Gândirea se desfăşoară : - pe verticala cunoaşterii (în sens ascendent- inductiv şi în sens descendent-deductiv); cele două tipuri de procesări duc la constituirea şi achiziţionarea conceptelor, a noţiunilor. Ex. de la noituni concrete (mere, pere, prune, caise ) → notiuni abstracte (fructe) sens ascendent de la notiuni abstracte (fructe) → utilizam caracteristicile acestora (fructele au vitamine, sunt sanatoase) sens desscendent - pe axa timpului (în trecut, prezent şi viitor) - procesul de cunoastere se desfasoara in timp.
Caracterul mijlocit al gândirii
Gândirea este mijlocită prin experienţa perceptivă, prin imaginile din reprezentare şi toate acestea sunt stocate în memorie şi vehiculate (utilizate) cu ajutorul limbajului.
Caracterul abstract al gândirii
Gândirea extrage şi utilizează însuşiri esenţiale, cu un conţinut redus dar cu un grad mare de generalizare. (ex. fructe, conifere, AND etc.) Selectivitatea – trăsătură fundamental a proceselor de cunoaştere. ( ex. selectam ce este esential pentru activitatea noastra) Gândirea se ghidează după reguli şi norme ale logicii (propoziţii, raţionamente, ipoteze)
Caracterul finalist al gândirii
Are un scop bine definit: elaborarea unui model mintal, a unor explicaţii şi răspunsuri cu privire la implicaţiile, consecinţele situaţiilor problematice. (ex. intelegerea notiunilor si rezolvarea de probleme)