1.

TANOVICEANU
PROFEfOR DE DREPT fi PROCEDURĂ PEN�LĂ L� F�CULTME� JURIDICĂ DIN BueuRqlr.

DE

DREPTJIPROCEDURA •

PENÂLA
EDITIUNE�!J. DOU!J.
A CURfULUI DE DREPT II PROCEDURĂ PENALĂ·.
5SSE REV.o.ZUT [1 COMPLECTAT 5SSE

DOCTRINA
de

Viniilă Dongoroz
Doctor în Drept Avocat.

REFERINŢE LA LEGIJLAŢIUNILE DIN BUCOVINA fi .o.RDEAL

de

Dr. Corneliu Chiseliţă şi Dr. Ştefan Laday

Consilier Inalta CUI'le de Casaţie. Jurlsconsull. Cluj.
JURlfPRUDENTA
.
de

Eugen C.Decusară
Doctor 111 Drept DIrector slatlsl Judiciară

� CU O PREFATĂ DE """'F"3FS8

N. C. SCHINA
Fon PREf.EDINTE. curm� DE .o.PEL.BUCUREFI

VOLUMUL V
Cuprinzând şi INDEXUL ALFABETIC pentru volumele IV şi V

TIP. "CURIEKUL JUDICIAR" BUCUREŞTI, STR. ARTEI 5

-

SOCIETATE ANON, PE A.CŢIUNI LANG.l PALATUL JUSTIŢIEI

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Am avut cinstea pi multumirea de a acterne un ctivitrit
inainte la fiecare din cele patru precedente volume ale acestui
impundtor Tratat de drept si procedurl penalit.
$i acum, and al cincilea Fi cel din urm et. volum pecetlugte
opera infeiptuitd, ingdduit sti ne fie a adduga ateva rdnduri,
cari sub forma de prefatei vor fi de data aceasta, nu un cuvetnt
inainte" , ci un ultim cuviint".
In anul acesta 1927 s'au implinit 10 ani de and
Moartea cu hoteirdrile ei inexorabile a rdpit Ftiintei romelnefti
pe eruditul cerceteitor $i eminentul profesor Ion Tanoviceanu,
sans din viatei departe de tard, de familie Fi de admiratorii
sdi,lq 1917, in Odesa, unde se glisesc Fi astdzi retmei$itele sale.
Tot anul acesta s'au implinit 15 ani de la aparifia
primei editiuni a Cursului de drept $i procedurd penald a
marelui dispdrut, Curs care a servit de indrumare intregei
noastre generatiuni de juricti din primul pdtrar al acestui
secol ci care era fructul a 20 de ani de apostolat.
In fine a fost dat ca tot in anul acesta, dupd aproape
cinci ani de pilduitoare muncd , set apard in intregul sdu
Tratatul de fatd, menit a perpetua opera ci amintirea regre-
tatului Tanoviceanu $i a aduce un nou ci imens aport in
patrimoniul f tiintei juridice romeinecti.
Simplei coincide*, posibil ! $i totu$i prin forta ei misticd
aceastet coincide.* pare cd strigd : Tanoviceanu nu e mort !
opera ci numele situ trdiesc Fi vor trdi !
*
- * *
In prefata celui dintai volum al acestui Tratat, nidsu-
rand valoarea netdgelduitet a operei rdmase de la Tanoviceanu
ci anticiptind, cu o legitimd incredere, asupra contributiunilor
ce se vor aduce de jurictii inseircinati a revedea $i complecta

www.dacoromanica.ro
IV

opera initiald, areitam imp ortanta i folosul lucreirei ce avea

set apard.
Astdzi, cand cinci impundtoare volume, dau intrupare
imbelpgatd neizuintelor noastre de ieri, cine ar putea invedera
mai bine valoarea ci utilitatea operei infdptuite dee& insd$i
paginele acestor cinci volume.
Animat de dorinta de a in freiti teoria cupractica, regretatul
Tanoviceanu a fdcut loc in opera sa, aldturi de problemele
doctrinei $i solutiunilor jurisprudentei, cornplectandu.le pe cele
dintai cu rezultatele celor de al doilea i relevandu-le pe
acestea din urmei in lumina celor dintai.
Croit pe aceastei conceptiune, dar menit a servi in primul
rand ca operei didacticei, Cursul de drept pi procedurd penald
al profesorului Tanoviceanu trebuia s pdstreze proportiile
ci altitudinea unei lucrdri adecuate scopului. Pleimeidit insei
din eruditie i adancei cunoactere, acest Curs s' a impus in
sferele cele mai inalte ale vietii noastre juridice, devenind
deopotrivd folositor studentului incepeitor ca $i practicianului
consumat.
Acest rezultat era inevitabil $i nu din cauzit cei ne lipsea o
lucrare similarei, cdci ne-am deprins sá implinim golurile
dela noi cu pretioasele tratate ci manuale streiine, ci
fiindcd prin valoarea sa intrinsecel opera lui Tanoviceanu
trebuia sei se impund.
Dar fatd etc acest binemeritat succes, Tanoviceanu contrac-
tase o mare dar ucoarei pentru el obligatiune, aceia de
a duce mai departe opera atat de streilucit inceputd, oferind
practicei, feirei a prejudicia asupra laturei didactke, o lucrare
care sei satisfacei toate nevoile celei dintai: Obligatiea pe care
era hotdrat sä o indeplineascei cu aceia$ ravnei $i pricepere
Moartea a dispus insei altfel !
Cand glasul tunurilor a amutit, cand pacea binefdatoare
a intins pldpandele ei aripi asupra popoarelor invrdjbite, in
intreita noastrit calitate de tutore al minorilor Tanoviceanu,
de rudei $i de adrnirator al marelui dispdrut, n' am pregetat
o clipet de a face ca opera lui s revazei lumina zilei, aca
dupei cum ar ti dorit-o el, int7eag ci impundtoare.
Astei zi avem adanca satisfactiune de a vedea dorinta
noastrei realizatd aeve. Imprejureiri bine cuvantate au strejuit

www.dacoromanica.ro
 V

ca vitregia vremurilor de asteizi sei nu stavileasca straduintele

comune din care s'a inchegat noua opera.
Pe temelia seineitos adancita de Tanoviceanu se inaltel
astdzi noul edificiu, din care ani dearandul se va revdrsa din
Ulm lumina asupra viefei noastre juridice.
Tratatul de drept i procedurd penald , reprezintd opera
lui Tanoviceanu considerabil mdrit649, de eminentii juri$ti
cari au colaborat la acest tratat.
Nimic din ceia ce poate intercsa practica nu a rdmas
necercetat, atilt sub raportul doctrinar cat $i sub cel juris-
prudential.
Tot ceia ce ar trebui sei intereseze feiurirea viitoarei
noastre leguiri de unificare a prima un serios examen, ni
lumina noilor concepfiuni preconizate de $tii4a modernd $i
in masura intereselor noastre locale Fi a posibilitatilor noastre
de realizare.
In fine o corelatiune continua a fost stabilitei intre diferitele
legiuiri penale aplicabile asteizi pe teritoriul Romaniei intregite.
Dupei cum spuneam mai sus, paginile celor 5 volume
vorbese indeajuns de convingeitor, $i suntem siguri cä cea mai
severei comparatie cu oricare lucrare similard strdind, va
conduce la recunoa$terea valorii Tratatului de fa(%, atilt sub
raportut bogdtiei $i noutatii materialului cat ci asupra siste-
matizeirii sale practice.
Putem afirma farei ezitare cd Comentariile de drept
civil ale niarelui jurisconsult Alexandresco, i Tratatul de
drept si procedura, penalA Tanoviceann, constituesc eele mai
importante lucrdri in literatura noastrd juridica.
Cine cunoa$te grenteilile de editare la noi ale unei lucrdri
yuridice de mare proportii, i$i poate da wor seamd c trebue
sei ne mandrim atunci ccind in pofida acestor greutati, vedem
imbogiitindu-se literatura juriiicd romaneasca cu o lucrare
vastei $i valoroasei.

S) Opera initiala Cursul de drept 1 procedurii penala era alcatuit

din 3 volume cu un total de 1965 pagini coprinzAud 3154 de paragrafe.
Tratatul este alcAtuit din 5 volume cu un total de 4195 de pagini.
coprinzAnd 6204 paragrafe (din care 3154 de Tanoviceanu; 2622 de Vintild
Dongoroz; 214 de Cornelia Chiseli(a 0 214 de .teftin Laday) §i o bogata
jurisprudenta culeas6 de E. C. Decuseard.

www.dacoromanica.ro
VI

Dar mai presus de toate, recuno$tinta tuturor &elude

sit meargei catre ci cari prin priceperea $i munca lor au
infaptuit o atare opera, farand'o utilei $i durabild.
Despre utilitatea operei de fac Ii va spune cuvantul
neprecupetit lumea noastrd juridicet, care deprinsd sei facd
dreptate, o a face 0 de data aceasta ; despre trainicia acestui
Tratat vor vorbi desigur anii.
Fdrd a face proorociri $i feird a proclama write, cre-
dinta noastrei este cei acest Tratat va fi i va rtimane piatra
unghiularet a doctrinei noastre penale.
Legile pozitive ca i aplicatiunea lor practicer desigur cei
nu pot $i nu trebue sei cunoascei pdcatul anchilozeirii, dar ca
ci na tura care nu face salturi, oranduirea $i viata juridied a
unui popor nu poate rupe firul conduceitor al evolutiunei. Orke
ref ornur cu aparente revolutionare, rdmane Went moartei in
fata inertii trecutalui, care o ingenunche modelandu-i aplica-
tiunea de azi dupd ecoul zilei de ieri.
Un legiutor intelept merge cu pa$i inceti cari totdeauna
sunt siguri, $i acesta se impure cu atat mai mult in timpurile
noastre thud societatea nu mai este un haos, ci o acezare
juridic oranduiR
De aceea nici viitoarea noastrei legiuire, nici aplicatiunea
ei nu vor putea sd se depiirteze de adevdrurile $tiintei penale,
adevaruri deplin dobandite $tiintei 0 care vor fi maine tot a$a
de respectate ca i astazi. De sigur ultimul cuvant nu s' a spus
in $tiin'a penald 0, nu se va spune poate nicioclatei ; e cert
insa ca din ceia ce s' a spits multe vor ritmane.
Inchegat din tot ceia ce formeazd fondul permanent $i
iinutabil al $tiintei penale, pdstrand continu 6 contactul cu
trecutul fieceirei institutiuni i cu perspectivele viitorului, add-
postind deopotrivei teoriile consacrate ca ci cele ce-ci a$teaptei
consacrana c ipunand in evidentd opiniunile ce trebuiesc set
opreascd atentiunea legiuitorului $i practicianului nostru, Tra-
tatul de fatd departe de a fi amenintat de uzura timpului va fi
dimpotrivei, pentru indelungd vreme o ccilduzd sigurei $i un
sfatuitor de pret.
In prefetele volumelor precedente am insistat indeosebi
asupra necesitatii de a se unifica cat mai neintarziat legiuirea
noastra de drept $i procedura penalei. Intarzierea in realizarea

www.dacoromanica.ro
 vil

acestei unificeiri a fost mereu pusei pe seama greuteitii de a

se elabora, intr'un timp prea seurt, o leg iuire care sa fie nu
o sirnplet revizuire, ci o reforina complecta, oh imis ftmda-
mentis, a legiuirilor in vigoare.
Calea unei atari man reforme a fost considerabil in-
lesnitei de Tratatul de fatd, care prin solutiuni cumpdnite,
si date in perfecta cunostintet a tuturor contigentelor ce trebuesc
set fie tinute in seamei de legiutor, oferd in complexul seiu un
quasi ante-proiect al codului de unificare.
Alatwri de aceste foloase practice, trebue sa addugam
importantul rol ftiintific pe care opera de fata il are Fi il
va avea totdeauna in doctrina penald romaneasca.
Aparitiunea unui vast tratat in literatura juridica a
unui popor, implied expansiunea fimaturitatea pe care disciplina
juridied respectivd a caltigat' o in acea tara. Acolo uncle o
disciplind este necultivatet §i ignorata, once lucrare, cat de
mica, e lipsitei de cititori. Difuziunea unei lucreiri in condi-
tiunile stralucite de care s'a bucurat de la inceput acest
tratat presupune deci tocmai contrariu.
Dar ?Uinta penald romdneascd se poate mandri nu numai
cu rezultatele aparente, pe cari le intrupeazei existenta unei
luerari in 5 volume impunatoare, ci Fi cu rezultatul substantial
§-i moral : infdptuirea unei opere in care adeveirul Ftiintific
respird gandirea fi sufletul romanese. Generatiuni intregi vor
geisi in acest Tratat o sursd de initiere in cunoasterea vastului
domeniu al $tiintei dreptului fi procedurei penale f i un arsenal
complect pentru o serioasel specializare.
De aceia socot eel acest Tratat de drept $i procedurd
penalei este cel mat frumos Monument aere perennius ce
s'ar ii putut ridica pentru prosleivirea memoriei parintelui $tiintei
penale romanesti : marelui Tanovieeanu.
* *
*
Cu satisfactiunea unei man fi, pioase datorii implinite,
terminant adueand Inca odatei calde multumiri tuturor celor
cari au contribuit la Inteiptuirea acestei opere.
In primul rand eminentilor colaboratori, can cu un
dezinteres f i o rdvnei, imcomparabild s' au consaerat telului
inalt pe care reeditarea operei Tanoviceanu il urmeirea. Nu
putem sei nu reamintim straduinta uimitoare pe care zi cu

www.dacoromanica.ro
V111

zi, aproape 5 ani de zile, a depus'o domnul Dongoroz pentru

a aduce pcirtii doctrinale o contributie vastd de 2622 de
paragrafe, cu o competing .F2 o abundeng de date cari
fac dovada priceperei §i pregeitirei sale alese. Deasemeni
trebue sd reveliim bund vointa distinsd, cu care, domnii consilier
Cornelia Chiselita $i jurisconsult tefan Laday, au oferit
pretioasele referinte asupra legislatiunilor din teritoriile alipite,
sporincl prin eruditia ?i, experienta domniilor lor interesub
acestei noui contributiuni. Nu vom uita iard§i nici dragostea
pe care domnul &gen C. Dec-mead a arcitat' o operei lui
Tanoviceanu inscircinandu-se cu adunarea jurisprudentei, pe
care ca bun §i vechiu cunoscdtor a selectionat'o, oranduie o §4.
inserat' o in dealungul intregei opere *).
Multumirile noastre merg in al doilea rand cdtre Socie-
tatea Curierul Judiciar" care a dat tot spnjinul material,
necrutand nici un sacrificiu, pentru realizarea cu un moment
mai curand ci in conditiunile cele mai desavarcite a operei
de fatd. In deosebi multumim domnului Ion S. Codreann care
neclintit in admiratiunea sa pentru opera lui I. Tanoviceanu,
colaborator valoros §i neobosit al Curierului Judiciar" pand in
ultima clipd, a inteles sci facet din reeditarea operei Tanoviceanu
o chestiune de recunocting 0 mandrie pentru Societatea
Curierul Judiciar" §i pentru el personal.
In fine multumirile noastre se adreseazd deasemeni §4
lumei noastre juridice care ne' a incurajat chiar de la apari-
tiunea primului volum, asigurand astfel succesul Fi realizarea
intregei opere.
Quorum pars parva Mt"...
N. C. SCH1NA

*) Pentru a se putea distinge partea contributiva a fiedruia din

colaboratori, am adoptat urmatorul sistem :
Am pastrat neschimbatä numerotatiunea paragrafelor scrise de Tano-
viceanu, astfel ca toate paragrafele numerotate cu cifre simple stint ale
regretatului profem:ir.
Nouile contribujiuni au fost inserate la locul cuvenit, in ordinea de
mai jos, sub forma de paragrafe cu indice numerice si literale si anume,
paragrafele datorite:
D-lui Dongoroz poarta indice numer;ce de ex : 5321, 532'... 533'....9
542 etc., iar notele d-sale de trimitere stint notate cu a b, c,... etc.
D-lui Clziselifa poartà indicile a *, de ex: 539a... 5410... 5690.702as... etc.
D-lui Laday poartä indicele, ,,b" de ex: 580 b, 580 bi... 615 W.... 7235_ etc.
Jurisprudenta culeasa de d-1 Decuseard se gra inserata in note de
trimitere cu bis".

www.dacoromanica.ro
 TRATAT DE DREPT I PROCEDURA PENALA

VOLUMUL V

PROCEDURA PENALA
PARTEA 11-a

CAP. If

JUDECATA1)
532 Vom impärti materia judecatii in trei sectiuni, 1) Jude
cata in prima instanfa. 2) Calle de atacare ordinare. 3)
Calle de atacare extraordinare.
Ca apendice vom vorbi de cbeltuelile de judecata si
despre autoritatea lucrului judecat.
Mai inainte insä de a incepe studiul acestor materii vom
studia in mod preliminar cateva chestinni cari sunt comu-
ne la cele trei capitole, adica atat judecatei in prima in-
stantä, cat i la instantele de reformare a hotarirei. Aceste
chestiuni sant relative la urmatoarele rnaterii: a) Procesul
penal, b) Po litia audientii, c) Publicitatea judecgii penale,
d) Probe le in penal, e) Conditiuni1e de valaditate ale hotd-
ririlor.

1) Un lost membru al parchetului, d. I. Caracas, dupd Ce aided ne-

glijenta politlei judiciare, spune cä tribunalele aratä o prea mare indulgentd
in aplicarea pedepselor; achitärile stint uneori dictate de consideratiuni u-
matnitare si sociale Si nu nurnal curtile cu iurati. dar si cclelalte instante
aplied pedepse usoare Deaceea se inmultesc infractiunile. Cutler Judiciar
1897, Nr. 15. Critica, dupd pdrerea noasträ, este foarte internelatd.

www.dacoromanica.ro
 2

a) Procesul penal.
532 ' -- Concept: In dreptul procedural termenul proces are
doua semnificatiuni. una pur technica i respectdta de teo-
reticieni, alta vulgara dar foarte curenta in limbajul prac-
ticienilor.
In sensul technic, proces itheamna intreaga activitate
procedurala desfasurata din monientul promovarPi unei
actiuni inaintea justitiei 'Ana la definitiva solutionare a a-
cesteia (a). Termenul se raporta, dupa cum este si logic si
corect la latura formald a conflictului dedus n justitie.
In sensul vulgar pi in proces se intelege afacere dedusa
in justitie. adica: cauzA sau prieind. Cu alte cuvinte ter-
menul nu se mai raporta la latara formald, ci la Insäsi con-
flictul dedus in justilic privit in substanta sa.
Legiuitorii. practicienii i chiar unii autori folosesc in
mod obi;nuit acest sens vulgar, care de altfel corespunde
vorbirei curente.
Astfel: art. 151 proc. pen. spune: Instructiunea fie-
carui proces va fi... etc.; art. 120, lin. 2: pana la ziva cer-
cetarei procesalni...; art. 181: In procesele relative la....
si altele.
Credem insa ci este bine sa pastram notinnea technica
de proces, intrebuitand pentru cealaltä semnificatiune ter-
m( nifi pricina.
Peci vom intelege prin proces penal toatä activitatea
desfäsurata din momentul promovarei actiunei publice ina-
intea instan(elor de judecata Nina la darea definitivei ho-
tat iri.
Vorn denumi in schimb pricind penald (afacere, cauzd,
litigiu) conflictele de drept penal deduse inaintea justitiel.
532 2 - Cunoscand semnificatiunea tochnica a termenului pro-
ces penal Este bine sa precizam 5i limitele continutului sau.
Am 1.aztV, din cele expuse in volumul IV cä activita-
tea care conduce la realizarea justitiei represive nu incepe
intotdeauna cu promovarea actiunei represive inaintea in-
stantelor de judecata, ci in cauzele mai importante promo-

a) V. Mandril, Trattato di proc. pen I, 1. 12.

www.dacoromanica.ro
 3 --
varea este precedata de o instructiune prealabila, iar in cele-
lalte cazuri de o cercetare preliminara. Am mai vazut ca ac-
tivitatea premergatoare sesizarii instantelor de judecata se
desfasurd in trei faze, din care doua generale si una speciala:
faza descoperirei si cercetarii, faza urmaririi i faza instruc-
tiunei prealabile. Numai in cazul special cand partea vata-
mata se adreseaza direct instantelor de judecata, seiza-
rea formeaza punctul initial al activitatei procedurale pe-
nale.
Intrebarea care se pune este deci daca fazele premer-
gatoare fac sau nu parte din procesul penal?
Raspunsul afirmativ s'ar pareà in buna parte justifi-
cat. Dim moment ce procedura penala disciplineaza i aceste
faze premergatoare, fkand din ele o activitate de ordin
procedural complimentard activitatii principale desfasu-
rata' inaintea instantelor de judecata, s'ar puteà spune ea
procesul penal Incepe odatà cu aceasta activitate premer-
gatoare judecni. Totusi nu aceasta este solutiunea corec-
fa. Faze le premergatoare desio constituesc o activitate pro-
ceduralà, totusi, ele nu apartin procesului penal ci sunt me-
nite sa pregdteasca acest proces. .Activitatea procedurald
mu poate lua denumirea ,de proces deck in clipa in care ea
se desfasoard in lurul unui conflict juridic supus justitiei,
deed organelor chemate sä judece. Tot ce premerge sesiza-
rii acestor organe, chiar când i-a un earacter jurisdictional,
nu apartine procesului, conflictul juridic neflind Inca dedus
In justitie.
Conflictele de drept penal ndscand din violarea iegei
penale, puterea publica isi valorifica dreptul sliu de a pe-
depsi eerand instantelor judecdtoresti ea sà constate vi-
novatiile j sa aplice pedepsele cuvenite. Din clipa in care
instantele judecatoresti vor fi sesizate cu 0 atare cerere,
teeth.' activitatea ce va urma constitue procesul penal. Des-
coperirea, cercetayea, urniarirea i chiar instructhmea
prealabila sunt activitati care pregalesc uneori procesul
penal, fiindca ajata desfasurarei acelei activitati procedurals
care se chiama proces penal, iar alteori preintampind acest
proces facdnd ca sesizarea judecatei s4 nu se mai produca.
Deci vom imparti materia disciplinata de legea de pro.

www.dacoromanica.ro
 -4-
cedurA penala in: procedura premergdtoare (descoperire $i
cercetare, urmarire,- instructiune prealabila) i procedurd de
tudecatd (procesul penal).
5323 Fata ca cele arAtate mai sus s'ar parea ca procesul
penal este una si ace1a u judecata, in realitate insa iude-
cata este an moment juridic al proaesului penal. Se poate
spune insh ca procesul penal estc activitatea procedurala
desfasurata in faza judecatei, fiirdcA faza judecd(ii in ra-
port cu fazele gremergabare cuprinde tot ceeace se pe-
trece din momentul sesizarei instantelor pand la darea deli-
nitivei hotariri.
Nu trebue sa confundärn deci faza judecatei cu insasi
judecata i pe aceasta cu procesul penal.
Faza judecdfri: regrezinta un complex de momente ju-
ridice: chemarea partilor, infatisarea lor, administrarea
probelor, desbaterile, solutionarea tuturor incidentelor si a
pricinei in ansamblu ei, promovarea inaintea instantefor su-
perioare, etc.
Procesul penal: este activitatea care se de.sfasoara de
pàri si de instantele de judecata in toate momentele ju-
ridice enuntate mai sus.
Judecata: este solutionarea pricinei penale, prin vida-
rea tuturor chestiunilor cincidente ridicate fri prealabil pi
grin rezolvarea conflictului principal dedus in justitie.
5324 Caracter : Procesul penal este guvernat de aceleasi
grincipii fundamentale earl stau la baza nortnelor de pro-
cedura penala, activitatea care constitue acest proces nefiind
deck o serie de acte procedurale disciplinate grin notmele
legei de procedura penala.
Asa dar, in primul rand, vom spune cä procesul penal
are caracter de ordine- publicd, adica desfasurarea sa in-
tereseazA in primul rand insäsi Societatea, care trebue sa
vegheze ca justitia represiv s intervina conform menirei
sale $i Cu respectul tuturor regulelor statornicite de lege.
De ad consecintele:
1) Procsul penal nu se poate lestasura deck daca
justitia represiva a foist sesizata de cei in drept sa puna in
miscare actiunea publica.
2) Procesul penal trebue sä se desfasoare in mod obli-

www.dacoromanica.ro
 5

gator dupa normele statornicite de legea de procedura pe-

nala i numai conform aoe.stora.
3) Instantele penale trebuesc sä intervina din oficitt pen-
tru indeplinirea tuturor actelor i respectarea tuturor re-
gulator statornicite de lege in vederea desfasuarei procesu-
lui penal.
4) Procesul penal trebuie si sfarseasca intotdeauna
printr'o definitivä sohttionare a conflictului de drept penal
atata timp cat actiunea publica nu este stin.0." prin tutul din
modurile statornicite de lege.
5325 Toate acestea ne indica profunda deosebire intre pro-
cesul penal si procesul -civil. Procesul civil se desfasoara
din initiativa oricarei pdrti interesate. Regulele de forma
can II guverneaza sunt rareori imperative, asa cd partite
pot in mod expres sau tacit sa renunte la viciile derivate
din omisiunea sau gresita lor indeplinire. Procesul civil se
desfasoara prin diligenta parflor i deci in masura in care
acestea pun staruinta i pricepere, instantele de judecata ne-
fiind chemate a proceda din oficiu decat exceptional cand le-
gea le impune o atare indatorire. In fine desfasurarea pro-
cesului civil se pate cpri fara a se aiunge la solutionarea
conflictului dedus in justitie, partite putand abandona pri-
dna.
Daca ne raportam la obiectul ceior cloud procese putern
spune cä procesul penal se desfasoara in vederea limn in-
teres public, pe ca7.1c1 cel-civil in vederea unor interese pri-
vate.
532 6 S'a discutat foarte mutt in doctrina daca In procesul
penal se poate vorbi de piir(i ca si in procesul civil (b).
Suntautori cari pretind c Ministetul public, inculpa-
tub, partea civild si partea civilmente responsabila stint
Orli exact in aceias acceptitine ca i partite din procesut
civil. Aceastä cpininiune are astazi foarte putini sustinatori.
Dupa alti autori termenui päri poate fi folosit si in
procedura penala, dar in Eens impropriu, adica ou o semnifi-
catiune cleosebitä de cea pe care o are in procedura civila.
b) Lucchini, Elementi di proc. pen. Berbera 1915; Longid, Conumento
al cod. di pr. pen. V, P. 155; Manzini, Trattato, 1, p. 13;. Romano di Falco,
Sul concetto di parte nel proc. penale, in Sc. Positive, 1915, P. 193

www.dacoromanica.ro
 6

In fine, parerea dominantA este ca, in procesul penal mi

se poate vorbi de WO, acest termen fiind specific prrce-
sului civil.
Din punct de velem tectetic incontestabil chi ultima o-
piniune este terneirica. Justitia cepresiva se, realizeazd prnt
aflarea adevarului, a carui descoperirc cade in sarcina in-
stantelor penale, lAcuzarea i apararea sunt chemate nu
sa dea o lupta ash cum fac partile in pricinile civile, ci sa
ajute instantei represive la afla,rea adevarului.
Justitia civila asista la lupta dintre titularii drepturi-
lor venite in conflict si solutioneaza litigiu in masura in
cari acestia si-au dovat pretentiunile, (land dreptate unei
parti sau alteia. Deci notiunea da parte este legatä de ideia
de lupta, care implica cel putin doi autagonisti.
In justitia represiva Ministerul public nu este chernat
sa lupte u invinuitul, ci sa evidentieze instantei penale e-
xistenta unei vinovatii, putând Itth chiar apararea acestuia
din urma oridechteori invinuirea apare netemeinica sau e-
xagerata (c). La rhndul ei apararea nu are de hiptat cu Mi-
nisterul public, rolul ei fiind de a aduce lamuririle si pro-
bele care ar fi de natura sä conduca la stabilirea nevino-
vatiei sau adevaratei vinovatii.
Deci teoreticeste nefiind lupta, nu sunt nici parti, a-
cuzarea i apararea constituind niste institutiuni de drept
procedural penal cu un concept desebit de acela pe care II
are notiunea de parte in procedura civiIa.
In realitate insa nici acuzarea, nici apararea nu-si men-
-tin in practica caracterul lor teoretic. Asistam 5i in justitia
represiva ca si in cea civila_ la o adevarata Iupta. Acuzarea
nu uita sa aminteasch niciodata ca ea reprezinta societa-
tea bine inteles minus inculpatul si vorbind in numele
acesteia rareori ne lasa impresia ca e calauzita de dorinta
de a 1umin4 judecata si nu de aceia de a acuzh cu price.
pref. La rAndul ei apararea nu vede in Ministerul public
deck um adversar, contra caruia trebuie sä lupte prin mi-
ce rnijloace, de ad caracterul mai mult combativ decht a-

c) G. A. Palazzi, L'impersonalitA del mblico ministero, in Riv. dt

dir. e pr. pen. 1012, p. 379.

www.dacoromanica.ro
 -7-
clucator de lumina a celor mai multe aparari. Aceasta rea-
litate a lucrurilor face ca termenul parti" intrebuintat si in
penal desi teoreticeste impropriu, sa devina totusi scuzabil
in practica.
Noi nu vom intrebuinta insd acest termen decat a-
colo unde vom fi siliti sal o facem brevitatis causa.
Se poate insa corect vorbl de WO in actiunea civila
alaturata actiunei publioe, actiunea civila pästrandu-si ca-
racterul ei. Deci inculpatul, victima, raspunzatcrul
sunt parti n aceastä actinne.
5327 _ Subiecte in procesuf penal: Procesul penal se desf a-
ward prin interventiunea cumulativa i coordonata a or-
ganelor judecatoresti si a persoanelor chemate sä ajute pe
aceste organe in opera bor. Toate persoanele cad participa la
procesul penal sunt subiecte principale sau secundare ale a-
cestuia.
Vom intalni deci in procesul penal:
1) Instan(ele de fudecatd cu organizatiunea i compe-
tinta fixate de lege (magistrati si jurati).
2) Ministerul public, reprezentat iaräsi, conform at re-
gulele statornicite de lege.
3) Inculpatul, in persoana Qând cere legea, sau prin
procurator.
4) Apdrarea, compusd din apardtorii inculpatului.
5) Pal-file din actiunea civila, cand o atare actiune e-
aista, sau reprezentantii dor.
6) Martorii, Exper(ii, Interpretii.
Despre fiecare instanta represiva ne vom ocupa in ca-
pitolele urmdtoare, ardtand organizarea, compunerea, com-
petinta i reguilele lorsle functionare.
Despre Ministerul public ne-am ocupat in volumul at
W-lea, rdmânând sä addogam foarte putin asupra roluhu
sau inaintea fiecdrei instante.
Ace las lucru cu privire la inculpat, partea civila, par-
tea civilemente responsabila', martori, experti, i interpreti.
Rarnane deci sa insistärn putin asupra apdrarii.
532 8 Apdrarea: este o institutiune de drept procedural pe-
nal. Ea isi gaseste fundamentul in acel principiu superior
pe care Nan numit principiul contradictorialitgii (vol IV,

www.dacoromanica.ro
 8

nr. 1013) care reclarna ca nimeni sa nu poata fi lovit de

sanctiunile penale fail a fi pus in masura de a afll invi-
nuirea ce i se aduce $i probele cR yin in sarcina sa $i färk.
a fi ascultat pentru a se desvinovatl.
Rolul apárarei este de a preintimpina orice grepla din
partea justitiei represive $i orice violare a legei earl ar lovt
pe cel ce se afla pus sub o invinuire.
Daca inculpatului, atunci ca.nd i$i face o auto-apararer
ii este ingaduit sä facä orice pentru salvarea sa, aparato-
rilor nu le poate fi permis sa depaseasca rolul aTatat mai
SUS.
Prin menirea si importanta sa, apärarea a fost si este
considerata ca o adevArata insritutiune de interes public,
de o egala importanta cu Ministerul public (a) Sunt cilia-
autori cari au propus ca apärarea sa tie conferità unai or-
gan instituit in aceleasi conditiuni ca $i Ministerul pu-
plic (b)
Incontestabil rolul apara'rei este tot atat de important
$i nobil ea si acela al acuzarei, Societatea este interesata ca
arnandoua aceste oficii sä poata participh la.realizarea iuti-
tiei ir epresive in modul cel mai propriu cheynarii Ian A asi-
gull o egalitate de dropturi $i garantii pentru aceste insti-
tutiuni este a realizà tot ce poate ii mai util $i mai sanatos
pentru impartirea dreptatei
In schimb credem lipsite de o baza solida Meet:car-lie
facute de unii autati de a pune-apararea rna presus de acu-
zare (c) sau viceversa (d), dupä cum iarasi nu credern ca
organizarea apararii prin ereiarea unui organ asetnuitor $1.

a) Carrara, Prograrnma, I, par. 978 si Opuscoli. VII, p 150; Luc

chtni, Elementi ed. 4, mr. 194; Manzini. Trattato dl pr. pen. I, p. ; Sa-
Into, Commento al ood. 13r. pen. VI, p. 340; 0. Cecchi, Sala posizione der
difensore net Irmo. Pen, Roma, 1923; Bauer, Lehrbuch des Straf par. 180-1;
Albegg, Lehrbuch des crian. Proz. par. 146.
b) E. Manenti, La statizrzazione della dhesa, Castiglione, 1919. 0...
Cecchi. Per 1 difensori penali, Roma, 1923.
c) 0. Ceccht op. si loc. cit.; Napodano, ManuaIe di pr. pen, P. 5138.
Milano 1912.
(1) Asupra apArkei a se mai vedea: G. Scherma, II diritto di difesa,..
G. Leto, La difesa del reo, Palermo, 1909; V. Isaldi, La difesa penal% Riv..
Penale, CII, fas. 1.

www.dacoromanica.ro
 -9-
simetric Ministerul public ar fi in tnijloc de a spori call-
tativ aportul apärarii in realizarea justitiei.
Ceeace se impune este insa organizarea asistentei ju-
thciare pentru invinuifii lipsiti de mijloace
532 9 AparaTea se exercitä fie direct de catre inculpai. (auto.
aptirare) fie de catre aparatorii sai (asisten(11).
In sistemul legiuirei noastre asistelita nu se poate e-
fectua decat de membrii corpului de avocati. La Curti le cu
jurati insa apdrarea se poate face de orice cetatean, chiar
cand. nu apartine corpului de avocati, irtrnatt art. 320 pr.
pen. spune ca: Acuzatul va putea sa-$i aleaga aparator
pe oricine va voi".
Asisterda se produce fie pe cale de alegere facuta de in-
sasi inculpa, sau rudele sale, fie prin numire din oficiu a
unui apardtor; in aceastä din urma modalitate asistenta este
in general gratuità, (vom reveni la cheltueli de judecata).
Drepturile apararii sunt aceleasi fie Ca ea se produce
-sub forma auto-apararii sau sub forma asistentei, in schimb
indatoririle variazd dela o forma la cealalta.
Inculpatul aparându-se nu este indatorat a se pune in
slujba adevarului, chiar daca un legiuitor naiv ,si intrasi-
gent ar vol sa-1 sileasca la aceasta, desizur Ca vointa sa va
ramaneà infatuita numai in lege nu $i in practica, instinc-
-tul de conservare fiind in orice om mai tare decat orice alta
comandar". Asa dar, inculpatul nu va comae o noua infrac-
tiune atunci cand in apararea sa va altera adevarul fara
a cauza prin aceasta vre-un prejudiciu tertelor persoane.
Jurisprudenta a avut ocaziune s5 faca deseori aplicatiunea
-acestei reguli, iar solutiunile sale au primit aprobarea doc-
trinei.
Astfel s'a spus crt ascunderea de catre inculpat a ade-
Varatului sau nume $i luarea. unui nume de imprumut nu
-constitue un fals, cat timp numele finprunnitat este fictiv
ilu apartine unui terthf. Din potriva atunci cand insusirea
unui nume s'a facut in dauna unui tertiu care a fost ex-
pus, fie unei urmariri, fie unui prejidiciu. faota inculpatului

www.dacoromanica.ro
 10

va constitui un fals pedepsibil (a). Dna' inculpatul rvie

Inainte de darea hotarIrei nu mai este fals_.(b).
Tot astfel prezentarea unor acte sau probe plasmuite.
cat timp din ele nu rezultä consecinte juridice fata de terte
persoane sau fata de reclamant, ci numai o proba de na-
turn a inrauri exclusiv latura penala a cauzei, inculpatul nu
comite delictul de fals sau servire de acte false.
In fine insultele i calomniile pe care inculpatuI le-ar
profera In apararea sa si care farà a fi grave sunt in inte-
resul apararei sale, scapa pedepselor privitoare la insulte
si calomnii (at. 302.c. p.). Dar claca incuipatul apkandu-se
arunca invinuirea ce i se aduce asupra unor persoane nevi-
novate expunandu-le urmarirei sau clack' profereaza calom-
nii grave (art. 303 c. p.) atunci va cadea. subisanctiunile
respective din codul penal pentru denuntare calomnioasa.
si calomnie (c).
Iii orice caz toate aceste imunitati nu sunt absolute,
fiindca inculpatul care va fi savärsit in apararea sa vreunut
din faptele de mail sus desi nu va fi urmarit pentru o noua
infractiune, totusi atunci cand s'ar constata ca aparatea sa
este o mistificare implicit situatiunea lui se va Ingreuia, fi-
indca in cântarirea pedepsei judecatorii vor tine seama si de
cinismul, Indrasneala si perversitatea inculpatului.
Dimpotrivä apararea prin asistenta trebue sä fie demnä,
ceeace nu inseamna slab i sovaelnica, ci serioasä si !ma in
slujba adevärului, altfel dupa cum spune Manzitzi, avocatut
care trebue sa fie aparatorul inculpatului, deci a nevino-
vatiei sale sau a justei sale vinovatii, ar deveni aparatorut
infractorului i deci a infractiunei (d).

-----
532 10 Apararea in sistemal legei noastre este facuItat;va, a-
a) Garraud, Traité de dr. o4n., ed 3, vol. IV, P. 140; Blanche, Etudes,.
vol. III, nr. 134; F. Mlle, Theorie, ed, 6, vol II, p. 841. Vezi t adnotatiu
nea noastra (V. Dongoroz) in Jurisnrndeu(a Genera ld, 1924, speta 1251.
b) Da iloz 72. 1. 120
c) Alhnena, Diritto penale, II, p 533; Manzini, Trattato di dir. pen.
IV, p. 236; Florian, Del reati contro Vonore, Nr. 214.
d) Manzini, Trattato di pr. pen., I, p..560. A se mai vedd asupra
avocaturei in penal: Ferminelli, Pericoli e Cenall, Come si commincia a
fare Pavocatura penale, Roma, 1924; D. Simons, De advocaat en het Straf
proc, in Tildschrift voor Strafrecht, 1921, p 357.

www.dacoromanica.ro
 II.

dick' inculpatul are libertatea de a se apara sau nu, de a4i

alege sau nu un aparator, sau de a cere sä i se numeasca
unul din oficiu.
In mod exceptional la Curti le cu jurati, apararea este
-cbligatorie in infractiunile de drept coinun (nu $i eele de
-presd), conform art. 319 si 320 pr. pen.
Ihaserneni pentru crimele comise in pretoriul Curtilor
de apel $i Casatie, art. 518 pr pen. impune mimirea unui
aparator din oficiu daca inculpatul nu $i-a ales el singur un
apartor.
Sisternul apararii obligatorii prin asistenta este desi-
gm- teoreticeste mai conform cu interesele justittei represi-
ve, dar in practica el devine anevoios si daungtor. De aceia
de lege ferenda, credem ca obligativitatea apararei, eu co-
relativul mtmirei unui aparator din oficiu pentru ca; ce nu
dispun de rnijloace, rta trebue sa fie adoptata decat pentru
invinuirile cari tree prin instructiume prealabila cu detinere
preventiva. ..
In...ceace priveste dreptarile aparatorilor credem ca ia-
rasi de lege ferenda ar trebui sa li se acorde dreptul de a
uza de caile de atac pentru inculpat direct, mt ea manda-
tari, a$ a dupa. cum s'a admis in multe legiuri moderne (e) .4.i

de a semna mernorii si alte acte de procedura $i acestea

chiar in neunire Cu inculpatul..
532 " 0 chestiune mult discutata in practica este acea a pro-
curatorilor in procesul penal.
Este netagaduit ca principial codul de proc. penala nu
s'a abatut dela acea regula generala de drept care ingadue
ca orice act care nu este eminamente personal sa poata fi
efectuat, fie direct de cel interes it, fie printeun imputerni-
cit al sau.
Nici o discutiune deci asupra putintei de reprezentare in
toate actele die procedura penala pentru partea civild $i
-pentru partea rAspunzAtoare civiimente.
S'a spits insa ca, intrucitt legea de proe. penalä cere ca
inculpatul sa se prezinte in persoana inaintea instantelor ju-

e) C. pr. pen. italian, art. 128: C. pr, pen. inaghiar, art. 62, art 383,
II, b. si 431.

www.dacoromanica.ro
 12

decAtoresti, urmeazA cA tn penal regula este cA inculpatur

nu poate fi reprezentat si numai exceptional el -are acest
drept. Aceastä credintA este eronatA.
Regula este tot putinta de reprezentare i pentru in-
culpat, iar interdictiunea in certe cazuri a reprezentarei con-
stitue numai o exceptiune.
Inculpatul poate face prin reprezentanti orice acte de
procedura penalA, exceptand pe cele pe care legea Ie-a con-
siderat pur personale: interogarea i mreori prezenta in per-
soanA inaintea instantelor.
Principiul reprezentarei ii consacr5 procedura penalA-
prin art. 38 cu privire 1a perchezitiuni; prin at. 199 privitor-
Ia apel; 417 privitor !a recurs.
In privinta InfAtislrii in persoanA ca exceptie dela re-
gula reprezentarii, legiuitorul nu a impus in mol ab3olut a,
ceastA exceptiune decal la Curtile cu jurati. In materie co-
rectionalA exceptiunea priveste inurnai invinuirile zari ar
atrage inchisoarea (art. 181 pr. pen.), iar in materie de sim-
pla politie exceptiunea a fost complect inlAturatA (art. 150,
pr. pen.).
Ceva mai mult chiar acolo unde se cere prezentarea
in persoana, aceastA prezent4 nu este necesarà ck dacA-
s'ar infra in fondul pricinei. Amânarile, incidentele privincr
formele i toate celelate acte cari nu privesc insasi fondul,.
pot fi efectuate prin reprezentant.
Deci avocatul inculpatului sau mice alt procurator se-
poate prezentà spre a explicà de ce inculpatul nu s'a putat
prezentA, sau spre a invocA un incident privitor la procedu-
rA, sau la incompetenta instantei, etc. (a).
Aceastä regulA a fost adoptatii si de jurisprudenta InaI-
tei noastre Curti de casatie (b).
532 12 Legea de procedurA penalA statoriniceste drepturiIe,
prerogativtle si tormalitAtile privitoare la apArarea invi-
nuitilor.
a) Vezi ; F. Ifélie, Instr. crim. VI. nr. 2856 ; Garraud, Trait
d'intr. crim. IV, p. 613 J. A. Roux, Cows, rP. 608; Le Poittevin, Code crim.,.
aim. art. 185, Nr. 9-48; V. Manzint, Trattato di (pr. pen4 L p. 581.
I)) Cas. H, decizia 4412-1926 in Jurisprudenta Generta, 1927, sPetet
489, cu nota noastra (V. Dongoroz).

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
Principalele drepturi ale apararei sunt :
1) De a fi pusä in cunostinta asupra invinuirei ee se
aduce, asupra actelor efectuate in cauza i probelor ce yin
in sprijinul acuzdrei. De uncle corolariile : citarea inaintea
justitiei represive, comunicarea principalelor acte ale proce-
sului penal.
2) De a discutà regularitatea actelor de proeedura, te-
meincia probelor i existenta vinovatiei. Corolarii: desbateri
orale i contradictorii.
3) De a cere sä se tind seama de tot ceeace se aduce
in descarcarea vinovatiei. Corolariu indatorirea de a se mo-
tivà in drept i in fapt valoarea apararei cc si-o face un in-
vinuit.
Acestea fiind drepturi ale apararei. respectarea lor
trebue sa se produca chiar din oficiu, fara a fi nevoie ca
invirmitul sau apärätorul sau s o ceara expres.
Principalele prerogative ale aparärei sunt :
1) De a pune concluziuni in cursul- procesului penal si
de a interveni and legea o permite.
2) De a cere probele in descarcare.
3) De a desbate pricina in fond si de a cere ultimul cu-
\rant.
4) De a atacà conform legei hotaririle pronuntate de
instantele represive.
Acestea fiind prerogative, respectarea lor este obliga-
torie numai la cererea apardrei, bine inteles dacii legea nu
dispune altfel.
In raport cu aceste drepturi si prerogative legea sta-
torniceste o serie de formalitati, menite a asigura folosinta
si respectarea lor, ea de ex.: forma si termenii eitatianilor,
forma comunicarilori reguli privitoare la desbateri, forma 5i
termenii attar de atac., etc.
Nesocotirea in procesul penal a drepturilor, preroga-
tivele si formalifatilor privitoare la apdrare, i1 denumirea
de geneiica de violarea-dreptului de apdrare, desi mi totdea-
una este vorba de un drept. Cevdernai mult in practica a-
deseori se invoaca sub aceasta denumire si alte violatiuni ai
532 13 -
omisiuni cari numai indirect yin in legaturà eu apdrarea.
Con(inutul pfocesului penal : Am aratat ca procesul pe,
nal nu este decal intreaga activitate procedurala juridiceste
disciplinatd care se desfdsoarä din momentul sesizdrii jus-
www.dacoromanica.ro
 - 14 -
titiei represive pana la definitiva solutionare a conflietalui
de drept penal cu care justitia a fost sesizata.
Aceastä activitate procedurala am aratat ca se desf
soarA inteo succesiune de momente juridice sesizare, che-
marea partilor, instructiunea oralA, desbateri, solutionarea
chestiunilor incidente si darea hotarirei, momente care se
vor repeta i inaintea instantelor superioare. Bine inteles
ea, moment nu Inseamnà aci determinarea statica a unei
clipe, ci etapele de desfasurare ale procesului penal.
Fiecaruia din aceste momente Ii corespunde unul sau
mai multe acte procedurale: primirea. repartizarea si SOTO-
cirea termenului in momentul sesizàrii; emiterea citatiuni-
lor, inmanarea lor si procurarea dovezilor de inmanare in
momentul privitor la chemarea ptirtilor; infAtisarea inaintea
complectului de judecata, stabilirea identitatii celor ce se
infatiseaza, administrarea probelor in momentul instruc(i-
unei orale; punerea de concluziuni, discutarea contradicto-
riu a tuturor chestiunilor in momentul desbaterilor; cerceta-
rea, deliberarea si solutionarea in momentul chestitmilor in:
cidente; in fine ceroetarea cauzei in complexul ei, delibe-
rare, solutionarea fondului, pronuntarea hotArirei st redac-
tarea ei in momentul juridic al datrei hotarirei.
532 .1.4
Ln cele ce vor urma in acest volum vom examina toa-
te actele procedurale cari intra ffl continutul prooesului pe-
nal.
Cum insa legea de procedura penala nu disciplineazA
numai substanta si forma actelor ce alcatuesc acest proces,
ci si anumite chestiuni extrinseci lui, dar necesare realizarii
justitiei represive, vom examina in paragrafele ce urmea-
za cateva din aceste chestiuni mai principal.: i anuma:
1) Poli(ia audientelor, adica acea parte din discipli-
narea extrinsecA a procesului penal, care se raportä la fe-
lul in care instafntele represive vor proceda pentru a-si asi-
gura pasnica lor functionare in timpul cat "sunt in cerceta-
rea pricinilor penale.
2) Pnblicitatea judereitii sau mai Line zis a audie4telor,
adica iarasi o parte din disciplinai ea extrinseca a procesului
penal, -publicitatea privind latura administrativa iar nu
mecanismul acestui proces.

www.dacoromanica.ro
 15

3) Probe le in penal. In tratarea acestora trebue sa cu-

prindem nu numai latura formalä, adica felul administrarii
lor, care apartine intrisec procesului penal, ci si valoarea lor
substantiala care este o problem'a extrinseca.
4) Condi(iunile de validitate ale hotdririlor. $i in pri-
vinta hotarlrilor si valabilithtii lor, Intalnim o latura forma-
là inerenth" deci procesului penal, intruck hotarifea se an-
greneaza in desfasurarea actelor ce compun acest proces,
dar gsim i e lathed substantiala eNtrinseca, privitoare la
valoarea hotärirei sub raportul fonclului iar nu a formei.

a) Po litia audientii ')

533 Politia audientei apartine presedintelui, ca si la juri-
dictiunile civile, sau judecatorului care ii tine locul, ori ju-
decatorului unic cand judeca singur (art. 551. pr. p.).
533 ' Deslasurarea linistità i regulata a procesului penal
este asigurata prin puterea disciplinizrd i puterea politic%
neascii conferità de lege presedintelui sau judecatorului care
ii tine locub, ori judecaterului ultic (a).
Puterea disciplinara .3e exercità prin mijlocirea masu-
fflor preventive si a sanctiunilor disciplinare.
A/Muffle preventive sunt uneori expres indicate de le-
ge, alteori legea le lasa la facultatea magistratilor (art. 89
pr. civ. si 299 pr. pen.). Ca masuri preventive exprese
avem instiintarile prescrise de art. 336 si 337 pr. pen. pe
cari presedintele Curtilor cu jurati le adreseaza aparatorilor
si juratilor. Deasemenea instiintarea ce se face martorilor

1) Veri despre politia audientei i lespre infractiunile de audientg,

G. Fleieen: Dreptul, an. XVI (1887) N-le 6, 9, 11, 13, 15, si 17. In aceastA
materie trebuie a se distirtge infractiunile de audientä de infractiunile co-
mise in audient6; primele au de scop sä turbine audienta, far cele din tuna
stint iniractiuni ordinate, al -arid scop principal nu e tulburarea audlen-
tei, ci o indractiune obisnuitä.
a) A se vedea asupra acestei materii; Garraud, Trait& d'instr. crim.
' HI, p. 518-558; Le Poittevin, Code d'instr. crim., art 181; Le Sellyer,
Competence est organis. II, Nr. 870 si urm.; F. Belie, Instn. prim. VI, Nr.
2020 si uraril; Manzini, Trattato di pr. pens. I, p 212.si utim.

www.dacoromanica.ro
 16

de a varbi fard ura si partiaire. Tot din lege rezultà ca.' pre-
sedintele poate prevent pe pärti ca nu vor pune nici o in-
trebare directä martorilor, expel-filar, etc.
Sanctiunile disciplinare sant aratate totdeauna de le-
ge, de ex.: chemarea la ordine, admonestarea, luarea cuvan-
tului, expulzarea din mill, punerea la poprealA i altele.
Puterea politieneasca se exercita fie prin masuri pre-
ventive: oprirea publicului de a pätrunde in sala, chemarea
fortet publice pentru a pastrà linistea, etc., fie prin mAsuri
de ordine (de politie administrativa): chemare k ordine, ex-
pulzare din salà, punere la poprire.
Asà dar, corect ar fi sä spunem cá presedintele are
disciplina i politia audientelor. De altfel puterile discipli.
narA i politieneascA a preseiintelui in cursul procesului pe-
nal sunt mutt mai largi, disciplina i poNia audientii ne-
fiind decal unul din aspectele acestor puteri.
533 2 Persoanele supuse puteri disciplinare a presedintelui
sau judelui unic sunt: inculpatul, partea civil i cea civil-
mente responsabila, procuratorii i aparatorii lor, Ministe-
ruil public, martorii, expertii, interpretii, juratii, grafieril.
Fata de ceilalti judecatori cari campun complectul de jade-
catä presedintele nu are propriu zis putere disciplinara, ci
mai malt o ascendenca erarhica.
Deci cad sub puterea disciplinarA a presedintelui toate
acele persoane earl sunt subiecte principale sau secuudare
in procesul penal.
Dimpotrivä, cad in puterea politieneasca persoanele
earl sunt strAine de proces dar cari asista in audienta in-
stantelor penale.
5333 In afarA de puterea disciplinara i politieneasca, pre-
sedintele sau judocAtoru! care II tine locul, ori judecAtorul
unic, -mai are in audienta si dreptul de a constatk urmarl
pi trimite in judecata pe faptuitorii infractiunilor cari au
turburat audienta. Aceasta forrneaza ca o a treia putere.
In fine, cand o instanta este compusa din judecator u-
nic, acesta pe !taiga oele trei puteri conferite lui mai are u-
neon i dreptul de jurisdictiune asupra infractiunilor de au-
dienta.
Cand instanta este compusa insa dintr'un calegiu, a-

www.dacoromanica.ro
 17

tunci intreg complectul, iar nu numai magistratul care pre-

zideaza are aceastd jurisdictiune.
533 4 - In -audienta unei instante penale se pot cornite trei ca-
tegorii de fapte:
1) Turburari de mica importanta, cari nu stint consi-
derate ca infractiuni. Acestea stint prevazute in primal rand
de art. 515 pr. pen., care arata si sanctiunile: atragerea
atentiunei prin chemare la ordine, scoaterea din said, pane-
rea la opreald pe tirnp de 24 ore. Masuri similare prevad
art. 90 pr. civ. si 80 leg. jud. de ocol.
Tot abateri disciplinare si nu infractiuni sunt conside-
rate si insultele sau calomniile usoare pe cari partile sau
aparatorii lor le-ar aduce prin pledoarii, pedepsite Mid
disciplinar de art. 302 cod. pen.
2) Turburari grave care iau caracterul de infrob-
ne. Unnärirea i judecarea acestora este -disciplinatä 'de
art. 516-520 pr. pen. si art. 177 pr. pen.
In aceastä categorie hit-a i calomniile grave proferate
prin pledoarii, despre cari vorbeSte art. 303 cod. pen.
3) In fine, in audienta unei instate se pot comite infrac-
tiuni nu de natura a turburà ordinea, ci ocazionate de activi-
tatea ilicità desfasuratà de vre-o persoana in vreuna din pri-
cinile spuse judecatii, de ex.: martin-le mincinoasä, substi-
tuire de persoane, servire de acte false, etc. Acestea desi
savarsite inteun pretoriu nu stint 'MA infractiu.ni de audien-
te i deci ar urmh sal ramka supuse regulelor ordinare de
procedurd. Exceptional art. 355 pr. pen. prevede o proce-
dura speciala pentru marturia mincinoasä la Curti le cu ju-
rati, tar art. 177 proc. pen. pentru delictele cornise in au-
dienta Tribtinalelor si Gurtilor de apel.
534 Baca fapta ce s'a comis in audienta este o infractiune
care se pedepseste numai cu pedepse politienesti. hotarirea
este fara apel (2), oricare ar fi instanta care o ar pronun-

2) Procesul-verbal dresat de judec5tor pentru constatarta ultragiu-

lui, face damn !Ana la inscriersa in ff als. Cas. If, 2721 din 14 NOV. 1911,
Curler Judiciar 1911, Nr. 84, p. 704; Cas. TI, 352 dirx 13 ram. 1912, Curierul
Judiciar 1912, Nr. 29, p. 347. Acelas lucru e admfs si in Franta Grenoble;
26 Dec. 1828; Dalloz: Code d'instr. criim. annoté art 18.1, Nr. 73

www.dacoromanica.ro
 18

ta (3). Vaca fapta e sanctionata de lege ea pedepse coreetio-

nale, pedeapsa se va pronunta eu dreM de apel, fie ca a fost
data de tribunal, fie ea a fost data de judecatorul de pace
(arl. 516 si 177 pr. pen. (4).
Dna s'a comis o crirnzi in audienta Unui tribunal sau
a unui singur judecator, se va face numai un proces-erhal
de constatarea faptei, si culpabilii se vor trimite inaintea au-
toritatii cornpetinte (art. 517 pr. pen. (5).
Dacd crima s'a comis inaintea unei Curti de apel, san
Curtii de casatiune este o regula gomunä ca Curtea se va
pronunta indata dupa ce va asculth pe Ministerul public, pe
infractor si pe avocatul ce-si va fi ales. Legea adaoga dupg
ce va fi ascultat st pe martori, insa e greti de inteles la ce
pot servi martori in asemenea caz, and judecatorii au va-
zut comitandu-se infractiunea cu p(roprii lor ochi. Deciziu-
nea ce se pronurita trebue sä fie motivata.
Aid este o curioasa derogare la dreptul 6omun; Curtea

3) Vezi Cas. H, 479 din 30 Oct. 1884, B. 879 si Cas. II, 108 din I
Mart. 1885, B. 198, care a decis ca. rciativ la apel legea a derogat in art
516 p. p., la principiul general inscris in art. 169 p. P
Art. 80, leg. jud. de ocoale din 28 Dec. 1907, dä drept judeatorului
Ca, in caz de turburare de audient5 s1 pronunte atnerid 5. pan5 la 60 rei,
In Mart de pedeapsa ultragiului, clack va fi ca7u1. Aceasta, amendl nefiind
Politieneasa ci oorectionalä, se vai judecA cu chept de apel.
4) Quid, daca inifractiunea e de competenta judeatorlei de ocol sf
se comite in audienta tribunalului? Hot5r Area trib. poate fi susceptibil5. de
apel? C. Craiova, sect. H-a, in majoritate a admis afirmativa, Decis. 433.
`din 20 Oct. 1911, Pagini juridice, an. VI, Nr. 86 din 1 Febr. 1912, p. 679,
pe motiv c5 art. 53 leg. jud. de ocoale din 1908 n'a modificat art. 516 P. Pi;
Ing C. cas. II, 3390 din 16 Dec. 1911, (ibidem A. 677) si SApthinfina juridic5,
I, P. 590, cu drept cuvânt dup5 noi, a casat acea deciziune, aratfind ck
legea in art. 516 p. Ps se refeg la cazurile când instanta n'ar fi compe-
tend sä judece defictul in ultitna instant5 Confr. nota Dem. D. Stoenesca
in acelas sens. Vezi Curler Judiciar 1912, Nr. 21, p. 251. Vezi deciziunea
Cas. II, 3090 din 16 Dec. 1911, Curler Judiciar 1912 Nr. 64.
5) Nu e admisa proba contrarie contra procesului-verbal dovedind
un ultragiu coatis contra judecAtorului, proces-verbal dresat de ingsi jude-
atorul ultragiat. Cas. II, 1820 din 31 Mai 1910, Jurispr. an. III, Nr 24,
P. 378 si Cas. II, 2721 din 14 Nov. 1911, Siipiiirnana jurid. I, 471, Cas, II,
614 din 6 Mart. 1912, nepublic. In orice caz procesul-verbal trebue s5
soun5 curvintele sau actiunile din care rezuliii ultragia, Cas. II, 352 din,
13 Febr. 1912, Curierul Judiciar 1912, Nr. 29, p. 347.

www.dacoromanica.ro
 19

de apel sau Curtea de casatie judeca in fond afaceri crimi-

nale care de altmintrelea stint de competinta juratilor.
Spre a fi judecatà crima de Curtea de ape], legea cere
ea A. existe unanimitate de voturi, altrninteri afacerea se
trimite la Curtea cu jurati (art. _520 pr. pen.). Aceasta dis-
pozifiune nu e rationalA, fiindcA ea dA putinta unui singur
judecAtor si tapeascd Curtii competirta exceptionala pe
care i-o da art. 518 pr. pen.
In cazul cAnd infractiunea s'a comis inaintea uriei Curti
cu jurati, afacerea se judeca de sectinnea Curt;i de apel,
din care face parte judeciltorul care prezideazA Curtea cu
jurati.
latd un lucru care pare ciudat. Juratii care simt judecA-
tori de drept comun in meserie de crimA, nu pot totusi sA
judece o crimA comisA in audientA inaintea lor pe and ju-
decAtorii dela Curtea de apel au dreptul dupd aceasta lege
exceptionala, s'a judece in instanta unicA niste.crime, el care
in reguld mi au dreptul sA judece in instanta unica nici
chiar
Mai mult deck atAt. Juraci care stint judeJtori de
fapt, devin incompetent sä judece faptele tocmai atunci :And
le-au valzut cu proprii lor ochi, adicA atunci cAnd pot mai cu
greu sA fie inselati prinabilitatea pledoarei unui avocat iscu-
sit.
Insä sub un punct d. vedere, acest lucru este rational
fiindca juratii ar judeca cu pasiune, find sub impresiunea
crirnei comise (7).
6) Drin aceasta' cauza unri au contestat ca nest lucrit ar mai fi cu
putinta dupa promrulgarea Constitutiunel, care, in aceasta paivrinita ar it
modificat dispozitrimile precedurei penale. Cestiuinea s'a discutat in 1904
cu ocazriamea atentatului incercat de Marracineann in contra procurorub0
si consilierilar Sect. II-a a Curtti de casatiune. Credem Irma ca aceste
dispozitiuni derogatorii la dreptul comun sunt aplicable fiind:a ele pre-
vä'd cazuri exceptionale, i dealtmintrelea finsasi Constitutiunea referiniu,e
la dispozitiunile ce-1 sunt contrarii, nu le desfiinteaza ci spune ca se vorr
revizui, ceeace insearmna ca pana la revizuire räman valabiie. Caci de-ar
fi altf el adici daci ccncordarea ar existA de drept ce ar rrai fi treb,rinta
sa se revizuiasca textele contradictolii?
A se vedea si nota de pe pagina unmatoare.
7) Duval D. Cucull ern-nal comisä fin audienta clirtil cu iurati se ju-
deca de insasi curtea cu jurati, iar nu de ourtea de apel; dupa t1n ii dis-

www.dacoromanica.ro
 20

535 Dupà noi aceste articole trebuesc rnodificate in mod

radical. La prima gandire se pare firesc ca judecatorii sa
judece fapta ce sta petrecut inaintea ochilor dor, urgent,
stante pede, dar and cugeta cineva mai mull, intelege ci
aceasta judecata sumara, mai ales .in materie de crime nu
poata fi bum and judecatorul este in acelasi timp i martor,
and avocatul trebue sa improvizeze pledarea In materie
oriminalà, si Inca inaintea unui judecator care se afla Inca
sub groaza i indignarea crimei cornise, cancl In fine Jude-
catorul se pronunta iindata in mijlocul unei atmosfere atat
de incarcata. Este siguranta Ca o astfel de hotarIre nu va
fi hotArirea race si cumpänita care trebue sa se deh. In toate
atfacerile, si mai cu seamA in cele penale.
Ar trebui ca cel putin afaceera sa nu se judece indata,
ci dupa cateva zile (8).
535 1 Credem ca fata cu dispozitiunile art. 105 din Noua
constitutiune care prevede ca juriul este statornicit in toate
materiile criminale si art. 137 care inpune revizuirea tutu-
ror legiuirilor din Statul roman spre a se pune in armo-
nie cu constitutiunea de fatA" vitorul cod de procedura pe-
nala va trebul cel putin in privinta. crimelor comise in au-
dienta unei instante sa restatorniceasca competinta exelu-
siva a juriului.
Singura abatere dela procedura ordinara ce credem
ea trebue admisa, va fi sesizarea directä a Cucrtei cu jurati,
fara o deciziune de trimitere a Camerei de acuzare, atund
and crima s'a comis in audienta unei Curti de apel sau
Curtii de casatie. In aceasta ipotezd eercetarea i desehi-
derea actiunei publice se va face de magistratul care prezidà
sedinta iar sesizarea Curtii cu jurati se va decide de tot
complectul sedintei.
Cand crima s'a comis in audienta unui tribunal, jade-
calorie ori Carte cu jurati, constatarea i deschiderea ac-
tiunei publice se va face de magistratul care presida, iar ac-

pozitiunea art. 519 proc. pen. ar f1 desfdintath prin art. 105, pan. 1, din
¶Oonstitutiune D. Cucull. Procedura cr1mina1 dinaintea rallier. Buou-
read, 1890, Nr. 41.
8) In Germania, judecata infractiunei de audienth nu se face ime-
diat. Vezi Fletalem Dreptul, XVI (1887), Nr. 17, p. 132, nota 61.

www.dacoromanica.ro
 21

tele vor fi inaintate Camerei de acuzare pentru a decide

trimiterea in judecata.
Pontru celelalte infrftctiuni (delicte si contravenfiuni
de audientA) trebue sa se mentina dreptul magiitratului care
prezideazA de a constatA infractiunea, de a deschide actia-
nea publica si de a sesiza instanta de judecatd, in schirnly
credem ca acest magistrat nu trebue sa ia parte si la jude-
carea infractinnei de addiente, judecare care ar fi bine sa
aiba, loc cAteva zile maktfirzia. In ()rice caz competinta ra-
tione materiae va trebui sA fie respectata cel Rutin in sen-
sul ca, atunci cAnd.infractiunea de audienta este de compe-
tinta i.mei instante superioare celei in andienta careia s'a
comis cea infractiune, pricina va fi trimisa spre judecare
la instanta superioard (a).
535 2 Legea penult unificarea corpului de avocati din 21
Februarie 1923, prin art. 76 alin. la a creat o derogare de
la regulele obisnuite privitoare la infractiunile de andienta
pentru cazul special al ultragiului comis in audienta de im
avocat fata de un magistrat. Magistratul swne legea (noi
credem ca presedintele audientei) va constatA delictul i va
amana judecata pentru alt termen, cand in complect nu
va infrà i magistratul ultragiat.
Pentru toate celelate infractiuni de audienta comise de-
un avocat se vor aplicA insa regulele obisnuite, legea avo-
catilor ne vorbind deck de ultragiu fata de magistrati. De-
asemenea pentru ultragiu comis WA.' de avocat In sedinta (b).
536 Prin art. 521 pr. pen. legea dä drept prefectilor, ad-
ministratorilor de plasa, primarilor i altor ofitei de politie-
judiciara, sau presedintilor unei adtmari publice intrunite ca
sa exerciteze conform legii un drept politic, ca spre a men-
tine ordinea audientii conf. art. 515 pr. pen., sa ordone
darea afara a turburatorilor, iar data s'a comis vreun de-

a) Cod de proc. pen. italian din 1913, art. 384 nu acordä cleat dreptal
de a constatà infractiunea, apoi actele sunt triraise Parchetultd pentru a
se urma conform procedurei ordinare. Se excepteaa infractiunile comise
in audienta judelui de ocod, cari atunci cand sunt de competinta acestnia, pot
fi judecate direct.
b) Gas. II, dec. 1947 din 14 Mai 1926, in Jurisprudenfa Generald,
1926, speta 1603.

www.dacoromanica.ro
 22

lict ori crimA sá trimeatA pe cei vinovati Inaintea autori-

tatilor judecatoresti competinte.
Dispozitimni analoage se aflA in art. 109 si urip. cad.
just. militare din 24 Mai 1881.
537 Cu toate cä materia infractianilor de audientä nu are
mare importanta practica (9), vom face insa Inca ateva
observatiuni asupra acestei materii.
Degois spune Ca expulzarea din audin i trimi-
terea la arest 24 are nu sunt pedepse, ci masuri de ordi-
ne (10). Suntem de aceiasi parere, fiindca aceste mijloace,
oriat de vexatorie ar fi, nu stint prenumärate -printre pe-
depsele prevazute de lege.
Deasemeni nu credem ca ar fi o pedeapsd propriu zisa
dispozitiunea din art. 302 cod. pen. contra avocatilor, ad
este o sirnpla masura disciplinara (11).
537 ' Am aratat la nr. 533 si 533 4 crt sanctiunile din art.
515 pr. penalà, 302 cod. pen., 90 pr. civ., 80 leg. jud. de
awl, stint sanctiuni disciplinare and intervin fata de per-
soanele cari au rolul de subiacte wincipale sau secundare
in proces, i mAsuri de ordine politieneasa and intervin
fata de publicul din audienta.
Toata doctrina este de acord asupra acestui caracter.
9) Foarte patine cazuri exista in jurisprudenta romanl.
10) Degois: Trait& Nr. 1743; in acela$ sens Garraud: Instr.
IlL Nr. 1080. care area consecintele practice ale acestei observatiuni: a)
Nu trebuesc concluziuni1e procurorurlui; b) Ordonanta se da. numal de pre-
4oclinte 5i nu e- susceptibila de atacare; c) Ea nu are o-procedura si des-
bated.
Ca faptele prevazute in art. 515 P. P. nu constitue infractfuni, re-
zulta $i din glasuirea primului aliniat al art. 516 p. p. Ca aceste masuri
de pohtia audientii nu sunt succeptibile de apel, este admis si de ju-
risprudenta noastra. Cas. II, 1241 din 11 Mai 1911, Curler Judicuir 1911,
Nr. 80 si trib. Tecuci, NE. 235 din 911 (ibidem). Ea se aplic i avoca-
*nor. Cas. II, 2917 din 301 Nov. 1911, Curler Judiciar 1912, Nr. 4, p. 47.
11) In acest sens Cas. II, 610 din 9 Oct. 1S95, B. 1128, care a decis
ca enuntarile nerespectoase din un memoriu dat curtii de boot pentra
judocatorii de tribunalle trebtte suprimate de mate $i nu (pot forma obiectul
unel actiuni corectionale si din oficiu din partea ministeralui public. Altiel
e daca tie se cuprinde in o petitiune adresata n.inist. de jmtitie Cas. II,
159 din 18 Mart. 1897, B. 48u; Confr. Garraud; Instr. crim., Nr. 1135, care
-sustine cA aceasta pedeapsa disciplinara nu se poate da decat de tribu-
nalele corectionale sau de curtile de apel.

www.dacoromanica.ro
 23

538 Judecarea infractiunilor de andienta se poate face 51

de alt tribunal pe cale de actiune principala?
Chestianea e disoutata.
Noi ne pronuntam pentru negativa pentru motive revil-
tând din textul legii si din ratitme.
Textul legii nu lasa niciodata facultatea de care vor-
besc autori francezi, ci ordona trimiterea in caz de necom-
petintà (art. 517 si 521) si exceptional chiar In caz de com-
petintä a instantii (art. 519), sau obliga pe judecatod sä ju-
dece ei Insisi (art. 518).
Sub punctul de vedere al ratiunii nu e admisibil ea sa-
fie doua instante penale competinte färä puternice motive si
text expires de lege. Am ava chiar un rezulat nedrerpt, fi-
indca judecatorul care se erede ofensat, stiind opiniunea
colegilor, daca vede ca im-i da satisfactiunea ceruta nu s'ar
mai adresh lor, ci ar intenta actiunea la alt tribunal pe cale
de actiume principalà.
In afara de aceasta nu -ar fi straniu ca i.vn mernbru at
Curtii de casatie, ori o seetitme intreaga sa vina sà ceara_
dreptate dela o sectiune de tribunal ori dela un judecator de
ocol? Adaogam ca atunci cand e vodu de injwrii sant nuan-
te, eine altut deck instanta inaintea eareta s'a produs poate
aprecia mai bine existenta si gravitatea greselii? Iar legiu-
itorul din 1810 care voià sa Intareasca respectul autoritätii,
and drept de pedepsire chiar autoritd(ilor civile, i fail pro-
curor, nu se puteà ca sa permitä a judeeätorul avánd pu-
tere i compel-MO, sa se adreseze altui judentor pentra.
mentinerea respectului.
In fine la altd instanta judecatortil va trebul sa se con-
stitue parte civi1 i sa ia rolul de egal, ceeace nu credem_
ca ar fi interesul prestigiului judecatorilor 12).
12) Vezi in sans contran Trib. liotosani, 465 din 1911 $1 Cas,. II, 1157'
din 29 Apr. 1911; Curier judiciar 1911 NT. 45; Jurispr. IV. Nr. 19, p. 293..
Carnet erede ea legea se refera numal la injurii indreptate contra parti
cularilor, iar cand sunt indreptate in contra inagistratilor, trebne sä se-
recurga la dispozitiunile art. 504 si urma. pr. pen. Commentaire, ed. 1I-a,,
p. 238.
Insa 'observant c legea nu distinge, 5i art. E15 pr. pen. nu vorbeste .
de magistrati. Contra, lui Cannot e doctrina i jurisprudenta in Franta, Bel
glia si Romania. Pand. fr. V-bo. Audience- Nr. 782--7q4; Confr. Ch. A

www.dacoromanica.ro
 24

538 Credem cri in mice infractiune de audienta. dj,cà e-

xitä o parte vAtAmatä aceasta pastreaza intacte drepturile
sale conferite de legea. de prooedura penalA, oricare ar fi
atitudinea magistratului care prezideaza favd de faptul co-
mis.
Astfel dacä un niembru din complect, o parte din pro-
ces, sau o persoanA din salà a lost calomniata ori insultatä
si presedintele nu gAseste cà e locul a considera fapta ca
infractiune i deci a urmAri i udeca pe vinovat, partea vA-
tamatà va putea fie prin actiune directA, fie prin plangere
adresatà Parchetului sa ceara pedepsirea sau urmArirea vi-
novatului. A decide altfel, ar insemna sa admitem cA magis-
tratul care prezideaza are nu numai puterea disciplinarA si
politieneascA, dar are si un drept de amnestie sui generis,
ceeace desigur este inadmisibil.
Asa dar credem cA partea vatamatA, atunci c'and ma-
gistratul care prezideazA nu sesizeaza judecata cu Intractiu-
nea comisA in audientA, pAstreazA dreptul sau de a pane in
misoare actiunea publicA, rAmanand ca instanta care va
judeca. pe cale principala sä aprecieze dacA existä sau nu in-
fractiune i daca in caz de insulte i calonmii nu e- local a se
aplica scuza din art. 302 c. pen.
539 0 infractiune de audienta care s'a comis in audienta
unei Curti cu jura(i, poate, daca [nu s'a judecat Imediat sA fie
judecata mai tarziu tot de Curtea cu jurati? Trib. Ilfov a ad-
mis afirmativa (13), insA solutiunea sa e foarte contestabilä
Cu drept cuvAnt Garraud observa cA motivul pentru care se
permite oricArni tribunal in audienta caruia se comite itt-
fraciunea de audienta sä se Investcasca indatà cu afacerea

dolphe si F. Hello, asupra art. 222, care spun Ca dreptul de a se pronunta

asupra pedepsii disciplinare aPartine numai instantei injuriate or conitlialut
de discipling.
Un caz de acest gen s'a produs la not in procesul piridon StItesou
contra d-lor avocat Mandy ca pint SI D. Rossetti ca avocat, pe ciind pri-
mal prezidà curtea cu jurati,
Vezi 5i cele spuse la NT. 133, precum si ia Nr. 302. Vol. I al acestui
Tratat.
12 bis) Vezi Cas. LI, 216 din 1915 in Revista Penit 1915 pagL 234.
13) Trib. May III, sent. din 1 Nov. 1907 Dreptal 1907, Nr. 77. Tri-
bunalul si-a declinat cornpetenta.

www.dacoromanica.ro
 25

si sa o judece, este caracterul flagrant al faptei; in intere-

sul exemplaritatii pedepsei se calcd regulate de procedura
telative la forme si La cornpetenta. Dar, adogd ac-elasi
autor este o regula comma la orice procedura de flagrant
delict, Ca aceastä procedura e facultativA (14). Daca pro-.
cedur3 este facultativa, addogam noi, atunci reintram It
dreptul contun ata: in ceeace priveste formele, i, dupà
dreptul comun delictele se judecd de tribunalele corectio-
nale, iar nu de Curtea cu jurati (15). In zadar Tribunalul a-
firma prin sentinta sa ca, nu se poate admite ca sä depinda.'
de vointa Curtii cu jurati ca afacerea sä se judece in o in-
stanta, de ea, sau in doua, de tribunal; judecata ordinara
dreptul conntn, si nimeni nu se poate plange de revenire la
dreptul comm.
Noi credem impreunä cu jurisprudenta franceza cä
Deciziunea disciplinard a trib. trebue &à fie data chiar in
timpul sedintei, sark cel putin inainte ca instanta sä se des-.
vesteasca de procesul in cursul canna greseala a fost co-
misd (16).
5391 Art. 177 proc. penalä prevede cä pentru delictele co-
mise in audienta Tribunate tor si actilor de aped, juidecata
va cercetà fapta 5i aplica. pedeapsa WA a se ridica. de-
pe loc". Aceastä dispozitiune a dat loc la discutiuni, intrucat-
s'a pretins cA in cazul cand judecata riu s'a Mout imediat,

14) Garraud: op. cit., III, Nr. 1204; F. Mlle: Instr. crinr, VI, Nr. 2:29,
contr. totusi pentnu jurisprudentl; Garraud: Instr. crim . III, Nr. 1208.
15) In sensul p5rerii noastre (1. Al. D. Oprescu care crif.cd sentinta
tribunalului Mow, argand cA dup 5. doctrina i jurisprudenta franceds cu-
vintele se va puta face chiar in acea sentintä, inseamn5 facultateal de a
judeca fapte care In regulI generalä se judecA de instantele ordinareL
Confr. Degois, care spune c5, cu loft termenii, art'. 181 V 504 i urmi., 114..
p. Ir., procedura prescurtat 5. pe care o prevede legea) pentru infractiunile
de audienta nu e obligatorie, ci se poate trirnite afacerea sal fie judecatg
&PA Procedura ordinarA. Degois: Traité, Nr. 1754 si Garraud: op. cit.,.
sac. cit. Confr. si C. Negrea care sustine cä instanta de trimitere e obat.A
sä indece In acest caz, dar mate s5 judece si instanta Inaintea toareia s'a.
camis infractiunea sau imediat ori mai tkzill. Curierul Judiciar 1908, nr. 5_
16) Pand. franc., V-bo Audience, Nr. 799. Metz, 20 Mai 1826; Gre
noble, 7 Iul. 1927 si 24 Mart .1836; Gas fr., 24 Dec 1836, 2 Aug. 1543; Boat-
ges, 30 Apr. 1845; Rouen, 24 Martie, 1847; Cas. fr., 23 Apr. 1850; 21 Mart..
1878; 28 Mart 1882; 22 Mai 1800.

www.dacoromanica.ro
 26

lard a interveni vre-o cat de mica suspendare a sethntei,

Tribundlul sau Curtea devin incompetente. AceastA pArere
este gresitä. Ceeace legiuitorul a voit a fost ea judecata sä nu
se wane pe altä zi, dar nu sä interzicd magistratilor de a
suspendA sedinta, si a intrA in camera de conaiu pentru
a deliberA si de a puteà intrerupe cursul audientei eAteva
momente pentru restabilirea ordinei (a).
539 2 - Procedura penalA austriacA contine asupra infractiu-
nilor de audientd dispozitiuni,amAnuntite, cari nu dau loc
la controverse.
and se va fi comis o infractiune in timpul audientei de
judecatA in sala de sedintd si faptuitorul va fi prins in fla-
grant delict, infractiunea va puteA fi judecatà imediat de
cAtre instanta constituitA cu intreruperea sedintei sau la fi-
nele ei, la propunerea acuzatorului indreptätit si dupd as-
cultarea inculpatului i martorilor.
aile de atac in contra acestei sentinte n'au efect sus-
penziv.
CAnd judecata imediatd nu va fi posibila sau cand in-
-fractiunea ar fi de competinta Curtii cu jurati, presedintele
-va dispune aducerea infractorului inaintea judecdtorului de
instructie (par. 277, pr. pen. austr).
CAnd acuzatul comite in timpul sedintei de judecatà o
infractiune, instanta va putea extinde dczbaterea si jade-
cata i asupra acestei iapte la cererea acuzatorului indrep-
-tAtit.
Consimtimantul acuzatului este numai atunci necesar,
4ack cl find judecat pentru aceasth infractiune ar fi supus
unei legi penale, care e mai severA decat acea ce ar fi de a-
vlicat la fapta arAtata in actul de acuzare. Dna.' Ia aseme-
nea caz acuzatul rofuzA, sA fie jaded imediat, sau dacA a-
ceasta nici flu s'ar putea face pentrucA s'ar ardta necesi-
tatea unei pregatiri mai temeinice sau pentru cd instanta flu
e competinte pentru judecarea infractiunei supravanite, a-
lunci sentinta se va mArginl la obieduil acuzatinnei i va

a) In acest sens: Cas. II, dec. 1947 din 1926, in Jurisprudenta General-
4, 1926, spet 1595

www.dacoromanica.ro
 27

rezervA acuzatorului la cererea sa urmArirea penalä sepa-

ratà pentru infractiunea nouà, care afard de cazul acesfa
n'ar mai puteh fi urmarità (par. 278, pr. pen. austr.).
c) Publicitatea audientii
540 Instructiuinea am vazut cä este semen', nit existä nici
public, nici desbateri, Intampinarile p"artilor se fac, dupä
cum am arAtat, prin memorii saw raporturi scrise. De aceea
instructiunea prealabilä, este dupai cum s'a spus, seoreta in-
chisitorialg., maxima ei este: le secret fait le succes.
Dimpotrivä, inaintea autoriatilor de judecatä, publi-
citatea audientii este regula generalä i numai exceptional
se admite sedinta secretsa. Art. 151 al. 1 si ult. pr., pen.,
vorbind de tribunalele politienesti spun formal ell audienta
sentita vor fi publice; art. 186 p. p. repetä acelasi lucru
relativ la tribunalele corectionale; art. 334 vorbind de ju-
rati prevede deasemeni publicitatea, in fine art. 45 leg. Curtii
de casatiune spume acelasi lucru pentru instanta supre-
msa (17).
Publicitatea este o conditiune esentiala a judecAtii pe-
nale; lipsa ei atrage nulitatea fiindca ea este o garanti
pt. inculpat (18 si 18 b). Insa" dacd sedfhtele sunt publice,deli-

17) E de observat cä in caz de deliet de pres1 san politics sedinta

secreta" nu se poate decide de curte decat en unanimitate. Legea .urVi de
cas., art. 46 al. 2. La fel in cazul pricinilor prevazute de art. 58 Leg% C, Cas.
18) Garraud: Traité d'instruction criminelle. Paris, 1912, T. III,
Nr. 1167 si jurisprudenta franceza citata de dansut La noi despre audienta
cä trebue sA fie publia in afacerile penale. vtai cas. II, 363 din 20 Mat
1898, B. 810, din 2 lunie 1899, B. 804, cas II, 1221, din 6 Iun. 1907, B. 1129,
si mai ales cas. II, 162, din 16 Martie 1890, B. 367; si cas. II, 170, din 26.
Mart. 1890, B. 392.
Re lativ la tribunalele de stimpla politie, art. 151, p. p., spune formal,
ca instructiunea va fi publicat sub pedeapsa de nulitate; acelasi luaru ii
spune art. 186, p p., relativ la trilnmalele corectionale; la jurati insa se
spune nurnal indirect ca. sedinta va fi publicA.
18 b:s) Din art. 186 pr. pen. rezultal c instructionea inaiintea instanitlor
carectionale trerbue sal' fie ora&a, publieli i urmata in conditiunile acestur
artiool. Ne aratarea in hotararg c s'a dat cuvint inculpatulut fiind o for
malitate esentiala, atrage nulitatea oondarnntiunit. (Cas. II, 1048 din 8
Mai 1923, Jurlsprudenta General?' 1923, sp. 800, Pag. 323.

www.dacoromanica.ro
 28

berarea trebue sa .fie secretä i procurorul nu poate intrA

in camera de consiliu dupa concluziunile date (19).
540 ' Principiul publicitAtii procesului penal se realizeaza
printr'o indoita publicitate si anume: 1) publicitatea actelor
oar alcatuesc acest proces (dosarele penale fiind publice) si
2) publicitatea audientelor in tot cursul pracisulul penal.
AsA dar, nu numai desbaterile in fondrci toate audien-
tele in cari se face instructiunea orala si se discuta chestiuni;
incidente, trebuesc sA fie publice.
Principiul publicitatii nu trebue sa, fie confundat nici cii
principiul oralitatii, nici cu acela al contradictorialitätii a-
cestea din urma presupunand prezenta partilor, pe cAnd
principiul publicitAtii implicand prezenta publiculul.
541 Art. 86 pr. civ., dupa ce pune, in principiu Ca edin-
tele vor fi publice, face o exceptitme pentru cazurile and
legea ordona altfel, sau cand judecatorii ored ca judecata
seoreta ar fi in interesul moralitAtii publice. Se admite ca
acest articol e aplicabil si in materie penald, intruat proc.
pen., se considera ca este o ramura a procedurii civile (20),
recumoastem insa ca aceastä solutiune poate sa dea nastere
la discutiuni, des1 in fapt e admisa de jurisprudenta (21).
Se pOate spune ca moralitatea publicA, cere pedepsirea fap-
War, iar nu secretul judeatii, i s'ar puteA adAogà a in-
structiunea i judecata secreta prezinta putina garantie pen-
tru inoulpat (22).
In orice caz hotarirea trebue sa fie data in public.
5411 Toate legiuirile de procedura penala incuviinteaza, a-
tunci and un interes superior ree_lama, sa se poatã cerceta
o prieina penala in audien(e secrete, sau cu un public res-
trans.
Deasemenea legiurile mai noui prevad anumite prolli-
bitiuni cu privire la posibilitatea de a asistA la judecarea, pri-

19) Cas. II, 115, din 27 Fevr. 1881, B. 175.

20) Degois: Traité, NT. 1731; E. Herovanu. Tratat de proc. cly. I, pag.
70, nota 4 si autoritätile citate.
21) Vezi 1 Garraud: ofp. cit., Nr. 1169 jurisprudenta francea.: Lax
/
la nol, gas. II,I 170, din 26 IVIartie 1890, B. 392 si cas. dI, 70, din Febr(.
98 B. 233.
22) Art. 45, legea curtii de casatiune.

www.dacoromanica.ro
 -- 2 9

cinilor penale. Astfel sunt exclusi de la audientele penale

minorii pana la 18 ant, persoanele obisnuit certate cu jus-
Ilia. vagahonzii (a). .
In fine tot in leginirile mai ncui ce adrnite ca autunite
acte pot fi declarate secrete de cAtre instantele penale, in
care caz cornunicarea lor la dosar este intaturata, ele pas-
trAndu-se intewn loc secret numai la dispozitiunea partilor.
Presa 1a randul ei, chiar abaci and ar lua cunostinta de a-
tari acte, -nu le poate publia, legea statornicind o interdic-
tiune in acest sens.
Aceste exceptiuni sunt intelepte dacA avem in vedere
influenta nefasta pe care o pot aveA asupra spiritelor so-
vAelnice sau corupte desbaterile pricinilor penale si rela-
tArile respective din pressa, egal de dattnatoare ca si des-
crierile amanuntite a marilor crime insotite adeseori de fo-
tografia criminalilor (b).
S41 2 Legile cari att instituit si organizat tribunalele de co-
pii in diverse state, au adoptat in general o publicitate res-
transA atat in ceeace priveste audientele acestor tribunale,
at si in privinta puhlicitatii prin presA a desbaterilor th
pricinile penale in cari sunt implicati minori. (Vezi la se-
diu materiel, vol. I din Tratat).
541 3 S'a observat cA in anumite cazuri si mai ales atunci
cand infractorii sunt minori, publicitatea audientei are si o
laturA dAunAtoare lor. Infractorul devine sfidAtor, cinic si
dornic de reciama. De aci atitudini cari departe de a servi
justitia la aflarea adevarului, din contra pot fi sursa de grave
erori judiciare.
In stiinta se numeste erostratism (c), aceasta pornire
---
a) Art. 375. c. pr. pen. Italian, vezi si En. Ferri, Sociologie crirn , p.
304, ed. 2.
b) Asupra infhientei nefaste a presei: A. Lorulot, Crime et société,
p. 252, Paris 1923; G. Gullhermet, Le milieu oriminel, p. 89, Paris,; 1923;
L. Prod; Le crime et la peine, p. 218, Paris, 1911; P. A;zbry, La contagion
du meurtre, cp. 85, Paris, 1898; Sc. Sigheli, 1.itt6rature et criminalia, p. 205,
Paris, 1908; (3. L. Duprat, La, oriminalité dans l'adolescence, p 239, Paris,
1909;
c) Enostrat s'a Mut celebru prin nelegiuirerde a Ili (pus foe tetnolului
Diane din fifes.

www.dacoromanica.ro
 30

foarte periculoasa, care imbie pe multi indivizi sa-si creieze

cu orice pret si prin orice mijloace o reputatiune chiar de
trista calitate.
De aceia credem foarte nemerit a se restrAnge publi-
citatea inaintea tribanalelor de copii (d). Dar mai credem eä
ca ar fi bine ca atanci and o instantd constatd eh' chiar
an invinuit adult manifestd un spirit erostratic sd ordone se-
dinta secrtd i sd interzicA pubilicarea desbaterilor.
De altfel chestiunea relatdrilor prin presA asupra ma-
relor crime si infractiunilor de senzatie, asupra desbaterilor
proceselor cari starnesc curiozitatea publicu1ni, formeazd
una din cele mai importante probleme de preventiune cri-
minald. Toatd lumea este de acord in a recunoaste rolul fu-
nest al presei sub acest raport fn etiologia crimei, dar nicd-
eri presa nu a remmtat la aceste surse de inspiratiune, a-
siguratoare de mari tiraje : crima i procesele penale (e).
De aceea nu putem sperh prea mult in aceastd directie.
541 a Proc. penald austr. garanteazd publicitatea audientet
inaintea autoritätilor de judecatd prin dispozitiuni detaliate
(par. 228-231). edinta de judecatd este publicd sub pe-
deapsd de nulitate. Publicitatea se poate exclude numai din
motive de moralitate sau de ordine publicd. Instanta dispu-
ne excluderea aceasta din oficiu sau la propunerea acuza-
torului sau acuzatutui dupd o desbatere i deliberare se-
cretd printeo deciziune, care va fi redactail in soils si Trio-
tivatd, in contra chrei, lush., nu se admite nici un remedia
legal.
Dupd citirea in public a deciziunei acesteia auditorat
trebue sd se depdrteze. Numai partea vdtdmard, magistratii
activi, fanctionarii Ministerului public si Ministerului de jus-
titie i membrii baroului nu se vor puteh exclude nici odatd.
Atat acuzatul cat i partea civild sail acuzatorul privat vor

d) Um studiu interesant In aceastä plivinfa este acela al prof. A._

Miricka, L'hornme au masque de fer, in Revue intern. de dr. pen. 19^5,
p loo.
e) Scipio Sigheli relateaza cazul lui Sir Edward Rateliff, directorul
lui Morning herald", care inteun moment de altruism a Klesfiintat rubrica
relativil la crime din ziarul sa'u. Peste putin timp a fost nevoit sfi o zetal.
Pentru a evit:i falimentul. (Littérature et criminatitts, p. 218, Paris, 1908.

www.dacoromanica.ro
 - 31
puteh pretinde ca sä li se permitä, ä asiste ate trei per-
soane de incredere lor.
Excluderea publicitAtii se poate cere in orice moment
al desbaterii si se poate admite pentru intreaga audienta
sau pentru' o parte a ei. Citirea sentintei trebne sä se faca
insh totdeauna in public.
541 " De importantA tot ash de mare cu publicitatea este
insh oralitatea §i nemijlocirea desbaterilor in audienk de
judecatA, fiind aceasta mijloacele Cele mai sigure si mai
potrivite spre a realizà scopul procedurei penale: explorarea
adevdrului real.
Principiul oralitàii i nemijiocirei este realizat in pr
pen. austr. in modul cel mai consecvent precum reiesii in-
deosebi din dispozitiunea par. 258 pr. pen. austriach.
Instanta de judecath nu poate considera altceva cleat
mina] aceea ce a a provenit in sedinta de judecatä. Docu-
mente pot servi ca mijloace de prebare numai intrucht au
fost citite in decursul desbiterii in sedinta de judecatA.
Instanta va examinh in mod scrupulos i constiincios
mijloacele de probare in prMnta ctedibilitatii i puterci lor
probante atAt fiecare pentru sine cat si cu privire la tocr-
sul lor intern.
Asupra chestiunii, clack' un fapt este a se considera ca
dovedit judechtorii nu vor decide dupd anumite regule le-
gale de probare ci numai duph libera lor convingere castiga-
tà din examinarea constiincioash a tuturor mijloacelor de
probate produse pro si cuntca.

542 Publicitatea a existat la inceput in strAvechiul drept

francez in urmä ea a fast desfiintath prin adoptarea proce-
durei inchisitoriale, i reintrodusA de Revolutiune.
La noi se pare cA in vechiul drept n'a existat publlci-
tatea sedintelor. Pravila lui Ipsilant spune in adevAr ch la
toate departamenturile sh pAzeasch afarh la ush zapcii cei
mid ai vAtasilor ca sd. nu lase calabaldcul cel de prisos a
intrd unde se face judecatd, c sei lase in lduntru numai pe
cei ce se pricinuese
Met pe boeri sà nu-i lase in lduntru set intre lard de

www.dacoromanica.ro
 32

freak), afara de cei ce sant oranduiti", Wentru judecAtoria

veliilor boeri No. II).
AceastA regulA era cu atat mai fireasca', cu cat jade-
cAtile se puteau face pe la casele boerBor (Ibidem Nr. III).
d) Probe le in penal
5421 No(iuni generale. Materia probelor este una din cele
mai interesante parti ale dreptului procedural, intrucat siste-
mul probelor ne indica de cele mai multe ori caracterul unei
legiuiri procedurale.
Dupa cum.spuneam la Nr. 386 2 in volumul IV, s'ar pu-
tea sustine ca evolutumea dreptul procedural penal nu este
decat reflexul transformatiunilor prin care a trecut siste-
mud probelor in decursul veacurilor.
Tot in volumul IV facand o scurta expunere asupra
probelor in penal, am aratat ca mu trebue sA confundAm
probele in sine cu mijloacele de investigatiune adica cu Cal-
le pe cari se adunA probele.
Despre mijloacele de investigatiume ne-am ocupat pe
larg in vol. IV. nr. 386' i urm., lit acest volum yam trata
deci despre probele in sine.
Cum probele sunt acele cari trebuesc sa conduca la sta-
bilirea adevarului real in justitia represiva, deci la forma-
rea unei convingeri in spiritul judecatorilor, problema pro-
belor in penal este legata indisolubil de problem puterei
de apreciere pe care judecatorii o au in materie represiva.
552 2 Sub raportul evolutiunei dreptului :)rocedural penal,
sistemul probelor a parcurs Ora astazi patru faze bine
distincte (a).
1)Faza primitive)" (etnicA) in care probele sunt nere-
glementate, orice stiinta directa sau indirectA, orice urmä
precisa sau echivoca, orice relatare veridica sau defor-
mata putand servl de proba. Aprecierea judecatorilor In
acest sistem era nu munai suverana, dar i absoluta, ea ne-
--
a) En. Ferri, Sociologic crhn., P. 515, ed. 2; Tarde, Philosophic p6--
nale, p. 428 si 478; Garrand, TEralté d'instr. crint 1, p. 497; Vidal et Magnol,
Cours, Po 866.

www.dacoromanica.ro
 - 33 -
avand nevoie sa se traduca inteo motivare coprinzatoare a
elementelor cari au servit la formarea convingerei.
2) Faza religioasd (teocratica), in care se facea apel la
interventiunea divinitatii pentru a oferi judecatii proba ire-
futabila de vinovatie sau nevinovatie. In acest sistem probe-
le se obtineau pe calea ordaliilor i duelului judiciar. Orda-
liile constau in difexite puneri la incercare prin caril se
puteà atla cuvantul divinitdtii, de ex.: punerea mane! in
foc, scoaterea unui object dintr'un vas au apa clocotinda,
mergerea peste bare de fier inrosite, etc. Se infasurau ea"-
niie dupd incercare i daca in trei zile nu mai exista nici
o unmä, atunci inculpatul era achitat. Due lul judiciar, era
tot o incercare, funded divinitatea avea sä intervina de par-
tea celui care aveh dreptate. Cum este si firesc Tn acest
sistem aprecierea judecatorilor era redusä la neant.
3) Fazei legald (autocratica) in care probele sunt nu
numai reglementate dar chiar tarif ate in valoarea bor. Pen-
tru fiecare fapt penal se cereau anumite probe, pedepsele
variind cu valoarea cantitativä i calitativa a probelor ad-
ministrate. Principalele probe erau : marturisirea, aflarea
corpului delict, martorii. Marturisirea se obtinea prin tor-
tura. Martorii se numarau, un singur mator nefiind sufi-
cient. Si in acest sistem puterea de apreciere a judecatori-
lor era complect ingraditä de valoarea legald a probelor
a dunate.
4) Faza sentimentald (moderna.") in care probele sunt
guvernate de cea mai complectä libertate sub raportul admi-
terii lor, valoarea fiecarei probe depinzand nu de o tarifare
apriorica ci de aptitudinea sa concretà de a desvalul ade-
värul. Acestei libertati de probatiune Ii corespunde o liber-
tate complectä de apreciere acordata judecatorilor cu sin-
gura indatorire a motivarii.
542 Astazi sistemul probelor merge catre o faza siiineificd.
Justitia 7presivä incearca sa puna la contributiune in
vederea aflärh adevärului real toate mijloacele pe cari sti.
inta moderna le oferal in acest domeniv-
Politia tiinificä, tinde tot mai mult sa ajungd princi-
palul organ de investigatiune, culegand indicii concrete sus-
ceptibile de o valorificare precisä: amprente digitale, urme
Tanovkeanu, Vol. V. 3

www.dacoromanica.ro
 34

de pasi, pete de sange, noroiu, piese diverse cari au servit

la camiterea infractiunei, etc.
Pe dealtä parte, expertizele telaborate pe canostinte
technice tot mai precise, contribuesc la randul Tor tot mai
mult la aprecierea exacta a elementelor concrete de proba.
In fine un camp larg de investigatiuni stiintifice stä des-
chis vitorului sistem de probe penale (b).
Incontestabil c acest viitor sistem va conduce la o a-
tonuare a principiului liberei convingeri in justitia represiva,
in schimb ea o cornpensatiune se va sporl tot mai mult pu-
terea de apreciere a judecatorilor in ceeace priveste drd-
muirea pedepsei.
Tbue insä sä recunoastem cà in evolutiunea sis-
temului probelor in penal, nu se va puteà niciodata vorbi
de o faza propriu zis tiintificà, ci de o faza mixta: sersti-
mentala i Viin(ificd, libertatea de convingere ramanand sä
supleeze in aceastä faza lipsei de dovezi stiintificeste re-
coltate. Cu alte cuvinte, oridecateori descoperirea adevaru-
lui real nu se va puteà obtine pe caile tiintifioe, va ramane
sa se obtina acest adevar pe calea probelor ordinare, Ingat
judecatorii neputandu-se plecà in fata unei valorificari stiin-
tifiee a probelor, vor fi nevoiti sä recurga a o evaluare mo-
rala.
542 ' Din evolutiunea sistemului de proba in penal se poate
constata ca douä tipuri de probatitme s'au oferit si se o-
ferä legiuitorilor In dreptul procedural penal.
Un prim tip in care legea se finsarcineaza a deter-
mina probele, a le ierarhiza si de a fixà valoarea lor
imperativa pentru judecatori. Acest tip a fost numit legal
(tipul probelor legale), noi preferam sa-i zicem aprioric,
fiindca se bazeazd pe o evaluare aprioricä a diverselor
probe si fiindca. 11 intalnim nu numai in faza legala ci 5i in
cea religioasa, ca deosebirea ca in faza legalà a foist aplicat
cu maximum de exagerare.
Al doilea tip se caracterizeaza prin libertatea de a adu-
ce in descoperirea adevaruIui orice proba 5i prin evaluarea

b) Asupra politlel tehnice si asupra expertizelor a se fvedea cele

scrise ni volumul IV Nr. 3211_3214 si 394_39810.

www.dacoromanica.ro
 35

concretA a probei administrate. Acestui tip i se spune moral,

(tipul probelor morale). Si aceastä denumire 'este fortata,
fiiridcä nu este vorba de stabilirea gravitAtii mai mari sau
mai mici a unei fapte pentru a putea vorbi de apreciere
moralA, ci de probarea existetei ori inexistentei vinovatiei
ceeace este o chestiune de convingere iar nu de evaluare mo-
ralä. De aceea noi vom prefera denumirea de tipul liberal.
Aost tip il intalnim atat in faza primitiva cat si in cea sen-
timentala.
FiecArui din aceste tipuri le corespuude implicit un
gnecanism deosebit in desfasurarea procesului penal.
Astazi toate legiuirile procedurale penale sunt construi-
te pe principiul libertatei probelor.
5425 Principiul libertAtei probelor admis de legiuirile mo-
derne conduce la urmatoarele consecinte: (c).
1) In dreptul procedural penal nu exista o ierarhizare a
probelor. Orice proba castiga preferinta in aprecierea jude-
catoridor pe baza valorii sale concrete, iar nu pe temeiul vre-
unei preferinte aprioric impusa de lege. Deci nu existA pro-
be privilegiate. Exceptional unele legiuiri au mentinut un
privilegiu pentru procesele-verbale dresate de anumiti a-
genii, considerandu-le ea fac dovada Walla la inserierea in
fals. Deci un rest de de privilegiu, dar nu absolut.
2) hr procedwra penala ea si in dreptul penal nu sunt
admise prezumptiunile legale de vinovAtie, nici cele relative
(jwls tantum) nici cele absolute (PHs et de lure). Exis-
tenta infractiunei si deci a tuturor elementelor sale, existen-
ta imputabilitatii celui invinuit, existenta circuinstantelor in-
greunatoare toate trebuesc sa fe dovedite in justitie, legea
neprezurnandu-le niciodata. Asa dar in dreptul modern pro-
bele nu pot fi supleate pe cale de prezumtiuni legale.

c) Asupra probelor in general in Owl de cele scrise in Tratatele lui

Garraud, F. Mlle, V. Manzini si in toate cursurile, a se vedea: A. Berenini,
Limiti della) prova in criminale, Palermo, 1338; N. F. de Malatesta, La lo-
gica delle prove in criminale, -Torino, 1912; G. Sabatini, Teoria delle prove
nel diritto penale, Catanzaro, 1911; Bragnoli, Della certezza e prova cri-
minale, Modena ; Eugenio Florian, Delle prove penali, 1924; M. Pagano, La
logica dei probabili, Salerno, 1924; V. Bonnier, Traitê des preuves, ed. 5,
Paris, 1888; Gabriel, Essai sur la nature des preuves, Paris.

www.dacoromanica.ro
 - 36 -
Prezumptiunile legale nu trebuesc confundate cu cele
juclecatoresti; primele constituesc norme de drept, legea
impunandu-le pe baza unei evaluAri apriorice, cele de al cioi-
lea sunt consideratiuni de lapt susceptibile de a servi unui
rationament judiciar.
Exceptional in dreptul penal, nu in procedura penala,
intalnim cateva prezumptiuni relative, de ex.: intentiunea
este prezumata in contraventiuni, copiii sunt prezumati ca
au lucrat Vara discernamant si altele.
In procedura penald nu avem deck cateva prezumpti-
tmi impropyii, de ex.: prezumtiunea ca res judicata pro ye-
ritate habetur, ca procedurile afisate in reguld au ajtms la
cunostinta celui interesat, ca neinvocarea unei nulitati re-
lative echivaleaza cu renuntarea. Dar nu avem nici o pre-
zumtiune sub raportul probelor.
3) In procedura penald nu sunt admise nici fictiunile,
adicd substituirea unor situatiuni imaginare in locul reali-
tatii. In dreptul penal intalnim cateva fictiuni, de ex.: in
materia delictelor de presa girantul responsabil e considerat
ca autor, la amnestie se socoate ca nu existä faptul, si allele.
ln procedura penald nu intalnim nici o fictiune.
4) In fine in procedura penala nu sunt admise decade-
rile cu privire la administrarea unei probe. Oricand este
admis a se administra o proba, chiar (-and ea a fast pro-
pusä, dar rämäsese fail urmare, suficient ea judecatorii
sal o gäseasca necesara. Dealtfel chiar dacä s'ar considerA
decAzut eel ce a propus o proba si nu a administrat;o, ju-
decAtorii putand din oficiu sa dispund a se efectuà °rice
proba, decaderea ar fi inoperanta, fiindea proba ar fi in-
cuviintata din oficiu, daca judecata ar socoti-o utila.
542 6 Sub raportul evaluarii lor probele pot apArea dela sine
mai puternice sau mai slabe. Incontestabil in sisternul liber-
Valli de probe nu exista o ierarhizare a probelor, dar din
punct de vedere a evaluarii lor concrete desigur ca pro-
bele pot fi clasificate, aceasta calasificare bazandu-se nu pe
un criteriu aprioric, ci pe o apreciere A posteriori, dui:a ce
proba a fast administrata.
Totusi chiar o clasificare apriorica nu este lipsitä de- in-
teres in tratarea probelor. In pritnul rand prohele se pot

www.dacoromanica.ro
 37 -
distinge dupal cum ele ne procurA o cunostinth directd a-
supra faptului penal, circumstantelor sale si vinovätiei celor
ce l'au comis in care caz probele se vor nund directe sau in-
tuitiv e, sau dinpotrival ele nu ne dau deck o stiintal indi-
recta care pe cale rationament poate folosi Ia aflarea ade-
vgralui, in care caz probele vor luh denumirea de indi-
recte sau confecturale.
Aceastal ierarhizare depinde deci de insäsi natura pro-
belor, se poate insä face si o clasificare sub raportul eva-
luArii pe cari udecAtorii vor fi nevoiti sA o recunoasch.
Sunt probe cari ne dau ounostinth precisA, univocal si
intreagal asupra adevärului real. De ex.: galsirea cadamlui
este uneori o probA categoricà asupra existentci orimei
felului shu de executare, din contra, alteori, cauza moii
fiind enigmatical nu se poate sti dach e vorba de o crimA
sau o sinucidere. Prinderea hotului in flagrant delkt este
o probd evidenth and asupra lui se gäsesc lucrurile furate,
in schimb prinderea unui individ in momentul cAnd escaladà
un zid, rAmane echivocal fàrà concursul altor probe.
Probele categorice, fntregi prin ele inshsi si univoce se
numesc probe evidente, sau de gradul I. DinpotrivA pro-
bele indoelnice, echivoce, insuficiente, cari nu ne dau o o-
glindire darà a adevärului prin ele Insusi ci numai prase in
acord cu alte probe iau denumirea de probe necomplecte sau
de gradul al II.
In fine adeseori in lipsa probelor evidente, i In impo-
sibilitatea de a se aflh adevärul numai cu ajutorul probelor
necomplecte, va trebul sa intervinA rationamentul (inductiv
deductiv) al judecaltorilor pentru a trage concluziuni de
natura a venica un supliment de probA in complectarea pro-
belor existent; concluziuni care iau denumirea de probe
prim prezum(iuni i cari constituesc probele de gradul al
III4ea.
5427 Cu privire la probe, doctrina ca i legea se ocupä sub
trei raporturi:
1) Aflarea probelor, 2) Administrarea lor i 3) Folosi-
rea probelor adunate.
Despre aflarea probelor ne-am ocupate In volumul IV
sub titlul Mijloace de investigatiune" nr. 386 i urm.

www.dacoromanica.ro
 - 38 -
Despre administrarea probelor in faza instructiunei
prealabilA me-am ocupat iaräsi In volumul IV paralel cu e-
xaminarea mijloacelor de investigatiune. Dpre adirninis-
trarea probelor in faza judecatei ne vom ocupa In acest vo-
lum in capitolul respectiv fiecArei instante de fond.
Aci vom examinà principalele probe cari yin mai fre-
cuent in cercetarea instantelor represive insistAnd asupra
chipului fn care ele trebuesc sA fie folosite: adicA examiL
nate si evaluate de catre judecAtori.
Spre acest sfarsit vom folosi clasificarea pe care am
schitat-o in volumul IV, nr. 386 7, impartind probele in ma-
teriale, orate 4 scrise, dupa natura instrumentului pro-
batoriu.
In conceptiunea curenta probele sunt identificate cu
instrumentul care le releveazd, stiimific insa proba est3 cu-
nostinta pe care instrumentul de proba ne-o procura des-
pre un fapt concret, deci proba nu se confunda cu instru-
mentul. Pentru usurarea expunerei vom folosi insa conceptia
curenta.
5 42 8 - Probele materiale: sunt acele probe cari se desprind
din materialitatea revelatoare a unor obiecte sau situatiuni
de fapt.
Activitatea delictuoasa rareori se desfäsoara fara a ca-
deA, asupra unui material culegätor de urme revelatorii, fie
prim felul efectuarei sale, fie prin rezultatele produse. In
doctrine.' se deosebesc infractiunile facti transeuntis care nu
lasä nicio urma, de infractiunile facti permanentis cari dim-
potriva se materializeaza in chip durabil.
Aceste din urma infractiuni pot oferi doua categcrii
de probe materiale: corpurile delicte $i indicate concrete.
Corpurile delicte in ultima analizA s'ar pareà ca sunt
tot niste indicii concrete, totusi exista o deosebire intre aceste
doua categarii de probe materiale: Corpurile delicte in prin-
cipal servesc la dovedirea existentei infractiunei si numai in
mod secundar, cAteodata, la stabilirea vinovatiei celui pre-
supus ca autor al infractiunei. Dimpotrivà indiciile concre-
te sumt chemate In principal a servi la stabilirea vinovatiei
autorului si participantilor la o infractiune a carei existentà
nu se mai contestä.

www.dacoromanica.ro
 39

5429 Corpurile delicte: Termenul corp delict nu este accep-

tat de toti autorii in acelas sens. Sunt autori cari prin corp
delict inteleg materialitatea unei infractiuni, deci a stabill
existenta materiala a unei infractinni este a stabill corpul
delict. Aceasta semnificathme este Irma putin impartasita de
autorii moderni (a).
Corp delict, dupa parerea dominanta, este orice object
in care s'a concretizat in parte sau in total materialitatea
infractiunei (b).
In fine practicienii inteleg prin corp delict orice obiect
ridicat de catre politia judiciara sau de judele instructor si
sechestrat in depozitul tribunalelor represive.
Noi vom adopta semnificatiunea de a doua care este
singura corectä.
54219 Vor i deci corpuri delicte: 1) obiectele in care s'a con-
cretizat executiunea infractiunei, de ex.: monetele false, in-
sorisurile false, cadavrul celui ucis, publicatiunile obscene,
etc.; 2) lucruriile cari au servit la comiterea infractiunei: ar-
me, instrumente, substante toxic; etc.; 3) obiectele prove-
nite din infractiune: lucruri de furat, bani dati ca mita, etc.;
4) obiectele cari pastreaza vre-o 111111g despre existenta in-
fractiunei: pete de sange, lacate sfäramate, etc. (c).
Adeseori carpi delict poate avea o importantà nu nu-
mai prin el insasi ci i prim situathmea de f apt In care se
gäseste. In cazul acesta ceeace intereseaza este pozitiunea
obiectului, i raportul sau ou alte obiecte. Pentru a se pas-
trà aceasta valoare probanta a corpului della se vor putea
ridica schite i ma fotografii, sau in cazuri exceutionale se
va puteà dispune pastrarea situatiunei neschimbate prin i.
zolarea locilui unde se gasesc corpurile delicte.
Alteori se poate intampla ca un comp delict sa nu poa-
ta da prin el insusi o proba evidenta deck dna' s'ar stabill o
corelatiune cu ansamblul de circumstante in cari o infrac-
tiune s'a comis, corelatiune faramata de pozitiunea echivo-
ca in care acel object a fost gasit. In acest caz se va in-
-

a) I. .f. Haus, Dtrotit penal, I, p. 206; Berner, Lehrbuch, p. 54; Vidal et

Magnet, Gours, p. 865.
b) V. Manzitd, Trattato din woe. riem. II. p. 184.
c) Vezi Manzini, Trattato, OP. Si IOC. cit.

www.dacoromanica.ro
 40

cerca a se restabill corelatiunea prin reconstituirea activitä-

tii delictuoase, procedeu insä care trebue efectuat cu multa
prudenta i pricepe (vezi volumul IV, nr. 3871).
In fine -nu rareori corpurile delicte pentru a putea
fi privite ca atare au nevoie de o verificare technica. A-
ceastä verificare se face pe cale de expertize, de ex.: experti-
za grafica a unui inscris incriminat de fals, expertiza chi-
mica a uni substante presupusä toxica,
542 " Daca corpurile delicte pot fi un instrument de proba,
totusi aflarea si aducerea lor inaintea instantelor de jude-
cata nu este indispensabild in sistemul libertätii de probe.
Cu atat mai bine attmci când au putut fi adunate i corpurile
delicte, dar daca aflarea lor nu a fost posibilä, aceasta nu
inseamnä ea existenta infractiunei nu s'ar puteh dovedi prin
orice alte mijloace de probatiune. Aceastä reguld este exacta
chiar i pentru infractiunile cari neaparat au trebuit sa se
concretizeze intr'un object, de ex.: fals, omucidere, publi-
catiuni imorale, etc. A decide altfel ar fi a asigura impruni-
tatea tuturor infractorilor cari descoperiti fiind ar reusl sa
distruga corpul delict.
Incontestabil ca administrarea probelor devine mai gre-
oaie in lipsa corpurilor delicte, dar niciodata ea nu poate fi
un obstacol de drept la adunarea celorlalte probe (d).
542 12 Ca instrument de proba, corpurile delicte nu servesc
grin ele Insäi decat la stabilirea existentei infractiunei, a-
dica pentru a dovedi c faptul ilicit penal s'a savarsit.
Dimpotriva prin ele InsiIi corpurile delicte nu pot servi
la stabilirea vinovatiei, intotdeauna trebuind sa li se mai a-
ldture alte probe susceptibile de a evidentia ca cel invinuit
este autorul infractiunei, sau participant la savArsirea ei.
Simpla imprejurare deci, ca un corp delict apartine
unei persoane, san a fost asit la acea persoand, sau pro-
vine dela ea, nu este indealuns pentru a conduce la stabi-
lirea vinovatiei, ci trebue sä se probeze daca existä o core-
latiune intre aceste imprejurari i faptuirea infractiunei..
d) Garraud, Instr. trim. I, rk 565; Manzini op. 1 10C. cit., care aratA
cA in acest sens s'a pronuntat si Casatia italianä 18 August 19101 Mem
la noi Cas. 11, dec. 2161 din 1925 in Jurisprudenta General?), 1925, speta
1893. Vezi si nota noastr5 (V. Dongoroz) in Cvrierul judicear, 1927, Nr. 30

www.dacoromanica.ro
 - 41 -
De ex.: se gaseste In casa euiva anna cu care s'a minis
o alma, s'au se gäsesc la o persoana lucruri provenite din-
tr'o infractiune, ori se stabileste ca un anumit obiect care
a servit Ia comiterea infractiunei apartin cutärui individ,
ei bine judecatorii nu vor putea sa contsidere ea autori, tai-
nuitori sau complici pe aceste persoane numai pe motivul Ca
corpurile delicte au fast gäsite In casa lor sau ca aeestea
le apartin. In toate aceste cazuri existä indicii morale, sau
chiar concrete de gradul al duilea deci o probä insuficienta
si ea Mare ea nu poate servi singura la stabilirea adevaru-
lui.
Corpurile delicte pot fi deci suficiente pentru a motivA
existenta infractiunei, nu insä i pentru a motiva vinovatia
celui presupus ea autor sau participant. Exceptional numai
corpul delict poate fi 5i o proba de vinovatie atunci cand
in materialitatea sa a inglobat i urmele vinovatiei, de ex.: o
scrisoare calomnioasa e un Corp delict, dar daca e scrisä
cu mana ea serveste si Ia dovedirea autorului calomniel.
542 " and exista corpuri delicte i and ele sunt invocate
ca instrumente probatorii, judecata va trebui sä constate in
primul rand daca in adevar obiectele prezentate si conside-
rate ca atari sunt cele cari au rezultat din infractiune, au
servit la comiterea ei sau au cules urme despre aceasta: deci
identificarea obiectelor. Aceastä operatiune trebue sa aiM
loc neaparat atunci când s'ar contesta identitatea corpurilor
delicte.
Stabilita fiind identitatea corpurilor delicte, va trebul
apoi sa se examineze cunostintele pe cari aceste corpuri de-
licte le dau despre existenta infractiunei 5i indiciile concrete
san morale ce se desprind din ele eu privire la vinovätia ce-
lui inculpat.
In fine efectuat acest examen pentru punerea in lu-
mina a probei relevate de corpurile delicte, judecata va pro-
coda la evaluarea ei, operatiune care va fi mai anevoioasä
sau mai usoara durpa cum eunostintele culese vor fi nepre-
eise, echivoce si insuficiente sau dimpotriva categorice, uni-
voce i intregi. In aceasta evaluare Ise va tine seama de
circumstantele "in earl au fost gasite corpurile delicte, de
situatia lor in momentul descoperirei de explicatiunile ex-
pertilor si de concluziunile acuzarei i apararei.
www.dacoromanica.ro
 42 --
542 14 Indicii concrete. In sistemul lmertätii probelor i fiber-
tatii de convingere era firesc ca probele indiciale sa cap-Jte
o importanta deosebita. Rareori o infractiune lash' urme
atat de evidente incat vinovatia celor ce au comis-o sa
poata fi stabilitä numai pe temeiul acestor urme. De cele mai
niulte ori insa aflarea adevartilui real se obtine prin coin-
cursul unui complex de elemente revelatoare, cari luate in
parte nu spun prea anult, dar coordonate si explicate unele
ptin altele devin clestul de elocvente.
Indiciile sunt sursa acestor cunostinte indirecte des-
pre un fapt i despre vinovatia celor cari l'au comis. Vom
intelege deci prin dindiciu orice element cari poate servi ca
o proba indirecta In aflarea adevarului real. De unde
denumirea de probe indiciale.
Indiciile pot fi relatate de materialitatea unui obLt
oarecare, in care caz le vom numi indicii concrete, ele insa
pot fi relevate si de anumite circumstante sau situatiuni ne-
materializate i atunci le vom spune indicil morale sau cir-
cumstan(iale (a). De ex.: urmele degetelor, aflarea la locul
infractiunei a unuLobiect apartinand unei persoane, hainele
sfasiate ale unui individ prins in apropierea locului crimei,
sunt indicii concrete. Dimpotrivä imprejurarea ca un individ
a fost vazut (land tarcoale pe la locul unde mai tarziu s'a
minis crima, sau imprejurarea cà un individ amenintase
cu cateva zile mai inainte pe victima, ori cä avea. o arX
veche contra lui sunt indicii morale.
Vechii autori clasificau indiciile in : manifeste, .apro-

542 ' -
piate i indepärtate (b).
Indiciile concrete fiind materializate se intelege ca ori-
ce obiect care poarta vre-o urma apta de a da o stiinta des-
pre autorii si participantii inteun fapt ilicit penal poate ser-
vl ca instrument pentru revelarea acestor indicii, de ex.: lu-
a) Nani, Principi sugli indizi, Neapoll; Sabatini, Teoria delle prove pe-
nale, 11, p. 118 si arm.; P. Garraud, La preuve par indices dans id proces
Pena Lion, 1913.
b) Indicille sunt clasificate de unii autorii Ir antecedente, concomi-
tente i subsecuente comiterii infractiunei. 0 altä clasificare este aceia care,
divide indiciile In comune sau generale si propril sari speciale. Aceste cla-
sleek! m'au vreo importantä in evaluarea indiciilor, aceasta evaluare de-
pinzind de aprecierea judecNtorilor.

www.dacoromanica.ro
 - 43 -
crurile cari poarta vre-o amprenta digitalä, lu.crurile patate
de 110704 sperma sau sange, urmele de pasi de pe teren
(cari pot fi ridicate prin mijloace technice), obiectele uitate
de faptuitori la locul infractiunei, etc.
Asa dar, indiciile concrete vorbesc despre existenta x1-
Lovatei, dupa cum corpurile delicte vorbesc despre existen- -
ta infractiunei. Se poate insa ca un corp delict sä fie in a-
celas timp i un indice concret: de exemplu o arrna care se
constata Ca apartine cutarei persoane §i ca cu aceasta amid
sa comis infractiunea. Sau un obiect cu 0 patà de sânge,
care are in ea si amprente digitale. Ori un inscris falsificat
cu scrierea de mana. In aceste cazuri, corpul delict va servi
pe deoparte ca proba directä pentru existenta infractiunei si
ca proba indirectd, ca indiciu concret pentru stabilirea vi-
novatei.
542 16 lin indiciu concret fiind o proba inclirecta el nu poate
fi Indestulator pentru stabilirea vinovatiei decat dna i
se vor alatura i alte probe directe sau indirecte cari sä
poata conduce pe cale de inductiune la stabilirea adevarului
reel.
Astfel o amprenta digitalä gasitä pe un object dela lo-
cul unzip s'a cornis o omucidere desi se stabileste ca este a
unei anumite persoane, totusi ramane o stiintà echivoca, fi-
indca acea amprenta a Wilt sä fie anterioara sau posterioa-
ra corniterei infractiunei. Dar dacal s'ar stabill cä persoana
care si-a lasat.amprenta nu a pasit niciodata inainte sau
dupa comiterea infractiunei prin casa victimei i ca o-
blectul purtator de amprenta nu a putut fi atins in alt.; Till-
preiurari de acea persoana, desigur cà aceste noui indiii
ccurnstantiale vor spori valoarea indiciului concret.
Daca s'ar mai constata cä amprenta e lasata de mAr a
plhiä de sange i ca cel caruia apartine era un criminal cu-
m scut, atunci indiciu concret unit cu toate aceste elernente
desigur cà va conduce la evidenta vinovatiei.
Asa dar, un indiciu concret poate fi o proba indirectä,
dar necomplectd prin ea linsäsi, si deci nu poate seril !.in-
gur pentru a motiva existenta vinovatei.
542" Atunci cand inteo pricina penala se invoaca anti sau
mai multe indicii concrete judecata va proceda ca si 11 col--

www.dacoromanica.ro
 - 44
purile delicte la identificarea obiectelor purtätoare de Wi-
ck apoi va cercetà stiinta pe care aceste obiecte o uot da
asupra yinovkiei, evaland importanta bor. Odata evalua-
rea facuta va trebui sà se pima fata in fag stilt a iindirectä
revelata de indiciul concret cu toate celelalte probe sau in-
dicii, in mod separat si apoi in ansamblu, pentru a se a-
junge pe cafe rationala fie la incadrarea ei in restal pro-
belor. fie la eliminarea ei ca contrazisä de aceste pr ke
Nicaeri mai mult, ca in materia indiciilor concren, e*-
plicatiunile technice nu-si gasesc o mai larga apiicatiune,
fiirdca adeseori obiecte cari s'ar parea ca nu spa ie nimic
pot fi facute prin examenul fizic i chimic sä ofere inf or-
matiuni importante. Puse deci in lumina pe cai techitice, M-
diciile concrete au deseori nevoie pentru a fi evaluate ;i de
explicatiuni technice. Judecata nu trebue s refuze, vtunci
cânci exista indoiala, cererea fie a acuzarii fie a apararii de
a se recurge la atari explicatiuni prin chemarea unor Nr-
soane compeftinte de a le da.
De altfel certitudinea existentei i ensului indieitlui
este prima conditiune pentru ca el sa poata servi de proba.
542 18 Probele orale sunt numite astfel fiindca ele nu sunt
materializate inteun instrument probatoriu, ci sunt culese pe
cale de relatari orale Mute de cei ce au vre-o stiinfd des-.
pre comiterea unui fapt penal sau despre vinovätia celor
considerati ca autori sau participanti la acel fapt, sau in fine
despre orice altà circumstanf a interesAnd aflarea adevaru-
lui in justitie.
Probele orale se obtin prin ascultarea invinuitilor, mar-
torillor i informatorilor.
Aceste probe sunt nu numai cele mai frecuente in justiOa
represiva, dar si cele mai aleatorii. Justitia nu se poate insä
dispensà de ele, fiindca ar insemnà in marea majoritate a
cazurilor sa remmte la insasi represiunea infractiunilor.
Ceeace se poate face este a pregati suficient pe judecatori
Ia vederea culegerei si evahiärei acestor probe orale.
542 19 - Ardtdrile inculpa(ilor. Aceste aratari pot foruth 0 pro-
ba in justitia represiva i uneori chiar o proba evidenta a-
supra vinovkiei, adica suficienta prin ea insasi. Vechea
ciedintä, invocata Inca de unii practicieni ca marturisirea

www.dacoromanica.ro
 45 -
inculpatului singura nu face dovada asupra vinovatei, este
eronafa prin generalitatea i Intinderea ei.
0 marturisire nu face dovadd cand ea apare evident ea
neverosimila, sau and aratárile inculpatului strut caltra-
zicatorii.
0 marturisire, chiar retractatd, ramâne insa o proba,
atunci and aratärile sale sunt de asa. naturd Incât cores-
pmid perfect cu datele cauzei sau cand nimeni nu le-ar fi
putut cunoaste daca nu ar fi fost acute chiar de inculpat.
De exemplu: un inculpat arata cä a comis infractiunea in-
oducandu-se in casa victimei printr'o fereastra, za a as-
cum lucrurile furate inteun anumit loc, ea. in momentul
cand s'a introdus In cash' victima auzind zgomot a zercat
usile, etc. Verifiandu-se aceste informatiuni se constati ca
eridice, fie prin aceia ea corespund cu datele cauzei,
fie ca controlate s'au dovedit ca exacte. Ei bine desl urma
de pe fereastra, gasirea corpului d1ict, stabilirea unei cir-
cumstante privitoare la victima nu dovedesc dealt ca in-
fractinnea s'a comis, dar nu pot dovedl i pe autorul ei, to-
tusi, simpla märturisire chiar retractata in caul acesta fa"-
mane o proba suficienta de vinovdtie.
Märturisirea nu va putea fi suficienta prin ea insasi a-
tunci cand existenta infractiunei nu este doveditä. Cu alte
cuvinte, marturisirea poate fi uneori o proba suficienta fn
privinta vinovaliei, nu Insa si pentru existenta infracfiunei.
Luatá in aceasta acceptiune regula c marturisirea singurä
nu face dovada, devine exacta, intruck vor mai fi necesare
alte probe sau eel putin prezumptiuni serioase.
Inconstestabil ca s'ar putea ca o persoand sa facä o
marturisire i totusi sa nu fie autorul infractiunei. Pentru a
salvà pe adevaratul autor fie dintr'un sentiment de devo-
tament, fie pentiu vrenn interes material, cineva ia asu-
pra sa vinovatia i recunoscandu-se ca faptuitor face aratari
exacte, cunoscândrt-le dela autorul reaL In afari situatiuni,
justitia fatal va face o eroare, dar a cere ea ludecata sà
be infailibila este a 5 desfiintà. Dealtiel ipoteza e rat% iar
eroarea este oarecum scuzabila fiind provocatä de cel ce
o sufere. Cazul devine mai dificil, atunci cand persoama
substituità ar reveni 5i ar arata pe adevaratul autor, Infra-

www.dacoromanica.ro
 - 46 -
cat in atari situatiuni e greu a distinge in ce masura reve-
nirea i aratarea este sincera i in ce masura ea constitue
o temerara calomnie contra unui nevinovat. In orice caz a-
titudinea inculpatului fiind echivoca orice probe noi vor fi
bine venite, va incumba insä in prirnul rand celui ce 5i-a
luat asupra lui o vinovatie, facand aratari concludente sä
probeze ca tot ce a spus a fost auzit dela adevaratul autor.
542 2IL- 0 rnarturisire purl 5i simplä fail a contine aratari edifi-
catoare nu trebue sd inspire prea multä incedere, mai ales
daca va fi retractatd. .
In orice caz prima pentru ca o marturisire sä
poata servi ea proba este ca acea marturisire sa fie liber
5i spontan facuta. In privinta aceasta trimitern la cele spu-
se despre Interogator in volumul IV, nr. 415-4262.
Marturisirile oblinute prin silnicie, prin ipnotisrn, prin
intinderea mei curse, etc., nu pot avea vre-o valoare decal
daca aratarile facute s'ar verifica ca exacte cu ajutorul al-
tor probe directe sau indirecte. Obtinerea unor atari martu-
risiri trebue insa condamnata, fiind 51 neurnana' 5i pericu-
loasä pentru aflarea adevarului.
In fine, marturisirea spontand dar care nu ar contine
aratari concludente i exacte la verificare, nu trebue sa fie
considerata ca o proba suficienta, fiindca sunt persoane bol-
nave, cari sufer de mania auto-acuzarii 5i cad pot prin
marturisirile spontan fdcute sa surprinzä convingerea ju-
decatorilor.
In rezumat, judecatorii avand toata libertatea de a-5i
forma convingerea se pot sprijini pe o märturisire atunci
cand din continutul ei au rezultat suficiente araldri cad sa
poatd evidentia vinovatia, dimpotriva, cand marturisirea este
vaga, chiar daca ea a fost spontana 51 inculpatul nu revine
asupra ei, judecatorii vor trebui sa fated apel 5i la alte probe,
o atare märturisire nefiind suficientä. Cu atat mai mult a-
tunci cand märturisirea \raga. 5i contrazicaloare se constata
a nu fi spontana sau este retractata.
In practica, rareori o condamnatiune este pronuntata,
insa numai pe simpla marturisire, fiindca marturisirei in sine
i se adaoga verificarea exactitätii aratarilor ce ea cuprinde,

www.dacoromanica.ro
 47

verificare care implicit aduce in cauzA un mAnunchiu de

probe indirecte (a).
542 21 Marturisirea poate fi judiciara, adicA fAcutA inaintea
judelui de instructie sau a instantelor de fond, sau extra-
judiciarä (scrisä sau orala). De marturisirea extrajudiciara
scrisa, ne vom ocupa la probele scrise. Marturisirea extra-
judiciarà oralä se poate dovedl cu martori.
Marturisirea poate fi retractatä, judecAtorii fiind liberi
de a aprecia valoarea retractArii si a o considera ca nein-
cerà.
Marturisirea poate fi de asemeni scindata, adica cre-
zula numai in parte.
In fine, judecatorii pot inlatura marturisirea, motivAnd
de ce au considerat-o ca nesincera.
542 22 - Tot eat de interesante sub raportul evaluarei for sunt
aratArile pe cari inculpatii le fac Unii in contra celorlalti.
Si in aceastA privinta sunt practicieni cari pretind et
ArAtarile coinculpatilor nu au nici c valoare prohantA. A-
ceasta generalitate este insa exagerata.
Inconstestabil cä orke aratare a unui inculpat contra
altui inculpat sau contra unei persoane neimplicate 5n mina
trebuie sä fie primita cu rezerval. Din moment insa ce
aratarile se verifica in fapt ca exacte, ele devin o proba ne-
complecta dar susceptibila de complinire prin alte probe
chiar indirecte. Forta lor orohantA va scadea insa conside-
rabil atunci cand cel ce le-a fAcut ar revenl. Desigur insa ca
judecatorii au latitudinea de a aprecia si in acest caz since-
ritatea revenirei.
542 23 Ardtdrile martorilor. Acestea constituesc prin excelen-
ta in justitia represiva o proba i dupa cum am mai spus
chiar proba cea mai frecuentA (b).

a) Asupra ingirturisirei Mute de inculpat vezi: Garraud, Traitd din-

3tr. 'aim. II, p. 206; Vidal et Magnol, Curs, p 887; V. Manzini, Trattato
di pr. pen., II, p. 181.
Asupra probel ea martori vezi: Garraud, Traité d'instr. erim II,
p. 1-137; Vidal el Magnol, Coors, p. 875-87; V. Manzini, Trattato di pr.
pen. H. p. 97-140; E. Pincherli, La prova per testintoni nei processk
Torino, 1905; V. A Berardi, Giudiof e testimoni, Neepoki, 1908; Desquiron,
De la preuve par témoins.

www.dacoromanica.ro
 - 48 -
Aratarile martorilor au valoarea unor probe directe a-
tunci and ele constau in cunostinte dobandite personal si
direct de martor cu propriile lui simturi, adic atunci cand
ceeace relateaza martorul sunt fapte, amanunte i lucruri,
in legaturä cu savar5irea infractiunei, vazute, auzite 5i per-
cepute de el direct 5i nemediat.
Din contra aratarile martorilor degenereaza in probe
indirecte atunci când cunostintele privitoare la comiterea in-
fractiunei au fast dobAndite indirect 5i mediat, din relata-
rile fAcute de alte persoane.
In fine arAtArile martorilor au caracter de indicii mo-
rale atunci cand ele nu constau n cunostinte directe asu-
pra savarsirei infractiunei, ci in relatarea unor fapte sau cir-
cumstante de natura a intari oarecari ipoteze ale acuzarii
sau sustineri ale aparatii.
Despre felul in cari trebuese ascultati martorii ne-am
ocupat in vol. IV nr. 399--414 ".
542 24 Dna aratarile martorilor constituesc totdeauna o proba"
in.schimb aceste arAtAri nu au intotdeauna aceias valoare.
Am putea spune cA cea mai anevoioasa sarcina pentru iude-
catori este aceia de a evalua exact aratArile martorilor.
AceastA dificultate provine din cauza multinlelor con-
tingente de earl trebue sa se tina seama in aprecierea unei
depozitiuni de martyr.
0 depozitiune perfect veridica este o rara exceptiune.
Din 10 martori cari s'au gasit prezenti la producerea unui
fapt, rareori vor fi doi care sa depuna exact la fel daca
nu s'ag influentat reciproc mai inainte de a depune. Aceas-
ta variabilitate este datorità pe deoparte diferentelor de per-
ceptiune pe cari le acuzä dela am la om sistemul psiho-
fiziologic pus in slujba cunostintei, pe de alta parte defer-
matiunilor cari intervin imediat dung receptionarea unei
sen7atiuni chiar inainte de a deveni cuno5tinta 51 uneori
dupa. DacA mai adaogam la acestea influenta sugestiunei,
procesul lent de deformatiune datorit trecerei de timip, vi-
ciile organice sau psihice de perceptiune, slabiciunea memo-
riei, ascendenta unei imaginatiuni caläuzita de un sistem
nervos sdruncinat (mitomanie sau mania fabulatiunei) si

www.dacoromanica.ro
 49

multe allele, ne putern da seama cat de 5ubrede sunt relatiu-

nile dintre aratdrile martorilor in general 5,i adevarul real (c).
Dar nu numai obictiv aratarile se deformeaza datorita
unui proces psiho-fiziologic inevitabil, dar foarte adeseori
intervine i o deformare morald datoritä turpitadinei, Iasi-
tatii, urei, complezentei i m'arinirriei celor chemati sa de-
pund.
542 Sub scutul unei verificari experimentale ind.lungate
s'au incercat unii autori 5i specialilti sä statorniceasca a-
numite reguli cu privire la evaluarea arätarilor fdcute de
martori (d). Toate aceste incercari de5i sunt sprijinite pe
cea mai complecta relativitate, nu sunt insa lipsite de inte-
res, din ele desprinzandu-se multe invataminte menite a ne
stimula prudenta in cantarirea acestei probe atat de a-
leatorie.
Aceste invataminte ar fi earn urrnaloarele:
1) 0 depozitiune de martor perfect veridica este o ex-
ceptiune; 2) chiar cand o depozitiune este facuta In toata
sinceritatea de martor, ea poate fi obiectiv alterata din cau-
za viciilor de perceptiune, transformarilor incon5tiente o-
perate in cursul timpului. slabiciunei memoriei, etc.; 3) cu
cat se va scurge mai milt timp intre perceptiune 5i relata-
rea ei, cu atat procesul de deformare va fi mai accentuat; 4)
totu5i litre douà depuneri una imediata 5i alta mai tarzie, fa-
cute de doi martori, sinceritatea nu depinde de tirnpul scurs
ci de eoeficientul de deformatiune personal fiecarui mar-
tor; 5) depozitiile facute sub forma de naratiune sunt mai
exacte decat cele obtinute prin intrebari, fiindca .intervine

c) A se vedea asupra psihologiei martorilor: Umberto Fiori, 11 va-

lore psicologico delle testimotnianze, Citta di Castello, 1910; Gaetano Dona,
La testimonianza nel fatto eomune e nella vicenda giudiziaria, Torino 1923;
J. Warcndock, La psychologie du témoignage, Gaud, 1914; Paulus, Du té-
moignage suspect, Paris, 1912; A. David, Du témoignage devant Ia justice
retpresive, Paris, 1912 ; F. Gorphe, La critique du t(nicignage, Paris, 1924
at bogata bibliografie din aceastä lucrare.
La noi Riiduleseu-Motru, Psihologia martorului, Bucuresti, 1906.1.
d) 0 prima Incereare in acest sens a f tient Bentham, Traité des preu-
ves judiciaires, cap. IXXVHI, imaginând o serie de reguli qu2si-rnatematiee
(testimoniometrie). A se vedett. studiile lui C/aparede, Bind, Stern 0 altll
citati de Vidal et Magnol, Cours, p. 876, nota,1.

www.dacoromanica.ro
 - - 50

sugestitmea; 6) in depozitiunile facute de un numdr mai

mare de nlartori cari au perceput aceias senzatie trebue sl
se tina seamd si de psihologia masselor, uneori ardtdrile mi-
noritätii putand fi mai exacte decdt ale majoritatii; 7) Co-
piii, din cauzd Ca sunt lesne sugestionabili, oamenii anor-
mall, bättânii a cdror memorie a släbit fac aratari puth e-
exacte; 8) juramAntul ca si moralitatea notorie a martorului
nu sunt o chezdsie deosebita de sinceritate; i altele.
Toate aceste constatdri nu pot constitul cleat o ingrijo-
ratoare dovada de greutatea evaludrii ardtdrilor martorilor,
cel mai bun avertisment contra obiceiului de a se primi
tale quale aceste aratari.
542 " In practica incontestabil ca nu se poate drdmul cu ba-
lanta de 1:precizitme ardtdrile martorilor, dar nici nu pot fi
primite fard o serioasa evahiare.
Spre acest sfarsit magistratul trebue_sd aibe o bund
pregatire, sd fie un adânc cunosator si a psihologiei judi-
dare si a psihologiei martorilor.
Orice regula aprioricd in aceastd materie nu poate fi
decdt ddungtoare, experienta a dovedit-o, iar leginitorli
mai noui au evitat de a mai prescrie atarii regull.
Ceeace se poate da sunt numai sfaturi i anume:
Totdeuna fiecare depozitiune trebue pusa in concor-
dantà cu datele cauzei si cu restul probelor pentru a se ye-
rificà in ce masura poate fi obiectiv exactd. Totdeauna cu
ocaziunea ascultdrei martorului trebue pe cat posibil sd se
prindà i ceva din psihologia lui (din felul naratiunei, din re-
flectinnile pe care le face, din atitudinea sa, din rdspunsutile
pe cari le-ar da, etc.).
Totdeauna se va aved in vedere conditiunile in care
martorul a venit in justitie (propus dela inceput, descoperit
in ultimul moment, intervenit spontan, etc), situatiunea so-
ciald a martorului, moralitatea sa, interesul in cauzd, etc.
Aceste sfaturi nu sunt insä nic regule absolute si nici
procedee infailibile. Se poate ca un otn certat cu morala sa
facil o depozifiune mai sincerd decat un om perfect cimtit:
se poate ca o ardtare care obiectiv contrazice datele cauzei
sd fie totusi cea adevdratd, se poate iardsi ca martorul ca-

www.dacoromanica.ro
 51

re psihologiceste apare ca complect dezordonat sä fie totusi

mai exact ca altii.
De aceia numai adanca i serioasa pricepere a jude-
catorilor poate fi singura chezäsie pentru o evaluare mai a-
proape de adevar a depunerilor acute martori.
54227 -- Jadecatorii avand toata puterea de aoreciere asupra
valorii arätärilor acute de martori, ei au implicit si dreptul
de a inlatura depumerile ce apar ca nesincere, de a scinda pe
cele cari numai in parte sunt demne de luat in seama si de
a se sprijini numai pe acele aratari cari stint demne de in-
credere. Numäruf depozitiunilor nu are decat o importantrt
secundara, aceia de a usura formarea convingerei, dar nu
pentru a imptme solutiunea. 0 singura depozitiune poate fi
suficienta pentru a motiva hotarirea data de judecatori, a-
tunci cand acestia au socotit-o ca o aratare sincera si evi-
dentä, i aceasta chiar daca ar fi existat alte depozitiani in
setts contrar, dar cari nu au inspirat nici o incredere (e).
Singura 'Indatorire pe cari o au judecatorii in acest caz este
insä de a motiva dece eau sprijinit pe o arrume aratare si
dece le-a frilaturat pe celelate.
Cand aratarile martorilor nu constau in cunostinte di-
recte si personale asupra comiterei faptului imputat sau cir-
cumstantelor sale, atunci ele avand rolul de probe indirecte
(indicii morale) si deci ne mai fiind suficiente prin ele Irisäi
va trebul sä se recurga si la alte probe pentru a se ajunge
la aflarea adevarului.
Uneori insa chiar aratarile cari nu privese direct ac-
tivitatea ilicita, pot devenl probe directe i aceasta atanci
and stint facute pentru a se dovedi an fapt sau o circum-
stanta,contrard celor stabilite cu privire la comiterea infrac-
tiunei. De ex.: un inculpat cere s probeze un alibi. adica
ea in momentul comiterei infractiunei el se gasea in alta
localitate. Aratarile martorilor In acest caz constituesc o
proba directä de nevinovatie. i ca atare pot fi suficiente
prin ele insesi. In genere toate depunerile de martori fa-
cute in descarcare pot deveni probe directe.

e) Formula: testis unus, testis nullus din vechiul drept nu-si mai are
astlzi aplioatiunea.

www.dacoromanica.ro
 - 52
Cat despre arätärile cari s'ar margini numai la infer-
matiuri asupra moralitätii iiiculpattlui, conduitei sale obis-.
nuite, etc. acestea nu pot servi ea probe ci ca un element
de apreciere generalà. in caz de insuficienta de dovezi si de
proportionarea pedepsei in caz ca vinovatia este stabilita,
54228 Se intampla adeseori ea acelas anartor sa faca deela-
ratiuni succesive contraziatoare. Cand contradictiunea este-
vAdit5, martorul trebue sa fie socotit ca mincinos si fiindca
este greu a se precizà and a mintit, depozithmea lui va fi
indepartata. Chiar daca martorul retracteaza una din a--
ritarile contradictorii Inca aritarile lui trebuesc considerate
suspecte. Si inteun caz si in celalt judecatorii au insa lati-
tudinea de a stabili care arkare este temeinica, rnotivand
aceasta alegere.
Chestiunea devine mai delicata atunci and un martor
retracteaza declaratiunea facuta in cursul instrcctiunei prea-
labile si face inaintea instantei de fond aritari cu totul con-
trarii. S'a sustinut ca intruck este ingaduit martorilor sii
revina asupra celor spuse in cursul instructiunei prealabile,
intrucat instructiunea de judeeata este eminamente erali
judecatorii sunt datori sa nu tina seama deck de aritarile-
Mute oral inaintea instantei de fond. Aceasta opiniune este
gresita. Martorul poate sa revina asupra declaratiunilor fa-
cute la instructiune fiiá sd se expuna la pedeapsa sperjum-
lui chiar and a depus la instructiune sub juramant, dar fa-
mane judecatorilor intreaga libertatea de a aprecia sinceri-
tatea revenirei. Instructitmea Inaintea instantelor de judeca-
la este orald, dar aceasta nu inseamna ca tot ce se spule
oral obliga pe judecator. Judecatorii au dreptul sa considere
revenirea ea nesinceri, sa inläture deci depozitiunea (Tali
ca Mara de un marten neserios. Ceeace nu pot judecatorii
de fond este de a se sprijini numai pe aritarile dela instruc-
tiune atunci and au inliturat declaratiunile orale prin care
martorii reveneau. A preceda altfel ar fi a face din instruc-
tiunea orala o pierdere de vreme inutili, fiindca on martorii
mentin cele declarate si atunci era sufieienta instructiunea
prealabili pentru a forma convingerea judecatoriler, ori
martorii revin dar marturiile lor orale sunt inlaturate. Jude-
cata sprijinindu-se pe cele dela instructiune i deci iarasi

www.dacoromanica.ro
 63

instuctiunea prealabilA ar fi fost suficientd. Ori instructi-

unea oralà, i contradictorie constitue baza justitiei repre-
sive, ea nu poate fi o formalitate inutilA, de unde corolarul
imperativ cA judecata nu se poate niciodati sprijini numai
pe dovezile culese in instructiunea prealabilA;Din moment ce-
un martor a revenit in oral ori spune adevArul, ori minte ;
dacA judecAtorii yor crede cA spune adevärul vor tine seamA
de arAtArile lui, dacA vor crede iinsA cA minte, atunci toate a-
rAtArile lui i cele orale i cele dela, instructiune vor fi inlA-
turate ca fAcute de un martor nesincer. Judecatorii pot insA
apreciA cA martorul care a revenit spusese adevArul la in-
structiunea prealabilA, in acest caz insA declaratiunea dela
instructiune nu va fi o probA suficientä prin ea InsAsi ci o
proba indirectA susceptibilA de a fi intregitA cu alte probe,
deci un indiciu moral. JudecAtorii vor trebui asa dar sA arate-
de ce au inlAturat revenirea oralA i cari au fost probele orale
complimentare cari unite cu arAtArile martorului dela in-
structiune all condus la convingerea bor.
Prin aceasta nu se violeazA principiul oralitAtii fiindcA
judecAtorii avand dreptul din oficiu sA culeagA probe et
pot folosi toate indiciile cari ar rezuliâ din instructiunea pre-
alabilA, indicii cari nu sunt suficiente prin ele insesi dar cari
pot fi complectate cu complexul de probe orale administrate
in instantd. Dupg cum instructiunea oralA nu. poate fi o
formalitate inutilA, nici instructiunea prealabilA nu poate if
fArA nici un folos pentru judecarea in fond.

542 29 - Se poate ca o arAtare fAcutd de un martor la instructiu-

ne O.' nu mai poatA fi reinoitA oral inaintea instantei de fond,-
martorul fiind mort, dispArut sau incapabil fiziceste de a mai
depune.
In acest caz arAtArile sale pot servi ca_ simple probe in-
directe, indicii morale, cu conditiunea ca ele sA fi fost puce-
in di,cutiunea pArtilor cu ocaziunea desbaterei probelor.
Acelas lucru cu privire la arAtArile fAcute pe cale de
declaratiune autenticA de o persoan5 cari nu mai poate fi
ascultatA cu ocaziunea judecArii in fond.
In fine, aceia$ solutiune catä a se aplicA si deelaratiu-
nilor obtinute pe cale de cornisiuni rogatorii In strAinAtate

www.dacoromanica.ro
 - 54
in mod necontradictoriu dela martmii ce nu pot fi adusi in
tara.
In mice caz aceste probe indirecte trebuesc sä fie luate
In searnä cu mita rezerva.
542 a In afara de aratarile martorilor propriu. zisi, tot ca
probe orate mai sunt $i aratarile facute de aaa ziii martori
technici.
Intra in categoria acestor martori technici: expertii che-
mati sa dea explicatiuni, niedicii chemati sä confirme cele
aratate prin certificatele tor medicate, functionarii din ser-
viciile de identificare ascultati pentru a lamuri cum au a-
juns la identificarea inculpatilor, ofiterii de politie judiciara
invitati sä faca aratari asupra unor situatiuni interesand va-
lorificarea probanta a corpurilor delicte $i indiciilor con-
crete, etc.
Toate aratarile_acestor martori technici sunt emina-
mente probe indirecte, menite a complini celelate probe 5i
nesuficiente prin ele inse$i a motiv ... o hotarire judecato,!ea-
sca, de altfel illsasi recurgerea la acesti martori implicä
pteexistenta unor alte probe ce au nevoie de clarificare $i
complectare.
I.
.542' In fine tot probe orate sunt $i aratarile informatod-
lor, adica al-Write facute de acele persoane cari nu pot fi
conform legei ascultate sub juramant.
Tot ce am spus despre aratarile martorilor se aplicä in-
toomai i aratarilor informatorilor.
Distinctiunea pe care legea o face intre martori i inf rr-
matori este pur formalà. Sub raportul fortei probante nu e-
xistä si nu poate existà nici o diferentä. Judecatorii fiind su-
verani apreciatori ai probelor ei f$i pot sprijini convinprea
bor pe acele probe pe cari ei le socotesc cä corespund ade-
varului. Deci liberi stunt judecatorii sa-si motiveze convin-
gerea lor pe arätärile unor informatori i sà inlature in
schimb ca neserioase aratarile fäcute de martori.
Aceasta a determinat pe mai toti autorii moderni sa
ceara desfiimarea juramantului, sau cel putin a nulitätii de-
rivate din neprestarea lui.

www.dacoromanica.ro
 - 55
54232 - Probe le scrise: sunt cunostintele ce pot servl ea proba
in justitie desvAluite pe calea scrisului. Ca si la probele cele-
lalte instrumentul probator a servit ca denumire insäsi probei.
Orice inscris (act, scrisoare, registru, memorii, tele-
gramA, rapoarte de expertizA, etc.). poate deveni o probA
scrisA in justitia represivA, atunci and continutul sAu co-
prinde vre-o atestare cu privire la o infractiune, la autorii
acesteia sau la circumstantele sale.
Desigur ca in justitia represivä ideia de proba prenn-
stituita este exolusà, asà ca probele scrise in penal nu sunt
in realitate decat: fie coresponderità indiscretä sau recunoa-
steri scrise de ale inculpatilor, fie arAtAri scrise ale tmor
persoane avand cunostinta de infractiune si de autorii sai
fie constatari Mute de cei in drept dupA comiterea infrac-
tiunei. Cu alte cuvinte niste: indicii, reeunoasteri sau aratari
de martori.
Totusi putem distinge intscrisuri destinate a servi ca
probA, de ex.: procesele-verbale de constatare, luarea de de-
claratiuni scrise, rapoartele de expertiza, referinte dare hr
scris de autoritäti i inscrisuri cari accidental au devenit un
instrument de probA, de ex.: scrisori, insemnari, registre, etc.
Nu trebuesc confumdate probele scrise, cu inscrisurile
card constituesc Insusi carp-ail delict al infractiunei (acte
false, publicatiuni obscene, scrisoare ultragiatoare). Se poa-
te insA ca un carp delict, care este in ptimul rand o proba
materialä despre existenta infractiunei. sa serveasc i ca
probA scrisa pentru evidentierea vinovatiei. De ex.: o seri-
soare ultragiatoare este .un corp delict, o proba miterialA
cA infractiunea s'a comis, dar daca scrisoarea este scrisä
ca maim., ea mai poate servl i ca probA serisä pentru a-
Iflarea vinovatului, autorul principal sari complicele, care-
a scris acea scrisoare. Tot astfel in caz de fals in inscrisuri
(ex.: adAogiri Mute de mang, plasmuirea in totul a inscrisu-
lui prin scris de mana sau imitarea semnaturei) inscrisuf
falsificat constitue corptil delict fiindca e o proba materiala
de existenta infractiunei, dar acest inscris constitue si o
proba serisa despre vinovatie. Alteori insa corpul delict desi
este o scriere, nu famane deck o proba materialA nu sit
una scrisa.

www.dacoromanica.ro
 56

542 33 - Probele scrise din punct de vedere formal pot fi cla-

sificate in:
1) Probe scrise autentice, de ex.: hotaririle condamna-
torii definitive call servesc la dovedirea starei de recidiva,
a( tele autentice falsificate cari dau un indiciu asupra anto-
rului falsului, declaratiunile de martori autentice, etc.
2) Probe scrise publice: procesele-verbale de constata-
tare, expertizele, rapoarte oficiale, buletinele cazierului, etc.
3) Probe scrise sub semndturd privatd, de ex.: acte fal-
sificate constituind un inscris sub semnatura privata, de-
clargiuni date de martori sub simpla semnaturd, acte sub
scninaturd privatä dovedind provenieita unui pretins corp
delict, etc.
4) Probe scrise particulare, de ex.: scrisori, insernmiri,
registre, etc.
Legea disciplineaza in general forma actelor auteatice
si publice, hick probele scrise cari apartin acestor categorii
vor aveà o mai mare sau mai mica forta probantal dupà
cum ele vor fi regulate sau mi ca forma. Lipsa de forma im
este in materie represivä decal exceptional echivalenta cu
inexistenta actului, efectul acestei lipse fiind in general nu-
mai diminuarea fortei probante, (vezi vol. IV, nr. 3322 si
urm.) In orice caz chiar atunci când nulitatea probei scrise
echivaleaza cu inexistenta acelei probe, consecinta va fi in-
laturarea actului nul, arnânând insa deschisä calea altor
probe.
542 a Sub raportul substantial, adicd dupà natura stiintelor
pe cari ele le desväluiesc cu privire la aflarea adevärului,
probele scrise pot fi clasificate in :
1) Mdrturisiri sau ardtdri de ale inculpatilor, de ex.:
scrisori din care rezultà o recunoastere, sau intelegerea din-
tre coautori sau autori si complici; delcaratiuni scrise sau
memorii prin care inculpatii isi recunosc vina, etc.
2) Depozitinni de martori, de ex. : declaratiuni scrise
-Mettle de persoane cari au cunostinta despre infmctiune 5i
vinovati,_ scrisori de ale aceloras persoane cuprinzAnd re-
a) Asupra probelor scrise (literate sau documentare dupg unii autori)
a se vedeL Garraud, Traité d'instr. crirn. II, p. 138-205; V. Manzini,
Trattato di pr. pen. II, p. 185 si urin

www.dacoromanica.ro
 67

velatiuni eu privire la comiterea infractiunei, certificate

medicale, constatari facute cu propriile lor simturi le a-
gentii instrumentatori si comsemnate in scris, etc. Tuturor
acestor aratari de martori le lipseste insa formalitatea ju-
ranifintului.
3) Indicil concrete san morale, de ex.: ad5ogirile fa-
cute Cu mâna inteun act, sau imitarea unei semnatuci exa-
rninate pe cale de expertiza grafica pot devemi un indiciu
concret de vinovatie, iar uneori chiar o proba evidenta. Tot
astfel, faptul ca o scrisoare ultragk,asa anonima se constata
a fi scrisä en caractere perfect asemanatoare en acele dela
masina de scris a presupusului autor este un indice concret
de vinovatie. Autunite pasagii dintt'o scrisoare adresate ti-
nui inculpat sau serisa de el pot fi un indiciu moral, etc.
4) 0 probd materiald evidentd, de ex.: o scrisoare ul-
tragiatoare scrisa si semnata de autorul ei este o proba
materiala si de existenta infractiunei si de vinovatia auto-
rului ei. Un act falsificat in care se constatä ca seriitura este
fail posibilitate de indoiald a eutarei persoane, este o pro-
ba materiala de vinovatie.
Inca odata deci constatam ea probele scrise numai
formal, adica din cauza instrumentului ce le desvaluie iau
aceasta denumire, in substanta lor Insä ele nu sant deck-
niste probe materiale sau orale, de diverse grade.
542 ' Cand se prezintä in dovedirea acuzarei sau apararei o
proba scrisd, primul examen pe care instanta trebue sa-I
faca este asupra autenticitatei acelei probe, adica daca e-
mand dela persoana careia i se atribue, aceasta mai ales
daca autenticitatea este contestatd. Spre acest sfarsit se va
putea ordona fie ascultarea persoanei dela care se pretinde
ca emana actul, fie aducerea de piese de comparatiune cu
ajutorul carora se va face chiar de judecatori sau de ex-
perti verificarea inscrisului probator. Câmd actul se atribue
uneia din partile interesate In cauza si aceasta II contaità,
se va proceda la fel.
Un atare exament nu poate aveh lor atunci dud este
vorba de procese-verbale sau alte acte publice, contra ea-

www.dacoromanica.ro
 58

rora nu ramane deschisa decat procedura inscrierei in fals

atunci cand Ii s'ar contesta autenticitatea (b).
Pentru probele scrise autentice $i publice se va veri-
flea numai regularitatea lor ca forma.
542 4 Stabilita autenticitatea probei serise ramane ca ju-
decdtorii sa cerceteze continutul ei i valoarea sa probanta.
In general &rice proba scrisa are aoeia$i voloare pe ca-
re o are proba eorespunzatoare orala sau materiald. De ex.:
recunoasterea scrisä a inculpatului are aceias valoare ca si
aratarile orate f acute Fara juramant, constatarile agentilor
instrurnentatori au valoarea unor aratari de martori i a$a
niai depart:.
Deci in fata unor probe scrise judecatorii vor cruita in
rândul celorlalte probe echivalettul cuno$tintei dobAndite
prim mijlocirea probei scrise i ii vor atribui aceia$ valoare.
Puterea de apreciere a judecatorilor ramane dupá noi
suverana chiar atunci cAnd proba-scrisa este un proces-ver-
bal considerat de lege ea facAnd dovadd Ora la inscrierea
in fals. (a-se vedea volumul IV, nr, 332 i urmatoareie unde
ne-am ocupat de forta probanta a proceselor-verbale).
Probele serise vor putea servi la formarea convin-
gerei judecatoTilor, cand ca probe directe, cand ca probe
indirecte, dupA natura $tiintelor pe cari ele le vor furniza;
and ca probe evidente, Cand ca probe neoomplecte dupa
valoarea pe cari le-o va atribul judecatori.i.
542 --- In virtutea libertatii de convingere judecatorii vor pu.
tea sA-$i sprijineasca hotArirea lor burnai pe baza unei pro-
be scrise din moment ce aceasta are caracterul de probg di-
recta, iar judecatorii au apreciat ea ea constitue si o proba
evidenta.
Din contra atunci cAnd proba scrisA este indirectA, ea
va trebul sa fie eomplectata si cu alte probe pentru a con-
duce la o motivare suficientä; cu atilt mai mult atunci and
proba scrisa ar fi evaluata ca .necomplectä.
In virtutea aceleasi libertati de convingere judecatorii
pot inlatura ea neserioasä, neeoncludenta sau contrea a-
devArului o proba scrisä, cu obligatiunea InsA de a motiva

b) Asupra inscrierei in fals vezi volumul IV, Nr. 3333

www.dacoromanica.ro
 59

aceastä InlAturare. InlAturarea se impune intotdeauna and

actul care constituiA proba scrisa, defAimat fiind in fals, s'a
dovedit falsitatea lui.
542 ' Prezumfiunile. Prezunnianile judiciare sau de fapt
spre deosebire de cele lega!e (vezi nr. 5425) isi gasesc un
larg camp de aplicatiune in sistemul probelor penale (a).
Termenul prezumtiune de fapt nu are o semnificatiune
precisa nici in) doctrina si nici in practicA.
In general mai toti autori inteleg prin prezurntiuni de
fapt ceeace noi am numit indicii, (in acest sens art. 1203
c. civ).
Alti autori friteleg prin prezumtiuni de fapt coneluzin-
nile la care se ajunge pe cale de rationament pornind dela
un fapt cunoscut atre unul necunoscut (in acest sens art.
1199 c. civ.).
In fine, unii autori considerA ca prezumtiune de fapt
stiinta preexistenta dar relativa asupra semnificatiunei o-
bisnuita a unui fapt, situatiune sau cincurnstarrte, stiinta ca-
re serveste la complectarea rationamentului In silogisrnul
judiciar.
In practica prin prezumtiuni se inteleg banueli, de unde
si frecuenta remarca pe care o fac practicieni ca pe simple
prezumtiuni cineva nu poate fi condamnat.
542 ' Dela inceput vom InlaturA asimilarea prezumtiunilor
de fapt cu indiciile, fie concrete, fie morale.
Indiciul este o stiinta certa asupra unui fapt sau cir-
cumstante, dar indirecta cu privire la existenta infractiu-
nei si vinovatiei. Deci indiciile sunt o proba care au nevoie
de o complinire. (In acest sens, art. 366, alin. 5, pr. pen.).
Prezumptiunile de f apt nu sunt probe deck in sens cu
totul impropriu, fiindca ele nu constau intr'o stiinta despre
un f apt, o circumstanta sau o situatiune; ori, ideia de pro-
ba este indisolubil legata de revelarea unei atari ;Aiinte.
Prezumtiunile de fapt in sens larg sunt reflexul rational pe
a) Asupra prezumtiumilor tin general a se vedea: Garupd. Trait&
d'instr. crirn. II, p. 252-284; Vidal et Magnet, Cours, 899: V. Manzini, Trat-
tato di pr. pen. I, p. 105 si H, 178 $1 um.; Brwwill, Delle presunzioni net
diritto e nella procedura penale, Ferrara, 1899; Sclunid, Die Praesurnptio-
nein lin deutschen Reichstrafrecht, Jena, 1884, ,

www.dacoromanica.ro
 60 -
cad anumite stiinte indirecte i necomplecte (deci probe),
asupra unui fapt cert, II prod= in spiritul nostru sub in-
fluenta unei alte stiinte preexistente privitoare la semnifi-
oatiunea acelui fapt (adevarata prezumtiune).
De ex.: se gaseste o arnprenta digitala la locul infrac-
tiunei, aprentai care se dovedeste a fi .a lui X, .aceasta va fi
un indiciu, o proba indirecta fiindca ne ofera o stiinta a-
supra unui fapt cert, cd X a fost pe la locul infractiunei,
stiinta este insa echivoca in raport cu comiterea infractiunei
fiindcal nu se poate stabill data amprentei.
Acest indiciu pcate sä determine in spiritul unui am
mai impulsiv ji credul prezumtiunea ca X este infractorul,
dupd cum se poate ca in spiritul unui om riguros si prudent
sä nu conduca la o atare prezumtiune. Ash dar, indiciul e-
xistä pentru teeth' lumea, prezumtiunea insa existä pentru
unii i nu exista pentru altii, oeeace dovedeste cà indiciu si
prezumtiune, obiectiv cel putin, nu se pot confundh.
Sa presupunem insd Ca cineva a vazut pe X la local in-
fractiunei chiar in ziva comiterei acesteia, iata un nou in-
diciu, deci o noua stiinta indirecta purtând asupra unei
ciroumstante certe. Si aceastä stiinta raportatä la infracti-
une (adica la dovedirea vinovatiei) 'este echivoca. Dar stiin-
ta procurata de prinml indiciu, unità cu stiinta procuratä
de al doilea indiciu vor determinà mai mult ea sigur in
spiritul tuturor prezumtiunea ca X ar fi autorul.
Ash dar, vom pasta distinctiunea dintre indicii si
prezumtiuni.
Indiciile se pot complecth uneori fie unele pe altele, fie
prin adaogirea altar probe necomplecte, asà fel incat sä
candued la stabilirea adevarului real fail a mai fi nevoie
de prezumtiuni.
Numai cand indiciile i celelate probe necomplecte nu
s'ar complini indeajuns pot intervenh in formarea convin-
gerii judecatorilor prezumthmile.
5424° Prezumtiunile de fapt nu pot fi confundate nici cu sim-
plele banueli, fiindca o prezumtiune nu se poate formh de
cat atunci and exista probe, probe care insä aunt fie indi-
recte, fie directe dar necomplecte. Deci nu poate fi vorba

www.dacoromanica.ro
 61

de simple beinueli acolo unde inevitabil trebuiesc sä existe

un mananchiu de constatdri.
Prezumtiunile sunt un fel de banueli, aar nu simple, ci
determinate de anumite stiinte asupra unor fapte situatiuni
sau circumstante certe.
Prezumtiunile de fapt pot fi insä asimilate cu rezulta-
-tul unui rationament, silogism sirnplu sau polisilogism, in
-care au intrat ea premize minore diferitele stiinte prom-
rate de probele indirecte sau necomplecte.
De exemplu: s'a dovedit ca inculpatul invinuit de Val-
nuire a cumparat obiectele provenite dintr'o infractiune pe
un pret derizoriu (prerniza minord), orice ont atunci când
cumpard an obiect pe un pret mull Inferior valorii sale
trebue sa-si inchipuie ca acel lucru are o provenientä sus-
pectä (premiza ma:lord), deci inculpatul trebue socotit ca
a §tiut cà lucrurile cumparate proveneau dintr'o infractiane
conclaziune).
Concluziunea ar fi deci prezumtiunea de fapt, premiza
minura ar fi stiinta despre un fapt cert procurata de o pro-
ba necomplectä sau de un indiciu, iar premiza majora ar
constà. inteo stiinta preexistentä pe care viata de toate zi-
lele si experienta ne-a procurat-o cu privire la semnificatia-
-nea unui fapt, circumstante sau situatiuni.
Pentru nnii autori concluziunea este socotita_ca repre-
zentând insasi judecata in fapt, premiza minora constituind
dupa ei prezturntiunea (confundarea indiciului cu prezum-
-tiunea).
Pentru altii concluzia rarna'ne ceeace este rezultatul u-
-nui rationament, premiza minorä este stiinta procurata de
un indiciu sau de o proba necomplecta, iar premiza ma-
jora este adevarata prezumtiune. Aceasta opiniune este de-
sigur cea mai corectä, fiindca ceeace vine in rationamentul
judiciar ca prezumtinne este toornai premisa majora, care
constitue elementul conjectural inerent prezumtiunilor.
Am spills totusi mar sus ca prezumtiunile de fapt pot fi
confundate cu rezultatul rationamentului, aceasta prin analo-
gle cu ceeace se intampla in toata materia probelor, unde
dapa cum am vazut probele iau denumirea instrumentului
-care le desvalue. Deci in acest limbaj impropriu, mai ales
,ca raspunde limbagiului curent. vom numl prezumtiune re-

www.dacoromanica.ro
 62 -
zultatul rationamentului, de.51 adevarata prezumtiune este
premiza majora din acest rationament.
542 4' Pentru ca o prezumtiune sa fie serioasa trebue ca cele
doua premize sa Indeplineasca anumite conditiuni:
Premiza minora trebue sa constea inteun fapt cert si
precis bine dovedit fie printr'un indiciu fie prin orice alta
proba. Cele mai multe asa zise prezumtiuni invocate prin
hotaririle judecatoresti pacatuesc din acest punct de ye-
dere. Foarte adeseaori se porneste dela un fapt nesigur ea
intentiunea de a alunga nesiguranta si in acest scop se re-
curge la prezumtiuni, pentru ea apoi landu-se faptul drept
sigur sa se poata trage din el o prezumtiune de vinovatie.
De ex.: cineva este aeuzat de tainuire fiindca s'au ga-
sit la el mai multe obiecte care proveneau dintr'o infractiune.
Nu se poate stabill insd, cu ce pret le-a luat. Cu gandul de
a elucida acest punct, judecatorii n lipsä de alte probe, re-
curg la prezumtiuni de ex.: invocand situatia materiala mo-
desta a invinuitului, lipsa unei necesitati absolute de a curn-
para obiectele in discutiune, conchid pe aceastä cale a pre-
zumtiunilor ca inculpatul a cumparat lucrurile pe prat de-
rizoriu, apoi luand de bazd aceasta constatare dobandita
prin prezumtiuni, ca si cum ar fi un fapt cert, ajung la a
noua prezumtiune si anume cä Intru cat infractorul a
cumparat lucrurile pe im pret derizoriu, desigur ca a stiat
ca sant de furat. Aceasta prezumtiune este necorecta i ne-
serioasa, fiindca premiza minora era un fapt numai in apa-
renta cert.
De aceia trebue sa se evite intotdeauna a se introduce
in premiza minara fapte incerte si mai ales prezumtiuni.
Premiza majord la randul ei trebue sä fie serioasa.
cu un caracter de multä probabilitate. Am spus ca in reali-
tate aceastä premiza constitue adevarata prezumtiune, ori
ca sa merite acest nume nu este suficient orice supozitiune
hazardata sau reflectiune personald. De ex.: sä presupunem
ca cineva se plange ca a fast insultat de un birjar. Ascul-
tandu-se martori, acestia spun ea' au auzit pe birjar ca spu-
nea ceva, dar nu pot preciza daca erau cuvinte injurioa3e.
Sa presupunem ca luandu-se ca premi.za minora faptul cert
ea birjarul a spus ceva, s'ar ajunge la condamnarea birjaru-

www.dacoromanica.ro
 63

lui pe eale de prezumptiune invoandu-se ea premiza majo-

ia credinta obsteasca ca birjarii sunt cei mai devotati a-
depti ai injuräturei i deci Ca intruat a spus ceva desigur.
ea a injurat. Ei bine o atare premiza majorä este neserioasa
hazardata.
In fine trebuie evitat de a se lua drept prezumtiuni
simplele barmeli, adicd supozitiunile nesprijinite pe nici tin fel
de indiciu sau probe. Cu at o prezumtiune se va sprijini pe
mai multe indicii sau probe necomplecte cu aat ea va fi
mai demna de luat in searna, aceasta insa MI a fi o re-
gula absoluta.
542* In virtutea libertatii de convingere judecatorii au toata
latitudinea de a aprecià daca este sau nu locul a mai re-
curge la prezumtiuni, adica daca probele existente sunt in-
destulatoare prin ele insesi pentru stabilirea adevaralui real
sau dna' acestor probe trebue sa li se mai adaoge si anu-
mite prezumtiuni.
Judecatorii fiind insä indatorat a motiva in fapt earl
au fost probele din cari si-au facut convingerea, din mo-
ment ce vor invoa i prezumtiuni vor trebul sa arate in ce
constau aceste prezumtiuni.
Formulele uzitate in practica de prezum(inni grave sau
prezamtiuni puternice sunt superflue fiinda atunci and ju-
decátorii s'au bazat pe o prezumti une este implicit inteles
ea ei au gäsit in suverana lor apreciere Ca acea prezum-
tiune trebue Omuta in seama, i aceastä apreciere scapa ori-
carui control. Pe dealtä parte aceste formule enuntate sin-
gure, nu constituesc o motivare suficienta, fiindca- forta de
convkigere a unei prezumtiuni depinzdnd de aprecierea ju-
decatorilor nu are nevoie de motivare, ceeace trebue sä
se motiveze, este sursa prezumtiuneil pentru a se pute t. con-
trolA daca ea se sprijina pe un rationament corect i serios.
542 13, Proba in penal a raporturilor de drept extra-penal.
Foarte adeseori se intAmpla ca iii continutul unei infracti-
uni sä intre ea elemenf esential un raport de drept extTa-
penal: civil, comercial, administrativ, etc.
De ex.: in delictul de bigamie intra raportul de drept
civil bazat pe contractul de cäsatorie, in delictul de abuz de
incredere intalnim contractele de 'mandat. depozit, inehi-

www.dacoromanica.ro
 64

riere; in delictele proprii privitoare la functionari intallihn

raportul de drept public conferitor al calitatii de fun.lia-
nar, i altele.
Toate aceste raporturi juridice extra-penale sunt su-
puse chiar Inaintea instantelor penale regulelor de proba
respective, ramurei de drept careia apartin i specifice rapor-
tului insusi. Dela aceasta reguld face exceptie numai Jude-
cata la Curti le cu jurati, unde juratii se pot pronunta clupa
libera bar apreciere asupra oricarei chestiuni.
Asa dar starea civila se va proba conform reguleior
din dreptul civil, prin probele incuviintate de legea civild.
Contractele civile nu vor putea fi stabilite cu rnartoii
si prezumtiuni decat in cazuri In care legea civila ingaduie
aceste probe.
Contractele cari au caracterul comercial vor fi sapaie
probelor admise in materie comerciala.
Raporturile de drept public se vor stabill cu legile, ye-
gulamentele sau decretele cari le instituesc.
Asupra acestor solutiuni doctrina i jurisprudenta Emit
de cel mai prefect acord.
Codul de pr. pen. italian are dispozitiuni expreie in
acest sens, art. 201 si 372 (a).
542 " Cand insa un raport de drept extra-penal nu intr4 ,:a
element esential in continutul unei irfractiuni ci numai ca un
element circumstantial, atunci proba raportului se poate fa-
ce conform sistemului de probe penale.
De ex.: raportul de filiatiune in crima de paricid sau
de pruncucidere se poate stabili cu toate mijloacele de pro-
bä admise in penal.
De asemeni contractul de locatiune de servicii pentra
stabilirea circumstantei agravante in furtul dela stiipan.
Deci oridecateori existenta raportului extra-pain: nu
atinge insesi existenta juriclica a infractiunei ci numai mo-
difica gravitatea ei, atunci proba acestui raport se pi-Tte
face cu mijloacele de probatiune din procedura penala.

a) Manzini, Trattato di pr. pen. II, p. 87; Vidal et Magnnl, Coors, p.

813 $i 870 si jurisprudenta francez5 in mita 7: Garrand, Traité d'instr. crin
1, P. 521.

www.dacoromanica.ro
 65

542 '5 Proba pretenfiunilor civile in penal. In ceeace pri vote

-
existenta unei daune derivate din infractiune i stabilirea
cuantumului prejudiciului, in principiu este admisä orice
prat* : acte, expertize, constatari locale, martori i chiar
prezumtiuni. and insä dauna se grefeazd pe un raport ju-
ridic contractual care a fost violat prin infractiune, existenta
acestui raport trebue doveditä conform regulelor de probe
din dreptul privat. Desigur, partea vatamata poate evita. a-
ceastä proba invocand numai dauna näscutä ex-delicto nu
pi pe cea ex-contractu.
In ceeace priveste daunele morale, cad pot fi uneori
doveditè cu oarecare aproximatiune, judecatorii vor avea
o larga puterd de apreciere, putând acorda atari daune ru-
mai pe simpla prezumtiune ci infractamea era prin na-
tura sa generatoare de atari daune.
Dimpotriva daunele materiale nu pot fi acordate decat
in mäsura in care ele sunt dovedite, judecatorii avand la-
titudinea de a aprecia numai cuanrumul bor.
Acelas lucru in privinta cheltuelilor de judecata.
542 Conflicte in materie de probe in penal. Adeseori se poa-
te Intampla ca o infractiune sä fi fost comisa in strainatate,
dar sa fie urmarita si judecata in tarä, sau se mai poate in-
tampla ea intre momentul comiterei i momentul judeearei
sa se fi succedat mai multe legi reglemenand diferit admi-
ristrarea probelor. Deci conflicte in spatiu si conflicte in
timp.
Tinand searna cd in sistemul libertatii de probe si libe-
rei convingeri, ceeace legea reglementeaza in mod obisruit
este numai mecanismul formal al administrdrei prObelor,
deci latura proceduralä, conflictele in timp ca si in spatiu
privitoare la probe se vor rezolvi conform regulelor genera-
le in materie de norrne procedurale penale.
Deci se va aplich intotdeauna sistemul de probatiune
dela locul judecatei,.si din momentul acestei judecdti, adi-
cà legea ta'rii chiar pentru infractiunile comise in strainatate
legea noua chiar pentru infractiunile comise anterior ei.
Daca prin imposibil am presupune cI deosebirile dela
o lege la alta ar fi substantiale, adica ar privi insusi fon-
dul probei, de ex.: una din legi ar creia o restrietiune, sau ar
Tanoviceanu, Vol. V. 5

www.dacoromanica.ro
 66

impune o proba privilegiata, etc., ceeace este putin probabil

fiindca sistemul libertatei probalor in penal, nu numai ca
este aproape universal dar merge tot spre o accentuare, a-
mid vom aplica legea cea mai favorabila inculpatulai.
In ceeace priveste raporturile extra-penale ce pot infra
ca element esential intr'o infractiune conflictele se vor re-
zolvi conform normelor din dreptul privat national *i inter-
national.
542 ' Sarcina probei in penal. Pe baza principiului libertätii
probelor toate partile au dreptul in afaeerile penale de a ad-
ministra probele pe cari le-ar socotl utile intereselor lor. A-
cestui drept flu i se opune decat o limita, puterea de apre-
ciere a judecatorior asupra utilitatii pi deci admisibilitätii
probei, cu obligatiunea corelativa a motivärei.
Dar dreptul de a administrà probe nu trebue confundat
cu indatorirea de a proba. Sarcina probei in penal revine in
principal acuzarii. Invinuitii nu au nevoie sä se apere pro-
band contrariu dee& in masura In care acuzarea a adus
o proba in contra lor.
Am spus Ca in procedura penala si in special in mate-
ria probelor nu existai prezumtiuni legale, deci mice afirma-
tiune a aeuzarei trebue sä fie doveditä.
Codul penal, in anumite inftactiuni, dar numai cu
privire la circumstantele de natural a inlatura incidenta Ie-
gei penale, a impus sarcina probei celui ce invoaca o atare
circumstanta.
Aceastai invensare a sarcinei probei este legitima fiindca
cel ce.invoaca o circumstanta in favoarea sa, trebue sä o do-
vedeascl cad reus excipiendo fit actor si deci ei incumbit
probatio qui dicit.
De exemplu: In delictul de calomnie, infractiunea dis-
pare dna se aduce legiuita dovada ea imputarea era veri-
dica (art. 296 c. pen.). Aceasta dovada revine inculpatului.
Tot astfel in caz de scuze sau cauze cari inlatura in-
cidenta legei penale: provocare, minoritate, legitima ap5.7
rare, etc.
542" Oridecateori o proba a fost administrata, partea in
contra careia vine aceasta proba are dreptul de a obtine
administrarea probei contrare si implicit sarcina de a

www.dacoromanica.ro
 67

administrA aceastd probA contrarie, atunci cand i-a fast ad-

misd.
JudecAtorii nu se pot opune la adrniterea contra-probei
deck atunci and ea ar rezultà ca vddit imposibilA, in care
caz ei vor trebui sA motiveze in ce constd aceastä imposi-
bilitate.
In general se considerd ca imposibild proba unui fapt
negativ. Se spune ea nu e posibil ea cineva sd facd dovada
cá nu a fAcut un anumit act, fiindcA oricAti martori ar de-
clara cd stiu cum ca inculpatul nu a fAcut acel act, aceasta
nu Insearnind cd nu ar existA alte persoane care sd stie con-
trariul. De ex.: X afirmA eh' nu a intrat nici odatd intr'o car-
ciumd si aduce 100 de martori sd dovedeascd acest lucru.
Ei bine s'a putut ca cei 100 martori sä nu-1 fi vAzut intrând
in acea cfirciuma, dar aceasta nu e o dovadd, fiindcd pot fi
altii cad au vazut contrariu.
Luatd in linii asA largi desigur cà proba negativd este
o imposibilitate (non pia negativa sed quia indefinita) ;
marginind insd un fapt omenesc In timp, loc, mndalitate,
cantitate, etc., proba negativa devine perfect admisibild. De
exemplu in cazul luat mai sus, dacd X ar cere sd dovedea-
sea* cal In ziva cutare, la ora cutare, nu a intrat in cdrciu-
ma cutare, desigur eh' proba este posibild.
Proba negativa este incontestabil perfect admisibild
mai ales când ea se converteste indirect inteo proba po-
zitivd. De ex.: in cazul de mai sus X pentru a dovedi faptul
negativ ca in ziva de, la ora de, nu a fost in cdrciuma cu-
tare cere sd dovedeascd cd in acea i, la acea oil se aflA
in cutare loc.
In cele mai mite cazuri asA zisa proba negativd este
o proba. pozitivd fiindcd se refera la un fapt, la o circumstan-
tA sau la o situatiune pozitivd care contrazice Un alt f apt, o
altà circumstantd sau o altd situatiune anterior doveditd.
542 ' Sarcina probei cdzand in principal asupra acuzdrii si
murnai in exceptiuni si combated asupra apdrarei, urmeazd
cd ataxia :And s'a Mout de acuzare o probk necomplectA nu
poate fi ingdduit a se complectA aceastd proba cu prezum-
tiunea cd din moment ce apararea nu a adus o probA con-
tra/le urmeazd cd adevdrul trebue sä fie de partea acuza-

www.dacoromanica.ro
 - 68 -
rei. Contra proba nu este necesara cleat atunci and o a-
firmatiune este bine si complect dovedita, ceeace este in-
suficient cade dela sine si nu are nevoie de combatere.
De ex.: in delictul de insulte, martorii declara ca au
auzit cearta si ca inculpatul era eel care vorbea, dar nu
pot preciza daca sptmea cuvinte injurioase. Deci o proba
necomplecta, care nu are nevoie de a fi combatuta.
Lipsa probei contrare poate insà intari valoarea unei
probe indoelnice. De ex.: se gAseste la cineva un object pro-
venit din infractiune, neputinta de a proba provenienta a-
celui lucru va spori valoarea indicelui care altfel era in-
doelnic.
542 Judecatorii pentru formarea convingerii lor au dreptul
si chiar indatorirea de a orciona din oficiu facerea unor pro-
be atunci and administrarea lor este necesard si posibila.
Aceasta nu inseamna Insà cl sarcina probei revine ju-
decatorilor; judecatorii an dreptul de a ordona, iar sarcina
ca cadea asupra aceleia din parfi pe care ei o vor obliga
sa administreze proba ordonata. De regula aceasta sarcina
va fi impusa parti In favoarea careia aprioric ar veni pro-
ba ordonata. Sarcina poate consta in aratarea numelui mar-
torilor i adresei lor, in plata expertilor, in aducerea unor
acte, etc. In orice caz atunci and partea in sarcina areia
proba ar Cadeà nu accepta sa o suporte, va puteà fi obligat
Ministerul public in limitele pcxsibilitatilor sa asigure admi-
nistrarea probei ordonate.
542 '1 Libertatea de convingere. Pentru realizarea justitiei re-
presive, instantele judecatoresti au nevoie sa cunoasca a-
devarul real asupra unei invinuiri i aceasta prin mijlocirea
tuturor probelor ce s'au putut aduna pana in momentul ju-
decarei fn fond (vezi vol. IV, nr. 3868).
Probele inisa, chiar and evidenta lor este indiscutabi-
la nu ne pot da imagina fidela, complecta i precisa a rea-
RAW, ci numai certitudinea cä realitatea nu a putut fi alta
deal cea pe care probele o desvaluesc.
Dar daca certitudinea se fonneaza spontafn i fara e-
forturi atunci and evidenta probelor alunga orice indoiala
siorice confuziune,. In schimb aceasta certitudine nu se poate
realiza decal printr'o serioasa cercetare i o desavarsita va-

www.dacoromanica.ro
 69

lorificare a probelor atunci and acestea sant necomplecte,

echivoce, indirecte 5i mai ales contrazicatoare.
Aci intervine greaua sarcind a judecatorilor, de a a-
junge sä-5i formeze o convingere de certitudine cu ajuto-
rul unui material complex, disonant i uneori lacunir.
In aceastä grea misiune legea a lasat judecatorilor cea
mai desavar5itä libertate de convingere, adica puterea su-
542 52 -
verand de a aprecia valoarea probelor penale fa.).
Acest principiu fundamental al libertatei de convinge-
re s'ar 'Areà ca nu stä inserts nicaeri in legea de procedura
penald i cd el este numai un corolar al principiului libertatii
probelor. Cu alte cuvinte din moment ce legea nu organizea-
za un sistem imperativ de probe 5i din moment ce legea nu
tarifeaza in mod aprioric probele penale, implicit inseamnä
ca legea a lasat judecatorilor libertatea de a-5i forma con-
vingerea.
Cu toate acestea existä un text in procedura penall
care inscrie principiul libertatei de convingere, in termeni
preci5i 5i admirabili, este textul art. 366 alin. 5 care gäsim
cà metitä a fi reprodus .
Legea nu zice juratilor: luati drept adevarat vent ce
fapt este marturisit de atatea sau atalea martori, nu le
zice nici aceasta: considerati ca neindestulatoare orice pro-
ba care mi va consista in cutare proces-verbal, in cutare
acte, in marturistrile atator martori sail in atatea indict:.
Legea face juratilor numai aceasta intrebare care cuprinde
masura datoririlor lor : Aveti intima convingere ?
Aceasta recomandatiune de5I a5ezata in materia Curti-
lor cu jurati i formulata oarecum pentru jurati, este totu5i
reguld general a. adresata tuturor judecatorilor (b).
542 53 Libertatea pe cari o au judecatorii de a-si formà o con-
vingere priveste raportul juridic de drept penal in intree-
mea int, adicd: convingerea intima ca faptul In matertatita
tea s'a existä sau nu (savar5it sau incercat), convIngereWcti
a) Vezi : Michele Roberti, 11 Hbero corwincitnenio mei giudizi pena1i;
Roma, 1926.
b) V. Manzini, Trattato din pr. pen. I, p. 102; Vidal et Magnet, Coors
P. 869 nota 3; F. liélie, Instr. crirm Nr. 1772 si 1777; Garrnud, Traité dinstr.
critn. I. D. 515.

www.dacoromanica.ro
 - -70

toate elementele infractiunei sunt sau flu verificate in con-

creto, convingerea ca invinuitul este sau nu vinovat, convin-
gerea di faptul concret in complexul circumstantelor sale
este gray sau nu, etc.
Asa dar pentru fiecare din aceste laturi, asupra carora.
trebue sä se pronunte judecata, judecatorii sunt Indatorati
de a cerceta probele respective si de a-si forma o intima.
convingere.
Exceptional tlegea penala Ingradeste aceasta libertate
generala de apreciere In anumite infractiuni in cari dovedi-
rea faptului material si a autorului sau (imputabilitatea)
sunt indestulatoare atragand implicit si existenta culpabili-
tatii. Astfel in delictul de calomnie legea limiteaza dovada
ce se poate face asupra veracitatii imputatiunilor calomni-
oase, din moment ce nu se aduce o atare dovada, simpla
materialitate a faptului va fi suficientä, judecatorii ne mai a...!
\rand libertatea de a verifica daca imputatiunile stint san
nu adevarate (exceptio veritatis fiind limitata). Deci o limi-
tare a libertätei probelor si a libertatei de convingere: Ca-
zurile sunt putine, dar totusi mai sunt. De lege ferenda ar
trebul Insa. evitate.
542 ' Din principiul libertatei de convingere decurg urma-
toarele consecinte:
1) Judecatorii au deplina libertate de a retine sau de a
Inlätura oricare din probele administrate inteo pricinä si
de a admite &au refuza administrarea unor alte probe.
2) Judecatorii aunt liberi de a ordona din oficiu admi-
nistrarea unor probe pe cari ei le-ar socoti necesare Warn
a devarului.
3) Judecatorii sunt liberi de a atribul probelor retinute
valoarea pe care ei o vor crede ca raspunzand adevarulA
4) Judecatorii stint liberi in raport cu probele retinute
si cu valoarea atribuita lor, de a califica farAul si de a pro-
portiona pedeapsa,
5) Aprecierea In fapt asupra valorii probelor scapa
cenzurei Inaltei Curti de casatie.
Dela aceste consecinte nu exista nici o exceptinne. Ant
aratat ca chiar In caz de procese-verbale earl fac dovada
pana la inscrierea in fats, libertatea de convingere a jude-

www.dacoromanica.ro
 71

catorilor ramâne intreagh, limitarea probei fiind impusä

numai partilor nu si judecatorilor. Jucleatorii vor puteà eon-
siderà un atare proces-verbal ca insuficient pentru formarea
convingerei lor i vor putea din oficiu incuviinth orice alte
probe. A decide altfel ar insemnh sä reducem rolul instanta-
lor penale In cazul acestor procese-velbale la rolul unor bi-
rouri de i-nregistrare (vezi vol. IV, nr. 1012 si 3334).
542 Libertatei de convingere Ii corespunde insa si oarecari
indatoriri corelative:
1) Judecatorii nu pot folosi spre formarea convingerii
lor decal probele cari au fost regulat administrate In cauza.
2) Judecatorii nu-si pot sprijini convingerea lor decht
pe probele cari in prealabil au fost supuse desbaterilor, deci
discutiunei contradictorii.
3) Judecatorii nu pot declara c si-au format convin-
gerea de vinovatie cleat dna" aceastä declaratiune se spri-
ineà pe certitudinea ca adevarul real a fost anat.
4) Judecatorii, cu excepfiunea juratilor, sunt indato-
rati de a motivà in fapt cari au fost elementele de probä
din cari si-au format convingerea i cari au fost considera-
tiunile pentru cari nu au luat in seama anumite dovezi.
Ma dar nu pot judecatorii sa foloseasca in formarea
convingerii lor stiinte personale si dovezi can nu fac parte
din probele eauzei. Judecatorul care ar aveà persDnal anu-
mite cunostinte asupra savarsirei unei infractiuni are inda-
torirea de a se pane la dispozitiunea justitiei ea martor, iar
daca n'a facut-o nu va puteh introduce in judecarea prici-
nei cunostintele sale personale. Acelas lucru pentru probele
procurate nelegal. de ex.: probe administrate inaintea unui
organ incompetent si nereinoite in fata instantei competinte.
De asemenea judecatorij nu se vor puteh sprijini pe
probe cari nu au fost desbatute, de ex.: acte sau piese de
convingere, aduse -in camera de ,eonsiliu dupa inchiderea
desbaterilor; aceste probe sau vor i inläturate sau vor fi a-
duse in discutia partilor.
.542 n Libertatea de convingere nu inseamnä design!' libertate
de a pedepsi, de aceia convingerea trebue sa' se sprijine pe

www.dacoromanica.ro
 72

un continut compatibil cu ideia de justitie si de pedeapsä.

Aoest oontinut este certitudinea (c).
Am spus cA ceace se urmAreste in justitia represivA,
este aflarea adevArului real asupra fiecArei invinuiri. Ade-
vArul insA nu poate fi fotografiat, reconstituirea lui mate-
rialA este imposibilA, in schimb existenta sa trecutd poate
fi spiritual stabilità prin mijlocirea probelor. AceastA re-
con.stituire spirituald devine intreagA in .:!ipa and nastc
certitudinea in spiritul nostru.
Certitudinea este deci condititmea sine qua non a ori-
arei hotAriri judeatoresti condamnatorie.
Intima convingere a judeatorilor trebue deci in caz
de condamnare sA urce pAnA la inAltimile certitudinei. Ju-
decAtorii and declarA Ca si-au format intima convingere si
condamnA, trebue sa spunA prin aceasta a au certitudi-
nea vinovAtiei. 0 hotarire condemnatorie in care intima con-
vingere s'ar exprimà prin terrnenii: din probele administra-
te fund mai malt ca probabil7 sau dupii cale s'ar pared",
oni mai ?milt ca sigur".... Ca incldpatul este vinovat, i ca
atare este a fi considerat ca culpabil, etc.", este o hotArire
lipsità de bazA juridia, fiinda in locul certitudinei care
trebue sa fie baza oriarei condamnari, gasim probabilita-
tea care poate motivà o urmarire penalA dar nu o condam-
nare.
Unde nu este certitudine existä incertitudine i unde este
incertitudine inseamnA a nu sunt probe suficiente. Se spune
a in indoialA, balanta justitiei trebue sA incline in favoarea
inculpatului (in dubio pro rex). Este un. fel de a vorbi, aci
judeatorul nu pe baza acestei reguli trebue sä achite in in-
doialA,, ci pe baza principiuiui a nu se poate pronuntà o
condamnare atunci and judecatorii nu pot declarà a au
certitudinea.
Judeatorul care se gäseste in indoiala a fortiori in-
seamnä a nu are certitudinea, neavând certitudinea nu poa-
te condamnA i deci nu mai are co autA regula in dubio pro
reo.

c) V. L. Lucchini. Element! di pr. pen. Nr. 148 si urm.; Framarino,

Logica delld prove, I, p. 300.

www.dacoromanica.ro
 73

542 Caracterul de certitudine ca i baza juridica a intimei

convingeri care a condus la o condamnatiune se vor o-
glindi in motivarea pe care judecdtorii sunt indatorati a o
da hotaririlor lor. Despre motivarea in fapt ca i in drept ne
vorn ocupa insä in paginile urmatoare la nr. 544 si arm.
Obligatiunea motivdrii este comunä i hotarIrilor can-
damnatorii ca si celor achitatorii.
Yam remarca aci munai ca judecatorii motivand nu
sunt tinuti a aratà procesul mintal prin care si-au format
intima convingere, ci numai elementele de probä cari au de-
terminat aceasta convingere i corelatiunea lor cu obiecti-
vitatea juridica a infractiunei si cu vinovatia inculpatului.
54258 In esenta sa i ca realitate practica, principiul liberta-
tei de convingere presupune mai presus de toate probitate,
impartialitate i Vaned pricepere din partea magistratu-
lui penal. Fara acest substrat indispensabil principiul liler-
tàfii de convingere ar fi nu numai o sursa de arbitrariu,
dar si cea mai patenta negatiune a justitiei.
Nimic mai trist i mai periculos deck nesocotirea aces-
tui adevar, fie de catre legiuitor care nu ia aminte la alcatu-
irea unei magistraturi bine prega'tite in vederea imparti-
rei justitiei represive. fie din partea puterei executive care
exercitä continui presiuni asupra celei judecatoresti in mod
ocult dar puternic, fie in fine din partea judecatorilor cari nu
sunt cu adevärat slujitori ai dreptätii.
e) Conditiunile de validitate ale hotäririlor

543 Conditiunile de validitate ale unei hotariri judeca-

toresti sunt:
a) Autoritatea judecatoreasca sä fie constituitä, adica,
sa fie competinte si in numarul prevazut de lege (23). Mai
trebue ca judecatorii sa fi participat la toate sedintele de
and s'au inceput desbaterile care se rezolvä prin hold-
fire data.
543 ' Corolarul acestei prime conditiuni este ca, orice in-
stanta. penala ou exceptiunea Curtilor cu jurati de cari se
23) Nullus maior sit nullitatis defectus guam juridictionis. Farinaceus:
Practica. Lib. I, Titl. I. Quest, VII, Nr. I.

www.dacoromanica.ro
 74

spune ea au o plenitudine de jurisdictiune va fi datoa-

re din oficiu, in tot cursul procesului penal, adica din. mo-
mentul sesizarei i pand in momentul prommtarei hotarirej
in fond, sei-$i verifice competinta i aceasta chiar atunci
and exista un rechizitor introductiv, sau o ordonattä de-
finitivä de trimitere.
Al doilea coroiar, al condithmei ea holarirea sà fie da-
ta de o instanta competinte, este cà viciul unei hotariri deri-
vat din incompetinta instantei care a pronuntat-o poate fi
invocat oricand, chiar pentru prima oara in Casatie, cornpe-
tinta fiind o chestiune de strictä ordine publica.
5 43 2 In ceeace .priveste constituirea instantei, trebue sä se
observe intotdeauna ca judecatori earl compun instanta sa
aibà capacitatea functionala de a judeck, capacitate rapor-
tata la natura pricinei.
Deasemenea instanta, atunci cand judeca in colegiu,
trebuie sa fie compusa din numärul de judecMori prevazut
de lege.
In fine instantele penale cu. exceptiunea judecatorii-
lor de ocoil nu pot instrui i judech fara prezenta Minis-
terului public.
Prezenta aceloras judecatori nu este ceruta decat dupa
ce s'au inceput desbaterile in fond, nu si in timpul instruc-
tiunei orale.
Ministerul public, pe baza asa zisului principia al u-
nitAtii, poate fi reprezentat de diferiti membri ai si chiar
dui:a inceperea desbaterilor in fond.
5 43 b) liotarirea trebue sà fie promuntata In sedinta publi-
ea si in numele Jegei. Pronuntarea se va face de care jude-
catorul care a presidat. Despre acete fonnalitati se va face
rnentiune in sentinta. Legea insa nu cere o formula sacra-
mentalà, ash ca mentiunea ea hotarirea a lost pronuntata
in sedinta publica se poate face in orice forma, suficient sa
rezulte cä existat publicitatea.
Cat despre indatorirea de a pronunth hotarirea in nu-
mele legei, ea se gaseste implicit satisfaeutd din moment ce
hotärirea este bazata pe textele legei.
544 Hotärirea trebue sä fie motivatä; aceasta e o re-
gula generala si de drept public a hotaririlor (art. 123 pr.

www.dacoromanica.ro
 75

civ.). Relativ la tribunalele po1itiene5ti legea repeta regula,

prescrie ca sanctiune nulitatea (art. 161 pr. pen.); ea exis-
tä incontestabil 5i la celelalte autoritäti penale, afara de co-
misiunca juratilor, ea exista chiar la judecatorul de instruc-
tiune (24).
Aceasta regula a motivarei este, dupà cum observa
Garraud, una din cele care se violeaza mai des, 5i care de.
mai multe ori atrage casarea hotarirei (25).
Regula motivarei hotaririlor Incepe in vechiul drept
Sentintele i hotartrile condarnnatoare zice Jousse tre-
bue sà arate cauza 5i motivele hotarirei. . .
Insa aceasta regula flu priveste propriu zis, decat pe
judecatorii inferiori, atat regali cat 5i pe altii. cari judeca
cu drept de apel
In privinta Curtilor i altor judecatori superiori, chiar
Prezidialii, nu sunt supu5i la aceasta regulä (26).
Aceasta regula a vechiului drept a fost consacrata 51
generalizata de legea din 16-24 August 179'0 Titl. XI, art.
15, si consacrata In urma prin mai multe alte dispozitiuni
de lege (27).
5441 Indatorirea impusa judectdorilor de a-si motiva het&
drile lor are o Intreitä menire:
1) In primal rand motivarea are menirea de a asigu-
rà buna i justa administrare a justitiei, stävilind arbitra-
tin si facand posibil controlul instantelor superoare (intere-
sul justitiei).
2) In al doilea. rand motivarea are menirea de a da
ji.stitiabililor posibilitatea sa cunoasca temeiurile cari au
condus la pronuntarea hotarirei 5i sa-5i poata apara. inte-
resele atunci cand ear crede nedreptatiti, (interesul justitia-
bililor).
3) In fine in al trei rand motivarea are menirea de a a-

24) Vezi F. lielie:-Instr. crim., VI, Nr. 2704

25) Garraud: Instr. mini., HI, NT. 1245. Vezi asupra jurispradentei
tranceze numeaoase ennui. in F. Ifélie op. cit.. N-rile 2945 Si unn.
26) Jousse: Justice criminelle, T. II, p. 651.
27) Prin urmare d. Garraud: se insalà cand afirmä c obligatiunea de
motivare nu existà in vechiul drept. Instr. crim., NT. 1244, nota 13.

www.dacoromanica.ro
 76

sigura conforma si uniforma aplicatiune a legilor inlauntrul

aceluias stat (interasul legei).
Toate aceste finalitati constituesc tot pe atatea che-
zii pentru Stat i individ.
Obligatiunea motivarei a primit o serioasa consacra-
re. In toate leginirile moderne, sub sanctiunea severa a nu-
litatei in caz de neobservare.
5442 Motivarea consta intr'o expunere sistematica i logi-
Ca a consideratiunilor de f apt si de drept cari au condus la
hothrirea prontintata (a).
Aceasta expunere necesitä deci o demonstratiune in
lapt, una in drept si o armonizare intre aceste douà demon-
stt atiuni i dispozitivul hotaritei.
Ca material al demonstratiunei vor servi ansamblul
probelor administrate in cauza, sustinerile partilor, si nor-
mele legii.
Ca obiectiv al demonstratiunei va fi insasi hotafirea,
deci solutiunea la cari judecatorii s'au oprit si care cores-
punde intintei lor convingeri.
5443 -- Motivarea in fapt. Judecatorii vor trebul in primui
rand sä arate daca au retinut san nu ca dovedit vre'un
fapt, fata cu intregul de probe administrate. Vor aratà auol
care probe au determinat retinerea sau inlaturarea vinova-
tiei si pentru cari consideratiuni probele contrare nu au
foq luate in seama. Vor mai arata deasemeni din care pro-
be an constatat existenta Iconcreth a tuturor elemantelor
indispensabile obiectivitatii materiale si morale a infractiu-
nei (elemental material in toate circumstantele sale si ele-
mentul imaterial vointa i intentia). In fine vor arata. ca-
re este rolul fiecarui infractor in comiterea infractiunei.
In aceasta expunere i demonstratiune privitoare !a
fapte judecatorii vor trebul sa Ong seama die toate probele
si de toate obiectiunile in fapt facute de parti cari ar fi fost

a) Vezi on privire la motivare: F Here. Instr. crim. VI, p. 683 si unm.;

Garraud, Tralté d'instr. erirn. III, p. 583 si urm ; Le Poittevin, Code d'instr..
crirn., art. 163; V. Manzinl, Trattato di pr. pen. II, p. 529 si urm. A se ve-
dea si notheile: Tr. Alexandrescu n furisprudenla generald, 1925, sPeta 985;
D. Alexandrescu, in furisprudenta general& 1925, speta 769 si V. Dongoroz
in Jurisprudenta generald, 1923, speta 1483 si 1925 speta 1935

www.dacoromanica.ro
 77

de natura a interesa insasi existenta vinovatiei. Nu sunt P-

nuti insh judechtorii a raspunde la toate rationamentele si
argumentatiudle partilor (b).
Deasemenea nu vor fi tinuti judecatorii a mai discuth
in hothrire obectiunile i cererile cari au fost solutionate an-
terior pe Gale incidenta, chiar daca ele ar mai fi repuse in
544 4 -
discutiune cu ocaziunea judecarei in fond.
.Motivarea In drept. Odata demonstrath in fapt existen-
ta invinuirei judecatorii vor trebul sa-i dea calificarea, pen-
tru aceasta nu este insil suficient a se spune ca faptul retinut
constitue cutare infracthme, ci trebue sä se demonstreze cà
in faptul retinut sunt verificate toate elementele esentiale,
specifice si circumstanfele ale acelei infractiuni. Cu alte
cuvinte vor trebul judechtorii sä arate carespondenta per-
fectä dintre conceptul si continutul fixat de lege infractiu-
nei i constatarile de fapt considerate de ei ca doveJite,
deci corespondenta dintre textul abstract si faptul concret.
Motivarea in drept este deci o argumentatiune logico-
juridica fiindca implied nu numai o inglobare a unui fapt in-
tr'un tipar legal, ci i o interpretare a legei in raport cu
modalitatile infinit variate ale faptelor concrete.
Motivarea in drept se poate face paralel cu cea in fapt,
sau separat. Si in priviMa acestei motivari judecatorii nu
sunt tinuti a discuth decal acele obiectiuni cari ar aveh o
inraurire asupra existentei juridice a infractiunei sau asu-
pra calificarei sale. Cand aceste obiectiuni privesc vre-un
element al infractiunei i tind la inlaturarea lui, demon-
tratiunea Muth' in motivare prin care se constata ea acel e-
lement existä va fi suficienta, ea implicand cà obiectiunea
nu erh temeinica.
Motivarea in drept trebue sä corespunza cu textele de
lege aplicate in dispozitiv.
544 Foarte adeseori motivarea in drept necesità, dupa cum
spuneam mai sus, o adevarath interpretare a textelor de
lege.
Aceasta interprétare judiciara se va face in primul rand
prin analiza i examenul literal si logic al textului de lege.

13) Mandril, Trattato di pr. pen. IT, p. 529.

www.dacoromanica.ro
 78

Nimic insä nu opreste pe judecatori de a recurge i la lumi-

nile jurisprudentei sau doctrinei. Folosind insa aceste lu-
miii judeatori trebuese sa se opreasca la o solutiune sau
sa-si formuleze una proprie care va servi de temeiu motiva-
rei lor, Vara a inglobA in aceasta motivare toate discutiu-
nile contradictorii din doctrina si jurisprudentà. Liberi vor
fi judecAtorii ca sä aleaga solutiunea pe care o vor cre-
de mai corecta si mai conforma cu legea, liberi vor fi sa ara-
te cari sunt consideratiunile pentru care au dat acea soluti-
une si aceasta aratare va fi totdeauna binevenita, in schimb
vor trebui sa se fereascA judecatorii de a face loc in boa-
ririle lor tuturor teoriilor contradictorii, i discutiunilor din
jurul acestor teorii. De asemenea vor trebui s evite jude-
catorii de a invoca autoritatea altor jurisprudente sau a
tratatelor i manualelor de drept.
0 hotarire judecatoreasca trebue sä fie sententioasa
impersonald. Prin ea vorbeste Justitia iar nu judecatorul,
deci ea trebue sà poarte cuvantul acesteia, nu pe a celor ce
judeca i deci cu atat mai putin pe altor persoane, chiar
cand aceste persoane sunt autori de drept.
0 hotarire nu mai are acest caracter atunci and in lo-
cal considerentelor dare si concise se Insiruesc opiniunile
autorilor de drept.
5446 Sub raportul formal motivarea trebuie sa fie sobra,
concisä, clara, impersonala i autoritar5.
0 hotArire in care vom intalni fraze desarte, violente
de limbaj, discutiuni acadernice si pedante, citatiuni peste
ciatiuni, subtilitAti i pretinse finete juridice, sovaeli si re-
ticente, va fi o hotArire defectuos motivatd. 0 atare hotArire
departe de a impune lasa dinpotrivd porti largi deschise tu-
turor indoelilor si discutiunilor.
Aceasta nu inseamna insa ca hotAririle trebuesc sa fie
laconic si de mantuiald motivate. Exista o masura pe. care
bumd simt si ratiunea hicrurilor o impune in orice manifes-
tatiune. Deci sä ne amintim Ca justitia este solemna dar
pi omeneascd, sententioasa dar i failibila i atunci vom aveh
adevarata masura.

www.dacoromanica.ro
 79

544 0 hotarire trebue sil fie considerata ca lipsita de moti-

vare nu numai atunci cand ea nu cuprinde nici un mativ, ci
atunci cand motivarea sa este vicioasa.
Viciile motivarii provin din insuficienta, confuziunea
sau contrazicerea considerentelor sale (c).
Este insuficienta motivarea atunci and ea nu anali-
zeaza invinuirea sub dublul ei aspect: in fapt si in drept; sau
atunci cand nu cuprinde aratari asupra tuturor elementelor
infractiunei fie in fapt fie in clrept, sau cand aratarile sunt
neindestulatoare pentru a stabill corelatiunea dintre obiecti-
vitatea juridicd i rnaterialitatea infractiunei.
In practica rareori Intâlnim hotariri cari sa nu fie vi-
ciate de o motivare insuficienta. Forme le: avand in ve-
dere actele, probele si concluziunile partilor judecata,si-a fa-
cut convingerea ca incudpatul a comis fatul cutare..." sau
din instructiunea urmata in cauza, juclecata constata ca in-
culpatul s'a facut vinovat..." au ajuns aproape de stil,
totusi aceste motivdri eliptice sunt tipul nemotivarei.
Ina lta noastra Carte de casatie in ultimul timp a pus
o stavild puternica acestei practice casand price hotarire
insuficient motivatä (d).
5448 0 motivare este confuza oridecateori din consideren-
tele sale nu se poate preciza care a fost .faptul retinut ca
dovedit, care sunt dovezile ce vin in sprijinul vinovatiei si
care in contra ei; in fine tot confuza este. motivarea in care
cloud sau mai multe elemente ale infractiunei au fast confun-
date sau cantopite Inc:At nu se poate preciza in ce /116811/1
ele au fast sau nu verificate in faptele concrete.
De ex.: inteo hotarire argumentandu-se vinovatia u-
nuia din inculpati, in acelas considerent se pomenote de nu-
mele altui inculpat. incat nu se poate preciza. de cari din doi
este vorba, i deci ce fapt a fost retinut si in sarcina cui.
Sau argumentandu-se asupra existentei intentiunei se vor-

a) (Jarraud op. cit. Ix 584; Vidal et Magnol, Cours, p. 1016;

d) Cas. II, dec. 1567-1923 in Junsprudenta Genera ld, 1923, spata
1185; idem dec. 2493-1924 in Jurispr. Gen. 1925 speta 768; idem dec. 1456
din 1925 In Jurisprudenta Genera ld 1925, speta 1616. Pentru jurispradmrta
tranceza vezi Poittevin, op. sd loc. cit.. iaa pentru cea.italian5 A. Jannitti
di Guyanga, oodice di proc. pen. art. 414, P. 510.

www.dacoromanica.ro
 80

beste de culph i apoi se conchide eh existd intentiune, in-

cat nu se poate precizA dacd a fost intentiune sau culph.
In general confuziunea este usor de remarcat fiindch
ea ne lash totdeauna o impresie de echivoc 4i nesiguranti.
Confuziunea insà nu trebue sh fie cantata.' numai in ra-
port cu fiecare considerent in parte, ci si in raport eu an-
samblul motivárei, fiindcd ceeace poate aparea ca confuz,
luat in parte se poate limpezi prin restul motivärei.
544 Contradictinnea este un vicia mai rar, dar totusi posi-
bil in practic5.
0 motivare este contrazicatoare atunci când conside-
rentele sale nu pot fi conciliate in parte sau in totalitatea
lor si aceasta contrazicere este de natura a conduce la so-
lutiuni diferite.
Mai este contrazicatoare o motivare atunci cand exis-
th nepotrivire intre ea si dispozitivul hotdrirei, in care caz
ori motivarea e gresitä, ori dispozitivul este gresit.
In fine contrazicerea motivarei mai poate rezulth din
situatiunile inconciliabile in f apt sau in drept creiate dife-
ritilor inculpati din aceias pricind.
Contradictiunile de fapt sunt lesne de observat, fiindch
ele se impun prin izbitoarea lor nepotrivire, din contra cele
de drept sunt mai ascunse si adeseori ràmán neobservate:
54410 0 motivare poate fi insä intreagh, clarh si precish si
totusi sä fie gresith fie din cauza tationamentelor eronate
pe care se sprijina, fie din cauza gresitei inferprethri date
unui text, fie in fine, din cauza denaturarei faptelor si pro-
belor administrate, fie din cauza omiterii unora din ele.
0 atare motivare gresita, râmâne totusi o motivare, si
deci hotarirea respectivä flu ar puteh fi anulath pentru ne-
motivare, fiindch motivarea este o obligatiune care atrage
nulitatea atunci cand ea a fost in totul san in parte nesoco-
titd, cand insa obligatiunea.a fost indeplinitä in intregime,
dela sine nulitatea inceteazh de a mai opera.
Prin motivarea gresith insa s'a putut viola legea, drep-
tul de aphrare sau adevhrul real.care trebue sal fie respectat
in justitie. In toate aceste cazuri se va puteh cere anularea
hothririi pentru: violarea legei, pentru omisiune esentialà,

www.dacoromanica.ro
 - 81
pentru violarea clreptului de aparare sau pentru eroare gro-
sierd de fapt si denaturare de probe (e).
Motivarea insä in apel se poate interneia i referi la
545 -
motivele primei instal* (28).
d) Hotarirea mai trebue sä contind textul legii apli-
cate. (29 si 29 bis). Aceasta dispozitiune este sanctionata
cu nulitate la tribunalele de simpld politie (art. 161 proc.
p.) (30) pe când la cele corectionale (art. 191 pr. p.) (31),
e) Garraud, Traité d'instr. crim. III, p 584; Vidal et Magna!, Cours,
p. 1016, nota 3; P. Lanza, Nu Ufa delle senteze fandate sit mativazione er-
ronée. in La Guistizia Pena le, 1909, fasc 18.
28) Cas. II, 2538 din 10 Oct. 1912, Curierul judiciar 1913, Nr. 10,
pag. 110.
29) E vorba aci numai de partea din text referitoare inculpatului, nu
de intreg art. (Gas. II, 3064 din 23 Noembrie 1912, Curierul Judiciar 1913, .
No. 20, pag. 239).
29 bis) Vezi in acest sens: Cas. 11, 1665 din 13 Tunic 1924, Jurispru-
denta generald 1924, sp. 1726, pag. 940; Cas. II, 2004 din 15 Sept. 1924, Ju-
rispruden(a generald 1924. sp. 1836, pag. 1005. De altminterl jurisprudenta
e constantli.
30) Cas. 11, 535, din 5 Nov. 1874. B. 350; 580, din 2?, Nov. 74. D. 3'19:
17, din 18 Ian, 75, B. 23; 140, din 20 Apr. 1876, B. 158; 319, 25 Octombrie
1882, B. 1006; 466, din 6 Dec. 1885, B. 918; Cas. II, 679, din 13 Mart. 1906,
B 560;.Cas. 11, 2372, 22 Oct. 1908, B. 1701. Aceastil regul5 se apliel si la
instanta. de apel (Trib. corectional) Cand judech afaceri de simplit pclitie
Cas. II, 438, din 20 Fevr. 1912, Curier Judiciar, 1912. Nr. 36, (Casdnd sent.
trib. Ilfov IV', 1289 din 911).
31) Gas. II, 136, din 25 Apr. 1875, B. 80; 276, din 2 bd. 1875, B. 185;
62, din 23 Febr. 1876, B. 88; 159, din 4 Mai 18176, B. 226; 319, din 25 Oct
1882, B. 1006; 224, din 19 Mai 1886, B. 455; 522, din 1 Dec. 1887, B. 1012;
486, din 16 Nov. 1890, B. 1341; 319, din 3 Iunie 1892, B. 619; 338, din 10
Iunie 1892, B. 644; 540, din 30 Nov. 1893, B. 1085. 218, din 9 Mai 1894,
B. 581; 483, din 5 Oct. 1894, B. 986; 252, din 3 Mai 1895, B. 779; 351, din
29 Mai 1895, B. 843; Sect. Vac., 502, din 4 Aug. 1895, B. 1039; Gas. II 158,
din 12 Martie 1896, B. 620; 263, din 3 Mai 1896. B 846; 384 din 25 Tun.
1896, B. 1103; 465, din 3 Sept. 1896, B. 1273: 470, din 4 Sept. 1896, B.
1280; 357, din 25 Ian. 1897, B. 949; 623, din 24 Nov. 1897, B. 1396; 47, din
27 Ian. 1898, B. 141; 1075, din 11 Dec. 1901, 8. 1674; 1507, din 15 Deo. 19104
13.1860; 610, din 1 Mart. 1906, B. 536; 1416, din 14 Iunie 1906, B. 1196;
2275, din 16 Oct. 1906, B. 1619; 733, din 3 Aprilie 1907, B. 637, 1121, din
6 Tunic 1907, B. 1127; 533, din 3 Martie 1908, B. 488; 899, din 29 Aprilie
1908, B. 712 ; 1408, din 17 Tunic 1908 B. 1156 : 2474, din 5 Nom. 1908, B.
1877. Cas. II, 1973, din 13 Sopt. 1911, C. Jud. 1912, Nr. 6. p 71, 1053, din
5 Mai 1899. Jurisprudenta, 1909, Nr. 20: si Gas. 11, 240, din 25 Ian. 1910,
Jur. 1910, Nr. 4; Cas. II, 2848 din 5 Noernbr. 1912, Curierul Judiciar 1913,

www.dacoromanica.ro
 82

si la jurati (392 pr. p.) (32), cu o simpld amendd In contra

grefierului ; deosebire fntre instante care este greu de a fi
justificatd (33). Poate cd ea provine din imprejurarea cd,
judecAtorul de simplA politie avAnd mai putind experiencd
si cunostinte, legea a voit sA-1 facA nlai bdgator de seamd
la aplicarea legii, obligAndu-1 ca sa" revadd legea atunci and
prommta o hotarire condamnatoare (34).
In orice caz legea e nedreaptd and pedepseste pe gre-
fier, functionar inferior, si apdrd de pedeapsd pe judecAtor.
Chiar and el nu ar fi redactat hotarirea e dator sd o citeas-
cd cu bdgare de seamA in momentul and o iscdleste.
546 e) I-lotArirea trebue sd se dea cu majoritate de voturi;
la jurati paritatea profitai acuzatului la ()rice cestiune, afard
când este vorba de circomstantele atenuante care nu i se
pot acordA deck cu majoritate de voturi.
Quid in materie corectionald ?
Paritatea profita inculpatului ?
Afirmativa F's %istinut Ia noi de d-nii P. Bors (35) si
M. Corne (36). insd curtea noastrA de casatiune s'a pro-
nuntat in sens contirar (37) si cu drept cuvant dupd pare-
rea noastrA. Nici un text din procedura penald nu rezolvd

No. 21, pag. 251, mai ales dacg hofthrSrea in apel se referea la hoargrea
primei instante care a citat textul.
Aceeasi deosebire intre tribunalele de simp1 poliie i celelalte in-
stante e admisä si la Francezi, Cas. fr., 1 Iulie 1893 si 18 Oct. 1894, Dal.
1896, I, 52 si nota.
32) Cas. II, 223, din 11 Ium 18M, B. 344; 104, din 13 ?abr. 1895, B.
214; Cas. II, 1923 din 13 Sept. 1911, Curieral Judiciar 1912, Nr. 61, pag. 673;
Gas. IL 2581 din 15 Oct. 1912, Curierul Judiciar 1913, Nr. 10, pag. 119.
33) Garraud: Precis ed. 8-a, Nr. 539, p. 777, cadifid de putin justi-
ficatg aceast g. deosebire de efect a necitgrii textului legii.
34) Poate iargsi ea aceasta sg fie o reminiscentg a deosebirei din
vechiul drept in privinta motivgrii, pe care e arati Jousse in fragmental
pe care l'am citat, (Nr. 545).
35) P. Bore: Curier Judiciar an. III (1894) Nr. 5; care citeazil do:Irina
Si jurisprudenta francesä in. acest sens. Este insg de observat cg. relater,
la achitare in urma legii din 30 August 1883, chiar in Franto hotilrarea.
nit se mai poote da deck cu majoritate de voturi.
Vezi Garraud: Instr. crim LII, Nr. 1243, p. 581 si 582.
36) M. Come Dreptul, Numgrul din 23 Noemvrie 1897 si reprodus-
in Revista judiciarg an. II, Nr. 4, p. 50-54.
37) Cas. rotn. II 291 din 23 August 78.

www.dacoromanica.ro
 83

problema paritatii la tribunalele corectionale, si prin ur-

mare trebue sä ne referim la procedura civilä, care este
dreptul corrnm in cazurile neprevazute de tegea penala ;
in proc. civ. insa" hotdririle nu se pot da decal cu majori-
tate de voturi (art. 118 si 120 pr. civ. (38) si (38 bis).
546 I Hotärirea trebue sa fie constanta prin actul care poar-
tä acelas nume generic de hotdrire (sau in particular : carte
de judecata, sentinta 5i decizie) redactata conform cu regu-
lele statornicite de lege 5i semnat de judecatorii care au pro-
nuntat-o.
flotarire in limbajul comun inseamnä mai. malt inscri-
sul care constata ceeace.au hotarit judecatorii. Coract Insa
hotarirea este solutiunea pe care judecatorii au dat-o pri-
cinei. Legea a folosit termenul hotarire In ambele sensuri.
Deci hotarirea pronuntata de judecatori va trebul sä
fie constatata printr'un inscris care va arata. faptul Jude-
cat, motivele pe care se sprijina hotarirea proprin zisa, con-
tinutul acesteia 5i care inscris va fi redactat de unul din ju-
decatori i semnat de toti acestia si de grefier.
Pand la redactarea acestui inscris. dispozitivul hotäri-
rei va fi constatat printr'o minutd, care trebue sa fie facu-
a 5i, semnata in rnomentul pronuntarei (in acest sens catä a
fi interpretate art. 162 5i 192 pr. pen.). Minuta nu este nece-
sara daca s'a redactat chiar hotärirea In momentul pro-

38) Vezi in acest sens un artiool scris de not in Dreptul dni acelas
an. XXVI, Nr. 74.
38 bis) Tot cu rrivire fla validitatea hattirdrilor, iurisprudenta a mai
dads Oa, nementionarea in hotArare sau in procesul verbal al sedintei a
numelui si gradului judecaarilor call a campus instanta atrage nulitatea, desi
ea a fost semnatä de judeca'tort (Cas. II, 1922 din 8 Inuit 1924, Jurispruden(a
'Genera ld 1924, sp. 1837, pag. 1006 si Curierul Judiciar 1924, nr. 38, Pag.
601 au nota Decusarä, contra hal in Pandectcle Romdne 1924, caet. 10).
Nementionarea ins5. In hotlfare c'a, a fost pronuntatä in numele legi DU a-
triae nulitatea ei. (Cas. H, 2325 din 7 Oct. 1924, Jurispruden(a Genera ld 1924,
sp. 1995, pag. 1098). Deasemenea price sentinta sau deciziune pronuntati In
matrie corectionalä trebue sä- fie mativata st aceasta sub pedeapsa nulttätii.
Astfel s'a decis c constitue o nemotivare, cind instanta de fond se margi-
neste s enunte ea din instructi.a urrnatä la primele cenoetari, actele din
dosar, inculpatul s'a flout culpabil de delictut cords, frà s preaizeze dacä
faptul a intrunit toate elementele constitutive (Cas. II, 1567 dlini 14 Lillie 1923
Jurisprudenfa generald 1923, sp. 1185, P. 490.

www.dacoromanica.ro
 84

ntmtarei. Lipsa minutei presupune ca hotärirea a fost re-

dactata imediat.
Cand insä existä mimita, atunci dinpotrivä existenta
sa face dovada ca hotärirea nu a fost imediat redactatd. In
acest caz hotarirea trebue sä corespunza minutei si aiman-
doud trebuie sa fie semnate, minuta pentru a constath in
mod autentic ceeace efectiv s'a pronuntat in momentul da-
rei hotarirei, iar sentinta pentru a constath motivele ho-
tärirei.
Atunci and until din judecatorii cari au pronuntat ho-
tärirea air fi impiedicat de a putea sem* presedintele va
constath irnpiedicarea si va semna el pentru acel magistrat.
In privinta incheierilor, jurnalekyr i proceselor-ver-
bale a se vedea nr. 6152-6154 .
546 2 Viciile care pot altera forma unei hotäriri atrag une-
ori nulitatea acesteia, alteori numai o sanctiune disciplinard
sau chiar penalä contra grefierului.
Astfel nearatarea in corpul hotarirei a numelui judeca-
torilor cart au compus instanta i nearatarea ca a participat
Ministerul public, atrag nulitatea, fiindca aceste aratäri
sunt esentiale si indispensabile pentru a se verifica regulata
constituire a instantei (a).
Am vazut mai sus consecintele in caz de nearatarea
textului legei si a motivelor hotarirei.
Nearatarea Ca hotarirea a lost pronuntata in sedinta
publica atrage nulitatea (h), publicitatea fiind de esenta pro-
cesului penal. In schimb nearatarea ca hotarirea a fost pro-
nuntata in numele legii nu atrage nulitate, aceastä formali-
tate fiind sub inteleasa in orice hotarire (c).
Ne senmarea hotarirei chiar atunci cand exista minuta
semnata conduce la nulitatea hotarirei (d). ambele aceste
acte trebuind sä fie semnate.
a) Cas. II, dec. 499-1925 in jurisprudenta Genera ld, 1925, meta 1014;
idem, dec. 1922 din 1924 in Jurisprudenta Genera ld, 1924. speta 1837.
10 Gas. II. dec. 365 din 1926 in Jurispruden(a Genera 1(1,1937, speta 123_
c) Cas. II, dec. 2325 din 1924 in Jurisprudenta Genera ld, 1924, sPeta.
1995; idem dec. 2535 din 1924 in furispruden(a Genera ld, 1925 sPeta 295.
d) Cas 1, de4 20081 din 1924 in Jurisprudenta Genera ld 1925, speta
352, care adrnitea solutinnea contrarN, dar asupra &girth s'a revenit prin
dec. 195 din 1927, Jurisprudenta Genera Id, 1927, speta 675.

www.dacoromanica.ro
 85

Ne mentionarea numelui magistratului care a radactat

sau aratarea gresità a acestui nume, nu atrage nulitatea (e).
Nearatarea datei pronutdrei sentintei nu atrage nulita-
tea deck daca s'ar dovedl ca lipsa acestei mentitmi in cazur
in care ar fi invocata e de natura a modifica valabilitatea
hotarirei sau consecintelor sale (f).
546 a In privinta alcatuirei i continutului hotaririlor pr. pen..
austriacd are dispozitiuni stricte i foarte_ rationale.
Cand inculpatul a fost declarat culpabil atunci sentinta
penald trebue sà pronunte:
1) de care fapta inculpatul e culpabil si anurne Cu ara-
tare expresä a imprejurdrilor de fapt determinate pentru
cadrul de pedea.psà.
2) ce infractiune constitue elementele de fapt conside-
rate ca dovedite in sarcina inculpatului.
3) la ce fel de pedeapsä se condamnd inculpatul.
Aceste trei puncte sub pedeapsä de nulitate ; afara de
aceasta sa mai fie adaogat :
4) care dispozitiuni Eile legii penale i-au fast aplicate.
5) hotärirea asupra pretentiunilor de despagubire ce
au fost valorificate i asupra speselor procesului penal. (par.
260 pr. pen. austr.).
Orice sentinta trebue sä fie redactafa in scris pana in
trei zile dela ziva publicarei i sä fie iscalita de presedintele
si de protocolantul (grefier).
Motivele sentintei trebue sä arate inteo expunere con-
cisa insa cu toata preciziunea, earl fapte si din cari motive
le-a luat instanta drept probate sau neprobate, de cari con-
sideratiuni instanta a fost condusa la deciderea chestiuni-
lor de drept si la inraturarea obiectiunilor produse, si in
cazul unei condamnäri, ce fel de circumstante agravante
sau atentuante au fost considerate ca existente.
546 a I Proc. pen. austr. nu cere :a hotarirea sa cantina tex-
tul legei aplicate. Utilitatea unei asemenea dispozituni este
Inteadevar foarte prablematica. Este oare de presupus, cä
e) Gas. H, dec. 118 din 1924 in Jurisprudenta generale', 1924, speta
1336.
I) Gas. II, dec. 1275 din 1924, in Jurispruaenta generalk 1924, speta,
1662.

www.dacoromanica.ro
 86

un judechtor ar putea aplich un text de lege Ihrh a-I cunoas-

te sau fard a-si da silintâ. de a-I interpretà?
546 " Codul austr. de pr. pen. cere pentru pronuntarea unei
hothtiri oridechteori o lege nu dispune expres altfel, majo-
ritatea absoluth a voturilor, adich: mai mult dejutmitatea
tuturor voturilor celor ce au judecat.
Dach voturile s'ar imparti in mai mult de douà opi-
niuni diferite, astfel c nici una dintr'aceste opiniuni n'ar in-
trunl majoritatea receruta, atunci va incerch presedintele,
de nu s'ar putea obtinea o majoritate absoluth prin imparti-
rea intrebarilor i repetirea vothrti.
Rhtnândnd incercarea aceasta fhrh rezultat, atunci vo-
turiie cele mai nefavorabile pentru inculpatul se vor numh-
rh la cele mai putin nefavorabile patch. atunci, pkth chnd va
rezulth o tnajoritate absoluth de voturi.
In caz de paritate de voturi, hothrirea se va lilà in
orice caz dupd opiniunea cea mai favorabila pentru inculpat.
Dach s'ar naste o diverginth de pareri asupra chestiu-
care dintre douh pareri ar fi mai favorabild inculpatului,
atunci se va vota asupra acestei chesfuni prealabile (par. 20
pr. pen. austr.).
Inaintea Curtei cu juri pentru un verdict afirmativ
despre culpabilitate precurn si pentru afirmarea chestitmii
puse despre circumstantele agravante este necesard o ma-
joritate de cel putin dota treimi a voturilor.
In toate celetalte cazuri decide majoritatea simplA de
voturi; in caz de paritate de voturi este decisivh parerea, ca-
re e mai favbrabilh acuzatului (par. 329 pr. pen. austr).
SECTIUNEA 1-a
Judecata in prima instant('

547 Aceasta intitulare e inexacta, o recunoastem; am luat-o

Irish In lipsa alteia mai bune. Zicem eh este inexactii, fiind-
cA in acest capital vom vorbi si despre Curtile cu jurati,
care nu judeca In prima instanta, fiindca nu existh apel in
materid criminalä. Deasemeni, vom vedeh CA i judecatorii-
le de ocoale judecA uneori in instanta unich. Prin urrnare
numai brevitatis causa, am dat aceasta iintitulaturh ine-

www.dacoromanica.ro
 87

xactä capitolului I, care mai exact ar fi intitulat: judecata in

prima i judecata in unica instantä.
Vom imparti aceastd sectiune in patru titluri : 1) Ju-
decatoriile politienesti ; 2) Tribunalele corectionale ; 3) Ins-
tantele ordinare cu cornpetinta specialä si 4) Curtile cu
jurati. Sub forma de apendice vom vorbl despre tribunalole-
militare.
548 -- In treacat i numai sub punctul de vedere istoric yoart
spune cateva cuyinte despre desfiintata institutiune a jude-
catoriilor comunale.
Judecatoriile comunale au lost introduse pentru prima
oara prin art. 264 (sectia II. Pentru judecatori) al Regula-
mentului organic, pentru a evith cheltuelile i straganirile
satenilor in afaceri mid. Ele insa, la inceput nu erau de:at
instantele de trnpacare, i Regulamentul organic dispunea
cg, daca se vor arata destoinice, diva' o curgere de 10 ani,
hotaririle lor se vor putea pune in hicrare pentru sumele-
mai mid de 15 lei (1).
Legea de proc. civ. si pea de organizare judecatoreas-
ca din 1865, nu pomenesc de aceasta institutiune, pe care a
reinfiintat-o legea judecatoriilor de pace din Martie 1879. A-
ceastä lege5institue in fiecare comunä rurald die o ludeca-
torie comunala cu jurati alesi pentru a judeca toate prigoni-
rile WA la 50 lei.
Ouvernul conservator, prin legea judecatoriilor de pa-
ce din 4 Martie 1894, a desfiintat judecatoriile comunale,
inmultind insa considerabil numarul judecatorillor de pa-
ce (240 in loc de 130) spre a nu suferi justitia populara.
Reveriind guvernul liberal a reinfiintat din nou Jude-
catoriile comunale, reducand numarul judecatoriilor de pa-
ce la cifra 130 de mai inainte (legea din 28 Mai 1896).
In fine legea judecatoriilor de ocoale din 28 Dec. 190T
a consfintit aceastä desfiintare, socotindu-se inutile judeca-
toriile comunale prin crearea judecatorilor ambulanti.
Competenta penalä a judecatoriilor comunale era du-
pa art. 19 si 20 ale legei din 28 Mat 1F96, marginità la con-
1) Corn. Botez: Noul codice de sedint.i al indecatorului de ocol, 1908,
Pr. nota 2 sustine cA ludecNtorille comunale sunt inspirate de legea ungu
teasel din 1877.

www.dacoromanica.ro
 88

traventiunile la legea politiei rurale, precum $1 la contra-

ventiunile politiene$ti prevazute de art. 164, pr. pen.
Deoarece aceasta institutiune pare definitiv desfiintatä,
credean imitil ca sa ne mai pronuntdm asupra meritplui ei,
cum am facut atunci pe cand ea exista. $i se discuth clack
trebue mentinuta (2).

Tit tut I. Tribunalele politiene§ti

549 In vechiu drept francez afacerile penale mai mici se
judecau de politie, care de ordinar se multumeh sa aplice
o mica pedeapsà, de ordinar bataia. Numai afacerile Mari
erau trimise spre a se judech de judecatorii speciali repre-
sivi. Afacerile care se judecau de autoritätile politiene$ti se
numeau afaceri de simpla politie, adica afaceri In care sim-
pla politie era indestula spre a asigurh represiunea; iar au-
toritatile politienesti insa'rcinate,cu judecarea tor se numeau
tribunate de sirnpla politie (3).
Astazi aceastä formula se pastreaza Inca, dar ea nu
(mai are vechea sa Insemnare; astazi tribunalele de simpla
politie sunt adevarate tribunate judecatoresti, fiindca jude-
catorul de ocol care indepline$te actualmente oficiul de tri-
bunal politienesc, este tot un judecator, care are tot alat de

2) D C. Bo(ez: aproba desiiintarea iudeciitoriilor comunale. Op. cit.

pagina 5.
3) In Muntenia micile afaceri ce se intarnpla prin malialaile se iude-
can de iudecatoria ot vel spatar, si de Judecatoria ot vel aga.. iar in la-
debe de ispravnicl si zapcii. Pentru afacerile mai mari era al treilea de-
partament numit al vinovatiilorr. Pravilniceasca condica a lui Afl. I. Ipsilant.
In Moldova afacerile se numeau mici potlogdrii, iar aaboritatea noiila
Indreptdloare. Otnosenia Nr. 1845 a secretarului de Stat din 11. Noemvrie
1835 care logofetia dreptaiii din Moldova, spune ca ruicile pottogdrii, se
cerceteaza (la poliiia indreptatoare, iar in finuturi la ispriimicii. Vezi n1
oondica criminalä I. Sturdza, par. 6; Confr. st acest Tratab, vol. II, NT. 883.
Au rams urme I in poezia populara de aceasta jadecata, astel In
-poezia Toporul l vacusoara" de Anton Pann (Bucuresti 1841, Paz. 82),
Tn care se vede si organizarea i modul sau primitiv de a iudeca.

www.dacoromanica.ro
 - 89

putine legaturi cu politia cat are si un judecator de tribu-

nal (4).
550 Dar daca actualmente judecatorul de ocol indepline-
ste oficial de care-I indeplineau altadati tribunalele politi-
enesti trebue sä spunem cá dupa noua lege a judecatoriilor
de ocoale din 28 Dec. 1907 si dupa alte legi din ultimii ani,
el nu mai este singurul judecator pentru afacerile mici pe-
nale nurnite afaceri de shnpla politie. S'au creat prin aceste
legi o multime de judecatori penali, cea mai mare parte din-
agenti administrativi, care impreuna cu judecatorul
de ocol judeca afacerile penale mai mici care nu sunt de
competinta tribunalelor corectionale sau criminale.
Existai dar actualmente douà feluri de tribunale de sim-
pia politie: 1) Judecatoriile de ocoale; 2) Tribunalele spe-
dale, administrative, special create prin legile din 1907 si
1908. Primele fiind regula si cele mai importante, ne vom
ocupà ma intai de dansele.
§ 1. Judecátoriile de ocoale ').

551 Istoric. Dupa art. 140 p. p. din 1864 contraventiunile

politienesi se judecau de tribunalele politienesti in Iasi 5i in
Bucuresti, in celelalte orase de politai, iar in comunele ru-
rale de subprefecti si de ajutoarele lor si de primari (2) Cu
alte cuvinte, utilitatis causa, pentru afaceri mici, adminis-
tratiunea imprumutà personalul s'au justitiei; pentru afa-
eerile mici era dar confuziune intre puterea judecatoreasca
si administrativa.
Insä aceasta primitivg organizare a justitiei populare,
sau mai exact a judecarii micilor infractiuni, nu putea sä
d'anuiasca mult timp.
552 Codicele de proc. pen. din 2 Dec. 1864, fu modificat
in aceastä privintä chiar in anul urnfator, mai NMI prin le-
4) Legea din 9 Martie .1879, art. 59, preomn Si legea din 28 Main
1896, art. 69 spuneau formal Ca: Judecraorille de pace sunit tribunale po-
litienesti". Legea din 1907 a Inlaturat aceastä numire istorid si bine a
Mut.
1) Un excelent studiu asupra judecatoriilor de ocoale este opera d-lul
C. Botez: Noul codice de sedinta al judediTulni de ocol. Buouresti 1908.
2) Vezi pentru vechiol nostru drept, notta dela Nr. 549.

www.dacoromanica.ro
 so

gea de organizare judecatoreasä din 9 Julie 1865 art. 5-15

si apoi de cod. de proc. civ., din 11 Sept. al aceluiasi an,
care instituind judecatoriile de pace dispune prin art. 9 :
Judeceitoriile de pleisi sant tribanale poli(ienesti, i judec5
contraventiunile de simpla politie, conform regulelor prey&
zute in proc. cod. penal. Atributiunile date subprefectilor
prin art. 141 si 142 din proc. cod. pen., se vor exercitti
numai de judecdtorii de pleisi".
553 Insa organizarea judecatoriilar de pace era mai usor sa.
serie pe hartie deck sa se realizeze in practica, din cauza
nevoilor bugetare de pe acele timpuri, astfel judecata con-
traventiunilor devenise Cu neputintai neexistand in realitate
autoritätile declarate competinte sa le judece. De aceia
legea din 25 Aprilie 1867 a redat provizoriu politailor si
subprefectilor atributiunile civile si penale pe care procedu-
ra civila le incredintase unor judecatori de pace neexistenti,
aceasta bine inteles rmmai pAnd atunci and se vor infiinta
judecatoriile de pace prevazute de procedura civila. Numai
in Bucuresti si in Iasi, unde existau judecatori de pace, au-
toritatile politienesti era incompetinte sä judece contraven-
tiunile.
.554 Legea judecAtoriilor de pace din 9 Martie 1879, prin
art. 59 a organizat judecatoriile de pace si le-a dat judeca-
rea contraventiunilor politienesti prevazute de art. 141 5i.
142 p. p., cu restrictiunea zice legea, prevazutd la
art. 164 p. p., care dá primarului judecata unor contraven-
tiuni. Prin legea din 4 Martie 1894, desfiintandu-se judeca-
toriile comunale s'a suprimat aceasta restrictitme, cu alte
cuvinte judecatoriile de pace au devenit competinte sa ju-
dece toate contraventiunile, chiar cele prevazute die art.
164 p. p.
Prin degea din 28 Mai 1896, s'a revenit la legea din 9
Martie 1879, adica s'a reintrodus din nou restrictiunea, ca-
re prin actuala lege din 28 Dec. 1907 din nou s'a desfiintat.
Prin urmare astazi in principiu, judecatorul de ocol are
competinta sa judece toate contraventiunile politienesti,
chiar cele prevazute de art. 164 p. p.
Relativ la judecatoriile de ocoale vom studia: a) or-
-ganizarea; b) Competinta; Procedura.

www.dacoromanica.ro
 - 91 -
a) Organizarea
555 --- DupA legea din 28 Dec. 1907 numarul judecAtorillor
de ocoale este de 266; fiecare judecatorie urband se com-
punea din un judecAtor, din un magistrat stdgiar, un grefier,
un arhivar-registrator i unul sau mai multi copisti (art. 3,
leg. 28 Dec. 1907). In comunele rurale, in care judecatorul
functionã ca magistrat ambulant, secretarul comunei fAcea
oficiul de archivar, iar judecatoria aveA doi grefieri, pen-
tru ca unul dinteinsii sa insoteasca pe judecAtor in calAto-
rifle sale prin comune (art. 4).
Celelalte regule de organizare, precunt admisibilitatea
pozitiunea personalului judecatol-ilor de pace fiind mate-
rii de prooedura civila, care nu prezinta dificultati de inter-
pretare juridicA, le omitem, märginindu-ne la aceste suma-
re nothmi de organizare (vezi art. 11-26 din legea judec.
de ocoale din 28 Dec. 1907).
555 ' Astazi avem in intreaga tara conf. Legei de organi-
zare judecatoreasca din 1924 un numar de 522 de judecato-
rii de ocol. Intre timp acest numAr a mai fost chiar sporit.
Toate judecatoriile de ocol sunt conduse de un judeca-
tor titular, care poate fi avansat pe Inc Ona la gradul de
consilier de carte. Judecatorul este ajutat do unul sau mai
multi ajutori de judecatori. Personalul functionarese se
compune din unul sau doi grefieri si mai multi impiegati cu
diverse atributiuni (archivari, registratori, etc.).
Ajutorii de judecatori cu drept de a judeca indeplines-
te toate functiunile judecatorului titular in lipsa acestuia
sau child acesta este impiedicat de a proceda singur.
In caz de lipsa oricarui judecAtor, presedintele tribu-
nalului de care depinde judecatoria va delegA un judecator
dela altä judecatorie sau pe unul din tribunal sau pe un aju-
tor de judecator sau supleant cu drept de a judecA.
Judecatoriile de ocol sunt urbane, rurale i xnixte, cir-
ournsoriptia lor se determina prin decret regal cu avizuf
Consiliului superior al magistraturei i aprobarea Consiliu-
lui de mini#ri.
555 2 Judecata se va face fie de judecatorul titular, fie de 2-
jutorul sat', asistati fiind intotdeatma de grefier sau de im-

www.dacoromanica.ro
 92

piegatul insdrcinat cu archiva (art. 246 anal. penultim leg.

org. jud.). Nu este nevoie sä se arate in cartea de jude:atä
de ce a intrat ajutorul i iiu titularul, sau arhivarul In loc
de grefier, acestea constituind chestiuni de administratiune
interioard. Judeeata are loc la sediul judecgtoriei.
b) Comp etenta

556 Competinta in general are o mare importantä; Farina-

ceu a avut drept isd spund cä Nullus maior sit nullitatis de-
fectus quarn juridictioms" (3).
Competinta judecdtoriilor de ocoale a fost necontenit
largitä atat In materie penald, cat si in materie civilá. Noi
tu ne vom ocupd deck de cea dintdi, ea e referitoare la
cinci feluri de acte.
5561 Sub raportul competintei rat?one materiae judecdtorul
de ocol are o competintd principaid si generald in materie
de contraventiuni i o competinta exceptionalä i !imitatä in
materie de delicte (a).
De aceia oridecateori o lege creiazd o infractiune care
indiferent de denumirea ce i s'ar da, ar fi pedepsita Cu pe-
depse de simplä politie, atunci In lipsd de o clispozitiune ex-
presd care sd fixeze competinta cu privire la acea infracti-
une, va trebui sd fie socotitä ca competinte judecátoria de
ocol.
Din contra dacd infractiunea e cancitanatä cu pedepse
corectionale, atunci ea va fi de competinta Tribunalului
pi numai dacd un text expres ar decide altfel, ea va cdded
In competinta judclui de ocol. (A se vedea Ins d. i cele spuse
in vol. II nr. 9051 asupra calificrtrei).
Aceastd reguld dispenseazd de a se mai insira toate in-
-fractiunile cari intrd In competinta judecdtorului de ocol. In
iiecare caz concret se va examiqh deci dacd infraztiunea

3) Nici o cau.ä mat mare de nulit.ate decât aceia a juridictiunli

(competenti). Farinaceus: Practica Lib. I, Titl. I On. VII, Nr. 1.
a) Asmara tribunalelor poilittenesti pentru notiuni generale a se vedeA:
Garraud, Traité d'instr. crirn. IV, p. 665 si Um.; Vidal et Magnol, Cows. p.
984; Le Poittevin; Initr. crim., P. 485 si urm.; tar la noi lucrarea atAt de
-compIect6 a d-Ittl consilier Cornelia Botez, Godul judecatorillor de ocot

www.dacoromanica.ro
 93

este contraventie sau delict, apoi se va cerceta daca nu e-

xista vre-o dispozitiune derogatorie tare sa dea contravei-
tia in competinta altei instante, sau sa aducA delictul in corn-
petinta judelui de ocol. Aceastä regard &este o consacrare
in art. 51 legea judecatoriilor de male, prinml aliniat.
Tot o regula generala privitoare la competinta ratio-
ne materiae, este dispozititmea din art. 51 legea judezato-
riilor de ocoale (modificat in 1921) care prescrie ca judeca-
torul de ocol judeca in prima $i ultima instanta aturmi :And
pedeapsa fixatä de lege este amenda politieneasca, iar des-
pagubirile civile i restitutiunile nu intrec suma de 1500 lei,
$i ca prima instanta cu drept de apel atunci cand nedeapsa
este inchisoarea politieneasca iar desdaunarile trec de
1500 lei.
Aceasta regula se va aplica tuturor corrtraventiunifor,
chiar si celor din legile speciale cat timp nu exista ri aceste
legi o derogatiune expresa.
In ceeace priveste delictele cari exceptional sunt date in
competinta judelui de ocol ele sunt totdeauna judecate in
prima instanta cu drept de apel. Prin dispozitiuni exprese
s'ar putea decide $i altfel, dar mi -este- recornandabil a se
creia atari abateri.
557 1) Judecatorii de ocoale Wecä mai intai, contraventi-
unile de politie de orice natura si din orice lege ar decnrge,
chiar cele prevazute prin legile speciale, afara daca acele
legi au dat judecata in campteinta altor autoritäti (4). Le-
4) Vezi aceste diferite Iegi speciale reproduse in Noul codice de
sedinti al judecatorilor de ocol, de d C. Botez, ps 646-699. Adaod. arr. 17
si 64, legea bIncilor populare, comb eu 140 cod. pen Cas. II, 2917 din
14 Oct. 1911. Curler Judiciar 1912, Nr. 8, P. 95 si nota R. C. Benisache: Cas..
II, 933 din 17Apr. 1912, Curier judiciar 1912, No 59, p. 695 31 nota aceluias;
art. 25 si 26, leg. Monop. bluturilor spirtoase din 27 Mart 1909; Cas. II,
711 din 1 Nov. 1911, Curler Judiciar 1912, Nr. 19; Confr. Cas. II, 2685 din 9
Nov, 1911; Curler judiciar 1912, Nr. 20, p. 239: Cas. II, 411 din 17 Fevr. 1912,
Curler Judiclar 1912, Nr. 33, p. 396; Cas. II, 584 din 15 Martie 1913, Curler
Judiciar 1913, Nr. 40, pag. 479.
$1 art. 122 al leg. Regal. de privighere sunitar6, Ca3. II, 1954 din
12 Sept. 1911, Curierul Judiciar 1912, p. 179 (Reg. de oormo.); Cas. II, 1932
din 9 Sept, 1911k Curler Judiciar 1912, Nr. 16, p. 190; Comb% Cas.p, 3072
din 14 Dec. 1911, -Curler Judiciar 1912, Nr. 16, p. 191; Cas, II, 161 din 23
Ian. 1912. Curter Judiciar 1912, NT. 28, pl 335

www.dacoromanica.ro
 - 94 -
giuitorul face enumerarea acestor legi speciale, si credem cä
enumerarea lor este limitativA (art. 51) (5).
Judecata contraventiunilor este competinta primitivä
a judecatoriilor de ocoale, insä e de observat c judezarea
Pentru Legea Tocmetelor agricole vezi Cas. II, 123 din 18 Ian. 1912.
Curierul Judiciar 1912, Nr. 16, P. 191; Cas. II. 271 din 8 Fehr. 1913, Curierut
Judiclar 1913, Nr. 38, pag. 372.
Pentru legea sanitard vezi C. Bucuresti. 359 din 16 Dec, 1911, Curier.
Judiciar, 1912, Nr. 17, p. 198; Cas. II, 1316 din 23 Mai 1912, Curicrul Judiciar
1912, Nr. 61, 9. 720, care citeazA Inca 4 hotäriri ale C. cas. In acelas sens;
Cas II, 1451 din 1 lunie 1912, Curierul Judiciar 1913. NT. 41. pag. 481; InsA,
abaterile prevAzute de art. 62 leg. sanit. sunt de competinta trib. (find de-
liete, Cas. II, 341, 26 Ian. 1915, Curierut Judiciar 1915, pag. 235.
Infractlunile relative la legea sanitarA din 20 Dec. 1910, sunt dea-
semenea de oompetinta judeatorfflor de ,ocoale. Cas. II, -410 din 17 Few.
1912, Curierul Judiciar 1912, Nr. 35, p. 419; Cas. II, Sect. vac. 1978, 1979 si
1981 din 3 Aug. 1912, Curierul Indicter 1912. Nr. 59, p. 695 si alte deciziuni
tot aoolo. AdaogA legea de organizare a comunelor rurate, art. 171; Gas-
II, 558, 559 si 560 din 29 Fevr. 1912 si Cas. II, 592 din 5 Mart. 1912, Curier
Judiciar 1912, NT. 36, P. 4321 Infractiunile relative la legea lumandrilor de
ceard sunt tot del cotnpetinta jud, de ocoale. Cas. II, 605 din 18 Mart. 1913,
Curierul Judiciar 1913, Nr. 40, frvIg. 420.
Contraventiunile prevAzute de art. 22 legea firmelor stint de compe-
tinta Trib. Cas, II, 626 din 20 Martie 1913, Curierut Judiciar 1913, pag 504.
5) De aceastA Parere si E. Dan: Curierut Judiclar 1908, Nr. 37. In acest
sens s'a pronuntat c cas. and a decis c infractiunile pedepsite en mat
mult de 26 del lei, fiind delicte, fapta pedepsta de art. 175 legea sanitarà cu
50-1000 lei, este un delict, si cunt el nu e prevaznt In art. 531 leg. jud. de
ocoale, cade in competinta tribunalului si a Curtii de apel. Cas II, 654 din
17 Mart. 1909, B. 340; Sect. vac. 2173 did 3 Aug 1909 si 7263 din 5 Aug.
1909. B. 905 $1 nota; Cas. II, 332 din din Febr. 1912 si 508 din 9 Fevtf. 19110,
B. 248. Vezi sñ alte nunieroase deciziuni lit acest Tratat valuand
II, Nr. 905. AdaogE Cas. II 749, 752 si 753 din 3 Apr. 11912; Curierul Ju-
diciar 1912, nr. 43, P. 5144Cas. II, 1091 si 1096 din 2 Mal 1912; Cas. II, 1473
din 4 Mai 1912; Cas. II, 1451 din 1 Iunie 1912, Curierut Judiciar 1912 nr.
58, P. 683 si nota Benisache; Cas. II, 749, 752 si 753 din 3 Apr. 1912, Curterut
Judiciar 1912, nr. 43, pag. 514 Si 515.
Deasemenea fapta ofiterului stArli civile cE nu existA contract de
casAtorie, prevAzut de art. 54 $1 62 c. civ., este de competinta Trib., Cas.
II, 414 din 26 Fevr. 1913, Curierul Judiciar 1913, Nr. 34, Pag. 408.
Deasemeni infractiunile la legea r&pausului duminicat, pedepsite cir
.5-200 lei amendl simt delicte corectionale. Cas. II, 536 din 2 Fevr. 1912,
Jurispr. an. IV, Nr. 8 sp. 123.
Deasemeni infracthrnile relative la munca minorilor In tabrict, e de
competental tribunalelor i Curtilor de apel. Cas. II, 405 din 7 Fem. 1911,
inrispr. IV, Nr. 8, p 125. Idem armada prevAzutE de art. 101, regulamen-

www.dacoromanica.ro
 95

contraventiunilor din legile speciale e o extensiune a corn-

petintei, fiindcä multe din aceste legi prescriu pedepse co-
rectionale, de51 faptele sunt calificate de lege contraventini.
558 Vom observA ca dintre aceste infractiuni care sunt
de competinta judecatoriilor de ocoale unele sunt judecate
in prima instanta, adica cu drept de apel (6), iar altele sunt
judecate in instanta unica. Art. 51 spune ca se judecd in
instanta unied (prima 'si ultima instanta) aeele contraven-
tiuni a caror pedeaps6 este amenda. and restitutiunile si re-
pararile civile nu trec de 1500 lei, iar in caz contrariu and
pedeapsa e inchisoarea (7) ori repararile tree de 1500 lei,
contraventiunile se judeca cu drept de apel (8).

tul industriilor insalubre. Cas. II, 1478 din 14 Iunie 1912, Curicrul Judiciar
'1912, Nr. 59, P. 696.
Infractiunile la legea asupra poli(iei exoloatiirii cailor ferate (art. 61)
prevazand 50-500 lei amenda, luta constitue un delict de competinta Trib.
corect. cas. IIs 1636 si 1637 din 13 Tunic 1912 si 1913, 1723 si 1724 din 19
Iunie 1912; Curierul Judiciar din 8 Noemb. 1912, Nr. 73, Pag. 863. in acelasi
seas, Cas. II, 1072 din 8 Aprilie 1924, Jurisprudenfa generald 1924, sp. 1323,
patg. 715.
6) Daca o afacere de oompetenta judecatariilor de ocoale a fosr ju-
decatä deadreptul de tribunal, fàrä ca vreuna din part s fi cerut ca ana-
cerea sa fie trimisa la judecatorie, aface;ea se judeca in tuned instanttai,
lara drept de apel. Cas. II, 1191 din 9 Mai 1912, C. jud. 1942. Nr. 60 $i
si alte hotariri citate in not& Legea iud. de ocoale modific5 legile ante-
Tioare, cum ar Ii legea comer(ului ambulant, care da dreptul de apel la
200 lei. Cas. II, 1800 din 25 Iunie 1912 Curierul Judiciar 1912, nr. 77, pg. 911.
7) E indiferent dealtmintrele, daca rjudecatorli au dat pedeapsa amen-
dei prin aplioarea ciromnstantelor atenuante, fiindca legea se referä la
pedeapsa legala lax nu la cea judiciara Vezi in acest sens Em. Dan: Cu-
zjerul Judiciar, 1908, Nr. 37, p. 290. Cas. II 1313 din 22 Mai 1912C. iud, 1912,
Nr. 70 din 28 Oct. 1912. In acelas sens P. lonescu-Pastion, Curicrul Judi-
ciar 1913, No. 43. NI se pare ou atat mai interneiata aceasta parere pe care
unele tribunate dupa ourn afirm d. Pastion nu o itnpärtIsesc ou oat dad
s'ar admite parrerea contrarie am ajunge la rezultatul ciudat el asupra
aoeleasi Itotkari ministerul public poate face apel, iar inculpatul nu ar avea
acest drept, lucru ce este inadgnisibil.
8) CAM e vorba de fapta purevazuta de art. 93, din legea judecatotriilor
de ocoale, hotagirea data este sac nu cc drept de apel, dupa cam este
ci afacerea principala. Cas. II, 404 din 7 Febr. 1911, Curieral Judiciar 1911,
nr. 24. Solutiune contesbabila. Vezi revista critica, 1911, in care se critica a-
ceasta. deciziune. Infractiunea prevazutä de arc. 36 cod. civ. fiind pedepsitä cu
amenda se Judea f.irà drept de apel. Cas. II, 1936 din 12 Sept. 1911
C. jud. 1912, nr. 9, p. 106 . Deasemenea se judeea fITA apel si recurs

www.dacoromanica.ro
 96

Relativ la legea invoielilor agricole, conf. legei din 24

.Martie 1915 exista drept de apel in contra cartilor de ju--
decata care pronuntao amenda mai mare de 25 lei (art..
100).
Legea, desigur ira e rationala, ea se ingrijeste numai
de cantitatea despagubirilor civile cand da drept de apel,
nu tine seama de cantitatea amenzii, care uneori poate fi
considerabild; de exemplu 100-1.000 lei leg. de politie
veterinard din 28 Mai 1882, art. 176 si 2.000 in art. 173,
30-500 lei legea pescuitului din 10 Oct. 1896, art. 30 si
1.000 lei art. 40 aceiasi lege, 5oo-5000 lei legea rechizi-
tiunilor militare din 6 Apr. 1906, art. 47.
Este desigur excesiv ca sä se dea competinta judecdto-
rului de ocol a judecA in instanta unica amenzi de mii de-
Tel, and judecata restitutiunilor i despagubirilor civile el
nu o poate face decat cu drept de apel indata ce trece de
1500 lei. Nu e rational ca legiuitorul sa dea.' mai putina garan-
tie pentru judecata a 5.000 lei, and e si cinstea in joc, de-
cat pentru 1500 lei, când chestiunea cinstei (9) personale pu-
tern zice ca nu e pusa in ditscutiune. Din aceasta cauza eartea
de casatie interpretä in mol restrictiv, aceasta dispozitiu-
ne a legei (10).
559 In afard de acalsta lege t nu a fost de.stul de preva-
zatoare, cad poate da nastere la o controversa greu de re-
zolvat, atunci când pedeapsa e alternativa. Astfel de exem-

infractiunea prey'azuta" de arrt. 57 leg. iniyoelilor egricolo. Cas. 111, 1339

din 25 Mai 1912, C. jud. 1912, nr. 59 si nota Beni$ache. Dupä legel din
24 Martie 1912, dreptul de apel si recurs existh, and e vorba de delictul
prey de art. 57 leg. Invoelilor agtr. Cas. II, 2908 d'W 9 Noembr, 1912, Cu-
fiend Judiciar 1913, nr. 14, pag. 167. Dup5 aceastil lege sunt supuse apeA-
lului toate artile de jud. care pronuntsa o amend'a mai mare de 25 let Cas.
II, 1850 din 22 Iunie 1915, Curierul judiciar 1915, pag. 562.
9) Astiel, de exemplu s'a admis cl nu existh drept de ape la tri-
bunal, and e vorba de o amenda' de 1000 lei, pentru contraventiunile
la legea toomelilor agricole (art. 76, 80 si 108). Cas. II, 626 din 25 Febr.
1911, C. jud. 1911, nr. 27 si trib. Ilfoy, IV, Nr. 1582-910.
10) Astfel, Cas. II, 356 din 2 Febr. 1911, Jurispr. IV, Nr. 8, p 123,
a decis cA, de oarece legea repausului dominical pedepseste delictele corec-
tionale cu 5-200 lei, acea lege nefiind trecufa in art. 51 leg. judec. de ocoale,
raman in yikloare dispozitiunile lugil repausului dominical in priyinta ape--
lulu la tribunal in asemenea caz.

www.dacoromanica.ro
 97

plu art. 39 legea pescuitului Spune: Se va pedepsi cu o a-

menda de 50-1000 lei sau cu inchisoare dela 1 pana la 3
luni oricine va pescui cu materii explosibile, narcotice sau
otravitoare". Fata cu dispozitiunile art. 51, leg. jud. de o-
coale care nu da drept de apel, cdnd pedeapsa de aplicat
este amenda", §i dA drept de apel cdnd pedeapsa de apli-
cat este inchisoarea", se poate naste chestiunea ce se va de-
cide and pedeapsa de aplicat e alternativ inchisoarea sau
amenda7-Noi credem ca va fi drept cj apel, fiindga el este
de drept comun, i trebue text formal de lege ca el sä fie
rapit. In orice caz insä chestiunea e controversabila, si le-
gea e rau redactatä.
560 Codicele silvic din 9 Apr. 1910 a mers mai departe in
largirea competintei judecatorilor de pace, dandu-le drep-
tul ca sa judece in instanta unica nu numai contraventiu-
nile i delictele pedepsite cu mai putin de 300 lei amen-
da (11) dar cliiar i cele care sunt pedepsite cii inchisoare
corec(ionalei mai mica de 15 zile (art. 83) (12).
Dând judecatorului de ocol dreptul de a pronunta chiar
o inchisoare de 15 zile fara drept de apel, legiuitorul a facut
pasul cel mai cutezator relativ la competinta judecatoriilor
de ocol, de gravitatea caruia desigur ca.' nu si-a dat seama.
Aceasta dispozitiune inscrisa in o lege speciala dat fiind
povArnisul pe care a plecat legiuitorul nostnt in ceeace pri-
veste competinta judecatorillor de ocoale. nici nu putem sä
ne inchipuim unde se va opri. Ne temem ci dupa cum sla
intines considerabil competinta judecatoriilor de ocoale in
ceeace priveste amenda, atat ca judecata in prima instanta,
cat si ca judecata unica, i s'a trecut la judecatil ca instarga

11) Daca in momentul promulgärii legii judecatorillor de pace din

1 Mai 1908 era apell deschis la tribunal pentru un delict silvic mat mic de
300 lei, tribunalul va fi competent sä judece dupa art. 122 leg. jud. de
ocoale. Cas II, 51 din 13 Ian.,1909, 13. 60.
12) Vezi art. citat de d. Paul I. Pastion, care &south pe larg ches-
tiunea daca judecatorul de ocol condarnnand la mai putin de 15 zile un de-
lict silvic pedepsit de lege cu. 15 zile eMchisoare exista orri nu dreptul de
apel. D. Pastion se pronuntg cu drept cuvant pentru afirmativa, fiindca in-
competinta se detenming de pedepsele legale, far nu cele judiciare Curierul
judiclar 1913, nr. 72.
TanovIceanu Vol. V. 7

www.dacoromanica.ro
 98

unicd chiar cdnd se pronunfd inchisoarea aceasta catnpe-

tinta continua sa se largeascà in paguba libertagi publice.
560 ' Legea din 4 August 1921 care a modificat unele din ar-
ticolele Legei judecatoriilor de ocoale din 1907, dispune in
privinta delictelor silvice ca judecatoriile de ocol judeca in
prima 5i ultimä instanta numai delictele cari nu atrag du-
pa el o amenda mai mare de 1500 lei si cu drept de apel
pe cele cari atrag o amenda de maximum 15.000 lei (a).
5602 Conform Legei pentru infranarea speculei ilicite din 16
Iunie 1923 toate infractiunile de specula (delicte si contra-
ventiuni) sunt date in campetinta judelui de ocol (art. 28) in
prima instanta cand pedeapsa, aratata de lege este inchi-
soarea sau amenda peste 5000 lei si in prima si ultimä in-
stanta atunci and infractiunea nu atrage deck pedeapsa
amenzii pana la 5000 lei (b).
Legea pentru protectiunea vanatului din 27 Oct. 1921
da iarasi toate infractiunile prevazute de ea in competinta
judelui de ocol, dar totdeauna cur drept de apel (art. 97) (c).
La fel dispune art. 35 din Legea pentru reglementarea
portului armelor din 21 Decembrie 1924, (d); si art. 26, alin.
4 din Legea repausului dutninical din 18 Iunie 1925 (e), art.
17 din legea vagabondajului si cer5etoriei din 9 Iu lie
1921 (f), art. 8 alin. 2 si 4 din Legea controlului strainilor
din 20 Martie 1915 (g) i altele.
561 Judecatorii de ocoale mai sunt competing sa judece 4i
unele delicte. Numärul acestor delicte foarte restrans in le-
gea din 1879 a crescut necontenit grin diferite legi ulterioa-
re : art. 53 ne spune ca judecatorul de ocol judeca in prima
instanta, cu drept de apel la tribunal, infractiunile prevazu-
te de art. 182, 183, 184, '238., 239, 243, 247, 249, 299, al.
1, 300, 308, 309, 310 al. 1-6 inclusiv, 330, 349, 350,

a) vezi oodul general liamangiu, vol. IX-X, p. 1057.

b) Vezi Codul general liamangiu, vol. XI-XII. p. 977.
c) Idem, vol. IX-X, P. 1186.
d) Idem, vol. XI-XII, p. 997.
e) (Mem, p. 983.
f) Idern, vol. IX-X, (pi. 634.
g) Idenr, vol. VIII, P. 827.

www.dacoromanica.ro
 -- 99

352, 353, 355, 356, C. p., precuml i tainuirea din delictele

e mai sus (13, 14 bis si 14).
Delictele silvice pedepsite cii. mult mai mult de 15 zile
inchisoare si 300 lei amenda, judecatorul le judeca cu thept
de apel.
Aceasta e competinta mai noua, o intindere a vechei
competinte a judecatoriilor de ocoale (15).
Sub punctul de vedere al jurisprudentei vom observà
ca suprema noastra instanlä a decis: a) Infractiunea preva-
zuta de art. 185 c. p. e deasemenea de competinta judea-
toriilor de ocol( 16); b) Aceiasi competinta este si pentru in-
fractiunea prevazuta de art. 17 si 64 leg. bancilor populare
combinate cu art. 140 cod. pen. (17); c) Faptul unui func-
tionar de a lovi, and e in exercitiul functiunei nu e un a-
buz de putere, ci constitue simple lovituri i prin urmare e de
13) Instreinarea ducrului amanetat la Creditul agricol (art. 28 leg.
Orel agr.) e abuz de inaredere prevNout de art. 323 cod., pen., decide
comPet trth., iar mi de art. 33), c. p. Cas. 11, 668 din 12 Martie 1912.
C. J. 1912, Nr. 444, p1 527.
13 bis) Sustragerea lemnelor de &al-Ansi e de competinta itid. oc.. Cas.
II, 1407 dirt 29 Mai 1912, Curierut finficiar 1912, Nr. 195 si nota R. C. Beni-,
$aelte.
14) Nu trebue a confundA distrugerea d hotare din ark 355 C. pL,,ou
str4matarea de hotare din art. 331 c. P.,; Prima e de competinta jud. de
owl, far cea de a donut de competinta trib. corectional. Cas. II, 708 din 14
Matte 912, Curierul Judlciar 912 N. 44 p. 527; Cas. II 1668 din 15 Iunia 1914.
C. Jud. 1912, Nr. 70 din 28 Oct .p. 8 n si cii nota asupra jurisprudentii an-
terioare.
15) Judecata deliotelor se face la resedinta judecatoriel (art. 58 leg.
jud. de pace: prin a oontrario).
16) Cas, II, 2423 din 11 Sept. 1909, Jurispr. an. II, Nr. 33, p. 435:
Cas. II, 1951 din 12 Sept. 1911. C. Jud. 1912, Mr. 6, p. 71 (si alte deciziuni
citate in notä); Cas. II, 7 din 9 Ianuarie 1912. S'aptärn juril I, 145; Cas.
II, 1911 din 9 Mai 1912. C. Jud. 1912, Ns. 60, p. 707 si nota de jurispr. de
R. C. Benisache.
16 bis) Sta decis ca art. 165 cod. pen. oreazA un delict distinct, iar
nu o oircurnstana agravantg, deci potrivit art. 50 legea jud. 000ale In-
decAtorla de cool este inoompetinte a-1 judeca. (Jud. Tirgoviste 1 Noemb.
1922, Jurisprudenfa Generald 1923, sp. 60, pag. 23; in sons oontrar Cas.
II, 1937 din 15 Noembrie 1931, Jurisprudnfa Rotndnd 1922, pag. 49; in
sensul afirmativ. Cas. II, 2144 din 20 Sept. 1924; Jurisprudn(a Generald
1904, sp. 1956, pag. 1073.
17) Cas. II, 2917 din 4 Oct. 1910. C. Jud. 1911, Nr., 87;; Cas. 11, 2384
din 14 Oct. 1911 C. Jud. 1912, Nr. 8, pag. 95 si nota R. C. Ben4ache.

www.dacoromanica.ro
 100

competinta judecatorului de pace, desi of ensele orale in a-

celeasi imprejurdri constituesc un abuz de putere de com-
petinta tribunalului (18). Aceasta din urma solutiune noi
am criticat-o si petsistam a o credei contrarie legei si ratiu-
nei (19); d) Art. 314 c. p. prevede numai agravarea delic-
tului din art. 310, alin. 2, iar nu un delict special (20 si
20 bis).
561 ' Conform art. 26 ilit. c. din noua Constitutiune, delic-
tele de presd cari ating viata particulara sau cinstea perso-
nalä a umii particular sau functionar sunt de competinta in-
stantelor ordinate. Urmeaza deci el insulfele comise prin
presd, cari vor avea acest caracter vor fi de competinta ju-
delud de ocol, fiindca instanta ordinard pentru delictul de
insultä este judecatoria de ocol, iar textul constitutiunei tri-
mete la instantele ordinate conform tompetintei lor (a).
5622 -- De asemenea judecdtorii de ocol mai sunt competenti
sd judece delictele, oricare ar fi ele, comise in audiente si
cari constituesc o infractiune de audientä. Judecata va fi
cu drept de apel la Tribunal (art. 516 pr. pen. si 80 leg. jud.
de ocoale).
Asupra politiei audientelor a se vedea acest volum nr.
533 si um
18) Cas. II, 1953 din 12 Sept. 1911. IC. Jud. 1912, Nr. 15, p. 179 si
rota R. C. Benisache.
MilItaral In permisie, care kweste pe un civil se judeca tot de ju.
decatorul de pace. Cas. II, 2667 din 7 Nov. 1911. C. Jud. 1912, Nr. 16,
p. 191_
19) C. Judiciar, 1910, Nr. 45, !iota in care am arltat jurisprudenta
curtil de casatiune, si am criticat solurtiunea data de dinsa. Garth-. NT.
555 nota a.
20) Cas. II, 3067 din 14 Dec. 1911, C. Jud. 1912. Nr. Adaoga
fapta din art. 175 leg. sanitara, care fiind pedepsita mai mit de 20 de lei
se judeca de tribunal. Cas. II, 3.32 din 1 Febr. 1910. Jurispr. an. III, Nr.
8, P. 125 si Cas JI, 245 din 1 Febr. 1912, C. Jud. 1912, p. 335. Deasemeni,
pantru acelasi motiv infractiunile la legea meseriilor: Cas. II, 508 din
9 Febr. 1910 Jurispr. an. IIII, Nr. 9, p. 138; Cas. II, 405 din 7 Febr. 1911,
Jurispr. IV, Nr. 8, p. 125.
20 bis) Loviturile prin imprudenta care produc incapacitate pe via%
sunt de competinta jud. de ocoale, de oarece cad sub prevederile art. 249,
Lar nu 240. Das. II, 1110 din 24 Aprilie 1915, Curierurul judiciar 1915,
pag 520.
a) Vezi nota Radu D Rosetti in furisprudenta generald, 1926, nr. 1.

www.dacoromanica.ro
 101

562 Mersul in directiunea intinderei competintei judecato-

rilor de ocoale a devenit din ce in ce mai pronuntat, corn-
petinta lor s'a intins atat de mult incat nimenea nu ar, fi pre-
vazut aceasta competinta acum cateva decenii. Din ce in ce
judecatorul de ocol tinde a deveai judecdtorul obisnuit, nu
numai pentru contraventiuni, dar i pentru delicte. Compe-
tinta este intinsä atat de legiuitor, cat si de jurispruden-
ta (21).
SA ardtam pe scurt pasii ce s'au facut in aceasta diree-
tiune.
In materie de contraventiuni, judecatorul de ocol, dupa
art. 169 c. pr. pen. din 1864, judecä cu drept de apel and
pronunta inchisoarea sau and amendele, restitu(iunile
reparatiunile civile vor trece de lei zece".
Era atunci vorba de 10 lei vechi, i acum sa am se det
drept de apel contra hotarirei judecatorului de pace, chiar
cand pronunta o inchisoare de 15 zile sau o amenda. de 5
mii lei, care pentru multe persoane poate fi o adevarata
confiscare totala a averii! Pe cand dupa pr. pen. din 1864
judecatorul de pace nici chiar in prima instanta nu ar fi
putut judeca astfel de afaceri, aeum sa le poata judeca chiar
lärà drept de apel!
Aceasta e excesiv, i ceeace ne pare mai regretabil,
este un pas considerabil inapoi, fiindca prin aceasta se ga-
ranteaza mai putin libertatea, averea i cinstea cetatenilor
cleat se granta prin legea veche. Astazi o inchisoare de 15
zile, sau o sutra de 5.000 lei, ea amenda, and este imp&
cata: 51 cinstea omului, e socotita ca un lucru de putinä im-
portanta lasat in competinta exclusiva a judecatorului de pa-
ce, si de care tribunalele superioare n'au sa se preocupe !
563 In materie de delicte aceiasi directiune, dupa noi foar-
te gresit. Dup a. cod. de proc. pen. judecatorul de pace nu
avea competinta in afaceri'corectionale, care erau de cam.
petinta tribunalelor corectionale.
Legea din 9 Martie 1879, a fkut o timida derogare
and prin art. 60 al. I douä delicte, cele prevazute de art.
21) Pe langä cazurile citate de Tanoviceanu vezi sl cede arnate de
d. Dobos sub WW1 sporfrea competintel penale a Judec5tor1or de °coal()
Trin interpretare", in Curierni judiciar 1914, p. 72.

www.dacoromanica.ro
 102

238 si 299 al. 1 (bataile si injuriile) in comptenta judecato-

rilor de pace).
Legea judecatorilor de ocoale din 1894 a adaogat la a-
ceste doua. cazuri, alte delicte, punând insä restricthmea cA
atunci cand e vorba de delicte, pedeapsa ce o pot da jude-
catorii de ocol nu poate trece de 6 luni (art. 24), afara de
cazul de cumul ori de recidiva, aceastä limita a disparut
in legea din 28 Mai 1896, care a dispus ca judecatorul de o-
col judeand delicte poate da pedeapsa prescrisa de lege, ea
sijudecatorii de tribunal (art. 72). Cum prin infractiunile
date in competinta judecatorului de ocol simt si furturile
calificate, pedepsite cu 3-5 ani inchisoare i cu interdic-
thmea pe tirnp marginit, rezultä ca judecatorul puteh dupa
legea din 1896 sä condamne pe UTiI inculpat chiar la 5 ani de
inchisoare (22), pe cand dupa codicele din 1864 (art. 9 c.
pen. si 139 p. p.) el nu puteh dà deal 5 zile de inchisoare,
jar dupa legea modificatoare a cod. pen. din 17 Febr. 1874,
15 zile inchisoare (23), (art. 9 cod. pen. si art. 139 p. p. mo-
dificate). Desigur ca darea in competinta judecatorului de
ocol a unor fapte, care odinioara constitutian crime corec-
tionalizate abia In 1874, si care astazi chiar In unele codice
penale sunt pedepsite cu munca silnica, constitue un pas e-
norm, o prea brusca transfonnare pentru timpul relativ
scurt in care s'a facut. Dela competinta de 5 zile phna la
competinta de 5 ani, credem ca distanta este prea mare, si
legiuitorul ar fi putut sä nu parcuTga tooth' aceastä distan-
tg Inteun timp, relativ vorbind, ark de scull.
$i mai ales, _di, dupä cum am obsrvat vorbind de con-
traventiuni, aceastä evolutiune legislativä nu este in sensut
unei mai bune garantari ale drepturilor omulni (24).
Legiuitorut din 1907 kleparte de a mai restrfinge com-
22) $i thiar 10 ani In caz de Teadivil.
23) Se poate chiar ca prin aplicarea art. 40 si 43 cod. pen., Jude-
cgtorul de pace sK dea o pedeapsN de 10 ani de Inchisoare.
24) al B. M. Missfr, critich pe legiultorul din 1874, cii a racut o ii-
midN contraventionallzare, spunand cL dacK se descarca curtile de aPel,
ImpavärreazN ludecKtoriile de pace; ce ar 11 trebait sN spuna d. Missfr, de
necontenitele desckcari ale curflor de apel $1 continuelo.incancari ale tu-
decItorii14 de 000ale daca s'ar mai ft ocupat astAzi cu aceste studii cum
se ocupa 'in 1874? (Vezt acest Tratat, vok TI, Nr 4)27).

www.dacoromanica.ro
 103

petinta judecatorului de pace, a gasit eu cale sä o mai in-

linda, desigur nu in ceeace priveste pedeapsa, 4e dat, fiinda
in aceasta privinta legea din 1896 a atins limita extrema,
dar in ceeace priveste enumeratiunea delictelor de compe-
tinta judecatorilor de pace suind cifra, lor dela 11 la 22 (25)
suprimand cifra de 100 lei ea valoare ba furturile de corn-
petinta judecatorilor de pace.
Sa" mai relevam Ca delictele silvice sunt supuse fara
lid un motiv unor regule speciale, legiuitorul dand drept
de apel in asemenea materie chiar pentru o amenda de 301
lei, pe and acest drept nu exista dupa cum am vazut la
delictele pedepsite cu mai putin de 15 zile inchisoare, nici
la infractiuni speciale pedepsite chiar cu 5.000 lei amenda?
Sä mai spunem ca distribuirea delictelor de legiuitor
in delicte de competinta judecatorilor de pace si de compe-
tinta tribunalelor este facuta Intr'un mod arbitrar, multe
.delicte pedepsite cu o scurta inchisoare san cu simpla a-
menda (26), amanand competenta tribunalelor, pe and in-
lractiuni grave, dupà cum am vazut stint date in compe-
tinta judecatorilor de pace?
Nu e care ciudat ea lovirea cotmisä de un jandarm ru-
ral sä fie de competenta judecatortilui de ocol, iar insulta de
-competinta tribunalului? (27).

25) Si inol trebue observat c delictele care s'au dat in competinta

Judechoriflor de ocoale sunt cele mai freouente, asA hick chiar sub hn-
-periul legir anterioare douA trebni ale delictelor se judecau de judecAtorlile
de ocoale.
Dar actualmentel Cu drept cuvint d. T. Frumu$anu, zicei. In ca-
-mera deputatilor and s'a desbAtut legea: S'a dat atAt competent! Jude-
cAtorillor de pace, incat vA intreb: ce delicte ati mai lAsat tribunalelor?
Mtept domnilow s rAspundl d. ministru la aceste IntrebAri
Natural suni delicte in codul penal care au ramas ne date In corn-
petenta judecgtorilor de pace, all la'sat -namel ace1e delicte care mai a
-nu se intfimplä, dar, ceeace se 'luta/1101a 'mai des, wproape tot, afati de
falsari, le-ati dat In contpetinta isdecAtori1or de ocoak, chlar delictele re-
zuland din legfile speciale".
26) Vezi arrt. 134, 143, 151, 152, 161, 162, 163, 166, 190, 191, 193, 209
210, 211 al. 2, 247, 276, 284, 305, 326, 327, 328, 335, 341, 342. (Aritoolele cu
cifre cursive preväd o shriptI amendä oorectionalA).
27) Cas. II, 2858 si 2859 din 28 Sept. 1910. Jurispr. an. III, Nr. 30,
-p. 470 si 471.

www.dacoromanica.ro
 [04

Materia are trebuinta de reformare, i daca e vorba

sa se intinda competinta judecatorului de pace, trebuia sa
urmeze legiuitorul norma data de noi i introdusa in legea
vânatului (28) adica sa spund, panä la ce maximum se in-
tinde competinta judeckorului de ocol, iar nu sa distribue
in mod arbitrar i nelogic delictele in competinta judecato-
rilor de ocol si a tribunalelor (29).
564 3) Judeatorii de ocoale rurale mai sunt competenti sa
judece contestatiunile contra proceselor verbale prin care
administratorii de pläsi, primarii comunelor rurale, sau jan-
darmii, vor fi constatat si pedepsit infractiunle relative la
legea politiei rurale, a pescuitului, a vânatului, a invoelilor
agricole, precum 5i contraventiunile de simplä politie (30).
Aceste contestatiuni le judeca la primariile respective
ca judecatori ambulanti (art. 52 combinat cu 5, al. 10).
Judecata contestathmilor nu e un apel; vom reveni a-
supra ei, când vom vorbi de tribunalele de simplä politie
creiate prin legile din 1907 5i 1908.
5641 Legea din 1 Iu lie 1921 (a) a desfiintat ambulantele ju-
decatoresti creiate prin legea judecatoriilor de ocoale din
1907, art. 58, inat astazi toate pricinile cari se judecau In
ambulanta sunt judecate la sediul judecatoriei, iar Legea de
organizare judecatoreasca din 1924 prin art. 5 confirma a-
ceastä modificare.
565 4) Judecatorul de ocol mai este si ofiter de politie ju-
diciara, ceace este nerational, de oarece sunt destui ofiteri
de pantie judiciar i fara iudecatorul de ocol, 5i acest oficiu
or putea sa-1 distraga dela numeroasele Indatoriri ce ii stint

28) Art. 32 leg. vfinatului din 28 Mart. 1906, d5 drept de apel numai
pentru Infractiunile care pot sä fie pedepsite mai mult de 6 luni. Aceast5
dispozitiune a fost introdus5 in lege dupil sfatul nostru ca deputat.
29) Aceasta deal(imintrelea e sistemul primitiv a cod, pen. si de pr.
pen., care determinA competinta &mg gravitatea PedePsil.
30) Art. 97, legea comunalA a modificat art. 52 leg. Ittd. de ocoale,
dapg care, agentil administrativi mai sus citati aveau drept sä judece
oontraventiunile de simple polite, numai cAnd contravenientul a fost prins
asapra faptel, constituind contraventiune
a) vezi Codul general Hamangiu, vol. IX-X, p 624.

www.dacoromanica.ro
 105

impuse de lege (30 bis). El este ofiter de politie judiciara

chiar in afacerile pe care are sa. le judece (31),, ceeace e ab-
solut coutrar principiilor de procedura penala; are si drop-
tul de a da mandate de arestare (art. 54) (32).
Actele jud. de ocoil ea instructor fac dovada ipanä la in-
scrierea in fals, i eurtea noastra de casatiune a admis a-
ceastä regula prescrisa de art. 54 leg. jud. de ocoale, chiar
in cazul cand judecatorul de ocol a instrumentat in propria
sa cauzd Maud un proces-verbal de ultragiu; suprema in-
stanta invoaca motivul ct legea nu face nici o deosebi-
re (33).
Rolul judecatorului de ocol rural ca jude instructor, se
poate sustine pe baza lucrärilor praparatoare cä rm e acce-
soriu si accidental, ci in mod normal ca cel mai aproape de
locul comiterei infractiunei (34). $i acest rol credern ca se
poate exercita nu numai in comunele rurale. ci i in comu-
nele urbane neresedinta de judet, fiindca desi art. 132 Reg.
de aplicare al legei jud. de ocoale restrange aceasta compe-
tinta mzmai la comunele rurale, insä art. 54 leg. jud. de o-
coale nefacând nicio distinctiune, rnarginirea competintii nu
se poate face pe cale regulamentara (35).
30 bis) Cfind judecatorli de ocol sunt insAroinati sal prezideze comi-
slunile locale pentru judecarea oontestatiunilor la tablourile de Improurie-
tArire si oomit un delict corectional, con!. art. 493 pr. pen. el ;sant justi-
ciablii de Curtea de Apel respect-NI, far nu de trib. coreotional. (Cas.
2126 din 2 Noemb. 1923, Jurisprudenfa Genera lei 1924, sp. 36, par, 22).
31) Se .admite cl el poate IncheiA prcoes-verbal chiar relativ la
infrattiuni la legea Monop. bAuturilor spirtoase. JudecAtoria ocol. Ploolu
(Arge$), 12 Iunie 1912, C. Jud. 1912. Nr. 64 $1 alte deciziuni citate 'in a-
ceeasi carte de judecatA; Cas. II, 1997 Sept. 1914; Curierul Judie tar 1915,
Par. 132.
32) Ceeace este mai insentnat este cA mandatele de arestare date de
judecAtorul de 000l se dau fara concluziunile ministerului public, $1 cA
mandatul lor de arestare poate dura..cel putin 5 zile fArA confirmare. Lena
a spus numai cä in termen de 5 zile cel mult dela arestare trebuesc SO
inainteze parchetului pe arestat, dar n'a avut grija sA reguleze In urmA
termetml care trebuiA oonfirniat mandatul (Conf. Nr. 457).
33) Cas. II 614 din 6 Mart. 1912, C. Jud. 1912, Nr. 42, p. 503.
34) In acest sens, E. Bdnescu: Parini juridice. T. II, Nr. 294 lnsi
In orice caz oompetintai Id nu exclude pe a judecatorulul de instructie. Casi.
II, 761 din 3 Apri lie 1913, Curierul Judiciar 1913, No. 44, par 528.
35) In acest sens, I. Popovici: C. Jud. 1912, Nr.. 44, pt. 525.

www.dacoromanica.ro
 106

Relativ la infractiunile de oompetinta sa, judecatorul

de ocol este ofiter de politie judiciara, unnaritor, instructor
si judecator (art. 55 comb. cu 63), lucru Roane gray mai
ales cand e vorba de delicte insemnate. Toate motivele care
au facut separarea acestor oficii diverse, Marl de cazul de
flagrant delict, sunt nesocotite de legivitor, ceeace desigur ca
este o gresala (35 bis).
566 5) In fine legea spune ca iudecatoiii de ocoade rurale
pot sa fi delegati de autoritätile judiciare si faca in ocoa-
lele lor cercetari, verificari, ascultdri de martori, interoga-
toare si in genere mice acte necesare pentru judecarea unel
infactinni. Actele intocmite de ei spune legea In inde-
plinirea delegatiunii fac dovada OM la inscrierea in fals
(art. 55).
Acestea sunt atributiunile judecatorilor de ocol in ma-
terie penala; ele sunt foarte intilise si variate, 5i, din neno-
rocire, tendinta este de a le mai largi. ceeace e o paguba
pentru judecarea micilor afaceri civile, i o vatamare iii
siguranta cetatenilor (36).

35 bis) Judechtorul de ocol are caderea sä constate si contraven-

tiunile la legea monopolului rvanzarii bauturilor spirtoase CI rib. Roman;
986, 4 Tulle 1920, Jurispruden(a Generahi 1924, sp. 2112. pag 1164.
36) Exagerata Mrs-ire a competintii judecatoriilor de 000ale a fost
criticata $11 de alte persoane. Afacerile penalezice d. C. Botezse vor
imbulzi inteun chip atat de neasteptat inaintea judecatorilor de ocol, incat
acesta nu numar cal nu le va puteh judech cum se cuvine dar nici mi le
va putea dovedi (dovedi=face faca, satisface) iudecandu-le. Cart le de( ju-
decata vor fi in genere neingrijit redactate, atat din lipsa de tiimp material
cat $1 din imprejurarea ca grefierii judecatoriilor nu prezinth oonditiunile
de aptitudine de care dau dovada grefierii dela tribunale, care au o alta
destoinicle, alth practich, si sunt &fel retribuiti". Noul codice de sedinta
al ludecatorului de cool, Bacuresti, 1908, p. 687; Confr. de acelasi tin ar-
ticol in Revista critica ,an. I, (1911), Nr. 4, p. 240 $1 urm.
In acelasi sens, d. M. G. Valerian: Lanirea prea mare a compe-
tintel penale a itidechtorului de ocol va fi, wedeln, o calamitate pentrir
tara, cad in be s mareasca increderea poporului in justitie si Sa impu-
tluege delictele, va face ca si increderea ce mai ramasese, bazata pe cre-
dinta ce o aveau in judecata serioasä a curtilor _de apel sä dispairil, contri-
buind gstfel la Imultirea delictelor". Curier judiciar 1908, Nr. 8, p. 60.
Daza ne-am =ph in general de competenta judecatoriilor de o-
wale, negresit Ca aritica noastra ar puteh sh fie mai Intinsä. In adevair ju-
decatorui de °col, este in regula generalä, judecatorul afacerilor midi, a-.

www.dacoromanica.ro
 107

567 In ceeace priveste compteinta relativa la persoane, tri-

bunalele de simpla pantie au o competinta mai intinsä decat
cele corectionale, fiindca relativ la ele nu existä privilegiile
de jurisdictiune din cauza calitatii persoanei. Ele pot sa ju-
dece pentru contraventiuni pe cei mai inalti magistrati si
functionari (37).
-568 Sub punctal de vedere al locului, relativ la contraven-
tiuni flu exista tripla competinta pe care am v5.zut-o la ju-
decatorul de instructiune; cele mai multe contraventiuni fi-
ind ref eritoare la regulamentele 'ocale, nu se poate apre-
cia gravitatea lor deck de judecatorul locului unde s'a co-
mis infractiunea (art. 65 al. ultim al leg. jud. de ocoale dirt
1907 (38). Ea exista insa relativ la delicte (38 bis).
In fine relativ la competinta de a se pronunta asupra
daunelor civile rezultând din infractiune, ea nu e marginitä
prin competinta civila a instantei (39).
568 1 Cornpetinta ratione loci in materie de contraventiuni
este unica adica numai aceia a locului comiterei. Pentru
delictele care sunt de comptinta judelui de occil se pastrea-
za insä competinta Intreitä: a locului comiterei, a domici-
liului inculpatului si a locului unde el a fost prins.
Legea vagabondajului i cersetoriei din 1 Tulle 1921,

dicA ale s'aracilor; dac N. se d'a in competinta judeatorului de cool si a-

facerile marl ale bogatilar, aceasta'va fi in t3aguba baned *decal a a-
facerilor mid, care var fi eclipsate sl sdrobite de impartanta afacerllor
marl, unde avocatii prin plearile lor vor asorbl tot timmt $1 atentla ju-
deciltorului de 000l. Extensiunea competintii ludecAtoriilor de ocoale o con-
sidefam dar vätaanaloare libertatii si intereselor clasei de jos.
37) Normand: Cows, N-le 1054 si 1055.
Acest lucru ne pare Indoios la noi fatä cu termed' oateporici al legii
organice a In curti de casatiune.
38) Degois: Traité, Nr. 1959.
38 bls) S'a decis cä, desl potrivit art. 65 al. ult. ale legel jud. de 0-
coale, afacerile penaile se Judea de judecatoria laculul uncle s'a comb
lnfractiunea, Insä dac,5 recurentul a fost judecast In prima instanti de o al%
judeck'torie si ambele erau in circumscriptia aceleasi Curti de Apel, tar la
Trib. care a judecat afacerea ini ape/ inculpatul nu a Licut Wei o oblectdunei,
aceastI nulitate s'a acoperit si nu mi se poate cere casarea hothrarel.
(Cas. II, 1546 din 11 Tulle 1923, Jurisprudent(' Genera ld 1923, sp. 1156, pag.
488).
39) Vezi cele spuse la Nr. 209 in notA 1.

www.dacoromanica.ro
 108

art. 17, prevede insa ca chiar in caz de contraventiune in-

fractorul (vagabond .sau cersetor) va puteA fi trimis inaintea
oricArei din judecatoriile aflAtoare in localitate.
In materie de infractiuni continui sau continuate vor fi
competinte toate judecAtoriile de ocol in districtul carora in-
fractiunea s'a prelungit.
Ace las lucru in caz de contraventiuni si delicte co-
nexe. (asupra conexitatii si indivizibilifatii a se vedeà mai
departe nr. 594 si urm.).
568 a Competinta judecatoriilor de ocol in cauze penale este
reglementata in pr. pen. austr. inteun mod clar si simplu,
care nu da loc la discutiuni. Judecatoriile de ocol judeca
asupra tuturor infractiunilor cari sunt calificate de contra-
ventiuniae and toate delictele apartin comptintei tribuna-
lelor.
Instanta penala este competenta de a se pronuntA si a-
supra daunelor civi1e rezultand din infractiune.
Judecatoriile de ocol au si cornpetinta de a face cerce-
täri prealabile in cauze de crime si delicte si pot fi delegate
de a face intreaga instructie precum s,i in genere orice acte
necesare pentru judecarea unei infractiuni.
Proc. pen. austr. nu cunoaste insa procese-verbale sau
alte acte, cari ar face dovada pAna la inscrierea in fals. 0
contraproba este totdeauna admisibilä. Aceasta este o con-
secinta a principiului liberei aprecieri a probelor.

c) Procedura

569 Investirea. Art. 143 pr. pen. spune ca judecatoriile de

pace sunt investite cu judecarea afacerilor dupa cererea ce-
lor in drept, adica prin trirniterea ofiterilor de politic ju-
diciara sau prin cererea partii vatamate.
Am vazut ca investirea se poate face si prin trimite-
rea judecatorului de instructiune ori a carnerei de punere
sub acuzare. Art. 63 legea judecatoriilor de ocoale din 1907
prevede de asemenea investirea prin ofiterii de politie judi-
ciara si prin plAngerea pArtii vatamate, adaogA insa si in-
vestirea din oficiu, pe care legea ar fi trebuit sä o evite ac-
tualmente and s'a intins considerabil comptenta judecato-

www.dacoromanica.ro
 109

rilor de ocoale. Relativ la afacerile penale rnai trebue sepa-

rate rolurile diferitelor organe penale.
In fine vom adaloga ca ultimA persoana, care are dreptul
de investire, pe Ministerul public, care are exercitiul actiu-
nii publice, si care nu poate s aibd mai putin drept decal au-
xiliarii sai, ofiterii de politie (judiciar) (40).
569 ' Atunci cand condarnnatiunile penale surd pronuntate in
prima instantä de anumite organe administrative (vezi mai
departe nr. 581-5872) sesizarea judecAtoriilor de ocol se
face prin contestatiunea sau apelul declarat in contra aces-
tor condamnatiuni.
Dacd legea speciala impune ca apelul salt contestatiu-
nea sa fie adresate organului administrativ, atunci sesizarea
se va produce prin trimiterea dosarului cauzei la judecatorie
de catre organul respectiv.
569 2 Investirea judecatorului de ocol se mai poate produce
si pe cale de trimitere decisa de o altà instanta pe baza u-
nui decimator de competintà sau In urma unut regulament
de competinta, ori in fine in urma admiterei unei cereri de
stramutare pentru suspiciune legitima.
In toate aceste cazuri exista o sesizare preexistenta a
justitiei represive. Insa Investirea instantei se produce prin
trimitere.
569 Asupra efectelor Investirei si asupra conditiunilor in ca.
re judecatorul se poate dezInvesti a se vedea cele scrise mai
departe la nr. 5971-5975 din acest volum.
Trebue sa observam insa ca desi investirea este tot-
deauna in personam, totus judele de ocol prin exceptiune a-
\rand i dreptul de a constata faptele de competinta so si a
pune in rniscare actinnea publica (art. 63 leg. jucl. de ocoale)
el poate introduce in canza si alte persoane decal cele arata-
te prin actiune. Nu pot fi Insa introduse In cauza persoanele
cari au fost scoase de sub urmarire printr'o ordonanta a ju-
delui de instructie.
569 a Pana la suprimarea fimctiunilor de minister public pe
langa judecatoriile de ocoil prin legea din 19 Martie 1925,
Monit. Oficial nr. 56 existA In Bucovina precum si In Tram-
silvania la toate judecatorille un acuzator public. Investi-
40) C. Botez: Noul cod de $edintil p. 806.

www.dacoromanica.ro
 110

rea judecatoriilor cu judecarea afacerior penale se facea nu-

mai in cazuri in cari dreptul de a acuza compete partii va-
tamate ea acuzator privat prin cererea acesteia.
In toate celelalte cazuri orice dernmt sau plangere so-
sità la judecatorie se comunica mai intaiu acuzatorului pu-
blic si urmarirea infractorului putea avea loc nurnai in urma
propunerei reprezentantului Ministerului public.
Aceasta corespunde principiului aeuzatoriu, care con-
stitue baza fundamentald a tuturor procedurilor moderne pi
este realizat in proc. pen. austr. in modul cel mai consec-
vent.
Suprimarea functiunilor de Minister public pe langa ju-
decatoriiie de ocol contrazice acestui principin fundamental
si este deci o inovatiune regretabila, care mt poate fi conside-
rata ca Un progres.
570 Citarea la judecatorille de pace se face pentru un ter-
men cat se poate de scurt, insa trebue ca sa aib. paratut
un termen de trei zile dela primirea citatiunei ea sä se poa-
tä pregati. Legea permite ea, in cazuri urgente sa se dea ter-
men de infatisare chiar in aceiasi zi (art. 61 leg. jud. de o-
wale din 1907) (40 bis).
Pärtile se pot prezenta in persoana sau prin mandatari
cu procuri legalizate, ori declarati la sedinta (art. 74 aceeasi
lege (41).
570 ' Unele legi speciale prevad termenul citatiunei in mod
expres.
Astfel legea speculei din 1923 prevede prin art. 28 ca

40 bis) Art. 68 leg jud. oc. dispimlnd ca procesul-verbal de famtina-

rea citatitunii in comunele nuraler sä se facl in asistenta a doi anrattori, cari
sä nu fie in serviciul comtmei, desi legea nu o spune, aceastl conclitinne
este substantiall si deci neindeplinirea ei atrage nulitatea hot5rarrii pro-
nuntate (Cas. II, 1320 din 11 Iunie 1923; Jurispruden(a Generalä 1923, sp.
1154, Pag. 448. Nu este Ins1 mtlä, citatiunea renitsä und inculpat cand nu
a fost mentionrate unele din contraventiunile slvlrsite de el, daeä ele re-
zultl noindolos din procesul-verbal si la desbateri nu s'a ridicat nici o 0-
biectlune (Cas. fr. 20 Ian. 1917, Pand. Fr. 1920, I. 189 si Jorispradenia
Generald 1923, sp. 1663, pag. 746).
41) Condica criminal, I. Sturza-vodd, § 63. In pricini criminalicestf
vechill nu sunt primiti; pentru aceia dar, jeluitnul 1 pfirltul in per-
1

soanA, trebue sN stea la indecatl".

www.dacoromanica.ro
 111

rithtiuraea se va da inculpatului chiar in momentul incheerei

procesului-verbal de constatare cu termen de infäti$are pen-
tru a doua sau a treia zi.
Legea micului parchet dispune ca inculpatul inaintat
judelui de ocol sä fie judecat chiar in aceia$ zi sau cel mai
tarziu in ziva urmatoare.
Tot a.$.1 legea pentru controlal strainilor din 1915 pre-
vede in art. 13 ca contraventiunile de orice fel, comise de 1111
strain fara resedinta stabila sau numai in treacat prin Ro-
mAnia, vor fi judecate chiar in ziva primirei procesului-ver-
bal de constatare.
Toate aceste dispozitiuni fixand termene mai lungi sau
mai scurte exprima pur i simplu niste deziderate Vara vre-o
sanctiune, deck doar indirect sanctiunile disciplinare pen-
tru judecatorul negligent care ar infrange complect dorinta
legei, fixand termene prea lungi in atari cauze.
Nu se poate deci invoch nulitatea unei hothriri condarn-
natorii pe motivul cä contraventiunea sau delictul nu a fost
judecat chiar in aceiasi zi san in ziva urrnatoare, fiindch ur-
ge* a lost dictata in interesul bunei administrari a justitiei
iar nu pentru in15turarea eL
5702 CAnd dinpotrivä legea fixeaza un termen dilatoriu,
pentru citatiuni adica un termen inaintea indeplinirei ca-
ruia nu poate aveh loc judecata, atunci nerespectarea ter-
menului atrage nulitatea, fiindca termenii clilatorii Ia acest
caz sunt fixati in interesul invinuitilor spre a-$i puteh pre-
gätI apararea bor.
Dec! fàrä o dispozitiune expresa de lege care sä ingA-
duie in cazuri exceptionale scurtarea duratei termenului ci-
tatiunei, citarea nu se va puteh face deck in terrnenul indi-
cat de lege (a se vedeh cu privire la termene cele scrise in
volumul IV, nr. 304" 5i urm.).

570 Citarea se face printeo chemare scrisa inmanata' prin

organele administrative, in comunele urbane: comisarii si
subcomisarii de politie cari pot insarcina la randul lor cu in-
manarea pe sergentii de strada, iar in comunele rurale prIn
notari, secretarii thmunali. jandarmi $i chiar factori Poe-
tali (art. 66 leg. jud. oc.).

www.dacoromanica.ro
 1 12

Forma citatiunilor scrise ca si modul lasarei lor la do-

miciliu sunt fixate de art. 67-71 leg. jud. de ocoale.
Conform art. 145 pr. pen. citarea se poate face printr'o
simpla invitare verbala, dispozitiune care credem cä tm a
fost abrogatà de legea jud. de ocoale care vorbeste numai
de citatiuni scrise. Legea jud. de ocoale reglernenteaza pro-
cedura citatiunilor scrise in general fail a se interesa de na-
tura principiilor, civile sau penale i färä a intelege sa. in-
IMure prin aceasta reglementare dispozitiunile speciale din
alte legi, atunci and aceste dispozitiuni nu privesc citatiu-
nile scrise.
Incontestabil ca in practica chemarea verbala nu poate
fi cu folos intrebuintatä de cat in cazul cand eel chemat se
prezintä, altfel va trebul sa se faca o incheiere prin care sä
se constate regularitatea citarei verbale, ceeace revine tot la
citarea scrisa.
571 Are drept judecatoria s cearà prezentarea inculpatuiul
in persoana?
S'ar putea sustine negativa pe baza art. 74 leg. jud. de
ocoale. Insà, cel putin in cazul cand este vorba de un delict
pedepsit cu inchisoarea, credem ca, dupa dispozitiunile art.
181 pr. pen., judecatorul poate obliga pe inculpat sa se pre-
zinte in persoana. Credem insa ca in toate cazurile judeca-
torul poate cere prezentarea in persoana a inculpatului, fi-
indica daca se poate impune rnartorului de a se prezenth, cu
atat mai mult se poate imrpune acest hicru oricarui incuilpat.
De altmintrelea art. 181 p. p. e formal in acest sens (42).
42) Distinctiunea din ar.t 181, p. p., e fäcutà ehlar de Jul Clar in
veaoul al XVI-lea, care) spune ca in cauzele in care nu se pedepso$te cor-
poral, el pecuniar se poate cineva prczentà prin procurator. Quaest XXXVII
Nr. 4. Confr. Menochiu: op. cit., Lib. II, cas. 264, N-rile 1 sl 2 i nial ages
Carpzovius: Praetioae. Partea Ill, Ou. CV N.rile 77 $1 78 si CVII N-le
16-78. Si chiar in Digeste se spune a in actiunile penale care tind la
amend 5. pecuniarL e permis A. reprezentarea mai ales in apel. Dig. XLIX,
9. 1.
Dac4 Nei in toate cazurile iustitia poate cere prezentarea 1nculpa-
WW1, atunci care mai este fnteresul distinetiunii din art. 181, P. 0.?
Evident ea el este ca, in caz de fapto pedepsite ou inehisoarea, mai+
datarul nu e primit decal ea asistent, nu insä ea inlocuibor, pe &And in caz
de faptA pedepsit A. on amenda, iustitia poate primi pe mandataT s pere
pe inculpat chiar and' el nu e de fat5.

www.dacoromanica.ro
 - - 113

5711 Despre prezentarea inculpatului in persoana 5i despre

reprezentarea lui prin imputernicit ne vom ocuph la nr.
599 si urm., in acest volum; iar despre retragerea inculpa-
tului din 5edinta la nr. 614.
Observam aci c. poate fi imputernicit de a se prezen-
ta pentru inculpat, in cazul and reprezentarea este admisa,
orice persoana. nu numai avocatii. Reprezentantul insa ne-
putând pleda va trebui sä fie asistat de un apärätor, in caz
contrar rolul sau va fi marginit numai la propuneri de a-
pardri 5i simple intampinari.
Ace la5 lucru pentru reprezentantii partii vatamate sau
celui civilmente raspunzatoare, and mi sunt avocati.
In privinta formei mandatului de reprezentare a se ve-
deh i cele spuse in vol. IV, nr, 882.

572 Audienta. Instructiunea nefacandu-se in regull gene-

rata', in materie de afaceri de simplä politie sau corectiona-
le mici, toatä procedura se desfa5oara de ordinar in audien-
ta. La aceste organisme mid, daca ni se permite aceasta
comparare, nu existä despartirea intre instructiune i ju-
decata; afacerea merge, de ordinar, deadreptul la judecata
fara s fi fost instruita prealabil.
In audienta ordinea lucrarilor e aratata de art. 151 pr.
pen. (conform art. SO 5i 90 leg. jud. ocoale din 1907 si art.
89 leg. 1896), relativ la care vom observà ca, partea relati-
vä la Ministerul public nu poate aveh nici o aplicare, neexis-
tând nici tribunate politiene5ti, 5i nici Minister public la jude-
caloriile de ocoale.
572 ' Pricinile venite inaintea judecatoriilor de ocol nu sunt in
general precedate de o instructiune prealabilä. aceasta InsI
tin schimba cu nimic procedura audientei Enda. 5i in prici-
nele venite direct ea 5i in cele care au trecut prin instructiu-
nea prealabila, desfa5urarea procesului penal va fi aceia5:
sesizare, instructiune orala, desbateri, deliberare,, hotarire.
Diferenta *consta numai in aceia ea instructiunea oralä de-
vine mai usoarA atunci cand e precedatä de o instructiune
prealabila.
Despre lipsa unui Minister public la judecatorille de o-
col, a se vedea cele scrise in volumul IV, nr. 43-432

www.dacoromanica.ro
 - 114 -
572 2 Primul lucru pe care trebue 0-1 faca judecajorul de o-
col ca i oricare instanta penala este de a verifica din oficiu
regularitatea sesizärii, regularitatea chemarii partilor $t
competinta sa in raport cu faptul dedus in justitie. Numai
dupa acest intreit control si un ipoteza ca atAt sesizarea cAt
.si citatea sunt regulate, iar pricina este de competinta ju-
decatoriei, se va pasi la instructiunea orala.
Am spus ea acest control trebue sä se faca chiar din ofi-
ciu, el insa poate fi provocat si de partea interesata pe cale
die incident.
Daca partile aunt toate prezente iar regularitatea cita-
tiunilor Inn a fost invocata inainte de a se pasi la instructiu-
nea oralà, ea nu mai poate fi invocata ulterior (art. 144 pr.
pen.). In schimb regularitatea sesizarii ca si chestiunea com-
petinteil pot fi invocate in orice moment, ele fiind de ordhie
publica i ca atare viciile respective nu pot fi acoperite prin
tacere.
Deasernenea judecatorul va cercetà dad nu exista vreo
chestiune prejudiciala sau prealabila care sä iimpiedice ime-
, diata pasire la cercetarea in fond.
572 3 - Cand judecatorul de ocol, fie din oficiu, fie pe cale de
incident, constata ca nu a fost regulat sesizat, e1 va putea
diva imprejurari Sam sa anuleze actiunea, de ex.: and ar
constata ca cel ce reclama nu are calitatea de parte vatama-
ta, ci este un tertiu absolut strain de infractiune i deci nu
exista actiune publica pusä in miscare, sau sa acorde un ter-
men pentru a se valida sesizarea, de ex.: judecatorul con-
stata ca rechizitorul introductiv nu este semnat de un mem-
bru al parchetului, sau in fine, judecatorull va puteà sa con-
sidere actul de sesizare ca un simplu denunt i sä se sesi-
zeze singur din oficiu conform art. 63 leg. jud. de ocoale.
In caz ca sesizarea este anulata, aceasta nu inseamna
ca actiunea publica este stinsa, cei in drept de a pune aceas-
tà actiune in miscare, putAnd sesiza dh nou instanta in mod
regulat.
572 4 and judecatorul constata ca procedura nu este inde-
plinitä sau indeplinita fiind ea nu ar fi regulata, atunci va
amana judecarea pentru un alt termen dispunand a se reinol
citatiunile.

www.dacoromanica.ro
 - 115 -
In acest caz tpentru partile earl sunt prezinte, judeca-
torul va putea da termenul in cunostinta conform art. 145
pr. pen., facandu-se mentiune expresa de aceasta In jurna-
lul de amanare. Termenul poate fi dat in cunostinfd j ce-
lor ce se prezinta ea reprezentanti a pärtilor i aceasta chiar
and pensoana reprezentata este o persoana juridica.
Cand citatiunile sunt anuilate din cauza neglijentei fune-
tionarilor insarcinati cu confectionarea, emiterea i inmana-
rea lor judecatorul va putea pronunta contra cella vinovat
o amenda (art. 66, alin. 3 leg. jud. de ocoale).
5725 - Dacal dela inceput sau in urma instructiunei orale ju-
decatorul constata fie din oficiu fie pe cale de incident ca nu
este competent a judeca pricina, atunci el va pronunta un
declinator de competintä motivat i va proceda in chipul ur-
mator:
Daca incomptenta este ratione loci, dar pricina ram&
ne tot de competinta judecatoriilor de ocol, atunci va dis-
pune ea sà se trimita dosarul. cauzei .1a judecatoria de ocol
in eircurnscriptia careia sa savarsit infractiunea dna este
o contraventiune sau a unuia din cele trei judecatorii com-
petinte ratione loci in caz de della (a locului comiterei, a
domiciliulni inculpatului sau a locului uncle a lost prins a-
cesta), alegerea 0 va face and preferinta locului comiterei
sau aceluia uncle judecata s'ar putett administra in conditi-
uni mai lesnicioase.
Meg incompetinta este ratione materiae atunci yam
distinge:
Cand instanta competinte este o instantà superioara a-
tunci judecatoria va trimite diosarul la Parchetul tribunaIu-
lui pentru ca acesta sa sesizeze acea instanta, nefiind admi-
sibil ca o instanta inferioarà sä investeasca pe una superi-
oara. Art. 158 pr..Ten...dispune expres in acest sens.
Cand insä instanta competinte ar fi un organ adminis-
trativ (vezi nr. 581 si arm.), atunci judecatoria va trimite
dosaruff la administratiunea respectiva pentru a proceda la
judecatä.
Contra incheerilor privitoare la. competinta, atunci
eand judecatoria se declara competinte nu se va putea a-
pela deck odata.cu fondul,..eand insä judecata s'a dada-

www.dacoromanica.ro
 116

rat incompetinte, fireste apelul este admisibil direct asupra

incheerii.
Cand se pretinde ca infractiunea este de competinta
judelui de ocol si Inca din acele cari urmeaza sä se judece in
prima si ultimä instanta, partea interesata va face recurs,
iar nu apel contra incheerei prin care s'a declinat compe-
tinta.
573 Martorii in afacerile penale, daca sunt propusi de Mi-
nisteruil public, au drept sä calatoreasca pe caile lerate Cara
plata, Ora la tribunalul la care sunt chemati; citarea le tine
loc de bilet de calatorie (art. 88 leg. jud. de oc.). Daca nu
vin and sunt citati, martorii pot sa fie condamnati la a-
menda (art. 155 pr. pen.) si chiar sa fie constrânsi sa vinä
prin mandat de adncere (art. 87 leg. jud. de oc.). Dacal pro-
beaza ca au avut motiv legitim de nevenire, ei pot fi scutiti
de arnenda (art. 156 pr. pen.). (42 bis).
Martorii trebue sal jure, sub pedeapsä de nulitate, ca
vor spune adevarul i nimic cleat adevarul, dupa ce s'a
constatat prealabil identitatea lor (art. 153 pr. pen.) (43).
Jurarnantul e solemn, sacramental si nin e permis a fi mo-
dificat (44). Rudele si aliatii in gradul aratat de lege nu pot

42 his) Cu privire la depunerea listei de tnartori, dispozitiunile art.

185 pr. eiv. si art. 86 legea jud. cc. se apliicA si la materie penal5 (Trib.
Dantbovita s. I, Sent. din 3 Ian 1923, jurisprudenta Generald 1924, sp. 326.
pag. 163 ; Cas. II, 2595 din 14 Dec. 1923 Jurispruden(a generald 1924, sp.
480, pag. 24Z cu note d-lug I. Stanescu. deasemenea s'a decis cii notificarea
lintel rnartorilor acuzatilor daca nu a fost rldicatit inaintea instantei de
fond, nu poate fi invocatA pentru prima mirk* in Casatie (Gas. II, 701 din
3 Martie 1924, jurisprudenta Generald 1924, sp. 1788, Pag. 976)
43) Nu e destul a spune cii jur6mAntul a fast Mut conform legit,
ci trebue a se cità art. 153, p. p., sau a se reproduce in intregime. Cas.
II 884 din 22 Aprilie 908, jurisprudenta 1908, p. 198. Art. 198, pr. citi. (intre-
barea martoruflui dac4 persist5 In depozitiunea sa), nu se aplicti in penale
cas. II, 533, diit 3 Marite 1098. Jurispr. p. 121.
44) Aceasta contrar spiritului general al dreptului. Se admite ca nu,
e permisA nici cea mai mica modificare. Normand: op. cit., NT. 1908;
Vidal, Nr. 730. Cas. fr., 2 Lillie 1896 si 28 Ian. 1897, S. P 98, I, 198. (tri-
bunale de simpla Politie); Si 13 MT. 1880, r, 484, p. 80, I, 113, (trilmnale
oorectionale). Nu e neeesar ea hotk area sa contina formula juramaintuaui
fllnd destul sii se sputa cii martorul a juraf cond. art. 15 e. a pen. Cas..
II, 1703 din 13 Iunie 1914, Carierul judiciar 1914, Nr. 66, pag, 540.

www.dacoromanica.ro
 117

fi primiti ca martori: daca insd ei au fost ascultati si ni-

meni nu s'au opus la ascultarea lor, aceasth marturie nu a-
trage nulitatea. In orice caz e vorba numai de rudele incul-
patului, iar nu ale partii civile (45).
Partea civila nu poate sa fie rnartora, fiindch: nullus
testis idoneus in re sua intelligitur. daca insa ea renunta a
figurà ea parte civilä, adica se desintereseaza, poate sa fie
ascultata ca martork desi a adus plangerea. Aceasta o spu-
ne legea relativ la jurati (art. 318 p. p.) si nu este nici un
motiv ea sa admitem un alt sistem la celelalte juriiictiuni
penale. Demmtatorul insä poate fi rnartor, intrucht denu.nta-
rea hl nu e recompensata prin bani (46).
573 Despre felul in cari trebue sa fie intrebati martorii pi
despre arätärile ce catä a li se cere s bed ne-am ocupat
in volumal IV, nr. 403-414", jar despre valoarea area-
rilor lor am vorbit in acest volum, la capitolul probelor.
Martorii pot fi propusi de oricare din pri, ei.se pot o-
feri chiar din propria initiatjv. Judecata va statuà asupra
admisibilitatii i utilitatii probei cerute, motivhndu-si ho,tari-
rea. Acelas lucru in caz de contra-pr oba eu martori.
Audierea martorilor se va face in ordinea fireasca a
lucrurilor: se vor asculth mai intai martorii acuzarii si a-
poi ai apararei (art. 346 pr. pen.); in practica insa, mai ales
daca s'a facut o instructiune preatabilh, ascaltarea se face
in ordinea prezentarei.
Daca partea eivila ca i celelalte persoane cari trebuiau
sä fie ascultate numai ca informatori, au fost ascultati ca
martori, frä ca cineva sä se fi opus, nu va mai puteh fi
cauza de nulitate. Art. 347 alin. ultim care prevede acest
lucru este de o generala aplicatiune,
573 2 In ceeace priveste juramântul martorilor in el trebue
sa distingern partea sacramentala de cea profank adica le-
gamantul religios de legamântul de constiintä.
-
45) Cas. H, 356 din 19 Febr. 1913, Curierul Judiciar 1913, No. 35,
pag. 431, Cas. 11, 1099"din 21 Aprilie 1915, Curierul Judiciar 1915, pag. 518
In care se spune ca nici un text din proceduma penalä nu opre5te ca mar-
tad a rudelor Olt civiler-Cas. II, 1908 din 20 Mai 1915, Curierul judiciar
1915, No. 73, Paz 602.
46) Cas. II, 3068, din 14 Dec. 1911, C. lud 1912, Nr. 19; si C. Bu
curesti, I, 2991911

www.dacoromanica.ro
 - - 118

Legamantul religios este statornicit prin art. 196 pr.

civild, care prevecle formula si formele sale. Conform ali-
niatului ultim din acest text formula religioasa poate fi mo-
dificata potrivit credintei fiecdrui martor. Deci pentru mar-
-torii cari im au nici o credinta, modificarea trebue sa e-
chivaleze cu InlAturarea legamantului religios, fiinda a-
ceasta este singufra solutinne care sa corespunzA i cu voin-
Ta legei de a nu atinge libertatea de credinta a martorilor §i
cu constitutiunea care garanteaza aceasta libertate. Tot
art. 196 pr. civ. mai prevede i doua imprecautiuni, din
care una re1igioas i alta laica, dad implicit atunci and se
modifica sau se inlatura legamantul religios se va !nlaturA
$i imprecatiunea religioasa.
Art. 196 pr. civ. Ii gaseste perfecta aplicatiune si in
proc. penald pe cale de supliment analogic, nicl un principin
fundamental si lid o dispozitiune expresa neopunAndu-se la
aceasta..
Doctrina i jurisprudenta sunt de acord de altfel Ca
legamantul religios poate fi modificat i chiar inlaturat. De
altfel in sistemul libertätei de probe, im judecator poate sd
considere perfect serioasA i veridica aratatea unui informa-
tor si sa inlature ca falsa aratarea unui martor care a ju-
373 3 -
rat. Deci jurAmantul nu are deck o valoare relativa.
In privinta legamantului de constiintA, acesta este indi-
cat in materia de care ne ocupam de art. 153 pr. pen. care
statorniceste ca martorii vor face juramant de a spline: tot
adevdrul, nimic alt dealt adevdrul".
Acest legal/Ant este imperativ i imutabil. El trebue
sa fie prestat in tocmai i intotdeauna, nimeni ne putand fi
dispensat de un atare legamant fiinda el se adreseaza con-
stiintei cetatenesti care este lndatorata a se pune in servi-
ciul interesului public, i.ar nu constiintei sau mai bine zis cre-
dintei religioasa care este mai presus de contingentele
Un martor care refuza sa se lege pe constiintä, este
un martor care dela sine se intelege ca nu va servl ade-
varul.
Incontestabil ca i acest legamant de constiintd este un
arhaism, fiindck martorul cinstit va spune ceeace stie si färä
a se legA pe constiinta, iar eel necinstit va minti chiar de ar

www.dacoromanica.ro
 - 119 -
presth o suta. de juraminte. In orice caz in paturile mai in-
culte uncle religiunea Inca are o influenta salutara, dar uncle
ce e drept gasim si mai multä onestitate, nealterata de sub--
tile tranzactiuni de constiinta ale paturei semi-intelectualiza-
ta sau chiar a celei supra-intelectualizate, desigur ch jura-
mhntu1 ramhne Inca o chezasie i un act de solemnitate.
Deci in sistemul actual nimeni nu poate fi exonerat de-
legamantul de constiinta si pentru nimeni acest legamant nu
poate fi modificat. Ceeace se poate modificà este numai
partea sa extrinseca, adica termenii care il am*: jur ca
voi spune, parte care pent-it a evith orice confuziune cu le-
gamântul religios poate fi inloeuita cu echivalentii: ma leg-
de a spune, promit sti spun, inteleg sa declar, etc.
MA dar, oridechteori o persoana este chematä ca mar-
tar, trebue sa se constate cd a facut acest legamant, judecd-
toruil fiind dator In caz de refuz sa constate chi a invitat pe
martor sà faca legamhntul si sa arate dece a refuzat. Sim-
pla constatare ca o persoana a fost ascultata fara aceq le-
gamhnt, chiar clack' s'ar arath motivul. dar nu s'ar constatA
ca acea persoana a refuzat sa presteze legamhntul, constitue
o violare a art. 153 pr. pen. $i atrage nulitatea depozitiunii.
573 a Conform dispozitiunilor proc. pen. austr., martorii
trebue sa jure sub pedeapsa de militate, ca vor spune ade-
varul. Legea admite Insa o exceptiune. Depunerea juramân-
tului Nate fi omisä sau amânata pana dupd ascuatarea mar-
torului, and s'ar intelege des-pre aceasta acuzatorul si a-
euzatul (par. 247 pr. pen. austr.).
Si partea civila poate fi asculatata ea martori (par. 241
pr. pen. austr.). Aceasta este o consecinta a principiului li-
berei aprecieri a probelor; caci si Un muter interesat nu. tre-
bue sa fie totdeauna nedemn de .zrezarrihnt, instarita trabue-
sä a,pecieze puterea probanta a depozitiunilor lui cii consi-
derare coristiincioasa a tuturor imprejurarilor cazului din
speta.
574 --- Procesele verbale sau raporturile facute d ofiterii de
politic judiciara, sunt, pe lAngd mat tori, un alt mijloc de do-
Nedirc a contraventiunilor. Insa, in privinta puterii lor pro-
bante, Ilegea distinge dupä persoana care a dresat procesul-
verbal; cand procesul-verbal est resat de procuror, sub-

www.dacoromanica.ro
 1 20

prefect (admini,trator de plasa), pditai si prinlar, proba

este coniplectd, $i nu se poate cornbate decal- prin inscrie-
Tea in fals, adica" atacând functionami sub cuvant ca a fal-
sificat adevArul. Din contra, pro:esele-verbale, fAcute de
ceilalti ofiteri de politie udiciarg. iac dovadd numai pana'
la proba contrarie (art. 152) (46 his).
Deosebirea pe care o face !egea noasträ litre diforitii

46 bis) Cu privire la forta probantg a procesului verbal si ofiterilar

de politie jadiciarg competinti sa instrumenteze oontraventiunile, jurispru-
denta a ldcut variate aplioatiuni.
Astfel s'a decis cg numai procesele verbale dresate de inspectorii, con-
troloril si reprezentantii Directiunei generale a Asistentii sociaile pentru
constatarea contraventiunlor la art. 39 legea minist. muncei, fan dovada in
lustitie pang la Inscrierea in faAs, nu si cele dresate de agentii fiscali, earl
au neyoe de o delegatie specialg. pentru a instrumenta si controla. (Ces. II,
80 din 22 Iunie 1923, Jurispruden(a generald 1923, sp. 128, pag. 49).
Procesele verbale de constatarea infractiunilor pentru combaterea
reprimarea speoulei ilicite lac prabg pang la inscriere in fals, numai cAnd
-s'a respectat formalitgtile -prevgzute de art. 26, 28 si 68 din aceastä lege
(jud. Mangalia, 296 din 13 Aug. 1923, Jurisprudent(' (jenerald 1923, sp. 1379,
pag. 599).
Procesul verbal dresat de administratorul de plasg, pentru constatarea
contraventiuniAor Ia legea monopolului vanzgrei bäuturilor spirtoase nu
poate fi combätut cu prcba ou martori (Jud. Parincea, 398 din 6 Ian. 1924,
Jurispruden(a generald, 1924, sp. 1607, pag. 875).
Procesul verbal ins5, dresat de un jandarm farg asistenta a doi mar-
tori, pentra constatarea contraventiunilar la legea ivanatului, este nul (Jud.
Barea, 430 din 18 Iulie 1924, Jurisprudenta generald 1924, sp. 1913, pag. 1050).
Deasemenea art. 60 din legea monopolului Statuini presorie sub pe-
deapsg de militate ca agentul instrume.ntator sä mentioneze in procesul-
verbal amenda aplicabill (Cas. III, 1733 din 14 Oct. 1924, furispruden(a
(ienerald 1925, sp. 31, pag. 17).
Nioi un text de lege insä nu cere sub pedeapsa aiiulitäfii c procesul
verbal constatator de carniterea unei contraventinni sg mentioneze pe langg
anul, luna 31 ziva, ora cand a lost dresat si mentiunea cal a lost senmat de
martoril asistenti (Cas. II, 89 din 23 Ian. 1924, Jurisprudenta Generald 1924,
sp. 423, pag. 213).
0 alirmare vagg prin procestd verbal cg contraventiunea a lost sä-
varsitg, atrage nulitatea procesului verbal, fiindch dupg art. 16 pr. pen. pro-
cesele verbale de constatairea contraventinnilar poilittienesti treibue sg arate
=tura, circumstantele abaterii, tirnpul si locul in care ar fi lost comisg, pre-
-cum si probele t indiciEe ce ar veni in greutatea celui presuptis culpabil (jud.
Darohol, 792 din 16 Noembrie 1922, furisprudenta generald 1923, SP. 1571,
vagina 695.

www.dacoromanica.ro
 121 --

ofiteri de politie judiciara, este arbitrara; mai hire ar ft

fost daca se traducel in mod fidd articolul corespunzator
francez (47).
574 Legile speciale statornicesc foarte adeseori forta pro-
band. panä la inscrierea in fals a proceselor-verhale privi-
toare la contraventiunile i delictele prevazute de aceste legi
incat in afara de regula generala impusä de art. 152 pr.
pen. se va mai tine seama si de aceste legi.
In privinta fortei probante a proceselor-verhale si a
conditiunilor necesare pentru validitatea lor trimitem la ale
aratate in volumul IV, nr. 327-3335
5742 -- In afara de martori i procese-verbale de constitare
vor mai puteh fi aduse ca probe in instructinnea orala Ina-
iritea judecatorului de ocol orica;e alte probe: corpari de-
licte, indicii materiale si morale, expertize, inscrisuri, ctc.
Probele vor fi puse intotdeauna in discutiunea partil)r.
Juclele de ocol ea 5i oricare alte instante penale pea-
te ordonA si din oficiu administrarea probelor ce ar crede
utile.
5743 Judecatorul de ocol va putea face ca administrarea pro-
belor sa fie precedata de interogatoriul inculpatului. Inte-
rogatoriul desi in principal este un mijloc de aparare, to-
tusi, indirect el poate servl i ca o proba. Daca judecato-
rul crede cd are nevoie de interogatoriul inculpatului si a-
cesta nu se prezinta in persoana, judecatorul va putea or-
dona infatisarea sa conform art. 181 pr. pen. Inculpatul Iri
cazuil acesta daca fnu se va prezenta, va fi judecat in lipsà.
Inculpatul prezentandu-se este insä liber de a raspande.sau
nu la intrebarile ce i se pun (vezi vol. IV, nr. 415-4262).
A se vedeà si in acest volum nr. 6011.

47) Art. 154, Instr. crim. fr. spune a nu e pentnis sub pedepas5
de nulitate a dovedi in contra proceselor rverbale 'Mute de afiterii de pa-
ntie carora le este dat prin lege dreptul de a constata delictele $1 con-
traventiunile pang la insorierea in fals, si este perrnis a dovedi in contra
acelor procese iverbale care sunt facute de efiteri cArora nu li s'a dat con-
ferit acest dirept. Prin urmare art. 154, fr, , se referA la diferitele legi spe-
dale, pe land al nostru rezolvA aceastä grav5 cestiune in art. 151 p. p si
a rezolvN face.nd o alegere arbitrara..
Vezi Garraud: Precis ed. 8-a, Nrr. 465: Vidal ed. IV-a Nr. 757;
Villay: ed. V-a, P. 275-276. Vezi i Nr. 272, al nostru.

www.dacoromanica.ro
 122

574' Proc. pen. austr. nu cumoa5te procese-verbale sau alte

acte, cari ar face dovada pand la inscrierea in fals. 0 con-
traproba este totdeauna adnzisibilä. Aceasta urmeaza din
principiul liberei aprecieri a probelor. Cel ce cembate pu-
terea probanta a unui proces-verbal prin oferirea unei con-
tra-probe nu sustine prin aceasta implicit, cä functionaml
care a dresat procesug-verbag a falsificat adevdrul. Consta-
tarea din procesul-verbal poate sa fie inexactai sau eronata
de5I a fast facutd cu deplind bunä credinta.
Inscrierea in fails" precum i admiterea puterii pro-.
barite actelor scrise pana la inscrierea in fals" stint ram&
sita unei proceduri medievale si mi corespund unei proce-
duri penale moderne, care trebue sa urmareasca totdeauna
numai scopnl de a descoperI adevaral real farrä a se mul-
tumi cu fictiuni si constatari pur tonnage.
575 Judecata; impdcarea. Judecatorul trebue sà caute mai
intai a impaca panne: Cea dinttli datorie a judecatorului
spline art. 80 este de a impäch partile". Aceasta impa-
care prevazutal pentru civil este prescrisa chiar in aface-
rile penale (48), desl in penal fiind ordine publica, in princi-
piu impacarea nu este admisibila decat in ceeace priveste in-
teresele civile (48 bis). Obligarea insä de a pTopune impa-
carea nu se aplica si tribunalelor de judet, cand judeca afa-
cerile in apel (49).
Nu vom reveni la c31e spuse (n-rele 274 5i 275) asupra
linpacarei ci numai vom complecta explicatiunile date (.19 b).
48) In sens oontrar Cas. If, 1187 din 29 Mai 1913, Curierul Judiciar
1913, No. 57, pag. 652, vezi Nora d-lui Scriban in Curierul Judciar 1913,
No. 57, mg. 650-51.
48 bis) knOcarea p`artilor in materie penalä nu este obligatorie
ventru iudecator ca iii materie civilä (Gas. II, 1673 din 18 Imo 1924, furls-
prudenta Genera Id 1924, SP. 18030 pag. 1911.
49) Cas.111, 799, din 6 Apr. 1912, C. Jud., 1912, No. 45, pl 5401
49 bis) Renuntarea insa' la actiunea:publicA 15rA a renunta si la des-
vägubirile civile nu oostitue o implcare in sensul art 82 leg. hod. oc. fiindc
Tenutarea la octitmea pubilicA presupune neaparat rentuutarea si la des-
Dagubirile civile (Cas. II, 360 din 6 Feb. 1925, Jurisprudenta (Jenera Id 1925,
sp. 849. mg. 438); deasemenea impkarea pe cale de contestatiune la exe-
cutare ne se fpoate core, Enda actiunea publicä prin darea unei botkari
de condamnare a rAmas definitiv adicX a luat sfirsit oar& art. 10 pr.
nen. (Gas. II, 1948 din 17 Janie 1925, Jurispruclen(a Genera ld 1925, sp. 2045,
Vag 1170).

www.dacoromanica.ro
 123 -
575 Nu trebue confundatd impAcarea prevdzutä de art. 82'
legea jud. de ocoale cu obligatiunea impusd judecdtorului de
art. 81 din aceias lege de a propane mai intai pArtilor pa-
cea.
Propunerea de pace trebue sä intervinA la inceput, in-
nainte de desbateri i judecAtorul e indatorat nu numai a a
formula ci a si stärui ca pArtile sd. se impace. Ori ca sA se-
poatd face o atare propunere trebue neapärat ca pacea sa
fie posibilA i sä conducd la stingerea pricinei.
In materie penald propunerea de irnpdcare nu poate fi
rational 4i legal fAcutä cleat numai pentru cazurile chid
impAcarea e posibidA, adicd in infractinnile prevAzute de
art. 82 leg. jud. de ocoale si in privinta actiunei civile ald-
finale procesului penal. Cum insA inipdcarea in penal a-
tunci cdnd este admisibilä poate interveni in tot cursul pro-
cesului in fond si chiar inaintea Curtii de casatie indatori-
rea judeatorului de a proputie pacea mai inainte de a pdsi
la judecarea pricinei devine implicit inutild. In adevAr par-
tea care ar vol sä se prevaleze de omisiunea propunerei pa-
cei dupA inceperea desbaterilor desigur ea' nu ar face a-
ceasta, decat numai in scop de sicand, atunci and cealaltd
parte ar declard cä nici nu se gandeste sd se impace, si deci
s'ar nesocoti scopul institutiunei impAcArei in penal, iar dacA
cealaltä parte e dispusd sà se knpace atunci nu este nevoie
a se invocd omisiunea propunerei pAcei, fiind suficientà de-
claratiunea de impAcare care poate interveni in orice mo-
ment.
Cat priveste argumentul ce s'ar puted aduce cA dac'A
judecdtorul propunea dela inceput pacea, poate pArtile se
impacau, intrucat nu ar fi existat indadirea creiatd de des-
baterea pricinei, credem cal acest argument nu poate fi pri-
mit.
In primul rand impAcarea in penal prin ins Asi ratiunea
sa de a fi, trebue sA aparà ca un gest spontan, ca o pace li-
ber consimtità fiindcd numai aceastd pace a putut convin-
ge pe legiuitor sd renunte la pedeapsä. A obligh MA.* pe ju-
deator sA propund pacea atunci cand convingerea sa ar ft
ci e locul a se aplica o pedeapsä exemplarA este a4 sill sl
se abatA dela marele principiu al libertAtei de convingere.
Pot deci pArtile sa declare cä s'au impacat i judecAtorul va

www.dacoromanica.ro
 ,1 24

luà act si va declara actiunea publica stinsä chiar daca con-

vingerea sa ar fi fost ea se cuvenea o pedeapsa severa, dar
nu a putut legea sa." oblige pe judecator atunci cand are o
atare convingere sä propund el partilor impacarea.
Liber va fi insa judecatorul atunci cand va crede ca d
impacare ar fi mai bine venitä sa propunä pacea, färä insä
sa. fie obligat la aceasta (a).
Cat despre celelate chestiuni privitoare la impacare a
se vedea volmnul IV, nr. 272 si urni. si 302 si urm.
575 a Proc. pen. austr. nu impune judecatorului datoria de
a incerca impacarea partilor, deoarece urmarirea infractiu .
nilor este de ordin public, iar codul penal austr. nu admite
stingerea actiunei penale prin impacare decal numai in ca-
zuri de delicte i contraventiani, pentru cari dreptul de nu-
Zare este rezervat numai partii vätämate in calitate de acu-
zator privat precum s'a expus sub nr. 275 a, avand in a-
ceste cazuri numai acuzatorul privat dreptul de a dispune
asupra acuzarei i deci posibilitatea de a o retrage panel la
pronunfarea sentin(ei primei instante. Dela acest moment re-
tragerea acuzei nu mai -este admisibila, de unde urmeaza
ca impacarea partilor nu poate produce stingerea actianei
penale in instanta de apel sau inaintea Curtei de casatie lid
in cazuri cand urmarirea infractiunei depindea dela cere-
rea unui acuzator privat.
576 Jurisprudenta romana si in special Curtea de casatie in-
tepretä foarte larg dispozitiunilz alt. 82 leg. jud. de ocoale
relativ la impacare.
Astfel Curtea de casatiune a admis ca partile se pot im-
pacà chiar in cazul cand un ofiter de politie judiciara comi-
te un delict de lovire in exercitial futctiunei sale; si pentru
aceasta instanta suprernä da un mefiv cä fapta e prevazuta
de art. 283 c. p., iar att. 155 c. p. nu creeazà un delict spe-
cial, ci este numai o agravare pedepsitä cu maximum inchi-
sorii din acel articol (50).
Lucrul se poate contesta, fiindca acea fapta conform
art .493 pr. pen., e de campetinta Curtii de apel, si art. 89
a) Inalta Curte de Casafie s'a pronunfat in sensul ordniune1 noastre,
s. II, dec. 3119-925 in jurisprudent(' (Jeneralei, 1926. speta 352.
50) Cas. II, 2791, din 24 Sept. 1910, Dr. 1910, No. 84

www.dacoromanica.ro
 125

leg. jud. de ocoale s'a referit la faptele de competinta juri-

dictiunei de simpld politie.
Mai ales trebue observat cd suntem in materie excep-
tionald.
De asemeni Curtea de casatie a decis ca impdcarea e
permisä chiar la Curtea de casatie, conf. art. 82, care nu
distinge (51). Doctrina insd s'a pronuntat in sens contrariu si
credem cu drept cuvAnt (52). 0 instantd de tasare, nu are
sd se preocupe de chestiunile de fapt, intrucat ele sunt e-
xact expuse in hotdrirea atacatd, (nu existd erori grosiere
de fapt), i intrucAt legea este bine aplicatd, datoria Curtii
de casatiune este sa tespingd recursul. Suprema instantd
este judecdtoare de hotdriri, iar nu ;le fapte, i hotdrirea ne-
fiind doveditd contrarie legii, nu poate fi infirmatd Ar fi
bine ca sd se pArdseascd aceastd interpretare favorabild nu-
mai lextorsiunilor pdrtii civile, tinandu-se seamd si aid cd
suntem in materie de derogare, i cä pdrti'le au avut destul
timp de impdcare pAnd la curtea de casatiune (53).
577 Se poate sd se impace pdrtile in materie de contraven-
tiuni prevdzute prin legile speciale? Afirmativa a fost ad-
misd de judecdtoria ocolului Pechea (Covurluil pe motiv cd,
dacd se permite die lege impdcarea relativ la fapte pedepsi-
te pang la 2 ani inchisoare, cu a fortiori aceasta trebue ad-
misd la contraventiuni; enumerarea legei ar fi numai enun-
ciativd (54).

51) Cas. II, 3824 dirt 81 Dec. 1909, B. 1467 (dup.1 div.); Jur. an. III,
NT. 2, cg. 30; Cas. II, 464 din 11 Febr. 1911. Jurispr. IV ,No. 10 P.153;
Cas. II, 491 din 24 Febr. 1912, C. Jtud. 1912. Nr. 36. p, 43 si nota R. C.
Benisache, citand jurisprudenta anterioar 1 alte deciziuni in aceiaS sens.
Cas. II, 250/92, 498/92, 342/94, 377/99 (citate de d. C. Botez), Trib. Tecate',
15 Oct. 1900, C. juld. 1900, No. 79. Curtea de casatiune dI ca motiv, cä
tot astfel este si cu amnistia, prescriptiunea si moartea. Moartea e con-
testabil cad bland le nu stint _identice.
52) D. Alexandresco: Droit ancien et moderne de Ia Rolumanie, p.
276, lonescu-Dolf, in nota asupra sent. trib. Tecuol, mai sus citatA; Corn.
Botez: C. Jud. 1900, Nr., 87, p. 156 st urnt. i Neu' Codice de sedint5., 1908.
pag. 939 si urrn. uncle discuth pe larg aceasta cestiune. Adaogä trib. 1

Botosani, 313 din 22 Febr. 1899.

54) Cartea de Judecata din 1 Marite 1910, C iudiciar, 1910, Nr. 70.

www.dacoromanica.ro
 126

Credem aceastä solutiune neintameiata fiindca e vorba

de derogare la dreptul comun, 5i derogarilc trebuesc inter-
pretate in mod restrictiv. Motivul cartii de judecata poate fi
bun pentru leginitor, nu insa pentru interpret (55).
5771 Dupa efectuarea instructiunei orale, se va da cuvantul
partilor in fond pentru a cliscuta probele, invinuirea in sine
si pretentiunide ridicate.
Partea eivilä va putea pune concluziuni chin si in pri-
vinta penalitatii ea avand in liatea judecatorului de ocol oa-
recum exercitiul actiunei publice. In adevar, din moment ce
prin aipelul sau recursul sail contra Cartii de judecata partea
vatamata poate promova actiunea publica inaintea instantei
superioare (art. 103 leg. jud. de ocoale) implicit inseamnä
Ca acest drept presupune cä partea vatamata are si exerci-
tiul actiunei publice in cursul judecatii la judecatoria de ()-
col.
Partea vatamata va trebui sa fie intrthata din oficiu
daca se constitue parte civila atunzi cand ea nu face singura
o atare declaratiune (art. 83, alin. 2 leg. jud. cc).
Deasemeni jude;atcrul va pune din ofiLiu in discutiunea
partilor orice chestiune care ar intersea solutionarea prici-
nei, de ex.: scuze, circurnstante modificatoare, cauze de
sringerea actiunei publice, etc.
A se vedea i cele scrise la nr. 6031 in acest volum.
577 2 -- Odata desbaterile incheiate judmatorul va treble sa
paseasca la examinarea invinuirei, probelor administrate si
observatiunilor facute de parti prin conduziunile puse in
fond.
Judeeätorul va trebui sa cerceteze in primul rand da-
ca fatal cu datele cauzei actiunea publica nu este cumva
stinsa prin prescriptiune, amnestie, abrogarea legei, moar-
tea inculpatului, etc.
Apoi judecatorul in cazul cá actiunea publica nu este
stinsa va &Mita sä stabileasca faptele pe care le socoate do-
vedite, sa le dea calificarea legala i s prommte condam-
narea; iar daca faptul mi poate primi o calificare penala va

55) In acest sens I. Mamigonian: C. Jud. 1911, Nr. 12: D. C. Za-

haria: C. Jud. 1910, Nr. 75.

www.dacoromanica.ro
 127

pronunta absolvirea. In fine, da.a nu retine nici un fapt

dovedit sau constata Ca inculpatul nu este vinovat, atunci
va pronunta achitarea.
Asupra intelesului i aplicatiunei termenilor achitare
absolvire a se vedea cele scrise in volumul IV, nr. 214-2179,
unde aratam si efectele achitärii si absolvirei asupra ac-
tiunei civile.
578 notarirea poate sa' fie data in lipsa sau contra-
dictoriu (55 bis).
1) In lipsti. Cand persoana citata nu vine la judecata,
nici nu insarcineaza pe nimeni sa o reprezinte (in cazul cand
are acest drept), hotarirea se da in lipsä.
Partea condamnatä in lipsa are drept de opozitiune in
terrnen de 5 zile, incepand cu a doua zi dupa comunicarea
cartii de judecata (56). Insa numai in contra acelor carti
de judecatä se poate face opozitiune, contra caror nu este
deschisa calea apelului, care adica se judeca in ultima in-
stanta (art. 95 leg. jud. de ocol).
In cazul când are drept de opozitiune, condamnatul ca-
re nu s'a prezentat la noua infatisare, nu mai poate face
o noua opozitiune (art. 147-149 pr. pen.).
Zste insä de observat ca inculpatul nu poate sa fie con-
damnat, decat numai daca judecatorul constata vinovatia,
art. 150 pr. civ. se aplica a fortiori in proc. pen. Dealtmin-
trelea art. 157 pr. pen. e general si se aplica atat la hota-
ririle contraddictorii, cat si 1a cele date in lipsa.
55 bis) Cu prrivire la darea hotdrdrilor s'a decis cä neinseTarea in
hotarare a textului legei aplicate nu atrage nulitatea decat in lingerie de
contraventiuni, filnda In materie eorectionala art. 191 prevede nurnai o
amenda contra grefierului. (Cas. II, 1665 din 13 Iunie 1924 Jurlsprudenta
General& 1924, sp. 1726, pag. 940, 1004 din 15 Sept. 1924, JuKsprudental Gen
1924, sp. 1836, p. 1005).
Dispozitiunile art. 151 si 186 pr pen. ea sentintele date in materie
poiitieneasca se vat pronunta ehiar in aceeasi si in care s'a judecat paio-
cesul, nu sunt prescrise sub sanctiunea militälii. (Cas. II, 401 din 1924,
Jurisnraden(a Generald 1924, sp. 2066, pag. 1136); deasemenea neafratarea
in hotarare c a fost pronuntatil in numele legii nu atrage nuJitatea el; (Gas.
II, 2325 din 7 Oct. 1924, jurisprudenta Generald, 1924. sp. 1995, pag. 1098).
56) Prin urmare 5 zile nu sunt libere; dies a quo nu intra in ter-
men, dar dies ad quem infra"; apelul trebue dar facut eel melt a 5-a zi
dela comunicare.

www.dacoromanica.ro
 1 28

578 ' Despre termenul de opozitiune, despre efectele opozi-

tunei, ca si despre termenul de apel in caz de hotariri date
in lipsä trimitem la cele scrise in capitolele privitoare la
aile de atac, aceasta pentru a nu expune de doua ori ace-
leasi chestiuni.
Observarn aci numai ca opozitiunea se face printr'o
simpla declaratiune fall aratare de motive (exceptand cazul
and vre-o lege speciala ar cere-o) si se adreseazd judeca-
toriei de ocol. Art. 97 leg. jud. de ocol spune expres ca opo-
nentul nu este tinut sä arate cauzele cari l'au impiedicat de
a vent la infätisare.
579 2) Contradictor. Daca partile sunt prezinte, hotärirea
se da in mod contradictor. Afara de hotaririle prepara-
torie, interlocutorie sau de incompetinta, adica atunci cand
judecatorul se declara incompetent ratione materiae, perso-
nae sau loci, judeatorul poate da doua specii de art de
judecatä.
a) Daa fapta nu constitue nici o infractiune, judecdto-
rul va anulacitatia si tot ce se va fi urmat, si va statua a-
supra daunelor interese, art. 157 (57).
b) Daca judecatorul constatä ca inculpatul a comis o
contraventiune, el apnea' pedeapsa conform codicelui penal,
si se pronunta asupra daunelor intense (art. 159 pr. pen.)
tot astfel va proceda si in cazul and constata cd inculpatul
a comis un delict (art. 160 pr. pen.).
580 Cartile de judecatd, in afara de opozitiune, pot fi sus-
ceptibile de apel si de recurs. Atat apelul at si recursul se
fac la tribunalul in circumscriptiunea cdruia se gäseste ju-
decatoria (art. 98 si 106); inat despre conditiunile si per-
soanele care au drept sa uzeze de aceste cai de reformare,
vom vorbl mai tArziu, cAnd vom trata in special materia a-
pelului si a recursului (58).
580 ' In ceeace priveste forma si conditiunile de validitate
ale artilor de judecata se vor aplica toate cele aratate in

57) Asuora cesttunei despre care daune interese e votha, vom re-
venl mal tarziu.
58) Dacl art. 93 leg. Md. de °wale se apilied si in materie penalL
veil D. G. Teodorescu: C. Jud. 1912, Nr. 48, p. 566, a anal plrere o ore-
dem admisibilä.

www.dacoromanica.ro
 129

acest volum la nr. 543 si urmatoare cu privire la validitatea

hotäririlor in penal, cat i cele spuse la nr. 615'-6154.
Prin cartea de judecata in afara de chestiunea vinova-
tiei, dannele pretinse i restitutinnilor, se vor mai lichida $i
cheltuelile de judecata (art. 160 $i 190 pr. pen.) si se va dis-
pune confiscarea obiectelor spuse confiscarei (art. 37 c. p.).
In cartea de judecata. se va trece textul legei aplicat, a-
ceastd formalitate fiind prevazuta sub sanctiunea nulitàtii
(art. 161 pr. pen.).
580 2 o chestiune mult discutata, mai ales de instantele in-
ferioare, a fost aceia de a se sti daca art. 93 leg. jud. de
ocoale care in alin. 2 prevede o amenda pentru partea care
a facut o actiune temerara, se aplica $i in penal (a).
Dupd noi solutiunea mi poate fi cleat in sensul nega-
tiv, fiindca a admite Ca un reclamant intr'o pricind penalä,
atunci cand a facut o plangere vddit temerara, poate fi pe,
depsit ou amenda din art. 93 leg. jud. de oc., ar insetnna ea
acestui reclamant i s'ar creia o situatiune avantagioasa fa-
candu-1 sä scape cu o simplä amenda in locul pedepsei gra-
ve pe care codul penal o prevede pentru denuntarea calom-
nioasa si cane flu s'ar mai putea aplica conform principinlui
non bis in idem. Ori desigur art. 93 leg. jud. de oc. nu a fast
edictat in scopul de a modifich codul penal, ci pentru a in-
fransa spiritul procesiv in pricini civile.
580 a Conform dispozitiunilor proc. pen. austr. o hotärire in
lipsa se poate da dupä desbaterea tinuta in absenta inculpa-
tului, insa sub pedeapsa de militate numai sub urmatoarele
conditiuni:
1) daca e vorba despre un delict sau o crima pentru ca-
re legea nu prevede o pedeapsa privativa de libertate mai
mare decal pana la 5 ani.
2) dacal inculpatul a lost ascultat deja in decursul
structiei penale $1
3) dacd citatia la $edinta de judecata i s'a inmanat lui
personal.
Sentinta data. in lipsa se comunica inculpatului prin
a) In sens negativ: Cas. II dec. 1927, In Jurisprudenta Generala, 1927,
speta 885; ivezi i Trib. Buzln I, 8 Apr. 1921, ,Curierul fudiciar 1921, nr. 241,
pag. 382, cu 'Iota Decusarg.
Tanoviceanu vol. V. 9

www.dacoromanica.ro
 130 -
inmanare in scris sau, dacd aceasta ar fi imposibil din cau-
za absentei sale, prin afisare la locul unde infracfiunea a
fost savArsitä la sada Triburtalului de prima instanta si la
ultimul domiciliu sau ultima resedinta a inculpatului i afard
de aceasta prin publicare de trei ori in foaia oficiala a Orli.
In contra sentintei in lipsd inculpatul poate inainth la
Tribunalul de prima instantä in termen de 3 zile opozitia sa,
asupra cdrei decide Curtea de apel.
Opozitia trebue sa se admita dacd se va proba., ca a-
cuzatul a fost knpiedicat printr'o piedica neinlaturabild de
a se prezenta la sedinta de judecata. In acest caz se va fixà
o audienta de judecatä noua. Dacd acuzatul nu se infatisea-
za si Ia aceastä sentinta atacata prin opozitie, se va.consi-
dera ca definitiva and condamnatul ar fi declarat simultan
cu opozitia si recursul in Casatie sau apelul atunci instanta
catnpetinte pentru a decide asupra apelului sau recursului are
s. decida mai int 'di asupr opozitiei si numai in caz de res-
pingere a opozitiei va intrà in cercetarea apelului sau recur-
sului (par. 427 pr. pen. austr.).
580 b In privinta repartizärii pricinilor in competinta dife-
ritelor instante in Ardeal dam urmätoarele referinte:
1) Conform art. 1 Legea p. org. jud. organele puterii
judecatoresti sunt: judecatoriile, tribunalele, Curtile de apel,
Curtile cu jurati i Curtea de casatie.
2) In Ardeal, Curtile cu jurati nu functioneazd, fiind
sus2endate printeun decret al Consiliului Diligent si aceastä
situatie fiind prelungita prin art. 316 al Legei pt. org. jud.
Deci, cauzele date de legile maghiare in caderea Curtilor
cu jurati se judecd de tribunale.
3) hi urma acestui fapt i dispozitiunile Codului de pr.
penala din Regatul vechiu, extinse asupra Ardealului, tre-
buese aplicate in asà fel ca toate dispozitiunile referitoare la
materia corec(ionald se aplica la toate cauzele penale.
580 b I Competinta materiald a instantelor e reglementata prin
legea XXXIV, 1897.
Sunt date in caderea tribunalelor: a) toate crimele, b)
delictele, intrack legea prevede pedeapsä de peste un an, c)
delictele comise prin presä (calomnia, insulta).

www.dacoromanica.ro
 - 131
Sunt date in caderea judecatoriilor
a) delictele, intruck nu se judeca de tribunale; b) con-
traventiunile.

580 " -Cornpetinta teritoriald. 1) Este competinte acea instan-

tä in a cdreia circumsoriptie a fast comisa infractiunea (fo-
rum delicti comissi).
2) Daca infractiunea a fost comisä in circumscritia
mai multor instante, sau daca nu este cert, unde a fost co-
misa, va fi competinte instanta care a premers" celor-
lalte, adicd aceea care a dat mai intaiu o hotarire sau a luat
mai intaiu vre-o dispozitiune. Daca insa locul comiterei de-
vine cert inainte de prezentarea actului de acuzare, cauza
se va trimite pentru judecare instantei locului de comitere.
3) Instanta in circumscriptia car& acuzatua isi are
domiciliujl sau in care se gaseste (sau va fi prins), este com-
petinte, dacd a premers" (vezi pct. precedent) instantei lo-
cului de comitere. Inainte de prezintarea actului de acuzare,
cauza poate fi trimisä spre judecare la instanta locului de
comitere, dupà cererea acuzatorului privat sau a prevenitu-
lui, iar daca parchetal propune aceasta, cauza trebale trimisä.
4) Instanta competinte pentru faptuitor este compe-
tinte si pentru complice, agentul provocator, tainuitor st
protector, chiar i pentru infractiunile conlise separat de
acestia.
Daca insä infractiunea acestor coacuzati este attlt de
grava incat instanta competinte-pentru faptuitor n'are com-
petintä materialti peutru ea, va procedà instanta de compe-
tinta materiald superioara care ar fi competinte, daca in-
fractiunea fdptuitorului ar fi tot atAt de gravd. (Forum co-
naexitatis).
Acelas principiu (conexarea) se aplica i atunci, când
prevenital a comis mai multe infractiuni. jin toate aceste ca-
zuri una si aceeasi instanta (si anurne aceea care are corn-
petinta materiald pentru cea mai grava infractiune) judecd
toate cauzele conexe.
5) Pentru infractiunile comise in trainatate este corn-
petinte instanta in circumscriptia careia se gaseste (sau va
fi prins) prevenitul. and un stat strein ne ofera extradare,

www.dacoromanica.ro
 - 132 -
va fi competinte tribunalul in circumscriptia caruia preveni-
tul se gaseste (sau va fi prins).
6) Instantele examineaza din oficiu competinta lor ma-
teriala i teritorialà. Daca insa punerea sub acuzare a de-
venit definitiva, sau dna desbaterea principald a fost fixatd,
competinta teritoriald nu se mai poate discuth.
7) In caz de conflict positiv sau negativ, competinta se
va determinà de tribunal (daca conflictul s'a ivit intre ju-
decatoriile din circumscriptia acelnias tribunal), de Curtea
de apel (dacd e vorba de zompetinta uneia tin instantele de
pe teritoriul ei) sau Curtea de casatie.
8) Delegarea unei instante in caz de recuzare, bainuiala
de partinire sau in interesul linitei publice se poate cere la
Curtea de casatie.
580 b3 Procedura inaintea judecdtoriilor. Codul maghiar a
reglementat procedura in cOnformitate cu principiul acuza-
rei. Acuzarea publica era sustinuta de procurorul substitut.
Procurorul substitut era. de regulä uii functionar judecato-
resc sau adrninistrativ care primea un onorar modest. Da-
ca procurorul substitut renunth la acuzare iar partea lezatd
nu o sustinea, instanta stingeh procedura. Legea din 10 Mar-
tie 1925 care a suprimat functiunile de Minister public pe
laugh judecatoriide de pace, a nimicit aceste principii, si a in-
trodus si in procedura judecatoriilor principiul ca judeca-
torul sa. fie in acelasi timp i acuzator.
Dupai acea lege instanta stinge procedura nurnai daca
existä acuzare privata i acuzatorul privat nu se infatisea-
za lakjudecare sau se desista expres dela acuzare. Daca Insä
se face denunt pentru alte infractiuni deck acelea in care
acuzarea privata principald are loc, judecatorul poate con-
damnà pe acuzat, chiar daca denuntatorul sau vatamatul rm
se infatiseaza i acuzarea nu este sustinuta de nimeni.
580 b 4 Cazurile in care partea lezata poate sustine acuzarea
färä interventia procurorului ca acuzator privat principal,
sunt unmatoarele:
1) delictul de insultà; 2) delictul de calomnie; 3 delictul
violarei secretului scrisorilor si telegramelor de catre o
persoana particulard; 4) violarea domiciliului particular fa-

www.dacoromanica.ro
 - 133 -
rä violenta ; 5) degradarea lucrului mobil sau imobil al al-
tuia ; 6) lezare corporala usoard ; 7) diferite contraventiuni.
580 b 5 Legea din 10 Martie 1925 dispune astfel ea in aface-
rile penale prin carp vatamatul poate fi acuzator privat prin-
cipal, judecatoria este investita prin plangerea vdtamatului
doca acestea mi se infatiseaza la judecatä sau dacä se de-
sistä dela acuzare, instanta stinge procedura.
Aceasta dispozitiune dovedeste ca legiuitorul nu a ti-
nut cunt de principiile codului, si mai ales de dispozitiunile
legei de organizare judecatoreasca publican in aceiasi hula.
Anume, legea de organizare judecatoreascd, prin art. 315 a
extins dispozitiunile codului roman de procedura asupra Ar-
dealului. Prin aceasta s'a introdus sisternul acuzarilor con-
curente i prin urmare actualmente in fiecare cauza penala
vatamattil este sau poate fi acuzator privat principal. Prin
urmare este enigmatic, pentru. ce face deosebire legea intre
acuzatorii privati principali din Codul maghiar si acuzatorii
privati principali din codul roman. Dupa legea din 10 Mar-
tie 1925 suprimandu-se Ministerul public pe langa judecato-
rii, vätamatul este acuzator privat principal pentru toate in-.
fractiunile si prin unmare nu intelegem, pentru ce se poate
desista dela acuzare, daca este acuzator principal si dupa
codul maghiar si pentru ce flu poate dacd numai dupa legea
natio.' este acuzat6r privat principal. Alta chestie este ca in
cauzele supuse in codul maghiar acuzarii private principale
procedura nu poate fi deschisä decat dupa cererea preala-
bila a partii vatamate.
Acest fapt ar explicà deosebirea mai sus amintitä. Irma
legea din 10 Martie 1925 vorbeste separat de infractiunile
urmaribile numai dupa cererea prealabila a vänmatului pt
dispune ca in astfel de cazuri, daca vatämatul nu se iniati-
seaza sau se desistä, procedura trebuie stinsa. In astfel. de
imprejurari nu era nevoie de deosebirea dintre diferiti acu-
zatori privati principali, caci caracterul infractiunilor In
chestie de a fi urmaribile numai la cerere, a lost onorat prin
dispozitiunea din urrna.
580 13 6 La judecatorii so aplica dispozitilmile referitoare la tri-
bunal cu anumite abatori. Despre aceste deosebiri vorbim in
punctele ce urmeaza.

www.dacoromanica.ro
 - 134 -
Prevenitul arestat poate vorbi cu aparätorul su Mei
control. Aparator nu se numeste din oficiu. Aparator poate-
fi si un avocat stagiar sau rudele de sex barbatesc ale pre-
venitului. Pot reprezintà firä procura speciala parintii pe
copii, bärbatul pe sotia sa, tutorele sau curatorul pe tute-
lar sau interzis.

Denuntul se poate face la jadecatorie. Instructie nu ar

loc. Cercetarea se face numai in cazuri exceptionale.
Procedura incepe en fixarea termenului de desbatere...
Punere sub acuzare nu are loc.

E discutabil, daca are loc sau nu arest preventiv. Co-

dul dispune cä arest preventiv are loc numai cand preveni-
tul a fugit sau a facut pregatiri pentru a fugi, daca nu este-.
cetätean roman si e probabil cd nu se va infatisa si in fine-
dacd a comis infractiuni noui. Cum insa codul roman de pro-
cedurd nu cunoaste garantiile libertatii individuale cuprinse
in art. 141 din Codul Ard. i cum Codul Ard. trimite la art...
141 care e abrogat; nu se poate ti, dna' si in ce conditiuni
poate ordonà judecatoria arest preventiv..

Desbaterea nu se poatc tine fa'ra." prezenta prevenitului,.

exceptandu-se cazul cand este acuzat numai pentru contra-
ventiune sau pentru Tun delict pedepsit de lege numai cu a-
mendd. In acest caz din urm2a absenta prevenitufui nu impie-
died procedura: judecatorul administreaza probele i da son:-
tintä. Sentita se inmaneaza prevenitului.
580 b 7 Contra deciziunilor i sentintelor se poate face apel Ia
tribunal. Sentinta apelata nu poate fi executata.
Tribunalul rezolvä apelul sau in camera de consiliu,.
sau dupa desbatere publica, conform principiilor despre ca-
re vom vorbi in capitolul apel". TribunaluI poate repetà_
probatiunea.
Contra sentintei tribunalului are loc recurs in casare,.
despre care vom vorbi in capitolul respectiv.
Reinoirea procesului i justificarea an loc.
Sentita se executa de catre judecatorie.

www.dacoromanica.ro
 135

§ 2. Tribunalele politiene#i speciale.

(Create din legile din 1907 si 1908)

581 Dupa èvenimentele nenorocite din 1907, legiuitorul a

voit sa intareasca puterea judecatoreasca din comunele ru-
rale, si in acest scop pe deoparte a rarit puterea judecato-
rilor de ocoale rurale mai mult deck a celor din orase, iar
pe de alta a mai instituit o multime de alte organe, care au
drept isa pronunte pedepse mici in certe materii (1).
Aceste autoritati speciale sunt urmatoarele:
.582 Aministratorii de pldsi. Conform art. 97 legea comma-
la din 29 Aprilie 1908, ei au drept sä constate si sà judece:
1) Contraventiunile de simpla politie, precum si 2)infractiu-
unile la a) Legea politiei rurale; b) A drumurilor art. 46,
49 si 50; e)Pescuitului art. 36; d)ramatului art..6, al I si II,
art. 9, 10, 12, 16 si 17.
Pedeapsa pe care o pot pronunta adtninistratorii de plasi,
este amenda pand la 10 lei pentru contraventiuni, i pana
la 25 de lei penult celelalte infractiuni. Aceasta este aproa-
pe vechea competinta primitiva a judecatorilor de pace.
.583 Primarul are competinta pentru contraventiunile la le-
gea monopolului vanzarii bäuturilor spirtoase in comunele
rurale, (legea comunala din 29 Apr. I 9og art. 84 al. 2):
confr. art. 21 din legea Monop. carciumelor din 7 Martie
1908.
.584 C) Prefectul si alti functionari administrativi. Art. 21
legea Monopol. carciumelor din 7 Martie 1908, spune cl,
supravegherea carciumelor se face deopotrivA de autorita-
tea comunald si de urmatorii functionari publici: prefectul,
administratonil financiar, inspectorul administrativ, inspec-
torul agricol, inspector financiar, inspectorul comunal (ad-
ministratorul de plasa), medical pläsii (sic!) Atat autorita-
tea comunaM, reprezentata de primar sau de inlocuitorul
säu, cat si toti functiOnarii publici mai sus aratati, au dato-

1) Legea judeCatorlilor de ocoale se referA la aceste autoritgtf,

cfind, dttpä ce aratà cormetenta penala a ludeckorilor de ocoale, adaod:
?,Se excepteazA contravertiunile i abateTile a caror constatare si pedep-
sire se va fi dat in c'Aderea alter autoritäil" (art. 51, leg. 1907).

www.dacoromanica.ro
 136

ria sa." constate contraventiunile savarsite de carciumar ori

de consumatorii de bauturi si dreptul de a aplicd pedepsele
ce cad in competinta Mr, sou. cere judecatorului de °col
aplicarea pedepselor ce depäsesc puterile lor".
Amanda pe care o pot pronunta aceste persoane este de
la 20-60 lei, in caz de recidiva aceasta amenda se indo-
este, la a treia oara se intreeste (art. 31) si se pronunta si
rezilierea contractului.
Chiar primarul e sttpus aceleiasi pedepse de 20--60 lei
in caz de lipsa de supraveghere, pedeapsa care poate sä fie
pronuntata de persoanele de mai sus (art. 32). Consuma-
torii pot sa fie pedepsiti cu 2=-20 lei amendä, se adaoga un
arest de 24 de ore, a 2-a recidiva. de 48 de ore, iar a treia re-
cidivä in cursul unui an, 72 ore; wceasta in cazal cand se
vor galcevi, vor face neorandueli or vor cadeà in drum (art.
33) (2). Pentru amendä judeca functionarii de mai sus; pen-
tin inchisoare judecatorii de ocoale färd drept de apel, de
opozitie or de recurs (art. 34). Judecatorul are drept &à or-
done i inscrierea in lista betivilor.
585 D)Jandarmii rurali au drept sä constate contraventiu-
nile la legea politiei rurale (art. 69, 84 si 103) si la politia
drutnurilor (art. 46, 49 i 50), putand sà dea i amenda 'Ana
la 3 lei (art. 59 leg. jand din 1908 (3). Amenda se transfor-
ma in inchisoare de o zi in caz de insolvabilitate de catre
judecatorul de ocol (ibidem). (3 bis).
586 Este de observat ca in toate cazurile de mai sus legea
nu cid drept de apel; hotarirea e executorie si se poate c-
xecuta. indata. Afacerea nu mai poate sa fie judec.ata in a-.
tare cazuri deck pe cale de contestare la executare la ju-

2) Dispozitiunile relative la consumatori se aplid i la oomunele

urbane (art. 41).
3) Ei nu pot sä constate infiractiuttile la legea monopolhilui v5n-
zaril bäuturilor spirtoase in comunele rurale (veni legea respeothrA art.
21). Cdonfr. C Jud. 1912, Nr. 44, p. 525..
3 bis) Jandarmii au competenta de a constata 1 abaterile de la le-
gile sanitare, icontrolul allimentet or, in comurefle rurale. (laas. II.
1560 din 6 Iunie 1924, Jurisprudenta Genera la 1924, sp. 1559, Pg. 844).

www.dacoromanica.ro
 137

decatoria de ocol respectivä (art. 52 leg. jud. de ocoale din

1907 (4).
587 Ce vom zice de autoritätile penale create prin legile
speciale din 1907 si 1908?
Intentiunea legiuitorului a fost desigur buna; el voih sA
intareasca respectul legii la sate prin c justitie repede si a-
propriata (5). Insa, aceste légi nesocotesc toate principiile
-de organizare penalà. A face judecatori penali din simple or-
gane de constatarea infractiunci, a confundà pe ofiterul de
politic judiciara en autoritatea de judeoatä, a redh din nou
justitia penala pe mama administratiunei de unde atat de
mult timp si en atalea jertfe banesti s'a luptat pentru a o
scoate, ni se pare o masurd gresith sub punctul de vedere al
legiferorii.
La ce folos toate jertefele banesti facute de Stat cu imul-
tirea judecatoriilor de ocoale ; la ce serva toata imultirea
enorma a elementelor juridice in tara, daca ne coborim din
nou la justitia zapciului, primarului si a jandarmului? Nu e
destulca avem pe jurati, ca judecatori necompetenti, trebuià
sa mai addogam si alti judecatori penali tot atat de putin
pregdtiti pentru indatoririle lor?
Ce sd mai spunem de inspectorul agricol, inspectorul fi-
nanciar, si mai ales de medicul de plash* ea judecator penal!
Sper(trn c. aceste legi, care au introdus tin haos la or-
ganizarea justitiei penale inferioare, nu vor ramâne mult
timp In vigoare!
587 ' Legea de organizare administrativä din 14 Iunie 1924
prin art. 272 confera unor functionari administrativi drep-
tul de jurisdictiune penala pentru anumite contraventiuni.
In virtutea acestui drept ei pot pronunth numai amenzi
dela 100-1000 lei. Contravenientul ehiar cand a achitat a-
men& are drept de contestatie (propriu zis un fel de apel) la
judecdtoria de ocol. Acest text restrange dispozitiunile art.

4) Pentru ambuntel asunra acestei materii, vezi P. Popescu: C. Jud.,

1909, No. 59; dr. Revista Peniteciard $i de drept penal, An. V, No. 4.
Z) Ibldern.

www.dacoromanica.ro
 1 38

52 legea judecatoriilor de ocoale, care nu limita natura pe-

depsei.
Conform art. 358 din aceias lege pretorii (sefii adminis-
trativi al pläsilor) pot aplicti pedepse pentru toate contra-
ventiunile mentionate in art. 52 din legea judecatorillor de
ocoale (a).
587 0 serie de alte legi speciale atribuesc dreptul de juris-
dictiune penald unor organe administrative, ca de ex.:
1) Legea sanitard modificata In 20 Febr. 1921, prin
art. 65 creiaza dreptul de jurisdictiune a organelor sanita-
re, cari judecd In prima instanta toate contraventiunile res-
pective, cu drept de apel la Tribunal (b).
2) Legea circulatiunei automobilelor din 28 August
1921 care da dreptul ofiterilor de politie judiciara sä pro-
nunte amenzi penale prin chiar procesul-verbal de constata-
re (art. 13), pe cari autoritdtile superioare le pot majora.
(art. 14). Contra acestor condamnatiuni se da drept d apel
la judecatoria de ocol (c).
3) Legea monopolurilor statului din 20 Martie 1912).
care da" dreptul Directiunei generale a monopolurilor de a
pronuntà amenzile prevazute de aceastd lege. Contra aces-
tor condamnafuni se poate face apel la judeatorie sau tri-
bunal dupd cuantumul amenzei. (art. 65 si urm.) (d).
4) Legea vgmilor acord'a Directianei generale a va-
milor dreptul de a pronuntà pedeapsa amenzei pentru toate-
infractiunile prevazute de aceastä lege, cu apel la tribunal
(art. 210 si urm.) (e).
5) Legea regimului apelor din 28 Apr. 1926, deaseme-
nea da dreptul organelor Ministerului de lucräri pablice sa
pronunte amenzile fixate de acea lege, cu drept de apel la-
tribunal si la judec. de ocol. (art. 96) (f).
6) Mai putem enumera. Legea migratiunilor din 29 A-

a) vezi Legea in Codul general Hamangiu, vol XI-XII, p. 338.

b) vezi Codul general Hamangiu, !vol. IX-X, p. 523.
c) idem. vol. IX-X, p. 1109.
d) idem. vol. VII, p 1070.
e) vezi /. V. Mierlescu, Dreptul vamal sanctionator, p. 308, Bacurestfr...
1924.
I) Codul general Hamangiu, vol. XI-XII, p. 691.

www.dacoromanica.ro
 139

prilie 1925, art. 45-49 (g); Legea energiei din 4 Iu lie 1924,
(art. .31) (h).
587 3 Acordarea juridictiunei penale si unor organe adminis-
trative in materie de contraventiuni este o mäsurà care a g`d-
sit consacrarea in mai toate legiuirile.
Pretutindeni s'au creiat ash zise tribunale penale ad-
ministrative chemate a judeca anurmite contraventiuni fie
in mod exclusiv fie numai ca prime instante.
Aceastà mhsurä isi gAseste o indeitä justificare:
1) In primul rand contraventiunile prim natura lor fiind
miste violatiuni cn caracter mai mult de ilicit administrativ de
'cat de ilicit penal ele ar trebul s'a fie complect detasate din
.cadru1 infractiunilor ordinare si deci a justitiei represive pro-
priu zise pentru a formà o ramurd speciala sub denumirea
de drept penal administrativ, ash cum existä ca ramuri spe-
-dale: dreptuil penal fiscal, dreptui penal sanitar, etc. (vezi
volumul I, nr. 8763 si autorii citafi acolo, precum si vol. II,
nr. 8961).
2) Nunahrul contraventiunilor in legiuirile moderne a
-sporit considerabil incat ele au devenit un adevArat balast in
justitia represiva", ingreuincl administrarea ei si släbindu-i
-earacterul impundtor pe care trebue sà-1 aibd.
De aceia darea contraventiunilor in competinta unor
instante administrative departe de a fi un rsdu si de a fi o re-
intoarecere la un trecut detestabil, dimpotriva" este una din
mgsurile recomandabile cu care se poate pedeoparte des-
congestiona instantele penale ordinare, iar pe dealth parte,
pastrà caracterul gray al reactiunei si justitiei represive.
387 4 - Legiuirile straine au mai recurs pentru a usurà justitia
represivä de multimea micilor procese de contraventiuni si
la alte cloud rrna'suri:
1) Oblatianea administrativd, adich dreptul organelor
administrative de a transige cu contravenientul asupra a-
menzii prevAzut g. de lege si deci de a evith prooesul (vezi vo-
lumul III, nr. 20511-205-12).
2) Condamnarea din of icin (decret penal curn se spune

g) Idem, p 1032.
h) Idem, P. 688.

www.dacoromanica.ro
 140

In cod de proc. penala italiand), adia dreptul judecätorilor

de a aplica din oficiu pedeapsa amenzii pentru unele con-
traventiuni numai pe baza procesului-verbal sau actelor de
constatare Vara chemarea partilor si fail judecata. Contra
acestor condammäri cei interesati pot face opozitiune. Cum
insa amenzile sant mici, iar pedeapsa nu este producdtoare
de incapacitati, cei mai multi prefera sa achite arnenda cru-
tfindu-si si timpul si cheltuelile unui proces.
De lege ferenda aceste masuri sunt deasemeni reco-
mandabile (i).

Titlul II. Tribunalele corectionale

§ 1. Organizarea

588 Simpla numire de tribunale care alta data, and exis-

tau si tribunale de simplä potie era insuficienta, astazi poa-
te sä inlocuiasca vechea formula de tribunale corectionale,
care aveà de scop sa deosebeasca tribunalele de judet ac-
tuale de tribunalele de simpla politie.
Dupa legea de organizare ludecatoreasca din 14 Mar-.
tie 1909 art. 7, tribunalele se compuneau din un presedinte,
trei judecatori si un magistrat stagiar. Des]. tribunalele putean
sä judece in principiu si cu un sifigur judecator, insa intre a-
facerile exceptate care trebuiau neaparat judecate cu 2 ori 3
judecatori, legea citeaza in primal rand afacerile penale (1).
In caz de diverginta trebuese trei judecatori (art. 20).
Judecatorul de instructie nu poate sä judece afacerile in
care el a instruit, chiar and a dat ordonantä de neurmari -
re (2).
Organizarea tribunalelor corectionale e de ordine pu-

i) Vet al Garraud, Traité d'instr. crim. IV, p. 707 si urm.

1) Dula actuala lege de organivare judecAtoteasca. tribunalul jn-
decä cu cel mutt 2 ludcatori (art. 20).
2) Degois: Traité, 1917, care observä cu drevt elm/Ant a aceasti
incompeteuntA e nu numai in interesul mevenitului, ci in interesul ge-
neral al unei bune judecali.

www.dacoromanica.ro
 141

blicd (3), nulitatea relei organizAri poate sA fie opusA in

orice instantd, chiar la Curtea de casatiune, ea trebuid in-
vocatA din oficiu de judecdtor (4). Ins/ e de notat cà reaua
constituire a primei instantei se acoperä prin judecata celei
de a doua (5).
588 ' Conform art. 20 din Legea organiz. judecatoresti din
1924, Tribunalele corectionale judecd in materie penald in-
totdeauna cu completul de doi judecAtori. Acest cornplect
este stabilit nu numai pentru judecarea in fond ci pentru toa-
VA faza judecAtei.
Au capacitatea functionalà de a face parte din corn-
plectul de judecata penal:I: presedintii, judeditorii de sedin-
tA, supleantii ell drept de judecatA (acestia vor intra insä
totdeauna alAturi de un judecAtor, un complect din doi su-
pleanti nefiind admisibil), judechtorii sindici, tutelari 5i de
instructiune (acestia numai in caz de necesitate) Art. 15 leg.
jud. de ocoale.
CAnd complectul nu se poate constitui din cauza lipsei
sau inipiedicArei judecAtorilor dela tribunal, atunci se va
chemà judecAtorul de ocol cu re§edinta in oras, iar dacd sunt
mai multe judecAtorii se va procedà prin tragere la sorti fatal
cu Ministerul public (art. 18 leg. org. jud.).
In caz de vacante la un tribunal Ministerul de justitie
poate delegh pe termen de cel mult douA luni, unul sau mai
multi judecAtori dela alt tribunal cart. 19 leg. org. jud.).
Tribunalul se compune intotdeauna in penel si cu un re-
prezentant al Ministerului Public..
Deasemenea prezenta grefierului sau unui ajutor de gre-
fier este intotdeauna cerutd de lege (art. 246 leg. org. jud.).
588 2 Tribunalul judecAnd in materie penalà trebue sä fie
compus din doi magistrati având capacitatea functionald. de a
3) De exemiplu, dacal in cazul art 17 legea oa-ganizArii judecgtoresti,
nib. nu s'a complectat prim judechltori de ocol ttrasi la sorti. Cas. II, 3005
din 16 Noembrie 1912, Curierul Judieiar 1913, No. 15, pag. 110.
4) C. Paris 9, Mai 1898, Jurn. des parquets, 98. II, 20; S. P. 96 II,
196 si Degois: Traité, No. 1920.
5) Cas. II, 822 din 9 Apr. 1912, C. jud. 1912, Not 39, p. 468. Lucrul
se mate contesta mai ales carid nulitatea iudearii primei instante a
'lost invocatä In apel, flindcä in acest caz.se poate spune c.1 a lipsit partea
de beneficinl primel instante.

www.dacoromanica.ro
 142 -
intra inteun atare complect. Din moment ce magistratii cari
au compus tribunalul aveau aceastä capacitate functionala,
nu este admis pArtilor a obiecta dece a intrat un judecator
si nu altul, sau a se plange ca au fost judecate de un corn-
plet format cu judecAtorul sindic, tutelar sau de instructie iI-
rA sA se constate cauza care a necesitat chemarea Tor, sau
lipsa celolalti judecatori. Alcatuirea complectului este o
chestiune de administratiune interioard, presedintele instan-
tei avand toatä latitudinea de a proceda cum va crede mai
nimerit i dupA cum vor dicta necesitatile instantei, (vezi
si cele spuse in vol. IV, nr. 1621 .
Magistratii tutelori, sindici si de instructie fiind me/nbri
ai tribunalului liber este presedintele de a compune complez.-
tul en acesti magistrati.
Dacd art. 15 alin. 3 din Leg. org. jud. din 1924 vorbeste
de necesitate, aceastd limitä este pusä in favoarea judecAto-
rilor sindici, tutelari si de instructiune, pentru a nu fi expusi
sa fie chemati oricand spre a infra In sedintal i deci sustrasi
dela ocupatiunilor lor si supusi unei munci suplimentare.
Din moment Tulsa ce magistratul a intrat in complet este do-
vada cä el a recunoscut ca exista necesitate, el singur fiind
in drept a obiecta cà chemarea sa niu ar raspunde unei nece-
sitAti.
Ca consecintä nu este nevoie atunci and tribunalul s'a
constituit cu un judecator sindic, tutelar sau de instructie sà
se arate In hotärire cauza chemArii lui.
5883 Nu acelas lucru yam spune cu privire la chemarea
iudecAtorului de ocol. Acesta are o capacitate functionala
exceptionald pentru a intra in complectul unui tribunal, in-
trucat el nu este membru al tribunalului, iar legea conditio-
neazA capacitatea sa in acest caz de una i alteori de dotfa
constatAri.
1) 0 constatare generald, aceia cA tribunalul a rAmas
färä urn numär legal de judecatori. Deci aci nu mai este vor-
ba de o apreciere a presedintelui cum era in cazul de necesi-
tate, ci de un fapt pozitiv lipsa numärului legal de judecd-
tori.
Incontestabil cà s'ar putea Ca la Tribunal sà se afle
mai mult de doi judecatori cat trebue sä intre in complectul

www.dacoromanica.ro
 - 143 -
de judecata penala, dar ei sa fie impiedicati de a puteh infrà
in acest complect, de ex.: un judecator a facut instructie pre-
alabila in pricina care se judeca, un alt judecator a cazut la
sorti ca asesor la jurati, un alt judecator e recuzabil, sau ju-
decatorul de instructie este ocupat cu instruirea unui fapt
gray care nu ingaduie intarziere. etc.
Desigur ca in aceste cazuri chemarea judecatoruhli de
ocol este posibila, dar va trebui sa se arate in corpul hota4
rirei care a fost cauza impiedicarei membrilor tribunalului.
2) 0 constatare specialä, c judedtorul de ocol a lost
tras la sorti atunci cand in localitate sunt mai multi judeca-
tori de ocol. Aceastd constatare este suficient facuta prin
procesu-verbal de tragere la sorti incheiat de presedinte. In-
cumba deci partii care sustine ca -nu s'a facut tragerea la
sorti s. dovedeasca ca nu exista un proces-verbal constata-
tor al acestei operatiuni. Dovada se va face cu in certl-
ficat liberat de Tribunal.
588 Conform nouei legi de organizare judecatoreasca advo-
catii nu mai pot fi chemati a complecta tribunalul in caz de
lipsa judecatorilor, dupa cum dispunea vechiul art. 17 din
legea de organizare judecatoreasca dela 1909 si 1913.
Implicit avocatii mi vor uutea fi insarcinati a pune in
instanta penala concluziuni ca loctiitori ai Ministerului pu-
blic.
5885 In caz cand se iveste divergenta de pared intre cei doi
judecatori cari formeaza complectul de judocata penald, tri-
bunalul se va complecta cu un al treilea judecator dupa a-
celeasi norme ca i la alcatuirea initialA. Cand insä diver-
genta s'a produs intre doi judecatori, tribunalul nu va putea
fi complectat cu supleantul, (art. 20 a!in. 7 legea org. jude-
catoresti din 1924).

§ 2. Competenfa

589 Competenta o vom examina sub trei puncte de vedere:

1) Loci; 2) Personae; 3) Materiae:
1) Loci. Tribunalul putând sal fie investit de procuror,
si procurorul fiind competent conf. art. 22 pr. pen. sub trei
puncte de vedere, rezulta ca i tribunalul e competent' fie

www.dacoromanica.ro
 144

din cauza loc.ului comiterii infractiunii, fie cd este tribuna-

lul resedintei parAtului, fie in fine ca este tribunalul locu-
lui uncle phrhtul a fost prins.
and e vorba de defaimare prin presä, culpabilul poate
fi judecat pretutindeni uncle scrierea a fost publicata si ras-
pandita de oarece se presupune Ca pretutinderea s'a comis
infractiunea (6 si 6 bis).
5891 Deasemeni in caz de infractiuni continui si continuate,
precum si in caz de infractiuni conexe, sau cumul de infrac-
tumi, vor fi competinte sa judece toate Tribunalele in dis-
trictul carora s'a efectuat vreuna din infractiunile conexe
sau cumulate, sau s'a prelungit in timip infractiunea continua
sau continuatä.
In aceste ipoteze in caz de conflict de competinta se
va da preferintä tribunalului care s'a sesizat mai intai, sau
acelui unde judecarea procesului s'ar puteh face in condi-
tiuni mai lesnicoase.
Daca insa a lost sesizat purnai un tribunal si deci nu
exista conflict atunci acest tribunal va fi dator sajudece,
el neavand dreptul sa se desesizeze pe motivul cad-01 -este
competent totusi s'ar gäsi un alt tribunal care ar puteh ju-
-dech in conditiuni mai bune _pricina (at.
590 2) Personae. In principiu tribunaiele stint corrpeten-
te sa judeae pe orice locuitor din tara. Am vazut insa, and
aim vorbit de judecatorul de instructiune, cá unii lunctionari,
pentru infractiuni comise in, exercitiul functiunei, iar altii
chiar pentru infractiuni comise in afara din exercitiul func-
tiunei, se bucUrd de o cometinta specialä. Trimitem la ex-
plicarile deja date (7).
591 3) Materiae. In principiu tribunalele corectionale sunt
competinte sa judece infractiunile mijlocii nurnite clelicte,
6) G. Le Poittevin: Traité de la presse, T. III, NT. 1351; Gas. fr. 5
Ian. 1894, S. P. 95, I 431; 4 Iul. 1896, S. P. 97, I, 20 si nameroase alte
deciziuni in Le Poittevin: Instr. erim. Art. 63, Nr. 123.
6 bis) S'a decis ic.i atunci, cand un ziar care apare la Bucuresti,
Irma isi are redactia si ad-tia la Timisoana, In caz de calomnie prin presA,
coaf. art. 60 pr. pen. este competiinte Trib. din Bucuresti, fiindca aci s'a
cornis delictul. (Gas. II, 1960 din 1924, Jurispruden(a generald 1924, sp.
1551, Pag. 814).
a) V. Dongoroz, nota in Pandectele Romane, 1927, caetul 4
7) Vezi N-le 358-359 si 133 si urm.

www.dacoromanica.ro
 145

afark de acele delicte pe care art. 53 al legei judecatoriilor

de ocoale din 1907 le-a dat in competinta judecatoriilar de
ocoale (8).
Se mai excepteaza i delictele politice si de presa, care,
conform art. 105 al Constitutiunii din 1 Iu lie 1866, sunt de
competinta juriului. In 1884 s'a fkut o reintoarcere par-
tiald la dneptul comun prin aceea ea s'a admis in Consti-
tutiunea modificata cä delictele prin presä in contra Rege-
lui, familiei regale isau contra suveranilor straini se vor ju-
decA de tribunalele ordinare, conform dreptului comun
(art. 21 alit]. penultim Constit. 8 Iunie 1884 (9 si 9 bis).
Delictele electorale, desi delicte politice se luaserd dela
jurati prin legea din 3 Mai 1895, si se dedese la tribunalele
corectionale, insà prin legea din Ianuarie 1897 s'au dat din
nou juratilor (art. 134 leg. electoralä).
Deasemenekoarecare delicte speciale se judecA de tri-
bunalele civile (10).

8) Dac g. deliotul a devenit de competonta judecatoriei de pace in

prima install% si el se judeca de tribunal In moment& promulgarii legil,
va fi judecat in ultima instantg. Cas. II, 3088 din 16 Dec. 1911, C. jud.
1911, No. 22, p. 263, si tot acolo O. Craiova, H, 384/911.
9) Aceasta n'a impedicat Pe G. Panu sg scrio Omul periculos",
al gratie dispozitiunii aceluiasi art. 24, alin. ultim, prin care se interzice
arestul proventiv in materie de Presg, sg facg lusorie hotararea jude-
oltarilor care-1 candarnnase.
9 bis) Delete le de calomnie prfin presg contra unui functionar public
cu privire la( 'data lad particulara i cinstea lui personala potrivit art.
26 Constitatie au fost trecute in competinta Trib. oorectional 1 ele raman
competinte chiar cgald s'a cernis delictul inainte de promulg. constit. (Trib.
Doll III, 727 din 7 Mal 1923, jurisprudenta (Jenera Id 1923, sp. 418, pag.
166). Insa dacg, Curtea cu Jurati a fost investitg in mod definitiv i mi pe
cale de actiune directg, in virtutea princlpitilui de plenitudine jurisdictio-
nalg, ea nu poate sa-si decline competinta (Cas. II, 1844 din 10 Oct. 1923,
Jurisprudenla Genera la 1923, SP. 1846, Mg. 844), pentru delictele de presg
camise in Dobrogia Noug vezi Cas. II. 2183 ain 7 Now-brie 1923, furls-
prudenla (Jenera Id 1924, sp. 141, pag. 73),cfr. Trib. Constar*. S. I, jurn.
10.045 din. 4 Dec. 1923, Jurisprudenta Genera id 1924, sp. 76. pag 42 cu
/Iota d. Humus Aznamorian.
10) Pentru .acestea trebue consultatg legea specialg. In Franta se
judecg de tribunalele civile delictele si contraventiunile relative la starea
civilg, la inregistrare, timbru, notarlat etc. Normand: Traité No. 1085.

www.dacoromanica.ro
 146

5911 Conform nouei Constitutiuni din 1923, delictele poli-

tice au fost mentinute in competinta Curtilor cu jurati (art.
105).
In privinta delictelor de presa art. 26 al_nouei Constitu-
tiuni a mai adaugat i alte exceptiuni dela competinta ju-
riului in aceastä materie, dAnd in competinta tribunalelor
ordinare urmatoarele delicte de presa:
a) Delictele ce s'ar comite impotriva Suveranilor Ta-
rii, Principelui Mostenitor, membrilor Familiei Regale si Di-
nastiei, Sefilor Statelor straine si reprezentantilor lor.
b) Indemnurile directe la omor si rebeliune in cazurile
cand nu au fost urmate de executare.
c) Calomniile, injuriile 5i difamatiunile aduse particu-
larilor sau functionarilor publici oricari ar fi, atinsi in via-
ta lor particulara sa in cinstea lor personald.
Asa dar toate aceste delicte (afard de insultele prin
presA adresate particularilor san functionarilor publici cari
sunt de competinta judelui de ocol) se vor judech de Tri-
bunal.
591' La randul sau legea electoraia din 27 Martie 1926,
prim art. 123 lasd in competinta juratilor delictele electora-
le (a), exceptând pe acele comise de functionarii pubici ca-
re sant lasate in competinta instantelor ordinare.
Cum delictele electorale snot eminamente infractiuni
politice, credem ca aceasta exceptiune din legea electorala
nu este autorizata de Constitutiune. Pentru a impach deci,
legea electorald cu art. 105 din Constitutiune ar trebui sä
admitem Ca legiuitorul ordinar a ridicat caracterul de in-
fractiuni politice delictelor electorale cornise de functionari,
ceeace desigur se poate sustine.
592 Daca tribunalele corectionale nu judeca toate delicte-
le in schiirnb ele au drept isa judece crimelle comise. die
minori, care nu ar avea complici majori de fata la judeca-
ta, fiindca in asemenea caz legea nevoind sä scindeze ju,

a) Prin infraetiuni electerale se inteleg infraetiunile preVazute de le-

gea electorala, nu si cele cornise ott ocaziunea alegerilor, earl pot fi poll-
tice dar nu electorale.

www.dacoromanica.ro
 147

decata, dispune ca i minorii sä se judece tot de jurati, ca-

re sunt autoritatea de drept comuln in materie de crima. (art.
65 c. pen.). Juridictiunea ordinara atrage, ca i in alte ca-
zuri, pe cea extraordinard (11 si 11 bis).
592 I Chestiunea daca Tribunalul judeca in materie criminala
atunci and. judeca pe minorii cari -au comis infractiuni ca-
lificate pentru majori ca crime, este discutabila.
Noi am sustinut cd sub raportul obiectivitatei juridice
minorul nu comite crime, fiindca el nu este niciodatä pedep-
sit cu pedepse criminale. Art. 1 din codul penal spune ca
sunt crime faptele pedepsite de lege cu pedepse criminale
ori desigur ca legea nu pedepseste niciodata cu pedepse cri-
minale pe minori. Deci, un fapt care este pedepsit cu pedep-
se criminale pentru adulti este o crima, in schimb acelas fapt
comis de un minor este un delict, fiindca legea ii pedepseste
corectional.
A decide altfel ar fi sa consideram ca heconstitutioria-
là dispozitiunea din art. 65 c. pen. cari trimite pe minori
in judecata tribunalelor din moment ce fapta for e califica-
td crima, fiindca art. 105 din Constitutie e categoric: Ju-
riul este statornicit in toate materiiie crirninale".
Iatà dece cream cal tribunalul nu judeca niciodata
crime.
592 2 Competinta ratione materiae a tribunalelor este prin
excelenta concentratä asupra delictelor. Exceptional tribu-
nalele ar puteà judeca i contraventiuni in prima sau in
prima si ultima install% in urmatoarele cazuri :
1) Când o lege speciala ar da & contraventiune in com-
petinta tribunalului.
2) Când gresit un fapt calificat contraventiune a fost

11) Un exempla analog este art. 261 C. just. mil., care dispune ca
daca' un civil se bate in duel cu_un militar, se vor supune amnadol juri-
dictiunii ordinare a tribunalelor corectionale chile. Un caz care se poate
cita e duelul Al. Dragunescu su sublocotenentul AL Vidrascu, care a lost
judecat de tribunalele civile, Hindu/ Drrigrmescu era chid (fast elpitain).
11 bis) S'a decis in, Ca &cà acuzatul major moare in cursua pro-
cesului, Curtea cui Jurati nu mai este competintc sa judoce pe acuzatul mi-
nor. (Cas. II, din 26 Iunie 1923. Jurispr. Gentr. 1923, sp. 902, pag. 36k).

www.dacoromanica.ro
 148

adus inaintea tribunalului si nici una din ON nu cere tri-

miterea la judecatoria de ocol sau organul administrativ
competent (art. 188 pr. pen).
3) Cand gresit si-a declarat competinta judele de ocoI
facandu-se apel se constata aceasta gresald si se refine a-
facerea judecandu-se in prima si ultima instaintd.
4) Cand contraventiunea s'a comis in audienta Tribu-
nalutui i constitue o infractiune de audienta. (art. 516 pr..
pen.). A se vedeA nr. 533 si urm. acest volum.
5) In fine contraventiunile mai pot veni lit judecata
directa a tribunalelor prin prorogare de competinta In caz
de conexitate i indivizibilitate.
5923 - Cand o lege speciala creiaza infracfiuni, sanctionan-
du-le cu pedepse corectionale, fàrà insä sa arate care este
instanta competente de a le judeca, atunci va fi competin-
te Tribunalul, el fiind instanta cu cornpetintä ordinara in
materie de delicte.
Asupra calificarii de delict sau contraventiune in pri-
vinta infractiunilor din legile speciale trimtem la cele seri-
se in volufmul II, nr. 9051.
Cand o infractiune calificata contraventiune este pe-
depsitä in caz de recidiva cu pedeapsä corectionala ea nu
devinie delict i deci ramane tot in competinta judelui de o-
col.
593 Incompetenta ca i organizarea tribunalelor penale e
de ordine publica, de aceia ea se poate invoca deadreptul la
Curtea de casatie (12 si 12 bis). Insa. fie in apel, fie in re-

12) Gas. crim. fr. 25 Martie 1915, I, 171, Dreptul 1916, No. 52, Pag-
416.
12 bis) Cu privire la compunerea instontei iurisprudenta a faCut va-
tiate aplicatinni, astiel s'a decis ca judecatorul d ocol rural am paate
Ma parte la compamerea trib. spre a-le complecta. (Gas. IT, 384 din 21 Mar-
tie 1923, Jurisprudenta Genera lei 1923, sp. 58e, pag. 232; Gas. II, 2698 din
25 Dec. 1923, Jurispruden(a Genera la 1924, sp. 625, pag. 328).
In caul cand unul din judecatcrii trib. este absent sau impiedicat
va fi inaocuit in prima rand de supleant i munai in lipsa sau ianpiedeaarea
acestuia, d jud. de instructie. (Gas. IT, 1208 din 30 Mai 1923, Jurispru--
den(a Genera ld 1923, sp. 1038, pag. 425). Insa suipleantul nu poate intra
in compunerea trib. in timpu vacantelor mici, and judecal in apel, fla-
grant delictele (Cas. II, 1499 din 29 Tunic 1923, Jurisprudenta General&

www.dacoromanica.ro
 -- 149

curs, incompetenta nu poate fi declaratä dupa apelul ori

recursul prevenitului sub cuvânt cä afacerea ar fi mai gra-
vä -(crima), fiindca este unanim admis, Ca soarta prevenitu-
lui nu poate fi inräutacital prin propriul sau recurs (13).
and afacerile sunt de naturd diferita, crime, delicte
si contraventiuni, competenta de a judecà se atribue tribu-
nalului celui mai inalt grad (14 si 14 bis).

1923, SP. 1060, pag. 435), insa supleantul poate face parte dim coanpletut
trib. arid judeca apelurrile contra callilor de judecata (Cas. II, 2594 din
14 Dec. 1923, Jurisprudenfa Genera la 1924, sp. 153, pag 78 cat 'Iota I. Sta-
nescu; Cas. II, 2914 din 1913, Jurisprudenfa Romdnd, 1914, Na. 6; Gas4 IT,
1912 din 1910, Jurispruden(a) Romani' 1918 No. 28; Cas. 11, 33 din 917; Cas.
S. U. din 3 Julie 1919, Curierul Judiciur 1919, NO. 21). Supleantull insal na
poate intra in compunerea Trib. and presedintele este ocupai cu rezol-
varea Incrarilor de naturd gratioasä, caci participarea sa In edintà pri-
meaza P0 cealaltal (Gas. II, 2453 din 8 Dec. 1923, Jurisprudenfa Genera Id
1924, sp. 293 pag. 146). Deasemenea simpla rezolvare a afacerilor pen-
dinte la cabinetul de instructie de catre judecatong de instructie nu con-
stitue o 1mpiedicare, care sa justifice Inlocuirea liii cu. supleantul. (Cas. II,
14 din 1 Ian. 1924, Jurispruden(a Genera ld 1924, sp. 294, pag. 146 au nota
Stanescu); In caz de lipsa a judecatorilor compumerea instantei se ilaoe on
judecatorul de instructie, iar nu cat cel dx ocal, cand cel dintai nu-i 1m-
piedecat in mod legitim de 1ucrari. .(Cas. II, 961 din 25 Martie 1924 Juris-
pruden(a Generale:" 1924, sp. 976, pag. 526).
In caz de imgiedecare motivata primal presedinte are a fi inlocuit
de judecatorul cel mai vechiu in grad namai in ce priveste atributirunile
sale'de presedinte al sectiunii, ma i in cele referitoare la calitatea sa de
prim presedinte, and armeaza! a ,fi inlocuit nqmai de cel mai vechiu pre-
sedinte de sec-thane. (Cas. II, 1053 din 2 Agri lie 1924, Jurispruden(a Ge-
nerald 1924, sp. 1393, pag. 750).
Sarcina dovezii relei constitaili a instantei incumba caul ce a in-
voaca. (Gas II, 2859 din 11 Dec. 1922, Jurisprudenla Genera ld 1923, sp.
32, gag. 14).
Complectarea Ttrib. cu art avocat ma poate sä se facia cleat in caz
de impiedecare atat a judechtorilar Trib. cat si acelor de ocol, neobser-
%Urea acestor reguli atrage nulitatea sentintei. (Gas. II, 1125 din 14 Apri lie
1922, Jurisprudenfa Genera ld 1924, sp. 1044, pag. 562).
13) Vidal: Goan. No. 800.-
14) Gas. fr. 16 Dec. 1869, D. 79, I, 582; 4 Nov. 1861, D. 64 I, 354 $i
Vidal: Gours, No. 799. Gas. tom. II, 649 din 9 Mart 1912, G. Md. 1912, No,
45, p. 539. Cas. II, 2088 din 7 Sept. 1912, Curierul Judie tar 1912, nr. 80>
gag. 247; $i chim daca incalpatul a lost achitat pentru fapta cea mai grava,
el pate fi indecat pentru cea mai purtin nava, care nu air fi de comgetinta
instantei, intrucat zice C. de Cesatie, competinta instants! se deterrninai

www.dacoromanica.ro
 150

Chestiunea e mai delicata cand prevenitul e achitat pen-

-tru fapta cea mai gravd, care era de competinta tribunalu-
Mi. In acest caz Curtea de Casatie a decis, in 1912, cA
"Trib. poate sa judece pentru fapta mai putin grava, de com-
petinta judecatorii de ocol (Cas. II, 2088 din 7 Sept. 1912,
Curierul Judiciar, 1912, Nr. 81, pag. 247), daca n'a cent
declinarea competintii. Credem cà declinarea sau nedecli-
tarea competintei este indiferenta, competinta Trib. fiind
de ordine publica. Curtea de Casatie afirma ca, competinta
instantei se determina dupa reclamarea pärtii in justitie.
Teorie foarte contestabila, dac nu inadmisibilä in penal.
&pa reclamatiunea partii in justitie. Teorie foarte centesbabilii: instanta
competinte sa judece infractiunea cea mai grava judeca si cea mai putin
grava prin prorogare, and poate insa sä (proroge infractiunea mai grava?
GAM ea nu exista ? Aceasta poate fi adevarat nuxma a jurati, call au pleni-
tudinea competintii. Daica s'ar adrnite aceasta teorie s'ar putea usor frauda
regullile de competinta.
14 bis) Cu privire la delicte flagrante 1 neflagrante s'a decis ci dacii
ou ocazhmea judeclrii unui delict flagrant se mai descopar si alte delicte
neflagrante despre care inculpatul Insusi marturiseste ca s'a facia vinovat,
instanta sezisata este competinte sa le judece impreunai prorogardu-si corn-
petinta, liindc nici Juril text de lege nu decide all-fell, i aceasta penbru ra-
titurea ch' a de judeca separati S'411* trunchia utrrnarirea si s'ar intuneca i in-
greuia aflarea adevarului. (Trib. Braila I, 9 Martie 1923, Jurisprudenta Ge-
nerald 1923, sp. 127, P. 48.
Cand urmdrirea este simultand pentru mai multe fapte, can daca
-mu se prezinta ca un tot unic, insa sunt conoomitente in ce priveste per-
tractarea lor in tiara loc si persoanele cari au savarsit, disjungerea low
este imposibbla in fapt si in (kept, cea mai inalta calificare atrage si ju-
Zecarea lapbului de competinta insbantei inferioare. (Jud Beresti, 625 din
29 Iunie 1923, Jurispruden(a Generald 1924, SP. 1020, pag. 552).
Cu privire la dou a. delicte conexe de competinta a doita jucrisdictiuni
de grad diferit i ele sun" urmarite deodata, jurisd:ctiunca de a judeca faptul
mai gray atarge in competinta ei si fantail mai putin grav; insa Icand faptul
imai grav a lost declarat inexistent 02-1 ne Impubabil condamnatului, mu mai
poate fi voriba de prorogarea competintei, de care ce conexitatea dispare
(C. A. Ccaisbanta, 155 din 28 Oct. 1924, Curierul Judiciar 1925, No. 12,
pag. 189 cu nota d-Ilui R. C. Benisache. In acelas sens Cas. II, 2766 din 9
Noemb. 1915, Curierul Judiciar 1916, No. 14; Cas. II, 1600 din 18 Noembr.
1921, Pend. Romdne 1922, Caet. II, 264).
In caz de cwnul faptul cel mai gray atrage dupa sine competinta
instantei de a judeca 5i pe cel mai putio gnaw; (Jud. Filiasi 1018 din 1924,
Jurisprudenta Qenerala 1924, sp. 1378, pag. 744. In acelas sens. Gas. II,
,607 din 21 Febr. 1924, Jurisprud. Remand, din 1924, No. 11).

www.dacoromanica.ro
 151

Evident ca fapta mai grava atrage prin prorogare de corn

petinta pe cea mai putin grava, si aceastä reguild e absoluta
la jurati cari au plenitudinea de competintä, dar la Trib.
corectionale odata ce prevenitul a fast achitat pentru fapta
cea mai grava, nu poate sä fie judecat pentru cea mai pu-
tin grava, pentru ca prin achitare fapta cea.mari grava a
dispdrut, a devenit neant, i neantul nu se poate proroga,
fiindca el e mai putin gray deck orice fapta represivd. Alt-
minteri ar fi foarte usor pentru ministerul public ori par-
tea vatamata a rapi prevenitulu beneficiul a (loud instante.
De aceea credem ca foarte bine a decis Casatia 1915, cand
a hotarit in sens contrariu. (Cas. II, 2766 din 9 Noembrie
1915, Curierul judiciar, 1916, Nr. 14, pag. 114 cu nota
Tanoviceanu) ; ce e drept cä prevenitul cense in acest caz
declinarea cornpetintei, cä Trib. in caz de achitare pentru
fapta cea mai grava, e datbr sa-si decline competinta pen
tru fapta care nu e competinte, daca i se cere de prevenit.
Intre instantele speciale si cele de drept comun, cele din
urma sunt competente sä judece, and inculpatii sunt su
pusi la competinte diferite, (vezi nr. 592); insa, in mod ex-
ceptional, cand e vorba de un membru al ordinei judeca-
tore.5ti sau un functionar administrativ justitiabil de Curtea de
apel, nu sunt competinte tribunalele ordinare (15 si 15 bis).
15) Cas. orim. fr. 11 Avg. 1881, S. 82, I. 142; P. 82, I, 300 si 28 ltd.
1882. P. 84, I, 993 si notele 5 si 6.
15 bis) Astfel s'a decis c faptul comis de un subcomisar in exer-
citiul functiunei sale in calitate de ofiterr al politiei administrative, iar ir
judiciaTe, este de competinta Trib. corectionale. (Cas. II, 411 din 20 Febr.
1923, furisprudenta Genera lei 1923, sp. 307, pag. 118).
Infractiunea owlish' de un medic de a fi anuntat prin afipte ea poate
vindeca prin tratamente secrete anumite boll sau afectiuni, podepsit5 de
art. 88 legea sanitarä, este de competinta Directiunii generale sanitara,
ca prima instant5. (Trth. Ilfov, III, 761 din 16 Aprifie 1923, farispruden(a-
(Jenera ld 1923, sp. 1609, pag. 717).
Infractiunile la legea pasapoartelor se judeed de Tribunalele oorec-
tionale ca prim5 instanta, daca iniractorul este supus strein, si dac'd este
farà domieilin de judeatorul de aced. (Trth. Sibiu. 1520 din 12 Dec. 1923,
Jurispradenta Genera ld 1924, sp. 66, pag. 38).
Cdnd un militar a comis o infraotiune fiind in concediu sau per-
misie este pasibil de a fi judecat de instantege de drept oomun. jar nu de .
tribunagele militare. In speta era Tiorba de un furt. (Cas. ii, 2479 din 1923,.
Jarispruden(a Genera ld 1924, sp. 342, pag. 171).

www.dacoromanica.ro
 1

Vom spune in fine crt relativ la contraventinni, tribuna-

lele corectiona!e nu pot din oficiu sä se declare incorope-
tente (art. 188 c. pen.), si cä daca un Tribunal a judecat in
prima instantä o afacere care era de competinta judecato-
rului de ocol, de pilda o batae, el %a judeca in prima $i ul-
tima instanta (16).
594 Mara de eompetinta penalä ea prima instanta, tribu-
nalele mai au si competinta ca instanta de apel, relativä la
acele afaceri pe care judeeatoriile de ocol am spus ca nu le
judecà in instanta unica, ci eu drept de apel. Trimitem la
explicarile deja date (17) cu aceasta observare ca daca o
atare afacere s'a judecat deadreptul de tribunal färä sa se
fi cerut trimiterea la judecatoria de ocol, judecata va fi iii
instanta unica, Fara apel la Curte (18). Si aceasta chiar când
e vorba de un delict de competinta jvdecatoriei de ocol (19)
594 ' In jurul competintei se pot ivi in practica multe ches-
tiuni de o anevoioasä solutionare.
Ne-am ocupat in volumul IV la nr. 1611 i unm. despre
conflictele de competinta si despre regulamentu1 de compe-
tinta, deci trimitem la cele sense acolo.
Deasemenea ne-am ocupat in volumnl IV, nr. 1619 des-
pre incklentele de incompetinta i solutionarea lor.
Vom insisa aci asupra prorogarei de competinta in
caz de infractiimi conexe, participatiune i cumul de infrac-
tivni (a).
5942 Legea de procedura penala ne (la oarecum definitiu-
nea infractiunilor conexe in art. 222 care spune ea sunt co-
nexe:
16) Gas. II, 1637 din 3 Sept. 1913, Curierul Judiciar 1913, N. 76,
Pag. 300; Gas. II, 1796, din 11 Sept. 1913, eod. loo.
17) Veal N-Ie 558 si urm.
18) Cas. H, 1911 din 9 Mai 1912, C. jud. 1912, Nr. 60, p. 707 sItu
notä jurisprudenta antericera fn acelas sens.
19) C. A. (3alati I, 32 din 30 Noent. 1914, Dreptul 1914, nr. 26,
(majoritate).
a) Cu privire la prorogarea de competintä in caz de oanexitate sau
indivizibilitate a se vedea Garraud, Traité d'instr. arink II, p. 395-423;
Vidal et Magnol, Coins, p. 931 si urm.; J. A. Roux. Gears, p. 514; F. HOW,
Instr. orim. VII, No. 3384 si umm; Le Sellyer, Traire de la competence, II,
No. 1130 si wan.; V. Manzini, trattato di pr. pen. I, p. 129-450; I. Faeuza,
La campetenza per conessione, Putignano ,1918.

www.dacoromanica.ro
 153

1) Infractiunile cari au fost comise in acelas timp de

mai multe persoane adunate.
2) Infractiunile comise de diferite persoane in diferite
timpuri si in diverse locuri dar dupd o prealabila intele-
gere.
3) Infractiunile cari au fost comise pentru a Inlesni co-
miterea altar infractiuni sau nepedepsirea bor.
Aceastä ,enumerare este numai exemplificativä (vezi
volumul II, nr. 145211 i urmatoarele). Va exista deci co-
nexitate oridecâteori intre cloud infractiuni se va puteh sta-
bill o stransa legatura extrinseca, dupä formula din art.
110 alin. 3 pr. civ.
Conexitatea nu trebue sä fie confundata nici cu parti-
cipatiunea, nici cu curnulul de infractiuni.
Deasemeni conexitatea se deosebeste de indivizibilitate,
fiindca conexitatea presupune Mai multe infractiuni, pe
canci indivizibilitatea necesitä o infractiune unica dar mai
multi infractori sau un cumul ideal de infractuni.
5943 In general infractiunile conexe trebuesc sà fie urmä-
rite si judecate deodatä, pentru a se evita hotariri cari ar
putea In oarecare masura sa se contrazica. Totusi aceasta
regulal nu este absolutd ci numai un deziderat care cata a fi
satisfacut in limitele posibilitatilor. Cand insä descoperirea,
cercetarea i unmarirea s'au facut .in acelas timp atunci, si
cu atat mai mull când s'a fäcut o instructiune prealabila
unica, regula devine imperativä i judecata infractiunilor
se va face deodata inaintea aceleias instante (art. 221 pr.
penalà).
Deasemenea atunci cand conexitatea imbraca si forma
participatiunei prin aceia cà infractiunile sunt intre ele in
raportul dela mijloc la scop, adica o infractiune a lost co-
misä cu prealabilä intelegere pentru a inlesni corniterea ce-
leilalte infractiuni, atunci regula urmarirei deodata devine
mai imperativa.
In practica, un tribunal se poate gäs1 deadreptul sesi-
zat cu um complex de infractiuni conexe, in care caz dies-
tiunea conexitätii nu se poate discuta decAt indirect prin
discutarea competintei; alteori insa conexitatea poate fi in-
vocata Inaintea unei instante sesizata numai cu'una din in-

www.dacoromanica.ro
 154

fractiuni, in care caz chestiunea conexitatii va forma obiec-

tul principal al discutiunei.
5944 In prima ipatezd and un tribunal se gäseste sesizat
cu mai multe infractiuni singura problema care se pune
este aoeia a competintei.
In aceasta privinta se impun urmatoarele reguli :
1) Daca toate infractiunile sunt comise in aceias b.
calitate, insa ratione materiae ele sunt de competinta unor
irstante deosebite, atunci instanta care are gradul mai ma-
re va fi competinte sà judece toate infractiunlle.
2) -Daci infractinnile sunt comise iii Iocalitati diferite
dar sunt de competinta unor instante de acelas grad, atunci
tribunalul care se gäseste sesizat va judeca toate infractlu-
nile el neputandu-se desesiza in favorul unei instante egale
in grad dar nesesizate, Dach insa infractiunile sunt de corn-
petinta unor instante diferite atunci se aplica regula deli
x-rul 1.
3) Daca infractiunile sunt comise fie in aceias locali-
tate sau in localitati diferite si stint de competinta unor in-
stante egale in grad. Insa ratione personae until din invi-
nuiti este ju.stitiabil de o instanta ordinara cu competinta
-specialä superioara in grad, atunci aceastä instanta va ju-
deca toate infractiunile (ex.: unul din inculpati cade in pre-
vederile art. 493 pr. pen.). llaca insä una din infractiuni
este ratione materiae de cornpetinta unei instante superioare
instantei cu competinta speciald, atunci va reveni acesteia
intreg complexul de infractiuni (de ex.: una din infractiuni
este de cornpetinta Curtii on jurati).
4) and una din infractiuni este ratione personae de
conipetinta unei instante speciale (de ex.: tribunalele militare)
atunci instanta de drept comun va fi competinte sä judece
si aceastä infractiune daca e cornisa impreuna ca alti incul-
pati civili, in caz contrar se vor disjunge invimilrile (b).
Toate aceste prorogari au deci ca rezultat a aduce Ip
competinta aceleias instante infractiunile conexe urmarita
deodatä.

b) F. Celentano, In tetna di connessione fra rei e rati militari e co-

muni, Neapoli, 1918.

www.dacoromanica.ro
 - 155 -
5945 --. Dar daca instanta a carei competinta se prorogd a-
supra tutuiror infractiunilor conexe este datoare sa judece
deodata aceste infractiuni, ea are insa si dreptul de a con-
stata ca. nu existä conexitate 5i deci disjungand invinuirile sä
judece numai pe cele realemente conexe 5i sä trirneatä la
instantele cornpetinte pe celelalte.
Disjungerea mai este admisibild 5i atunci cand infrac-
tiunile conexe urmarite deodatä nu pot primi o simultana
solutionare, una sau mai multe din ele find in stare de ju-
decatd, pe cand alta sau altele, necesitand o indelungd hi
structiune oralà. De51. admisibild o atare disjungere, totu5i
in practica nu 5i-a gasit niciodata vre-o consacrare.
5945 In ipoteza and un tribunal se gäse5te sesizat cu o a-
numifa infractiune dar i se cere ca sà concentreze in aceia5.
.judecatä i alte infractiuni, cu care s'ar gasi osebit sesizat
acelas tribunal sau o alta instanta i aceasta pe motiv cd
ar exista conexitate, atunci tribunalul va aprecià daca existä
conexitate i dacà ea este de ash natural incat interesul u-
nei bune administratiuni a justitiei sa reclame juclecarea for
laolaltä.
In caz ca s'ar admite in principiu cererea de conexare
atunci se va cere dela instantele respective dosarele cau-
zelor 5i se va hotari asupra conexarei in mod definitiv.
Cand instantele sunt de ace1a5 grad conexarea se va.
cere la instanta care a fost mai intai sesizatd.
5947 Competinta am spas ca se mai proroga 5i. in caz de
emmul de infractiuni comise de acela5 infractor, atunci and
ele sunt urmärite deodatd. Aceastä urmarire simultand fi-
ind dictata mai mult de interesul justiiiei de a cantari vino-
vatia unui inculpat in ansamblul nelegiuirilor savar5ite de
el 5i de a face o mai corecta contopire de pedepse, desi-
gur ca." ea nu poate aveà caracterul unei reguli absolute..
De aceia mi este admisibil atunci cand infractiunile nu. au
fost urmarite deodatä sa se ceara uneia din instantele se-
sizate cii judecarea uneia din infractiuni sa concentreze toa-
te inviniuirile sau sa se desesizeze in favoarea altei instante
sesizatä cu altä invimlire. Infractorul nu este in drept in
acest caz de cat sa cearä contopirea pedepselor dela in-
stanta care il judeca posterior judecarei la celelalte instante.

www.dacoromanica.ro
 - 156 --
In cazul cand infractiunile sävarsite de acelas infractor
sunt urmarite deodata i ele ar fi de competinta unor instan-
te de grade diferite, atunci se proroga" competinta instantei
superioare pentru ansamblul invinuirilor, dupä aceleasi nor-
me ea si la conexitate.
and ins'a" avem un asA zis cumul ideal de infractiuni,
atunci irwinuirea fiind indivizibila tot indivizibild trebue
sA fie si judecata.
5948 Judecata trebue sa fie de regard indivizibild in ma-
terie de participatiune. Toti participantii la o infractiune
(autori, provocatori i compdici) vor fi urmàriti si judecaci
deodatil dacsa" vinovgia lor este cunoscutd in acelas timp.
Exceptional numai atunci când amestecul unui participant
este cunoscut dupd ce instantele penale fuseseili sesizate cu
judecarea celorlalti participanti, se va procedà la unnärirea
separatà i dac'd conexarea nu mai este posibild la judeca-
rea separala.
In cazul indivizibilithtii rezultate din participatiune se
va puteà produce o prorogare de compeintá oridecateori u-
nul din participanti este justitiabil de o instantä ordinarg
CU competintà specialä, c'and aceasta este superioar6 in
grad (ex.: Curtea de apel in cazul art. 493 pr. pea., Cur-
tea de casatie pentru infractiunile comise de inaltii denim-
tari). Prorogarea se va face in favoarea acestor instante
cani vor puteA judecA pe toti inculpatii.
and insa unul din infractori este justitiabil de o in-
stancà cu jurisdictiune specialä, de ex.: instantele militare,
atunci prorogarea se va face in favoarea instantei ordinare
care va judech pe toti inculpatii.
594 9 Se pot ivi insä in practicA discutiuni asupra compe-
tintei si din cauzA Ca legea nu precizeaz 5. clar care este
instanta cheanat5 sä judece o anumitä infractiune sau din
cauzd Ca' dona dispozitiuni de lege s'ar pAreà ca fixeaz1
competinte diferite.
In aceste cazuii de indoialä se impun urmatoarele re-
gull :
1) Se va da totdeauna preferintä instantei on jurisdic-
tiune ordinarä, iar nu celei cu jurisdictiune speciald. Ast-
fel intre instantele civile i cele militare se va da preferin-

www.dacoromanica.ro
 - 157 -
ta celor civile, fiindcd. acestora Puterea publica !e-a incre-
dintat in principal juridictiunea penala.
2) Se va da intotdeauna preferinta instantei ordinare
competinte ratione personae atunci cand aceasta este supe-
rioara instantei care ar fi competinte ratione materiae. In a-
devar, compctinta ratione personae este totdeauna o ex-
ceptiune dela competinta ratione materiae, incat atunci cand
iegea a creiat o atare exceptiune se intele dela sine ea vointa
legiuitorului a lost de a sustrage pe anumite persoane din
cauza calitätii lor (magistrati, ofiteri de politie judiciara.
mari demnitari, etc.) dela, competinta ordinara. Ast
fel fiind reiulta ea' oricare ar fi modificarile ce s'ar aduce
competintei ratione materiae, ele nu vor avea nici 0 in-
rdurire asupra competintei ratione personae de cat daca le-
gea ar prevedeà contrariu in mod expres, sau dacä prin
modificarea facuta, competinta ar reveni unei instante su-
perioare celei competinte ratione personae.
De ex.: delictele comise de un judecator in exercitiul
functiunei se judeca de Curtea de apel, care are in acest caz
o competinta speciala ratione personae. Ratione materiae
irsa delictele sunt de competinta tribunalului, iar unele de
competinta judelui de ocol.
Si cresupunem Ca intelvine o modificare rare ar trece
ratione materiae uncle delicte dela tribunal la jadecatorie
sau vice-versa, ori le-ar da in competinta unei instal* cu
jurisdictiune penald specialä: tribunale militare, adminis-
trative, etc. Ei bine, en toate aceste modificari, delictele res-
pective cotnise de judecatori vor ramanea justitiabile tot
de Curtea de apel. Contrariu nu se poate admite cleat nu-
mai daca cu ocazitmea modificarei s'ar fi spus expres ea
se modified si competinta ratione personae.
Ace las lucru cu privire la modificarile ce s'ar aduce
competintei ratione loci.
In indoialä se va face deci apel si la aceastä a doua
regula.
3) In cazul and in mod concurent ne-am galsi in fata a
Oita exceptiuni dela competinta ordinara, in indoiald inter-
pretarea va trebui sä dea intietate exceptiunei ratione per-
sonae asupra celei ratione rnateriae, iar cand amandoad ex-

www.dacoromanica.ro
 158

ceptiunile sunt de ceias naturd se va da preferinta celei care

converge mai mult calm competinta ordinara.
Competinta ratione personae de51 este o exceptie dela
competinta ordinard, insd ea intervine ca un compliment in
cadrul regulelor generale de cornipetinta. De ax.: competin--
ta ratione personae privitoare la judecatori, ofiteri de po-
litie judiciard, mini5tri; mari damnitari, etc. constitue in sis-
temul procedurei noastre penale regula comuna, fiindca fa-
ce corp comun cu intregul normelor de competinta ordi-
nara.
Dimpotrivä exceptiunile ratione materiae se suprapun._
totdeauna normelor ordinare ramanand adevarate excepti-
uni.
Exceptiunile fiind de stricta interpretare 5i neputand
fi extinse pe cale de interpretare este deci firesc .ca in caz
de indoiala sa dam preferinta exceptiunei ratione personae-
care este mai aproape de normele ordinare facand Corp co-
ma Cu ele; iar atunci cand anlbele exceptiuni sunt ra-
tione personae sau ratione materiae sä inclinam Care cea
care se apropie nmi mult de competinta ordinara (c).
59 A 10
Incheerile prin care se admite sau se respinge conexa-
rea ori disjungerea nu pot fi atacate cu apel sau recurs de
cat oclatà cu fondul. In mice caz chestiunea daca interesul
unei bune administrari a justitiei impunea conexarea sau dis
jimgerea fiind o chestiune de apreciere in fapt scapa cenzu-
rei Inaltei Curti de casatie. Ceva mai mult chiar omisiunea
de a se pronunta asupra unei cereri de conexare sau dis-
jungere nu poate conduce la casarea unei hotdriri. Can&
insa intrunirea mai multor pricini a lost cerutä pe motiv de
indivizibilitate, sau cand s'au facut opuneri pe acela5 Trio-
tiv la disjungerea unor invinuiri, indivizibilitatea fiind obli-
gatorie se va putea formula motiv de casare pe omisiunea
de a se pronunta asupra indivizibilitatii.

c) Vezi si nota noasträ V. Dongoroz in jurisprudenea Genera ld, 1927,

speta 740.

www.dacoromanica.ro
 159

§ 3. Procedurei propriu zisci

595 Investirea (20) se face in diferite moduri la tribuna-

lele corectionale (art. 178 pr. pen.): 1) Cerere directä din
partea celui vätamat, 2) Cerere din partea administratiunii
pentru delictele silvice (art. 176 §i 178); 3) Actiune directà
exercitaa de Ministerul public; 4) Actiune indirectä a Mi-
nisterului public, adica" dupä ce a investit pe judeatorul de
instructiune ca sä facd instructiunea prealabila: 5) Trimite-
rea de cdtre autoritgile de instructiune (art. 131 §i 225 pr.
pen.); 6) Se mai pcate in fine ca tribunalul de simplä po-
litie constatand cA un delicte nu e de oompetinta lui, sà" tri-
mild afacerea Ministerului public spre a investi pe tribunal
(art. 158 p. p. (22).
595 ' Tribunalul mai poate fi investit prin trimiterea ce i s'ar
face de alte instante, egale in grad sau superioare, in ea-

20) In Franta,, inainte de a investi tribunalul sau chiar pe judecatorul

de instruictiune, parchetul face o cercetare administrativk oficioas'A, care-i
permite sä vadä dacA afacerea meritä urmare sail nu. Aceasta realizeazii
econamie de timp si de cheltueli i evitä multe achitàri; grate acestor
cercetAri administrative, s'au micsorat considerabil afaccrile dela instruc-
jiune, si s'au inmultit actiunile introduse prin citare directA de ciltre partea
civilL De unde in 1866 erau 66.046 afaceri cu citare directl srl 69.832 cu in
structiune prealabilA, in 1902 au Lost 127 536 afaceri la tribunal Cu citare
directA si numai 40.152 la instructiune. Vidal, Cours, Nr. 812 (si alte ama-
nunte).
21) Gas. II, 972 din 16 Martie 1914, Curierul Judiciar 1914, No. 50,
pag. 1912, a decisi ca. nereguliritatea de procedurA a investirii de ministerul
public se acopere de conchiziunile puse in instanM astfel daca dupa or-
donanta de trimetere a judecgtoralui de instructie ralmasA definitiva, mini-
sterul public in loc a declara cA deschide actiunea publica se mArgineste
a trimete Trib. ordonanta, cerAnd sa dea curs afacerii, prin punerea con-
cluziunilor se repara neregularitatea Decisiune oontestabila,
liindcg daca Trib. nu e investit el nu poate judeca, i Mei ministerul
public nu poate pune concluziuni. S'ar putea mai bine ruotiva deciziunea
prin aceia cA trimiterea judecAtorului de instructie este investire, dacA ju-
decAtorul insusi a fost investit.
22) Poate sal se fac'A comparatiune voluntarli la tribunalele corec-
tionale? In Franta jurisprudeneta admite afirmativa, intinzind art. 147 (145
p. p.) $i la trib. corectionale. Degois: N-le 1925 si 1929..

www.dacoromanica.ro
 1 60

zurile de declinari de competintä, de reguldri de competinta

si de stramutdri pentru suispiciune legitima.
Tribunalul se mai poate investi din oficiu in caz de
infractiuni de audientä (art. 516 pr. pen) si de infractiuni
comise in audienta (art. 177 pr. pen.).
In fine tribunalul ca prima instanta mai poate fi sesi-
zat i prim trimitere in urma admiterei unui recurs --- dar a-
ceasta numai cand hotarirea cas3t5 a lost data in prima si
ultima instantd ,caci altfel daca acea hotarire fusese data in
apel atunci trimiterea prin casare sesizeaza Tribunalul ea
2
instantä de apel iar nu ca prima instanta (a).
595 - Investirea Tribunalului este totdeauna in personam, ca
privire la inculpati, si in rem, cu privire 1a fapte, cu alte cu-
vinte ea se raporta nwnai la persoanele trimise in Jude-
cata prin ordonanta definitivä de urmarire sau aratate in
rechizitorul introductiv al Ministerului public ori in actiu-
nea directa a partii vatamate si numai pentru faptele con-
crete aratate in acestea (b).
Chiar atunci cand din instructiunea orala urmata in
cauzà s'ar mai descoperi i alte vinovätii, tribunalul nu are
caderea sä dispuna din ofichi introducerea in cauza a per-
soanelor asupra carom ar a:lea aceste vinovatii, intrucat
tribunalul nu are dreptul de a pune in miscare actiunea pu-
blica.
La randul lor nici Ministerul public si nici partea va-
tamata de si au dreptul de a pune actiunea publica in misca-
re, nu pot cere introducerea in cauza a unor noui inculpati,
complectul de judecata avand rolul limitat de a judech pri-
dna asa cum se gaseste formulata prin actul de investire.
Vor putea insa atat Ministerul public ca i partea vat&
mata sa formuleze un osebit rechizitoriu saa actiune pe
care le vor indrepta catre Primul-presedinte sau presedin-
a) Asapra Tribunalelor corectionale se pot consultà: Garraud, Trai-
té d'instr. crim. IV, p. 543-648; Vidal et Magnol, Coors, p. 987; J. A. Roux,
Cours, p. 472 si 604; Poittevin, Instr. crim pag. 724 si unn. F. Mlle, Instr.
crim. vol. VI cant. 7 ; Trdbutien, Cours, II nr. 553 si unn.
b) vezi: Garraud, Trait6 d'instr. erini., vol. III, p. 470; J. A. Roux,
Cows, p. 616 si jurisPredenta franceza in nota 2 laceias vagina; V. Man-
4ni, Trattato di pr. pen. II, p. 426; V. Lanza, Sull'iderntificazione dell'og-
getto dell'acousa con roggetto della sentenza, 1912.

www.dacoromanica.ro
 161

te al tribunalului ca oricare alta actiune, cerand repartiza-

tea lor i fixarea de termen. Odatä introdusa aceasta. actiu-
ne noua se va putea cere conexarea ei cu actiunea anterloa-
ra dnä aceasta nu a fost Inca solutonatä in fond.
595 In nici un caz nu se poate face o atare actiune cu
scup de a introduce in cauza i alte persoane, atunci cand,
acele persoane au fost scoase de sub urmärire de ate ju-
decatorul de instructiune prim ordonanta s'a definitiva. Si
aceasta chiar atunci cand din instructiunea orald efectuata
fata de inculpatii trimesi In judeeata ar rezultà noui dovezi
de vinovätie contra celor scosi din cauza, fiindca aceste
noui dovezi nu dau dreptul decal de a se cere aceluias ju-
deed-tor de instructiune care a scos de sub unmarire pe a-
numiti preveniti sa redeschiza instructiunea conform art.
241 si 242. Acelas lucru cand scoaterea din cauza s'a fa-
cut prin deciziunea Camerei de acuzare. peci o actiune di-
recta noua facutd de partea vatamata sau un non rechizitor
introductiv contra persoanelor scoase din cauza chin and
sunt sprijinite pe dovezi noui vor trebul sa fie respinse, exis-
and autoritate de lucru judecat care nu poate fi inlAtu-.
rata deck prin redeschiderea instructiunei. (a se vedea.
cele aratate la capitolul autoritätei lucrului judecat).
595 4 In fine, daca cu ocaziunea instructiunei orale s'ar des-
coperi fapte concrete noui in sarcina inculpatului, acesta
nu va putea fi judecat i pentru aceste fapte decat numai
atunci and ele Ifac un tot cu ihvinuirea pentru care
fost trimes in judecatg, in sensul cä constituesc o circum-
stanta agravanta a acelei invinuiri, sau un act care a ser-
vit la comiterea ei, (pricipiul identitatii acuzArei) (c).
Ash dar, nu va putea extinde Tribunalul din oficiu. lu-
decata i asupra nouilor infractiuni descoperite si nu va
putea. nici Ministerul public cere extinderea rechizitoridul
salt, sau partea civila extinderea actiunei directe. Minis-
terul public ea si partea civilä Wand act de noile fapte vor
putea prin osebit rechizitoriu sau actiune directä sä sesize-
ze instantele competinte.

c) Codul de procedurN penalä Italian prevede in mod expres identi-

tatea aonNrei, art 415, 416.

Tanoviceanu. VoL V ii

www.dacoromanica.ro
 162

Dacd lush' faptele concrete descoperite in cursul in-

structiunei orale fac un tot cu invinuirea pentru care incul-
patul se &este trimis in judecatd, atunci tribunalul va ju-
deca i aceste fapte. De ex.: Cineva este trimis in jude-
catä pentru Inseldciune simplä, dar in cursul instructiunei
orale se constatä fapte noui, anume cd inculpatul si-a dat o
calitate mincinoasd si a uzat de manopere; ei bine, tribu-
nalul va puteh judech i aceste fapte noui, ele constituind
un tot cu faptul initial, având ca rezultat numai agrava-
rea lui.
Sau cineva este trimis in judecatà pentru servire de
acte false, dar cu ocaziunea instructiunei orale se constatä
ca autorul falsului este chiar inculpatul. Falsul fiind insä
infractiunea care a servit ca mijloc pentru comiterea infrac-
tiunei die servire de acte false, inculpatul va putea fi jude-
cat pentru ambele infracthmi.
Acelas lucru and s'ar constath in cursul insiructiunei
orale un ash zis cumul ideal de infractiuni.
Dacd insä faptele noui desi fac un tot cu invinuirea ini-
palä conduc insä la trecerea infractiumei din clasa delictelor
in aceia a crimelor, atunci tribunalul Ii va puteh declinà
competinta pentru invinuirea cu care a fost sesizat, produ-
cedand conform art. 189 pr. pen.
De ex.: cineva este trimis in judecatä pentru atentat
la pudoare Med violientd, comis fatä de un copil sub 14 ani.
In cursul instructiunei orale se constatd insd noui fapte din
care se evidentiazd ca. a existat violentd. Desi aceste noui
fapte fac un tot cu invinuirea iuitialä, ele insd o transformd
in crimä si ea atare tribunalul Ii va declina. competinta.
595 Dar clack' tribunalul nu poate judech alte fapte concre-
te constatate inicursul instructiunei prealabile, in schimb el
are toatä latitudinea de a da faptului concret cu care a
fost sesizat adevdrata calificare, care ar rezulth din circum-
stantele stabilith in cursul instructiunei orale (d). Deci tri-
bunalul este tinut a se limith numai la faptul material care
face obiectul invinuirei privit in toate circumstantele sale,
dar nu este tinut a respectà calificarea pe care i-a dat-o ju-
d) Garraud, Traité d'instr. cern. II, p. 336; J. A. Roux, Cows, P.
615; V. Manzini, Trattato di pr. pen. II, P. 430.

www.dacoromanica.ro
 1.63

dele de instructiune prin ordonanta sa, sau procurorul prin

rechzitorul sau ori partea vatamata prin actiunea sa di-
recta.
De ex.: daca prin actul de investire (ordonanta de trimi-
tere, rechizitor sau actiune directa) faptul concret este cali-
ficat abuz de incredene, tribunalul poate hotari ca aceastä
calificare nu este exacta si ca dimpotrivd faptul constitue
un fart, o talhärie sau o inselaciune.
596 _ Ministerul public poate sa investeasca direct tribunalu-
lui (23) sau sà ceard judecatorului de instructiune ca sã faca
instructiunea prealabila, insä, odata investit judecdtorul de
instructiune, nu mai poate fi desvestit, dupä cum am ardtat.
Din cele doua cal deschise Ministerul public, pe care
trebue sä o urmeze el in diferite cazuri?
Legea nu spune pe care, prin urmare Ministerul public
se bucurd de o deplina libertate de a alege una din cele
doua cal.
La Francezi existä o circulara din 23 Sept. 1812 prin
care Ministrul de justitie, in calititea sa de cap suprern al
Ministerului public, recomanda parchetelor ca, In general,
sa investeasca direct tribimalete, afara de cazurile in care
sunt dificultati sau incertitudini asupra faptei sau circum-
stantelor sale. Aceasta circulara neavand putere la noi, par-
chetul are deplina libertate sä aleaga una din cele douä
cal; circulara mhiisterului de justitie francez din 1812, nu
poate aveà la noi alta autoritate deck pe cea de convingere.
Relativ la minorii cari au comis crime, investirea se
face tot prin trimiterea judecatorului de instructie si nu e
necesar ca afacerea sa treaca pe la camera de punere sub
acuzare, deoarece crima cornisa de ininori e socotità delict
de legiuitor si pedepsita corectional. In acest sens tribunalul
Bacau 1498 din 5 Noembrie 1912, cu nota Tanoviceanu,
in acelas sons, Curierul Judiciar 1913, nr. 1 pag. 7 .
597 Worn spune in fine ea' tribunaluil oclatä investit, ori in
ce mod ar fi investit, are drept sa se desvesteasca declaran-

23) Daca Tribunalul a lost investit de un procuror strain inaintea

ocupgrii teritorului, inivestirea riknâne valabilg. (Gas. II, 1223 din 7 Mai
1914, Curierul judiciar 1914, nr. 56, pag. 460.

www.dacoromanica.ro
 164 ---

du-se incompetent fiindcä este un principiu general de pro-

cedura ca, fiecare tribunal e judecatorul competintei sale.
Ordonantele sau deciziunile de trimitere la tribunalul corec-
tional sunt indicative, iar nu atributive dte instanta. Art.
188 si 189 proc. pen. mt lasa nici o indoialä in aceasta pri;
vinta.
597 1 Dar dna tribunalul este_in drept ca sä se desesizeze
printeun declinator de competinta, atunci cand constata Ca
el nu este competent, fn schimb sub nici un motiv un tribu-
nal care constata a este competent nu se poate desinvesti
deck prin solutionarea pricinei in fond.
Asà.dar, Tribunalul odata fnvestit, ori pe ce cale s'ar
fi facut aceasta investire, din moiment ce se gaseste bine se-
sizat si competent, nu se mai poate desesiza decat prin da-
rea hotlrirei in fond.
Tribunalul insä poate fi desesizat fie printr'un regula-
tor de eampetintä atunci cand se mai gasea sesizat si urn alt
tribunal sau o altä instanta si se nascuse un conflict pozi-
tiv; fie prin admiterea unei cereri de stramutare; fie in fine
din cauza cä o alta instanta a dispus conexarea, in care caz
Tribunalul se va desesiza consklerandit-se ca incompetent
prin efectul prorogarei competintei celeilalte instante, altfel
dna va refuza sä se desesizeze se va produce un conflict
positiv care se va solutiona printeun regulator de comp&
tinta.
597 2 - Din regula ca un tribunal nu se poate singur desesiza
decat atunci and constata ca nu este, sau nu mai este com-
petent, decurge o prima consecinta i anume:
Cand o pricina care ar putea fi ratione loci, de compe-
tinta mai multor tribunale, este adusä inaintea unuia din a-
ceste tribunale, Tribunalul sesizat nu se va puteà desesiza
si nu va putea trimite pricina la ltri alt trthimal, sub motiv
ea acesta ar puteà judecà mai lesne san ar fi mai competent.
Numai atunci cand mai mitlte tribunale ar fi fost deo-
data sau pe rand Investite cu aceias pricina, deci cand ar e-
xista litispendenta, va puteà fiecare din aceste tribunale sä
se dezinvesteasca in favoarea unuia din celelalte, eu toate
ca fiecare din ele este competent (a).
a) Vez1 nota V. Dongoroz in Pandectele Române, 1927, caetul 4.

www.dacoromanica.ro
 - 165 -
De ex.: un tribunal este sesizat cu un complex de in-
fracjiuni din care numai o micA parte s'au comis in distric-
tul sau. In acest caz tribunalul va cercetA dacA infractiu-
nile sunt conexe si in caz afirmativ prin prorogare va de-
vent competent sA judece ansamblul acestor infractiuni. aci
in caz de conexare i cii atAt mai mult In caz de indivizibili-
tate, este suficient ca tribunalul sl se gaseasca ratione loci
competent pentru una din infractiuni sau pentru. unul din in-
fractori, oricare ar fi importanta lor in proces, spre a devenl
prin prorogare competent asupra ansamblului. Daca tribu-
nalul constatA cA nu existA nici indivizibilitate nici conexi-
tate, atunci va disjunge invirnruiriile retinAnd pe cele ce sunt de
competinta sa i declinAndu-si competinta pentru restul. Nu-i
va fi InsA IngAduit tribuinalului desi constatA cA existA cone-
xitate sau indivizibilitate, desi constatA cA competinta sa se
poate prorogA, sA-si ,decline InsA competinta in favorul u-
nui alt tribunal care nu se gAseste investit.
SA presupunem InsA cA Cu aceiasi pricinä, adia cu acela,
complex de infractiuni salt cu parte din ele se mai gAsesc se-
sizate i alte tribunale. In cazul acesta exisand litispeaden-
ta, liber va fi tribunalul sA decidA retinerea pricinei sau
trimiterea ei la unul din celelalte tribunale. CAnd In aceastA
ipotezA douA sau mai multe tribu,nale ar retine afacerea si
nu ar voi O. se dezinvesteascA, sau and toate s'ar desesiza
atunci va existà un conflict pozitiv sau negativ pa care II
va solutiona instanta superioarA chematA a pune capAt u-
por atari conflicte.
597 3 - Tot din regula de mai sus rezultA o a doua consecintl:
Atunci and Tribunalul este sesizat prin actiune directa
de cAtre partea VatamatA sau de Ministerul public, el nu
poate sA se desesizeze i sA trimitA afacerea la parchet pen-
tru a se procedA la facerea unei instructiuni prealabile sau
a unor cercetAri preliminare.
Instructiunea prealabill nefiind regula, o atare instruc-
tiune nu are a se face decat atunci cAnd cei ce au dreptul
a pune actiunea publica In miscare au cetut-o, adia. atunci
and Ministerul public a trimis o afacere cu rechizitor in-
troductiv la judele instructor sau and partea vAtAmatI s'a
adresat judelui instructor constituindu-se parte civilA.

www.dacoromanica.ro
 166

Din moment insd ce Ministerul public sau partea civi-

là nu au procedat astfel ci s'au adresat direct Tribunalu-
lui, nici ei nici Tribunalul nu mai au dreptul de a cere sau
ordonA facerea unei instructiuni prealabile, fiindcd prin
sesizarea Tribunalului procesul penal s'a ndscut 5i el trebue
sd se desfd5oare oral, public 5i contradictoriu.
Ca atare toate investigatiunile menite a aduce lumina
in cauzd vor trebui sä se facd de insä5i Tribunal pe cale de
instructiune orall
Unii autori au admis insd ea Tribunalul poate delega pe
unul din judeatorii sdi de a face in prealabil 6arecare cer-
cetari 5i a adunA probe, dar aceastà pdrere nu munai ca
este izolatd, dar nu a fost niciadatà push' in practicd.
A5a dar nici Tribunalul din oficiu, nu poate sd se de-
sesizeze pentru a trimite afacerea la instructié, nici pdrtile
nu pot cere acest lucru (a).
597 4 - Dar chiar atunci cAnd Tribunalul a fost sesizat prin
ordonanta de trimitere a judelui de instructiune, deci cAnd
s'a fdcut o instructiune prealabild, 'Inca Tribunalul nu se
poate desesizd pe motivul ca ar fi necesar un supliment de
instructiune, sau ar fi locul a se mai introduce in cauzd 5i
alte persoane.
Si in acest caz orice instructiune 5i orice noui investi-
gatiuni se vor face pe calea instructiunei orale direct de Tri-
bunal.
Numai atunci and Tribunalul ar constatd cd din in-
structiunea orald rezultd ca infractiunea comisd este 9 al-
ma, deci atunci and Tribunalul constatd ea nu mai este
competent, se va desesizd 5i va trimite afacerea la instruc-
tie conform art. 189 pr. pen.
597 5 S'ar puteà insä ca un tribunal care se gäse5te investit
cu o actiune directa sä constate ea' in ace1a5 timp la un ca-
binet de instructie se face pentru acelas fapt penal o in-
structiune prealabild.
a) Garraud, Traité d'instr. crirn, III, p. 473 Si IV p. 592-3; Dutruc,.
Ministére public, II, nr. 9, p. 1075; Vidal et Magnol, Cows, nr.1782 P. 912;
J. A. Roux, Cours, p. 614 nota 5; Le Poittevin, Code d'instr. aim, art.
182, nr. 122-4; a se vedea si in acest Tratat, vol. IV, p. 579 precum si nota
noasträ V. Dongoroz in Jurisprudenta Generala, 19.?3, speta 595.

www.dacoromanica.ro
 167

Am aratat in volumul IV, nr. 369 si 369' ca o ho-

tarire penala obtinuta atunci dud se urmà o instructiune
prealabila trebue sä fie socatitä ea null Ca atare Tribu-
nalul care se gaseste sesizat cu o actiune directa i consta-
td cA eu privire la aceias afacere se unneazA o instructiu-
ne prealabila, va suspenda solutionarea acelei actiuni pand la
terminarea instructiunei prealabile. In caz ca se va da or-
donanta de trimitere atunci se va proceda la conexare, iar
in caz de ordonanta de neurmarire actiunea va fi respinsa
existand autoritate de lucru judecat.
Z98 Citaflunile trebue sä cantina un termen de cel putin
trei zile, plus o zi pentru fiecare 20 kilometri, sub pedeap-
sa de nulitate (24). Nulitatea de citatiune mi se poate pro-
pune deck la prima audientA si mai inainte de a intra in
desbateri asupra foncialui, sau mai bine zis, inainte de arice
apArare (art. 180 p. p.). Deoarece legea de procedura pe-
nala nu aratä modul cum SA se faca predarea citafilar ni
comunicarea hotaririlar se aplica tot regulele procedurei ci-
vile, art. 474 proc. pen. se aplica numai in materie crimi-
nala (25).
-598 Termenul de trei zile pentru valabilitatea citatiunilor
este impus numai pentru prima audientä, untrue& ratiunea
acestui termen dilatoriu este de a lása inculpatului un
spatiu suficient de timp dela primirea citatiunei pentru a-si
pregati apArarea.
Aceasta interpretare se bazeaza pe litera i ratiunea
dispozitiunei din art. 180 care prevede termenul de 3 zile.
In adevar, acest text spune c5 nulitatea derivata din neres-
pectarea termenului de 3 zile nu se poate propune decAt
la cea dinfdiu audiengi, deci Ia celelalte audiente nu se mai
(ere s existe un spatiu de 3 zile intre primirea citatiunei
si ziva judecatii.
Pentru celelalte teimene va fi suficient ca citatiunea sA
fi fost inmAnata in ajun; fiindca ziva de judecata este in-
sasi termenul; ori citatia trebue sal preceada termenul.
24) Se admite cg la trIbunalele corectionale, contrar cu ceeace se
Intarnplä la tribunalele de simiI pollfle, termenul nu se poate scuTti.
Normand, (Traité, Nr. 1094).
25) Gas, II, 2254 din 15 Oct. 1913, Curierul Judiciar 1914, nr. 3, p. 24.

www.dacoromanica.ro
 168

Neobservarea celor trei zile mi poate fi invocatA cleat

de inculpat dna el este prezent In sedinta (a).
598 2 Citatiunile se emit de grefa tribunalului sau cAteodata
de a parchetului si se InmAneaza prin organele administra-
tive; comisari, sub-comisari, notari, jandarmi i chiar far:-
tori postali.
Sub raportul formei citatiunile trebue sa cantina nu-
xnele i pronumele celui chat, adresa unde se face citareap
calitatea in care este chemat citatul, instanta uncle este che-
mat, ziva i ora Infatiserei, cauza in care este citat (este
suficient aratarea numarului dosarului).
Procedufa TnmAnalei este aceias din procedura civila.
Pentru jandarmii rurali art. 155 din regulmentul jan-
darmeriei prevede expres modul inmAnarei citatiunilor.

598 3 Tribunalul in caz de neindeplinirea procedurei din ne-

glijenta celor insarcinati cu emiterea i InmAnarea lor, nu
poate pronuntA amenzi contra acestora decAt pentru prici-
nile venite in apel sau recurs dela judecAtorie (conform art.
66 leg. jud. de ocoa10.
Totusi cAnd neglijenta este a vreunui jandarm, chiar
dacA pricina este direct venità la tribunal, conform legei
jandarmeriei i regulamentului acestei legi (art. 155).Tni-
bunalul va putea pronunta o amenda pAna la 50 lei (astazi
500 conform legei majorarei amenzilor).
Va putea Iiisä Tribunalul atunci and constatä o va-
dila rea vointa din partea functionarilor s. incheie un pro-
CE s-verbal i sä aducA la cunostinta celor in drept aceste
abateri pentru a se aplicA covenitele sanctiuni disciplinare.

5984 In sistemul legei actuale formaiitatea citatiunilor nu

poate fi supleatä prin darea termenului in cunostinta In a-
ceasta materie IMprumutarea procedurei dare! termenului
In cunostinta din procedura civila nu poate avea loc, thud-
cA suplimentul analogic adica Imprumutarea unei dispoziti-
uni din alla lege nu este ingaduit deck cad legea de pro-
cedurA penalA ar aveA o lacuna. Ori aceasta lege prevede
a) veal Garraud, Instr. crim. vol. IV, p. 600.

www.dacoromanica.ro
 -- 169

ca chemarea se va face prin citatiuni, deci neexistand la-

cuna orice imprumut devine inadmisibil (b).
Cand legea de procedura penald a voit sa autorize ci-
tarea verbala a spus-o expres (art. 145 si 166 pr. pen.),
deci implicit in celelalte cazuri nu a admis o atare proce-
dura.
De lege cferenda suntem insa pentru darea termenului
in cunostinta intrucAt nu exista nici o ratiune care O. se
opunä la aceasta masura, dimpotrivä promtitudinea repre-
siunei o logitirneaza cu prisosinta (c). Legea poate cere si
celor chemati inaintea instantelor represive ca sa puma put-
na diligenta i sa urmareasca mersul procesulul penal me-
morizand macar termenele de judecata, caci nimic nu Ing .
duie a se creia o situatie privilegiata partilor in penal si in
special inculpatilor, i iaras nimic nu ne indica ca memoria
cuiva poate fi mai slaba in penal de cat in civil.
Tergiversarea multora din procesele penale este oca-
zionata tocmai de aranjamentele pe earl inculpatii le fac in
privinta citatiunilor provocand faimoasele lipsuri de proce-
durä cari se succeda in serii nesfarsite.
Pentru inculpatii liberati provizoriu am plops chiar
odata cu liberarea sal li se ia i o dealaratiune ca se vor in-
teresa singuri de termenele de judecata fara a mai primi ci-
tatiuni.
5985 - Citarea se va face intotdeauna la domiciliile aratate
prin actinne, ordonanta definitiva sau rechizitor, sau la cal
rezultat din dosand cauzei.
Daca inculpatul a aratat fie in cursul cercetarilor, fie
in timpuil instructiunei sau inaintea instantei de judecata un
domiciliu, el va fi citat totdeauna la acest domiciliu. Orice
schimbare de adresa trebue sa fie comunicata tribunalului,
altfel citarea va fi perfect regulata prin läsarea ei la domici-
IL aratat la inceput.
Cand un inculpat este cu domiciliul necunosout In mo-
b) Vezi nota noasta V. Dongoroz tn Curierul Indiciar, 1927, p. 105.
c) V. Dongoroz. In vederea unel mat promote reoreslunl, in Rev.
Penitenclarä, 1-922, nr. 1 1 V. Dongoroz, La prontezza della repressione e
le decadenze nelga proc. pen. In voltutml Per 11 Cluquantemario de ta RIvIsta
Penale, CUM dl Castello, 1925.

www.dacoromanica.ro
 1 70

mental sesizArei instantei, adresa sa neputându-se afla iii

cursul cercet5rilor sau instructiunei prealabile, atunci cita-
rea se va face la cel din urmA domiciliu cunoscut (confoim
art. 110 pr. pen. cari este o nonna general5), rArranând :n-
culpatului sà dovedeascg CA nu acela era ultimul au domi-
ciliu (d).
Pentru celelalte forrnalitäti iii lips5 de dispozitiuni ex-
prese se vor aplica pe cale de supliment analogic dispozit'a-
nile din procedura civil5.
598 Partea vät5matä, dac5 s'a constituit parte civilA, sau
dacal a eerut s5 fie citatä, tin va fi chematA cleat in cazul
and s'a constatat ca." si-a ales un domiciliu iii orasul unde
se aflà tribunalul (art. 179 si 65 pr. pen.), fiindca prompti-
tuiinea represiunei nu poate fi stanjenith. de lipsa de dili-
gent5 a pArtii vätAmate. Chiar dao5 s'ar ii lansat citatiune
pentru partea civilA in altä lacalitate, lipsa dovezei de in-
mnrare nu va face ea in cauzA sä se considere proce3u-
ra nec.omplectä, Ended o atare citatiune netrebuind sA fie-
emisà, ea este inexistentA.
Deasemeni in cazul când pricina trece la un alt tribunal
(prin trimitere sau stramutare) partea civilä rAmâne indato-
ratà de a-si alege un domiciliu la sediul acelui tribunal.
599 Prevenitul trebue sA se InfAtiseze In persoand and
e vorba de o infractiune ce se pedepseste cu inchisoarea, iar
dac5 infractiunea nu se pedepsste cu inchisoarea, el se
poate prezentà prin procurator, afard dacA tribunalul nu
ordonA prezenta personald a prevenitului (art. 181 p.
(26).
599 1 Ratiurnea pentru care legea cere prezentarea in persoa-
nA a inculpatului in pricinile cari au de object invinuiri mai
grave trebue cAutatà pe deoparte in vechiul sistem probato-
riu care consider5 interogatoriul ca un mijloc de investiga-
Pune, iar ipe de alt5 parte in consideratiunea cA justitia re-
presiva trebue sä impuna prin solemnitatea ei, i cel din-

d) Despre citarea prin Moniterul Oficial aceasta desi necerua de lege-

se dace totusi prin analogie sou cele dispuse in aTt. 483 alin. 4 pr. pen.
$1 art. 75 nr. 9 pr. civilä.
26) Vezi cele spuse la nr. 571.

www.dacoromanica.ro
 171

tdi care trebue sá simta cä o judecatä penalA e un act gray,

cola a fi chiar inculpatul. -
Deci interesul instructiunei orale inteo mAsurA si in-
teresul exemplaritAtii judecatii penale in altä mAsurà au con-
dus la aceastd exceptiune dela reguia generala ea oricine
poate fi reprezentat in justitie.
Ca un corolar deci neprezentarea inculpatului a fost
socotitä ea un act menit a ingreuià aflarea adevArului i ca
un gest lipsit de respect pentru justitie, si in consecin ta. le-
giuitorul care a inscris ca un mare principiu regula con-
tradictorialitAtii, a refuzat totusi orice aparare prin man-
datar inculpatului rebel.
599 2 - Dar regula prezentArii in persoanA prevAzutà de art.
181 pr. pen., este dupa cum am mai arAtat la nr. 532" o
exceptiune dela principiul general, consfintit si de procedura
penalA, ca oricine are dreptul de a face prim mandatar.ceea
ce el poate face singur. Astfel fiind exceptiunea trebuie sA
fie aplicata in limitele pe cari i le impune insAsi ratiunea sa
de a fi.
Prezenta inculpatului fiind determinatà de interesul in-
structiunei pentru a se proceda la o eventualà interogare,
urmeaza cal regula prezentArei in persoanA este conditio-
natA de insäsi päsirea la acte de instructiune oralà si la ju-
decarea in fond.
Prezenta inculpatului mai fiMd cerutä si de considera-
tiunea ca este util ca inculpatul sA-si dea seama de gravi-
tatea judecAtii penale, urmeaza iaräsi ca aceastA prezen-
tare este limitatA la actele de naturA a face sä se desfa-
soare judecata.
Pentru tot ce excede aceste limite reintrAm in regula
generala i comunA a dreptului de reprezentare (vezi cele
scrise la nr. 532" in acest volum).
MA dar, oridecateori nu se fac acte de instructiune o-
Talg sau nu se pAseste la judecatA in fond inculpatul va pu-
tea fi reprezentat (a); de ex.: inculpatul poate prin procu-

a) Garraud, Traité d'instr. aim. IV, p. 613; F. Ilene, Instr. orim.

VI, nr. 2856; J. A. Roux, Cours, p. 608; Le Poittevin, Code d'instr. crim.
art. 185, nr. 9-18; V. Manzini, Trattato di pr. pen. I, p. 486.

www.dacoromanica.ro
 1 72

rator sä ridice incidente cari nu ating fondul: ca incompe-

tentä, litispendenta, neregularitatea procedurei;- poate dea-
semeni prin procurator sa forrnuleze si sä sustina cereri
cari nici direct nici indirect nu prejudeca fondul: amankn
pentru Impiedicari binecuvantate, liberari provizorii, stra-
mutari, suspendäri de executare, etc.; poate in fine face
si sustine prin procurator o contestatiune la executare, Hind-
ca contestatiunea pune in discutiune chestiuni de forma, nu
de fond (b).
In acest sens trebue deci aplicarta dispozithmea din art.
181 pr. pen.
599 S Audien(ä. 0 pricina penalä se poate infatisà in una sau
mai multe audiente, In cursul carora se va face instructiu-
nea oralä, se vor solutiona toate chestiunile incidente, se
va desbate pricina in fond si se va da hotkirea.
Fixarea termenelor de audienta sunt lasate la aprecie .
rea judecatorilor, afara de primal tennen care nu poate fi
mai scurt de cel putin 3 zile, necesar valabilitätii primelor
citatiuni.
Judecatorii pot da chiar continuari, in practica InSti
continuarile se acorda nuniai dupd ce desbaterile au fost
incepute.
Audientele sunt publice, afara de cazffi cand s'ar diS-
pune sedintä secretä (vezi nr. 540 si urm. acest volum).
Audientele pot fi luate cu complecte constituite din alti
judecatori cat thnp nu s'au Inceput desbaterile (nr. 543 si
5994 -
unrn).
La fiecare audienta judecatorii sunt datori din oficiu
sä verifice regularitatea citatiunilor si in caz cand acestea
au vreun viciu atunci vor amanà pricina pentru altä data au-
dientä, dispunand a se face noui citatiuni.
Partile prezinte nu pot invoca militatea citatiunilor de-
cat In liniine litis, adica inainte de a se fi intrat in fondul
pricinei, lipsa insa a oricarei citari poate fi invocata in
orice moment Intrucat nu mai este vorba de acoperirea mini

b) Asurpra admisibilitatil reprezentitrii in eererea de suspendarea

mandatului Cas. II, dec. 4412 din 1926 in Jurisprudenta Generale!, 1927,
speta 489 cu nota neastel V. Dongoroz.

www.dacoromanica.ro
 173

viciu al unei citatiuni cari si-a ajtms scopul aduand pe eel

citat la judecata, ci de o pricina in care procedura nu este
complectA.
Deasemenea cu privire la cei citati dar absenti, viciile
de procedura pot fi relevate in orice moment, fiindca este
interesul justitiei represive de a nu se da hotarlri nevala-
bile, susceptibile de amilare.
599 5 - La prima audienta tribunalul va trebul sa verifice mai
Intâi regularitatea investirei sale si in cazul and constata ca
a lost in mod neregulat sesizat, atunci va anulh citatiunile
va aprecia dna e locul a se anulh i actul de sesizare ea
nul sau s acorde un termen pentru validarea lui atunei and
viciul este susceptibil de a fi indreptat.
De ex.: daca Tribunalul ar constath cd a foist sesizat de
o persoana care nu are dreptul de a pune in miscare actiu-
nea publica va anulh actul de sesizare; daca insa r consta-
th ea cal ce a facut actiunea aveh acest drept insa in loc
s'o adreseze primului-presedinte a adresat-o direct unei sec-
tiuni a tribunalului, atunci va anulh numai citatiunile i va
dispune a se trimite actiunea la primul presednte spre repar-
tizare.
Anularea sesizarii, nu impiedica o noua sesizare regu-
latä.
Daca tribunalul constata c e bine sesizat ii va verifich
atunci competinta (vezi nr. 612).

600 Interogatortil. Art. 186 p. p., fara sa distinga Intre ca.

zurile cand s'a faeut or nu s'a facut instructiunea prealabi-
la, ne arata care este ordinea in care se urmeaza procedu-
ra In sedintä.
Insa trebue observat Ca acest articol nefiind prescris sub
pedeapsa de nulitate, ordinea aratata de el nu e urmata
In practica tribunalelor. De ad unii autori au tras conse
cinta ä chiar lipsa interogatorului tm ar vicia procedura,
din eauza lipsei de sanctiune a legii, afara.de =Ill and s'ar
fi adus prin aceasta o atingere a dreptului de aparare (27).

27) Gas. LI, 845 din 11 Apr. 1912. Ci. Jud. 1912, Nr. 44, p. 527, (aceasta
mai icu seaml daa a luat cuvanthl sf s'a aplcat).. Veal si VII ley: Precis,

www.dacoromanica.ro
 1 74

Adversarii interogatorului sustin cä interogatorur este chiar

mai periculos in materie corectionala (28).
Noi nu credeni ca interogatonil ar puteà sLt lipseascd.
In adevar, pe tetneiul lipsei de sanctiune s'ar putea dedu-
ce ca nici o desbatere sa nu se faca inaintea tribunalelor co-
rectionale i procedura sa fie redusä la simpla citire a ac-
telor, sau chiar si mai putin. Unde ne vom opri insa in acest
caz ?
Ne pare contradictor ca interogatorul sa fie obligator la
instructiunea prealabila, care nu are atat de grave consecin-
te, sub motiv cä e un mijloc de aparare, i sa' nu fie obliga-
tor inaintea autoritatilor de judecatd, wide de asemeni se
face instructiunea, insä unde conseciniele sant cu mult mai
grave.
Recunoastem insä, impreuna cu Curtea noastra de Ca-
satie, ca, dna' inculpatul a lost prezent i aparat prin a-
vocat, neluarea interogatorului nu ii aduce prejuditiu sub
punctul de vedere al apardrii (29 si 29 bis). Daca insä, desl
a foist prezentat nu i s'a luat interogatorul si nu i s'a dat
cuvântul sd se apere, hotarirea e casabild (30).
601 Asupra efectelor rnarturisirei vom observa ca ea nu
are aceeasi putere in penal ca in civil, spre a servi de lucru
judecat. Mai intal martursirea in penal poate fi retrasà,
pe langa aceasta poate fi divizata când inculpatul, de e-
xemplu, recunoaste ca a ucis, dar invoaca provocarea or le-

ed. V-a, p. 331; Vidal: Cours, nr. 746; Cas. II, 2143 din 11 Sept. 1912,
Curierul Judiciar 1913, nr. 5 pag. 60.
Cas. fr. 24 Julie 1890, S. P. 92, I, 40. In orke caz lipsa interogato-
nulul la un apel nu atrage nulitatea diciI el s'a luat la tribunal. Cas. II
No. 852 din 1 Oct. 1901. C. iud. an X (1901), p. 646:
28) Lyon-Caen Rev. pa. XXXIV (1910), P. 439 si urrth
29) Vidal: Cours, No. 549 care arati i lurimprudenta francez..1.
29 bis). S'a decis deasemenea el; nici un text del lege nu prevede sub
pedeaps1 de nulitate luarea interogatorinlui inculpatului in instanta de
judecatä, in materie corectionalä. (Cas. 11, 804 din 26 Martie 1923, J arts-
prudenta generald 1923, sp. 602, pag. 239; Cas. II, din 1923, Jurisprudenta
Generald 1923, sp. 1053, pag. 431).
30) Cas. II, MO din 7 Noembrie 1912, Curierul Judiciar 1913, nr.
14, Pag. 167.

www.dacoromanica.ro
 175

gitima aparare (31 si 31 bis). Marturisirea e valabilä i poa-

te servl de baza a condamanatiunei, and e vorba de un mi-
601 1 -
nor de 15 ani (32).
In ceeace priveste natura iinterogatoriului, rothd sau
si procedura sa. se va vedeA cele sense in volumul IV nr.
415-426.
Despre forta probanta a marturisirei am vorbit la nr.
54219-542' din acest volum, deci trimitem la cele scrise
acolo.
Interogatorinl fiind in primul rand un mijloc de apa-
rare si numai in mod indirect un mijloc de investigatiune, in-
culpatnl are latitudinea de a refuzA sa dea vre-o lämurire.
In schimb credem Ca ar fi bine, cel putin de lege ferenda,
sä se impund instantei de judecata Indatorirea de a Intrebh
pe inculpat orideateori inculpatul Tut este asistat la desba-
teri de un aparator, daca intelege sä se lase interogat, iar
in caz de raspuns negativ sä se consemneze in sentinta a-
cest refuz.
Om;siunea acestei constatari va fi sanctionata cu nu-
litatea, fiindca interogatoriul devine unicul mijloc de apara-
re accesibil unul inculpat care MI are aparator, cad pe a-
ceasta cale a Intrebarilor cel mai simplu om tot poate for-

31) Cas. II, 2483 din 16 Sept. 1909: Jurisprudenta", 1909, Nr. 30; Cas.
II, 1931 din 9 Sept. 1911; C. Jud. 1911, No. 16, p. 190 (si tot acolo trib.
Iasi, sectia I, 699-911. Asupra interogatorului i maiturisirei in penal, vezi
si C. St. Bsie. Pagini juridice an. VI, nr. 90 din 1 Apr. 1912.
31 bis) Cu privire la mdrturisirea inculpatului juirisprudenta a decis
c5, dacä ea este facuta in mod spontan i Hag, a Ii provocaa prinj intreb5ri
inaintea unei instante judeatoresti, face deplina dovadii si este opozabilä
pIrtii care a facut-o, putand send la stabilirea culpabilitiii (Cas. II, 968
din 26 Martie 1924, Jurisprudenta generald 1924, sp. 1283, Dag. 692). De
asemenea nici tin text de lege nu cere ca mArturisirea inculpatuhti facuta
spontan in sedintä sä fie stilbSalisa de el (Cas. II, 2442 din 17 Oct. 1924
Jurisprudenta General?'" 1924, Sp. 2221, p. 1230).
Insä, in inaterie represivà judecata trebue sà-si trag 5. elernentele con-
vingerii sale, conform art. 1846 pr. pen. din desbatesile orale, Mal a tinea
seama ankturisirile fAcute Ia pniniele cercetriri $i chiar la instructia scris5,
daa aceastl narturisire nu caroboreazä cii alte probe sau indica (Jud.
Buccecea, 731 din 4 Aug. 1923, Curferul Judiciar 1924, mr. 7, pag. 111 cut
nota D. Alexandresoo).
32) Cas. II, 2500 din 12 oct. 1912, Curierul Judiciar 1913, nr. 10, P. 119.

www.dacoromanica.ro
 1 76

mulA tin rdspuns, pe and procedeul foarte uzitat in prattica

de a se IntrebA inculpatul fipsit de aparare, la sfArsitui des-
baterilor, ce are de spus, este complect irnpropriu pentru
oamenii sirnpli cari uluiti de pledoariile partei civile si re-
chizitorul procuroralui abia pot ingaimà cateva vorbe, fall
legatura si Vara curaj. Existenta interogatoriul la closarul
cauzei va fi indeajuns pentru a justifich indeplinirea obli-
gatiunei de interogare, dar daca nu exista o atare dovada
in dosar, va trebul sa rezulte din sentintal ca inculpatul lip-
sit de aparare a refuzat sa raspunza la interogator.
602 Se poate dà juramant de partea civila in apel, dupa
ce achitarea a ramas definitiva prin neapelarea procuro-
rului?
Curtea noastra de casatiune a respins negativ, insa de
sigur ca opiniunea aceasta este contrarie principiilor.
OdatA ce afacerea a capatat im caracter pur civil, tre-
bue a admite Tegulele legei civile (33).
Alte amanunte relativ la interogator se pot vedeà la
judecatorul de instructiune (34).
603 In practica ordinea procedurei in audienta este urma-
toarea: Intdi se striga partile, apoi se face citirea actelor din
dosar (34 bis), de ordinar de grefier, iar uneori de judeca-
tor, se ia interogatorul inculpatului, se asculta martorii, si
in fine dupal ce s'a dat cuvantul partii civile, procurorului
si prevenitului, se pronunta hoarirea.
Aceastä ordine, admisa si la Francezi difera de cea
prescrisa de lege, insa ea este rationald, si cum cea pres-
crisal in lege nu e sanctionata cu nulitate, mr putern, sa o
criticam.
603 ' Se admite si de doctrinal si de jurisprndenta ca in-
culpatui trebuie sa aiba cel din urma cuvantul daca el II

33) Cas. II, 1041 dial 10 Sept. 1904; C. Jud. 1904,14o, 76 ou nota In
sens contrarin de D. Alexandresco si de noi. Se poate chiar afirma at
seeasta e o deeiziune gresith.
34 bis) Dach din procesul verbal al hothrarei desi nu se arat hl. cal s'a
dat cetire actelor din dosar de chtre grefier, fnsh clach Tam fn consideren-
tele sale se referh la ele, nu se violeaza dreptul de aphrare (Cas, II, 11405-
923, Jurispruden(a Generald 1923, sp. 1037, P. 425).

www.dacoromanica.ro
 - 177 -
va cere. Cu alte cuvinte ultimul cuvânt pentru inculpat este
o norma In interesul exclusiv al acestuia, incat ea nu are a
fi respectatä decât numai daca inculpatul uzeaza de prero-
gativa ce i-o confera.
MA dar, daca incutpatul a cerut ultimul euvant i i
s'a refuzat, va existà un motiv de mulitate, bazat pe vio-
larea dreptului de aparare.
Si in privinta aceasta ea si pentru interogatoriu, ere-
dem ca de lege ferenda ar fi bine sä se prevada ca atunci
când indulpatul este lipsit de aparare sä se constate prin
insesi hotarire Ca a fast intrebat cel din urma dacä mai
are ceva de spus in apararea lui. Dacä in general cel mai
multi, nu vor prea aveà ceva de spus, vor fi Insà destui.cari
sä poata aduce un ultim cuvânt, ori legea i judecatorii nu
trebue sä impiedice acest ultim cuvânt, atunci când inculpatul
In ignoranta lui nu stie cal are dreptul sd-1 spuna. Deci revine
judecatorului s atraga atentia inculpatuhii lipsit de apara-
re ca are dreptul la ultimul cuvant i aceasta formalitate
este a se constath In insäsi hotarIre, sub sanctiunea nulitätii
in caz de omisiune.
Desigur nulitatea se va acoperi de cele mai multe ori
prin apel, dar ea -trebue sa existe In tlege-perrtru ca s'ar pu-
tea Intânipla ea um tribunal sä creaza ca judeca In prima
instanta. i In realitate el sd judece In prima si ultima instan-
tä i atunci nulitatea nu s'ar mai puteà aeoperl prin apel.
604 Trebue sä observant ca.' art. 186 al. final p. p., cere
ca sentinta sa se promunte ehiar in ziva desbaterilor, dispo-
zitiunea dictata probabil in scopul ca judecatorii sä nu fie
influentati. Credem ea dispozitiunea nu e rationalà, de oa-
rece judecatorii influentabili, dna vor exista., pot sä fie in-
fluentati i inainte de desbateri.
In afara de aceasta, acelas motiv poate existà si in
civil, unde legea permite expres arnanarea, care poate chiat
sä foloseasca judecatorilar pentru a citi si a reflecta. asu-
pra punctelor dificile de drept.
Ce se Intimpla Tana daca judecata im s'a pronuntat in
aceeasi zi? Dupa jurisprudentä mu existä militate, de oarece

www.dacoromanica.ro
 - 1 78 -
legea nu a prescris nulitatea nici in acest caz, solutiunea ni
se pare juridicä (34 bis).
605 - Martorii. Noi am vorbit despre martori in materia in-
structiunei prealabile si la tribanalele de simplä politie (35),
putine observatiuni mai avem de adäogat.
Martorii se ascultä cu aceleasi conditiuni ca i la pri-
ma instantä, art. 185, omite sä citeze si art. 153 si 154 p.
p., ins4 nu existà nici o indoiald cä,. i aceste douä articole
se aplica" si la tribunalele corectionale, fiindea nu este nici
un motiv de a se admite solutiunea contrarie. In textul
francez legea se referà expres si la aceste douà articole (36
si 36 bis).

34 bis) In acelas seas Gas. II, 2335 din 8 Oct. 1924, Jurisprudenta
Generald 1924, sp. 2176, pag. 1201. Insa daca instanta de judeeata a pronurp-
tat hotararea peste opt zile dela desbaterilor, magistratii pot fi pasibill
de o pedeapsa disciplinara (Gas. II, 24 din 10 Febr. 1922, Jurisprudent('
(Jeneralti 1923, sp. 136, mg. 51).
35) N-rile 399, 414 si 573.
36) Gas. II, 1554 din 12 Mai 1910 Jurispr. an. III, Nr. 23, p. 561, nu
amnia ca adanite acest lucru, dar chiar a decis ea nu e destul a se spune
a marturii au jurat dupa ritul mozaic, ci trebue sa citeze art. 153 p. p.
or a reproduce textul acelui artleol.
36 bis) Cu privire la persoanele cart pot sd depund, jurisprudenta
a fkut variate apItcatiuni. Astfel s'a decis c nici un text de lege nu o-
preste ea depozitia ca Martor a unei rude a reclamantului sa nu fie tuna
in seama de instanta de judecata (Cas. II, 1703 din 28 Sopt. 1923, Innis-
prudenta Generald 1923, sp. 1430, pag. 629. De asemenea niei oarnenii de
serviciu al partii reclamante (Cas. II, 1626 din 19 Sept. 1923, Jurisprudenta
Generald 1923, sp. 1431; pag. 629 Cos. II, 1769 din 25 Ernie '1924, Jurispru-
den(a Generald 1924, Sp. 2071, pg. 1138).
Rudele piirtii civile pot fl ascultati ca martori sub prestare de Jura-
mant (Cas. II, 400 din 11 Febr. 1924, Jurisprudenta Generald 1924 sp. 644,
pagina 377. Gas. LI 1736 dim 1923 Jurispruden(a Generald, 1923, speta 1432)
IDe asemenea nici oamenii de serviciu al partii civile nu pot rfi inlaturati
(Cas. II, 1626-923, Jurispruden(a Generald 1923 sp. 1431: Cas. II, 1769 din
25 Iunie 1924, furisprudenta Generald 1924, sp. 2071, pag. 1138).
Cuscrul sau afinul umui sot nu poate fi ascultat ca martor in aen-
/urea Indreptaa contra acestuia dins urrnä, KlacA acuzatul se outline. (Gas.
crlm. fr. 11 August 1914; Journ. des Parq. 1915, pag. 232 si Jarispruden(a
Generald 1924), sp. 297, pag. 148).
Unchiul =Ulm acuzatului, precum si veril lui pot di insa ascultati ca
martori (Cas. crim. fr. 20 aug. 1914; Journ. des Parq. 1921, pag. 911 SI
Jurispruden(a Generald 1934, sp. 298, pag. 148).

www.dacoromanica.ro
 1 79

606 --- Martorii sunt datori sal vind când sunt chemati si sä
depuna, altmintrelea ei pot sa fie pedepsiti cu amenda Vana
la 200 de lei, si chiar adusi cu forta (art. 77, 78, 155, 185,
329 si 377 p. p. (37). Cei in proces cu inculpatul pot de-
pune ca martori, fiindca nici un text de lege nu-i opre5te (38).
Persoanele care au drept la secret profesional, pot sa
fie constrânse sa villa, se admite insä ea nu pot fi silite sa
depuna', si chiar daca au depus, fiind autorizate, depunerea
lor se considera ca ma si nevenità (39).
607 Martorii trebue sa depuna de ceeace au vazut si auzit
ei insisi, iar nu de spusele altora, fiindca aceasta proba, pe
care dreptul englez si american o interzice este foarte pe-
riculoasa. \Tom observa dealtmintrelea ca, in sistemul pro-
belor de int/nä convingere, aceastä restrictiune imi mai
are imgortanta.
608 Relativ la forma depozitiunei martorii, Curtea de ea-
satiune franceza face distinctiune; la jurati procedura tre-
buind sa fie oralà, se interzice orice fel de citire de depo-
zitiuni de martori, inaintea depozitiunilor orale, chiar daca
martorul nu e prezent (40), din contra la tribunalele corec-
tionale aceasta e permis fiindca acolo procedura nu este e-
sential si exclusiv orala (41 si 41 bis).
609 In fine vom observa cu Normand cal depozitiunile mar-
torilor luate de grefier au mare importanta, de oarece de
Insä rudele reclamantului nu pot fi ascultati co martori sub Pres-
tare de juramant in actiunea de despagubiri civile In fata instantelor co-
reetionale (Jud. Parincea, Jurn. 16 Febrr. 1924 Jurispruden(a (Jenerald
1924, sp. 590 pag. 307). Bra vorba de sotia.si fiul reclamantulni.
37) Vezi Nr. 403, nota L .
38) Cas. II, 3172 din 4 Decernbrie 1912, Curiera Judieiar 1913, No.
24, pag. 287. Si dac5 Tribunalua nu face tuentiune asupra intânipinacrii de a
nu se tine seamX de azele depuneri, aceasta nu.e motiv de casare. blend
ni se pare indoios. (Gas. II, 3172 din 4 Dec. 1912, eaci, lac).
39) Vezi bibliografia in Vidal GOUTS, No. 734 nota 1.
Ins6 judele instructor poate sa.- fie asoultat ea rnartur. Gas. fr. 1 Febr.
fel. 1839, P. 40, I, 184; 12 Dec. 1845, S. 46, I, 398, P. 46. I, 125; 8 Aug. 51,
S. 52, 1, 22. P. 53, I, 450.
40) Cos. Er. 28 August 1884, S. 85, I, 326. P. 85, I, 784.
41) Cas. fr. 18 Iulie 1884. P. 85 I 326.
41 bis) In acelas sens Cos. II, 880 din 18 martie 1924, Jurisprudenta
Generald 1924, sp. 1027, pag. 555.

www.dacoromanica.ro
 180

ordinar in lapel nu se asculta din nou martorii i judecatorii

se intemeiaza. pe =este depozitiuni (42 si 42 bis).
610 Proba ou martori in civil nefiind adImisä de lege pen-
tru o valoare mai mare de 150 lei, nmi poate sa fie adandsa
nici in penal pentru dovedirea obligatiunei care serva de
baza infractiunei (43).
Daca inculpatul nu stärue pentru ascultarea martori-
lor absenti, nu poate invoca drept motiv de casare neas-
cultarea dor, fiindca se presupune ca a renuntat (44).
610 ' Pentru tot ceeace priveste modul audierii martorilor
a se vedea cele scrise in volumul IV, nr. 403-414", iar des-
pre forta probantä a aratarilor facute de martori trimitem la
nr. 542" si unm. din acest volum.
Cu privire la juramantud martorilor ne-am ocupat dea-
semeni la nr. 5731-5738 din acest volum, incat ne referim
la cele aratate acolo. Formula juramantului si la Tribunale-
le corectionale va fi tot cea din 153, pr. pen., des). acest text
nu se gaseste enumerat in art. 185 alin. udtim. Gum insä in
textele privitoare la tribunalele corectionale nu se prevede
alta formula, pe cale de supliment analogic trebue sä recur-
gem la art. 153 pr. pen. referitor la tribunalele politienesti.
611 Procesele-verbale. Relativ la procesele-verbale, care
serva ca dovadd in materie penalà, legiuitorul in art. 185
pr. pen.., face o distinctiune tot atat de putin rationala ca
aceea din art. 152 pr. pen., la care trimite, relativ la forta
doveditoare a proceselor-verbale. E greu de inteles pentru
ce declaratiunile facute inaintea unui ofiter de politie judi-
ciara competent de a functiona, sä poata sa fie atacate fara

42) Normand: Traité N. 1098.

42 his) S'a dads ined, c formalitartile prescrise do lege cu primire la
consenmarea depozitiunilor de martori find chestiuni de proceduza nu pot
11 propuse deadreptul la casatie, dad, nu au fost propuse la instanta de fond
(Cas. If, 1130 din 15 Aprilie 1924, Jurisprudenra Genera ld 1924, sp. 1219,
nag. 659).
43) Jurisprudenta constantä. Vezi intre altele. Cas. II, 3958 din 16.
Dec. 1909, B. 1476. Deasemeni si la Francezi marl nenumAratele deciziuni
toate ,in acelasi sens in G. Le Poittevin. Instr. Calm. Art. 3 apendice,
N-rele 41-48. Autorii sunt unanimii In acelas sens (ibidem).
44) Cas. II, 1795 din 11 Sept. 1913, Curierul Judiciar 1913, nr. 78,.
pag. 824.

www.dacoromanica.ro
 181

sä se ceara inscrierea in fals, cum e regula generalä (45 si

45 bis).
In caz de procese-verbale relative la delicte legea cere in-
scrierea in fals numai pentru procesele-verbale dresate de
procurori, substituti de procurori, si judecAtori de instruc-
tune, cu alte cuvinte pentru ofiterii de politie judiciarà ma-
gistrati (46). La acestia trebue sä adaogaim, dup5. legea ju-
deatoriilor de ocoale din 1907 si pe judecgtorii de ocoale.
611 1 - Cu privire ia forta probantä a proceselor-verbale si a
conditiunilor necesare pentru valabillitatea acestora ne-am
ocupat in volumul IV, nr. 327-333. Trimitem deci la cele
scrise acolo.
Obseram numai cà si in materie de delicte sunt foar-
te multe legi speciale cari prevad forta probanta a pr,oce-
selor-verbale panä la inscrierea in fals i aceasta chiar
and acele procese-verbale nu au fost dresate de persoa-
nele indicate limitativ de art. 185 pr. pen.
611 2 - In afarä de interogator, martori i procese-verbale Tri-
bunalul va exa.minà i va supune discutiunilor i celelalte
probe materiale, orale sau scrise cari au fast administrate
in cauza.
Tribunalul va puta ordonh chiar din oficiu adminis-
trarea unor probe, (vezi nr. 542" din acest volum).

45) Confr. No. 574.

45 bis) S'a mai decis oä procesele werbale dresate de procuror in
materie corectionala nu pot fi conkatute de inculpat prin proba contrarie sau
en martori deedt atunci când contin constat5ri filcute direct de el prin
propriile sale simtmi, mi si cele indirecte, cfacute tle persoanele chernate In-
naintea sa (Cas. II, 1496 din 29 lunie 1923, Jurisprudenta Generald 1923,.
sp. 925, pag. 282) ofr. si Cas. II, 1690 din 24 Dec. 1923, Jurisprudenta Ge-
nerald 1924, sp. 514, pag. 266).
In acela sens pentru functionarii varnali in ceace priveste procesele-
verbale de constatarea until delict de constatarea contrabandelor (Trib. Do-
rohoi 1743 din 7 Oct. 921 Jurispruden(a Generald 1923 SP. 986 Pag. 403).
Contra iproceselor verbaie de constatarea unui delict de audientl pro-
ba cu martori nu este admisibilä (Cas. II, 465 din '1924, Jurisprudent(' Ge.
!Jerald 1924, sp. 2062, pag. 1133).
46) Procesul-vetbal dovedind ultragiul unui ludecätor cind e dresat
de Insusi acel judeeator nu admite proba oantrarie decal prin inscrierea
In dais. Cas. II, 1820 din 31 Main 1910, Jurispr. an. III, NT. 24, p. 378.

www.dacoromanica.ro
 182

611 3 In fine Tribunalul din oficiu va trebui sä pund in dis-

cutiune atunci and ar rezulta din datele cauzei orice ches-
tune cari ar interesa. actiunea publick i solutionarea prici-
nei: amndstie, prescriptie, fucru judecat, provocare, legi-
timä aparare, etc., daca aceste chestiuni nu sunt ridicate de
parti.)
612 judecata i hoteirirea (47). Tribunalul, inainte de ,a
judeca afacerea in fond trebue sa hotarasca asupra compe-
tentii sale si asupra chestiunilor prealabile or prejudiciale.
Daca prevenitul lipseste el nu trebue &A fie osandit deck in
caul cand se aduc dovezi indestulatoare de vinovatia lui
(argument a fortiori tras din art. 150 pr. pen.).
Tribunalul se declara incompetent dacd fapta este o
cams& si in acest caz el poate da indatä un mandat de de-
punere sau arestare i sa trimità pe prevenit inaintea Jude-
catorului de instructiune competent. Daca insa crima nu se
pedepseste deck cu degradarea civica, tribunalul nu poate
da mandat de inchidere contra prevenitului (art. 189 pr.
penalà).
Daca fapta constitue o simpla contraventiune, aface-
rea se trimite la judeckorul de ocol, afarà dacà toate par-
tile consimt a se judeca de tribunal, in care caz tribunalul
judeca fàrà drept de apel (art. 188 pr. pen). Tot asemenea
se va proceda, cu toate cä legea nu spline acest lucru, cand
va fi vorba de im delict de competenta judecatoriilor de o-
coale.
Daca fapta nu constitue nici o infractiune, sau daca pe-
deapsa e prescrisa, or nu se dovedeste ca e comisä de pre-
venit, tribunalul achitA i statuiaza asupra daunelor interese.
<art. 187 pr. pen.) (48). Infine, claca fapta constitue un delict
de competenta tribunalelor corectionale, tribunalul aplica pe-
47) In Franta judecata afaoerilor corectionale e barte repede; pro-
portiunea afacerilor corectlonale care s'au judecat in prima lung au orescut
dola 32 la 78. Tarde: Criminalité comparée, p. 99.
48) D. St. Stdtescu &rata CA voate sA fie achitare i in corectional,
fiindcA argurnentele contrare din Franta nu existA la noi. 1) Nici un text
nu itnentioneazA achitarea la oorectional. Art. 10 $1 11 pr. pen. la nol sunt
in partea generall. 2) Nu se pot acorda daune inculpatuluEl In corectional.
La noi lipseste covantul ses care in Franta provioacg aceastA solutinne.
Drepbul, 1893, (an. XXII), Nr. 33, P. 262 $1 urm.

www.dacoromanica.ro
 - -183

deapsa prescrisä de lege, si hotaraste asupra despagubiri-

lor civile si cheltuelilor de judecata (art. 190 pr. pen.).
612 1 Conform art. 189 pr. pen., atunci and tribunalul con-
stata ca faptul este o crima, isi va declinà competinta si va
trimite afacerea Ia judele de instructie.
Acest text in practica a dat loc la discutiuni. Astfel
s'a pus intrebarea daca procedura trimiterei la judele de
instructie trebue sä aiba loc intotdeauna sou numat atunci
când tribunalul a fost sesizat printr'o actiune directa sau
un rechizitor introductiv direct. Cu alte cuvinte se aplica
sau nu art. 189 pr. pen. in caul and tribunalul a fost se-
sizat printr'o ordonantä de urmarire sau o deciziune a Ca-
merei de punere sub acuzare?
Textul legei nu distinge i noi credem cä procedeul
este general. Se poate prea bine ca o afacere desi a trecut
prin instructiunea prelabild, totusi cu ocaziunea instructi-
unei orale sä se descopere noui circumstante necunoscute in
momentul and s'a dat ordonanta definitivä, care nu numai
ca agraveaza invinuirea dar Ii schimba i calificarea. Ori
instanta de judecata este sesizata numai cu faptul aratat in
ordonantä, fapt care se absoarbe insd in noua calificare
pentru care tribunalul este incompetent. Deci firesc este ca
tribunalul sa trimita afacerea la judele de instractie pentru
a efectuà noi cercetari si a procedà la sesizarea Camerei de
acuzare care va decide trimiterea la Curtea cu jurati. De-
sigur, in atari cazuri, judecatorul de instructie va redeschicle-
instructiunea, conform art. 241 pr. pen., va adun'a noile pro-
be si va transmite dosaruI Camerei de acuzare, cad Hind
vorba de fapte noi, instructiunea poate fi redeschisä.
Daca insa judele de instructiune sau Camera de acu-
zare pe baza nouilor cercetari gaseste ca faptul continua sä
fie un delict i dispune a fi sesizat din nou tribunalul, a-
tunci e datoria Parchetului sä ceara dela Inalta Curte de-
casatie regularea competintei.
612 2 Chestiunea prezdinta insa oarecare dificultäti atunct
and tribunalul sprijinindu-se absolut pe aceleasi fapte pe
care le-a avut in vedere i judele de instructie sau Came-
ra de acuzare, gaseste totusi ca acestea au calificat gresit
ca delict invinuirea, ea fiind in realitate o crimä.

www.dacoromanica.ro
 184

Stim cä ordonanta definitivd de urmArire ca i deciziu-

nea Camerei de acuzare nu este imperativd cu privire la
calificarea faptei i deci la stabilirea competintei. Deci ii-
ber va fi tribunalul sä schimbe calificarea i sd-si decline
competinta. Dar in acest caz a retrimite dosarul la judele
de instructiune ar InsemnA cä Tribunalul sd ceard acestui
magistrat sd se dezia, adicä sd-si modifice prima ordonan-
id. Cu atat mai mult retrimiterea devine improprie atunci
and instanta care calificase faptul delict, fusese Camera de
acuzare.
De aceia credem a, in atari situatiuni revine Parche-
tului sd. sesizeze imediat Inalta Curte de casatie pentru re-
gularea competintei (a).
612 3 --- Judecand tribunalul este dator sä priveascd faptul im-
putat sub toate calificdrile de care el ar fi susceptibil, iar
nu numai in raport cu calificarea ardtatd prin ordonanta
definitivd, sau prin rechizitor, ori prin actiunea directd.
Dacd desbaterile s'au flout numai iii jurul calificarei
arAtate in aceste acte i daa tribunalul ar crede Ca faptul
imputat i dedus Ir judecatd ar putea luà altd calificare va
trebul sa pund in vedere pArtilor de a discuth invinuirea si
sub acea calificare. Aceastd procedare este impusd de in-
sAsi principiul contradictorialitAtii i intereseazd direct
dreptul de apdrare, fiindcd orice invinuit are dreptul sd se
apere atat in f apt cat si in drept. Ori atunci and se schim-
bA calificarea unui fapt färd ca acuzatul sd fi discutat noua
calificare, inseamnd a in raport cu aceastd noud calificare
el nu s'a apdrat in drept i deci va fi motiv de nulitate, bine-
inteles acoperibil prin apel.
613 Dacd prevenitul nu se prezintd, el este judecat in lip-
sa cu drept de opozitiune in terrnen de 5 zile dela primirea

a) In practica totdeauna dosarul cauzei s'a trimis Parchetului care a

repairtizat pricina la un alt cabinet de instructie, sau a solicitat regularea own-
petintei. Vezi: Le Poittevin, Code d'instr. crim. art. 193 nr. 26 si urm.;
Garraud, Traité d'instr. crim. IV, nr. 1560. Jurisprudenta i doctrina Iran-
teza au dads a trimiterea la judele de instructie nu poate aNea loc oonforM
art. 193 (189 roman) de cat in caz de actiune directä nu si atunci cand exista
o ordouantS sau o decizle de trimitere, intrucat In acest oaz instantele de
instruetiune s'au desesizat.

www.dacoromanica.ro
 - 185 -
copiei de pe sentintä, i daca nu se prezintä nici la noul
tennen, opozitiunea se anuleaza, si nu ramane alt mijloc
decal apelul. 0 alta opozithme este inadmisibila (art.
182-184).
613' Cu privire la achitare i absolvire si la efecteie lor asu-
pra actiunei civile se va, vedea cele spuse in volumul IV, nr.
214-217g.
Deasemenea trimitem la vol. IV, nr. 226 si urm. i 2181
In tot ceeace priveste efectele stingerei actiunei publice:
moarte, amnestie, prescriptie, abrogarea legei, etc. asupra
actiunei civile.
In toate aceste cazuri Tribtmalul va putea dispune insä
confiscarea obiectelor susceptibile de coofiscare i va li-
chida cheltuelile de judecata.
613 2 Dnä tribunalul hotardste ca faptul este dovedit si intra
in competinta sa, iar vinovatia inculpatilor este stabilita,
atunci va pronunta condamnatiunea, va solutiona cererea
de despagubiri civile, va ordana restitutiunile cuvenite si
confiscarea obiectelor supuse confiscarei (art. 37 c. p.) i va
Uchida cheltuelile de judecata (art. 190 pr. pen).
614 'Quid daca inculpatul desl prezent nu raspunde la in-
terogator? Lucrul se poate intampla cand inculpatul este
adus la judecata fiind in inchisoare preventiva.
In acest caz se va considera el prezent or absent, si va
avea drept de opozitiune?
Vom studia aceasta chestiune and vom vorbi despre
opozitiune.
615 Vom spume in fine a originalul sentintei, sau cel pu-
tin dispozitivul se subscrie de judecatori, chiar In ziva
(lath sentintei, i daca e definitiva se executa prin procu-
ror (art. 192 si 193).
615 ' In tot ceeace priveste fonnele i continutul sentinte-
lor Tribunalului trimitem la cele expuse la nr. 543 si unn.
din acest volum.
In frontispiciul sentintei se vor trece numele i gradul
judecatorilor i acelea ale reprezentantului Ministerului pu-
blic. Se va aratà apoi numele si calitatea partilor, obiectul
procesului, modul sesizarei tribunalului i fehil in care s'a

www.dacoromanica.ro
 - -186

desfäsurat procesul, enuntandu-se probele ce s'au. admi-

nistrat i concluziunile puse de pdrti. practicaoa).
Apoi se va trece la expunerea faptelor constatate
la analiza probelor careia ii va urma anotivarea in f apt si
in drept (considerentele).
In fine la urma se va inserà solutiunea data cauzei sub
toate raporturile: penalitate, despagubiri, restitutiuni, etc.
(dispozitiv).
Sentinta va fi datata cu data pronuntarei i va fi sem-
nata de judecatori si de grefier.
615 2 In afara de hotäririle asupra fondului, Tribunalul poa,
te fi chemat in cursul procesului sà se pronunte si asupra
unor chestiuni incidente contencioase. Hotäririle date in pri-
vinta acestor incidente se vor cansemnà in scris, fie in jur-
nalul sedintei respective, fie separat printr'un jurnal aparte.
$i intr'un caz si in altul hotarirea incidenta va fi motiva-
ta, iar jurnalul semnat de toti judecatorii cari au pronuntat
acea hotarire.
Cand chestiunile incidente au fost unite ou fondul sau
au lost ridicate chiar in sedinta in care s'a judecat fondul,
atunci solutionarea i motivarea lor se va face chiar in sen-
tinta care rezolva pricina in fond.
6153 Incheierile prin cari tribunalul ordona o masurd oare-
care in Vederea administrarii probelor, sau incuviinteazd o
proba, sau ia o dispozitiune interesand instructiunea orald
judecarea pricinei se vor constath fie prin jurnalul Sedintei
respective, fie prin osebita redactiune i \Tar fi semnate de
toti judecatorii, intrucat ele emand dela complectul de jude-
cata al Tribunalului.
Amandrile trebuesc deasemeni sa fie canstatate prin
jurnale semnate de complectui de judecatd, fiindca o amana-
re implica fixarea unei alt termen de judecatd, care este
un act de competinta complectului din moment ce pricina
a venit in fata sa.
Cand insä desbaterile au fost inchise i s'a amanat pro-
nuntarea, aceasta amanare ne mai implicand pentru parti
fixarea unui alt termen de judecatd, ea poate fi constatata
prin simpla mentiune fäcuta In sentintä, ca pronuntarea nu
s'a Mut chiar in ziva cand desbaterile sau inchis aratan-

www.dacoromanica.ro
 - 187

du-se ziva pronuntarei pentru a se puteh verifica dacd la

acea data tribunalul mai era sau nu'bine compus.
Deci lipsa jurnalului de anInarea pronuntärei nu a-
trage nulitatea, acest jurnal neproducand nici un fel de con-
secinte juridice, fiind un simplu act de administratiune inte-
4
rioara a Tribunalului.
615 - In tot ceeace priveste felul in' care probele au fast ad-
ministrate, modul in care a decurs instructiunea orald, sus-
tinerile 5i concluzinnile formulate de part, toate acestea se
vor constata prin procese-verbale, semnate de magistratul
care a prezidat 5i contrasemnate de grefier.
Procesele-verbale pot fi supleate in cursul procesului
prin jurnalele de 5edintä in care se va constata 5i ceeace
s'a petrecut in fiecare 5edinta. Nevoia unui proces-verbal se-
parat apare atunci cand dupd inchiderea desbaterilor T111 se
pronunta in aceia5 zi hotarirea. In acest caz va fi neaparat
nevoie de un proces-evrbal care sa constate cel putin susti-
nerile pärtilor. Constatarile acestui proces-verbal vor putea
fi reproduse in sentintä, insä tot atat de corect este a se fa-
ce numai mentune despre procesud-verbal trimitandu-se la
cele cuprinse in ele.
Procesul-verbal am spus ca este valabil din modrient ce
este semnat de magistratul care a prezidat 5i de grefier. A-
ceastä solutiune se impune pe cloud consideratuni:
Pre5edintele avand conducerea 5i politia 5edintei, con-
statarile facute de el despre tot ceeace s'a petrecut in 5e-
dintt, capätà suficienta autenticitate.
De aceia interogatoriile, deptmerile de martor, confrun-
tärile sunt semnate numai de pre5edinte 5i grefier, sem/Mu-
ffle acestora dand autenticitate mentionatelor acte. Corn-
plectul tribunalului nu este chemat a sernna i da autenti-
citate decal hotaririlor, incheerilor i jurnalelor prin care
s'au solutionat chestiuni contencioase sau s'aa ordonat ma-
suri ce intrau in caderea intregului complet sa" le ordone.
Pentru constatarea autentica MO a rnodului in care au de.
curs desbaterile, a prezentii sau absentii partilor, a sustine-
rilor lor, este suficienta semnatura pre5edinte1ui i grefieru-
lui, fiind in caderea pre5edinte1ui de a da seama de tot ce
s'a petrecut in 5edinta prezidatal de el.

www.dacoromanica.ro
 188

De altfel avem i un argument de text. Se Vie ea in

procedura penala atunci and in dispozitiunile privitoare la
desfasurarea procesului penal inaintea unei instante nu a-
vem reglementat un anumit act, irebue sa cautam in pri-
mal rand daca acelas act nu se gaseste disciplinat in proce-
dura altei instate penale. Pe baza acestui principiu s'a ex-
tins la toate instantele dispozitiunile din art. 396 pr. pen.
privitoare la termenul de recurs; tot a-3tfei dispozitia art. 337
pr. pen. privitoare la interpreti i maitori surdo-muti; sau
art. 241 pr. pen. privitor la redeschiderea instructiarei si
altele. Ori in procedura penala gäsim pomenit i reglemen-
tat acest act de procedura ash numit proces-verbal de se-
dinta in art. 395, care prevcde Ca proceiul-verhal va fi
semnat de presedinte i grefier, Ori, daca legiuitoru a ho-
tarit cu privire la desbaterie Curtilor cu jurati ca consta-
tarea acestora capata autenticitate prin semnatura presedin-
telui i grefierului, aceasta regula devine generala pentru
toate instantele fiindca traduce sistemul legiuitorului care
a inteles sa incredinteze presedintelui constatarea celor pe-
trecute in sedinta. Deci semnatura magistratului care a pre-
zidat si a grefierului este indestulatoare in materie penala
oricare ar fi instanta pentra a constath in mod valabil
autentic cele petrecute in .edintä.
6155 Reforme. Sub raportul modificarilor ce s'ar puteh -a-
duce organizarii i functionärii tribunaielor corectiona!e, sau
facut numeroase propuneri, unele mai generale prix ind in-
treaga justitia represiva, altele speciale tribunalelor corc_-
tionale (a).
Oredem cä urmatoarele reforme se impun:
1) Specializarea tribunalefor corectionale, ca instate
cu juridictiune exclusiv penala.
2) Repartizarea mai corectä a delictelor sub raportul
competintei grin trecerea deliCt?.lor mai usoare in competin-
ta judelui de ocol i prin readucerea la Tribunal a delicte-
lor grave cari se judeca astazi in prima instanta de Jude-
catoriile de ocoale.

.a) Vezi Garraud, Instr. Grim. vol IV, p. o48-6S.

www.dacoromanica.ro
 189

3) Admiterea procedurei darei termenuiui in cunos-

ting.
4) Acordarea dreptului de a se aduce marbrii cu man-
date chiar dela prima infatisare.
5) Posibilitatea pentru parti de a convenl de acord cu
Ministerul public sa se intre in lesbaterea fondului numai
pe baza instructiunei prealablle, rimanand tribunalului drep-
tul de a ordona facerea instructiunei oralä atunci and nu
si-ar putea forma convingerea din probele adunaie la Jude-
catorul de instractie.
6) Dreptwl pentru partea vatamata atunci cand a facut
actiune directa sd-si retraga actiunea clack' M'fistcrul pu-
blic nu si-o insuseste.
7) Acoperirea viciior privitoare la citatiuni (cu ex-
ceptia termenului de trei zile pentru prima citatiune prin
prezentarea partilor.
8) Dreptul de a se cere probatorii pe cale cTe petitiune,
si a se incuviing. administrarea lor sub rezerva discutari;
admisibilitatii lor Ia termen.
Toate aceste reforms ar spori plomptitudinea judeca-
filor penale i ar descongestiona malt tribunalele it rectio-
nale.

Titlul III. Instal* ordinare cu competinta specialL

615' Am vazut din cele expuse pSna klcum ca competta or-
dinara in materie de contraventiuni o are judecatorul de
ocol, iar In materie de delicte tribunalul, asa dupà cum vom
vedea mai departe cä in materie criminala competing or-
dinara o au Curtile cu jurati. Acestor instate cu competin-
g ordinal* le yevine sa jude ii prima instang sau in
prima si ultimä instang infractiunile respectiv date in
competinta lor.
Simt alte instate a caror competing ordinara este de
a statua asupra cailor de atac: apeluri sau recursuri si care
deci nu smit sesizate cu cercetarea pricinilor penale decat
dupa ce ele au trecut prin judecata uneia sau a doua in-
state.

www.dacoromanica.ro
 - 190
Exceptional legea de procedurfi penala sau aite legi au
creiat pentru aceste instante sup-rioare i o co riptAil.ta spe-
ciala pe l'ang6 cea ordinal* disp.inând ca anumii% p! icini sa
fie trimise direct in judecata acestor instante cali vor ju-
deca deci in prima, dar in acelas thnp i ultirnã instanta a-
cele pricini. Exceptiunile sunt motivate pe consideratiuni
privind fie natura circumstantial'," a infractiunei, fie calita-
tea speciala a invinuitilor.
Despre organizarea i functionarea Curfilor de apel 5i
Curtei de casatie ne vom ocupà in capitolul privirer la apel
si recurs. Ad vom trath numai compL tinta speciala a acestor
instante.
6157 Curtea de apel judecä ca priL i i uItim iip.tanta ur-
matoarele infractiuni pe cad le enumeram in ordinea cla-
sei lor:
a) Contravenriunile: 1) atuaci cAnd cu ocaziuma jude-
carei unui apel Curtea constata cà gresit intractiunea a
fost calificata delict i and nki. ',Ina din part! nu cue trimi-
terea la instanta competinte (art. 208 pr. pen.) 5i 2) când
contraventiunea constitue o infractiune de audie It'd (516 pr.
pen.) sau s'a comis in audienta (art. 177 pr. pen).
b) Delictele: 1) Comise de ofiterii de politie judicial*
membrii parchetului sau judecatori in exercitiul functiunei
lor (art. 493 pr. pen.); 2) De lictele de audientä sau comise
in audienta (art. 516 4i. 177 pr. pen.) si 3) 'and un tribunal
si-a declinat gresit competinta Curtea sesizata prin apel e-
vocând fondul judeca delictele in prima 5i ultimd instanta.
c) Crime le: 1) Comise in audienta Curtei (art. 518 pr.
pen.) sau unei Curti cu jurati ,(art. 519 pr. pen.), 2) Cri-
mele comise de un minor, atunci cAnd tribunalul si-a de-
clinat competinta si Curtea in urma apelului gase5te gre-
sit declinatoriu de competinta i evocd fondul.
8
615 Sesizarea Curtei de apel se produce in unele din Ca-
zurile arlatate mai sus prin mijlocirea unui apel. care con-
duce apoi la investirea Curtei cu judecata pricinei in pri-
ma si ultimä instanta (cazurile: 1 litera a, 3 litera b si 2
litera c).
Alteori investirea se produce din oficiu, cazurile: 2 li-
tera a, 2 litera b i 1 litera c.

www.dacoromanica.ro
 - 191

Intr'un singur caz sesizarea se face prim trimitere, ca-

zul al doilea dela nr. 1 litera c.
In fine sesizarea se face prim citatiunea data de procu-
rorul general, cazul 1 dela litera b (art. 493 pr. pen.).
In acest din urtna caz dupa cum am aratat la nr. 591 ,
volumul IV, partea vatamata mi poate sesiza. direct Curtea
de apel (a).
Deasemenea in acest caz (vezi vol. IV) ca si in cazul
unei infractiuni comise in audienta Curter, instructiunea se
va face numai de Carte si direct de ea. I

Judecata se va face in complect de 3 consilieri (b) in

toate cazurile când Curtea judeca in prima si ultima in-.
stantä; in nici unul din aceste cazuri nu va fi nevoie de ra-
portul cerut de art. 204 pr. pen. (c); deciziunea se va da. cu
majoritate de doua voturi, afara de cazul crimelor comise in
audienta eand deciziunea trebue sa fie data cu unanimitate,
altf el pricina se va judecà conform regulelor ordinare (art.
520 pr. pen.).
In toate aceste cazuri partea vatamatä se va puteà con-
stitul parte civila si va putea cere daune (vezi explicatiunile
dela nr. 2081, vol. IV care sunt generale).
In fine in toate aceste cazuri complicii si coautorii vor
fi judecati de Curtea de apel (vezi nr. 5948 din acest vo-
lum) (d).
615 9 - Inalta Curte de casatie, uneori in fortnatiume simplä,
alteori constituitä ca Ina lta Curte de justitie, are competinta
speciala de a judecâ unele crime si delicte si anume:
a) Garrawl, Traité d'instr. crirn. IV, p. 581;1 Boitard. Lecons, p. 776,
nr. 840; Normand, Como nr. 892; Vidal et Magnol COW'S, p. 919 nota A b.;
Bourgrignon Man. d'inst. crim. II, p. 7; Ortolan et Ledeau, Ministère public,
II, p. 210; Molenes, fonct. du proc. de roi, I, p, 182; Dutruc, Ministère paw
blic, II, v. 857 in% 2 si 3; Da lloz, Repertoire, vo. Instr. crim. nr. 66; Sirey,
83, 1, 185: Contra: Carnot, Instr. crim. art. 479; Degois, Traité, nr. 1436:
Tanoviceanu, IV, nEr. 59. Jurisprudenta noasträ este In, sensul a partea va-
f6mara nu poate sesiza direct Curtea de apel: Jurispr. RonfânI 1922, yr.
119; Curierul Judiciar, 1922 p. 165 51 1926 p. 599 at nota noastra. V. Dongoroz.
b) Cas. II, dec. 2339 din 1925, In Jurisprudenta Genera ld, 1926, speta
1566.
c) Cas. II, dec. 3310 din 1925 Jurisprudent(' Genera ld 1926 speta 234
-Si nota P. Stdnescu In Jurispruden(a Genera 11 1925 speta 1744.
d) Nota noastra V. Dongoroz in Jurisprudenta Genera id 1925, sp. 1290.

www.dacoromanica.ro
 192

1) Odmele i delictele comise de ministri in exercitiul

functiunei lor, conform art. 98 din Constitutiune i Legei
pentru responsabilitatea ministeriala.
In acest caz investirea se face prin actul de acuzare al
comisiunei insarciate cu instruirea invinuirei, iar Curtea ju-
deca in sectiuni unite, acuzarea se face de procurorul gene-
ral al Curtei.
2) Crime le comise de un tribunal intreg, de o Curte de
apel sau de urn membru al acestor Curti (art. 495 si urm. pr.
pen.). Investirea se face in acest caz prin deciziunea de pu-
nere sub acuzare pronuntata de una din sectiunile Curtei
(art. 502, 503 si 506 pr. pen.). Judecata se va face in sec-
tiuni unite.
3) Toate infractiunile comise de membrii Curtei de Ca-
satie (art. 59, alin. ultim Legea Curtei de casatie). Sesizarea
se va face prin deciziunea sect. II (art. 60). Judecata se
face in sectiuni unite..
4) Crime le i delictele camise de Ina ltii demnitari (art.
59, 60 si 61 Leg, C. Cas.). Sesizarea se face prin decizia de
urmarire pronuntata de sect. II, judecata are loc In sectiuni
unite.
5) Crime le, delictele i contraventiunile de audienta
(art. 516 si 518 pr.. pen.). Sesizarea are loc din oficiu, iar
Curtea judeca in complect simplu.
To coautorii i complicii vor fi iudecati tot de Inalta
Curte in cazurile de mai sus chiar and ei nu au una din call-
tatile can au determinat aceste competinti speciale (e).
615 10 In fine, tot cä instante ordinare cu competintä spe-
ciala trebue sa fie considerate judecatorfile de ocol atunci
cand judeca delictele ce au fa.st trecute in competinta lor,
(art. 53 leg. jud. oc.), precum si Curti le cu jurati atunci
cfind judecd delicte degenerate din crime sau conexe cu cri-
mele; competinta ordinard a celor dintai hind rezervata
contraventiunilor, iar a celor de al doilea crimelor (despre
pretinsa plenitudine de jurisdictiune a juratilor vom vorbi
mai tarziu).
Curti le cu jurati Insä avand campetinta ordinara in
e) Gas. II, dec. 719-1926 in Curierul Judiciar 1926, p. 327 au nota
noastra V. Dongoroz.

www.dacoromanica.ro
 193

materie de infractiuni politice si de presä, chiar când aceste

infractiuni sunt delicte si nu crime, acestea apartin tot com-
petiMei ordinare a juriului.
615 " Dar uneori pot fi competinte i tribunalele civile de a
judeca infractiuni deci de a pronunta hotariri penale, ca in-
stante de primul grad, sau de prihml i ultimul grad. Acea-
sta se intampla in materie de delicte i contraventie de au-
dienta (art. 516 pr. pen.); iar la Curti le de apel si de Casa-
tie chiar i pentru crime (art. 518 pr. pen.).
Deasemenea pentru delictele comise in sedinta unui tri-
bunal civil (art. 177 pr. pen.).
In aceste cazuri instanta civila se transforma insä in-
tr'o instanta penala speciald, adica o instanta cu jurisdic-
tiune penald speciald, dovadd ca" tribunalul trebue sa se con-
stitue cu un reprezentant al Ministerului public.
Tot astfel Tribunalul Ilfov sect. II Com. atunci cand ju-
deed fragrantele delicte, din instanta civilä, devine un tri-
bunal penal insa cu o jurisdictiune speciala.

Judecata inaintea tribunalului in proc. pen.

austriaci §i ungarä
615 a Conform codului austr. de proc. pen. Investirea Tri-
bunalului se face totdeauna numai prin propunerea acuza-
torului indreptätit de a cere urmarirea penala adica in cele
mai multe cazuri prin propunerea parchetului i numai in
cazurile, unde urmarirea se face numai la cererea unui acu-
zator privat (a se vedea tub nr. 275 a) prin propunerea a-
cestuia.
Afara de cazul din urrna orice demmt sau plangere cc
ar sosi la Tribunal se comunica Ministerului public spre a
se pronunta daca propune urmarirea penald.
615 a 1 Asupra instructiunei orale vom observà urmatoarele
referitor la martori, interogator i procese-verbale:
Dispozitiunile proc. pen. austr. referitoare la asculta-
rea martorilor sunt valabile pentru toate instantele si au fost
expuse la nr. 414 a' i a.2 precum i nr. 573 a.
Fiecare martor trebue sa depunä juramântul sub pe-
deapsa de nulitate dupà raspunderea la intrebärile generale
si inainte de a fi ascultat in fond, (lack' nu se opune vre-u-
Tanoviceanu. VoL V 13

www.dacoromanica.ro
 - 194 -
nul dintre motivele enumerate in par. 170 cifr. 1-6 pr. pen.
austr. Acest paragraf dispune, ca urmatoarele persoane nu
pot fi admise sa jure:
1) acei, despre cari s'a vadit sau cari sunt banuiti ca
au comis fapta penala sau au luat parte la fapta penala, a-
supra carei au sa fie ascultati.
2) acei, cari se aflà in proces pentru o crimä sau surnt
condamnati pentru o orima la o pedeapsd privativa de li-
bertate, pe care au sa o implineasca Inca;
3) acei, cari au fost condamnati pentru o marturie min-
cinoasa sau pentru un juramant fats;
4) acei cari in timpul and vor fi ascultati, nu vor fi
indeplinit etatea de 14 ani;
5) acei cari sufera de o slabiciune considerabilä a fa-
cultatii de observare sau amintire;
6) acei cari traesc cu inculpatul, in contra aruia au sa
depunA mArturiile lor, inteo dusmanie, care cu privire la
personalitati i imprejurari ar putea sà excluda credilibita-
tea deplina a martorului.
Preistarea jufAmântudui martorului nu se va cere sau
va putea rh =Amid pAnd dupd ascultarea martorului,
and despre aceasta s'ar intelege acuzatorul i acuzatul.
615 a 2 Interogatorul incutpatului este conform codalui austr.
de proc. pen. o parte esentiala si necesafa a desbaterilor din
audienta de judecatd, precum creiese din dispozitiunea par.
245 pr. pen. austr.
Interogatorul trebue sa se facsai imediat dupd citirea ac-
tului de acuzare, caci atacul prin acuzare cere o apArare i-
rnediata inaintea deschiderei probatorului. Inculpatul are
conform par. 245 pr. pen. austr. un drept de a cere, ea sa fie
interogat in acel stadiu de procedura. Respingerea acestei ce-
reri ar constitui o violare a unui principiu esential ide proce-
dura asà dar o militate cont par. 281 alin. 4 pr. p. austr.
CAnd acuzatul.deolara, a nu se simte vimovat, i se va
pune in vedere de catre presediute, a este indreptatit de
a opune acuzarii o expunere coerenta a faptului si de a face
observatiunile sale dupa aducerea fiecarui mijloc de proba-
re. Daca faspunsurile acuzatului ar diferi de cele date mai
inainte, atunci el trebue sa fie intrebat de motivele acestei

www.dacoromanica.ro
 195 -
variatuni. In acest caz precum i atunci, când el ar refuza
un raspuns, presedintele poate dispune, ca sa se citeasca
procesul-verbal despre depozitiunile sale anterioare in in-
tregime sau In parte.
Acuzatul nu se va puteà constrânge a da raspuns la
intrebarile ce i se vor fi pus.
615 a3 Proc. pen. austr. nu cunoaste procese verbale cari ar
puteà face dovada pana la inscrierea in fals. 0 contra-pro-
ba este totdeauna admisibila, precum s'a expus la nr. 578 a.
Afara de aceasta procesele-verbale clespre interogato-
riul complicilor i martorilor precum i parerile expertilor
pot fi citite in audienta de judecata conform par. 252 pr.
pen. austr. numai in cazurile urmatoare:
1) dacd cei ascultati ar fi murit de atunci incoace; da-
cd domiciliul lor ar fi necunoscut sau dacd ei flu s'ar fi
putut prezentà in persoand din cauza varstei lor inaintate
sau au boale sau infirmitati, sau din cauza deparatrii prea
mare a domiciliului lor sau din alte cauze importante;
2) dacd cei ascultati la audienta de judecata ar diferi
in puncte esentiale dela depozitiunile lor facute mai inainte;
3) daca martorii, fall a fi indreptätifi la aceasta, sau
cornplici ar refuza darea r5spunsuri1or,
4) Daca acuzatoriul si acuzatul ar consimti la citire.
Procesele verbale asupra constatarilor oculare I ce-
lor a expertilor, sentintele penale pronuntate mai inainte in
contra acuzatului, precum i documente i scripturi de altfel
cari ar aveh o importanta pentru cauza, trebue sa se citeas-
cd, daca n'ar fi remmtat la aceasta ambele WO.
Afard de aceste exceptiuni toate probele trebue sa fie
administrate in audienta de judecatd. Aceasta este o con-
secinta indispensabila a pricipiului oralitatii i nemijlocirei.
615 " 'Cat despre judecata observam ca sentinta In lipsd se
poate da numai sub condifiunile aratate la nr. 578 a. Acu-
zatul are dreptul de opozitie in termen de 3 zlIe.
615 b Conform procedurii Tenale maghiare desbaterea prin-
cipala la tribunal se desfasoard in rnodul urmaton
Desbaterea e publica; la deliberare Inca nu pot fi pre-
zenti decat judecatorii i grefierul. Pronuntarea sentintei se

www.dacoromanica.ro
 196 -
face in sedintä publica. Publicitatea desbaterii se poate mar-
ginl in interesul ordinei sau moralei publice.
Proedintele poate pedepsi cu inchisoare pe aceia care
tulbura ordinea i poate dicta pedeapsd disciplinara pre-
venitului care se poarta in mod necuviincios.
Tribunalul poate pedepsi cu amenda advocatul care
tulbura ordinea i poate dispune indepärtarea prevenitului
care tulbura ordinea, dar in acest caz prevenitul trebuie che-
mat in sald inainte de terminarea probatiunii i presedintele
e dator a-i comunica ceeace s'a intamplat in timpul absentei
615 b 1
sale.
Desbaterea incepe cu constatarea identitätii acuzatului,
apoi martorii i expertii citati päräsesc sala. Se citeste actul
de acuzare. Dupa aceasta, presedintele ascultd pe acuzat.
In afard de presedinte, nimeni n'are dreptul sa puma vre-o
intrebare acuzatului, nici chiar cu mijlocirea presedintelui.
Dupd ascultarea acuzatului urmeaza. probatiunea. Toa-
te mijloacele de probatiune sunt admise i nici o probatiune
nu poate fi refuzatä pe motivul ca's'a oferit tarziu.
Martorii pot fi intrebati de presedinte, de judecatori,
de acuzat, de acuzator, de aparator, de partea civilä. Apa-
ratorul poate propune ca martorii sA fie ascultati de ON,
adica martorii acuzatorului vor fi intrebati de acuzator, iar
martorii aparatorului (acuzatului) de aparator (examination
in chief), apoi aparatorul intreabd martorii acuzatorului
acuzatorul intreabd martorii acuzatului (cross examination)
si in fine fiecare intreaba pe martorii sdi (reexamination).
Desbaterea e dominata de principiul oralitarii. Depozi-
tiile martorilor, acute in faza preparatorie, nu pot fi cetite:
instanta trebuie sa asculte martorii sub juramant. Numai da-
ca martorul a murit sou daca exista alta piedica de mare
importanta, poate fi cetita depozitia martorului care nu s'a
prezentat la desbatere. Expertiza facuta in faza preparato-
rie poate fi cetitä, dacal expertul nu s'a putut infatish. Se
pot ceti procesele-verbale dresate asupra perchezitiunii do-
miciliare sau a sesizarei obiectelor.
Desbaterea nu se poate tine färä prezenta acuzatului.
Contumacia acuzatului e interzisä.
615 b 2 Dupà probatiune urmeaza pledoariile.

www.dacoromanica.ro
 - 197 -
Acuzatorul, care pledeaza mai intaiu, poate constata
ca starea de fapt dovedita la desbatere, este in armonie
sau in dezarmonie cu starea de fapt presupusa in actul de
acuzare i anume:
a) clack' procurorul este de parere ea din cele dove-
dite la clesbaterea principala reiese nevinovatia acuzatului:
se desistà dela acuzare. In acest caz partea lezata trebuie
sa declare imediat, dacA vrea sa sustina acuzarea. In caz
afinmativ instanta va judech pe baza starii de f apt (condam-
nare sau achitare), In caz negativ e datoare a declara stin-
gerea procedurii.
b) daca procurorul este de parere ca in baza stArii de
fapt dovedita la desbaterea principala, fapta acuzatului
trebuie calificata mai grava decal in actul de acuzare, va
putea schimba acuzarea, dar acuzatul poate cere amanarea
desbaterei pentru pregatirea apArdrii contra acuzArii mai
grave.
c) daca procurorul gäseste ca starea de fapt din actul
de acuzare nu s'a schimbat: propune pedepsirea acuzatului,
arAtand articolele codului penal, dar nu poate propune cuan-
tumul pedepsei.
Aparatorul ia cuvantul dupai acuzator.
Acuzatul are ultimul cuvant.
ApArarea prin advocat este obligatorie la desbate-
rea principala:
a) daca pentru fapta incriminata legea prevede pe-
deapsa de peste 5 ani;
b) daca acuzatul, sofa sa sau rudele sale descendente
sau ascendente doresc aceasta in caz de crimA;
c) daca acuzatul nu si-a implinit anul 16, sau daca e
surdomut, sau mut analfabet;
d) daca instanta ordona apararea prin advocat.
615 b 3 Sentinta nu poate fi bazata deck exclusiv pe cele dove-
dite la desbaterea principala. Instanta apreciaza liber dove-
zile. Ea va achità sau condantha pe acuzat, dar nu pote
sA-1 stigmatizeze prin declaratia cA dovezile nu sunt indes-
tulatoare.
In conformitate cu principiul acuzatoriu, instanta nu
poate condamna pe acuzat pentru alta fapta decat aceea

www.dacoromanica.ro
 - 198 -
pentru care a fast acuzat (identitate de faptei). Nu a adop-
tat legea sistemul englez, dupa care instanta, dacd nu accep-
ta acuzarea In toata intinderea sa, trebuie sa achite pe acu-
zat, i nici sistemul fracez desvoltat in practica Curtii ae
casatie, dupa care numai faptele cu totul noua nu pot fi ju-
decate. Deci:
a) dupa- cum am vazut mai sus acuzatorul poate mo-
dificà acuzarea;.
b) instanta nu e datoare sa califice fapta intocmai ca
acuzatorul, deci poate sä aplice un alt artical al legei pe-
nale deck cel propus de acuzator. Dacd insa articolul pe
care instanta vrea sa-1 aplice, prevede o pedeapsa mai
grava decAt cea prevazuta de articolul invoc3t de acuzator;
trebue sä se asculte partile asupra acestei eventualitati i sa
dea timp pentru pregätirea apararii.
In raportul dintre acuzare i sentinta este esentiald Pt
identitatea de persoana. Dacd instanta constata la desbate-
tea principala ca fapta din actul de acuzare a fost comisa de
altwl deck acuzatul, nu poate condamnh pe nimeni, caci a-
cuzatul e nevinovat, iar vinovatul nu e acuzat.
Pentru a In Marà consecintele ce urmeazd din aceste
daub.' principii ale identitatii de faptä si de persoand, legea
permite ca acuzatorul SA-5i modifice acuzarea pand la ter-
minarea pledoarei sale; vezi mai sus punctul b nr. 615 V'.
615 b 4 Instanta decide prin sentinta, exceptandu-se doua ca-
zuri i anume daca se colstata cà acuzatul a murit sau cà
acuzatorul a renuntat la acuzare i ca, prin urmare nu e-
xista acuzare, in aceste cloud cazuri instanta constata a-
caste fapte stingand procedura prin deciziune.
Sentinta trebuie sa achite sau sa condamne pe acuzat.
.Se va da sentinta achitatoare:
a) daca fapta din acuzare nu constitue infractiune.
13.)' dna' pentru acea faptä s'a dat anterior sentintä de-
finitiva (non bis in idem).
c) daca fapta incriminata nit este dovedità.
d) dacd nu e dovedit ca acuzatul este acela care a co-
tnis fapta incriminata.
e) dac5 exista vre-un motiv care exclude deschiderea

www.dacoromanica.ro
 - 199 -
procedurii penale sau irnputabilitatea sau pedepsirea; a-
ceste motive sunt:
prescriptiunea, clementa Regelui, inconstienta i nebu-
nia, forta .majora, amenintarea, legitima aparare, ultima
necesitate, eroarea, lipsa discernamantului la minori, sunt
toate scuzele legale generale sau speciale.
f) daca lipseste propunerea pärtii lezate in cazuri in
are procedura depinde de aceasta propunere.
5c
615 In caz de condamnare dispozitivul sentintei trebue sa
indivklualizeze si,persoana i fapta. Infractiunea trebuie a-
ratatai i dupa elemente de fapt i dupd elemente de drept,
adica decizivul sentintei trebuie sa cuprincla nararea starii
de fapt, calificarea ei i ardtarea tuturor articolelor legei pe-
nale pe care se bazeaza condamnarea. Pedeapsa trebuie
fixata exact jar in caz de amenda trebuie aratat i modul de
transforniarea ei cu aratarea exacta a felului i duratei pe-
depsei ce va inlocui amenda neincasabild. Sentinta trebuie
sA fixeze daca. arestul preventiv sau de instructie se va imputa
in pedeapsa i cu ce duratd. In motivare trelvesc aratate
faptele ce se considera dovedite sau nedovedite, motivele ju-
ridice, precum i motivele pentru care propunerile fa:cute la
desbatere au fost respinse. Circumstantele atenuante si a-
gravante trebuiesc enumerate.
In caz de achitare trebuie aratatà i baza achitarii du-
pa enumerarea de mai sus. In nici un caz nu poate declara
instanta ca achitä pe acuzat pentru ca dovezile nu sunt in-
destulatoare. 0 astfel de stigmatizare a acuzatului, este in-
terzisA. Daca instanta nu este convinsa ca achitatul e vi-
novat, mi poate sà-1 lase sub banuiald.
Sentinta se pronuntä in sedinta publica. Presedintele
.intreaba mai intal pe acuzator, apoi pe acuzat daca fac sau
nu apel. Dupa declaratiile lor instanta decide dacd acuzatul
ramâne sau nu in libertate.
Despre desbaterea principalA se dreseaza proces-ver-
bal care trebuie sa cuprinda tot ce s'a petrecut si in cazuri
Importante instanta poate dispune ca toata desbaterea sau o
parte sa fie stenografiata.

www.dacoromanica.ro
 200

Titlul IV. Curti le cu jurati 1)

C'est en se trompant de date qu'on s'abuse
sur les moyes.
Guizot. De la peine de mort. pg. 59.

616 Institutiunea juratilor are o mare importantä in legis-

latiunea penala , nu numai din cauza ca juratii judeca in-
fractiunile politice, precum si cele mai grave infractiuni
de drept comun, crimele,,dar si din cauza influentii pe care
a avut-o si o are aceasta institutiune pentru modificarea le-
gislatiuni penale in sensul necontenitei sale indulciri. Vom
da, prin urmare acestei chestiuni importanta pe care o me-
rita, studiind mai de aproape problema dacd este bine ca a-
ceastä institutiune sa fie mentinuta.
Vom imparti materia in 6 paragrafe: 1) Igtoricul insti-
tutiunii; 2) Problema mentinerei juratilor; 3) Organizarea;
4) Competinta; 5) Procedura; 6) Substituirea Curtii de apel
din Constanta pentru infractiunile de competenta juratilor
comise in Dobrogea nouä.
§ 1. Istoricul juriului

617 and s'a nascut juriul si in ce imprejurari?

Originea acestei institutiuni e discutatal (2).
Dupa Carrara juratii nu au origine, fiindca juriul a
fost ales dintre cetäteni la inceput inainte de a uzurpa. Re-
gii exercitarea justitiei (3).
1) Relativ la ourtile cu jurati, vezi o importana monografie de d.
D. Cuculi, intitulatg: Procedura criminallä dinaintea juratilor. Bucuresti,
1890. In aceastA operA existä putira personalitate, autorul voind mai mult
sI punA un manual la irndemAna presedintilor curtilor eu tura declt sk
diseute diferitele probleme juridice ce se ivese la curtile cu ku-ati, insNltoath
meek probleme sunt tratate arAtându-se ,doctrina si jurisprudnta franceza
si romAnK.
2) Pentru istoricul si filosofia actstei instibutiuni se poate consultA
important °pull a lad Mittermaler: Traité de la procedure criminelle en
Angeterre, en Eoosse et dans l'Amérique du Nord, trad par Chauffard,
Paris, 1868.
3) Carrara: Programma, P. G. pargr. 916: Deasemeni Tissot, spune
cA, aceastA institutiune e atAt de naturalA incfit a trebuit sA fie primitiva.
Tissot: Droit penal, 11, p. 476.

www.dacoromanica.ro
 , 201
Ed. Laboulaye da juriului o origind romana, si chiar
greaca: Juriul zice dansul n'a esit din fundul padurilor,
cum a crezut Montesquieu. . . .
Juriul se gäseste la Romani, si mai Inainte Inca la
Greci cu forme si o organizare analoga formelor sl organi-
zarei juriului francez si englez (4).
Dupa E. raguet, tribunalul tleliastilor la Atena era un
juriu (5).
618 Mai toti scriitorii Insa recunosc cá juriul este o in-
stitutiune de orgina feudald engleza (6) sau care cel putin
s'a desvoltat pe pamantul Engliterei. Dupa marele istoric
David Hume, juriul a inceput in Englitera pe la sfarsitul
veacului al IX-lea, pe timpul lui Alfred cel mare, regele An-
glosaxonilor mort in anul 901 Doisprezece freeholders (a
dicä liberi proprietari) ne spune flume erau alesi si
depuneau juramant, la hundrerer, adica magistratul presi-
(land aceastä instantä, ea vor judeca nepartinitor, si proce-
dau in urmd la examenul afacerii supuse judecatii lor". A-
ceasta ar fi dupa Hume originea istitutiunei juriului (7).
Daca judecata celor 12 cetateni este origina juriului,
desigur ca juriul e mai vechiu decal arata Horne (8).
4) Ed. Laboulaye: Essai Sur les lois criminelles des Remains. Paris,
1845, p. 337; Confr. Pastoret: Lois pénales, T. II, part. IV:Pp. 150 si 151.
Tarde: Philos. pénale p. 441 si G. F. A. Blankensee: De judicio juratorum
apud Graecos et Romanos. Goettingue, 1812 (Dissertatio).
5) E. Faguet: Et l'honeur des responsabilités. Paris 1911, p. 69.
6) Aignan: Histoire du jury. Paris, 1822: Juriul astfel cum este
acurn in vigoare la Englezi, are o origine feudalä. care nu poate fi tAgA-
,cluitA, fiindcA se gasesc in el toate stigmatele feudalitAtil".
Aignan este partizan al institutiunei jurklui. Pandectes franc. V-bo
Jury. criminel, Nr. 36. Le jury tel gull est actuellement en vigueur chez
les Anglais a une engine féodale incontestable".
InsA juriul are analogii si pel timpul lui Moisi, ibid. Nr. 9).
7) D. flume: Historire d'Angleterre, trad. par. Campenon. Paris,
1840, T. I, p. 78.
8) La inceputul evului medfn Conte le avea 7 asesori numiti de Rachim-
burgi, dar ii trebuia cel putin 12 asesori pentru ca sl peatA judeca, cum aratl
capitularele adilugate la Legea SalicA. Aceasta e judecata cetAtenilor, ft:di-
cium civium, de care vorbeste Grigoire de la Tours. Vezi Serieys. Recherches
histerigues sur les dignitds. Paris 1808, pag. 81 Deasemenea Nestor tin
Cronica ruseascä area,' cA chiar in thnpul and Rusia era idolatrA exista
judecata a 12 jurati, prezidati de un preot. Vezi si Du Boys. Hist. du drolt

www.dacoromanica.ro
 202

619 - Sunt in fine persoane care pretind cà juriul a fost in-

trodus in Englitera, dupa cucerirea ei de catre Normanzi,
si ea a inceput a functiona abia sub Enric al II-lea (1154)
chiar sub Enric al III-lea (1216) (9). Dupa aceasta pare-
re juriul ar fi de origine franceza, transplantat in Englitera,
si in urma retransplantat in Franta(10).
620 Oricare din aceste päreri s'ar admite, originea juriului
flu poate pleda in favoarea lui..Daca. el este o institutiune
a popoarelor primitive, desigur ca popoarele moderne pot
gasi astazi o mai buna organizare judecatoreasca deck a-
ceia din copilaria popoarelor.
Originea greco-romand propusä de Laboulaye pare
mai nobila, dar Laboulaye se vede ea a uitat cä lumea ve-
che nu eunostea nici libertatea vietei private, nici libertatea
educatiunei, nici libertatea religioasa, Ca omul era absorbit
de personalitatea si de interesele Statului fatä cu care dan-
sul era o cantitate despretuitä (11).
In fine originea cea mai general admisä a juriului, evul
mediu, nu este desigur o epoca in care s'a nascut institu-
tiuni ocrotitoare pentru popor i pentru dreptate.
Originea institutiunei nu pledeazd dar in favoarea sa.
Desigur cà acesta nu e un argument ea sa o condamnarn de
plano, fiindoca se poate Ca sa iasä si din Nazareft eeva. bun,
insa este o prevestire ea sa fim cu bagare de seama relativ
la o institutiune care ii are leagamil sail in firnpurile de
Intunerec i semibarbarie.
621 Oricare ar fi originea jutiului, el a foist transplantat
pe continent din Englitera, in urma laudelor mari ce i s'a
facut de scriitorii secolului al XVIII:lea.
arim. des peuples europ. Tom. I, pag. 562. Karamzin invoac5. Cod. Iarosiiav
(1015-1019), care spunea cä acuzatul era judecat de 12 cethlteni, jurati, cart
judeaau pe constiinta bar, 15sand judeatorului propuntarea pedepsei. El sus-
tine cä acest sistem era obisnuit in Scandinavia de uncle a trecut la Englezi,
unde este si azt aplicat. Karamzin, Histoire de l'Empire Russe, Trad. Paris,
1819. Tom. II, Paz. 79; In acelas sans Michievia. Revues des deux modules.
15 Dec! 1893.
9) Confr. Morin: Repertoire du droit criminal. V4o, Jury.
10) Asupra originel jurtului, vezi Bonecasse, Introduction a l'étude
de la procedure civile, Paris, 18591, pag. 150.
11) F. de Coulanges: La cite antique. Cart. III, cap. XVIII.

www.dacoromanica.ro
 203

Nu mai vorbesc de scriitorii englezi din acel veac care

inaltà la cer si nici mi pot sà gaseasca cuvinte indestule
ea sa laude institutiunea juratilor.
Hume numeste juratii institu(iune admirabild in ea
insdsi, si ceeace spiritul omenesc a inchipuit mai butt pen-
tru a mentine libertdrile nationale si administrarea drep-
tiitii" (12).
Blakstone socoteste judecata prin jurati chiar in ma-
terie civild ca o glorie a dreptului englezesc", si afirmai ca
ei se datoreste libertatea care de multe veacuri pare proprie
naturei engleze (13).
Dar afara de scriitorii englezi in general rnultumiti si
" 4mândri de institutiunile lor, chiar cei straini incepand cu 1-
lustrul Montesquieu lauda institutiunea juratilor. Dupa clau-
sal puterea de a judeca nu trebue sä se dea unui senat per-
manent, ci trebue sa fie exercitata de persoane luate din
corpul poporului in oarecare epoce ale anului. Trebue chiar
ca, in marele acuzatiuni criminate judecatorii sa fie alesi,
sau cel putin sä se poata recuzà un numar atat de mare,
incat acei care raman sä fie presupusi ca au fost alesi (14).
Beccaria se pronunta deasemeni in favoarea juratilor,
dansul spune vorbind de siguranta morald rezultand din
dovezi ca: e mai usor de a shrill deck a o defint in mod e-
xact. De aceia eu cred cä cea mai bund lege e aceia care
stabileste asesori pe langa judecdtorul principal, luati prin
ttagere la- sorti, iar nu prin alegere, pentruca in acest caz
e mai sigurd ignoranta care judecit prin singimiint, dealt
stiin(a care iudecd prin opiniune
E o foarte folositoare lege, aceea ea orice om sa fie
judecat de egalii sai, pentru ca acolo unde e vorba de li-
bertatea si de averea cetateanului, trebue &à tacd acele sen-
timente ce inspird neegalitatea" (15)4
Discipolii lui Beccaria sunt deasemenea partizani ai
juriului. Servan spune ea numele de salvator se va da ace-
lui principe care va restitul poporului publicitatea judecatii
12) D. Hume: opt. et loc. cit
13) Blackstone: Cornmentaire V, p. 183.
14) Montesquieu: sPirit des lois, IX, ch. VI.
15) Beccaria: Del delitti e delle pene, par. VIII, p. 23 si 24, ed. cit.

www.dacoromanica.ro
 204

penale si tribunalul jurafilor. Pastoret, desi inclina spre

juriul roman, arata ca ceeace n'a incetat de a binecuvantà
si de a doll pentru Franta, este judecata preliminara a acu-
zatului ca in Englitera. Dansul declara legea engleza ad-
mirabila, si ca dintre toate dispozitiunile legei engleze a-
ceasta e poate care trebue sa bed pe cinevà sa binecuvin-
teze legislatiunea penala a Englezior (16).
Voltaire deasemenea ea declarat pentru juriu, sub cu-
vant ea juratii n'ar fi fost capabili sä dea hotaririle nedrep-
te pe care le-au pronuntat magistratii francezi (17).
In adunarea constituantä franceza, Duport care a fa-
cut sa se introducä juriuf in Franta, a exprimat ideile ce
domina in acea taxa pe timpul sau in priyinta juratilor,
spunand ca : Fara jurati nu este libertate inteo tara, fail
jurati nici o alegere nu e libera, färd jurati, ministrii jos-
nici si corupatori, cum e de temut &à fie totdeaana, vor ex-
clude pe acei cari le displac, färä jurati nu mai sunt mora-
vuri inteo monarhie (18).
623 Era fifesc ca oamenii revolutiunii, fii sufletesti ai en-
ciclopedistilor sa adopte institutiunea juratilor dela englezi.
Adunarea constituanta in 16 Sept. 1791, a introdus juriul in
Franta, imitand organizarea juriului englez in care existä
un juriu de acuzare, marele juriu, $i un juriu de judecatä,
micul juriu.
Juriul insä abia introdus a produs in Franta niste re-
zultate dezastruoase. E destul &à spunem ca toate cruzimile
si nelegiuirile judeatilor din timpul Revolutiunei s'au fa-
cut prin juriu. Dar dacä victime nobile si generoase politi-
ce erau jertfite Mira nici o mild de jurati, in schimb infrac-
torii obisnuiti isi gasise timpul lor de aur; niciodata crimi-
nalitatea nu s'a räsifatat mai lou nerusinare pe teritoriul
Frantei decal pe timpul Revolutiunei !
De aceia oricat de mult tineau la principii aceia care

16) Pastoret: Lois pénales. T. p, p. 150 si 151.

17) Vom citi mai la urm a. cutvintele lui Voltaire: Nr. 646.
18) In treaciit fie spus, e noroc cA Duport, n'a prea avut incredere
In linstitutiunea, juratilar, si la timpui cuwenit a fugit in Elvetia, fiindcI
altutintrelea i-ar fi mâncat capul chiar institutiunea pe care o introdusese
In Frantal

www.dacoromanica.ro
 205

spusese: périssent les colonies plutot qu'un principe, s'a re-

cunoscut nevoia de a suspenda partial judecata juratilor in
unele departamente (19).
624 Cand, in urma. Revolutiunei, oamenii cu experienta
voird sa organizeze justitia in Franta, pacatosia juriului
era prea cunoscuta si de aceea putini au sustinut juriul in
consiliul de Stat. Chiar putinii eare-1 sustineau, nu taga-
duiau ca. juriul a dat rele rezultate, dar, (si atunci se incepe
acel cântec vechiu pe care l'am auzit si noi in parlamentul
tärii noastre), sustinatorii juratilor atribuiau relele rezulta-
te organizatiunii defectuoase a juratilor, iar nu institutiunii
in sine. Reorganizati juratii ziceau dânsii si acieasta
institutiune va da bune rezultate si la noi ea si in Englitera.
SA mai facem o experientä eu- noua organizare, 5i a-
tunci vom vedea dacd juriul trebue desfiintat (20).

19) Thiers: flistoire du consulat et de rempire. T. III, p. 287 aratä

cum din cauza rasboaelor civile facandu-se cete de talhari din dezertorli
si soldatii licentiati, a lost trebuinta sä se suprime juriul prin legea din 18
pluviose an IX, si cum executandu-se in 6 luni cateva sute K1801) s'a ajuns
ca deunde inainte nu existà nici o siguranta de a calatori in Frenta, in
unrna s'a ajuns la o siguranta absoluta. Vezi si Molinier: op. cit. I, p. 186.
20) Desbaterile asupra juratilor in consiliul de Stat francez sunt
atat de interesante Pentru discutiunile moderne asupra juratilor, si atat de
mutt ignorate de multi incat credem ca nu e ran sa le rezumant
Cea dintai cestiune care s'a pus in discutiune cand s'a desbatut le-
gisIatiunea penala in consiliul de Stat francez a fast: i,L'institustion du jury
sera-t-elle eonservée?".
In sedinta din, 16 prairial an XII (1804) sub presedintia Lmparatului,
Simeon combate luriul. El arata ca aceasta institutiune a existat in Franta
Irma s'a departat de ea fora en cat a avut o justitie mai regulatä si
oameni care s'au consacraf la aplicarea legilor. Englezii au mentinut-o
rfiindca ei sunt foarte canservatori. Darinta de mai bine a irnpins sa a-
doptaan juratii. Nal ajunseram dar sä stabilim ca, daca e trebninta de
oameni oonsumati pentru a hotari cauzele civile, orke om aproape poate
hone cauzele criminale, ca nu trebue deprindere. ci numai bun sing st
pinste Cand ne iinficosam atat de must de severitatea jade-
catorilor ca si cum deprinderea singura de a gasi culpabili ar face pe am
injust i prevaricator, nu e oare temere de nedeprindere juratlor, de indul-
genta, de moliciunea lor?. Vorbind de euvantul a Mali bine e sa scape 100
de culpabili decat sa se condamne un nevinavat, care are un atat de
frumos lustru de urnanitate incit nimeni nu mai indrasneste sa-1 diseute
de teama ca sa nu fie aeuzat de barbarie. Simeon spune dar scopul iusti.

www.dacoromanica.ro
 206

Insa speranta tuturor sustinatorilor juratilor era cd, la

caz de trebuintä se va putea recurge la mijlocul de scapare
al tribunalelor exceptionale, cum se facuse in anii prece-
denti.

tiei nu e perderea unui inocent, nici nopedepsirea ci.tlpabililor, ci este de-a

da fiecarui ceeace merit/
Rar se face bine, ceeace cinerva rat 2 deprins sa faca . . .
Rar juratul oricata atentiune ar aduce la desbateri, este In stare de
a se pronunta altfel decatl iirin un, fel de instinct . . . . . 0,Mi se pare
ca juratii nu sunt preferabili deck in lipsa de magistrati si in tarile in care
magistratii ar fi socotiti ca instritmente ale tiraniei"
Simeon nu voià ca Franta sa se ia dupa wren-mind Engliterii. De a-
ceia dansul a adaogat:
Nu pentru prima oara vom avea dovada ca institutiunile bune la
un popor, fie din cauzai ca se potrivese ou caracterul 5i moravurile sale, fie
pentru ca s'a obinuit cu ele si obiceiul e o a doua natura, an sunt bune la
un popor al carui caracter Si obiceiuri stint diferite". Ell arata in fine ca e
inoonsecinta de a introduce aceasta instituthme chiar atunci cand guvernul
a suspendat-o pentru 2 ani, din cauza inconvenientelor sale Juratii sunt
se spume judecatori de Prot, dar magistrajii sant oare incapabili de a fi
ludecatori de fapt, ei care, dacd n'ar fi magistraji, ar putied set fie juraji?".
Bou lay, care era pentru institiutiunea juratilor, recunostea totu5i ca
1nstitutiunea are mai multe inconveniente decat foloase.
Archicancelarul Cambacéres, care inteo alta sedinta (1 Brumar an
XIII), declara ca nu tine la aceasta institutiune recunoaste d distinctiu-
nea !litre cestiunea de fapt si de drept este himerica, obiceiul general este
ca jurati sa se ocupe .51 de drept 51 sa cerceteze care va fi rezultatnl de-
elaratiunei lor. El se dedlara partizan al mentinerii Insa reorganizandu-se
juratii. In sedinta diti 30 prairial Cambaceres, adaoga ca a votat In fa-
voarea turban, pentruca atunci cand nu poate °Nine sistertud oel mai bun,
se multumeste cu eel mai bun prowls. Insa el aril prefera ca sä se dea iii-
decarea afacerilor criminafle, tribunalelor de prima instanta si pe urma
curtilor de apel.
Dupuy a spus cä ar intelege indoiala daca experienta nu ar fit fa-
cuta, dar ea e facutd si e defavorabild furialui. Dealtmintrelea trebue sa se
'Una seama de caracterul national. Francezii sant din fire Manzi si shall-
tort, si aceste virtuli ii impedecd de a inzplini totdeauna cu exactitatea cu-
viincioasd o slujbit arid de riguroasd. Oricine a urmat de aproape functi-
onarea tribunaleRor criminate via fi de aceasta parere. Juratii vin cu gân-
dun drepte si curate, insa Indata mila slabeste in ei regiditatea pe care o
cere fanotiunea lor. Lor le pare rau sa fie obligati ca sa loveasca un indl-
vid chiar culpabil; condusi de acest sinitimant, ei mita a-si face iluziune
si a-I gasi nevinowat". Aceleasi lucru in privinta deosebirei de caracter
spuse si de Porta lis (Irk. 21).
Treilhard, ca si Carnhadres era pentru mentinerea si reformarea

www.dacoromanica.ro
 207

Cu toatä aceasta rezerva juriul nu ar fi putut sä ra-

mAna in urma experientei facute in Franta, dacä n'ar fi fast
sustinut de Imparatul Napoleon, care desigur ca- atunci
cand ii susVnea nu mai era jacobinul din timpul revoluti-
-------
juriului, el il apAr 5. cu mult talent (p. 318) si sperä ca de astadata va da
rezultate favorabile, dac5 trici Gem nu va reusi, sa" se suprime (P. 320).
El adaoga ca: Natiunea ar vedea amate cu ourecare surprindere, 0 instd-
tutiune atilt de Vberald stearsa din codicele legilor sale, sub un sef care ea
$tie c5 e legat de siantimintefle cele mai liberale. Dealtrnintrelea, discutand
a treia cestiune. Treilhard recunoaste ca solicitarge care nu fac nicio impre-
siune asupra judecatorlor anisca aproape cu siguranta pe jurati (p. 32)".
Imparatul Intrerupand pe Treilhard i intrebandu-1 cum se rasounde
tar" argumentul lui Siméon, ca si magistratii sunt iurat4i, ins5 mai bine
alesi, Treilhard rnsounde cal juratii au bunul c5 nu aduc. preventiunea si
asprimea deorinderii.
Portalis este pentru suorimare; arata ca cei mai buni jurisconsult(
engleal sunt contra juriului, si c5. curtea de casatiume franceza considerä
instittttiunea juritalui ca periculoas5.
Bigot Preamenew observä ea, in anii 8 i 9 cand talharia si hlsurile
s'au Imqilit, s'a simtit trebuint5 de a da aceste fapte tribunalelor ordinare.
Trebue sa" fie un vitiu in institutiune, si acest vitiu e ci nici acuzatnl, dee
societatea nu gdseste garantie indestuldtoare in juriu". El aratä cat de späi-
maneator e ascedentul unui jurat elocuent si instruit asupra celorlali. Soarta
aeuzatului e In manile sale".
Ségur constatä ca chiar oe timoul s'au nu mai era entusiasmul de
altildat5 in privinta juratilor.. Apest prim entusiasm acum s'a inistit".
Berlier aparal juriel de lipsa de 0 wade, spunand c, examentil Ina-
intea juriultui de acuzare este un prim grad.
Adaoga ea nu vo a. mai fi inconveniente mari cu jurittl, odata ce se
institue un maximum si un minimum, fiindc5 iuratii nu vor mai fi soeriati
de gravitatea pedepsii. La caz de trebuinta juriul trebue susoendat.
Imoaratul desi recunoaste ca juratii opun mai putlrfa imPotrivire
decat magistratil guvernelor tiranice (vezi cuvintele sale la Nr. 652) totusi se
dec1ar5 pentru mentinere cu reorganizare Iti sedinta din 1 Brumar an
XIII, Imparatul spune 05 a fost de plrerea celor care cred Ca juriul trebue
mentinut fiindca i se pare aceasta procedur5 (at jurati) mai bun5, si dealt-
mintrelea pentru a o adopta, e iindestul ca ea sä nu fie resomsä de o
opiniune unanixna (p. 321). In sedinta din 8 Brumar, Imoilratul din nou
discula cestiunea, dand 'Msà a.rgumente de o slabiciunt de necrezut (r. 332);
ins5 cel putin Napoleon era (logic fiindca cerea ca sa nu se admit4 per-
soane de meserie ca 1aohltori, fiindca s'ar seduce spirttele neexper;men-
tate. Inc35ratul ravine de douh ori asupra acestei idei, cand se discuta
cestiunea III-a.
Dealtmintrelea Imp5ratul a sous o frazI genial5 contra juratilor,
desi a votat pentru el: Ast5zia zis dansul--oric om, ciiruia aNerea ii

www.dacoromanica.ro
 208

unei, 5i nu lupta pentru intinderea libertätilor publice. De

altmintrelea ImpAratul singur a recunoscut cu sinceritate
ca tirania mai u5or se poate servi de jurati decat de magis-
trati spre a lovi pe adversarii sai.

permite sä plateasca un avocat si care are jurati ca arbitri ai soartei sale,

e aproape signr sa fie absolvit", (p. 41 Procesvebaux. Paris 1808),
Totusi in urma dorintei exprimata de imparat, consiliul de Stat a
admis in principiu institutiunea furatilor.
Este Insa de observat ca Imparatul a declarat in sedinta dim 30
Prairial an XIII (p. 76) ca: Cea mai mare parte din eel care au votat
pentru tnentinerea juriului, si mai ales El Insusi, n'att lost determinati cleat
de certitudinea ca vor existd i tribnnale cxceptionalc. Nu se poate taga-
dui a., in multe cazuri juriul nu desfasura destula tarie pentru ca sa se
poata spera ca. el va inmedeca toate dezordinele. Cambacéres a confirrnat
spusele Imparatului, aratand ca asa a inteles i coosiliul.
Vom mai extrage Inca vre-o cateva observatiuni asupra juratilor din
parerile cercurilor legislative franceze dela inceputul secolului trecut.
In observatiunile sale, tribunalul de casatiune spunea in 3 Comp li-
mentar an. XI, aceste cuvinte: Trisha rezultat al nepedepsiril marilor
crime ofensand tnorala publica, speriind societatea, a condus aproape sa
sä indoiasca lumea claca instituttunea juratilar atat de frurnoasa in teorie,
n'a fost astazi mai mult vatamatoare decat folositoare in rezultatele sale".
(Observations slur le projet de code criminel. p. 192 bis).
In sedinta din 10 Vendemiar an. XIII, ministrul de justitie reounostea
ca: Aceasta institutiune nu e in gusturile natiunr i c trebue pedepse
pentru indeplinirea functiumilor de jnrat (p. 277).
Treilhard deasemenea, partizan al mentinerii jnriului, recunostea
ca: Nu e indoeala c Francezii nu sustin cu ardoare aceasta institutiune"
(p. 334) Opinlunea publicaspune la randul salt Cambacéresnu e favo-
(p. 324), Tara intreagd
rabila juriului" zicea jaubert este contra
j
Ministerul de justitie declara cu sincenitate ea daca el admite juriul
e min eondescendenta pentru cateva spirite alese (bons esprits), dar e
convins ca formand marl corpuri, se va ajunge mai bine deck cu juratii sa
se stabileasca o justitie tare si respectata (p. 336).
Boulay era de parere c juratii vor cadea fiindca publicul vazand
deoparte magistrati luminati, si de altä parte jurati farä canostirtte si fara
experienta, paralelismul nu va li in favoarea juratilor. Dar ce a deveni
libertatea civilase intreaba Boulay.Libertatea civila, rilspundea (Mitsui
trage garantla sa nu din judecata juratilor, ci din publicitatea desbate-
rile si din facultatea de a avea urt aparator. Libertatea e Intreaga totdeauna
cand tribunalele nu sunt silite sa condamne pe aceia pe care guvernul II
acuza, nici sa absolve pe aceia pe care el ii ocroteste (p. 316).
In sfarsit vom spune a in darea de seama' catre gavern a minis-
trului de justitie din 3 Complimentar se arata cu procedura prin jurati a

www.dacoromanica.ro
 209

Insa ca a sustinut juriul se vede din scrisoarea sa din

15 Oct. 1807, catre fratele sail Jerome, regele Westfaliei,
in care pune juriul alaturi cu codul Napoleon ca un caracter
al monarchiei sale (21).
825 Juriul reformat in Franta, se tragea mare nadejde de
la dânsul. Benj. Constant 11 numeste institutiune saluta-
ra (22).
Sir Richard Phillips inteo opera asupra juratilor tra-
dusk' in limba franceza, zicea aceste cuvinte: Multumiti lui
Dumnezeu, o Englezi, de faptul cä privilegiul de a fi jude-
cati de jurati este pentru voi un drept din nastere. Rugati-1
de a-I transmite neatins urmasilor vostrii. Jurati pe carni-
Jturile voastre, pe altarele voastre, de a varsà liana la cea
lin urma picatura de sange pentru apararea lui. Socotiti
ca ucigase de libertate, orice incercare s'ar face de a se a-
tinge neatarnarea si curatenia acestei institutiuni. Osanditi
lost suspendlata in mai multe departarnente i ca tKbunate speciale au fast
create spre a lovi crima Cu o astfel de repeziciune, That sa se poatil spera
de a opri oresterea ei. Deaceia cu toate strigarile ignorantei si scrupu1ele
adevatate ori prefacute ale catorva spirite nelinistite, care se reunise
pentru a defaima inainte de a se naste o institutiune pe care impreiurarile
o reclamau cu atata energie (tribanalele exceptionale) crima a ingalbinit,
talharii, hoW de diligente, groasnicii incendiatori, au vazut starpindu-se
cetele lor rau facatoare si falsificatorul nerusinat, devenit mai cuminte gi
mai fricos, lasa. In fine pe societatea inspäimantata de excesiva multime a
crlineflar Lle f ale, sa" spere c acest flagel devastator va inceta in curand
ca sa mai fie spaimantator
Cu toata trista experienta pe care am facut-o, partizanil proce-
dural on juratil sunt departe de a conveni cum cred multi altii, c aceastä
institutiune nu se poate aclimatiza. in Franta . .
El bine! Sa nu le refuzam o nova Incercare, si o a treia experi-
enta sa decida Intre ei si contrazicatorii lor". (Observations sur le proiet
de code criminel, p. 215-216). Cestiunea Jura-Prior a lost de 4 ori discutata
Th consiliul da Stat francez. Vezi F. Hel:e: Instr. crim. VII, N-rile 3130f si
urmatoarele.
21) Vezi H. Taine: Les otigines de la France contemporaine, ed.
27-a, T. IX, p. 231; D. Esmein: Histoire de la procedure criminelle en
France 1882, p. 505 si urm,. se insalä cand afirma c imparatal Napoleon
a fost contra mentinerii juratilor; adevarat este insa c. Imparatul nu era
admirator al acestei institutiuni.
22)Filangieri: Oeuvres trad. par Beni' Constant: Commentaire sur
Filangieri. Paris, 1840, T. III, p. 362. Constant recunoaste insa cal juriul
avea pe timpul sant detractor!.

www.dacoromanica.ro
 210

ca tradatori pe toti aceia care, fard interventia juratilor ar

da hotdriri asupra vietelor, libertatilor i averilor voastre.
Tratati ca sacrilege orice inovatiune, orice incercare, care
ar tinde sa influenteze verdictele sale" (23).
Phillips recunoaste tristele rezultate pe care le-a prici-
nuit institutiunea juratilor in Franta in timpul revolutiunii,
dar se mangaie cu ideia cä juriul francez a lost modificat.
In prefata care intovaraseste traducerea operei lui R.
Phillips, traducatorul saw Ch. Comte aduce deaserneni laude
ditirambice institutiunii juriului: Judecata prin jurati
spume dânsul nu cum o vedern la noi, ci astfel cum o sta-
bilesc legile englezesti, e cel mai frumos sistem judiciar pe
care spiritul omenesc 1-a conceput vreodatd; nu numai este
deasupra a tot ceeace s'a practicat vreodata, dar a tot ce
s'a imaginat de filozofii cei mai renumiti vechi i moderni"
(24).
Iar Aignan, care a scris o monografie istorica a juriu-
lui afirmä in 1822: Nu poate fi guvern reprezentativ fard
jurati". Lege faouta de delegatii poporului si justifie data
de delegatii puterii nu se poate" (25).
626 Pe and se scrieau aceste laude la adresa juriului,
Franta fäcuse din nou experienta cu reorganizarea juriului
si suprimarea fixitatii pedepselor dela care Berlier spera
o mai burial functionare a juriului, dar care nu actusese rezul-
tatul dorit. Achitarile continuand sa fie numeroase, din cauza
c. juratii considerau pedepsele din codicele penal ca prea as-
pre, a trebuit ca legiuitorul francez in 1824, pe !Ana lati-
tudinea de apreciere lasata judecatorilor, intre maximum/
si (minimum, sa dea prin largirea circumstantelor atenuan-
te judecatorilor dreptul de a aplich pedepse mai mici deck
cele prescrise in cod. pen. In 1832, vazand ca achitarile
numeroase n'au contenit, legiuitorul a intervenit din nou, si
a dispus ca asupra existentii circumstantelor atenuante sä
se pronunte juratii, iar nu judecdtorii, i, in cazul and ju-
ratii admit existenta lor, judecatorii sa fie obligati sa. dea
_
23) R. Phillips: Pouvoirs et obligations du jury.. Paris, 1828, ed.-
2-a, p. 276.
24) lbidem: Avertissement A la traduction p. 16.
?5) Aignan: Histoire du jury. Paris, 1822, p. 15.

www.dacoromanica.ro
 21 1

pedeapsa cu un grad ma jos, decat cea prevazuta de lege, si

in mod facultativ si cu cloud grade.
627 Aceasta reforma a produs o amelioratiune insa foarte
neinsemnata, institutiunea juratilor a continuat si continua
sä functioneze si astazi foarte rau, ceeace este recunoscut
de aproape toata lumea. Chiar partizanii institutiunii, jura-
tilor nu tagaduesc acest lucru, insa, atat in Eranta, ca si la
noi, ei cantai necontenit, cantecul batran de peste un secol,
al reorganizarei juratilor (26).
Acelas lucru l'a sustinut in Germania Seuffert : Sa
pastram institutia juratilor, care e patrimoniul aproape a
tuturor popoarelor civilizate, insd sa se inlature forma frau-
cezd sub care juratii au venit la noi, sä se facd sd se aleaga
jurati de organele care se bucurd de increderea publica si
nu de slujbasii guvernului. Ssa" se supuna jurial la o refor-
ma radicala. Dar sd nu se suprime de loc, dip contra este
de dorit ca sa se faca Tribunalul intregei Germanii (27).
In aceasta privinta credem cal Tarde are dreptate and
spune: In zadar se iMultesc legile relative la recrutarea
juriului, aceasta nu slujeste la nimic, se poate addoga la
facultatea circumstantelor atenuante ce i s'a acordat, si
aceia de a putea da si circumstante prea atenuante (28), si

26) Pentru aiml 1808 a se vedea discutiunile din Consiliul de Stat

francez (vezi resumatul kr dela Nr. 624 in nota). De atunci e nenuntarat
numarul acelor care in strainatate opt la noi, au repetat acelas cântee.
Vom cità; Pessr:na, care a zis ca daca juratii ar trebui su ramina in Italia
si Franta, cum simt e mai bine ea ei sa fie suprimati. Dupa citarea F.
Manduca: Studi teorico pratici sulia proc. pen., P. 90 pe F. Manduca in
opera eitatil. care spune ea si Carrara 5i Mancini stint de aceeas parere
(p. 87). In Germania, prof. dr. W. Kahl: Schwur oder Sehoffengerichte,
Deutsche Litteratur-zeitung, Nr. 9 din 3 Mart. 1906; Gonfr. Rev. hist. jud.
an II, p. 160.
La noi Em. Protopopescu-Pake: Dreptul, 1873, Nr. 23. care critidi
formarea listelor de catre prefectir /Vic. Mandrra: Dreptul XXXVI (1907),
Nr. 11; V. Antonescu: Reforma juratilor, Bucuresti; 1907; M. Sutu (sustine
juratii in subsidiar): C. ludiciar 1895, Nr. 16 G. Flei.sen: C. hid. 1909, N-le
80-82 (in subsidiar).
27) Seuffert, Ueber Schwernengerichte.
28) Tarde se refera aici la propunerea Bozérian din 4 Mai 1885, de
a permite juratilor s'a" acorde circumstante prea atenuante. Prooctul n'a
isbutit din cauza rezistentei senatului .si a curtil de casatiune Rev. pen.

www.dacoromanica.ro
 21 2

tot fail rezultat va fi. Institutiunea pacatueste prin temelia

ei, i daca cineva se gândeste la toate omorurile, la toate
infanticidele, la toate furturile, la toate incendiile, la toate
falsurile, la toate abuzurile de incredere, la toate violurile,
care WA' ea nu s'ar fi intamplat, cineva poate fi scuzabil
spunând ca ea a facut societatii mai mutt ram deck chiar
tortura (29).
Referinclu-se la aplicarea juriului, in tranta, Wolf
procuror la Curtea de apel din Poitiers, zicea la deschi-
derea anului judecatoresc 1891-1892 aceste cuvinte: Insti-
tutiunea juriului perfecta in teorie, pare a fi inselat prin
rezultate ce a dat sperantele partizanilor sai celor mai con-
vinsi (30).
A doua experienta se pare ca. e facuta in Frania, pu-
tem zice in toata Europa In privinta juratilor.
De aceia un Chief-justice din Englitera arata ca nu e
nimic de facut cu juratii, c reorganizarile nu folosesc la
nimic, i ca singura reforma posibila a juratilor ar fi desfi-
intarea lor (31).
- -- --
1885, p. 485 si 951: 1886, D. 508 si 628 si, 1882, p. 372: Confr Gazette des
Tribunaux din 20 Mal 1887. S'au mai gout si alte propozWuni In acelas
sens Rev. pen. 1906, p. 484, si 1907, p. 557; Vidal: Cours, Nr. 792.
29) Tarde: Philosophic) penale, p. 448. In alta opera a sa Tarde
adaoga: Juriului in special printre alte cauze, acestei juridlotiuni capriti-
oase, incoherente, cu care se poate cineva teme de orice cand e nevinovat
$i poate spera orice cand e culpabil, jurthului, Providenta insultatarilor sf
defaimatorilor prin presa, trebue sa Imputam cresterea (la maree mon-
tante) injuriithor imprimate, I prin urmare, persistentil dueluilui, In veacut
nostru luminat si paLsnie. &tides( pénales. Paris, 1892, ed. 2-a p. 83; Contr.
Ranter: Traité, I p. 115, nota care spune oa juratii adeseori se lasa spre
falsa indulgenta, o slabiciune putin demna de oameni cinstiti si Berl, care
nu trebue sa se traga inapol fata cu urmairile mini act constiinclos". Des-
pre circumstantele prea atenuante, yeti art. 317 cixl, proc. pen. al can-
tonului de Geneva, care permite juridlui sa spunä: I:accuse a agi en des
ciroonstances attenuantes' sau,L'accusé a agl en des eirconstanoes tres
attenuantes". Acest lucru A. Stambulescu aT voi sa se introduca si la noi;
d. V. Antonescu sustirle Insa parerea contrarie; V. Antonescu: Reforma
juratitor, Bucuresil 1907, p. 79 si SO.
30) Dreptul, 1801 (an. XX) Nr. 74, p. 594-595.
31) The Times din 3 Nov. 1903, dupa citarea d-lui Garofalo: Cri-
minologie, ed. fr. p. 386 si UM. In -realitate, dupa un seed se davedeste-
ca avea dreptate Joubert, care spuneA in consiliul de stat Irancez cä ahu-

www.dacoromanica.ro
 21 3

628 Astdzi, daca vom läsa la o parte pe diletanti, pe acesti

jurati ai %lintei penale tot atat de necompetenti in proble-
mele penale, pe cat sunt juratii In judecatile penale, este
incontestabil, eä nu existä entusiasmul care era la inceput
pentru jurati (32), un puternic curent se manifesta in con-
tra acestei institutiuni. Toti recunosc ea, Cu toate neconte-
nitele reorganizari ale juratilor, i cu toata indulcirea re-
presiunei, juratii continua sa judece in mod detestabil.
Dar spune Tarde iata ca uni vant nou "incepe sa
stifle; de cativa ani se ridica din toate partile obiectiuni ti-
mide la inceput, pe urma acuzari formale, motive grave,
statistice sdrobitoare contra puterii fantastice si nebune
care subsista prin oarba veneratiune de altadata. Se releva
prostille lor, juriul e tratat cum se trata Sybila, cu rebusurile
sale, (tot atat de nentelese ea certe verdicte), In ultimele
timpuri ale paganismului. Nimeni nu se mai teme de el prin-
tre scelerati, nimeni printre oameni cinstiti nu-1 mai respec-
ta. Discreditul sau complect e apropiat, daca nu sfarsitul
sau" (33).
$i mai departe Tarde adaoga: Ignoranta, teama, nai-
vitatea, versatilitatea, inconsecinta, partialitatea cand ser-
vilà ched rasvratitoare a juratilor sunt dovedite cu prea
multä Indestulare. Se citeaza mil de cazuri caracteristi-
ce (34). Dar sa lasam anecdotele oricat de instructive ar fi.

=rile jraridui stint atat de inerente naturei sale, beat e imposibil a le In-
latura. Vezi F. Here: Instru. crirn. VII. Nr. 3133.
32) Thiry: Cours, Nr. 658. Insd acum nu mai existil entusiasmut
care era la inceout pentrii aceasta jurisdictiune. I se itnouta in adevat tIpa
de energie e usurintia cu care ea primeste motivele adesea deplorabile, pe
care acuzatil si apäratorii dor le invoaca pentru a explica faote, prezen-
Lind cell mai mare pericol oentru ordinea sociala. Se adaaga ea indepen-
denta sa e de naturä a intrece marginile lustitiel, filndca juriul nu moti-
veaza ludecatile sale si hotarlrile hit nn-i aduc nici o raspundere". Vezi
mai la urma in /iota cuvintele d-lui H. Gross in aceastä "Privinta.
33) G. Tarde: Phil. pen. p. 433. Vain mai adrioga ouvintele d-lui
Artur Desiardins: Revue des deux tncmdes, 1899, Turtle, p. 750; Ch. Gide
In ziatrul sk Emancipation; d. Challen-Bert $1 multi alti publicisti, pre-
zentand diverse specimene de verdicte inexplicabile, an sguduit increderea
superstitioasa in jurati".
34) D. Lacassagne spume el in o afacere foarte gravl din cel T
jurati care raspunsese afirmativ oni (da), until scrisese you/. Punandupse

www.dacoromanica.ro
 214

Cel dintai venit, oricare ar fi profesiunea lui, i daca

rnoralitatea lui nu e prea mult inferioara celei mijlocii,
poate sa fie jurat; daca din intamplare e banuit cd are oa-
recare competenta judiciard, el este recuzat. Meritul sau
este In incampetinta sa. Cum sa ne miram dar de insufi-
cienta juratilor?" (35).
Mat de detestabila este socotita institutiunea de mul-
te persoane care o cunosc de aproape, incat un presedinte
de curte cu jurati a zis cu drept cuvant: Inocent, dati-mi
judecator, culpabil, dati-mi jurati" (36).
629 Chiar in Englitera, unde existä cei mai buni jurati din
lume, fiindca se potriveste mai bine caracterul englez cu
functiunea de judecator, si totusi spirite distinse au inceput
sa devina protivnice institutiunei juratilor. Juriul englez
spune tot Tarde e cel mai bun din lumea intreaga, el
e relativ sever, plin de respect pentru judecatorul care-I
presida, consulta uneori manuale compuse pentru jurati
Cu toate acestea el scanclalizeaza publicul englez prin achi-
tarile sale fara ternei. Lordul Kingsdown zicea deja in
Camera lorzilor in 1859, cd ar fi mai bine de a desfiinth
institutiunea juratilor decdt de a o mentine asa precum
functioneazd" (37).
Nu mai vorbim de Germania, tam deprinsd sa cu-
gete profund asupra chestiunilor sociale. tInca din anul
1886, aI XVIII-lea congres juridic german din Wiesbaden
a declarat cà judecata juratilor nu meritä incredere (38).
Iar in anul 1904 o oornisiune de 21 de juristi, insarcinata
de guvern sa studieze institutiunea juratilor, s'a pronuntat

din nou juratii sá voteze n'au mai fost dec.:at 6 Nis ik 6 non, fiindel eel
care scrise voiut a pretferat mai bine sal SCTie non, decat sa-si schinthe orto-
grafia la care tinea! Revue scientifique din 20 Dec. 1883--dup5 citarea lui
Tarde: Phil. pen. p. 443 notä.
35) Tarde: Op. cit., p. 444.
36) Eug. Mouton: Le devoir de punir. Paris, 1887 p. 246.
37) Tarde: OP. cit. p. 444 care citeazI printre adversarii jurhiiul
in Englitera i pe James Stephens, unul din cei mai matri penalisti al
Engliterei.
38) Fil. Manduca: Studi terloo-practici sulla procedura penale.
Napoli, 1888, p. 89 si 90.

www.dacoromanica.ro
 215

in unanimitate pentru supresiune (39). In Germania cultä,

spiritele sunt contra institutiunei juratidor (40).
Cu drept cuvant F. Manduca exclama :
Vedeti puterea sociala a transformismului de evoluti-
tine turburatoare de idei; pe cand juriul e discutat in Rusia
$i de cortezii spanioli ea sa se introduca, se discuta desfiin-
tarea lui in natiunea de self governement. Pe and juriul
este o dorinta in unele State noi, e discutat i socotit ca VA-
tamator sigurantei sociale de membrii celui al XVIII-lea
congres juridic din Wiesbaden (1886). Judecatei prin jurati
nu mai meritei incredere, fu formula votata de acei congre-
si$ti" (41).
630 Incat despre istoria juriului in Romania, putin avail
de spus, institutiunea nefiind de mult introdusa. Mimetic ca
orice popor cu putina cultura, insä eu multä dorinta de pro-
gres si de lustru exterior, era natural ca poporul nostru sa
tie atras de aceasta institutinne cu mare renume in intrea-
ga Europa. In timpul domniei lui Grigore Ghica Vodd,
Domnul Moklovei, dupa cum spune principele Nic. *utu,
Domnul voind sh introduca juratii facuse un project veri-
table chef d'oeuvre de niaiserie et de ridicule", cum il Ca-
Wick' printul Nicolae Sulu. Divanul Moldovei insa s'a im-
potrivit la aplicarea unei institutiuni, ale carei elemente nu
exista in tara; printul Sutu arata chi ea nu se potrivea nici
cu moravurile, nici cu organizarea tarii (42).
631 Juratii au fost introdusi la noi prin promulgarea le-
geil de procedura penala din 1864, si prin art. 105 din eons-

39) Curierul judiciar 1910, Nr. 54.

40) Noruazeci la sua. din toti juristii obisnuiti cu prectica judecl
toreasd $i o mare parte din publicul instruit, recunoaste astAi, Putina
valoare si pericolele indisoutabile ale institutiamei juriivlui, 1ns . . . .
Partizanii =ester institutiumi cer timp, o experienta mai indelungag, vor
bese de intrarea institutiunei in moravuri, de asimilarea ei, $i alie banali-
täi". lianas Gross: Manuel pratique d'irstruction juldiciare. Paris, 1899,
T. I, A. 53.
41) Fil. Manduca: Sthdi iteorico prxtici sulla procedura Aenale.
Napoli, 1888, p. 88 $1 89.
42) Pr. Nic. Soutzo: Memoires publi6s par Pan. Rlzos: Vienne,.
1899, p. 217.

www.dacoromanica.ro
 216

titutiunea din 1886. Ei au inceput a functiona in Iunie

1865 (43).
La inceput s'a nadajduit foarte mult in binefacerile a-
cestei institutiuni, insa relele rezultate ale institutiunei n'au
intarziat &à se produca si in Romania ca i in Franta. In
faimoasa petitiune dela Iasi din 1871, care face cinste au-
torilor ei prin intelepciunea i profunzimea cunostinte-
lor (44), se spun lucruri foarte interesate relative la jurati.
Din 96 delapidatori de bani publici spune petitia 92
au fost achitati de jurati (45).
Dela introducerea juriului i suprimarea pedepsii cu
moarte, talhäriile i omorurile s'au imultit considerabil.
Petitia citeaza cateva exemple in adevär scandaloase de ne-
pedepsire ori de pedepsire derizorie, i adaoga ca. Orland
seamd de raul pe care l'a produs juriul Vaud acum, masura
cea mai rationala ar fi de a-1 suspenda pana cand vom a-
yea un spirit public destul de luminat, i atunci va fi usor
Camerelor sal restabileasca juriul prin o lege speciala".
6311 ____ Chestiunea orginei juriului nu are decal un interes is-
toric, intre aceastä origina i intre extinderea pe care a
luat-o justitia populara in secolul trecut neexistand nici o
corelatiune.
Juriul s'a impus si a fost adoptat in mai toate statele
europene in cursul veacului al XIX nu ca uni rezultat firesc
si direct al evolutiunei institutiunilor represive, ci ca un
reflex al ideilor liberaliste care au dorninat intreg acest
veac.,
Toate puterile trebuesc sä emane dela natiune", era

43) Cel putin in judetul Doll, dupa' cum se vede din Discursul
tinut de d. Mihail Vladimirescu procurorele cutrtii apelative sectiunea I, de
aici din Craiova 1a hiangurarea Institutionei Juriului la 14 lunie 1865".
(Foae volanta tiparitä, In Posesiunea noastr5).
44) Dacä Mani pe autorii petitiunii dela Iasi, sub punctul de vede-
re stiintific, iindc fnainte de nasterea scoalel lobroziane au ridicat In
România steagul apär5rii sociale prin stavilirea pericolosului curent bec-
carian, nu putern insl sä nu deplângem pusilanimitatea autorilar de a se 11
lepadat aproape toti de paternitatea acelei petitiuni sub presiunea beccari-
anismului ignorat.
45) Statistice foarte interesante in acelasi sens s'au citat cu ocaziu-
nea revizuirei din 17 Febr. 1874, a codicelui penal.

www.dacoromanica.ro
 21 7

principiul primar dela care porneau cugetatorii i luptatorii

politici si care avea sà primeasca rand pe rand intreaga"
consacrarea in constitutiunile statelor democratizate. Ori
daca toate puterile pornesc dela natiune, atunci si justitia
represivä trebue sA revina poporului. lard ideile i formulele
cari au intronat juriul in Europa.
Incontestabil Ca odata ce s'a admis principiul justitiei
populare, organizarea sa a fost elaborata prin imitatiunea
institutiunilor similare anglo-saxone cu rare intoarceri la
timpurile vechi si cu succesive ameliorsari dictate de expe-
rienta.
Cum juriul la noi a fost introdus dupà modelul legiui-
rei franceze, cei ce ar vol sä cunoascal forma sa primitivä
si modificarile fäcute OM la data and acest sistem a fost
adoptat la noi, vor putea consulta manualele i monografiile
franceze la cari trimitem (a).
§ 2. Problema menfinerii jurafilor

632 Ca succes, institutiunea juratilor putep zice ca a tri-

umfat aproape complect in Europa; a fost introdua in ul-
timile timpuri in Spania prin legea din 20 Aprilie 1888; in
1897 Norvegia prin cod. proc. pen. din 1 Julie 1887; in Un-
garia in 28 August 1897.
Mara de Olanda si 13 cantoane ale Elvetiei, toata
Europa a admiss institutiunea juratilor (1). Si vom addoga
ca, daca stiinta condamnä institutiunea jurafilor, poporul
mai ignorant si mai suPus cuvintelor umflate, continua Inca
sä fie partizan al acestei institutiuni. Mat de mult I s'a spus
cá juratii, sunt o institutirune democratica, atat i s'a de-
prins urechea cu vechiul refren juriul paladiul Obertd(ilor

a) Garraud, Traité d'instr..orim. vol. IV um.; F. Mlle. Instri orim.

vol. VII, p. 84 si viol. I; Privey, L'introduction du jury clans la proc. Grim.
francaise, Paris, 1906; Temp:er, Etude slur le jury. Pentru origimea jurinlui a
se vedea: Esmein, Cours elem. d'histoire du dr. francais, ed. 1921, p. 30 si
man.; Brissaud. Cours d'histoire du dr. Francais, 1, p. 559 $i urm.; Du Boys,
Histoire du dr. crim. de peuples madames, III, pag. 140 si urm; Lafferriesre,
illistoire thi hoi francais, V. pag. 349.
1) Dupl E. Mouton, juratii nu existä nici in Suedia. Le droit de
punlr. Paris, 1887, P. 24.

www.dacoromanica.ro
 218

publice, trick poporul rill voeste sh mai rationeze i sà van'

ca, aceasta institutiune arhaia poate folosi burgheziei plu-
tocratice, si de aceia ea o sustine, pentru popor insà ea
este o institutiune eminamente nefasta (2)..
Cum sa nu fie poporul indus In eroare and de un se-
col i se repeta ca nu poate sa existe guvern reprezentativ
fàrà jurati, i ca lege facuta de delegatii poporului, Intsà
justitie data de delegatii puterii nu este cu putinfa? (3).
Cum sa nu greseasa poporul and unud din cei mai
marl penalisti ai tutulor timpurilor, ilustrul Carrara, vor-
bind ca un energumen spune, a se ataca juratii, apoi va
vent randul presei, apoi al parlamentului, si al tot edificiu-
lui modern", and dânsul acuza pe acei care combat jura-
fii cä vor A. se fritoarca la feude, la fidei comise, la tortura,
la sfantul oficiu si la alte restaurari ale ruginilor antice (4).
Un Lombroso, i un Enrico Ferri voesc sh intoarca Tu-
smea la feude, la fidei comise si torture, iar liberalul de mo-
da Ludovic Filip a ajuns sä irnpedice aceasta teribild Ca-
tastrofa. Curat deriziune! (5).
2) F. Puglia:- Manua le di procedura penale, Napoli. 1889, P. 428,
DUDA Pleranloni aceastA institutiune se oonsiderA ca indispensabilA fiber-
tàttlar publice, si e sax:4RA de constiinta pcporului ca o cucerire pe care
nid stinta nici ratiunea nu o wa mai puteA revocA vreodatii. Aug. Pier-
anton : Dell abolizione della pena di rnorte. Torino, 1865, p. 31, ool. 1.
cfr, E, Pessina, opusculi di dirritto penale, Neapoli, 1$74, pg,291,
3. Aignan : Historire du jury. Paris, 1822, p. 15. Contr. Carrara ;
Prognamina. P. G. parr. 916, care spune deasemeni. Admis popcKnul la par-
ticiparea puterii legilative, e incoherent a-i negA participarea la puterea
judeciltoreascA". Tot Carrara, spune Juratif (judecItorii. rotAterri) pri-
viti istoriceste oferg aceastA yicistitudine constantA : constituiti totdeauna
unde poporul a admis sA participe la autoritatea politicà. di,spar totdeauna
acolo unde puterile Statuflui se concentreazA in mAinile unsia saw la pa-
llor. !bid : par. 915. Chiar until din corifeii scoalei penale pozitiviste d.
Garofalo, a cAzut in aceastA eroare si a afinrnat ca relatiw la cente intraci-
tuni juratii su.nt o adeväratA trebaintA a regimului constitutional. (Garo-
falo e Carelli. Rifforma dela procedura penalg In Italia Torino, 1889. Introd.
p. XV), farA sit aigete cA in Olanda constitutinnea trAeste forte bine $i
(ArA jurati.
4) Carrara: Ibid. T. LI, p. 214, ed. 1887 Confr. 1 pag. 204, unde
spune cA popoarele lenese si iubitoare de robie s'au unit cu despotii cai sA
Proscrie tribunalele populare.
5. Adversarii juriului au pliitit cu aceiasi rnonedA pe apArAtarii lui,
arAtAnd cil juriuil e o superstitiune, institutitme atavistict. Lombroso, Uomo,

www.dacoromanica.ro
 2 19

Bdranger zice ca juratii constituesc una din cele mai

pretioase libertati, aceea care acopere mai bine cu protec-
tiunea sa, onoarea i viata cetatenilor (6).
Cum sA nu devind partizani ai juriului oameni fara cul-
tura, cad se gasesc profesori eminenti ca Garcon, care ii
spun ca juriul e legat de libertatile publice, ea: O tara li-
bera nu poate &A fie lipsita de juriu, ca juriul nu poate func-
tionA in mod satisfacator decal in tarile obisnuite la practi-
carea libertatii", si ca: Daca Olanda Ware juriu, ea are
totusi mai de multd vreme ca alte tari libertatea politica,
InsA aceastd e o exceptiune care se poate neglija"(7).
Cum in fine sa nu creadd poporul ca juriul e o bunA
institutiune când se gasesc magistrati distinsi, care, chiar
in vremile noastre, referindu-se la juriu, nu se sfiesc sa
scrie in mod serios cd: El este paladiul libertatei populare.
Este o institutiune legatd cu desvoltarea libertatilor pu-
litice
Participarea cetatenilor la administrarea justitiei, este
unul din marele criterii ale democratiei moderne reprezen-
tative" (8).
SA %Am frazele i sa examinAm daca institutiunea ju-
ratilor trebue mentinuta in o bunA legislatiune.

deliouente, IV, ed. Torino 1889, Toni. I p. 94; Tarde eiteaea printre atrocit5li
ciudhtenii, superstitiuni, antropotagia, amorul religios al Vatranilor si bol-
navilor, tatuarea, fermeeatoria, ghicirea prim vise 5i auguri, widerea adver-
saruflui politic ori confiscarea averii lui, interogatorul prin torturA,
dudul, juriul, inclizitiunea, etc. Phil. pen. p. 370. Bern Alin:et:a, calltfi-
cat deasemeni inratii de susperstithune. Studi dLi proc. pen. Torino, 1906.
P. 83 si 103. Deaserneni A. Gautier : Bul. de l'Un Mt. de dr. pen. IX, P.
233-234.
6) Beranger. De la repression penale, II pag. 82. Paris 1855.
7) Rev. pen., 1905. (XXIX-érne) p. 899-900. D. Garcon, nu ne spline
IriSä cum s'a putut, dac5 kuriul e legat ou libertatile pubflice, ca Jibertàtile
Publice sä se nascil de mai mult gum i si dureze toomai acolo unde nu
existà juriu. Deasemenea 4, Garrard, neglige exceptinnea Olanidei, insg.
uitg, pe a 13 cantoane ale Elvetiei. Vezi i landele aduse juratillor de rni-
nistru Ratazzi, in F. Puglia. ,Manuale di procedura penale Napoli, 1889,
p. 429.
8) Fil Manduca : Studii teoric-practic sulla procedura penale. Napoli.
1888, p. 83, si Ia procedura penale e Ta sua evoluzione scientifice. Neapolq,
1888,, Pg. 131.

www.dacoromanica.ro
 220

633 Noi suntem contra institutiunei juratilor pentru urma-

toarele motive:
a) juratii n'au capacitatea ce se cere pentru rezolva-
rea marelor probleme penale.
Aristotel, care desigur ca a fost unul din cei mai mari
genii ale omenirei a spus un cuvant profund cand a soris:
Legiuitorul trebue sa previna acest inconvenient, si sä nu
ordone aceluiasi individ care canta cu flautul s. faca si
ghete" (9).
Si cuvintele intelepte ale lui Aristotel au fast dovedite
intr'un mod quasi matematic de Adam Smith, parintele E-
conomiei politice, in celebra sa opera: Avutia natiunilor".
S'a spus insä eh' juratii nu cerceteaza cleat chestinnea
de fapt, i pentru aceasta este destul bunul simt, care poate
sa-1 poseadd tot atat de desvoltat un profan de §tiinta
dreptului. Pentru a decide daca acuzatul e vinovat spu-
ned Montesquieu nu trebne decat ochi (10).
Becaria de asemeni a spus c5. e mai sigurd ignoranta
care judeca prin sentiment, decal stiinta care judeca prin
opiniune.Dupa dansul pentru a judeca nu se cere decat
simplul i ordinarul bun simt, mai putin inselätor decal
un judecator obisnuit sä voiasca s gaseasca vinovatii" (11).
-634 Dar, chiar pe cand s'au desbatut codicele penal in
Franta s'a aratat cat e de greu uneori a separà chestiunea
de drept de chestiunea de fapt (12) si cum totdeauna jura-
tii in aprecierea faptelor se preocupa si de pedeapsa pe ca-
re o vor da judecatorii.
De ad au rezultat uneori grave conflicte intre magis-
trati si jurati (13), iar alte ori, i foarte adesea, juratii rni
19) Aristotel: Politica II, 9 pat. 8.
10) Dupg citatiunea lut Oudart : Raport sur le code criminel, p.
XXXVI:
11) Beccaria: Dei delitti c delle pene, ed. Brescia, 1807, p. 23 si 24,
par, VIII,
12) Aceasa o recunoscl chiar unil din partizanil juiriuilui, Vezi F.
Manduca, op. cit., p. 93, silautorli citati de dansul. Vezi Nr. 1827 din acest
Tratat, vol. III.
13) In opera. sa ,41)e l'EglIse anglicane, p. 204. De Maistre citeazi
cazul urmätor: Lordul Mansfield unul din cel mai marl jurisconsulti ai
.EngHteril spunea juratilar.Bggati de seamä domnilor, ca nu suntetl

www.dacoromanica.ro
 221

adus verdict negativ nu fiindel au crezut in nevinovdtia.

inculpatului, dar din cauza temerii ca se va da acuzatului o
prea mare pedeapsä.
635 Orice mijloace care s'au intrebuintat spre a evita ca
juratii sä se gändeasca la pedeapsä i sal aducd uneori din
aceasta cauza un verdict negativ mincinos, n'au putut sä
producä rezultatul dorit.
S'a crezut intai cà odata ce pedepsele nu mai sunt fixe,
ci existä un maximum si minimum, juratii nu vor mai fi spe-
riati de gravitatea pedepsii (Berlier). In consecinta legea
ititerzicea juratilor sa" cugete la pedeapsd sau la urmarile
verdictului, aratând cä astfel juratii Ii vor- calca cea mai
dintai datorie a bor.
Totusi juratii au continuat sà violeze legea, i gandin-
du-se la pedeapsa au continuat sä prommte verdicte nega-
tive mincinoase. Au intervenit in urma legile din 1824 si
1832, gratie carora juratii acordand circumstante atenuan-
te obligau pe judecatori sa se scoboare sub minimum. To-
tusi nici aceasta reformä nu a multumit pe jurati, care au
continuat sä aduca verdicte negative, practicand ceeace s'a
numit minciuna pioasä.
In zadar Inca s'a indulcit considerabil legea penalä, in
zadar s'a reformat de mai multe ori organizatiunea jurati-

chemati pentru a dedara daca acuzatul e or nu e cultpabil de libel (ptt-

blicare defAimatoare), fiindca In acest caz ati fi judecAtori, nu aveti decat
drept sä prouuntati pur si simiplu, dadi acuzatul a compus cartea de care
e vorba : mie inti apartine sa hotarasc daca acea carte e un libel". Juratil
au rAspuns. Sentoria voastrl îi bate joc de not ; dad not declaram
un om vinovat de hotie, de omor premeditat, not calificarn crima fara in-
doiala. Aid not nu putem sa pronuntAm in sistenml drV. nici culpabil Wei
neculpabill, pentrucA publicarea unei carti nu e crirna 41 nu devine astfel de-
cat prin calitatea legalA a partii; prin urmare not avem drept s decidem
clack' oartea e un libel.
Catusi de putin replita celebrul pr!...sedinte al curtli regesti
Bindca cestiunea de a sic' dacA o carte e un libel e cestiune de drept, si
nici o cestiune de drept nu poate fi de competenta juriultd. Spunetl clacl
acuzatul a maims cartea ; nu vi se cere deck aceasta, si flu val pun alta
festlune.
Juratii Alt! de despoticul lord, prouuntarA pe onoarea lor ca acu-
zatul nu compusese cartea, cu toate cA insäi acuzattd afirmase contra-
riul. (Dula Tarde).

www.dacoromanica.ro
 222

lor, fiindca cu toate acete reforme institutiunea juratilor con-

tinua de a da verdicte seandaloase prin nedreptatea lor. De
si la jurati yin numai afaceri trecute prin purgatorul instruc-
tiunii, desi parchetul i instructiunea cauta in continuu prin
afacedle ce trimit juratilor sa evite achitarile, totusi in
Franta, Curti le cu jurati, achita 27 la suta pe cdnd tribu-
nalele corectionale achita abia 5 la suta (14).
Si nu mai vorbesc de ceeace se petrece la noi, unde 1u-
crul e cu mutt mai rau!
636 Dar sa presupunem ea s'ar puted face despartirea
chestiunei de drept de chestiunea de fapt, ne intrebam pen-
tru ce la cele mai delicate chestiuni de fapt nu ar fi mai
buni judecatorii, care pe langa bunul simt, care nu e mo-
nopolul nejuristilor, ar aved i experienta necesard judecd-
tii? Pentru ce profesiunea i specializarea, care in orice ra-
mura de ocupatiune omeneasca aduce perfectionarea numai
aici ar fi o cauza de inferioTitate? (15).
14) Vezi I. Tanoviceanu : Criminalitatea in Roninia. Analele Aca-
demiei române. Serie II, T, XXXI, p. 18.
15) E greu a cità din cauza multimei lor, chiar cazurile insemnate,
de achitari scandaloase. Vezi unul In nota la Nr. 628.
Ne vom multuni sa facem trimiteri Fil Manduca:Studh teorico
pratici sulla procedure penale. Napoli 188, p. 103, (reformist, nu ins/
abolitionist) ; Aignan : I-fistoire du jury. Paris, 1822, p. 324 si 325 (admi-
rator al juriului pe care if numeste frurnoasa plantá care nu infloreste
decat pe solid diberfatii"). Vezi cateva cazuri citate de d. Urban Gohier
ii articolul de fond din Le Journal din 28 Apr. 1912, sub titlu La defail-
lance du jury. In afacerea Alice Crespy din Franfa ((1913) total, dovedea
culpabilitatea. Abatele murind in casa Crespy da gemetele sale vroesc s/
intre mama $i sora acugatei $t'ea mu le lasa sa intre. Nu se aratil nici un
moth, ca abatele sa se sinucida i vont adauga mai alt.s nici unul nu se putea
invoca pentru ce s'ar fi sinucis. Si totusi jaratii achita. Rezaltatul, o lunl
dupa achitare. P. Deyma, un lost jandarm, achitat de jurati din Lotergarone,
fiindca daduse cu pumnalul in dantuitoGrea liii, care i se p/rea c facuse sem-
ne unui tinar. ornoara pe alta amanta a lid la 14 Sept. 1913, dupa.' ce cu cateva
zile mai inainte publicase ni$te poezii dedicate eroinei achitate. Ake OresPyt
In Le Matin din 15 Sept. 1913, pag. 1, ool. 4. Geandarme et poete".
La noi deasemenea se citeaz/ cazuri interesante. ETA vorba de un
asasinat incontenstabil, chia.r avocatul mu cerea o achitarre, ci numai cir-
camstante atenuante. Jurati au adus an verdict negativ, fithdcA se spunea
cä victima este un c/rnätar. G. Flaislen. C. jad. 1909, Nr. 80, p, 624, col,.
2-a. (Studiu interesant asupra jurafilor in Romania, in care se citeaza

www.dacoromanica.ro
 223

S'a raspuns cá judecdtorul profesionist ar cApata o-

biceiul de a vedea in orice acuzat un vinovat, si ar fi prea
mult dispus sa condamne. Sa presupunem pentru un mo-
ment lucrul exact, insa in acest caz pentru ce relativ la de-
licte, care sunt infractiuni mai putin grave si periculoase
pentru societate, se pastreaza judecatorii profesionisti, ju-
decdtori-osdndd, condamnatori automati, cum s'ar iputea
califica, iar pentru marii infractori se dau judecatorii cei
buni, impecabili jurati, care nu osandesc decat atunci
and trebue? Se cuvine oare ca mari infractori sa fie mai
bine tratati ca acei care comit dedicte or contraventiuni?
Dacd judecata juratilor este mai bund decat a judeca-
torilor profesionisti (16), de ce se priveaza de aceasta ju-
decata tocmai minorii, adica aceia pentru judecata carora
ar trebui cea mai mare grija i cei mai buni judecatori?
In cele din urinal se poate admite i intelege sistemul
englez (17), dar sistemul de pe continent care da judecata
marilor infractiuni diletantilor, i aceia a micilor infracti-
uni profeisionistilor, este absolut inerationalar.
Cum se poate sustine in mod -serios ca pentru acel
care jadecà contraventiunea de nematurarea cosurilor u-
nei case (art. 385, al. 1) sa." trebuiascd un judentor specia-
list, caruia sa-i se impund studii indelungate, diploma, con-
curs si stagiu, iar pentru judecata problemelor dificile ale
omorurilor, in care poate sà fie trebuinta de cunostinte pro-
funde de psihologie, medicind legalá i sociologie, sa fie in,
destul primul venit, fie el cArciumar, Mean ori macelar?(18).
multe cazuri de achitari scandaloase, precum i viclesugurile ce se Intre-
buinteaza uneori spre a obtine achitarea). (vezi C. jud. 1909, N-lea 80-82).
D. St. Scriban arata un caz de achitare fiincicI pe acuzat ii chena Nioolae
sI era 6 Nicolae in ccnnisiunea de judecata; e de observat ea! d-1 St. Seri lban
e pentru mentinerea jruratilor. Curieral fudiciar 1907 Nr. 7.
16) Cu drept cuvant Siméon intreba In consiliul de Stat francez
pentru ce judecatorii de profesiune ar fi neapti pentru a judeca chestiunile
'de Napt ariminale, cand ei daca) n'ar fi judecatori, ar putea sa fie junati?
Aceasta cestiune a impresionat pe imparatul Napoleon I, care desi a susti-
nut mentinerea juriului, a repetat i dânsul intrebarea Jul Siméon.
17) In Anglia, claca una din parti cere jurati in civil, el asistal pe ju-
decätor n cestiune de fapt ; in penal judecatorul e totdeauna asistat de
jurati. Ravont Morizot-Thlbault: Rev. pénit. 1905, Iul. si Oct. p. 869.
18) Vezi ciwintele ml Maudsley reativ la judecata problemelor de
nebunie la jurati la Nr. 660 in vol. I al acestui Tratat

www.dacoromanica.ro
 2 24

Pictorul Appel nu a permis cismarului sa judece des-

pre picturd mai sus decat carambul cismei, si noi ii vom
permite sa judece despre viata, cinstea si libertatea cetate-
nilor?
Tarde se mira de entusiasmul secolului al XVIII-lea
francez pentru procedura penala a Engleterii, pe care o ca-
lifica de: tot ceeace e mai arhaic si mai incult in materie
de procedura" (19). Mai mult suntem insä indrituiti noi sa
ne miram, ca s'au gasit la finele secolului al XIX-lea, si se
gasesc si astazi persoane ca sa sutina institutiunea juratilor,
in niste timpuri in care domnia frazei si a idealismului, a
fast inlocuitä cu cercetarea rece si stiintifica a faptelor. De-
altmintrelea se putea intelege judecata prin jurati and
dreptul era simplu si lupta jucliciara naiva, dar cu legile,
procurOrul si avocatii de azi, juriul e un nou sens.
637 Nespecializarea si varietatea juratilor nu are numai ne-
ajunsul destul de gray ca se da pedeapsa la intarnplare, a-
chitând ori de eke ori n'a priceput argumentele si dove-
zile acuzarii, or condamnand cand n'a priceput pe ale apa-
earn, dar chiar cdnd pricep lucrurile nu este nici o norma
si nici o unitate in acesti judecatori variabili (20).
Chiar Carrara, care am väzut ca e un partizan info-
cat al juriului, a fost silit sa recunoasca acest adevar (21).

19) Tarde: Philos. pénale, p. 442, nota 1.

20) Vezi Fr. Aug. Biener: Das englische geschwornengericht Leip-
zig 1852, T. I, p. 303, care au drept cuvant arata ca judecatorul Anstruit
In stlinta dreptului e tot atat de apt ca juratul sa judece cestiunile de fapt.
21) Eu am expritnat din 1841 sentimentul meu in privinta juriuluip
Intr'un articol pubilicat in Analele jurisprudentii tocane", am spus acolo
ea Justitia criminal devenea o loterie. Se ia balanta din mana justitiei,
pentru a substitui urna.. Iata pentru mine viciva radical al juriului. Poate
toate celelalte defecte s'ar puled inldturd prin o lege mai lnteleaptd, dar
aces( viciu e inseparabil de juriu. EA distruge deasemeni uniformitatea In
justitia penala, si aceasta e un riu prea gray.
Si printre magistrati se pot gasi si se gasesc unii mai mat ori mal
putini severi, mai Inuit ori mai putini binevoitori, dar in cele din urma
ei judeca dupa calculele ratiunei juridice, si inteo hotarare si in alba va ti
totdeauna mai putin inegaIitatea. Aparitarul inteligent si expermientat va
putea totdeauna prevedea cu oarecare probabilitate soarta prevenitului. Dar
cu juratii orice predictitme e temerard si inseldtoare. Ei judecd cu sent&
mental. E insaj ceva mai capricios si mai schimbator ca sentimental?

www.dacoromanica.ro
 225

Ace lasi lucra ii spune $i Tarde, care aratà ca juratii

sunt mai indulgenti toomai fatä cu infractiunile care 4n-in
frecuenta lor prezintà mai mare pericol social (22).
638 b) Sldbirea represiunei, este a doua criticA ce se poa-

Norocul surade acuzatului; mtmele care ese din urna sunt nume
de oameni, care ei mnsi si in ispitele la care sunt supusi gasesc scuze
groelii prevenitului, sau oamenl care au vrtzut in viata tor cat e de usor
a minti, 5i care n'au incredere in martorii acuzarii.
Norocul este din contra prrotivnic acuzatului dac e inculpat de furt,
atunci es din urmä nume de proprietari care se plAng toatrt ziva de hotille
pe care le-au suferit, daca e acuzat de atentat l.a pudoare cu viodenta,
soarta scoate jurati care iubesc ea tandrete fetele lar, sau care sunt gelosi
cu femeile tor, si asa mai 'Imola, astfel ca intamplarea urnei, are mai mita
putere decat talentul ori neghiabia avocatului.
9,Mai mult decdt atat, o viclenie sau o istetime, sea-vote mai bine Pe
avocat de cat toatil stiita lui. Eu ant avut sä apAr in Massa un barbat care
asasinase ziura namiaza mare, intr'o cafenea, pe amantul satiei sale Când
sosii in acest ctras am rugat pe un prieten sa-mi arate pe lista juratilor Pe
acei care erau celibatari si pe oamenii casatoriti, am Tecuzat pe cei dintai,
am acceptat pe cei din urma; eram sigur cà voi cAstiga, si in adevar am
castigat.
Iata dupa mine,. adevaratul viciu intrinsec al jurriuhti ; si legiuitorul
nu are Md un milloc sa-1 inlature. Carrara: Scrisoare din 1870 a lui
Carrara publicata in Sociologie oriminelle de E. Ferri. Paris, 1905, p.
523, nota 1.
22) Ceiace se imputa mai mulct juratilar este slabiciunea lor. Pro-
verbialä indulgentä a juriolui ne e numai scandalaasal prin frecuenta el, si
adresa rusinoasa prin cauzele ei, ea e i mai periculeasä prin obiectul sau.
Ea se refera mai ales la genu1 de infractiune care ar trebui sa fie mai aspru
pedepsit acoIo unde se exercita. Dupa Dr. lacoby, juriul american este atat
de clement pentru toate felurile de fraude, pe cat este jurniul italian pentru
loviturile de cutit, sau juriul corsican pentru impuscaturi. Lu provinciile me-
ridionale ale Italiel, in care crimele de sange, ating o clira spaimanta-
teare, juriul Italian le arata cea mai mare favoare, in Tegiunile Italiei sl
ale Frantel, in care furturile predomina, jnrTiile italiene 1 franceze arata
hotilor cea mal mica asprime,
Membrii tribunalelor din Marsilla Ind spun ea, nu numal frauda este
acolo in onoare, dar chiar se yild achitAndu-se de jurati fraudatorii care
au marturisit farpta lor". Tarde: Philosophie pénale, p. 443
In schimb vam adaragà noi, uneori juratii, judecatorl en toane sunt
de o asprime nebuna. Chiar la nal se poate cita cazul until fort cu spar-
gore, din canal de foame in str. Schitu-Magureanu (judecat Inainte de re-
forma din 17 Febr. 1874), si condanmat farrä cincumstante atennante la re-
&Mine. C. Jud. 1897, Nr. 6, p. 42, Nu pretindem ca nu exist i jurati bunt
constinciosi. Astrfel se poale cita ca exemplu la noi, un junat care, cand a-
Tanoviceanu. VoL V 15

www.dacoromanica.ro
 226

te aduce juratilor: Sunt convins zice M. Nast .et

criza represiunei e datoritä in mare parte slabiciunei ex-
treme a juriului, nu ma tern sä zic a nedreptätii sale" (23).
Juratii slabesc represiunea in cloud moduri, direct si
indirect. Direct prin ,faptal ea achitarile la jurati sunt
foarte numeroase, iar cand condamna, foarte adeeori ad-
mit scuze sau circumstante atenuante (24).
Si indirect fiindca silesc pe legiuitor ca necontenit st
micsoreze pedepsele.
Despre achitärile juratilor s'a scris atat de mult "Meat
se pare inutil a mai insista. E mai bine de un secol de când
Muraire presedintele Curtei de casatiune din Franta spu-
nea in numele Curtei de casatiune vorbind de jurati : Tris-
tul rezultat al nepedepsirei celor mai mari crime, ofensand
morala publica, spaimantând societatea, a ajuns aproape
sa ne facä sa ne indoim daca institutiunea juratilor, atat de
frumoasä in teorie, n'a fost pana astazi mai mult vatämä-
toare decal folositoare in efectele sale (25).
Dupa fiecare reformare sperantele au rendscut (26),
si admiratorii juriului ca i fata nebuna de care vorbeste

mocatul acuzatului spunea cà s'a restituit banii i Ittcrurile partii civile a in-
trebat cu o admirabila ironie: ,,Dar viata I s'a restituit?" (Cas. II, 141 din
1882, Balt. Gas. 1882, pag. 585).
23) M. Nast., agregat la oatedra de drept penal la Facult. de drept
din Nancy. Rev. penit, 1912, Nr. p. 841.
24) In anul 1902 in Franta s'au achitat 31.,% la jurati i 5.'% la
tribunalele corectionate, jar incat despre circtunstantele atenuante in anul
1900 aproape la 50% din acuzati Ii s'att acordat de cattle cu jurati (1355
din 2878. Yezi Vidal: Cours Nr( 792, P. 919, nota 4. OPinittnea publica se
plange zicea d. Fouiloley, in sedinta din 24 Apr. 1912 a Soc. gen: a in-
thisorilor din Franta $1 poate cu drept curvant de slabiclunea juriului in
alacerile in care viata oamenior e in joc". Rev. pen. 1912, p. 656.
25) Vezi Projet de code oriminel. Observations du tribunal de cas-
sation, p. 19Z bis.
26) D. P. Bore, sustinand juratil in 1895 spuneA sa nu ne tindoim
ca nu vor trace 30 de ani cand statistica noastra judicial Iva nota poate
numai 20 achitari asura 100 aouzari oriminale'", C. kid. 1895, Nr. 14. D.
Bore spunea altora sa mu se indoiasca, $1 totusi chiar d-sa se inicloià pu-
nand dubiatativul poate!

www.dacoromanica.ro
 227

Guyau, si care se credea. totdeauna la veille de ses noces

(27), necontenit sperantele lor au fost inselate (28).
Un vechiu magistrat care si-a petrecut toata viata ca
membru al parchetului, spunea cu drept cuvant in 1907:
Dacä toti magistratii fie consilieri de Curte, fie procurori
care au luat parte la instruirea si judecarea afacerior de-
ferite juratilor am adunà la un loc verdictele achitatoare
care ne-au impresionat in Mu bine inteles am forma
o statistica voluminoasà, care ar arunca o lumina nefavora-
bila asupra institutiunei juratilor" (29). $i e natural sa fie
astfel, fiindca juratii cred ca au dreptul de iertare, dreptul
de gratiere i ceeace e mai curios, este ca existä i pena-
listi distinsi partizani ai juriului can au aceiasi idee (30).
Achitarile scandaloase infloresc in realitate i azi in
Romania ca si in toate tärile cu toate reformele f acute, si
vor continua sä se inmulteasca orice reforma s'ar face,
fiindca vitiul exista chiar in institutiune.
Astfel ca, tinand seamd de nedescoperirea crimelor, de

27) M. Guyau Esquisse d'une morale sans obligation ni sanction.

Paris, 1893, Ed. II, p. 46-47; L'humanité est comme cette femme 011f-
Meuse de toute deception. La foi est éternalle comme le printemps et les
fleurs".
. 28) Vezi in Franta una din multiplele reorganizki ale juriului : legile
din 15 Apr. 1871 si 21 Nov. 1372 in Barbier, Lois du jury. Competence et
organisation. Paris, 1873.
29) P. Sadoveanu, fost grocuror la Malta mute de casatie. Adevgrul
din 20 Ian. 1907.
Confr. si cuvintele pline de bun sinitt desi cam aspre grin arnkacht-
nea lor al mud alt vechiu rnagistrat. Pentru mine curtile cu jurati din
tar5 au adults un adevkat scandal. Exemple triste si nenorocite nu ne
liPsesc dela infiintarea acestei institutiuni. Ce-i pas5 tirgovetului si poll-
ticianului de familiile oamenilor in doliu, de siguranta publica si de mora-
litatea ce se prohaga in taxa! Ei ii fac treburile unit at atilt fiind siguri
cä totul se uita pentru ca sal inceapa la framatari din nou a acelorasi
moralitIti si cinismuri". Adev5ru1 Ain 20 Ian. 1907.
30) Garcon ziceA la societatea generallä a Inchisorflor, vorbind de
consiliile de r5Zboill: C5. Tribunalul nillitar sà-si insuseascg, cum fac
juratil, un fel de drept de artare (pardon); eu nu vain protesta nice in acest
caz in numele principillor si ale dreptului strict. Aceste absoilviri aprobate
de finstanta publica stint una din formele cele mai inaAte ale justitiei pe-
male (!) (Revue Penit. 1915, pag. 333. Vezi diseutiumile din sedinta dela
21 Aprilie 1915).

www.dacoromanica.ro
 228

achitärile dela jurati, si de condamnärile relativ prea in-

dulgente, ajungem la constatarea ci societatea nu este in-
destul de ocrotità de marile infractiuni, mai cu seamd din
cauza institutiunii juratilor (31).
639 In afara de aceasta indirect juratii aduc slabiciunea
represiunei, silind necontenit pe legiuitor sä indulceasca pe-
depsele spre a puteà evith achitarile dela jurati, iar uneori
transformând crimele in delicte spre a le sustrage dela
competinta juratilor. Aceastd transformare a crimelor in
delicte s'a numit corectionalizare, si ea se face incontinuu
de aproape un secol fard a fi isbutit vreodata a impacà pe
jurati (32).
640 Si nu este numai corectionalizarea legei sau legalh",
ci juratii silesc pe judecatori s. fac i corectionalizare ju-
decatoreasa, ceeace e o violare a legii si care s'ar puteâ
numi corectionalizare ilegald.
Raportorul legei franceze din 13 Mai 1863, spunea. ca
31) Vezi o frunioasA criticA a juriului de E. Faguet care observt
ca, din 100 crime, 50 rAman necunoseute, c..1 din cele 50 care rAmin 50%
din autori sant nedesooperiti, iar din cei 25% care ramAn 75% din autori
sunt achitati de jurati, astfel incfit un criminal are 94 sarti din, 100, ca sA
soape 1e pedeapsl, $i, pe când in micile industrii 50% din negustorasi dau
/aliment, diMre industriasli crintinali abià 6% ajung in nun urAu rezuItat
au afacerile lor. lar sub forna de concluziuni dfinsul spume Trebue dar sA
desaintam juriul care a dat boate dovezile de incapacitate, panA intratAt
IncAt el este socotit de toatA lumea ca o intamplare, si toatA flumea, avo-
call ca si ministarul public spun totdeauna : cu juriul nu se poate preve-
dei mimic". E. Faguet : Et l'horreur des responsabilites. Paris, 1911, ed.
2-a, p. 76 $1 97 ; Carrara criticA judecarea juratilor dupil numArul achitA-
rilor ca ,si cam justitia penalA arl consistA numai in condamnAri". Pro-
gramma, P. 0 par. 816, nota line. Ca sA mu criticAm achitArilei la jurati,
trebue sA infierkn parchetul, judecAtortil de instructie si camerile de pu-
nere sob acuzare din cauza usurintel lor ! FiindcA din douil una : or par-
chetul $1 insbructla stint vinovate cA trimit prea cu usurintA pe oameni in-
aintea juratilor, or juratii sunt vincvatl fiinda achitA .fATA. temei.
32) La nol s'au fAcut necontenite oorectionalizArl. asA 'Meat critnele
sunt pe cale sA dIsparA din oodicele nostru penal. S'a cerut totusi corecti-
onalizarea prunouciderii, a loviturilor care au cauzat moartea $1 a incen-
dillor, din cauza numeroaselor achitArl In aceste cazur1( I. Caracas : C.
mud. 1897. Nr. 15. Pentru corectionalizarea loviturilor care au canzat
maartea vezi si lonescu-Doli: C. lad. an, XII, (1903), P. 25. Un magistrat
la noi a cerut corectionallizarea tutulor tentativelor 16rA deosebire.
Vezi Dreptul 1913, No. 13, pug. 104.

www.dacoromanica.ro
 229

obiceiul de a corectionaliza a ajuns pana acolo: Incat in

multe locuri, cand e vorba de afaceri criminale, se inlaturd
intr'adins circumstantele agravante, pentru a putea. Investi
eu judecata tribunalele corectionale cu o aperenta. de re-
gularitate". Deasemenea in raportul asupra statisticei pena-
le dintre anul 1826-1880 se spune ca micsorarea crime-
lor constatate are de cauza principala obiceiul care s'a rãs-
pándit din ce In ce mai mult de a inlatura in instructiune
circumstantele agravante ale unor crime, spre a putea de-
feri pe culpabili inaintea tribunalelor corectionale. Ortolan
reproducand cuvintele raportuhii critità aceasta procedura
a tribunalelor; Aceasta se numeste a corectionalizd aface-
rile. Cruvantul e tot atat de putin francez, pe cat de putin
legala e procedura. Jurisdictiunile de instructiune evident
ca in acest caz ies din linia datoriei lor.
Ele pretind s. corecteze legea prin fraudarea legei.
Ceeace legiuitorul singur ar putea i ar trebul sä faca mo-
dificand dispozitiunile penale, ele ii aroga dreptul ca sä
faca intrebuintand tacerea asupra faptelor sau prin minciu-
na de preteritiune. Lumea se plange in Franta de putinul
respect, pe care spiritele, in moravurile noastre comune II
profeseaza pentru observarea legei: ce va fi dna magis-
tratura va da exemplu!"(33).
Cine insa decat juratii sunt vinovati pentru aceasta
procedare Regard? E lesne lui Ortolan, teorician de vremea
veche, care nu vrea sa tina seama de trebuintele aplicatiu-
nei, sà discute numai in pura teorie, dar practica a impus
-procedura Regard a corectionalizarei, o mentine pand astazi
si o va pasta cat timp va exist& institutiunea juratilor.
Ortolan nu ougeta si nu vrea sà tie ca este absurd ea cel
cu circumstante agravante sà fie mai bine tratat, numai fi-
indcd are norocul sd fie Judecat de jurati, ca minorul sä fie
mai rau tratat decat majorul, i cel care a omorit prin im-
prudentä sä alba mai putinä speranta de achitare decal, a-
cel care a omorIt ou precugetare!
Raportul mai sus citat al Ministerului de justitie recu-
nosteà ilegalitatea procedärii tribunalului, dar nu indraznea

33) Ortolan : El6ments, T. II, Mr. 2066, v. 437.

www.dacoromanica.ro
 230

sa o critice: Un astfel de mod de a procedh violeazA fail

indoiala principiile competintei, si pune o juridictinne in lo-
cul alteia, insä trebue oare &A criticam? Nu e mai bine, in
interml societAtii sä asigurAm o represiune, oricat de mica
ar fi ea, decat sä ne expunem la o achitare posibila, cn
atat mai mult, ca prin aceastA procedare se gAseste mij-
locul de a scurth detentiunea preventiva, sau de a micsorh
cheltuelile?" (34).
641 Corectionalizarea e atat de fireascd, pe timpul cat vor
exista juratii, incat ea s'a manifestat chiar in secolul al
XVIII-Iea in tara clasica a juriului. In aclevar Blackstone,
dupa ce arata cà afacerile mici se judecd de un judecator,
spre a evith intarzierea proceselor 5i 5edinte prea nume-
roase pentru jurati, adaogd: Insa intinderea ce s'a dat
competintei judecatorului anuntd, dacA nu se va preveni a-
ceased nenorocire, decadenta admirabilei noastre judecali
prin jurati care face atata onoare natiunii noastre, si care-
n'ar aveh aplicare cleat in afacerile principale" (35).
Si aceasta tendinta de a sustrage afacerile dela jude-
cata juratilor si a le da judecatorilor profesionisti prin
ash zisa procedurà sumara, dureaza chiar astazi in En-
glitera (36).
In 1879, Summary jurisdiciton act a luat dela jurati
cateva infracti, ni, ca furturile mai mid de 40 silingi, pre-
cum §i infractunile in contra minorilor altele decat omo-
rul, si le-a dat in competinta judecatorilor ordinari.
0 alta lege din 1899 a perseverat in aceasta directiu-
ne (37).
Prin urmare, chiar in Anglia, tam clasica a juriului, si

34) Ortolan: Elements, T. II, Nr. 2066, p. 437 in notä.

35) Blackstone : Commentaire, VI, P. 244.
36) Seymour Harris : Principii di diritto e prodacerea pena1e iniglese.
Verona, 1898, p. 331.
37) Rezultatul actului din 1879, a fost c'd in anul urnator condam-
närile pentru furt s'au inmultit de tia 39.000 la 43.000 pentru motival pe
care il arata". Bosco, cä inainte din cauza anngimei pnocedurei, ce4 p51gn-
biti nu intentau actiunea megasind in pedepsire.a culpabililor si in posibili-
tatea desagubirei o oompensa.re a cheltuelilor si ostenelelor orocesului.
A. Bosco. La delinquenza in vari Stati di Europa. Roma, 1903, p. 170 173
si 183 nota 1.

www.dacoromanica.ro
 23 1

tara in acelasi timp ultra-conservatoare in ceeace priveste

institutiunile, s'a simtit neajunsurile juratilor si s'a cautat
sä se micsoreze competinta lor.
Deasemenea in unele cantoane ale Elvetei s'a restrans
competinta juratilor prin diferite legi (38).
Desigur ca. Pessina, un partizan dealminteri al juriului
are dreptate cand zice ca: Juriul ca institutie politica a-
trage sufletele, ca institutie judiciara excitä contra lui ne-
incredere si fried.
642 -- c) Juratii sunt o institu(iune nedemocraticei si mega-
Ward, prin urmare nepotrivita timpurilor si aspiratunilor
moderne.
Aceas,ta se pare paradoxal, totusi lucrul e absolut ade-
varat, si, dupà noi e unul din principalele motive pentru
care credem cd aceastà institutune trebue desfiintata.
643 -- Trebue sal observam mai intaiu ca, la inceput juriul a
fost o institutiune, inteleaptd, democratica si folositoare so-
cietatii, ceeace explica intrucatva entusiasmul din secolele
trecute pentru juriu, si sustinerea lui chiar in vremile noa-
stre de spiritele lenese si deprinse sa se lase sä fie faille
de curentul general.
Spre a intelege cineva favoarea de care se bucurd as-
tazi institutiunea juriului prin forta inertiei trebue sà se
duca cu gandul la organizarea judiciara a evului mediu. In
acele vremi, judecatorul suprem era seniorul feudal, preo-
cupat mai mult de a pradà pe cei mici decal de a-i judeca.
El era deprins cu manuirea armelor, insä cu pana de
gasca abia stia sa facä o cruce drept semn de iscalire.
Acest senior feudal inandru, violent, hrapitor, vesnic
cu piciorul in scara calului pentru expedifiuni, lupte, Ma-
lii si vanatoare,avea ca judecator defectul ca, nu numai ca
era absolut ignorant de principiile dreptului pozitiv, dar
chiar nu se straduia sa aplice regulele dreptului natural. In
astfel de imprejurari, juratii erau o binefacere pentru oa-
menii de jos, fiindca ei, daca nu posedau stiinta dreptului,
aveau cel putin bunavointa sa facd dreptate. Fiind din a-
38) Vezi Nr. 644, fine.
39) E. Pessina, Sula instruzione dei ziurati, in opusculi di diritto
-Penale Neapole 1872, par. 298.

www.dacoromanica.ro
 23 2 --

ceiasi clasA cu acuzatul juratii nu aveau dispretul i putinul

interes al seniorului, ori al seidului säu pentru judecarea con-
flictelor intre oamenii de jos.
In rezumat: ignorant seniorul judecAtor, ignorant si
juratul judecator, insä acest din urmA era. preferabil fiind-
cA se interesa. mai mult decat seniorul ca sa impiedice ne-
dreptAtirea unui egal al sari.
$i cand vom adAogà cä acesta era si un mijloc ca sà
evite asuprirea seniorilor i toate abuzirile lor, vom intelege
favoarea de care s'a bucurat juriul atunci cand a fost al-
catuit si mult timp in urmA.
Intr'o organizare de Stat inegalitarA, in care abuzurile
se tin lant, juriul este o institutiune admirabild, care dacA
nu ImpiedicA toate abuzurile, desigur insä cA le ImputineazA
si CA este cea mai puternicA stavilA pentru a ocroti pe cei
slaN.
$i mai era un motiv pentru care juriul constituia un
progres mare in legislatiune. SA nu uitatn cà atunci cand s'a
näscut i s'a desvoltat juriul in Englitera, pe continent in-
floreau ordaliile si duelul judiciar si instructiunea inchizi-
torialA, adicA judecata secretà, pe and la jurati, judecata
era publicA.
Astfel fiind, oricine Intelege cd mai bine decat aceastä
procedura barbara, intemeiatä pe ideia CA Dunmezeu va a-
juta totdeauna pe cel care are dreptate ca sa InvingA re-
gulele nestrAmutate ale naturei, era preferabilA judecata
prin jurati, care chiar färä cunostinte, se credeau cA vor fi
inspirati de Dunmezeu ca sä gAseascA adevärul fArA orda-
Iii sau duel judiciar si care aveau i meritul cA judecau in
mod public. Inainte de Enric II, chiar in Anglia era duelul
judiciar, acest rege introduce judecata juriului. Se intelege
spune Aignan ce favoare, ce popularitate trebue sA
dobandeascA indatA o institutiune atat de ocrotitoare" (40).
40) Aignan : Ilistodre du jury. Paris, 1822. p. 151.
Tarde, obsenv cu drept.ouvant ca juriul ca $1 duelul a inceput prin
.a fi o expresiune presupusd a judeedfli divinitati : In lipsä de dovezi rela-
tive la culpabilitatea or la inocenta unui orn, el era obligat sä se lupte In
duel (judiciar) sau sä consulte parerea unui mic concllin de 12 indivizi, care
erau presupu$i a se botarsc &ma. inspinarea duhulul sfant. Acelasi optl-

www.dacoromanica.ro
 233

De aceia noi intelegem perfect si aprobam Magna

Carta a Engliterei, and de mai multe ori insistä asupra ju.
riului ca fiind un bulevard al libertatilor publice. In cap.
XXIX se spune cä nici un am liber nu va suferi nirnic in
persoana ori in proprietatea lui nisi per legale judicium pa-
rium suorum, vel per legem terrae (41).
Ace Iasi privilegiu se gäseste aproape cu aceiasi ter-
meni pe timpul imparatului Conrad, cu doi secoli mai inain-
te: Nemo beneficium suum perdat, nisi consuetudinem an-
tecesorum nostrorum et per judicium parium suorum (42).
Si gdsim cd Blackstone aveh dreptate sa scrie: Cutez
sa spun cd acestei constitutiuni suntem datori libertatea,
care de atatea veacuri pare proprie tdrii noastre" (43).
Judecata de egalii sài e o justitie idealä Intr'un timp
de neegalitate sociald, fiindca judecata superiorului era de
ordinar asupritoare, pe and judecata egalului fiind reci-
proca avea interes sa fie bund i dreaptä. De aceia nimeni
nu poate sä nu gäseasca juriul ca o Nina' institutiune atunci
cand s'a infiintat, in timpul feudalitätii.
644 Dar astdzi?
Astdzi cu schimbarea timpurilor judecata juratilor e
un anahronism.
mism, aceiasi incredere in intervenirea diving, au inspirat aceste douà pro-
cedurri, aproape tot atat de barbare una ca alta". p1. Tarde : Etudes péna-
les, 1892, p, 83, 2-a. La inceput juratul era considerat ca un fel de martor
al faptei comise, care spunea ceia ce crede despre acea rfapta, liind in-
spirat de divinitate.
Ceia ce davedeste c juriul s'a intemeiat pe baza inspiratiunii divine,
este cl la inceput la jurrati nici-o m'arturire nu era admisibilL si aceasta a
durat pkina' in timpul lui Eduard III in socolul al XIV. Chiar astzI and
acuzatul märturisete lapta, juriul in Einglitera devine incompetent, fiinda
atunci dovada e I ticut i mt mai e trebuintà de inspiratiunea diving. Tot
din cauza inspiratitmei divine juratul nil e dator sa-si motiveze verdictul.
G. Tarde: Philosophie pénale. Paris, 1891, P. 442. Fortescue, care scriea
in 1450 nameste uneori pe jurati testes (martori) ceiace Mittermaire, aratI
a nu mai era exact pe timpul lui Fortescue : (Proc. orimi, Pi. 422, nota 2.
41) Deck numai prin judecata conform legii a egalilor sli, sau prin
obiceiul pämantului".
42) Nimenea sal nu lie lovit in drepturile sale, deCat dup 5. obiceiul
predecesorilor ambit si, dupä judecata egalilor sat".
43) Blackstone Commentaire, V, p. 135.

www.dacoromanica.ro
 234

Odinioara juriul era judecata egalilor sai. Judicium

parium suorum, oe sunt insd astazi judecatorii cleat egalii
nostri, in o societate in care nu mai e deosebirea de clase?
(44).
Judecatorul actual este oare seniorul feudal de altädatä
care avea alte ocupatiuni, si care nu se ingrijea de interesele
supusilor sal? Este el spoliatorul prin amende si confiscari
al judecatului, cum era seniorul feudal ori instrumentele sale
de judecata?
Se teme oare astazi justitiabilal cà judecatorul va abu-
zà de puterea lui, pentru ea sa loveasca in libertatile pu-
blice facandu-se o unealtä a puterii executive ? (45).
Mai poate astazi poporul, dupà cum zice Pessina, sa
cumpere pe judecatorii permanenti instituiti de puterea cen-
trala, ca absolut devotati ei si sa vadd in jurati garantia in-
dividului contra posibilelor abuzuri ale puterei sociale ? (46).
Mai avem oare astazi alegerea Intre judecata lui Dum-
nezeu prin ordalii, duelul judiciar, si aceia prin inspirarea
juratilor?
Si daca toate inconvenientele pe care le prezinta jus-
44) Curtea de casatiune trancezd in 3 Compd. an. 11, spunea prin pre,
sedintele sgu Muraire : Peut-être serait-il a examiner si dans un pays ou
al n'y a plus ni distinction ni feadalit6 ni privil6ge, l'institnition des jures
afire des avantages bien re.els". Projet de code criminel, p. 192 bis,
La rdndul salt I. Tissot observd cu drept cuvânt c juriul, in timpurile mo-
derne e o consecintä necesard a principinlui feudal c. nimeni nu puate
fl judecat decal de egalii si. Tissot: Le droit anal, la-mne, ed. Paris,
1888, p. 474.
45) Ca acesta a fost rostul juriului o recunoaste i unul din cei mai
aorigi aParatari a lui : Juriulzice Richard Phillipsde oarece a fost
instituit pentru a pane un frau delegafilor Regelui, care smut judecdtorii
si de oarece au Jost stabiliti de protectorii poporalui contra erorilar, capri-
clilor ,td prejuditiilor acestor oameni ai puterli, este evident ca.' acestia nu
sunt disptisi nici a- apara, nci a intinde puterile kr". Pouvoirs et obliga-
tions des jurys. Paris, 1828, ed. 2-a, p. 269.
In treacdt vom face cloud observatiuni. El inexact ca juratii au lost
histituiti pentru a pune frau delegatilor Regelui; ei sum anteriori intinderii
puterii regale, si au avut de scop sä andrigineasca puterea seniorilor, nu a
Regillor. E deasemeni inexact ca judecatorii, cel putin la noi, ar fi contra
juratilor.
46) E. Pessina. Dela Instituzioni dei giurati, in Opusooli di diritto
criminale. Neapole 1874. oag. 295.

www.dacoromanica.ro
 235

titia seniorialä, au disparut in organizarea judiciarà a po-

poarelor civilizate moderne, in schimb judecatorii actuali
prezintä fatal cu juratii imensul avantagiu al unei mai bu-
ne selectionari, gratie careia poate sä profite i poporul (47)
In adevar juratii, dupà cum cu drept cuvânt a observat
omul de geniu gratie caruia ei au fost mentinuti in Franta,
sunt cu mult mai mult expusi sa sufere influenta talentelor
superioare din barou. Astazi, ziCea. imparatul Napoleon I
vorbind de jurati, orice om, caruia averea ii permite sä pla-
teasca un avocat, e aproape sigur sä fie absolve.
Si din contra vom addoga noi acuzatul care e
redus la tristul mijloc al unui avocat din oficiu, daca are
nenorocul sa fie acuzat de un procuror eminent, merge a-
proape sigur la condamnare, des.]: poate ca este nevinovat.
Fara indoial4 ca acest lucru se poate intamplà si la tribu-
nalele ordinare, tusk' ad pericolul este redus prin impreju-
Tarea cä, judecatorul de profesiune stie mai bine decat ju-
ratul sa deh talentului ce e al talentului, iar dreptatei ceeace
se cuvine dreptätii.
Sub acest punct de vedere, juratii sunt o institutiune
nedemocraticd, si care serveste mai mutt celor cu dare de
mânä. In lupta judiciara child avutul opune Ministerului
public cele mai mari somitdti ale baroului, iar saracul un
biet avocat din oficiu, care invatä meseria pe socoteala a-

47. Tissot, care nu e adversar al juriului rezura foarte bine aceste

idei spundnd cà Juriul e mai bun si mai asigurgtor cleat judecktorii off-
ciali, cdnd acesti judecNtori sunt bhnuiti poporului, fie ca instrumente ale
unei puteri care i-a creat si care 'i mna1t, fie ca protivnici maselor, din
cauza c formeaa' un fel de castay sau cel putin o conporatiune in rangurile
earela trebue pentru a intrà altceva deck lumini si prohitate, un al treilea
lucru in fine care dispenseaz g. prea adeseori de celelalte dou5. DacI ma-
gistratura nu e intinatä, in ochii ratiunii i ai poporului, de aceste douil
vicii, ea poate sh' fie mai inteleapla impärtitoare de dreptate dee:at un jurlu
popular". Tissot: Droit penal, II, p. 486. $i in alt loc spune vorbind de in-
riu, ea aceast a. institutiune sä fie naturala, ca ea s'd fie tribunalul care
prezinth cea mai mare garantie, justitiabilllor, pretutindenea wide nu sunt
iudechlari particular!, uncle legile sunt putin numeroase L nescrise, unde
jurisprudenta nl e un studiu, Mei aplicarea legilor o functiume publia, pre-
tutindenea unde ignoranta e aproape aceiasi pentru toata lumea, aceasta
e incontestabil; dar e mai dificil de a vedeA utilitated fatal cu tribunalele
ordinare". Midem, p. 477.

www.dacoromanica.ro
 23 6

cuzatului, este evident ca soarta saracului este cu atat mai

periclitata, iar a avutului cu atat mai favorizata, cu cat
judecatorii vor fi mai ignoranti. Un judecator profesionist
cult, e rnai putin sedus de talentul. $i argutiile avocatilor e-
minenti $i in schimb el ajutd pe sarac complectand lipsuri-
le inexperimentatului sau avocat, pe cand din contra ju-
decatorul incult, cum sunt de ordinar juratii, chiar and
sunt cinstiti, este supus influentei pe care o exercità talent-ul
avocatului.
Aceastä experienta au fäcut inaintea noasträ Grecii si
Romanii care deasemenea nu aveau judecatori profesionisti
(48).
Prin urmare credem cd am avUt dreptate sa afirmam
ca aceastä institutiune odinioara democratica si folositoare
poporului, acum s'a intors in contra sa, ca astdzi ea este
un anahronism in mijlocul institutiunilor moderne.
Ceeace probeazd dealtmintrelea ca institutiunea jura-
flor astazi nu e o institutiune democratica, este ca juriul
existä in tad autocrate cum e Rusia, pe and din contra el
nu exista in tari democrate cum este Olanda, iar in El-
vetial abia 9 din 22 de cantoane au jurati $i cantonul Vaud
care-I aveà l'a desfiintat (49).
In Cantonul Friburg dupä cum spune A. Gautier,
profesor la Geneva competinta juratilorr s'a restrans prin
legile din 29 Mai 1869 $i 20 Mai 1899 care au luat dela
jurati 3 crime, avortul, infanticidul si expunerea copiilor,
aceasta in urrna unor achitari scandaloase, care pareau ne-
justificate si ranise profund constiinta populara. Confede-
ratii no$tri din Friburg zicea Gautier o spunem a-
48) Aceasta e desigur motivul care face pe Mommsen sä vorbeascg.
adt de räu despre elocinta judiciarä , Planta parazitd a elocintei judiciare
a exercitat tot asi ca si modelul sau grecesc o influeng dezastroasa asu-
pra administrärii justitiei romanc". Droit penal romain, T. II, p. 108, si
edit. germ., p. 429.
49) Un jusisconsult din cantonul de Vaud, unde inainte exista juriul
criminal sl corectional, intrebat de d-1 Morizot-Thibault, asupra rezultate-
lor juriului spuneA: La clv. juriul criminal achith" adesea, la noi juriul co-
rectional achitä aproape totdeauna". Rev. pen., 1906, p. 53
In Ispania deasemeni, marea majoritate a membrilor parchetelor a
criticat cu multa asprime institutiunea jurhileI, (bidem, p. 151).

www.dacoromanica.ro
 237

ceasta spre lauda lor nu au superstitiunea juriului. CAM

tribunalul laicilor functioneaza rau, ii suprima deadreptul,
Card sa creada ca loveste prerogativele populare. Dar in ca-
te tari o astfel de ref ormä ar face sa urle presa i sa sail in
sus pretinsii aparatori ai justitiei" (50).
Astfel fiind luerurile, pretindea-va oare cineva ca Ru-
sia e o tail mai democratica de cat Olanda i majoritatea
cantoanelor. Elvetiene? Si ce mai ramane din faimosul pa-
ladiu al libertätilor, din apologia juriului facut de Duport,
din fraza sforaitoare a lui Aignan: Point de gouvernement
representatif sans jurys ? !
645 _ Pentru aceste motive cu drept cuvant scoala pozitiva
penala respinge juriul, Si-1 considera ea un strigoi, ca pe o
superstitiune din timpurile trecute (51). Se intelege spu-
ne E. Ferri, care desigur cä nu e un reactionar ca pen-
tru judecarea infractiunilor comune scoala pozitivä nu poa-
te admite sistemul juratilor, care reprezinta In adevar anti-,
teza instructiunii i aptitudinei technice la judecarea infrac-
torilor comuni" (52).
Tarde, Alimena (53), Innamorati (54), desi adversari
ai scoalei lombroziane se pronunta totusi contra institutiu-
nei juratilor, cum se pronuntase inaintea lor ilustrul Carmi-
gnani (55), si Ellero (56), care spune cä juriul el o intoarcere
la timpurile barbare ale evului mediu (7), in Italia, iar in
50) Buletin de l'Union Internationale de droit penal. IX, p. 233-234.
51) Vezi Nr. 632, note.
52) E. Ferri: Sociologia criminale, 3-a ed Torino, 1892, p. 663; Contr.
La sociologie criminale. Paris, 1905, p. 551; si Garofalo: Criminologic
Torino, 18911, ix 423-424; Lombroso; Uomo deliaquente, ed. IV-a, T. I,
P. 94.
53) Bern. Alimena: Studi di proceduna penale. Torino 1906.
54) Innamorati: (Profesor de drept penal la Perna). Nuovi oriz-
zonti e l'antiqua souola italiana.
55) Carmignazzi: Teoria delife leggi, T. I, cap. XV. Vezi Carrara: Pro-
gramma4 if pi 237 si 238, care eant sä explice pentru ce Carmignani, pro-
fesorul sgn e in contra jurlului.
56) DapI cltarea E. Ferri: La soc. crim., ed. 1905, p. 551.
57) Recunosc hmenfectipnile acestel institutiuni cei anal calzi par-
tinani ai all, printre care se disting Mayer 51 Aignanay s'au Indoit de posibt-
litatea perfectionkiii lor. Canard, Bonet si Bourguigonon: Au combgtut-o
Van Nes si celebnii penalisti gerrnani Mittermaier i Feuerbach duipl Car-
mignani. Ibid., T. I, p. 259, note 1.

www.dacoromanica.ro
 238

Germania, Feuerbach i Mittermaierr doua din cele mai

mari glorii penale ale Germaniei (58).
Adversarii juriului sunt nurnerosi, aceasta o recunoaste
si Gargon, partizanul lui (59).
646 d) Jurafii sant o institutiune periculoasli pentru af ace-
rile politice. 0 singura iluziune a mai rämas astazi in pri-
vinta juratilor pe care o impartaseste chiar scoala poziti-
vista, care insä in aceastà privintä mi se pare ca nu-si rne-
rita numele sau.
Lasam la o parte pe Garofalo, care vorbeste, ce e drept
in mod subsidiar de reforma (60), dar chiar E. Ferri, crede
ca juratii ar trebui SA.' fie mentinuti in afaoerile politice (61).
Dupa Garofalo 5i Care lli in o oarecare infractiuni, juratii ar
fi o necesitate a regimului constitutional.
647 Este oare jurial necesar cel putin in acest caz, i fa:-
cut-a el servicii in materie politica spre a evia nedreptätile
si opresiunea invinsilor politici?
Istoria juriului raspunde hotarit negativ, rru printeun
exemplu, ci prin multe.
In Anglia juratii au condamnat la moarte pe Thoma
Mor, dupà o scurta deliberare (62).

58) Manduca citeazg in contra juriului pe Savigny, Fenerbach Ber-

ner, Wachter in Germania; Palma, Cesarini Padreac del Torre, Gabe lii,
Mirabelli, Tajani, Pavia: op. cit., p. 98;; F. Manduca care sustine dealtmin-
trelea juriul, spune: trebue sh" fim leali:; juriul cum e astral organizat e
o institutiune care funetioneaza' Tan. Nu se mate in bunä constiinta sus-
tine, ca ar fi o Koala de moralitate. Apoteozarea infractiunei nu se poate
socoti ea un factor social de moralitate".
59) Nouveau code penal norvegien. Paris 1903 Preface p. XIX.
60) Tissot: op., cit p. 479. Garofalo: Criminologia ed. 1891, p. 445.
Garofalo e L. Careli, Piforma della procedura penale in Italia Torino 1889.
Introcl. p. XV.
61) E. Ferri: Sociologie crim. Nr. 84, p. 821 si urm. Confr. Cruppi:
La Gour d'assises. Paris, 1898, P. 13. Ou consent a laisser dans leur do-
maine amoindri quelques cleats de presse et 'les beaux crimes, les crimes
vraiment décoratifs, les tueries passionnelles, les boucheriés A la Tropp-
mann. Ainsi la France n'a pas en réalité de juridiction c,miiwlle, inch/ il dui
reste le decor oC se jouent pour le plus grand profit de l'eloquence judici-
aire qulques representations de gala".
62) Th. Monts: Utopie. Amsterdam, 1730, p. XL, introclucerea liii
Guedevile.

www.dacoromanica.ro
 239

Juriul, dupà cum observa ilustrul Mittermaier, in epoca

In care puterea e corupta si in care judecatorul e las si hi
cos, nu poate fi de mare ajutor pentru apararea libertatii.
Aceasta o dovedeste istoria Engliterii in perioada dintre
Enric al VIII-lea si Iacob al 1I-lea (63).
Aceasta e adevarat, nu juratii ar putea sa arate incle-
pendenta de caracter a proc. generale dela Guesle (64). Mit-
termaier uita un exemplu mai recent si mai important, e-
xemplul Frantei in timpul revolutiunei.
648 In timpul cand experienta nu se Meuse in Franta In
privinta juriului, era firesc ca lumea sà-1 creada preferabil
judecatorilor de profesiune, si de aceia nu ne miräm ca
Voltaire II lduda.
In scrisoarea din 1771 catre Elie de Beaumont gasim
aceste cuvinte: Imi place mai bine vechea metodd a jurati-
lor care s'a pastrat in Englitera. Acesti jurati n'ar fi läsat
niciodata sa se pedepseasca cu roata Ca las, si rear fi pus
concluziuni sub Riquet, (procuror-general la Parlamentul
din Toulousa), sa se dea aceeasi pedeapsa re3pectabilei sale
sotii; ei n'ar fi pedepsit pe Martin, dupa cel mai ridicul in-
diciu, cavalerului dela Barre, I11) varsta de 19 ani si fiul pre-
sedintelui d'Etallonde, in varsta de 17 ani nu Ii s'ar fi snruls
limba prin o hotärIre, nu Ii s'ar fi -Mat maim si nu Ii s'ar fi
aruncat corpul in flacari pentru ci n'ar fi facut inchinäciu-
nea cuvenitä unei procesiuni de caputini i pentru ca ar fi
cantat un pacatos cantec de grenadiri".
SA %all la oparte cele ce spune E. Faguet de toate a-
ceste afaceri (65), ceeace schimba considerabil lucrurile,
63) M:ttermaier: Trait6 de proc.dure criminelle, trad. par Chauffard
Paris, 1868, p. 13.
Ace lasi lucru 1 spune i Aignan, partizan al juriului.
Sub Rage le Carol al 11-lea in procesul Guillaume Peen, lordul-primar,
zicea juratului Rushel care indemnh pe colegii liii sa absolve pe acuzat.
Esti un nerusinat li vol thià tiasul!!
Jurati dand un verdict negativ au fost osanditi fiecare sj Prateascii
40 manci amenda, si s stea trei zile in inchiscare pang o vor plati. Sub
Enric al VIII-lea juratii au condamnat la moarte pe veneratul Episcop de
Rochester pe marturia unui singur comisar au Regelui, fiindca i ei erau
amenintati in viata si averea bar. Aignan: Histeire du jury, p. 209 si 210.
64) Vezi Data 1-a., Nr. 46.
65) E. Faguet: Et l'horreur des responsabilités 2-6me, ed. Paris,
1911, p. 71 si unmare.

www.dacoromanica.ro
 240

insA ne intrebam, oare juratii au comis mai putine infamii

decat judecatorii, in scurtul timp cat au functionat in Franta?
649 Stint este ca toate omorurile infame, putem zice asa-
sinatele sub masca justitiei, din timpul revolutiunei franceze
au fast facute prin intervenirea juratilor.
Nu sunt oare juratii care au condamnat pe un magis-
trat integru Malesherbes, batran de 73 ani, care in timpul
atotputerniciei regale a indraznit sa se impotriveasca abu-
zurilor regale, iar cand Regele a fost dat in judecatd, l'a a-
pArat inaintea Conventiunei nationale cu riscul vietei sale?
Nu sunt oare juratii care au condamnat la moarte pe ilustrul
Lavoisier, o glorie a Frantei si a omenirei, i p André Ché-
nier o aI.tä glorie a Frantei la varsta de 32 ani?
Tot juratii, färd a mai vorbi de atatea victime generoa-
se, au condamnat la moarte in unanimitate pe Camil Des-
moulins, una din cele mai frumoase figuri ale Revolutiunei
franceze, prin acelas verdict prin care au achitat pe Lullier,
spionul comitetelor. Ei au trimis la esafod cele mai frumoase
nume istorice ale magistraturei franceze: St. Pasquier, Le
Fèvre d'Orniesson, Mole de Cha.mplatreux, de Lamoignan
de Malesherbes" (66).
Fata cu aceste example si lista lor se poate prelungi la
infinit, ce mai rAman afacerile indoioase citate de Voltaire?
E in adevar cazul de a exclama cu Tarde, care se referea
la alte afaceri mai putin importante: Ah, dacd magistratu-
ra si-ar permite o singurd enormitate de acest gen, ce stri-
gat ar fi contra ei! Dar juriul poate sA-si permitA totul!" (67).
650 Chiar partizanii cei mai fanatici ai juriului recunosc ca
in Franta experienta juriului a dat rezultate dezastruoase
in timpul revolutiunei Procedura prin jurati spune R.
Phillips a lost introdusa in Franta, si este dureros s o
spunem, toate macelurile revolutiunei se indeplinira sub nu-
mele profanat al juratilor. 0 Cute de justitie fu asezata prin
un decret al adunärei populare campusa de persoane fana-
tice de libertate. Un procuror-general sau acuzator public
trebuia sa proceacla prin calea regulatä a informatiunii
66) Taine: Les origines de la France contemporainte, ed. 27-a Hachette
Paris 1912. T. VIII, p. 212.
67) Tarde: Philos. On., p. 448.

www.dacoromanica.ro
 241

un juriu trebuià sa se pronunte asupra vinovätiei acuzati-

lor. Un juriu veti zice. Da, un juriu si toate onorurile tribu-
nalului revolutionar furd inadevar comise sub sanctiunea
unui juriu de 12 oameni. Intr'o ocaziune, acest juriu decla-
ra 68 persoane, (oameni, femei, copii) culpabili de a fi unel-
tit omorul unui membru al guvernului, pentru ea' acesti ne-
norociti trecând pe strada in care un presupus asasin il
atacase, se oprisera sa vada ce s'a intamplat, si pentru aceia
ei furd toti trimisi la esafod in aceeasi zi. Era destul pentru
a da un verdict contra cuiva, ca sd raspundd la apelul nu-
rnelui sau; de aci parintii adesea executati pentru copiii lor
si copiii pentru parinti, iar unii dinteinsii din cauza asemd-
närilor cu numele altor acuzati" (68).
Ce e drept cal Phillips se consoleaza cu ideia ca juriul
in Franta a fost modificat, ca si cum modificarea ar fi mono-
polul juriului, si magistratura ar fi ramas astazi ceeace era
in evul mediu or pe timpul lui Voltaire!
651 De altmintrelea chiar redactorii codicelui penal Iran-
cez au recunoscut ca juratii mai mult deck judecatorii sunt
condusi de spiritul de partid. Insa tribunul Faure se con-
sola cu ideia falsa ca Actualmente toate partidele sunt des-
fiintate, si ca nu mai existä altä lupta intre toti cetatenii de-
cat aceea de a dovedi amorul lor pentru patrie si pentru se-
ful suprem a carui intreaga viata e consacratä la gloria si
fericirea poporului sau" (69).
652 In America de Nord, juriul a produs deasemeni rele
rezultate, tu numai in materie de drept comun, dar chiar
in materie politica, dupa cum o spune ilustrul Mittermaier.
Se poate constath zice dânsul inffluenta consi-
derabila pe ca:e o are asupra verdictului juratilor spiritul
exclusiv de partid si curentul opiniunei publice.
Spiritul de partid tinde a face sä prevaleze pasiunea

68) R. Phillips: Op. cit. p. 227. Autorul adaoga ca in 15 luni mai matte
mii de persoane din cele mai distinse din Franta, barbati sr tenni, au fost
ucise cu o adevarata combinare de oToruri si de atrocitäti, prin declararile
acestui juriu englez, cum '1 mnnesc francezii, Irma pe care el, R. Philips 'I
numeste ,,glorloasa noastra. lnstitutiune".
69 Discurs din 29 Noembrie 1808. Exposé des motifs du code d'in-
struction criminelle. Paris, 1809, Ix 34.

www.dacoromanica.ro
 242

asupra adevarului, i aduce pe jurati la nedreptati. Juriul a-

El-icy.' d prea adeseori exemple de acestea. Cand e vorba
de o acuzare legata cu evenimentele politice de actualitate,
sail and acuzatul e un om apartinând unui partici puterni
sau influent prin bogatiile sale si putand prin el insäsi sau
prin pritenii sài sä castige opinia publica, nu arareori intre
jurati se gasesc persoane prevenite si care cu usurinta se
N,or lasa sa fie conduse s dea un verdict in sensul preventiu-
nilor lor" (70).
653 Credem insä cä nirneni mai bine cleat marele geniu, im-
päratul Napoleon I, n'a exprimat adevarul in aceastd pri-
Ninta. Desi dansul a sustinut mentinerea juriului, chiar in
urma tristei experiente de pe timpul revolutiunei franceze,
totusi a spus aceste cuvinte: Trebue sà recunosc cä un gu-
vern tiranic ar aveà mai multe avantagii cu juratii, decal
cu judecatorii, care sunt mai putin la dispozi(iunea sa si ca-
re i-ar opune mai multd lmpotrivire. De aceea tribunalele
cele mai teribile aveau furati. Daca ar fi fost compuse de
Tragistrati, deprinderile i formele ar fi fost, un adapost con-
tra condamndrilor injuste si arbitrare".
654 Acesta e adevärul; juratii nu pot servi nici in afacerile
politice, i chiar se poate ea in aceste afaceri sä serveasca
si mai putin, daca se infampla ca juratii sa fie oameni pa-
sionati in politica.
Atat de putina. incredere este in jurati chiar pentru af a-
cerile politice, incat B. Alimena observa cu drept cuvant cä
republica in Franta nu s'a increzut in jurati ci pCntru Jude-
carea generalului Boulanger si a lui Déroulède a constituit
Inalta Curte de justitie, pe and in timpul imperiului lui
Napoleon III, afacerea conspiratiunei Orsini s'a judecat de
jurati (71).
655 E o iluziune nepermisä sa se creada ca juratii pot fi
judecatori mai buni tocmai in afacerile politice, in care se

70) Mittermaier: Proc. crim. p. 558. Vezi despre Elvetia, carktonur

de Vaud ecle spuse Ia Nr. 644, ultima notil.
71) Bern. Alirnena: Studi di procedura penale. Torino, 1906, p. 837
Gonfr. Fred. Aug. Biener: Das englische Geschwornengericht. Leipzig, I85?.
T. I, p. 303, care deasemeni aratä cA iuratii nu sunt crnais nepktinitori.
dedt judecatorii profesionisti in afacerile politice.

www.dacoromanica.ro
 243 )
cere cea mai mare putere a omului asupra lui insusi pentru
ca sà stie sä impund lacere patimilor sale proprii.
Garofalo si Care lli spun cà juratii au importanta poli-
tica, in certe infractiuni, in care ei sunt o adevarata nece-
sitate a regimului constitutional, fiindcd sunt cazuri in cari
criteritle politice si de oportunitate trebue sd pevaleze asu-
pra criteriilor furidice. Chiar de am admite aceastä pericu- .

loasa teorie nu incultilor i uneori versatililor jurati trebue

läsat aceastä putere discretionard si mai presus de legi.
Nu, juriul nu e necesar nici in materie politica.
Precum Europa a scapat de garda nationalà, parodia
pi corupatoarea armatei regulate, desi altadata aceastä insti-
tutiune se credea indispensabila pentru libertatile cetatenesti,
tot astfel aceste libertäti vor putea sä traiasca in viitor pi
fara jurati, aceasta garclä nationala a magistraturei.
Observdm insä, ca, dacal garda nationala era numai ri-
dicult, juratiii sunt in acelas timp ridiculi prin formele lor,
cum vom arata, dar periculosi prin activitatea lor. In orice
caz, cel care sustine juratii, trebue sa sustina i garda natio-
nala, fiindcä ambele institutiuni au caracterul comun ea' ne-
socotesc principiul diviziunii muncii, si in acelas timp par a
ocrotl libertatile puMice (72). De aceia foarte logic Carrara
sustineà garda nationala alaturi cu institutiunea juriului (73).
72) Un partizan infocat al juriului afirmä a juriul este una din cele
mai pretioase cuceriri ale regener5d din 1789, si observa c'a Parini este
data' de magistratursa, ceeace este garda nationalä fata cu armata" Fr.
Thomas. Du chatiment et de la réhabilitation, pag. 77.
73) Carrara: Programme T. II, p. 225: R. Saleilles mai acordA
juratilor Inca' un merit, cä ei au fost prornotorii individuallzrii pedepsii
dela prima aplicare a cod, pen. tr.; ins'a adaoga' imediat: "sans le savoir
. . . II en fait, bien entendu a tort et a travers". Pentru infactiunile
Pasionale pe care legea le ignareazg, juriul achila ,.en faisant cela, il fait
de l'individualisat:on (sic) puisqu'll ne tient cornpte que de l'indivIdu. C'est
souvent de rindividualisation mal 4pplicuée et cmlque lois trés injuste. Pau
importe, c'est la révélation d'un intinct de conscience en me'me temps
-clue d'un principe: di s'agit de faire prédominer la conception de rindividu
sur celle du fait". R. Saleilles: De l'individualisation de la peine. Paris,
1898. p. 13, 14' si 71, Currioas'd teorie! GSM juriul calcä legea achiland in-
fragaunile pasionale, it fait de rindividualisation de la peine. Ca jurist,
credeam cA inditvidualizarea pedepsii e un lucru bun, eram chiarr convins
Ca' ea n'a fost descoperitg de jurati; dar dae'd individualizarrea pedepsil iii-
semneaz calcarea legii pri9 achitari scandaloase, mai bine lipsal de o
astfel de indirvidualizare!

www.dacoromanica.ro
 244

656 e) Institutiunea juratilor nu se potriveste cu firea ori-

cdrui popor.
Chiar dacd am admite cä institutiunea juratilor poate
fi bund la unele popoare, ea nu poate fi buna pentru toate
popoarele din lume. Numai acolo institutiunea juratilor ar
putea da rezultate relativ bune, uncle poporul e deprins sä
se guverneze singur i sa nu astepte totul dela guvern. Se
mai cere Inca, in privinta caracterului national ,oarecare
calitati speciale de cumpanire si de rigiditate de cracter, ca-
litäti cari formeaza pe bunul judecator, si care nu se pot gasi
deck la putine popoare in lume, poate la nici unul decal la
Englezi. Mai addogam ca" la Englezi juriul s'a format prin a
educatiune de mai multe ori seculard.
De aceea e o greseala neertatä a transplanta orice insti-
tutiune dela un popor la altul, fard a cerceta prealabil dacd
ea se potriveste geniului sau national. Nu e indestul
spune cu drept cuvant Guionin de a capià institutiunile u-
nei tari, pentru a obtine intr'im mediu diferit rezultate iden-
tice". Si dansul arata cu drept cuvânt Ca juriul in America
da rele rezultate, pe cand in Anglia art rezultate bune (74).
L'Angleterre, si utile a comprendre, est bien dange-
reux a imiter grace au caractere nationel si tranché qu'elle
imprimé a toutes les institution" (/. Cruppi, La Cour d'As-
sices, pag. 53).
In Anglia juratii au condamnat pe Times" la 1 mil.
200.000 lire daune, catre editorul corespondentei Reginei
Victoria pentru o frazd care in Franta ar fi trecut nebagata
in seama (75).
657 In Franta cand s'a desbatut mentinerea juratilor, Du-
puy a spus ca Francezii au o fire care-i impiedica sa fie buni
jurati (76). Ortolan, un admirator al juriului, care spunea
ca simte o profunda emotiune inaintea juratilor, recunoaste
74) Rev. pénit 1907, p. 1008. Ace las !nem l'a spus relativ la .jurat1
Simeon in Gonsiliul de Stat. Vezi Nr. 625 nota 1.
75) Revue Pent. 1913, pag. 66.
76) Vezi Tezumarea dezbaterilor la Nr. 625 in nota. Curtea de casa-
thine franceza prin presod. sau Moraire se indoia deasemenea daca Ensti-
tutinnea juratilor se adapten7-3 perfect caracterului national franeez. Pro--
jet de code orb/11nel, P. 192 bis.

www.dacoromanica.ro
 245

pentru ea sa dea roade bune aceasta institutiune, trebue

ca poporul sà aibd bine desvoltatä calitatea de self gover-
nement, pe care o au Englezii. Nous n'avons en France
zice dansul la qualité qui porte a cet usage. Nous en a-
vons d'autres, mais celle-la nous fait défaut" (77).
658 Daca s'a spus acest lucru de Franta, ce trebue sa spu-
nem despre noi, care in aceasta privinta suntem cu mult
inferiori Francezilor? Un lost membru al parchetului, vor-
bind despre corectionalizarea catorva crime, spuneà relativ
la pruncucidere ca n'a auzit sa se fi condamnat vre-o femee,
si ca s'a intamplat sà vadd pe o pruncuciga*a, care in 4 ani,
a fost adusä de doubx. ori la jurati pentru pruncucidere (78).
659 Acestea sunt motivele pentru care noi credem Ca juriul
este o institutiune nefastä, bunä de sigur in alte timpuri
and exista o altä organizare judicial* i o altä ordine poli-
tica, dar absolut nepotrivitä timpurilor noastre. Astazi ju-
riul e un anahronism, o institutiune nedemocratical 5i foarte
periculoasa pentru societate (79).
De altmintrelea trebue sa observam Ca aproape nimeni

77) Ortolan: n6ments, II, Nr. 1982, p. 401.

78) 1. Caracas: C. Md. 1897, Nr. 15.
79) Pentru adversarii juriului in Europa, vezi Nr. 646.
La noi s'au pronuntat pentru iuriu intre altii: Em. Protopopesca
Pake: Dreptul, 1873, Nr. 23;; C. jud. 1895, Nr. 13; V. 0. Tdtoru: Discurs.
de deschidere, ourtea Galati, Dreptul. 1905, N-le 61-62, care ins6 face
marea gresea1A de a some c judeoltorii ar fi+ contra juratilor fiindc4 le-ar
lace concurentk ca si cum In aceste Mahe cestiuni ar puteà fi verba de
ooncurenti i judecgorii prolesionisti ar putea vreoclaa sg se teama" de
concureta juratior. N. Mandrea, lost presedinte la Tn. curte de casatiune,
care recunoaste insg defectul organizArii juriului, Dreptul, 1907. Nr. 11; A.
I. Suciu: Dreptul, 1907, Nr. 21; V. Antoneccu: Reforma juratilor. Bucuresti,
1907; St. Sctban, care deasemeni recunoaste cà juratii sunt rai, dar se
iteme de polidicianlismu1 judeckorilor. C. jud. 1907, Nr. 7. I). G. lonescu,
Raforma magistraturi Buouresti 1908, pag. 45 si urm. Nu se combate opere-
neserioase de tinerete, ci ca psalmistul vom zice de dânsa: Pgcatele tine-
rot!' si ale copilarii nu le Kcal, Doamne!"
Tar contra juratilor s'au prommtat M. Sufu, proc. gen. C. Iasi, C.
jud. 1895, Nr. 16; G. Fleis len: C. jud. 1909, N1-le 80-82 (neputaindu-se siz
suprimA, cerea. modificarea); I. B. Georgescu: C. jud. 1907, NT, 7, artiooT
bine scris si docmnentat; V. Toncescu: Revista judiciark 1906, Nr. 20, 13-.
297 si an. III, N-le 2, 10 si 11.

www.dacoromanica.ro
 246

nu mai ia in serios aceastä institutiune, chiar aceia care o

sustin sau care profita de pe urma ei.
Astfel Guilhermet, care sustine juracti aratal cu ce dis-
pret sunt tratati. Fara a intrebuinth mijloacele abile
spune dansul pe care le intrebuinta uneori chiar Lachaud,
and Ii intrerupea pledarea sa pentru ça sa" ceard sa se
lase perdeaua spre a impedich razele soarelui care inco-i
rnodeaza pe d. al 6-lea jurat, avocatul trebue sà cunoascd
in fond tactica i strategia audientii dela jurati (80).
Negresit ca o institutiune putin serioasd e firesc sa." fie
tratata putin serios; si totusi and ne gandim ce afaceri im-
portante e chematä sà rezolve, gasim Ca gluma e absolut
nepotrivitä!
659 Intru cat Noua Constitutitme din 1923 prin art. 105 a
mentinut juriul in legislatiunea noasträ, chestiunea daca ju-
riu trebue sau nu sä fie desfiintat a pierdut, cel putin pentru
catva timp, interesul practic rämanand numai de ordin teo-
retie.
Nu numai la noi, dar in toate tärile unde existä jurin,
s'au ridicat voci din cele mai autorizate in contra menti-
nerei acestei institutiuni.
S'a spus cu drept cuvant c juriul astazi este un non
sens. Daca atunci cand statele europene treceau dela un
regim autocratic la unul democratic, justitia populara era
o garantie in contra reactionarismului, astazi aceasta che-
zasie a rämas Vara object fiindcd temerea care o creiase a
disparut. Paporul a dabandit tot mai mita incredere in jus-
titia moderna si in magistratii de cariera. Pe dealta parte
nimeni nu poate contesta astazi ca lntre justitia impartità de
simpli cetateni si justitia impartita de oameni cu 0 pregätire
specialä cum sunt magistratii, cea care poate raspunde mai
bine si nevoilor represiunei i dreptatii in sine este cea de a
doua.
S'al spus ca justitia populard este Inca simpatizata de
marea multime a cetatenilor. In prirnul rand observam ea'
legea nu este tinutä, atunci and urmareste opera de rea-
iizarea justitiei, sä se piece la toate capriciile si susceptibi-
litätile populare. In al doilea rand se pare ea' simpatia pentru
institutiunea juriului o au numai infractorii $1 politicenii a-
80) Gailhermet: Comment se font les erreurs judiciaires, p. 216.
www.dacoromanica.ro
 247

venturieri, ceilalti cetateni din contra au pierdut in at'at sim-

patia pentru prerogativa de a imparti justitia, inat, numai
tu constrângeri i amenzi simtitoare pot fi adusi sa ia parte
la sesiunile Curtilor cu jurati atunci and sortul a cazut a-
supra lor.
In orice caz punand deoparte toate neajunsurile pe cari
le are institutiunea juriului si exagerând chiar putinele avan-
tagii pe care le are, balanta nu poate Indira decat in sensul
abolirei acestei institutiuni.
659 2 - Chiar in materie politicä, unde juriul a lost altadatä
oarecum o garantie pentru evoluthmea statelor moderne,
mentinerea juriului nu mai este justificata.
In adevar, cetätenii luand tot mai intens parte la viata
politicS, iar luptele politice luand un caracter de frictiuni
permanente intre gruparile politice carora din zi in zi ii se
infeudeaza toti cei ce detin dreptul de vot, se intelege ea in
judecarea infractiunilor politice cea mai lipsita de impartiali-
tate va fi toomai justitia populara, la care cetateanul jurat
va participà cu toate urele i simpatiile lui.
6593 Dar daca in contra juriului se ridica mai toata stiinta
penala moderna i cea mai mare parte din cei ce voesc sä
eugete serios la interesele publice, nu-i mai putin adeva-
rat ea foarte multi din cei ce sunt contra acestei instituti-
uni gäsesc ea flu ar fi prudent ca desfiintarea ei sa se produ-
ea brusc. In consecintä, ei propun pe deoparte micsorarea
competintei Curtilor cu jurati, iar pe dealta parte o profunda
modificare a organizarii i functionarii lor (a).
Vom insistà asupra acestor propuneri la locul cuvenit in
paragrafele urmatoare.
6594 In legislatiunea noastra fata cu dispozitiunea consti-
tutionala care mentine juriul, desigur ca preocuparea vii-
) Vezi: C. de Casare, Pensieri e relievi sull instituto d1 Giurn. St.
Maria CfP. Vec. 1911; M. del. Guidice, Finalta e funzione della giustizia
populare, Campobasso, 1923; M. Manfredin*, Per una rriforma della proce-
dura nei gitutizi d'assise, in So. Postiva, 1923, 0. 190; Dom. Rende, La ri-
Samna dei guidiz4 d'Assise, fit Giustizia sociale, 1922, p. 35; Harkon Breietr
Lagmandsretternes reform, in Nordisk 1 idsskrift for straffen.t, 1924.
La congresull de la (Catania in 1923 s'a admis propunerea aboliref
ourtilor cu jurati, in Bolletino di dirito penale, 1923, nu.. 1, p. 165 certln-
du-se instituirea unor ourti criuninale formate din magistrati

www.dacoromanica.ro
 248

torului legiuitor nu poate aveà alt obiecfiv deck adoptarea

unor reforme cari sa asigure o mai buna si mai prompta
functionare a Curtilor cu jurati i cari sä alunge macar in
parte unele din nurneroasele neajunsuri ale acestei institu-
tiuni (b).
Noi ne vom ocupà de aceste ref orme mai departe la nr.
729' i urm.
§ 3. Organizarea jurafilor
660 Curti le cu jurati se disting de celelate instante penale
mai ales prin aceia cà nu formeaza o juridictiune perma-
nentä.
In afard de aceasta, ca organizare, juratii au un per-
sonal mixt compus din cetateni care trebue sä se pronunte
asupra faptei si Imprejurarilor sale si judecatori profesionisti
care au de misiune sa aplice legea. Se mai disting juratii de
alte instante penale prin aceia ca nu au judecatori, procuror
grefier speciali i ca au plenitudinea jurisdictiunii, adica
pot sa judece orice fel de infractiune, crime, delicte si contra-
ventiuni, atat infractiuni politice, cat si infractiuni de drept
comun (1).
660 ' Locul. Curti le cu jurati functioneaza in districtul Cur-
tilor de apel pe Iânga fiecare tribunal si la sediul fiecdrui
tribunal, avand ca circumscriptiune teritoriala aceias cir-
cumscriptiune ca 5i tribunalele respective.
In Ardeal si in Dobrogea nota (judetele Durostor
Caliacra) Inca nu au fost instituite Curti cu jurati.
661 Timpul . Aceastä juridictiune nefiind permanenta, Ina-
inte de a arath organizarea ei, trebue sa aratarn timpul
functionärei.
Conform actualei legi de organizare judecatoreascä
Curtea cu jurati tine 3 sesiuni pe an: la 15 Sept., 15 Ianua-
rie si 1 Mai, insa in judetul Ilfov se tin 5 sesiuni, 15 Sept.,
1 Oct., 15 Ian., 1 Febr. si 1 Mai. Fiecare sesiune dureaza
b) Asupra reformelor propuse In ?Tanta a se vedea Garraud. Tralté
d'instr. aim. IV, p. 473 si urm. unde sunt empuse i reformele realizate
In alte state.
1) Degols: Trait& Nr. 1760.

www.dacoromanica.ro
 249

10 zile i poate fi prelungita Inca' cu 5 zile. Pot sä fie si se-

siuni extraordinare (art 36 leg. 1909) (2).
661 1 Conform Legei de organizare judeatoreasca din 1924
regulamentului de functionarea Curtilor cu jurati din 20
Maiu 1925, fiecare Curte cu jurati are trei sesiuni ordinare,
gall de cea dela Ilfov care are 5 sesiuni.
Curti le cu jurati din districtul fiecarei Curti de apel,
afara." de Curtea de apel din Constanta, sunt grupate in douA
serii. Aceste serii incep la 1 Octombrie, 15 Ianuarie si 1 Mai.
In liecare serie,Curtile cu jurati se tin succesiv, adicA la
data and incepe o sesiune se convoaca una din Curti le cu
jurati care face parte din seria I si una din seria II, termi-
nate lucrArile acestora se convoacA alta Curte i asà mai
departe pang ce seria este terminata (art. 17, 18, 20 si 21
regulament).
La Ilfov sesiunile incep la 1 Octombrie, la 15 Octom-
brie, la 15 Ianuarie, la 1 Februarie si la 1 Mai.
Fiecare sesiune dureaza 10 zile putAnd fi prelungita de
Presedintele Curtei cu jurati cu cel mult 5 zile (art. 18 alin. 3
Regulament si art. 36 pr. pen.).
661' Legea de organizare jud. prin art. 42 alin. 2 ingaduie
in caz de necesitate, atunci and o Curte cu jurati este prea
InarcatA, c; printeo deciziune MinisterialA sA se prelun-
geasca o sesiune ordinara sau sä se institue o sesiune extra-
ordinarA, determinAndu-se afacerile ce urmeazA a fi ju-
decate i durata prelungirei sau sesiunei extraordinare.
Necesitatea de a recurge la aceasta mäsura va fi con-
statatA sau de Presedintele Curti cu jurati sau din oficiu de
Ministru.
and la o Curte cu jurati sunt ramase in restanta pri-
cini din anii anteriori Ministrul va puteA sä dispuna perma-
nentizarea acelei Curti pand la judecarea tuturor afacerilor
vechi (a se vedeà si art. ,19 din Regulamentul Curtilor cu
jurati).
0 Curte cu jurati permanentizatà nu poate judea pri-
2) DacA o cuTte cu jurati e deschisA la 15 Ianuarie, preluaigitl cu 5
zile, ultima zi de judecala. e 29 lanuaTie inclusiv; in zilua, .de O Ianuaris ea
nu mai poate judecA. C. itirati Doli, 40 din ao Ianuarie 1912. C. Jud. 1912,
Nr. 20.

www.dacoromanica.ro
 2 50

cini din anul curent deck in epocile corespunzatoare sesiu-

nilor ordinare.
1661 Trebue sa observam insa cä adeseori se face confuziu-
ne intre instanta care este Curtea cu jurati i organul sdu.
Instanta este permanentä, ea exista in tot momentul, ceea
ce este temporar e numai organul. De aecia atunci and o
Camera de acuzare pronunta o deciziune prin care trimite
pe un acuzat inaintea Curtii Cu jurati, sesizarea acestei in-
stante se produce virtual chiar in anomentul pronuntarei de-
ciziunei, si aceasta chiar dacd in acel moment- Curtea cu ju-
rati nu functioneaza, ceeace desigur flu ar fi posibil daca am
admite ca Curti le cu jurati exista numai atunci and se
deschid sesiunile de functionare.
Deasemeni atunci când o pricina se amând la jurati ea nu
ramâne in vid in intervalul dintre cloud sesiuni ci continua sä
fie pendinte la Curtea cu jurati, ceeace iarási nu ar fi posibil
dacà instanta ar existà numai in timpul sesiunilor.
662 Compunerea. Curtea sd compune din magistrati de pro-
fesiune care fonmeaza Curtea propriu zisa, si din cetkeni
care compun comisiunea juratilor.
a) Curtea este elementul judeckoresc, profesionist; ea e
compusa din presedinte care e un consilier dela Curtea de
apel si din doi asesori din tribunalul locului lode functio-
neazd Curtea (3 si 3 bis). Pe lânga acesti magistrati mai fac
parte din Curte Ministerul public si grefierul. Legea interzi-
ce membrilor Curtei de apel care au votat punerea sub acu-
zare, sau judecatorului de instructiune care a dat ordonanta
de urmarire or a ctat un mandat de arestare or de depunere,
sa ia parte la jurati, fiindca ei s'au pronuntat odata relativ
la prevenit. Dispozitiunea aceasta e sanctionta sub pedeapsä
de nulitate (art. 248 p. p.).
Observam ca legea exclude numai pe maglstratii care
3) Art. 34 leg. org. jact din 1909.
13 bis) 'Coantplectarea si constituirea unei Curti cu jurati nu se poate
lace prin delegare de judecAtori facuta de Ministetrul Justitiei (Cas. II, 1568
din 16 August 1923, Jurisprudenta Generald 1923, sp. 1289, pag. 556)-
3 tert). Presedintele tribunalugui care numai a confirmat mandabul
-de arestare a prevenitilor, azLi acyzati, poate intra in conipunerea curti ca
juirati, ca presedinte la curtew cu jurati (Cas. H, s. v. 2883 din) 16 Julie 1925,
Jurispruden((' generald 1925, sp. 58 pag. 43).

www.dacoromanica.ro
 25 1

s'au pronuntat in contra acuzatului, nu si pe aceia care s'au

Pronuntat in favoarea lui, ceeace desigur cà flu e rational,
fiindca separarea intre instructiune si judecata trebue sä fie
complecta
Mai observam ca legea departându-se de modelul sau
francez (art. 287), se exprima gresit relativ la judecatorul de
instructiune cand zice: care a subscris ordonanta de urmd-
Tire", fiindca in materie de crima judecatorul de instructiu-
ne nu are drep sà dea ordonante de urmärire.
663 Presedintele Curtii cu jurati e un membru al Curtii de
apel. Dupa art. 247 p. p. (abrogat prin legea de organizare
judecatoreascal din 24 Mart. 1909 art. 38) presedintele
Curtii cu jurati era delegat de primul presedinte al Curtei
de apel; cu drept cuvant s'a criticat aceastä dispozitiune, sus-
tinandu-se ca. ar fi mai rational a se trage la sort presedin-
tele, dupd cum sunt trasi la sorti i asesorii curtii CU jurati,
precum i pentru comisia juratilor (4). Acest lucru s'a admis
in actuala lege de organizare judecatoreasca (art. 34) (4 bis).
Asesorii, sunt doi judecatori din tribunalul districtului
unde functioneaza Curtea (5). Ei sunt alesi prin tragere la
sort, ceeace se deduce din art. 255 in care se spune ca, daca
unul din ei este impiedecat, presedintele tribunalului II va
puteà inlocul, or se va inlocul cu un judecator dela un tri-
bunal vecin tras la sort de catre presedintele aceluias tri-
bunal (6 si 6 bis).,
4) St. Sfdtescu: Dreptul XXIX (1900), p. 308.
4 bis) Atunci and d sesiune a Curti cu jitrati a lost permanetizatl,
este suficientA o singurg delegatiune data cansiliulul care prezideazA Cur-
tea pentru toata duratA sessiunei permanetizate (Cas II, 2305 din 1926,
Jurisprudenta generald 1926, sp. 1684, pag. 1131).
5) In Franta pot sA fie asesori oonsilieri de ourte (art. 257). C.
Instr. crim.) Proectul C. Disescu, suprhrta aseseori dela ourtile cu iturati,
Circulara rrninist. Just. 10408 dim 0 Ianuarie 1900, C. Jud. 190q, N. 511.
6) C. cas. insA, prin o decjziune recentA. a hotArit cA) asesoril nn
lrebne trasl la anti decat and sunt luafi dela un tm tribunal) vecin. flinde4
asi dispune lagea In art. 55,p. p. Cas. II, 2015 din 4 Sept. 1912j. C. bul,
1912, Octombrie 28, Nr. 70. Credem eh- In. carte de ciasatiune are dreptate.
6 bis) Nementionarea in pnocesul verbal all deciziuni C. Junati cA jude-
cAtorii asseseori ar Ili lost desenmati prin sorti, nu atr age nulitatea doci-
ziuni Si in tot cazul proba ineurnbA recurentului. (Cas. II, 1234 dam 1923.
Jurisprudenfa generald 1923, sp. mei, pag. 999).

www.dacoromanica.ro
 252

Ei pot prin derogare la art. 248 par. 3 pr. pen. sa ia

parte la Curtea cu jurati desi au dat mandat de arestare
(7 si 7 bis).
Ministerul public. Procurorul general al Curtei e liber
sal se duca singur sä sustina acuzarea inaintea Curtei cu ju-
rati, or sä delege pe unul din procurorii Curtei, sau primul
procuror or pe procurorul local (art. 257 p. p.) (8).
General este unul din grefierii or ajutorii de grefe ai
Curtei de apel sau grefierul or until din ajutoarele de grefe
ale tribunalului. In multe articole 1ege4 vorbeste de oficiul
grefierului Curtei cu jurati (vezi 338-340 etc.). (8 bis).
6631 -- Conform actualei legi de organizare judecatoreasca din
1924, Presedintele Curtii cu jurati este un consilier de
Curte de apel (art. 40). Insarcinarea sa se face pe cale de
deIegatiune data de Primul presedinte al Curtei de apel res-
pective (art. 20 alin. 3). Delegatiunea este obligatorie in sen-
sul ca ea nu poate fi refuzata i revocabila in sensul ca ori-
cAnd Primul presedinte poate retrage o atare delegare.

7) Aceasta conf. art. 92 leg. org. jud, din 1890 modif. In 1892. Cas.
II, 1070 din 30 Apr. 1912. C. Jud. 1912, Nr. 54. Proatrorul insal care a dat
rechizitorul introductiv, nu poate sä ia parte ca judeator la jurati. Cas.
II, 1479 din 4 Iunie 1912. C. Jud. 1912, Nr. 64. p. 755.
7 bis) In ce privote judecatorut de instructie s'a decis ca este va-
labila compunerea curtei ou jurati dac5. acesta In timpul deIegatiuni sale
ca judec6tor de instructie ceruse confirmarea mandatelor de arestare a
inculpatilor. (Cas. II, 1769 din 25 Innie 1924. Jurispruden(a generald 1924,
Sp. 2083, pag. 1086).
8) Sub vechea lege s'a discutat daca procurorul general poate
delegà si un subsitut. St. Stdtescu, a sustinut negativa. Dreptut XXIX,
No. 41 fiindca legea zice procuror, si ea nu poate confundà termenii tehnici.
*Mai adoaga motive de ratiune, inexperienta substitutului. InsA C. cas.
96 din 6 Mai 1908. C. Jud. 1908, Nr 58 a admis solutinnea oontrarie.
Observ5An in sensul parerii In! Stiftescu, cA in Fran% procurorul-general
iiii poate delegA cleat pe until din membrii parchetului curtii.
8 bis) S'a decis ca nedelegarea specialI a unui grefier pentru sot-
unea ou jurati viciaz.1 compunerea curtii cu jurati. (Cas. II, 2380 din 13
Oct. 1924, Jurisprudenfa generald 1924, sp. 2165, pag. 1195).
La Tribunalele on mai multe sectiuni, grefier la =tea ou juratl
poate ft ori care din grefierli sectiunilor trib. nu carnal dela sectiunea 1.4,
si llama' In caz de impedecare legalil a grefierilor titubri, proedintele va
putei desemna pe amid din ajutori de grefieri. (Cas. II, 450 din 14 Martie
1924, Jurispruden(a generald 1924, sp. 1148. pag. 623).

www.dacoromanica.ro
 - 253 -
Delegarea are durata unei sesiuni, adica 10 zile cu po-
sibilitatea de a se prelungi inch cel mult 5 zile cat poate fi
prelungita.' din oficiu o sesiune ordinara.
In cazul cand prin deciziune Ministerialh s'a dispus o
prelungire mai mare, sau s'a admis o sesiune extraordinara
ori s'a permanentizat o Curtei cu jurati, atunci va trebui sh
intervina o noua delegare intrucat mandatul Preseclintelui din
sesiunea ordinara a expirat odata cu aceasta sesiune. Aoest
lucru rezultà clan de regulamentul curtilor cu jurati art. 19
alin. ultim. care prevede ca.' in caz de prelungire, sesiuni ex-
traordinare sau permanentizare Ministerul de justitie va in-
cunostiinta pe Primul presedinte al Curtei de apel respective
spre a lua masurile necesare pentru presidarea acestor Curti..
Un consilier dela Curtea de apel va puteh fi delegat ca
presedinte pe toata durata cat va tine permanentizarea, insa
atunci cand in cursuj epocei de permanentizare se ajunge la
datele cand trebue sä aiba loc sesiunile ordinare, va trebui
sä intervina o noua delegare pentru o atare sesiune, intrucat
competinta Curtii permanentizate este limitata numai la a-
facerile ce se gasesc in restantà, iar nu si la cele din anul cu-
rent.
663 2 - Asesorii cari alaturi cu presedintele constituesc Curtea
sunt conform actualei legi de organizare trasi la sorti dintre
judecatorii tribunalului. Supleantii cu drept de a judeca pot
fi si ei asesori. Cand la un tribunal sunt mai multi supleanti
cu drept de A judeca mai intai se va pune _numele lor intr'o
grna si se va sooate numele unruia din ei, care apoi va fi pus
Impreunal cu a celorlati judecatori fn urna din care vor fi
trasi .1a sorti asesorii. Aceasta procedura este impusa de re-
gula ca un complect nu poate fi format cu doi supleanti (art.
9 din Regulamentul C. cu jurati).
Tragerea la sorti se face de primul presedinte sau pre-
sedintele tribunalului in prezenta procurorului si asistat de
grefier. Despre operatiunea tragerei la sorti se Incheie un
proces-verbal.
663 3 - Art. 10 alin. 1 din Regulamentul Curti lor cu jurati pre-
vede cum se va proceda la complectarea Curtii atunci and
un tribunal nu are numarul suficient de judecatorl.
Art. 10 spune a in acest caz Ministrul de justitie va pu-

www.dacoromanica.ro
 254 -
tea delega un judecator de la alt tribunal ca sa intre in corn-
plectul Curtei. Credem ca aceastd dispozitiune din regula-
ment fiind contrare legei nu poate primi aplicare legalä. A-
sesorii conform art. 40 leg. org. jud. trebuesc sä fie trasi la
sorti. Dacà un tribunal nu are judecatori suficienti cu cari
sa se poatä face operatiunea tragerei la sorti, atunci, Minis-
trul de justitie conform art. 19 din leg. org. jud. va puteà
delega unul sau mai multi judecdtori dela alt tribunal la tri-
bunalul descomplectat, unde apoi se va proceda la operatiu-
nea tragerei la sorti, in nici un caz insä delegarea nu se poate
face conform legei direct la Curtea cu jurati.
Deasemenea chemarea presedintelui tribunalului pentru
a inlocul pe asesorii ilipsa, credem ca este contrarie legei ac-
tuale de organizare, care vorbeste numai de tragere la sorti.
Cum aceastä procedare este statornicitä si de art. 255 pr:
pen., inseamna ca pe deoparte legea de organizare jude-
catoreasca abrogä in mod tacit acest text, iar pe de altä par-
te regulamentul Curtilor cu jurati 11 reinviazd. Regulamentul
neputând insa infrânge legea socotiml ca chemarea presedin-
telui in sistemul actual este ilegala.
Singurul procedeu legal este cel prevazut in partea
finala a art, 10 din Regulament.
663 4 Pentru Ministerul public s'au mentinut dispoziliunile
art. 257 pr. pen.
In privinta grefierului Curtilor cu jurati, acesta este de-.
semnat in orasele resedinte de Curte de apel, de primul pre-
sedinte al acestei Curti dintre grefierii sau ajutorii de grefier
dela Curte sau dela Camera de, acuzare, iar in orasele ce-
lelalte deasemenea se face de primul presedinte sau prese-
dintele tribunalului dintre grefierii acestei instante, sau in
caz de impiedecarea acestora dintre ajutoarele de grefieri
dela tribunal.
Art. 40 din) lege nu vorbeste si de ajutorii de grefa dela
tribunal ci numai de cei dela Curtea de apet, 'Meat s'ar pu-
tea spune cal regulamentul nesocoteste legea atunci când
statorniceste ca si ajutorii de grefa dela tribunal pot fi gre-
fieri la Curtile cu jurati.
Credem insa ca desi art. 40 din lege vorbeste numai de
grefieri, acest text cata a fil pus in acord cu art. 246 din a-

www.dacoromanica.ro
 255

ceias lege a organizärii judecatoresti care prevede ca oride-

cAteori un grefier este impiedicat de a functiona, el va fi
inlocuit de un ajutor de gref a.
In orice caz fatd de textul art. 40 din lege si de termenii
art. 14 din regulament, atunci când este desemnat un ajutor
de grefier va trebui sä se arate care a fost cauza pentru
care nu a putut fi desemnat grefierul.
664 jura(ii (9) sunt in numar de 12 (art. 246 pr. pen.). Le-
gea .in art. 258-262 arata conditiunile ce trebue sà inde-
plineasca cineva pentru a fi jurat; ea cere 25 ani implinifi;
bucurarea de drepturile civile i politice, stiinta de a seri si
de a ceti româneste si in fine se mai cere ca juratul sä nu fi
cazut intr'o mina de incapacitate sau de incompatibilita-
te (10) pe care legea le aratä in art. 260 si 263 pr. pen. Le,
gea adaoga. ca, pot fi scutiti de functiunile de jurat cei tre-
cuti de 60 de ani, membrii corpurilor legiuitoare, precum
acei care-si tin viata, cu munca lor manuala, insti numai du-
pti a tor cerere (art. 264 si 265 pr. pen.).
6641 Cu privire la jurati, pentru mai lesnicioasa pricepere
a materiei, este bine sa separam notiunile calitatea de jurat
si functiune de /twat.
Calitatea de jurat implica exercitiul unui drept cetà-
tenesc, dreptul de a participà la impärtirea justitiei. Drept
pe care insä legea ii confera cu anumite conditiuni.
Functiunea de jurat dimpotriva reprezinta ideia de in-
datorire publica, de serviciu legalmente datorit in vederea
impartirei justitiei.
Pentru a dolAndi calitatea de jurat legea a impus a-
numite conditiuni, fail de care dreptul cetatenesc corespec-
tiv nu poate fi exercitat. Unele din aceste conditiuni sunt po-
zitive, adica cel ce voeste sä dolAndeascà calitatea de jurat
trebue sa intruneascd in persoana sa anumite cerinte, iar
altele sunt negative in sensul ca cel ce voeste a fi jurat tre-
bue sd nu se gaseasca in anumite situatiuni considerate de
9) In Franta, dupa legea din 19 Mart. 1907 si decretele din 5 Apr.
1907, 17 lul. 1908 si 28 Iunie 1909, jurafi au drept la indemnitate de trans-
port si de sedere.
10) Nu pot fi jurati ofiterii de politie judiciarà, !tartaric' $i experti,
care au luat parte la proces, aceasta sub pedeapsä de nultate.

www.dacoromanica.ro
 - 256 -
lege ca neraspunzar intereselor institutiunei. De ad ideia de
capacitate si incapacitate de a fi jurat.
Odata calitatea de jurat dobandita pentru a da drep-
tul la exercitiul functiunei de jurat legea impune iarasi a-
numite conditiuni, din care unele privesc exercitiul functiu-
nei in general, iar alte numai in mod partial. De aceste condi-
tiuni sunt legate o alta serie de situatiuni juridice si anume:
(excluderi, incompatibilitäti, scutiri, si recuzdri).
Asa dar vom distinge incapacitatile cari se rapoarta la
calitatea de jurat, de excluderi, incompatibilitäti, scutiri si
recuzari, cari se rapoarta la functiunea de jurat.
6642 Legea de proceclurd penala in art. 258-259 indica con-
ditiunile pozitive pentru ea cineva sä aibd capacitatea de a
dobandi calitatea de jurat.
Cei cari nu intrunesc aceste conditiuni sunt incapabili
de a fi jurati, dar incapacitatea lor nu are nimic infamant.
Dinipotriva prin art. 260-261 pr. pen. legea determinä
conditiunile negative care impiedica dobandirea sau care a-
trag pierderea calitätei de jurat. Aceste conditiuni sunt: 1)
Sa nu fi fost conclamnat la o pedeapsa criminald; 2) Sä nu
fi fost condamnat pentru unul din delictele indicate in art.
260; 3) SA' nu fii pus sub acuzare in contumacie; 4) Sa nu
te afli sub mandat de arestare; 5) Sä nu fii condamnat la
cel putin o luna inchisoare pentru al delict deck cele ard-
tate in art. 260.
Prime le trei ineapacitati sunt perpetui, a cincea tern-
porard pe duratä de 3 ani, iar a patra nurnai pe durata man-
datului de arestare.
Aceste incapacitati sunt de natura infamantä de aceia
ele pot fi mai bine denumite decdderi sau cauze de nedemni-
tate in opozitiune cu incapaciteicile derivate din lipsa condi-
tiunilor pozitive.
664 3 - Desi toate incapacitätile (aat cele simple cat si cele nu-
mite decaderi sau nedemnitäti) sunt de ordine publica si deci
ar trebui cu mare atentiune sä se formezesi controleze listele
de jurati pentru a indeparta pe incapabili, desi incapacitatea
unui jurat viciaza compunerea juriului si deci ar putea fi
invocata in orice stare a procesului si chiar pentru prima oa-
rA in fata Curtei de casatie, credem ea de lege ferenda s'ar

www.dacoromanica.ro
 257

puteà face distinctiunea in sensul cd incapacitatea simpld

se poate acoperi prin neinvoCare la fond, in schimb nedemni-
tatea poate fi invocata oricand, fiindca pentru prestigiul jus-
titiei nu se poate considerà ca valabil un verdict dat cu con-
cursul unui individ nedemn.
664 4 Calitatea de jurat am spus ea conduce la functiunea de
jurat. Aceastä funetiune poate fi privitä in trei momente ju-
ridice cu un continut tot mai precis. Un prim moment este
acela care naste prin faptul dobandirei calitatii de jurat, a-
died inscrieri in listele de jurati. In acest moment functiu-
nea de jurat se traduce in indatorirea generica de a stà la
dispozitiunea justitiei and aceasta va avea nevoie.
Al doilea moment naste atunci cand juratul a esit la
sorti inteo sesiune. In acest moment functiunea de jurat ca-
path.' un continut mai precis constand in indatorirea de a
participà la judecarea tuturor sau parte din pricinile sorocite
pentru acea sesiune.
In fine al treilea moment juridic se produce in clipa in
care juratul este desemnat, prin scoaterea numelui sau din
urna, de a face parte din comisiunea de 12 jurati. In acest
moment functiunea de jurat se preciseazà complect, ea con-
stä in indatorirea de a jukleca o anume pricina.
In aceastä succesiune de momente legea prevede anu-
mite cauze cari conduc fie la retragerea functiunei, fie la
suspendarea ei, fie la dispensarea de aceasta functiune.
Acestea sunt: incapacitafile functionale, incompatibili-
tätile, scutirile $i recuzarile.
6645 Incapacitätile functionale (excluderile) privesc nu ca-
pacitatea de a fi jurat, ci capacitatea functionalà, adica e-
xercitiul functiunei de jurat. Cu alte cuvinte aceste incapaci-
tali functionale nu atrag pierderea calitätii de jurat si s'ter-
gerea din liste, ci numai retragerea dreptului de a functiona.
Art. 262 pr. pen. enumera eazurile de excludere. Sunt
declarati ea atare: 1) Falitii nereabilitati; 2) Servitorii cu
simbrie; 3) Interzisii si 4) Cei ce nu $tiu sa scrie si sa citeas-
ca romaneVe.
Aceste incapacitati functionale privind chiar primul mo-
ment al functiunei de jurat, urmeaza ea persoanele lovite de
aceste incapacitati, vor fi excluse de pe listele de sesiune
cand s'ar intampla sa iasä la sorti. Dacd excluderea lor nu
Tanoviceanu. Vol. V 17

www.dacoromanica.ro
 - 258 -
s'a fIcut ea se va putea cere dela Presedinteie Curtei cu
jurafi.
Incapaciatile functionale dureazA cat si cauza care le-a
provocat. Ele pot fi propuse din oficiu, de cel incapabil si de
pArtile din proces.
6646 IncompatibilitAtile sunt prevAzute de art. 263 pr. pen.,
care indicA calitAtile incompatibile cu functiunea de jurat.
Aceste incompatibilitAti putand interveni fie in primul mo-
ment, fie in celelalte douà momente juridice ale functiunei de
jurat, consecinta va fi excluderea juratului incompatibil de
pe listele de sesiune, sau dispensarea lui de a lila parte la
sedintele Curtei cu jurati.
Ineompatibilitatea dureazA at dureazA si calitatea care
a ereiat-o si poate fi invocata oricand de eel interesat dar
numai inainte de intrarea in fond. Incompatibilitatea poate
fi propusA si de WO sau din oficiu dar tot inainte de intra-
rea in fond.
664 ' In afarA de incompatibilitAtile din art. 263 pr. pen., pot
sal mai existe si alte incompatibilitAti cari Insä apartin nu-
mai celui de al treilea moment, adia atimci and juratul este
chemat sA ia parte la judecarea unei anume pricini. Aceste
incompatibilitAti nasc fie din calitatea de rudenie cu una din
pArti sau dinl cauzA a juratul s'ar gasi In unul din cauzele
de recuzare prevazute pentru judeogtori, sau in fine in una
din situatiunile arAtate de art. 290 alin. ultim. pr. pen. Aceste
incompatibiliati sunt marginite numai la pricina respectivä.
IncompatibilitAtile atrag deci o suspendare temporarA a
functiunei de jurat.
6648 In fine legea mai prevede si cazurile de scutire in art.
264, 265, 280 si 286.
Unele scutiri sunt legale, altele judiciare.
Scutiti legal' sunt: 1) Cei trecuti de 60 ani; 2) Cei ce-si
tin viata cu munca manualA zilnia; 3) Membrii corpurilor
legiuitoare si 4) Juratii cari au mai cAzut Inteo sesiune ih
cursul unui an. Prima scutire este perpetuA, a doua ilimitatà
dar revocabilä prin incetarea cauzei, a treia limitatA la tim-
pul cat dureaza mandatul de parlamentar, iar a patra numai
pentru un an.
Scutiti judiciar sunt cei cari au fest dispensati pentru

www.dacoromanica.ro
 259

motive binecuvAntate de Tribunal (art. 280) sau de Presedin-

tele Curtei cu jurati. Aceste scutiri pot fi pentru o sesiune sau
numai pentru anumite sedinte.
Toate scutirile trebuesc sä fie cerute de juratul care
are drept la scutire.
6649 SintetizAnd vom spune deci eh' un cetAtean care are ca-
litatea de jurat pentru a exercita efectiv functninea de jurat
trebue sà indeplineaScA urmAtoarele conditiuni:
1) SA figureze pe lista de sesiune; 2) SA nu fie exclus
ulterior de pe aceastA listà pentru incompatibilitate, sau in-
capacitate functionalA, 3) SA iasä la sorti din urna cu nume-
le juratilor; 4) SA nu fie recuzat; 5) SA presteze jurAmântul
cerut de lege.
Toate aceste conditiuni intregesc capacitatea functio-
nalA a juratului necesarA si indispensabilA pentru a juded.
665 ObservAm cA asupra regulelor de capacitate Curtea de
casatiune are o bogatà jurisprudentA, foarte adeseori s'au
casat hotAriri numai dirt cauzI cà, unul ori mai multi jurati
nu au indeplinit conditiunile de_capacitate cerute de lege.
Cum organizarea instantelor penale e de ordine publicA ches
thmea incapacitAtii juratilor se poate invoca direct in casa-
tiune (11 si 11 bis), de aceia dacà in comisiune este un ju-
rat care nu indeplineste conditiunile de capacitate cerute
de lege, acuzatul are buna situatiune Ca. in -caz de condam-
nare.poate obtine casarea deciziunei iar in caz de achitare,
rAmâne bun achitat. Acesta e Ind until din numeroasele ca-
11) Cas. II, 777 din 20 Sept 1900, B. 1098. Gas. II, 1054 din 12 Dec.
19001., B. 1495; Cas. II, 273 din 22 Apr. 1898, B. 646; Gas. If, 203 dinl 20
Febr. 1902, B. 251;; Ca& II, 1130 din 27 Sept. 1904, B. 1369. Desi dealtnlin-
trelea e principiul ch tot ce nu s'a propas la instanta de fond nu se poate
propane in casatinne.
Vezi cele spuse Ia c. oas. Vezni lash in sens contrar. Gas. II, 2994,
2995 si 2996 din, 12 Oct. 1910 (dhpd diverg.). Jurispr. III, 33, 421. Decizi-
une foarte slab si confus motivath. Gas. II, 1905 din 4 Tune 1912, Curierul ftz-
diciar 1912, No. 81, pag. 958 cu nota asupra jurisprudentef, prin care se arath
ch Inalta Carte si-a schimbat juurisprthdt.nta s'a anterioarh. Vezi si alte deci-
ziuni in nota 13-a de pe pagina unmhtuare
11 Ibis) Obiectiunea eh an jurat nu era oapabil de la ocupa aceastä
functiune nu poarte fi ridicath direct in casatie pe calea recursuflui, Ruda
presupune verifichri de fapte, cari nu intra in chderea ei. Gas. II, 1557 din
16 Ian. 1923 Jurispruden(a Genera1a 1923, sp. 1168, pag. 491).

www.dacoromanica.ro
 2 60

zuri in care legea nu tine cumpand dreapta intre intereseie

acuzatului §i ale societatei (12). Rezultatul e atht de neclrept
si absurd, hick actualmente Curtea noasträ de casatiune
schimbat vechea sa jurisprudentd (13 si 13 bis).
665 ' De lege ferenda una din chestiunile cari trebue sà o-
preasca mult atentiunea legiuitorului va fi desigur problema
recrutarii juratilor.
Incontestabil cà aceastä problemä nu poate fi solutio-
nata prin formule absolute. A creià un juriu numai de intelec-
tuali nu credem ca este mäsura cea mai fericitä, fiincled
cultura nu este totdeauna sinortimä cu judecata sanatoasa
bun simt. A lash ca in rhndurile juratilor sä se strecoare
oamenii cu mai putina instructiune pe motivul Ca intre dan-
sii s'ar gasi multi care sa chibzuiasca bine, iaräsi tnu poate
fi o solutiune idealä, fiindca aldturi de cei buni se va stre-
curt i neghina.
Pentru a preintAmpinh cat mai mult posibil multiplele
neajunsuri cari fac anevoioasä o buna recrutare a juratilor,

12) In narportul sau din 12 Ian. 1907 catre prim-presedinteIe curtil

de apel Bucuresti, d. Stambulescu, in calitatea de presedinte al curtii au
1411%4 spunea: Listele Intratilor, mai ales la Ilfov, lasa mite de dorit in
alcatuirea bor; asa, sunt oarmenii mortl de aril de rile. care aoutinua a fi-
gura In liste, altii htnationari judecatoresti sau administratori, aijil ne mai
Indep1nind canditiunile de cons, alti disparutt. fara a li se sti de until
9,In Prima sessiune de Mow (Decembrie 1906), am avid: trei jurati
mortl, dol trecuti de 60 de aril, dol infirmi, surzi complect, trel au do-
micilin1 necunoscut". Citatia V. Antonescu, reforma iurratlor Bucuresti,
1907, P. 62.
13) Admitand ca desi motivul bazat pe lipsa de cens e de ordine
publica, totusi acest motiv nu (mate fi propus direct In casatie pentrucli
necesita o verificare a dlemantelor de fapt: Cas: II, 774 din 4 Apr. 1912.
C. Jud. 1912, Nr .41, p. 491. Deasemeni pentru lipsa de calitate de cetatean
roman: Cas. 11, 775 din) 4 Apr. 1912. Ibidem: p. 492; Confitt si hotar. oltate
In nota anti-procedenta. Gas. II, 22 din 9 Ianuarie 1915. Dreptul 1915. Nr.
16, pag. 124.
13 bis) Jurisprudauta supremei instante este astazi constanta in
sensul ca, incapacitatea unui jurrat nu poate fi ridicata pentru prima oara
IV casatie. (Inca nu a lost invocata la instanta de fond. OCas. II, 27116 din 17
Decenibrie 1923, Jurisprudenta generald 1924, sp. 471, pag. 239 au nota d.
I. Stanescu; Cas. IT, 153 din 1923, jurisprudenfa generald 1923, sp. 1162;
Cas. II, 400 did 1924;

www.dacoromanica.ro
 261

se impun pe deoparte conditiunile de vArstä, iar pe dealtà

parte conditiunile de culturd i anoralitate.
Calitatea de jurat va trebui sa fie conferitä unui numär
rnai restrans de cetateni, in schimb oficiul acestora cata a
fi retribuit ash cum se cuvine (a).
Tendinta catre un juriu tehnic (b) format 'in! total sau In
buna parte din specialisti, credem ca nu este usor realiza-
bila, daca tinem seama ca Curti le cu jurati functioneaza in
toate orasele capitale de judet, i cä In multe din acestea
specialitii sunt inteun numär prea restrans.
In schimb dimimiarea runnarului juratilor cari compun
comisiunea de judecatä credem ca se impune ca o refonna
practica.
665 2 cat despre viciile de compunere al juriului derivate din
incapacitati, nedemnitäti, incompatibilitati, credem ca legiu-
itorul trebue sa faca distinctiunea deja semnalatä si anume:
Cauzele de nedemnitate privitoare la un jurat care a
intrat In comisiunea de judecatä vor puteà fi invocate ori-
când, chiar direct in Casatie.
Incapacitatile simple, incapacitatile functionale si in-.
compatibilitätile se vor acoperl prin nerelevare la fond.
Incompatibilitatile creiate in favoarea juratului iar nu
contra lui, nu vor puteà fi invocate decal de acesta.
666 Compunerea juriului inteo afacere rezulta din patru o-
peratiuni: comisiunea juratilor se formeazd dupä ce s'au al-
catuit trei liste.
1) Lista triena( ci se face de prefect sub privegherea pro-
curorului general sau a delegatului sat', ceeace desigur cä nu
este rational. In aceastä lista trebue sa figureze toate persoa-
-nele care intrunesc conditiunile cerute de lege; ea se publica
In tot judetul i sta afipta 20 de zile; in cele 40 de zile care
urmeaza dela data afiserii, procurorul general si orice ceta-
lean are drept sa reclame la prefect in contra unei inscrieri
ilegale, omiteri ori scutiri. Apelul in contra hotarirei prefec-

a) Vezi; Garraud, Traité d'instr. crim. IV, nr. 1297; Nouguie. Cas,
d'assises, II, ur. 686; Marvillet. de l'indemnité des lures, Paris 1908
b) M. Manfredtni, Per una riforma della proc. net guldizt d'assise,
'in Sc. Postiwa, 1923, p. 190; M. del Guidice, Finallta e funzione della gills-
:tizia populate, Campobasso, 1923.

www.dacoromanica.ro
 262'

tului se face IA cele 20 de zile urmaloare cAtre tribunal care

judecA de urgentà in ultimA instantd.
DupA trecerea acestui termen nu se mai poate reclaml
cleat pentru cauze care s'au produs ixi urma inscrierii in
liste. Procedura judecAtii e gratuitl. AceastA listä numitä tri-
enalA sau lista ordinarl e valabilA pentra 3 ani; pentru pri-
ma oarà s'a format lista in Iunie 1865 (art. 266-269) (14).
667 _ 2) Lista sUplimentard anuald. Pe lânga lista ordinarA
trienalA se mai formeazA tot de prefect sub privigherea pro-
curorului general o listä suplimentarä anualA, compusä nu-
mai din persoanele care au locuinta in orasul de resedintl
unde se tine Curtea cu jurati. Aceastä listä va fi de cel pu-
tin 40 del jurati, i va merge pand la suma totala a juratilor
din reseclinta judetului (15).
Lista se face in primele zile ale lunei lui Iunie, si se co-
muniA de prefect presedintelui tribunalului inainte _de 20,
August. Prefectul e rAspunzAtori de indeplinirea prescriptiu-
nilor acestor dispozitiuni prin o amendä de 200-2000 lei'
pronuntatA de Curtea de apel in instantA unicI dupg cererea
procurorului general (art. 270-275 p. p.).
668 _ 3) Lista de sesiune se formeazA de presedintele tribu-
nalului cu 15 zile inainte de deschiderea sesiunei, trAgand la
sorti 36 mime din listele trimise d prefecti, plus 4 jurati su-
plimentari (16 si 16 bis). Curtea de casatiune românä a de-
14) Veal NT. 623.
15) Cas. H, in 21 Febr. 1883 a decis c un jurat poate fiprã in am-
bele liste dnä are dofmicilial in capitala judetului.
16) In Franta tragerea la sort se face in sedinta publica (art. 388,
(C. Inst. calm.), pe and la noi legea nu cere sedinta publica. In fapt. dup6.
emu spune St. Stiltescu, la nOi listele se fac de presedinte avand ina-
intea sa pe masa listele, si din acele Iiste dicteazä numele care voeste.
Dreptud XXIX (1900), Nr. 36, p. 307 col. 2-a. Cu modal acesta, pe deoparte
presedintele ourtii, conform cu dispositiunea legii, pe dealta parte juralii,
conform practicel judecatoresti, stint alesl dupa vointa primulul-presedinte
al =ill, San PTesedintele tribunalului. Sortul, care la aceastä intitatiune
veche l hazata pe idei treligioase, trebue sä domneasca la alegerea jade-
catorilor, este de doul ori nesocotit. Dupa ce institutittnea e detestaNlä,
apoi se face sl mai rea prin modul de functionare!
16 bis) S'a decis ca, atunci cand potrivit art. 279 pr. pen se face
tragerea la sorti acelor 40 de jarati conform art 277 pr. pen daca um?
din el mare sau pierde calitatea dupa inceperea sesiunel, se aplica art.

www.dacoromanica.ro
 263

cis in 1894 allupli art. 277 p. p. trebue a trage 36 jurati

din lista trienalä si 4 suplimentari din cea suplimentara a-
.nualä (17). Era mare trebuinta ca sA ne spunk instanta su-
Treand acest lucru, fiinda din textul art. 277 pare din contra
.a rezulta ca juratii suplimentari ar trebul sa fie trasi din lista
-trienala, iar cei ordinari din ambele liste.
Numele esite la sorti se comunica persoanelor ce au sa
serveasca de jurati cu cel putin 7 zile inainte de ziva cand
au sa isérveasca, spunandu-se in notificare ziva cand au sä se
,prezinte la Curte i pedeapsa nevenirei (art. 277 si 278 p.
.p.). Daca persoanele trase la sort, uncle se scuzeaza, au
murit ori nu indeplinese conditiunile cerute de lege, presedin-
-tele tribunalului trage la sort alte persoane dupa ce va as-
culta concluziunite Ministerului public (art. 279 si 280).
In ajunul fiecarei zile de judecata presedintele tribuna-
lului or altCurtii cu jurati va cerceta clack" au ri-imas din ju.
Tatii sesiunei, afara de cei scuzati, cel putin 25 jurati; in
cazul clack' sum mai putini se vo'r trage Ia sort din lista su-
plimentard unmunär de jura5 Indoit de cati trebue pâta Ia
termenul de 25, arora li se comunica imediat Ca an azut
la sorti. tisk' .e de obserVat c. numai cei dintaiu esiti la sorti
vor fi jurati, iar .ceilalati sunt ca rezerva pentru caz de tre-
Uinta.
Lista de sesiune astfel formata nu e valabila decat pen-
tru 10 zile, afatä de cazul cand se continua desbaterile In
zilele urmatoare, or daca presedintele prelungestek sesiunea
Inca pentru 5 zile cu aceeasi jurati. Aceastä lista de sesiune
se comunica acuzatulai in ajunul zilei de judecata (art. 281-
284) (17 'bis).

281, iar nu art. 277. Cas. II, 2643 din 1926. Jurispraden( a generalll 1927,1%*
617. pag 618).
17) Cas. II, 278 din 30 Mai 1894, B. 633.
17 bis) S'a decis nsä, ca daeN riju existä la dosar domada comuni-
,cari listei juratilor acuzatului InsI se constatA In procesul rverbal, de se-
-ding a .aceasta lonmalitate s'a iindeplinit, faptul acesta nu poate atnage
nulitatea deciziuni rjuratilor. (Cas. II, din 2 Noembrie 1924, Jurisprudenta
generala .1924, sp. 2269, pag. 1258).
Este insA null .comunicarea listei juratilar acuzatului fficuta Kip
portarei. (Gas. II, 1824 din 9 Octonthrie 1923 jarispraden( al generale" 1923,
sp. 1410, pag. 622).

www.dacoromanica.ro
 264

Dacd ea se comunicd chiar in ziva procesului, i acu-

zatul nu face opunere, ci chiar exercitd dreptul lui de recu-
zare, recursul in Casatie e inadmisibil (18 si 18 bis).
In ziva de judecatä trebue sd fie prezenti cel putin 25
de jurati diu cei 40 care formeazd lista de sesiune. Cei care
lipsesc färd motiv se pedepsesc intdia oard Cu 0 amendd de
200 lei, apoi cu 500 si a 3-a oard cu 1000 lei, declaandu-se
in acelasi timp incapabili de a fi jurati pe tennen de un an.
Se admite ca pedeapsa odatà pronuntatà nu se mai poate re-
vocd (19).
Hotärirea, iucru ciudat, se dà fard recurs, si se publica
in Monitorul Oficial". Aceeasi pedeapsd se dii juratilor, ca-
re se retrag inainte de terminarea. lucrärilor. Pedeapsa se
pronuntä de judecdtorii Curtei, singuri (art. 287 si 288).
Juratii dintr'o sesiune nu se mai pun in urnd in sesiuni-
le urmatoare ale atmlui (art. 286); dacd insd s'au pus aceas-
ta, nu e calleä de nulitate, fiind In interesul juratului, nu at
acuzatului (20).
6681 Lista de sesiune cu toate modificdrile survenite se co-
municd acuzatilor in ajunul zilei de judecatä.
Pentru acuzatii aflati in preventiune comunicarea se fa-
ce prin anijlocirea directorului inchisorii sou loctiitorului sdu
cari vor incheid un proces-verbal despre aceasta (art. 284
combinat cu 237 pr. pen.).
18) Gas. II, 731 din 2 Aprilie 1912, Curierul judiciar 1913, Nr. 25. paW.
296. contr. si Nr. 41, pag. 491 din ace1asi an.
18 bis). Notirlicarea listei juTatilor acnzatului facut a. mai inainte de
ajunul zilei de judecaa, arid mi sa modificat, nu rpoate atrage nulitatea,
findca nu i-a adus nici un prejudiciu acuzatului. (Cas. II, 2105 din 31 Oct.
1923, Jurisprudenja generaid 1924, sp. 71. pag 41).
Comunicarea imsä a listei juratilor chiar In ziva procesului acuza-
tului este nula. (Cas. II, 2107 din 22 Septembrie 1924. furisprudentd gene-
rale, 1924, sp. 1885, veg. 1035).
19) Gurtea cu jurati Tecuciu, 16 Mai 1916, Curierul judicial+ 1916,
Nr. 43.
20) Cas. crim. 110 din 3 Mart. 1870. B. 71; Cas, II. 78 din 13 Febn.
1881, B. 150; Gas. II, 118 din 2 Martie 1881, B. 249; Cas. II, 76 din 21 Febr.
1883, R. 218; Gas. II, 217 din 4 Mai 1884, B. 244; Cas. II, 23 din 16 Ian.
1891, 13. 74; Gas. II, 516 din 6 Oct. 1897, B. 1227. Cas. II, 20 din 11 Ian.
1905, B. 70; Sect. vac., 1770 din 1 Aug. 1906, B. '1297; Contr. Si cas. II, 527
din 16 Nov. 1894, B. 1147; Cas. II, 1842 din 17 timid 1909; Jurispr. an. II,
Nr. 25, p. 392.

www.dacoromanica.ro
 265

Pentru acuzatii aflati in libertate comunicarea listei ju-

ratilor conform decretului-lege 2899 din 1919 (a) se face
tot in ajunul zilei de judecatä, insa nu la domiciliu acuzati-
lor, ci la grefa Curtei cu jurati. Spre acest sfArsit acuzatli
sant invitati prin citatiunea tare le notifica termenul de jude-
cata ca sä .se prezhite in ajunul acelei zile la grefa Curtei
spre a luh cunostinta de lista juratilor. Despre indeplinirea
acestei formalitäti grefierul Curtei este dator a incheià un
proces-verbal constatator ca acuzatii au fost invitati sit ei sau
prezentat sau nu. Acest proces-verbal va fi incheiat in aju-
-nul zilei de judecatd.
Lipsa dovezei de comunicarea listei juratilor atrage nu-
litatea procedurei, intruat rostul comunicarei fiind de a da
posibUitate acuzatilor s cunoasca pe juratii cari urmeaza
a-i judech si sa-si pregateasca recuzärile, necornunicarea lis-
tei constitue implicit o violare a dreptului de aparare.
Dovada comunicarei pentru cei arestati o face proce-
sul-verbal dresat de directorul inchisorii, iar pentru acuzatii
liberi o face conceptul de citatiuni, dovada de inmânarea ci-
tatiunii si procesul-verbal dresat de grefier in ajunul zilei de
Judecata.
Când procesul-verbal dresat de grefier constata ca a-
cuzatul nu s'a prezentat in ajun, va trebui cel putin din con-
ceptul de citatiuni sa rezulte ca el a lost invitat si cà invi-
tarea indica ca acuzatul se va prezenth in gun, simpla men-
liune ca. a fost chemat sa ia cunostinta de lista juratilor ne-
-f i nd suficienta.
Cad acuzatul pretinde eh' in citatiune nu se facea invi-
-tatiunea de a se prezenth in ajun, Ii incumba lui sä faca a-
eastä dovada prezentând citatiunea pe care a primit-o.
Lipsa procesului-verbal dresat de grefier atrage flu-
litatea fiindca implic, ca comunicarea nu s'a facut.
Legea cere ca comunicare sa se faca in ajun (nu insä
cu cel putin 24 ore inainte), dar dacä comunicarea s'a fa,
cut mai inainte ea este valabild cu conditiune ca lista jura-
lilor sa mt se fi tmodificat. Dovada modificarei o va face a-
cuzatul.

a) VeFi oodul general Hamangiu, vol. IX p. 112.

www.dacoromanica.ro
 266

668 2 In practica formalitatea comunicarei; listeI juratilor

dat loc Ia numeroase casari, pentru vicii de forma, de$i re-
almente comunicarea se Meuse. Credem, ea' de lege ferenda,
trebue sä se curme acest isvor de anulari.
Desigur cornunicarea listei juratilor este un- act impor,-
tant i o garantie la care nu se poate renunta, dar ea nu tre-
bue in schimb sa devina un mijloc de tergiversarea justitiei..
Mentinandu-se procedura de cornunicare, credem, ca
va trebul sä se impunä prin lege ca orice viclu privitor la
cornunicarea listei juratilor trebue sa fie invocat Inainte de-
intrarea in fond, altfel prin neinvocare in, tenmen utitacel vi-
ciu se va acoperl; ca o garantie va fi indatorat presedintele
sä intrebe pe acuzat inainte de facerea apelulut juratilor, da-
ca are de invocat vre-o nulitate cu privire la comunicarea lis-
tei juratilor.
669 , 4) Comisiunea de fudecatd. Aceasta este a patra ope-
ratiune de alegerea persoanelor care au sä judece pe acu-
zat (20 bis).
Comisiunea juratilor fiind compusa.`, dupa cum aarr
spus din 12 jurati, ace$ti 12 jurati se trag la sort In $edinta.
In care se judeca procesul $i pentru fiecare proces dintre-
juratii prezenti ai sesiunei. Cand este vorba de un proms,
mai lung, se trag la sort $i doi furati suplinitori care sa a-
siste la desbateri pentru ca, In cazul can& unul sau doi ju-

20 Iris) S'a decis cA oonstituirea comisiunilor de judeoatil prin tra

sere la sorti dintr'un numAr mai nik de 25 de jurati, atrage nulitatea deci
ziunel. Gas. IL 1724 din 23 Iunie 1924, Jurispruden(a generald 1924, sp.
1775. pag. 970). ved si Gas. II, 26 din 1926. Prispruden(a generalll 1926;
sp. 626, pag. 424).
S'a decis cA atanci cAnd mimgrul juratikr titulari prezenti, nescuzati"
ii nedispensati este man mare, tragerea Ia sorti a oomiSlunei d judecatA se
face din toti jurati titularl prezenti, nescuzati i nedispensarti ori came ar fi-
numArul kr.
Prin urrnare, in speta, presedintele nepunfind in urnA numele tuturor
celor 29 jurati titular! prezenti nescuzati $i nedispensati; ci nuneai runnel&
celor dintal 25, excluzIaltdi pe ceilalti a violat art. 281, 283 si 2901 pr. pen.
formailitatea prescrisl de aceste texte filnd subsbantiafiA. (Gas. II, 1631 din
28 Aprilie 1926, jurespraden(a generald 1926, sp. 1361, pag. 909). De Adel)
jurisprudenta Inaltei curti este constatata in acest sens.

www.dacoromanica.ro
 267

rati ar fi in imposibilitate de a judeca, sa le ia locul acei ju-

rati suplinitori (21. si 21 bis).
669 Daca la apelul juratilor sunt prezenti mai mult de 25
jurati ordinari, se va pune In tunà numele tuturor acestor
jurati. Daca insä sunt prezenti mai putin de 25 jurati ordi-
nari atunci in urna se va pune numele aoestora si se va com-
plecta pAna la numarul de 25 cu primii jurati suplimentari
sau complimentari prezenti in ordinea listei, numele celorlalti
dandu-se la o parte.
Astfel daca sunt de ex. prezenti: 16 jurati ordinari, 4
suplimentari si 8 complimentari se vor pune in urna numele
celor 16 ordinari, plus cei 4 suplimentari si.primii 5 dintre
complimentari, adica 16+4+5=25.
Sau sä presupunern ca sunt: 23 ordinari, 3 suplimentari
si 4 'complimentari; se vor pune in urna cei 23 ordinari
primii 2 suplimentari, iar restul vor fi dati la o parte.
In totdeauna .vor trebul insä sa fie prezenti cel putin
25 jurati, altfel nu se poate IASI la judecata. Aceasta condi-
tiune nu poate fi eludata. prin declaratiunea pe care ar fa-
ce-o Ministerul public sau acuzatul de a renunta la parte din
recuzarile la cari au dreptul, fiindca.' renuntarea uneia din
ON nu poate privà pe cealaltä de dreptul de a-si alege jura-
Iii dintr'un numar de 25 iar nu mai mic.
De lege ferenda insä s'ar putea admite ca atunci cand
acuzarea i apararea renunta la un numar egal de recuzari
sa se poatä past la judecatä i cu mai putin de 25 jurati.
670 Ministerul public si apararea (22) au drept sa recuze

2E1) L Englezi, dupà et= spune Blackstone. Commentaire, V., P.

155, in caz de supozitiune de rapt6 se alege dintre femei un durat pentrul a
judeca cestiunea dacl femela e Ens5rreinaa.
21 bis) Jurati suplimentarj nu pot Ina parte decat i OW1 de lipsI a
celor littdarri i atuuci /11LIMat pfita la compllectarea nunarului de 25, Pritl
urrnare este viciat 5. compunerea juratilor cfind s'a Pus un numAr mai mare
decit cel necesar pentru complectarea nunt5rului de 25, forrnalltate sub-
stantia151 sanctionatA cu pedeapsa rnilitäji. Cas. II, 2063 din 1923, Jurispra-
dente general& 1924, sp. 136, Dag. 70).
22) Gaud actiunea e Introdusi de 10 alegAtori, conk. art 134, leg.
elect. recuzSrile se fac d ei, iar na de Minist pubttc Curt *raid Facia,
:15 Mart, 7895, in ;major. C. jud. 1898, Nr. 13.

www.dacoromanica.ro
 268

ate 6 jurati fära aratare de motive (23 si 23 bis). Dacd pro

cesul se amana se va face o noua lista de jurati, si prin ur-
mare, se vor face noui recuzari (art. 293-295 si 297 p. p.).
Recuzarile se fac dupa esirea numelui juratului, pand in
momentul and juratul s'a asezat pe scaunul sau (24 si 24
bis).
Recuzarile sunt una din plagiie institutiunei juratilor
(25), dupd ce cä juratii sunt nedestoinici pentru. judeati, a-
poi de ordinar and se intâmpla sä iasa din urna o persoana
cu eunostinte juridice i caracter ferm, ea este mai totdeauna
recuzata de aparare. Incât despre Ministerull public, adese
ori uzeaza de dreptul sat' de recuzare ea sä scape de poliara
serviciului de jurat pe avocatii cari Vau rugat. E chiar comic,
cum comica e intreaga institutiune a juratilor, a vedea cum
recuzarile, care In sine ar implia o lipsa de incredere (26),
sunt totusi implorate aproape de toti juratii, i chiar de cef
mai aprigi partizani ai juriulu. In caz de recuzare se vede,
o mare bucurie, in ochii recuzatului, care trimite recuzatoru-
lui un salut de multumire, iar cel nerecuzat se duce sä se
aseze pe fotoliu cel putin cu aer de resemnare, daca nu de

23) In America recuzarea e motivata, dupa cmn arata Mittermaier

op. cit. par. 23, pag. 448; lucru pe care 'I preconireaza i d. F. Manduca,
Proc. Pen. P. 119, spre a evita recueirile de favoare, care stud nuaneroase,
si care tind a sooate din contisiune pe cei mai bunt dintre jurati
23 bis) Se violeaza art. 294 pr. pen. and in lac sa se Imparta In ince
proportional !titre toti acuzati numarul reouzatiunilor de jurati co era de
facut si sä se determine apoi prin tragere Ia. sorji ordinea In care fiecare
acuzat avei sa-si exercite dreptul de recuzatiune, pentruca In aoest mod
fiecare dintre ei sa ala. o parte in facerea recuzaailor: intrucat uurnaral era
inferior celui a recuzartiunilor, s'a fractionat in grape acuzati, eivizind In
urma numarul recuzarilor de fkut proPortional cu aceste grupe. Gas. H,_
331 din 14 Far. 1923. Jurisprudenta genera) 1923, sp. 289, pag. 111).
24) Recuzarea Mouth' dupa ce s'a strigat nutruale jaratului unditor
e tardiva., Gas) II, 425 din 19 Febr. 1908, Jurisprudenta, 1908, p, 119.
24, bis) De asemenea s'a decis cii orice recuzare familia in persoana unui
jurat, &pa ce a intrat I .incinta rezervata juriului, este tardily& (Cas. II,.
1805 din 30 Iunie 1924, jurtspruden(a generald 1924, 913. 1496, pag. 810).
Nici 6n text de lege nu cere sui, sanctiunea nulitAti, indicarea In procesuP1-.
verbal a numarului juratilor curl au fost recuzati de de acuzat lie de mi
taisteruff public. (Gas. 11, 1895, din 1924, Jurisprudenta generald 1924, sP-
1866, pag. 1035).
25) Vezi discutiunea in! Manduca: op. cit Stud. II, Nr. VI; P, 1161
si urm.
26) ceron: Pro CluentZo, 33.
www.dacoromanica.ro
 269

revolta, Ca nimeni nu i-a fäcut favoarea sa-1 recuze! (27).

Ministerul public de ordinar uzeaza la noi de dreptul de
recuzare, spre a scuti pe avocati ca sa fie jurati (28 si 28 bis).
cata diferenta intre Englezi i RomAni in aceasta pri-
vint, i clmi se dovedeste c. e intemeiata observarea ca o
institutiune nu poate sd fie deopotriva buna in toate tarn& In
general, spune Mittermaier, nu se fac recuzari lit Englitera.
In nici una din afacerile la care am asistat nu s'a produs
rid o recuzare, ceeace dovedeste nepärtinirea serifului, si in-
crederea pe care o an acuzatii ca juratii chemati vor inde-
plini cu constiinta indatoririle lor" (29).
6701 Abolirea dreptului de recuzare nu poate fi ponceputa in-
teun sistem serios. GSM judecatorii adevarati pot fi recuzati
cu un cuvânt mai mult vor existà serioase consideratiuni
cari sa justifice recuzarea unui jurat.
Unii autori au cerut insä ca sa se inlocuiasca recuzarea
nemotivata din sistemul actual, cu recuzarea motivata (a).
0 atare ref orma nu credem cä poate fi fericitä, ea ar da loc
la pierdere de timp i la creiarea unei admosfere incArca-
td acolo unde dimpotrivä este nevoie de multa seninatate.

Organizarea Curti for cu jurali in c. pr. pen. austriac.

670 a -- Conform proc. pen. austr. presedintele Cartei de apel
deleaga de regula pe presedintele tribunalului la care va func-
Vona Curtea cu jurati, ca sä prezideze, poate chema insä la
functiunea aceasta i pe un membru al acestui tribunal sau al
Curtei de apel.

27) De ar exista si la not ea la englezi dreptul juratullul de a se

recuzA el Insusi, declarand. sub prestare de jufamânt eil n'are oalitiitlle
necesare. (Mittermaier dp. cit p. 439), de sigur cii aproape an s'ar mai gasi
jurati la noi.
28) Englitera membrii karoului sant cfispensati de a fi iurasti R.
Phillips: op. cit. cit. p. 297.
28 bis). S'a decis cli. o eroare materitalg In procesel-verbal de audi-
enta fgouta de un copist, care in loc sii scrie: 12 jurati cari au fost nere.
euzati, a soils recuzati nu poate avea 411C1 o influentà asupra constituirii co-
misiund de jrudecata, mai ales ea' recurentul nu a Erklicat nici o obiectiuine.
(Gas. II, 12 din 31 Octombrie 1923, Jurispruden((' generalii 1924 sp. 711, A. 41).
29) Mittermaier: Proc. crim. P. 436, $i 429, nota 1.

www.dacoromanica.ro
 - -270

In orice caz, trebue sa fie delegat $i un membru al tri-

bunalului ca substitut al prepdintetui Curtei cu juri. (par.
301 pr. pen. austr.).
Ceilalti membri ai Curtii precum i doi judecatori su-
plimentari se denumesc de catre presedintele tribunalului
dintre membrii acestuia sau din numarul judeckorilor de o-
col inainte de deschiderea sesiunei Curtii cu juri.
Sistemul tragerei la sorti nu este acceptat in codul de
proc. pen. austr. afard numai pentru formarea listei de se-
siune i pentru formarea comisiunei de judecatd. Delegarea
judeckorilor necesari pentru constituirea Curtii cu jurati
este o chestiune internd de administratie judecatoreascd. Ce
avantaj poate prezenta tragerea la sorti in aceastä privintd?
Nepartinirea judecatorilor este garantata in mod sufi-
cient prin dreptul partilor de a recuza pe orice judecator
pentru motive temeinice i prin obligatiunea oricarui jude-
cator de a se recuza pe sine insqi, and existä un motiv le-
gal de excludere.
De altfel la Curtea cu juri numai verdictul juratilor de-
cide asupra C ulpabilitätii acuzatului pe arid judecatorii de
profesiune fixeaza numai cuantumul pedepsei.
Dispozitiunile despre tragerea la SOTO cu formalismul
lor produc nuMai efectul de a cauzà in mod inutil In multe
cazuri anularea sentintelor. Afard de aceasta ele denota o
nelncredere nejustificata in magistrati.

670 a l In proc. pen. austr. formarea listelor juratilor este re-

glementata prin o lege speciala din 23 Mai 1873 f. 1. i. nr.
121 inteun mod detailat care diferd in uncle privinte de
dispozitiunile cod. proc. p. rani.
Formarea listei primordiale nu compete prefectului $1
nu se face pentru 3 ani.
In fiecare comunä o comisiune, care se compune din
primarul i doi membri a consiliului comunal, alcatue$te in
fiecare an la Inceputul lunei lui Septembrie o lista a tuturor
persoanelor, cari Intrunesc conditiunile legale $i tin sunt scu-
titi de functiunea de jurat.
Lista aceasta contine in ordinea alfabetica i cu,numere
curente numele $i pronumele persoanelor inscrise, ocupati-

www.dacoromanica.ro
 - 271 -
unea sau profesiunea lor, domiciliul i suma de impozite ce
platesc.
Aceste liste formeaza lista primordiald. ra va sta des-
chisa cel putin 8 zile la primaria comunala &pre infor-
matiunea oricarui; aceastd trebue s fie publicata in modul
obisnuit i cu adaogarea unei instructiuni asupra dreptului
dd opozitiune.
Fiecare interesat este indreptatit de a face opozitie in
scris sau prin declararea la proces-verbal in decursul aces-
tui termen in contra inscrierei persoanelor neapte sau in con-
tra trecerei cu vederea a persoanelor apte.
Comisiunea comunala decide asupra opozitiilor precum
asupra exactitätii motivelor de scutire ce ar fi valorificate.
Hotaririle ei precum i plangerile in contra lor trebue sa
fie adnotate in lista primordiald respectiva. Lista prilmordia-
la complectata i rectificata se trimite prefectului pana la
finele lunei Septembrie a fiecarui an.
Acesta o examineaza i o restitue primarului cand ob-
serva vre-o ilegalitate saw inexactitate. Lista rectificata tre-
bue sä fie inaintata din nou prefectului panal la finele lunei
Octombrie.
Daca primarul ar intarzia in mod considerabil alcatui-
rea, rectificarea sau inaintarea listei, prefectul va putea dis-
pune executarea lucrarilor restante prin orpnele sale pro-
prii pe spesele comunei.
Prefectul inainteaza listele primordiale ale districtului
sat' cu toate anexele presedintelui Tribunalului, desemnand
pe acele pensoane inscrise in listele primordiale, cari ii par a
fi indeosebi apti pentru functiunea de jurat cu privire la inte-
ligenta, onestitate, probitate i thrie de caracter, lair in dis-
tricte cu 0 populatiune po1ig1ot i pentru cunostinta lor de
limbi.
670 a2 Formarea listei anuale, care se compune dintr'o lista
anuald principald i o lista anuald suptimentard, se face
in fiecare an cel mai tarziu in luna lui Noembrie. In acest
scop presedintele Tribunalului convoaca o comisiune, care
se compune din presedintele Tribunalului sau loctiitorul lui
si din trei judecatori ai Tribunalului sau judecatoriilor de o-
col din circumscriptia Tribunalului, i afara de aceasta din 3

www.dacoromanica.ro
 -- 272

persoane de Incredere, cari nu stau In serviciul Statului si

posed capacitatea de a fi jurati.
Aceasta comisiune decide cu majoritate de voturi fara
apel sau recurs.
Presedintele in4tiinteaza la timp despre ziva sedintei
pe seful autoritatii administrative, care va trimete un delegat
la sedintä. Acesta are insä numai un vbt consultativ.
Comisiunea decide in primul rand asupra plangerilor
si dispune inscrierea acelor persoane cari in contra legii n'au
fost inscrise in lista.
Diva aceea comisiunea procedeazd facand din listele
primordiale selectiunea acelor persoane cari li par a fi cei
mai apti si mai demni pentru functiunea de jurat cu privire
la inteligenta, onestitatea, probitatea, tariei de caracter si cu-
nostinta de lirnbi, trecand pe aceste persoane in lista anuald
principald.
In acelas fel formeaza aceasta comisiune dintre per-
soanele cari au locuinta in orasul de resedinta a Curtii cu
jurati sau in imprejurimea cea mai apropiata o listd anuald
suplimentard.
670 a 3 Aceste cloud liste trebue sa fie formate in ash fel, ca in
fiecare din ele &à fie inscris un numär de persoane, cu o ju-
matate mai mare, deck nurnArul juratilor care va fi nece-
sar cumva in anul intreg cu privire la sesiunile ordinare si
extraordinare ce se vor tinea probabil.
Lista anuald se da la tipar si se comunica presedintelui
Curtii de apel, Procurorului general dela Curtea de apel,
sefului autoritatei administrative, parchetului, prefectului si
judecatorilor de ocol precum si primarilor din circurnscriptia
Tribunalului.
Toate autoritatile, sunt obligate de a aduce Vara intar-
ziere la cunostinta presedintelui Tribunalului daca au aflat
despre circumstanta cari fac ca oricare persoand inscrisd in
lista anuala ar fi incapabila pentru functiunea de jurat.
Asupra eliminarii din lista anuald decide presedintele
Tribunalului.
670 " La functiunea de jurat pot fi chemati numai beirba(i,
can:
I) au implinit varsta de 30 ani;

www.dacoromanica.ro
 273 -
2) stiu a ceti si a scrie;
3) au dreptul de indigenat intr'o comunä din tail;
4) au locuinta cel putin de un an in cornuna resedin-
tei lor;
5) platesc impozite directe in suma de cel putin 20 co-
roane pe an iar in orase cu mai mult de 30.000 de locuitori
cel putin 40 cor. pe an, sau cari fära privire la censul acesta
au calitatea de avocat, notar public, profesor de universita-
te sau invatator la o scoalä secundara sau au doctoratul
unei universitäti din tara.
Incapabili.pentru functiunea de jurat sunt:
1) acei cari din cauza defectelor corporale sau min-
tale nu sunt In stare de a indeplini indatorintele unui jurat;
2) cari nu se bucura de toate drepturile civile;
3) cei ce sunt in cercetare penala sau sub acuzare sau
ispasesc o pedeapsä,
4) cei ce in urma unei condamnäri penale au pierdtt
dreptul de a fi alesi pentru consiliu comunal, cat timp durea-
za excluderea aceasta.
670 a 5 La functiunea de jurat nu trebue ill fie chemati:
1) functionarii activi ai statului afara de profesorii de u-
niversitate si Invätatori secundari;
2) rnilitarii activi;
3) preotii riturilor recunoscute ;
4) invatatorii scoalelor primare;
.5) persoanele ocupate la pasta, telegraf, cane ferate si
la serviciul navigatiei cu vapoare.
Scutiti de functiunea de jurat sunt:
1) cei ce au trecut varsta de 60 ani;
2) anembrii corpurilor legiuitoare;
3) militari cari nu sunt in serviciu militar actv in tim-
pul chemarii lor sub arme;
4) persoanele aflatoare in serviciul Curtei regale, pro-
fesorii si invatatori publici, medicii si chirurgii precum si
farmacistii, intrucat ar fi confirmat de catre seful oficiului
sau primarul comunal, ca persoanele aceste sunt indispen-
sabile in functiunea lor, pentru anul urmator;
5) eel ce a iunctionat intr'o sesiune ca jurat principal
sail suplinitor, pana la finele anului urmator.

www.dacoromanica.ro
 - 274 -
670 a -- Cu patrusprezece zile inaintea inceputului fiecarei se-
siuni a Curtii cu jurati se va forma la Tribunal in rprezenta
a doi judecAtori si a procurorului in sedinta publica lista de
sesiune prin tragere la sorti.
Baroul avocatilor se va invita a delega un membru la a-
cest act.
In scopul formarei listei de sesiune se vor elimina din
lista anuala mai intai cei obligati la serviciul militar chemati
spre a face serviciu ir timpul sesiunei Curtei cu jurati.
Dupa aceia presedintele trage la sorti 36 mime din lis-
ta anuala principala si 9 nume din lista anuala suplimentara.
Asupra procedurei acesteia se dreseaza un proces-ver-
bal.
Cei 36 jurati principali si 9 jurati suplinitori vor fi
citati indicandu-se locul, ziva si ora inceperii sedintelor
Curtii cu jurati, precuan si urmarile legale neinfatisarii lor.
Citatia se va Inanana In mainile lor proprii cu opt zile Inain-
te de inceputul sesiunei.
Un jurat, care fail a puteh proba o impiedicare neinla-
turabila nu se infatiseaza sau care se retrage inainte de ter-
minarea lucrarilor fàrà consimtirea presedintelui Curtii cu
jurati, se va condamna de catre judecatorii Curtii la o amen-
dA cu drept de opozitie in termen de 8 zile dela inmanarea
hotarirei codamnatoare. Asupra opozitiei decid judecatorif
Curtii cu jurati sau, daca acseasta n'ar mai fi intrunita, Tri-
bunalul.
In contra decisiunei urmate nu se admite nici o cale de
atac.
La finele fiecarei sesiuni de jurati presedintele Curtei
cu jurati va Intreba pe jurati, daca voesc sa se foloseascA
de dreptul de scutire panä la finele anului civil urmator sau
pe un timp mai scurt. Declaratiunile date se comunica pre-
sedintelui Tribunalului spre scopul adnotarei in lista armala.
Fiecare jurat, care si-a indeplinit obligatiunea sa, pri-
meste la cererea sa In cazul cand darniciliul sAu ar fi mai
departe de 7,5 kilometri de la resedinta Curtei cu jurati,
o desdAunare corespunzAtoare ipentru spesele de cAlAtorie.
670 a 7 DacA inainte de inceputul sedintei de. judecata s'ar fi
infatisat mai putin de 30 de jurati principali, atunci numarul

www.dacoromanica.ro
 - 275 -
ce mai lipseste liana la 30 se va suplini prin tragere la sorti
din numarul cedar 9 jurati suplinitori. Aceasta se face de
catre presedintele Curtei cu jurati in prezenta membrilor
ei prectun si a acuzatorului si aparatorilor acuzatilor.
Daca. la aceiasi Curte cu jurati or veni la judecatä in-
teaceiasi zi mai multe cauze penale, atunci comisiunea jura-
tilor se poate formal pentru toate aceste cauze penale inainte
de Inceputul desbaterei primei cauze, ramand comisiunea de
jurati formata pentru prima cauza si pentru celelalte cauze
din aceiasi zi, daca cei indreptatiti a recuzà pe jurati se de-
clara intelesi Cu aceasta.
670 " - Fund complet numärul de cel putin 30 jurati prese-
dintele va adresa ,sub pedeapsa de nulitate, catre acuzatorul
partea civila, acuzatul si catre jurati intrebarea, daca nu e-
xistä curnva la oricare dintre jurati vreun motiv, care con-
form legei l'ar exclude dela participare la judecarea cau-
zei prezente.
Motive le aceste sunt:
1) Daca juratul s'ar aflà in atare relatiune cu partile
sau reprezentantii lor, care conform legii ar exclude pe un
judecator dela exercitarea functiunei judecatoresti. .

2) dacä juratul ar aveà sa astepte un avantagiu sau

o dauna dela achitarea sau sau condamnarea acuzatului.
3) daca in cauza prezentä va fi luat parte ca martor de
asistenta, sau a intervenit ca denuntator, acuzator, aparator
sau ca reprezentant al partii civile, sau s'a ascultat sau se va
asculta ca martor sau expert.
4) dad.' ar fi participat ca jurat la o sedinta preceden-
ta supra aceleiasi cauze care acuma se va desbate din nou.
Asupra motivelor de excludere ce vor fi volorificate decid
judecdtorii Curtii cu jurati.
La formarea comisiunii juratilor nu se va putea pro-
cede, sub pedeapsä de militate, cleat numai and vor fi pre-
zenti cel putin 24 de jurati cari nu s'ar fi exclus In confor-
mitate cu motivele aratate In precedent.
Numai atunci, .cand toti cei Inclreptatiti de a exercita
dreptud de recuzare s'ar declara. expres Intelesi, se va pu-
tea procede la formarea comisiunei de jurati si atunci, cand
s'ar fi prezentat un numar mai mic de jurati.

www.dacoromanica.ro
 276

Din numdrul juratilor, intruck ar trece peste 12 va

puteA recuzA o jumatate acuzatorul, iar cealalta jumatate
acuzatul, fiind numärul juratilor Mid sot, acuzatul va pu-
tea recuth pe unul mai mult (par. 306-368 pr. p. austr).
670 " Fiind mai multi acuzatori sau mai multi acuzati, e-
xercita" cumulativ cei dintAi dreptul de recuzare ce .:ompete
acuzatorului, iar cei din urma dreptul ce compete ucuzatu-
lui. Daca nu s'ar puteA inwlege asupra modului recuzarii
cumulative, atunci sortul decide asupra Kdinei in care au
sa exercite dreptul de recuzare. Recuzarea facuta printeun
coindreptatit e valabila si se numAra aPoi pentru toti.
Dupa scoaterea i citirea fiecärui nume nefacAndu-se
rici o declaratiune de recuzare mai inainte de ce se va fi
scos alt nume din urna, se va considera aceasta de acceptare.
CAnd se poate preyed* ca o sedinta de judecata va
durã un timp mai lung, presedintele va dispune ca sä se-
cheme tmul sau doi suplinitori, asa dal% sa se traga la sor0
13 sau 14 jurati, dintre cari cei dintAi 12 sunt jurati prin-
cipali, iar ceilalti jurati suplinitori cari insa trebue sä asiste
la toata desbaterea fàrà intrerupere si in cazul, când unul
dintre juratii principali ar fi impedecat de a asistA la toata
sedinta pana la verdictul juratilor, vor infrà in locul celui
impedecat in ordinea, in care munele lor a fost tras la sort.
(par. 309, 310 pr, p. austr.).

§ 4. Competinfa curfilor cu jurall.

671 Competinta juratilor trebue si ea privita sub trei

puncte de vedere loci, personae si materiae.
a) Competin(a ratione loci este tripld, dupa cum ant
vazut cä e i aceea a autoritätilor de urmarire (art. 22) si
de instructiune (art. 60). Curtea cu jurati poate sa fie inves-
titd cu o afacere fiindcd infractiunea s'a comis in circum-
scriptiunea sa, fiindca acuzatul are resedinta acolo, sau in
fine fiindca a fost prins in districtul in care functioneazA
Curtea.
672 b) Competinta ratione personae. Curtile cu jurati sunt
tompetente sä judece orice persoana, exceptându-se insa

www.dacoromanica.ro
 277

minorii (1 bis), care dupà cum am vazut se judeca de tri-

bunalele corectionale. De asemenea crimele comise in exer-
citiul functiunei lor de unii functionari, i crimele comise in
audienta Curtifor de apel, a Curtii de casatie sau a Curtii cu
jurati nu se judeca de Curtea cu jurati. Crime le comise de
militari, conf. art. 51 C. J. M. se judecd de militari, cu ex-
ceptiunea prevazuta in art. 72, acelasi codice; aceasta Jude-
cata a parilor e tot un fel de judecata de jurati (1 i 1 ter).
In fine, Curti le cu jurati sunt competinte sä judece .5i per-
soanele civile raspunzatoare (2).
673 --- c) Competinta ratione materiae a Curti lor cu jurafi.
Curti le cu jurati sunt competirfte sä judece toate cri-
mele deasemenea sunt cornpetinte sa judece delictele poli-
tice i delictele de presä (3) (art. 105 si 24 din Constitu-
tiune).
Relativ la infractiunile de presa s'au nascut uneori di-
ficultdti. Astf@l de exemplu s'a discutat daca publicarea de
carti postale obscene ar constitui o infractiune de presä, de

1) Dupa Normand: Trait6 Nr. 1135, jurinl ar fi competent sa. judece-

chiar arimele comise de militari.
1 bis) lusa dad, un minor nu a atacat in termenui legal cu recurs In
casatie pentru incompetinfa decizitmea camerei de punere sub =Tare,
care a ramas definitiv i au putere de lueru judecatl si prin care a fost tri-
ads in judecata Gurtii cu jurati, el nu mai poate sustine cii aceastal Cutte
a lost incompetinte de a-1 judeca fiindca era minor In momentufl savarsirei
crimei, de oarece lepurtea cu jurati era autcrizata sa se pronunte asupra a-.
facerif cu a careia judocata era Investita, wand plenitudine de judecata.
(Cas. II, 1161 din 17 Martie 1926, Jurlsprudenta generald 1926, sp. 928,
Pag. 620).
S'a decis c chiar and azuzatul major a incetat din viata In cursat
procesului, Curtea ramane competinte sä judece pc acuzatnl minor, corn-
plice, (Gas. II, 1460 din 26 hinie 1923, Jurisprudenta generald 1923, sp. 902,
pag. 368).
1 ter) S'a decis insa, ca atunpci cand un incatlpat a comis crima de
tradare in contra taxi, In tirnpul raG;hoiului, chiar sters din anmatal, este ius-
titialial de tribunadele militare, ori care ar fi calitatea antorilor i complicilor
(Cas. II, 1109 din 11 Aprilie 1924, Jurisprudenta generald 1924, sp. 1359,
Pag. 131).
2) Gas. II, 1457 din 19 Iunie 1913, Cur;erul Judiciar 1913, Mr. 67,
pag. 736.
3) Retativ la competenta pentru delictele de presà, vezi cele spuse ta
Nr. 588 si nota.

www.dacoromanica.ro
 278

competinta Curti lor cu jurati. Curtea de casatie a admis ne-

gativa i cu drept cuvant, pe motiv ch legea a voit sa pro-
teaga cugetarea, iar gravurile obscene nu contin o cugetare
sau o idee exprimata prin presä (4). Jurisprudenta Curtei
de casatie da cuvantului scris de altmintreli un inteles lo-
gic, considerand atare chiar foi volante tiparite prin care
se ataca cinstea unei familii (5).
S'a discutat de asemeni daca o infractiune de presa co-
misa de un militar e de competinta Curtilor cu jurati ori
a tribunalelor militare. Curtea de casatie s'a pronuntat
pentru competinta tribitnalelor militare (6), Insä aceasta so-
lutiune a fost criticatä, cu drept cuvant dupa noi de D. A-
lexandresco (7). Evident credem noi, cä legea nefacand dis-
tinctiune Intre militari si civi1i, in ceeace priveste competin-
ta infractiunilor de presä, trebue ca legea sa fie aplicata si
la militari. Deja competinta tribunalelor militare pentru in-
fractiuni nemilitare e excesiva, nu trebue sä o'mai Intindem
prin interpretari.
Prin derogatiune la ,aceastä regula, art. 24 din Consti-
tutiune, modificat In 8 Iunie 1884, dispune cä delictele de
presa care s'ar comite in contra perisoanei Regelui, a fami-
liei regale sau in contra suveranilor statelor straine se vor
judeca de tribunalele ordinare, dupal dreptul comun. Dease-
menea crimele comise In Dobrogea nouà se judeca de Cur-
tea de apel din Constanta.
Delictele electorale sunt de competinta Curtilor CU ju-
4) Cas. II 2605 din 23 Sept. 1909. Jurisprudenta an. II, Nr. 34, p.
36. Confr. insk Trib. Covurlui II, 630 din 1900, C. Jud.; an X, p. 223, care
a hotkrfit el atunci cand este vorba de un delict prin vresI, aricare lam fi
natura Jul intrinseck tot de campetenta juratIor, fiindc k. desi s'a proms
contrariul cu ocazlunea revizairei Constitutrunii, insk nu s'a admis de
teama abuzurPlor. C. Oraiava II, 871 din 2 Oct. 1901 a Tuib. Dati l, 1142
din 1901, C. Jud. an. X p. 578.
5) Cas. II, 2984 din 6 Noenib. 1912, Curierul judiciar 1913, Nr. 83.
6) Cas. H, 314 din 18 Mart. 1902, C. Jud. 1902, NT.. 31 Dreptufl 1902,
Nr. 37. In acelas sens s'a pronuntat in 1913 in diferite procese Intentate
zAaristilor fasti niAlitari dup.1 campania din 1913.
7) D. Alexandrescu: Dreptul civil, vol. VII, p. 613 nota 1, care ct-
teaz 1 doctrina francezA.
In ace1asi sens C. Jurati Iasi, din 3 Dec. 1901. C. mud. 1902, Nr. 31,
oasatg de Curtea de casatune prin deciziunea de mai sus.

www.dacoromanica.ro
 279

rati art. 135 deg. elect) des'. in 1895 se dedese lw compe-

tinta tribunalelor corectionale.
Vom observa cà uneori Curti le cii jhrati pot sä judece
si simple delicte sau chiar contraventiuni, adica atunci cand
constata ca infractiunea care le este trimiSa spre. a fi jude-
cata nu constitue deck un delict or contraventiune. Cmli le
cu jurati au, dupa cum s'a spuis, plenitudinea juridictiunii,
la ele aplicandu-se regula cä, cine poate sä judece mai mult,
poate si mai putin. Relativ la Curti le cu jUrati deciziunea de
trimitere a Camrei de acuzare nu e indicativa, ci atributiva
de instantä (8) si de aceia juratii nu-si pot declina competin-
ta nu munai ratione materiae, dar chiar personae or loci
(militari, minori, magistrati (9). Astfer noi credem cä un
presedinte al biuroului electoral, dacd va comite un delict
electoral se va judecà de jurati, iar nu de superiorii lui e-
rarhici (10).
6731 Constitutiunea din 1923 mentinand infractiunile de pre-.
sa in competinta Curtilor cu jurati, a creiat insa prin art.

8) Degois Traité, Nr. 139; Dr. 1. si jurisottudenta curtil cas. fr. 10,
Ian. 1873, S. 73, I, 141 si P. 73, 299 (Jurispr. anterioarg cistata in nag),
12 Mart. 1885, S. 86. I, 287, P. 86 I, 671. Vezi fnsg in sons contr. Merlin
V-bo. Inoompet. par. I art. 1 si 2, Griolet Rev. prat 1865, P. 60 si unm.;
Belie: Instru. arbm V. N-rile 2318, 2319, 2334 si VII, N-rile 3560. Ganfr. $i
cele spuse de nol la hum judecat. La noi vezi Cuculi ap. cit. p. 26 Nr. 48
Sq cas. II, 2936 din 30 Nov, 1911. C. Jud. 1912, Nr. 19 Sgptgm. jurid. I, 59;
Gas. II, 467 din. 8 Febr. 1910. Jurispr. an. III Nr. 91, p. 137, a PUS principluI
cl deciziunile cameril de acuzare au caracter ineficativ pentru tribunaleile
corectionale si atributiv pentru cattle cu jurati. De aci consecinta cg ohiar
dacg, moan acuzatal, ced inoulpat cu el pentru delict va fi judecat de iurati,
de exemplu un! minor. Gas. II, 1945 din 13 Sept. 1913, Curierul judliciar 19113
Nr. 70, pag. 764, cfr. Curierul judiciar 1914 NT. 19 cu nota Tanaviceann..
In aceIasi sens B. M. Mini), Drept, 1874, No. 21. Vezi Insg cas.
246 din 24 Apr. 72. B. 165 si Drept. 1874, Nr. 41, Cas. II, 173 din Febr. 1882.
B. 229. Gas. II, 157 din 31 Mai 1887, B. 621.
9. P. Belie: Instr. arim. V. Nr. 2335; Vidal: Cows, Nr. 794; Degois:-
Trait6, Nr. 1794. Competinta juratilor existg si pentru despgigubirile chile
rezultand din intractiume. Cand e vorba de un delta de presa oompetenta
1,juratflor pentru despatubirile civile este xclusivg, si Infringe reguita care dg
drept de optiune partil lezate prin infractiune (veal NI-, 206).
10. In acest sens Em. Cerndtescu: Dreptul, 1895; Nr. 50, care spine
cu drept ouvant cg superiorii erarhici ai judecgtorului trebue sa-1 judece,
numai in cestiuni relative Ia funottunea lui de judecgtor.

www.dacoromanica.ro
 - - 280

26 o serie de exceptiuni dela aceastä competinta (vezi in a-

cest voluTn nr. 5911).
Numai infractiunile de presä propriu zise, adica numai
manifestatiunile de gAndire exprimate prin presa cari prin
continutul lor nesocotesc legea penald sau prin modalitatea
aparitiunei lor infrang normele speciale privitoare la presà,
sunt de competinta juratilor.
Dimpotriva o activitate ilicitä care nu are nimic comun
cu exprimarea gandirei prin scris, dar care s'a folosit de
presd, ramane o infractiune comma justitiabila de tribuna-
tele ordinare (vezi volumul II, nr. 10071).
Ash dar excrocheria, spionajul, trädarea, comise prin
673 2 -
presä sunt infractiuni ordinare.
Legea electorala din 27 Martie 1926 prin art. 123 dis-
pune ch." delictele prevazute de acea lege sunt de competinta
juratilor, afara de cele sävarsite de functionarii publici cari
tree in competinta instantelor ordinare.
Si in aceasta privintä vokrn observà ca nu trebue sä
confundam infractiunile electorale, cari nu sunt deck cele
prevazute de legea electoralà, cu infractiunile ordinare co-
mise cu ocaziunea unei alegeri. Aceste din urma infractiuni
vor fi de competinta juratilor numai daca constitueSc crime,
sau daca delicte fiind s'ar stabill caracterul lor politic.
Despre infractiunile politice i criteriile pentru stabili-
rea caracterului lor, a se vedeà cele strise in acest tratat,
voil. II, nr. 981 i urm.
3
673 - Art. 105 din Constitutiune spune ca juriul este fixat
in toate materiile criminale.
Ori am ardtat in capitolul privitor la tribunalele co-
rectionale ca legile noastre prin abatere dela principiul con-
stitutional au dat o serie de crime in competinta instantelor
ordinare. De ex.: crimele comise in audientele Curtilor (art.
518 pr. pen.) in audientele Curtilor cu jurati (art. 519 pr.
pen.), crimele comise de un tribunal, o Curte sau un mem-
bru de Curte (art. 495 pr. pen.), crimele comise de marii
demnitari.
Singura abatere pe care Constitutiunea o ingadnie este
cea privitoare la crimele comise de ministri iii exercitiu
functiunii lor (art. 98 Constitutiune).

www.dacoromanica.ro
 281

Va trebui deci 5n viitoarea legiuire sA se respecte dis-

pozitiunea constitutionalA, InlAturandu-se toate excepfiunile
de mai sus.
6734 In doctrinA ea si in jurisprudentA se considerA ca o
axioniA asà zisa plenitudine de jurisdictiune a Curti lor cu
jurati (a).
Cel putin in legislatiunea noastrA noi credem cA pre-
tmsa plenitudine este absolut nefondatd.
Constitutiunea noastra spune clar si categoric cA juriul
este statornicit pentru toate materiile criminale i delictele
politice si de presA. Asa dar.Puterea publicA prin insAsi pac-
tul fundamental conferA o jurisdictiune bine determinatA
Curtilor cu jurati.
De unde s'a ajuns la principiul CA deciziunile Camerei
de acuzare sunt atributive de competinta pentru Curti le cu
jurati, cA aceste Curti nu trebue sA-si verifice competinta si
cA implicit nu se pot declarà incompetinte, mArturisim ca
nici un autor nu a avut darul de a ne-o arAth in mod serios.
Se invoaca cateva texte disparate si neconcludente si mai
ales se bate moneda din ideia aprioricA CA juriul reprezen-
thud justitia populara are dela sine o competintA ilimitatA.
CA juriul nu are o competintA ilimitata ne-o spune
Constitutia noastrA. CA deciziunile Camerei de acuzare nu
sunt atributive de competinta ne-o indicA art. 324 pr. pen.
care permite sA se cearA anularea deciziunilor Camerei
de acuzare pentru motivul CA faptull a fost gresit calificat
alma. sau pentru incompetenta si art. 3.26 pr. pen. care per-
mite ca o atare cerere sa se facA inaintea Curtii de casatie
si dupd darea deciziunei de catre Curtea eu jurati. Cevà mai
mult art. 405 si 406 pr. pen. spune cA pot fi atacate cu re-
curs deciziunile Curtilor cu jurati date fArA competintA. Ori-
cum se ImpacA aceste dispozituni cu pretinsa plenitudine de
jurisdictiune? Cum e posibil sA se plângA cineva cu recurs
pentru incompetintA contra deciziunei unei instante care are
plenitudine de jtirisdictiune? Ceeace dovedeste cA in inten-

a) Degois, Traité., nr. 139; Garrand, Instr. critn. IV, p. 154 si urm.;
J. A Roux, emirs, p. 479; Vidal et Magnol, Cams, p. 830 st 930; Be Wens,
Code d'instr. orim. I, p. 555 nr. 1.

www.dacoromanica.ro
 282

.tiunea i vointa legiuitorului liceasta pretinsä plenitudine nu

a existat.
In fine art. 388 pr. .pen. care este invocat in favoa-
;rea plenitudinei se intoaroe tocmai in contra ei. Acest text
vune cà Curtea va pronunta pedeapsa chiar &di in urma
.desbaterilor faptul a degenerat in delict. Ori ce rost are iCU -
vmtele dupd desbateri, dna admit= ca declinarea de com-
,petinta nu se poate cere la jurati niciodatä, cad cine si-ar fi
inchipuit ca atunci cand nu se poate cere declinarea la in-
ceptul desbaterilor s'ar mai puteà tatusi cere dupd des-
'bated. Legiuitorul exprimandu-se astfel implicit a recunos-
cut ca inainte si in cursul desbaterilor se poate care decdina-
rea de competinta, oridecateori un delict a foist din gresala
sau printr'o rea calificare trimis la jurati, i numai atunci
and crima a degenerat in delict dupd desbaterl nu se mai
-poate cere declinarea de competintä. Ori daca legiuitorul a
shrift nevoia de arata ce se Intampla cand in urma desbateri-
lor o invinuire a degenerat in delict i ce se va face sub ra-
porttil compet. in acest caz, indica cL pretinsa plenitudine de
jurisdicthtne a Curtilor cu jurati nu a existat in concept-
unea legiuitorului. Ceva mai mult lath' cu aceastä proro-
gare prevazuta de art 388, va trebui sä admitem per a con-
trario ca legiuitorul in toate celelalte cazuri nu a admis pro-
Togarea i deci atunci cand inainte de desbateri se invoca. in-
competinta Curtei cu jurati, aceastä instanta va fi datoare
sa-si cerceteze competinta i sä se desesizeze printr'un de-
clinator oridecateori ar constata ca nu este competinta.
Iata de ce noi credem ca Curtile cu jurati nu au o asa
zisa plenitudine de jurisdictiune (b). Codul de pr. penala I-
talian art. 439 a lost cel putin categoric prev'azand expres
plenitudinea Curtilor cu jurali (c).
673 5 Curtea cu jurati devine Insa competinte desigur de a ju-
decà orice infractiune, oricare ar fi calificarea ei atunci
b) In acest sens; Merlin, Repertoire, vo. Competence pargr. 2, nr. 6;
Le Selt!er, Traité de compet. cap. I, sec. I, paragr. 3; Dutruc, MinistAre pu-
blic I, air. 480; Ch. Nouguier, Cour d'assises. IV, part. II, nr. 3768. i) se ive-
dea i nota rboastra (V. Dongoroz) in Curierul judiciar, 1924, p. 56-7.
c) V. Manzint, Trattato di pr. pen. I, p. 294; A. J. di Guyanga, Co-
dice di pr. pen. art. 439. Presedinte1e Curtil cu iurarti are tns 5. dreptul de
.a declina competinta cind Curtea a fost sesizatä ou actiune direct51.

www.dacoromanica.ro
 - 283
cand aceasta este conexa, sau indivizibi1. cumul ideal), sau
cand un acuzat este trimis in ludecatd pentru mai multe in-
fractiuni suficient ca una din ele sa fie calificata crima.
In fine toate prorogdrile de competinta despre cari am
vorbit in capitolul tribunalelor corectionale se pot produce si
la Curti le cu jurati (vezi nr. 5941 j urm.).
6736 In concluziuni credem cà si Curti le cu jurati sunt supuse
indatorirei generale de a-si verifia din oficiu competinta.
Deasemenea se pot rklich inaintea acestei instante inci-
dente de incornpetintä; de ex.: un minor este trimis la ju-
rati; la ziva judeatii prezinta un extract de nastere do-
veditor a nu are impliniti 20 de ani, Curtea va trebui
sa-si decline competinta. Sau cineva este trimis in judeca-
ta Curtii cu jurati pentru un delict de presd, el poate cere-
sa se constate cä calomnia este din cele pe care art 26 din
Constitutie le da in competinta tribunalelor ordinare si irr
consecinta sa fie trimis la aceste instante. Sau de ex.: un
acuzat poate dovedl cä ratione loci Curtea cu jurati Ina-
intea careia este trirnis nu e competinte i deci sa ceara tri-
miterea la Curtea cu jurati competintä, etc.
6737 Dup4 punerea in aplicatiune a actualului cod penal, si'
a procedurei penale actuale, au intervenit o serie de mo-
dificari cari au avut ca tinta sustragerea unui mare nu-
mar de infractiuni din competinta Curtilor cu jurati. A-
ceste schimbari de competinta s'au produs prin mijlocirea
corectionalizarei infractiunilor respective, corectionalizari
cari au avut i partea lor buna i partea lor rea.
Partea blind a lost cä s'a asigurat represiunea MO' de
infractiunile corectionalizate, cari trecute fiind in compe-
tinta tribunalelor nu au mai dat acel mare contingent de a-
chitäri pe care il dadeau la jurati. In schinib partea rea a
lost cä prin corectionalizare s'au atenuat inevitabil pe-
depsele, inchisoarea corectionala fiind substituitä muncei
silnice i recluziunei in infractiunile corectionalizate.
Pentru viitorul legiuitor se deschide aceias alternati-
va, destul de contrara intereselor represiunei, i anurne:
sau sä aplice pentru anumite fapte grave pedepse corec-
tionale pentru a le sustrage juriului, sau sä renunte la si-
guranta represiunei si sä aplice pedepse criminale. Singu-

www.dacoromanica.ro
 284

aul corectiv nu ar fi de cat creierea unei pedpese corectio-

nale grave care sä nu difere prea mult de pedepsele cri-
minale ca durata i regim (de ex.: inchisoarea corectiona-
la inasprita.). Cu chipul acesta legiuitorul ar aplica pe-
depsele criminale numai faptelor cari pot rdmanea in corn-
pentinta juriului Vara pericol pentru släbirea represiunei, in
schimb toate infractiunile cari ar trebui sa fie sustrase ju-
riului vor fi pedepsite numai ca delicte insd cu pedeapsa
inchisorei corectionale Inäsprite. Desigur aceastä tranzac-
tiune nu poate fi n acord cu stiinta penald, dar ea este re-
zultatul admiterei devizionei tripartite: crime, delicte si
contraventiuni care nu are nici o bazà stintifica si a men-
tinerei jurialui care raspunde asà de putin nevoilor unei
represioni stiintific oranduite.
673 In procedura pen. austr. nu toate crimele sant date
in cornpetinta Curtilor cu jurati, ci numai crimele si de-
lictele savarsite prin presä i crimele mai grave enumerate
expres in art VI al legei pentru introducerea pr. pen. austr.
din 23 Mai 1873.
Dintre aceste crime unele cad neconditional in compe-
tinta Curtilor co jurati, iar altele numai cand pedeapsa ce
ar fi de apdicat conform legei este pedeapsa de carcera in
durata de mai mult de 5 ani.
Deosebirea aceasta era necesard deoarece cod. pen.
austr. n'a corectionalizat infractiunile mai usoare cari
conform cod. pen. rom. se pedepsesc nurnai ca delicte.
§ '5. Procedura inaintea juratilor

674 Investirea se face de procurorul general al Curtii de a-

ped prin actul de acuzare, pe care el 11 face in urm a. i pe
baza deciziunii Camerii de punere sub acuzare. (art. 304
proc. pen.).
Cand e vorba de un delict politic sau de presä, in
Franta, atat Ministerul public cat i partea vatiimata se pot
adresa direct Curtii cu juri (1). Ea noi, &pa' modificarea
art. 226 p. p. prin legea din 17 Apr. 1875 trebne a slistinge.
1) Legea) din 29 Jul. 1881, art 471 48 $i 50. Vez i Normand Traltd
Nr. 1138.

www.dacoromanica.ro
 285

Pentru delictele politice nu existä dreptul de citare directa

la jurat1, cum nu existä nici in materia de crima (2). Din
contra in materie de presa, Curtea cu jurati poate sa fie.
investità si direct prin cererea adresata de cel vätämat ca-
tre presedintele tribunalului (3).
In orice caz insä Curtea cu jurati nu poate judeca un fapt
nou care rezultal din desbateri si pentru care nu a fost in-
vestal (4).
In fine cand e vorba de un delict electoral actiunea se
poate intenth si sustine de 10 alegatori direct In Curtea ju-
ratilor (art. 134 leg. elect. din 9 Iunie 1884 si art. 122 leg.
1926). Ei pot sä fie asistati de un avocat (5).
674 ' Actul care Investeste Curtea cu jurati cu o pricina cri-
minala este deciziunea Camerei de punere sub acuzare. Din
moment ce o atare deciziune a fost pronuntatä, prin ea im-
plicit Camera de acuzare s'a desesizat 5i simultan a lost se-
sizata Curtea cu jurati (a).
Actul de acuzare pe care il redacteazd Procurrul gene-
ral nu are deck caracterul unui act de procedurä in des-
fasurarea procesului penal la Curtea cu jurati. Aoest act deci
nu este menit a servi la investirea Curtii cu jurati, ci el este
o urmare a investirei deja produse prin pronuntarea decizi-
unei de punere sub acuzare.
De aci urmatoarele consecinte:
1) Curtea cu jurati fiind sesizatä prin deciziunea Ca-
rei de acuzare, recursul contra acestei deciziuni nu knpie-
dica efectuarea actelor de proceclura premergatoare judeca-
2) Cas. IJ, 444 din 22 Mart. 1900, B. 728 $1, C. Jud. 1900, Ntr. 47. (Ca.
sarea fara trianitere).
3) Aceast a. dispozitiume fiind exceptionala, oredern ea numat partea
vAtarnata, nu si ministeru1 public are dreipt de oitatiune direotal cand e konba
de un delict de presä; procuvoruPva trebly' dar neaparat sa se adreseze
judecatarului de imstructiune ca sal facä instructiunea prealabia.
4) Normand: Traité, /sir. 1138
5) C. Juirati Fa kilt, 15 Mart. 1895. Curierul judidar 1LN Nr. 13.
a) kezi: F. Hélie, Instr. cam. vol. V, nr. 2234, 2244, 2316; Le Salyer,
Traité de l'exerric. des actions pub. et prim., I, nr. 146; Vidal et Magna.
GOUTS, p. 783, rnota, 1; Laborde, Colas, nr. 964; Garraud, Instr. crint IV, )).
235: Nouguier, Caur d'Assisses LI, nr. 6 si 39; Le Poittevin, Instr. criani., art
231, nr. 67; J. A. Roux, Cours, ix. 677 veal $1 inota noastrlit Vintir 7c1 Dongoroz
in Pandectele Roanane, 1923, caetul 6, pavt. H, p. 157.

www.dacoromanica.ro
 286

rei, ci numai judecata. Deci presedintele Tribunalului sau

Curtei Cu jurati va puteh luh interogatoriu prevhzut de art.
318 pr. pen. si va face instructuinea de care vorbeste art.
328 pr. pen.
2) Dupd pronuntarea deciziunei de punere sub acuza-
re, cererile de liberare provizorie vor fi adresate Curtii cu
jurati, dach aceastä functioneazh, conform art. 117 pr. pen.
3) Lipsa actului de acuzare nu face ea Curtea cu jurati
sh nu se ghseasch efectiv investith cu prieina pentru care s'a
pronuntat decizia de punere sub acuzare; aceastà lipsa im-
piedich numai ca procedura sh fie complectd (b).
6742 Si la Curti le cu jurati investirea este in rem cu privire
la faptul imputat, adich nu se poate judech deck acest
fapt si in personam cu privire la acuzati. Deci fapte noui des-
coperite in timpul instructiunei orale nu pot fi judecate de
Curte si nici nu pot fi introdusi in cauzä a1i inculpati (vezi
cele spuse la nr. 595' i urm. acest volum).
Art. 402 proc. penalä arath cum se va procedà in caz
de descoperirea unor fapte noui in cursul desbaterilor (c).
6743 Pentru delictele politice si de presh investirea Curtii cu
jurati nu se mai face prin deciziunea Camerei de acuzare, ci
prin ordonanta judechtorului de instructie (art. 226 .alin. 3
pr. pen.).
Pentru delictele de presh sesizarea se poate face si prin
actiune directh adresath presedintelui Tribunalului.
Deasemenea credem ca pentru delictele electorale se-
sizarea se poate face sau prin ordonanta judelui de instruc-
tiun (delictele electorale fiind delicte politice) sau prin ac-
tiunea directh fAcuth de 20 aleghtori conform art. 122 Le-
gea electoralä din 27 Martie 1926.
674 a Conform proc. pen. austr. investirea Curtii cu jurati
se face totdeauna numai In baza unui act de acuzare intro-

b) vezi F. Mlle, Pratique crminelle, nr. 631; Noueuier, op. cit. nr. 7;
J. A. Roux, GOMM p. 677.
c) Asupra procedurel inaintea Curtii cu iurati, in afarä de cele scrise
In Garraud, F. Hate, Nouguier, Le Po'ttevin si in mai toale manualefe, se
va mai consultà ca lucrari noui : H Duinolard, Code de la Cour d'assises,
Paris, 1925; Frd. Chesney, Manuel du président d'assises, Paris 1925; Ch.
Marey, Précis d'audience de tla coax d'assises. Paris, 1922;

www.dacoromanica.ro
 287

dus de catre Procuror, i munai in cazuri de of ensa onoarei

sävArsità grin presd in baza unui act de acuzare introdus
de cdtre partea vdtdmata ca acuzator privat.
675 Pregtitirea ludecdrei procesului. Inainte de a vorbi de
audienta dela jurati trebue sd spunem in ateva cuvinte pro-
cedura care urmeazd intre deciziunea de trimitere a came-
rei de acuzare i intre sedinta in care se decide soarta a-
cuzatului.
Dupd ce s'a dat deciziunea de trimitere a Camerei de
punere sub acuzare, ea se notified acuzatului i i se lasd in
copie; in cele 24 de ore care urmeazd acuzatul e transpor-
tat in casa de arest a Curtei cu jurati care are sd-1 judece
(art. 237 si 238 p. p.). Pe de altd parte, dupd primirea acte-
lor dela Camera de punere sub acuzare, procurorul general
prin mijlocirea procurorului tribunalului trimite dosarul a-
facerii la proedirtele tribunalului, unde s'a fäcut instructiu-
nea (art. 305) si unde are sd fie judecatá afacerea. Prase-
dintele tribunalului sau judecatorul delegat de el, trebue sä
ia interogatorul acuzatului in cel mult 24 ore dupd primi-
rea actelor la gref a tribunalului (art. 318). Acest interogator
e o formalitate substantialä (6); in consecintä in Franta se
admite, cu drept cuvânt dupd noi, cä .lipsa subserierii pre-
sedintelui ori grefierului ridicd actului earacterul legal si
forta lui pTobantä, ceeace atrage nulitatea tutulor actelor
posterioare (7).
Acelas drept ca presedintele tribunalului ii are prese-
dintele Curtii cu jurati, clack' ea functioneazd; art. 298
Ii dä insärcinarea ca imediat dupd venirea acuzatului la ca-
sa de arest a Curtii cu jurati sä-i ia interogatoriul.
676 Acest interogator prin sine insäsi nu are mare utilita-
te practied sub punctul de vedere al constatdrii infractiunii,
deoarece interogatorul acuzatului s'a mai luat odatä de ju-
decatorul de instructiune si se va mai lua. 'Inca de- presedin-
tele Curtii cu jurati când se va judeed procesul. De aceea ed
se, face in fapt cu foarte putind ingrijire, de care proedin-
6) Cucdt: Procedura criminai 5. dinaintea ituratlior. Buouretsti, 1890,
'Nr. 52, vag. 30.
7) Pant fr. 1910, Bul. des sommaires, p. 1040. Dreptul, 1911, P 184
"Si Cuculd: op. cit., Nr. 54.

www.dacoromanica.ro
 288

tele tribunalului sau de un judecator. Insä interogaiorul are

o mare importanta sub un alt punct de vedere, fiindca el
face sd inceapd sä curga tennenul de recurs in Casatie in
contra deciziunei Carnerei de punere sub acuzare.
677 In acelas timp cu interogatorul, acuzatul e intrebat da-
ca are un aparator si in caz de rdspuns negativ i se da u-
nul din oficiu de presedinte, aceasta sub pedeapsa de mili-
tate, afard dacd acuzatul si-a ales mai tarziu un avocat. A-
cuzatul poate sa-si ia aparator pe oricine va vol, alegerea lui
nu e restransä la avocati pentru motivul ca la jurati adese-
on e discutiune mai mult de fapte deck de principii de drept.
pe care juratii nu le-ar intelege. Presedintele insa nu poate
sd-i aleaga un aparator zice art. 320 pr. pen. deck
printre avocatii domiciliati la resedinta Curtii cu jurati (8).
Pe lAnga chestiunea avocatului, presedintele sau jude-
catorul e dator sa instiinteze pe acuzat ca, dacal are vre-o
militate de opus contra deciziunii Camerei de punere sub
acuzare, el trebue isa o faca in 5 zile, fiindcd in urma nu i
se (mai tine in seama.
Dacd acuzatul nu e instiintat cum am spus, drepturile
sale de a cere nulitatea deciziunii Camerei de punere sub a-
cuzare nu sunt pierdute, insä el nu le va puteh exercith de-
ck dupa pronantarea verdictului juratilor i odata cu recur-
sul in contra lui (art. 322).
Toate cele mai sus spuse trebuesc constatate printr'un
proces-verbal subscris de judecator, grefier si de acuzat;
dacd acuzatul nu stie sau nu voeste sä subscrie, se va face
nientiune in procesul-verbal (art. 321 pr. pen.) (8 bis).
678 Dupa luarea interogatorului acuzatul e liber sa comu-
nice cu aparkorul On, care va aveh drept sä ia cunos-
titä de instructiune i chiar sä ia copie de pe acte (art. 330).
Din acest moment instructiunea, dacä nu a incetat de a fi

8) Dispozitiunea art. 319 pr. pen. relativ (la avocatul din oficiu nrn Isi
are aplicatiunea in delictele de pres5. (Cas. II, 1606 din 12 Iunie 1912, Cu-
rierul jud'ciar 1912, Nr. 68, Pag. 803)-
8 bis) Din moment ce reourentul Intrebat de presedinte la interoga-
toriul luat conform. art. 321 pr. pen. a rnspuns cn nu stie carte, devine
inutilä aceastn mentiune in procesul-verbal. (Gas. II, 163 din 30 Ian. 1923,
Jurispraden(d generald 1923, SP. 441 , pag. 174).

www.dacoromanica.ro
 289 -
sacred conform legei din 15 Martie 1902, va incetà conf.
art. 327 pr. pen.).
679 In cazul când va fi trebuintà de un supliment de in-
structiune, presedintele sau judecdtorul poate sä insdrci-
neze pe judeedtorul de instructiune dintr'un alt judet, in ca-
re se afld martorii, ea sä ia depozitiile i sä le trimitd in-
chise i sigilate (art. 328).
Dacà acuzatul ori Ministerul public au motive pentru
ca sä cearä ca afacerile sd nu se judece in prima sedintà
zice art. 31 presedintele are drept sa amâne pe altà zi
judecarea afacerii, el are drept s. Med acest lucru chiar din
oficiu. Odatd insd ce Curtea este in judecarea afacerii, a-
manarea nu se poate rezolvd decdt de Curte.
In fine, presedintele are de asemenea drept sd facd du-
pd. cerere sau din oficiu junctiunea- mai multor acuzatiuni
sau disjungerea unei acuzatiuni, care cuprinde mai multe
crime art. 332 si 333).
679 ' Asà dar actele de procedurd preliminare judecdtii in-
naintea juratilor sunt:
1) Redactarea actului de acuzare de Procurorul general.
Acest act este o reeditare a deciziunei Camerei. El are ea
menire de a ardtà in rezumat obiectul acuzatiunei si de a
precith faptele asupra cdrora juratii vor trehul sä se pro-
nunte. Este in realitate o formalitate lipsità de interes si
quasi-superflud.
2) Comunicarea catre acuzat a deciziunei Camerei de
acuzare si a actului de acuzare ambele in copie. Rostul aces-
tei formalitdti este de a da posibilitate acuzatului sa invoa-
ce in termen util nulitdtile cari ar vicia deciziunea Camerei,
fie prin recursul obisnuit in termen de 3 zile dela primirea
copiilor, fie in termenul ardtat de art. 321 pr. pen. si pentru
motivele prevAzute de art. 324 pr. pen. Comunicarea mai
are ca ratiune i interesul apärärei, fiinded ea dd posibili-
tate acuzatului &a-5i pregateasca apdrarea.
3) Transmiterea dosarului cauzei la presedintele Tri-
bunalului sau a Curtei cu jurati cdnd aceasta functioneazà.
4) Strämutarea acuzatului la inchisoarea dela resedin-
ta Curtei cu juri '(art. 238) in 24 ore, bineinteles dacd el se
aflä in preventie sau dna' arestarea lui a fost ordonatä con-
form art. 227 combinat cu 120 pr. pen.
7srcl.:curti Vol. V 19

www.dacoromanica.ro
 290

5) Luarea interogatoriului de catre pre$edintele tribu-

nalului (art. 318) sau de pre$edintele Curtii cu jurati (art.
g98 pr. pen). Aceastä formalitate se indepline$te in scopul
de a atrage atentiunea acuzatului asupra dreptului pe care il
are de a invocà nulitätile din art. 324 pr. pen., de a-i de-
semnà un aparator atunci and acuzatul nu si-a ales el u-
nul, de a pregati apararea acuzatului dandui-se posibilita-
tea sä propund martori.
6) Facerea unei instructiuni suplimentare. Aceastä for-
tnalitate este facultativa.
7) Formarea listei juratilor de sesiune $i complecta-
rea ei in vederea judecatei.
8) Inmanarea citatiunei cu termenul de judecata $i co-
municarea listei martorilor propusi de acuzare $i aparare
(art. 340) $i listei juratilor.
9) Constituirea Curtei.
679 2 - Actul de acuzare fiind o formalitate esentiald, lipsa sau.
neregularitatea sa face ea procedura sa fie necomplectä si
deci pricina sä nu fie In stare de juclecata.
Dad. totusi Curtea eu jurati ar judea färä sa." existe
actul de acuzare In cauza, judecata va fi null (a).
Inexistenta actului de acuzare este usor de verificat, in
schimb foarte adeseori pot trece neobservate viciile sale.
Sub raportul formal actul de acuzare va fi viciat a-
tunci cand nu emana die la Ministerul public de pe langa.
Curtea de apel respectivà sau cand el nu ar fi semnat. Din
punct de vedere substantial actul de acuzare va fi neregulat
atunci and nu contine aratarile prevazute de art. 236 pr.
pen., sau and aceste aratari sunt in dezacord cu decizi-
unea Camerei de acuzare.
Toate neregularitatile de mai sus atrag nulitatea (b).
In ultimul caz acela al dezacordului dintre actul de acuzare
$i deciziunea Camerei de acuzare nulitatea se acopere daca
Presedintele Curtei cu jurati s'a conformat deciziunei.
Alte neregularitäti de mica importanta ea: lipsa datei, o
gre4eala in aratarea numelui acuzatului WA insa a fi ao de
a) Veil trImiterile de la nota a sub nr. 674 1 acest volum.
b) Vezi : Garraud, Tralt6 d'Instr. crim. IV, P. 252 si um; P, Mae,
Instr. crim. V, nr. 2240 sl urm; Nouguier, Cour d'assises, I, nr. 96.

www.dacoromanica.ro
 291

grava incat sä nu se mai poata sti despre ce acuzat este vor-

ba, o eroare asupra epocei and s'a savarsit fapta, in fine
once greseala care nu atrage confuziune absoluta asupra
persoanei acuzate i invinuirei ce se aduce, se vor acoperi
prin efectul desbaterilor (c).
In cazul and Curtea de casatie anuleaza o deciziune a
Curtei cu jurati din cauza neregularitatei actului de acu-
zare, atunci revine Parchetului general al Curtei unde s'a
trimis afacerea sä redijeze noul act de acuzare (d).
De lege ferenda actul de acuzare trebue sa fie suprimat
ca absolut inutil.
6793 - Comunicarea in copie a deciziunei Camerei de acu-
zare si a actului de acuzare este iarasi o formalitate esen-
tiara.
anisiunea acestei comunicari sau comunicarea partia-
ffi ori neregulata face ea procedura sä fie necompleetä. Iar
daca totusi pricina s'ar judeca färä ea sa se fi fdcut comu-
nicarea deciziunea data va fi nula.
Jurisprudenta a decis insä cä atat lipsa comunicarii,
cat i neregularitatea ei se acoperd prin neinvocare la fond
kadica fie cu ocaziunea luarei interogatoriului prevazut de
art. 318 pr. pen.; fie la ziva judecatei). S'a spus Insd ca lip-
sa comunicarei nu se poate invoca iji Casatie deck atunci
cand acuzatul are de invocat vre-o nulitate din cele aratate
de art. 324 pr. pen. (e).
Credern aceastá solutiune neconforma cu textele i cu
ratiunea comunicarei. Comunicarea deciziunei i actului de
acuzare are de scop de a da posibilitatea acuzatului ca sa in-
voace nulitätile din art. 324 mai inainte de a se pasl la jude-
catä i deci al crutà de a coif/I:area inaintea juratilor, dar
aceastä comunicare mai are de scop si de a pune pe acuzat
in masura sa-si faca o aparare serioasä.
Ori dnä din ignorant& sau neglijenta acuzatul i apä-
ratorul sau nu au atras atentia Curtii ca formalitatea co-
munichrei nu a fost Indeplinitä, poate aceasta exonera pe

c) Acedasti acurtori op. si loc. cit. in /iota precedentL

(1) Nnuguler, OP. Cit. I, nr. 11; Garraud, op. cle. W p1 249 ',nob) 1.
Cas. II, dec. 1227 din 1924 in Jurisprudenea generald, 1924, Vets
1445; Cas. II,, 1057-1925, Jurisprudenfa generald, 1925, speta, 1103.

www.dacoromanica.ro
 292

Curte ca din oficiu sa" verifice dna' aceasta formalitate esen-

tiala a Jost implinitä? Credem ca nu! Justitia represiva na
trebue sä traga profit din ignoranta sau lipsa de diligenta a
partilor.
Intelegem sa se acopere prin tdcere viciile comunicarei,
dar nu omisiunea ei, fiindcä din moment ce existã la dosar
dovada de comunicare este prezumtiunea cal comunicarea
s'a facut regulat i incumbd acuzatului sA releve viciile a-
cesteia.
S'a spus cä lipsa comunicarei poate fi insa invocata
ii casatie numai and acuzatul se sprijinea pe una din nu-
litile prevazute de art. 324 pr. pen. Dar aceste nulitati pot
n invocate conform art. 326 si 405 pr. pen. chiar dad. s'a
facut comtmicarea, deci corelatiunea pe care jurispruden-
ta vrea sa o stabileascä intre comunicare i hulitatile din
art. 324 este inutila.
Credem deci cà lipsa comunicarei deciziunei i actului
de acuzare si deci a dovezei de comunicare atrage nulita-
tea, fiindca ne gäsim in fata unei fonnalitati esentiale care
intereseazd dreptul de aparare (f).
679 4 -- Conform decretului-lege 2899 din 8 Julie 1919 comu-
ricarea decizinnei Camerei de acuzare i actului de acuza-
re se face pentru acuzatii aresttti de catre directorul in-
chisorii sau ajutorul salt, iar pentru cei liberi prin inmana-
re la domiciliu facutd de of iterii de polite in comunele ur-
bane si de catre notari sau iandarmi in comunele rurale, cari
vor incheià procese-verbale despre aoeasta.
In tot ceeace priveste formele comunicarei se vor res-
pecta regulele din procedura civilä.
679 5 Luarea interogatoriului prevazut de art. 318 pr. pen.
este iaräsi o formalitate esentiala a carei omisiune atrage
nulitatea deciziunei pronuntate (g). Acest interogator se ia
sau de presedintele Tribunalului sau de presedintele Curtii
cu jurati daca dosarul cauzei este trimis in timpul and
Curtea functioneaza. Daca o deciziune pronuntata de ju-

0 In a:est sens: Garraud, Traité d'instr. aim. IV, pag. 259; Nou-
guier, Cour d'assises, I nr. 74; F. Nélie, Instr. crini. V. nr. 2244; Le Poit-
tevin, Code d'instr. erim. art. 242; 1. A. Roux, Cours, p. 677.
g) J. A. Roux, Cours, p. 678.

www.dacoromanica.ro
 293

rati va fi casath si afacerea trimisä la o alta Curte, nu va

mai fi nevoie de un nou interogator.
Lipsa procesului-verbal constatator ca s'a luat intero-
gatorul echivaleaza cu lipsa interogatorului.
Presedintele poate pune acuzatului orice fel de intre-
bari, in orice caz insa trebue sd-1 intrebe daca are aparator,
dacA propune vre-un martor si sa-1 incunastiinteze eh' are
termen de 5 zile pentru a face recurs contra deciziunei Ca-
merei de acuzare.
Acest interogatoriu ar puteh fi suprimat, desemnarea
aparatorului din oficiu putAndu-se face direct de prezident
in toate pricinile venite la jurati.
679 6 Citarea acuzatului, a partei civile si a celei civilmente
responsabila daca exista, se face prin directorul inchisorii
pentru acuzatul arestat, si prin organele administrative (vezi
nr. 679) pentru acuzatii liberi, partea civilA si cea civil-
mente raspunzatoare.
Nulitätile privitoare la citatiuni se acopera prin pre-
zenta partilor, lipsa citatiunilor face insa proceduna ne-
complecta si atrage amânarea pricinei; acuzatul insa se poa-
te prezinta si atunci and dovada citarei nu existä fata de el.
Legea nu cere nici un termen pentru emiterea primelor
citatiuni, intruchl acuzatul a fost pus in masurä de a-si pre-
gatl apararea prin celelalte formalitati preliminare.
679 7- --- Despre formele comunicarei listei juratilor si despre
consecintele neobservarei acestor forme ne-am ocupat la
nr. 6681-6682.
Legea cere ca in lista juratilor fiecare jurat sa fie bine
individualizat prin afatarea numelui si pronumelui, profe-
sunei si domiciliului.
CAnd in lista comunicata nu s'ar fi facut aceste ail-
tari pentru unul sau mai multi jurati, sau cánd aceste ail-
tari ar contine erori ash fel incat persoanele indicate pe .lis-
O. sa nu corespunza cu cele cari se prezinta la apelul jura-
tlor in sedinta, atunci acuzatul va puteh &A invoace aceste
omisiuni sau neregularitati, iar Curtea Va fi indatorata sa
le discute si dacd le gaseste intetniate sà anuleze comuni-
carea amânând judecarea pricinei.
Daca incidentul va fi respins atunci acuzatul va putei

www.dacoromanica.ro
 - 294 -
propune nulitatea prin recursul sau (vezi i nr. 67910).
Daca acuzatul nu a invocat lima la fond omisiunile sau
erorile din lista comunicatd, atunci el nu va mai puteh for-
mula motive de nulitate direct in casatie.
679 8 Legea mai cere ins sh se notifice acuzatului lista
martorilor propusi de acuzare, iar Ministerul public lista
martorilor apararei.
Aceastä formalitate desi expres prevazuta de lege, ne-
observarea ei rareori conduce la nulitatea deciziunei.
Conform art. 340 pr. pen. nu pot fi ascultati deck mar-
torii cari au fast notificati. Totusi in practica rareori se in-
tampla ca acuzatul sau Ministerul public sà se fi prevalat
de aceastä dispozitiune. Consecinta este ca prin aceasta ne-
prevalare orice nulitate s'a acoperit. Vom vedea cä Presedin-
tele Curtii in virtutea puterei discretionare poate asculth ca
informatori pe martorii cari nu au fost notificati, (art. 340 si
302), färd ca partile sal se poata opune. Dar presedintele
poate merge mai departe, el poate audia chiar ca martori
pe persoanele pe earl In virtutea puterei discretionale le-ar fi
putut asculta numai ca informatori i dacä phrtile nu s'au o-
pus atunci aceastd audiere este valabild. Aceastä solutiune
se impune ca o consecinth logich a dispozitiunei din art. 347
alin. ultim, care prevede ch. audierea persoanelor cari nu pot
fi martori nu este cauzä de nulitate dach phrtile nu s'au o-
pus. Ori daca audierea acestor persoane devine valabird
chnd nu s'au opus phrtile cu un cuvant mai mult, va fi va-
labila ascultarea unui martor cari nu fusese notificat, dna
nici una din parti mi s'a opus.
Asa. dar, numai atunci va exista cauza. de militate child
se va constata ca.' cu toath opunerea partilor, presedintele a
audiat ca martori, nu ea informatori, persoane a chror nu-
me nu fuseserä notificate pe lista martorilor. In orice caz
partea care nu s'a opus mt va puteh invoca nulitatea.
0 alta consecinth a notificarei listei de martori este ca
martorii regulat notificati sunt dobanditi cauzei, luck chiar
dach cel ce i-a propus ar renunta la ei, partea cealalta poate
sh si-i insusiasca, iar Curtea va fi datoare sh-i audieze.
Acuzatul nefiind Indatorat sa faca el notificarea listef
martorilor shi, se considerä ea dobanditi, cauzei, acesti mar-
tori prin simplul f apt al propunerei lor regulat fAcuth.

www.dacoromanica.ro
 - 295 -
6799 Cele late formalitati preliminare sant acte privind or-
ganizarea s'i administratiunea Curtilor cu jurati.
Despre unele din ele ne-am ocupat in sectiunea prece-
den-a (compunerea Curtii si compunerea comisiunei ju-
ratilor), celelalte ca de ex.: transmiterea dosarului, transfe-
rarea acuzatului la inchisoarea dela resedinta Curtii cu ju-
rati, facerea unui supliment de instructiune sunt formalitati
cari nu au nevoie de nici un fel de explicatiune.
Neregulata compunere a Curtii atrage totdeauna nulita-
tea.
Dimpotrival compunerea comisiunei juratilor nu poate
fi socotità ca neregulatà si deci nura deck sub raportul for-
mal nu si a compunerel in sine, cu alte cuvinte nu este caz
de militate faptul a in compunerea juriului a intrat o per-
soanal care nu avea. sau pierduse calitatea de jurat, sau e-
xercitiul functiunei de jurat, din moment ce acea persoana
figura pe lista de sesiune si a ralspuns la apelul juratilor iar
incapacitatea sau incompatibilitatea sa nu a fost invocata la
fond.
Din contra va fi cauza de nulitate orice abatere for-
malä. de ex.,: punerea in urnd a unui numar mai mic de 25
de mime, punerea in urnal a numelui tuturor juratilor &II,-
plimentari sau complimentari atunci and treceau peste nu-
inärul de 25 jurati prezenti, desemnarea juratilor din co.
misiune altfel decal prin tragerea la sorti din uria, com-
punerea comisiunei cu mai mult sau mai putin de 12 jurati
(afaral de cazul and s'ar desernna conform art. 289 pr. pen.
doi jurati suplimentari), intrarea in comisiunea de judecatä
a unei pensoane care nu figura pe lista juratilor comunica-
a acuzatului, etc.
67910 S'a pus chestiunea in practical dacä atunci and s'a
invocat la fond incapacitatea sau incompatibilitatea unui ju-
rat si incidental a fost respins, se mai poate invoca reaua
compunere a juriului când juratul vizat nu a intrat in com-
punerea comisiunei de judecata. S'a räspuns c'd in acest caz
nu mai poate fi propusä nulitatea.
Noi credem cä solutiunea nu poate fi uniformä ,ci catä
a se face oarecari distinctiuni si anume:
1) Dac a. juratul vizat prin incident nu a iesit la sorti,
nulitatea nu se mai poate invoca.

www.dacoromanica.ro
 296

2) Dacd a iesit la sortii din urmä dar a fast recuzat de

Ministerul public, iardsi nu se va mai putea propune nuli-
tatea de catre acuzat.
3) Dacd a iesit la sorti dar a fost recuzat de aparare, a-
tunci nulitatea se va putea invoch, fiindca s'a diminuat nu-
märul recuzarilor regulate pe cari acuzatul le-ar fi putut fa-
ce daca toti juratii ar fi fost capabili i compatibili, deci s'a
atins un interes al sau. In adevdr, sà ne Inchipuim cal prin
incident s'ar fi vizat 3 sau 4 jurati i Curtea a respins in-
cidentul, Ca cei 3 sau 4 jurati au iesit la sorti i i-a recuzat
acuzatul, asa ca in loc sd-si Intrebuinteze recuzarile la ale-
gerea juratilor, el a pierdut 3 sau 4 recuzari pentru a inla-
tura pe cei cari din cauza incidentului sau desigur ea ar fi a-
vut o atitudine dusmanoasa contra lui.
Pentru a puteà insä invoch nulitatea va trebul acuzatul
sa ceara a se consemna cä juratii vizati prin incident au
esit la sorti, i ca au fost recuzati de el, Ministerul public
neintelegand recuze (se stie ca" cel care trebue sa se pro-
nunte Intai asupra recuzdrilor este Ministerul public).

Sedinta la curtea cu jurati

680 Am vazut curn se formeaza Curtea i comisiunea jura-
tilor. Art. 334 ne spune ca judecatorii vor luà loc in fata
puVicului, iar cei 12 jurati se vor aseza in fata acuzatului.
Acuzatul se infatiseaza liber, adica nelegat i netinut de ni-
meni, Insä sub pazä ca sa nu scape; (1). presedintele 11 in-
treabd de nume, pronume, profesiune, etate, loculnta i lo-
cul nasteriit pentru a se constata identitatea lui (art. 335).
Apoi imediat incep formele ridicule si nepotrivite tim-
purilor noastre. Presedintele instiinteaza pe aparator sa nu
rosteasca nimic in contra constiintei sale, in contra respec,-
tului cuvenit legilor, i sa se exprime cu cuviinta i modera-
tiune (2).
1) Mar dad acuzatil au fost adusi legati in flare la sedinta cand 11
s'a luat Interogatorul, i In urnia presedintele a ordonat s'ai fie desdegail,
aceasta rny e motiv de casare. Cis. II, 195 din 13 Fehr. 1904 H. 275.
2) Aceasta formalitate nefiind prescrisI sub pedeavsa de nuflitate.
(Gas. rom. II, 143 din 17 Fehr. 1898. B. 313 si Normand: Trait& No. 1150

www.dacoromanica.ro
 29 7

Aceastä recomandare e pe deoparte fard rost fiindca

atunci când se apard poate din oficiu un acuzat, and prin
urmare aparatorul nu si-a ales procesul, el nu poate sä vor-
beasca dupd cum ii dicteaza constiinta, de oarece poate ca
ar deveni acuzator in loc sa fie un apärätor (3). Pe de altä
parte recomandarea e o necuviintä, deoarece a spune unei
pensoane s. exprime cu cuviintä, va fi fost poate o precau-
tune bunä pentru aparatorii din evul mediu, va fi poate
astazi trebuinta pentru unii avocati declasati sau rau liar&
viti, e insä inutil i necuviincios cand se adreseaza la un
avocat constient de datoriile sale. Dealtminteri la ce poate
servi o recomandare Vara sanctiune pe care o stie tot atk
de bine judecdtorul ea si persoana careia ii se adreseaza ?
Presedintele adreseazd in urma juratilor, care stau in
picioare, si le recomanda sa. judece drept (3 bis), juramân-
tul e sanctionat cu nulitatea (art. 337) (4). Odatä juraman-
tul depus, s'au terminat formalitatile de constituirea Curtii
cu jurati si incepe procedura de judecatä. Trei sunt caracte-
rele sale: a) Formalismul; b) Oralitatea; c) Continuitatea.
681 a) Formalismul juriului arata origina sa arhaica, si se

multi presedinti se multumesc a spune ca pun in vedere aparatorilor dis-

zitiunile art. 336 pr. pen.; ceeace s'a admis ca suficient de Curtea de cas.
II 38 din 23 Ian. 1884. B. 65.
3) Cas. II, 13817 din 13 Dec. 1902. B. 1266. In aceasta afacere4 adva
catul din oficiu a cenut ca juratii sa fie severi si s nilacorde nid circuta-
stante atenuante; de acela se ceruse casarea pe motiv de lipsa de apa-
rare. Curtea a respins recursull zicand ca art. 336 pr. peni nit obliga pe
apärätor s ceara achitarea sau usurarea pedepsii, ci din contra &à nu spuna
nimic, contra constintei. Solutiune criticabilä, fiindca instanta suprema uita
ea' art. 318 pr. pen., voeste ca sal se dea acuzatuiu Fara. mijloace un apara-
tor, iar nu al doilea actuator. Ce cruda ironie este uneori l apararea sa-
racului prin aparator din oficiti
3 bis) Cu privire la discursul ce presedintele Curtii cut turati este d.a-
tor sa-1 tina junatilor, nu este necesar a se trece Ia procesul-verbal de se-
din% textul art. 337 pr. pen- ci este suficienta constatarea cA aceastal for-
malitate S'a indeplinit. (Cas. II, 1193 din 1924, Jurispruden(a generald 1924,
SP. 1989, pag. 1095).
4) Curtea de-Cas. ll 311 din 2 Iunie 1892. B 612, a decis a formula
socrarnentald a jurAmAntuld nu e prescrisa sub pedeapsI de militate, e a
pot lipsi cuvinte. E o doctrinA contestabilA; sacramental si nioclificabil, sunt
matiuni contradictorii. In orice eau e in contrazicere ea regula pe care o
voan vedea admisA neatly la ittrAimAntul marturilor. Vezi Nr. 687.

www.dacoromanica.ro
 298

intalneste la fiecare pas; vom cita art. 336, 338 al. 1 si 3, 339,
340,1al. 2, 344, 360, 361, 365 al. 2 366, 372, al 2 si 3, etc..
Existä vorbe sacramentale formalitati Vara nici o utilitate si
nulitati la fiecare pas; chiar mimica., de pilda, ridicarea inâi-
nii in sus, punerea mainii pe inima, nu lipseste dela aceasta
institutiune veche. Adoptandu-se juriul pe continent s'a Cu-
l-alit de cateva din mucegaiurile sale (5) dar au rämas 'Inca
multe formalitati absolut nerationale. De aceea Carrara spu-
nea ca trebuesc scoase acele forme si modalitäti care pot
da drepte motive de critica, spre a face astfel pe juriu sà
capete respectul pe care din nefericire l'a pierdut (6). Ar fi
de sigur o ameliorare a face sà dispara formalismul, insa da-
ca pi in aceasta ar dispareA ridiculul fimei, fondul ramane
acelasi, si in realitate aci este räul cel mare al institutiunii
juriului. Un islicar tot islicar ramane, in natura sa, or cum
ar fi imbracat.
682 b) Publicitatea i oralitatea sunt iaräsi caractere esen-
Vale al procedurei la jurati. Publicitatea trebue constatata
sub pedeapsä de militate de judecata (7).
In Franta jurisprudenta admite ca nu exista publici-
tate atunci cand se dovedeste ca publicul a intrat numai cu
carti sau bilete de intrare (8). Dar, daca s'a lasat i publi-
cului un loc suficient pe langa locurile rezervate cu carti de
5) In Anglia se Intrebuinteazä chiar cuvinte latine: felonice cepit et
asportavit, Rich. Phillips: op. cit. p. 361.
Acest autor spune cA: Toate caracterele juriului englez stint esen-
-dale pentru perfectiunea sa; schimbati unul singur si perde o parte din
ceeiace e necesat la buna-tatea $1 proportiunile sale" (p. zn, 278 si 485):
Oare si formalismufl? Negresit ca da, si acesta e un earacter al juriului
englez. Vor fi care indispensabile $1 perucile judeaborilor, $i buchetele de-
flori cu care judecAtorul si asesorii yin la $edintä ? ! Institutiune n2tsaitA orr
cel putin desvoltatà in evufl mediu pe p5rmântu1 ultra-conservator al Angliei;
ca formä exterloarA Juratii au pAstrat antereul si Wield pe care 11 plata
email cativo. secoli. Recunoasteen a aceste forme pot sg. impunä ignoran-
filor, ins N. pe cei nedeprin$1 Cu el ii pune in mirare, ler Pe engeaberi if
revoltà sau II face sa radä, dupà temperament. Atunci când am asistat la
Seclinta unel curd cu iurati In Londca, nutnai sentimente de respect nu nti-a.
inspirat formaflismul dela iurati!
6) Carrara: Programma, T. II, p. 204.
7) Asupra pubilicItEtif $1 sedintei secrete la Jura% vezi Circuit: oifY. cit.
p. 61, N-rile 155 ei wrin.
8) Cas. fr. 11 Aug. 1887, S. 89 I, 137; P. 89 I, 309, si nota.

www.dacoromanica.ro
 299

intrare, nu mai este motiv de casare (9). In Franta o multi-

me de circulAri au interzis obiceiul de a se admite intrarea
cu cArti de intrare (10).
Desi instructiunea la jurati e orala si publica, adele insä
nu sunt inlaturate, ba chiar cum vom vedeA, actele de con-
statarea infractiunei, i actul de acuzare se dau In maim.
primului jurat cand intra in camera de deliberare.
6821 Oralitatea la Curtile cu jurati ca i la celelalte instante
catA a fi inteleasä in sensul cal probele trebuesc sa fie des-
bätute oral, iar nu in sensul ca nu ar fi admise deck pro-
bele orale i ca deci cele scrise sau materiale ar fi excluse.
Ma dar principiul oralitatei implica audierea martorilor
informatorilor cand existä martori in cauza i cand ascul-
tarea lor este posibild, citirea probelor scrise i prezentarea
probelor materiale in sedinta pentru ca juratii sä ia cunostin-
ta de ele in prirnul rand pe aceastä cale, discutarea orala a
tuturor probelor pentru ca juratii sa fie luminati prin des-
bateri, iar nu prin studierea dosarului.
Principiul oralitatii nu ingaduie deci a se citl depositiu-
nile scrise ale martorilor prezenti sau a celor cari ar putea
fi adusi sa depuna, deck dacd partile nu s'ar opune la acea-
sta (deci se pot citi numai depozitiunile martorilor earl
nu mai pot fi audiati sau a acelora la cari partile au renun-
tat), si tot principiul oralitatii nu ingadue ca juratii sa duel
cu ei in camera de deliberare probe scrise sau materiale cari
nu au foist citite sau aratate in sedintä i cari nu au fost
discutate de parti.
(682 a Conform proc. pen. austr. toate desbaterile inaintea
instantelor de fond sunt stapanite de principiul publicitatil
oralitatii i nemijlocirei7 precum s'a expus sub nr. 578 a).
Pentru Curtile cu jurati nu existä deci in aceasta pri-
vintä dispozitiuni speciale.
Publicitatea insa nu. pQate fi inteleasa asa., ca intrarea
trebue sa fie admisa oricarui dupa plac i fàrà orice limi-
tare.
Restrangerile necesare pentru mentinerea ordinei sau
din cauza lipsei de loc nu sunt inadmisibile daca nu merg asA
9) Cas. dr. 6 Fehr. 1812, S. P. chr. F. Ilene: VII, Nru 3277.
10) Vidal: GOUTS, Nr. 892.

www.dacoromanica.ro
 300

de departe hick prin ele notiunea pub1icitàii ar fi inlatu-

rata.,
Nu poate fi deci inadmisibil de a opri intrarea cdnd e
deja sala plina, sau de a admite intrarea numai la atdta per-
soane cdte pot afla loc fara imbulzeala, sau de a permite in
acest scop intrarea cu bilete de intrare, intrucat obtinerea
biletelor este posibila in numarul prevazut pentru orisicine.
683 Continuitatea. Procedura la jurati trebue continuata
fàrä intrerupe sau comunicare cu cei de afara pAna la de-
claratiunea juratilor. In Anglia e o foarte mare rigoare ;
in juramantul custodelui juratilor (bailiff) i se spune: Vei
pastrà exact si cu grija acest juriu, Mira mdncare, bautura,
foc sau lumina (daca e noapte lumina e admisa), nu vei
permite nimanui, nici tie insuti a comunich cu ei, afara de a-i
fntrebà daca s'au inteles asupra verdictului (11).
In Franta si la noi e cu mult mai mare indulgenta, si,
desi art. 337 care prevede juramdntul juratilor, cdt i art.
376 care spune c cercetarea i desbaterile trebuesc sa fie
continuate farà intrerupere, prescriu formal ca juriul sa nu
comunice cu nimeni pdna dupd declaratiune, totusi juris-
prudenta admite cd. In afacerile mai mari se poate suspenda
sedinta pentru o ora sou douä, pentru ca juratii sä manance
chiar ducdndu-se acasa. Prin continuitatea de care vorbeste
art. 376 p. p., jurisprudenta intelege ca sä nu se ia in cer-
cetare o alth afacere (12). Dealtmintrelea dispozitiunea

11) In Anglia daca juratii nu se inteleg este obicei a se adresa curtli

ca sä li se dea foc, lumina si racorirtoare, ceiace de ordinar li se acorda ou
invairea partilor. R. Phillips: op. cit., p. 375-377; Blackstone spline a se
gasesc in analele doanniffor hI Eduard III, Enric IV si Enrici VIII, tudecati
anulate, pentruca. juratii mincase sau bause larra consinatiimantul judeoato-
rulul. Commentaire V, P. 199.
Daca juratii nu se intelegeau sa ajunga fa unanimitatea ceruta de
legea englezä, i udecatocull trebuii s paraseasca aresul, el avea dreptuf
sa-1 ia in trasuri i sa mearga cu el din ores panli se vor intelege.
Blackstone care spune ecest Wenn, arata ea unanianitatea e particulara
constitutitudi englezesti, si n nembda sau adunarea juratilar a vechilor gold
era ceruta nurnai maioritatea cider in afacerile criminale, si in caz de pa-
ritate era absolvire. Commentaire V. p. 179.
12) Degols: Traite, 1820 Nr. 3.

www.dacoromanica.ro
 301

refiind sanctionata cu pedeapsä de nulitate, Curtea noastra

de casatie nu admite casarea deck dac a. s'ar dovedi ea s'a
vorbit juratului despre afacere, dovada ce e foarte greu de
facut, daca nu chiar peste putinta (13). In acelasi sens e
jurisprudenta francezd (14).
In realitate atat litera legii, cat si traditiunea institu-
tiunei este nesocotita., insa de oarece legea n'a sanctionat
dispozitiunea cu nulitate, preclomina necesitätile practice
peste litera legei.
Jurisprudenta franceza admite deasemenea Ca prese-
dintele poate infra "In camera juratilor cand e chemat spre
a le da explicari (15 si 15 bis). In 10 Dec. 1908 a interve-
nit o lege, care a modificat art. 343, al. 2, cod instr. crim.
fr., in sensul ca, presedintele poate sa intre in camera de
deliberare and e chemat, insà trebue s. mearga. Impreuna
cu aparatorul inculpatului, cu Ministeral public si cu grefie-
rul (15).
La noi jurisprudenta, cam veche ce e drept, a Curtii
de casatie e mai riguroasa deck in Franta si a admis cà e
o cauza de nulitate daca presedintele a intrat in camera de
deliberare chiar dacal a fast cerut de jurati", motivand a-
13) Cas. II, 426 din 6 Sept. 1894.13. 879: Cos. II, 579 din 10 Nov. 1897,
B. 1365; Cas. II, 1028 din 6 Sept. 1904, B. 1301. In primall din aceste ca-
zuri procesui durase (long zile si fusese de mai evoke ori suspendat; dr.
'Curtea cu. Jurati lalomita 20 Oct. 1913; Drepul XLII, 78 pag. 622.
14) Cas. fr. 14 Dec. 1876. S. 77 I, 95, P 77, 190; 3 Oct. 1878, S. 80, I%
94, P. 80, 191; 16 Febr. 1838. S 38, I, 335, P. 38 I, 359; Contr.; Normand:
Traité, Nr. 1150. Confr. i cele scrise de noi la tur. 1830, din acest Tratat
vol. III.
15) Cas. fr. 3 Mart., 26 Mai 0 13 Oct. 1826. S. P. chr., 10 Oct 1846,
S. 47, I, 471; P, 47, II, 110; 14 Dec. 1895, 14 Mart. 1896. S. P. 97, I., 20.4.
Vidal: Nr. 855, p. 922,nota 4, exprimä indoialä asupra acestui punct, dar
nu oredetm cg. are dreptate.
15 bis) Juirisprudenta e astäzi constantä in sensul cA presedintele
Cartel cu jurati are dreptull sä se introdua in camera luratilor ca sä le dea
Igenuririfle de care au ample daca a fost invitat (le dSisi fArN ca pain a-
ceasta sA se violeze secretul desbaterilor dac.A nu se dovedeste cg el ar fl
influentat pe Mrati In pronuntarea verdictului. (Cas. IL 277 din 15 Feb. 1922,
Jurispruden(a general& 1923, sp. 633, pag. 243: Cas. II, 850 din 14.Martie
1924, Jurispruden(a generald 1924, sp. 967, pag. 521 cu nota Dougoroz).
16) In Germania in asemenea caz se reinträ in sedint5 publica,
(art.. 306).

www.dacoromanica.ro
 302

ceasta solutiune ea altmintrelea s'ar lovi in principiul pu-

blicitatii desbaterilor la secretul deliberarii si la dreptul de
aparare (17).
Solutiunea jurisprudentei noastre nu ni se pare inteme-
iata, fiindca. ea implica o neineredere in magistrat. Admi-
t= insa i noi, impreuna cu jurisprudenta franceza ca pre-
sedintele nu poate infra in camera de deliberare daca nu
este chemat (18), insa in cazul 'and e chemat credem ea
presedintele poate sa intre in camera de deliberare a jura-
tilor. Curtea noastra de casatie a revenit mai tarziu asupra
vechii i riguroasei sale jurisprudente (19).
683 Prin deciziuni mai noui Inalta noastra Curte de casa-
tietie a revenit asupra vechei jurisprudent; decizand cä
Presedintele poate intra in camera de deliberare a juratilor
atunci and este chemat ca sä dea explicatiumi (a). Este
suficient deci sa se constate prin proces-verbal de sedinta Ca
juratii au invitat pe presedinte, pentru ea intrarea acestuia
in camera de deliberare sa fie regulat facutä.
Noi ne-am pronuntat contra acestei solutiuni (b). In-
contestabil ca in mod ideal nu ar fi ingaduit sa fie suspicio-
nat un inalt magistrat cum este presedintele Curtilor cu ju-
rati, dar practica ne-a dovedit ca mi arareori rezumatul pe
care Presedintele il face in mod public la inchiderea des-
baterilor este lipsit de obiectivitate si constitue chiar un
al doilea rechizitor. Ori daca o atare atitudine e posibila in
17) Cas. II, 22 Aug. 1880. Buletin, 1880; Cas. II, 73 din 11 Fehr. 1851.
Dreptul an X, Nr. ZTf p. 213; si Cas. TI, 350 din 1881. Dreptui X. P 79,
In nota se criticA jurisprudenta invocAndu-se jurisprudenta francezA. Vezi
InsA Dreptul X (1881), Nr. 27, p. 211 si 312 notA de Al. CapitOlin, care sus-
tine jurisprudenta curtii noastre de casatiune bazAndu-se pe doctrina Iran-
cezä, Bollard: (Nr. 798), F. Belie, Carnot si Bourguignon. Dealtrnintrelea
chiar jurisprudenta drarneeza 1a inceput a lost in ace1as sens ca jurispruidenta
noastrA (dupA cum spune Bollard). Al. Capito nu, obsenvA cA presedintele
are influentA asupra juratilior i deaceia intrarea ha in sala de deliberare e
mai periculoasl.
18) Cas. fr. 1 Oct. 1846.
19) Cas. roar. Sect. Un. 30 Apr. 1881 si 20 Ian. 1882. Confr. s d.
Cuculi: op. cit. Nr. 417, card spune ca nota din Dreptuel, 1881, Nr. 10 este
de dânsul.
a) Cas. II, dec. 277 din/ 1922, in furisprridenta generaid, 1923, sp. 633.
b) A se vedea studiull nostru V. Dongoroz: Art 367 Proc. Pena 1A, in
Tribun.1 JuridicA, 1920, lir. 43.

www.dacoromanica.ro
 - 303 -
sedinta publica cu un cuvant mai mult ea poate fi posibild
si in camera de deliberare.
Justitiabilul trebue sa aibe inceredere in cei cari 11 ju-
deed si este datoria legei sà. ocoleascd orice cauzd care ar
putea slabi aceastd incredere. Se va spune desigur Ca un
magistrat cand sprijineste acuzatea nu o face dintr'un in-
teres personal, ci in intere,sul justitiei i represiunei pentru
a evita achitdri scandaloase. Credem cä o atare scuza nu
poate fi primitd. La Curtea cu jurati existd un Minister pu-
blic, acesta pcate luà cuvantul in replica' pentru a evidentia
exagerarile apardrei i netemeinicia argumentelor sale. A
permit& insä Presedintelui sä se transforme in acuzator a-
tunci cand el trebue sa vegheze la respectarea drepturilor
tuturor partilor este a distruge echilibru, a face din desba-
terile contradictorii un cuvant desert, a institul o acuzare
suplimentarä i superioara careia nu i se poate replica.
Credem deci cä singura mdsurd inteleaptä este aceia
admisa in 1908 in Frata i anurne: atunci cand juratii au re-
voie de vre-o explicatiune, presedintele va irtra. in Camera
lor insotit de procuror i aparator i va da lämuririle nece-
sare.
6836 Proc. pen. austr. contine in aceastd privintd o dispozi-
tiune expresä i foarte rationalä. Daca s'ar ivi intre jurati
indoeli asupra procedeului ce trebue sä se observe de dan-
sii, sau asupra intelesului chestiunilor adresate lor sau a-
supra stilizarii unui raspuns, atunci la cererea scrisa a
primului jurat presedintele Curtii impreuna cu grefierul
precum i cu acuzatorul i aparatorul daca ei se and Inca in
palatul de justitie va merge la jurati.
Instructiunile date cu aceastä ocaziune de catre prese-
dintele Curtii se vor trace in procesul-verbal daca s'ar cere
aceasta cumva.
Dacd juratii si-ar exprima dorinta, ea sa. se modifice
sau sa se complecteze chestiunile, ce ii s'au pus, atunci
despre aceasta se va desbate si se va decide in sedinta re-
deschisä. Sub pedeapsa de nulitate nu va putea asista ni-
meni la votarea juratilor (par. 327 pr. pen. austr.).
684 Oficial magistratilor la Curtea cu jura(i: 1) Pre-
sedintele are eel mai insemnat rol. El conduce desbaterile,

www.dacoromanica.ro
 304

are politia aud;entli, si are putere discretionara ca sa ia

toate mAsurile pentru descoperirea adevärului (20). (Art.
298-307).
Are drept s cheme i chiar prin mandat de aducere
pe orice persoana (20 bis), de asemenea poate sà ordone
adoicerea a oricaror acte i citarea depozitiunilor unor
martori absenti (21 si 21 bis)., fnsa nu poate sà Inchidd des-
baterile mai inainte de a consulth pe jurati daca. sunt des-
tul de luminati asupra chestiunii (art. 302-303). Tot prese-
dintele hotäräste cu care din mai multi acuzati trebue sä
inceapd desbaterile (art. 358) (22).
Marimea rolului presedintelui Curtii cu jurati e expri-
matä prin cuvintele din art. 301 pr. pen., Legea pune in
sarcina onoarei si a constiintei presedintelui de a se straduI
in toate modurile pentru darea pe fata a adevarului".
Puterea discretionara a presedintelui nu trebue sä fie
motivata, presedintele putându-se margini la formula: In
virtutea puterii noastre discretionare. Deasemenea presedin-
tele nu e dator s instiinteze pe jurati de actul pe care II
ordona (23).
6841 Puterea discretionala a presedintelui Curtilor cu ju-

20) D. St. Stdtescu gaseste rea dispozitiunea art. 302 pr. pen., care
consfinteste puterea diseretionara a presedintelui eurtii cu jurati. Dreptul
an. XXIX (1900), N-le 50 sil 51. Vezi asupra puterii diserotionare si D.
Cuctdi: op. cit. N-le 174 si uran.
20 bis) Astfel s'a decis ea presedintele Curtil cu jurati eand 141 virtu-
tea puterii sale discretionare audiaza ca informatori niste persoane neeitate,
nu este obNgat ea sa motiveze aceastUl dispozitiie in Trocesid-verbal de
sedinta. (Cas. II, 744 din Martie 1924, jurispruder(d generald 1924 sp. 1338,
pag. 748).
21) Cas. II, 2015 din 15 Sept. 1912. Curier fudiciar 1912 Oct. 28 Nr.
70, Dag. 828.
21 bis) Citirea depozitirunilor scrise a unui marrtor inainte de a fi as-
cultat oral inaintea Curtii cu jurati constitue o militate a verdictului. (Oas
II, 6 din 2 Julie 1921; Pand. Fr. 1922, pag. 89 precum si Jurispruden(a gene-
raid 1924 sp. 2209, pag. 1225).
22) Prestdrintele nu poate delega puterea sa discretionara, i curtea rin
are drept a se amesteca in atributiimile sale, chiar cu conskrutimanttill sau.
Normand: Traité, Nr. 1140.
23) Cas fr. 28 Dec. 1860, P. 62, 79; 2 Dec. 1871, S. 74 I, 250, P. 72,
389: 29 Mart. 1888, Buil. lir. 131.

www.dacoromanica.ro
 305

rati este dictata de ratiuni practice si motivata de mecanis-

mul special al judecatii inaintea juratilor (a).
Procedura fiind eminamente orala in judecata Curti-
lor cu jurati, administrarea probelor este mai dinanite pre-
gatita, prin propunerea martorilor i notificarea bor. Ori
s'ar puteA intampla ca dupa audierea martorilor propusi
sA nu se ft facut suficienta lumina in cauza si totusi sa e-
xiste posibilitati de a se mai ascula i alte persoane, sau
de a se mai aduce alte lumini. In astfel de cazuri nu existä
deck o alternativa: sau sa se amane pricina pentru a se
chemA noui martori si a se aduce noui dovezi, sau sä se
dea putere presedintelui ori Curtii de a face ca acest su-
,pliment de proba sa fie administrat imediat. Ratiunea prac-
tied de a nu se tergiversa o judecata si de a nu se relua dela
capat o pricina inceputa a dictat alegerea celei de a doua
esiri, adica instituirea puterii discretionale a presedintelui.
Puterea discretionala nu poate, lata cu ratiunea care
a dictat-o, sa alba alt obiectiv deck aflarea adevarului si
aducerea luminei in cauza, deci ea nu se poate exercita de
cat numai i rnmiai in vederea complectarei probelor (b).
6842 Prin natura sa, puterea discretionala este facultativa,
presedintele avand latitud!nea de a face salt nu uz de ea.
El nu poate fi constrans a recurge la aceastä putere,
nici chiar de Curte.
Puterea discretionala mai este si intransni!siblla, adieä
ea nu poate_fi trecuta asupra Gatti sau umii membru, al ei.
Presedintele se poate insa consulta cu as2sorii asu-
pra utilitatii unei masuri pe care voeste sa o ordone in
virtutea puterei sale discretionale. Ceva mai mult el poate
cere chiar i parerea juratilor sau a prtrtilor.
6843 Puterea discretionala a presedintelui se opreste Irma
acolo nude legea statorniceste reguli exprese de proceda-
re, cu alto cuvinte presedintele poate face tot ce va crede
necesar pentru aflarea adevarului i aducerea luntinei in
cauza, dar nu-i este ingaduit ea in virtutea acestei puteri
a) Asupra atribuilunilor presedintelui vezi: Prd. Chesney, Manual du
president d'assises, Paris, 1925.
b) Ortolan, Elements de dr, pen. II nr. 20E5; Garraud, Traité d'Instr.
°rim. IV, p. 221; J. A. Roux, Gears, p. 688.

www.dacoromanica.ro
 306

discretionale sa nesocoteasca regulele pe cari legea le-a irn-

pus in desfasurarea procesului penal la jurati. far atunci
Candi ar fi constrans à o faca, el va trebui sa motiveze o a-
tare procedare.
De ex.: legea cere ca sä fie audiati martorii regult pro-
pusi i comunicati, ei bine nu-i va fi ingaduit presedintelui
in virtutea puterei discretionale sà inlature pe unul sal mai
multi din acesti martori. Deasemenea nu-i va fi Ingaduit
presedintelui ca in virtutea puterei discretionale sa citoasca
depozitiunea scrisa a unui martor care ar fi putut fi audiat
oral. Nu-i va fi ingaduit iarasi Presedintelui in virtutea mite-
rii discretionale sà suprime desbaterile orale, etc.
Casatia franceza a spus intotdeauna: discregonal nu
inseamna arbitrar" i aceasta formula este perfect cores-
punzatoare ratiunei care a dictat instituirea puterei dixre-
tionale (c).
6844 Puterea discretionala a presedintelui incepe in ma-
mentul cand dupa strigarea pricinei s'a constituit comisiu-
nea juratilor aclich atunci and organul Curtei cu jurati ca
instanta a fast complect constituit i ia sfarsit in ciipa in
care desbaterile au fost inchise.
Pentru a-si pregati Insä exercitiul puterei sale discre-
tionale, Presedintele Curtei cu jurati va puteh chiar din
momentul in care a primit aceastd insarcina-re, sa ordone
orice act sau m&sura susceptibila de a servi la timpul o-
portun puteri discretionale. De ex.: citarea unor informatori,
aducerea unor piese de convingere, efectuarea unor cerce-
tan technice, etc. (d).
685 2) Ministerul public de pe laugh' Curtea de apel ur-
trareste singur, sau prin un delegat al sau pe cei acuzati
de crima, el asista ia desbateri i cere aplicarea pedepsii,
Maud toate cererile pe care le crede necesare (art. 304 si
urm.).
3) Curtea, compusä din presedinte si din asesori, clis-
cutä asupra tutulor incidentelor care se propun de parti, de
exemplu, incompetinta, amanarea, etc. Presedintele, cu
c) Vezi asupra puterii discretionale: (3arraud, Traité d'instr. prim IV,.
p. 218 31 urn; J. A. 'Roux. GOUTS, II 687 si urnh
d) riarraud, op. cit IV, p. 228; J. A. Roux, Cour* p. 688.

www.dacoromanica.ro
 307

toatA puterea lui discretionard nu poate judeca singur (art.

309, 340, 356 s 357).
Acestea sunt persoanele care au sa conduca desbate-
'rile si sa se pronunte asupra diferitelor incidente. Si acum
sa revenim la mersul procesului de unde l'am lasat.
685 ' Curtea va examina in primul rand regularitatea sesi-
aril sale, apoi va verifica dacd toate formalitätile preli-
minare au fost indeplinite conform cu legea si daca proce-
sul se gdseste in stare de judecata.
Tot Curtea va solutiona incidentele prealabile sau ce-
rerile de amanare pe cari le-ar formula partile.
Asa dar Curtea are atributiuni absolut jurisdictiona-
le, (a), pe camd presedintele are atributiuni administrative
privind conducerea desbaterilor, administrarea probelor si
politia auclientii..
686 Mersul desbaterilor. Dupa ce s'a depus juramantul,
presedintele invita pe acuzat sa fie cu luare aminte la cele
ce are sa auda, si apoi ordona grefierului sa dea lecturA cu
glas tare si rar deciziunei camerei de acuzare, precum si ac-
tului de acuzare. Dupa aceia presedintele rezumand cuprin-
sul acestor doua acte zice acuzatului: lath' faptul pentru
care esti acuzat, ai sa auzi acum dovezile acestor acuzari"
(24).
Legea cere apoi ca procurorul general sä expuna' su-
biectul acuzarei, ceeace in practica nu se face nici in Fran-.
ta nici la noi fiindca aceasta dispozitiune nu e sanctionata
cu nulitate,.si pe langa aceasta e cu totul inutila. In ade-
var, dupd ce faptele au fost expuse: 1) De deciziunea came-
rii de punere sub acuzare, 2) De actul de acuzare al procu-
rorului si 3) De rezumatul presedintelui, nu ar fi care o re-
-petire nefolositoare de a mai obligh pe procuror sä mai
expuna incaodata afacerea?
Si aceasta cu atat mai mult cu cat procurorul va ex-
pune din nou afacerea indata dupa ascultarea martorilor.
Unii au contestat utilitatea chiar a actului de acuzare,

a) J. A. Roux, Cours, p. 690; Garraud, Tralta d'Instr. arim. 114 pi. 214.
24) Formalitatea care na e prevänt4 sub pedeamg de nulitate.
Normand: Traité, Nr. 1152.

www.dacoromanica.ro
 308

care cuprinde acelasi lucru cu deciziunea camerei de pune-

re sub acuzare, fiindcd atunci cand e lung prelungeste in
mod zadarnic desbaterile (25).
De aceia expunerea procurorului de care vorbeste art.
340 pr. pen., e considerata ca o facultate pentru Ministerul
public, de care el uzeazà foarte rar atat in Fran la cat si la
noi, marginindu-+se cele mai multe ori sà se refere la cele
spuse prin actul de acuzare, 5i la cele ce va spune dupd
ce se vor asculta martorii.
In locul expunerii inutile prevazuta In art. 340 pr. pen.
se procede la interogatorul acuzatului pe care legea l'a uitat
si care are uneori mare utilitate (26). El nefiind prevazut
de lege presedintele poate sa mi-1 faca, iar daca II face a-
ceasta rezulta din puterea lui discretionara (27).
687 Martorii. Dupa luarea interogatorului sa incepe inda-
ta cu ascultarea mortorilor, In-Cal ai Ministerului public (28)
si ai partii civile, si in urmä ai acuzatului (art. 346).
Forme le ascultarii martorilor sunt In general aceleasi
ca si acele pe care le-am vazut la tribunal, Insa e de obser-
vat ca formula juramantului e alta, si ca jurisprudent-.
franceza allmite in mod constant ca aceastä formula e sa-
cramentalà, lucru ce s'ar putea combate pe motiv cd legea

25) St. Stdtescu: Dreptutl, XXIX (1900), Nr, 33. Propunand surpri-
marea actului de acuzaire d. Statescu cere o redactiune mai complecei
pentru deciziunea camerii de punere sub acuzare. In Anglia, in actul de
acuzare nu se vorheste de alte crime pe care acuzatul lea-r fi cants a1eadat5;
se crede ca aceasta ar putea influen(a pe furati; grin unnare o oondamnare
precedenta nu trebuie a se avea in vedere decat dupä ce jurall au adus
un verdict de culgabilitate; Mittermaier: Proc. pen. p. 26. Suprimarea ac-
ttalui de acuzare e preivrout si In Reforma proc. pen. propusä de d. C.
Dissescu: Circulara Min. just, 10.408 din 2 Iunie 1900, Curierul jucliciar
1900. Nr. 51 si in Planta in Proiectul dc modificare a Proc. gem din 1000.
26) yezi eele spuse relativ la interogator, N-le 416 si 600 si urm.
si la Nr. 727.
27) Cas. fr. 24 Iul. 1890, S. P. 92, I, 40 Prevenitul are drept s5 nu ri$.s-
pund5, si aceasta nu poate fi considerat ca o maturisire.
28) In Englitera, la Mare le juriu, corespunzärbor cameril noastre de
--nere sub aouzare, nu se asculta decat marturii contra aouzatului. R.
Phillips: OP. eit P. 362.

www.dacoromanica.ro
 309

cere juramAntul sub pedeapsa de militate, iar nu si forma

sa (29).
Articolele relative la ascultarea martorilor (340-354)
nu prezinta nici o dificultate (30).
Legea prevede cazul cand din desbateri ar rezultà ca
depunerea unui martor e mincinoasä, martorul se pune i-
mediat in arest iar instructiunea se face de presedintele
Curtei cu jurati ori de unul din asesori delegat de dânsul
(31).
Actele de instructiune se trimit la camera de punere
sub acuzare spre a hotari asupra lor (art. 355 si 356 pr.
pen. (32).
In asemenea caz, daca depozitiunea martorului joaca
un mare rol in proces, se poate dispune amanarea procesu-
lui pe altä zi cum spune legea, sau chiar la altd sesiune vom
addoga noi, fiindca nu e probabil ca sa se poata face instruc-
tiunea i sa-si deh si camera de punere sub acuzare decizi-
unea sa, in scurtul timp cat dureazä o sesiune de jurati, mai
ales daca incidentul s'a intamplat in ultimele zile ale seziu-
nii. Daca depozitiunea martorului nu e importantä, asa ca
procesul se poate judeca i fail el, se continua inainte des-
baterile si se cid verdictul.
Se mai poate deasemenea amanà procesul din cauza
lipsei unuia sau mai multor martori; dacd insa se renunta
la martori se poate sa se inceapa desbaterile, si in acest caz
daca toate partile convin despre inutilitatea martorului,

29) Vezi cele zise la Nr. 677 nota 3 & Nr. 573 note 3. Cand sunt as
cultati martorii in priviarta identintii acuzatului, la Ourtea cu Puri constl-
tultä fär5 asistenta jnriului, jur5mantull se face conform art. 153, iar nu 342'
pr. pen. Gas. II, 1048 din 27 Apr. 1912, Cur:erul judiciar 1914 Nirl. 60,j pl. 714.
30) Art. 347 din pr. pen. mu inviedecA pe rudele reclamantului, sau
membru g.1 consiliolui de damilie de a deptme. (Gas. II, 2247 din 13 Noemb.
1912, in Curierul judiciar 1913, Nr. 17, pag. 203.
31) Despre marturia mincinoasä incidenta inaintea tribunalelor fit
general, vezi Fle4leu: Dreptul an. XVI (1887), N-le 42 si 45.
32) JudecAtond delegat nu poate s5 fie judecAtorul de instructlune,
ci numai until din asesorii curtii sau presedintele. In acest sens Jul. Teado
rescu: Dreptul, XXXI, Nr. 67.

www.dacoromanica.ro
 310

presedintele hotAraste singur inceperea desbaterilor, iar

dna e neintelegere hotaraste Curtea intreaga (33).
6871 Cu privire la jurAmAntul martorilor trimitem la cele
scrise la nr. 5722 si 5723 din acest volum.
Legea spune prin art. 340 pr. pen. ca vor fi audiati
numai martorii a caror nume a fost regulat notificat, dar
adaogA ca presedintele va puteA in virtutea puterei sale dis-
cretionale sa asculte i pe martorii nenotificati, I aceasta
chiar sub juramânt clack' nu se opune nuimeni (vezi nr. 6798
acest volutn).
Legea mai arata modul si ordinea in care martorii
vor fi ascultati (art. 341-346 si 350-353 pr. pen.)., dar a-
ceste norme nu sunt sanctionate cu nulitatea in caz de neob-
servare (afara de formalitatea juramAntului).
In fine legea enumera persoanele cari nu pot depune
ca martori (art. 347-8) 5i modul de audiere a martorilor
cari nu stiu romAneste sau cari sunt surzi sau muti (art.
357).
687 2 - Curti le cu jurati fiind organizate pe principhil separa-
tiunei judecarei in fapt de judecarea in drept, iar judecarea
in fapt revenind juriului, Curtea nu va putea retuzA ama-
narea unei pricini atunci cAnd lipseste unul sau mai multi
martori regulat propusi, deck daca s'ar constatà ca
exista imposibilitate sau cel putin o impiedicare concreta
pi durabila care exclude putinta aducerei sau ascultarei a-
celor martori; de ex.: martorul e mort, disparut, dement,
lovit de incapacitatea din art. 22 alin. 3 cod. pen., etc. In
cazul cAnd ar existh o atare imposibilitate sau impiedicare
ea va trebui sa fie aratata in procesul-verbal de audienta.
Nu va putea niciodata presedintele i Curtea sa refuze
aimAnarea pentru lipsa martorilor dobAnditi cauzei, pe mo-
tiv c sunt probe indeajunse, sau pe consideratiunea ca acu-
zatul nu arata ce voeste sa dovedeasca cu martorii lipsa,
sau in fine pe motivul ca martorii nu sunt seriosi, sau nu ar
mai avea ce spune, orica depozitiunile lor aflAndu-se la do-
sar vor putea fi citite, etc. A admite o atare motivare ar fi

33) Ces. fir. 10 Oct. 1872, S. 73, I, 44; P. 73 sti 70 si 10 Dec. 1883, S. 87.
1, 437; P. 87, I, 1070.

www.dacoromanica.ro
 - 311 -
sd se dea dreptul Curtei de a judech si chiar a prejudeca
latura d6 fapt a pricinei care este de atributul exclusiv at
juriului. Nu Curtea ci juriul va aprecia daca ceeace spune un
martor are vre-o valoare ca utilitate si seriozitate si deci nu
poate Curtea sä decidAl anticipat ca pentru juriu vor fi sufi-
cienti martorii prezenti si mai ales sa prejudece care va fi
impresia juriului asupra depunerei unor martori inainte de
a fi audiati. Doctrina este de acord cu jurisprudenta in acest
caz, hotarAnd Ca o atare motivare atrage nulitatea deciziu-
687 3 -
nei existând un vadit exces de putere.
Presedintele va puteA in baza puterei discretionale sa
audieze orice alte persoane ca informatori si chiar ca mar-
tori daca nu se opune nimeni.
In virtutea aceleas puteri presedintele va puteA ceti de-
pozitunile scrise aflate la dosar, dacd ele apartin unor mar-
tori cari nu mai pot fi audiati (morti, disparuti, nebuni, etc.)
sau la audierea carora au renuntat toate partile.
Cand s'a cerut Irish' audierea unui martor regulat no-
tificat dar absent si s'a refuzat aducerea lui, desi erA posi-
bila, presedintele nu va mai puteA in virtutea puterii dis-
cretionale sa citeasca depozitiunea scrisa a acelui martor,
asà ca alaturi de excesul de putere comis prin refuzarea a-
ducerei martorului sau amânarei pricinei in acest scop, ce-
tirea depozitiunei scrise va constitul un al doilea exces de
putere.
687 4 - Procedura inaintea Curtilor cu jurati fiind orala
(vezi nr. 6821) se pune intrebarea daca partile ar putea
renuntA la audierea tuturor rnartorilor si deci daca desba-
terile s'ar puteA angajà numai pe baza depozitiunilor scrise
aflate la dosar.
Noi credem ca martorii regulat propusi sunt dobanditi:
cauzei iar nu numai partilor, deci chiar daca partile renun-
ta la ei, ascultarea lor este necesara fiindca numai pe acea-
sta cale se da posibilitate juratilor cari sunt judecatorii fap-
telor ca sa chestioneze pe martori si sa aprecieze in justa
valoare aratarile acestora. MA dar atunci cAnd partile vo-
esc sh irenunte la unii martori sau chiar la toti martorii pre-
sedintele in virtutea puterei disoretionare va puteA sa ordo-
ne el audierea martorilor. Dar chiar daca presedintele ntr

www.dacoromanica.ro
 31 2

ar vol sà faca uz de puterea lui discretionala i ar crede

binevenita renuntarea la audierea martorilor, Inca mai este
un factor care trebuie sA dada.' asupra acestei renuntäri
anume juriul. Ori aceasta nu se poate pronunta anticipat a-
supra necesitatei sau inutilitatii unei probe, va trebui deci
ea presedintele cu toata renuntarea partilor la martori sä
proceada la audierea lor i numai daca in cursul audierei
juriu se va declara edificat se va renunta la ceilalti martori.
Deci daca nici un martor nu se gäse$te prezent, dar aluce-
rea lor este posibild, chiar daca partile ar renunta la ei,
pricina va trebul sa fie amanatà daca martorii nu pot fi a-
dusi deindata. Cand parte din martori sunt prezenti atunci
vor fi audiati acestia, renuntarea la restul martorilor ra-
manand valabila daca juratii vor declara la finele desbate-
rilor caca, sunt luminati (a).
6875 Alte probe. Dacd intr'o pricind in afard de probele pur
male, au fost adunate cu ocaziunea instructiunei prealabile
si oarecari probe materiale (corpuri delicte i piese de C0_11-
vingere) sau probe scrise, atunci acestea vor fi aduse in
sedintä, vor fi aratate acuzatului, martorilor, cand cere tre-
buinta i juratilor, (art. 354 pr. pen.).
Atari probe sau acte pot fi aduse $i in virtutea puterei
discretionale (art. 302 alin .2). Actele aflate la dosar ca: ex-
pertize, raporturi medico-legale, corespondente, etc. se pre-
supun ca cunoscute de acuzat $i nu este nevoie ca presedin-
tele sa-i atraga in special atentiunea asupra existentei lor.
Partea insa care va invoca aceste acte va trebul sa ceara
permisiunea dela presedinte de a le ceti.
588 Pleddrile. Dupa ce s'a sfar$it ascultarea martorilor in-
cep pledarile; cuvantul ii are mai intai partea civila sau Mi-
nisterul public, iar acuzatul prin aparatorul saw vorbeste eel
din urma spre a $ti de ce sa se apere, iar pe de altä parte
pentru ca juclecatorii sa ramfina cu o impresiune favorabila
(34).
Aceasta dispozitiune ar fi trebuit ca legea sa o sanctio-
a) Vezi: Cas. II, dec. 1264 si 1927 in furispruden(a generald 1927,
speta 1042 cu nota noastrI V. Dongoroz.
34) Chiar un avocat improvizat in sedinta, cratA acuzatul 1-a prink
C. II, 425 din 23 Febr. 1809, Jurrispr, 41, .1111%, 10, r. 1471

www.dacoromanica.ro
 313

neze cu pedeapsä de nulitate, in practica ea se indeplineste

totdeauna si este cosiderata ca o formalitate sentiald.
6881 Ultimul cuvant pentru aparare este o regula impera-
tiv impusa de lege, deci ea cata a fi acceptata intocmai sub
sanctiunea nulitatii in caz de abatere, cu atat mai mult cu
cat prin aceasta masura legitorul a inteles sa asigure cat
mai mult dreptul de aparare.
Ceeace trebue observat insa cu privire la aceastä regu-
la este Ca' sarcina dovezei incalcarei sale revine celui ce
invoaca o atare incalcare. Asa dar, nu este nevoie sal rezulte
din procesul-verbal de sedintä ca. apararea a avut ultimul
cuvant, fiindcd e de presupus ca. totdeauna ea are efectiv a-
cest ultim cuvant ; in lipsa unei atari mentiune insa acuza-
tul va putea face dovada contrail (a).
Daca insa din procesu-il verbal s'ar constata ea s'a
cerut ultimul cuvant si s'a refuzat, atunci nulitatea desigur
ca va opera, nici un fel de motiv neputand justifich un a-
tare refuz.
689 In privinta pledarii avocatului acuzatului e o chestiune
discutata daca se poate ca partile sa vorbeasca de pedeapsa
care se va aplica acuzatului in caz de condarnnare.
Chestiunea este controversatd.
In practica noastra judecatoreasca de ordinar presedin-
tii nu permit aparatorilor sa vorbeasca de pedeapsa pentru
doua motive: 1) Aplicarea pedepsii e afacerea judecatorilor,
juratii trebue sd se pronunte numai asupra chestiunei de
fapt a culpabilitatii si a circumstantelor comiterei infractiu-
nei.
2) Termeni formali ai art. 366 pr. pen., in care se spu-
ne ca juratii si-ar calch cea mai de capetenie datorie, daca
ducandu-se cu mintea la dispozitiunile legilor penale, ar
considera urmaririle ce va putea sa. aiba. pentrui acuzat de-
elaratiunea ce au sa faca".
Chiar unii avocati cari nu sunt la curent cu stiinta pe-
nala, admit acest sistem, si, dacal vorbesc cateodata de pe-
..,,..1M
a) Dovada se putei face pe calea unei anchete in futurum, audilm-
du-se ca martori persoane cari au asistat la desbateri, rezultatul anchetei se
rva atasa la memoriu cu motive de oasare. Mai prudent rya fi ca apArarea
sa cearA a se oomsemna de !math.' a a 'cerut fultimal cuvant si nu i s' dat.

www.dacoromanica.ro
 3 14

deapsa, o fac cand vad cà presedintele nu baga. de seamd

In mod neasteptat, i apoi daed presedintele baga de seama
ii cer scuze ca au vorbit de pedeapsa. (35).
Insä astäzi doctrina i jurisprudenta admit cä se poate
vorbi juratilor de pedeapsä (35 bis).
Se intelege, ea' atunci cand juriul era exclusiv Insarcinat
icu constatarea culpabilitatii, nu era legal a li se vorbi de,pe-
deapsa. Insà legiuitorul a vazut neajunsurile acestui sistem,
achitarile de teama severitätii de pedeapsa pe care juratii
o ignorau, i deaceia s'a dat juratilor dreptul de a pronun-
fta circumstante atenuante provenite nu numai din cauza in-
hactiunei (micsorimei cuipabilitätii), ci si din cauza severitä-
ii pedepsii.Prin urmare, pentru ea juratii si se poata pro-
nunta In cunostinta de cauza. daca pedeapsa e grea, si pen-
tru ea sa se evite achitarile, ceeace a fost scopul reformei
-din 1832, trebue sal se permitä aparatorilor s faca indica-
rea legeii penale itaintea juriului. Legiuitorul n'a mai volt
sa Impiedice, ceeace a vazut Ca e cu neputintä sa fie Impie-
xlecat, ca juratul sa se preocupe de pedeapsd (36).
De aceia cu drepj cuvant Ch. Beudant intr'o excelen-
ta monografie intitulata: Aratarea legei penale la jurati--,
numeste practica abusiva impiedicarea aparärii ca sa vor-
beascA despre pedeapsa. Vorbind de consecintele legei din
35) In acest sens d.Stilmbulescu, Proc. gen. la curtea de cas. in rapor-
tul san din 12 Ian. 19(7, adresat ca pre.sedinte a curtii au jurati, priimtlui
resedinte al engin de apel Bucuresti, care crede ca nu se poate vorbi jura-
jiloir de pedeapsa, insä critica acest kern. Vezi citarea in V. Antonescu:
Reform juratifloir, rp. 76. In acest sens Fr. Carrara. In scrisoarea mu ciatre
Mancha; din 24 Now. 1872, dansufl e de parere cal nu se mate vorbi jurati-
lor de pedeapsa: .,Di aloune obbiezioni In Italia contra l'abolizione della
Pena di morte. Roma, 1872, pag. 5. Aceeasi pariere e axindsa si de Aug
Plerantoni, care in opera sa: Dell'abolizione della pena di morte. Torino,
1865, p. 31, col. 2, arnica ou asprime faptul de a vedea pe iurarti admitand
aircumstante atenuante =nal pentrucA se preocupA de rigoarea pedepsii.
35 bis) Oprirea aparatoruaui acuzatului de catre presedinte de a ceti
textua de lege nu constitue o violare a dreptullui de aparare. (Cas. Er. 9 Iani.
11920, Journ. Pam. 1931, pag. 99; Vezi in Jurlspruden(a generalii 1924, sP.
975, pag. 970).
36) Insa aceastA regullA de pura abstractiune, prea opusa tendintelor
inevitabile ale spiritului omenesc spre a fi practicatila., In reialitate, a lost
incontestabil abrogata in mintea legiultorului din 1832, In ceeace oriveste
circumstantele atemiante", Ortolan: 16nients I. Nr. 1124.

www.dacoromanica.ro
 315

1832, fostul nostru profesor zice: Rezulta din aceastd le-

ge, prin o deductiune fortatg, pentru apararea acuzatului
facultatea de cità legea penala juratior, de a examinA spi-
ritul, de a discutà in caz de trebuinta deciziunile, de a pre-
veni in sfarsit juriul de dreptul de control si revizuire cii
care e investit. Aceasta e pentru aparare mai mult deck
un drept, este o datorie stricta care implicà responsabilita-
tea sa moralg, fiindca de aci depinde soarta acuzatului. A-
paratorul care sta la indoiald; da dovada de slabiciune in
exercitarea profesiunei i tradeazd misiunea sa; e de datoria
lui, om special sd facd cunoscute juratilor toate aceste lu-
cruri, pe care ei trebue sa le stie spre a se pronunta in de-
piing cunostinta de cauza (37).
0 veche deciziune a Curtii de casatie franceza a admis
cä nu se poate vorbi juratilor de pedeapsa (38), in schimb.
.insà, toti autorii, aim-a de Nouguier, sunt de parere contra-
tie. E. Villey, califica anahronism parerea contrarie: C'est
un anachronisme. Oui, l'art 342 est formel, mais il a 06
,modifie dans son principe par la loi de 1832, et l'un des buts
principaux des circonstances attenuantes a été précisément
de permettre au jury de proportionner plus exactement les
peines aux Wits. Et, de fait, on a beau dire aux jures gull"
ne doivent pas se préoccuper des consequences de leur ver-
dict, la vérité est qu'ils s'en preoccupent: ne vaut-il pas
mieux qu'ils soient éclaires que de s'égarer dans leurs pre-
visions?" (39).
Tot anahronism e calificata deciziunea Curtii de casa-
tie franceza si de Normand, profesor la Fhc. de drept din.
Poitiers, care exprima dorinta, nu numai sä se vorbeasca
juratilor de pedeapsa, dar chiar ca juriul concourut tout
au moins avec la cour a l'application de la peine" (40).
Aceasta parere 'a fost sustinuta in Frata de F. Nélie
37) Ch. Beudant: De l'indication de la loi penale dans la discussion.
devant le jury. Paris, 1861, P. 177 e 180.
38) 25 Mart. 1836. Strey: 36, I, 273.
39) E. Vi !ley: Precis. V-eme ed. P. 354-355.
40) A. Normand: Traité, Nr. 1160, dânsul spune c apararea are
drept sg vorbeasa despre pedeaps5, fiindc5 in expunerea de motive a legit
din 28 Aprile 1832, s'a spus formal c5 se pot da circumstarrte atenuante-
bazate pe rigoarea Jegf (Nr. 555).

www.dacoromanica.ro
 31 6

(47), Bertauld (42), Ortolan (43), Trébutien (44), Laborde

(45), Garraud (46) si Le Poittevin (47).
Acest din urmä spunea in sedinta din 19 Maiu a sod-
etatii generale a inchisorilor din Franta:
Juriul are drept sa se ocupe de pedeapsa ; avocatul
are drept sà vorbeasca de ea; si poate chiar sa fie datoria
lui spre a obtine circumstante atenuante" (48).
De aceia la Paris afiptul care se puma in camera de
deliberare a juratilor, conf. art. 366 pr. pen., a fost supri-
mat (49 si 49 bis).
De altimentrelea e contradictor cu legea. De o parte sa
zica" acuzatului: Nimeni nu e presupus cal ignoreaza legea",
iar pe dealtä parte sa zica acuzatului: Esti dator sa igno-
iezi legea" (50).
La noi, existä vechi hotariri ale Curtei de casatie, care
spun Ca nu se poate vorbi juratilor de pedeapsä (51).
Credem ca aceste hotariti nu au valoare astazi, si nu
pot forma jurisprudenta. Daca s'ar pune din nou chestiunea
41) F. Hale: Traitei de !Instr. crim Paris. 1887 T, VII, Nr. 3603,
p. 718.
42) A. Bertaud: Cours de droit penal, IV-eme ed. Paris, len, Lea
XVIII, p. 392.
43) Ortolan: Elements V-eme ed. Paris, 1886, T. II, Nr. 1124, p. 510.
44) Trébutien : Cours élementaire II-eme ed. Paris 1884, Nr. 608,
v. 489.
45) Laborde: Cours. elem. Paris 1891, Nr. 1249, nota 1 p. 685.
46) (larraud: Précis. ed. 8-a, Paris, 1904, Nr. 556, D 812.
47) A. Le Poittevin: Rev. penitent. 1909, To. 830.
48) Rev. pen. 1909, p. 830. In acelas scns Jules Cauviere La juyr et
'Vindication de la peine. Rev. pen. 1906, P. 1106; Vidal: Cours Nr. 859;
Molinier Vidal: Droit penal, T. II, p. 472.
49) Ortolan: Eements, I, Nr. 1124, nota 1.
49 bis) In mice caz lipsa ei din sala de deliberare nn e sanctionata cu
=Mate. (Cas. II, 1906 din 4 Iulie 1912, Curierul judiciar 1912, NT 79, p 935;
Cas. II, 1915 in Revista Penitenciard 1915, pag. 235.
50) Fr. Thomas. Du châtement et de la rehabilitation, pag. 84.
51) Cas. II, 415 din 9 Nov. 1876, B. 621 si Cas. II, 43 din P4 ran 11884
B. 71 Vezi o a1t5 hotkire reilativa la aceastä materie, insA In) care nu se
rezolva. cestiunea. Cas. II, 563 din 21 Sept. 1898, B. 1080 Dealtnintrelea amp
II, 161 din 22 Ian. 1908. Jurispn. 1908, P. 38, a deeis a art 366 Pr. Pelt
contine 0 simpV1 recomandare c5tre lurati, si ea, dac 5. presedintele vorbote
inratilor de pedeaps nu e casare. D. Cueuli deasemerbea este de pkere cd
nu se poate yorbi juratilor de pedeapsà. D. Cuculi: op. cit., Nr. 31 si 316.

www.dacoromanica.ro
 317 -
inaintea Curtei de casatie, nu ne indohn ca instanta noasträ
supremä s'ar feri de a urrnh vechea jurisprudenth a Curtei
de casatie franceza, calificatä cu drept cuvant anahronism
in urma reformei din 1832, ci ar urmh jurisprudenta actu-
ala care este mai conformd cu spiritul legei (52).
689 Dupd ce pledoariile s'au terminat presedintele va tre-
bui conform art. 303 pr. pen. sal consulte pe jurati daca sunt
luminati. Aceasta formalitate este esentiala, fiindcä singur
juriu are sa se pronunte dacá existA sau nu deplina lumina in
cauza, de aceia neobservarea ei i deci neconstatarea in pro-
cesul-verbal ca ea a foist Indeplinita atrage nulitatea.
Dacd juratii declara ca nu sunt luminati atunci se vor
repune in discutiune chestiunile asupra carora planeaza ne-
dumerirea. In cazul and s'ar dove& ca ar fi necesara o pro-
bà noua, daca ea nu se poate administrh imediat, atunci pri-
cina va trebui sa fie amanata pentru altä sesiune, fiindca nu
se poate cere unui juriu sa se pronunte pe coritiinf i o-
noare atunci cand el are nevoie de lumini noui.
Daca lamuririle date sunt indestulatoare i juriul se
declara luminat atunci presedintele va declarà desbaterile
inchise (art. 359 pr. pen.).
Cand lamuririle s'Au dat sub forma de noui desbateri
trebue sa se observe ca apararea sa aiba ultimul cuvânt. Cu
toate acestea nu va existh nulitate de cat dacA s'ar constath
eh apararea nu a avut ultimul cuvânt sau ca cerAnd ultimul
cuvant i s'a refuzat (vezi nr. 688').
690 Rezumatul. Dupà pledoariile partilor presedintele decla-
ra desbaterile inchise, si le rezuma amintind dovezile in
favoarea i impotriva acuzatului (art. 360 pr. pen.).
Rezumatul a fast suprimat in Belgia prin legea din 19
Julie 1831, iar in Franta 50 de ani mai thrziu prin legea din
18 Iunie 1881, fiindca s'a spus ca, adeseori presedintele cu
ocaziunea rezumatului faceh un nou rechizitor in contra in-
culpatului combathnd dovezile i pledarile apararii sub mo-

52) Gas. fr. 22 Mart. 1883. Dal. 1883, 1, 483; Gonfr. Laborde: op. cit
Nr. 1249, p. 685 nota 1.

www.dacoromanica.ro
 318

tiv de rectificare si de restabilirea adevärului (53). Aceasta

este desigur abuz regretabil (54).
Insa, suprimarea rezultatului are un neajuns, pe care il
recunoaste chiar Villey, partizan al suprimarei, anume ca
poate sa provoace un vot precipitat dictat de o pledare elo-
cuentä. De aceea Villey e de parere ea legea sä fixeze un
minimum de timp dupd desbateri, in care sa" se pronunte ver-
dictul. Acest corectiv nu ni se pare cà si-ar ajunge scopul
(55).
Suprimarea mai are Inca un neajuns; anume ca apara-
torul acuzatului stiind ca nu mai pot fi Tectificate afirmarile
sale, poate spune lucruri care sa induca in eroare pe ju-
rati. De aci ar rezulta un alt rau, o cenzura foarte riguroasa
a presedintelui Curtei, care in orke moment ar Intrerupe pe
aparator In interesul adevärului ea sä nu faca afirmari Me-
xacte. Aceasta pe MITA ca ar putea da nastere la conflicte
neplacute, mai prezinta i inconvenientul ca impiedica bu-
nul rners al desbaterilor, i tulbural pledarea apararii.
De aceea in Englitera, presedintele juriulu (Chief-jus-
tice), se consider% c e dator sa spunä juratilor cuvinte ca
acestea: ,,Am convingerea ca acuzatul e culpabil, c. siste-
mul sati de aparare nu poate sä doboare temeiurile acu-
zarii, si ca. martorul cutare cauta sa amageasca justitia"
(56).
La noi, prin imitare de ceeace s'a facut in Franta, s'a
Incercat In doua rânduri sa se suprime rezumatul presedin-
telui Curtei cu jurati.
Prima propunere a fast facuta la Camera deputatilor
in 1886, si a fast sustinuta de C. Stoicescu, G. Cantilli, N.

53) Vezl Alimena. Studil di procedura penale, p. 95 'artile care au

desfiintat i cele care pästreazA rezumatul presedintelui Curdi cu jurratil
54) Dacä preseclintelle depAseste limita legalA Mind rezumatul 31
obijduind pe actizat, jurisprudeta nu dh nicl o sanctitme. Vezi anRinunte.
P. Vasilescu: Curierut judiciar 1908, Nr. 76. In +Nice caz trebue a sperm.,
cA abuzurile merg micsorAndu-se, Vezi I Cas. II, 161, din 22 Ian. 1901
Iles Pr. 1908, PI. 38, decizand cA aurora modullui cum se Lace rezumatull, C.
cas. nu are Wel un control; el rAmfine la constlita judecAtorului care con-
duce desbaterlle.
55) Villey: Precis, ed. V-a, p. 355, nota 2.
56) C. Gayho: Les jurés mitres de la peime. Paris, 1908, p. 18.

www.dacoromanica.ro
 319

Voinov si P. Bors. Din nou fäcandu-se propunere, in 28

Nov. 1896 in Camera deputatilor (57), propunerea a fost
primitä cu 59 voturi in contra 3 ; insa din lericire Senatul
la 21 Ianuarie 1897, in urma discursului lui Valerian Ur-
sianu, care a citit lucrarile noastre asupra cresterii crimi-
nalitätii romane, a respins proectul de lege cu mare majori-
tate de 47 voturi contra 12, desi Ministrul Justitiei se de-
clarase favorabil legei (58.
Persistam in credinta noastra ca bine a fäcut Senatul
respingarnd suprimarea rezumatului presedintelui Curtei cu
jurati (59).
690 ' Codul de procedura penald italian din 1913 nu numai
ca a suprimat rezumatul dar l'a i interzis sub sanctiunea
nulitäii intregei proceduri (a).
Credem cä suprimarea se impune si in legiuirea noa-
stra intrucat nu este nici in interesul justitiei, nici in intresul
dreptului de aparare sä existe la Curti le cu jurafi un cenzor
al desbaterilor caruia insä sä nu i se poatä replica (b).
Cat despre ilegitimitatea suspicionärei impartialitätii
magistratului care presideaza nu mai repetam cele spuse
deja la nr. 6831.
690 a Si proc. pen. austr. a mentinut rezumatul presedinte-
lui Curtei cu jurati, a modificat insä ordinea desbaterilor in-
astfel, c formularea chestiunilor catre jurati si citirea lor
este anterioara pledoariilor pärtilor. Dupä acestea pre$e-
dintele declara desbaterile inchise i rezuma rezultatele e-
serif ale din desbaterile sedintei de judecata inteo expune-
re concisä orala cat de scurt se poate, prcbele cari vorbesc

57) Desbaterile adunaTii deputatilor, 1896, p. 25.

58) Desbaterile Senatulujo, 1897, P. 149.
59) S'au prommtat pentru supTirnarea rezumatului ta nol, d-nii C. D.
Anghel Dreptul 1896, an. XXV N. 83, Ed. Dioghenide. C. jud. 1905 Nr. 40
V. Tdtaru, proc. gen. Discurs deschidere C. Galati, Dreptul an. XXX1V,
(1905) NT. 62; N. Cristescu: Dreptul an. X, (1881), Nr. 46, P. 367, si nol
!nsine in 1892, Arch. soc. stiint., si liter., an III, si 84. Pentru inentinere
0. F1a4len. Curierul judiciar 1909, Nr. 814 p. 651, si nol intr'un article& in
Curierul judiciar 1905, Nr. 55. Pare favorabil si D. Cuculi: op. cit. Nr. 326.
a) Veil Manzint Trattate di pr. pen. II, p. 992.
b) In acest sens R. Benisache, Reform curtilor cu jurati, in justitia
Dobrogei, 1923, nr. 8.

www.dacoromanica.ro
 3 20

pentru sau contra acuzatului, insa Fara' ca sail manifes-

teze opiniunea sa despre aceasta. El explicä juratilor ele-
mentele legale ale infractiunei si intelesul expresiunilor le.Ta-
le intrebuintate in chestiunile formulate si le , reaminteste
datoriile lor in genere si in special dispozitiunile di.;.pre de-
liberarea si votarea lor" (par. 325 pr. pen. austr.).
Rezumatul presedintelui nu se va putea intrerupe de
nimeni si nu va putea face obiectul unei discutiuni; fiecare
parte va putea insa cere, ca instructiunile date juratilor de
catre presedinte, sä fie consemnate in procesul verbal al
sedintei.
691 Punerea chestiunilor la jura(i, este o materie importan-
là si care prezinta mari dificultati. Chestiunea cea mai gra-
vä zice F. Manduca pe care o ridicd stiinta relativ la
judecatd, la jurati, este aceea a punerii chestiunilor la ju-
rati" (60).
Juratii sunt niste simpli cetateni, care pot sä aibai une-
ori foarte mari calitati, insa in general ei au foarte putind
instructiune juridicd spre a nu se rataci in complicatiunile de
fapte si de probleme juridice care se discuta Inaintea lor;
de aceea trebue sa fie ajutati, pe deoparte prin rezumatul
pe care4 face presedintele Curtei cu jurati, iar de dealta cu
punerea de chestiuni, care sä lamureasca pe jurati, care
sunt punctele asupra carora au sà se pronunte.
Insä aci este o mare dificultate pentru legiuitor, ceeace
se poate intelege din expunerea istorica a acestei chestiuni.
692 In Anglia, juriul Isi compune singur declaratiunea sa,
ca orice alt judecator, asà ca acolo nu se prezinta dificul-
tätile pe care avem sä le studiem.
In Franta precum si in toate celelalte tali de pe conti-
nent, presedintele pune chestiunile la care juratii trebue sà
rdspunda cu da sau nu, repetând in urma intrebarea pusä.
Iar clack' se naste vre-o discutiune asupra punerii chestiu-
nilor, intervine o deciziune a Curtei. Acest sistetn e mai
conform aptitudinilor juratilor care nu sunt oa.meni de pro-
fesiune, ca sa-si poata formula hotarirea bor.

60) Fil Manduca: Studi teoretico-pratici sulla procedura penale, p.

132, Gonfr Carrara. Progranuna, par 918, Nr. 3.

www.dacoromanica.ro
 321

InsA aci se naste greutatea: cum se vor pune intreba-

rile?
693 In aceastä privintà legea francezd a variat :
1) Dupd legisla(iunea din 1791 V dupd codicele penal
din 3 Brumar an. IV, se puneau juratilor patru chestiuni a-
supra fiecArei infractiuni de care era acuzatä o persoanA. a)
Dacd fapta existä; b) Acuzatul e autorul ei? c) A fAcut fap-
ta cu vointA? d) A Mcut-o cu. intentiune?
Acest sistem a avut autor pe ilustrul Merlin, insä el a-
yea cusurul de a da nastere la prea multe chestiuni, uneori
chiar la mai multe mii (61). Si Inca cum zice Léveillé
mai presupuneti printre jurati si un orator care are maned-
rime de limn! (62).
Pe lAnga aceasta, dupA cum ispune Boitard, juratii dau
adeseori rAspunsuri contrazicAtoare, si abuzau prin decla-
rani de negatiune asupra elementului intentional (63).
694 Sistemul codicelui din 1808, este antipodul celui prece-
dent; legiuitorul a cAzut dintr'o extremitate in cealaltA, ad-
mitând o singurd chestiune complexA. Primus e culpabil de
a fi comis cutare faptei cu cutare circumstantei agravantel.

61) Granger spunea : Actualmente este la curtea de casatiune, dupA

raportui cetäteamtlui Minier, un proces in care an fast puse 36 000 cestiuni".
Observations sur le code crirninell, edit. orig., p. 67, raport. Oudart. In 9
thermidor an. VIII, niste jurati an trebuit sä judece 7800 chestiunl, tort juriul
din Chartes a deliberat 22 ore pentru 82 de acuzati, dupal ount spunett
Treilhard in 18-10.
62) ,Et encore supposez gull y ait partni les juresi un orateur qu
vent se faire entendre!" J. Leveillé: Cours 72-erne leoan. Mardi le 6
Mai 1434.
63) Boitard: Lecons de droit criminel ed. XIII-a Nr. 782. Granger,
mai cita un alt caz important. Dottazeci i patru de persoane acatzate de
omor erau date in jude.cat i prin urmare expuse sa fie pedepsite cu
moartea. Printre numeroasele cestiuni care au fost prezentate juratilor, erau
trei, intre allele, care consistatt a intreba dacii cutare sau cutare acazat
a colitis omarul voluntar, daca '1 oornisese ea pretneditare, in fine dacl onto-
rul era din cauza unei provocäri. Veti erode oare c5 din 12 jurati care
venira until dupa altui succesiv ca s voteze in aceasta ofacere, au fost
noul care in diferite moduri intrebara ce insemnatt aceste cuvinte voluntar,
Provocarea si preaneditare? Veti crede oare ca in multe afacerli, atari, cites-
thmi nu sunt filcute in toate zilele de jurati ? Observations sur Ire projet de
oode criminel. Citoyen Oudart, Observations sur le code orimiinel, edit. mi-
ginalg, p. 65-66.
Tanoviceanu. Vol. V 21

www.dacoromanica.ro
 32 2

Cu acest sistem inconvenientele erau si mai mari decat cu

cel precedent, fiinda e greu de a rdspunde la o cestiune
complexa. Astfel de exemplu juratul care admitea afirma-
tiva relativ la fapta, i negativa relativ la agravantä, se aflä
intr'o mare nedomirire cum trebue sa raspunda. De cirdinar
juratii raspundeau negativ in detrimentul intereselor socie-
tatii.
Acest sistem al chestiunei unice complexe, sustinut de
Oudart iii observarile sale asupra codicelui penal, de Curtea
de casatiune francezä in parerea data asupra legislatiu-
nei penale, si de Ministral de justitie in darea de seama (64),
prezinta atat de mari inconveniente, incat jurisprudenta in
mod constant si pretorian a introdus diviziunea chestiunilor,
care mai tarziu a fost consfintitä chiar de legiuitor.
695 Legea din 13 Mai 1836, a adoptat un sistem mijlociu,
care exclude chestiunile complexe, si care a trecut si in le-
gislatiunea noastra. Asupra lui trebue sa intram in ex-
plicari mai amanuntite, de oarece e in vigoare atat in Fran-
ta, cat si la noi.
Art. 361 pr. pen. zice: Chestiunea ce rezultä din ac-
tul de acuzatiune se va pune in termenii urmatori. Acuzatuj
este culpabil ca faptuitor al cutarui omor, cutdrui fart, sau a
oricarei alte crime, in toate circurnstantele cuprinse in re-
zumatul actului de acuzatiune?"
S'ar parea dupg acest articol cä chestiunea e corn-
plexa, fiindca el a ramas astäzi redactat tocmai cum era
in redactiunea sa din cod& de procedura penala din 1808,
cand era in vigoare sistemul chestiunei complexe. Insä, in
ceeace privete scuzele, chestiunea priceperei si circumstan-
tele agravante rezultand din desbateri, nici o indoiala nu
poate sä fie ea ele trebuesc puse prin intrebari separate de
qarece legea spune formal acest lucru, in art. 362 si 363
pr. pen.

64) Oudart: N'est-il pas temps enfin de seamier le joug d'une

méthode trompeuse, ininfelligibile, et de faire a la simple et droite raison
des jurts, comme ont toujours fait nos maitres cette question unique :
L'acousé est-il coupable?"
Proiet de code criminel: v. LXVII;; ;confr. pentru curtea de casa.-
/lune ibid. p. 194 bis si ventru ministerul de justitie, ibidem. Ix 221 si 224.

www.dacoromanica.ro
 323

Quid despre circumstantele rezultand din actul de acu-

zare? Doctrina i jurisprudenta, atat francezd cat si roma-
nd, admit cd chiar circumstantele agravante i scuzele care
rezultd din actul de acuzare, vor forma chestiuni separate,
desi articolul 361 pare a spune contrariul; i aceasta pentru
ca. in acest caz este identitate de motive, spre a da putintA
juratilor sà raispundd asa cum le este credinta, ceeace nu e
cu putintai and chestiunea e complexA, fatd cu obligatiunea
legei ca rdspunsul juratilor sà consiste din da sau nu, si din
repetarea intrebdrii puse (65).
Trebue Insd sal spunem cd dacä circumstantele noi sau
modificArile care rezultd din desbateri pot formà chestiuni
separate, chiar dacd ele ar da faptei o altà calificare, insd
juriul nu poate fi intrebat despre alte fapte, fapte noi, care
ar rezulta din desbateri (65 bis). Aceastd solutiune e incon-
testabild, i rezultd din principiul cd fapta judecatA de jurati
trebue sà fi trecut prin instructiunea prealabild si rezultd
prin a contrario si din textul art. 36Z, si 363 pr. pen.
6951 Sistemul legiuirei noastre ea si cel din legiuirea Iran-
cezA este expeditiv dar nu poate fi socotit ca un sistem fe-
ricit pentru buna impArtire a dreptdtei.
A concentrà inteo singurd chestiune existenta infracti-
unei, existenta iinputabilitàii, existenta culpabilitAtii si e-
xistenta responsabiltAtii este desigur prea mult. fle aceia
verdictele juratilor sunt adevdrate enigme.
Noi credem cd tot sistemul descornpunerei in cel putin
trei chestiuni principale, sistem adoptat si de codul de
65) De exemplu CUM ar puteh faspunde cu da sara nu, repetand
intrebarea, un juriu cand e intrebat: acuzatul e -culpabil cAl a omorAt cu
'precugetare pe Primus, in cazul CAM este de pärere cà acuzatul e vinovat
de omor, insA nu ou precugetare? Evident cA dacA ar aveA drept sa( inter-
caleze cuvintele insd nu, in intrebarea pusA, ra'spunsul ar fi cu putintA, dar
iuratii n'att drept sä schimbe intrebArile ai numal sä punl in fnuntea lor
un da sau nu.
65 bis) S'a decis cà presedinteIe Curti cu juraf ate pune juratilor
chestiuni i asupra laptelor ce reaulta din desbateri, ce stau In) legAturA cu
faptul principal si tind a-CI ingreuna sau usurA sau/ modifica, cu conditie insal
ca aceste chesthmi sl nu fie streine faptuflug principal, cu alte auvinte sA rim
fie decat o modificare a acuzatiunei cuprinse in decizia de trimetere, far nu
se rezulte dintr'insele o acuzatiune diferitA (Cas. II, 1226 din 7 Mai 1924,
Jurisprudento Genera Id 1924, sp. 1391, pag. 749.

www.dacoromanica.ro
 324

proc. pen. italian din 1913 este eel mai recomandabil. Pri-
ma chestiune trebue sa se rapoarte la existenta faptului, a
doua la existenta imputabilitatii si a treia la aceia a culpa-
bilitatei.
Obiectiunea ca in procesele cu multi acuzati i multe
fapte, chestionarul ar cuprinde pagini intregi, nu este de na-
turd a discredita un sistern rational. In primal rand justitia
dacd trebue sal fie promptä nu inseammä ea are a fi i pri-
pita, in al doilea rand cazurile cu acuzati prea numerosi
fapte prea multe sunt asa. de rare thick nu conteaza.
De lege ferenda daca nu se va admite conlucrarea Curtii
cu juriu in privinta judecarei in fapt i aplicarei pedepsei si
va ramane sistemul chestiunilor ,atunci credem ca trebue sä
se adopte chestionarul descompus (a).
696 Dar and este chestiunea complexa?
Ea este in mai multe fehiri, noi vom cità cateva cazuri
si exemple.
a) Este intrebare complexa cand e cumulativa sau al-
ternativä in privinta faptelor.
De exempla Primus a comis un omor i o talharie (cu-
mulativ)?, or Primus a comis un omor sau o talharie? Dea-
semeni cand s'ar intreba. daca Primus e culpabil ca autor
sau complice?
Inconvenientul unor atari intrebari este cd majoritatea
ar puteà sa rezulte din doua minoritati, de pilda daca 4
sunt de parere cä Primus a comis omorul (8 contra), iar 3
ca.' Primus a comis talhäria (9 contra), negresit ea la in-
trebarea daca Primus a comis un omor sau talharie vor
r5spunde 7 afirmativ, desi majoritatea juratilor e de pa-
rere ca acuzatul n'a comis =or si iarAsi majoritatea C n'a
comis talharie.
b) Este deasemeni chestiunea comrplexä in privinta per-
soanelor cand se cuprind mai multi acuzati intr'o intrebare,
a) Vezi asupra chestiunilor la jusatl: Garrand. Tralté d'Instr. brim. IV,
p. 333 si unm.; Nougteer, Cour d'assises, vol. IV p. 580; P. 1-10e, Instr.
crkn. VIII, p. 18 si tam.; Manzini, Trattato di pr. pen. II, p. 476 si urn: G.
Selma, La proposizione dello questioni al giuratil Milano, 1908; G Guidi,
Le questoni ai Giurati, Roma, 1908; Ch. Marcy, Reeuell des qualifioations et
questions d'assises. Paris, 1925; S. Ranieri. La proposizione delle 'question!
ai criurati, Roma, 1926.

www.dacoromanica.ro
 325

die cumulativ, fie alternativ. De exemplu: Primus $i Secun-

odus (cumulativ), or Primus sau Secundas (alternativ,) au
omorit pe Tertius? Deasemeni daca se intreaba Primus a u-
=cks (66) pe Secundus i pe Tertius, or a ucis pe Secundus
:sau pe Tertius ?
c) Gaud in intrebare se cuprinde fapta principala pi
.circumstanta agravantä, de exemplu omorul §i premedita-
-tea or pandirea (67). Nu este insä trebuinta a se pune sepa-
rat cauza de neculpabilitate (de ex. nebunia) (68), or fapta
justificativä (de ex.: legitima aparare) ca chestiune separa-
ta, de oarece aceste chestiuni infra in chestiunea principala:
.este culpabil (69). Evident ea nebunul poate savarsi material
omorul, insä el nu e culpabil; fiindca ii 1ipse.5te elementul i-
material.
d) Cand in aceiasi chestiune.se pun doua circumstante
agravante.
e) cam se pune o scuza i o circumstanta agravanta
impreunä cu fapta prineipala sau cu chestiunea de pricepere.
Ne marginim la aceste cazuri i exemple, care se pot
inmultl la infinit.
Asupra chestiunilor complexe vom observa ca nu price
mchestiune care se poate descompune e chestiune complexa,
liindcà altfel omuciderea voluntara ar fi chestiune complexa,
66) Cestiunea daca o persoana a dat dovituri cari au cauzat moartea
ml A si B e o cestiune comodexa care atrage casarea. Cas. II, 2030 din
12 Sept. 1906. 1906, C.. jud. 1906, Nr. 75.
67) Premeditarea si pandirea fiind agravante diferite trebue pentru
-fiecare pusa chestiune separata, Cas. II, 412 din 26 Feb. 1913, Curierul Ju-
diclar 1913, Nr. 34, pagina 408.
68) Pentru nehunie nu trebue cestiune separata la jurati, flindca) intra.
in cestiunea principalt Blanche: Etudes II, Nr. 184 si jurisprudenta curtli
de cas. fr. Daca insä s'a pus na e cauzä de nulitate. Solutiune identica pentru
constrangere. Blanche: ibid. 11, N-le 211 si 212.
69) Deasemenea pentru degitima oparare nu trebue cestiune sepa-
-rata. olnsa Curtea de casatiune spune Normand :1 Traité, Nr. 1166
.cugetand ctr drept cuvant c juratii nu poseda totdeauna notianile juridice.
-ventnitandu-le de a discerne in cestiunea cuipaibilitfil dapta justificativa
-sau cauza de neculpabilitate, a decis cä presedintele curtii cu juratil ar pu-
tea, daca crede utid, sa puna relativ la o fapta justificatitva sau o cauza de
meculpabilitate, o intrebare specialä".
a pentru legitima ararare nu trebue cestiune separatt vezi la no!
G:as. (I, 123 din 20 Febr. 1895, C. jud. 95, Nr. 11.

www.dacoromanica.ro
 326 ----

deoarece se poate descompune usor in modul urmator: 1) A

ucis; 2) Cu vointa; 3) Era in stare de nebunie; 4) Era in
legitima aparare? (70).
Vom mai observa ca, in orice caz nulitatea unei ches-
tiuni complexe nu se poate invoch daca n'a prejudiciat pe
inculpat, adica dacd juratii au raspuns negativ. Deasemeni,
desi chestiunea e complexa, nu va fi nulitate daca juratii au
precizat räspunsul lor.
696 1 Viciul complexitätii nu conduce la nulitate atunci cand
cumulativitatea sau alternativitatea nu sunt de naturd a
conduce la consecinte juridice variate, adica oridecateori
raspunsul la cele doua ipoteze cumulative sou alternative ar
avea acelas efect ca si atunci cand s'ar fi raspuns separat la
fiecare ipoteza.
De ex.: art. 112 c. pen. vorbeste de cei cari au contra-
facut sau falsificat monede, deci se poate formula o chestiu-
ne cumulativä sou alternativä in sensul: Acuzatul este cul-
pabil ea a contrafäcut sau falsificat..." In acest caz desi e-
xistä o cumulativitate sau o alternanta, ea nu are nici o in-
fluenta asupra consecintelor ce vor deriva din räspunsul dat
de juriu, fiindca pedeapsa este aceias, indiferent daca a-
cuzatul a contrafacut si falsificat sau numai a contrafacut
ori numai a falsificat monete.
Tot astfel in caz de complicitate dna s'ar pune ches-
tiunea: Acuzatul este culpabil cd a ajutat 0 a asistat... sou
acuzatul este culpabil ca a ajutat sau a asistat..." cumulati-
vitatea sau altenativitatea nu vor atrage nulitatea chestiu-
nei fiindca ea nu inraureste cu nimic asupra consecintelor
raspunsului dat de jurati.
Deasemeni in caz de infractiuni continuate se vor pu-
tea concentra toate faptele in aceias chestiune din moment
ce ele sunt legate prin unitate de rezolutiune delictuasa, in-
truck consecinta juridica este aceias oricate din aceste fapte
s'ar verifica ca existente.
In fine ca regulà generala vom spune ca nu este sufici-
ent ca intr'o chestiune sa existe o cumulativitate sau o alter-
nativitate pentru ea acea chestiune sä fie vicia4'1. ci va tre-
70) Degois: Trait6, Ntr. 1864.

www.dacoromanica.ro
 327

bui sa se evidentieze ca daca. chestiunea ar fi formulata alt-

fel consecintele juridice nu ar mai fi aceleasi.
696 2 Chestiunile mai pot fi viciate din cauza iormuldrei lor
neprecise (perplexitate) sau chiar inconciliabile (contradic-
tiune) (a).
Va fi chestiune perplexa chestiunea in care faptul nu
este precizat in circumstantele sale, de ex.: Acuzatul a
comis candva wreun omor", sau 'acuzatul s'a Ifacut vi-
novat de vreun f apt penal". De asemenea este perplexa
cliestiunea in care intrebarea este formulatä asa fel incat
oricum ar räspunde juratii, raspunsul lor ar fi echivoc, de
ex.: Acuzatul este sau nu vinovat, etc....".
In fine chestiunile mai pot fi viciate din cauza termeni-
lor exacti dar cu o semnificatiune technica juridica alta de-.
cat cea vulgara, intrucat poate creia in mintea juratilor con-
fuziune. Si in acest caz avem viciul perplexitätii.
Chestiunea poate fi contrazicatoare fie in mod intrin-
sec prin felul in care este redactatd; De ex.: Acuzatul este
culpabil ca din imprudenta a comis omorul cutare (ori omor
inseamna omucidere cu vointa). Chestiunea mai poate insa
fi contrazicdtoare si in raport cu celelalte chestiuni, asa fel
incat raspunsurile juratilor oricari ar fi nu s'ar putea con-
cilia.
696k3 Viciile derivate din complexitate, perplexitate sau con-
tradictiune nu se acopera prin aceia ca. acuzatul nu a ridi-
cat obiectiuni la fond in contra unor atari chestiuni neregu-
lat formulate. In adevar, dupa." cum vom vedea, cand vom
orbi de verdict, aceste vicii nu ating numai chestionarul,
ci insasi verdictul. Va fi deci suficient sä se evidentieze ea
exista viciul si ea el este din acelea cari dacal n'ar fi exis-
tat solutiunea pricinei ar fi putut fi alta.
697 Cdte chestiuni se pot pizne juratilor asupra unei singu-
re fapte, comisd de o singurd persoand?
Evident cä, daca sunt mai multe persoane date in Jude-
cata pentru mai multe fapte, numärul chestiunilor, desi nu
poate fi atat de mare ca in timpul codicelui din 3 Brumar

a) Vezi V. Manzini, Trattato di pr. pen. II, P. 479; Vidal et Magnol,

Cours, P. 1010.

www.dacoromanica.ro
 3 28

an. IV, totqi ar puted fi destul de mare (71). Insd in cazu4

cand. e vorba de o persoana $i de o singurd fapta, se pot
pune cinci cestiuni la jurati, $i anume:
1) Fapta principalti (Hauptfrage) care va cuprinde in
fractiunea cu toate elementele sale. Acolo unde legea (là de
finitiune se admite de jurisprudenta francezd cd se va pune
definitiunea in locul calificarei juridice, fiindca juratii nu
sunt oameni de legi. Si, dacä relativ la tentativa se pune ju
riului o singurä intrebare, cuprinzand toate caracterele con
stitutive ale tentativei de crima, chestiunea nu este corn-
plexa (72).
In chestiunea principala se cuprind elementele constitu
tive ale infractiunei, adica elementele materiale si intentio
nate. In intrebarea: acuzatu1 este culpabil, in care cuvantut
culpabil dupà jurisprudenta franceza este sacramental se-
cuprinde atat chestiunea materialitatii faptei, cat si aceia
a existentei intentiunii, care este conditiune esentiald la
crime (73).
2) Circumstan(ele agravante, care rezulta atat din ac
tul de acuzare, cat $i din desbateri. Pentru fiecare circum
stanta agravanta trebue o chestiune separata, (73 bis) nu,
Insä si pentru recidiva, care nu se pune la jurati.
3) Scuzele deasemenea formeazd o chestiune separata;
la jurati, atat cele atenuante, cat i cele absolutorii (74).
71) De exemplu in afacerea bandei Pollet, and au lost clati in in
decatä 27 de aouziati pentru 110 infractiuni, a trehuit sä se punä de curtea,
cu jurati Pas-de-Calais, in 27 Iunie 1908, in total 996 de cestiuni. Degoisr
Trait& fp. 858, nota 1.
72) Blanche: Etudes T. I, Nr. 18, p. 41 si Inrisprudenta curtit de-
casatiune franceza citath de dansitt
73) Cas. IT, 2911 din 9 Noembr. 1912 ; Curlerul judrciar 1913, nr. 17,
pagina 253.
73 his) Preougetarea fiind o circumstanth agravantä, e casabilA de--
c'ziu.nea Guntii au jurati dac.5 nu s'a pus pentru ea chestiune separatil. Cas.
II, 2714 d'n 3 Noembrie 1915; Curierul Judlciar 1916, nr. 24, pag. 216;
S'a decis deasemenea cä circumstanta. agravanti a portuTui armelor
nu trebue sit fonmeze obiectml unei chestiuni aparte, fiinda Mc/ up text de-
lege nu impune obligatiunea preseclintelui Curtii ca s51specifice uneltefle aatF
instrumentcle on care s'a s5wirsit crima (Cas. IT, 1659 din 17 Iunie 1924,
Jarisprudenla Generald 1924, s1ta 1823, pagina 999).
14) Gurtea noastra de casatiune s'a exprimat gresit and a afirm.at
e5 scuze sunt numai imprejurärile care recline pedeapsa cant art. 245 c.

www.dacoromanica.ro
 329

4) Priceperea formeaza o chestiune separatá pentru

cazul când e vorba de im minor mai mic de 15 am, judecat
ide jurati. Art. 364 proc. pen., care spune acest lucru, e o
inadvertenta fata cu art. 62 c. pen., care admite ca poate
sa existe lipsd de pricepere numai p'ana la 15 ani, iar nu
pana la 16 ani, cum dispune art. 364. Prin urmare chesti-
cnea priceperei nu va fi pusä decât pana la 15 ani; in acest
-sens s'a pronuntat i Curtea noastra de casatie (75).
Inck despre intrebarea eine rezolvd chestiunea etatii
la Curtile cu jurati noi am examinat-o cand am vorbit des-
',pre etate (76).
Vom spune insa ca chestiunea etatii nu se poate invo-
,ca pentru prima owl In casatiune, Cand nu s'a adus nici o
4dovada inaintea Curtii cu jurati si mai ales in cazul cAnd
presedintele Curtei punând chestiunea dacd acuzatul are 20
grie ani, juratii au raspuns afirmativ (77). Bineinteles, ca
thestiunea aceasta nu se poate pune decal in cazul când
5unt complici majori fata, fiindcä altfel minorii se judeca
de tribunalele corectionale (78).
5) Chestiuni subsidiare rezultand din desbateri. De

nu si acelea care o l sa. dispara; prin aceasta afirmare s'ar ma calitatea

sde souza la numeronsele scuze absolutoril. Dealtimintrelea curtea de casacume
Nola sh spunk' numai cL pentru faptele justificative nu trebue pusa cestiune
-separata. Cas. II, 123 din 20 Febr. 1895 C. jud. 1895, Nr. 11.
Deasemeni Cas. II, 2318 din 10 Oct. 1908. Jurispr. 1908, p. 486 a decis
tea pentru dernenta nu trebue push cestiunea separath.
PreSedintele curtil cu jurrati nu e insä obligat subl pedeapsa de flu-
itate sa puna cestiunea scuzei decal cand a fost ceruth aceasta de neuzat.
-Cas. II, 1938, din 2 Iunie 1910. Jurispr. an. III, Nr. 25, p. 395. Ourtea e Insa
indrituith sa respingh cererea de a se pune chestiune pantru provocare, daca
apreciazh ea din faptele expuse nu ar rezulta vre-o violenth °richt de micia
4din partea victimei. Gas. II, 2090 din 7 Sept. 1912, Curierul ludiciar 1912,
No. 84, pagina 995.
75) Cas. II, 753 din 26 Mart. 1908, B. 556 si C. jud. 1908, nr. 37;
Las. II, 2077 din! 2 Id. 1909. Jurispr. an. II. NT. 25, p. 393. Desigur oh Ile-
:giuitorul traduchnd art. 340 C. Instr. crim. fr., a uitat c modificase art
s66, c. p. fr. Observam. ch aceasth inadvertenta se gaseste sf in cod. Pen.
-niilitar art. 192, unde mai este si nebagarea de seama ch se pedepseste si
sminerul färä pricepere.
76) Vezi acest Tratat, vol. I, Mr. 628.
77) Gas. II, 184 din 29 Febr. 1900. Curierul judiciar 1900, Nr. 26
:78) Cas. II, 184 din 29 Feb. 1900, Curierul judiciar 190q, NT. 24, p. 625.

www.dacoromanica.ro
 3 30

exemplu, dac a. din desbateri rezulta ca s'a dat o rea cali-

ficare faptei, presedintele poate spune ea chestiune subsi-
diara calificarea rezultand din desbateri (79).
Daca exista mai multe capete de acuzare asupra fieca-
rui cap se pot pune una sau mai" multe din aceste ches-
tiuni.
698 Circumstantele atenuante nu formeaza obiectul unei
chestiuni separate aciresata juratilor. Legiuitorul s'a ternut
ca juratii nu vor avea niciodata täria de a declara expres
ca nu le acorn, si de aceia s'a multumit cu neacordarea
lor tacità prin omisiunea de a le pronunta.
Legea impuné Insa presedintelui sub pedeapsa de nuli-
tatea verdictului, ca sà instiinteze pe jurati cà, dacä vor
crede cu majoritate de voturi Ca existä in favoarea acuzatu-
lui circumstante atenuante, ei vor puteà sa le declare (art.
365 proc. pen.) (80). Totusi, desi presedintele nu a vorbit
juratilor de dreptul lor de a acorda circumstante atenunante,
nu este casare daca juratii dela sine le-au acordat (81 si
81 bis).
699 Asupra punerii chestiunilor la jurati, mai avem Inca
vre-o cateva observatiuni de Mut.
Chestiunile trebue sä fie puse in conformitate si repro-
duand exact dispozitiunile deciziunei Camerei de punere
sub acuzare, care, dupa cum zicea. Treilhard e adevaratul
regulator al chestiunilor. Ele se pun de presedinte, care tre-
bue sa evite complexitatea, si care poate in interesul clari-
t5tii sa le divida desi nu sunt divizate In actul de acuzare
ori in deciziunea Camerei de punere sub acuzare (82). Chiar
chestiunea culpabilitatei se poate separa pentru claritate

79) Proc. pen, germ. par. 296. Vezi asupra oestiunilor subsidiare, Nr.
919 !iota 1.
80) D. Cuculi : op. cit. Nr. 399.
81) Normand : Traité Nr 1169.
81 bis) S'a decis astfel eA nici un text de lege nu impune juriului o-
bligatiunea de a se pronunta asupra circumstantelor atenuante. pe care le-
gea le lasA 1 suverana br apreciere (Cas. T1, 1769 din 25 lunie 1924, jails-
pruden(a generald 1924, sp. 2059, pag. 1137).
82) Cas. fr. 15 Dec. 1898. S. P. 1900, 1,,375 si nota; 29 Dec. 1899. S.
P. 1902 1, 541.

www.dacoromanica.ro
 331

(83), caci legitorul pardsind sistemul divizärii chestiunilor

a facut aceasta in interesul usurdrii judecatei (83 bis).
Chestiunile trebuesc redactate in f apt, iar nu in drept,
spre a putea fi intelese de jurati. De exemplu nu se va in-
tiebà de omor, care are un inteles juridic, ci de amucidere
cu vointa. (84). E firesc lucrul acesta, cand vom cugeta ea
juratii, in general nu au cunostinte juridice, cu atAt mai
mult Ca recuzarile au in general de rezultat ea sa scape pe
avocati i pe oamenii cu oarecare pozitiune sociala de sar-
cina de jurat.
Presedintele trebue dar sa evite chestiunile juridice sau
technice, sau cel putin sa le talmaceasca pe intelegerea jura-
Won Presedintele voind sà intrebe de exemplu de o tenta-
tivä de crima va pune chestiunea astfel: Primus e culpabil
de tentativä de crima, care manifestata prin inceput de exe-
cutare, n'a produs efect din cauze independente de vointa
autorului?
Cu alte cuvinte chestiunile trebue sä fie redactate ast-
fel itick sä separe chestiunea de drept de chestiunea de
fapt, si sä pund juratilor numai chestiunea de fapt, prese-
dintele va fi inspirat de actul de acuzare, care si el se in-
temeiaza pe deciziunea Camerei de punere sub acuzare. De

83) Gas, fr. 10 Ian. 1834. S. P. chr. Vidal: Cours Nr. 861, nota 1.
83 bis) S'a decis astfel eä dividerea chestitmilor puse juratilor este o
slmpla formalitate 1sat presedintelui Gurtei eu jurati. i dad el nu este
tinut nici sä o motiveze, nici sal o sivpue judecatii Gurtei (Gas. II, 851 din
1924, Jarisprudenta generald 1924, sp. 969, 522; in acelas sens Gas. II, 1225
din 7 Mai 1924, Jurispruden(a generald 1924, sp. 1389 pag. 748).
Deasemenea dispozitiunea art 361 pr. pm de a pune cestiunea de
-culpabilitate in tcate circumstantele din actud de acuzare rui esfe prescrisa
de lege sub pedeapsa nulittii, ci este suficient ea ea sa fie formulata In
-chiar termenii legii (Gas. II, 1769' din 25 Iunie 1924, furispruden(a generald
1924, sp. 2060, pag. 1132).
84) Degois Traité NT. 1863, care intra in amanunte spre a dovedi
acest lucru incontestabil care e baza institutiunii juratilor. Gaud e voirha
de o tentativa, cestiunea daca acuzatul e culpabil de tentativa de ornor este
o cestiune de drept, care nu trebue .pusä juratilor, ci trtbue sa se arate ele-
mentele tentativei prevazute de lege. Gas. fr. 23 Sept. 1825, 23 Iunie 1827.
S. P. chr.; 27 Ian. 1885, Bul. 41; 29 Mai 1897, B 194; D. 98, I, 63. Dease-
menea la cornplicitate trebuesc puse elementele complicitatii. Gas. fr. 20
lunie si 3 Dec. 1835. S. P. chr.

www.dacoromanica.ro
 332

asemenea va tine seama si de desbaterile din sedinta Curtegt

cu jurati.
In caz de a se ivi vreun incident in privinta punerei .
chestiunilor, el se rezolva de Curte, adica de presedinte si
de asesori (85).
699' Chestiunile formulate de presedinte trebuesc, inainte de
a fi inmanate juratilor, sa fie cetite in sedinta publica sau
cel putin comunicate pärtilor. Aceasta formalitate fiind e--
sentialA pentru exercitiul dreptului de aparare ea can.' at
fi observata intotdeauna, omisiunea sa aträgand nulitatea-
Aouzatul, Ministerul public, partea civil, juratii sf
chiar asesorii Curtii pot face observatiuni cu privire la le-
gularitatea i temeinicia chestionarului formulat de prese-
dinte.
Daca nu se face nici o observatiune chestionarul ra-
mane definitiv. Daca se fac observatiuni si sunt adrnise de-
parti 5i de presedinte, atunci chestionarul va fi modificat In'
sensul acelor observatiuni. In fine daca observatiunile aduse
nu sunt gasite temeinice de presedinte sau de una din partr
si se produce discutiuni asupra admiterei lor, atunci revine-
Curtei ea sa rezolve acest incident si sä decida mentinerea
sau modificarea chestionarului (a).
699 2 Legea de procedura penala prin art. 362 si 363 mai:
ingaduie sa se formuleze si alte Intrebari decat cele calf
sunt impuse de actul de acuzare, intrebari cari iau denumi--
rea de chestiuni subsidiare (b).
11..
85) D. Cuculi : op. cit. Nr. 334 si cas. II, 25 August 1880. Proectull
de proc. pen. italian dispune ca redactinnea cestiunilor sa. se faca de pro
curer si sa se desbata de aparare si de acuzare si s deci1 a. de curte. In
impartanta sa opera asupra procedurei penale $1 evolutienilor sale. d F.
Manduca sustine acest sistem. Cod. de proc. pen. germ din 1 Fehr. 1877, e-
en malt mai bine redacta in ceeace prive,ste materia punerii cestiunilor Ia
jurati. Ne multumim sa spunem cL vorbind de cestiunea principaIa el cere-
ca sä se arate caracterele constitutive ale infractiunii, ea' prevede 00/1111111-
cares l desbaterea cestiunilor puse de presedinte, cestiunile subsidiare, Sr
In sine, prescrie instruirea juratilor cu cunastintele juridice necesafe la re-
zolvarea intrebarior puse.
a) J. A. Roux, Cours, p. 705; Nouguier, Cour d'assises, IV. Mr. 2785:
F. Nene, Instr. crim. VIII, Nr. 3722: Garraud, Traité d'instr. Grim. IV, p. 337.
b) Despre chestiunile subsidiare vezi Garraud, op. cit. IV, p. 345 54
arm.; P. tielie, op. cit VIII, Nr. 3624.

www.dacoromanica.ro
 333 -
Chestiunile subsidiare sunt bazate intotdeauna pe cir-
cumstantele noui date la lumina cu ocaziunea instructiunei
orale sau puse in discutiune de parti, deci circumstante ne-
deci a pedepseii sau pot atrage beneficiul vreunei scuze.
Circumstantele noui pot fi de naturd a agrava sau a u-
urà acuzatiunea determinand o modificare a calificarei
deci a pedepsei, sau pot atrage beneficii vreunei scuze.
Aceste circumstante noui pot rezulth fie din simple as-
pecte noui a faptelor deduse in judecata, fie chiar din fapte
noui. Deci catä a se deosebi faptele noui cari constituesc in-
fractiuni distincte i, cari nu pot fi judecate intrucht Curtea
cu jurati nu a fost sesizata cleat cu judecarea faptelor arà-
tate in decizia i actul de acuzare, de faptele noui cari con-
stituesc o circumstanta a faptului incriminat determinand
modificarea calificarei sau a pedepsei acestui f apt. De ex.:
dacd cu judecarea unui omor se constata cu ocaziunea des-
baterilor cal acuzatul a mai comis un alt omor, vom avea
un fapt nou care constitue o infractiune distinctä ce nu poate
fi judecata de odata cu faptul care face obiectul pricinei.
Dar dacà s'ar constata ca acuzatul a mai incercat cu pu-
tin timp inainte de comiterea omorului sa ucida pe victimä,
acest f apt nou va puteà fi judecat fiindca et e de naturd a e-
videntia premeditarea deci o circurnstanta agravanta a
faptului dedus dela inceput in judecatä.
Tot astfel dacä intr'o acuzatie de talharie s'ar stabili din
desbateri ca au existat rele tratamente, desi este un fapt nou
el constitue o circumstanta agravanta. a faptului initial, (art,
318-9 c. pen.) sau and s'ar constata Ca omorul a fast pre-
cedat, insotit sau urmat de alta crima (art. 234 c. pen.) si
altele.
6993 Chestiunile subsidiare vor putea fi puse din oficiu de
presedinte sau vor putea fi cerute de acuzat, de Ministerul
public, de partea civilä, de jurati si uhiar de asesori.
Dacä presedintele gaseste cererea de a se formula o
chestinne subsidiara ca intemeiata, atunci va insera in ches-
tionar i acea chestiune, daca insa se naste discutiuni fie
intre Orti, fie l'nfre presedinte si päri, soiutionarea inciden-
tului va reveni Curtii.
Cu privire la felul in care presedintele si Curtea au a
se pronunta asupra cererilor de a se formula chestiuni sub-

www.dacoromanica.ro
 334 -
sidiare trebue sa deosebarr intre circurnstante cari au ca e-
fect schirnbarea calificarei, sau agravarea pedepsei i cir-
cumstantele cari constituesc o scuza legala.
699 ' Când se cere a se formula o chestiune subsidiara ba-
zatä pe o circumstanta noua care ar schimba complect Ca-
lificarea sau care ar fi de natura sa agraveze on s usu-
reze calificarea initiald, presedintele are toatä latitudinea
de a aprecia dacd din desbateri a rezultat sau nu cea cir-
cumstanta i ca atare Sä admità sau sä respinga formularea
chestiunei subsidiare.
Numai atunci cand presedintele recunoaste ca acea cir-
cumstanta rezultä din desbateri dar el sau una din .parti
contesta cä ar putea formula obiectul unei chestiuni sub-
sidiare, va reveni Curti sä solutioneze incidentul.
Asa dar presedintele va putea refuzh punerea unei
chestiuni subsicliare declarând pur i simplu Ca circumstanta
pe care se sprijina nu rezultä din desbateri. Curtea in schimb
va trebui sà motiveze dece o circumstanta rezultata din
desbateri i recunoscuta ca atare, a lost sau nu de natura a
conduce la o chestiune subsidiara, oridecdte ori s'a produs
un incident cu privire la formularea chestiunei subsidiare.
6995 Cand este Irish' vorba de scuze legale, legea a limitat
puterea presedintelui. Acesta nu mai poate refuza punerea
unei chestiuni subsidiare cu privire la scuza propusä pe mo-
tiv ca ea nu ar rezula din desbateri, ci el va examina nu-
mai daca in drept acea scuza constitue sau nu o scuza le-
gala. In caz ca scuza propusa este legala atunci presedin-
tele va trebui sa formuleze o intrebare cu privire la exis-
tentei, sub sanctiune de nulitate. Daca insä scuza nu are
caracter legal atunci presedintele o va respinge motivând de
ce nu poate avea acest caracter.
Simpla afirmatiune ca scuza propusä nu este legald nu
poate fi suficienta, decat daca din insasi felul in care ea a
fost propusa rezulta acest lucru. De ex.: daca s'ar propune
sä se pund o chestiune subsidiard cu privire la starea de
bete, sau la legitima aparare, ori la iresponsabilitate, de-
sigur c nu mai este nevoie de o motivare, fiind evident ca
aceste stari nu constituesc scuze atenuante, ci' cauze cari, in
certe conditiuni inlatura incidenta legei penale i deci infra
in chestiunea principala de culpabilitate.

www.dacoromanica.ro
 335

699 6 Art. 636 pr. pen. vorbe$te insa" de scuzele legale pro-.
puse de acuzat, deci pentru cele propuse de partea civila
sau de Ministerul public se vor aplica normele generale pri-
vitoare la chestiunile subsidiare despre cari am vorbit la
numdrul 699.
$i in privinta scuzelor dacd s'ar ivi vreun incident con-
tencios, rezolvirea acestuia va reveni intregei Curti. De
ex.: se invoaca inteun paricid, scuza provocarei $i se cere
formularea unei chestiuni asupra acestei scuze legale, Minis-
terul public se opune pe temeiul art. 252 c. pen. care pre-
vede ca paricidul nu este niciodata scuzabil. Acuzatul sus-
tine la rândul sdu cd paricidul s'a comis in momentul sur-
prinderei in flangrant delict de adulter in casa conjugala
(art. 253 c. pen.) $i cä deci scuza este admisibild. Inciden-
tul va fi solutionat de Curte iar nu de presedinte singur.
699 ' In contra solutiunilor pe cari presedintele sau Curtea
le-ar da asupra obiectiunilor aduse cu privire la formularea
chestiunilor puse juratilor, sau asupra propunerei de ches-
titan subsidiare se va putea face recurs odata cu fondul fie
pentru nemotivare, fie pentru omisiune esentiatd, fie pentru
violarea legei. In ceeace priveste insä motivarea in fapt a
solutiunei, ea scapai de sub cenzura Curtii de casatie, care
nu are a controla deck motivarea in drept.
In orice caz insä ce l. care se plânge in contra felului in
cari au fost formulate chestiunile sau asupra admitere" cr-
respingerei unei chestiuni subsidiare, trebue sä dovedeasca
un interes, adicä ea solutiunea pricinei ar fi putut fi modifi-
cata in cazul când s'ar fi procedat altfel.
700 Am spus ca presedintele trebue sä separe chestiunea
de drept de chestiunea de fapt si sä puna juratilor numai
chestiuni asupra faptelor. Toata institutiunea juratilor, de
la inceput chiar, s'a intemeiat pe aceasta separare a ches-
tiunii de fapt de chestiunea de drept. Ad quaestionem facti
non respondent Indices, ad quaestionem juris non respon-
dent Pratores (86).
In teorie, aceasta separatiune pare fireasca, lush" in rea-
litate adeseori ea e greu de facut. Pierantoni $i Pessina cari

86) Mittermater : Proc. pen. p. 424.

www.dacoromanica.ro
 3 36

sunt partizani ai juratilor, recunosc totusi ca o matematica

separare nu e totdeauna cu putinta intre fapt si drept (87).
De exemplu: Curtea de casatie francezd a decis ca ches-
tiunea de a se sti daca acuzatul era functionar inteo invi-
novatire de fals, e chestiune de drept care va fi rezolvata
de carte (88), totusi autorii admit ca chestiuna de etate si
calitatea agentului sau victimei sunt circumstante de fapt
a caror judecata apartine juriului, desi dansii recunosc ca
judecata acestor chestiuni cere adeseori rezolvarea unei
chestiuni de drept (89).
Deasemenea in caz de viol, chestiunea daca acuzatul a-
yea autoritate asupra victimei se rezolva de Curte (90), iar
chestiunea etätii se va rezolva de comisiunea juratilor (91).
Mittermaier critica aceasta separatiune intre chestiu-
nea de drept si de f apt, care spune Ca altädata a putut sa
fie rationalà, dar astazi nu mai este (92). Dánsul mai arata
ca in Englitera si in alte tad, se contesta atat de putin ca
juratii sunt si judecator ai dreptului, lomat in instructiunile
87) Aug. Plerantoni : Dell'abolizione della Dena di morte. Torino,
1865. p. 31, col. 2 ; Pessina, opusculi di diritto penale, NeapoIe 1872, p. 299.
88) Cas. fr. 20 Febr. si 25 Apr 1879, S. 81, I, 286. Deasemeni 31
Marte 1882.
89) Villey : Precis, ed. V-a, p. 357.
90) Cas. fr. 2 Aug. 1878, P. 79, 71.
91) Cas. fr 7 Apr. 1898, S. P. 99, I, 208.
92) Mittermaier: Op. cit. p. 552. .,Cceace e un izvor Pe abuzuri in
Englitera, e parerea raspanditar printre jurisconsulti, ea n'ar avea Mniul de
rezolvat decal puncte de f apt, pe cand cestiunile de drept ar apartine ex-
clusiv judocatorului....
,Aceasta parere atat de gresitä, luatil intr'un sens radical, a fost pri-
mita in Franta si in mai multe legiuiri germane, in care s'a interzis, s'a
restrfins in marginlle cele mai stranse facultatea de a ouprinde punctnl
de drept in oestiunile ce se pun.
Acest punct de vedere gre..$it pravinc din o predominare excesiva
a spiritului conservator .$1 din respectul traditiunilor In Englitera, si din
cauza lipsei studiilor aprolundate asupra istoriel dreptului. In timpul cand
juratil de judecata aweau numai, rpropriu vorbind, caracterea de martori, se
puteA foarte bine admite a ei sa so explice numai asupra cestiunilor de
fapt, dar mice jurist, oricat de putin instruit asupra istariei, nu poate sal ig-
nareze cA aceste idel vechi au disparut do mult. kr caracterul de judecator
fu recunoscut juratilor $i ei exprimara verd'ctul lor prin formula culpabilis
est (guilty). Cestiunea intreaga a culpabilitatii, sl prin urmare criminalitatea
actului facand obiectul acuzarii, fu de atunci deferita judecaril kr".

www.dacoromanica.ro
 337

lor, judecatorii explica juratilor, recurgând adeseori la e-

xemple pentru a fi mai deslusiti, dispozitiutile legei sau re-
gulele necesare contractate de practica judecatoreasca, pe
care le cred ca se aplica mai bine afacerei (93).
Din cauza ca aceasta separare nu se poate face totdea-
una cu usurinta, cand chestiunea de drept nu se poate sepu-
ra de cea de fapt, se admite ca" juriul va fi intrebat asupra
tutulor elementelor de fapt si de drept ale acuzarii (94).
7001 Mu lte din discutiunile ivite in practica cu privire la
chestiunile ce se pot pune juriului provin din gresita accep-
tiune pe cari multi autori si practicieni o dau termenuIui de
chestiune.
In materia de care ne ocupam termenul cnestiune are
sensul de intrebare iar nu de problerna. On and se vorbes-
te de chestiuni de drept i chestiuni de fapt la jurati in aceste
cloud fonnule termenul chestiune e folosit in acceptiuni de-
osebite. Chestiunile de drept sunt probleme de drept, pc
and chestiunile de fapt sunt intrebari asupra faptelor, asa
ca pretinsa antiteza dintre chestiuni de drept i chestiuni de
fapt este eronatä. Nu exista decat chestiuni de fapt fiindca
cele de drept nu sunt chestiuni (in intelesul pe care terme-
nul chestiune il are in aceastd materie), ci sunt probleme.
700 2 Chestiunile fiind niste intrebäri ele nu pot avea ca o-
biectiv decat ceea ce suporta o intrebare, cu alte cuvinte nu
8e poate formula o chestiune acolo unde existd o constatare
certa i irefutabila pe care nu o poate desfiinth un raspuns.
Deci nu se poate formula chestiuni asupra faptelor con-
statate prin acte autentice. De ex.: atunci cAnd etatea unei
persoane este constatata prin extractul de nastere nu pet
sä mai fie intrebati juratii daca acuzatul e major sau mi-
nor; sau atunci când se constata prin acte cä acuzatul este
fiul victimei, nu mai pot fi chestionati juratii asupra calitä-
Vi de fiu, sau in fine nu se pot formula chestuni asupra sta-
rei de recidiva, calitatii de functionar, etc., and acestea
sunt dovedite cu acte a caror forta probanta este indiscuta-
bila. Numai in lipsa unor atari acte juratii ar putea fi intre-
bati.

93) Mittermaier : Op. cit., p. 624.

94) Normand : Trait& Nr. 1142.

www.dacoromanica.ro
 - 338
Ori dispozitiunile de lege sunt, in materialul complex
asupra caruia cade opera judecatii, elemente autentic consta-
tate, deci niciodatä nu se va putea pune juratilor o intre-
bare in drept, fiindcd ar insemna sa trecem peste lege. Dar
se va spune: legea este uneori neclara si atunci inevitabil
nose chestiunile de drept.
Incontestabil cd existd chestiuni de drept, dar aci cu-
vântul chestiune are sensul de problemd, ori solutionarea
problemelor de drept revine Curtei iar nu juriului. Nicio-
data juriul nu va puteà fi intrebat care este solutiunea ce
cata a se da in drept cu privire la o dispozitiune de lege ne-
clara sau lacunara.
Asa dar repetam incaodata, nu trebue confundat sen-
sul termenului chestiune din procedura juratilor, cu sensul
termenului chestiune din vorbirea curenta unde are semnifi-
catia de problema; prima acceptiune nu este susceptibild de
formulele chestiune de fapt si chestiune de drept fiindca in-
trebarile puse juratilor nu pot purtà deck asupra faptelor,
dimpotrivä in a doua acceptiune aceste formule sunt la lo-
cul lor fiindca sunt problele cari au legaturd cu faptele dupd
cum sunt altele cari au legatura cu dreptul.
700 i Din cele expuse mai sus vom trage concluziunea ca se
poate lesne stabili un criteriu cu privire la continutul ches-
tiunilor ce au a fi pue juratilor.
Juriul poate si trebue sä fie intrebat asupra existentei in
fapt a continutului material si moral färd de care obiectivi-
tatea juridica a infractiunei nu se poate intregi, precum si
asupra existentei in fapt a continutului circumstantial de
care depinde justa incidenta a legei penale.
Dimpotriva nu vor putea fi intrebati niciodata juratii
asupra obiectivitatii juridice in sine a unei infractiuni, asu-
pra sensului si limitelor acestei obiectivitati, asupra cores-
pondentei dintre conceptul su abstract si faiptele constatate
si asupra consecintelor in drept a circumstantelor de fapt.
De ex.: Sä prestipunem ca X si Y au hotarit sa se si-
nucida si X si-a luat sarcina de a ramâne la urma obligan-
du-se ca in cazul and Y nu ar sucombh imediat sa mai
descarce in acesta un foc de revolver si apoi sa se sinucida
5i el. Y se impusca dar nu moare imediat, X mai descarca in

www.dacoromanica.ro
 - 339 -
el un foc de revolver si apoi se sinucide. Y moare, in schimb
X este salvat, dar e dat in judecata pentru omucidere..
Ei bine vor puteà fi intrebati juratii dacd X a tras in Y,
dacd moartea lui Y s'a produs din cauza glontului tras de X
sau din cauza celui pe care si-1 trasese singur Y, dacd a
existat intelegerea intre X si Y ea sd se sinucidd si dacd Y
convenise ca X sä mai tragd un foc, dad. X fusese sincer ho-
tärdt sä se sinucidd si el, etc.
Nu vor puteh Insd &a fie intrebati juratii dacd se consi-
dell ca omor : omuciderea cu consimtimAntul victimei, sau
dacä ajutorul la o sinucidere este sau nu pedepsit, sau dacd
faptul cuiva de a ardth eä este hotarit sä se sinucidd mt con-
stitue atunci când a determinat si pe altul sä ia o hotdrire
similard un caz de provocare, etc. Toate aceste probleme de
drept au a fi solutionate de Curte, care are dreptul sä ab-
solve chiar in caz de verdict afirmativ dacd constatd ed lap-
tele nu corespund obiectivitatii juridice a vreunei infractiuni.
700 ' Sunt probleme de drept si deci cad in sarcina Curtei
de a le rezolvâ toate cauzele de stingerea actiunei publice
(prescriptiune, amnestie, iertare, abrogarea legei). Juratii
vor puteh fi intrebati asupra datei and s'a sävdrsit in-
fractiunea, dacà exista indoiald, pentru a se stabili in fapt
timpul ce s'a scurs intre comitere si urmdrire, si deci dacd
in fapt s'ar puteh vorbi de prescriptie, ramdne insä Curtii
sd examineze dacd prescriptia s'a implinit sau nu, dad
ea a fost intreruptä sau nu. Tot astfel atunci când ar fi am-
nestiate infractiunile comise la o anumitä epocd, pot fi in-
trebati juratii dacd faptul pe care 11 judeca este sau nu co-
mis in acea epocd (atunci and este indoiald), dar va rd..
mane Curtei sä decidd dachl comis fiind faptul in epoca res-
pectivä beneficiazd sau nu de -amnestie.
700 ' In fine juratii nu vor puteh fi intrebati asupra rdspun-
derei civile a acuzatului sau a persoanele civilmente res-
ponsabile, asupra existentei daunei si cuantumului ei, Rind-
ca. juriul este instituit pentru a judech numai latura penald a
pricinei, nu si latura civild.
Implicit deci juriul nu va decide nici asupra restitutiu-
nilor, asupra proprietätei corpurilor delicte, asupra confis-
cdrei acestora si asupra cheltuelilor de judecata.
701 -- Dealtminteri, aceasta separare intre chestiunea de
drept si de fapt, care a fost atat de rnult läudata de parti-.
www.dacoromanica.ro
 340

zanii juriului in secolul al XVIII-lea $i la care atat de mult

tinea legiuitorul francez din 1808, constatandu-se cä rtu
este cu putinta sd fie totdeauna realizatä in practica, s'au
fAcut in Franta diferite propuneri ca &A se dea juratilor drept
$i in ceeace priveste aplicarea pedepsei. S'a propus aplica-
rea sisternului scabinilor, adica unirea i judecarea a magis-
tratilor impreuna cu cetatenii (95), de asetnenea de a se
face jaratii stapani ai pedepsei (96). Aceste propuneri (97),
facute de partizanii mentinerei juratilor, dovedesc cà toata
lumea recunoa$te cal institutiunea functioneaza ran, si cil
seamanä unei rnasini atat de rau construita incat, toate
repararile si modificarile alcatuirei sale, nu produc rezulta-
tul de a o face sa functioneze bine.
701 ' Sistemul wvinatului (a) adica a contopriei juriului cu
magistratii cari alcatuesc Curtea in sccpul de a judeca im-
preunä in f apt si de a fixa tot irnpreuna pedeapsa ca$tiga
astazi tot mai mult teren.
Astfel in Germania printr'un decret-lege din 4 Ianuarie
1924 s'a extins sistemul esevinatului care mai inainte era
aplicat numai la tribunalele inferioare (Schoeffengericht) a
fost extins $i la instantele apelative $i la Curti le cu jurati.
Astazi in Germania Curtea cu jurati este compusä din 3
magistrati $i 6 esevini (jurati) cari judeca $i aplica pedeapsa
impreuna. Procedura juratilor a lost abrogata, aplicandu-se-
$i Curtilor cu jurati procedura tribunalelor corectionale.
Tot un fel de esevinat este si sistemul asesoratului care
functioneaza in Algeria pe baza legei din 30 Decembrie 902,
dupà care Curtea criminala este compusä din trei magistrati
95) Cruppi : inteun raport la Societatea general:a a inchisorilor din
EranIa to sedinIa din 8 Nov. 1899. Rev. pen. 1899, p. 1174-11205 si Crulmfr
La Cour d'assises, Ch. XI, p. 308 si urm.
96) Se invoaca drept motiv ca precedent legile din 1824 si tam, far
ea exernplu Elyetia, Canton Geneva. Caroni!? Guyho : Les jurés. Paris,
1908 ,pag. 56.
In ace1as sens, G. Guihermet : Comment se font les erreurs judicial-
res. Paris (1910) P. 203.
97) Vezi aceste diferite propuneri si bibliografia in Vidal : Cams.
Nr. 792.
a) Vezi asupra esevinatuthi : Monicat, Le jury correct1orne1 et re-
chevinage, Paris ; S. Pappagelo, H verdeto tra mazistratura e gillria, Nea-
poll, 1903

www.dacoromanica.ro
 341

§i patru jurati (asesori) cari pronuntä impreuna hotarirea ir

pedeapsa. Un decret din 29 Decembrie 1922 a creiat un-
sistem similar i in Cameron. In fine un sistem asemuitor
exista aproape in toate coloniile franceze.
E§evinatul este deasemenea sistemul adoptat in can-
toanele Tessin §i Geneva.
702 -- ()data chestiunile scrise §i date in mana primului ju-
rat, preedintele in5tiinteaza pe jurati, ca votarea sä se fack
prin scrutin secret (98). Pe langä chestiunile la care are sa
raspunda juriul, legea prescrie in art. 365 pr. pen. sal se re-
mitä primului jurat actul de acuzare, procesele-verbale care-
constata infractiunea §i actele procesului afara de declara-
rile martorilor. Aceasta dispozitiune nefiind prescrisä sub,
pedeapsa de nulitate, chiar dacd nu s'au dat actele mai sus
mentionate, nu este casare, afara dacd acuzatul nu a cerut
acest lucru i Curtea l'a respins (99).
702 ' Chestionarul dat juratilor va cuprinde de reguld nu-
mai intrebarile puse In ordinea lor. Nu este insä caz de nuli-
tate dna indreptul intrebarilor s'ar gasi totodata repetate
aceste intrebari lasandu-se un loc liber pentru raspunsurile
rnonosilabice da sau nu.
De asemenea nu este caz de nulitate daca in frontis-
piciu chestionarului este trecuta. formula: Pe conViinrii $1
pe onoarea... etc." prevazuta de art. 372 pr. pen., i chiar
mentiunea cu majoritate de voturi", fiindca aceste decla-
ratiuni nu du valoare dec5t prin confirmarea pe care pri-
mul jurat o face cetind verdictul i subscriindu-l.
Aà dar, chiar dacd au lost scrise mai dinarinte aceste
declaratiuni, le-a in-fruit prin subscrierea sa 5i prin cspfir-
marea verbala Muth' in §edinta publica.
Chestionarul va fi semnat de presedinte in momental
preddrei lui catre primul jurat. Aceastä formalitate insa nu
este esentiala fiindca ea nil are alt soop deck de a Impie-
dicA substituirea altui chestionar. Ori din moment ce s'ar
constath o atare substituire, chiar daca chestionarul for-

98) Juratii pot voth in alb si votul in alb e s000tit dat in favoarea
acuzatului ; daa tpresedintele ar spune juratilor cA nu pot votà in alb,
el ar comite exces de putere. Gas. Ir. 17 Iul. 1590, S. 91, I, 377, P. 91, I, 855.
99) Normand : Op. cit. Nr. 1169.

www.dacoromanica.ro
 - 342 -
mulat de presedinte rm a fast semnat, Inca presedintele va
puteà declara Ca verdictul este neregulat prin schimbarea
chestiunilor, fie din oficiu, fie in urma atentiunei ce si s'a
atras de Ott.
702 a Asupra punerii chestiunilor la jurati contine pr. pen.
austr. dispozitiuni detaliate i dare (par. 316-323).
Dupa inchiderea procedurei administrarii probelor pre-
sedintele dupà consfätuire prealabila cu asesorii stabileste
chestiunile ce se vor pune juratilor. Sub pedeapsd de nu-
litate presedintele le va semna, va dispune citirea lor si la
cerere prezentarea lor in scris atat acuzatorului cat si apà-
rätorului.
Pärti le sunt indreptatite a propune modificarea ches-
tinilor i adaogarea altor chestiuni. Despre aceasta decide
Curtea imediat. Dacd s'ar fi modificat chestiunile ce se vor
pune juratilor, atunci chestiunile trebue sä se citeasca din
nou in redactarea lor modificata.
Verdictul juratilor formeazal baza sentintei Curtii cu
jurati in toate cazurile, in cari vinovätia sau nevinovatia
acuzatului trebue sà fie neaparat stabilitä. Necesitatea aces-
tei stabiliri i prin urmare si necesitatea formuldrii chestiuni-
lor catre jurati nu existä.
1) cand din desbateri reiese -ca dreptul Statului de a
pedepsi s'a stins din cauze de drept formal sau material
(retragerea acuzei, prescriptie, amnestiere),
2) cand din conditiunile legale pentru urmärirea pe,
nala ar H lipsit dela inceput fiindcd pracedura a fost in-
ceputd fara propunerea unui acuzator indreptätit sau a fost
continuata in contra vointei sale.
In aceste cazuri se pronuntä de catre complectul aseso-
rilor Curtei cu jurati dupà ascultarea partilor o sentinta de
chitare Fara' ca sä se adreseze chestiuni catre jurati (par.
317 pr. pen. austr.).
In privinta chestiunilor face legea doosebire in mod ex-
pres (par. 323 pr. pen. austr.). Intre chestiuni principale,
chestiuni suplimentare $i chestiuni subsidiare sau even-
tuale.'
702 " Chestiunea principalei este totdeauna formulata intea-
stfel: Este acuzatul culpabil, de a fi comis fapta, pe care se
bazeaza acuzatiunea ? Intr'o asemenea chestiune trebue sa

www.dacoromanica.ro
 343

se cuprinda toate elementele legale ale infractiunei si totde-

odata imprejurarile speciale ale faptei dupa loc, timp, obiect
etc. inteatata intrucat aceasta e necesar pentru desemnarea
precisd a faptei sau pentru hotarirea asupra pretentiunilor
de desddunare.
Daca s'ar fi afirmat. cä au existat atari conditiuni san
s'ar fi ivit imprejurari ce ar exclude sau ar desfiinta pe-
nalitatea, atunci se va formula o chestiune suplimentard co-
x espunzatoare acestei sustineri pentru cazul unui raspuns a-
firmativ la chestiunea principald.
Daca s'ar fi afirmat fapte, in urma cdrora presupu-
nandu-se exactitatea lor cel acuzat de o infractiune desa-
vArsità n'ar fi culpabil deck numai de tentativa, sau cel a-
cuzat ca autor ar fi de considerat numai ca complice sau ca
partas, sau in urma carora infractiunea imputatä acuzatului
ar cadea sub altä lege penalä, care n'ar fi mai asprä deck
cea indicata in actul de acuzatiune, atunci sä se formuleze
chestiuni corespunzatoare catre jurati. Chestiuni aceste se
pun, asa dara, numai pentru cazul unui raspuns negativ la
chestiunea principala si se numesc deci chestiuni subsidiare
sau eventuale (par. 323 pr. pen. austr.).
0 chestiune insä, in urma careia fapta imputatä acuza-
tului s'ar calificà ca o infractiune mai grava deck cea ara-
tatä in actul de acuzatiune, se poate formula numai cu con-
simtimântul acuzatului.
Refuzand el consimtimantul acesta sau gasind chiar ca
Curtea este necesar pentru pregatirea mai Nina a desbate-
rilor ea va putea rezerva acuzatorului urrnarirea pentru fap-
tele respective la propunerea lui ce trebuie sa o faca cel
tarziu inainte ca juratii sa se retraga spre deliberare.
702 " Circumstantele atenuante si agravante formeaza nu-
mai atunci obiectul chestiunilor catre jurati, cand existen-
ta unei atari imprejurari ar motivà conform legei o moclifi-
care a cuantumului legal de pedeapsä sau a genului pedep-
sei (par. 322 pr. pen. austr.).
Proc. pen. auStr. n'a adoptat deci sistemul francez con-
form caruia juratii au a raspunde clack' in general existä cir-
cumstante atenuante.
Inteadevar verdictul juratilor ca sunt circumstante a-
tenuante" nu poate fi de mare folos pentru o fixare justä a

www.dacoromanica.ro
 344

pedepsei, caci circustantele atenunante pot fi numeroase 5i

de diferitä calitate, iar Curtea e foarte bine in stare de a
le aprecia la fixarea pedepsei pe baza rezultatelor 5edintei
de judecata, din cari reiese evident, daca acuzatul poate
Inca n'a ajuns etatea de 20 de ani, daca a avut o viatä ne-
patata pand acuma, dacd a märturisit faptul, daca are pu-
tina inteligenta sau o educatie foarte neglijatä, 5i altele.
Proc. pen. austr. prescrie ca sentinta condamnatoare.
sa arate in motivarea sa, ce circumstarrte atenuante 5i a-
gravante au fost luate in considerare -(par. 270 cifr. 7 5i
par. 340 pr. pen.austr.).
702 '3 Conform proc. pen. austr. (par. 325 alin. 2) se vor pre-
da juratilor: actul de acuzare, obiectele de probare, procese-
le verbale asupra constatarilor oculare precum i celelalte
acte ale procesului afard de procesele verbale ce nu au fost
citite in 5edinta de judecata.
Neobservarea aceste dispozitiuni imperative nu este
pusä sub sanctiunea de nulitate. Este deci treaba partilor
de a supraveghea observarea ei 5i de a-5i asigura un motiv
de nulitate prin punerea propunerilor potrivite.
703 Deliberarea (100), pre5edintele ordona in tuna ca acu-
zatul sä se retraga. din sala de audienta, iar juratii infra in
camera de deliberare.
Dupa ce infra' in camera de deliberare, pre5edintele ju-
ratilor, care e cel dinai e5it la sort, ori acela pe care rau
ales juratii, cite5te instructiunea care e afipta In sala de
deliberare, 5i care, dupa cum am spus, ar fi trebuit sa fie
modificata in parte, daca nu suprimata In total, in urma
legei din 13 Mai 1836 (101). Legea spine in art. 367 pr.
100) In Ang fl'ia daza ifarpta e marturisita, nu mai judeca juratii, ci mrur-
turisirea c socotita ea un verdict.
Carrara : Program:ma, paragr. 1010, nota 1, spune ca deliberarca in
camera de consiliu are sens in Anglia, wide se cere unanimitate, nu ins5
in Italia, unde e destul o simPlA majoritate. Motivul de sigur ca nu e In-
temeiat, de oarece $1 judeca.todi carectionali &cid tot cu mejoritate, si to-
tusi n'meni n'aj pretins a retragerea in camera cc deliberare ar fi inutifg
Tot Carrara : Programma, paragr. 918, Nr. 7 spune : Sunt multi,
si eu sunt printre el, care ar voi ca fiecare jurat sa emitä convingerea sa,
(land votul imedit (fie chiar secret), f rà sä iasä din audiental $1 fIrä sa su-
fere Influenta unui jurist cu mare autoritate prin elocinja ori abilitate..
101) Degois : Traité, Nr. 1874.

www.dacoromanica.ro
 345

pen., ea juratii odatä intrati in camera de deliberare flu vor

comunica Cu, nimeni si nu vor esi din camera lor decat du-
pa darea verdictului, ea pune i o sanctiune de 500 lei, in
contra juratilor care nu ar observa aceastä reguld. In fapt
Insk aceste regule care odinioara se aplicau cu strajnicie
in Englitera, nu se aplica nici la noi nici in Franta (102).
704 Juratii delibereaza asupra fafptului principal si asupra
circumstantelor ce-1 inconjoark votarea se face prin scrutin
secret (art. 368-370).
In Anglia deciziunile se iau Cu unanimitate de voturi,
conditiune la care Englezii tin foarte mult (103), insa care
in realitate este un fariseism, fiindca de multeori aceasta u-
nanimitate este numai aparenta fiind silitä. Oudart in ob-
servärile sale asupra Codicelui penal a sustinut acelas sis-
tem pentru Franta, spunand ca: Unanimitatea este singu-
rä adevarata dreptate". El a insistat nmlt asupra acestui
punct, citand pe Adrian Duport, care a combatut sistemul u-
nanimitätii in Adunarea constituantä, si declarand cä obiec-
tiunile lui Duport sunt slabe (pe când in realitate ele sunt
foarte puternice (104).
In legea francezd din 1832 se cereau 8 voturi pentru
condamnare, ceeace a inmultit considerabil numärul achità-
rilor. In Irma atentatului Fieschi s'a propus majoritatea de
7 contra 5 pentru condamnare, pe care a combatut-o Ara-

102) Vezi Nr. 683.

103) .,Am fcst intristat, cand am väzut d curând, discutindu-se in-
telepciunea prindipiujul unanimitItit in hotaririle juratilor. Stralnii, care
n'au putut intelege sau care au cercetat rriu native s'stemttlui nostru asu-
pra juriului au socotit unanimitatea ca o patri, si ohiar ea ceva impractica-
bil si in privinta ratiunit, si Englezii adoptând cu usurint aceastà pkere,
au fost cu mgestrie a o propos/Mut in scrierile lor! 0 usearl consideratiune
va davedi intelepciunea i folosul particular al sistemului nostril, cum este
in abicei. flotgrarrea juriului nu e o aproximatie a adevänului, nici o deola-
rare de simplä probabilitate, ea e in sensul legii cupola adeveirului. Certi-
tudine si nu probabilitate, astfel e obiectul dedlaratiunii jurfulni... DaicI ins6
toti juratii sunt de aceeas arere, swift 12 contra C. ceeace d o ocrtitudine
matematica a rrectitudinei hothirkilor". Rich. Philipps : .09 cit., P. 379-381.
Pentru dificultMile in caz de neintelegere spre a obtine unanimitatea,
vezi Nr. 782 nota.
104) Observations sur le code criminel, p. LXIX i LXXVI.

www.dacoromanica.ro
 346

go, sub cuvant ca in acest caz va fi o eroare la 4 condamna-

tiuni (105).
Ni se pare absolut nerationald cererea unanimitatii la
jurati; and e vorba de 12 persoane cu mentalitäti foarte
diferite, alese prin tragere la sorti si neprofesioniste in ju-
decarea proceselor, unanimitatea nu poate fi reald ci rmmai
aparentä si prin siluire. Ea e chiar periculoasä, fiindca un
singur obstinat poate sa-si impund vointa sa majoritatii, in
paguba interesului apararii sociale Societatea cum cu
drept cuvânt observä E. Beaussire ar ramane färä apd-
rare, dacal ea ar subordonh actele de represiune realizãrii
unui ideal de certitudine... Societatea si-a indeplinit toata
datoria sa, când a luat toate precautiunile rationale contra
intamplarilor de eroare, färä a jertfi realitatea, neaparat im-
perfectd, si interesul public totdeauna necesar unei himerice
trebuinte de perfectiune" (106).
705 In legea noastra ca si in cea francezd deciziunile se
iau cu majoritate de voturi, iar in caz de paritate aceasta fo-
loseste inculpatul (107), afard dacd e vorba de circumstante
atenuante, s'a temut de abuzurile ce ar puteà face juratii ad-
mitându-le cu prea mare usurinta.
Oricare ar fi riumarul voturilor, chiar and exista pari-
tate or unanimitate, declaratiunea juratilor trebue sa spung
totdeauna c s'a dat cu majoritate, färà insa a arata nu-
mArul voturilor, aceasta sub pedeapsä de nulitate (108 si
108 bis).

105) Arago invoca antoritatea lui Condorcet si a lui Laplace, si a-

däoga ca dacli se va cere unanimitatea ca in Eng litena, perricolul de eroare
va fi de 8 la 1000. Madier de Mont lau protestSind, Arago i-a ra'spuns a de-
negarea lara' dovezi n'are nici o valoare in stiinth", e cal si cum s'ar pretilnde
ca paralaxa soarelui nu e de 8 secunde, ci de 6 ! 1. Cauviere : Discours, Rev.
pen. 1905, p. 886.
106) E. Beaussire Les principes du (bolt Paris 1888, p. 144.
107) Ca in toate1 legislatiunijie rvechi acesta e asà nannitul vot al Mi-
nervel, care se adaogA la voturiile favorabile.
108) Daca insa se spune Nu in unanimitate nu e trebuint5 de recti-
ficare a verdictuilui. Degois : Traité Nr. 1878. Observitm ch' citirea verdic-
tului poate sai" fie ilcutà si de un alt jurat, jar nu name de primul jurat
Cas. II, 1529 din 8 Iunie 1912. Curterul judrciar 1912, N. 64, p. 756:
108 bis) Odata ce in frontespiciul e scris c juratil au hotgrat cu
anajoritatea, rgspunsul se considera a fi dat cu major-Hate la toate ohes-

www.dacoromanica.ro
 347

Mai ciudata dispozitiune nu credem sa existe in in-

trega legislatiune! Dupa ce sile§te pe jurat sa spuna uneori
un neadevar, art. 372 alin. ultim dicteaza si formula solem-
nä a juramãntului pentru acest neadevar: Pe constiinta si
pe onoarea mea, inaintea lui Dumnezeu i inaintea oameni-
lor, declaratiunea juratilor cu majoritate de voturi este", etc.
Daca juratii ar fi o institutiune rationald, am putea in-
trebA. ce insemneaza acest juramant solemn pentru ca sa co-
munice un lucru decis intr'o adunare de 12 persoane?
Ce trebue juramantul primului jurat and toti colegii
sal sunt de fatd, i prin urmare chiar daca el ar voi sa spuna
un neadevar ceilalti jurati ar protesta?
In sfarsit ce insemneaza mimica cu mdna pe inimd",
si asteptarea ca presedintele sa-1 intrebe de rezultatul deli-
berarilor, cand e natural ca juratii 11 vor spune si Fara sa fie
intrebati?
Cu astfel de articol neserios s'au nascut discutiuni, ca-
re e rusinos ca au putut sa rapeasca timpul uneia din cele
mai importante atoritati judecatoresti din lume (109). Spe-
rdm ca.' in curAnd lumea se va mill de mentalitatea oame-
nilor dela finele secolului al XIX-lea, care au putut sä dis-

tlunile. Cas. II 1906 din 4 lull 1912, Curierul judiciar 1912, NT. 79, pag. 935.
S'a dcis insä cA un verdict declanat cu nnanimitatea de voturi in loc de
majordate de fvoturi este fnul (Cas. H, 1892 din 4 Julie 1924, Jurisprudenta
generald 1924, sp.,1719, pag. 937).
Tot cu privire la modua de pronuntare a juratilor jurisprudenta a IA-
cut interesante aplicatiuni, astfel s'a, decis cA este nul verdictul, dacA decla-
ratiunea referitoare la majoritatea de voturi, trecutA pe frontispiciul verdic-
tulul este scrisl au masina (Gas. II, 600, din 25 Febr. 1924, Jurisprudenta
generald 1924, sp. 801, pag. 426 ; cfr. Cas. IL 285 din 1 Iunie 1887, Bul. pag.
682; Cas. II, 1192 din 1924, Jurispruden(a generald 1924 sp. 22081 Pag. 1224).
Deasenbenea indreptarea Ida" sau nu" din verdictul juratilor nea-
probatA pm in. semnAtibra primulad jurat atrage nulitatea verdictului (Cas. Hr
195 din 30 lanuarie 1924, Jurispruden((' generald 1924, sp. 966, pag. 520).
In schimb stersAturi1e din verdictua juratilor cu mentiunea cA ele an
lost fAcute de primul jurat care le certificA alAturi de presedinte $1 grafter
tm poate atrage nulitatea verdictului (Cas. II. 1519 din 1924,Jurispruden(cr
generald 1924, sp. 1497, pag. 810).
109) Inaintea Curti de casatiune francezii s'au discutat cestiuni rela-
tive la punerea maul' pe inima. La noi deasemeni. C. Cas. II, 187 din 23
Ian. 1908. Jurisprudenta 1908, p. 24 a decis cli intreruperea putin a tinerii
manii pe inima nu atrage nulitatea verdictului.

www.dacoromanica.ro
 348

'cute serios dacd verdictul citit fail mana pusa pe inima,

este or nu este valabil si aceasta chiar inaintea unei Curti
de casatiune!
Se vor mai mira deasemeni nu putin cand vor sti ca
au existat legi in secolul XX-lea, care au irnpus oamenilor
ca uneori sub prestare de juramant sà spuna minciana ca
unanimitatea or partitatea este majoritate!
Institutiunea juratilor este ridiculd nu numai in fond dar
si in forme, poate mai ridiculd in forma decat in fond.
705 a Cod. austriac de pr. pen. cere pentru afirmarea ches-
tunii asupra culpabilitätii acuzatului o majoritate de doua
treimi adica. de 8 voturi, iar pentru afirmarea altor ches-
tuni numai simpla majoritate de 7 voturi (par. 329).
7051 Verdictul. Rezultatul deliberatiunei juratilor concretizat
prin efectuarea votärei cu scrutin secret, iar denumirea de
verdict (a).
Verdictul este actul cel mai important din procedura
Curtilor ou jurati fiindca el contine &Iva cum spune prof.
Manzini : manifestatiunea de vointä suverana care rezolvä
in mod incenzurabil chestiunile de fapt ale pricinei desba-
tute".
Art. 374 pr. pen. prevede ca: Declaratiunea juratilor
nu va putea. H supusa nici unui recurs.
Dar pentru a fi proteguit de aceasta norma, verdictul
trebuie sä fie clar, precis si complect.
De aceia sub raportul acestor oerinte putem intalni in
practica verdicte regulate si verdicte neregulate.
7052 Verdictul neregulat. Un verdict va fi neregulat oride-
cateori declaratiunile cari il compun sunt atinse de un viciu.
Viciul poate fi intrinsec atunci cand el ipriveste insesi ras-
punsurile date de jurati, isau extrinsec atunci cand este
datorit modului gresit in care au fost formulate chestiunile
puse juratilor. Si inteun caz si in altul verdictul este nere-
gulat, fiindca nu poate interveni un verdict valabil, suscep-

a) Asupra verdictului in genere a se vedea : Garraud, Traité d'instr.

crlm. IV, p. 408 si arm.; F. Helie, Instr. crim. VIII, p. 187 si arm. Ch. Nou-
guier. Cour d'assises, IV, nr. 660 si arm.; Manzittl, Trattato di proc. pen. II,
V. 490 si urm.; Is. Gregorl, Posizione e contenuto del verdetto del giurati,
Ascoli, 1924.

www.dacoromanica.ro
 349

tibil de a rezolvi pricina clar, precis si complect, acolo unde

s'a rdspuns gresit sau s'a Intrebat gresit.
705 Despre viciile verdictului rezultate din punerea gresita
a chestiunilor ne-am ocupat indirct atunci and am vorbit
de chestiunile complexe, perplexe i contrazicatoare (nr.
696-6968).
Aceste vicii din moment ce nu au lost relevate mai in-
nainte de a se preda juratilor chestionarul nu mai pot sa fie
invocate dupa aducerea verdictului. Asa dar chiar daca
presedintele sau Curtea vor sonstata din raispunsurile date
de jurati c chestiunile au fost rau puse, ei nu vor putea de-
clara verdictul neregulat, pentru a formula un nou chestio-
nar si a retrimite pe jurati sa delibereze a doua oara.
Aceasta solutiune se impune pe baza a cloud considera-
tiuni: 1) Din moment ce juriu a raspuns la chestiunile puse,
chiar cand acestea au fast gresit formulate, Curtea nu mai
poate verifica decat regularitatea raspunsurilor nu si a in-
trebärilor. Daca raspunsurile sant regulate, ele obligà pe
Carte i aceasta nu mai poate core o nona deliberare. 2) Da-
cà s'ar admite solutiunea contrail verdictul juriului ar putea
oricand sä fie nesocotit de Curte sub pretextul cä chestiunile
au lost gresit formulate, si astfel sa se provoace noui deli-
berari pand s'ar ajunge la un verdict care sä convinä Curtii.
Ash dar, dacd verdictul dat in atari conditiuni va fi ne-
gativ el va ramane perfect valabil. Daca insa verdictul va
fi afirmativ, atunci Curtea va avea latitudinea de a uza de
facultatea pe care i-o &à art. 375 pr. pen. si deci va putea
suspenda judecata, amanand cauza pentru alta sesiune. Da-
cä Curtea nu va uza de aceastä prerogativa, atunci acuza-
tul va puteh sä se planga in Casatie pentru viciile de com-
plexitate, perplexitate, ori contrarietate derivate din gre-
sita formulare a chestiunilor, vicii cari indirect fac ca si
verdictul sa fie neregulat.
7054 Cand Insä verdictul contine un viciu intrinsec, adica
raspunsurile sale nu sunt dare, precise si complecte, fie prin
aceia ca se contrazic, fie pentru a nu pot fi conciliate sau
nu rezolva in totul chestiunea, atunci dreptul de control al
Curtil devine legitim (a).
a) Asupra verdIctului neregulat i retrimiterei Iuratilor In camera de
deliberare, vezi: P. Mlle, Instr. calm. VIII, D. 20;; Garraud, Traitd d'instr.

www.dacoromanica.ro
 350

Prin acest control Curtea nu cenzureazd convingerea

juriului i deci parerea exprimata de el, ci regularitatea tOr-
malä a raspunsurilor sale.
Desi nici un text de lege nu preserie aceasta masura (b)
totusi ea se impune in mod rational si firesc, fiinded nu se
poate cere unei Curti sa se pronunte pe baza unui verdict
care nu rdspunde clar, precis si complect la chestiunile puse,
sau sä renunte la judecarea pricinei fiindca verdictul prin ne-
regularitatea sa nu poate conduce la cunoasterea exacta' a
situatiunei de f apt. Ori separatiunea de atributiuni intre
Curte i juriu, nu ingadue ca Curtea sä clarifice ea verdictul
neregulat judecand in fapt, ci dinpotriva aceastä separatiune
indatoreste pe jurati sa reia in discutiune faptele pentru a
ajunge la un verdict valabil.
Verdictul neregulat nu poate fi socotit ea un caz de in-
doialä si deci speculat in sensul formulei in dubio pro reo.
Indoiala din verdictul neregulat poate fi risipitä prin retri-
meterea juriului in Camera de deliberare; ori din moment ce
o indoiald poate fi curmatä implicit nu mai are ce cata re-
gula in dubio pro reo.
Desigur insa ca dreptul Curtii de a controla regulari-
tatea verdictului priveste numai acele verdicte cari contin
declaratiuni afirmative, sau afirmative si negative; un ver-
dict complect negativ scapd unui atare control, fiindca ne-
gatiunea dela chestiunea principalä era suficientd. Daca insa
raspunsul la chestiunea principala este negativ, dar juriu in
loc sa se abtinä de a mai examina celelalte chestiuni a ras-
puns la acestea afirmativ asa incat au dat loc unei contra-
dictiuni, atunci verdictul poate fi socotit ca neregulat i deci
juratii vor fi retrimesi sä se pronunte din nou (c).
cnirn. IV, p. 412 ; Ch. Nouguier, La Cour d'assises, N, 1). 6702 J. A. Roux.
Cours, p. 709; Vidal et Magnol, Cours, p. 1001; Be Wens, Instr. calm. beige,
art. 352, nr. 2.
b) Codu 1e proc. pen. german art. 309 confine o dispozifiune expres1
in acest serfs, v. Daguin, Code de pr. pen. allemand, p. 166. In Italia nere-
gularitatea verdictului este evitatä prin aceia c PresedinteIe participg la
deliberare asistat find de Ministerul public si apNrare, v. Manzini, Trattato
di proc. pen. II, p. 497.
c) Veil Cas. II, dec. 314 din 1925 in Curierul fudiciar, 1925, p. 148 cu
nota noastr5 V. Dongoror.

www.dacoromanica.ro
 - 351
7055 Un verdict este neregulat in primul rand atunci cand
in substanta sa el nu constitue un raspuns clar, precis si
complect asupra intrebarilor puse.
Viciul poate proveni fie din cauza ca verdictul este con-
trazicator, fie Ca este confuz, fie in fine necomplect.
a) Un verdict este contrazicator atunci and raspunsu-
rile date la chestiunile privitoare la acelas inculpat, nu pot
sal fie conciliate. Deasemeni exista contradictiune atunci când
raspunsurile date pentru diversii acuzati din aceiasi pricind
nu ar putea fi conciliate. Inconciliabilitatea poate fi de fapt
sau de drept; in primul caz rdspunsurile arunca o indoialä
asupra existentei faptelor fie in parte fie in intregu: lor, in
al doilea caz solutiunile sprijinite pe verdict nu sunt admisi-
i)ile in drept.
b) Un verdict este confuz atunci cand dupa raspunsul
monosilabic juratii au mai adaugat oarecari explicatiuni
care fac declaratiunea lor echivoca. De ex.: la o chestiune
principald daca X este culpabil de a fi comis omucidere CU
ointä, etc., juratii faspund: da X e culpabil de omucidere"
färä sä mai adauge cu vointa. On omuciderea poate fi si
culpoasà, deci verdictul va fi confuz. Sau existä confuziune
atunci când fiind mai multe acuzatiuni juratii ar spune :
acuzatul merità circumstante atenuate pentru fapta sa, fn
cat nu se poate sti pentru care din fapte s'a acordat circum-
stante atenuante. Intr'un cuvânt orice indoiala asupra sen-
slui sau intinderei unui raspuns face verdictul confuz.
705 6 c) Un verdict este necomplect atunci când juratii au
Gillis fie sal raspunza la o intrebare, fie sà mentioneze ca de-
claratiunea lor este data cu majoritate de voturi.
705 ' Uneori neregularitatea verdictului poate proveni, tot
din punct de vedere substantial, din cauza unor raspunsuri
supraabundente.
Supraabundenta nu face insai verdictul neregulat de
cat daca juratii au introdus fapte noui, sau dacä au facut prin
nouile chestiuni adause chestionarului primit, sau prin sur-
plusul de explicatiuni inserate la raspunsuri, ea verdictul
sa fie contrazicator ori confuz.
Din contra and supraabundenta raspunsurilor evitä
complexitatea sau perplexitatea ori confuziunea ce ar fi re-

www.dacoromanica.ro
 3 52

zultat din felul gresit in care fusesera formulate chestiunile,

sau atunci and imprima verdictului mai multd claritate nu.
poate conduce la neregularitatea acestuia.
705 ' Neregularitatea unui verdict poate insä sa provina nu
numai din vicii substantiate, ca: contradictiune, confuziune.
si omisiune, ci si din vicii formate.
La rändul lor viciile formate pot consta in simple gre-
seli materiale ca de ex: primul jurat a semnat la inceputul
verdictului sau pe marginea lui, sau pe verdict a facut a
stersatura fara sa ateste a este faculd de el, sau dupà räs-
punsul monosilabic a reprodus necomplect intrebarea etc.
Aceste vicii pot fi corectate in $edinta publica lard a mai
f: nevoie ca juratii sä fie retrimisi in camera, lor.
Alteori viciile formate pot arunca o indoiald asupra ver-
dictului insusi, de ex: deasupra raspunsului da s'a scris nu
inat nu se descifreaza bine daca este da sau nu si nici nu
se face o mentiune in ce sens s'a produs corectura; sau
raspunsul este scris o singura data la intervalul dintre cloud
chestiuni inat nu se stie la care din ele corespunde. In
toate aceste cazuri and viciul formal arunca o indoialä
asupra verdictului, juratii vor fi retrimisi in camera tor
pentru a aduce un verdict regulat.
706 Daca verdictul e neregulat sau contradictor (110 si
110 bis) curtea poate sa trimità pe jurati din nou in camera
110) Nu e oontrazicgtor verdictul daa declarb.' c un individ nu e
culpabil ca autor principal, dar ca el este un complice. Cas. fr. multe de-
ciziuni In acest sens dintre 1815-11897 citate de Garcon : clod. penal annoite,
art. 59-60, Nr. 109; jurisprudenta constanth6
110 bis) Jurisprudenta a fäcut variote aplicatiuni Cl/ privire la nere-
gularitatea verdictului, astfel s'a decis a verdictul este nul, and prin aceeas
declaratiune a juriului decIar'd pe un inidivid 51 autor i complice al ace-
luias fapt (Cas. cent. fr. 5 Iunie 1922, Pand. fr. 1902, 1. 14,1 si Jurispru-
den((' generald 1924, sp. 242, pag. 108 cu nota Rrtdulescu); nu este nul ins5,
verdictul cand juratii au r5spuns afirmativ asupra orjpabilith4ii acuzatului
in ceia ce priveste materialitatea laptului si circtunstantele agrawante (pre-
meditate si pfindire) si au räspuns negativ la chstiunea privitoare Ia lovi-
turile cauzAtoare de matte (Cas. II. S. V, 1909 din 17 Aug. 1924;; Jurispru-
deraa generald 1924, sp. 1940, pag. 1067); Insa e contradictoriu verdictur in-
ratilor and acestia au e6spuns negativ asupra chestinnei pfncipale de oul-
pabilitate si au acordae in acelas timp circurnstante atenuante; incat in a-
cest caz el trebuesc rbriffiesi sg delibereze din nou (Gas. II, 314 din 28 lun.
1925, in Curierul judiciar 1925, NT. 10, pag. 148 cu nota Dongoroz).

www.dacoromanica.ro
 353

de deliberare spre a-si indrepta verdictul (112), lucru care

poate fi repetat de mai multe ori paná se va da un verdict
regulat.
Juratii reintrati in camera lor recapata plenitudinea
puterii si au drept sä decidd ceeace vor crede de cuviintä.
(113).
Verdictul regulat poate sä fie afirmativ sau negativ.
7061 Retrimiterea ju:atilor se pronunta de Curte iar nu de
presedinte. Trimeterea facutd de presedinte chiar cand par-
tile nu s'au opus este nula.
Retrimiterea poate interveni chiar dupd ce verdictul a
foist semnat de presedinte i grefier i chiar dupd ce el a fost
citit a doua oara in fata acuzatului, suficient sa nu se fi pro-
nuntat Inca deciziunea Curtii.
Dacä dupd retrimitere juratii aduc un verdict iarasi ne-
regulat, ei pot fi iaräi retrimisi sä delibereze i sa" valideze
verdictul, operatiunea putandu-se repeta Offal la aducerea
unui verdict regulat.
Deciziunea prin care se dispune retrimiterea juratilor
trebue sä fie motivatä.
Retrimiterea nu mai implica procedura preliminara care
precedase prima retragere a juriului in camera de delibe-
rare.
Juratii retrimisi in camera de deliberare reintra. In RI-
terea lor de-a judeca faptele, Meat ei pot nu numai sa vali-
deze .viciile primului verdict dar B. pot schirnba complect.
Dad. Curtea de Casatie ar gasi ca. gresit Curtea a retri-
rnes pe jurati in camera de deliberare, atunci ramane valabil
primul verdict, iar casarea va fi partiala, instanta de trime-

112) Acest drept 1 are Curtea intreagN, iar nu numai presedinte1e.

Cas. fr. 11 Ian. 187'7, S. 77, I, 385, P. 77, 962 ; 26 Ian. 1878, S. 79, I, 486 ;
D. Cuculi : op. cit. Nr. 460 si untn., care aratä si Jur G. Gas. worn. Ca ho-
t6rire curioasä vom citi o deciziune a curtii Cu jurati rked din 1875, care
a achitat din eau= verdictulut contrad;_ctor ! Cas. II din 26 Jan. 1876. B. 39-
Casare n interesul legii.
113) Degois : Traité IN-le 1884-1886. Normand : op. cit. Nr. 1173.
Vidal : Comm Nr. 855. Cas. fr. 6 Ian. 1837. S. 37, I, 822,, P. 37. II, 24 ; 19
Mart. 1847, P. 49, I, 512 ; 30 Mart. 1893. Bul. NT. 97 ; Dal 95, I, 327. Vezi
la -nal D. Cuculi : ap cit., Nr) 471.
Tanoviceanu Vol V 23

www.dacoromanica.ro
 354

tere trebuind sa se pronunte numai asupra verdictului ex-

istent.
Neregulata retrimitere a juratilor nu va putea insà sä fie
invocata de acuzat de cat daca" situatiunea sa a fost preju-
diciatä.
706 a Conform. dispozitiunii din par. 331 p. pen. austr. Cur-
tea pate se trimeatä pe jurati din nou in camera de delibe-
rare spre a-5i indrepta verdictui in cazul daca acesta este
neolar, necomplect sau contrazicator in sine insu5i. Aceasta
procedurd de indreptare (procedura de moniturd") poate
fi introdusa numai prin o decizie formald a complectului ju-
decatoresc al Curtii, care trebue sä arate i motivele.
707 Verdictul regulat. El poate fi de doua feluri :
a) Verdict negativ. In acest caz pre5edintele, singur,
dä ordonantä de achitare, dispunând ca acuzatul sà fie pus
imediat in libertate, afard daca nu e repnut pentru alte fapte
sau cand din desbateri rezultand o alta infractiune, procu-
rorul Ii va fi rezervat inainte de inchiderea desbaterilor
dreptul de urmarire (art. 381-384 pr. pen.).
Dacd fapta pe deoparte nu constitue infractiune, iar pe
de altä parte juratii au adus verdict negativ, ca acuzatul nu
a comis fapta, pre5edintele pronunta achitarea Fara' sà rmai
discute cu asesorii dacal fapta constitue o infractiune, fiindca
aceastä discutiune e pur doctrinald, 5i nu poate avea nici un
interes pentru acuzatul achitat.
707 a Conform p. p. austr. (par. 334) se pronunta 5i in baza
unui verdict negativ o sentinta formald a curtii. Aceasta e 5i
logic 5i corespunde organizärii actuale a Curtilor cu jurati,
de oarece juratii au sa se pronunte numai asupra cestiunilor
de fapt nu insä asupra urmarilor juridice, iar verdictni este
supus unei examinäri, dacd nu cumva este neclar, necom-
plect sau contrazicator in sine insu5i.
708 Daune interese. In ceeace prive5te daunele interese, e
de observat ea, de5i acuzatul e achitat, el poate sa fie con-
damnat sa plateasca despagubiri, fiindca se poate ca faptul
sä fie pagubitor, desi acuzatul a scapat de pedeapsa prin o
scuza perernfptorie, or prin o cauza de neculpabilitate (114
114) Quotitatea daunelor interese poate i modiflcat5 pita in tno-
mentul inchiderii desbaterilor, marind suina cerutS la judecgtorul de in-
structiune. Gas. II, 1528 din 6 Ian. 1912. Curierul jucliciar 1912, Nr. 64, p. 756),

www.dacoromanica.ro
 355

si 114 bis). Inv..rs in caz de calomnie, Curtea de Casatie

romana a decis ca respingerea cererii de daune este posibild
chiar cand juratii au atlas un verdict de culpabilitate (115).
Si daunele interese pot fi cerute atat de partea civila
dela acuzat, cat i acuzatul dela partea civila. Acuzatul achi-
tat, spre a puteà cere daune interese, ale drept sa ceara
dela ministerul public numele denantatorului &au (art. 381
fine); iar dacd acuzatul n'a putut cunoaste pe denuntator in
timpul desbaterilor, se poate adresà in urma ca sa ceara
despagubire dela tribunalele civile.
bleat despre judecatorii sau despre ministerul public,
ei nu pot H urmariti decat prin actiune recursorie pentrn rea
credintä.
709 Am spus cà, partea civila poate sä obtind despagu-
biri civile, chiar in caz de achitare, fiindcä achitarea poate
sä rezulte din cauza lipsei elementului imaterial, dolul sau
culpa, iar nu fiindca fapta nu s'ar fi comis de acuzat. Cand
insä i elementul material lipseste, adica atunci cand juratii
decid cà nu acuzatul a comis fapta, atunci ar fi o contradic-
tiune a verdictului daca judecatorii ar acordà daune interese
in favoarea partii civile. Deasemeni nu s'ar putea acorda
daune cand juriul a admis legitima aparare or ordinul legii
si al autoritatii legitime (116 si 116 bis).
Fie ca s'au cerut daune de acuzatul achitat, fie cd s'au
cerut de partea civila, daca se nasc dificultäti in aceastd pri-
vinta, se poate face o instructiune specialä, dupa cum pre-
vede art. 381 pr. pen.

114' his) Cas. II, 1041 din 31 Sept. 1915. Curierul judiciar 1915, p. 518;
Gas. II, 1337 din 27 Mai 1916;Dreptul 1916 p. 453; Gas. II,, 828 din 231 Martie
1923 Jurisprudenja generald 1923, sp. 670, pag. 260; Gas. II, 2618 din 17 Dec.
1923, Jurisprudenta generald 1924, sp. 282 pag. 140; Cas. II, 447 din 15 Feb.
1924, Jurisprudenta generald, 1924, sp. 1781. Dag. 992. Jurispr. constantg.
115) Gas. II, 1256 din 5 Iunie 1913, Curierul judiciar 1913, Nr. 60,
Dag. 676.
116) Degois : Traité, Nr. 1895; Cie. 11 1777 din 22 lunie 1912, Curie.
rut judiciar 1912, Nr. 77 pag. 9116
116 bis) S'a decis insL ca', dad, acuzatill a fest exonerat de orice r5s-
pundere din cauza legitimei ap'a'rari, el nu mai poate fi condamnat la despg-
gubiri civile (Curteal cu inrati Getatea AlbA, 58 din 21 Dec. 1922 jurispruden-
ta generale, 1923 sp. 1470, pag. 650).

www.dacoromanica.ro
 356 -

Cestiunea daunelor sf; rezolva de curte, afara daca e

vorba de un delict de presd, care se judecd de jurati (117).
709 ' Verdictul juratilor fiind nemotivat nu se poate sti daca
raspunsul negativ are semnificatiunea ca faptul nu ar exista
in materialitatea lui, sau 0' acest fapt na a fost savArsit de
acuzat, sau in fine ca savarsit fiind de acestalotusi lipseste
vointa, intentia sau responsabilitatea.
Astfel fiind ramane Curtii ca din intregul instruciiunei
si desbaterilor sa stabileasca de este sau nu locul a se acorda
desb5gubiri civile. In adevar din felul in care apararea a
combdtut acuzatiunea, Curtea va putea sa-si formeze con-
vingerea dacd juriul a considerat faptul ca inexistent, sau
daca dimpotriva recunoscutd fiind existenta faptului, juratii
au considerat pe acuzat ca." nu el este autorul sau c5 el nu
a lucrat cu vointa si intentie, or in fine cd e iresponsabil (a).
Curtea acordând sau respingand cererea de daune va
trebui deci sa motiveze deciziunea sa de asa maniera 'neat
sa nu fie o contradictiune flagranta intre verdict si conside-
rentele Curtii. De ex: nu va putea Curtea sä spunä ca: desi
juriul a rdspuns negativ, având in vedere ca intima convin-
gerea a Curtii este ca acuzatul este culpabil etc.", o atare
inotivare are insemna o complectä nesocotire a verdictului.
Va putea insa Curtea sä arate ca din desbaterile urmate re-
zultând c a verdictul juriului nu a putut fi provocat nici de
inexistenta faptului, nici de lipsa oricarui amestec din par-
tea acuzatului in comiterea lui, ci pentru. lipsä de intentie
sau pentru iresponsabilitatea, cererea de daune devine ir
principiu admisibila, etc.
Asupra chestiuni cand se poate acorda daune atunci
and achitarea este datorità unei scuze absolutorii, unei
cauze de iresponsabilitate, etc. a se vedea cele scrise in vo-
lumul IV, nr. 893, 217' si 217' si urm. si vol. I, nr. 870'
i 8704) (b).
709 a -- Conform dis. proc. pen. aust. instantele penale nu
pot judeca asupra cererei pentru daune interese in caz de

117) Art. 105 din constitutiunea din 9 lunie 1884.

a) A se vedea nota noasta V. Dongoroz, in Jurispraden(a generala,
1926. speta, 361.
b) Vezi nota V. Dongoroz In Jurisprudent(' general& 1926, sp. 108.

www.dacoromanica.ro
 --- 357

achitare sau absolvire a acuzatului. ln aceste cazuri sen-

tinta pronunta numai, ca partea civila sa se adreseze cu
pretentiile sale de despagubire catre instanta civila (par.
366). Aceasta o poate face instanta penala chiar in caz de
condamnane, daca crede, ca rezultatele procesului penal
nu ajung spre a putea judeca in baza lor in mod sigur a-
supra pretentiilor de desddunare.
710 b) Verdict afirmativ. Dupa ce se pronunta un verdict
regulat, fie afirmativ, fie negativ, se introduce acuzatul, care
nu este in sedinta, si grefierul da lectura verdietului juratilor
(art. 38); de aci inainte incepe oficiul curtii.
Mai intaiu trebue sa spunem, in caz de verdict afirana-
tiv, de un drept ciudat, care se da de lege judecatorilor, si
e o violare flagranta a logicei, a drepturilor juratilor, si a
separatiunii intre cestiunea de drept si de fapt. Se poate ea
judecatorii curtii sa fie de parere ca acuzatul nu e culpabil
de fapta care i se hnputa, sau chiar asupra unei circumstan-
-te agravante, si ca juratii sa fi raspuns afirmativ la cestiunile
care li s'au pus, desi judecdtorii sunt de parere contrarie. In
acest caz Art. 375 pr. pen., dei curtii un drept de veto in fa-
voarea acuzatului; curtea poate suspendd afacerea si sd o
amdne pentru sesiunea urmdtoare, insit trebue set' feta acest
Jucru spontaneu, de nimeni provocatd (118). 'Jack' juratii
din cealalta sesiune, judecd tot ca si cei dintaiu, aducand un
verdict afirmativ, curtea trebue sa pronunte condamnarea.
Art. 375 pr. pen., e o violare a logicei, fiindca el nu da
aceleasi drept judecatorilor in cazul cand juratii s'ar insela
de ar achita pe un culpabil, ce se intampla cu mult mai ade-
seori. El protege uneori pe asasini in contra societati, nicio-
data insa pe societate in contra asasinilor. Legiuitorul si de
-astadata, ca si in alte cazuri, nu tine cumpana egala intre
acuzat si societate (119).
Pe langai aceasta art. 375 dovedeste incaodata mai
-n-iult cat e de neserioasa pretinsa separare intre cestiunea
de fapt atribuita juratilor, si cea de drept atribuita curtii. In
118) Degois: Trait6, Nr. 1889.
119) Proecto1 Dissescu, suprimä dreptul de a suspendA verdictul prea
sever. Vezi circulara Min. iustitiei 10.408 din 2 Iunie 1900. Curierul fudiciar,
4900, Nr. 51.

www.dacoromanica.ro
 3 58

general curtea pentru a uza de dreptul ei de apreciere, ft

)(and pedeapsa intre maximum si minimum trebue sa tina,
seama de fapte, iar in cazul de mai sus, curtea uzurpa eu .
totul dreptul juratilor in ceiace priveste cestiunea de fapt_
7101 Dreptul de veto al Curtii in caz de verdict afirmativ-
desi este o incalcare a principiului separatiunei judecdtii in
in fapt de judecata, in drept, totusi nu poate fi considerat ca
o portità de scapare pentru asasini i talhari, fiindca nicio
data o Curte nu a fAcut apel la dreptul sau de veto pentru
a salva pe un vinovat ci dimpotriva numai pentru a salva
pe inocenti.
Sa nu uitam ca juratii judeca i infactiuni politice, ori
se poate intampla ca verdictul juriului sa apard ea verdict
patitnas din cauza CA in compunerea comisiunei de jurati au
intrat cetateni cu conceptiuni politice diametral opuse con
ceptitmilor acuzatului. Ori desigur este interesul justitiei sae
existe o supapa de sigurantd contra unor atari eventualitati_
De aceia suntem pentru acest drept de veto cu atat
mai mult cu cat niciodata nu s'a constatat ca s'ar fi facut
abuz de el, sau macar o rea intrebuintare.
Unii autori (a) propun din contra ca sa. se creieze drop
tul de veto si in caz de verdict negativ. Recunoastetn CA ar ff
util uneori, dar nu e mai putin adevarat ca el s'ar transforma
in regula, incat toate verdictele negative ar fi supuse siste
matic acestei veto, ceiace desigur ar fi prea mult.
710 2 Suspendarea verdictului afirmativ poate iriterveni dupa
cetirea acestuia de catre primul jurat, dar poate tot asa de,
bine sa intervina si dupa a doua lectura facuta inaintea acu
zatului i chiar dupa pledoariile partilor.
Suspendarea nu poate fi ceruta de nimeni, singurS
Curtea din oficiu o poate admite. DacA in verdictul suspen
dat se gasesc si oarecari raspunsuri negative acestea ramatr

a) Vezi R. de la Grasserie, Principes de socio1ogicrirn. p. 112 ; R-

Beni$ac he, Reforma Cortilor cu juirati, in Justitia Dobrogei, 1923, nil.. 6 7
I. M. Botez, Un cuvant despre Ourtiie cu jurati, Curlerul iudiciar, 1926, p. 5
Codul de pr. pen. italian din 1913 admite suspendarea nurnal in caz de pa
rttate, deci cand nu se poate forma majoritatea, verdictul trelmind sà fie
totdeauna dat cu majoritate.

www.dacoromanica.ro
 -35-9

castigate acuzatului, .beneficiind de ele inaintea noului juriu

care il va judeca in sesiunea urmAtoare.
Curtea nu poate motiva suspendarea pe alte conside-
rafiuni de cat aceia cA juriul s'a inselat in fond,
710 a 0 dispozifiune similarA ca cea din art. 375 pr. pen. rom.
confine si pr. pen. austr. in par. 332. Aplicarea acestei mA-
suri presupune insd unanimitatea judecAtorilor.
211 DacA judecAtorii, in caz de verdict afirmativ n'au uzat
de dreptul conferit sprin art. 375 pr. pen., odatA introdus a-
cuzatul in audienfd i pronunfat verdictul afirmativ procu-
rorul cere aplicarea legii, iar partea civilA cere, dacA voeste,
despagubiri civile (art. 385) (120). DupA aceasta se dA
cuvantul acuzatului sau apArAtorului sAu, care nu poate sd
kcontesteze fapta, ci are numai dreptul sa susfinA cA fapta
constatatA nu e pedepsitA de lege; el are deasemenea drep-
tul sA ceara ca sa-i dea o pedeapsa mai mica depal acea
care e ceruta de partea civilA (art. 386).
Curtea:1n urnia delibereazA si poate sA dea o deciziune
ade absolufiune, dacA fapta mi e prevAzutA de lege (art. 387),
att dacA este prescrisA. In caz contrariu se dal o deciziune
condamnatoare, chiar dacA fapta nu constitue decat un delict
=or o contravenfiune, fiindcA curfile cu jurafi au, dupA cum
2/T1 spus, plenitudinea de juridicfiune (art. 388 5i 390 (121)
Cand acuzatul e condamnat el suportA si cheltuelile cAtre
'Stat, si poate sA. fie condamnat si cAtre partea civilA.
Dupd condamnare, presedintele poate indemnd pe acu-
2at sd-si (ind curajul, i e dator sd-1 instiin(eze cd are drept
.de recurs in termen de 3 zile libere. Se dreseaza proces-ver-
%al de toate formalitatile cerute de lege si mai ales de cele
prescrise sub pedeapsA de nulitate; dupA jurisprudenta frah-
cezA, formalitAtile nescrise sunt socotite ca neindeplinite.
,Procesul-verbal e cerut de lege sub pedeapsa de nulitate.
b) Vezi asupra susPendhei : Garraud, Traité d'instr crirn. IV, p. 196
si 428; Nouguier Cour dtassises IV, nr. 3523 $i arm. ; J A. Roux, Cours
-13. 717.
120) Partea civilI mate sl-si modifice cererea de despNgubri civile
vina' in viomenttul inchiderii desbaterllor, cerând despgdrubirl mai marl
.decIt ceruse la judecAtorul de Instructiune. (Cas. II, 1528 din 6 Tuttle 1912.
sCarirerul judiciar 1912, Nr. 64, p. 486).
121) Vezi Nr. 673.

www.dacoromanica.ro
 360 --

Asupra absolvirei trebue sd observdm cd de$i ea atrage

ca i achitarea apararea de pedeapsii, insd se deosibeVe de
achitare sub cloud puncte de vedere: 1) In caz de achitare se
pronunta numai presedintele curtii cu jurati, (land o ordo-
nanta presedentiala pe and in caz de absolvire se pronunta.
curtea intreaga, adica presedintele I cu asesorii. Cauza a-
cestei deosebiri este desigur, fiindca in caz de verdict nega-
tiv nu mai e nimic de judecat sau de discutat; concluziunea
logica ce se impune, este achitarea. Din contra in caz de ab-
solviré, de oarece verdictul e afirmativ si se pretinde c.
fapta n'ar fi sanctionata de lege cu pedeapsa, e firese sa re-
zolve aceasta cestiune, curtea intreaga iar nu numai prese-
dintele, 2) In caz de achitare, dupd cum am spus, nu este
recurs in casatiune, pe and in caz de absolvire Hind vorba
de interpretare a legii, se poate face recurs in casatiune..
Mai exact vorbind, in caz de achitare nu se poate face cleat
recurs in interesul legii, care nu prejudecd achitatului, pe
cand in caz de absolvire recursul, daca este primit, poate
prejudicia absolvitului (122).
Se mai poate adaog'a ca in cazul când curtea de cas-
crede ea e caz de absodvire, casatiunea se face fall trime-
tere (123).
712 Verdictul juratilor e nemotivat, dei motivarea este
una din garan(iile unei bune judecdti, fiindca sileste pe jude-
cator sa cugete mai profund asupra hotararei date (124).
122) D. Nacu, pretinde cä in corectional se poate sä intervinA absoI-
vire, dar Ia jurati nu se poate. Revista judiciaril an. III, 1906, Nr. 1, p 7.
Nu credem c aceast5 afirmare ar fi intemeiatä; art. 10 si 11. c. p. nu face
nici-o deosebine intre instante n prMnta absolvirei, tar art. 387 pr. pen.,
vorbeste formal de albsolvire la iurati. Dealtmintrelca absolvirea interve-
nind in cazul and fapta pentru care o persome datA Iii judecatrt nu e pre-
vAzuta. del lege, nu vedem pentru ce ea nu s'ar puteà mntfimpla aat la jurati.
cAt si La tribunalele corectionale or de simplä politie. E adevkat Ins'a càf
interesul deosebirei Intre achitare i absolvire e mai. mare Ia curtile el!
jurati. Veal i Nr. 834. Morin e cigar do p5rere cä absolvirca nu poate e-
xista decat la curtile cu junati, mu i la tribvnalele corectionale. Morin., Re-
pertoire, V, absolvent, Tom. r, pag. I, col. 2.
123) Cas. II, 3686 din 8 Dec. 1910. Jurrispr. an. W. Ntr. 5, p. 73, (con-
form art. 35 leg. c. cas.).
124) Deciziunea curtii insX trebue sa citeze textul legii aplicate sub.
pedeapsa amenzil pentru grefier (art. 392 al. 4 pr. pen.).

www.dacoromanica.ro
 361

Tarde criticd nemotivarea la jurati, care dealtmintrelea se

-explica prin originea veche a institutiunei näscutd inteun
limp când hotdririle nu se motivau. O hotarirezice emi-
nentul critic trebue sa fie motivata, aceasta e un lucru
esential, e garantia cea mai elementard i cea mai sigurd de
intelepciune si de dreptate a hotaririlor judecatoresti.
Ei bine, daca voiti sal vedeti pierind in scurt timp insti-
tutiunea juratilor in ra-sul lumei intregi, sa fie obligati juratii
sa desvolteze or cel putin sa arate in scris motivele parerii
lor (125).
E evident ea' nemotivarea explicabila la inceput cand
juratii erau socotiti ca niste marturi, nu mai e rationala as-
tazi cand ea e socotita ca o garantie a bunei judecati, si e
ciudat ca ea sa lipseascd tocmai dela o institutie pretinsä
democratica i tocmai cand e vorba de afacerile oele mai
grave.
712 ' Sub raportul constatarei verdictului legea prescrie ca
acesta capata autenticitate prin contrasemnarea lui, ime-
diat dupd ce a fast cetit, de catre presedinte si grefier. A-
ceasta formalitate este esentiala fiindcd ea imprima verdic-
tului credinta pe care trebue sa o faca ca raspunsurile jura-
tilor sunt cele inserate in chestionarul aflat la dosar.
Lipsa serrndturei presedintelui sau grefierului atrage
nulitatea actului care constata. verdictul.
Dacä raspunsurile juratilor vor fi scrise pe o alta foaie
de cat chestionarul, atunci sonnatura presedintelui si grefie-
rului vor trebui sà fie puse i pe chestionar si pe foaia cu
raspunsuri ele formand un tot indivizibil sub raportul con-
statarei verdictului.
7122 Procestd-verbal de audierqd. Pentru constatarea mo-
dului in cari s'a desfasurat procesul penal la Curtea cu
jurati si a indeplinirei tuturor formalitatilor impuse de lege,
art. 395 pr. pen. prevede ea grefierul va redacta un pro-
ces-verbal de audienta si aceasta sub pedeapsä de nulitate,
in afara de amenda ce se va pronunta contra grefierului.
De altfel legek nici nu aved nevoie sa prevaza nulitatea,
iiindca implicit in lipsa procesului-verbal neputahdu-se con-

125) Tarde: Philosophic pénale, p. 455, nota.

www.dacoromanica.ro
 - 362 -
stata indeplinirea atator formalitäti a fortiori toata pro
cedura va fi viciata.
Art. 385 area' ce se va trece 5i ce nu se va trece in'
procesul-verbal iarg5i sub sanctiune de nulitate, Endaài nu
litatea este prevazutd pentru toate dispozitiunile art. 395.
Procesul-verbal va fi subscris de pre5edinte 5i de gre
tier, dar daca s'au inserat in el 5i deciziunile (cari pot fi re--
dactate 5i separat) date de Curte asupra diferitelor inci-
dente contencioase ivite in cursul desbaterilor, atunci va fi
semnat de toti membri curtii.
In procesul-verbal se va arata din cine a fost compusa"
Curtea, cine a ocupat fotoliul Ministerului public, 5i apoi
toate formalitatile efectuate de la deschiderea desbaterilor-
5i pana la pronuntarea deciziunei. Pentru ardtarea diferite
lor formalitati nu este nevoie sä se descrie formalitatea cf
este suficient sä se indice textul de lege respectiv.
In orice caz legea interzice de a se intrebuintà un pro
ces-verbal imprimat mai dinaihte. Prin imprimat trebue sä_
intelegem confectionat in exemplare tipice, tiparite, 5apiro
grafiate, litografiate, etc.
712 3 Procesul-verbal fiind un act autentic el face dovad.
deplina pentru toate aratarile sale cari, nu pot fi combatute:
de cat prin inscrierea in fal5.
Dar tocmai din cauza acestei forte probante, per a con-
trario, se considerd cd din moment ce procesul-verbal nu
face vorbire despre o formalitate acea formalitate nu a fost
satisfacutd 5i deci nu mai este nevoie a se proba neobserva
rea ei 5i nici nu este admisibil a se dovedi ca ea a fost in
deplinita.
Cand insa constatarile procesului-verbal sunt contra
zise de actele cauzei atunci acestea vor fi socotite ca sufici
ente pentru a inlatura forta probata a procesului-verbal. De-
ex: Se spune in procesul-verbal cä verdictul a fost dat cu
majoritate ori pe frontispiciul verdictului se vede scris cu u
nanimitate. Acela5 lucru cand o deciziune data de Curte a-
supra unui incident contrazice aratarile procesului-verbar
de ex: in proc. verbal se spune ca nu s'a prezentat partea
civilä, iar printr'o deciziune se rezolvd toomai incidentur
daca partea civila este bine sau ram constituità. In toate

www.dacoromanica.ro
 363 -
aceste cazuri aratarea procesului-verbal va fi considerata
ca eronata.
712' Procesul-verbal ar trebui sä fie redactat imediat dupa
fiecare sedintd, se admite insa In practica, si acesta este pro-
cedeul obisnuit, cà redactarea poate avea loc la mice in-
terval dupa definitiva inchidere a desbaterilor.
De aceia daca au avut loc mai multe sedinte succesive,
cu suspendäri si chiar continuari de cateva zile, nu este ne-
voie sa se faca atatea procese-verbale Cate sedinte au lost
ci se poate redactà numai un proces-verbal, suficient ca in
el sa" se faca vorbire despre suspendäri si despre conditiu-
nile in cari sedintele s'au continuat.
712 Deciziunile. Acestea pot H sau incidente, adica date
asupra diferitelor chestiuni cari necesitau o rezolvire juri-
dictionala si principale adica date asupra fondului pricinei.
Toate deciziunile trebuesc sä fie motivate si semnate de toti
membrii Curfii.
Deciziunile principale pot fi de absolvire, de condam-
nare si de rezolvirea pretentiunilor civile, restitutiunilor
confiscarilor si cheltuelilor de judecata.
Ca motivare in fapt pentru deciziunile de absolvire si
condamnare se va invocà pur si simplu verdictul juratilor.
Motivarea in drept va fi aceiasi ca la toate hotararile jude-
catoresti fail a fi nevoie sä se mai insiste asupra elemente-
tor infracitiunei ele fiMd constatate prin verdict. Se va aratà
insä raportul dintre faptele declarate ca existente de jurati
si textele de lege aplicate.
Prin una si aceiasi deciziune principala pot sä fie solu-
fionate atat chestiunea pedepsei cat si reparatiunile civile,
restituirile, confiscarile si cheltuelile de judecata.
Deciziunile incidente mil aratat cà pot fi inserate in
procesul-verbal.
Toate deciziunile vor fi contrasemnate de grefier.
712 6 Ordonantele. Acestea sunt date de presedinte fie in
virtutea puterii sale discretionale, fie in virtutea prerogati-
velar cei sunt conferite de lege.
Ordonantele pot fi redactate separat, dar pot fi inse-
rate si in procesul-verbal de audientä. Ele vor fi motivate
Dridecateari intervin pe baza unei prerogative, iar nu numai
in virtutea puterei discretionale.
www.dacoromanica.ro
 364

Procedura contra contumacelui(1)

713 Ea prezintà reguli particulare, pentru aceeia trebue cat
sa o studiem mai de aproape.
Contumace e acuzatul care nu se prezinta ca sal fie ju-
decat, dupA invitarea ce i s'a facut (2). Daca acuzatul nu se
infäliseaza dupa notificarea ce i s'a facut in termen de 10-
zile, presedintele curtii cu jurati, da ordonanta ca el sa se
prezinte intr'un alt termen de 10 zile dela data publicarii
ordonantii, caci in caz contrar va fi declarat rebel legii, va if
suspendat din exercitarea drepturilor cetatenesti, averea sa
va fi sechestrata, orice actiune in justitie va fi respinsa, iar
in contra sa se va procedA. Aceasta ordonanfa se publica si,
daca dupa 10 zile acuzatul nu se infatiseaza se procede
dupà cum vom aratA indatA, afarA de cazul cAnd rudele or
prietenii acuzatului ar dovedi ca el se afla in strAinatate, or
este impedecat legitim de a veni, in care caz judecata se a-
mAna (art. 47, 472, si 473).
714 Judecata contumacelului prezinta particularitati pe
care trebue sa le aratam. Mai intaiu vom spune ca in acest
caz curtea judeca fàrä intervenirea juratilor (3). In afara
de aceasta in caz de contumacie acuzatul nu poate fi repre-
zentat printr'un avocat, si curtea judeca numai dupà acte.
Ea se multumeste sa citeascA deciziunea camerii de punere
sub acuzare i actele scrise din dosarul instructiunei, pe care
daca le gaseste regulate da cuvântul procurorului si se pro-
nunta indatA asupra acuzatiunii (art. 475)).
715 Daca acuzatul e condamnat averea lui e sechestrata
si e consideratä ca o avere de absent; insa se intretine dirr
avere sotia, copii i parintii dacä nu au alte mijloace de
trai.

1) Cot*. Cuculi: co. cit. Nr. 584 si urm.

2) Este contumacie oTi cand, ar fugi acuzatul, desiul sl nu fie la pro-
nuntarea hoarlrei, chiar de ar fugi in timpul audientii, ori delibefarii Jun-
ului. Cas. crim, fr. 19 Ian. 1887. S. 79 I, 189. Nu este InsN, contumacie dna'.
acuzatul a fost dat afar4 din cauza purtkrii sale. Degois: Traitê, Nr. 1897:
3) $i aceasta chiar cand e vorba de infractiuni de tpresä, insal cu drcpti
de opoeitie. (Cas. II, 5119 din 8 Noemb. 1912; Cnrierul Wirier 1912, Nr
10, pag. 120).

www.dacoromanica.ro
 3 65

Ziceam dacd acuzatul e condamnat, fiinded chiar ju-

decat in lipsa el nu trebue sä fie -condamnat decat dacd sunt
inpotriva lui dovezi indestule de vinovatie. Deasemeni noi
am admis, ca se pot acorda contumacelui i circumstante
atenuante dacA le meritä (4).
Mai e de observat ca, in caz de achitare, or de absol-
vire in contumacie, deciziunea are putere de luciu pudecat
si nu se poate reveni in privinta ei (5).
7151 Curtea judecand pe un acuzat in contumacie, va rezol-
vi i toate celelalte chestiuni accesori: despagubiri civile,
confiscari, restitutiuni i cheltueli de judecatä.
Deciziunea curtii desi este un provizorat, fiind suscepti-
bird de purgare, totusi ea produce efecte juridice i anume:
1) Atrage toate consecintele stabilite de lege pentru
judecata in contumacie (confirmarea sechestrului).
2) Face ca decaderile i incapacitätile derivate din
condamnatiunea sa-si producd efectul de indatd. Deaseme-
nea pedepsele pecuniare sunt umiarite imediat.
3) Serveste de baza urmarirei despagubirilor civile,
cheltuelilor de judecata, confiscdrilor i restitutiunilor. a)
716 Odata condamnat contumacele, doua cazuri se pot in-
tampla :
a) Condamnatul contamace se dd prins, sau, ceeace e
tot una, este prins, in aceste caz toatä procedura in contra
lui incepand dela ordonanta de infatisare sau inchisoare,
sunt nimicite de drept, prin puterea legii si se procedeazg in
contra contumacelui dupa formele ordinare 6). Aceastd a-
nulare a procedurei se produce numai in cazul cand contu-
macele a fost osandit, din contra dacd curtea a achitat or a
absolvit pe contumace, prezentarea lui nu anuleaza proce-
dura (art. 481 p. p.).
Contumacele ce se infatiseaza la judecata, chiar dacd e
4) A se vedea in acest Tratat, vol. PI, Nr. 1993.
5) D. Alexandrescu: Drept civil, VII, p 600 $i doctrina franceza citatA
de dansul.
a) Vezi asupra oontutnacici : Garraud, Traité d'instr. orim. IV, mg.
495 si urm.
6) ,Indata ce comtumacia s'a nimicit procedura fa.zuta in potriva
acuzatului ne mal subzistand, &axle a o reIncep.: asa cum era cand contu-
macia s'a instruit. Jcalsse ; Justice crim. 11, p. 4.15.

www.dacoromanica.ro
 366

absolvit sau achitat, e totu5i condarnnat la cheltuelile ocazio-

nate prin contumacia lui (art. 483), ceeace e o violare a re-
gulei ea accesorul urmeazd soarta principalului, i e chiar
nedrept, fiindca achitatul nu e vinovat intru nimic daca pe
nedrept a fost dat in judecata i osandit in lipsa.
Desfintarea condamnatiunii prin prezentarea contuma-
celui se numeste purgarea contumaciei.
717 b) Daca in termenul prevazut de lege pentru prescrie-
rea pedepsii, contumacele nu s'a prezentat ca sa-5i purgeze
contumacia, el nu mai poate obtine nimicirea deciziunii de
contumacie conf. art. 481 P. p. (7). Art. 600 pare a spune
contrariu, cà chiar inainte de prescrierea pedepsii, contuma-
cele nu poate cere purgarea contumaciei, dar, dupa cum ob-
serva V. Boerescu, in nota textului procedurei penale, a-
ceasta nu poate fi decat o eroare de tipar (8), fiindca altfel
ar fi o flagranta contrazicere intre art. 481, si 600 pr. pen.;
dupa primul purgarea contuniaciei ar fi posibild inainte de
prescrierea pedepsei, iar dupd art. 600 n'ar fi ca putinta in
nici un caz (9). In acest sens s'a pronuntat si curtea de ca-
satiune (10).
IncAt despre motivul acestei dispozitiuni el e usor de
inteles; legea nu voe$te ca sa dea beneficial purgarii contu-
maciei aceluia care nu se prezinta la judecata in lungul
termen, al prescriptiunei pedepsii, i asteapta ca pedeapsa
sa fie prescrisa. De altfel odata ce pedeapsa e prescrisa, ju-
decata fondului nu mai are rost, fiindca judecatorul penal
nu mai are putinta de a pedepsi, ci din contra risca foarte
malt sal fie supus greselii de oarece dovezile in materie pe-
nala sunt gray alterate prin trecerea timpului.

7) Aceastil regulä exista $1 in vechiul drept in Traité de la pro,'...éd.

eriminelle Nr. 172, Pothier, ne spune de contumace: ,I1 ne sena pas
meme recevahle, aprs ce temps de trente ens, a obtenir des, Lettres pour
ester a droit, et se defendre de l'accusation sur laquelle est intervenne la
sentence par oontumace". Oeuvres de Pothier, ed. 2-a Bugnet Paris, T. X,
p. 490.
8) Nota identica in codicele Hatnangiu.
9) Totusi nici revizuirea procedurei penale din 1875, si nici ante pro-
ectul de revizuhre proc. pen. P. Grddisteanu. din 1899, sau proectul Sena-
lutist n'au indreptat aceasta' eroare.
10) Gas. II, 921. din 17, Apr. 1906, Curieru7 ft:die:42r 1906, Nr. 58.

www.dacoromanica.ro
 367

Vom observa cA exista o condamnare care e totdeauna

susceptibila de a fi revocata; daca o persoana e condamnata
la degradarea civica insA ca pedeapsa principalà, cum a-
ceasta pedeapsa e imprescriptibila, ea este in totdeauna re-
vocabila prin purgarea contumaceie (11).
717 ' Moartea celui judecat in contumacie produce aceleasi
efecte ca si prescriptiunea, adica face irevocabild deciziu-
nea pronuntatä pe aceasta cale.
Amnistia stinge condamnatiunea pronuntata in contu-
macie i face sa inceteze toate consecintele ei.
Iresporisabilitatea survenita dupa condamnarea in con-
tumacie, dar constatatA in momentul când contumacele s'a
prezentat sau a fost prins, va face ca efectele contumaciei
sa inceteze, insä judecarea din nou se va suspenda pana la
insanatosire dacA aceasta va fi posibila.
718 Contumancele are drept de recurs in casatiune? Evi-
dent ca nu; pentru dansul recursul in casatiune e absolut inu-
til. In adevar, deoarece condamnarea pronuntata cade prin
sirnplul efect al prezentarii conturnacelui este inutil ca sa se
mai fan.' recurs in casatiune (12).
Incat despre recurs fAcut fara ca osAnditul &à se pre-
zinte, el ar fi respins pentruca dupa lege in caz de recurs
trebue ca recurentul condamnat sA se constitue prins (422
p. p. (13).
719 Daca se prezinta contumacele, judecata poate sa-i in-
greueze pedeapsa? Curtea cu jurati Iasi a admis afirmativa,
interneindu-se pe motivul ca prezentarea face ca deciziunea
anterioard sä devina nula (14). Credem mai intemeiata pa-
rerea contrarie fiindcá purgarea contumaciei e introdusä in
favoarea condamnatului, i prin urmare nu se poate Intoarce

11) Degois: Traité, N-le 1907 si 1908.

12) Dealtmintrelea recursul ar ii inadmisibi1 fiindc dupa larispru-
denta curtii de casafiune acel care n'a uzat de caiie ordinare, nu poate uza
de cele extraordinare.
13) Ce e drept ea acest articol vorboste nurnai de cei candamnat la
inebisoare in materii corectionale sau Politienesti, dar e incomestabil ca
aceiasi regula s'ar aplica si in crim.nal, dac osanditul in criminal ar putea
sa fie liber.
19) Curtea cu juri Iasi 69 din 1899 ; eeeace era mai interesant e cr.
Prima deciziune 6 din 1899 fusese data sub preyidentia aceluia$1 magistrat.

www.dacoromanica.ro
 3 68

in contra lui (15). Aceasta regula exista in toate cazurile, de

reformare. In acest sens s'a pronuntat 5i curtea noastra de
casatiune (16). Doctrina franceza insa e ostila acestei pa-
reri; in sensul doctrinel franceze s'a pronuntat la noi D. Ale-
xandresco (17).
720 Istoricul cestiunel. Vechii penalisti 5i mai cu searna
Ayrault s'au ocupat mult de cestiunea contumaciei.
Dupa Farinaceu lipsa chiar, dela judecata penald cri-
minald constitue o infractiune grava, in omittendo (18), dar
tot Farinaceu care spune acest lucru, recunoa5te ca in reali-
tate contumacia nu e o infractiune (19).
Jousse, care rezuma uneori vechiul drept penal, ne
spune: Contumacia dupa Farinaceu e o speta de infracti-
tine, mai ales cand ea cuprinde un dispret fata de justitie 5i o
inpotrivire de a veni la judecatd. Sunt chiar tari in care a-
cuzatii in contumacie sunt socotiti ea vinovati de crima
pentru care sunt urmäriti. A5a e in Italia. Contumacia e Ufl
motiv de a adauga pedeapsa dupà cod. Fabr.
,Dar in Franta nu este altfel. fiindca, de5i
se spune in general ca cineva n'are sa se teama de nimic,
cand e nevinovat, dar aceasta nu e totdeauna adevarat; se
poate prea bine intampla ca temerea ce insufla un proces
criminal, sa fie singura pricina a absentii inculpatului (20).
and nevinovatia inculpatului e dovedita, trebue ab-
15) In acest sens d. St. Stdtescu, care citeaza dupa F. Nile, cuvin-
tele lui Jousse, (Nord in alicujus favorem introductum est non debet ad-
versum min retor queri", regula ce exista si in correctional. Dreptul an
XXIX, Nr. 27.
16) Cas. II, 259, din 20 Mart. 1900. .,Dacil botarirta contra contuina-
celui se nimiceste de sine, aceasta e numal sub conditiune ca pazitiunea lui
sa nu se Ingreuneze pr'n judecata ce ar urmr. Dreptul XXIX, Nr. 27.
17) D. Alexanclrescu: Drept civil. VII, p. 601, care citeaza in nota 3-a,
doctrina franoez a. in sensul pareritt sale.
18) Pr. Farinaceus: op. cit. Lib. I, Titl. III Qu XVUI, Nr.126.
19) Ibidern Qu XVIII, Nr. 24. Contr. i Lib. 1, Titl. Qu. XI, unde Fart-
naceu, dà marl desvoltari materiel.
20) Petru Leopol: marele duce de Toscana, In ordonanta penal/ din
30 Nov. 1786, art. 38, respinge sisternui de a se considera contirmacia ca o
marturisire, numindu-1 injust sau inselator l:indca se poate intampla ca, ti-
nerea unui proces sau a inchisorii sa faca pe o persoana sa fie contumace
si sä facd sa fuga chiar nevinovatii".

www.dacoromanica.ro
 369

solvit, desi contumace". Si Jousse citeaza mai multe cazuri

in acest sens (21).
721 Ayrault critica sistemul francez in privinta contuma-
ciei; el era de pärere ca sä nu se admitä purgarea contu-
maciei si judecata sa fie irevocabild ca la Romani, pentru
ea osandirea sä nu se pronunte cu usurinta (22). Ayrault a-
rata cal pe timpul sau pentru orice crimä mica in 3 zile, o
persoana era condamnatä la moarte cu usurintä:
De aceiazice dansul hotaririle sunt toate anihi-
late. Caci färä scrisori, (carti regale), Vara apel. fara refor-
marea hotarirei, indatä ce osanditul s'a infatrpt de buna
voe, or a fast prins, prin singura comparatiune, totul este
anihilat, procesul trebue sä reinceapd dela inceput, osandi-
tul scapd numai cu plata clieltuelilor, in scurt hotarirea, pe
cat timp existä nu are putere decat sa fie executata in ima-
gine contra persoanei, ea e fard efect".
Ayrault adaoga ca acest sistem relativ la condamnatiu-
nile la moarte nu e vechi in Franta; el II critica cu multä
asprime i ii califioa de cel mai mare abuz pe care l'am so-
cotit ca exista in procedura si modul nostru de judecatä, si
ceeace e mai mult, pricina atator omoruri si altor nesafarsite
crime, care se comit, din cauza acestei inlesniri de a anihila
aceste hotariri. Fiindca daca un om, or cat de vinovat ar fi,
lasa sa treaca focul i caldura hotäririlor, mania si prima
durere a celor care acuza, el este cu totul asigurat cal inteun
an or in doi i-se va aduce liberarea i nepedepsirea. Ed aflä
ce dovezi sunt in proces, le intoarce, le corupe, castiga pe
reclamant dacä poate, se intelege cu judecatorii, prepara
marturi pentru false fapte justificative, $i in cele din urma
prin formalitatile chiar ale justitiei, iatä-1 mai drept,si mai
intreg deck insäsi justitia. Afara de aceasta nu lipsesc si
iertarile. Cu astfel de judecatori, astfel de parti litigante,
atari marturi, nu exista caz care sä nu fie de ertat. Daca a-
ceasta F e va inthrnpla rar, ar fi de rabdat, dar in fata padu-
rei de ornoruri, a pepinierii de hotii, aceea e mai obisnuit
deck e obisnuit animalelor sa- respire, ce aparenta poate sä
fie ea vina in acest caz sa fie mai mult a justitiei deck a in-

21) Jousse: Justice criminelle II, p. 417-418

www.dacoromanica.ro
 370

fractorilor? Daca ei nu ar vedeà u5a deschisä la o nepedep-

sire pe care legea o permite, ar fi ei atat de neinfrftnati ca
sä ucidä, sa masacreze dupa cum fac"? (23).
E poate multä exagerare in acest tablou pe care il face
Ayrault, dar de sigur ea el confine din nenorocire 5i o parte
de adevar.
722 Unii pena1i5ti, pentru aceste motive au fost de pärere
cä nu trebue sa se mai pronunte judecata in contumacie,
fiindca nu are nici o utilitate, de oarece unde nu e aparare
complectä nu poate sa fie vorba de pedeapsä. Carrara, care
sustine acest lucru, observd ea, fiind desffintata exeCutarea
in efigie i confiscarea bunurilor, e natural &à ne intrebam
Ia ce mai folose5te i judecata contumatelui (24).
723 In fine vom spune ca procedura contumaciei e preva-
zuta si de cod. crim. Ion Sturza par. 166, insa ea e diferità
de acea prescrisd de cod. de proc. penalà, de51 intrebuintea-
za cuvantul contumatie.
723 ' Procedura contumaciei nu se apnea' in materie de
delicte politice 5i de presd de5i sunf judecate tot de Curtile
cu jurati. (art. 483 al. 2 pr. pen.).
In aceste delicte, atunci când invinuitul 1ipse5te, curtea
farä asistenta juriului, judecd pricina, cu drept de opoziti-
une pcntru eel condamnat.
Termenul de opozitiune este de 15 zile, plus ca.te o zi
pentru fiecare distanta de 2 miriametri 5i el curge de la co-
municarea deciziunei.
Dreptul de opozitiune insä il are numai inculpatul nu
si partea civila daca aceasta a lipsit de la judecata. (a).
Deasemenea iegea mai prevede Ca efectele contuma-
cid nu sunt aplicabile celor judecati in lipsa pentru delicte
de presa. Noi credeni cä aceste efecte nu stint aplicabile nici
chiar in caz de delicte politice, fiindcd nu este admisibil sa
aplicam acestor delicte efectele contumaciei atunci cand
mi-i aplicam procedura institutiunei.

22) Ayrault: Ordre et formalité Cart. III, Art. 1, Nr. 17 p. 269.

23) Ayrault: Ordre et formalité. Livre IV. art. 1. N-le 23 si 24, ed.
cit. p. 426.
a) Cas. H, cornpl. divergentg, 1926 in Rand. Rom. 1927 oaetul 4 cu
nota noastral V. Dongoroz.

www.dacoromanica.ro
 - -371

723 a In proc. pen. austr. judecata in contumacie nu este ad-

misd pentru cazuri de competenta curtilor cii jurati $i mci
pentru cazuri altor infractiuni rnai grave. Ea este adrnis5
numai pentru infractiuni pentru cari legea prevede o pe-
deapsa privativa de libertate in durata de cel mult 5 ani insa
numai sub conditiunea ea acuzatul s5 fi lost asculkat in de-
cursul instructiei penale si ca citatia la audienta de judecata
sa-i fi fost inmanata personal. Lipsa acestor conditiuni legale
constitue o nulitate.
Curti le cu jurafi In Ardeal
723 b Avand in vedere cd in Ardeal Curtea cu jurati nu func-
tioneaza, fiind suspendata de multà vreme, vom vorbi nu-
mai de dispozitiunile cele mai importante.
Presedintele Curtii cu jurati este presedintele tribuna-
lului sau un alt judecator al tribunalului. Curtea se compune
astfel Ca" din cei 26 jurati ce se prezinta acuzatorul i apa-
ratorul pot respinge cate 7. Ràmânând 12 jurati, acestia
depun juramantul in sedinta publicd si in prezenta acuzatu-
Iui. Juratii pot se intrebe pe martori si pe experti.
,23 b 1 pupa' terminarea probatiunii, acuzatorul prezinta intre-
barile ce urmeaza a fi puse juratilor. Aceste intrebari se vor
desbate si pot fi modificate sau complectate la propunerea
acuzatului, apardtorului 5i fiecdrui jurat. Intrebarile se vor
redacta astfel ca juratii sa poatä ràspunde cu da" sau nu".
Legea deosebeste trei feluri de intrebari:
a) intrebarea principalà: daca este adevarat ca acuz-
zatul a comis fapta incriminatd, i daca aceasta fapta con-
stituie infractiunea sustinutd de acuzator. Dupa cum se vede,
intrebarea consta din doua parti separate: intrebarea de fapt
5i intrebarea drept. Daca ipartile sau unul dintre jurati
propune, sau daca instanta crede cu cuviintd, se va pune
si o alfa intrebare principala pentru o nou'd calificare a lap-
tei, care sa difere de calificarea din acuzare.
Intrebarea secundard se refera la imputabilitatea sau
la circumstantele decizive pentru judecarea cauzei. Aceste
circumstante pot fi mai ales faptele care fac ca infractiunea
s5 fie calificata mai gray sau mai usor, d. e. daca furtul a
fost comis ziva si noaptea, daca violul a cauzat la urm5
moartea victimei etc.
www.dacoromanica.ro
 - 372 -
723 b 2 Dui:4 stabilirea intrebarilor urmeaza pledoariile si apoi
expozeul presedintelui. La acest expozeu nu pot fi prezenti
deck cei doi judecatoriiIn gall de presedintejuratii,
grefierul, acuzatorul, partea lezatä, acuzatul si aparatorul.
Presedintele citeste si expune Intrebärile, aratä chestiu-
nile juridice care urmeaza a fi rezolvate de jurati, legile ce
trebuesc aplicate si punctele de vedere decisive la aplica-
rea legii penale. Nu are voie sa-si dea parere asupra rezulta-
tului probatiunii sau a aprecierii dovezilor.
Dupa expozeu cei doi membrii al complectului judeca-
toresc, acuzatorul, partea lezatä, acuzatul si aparatorul pa-
rasesc sala asa in cat la deliberarea juratilor nu pot fi pre-
zenti decal presedintele Curtii cu jurati cei 12 jurati si gre-
fierul. Juratii nu pot esi din sala pand la darea verdictului.
Presedintele Curtii cu jurati conduce deliberarea juratilor
si Ingrijeste de ordinea si libertatea delibefarii. Ori de
cate ori vrea sa dea lamuriri noi sau sa expund ceva, tre-
buie O.' cheme in sala pe ceilalti doi magistrati precum si
partite. Votul secret.
Pentru a da raspuns afirmativ la intrebarea principaM
de drept sau de fapt ori pentru a nu stabili un motiv ce ex-
clude imputarea sau pedepsirea faptei sau in fine pentru a-
plicarea unei pedepse mai grave, in urma unei calificari mai
grave se cer 8 voturi defavorabile acuzatului. In toate cele-
lalte chestiuni decide majoritatea. In caz de egalitate votu-
rile favorabile acuzatului trebuesc acceptate.
723 b 3 -- In caz de verdict condamnator juratii daleaga pe doi
jurati pentru ca acestia sa participe la darea sentintei.
Presedintele pronuntä verdictul si apoi 0 retrage cu
ceilalti doi magistrati pentru a delibera asupra verdictului.
Daca complectul judecatoresc gaseste ca verdictul nu
este regulat ca fond sau ca privitor la esenta unei intrebari
este nelamurit, lacunas sau ilogic, poate modifica sau corn-
plecta intrebarile si indruma pe jurati sa corecteze sau sa
camplecteze verdictul. Dacal juratii mentin verdictul lor,
compectul judecatoresc poate ordona trimiterea cauzei la
alti jurati.
Daca complectul judecatoresc este de parere ca juratii
au gresit privitor la esenta cauzei In detrimentul acuzatu-

www.dacoromanica.ro
 - 373 -
lui sau a din eroare au dat un verdict in baza cdruia acu-
zatul ar trebui sa fie achitat, complectul judecatoresc sus-
penda procedura i dispune trimeterea cauzei la alti ju-
mp. Duca insa i juratii noui mentin verdictul, acesta va fi
obligatoriu pentru complectul judecatoresc cu exceptia Ca-
zului and juratii au gresit in detrimentul acuzatului.
Dacal complectul judecdtoresc nu aplica procedura de
rectificare mai sus descrisä, in caz de verdict achitator pro-
nunta imediat sentinta, iar in caz de verdict condamnator
asculta pe acuzator i pe aparator. Dupa aceasta complectuI
judecatoresc i cu cei doi jurati se retrag pentru darea
sentintei.
723 b 4 In anumite legislatiuniasa si in legislatiunea romang
acuzatul poate fi condamnat si n lipsä. Procedura arde-
leana nu admite aceasta. Desi principiul preventiuni cere
ca infractorii sä fie cat se poate de repede pedepsiti, totus
este cert cä condamnarea in lipsa nu satisface cerintele a-
cestui principiu, ba din contra: din sentinta data in lipsa
reiese ca infractorul va trebui sä fie pedepsit, dar organele
justitiei n'au putut sä-1 pedepseasca i prin urmare sentinta
va avea elect toemai contrar principiului preventiunei gene-
rale si speciale. Cel ce nu se supune justitiei judecatoresti,
trebuie supus masurilor coercitive, dar lipsa sa nu poate
fi interpretata ca dovada vinovdtiei sale, mai ales cand ci-
tarea prin foaia oficiald este o pura formalitate, despre care
nici nu se poate presupune cu buna credinta cä ar fi fost
cetita de cel prevenit. Deci contumacia prevenitului nu
este potrivita scopului procedurei penale si nu prea are
rost, caci in Cazul and condamnatul va fi prins, procedura
N,a fi repetata i sentinta isi pierde efectul, iar dacd cel
condamnat nu va fi prins, sentinta rämane neexecutata.
Principala obiectiune este insa, cà contumatarea violeaza
principiile fundamentale ale procedurii penale. In dreptul
procesual modern este indispensabil ca judecatorul sa vada
5i &à auza pe cel prevenit, ca procedura sa fie oralä, ca pro-
bele sä fie administrate, ca acuzatul sa fie ascultat, caci
foarte des toata tesatura acuzarii se distruge prin fapte
despre care nu stie deck numai acuzatul. Prezenta acuza-
lului la desbatere i declaratiile sale pot sa aiba influenta

www.dacoromanica.ro
 374

puteruica asupra depozitiilor martorilor i expertilor si pro-

bele administrate in lipsa sa nu pot fi considerate ca depli-
ne i corecte. Pentru aceste motive, Codul a inlaturat din
sistemul procedurei penale, contumatarea acuzatului.
723 " Dispozitiunile codurilor invechite cari admit condam-
narea acuzatului absent, isi au origina in vechiul drept ger-
man, care a aplicat principiul pierderii drepturilor (Acht)
fata de acuzatul absent. Mai tarziu se admitea ca preveni-
tul, prezentandu-se la instantä, sa se apere in libertate (sauf-
conduit). Procedura penald din vechiul Regat aplica princi-
piile dreptului german medieval: contumacele mu poate
avea nici chiar apdrator (art. 473), averea sa va fi seches-
trata (art. 476), la desbatere nu se reproduce probatiunea
(art. 475) etc.
723 b 6
Dupd pr. ardeleneascd, cercetarea si instructia se face
§i atunci, dacd cel prevenit e absent. Dacd nu va fi gasit nici
&pa citarea sa prin publicatiuni i nici prin circularea sem-
nalmentelor, instructia se va termina si procedura se va
opri pand la prinderea prevenitului. Prevenitul absent nu
poate fi pus sub acuzare, desbaterea principal:a nu poate
fi tinuta si sentinta nu poate fi data. Fata de coacuzati pro-
cedura se continua insä regulat.
Pentru asigurarea pretentiunei materiale a partii le
zate se poate ordona executie asupra averii absentului.

§. 6. Substituirea curfii de apel Constanfa pentru infracfiunile

de competen(a jurafilor, cari sunt comise ta Dobrogea-Noud.

724 Dobrogea a fast supusä dupd anexiune unui regim ex-

ceptional. Afacerilor corectionale si de simplä politie, li se
aplich si in Dobrogea aceleasi regule ca in RarnAnia de din-
coace de Dundre, art. 38 leg. din 30 Martie 1886), in schimb
se dädea o competintä exceptionala Curtii de apel Galati,
in materie de crime de orice natura si in materie de delicte
politice si de presä comise in Dobrogea.
Dupd legea din 28 Febr. 1913, care a intrat in vigoare
la 1 Sept. 1913 (1), juriul e intins si in cele douà judete ale
ay Vezi M: Of: Nr: 266 din 1 Martie 1913, p: 12: 380: vat: 3.

www.dacoromanica.ro
 375 -
Dobrogei, suprimânduse competinta in materie criminalä
si pentru delicte de presa a Curtii de apel Galati.
724 ' Astazi regimul acesta cu privire la organizarea justi-
tiei penale in materie criminald mai subsistd numai in Do-
brogea nouà (judetele Durostor si Caliacra).
Conform legei de organizarea Dobrogei noui din I
Aprilie 1914, crimele si delictele savarsite in aceastä pro-
vincie, cari dupd legile din Regat erau de competinta cur-
tilor cu jurati, au fost date in competinta Tribunalului corec-
tional ea prima instanta si cu drept de apel la Curtea d
Constanta (art. 75 alin. 2 si 84 alin. 4).
In 1921 intervenind o noud lege pentru organizarea
Dobrogei Nouà (a), prin art. 59 au fast dat in competinta
Curtei de apel din Constanta, in prima si ultima instanta
toate crimele si delictele cari dupà legile tärii sunt de com-
petinta Curtilor cu jurati si cari au fost savArsite in judetele
Durostor si Caliacra.
Textul mai adauga ca Curtea se va compune de 5 con-
silieri si va judeca conform procedurei in materie corectio-
nalä, cu obligafiunea de a se numi un aparator din oficiu
acuzatului atunci cand nu ar aveh unul ales.
725 Organizare. Curtea de apel din Constanta are organi-
zarea obisnuità a Curtilor de apel, insa legea face douà dero-
gad la regulele obisnuite de organizare ale curtilor de aper
and Curtea din Constanta judeca materii crirninale : 1) con-
trar regulei puse in art. 248 pr. pen., judecatorii care se pro-
nunta asupra mandatului de arestare si membrii camerii de
acuzare, care vor fi votat punerea sub acuzare, pot sa judece
5i fondul afacerii ; 2) Curtea de apel and judeca crimele
comise in Dobrogea Nouä, trebue sä judece in complectul
sau de 5 judeatori. (Art. 59 leg. Dobrogei Noui din 1921).
Daca a doua dispozitiune e rationald, din cauza impor-
tantei afacerilor criminale, prima este icriticabild fiindcd in
materie criminalii trebue sd fie bine separatd instructiunea
de judecatä. E o garantie pentru justitiabil ca, in afacerile
mad, aceia care se pronuntd asupra culpabiliratii sà fie de-

a) Vezi Codul General Hamangiu, vol: IXX, pag: 902.

www.dacoromanica.ro
 376

feriti de judecatorii care se pronunta asupra rlärii in ju-

decata.
726 Competin(a. Crime le, fie politice, fie de drept comun
comise in Dobrogea Noua, precum i delictele politice $i de
presa se Weal de Curtea de apel din Constanta, care in
aceasta privintä are o competenta exceptionald i diferitä
de a celorlalte curti de apel din tara.
Desi Curtea de apel din Constanta, se poate socoti ca o
curte cu jurati in ceiace priveste crirnele comise in Dobro-
gea, precum si infractiunile politice, totusi in privinta corn-
petintii este aceasta deosebire ca juratii singuri avand pleni-
tudinea coanpetintii penale, Curtea de apel din Constanta,
contrariu juratilor, poate &Ali decline competenta cand cre-
de ca. infractiunea nu constitue nici infractiune politica, si
nici crimä, ci un simplu delict sau contraventiune.
Cu alte cuvinte noi credem Ca i relativ la Curtea de
apel din Constanta, judecând ca instanta criminalä, trimete-
rile camerii de punere sub acuzare sunt numai indicative, si
nu si atributive de instantä ; art. 388 al. 1 pr. pen., e o de-
rogare la dreptul comun i nu se poate intinde prin cale de
irkterpretare.
727 Procedura de judecata a Curtii de apel Constanta, cand
inlocueste Curtea cu jurati, e procedura obisnuitä de judecata
in materie corectionala. Art. 59 al legei din 26 Iulie 1921
spune ca pricinile criminale se vor instrul si judeca die
Curtea din Constanta in acelas mod si cu aceleasi forme
dupa care se judecd azi de tribunalele corectionale".
Totusi legiuitorui n'a rezolvat toate problemele ce se
pot naste in aceasta privintä, probleme cu atat mai grele
cà doctrina i jurisprudenta strainä nu ne pot fi de nici un
folos relativ la aceastä materie.
728 Astfel de pitdä s'a discutat foarte mult daca trebue
raport in cazul and curtea de apel judecd crimele comise
in Dobrogea nouä.
Prin foarte multe deciziuni, curtea de casatiune re-
venind asupra primei sale jurisprudente (1), a admis pe
vremea and curtea de apel Galati judeca crimele comise

1) Cas. II, 124 din 14 Mai 1888, B 258.

www.dacoromanica.ro
 377

in Dobrogea, cd nu trebue sa se faca un raport, fiindca ra-

portul nu e cerut decat atunci cand curtea judeca in calitate
de instanta de apel (2). Solutiunea curtii de casathme, ni
se pare conforma legii, e insä regretabil cd legea n'a pre-
vazut importanta formalitate a raportului la infractiunile-
cele mai grave .Astazi de f apt raportul nu se mai face la
curtea de apel Constanta in materie de crime.
729 0 alta cestiune care s'ar puteà discuta este daed, in
caz de casare, trimiterea trebue sä se faca la o altä curte
de apel sau la o curte cu jurati. Curtea de casatiune s'a
pronuntat in ultimul sens, pe motiv ea singura curtea de
apel din Constanta, are competintä exceptionala in materie
de crime. Se poate insa sustine parerea contrarie, pe care
o credem mai intemeiatä cd, principiul in materie de casare
este ca instanta de trimitere sa fie de aceiasi categorie cu
instanta a carei hotärire s'a casat.
§ 7. Refortna curfilor cu jurafi
729 ' La nr. 632 si urm. din .acest volum s'a facut o critict
amanuntitä a institutiunei Curtilor cu jurati. Cum insa noua
Constitutiune din 1923 mentine aceasta institutiune a ju-
riului, ceeace intereseaza pentru viitoarea noastra legiuire
de procedura penald, sunt reformele cari ar trebul si cari ar
putea fi aduse Curtilor cu jurati pentru a inlatura multe
din- neajtnsurile actualului sistem.
Aceste reforme pot privi trei laturi diferite:
1) Organizarea Curtilor cu jurati si recrutarea juriului;
2) Atributiunile celor doui factor] cornponenti : Curtea
si juriu ;
3) Procedura de judecatá inaintea Curtilor cu jurati.
Vom indicà in cele ce urmeaza propunerile mai demne
de interes preconizate de autori, recomandand solutiunea
pe care noi o credem aoceptabila si potrività conditiunilor
locale dela noi (a).
2) Cas. II, 294 din! 27 Iunie 1888, B. 636; Sect Vac., 333 din 191 Iill_
1888, B. 657; Gas. II, 561 din:28 Now. 1888, B. 1018; Cas II, 368 din 211Iu
ate 1889, B. 661 ; Gas. II. 404 d'n 4 Sept. 1890, B. 1031 ; Cas. I41545 die
7 Dec. 1893, B. 1129 ; Cas. II, 88 din 23 Ian. 1902, B. 86 ; Gas. II, 644 din,
4 Iunie 1903, B. 858. .

,a) Asupra diferitelor propuncri de refonn:a a se wedea : Garraud,

Traité d'instr. crim. IV, p. 473 -si urm.; M. del Giudice. Finalita e funzione

www.dacoromanica.ro
 378

329 2 In privinta organizarei Curtilor cu jurati toate propu-

nerile au ca obiectiv diminuarea numarului juratilor in co-
misiunea de judecatä i uneori chiar a membrilor Curtii.
S'a pretins de cei cari sunt contra diminuarii numäru-
lui juratilor pentru formarea comisiunei de judecata, ca nu-
marul de 12 jurati este traditional, general si simlbolic. Nici
una din aceste calitdti nu este totusi exacta. Numárul jura-
tilor din comisiunea de judecata a variat in trecut dupd cum
variazd si in prezent dela legislatiune la legislatiune. Cat
despre atributul simbolic credern cä nici nu este nevoie sä
mai insistam.
Varerea noastra este ca daca se mentine separatiunea
de atributiuni dintre Curte si juriu, atunci juriul catä a fi
redus la 9 persoane, iar daca se admite sistemul esevinatu-
lui atunci va trebui sä fie redus la 6 persoane.
Pentru formarea comisiunei vor trebui sa rdspunza la
apelul nominal un numar de 17 jurati, al:di-area si Minis-
terul public avfind dreptul la cate 4 recuzari (in sistemul de
6 vor fi prezenti 14 jurati, numärul recuzdrilor ramanand
tot de 4).
Daca sunt mai multi jurati prezenti, chiar cand ei ar
f: ordinari, numele celor ce tree peste 17 (sau 14) vor fi
date la o parte, fiindca toti acuzatii trebue sa" se gaseasca
in conditiuni egale, cari nu trebue sA varieze dupa cum In-
tr'o zi s'au prezentat mai multi jurati, iar hi alta mai putin:.
29 Despre recrutarea juratilor am vorbit la nr. 6651; Ca-
pacitatea de a Ii jurat trebue conditionata neaparat de po.
sedarea unor studii secundare si de varsta de 30 ani pentru
cei cu simple studii secundare si 25 pentru titrati.
Listele juratilor ar trebul sa fie alcatuite in judet de
-judecatorii de ocoale asistati de pretori, iar in orase de ju-

della giustizia poptplare, 'Campobasso, 1923. Vezi i iota a de sub un- 659
din acest volum.
La noi wezi: Remus C. Benisache, Reforma curtilor cu jurati, in
Justitia Dobrogel,1923 nr. 1-43; lon Giurculeseu: Trebue s mentinem Cur-
tile eu Jura'? Bib. juridic5, Craicva, 1923; Dem. St oenescu, Instiburtinnea
jurafilor, Bib. iuridicI Craiova, 1922; Tr. Alexandrescu, Propuneri pentru
reforma proe. -penale, In Revista Penalli, 423, p. 310; 1. M Botez, tTn auvint
despre Curfile culurati, in Curierul judiciar, 1926, P. 5; Eug. Petit, Reforma
.curtilor eu jurati, in Curierril judiciar. 1926. p. 145 si Mtg. 645.

www.dacoromanica.ro
 - 379 -
decatorii de ocol asistati de comisarii din circumscriptiuni
respective. Aceste liste provizori vor fi inaintate primului-
presedinte sau presedintelui de Tribunal care va judeca
toate contestatiunile cu privire la inscrierea sau omisiunea
vreunor persoane. Listele vor fi permanent; insd in fiecare
an judecatorii de ocol vor comunica numele celor cari s'au
inscris in cursul anului sau cari au fost inscrisi din of iciu,
cat si numele celor ce au a fi stersi din liste.
Acesta ar fi sistemul in liniile sale largi, desigur insa
cal reglementarea sa va necesith si oarecare complectäri pri-
vind amänuntele sale.
Indemnizarea juratilor se impune deaserneni ca o ma-
surä serioasä.
7294 Cat despre compunerea Curtii suntern de pärere ca
compunerea sa trebuie sä ramana cea de astazi, adica urr
Presedinte consitier de Curte de apel i doi asesori judeca-
tori de tribunal.
Acesti membri vor trebui totdeauna sa fie desernnati
prin tragere la sorti, fiindca nu trebue sa uitam Ca Curtile-
cu jurati judeca i infractiunile politice i deci delegarea de-
vine periculoasa intrucat poate fi facuta cu talc.
Fiindca sunt tribunate cari au numai o sectiune si deci
un numar insuficient de judecatori pentru efectuarea tra-
gerei la sorti, legea ar trebui sà cupleze din acest punct de-
veclere dauä cate doua tribunate, tragerea la sorti urmand
sa se faca din- judecatorii ambelor tribunale, eke unut dela
fiecare din aceste tribunate pentru sesiunile Curti lor cu ju-
rati respective. Ash dar inainte de deschiderea sesiunei, fie-
care din presedintii celor doua Tribunate vor trage la sorti.
ate un judecator, si aceasta in ordinea in care sesiunite
Curti lor cu jurati se vor succeda in cele douà resedinte.
7295 In privinta atributiunilor Curtii si juriului, contra sis-
ternului actual care se sprijind pe o separatiune absolutä,
Curtea fiind chemata a solutiona numai incidentele de drept,
a veghia la indeplinirea formelor si a pronunta deciziunea
in baza verdictului, iar juriul a judeca numai faptele, s'au.
preconizat trei reforme :
I) 0 prima reformä radicalä, este aceia care curma
complect separatiunea de atributiuni in sensul ca juriul si

www.dacoromanica.ro
 380

Curtea sunt chernate impreunä sä jude:.e faptele si sii aplice

pedepsele, neramanând Curtii d3cat singurä atributiune
ts.

distinctà, aceia de a solutiona inciekntele contcncioase de

drept (b). Acesta este sistemul qevirkuului desprc care am
vorbit la nr. 701'.
2) 0 altä reforma mai putin rad!cala mentine separa-
tiunea actualä de atributiuni dintre Curte i juriu, dar cere
a se trece fixarea pedepsei tot in atributiunile jutiului. A-
cest sistem e cunoscut sub numele de juriul stdpdnul pe-
41epsei (c).
3) In fine a treia reformä ca o tranzactiune intre siste-
mul actual si cele doual sisteme de mai sus, mentine separa-
liunea de atributiuni in ceeace priveste faptele, acestea rO-
mânând in judecata exclusivä a jurinlui, dar fuzioneazä
Curtea cu juriul atunci and este vorba de a fixa pedeapsa,
aceasta urmând s'a fie determinatä de jurati impreunä cu
membrii Curtii.
Au lost si mai sunt ins6 sustinAtori ai actualului sis-
tem (d) cari cred ca" separatiunea de atributiuni nu trebue
sal fie cat de putin atinsä, insd pentru a preintampina ver-
dictele negative provocate de temerea juratilor cä un fas-
puns afirmativ ar conduce la vreo pedeapsa. prea grava pen-
tru acuzat, propun ca sa" se desfiinteze pe deoparte prohi-
bitiunea de a se vorbi juratilor de pedeapsd, iar pe de alta
parte sh" se deà dreptul juriului de a acorn circuanstante
foarte atenuante.
Preferintele noastre merg csatre prima reformä, adicä
instituirea esevinatului. In caz cand acest sistem foarte ra-
lioflal si apt de a servi unei serioase justitii represive, nu
ar fi primit de legiuitorul nostru, atunci va trebul sä se a-
Icopte cel putin col de al treilea sistem. In nici un caz nu

t) S. Pappagelo, 11 verdetto tra magistutura e glurio, Neapoli, 1903;

dIgo Spirito, Gittria e scabinalto, Rorn, 1926.
e) Pas. Valenti, L'abolizIone del quesiti e rattribuzione al glurati
deiP aplicazione della pena, in Scuola Positiva, 1923, p. 215 (se pronuna
-contra); J Desprez, Le r8le du juri dans l'application de la peine. Paris,
1925.
Id) In special sustine actualul sistem Luigi Lucchini, a se rvedea arti-
rolul sau. LI Giuri Iflj Revista Penale 1926, pag. 301 si urm.

www.dacoromanica.ro
 - 381 -
vedem pentru ce s'ar mai mentine sistemul actual, care nu
este legat nici de traditiunile noastre si care a dat rezultate
destul de slabe mai ales la noi.
Sistemul esevinatului are pe langa avantajele de ordin
substantial si unele de ordin formal si anume : face inutile
chestiunile, evitd retrimiterea pentru verdi.:te neregulate si
suspendärile provocate de faptul cä juratii s'au inselat In
fond.
729' Cat despre procedura Curtilor cu jurati, ea cata in pri-
mul rand sä fie mult simplificata prin suprimarea tuturor
formelor inutile si chiar däunatoare, ca :
1) Actul de acuzare, fiind indeajuns deciziunea Came-
rei de punere sub acuzare ;
2) Comunicarea listei martorilor, de care se leagä a-
tatea incidente provocate numai din spirit de sicand ;
3) Toate formalitätile mostenite dela vechile legiuiri
ca : discurs adresat acuzatului (art. 338 pr. pen.), discurs
adresat juratilor (art. 337), injonctiunea adresatd apärato-
rului (art. 336), repetirea acuzatiunei de presedinte (art.
339), expunerea facutai de ministerul public (art. 340) si
allele ;
4) Rezumatul presedintelui despre care 'am vorbit la
nr. 6901 ;
5) Toate gesturile rituale absolut incompatibile vremu-
rilor de astazi, de ex.: ridicarea manei, punerea manei pe
inima, scularea in picioare, etc.
Prestigiul justitiei nu se obtine prin forme goale, ci dim-
potriva prin sobrietate i prin evitarea sicanelor provocate
de un formalism inutil.
729 7 - Sub raportul imbunatatirilor pozitive credem ca se im-
pun, fn cazul and sistemul separatiunei de atributiuni ar
fi mentinut, urmatoarele reforme :
1) Dreptul partilor de a vorbi de pedeapsa si de a a-
rata m9dificarile de earl este susceptibila.
2) Dreptuf pentru parti de a conveni atunci cand lip-
sesc toti martorii sau buna-parte din ei, sa se facal jude-
cata pe baza instructiunei prealabile, cu corectivul ca Juriu
sau Curtea vor puteà inainte sau dupa cetirea probelor dela
instructiunea scrisa sä pretinda facerea instructiunei orale.

www.dacoromanica.ro
 - 382 -
3) Descompunerea chestiunei principale in trei intre-
bari : una asupra existentei faptului, alta asapra imputabi-
litatil (adica daca acuzatul a comis el acel fapt sau a par-
ticipat la comiterea lui) si a treia asupra culpabilifatii (a-
dica daca acuzatul a lucrat cu vointd $1 cu intentie i dacd
el este responsabil).
4) Introducerea majorifatei absolute pentru orice rds-
puns al juriului (tocmai de aceia am propus ca juriul sa
se compuna din 9 persoane, iar dacd se va admite e$evi-

729 8 -
natal vor fi iard$i 9, adica 6 jurati si 3 magistrati).
In ceeace prive$te puterea discretionala a presedintelui
ea trebue sa fie mentinuta, cu corectivul expres aratat in
lege, ca oridecdteori o parte ar face vreo obiectiane cu pri-
vire la luarea unei mdsuri in virtutea acestei pateri va re-
veni Curtii sa solutioneze incidental.
In schimb, dacd nu se va admite e$evinatu1, credem cä
intrarea presedintelui in camera de deliberare nu trebue in-
gdduita decat cu asistenta Ministerului public $i a apsardrei.
729 a Cu privire la reformarea Curtilor cu jurati, pärerile
tind spre inläturarea organizatiunii complicatd a Curtilor
cu jurati, renuntand la izolarea absoluta a celor cloud ele-
mente cari o formeaza Curtea i Juriu. Se ajunge prin a-
ceasta dela sine la o altä forma de intsante judeatore$ti :
Tribunale cu juri (tribunaux de echevins, Schoffengerichte).
In Germania, unde prin legea de org. judec. din 20 Mai
1898 (art. 25-57) au fast introduse Tribunale cu juri corn-
puse din un judecdtor $i 2 juri pentru judecarea contraven-
tiilor $1a delictelor pe când pentru crime a fast mentinutä
institutiunea Curtilor cu jurati (art. 79-99), functionarea
tribunalelor cu juri a dat rezultate bane.
In fosta Austrie a fost redactat in anal 1912 an ante-
proiect pentru o lege speciald, prin care sä fie modificate
dispozitiunile procedurei penale referitoare la Curtile cu ju-
rati precum i regulamentul referitor la formarea lof, intro-
ducdndu-se pe Idngd. Cutile cu jurati o forma' noud de cola-
borare a oamenilor laici la distribuirea justitiei penale, $i a-
name tribunalele cu juri (scabini) compuse din a magistrati
$i 3 juri pentru infractiunile mai grave, iar pentru cauze mai
mici din 2 magistrati $i 2 juri.

www.dacoromanica.ro
 383 -
Expunerea de motive la acest anteproiect arata cu cla-
ritate considerentele pentru introducerea acestei institutiuni.
Tribunalele cu juri prezinta toate avantajele institutiu-
nii Curtilor cu jurati, 'lush' fard inconvenientele ce rezultä din
despartirea Curtii in douà corpuri, dintre cari fiecare pen-
tru sine are sa rezolve numai o pate a functiunii judeca-
toresti.
Formalismul riguros care domneste inevitabil in pri-
vinta punerli cestiunilor catre jurati produce adeseori de-
ciziuni, cari contrazic intentiunei adevärate a juratilor. Nesi-
guranta, ce o simtesc juratii in ce priveste cestiunile de drept,
si lipsa lor de experientä juridica ii va IndemnA adeseori
de a rasa la o parte considerentele rationale si de a se bazà
mai mult pe simtul lor; pe de altä parte stiind, ca n'au nici
o influentä in privinta pedepsei, ce se va pronunta, se
simtesc adeseori Indemnati de a acordà acte de gratie in
be de a distribui dreptate, cu atat mai mult, neavand ei
obligatiunea de a motiva verdictul lor. Judecatorii pe de altä
parte sunt siliti de a idecide in cursul desbaterilor despre ad-
miterea ascultarii martorilor si despre admiterea altor pro-
be Carà a cerceta intrucat juratii, pentru cari In prim rand
probele trebuesc sa fie produse, au trebuintä de ele.
In fine Curtea fixeaza pedeapsa in cadrul determinat
prin verdictul juratilor farri a cunoaste insa toate impreju-
raffle faptului, pe cari juratii le-au luat in considerare. Cum
conceptiunile Curtii sunt adeseori cu totul diferite de concep-
tiunile comisiunei juratilor, rezultä in multe cazuri decizii
injuste in sine, in cari pronuntarea asupra pedepsei nu e in
acord cu pronuntarea despre culpabilitate.
La Tribunalele cu juri dispare aceasta separatiune ne-
naturala a functiunilor. Magistratij si jurii decid asupra cul-
pabilitatii si asupra pedepsei, lucrând impreuna. Formula-
rea cestiunilor e superflua, deliberarea comunä da jurilor
indrumarea cum au sa procedeze in mod juridic la exami-
narea si solutionarea cauzei ; ei au posibilitatea de a-5i ex-
prima fiecare pentru sine nedumeriri daca chestiunea de
drept nu li pare limpezita pe deplin prin expunerile ON-
bor. In fine fiecare membru al instantei trebue sa arate si
motivele pentra hotafirea sa de oarece sentintele se dau cu
motivare,

www.dacoromanica.ro
 3 84

Conform propunerii anteproiectului austriac tribuna-

lele cu juri au sä fie compuse dintr'un numär egal de ma-
gistrati 5i de juri, 5i anume 3 cu 3, iar pentru cauze mai
putin importante 2 cu 2. Aceastd organizare e potrività de
a garanta, ca nu se va pronunta o sentinta condamnatoare,
sau o pedeapsd mai severà fara aderarea cel putin unui jur
la parerea magistratilor sau eel putin unui magistrat la pa"-
rerea jurilor in cazuri, daed ambele elemente (cel laic 5i eel
judiciar) ar fi in divergentd.
Aceasta organizare garanteaza Irish' 5i o motivare ju-
ridica a sentintei, de oarece ea nu poate fi pronuntata Lira'
consimtimantul unui magistrat. Participarea magistratilor
garanteaza i continuitatea in aplicarea dreptului 5i a pe-
depselor. Tribunalele cu juri reprezintä deci o forma' a ju-
decatoriilor compuse din magistrati i oameni laici, care co-
respunde mai bine scopului.
Ar fi deci de dorit ca reforma procedurei noastre pe-
nate sa introduca aceasta institutiune in organizarea noas-
tra judecatoreasca in locul institutiunii Curtilor cu jurati.
Textul constitutiei (art. 105 Juriul este statornicit in
toate materiile criminale §i pentru delictele politice 51 de pre-
sa") nu poate fi o piedica in aceasta privinta, de oarece nu
prescrie, cum are sä fie organizat juriul. Fara indoialä insa
Tribunale cu juri sau Curtile cu juri compuse din 3 magistrati
5i 3 juri ar functiona de sigur Mai bine deal Curtile cu ju-
rati in organizarea lor actuala. atat de greoaie, a carei func-
tionare nu da.rezultate satisfacatoare.

Apendice
Jurisdicpuniele militare

730 Vom tratà foarte sumar aceastä materie, de oarece

studiul legislatiunii penale militare, este un studiu sepa-
rat (1). Materia prezinta insä importanta : a) Din cauza
1) Un comentar al C. J. M. intitulat: ,Dtremtut penal militar 1 ro
cedura lui" a bast pubilioat in 1906 (Ploesti) de d-nii locot. N. I. Popeseu e
11. Friedman, 483 pagine.
Penbru statistica criminalä militarg vezi boot. N. I. Popeseu: Sta-
tistica criminalä 1860-1906.

www.dacoromanica.ro
 385

atmarii generale ; b) Fiindc6 civilii pot sä fie si dânii su-

pusi juridictiunei militare in certe cazuri si c) Avocatii ci-
vili pot plea. si pot sa fie numiti aparatori din oficiu la tri-
bunalele militare.
Observäm de altmintrelea c dispozitiunile cod, pen.
ordinar se aplica si la militari in cazurile neprevazute de
cod, pen. militar (art. 6 cod. pen. si art. 195 si 258 codul
just. militare).
Vom urmà si aici metoda pe care am urmat-o la toate
celelalte juridictiuni, i vom-studia. in trei paragrafe, organi-
zarea, competenta i procedura propriu zisa a tribunalelor
In ilitare.
7301 Cu privire la justitia militara (a) am mai avut ocaziu-
nea sa ne ocupdm in acest Tratat si anume : despre infrac-
tiunile militare in vol. II, nr. 988, 10151, 1198' i urm. ;
vol. III, nr. 2008 si 2008' ; despre caracterul instantelor
militare in vol. IV, nr. 164 ; despre stramutarea in materie
militard vol. IV, nr. 1625; despre punerea in miscare a ac-
tiunei publice in vol. IV, nr. 67' ; despre ofiterii de politie
judiciard militard vol. IV, nr. 3202 ; despre inistructitmea
prealabila la instantele militare, vol. IV, nr. 3563 ; urma-
rirea in codul justitiei militare, vol. IV, nr. 3372.
Desigur insa ca dreptul penal militar comporta mult
mai largi discutiuni, cari insä exced cadrul acestui tratat (b).

§ 1. Organizatiunea

731 Codicele nostru de jusfitie militara din 24 Mai 1881,

a fost rnodificat prin legea din 27 Martie 1894 ; el e o tra-
a) Asnpra Codului justifei militare a se vedea lucrarile: Colonel
N. C. Ilomoriceanu, Codul justitiel militare adnotat, ed. III, Bacturesti 1922;
Maior Vasile Chiru, Dsept penal miaitar, 2 vol., Cluj, 1925; Col. Macovescu,
Interpretarea art., 30 si 61 Til. II adt(onal, in Revista Penala, 1926 nr. 1 3;
idem, Rolul Orfiterului de pantie judiciara' miflitarä Rev. Penala', 1926, Nr. 6-7.
b) Printre 4ucrafile stralne: V. Manzini, Trattato di dir. pgn. militaro,
4 vol. M. de Mauro, II oodice penale militare maritimo, 2 vol. Catania;
C. Lanza.Per prevenire laj criminalita militare, Roma, 1909; V. Manzini, Le
pin antiche leggi penale Militaire, Venezia 1924; A. Champoudry, Manuel de
rofficier de police juclicialre militaire, Paris 1923; P. Provent, La criminalitd
militaire en France en temps de paix, Paris, 1926; Angier et G. Le Poittevin,
Traite de dr. pen. militaire, 2 vol.
I. Tanoviceanu, Vol. V 25

www.dacoromanica.ro
 - 386

ducere dupd legea franceza din 9 Iunie 1857, modificata in

1872 5i 1875. hainte de actualul nostru C. J. Mil., noi am
avut un alt codice penal ostd5esc din 6 Mai 1852, care in
1860 s'a declarat aplicabil 5i Moldovei, fiind astfel prima
indrumare spre unitatea legislativa a României (1).
Dupa C. J. M. actualmente in vigoare justitia militara
se dä : 1) De consiliile de rdzboiu ; 2) Consiliile de revizui-
re; 3) De pretori (art. 1) ; 4) De consiliile de disciplina
infiintate prin legea din 27 Martie 1894, pe rangd fiecare
regiment, 5i care judecd in timp de pace nesupunerile la che-
mare, prima dezertare 5i infractiunile la regulamentele de
mobilizare ale gradelor inferioare ; ele pot da pedeapsa pand
la 6 luni (2). La acestea se mai pot adaoga. 5i 5) Consiliile
de reforma prevazute la legea pozitiunii ofiterilor din 16
Mai 1896, art. 18 (3).
Dintre aceste organe judecatore5ti penale, mai impor-
tante sunt consiliul de rdzboiu, 5i cel de revizuire, despre
care vom vorbi imediat, adaogAnd in urma .cateva cuvinte
despre pretori.
732 A) Consilial de rdsboiu. Sunt 5apte consilii de rasboiu
in tall, Cale unul pentru fiecare carp de armata. Sub cod.
pen. mil. $tirbei ele se numeau comisiunea ostagascd Jude-
cdtoreascd. Consiliul de räsboiu se compune in mod obi5nuit
din cinci persoane, adica : din un colonel ori locotenent-co-
lonel ca pre5edinte, doi maiori 5i doi *Rani, care sunt
numiti de comandantul corpului pentru 6 luni, afara daca
sunt mutati din corp.
Mandatul membrilor consiliului de rasboiu se poate re-
inol (art. 3, 6 5i 8 C .J. M.)) and e vorba sa fie judecat

1) Condica penala ostaseasca cu procedura ei $11 osebit supliment

pentru starea de impresurare. Bucurel.sti 1852, era promulgata prin opisul
35 din 6 Maiu 1852 al d-lul B. D. $tirbei. Exista o a 3-a edit. Iasi 1871, in
care e adaugat a. si legeal stärii de asediu din 1864. Mai inainte de legea din
1852 a existat in Muntenia condica de procedural ostäseascr din 1832.
2) Vezi titlul aditiona/ in 23 articole publicate in edit. oficiall a Min.
de razboiu din 1902 la finele Codicelui de justitie militara. Ele stint compuse
din 3 mernbri.
3) Vezi Popescu si Fridman, op. cit., pag. 265. Ele stint compose din
5 rnernbrl si judeca intre altele greselite grave in contra onoarei oa militar
s1 ca am.

www.dacoromanica.ro
 387

un ofiter superior sau un general, compunerea consiliului se

modifica spre a se da, in limitele posibilului, ofiterului dat
in judecata, judecatori superiori sau cel putin egali in grad
(art. 10 si 11). E de observat ca, dacd se da in judecata un
colonel ori un general, nu numai ca compunerea consiliului
nu e cea ordinard, dar judecatorii nu mai sunt numiti de co-
mandatul circumscriptiunii ci de ministrul de rasboiu. In caz
de lipsa de generali, un general superior poate sa fie judecat
de Curtea de casatiune (4).
Ofiterii asimilati se judeca de un consiliu in conformi-
tate cu gradul lor. Cand sunt inculpati de diferite grade,
judecatorii care compun consiliul, se vor luà in considera-
Inmea gradului celui mai inalt (art. 12 si 13).
La fiecare consiliu se afla cel putin un comisar regesc,
un raportor si un grefier; pe langa aceasta, se pot numi u-
nul sau mai multi substituti ai comisarilor regali, ai rapor-
torilor, si unul sau mai multi ajutori de grefier (art. 4).
733 Cornisarii rege5ti si substitutii lor implinesc pe langa
consiliul de räsboiu rolul de minister public, iar raportorul
si substitutii sal sunt insärcinati cu facerea instructiunii, in
fine grefierii redacteaza hotdririle si pastreaza actele (at. 5).
Comisarii regesti si raportorii sunt numiti de ministerul
de rasboiu dupà o lista prezentata de comandantul de corp,
iar substitutii se numesc de generalul comandant al circum-
scriptiunii (art. 9). In privinta persoanelor, care pot fi nu-
mite comisari regesti, raportori si substituti, legea are grije
sä spund de ce grad trebue sä fie (art. 7 si 15). Atat ei, cat
si judecatorii depun juramant inainte de a-si incepe oficiul
odatal pentru totdeauna. Astdzi se recruteazd dintre ofiterii
cu studii juridice.
734 Consilii de rdsboin temporare. Pe langa consiliile de
rasboiu ordinare si permanente, se mai pot infiinta si consi-
lii de rasboiu temporare in caz de trebunta, adica atunci
and armata e in rasboiu, si and o divizie, o brigada sau
chiar un regiment opereaza separat, sau cand se declara
4) Art. 34 C. J. M. prevede cazul Cam!' un general care a comandat
o armatä sau un corp de arrnatä ei dat in judecat5, si spune cl nici mul
din aceia pe care i-a coanandat nu poate sa"-1 judece. In acest caz, deel nu
se gäsesc generali suficienti se judea de curtea de casatiune in sectiuni-
unite, si acuzarea se sustine de proourorul-general al curtli de casatiune.

www.dacoromanica.ro
 388

starea de asediu sau la orice alth nevoie. In Franta in anul

1871, fiindch era vorba sa fie judecate mai multe mii de
persoane inculpate di au luat parte la rAscoala comunei si
la diferitele pradaciuni si incendii din acel timp, s'au insti-
tuit 26 de consilii de rasboiu in Paris si in Versailles.
Consiliile de rdsboiu temporare au aceiasi compunere
ca si cele permanente, insA numirea intregului personal se
face de comandamentul corpului, diviziunei, brigadei, sau
regimentului. Este Inca de observat ca, in aceste consilii,
comisarul regese indeplineste in acelas timp si atribufiunile
de raportor, adied de judecAtor de instructiune (art. 31).
735 B) Consiliul de reviziune (5) sau sfatul de reviziune,
cum il numeh C. J. M. din 1852, nu este dupd cum s'ar puteh
crede o instanth de apel, ci este o instanta de recurs. El joa-
CA rolul unei cult de casatiune, cum vom vedeh. and vor
vorbi de competenta sa, de aceea nu existä decht un singur
consiliu de reviziune permanent pentru toath tara, cu rese-
dinta in Bucuresti (art. 25), desi se pot infiinth la caz de
trebuintA si altele temporare (art. 36). .

736 Consiliul de revizie prezinth o curiozitate ca organi-

zare sub punctul de vedere al disciplinei. In adevAr, firesc
ar fi ea acest consiliu care censureazA hotaririle consiliilor
de rdsboiu, sa fie compus din ofiteri superiori in grad sau
cel putin egali cu membrii consiliilor de rasboiu. In reali-
tate insa, ce e drept eh in compunerea normald a consiliilor
de rdsboiu, existd ofiteri inferiori in grad mernbrilor con-
siliului de revizie, de oarece acesta are un general ori un
colonel ca presedinte, 2 coloneli sau locotenenti-coloneli si
in fine doi maior ea membrii (art. 26). Pe langa aceasta,
daca consiliul de rasboiu a fost prezidat de un general,
consiliul de revizie trebue sa fie deasemeni prezidat de un
general, iar ceilalti judechtori ramhn, afara de cel mai nou
in grad, care nu ia parte la judecata (art. 29). Insä nu e
mai putin adevarat ca, din cauza compunerii variabile a
eonsiliului de rasboiu, atunci cand sg va judech un general
de brigada, trebue ca juriul sa fie compus de cel putin 5
5) Regulat nu este sä vorbim de consiliul de reviziune, Cand ne °cu.
Nirn de judecata in prima instantà, Ins5 facem acest locru pentru ca 0 nu
scind5m cod. de justitle militarN.

www.dacoromanica.ro
 389

,generali de brigadd, iar and se va judeca uti general de

divizie, juriul se va compune de 5 generali de divizie. Si,
botarirea acelor 5 generali de brigadd, ori 5 generali de di-
vizie va fi supusà cenzurei unui general de brigadd, 3 colo-
neli sau locotenenti-coloneli i un maior ? !!
Si cazul nu e pur imaginar, el s'a IntAmplat cu ocaziu.-
iiea judecatii ex-generalului Al. Anghelescu i a. ex-genera-
lului Maican. (6). Legea ar trebui sa evite acest inconvenient,
introducand in consiliu membrii de ai curtii de casatiune
sau schimband compunerea consiliului de revizie.
Pe lAngd consiliul de revizie functioneaza un comisar
regesc si un grefier ; se poate numl i un substitut al comi-
sarului, i un ajutor al grefierului la caz de trebuinta. (art.
26). Raportor i substitut de raportor nu existd, de oarece
instructiunea e deja facutd si consiliul de reviziune joaca ro-
lul de curte de casatiune.
737 Alegerea judecdtorilor militari, se face conform regu-
lelor pe care le-am spus, (Ilya un tabel care se alcatueste
in fiecare corp de armatá dupa grad si dupd vechime de
catre comandantul de corp dupa prezentarea capilor de cor-
puri. In cazul and unul din membrii consiliului de rasboiu
e impedecat sä ia parte la judecatä, se numeste un alt ju-
decator in locul sau dupd ordinea tabelului (art. 18 si 19).
7371 Organizarea grefelor tribunalelor i parchetelor
tare este disciplinatä printr'un regulament din 17 Iunie
1925. Prin acest regulament se fixeaza compunerea diferi-
telor grefe, conditiunile de recrutarea personalului i statu-
tul acestuia. Acest regulament abroga vechiul regulament
din 1900.
738 C) Pretorii, numiti la francezi prevôts, judecd numaL
*in cazul and armata e pe pamânt strain. Ei judeca singuri,
avand un grefier pe care aleg ei Inii dintre subofiterii
brigadierii gendarrnilor, (art. 47 si art. 48 alin. ultim).
7381 Prin legea din 28 Decembrie 1916 s'a reglementat or-
ganizarea si functionarea justitiei militare in timp de mo-

6) Dealtrnintrelea inconvenientul lovirel erarhiei s'a vazut si In

Franfa and a lost dat in judecat ex maresailit Bazaine, care a fost jude-
cat de- 5 'nferiert toti generali de .divizinne: Chiar presedintele ducele
.d'Aumale era general de divizie.

www.dacoromanica.ro
 3 90

bilizare si de räsboiu. Aceasta lege formeaza astazi al. 11.

Titlu aditional al Codului de justitie
In timp de mobilizare i räsboiu spune art. 1 din aceastl
Lge justitia militard se imparte de : 1) Marele pretor
pretori, 2) Curtile Martiale si 3) Curtile superioare de jus-
tilie milliard.
Legea stabileste modul de recrutare a personalului cart
compun aceste instante, organizarea instantelor, competin-
ta lur si pedepsele ce se pot pronunta in tiny de mobilizare .

si de rasboiu.
Oarecari mici modificari s'au adus Titlului I/ aditionat
prin decretul-lege 4062 din 16 Septembrie 1919 (b).

§ 2. Competenia tribunalelor militare

739 Competenta tribunalelor militare difera in timp de
pace, in timp de rasboiu si in timp de stare de asediu ; in
aceste din urrna doua cazuri ea este cu mult mai intinsä.
Tribunalele militare nu sunt competente si judece decal
actiunea publicd, gall de restituirea obiectelor rezuItand.
dintr'o infractiune, i Mara de exceptiunea relativa la pre-
tori, despre care vom vorbl.
Dna' militarul a comis infractiunea inainte de a infra
in armata, el se va judeca de tribunalele ordinare (art. 49).
Deasemeni se va judeca afacerea de tribunalele ordina-
re, daca infractiunea a lost comisa dupà stergerea din con-
troalele armatei (1 si 1 bis).
Daca infractiunea a fost comisa de militari i civili, toti
infractorii, chiar cei militari se judeca de tribunalele civile-
(art. 72 C. J. M.) dupa principiul ca juridictiunea ordinara
atrage pe cea extraordinara (2).
b) Codul General Hamangiu, IXX, p. 215.
1) Cas. II, 1383 din 28 Mai 1912, Curiend judiciar 1912 Nr. 62, pag.
731. (Reg. de comet.). Vezi toe acolo in acelasi sens In non. Cas. IL_
3141 din 1911 No. 19 din 1912; 709 din 1912 si 46, 1912 (nota R. Beni$ache)
1 bis) Soldatul muitian Camas in timpul rilzboiuluf in teritorul ocu
pat dacä a intretinut intelegere cu inarnicul, intrfind ca polirst In servicit
au, este oompetiate a i iudecat de tribunalele militare. (Cas. II, 2939 din
zo Octombrie 1925, JuKspruden(a generald 1926. sp. 114, pag. 80).
2) Popescu si Friedman op. cit p. 279.

www.dacoromanica.ro
 391

In fine infractiunea comisä in timpul concediului, de

militar, se judecd de tribunalele ordinare (3).
Vom examinà competenta fiecdrei juridictiuni penale-
militare in parte.
A) Competenta Consiliului de rfisboiu
740 a) In timp de pace. Ratione loci este competent consi-
liul de rasboiu al locului unde s'a comis infractiunea, acela
al locului garnizoanei din care face parte prevenitul sau a-
cela unde prevenitul a lost arestat (art. 57 C. J. M.) (a).
2. Ratione personae. Militarii de toate gradele i asi-
milatii lor, din momentul recrutärii pAnb: in momentul esirei
din armatà, chiar militarii in disponibilitate salt dezertor (4)
sunt supusi legii militare. Legea noasträ, imitând in aceasta
privintA, legea francezd din 18 Noembrie 1875, dispune ca,
chiar armata teritorialä i rezervele ei sunt supuse justi-
tiei militare pe timpul serviciului lor activ (art. 52 Nr. 2
si art. 53). Jandarmii au o indoitä calitate ca ofiteri de po-
litie judiciarä ei sunt supusi juridictiunii tribunalelor ordi-
nare ; intrucat comit crime sau delicte in exercitiul func-
tiunii lor (art. 55). Pentru alte infractiuni ei sunt supusi tri-
bunalelor militare (5).
3. Ratione materiae. Tribunalele militare judea cri-
mele si delictele comise de militari (art. 72 si 73). Contra-.
ventiunile, precum i infractunile la regulamentele de disci-
-WAWA, surt de atributiunea autoritatilor militare, insa in a-
3) Astfel de exemplu furtul cu efractiune comis de tin iniiitar in
g.oncediu e de cmnpetenta ludelut de ocol. Cas. II, 139 din 20 larptaric 1912.
-Sapt. uirid. p. 190; Curierul judiciar 1912. Nr. 29, Paz. 374 si note relarivä
la jurisprudenta de d. R. Beni$ache: Gas. II, 476 dirt 22 Fehr. 1912, Curio rut
ludlciar 1912. Nr. 38, pag. 455.
a) A se vedea $1 decretul 1674 din 1023 complectat cit instructianile
ininist. nr. 351) din 1926.
4) Cas II. 2230 din 14 Oct. 1913. Dreptut 1914, NT. 3, mg. 19. E inst
-de observat c militarii in concediu nu sunt supnsi janisdictiunii millitare
decAt pentru infractiunile prevazute de Cartea II, Tit. II, Cod. Just. mil. ;
Cas. II, 1900 din 2 Sept. 1915, Curierut jtut:ciar 1913, Nu. 75 pag. 618; regd.
de competinte.
5) Corupetenta tribunalelor militare farn cu aceea a trib:unalelor el-
vile prezintal foarte multe dificultfi, si de aceea avern o Jurisprudentl
qoarte bogatä a curtil d casatiune in aceastI materie pe care nu am cresut
necesar sa o expunem fa acest Tra tat.

www.dacoromanica.ro
 392

cest caz, farà judecata poate intervenl o pedeapsa pand laz

doua luni, desi e facultativ a trimite afacerea si la consiliut
de rasboiu (art. 262). Cand e vorba de infractiuni militre
nu se mai distinge, ca in vechiul drept francez, natura in-
fractiunii, daca este de drept comun on militarà, in aman-
doua cazurile tribunalele militare vor judecd.
Totusi i astazi sunt materii exceptionale, relativ la
care tribunalele penale sunt incompetinte, astfel sunt infrac-
tiunile relative la legea vamald, a contributiunilor directe,.
a taxelor comunale a padurilor, a drumurilor color marl ;
1
in toate aceste cazuri, judeca tribunalele ordinare (art. 264
C. J. M.).
Daca este si parte vatamata, actiunea in despagubire,.
afara de restituirea lucrului, care se judeca de tribunalut
militar, se judeca de tribunalele civile (art. 263).
741 In amp de resbel competinta consililor de rdsboiu se.
intinde nu numai asupra militarilor, dar si asupra persoane-
lor care aprovizioneaza armata sau asupra reprezentantilor
lor, si in general asupra oricarui individ roman ori strairt
care, dupd distinctiunile legii ar comite vreo crima sau un-
delict prevazut de codicele penal militar (Cartea IV, titlulf
II, art. 58-60 si Tit. II aditional).
742 In timip de stare de asediu. In acest caz, competenta
tribunalelor militare e si mai intinsa, toti locuitorii tarii far-a
deosebire pot sal fie supusi juridictiunii militare pentru orice
erimd sau delict in contra sigurantei Statului, a Constitutiu-
nei sau a ordinei publice.
Regele care are drept sa declare starea de asediu, tre-
bue in aeelas timp sa arate marginile acestei competinte (art.
66 cod. just. mil. si art. 2 si 5 al legii starei de asediu din
1 0 Decembrie 186 4).
743 Consideratiuni asupra competen(ei tribunalelor mill:
tare (6). Cestiunea daca trebue sd ramana in legislatiune-
intinsa competenta data astazi tribunalelor militare, este dis-
cutata. E firesc ea sä existe tribunalele militare pentru in-
fractiunile de disciplina militara, fiindca aceasta e o regul

6) Tribuniallele speciale rnilitare au existat schiar la vechii EgiPteni.

dupI cum ne spune Diador de Sicilia: Bibl. histor. Lihr. H, cap XXVIII sfr
Xenoiontc: Anabasis tou Kirou. Lib. I. cap. VI

www.dacoromanica.ro
 393

zenerala si la alte corpuri organizate ; astfel de pxemplu

,exista tribunalele speciale pentru infractiunile de disciplind
.eclesiastica, scolara, judiciara, pentru barou, etc. Dar, in
afara de infractiunile disciplinare, e foarte contestabila ju-
<lecata unui militar de catre militari, fiindca prin aceasta
se creaza un privilegiu de judecatä; militarul are singur pri-
-vilegiul ca sä fie judecat de colegii sai, in loc de a fi supus
justitiei farii (7).
De aceia codicele penal militar norvegian din 1902, a
,dispus ca crimele si delictele de drept comun sunt supuse
Iribunalelor represive civile (art. 10) (8) ; iar in Franta
d. G. Clémenceau a propus in 21 Oct. 1903 comisiunei cie
initiativa, care in 24 Noembrie 1903 I-a primit in unani-
imitate un proiect de lege in 42 de articole, restrAngand com-
vetenta tribunalelor militare la infractiunile pur militare. Cu
-alte cuvinte institutiunea &à nu mai fie de ordine judiciara
,,ci an organ de disciplind" (9).
Si, daca" parerea d-lui Clémenceau pare rdsvratitoare
pornind dela un republican radical, parerea imparatului Na-
poleon, clesigur ca nu i se poate face aceiasi imputare. Una
c dreptatea in Franta zicea. Impäratul in sedinta consi-
liului de Stat din 21 Februarie 1809 omul e cetatean ina-
inte de a fi soldat. Daca, inauntrul Orli un soldat asasi-
neaza pe un alt soldat, acela a comis o crima militara, ci-
"fild este ihsa mai inainte de toate aceasta crima de asa-
sinarea unui cm. Trebue dar ca toate infractiunile sa fie
supuse mai intâi juridictiunii cornune, in toate cazurile când
acea juridictiune donmeste in locul unde s'a comis cri-
ma" (10).
Aceste idei hi se par rationale, 5i ele au domnit la in-
-ceput in Franta.
De altmintrelea vom observa ca chiar in Germania, le-

7) In ace1as sens V. Toncescu: Cutlery! judicial% 1906, Nr. 72.

8) Bulletin de l'Utnion internationale de diolt penal Tom XI. lase.
4; Rev. pen. XXVIII (1904), pag. 817.
9) Vezi un important articol de d. Jules Roux. intitulat: La reforme
-Ides conseils de Guerre devant le Sénat. Le rapport de M. E(. Flandin: Rev
pénit. Avril, Mai 1912, pag. 693 si urm.
10) Lorre. Exposés de motifs. XXIX, mg. 1=0.

www.dacoromanica.ro
 3 94

gea institue pe langa tribunalele militare i asesorii civili (11)...

Competinta largd, excesiv de larga a tribunalelor mili-
tare in legislatiunea noasträ in vigoare, e copiata dela Fran-
cezi, iar acolo provine din cauza spiritului militar care a
stapanit aceasta tara in secolul trecut. Cu mult mai inte-
leaptd era Condica .noastrà de procedurd ostäseascd din
1832 care dispunea c Crimele i vinele Avarsite de ostasi
in vreme de liniste si färd inclinare cu disciplina i indatori-
rile sluibei, se vor pedepsi dupd dispozitiunile condicei pe-
nale civile" (12). De asemeni i condica penald Stirbei era
preferabild in aceastd privintd (13).
7431 Astdzi intreagd doctrina este pentru limitarea jurisdic-
tiunei penale a instantelor militare numai la infractiunile pur
militare,
Cele mai multe din proiectele strdine elaborate in ulti-
mul timp au pornit dela aceastä ideie. Cauza pentru care
un atare sistem trebuia A se impund mai curand sau mai
tarziu stä tocmai in ratiunea de a fi a instantelor miIitare.
In adevdr instantele militare ca sà judece i alte infractiuni
decal cele pur militare, ar trebui A fie compuse din mili-

11) Duna legca gonmana din 2 Dec. 1898 pe lftnga judeeatarlI

tar!, sunt si doi auditori civili, care daca stint de aceeasi parere formeaza
asa zisa minoritate de favoare care atrage achitarea inculpatului. Until din
asesori conduce desbaterile, desi un militar prezida tribunalul. La tribune-
lul militar al Imperiului, care joaca rol de carte de casallune militara stint
3 auditor! civil! din 7 membril ai fiecarei sectiuni si tot um
civil conduce desbatrile, iar cand se cere revizuirea pentru vidlarea legii
se schimba completul fiind 4 iudecatori civili, s1 nun ai 3 tnilitari. Acesti
Kriegsgerichtrathe sunt magistrati de cariera inamovibili; in parchetul 5i in-
structla mElitara nu pot fi decat magistrati civtiP de caricra.
12) In acelas sans cu nol Jul. Teodoreseu : Dreptul XXXI, Nr. 57 z.
V. Toncescu: Curierul frudiciar 1906, No. 72.
D. Garraud e de parere contrarie. Dfinsul scrie: ,Suprimarea juri--
dictiunei militare In timp de pace, este dupa parerea r.ostra stiprimarea.
armatelor pertnanente. Se intelege ca aceleasi persoane care uninaresc dais
trugerea armatel, car, sub pretextul reformei, supreshmea consiliiIor de raz
boi". Garraud : Instr. crim., II, Nr. 552.
13) Art. 6. 1,Dispozitiunile acestel condicl atingatoare de clime si yid;
se vor aplica si a tuilitari preat acestia le vor savarsi In societate far me
in cazarma si in trupa lor. (Potrivit ca art. 427 din Regulament)". Corer..
In aceasta privinta. AI. Crellescu : Comentariul al codficelui penal. arcurestf,i.
1366, pall. 173.

www.dacoromanica.ro
 395

tari specializati in cunostinte juridice i permanentizati in

posturile lor, ori creiarea unei atari magistraturi speciale
care sä nu mai aibd comun cu o$tirea decht gradul i uni-
forrna, este absolut inutil. inteun staf care are o justitie
civilä serios organizata. MA dar justitia milliard IV are ra-
tiunea atunci chnd este impartita de osta$i cari pastreazä
continuu contact cu adevarata viata ostaseasca, dar tot o-
(lath" accastä ratiune de a fill limiteaza i competinta in mod
firesc l logic nurnai la infractiunile direct $i intim legate cu
disciplina miltara (a).
744 Competen(a consiliului de revizie. Consiliul de revizie
joacd, dupa cum am spus rolul de curte de casatiune, in
organizarea justitiei militare, unde nu exist)." apel. Ar fi dar
natural sa vorbim despre el cAnd ne vom ocupà despre caile
extraordinare de atacare ale hotaririlor, ceeace va formh
cap. III al pArtii a doua a cursuluj de procedur A. penald, insd
pentru motivul deja spus, de a nu scindh materia tribuna-
lelor militare, vom vorbl aici de competinta consiliului de
reviziune.
Competinta ratione materiae i ratione personae a con-
siliului de revizie e aceiasi ca $i a consiliului de resbel; sin-
gura competent)." ratione loci, difera prin aceea ca ea nu e
restransa la un corp de armata ci se intinde asupra tärii in-
-tregi. Bineinteles insa ca, daca s'ar ereà consilii de revizie
prevazute in art. 36 C. J. M., competenta lor nu s'ar intinde
decat la armata la care s'a infiintat.
Am zis ca atributiunea consiliului de revizie este de a
indeplini oficiul de curte de casatiune in justitia milliard" ;
legea spune clar ca menirea consiliului de revizie este sa ju-
,dece recursurile facute in contra hotaririlor consiliilor de
rasboi, precum i parerile consiliilor de ancheta stabilite prin
a) In acest sens: En Jovane, Riforme nella giustizia militare, Salerno,
1922; 1. Silva, Per l'abolizione del tribunali di guerro. in Scuola Positiva,
1923, pag. 199 ; E. Florian, Note ed appunti sulla riforma del processo
penale miitare, in Scuola Positiva 1923, pag. 1777 ; Pasquale Valenti, Ri-
forma e abollizione del codlci penali militari, in Sc. Positiva, 1921, pag. 224 ;
M. Benenati, La riforma del codice penale militare, in Bolettino di dr. Pen.
1923, pag. 513:
Asupra proiectului francez a se vedd: P. Pravent, La r6forme de ia
iustice militaire en Priarrze, in Revue intern. de dr. pen, 1925, pag. 386.

www.dacoromanica.ro
 396

legea pozitiunei ofiterilor i ca el nu intrd niciodatd in fon-

dul afacerilor (art. 68 si 69).
Art. 70 arata care sunt cazurile de anulare ale hotari-
rilor de catre consiliul de rdsboi : a) and consiliul de ras-
boiu sau de anchetä n'a fast alcatuit conform legii ; b) and
s'au ealcat regulele de competenta ; c) and nu ea aplicat
pedeapsa prescrisa de lege ; d) and s'au violat regulele-
de procedare prescrise de lege sub pedeapsa de nuli-
tate ; e) and consiliul de rasboiu a otnis de a hotari asupra
unei cereri a acuzatului sau a comisarului regese facuta con-
form legii (14).
745 luck despre Curtea de casatiune, in principiu ea nu
are control asupra justitiei militare, desi ea e in generar
veghetoarea bunei aplicatiuni a legilor.
Totusi, in cazul cand consiliul de easboiu sau de revizie
au judecat fàrä competinta pe o persoana care, conform le-
gii, nu e justitiabila de tribunalele militare, se poate face
recurs in casatiune (art. 75 C. J. M.; art. 31, par. II lit. f.,
sect. II-a a. c. cas., leg. c. cas. din 20 Decembrie 1925 com-
binat cu art. 26 din aceias lege) (15). Recursul nu se poate-
face deck dupà ce s'a pronuntat i consiliul de revizie, iar
in timp de rasboiu se poate rdpi prin lege acest drept chiar
nemilitarilor.
Pe Jana acest recurs din partea persoanei interesata,
legea organica a Curtii de casatiune din 1925 art. 22 da
drept ministrului de justitie sa ordone procurorului generar
al Curtii de casatie sa atace orice hotarire a tribunalelor,
data farä competenta, cu exces de putere sau cand s'au co-
mis delicte cu ocaziunea exercitarii atributiunilor lor (16).
In fine vorn observà ca dupd glasuirea art. 96 C. J. M..

14) Consiliul de revizuire pct s5 anuleze si deciziunile consiliuld

de discipling, iins5 numai pentru prescriptiune si incornpetenta, Cas. 11, 134'
din 23 Ian. 1913, Curierul judiciar 1912, No. 3 Dag. 37
15) 0 dispozitie similara coal-inn legei din 1910 art. 5 lit. f. modlci-
oata in 1911 si 1912. Vezi i cas. II, 2347 din 26 Sept. 1012. Curierul judiciar
19)2, Nr, 82, pag 972.
16) Thin legea din 27 Martie 1S94, vo:nd sa' stirbeasca acest drept aY
ministerului de institie. se dispund cti nu se poate face recurs deck canict
este si cazul de a urmari pe judecatorii care au dat geciziunea. Ca drept-
cm ant a suprimat aceasia di,spozititine nerationah inca din 1912.

www.dacoromanica.ro
 397

art. 443-450 pr. pen. se aplica 5i la tribunalele militare,

adich exista droptul pentru ministerul de justitiei de a cere
casare in interesul legii ; deasemenea se poate cere dela
Curtea de casatiune revizuirea in cazurile prevazute de
proc. pen.
745 1 Curtea de casatie mai este competenta sa judece regu-
larea de competintä in caz de conflict (a), 5i stramutarea
pentru suspiciune legitima (vezi vol. IV nr. 1625) tot cu pri-
vire la justitia militard.
746 Cornpetenta pretorilor este in caz de rasboiu, sau and
sunt concentrari. In expunerea de motive a cod. pen. mil.
francez se spune vorbindu-se de pretori : prévôts. Impre-
jurul centrului de operatiune al comandamentului mi5una a-
deseori drojclia natiunilor 5i a armatelor, dezoland tinutul
prin atentatele lor, taind trupelor de rasboiu drunmrile 5i
subsistentele, compromitând soarta luptelor prin jafuiri 5i
tradari. Fara. Indoiala ca justitiei militare 1i este data sarcina
de a pedepsi aceste flagele ale armatelor, dar trebue ca ea
sa prindä numai dee:At pe vinovati 5i sa razbune numai de-
cal ordinea 5i legile. Tribunale färä apel sunt infiintate in
preajma 5i in urma armatei ; ace5tia sunt pretorii".
Aceste cuvinte aratä in ce consistä competinta pretori-
lor. Dupd legea noastra ei judeca in tail straina :
a) Cantonierii, spälatoresele, conlerciantii 5i servitorii
persoanelor.care urmeaza armata conform unei permisii da-
te ; b) Pe vagabonzi 5i pe oamenii fara capatAi ce se prind
de armata ; c) Pe prin5ii de räsboiu afara de ofiteri.
Pretorii seamäng. intrucAtvà cu judecatorii de ocol, ei
au drept sa deh pedepse pand la 6 luni de inchisoare 5i 200
lei amenda. Ceeace e mai ciudat este cd ei au drept sa ju-
dece 5i daunele interese provenite- din infractiunile supase
cornpetintii lor, pe când consiliile de rasboiu am vazut ca nu
au aceasta competintä.
Ho-Chi-idle pretorilor nu sunt supuse recursului (art. 71

--
C. J. M.), ceeace de sigur ea nu e rational, de- oarece e ex-
cesiv a judech singur pe o persoana pAna la 6 luni inchisoare
fara drept de apel 5i de recurs.
Competenta ratione materiae a pretorilor este sa" judece
contraventiunile de politic comise de militari 5i infractiunile
a) Gas. II, dec. 3751 din 20 Oct. 1926.

www.dacoromanica.ro
 398.
la regulamentele de disciplina (art. 71 C. J. M., care ci-
teaza groit art. 261). Incat despre delicte, pretorii nu le
judeca deck numai atunci and, dupa cum am spas, pe-
deapsa care se poate da, nu trece de 200 lei amenda $i 6 luni
inchisoare.
§ 3. Procedura
747 Investirea se face : a) La consiliile de rasboiu prin or-
dinul comandantului circumscriptiunii sau aceluia care-i tine
locul, din oficiu sau depe raporturile facute de ofiterii de
politie judiciara militara. Cand e vorba de un colonel sau
general, ordinul de urmarire se cid de ministerul de rasboiu
(art 93 $i 102). Ofiterii de politie judiciara militara sunt
aratati in art. 78 $i 79 C. J. M. ; b) Consiliul de revizie se
investeste prin recursul rnilitarului condamnat sau prin a-
cela al comisarului regesc de pe langä consiliul de revizie
caruia se trimit urgent hotäririle consilillor de räsboiu art.
153 ; c) Curtea de casatie se investeste prin recursul celui
osandit, sau prin cererea facut4 de procurorul general in
urma ordinului ministrului de justitie ; d) Pretorii judecal pri-
cinile trimise de autoritatile militare, sau in urma plângerii
partii vatarnate, iar in caz de flagrant delict sau de caz
urgent, ei pot sä proceada din oficiu (art. 167 C. J. M.).
748 Instruc(iunea. Dupa ce s'a dat ordin comisarului re-
gese de pe langd consiliul de rasboiu ca sa inceapd urma-
rirea si sa ia informäri, acesta trimite toate actele proce-
sului la raportor care face instructiunea ca $i judecatorul de
instructiune ordinar (art. 94), având drept sa dea aceleasi
feluri de mandate.
Dupa ce instructiunea s'a terminat, raportorul trimite
toate actele impreuna cu parerea sa comisarului regesc, iar
acesta la randul sau le inainteaza generalului de corp im-
preuna cu concluziunile sale, (sau, and e vorba de coloneli
sau generali, ministrului de räsboiu), care se pronuntal asu-
pra darn in judecatä,
In afacerile militare, generalul intruneste puterile mi-
nisterului public si al judecatorului de instructiune ; el se
pronunta asupra darn in judecata.
Daca se admite darea in judecata, acuzatul isi poate
alege un aparator, sau i se cla unul din oficiu (art. 102
105), care poate sa fie un civil sau un mititar.
www.dacoromanica.ro
 399 -
749 Judecata. Politia audientii o are presedintele. Regu-
lele de judecata sunt aceleasi ca si la tribunalele civile, cu
aceasta simpla deosebire ca in art. 113, legea militara pre-
vazand cazul cand acuzatul ar refuza sa se prezinte, dis-
pune ca se va face un proces-verbal, iar acuzatul va fi adus
cu forta.
Judecata la consiliul de rasboiu are multa asemanare
cal judecata juratilor in ceiace priveste procedura ; acuzatul
trebue sd se retragA din sEla de audienta in timpul când
judecatorii delibereazd, si hotdrirea se da sub foima de ras-
punsuri la cestiunile pe care le pune presedinteie. Legea o-
preste ca sa se pue cestiuni complexe (art. 125 si 126). Pen-
ttu condamnare se cere majoritate (art. 127).
In caz de cumul se da pedeapsa cea mai grea (art. 129).
Art. 134, arata mentiunile ce trebue sa cuprinda o hotarire.
Condamnatul e instiintat ca. in 24 de ore are drept de recurs
la consiliul de revizie, iar pentru recurs in casatiune contra
deciziunilor consiliului de revize termenul e de 3 zile (art.
141).
In fine vom observa cä legea prevede contumacia la
ti ibunalele militare, care are deasemeni multa asemanare
cu cea dela jurati. Acuzatul e judecat in lipsa fug aparator
si numai dupa acte (art. 169-173).
750 Procedura la consiliul de revizie nu are nimic impor-
tant spre a fi mentionat ; observam ca, daca recursul e res-
pins hotdrirea consiliului de rasboiu se executa in 24 de ore,
afara daca existä recurs in casatiune (art. 140). Legea da
drept generalului comandant de corp sä suspende hotarirea,
insä trebue sa instiinteze de acest lucru pe ministerul de
rasboiu (art. 144).
751 Procedura inaintea pretorilor e foarte shnpla, hotari-
rile se executa pe original, fall a se scoate copie de pe ele,
fiind urgenta (art. 168).
Codicele de justitie militara al marinei din 6 Ian. 1884,
este tradus dupä cod. marinei franceze din 4 Iunie 1858.
El e cu mult mai scurt, abia cuprinde 40 de articole si se
refera in mare parte la C. .T. M. i la C. pen. ordinar.
751 1 In ultimul timp s'au elaborat la noi douà proiecte pen-
tru modificarea codului de justitie militara. Un prim ante-
proiect a fast elaborat in 1922 de o comisiune prezidata de
d-1 Oscar N. Nicolescu, Prim-Pres. la Inalta Curte de Ca-

www.dacoromanica.ro
 400

satie, iar al doilea proiect in 1924-1926 de o comisiune

prezidata de d-1 profesor lulian Teodorescu (a).
Rana acum nici unul din aceste proiecte nu a fost supus
parlamentului (b). Dupa ultimul project instantele militare
sunt : Consiliile de disciplinä, Tribtmalele de divizie $i Curtea
superioara de justitie militara. Pentru generali se creiaza
un Tribunal special al generalilor.

SECTILINEA II
CAILE DE ATAC
Notiunl generale

751 2 Calle sau mijloacele de atac sunt institutiuni proce-

durale creiate pentru a asigurà o mai desavArsita impartire
a justitiei in genere (c). Aceste institutiuni se sprijinesc pe
ideia ea justitia omeneasca nefiincl infailibilä, legea nu tre-
bue sa inchiza drumul catre o noud judecata.' atunci cand a-
numite conditiuni indrituesc a se crede cä aceasta noua ju-
decata ar folosi bunei impartiri a dreptatii.
In general trei consideratiuni pot justifich o noua jude-
cata 5i anume :
1) 0 judecata contradictorie este totdeauna prefera-
bird unei judecati in lipsa, prezenta inculpatului si aratarile
sale fiind de cele ntai multe ori o garantie contra acuzarilor
numai aparent sau partial fondate. Aceasta consideratiune
justifica mijlocele de atac denumite : opozitiune, purga con-
tumaciei $i contestatiunea.
2) Ca in orisice activitate omeneasca 5i in justitie, ideia

a) Vezi acest din urma' tproiect In Revista Penala. 1926 Nr. 8-9.
it) Asupra reformei justitiei militare Ia noi, a se vodea: Cpt. G. Cris-
tescu. Renrganizarea instantelor judiciare njilitai e, Buc. 1925; Col. Maco-
vescu, Diseutiuni in juritd organizarli justitiei militare. Revista Pcnala, 1925
nag. 34S.
c) Asapra cailor de atac a se vedea : F. tielie, Instr. crim. vol. VI.
Passim.; Garrand, Train: d'instr. crim. vol III, pag. 594 st urtn., Le Poitte-
via, Code d'instr. crirn., art 149-153. 172-8, 199, 216; J. A. Roux, Cours
Pag. 726 si prm ; V'dal et Maguol, Cours, par. 985-95: V. Manzini, Tran.
tato di pr. pcn. ii, nag. 545 si um.; De Mauro, L'impuvnazioni nel sisterne
pod. pr. pen., Rcrna. 1920.

www.dacoromanica.ro
 - 401
de control este o fraud i o cheza5ie in contra abuzului, ar-
bitrariului i imperitiunei. Dar chiar abstractie facând de a-
ceste stari morbide, Inca controlul judecatorilor mai experi-
mentati fata de activitatea celor mai tineri &vine legitim
5i util. De aci ratiunea cailor de atac numite: apel 5i recurs.
3) In fine aflarea adevarului care trebue sä fie sub-
stratul hotaririlor judecatoresti reclama adunarea tuturor
probelor cari pot vorbi despre acest adevar. Dar adunarea
probelor este in functiune de descoperirea lor 5i de efortu-
rile pe cari le fac in acest scop cei interesati. Adeseori o
proba poate fi descoperitä dupa ce s'a dat o hotarfire
iara5i de multe ori o hotärire incitä pe partea careia aceastä
hotarire ii este defavorabila sa intensifice efortul sau pentru
a aduce noui 5i decisive probe in justitie. Aceste considera-
tiuni justifica pe deoparte caile ordinare de atac: opozitiune
sit apel i legitimeaza creierea unei cai speciale: revizuirea.

751 3 - Calle de atac se impun in materie penala cu un cuvânt

mai mult, fiindca justitia represiva pune in joc nu numai in-
teresele justitiabililor ci i interesul ordinei publice. Nicaeri
deci controlul instantelor superioare i valorificarea unor
noui elemente probatorii nu devine mai utila 5i mai conform
cu finalitatea justitiei, ca in materie penala. Singura conside-
ratiune care poate impune o restrângere in acordarea larga
a tuturor mijloacelor de atac in penal este promptitudinea
represiunei. D.,sigur folosirea cailor de atac aduce o intdrzie-
re in solutionarea definitiva i invocabild a conflictelor de
drept penal, dar asigura triumful dreptatii. De aceia ideia
de promptitndine trebue sa fie armonizata cu institutiunea
callor de atac de a5a maniera luck nici una din ele sa nu
fie sacrificata in detrimentul celeilalte. Se pare insa ea le-
giuirile actuale nu au prea tinut searna de aceasta recoman-
dare, dupa cum vom arata imediat mai jos.
751 4 - Desi de interes public, totu5i caile de atac in penal, ca
5i in dreptul privat, au sub raportul folosirei lor caracterul
de acte de procedura creiate in interesul pärtilor, cu alte
cuvinte partile interesate au facultatea de a uzA sau nu de
caile de atac, tuck fara o declaratiune expresä din partea
lor o pricina judecata nu mai poate fi repusa in discutiune
sau promovata inaintea unei instante superioare.

www.dacoromanica.ro
 402-

0 singura cale de retractare opereaza deplin drept :

purgarea contumaciei de aceia aceastä institutiune sub ra-
portul punerei in miscare nici nu poate fi socotita ca o cale
de atac propriu zisä.
Odata insä folosita o cale de atac, desfasurarea ulteri-
oara a procesului penal devine iaräsi de interes public §i
deci realizarea ei reclama activitatea din of iciu a instantei
sesizate, partea care a uzat de calea de atac avand numai
facultatea de a contribui cum va crede mai bine pentru a-si
asigurà o judecata mai conformä cu interesele pe cari le
r eprezinta.
7515 Calle de atac desi prin ratiunea lor de a fi au meni-
rea de a asigurà o mai buna impartire a justitiei represive,
folosirea lor fiind insä lAsata la facultatea partilor s'a im-
ps ca un corolar regula ca o cale de atac nu poate folosi
decat celui ce a uzat de ea si nu se poate niciodata intoarce
contra lui.
Dela aceasta regula fac insa exceptiune cäile de atac
folosite de Ministerul public. Ministerul public reprezentând
Societatea, implicit el trebue sa se identifice cu interesele
acesteia. Ori Societatea nu are interes ca o hotarire gresitä
sä fie mentinuta indiferent daca gresala este in favoarea sau
iii detrimentul justitiabilului. De aceia Ministerul public poa-
te atacA o hotarire fie pentru ea este prea blanda (a minima)
fie cd este excesiva (ad mitiorem), iar dacd a mils sä indice
sensul in care a atacat o hotarire, sau chiar darn l'a indicat,
instanta sesizata cu calea de atac, pusa in miscare de Mi-
nisterul public, va puteà reformà hotadrea atacatä, fie In
contra fie in favoarea invinuitului, dupa cum va gasi cu Ca-
le (d). Singur recursul in interesul legei nu poate folosI
si partilor.
0 a doua exceptiune este aceia privitoare la caile de
atac folosite de pAritii In actiunea civilä. In adevar inculpa-
tul i persoana civihnente responsabila fiind obligati soli-
dari, orice cale de atad folosita de until din ei daca va con-
duce la imbunätätirea situatiunei va folosi i celuilalt.
d) Le Sellyer, Traite, I.T, nr. 438 ; Vidal et Magnol, Cours pag. 994 ;
Le Poittevin, code d'Instr. crim. art. 202, Nr. 244, 246; Manzini, Trattato di
pr. pen. II, pag. 549

www.dacoromanica.ro
 403

Legiuirile mai noui au cautat sä comilieze ,:at mai de-

savaisit interesele justitiei i prestigiul hotäririlor sale La
efectele folosirei cailor de atac, evitand situatiunile nepo.
trivite. In sistemul actual atari situatiuni se proluc fearte
frecuent in pricinile unde sunt mai multi inculpati.
De ex.: iatä doi inculpati invirruiti pentru acelas fapt,
unul se prezintä altul e lipsä, ambii sunt condemnati. Cel
lipsa face opozitiune i reuseste sa demonstreze nu numai
ca nu e vinovat dar ca faptul imputat nici nu existä. In
consecintä el este achitat, celalalt insa rantne condemnat
desi faptul nu existä. Sau iath. doi inculpati care sunt cot-
denmati de tribunal unul mai gray, altul mai usor. Lipsit
de mijloace si de aparare cel condemnat mai usor renunta
de a mai face apel, in schimb cel care a fast mai gray pe-
depsit facand apel dovedeste cà faptul nu exista, sau nu in-
truneste elementele unei infractiuni, sau este prescris etc. si
scapa de orice pedeapsà. Exemplele pot fi nesfarsite. Ori
atari situatiuni desigur fac sä aparä justitia inteo lumina
indoelnica, iar rep'resiunea ca o simpla loterie. De aceia se
impune ca legiuitorul sä statorniceasca ca o cale de atac
folosità de o parte, obliga pe instanta sesizata cu acea cale
de atac atunci cand reformeaza hotafirea atacata sà verifice
daca solutiunea pe care o va dà nu se rasfrange imperativ si
asupra altor parti din pricina apelata si in acest caz sà mo-
difice situatiunea acelor Ott in raport cu hotarbea pe care
o va da, chiar daca acele parti nu au uzat de calea de a-
tac (e).
751 6 - Calle de atac sunt conferite in general tuturor acelor
persoane can au rolul de subiecte in procesul penal si pe
cari irnpropriu le numim päri, adica Ministerul public, in-
culpatii, partea ciyila si persoanele civilmente responsabile.
(vezi nr. 5326 si 5327 acest volum). Calle de atac nu apar-
tin judecatorilor, auxiliarilor lor, martorilor, expertilor si
interpretilor desi toti acestia sunt subiecte In procesul penal.
4..".
Codul de pr. pen. Italian din 1913 prevede prin art. 131 a atunci
tând un inoulpat a folosit o cale de atac, declaratiunca l inctIvele sale fotor.
sesc i celorlati Inculpatl chiar dacä el nu au atacat hotärlrea orideciteori
este vorba de participatlune sau de ittEractiuni conexe judecate deodatA.

www.dacoromanica.ro
 - 404 -
Unele legiuiri acorda aparatorilor i rudelor apropiate drep-
tul de a folosi caile de atac respectiv pentru clientii sou ru-
da bor.
Principiul este ca -toate caile de atac sunt deopotriva
conferite tuturor celor cari reprezinta un interes in rapor-
tul de drept penal supus judecatii, fie cä acest interes pri-
veste latura penala sau civila a conflictului. Acest princi-
piu zis al simetriei de drepturi conduce la concluziunea Ca
orice cale de atar., conferità de lege prin indicarea unuia din
subiectii procesului penal, poate fi folosità si de ceilalti
daca legea nu o interzice expres. Ash dar and legea spune:
inculpatul va puteà face apel sau recurs, desi se vorbeste
numai de inculpat, totusi calea de atac este deschisal si Mi-
nisterului public si celorlalte parti.
Acestui prim principiul i se adauga un al doilea si a-
nume : orice cale de atac nu poate folosl tthei parti decât
in vederea intereselor pe cari le reprezintä, deci Ministerul
public numai cu privire la penalitati, inculpatul cu privire
la penalitate si desdaunari, partea civila si cea civilmente
raspunzatoare numai cu privire la interesele civile. AtAt
timp cat legea nu extinde in mod expres beneficiul unei cal
Ue atac si la interesul pe care o parte nu-1 reprezinta, nu
a puteà acea parte repune in discutiune prin folosirea a-
celei cal de atac decat interesul &au propriu.
Dela primul principiu aratat mai sus exista unele ex-
ceptiuni derivate din insasi natura cailor de atac respective.
Astfel cu tot principiul simetriei nu se poate concepe ca
dreptul de opozitiune san de contestatinne sä fie conferit si
Ministerului public. Tot astfel nu se poate concepe ca re-
cursul in interesul legei sa peata fi facut de inculpat sau re-
clamant.
Dela ambele principii Insa legea poate creià oricând ex-
ceptiuni. De exernplu : in legislatiunea actuala legea Jude-
catoriilor de ocoale ca si unele legi speciale au statornicit ca
apelul partii civile pune in miscare i actiunea publica (deci
exceptie dela principiul al doilea). Sau art. 137 pr. pen.
a exclus pe prevenit dela dreptul de opozitiune contra ordo-
nantelor definitive, in schimb a conferit acest drept partii
civile (exceptie si dela primul si dela al doilea principiu).
0 alta regula este ca orce cale de atac poate fi folosita

www.dacoromanica.ro
 - 405
printr'o declaratiune facuta fie personal, fie prin imputerni-
cit. Legea poate insa restrange si aceastä regula.
751 Calle de atac conduc implicit la o prelungire in timp
a procesului penal, ori am aratat cä o atare prelungire daca_
ar fi excesiva ar aura promptitudinei cu care trebue sa_
intervina justitia represiva.
Pentru a evita acest neajuns legea a redus la strictut
necesar numarul cailor de atac si a reglementat forma si7
timpul in care ele pot fi folosite.
Neobservarea regulelor. de forma ca si a termenului
inlauntrul careia urmeala a se folsi o cale de atac sunt sane-
tionate in sistemul actual cu decaderea din beneficiul calf
de atac respective.
Incontestabil cä interesul promptitudinei justitiei recla-
ma o sanctiune pentru cazul and termenul de atac nu este-
respectat si ckeodatal chiar in caz de neobservarea formelor.
In adevar a permite ca o hotarire sa fie atacata oricând si
printr'o declaratie svklita la oricare autoritate desigur an-
Insemna O. se deschiza cele mai largi porti tuturor mijloa-
celor de sabotarea justitiei represive. Dar acest räu credem
noi, puteà fi preimtAmpinat altfel deck prin sanctiunea as-
pra, inflexibilä i cu dublu falls a decaderei.
Inaintea justitiei represive, maimult ca oriunde, corn-
par oameni simpli, inculti, nevoiasi si mai presus de toate
absblut necunoscatori in ale legilor.
Faimoasa prejudecata transformatä in prezumtiune
jure et de jure ca nimanui nu-i este iertat sa nu cunoasca
legile nu se poate impach cu o justitie demna de interesele-
sociale pe cari le ocroteste represiunea. Ori nu rare sunt
cazurile dud din rândurile acestei oropsite clientele a jus-
titiei represive, oameni absolut inocenti sau mult mai putin
vinovati deck Ii s'a imputat, an ramas definitiv condemnati,
cu cinstea si libertatea pierduta fiindca nu au cunoscut un
termen sau o formalitate pentru folosirea unei cai de atac.
Nimic mai trist si mai inuman deck a lasa sa fie lovit cu o
pedeapsa nedreapta sau excesivä un om caruia i se poate
recunoaste nevinovatia sau mai putina vinovatie, dar care a
pierdut dreptul de a se mai apara fiindca a introdus o pe-
titiune gresit sau peste termen. Nu se poate concepe o ne-.

www.dacoromanica.ro
 406

gatiune mai complectä a justitiei ducat aoeia de a sill p*

judecAtor sä spunà unui invinuit : nu te pot ascultà, ai
f5cut opozitie sau apel peste termen, se prea poate sa fii
-nevinovat, dar n'am ce-ti face, dura lex sed lex". 0 atare
justitie nu mai poate inspira incredere, fiindcd ea profia
de nepriceperea oamenilor, in loc sa o aibä In vedere.
De aceia noi ne pronuntäm contra tuturor dechtlerilor
in ceeace priveste cane de atac. Trebue s. existe desigur
o sanctiune in caz de folosirea unei chi de atac peste termen
sau in mod neregulat, dar aceastä sanctiune cat5 a fi con-
forni 5. cu insgsi interesele i rostul represiunei, cari reclamä
ca nimeni sä nu fie pedepsit decht pentru vina sa penalä si
in mäsura acestei vine. Aceastä sanctiune dupd noi trebue
sä constea in pierderea efectului suspensiv al ch'ii de atac
folositä neregulat sau tardiv. Cu alte cuvinte dacä o hotä-
rare nu a fost atacala in termen sau in mod regulat ea de-
vine executorie, ramânând deschisä insä calea de atac pand
la efectiva executare a hotärirei (a).
751 8 Propunem deci de lege ferenda urmatorul sistem :
0 cale de atac folosità peste termen sau in mod nere-
gulat sä nu fie consideratä ca nulä sau neadmisibilA, ci nu-
mai lipsitä de efect suspensiv.
A) Pentru inculpatii aflati in stare de detinere preven-
tivä legea ar puteh impune ca acestia sä fie adusi in utrma
zi a termenului pentru folosirea cAilor de atac spre a fi in-
trebati dacä Inteleg sau nu sa uzeze de acele cAi. Simpla de-
claratiune va fi suficienta pentru a constath ca s'a fAcut uz
de calea de atac. JudecAtorii deci in momentul când pro-
nunth holgrArea vor dispune atunci child hotarirea lor este
susceptibilä de o cale de atac, sa fie adus inculpatul dela
inchisoare in ultima zi a termenului pentru folosirea acelei
cal de atac spre a declarà dacä uzeazA sau nu de ea. Aceas-
tä formalitate va puteh fi suprimata atunci child inculpatul
declarä imediat chiar in momentul pronuntärei cà intelege
sä foloseasca calea de atac, nu insä i atunci când ar declarh

a) Am desvoltat aceasta tez,1 pe larg in studiul nostiu (V, Dongo-

Toz): La prrontezza della repressione e le decadenze nella procedura W-
ilda", in volumul Per 11 cinquantenario delaa Revista Penalä pag. 167-476,
Cltta dl Castelllo, 1925.

www.dacoromanica.ro
 407

ca renuntä la ea, fiindca renuntarea poate fi retractata in

termen util. Deasemeni inculpatul va puteA declara mai ina-
itte de expirarea termenului cà uzeaza de calea de atac res-
pectivA, in care caz nu va mai fi neyoie sa mai fie adus iii
ultima zi. In ipoteza cà s'ar i omis sau s'ar fi neglijat de-
a se aduce inculpatul in ultima zi, i numai in acest caz, el
va fi in termen sa declare ca foloseste calea de atac oricand
pánA la expirarea pedepsei ce executa.
B) Pentru inculpatii aflati in libertate, dacd nu au re-
curs la calea de atac in termen, atunci hotArirea va fi exe-
cutivA, ei vor 'Nita insa sä foloseascA calea de atac respec-
tiva in cele 3 zile care urmeazd inceperei executiunei, fiind-
ca encutarea este un fapt care e de natura a trezi suficient
atentiunea inculpatului pentru a se decide daca voeste sau
nu sä foloseasca o cale de atac.
Cu privire la inculpatii aflati in libertate Iegea va re-
glementa cloud ipoteze :
I) Daca inculpatul folaseste o cale de atac peste ter-
men sau neregulatà ca forma, dar mai inainte de a se fi
pus in executare hotArirea atacata, judecAtorii cari ar con-
stata tardivitatea sau neregularitatea, vor procedA in chi-
pul urmator :
a) Daca judecata pe baza caii de atac folosite poate a-
yea loc imediat, inculpatul va fi judecat de indata insa ho-
tArirea ce se va da va fi executorie chiar dacA contra ei ar
mai exista vreo dale de atac deschisà. Instanta va putea. Insa
aprecia daca nu este insä locul a se suspenda executarea
cu sau fard cautiune. In lipsa unei atari suspendari inculpa-
tul, in caz de pedepse privative de libertate, va fi imediat
condus la inchisoare, iar in caz de pedepse pecunlare se va
procede contra lui la executarea condemnatiunei bAnesti.
b) Daca judecata nu poate avea loc imediat i trebue-
sA intervina o amAnare, atunci odata cu pronuntarea am&
narei se va ordona ca inculpatul sa fie condus la inchisoa-
re daca se gaseste condemnat la o pedeapsa privativa de
libertate, iar daca pedeapsa, este pecuniara se va dispune
urmarirea ei, inculpatul neputând fi primit in nici un caz
la termenul viitor a-si sustine calea de atac daca nu va
dovedi ca a executat condemnatiunea pecuniara fie silit, fie

www.dacoromanica.ro
 408 -
consemnand suma. Instanta acordand mnsà amanarea va pu-
tea sal aprecieze dacà nu este locul a se suspenda executa-
rea hotarirei atacate tardiv sau neregulat, cu sau fàrà da-
rea unei cautiuni.
II) Daca inculpatul foloseste calea de atac tardiv si
neregulat diva ce hotarirea fusese puse in executare (toe-
mai fiindca nu fusese atacatä in termen) judecatorii vor
proceda in modul urmator :
a) Daca judecata poate avea loc imediat, vor judeca si
in cazul ca hotarArea lor mai este susceptibila de vreo cale
de atac, atunci vor decide si asupra punerei in libertate cu
sau lard cautiune a inculpatului arestat.
b) Daca judecata nu poate avea loc imediat i urmea-
zä a se da o amanare, atunci judecatorii odata cu amgnarea
vor decide si asupra punerei in libertate pe cautiune sau
farà cautiune a inculpatului.
Cu sistemul indicat mai sus sunt ocrotite deopotriva
si interesul dreptatii in represiune si acela al promptitudinei.
Inculpatul care a facut uz de ,o cale de atac tardiv sau
neregulat, risca pentru lipsa lui de diligenta sa sufere o con-
secinta mai putin grava : pierderea efectului suspensiv pe
care il avea calea de atac, dar ii ramâne intreaga putinta
de a-si apara cinstea dovedind ca este inocent sau de a in-
latura o condemnatiune excesiva dovedind mai putina lui
vinovatie.
7519 Folosirea unei cai de atac presupune intotdeauna o ne-
multumire din partea celui care recurge la o atare cale in
contra hotarirei atacate.
Aceasta nemultumire nu este insä suficient sä fie mani-
fostatd, ea trebue sä fie in acelas timp justificata. De aci
regula de procedurd care impune motivarea nemultumirifor
pe care se sprijind folosirea cailor de atac.
In penal insä, instantele fiind oblizate din oficiu sa ye-
gheze la complecta si regulata indeplinire a tuturor actelor
de procedura cari alcatuesc procesul-penal, desizur ca sar-
cina motivarei nu mai este imperativa, ci numai facultativä
pentru parti. Libere vor fi deci partile ca sa-si motiveze cai-
le lor de atac, dar lipsa unei motivdri nu exonereaza pe in-
stanta sesizata cu calea de atac de a cercetà din oficiu dacd

www.dacoromanica.ro
 - 409 -
nu existai vreun viciu in desfdprarea de Om atunci a pro-
cesului penal.
Desigur legea poate sa se abata in certe cazuri dela a-
cest principiu, dar in lipsa unei derogari exprese el ramane
aplicabil 5i imperativ.
751 10 Viciile pe cari partile le pot invoch 5i pe cari instan-
tele sesizate cu cane de atac sunt datoare a le verifich din
oficiu pot fi : 1) vicii de procedurd adica orice omisiune sau
neregularitate privitoare la actele de procedura, cu singura
conditiune ea acel viciu sa nu fie din acelea pe care legea il
lasä sal se acopere prin nerelevare la timp , 2) Vicii de ju-
decatd, adica gre5ita solutionare in fapt sau in drept a pri-
cinei penale.
Dar daca instan'tele sesizate cu caile de atac sunt da-
toare de a cerceth din oficiu dacd procesul penal s'a desfa-
surat 5i s'a judecat in mod legal, in schimb ele nu Gunt ti-
nute a invoch orice viciu pe cari partile ar.fi fost in drept
sa-1 invoace, ci numai pe acelea pe cari legea le sanctio-
neazd cu nulitäti absolute (vezi nr. 30434 5f urm. in volu-
mul IV).
Viciile pe cari le pot invoch partile sunt deci mai nu-
meroase decht acele pe cari instanta are indatorirea sa le
invoace din oficiu, fiindca la nulitatile absolute se adauga
5i nulitätile relative cari nu s'au acoperit Inca.
754 il
1 Din punct de vedere al efectelor cdile de atac in penal
conduc la urmatoarele consecinte directe :
1) Suspendarea executarei hotarirei atacate elect'
suspensiv . Deci inlauntrul termenului fixat de lege pen-
tru folosirea unei cal de atac 5i dupa acest termen dacd s'a
fault uz de calea de atac, hotarirea atacata nu va puteà
sa fie pusä in executiune 5i nu poate dobAndi autoritate de
lucru judecat.
2) Reinoirea judecatei in totul san in parte efect
devolutiv . Acest efect variazd ca continut dupa natura
callor de atac. In cane de atac Vnerale devolutiunea se face
pentru intregul prianei, in cele particulare numai pentru la-
tura in vederea careia este deschisa acea cale.
Indirect caile de atac fac ca toate viciile existente 5i
neacoperite sa continue a fi lovite de nulitate fata de partea

www.dacoromanica.ro
 410

care a folosit calea de atac. Deasemenea indirect chile de

atac fac ca situatiunea partilor cari nu a uzat de aceste chi
sa fie susceptibila de modificari, deci nedefinitivä, oride-
cateori existh un interes indivizibil (vezi nr. 751).
751 12 Efectele chilor de atac nu trebuesc sh fie confundate
cu rezultatul acestora, adica cu hothririle pronuntate de ins-
tantele judechtoresti si provocate de chi de atac.
Hothririle date pe baza chilor de atac pot fi de confir-
mare sau de infirmare.
Hothririle de infirmare la randul lor pot fi de retractare
totald sau partiala, de reformare iarhsi totala sau partiald
s: de anulare.
Cele de confirmare constau totdeauna in respingerea
Cali de atac folosite. Se poate insä ca o cale de atac sh fie
primith numai asupra unor puncte din cele denuntate ca
viciate in care caz va interveni o hothrire in parte confir-
751 '3 -
matorie si in parte infirmatorie.
Chile de atac fiind institutiuni procedurale cari intervin
ca o prerogativä pentru pärti, se discuth si in procedura pe-
nald dach se poate renunth expres sau tacit la beneficiul lor.
Renuntarea poate luh douh forme, una explicith pe care
am puteh,o numi renuntare propriu zish si alta implicith re-
zultand din retragerea declaratiunei de folosirea unei chi
de atac.
Principial oricare din phrti poate renunth la o cale de
atac, dar o atare renuntare din partea inculpatului sau Mi-
nisterului public intervenith inainte de expirarea termenului
de atac respectiv este un simplu provizorat, fiindch inläun-
trul acestui termen oricand inculpatul sau Ministerul public
-pot reveni asupra renunthrei date. A admite eh o atare re-
-venire nu poate fi primith inläuntrul termenului ar insemnh
ch inculpatul sau Minis4Prul public ar aveh putinta nu nu-
mai SA.' foloseasch sau nu o cale de atac, dar sh modifice si
termenul ei de folosire, ceeace nu este admisibil, phrtile ne-
avand dreptul sh modifice normele de procedurä penala pri-
vind actiunea represivh, dcestea fiind imperative, imuta-
-bile si de ordine publich. Ash dar cat timp nu a expirat ter-
menul de atac revenirea este posibild (a).
a) J. A. Roux, Cours. pag. 728.

www.dacoromanica.ro
 - 411 -
Dimpotrivä partea civila, partea raspunzatoare civil-
mente i chiar inculpatul in ceeace priveste actiunea civill.
pot da renuntare valabild i irevocabila igainte de termen.
Cand insa inculpatul a renuntat in termeni generici la o cale
de atac iar nu in mod special asupra actiunei private, re-
venirea sa va fi de asemeni generica, bine inteles dacd in-
culpatul nu precizeazd ca revine numai asupra laturei pe-
nale. Deci partea civila nu se poate prevala de o renuntare
la caile de atac in privinta actiunei sale deck daca existä o
renuntare expresa data de inculpat in acest sens. Aceasta
solutiune se irnpune pe temeiul principiului ca partile pot
transige asupra actiunei civile, insa tranzactiunea trebue sa
rezulte dintr'o manifestatiune de vointa precisa i expresä..
751 14 Defectuos solutionata in practica este insa problema
retragerei declaratiunilor de folosirea cailor de atac i a-
ceasta nu atat asupra admisibilitii cat asupra efectelm
sale.
Pentru inculpat, partea civilä i partea civilmente ras-
punzatoare nici o indoiala ca retragerea declaratiunei de fo-
lcsirea unei cai de atac este perfect adrnisibila.
Cererea de retragere se adreseaza instantei sesizate cu
calea de atac, fiindca accasta instanta se gaseste virtual in-
vestitä chiar din momentul in care a intervenit cererea de
atac. S'a decis insä in pratica cd instanta investita nu se
mai poate desesiza deck printr'o hotarire in fond. De aci,
consecintele cal : 1) cererea de retragere nu poate fi Mal/
in consideratiune deck la termenul de judecata ; 2) ea prin
retragere partea dand multumire pe hotarirea atacata, im-
plicit calea de atac folosità era netemeinicä i deci instanta
luand act de retragere va respinge ea nefondata cererea de
atac ; 3) cd renuntarea nu impiedica condemnarea la chel-
tueli a partii care renunta, si 4) in fine ea hotarirea atagata
ramane definitiva din ziva in care instanta sesizatá cu calea
de atac a respins pe baza renuntarei cererea de atac.
Noi socotim cä solutiunile adoptate in practica nu sunt
perfect corecte in drept.
Prin folosirea unei cai de atac se fnvesteste instanta
chemata a cercetà din nou pricina, dar aceastä investire
se produce in virtutea manifestatiunei de vointa a partii

www.dacoromanica.ro
 412

care folosote o cale de atac, manifestatiune de vointa care

Inceteaza insä de a produce efecte din moment ce este re-
tractatd. Deci retragerea declaratiunei de folosirea unei chi
de atac dezinvesteste dela sine instanta sesizatd, care nu are
altceva de constatat deck CA a fost dezinvestitä prin aceia$i
vointa care o Investesc a-tat $i nimic mai mult (vezi nr. 1939'
In vol. III).
Aceasta fiind situatiunea in drept, consecintele sale vor
fi urmatoarele :
1) Instanta sesizata cu o cale de atac va luh act de re-
tragerea declaratiunei de folosirea c5ii de atac pe cale gra-
tioasä, dispunând scoaterea pricinei de pe rol Intrucht ins-
-tanta a fost desesizata $i anularea citatiunilor daca au lost
emise.
2) Instanta nu va puteh pronunth respingerea cererei
de atac flindca aceasta nu mai exista.
3) Cheltuelile de procedura provocate de cererea de a-
tac retrasa vor fi puse in Shrcina pärtii care retracteaza prin
insd$i incheierea gratioasä care constata retragerea.
4) Hotarirea atacatd va fi considerata ca rdmasd de-
finitivä din momentul retragerei.
De lege ferenda ar trebul sä se reglementeze expres
aceast5 materie in sensul celor aratate de nol.
75115 In ceeace priveste pe Ministerul public doctrhia ca 5i
jurisprudenta au admis ea acesta nu poate sa-si retraga de-
elaratiunea de folosirea unei chi de atac, fiindca odata fo-
lositä o cale de atac de catre Ministerul public, devoluarea
pricinei devine imperativä si obligatorie pentru instanta se-
sizatä, care este datoare sä judece orcare ar fi concluziu-
nile ulterioare ale Ministerului public. Cu alte cuvinte chiar
daca Ministerul public declara ca retrage o cale de atac,
aceasta declaratiune nu desesizeaza $i nu exonereaza pe ins-
tanta respectiva de a cerceth pricina (a).
Se invoaca In sprijinul acestei solutiuni principiul Ca
Ministerul public nu poate dispune de actiunea publicd care
este a societatii.

a) Le Poittevin, Code d'instr. crim. art. 202, Nr. 94 ; F. Here, Instr.

I'itn. VI, Nr. 3968; J. A. Roux, Cours p. 728; V. Manzini, Trattato di pr.
pen. II P. 562.

www.dacoromanica.ro
 413 -
Credem insa cd se confunda punerea in m1scare a ac-
tiunei publice, cu exercitiul acesteia. Actiunea publica odata
pusa in miscare este irevocabila si indisponibila cat timp
legea nu dispune altfel. Ministerul public nu poate reveni
retrage o actiune publicd deschisä. Aceasta pentru pune-
rea in miscare a actiunei publice.
Daca trecem insä la exercitiul actiunei publice, Minis-
terul public care are prin excelenta acest exercitiu este Be;
sa procedeze asa cum va crede mai intelept si mai conform
cu interesele represiunei si cu legea. Liber va fi deci Minis-
terul public sa puna concluziuni de achitare, sä declare sau
nu apel ori recurs, sa-si insuseasca sau nu calea de atac fo-
losita de alta parts atunci and aceasta insusire e admisibila.
Ori din moment ce Ministerul public are latitudinea de a fo-
losi sau nu o cale de atac nu i se poate restrange acest drept
de alegere refuzandu-i-se putinta de a reveni atunci dud
el crede ca este locul sa revina. A spune cä prin aceast5
revenire Ministerul public ar dispune de actiunea publica
este o eroare, fiindca atunci ar insemnà ca in cazul cand
dela inceput Ministerul public s'a decis si nu face ape! sau
recurs el a dispus prin aceasta de actiunea publica, ceeace
desigur este o grosiera eroare.
A atacà sau nu o hotarire nu este a dispune de actiu-
are a provocat acea hotarire, ci a accepta sau nu con-
cluziunile hotärirei, acceptare care este lasatä la latitudi-
nea Ministerului public si a tuturor partilor. Aceasta lati-
tudine ramane intreaga nu numai inlauntrul termenului de
atac, ci i dupd acest termen panà la cercetarea cererei de
atac.
Asa dar credem ca in sistemul actual pretinsa regula
Cf Ministerul Public nu poate sä retraga un ape! sau re-
curs este absolut arbitrara.
De aceia credem ea de lege ferenda daca s'ar vol con-
sacrarea acestei reguli va trebul o dispozitiune expresa in
acest sens.
Am aratat de altfel ca apelul sau recursul Ministerului
public chiar facut a minima, nu implicà numai deck o refor-
matio in peius adica o agravare a situatiunei inculpatului,
ci poate sà profite dimpotriva acestuia. Fata cu aceasta

www.dacoromanica.ro
 - 414 -
consecinta importa a se sti precis daca Ministerul Public
poate sau nu sa-si retraga apelul sau recursul, caci clack'
se admite afirmativa atunci ii va fi posibil Ministerului pu-
blic sa evite o reformare favorabild inculpatului reträgan-
du-si cererea de atac.
Noi credem ca solutiunea care se impune de lege fe-
renda este de a se lasa libertatea Ministerului public sa-si
retraga orice declaratiune de atac, atata timp cat nu a in-
tervenit un apel sau recurs incident din partea inculpatului
la apelul sau recursul Ministerului public (vezi nr. 763) si
chiar atunci daca inculpatul isi retrage si el cererea incidenta_
751 16 Sä nu se creaza ca problema discutata mai sus este
lipsita de interes. In practied se ivesc cazuri and retra-
gerea unui apel sau recurs din partea Ministerului public
devine absolut rationala si cruta justitia de lucrari inutile..
be ex.: X este condemnat o lund inchisoare de tribunal. Par-
ehetul face apel. Intre timp insa X este definitiv condemnat
pentru un alt fapt la 2 ani inchisoare. Presupunand cä in
pricina pentru care Parchetul a facut apel pedeapsa nu ar
putea fi superioara si cum aceastä pedeapsd se va contopi
cu cei 2 ani, judecarea apelului devine inutila, incarcand
condica instantelor de prisos, deci logic este ca parchetul
sa-si retraga apelul.
Alt exempla : Y este achitat de o instanta pentru in-
vinuirea ce i se aducea. Parchetul face apel. Intre timp cu
ocaziunea unor cercetari se descopere cà autorul adevarat
era Z si Ministerul public are convingerea cd acesta-i vino-
vatul desi cazul este numai in curs de cercetare. Nu este
oare rational ea in acest caz Ministerul public Ski poata
retrage pur si simplu apelul fail a mai provoca desbateri
imutile.
Sau sa presupunem ca V este inculpat pentru cumul
de infractiuni si este condamnat la o pedeapsa care pare.
Mininterului public prea mica, in consecinta face apel. Intre
timp intervine o amnistie in cari intra cdteva din infractiu-
nile inputate lui V, asa ca fata de ceiace a ramas neam-
nestiat pedeapsa data la prima instanta devine suficientä.
Ei bine dece intr'un atare caz Ministerul public ar mai if

www.dacoromanica.ro
 415

silit sa provoace -o judecata pc care nici el rm o mai credo

twee sarA.
Exemple pot fi enuntate cat de multe, f Ara a pomeni
de cauza mai frecuenta care poate determinA o retragere
a unui apel sau recurs facut de Ministerul Public $i anume:
convingerea pe care Parchetul si-ar face'o dupA redactarea
unei hotAriri, cA motivarea acesteia este temeinica i justa
ca deci nu era locul a se face apel sau recurs.
751" Indeobeste in lucrarile de procedurd penalA s'a adop-
tat aceiasi dasificare a cailor de atac care exista i in pro-
cedura civilA i anume se impart caile de atac iii ordinare
§i eitraordinare.
In categoria cailor ordinare sunt trecute: opozithinea
si apelul, iar in aceia a cailor extraordinare: recursul, con-
testatia i revizuirea.
Desigur nimic nu se opuneà a pastra aceasta clasifi-
care, dar nu inseamna ca imprumutand denumirile trebuie
sA respectAm si repartizarea din procedura civilA chiar a-
tunci cand ea nu corespunde situatiunei din procedura
penalA.
Astfel in penal recursul facut de pärti nu este o cale
extraordinard ci una ordinal* Ended deosebirea intre cane
ordinare si cele extraordinare este cA primele impiedi-
cA ea o hotarire sa fie consideratA ca definitivA i exe-
cutorie, pe Cand cele do al doilea nu au acest efect. Ori in
penal recursul este si el suspensiv, deci la fel cu opozitiunea
apelul.
Unii autori au cautat sa schimbe criteriul de distinc-
tiune sustinand cA sunt ordinare acele cal de atac care
repun in discutiune toatA pricina $i aceasta fAra aratarea de
motive, pe cand caile extraordinare pun in discutie numai a-
numite laturi i pentru motive bine determinate. Credem ca
criteriul este nepotrivit fiindca o cale este ordinard sau ex-
traordinard nu dupA continutul ei, ci dupA cum legea a legat
sau nu de folosirea ei perfectarea unei hotariri judecatoresti.
Odin penal o hotarire pronuntata cu drept de opozitiune, de
apel ori de recurs nu devine desavarsita i executorrie cat
timp nu s'a scurs termenul de atac i chiar dupA acest termen
daca s'a fAcut uz de calea de atac respectiva. Deci acestea

www.dacoromanica.ro
 - 416 -
sunt cai ordinare fiindca legea leaga de ele perfectarea ho-
tararilor penale.
Nu acelas lucru se petrece cu contestatiunea, cu revi-
zuirea si cu recursurile facutç in interesul legei. Desi acestea
stall deschise oelor in drept, legea insd nu mai asteapta folo-
sirea lor, ci lasa ca hotaririle sa devina definitive si execu-
torii chiar daca virtual ar fi susceptibile de aceste cai de a-
tac. Iata dece ele sunt considerate ca extraordinare.
Asa dar in penal sunt cai ordinare: opozitiunea, apeld
5i recursul obisnuit facut de parti, la cari putem addoga si
purga contumaciei in mäsura in care ea joacd rolul unei
cab de atac.
Sunt dimipotrivá cai extraoridinare : recursul ordonat
de Ministerul de justitie 5i recurs facut de Procurorul ge-
neral al Curtii de casatie in interesul legei, revizuirea si con-
testatiunea.
Interesul deosebiri intre caile ordinare si cele extraor-
dinare este cd niciodata nu se poate recurge de ON, la o
cale extraordinara atat timp cat au deschisä o cale ordinara.
Din punct de vedere al reglementarii legale, cane de
atac ordinar reclama totdeauna un termer.' pentru folosirea
lor, cele extraordinare nu sunt prin natura lor susceptibile
Lie atari limitari.

751 18 - Privit sub raportul aplicatiunei lor caile de atac pot

fi impartite in Comune §i speciale, dupd cum ele sunt admise
la toate pricinile penale sau numai la unele din ele. In siste-
mul actual o singurd cale de atac este cornund tuturor pri-
ciniler fara nici o exceptiune si anume: recursul.
Opozitiunea nu este admisa in unele pricini judecate de
judele de ocol, in pricinele judecate de Curtile cu jurati
(exceptiune delictele politice 5i de presa) 5i inaintea Curtii
de casatie.
Apelul nu exista iarasi pentru anumite pricini tot de
competinta judelui de ocol 5i pentru pricinile judecate de
jurati. Deasemeni in cazul art. 493 pr. pen.
Revizuirea nu este, in sistemul legei actuale, admisä
dupa pärerea celor mai multi decat in materie criminala si
chiar atunci numai in trei cazuri. In cele mai multe legiuiri

www.dacoromanica.ro
 - 417 -
straine ea a devenit insa o cale de afac absolut comuna tu-
tutor pricinilor penale.
Contestatiunea este dupa recurs calea de atac cu apli-
cat,une aproape g..nerala, deci comuna tuturor 'pricinflor pe-
nale, cu exceptiunea pricinilor judecate de jurati uncle con-
testatia nu poate privi decat executarea in sine.
751 Din punct de vedere al continutului lor caile de atac
pot fi geherale sau partichtare, dupa cum el2 repun.in discu-
tiune intreaga pricina penala, sau numai anumite laturi ale
sale. In- general- insa i caile de atac particulare, atunci cand
au fost gasite ea temeinice conduc la o repunere in discu-
Oune a pricinei in intregul ei, dar aceasta repunere este re-
zultatul direct al hotarirei date in urma folosirei cailor de
atac particulare si deci rezultatul indirect al acestora.
Sunt cài de atac generale : opozitiunea, apelul i purga
contumaciei. Recursul, contestatia i revizuirea sunt parti-
culare fiindca ele nu pun in discutiune decat anumite vicii,
cari daed sunt gasite temeinice atrag o noua judecata a in-
tregei pricini fie de insasi instanta care a judecat calea de
atac, fie de o instantà de trimitere.
751 20 In fine cdile de atac mai sunt clasificate dupa unii au-
tori i in raport cu rezultatul imediat la cari eventual pot
conduce, adica dupd hotäririle pe cari le pot provoch si a-
nume : in cal de atac de retractare, de reformare i anulare.
Din prima categorie fac parte opozitiunea si purga
c.ontumaciei; din a doua apelul, iar din a treia recursul, con-
testatia i revizuirea.
Aceasta clasificare nu este insa perfect cor-cta fiindca
pe calea opozitiunei sau apelului se poate pronunta anu-
larea judecatii anterioare.

CAPITOLUL I.

Mijloacele de atacare ordinare ale hotirarilor penale

752 Mijloacele de atacare ordinare ale hotarTrilor penale
sunt -cloud : opoziriunea i apelul ; unul este cale de retrac-
tare si se adreseaza aceluiasi judecator care a dat hotarirea,
iar altul e o cale de reformare si se adreseazd la judecatorii
superiori.
Tanoviceanu Vol V 27

www.dacoromanica.ro
 418

Vom imparti acest capitol in &la' titluri, unul consa-

crat opozitiunii, i altul apelului.
752 ' Am aratat insa la nr. 751" ca i recursul obisnuit este
in penal o cale ordinara de atac, iar nu extraordinar6 cum
se crede de unii autori.

Tit lu I. Opozitiunea

753 Opozitiunea e dreptul pe care-I are o persoand jude-

cata. in lipsa de a cere sal fie judecatA in mod contradictor.
Ea e dar o cale de retractare, caci se adreseaza la aceiasi
judecatori, iar nu o cale de reformare. Opozitiunea exista
in materie penald, precum exista i materie civilä.
754 Cazurile de aplicare. Opozitiunea e admisä de lege
atat in materie corectionala, cat si in materie de simplä po-
litie ; nu exista insä la jurati si la tribunalele militare, unde
legiuitorul a instituit, dupa cum am vazut, contumacia (1).
Curtea de casatiune admite in mod constant dela 1891,
ca nu exista drept de opozitie nici la Curtea de casatiune, (1
bis), din cauza ea art. 429 proc. pen., prevede in mod, for-
mal cà cererea in casatiune odata respinsa, partea care o
va fi format, nu va mai putea sa o reinoiasca sub nici un
pretext si ii nici un mod (2).

1) Exista chiar la jurati in materie de presä, dud incuipatul fiind

lips), afacewea se judea animal de Curte, in asemenea caz opozitiunea se
va judecA nu de asesorii Curtii ci ide jurati, cari nat sunt intru nimica legati
prin hotararea ludeatorilor asesori. (Cas. II, 3119 din 25 Noem53rie 1912,
CaKeral judiciar 1913, Nr. 10, pag. 120). Act e o derogare la regula cä 000-
tia e o cale de retractare la aceeasi judeciltori.
1 bis) In materie penall deciziunile Curti de Casa-tie nu sunt suscep-
tibile de a fi atacate pe calea opozitiei, fiindcil in recurs pIrtile nu se citeazá
si ele pot fi judecate chiar in lima. (Cas. IL 1891 din 29 Aug. 1923, Juris-
pruden(a generald 1923, sp. 853, pag. 343). Jurisprudenta constanta.
2) Jurisprudenta constantil, Ca% II, 102 din 26 Fem. 1891, B. 276;
cas. II, 333 din 8 Lul. 1891, a 833; cas. II, 242 din 5 Mai 1892, B. 489;
cas. II, 269 din 9 Mai 1895, B. 791; Sect. vac. 505 din 2 Aug. 1895, B.
1042; cas. II, 183 din 3 Apr. 1896, B. 717; cas. II, 347 din 12 Iun. 1896,
B. 1078; cas. II, 468 din 4 Sept. 1896, B. 1276; cas. II, 165 din 19 Martie
1697, B. 489; cas. H, 699 din 15 Deo. 1897, B. 1487; cas, JI 3891clin 3 Ittnie

www.dacoromanica.ro
 419

La judeatoriile de ocoale dupa cum am vazut, nu exi-

sta drept de opozitiune, deck in cazul and hotarirea nu e
susceptibild de apel (art. 95).
Deasemenea flu e admisibila opozitia cand e vorba de
legea invoelilor agricole, nici la prima instantä, nici in apel
(art. 100 din lege (3) si nici la deciziunile Camerei de pu-
nere sub acuzare (4).
In Franta jurisprudenta admite ca primirea, in mod ex-
pres ori prin executare a hotarirei nu impiedica atacarea,
daca inculpatul e in termen (5).
754 1 Opozitiunea fiind o cale de atac care se adreseaza ace-
leias instante care a pronuntat hotdrirea in lipsa, ea func-
tioneaza ca o prerogativa absolut facultativa, in sensul ca
iolosirea ei nu este obligatorie pentru a deschide dreptul la
celelalte cdi de atac. Cu alte cuvinte dreptul de opozitiune
nu exclude celelalte cai de atac ci functioneaza paralel cu
ele. Deci o persoana judecata in lipsä poate foarte bine a-

1898, 13. 916; cas. II, 818 din 24 Nov. 1899. B. 1.313; cas II, 151 din 21
Febr. 1900, B. 247;; cas. II, 313 din 17 Apr. 1900, B. 533; cas. II, 238 din
(28 Febr. 1901, B. 366; cas. II, 479 din 16 Mai 1901. B. 894; cas. II, 347
din 20 Mart. 1902, B..484; Sect. vac. 939 din 3 Aug. 1902, B. 883: cas. II,
198 din 14 Febr. 1903, B. 231; cas. II, 254 din 24 Febr. 1903 B. 269; cas.
II. 28 din 11 Ian. 1910. Jurispr. an. III. Nr. 3, p. 39; cas. II, 354 d'n 13
Feb. 1912, Curierut Iudiciar 1912 Nr. 31 p. 375 (Ca.s. II, 2890 din 7 Novi. 1912,
Curierul judiciar-1913, Nr. 14, mg. 162; Cas. II, 925 din 8 Noembrie 1913;
Curierul judiciar 1913, Nr. 51, pag. 600.
$i aceasta se aplica" si la partea civila, care nki ea Ware drept de
opozitie in caz de recurs., Cas. II, 198 din 14 Febr. 1903, 131 231; cas. H, 220
din 20 Fehr. 1904, B. 310.
In materie de contraventiune insl la legea Mon. tutunurilor cestiunea
e discutata. Cas. III, 203 din 3 Mai 1911 a decis cä nu exisel drept1 de opo-
zitqune, ins a. prin decis. 23 din 20 Ian. 1913, Cw tend Indiciar 1912, Nr. 40
P. 480., a decis din contra, ca existri drept de opozitiune la casatiune in acest
caz. Ar fi dar aici o derogare la regula generalä a itidectilor penale in
casatiune si s'ar socoti afacerea ca civilii.
3) Cas. II, 1850 din 22 Iunie 1915, Curierul judiciar 1915, pag. 562;
4) Cas. II, 2067 cl,:n 5 Sept. 1912, Curierul judiciar 1912, pag. 88S;
Cas. II. 2067 din 5 Sept. 1912; Curierut indictor 1913, Nr. 75 pag, 888.
5) Garcon: Op. cit. art. 58-60, Nr 20. Vezi pentru recurs in sens
contrar la noi, Cas. II.$1 din 2 Mart. 1912. Curierul judic'ar 1912, NT. 45
Cas. II. 1557 din 11 Iunie 1912. Curierui Indictor 1912, Noembrie 4, Nr.
72, Pag. 851.

www.dacoromanica.ro
 420

pela hotdrirea dacA este data in prima instantA fdra a mai

uza de dreptul de opozitie. Deasemeni eel judecat in lipsA
de a doua instantd poate face recurs desi avea deschisd ca-
lea opozitiunei.
Existd un principiu care nu ingddue folosirea unei cAi
de atac superioare atunci cAnd exista o alta cale inferioarA.
Dar acest principiu care interzice folosirea cailor de atac
&miss() medio, trebue inteles, in sensul cA omisiunea se ra-
poarta la instantd iar nu la calea de atac. Cu alte cuvinte
nu poate cineva sd aducd o pricind la instanta de recurs
sarind peste instanta de apel, dar nu exista o otnisso medio
atunci cdnd o persoand* judecatA in lipsd nu intelege sA se
mai prezinte inaintea aceleasi instante, pentru a obtine o
hotdrire contradictorie. Partea judecatd in lipsd renuntAnd
la calea opozitiunii nu inseamnA ca TA' multumire pe hotd-
rirea pronuntata in lipsa din moment ce are deschisa o
altd cale de atac pe care preferd sa o foloseasca. Nu existd
in acest caz omisso medio fiindca opozitiunea nu se adresa
unei instante noui, ci aceleias instante, a caret hotarire din
moment ce nu-i opozata rAmane irevocabila pentru acea in-
stanta, dar supusd controlului instantelor supertoare in ma-
sura in care calk de atac ii sunt deschise, (acest principiu
gdseste o confirmare in art. 198 pr. pen. si 318 pr. civ.).
754 2 Fata cu cele expuse mai sus vom trage urmdtoarele
concluziuni :
1) Toate hotAririle susceptibile de opozitiune sunt in'
acelas timp susceptibile si de apel sau recurs (a) dupa cum
sunt pronuntate in prima sau in a doua instanta ;
2) Introducerea unui apel sau recurs in timpui cand
Inca partea mai era in termen de a face opozitiune nu este
prematurd si deci nuld ;
3) Instanta sesizard cu un apel sau recurs nu poate con-
Eidera ca inadmisibild folosirea acestor cai de atac pe mo-
tivul ca partea ar fi avut deschis si dreptul de opozitiune
de care nu s'a folosit ;
4) Atunci cand s'a folosit si calea opozitiunii si aceia
a apelului sau recursului, dna partea interesata s'a jut-

--------
a) Vezi: Le Polteviu, Code d'instr. crim. art. 203, Nr. 26-28.

www.dacoromanica.ro
 421

decat in apel sau recurs fArA a fi adus la cunostinta instan-

-tei respective cA a fAcut i opozitiune care este pendinte,
aceastä opozitiune va fi socotitA ca inadmisibira, intrucAt
judecarea in apel sau recurs a echivalat cu renuntarea for-
med la dreptul de opozitiune. lar clacA partea s'ar judeca
totusi in opozitiune fArA sà" spunA cA mai inainte s'a jude-
cat in apel sau recurs, hotArirea datA va fi lovitA de nuli-
tate ca una ce incalcA autoritatea lucrului judecat.
755 --- Termenul de opozifiune e mai scurt in materie penalA
decat in materie civilä. El este de 5 zile la judecAtoriile
de ocoale (6), care incep sA se socoteascA din ziva ce ur-
rneazA zilei in care s'a comunicat pArtii Cartea de judecatA
(art. 95 leg. jud. de ocoale din 28 Dec. 1907 (7). In acest
interval trebue ca opozitia O.' fie inregisteatA de autoritatea
judecatoreascA iar nu Oa la postä (8).
La tribunafele corectionale termenul e tot de 5 zile,
dela comunicarea capiei (8 bis), InsA ad se adaogA cite o
zi pentru fiecare 20 kilometri de distantA (9 si 9 bis), (art.
183 proc. pen.). Addoggm cA termenul de 5 zile se soco-
teste pe zile libere, adicA nu se tine seamA nici de dies a
4uo, nici de dies ad quern, aceasta dupA principiile generale
ale procedurei civile (10). Acelasi termen de 5 zile 6e a-
6) G. Bucuresti, II-a, a dmis la 24 August 1911. Drentul, 1911, p. 572,
o oinovitiune duph 13 ani, pe motiv ca nu fusese comunicata in regula. So
invoch art. 600 c. pr. p. ca fine de neprimire, diindch pedeapsa nu era
prescrisa, curtea raspunde eh aceasta e aderarat cam! hothrirea e de-
firiitiv, si aci nu este. Solutiune contestabilh, fiindich rnotivuil art. 600
este de a impedeca hothriri platonice, pentru fapte prescrise. In cazul
judecat de ourte, dach nu era presorisa nedeapsa era prescrisa actiunea.
7) Gas. II, 593 din 10 Mart. 1908, Jurispr. p. 136, a decis ca termenul
4de opositie e de 5 zile fibere dupi dreptul comun.
8) Cas. II, 119 din 18 Ian. 1912 Carierul ludiciar 1912, Nr. 23. p. 276.
8 rpis) Dach prccesul-verbal al comisarului cons:ata ca s'a comunicat
movie, iar nu extract, se s000teste bine facuta (Cas. 'II, 2391 din 1 Oct, 1912,
Curierul judiciar 1913, Nr. 8 pag. 95).
Comunicarea se face in copie nu extras, vezi nota 8 pag. 450.
9) Oricat de usoarA ar fi comunicatia. Gas. II, 2708 din 4 August
1909, B. 907.
9 bis) AceastA prelungire Insh e o chestiune de fapt, care claca n'a
fost propush la instanta de fond, nu poate fi propush in easatie (Gas. II,
2851 din 10 Oct. 1912, Curierull judfciar 1913 NT. 13 nag. 167).
10) In acest sons Cas. II, 593 din 10 Mart. 19081 Curierul iturciar
1908, Nr. 40 si 995 din 26 Mart. 1910, B. 477 si Jurispr. an. III, Ne. 17, p. 260.

www.dacoromanica.ro
 422 -
plicA si la hotAririle date de Curti le de apel in materie pe-
nala (art. 203 pr. pen.).
755 1
Opozitiunea se face prin simpla cerere adresata cAtre,
judecatorul sau presedintele instantei care a pronuntat ho-
tarirea data in lipsd si se depune la grefa respectiva fara,
a fi nevoie sa se motiveze cauza lipsei la prima judecata.
Cererea de opozitiune se poate trimite si prin postal
suficient sa fie semnata de cel in drept, sau de un impu-
ternicit care sa fi atasat la cerere imputernicirea, si sa fL
ajuns in termen la grefa instantei respective (vezi si cele
755 2 -
spuse la nr. 7672).
Conform cu legea timbrului din 29 Aprilie 1927, o-
pozitiunea spre deosebire de celelate cai de atac a tost
supusa la timbru pentru toate partile.
Cererile de opozitiune facute de inculpat, de partea ci-
vila sau de cea civilmente raspunzatoare vor fi facute pe
coala timbrata cu 10 lei la judecatoria de ocol, cu ,20 lei
la Tribunal si cu 50 lei la Curtile de apel si credem si la
Curtile cu jurati in delictele politice si de presä.
Aceasth' supunere la timbru a unei cai de atac chiar
fata de inculpat nu--i poate gasi justificarea deck in vointa
legiuitorului de a curma opozitiunile f acute pur si simplu
numai pentru a se taragani procesele penale.
Cum suntem contra dreptului de opozitiune, gasim ca
.upunerea la timbru a acestei cai de atac nu este o mAsurd
criticabila. In schimb credem ca thnbrul in penal nu poate-
s; nu trebuie sà fie introdus, fiindca justitia penald urma-
reste si un interes de ordin general iar nu numai unul pri--
vat, si deci nu trebuie sä se ingreuieze situatiunea invinuiti-
lor saraci cari destul sunt si asa lipsiti de aparare.
756 Judecata. Oponentul este citat atat la tribunal, cat si
la curte dupa ce a fäcut opozitune (art. 184 si 203 pr. pen.).
Acelasi lucru credem ca trebue s'a se facA si la judecAtoriile-
de ocoale, caci dot legea nu zice aceasta expres, dar rezulta
din principiile dreptului comun, ca o persoana nu poate fi
judecatA, dacA n'a fost chemata la judecata. Dispozitiuriea
art. 149 p. p., care admitea judecata opozitiunei fall citatii,
n'a fost reprodusä in legea actualà, si prin urmare credenr
cA nu mai poate fi in vigoare.

www.dacoromanica.ro
 423

Daca oponentul nu se prezintd la termen, opozitiunea

lui se anuleaza, adica se respinge (art. 184 si 203 p. p.) (11),
iar daca se prezinta, afacerea se judeca contradictor si ju-
decatorii pot confirma sau infirma prima lor judecata.
7561 Anularea opozitiunei in cazul and oponentul nu st
prezinta la infatisare trebue sa aiba loc in mod inevitabil.
Aceasta dispozitiune legard este foarte rationalä, fiindca nu
se poate cere unei instante sd-si retracteze hotarirea sa si
deci sä se dezica cand elementele cauzei au ramas exact a-
céleasi (a). Si prestigiul justitiei i increderea justitiabililor
ar slabi daca s'ar admite Ca simplul fapt al schimbarei corn-
Vectului unei instante poate da, pe aceleasi elemente Vara
nici o explicatiune sau dovada noud, altä solutiune aceluias
conflict juridic.
Dacal insä oponentul s'a prezentat la prima infatisare
fsi au urmat amanari, atunci datoare va fi instanta chiar in
lipsa oponentului sa verifice daca in cursul judecarei in opo-
zitiune nu au intervenit ceva probe noui sau nu s'a incuviin-
-sat administrarea unor atari probe. In caz afirmativ opozi-
-tiunea nu va mai putea fi anulatd, fiindca instanta a fost
pusä in masura. sä proceada la o noua judecatä. Probe le ad-
aninistrate sau incuviintate fiind dobándite cauzei, iar ins-
-tanta fiind legata de aceste probe, ea catä din oficiu sä le
examineze sau sà proceada la efectuarea lor chiar in lipsa
oponentului. A decide altfel ar insemna cä justitia penala
efuza facerea luminei in mil si ca se multumeste sd con-
firme o hotarire nu pentru ca ar fi justa, ci fiindca inculpa-
-tul nu este destul de diligent.
Ma dar numai in cazul cand din dosar ar rezulta cä
-c.ponentul nu a adus vreo dovada nouà dupa introducerea

11) In acest caz daca face recurs nu poate invoca drept motiv de
recurs, rviolarea dreptului de apArare, filndcA nu i s'a adntis proba ca mar-
tort pe care o ceruse In scris. (Gas. II, 3073 din 26 Noemb. 1912, Curlerul
fudiciar 1922, 4021, pag. 252). Se poate InsI invoca riumai rnotivele de ne-
Tegularitatea opooitiel $1 cele de ordinea publick de pildk anmestia, pres-
,,criptia, lucrul judecät. (Gas. II, 959, din 20 Febr. 1913, Curlerul judiclat
1913, Nr. 36, PaS. 431).
a) Trib. Coorarlul, 1926 in Jurisprudenta General& 1926 speta 696, oil
Inota Aurel L. VillraScu.

www.dacoromanica.ro
 424

opozilmnei sau nu a dat instantei .posibilitatea adunarei unor

.1:ow probe, judecata va putea anula opozitiunea pentru lipsa
cponentului la un termen urmator primei infatisari.
Inalta noastra Curte s'a pronuntat in sens contrar, dar
nu putem apron solutiunea sa fiindca ea nu are meritul de
cat de a respezt a. strict litera legei, care litera insa este luata,.
credem noi, In alt sens decat cel pe care il imprima prin
dpiile fundamentale ale dreptului procedural penal (b).
7562 Cand oponentul nu s'a prezentat la prima infatisare,.
Insa nici Ministerul public si nici partile prezente nu au
cerut anularea opozitiunei, iar Tribunalul nu a pronuntat-o
din oficiu, ci a arnânat judecata, atunci nu se va mai putea
cere la termenul urrnator anularea opozitiunei pe motiv cä
la infatisarea precedenta oponentul lipsise, fiindcd nulitater
derivata din lipsa cponentului 11,1 opereaza de plin drept ci
ti ebuie sa fie pronuntatä expres de Tribunal. Cum anularea
nu a fast pronuntata la prima Infatisare cand oponentul lip
sise, opozitiunea a ramas valabila si nu mai poate ii anulafa
cleat daca si la a doua Infatisare ar lipsi oponentul (c).
7563 Judecarea opozitiunei se face totdeauna dupd aceleasi
norme ca si in cazul and pricina este pentru prima oara
venità inaintea instantei. Toata instructiunea orala pe baza
careia s'a pronuntat hotarirea in lipsi rarnane Ins'a vala
bird, instanta având totusi latitudinea nu numai de a incu
viinta administrarea unor probe noui, dar chiar de a reface..
prima instructiune, mai ales dac i aceasta s'a rant lir
lipsa inculpatului.
Hotarirea opozata fiind considerata ca si cum nu ar-
exista pentru partea oponenta, aceastä parte va putea ri
dica toate incidentele pe earl le-ar fi putut ridica daca ar if
fost prezenta atunci and pricina s'a judecat in lipsa.
Pentru celelalte parti hotarirea opozata pastOnd fiinta
sa juridia. urmeaza Ca judecata in opozitiune nu le poate'
creia o situatiune mai buna in detrimentul opcnentului.
757
---
S'a discutat cestiunea daca partea civila are drept sa"
b) Cas. II, dec 1999 din 1925 in Jurisprudenfa generald, 1925, spetaf
1674 cu nota noastrA V. Dongoroz in sensul celor sustinnte mai sus; Cas....
11 3588 1925, Jurispruden(a Generald, 1926, speta, 512.
c) Vezi Le Poittevin, Code d'instr. crim. art. 188, Nr. 27.

www.dacoromanica.ro
 425 -
laca opozitiune. Curtea de casatiune a admis afirmativa,
,credem aceasta cu drept cuvânt, fiindcd opozitiunea e o cale
de drept comun care nu poate fi rapita unei parti deck prin-
tr'un text anume de lege. Pe 1Anga aceasta, nu trebue a face
-partii civile, care uzeaza de dreptul de opozitiune alegand
,calea penald o situatiune mai defavorabila deck inaintea
tribunalelor civile, fiindcd aceasta ar indepartà partea civila
-de calea penala ceeace nu este in interesul represiunei in-
Iractiunilor (12). Curtea de casatiune mai invoaca si art.
203 pr. pen. care nu face distinctiune .

12) Cas. II, 124 din 9 Mazda 1884, Bul. Cris. 283, Cas. II, 321 din 29
Mai 1884, B. 868. In acest seas nota in Dreptul, 1889, Nr 29, p 231 si juris-
Trudenta roman,a, cas. II, 320 din 6 Mai 1898, B. p 761; cas. II, 283 din
1900, Dreptul, 1900, p. 47; cas. II, 254 din 1902, B. p. 675; cas II, 939 din
1906, Dreptul, 1906, p. 37; Cas. II, 553, din 17 Mai 1905, BL 761 si 939 din 18
APr, 1906, B. 755, Curierul judiciar 1901). Nr. 48,; cas. II, 396 din 18 Febr.
1909, Jurispr. II, Nlr. 8, p. 121; cas. II. 636 din 19 Febr. 1910, B. 262 si
Jurispr. II, Nr. 11, p. 170; Cas. II, 2668 din 15 Sept. 1910, B. 1200 i Jurispr.
III. Nr. 30, p. 469, da ca motiv c partea civil avand drept de apel, are
implicit si de opozitie, fiindca legea nu i-1 ridieL Cas. II, 2025 Jm 19 Sept.
1911, Curierul judiciar 1912, Nr. 11, p. 131, care citeaza i jatisprudenta;
adaoga C. Bucuresti, II, 137 din Febr. 1901. Dreptul, 1901, Nr 24. D. Stoe-
-nescu in nota, Pag. jun, III, 52. Cas. II, 2040 din 4 Sept 1912. Curierul Judi-
ciar 1912, Nr. 82, p. 917. Cas. II, 2418 din 2 oct. 1912, cu nota St. Scriban,
Curierul judiciar din 1903 pag. 317; oas. 11, 1E61, din 4 bailie 1914, Curierul
-Widow 1914, Nr. 65 pag. 532.
In acelas sens jurisprudenta i doctrina iranceza. Dalloz: Répert.
N-bo. Jugement par defaut, Nr. 467, nota 2 si F. Belie : Instr. crim. Nr
2959 fine; Degois: Trait& Nr. 1986.
In sens contrariu, trib. Neamtu, 88 din 13 Fein. 1889. Dreptittl, 109,
Nr. 29 si apararea sentintei tribunalului printr'un raspuns lung si in parte
-bine argumentat al d-lui Em. Cerncitescu, unul din judecatorii tribanalului
Neamtu, a carui sentinta fusese aspru criticata in nota din Dreptul. Dreptul
1889, Nr. 34, p. 265-269; trib. Covurlui, 10 Dec. 1893, Dreptul 1894, Nr. 18
(care lasa deschisa partii civile calea apelulua sau actiune la tribinalul
trib. Iai, H, 115 din 10 Feb. 1903, Curitrul judie'ar 1903, Nr. 37; trib.
Teleorman. 1581 din 1900. Dreptul, 1901, Nr. 24. In, acelas sens A. Negrescu:
-Curierul judiciar 1903, care sustine hotarirea data de dansul ca judecator
la trib. Iasi si C. Botez : Noel oodice de sedinta, p. 1031-1031; trifb. Doli, H.
4dm 11 Dec. 1907. Pag. jun II, 21; trib. Romanati, 1 Octombrie 1909. Pag.
lurid., III, 52, P. 409; trib. Prahova, I, 1189 pe 911. rankly, judiciar 1912,
-Nr. 11, pag. 131: Trib. Dolj III, 465 din 28 Noemb. 1914 Paginti furidice an;
VII, Nr. 108, Pag. 857; Jud. oc. HI Iasi 173 din 7 Martie 1903, Curierul
l'idiciar din 1903, p. 1317.

www.dacoromanica.ro
 426

La argumentele Curtii noastre de casatiune, vom adda-

ga Ca deja este stiut i criticat de doctrind faptul cä situa-
tiunea partii vatamate in procesul penal este foarte nefa-
vorabila (13), nu trebue a mai inräutati aceasta situatiune:
si prin cale de interpretare ; trebue sä ne gdndim totdeauna
Ca partea civila e cel mai bun si mai folositor aliat al mi--
nisterului public (13 bis).
758 Presupundnd admis dreptul de opozitiune al partii ci--
vile, in acest caz daca prevenitul a fost achitat, ministerut
public nu mai are drept sa figureze in instanta i sä ia con-
cluziuni (14).
Ce se intdmpla insa dacd a luat ?
A. Capitolin era de parere ca procurorul mi mai poate-
luà insa dacd a luat se poate plânge oricare din
partile litigante, atdt partea civilä, cdt i fostul prevenit ;..-
ceeace credem conform principiilor organizatiunii ministe-
rului nostru public.
Aceiasi cestiune se poate ridicà i relativ la apel, sir
dupà A. Capitolin, trebue a admite aceiasi solutiune.
7581 In legatura cu efectele opozitiunei partii civile s'a dis-
cutat daca opozitiunea acestei parti, in apelurile venite dela.
judecatorie, pune in discutiune latura penalà, atunci cant
apelul fusese facut de partea civilä.
Se stie ca conform art.103 leg. jud. de ocoale apelul
partii civile in pricinile judecate in prima instanta de ju-
dele de ocol, pune in discutiune pricina in intregul ei. SA'
presupunem insa ca inculpatul fusese achitat sau pedepsit-
usor de judele de ocol i ca partea civila a facut apel. La
judecarea apelului, in lipsa partii civile, Tribunalul a men--
tinut achitarea sau pedeapsa usoara data de judele de ocol,.
sau a achitat pe inculpat (presupundnd cal si el Meuse apel),
sau in fine desi a admis apelul partii civile a pronuntat to-
tusi o pedeapsä prea usoara (dupa credinta reclamantului)-

13) Vezi NT. 189 In vol. IV.

13 bis) Vezi in acest sens Curierul judiciar 1913, Nr. 35, pag. 266,..
Sentinta Trib. Dolj 456 din 913 cu notat D. D. Stoenescu $i Tanoviiceanu.
14) Gonfr. Normand : Traité, Nr. 1074, care observii cu drept curvAnt1
cl pentru afacerea penalA e lucru judecat.

www.dacoromanica.ro
 427

E! bine in toate aceste ipoteze partea civila facand opozi-

oune va mai repune in discutiune i latura penala ?
In jurisprudenta parerile (stint impartite, totusi Inalta
Curte s'a pronuntat in sensul alirmativ (a).
Solutiunea aceasta afirmativa, pe care noi o socotim
x;ronata, se sprijina pe ideia ca o hotarare opozata este pen-
tru oponent ca fàrà fiinta, deci situatiunea sa inaintea ins-
-tantei este aceiasi ca i atunci and s'ar gasi la prima infä-
tisare. Ori din moment ce apelul partii civile pune in mis-
care si actiunea publica si cum hotarirea data in lipsa este
pentru partea civilä oponenta ca Vara fiintä, desigur cd a-
ceasta parte este in drept sa repund in discutiune i latura
penala asa cum ar fi putut-o face daca ar fi fost prezentä
atunci când s'a pronuntat hotärirea in lipsa.
Acest argument 'este gresit idintr'un indoit punct de
vedere :
In primul rand se atribue un sells gresit efectului pe
care il are apelul partii civile in pricinile verite dela jude-
catorie. Partea civila prin apelul sau promoveaza inaintea
Tribunalului i actiunea publica, dar atat i nimic mai mult.
Cu alte cuvinte este vorba de o exceptiune dela tegula ca
partea civila nu are exercitiul actiunei publice, i tocmai
de aceia ea cata a fi limitata strict la ceeace legea a inteles
-prin aceasta. exceptiune. Legiuitorul a avut in vedere ca Ia
jtidecatorii nu exista un minister public si atunci pentru a
evità neajunsurile unei atari situatiuni, a decis ca apelul
oricarei parti, deci si a pgrtii civile, promoveaza actiunea
publica. Odata insa ce apelul a venit inaintea. Tribunalului
unde Ministerul public este prezent. inceteaza 5 i ratiunea
-exceptiunei i cu ea insasi exceptiunea. Asa dar art. 103
leg. jud. de ocoale confera partii civile dreptul de a pro-
-novà prin apelul sau actiunea publica, dar nu si dreptul de
a) In sensul negativ: Trib. Iasi, sent. 7087 pe 923 int Jurisprudenta
generuld, 1923 speta 923 ell nota Elefterie Stdnescu, si Trib. Dolj, sent 1808
din 1924, in Curierul fudiciar, 1924, Pag. 588 en nota noastrI Vintild Don-
voroz.
In sensul afinnativ: Cas. II, dec. 1387-1926 in jurisprudenot gene-
rrald, 1926, speta 1238; Trib. Romanati, sent. 687-1925 in Jurisnrud=nta ge-
wlerald, 1926, sPeta 1239; Trib. DAmbovita, 1925 in furisprudenta generald.
4925, speta, 1364.

www.dacoromanica.ro
 428

a exercita actiunea publica in instanta de apel alaturi ci

Ministerul public. In consecinta chiar prezenta fiind parte&_
civila in apelul sau, nu ea ci Ministerul public va exercita
actiunea publica i deci pretinsul exercitiu neexistand ab mi-
tio nu poate existà nici in opozitiune.
In al doilea rand se nesocoteste principiul ca orice cafe-
de atac nu pune in discutiune deck interesele pe care partea
care uzeaza de acea cale, le reprezinta. Ca sa derogarn dela-.
aceasta norma trebue sa existe in lege o dispozitiune ex-
presa in sens contrariu. Ori legea se margineste sa spuntr
ca apelul partii civile repune in discutiune intreaga pricina,
iar nu Ca in acest apel partea civila ar avea si exercitiuP
actiunei publice i deci ar reprezenta i alte interese deaf':
cele civile.
De altfel solutiunea pe care o combatem este si bizar5,.
caci confera in actiunea publica partii civile drepturi supe-
rioare Ministerului public. In adevar, Minist2rul public, dhr
moment ce s'a judecat un apel dela judecatorie nu mai poate-
ieInvià procesul sub raportul actiunei publice, ori ceeace-
nu poate Ministerul public, ar putct pacca civihi prin opo-
zitiunea sa.
Desigur o atare solutiune contrazice orice principii in
materie de exercitiul actiunei publice.
Credem deci ea' opozitiunea partii civile nu poatc nici-
odata repune in discutiune latura penala (b).
De lege ferenda suntem pentru acordai ea dreptuiui de-
a promova actiunea publica si partii civile plin ale sale de
atac, dar in acelas. timp suntem si pentru desfiintarea o-
pozitiunei.
758' Partea civila va putea face opozitiune la prima instana
chiar and nu existä o declaratiune formala de constituire,.
suficient sa fi figurat ca parte.
Se stie ea in conformitate cu dispozitiunile art. 64 pr..
pen. constituirea ca parte civila se poate face pang la .1n-
chiderea desbaterilor la prima instanta, deci s'ar parea ca.
partea vatainata care citata fiind nu s'a prezentat a pierdur

b) Cred ca Parted civila nu are deloc dreptul de- opozifunc: .10diere,.

El'imentes de proc. p. 357 si J. A. Roux, Goias, p. 742.

www.dacoromanica.ro
 - 429 -
calitatea de parte civila, (in cazul ::à nu a existat o decla-
ratiune anterioard de constituire), fiindca desbaterile s'au
irichis in lipsa sa si posterior acestora nu mai poate avea
loc o constituire. Am spus s'ar parea, fiindca in reaiitate
partea vätämata prin opozitiunea sa face ca fata de ea si in
raport cu interesele pe cari ea le reprezintä, desbaterile si
hotarirea pronuntatä in lipsa sa fie ca inexistente, deci prin
opozitiune repunand procesul in situatiunea anterioara ho-
tärirei date in lipsa si ea atare desbaterile fiind refacute ea
este Inca in termen ca se constitue valabil parte civila.
7583 Dreptul de opozitiune existä atat la prima cat si la a .

doua instanta, cut exceptiune pentru pricinile iudecate in

prima instanta de judecatorul de ocol can sunt lipsite de
opozitiune inaintea acestei instante, nu insä si in apel.
Calea opozitiunei este descbisa oricareia din partile
care nu a fost prezinte la judecatä, suficient sa abà tin in-
teres pentru a recurge la aceasta cafe de atac. De ad urma-
toarele consecinte :
1) Dacal una sau mai multe parti au lipsit la judecata,
fiecare din ele va avea drept de a face opozit:une. Judecata
aLestor opozitiuni se va face deodata daca e posibil, S311
succesiv in masura in care opozitiuMle slant delarate.
De ex.: X este inculpat, Y part.2 civila i 2 civihnente
responsabil. Toti trei au lipsit la judecata. X face opozitiure
ir,ainte de comunicare, Y dupa ce i s'a commlicat, iat Z
caruia din eroare i s'a comunicat gresit hotarirea nu Lce
Inca opozitiune. Ei bine instanta va putea Judi:A deodata
sau pe rand opozitiunile lur X i Y, iar mai tarziu cand Z
va face contestatie contra comunicarei gresite se va judeca
si opozitiunea acestuia pe care o va introduce dupa ad-
miterea contestatiunei. D-aca insa la judecarea separata a
opozitiunei lui X se vor prezenta i Y i Z f sa ceara
un termen pentru a introduce si ei opozitiune san fara sa"
ceard conexarea opozitiunilor lor, daca erau deja introduse,
atunci ei nu vor mai putea uza de calea opozitiune!, fiindca
primei hotariri date in lipsa tuturor s'a substituit fr,taiirea
data in opozitiunea lui X pronuntata pe baza desbaterilor
la cari au luat parte si Y si Z.
2) 0 parte care a fost prezenta la prima judezata, dar

www.dacoromanica.ro
 430

lipseste la judecarea opozitiunei facutd de una din partile

cari lipsise intaia oara, nu va mai putea ataca cu opozitiune
noua hotarire, data in lipsa sa, chiar dacd aceasta hotärire a
reformat in privinta intereselor sale prima hotarire. In exem-
plul de mai sus sa presupunem ca X si Z an fost prezenti la
judecatä, dar a lipsit Y, care a facut opozitiune. La judeca-
rea opozitiunei lui Y lipseste insä Z, care este condemnat
in lipsa la despagubiri. Ei bine la rândul sau Z nu va putea
face opozitiune, fiindca el se judecase odata contradictoriu.
Va putea insä sa faca apel sau recurs contra nouii hotärin.
3) Nici o parte-nu poate uza inaintea aceleias instante
de calea opozitiunei mai mult deck odata, (opposition stir
opposition ne mit). Asa dar o parte care a facut opozitiu-
ne, daca lipseste din nou nu mai poate face o a doua opo-
zitiune.
4) In apel, nu numai apelantul ci i intimatii au drept
sa faca opozitiune din moment ce in lipsa lor s'a dmis in
totul sau in parte apelul facut contra lor.
758 4 - Ministerul public nu are deschisa calea opozitiunii chiar
atunci and el nu este prezinte in instanta cum esie cazul
pricinilor judecate in prima si tltima instantä de judeca-
torul de ocol.
La instantele unde ministerul public ia concluziuni, o-
pozitiunea devine un nou sens pentru el, fiindca Ministerul
public nu poate niciodata lipsi. Asa dar nu este vorba de o
exceptie propriu zisä dela principiul simetriei in c5ile de
atac, ci o imposibilitate de fapt.
La judecatoriile de ocol Ministerul public nu poate face
opozitiune, in pricinile judecate in prima si ultima instantä,
fiindca el nu este parte in proces. llaca Ministerul public
poate face totusi apel si recurs contra cartilor de judecata,
fara sa fie parte in proces, aceasta se datoreste unei dis-
pozitiuni exprese de lege, ceeace nu existä pentru opozitiune.
759 S'a discutat deasemenea cestiunea daca inculpatul re-
trägandu-se dupa interogator, mai are drept de opozitiune.
Curtea de apel din Bucuresti a admis afirmativa (15
5i 15 bis). Jurisprudenta franceza a niers si mai departe :
15) C. Bucuresti, 1461 din 20 Oct. 1903. Curieruli fudiciar 1903, Nr. 69.
15 bis) $i Castia s'a pronuntat in acest r,ens (Gas. II, 3205 din 17
dec. 1912, Curierul furidiciar 1913, Nr. 25, Fag. 299).

www.dacoromanica.ro
 431

chiar daca inculpatul fiind prezent nu voe5te sa raspundä

la interogator, el va fi considerat lipsä cu toata prezenta
sa (de ex.: fiind inchis preventiv el este adus de autoritate
la judecatd) (16).
Nu credem aceasta jurisprudenta intemeiata ; legiuito-
rul and a infiintat dreptul de opozitiune s'a &Wit desigur
la o lipsd realà, serioasà, iar nu la retragerea din 5edinta
sau la nevointa de a raspunde fiind prezent, care e o batjo-
corire a justitiei. In cestiuni indoioase, controversabile, noi
credem ca judecatorul trebuie sa" admitä totdeauna solutiu-
nea cea dreapta 5i mai conforma cu interesul societatii; sus-
tinern insa ca nu e nici drept, nici folositor pentru societate
ca sa se deà drept de opozitiune aceluia care Vara' motiv
se retrage din audientd. Din potriva prin aceasta se loveste
gray prestigiul justitiei fata cu poporul, care nu poate pri-
cope 5i cu drept cuvânt, aceasta lipsä a celui prezent, ade-
varata desfidere a maestatii justitiei (17).
bls
759 Ce se intampla daca inculpatul condamnat in lipsd face
opozitiune, insa nu se prezinta la termen, ci se grezinta nu-
mai reclamantul, care declaral ci s'a Impacat ?
In acest caz Curtea de casatie a decis c opozitiunea
se va anula conform legii : Solutiunea e conforma ce e drept
Cu litera legii, care nu distinge, insä nu o credem conforma
cu spiritul ei. In acest caz pedeapsa va fi uneori datorata
numai sfatului neintelept al avocatului or ne5tiintii legei de
procedura de catre inculpat (18).

16) Cas. fr. 13 Aug. 1859, S. 59, I 961, P. 60, 840 si F. Helie : Instrp
criwn. VI, Nr. 2907, 2955 si 2956. Jurisprudenta anterioara a curtii de casa-
time era in sens contracriu, 14 Oct. 1853, S. 54 1, 158, P. 55, I, 31.
17) In acest sans, St. Stdtescu : Dreptul, 1900, p. 314, col. 2-a. In mar
tlerie civilA pe bazal art. 148 pal, civ. s'a admis 0,1 dael partea aç raspuns la
apel e consideratä ca prezentä i fAr drept de opozitie, pe baza lucrardor
preparatoare care nu admit distinetiunea intre 1ips prin neprezentare $i
prin neapkrare. Cas. I, 851 din 6 Dec. 1911. Dreptul, 1912, Nr. 14 ; Cas. I,
929 din 21 Dec. 1912, Curiend judtciar, Nr. 25, rang. 295.
18) Cas. II, 1749 din 20 Iunie 1912, Curierul judiciar din 15 Noemb.
1912, Nr. 75, pag. 887. In sens contrariu, adica in sensul nostru Trill Dodi
II, 336 din 8 Feb. 1913, Curierul judiciar 1913, Nr. 56, pag. 643 si Cas. It 1098
din 22 Mai 1%13, Curierul juzkciar 1913, Nr. 56. pag. 714 $i 2321 din 21 Oct.

www.dacoromanica.ro
 432

759 I Chestiunea retragerei inculpatului din instanth prezinta

un indoit interes : 1) Sub raportul caracterului hotdrirei ce
se va pronunta ; 2) Sub raportul desfasurarei procesului du-
pd retragere.
Daca retragerea va fi socotità ca echivaland cu lipsa,
atunci hotarirea ce se va pronunth va fi dat' in lipsà, de
uncle consecintele : 1) va existà drept de opozitiune ; 2) ter-
menele de atac vor curge dela comunicarea hotärirei ; 3).
dupa retragere inculpatul fiind socotit ca lipsä, aparatorul
sau nu va puteh pune concluziuni in fond.
Dirnpotrivä daca retragerea va fi socotitä ca un act
de räsvratire, iar inculpatul considerat ca fiind prt.zent, a-
tunci : 1) hotärirea ce se va da va fi contradictorie nesus-
ceptibila de opozitiune ; 2) termenele de apel sau recurs
vor curge dela pronuntare ; 3) :hiar dapa retrage, e incul-
patul fiind socotit ca prezent, aparatorul sat' va fi admis sd
punä concluziuni in fond.
759 Chestiunea retragerei din instanta a fost mult desbil-
ta:ta in Franta nude doctrina i plactica adtnisesera doua f e-
luri de lipsä : una efectiva (faate de romparaitre)i alta fic-
tivä (faute de défendre). I. prirnul caz partea lipsEste dela
judecata, in al doilea caz ea este pre7enta dar refuza sa
pima concluziuni.
0 lege din 9 Septembrie 1835, a asimilat aceste doua
ipoteze considerând C. exista lipsa efectiva in ambele ca-
zuri, insä a acordat judecatorilor latitudinea atunci and
constath cä refuzul de a pune concluziuni este un act de
rasvratire, sa considere pe partea care nu voeste sä se a-
pere ca prezenta si deci sá deh o hotarire contradictorie.
La noi in procedura civila pang la 1900 triumfase pi-
rerea ea retragerea unei pIrti echivaleazd cu lipsd (a).
Procedura civila din 1900 a curmat controversa deci-
zand ea se considera ca data in lipsa o hotarire atunci chnd

1913 Curierul judiciur 1914, Nr. 5, pag. 40 si 2680 din 1914, Jurisormicnta
Romdnd din 1914, Nr. 38, si Revista Penitene'ard, 1916, gag'. 221. Se pare
decl cl nu a adoptat p'arerea noasta exprimaca in apendicele editiunei pre-
cedente.
a) Vezi: TocPescu, Procedut% civili, vol. III, par. 13.

www.dacoromanica.ro
 433

partea nu a raspuns Ia strigarea pricinei, deci implicit o re-

tragere dupa acest moment devine inoperanta.
Aceste discutiuni din Franta ri dela noi, dar referitoare
la procedura civila, nu pot fi lute ea criteriu pentru re-
zolvirea problemei retragerei in itrtama penala.
7593 In procedura penala aceasta ches'iune a retragerei din
instantä nu poate fi solutionata decat tinAnd seama de prin-
cipiile fundamentale de drept pro-edural penal.
Principiul fundamental al co:itracictorialitatii desbate-
rilor in instantele penale este creiat nu numai in interesul
partilor, ci $i in interesul justitiei represive insi. Ash fiind,
nu este acela$ lucru pentru judecata penala daca' o parte
s'a aparat sau nu si deci nu poate fi ')cotita ca contradic-
forie o hotarire data fara desbateri c3rtradictorii. Este in-
leresul justitiei represive ca o atare hotarire O.' fie suscepti-
Lila' de atac, pentru a face posibila o judecata contradictorie.
Chiar legea de precedura penala spre deosebire de pro-
eedura civila, vorbe$te de inftitisarea partilor (art. 182, 184,
203 pr. pen.), iar nu de raspunsul lor la strigarea pricinei,
deci in penal momentul care decide daca o judecata este
contradictorie sau in lipsa depinde de prezenta $i partici-
parea la desbateri. Toti autorii sunt de acord cà termenul
a se infd(iM (comparaitre) inseamna a la parte la desba-
ierea pricinei (b).
Asa dar in penal retragerea inculpatului mai inainte de
a fi formulat vreo apärare trebue sä echivaleze cu o lipsa,
759 4 -
fiindca judecata nu a mai putut fi contradictorie.
Acesta fiind principiul intereseaza insa a se sti and o
instanta penala poate fi considerata sub raportul desbate-
rilor contradictorii ca" a ascultat si pe inculpat.
Inculpatul se poate apara pe doua cal : prin raspunsu-
rile la interogatoriu care este in principal un mijloc de a-
parare $i prin concluziuni orale. Coneluziunile orale nu sunt

I)) Boitard, Comparaitre ce n'est pas settlement comparaitre em per-

sonne, mats c'est se defendre", Leon de dr. crim. ed. X, o 641; vezi si Du-
tow. Ministere public, II, 725; F. Ilene, Instr. crim. VII, Nr. 2955; Garraud,
Traite d'instr. crim. III, p 479-80; Vidal et Magnol, Com p. 988; J. A. Roux,
Coins, p. 741; Merlin, Repertoire, oposition. par. 3. V. Manzini, Trattato di
pr. pen. II, p. 507-8; A. Bruno, Codice di pr. pen. art. 377.

www.dacoromanica.ro
 434

insa indispensabile, cu alte cuvinte contradictorialitatea des-

baterilor nu poate depinde de Vointa inculpatului de a pune
sau nu concluziuni. Interogatoriul dimpotriva este o forma-
litate esentiala in sensul cA judecAtorii sunt datori sä ia un
interogator oricarui inculpat, rAmanand acestuia latitudinea
de a raspunde.
Pentru judecata deci contradictorialitatea este satisf A-
cutà din moment ce s'a luat un interogatoriu inculpatului ;
punerea de concluziuni fiind un atribut lAsat la facultatea
invinuitului i deci neinrhuritoare asupra earacterului de con-
tradictorialitate a judeatii.
Ash dar din moment ce s'a luat interogatorul inculpa-
tului, retragerea sa din instantà famane inoperanta si el va
fi considerat ca prezent, retragerea echivalAnd cu renun-
tarea la facultatea de a pune concluziuni personale. Dimpo-
triva dacd retragerea intervine inainte de luarea interoga-
toriului atunci ea va echivalh cu lipsa si deci hotarirea data
va fi necontraclictorie (c).
Aceastä solutiune se sprijinA in legiuirea noasträ pe
textele art. 151' si 186 pr. pen. cari reglementand desa-
surarea desbaterilor contradictorii, referindu-se la inculpat
se multumeste cu aceia ca el sit fi propus aptirarea sa (art.
151) sau sci fi fost intrebat (art. 186), deci rezulta ca inte-
rogatoriu poate fi suficient pentru a da desbaterilor carac-
terul de contradictorialitate si ea atare implicit retragerea
dupd luarea interogatoriului nu poate ridich acest caracter.
7595 - Consecinta regulei de mai sus este ca inculpatul care
s'a retras dupa luarea interogatoriului va fi socotit ca pre-
zent. Deci aparAtorul salt dacA este de fata va fi primit sa
pund concluziuni. flotarirea se va prOnunth Iärà drept de
opozitiune. Termenele de atac pentru apel sau recurs vor
curge dela pronuntare.
Dimpotrivä daca retragerea s'a produs inainte de lua-
rea interogatoriulni, inculpatul va fi socotit lipsa.
De lege ferenda ar trebul ca aceastA distinctiune sA fie
precis stabilità mai ales daca se mentine dreptul de opozi-

c) Manzini. Trattato di Throe.. pen_ II, p. 508. Codul ita1an axe text ex-
pus in acest sens.

www.dacoromanica.ro
 -- 435

time, dar chiar -and acesta ar fi desfiintat distinctiunea are

interes sub raportul posibi1itàii aparatorului de a mai pune
sau nu concluziuni si sub acela al curgerei termenilor de atac.
Mai observam ca retragerea inainte de luarea intero-
gatoriului nu trebue sá fie privitä invariabil ca un gest de
räsvratire. Se poate ca un Invinuit sa nu fie suficient prega-
tit pentru a se apara, fie ca nu cunoaste bine invinuirile ce
i se aduc, fie ca. nu a avut timp s. angajeze Un aparator,
fie in fine cá nu are la el dovada necesaral pentru a recuzA
pe un judecator, etc., deci ar fi tiranic al obligà cu orice
pre sä ramana in instanta cand aceastä rämanere ar lovi
in interesele sale.
759 6 Se poate insä intampla ca un inculpat sa nu mai fie
prezent in instantä fard sal fi intervenit o retragere expresa
din partea lui, de ex.: unui inculpat i se face eau si fara
a anunth pe nimeni päraseste sala, sau un inculpat nu stie
cal trebue sa steh mereu in instanta cat timp se desbate pri-
cina sa si pleaca pe afara, sau in fine un inculpat ireveren-
tios a fost scos afard din sala de sedintä din ordinul prese-
dintelui.
In toate aceste cazuri se va apneà aceias regula ca si
mai sus, facandu-se distimlinnea intre lipsa inainte $i lipsa
dupa luarea interogatoriuM.
7597 In practical se poate prezenth insä si situatiunea inversa
adical un inculpat care nu se gIseh prezinte Ia deschiderea
desbaterilor sa" compara in cursul acestora. Va fi el socotit
ca prezent sau ca fiind lipsa ? (d).
Solutiunea depinde in primul rand de stadiul desbateri-
lor, daca acestea nu au fost inchise atunci inculpatul va pu-
tea declarà ca primeste sa punal concluziuni, in care caz
hotarIrea ce se va dh va fi contradictorie. Daca insa des-
baterile se gaseau inchise i instanta delibera asupra solu-
Vonarei pricinei, prezentarea inculpatului va fi tardivä $i el
va fi socotit ca lipsà. Instanta are insa facultatea sa redes-
chiza desbaterile in cazul cand inculpatul ar consimti sA

d) In sensul GA inculpatul trebue sA fie socetit prezent: Cas. II, dec.

1910 pe 926 in Jurisprudenta generalA, 1926, speta 1517 ou nota noastrA
V. Donogoroz.

www.dacoromanica.ro
 436

punä concluziuni, aceasta ihsä, repetam, este facultativ mt

obligator pentru instanth.
In al doilea rand solutiunea depinde si de vointa incul-
patului care s'a prezentat tarziu. Daca el consimte sä inter-
Nina' primind desbaterile in faza in care se gäsesc, atunci el
va fi socotit ca prezent, dna' insä el pretinde sh se rein-
ceapa desbaterile, atunci ramane la aprecierea instantei sa
accepte aceastä cerere si atunci desbaterile vor fi pe dealn-
tregul contradictorii, sau sh o refuze si in acest caz daca
inculpatul nu primeste sh pund concluziuni el va fi socotit
ca lipsa.
In toate cazurile and inculpatul e primit sà punä con-
cluzii, presedintele ii va relath in mod sumar cele petrecute
si sustinute in lipsa lui.
759 8 - In ceeace priveste partea civila 5i partea civilmente
raspunzatoare, acestea vor fi considerate totdeauna ca pre-
zente din moment ce au raspuns la strigarea pricinei, re-
tragerea lor ulterioara echivaland toldeauna cu renuntarea
la facultatea de a pune concluziuni, regula : semel praesens
semper praesens" se aplica färä exceptie).
Cat pentru prezentarea lor ulterior deschiderei desba-
terilor se vor adopth aceleasi solutiuni ca i pentru inculpat.
760 Se discuta in fine cestiunea daca judechitorul poate, In
urma opozitiunei prevenitului condamnat, sa agraveze si-
tuatiunea oponentului ?
D. Normand este de parere ca prin opozitiune judeca-
torul recapdta toata libertatea ; eh el poate mentine sau su-
prima, scadea ori adduga pedepsei primitive (19).
Insa Curtea noastra de casatiune a decis contrariul in-
teo ipoteza interesanta. Tribunalul condamnase in lipsa pe
o persoana, pentruch batuse pe surora sa, condamnata M-
cuse opozitie, insa in interval murind pacienta, tribunalul isi
declinase competenta considerand afacerea ca crima (art.
241 c. pen.), iar nu un delict (art. 239 c. pen.). Curtea de
casatiune a casat hotarirea tribunalului, spunand cä tribuna-
lul nu aveh drept prin declinarea competentii sä agraveze

19) Normand: Op. cit., Nr. 1076 si cas fr., 2 Mart. 1882. Dreptuil, 1881,
an. XL Nr. 40 si A. Capitolin, Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 43 7

situatiunea prevenitului dupà opozitiunea sa, ci trebuiA sá

judece inlaturAnd circumstanta agravanta (20).
De asemenea Curtea de casatie romAnA a admis cA in
caz de lipsA a oponentului, conf. art. 203 pr. pen., opozitiu-
nea ramânând nulA, tribunalul nu poate sa-1 achite (21).
760 ' HotArirea atacatA cu opozitiune desi are a fi conside-
rata' ca fàrä fiintA pentru oponent, totusi ea existä juridi-
ceste i poate produce consecinfe juridice. Astfel ea este un
act intrerupator de prescriptiune, ea deasemeni fixeazA o
limitä in favoarea oponentului in sensul eh' nu ingaduie o
agravare a situatiunei ce i se creiase prin aceasta hotarire,
ea in fine serveste ca bazA indirectà judecatii in opozitiune
in senzul câ judecatorii cercetAnd a doua oara pricina vor
puteA dupà convingerea lor sà" adopte in totul sail in parte-
hotarirea pronuntatà in lipsA si sa-si insuseascA motivarea ei.
Oponentului des,i nu i se poate agrava. situatiunea (a),
el poate totusi sa fie obligat la plata cheltuelilor de jude-
catä suplimentare ocazionate de opozitiunea sa.
760' De lege ferenda credem cA se impune desffinfarea opo-
zitiunei, fiind indestulatoare pentru asigurarea unor desba-
teri contradictorii calea apelului.
In practica opozifiunea nu este folosita decAt ca un rnij-
loc de sicana, fiindca una din doua: ori inculpatul are pu-
tinta sa se prezinte, dar preferd sa mai lungeasca procesul
5i de aceia iamAne in opozifie i deci opozitiunea devine
un mijloc de tergiversare, sau este in imposibilitate serioasa
de a se prezentA si atunci va vestl instanta respectA care-
ii va acordà o arnanare i deci opozitiunea devine inuti15.
S'a spus ea' se poate intAmplA ca cineva sa uite terme-
nul de judecata, sau sa se gäseasca in asa situatiune incAt-
sa nu poarA da de veste instantei cä nu se poate prezentA.
san in fine sä se fi inselat asupra termenului, etc. si deci

20) Cas. II, 432 din 5 Oct. 1888, B 871. In acelasi sens, cas. II, 699 din
15 Dec. 1907, B. 1487; Cas. II, 27 din 11 Ian. 1910 B 40 (Reg. de comnet).
Deasemetni curtea cas. rom, a decis cà nit poate judjeeitorul dupä opozitiu
nea condatnnatului s'A-Si decline competinta constatând cAt itisfractiunea nu
constithe o contraventiume ci un derct. Vezi si cele souse la NT. 775.
21) Cas. II, 1327 din 13 Mai 1915. Curiern: indiciar 1915, pag. 682.
a) Manzini, Trarttato di pr. pen. II, ix 596.

www.dacoromanica.ro
 - 438 -
.opozitiunea apare ca un corectiv pentru cazurile and lipsa
inculpatului s'a produs fard voia lui. Acest argument este
oarecum exagerat fiindeä un atare inculpat va putea in apel
sa-si apere interesele i apoi ceeace se poate intampla la pri-
ma judeeata se poate intampla si in opgzitie, adica oponen-
tul sa" uite termenul, sau sa fie in imposibilitate de a vest!
instanta ea nu poate veni, etc., ori dna' am admite ca aceste
situatiuni justifica opozitiunea, atunci ele ar trebui sa justi-
fice i opozitiunea la opozitiune oridecateori din cauza lor
oponentul a lipsit. Se va spune cä inculpatul fiind in opozi-
tie va fi mai cu grijä si mai prudent ca la inceput ; ei bine
desfiintarea opozitiunei credem ca va aveà darul sa facd pe
inculpati sa fie dela inceput cu grija si bagare de seama,
ceeace desigur nu inseamnd a li se cere prea mult.
Deci propunem desfiintarea complecta a opozitiunei la
prima instanta, Fara nici o rezervd, asa eum a fost Inlàtu-
ratá la pricinile judecate in prima instanta de judele de ocol.
7603 Pentru pricinile .aflate in apel, deasemeni trebue sal se
desfiinteze dreptul de opozitiune, dar dacd la prima instanta .

judecata a avut loc in lipsd atunci credem Ca va trebui sä

se acorde dreptul de opozitiune in apel.
Deasemeni in pricinile judecate in prima si ultimd ins-
tanta dreptul de opozitiune va trebul sa fie mentinut.
Aceste doua exceptiuni vor fi ca un fel de extrema po-
sibilitate data celor ce nu s'au aparat sä poata provoca o
judeeata contradictorie, oridecateori nu mai exista o alta
cale care sa conduca direct la cercetarea in fond a pricinei.
Ori acesta este cazul celor judecati in lipsä in prima si ul-
tima instanta ; in adevar un invinuit care a lipsit si la prima
si la a doua instantà se gäseste in aceiasi situatiune ca si
un invinuit care a fost judecat in lipsa inteo pricind justi-
tiabila in prima si ultima instanta de acelas tribunal, si unul
altul nu mai au deschisa vreo cale de atac in fond i unul
pi eelalalt nu s'au aparat niciodatd. Exceptional cleci li se
poate acorn dreptul de opozitie.
760 4 Desigur insä ea se pot intampla in practica eazuri and
lipsa unui inculpat dela judecata sit fie datorità unui caz
fortuit sau unui caz de forta majora, care l'a pus in impo-
sibilitate nu numai de a se prezenta, dar chiar de a da de

www.dacoromanica.ro
 439

$tire judecdtii ca nu se poate infátiO. De ex.: Un inculpat

venind cu trenul la re$edinta tribunalului, trenul se inzepe-
ze$te, firele de telegraf sunt distruse i astfel nu poate a-
junge la timp la judecatá i nici nu poate incuno$tiintà pe
judecatori de situatiunea lui. Sau un inculpat in preajma
zilei de judecatd este victima unui accident, internat intr'un
spital nu numai cd nu se poate prezentd la judecata, dar
sub influenta emotiunei $i a zguduiturei psihice uitd de in-
fätisare i deci omite de a vesti pe judecatori $i a solicità o
amánare. Exemplele pot fi numeroase.
Ei bine, in toate aceste cazuri trebue sa se admita re-
punerea procesului pe rol, (restituirea termenulni cum se
spune in doctrind) orideateori nu mai existà nici o altd
cale de atac in fond. Va fi un fel de contestatiune speciald
in care contestatorul va trebui sa facd dovada fortei majore
sou cazului fortuit. Aceastd repunere pe rol se va face la
instanta care a judecat in lipsd atunci când a intervenit im-
piedicarea provocatà de forta majord sau cazul fortuit.
Repunerea pe rol se va putea cere chiar atunci dna
lipsa s'a produs in opozitiune, fiindcd. forta majora trebue-
sä fie tinutä in seama totdeauna.
7605 Dacd din cauza fortei majlre sau cazului fortuit inc0-
patul a pierdut termenul de atac contra unei hotäriri datd
contradictoriu sau in lipsd, el va putea deasemeni sd ceard
restituirea tefinenului dovedind cd nu a putut folosl in ter-
men calea de atac pe care o aved deschisd din cauza unei
impiedicdri provenità din forta majord san caz fortuit. Fr
acest caz contestatiunea speciald nu va mai aved ca elect
tepunerea pe rol, ci InlAturarea tardivitätii de care s'ar
lovit inculpatul in folosirea cdilor de atac (b).
Restituirea termenului trebue sä fie acordatä i pdrtii
civile si celei civilemente rdspunzdtoare.
760 6 De lege ferenda am spus cal ar trebui sd se dmfiinteze-
dreptul de opozitiune. In schimb se impun ca o masura con-
forma Cu interesele justitiei represive adoptarea $i regle-
mentarea restituirei termenului ori de ateori o cale de atac,

b) Restithirea termenului este admiits n multe legiuiri; v. Manzint,.

Trattato di Pr. Pen. II, P. 43 si urm.

www.dacoromanica.ro
 - 440 -
o prerogativa, un drept sau un termen au fost pierdute din
cauza unei cauze de forta majora sau unui caz fortuit. Va
reveni celui ce a suferit decaderea sä faca dovada impreju-
rarilor cari au condus la impLdicarea de a folosi in termen
calea de atac, dreptul sau prerogativa pierdutd.
In ceia ce priveste hotaririle date in lipsd cererea pen-
tna restituirea termenului va trebui sa intervina de indata ce
a incetat impiedicarea. Ea va fi judecata cu precadere si nu
va avea elect suspensiv.

760 a Proc. pen. austr. nu cunoaste opozitiunea in sensul, Ca

o persoana judecata in lipsa sa alba' dreptul neconditionat
de a cere sa fie judecata in mod contradictor. Opozitiunea
are in proc. pen. austr. caracterul de reintegrare in starea
anterioara (restitutio in integrum).
Legea acorda acuzatului, care fard vina sa a omis de
a se infatisa la sedinta de judecata sau a omis termenul pen-
tru declararea unui mijloc de atacare in contra unei hota-
rani penale, repunerea in starea anterioara in urmatoarele
conditiuni :
Acuzatul, care nu s'a infatisat la o sedinta de judecata
inaintea unui tribunal si fiind indeplinite conditiunile for-
male prevazute in paragr. 427 pr. p. austr. (vezi nr. 613
acest volum) a lost condamnat in lipsa, poate face opozitia
la tribunalul in contra sentintei in termen de 3 zile dupa co-
municarea ei, daca poate dovedi cd a fost impiedicat prin
o impiedecare neinlaturabila de a se prezenta la sedinta de
judecata sau n'a lost citat in reguld.
Asupra acestei opozitiuni decide Curtea de apel dupà
audierea concluziunilor procurorului in camera de consiliu.
Daca s'a admis opozitia, se va fixa o audienta noua
pentru judecarea cauzei si se va da o sentinta noua.
Lipseste acuzatul si la aceasta sedinta noud de jude-
catd, atunci sentinta atacata prin opozitia se considera fata
de el ca definitiva.
Daca acuzatul condamnat a declarat sianultan cu ()Po-
2itia si un apel sau recurs in contra sentintei sau este a se

www.dacoromanica.ro
 - 441 -
decide asupra unui apel sau recurs fAcut de o alta parte a-
tunci instanta ccmpetinte pentru a decide asupra apelului
sau recursului va decide mai inainte in camera de consiliu
asupra opozitiei si numai in cay, daca respinge opozitia, va
lua in cercetare apelul sau recursul (parag. 427 pr. p. A.).

760 a i Acuzatul condaninat in lipsd de catre o Judecatorie de

ocol poate face la aceastä Judecatorie opozitia pand in 8
zile dela inm"Anarea sentintei, dacd n'a fost citat in reguld
sau dacA poate dovedi, cd a lost impiedecat de a se frith.-
tis,A prin o impiedecare neinlaturabilA.
Asupra acestei opozitii decide judecatorul-sef al Jude-
catoriei de ocol. In caz de respingere a opozitiei acuzatul
are dreptul de a face in termen de 3 zile o plangere cAtre
tribunal ca instantä de apel i poate face impreuna cu aceas-
tà plAngere si apelul in contra sentintei.
Daca opozitia a lost admisä se va fixa un termen nou"
pentru desbaterea inaintea Judecatoriei de ocol. Lipseste a-
cuzatui si la aceastA audienta =IA de judecata, atunci sen-
tinta se va considerà ca definitiva.

760 " Acuzatului, care a omis termenul pentru declararea u-

nui mijloc de atac in contra unei sentinte sau pentru depu-
nerea motivelor sau pentru opozitia incontra unui. mandat
de pedeapsA (par. 460 pr. p.) i se poate acordà repunerea
in starea de mai inainte (restitutio in integrum) sub condi-
tiune
a) daca dovedeste, cA MrA vina sa sau a aparAtorului
sAu din cauza imprejurarilor neinlaturabile i-a fast imposi-
bil de a respectA termenul ptescris, i afarA de aceasta;
b) face cererea de reintegrare simultan cu declararea
mijlocului de atac IntArziat pAna in 3 zile dupa ce a incetat
impiedecarea (paragr. 364 pr. p. a.).
Cererea de reintegrare n'are efect suspensiv. Insa Ju-
decatoria, la care cererea a fast inaintata, poate acordA sus-
pendarea dupa aprecierea sa, dacA cererea na e facutA nu-.
mai cu scop de taraganare.

www.dacoromanica.ro
 442

Titlul II, Apelul

1761 Apelul este un mijloc ordinar de atacare a hotAririlor

care se adreseazd catre o instantA superioarA (1). Apehil
este dar o cale de reformare, iar nu de retractare a hotà-
ririlor. El este dupà cum il definese Pothier recursul unei
pArti cAtre judeeatorul superior, contra hotArirei judecAto-
rului inferior spre a face sä o indrepteze dacA este cuve-
nit (2).
7611 Sunt supuse apelului toate hotAririle pe care prima ins-
tanta le pronuntà intr'o pricinA, fie in mod incident asupra
chestiunilor contencioase ridicate in cursul procesului, fie
in mod principal asupra insAsi fondului pricinei (a).
Dar dacsa toate aceste hotAriri sunt apelabile, totusi
calea apelului desi virtual este deschisä din momentul in
care o hotArire s'a pronuntat, totusi efectiv aceastA cafe nu
poate fi folositä deck numai din momentul in care prima
instantA a dat o hotArire prin care s'a desesizat fie Jude-
and fondul, fie declarând stinsä actiunea publicA, fie de-
clinAndu-si competinta. Cu alte cuvinte toate hotAririle in-
cidente date in cursul procesului nu vor putea sä fie atacate
deck odatA cu hotArirea prin care prima stantä s'a de-
sesizat.
Asa de ex.: dacA se ridicA un incident asupra prescrip-
-tiunei actiunei publice, sau asupra incompetentei instantei,
sau asupra inadmisibiliatii unei probe, etc. si instanta ho-
lArand asrpra incidentului rAmâne in cercetarea pricinei mai
departe, apelul contra holArirei prin care s'a solutionat in-
cidentul nu se va putea face deck odatä cu apelul in contra

1) Nu poate fi deck an apea, desi stint dou'a instfante de apel : tribtr-

nalui si curtea de apel. Cas. LI, 177 din 25 Inn- 1912; Curterul fudiciar 1912,
Nr. 28, p. 335.
2) Pothier : Traité de Ia procedure criminelle, N. 157; Confr. si de-
fun. din Traité de la procedure cirvile, Nr. 331, ed. 2-a. Bagnet:'Oenwres de
.Pothier: Paris, 1861, T. X, O. 481, Nr. 152h
a) Vezi Poittevin, Code d'instr. crim. art. 199, nr. 25-62 ; Manzint,

www.dacoromanica.ro
 443

hotarirei prin care instanta se va desesiza. Dacd insd prin

hotdrirea prin care se rezcolvd incidentul se produce totodatd
si desesizarea instantei atunci desigur ca apelul este admi-
sibil de indatd.
761 2 - Ceeace am spus despre hotaririle date in chestiuni con-
tencioase incidente, se aplicd la fel si pentru inclzeierile date
de prima instantd.
Incheierile sunt tot niste acte jurisdictionale, prin care
nu se rezolvd insd chestiuni contencioase sau fondul pri-
cinei, ci se ordond anumite mdsuri in vederea desfdsurdrei
procesului penal. De ex.: Se dispune administrarea unei pro-
be., aducerea unor acte, preschimbarea unui termen, ama-
narea pricinei, etc.
Toate incheierile pot fi apelate deodatd cu hotarirea
data asupra fondului prin care prima instanta s'a desesizat..
762 Institutiunea apelului a fost combatutd atat in civil cat
si in penal ; adverSarii apelului au invocat in favoarea lor
faptul cd in dreptul roman clasic n'a existat apel (3). Addo-
gam Ca apelul in penal este ilogic in tdrile in care exist&
institutiunea juriului, cdci dacd nu se admite apelul in af a-
cerile cele mai grave, si cs.nd judeca judecdtorii improvizati,
nu se poate intelege pentru ce s'ar admte in afacerile mai
mici, care sunt judecate de oameni instruiti i cu expe-
rientd in ale judecdtilor (4).
Lombroso aratd çà apelul e o cauzd de intarziere pre-.
judiciabild justitiei, si cd din apel rezultä reformarea hotd-
ririlor care in mediu ajunge in Italia pand la 45%, si nal
toate in sensul micsordrii pedepsei. El citeazd In urmä cu-

3) Mud R. Rolland : Esprit du droit criminel, p. 235.

4) In Anglia apelul a lost ad.mis abia in 1848, si iata ce spune de er
Mittermaier : Institutiunea curtilor de apel inau.gurata in 1848 este tn gene-
ral socotita ca un progres. Insal opiniunea publica gaseste a aceastA insti
tirtiune nu raspunde la toate trebuintele, pentruc a. depinde numat de judeca
torul presedinte de a botati dacä afacerea trebue sä fie deferita la curte, sie
condamnatul nu are drept sa intente prin el insusi recursul" Proc. pen. p. 616_

www.dacoromanica.ro
 444

vintele procurorului general din Palermo care zicea in 1877:

Pedeapsa nu mai e nici repede, nici sigurä, nici serioasd ;
apelul face ilusorie justitia penalá, sentinta tribunalului e in
adevAr precedata de o desbatere regulatal si complectd, pe
and a curtii se intemeiazä pe procese verbale adeseori re-
dactate in mod neregulat si incomplect". Lombroso mai a-
_ratä cä, pe cAnd in Franta s'a Mut apel abia in 417 afa-
ceri dela judecdtorul de pace la tribunal, in anul 1871, in
Italia s'a facut (in 1874), 14.882 apeluri, adicd de 35 ori
mai mite (5).
Negresit ca se pot aduce argumente multe si pentru si
contra apelului (6) ; credern insä c'a" nu se poate invoca un
s;ngur argument in favoarea sisternului astazi dominant in
Furopa de a nu se admite apelul in afacerile penale cele mai
marl si in cele mai mici, si a se admite, .numai in cele mij-
locii. Aceasta e o curatà aberatiune.

762' Si astazi se mai discutà inc `a. in doctrina dacd apelul in

materie penalä nu ar trebul sä fie desfiintat.

5) C. Lombrosso: Sull'incremento del delitto in Italia, Torino 1879, p.

34 si 35 (2-a edit.).
6) Vezi intre alti adversari ai apelutui Bern. At mena. care invoacA
mai ales dotiA argumente contra apelubi: a) JudecAtorii din apel care n'au
ascultat pe martori, ci ii =lose numai din rezumatele poate infidele, decid
in mod definitiv afacerea ; b) Apelul nu existA la infractiuni mai grae.
Alimena adaogA cA nu este sigurant6 dac6 eroarea nu e la judecata de ace!.
B. Alimena: Proc. pen., p. 113-115. Deasemeni Ortolan scrie: Convingerea
noastrA foarte hotIrAtA este ca nu trebue sa existe ain't; niciodatit apel, tot,
deanna un singur grad de jurisdictiune in materie penala', färä sä ne prec-
cupam de afacerile civile de care nu e vorba aici. Incetineala, tnansportarile
in alt oras, adaogarea cheltuelilor, dar mai cu searn 'a. contrazicerile in ho-
tlarile justitiei vor provocA lipsa de autoritate, alterarea respectitlui, si
toateacestea pentru a ajunge in cele din urmA la o deciziurne a uniti al dot-
lea judecator, care, in cestiunile de culpabilitate nimic nu garanteaz a fi
mai bunA deck acera a primllor judeeltori mai ales cAnd aceasti a dona
deeziune e huat pe note, fail asoultare din nou a martorilor, pe care pri-
mul judecator i-a audiat ; acestea sunt in rezumat motivele convingerif
noastre". Ortolan : Elements T. II, Nr. 1950. P. 38f7; Contra apelolui la not
Take lonescu, Refortna magistratuali 1881, PGLW. 16.

www.dacoromanica.ro
 445

Pared le sunt inwärtite iar argumentele osciliazá intre

interesul promtitudinei represiunei i interesul unei cat mai
bune impartiri a dreptätii.
La Congresul dela Catania in 1923 printre alte propu-
neri s'a votat i propunerea prin care se cereà desfiintarea
apelului in penal. Argumentele au fost doua : 1) din moment
ce nu existä apel in pricinile criminale cari sunt mai grave
nu e logic ca el sä existe in pricinile mai ware ; 2) Apelul
desbatandu-se in genere pe baza probelor dela prima ins-
tanta, deci pe o instructiune scrisa iar nu orald, principiul
oralitätii este nesocotit iar instanta de apel se pronunta in
conditiuni inferioare pentru aflarea adevärului fata de prima
instanta (a).
Deasemeni la Congresul juristilor polonezi dela Wilna
in 1924 s'a discutat suprimarea apelului penal, teza celor
favorabili suprimarii obtinand majoritate, cu aceastä oca-
ziune s'au adus numeroase argumente pro si contra ape-
lului (b).
Noi credem ca apelul trebue sä fie mentinut. Argumen-
tul promptitudinei nu este peremptoriu, fiindca. celeritate nu
inseamnd justitie cum o da Dumnezeu, ci o justitie care sa
intervind fàrà intarziere dar cu suficiente garantii. Ca nu
existä apel in materie criminalä, aceasta provine din cauza
institutiunei juriului pe care toa''' a o condamna, ori nu
e o ratiune sà ne conformam situatiunei create de aceastä
institutiune card iptelept ar fi tocmai contrariul (c). Cat pen-
tru celelalte argumente ele nu privesc apelul in sine care este
o chezasie necontestata, ci mai buna sau mai reaua organi-

a) Vezi: Bolletino di d:ritto penale, an. I,Nr. 1, p. 1651-81, cu relatiunile

facute de Lanza, Palazo, si Larusso Caputi.
lb) Vezi relatiunile date de, prof. luilan Teodorescu, care a participat
la acest Congres, in Revista Penag, 1924, pag. 214 si urm.; idem Alev. Ma-
gilnicki, L'appel en matière pernale, in volurnath Per il ciriquantenario della
Rivista Penale, Citta di Castello, 1925, P. 525.
c) De altiel existà un apel si la itirati, atunci and conform art. 375
D. P. se dispune Teinoirea judeatii.

www.dacoromanica.ro
 446

zare a instantelor represive si a functionärii lor, care este

cu totul altd chestiune (d).
763 Cazurile de aplicare. Apelul nu existä contra hotari-
rilor date: 1) De curtile cu jurati; 2) De tribunalele mili-
tare ; 3) De Curtile de apel cand judeca crimele comise in
audientA ori delicte comise de ofiterii de politic judiciarA in
exercitiul functimnlor ; 4) De Curtea de casatie and jude-
ca infractiunile de audientä, ori pe membrii sai, ori infrac-
tiunile comise de membrii Curtii de compturi, si in fine in
toate cazurile and Curtea de casatiune judeca in calitate de
Curte de justitie, insusi fonclul procesului ; 5) De judeato-
riile de ocoale and e vorba de o contraventiune i pedeapsa
de aplicat e amenda i cand restitutiunile si reparatiunile
civile nu trec de 1500 lei (7 si 7 bis).
Deasemenea si cu aceiasi compete*" judecd si abate-
rile fie ele calificate contraventiuni sau delicte prevazute
prin diferite legi speciale citate de art. 52 leg. jud. de ocoa-
le din 1907.
Instantele care judeca in apel, sunt actualmente numai
ti ibunalele de judet si Curtile de apel ; judecatoriile de ocoa-
le nu mai pot fi azi instante de apel, dupd suprimarea jude-
catoriilor comunale. Ce e drept ca judecatoriile de ocoale
judeca afacerile judecate de agentii administrativi, ca admi-
nistratorul de plasa, primarul, jandarmul, etc., Insa aceste

d) Asupra mentinerei apelului: Vacca, Se sia da mentenere ii rimedio

giuridico del'appello, in Actele celui de al IV congres juridic Italian, Neapoli,
1897, p. 210 si urm. Art. Rocco, Trattato dela cosa giudicata, pag. 280 si urm..
Modena. 1904.
7) La Franoezi judecata fara apel nu trece de 5 lei amenda, restituF
tiuni i alte reparatiuni civile (art. 172 al. 1). Observam ca" desi 'prin. art
31 al 4 Iegea monop. baut spirtoase. se prevede crt judecata contraventin-
nlior se face cu drept de apel la trib. insa conff. legii incl. de ocoale din 1 Mai
1908, lege postericarg, trib. judecA aceste alaceri in, recurs, iar nu ca Tm-
stanta de apel, de oarece. ele pot fi judecate in ultima instanla dd judea-
torul de ()col. Cas. II, 1236 din 15 Mai 1912, Curierul judiciar 1912, Nr. 56,
P. 659; Confr. Cas. II, 1170 d'n 8 Mai 1912. Ibidem: Confr. ot cele zise la
Nr. 558.
7 bis) Deasemenea nici hothrârile date pe baza legii mononpohnlui van-
zarii bauturilor spirtcase (art. 35) nu soit susceptibik/ Idle ape!, precurn, nit
sunt n:ci de opoz tie (Jud. oc. Ban, 892 din 28 Noemb 1913, Jurisprudenta.
general(' lb23, sp. 1738. pag. 784).

www.dacoromanica.ro
 447

afaceri sunt judecate pe cale de contestare la executare,

fiindca acele judecati sunt definitive si se executa inclata
dupg pronuntare.
De oarece sunt doua instante care judeca in calitate de
instante e apel, vom imparti aceasta sectiune in doua pa-
ragrafe : judecata la tribunalele corectionale 5i judecata la
Curtile de apel.
7631 Sesizarea instantei de apel. Investirea instantelor de
gradul al doilea cu judecarea apelului se face in principal
prin declaratiunea. de apel. Chiar atunci and cererea de a-
pel se adreseaza la prima instanta, inca virtual instanta de al
&ilea grad este investita din momentul introducerei cererei
si numai ei ii revine din aceastä clipa sA rezolve 5i sA ia act
de orice alte cereri incidente apelului, ca de ex.: cereri de
liberare provizorie, cereri pentru schimbari de adrese etc.
Dar daca promovarea unei pricini inaintea instantei
de al doilea grad se face numai prin declaratiune de apel,
in schimb sesizarea acestei instante dupa declararea apelului
se poate produce nu numai prin investire directa ci 5i pe
cale de trimitere, fie in urma unei declinari de competinta
fie in baza unei deciziuni de stramutare, fie prin casarea
hotarirei date in apel i trimiterea la alta instanta apela-
tiva, fie in fine printr'un regulator de competinta.
7632 Efectele apelului. In sistemul legiuirei noastre apelul
este suspensiv i devolutiv (a).
Efectul Suspensiv care a fost creiat ca o masurd de
protecfiune pentru cei invinuiti, intrucat suspendarea impli-
ed in mod firesc ca prima instanta a pronuntat condarnna-
tiuni. altfel nu avem ce suspenda, Ii gaseste ratiunea in re-
zerva pe care legiuitorul a voit sa o imprime puterii pubhce
de a nu anticipa asupra cuvantului definitiv al justitiei re-
presive.
Exista totusi mi caz, am putea spune inexplicabil, in
care efectul suspensiv se intoarce in contra inculpatilor pi
anume in cazul cand acestia achitati fiind de prima instan-
ta dar gasindu-se in stare de detinere preventiva, sunt men-

a) Asupra ofectelar apeaului vezi Le Poitlevin, Code d'instr. erint. art.

202, Nr. 1 si 4.tnnk: Manzinij TEnattato di pr. pen. II, p. 571

www.dacoromanica.ro
 448 -
tinuti totusi in aceasta stare prin efectul suspensiv a apelu-
iui declarat de Ministerul public (art. 201 pr. pen.). Aceatti
masurd este inexplicabila fiindca nu este nici logic nici drept
ca un invinuit pe care prima instanta 1-a gasit nevinovat sal
fie mai rau tratat deck un ivinuit condamnat de prima in-
stanta dar af'at in libertate.
763 Prin efectul devolutiv al apelului pricina este adusa in-
naintea instantei de al doilea grad in intregul ei sau numai
pro parte dupa cum apelantul va fi Ministerul public si in-
culpatul sau partea civila i cea civilmente .raspunzatoare.
In sistemul legiuirei noastre nu exista apel partial, a-
died limitat numai la o anumita chestiune in raport cu cela
ce s'a judecat de prima instanta, u alte cuvinte simpla de-
claratiune de avl este suficienta frä ardtare de motive pen-
tru a promova intreaga pricina inaintea instantei de al doi-
lea grad.
Aceasta regula trebuie insa inteleasä in sensul cd fie-
care parte in procesul apel repune in discutiune in intregul
sau interesele pe cari le reprezintd.
Cu alte cuvinte daca Ministerul public a facuf apel a-
tunci intreaga actiunea publica este promovata inaintea in-
stantei de apel si cum Ministerul public reprezintã societatea
a carui interes este ca justitia represivä sa se imparta cat
mai conforma cu gradul de vinovatie a celor inculpati, a-
pelul ministerului public cid posibilitatea instantei apelative
fie sa agraveze, fie sä atenuieze penalitatea, chiar cand el
este fdcut a minima.
Apelul inculpatului promoveaza iarasi pricina penald in
intregul ei, incatchiar dacd inculpatul s'ar plange numai a-
supra unui anumit viciu din judecata primei instante, totusi
iustanta de apel datoare va fi sa examineze thn oficiu daca
nu exista si alte vicii. Cum insä inculpatul nu reprezinta de-
ck un interes propriu, apelul sau nu se poate intoarce in
contra sa si de aceia instanta de apel nu poate in apelul in-
culpatului sa-i agraveze situatia (ref ormatio in peius).
Apelul partii civile ca si a celei civilmente responsabile
promoveaza deasemeni pricina in intregul ei. Chiar inteun
atare apel instanta de al doilea grad trebuie s cerceten
daca existd invinuirea, daca ea intruneste elementele unei

www.dacoromanica.ro
 - 449 -
Infracjiuni daca a produs vre-o daund etc. Cum insa partea
civila i cea civilmente responsabild nu reprezinta decat in-
teresele lor pecuniare, instanta de apel nu va putea sa de-
cidd decat asupra acestor interese. Cu* alte cuvinte instanta
apelativa trebue sa constate ca. exista fapt penal fiindcä nu-
mai asa ea este competinte a judeca pretentiunile civile, dar
nu va putea sa se pronunte deck asupra acestor interese.
763 4 Si in materie penald insa ii gaseste aplicatiune regula
tantum devolutum quantum appelatum, dar nu in sensul larg
pe care il are in dreptul privat.
Am vazut mai sus ca apelul oricarei parti devoluiaza
intreaga pricina, insa instanta de apel nu poate solutiona a-
ceastä pricina deck in masura intereselor pe cari le repre-
zinta apelantul, ceia ce inseamna intru ckva aplicarea re-
gulei tantum devolutam sub raportul limitelor in care in-
stanta apelativä se poate pronunta.
Sunt alte situatiuni derivate fie din pluralitatea infrac-
torilor fie din pluralitatea infractiunilor in cari insa regula
tantum devolutum se aplica vadit i indiscutabil: astfel daca
.sunt mai multi invinuiti i Ministerul public a facut apel nu-
mai pentru unul din ei, instanta de apel nu va mai puteà
cerceta vinovatia celorlalti. Tot astfel daca Ministerul public
a apelat numai asupra uneia din invinuirile ce se aduceau
deodata in privinta aceluiasi inculpat. In fine la fel va fi
atunci cand numai unul sou numai in parte din inculpati au
apelat Deasemeni atunci cand partea civila sau cea civil-
mente rdspunzatoare fac ap.z.1, nu se va devoluà inaintea
instantei de apel decat infractiunea din care a decurs dauna
flu si celelalte invinuiri.

7635 Cu privire la efectele apelului ar trebui sa se admita

de lege ferenda atat apelul incident cat si efectul extensiv
al apelului oricaruia din inculpati atunci cand situatiunea
lor este indivizibilä.
Apelul incident este dreptul pentru oricare parte care
nu a facut apel sa declare in cazul cand una din celelalte
parti a apelat hotarirea, cà intelege sa se comporte si ea ca
apelanta. Ratiunea acestei institutiuni este de a pune tocmai
in interesul justitiei pe toate partile in mäsura de a parti-
Tanoviceanu. Vol. V 29

www.dacoromanica.ro
 450

cipa cu puteri egale la impartirea dreptatii._ Foarte adese-

ori o parte chiar nemultumita pe o hotärire renunta de a o
mai apela in nadejdea ca si celelalte Valli vor proceda la
fel. Ulterior se vede Irish' chemata a se apara in apelul pe
care l'a fäcut una din celelalte part, fard a mai fi insa in
masurA de a-si valorifica interesele in justa lor valoare din
cauza ca a pierdut termenul de apel si deci situatiunea sa
in proces este redusa la rolul de simplu intimat. De tearna
acestei eventuale situatiuni nefavorabile, astdzi toti impri-
cinatii prefera sa arunce urt, apel numai si nurnai pentru a
nu se vedea surprins de apelul celeilalte part, ceeace in-
multeste numarul apelurilor si ingreuiaza lucrarile instan-
felon Ori dacA impricinatii ar sti ca au dreptul la apelul in-
cident nu s'ar mai grab! sä apeleze, ramanand in expecta-
tiva, $i nici partea protivnica nu ar mai cauta sa surprinza
pe adversar cu un apel adeseori nefondat stiind ca acesta
poate declara si el apel incident.
Cat despre efectul extensiv a apelului fäcut de unul
sau parte din inculpati sau de Ministerul public numai fata
de unul sau unii din inculpati, el cata a fi admis pentru ra-
tiunea aratatA la nr. 7515 din acest volum. Cu alte cuvinte
atunci cand instanta de apel sesizata numai cu apelul unui
sau unora din inculpati gäseste ca este locul a se reforma
hotarirea primei instante in favoarea celui sau celor ce au
apelat, atunci va .tine seama si de inculpatii cari nu au
facut apel modificand si situatiunea acestora in concordanta
cu situatiunea creiata celor dintai, oridecateori exista o le-
gatura string intre ei, care reclarna o atare coordonare.
Acelas lucru and Ministerul public a fäcut apel numai fata
de unii inculpati, iar instal* de apel reformeaza hotarirea
in favoarea lor.

§ 1. Judecata apelurilor la tribunalele de judefe.

764 Termenul de apel dela judecatoriile de ocoale la tribu-

nalele de judete este de 10 zile, care incepe a doua zi dupa
pr9nuntarea hothrirei d là contradictor, si a doua zi dupa

www.dacoromanica.ro
 451

comunicare la cei judecati in lipsä (8 si 8 bis) (art. 99 leg.

jud. de ocoale). Ace lasi termen i dupä aceleasi norme, cur-
ge conf. art. 171 p. pen. §i art. 99 leg. jud. de ocoale i când
e vorba de partea civilä (9). In fine termenul de 10 zile
pentru a face apel exisa i pentru ministerul public, si acest
termen incepe a doua zi dupä primirea copiei de pe cartea
de judecatä (art. 102 leg. jud. de pace). Ace las termen de
3 zile din art. 137 pr. pen. se aplica i apelurilor contra car-
tilor de judecatä in materie de liberare pe cautiune, de oa-
rece leg. jud. de ocoale a derogat dela dreptul comun (10).
Apelul, in cazul and judecata dela prima instantä a
fost opozatä, se face contra ultimei hotdriri, iar nu contra
celei opozate (11).
765 Insä trebue sa observám ca, desi partea civil6 are drept
de apel, trebue neapärat ca ea sä fi figurat la prima instantä,
fiindca altfel ea nu poate apelà, de oarece in apel nu se pot

8) Comunicarea e necesaral chiar daca; partea ar fi avut culnostinta in

alt mod, cartea do judecatä trebne coanunioatä In copie Intreagal kir nu in
extrut. (Cas. II, 1214 din 4 Mai 1915, Curicrut indicter 1915 Nr. 70; p. 578;
Cas. II, 283 din 3 Feb. 1914, Curierul judr:ciar 1914, Nr. 271, pag. 238; Cas.
II, 1618 din 3 Iunie 1915, Curierul judiciar 1915, Nr. 69 pag. 570, Jurispru-
den(e RomOnd, 1920, speta 78; idem, 1921, speta 301; Jurisprudenta gene-
raid, 1924, speta 346 $1 speta 1097 cu nota N. Georgean.
8 bis) Apelul contra cIrtilor de judecati, conf. art. 99 leg. j. oc. ha se
s000teste pe zide libere (Cas. Ili 1319 din 19 Mai 1924, JuKsprudenta gene-
rald 1924, sp. 1667, pag. 907 cat nota I. P. Stänesco.!
9) Cas. II, 139 din 21 Ian, 1909. B. 74 si 187 din 27 Ian. 1909. Juris-
prudenta II, Nr. 6, p. 92. In acedas sens. C. Botez: Non! cod de sedin% peg.
1072-1073. In sans contrariu Trib. Falciu, 1572 dint 17 Feb. 1912, Curierul
judiciar 1913, Nr. 9 pag. 103 si sustinerea acestei pNreri la judecatorii cari
s'au pronuntat in majoritate. (Curierul judiciar Nr. 12 Si 13). Vezi critica
acestel parer! In nota asupra sentintei Trib. Din aceste discutiuni rezulta.
toatel judecatorfile admit c11, in caz de neprezintararea pktil civile la jud. de
ocol, cartea de judecati va face abstractiune de partea C1VIL, care astfel nu
va mai avea drept de apel, oricilt de generaik putem zice unanimai ar fi a-
ceastä practicl e contrar5. legit $1 anal are si inconvenientul cl necoanunica-
.rea cartil de judecaa pärtii chile, face ea ea este in termen a declara apel,
care conf. art. 103 leg, jud. oc. Investeste pe instanta de apel 1 cu afacerea
penalà, astfel %cat cartile de judecatä cari se executä In penal nu sunt defi-
nitive. Curtea noasträ de oasatie s'a pronuntat in sens contrar (Cas. It 619
din 11 ,Mactie 1913, Bral. Gas. pag. 336.
10) Cas. II, 695 din 27 Feb. 1915, Curierlil judiclar 1915, NT. 44 P. 384
11) Gas. II, 268 din 6 Febr. 1912, Curferal jucEctar 1912, Nr. 19.

www.dacoromanica.ro
 452

face cereri noi, si fiindcä altmintrelea s'ar viola principiul

celor doua instante (12).
7651 Nu este insa neaparat nevoie ca partea civilä sä fi fost
prezentä la judecatoria de ocol, ci este deajuns ea ea sa fi
fost constituitä parte civila, fie cu ocaziunea primelor cer-
cetari, sau instructiuni prealabile, fie prin actiunea directa
sau grin osebitä cerere. Apelul dela judecdtorie tine loc
si de opozitiune.
Chiar daca partea civild regulat constituitä, nu a fost
din eroare citata la prima instantd, Inca' ea poate apela
tocmai pentru a se plange de omisiunea savarsità si calca-
rea indatorirei ce o aveà judecatorul de a cerceta din ofi-
ciu daca pricina este in stare de judecata si daca proce-
dura a fost indeplinitä prin citarea regulatà a persoanelor
cari aveau calitatea de parte in cauza.
Daca insd partea vatamata a lost citata si s'a prezen-
tat, dar nu s'a constituit parte civild Oral la inchiderea des-
baterilor, sau a renuntat Ia despdgubiri, atunci ea nu mai
poate ape% Desi partea vatamata poate pune prin apelul
sau in discutiune si latura penala, totusi acest drept este ca
un compliment al calitatii de parte civild, incat disparand
aceasta calitate dispare si complimentul sau.
766 Termenul de 10 zile este el oare liber dupa principiile
generale ale procedurei civile ? Curtea noastra de casatiune
sectia II-a s'a pronuntat mai intai in sens negativ, fiindca
art. 90 leg. jud. de ocoale spune ca cele 10 zile curg dela a
2-a zi dela pronuntare, prin urmare se pare ca numai ziva
a quo nu inträ in termen (13). Insa sectia I-a a admis solu-
tiunea contrarie (14), si cu drept cuvant, credem noi, fiinded
a spune ca ziva a quo nff infra in termen, nu insemneaza
neaparat cd ziva ad quem ar infra in termen.
Rationamentul a contrario nu e bun deck cand duce la

12) C. Craiova I, 7 APr. 1907, in major. Pagini juridice I, Nr. 4, p. 40.

Trib. Dolj, II, 4229 din 24 Nov. 1906. Pagini jurid:ce I, 3, (il. 92 sa notA /. 13'.
(Jeorgescu, in acelasi sens, care arata $i jurisprudenta fromarna a curtii de
casatiune in ambele sensuri.
13) Cas. II, 162 din 1909. Jurispr. Nr. de o.rdine 606. Clas. II, 3819 din
7 Dec. 1909. Jurispr. an. III, Nr. 2 p. 30; vezi si cele spuse U Nr. 7812.
14) Cas. I, 86 din 17'Febr. 1910. Jurispr. an. III, Nr. 9, p .143 (civil).

www.dacoromanica.ro
 453

regula generala, i aici regula generala este ca termenele in

procedurd se socotesc pe zile libere.
767 Unde se face apelul. Noua lege a judecatorigor de ocoale,
voind sà puna capat clificultätilor ce existau in timpul legii
vechi, asupra validitätii apelului adresat la alta instanta de
cat trebuià (15), a dispus ca apelul se poate face la grefa
judecatoriei, la tribunal sau la secretarul cornunal, iar al
Alinisterului public, la grefa tribunalului (art. 104 leg. jud.
de ocoale). Cu drept cuvant c. cas. a judecat ca.declararea
de apel, adresata chiar presedintelui tribunalului, in loc de
a fi adresata grefierului, este valabilä (16 si 16 bis) ; de
asemenea s'a declarat valabil apelul adresat catre judecato-
rul de ocol, in loc de a fi adresat grefierului judecatoriei (17
si 17 bis). 1ntentiunea legiuitorului a fost desigur ca partea
sä nu-si piarda dreptul de apel din cauza necunostintei le-
gii, i credem cà bine a fäcut legiuitorul.
767 ' Este un principiu general cà folosirea cailor de atac
nu implica formule sacramentale. Deci nu forma extrinseca
ci declaratiunea de vointa cuprinsä in cererea de apel are
a fi luatà in seama.
Din punct de vedere formal nu se cere cleat ca decla-
15) In ciroulara 10408 din 2 Tunie 1900, a Mrinistrului justitiei C. Dis.
sescu, catre procurarii generali, intre alte refforme se rvorbea si de valabili-
tatea pe1u1ui ori recursului, fie la instanta superioara, fie la aceeasi instarn-
tä. Cariern1 fudiciar 1900, Nr. 51.
16) Gas. II, 404 din 18 Feb. 1909, B. 186 (cesand deciziunea C Bump-
resti II, 1282 din 1908. Insa dad apelul e gout de Mi. publ. lap pnes) tribu-
nalului, el e nul. Cas. II, 863 din 12 Mar(i. 1910. Jurispr. am. HE, Nr. 131, p. 205.
Cas. II, 1117 din 4 Mai 1912 si Gas. III 258 din 8 Mai 1912 Curierul judiciar
1912, Nr. 54, p. 636, Cas. II, 1610 din 12 Innie 1912. CuKerul fudiciar 1912
Vovt. 4 Nr. 72, p. 851.
16 bis) In sens contrar Cas. H, 1887 din 16 Oct. 1923, Jurisprudenfa
generald 1924, sp. 448, peg. 226 nu nota Prof. D. Alexancisescu.
17) Gas. II, 365 din 17 Feb. 1909; Gas. II, 404 din 18 Febr. 1909, Ju-
nispr. II, NT. 8, Paz'. 119; Cas. II, 1013 din 29 Apr. 1909) si 12.54 din 20 Mai
1909, B. 464 si nota ; Cas. I, 347 din 8 Iunie 1910. Jurispr. an. III, Nir. 26,
Pag. 413.
17 bis) De asemenea apelul declarat prin posta sau prim tetlegramA
contra mei carti de judecata, termenul se calculeaza dupa ziva and a fost
pnitnità i inregistratal'la grefa Tab. Lan am dupa rzleal dieputneriil la oticiul
postal sau telegrafic (Trib. Dorohoi, sent 290 din 24 Feb. 1923, Jurfsprul-
den(a generald 1924, sp. 182, pag. 91 cu nate N Georgean).

www.dacoromanica.ro
 454

ratiunea sa emane dela cel care apeleaza sau dela un im-

puternicit special al au, In care caz procura se va atask
la cerere (art. 199 pr. pen. este de o aplicatiune generala),
s5 fie data sau trimisa la locul indicat de lege indiferent
de" aratarea exacta sau gresitä a persoanei careia i se a-
dreseaza (de ex. : Domnule presedinte, domnule grefier
domnule judecator, etc.) si sa fi fost primita in termen.
Petitiunea de apel nu trebue sä arate motivele apelului,
fiindca pricina se devoluiaza ope legis in intregul ei.
Conform legei Timbrului din 1927, apelul partii civile
la Tribunal, se timbreaza cu 10 lei in materie politieneasca
si cu 20 lei in materie corectionala.
767 2 - S'a discutat insä in doctrina daca este insä valabil un
apel trimis prin posta. Raspunsul nu poate fi decat afirmativ-
din moment ce actul trimes prin pasta este o cerere regulatä
de apel semnata de apelant sau de mandatarul sail (in a-
cest caz va trebul sa fie atasati procuratiunea) si a lost
Inregistrata In termen la grefa instantei chemata a primi
atari declaratiuni. Chiar In forma de scrisoare declaratiu-
nea de apel semnata de cel in drept si Inregistrata in ter-
men, va constitul o cerere regulata.
In schimb nu poate fi socotitä ca o declaratiune vala-
bilk de apel simpla telegrama, fiindca telegrama primitä la
grefa chiar in termen nu este un act care sa poarte in el
semnatura apelantului sau mandatarului.
Ori art. 199 pr. pen. cere ca o formalitate esenliala
ca declaratiunea data sau prin Ha la grefä sä fie semnata,
ceeace nu este cazul telegramei, fiindca originalul semnat
nu parvine la grefä, ci ramane la oficiul postal de transmi-
fere (a).
768 'Cine are "(kept de apet? Dreptul de apel 11 are ant
inculpatul condamnat, cat si partea civill (18). Legea noas-
fa prevede In mod expres si apelul Ministerului public
e
a) Vezi asupra apelului prin scrisoare si belegrarnA : Le Poillevin,
Code d'instr. criin. art. 203, Nr. 54 si urm. vezi 31 nota precedenti.
18) 1nsä partea civila, nu are acest drept decit dovedind, In apel ca-
racterul clenches al faptei, cum yam vedea vorhind despre haul judecat.
Aceasta a lost admis chiar in timpul cod. pen. $tirbei. Vezl AI. Giani: 0=
Trib. 1861, an. 1, N-rile 37 sf 38 $l Grig. Lahavary: Revistal rornia5 83i-83E1

www.dacoromanica.ro
 455

(art. 102 leg. juth de ocoale) ceeace este o derogare la prin-

cipiile dreptului comun, dupA care nu pot apelA deat par-
tile care au figurat in prima instantA (19 si 19 bis).
7681 Inculpatul are drept de a uzà de calea apelului nu nu-
mai cand a fost condemnat penaliceste, ci i atunci and
apArat fiind de pedeapsd totusi este nemultumit pe dispo-
zitivul artii de judecatA, de ex.: Cartea de judecata 11 ab-
solve si inculpatul voeste sä fie achitat.
Deasemenea inculpatul poate apelA atunci and achitat
fiind nu este multumit pe cartea de judecatA care il obligA
la despdgubiri civile sau cheltueli de judecatà.
Mai discutata este chestiunea daa inculpatul aparat
de pedeapsd se poate plAnge prin apel nu de dispozitivul
cArtii de judecatd, ci de considerentele acesteia. De ex.: in
considerente se spune cä inculpatul trebue sa fie achitat nu
- fiindcA ar fi nevinovat, ci fiinda nu sunt probe indestulà-
toare, sau fiinda inculpatul se gäseà in momentul comi-
terei in stare de pierderea uzului ratiunei, sau dacA este mi-
nor fiinda a lucrat fdrA discernAmant.
Noi credem cä si in atari cazuri inculpatul poate apelA,
fiinda justitia daa nu este chematA sA dea certificate de
bunA purtare nu poate nici sA impiedice pe justitiabili de
2-st apArà onoarea si reputatiunea atunci cAnd aparati fiind
.11
19) In timpuil Cod. proc. pen: c. cas. decisese prin dezis. 283 din 1866,
.ca ministerul public, Hind parte in orice proces penal, mate apeli orice
carte de judecata. Dupa legea din 9 Marge 1879, a. ,:as. a decis c prow-
rorul nu poate apela cleat hotariri date in materie corectionalk fiindca legea
din 9 Martie 1879, n'a facut altceva decat sa schimbe compete/1U relativ la
unele dMicte. Intre altele vezi Cas. II, 1982 din 18 Septi. 1907. Curieral iudi-
tier 1907, Nr. 66. E inutil sa mai discutam aceasta coutroversa. care acum
nu mai poate s. existe, legiuitorul ne mai facand aceasta distinctiune in art
102 leg. jud. de °wale din 1907.
In Franta, ministanul public nu poate sa faca apel in afacerlie de
simplä pantie, fibuica ell nu 0 condamnat niciodata si numal condamnatil
pot face apel. G. Vidal: Cours, Ntr. 846; Degois: Trait& Nr. 2019; Normand:
Traité, Nr. 1077. Cu alte cuivinte in Franta exista i astazi regain acmsa-
orata de curtea de cas. Prin deciziunea mai sus citata.
19 bis) APelul facut de procuror nu produce Mei en elect contra per-
soanelar responsabile civilmente, daca declaratia de apel nu mentioneaza de-
cat n----nele inculpatului (C. Diion, 8 Feb. 1922, D. 1923, II, 141, si Ifurispra-
ilenia generald, 1924, SP. 502, pag. 258:

www.dacoromanica.ro
 - 456
de pedeapsa sunt totusi indirect stigmatizati. Una din doua,
ori aceasta stigmatizare corespunde realitätii i atunci ape-
lul inculpatului va fi respins ca nefondat, sau ea nu oglin-
deste adevarul i atunci apelul este mijlocul prin care se va

768 2 -
reformh aceastä nedreptate.
Partea civil chiar atunci cad i s'au acordat despagu-
birile civile cerute, poate face apel contra cartilor de jude-
cata, dacd este nemultumità pe solutiunea data actiunei pu-
blice, aceasta pe temeiul art. 103 leg. Pd. de ocoale, care
(là dreptul fiecarei part ca prin apelul sau s. puna in discu-
tiune intreaga pricina.
Dar asa dupa cum partea civila satisfacuta in preten-
tiunile sale poate apelh declarandu-,se nemultumità de so-
lutiunea data laturei penale, tot astfel ea poate sa-si restran-
ga apelul numai la latura civilä, atunci cand este multumita
de pedeapsa, dar nu este multumita pe despagubirile acor-
date. Pentru aceasta va trebul Insa sa declare expres ca
nu intelege sä apeleze deck asupra intereselor civile.
De altfel partea civilä prin apelul sau repunand in
discutiune i actiunea publicä, aceasta nu inseamna ca ins-
tanta a doua este obligata sä majoreze pedeapsa sau s'o
mentinä, ci aceastä instanta va puteh chiar micsorà pe-
deapsa fiindca apelul partii civile in privinta actiunei pu-
blice nu este in interesul sat' propriu, ci ca si apelul Minis-
terului public este in interesul justitiei.
7683 Partea raspunzatoare civilmente poate si ea apela
cum art. 103 leg. jud. de ocoale nu distinge, apelul ei va
repune in discutiune i latura penald, profitand inculpatului
chiar daca acesta nu a fäcut apel. Asa dar un inculpat con-
demnat care nu a facut apel contra unei carti de judecatä,
va puteh totusi sh fie al:drat de pedeapsä pe baza apelului
facut de partea civilmente raspunzatoare.
769 In care cazuri se poate face apel la tribunal ? Acest lu-
cru noi 1-am aratat and am vorbit de cornpetenta judeca-
toriilor de ocoale. Reamintim eh la judecatoriile de ocoale
apelul i opozitiunea se exclud reciproc ; and exista opozi-
tiune nu exista drept de apel, iar cand exista drept de apel,
nu exista drept de opozitiune (art. 95 5i urrn. leg. jud. de
ocoale din 1907). Vom adaogh ea desi in Franta, in materie

www.dacoromanica.ro
 457

penald, contrar cu ceeace exista in materie civil, se tine

seamd pentru apel de cifra condamnarii, iar nu de a cere-
rii (20), la noi legea a dispus altfel in art. 51 leg. jud. dei o-
coale (20 bis), insä, cal tot ca i in materie civild nu, se poate
face apel contra hotaririlor premergatoare deck odata cu
fondul (21), ele fiind revocabile ca si in civil (21 bis). Dg
asemenea nu se poate face apel contra hotarIrilor supuse
Inca opozitiei (22).
7691 Apelul contra cartilor de judecata poate purth asupra
fondului pricinei, atunci child judecata s'a pronuntat in
fond, dar poate aveh de obiect si o chestiune incidentd, de
ex.: anularea actului de investire (actiune directä san rechi-
zitor), declinarea competintei, etc. oridechteori prin admi-
terea incidentului judele d ocol s'a desesizat.
In aceastä din urma ipoteza daca Tribunalul admite
opelul gasind ea gresit prima instanta s'a desesizat, va e-
voch fondul i va judeca in prima si ultima instanta. Daca
din contra apelul este respins atunci se va urma conform
,dispozitivului cartii de judecatä.

20) Normand: Traité, Nr. 1077.

20 bis) Mica and pedeapsa de aplicat este inchisoarea " Cas. II,
155 din 21 limier 1914; Curierut Iudiciar 1914 No. 21, pag. 287.
21) Degois: Traité, Nu-. 2016.
Aceasta pe baza art. 323 pr. civ. aplicabil dupA oum.spune curtea
de casatiune In materie corectiona(1 A in lips'a de un alt text. Cas. IL
3013 din 9 Dec. 1911; Curierut Iudiciar 1912, N-rile 9 si 21 si curtea Craiova,
1, 446 din 1911;Ibidem: Jurispr. coestantl. Sect. Unite 7 si 8 din 15 Mart.
1890; B. 358 si 362. InsA sentinta prin care se suspendä judecata penalului,
panä la rezolivarea cestiunei prejudiciale nu e o cestiune preparatoare si de
aceea poate fi apelata inainte de judecata fondului Sect. Unite, 10, 11 sI 12
din 21 Dec. 1895; a 1438; oas. 'II, 11 din 9 Ian. 1896; B. 70. In not26 se et
teazA si decis. 33 din 1896; as. II, 1131 din 27 Apr. 1911; Dre Pt*1911, It
3461 Chiar dupA ce din nebagare de seam'A s'a admis proba au marturi_
lotusi se poate judecA admisibillitatea recursului daca" partea civilA nu se
.constituise la prima instantl. Gas. II, 2959 din 5 Dec. 4911; Curierul Judi-
ciar 1912, NT. 21, p. 251.
21 bis) Gas. II, 3194 din 5 Dec. 1912, Carierul Iudiciar 1913 Nr. 24, lug.
2S7.
22) Cas. 11, 268 din 6 Februarie 1912. SiiptaimAna JuridicA, an. I, Nr.
14, p. 221.

www.dacoromanica.ro
 458

Efectele apelului

770 Apelul este suspensiv i devolutiv. El este suspensiv,

ceeace insemneaza ea o hotarire supusa apelului nu se exe-
cuta. $i nu numai apelul facut suspenda executarea in tot
timpul judecatii, dar chiar termenul de apel este un obs-
tacol pentru executarea hotarirei. Art. 170 p. p. spune :
Apelul va fi suspensiv ; in tot timpul termenului de a
face apel, precum si ifl timpul judecarii (23) apelului, exe-
cutarea sentintei va fi suspensa !". Insa aceasta suspendare
a hotärirei priveste numai hotaririle de condamnare a in-
culpatului in cat despre cele de achitare, ele atrag libera-
rea imediata a prevenitului, cu tot apelul facut (art. 201
pr. pen.) (24). Vezi i nr. 7631 i urm.
771 Apelul e devolutiv, ceeace insemneazd ca afacerea se
judecd din nou de instanta la care s'a apelat. Insä, trebue
sä observam ca judecatorii de apel nu au o latitudine corn-
plecta de a reforma hotarirea atacata cu apel, in aceastä
privinta sunt distincfiuni de Mut.
772 _ Ca principiu sau reguld de procedura, in apel nu se
judeca deck ceeace s'a apelat : tantum fudicqtum quantum
appellaturn (25). Insä, cand e vorba de apelul dela jude-
catoriile de pace la tribunal avem o insemnata clerogare la
dreptul comun, anume ca apelul oricareia dintre partile care
au figurat in prima instanta, evoca. Inaintea tribunalului in
ce privote pe partea apelantd, intreaga afacere chiar si

23) ExistA o maxima in materie penala cà apelul stinge oondam-

oarea: in criminalibus appellatio extinguit judicatum, ceeace trebue a se
InteIege Datil ce se va fi pronuntat judecata asupra apelului". Pothier: Trait&
de la prockl. crimin. Nr. 162, In edit. 2-a Bugnet : Oeuvires de Pothier,
T. X, p. 484.
24) Suspendarea dureaza st iii. termenul in care mate face recurs
procurorul-general? Vezi in aceast5 privintä Vidal: Gams Nr. 852. pag..
984, nota 1.
25) Acest principin existà chiar in timpul Regulamentului organic all
Munteniel. Sectiunea criminaliceasd, judecând apelatia ce se va da de cAtre-
parãsu1 . . . de tin se va fi dat totdeodath, apelatie si di partea pro-
curorului, nu se va putei amestecâ sub nici un fed de cumant intim cerceta-
rea vinel, ci se va mcIrgini numal a da hotarirea asupra cererii de despl-
gubire" (art. 293 al. a).

www.dacoromanica.ro
 45 9

actiunea publica (art. 103) (26 si 26 bis). Si aceasta relativ.

la orice delict de competinta judecatoriilor de ocoale, chiar
date prin legi speciale (27).
Si in timpul legii precedente apelul parcii civile investa
pe tribunal cu judecata intreaga a afacerii, insä numai in
caz de delicte i cand hotarirea fusese achitatoare (art. 73
leg. jud. de pace din 1894 si 1896) (28 si 28 bis). Acum
legea nu mai face aceste distinctiuni, ci a generalizat acest
principiu.
Dim. Alexandresco (29) si dupd dânsul d. Corneliu
Botez (30), sunt de parere ca art. 103 ar constitui o regre-
iabild derogatiune dela principiile dreptului comun, dupa
care actiunea publica se pune in miscare de ministerul pu-
blic ca reprezentant al societatii. Noi credem din contra ea
,derogatiunea e inteleaptä, fiindca la noi neexistand, ca in
Franta si in BIgia, un parchet la judecatorlile de ocoale,
care sa sustina acuzarea, i sa faca apel la caz de trebuintä,
26) De ad curtea de casatiune a tras oonsecinta cL daca apelul s'a
facut de antbele pkti pentra delicte reciproce, se poate mki pedeapsa
la amfindoul partile, contr. art. 103 leg. mud de ocooale. Cas. II, 064 din 0
Febr. 1910. Jurispr. No.18, p. 126. an. HT, tar daCa s'a tfaiout ntanal de unla
din pkti actiunea publica nu se poate stinge win impalcare decal bi privinta
aceleas parti (Cas. II, 1421 din 23 Ian. 1913, Curierul fudiclar 1913, Nr. 321;
pag. 384. In apel evocandu-se afacerea se poate schimba calificarea faptel
-am in ceeace Priveste pedeapsa cat si relativ la despagubnile civile. Cas.
II, 1325 din 23 Mai 1912, Curierul fudiciar 1912, Nr. 62, pag. 731.
26 bis) Elsa aceasta numai Cand apelul este regulat §I in termen Meta
(Gas II, 1865 din 12 Oct. 1923, Jurisprudenfa generald 1923, sp. 1523,
pag. 675).
27) Cas. II, din 3 Aprilie 1913, CuKerul fudiciar 1913), Nr. 44,
Pag. 582.
28) De acea en drept cuvânti IC. Cas. II, 1982 din 12 Sept. 1908 Carl-
trul judiciar 1908, Nr. 73, casase o sentinta fare mkise pedeapsa in canna
apelubri prtii civifle; dupa art. 73 al leg. judecatoriilor de pace 1896, apelul
partii civile nu investeau instanta de apel on afacerea penala decfit in caS
de achitare, iar un in caz de condamnare prea mica.
28 bis) 1.1n jandarm nu poate face apel contra unel hearing achita-
toare data de jud. de Ocoil (Trib. Valcea I, 1881 din 16 Noentb. 1923, Jails-
pruden(a generald 1923, sp. 1643, pag. 739).
29) D. Alexandrescu: Droit ancien et moderne de la Roumalne. Paris,
1894, Pag. 275.
30) Corneliu Botez: Noul codice de sedinta ail judecatorillor de oeol,
Bucuresti, 1908, pag. 1069.

www.dacoromanica.ro
 460

era natural ea legiuitorul sä dispunä ca afacerile penale ju,

decate de judecatoriile de pace, sä poata veni in intregul lor
in judecata tribunalului, chiar prin simplul apel al partii
civile (31).
773 Partea civila are drept sä facä apel, chiar daca cons&
tuindu-se parte civila ea a lipsit la prima instanta (32). Daca
ea nu se prezinta in apel, nu i se pot lua despagubirile a-
cordate de prima instantà, decal daca se va dovedi nete-
meinicia lor (33). Ori in ce caz insa daca a fäcut cerere
de daune la tribunal, partea civila nu poate face apel la
Curte (34).
774 Quid in caz de apel al inculpatutui ? Care sunt dee-
telg acestui apel ? (34 bis).
Toata lumea admite ca e poate schimbh calificarea
faptei (35 si 35 bis), Insa nu se poate ca inculpatul sa fie
31) Vezi mai amanuntit desvoltata ideia noastra In; Curierul jadiciar
an. XVII (1908, Nr. 38, pag. 300, col. 1. In Franta clin contra apefiul or opo-
zitiunea pàrii civile, nu da competenta ludecatorilor decal asupira afaceriE
dyne, caldi pentru cea penala e lucru judecat. Normand: op. cit., Nr-
7074; Garraud: Precis ed. 8-a, n. 599, p. 897; F. Ilene: Instr. crim. V. n. 3039..
32) Gas. II, 619 din 11 Martie 908, B. 336.
33) Gas. II, 1648 din 10 lunie 1909, B. 801.
34) Cas. II, 2648 din 13 Sept. 1910. Jurisp. an. III Nr. 30 pag. 469.
34 his) Instanria de apel nu poate sä examineze pricina, decat In ma-
sura in care ea este sezizata prin anotiveIe de apel (Gas. pen. it. II, 18
Ian. 1922, Proc. penit. 1923, Col. 181 $i Jurispruden(a generald 1923, sp. 414,
pag. 165 cu nota Dongoroz).
35) Cas. Ir. 25 Aprilie 1907. S: P. 08, 1, 63 si nata; 25 Januarie 1907..
S. P. 09, I, 479 si not& Cas. rom. II, 116 din 19 Fet.r. 11874, B. 80; Gas. IL
215 din 2 Mai 1870, B. 128; 45 din 28 Ian. 1883, B. 110; din 8 Fehr. 1884.
B. 187; 138 din Martie 1884, B. 294; 142 din 12 Atprille 1885, B. 327; 432 din
12 Nov! 1885, 13, 857; 84 din 31 Ian. 1890, B. 127; 465 din 3 Sept 1896, B.
1272; 571 din 4 si 5 Nonw.rie 1896, B. 1553; 185 din 15 Dec. 1897, B. 1481;
275 din 29 Martie 1899, B. 446; 9 din 10 Ian. 1900, B. 55; Gas. II, 266 din 14
Febr. 1901. B, 298; 148 din 4 Febr. 1904. B. 224. Cas. II, 266 din 27 Nov
1906, B. 1917 (civili); 172 din 25 Sept. 1909, B. 1496; 2176 din 1906; 205 din
6 Fehr. 1907, B. 256; 546 din 19 Martie 1907, B. 480; 1471 din 21 Innie 1907,
B. 1166, Cas. II, 481 din 26 Febr. 1908, 337; 823 din 2 Apriaie 1908, 15. Cas.
II, 2097 din 28 Sept. 1908, B. 1464; 2164 din 1908. Cas. II, 3031 din 12 Dec.
1911, Curierul judiciar 1912, Nr. 21, pag. 251 Gas. 11, 2809 din 24 Sept. 1910.
JarisPr. an. III, NO.. 30, par. 470. Cas. III, 281 din 28 Ian, 1911. lJurispr. IV,
No. 8, pag. 120.
D. Alexandrescu: arept Cirvil VII. pag. 595. Cas. lT, 1072 din 30 Agri-
lie 1912. Curierul judiciar 1912, NI.. 55, B. 646. Cas. 1325 din 24 Aprilie 1912:
Curierul judiciar. Nr. 62.
www.dacoromanica.ro
 46 1 -
judecat pentru altä fapta (36), fiindca daca s'ar face a-
ceasta s'ar priva inculpatul de garantia celor doua instante.
$i dna prin schimbarea calificarii in urma unei declindri
de competintä a jud. de ocol, de pilda calomnia e calificata
injurie, hotarirea se da fAr. drept de apel si nu se poate cere
casarea pe motiv cà s'ar viola principiul celor cloud ins-
774 -
tante (37).
Dacd instanta de apel gäseste ca faptul judecat de pri-
ma instanta trebue s. primeasca o altä calificare, atunci
va fi indatorata ca sä puna in vedere partilor de a discuta
invinuirea $i sub acea calificare. In lipsa unei atari pro-
cedäri inculpatul va aveà drept sä ceara casarea hotäririi
pentru violarea dreptului de apdrare.
In adevar, apararea pentru a fi complecta trebue sa
se rapoarte atat la materialitatea faptelor, cat $i la califi-

35 bis) Cas. II, 1274 din 5 Itmie 1923, Jurisnrudenfa generald 1923.
sp. 877, pag. 359. Cas. II, 1825 din 9 Oct. 1923. Jurisprudenfa generald1923,
sp. 1049, pag. 440. Insa instanta de apel no este legat5 de calificarea duet
faptei de prima instant5, caind in raport cu legea rezultA o Mtn calificare
(Cas. H. 1760 din 3 Oct. 1923, JuKspruden(a generald 1924, SP. 8, pag. 6.
36) Cas. fr. 5 Fnr. 1898, Si. P. 99, I 302 si &ler. trithiteri, 15 Iulie
1899, S. P. 1904, I, 383; 11 August 1899, S. P. 1902, I, 61; Normand: OP. citt,
1099. Cas. rem. 107 din 20 Ian. 1905, B. 95 D. Alexandresco: Dr. Civ. VII,
Pag. 595, nota .1.
Astrid de exempla doca a lost condom/tat pentru fart nu poate sa, fie
condamnat in apel pentra tginuicre care e altA infractiune. CAas. II, 700 diln
28 Nov. 1895, a 1401.
Deasemeni lapta pretv5zutfi de art. 886 aL 3, Cod, corn., fiind diferit5
de art 332 si 333 c. p., nu poate sn fie imputat i judecatä pentru prima-
oarA, de oarece este o faptA nou5. Cas. II, 3217 din 20 Dec. 1910 Curierul
judiciar 1912, Nr. 19; si C. Craion.ra II, 442 din 911; Vezi si S5painu juridl. I,
pag. 143. InsA dacA inculpatul e condamnat pentru bancrutä sitnpIN si frau,-
duloasA, si in apel se face aplicarea art. 60 c. p. si se condanmai nurnal
la 3 Iuni incbisoare pedeapsa e 1egajU. Cas. II, 2799 din 21 NovI. 19111.
SAptam. jurid. I, 45. 0 hotArire recentg a c. Buouresti PA, Nir. 11 din 1912,
confiranat5 de cas. II, 1072, din 30 Aprilie 1912. Curierul fudiciar 1912, Nr.
55, pag. 646 a admis cA dacä o perseank' a lost conclamuata pentru bancro-_
tä frauduloasA ea poate, in untna apelullui säu sá fie condamnata pentru banir
trotS simplä Lucrul se pare footle contestabil. sustragerea registrelor
trecerea lor in neregulA sant dou'A fapte absolut diferite, unul ilterrtionat
$1 altul lr Intentiune. Veal deciziunea si critica ei in Curierul fudiciar din
18 NoemL 1912, Nr. 76, Pat 689.
37) Cas. II, 2806-din 31 Oct 1912, Caniend Judiciar 1913, No. 11 ix 132.

www.dacoromanica.ro
 462

carea lor juridica. Chiar atunci and faptele existä Inca

inculpatul poate demonstra ca ele nu corespund obiectivi-
tatii juridice a infractiunei pentru care a fost urmarit si pe-
depsit de prima instantä. Ori daca instanta de apel schimba
calificarea fara a, fi pus pe inculpat in masurd de a discuth
§i noua calificare, aceasta inseamnä ca apararea a fost
trunchiata, fiindca daca exista o aparare in fapt, care rd-
mane una si aceias oricare ar fi calificarea, in schimb fata
cu noua calificare nu s'a produs o aparare in drept. Deci s'a
2violat dreptul de aparare si hotarirea data va fi casabila (a).
774 Asupra investirei in rem numai cu faptele cercetate de
prima instanta si in personam numai fatä de persoanele tri-
mise in judecata, trimiterh la cele aratate in capitolul Tri-
bunalelor corectionale la nr. 595' cari se aplica i instan-
Velor de apel cu aceiasi rigurozitate.
Deci instanta de apel nu poate judech nici fapte noui
§i nici nu poate introduce in cauza noui inculpati, iar daca
prima instanta nu a respectat aceste prescriptiuni datoare
va fi instanta de apel sä reformeze hotärirea primei instan-
fe in ceeace priveste aceastä neobservare.
775 Mentinand insä calificarea, instanta de apel are drept
sä deh apelantului o pedeapsa mai mare, daca e de parere
ca pedeapsa data de primii judecatori este neindestulätoare?
Atat in Franta (38), cat si la noi (39) se admite nega-

a) In acest sons: Gas. II dec. din 1927.

38) Gas. fr. 15 Mart. 1878, S. 79, 1, 93, 79. T. 186; ei Febfr. 1898. SI. P.
99, I, 302; 9 Mai 1901, S. P. 05, I, 252; cas. fr. 12 Dec. 1868, S. 69, I, 392;
26 Itd. 1873, S. 73, I, 430; 4 Aug, 1882, D. 82, I, 483; 26 Dec. 1896 S. 97, I,
383; 5 Febr. 1898, D. 900, I, 29; 25 Ian. 1907, S. 909, I, 479; Garraud:
Precis. ed. 8-a, Nr. 599, pag. 896 si Instr. crim. II, 541; F. Hale : Instr.
crlm. VI, Nr. 3035 si hotAriri ale ourtii de oas. fr. citate de dAnsul; Vidal:
Gours, Nit% 852, pag. 916; Normand: Traité, Nr. 1114. Ace las lucru e admis
;1 fn Italia de Carrara: Programma, P. S. par. 1024, Nr. 1.; c. Bucuresti
II, 350 din 13 Noeb. 1915, Curierul iudiciar 1916, Nr. 11, pag. 91 fkuse apel
numal inonlpatuf i Ministeruf Public ceruse declinarea colzpetintif califi-
cand dapta crimA, lucrui la care nu nutr.:1.: cii nu s'a opus inculpatul, dar
obiar s'a unit cu concluziunea Ministerului Public.
Bineinteles Ica dacA incompetenta este invocata de inculpat ea se va
admite cAnd este fundatA. Gas. fr. 22 Iul. 1838, Bul. crim,. Nr. 455 si P.
Mlle: Instr. crim. VI, Nr. 3036;. Garrard Precis. loc. cit. nota 1.
39) Juesprudenta constant5. Cas. II, 65 din 1882; cas. II, 436 din 9

www.dacoromanica.ro
 463

tiva (40). Si se admite ca instalna de apel nu poate nici

chiar sä ingreuneze situatiunea inculpatului condamnat (40
bis), dechnandu-si competinta pe motiv ca infractiunea ar fi
o crima, in asemenea caz instanta de apel trebue pur i sim-
plu sä respinga apelul.
In orice caz apelul inculpatului nu poate fi respins ca
nesustinut, fiinda. art. 147 §i 182 p. p. spurn.: Ca inculpatul
se va judeni in lipsa, prin urmare judecatorii trebue sä
cerceteze pricina in fond (41).
776 Relativ la efectul apelului ministerului public se ivesc
oarecare dificultati.
In Franta, daca apelul e nedeterminat, se admite Vara
contestare cä instanta de apel are latitudinea sa modifice
cum crede hotaritea primei instante in ceeace prive5te pe-
deapsa, putand sä o ingreuneze sau sa o mic§oreze. Daca
insä ministerul public precizeaza apelul, odinioara juris-
prudenta admita ca aceasta precizare e limitarea curtii,
astazi frisa jurisprudenta franceza admite a precizarea nu
leaga pe judecatori, ci e o simplä confirmare a pgrerii mi-

'Oct. 18-90, B. 1180; sect. vac. 659 din 4 Iul. 1901 B;:1092;) can. II, 738 01
13 Iunie, 1903, B. 490; sect. vac. 86,1 din 3 Jul. 1903, B. 976; cas. JI, )870 din
I Iul. 1904, B. 1132; cas. II, 546 din 19 Mart. 1907, B. 480; cas. II, 496 din
24 Febr. 1912,-Curierul Judiciar 1912, Nr. 37, pag. 443; C. Botez: Nail cod
de sedinta, p. 1071.
40) Lombroso critica cu drept cnvant acest lucru, observand absur-
ditatea ca nu se poatd adaoga pedeapsa, ceeace sugereaza ca justitia
trebue sa incline mai malt in favoarea criminaiilor deck in a oamenilor
cinstiti, a calailor decat a victimelor. ca $i cumzice dansuladevarul nu
poate rezulth niciodata, in favoarea societatii, el totdeauna in favoarea
raufacatorilor". Sull'incremento del delitto, p. 37. Confr. si cele spuse de
noi la Nr. 760.
40 bis) Se poate substituf pedepsei privative de libertate pedeapsa
amenzi Insa in ca2 de transcformare pentru insolvabilitate in Inchisoare nu
trebue sa exceada pe aceea pronuntata de prima instanta. (Cas. pen. it. II,
Febr. 1922,Proc. Pen. din 1923, cod. 20 si jurispruden(a generald 1923, sp.
174, pag. 68 cu nota Dongoroz; (Cartea cas. pen. it. II, Justifia Penal?) 1922,
cod. 887 cu nota Escobedo; Cas. H, 66? din 1916, Curierul Judiciar 1919,
Nr. 3, PPag. 35.
41) Cas. II, 127 din 7 Mai 1907, Curierul judiciar 1907, Nr. 51 si AL
Capliolin: Dreptul, 1682, Nr. 90. In acelas seas cas. fr. 10 Mart. 1814 si
Dalloz: V-bo. Jugement par défaut, Nr. 453.

www.dacoromanica.ro
 464

nisterului public. Doctrina francezd s'a pronuntat in ace-

la$ sens (42).
Aceia$i solutiune trebue admisa si la noi ; apelul mini-
sterului public chiar a minima da drept instantei de apel sa
micsoreze i chiar s. achite de pedeapsä pe inculpat (43).
Apelul ministerului public este de ordinar a minima,
adica el voeste prin apelul sdu sä obtind o pedeapsä in caz
de achitare, ori mdrire de pedeapsä in caz de condamna-
re (44), nimic insa nu se opune ca ministerul public sä fad]."
apel si a maxima, dacd el crede ca pedeapsa e prea grea.
Apelul a maxima din partea ministerului public este o ra-
ritate, fiindcd, de ordinar, jn caz de pedeapsa prea severa,
partea insäsi investeste curtea prin apelul ski, care este
totdeauna In sensul de a se micsora pedeapsa, prin ur-
mare procurorul nu are deck sa nu se opunä la cererea
apelantului, sau chiar sa o sustind in instanta Vara sa mai
fie trebuinta in asemenea caz sa faca' un apel a maxima.
777 Pentru a rezumà efectele apelului, vom spune ca in
principiu el, nu profitä deck aceluia sau acelora care 1-a
facut, insa apelul ministerului public profita. atat lui cat si
prevenitului, dar numai in ceeace priveste penalitatea. Can,'
e vorba de apel dela ludecatoriile de pace la tribunal, art.
103 din legea judecatoriilor de pace O. drept tribunalului
sä evoce intreaga afacere, oricare ar fi partea care ar apela.
Insä orient de larg s'ar exprima legea II art. 103 leg.
42) Cas. fr. 4 Mart. 1825, S. P. chr.; Poaiers: 12 Mai. 1855, S. 56,
II, 362, P. 56, I, 72; Colmar: 27 Aug. 4855, S. 56, II, 338, P. 56, I. 71;
Trébutien: ed. 2-a, Nr. 685; Laborde: Cours, Nr. 156; Viadl: Cows, Nr.
852, p. 917; Garraad: Prócis, ed. 8-a, Nr. 599, p. 897 si nota 5. Degois:
Trait& Nir. 2032; F. Here: Instr. crim, VI, Nr. 3043 Adaogl i alti autori
francezi citati. Curierul ludiciar, 1903, Nr. 27, p. 211k, nota 11.
Vezi insä In sans contrariu alti autori francezi, In general primii
intenpreti al cod. pen. fr. tot Ibidem nota Nr. 9 si G. Vidal: Cours, Nr. 852,
pag. 985, nota 5.
43) In acest sens cas. II, 235 din 6 Mai 1897, B. 721, O. lasi. Dreptul
1903, Nr. 7 si nota D. Alexandrescu. Vezi si D. Alexandrescu: Curierul
1903, NT. 27; C. Botez: Noull cod (Id sedintA, pag. 1071.
44) In caz and insaspreste pedeapsa in urma apelului ministeralui
Public. instanta de apel nu e tined sä arate care sunt impreiurgrile de faPt
care au facut-o s majorezie pedeapsa. Cas. II, 160 din 23 Ian. 1912, Nr. 26,
pag. 311.

www.dacoromanica.ro
 465

jud. de ocoale, nu credem ca, daca inculpatul ar face apel

numai in ceeace priveste despagubirile civile, tribunalul ar
putea sal judece si cestiunea penala.
In orice caz, chiar daca i'ar admite corrpetenta de a
judeca actiunea penalà, ne pari ncontestabil ca nu se poate
ingreuna pedeapsa apelantului, care a facut apel numai in
ceeace riveste actiunea civila (45).
7771 Am aratat la nr. 7516 ca orice cale de atac foloseste
numai partii care a folosit acea cale insä in limitele inte-
reselor pe cari le reprezintä.
Deci in apelul inculpatului, Tribunalul ca instanta de
apel nu poate reforma carted. d judecati, p onuntand o
condemnatiune mai grava (reformdtio in peius), eat asupra
penalitatii, cat si asupra daunelor. Apelantul poate insa sa
fie obligat la cheltueli de judecata.14._
In apelul partii civile Tribuna1d nu va puteh diminua
daunele ce i s'au acordat de judecatoria de ocol.
Deasemeni in apelul partii civilmente ei9mnzatoare nu
se vor puteà majora daunele pronuntate de prima instanta.
Am vazut insä ca apelul partii civile repune in discu-
tiune si latura penala. n bine cu priNIE.e la aceastä latura
apelul pàrtii civile ca i acela al Mansterului public da
dreptul Tribunalului sa reformeze cartea de judecata fie
agravand, fie diminuand pedeapsa data de prima instantä,
fie chiar achitand pe inculpat ; fiindca in privinta actiunei
publice partea civila supleaza pe ministerul public atunci
and prin apelul sau promoveaza inaintea instantei de apel
si aceasta. actiune.
777 2 Asupra chestiunei daca Tribunalul ca instanta de apel
poate, atunci and admite apelul inculpatului, sä substitue
inchisoarei_ o amenda, care in caz de insolvabilitate ar fi
convertita intr'o privare de libertate mai mare deck cea
pronuntata de prima instantä, 'ne-am ocupat in vol. III,
nr. 1908 si 19081 la cari trimitem.
45) Arpe1u1 mai are de efect crt purgheaza) viciile judecatoritor prime
instante, ap in cat chiar reaua oompunere a primei instante- nu mai mate
ft Invocata ca motiv de recurs contra hotararci data in a doua inst:inta
(Cas. II, 2088 din 7 Sept. 1912, Curierut fudiciar 1920, Nr. 80, par. 947:
Cas. I, 413 din 5 Iunie 1913, Curierul fudiciar 1913, Nr. 62, ;mg. 695.

www.dacoromanica.ro
 - 466 -
778 - Raportut de care vain vorbi la curtile de apel nue
necesar la tribunalele corectionale, and ele judeca in apel
delictele venite dela judecatoriile de pace. Jurisprudenta
Curtii noastre de casatiune este constantA si fixata in acest
sens, hotaririle sunt nenumarate (46 §i 46 bis).
Inat despre judecata apelului nu avem nimic particu-
lar de spus, i vom reveni asupra judeatii atunci and vom
vorbi despre judecata apelului la curtile de apel, unde le-
giuitorul a pus regulele de judecata. Desi. legea nu o spune,
dar acele regule se aplica in general si la tribunalele de
judet and judeca in calitate de instanta de apel.
778 ' Citarea partilor in apelurile contra carfilor de judecata
se face dupa aceleasi norme ca si in caz de judecare in pri-
ma instanta, trimitem deci la cele aratate in capitolul proce-
durei de judecata in prima instanta (judecatorie si tri-
bunal).
Parti le se vor prezenta in persoana sau prin procura-
tor. Inculpatul nu are dreptul de a fi reprezentat deal 'in
cazul aratat de art. 150 si 181 pr. pen. Daca judecatorul
de ocol a condemnat pe inculpat numai la o amenda, desi
delictul ce i se imputA puteA atrage i pedeapsa inchisorii,
si dad. nici Ministerul public, nici partea civilA nu au facut

46) Cos. II, 400 din 6 Oct. 1880, 13. 380; 15 din 14 Im 1881, B. 56;
291 din 26 Italie 1881, B. 555; 397 din 2 Nov. 1883, B. 1093; 30 din 20 Ian.
1884, 13. 58; 395 din 18 Oct. 1885, B. 780; 473 din 11 Dec. 1885, B. 923;
57 din 27 Ian. 1886, B. 76; 281 din 29 Mai 1887, B. 504; 15 din 8 Ian. 1888.
B. 51; 278 din 20 Iunie 1888, B. 628; 79 din ao Ian. 1890, 3. 124; 487
din 15 Sept. 1892, B. 818; 268 din 30 Mai 1894, B. (31; sut. vaa 362
din 2 Iul. 1894, B. 765; Cas. II 394 din 2 August 1894, B. 793; 532 din 21
Neernbrie 1894, B. 1154; 579 din 19 Iunie 1900, B. 894; 1024 din 28 Sept.
1906, B. 1105; sect. vac. 1647 din 1 Aug. 1907, B. 1241; cac. H, 289 din 9
Febr. 1909, B. 169; cas. II, 2028 din 20 Sept 1911. Curierul Judiciar 1912.
NT. 17. p. 203; trib. Iasi, II, 777 din 1911; cas. II, 440 din 21 Febr. 1912, Curl-
erul fudiciar 1912, Mr. 35, pag. 419.
46 bis) In acelasi sens. Cas. II, 60 din 22 Ian. 1924 (nepnb1bat4); Gas-
II, din 22 Febr. 1924, Jurisprudenta generald 1924, sp. 758, pag. 406; Cas.
II, 3321 din 12 Dec. 1924. Jurisprudenta generald 1925, sp. 480, Pag. 248;
Trrib. Do lj I, Jurn. 1930 din 22 Febr. 1924, Jurisprudenta generald 1924, sp.
649, 1). 339; Cas. II 1108 din 11 Apr. 1924 Jurisprudenta generald 1924, sp.
1004 mg. 601, in cazul unui apel flout de prevenit contra Trib. prin care
i s'a respins cererea de liberare.

www.dacoromanica.ro
 46 7

apel, atunci inculpatul poate fi reprezentat in apelul sau, in

caz contrar desi condemnat numai la o arnenda el va trebul
sa se prezinte in persoana, fiindca prin apelul partii civile
sau Ministerului public el se vede din nou expus la pedeapsa
inchisorei.
778 2 In ceiace priveste instructiunea oralà, desbaterile pro-
nonfarea si redactarea hotaririlor in apel, se vor urma toate
normele prescrise pentru judecarea in prima instantä, in
afaceri politienesti sau corectionale, dupà cum apelul va
'mina asupra unei contraventiuni sau unui delict.
Chiae in lipsa apelantului apelul va trebui sal fie jude-
cat, iar nu respins pur si simplu ca nesustinut.
In apel se pot aolmite orice probe noui si el-liar repeti
cele dela prima instang. Repetarea probelor dela prima in-
stanta devine obligatorie, dacà se invoca si se recunoaste
ea s'a comis o neregularitate in administrarea lor.
Hotärirea data in lipsä in apel este si ea susceptibila
de opozitiune. Judecata in apel acopere toate nulitätile cari
loveau judecata dela prima instanta (vezi nr. 8082-8083).

§ 2. Judecata apelurllor de curtea de apel

779 Nu ne vom ocupà de organizarea curtilor de apel, care

fiind instante de judecata atat in materie civila, cat si in
materie penalä, se studiaza in cursul de procedura civila.
Ne marginim O. spunem ca o curte de apel puteau sa judece
apelurile corectionale si cu 3 judecatori, facultate de care
uzau si chiar abuzau curtile de apel. Cand curtea se corn-
plectau cu un judecator dela alta sectiune peste complectn1
de trei, trebuia sä se arate motivul complectarii, si sa se
spunk deasemeni cal judecatorul a fost tras la sorti ; in caz
contrariu deciziunea curtii era casabila (1).
779 i Conform legei de organizare judecatoreasca din 1924
Curtea de apel judeca in penal totdeauna cu complect de
trei consilieri (art. 37).
Aceastä Compunere este impusä de lege in termeni ge-

1) Cas. H, 3091 din 16 Dec. 1411. Curieral Juliclar 1912, Nr. 21k.

www.dacoromanica.ro
 468

nerali, legea vorbind de afaceri penale, deci ea se aplich

atat in cazul and Curtea judech ca instantä de ape!, cat
si atunci cand judech in prima si ultimä instantä conform
art. 177, 493, 516, 518 $i 519 pr. pen.
Deciziunea va fi pronuntata cu majoritate de douh vo-
turi (art. 37 leg. org. jud.).
Curtea de apel astazi nu judech in complect de 5 in
materie penald deck in cazul prevazut de art. 494 alM. 2
pr. pen. combinat cu art. 290 alin. 4 leg. org. judec.
780 Cazurile de aplicare. Orice sentintä data in prima ins-
tanta de tribunalele corectionale in pricini cart nu erau in
prima instanta de competinta judechtoriilor de ocoale, este
susceptibild de apel la curtea de apel in circumscriptiunea eh-
reia se aflä tribunalul (art. 195 si 196 pr. pen. si 188) (2).
Insä bineinteles Ca i aici ca i la judecdtoriile de ocoale, e
vorba de hotaririle definitive, fiindca cele preparatorii nu se
pot judech decal odatä Cul fondul (3).
781 Cine are drot de apel ? Art. 197 pr. pen. ne spune
ch facultatea de a apela o au urmatoarele persoane :
a) Prevenitul, care poate apelh on i and, chiar caml
a fost judecat In lipsä i n'a facut opozitiune. Deasemeni
declararea de multumire pe hotarIrea tribunalului nu ridica
prevenitului dreptul de apel, fiindca nu se pot face invoeli
pe cestiuni care intereseazd ordinea publica (art. 5 cod.
civil) (4).
Prevenitul are drept sa faca apel sau el in persoana,
ori prin procurator cu procura speciala (art. 199 pr. p.) (5).

2) Deasemenea se face apel la Curtea de ApA si mule la CiartiIe

de Apel Buena-esti contra sentintele date in materie corectlonala de ttrib.
consulare (Cas. II, 2660 din 19 Oct. 1912, Curierul judiciar 1913, Nr. 67
pag. 71-72). Acele hotarari pot sa fie scrise 51 in limba franceza.
3) Vezi Nr. 769.
4) Ceiace spunem despre prevenit se aplica 51 ministerulul public, care
deasemeni nu poate renunta la apel. Din contra partea civila sau civil
raspunzatoare pot renunta la apelo si deasemenea poate sa renunte si pre-
venitul in ceiace priveste condanmana la despagubil civile.
5) Cas. fr. 20 rebr.' 1908 S, 19018. 1, 384 si Sect Un. 10 rein. 1900.
S. 909, I, 116.

www.dacoromanica.ro
 469

b) Partea civild, are drept sa faca apel insa nurnai In:

ceiace priveste despaguoirne sale civile (6).
c) Ministrrul public de pe langd tribunal.
a) Ministerul public de pe land curtea de apel, desi
nu a figurat ea parte la prima instantä, dar el e socotit re-
prezentat prin membrii parchetului dela prima instanta.
e) Administra(iunea and e vorba de un delict
781 In privinta cazurilor cand Un inculpat poate apelh o
hotarIre a se vedeh cele expuse la nr. 7681, unde ardram
ipotezele in care un inculpat poate apelh chiar o hotarire
care il apara de pedeapsa.
Cat despre partea vätämata, aceasta nu poate apelk
deck daca s'a constituit in mod valabil parte civilà la pri-
ma instantä.
Apelul partii civilmente raspunzatoare profita si in-.
culpatului in ceeace priveste daunele civile.
781 2 Cand Tribunalul a dat o hotärire in lipsa uneia din
parti i dacä panne prezente nu au fäcut apel, ele nu vor
mai puteà apelh hotarIrea ce se va dà in opozitiunea fa-
cuta de partea care a lipsit, deck daca aceasta hotärire at
modifich in defavorul lor situatiunea ce li se creiase prin
prima hotatire.
Deci daca un inculpat a fast condemnat in lipsa de ex.
3 luni inchisoare si 10 mii lei despagubiri i nici MinisteruI
public, nici partea civila nu au apelat i daca In opozitiunea
facuta de inculpat s'ar mentine dispozitiunile primei hold-
riri, singurul care va mai puteà apelà va fi inculpatul. Dack"
insa in opozitiune tribunalul va reduce pedeapsa si des-
pagubirile, atunci vor puteh apelh i Ministerul public si
partea civilt.
Daca in contra hotarIrei data In lipsa au facut Ins
apel partile cari au lost prezente, atunci judecarea apelului
lor va fi suspendata pana la judecarea opozitiunei celui
care a lipsit.
Asupra latitudinei de a folosl calea opozituinei sau a-
pelului cand ambele sunt posibile, vezi nr. 7541 si 7542
6) Desi In acest caz afacerea devine pur civila, Wel instalnja jude-
ca apelul constituita corectional cu minister public, ministerul public are
insa dreptul sa niu puna concluzinq (Vezi critica neste: solutiuni a cuitil
de casatiune romana, la 1006 in mita).

www.dacoromanica.ro
 470

782 Termenul de apel este de 10 zile dela pronuntarea ho-

tärfrei data contradictor, lar dacal e data in lipsä termenul
de 10 zile se va socotl dela primirea copiei de pe sentinta
de catre parte sau la domiciliul sail, plus ate o zi pentru
20 chilometri (art. 198 pr. pen.) (7). Tot acelasi termen ii
are $i ministerul public al tribunalului; din contra ministerul
public de pe langa curtea de apel are un termen mai lung.
El este dator ca nu numai sä faca apel, dar sä i notifice
acest apel prevenitului sau persoanelor civil raspunzatoare,
in termen de o lunä daca sentinta i s'a comunicat de vre-
una din parti, $i in termen de doua luni, daca sentinta nu j
s'a comunicat (art. 200 pr. pen.).
Este de observat ca numai el, nu si procurorul Trib.
are datoria sa notifice apelul salt prevenitului (8).
782 In cazul cdnd in contra unei hotariri date de tribunal
in lipsa s'a facut opozitiune, termenul de apel In contra ho-
tärirei date In opozitiune va curge dela pronuntare, aceastä
hotärire chiar daca ar fi data in lipsa oponentului ne mai
comuniandu-se (art. 319 pr. civ. care se aplica si In penal).
Daca Insa la judecarea In opozitiune a lipsit altä parte
decdt oponentul, pentru aceasta parte urmand sä se facä
comunicare, termenul de ape! va curge dela primirea copiei
de pe sentinta (a). Apelul se va face contra hotafirei data in
opozitiune iar nu contra celei opozate.
782 2 In ceeace priveste actiunea civilä, termenul de apel se
suspenda sau se calculeaza in cazurile prevazute de art. 321
ft urm. pr. civ. conform cu cele prescrise de aceste texte,
ele fiind aplicabile i actiunei civile alaturate actiunei pu-
Mice fn instanta penala.
783 Unde se face apelul ? In mod regulat se face la grefa

7) Acest termen de 10 zile nu e fiber i deci e bardiv apelul procuro-

lului la 26 Noennyrie contra unelisentinte date la 15 Noemb. Aceasta din
cauza art. 198 pr. pen. (Cas. II, 72 din 13 Ian. 1915, Curierul ludiciar 1915,
Nr. 31, Dag. 268. De asemenea dacK nu s'a invccat la instanta de itond pre-
lungirea termenului, motivul de recurs din cauza distantei mu se mai poate
1nvoca in casatic pEntru cA cere verificar,:a unor elemmte :le fapt. (Clas.
II, 2634 din Oat. 1412 din Oct. 14,2, Crricrul puLlar 1913, Nr. 12, pag. 143.
8) Cas. II 396 din 25 Febr. 913, Curierul Judidar 1913 Nr. 31, past 3721
a) Comunicarea se face In copie nu in extract. Vezi nota 8, nag. 450.

www.dacoromanica.ro
 471'

tribunalului care a dat hotarirea, si aceastä grefa. (9) it

transmite la grefa curtii in 24 de ore dela declararea oil
notificarea apelului (art. 198 si 202 pr. pen.), insa legea
permite ca apelul sä se faca chiar deadreptul si la grefa curtii
de apel (art. 199 pr. pen.). Jurisprudenta a decis insa ca nu
se poate face un apel direct la Curtea de apel (10).
7831 Jurisprudenta cu rani exceptiuni a considerat apelul
penal direct adresat la Ctirtea de apel ca neregulat si deci
nul. Aceasta solutiune sprijinita Pe litera art. 198 pr. pen.
care vorbeste de ,,grefa tribunalului" o socotim mult prea
contestabila.
Legiuitorul prin art. 198 a voit sä avantajeze pe parti,
dandu-le posibilitatea de a apela färä sa fie nevoie sä se
deplaseze la resedinta Curtilor de apel. Dovadd ca. aceasta
a fost intentiunea legiuitorului si acesta este spiritul leget
este insasi articolul 199 imediat urmator care in alin. ultim
statorniceste ea cererea cuprinzand motivele apelului poate-
fi data si deadreptul la grefa Curtii. Ceva mai mult art. 202
pr. penala precizeaza fära posibilitate de echivoc ca depu
nerea apelului la grefa tribunalului este o facultate. In ade-
var acest text spune : Cererea de apel daca se va fi dat
la grefa tribunalului, va fi trimisa cu orice acte, etc......
asa dar insäsi legea prin ipoteza pe care o face admite ca
cererea de apel poate fi data si direct la Curte. Daca in art.
199 s'ar putd spune ea este vorba de cererea sau mai bine-
zis memoriu cu motivele de apel, in art. 202 e neindoelnic
ca se vorbeste de cererea care contine declaratiunea de apel.

9) Cas. II, 400 din 17 Febr. 1912 Curierul Judiciar 1912, Nr. 33, a 396.
Cu drept cuvânt cas. II, 401 Cr: 18 f''.-,r. 1909, Drept.,1, 1910, Nr. 31,
p. 246, a decis a dacä apelufl e adresat presedintelui tribunalului, far nu la
greig., apelul e valabil, desi prin deciziunea 91 din 20 Ianuarie 1909 (dupä
disverg.). Jurispr. an. II, p. 71, pusese in principiu a regula in materie-
penalI e declararea la grefä a apelului. recursulfui si opozoilunii, fie =Ara.
hotkirilor autoritr4ilor de judecat.5, fie in contra celor dela instructiune.
Gonfr. cas. II, 443 din 21 Feb. 1912. Curierul judiciar 1912, Nr. 36.
10) Gas. II, 2296 din 24 Sept. 1912, Curierul judicial' 1912 Nr. 84,
pag. 995; in sens contrar. C. Bncuresti 4071 pe 921. Curierul Judiciar 1922,
Mr. 10 pag. 156 cu nota Decusarg; Pand. Ronadne 1922, II, 20,1 cu nota D. D.
Stoenesau; in sens contrar D. Alexandresco, Tribuna juriclicA 1922, Nr. 19-20,-
II, pag. 25.

www.dacoromanica.ro
 - 472 -
De altfel Insäi principiile generale se opun a se consi-
derà räu indreptata i nulg o cerere atunci când ea este
adresata tocmai instantei la care firese urmà sg. ajungg.
Numai o derogare expresa 5i categoricà in sens contrar ar
puteg justifica o atare nulitate, ceeace lipse5te in cazul de
care ne ocupgm.
Asupra formei apelului a se vedea. 5i nr. 767i.
Apelul partii vaitärnate conform legei timbrului din
1927 se timbreaza cu 50 lei.
783' Procurorul general nu are nevoie sg. facg declaratiune
de apel la grefa, ci este suficient ea in termenul aratat de
art. 200 pr. pen., Adica 2 luni dela pronuntare sau o lung
dela comunicare sä fi notificat apelul sgu (legea se exprimä
impropriu vorbind de recurs) inculpatului 51 partii civil-
mente raspunzatoare.
Dovada de inmanare a notifieärei tine loc de declara-
tiune de apel 5i constatg daca apelul este facut in terrnen.
7833 Curtea de apel mai poate fi sesizata i prin trimitere
caz de regulare de competinta, strgmutare pentru suspiciune
legitima, sau casarea unei deciziuni pronuntata de alta
Curte, (vezi nr. 7631). Actul insa care investe5te Curtea
ramane tot declaratiunea de apel chiar 5i in aceste cazuri,
a5a. Inc At instanta sesizata prin trimitere poate verifich re-
gularitatea cererei de apel i anulg apelul ca neregulat sau
tardiv.
784 Efectul apelului. Apelul este suspensiv (art. 198 al. 2)
51 devolutiv. Observam ca la Curtea de apel regula ea ape-
lul nu profita deck aceluia care ii face este mai strictä
cleat la tribunale.
Aid singur apelul ministerului public face exceptiune
la `regula, adica facut chiar a minima profita 5i prevenitu-
Jul. in sensul acesta cà curtea poate mic5org pedeapsa, 5i
chiar achita pe prevenit. Insä apelul partii civile, nu inves-
teste instanta de apel cu judecata afacerii penale, daca mi-
nisterul public n'a fäcut apel.
7841 Asupra efectului'suspensiv i devolutiv a apelului tri-
mitem la cele expuse la nr. 751n, 7631-7635, 770 si urm.,
7691, 7771, 7772.
Apelul investeste Curtea cumai cu faptele judecate de

www.dacoromanica.ro
 473

prima instal*: i numai fatä de persoanele judecate de a-

ceastd instanta (vezi nr. 7742).
In ceeace priveste schimbarea calificarei in apel a se
vedeà deasemeni cele scrise la nr. 7741
785 Raportul. Art. 204 pr. pen. dispune ea apelul sa se
judece in termen de 30 de zile dela primirea lui, dupà ra-
portul unui judecator.
Termenul de o luna nu insemneaza cd va trebui nea-
parat ca sa rezolve curtea procesul penal in termen de 30
de zile, Ended rezolvarea poate sà ceard uneori intarzieri
de mai multe luni ; legea voeste numai sä arate ca afacerea
trebue judecata in mod urgent, si ea in interval de o lima.
sd se dea o infatisare. In orice caz termenul nu e prevazut
cu sanctiune de militate.
786 Raportul e o materie de mare importanta in penal,
de care din nefericire se pare ca instantele noastre judecd-
toresti, incepand cu Ina lta curte de casatiune nu-si dau Inca
bine seama. Raportul e cheia judecatii penale in instanta de
apel ; dela el depinde in mare parte buna judecata in mate-
rie penala (10 bis).
De aceia, si mai cu seama din cauza jurisprudentei cri-
ticabile a Curtii noastre de casatiune asupra raportului, cre-
dem ca este bine sa ne ocupam mai de aproape de aceasta
materie.
787 ._ Observam ca jurisprudenta Curtii noastre de casatiune-
asupra raportului e foarte bogata ; chiar aceasta bogatie do-
vedeste ca suprema instanta cu toate numeroasele sale ho-
tariri n'a isbutit sä convinga practica de temeinicia solutiu-
nilor sale, si de aceia necontenit practica incearca sä schim-
be aceasta jurisprudenta.
Si credem ca practica are dreptate.
788 Ce este raportul ?
Acest act zice F. Hélie care trebue sei fie pre-
parat cu grild, i care in general, trebue sä fie redactat in.
scris, e o expunere complectd a tutulor documentelor i fa-
10 bis) Vezi asupra interpretlirr11 si aplicatiunel art. 204 pr. pen. nota
jurisprudenfa a D-1u1 E. C. Decusard in Jurisprudenfa generala din 1925Z
sub speta 909, mfg. 473; emir. nota E. Petit aceiasi revist5. tpag. 631 si 1. P..
StiThescu pag. 984.

www.dacoromanica.ro
 474

zelor instructiunii. Art. 111 cod. proc. civ. dispune ca ra-

portul rezuma faptele si mijloacele" ; in materie corectio-,
nalà, nu e destul totdeauna de a rezuma, trebue a comunich
in intreg documentele care trebue sä serveasca la rezolvarea
procesului. Curtea de casatiune a declarat in consecinta Ca:
raportul trebue sa facä cunoscut curtii (de apel) toate do-
.cumentele din care se compune dosarul, ramânând ca ea sa
le aprecieze, ea' trebue sä vorbeasca a-tat despre nulitatile
de procedura, de cestiunile prejudiciale, cat si despre- natu-
ra si imprejurarile delictului deferit justitiei corectionale,
ca in adevar si unele si altele n'au mai putind trebuinta de
cxamenul prealabil al magistratului instircinat sat lumineze
desbaterile. In fine ea a spus, in termeni generali ca rapor-
tul trebue sä fie complect pentru a lumina constiinta (la
religion) judecatorilor din apel" (11).
Acelasi lucru 11 spune Dalloz despre raport: El nu
trebue sa se margineasca sa expund faptele imputate preve-
nitului, ci trebue sh" ofere tribunalului chemat sä deà hots&
rirea, toate elementele afacerii, atat explicarile prevenitului
si mijloacele sale de juttificare, cat si dovezile in contra
lui" (12).
Raportul zic Pandectele franceze trebue sä faca
cunoscut curtii toate documentele din care se compune do-
sarul, ramânând ca cei in drept sa le aprecieze : Cas. 13
Octombrie 1841".
Adevarul este ca trebue un raport care sat merite nu-.
mele stiu" (13).
789 La noi Curtea de casatiune a admis in principiu ideile
jurisprudentei franceze prin mai multe deciziuni. Acest
prim element al desbaterilor inaintea juridictiunei superioa-
re ziceh Curtea de casatiune Inca in anul 1876 are de
scop a aduce la cunostinta judecatorilor de apel toate ele-

11) F. lige: Instr. criminelle, VI, Nr. 3058, F. Me. ca i Dalloz

c. pen. annote. Art. Nr. 94 se rederI ad la deciallunea cas. fr. 19 Ianuade
1837. Dalloz: Apel crimlneI Nr. 315, nota Attendu en eff et que le rapport
dolt etre oomplet pow éclairer la religion des juges".
12) Dalloz: Code penal annote art. 209, Nr. 95.
13) Pandectes cfrancalses V-bo, APpel correctionnel N-rile 1120 sl
1125.

www.dacoromanica.ro
 475

mentele, care au servit de baza deciziunii primilor judeca-

tori, si a-i pune astfel in stare sit poatd cunoqte &La acea
deciziune trebue mentinutd sau reformatd" (14). Douazeci
de ani mai tarziu Curtea noastra de casatiune spunea din
non ca raportul avand de object, sa facd cunoscut intr'un
mod public judecatorilor in apel toate documentele cauzei
chematd sa judece, constitue o formalitate substantiala (15).
Si aceIasi lucru il repeta prin alte trei deciziuni, spunand.
ca raportul trebue sa fad. cunoscut intr'un mod complect
judecdtorilor toate fazele $i imprejurdrile cauzei" (16).
Ca 'principiu Curtea noastra de casatiune este dar de-
acord cu Curtea de casatiune franceza si cu ratiunea legii,
insa ili aplicatiunile principiului, suprema noastra instantä
nesocoteste cu desavarsire regula pe care singura o sta-
bileste.
790 Nu putem sä vorbim de toate cazurile pe care a avut
sa le judece Curtea noastra de casatiune ; ne marginim sa_
clam un exemplu luat din practica noastra de avocat, des-
pre modul cum se fac raporturile in Romania, si pe care
Curtea noastra de casatiune le gäseste ca stint facute con-
form legii.
Raport. La 17 Martie I. B. a declarat apel la grefa
Trib. Iasi sectia H-a contra sentintei 378 din aceiasi zi prin
care e condamnat la 1 lima de inchisoare pentru plasmuire
de inscrisuri particulare in baza art. 127 si 60 c. p.". Ra-
portor E. C.
Acest raport a fost gasit bun de suprema noastra ins-
tantä (17). Cum corespunde el Insä cu principiul pus de dan-
sa ca raportul trebue sa expuna in mod complect toate ele-
mentele care au servit de bazd deciziunii primitor judecdtor(

14) Gas. II, VO din 10 Nov. 1876, B. 623; cas. II, 66 din 8 Fehr.
1877, B. 65.
15) Gas. II, 461 din 27 Mule 1895, B. 991; Conk.) cas. II, 571 din 4 a
5 NO1tr. 1896. R. 1546 si Curierul judiciar 1896, Nr. 44.
16) Gas. II, 68 din 2 Febr. 1898, B. 230 (dup§ dimerg.) si 66 din Z
Ian. 1899, B. 90; 440 din 17 Mal 1900, B. 724 (coed. «mfr. proc. wit
I). Alexandresco); cas. II, 779 din 5 Sept. 1901, D. 1225, confr. Gas. II
1139 din 15 Oct. 1923 B. 1292.
17) Gas. II, 54 din 15 Ian. 1908, B. 67 a Jurispr. an* 1 (1900,, (31, 24..

www.dacoromanica.ro
 476

toate fazele 4 imprejurdrile cauzei, negresit csa. suprema

instantä ar avek multd greutate sh" rdspundä ! Deasemenea,
prin aceiasi deciziune Curtea de casatiune a hoarit Ca legea
nu prevede prefacerea raportului in caz de ascultare de noui
martori.
791 Curtea noasträ de casatiune prin o astfel de aplicare
a principiului, face ca raportul sk" nu mai aibk" nici o va-
loare si atunci e absolut nerational a mai cask' deciziunile
Curtilor de apel date in lipsh de raport, dupd cum face
Curtea noasträ de casatiune urmând in aceasfai privintk ju-
risprudenta francezd.
792 In adevgr, a fost in Franta, discutiune intre Carnot,
care crede cä absenta raportului nu atrage nulitatea, dack"
nu s'a invocat la Curtea de apel, i Rodiere care conside-
rand raportul ca o formalitate esentiald, admitek ca lipsa
lui atrage nulitatea, chiar dacd nu s'a invocat aceastd lipsh
la instanta de fond. Curtea de casatiune francezd a consa-
crat pgrerea lui Rodiere printeo jurisprudentd constan-
th (18), pe care doctrina a aprobat-o (19), iar Curtea noas-
trà de casatiune s'a pronuntat in acelas sens prin mai Millie
deciziuni, decizând ca" raportul constitue o formalitate sub-
stanfiald de procedurd, care trebue observatei sub pedeapsd
de nulitate (20).

18) Dalloz: Rep. V-bo. Appel criminal, N-le 312 si 313: Garraud:
Précis ed. 8-a, Nr. CCO Cas. 16 Italie 1898, Si P. 1900 1,12104 i S. P. 99, I.
423 si altele acolo chate; 3 Fehr. 1905, S. P. 05, I, 200.
19) Morin: Rep. V-bo. Trib. correct. Nr. 34; Laborde: Op. cit. Nr.
1395; Normand: Tralt6, Nr. 1115; Garrand: Précis. loc. cit.; Degois: Traité,
Nr. 2034 (Cette formalité est absolument indispensable"); Vidal: Cours,
N. 852, p. 986, N. 1; Villey: Précis. ed. V-a ip. 394.
20) Prin trei deciziuni, intre anii 1871-1s76. Cas. II, 636 din 27 Oct.
1871, B. 266; 344 din 10 Oct. 1875, B. 269 si 1% din 19 Mal 1876 B. 257 si
una 568 din 20 Decembrie 1893, =tea de casatie romana a decis ca rapartul
iu e c formalitate esentiala, dna.' s'au citit actele din dosare, dar se spume
cä incepand prin decizitunea 420 din 16 Nav. 1876. Cas. sect. lILa pria mai
unite deciziuni s'a pronuntat in sensul doctrinal si jurisprudentei francae.
A se vedea cele 6 deciziuni mai sus citate ale curtii noastre de casatiune:
'adaoga cas. II, 1197 din 3 Now. 1903, B. 1382 si alte hotarari citate la nr. 801
Este ce e &apt o hotarire: cas. II, 2022 din 12 Sept_ 1906, EL 14:02,
in care se spune ca.: facerea raportului nu. e prescrisa sub pedeapsa de
quilitate", dar aceasta afirtratiune facuta sub fonmä de rnotivare, care nici

www.dacoromanica.ro
 477

793 Dar daca raportul e o formalitate esenfiald, substan-

tiald, absolut indispensabild, a carui lipsa atrage nulitatea,
este evident cä nu poate fi vorba de raportul oriental al
Curtii noastre de apel, tolerat din nenorocire de Curtea noa-
stra de casatiune, ci de un raport occidental, pe care insasi
suprema noastra instanta la recomandat prin deciziunile de
principiu citate de noi. In adevdr un raport care se margi-
neste a spune ce pedeapsa s'a dat pe baza cutdrui text si ca
s'a facut apel, nu are nici o utilitate practica, fiindca toate
aceste puncte se pot usor constata de judecatori in foarte
putin timp, si nu e necesitate de a delega un judecator ca
sh studieze dosarul, spre a le constata. $i daca aceastä for-
malitate nu are nici o utilitate practica, de unde se poate
deduce nulitatea deciziunei in lipsa de raport cand stiut
este ca.' nulitatile trebue sau sä fie prescrise anume de lege,
sau sa rezulte din violarea unei forme, care sa fi cauzat
partii un prejudiciu ce nu se poate reparà decat anuland
a ctul (art. 735 pr. civ.). Relativ la raport nulitatea. ne-
fiind prevazutd de lege, trebue neaparat ca lipsa formei s.,
aduca o paguba partii care o invoca, ce paguba insd se poa-
te invoca in Romania in caz de lipsa raportului inform si
oriental al Curtilor noastre de apel ? Intelegem Ca ar fi o
paguba lipsa raportului francez, care e un rezumat corn-
plect al tutulor imprejurarilor procesului, dar al nostru care
nu spune nimic din temeiurile hotärirei ce utilitate poate
avea daca existä i ce paguba este daca nu este facut ?
794 In Franta raportul e o garantie ca dosarul a fost stu-
diat cu dearndnuntul de cel putin un judecator, consilierul
raportor, i cà gratie acestui rezumat al closarului, ceilalti
magistrati vor fi instruiti gratie unei persoane nepartini-
toare, de tot ce este important de 5tiut in proces. Acesta
e, in adevar, singurul mifloc legal de a aduce la cunostinta
judecatorilor 5i a partilor, cunostintele obtinute prin infor-
marea ordonata" (21).
-nu ea* necesarà solutiunei procesului, dovedeste mai mult putina grij4 ce
se dAdea redactarii hothorilor in curtile de casatinne, decal vointa de a
-schimbà jurisprudenta sa.
21) Répert. Labori. Appel correctionnel, Nr. 79; cas. fr. 22 Mai 1856
*i 16 Febr. 1888.

www.dacoromanica.ro
 478

795 La noi daca raportul se margineste a spune ca s'a facut

apel i sa arate quantitatea pedepsei i textul pe care se
bazeazA, ba Inca i aceasta adeseori fAcute de un copist din
grefä, in loc de un judecator, evident ca raportul nu mai
are nici o utilitate practicA, i lipsa lui nu trebue sa mai
atragA nulitatea deciziunei. Dupa noi, din cloud lucruri
unul ; or raportul este cum zic Pandectele franceze un
rapport qui Write son nom", §i atunci avand utilitate, in-
telegem nulitatea pentru lipsa lui, or devine o formalitate
anodinA, si in acest caz e absurd sa se admita nulitatea pen-
tru lipsa de raport. Sistemul jurisprudentii noastre care cere
neaparat raportul, ca i jurisprudenta franceza, insa incu-
viinteazA parodia lui, ni se pare contradictor, si violAnd
dispozitiunile art. 735 pr. civ.
Dar, in cele din urmä in aceasta privintd sistomul Curtii
noastre de casatiune tot se mai poate sustineA.
796 In adevar, in Franta desI se admite principiul ca ra-
portul trebue sa fie astfel incat sa-si merite numele sau,
desl in practica Curtilor de apel, raporturile sunt constiin-
cios facute, totusi prin mai multe deciziuni Curtea de ca-
satiune franceza a pus principiul cA Legea abandona forma
si intinderea raportului, precum i elementele pe care trebue
sä le cuprindA, la constiinta si la apreciarea magistratului
care 11 face" (22).
Prin urmare, dest sistemul Curtii noastre de casatiune
ni se pare criticabil si contrariu interesului justitiei penal;
22) Da lloz: Code penal annoté. Art. 209, No. 100 Deasemeni s'a
decis ca legea II lasa pe raportor judecator al oportunitkii si utilitätii
pieselor carora trebue sa dea clime (Cas. 12, Iul. 1877), si cI Preveuitul
nit poate cere nulitatea fiindca hotararea nu aratg cg raportorul a cifit
notele sumare prevazute de art. 189 pr. pen., sau c n'a da1 citire hot--
rirei atacate or altor acte din dosar, saw ca a omis un amfinunt sau In
fine a nu a relevat toate aniauuntele dosandul. Cas. fr. 2 Fehr! 1854.
Da lloz: Ibidem, NIL 100-107, Chiar Pand. fr. dima ce pun principiuff cg
raportul trebue sa fie astfel In eft s merite numele sau, adaogni dar nu
credem a s'ar putei trage un moth, de casare din pretinsele omisiuni ale
acestui raport, relativ la care lege n'a precizat nid n'a sanctionat natara
or intinderea", Paad. fr. V-bo Appel correct. Nr. 1125. Vezi si la noi °Us.
II, 1197 din 3 Noem. 1903, B. 1382, in care dna ce se spline cal raportul
coustitue o Forman/ate substanliald, adaog c nici un text de lege nu
prescrie o formula sacramentallt.

www.dacoromanica.ro
 4,79

797 -
el este insA discutabil §i se poate sustine in aceasta privinta.
Insa, sub alt punct de vedere, sub care deasemenea
diferA de jurisprudenta francezA, credem cA sistemul Curtii
noastre de casatillne in privinta raportului, nu poate sA fie
cu nici un chip sustinut in mod valabil.
In adevAr e discutiune in Franta and_ trebue un nou
raport, dar a.' sunt cazuri sigure in care trebue un nou
raport, nimeni n'a contestat vreodatd.
798 In douA cazuri este in afard din orice discutiune CA
trebue un nou raport.
a) CAnd au intervenit noui fapte in urma unei hotariri
preparatorie ;
b) Când au intervenit noni judecatori.
Iar un caz e controversat, anurne dacA in caz de opo-
zitiune in urma raportului fAcut trebue un nou raport !
SA examinAm aceste trei cazuri :
a) Asupra primului caz, iatA ce spune Dalloz :
Un al doilea raport in sedinta publica e necesar, când
o hotärire premergatoare a prescris o nouA informare, pen-
tru a aduce legal la cunostinta judecAtorului si a prevenitu-
lui nouile acte procluse prin instructiunea ordonatA. Cas.
crim. 22 Mai 1856 ; 15 Dec. 1887 ; 24 lunie 1883" (23).
b) In caz de noui judecAtori, iatA ce spun Pandectele
franceze :
Insä im nou raport trebue sA fie fAcut, chiar atunci
cand ar fi lost facut unul când s'a dat prima hotkire, daca
de altmintrelea noui (alti) judeceitori asistei la judecarea
opozitiunii. (Cas. 6 Febr. 1847" (24).
c) Incât despre cazul al treilea, judecata opozifiunii de
aceiasi judecAtor, e discutat In Franta dacA trebue un nou
raport, Irish' in general se admite afirmativa.
S'a admis totusi, Intr'un mod absolut $i fdrei distinc-

23) Dalloz: Code penal annoté. Art. 209. No. 76.

24) Pandectes francaises. V-bo Appel correctionnel Nr. 1110: 1-lo01-
firea data de judecatori care mt as:staqc la (E:clinta in care au lost ascul-
tati marturii e =la, clack' de altmintrelea nu e constatat ca. raportull a fost
refacut si marturii reascultati in sedinta in care hotarirea a lost data"
Gas. 29 Sept. 1820, 1 Sept 1826. Gas. 22 Fir. 1828 Ibicrenk Nd 1114
_Morin: Rep. V-bo Trib. cor. No. 34.

www.dacoromanica.ro
 480

fiunea care precedd (25), ca liotarirea care statuiaza asuprg

opozitiunii formata contra unei hotariri in lipsà, trebue sub
pedeapsd de nulitate sd fie precedatd de un raport, desi
hotarirea data in lipsa fusese ea insasi data in urma unui
raport" (26).
La noi Curtea de casatiune s'a pronuntat in sens con-
trariu admitand validitatea unei hotariri, desi in urma ra-
portului se Meuse opozitiune, se ascultase doi martori si
numai an singur judecdtor din cei 5 care luase parte la pri-
ma judecatä, figura la judecarea opozitiunei ! (27).
In atari imprejurari trebue sä mdrturisim ca doctrina
si jurisprudenta franceza, nu mai are nicio valoare in Ro-
mania !
798 ' Trebue neaparat ca sä se faca un raport nou oridecate-
ori a intervenit dupd redactarea prirnului raport un fapt,
o circumstanta, sau un act judiciar petrecut in gall ins-
tantei apelative si fail participarea ei si cari are contingente
cu insa'si pricina.
Ash de ex.: in cursul judecarei unei pricini in apel, una
din parti se inscrie in fals contra unei probe scrise. Actui
incriminat este trimes judecatorului de instructie care dupa
cercetari da ordonanta de neurmärire, ordonanta care se
ataseazä la dosarul Curtii de apel. Ei bine in cazul acesta
va fi nevoie de un nou raport.
Tot astfel cand s'ar asculth martori prin comisiune ro-
gatorie, sau atunci and s'ar ordona aducerea unui alt dosar
privitor la aceias pricina.
25) Adica cloaca s'au schimbat judecatoril.
26) Pand. fr. V-bo Appel OM No. 1111; uncle se citeaza si Kleciziuni
nal noi din 1898, pe lane: dectiziunile din 23 August 1851, pc care Morin
o Invoaca in sens contrar. V-bo Appel car. No. 34; conf. Labori : V-bo
'Appel. orect. N-le 81 'SI 82.
27) Cas. II, 54 din 15 Ian. 1908, B. 67.--Deciziuneae fusese data in
17 Iunie 1906 in lipsa si se facuse raportul; in urma a intervenit opozithr-
nea, in 16 Dec. 1906 s'au ascultat doi martori importanti in afacere, iar la
17 Iunie 1907 s'a judecat opozithmea de 4 judecatori moll si de presedintelt-
sectiunel care judecase si in 171 hmie 1906.
S5. mai adaogarm ca din nenorocire judecatorii din 1908, nu sunt
judecatori de a doua mana, ci din cei mai erninenti al tarn noastre? Ne
consolom cu ideia ea ei erau.victima gresitului sistem al ratatiuneii, si cat
nu aveau atragere spre cestiunile penale.

www.dacoromanica.ro
 481

799 Mai e un punct asupra cdruia jurisprudenta noastra se

aeosibeste de cea franceza.
In Franta consilierul ;aportor trebue sä la parte la
judecata afacerii, sau dacd lipseste el este inlocuit cu altul
care reface raportul. Afard de o hotarire izolata a cas. fr.
din 9 Febr. 1833, toga lumea este de aceiasi parere in a-
ceastä privintä.
Nu e indestul ne spune Da lloz ca un raport sd
fie facut inaintea Curtii ; trebue sub pedeapsa de militate ca
raportorul sa fie prezent la toate sedintele afacerii, si mai
ales la aceea in care hotdrirea a fost pronuntatil. Cas. crim.
2 Dec. 1854; 30 Julie 1874; 17 Dec. 1877; 3 Aug. 1877 ; 1
Aug. 1896; 29 Sept. 1898". Ace lasi autor adaoga cä dna'
raportorul nu poate, din vreo impedicare, sa ia parte la ho-
tarire, e necesitate de a-1 inlocul ca raportor, 5i de a se face
la sedinta, de consilierul insarcinat un nou raport" (28).
In toate culegerile de jurisprudenta franceza ni se spune
acelas lucru. Pandectele franceze, sunt mai categorice in
aceasta privintä, si arata i motivele acestei solutiuni a ju-
risprudentei.
Concursul raportorului zic Pandectele franceze
la hotärirea data asupra apelului e indispensabil validitatii
deciziunii, fiindca din art. 209 si 210 (29), rezultd cä ra-
portul afacerii trebue &à fie facut de unul din judecatori,
si cä raportorul, trebue sa-si dea. parerea dupa desbateri,
de uncle urmeaza ca raportorul, trebue pe deoparte sa fie
apt de a concura ca judecator la deciziune, iar de alta parte
Ca trebue sa concure in realitate....
,Raportul e o formalitate substantiala interesand direct
manifestarea adevärului, insa el nu constitue singurul oficiu
al raportorului, al cdrei concurs e un element special $i ne-
cesar compunerii regulate si legale a juridictiunei care tre-
buie sa hotarasca" (30).
In consecinta aceiasi culegere de hotariri nu se sfieste
sä ne spunä : In mod gresit dar (c'est donc a tort), o boa-
28) Dalloz: Op. cit. 209, N-le 25 $i 28, Aceleasi cuvinte se ropet( si de
Pand. fr. adagandu-es cuivintele a petite de milt&
29) Art. 204 si 205 p. pen roni.
:20) Pan. français6. Appel cor. 1135.
Tanoviceanu. Vol. V. 31

www.dacoromanica.ro
 482

rire a decis ea nu e necesar, sub pedeapsd de nulitate, ca ra-

portul afacerii sä fie fäcut de unul din judecatori care iau
parte la hotarire. Cas. 9 Febr. 1833" (31).
In fine Repertorul Labori ne spune acelas lucru : Ra-
portorul trebue oare neaparat sà ia parte la sedinta in care
afacerea e judecata in fond ? Rdspunsul nu ni se pare indo-
ios ; concursul consilierului raportor la hatarire ni se pare
indispensabil pentru validitatea hotarirei". $i apoi ni se
spune ca daca lipseste consilierul raportor la sedinta, tre-
bue sub pedeapsd de nulitate, sa se numeasca un alt rapor-
tor, care face un nou raport" (32).
Prin utmare trebue un nou raport, iar nu sä se citeasca
raportul de un alt consilier. In acest sens este atat doctri-
na (33), cat si jurisprudenta (34).
800 _ Pentru ce exista aceastd cerintd in Franta, si pentru
ce nu se multumeste nici doctrina, nici jurisprudenta cu sim-
pla citire a raportului de un alt consilier ?
Motivul e usor de inteles din cele ce am spus mai inainte.
Intre procuror care acuza, i avocat care apara, si unul
altul referindu-se la actele din dosar, legea voeste O. in-
tervina un magistrat care sä cunoasca dosarul in cele mai
mici amanunte, si care sal fie in stare sd stie imediat intrucat
alegatiunile fiecaruia sunt intemeiate. Aceastä cunostinta
intima a dosarului de unul din magistrati este mai intai un
frau contra ispitei de a se afirma o inexactitate, si in afara
de aceasta este o garantie cà daca, fie cu intentiune, fie
31) Ibidem: NT. 1136.
32) Repertoire Labori V-ho. Appel oorrectionnel, Nir. 80.
33) F. Mlle: Instru crim. VI, Nr. 3059. Toutefois, en cas d'empe-
chement un nouveau rapPorteur pounrait être commis, mais aiors un
nouveau rapport devrait etre fait". Garraud: Precis ed. 8.-a, Nr. 680, nota
2 Le conseiller rrapporteur dolt prendre part a l'arret ; Vidal : Cours
Nr. 852, p. 986, nota 1.
l 34) Cas. tr. 1 August 1896, S. 97. 160; 29 Sept. 1898. S. 1900, I 204.
Prin prima deciziune se spune : kvand in vedere Ca din contbinarea art.
204 si 205 p. p. rezulta ca; apelarile corectionale trebule sa fie judecate
dupa raportul unui consilier, care opineazd eel dinMi, cd acest concurs al
raportorului e un element esential de compunere regulata si legald a Juridic-
tiunii care hotdreste cã participarea lui la deliberarea $! la pronunfarea
hotdrirei e substantiald, Ca absenta sa in acest moment atrage nnlitatea
hotarirel si ca aceastä nulitate e de ordine publica".

www.dacoromanica.ro
 483

din gresala se vor afirma fapte care ar putea sd induca in

eroare pe judecatori, totdeauna va fi o persoana neparti-
nitoare i nepasionatd, care va restabill adevärul. Dosarul
nu poate protesta contra alegatiunilor false facute cu sau
fara intentiune de pärtile care lupta in procesul penal, iar
citirea dosarului in graba cu care se rezolvä afacerile pe-
nale nu e totdeauna cu pub*" sa se faca cu toata bagarea
de seama necesara ; singur raportul este garantia eat pre-
ventiva, cat si inlaturkoare de erori sau alegatiuni false.
El apara atat pe prevenit cat i pe societate ; de aceea ara-
turi cu acest act important de procedura trebue sa fie si
atitorul sau pentru a-I complecta la caz de trebuinta dand
toate explicarile necesare.
Acest lucru 1-a inteles si 1-a spus foarte lamurit una din
cele mai bune hotariri ale Curtii noastre de casatiune in
rnaterie de raport, care vorbind de consilierul raportor, spu-
ne ca el are de misiune de a da celorlalti consilieri deslusiri
spre a aratà diferitele imprejurari ale cauzei (35). E e-
vident insa ca dna se inlocueste consilierul raportor, prin
un consilier cititor al raportului, acesta nu e mai instruit
deck colegii sai in ceeace priveste actele procesului si nu
mai poate fi de ajutor colegilor sti.
E dar cu totul contrariu literii i spiritului legii ca, in
lipsa consilierului raportor, raportul sä fie citit de altul.
Motivur dat de o alta deciziune a Curtii noastre de
casatiune, ca ar fi presurntiune ca acel judecator si-a a-
propiat raportul cu totul i cunoa$te dosarul ca i judecd-
torul raportor" (36), este atat de neserios luck nici nu me-
rita sa fie disoutat ; cum ar fi cu putinta ca, din simpla lee-
tura a unui raport ea acel citat de noi, sa se pretinda ca
cititorul lui ar cunoaste dosarul ca i un consilier raportor,
constiincios de datoria sa ?
801 Totusi la noi jurisprudenta Curtii de casatiune e fixata
in sensul ca judecatorul raportor (Nate sä nu ia parte la
judecata afacerii, i sa fie inlocuit prin un consilier cititor.
35) Gas. II, 779 din 5 Sept. 1901, B. 12,45.
36) Gas. II, 168 din 4 Mai 1883 B. 543; Gonir. cas. (II, 54 din 15 Ian,.
1908. JurIspr. I, p. 24, care deasetnena spune cä nu e pecesar'd prezenta
consilierului raporbor la darea decizinnei.

www.dacoromanica.ro
 484

Prin mai multe deciziuni vechi care pun acest princi-

piu, Curtea de casatiune afirmd ca formalitatea din art. 205
pr. pen. nu e tot atil de esentiald ca acea din art. 204 de
oarece nu e posibil a lua intotdeauna parte la judecarea cau-
zei, judecatorrul care a dresat raportul, i aceasta din impre-
jurarea cà legea de organizare judecatoreasca reguleaza
tlecerea judecatoriloe dela o sectiune la alta prin tragerea
la sort (37).
802 Motivul dat de Curtea de casatiune este neintemeiat.
Observam mai intdi ca si in Franta existä rotatiunea
la curtile de ape!, si ir gará de aceasta boala sau moartea
poate impedeca pe consilierul raportor ca sä ia parte la ju-
decarea definitivä a procesului, totusi rnmeni nu s'a gandit
la inlocuirea consilierului raportor prin un cothilier cititor, ci
s'a admis eh in acest caz, se va insärcina un alt judecator
care face un nou raport, luand astfel unul din judecatori
cunostinta de cuprinsul dosarului. Litera i spiritul legii nu
cer ca raportorul cel dinthi ;1' la neaparat parte la jade-
cata definitiva, de oarece s'ar putea ca el shi fi trecut la al-Ca
sectiune ori sä fi murit in mtervalul judechrii procesului,
cere insä ca totdeauna sa fie un judechtor cunoschtor al
dosarului, care sh prezinte un raport de continutul sau, 5i
sä i& parte la darea hotarin.i definitive. Aceastä ifnterpre-
tare a.' mai mult de lucru judecatorilor curtii, 0 recunoas.
tem, insa este mai folositoare bunei judecari penale.
Curtea de casatiune mai adaoga ca art. 205 pr. pen.
nu prevede obligdmantul a luh parte la cercetarea cauzei
judecatorul raportor, ci obligh numai ca, fiind raportor unul
din judecdtorii apelului, el sh-si dea inthi opiniunea".
E de mirat cum s'au putut redacta cu asa putina grija.
hothririle Curtii de casatitme intre anii 1878 st 1891, incht
sh se afirme, nesocotind orice reguld de logich si de ratilme
ca taportorul e obligat sh-si deà parerea cel dinthi la jude-
cata apelului, dar poate cä nu ia parte la acea judezatä.
Cum se poate indeplini prima obligatiune, de a-si da cel
37) Cas. II, 432 din 29 Nov. 1878, B. 395; Cas. II, 319 din 25 Oct.
1882. B. 1007; Deciz. 444 din 16 Oct. 1890, 13. 1190; Deo. 244 din 27 Mai
1,891. B. 679; Dec. 256 din 3 Iunie 1891, B. 777; Dec. 54 din 15 Iamiarie
1908, B. 67.

www.dacoromanica.ro
 485

distal pairerea, dna nu exista i cea de a doua obligatiune

,de a lua parte la hotArire, noul ne este cu neputintA de a
lute lege (38).
In deciziunea mai recentA, din 1908, Curtea de asa-
-tiune nu mai vorbeste de imposibilitatea raportorului de a
luh parte la judecata definitivA a apelului, insA afirmd ca
1,NicAeri legea nu prevede refacerea raportului In caz de a
-se asculta noui martori, nici ca consilierul raportor sà ia
-parte la judecarea procesului, astfel cd nu se poate face din
-neindeplinirea acesor formalitati un motiv de nulitatea de-
ciziunei".
Instanta supremä se margineste s afirme tocmai ceea-
,ce ar fi trebuit sa probeze, cu atat mai mult cd in Fr luta
doctrina $i* jurisprudenta interpreta legea in sens contrariu.
noi credem, cá interpretarea franceza e cea conforma
legii, fiindca atunci cand legea spune ca raportorul, adica
Idceitorul raportului, iar nu cititorul sau, sa opineze cel din-
tai, desigur cA intelege ca raportorul sa ia neaparat p irte
la judecarea procesului, iar daca el lipseste sit se creeze
tin alt raportor care sei facd un nou raport, studiind din
-nou dosarul.
Daca art. 205 pr. pen. s'ar fi gandit la cititorul rapi)r-
tului, iar nu la autorul liii, nu putem intelege care ar fi mo-
tiiuI ca el sa-si deh cel dintAi pdrerea. Litera i spirituI
lezii sunt dar in contra interpretarii Curtii de casatiune, si
speram Ca dAnsa rm va persisth in o jurisprudenta contrarie
doctrinei i jurisprudentii franceze, cont:arie literii si spi-
ritului legii, contrarie in fine ratiunei i interesului pubk.
4303 Astfel cum aplicA jurisprudenta noastra raportul in
materie penala, mai bine ar fi sa se desfiinteze. sau ra de-
clare franc Curtea noastra de casatiune ca raportal ILU e
o forma esentiala a judecatii apelului 09). In acest caz s'ar
despart1 cu totul jurisprudenta noastra de cea francezd, insa
cel putin ar adapth o parere sustinuta odinioard de un pe-
.nalist insemnat, Carnot, i ar evith ca sä fie in contra dic-

38) Vezi deciziunea cas. fr. din 1 Aug. 1896, &rata la NI% 799, nota 7.
39) Cum a fgcut, credem, win inadvertenta in motivarea declziunii
.2022 din.1906, citatl la Nr. 792, nota 20, al. 2.

www.dacoromanica.ro
 486

thine cu sine insdsi admit'and ca formalitate esentiald de

procedurd un raport care nu e raport ci parodia raportului ?'
804 -- Rezumânt pareiile noastre asupra raportului, voin spu-
n cd raportul ori trebue sd existe in mod serios, ca in F:an-
ta ori sa nu se mai considere lipsa lui ca o cauzd de militate
a deciziunii (40).
805 Asupra raportului vom mai face cAteva observatiuni..
Mai intai vom observa cd raportul nu trebue sd fie eon-.
trasemnat de grefier, de oarece nu e un act al Curtii, ci ui
act personal al judeatorului insdrcinat cu facerea raport.1-
lui ; in aceastd privinta credem cd bine a judecat Curte
noasträ de casatiune (41).
Am vdzut c dupd jurisprudenta constantä a Curtif
noastre de casatiune, raportul nu e necesar când tribunala
judecd in apel delictele judecate in prima instantd (42)..
Solutiunea Curtii de casatiune ni se pare conformä legii, inst
credem cà legea este criticabild cand permite ca afaceri im-
portante penale, care acum se rezolvä de judecatoriile de-
ocoale si de tribunale, sd se rezolve in a doua instantä idea
garantia raportului, care dupd noi este una din temeliile.
judeatii penale (43).
De asemenea Curtea de apel, cand judeca pe ofiterii de-
politie judiciard care au comis delicte in exercitiul functiunii
lor de ofiteri de politie judicial* il judecd färd raport; in-
nenumärate randuri Curtea noasträ de casatiune s'a pro-.
nuntat in acest sens i credem cd are dreptate, din cauzl.

40) In Eloge de M. Pothier" publicat fri editia II-a, Oeuvres de-

de Potthier" Paris, 1861, T, II, p. V, se spine di. In timp de 52 anl cast a
fost magistrat Pothier, niciodatA n'a lipsit de la serviciu, tad aux audien
ces qu'aux alfaires de rapport, afarli de caztvrile cAnd a fost bolnav saw
absent" Isi inchipueste cineva luadlI pentru rapoaturi 1a am om ca Pothier,_
dacä raportyrile s'ar ff flout si s'ar face in Franta in modul acel Osit
bun de curtea noasträ de casatiune, si care poate sg-1 if ac I un copist cu
oiteva clase de liceul
41) Cas. II, 139, din 16 Febr. 1898, B. 298; Cas. I1 1139, din 15 Ocli.
1903, B. 1292; Cas. II, 2646, din 22 Noev. 1906, B. 1860.
42) Pag. Nr. 778 nota.
43) Acest lucru, se putea intelege când tribunalele de judet judecau ire
apel numai contraventiuni sau delIcte foarte mici asfazi insA e foarte nera
*tonal.

www.dacoromanica.ro
 487

ca legea in art. 204 si 205 s'a referit la judecata ordinarA

a curtilor in instanta de apel (44).
Raportul nu este insA necesar cand Curtea de apel din
Constanta judecd afacerile criminate venite din Dobrogea
nouA, dupd cum am arAtat (45).
/106 Am spus CA lipsa raportului din dosar atrage nulita-
tea deciziunei ; aceasta nulitate podte ea SA fie acoperita
prin mentiunea din deciziune ca s'au citit actele din dosar ?
Raspundem M.A.' nici o indoiald ca nu, si aceasta pentru
doual motive. Mai intai fiinda in acest caz lipseste nu nu-
mai raportul prevazut de art. 204 si 205, dar si raportorul
pe care il credem si mai trebuincios deck raportul, de care-
ce el este vocea vie a dosarului. In afarà de aceasta the./
s'ar admite interpretarea contrarie, o simplä fraza de stil
ar inlocul, 'in paguba justitiei penale, masura sahitara luatA
de legiuitor in art. 204 si 205 pr. pen. Prin urmare atat
litera cat si spiritul legii se opun interpretarii contrarie
(46 si 46 his). .

E inutil sa mai adaogam ca, raportul prin conciziunea

lui mai are meritul ca poate tine atentiunea mai incordata
decat citirea indelungatä a unor acte care uneori contin si
inutilitäti ori expunere prea lunga a lucrurilor (47).
1807 Dar existand raportul in dosar, daca nu se face men-
tiunea de citirea lui, deciziunea va fi nula ?
Daca in deciziune se spune ca s'au citit toate actele e.

44) Gas. II, 21, din 18 Iunie, 1877, B. 21, Gas. II. 312, din 12 Sept.
1878. B. 312, Cas. II, 341 din 19 Aug. 1880, B. 248. Gas. H, 232 din 18 Mai
1888, B. 522, Cas. II, 569, din 13 Iunie 1900, B. 877; emir. Ca5. 11, 2022, din
din 12 Sept. 1906, B. 1402, Cas. p, 2520, din 19 Dec. 1907, B. 1938.
45) Vezi la curtile cu jurati. Nr. 728, nota 1.
46) Din contr6 in Obsteneasca judecatoreasca randuiala de crimi-
'nal" este sous formal a trebue facuta citirea tuturcr actelor ,deia inceput
-Oa la sfarsit lArS de a alma voe a face perilipsia dinteinsele, par. 160,
(Liov 17%). Prin urmare raportul nit numai ca nu era prescris, dar chiar
crea interzis.
46 bis) In acest sens s'a prommtat Cas. II, 1842 din 10 Oct. 1923
_jurispruden(?" generale! 1923,, sp. 1572, paz 695.
47) Vezi tetusl o hotarare izolatä a curtil noastre de casathine 779
.din 5 SePt. 1901, Legea insa e in sens contrar cum se poate vedea din con..
iruntarea art 186 cu 240, P. P.

www.dacoromanica.ro
 488

dosar, cu drept cuvânt s'a admis ca in acest caz se presu-

pune cã s'a citit i raportul care se afld la dosar, hind ca_
legea nu cere termeni sacramentali pentru constatarea inde-
plinirei unei formalitäti (48 si 48 bis).
Daca se spune insa numai ca s'au citit diferitele lu-
crari de instructiune din dosarul cauzei", aceasta n'ar fi
suficient dupa uncle deciziuni ale Curtii noastre de casatiu-
ne, din cauza ca raportul nu e un act de instructiune (49)._
Insa prin alte deciziuni.Ourtea noastra de casatiune s'a
al-Mat foarte indulgenta si a hotarit cà, chiar dad. nu s'a_
facut mentiunea de citirea raportului, sau de altá citire, a-
ceasta nefiind prescris sub pedeapsä de nulitate, nu atrage:
casarea (50). Credem cä aceasta solutiune nu trebue sa
fie admisa fiindca prin ea se rapesc garantiile de buna ju-
decata. in materie penala.
In orice caz jurisprudenta supremei noastre instante
relativ la citirea raportului putem spune ca nu e fixata.
807 ' Raportul trebue sà emane dela unul din magistratii
Curtii apelative chemate a judeca (a). Deci din punct de
vedere formal pentru a se puteh verifich aceasta conditiune
raportul va trebui sä fie semnat i datat. Semnatura indica
ea' autorul ranortului este unul din magistratii Curtii, iar
data face posibil5 verificarea daca in momentul redijärii ra-
portului magistratul aveh calitatea ceruta.
Daca insa lipsa,semnaturei atrage nulitatea raportului.

48) Cas. II, 236, din 26; Inn. 1879, 13. 79;-341, din 12 Inn. 1889, B.
641; 40, din 25 Ian. 1891, B. 95; 542, din 1 Aug. 1893. BL 1123, Secti Vac.. 3-
NI. 1895, B. 1001; Sect. vac. 531, din 4 Aug 95, B. 1017; Cas, Il, 1197, din
3 NC.N. 1503, B. 1382; Cas. II, 54. din 15 Ian. 11908, B. 67 67, contr. Cas. fr.
14 Febr. 1855, citatä de F. Ilene.
48) his) Cas. II, 11 Fehr. 1923, Jurispruden(a generald 1924, sp. 831,
pag 440.
49) Cas. II, 68 din 2 Febr. 1898 B (ducpà diverg.). Gas. H, 440. 11395,
din 17 Mai 1999, B, 724, si Curierul jud'ciar IX, 419, cone!. cont. PrOc. gen.
ID. Alexandresco, Curierul fztdiciar IX, 393, sub deciziunea, c. cas. fr. din 25-
Fehr.. 1899.
50) Cas. II 329, din 26 Tunic 1887, B. 612. cont. 12 Jul. 1898 B. 230.
a) Asupra raportului vezi Poittevin, Instr. crim. art. 209, Nr. 26 si?
iirm.; F. Ildte, Instr. crim. vol. III, Nr. 3057 si urm.

www.dacoromanica.ro
 - 459 -
lAcandu-1 ca inexistent, fiindcA un raport neemanat dela un
consilier al Curtii nu poate fi un raport in sensul cerut de
lege, in schimb lipsa datei nu atrage nulitatea decal dacA
in deciziunea Curtii nu s'ar face mentiunea expresA ca s'a
cetit raportul., In adevAr din moment ce in deciziune se
spune cA s'a cetit raportul inseamnä cd implicit acest ra-
port a cApAtat data certA. Cand InsA in deciziune s'ar spune
numai cA s'au cetit actele dela dosar, atunci lipsa datei pe
raport credem cA trebuie sA atragA nulitatea fiindcA existä
incloialA daca el nu a fost confectionat sau atasat la dosar
posterior judecArei.
1397 2 - Ca o contecintai a regulei cA raportul trebue sa emane
dela unul din magistratii Curtii de apel chematA a judecata,
urmeazA cA trebue fAcut un raport nou oridecateori o alta
Curte de apel este chemata a judeca aceias pricind prin
trimitere.
Asa dar in caz de regulament de competintA, de strA-
mutare pentru suspiciune legitimA, sau de casare, Curtea
de apel sesizatA prin trimitere va trebul sa" facA un nou ra-
port, intrucat raportul fAcut de Curtea care fusese anterior
investità cu aceias pricinä, nu mai indeplineste conditiunea
de a emana dela imul din magistratii Curtii chemate sà ju-
dece in urma trimeterei.
De altfel facerea unui nou raport in aceste cazuri este
impusa' si de imprejurarea ca a intervenit o circumstantä
nouA posterior confectionArei primului raport, circumstanta
produsA in afara sferei juridictionale a Curtii de apel pi
despre care trebue sa se facA vorbire in noul raport, (vezi
nr. 7981) spre a se sti in ce mAsurA se rasfrange asupra pri-

8" 3
-
cinei insäsi.
Credem cA de lege ferenda raportul trebue sa fie men-
tinut dar nu ca un act obligator, ci läsat la aprecierea pre-
sedintelui Curtii, in sensul CA in momentul primirei dosarului
fixa'rei termenului pentru judecarea apelului, presedintele
va decide dacA sä se facA sau nu raport. desemnand pe
consilierul raportor.
Legea va trebul lush' &A prevaza c atunci cand s'a dis-
pus facerea unui raport, acest act va fi serias si complect,
mclied el va contine o expunere a faptelor imputate, a des-

www.dacoromanica.ro
 490

fAsurArei procesului la prima instantA, a probelor adminis-

trate, a chestiunilor propuse de ON prin concluziunile lor
si a modului in care prima instantA a solutionat pricina.
Nefacerea raportului atunci când s'a dispus efectuarea .

lui, nesemnarea raportului, necitirea lui nu vor putea con-

duce la nulitatea judecAtii decat dacA au fost relevate ina-
inte de punerea concluziunilor in fond si Curtea nu a tinut
seamA de aceste omisiuni. Nerelevarea in termen util va'
atrage acoperirea nulitAtii (b).
Credem deasemeni ea raportul, functionAnd in felul a-
rätat mai sus, ar puteA fi introdus la toate instantele, utili-
tatea raportului ne depinzand de gradul instabtei, ci de im-
portanta si complexitatea pricinei.
8074 - Judecarea apelului. Toate apelurile facute in aceia
cauzA vor trebui sA fie judecate deodatA pentru a se pre-
IntAmpinA solutiunile contradictorii. Deci dacA mai multe-
peir(i au fAcut apel, aceste apeluri vor fi concentrate la sec-
tiunea care a fost sesizatà mai intAi. Adunarea apelurilor-
la aceias sectie se va puteA face chiar Inainte de infAtisare,
prin interventiunea presedintelui sectiunei sesizate mai intAf
care va cere sä i se trimità de celelalte sectiuni apelurile-
intrate posterior. AceastA interventiune va puteA fi provo-
catA de oricare din pArtile interesate.
DacA aceio parte a fAcut mai multe apeluri si dacA
ele nu au fost adunate la aceias sectiune, insä la una dirr
sectiuni procesul se gAseste in stare de judecatA, atunci a-
ceastA sectiune va puteA judecA, fArA O. mai astepte concen-
trarea celorlalte apeluri, chiar dacA i se semnaleazA existen-
ta lor. La infAtiserile ce vor aveA loc posterior, la celelalte-
sectiuni, se va invocA de oricare din pArti inadmisibilitatea.
celorlalte apeluri, IntrucAt a intervenit o judecatA in apel.
In practicA va fi bine in atari cazuri ca sectiunea care a
judecat, desi i se semnalase CA mai sunt alte apeluri fAcute
de aceias parte, sa comunice prin adresä celorlalte sectiunf
r5 apelul a fost solutionat. Dacà rpArtile nu ar sernnalA la
InfAtisArile dela celelalte sectiuni ca apelul a fost judecat

b) In acest sons art. 491 pr. pen. italiani. (V. Manzini, Trattato di pi-
pe,.. II, pag. 579).

www.dacoromanica.ro
 491

s'ar mai judeca Inca oda* aceasta noua jud2catä va

fi lovita de nulitate.
207 Citarea partilor Inaintea Curtilor de apel se va face
dupa acelea5i norme i cu aceleasi forme ca 9 i la Tribu-
nalele corectionale, deci trimitem la cele aratate in capito-
lul respectiv.
In apelul inculpatului partea civila nu va fi citata de
cat daca a fost constituita regulat la prima instanta i daca
i s'au admis despagubirile cerute.
Cand sunt mai multe apeluri facute in aceia$ pricina,
partile vor fi citate in toate apelurile panä la conexarea
lor, fiindca fiecare parte trebue sa fie pusä in cunoginta de
apelul celeilalte parti spre a-5i pregatl apararea interese-
lor sale.
207 6 In ceeace prive$te desvaluirea procesului penal inaintea
Curtii de apel, in gall de formalitatea raportului, restul
procedurei se va urma exact ca 5i inaintea Tribunalului de
prima instanta.
Deci la fel Curtea de apel va verificà mai intal regula-
titatea sesizarii sale, apoi competinta sa $i numai dupa a-
ceasta va pasi la instructiumea orala.
Curtea va puteà incuviinta la cerere sau ordonA din
oficiu administrarea unor probe noui sau refacerea celor de
la prima instantä. Refacerea probelor va fi obligatorie a-
tunci când s'ar denunth neregularitatea sau nulitatea ins-
tructiunei dela prima instanta 5i Curtea ar gäsI intemeiata
aceastä denuntare (a).
Desbaterile in apel se vor urmA in aceia$ ordine ca $i
la Tribunal $i cu aceia$ facultate pentru inculpat de a aveà
uitimul cuvant chiar cand are rolul de intimat.
Deliberarea, darea hotarirei, amanarea pronuntarii,
citirea hotarirei se fac iaräi dupd aceleia$i reguli ca si la
Tribunal.
atm ffoteirirea. Dupa citirea raportului $i dupa desbateri
se .(15; both-area, care poate sa fie : 1) de incompetenta $i
prin urmare de trimitere; 2) de respingere $1 3) de admitere.

a) Manzini, Trattato di pr. pen. II, pag. 563; Poittevin, Code d'instr.
crini. art. 211, Nr. 16.

www.dacoromanica.ro
 492

1. Incompetentd. Dach inStanta de apel crede eh fapta

constitue o crimh, ea va anulh sentinta, va puteh sà dea
mandat de depunere or de arestare (art. 209 p. p.) si va_
trimite pe infractori inaintea instantei competente. In cazul.
and fapta constitue o contraventiune, instanta de apel se:
desvesteste numai dach una din ON cere acest lucru (art._
209). De sigur ch tot acea5i solutiune trebue admish dach
fapta constitue un delict de compete* judeatoriilor de 43
coale, cu apel la tribunal.
2. Respingerea. Dach hothrdrea dath de tribunal este-
gAsith de curte bine data In drept i in aprecierile de fapt si
pedeapsa bine proportionatd, apelul va fi respins.
3. Admiterea apelului i reformarea hotarkei apelate:
se pronunta de curte dac5 apelul este fAcut de prevenit si
fapta care i se imputh nu constitue nici o infractiune (art._
2.07) sau dach pedeapsa or daunele acordate sunt prea mari.
Când apelul e fäcut de ministerul public, or de partea-
civilà, instanta 11 admite dach gaseste cä pedeapsa or con-
damn5rile civile nu s'au pronuntat când trebuiau pronuntate,
or dach gAseste cà ele sunt prea mid.
808 1 Dach Curtea de apel gäseste c faptul imputat a fost
gresit calificat de tribunal ea poate schimbh calificarea cu_
indatorirea Irish de a pune in discutiunea phrtifor noua Ca
lificare (vezi nr. 7741) si cu conditiunea ea sh nu introduch
fapte noui cari nu au fAcut obiectul discutiuhei la prima in
stanch (nr. 7742), sau cari au lost inläturate de prima in-
stanth fArà ea ministerul public sh fi apelat contra acestei
InlAturäri.
Schimbarea califichrei nu va puteh atrage. agravarea
pedepsei atunci and nu existA apel i din partea Ministe
rului public (a).
Asupra convertirei inchisorei In amendh de chtre in--
stanta de apel a se vedea nr. 7772
808 2 not5firile date de Curtea de apel pot fi contradictorif
sau in lipsh. Dreptul de opozitie functioneaza in acelas mod'
ca 5i la Tribunal.

a) F. Mlle, Instr. arint VI, Nr. 3035; Treindien, Cours, II, Nr. 683::
J. A. Roux, pag. 759.

www.dacoromanica.ro
 493

Chiar In lipsa inculpatului Curtea trebue sa judece pri-

cina in fond iar nu sa respingd de plano ca nesustinut
apelul. Daca la o precedenta infatisare se incuviintase vre-
un probatoriu, acesta fiind dobandit cauzei, Curtea va tre-
bui sa proceada la administrarea probei si sa ia masuri in
vederea administrarii chiar In lipsa inculpatului.
Aceste solutiuni se impun in baza principiului ca efec-
tul devolutiv a apelului privind actiunea publia este creiat
nu numai in interesul apelantului ci si a justitiei represive (b).
8083 Deciziunile Curtii se redacteazd ca si sentintele tribu-
nalelor, trebuind sa fie motivate in drept si.in fapt. CAM
'MA. Curtea respinge apelul sau il admite numai in parte ea
va putea sa-si insuseasca motivarea din sentinta primei in-
stante, cari va constitui o suficienta motivare. Desigur Insa
ca.' in acest caz daca" motivarea primei instante este viciata,
implicit va deveni viciata si deciziunea Curtii.
Asupra redactarii si semnärii deciziunilor, jurnalelor,
cheierilor si proceselor-verbale trimitem la cele scrise la
nr. 546' si urm. si la nr. 615' si urm.
808 4 Judecata in apel face sa se acopere toate viciile si nu-
litätile savarsite In desfäsurarea procesului penal la prima
instanta. Dela aceastä reguld nu fac exceptiune deck viciile
privind insasi hotarArea primei instante si motivarea sa, si
aceasta numai in cazul and Curtea si le-ar insusi.
Prin urmare orice nemultumire, dupd judecarea in a-
pel, va trebui sa se rapoarte la desfasurarea procesului In-
naintea Curtii si la deciziunea acesteia, pentru a putea jus-
tificà recursul la Curtea de casatie.
809 Evocarea. In fine curtea are $i dreptul de evocare, a-
died atunci când socoteste ca hotdrarea primilor judecatori
e nuld din cauza formelor, ea va intrà In judecata fondului
afacerii si va statuà asupra lui. In asemenea caz judecata
curtii e In realitate in instanta unica (art. 210 p. p.) (50 bis).

b) Garraud. Precis, Nr. 491; Vidal et Magna!, Cours, pag: 994:

50 bis) Potrivit art. 208 pr .pen. Curtea de Ape poate sA evoace fan-
dul si sA judece aa instanta unicA, nurrnai in cazuul clad nici una din PATO
nu a ridicat incidente de incompetintA (Cas. II. 2638 din 13 Dec. 1923, loris-
prudenta general& 1924, SP. 360, pag. 180.

www.dacoromanica.ro
 494

E de observat cd evocarea in caz de nulitate a hoard-

rei primei instante, este fortatd, iar nu facultativd (51).
809 I Deasemenea Curtea de apel va evoca iondul atunci
cdnd sesizatd fiind cu apelul contra unei hotdrdri prin care
tribunalul isi declinase oompetinta, va constatA cd gresit tri-
bunalul s'a considerat ca incompetent. In acest caz gresita
declinare de competintd echivalAnd cu o nulitate de formd
comisd de tribunal, evocarea isi gdseste un temeiu juridic
in insds1 art. 210 pr. pen. (a se; vedea si vol. IV, nr. 16" si
nota a de sub acest numdr). In acest caz chiar apelul pärtii
civile repune in discutiune latura penald, finded Curtea prin
evocare se substitue si primei instante (c).
Dacd insd Tribunalul Meuse oarecari acte de instruc-
tiune orals& acestea vor trebui sä rdmAnd valabile ca fiind
fdcute de o instantd care era competinte.
809 a Proc. pen. austr. admite apelul fdrd restrdrgere (adicd
atAt in privinta culpabilitAtii at §i a pedepsei) numai in a-
facerile penale cele mai mici: in cauze penale pentru con-
traventii (paragr. 463, 464, 465 pr. p. austr.).
In toate celelalte cauze penale se admite numai apelul
in privinta mdrimei pedepsei si in privinta hotdrdrii asupra
pretentiunilor civile (paragr. 283 pr. p. austr.).
Motivul pentru suprimarea apelului in privinta culpa-
bilitätii era, cd apelul nelimitat aduce o stirbire principiului
oralitAtii si nemijlocirii desbaterilor sedintei de judecatd, de
oarece rezultatul desbaterilor inaintea instantei de apel nu
poate produce nici cAnd aceiasi impresie ca rezultatul des-
baterii inaintea instantei de fond, iar experientele fácute
(WO introducerea procedurii penale orale au dovedit in mod
incontestabil, cd o desbatere bazatd numai pe procese ver-
bale nu poate fi asemänatd niciand, in ce priveste valoarea
ei pentru aflarea adevdrului, cu o desbatere bazatd pe de-
pozitiuni orale si nemijlocite.
Lipsa unei instante de apel este insd compensatd in
proc. pen. austr. prin admiterea mai largd a recursului in
casatie.
51) Normand: Op. cit. Nr. 1117.
c) J. A. 'Roux, Cours, p. 759; Le Poittevia, Code d'instr. crim art.
art. 202, Nr. 220.

www.dacoromanica.ro
 - 495 -
Pentru cauzele de contraventii apelul a fost admis fàrä
restrângere din cauza, ca procedura sumara inaintea jude-
catoriilor de ocol da mai putin garantii pentru o judecatä
temeinica, i pentruca in caz de trebuinta administrarea din
nou a probelor inaintea Tribunalului ca instanta de apel nu
este imbinata cu dificultati $i cheltueli prea mari.
Cu privire la dispozitiunea din art. 103 din Constitutie
este insa acuma i pentru afaceri de contraventii recursul
in casare admisibil, plecând conform textului pr. pen. austr.
In vigoare in Bucovina numai Tribunalul ca instanta de a-
pel decidea i asupra cauzelor de nulitate iar un recurs in
casatie nu mai era admisibil. Exista deci acuma anomalia,
cl in afacerile penale cele mai mici sunt deschise mai multe
cal de atac deck pentru cauze penale mai mari $i mai im-
portante.
809 a 1 Conform proc. pen. austr. partea civila nu are dreptul
de apel nici fn contra hotardrii asupra cererii de despagu-
hire. Ea poate urmari drepturile sale numai pe calea proce-
suluf civil daca nu se multumeste cu despagubirile ce i-au
fost acordate de catre instanta penala sau a fast trimisä cu
toate pretentiunile sale pe calea procesului civil (par. 283,
366 si 372 pr. p. austr.).
Numai atunci and partea vatamata intervine in cali-
tate de acuzator privat principal sau de acuzator privat sub-
sidiar, ea are toate drepturile acuzatorului public si poate
deci face apel si recurs In contra hotardrei.
809 a 2 Conform. paragr. 472 proc. pen. austr., desbaterile in-
naintea instantei de apel se Incep cu un raport scris de nnul
din membrii instantei de apel.
In-Austria legea din 5 Dec. 1918 f. I. Nr. 93 (asa nu-
mita novela de proc. pen.) a eliminat din textul paragr. 472
pr. p. cuvântul scris" dispunând prin aceasta, ca raportul
sä se faca. oral.
Tot a$a a facut i legea cehoslov. din 18 Dec. 1919
Nr. 1 ex, 1920, art. 1 cifr. 17.
Prin inovatiunea aceasta s'A pus in concordanta proc.
pen. cu proc. civila (paragr. 486), care nu cunoaste un ra-
port scris.
Este incontestabil, ca numai raportul oral al unui mem-

www.dacoromanica.ro
 496

bru al instant& de apel, fdcut pe baza studiului dosarului,

care fireste trebue sä se faca in ultimele zile inaintea sedin-
tei de judecata, corespunde pe deplin scopului si da garan-
tiile necesare, ca instanta sa fie bine informatd.
Se intelege dela sine, ea raportorul nu poate fi oprit
sa-5i faca in sprijinul memoriei sale adnotatiuni scrise cari ii
par necesare
Insä citirea phctisitoare a unui raport scris nu poate
inlocui nicicand expunerea orala prin graiul viu, care ga-
ranteaza tot odata si o pregatire temeinicä a raportorului
precum si prezenta raportorului la sedinta.
CAile de atac ordlnare in procedura maghiarA.
809 b Caile de atac sunt actele procesuale cari au drept scop
modificarea sau anularea unei hotariri judecatoresti.
Cand hotararea judecatoreasca este o sentinki (hotara-
rea data asupra fondului), poate fi atacatä cu apel, recurs in
casa(ie sau cerere de revizuire (reinoirea procesului).
Cand hotararea judecatoreasca este o deciziune (hota-
rare data asupra unei chestiuni in cursul procesului, sau ho-
tararea prin care se stinge procedura färä a se examina fon-
dul), calea de atac este recursul. Acest recurs nu trebue con-
fundat cu recursul in casatie, ci trebue considerat ca apel
felcut c6ntra unei deciziuni.
In afard de acestea mai existä doua cal de atac: justi-
ficarea (restitutio in integrum) pentru inlaturarea unui desa-
vantaj procesual ce ar rezulta dinteo omisiune (d. e. am
scapat termenul de apel 5i pentru a putea face apel, dovedesc
ca am scapat termenul färä vina mea) si recursul in casatie
in interesul unitlitii de drept care de regula n'are elect asu-
pra pärtilor.
809 b 1 Apelul, recursul 5i recursul in casatie fac parte din
structura organica a procesului 5i sunt deci cal de atac or-
dinare; justificarea 5i cererea de revizuire sunt numai even-
tuale 5i sunt deci cal de atac extraordinare.
Apelul, recursul si recursul in casatie au efect de-
volutiv.
Apelul 5i recursul in casatie au efect suspensiv.
Revizuirea din oficiu (fara apel sau recurs) a unei ho-

www.dacoromanica.ro
 - 497 -
tärdri judecatoresti este exclusa. Deci, dacd toate caile de
atac, declarate de ON, au fost revocate, instanta nu poate
schimba hotardrea nici dacà constata un motiv de nulitate
absolutd (art. 394). Daca insa existä un apel sau recurs in
casatie, instanta superioara poate lua dispozitiuni din oficiu
2
in urmätoarele cazuri :
809 b a) apelul facut de acuzator se socoteste totdeauna si in
favoarea acuzatului, deci instanta superioara poate achita
pe acuzat chiar daca n'a facut apel dansul ci numai acuza-
torul ;
b) cand din mai multi acuzati numai unul a facut apel,
instanta superioara poate achith si pe ceilalti acuzati ;
c) desi in baza apelului sau recursului in casatie nu-
mai partea atacata a sentintei poate fi revizuitä, totusi in
cazul cand existä anumite motive de nulitate, in baza aces-
tora pot fi revizuite si partile neatacate ale sentintei si a-
nume :
daca instanta inferioard nu era legal compusa,
daca' la darea sentintei a luat parte un judecator care
nu era prezent la toatà desbaterea principala,
dacà exista execs de putere (adica au fost violate nor-
mele referitoare la caderea judecatoreasca),
daca desbaterea principala s'a tinut fara prezenta u-
nei persoane a carei prezenta e indispensabild (d. e. fära a-
parator and apdrarea e obligatorie),
dacä sentinta e neinteleasa sau daca motivarea e in
contrazicere cu dispozitivul.
In fine, daca exista vreun motiv material de nulitate in
detrimentul acuzatului (nu exista infractiune, s'a prescris
etc.).
In cazurile a si b, are loc nu numai achitarea ci si re-
ducerea pedepsei.
Apelul se desbate inaintea Curtii de apel in mod con-
tradictoriu cu exceptia cazului and numai chestiuni formale
urmeazä a fi rezolvate. Recursul in casatie se desbate oral,
dar faptele nu pot fi discutate.
809 b 3 I. Recursui (contra deciziunilor). Recurs se poate face
numai odatd, adica contra cleciziunei date de instanta su-
perioara. Asupra recursului nu mai are loc recurs.

www.dacoromanica.ro
 - 498 -
Instanta de recurs este fatä de judecatorul de instruc-
tie: Camera de punere sub acuzare; fata de tribunal, de
Curtea cu jurati i delegatul Curtii de apel; Curtea de apel;
fata de Curtea de apel: Curtea de casatie.
Recursul se poate face si oral.
Cand deciziunea a lost pronuntatä, recursul trebuie de-
clarat imediat, când a fost inranata, el trebuie facut in ter-
men de opt zile. Recursul declarat imediat poate fi motivat
in termen de opt zile.
Recursul se rezolva in sedintä secreta farg. desbatere.
El n'are efect suspensiv, dar prima instanta poate suspenda
executarea deciziunei atacate.
809 b 4 11. Apelul. Apelul se face contra sentintei tribunalului
date in prima instanta cu exceptia cazului când tribunalul
a lucrat ca Curte cu jurati sau child a condamnat ori achi-
tat acuzatul numai pentru o infractiune data in caderea ju-
decatoriei de ocol sau a forurilor administrative. Acest caz
din urma este posibil, daca prevenitul a fost acuzat de doua
fapte : una data in caderea tribunalului, iar cealalta in ca-
derea judeckoriei de ocol (aceasta din urma fapta urmand
a se judecà de tribunal pentr4 conexistate), iar acuzatorul
a renuntat la acuzare pentru prima fapta.
Se poata atacA cu apel i motivarea sentintei.
809 " Pot face apel :
a) procurorul in sarcina sau in favoarea acuzatului;
b) acuzatorul privat principal si suplimentar in sarcina
acuzatului ;
c) acuzatul sau in locul sau sotul sau conjugal in fa-
voarea acuzatului ;
d) reprezentantul legal al acuzatului in favoarea aces-
tuia, chiar si contra vointei acuzatului;
e) aparatorul chiar si contra vointei acuzatului;
f) mostenitorul acuzatului numai in ceeace priveste des-
pagubirile civile.
Partea lezata care nu s'a constituit acuzator privat,
poate face apel contra sentintei prin care acuzatul a fost a-
chitat, daca acuzatorul n'a facut apel. Daca acuzatul a lost
condamnat, partea lezata care nu s'a constituit acuzator nu
poate face apel deck pentru despagubirile civile si aceasta

www.dacoromanica.ro
 - 499 -
numai daca in chestiunea vinovätiei sau a cuantumului pe-
depsei cineva din cei in drept a Mut apel. Acest drept il
are si sucesorul de drept al pärtii lezate.
1399 b 6 In urma apelului sentinta se revizuieste numai intruck
a fost atacata. Insä apelul acuzatorului se socioteste totdea-
una ca facut in favoarea acuzatului si apelul facut de unul
dintre mai multi acuzati poate folosi si celorlalti acuzati.
Anume daca se constata in favoarea acuzatului apelant o
circumstanta care se referd si la acuzatii apelanti sentinta
trebuie reformata si in favoarea acestora .
Pedeapsa nu poate fi agravata deck in urma apelului
acuzatorului.
809 b 7 Apelul se poate face pentru orice motive si poate fi ba-
zat si pe afirmatiuni si dovezi noui. Acestea pat fi aduse
chiar si la desbaterea apelului.
Apelul n'are alta formalitate, deck aceea ca trebuie a-
rAtat dispozifiunea sentintei care se ataca. Daca apelul e
bazat pe nulitate, si motivul de nulitate trebuie aratat, a-
ceasta insä se poate face si in motivarea apelului.
Motive le de nulitate sunt formale sau materiale.
Cele formale sunt in afara de cele enumerate mai sus
in Introducere :
recuzarea,
neregularitatea sanctionata de lege cu nulitate,
lipsa publicitätii,
cetirea la desbatere a unui document care nu trebuie
cetit,
violarea legii prin faptul cd prin darea sau nedarea u-
nei deciziuni interlocutorii instanta a calcat o dispozitiune
legala importanta din punctul de vedere al acuzarii sau a-
pararii.
Motive le materiale de nulitate :
a) neaplicarea sau gresita aplicare a legei penale in ur-
mAtoarele chestiuni :
daca fapta incriminatä constituie infractiune;
care articol al legii trebuie aplicat;
daca exista fapte ce exclud imputarea, deschiderea ac-
tiunii penale sau pedepsirea.
b) depasirea maximului sau minimului prevazut de lege;

www.dacoromanica.ro
 - 500 -
c) neaplicarea sau gresita aplicare a art. 92 (circum-
stantele atenuante care permit si corectionalizarea).
Aceste motive se vor luA in consideratie din oficiu nu-
mai in favoarea acuzatului.
Violarea procedurii in detrimentul acuzatului nu in-
dreptateste pe acuzator ca pe aceasta bazd sa atace sentinta
insarcina acuzatului.
Apelul trebuie declarat imediat la pronuntarea sentin-
tei si poate fi motivat in termen de opt zile.
809 ' ' - Curtea de apel rezolva apelul in camera de consiliu da-
cA e vorba numai de formalitati (completarea procedurii,
citarea martorilor, trimitere) sau numai de despagubirile ci-
vile ori cheltuieli, precum si in urmatoarele cazuri:
a) daca apelul s'a fäcut exclusiv numai pentru un mo-
tiv formal de nulitate (admite sau respinge apelul);
b) daca Curtea constata ca sentinta tribunalului trebuie
anulatä pentru un motiv formal de nulitate (anuleaza), chiar
daca apelul s'a facut pentru alt motiv;
c) daca numai acuzatul a facut apel si numai pentru
reducerea pedepsei, dar tribunalul a fixat pedeapsa mini-
mala admisa de lege (respinge, daca nu exista motiv de nu-
litate, ce trebuie luat in consideratie din oficiu).
In toate celelalte cazuri dispune tinerea desbaterii prin-
cipale inaintea Curtii. Probatiunea se poate face sau la des-
batere, sau anterior prin deIegatie.
La desbatere vor fi citati apardtorul public, aparatorul
special, procurorul general si partile. Aparatorul public de-
semnat de barou din luna in luna, apära pe toti acuzatii cari
n'au aparatori speciali.
Desbaterea nu poate fi tinuta fara prezenta procuroru-
lui general. Prezenta aparatorului public e necesara daca a-
cuzatul n'are alt aparator. Acuzatul trebuie sa fie prezent,
daca la desbatere se face probatiune.
Dupa deschiderea desbaterii, raportorul expune cauza,
citeste sentinta tribunalului precum si actele a caror cetire
nu e oprita. Baca Curtea crede de euviinta, poate ascultA
pe acuzat, repetA sau completh probatiunea. Dupa aceasta
809 '9 -
urmeazd pledoariile; ultimul cuvAnt II are apäratorul.
Curtea poate aprobA sau modificA sentinta tribunalului.

www.dacoromanica.ro
 501

DacA insA constatà un motiv de nulitate, anuleazd sentinta.

§i in acest caz poate sä retrimita cauza la tribunal pentru a
procedA din nou, sau poate sA deà sentintA asupra fondului.
Modificarea sentintei in peius n'are loc nici in unna a--
pelului acuzaterului, daca acuzatul nu s'a prezintat la des-
batere. Deci, daca Curtea crede ca pedeapsa trebuie agra-
vatA, e datoare a intrerupe desbaterea pentru citarea sau a-
ducerea (si ascultarea) acuzatului.
Pupa rezolvarea apelului, Curtea retrimite dosarul la
tribunal.
CAP1TOLUL 11

Cal extraordinare de atac ale hotfirArilor penale

810 Mijloacele extraordinare de atacare ale hotarArilor In

materie penala sunt doua: 1) Recursul in casatiune; 2) Re-
vizuirea. In apendice vom vorbi despre contestarea la exe-
cutare, care nu e propriu zis o atacare a hotarirei.
810 ' Am aratat la nr. 75111, unde am examinat chestiunea
clasificarei cAilor de atac, ca recursul obisnuit trebuie sa fie
socotit in penal ca o cale ordinara (a).
In sistemul actual putem spune deci ca pot fi prenume-
rate printre càile extraordinare de atac numai: Revizuirea,
contestatia i recursul in interesul legei.
Clasifibarea recursului obisnuit printre cane de atac
ordinare nu este lipsita de interes. Vom avea ocaziunea in
cele ce urmeaza sa semnalam acest interes.
Deci vom distinge dela inceput recursul obisnuit (fAcut
de part° de recursul excepfional (facut in urma interventiei
Ministerului de justitie sau din initiativa procurorului gene-
ral de la Curtea de Casatie).

Titlul 1. Recursul in casatiune

811 Recursul in casatiune este, ca i apelul un mijloc de a

obtfne reformarea unei hotarki, Insa, dupa cum vom vedeA,
a) Vezi in west sens, Manzini, Trattato di pr. pen. P. 602.

www.dacoromanica.ro
 502

el nu constitue, un nou apel, cum s'ar putea. crede (1). Re-

gulele atat in proc. pen., cat si in proc. civ. sunt ca orice a-
facere trece prin doua grade de judecata, din care cea de a
doua se numeste instanta de apel, i ca nicio afacere nu tre-
ce prin mai mult de doua instante de judecata in fond. Pri-
ma regulä are exceptiuni; sunt afaceri atat civile, cat si pe-
nale, care se judeca in prima si ultima instanta; ba, ceeace
e mai curios, in penal tocmai afacerile cele mai importante,
crimele se judeca in instanta unicà de catre jurati. Din con-
tra regula a doua 'e third exceptiune; dupà cum in materie
de opozitiune e principiul opposition sur opposition ne vaut,
tot astfel si in materie de apel flu poate sà existe apel asu-
pra unei hotdrari date in apel.
Doud juridictiuni sunt instante de recurs in organiza-
rea noastra judecatoreasca, curtea de casatiune si tribuna-
lele de judete. Curtea de casatiune fiind instanta normala si
obisnuitä de recurs, vom incepe cu (lama (2) si (2 bis).
8111 Recursul este o cale de anulare a hotaririlor judecato-
resti date in ultima instanta. Din insasi aceastd finalitate
rezulta cä recursul nu poate purta decat asupra
deci a omisiunilor, viciilor.si violatiunilor oomise in desfä-
surarea procesului penal si in judecarea pricinei penale, cu
un cuvant asupra erorilor de drept substantial sau formal.
Chestiunile de fapt nefiind supuse unei reglementäri le-
gale apriorice, implicit nu pot forma o canal de militate si
ca atare nu sunt succeptibile de a fi deduse prin recurs inain-
tea instantei de casare.
§ 1 Curtea de casafiune
si 2 Conform normei adoptate vom examina trei chestiuni:
1) Organizarea; 2) Competenta; 3) Procedura judecatii. Bi-

1) llacalland recurs el a zis gresit ea face apel, recursul e valabil,

fiiudcà legea nu cere tenmeni sacramentai (Cas. If, 2888 din 18 Noeinbrie
1914, Curierul judiciar 1915, pag. 180).
2) Sunt si afaceri care nu sunt susceptibile de recurs, Hilda kgea a
spus expres acest flucru. Astfel este legea pentru falsificarea si v5nzarea Lu-
rnrl1or de cearl, art. 7. In acest sens. Cas. HI. 83 din 11 Feb, 1913, Cu-
rierul judiciar 1913, Nr. 40, Pag. 480.
2 bls) Astazi recursul este de ordin constitutional, deci nu poate ti
suprimat prin legi ordinare.

www.dacoromanica.ro
 503

neinteles cd noi nu ne vom ocupd in aceste trei paragrafe de-

cat de partea penald a subiectului.
1) Organizarea fiind materie de procedurd civild vom
vorbl foarte sumar de ddnsa.
Curtea de casatiune e de origind francezd, iar la noi a
fost infiintatd prin legea din 24 Ian. 1861, si a inceput sa
functioneze in 1862 cu trei sectiuni de ate 7 membri i un
presedinte, plus un prim-presedinte, in total 25 de consilierL
Sectiunea reclamatiunilor, corespunzdtoare cu chambre de
requêts a Curtii de casatiune francezd, s'a desfiintat in 1864
si au Minas cloud sectiuni cu 17 membri. Cele cloud' sectiuni
care au rdmas, una civild i alta penald, mai tdrziu s'au nu-
mit sect. I si sect. II-a1 fiindcd vechea numire de sectiune
criminald nu se potrivea sectiunei a II-a care judecd si alte
afaceri in afard de cele penale.
In anul 1905, legea numild a contenciosului administra-
tiv a creat a treia sectiune insdrcinatd cu judecarea acestui
contencios.
Ulterior Curtea de casatie s'a compus dupd legea sa
organicd din 1 Aprilie 1910, modificata prin legea ,din 17
Febr. 1912. (Monit. Oficial Nr. 252 din 17 Febr. 1912) din
un prim-presedinte, trei presedinti de sectiune si 24 de con-
silieri (art. 3), iar parchetul Curtii din un procuror-general-
§i trei procurori de sectiune. Pentru judecata afacerilor tre-
-buia ca sectiunea sd fie compusd cel putin din 7 consilieri, iar
pentru a se- puted da hotdrire trebuiau cel putin cinci glasuri
(art. 18 modif. in 1912 si art. 19 leg. C. cas.).
Sectiunea care se ocupd de afacerile penale este sec-
tiunea II-a a Curtii.
Consilierii Curtei de casatie sunt nu numai inamovi-
bili in calitatea lor, dar chiar sunt inamovibili in sectiunile
respective, dispozitiune rationald menitd a asigurd stabilita-
tea si progresul jurisprudentii (1).
812 ' Conform legei pentru organizarea Curtii de casatie
justitie din 20 Decembrie 1925, Suprema instantd este com-
pusA dintr'un prim-presedinte, 3 presedinfi de sectiune si 42
1) Art. 3 logea curtii de casatiune Rotatiunea nu existä in Franta.
Normand: op. eit. N. 1190. Fixitatea membrilor sectiuniii, pe care In zadar
am cerut-o ca depntat cu ocaziunea discutiunii legii din 1905, a lost intro
dus5 prin legea curtii de casatiune din 1910.

www.dacoromanica.ro
 504

consilierit impärtiti in 3 sectiuni (18 la sectiunea I si Cate 13

la sectiunile II si III), iar Ministerul public dintr'un procuror-
general si 5 procurori de sectie. Consilerii i presedintii sunt
permanenti la sectiunile lor. Toti consilierii si procurorii sunt
inamovibili.
Pe laugh' Suprema instanta mai functioneazd un prim-
rnagistrat asistent, 3 magistrati asistenti de clasa I si 18 ma-
gistrati de clasa II, car fac parte din ordinul judecdtoresc
si cari sunt recrutati dintre magistratii dela Tribunale si ju-
decatorii. Numdrul magistratilor-asistenti poate fi sporit de
Ministerul de justitie pe baza raportului primului-presedinte.
Magistratii asistenti verified. procedura pentru infatisa-
rea recursurilor, redacteaza deciziunile sub controlul consi-
lierilor i rezumeazd spetele deciziunilor ce urnfeaza a fi pu-
blicate in Buletinul C. de casatie.
812 2 Legea din 1925 dispnne deasemeni ca judecarea recur-
surilor se va face de un contplect de 7 consilieri, iar deciziu-
nile se vor pronunta cu cel putin 5 glasuri (art. 13 si 14).
In cazul and nu se pot intruni 5 voturi, recursul va fi
judecat din nou de un complect de 11 consilieri. Comp leztui
de divergenta este presidat de Primul-presedinte, iar decizi-
unea va trebui sa se dea cu majoritate de 7 voturi. Dacd a-
ceastd majoritate nu se poate forma, atunci recorsul va fi
judecat in Sectiuni-Unite de un complect format din cel pu-
tin 31 consilieri, iar decizia se va da cu majoritate absolutd
de glasuri (art. 16).
and o sectiune a Inaltei Curti voeste s revind asJpr a
unei jurisprudente stabilitä de ea in cursul a 5 ani anteriori,
atunci judecarea recursului se va face in complect de divPr-
genta, dacd jurisprud3nta asupra cdreia voeste sä se revind
este data de alta sectiune sau de sectiunile-unite atunci ju-
decata se va urma in sectiuni-unite. (art. 17).
.813 - 2) Competen(a penald a Cur(ii de casatiune. Dup-a art.
31, par. II. Sectiunea II-a a Curtii de casatie judeca recursu-
rile in materie criminald, corectionala si de contraventluni
penale (2). Prin urmare s'ar parea ca Malta Curte de casa-
2) Vezi Cas. III, 226 din 25 Apr. 1912 Curierul judiciar 1912, Nr. 49.
P. 515. Formula oantravenfiunii penale. in loc de contravenfiuni politiencsd,
are de scop sa arate eä nu e vorba aid de recursul in mated', de contra-
venfiuni pdlifienesti, care recurs se judeca de tribunale, el de acele fapte

www.dacoromanica.ro
 505

tie are plenitudinea jurisdictiunei in materie penalä, in rea-

litate insa trebue a! combinh art. 31 leg. C. cas. cu art. 106--
108 leg. jud. de ocoale din 28 Dec. 1907.
In afara de recursurile prevazute (art. 31 par. II lit. a)
Curtea de casatie sectia II-a mai are competinta sä judece
si recursurile in contra deciziunilor tribunalelor militare,
dupa cum am ardtat cand am vorbit de tribunalele militare
(art. 31 par. II, lit. f §i art. 26 leg. org. a C. cas.), precum
recursurile contra hotaririlor date conform codicelui sil-
vic (art. 31 par. II, lit. h).
Bineinteles ca in ceeace priveste competinta ratione
loci, competinta Curtii de casatie se intinde asupra intregu-
lui teritoriu al tärii, iar relativ la competinta ratione perso-
nae, toate persoanele din tara, afara." de cele exceptate de ju-
decata penala", sunt supuse juridictiunii Curtii de casatie.
814 3) Procedura recursului. Sub aceasta rubricd vom exa-
minà cine poate face recurs, in ce termen, cu care forme si
conditiuni de admisibilitate, efectul i judecata recursului.
Cine poate face recurs in casatiune? Recursul se poate
face de orice persoand interesata, aceste persoane sunt Mi-
nisterul public, condamnatul (1) i persoanele civile ra'spun-
zatoare (art. 174, 211, 396 si 412 pr. pen.). Stim dease-
menea ca Ministerul de justitie prin procurorul-general al
Curtei de casatie, si procurorul-general chiar din oficiu,
poate face recurs in contra unei hotariri contrarie legei (art.
443 si 444 pr. pen., art. 21 leg. org. a Cas., art. 76 C. J. M.
dini 24 Mai 1881).
Quid despre partea civila?

care fiind calificate de legile speciale contraventiunii, sunt in realitate

delicte, si nu intra in enumerarea art. 51 legea jud de ocoale. Ce e
drept insa ea art. 39, 44 sl 48, vorbind de termenul de recurs in casa-
tiune se refera la materie oriminala, carectionala si de simpla politic.
1) Insa recursul prevenitului e limitat la cazarile in care poate face
opozitiune cord. art. 1371pr. pen. Gas. II, 3693 din 27 Nov. 1909, Jurispr. an.
III, Nr. 3, p. 40. Daca a executat pedeapsa re.cnrsul e inadmisibil. Cas. H,
581 din 2 Mart. 1912 Curierul fudiear 1912, Nr. 45, p. 539. Das. II, 1557 din
11 Iun. 1912, Curierul judiciar 1912 Nov. 4, Nr. 72, p. 851. In eazul art 26
vechea leg. corp. de avocati; nu existä recurs. Cas. II, 1527 din 6 Ian
1912 Curierul judiciar, 1912, NT. 71 si Cas. II, 114 din 18 Ian. 1912, Curierul
judiciar 1912, 22.

www.dacoromanica.ro
 506

Curtea noastrd de casatie a admis cal ea nu are drept

de recurs in casatie, fiindca dacd i s'ar recunoaste acest
drept, ar fi sa i se recunoascd dreptul de a exercità actiunea
publica, drept pe care ea nu-I are (1 bis).
E adevarat cä partea civild are drept de opozitiune la
Camera de acuzare, insa spune Curtea de casatiune
aceasta e o exceptiune la dreptul comun.
Partea civila nu are drept de recurs deck in ceeace pri-
veste interesele sale civile (art. 411, 412 i 418 pr. pen.) (2
si 2 bis).
314 ' Partea civild mai poate face recurs contra hotaririlor
date in ultima instanta prin care s'a transat o chestiune de
competentä. Aceasta o spune expres art. 524 proc. penala.
Deci dacd prin hotarirea ultimei instante s'ar fi respins un
incident de incompetinta ridicat de partea civilä, san s'ar fi
admis un atare incident propus de altä parte contra opunerei
facute de partea civila, aceasta va putea atacà cu recurs ho-
tarirea fara a mai pune in discutiune interesele sale civile.
315 - Termenul de recurs in casatie este foarte scurt; pe când
in materie civilä el e mai lung deck teremenul de apel, in
materie penala din contra. el este mai scurt. Art. 396 pr. pen.

1 his) Astfel este Inadmisibil recursul pktli &vile pe teineiul c5. in-
stanta de fond nu a aplicat bine art. 60 cod. Pen (Cas. IL 2267 din 3 Oct.
1924, Jurispruden(a generald 1924, sp. 2183, pag. 1206).
2) Cas. crim. ram. 425 din 30 Sept. 1867, B. 808, Cas. II, 541 din 23
Nov. 1894 B. 1163; Cas. III, 144 din 17 Martie 1886, B. 235; Cas. I1, 3800 din
21,Dec. 1910. Jurispr. an. IV, Nr. 3, p. 47; Cas. II, 155 din 23 Ian. 1912, Cul-
rierul fudiciar 1912, Nr. 27, P. 323; trib. Mehedinti I, NIT% 2255 din 1911; Cast
II, 1932 din 1 Aug. 1912, CurieruA judiciar 1912, N. 79, pag. 955. In aceastO
cleciziune se spune in acelas him ca aprecierea sumei despOgubirilor e mc-
tiv de lapt, card scapà controluIui Casatiei ; cfr. Cash II 835 din 26 Sept.
1913, Curierul judiclar 1913, Nr. 47' pag. 563.
Dac g. partea civill n'a flout recurs cyntra sentintei achit5rtoare, ea nu
mai poate figuri in instanta de recurs, fiindca acthunea sa este stinsa. Cas.
II, 3588 din 23 Nav. 1909, B. 1354. Partea civilà, ja1mitarul cum 11 numea cod.
Proc. Pen. Stirbei, avei acelasi drept si in timpul acelei leisiatiuni, =mai
In ceeace priveste interesele civile (art. 230 sI 233).
2 bis) Partea civiII nu are drept sA invoce ea motiv de rcasare nere-
gularitatea itideckii la jurati ori ale ascularli martarilor, cari nit au raport
cu despägubirile (Cas. II, 2349 din 26 Sept. 1912, Curierul fudiciar 19124 Nr.
-80,Pag. 992).

www.dacoromanica.ro
 - 507 -
ne spune Ca acest termen e de trei zile libere din ziva pro-
nuntarei deciziunei, far and e vorba de recurs contra deci-
ziunilor Camerei de punere sub acuzare termenul este de 5
zile (art. 321 pr. pen.). (3).
Termenul de 3 zile e prevazut de lege la Curti le cu ju-
rati, insa jurisprudenta admite in mod constant ea art. 396-
se aplica si la celelate instante penale intrucat legea nu pre-.
vecfe alt termen (4). Legea Curtei de casatie, in privinta ter-
menului de recurs in casatiune se refera la codicele de proce-
durä penalA (art. 36 si 38); de uncle; C. de cas. a tras con-
secinta cä motivele recursului pot sa fie depuse OM in a-
junul termenului, i ca. art. 42 si 43 leg. C. de cas. nu se a-
plica in acest caz,
Desl art. 396 pr. pen. dispune ca termenul de 3 zile li-
bere curge dela pronuntare, Curtea noastra de casatie a de-.
cis in 1869, ca acest termen incepe sä curga dela comuni-

3) Acest termen de 3 zile in contra hotharilor conclarnnatoare si alt

termen in art. 397 redus la 2 cazurl. Recursul proc. gem pe baza art. 408,
trebue rfacut in termenul ondinar de 3 zile dela pronuntare. Cas. H., din 16
Sept. 1908. Jurisp. 1908, p. 23.
Termenul de 3 zile este prevAzut si de PIOQ. cond. criminale Stirbei,
art. 231-233.
4) Cas. II din 29 Mai 1872, Dr. 72, Nr. 50; Cas. II 24 din 12 Ian. 1888,
B. 59; 1 din 2 Ian. 1879, B, 61; CastII, 127 din 26 Febr. 1890 B. 23E 41 hol-
farArkle 109, 131, 132 din aceilasi an; Cas. II, 187 din 11 Apri lie 189a B1 994;
Cas. II, 10 din 11 Jan. 1891 B. 58 ; Cas., II, 487 din 15 Sept. J892 B. 818;
Cas. II, 56 din 30 Ian. 1895, 3. 84 ; Cas. 1l,%667 si 671 din 9 Dee, 1896, B.
1663 si 1665; Gas. 11, 95 din 8 Febr. 1899. B. 189; Cas. II, 39 din 10 Ian. 1906,
B. 76; Gas. II din 8 Ian. 1907, B. 46; Cas. Vac. 1554 din 2 mIle 1907t BI. 1231;
Gestiunea e cu neputinta s'd mai fie acum discutatà Ilinda art. 39 si 44 se
referA la un termen unic. Vezi si lner11riIe preparatoare ale leg. 1912, p. 299
ed. oficialä din 1912 ca aplicare ale acestei regule. iTrrei zile Inhere din art.
396 se implinesc dela 3 Oct. la 7, iar nu la 8 ; Cas. crim. rorn. 173 din .14
Martie 1867 B. 314, cond. can& proc. gen. Papiu Harkin : Idem dela Z Julie
la 7 Sect. Vac. 356 din 21 Idlie 1867. Gonfr. Gas. crint 530 din 18 Nom 1867,
B. 976; Cas. H, 149 din 30 Aprilie 1876, B. 165 (dela 26-31 tardiv) Cask II
239 din 13 Iunie 1880 B. 203 (dela.1111-16 Aprilie).
In acelasi sens si doctrina f jurisprudenta francezl cA termemil de-
3 zile se aplici si in materie oarectionalil si de simpla polIte. Cas. 12 Ageilie
1852, P. 53, II, 299, S. 53, I, 80 ; 3 Febr. 1865. S. 65 I,' 428, P. 65,1088 ; 12'
Nov. 1875, S. 76, I, 487, R 76, 1216; 21 Febr. 1884, S. 187, I; 80; Garraud :-
Précis. ed. 8-a Nr. 607; Gas. crim. 28 din 7 Febr. 1869, P. 46.

www.dacoromanica.ro
 508

care (5), mai tarziu a hotairit Ca termenul de recurs curge

dela comunicare numai cand hotdrirea a lost data in lip-
sa. (6), insa in cele din urma in sectiuni-unite a decis cä ter-
menul curge totdeauna dela pronuntare fiindca legea nu dis-
tinge (7 si 7 bis). Aceasta solutiune ni se pare prea riguroa-
sä si contrarie principiilor generale ale procedurei. Ea insä
a fost primitä de secthmea II-a a Curtei de casatie (8).
In orice caz mt poate fi vorba in materie de recurs de
miriametrele intre Curtea de casatie i locul unde s'a dat
hotarirea, fiindca recursul se face chiar la grefa instantei a
carei hotarire se ataca cu recurs (9).
Dacd recurentul este in termen, el poate face recurs,
S15 1 -
chiar dupd ce a declarat cal renunta la recurs (10).
Chestiunea dacd termenul de recurs curge intotdeauna
dela pronuntare trebue sa fie pusä in legaturd cu chestiunea
daca" o hotarire data in ultima instanta in lipsa si deci sus-
ceptibild de opozitiune poate fi atacata cu recurs dacà nu s'a
folosit calea opozitiunei.
Pentru a raspunde la aceastä a doua chestinne vom tine
seamd in primul rand ca recursul obisnuit nu este o cale ex-
traordinara de atac ,dupd cum am aratat la nr. 810i, si ca

5) Gas. II, 1902 din 1 Iunie 1910 (dup4 diverg.). Jurispr. an. III, Nr.
345. Cestiune ridicata din oficiu de curte. Motivare solida. Acurn aceastä
cestiune nu se mai ipoate disouth. Vezi leg. G. Cas. 1912 Lucr. prepar., pl,
136; confr. 299; Gas. III, 99 din 21 Febr. 1912, Curierul jucliciar 1912 Nr. 33,
ip. 396 (invocAnd art. 42 al. 3 leg. C. Cas., Gas. II1 962 din 20 Apnilie 1912,
Curierul judiciar 1912, Nr. 56, cp. 659 si nota asupra larisprudentii tot aoolo.
6) Cas. II, 188 din 31 Ian. 1907, B. 112.
In acelasti sens vezi Vidal: Gears Nr. 870: Ortolan: Elléments II, Nir.
2572; F. ifélie: Instr crim. VIII, No. 3909;; Garraud: Précis. ed. 8)-a, Nr. 607;
Gas. fr. 25 Ian. 1873, D. 73, I, 168; 31 Ian. 1873, D. 73,, I, 44; 1 Ian. 1876, Bul.
crim. Mr. 130.
7) Sect. un. 2 din 12 Martie 1907, B. 634 Curierul judiciar 1908, Nr. 41;.
7 bis) Fortä ou redactinnea clara si categoricä a art. 396 pr. pen. Cur-
tea de Cosa* a decis in mod constant ca termenul de recurs de 3 zile, curge
%dela data pronuntarii hotararii date fie In ntaterie criminala, fie corectionalL
indiferent dacä hotarlrea a fost prommtatä In lipsa sau in prezenta acelud
ce-o ataca (Gas. II, 2601 din 24 Oct. 1923. jurispruden(a general4 1923, sp.
1871, Pag. 859).
8) Cas. II, 3101 din 21 Oct. 1909. Jurrispr. an. III, Nri 1 pl. 9.
9) Sect. un 12 din 3 Aprilie 1869 B. 134.
10) Cos. II, 822 din 2 Aprilie 1908, B 672.

www.dacoromanica.ro
 - 609
atare nu este locul a se recurge la regula ca folosirea cdilor
extraordinare nu este a dmisa atata timp cat sunt deschise
ale de atac ordinare. obisnuit fiind si el o cale or-
dinara folosirea lui nu ar putea fi impiedicata deck de ex-
ceptiunea omisso medio. Ori am aratat la nr. 7541 si 754 2,
ca dreptul de opozitiune functioneazd paralel cu celelate cai
ordinare de atac i nefolosirea acestui drept nu constitue o
omisso medio. De aceia toate hotaririle date cu opozitiune
stint in acelas tirnp susceptibile si de apel sau recurs dupa
cum au fost pronuntate in prima sau ultima instantä.
Ash fiind ramane sa ne intrebam de cand curge terme-
nul de recurs contra unei hotariri pronuntate in lipsd. S'a
spus ca art. 396 pr. pen., care prevede termenul de recurs,
nedistingand intre hotaririle date contradictoriu i cele date
indipsä, ci statornicind _in mod invariabil ca termenul de re-
curs curge dela pronuntare, urmeaza cà si in hotaririle date
in lipsd recursul se va face in 3 zile dela pronuntare.
Credem ca acest argument de text este eronat, fiindca
atunci cand se recurge la complinirea unei lacune din lege pe
calea suplimentului analogic, adica prin imprumutarea unei
dispozitiuni reglementand o situatiune analoaga, imprumu-
tul trebue sä se faca cu retusarile impuse pe deoparte de e-
lementele specifice ale cazului analog care a servit complini-
rei, iar pe de altä parte de principiile generale. Ori in ches-
tiunea de care ne ocupam lacuna constä in aceia Ca legea nu
a statornicit in mod special termenul de recurs in materie po-
litieneasca si corectionala. De aci nevoia complinirei lacu-
nei, complinire admisibila in procedura penala (vezi nr. 10"
vol. IV). S'a cdutat deci in lege dacd nu cumva in altä parte
se reglementeaza o situatiune analoaga, adica termenul de
folosirea recursului, si s'a gasit o atare situatiune in materia
procedurei Curtilor cu jurati art. 396 care constitue deci
cazul analog susceptibil de a servi complinirei prin supli-
ment analogic.
Dar am spus cà complinirea are a se face cu retusarile
impuse de elementele specifice ale cazului analog si de prin-
cipiile fundamentale.
Ce este specific in cazul analog oferit de art. 396 pr.
penala?
Este imprejurarea ca la jurati nu exista deck judecata

www.dacoromanica.ro
 510 =--

contradictorie, judecarea in lipsa, facandu-se cu procedura

speciala o contumaciei, iar hotaririle date in contumacie fiind
Un provizorat. Din moment ce la jurati judecarea este numai
contradictorie se intelege usor de ce legiuitorul a spus in art.
396 ea termenul de 3 zile curge de la pronuntare, dar in a-
celas timp aceastä reguld capatd un caracter de masura spe-
cified fiindca a fast inspiratd de conditiunile speciale in cari
se judeca pricinile la jurati. Fatd cu aceastä constatare ana-
logia nu, se poate face deck in ceeace priveste durata de 3,
zile a termenului nu si calculul sau, regula de calculare din
art. 396 fiind specified.
Ash dar complinirea lacunei privitoare la termenul de
recurs in materie politieneasca i corectionalä nu se poate
face decdt partial prin suplimentul analogic oferit de art. 396
pr. pen., fiindca prin acest supliment analogic se obtine nu-
mai durata termenului de recurs (3 zile) nu si calculul sAu.
Pentru a intregi complinirea lacunei tot pe cale de su-
pliment analogic va trebul sä cdutäm daca alte dispozitiuni
din legi nu ne ofera ceeace numeam cazuri analoage, cari
sä serveasca la stabilirea criteriului pentru calculul terme-
nului de 3 zile. Ori legea de procedura reglementand calcu-
lul termenilor de atac in materie de opozitie i apel a pres-
cris ca acest calcul se face dela pronuntare oridecateori ju-
decata are loc contradictoriu si dela comunicare in caz de ju-
decata in lipsa (art. 137 alin. 3, art. 149, 183 si in special
clar si categoric art. 198 pr. pen.). Ash dar sistemul legei
este ca termenele de atac contra hotaririlor date in lipsa.
curg dela comunicare. Acest sistem trebue sä serveascä su-
plimentului analogic pentru stabilirea criteriului de calcula-
rea termenului de recurs in materie politieneasca i corec-
tionalà. Ceva mai nmlt suplimentul analogic in acest caz
este confirmat si de principiile fundamentale cari nu ingd-
duesc ca o prerogativa (cum sunt caile de atac), sa fie pier-
duta fàrä ca titularul acelei prerogative sä fi cunoscut actul
care determina functionarea ei.
De altfel in materie politieneasca art. 106 alin. 6 Lege&
judecatoriilor de ocoale a statornicit tocmai criteriul de mai
sus, hotarind ca termenul de recurs curge pentru partea care
nu a fost fata dela expirarea termenului de opozitiune.
Conchidem deci cä in contra hotdririlor date in lipsa

www.dacoromanica.ro
 511

i in ultima instanta se poate face recurs lard a mai folosi

calea opozitiunei, iar termenul de recurs de 3 zile va curge
dela expirarea termenului de opozitiune fiindcA conform art.
404 pr. pen. recursul nu) este admisibil pana ce nu s'a inchis
calea opozitiunei si deci comunicarea este necesara. (a).
315 2 Termenul de recurs contra hotaririlor date in opozitiu-
ne va curge totdeauna dela pronuntare indiferent daca par-
tile au fost prezente sau nu.
Intimatii in opozitie nu vor puteh folosi calea recursului
deck in cazul cand s'ar retractA prima hotarire data in lip-
sä, creindu-li-se o situatiune mai rea. ,
Când in contra unei hotAriri data in lipsa s'a fAcut opo-
zitiune de cei cari au lipsit si recurs de cei cari au fost pre-
zenti, judecarea recursurilor va fi suspendata parlA se vor ju-
dech opozitiunile oridecateori ar existA un interes ca acestea
sa fie judecate mai luta'''. De ex.: inculpatul apelant a lipsit
si s'a dat hotarire in lipsa. Partea civilA care fusese prezen-
ta face recurs, iar inculpatul face opozitiune. In cazul aces-
ta va trebui sA se judece intai opozitiunea inculpatului fiind-
ca pune in joe si interesele partii, civile. Dimpotrivä sa
presupunem ca sunt doi inculpati apelanti, unul se prezinta
iar celalt lipseste la judecarea apelului, primul face recurs,
al doilea opozitie. In cazul acesta recursul se poate judecA
si inaintea cpczitamei fiindca in sistemul actual opozitiunea
ma din inculpati nu poate fr!osi ce:orlaiti.
3153 Pentru recursurile prevazute de art. 443-4, p. pen. si
art. 21, 22 $i 27 I egea Curtii de casatie nu exi;ta te:men,
in sensul ca aceste recursuri pot fi facute orisicand, cu sin-
gura conditiune ea &A fi expirat termenul de recurs obisnuit.
Am spus de altfel ca aceste recursuri exceptionale sant
cal de atac extraordinare si dupa cum vom vedea mai de-
parte unul din caracterele specifice ale cailor de atac ex-
traordinare este si neconditionarea lor de o limitare in
timp.
1316 Formele recursului. Dupa art. 325 si 417 pr. pen. re-
cursul se face de condamnat sau in persoand prin procu-
rator, printeo simpla declarare la grefa instantei judeca-
toresti a careia hotarire se ataca cu recurs, iar grefierul
a) De altfel Malta Carte s'a pronuntat implicit in sensul su.stinut de
nol prin dec. 1060 din 927 in Jurisprudenfa generald, 1927, spate 985.

www.dacoromanica.ro
 512

dupa ce va constata declaratiunea in scris i 6 va subscrie

impreund cu recurentul, o va trimite prin Ministerul pu-
blic al Curtei de apel la Ministerul public al Curtei de ca-
satiune.
Recursul in dreptul modern, contrariu cu ceeace era
in vechiul drept, se face prin declaratiune verbala sau in
scris, la grefier, care este obligat sal constate autenticitatea
recursului. Si aceasta formalitate priveste atat pe inculpat,
cat si pe Ministerul public si partea civilä. De ad rezultä
Ca recur§ul prin o simpld scrisoare sau telegrama adresata
grefierului este nevalabil, lucru admis in Yranta si la noi
de o jurisprudenta constantd. Aceeasi forma din trecut sä fie
'admisa si la noi, dupd cloud divergente, in sectiuni u-
nite, dupa ce insä inainte Curtea de casatie se pronuntase
in sens contrariu (11). Dupa art. 38 al legii organice a
curtii de casatiune din 20 Decembrie 1925, recursul poate
sa fie fdcut atat la instanta de fond, cat si adresat grefei
curtii de casatiune. Dispozitiunea aceasta e inteleaptä fiind-
ca evitä declararea de inadmisibile a multor recursuri nu-
mai din cauza Ca persoanele lipsite de mijloacie si de cuno-
stinte juridice, adeseori adresau direct recursul curtii de
casatiune (12).
816 ' Incheierea procesului-verbal prin care grefierul consta-
ta ca partea care a declarat recurs s'a prezentat in per-
soana sau prin imputernicit este o formalitate esentiala care
trebue sa fie indeplinita si atunci cand recursul se declara
direct la cancelaria Curtei de casatie, (art. 38 Legea Curtei
de casatie).
Ca un corolar al acestei formalitati esentiale recursui
trimis prin postä sau declarat prin telegrama este lovit de
-----
nulitatd.
11) Gas. ram. Sect. Unite 1 din 211 Ian. 1916,.Curierut judiciar, 1916,
Nr. 12 cu nota Tanoviceanu. In aceles sens vezi $1 Circulara 3291& a Minis-
terului Justitiel din 14 Feb. 1916, Rev. Penit. 1916. pag. 30; In) sens contrariu
Cas. II, 1038 b(s din 7 Feb. 1904, B. p. 1316; Cas. 11, 1.tritI 419 din 14 Feb.
1905, 13. pag. 214; Cas. II, 227 din; 16 Feb. 1905, Bul. p. 217; Cas. II din 17
Sept. 1914; Jurispr. No. 539, p. 534.
12) Nenumlrate sunt deciziunile care pe baza art. 417 si 427 pr p. an
declrat inadmisibile recursurile adresate de-adreptul la curtea de casatiune:
nlinnai publicate In BuL curtii de casatiune incepAnd cu Cas. II, 12 Martie
1876, B. 131 pan5. la Cas. III 24 din 9 Ian- 1908 B. 51, noi am numärat 54 de
cazuri simple, afarä de cazurile mai delicate si discutate.

www.dacoromanica.ro
 51 3

Deasemenea omisiunea incheerii procesului-verbal a-

trage nulitatea.
Procesul-verbal trebue sä fie semnat de grefier i sA
continal declaratiunea de recurs semnald de recurent sau de
imputernicitul sau in care caz procuratiunea va trebui O. fie
atasatä la recurs. Lipsd semnAturei grefierului sau a recu-
rentului ori imputernicitului sAu nu atrage nulitatea, fiindcA
nu poate fi facia rAspunzAtor recurentul si nu poate suferi
el consecintele neglijentei sau nestiintei grefierului in redac-
tarea procesului-verbal (a). Lipsa procuratiunei atrage insA
nulitatea, chiar dacA s'ar prezentà mai tarziu o procurA va-
labila i anterioarA declarArii recursului, fiindca legea cere
ca procuratiunea sA se gaseascA anexatä la declaratiunea
de recurs, (art. 417 alin. ultim).
816 2 Jurisprudenta a decis cA formalitatea prezentärii in
persoanA i incheierii procesului-verbal este generala i deci
are a fi respectatà si de Ministerul public si de pArtile civile
sau civilmente rAspunzAtoare i aceasta pe motivul cA legea
neindicand altà procedurA, urmeazd CA dispozitiunile art.
417 sunt generale. Noi credem ca dispozitiunile art. 417 pr.
pen. sunt absolut referitoare numai la recursul celor ce au
fost condamnati penal sau numai civil prin hotArirea ataca-
tä. Textul spune categoric: ciind partea condamnatd...
etc." deci, evident cd este vorba numai de ,Cei condamnati.
S'a spus insä cA pentru celelate pàrfi legea nu prevede alte
norme. In primul rand credem ca legea a precizat in cele
cateva texte privitoare la recurs forma in care se va folosl
aceastA cale de atac.
Astfel din art. 424 si 425 pr. pen. se indica cà recursul
se poate face si la cancelaria Curtei de casatie.
Art. 418 pr. pen. vorbind de partea civilä Intrebuintea-
zä termenii de cerere de casare in opoziflune cu art. 417 ca-
re impune o declarafiune verbald; asà dar cei condamnati
fac recurs prin declara(iune verbal?", iar celelalte pArti prin
cerere de casare, deci prin petitiune. Asa dar, Ministerul pu-
blic si partea civilA (cand aceasta nu a lost condamnata la
daune fatA de inculpati) vor face recurs prin cerere adresatà
grefei instantei care a pronuntat hotArirea ce se ataca sau
cancelariei Curtei de casatie. Credem cä legea nu aveA ne-
voie sà spuna mai mult deck atat.
a) Cas. II, 2994 din 1925, Jurisprudenfa generald, 1926, speta 12a
Tanoviceanu. Vol. V
www.dacoromanica.ro 33
 614 -

De aceia nu impärtdsim solutiunea jurisprudentei, iar

de lege ferenda credem cä chestiunea trebuie sd fie eluci-
data pentru a se evita anuldri de recursuri proverite din ca..
uzd cä nu toatà lumea cunoaste solutiunile jurisprudentei.
817 0 conditiune esentiald de validitatea recursului este cd.
dacd persoana care face recursul a fost condamnat la o pe-
deapsd privativd de libertate, (12 bis) chiar in materie co-
rectionald ori de simpld politie, ea trebue sa intre in inchi-
soare, afard dacd a fost liberata provizoriu pe cautiune, in
care caz actul de liberare trebuie sä fie aldturat pe Idn0
recurs (13). Nenumdrate sunt deciziunile Curtei de casatie
care resping recursul ca inadmisibil fiinded recurentul nu
s'a conformat dispozitiunilor art. 422 pr. pen. (14 si 14 bis).

12 bis) Poate sa fie liberat pe cautiune chiar in materie de crime si se

poate prezintA liber inaintea Casat lei (Cas. 11, 1015 din 3 Intl. 1914; Curierul
iudiciar 1914, Nr. 74, pag. 604).
13) Chiar daca avea certilicat Ca a dost liberat pe cautiunet, si din ne-
glijenta n'a putut sa-1 arate curidi, deciziunea de respingere ramane nerevo-
cabila. Gas. II, 28 din 19 Ian. 1$931 B. 67.
14) Numai din deciziamile publicate in Buletinal curtii de oasatune In-
Ire anil 1867 si 1906, am numarat 84 asemenea deciziuni de respingerea re-
cursului din cauza neindeplinicrei dispozitiunicior art. 422 pr. p. i aceasta In
afara de cazurille mai delicate de care vom vorbi mai in urinal Dintre aceste
deciziuni ne marginim sit citarn pe prima si CAteva mai recente: cas. orim.
283 din 30 Mai 1867 B. 512; cas. II, 10 din 9 Febr. 1909, B, 47; oas. 14, 337
din 11 Fe br. 1908 B. 285; cas. II 862 din 22 Aprilie 1908 B, 699; cas. II, 900
din 22 Aprilie 1908 B. 717; oas. II 146 din 23 Iant 1942. Sapt jurid. an. I Nr
14, p. 221.
14 bis) Cat privire la aplicatinnea art. 422 pr. pen. jurisprudenta Gurrtii
de Casatie a fost totdeauna in dunctiune de speta, Fara a se di condus de
principii generale binef Mabilate. Astfell s'a idecis cI ciac.it instanta de land
printeo gresita interpretare a art. 422 pr. pen, a incuviintat ifara cautiune
sa se prezinte liber inaintea C. de Gas., aceasta nu poate di imputabila re-
oarentului, pentru ca el sa die decazut din dreptul de a-si sustine recursul
(Cas. II, jun. 3272 din 12 Noenfla. 1923 furisprnden(a generald 1924, sp.
928, pag. 215).
Deasemenea cerintele art. 422 prupen. sunt satisfAoute claca recurentul
a lost liberat pe cautiune de instanta care era irwestita cu judecarea cauzei
si care in urma a pronuntat condamnatianea (Cas. II, 683 din 29 Feb. 1924,
Jarisprudenja generald 1924, sp. 991, pag. 532). Este admisibia de asemeraea
cererea unit condamnat, in stare de arest pe baza legii flagrant delictelor,
de a i se incatviinta liberarea provizorie pe oautiune spre a se putea prezenta
liber inaintea Curti! de Ciasatie sore a-si sustine reoursul (C. A. Buouresti.
Jam 2268 din 9 Mal 1924, cu opinia separata a d-lui oonsilier G. T. Ionesou,
fn Jurisprudenta generala 1924, sp. 1054, pag. 567); ca, chiar In materie de

www.dacoromanica.ro
 515

Nenumärate sunt deasemenea problemele pe care le-a ridi-

cat acest articol; vom cità numai cateva dintr'insele.
Mai Intâi vom spune ca osAnditul trebue sà intre in
In fnchisoare inainte de ziva hotaritä pentru judecare (15),
fiindcä altfel Curtea nu ii acordà termen spre a indeplini
dispozitiunile art. 422, ci declard recursul neadmisibil (16).
Solutiunea desi riguroasä ni se pare conformä cu legea (17).
Dacbi a intrat sau se aflä in inchisoare, si a fugit, re-
cursul devine inadmisibil (18).
817 ' Dovada ca recurentul condamnat la pedpese privative
de libertate s'a constituit prizonier sau a fost eliberat pe ca-
utiune pentru a se prezenth liber, se va prezentà la prima
infätisare inaintea Curtei de casatie. In lipsa acestei dovezi
recursul devine inadmisibil si este respins ca atare. Su-
prema instantä are latitudinea atunci and recurentul pre-
tinde cä a satisfäcut cerintele art. 422 dar nu are la el do-
vada cuvenitä, sa" acorde o amânare cu indatorirea de a se a-

delict de presä, cel Gondar/mat Ia o pedeapsa privativa de liroertate trebue sa

satisfaca oerintele art. 422 pr.pen. (Cas. S. U., 5 do I Dec, 1921, Curierul
judiciar 13 din 22 Ian. 1922, pag. 41 si urm. 011 ;iota DecusartI); un inrculpart
desi detinut pentru alte cauze, trebue sa indeplineasca in mod special in ye-
derea recursului san formalitatile art. 422 pr. pen., pentru a se putea judeca
(Cas. II, 1361 din 22 Oct. 1920, in Curierul judiciar 1922, Nr. 2 pag. 23, cu
'iota); cfr. artiodlul d.tlui Paul Porumbeanu, in aceias revista pag. 55, ofr. sl
Discursul rostit de fost Prim-Presedinte al Curtii de Casatid Victor Roma&
ceantz, an judicioasele observatinni asupra art. 422 pr p. I Curierul judiciar
1922, NT. 31, pag. 484 Si urm.
15) Legea se pare a care ca osanditul sa se puma in inchisaare in
momentul faceril recursului; cu drept cuvant c cas. nu admite aceasta se
vera interpretare, abservand ca altmintrelea pedoPsele mid ar fi intrec.ute
de inchisoarea prevenita. oas. II 1999 si 2003 din 8 Jamie 1910 B. 982,
16) Cas. II, 1324 din 28 Nov. 1902. B. 1208 si CurVerul iudiciar XI,
671 (dupa div.); Cas. II, 268 din 7 Febr. 1906, B. 281 (drunk' div.); Cask III,
40 din 11 Ian. 1912. Curierul judidar 1912, Nr. 23. pag. 775. Si aceasta chiar
daca se afirma ca parttle s'au impacat (aceeasi deciziune). In caz indoios
insa C. Cas. II, 76 bis din 23 Ian. 1901, B. 139, a acordat termen pentru satis-
facerea art. 422 pr. pen.
17) Nu se s000teste indeplinita dispozgiunea art. 422 pr. p, dna li-
berarea provizorle a lost ceruta dela instanta de fond, dupa primul termen
fixat pentru judecata recurstrini, mai ales daca amanarea se aoordase pentru
dovedirea ca a satisiacut cerintele legii. Cas. II, 628 din 7 Martie 1912 Ibid.
18) Cas. vac. rom. 357 din 26 Mlle 1867. B. 667, pi Cas. crim. roam
247 din 5 Novi. 1868, B. 180.

www.dacoromanica.ro
 616

duce o dovadd constatatoare ca liberarea pe cautiune si de-

punerea cautiunei sau constituirea ca prizonier s'au produs
anterior primului termen de infatisare (a).
817 2 - Constituirea ca prizonier se poate face fie la inchisoa-
rea din localitatea uncle isi are resedinta instanta a card
hotdrire a fast atacata cu recurs, fie la inchisoarea dela re-
$edinta Curtei de casatie (art. 423 pr. pen.). Cel ce voeste
sa se constitue ,prizonier adreseaza o cerere in acest sens
Ministerului public de pe langd instantele respective alatu-
rand, daca i se va cere, copie dupe hotärirea atacata. si cer-
tificat Ca a fäcut recurs. Pe baza rezolutiunei puse pe aceas-
ta cerere recurentul va trebul sa fie primit la inchisoare.
817 3 Cererea de eliberare pe cautiune facuta de recurent
pentru a se prezenth liber inaintea Curtei de casatie se a-
dreseaza si este rezolvita de instanta a carei hotdrire a fost
atacata cu recurs.
Incuviintatä fiind eliberarea, recurentul va trebui sä
depund cautiunea fixata si sd prezinte aceleias instante re-
cipisa respectiva, dandu-i-se cuvenita dovada despre in-
deplinirea acestor cerinte.
Jurisprudenta a decis ca atunci and curtile cu jurati
nu functioneazd, eliberarea se va decide de Camera de pu-
nere sub acuzare.
Liberarea recurentului interesand insasi ordinea publi-
ca, intrucat formalitatea din art. 422 este determinata de
nevoia de a se asigura executarea hotaririlor penale, instan-
ta care statuiazd asupra liberarei va trebui sä fie constituità
in complect de judecata penalà, adica cu numgrul de jude-
catori ceruti pentru judecarea afacerilor penale si cu con-
cluziunile Ministerului public. Judecarea cererei se va face
m Camera de consiliu, Bra citarea partilor.
Jurnalul dat asupra cererei de liberare este susceptibil
de recurs pentru vicii sau omisiuni de forma.
818 Ce se intamplä daca recurentul fiind inchis pentru
vre-o alta cauza, declard ca se constitue prins in inchisoa-
re in care se afla? Este aceasta o indeplinire a dispozitiuni-
lor art. 422 p. p.?
Curtea noasträ de casatie a admis negativa pe motiv
ca declaratiunea nu obliga pe directorul inchisorii sa-1 tina
a) Cas, II, 4398 din, 1926, in jurispruden(a generale', 1927, sp. 492.

www.dacoromanica.ro
 61 7

Inchis (19). Credem cA aceastA solutiune e prea riguroasai. In

aceastä materie trebuie sal se tinä seamA si de intentiunea
prevenitului; ceeace a voit legiuitorul este ca el sal nu fugA
dupA condamnare i sA bed iluzorie condamnarea; in acest
caz insd prevenitul nu se vede cA ar aveA o astfel de inten-
tiune.
1119 Quid daca." a fost liberat provizoriu de tribunal flirei ca-
afiune pand la judecarea recursului? Se poate prezinta la
judecatd WA' a se constitui prins?
Curtea noastrA de casatie a admis negativa pe motiv cä
legea .-din 1902 asupra libertAtii individuale n'a modificat
in aceastA privintA procedura penald care vorbeste de libe-
rarea pe cautiune (20). Interpretarea supremei instante ni se
pare prea severA i contrarA spiritului legei; tribunalele vor
eludà de sigur aceastä jurisprudentA, fiindcd atunci când
vor vol sa dispenseze ae cautiune, vor cere cautiune derizo-
rie de 1 sau de 5 lei.
819 ' S'a decis InsA, si pe drept cuvant, CA atunci când re-
carentul a cerut liberarea pe cautiune i instanta chematA a
rezolvi cererea l'a liberat fArA cautiune, nu se poate pune
in sarcina recurentului vina4ribunalului sau Cuttei care a
ignorat cA liberarea trebue sA fie numai cu cautiune, Vind-
ca. nu std in putinta recurentului sä dicteze el solutiunea in
cererea sa de eliberare. Recurentul avea o singurA indatori-
re, aceia de a solicita eliberarea pe cautiune, ori desigur cA
el a facut prin aceasta ceeace puteà i trebuia sA facA.
820 Ce se intAmpla in cazul când cel liberat pe cautiune la
instructiune, a fost in urma osandit si a fAcut recurs? Li-
berarea pe cautiune la instructiune II dispenseazd de a se
.constitui prins in urma condamnArii conf. art. 422 p. p.?
Chestiunea este foarte discutatA.
In Franta, jurisprudenta (21), la inceput a admis a-
iirmativa si F. Hdlie sustine aceeasi pArere (22); InsA mai
thrziu, atat jurisprudenta cat i doctrina au admis cA desi
;19) Cas. II, 3311 din 9 Nov. 1910, B. 601 si Curierul fudiciar 1911,
Nr. 8.
20) Cas. II, 1103 din 4 Mai 1912, CuKerui judiciar 1912, Nr. 53.
21) Cas. fr. 3 Millie 1813, J. P. XL pag. 438; 15 Oct. 1835, Bul. Nat
.392; 26 Aug. 1857. B. Nr. 253; 15 Mart. 1838, B. Nr. ,69
22) F. Mlle: Instr. crim. VIII, Nr. 3942.

www.dacoromanica.ro
 618 -
liberat pe cautiune, osanditul trebue sä indeplineasca dis-
pozitiunile art. 422 P. p., deoarece liberarea pe cautiune la
instructiune nu se refera cleat la prezentarea prevenitulul
hiaintea instantei de fond si nu se referd la eel definitiv o-
sandit (23).
La noi jurisprudenta Curtii de casatie a fost f parte va-
riabila. La inceput ea a admis sistemul vechei jurisprudente-
franceze (24), a dat in urmd doua ;Ieciziuni in sens contrar,
admitând sistemul nouei jurisprudente franceze (25), $i in
fine silitä fiind in sectiuni unite (26) a revenit la vechiul
sistem al &au si al Curtei de casatie fr. admitând ca legea
nu distinge intre instantele care au admis liberarea prwi-
zorie (27). Si Curtea de casatie persevereaza pand astazi
in acest sistem, diferit de acela al actualei doctrini $i ju-
risprudente din Franta (28), totusi se pare ea nu e ferma
in aceasta parere, fiindca ultima deeiziune data este dupa
divergintä. Preferam sistemul actualei doctrine $i jurispru-
dente din Franta; dna litera legei nu distinge incontesta-
bil este insa Ca syiritul el este de a distinge $i ca legea nu
s'a referit In art. 422 p. p. la liberarea acordata de autori-
Wile de instructiune inaintea judecarei definitive (28 bis)..
820 ' Solutiunea logica desigur nu poate fi alta decat aceia ea
eliberarea din timpul instructiunei prealabile $i chiar din
cursul judecarii la fond, nu ar trebui sa satisfaca formali-
23) Cas. Ir. 25 Mart. 1670, S. 71, I, 173; 28 lunie 1872, S. 72, 1, 400;
31 Oct. 1890, P. 91. I, 167; S. I, 92; 231Nov. 1899, S. 95, 1, 299; (Jarrand:
Précis. ed. 8-a, Nr. 607, Pag. 913, nota 2; Vidal: Cours, Nr. 8173, rota 3;
Villey : Précis. ed. V-a pag. 406; Le Poitievin: Instr. aim. art. 116, Mt-. 42'
(care citeazä 1 aate decisiuni mai noui).
24) Cas. II, 28 Nov. 1878. Dreptul, 1878, NT. 8 st nota aprobatoare de
d. B. M. Missir, care observ'a ca deciziunea e confornrk' iursprudentiil $i
doctrinei tranceze (fIra sä $de ca de 8 ant ea se schirnbase). In acelas sens
s'a mai rononunstat cas. II, 346 din 24 Sept. 1879, B 697; cas. II, 251 din 12
Mal 1867, B. 474.
25) Cas. II, 104 din 21 Par- 1894, B. 179; scot. wac. 420 din 2 luL
1896, B. 1125 Wnigirmatica hotkire in sens contrariu, cas. II, 373 din 24-
Jun. 1896, B. 1093).
26) Sect. unite, 10 din 8 Mai 1897, B. 726.
27) Cas. II, 631 din 26 Nov. 1897, B. 1406.
28) Cas. II, 318 din 27 Iunie 1903, B. 962; cas. II, 2143 din 5 Iunie
1910, B. 1001 (dupa diverg.) ai Jurisprud. an. III, Nr. 23, peg. 359.
28 bis) In aceleast sens C. Or5nescu, Curierul judiciar 1914 pag. 622_

www.dacoromanica.ro
 519

tatea din art. 422. In adevar formalitatea aceasta functio-

neaza pentru ratiuni quasi-similare cu acelea ale detinerei
preventive, iar constituirea ca prizonier in vederea recursu-
lui, incontestabil cä este tot o detinere preventiva, totusi
acordarea liberärii provizorii in cursul instructiunei sau ju-
decatii este conditionatA de alte circumstante deck acorda-
rea liberdrei pentru a se prezenth in Casatie. Prima este
adeseori motivatà de indoiala asupra vinovAtiei si de oredin-
ta Ca invinuitul nu se va sustrage judecatii, a doua intervi-
ne dimpotriva asupra unei vinovatii stabilite in fond si a-
supra unei condamnatiuni existente. Deci in cazul eliberarii
in vederea recursului instanta care va juldeca cererea de eli-
berarea va trebui sa tina seama de noui circumstante. Ceea-
ce va determina solutiunea sa nu va mai fi siguranta ca
inculpatul nu se va sustrage judecd(ii, ci siguranta ea el nu
se va sustrage executdrii condamnatiunei panA la judecarea
sau dupd judecarea i respingerea recursului. Deci cauti-
unea care puteh fi o chezasie eh' inculpatul nu se va sustrage
dela judecata poate sd nu mai constitue o suficientä garan-
tie ca acelas inculpat din moment ce se stie condamnat nu
se va sustrage executArei condamnatiunei. Astfel fiind libe-
rarea din cursul judecAtii si mai ales a instructiunei apare
ca insuficientä pentru satisfacerea cerintelor art. 422. 0
noua cercetare a cererei de eliberare se impune, libera fi-
Ind insa instanta sA mentina liberarea in aceleasi conditi-
uni dacA ar gAsI ea ele sunt indestulAtoare.
Dealtfel i logica ne spune ca intre doi recurenti aflati
liberi, cel care a mai fost arestat i se gAseste eliberat in
cursul procesului, nu poate aveh o situatiune mai bunk' de-
cat cel care a fost dela inceput liber, in sensul cä cel dintai e
dispensat de a mai cere eliberarea, pe cand secundul daca
va omite aceasta formalitate va vedeh recursul sau decla-
rat inadmisibil.
220 2 - In practica s'a admis solutiunea contrarA, care desi ne-
conformA cu ratiunea formalitätii din art. 422 este insA
acceptabilA dacA ne gandim la chipul, absurd prin generali-
tatea lui, in care legiuitorul a impus aceasta formalitate.
Deci in practica se admite cA atat liberarea din cursul
instructiunei cat i cea din cursul judecAtii sunt suficiente
pentru a satisface cerintele art. 422 pr. penalA (a).
a) Inalta Curte este astrai constantä In acest sens,

www.dacoromanica.ro
 520

820 3 DacA insg un recurent liberat pe cautiune a obtinut ca-

sarea i judecandu-se la instanta de trimitere face din nou
recurs contra hotgrirel pronuntate de aceastä instanta, el
va trebui s solicite o noug eliberare pe cautinne, intrucat e-
liberarea din primul recurs nu mai poate folosi si in al doi-
lea recurs.
Ad solutiunea jurisprudentei se conformeazg ratiunei
formalitatii din art. 422, fiindca tine seama de noua circum-
stanta care este condamnarea la instanta de trimitere, cir-
cumstantA ce catà a fi luata in seamg la acordarea unei
noui eliberAri.
821 - 0 altg chestiune care se discutg este; dacA art. 422 p.
p. se aplicA atunci and e vorba de persoane condamnate
pentru delicte electorale ori de presà?
Prin numeroase deciziuni Curtea noastra de casatie a
admis negativa eat pentru delictele electorate (29), cat sr
pentru cele de presg (30), pe motiv ca, dupa art. 24 din con.-
stitutiune, arestul preventiv nu ar fi permis in materie de
presà.
Insa, prin o deciziune recenta supremo. instanta a
schimbat jurisprudenta sa anterioara pe motry ca in acest
caz nu e vorba de arest preventiv (31), si ca tegea nu face
distinctiune (decis. 1 Mai 1914) (31 bis).
Prefergm vechea jurisprudenta i credem ca se va reveni
la dansa. Arestul din art. 422 proc. pen. e si el tot un arest
preventiv deoarece are de soap sa preyinä fuga osandituluf
dupa respingerea recursului. Dovadä cä aceasta e adeyarat,
este cA, dacA se admite recursul si se caseaza hotarirea, a-

29) Cas. II, 984 din 13 Nov. 1901, B. 1524.

30) Cas. II, 227 din 3 ramie 1880, 13. 190; 479 din 17 Deo. 1885, B 9315;
503 din 13 Nov. 1891, B. 1283; cas. II, 586 din 20 Iunie 1900, B. 896; 984 din
13 Nov. 1901, B. 1524; 1256 din 26 Nov. 190(1, B. 1437.
$1 curtea de casathme a admis aceeas regu1 i pentnu locultoriii dhr
Debrogea, cand cfac recurs contra deciziunilor curtii de aped Galati. Gas, II,
643 din 3 Iunie 1903, B. 853,
31) Cas. II, 2150 din 15 Innie 1910. B. 1003, s Jurisprud. an. III:
Nr. 23, pag. 358.
31 bis) Gas. II, 1160 din 2 Mai 1914, CuHerul judicial 1914, NT. 53;
pag. 436 si Cas. S. U. 5 din 1 Dec. 1921, in Curierul judiciar, 1922, p. 45.

www.dacoromanica.ro
 521

cest arest Inceteaza, lucru ce nu s'ar putea daca ar fi o a-

devarata inchisoare ea pedeapsa (32).
622 Curtea de casatie a admis cal art. 422 p. p. nu se apli-
cA atunci and e vorba de militari, aceasta conform art. 76
C. J. M. (33), nici relativ la infractiunile prevazute prin le-
gile speciale (34), nici In fine and e vorba de inchisoare ca-
re ar rezulta din transformarea amendei in inchisoare pen-
tru contraventiune la legea monopolului tutunurilor (35), so-
lutiuni pe care le eredem conforme cu legea.
In schim-b acest artieol se apnea chiar In caz de sus-
pendarea unui mandat de executare dat pe baza unei hota-
firi definitive care pronuntA o pedeapsa privativA de liberta-
te '(30.
4323 Vom mai adaoga end dupA Curtea noastra de casatie
nu se poate cere casarea deciziunei Camerei de punere sub
acuzare In materie de crima, fara ca prevenitul sa Indepli-
neasca prescriptiunile art. 422 p. p., fiindeä dupa lege, Ca-
mera de punere sub acuzare e obliged in caz de ordonan-
ta de trimitere sa aresteze preventiv pe prevenit (37). De
asemenea in urrna legei din 15 Martie 1902, a decis ea osan-
ditul se poate prezenta liber la Curtea de casatie, dacà a
fost liberat provizor de Curtea de apel chiar fdrd sd i se fi
cerat cauflune(38).
Si aceastä liberare se poate face de Camera de punere

22) st lasaan la o parte suprinderea curioasä ce poate produce schirm-

barea jurisprudenti curtii de casathme in asemenea caz, ceeace ne face s5.
.ne miram cum de a fost admis pentru prima ()ark'. In adevar, oricine era
in drept, dupa' jurisprudenta anterioara a curtli de casatiune, s.1 nu intre in
inchisoare in caz de Tecurs venire condamarare in materie de presa; cum
insä intrarea in inchisoare unl se poate face decal path' la termenul de Jude-
cafe'. o petsoana a putut s fie amagita prin chiar jurisprudenta: cuntil de
casatiune, care inainbe nc cerea indeplinirea formalitätil din art. 422 In Cal
de delicte de presä.
33) Cas. II, 322 din 21 Ilan. 1893, B. 640. Conk. insa' cas. II, 76 bis
din 23 Ian. 1901, B. 139.
34) Cas. crim. 88 din 19 Mart. 1869, B. 109.
33) Cas. II, 72 din 16 Fehr. 1880, B. 88.
36) Cas. II, 1256 clin 5 Iunie 1913, Curierul judiear 1913, Nr. 60
IPag 676.
37) Cas. II, 225 din 28 Apr. 1887, B. 391.
38) Cas. II, 1898 din 10 Sept. 1907, B. 1327.

www.dacoromanica.ro
 522

sub acuzare chiar in materie de crima, and un individ a

fost condamnat de Curtea cu jurati si el a facut recurs (39).
824 Trebue sä observam sub forma de concluziune ca, din
cauza importantei sale practice, art. 422 proc. pen., ar fi
trebuit sä fie redactat cu mai multä grija si mai putin laco-
nic. Deasemeni ar fi fost de dorit ea cel putin eu ocaziunea
legei libertatei individuale din 1902, sä se fi introdus si la
noi modificarea introdusa in Franta prin legea dn 28 Iunie
1877, ea obligatiunea din art. 422 proc. pen. sa nu fie impu-
sä decat celor care sunt osanditi la eel putin 6 luni de 'Mai-
soare.
825 Dispozitiunea art. 422 proc. pen. provine din vechiuI
drept francez si se gaseste deja in art. 7 al Ordonantei de
Moulins din Febr. 1566. Dupà ce a fast suprimata de legis-
1atiunea revolutionara, a fost reintrodusa de cod de proce-
dura penala franceza si a trecut in urma in cod de proc,
pen. rom. Credem ca ea trebue sa ramana in legislatiune,,
insä mai bine reglementata (40).
825 ' De lege ferenda credem cd se impun cu privire la for-
malitatea constituirei ca prizonier sau eliberarei pe cautiune
cateva modificari si anume:
_1) Aceastä formalitate sà fie ceruta numai atunci
cand condanmatiunea trece de o anumitä limita (in Franta
peste 6 luni, in Italia peste un an).
2) Cautiunea sa nu fie obligatorie pentru instantele
cari acorda eliberarea, fiindca se pot ivi cazuri in care o e-
liberare fara cautiune &à fie legitima si echitabilä.
3) Recurentul care se aflä in stare de arest pentru alta
cauza' sä fie dispensat de aceasta formalitate daca va face
dovada cä directiunea inchisorii a luat act cum Ca se consti-
tue prizonier in vederea recursului si ea in momentul jude-
carei se gaseste in inchisoare. Daca recursul este respins
ca nefondat, inculpatul comstituit prizonier va conti-
nua sa rarnana inchis, chiar daca a incetat cauza anteri-
oara pe temeiul careia se gäsea arestat. Ministerul public
39) Garnera idepunere sub acuzare Bucuregi 5 Noemb. 1914, Dreptul
1915. Nr. 3, pag. 22.
40) Circulara Nr.10.408, Min. de justifie Dissescu, din 2 Tunic. 190a
cltre procuroril-generall Curierul iudiciar 1900, Nr. 51, era de sphere c5
dispozifiunea art. 422, trebue sä fie suprimatg.

www.dacoromanica.ro
 523

va transmite deindata inchisorii mandatul pentru condam-

natiunea ramasa definitiva.
4) In cazul cand recurentul nu s'a constituit prizonier
nici nu a obtinut eliberarea, tecursul Sa" nu fie de plano
considerat ca inadmisibil. Curtea constatand lipsa acestei
formalitati va ordona ca hotarirea atacata sä fie pusä de
indata in executare, iar judecarea recursului va fi suspenda-
ta pand la efectuarea acestui ordin (vezi cele scrise la nr.
7517-7518).
5) Eliberarea din cursul instructiunei sau judecarei sa
nu poatä supleh obligatiuni de a se constitui prizonier sau
de al cere o noua eliberare.
1326- 0 altà condititme de forma a recursului, era ca recu-
rentul atat partea civila cat i cel condamnat in materie co-
rectionald sau de simpld politie, trebuia °data' cu recursul
sa depuna o amenda de 10 galbeni, (117 1, 50 b), sau clack'
era condamnat in lipsay de 5 galbeni, afara de cazul de sea-
pataciune probata, cu un certificat (art. 118-120 pr. pen.),
care amenda se pierdea clack' recursul era respins, si se res-
tiuià In caz contrariu (art. 121). Aceastd penalitate care de--
rivä si ea din vechiul drept francez, (art. 136 Ordon. din
Aug. 1539 si art. 16, Titl. XXXV, Ordon. din Aprilie 1667),
fusese suprimata in 1791, dar a fost reintrodusä in 14 Bru-
mar, anul V, din cauza imultirei prea mari a recursurilor.
Conditiunea de admisibilitate a recursului prin depune-
rea amendei, admisa die pr. pen. Stirbei art. 238 si de proc.
pen. actuala art. 418 a lost suprimatä prin legea din 15 Iu-
nie 1906 (art. 43 al 37 leg. timbrului) pe motiv ca s'a socotit
nedrept ca inaintea Casatiei, procedura sa fie cu plata, iar
inaintea instantelor de fond ea sa fie gratuitä (41). Pärerea
noasträ este ea' legiuitorul a facut bine; judecata penalä tre-
bue sa fie cu totul gratuitä.
826 ' Conform cu Legea timbrului din 29 Aprilie.1927 re-
cursul partei civile este supus timbrului (art. 10 par. 3). Ce-
rerea de recurs va fi decrtimbrata de partea civith cu 20 lei
atunci and recursul urmeaza a fi judecat de Inalta Curte
de casatie si cu 10 lei cand recursul se judeca de Tribunale.
826 2 -- Recursul purtand numai asupra viciilor substantiale

41) Vezi Corn. Botez: Legea asupra taxelar de timbru $i 1nregis-

trare edi. 2-a, Bucuresti, 1908, pag. 151.

www.dacoromanica.ro
 624

sau procedurale de drept, legea impune celor ce uzeaza de

calea recursului ca sä arate motivele pentru cari au a se
plange in contra hotarirei ataeate.
Conform art. 36 alin. 2 din Legea Curtei de caSatie
intrata in vigoare la 1 Ianuarie 1926, motivele de recurs
in toate materiile penale (afaceri criminale, corectionale san
politienesti) se vor depune eel mai tarziu pana la prima zi
fixatà pentru judecarea recursului, deci cel mai tarziu in a-
junul acestei zile. Dacal ziva ce preceda termenul de judeca-
ta este o Duminica sau o sarbatoare atunci motivele vor fi
depuse cu 0 zi inainte. Aceastä solutiune se impune fiindca
legea eere ea motivele sa fie depuse ptinti la prima zi de ju-
decata, deci termenul implicit nu este susceptibil de proroga-
re, expresiunea pada la" indicancl c depunerea trebue ssi
preceada ziva judecatii (a).
826 Motivele pot fi formulate chiar prin cererea de recurs
sau prim osebit memoriu, care va fi redactat in dublu exem-
plar (art: 38 Legea Curtii de casatie).
Fiecare motiv va fi mai intai enuntat in mod sumar prin
indicarea textului de lege ori a principiului violat i sensul
violafiunei. Apoi sub aceastä enuntare se va face expunerea
pe larg a motivului i argumentele pe cari el se sprijind (art..
36, alin. 3 Leg. C. de casatie).
Memoriu eu motive poate fi depus fie la grefa Curtel
de casatie, fie la grefa instantei care a pronuntat hotarirea
atacata cu recurs. Incumba recurentului s fack dovada la
ziva judecatii ca a depus motivele de recurs in termen, acea-
sta in ipoteza ca ele nu se gasesc Inca la dosarul Curtei de
casatie.
Memoriu va fi semnat de recurentul sau imputernitur
sau, dar lipsa semnaturei nu poate atrage nulitatea fiindel
memoriu cu motive face corp comun cu cererea de recurs
a, earui urmare sunt si deci ele au a fi privite chiar and nu
sunt semnate ea emanând dela recurent.
8264 Dar daca Legea C. de casatie cere ca recursul sä fie
motivat, aceasta nu exonereaza insa pe suprema instanta
ca sä examineze din oficiu_ dacd nu existä vreo neobservare
sau vre-un viciu din acele cari atrag nulitatea absoluta in-
hotrIrea atacata cu recurs.
In materie penala principiul legaIitätei impune judeca-
a) Cas. H, dec. 2093 din 1926, In Jarisprudenta generald, 1926 So. 1570:

www.dacoromanica.ro
 525

torilor dela toate instantele si in orice fel de pricini penale

(criminale, corectionale sou de politie) sh cerceteze din o-
ficiu daca legea a fost respectatd. Chiar dacä recurentul nu
a invocat o violatiune a legei din acele sanctionate cu nuli-
tatea inch Ministerul public o poate propune si chiar Curtea
poate si trebue sh o invoace din oficiu, punand-o in discutiu-
nea partilor dacä va crede necesar.
Aceastä obligatiune se apnea dupà cum am spus tutu-
ror pricinilor penale Vara distinctiune. Dacd legea cere fa-
cerea unui raport numai in cauzele de competinta Curtilor
cu jurati, aceasta nu inseamnä ca obligatiunea controlului
din oficiu trebue sal se margineasch numai la aceste pricini,
ci numai ea' controlul va fi mai riguros fata de ele. Contro-
lul din oficiu este nu numai neeesar dar indispensabil fata
cu caracterul de ordine publica a procesului penal si fatd cu
menirea Curtei de casatie. Oare nu ar fi surprinzator ca o
hotarire penala pronuntata de un tribunal incompetent, sau
eau constituit sal fie mentinutä numai fiindca recurentul nu
s'a plans de aceasta? Sau nu ar fi contrar intereselor repre-
siunei ca un fapt sh ramana pedepsit cand nu constitue nici
o infractiune, sau este prescris, si aceasta iaräsi fiindca re-
curentul nu a formulat un motiv in acest sens? Noi credem
0' fära un atare control din oficiu deciziunea prim care s'ar
respinge ea nefondat un recurs nu ar exprimh de cele mai
multe ori decal un adevar partial.
De aceia credem ea incumba Supremei instante din
moment ce a fost sesizata cu un recurs sal verifice din oficiu
hotarirea atacatä si anume: daca este regulata ca forma si
emana dela judecatori competenti in raport cu calificarea
faptului, daca s'au ascultat concluziunile Ministerului public
daca fapta aratata In hotärire constitue o infractiune, daca
actiunea publica nu se gaseà stinsä si daca pedeapsa este bi-
ne aplicata. Acest control este suficient fiindca el se opreste
asupra elementelor esentiale ale judecatii penale. Daca insä
Curtea facand acest control da peste o violatiune, alta de
cat cele enuntate mai sus, Incä va puteh sa invoace din ofi-
ciu acea violatiune dacà ea este din acele sanctionate cu nu-
litate absoluta (a).
a) Vezi Cas. II dec. 1541 din 1926, in Jurisprudenta generalii, 1926,
sp. Nr. 1131, cu nota noasträ V. Dongoroz.

www.dacoromanica.ro
 526

8265 Ca un corolar al celor expuse la numarul precedent,

urmeaza ca. recurentul poate, in cazul cand judecata recur-
sului s'a amanat, sa semnaleze printr'un nou memoriu alte
motive de recurs. Aceste motive el nu le va putea discua
la termen, cleat daca. Curtea va gasi cä sunt privitoare la
violatiuni sanctionate cu nulitate absolutd i invocandu-le
din oficiu le-ar pune in discutiunea partilor. Cu alte cuvinte
nouile motive sunt puse in atentiunea Curtei, care va apre-
cia daca au a fi discutate sau nu, recurentul neavand dreptul
sä le desvolte oral decal daca s'ar da cuvantul asupra bor.
Chiar la ziva judecatii Inca recurentul mai poate sem-
nala in scris Curtii violatiuni cari atrag nulitatea absolutä.
Daca motivele semnalate se retell insa la violatiuni cari a-
trag nultati relative, alica violatiuni pentru cari partea tre-
buia sa se plangä, acestea nu mai pot fi puse in discutiune
daca n'au fost invocate prin memoriu cu motive depuse
OM la prima zi de infatisare.
827 Conditiunile de fond pentru admiterea recursului sunt
urmatoarele:
a) Ilotdrtrea trebue sd lie definitivö. Recursul nu se
poate face decat in contra unei hotariri definitive, adica in
contra unei hotariri ce nu mai poate fi atacata prin nici o
cale ordinara de atacare, cum sunt opozitiunea si apelul
art. 404 proc. pen. si art. 33 leg. C. cas. din 1910 (42).
Contra hotaririlor preparatoare si de instructiune, conform
art. 416 proc. pen. nu se poate face recurs deck odata cu
fondul, dupà pronuntarea sentintei definitive, adica atunci
cand ultima instanta de fond s'a desvestit de afacere. A-
ceasta regula destul de clar exprimata de lege si care se
gaseste i In art. 239 proc. condicei criminale Stirbey, a
fost consfintità prim numeroase deciziuni de,instanta noastra
suprema (43 si 43 bis), ceeace dovedeste ori reaua credin-

42) Recurrsul contra =el sentinte su(puse opozitiunii este inadadsibil

Gas. II, 121 din 12 Ian. 1912- Slpt. juridicä, am I Nr. 14 pag. 223.
43) Nu voin aità boate ntuneroasele deciziuni ale =III de casatiune,
larisprudenta fiind absolut constantru. Dintre decizinnile vechi worn icita :
cas. vac. 343 din 4 Aug. 1870, a 176; cas. II, 392 gin IS SbrA, 1870, 1 233;
cas. II, 500 din 27 Now. 1870, B. 263; cas. II. 350 dim 15 Ocbonknie 1875,
B. 350; dintre cele noi: cas. II, 2646 din I Dec. 1908, B. 568. mks. II, 3280
din 3 Nov. 1909, Curiend iudiciar 1909, Nr. 72 SI Jurispr. an. II, Nr. 36, pag.

www.dacoromanica.ro
 - 527 -
tä ori ignoranta nepermisa a acelor care sfatuesc astfel de
recursuri absolut neintemeiate, care Incarca inutil serviciul
Curtei de casatiune.
Trebue insá sa observam Ca hotarfri premergatoare
sunt numai acelea care prepara solutiunea judecarii proce-
sului, iar nu acelea care se pronunta asupra unor mijloace
de neprimire sau a cererei incidente independente de fond
pi statuand definitiv. Asa, de exemplu, suspendarea judecatii
Walla la rezolvarea chestiunei proprietatii de instantele civile
fiind un adevarat declinator de competintä, da drept de re-
curs in casatiune (44). De asemenea, cand e vorba de in-
competentä, legea spune formal In art. 416 al. 2 proc. pen.
ca se poate face recurs inainte de judecarea fondului (45).
828 - Jurisprudenta si doctrina francezd merg mai departe,
In mod constant ele admit cal recursul in casatie mi. e admi-
sibil nu numai pe cat timp e deschisa calea opozitiunei ori
a apelului, dar chiar dacä cineva nu s'a folosit de aceste cai
onlinare de atacare ale hotafirilor (46).
Motivul ce se invoaca pentru aceasta solutiune este o
568; cas. 11, 2078 din 11 Iunie 1910, B. 987 si Jurispr. an. III Nr. 23 pag. 360:
cas. II, 445 din 9 Febr. 1911, Jurnispr. an. IV, Nr. 10, pag. 154; cas. II, 121
din 18 Ian. 1912, Curierul judiciar 1912, Nr. 14, pag. 167; eas. II, 345 din I
Fehr. 1912, Curierul judkiar 1912. Nr. 28, -pag 336.; Gas. 11, 3(140 din 20
Noernb. 1912, Curierul judiciar 1913 Nr. 21, pag. 252. finadmisibil recursul
inainte ca hotarirea sä fi mamas definitiva in prMnta opozitie01, Gas. II,
2884 din 71Noemb. 1912, Curierul judiciar 1912, ibklem.
43 bis) Este inadmisibia reoursul, and sentinta este suseeptibila Inca
de apel OCas. II, 1960 din 22 Oct. 1923, Jurispruden(a generald, 1923, speta
1494, pag. 658); contra unei hotarari permegatoare vezi Cas. Ili, 1640 din 24
Sept. 1923, Jurispruden(a generala 1923, sp. 1604. pag. 715, in acele* sens
Cas. II, 154 din 10 Dec. 1920,, Jurispruden(a generalii 1923, sp. 1669, pag.
748); Cas. II, 1057 din 4 Apri lie 1924, Jurispruden(a generala 1924, sp. 1944
pag. 1068).
44) Cas. II, 1131 din 27 Apr. 1911, Jurispr. IV, Nr. 19, pag. 293.
45) E natural sa ie astfell, fiindcä daca instanta isi declina come-
tenta, partea interesata nu ar awea alt mij1Dc sil fie judecat a. in prima in-
stantä.
46) Jurisprudenta noastra admite accastä solutiune chiar in cazul
cand facand opozitie a fost sustinuta. Cas. II, 1739 din 9 Sept. 1913, Curl-
erul judiciar 1913, Nr. 76, pag. 800 a decis ca in contra sentintei prin care
s'a anulat opozitia ea nesustinuta nu se poate face recurs in casatie decat
Pentru motive de neregnlaritatea procedurii la opozitie ori pentru motivul
de online publica. Vezi i Cas II, 8 din 1927 in Jurisprudenfa general&
1927, sp. 1268 cu nota: V. Dongoroz.

www.dacoromanica.ro
 528

regula, care de5i nu e scrisa nicaeri in lege, e considerata

ea un principiu de drept, anume ca, acel care. n'a uzat de
caile ordinare nu poate uza de cele extraordinare (47).
Acei4 jurispradenta este admisd i la noi in mod con-
stant (47 bis).
829 Oricat de generala sä fie aceastä parere, noi nu o cre-
dem intemeiata mai ales in legislatiunea noastra. Cuvintele
din art. 407 cod. instr. crim. francez renduz en dernier res-
sort, nu pot sa insemneze in &Will legiuitorului decat hota-
riri, in contra cdrora nu mai exist?' nici un mifloc ordinar de
atacare.
Prin urmare, o sentinta a trib., daca nu s'a apelat, ori
o deciziune a Curtei de apel data in lipsd, in contra careia
ru s'a facut opozitiune, trebue sä fie susceptibila de recurs,
fiindca nu mai existd alt mijloc de atacare a ei.
In orice caz insa, cu sau fárä intentiume, legiuitorul
nostru a modificat textul francez in sensul ca se poate face
recurs in contra unei hotariri care nu mai poate fi reformatá
prin o cale ordinal% fiindca art. 404 p p. zice: in contra
cdrora nu mai existei nici o cale ordinarei de reformare-, 5i
desigur ca o hotarire neapelata sau neopozatal in termen,
care a ramas definitiva, nu mai e susceptibila de nici o cale
ordinara de atacare. Suntem dar in termenii legei, i legea
nu face nici o distinctiune in privinta cauzetor pierderei
dreptului prin neuzare ori prin respingere.
Dealtmintrelea observam cà, fiind ordinea publica iii
joc, §i societatea neavand interes ca, din cauza formelor
cineva sa fie osAndit pe nedrept, ori culpabilul sä scape de
pedeapsa, trebue ca prin orice mijloc legal hotaririle date
cu violarea legei sa fie doborite, mai ales cAnd e vorba de
incompetinta.
notarirea in contumacie nefiind o hotarire definitiva,

47) Gas. fr. 22 Nom 1882, S. 82: I, 45, P. 84, 1906; Cas. fr. 13 Nov.
1884, S. 85, I, 144. P. 85, 1, 300; ;Gas. fr. 11 !urge 1903 DL 1904, I, 154
Normand: Traité Nr. 1099; Vidal: Cours. Nr. 867: Degois: Traité Nr. 2054.
47 bis) Gas. II, 215 din 26 Fehr. 1901, B. 337. (Intrucciti Statul nu a
uzat de cale ordinarg Pdcfind opozitiune, mi poate fi admis sit faca recurs).
Gas. II, 238 din 18 Fehr. 1905, B. 225. (Nu popate face recurs, cel care n'a
fgcut arc), amiss& rredio). C as's, I, 48 din) 25 Ian 1911. Jurtspr. :V, 1*. 9 P.
133 (relativ la apcl in tnaterie eivil5).

www.dacoromanica.ro
 529

ci supusa anuldrei indatä ce se prinde ori se prezinta contu-

macele, rezultd de ad cd nu se poate cere casarea unel ast-
fel de hotdriri de cel osandit, care e destul sá se prezinte
pentru ca hotarirea sà cada.
Insa hotarirea contra contumacelui poate sa fie ataca-
tg de procurorul-general si de partea civila (48).
8291 Noi credem Ca recursul nu mai ipoate fi primit atunci
cand nu s'a folosit calea apelului. (bine inteles daca pricina
era susceptibild de apel). E drept ca art. 404 pr. penalä spu-
ne cà recursul este deschis atunci and nu mai exista nici o
cale ordinara de atacare, Med sä distinga daca aceste cal au
fost sau nu folosite, dar art. 412 pr. pen. vine si precizeaza
ca: in materie corectionala si politieneasca recursul este
deschis contra hotaririlor date in ulting instan(d. Deci dis-
tinctiunea apar.e clara i expresä, ca sa fie o hotärire data in
ultima instanta trebue sau sä se fi Mut uz de calea apelului
sau sä fie vorba de o afacere judecatä in prima si ultima in-
stanta fara drept de apel. Deci acolo unde exista apel si nu
s'a folosit aceasta cale, ramanand definitiva hotarirea pri-
mei instate si nemal intervenind o hotarire data in ultima
instanta_ cum cere art. 412 nu mai este admisibil recursul.
Art. 2 legea C. de casatie indirect intareste aceastà solui-
tine.
In schhnb credem si am aratat la nr. 815' ca se poate
face recurs atunci cand nu s'a folosit calea opozitiunei con-
tra unei hotariri date in lipsd la ultima instanta.
830 Cu toate ca in principiu nu se pot ataca cu recurs de-
ck hotaririle definitive, totusi exceptional se poate recurge
si contra actelor de instructiune.
Noi am vazut Ca. deciziunile Camerei de punere sub
acuzare sunt supuse recursului in casatiune (art. 324 p. p ).
Cc e drept ea' i un act de instructiune, altul cleat deciziu-
nea Camera de acuzare, poate sa fie anulat in urma recur-
sului, Imsä recursul nu se poate face in contra instructimei
care e un act preparator, decal odata cu recursul in privinta
fondului (art. 416 p. p. si art. 38 leg. C. cas.), ceeace e o
reguld identica cu aceia din art. 323 proc. civ.
Motivul acestei dispozitiuni este cd, daca hotärirea de

48) Vidal: Cours Nr. 867 .4i jurisprudenta citatg de dinsul.

www.dacoromanica.ro
 - 530 -
finitiva va fi favorabila partei ce voeste sä faca recurs, ce
importa chipul cum judecatorii Ii vor fi format convinge-
rea ?
SA se astepte rezultatul instructiunei, adica judecata.
daca va fi nefavorabil partea interesata va face atunci
recurs ca sa-$i apere dreptul salt.
831 $i, nu numai actele de instructiune, dar chiar decizi-
unea Camerei de acuzare, desi poate sä fie atacata prin re-
curs in casatiune, Vara a mai astepta deciziunea Curtei cu
jurati, tot nu impiedica mersul lucrurilor panä la judecata,
numai legea dis_pune ca, in acest caz juratii nu vor judeca
pana nu se va pronunta Curtea de casatiune asupra recursu-
lui, in contra deciziunei Camerei de punere sub acuzare.
Trebue sä observam ca, aceastä suspendare a juclecatii se
produce numai daca recursul s'a facut in termenul prevAzut
de lege, fiindca in caz contrar juratii judeca afacerea, r5-
manand pàrii dreptul ca sä ceara casarea dupa darea de-
ciziunii, atat pentru nulitatile de instructiune cat i pentru
cele de judecata (art. 326 P. p.).
8311 Ne-am ocupat in volumul IV, nr. 519 si urm. despre
cele douà recursuri deschise in contra deciziunilor Carrerei
de acuzare. Am aratat acolo ce acte pot fi atacate i and
pot fi atacate, i cine poate face recurs, $i cari sunt efectele
acestor recursuri. Trimitem deci la cele scrise in volumul IV.
832 -- 0 singura exceptiune exista la regula ca singure hota-
iirile definitive pot fi atacate prin recurs in casatinne: ann-
me, deciziunile i sentintele in privinta competintii pot fi a-
tacate cu recurs in casatie indatä ce sunt date $i fard sä se
astepte hotarirea definitivä (art. 416, aL 2 p. p.).
832 ' Trebue sa observam ea art. 416 alin. 2 pr. pen. S2 con-
trazice in mod evident cu. art. 5?4 pr. pen., primul ispune-
ca deciziunile privitoare la competintä pot fi atacate cu re-
curs chiar inainte de a se hotari asupra fondului, iar s':cun-
dul decide dimpotrva ca nimeni nu va_ putea recurge la Cur-
tea de casatie asupra incidentelor de competinta dedit oda-
tä cu fondul.
Jurisprudenta s'a pronuntat in ;ersul art. 524, nead-
tilitand recursul decal deodata cu fondal. Dna insa prin
hotarirea data asup:a competintei o instanta s'a desesizat
frill a mai cerceta fondul atunci partea interesata va putea

www.dacoromanica.ro
 53 1

apela acea hotarire si in caztil and i instanta de -apel va

confirma solutiunea primei instante, desigur ca recursul este
admisibil contra desiciunei date in apel cu toate Maul
nu s'a judecat. Acelas lucru cand hotarirea data asupra
competiMei nu este susceptibila de apel.
Art. 27 Legea Curtei de casatie in alin. 2 prevedt CR
hotaririle premergatoare cari ar fi date WM competin(i pot
fi atacate chiar de parti cu recurs ordecateori nu exista altä
cale Lie atac, iar cursul justitiei este intrerupt.
832 2 Legea Curtei de casatie din 1925 prin art. 22 si 27
creiazd e adevarata exceptiune dela regula Ca numai both-
ririle definitive pot fi atacate cu recurs.
Art. 27 nrevede ca Ministerul de justitie va putca con-
form art. 22 din Leg. C. de cas. sä ceard anularee hota-
rarilor chiar nedesavarsite, date de orice instanta daca vor
cuprinde un exces de putere sau ar fi facute fara cornpe-
tinta.
Acelas drept este acordat i partilor cu conditiunea ca
sa nu existe alta cale de atac i cursul justitiei sa se gasea-
scg intrerupt.
833 ---- b) Dar nu e totdeauna destul ca hotarirea sä lie d,fini-
tiva pentru ca sä existe recurs, in casatiune, in caiu' cand
e vorba de crimä, mai trPbue ca acuzatul sa fi fost condam-
nat. Art. 405 p. p. e foirnaJ in acest sens, i spur.e ea recur-
sul poate sa fie facut atat de condamnat, cat si de Ministerul
public (art. 408 p. p. Aceasta regula nu exista cleat in
rnaterie criminalä, art. 412 p. p. ne aratä ca in mattrie co-
rectionala si de simpla politie nu e tot astfel). Din contra in
caz de achitare, procuro:ul nu poate sä faca recur z dt......at in
interesul legei, adica un recurs care, chiar daca ar isbuti nu
produce efect asupra hotaririei date. Recursul se califi ri in
interesul legei, fiindert au are alt scop i rezulta. dec.& ca
sä reaminteasca legea inigistratilor care au inc-rpretat.3
rail (art. 407 si_409 al 1 pr. pen.) (48 bis).
834 Quid in caz de absolvire (49). Legea spune formal in
48 his) Alceasta insà nu este adev5rat decal In cazul dud achitarrea a
fost pronuntata pe haza unui verdict rogniat de neoulpabilitate fiinda clac5.
ordonanta de achitare ar fi pronuntat abuziv ori contra legit. ea poate fi
oasatl. Gas. dr. 27 Iulie 1888, S. 90 L 93.
49) Pentru deosibirea Intri achitare si absolvire, vezi Nr. 711.

www.dacoromanica.ro
 532

art. 408, alin. 2, ca recursul Ministerului public poate va-

tama pe acuzat.
Care e motivul acestei 'deosebiri intre achitare i ab-
solvire ?
Desigur ca legiuitorul s'a gandit ca in caz de achitare
juratii aducand un verdict negativ, este dovedit Ca flU e-
xista faptä ori culpabilitate, pe cand din contra in caz de
absolvire juratii au raspuns afirmativ, iar judecatorii au
gasit cä fapta nu e prevazuta de legea penalä. Astfel fiind,
in primuil caz Curtea de casatie neavand cadere sä judece
chestiuni de fapte si de apreciere, nu poate fi recurs con-
trar ordonantei de achitare, pe cand in cazul al doilea, fiind
un verdict afirmativ, i judecatorii interpretand legea i ho-
tarind ca ea nu a sanctionat fapta penaliceste, e natural ca
hotärirea lor sa fie supusa recursului in casatiune.
835 Parerea noastra este ea' legea ar fi trebuit ea in toate
eazurile sa admitä ca recursul Ministerului publiz sa fie
recurs efectiv, iar nu platonic, adical sa poata atrage, in caz
de casare, o nouà judecata a achitatului (50).
Stim care a lost ideia legiuitorului; el si-a zis: cand ju-
ratii raspund negativ i presedintele achitä, el face un act de
juridictiune gratioasä, care nu se poate infirma. Ce s'ar a-
tach in casatiune? Verdictul juratilor? Dar Curtea de ca-
satie n'are drept sà aprecieze faptele. Ordonanta preziden-
tialà? Dar, odata ce s'a adus un verdict negativ, pu tea care
presedintele sä nu deà o ordonanta de achitare?
Din contra in caz de absolvire, e vorba de o interpre-
tare a legei, i Curtea de casatie anuland deciziunea, nu lo-
veste in verdictul juratilor, ci din contra *pare a-I conficma.
Raspunsul la acest rationament este insa foarte usor.
Se poate in adevar ca Ministerul public sä atace ver-
dictul din cauza formelor judecatii, ca instructiunea n'a fost
facuta conform legei. nu s'a citit actele, Ministrn-ul public
n'a fost ascultat, comishmea juratilor a fost rdu constituitä
netinandu-se seama de recuzarile sale, sau de alte dispozi-
tiuni ale legei, etc. si in toate aceste cazuri nu se va admite
casarea decal in interesul legei? Un astfel de verdict se va

50) In acest sens. Circulara min. just. C. Dissescu: No. 10408 din 2
Iunie 1900. Curierul judiciar 1900, Nr. 51.

www.dacoromanica.ro
 533

considerà valabil, si acuzatul care poate ca e un asasin, va

fi lasat nepedepsit? Trebue sa observam ca, In aceieasi ca-
zuri, ori cazuri analoage daca acuzatul va fi c;)ndam iat,
el va putea cere anularea deciziunii, dar pentru c care ju-
decata ar fi bund intr'un caz si rea in celalalt? Pentru ce
and e vorba de a apara societatea impotriva asasinilor,
toate forniele sunt cerute sub pedeapsa de nulitate, pe cand
atunci and e vorba de a aiparà pe condamnati de sabia le-
gei, orice forma .poate fi nesocotita, iar Ministerul public or-
gamil legei i reprezentantul societatei, sä fie silit sà. pri-
veasca neputincios cum seal:4 cel vinovat de pedeapsá, si sä
se multumeasca cu un simplu recurs platonic?!
Si aici, ca in multe alte cazuri, legiuitorul n.z tine sea-
ma nici de logicä, nici de utilitate socialä, In loc de a ocroti
societatea contra raufacalorilor, se pare cd scopul pe care
ii urmareste facand legile penale, ar fi de a ocrotl pe raufa-
catori In contra legei si a societatei.
836 c) Violarea legei. (50 bis). A doua condifune pentru
admisibilitatea recursului, este ca sà existe o violare a legei.
C. de cas. s'a instituit pentru a mentine unitatea de juris-
prudenta si a tine instantele judecatoresti in exacta inter-
pretare a legei; ea este, dupa cum s'a spus, veghetoarea le-
gei. Prin urmare, toate cazurile pentru care se poate face
recurs in casatie, se pot rezumh Intr'un tip tunic: violarea.
legei. Din contra, chestiunile de fapt nu infra in cenzura
Curtei de casatie (51), de asemenea aprecierea actelor
probelor din care instanta de fond ii face convingerea (52).
Vom cerceth deci cari sunt cazurile de violare ale legii.
836 Acestea toate relativ la recursul Ministerului public,
cat clespre recursul partei civile, el nu este admisibil decat

50 bis) Neaplioarea unei dispooltiuni begale sant rearm aplicatiune nar

constitue un exces de putere, ci o violare a legii. Excestd de putere exist6
numai etunci, cand o instantli jud, a ezercitat o atributie oanferitl rind alt
organ, de pada administrativ sau legislativ, san exercit a. o putere arrbitrard
neconrferitä nici uinui alt organ al puteril pulblice. (In acest sens. Cas. pen._
it. din 21 Iunie 1922; La proced. pen. it. 1923 ool. 424, si Jurisprudent(' gene-
raid 1923, sp. 1793, pag. 815).
51) Cas. II, 2086 din 16 Noem. 1912, Curierul judiciar 1914, Nr. 25.
pag. 210.
52) Vezi nota 1 par. 543.

www.dacoromanica.ro
 534

relativ la interesele Rale chile, nu si iii ceeace priveste pe-

deapsa. (Cas. II, 835 din 26 Aprilie 1913, Curierul Judiciar
1913, nr. 47, pg. 563). Este insa de observat ca stabili:ea
prejudiciului si cuantumului despagubirilor este o chesthme
de fapt care scapd de sub cenzura Curtei de casatie.
8361 Legea Curtii de casatie din 1925 precizeaza ca recur-
sul trebue sa poart. fie asupra unei viaxtiuni a legei, fie a-
supra unei violatiuni a principiilor de drept (art. 36 alin. 3).
Imprejurarile pentru cari se poate cere casarea sunt e,e
numerate de art. 30 si 'anume: 1) rea constituire a insta itei;
2) pronuntarea hotarirei de alti judecatori de cat cei ari au
jude-cat; 3) lipsa caparAtii functionale a unuia sau mai mill
tora din judecatorii cari au judecat; 4) Nemotivare i cmi-
siune esentialä; 5 violarea regulelor substantiale de drept
sau a formelor esentiale; 6) necompetinta 5i excesul de pu-
tere; eroare grosiera de fapt.
Unele din aceste imprejurari nu au nevoie de nic o ex-
plicatiune .suplimentarä, fiind deja tratate la sediul materiel
respective. Mai toate constituesc violatiuni ale legei, fiindca
legea reglementeaza aceste materii. Parte din ele se rapoar-
til insa si Ia violatiunea unor principii de drept, ea: viola:-ea
principiului separatiunei puterilor, violarea autoritatii flu-
crului judecat sau regulei non bis in jdem, violarea dreptalui
de aparare, violarea principiului ne eat ultra petita parthm,
violarea principiului dupa care cane de atac nu se -oot in-
toarce contra celui ce le-a folosit i altele. In general viola-
rea acestor principii constitue un exces de putere.
837 Vom examina parte din aceste violatiuni de lege :
1) Necompetenta (art. 406 si 416). Trebue sä obser-
vam cà juratii, desi sunt in realitate cei mai necomp:'.enti
dintre toti judecdtorii, insa dupa lege sunt singurii ,:ompe-
tinti a judech mice afacere, crimä, delict ori contraventi me.
Ei au, dupa cum am spus, plenitudinea competint!i, ash
ca la jurati nu poate sd se propuna chestiunea de inc >rive-
tenta, afara de cazul când ar fi vorba de minori, care n'ar
aveh complici majori de fata (art. 388 pr. pen.) si care se
judeca de tribunalee corectionale (52 bis).
52 bis) Daca acuzatul major tnceteaza in eursu1 procesului, Ourtea cu
jurati rInfâne oompetint4 sä judece pe acuzatul minor (Gas. II, 1460 din 26
Iunie 1923, Jur;spruden(a genera:a 1923, sp. 902, Dag. 368).

www.dacoromanica.ro
 535

Mai observAm cä necomipetinta primei instailte, se a-

coperà prin judecata celei de a doua (53)-
8371 2) Reaua constituire a ins(antei (art. 30 leg. C. de ca-
satie). Aceasta poate proveni fie dir ilnprejurarea cit inst tu-
fa a fost compusä cu alt numAr de judecAtori decat cel pre:
vAzut de lege, fie din aceia cA in compunerea sa au intrat
judecAtori cari nu aveau capacitatea functionalä. Tot tin vi-
ciu de rea constituire este si neparticiparea Ministerului pu-
blic sau a grefierului.
Gaud legea preved constituirea prin tragere la
compunerea va fi viciatA dacA nu s'a procedat la aceastä o-
perajiune.
Constituirea instantei fiind o chestiune esentialti, reaua.
compunere poate fi invocatA in orice moment. Totusi reaua
compunere ca si incompetinta primei instante se acopere
prim apel, dar rAman in schimb nule actele de procedurA pe
cari acea instantA rAu constituitä sau incompetentii le-ar fi
fAcut, acte cari dacA nu au fast refAcute vor atrage i nuli-
tatea hotArirei date in apel, dacA aceasta se va fi sp-iji pe
ele.
837 2 3) Excesul de putere. Acesta poate lila forme foa:te va-
riate, de aceia vom distinge excesul de putere constituti nai,
excesul de putere administrativ si ekesul de putere judi-
ciar (a).
Excesul de putere constitu(onal poate forma un motiv
de recurs. El consta in aceia ca puterea judecAtozeaszu prin
unul din organele sale a incalcat atributiunile altei puteri
constituite in Stat. De ex.: un tribunal judt-cand pe tin func-
tionar pentru o infractiune ii aplicä pe langA pedcap ;a oa-
venitA i o sanctiune disciplinarä, sanctiune care nu putea
sA fie pronuntatA decat de comisiunea disciplinarA functio-
nand pe langA administratiunea de care depindea acel func-
tionar.

53) Gas. 11, 822 dtn 9 Apr. 1912. Curierul juthciar 1912, No. 55, pag
645; yea si 845 bis.
a) Vezi 0. Cecchi, L'abuso di autorite e l'eccesso di potere, in Rivista_
di dir. pr. pen. 1920, pag. 329.

www.dacoromanica.ro
 536

Excesul de putere administrativ poate si el constitui u-

-neori motiv de recurs in penal. De ex.: Presedintele unui tri-
bunal a interzis ca dosarul unei cauze penale sä mai fie
consultat 'Maya zile inainte de infatisare, sau a interzis li-
berarea de copii dupa actele dela dosar. Prin aceasta esi-
gur S'a violat dreptul de aparare, savarsindu-se un ees
de putere administrativ.
In fine excesul de putere judiciar poate totdeauna for-
ma un motiv de recurs. El constä in nesocotirea priiicipiilor
cari conditioneaza puterea jurisdictionald a unei instante sau
cari determina functionarea ei. De ex.: principiul autoritatei
lucrului judecat, principiul ca judecatorii nu se pot investi
din oficiu, principiul ca. nu se poate pronunta o condanmatiu-
ne cand actiunea publica este stinsd, principiul cä orice in-
vinuit are dreptul sa se apere, Ca judecata nu poate acorda
mai mult deck s'a cerut, i alte multe.
Excesul de putere comis la prima instantà se acopere
prin apel, dacd instanta chemata a judech apelul a curmat a-
cest exces.
838 4) Violarea formelor. Mai intai e evident cd se poate
cere casarea pentru violarea oricarei forme prescrise de le-
ge sub pedeapsa de nulitate. Doctrina i jurisprudenta tnerg
mai departe si admit cä anularea se poate cere pent:u viola-
rea oricarei forme substantiale, care intereseaza principille
esentiale ale procedurei penale (54).
Aceastä interpretare se pare ea' ar fi in contra legei
(art. 405 p. p.); insa nu trebue s uitam Ca proc. pen. se in-
temeiaza pe proc. civ. si in proc. civild art. 735, dispune q5,
va fi anulat orice act de procedurä, care a cauzat pärtei o
vätamare ce nu se poate repara deck anuland actul. Prin
urmare, prin aplicarea acestui articol se vor anula orice acte
de procedurd facute cu violarea formelor, daca ele vor pri-

54) Garraud: Precis, ed. 8-a, 606, peg. 910; Degois: Traité No. 2091.
Villey: Precis ed. V-a, Rag. 401. Vidal: Gours No. 868, crede a se Poate
core casarea chiar pentru o formalitate nesubstantialä i secundarii, cand
una din 0111 a reclamet obsorvare l s'a omis a se statuà asupra recla-
cArli sale.
E de observat ca nuliati1e actelor de procedurà se pot invoci si pe
eale de contestare la executare. Gas. H, 1704 din din 24 Mai 1910. Jurispr.
an. III, Nr. 22, peg. 345.

www.dacoromanica.ro
 53 7

cinui pArtei o vAtamare care nu se poate reparA deck anu-

land, actul. Se cere totu§i ca aceA violare sa se fi invocat la
instanta de fond (55).
8381 In volumul IV la nr. 304 i urm. ne-am ocupat de3pre
diferitele categorii de nulitAti, arAtand ca pot existA nulitalt
exprese (prevAzute de lege), care sa fie totusi relative in
sensul ca ele se acopera prin tAcerea pArtilor si dimpotrivä
pot fi nulitäfi virtuale (neprevazute de lege) insa ab
deci neacoperibile prin tacere, (nr. 304" vol. IV).
NulitAtile absolute, chiar eAnd sunt virtuale, pot fi in-
vacate in orice moment, fiindcA ele se sprijinesc pe princi-
piile fundamentale ale procedurei penale §i ca atare existen-
ta unei violatiuni cari conduce la o nulitate absoluta vir-
tuald nu se poate acoperi niei prin tacere, nici prin renun-
tare. Deci atari nulitati pot fi propuse pentru prima oara in
Casatie (nr. 30438, col. IV).
Nulitatile relative exprese sau virtuale pot deasemeni
sa fie invocate in recurs cu singura conditiune ea ele sa nu
se fi acoperit prin tacerea pärii interesate la fond. Din mo-
55) Jurisprudenta constantä i adrnisg prin numeroasei deciziuni care-
pun acest principiu: Tot ce nu s'a propus la instanta de fond nu se poate
invod pentru primaoarA in casatiune". Cas. II, 179 din 27 Apr. 1881,
B. 355; 15 Iunie 1882, B. 83; war. 37 din 27 Ian. 1982, B. 179;
56 din 8 Fehr. 1882, B. 197; 76 din 26 Febr. 1884, B. 179., 436 din 30 Nov.
1883, B. 1145; 457 din 22 Oct, 1884, B. 865; 522 din 19 Nov. 1884, B. 960;
99 din 22 Febr. 1885, B, 150; 14q din 9 Apr. 1885, B. 310; 142 din 12 Apr.
1885, B. 320; 253 din 18 Tunic 1886, B. 559; 508 din 10 Dec. 1886, B. 971:-
231 din 8 Mai 1888, B. 519; 392 din 9 Sept. 1888, B. 786; 454 din 4 Nov.
1888, B. 966; 992 din 22 Nov. 1889, B. 1009; 298 din 2 Iunie 1893, B. 612;
oas. II, 651 din 20 Oct. 1898, a. 1228; 51 si 62 din 14 Ian. 1908, B. 59;
cas. 11, 2646 din 22 Nov. 1906, B. 1865; cas. H, 3759 din 15 Dec. 19109.
-Jurispr. en. IV, Nr. 2, pag. 24; cas. II, 258 din 28 Ian. 1911. Jurispr.
p. 49. Si aceasta chiar in cao de violare art. 151 si 153 pr. pen. Nuirne
roase deciziuni, vom oità una veche si dou'al mai noui: cas. H, 81 din 8
'Fehr. 1884, B. 187; cas. II, 106 din 27 Sept. 1902. B. 993; cas. II, 237 din 22.
Oct. 1908, B. 1703.
De acie. cas. rom. II, 1043 din 18 Apr. 1911. Dreptul, 1911, pag. 505
a tras consecinta ca recursul in casatiune nu se poate face decal pentru
mctivele de militate ivite in urma opozitiunhl, nu si cele relative la judecata
opozat5, de oarece aceste motive nu au fost propuse la instanta de fond
ea sä le verifice, far aceasta m e obligatä in lipsa oponentului sä cerceteze
fondul. Vezi t Cas. II, 8 din 1927 in Jurisprudenta general& 1927, sp. 1269
au nota V. Dongoroz.

www.dacoromanica.ro
 538 -
ment ce partea interesath a invocat nulitate relativh si nu s'a
tinut seamh de ea; atunci va puteh propune acea nulitate
wilt recursul sau. Ace las drept existal atunci cand aulitatea
relativd derivä dintr'un act intervenit posterior inchideici
desbaterilor la instanta a chrei hothrire se atach en rezurs.
*38 2 - In genere toate violatiunile de forma (vitium in pro-
cedendo), petrecute in desfäsurarea procesului la prkna in-
stanth, se acoperd prin refacerea in apel a actului lovit de
nulitate, chiar cand acea nulitate este absoluth (art. 210 pr.
pen.). Dach nulitatea este numai relativh ea se va acopeti
prin nedenuntare in apel.
In schimb actele lovite de nulitate absoluth dela prima
instantA dach nu. vor fi refäcute in apel, vor continua. &á ra-
mana nule, iar nulitatea lor va puteh fi propusä chill' r.en-
tru prima oarà in Casatie.
$38 3 --- Tot ca vicii de procedurà sunt si neregularitätile pri-
vind forma sentintelor sau deciziunilor, de ex.: nearatarea
numelui judecatorilor cari au participat la judecatä, near&
tarea ch hothrirea a fost pronuntatä in sedinth publica, ne-
semnarea de judechtori si grefier, etc.
Acelas lucru pentru darea si pronuntarea hothririlor.
Deci vor fi vicii de procedurä: imprejurarea ca hoth:irea
a fost pronuntata de alti judechtori deck cei cari au jude-
cat, sau imprejurarea cal hothrirea nu s'a pronuntat in se-
dinth publich, sau eh ea a fost cetith de grefier iar nu. de
presedinte, etc.
8384 - - 5) Viola(iuni privind fondul. Viciile privind regal3le
sau principiile de drept substantial se produc intotdeauna
din cauza unei greseli comise in judecarea prici.lei penale
(vitium in Mdicatum).
La randul lor aceste vicii pot consth: 1) intr'un exces
de putere, de ex.: instanta de fond a judecat alte fapte de
cat cele cu cari fusese sesizatä, sau a schimbat califi:area
sprijinindu-se pe fapte noui; 2) inteo gresith calificare a
faptelor ca infractiuni atunci and ele nu constituiau tin 1-
licit penal sau constituiau alta infractiune deck cea la zari
-s'a oprit instanta de fond, 3) inteo gresith aplicare a pedep-
sei, de ex.: s'a pronutat o pedeapsh care nu corespunde le-
gel; 4) Inteo omisiune esentiald atunci cand instanta nu s'a
-pronuntat asupta unei cereri cari era de natura a schimbh so-

www.dacoromanica.ro
 639

lufiunea pricinei si 5) intr'o nemotivare atunci card jud.lczta

-se pronunfa fara aratare de motive.
Omisiunea esenfiald ca i nemotivarea apar ::a Nicii
de procedural la prima vedere, fiidca existenfa acestor vicii
se materializeaza in insasi sentinta judecatoreasca aparând
ca un rezultat ál gresitei sale redactari. Sentinta este insä
presupusä c redd judecata i deci viciile redacfiunei sunt
viciile judecafii.
839 6) Gre$ita aplicare a legei in ceeace priveVe pedeap-
sa (56). Totusi când pedeapsa citata in hotarire nu ..tste a-
ceiasi care trebuià pronunfata, ci alta insa de aceiasi gre-
utate, casarea nu se poate obfine pentru tea citai e a legii,
(art. 410 i 413 p. p. si art. 32 al. 3, C. cas). (57). Ac.tiasi
solufiune trebue data si când pedeapsa e mai mica decat
aceà care trebuià aplicata (58).
839 ' Teoria pedepsei justificate, consacrata oarecam le le-
ge prin art. 410 §t 413 proc. penala, a primit in practi:.á a
tplicafiune, credem noi, excesiva.
Art. 410 proc. penald prevede o anumità ipoteza. bine
determinata Ja care jurisprudenfa ar fi trebuit sa so opi zas-
ca. Aceasta ipoteza este urmatoarea: Intr'o hotartre jude-
catoreasca existä un perfect acord Intre motivarea in fapt si
motivarea in drept, de ex.: se expune In f apt complexu '. de
circumstanfe In cari o tãlharie s'a comis, apoi se analizeaza.
In drept elementele esenfiale ale talhariei in raport cu faptt,
constatate si se stabileste c toate aceste elmente sunt "ntru-
nite; pe temeiul acestei motivari se pronunfa pedeapia. dar

56) Arplicand art. 881 c. corn. in Ice de art. 881 c. corn. modificat, ia
care se preVaid circurnstantele atenuate, e casare. Gas. II, 52 din 11 Ian.
1911, Jurispr. an. IV cnr. 6, P. 86.
57) Gas. II, 2561 din 12 Oct. 1912, Curierul judiciar 1913. Nr. it
pag. 131.
58) Dispozitiunea identic5 se gaseste in cod. pen. $iirbei, art 234"
Gurtea de casatiune consider5, cu drept curant in asemenea cazari recursur
ca fArä interes. Cas. 11, 235 din ZO Apr. 1874, B. 1034; cas. II, 274
din 19 Mai 1893, B. 520; Cas. II, 557 din 4 Sept. 195, B. 1106. Gas. II, 319
din 9 Ian. 1897, B. 306; Gas. LI, 1024 din 26 Sept. 1906, B. 1106; Gas. II,.
2563 din 6 Sept. 1910. Jurispr. Ill, Nr. 30, pag. 470; cas. II, 258 din 28 Ian.
1911 Jirispr. an, IV, Nr. 8 pag. 118; cas. II, 177 din 25 Ian. 1912. Curierisr
judiciar 1912, Hr. 28, pag. 335; Cas II, 528 din 15 Feb. 1915; Rev. Penald,..
1915, peg. 237.

www.dacoromanica.ro
 - 640

in loc sal se citeze textele privitoare la talhärii se citeazit

grasit un alt text. Ei bine in aceasta ipoteza art. 411) spine
cd nu poate fi loc la casare din moment ce pedeapsa pronati-
tata va fi incuviintatä i deci justificata sit de textul saee ar
fi trebuit sa fie corect citat.
Aceasta. ipotezd precisd in lege, este perfect rationald,
fiindca acordul dintre motivarea in drept si cea in fapt in-
dica ca partile s'au putut apara complect atat in drqpt cat
si in fapt i deci nu pot profita de o eroare cari nn a dena-
turat nici pedeapsa si nu le-a trunchiat dreptul de aparare.
In practicà s'a trecut dela ipoteza vizata de lege la o
339 2 a devarata constructiune pretoriand, nici pe departe autori-
zatai de vreun text al legei. In adevar, practica jurispru-
dentiald a trecut dela eroarea in citarea textelor la eroare
de calificare.
Cu alte cuvinte jurisprudenta nu a mai cerut s. e-
xiste un acord intre motivarea in drept i motivarea In
fapt, insotit numai de o eroare in citarea textelor, ci chiar
in cazul cand Intre motivarea in fapt (adicd intre faptele
retinute ca constatate) i motivarea in drept (adica califica-
rea data acelor fapte) existd nepotrivire, Inca nu va fi loc
Ia anularea hotafirei din moment ce schimbandu-se call-
ficarea pedeapsa ar fi justificatä (adica acea pedeapsd s'ar
fl putut da si pentru noua calificare).
Aceastd solutiune este, credem noi, complect eronatd,
fiind neconforma cu principiile fundamentale ale procedu-
rei penale i neautorizatä de lege.
Am vazut cand ne-am ocupat de judecata inaintea
primei instante i In instanta de apel Ca dreptul de aparare
al celor invinuiti trebue sa fie respectat in intregul sau, dan-
du-li-se putinta de a discuta existenta In fapt i in drept a
invinuirei. Cu alte cuvinte fiecare inculpat trebue sä fie la-
sat a arata, in apararea sa, daca ceeace i se imputal este
sau nu dovedit in fapt i dacd imputarea constitue sau mi
In drept infractiunea pentru care este judecat. Ca un corolar
al acestui principiu fundamental am spus ea nu este Ina-
duit unei instante de a schimbh calificarea sub care este ur-
marit un inculpat, fard a pune in discutiune aceasta nouà
calificare, fiindca s'ar viola i ciunti dreptul de aparare. In
adevar, daca dupa inchiderea desbaterilor, judecatorii de-

www.dacoromanica.ro
 - 541 -
liberand ar schimbh calificarea, aceasta ar insemnh ca ei
au retinut existenta invinuirei in fapt, dar au modificat eva-
luarea ei in drept, fail a mai ascula pe inculpat. Asa dar
apararea in drept lipseste complect fatal de noua calificare
si deci dreptel de apdrare a fost violat, Iiindca in raport cu
noua calificare nu a rämas din apararea inculpatului deck
apararea in fapt, cea in drept disparand Fara a i se substitui
o nona. apdrare.
Ori daca noua calificare ar fi fost pusä in discutiune,
s'ar fi putut ca inculpatul sa" reuseasca a dovedi cd nici a-
ceastä calificare nu se verifica, asa dupa cum nu se verifi-
case prima calificare. Deci este incontestabil cd prin schim-
barea calificarii fara a se pune in discutiune noua califi-
care se violeazd dreptul de aparare (vezi nr. 6123 si 7742)
Ori ceeace nu este ingaduit instantelor de fond nu-i
poate fi ingaduit nici Supremei instante. Din moment ce prin
rocursul ski un invinuit se plânge ca fapta ce i se imputa nu
constitue infractiunea pentru care a fost condamnat, instan-
ta de casare.va trebui sal verifice numai temeinicia acestei
denuntdri. Dacd ea este nefundata recursul va fi respins, da-
dacd dimpotrivä ea este temeinica, atunci instanta de re-
curs va cerceta daca faptul nu constitue nici o infractiune
si in acest caz va casa färä trimitere, sau daca el ar putea
primi altä calificare si in nest caz va cash cu trimitere. Dar
a admite ca instanta de recurs, atunci Cand gaseste cd fap-
tul imputat a fost gresit calificat prin hotärirea atacata cu
recurs, poate sä substitue o alta calificare si sä respinga re-
cursul pe consideratiunea ea pedeapsa este justificatä, in
searnna a ingadui celei mai inalte instante &à faca neant din
dreptul de aparare, trecand si peste principiul ca" nimeni nu
poate fi privat de beneficiul gradelor de jurisdictiune acor-
date de lege si peste principiu ca apararea trebue sa fie in-
treaga. Cu alte cuvinte ceeace o instanta inferioard nu poate
face fard a viola dreptul de aparare, ar pfitea face instanta
de recurs.
1339 3 - In practica jurisprudentiala de asfazi dacd un recurent
se plange ca fapta pentru care a fost condamnat nu con-
stitue infractiunea aratata in hotarirea condamnatorie, in-
stanta de recurs chiar dacd recunoaste grdsita calificare, res-
pinge totusi recursul când gäseste cd faptul constatat in

www.dacoromanica.ro
 - 642 -
hotarire poate primi o altA calificare care ar fi putut con-
duce la aceias pedeapsa, i aceasta uneori absolut din oil-
du, alteori pe baza concluziunilor puse de Ministerul public
si aproape niciodata prin punerea in discutiune a nouei cali-
ficAri.
Desigur instanta de recurs, mai ales and este Curtea
de casatie, stäpaneste in gradul cel mai inalt aptitudinea de
a da a exacta calificare unui fapt, dar oare aceasta impre-
jurare sa faca inutilA apararea? Oare printr'o noud apara-
re, in care faptele ar fi repuse in discutiune, dar prin pris-
ma nouei calificari, coordonandu-se continutul tor circum-
stantial cu obiectivitatea juridica a infractiunei, nu ar puteà
conduce la o solutiune contrarie decal cea adoptata in lipsa
oricarei noui apArari? Noi credem ca da, i iatA de ce: Se
poate intampla ca instanta de fond sa nu fi retinut anumite
circumstante, sau sa nu fi dat atenthme unor apArari in fapt,
funded nu interesau calificarea pe care a aveh in vedere, asa
ca ceeace instanta de recurs ar fi luat ca fapte constatate-
pentru aplicarea nouei calificAri nu ar oglindi decat trunchiat
circumstantele spetei. Se mai poate intampla ea apararea sa
fi gäsit de prisos a combate la fond anumite circumstante de
fapt, fiindca in raport cu calificarea ce se daduse faptuhri
socotea ca indestulatoare davezile cari faceau sa dispara
un element oarecare al infractiunei, ori prin schimbarea cali-
ficarei acele circumstante necombatute capatand importanta
in cauza desigur ca apararea ar avea interes sa le poata
combate prin dovezi contrarii.
Alteori este posibil ca instanta de fond &A fi denatu-
rat faptele, dar recurentul sa nu se fi plans de aceasta de-
naturare, intrucat i cu ea si fail ea faptul tot nu putea
fi calificat asa cum fusese, denaturare pe care insä incul-
patul ar avea tot interesul sà o dovedeasca dacA ar vedea
cä pe temeiul ei este pus in fata unei noui calificari.
In toate ipotezele de mai sus, date numai ca exemplu,
daca instanta de recurs s'ar multuml pe faptele retinute de
instanta de fond pentru a modifica calificarea, chiar dna
aceste fapto ar satisface toate elementele nouei calificari, o
atare procedare ar loVi vadit in interesele apärarii, fiindca
in toate cele trei ifloteze apararea daca s'ar fi admis recursul
cu trimitere ar fi putut combate sau, cornplecta elernentele de

www.dacoromanica.ro
 543

fapt in raport cu noua calificare, combatere sau complec-

tare care nu fusese necesard fata de prima calificare.
In sprijinul sustinerei noastre vine art. 53 alin. 1 din
3339 4 -
legea Curtei de casatie.
Credem ca in sistemul actual teoria pedepsei jus-
tificate nu se poate alpacà deck la ipoteza aratata de art.
41Q pr. pen.
Deasemenea schimbarea de calificare poate aveà loc
atunci cand la instantele de fond invinuirea a fost discuta-
ta sub diferite calificari, iar Curtea de casatie gäseste Ci
rau s'a acceptat una din aceste calificari cand trehuia sa*
se faca loc alteia dintre ele, bineinteles pedeapsa fiind a-
ceias.
De lege ferenda credem ca ar trebui sa se limiteze ex-
pres si fàr posibilitate de echivoc, teoria pedepsei justifi-
cate la cazurile aratate ad.
840 7) Ornisiune de a se pronurqd asupra uneia sau mai
multor cereri ale acuzatului ori ale Ministerului public, când
cererea era. relativa la un drept ori o facultate data de lege,
ajar nesancfionata cu nulitate (art. 406 pr. p.). Jurispruden-
ta Curtei noastre de casatie e foarte bogata asupra acestui
caz de nulitate; din nenorocire e greu a o rezumà in eke-
va puncte generale.
Astfel ea a admis ca e o omisiune esentiala daca instan-
ta de fond nu s'a pronuntat asupra imputarilor facute de
eel osândit martorului pe care s'a intemiat hotärirea (59).
De asemeni e casabila decizmnea care refuzând cererea de
martori in aparare, omite sa spuna motivele pentru care se
respinge cererea de martori (60), ori deciziunea care omite
de a se pronuntà asupra lucrului judecat invocat de cel o-
sAndit, ori in fine deciziunea care omite a se pronutd asu-
pra apararii ca pretinsul porumb furat a fost luat (61), du-
pa ordinul scris ce primise dela reclamant (62) or de a nu se
59) Cas. II, 757, din 27 Oct. 1899, B. 1193.
60) Gas. H, 726, din 6 Oct. 1899, B. 1164; cas. II, 603, din 21 Ian. 1900,
B. 1912; Cas. II, 778 din 25 Sept. 1900. B. 1103; Cas. II, 2169 din 12 Sept.
1912, Curierul judiciar 1913 Ne. 7, pag. 83.
61) Cas. II, 292, din 27 Mart. 1909. B. 469.
62) Cas. II, 2949 din 13 Noemb. 1912, CurieruD judiciar 1913. Nr. 17,
pag. 203.

www.dacoromanica.ro
 644

aplica art. 63 c. pen. de instanta de apel, desi prima instan-

tä gasise cd inculpatul e minor, iar cea din urma a darimat
aceasta constatare (63). Ne märginim la aceste cazuri, ele
fund foarte numeroase.
841 In schimb Insa adeseori Curtea de casatie a respins re-
cursul bazat pe art. 406 p. p. motivand respingerea pe irn-
prejurarea çä desi hotarirea atacata nu ar contine ceeace
se pretinde omis, insa implicit rezulta din hotarire.
Vom citA cAteva cazuri.
Daca o curte omite sa se pronunte asupra cererii de a
se face o noual expertiza, nu existä omisiune intruat curtea
facAndu-si convingerea de culpabilitate a prevenitului dirt
celelate acte i dovezi, prin aceasta implicit raspunde
respinge ca inutila noua expertiza ceruta de prevenit (64).
De asemeni Curtea de apel nediscutând certificatul in-
vocat, Curtea de casatie respinge recursul spunAnd cO: Desi
Curtea nu discuta de ce inlatura mijlocul de apdrare tras
din constatarile facute in raportul medico-legal, totusi a-
ceasta omisiune nu e esentiala, deoarece acest mijloc de
apärare arfi putut fi inleiturat prin diferite alte considera-
funi deduse din celelate probe, si actul prin el insusi nefi-
ind decisiv in cauza, judecata ar fi putut aved aceit4i solu-
tiune (65).
Nu putem admite aceasta jurisprudenta. Teoria moti-
väril implicite este foarte periculoasa i contrarie intentiunei
legiuitorului. Dupa aceasta ciudata teorie, o condamnare mi
mai trebue sa fie motivata fiindca osandind pe o persoa-
nä implicit instanta de fond a dovedit Ca e vinovatä, i ca
apararea sa nu a fost admisä. Totusi insasi Curtea noastra
de casatiune a spus In mai multe rânduri ca, daca instantele
de fond sunt libere sa respiniga o probà trebue insä sä mo-
tiveze pentru ce o respinge (66); daca insä s'ar admite teo-

63) Cas. H, 411, din 30 Apr. 1901, B. 755.

64) Cas. II, 1071, din 27 Sept. 1902, B. 995.
65) Cas. II, 365, din 29 Apr. 1900, B. 595; oonfr. cas. 11, 476. din 11;01,
oas. II, 892, din 23 Oct. 1900, B. 1213.
66) Intre nenurnar ate deciziuni vom cità cas. II, 2609, din 25 Sept. 1909,
Jurispr. an. II, Nr. 30, pag. 468. Tot curtea de casatiune II, 2612, din 25
Sept. 1909. Jurispr, an. II, Nr. 30, pag. 469, a admis c in caz de con-

www.dacoromanica.ro
 545

ria implicitului, respingerea nu e oare o dovada ca instanta

respinge proba fiindcd o considera inutila, deoarece si-a for-
mat convingerea din alte dovezi?
Adeseori Curtea noastra de casatiune e prea indulgen-
ta pentru omisiuni si nemotiväri, substituind motivarea sa,
motivarii care lipseste a instantelor de fond. Suprema in-
stanta ar trebul sal fie mai severa in ceeace priveste motiva-
rea in materie penald. Nu ar fi mare pagubd cateva casari
din cauza nemotivarei insuficiente or omisiunilor esentiale,
fiindcd individul daca e vinovat, tot va fi osandit de in-
stanta de trimitere, in schimb insa instantele de fond se
vor deprinde sa fie mai cu grijd in motivarea deciziunilor
de teama casarii, ceeace le-ar face sa fie mai cu grija si la
darea hotaririlor.
SA nu se uite cA motivarea hotäririlor e una din marile
cuceriri ale procedurei moderne fata cu sistemul vechii pro-
oeduri.
8411 0 omisiune nu poate constitui motiv de-recurs deck
dacd ea este esentiald. In primul rand o omisiune este esen-
tiara' cand se rapoartà la o cerere sau incident care era de
natura a inrauri solutionarea pricinei. A trece cu vederea
pur i simplu peste o atare cerere sau un atare incident in-
seamna a judeca o pricing trunthiat si cleci a comite o 0-
misiune esentiald.
Astfel cererea de a se incuviinta o proba, atunci cand
proba este concludentä i susceptibila de a face lumina' in
cauza, oererea de a se amana judecata pentru caz de boa-
la sau lipsa de aparare, cererea de recUzare a unui jude-
calor, ca sà dam ate va exemple, conduc la o omisiune e-
sentiald atunci cand instanta nu s'a pronuntat asupra lor.
Desigur instanta de fond avea latitudinea sal admita
sau sä respingd aceste cereri, motivandu-si hotarirea, din
moment insä ce nu s'a pronuntat asupra lor va existà omi-
siune esentialà. Daca instanta s'a pronuntat asupra. cererii

damnare pentru tainuire nu e destul a spune ca din instructinnta cauzes

faptele sunt dovedite, ci trebue a ara'ta si faptele pretinse dovedit e. fiincica
altfel e nemotivare. Daca s'ar admite teoreia motivarii Implicite azeasta sr
fi inutil.
Tanoviceanu Vol. V 35

www.dacoromanica.ro
 - 546 -
fara Insa sa arate motivele earl au determinat solutiunea
sa atunci va exista viciul nemotivarei.
841 2 Omisiunea esentiald mai poate rezulta si din neluarea
in consideratiune a unei probe administrate, care era de na-
tura a inrauri solutionarea pricinei fie inläturand invinuirea,
fie atenuandu-i gravitatea. De ex.: la dosarul cauzei se aflä
anumite depozitiuni de martori administrate in urma admi-
terei probei testimoniale die catre instanta de fnod, sau se
gasesc oarecare acte depuse la dosar si invocate de part,
sau un extract de nastere dovedind ca infractorul este mi-
nor, sau o copie dupa o hotarire din care ar rezulta cä fap-
tul incriminat s'a mai judecat odatä. Ei bine neluarea in
considerare a unor probe cari au fost admise ca utile si ad-
ministrate regulat sau a unor acte, depuse la dosar, oride-
cateori unele ca si celelalte interesau soiutionarea pricinei,
constitue o omisiune esentialà, fiindca instanta era datoare
sd le cerceteze si sä aprecieze valoarea lor in solutionarea
pricinei. Daca instanta de fond se va multumi sa spuna ca
a inlaturat acele probe sau acte ca inutile sau neserioase
fara sa arate dece au fost considerate ca atare, atunci ho-
tarirea sa va fi nemotivata.
8413 In fine omisiunea esentiala mai poate deriva si din ne-
observarea unor conditiuni impuse de lege pentru ca repre,
.iunea sa poata interveni, sau pentru ca o instanta sa poa-
ta judeca, conditiuni pe care instanta de fond era datoaie
%a le verifice din oficiu. De ex.: cineva este urmarit pentru
un delict comis in strainatate. Ori art. 4 alin. 2 c. p. spune
ca in acest caz delictul nu este urmaribil deck daca el ar
fi pedepsit si in tam in care a fost comis. Dacal instanta de
fond va pedepsi pe inculpat, fail sä cerceteze dacd delic-
tul este pedepsit in tam uncle a fost savarsit, va comite de-
sigur o omisiune esentialä. Tot astfel ar fi atunci cand o
Curte de apel ar judeca pe un ofiter de politie judiciara, card
sä cerceteze daca delictul era sau nu comis in exercitiul
functiunei. Deasemeni este omisiune esentiala and o in-
stanta judecand pe un copil mai mic de 15 ani, a omis sa
examineze chestiunea discernamantului.
841 4 -..-- Nu exista omisiune esentiala atunci cand instanta de
tond omite sa se prpnte:
1) asupra unei cereri care nu intersa insasi solutiona-
rea pricinei, sau care Iusese lased la aprecierea instantei.

www.dacoromanica.ro
 - 547 -
2) asupra unei cereri facute la prima instanta dar ne-
repetata in apel.
3) asupra probelor devenite inutile de ex.: o expertiza
asupra falsitatei unui inscris devine inutild din moment ce
s'a inlaturat invinuirea de fals; sau depozitiunilor unor mar-
tori privitoare la un anurnit cap de acuzare inceteazd de a
mai fi utile prin inlaturarea acelui cap de acuzare.
4) asupra argumentelor de fapt si de drept invocate de
parti in pledoariile bor.
5) asupra oricarui incident care a fost deja solutionat
in cursul procesului, dacd nu este sprijinit pe elemente noui.
841 5 - Omisiunea esentiala nu se poate acoperi prin motiva-
re implicità. Insä se poate ea prin motivarea unei hotd-
rari omisiunea sa piarzd caracterul de esentiald si atunci ea
nu mai conduce la casare nu fiindca ar exista o motivare
implicitä, ci fiindca nu mai este esentiald.
Astfel iii exemplele de mai sus in care aratam ca prin
inlaturarea unui cap de acuzare, probele respective fäcute
in apdrare devin inutile, desigur ca motivarea hotarirei prin
care se inlatura capul de acuzare face ca omisiunea sa ince-
teze de a mai fi esentiala si deci inculpatul condamnat pen-
tru celelate capete de acuzare nu va puteh invocà omisiu-
nea rezultata din neexaminarea probelor privitoare la ca-
patul de acuzare inlaturat.
Ace las lucru atunci cand instanta de fond, pe baza u-
nor alte consideratiuni, ajunge exact la solutiunea care s'ar
fi impus daca s'ar fi avut in vedere cererea sau probele pe
cari instanta a omis ale cercetà. De ex.: un inculnat a adus
extract de nastere dovedind cd este minor, instanta a omis
sa ia in cercetare actul de nastere, dar gäsin 1 ca exista
puternice circumstante atenuante a dat o pedeapsa inferi-
oara chiar celei cuvenite minorilor.
841 6 8) Nemotivarea. Am aratat la nr. 544 si urm. In ce tre-
bue sä constea motivarea hotaritilor judecatoresti si cand o
hotarire este viciata de nemotivare.
Ca si pentru omisiunea esentialä, nemotivarea nu poa-
te forma un motiv de recurs decat atunci and ea poarta a-
supra unei chestiuni, unui incident, unei probe sau unei ce-
fell din acelea ce interesau solutionarea pricinei.
Dar daca omisiunea esentiald nu se poate acoperi prin-

www.dacoromanica.ro
 548

tr'o motivare implicita, in schimb viciu nemotivdrei dispare

atunci cand implicit prin alte considerente ale hotarir0 in-
stanta de fond a justificat indirect inläturarea unei cereri
sau unei probe, ori respingerea unui incident. Aceasta solu-
tiune este logica fiindca nemotivarea presupune ca instanta
de fond nu a omis nimic, insa a inlaturat anumite chestiuni,
probe, acte sau incidente, ori a facut oarecari constatari,
Meä aratare de motive, deci ceeace lipsesc sunt motivele.
and insä motivarea unei teze implica inevitabil combate-
rea celeilate teze ar fi absurd ca sà pretindem judecatori-
bor sa faca o indoita argumentatie.
Asa de ex.: instanta de fond este obligata a aveà in
vedere toate probele administrate. Daca s'ar referi numaj
la unele diri ele, farä sä cerceteze si pe cele contrarii ar co-
mite o omisiune esentiala. Dar dacä se refera si la probele
acuzarei si la acele ale apardrii, motivând dece si-a spri-
jinit hotärirea pe primele, desigur ca devine inutil a mai a-
rata. de ce nu s'a bazat pe cele de al doilea si viceversa.
Ori ceeace este inutil nu poate atrage nulitatea (utile per i-
nutile non viciatur).
842 Oricat am fi insa de severi in ceeace priveste motiva-
rea hotaririlor, credem ca eroarea in unele motive nu atra-
ge casarea, daca dispozitivul se justified prin alte motive
regulate (67), si deasemenea ca chiar daca instanta de fond
face o afirmare gresitä, aceasta nu te motiv de casare daca
dispozitivul nu se intemeiaza pe ea (68).
843 Deasemenea credem ca suprema instanta e datoare
din oficiu sa releveze o cauza de nulitate daca apararea din
nestiintä, ori din indolenta a omis sä o invoace, fiindca e o
chestiune de ordine publica, sä nu fie cineva pe nedrept o-
sdndit in materie penald. Acest lucru e admis atat in Fran-
ta cat si in Italia (69). Vezi nr. 826' si 8265 mai sus.
844 9) Rea organizare a instantei de judecata (art. 32,
n-rele 1 si 4) (70)._
67) Cas. fr. 26 Ian. 1892, S. P. 92 I. 169; 19 Dec. 1792, S. P. 92, I. 225.
68) Cas. II, 244 din 27 Mai 1891. B. 678; (las. II, 454 din 1 Oct't 1891.
B. 1128; cas. II, 491 din 6 Nov. 1891, B. 1268.
69) Carrara: Programma, P. G. par. 1024, nota 1.
70) Insä ream cornpunere a Trib. care a judecat in prima instantä
e acoperitä prin judecatti apelului, asa ca ea nu poate fi un =tilt de rams
pentru deciziunea dat5 de a doua instar.15 (Gas. II, 2088 din 7 Sept. 1912.

www.dacoromanica.ro
 649

845 10) Gresita calificare a faptelor, cade deasemeni sub

cenzura Curtii de casatiune (71 si 71 bis).
Ne multumim cu aceste cazuri de violare a legei, pe
care le citAm ca exemple.
In orice caz motivele die nulitate ale primei instante se
acopera prin judecata in a dopa instantä (72).
1345 Dreptul instantei de recurs de a controlA calificarea
faptelor este pe deplin justificat de menirea pe care o are
Curtea de casatie de a asigurà unitatea die interpretare a
legilor. Fara un atare control acelas fapt ilicit ar puteA fi
calificat in diferite feluri de instantele de fond, ceeaoe de-
sigur ar fi dAunAtor pentru represiune, pentru justitie si
pentru justitiabili (a).
Instanta de recurs cercetAnd exactitatea calificArei nu
inseamnd ca judeca in fapt, fiindca faptele sunt privite asA
,Curierul Judiciar 1912, No. 80 pg. 947). De asemenea neregularitkile pro-
icadurii pentru judeoata apelulni sau neregularitatea comunickii oopii de pe
.sentintg atacatd.cu apel, se acoperil prin judeoata in opozitie a apelului
l'acut in mod neregulat (Cas. II, 2040 din 4 Sept. 1912, Curierul Judiciar 1912
No.82,pg. 971).
Deasemenea in fine, motivele in contra hotärirel Trib. nu pot rfi in-
-vacate ca motive de recurs in casatiune, dupä oe afacerea, a fost judecatä
in apel OCas. II, 2212 din 18 Sept. 1912, Curierul Judiciar 1912, n. 85, pag.,
1007, Cas. II, 1848 din 16 Sept. 1913, Curierul Judiciar 1913 no. 81, p 848).
Prelungirea termenului pentru distanta. in caz de opozitiune, de ase-
menea nu poate sA fie propusI direct in casatiune (Cas. II, 2851 din 5 Nov.
1912, Curierul judiciar 1913, nr. 4, pag. 167). Confr. $1 nr. 610.
71) Cas. II, 159 din 23 Ian. 1912, Curierul Judiciar 1912, Nr. 37, p. 443.
71 bis) Deasemenoa cercetarea imprejurNrilor Cad alcatuesc faptul
material imputat inculpatilor si stabilirea caracterului lui este o chestiune
ode fapt care scapa controlului Cartil de Casatie. insA cercetarea procesului
logic prin care se face apropierea intre faptele constatate $1 concepbtl ju-
ridic al unei infraotiuni constitue o chestiune de drept, ce cade sub controlul
Inaltel Curti. Astfel examenul unei scrieri ofenskoare pentru a se vedea
<lad imputkile ce ea contine au caracterul unor fapte determinate sau nu,
este o chestiune de drept. (Cas. pen. it. II, 17 Ian. 1923, Giust. Pen. 1923,
-col. 429, si Jurispruden(a generale! 1923, sp. 726, pag. 293 ett nota V. Don-
Zoroz).
72) Nulitatea citatiunilor de la prima instantä ins51 nu se poate
voca la curtea de casatle (Cas. II, 936 din 13 Apr. 1915, Curterul Judlciar
'1915, pag. 486).
a) Cas. II, 2848 din 926 in Jurisprudenta generalli, 1927, sp. 241; Gas.
II, 2322 din 1921 in Pandectele Ronuine, 1922, caetul 10, p. 332 nota V.
Zongaroz.

www.dacoromanica.ro
 550

dupd cum le-a constatat si retinut instanta de fond. Ceeace

face instanta de recurs este numai verificarea coresponden-
tei ce existd intre faptele constatate de instanta de fond Si
elementele infractiunei in care acele fapte au fost incadrate.
Legea fixand in mol abstract, conceptul i continutul fiecd-
rei infractiuni, instanta de Jecurs va controlà deci dacA
faptele concrete constatate de instanta de fond intrunesc
conditiunile cerute de lege pentru a intregi toate elementele
infractiunei.
846 Efectul recursultd. Recursul e suspensiv de executare;
art. 396 p. p., ult. alin. spurre: In cursul acestor trei zile,
si daca s'a facut recurs pentru casatiune, pand la primirea
deciziunei Curti de casatie, executarea deciziunei Curtii
juratilor va fi suspensä". Aceasta reguld pusd la Curti le cu
jurati, se aplica la recursul contra oricaror alte deciziuni,
afara de recursul in contra deciziunilor Camerei de punere
sub acuzare (art. 326 p. p.,) and stirn cä procedura se con-
tinua pana la judecata i chiar se poate pronuntA si hotari-
tea in unele cazuri (73).
Si in privinta recursului vom spune ceeace am spus in
privinta apelului ca el profità numai partii care 1-a Mcut,
(73 bis), afara de recursul Ministerului public, care fiind
Mut in interesul societatei, profita tutulor i prin urmare
si condamnatului. Singur recursul procurorului general al
Curtii de Casatie, este considerat ca facut numai in intere-
sul bunei interpretari a legei, i prin urmare nu poate folosi
nici nu poate vatama pe nimeni.
73) Art. 7 din legea fahriarii si vasnzarii lumStArrilor de cear5, din
1908, dispnand ck" hofirdrile pronuntate de tribunal in aceasfa materie
vor fi defintive i executorii din ziva pronuntNrii lot; de ad cnrtea de cas.
II, 202 din 27 Ian. 1912, Curierui judiciar. 1912, NT. 37, pag. 443, a tras con-
cinta c'd ele nu sunt susceptibile de recurs fiinda recursul in materie pe-
nalä e suspensiv de executare. Vezi i alte decizinni in acelas sens, in not'd
asupra deciziunii c. cas. De asemenea nu exisa contra artilor de judecaa
privitoare la contraventinni in materie de pasapoarte (art. 100) Gas. II, 224a
din 19 Sept. 1912, Carierul judiciar 1912, nr. 841 pag. 995, Gas. II, 2140 11
Sept. 1912, ibid. loc.
73 bis) S'a dads InsA cä actund and un recurs a dost format de mai multi
preveniti si and unmärirea are am caracter indivizibil. milloace de ap5TaTe
ridlcate iii favoarea unuia, month' tuturor, atunci and s'a admis (Cas. fr.
30 Oct. 1920. Sirey Som. 1921, caet, 2, pag. 30, Vezi si Jurisprudenja gene-
raid 1923, sp. 712, pag. 284).

www.dacoromanica.ro
 551

Vom mai observà in privinta efectelor recursului, ca,

in urma recursului, ca si in urma apelului nu se poate in-
greuna situatiunea condamnatului de instanta la care se
trimite afacerea, admitand existenta unor circumstante a-
gravante pe care le declarase ca nu exista instanta a cdrei
hotdrire a fost casatä (74). Vezi inisa nr. 8503 mai departe.
847 Judecatct recursului (75). Grefierul autoritätii judeca-
toresti a carei hotarire se ataca cu recurs, inainteazä re-
cursul Ministerului public, iar acesta Ministerului de justi-
tie, care la rândul sdu 11 trimite Curtei de casatie (art. 425
si 426, p. p.). Curtea de casatie poate sä respingal recursul,
sau sa-1 admita. (76).
a) R.espingere. Daca Curtea de casatie respinge recur-
sul, hotarirea atacata devine irevocabila 5i nesusceptibila de
nici un fel de recurs (art. 429 5i 442, p. p.). Am aratat, and
am vorbit despre opozitiune, ca aceasta cale nu e deschisd
in contra deciziunilor Curtei de casatie (77), deasemeni nu
e admisibild nici calea revizuirei (78). Curtea de casatie ad-
mite insä revocarea deciziunei sale in caz de eroare de
f apt (79).
8471 Inaintea Curtei de casatie panne nu stint citate, ele
74) Cas. fr. 30 Aug. 1833, S. P. chr.; 28 Mai 1887, P. 881, I, 2414 Gre-
noble: 15 Iud. 1886, S. 86, II, 241; P. 86, L 1245.
Normand: Tralté Nr. 1035; Vidal: Cours, Nr. 874 $1 715, Nr. 6.
La nol-cas. II, din 28 Apr. 1870, B. 111. A. L. condanmat la 5 ant
recluziune, iar dupa casare la munca si1nic pe via% pentru omor cu pre-
cugetare. Deciziunea a fost casata. Vezi $i Mr. 8503 din west volum.
75) Pentru formede i regulele judecatii trimitem la procedurra civilL
Observam in treacat ca prima divergenta in penal la cartes de cas. dug
cat $tim este cas. crim. 39 din 2'7 Ian. 1876, B. 41.
76) In Franta, raportul opineatza cel dintal si redateaza decizia curtii
de casatiune. Vidal: Cours, Nr. 875.
77} Cas. II, 28 din 11 Ian. 191(. Jurisprudenta an, III, Mr. 3, p. 394
78) Cas. II, 395 din 25 Feb. 1913, Curierul judielar 1913, Mr. 34, Pag.
407.
79) Ca exempla se poste cita Cas. II, 4 din 8 Ian. 18;75. B. 131. Fro*
rea era ca In. Curte respinsese din gresala recursul fiindc a. creme ca nu
s'a facuf declaratiune de recurs. Deasemeni Cas. II, 508 din 13 Nov. 1891. B.
1283; fiindca se schinthase termenul dat in cunostinta gra sa annnte ye
recurent. Cas. II, 426 din 24 Sept. 1890, B. 1070. Declaratie inadmisibil frt
recurs, de oarece nu se constituie cr'as reourentut $1 In realitate din dosar
se ccmstatil a el fusese Iiberat provizoriu de Curtea de Apel.

www.dacoromanica.ro
 - 552 -
trebuind sa se intereseze singure de termenul infatisdrei. A-
ceasta solutiune nu se sprijind pe vre-un text expres de le-
ge; ea a fost creiatä de practica judecatoreasca, care s'a,
sprijinit pe consideratiunea ca legea nu pomeneste de citare
si de concluziuni orale, ci numai de; memorii scrise.
Dar daca pärtile nu sunt citate ele se pot prezenth He-
in pasoana, fie prin imputerniciti. Chiar recurentii condam-
nati la pedepse privative de libertate se pot prezenth prim
procurator, aceastä solutiune fiind dictata de interesul prac-
tic de a nu se aduce la Casatie din toate colturile tarii re-
curenti aflati in stare de arest. De altfel principiul fiind si
in procedura penala cà oricine poate fi reprezentat, iar le-
gea aederogand in privinta recursuhii dela acest principiu,..
solutiunea este si juridica. In fine o derogare in sensul ce-
lei din art. 181 pr. pen. nici nu si-ar fi avut rost, fiindcá
ratiunea care o impune la instantele de fond nu mai existki
in recurs.
847 2 Desbaterile la Curtea de casatie se urmeaza in ordinea
urmatoare: se citeste mai intai raportul in cauzele in care
se fac raport, se Ida cuvântul recurentului, apoi intimatului
si la urma se ascultä concluziunile Ministerului public.
Ministerul public vorbeste totdeauna eel din urrna, a-
fara de cazul and el ar fi recurent (art. 47 leg. C. de cas).
Faptul ea inculpatul nu are ultimul cuvânt la casatie .
conduce adeseori la situatiuni foarte daunatoare unei bune
administrari a justitiei. Nu rareori se invoaca de Ministerur
public argumente numai aparent terneinici, dar earl tree
drept pertinente i fondate fiindca inculpatul nu are putintw
de a le mai combate. De aceia doctrina moderna Inolina
pentru acordarea utimului cuvânt inculpatului chiar i la?
Casatie.
847 3 La ziva infatiserii Curtea examineazd in primul rind
dna recursul este in termen i daca este regulat introdus.
Daca recursul este tardiv sau neregulat atunci Curtea Il
respinge ca atare.
Când recursul este in termen i regulat facut, Curte
cerceteaza daca condamnatiunea poarta asupra unei pe-
depse privative de libertate si in caz afirmativ daca recu-
rentul s'a constituit prizonier sau a fost eliberat pe cautiu-
ne. Daca aceastä conditiune nu este satisfacutd atunci re--

www.dacoromanica.ro
 55 3

-4-2ursuI este respins ca inadmisibil. Totusi, in cazul când se

invoaca ea motive de i(curs stingerea actiunei publice (pres-
,criptia, amnestia, Impacarea partilor, abrogarea legei), a-
tunci recursul va trebui sä fie cercetat chiar dacd recurentul
iiu s'a constituit prizonier sau nu a lost eliberat, fiindcd
cchestiunea existentei sau inexistentei actiunqi publice pri-
meaza asupra ratiunei care impune formalitatea constitul-
Tei ca prizonier.
In adevar, intrucht mai poate interesh dacd executa-
Tea condamnatiunei a fost asigurata prin constituire ca pri-
zonier sau eliberarea pe cautiune a recurentului, chnd ac-
tiunea publica este stinsd i deci condamnatiunea Vara bazd
legalà? Dimpotrivä interesul ordinei publice este ca o atare
condamnatiune sa fie anulata din moment ce stingerea ac-
tiunei publice a lost denuntata printeun recurs facut in
-termen i regulat introdus.
Child toate conditiunile pentru judecarea recursului
stint satisfäcute, Curtea verified dach." s'au .formulat sau nu
motive. In caz ca recursul este motivat, atunci motivele
sunt desbatute chiar daca recurentul nu se prezintä pentru
a le sustine.
Am aratat la nr. 826" ca instanta de recurs este da-
toare shi invoace chiar din oficiu acele violatiuni cari conduc
la o nulitate absolutd. Deci credem ca formula respingerii re-
=cursului-ca nemotivat este nepotrivita' in penal, fiincicd sim-
-plul fapt al Iipsei motivelor nu trebue s conduca la exone-
rarea instantei de recurs de a examitià daca nu exista vre-o
violatiune din acele sanctionate cu nulitate absolutd i ca
atare recursurile penale nu pot fi respinSe ca nemotivate ci
ca nefondate, termenul nefondat indichnd ea' instanta de re-
curs a procedat 5i la o verificare din oficiu, care a condus
la constatarea eh' nu existä nici o violatiune.
348 b) Admitere. Curtea de casatie poate admae recursul
pentru motivele invocate de recurent. sau pent! u alte mo-
tive ildicate din oficiu de insäsi Curte (80).

20) Exernple: Asupra motiffului de casare htvocat din oficiu de J.

,Inembru-raportor. Gas. II, 458 din 27 Iul. 1871, B. 133 (casare); cas. II, 139
din 16 Mart. 1873, B. 72 (casare); cas. II, 655 din 5 Nov. 18rt1, 13, 345, ca-
-sare flrä trimitere din cauzl cl se judecase si se pedepsise de a doua oarI
Ventru aceeas fapta.

www.dacoromanica.ro
 554

Daca Curtea de casatie admite recursul, ea caseaza

hotarirea atacata cu recurs. Insä in aceastä privattä trebue
a se distinge intre casarea deciziunilor date in malerie cri-
minalà, i cele date in materie corectionald
In materie corectionala, Curtea de casa tie, casand o
hotarire trimitg procesul inaintea aceleias instante judecdto-
resti a carei hotarire s'a casat saul la o alta de acelas grad
cu ea (art. 52 din leg. Guild de casatiune si 331 p. p.) (81).
In materie criminald trebue a iace subdistinctiuni in
privinta casarii i trimiterii.
, Dna se caseaza deciziunea pentru o gresita aplica-
re a legei facuta de Camera de punere sub acuzare (art. 324
p. p.), se va trimite afacerea la Camera de acuzare a unei
alte Curti de apel.
Daca motivele anuldrii sunt nu instructiunea, ci in
procedura de judecata inaintea Curtii cu jurati, afacerea se
va trimite la o alta Curte cu jurati (82).
Tot la o Curte cu jurati se va trimite afacerea i clack'
anularea deciziunei e pronuntata, din cauza ca verdictul fi-
ind regulat, judecatorii Curtei cu jurati au pronuntat alta
pedeapsd decat cea prevazuta de lege. Insa in acest caz,
se vor pronunta numai judecatorii asesori ai Curtii cu ju-
rati la care se trimite procesul, i ei vor aplich pedeapsa
81) Deasemeni in caz de regulare de competenta, daca) din instruc-
tiunea turmata la judecatorul de instructie si la tribunal nu se poate oonstatà
.

daca fapta e crima sau dellict se trimite afacerea la camera dre acuzare..
Cas. II, 1502 din 5 Iunie 1912. Curierul judiciar 1912. Nr. 71. pag. 839.
82) Instanta de trimitere mi are dretpt sa-si decline competearta. fri
acest sens aivem 0 deciziune importantà data de curtea noastira de casa-
tune, intr'un caz curios. Dupa casarea unei deciziuni a curtii au juirati
Putna, se trimisese afacerea in cartea ou jurati Tecuci, care dupa) regula-
mental de aplicare al collier cu jurati, forma o singura cute cu jurati,
aSa ca ar fi putut sa judece aceeasi jurati. Casatiunea a) respins recursul
pentru dealinare de competenta, fiindcd nu se poate declind competenja
ctind investeste curtea de casatiune, dar recunocand eroaraa facutay a decis
a trebue sä se ceara rectificarea si a cansiderat reoursul ca o cerere de
rectificare. Cas. II. 39 din 27 Ian, 1876, B. 41 Cu atart mai matt nu poate-
sa-si decline coanpetinta instanta de trimetere in caz de regulare de corn-
petinta. Doctrina i jurisprudenta franceza este in acest seas i curtea
noastra de casatie a adults aceeasi solutie. Vezi articolul Tanoviceanu din
Curierul judiciar 1915, Nr. 24, pag. 193; vezi insa si vol. IV, nr. 1618 dirt
acest Tratat, precum i 8202 din acest volum.

www.dacoromanica.ro
 055

cuvenità pe baza declaratiunei jurati1or Curtei a carei deci-

ziune a fost casata (art. 439 p. p.).
848 b. Care va fi efectul casarii unei sentinte pentru reaua
aplicare a legei de tribunalele corectionale? Se va judeca
din nou 5i faptele, ori numai aplicarea legei? Trib. Buzau
s. II a admis in minoritate cà hotärirea se considera ca fi-
ind casata in total 5i se vor pune din nou in discutiune 5i
faptele, fiindca in principiu efectul casarii e de a face hot&
rinea nuld, afara de o dispozitiune contrara. in deciziunea
de casare. Aceastd solutiune ni se pare contrara. legii (vezi
Trib. Buzau s. II, din 1 Noembr. 1912, Curierul judiciar
1912, nr. 85 cu nota Tanoviceanu in acela5 sens). Ce in-
credere putem aveà in aprecierea blind a faptelor de catre
cei care interpretä räu legea? Vezi insä nr. 850 mai jos.
848 ' Conform Legei Curtii de casatie din 1925, trimiterea
pricinei in urma admiterei recursului se poate face fie
catre aceia5 instantä, fie la o altä instanta sirnilard.
Când pricina a fast trimisa la aceia5 instantä, atunci ea
va fi judecata de o altà sectiune sau de um alt complect de
cat cel care a pronuntat hotarirea casata (art. 52).
-849 Când anularea se face numai in ceeace prive5te in-
teresele civile, afacerea se trimite in judecata tribunalului
civil altuf insa deck tribunalul pe langa care se aflä jude-
cdtorul de instructiune care a instruit afacerea (art. 433
pr. pen.) (83). .
Daca s'a anulat hoidrirea )(lin cauza necompetintei,
Curtea de casatiune va arata prin deciziunea de casare ca-
re e autoritatea Competinte (art. 434 5i 436).
849 ' In caz de casare pentru incompetinta trebue sa facem
urmatoarele distinctiuni:
1) Dna 5i prima instanta 5i a doua au fost incompe-
tente, atunci trimiterea se va face la instanta de primul grad
care s'ar decide ea' este competenta. De ex.: un tribunal 5i
o Curte au judecat ca prima 5i a doua instanta o invinuire
de furt de51 se ceruse deolinarea competintei. CasAndu-se.
deciziunea Curtei de apel pricina va fi trimisä la judecato-
ria de ocol competente a judeca. acel frut.

83) Vidal: Cours, No. 880, filne.; cas. II, 2349 din 26 Sept 1912, C.
Jud. 1912, No. 80, pg. 932.

www.dacoromanica.ro
 556

2) Dacg prima instantg era competentA iar a doua net,.

atunci trimiterea se va face la instanta de al doilea gradi
efeotiv competentg. Cand insg incompetenta instantei de a
pel provenea din cauzg CA nu exista drept de apel, atunci
prin casare se va anula deciziunea acestei instante, decla
rAndu-se definitvä hotgrirea instantei inferioare care jude
case fail drept de apel 5i deci nu va mai avea loc nici co
trimitere. In aceastä din urmg ipotezg se va verifica insa.
dacg cererea de apel, dat fiindcA apelul era inadmisibil na
constituia o cerere de recurs regulat si in termen introdusä,
in care caz; va trebul sg se dea curs acestei cereri ca una c
nu a fost insg solutionatg in acceptiunea pe care o avea. De'
ex.: cineva este judecat de tribunal pentru o infractiune de-
competinta judelui de ocol, dar nici o parte nu a cerat
declinarea competintei. Sentinta tribunalului va fi deci irr
prima si ultimA instantg. SA presupunem ca inculpatul face-
apel si Curtea il admite in parte. Se face recurs de Ministe--
rul public pe motiv cg apelul era inadmisibil si deci Curtea_
de apel incompetentg. AdmitAndu-se recursul se va anuA
deciziunea Curtii de apel, confirmandu-se ca definitivg ho
tgrirea tribunalului. Sd presupunem insg cg din eroare s'a .

luat drept un apel cererea prin care inculpatul atacase ho

tgrirea tribunalului si Cä aceastg cerere constituia un ade
vgrat ;recurs introdus in termen de 3 zile cu respectarea for
melor cerute de art. 417 pr. pen., indeferent de termenii in:
care cererea a fost conceputg, acestia nefiind sacramentali...
In acest caz C. de casatie admitand recursul Ministeru
lui public si arrulAnd deciziunea C. de apel pe motiv cg a
pelul era inadmisibil, va da in schimb un termen inculpatului
pentru a-si motiva cererea de recurs care fusese gresit lual
drept un apel, intrucat gresala instantei de apel riu-i poate-
dguna inculpatului.
3) Dacg si prima si a doua instantg s'au declarat in
competente, jar Curtea de casatie ggseste cg si- una si cea-
laltg erau competente, casand va trimite pricina la instan
ta de al doilea grad, fiindca aceasta era datoare sg consta
te cg prima instantg 5i-a declinat gresit competinta 5i in con
secintg sg evoace fondul. A admite ca pricina trebue trimisg;
la prima instantg ar insemna sg creiem recurentului o situa
tune mai bung deck cea pe care ar fi avut-o dacg instanta

www.dacoromanica.ro
 - 557 -
de apel nu gresea, ceeace este si irational si nepractic. Ira-
tional fiindca prin casare recurentul trebue pus exact in si-
tuatiunea pe care o aveà in momentul and s'a produs vio-
latiunea care a determinat casarea, ori in ipoteza de care
ne ocupam violatiune constä in eroarea instantei de apel de
a fi considerat ca bine prima instantä si-a declinat compe-
tinta, fàrà aceasta eroare instanta de apel ar fi evocat fon-
dul, deci aceasta trebue sä fie si dupa casare situatia recu-
rentului, adica pricina se va trimite la instanta de apel pen-
tru a evocA fondul. Solutiunea contrard ar fi nepractica,
fiindca cel care ar face un apel contra hotarirei prin care
prima instanta si-a declinat gresit competinta va aveA tot-
deauna interes sä nu-si sustina apelul sau sa-1 sustind prost,
ca apoi mergand la Casatie sa" obtina casarea si sa inceapa
din nou dela tribunal, ceeace desigur n'ar putea obtine dna'
ai-ar sustine serios apelul.
4) Dacd prima instantà s'a declarat incompetentà, iar
a doua a gasit cä gresit s'a considerat prima instantä ca in-
competentä si a evocat fondul, i daca Curtea de casatie
constata ca greseala este din partea instantei de apel, iar
uu din partea primei instante, atunci anuland deciziunea in-
stantei apelative va trimite pricina la instanta efectiv corn-
petenta.
849 2 - DacA recursul a fost admis nu pe incompetenta ci pe
motivul Ca s'a comis vre-o alta violatiune de lege sau vre-o
omisiune ori neregularitate, de forma, atunci casarea va pu-
tea fi partiala sau totala dupa cum nulitatea constatatA a-
trage anularea intregei hotariri atacate cu recurs si fata de
toti, sau numai solutionarea unor anumite puncte din cele
rezolvate prin acea hotarire i fata numai de anumite per-
soane.
De ex.: dacA hotarirea este data fata de mai multi in-
culpati i recursul este admis numai fata de unii din ei, a-
tunci aceasta hotarire este anulata numai in ceeace priveste
pe inculpatii a cAror recurs a fost admis, ramAnAnd in fiin-
ta i definitivä pentru ceilalti. Ace las lucru in cazul cand ca-
sarea priveste numai despagubirile civile.
In general vom distinge dupA cum violatiunea care a
determinat casarea este:
1) anterioarA dArei hotArirei atacata cu recurs in care

www.dacoromanica.ro
 - 558 -
caz anularea este totald si se intinde pand la cel mai vechiu
act nul si chiar la actele anterioare (vezi nr. 304-304"
volumul IV), cari vor trebui sa fie refacute.
2) referitoare la forma sau conditiunile de valabilita-
te a hotarirei insasi in care caz casarea este iarasi totala,
dar atrage numai desbaterea din nou a pricinei, celelalte
acte anterioare clarei hotarirei raman valabile.
3) atingatoare numai la solutionarea unor anumite
puncte din complexul pricinei, de ex.: calculul pedepsei,
raspunderea civild, evaluarea daunelor, in care caz casarea
va fi partiald, judecata urmand a fi reinoitä numai asupra
acestor puncte.
Instanta de casare poate insa declarà nula in totul ho-
tarirea atacata cu recurs chiar in aceste cazuri cand ar
crede ca pentru o buna solutionare a pricinei ea cata a fi
judecatä in intregime.
Deasemeni cand sunt mai multe motive de recurs si
Curtea se opreste numai la unul din ele fara a mai examina
pe celelate casarea va fi totala.
850 In contra hotarirei date de instanta de trimitere se
poate face un nou recurs; daca recursul e pentru motiv di-
ferit de cel dintaiu n'avem nimic particular de spus; dar
daca recursul e facut pentru acelasi motiv, din cauzà ca in-
stanta de trimitere a judecat ca si instanta a carei deciziune
a fost casatä, conform vechii legi a C. de Cas. Curtea judeca
afacerea in sectiuni unite. In aceastä din urma judecatä, da-
Ca se respingeh recursul se confirma deciziunea Curti de a-
pel care ramanea definitiva, iar daca se casa din nou,
Curtea de casatie in sectiuni unite interpretand legea in sen-
sul sectiunei respective afacerea se trimiteà la a 3-a Curte
de apel care era obligata sa se conforrneze interpretdrii Cur-
tii de casatie, citind deciziunea sectiunilor unite si ordonand
inregistrarea ei ca deciziune data de insäsi Curtea de apel
(art. 65 leg. C. de cas.). In caz cand judecdtorii int se su-
puneau deciziunei Curtei de casatie data in sectiuni unite,
ei erau trimisi inaintea consiltului de disciplind al magis-
traturei, iar hotärirea din nou .casata se trimiteà la alti
judecatori (art. 65 leg. C. cas. modif. in 17 Febr. 1912).
8501 Noua Lege a Curtii de casatie din 1925 a simplificat
mult efectele casarei fata de instantele de trimitere, intru-

www.dacoromanica.ro
 - 559 -
cat a declarat ca obligatorii deciziunile C. de casatie chiar
dela prima casare, in ceeace priveste punctele de drept so-
lutionate. Asa dar instanta de trimitere trebue sä se cantor-
meze solutiunilor date de Ina lta Curte.
Daca o instantä de trimitere nu s'ar conforma celor de-
cise de C. de casatie, judecatorii cari o compun vor fi tri-
misi in judecata consiliului de disciplinA, iar hotärirea data
de ei va fi din nou cased i trimisa la aceias instanta care
va trebui neaparat sä se conformeze deciziunel Inaltei curti.
850 2 Instan(a de trimitere. Cu privire la procedura inaintea
instantelor de trimitere si la limitele in care pricina va fi din
nou cercetata inaintea acestor instante vom face cat-wa oh-
servatiuni:
1) Instanta de trimitere procedeazA dupa aceleasi re-
gull i cu aceleasi forme ca i atunci cand s'ar fi gasit di-
rect sesizatd, ash dar citarea pärtilor, prezentarea lor, or-
dinea desbaterilor, pronuntarea' hotärirei nu au nimic de-
osebit, efectuandu-se dupd normele obisnuite de procedare
ale instantei respective.
2) Instanta de trimitere nu mai are insä cdderea de a
Verifica valabilitatea i regularitatea sesizärii sale, trimite-
rea fiind imperativd; deasemeni nu .va putea sa-si decline
competenta deck dna' prin refacerea instructiunei orale
s'ar ivi circumstante noui cari sa atragA incompetenta sa,
circumstante pe cari Curtea de casatie nu le-a avut si nu
le-a putut avea in vedere in momentul casarei.
3) Instanta de trimitere are insa dreptul de a verifica
dacd actiunea publica existä, daca a fast bine pusä in mis-
care, iar in cazul cand instanta de trimitere este o instanta
de al doilea grad va putea examina daca apelul ab initio
a fost facut in termen si a fost regulat introdus.
4) Inaintea instantei de trimitere se pot ridicà toate in-
cidentele si formula cereri cari ar fi putut fi ridicate pt
formulate la instanta a card hotArire a fost casata si a-
ceasta chiar dacd ele nu fuseserd propuse acolo, fiindcà
prin efectul casarei hotarirea casatal fiMd ca I àrä fiinta,
partiIe sunt presupuse ca si cum s'ar afla. pentru intaia oa-
1a inaintea instantei de judecatd. In consecinta se pot ad-
ministra noui probe inaintea instantei de trimitere si a-
ceasta chiar atunci când casarea s'a Mcut in urma recur-

www.dacoromanica.ro
 560

sului Ministerului public (exceptie la C. cu jurati in cazul

cand casarea priveste numai pedeapsa).
5) Instanta de trimitare va reface toate actele de pro-
cedura si instructiune incepand dela cel mai vechiu act nul
declarat ca atare de C. de casatie (vezi insd nr. 304" si
304" din vol. IV).
6) Instanta de trimitere Va desbate pricina in intre-
gul ei daca casarea a fast totala, avand dreptul de a schim-
bà chiar calificarea faptului in cazul Cand C. de casatie nu
s'a pronuntat asupra calificarei i chiar in acest caz dacà
iu intervenit circumstante noui pe care C. de casatie nu
le-a avut in vedere. Schimbarea calificdrei va fi pusa in
discutiunea partilor. In caz de casare partiala instanta de
trimitere va cerceth numai punctele asupra carora s'a pro-
nuntat casarea. In indoiala asupra intinderei casdrei, ea va
fi socotita ca totala.
850 3 Instanta de trimitere nu poate agrava situatiunea incul-
patului fata de cea pe care o aveà prin hotarirea casata, de
cat numai in cazul and casarea s'a facut pe baza recursu-
lui Ministerului public.
In practica se face o excepfiune pentru Curti le cu ju-
rati, admitandu-se ca dupa casare chiar in urma recursului
acuzatului se poate pronunta o pedeapsä mai grava decal
cea din deciziunea casata. Credem ca aceasta solutiune nu
are nici o baza. juridica. Desigur prin casare nu se poate im-
pieta asupra verdictului pe care juratii ii vor da cand vor
judech din nou pricina, verdict care ar putea desigur sa con-
duca la oi pedeapsa mai grava fie prin aceia ca el nu a mai
admis o scuza care fusese admisa prima data, fie prin refu-
zarea circumstantelor atenuante acordate la prima judeca-
re. Dar daca juriul dela Curtea de trimitere nu poate fi o-
bligat sa, se pronunte intr'un anumit fel, nimic nu impiedica
ca Curtea sa fie indatorata ca in fata unui nou verdict afir-
mativ sä nu poata pronunta o pedeapsä superioara celei an-
terioare. Aceasta obligatiune s'ar sprijinl pe principiul fun-
damental si indiscutabil ca orice cale de atac nu se poate
intoarce contra celui care a folosit-o, principiu sacrificat
prin solutiunea adoptata astazi (a).
Jurisprudenta a mers si mai departe decizAnd ca instan-
a) Cas. II, 3444 din 926 in Jurisprudenla generald, 1927, speta 322;
Cas. II, 77 din 9:7,3 in Jurispradenta generald, 1923, ,speta 309.

www.dacoromanica.ro
 - 561
la de trimitere cand este o instanta de apel nu este legatà
de situatiunea ce se creiaza inculpatului prin deciziunea Ca-
sata, suficient sa nu agraveze situatia inculpatului rezultatd
din hotArirea primei instante. De ex.: daca un inculpat a
fast condamnat 6 luni de prima instanta, facand apel i s'a
admis in parte apelul reducandu-i-se pedeapsa la 3 luni, ata-
cand cu recurs hotarirea data in apel i casand, instanta
de trimitere poate da o pedeapsa mai mare de 3 luni nu insa
mai mare de 6 luni. Solutiune credem noi profuncl gresita,
fiindca incalca principiul fundamental aratat mai sus.
8504 Cand casarea este numai privitoare la pedeapsa, in-
stanta de trimitere are drentul tin numai de a rectifica pe-
deapsa dar chiar de a achita, intrucat dramuirea unei pe-
depse nu se poate face f Ara a ey.amina fondal, ori exami-
nand fondul instanta de trimitere poate sa-si formezé in-
tima convingere cd nu este locul a se pronunth nici o pena-
litate.
Credem chiar cA ar trebui atunci cand se caseaza pen-
tru gresita aplicare i calculare a pedepsei,, casarea sa fie
totalA declarandu-se hotarirea casata ca fAI. fiinta in totul,
pentru a nu reduce rolul instantei de trimitere la simplu o-
ficiu de a pronuntà o pedeapsa si aceasta chiar daca ar a-
yea convingerea ca nu exista nicio vinovatie. Principiul li-
bertAtei de convingere se opune la o atare siluire a consti-
intei judecAtorilor.
8505 In instanta de trimitere vor putea pane concluziuni toa-
te partile chiar atunci cand prin casare tin s'au atins inte-
resele lor.
Daca casarea s'a facut prin admiterea recursurilor f
cute si de incuelpt si de Ministerul public si de partea civila,
atunci instanta de trimitere este liberA a modifica situatiunea
pe care inculpatul o avea prin hotarirea casata pronuntand
o pedeapsa mai grava sail despAgabiri civile mai ridicate, cu
rezerva insa pentru instanta de trimitere atunci and judeca
ca instanta de apel sa. nu agraveze situatiunea inculpatului
creiatA prin hotarirea prime! instante, in cazul cand nu e-
xista apel deck din partea sa.
Mutatis mutandis vom spune acelas lucru despre situa-
tiunea part!! civile sau celei eivilmente raspunzAtoare.
851 Casa(iunea fetal' trimitere se intampla atunci cand se
desfiinteaza o hotarire care a primit apelul sau opozitiunea

www.dacoromanica.ro
 562

peste termen, sau fiindca a condamnat pentru fapte nepre-

vazute de lege (84) saw and se anuleaza hotariri pentru c.
ele se gAsesc contrarii altor hotariri definitive, sau in fine,
in cazul and a foist desfiintata hotarirea prin care acuzatul
a fost declarat nevinovat (art. 53 leg. C. de cas.).
852 Casarea Wà trimitere afara de casarea in interesul le-
gii, de care vom vorbi indatà, ni se pare nerationall si con-
trarie principiilor pe care se intetneiaza constituirea Curtii
de easatie. In adevar, daca s'a primit apel peste termen, se
poate ea aceasta sä provina din cauza ea instanta de apel a
considerat comunicarea necesara i nefacuta conform legii;
Curtea de casatie fiind de altä pArere trebue sä trimita a-
facerea la o noud instantal de fond care poate judecand ca
si prima va interveni o deciziune in sectiuni unite. Tot ace-
lapi lucru II spunem si despre cazul and s'ar fi*condamnat
fapte neprevazute de lege; aceasta e pArerea sectiunii Curtif
de casatie dar se poate ea in realitate instanta de fond sa
fi judecat conform Iegii, i instanta de trimitere judeand in
acelasi sens, curtea de casatie in sectiuni unite sa admitä
interpretarea inAtantelor de fond, in contra interpretarii sec-
tiunii sale.
Prin dispozitiunea art. 35 leg. C. cas. sectiunile specia-
l() uzurpa dreptul sectiunilor unite, impiedicând, oriand va
vol sectiunea respectiva ea afacerea sa villa' in judecata sec-
tiunilor unite. PArerea noastra este cA legea n'ar trebul sA
admita casarea Vara trimitere (85). In orice caz, observam
CA suprema noastra instantd uzeaza adeseori, si nu totdea-
una conform legei, de aceastd putere ce i s'a acordat de le-
gea sa organica (86).

84) Exeraplu: indenmarea de care primar a locuitorilor sä are si al

semene pe ogoarele unui proprietar, nu constitue pravocaffea la Intracli-
une, de oarece fapta argrii $1 sernkarii chiar pe lac stirsain nu e o inirac-
tune. Cas. II, 3686 din: 8 Dec. 1910. Jurispr. an. IV, Mr. 5, pag. 73,
Deasemeni e casarea farä trimitere când actiunea e stinsA prin
moarte ar a1t cauzg. Vidal: GOUTS, Nr. 880 si nota 4-a in care arat 5. iuris-
prudenta curtii de casatiune franceza; alt caz de casasre irà trimetere.
Cas. 11, 2301-921, Dreptuf 1912 Nr. 80. Cas. II, 327 din 15 Febr. 1913, Cu-
rierul judiciar 1913, Nr..35, Pag. 419.
85) Legea noastrA e on mult mai largä In aceastg privint.a decat
Iegea franeezl.
86) Dintre muneroasele cazuri in care nu imtpkta'sim modul de at

www.dacoromanica.ro
 56 3

8521 Obiectiunile de mai sus au pierdut valoarea lor fata

cu dispozitiunile Legei curtii de casatie din 1925, care de-
clard obligatorii pentru instantele de fond chiar dela prima
casare solutiunile date in drept de sectiunile Curtii de casatie
in raport cu pricina judecatd.
Asa dar, din moment ce Curtea de casatiune gase-
ste cà o opozifiune sau un apel este tardiv ori neregulat
si din moment ce aceastä solutiune este obligatorie pentru in-
stanta de fond, la ce ar mai servi trimiterea?
Acelas lucru in cazul când C. de casatie decide ea un
fapt nu constitue nici o infractiune. Desigur in cazul când
C. de cas. constata ca un fapt a fost gresit calificat, dar
ca el ar putea primio altä calificare casarea cu trimitere de-
vine necesard si indispensabilä. Când insa faptul imputat
privit sub toate aspectele nu poate fi o infractiune, desigur
Ca instanta de trimitere nu ar mai avea ce judeca i deci tri-
miterea devine inutill.
852 2 - Noua lege a Curtii "de casatie (art. 53) permite casare
fara trimitere in urmatoarele ipoteze:
1) Când hotarirea casata a condamnat fapta nepre-
vazuta de lege.
2) Cand hotarirea este desfiintata fiindcä a primit a-
peluri sau opozitiune peste termen.

vedea al ourtii noastre de casatiune vain cita unul. Cas. II, 2739, din 9
Dec. 1908. B. 2092 a judecat c avocatul Statuhti nefiind funationar public
In sensul art. 183 si urm. c. p., cuvintele injurioase ce i se adreseaza in timpui
pledarii na constituesc un ultragiu, si daca a condarnmat pe cel care 1-a id-
tragit e casare Cara' trimitere.
Evident ca clupa aceasta interpretare lapta injuriei, ramane ne00-
depsita, ceeace de sivir ca e in contra legii, si in contra ratiunii; casarea
era admisili1, dar casarea fT trimitere and fapta e o anfractiane, id se
pare ca este contrarie dispozitiunifor legit
Confr. inca." Cas. HI, 353 din 8 Dec. 1908. B. 2145 IWO fcliveng), o
alta casare Para trimetere. Cos. II, 2657 din 31 Oct. 1914. Dreptul 1914
NT. 71. Era vorba de intenpretarea decretului de gratiere din 30 Oct. 1944.
Curtea de Casatie dupa ce decide ca hotaririle supuse.recursulad In casa-
tune nefiind irevocabile, nu intra In prevedurile decretului, adauga ca
chestiunea irevocabilitatii condamnatiunei in materie de gratiere nefiind sus-
ceptibild de o altd solutiune, casarea urmeaza sa se faca fari trimitere.
Cu aceste lcuwinte se mate casa on cé hotarare. Dovedgi ca se paste si c.
alta solitittne este ca o alta instanta judiciara, o curte de apel, a decis
ontrariul.

www.dacoromanica.ro
 564

3) CAnd se anuleazd hotäriri contradictorii cu alte ho-

tdriri desavArsite.
4) Când se desfiinteazd hotäriri prin care acuzatul a
fost declarat nevinovat.
Nici una din aceste ipoteze nu comportä discutiuni ele
fiind explicite si precise.
Vom mai addugd cd tot lard trimitere va fi casarea si
atunci când hotdrirea atacatä cu recurs este anulatä fiindcd
nu existd actiune publicd pusd in miscare sau actiunea publi-
cd este stinsä.
8523 Prin noua lege a Curtei de casatie se merge mai de-
parte si se dd dreptul Supremei instante ca sä caseze färd
trimitere evocand fondul. Aceastà procedare poate aved loc
orideateori in urma casdrei nu ar fi locul deck sä se a-
plice legea la fapte constatate deplin i necontestate.
Legea indicd cu titlu de exemplu urrnätoarele cloud
cazuri: constatarea autoritätii lucrului judecat, constatarea
prescriptiunei dar adaugd ea' la fel se va procedd si in alte
cazuri similare in cari nu se cere o verificare de fapte allele-
deck cele constatate de instantele de fond si nici examinarea
unor elemente noui de probatiune sau aprecierea lor deose-
bità.
Desigur cd procedura evocdrei este binevenitá in ipo-
teze ca cele de mai sus, insd ea catd a fi aplicatd cu pru-
dentä, fiindcd adeseori faptele constatate de o instantä an
raport cu un anumit colorit juridic, dar pot fi contestate din
moment ce intervine o schimbare in acest colorit.
853 Casarea in interesul legei e prevdzutd, de art. 443 si
444 p. p.; ea intervine atunci cand s'a dat o deciziune con-
trarie legei, care a rämas definitivä fiindcd nu a fost ataca-
td cu recurs in termenul legal (87). In asemenea caz procu.,
orul-general al Curtei de casatie din oropria lui initiativä,
are drept sä atace asemenea hotAriri prin recurs la Curtea
de casatie, care judecand afacerea o va casd numai in inte-
resul legei, fdrä ca deciziunea sä aibà efect in privinta par-
tilor litigante. Din motivul cd acest recurs nici nu profita

87) Legea spline elm in art. 21 ci hotarArea se va casA in interesuI

legit I durpA expirrarea termenulul de recurs. E imä de observat cit art-
21 legea c. eas., se referA numai la afaceri dyne.

www.dacoromanica.ro
 665

nici nu pagubeste partilor, ele nu au drept s inteivina, si-

nici chiar inculpatul achitat nu poate sä ia parte la jude-
carea recursului de Curtea de casatie (88).
Deasemeni este de observat Ca recursul in interesul
legii nu poate sa fie facut deck de procurorul-general al
Curtii de casatie, nu insa si de acela al Curtii de apel ori de
procurorii tribunalelor. Curtea noastra de casatie s'a pro-
nuntat de mai multe on i totdeauna in acest sens (89). A-
cest drept nu-I are nici comisarul regal al consiliului de re-
vizie (tribunalele militare), chiar daca recursul a fost trimis
de Ministerul de razboi celui de justitie si de acesta pro-.
curorului-general al Curtei de casatie, intrucat nici Minis-
terul justitiei, nici procurorul-general al Curtii de casatie nu
si-au insusit acel recurs (90).
854 In afard de recursul procurorului-general facut din o-
ficiu, legea (là drept i Ministerului justitiei sä faca recurs,
c }liar dupatxpirarea termenelor legale in contra deciziuni-
lor date peste competenta si in care s'ar fi comis vreun ex-
ces de putere. Acest recurs se face prin procurorul-general al
Curtii de casatie, i legea spune ca asemenea recurs nu va
prejuditia dreptul partilor interesate (art. 22 Legea C. cas.),
insa in caz de delictie conlise cu ocaziunea judecatii, annr
land hotarirea, Curtea de casatie se va constitui indata in
Curte de justitie spre a proceda la judecata culpabililor.
E insd de observat ca acest recurs difera de acela fil-
cut de procurorul-general al CUrtii de casatie, prin aceea
ca, daca nu poate vatam'a pe parti, se admite insa ca r
condamnat poate sä profite de acel recurs, pentru.ca socie-
tatea nu poate sà uzeze de acte anulate ca ilegale (91).
854 ' Noua lege a Curtii de casatie din 1925 a mentinut a-

88) Cas. IL 3101 din 14 Oct. 1910 Curierul judiciar 191l. Nr. 3, p. 19.
89) iCas. II, 348 din 25 Iul. 1890. B. 914; 379 din 7 Aug. 1891, B 863:-
Sect. Vac. 387 din 3 Aug. 1893, B.,683; cas. H, 156 din 28 Mart. 1894, BI 401;
cas. II. 420 din 13 fun. 1895, B. 955; cas. II, 344 din 22 lani. 1894, B. 734.
90) Cas. II, 2243 din 5 Nov. 1907, B. 1724.
91) Normand: Traité, Nr. 1215; Degois: Traité Nr. 2168; Vidal: Cours,.
Nr. 884 i juirisprudenta l dectrina francezA citata in nota 1 dela pog. 1013'
(ed. 1911). AceastA pArere a fost sustinutA si (la noi de D. P. Vioreanu,.
procurorul genenal al CUrtil de casatiune in discursui de deschldere, 1871..
Buletinul c. cas. 1871, p. 180.

www.dacoromanica.ro
 - 566 -
tat recursul in interesul legei cat i recursul asa zis in anu-
!are.
Art. 21 L. C. de casatie statorniceste ca Ministerul pu-
blic direct sau in intelegere en Ministerul de justitie va pu-
tea ataca cu recurs pentru rea interpretare a legei hotari-
rile desavarsite, mnsä numai In interesul legei si dupa ex-
pirarea termenului de recurs obisnuit. Deciziunea de casa-
re in acest recurs nu are nici un efect fatä de parti.
Cum vedem aceleasi conditiuni, acelas mecanism si a-
celeasi efecte ca i in art. 444 pr. pen. si anume: 1) exis-
tenta unei hotariri definitive; 2) expirarea termenului de
recurs obisnuit lard ea partile sä fi uzat de el; 3) recursul
nu profità partilor; 4) el este un atribut exclusiv a Ministe-
rului public dela C. de casatie.
354 2 - Vom observa insa ca legea Curtii de casatie ar fi pu-
tut cel putin in materie penald sä dispuna. cd4 recursul in
interesul legei profità i partilor. Nici o legiuire mai noua nu
mai pastreaza recursului in interesul legei numai un efect
pur ideal, acela de a restabili respectul fata de lege.
Este un non sens sub raportul intereselor mari cari sunt
puse in joc In represiune, ea o hotafire condamnatorie sä
fie anulata ca Regard i totusi condamnatiunea sä ramana,
lovind In mod nedrept pe condamnat.
De aceia de lege ferenda propunem, asa cum se gases-
te i in art. 533 si urm. proc. penala italiana, sä se admita
Ca recursul in interesul legei profita i inculpatului atunci
cand hotarirea anulata este o hotarire condamnatorie. Co-
dul italian da insa dreptul inculpatului ca in termen de 2 luni
sa declare daca voeste sau nu sa fie judecat din nou. and
anularea este pe motiv ca fapta pedepsita nu era prevazutd
de lege sau actiunea publica era stinsä, atunci nu se mai un-
meaza o noua judecatä, iar condamnatul este scos de sub
orice urmarire.
8543 Art. 22 si 27 din Legea C. de casatie reglementeaza
recursul zis in anulare. Spunem zis in anulare fiindeä ex-
presiunea este pur eonventionald, dar nu corecta- Am ard-
tat ca recursurile in genere sunt cai de anulare, asà ca ex-
presia recurs in anulare apare ea un pleonasm. Conventio-
nal Insa, pentru a diferentia cele trei categorii de recursuri
se poate spune recurs ordindr, recurs in.,interesul legei si
recurs in anulare.

www.dacoromanica.ro
 567

Art. 22 L. C. de casatie conferd Ministerului de justi-

tie si procurorului general dela C. de casatie dreptul de a
cere anularea hotaririlor si actelor judecatoresti prin cart
judecatorii si-ar fi inspit atributiuni peste competinta lor
si ar fi comis vre-un exces de putere sau un delict.
Deci dupa art. 22 initativa poate sä o ia fie Minis-
trul de justitie adresandu-se procurorului general dela Casa-
tie, fie Insasi procurorul general direct.
Ca conditiuni art. 22 cere: 1) sä fie vorba de o hotarire
saw un act judecatoresc, 2) prin acestea judecatorii sa-si
fi insusit atributiuni ce exced competinta lor si 3) aceastä
Insusire sa fi condus la un exces de putere sau la un delict.
Art. 22 mai adouga ca acest recurs nu impiedica pe
partile interesate de a se plange si ele si nu prejudteca drep-
turile bor.
Art. 27 vine si aduce cateva precizari. Astfel acest text
prevede ca. hotararile ce se.pot ataca conform art. 22 pot
fi si nedesavarsite. Dispozitiune inteleapta fiindca un act
dat fard competinta sau cu exces de putere nu trebue sa fie
lásat a-si produce efecte si a dainui in dauna legalitatii 'A-
na ce se vor parcurge toate gradele de jurisdictiune. Ordi-
nea publica si interesul justitiei reclama ca aceste acte sa
Inceteze cu un moment mai curand cand este posibil.
Art. 27 mai precizeaza ca hotaririle sau actele pot fi
emanate dela orice instantä. Se intelege Insa dela sine cd
se exclude Curtea de casatie.
Tot art. 27 vine si aduce oarecum o modificare In con-
ditiunile puse de art. 22 caci de unde in acest din urma text
se cerea ca judecatorii sä fi lucrat färä competinta si ea fi
comis un exces de putere, deci doua conditiuni legate prin
conjunctivul 0" art. 27 cere ca judecatorii sä fi lucrat färä
competinta sau sa fi comis un exces de putere, deci conditi-
unile nu mai sunt cerute cumulativ ci alternativ.
Credem cä trebue sa prevaleze art. 22 fiindca chlar
daca s'ar spune cal a lucra färä competinta este in ultima
analiza a comite tot un exces de putere insa judiciar, aceasta
nu poate avea nici o importanta fiindca L. C. de casatie vi-
zeaza excesul de putere constitutional (a).
a) A se rvedea nota noasträ V. Dongoroz in Curierul judicior, 1926,-
Pag. 327,

www.dacoromanica.ro
 568

Dupd cum vedem recursul in anulare prevazut de legea

C. de casatie dif era de cel prevazut de art. 443 pr. pen. care
se multumeste ca hotarirea sau actul &à fie doar cc:altar le-
gei si care lasd initiativa recursului numai Ministrului de
justitie.
Credem ea art. 443 pr. pen. a fost deci modificat de Le-
gea C. de eas. In sensul art. 22 si 27 din aceasta lege.
854 4 - In fine Legea C. de easatie prin art. 27 alin. 2, confera
dreptul de recurs in anulare chiar si partilor in acelasi con-
ditiuni ardtate de art. 22 'Msg. cu urmatorul adaus: 1) hota-
ririle nedesavarsite sä nu poata fi atacate pe nici o cale ordi-
ilard si 2) cursul justitiei sd se zaseasca intrerupt.
Desigur cazurile in cari s'ar puteâ verifich aceste con-
ditiuni sunt rare dar nu imposibile.
S545 Atat recursul in interesul legei cat si cel in anulare sunt
recursuri exceptionale (speciale) in raport cu recursul obis-
nuit (ordinar).
Ele apartin callor de atac extraordinare si ca atare fo-
losirea lor nu este conditionata de un termen (dupa expira-
rea caruia sä nu se mai poata recurge la ele) si nu conduce
la efectul suspensiv.
Aceste recursuri nu au nevoie de o motivare, legea ce-
rand si multurnindu-se cu simplul fapt al denuntdrii hotarirll
sau actului considerat ea ilegal, ramanand Supremei Instan-
te de. a cerceta daca in adeVA- actul este viciat si catä a fi
declarat nul.
Formalitatile recursului obisnuit nu stint cerute pentru
aceste recursuri.
255 Terminand vorn observa ca Suprema noastra instan-
tä este prea mult incarcatä cu afaceri atat civile cat si pe-
nale, ceeace desigur este in prejudiciu perfectionarii juris-
prudentii sale, calitatea unindu-se totdeauna foarte greu cu
cantitatea.
In Franta, intre anii 1832-1835 erau In mijlociu 1808
recursuri in casatie in materie penala, care in urina intre
anii 1860-1880 au scazut la 1770 pe an in mediu. Dintre de-
ciziunile Curtilor cu jurati, abia a opta parte au fast supu-
se recursului, iar din aceastä optime Curtea de casatie n'a
casat decat 6 la suta (92).
92) La justice crindnelle en France de 1826 a 1880. Parts, Invrim6rie
nationalle, 1882, p. CVIII si tabelul 17, p. CXVII.

www.dacoromanica.ro
 569

Mai tarziu recursurile penale s'au inmultit; in anul

1900 au fost 3421, plus 128 cereri de regulari de compe-
tentd, la care s'au adaogat 277 recursuri penale din 1899.
Din aceste recursuri in materie criminald au fost 39 casari
si 711 respingeri, 84 decaderi, in materie corectionala 117
casari si 2051 respingeri; in materie de simpla politie, 61
casdri, 37 respingeri, 31 decaderi, 66 neadmisibile si 193
desistari. Din aceste recursuri 67 au lost facute de Minis-
terul public in materie de simpla politie si 95 de partite in-
teresate; in materie corectionald numai 7 recursuri din
2429 au fost facute de Ministerul public, iar in materie cri-
minald niciunul din 818 (95).
In Belgia cifra medie a deciziunilor date de sectia II-a
a Curtii de casatie, care era de 1054 intre anii 1881-1885,
a scazut la 758 intre anii 1886-1890, la 520 intre anii 1891
1895 si in fine la 492 intre anii 1895-1900. Si Inca tre-
bue sa observam ca sectiunea II-a a Curtii de casatie bel-
giane, judeca si recursurile in materie electoralà, relativ la
garda nationald si la afacerile ficale, care impreuna intrec
recursurile penale In materie pena/d ordinara. Astfel in 1900
din 612 decizii date de sectiunea II-a au fost 200 relative
la garda nationalä, 119 in materie electoralà, 27 in materie
criminalà, 152 in materie corectionala si 28 in materie d
contraventiuni de simpla politie (94).
rata cu aceste cifre, mai ales relativ la Belgia care s'ar
potrivi mai mult cu tara noasträ ca populatiune, vedem cat
de exageratä este la noi cifra recursurilor in materie penald,.
si cat de mult impiedicä ameliorarea jurisprudentei .penale
In anul 1909, dupa statistica judiciara publican. in-
Martie 1912, sectiunea H-a a Curti de casatie a admis 5
ecursuri criminale si a respins 80, a admis 86 corectionale
si a respins 3837 (95), in total 4008 afaceri penale au lost-
supuse judecatii sectiunei a II-a a Curtii de casatie (96). A-
ceasta e desigur enorm.
93) Compte-Tendu de l'Administration de la justice criniinelle. Paris,.
Imprimérie nationale, 1902, (p. 135.
94) Statistique judicialre de la Belgique, III-éane année, 1900, Bru
xelles 1902, I). XXI.
95) In, 1908 cifrele au lost: 9 adniise, 96 respinse recursuri crimi
sale; 54 admise si 2565 respinse, recursurci corectionale.
96) Statistica judiciara a Romaniei pe anii 1908 al 1909, P. 250 si 584-

www.dacoromanica.ro
 670

Si Inca e de observat Ca afacerile de simpla politie nu

yin, cum vom veda Indata, in recurs la Curtea de casatie,
Enda altmintrelea numärul afacerilor penale judecate In
recurs ar fi mai mare (97).
Trebue sa speram ca gratie permanentizarii sectiunilor
a fixitätii si mai bunei cunoasteri a gurisprudentei sec-
tiunilor, numarul recursurilor se va imputina, fiindca altfel
am despera de posibilitatea progresului jurisprudentei ma-
st re.

§ 2. Tribunalele de judef ca instanfa de recurs

:856 Conform actualei legi de organizare a judecatoriilor

de ocoale, tribunalele de judet sunt i ele instante de casare
in materie penala insa numai cand e vorba de contraven-
tiuni de simpla politie.
Competenta tribunalelor de judet ca instantä de casare
introdusa la noi prin legea judecatoriilor de pace din 9 Mar-
tie 1879.
Se intelege usor scopul ei, legiuitorul a voit ca sa punä
la dispozitiunea afacerilor mai mici posibilitatea judecarii
recursului grin o instantä mai apropiatä, fiindca recursul la
Curtea de casatie, o instanta atat de inalta i departata este
de ordinar iluzoriu pentru afacerile de mica importanra (1 si
1 bis). Si dovada acestui adevar e micul, foarte micul na-
mar de afaceri de shwa' politie care merg inaintea Curtii
de casatie franceza, desi toc iila acestea, dupà cum am a-
Tatat casarile sunt mai numeroase.

97) AT fi desigiL interesant de conmarat proportiunea intre dace-

-rile penale judecate delinitiv de instantele de fond si Intro acelea contra cl-
rora s'a filcut recurs la noi, In Franta si in Belgia.
1) Vezi cu ocaziunea desbaterilor legii modifiarii curtii de casa-
tiune din 1905, dscursul d-lui A. Marghiloman, (reprodus si de d. C. Botez:
Noel, oodice de sedintä, p. 1093).
1 bis) Deosebirea intre recursul in casntie si cel adresat Trib. este c.5,
pe and cel dintal este o cale extraordinarä, cel de al cloaca este o cab% or-
dinar& Prin urmare daa s'a intrebuintat cavantul de recurs in loc de apel,
trebue sä se examineze In fiecare spetà. natura hotarArel atacate, prin ur-
mare Trib. comite o omislune esential5, daa procedat ca aceastä cer-
cetare. (Cas. II, 129 din 13 Mai 1924, Jurisprudenta Generatd 1924, sp. 1357,
-mg. 730. Veal l Curierul Judiciar 1924, nr. 32, pg. 509 cu nota Decusard.

www.dacoromanica.ro
 571

Trebue sä spunem totusi cä legea din 1879 institu-

ind tribunalele de judet ca instantä de casare nu le-a dat a-
cest drept decdt in materie civilà, nu insä si in materie pe-
nalä, tinând probabil seama de imprejurarea ca in materie
Lenard, C. de casatie poate judeca si dupà mernorii si, in
orice caz e datoare din oficiu sä invoace orice crede in-
teresul condamnatului (2). Tocrnai prin legea.modificatoare
a judeatoriilor de pace din 1894, art. 50 s'a dat tribunale-
lor dreptul de a judech in recurs.artile de judecata nu rut-
mai in materie civilä si comercialä, dar i penald, care sunt
date in ultimä instantä.
Aceastd competintà mentinutal in art. 98 din legea 111
deatoriilor de pace din 31 Mai 1896, si in general intreaga
competentä ca instantà e casare a tribunalelor de judet, a
fost criticatä de unele persoane, cà fiind contrarie art. 104
din constitufiune, care prevede cä pentru intreaga tara nu
va fi deck o singurà Curte de casatiune (3). Legea pentru
infiintarea contenciosului administrativ din 2 Iu lie 1905 a
suprimat insä aceasla competintal redand Curtii de casatie
judecata tuturor recursurilor in materie penalg, modificAnd

2) Vezi In acest sens o sentintd a trib. Tutova, din 18 Nov. 1985.

Dreptul, an. XV (1885), Nr. 1, P. 5 si nota aprobatoare in acelas sens, spu-
nand Ca poate pentnu prima oara se prezinta inaintea tribunalelor acest
caz si adaogand ironic ca cu tot spiritul inventiv al colegilor din provincie,
nu se astepta ca ;wooded sa se controiverseze acest luaru ffindca proce-
'drura penal5, d expres curtii de casatiune judecata tutulor afacorilor penale,
jar legea judeatorillor de pace da competenta de casare tribunalelor de
judet numai in materie civil).
Vara aciaogà in acelas sens cuvintele ministnului de justitie, care cu
ocaziunea desbaterli legii din 1879, räspundeà criticilor deputatulni D. Se-
fendache: Aci flu e vorba de recurs in general, in contra hotaririlor ema-
nate ela judecatorii de pace; aci este rvorba numai de hotA'firile care e
man5 della judeaturil de 000ale, pe care acesti itrdectorri le pot da In ultim
resort pdnd la valoarea de 200 lei". Mon. oficial, 1879, Nr. 19. Reprodus de
Sdnduleseu-Nanoveanu: Proc. clv. P 139 si C. Botez: Noul codice de se-
dinta, p 1091.
3) Vezi Intre altii G. Tocilescu: Curs de procedurä civilä, T. I., part.
Iasi, 1889, p. 159 si I. G. Sdndulescu-Nanoveanu: Explicaitiunea teoreticii si
practica a cod. de procedttra civila, 2-a ed. Bucuresti, 1879, p. 138, cuviintarea
deputatului Selendache in camera din 1879 in Sdndulescu-Nanoveanu: Loc.
cit. si Corn, Botez: Noul codice, p. 1090 si 1091 si cuvântarea deputatulur
St profesorului G. Cantilli: Ibid., p 10%.

www.dacoromanica.ro
 672

-art. 98 al legii judecatoriilor de pace din 1896 (4), i re---

venind la sistemul codicelui de procedura penala. Elsa a-
ceasta modificare a fast de scurta duratä, i prin noua lege
a judecatoriilor de pace din 1879, redand tribunalelor com-
petinta de a judeca recursurile in materie de contraventiuni
de simpla politie (art. 106).
Din cauza putinei importante a acestor recursuri vom
vorbi foarte pe scurt de ele.
1357 Relativ la organizare art. 108 leg. jud. de ocoale din
1907 spune ca tribunalul trebue sa judece afacerea de ur-
genta cu doi judecatori, iar in caz de diverginta se va com-
plecta ou un al 3-lea judecator ori un advocat avand stagiu
de cel pu-tin 5 ani.
Z57 Legea organizarii judecatoresti din 1924 prin art. 20
alin. 6 prevede in mod expres cä recursurile penale se vor
judeca de tribunal cu un complet de doi judecatori, sau un
judecator si un supleant cu drept die a judeca. Asa dar art.
108 din Legea Wee. de ocoale card a fi considerat ca mo-
.dificat in acest sens.
S'a obiectat ca intrarea supleantului in compunerea
Tribunalului atunci cand se judeca apeluri si mai ales recur-
suri penale este räu venitä, daca tinem seamä cä multi ju-
decatori de ocol an gradul de presedinte de tribunal si chiar
consilieri de Curte, cu o experientä incontestabil mai in-
tinsa deck a unui supleant sau chiar judecator tanär.
Rational obiectiunea este temeinica, in practica insä ea
pierde din importanta. In adevar un judecator de ocol cu
grad superior este presupus ca stapaneste mai bine capaci-
tatea de a judeca corect, dar aceastä superioritate datoritä
experientei este compensata la Tribunal pe deoparte de fap-
tul ca judeca un colegiu de doi magistrati si c participa si
Ministerul public la desbateri, deci o prima chezasie ca ju-
decata va fi indeajuns de serioasa, iar pe dealta parte de
consideratiune cal sarcina tribunalului de a cerceta temeini-
cia- recursului sau netemeinicia lui este inlesnità tocmai de
chipul desävarsit in care judele de ocol cu experienta a so-

4) Vezi aranunte relativ la modificare si la desbateri in Botez: Op.

-cit., p. 1058 i um.

www.dacoromanica.ro
 573

lutionat pricina, incat rareori se va reforma o carte de ju-

decatä a unui judecator experimentat.
La aceasta putem sa mai adaogam ca daca magis-
tratul tanär dela tribunal nu are o experinta prea indelun-
ga prin vechime, are insä una tot atat de importanta dato-
rita multiplicitätii i frecuenti spetelor ce cad in cerceta-
rea sa.
858 Cazul de recurs. Conf. art. 106 leg. jud, de ocoale sunt
susceptibile de recurs cartile de judecata pronuntate de ju-
deatoriile de ocoale in ultima instanta. Sunt insa cazuri in
care legiuitorul a exclus dreptul de recurs (5 si 5 bis).
8581 Conform cu noua Constitutiune din 1923 dreptul de
recurs fiind declarat die ordin constitutional (art. 103 alin.
ultim) urmeazd cä dispoztiunile din legile speciale care su-
primau acest drept au fost implicit abrogate. In consecinta
toate pricinile penale sunt susceptibile de recurs.
S'a pus insd chestiunea, din punct de vedere al compe-
tintei, daca recursul folosit in baza Constitutiunei, acolo
unde legile speciale suprimaserä dreptul de recurs se in-
drepta la C. de casatie sau la tribunal in pi icinile judecate
in prima si ultima instanta de judecatorul de ocol. Cu drept
cuvant s'a decis cä recursul se va adresa Tribunaluiui. In
adevär, daca legea speciala nu ar fi suprimat dreptffi de re-
curs, dar ar fi omis sä arate eine va judea recursul in pri-
cinile derivate din acea lege si judecate in prima si ultimä
instanta de judele de ocol, desigur cà ,s'ar fi aplicat regule-
le generale de competinta si s'ar fi decis .ca instanta corn-
petinte a judeca recursul este Tribunalul.
Deci aceasta ar fi fost situatiunea daa legea speciala
nu ar fi suprimat dreptul de recurs, si ca atare la aceastä
situatiune trebue sä revenim atunci and Constitutia declara

5) Astfel von' cita infractiunile relative la legea tocrnelelor agricole,

prevgzute prin art 57 (oambinat cu 100 aceeasi lege). Vezi cas. II, 1339 din
25 Mai 1912. C. jud. 1912, Nr. 59, p. 695 si nota R. C. Ben:sache.
5 bis) Deasentenea pentru contraventinile la birouil populatiunei land
executorii si definitive, recursul trebue indreptat la Tr;b., iar nu la Curtea de
Casatie (Cas. II, 934 din 24 Martie 1924, Jnrisprudenta General() 1924, sp.
1358, pg. 730); din cantul acapairarea de !mobile fiind un delict oorectional,
recursua trebue indreptat la Casatie (Gas. II, 1243 bis din 1 Iulie 1924, Ju-
risprudeta Generald 1924, sp. 1478, pg. 800.

www.dacoromanica.ro
 5 74

implicit abrogata dispozitiunea din legile speciale care su-

prima dreptuI de recurs (a).
Intr'un cuvânt se vor respecta regulele generale de
competintä penald, deci daca pricina era de competinta iu-
delui de ocol in prima instantä, cu apel la tribunal dar Vara
recurs, atunci recursul folosit pe baza Constitutiei se va ju-
deca de C. de casatie, daca insd pricina era din acele pe
cari judele de ocol le judecd in prima si ultima instantd a-
tunci recursul se va judeca de tribunal (b).
859 Termenul de recurs este de 5 zile (6), incepAnd pen-
tru judecatile contradictorii a doua zi dela pronuntarea car-
tii de judecata, iard pentru cele date in lipsa a doua zi dela
expirarea termenului de opozitiune sau dela respingerea o-
pozitiunei.
Din chiar termenii legii se Vede cä aci nu se aplica
regula ca, acel care n'a uzat dcaile ordinare nu poate uza
de caile extraordinare, reguld care am vazut ca e admisa
de jurisprudenta franceza i romana. In adevdr, art. 106
leg. jud. de ocoale spune cà termenul poate s. curga si dela
cxpirarea termenului de opozitiune, ceeace insemneazd ca
chiar dacä cineva a läsat sä expire termenul de opozitiune,
el n'a pierdut prin aceasta dreptul de a face recurs.
860 Unde se face recursul? Legea pune aceiasi regula ca $i
la apel, adica la grefa judecatoriei care a dat hotarirea, la
tribunal sau Ia secretarul comunal, care e obligat a-1 inainta
tribunalului, (art. 106, lin. 3).
860 Formalitätile pfescrise de art. 417 si 422 pr. penald,
a dicä incheierea procesului-verbal pentru constatarea de-
claratiunei de recurs si constituirea ca prizonier sau elibe-
rarea pe cautiune nu sunt aplicabile recursului la Tribunal.
Recursul se declara prin simpla cerere ca i apelul,
deci trimitem la cele spuse la ur. 767' si 7672. De altfel art._
106 alin. 5 Leg. jud. de ocoale o spune expres.

a) Vezi nota noastral V. Dongoroz, in Jurispruden(a Generald, 1925,.

speta 539.
b) In aoest sens, Gas. II, dec. 934 in Jurisprudenta Generald, 1924
spefa 1358.
6) El era de 10 zile dupä legea din 1894 si a lost redus da 3 de legea
din 1896 (art. 98).

www.dacoromanica.ro
 - 575 -
Faptul ca recurentul a vorbit in declaratitmea sa de a-
pel in loc sal spunal recurs nu atrage nulitatea declaratiunei
fiindca caracterul ei deriva din lege iar nu din termenii mai
mult sau mai putin proprii pe cari pArtile i-a folosit.
.861 Motive le recursului. Art. 106 leg. jud. de ocoale spune
CA se pot ataca cu recurs eartile de judecata, in orice ma-
terie, cand sunt date in ultima instantä, la trib. respectiv pen-
tru exces de putere, incompetinta, violare de lege, omisiune
esentialA $i denaturare de acte. Legiuitorul e foarte larg in
ceeace prive$te motivele de recurs, care $i la tribunal, ca
la Curtea de casatie se pot reduce la violarea legii. Incat
despre explicarea diferitelor cazuri de recurs n'avem nimic
particular de spus, ele fiind aceleasi ea si in materie civila
explicAndu-se in cursul de procedural eivild.
861.1 Motivele de recurs trebuesc sa fie formulate de recu-
rent pana la ziva judecAtii, tottO Tribunalul apreciind poate
acorda un termen pentru depunerea motivelor.
In orice caz lipsa motivelor nu poate atrage respinge-
rea recursului ca nemotivat, Trib. fiind indatorat din oficiu
*a cerceta daca nu exista vre-o violatiune din acele sanctio-
nate cu nulitate absolutA, (vezi nr. 826' $i 8265); aceasta o-
bligatiune deriva din principiul fundamental de drept pro-
cedural penal care impune tuturor instantelor penale faral
exceptiune de a proceda. din oficiu.
Asupra- diferitelor motive de recurs trimitem la cele
expuse la numerile 836 $i urm.
862 Efectul recursului. Recursul e suspensiv de executare
si la tribunal ca i la Curtea de casatie, legea o spune formal
in art. 106. Vom adaloga, desl legea nu o spune, cä recursul,
gall de al Ministerului public nu profita decal partii, care
I-a facut fiindca aceasta e o regula generalà de procedurA,
si in fine cä prin recurs nu se poate inrautatl situatiunea re-
curentului.
8621 Procedura recursului. Partile vor fi chemate in recursu-
rile dela tribuml dupa aceleasi norme de citare ca $i la ju.
decAtoria de ocol, (art. 66-71 leg. jud. de ocol). Partile se
vor putea prezenta prin imputerniciti.
Desbaterile se urmeaza in ordinea fireasa adica: Ned
recurentul, apoi intimatul $i la urma Ministerul public. Re-
curentul-inculpat va putea avea ultimul cu ant daca 11 va
cere.
www.dacoromanica.ro
 --- 576

Tribunalul va fi compus ca si pentru celelate pricini pe-

riale din doi judecatori sau un judecator i 1111 supleant cu
drept de a judech (art. 20 alin. 6 Leg. org judc:..toresti din
1924). Dispozitiunile art. 108 leg. jud. oc. sunt deci modifi-
cate in acest sens.
In caz de diverge*, complectarea tribunalului se va
face cu un judecator, iar dupa transarea divergintei jude-
cfitorul rämas in minoritate va trebui sl semneze si el ho-
tärirea farà a se mai mentionh pärerea lui.
863 Judecata recursului nu se aseamana in totul cu jude-
cata recursului de Curtea de casatie. Desigur i tribunalul,
ca i Curtea de casatie, nu are dreptul, ca o instantä de a-
pel, ea sä intre in cercetarea chestiunilor de fapt, pentru
a cash cartea de judecata trebue ca s. existe o violare de
lege, exces de putere, sau incompetintä, iar nu o simpla rea
apreciere a faptelor, de care nu are sa se preocupe deocam-
data Tribunalul.
In aceastä privinta tribunalul procede ca i Curtea de
casatie. Dar, si aci incepe deosebirea, clack tribunalul ga-
seste recursul fundat, el nu are drept ca Inalta Curte de ca-
satie sa trimitä afacerea la o altd judecAtorie, ci, dupä cum
spune art. 107 legea jud. de ()wale din 1907, casand cartea
de judecatä, evoach." intreaga afacere, i o judeca in prima
or in ultimä instanta dupd regulele competintei sale (art. 98
al legii din 1896).
De astadata tribunalul intra in chestiunile de fapt si le
apreciazA cum crede de cuviintä. Prin urmare, pe când
Curtea de casatie, se multumeste a cash, si a trimite la alta
instanta ca sA judece ea, din contra tribunalul casand, in
acelas timp substitue propria sa judecata, cartii de judecatd
pe care a casat-o. Desigur eh' prin aceasta legiuitorul a voit
ca sa inlature, pe cat este cu putinta, ducerea pe la multe
autoritati judecAtoresti pentru afaceri mid.
Legea zice ca tribunalul va judech in prima sau ultima
instanta, dupa regulele competintei sale7
SA presupunem ca s'a judecat un delict de bancrutA
frauduloasa de judecatorul de owl; in asemenea caz fa-
candu-se recurs pentru incompetinta, tribunalul dupA ce
va cash cartea de judecatd, va judech ins prima instantA cit
apel la Curtea de apel. DacA din contra presupunem ca s'a
fAcut recurs in contra unei carti de judecath, pronuntata in

www.dacoromanica.ro
 577

ultima instanta de tribunal, si ea a fost casata, tribunalul ju-

decând aoea afacere, o va judecà in ultima instanta (7).
Legea n'a prevazut insa un ultirn caz, când. dupd casa-
re pentru cauzà de incompetenta tribunalul n'ar judeca nici
chiar ca prima instanta, de exempla cum ar fi in materie
de crima ori de infractiune politica.
E controversatd chestiunea clack' partile se citeaza in
penal si dna exista drept de opozitiune când tribunalul ju-
deca o afacere penala ca instanta de casare. Desi s'a susti-
nut negativa (8), nu avem nici o indoiald sA admitem cita-
rea partilor i dreptul de opozitiune in acest caz. Fara temei
se invoaca regulele aplicabile la Curtea de casatie (art. 417,
428 si 429 pr. pen.);,acelea sunt regule speciale acelei in-
stante, *si fiind regule exceptionale nu se pot intinde. Regula
e din contra in procedura cA partile se citeaza, i cä opozi-
tiunea fiind o cale ordinard de atacare a hotaririlor nu poa-
te sa fie rapita Vara un text anume de lege. Jurisprudenta
unanima a tribunalelor este in acest sens (9).
Curtea de casatie pare de asemenea favorabila acestei
interpretari (10)..
863 bis Quid dacä inculpatul facând opozitiune nu se prezinta
la termenul fixat, fiinded s'a impacat cu partea civilA (and
acest lucru e permis?) In acest caz opozitiunea lui se va a-
nulà? Curtea de casatie a decis negativa (11), solutiunea

7) Vezi Cornelia Botez, Cur:erul Judiciar, 1913, nr. 81 si Cas. II, 2012
din 27 Sept. 1913 Ibid.
8) St. Scriban: Curierul Judiciar, 1901, nr. 81.
9) C. Botez: Noul cod de sed. p. 1120.
10) Gas. II, 1272 sf 1273 din 1 Noev. 1905. B. 1426, a decis ca de
oareee in urma legii din 2 Int lie 1905 a incetat competinta tribunalelor de ju-
del de a judecA recursurile, judecata recursurilor rya fi arà opozitiune la,
tribnnale pentru afacerile pendinte diinda incetând coanpetinta tribunalelor de
judet incetesiA si procedura lor, ceeace insemneala c inainte de aceastl lege
$i acum and s'a revenit 1a ea, exista" dreptul de opozitiune, aceasta fiind
forma lor de judecata si de procedurä. Confr. 5i Cas. II, 1092 din 31 Matte
1910. B. 482.
11) Cas. II, 1749 din 20 Iunie 1912, Curierul Juditiar din 15 Noembrie
1912, nr. 75, pg. 887. In sens contrarin, adic5 in sensul nostru (Tanoviceanu)
Trib. Do lj II, 336 din 8 Febr. 1913, Curierul Judiciar 1913, nr. 56, pag. 643
si Gas. II, 1098 din 22 Mai 1913, Curierul Judiciar 1913, nr. 56, Pg. 644 $i
2321 din 21 Oct. 1913, Curierul Judiciar 1912, nr. 5, Pg. 40.
Tanoviceanu VoL V 37

www.dacoromanica.ro
 - 578 -
desi conformä cu litera legii, ni se pare prea riguroasa si
contrard spiritului ei; in acest caz pedeapasa va fi imeori
datoritä numai sfatului neintelept, ori neglijentei inculpa-
tului i ignorantei sale asupra legei.
863 Tribunalul sesizat eu un recurs va examina in primul
rand daca recursul este in termen si regulat introdus. Dupa
aceasta va cerceta admisibilitatea recursului si in unna va
trece la discutarea, motivelor de recurs si la verificarea din
oficiu a cartilor de judecata atacata cu recurs.
Dacd recursul este respins atunci cartea de judecata
ramane definitivä si devine executorie. Executarea ei se va
face prin judecatoria de ocol dela care eman5.. Daca prin
cartea de judecata nu se solutionase fondul, ci se admisese
un incident de incompetinta trimitandu-se pricina la &fit
instanta, atunci respingerea recursului facut contra unei a-
tari carti de judecata va avea ca efect punerea in lucrare a
dispozitivului acelei carti de judecata, deci trimiterea pri-
cinei la instanta competintä. De ex.: judele de ocol este se-
sizat cu o contraventiune dintr'o lege speciala, el verifican-
du-si competinta constata c. acea contraventiune este de
competinta unui tribunal administrativ si in oonsecinta isi
declina competinta. Se face recurs si Tribunalul II respin-
ge ea neintemiat. In acest caz pricina va fi trimisa la tri-
bunalul administrativ aratat prin eartea de judecatä.
8632 Cand recursul este admis atunci tribunalul va evoca
fondul, ori de cateori pricina ar fi de competinta judelui de
ocol sau a tribunalului.
Hotarirea pe care o va da dupa evocare ar putea fi in-
sal definitivä i executorie, sau susceptibila de recurs, sau
in fine susceptibila de apel.
De ex.: 1) Jude le de ocol a judecat cu violarea legel
sau si-a declinat gresit competinta inteo pricina care era
de competinta sa in prima si ultimà instanta (contraventie
sau delict). Tribunalul admitand recursul va evoch fondul si
va da o hotarire care va, fi definitiva i executorie.
2) Jude le de ocol judeca gresit in prima si ultima instan-
f. o pricina pe care nu o putea judech deck in prima in-
stanta. Tribunalul admitand recursul, II va considera ca apel
si va judeca ca instanta de al doilea grad cu drept de recurs
in casatie.

www.dacoromanica.ro
 - 579 -
3) Jude le de ocol judeca in prima i ultim instanta
pricinà care nu era deloc de competinta sa, ci de a tribo-
nalului. In cazul acesta Tribunalul admitand recursul va ju-
decà in prima install% cu apel la Curte.
Aceleasi solutiuni se impun atunci cand dupai admite-
rea recursului si evocarea fondului, cu ocaziunea instructiu-
nei orale Mcuta inaintea Tribunalului s'ar constata Ca Tri-
bunalul se ggseste in una din situatiunile dela punctul 2 §i
3 adica ca pricina fusese gresit calificata si a ea nu era
justitiabila de judele de ocol in prima si ultima instanta sau
nici eel putin in prima instantä.
8633 Evocarea fondului nu mai are loc in cazul admite-
rei recursului atunci and motivele de recurs admise sunt
din acelea care atrag casarea Vara trimitere, adica: 1) a-
tunci cand cartea de judecata este anulata fiindca condam-
nä fapte neprevazute de lege, 2) attmci and se desfiinteaza
o carte de judecatg ca contradictoriu cu o altä hotgrire de-
sgvarsita, 3) atunci and recursul este admis pe motiv ca
nu exista actiune publica pusa in miscare sau cd este stinsa
prin amnestie, prescriptie sau impacare.
Deasemeni nu se evoca fondul atunci cand admiterea
recursului s'a facut pe motivul ca faptul irnputat nu este nici
de competinta judelui de ocol i nici de aceia a tribunalului.
De ex.: tribunalul admite recursul i constata ca faptul im-
putat este de competinta unui tribunal administrativ, sau
de competinta Curtilor cu jurafi, ori a Curtii de apel (art.
493 pr. pen.). Judele de ocol nefiind competent, iar la ran-
dul sàu nici tribunalul neavand. competinta de a judeca acel
f apt, dosarul se va trimite Ministerului public, pentru a se-
siza instanta competinte sau a cere un regulator de compe-
tinta daca.ar crede ca tribunalul a judecat gresit.
8634 In cazurile cand Tribunalul evoca fondul el are drep-
tul de a reface instructiunea orald si chiar este obligat a o
reface: in totul atunci cand admiterea recursului s'a facut pe
motiv cg judele de ocol era incompetent, sau partial atunci
and casarea a fast datorita viciilor unor acte de procedu-
rg. Deci tribunalul va puteà incuviintà i ordona administra-
rea de probe noui, va puteà schimbh calificarea faptului (pu-
nand In discutiunea partilor noua calificare), va putea sa-si
decline competinta daca in urma desbaterilor constata ca

www.dacoromanica.ro
 580

faptul nu este de competinta judelui de ocol sau cel putin

de competinta tribunalului ca prima instan i va putea
pronunta condamnatiunile ce va crede de cuviinta fard insä
a agrava situatiunea recurentului. Cand tribunalul insä,
in urma admiterei recursului, judeca ca instanta de primul
grad, atunci el nu mai este tinut a respecta situatiunea ce se
creiase recurentului la judecdtoria de ocol, fiindca judele de
ocol era incompetent sa judece si deci hotärirea s'a nu poa-
te creia vre-un drept pentru nici una din parti.
Recursul in Casatie In Procedura penala austriacä
863 a Conform textului codului de pr. pen. austr. Tribunalele
functioneaza co instante de apel in cauze de contraventie,
iar apelul poate fi facut conf. par. 464 si pentiu cauzele de
nulitate prevazute in par. 281, pe and un recurs in ci
satie nu era admisibil.
Prin art. 103 din noua Constitutie s'a admis insä recur-
sul in casare si pentru aceste cauze, asupra cärui, in lipsa
unei dispozitiuni speciale este competinte sa judece Curtea
de casatie.
863 a I Conform proc. pen. austr. recursul in casatie nu este
un mijloc extraordinar ci un mijloc ordinar de atacare al
hotaririlor in materie penald. El este insd admisibil numai in
contra sentintelor (par, 280 pr. pen. austr.).
863 a' Conform proc. pen. austr. recursul in casatie se poa.
te face in favorul acuzatului de catre el insusi precum si de
cdtre sotul lui, rudele lui in linie ascedentä si descendenta,
tutorul lui si de catre procurator, in contra vointei acuzatu-
lui insä numai in caz de minoritate de. catre parintii si tutor.
In defavorul acuzatului recursul in casatie pate fi Ia-
cut numai de catre procuror si de catre acuzatorul privat
(par. 282 pr. pen. austr.).
Partea civila n'are dreptul de recurs, afara numai in
cazul daca intervine ca acuzator privat sau ca acuzator sub-
sidiar.
863 " Conform proc. pen. austr. declararea recursului se
face in termen de 3 zile dupa.pronuntarea sentintei sau, da-
ca acuzatul n'a fost prezent la pronuntare, in termen de 3
zile dela inmanarea sentintei, la prima instantä, sau oral prin

www.dacoromanica.ro
 - 681 -
declarare la proces-verbal sau in scris sau chiar pe cale te-
legrafica.
Proc. pen. austr. nu cunoaste o dispozitiune, in baza ca-
rei un recurs trimis prin posta ar puteà fi respins ca inadmi-
sibil. Practica aceasta bazata pe dispozitiunea art. 417 pr.
pen. rom. este desigur un anachronism in secolul avioanelor
§i a submarinelor si nici nu poate fi justificata prin un mo-
tiv serios.
Pentru proc. pen. austr. prevede legea din 20 Iu lie 1912,
nr. 142 f. 1. i. (novela penala) si par. 97 din regulamentul
jud., cà orice cerere catre judecatorii poate fl Vacua i pe
calea telegrafica, trebue sä fie insä repetata prin petitie scri-
suala in forma prescrisa in caz dacal telegramei Ii lipseau
formele esentiale unei petitii judecatoresti.
Lipsa semndturei partu sau avocatului poate fi aco-
peritä prin o scurta declaratiune scrisuald ulterioara, Ca
trimitatorul mentine cuprinsul telegramei. Documente, ce
ar fi de anexat, i copiile necesare pot fi trimise ulterior.
Cand o petitie trebue sa fie inaintata in mai multe e-
xemplare, aceste pot fi trimise ulterior, dacd telegrama nu
continea deja cererea, ca sa se facd copiile petitei telegra-
fice pe spesele partii. Suma necesara eventual pentru acope-
rirea acestor spese trebue sä fie trimisa sau depusä la can-
celaria judecatoreasca prin un imputernicit al partii sub
rezerva socotelei ulterioare daca nu e vorba de pat sau
advocati cunoscuti judecatoriei.
Inaintarea petitiei scrise precum i toate comunicarile
-ulterioare sus amintite trebue sa. se facd pana in 3 zile dupl
expirarea termenelui prevazut pentru cererea scrisuald res-
pectiva, iar in lipsa unui asemenea termen pana in 3 zile
dela sosipea telegramei. In caz contrar nu se va tine seama
de telegramd.
Aceste dispozituni nu se aplica insä, daca partea sau
mandatarul ei imputernicit pentru cauza respectiva are do-
miciliul sau la sedinl judecdtoriei, la care cererea trebue sa
fie prezentata, sau in circumscriptia Tribunalului respectiv.
In acest caz cererile telegrafice trebue sa fie repetate
prin petitie scrisa in forma legald inainte de expirarea terme--
nului prevazut pentru inaintarea cererei. L .;az contrar ra

www.dacoromanica.ro
 - 582" -
se va tine seamä de telegrama iar oererea va fi consideratar
tardiva.
Aceste dispozitiuni corespund desigur trebuintelor
practicei si cerintelor timpului modern.
863 " --- Conform proc. pen. austr. (par. 284) recurentul are-
dreptul de a depune la prima instanta panä in 8 zile du-
pa declararea recursului iar in caz, daca a cerut la declara-
re o copie a sentintei, Vara in 8 zile dupa inmanarea ei o ex-
punere a motivelor de recurs in doll exemplare.
Prima instanta, la care a fast deolarat un recurs lir
contra unei sentinte, este obligata a respinge recursul (cot..
par. 1 novelei penale din 31 Dec. 1877).
1) dared a fost declarat tardiv sau de catre o persoana
care n'are dreptul de recurs sau a renuntat la acest drept.
2) daca la declararea recursului sau in expunerea mo-
tivelor n'a fost aratata clar si. precis una dintre cauzele de-
militate enumerate in par. 281 dr. 1 pana la 11 respectiv
in) par. 344 cfr. 1 pand la 12 proc. pen., indeosebi daca im-
prejurarea care constitue nulitatea pretinsä nu este indicata
expres sau cel putin prin aratare lamurita.
3) daca aratarea oerutd sub 2) nu este facuta inteutr
proces-verbal sau inteo petitie semnatä de catre un advocat..
Cand lipseste numai iscalitura unui &Orator indrep-
tätit petitia se va restitui ou somatiunea de a inlatura lipsa.
aceasta si de a inainth inscrisul iaräsi pana in 3 zile.
In contra incheerei primei instate, prin care recursuI
a fast respins in baza sus aratatelor dispozitiuni din par. 1:
novelei penale, recurentul poate declara pldngerea la Curtea-
de casatie in termen de 3 zile dela comunicare.
863 a 5 .--- In proc. pen. austr., recursul in casatie este admisibit
in contra oricarei sentinte si poate produce efect asupra ho-
hotarirei date chiar si in caz de achitare in baza unui ver-
dict al juratilor.
Recursul in interesul Iegii se deosebeste de recursul ordi-
nar in mod formal prin aceia, ca declararea lul nu e legata
de un termen si se face nemijlocit la Curtea de casatie.
Marl de aceasta nu numai sentintele ci si incheerile si
alte dispozitiuni ale judecatoriilor de prima si a 2-a instanta
in materie penala pot forma obiectul recursului in interesur
legii. far scopul acestui recurs este, de a inlatura ilegalitatile,

www.dacoromanica.ro
 683

cari n'au lost inlaturate sau nu puteau fi inlaturate prin mij-

Ione ordinare de atacare, si de a contribui la unitatea juris-
prudentei asupra chestiunilor nrincipiale.
Admiterea recursului in interesul legel ramâne conform
dispozitiunii par. 292 pr. pen. austr. de regula fär. efect
asupra acuzatului. Daca insa acuzatul prin o sent*: null
a foist condamnat la o pedeapsA, Curtea de casatie dupa a-
precierea sa poate absolva, pe acuzat sau Ii poate aplica o
pedeapsa mai blânda sau poate dispune reinoirea procedu-
rei in contra lui.
4363 a 6
Dispozitiunile proc. pen. austr. cu privire la cauzele da
recurs nu( dau loc la controverse deoarece aratA in par. 281
cifra 2 si 3 respectiv par. 344 cifra 3 si 4 in mod expres
violarile de forme pentru cari se poate cere anularea sen-
tintei unui Tribunal.
Anularea sentintei se poate cere:
Conform par. 281 cifra 2 (respectiv par. 344 cifra 3
când e vorba despre o decizie a C. cu jurati) dacd la se-
dinta de judecata in contra protestärei recurentului s'a dat
citire unui scris referitor la un act de instructie penala sau
de cercetari prealabile, care e nul conform legii, conform
par. 281 cifra 3 (respectiv par. 344 cifra 4) daca in sedinta
de judecata a fast violata sau neglijata o dispozitiune, a
carei observare este prescrisa prin lege in mod expres sub
pedeapsa de Militate (paragrafele 120, 151, 152, 170, 221,
228, 244, 247, 250, 260, 271 si 427 cari au urmdtorul cu-
prins
§ 120 : Persoane cari Intr'o instructie penall nu pot fi ascul-
lati ca martori sau nu pot fi admise la depunerea jurämantului
sau cari se gäsesc fat5. de Incultatul sau de valtgmatul Intr'una
dintre relatiunile arnate in § 152 cifra 1 pr. p. nu pot functiona
ca experti sub sanctiune de nulitate;
§ 151 : Ca martori nu pot fi ascultati sub sanctiune de
nulitatea depunerilOr lor :
1. preotii in privinta acelor ce li-au lost comunicate la spo-
vedanie sau In alt mod sub scutul discutiunii preotesti;
2. functionarii statului, daca prin marturia lor ar viola da-
ioria de a Oar& secretul oficiaI, intrucat n'au fost liberati de a-
.ceastg. indatorint5, prin sefii lor ierarhici;

www.dacoromanica.ro
 584

3. persoanele, cari in timpul, cand au sa, depuna marturia,

nu sunt In stare de a depune adevarul din cauza calitatilor lor
lisice sau psihice;
§ 152 : Dela Indatorinta de a depune marturie sunt lliberati:
1. rudele si afinii inculpatului In linia ascendenta, si descen-
denta, sotul lui i fratii i surorile acestuia, fratii i surorile
lui precum i sotii acestora, fratii i surorile parintillor si bunici-
lor säi, nepotii, nepoatele, veri, parintii adoptivi i copii adoptivi,
parintii i copiii de suflet, tutorele i curandul;
2. Aparatorii In privinta acelora ce li-au fost Incredintate in
aceasta calitate de catre inculpat;
---------------
Judecatorui de instructie este indatorit de a inform& persoa-
nele aratate sub 1, cand sunt chemate ca martori, inaintea ascul-
tarn lor sau cel putin cand relatiunile lor fata de inculpat ii vor
veni l cunostinta, asupra dreptului lor, de a refuza marturia, si
de a constatit declia.ratiunea lor, data. in aceasta. privinta, prin
proces verbal. Dad, martorul n'a renuntat expres la dreptul sau
de a refuz e. marturia, depozitiunea lui va fi nula.
§ 170 : Urmatoarele persoane nu pot fi admise la depunerea
juramantului sub sanctiune de nulitate a juramantului :
1. acei, despre cari e dovedit sau cari sunt banuiti, ca au
savarsit infractiunea, despre care au sit fie ascultati, sau au luat
parte la ea.
2. acei, cari se afla In cercetare penala pentru o crima sau
Isunt condamnati pentru o crima la o pedeapsa privativa de li-
bertate, pe care au sa o ispa.seasca Inca.
3. acei, cari au fost pedepsiti deja odata pentru o marturie
mincinoas g. sau pentru un juramant fals.
4. acei, cari n'au Indeplinit Inca varsta de 14 ani In timpuI
ascultArii lor.
5. acei, cari sufera de o slabiciune considerabill a facultatii
de aperceptiune sau a manoriei.
6. acei, cari trAiesc fatA de inculpatul, In contra cArui depun,
Inteo dusmAnie, care dupa, calitatea persoanelor si cu privire a.
ImprejurArile este potrivita de a exclude deplina demnitate de
crezamant a martorilor.
7. acei, cari la ascultarea lor au sustinut circumstante esen-
tialle, a cAror inexaCtitate .este doveditA si In privinta caror nu pot
dovedi numai o simpla eroare.
§ : Ziva sedintei de judecata trebue sa fie fixata In asa
fe, ca acuzatului (Intrucat nu consimte el Insusi la scurtarea ter-
menului de pregAtire) sA-i ramana sub sanctiune de nulitate dela
ziva InmAnarii citatiei eel putin un termen de 3 zile, iar pentru
Curtea cu jurati cel putin un termen de 8 zile pentru pregatirea
apIrArii sale.

www.dacoromanica.ro
 585

§ 228 : Sedinta de judecata trebue sa fie public& sub sane-

tiune de nulitate.
§ 224 : In sedinta de juclecata se va da sub sanctiune de
nulitate citirea actului de acuzare $i dad, exist& o deciziune,
In urma carei un punct de acuzare a fost inlaturat, si citire aces-
tei deciziuni.
§ 247 : Martorii $i expertii, cari n'au depus juramantul deja
mai inainte, trebue sa. depuna, sub sanctiune de nulitate juraman-
tul in sedinta de judecata, daca nu exista una din cauzele aratate
in § 170 sub I. pant la, 6.
§ 250 : Presedintele are dreptul de a dispune, ca acuzatul sti
fie Indepartat exceptional din sala de sedinta de judecata in tim-
pul ascultarii unui martor sau unui coacuzat. El este Ins& obligat
de a instiinta pe acuzat, dupa, reintroducerea lui, despre toate ce
s'au petrecut In absenta sa. Comunicarea aceasta trebue sa se
fad. In orice caz sub sanctiune de nulitate cel mai tarziu
inaintea inchiderei a procedurei probatorie.
§ 260 : Daca, acuzatul a fost condamnat, sentinta trebue sa
pronunte :
1. pentru care fapt acuzatul a fost gasit vinovat, si anume
cu aratarea imprejurarilor, cari constitue conditiunea pentru a-
plicarea unui anumit cadru de pedeapsa.
2. ce infractiune constitue faptele considerate de dovedite,
pentru cari acuzatul a fost declarat culpabil.
3. la care pedeapsa acuzatul a fost condamnat si anume
aces te 3 puncte sub sanctiune de nulitate.
4. cari dispozitiuni ale legii penale i s'au aplicat.
5. hotararea asupra pretentiunilor de despagubire si asupra
cheltuelilor procesultn.
§ 271 : Despre sedinta de judecata se va dresa sub sane-
tiune de nulitate un proces verbal, care va fi semnat de catre
presedinte si grefier.
§ 427 : and acuzatul nu s'a prezentat la sedinta de judecata,
desbaterea cauzei $i pronuntarea sentintei va putea avea loc sub
sanctiunea de nulitate numai atunci daca e vorba despre o
crima sau un delict, pentru care legea prevede o pedeapsa, pri-
vativa de libertate de cel mult cinci ani, daca acuzatul a fost deja
ascultat In decursul instructiei penee $i dad, citatia pentru o e-
d i nt 6 de judecata, i-a fost inmanata Inca personal).

Pentru recursul in contra deciziilor Cur(ilor cu jurati

contine proc. pen. austr. in par. 344, care in mare parte are
o stilizare identicd ca par. 281 unele dispozi(iuni speciale.
Formalitatile speciale si esentiale, pentru cari 0 decizie
a Curtii cu jurafi poate fi anulatä, sunt:

www.dacoromanica.ro
 586'

Conform par. 344 cifra 2: Daca desbaterile s'au linut

Med interventia unui aparator.
Conform par: 344 cifra 3: Daca in sedinta de judecatl
a fost violatä sau neglijata o dispozitiune, a carei observare
este prescrisa prin lege in mod expres sub pedeapsal de null-
tate (pargrf. 120, 151, 152, 170, 221, 228, 244; 247, 350
260, 271, 427, 303, 306, 307, 313, 314, 316, 327 $i 330.
Dispozitiunile enumerate aici au urmatoarele cuprins::
§ 303 : Numele membrilor Curtii cu jurati e lista juratilor-
trebue EA fie comunicate fiecdrui acuzat sub sanctiune de nulitate-
cel mai titrziu a treia zi Inaintea zilei, In card au sd Inceapd des-
baterile In sedinta de judecatd.
§ 306 : Inainte de a proceda la formarea comisiunii juratilor
presedintde sub sanctiune de nulitate trebue sd adresezer
acuzatorului i juratilor Intrebarea, dacd nu existd la unul dintre
jurati o cauzii, care 1-ar excludd dela participare la desbaterile din
spetd.
§ 307 : Sub sanctiune de nulitate se poate proceda la forma-
rea comisiunii juratiVor numai atunci, dac 5. sunt prezenti cel pu-
tin 24 jurati, cafi nu sunt exclusi conform § 306.
Numai atunci, cand toti Indreptatiti de a recuza pe jurati
declard expres consimtimantul lor, se poate procede la formarea.
comisiunii juratilor si In prezenta unui numdr mai mic de jurati.
§ 313 : Dupli formarea comisiunii juratilor juratii sub sane-
tiune de nulitate vor depune jurdmitntul prescris prin lege.
§ 314 : In sedinta de judecatd se va da sub sanctiune de-
nulitate citire actului de acuzare si eventual deciziunii, In ur-
ma clirei a fost poate Inliaturat orisicare punct de acuzare.
§ 316 : Dupd Inchiderea procedurei de probare presedintele-
dupd consfauirea prealabild cu membrii Curtii formuleazd ches-
tiunile ce se vor pune juratilor. Ele vor fi semnate de cdtre pre-
sedinte, vor fi citite i vor fi comunicate In scriS la cerere attd
acuzatorului cdt si apdratorului sub sanctiune de nulitate.
§ 327 : La deliberarea juratilor nu poate asista nimeni sub,
pedeaps il. de nulitate.
§ 330 : Dup g. deliberarea si reintrarea In sala de sedintd pri-
mul jurat citeste In prezenta tuturor juratilor chestiunie puse ju-
ratilbr i imediat dupd fiecare chestiune verdictul juratilor, sub-
sanctiune de nulitate.

Mai departe o decizie a Curtei cu jurati poate fi anula-

tä: Conform par. 344 cifra 6: Dacd a lost violata una dintre
dispozitiunile din par. 318 pAnd la 323 (referitoare la for
mularea chestiunilor pentru jurati);

www.dacoromanica.ro
 - -.687

Conform par. 344 cifra 7: Daca juratilor s'a pus o

tchestiune cu violareatispozitinnii din par. 267 (adica In
Trivinta unei fapte la care acuzarea nu se referea. nici din
inceput i nici n'a fost extinsa in decursul desbaterilor) ii
Alaca la chestiunea aceasta s'a dat un Taspuns afirmativ;
Conform par. 344 cifra 8: Daca presedintele a dat jura-
,

lilor o informatiune inxacta asupra normelor de drept;

Conform par. 344 cifra 9: Daca vedrictul juratilor
este neclar, necomplect sau contrazicator in sine.
Nulitatile de forma prevazute in par. 281 pct. 2, 3 si
4 si cele prevazute in par. 344 pct. 3 pang la 'Sinn pot fi
-valorificate in favorul acuzatului, daca este evident, ca
Niolarea formei n'a putut avea o influenta daunatoare a-
cuzatului asupra sentintei. In defavorul acuzatului nuli-
tatile prevazute fn par. 344 punctele 2 si 7 nu pot fi valori-
ficate nici cand, iar cele prevazute in par. 344 pct. 3 pana
la 6 si cele prevazute in par. 281 pct. 2, 3 si 4 numai a-
tunci, dna este evident, ca violarea formei a putut exercita
o influenta in dauna acuzarei i daca afara de aceia acuza-
total S'a opus violarei de forma, a cerut decizia Tribunalu-
lui sau Curtii cu jurati i imediat dupa refuzarea sau pro-
nuv.tarea deciziei si=a rezervat recursul in casatie.
863 a7 - Proc. pen. austr. entnnera. expres Inca urmatoarele
Par. 281 pct. 7: Daca sentinta n'a rezolvat acuza;
Par. 281 pct. 8: Daca sentinta a trecut peste limitele
acuzei in contra dispozitiunilor din par. 262, 263 si 267 par.
281 pct. 9 resp. par. 344 pct. 10: Daca s'a violat sau s'a
aplicat gresit o lege prin prornmtarea asupra chestiunilor:
a) daca faptul imputat acuzatului constitue o crima, un
delict sau o altä infractiune ce cade in competinta judeca-
toriilor;
b) daca existä circumstante, in urma caror penalitatea
laptei este inlaturata sau urmarirea este exclusa;
c) dna lipseste acuza necesara conform legei par. 281
pct. 10 resp. par. 344 pct. 11: Cand faptul luat. de baza
sentintei a fost supus prin o interpretare gresita unei legi
penale care nu i se poate aplica.
In ce. priveste sentintele Tribunalelor, par. 281 pct. 5

www.dacoromanica.ro
 588

considera ca un motiv de nulitate special, dad. pronuntarea

Tribunalului despre faptele decisive (par. 270 pct. 6 si 7)
este neclara, incomplectà sau in contrazicere cu sine insasi;
daca pentru aceasta pronuntare nu sunt ardtate motive, sau
dad existd o contrazicere importantd intre arätarile mo-
tivelor sentintei despre continutul documentelor aflatoare
la dosar sau despre depuneri judedtoresti si continutul a-
cestor documente sau procese-verbale insusi.
Acest motiv de nulitate este de cea mai mare importan-
ta si este indispensabil dupd structura procesului penal austr.
care nu admite apelul in contra sentintelor Tribunalelor in
privinta culpabilitatii.
Deciziv este totdeauna textul sentintei redactate in
scris. Contrazicerea trebue sa priveascd imprejurari de f apt,
cari erau de importantd pentru judecarea cauzei. Contra-
zicerea poate sd fie gasit a. sau numai in dispozitivul sentin-
tei, sau numai in motivarea ei, sau i la compararea dispo-
zitivului cu motivarea.
Contrazicerea intre motivele sentintei i piesele de do-
vadd din soosar poate fi valorificata numai atunci, daca
probele respective au fost intrebuintate la desbaterile sedin-
lei de judecata i dacd aceasta e constatat in procesul-ver-
bal al sedintei. Concluziunile instantei deduse din consta-
tärile de fapt la aplicarea legei nu pot fi atacate cu invocarea
acestui motiv de nulitate.
Motive le de nulitate sunt enumerate in par. 281 resp.
344 proc. pen. austr. in mod taxativ, vrea sa zica recursul
in casatie nu poate ti bazat pe alte motive de militate decdt
pe cele enumerate in par. 281, iar in privinta deciziilor Cur-
tilor cu jurati in par. 344.
Recursul in Casatie in ProcedurA maghiarA
863 b Recurs in casatie are loc:
a) contra sentintei Curti de apel;
b) contra sentintei data de tribunal in a doua instantä;
c) contra sentintei tribunalului data in prima instantä,
and n'are loc apel (adica atunci, când tribunalul a dat
sentinta condamnatoare sau achitatoare exclusiv asupra u-
nei acuzari sustinute pentru o infractiune data in caderea ju-

www.dacoromanica.ro
 589 -
decatoriei de ocol; acest caz este posibil, dacà aceastà in-
fractiune se judecd de tribunal din cauza conexifatii, iar a-
cuzatorul a renuntat la acuzare pentru celelate infractiuni
date in caderea tribunalului).
d) contra sentintei tribunalului prin care decide unif i-
carea pedepselor stabilite prin mai multe sentinte definitive;
e) contra senthltei judecatoriei, prin care decide uni-
ficarea pedepselor stabilite prin mai multe sentinte defini-
tive.
f) contra sentintei Curtii cu jurati.
863 b 1 Cod. pen. clispune ca." recursul se judeca." in, cazurile c si
e de cAtre Curtea de apel iar in celelalte cazuri de catre
Curtea de casatie.
Aceastà dispozitiune a fost modificatà prin legea Cur-
tii de casatie din 20 Dec. 1925.
Conform acestei legi (art. 24) C. cas. judeca recur-
surile pornite in contra hotAririlor tribunalelor de prima
instanta nesupuse la apel. Deci recursurile din punctul c se
judeca de acum inainte de cdtre C. de casatie.
cat priveste punctul e, numai art. 27 din legea casa-
tiei poate fi aplicat, adica si sentintele judecdtoriei pot fi
atacate cu recurs in caz de exoes de putere sau incompetin-
ta, iar acest recurs va fi judecat de casatie.
Este adevarat ca art. 38 Leg. cas. dispune ca recursul
se face in modul si termenii prevazuti de codul de procedu-
ra", insä aceastà dispozitiune se refera evident numai la
procedura din vechiul regat, lucru care reiese clar din alin.
II dupd care recursul poate fi adresat direct cancelariei ca-
satiei. De altfel, art. 38 reglementeaza numai tnodul si ter-
menul inaintarh recursului.
Din alin. II s'ar putea constatà ca recursul se judeca."
in orice caz de casatie.
Deci in baza unei interpretari ad literam trebuie sä
conchidem, cd recursul in casatie se judecii in toate ca-
zurile de ciitre Curtea de casatie.
Este incontestabil ca acest rezultat este in contrazicere
cu intentiile legei Curtii de casatie.
Legiuitorul a voit s'a descarce Curtea de casatie, and
in cäderea altor instante toate pricinile de contencios admi-
nistrativ (art. 31), recursurile lacute in contra sentintelor

www.dacoromanica.ro
 - 590 -
civile nesupuse la apel (art. 77), recursurile ce se judecau
dupa procedura civild si pâtiä acum de catre Curtea de a-
pel (art. 79), recursurile fiscale (art. 318 leg. org. jud.). In
astfel de Imprejurari este imposibil ca legiuitoru sä fi intro-
ChB judecarea de care casatie a recursurilor cari nici pa-
iä acum nu se judecau de ea. Cum Insä art. 2 din legea
Casatiei dispune ca regula este competinta de casare a Cur-
ii de casatie i ca alte instante au aceastal competinta nu-
mai, dna legea le atribue in mod expres competinta de
casare: solutiunea strict juridica este cea data mai sus.
Credem Insà ca ar fi mai potrività urmätoarea inter-
pretatiune:
Art. 79 declara cal in Ardeal instanta de casare rarna-
ne Curtea de apel, daca i dupä legiuirea de pand acum a
fost instanta de revizuire. Desl aceasta dispozitiune s'a luat
evident pentru cauzele civile, totus prin interpretatie exten-
siva se poate aplicà i la cauzele penale, cad la noi legile
nu se redacteazd cu prea mare ingrijire i prin urmare tre-
buie presupus cal legiuitorul nu a tinut cont la redactarea
articolului 79 Leg. cas. de faptul cd nu numai in cauze ci-
vile ci i in cauze penale judecal Curtea de apel recursu-
rile. Deci, fata de evidenta gresala a legiuitorului trebuie
restabilità adevärata sa inteptie si prin urmare legea se
poate interpretd astfel cd in cazurite c i e din punctul 1
recursurite vor fi judecate si mai departe de Curtea de apel.
863 b 2 Aceeasi confuzie existä si in ceeace priveste declara-
rea recursului in Casatie si motivele de nulitate.
Conform pr. pen. recursul trebue declarat imediat la
pronuntarea sentintei. Dacà partea a fast de fata la desbate-
rea principalä, trebue sa declare recursul imediat dupa pro-
nuntare la Curtea de apel, iar daca: nu au lost de fata toti
interesatii, Curtea trimite dosarul la prima instantä, aceas-
ta va pronunta sentinta Curtii, iar recursul trebue declarat
imediat. In toate aceste cazuri motivarea se poate inainta in
-termen de 8 zile. Dacà sentinta a lost inmanatä, recursul
motivat trebue declarat in termen de opt zile.
Insä, chiar si atunci, când recursul se declara imediat,
recurentul e dator sà arate motivul de nulitate pe care ii
bazeazä recursul, altfel recursul trebue respins (art. 432).
Fata de aceste dispozitiuni, legea casatiei (art. 79)

www.dacoromanica.ro
 - 591 -
declarh ch in contra sentintelor date de tribunal sau Curte
in instanth a doua nu se admite nici o cale de atac decdt
numai recursul lit casare conform dispozitiunilor aceStei
legi.
Aceste dispozitiuni sunt cuprinse intre allele si in art.
38 leg. cas. care prevede ch.' in materie penalä recursul se
va face in modul i termenii prevhzuti in coclul le proce-
durä penald.
Insh, art. 38 se referh numai la pr. pen. din vechiul re-
gat, lucru care reiese nu numai din faptul ch acest articol se
ghseste in corpul legii si nu in titlul VI (dispozitiunile tran-
sitorii si finale, care reglementeazd chestiunea proceduri-
lor diferitelor provincii), ci si din alin. II care vorbeste de
inaintarea recursului direct la casatie.
In astfel de imprejurhri este incert, dach dispozitiunea
art. 79 alin. II Leg. cas. cuprinle sau nu o trimitere la art.
38 si pentru procedura ardeleanä. Având in vedere modul de
redactarea legilor, juristii din Ardeal s'au deprins cu aceea
sh inainteze cererile lor la 2-3 autoritati, chci nu pot sti care
va fi declarath competinte. Nici in cauze penale nu pot reco-
mann alt lucru: phrtile trebuie sá declare imediat la pro-
nuntarea sentintei recursul cu aratarea motivului de nulitate
(chci este cu putinta ch art. 38 L. cas. se va aplich si la pro-
cedura din Ardeal), dar trebue sà fach, in afarä de aceasta,
pi un recurs scris in douh exemplare, bazat pe motivele de
casare din legea casatiei (cad este cu putinta ch. art. 38 nu
se va aplich Ia procedura din Ardeal), motivarea trebue s'o
redacteze i in conformitate cu proc. pendlh din Ardeal si
in conformitate en art. 32 si 36 din legea Casatiei, dar in
orice caz trebue s'o depuna in termen de opt zile.
863 b 3 - Cu aceasth rezervh credem cä dupd justa interpretare
a legei casatiei recursul trebue fäcut in modul i termenul
prevhzuti de pr. pen.ard.
Amine, din economia legii casatiei se poate conchide
ca a voit sh lase neatinse dispozitiunile procelurei penale,
referitoare la modul.si termenii declarhrii recursului. Reiese
aceasta mai inthl din faptul ch. art. 32-37 sunt astfel redac-
tate, Meat constitue un corp intreg fath de art. 38. Adich
art. 38 este o exceptie la normele cuprinse in art. 32-37,
cuprinzand declaratia a in cauze penale nu se vor apnea

www.dacoromanica.ro
 592

dispozitiunile din art. 32-37, ci raman neatinsi termenii 5i

modul de declarare a recursului. De$1 art. 36 alin. II vorbe-
ste $i de cauze penale, totu$ este cert cd art. 32-37 regle-
menteazal materia civila $i comercialä. Aceasta se poate
constatk din art. 33 care prevede termenul numai pentru
cauzele civile $i comerciale, din art. 34 care vorbe$te des-
pre drepturile mo$tenitorilor din art. 36 care vorbe$te de
asemenea de cauze civile $i comerciale. Toate aceste arti-
cole sunt redactate astfel ca aplicarea lor la cauze penale
nu este cu putinta. Deci se poate constatà intentia legiuito-
rului de a lask neatinse dispozitiunile diferitelor proceduri
penale in ceeace priveste recursul in casare. Aceasta inter-
pretare e Intarità $i prin faptul cd abrogarea dispozitiunilor
procesuale prin art. 81 legea cas. este revazuta in mol ex-
pres numai pentru procedura civila din Ardeal.
Este regretabil ca in urma acestui mod de redactare al
legilor chiar si chestiunile cele mai fundamentale nu pot fi
rezolvate in mod neindoios $i ca nici chestiunea: unde, cum
si and trebue declarat recursul in casatie nu este exact re-
gIementata in lege.
863 b 4 Conform celor spuse, recursul in casatie are loc nu nu-
mai in contra sentintelor Curtii de apel, ci si contra sentin-
telor date in prima instanta de tribunale $i judecatorii. La a-
ceste sentinte art. 77 din legea casatiei nu se refera. Daca
fata de interpretarea pur formala ce am dat-o la nr. 863 b 1
acceptam interpretarea din paragrafele precedente, trebuie
sa stabilim principiul ca recursul in casatie se face $i in a-
ceste cazuri, deci in toate cazurile enumerate la punctul 1
in modul $i termenii prevazut de procedura penala arde-
liana.
863 b 5 Pot face recurs in casare numai procurorul general, a-
paratorul public precum $i parchetul tribunalului, acuzatul,
sotul sau conjugal, sau reprezentantul legal al acuzatului mi-
nor, aparatorul si acuzatorul privat, acesta din urma, nu-
mai, daca acuzarea nu a lost sustinutà de Ministerul public
pana la darea sentintei instantei a doua.
Recursul in casatie poate fi bazat pe toate motivele de
nulitate materiale sau formale. Daca insd vreun motiv for-
mal nu a fost adus in apel sau a fost refuzat de Curtea de
apel, nu poate fi baza cererii de recurs. Curtea de casatie
nu poate luà dispozitiuni nici daca exista vreun motiv de nu-
www.dacoromanica.ro
 593 -
litate-ce trebuie luat in consideratie din of iciu in cazul and
recursul urmeazd a fi respins.
Instanta de casare va proceda in virtutea legii casatiei
si prin urmare analizarea dispozitiunilor referitoare nu
863 b 6 -
este necesar A.
Cale de atac in interesul uniteitii de drept. Aceastd in-
stitutiune ii are origina in procedura penald francezLt Con-
form art. 441, 442 procurorul general al casatiei poate ce-
re anularea dispozitiunilor luate cu violarea legii (anulation
dans l'intdret de la loi). Aceastil institutiune a trecut si in
procedura penald romdnd (art. 443, 444). ln dreptul fran-
cez institutiunea are caracter administrativ i scopul ei este
de a puted urmäri pe acei magistrati care au violat legea.
Cererea procurorului general nu ale nici o legAturd cu
rezultatul procesului penal, adic:i anularea vreunei- hotariri
judeatoresti nu are efect asupra partilor. Totusi, in practi-
ca francezd s'a desvoltat principiul ca atunci and proturo-
rul general a cerut areal ea d:n incredintarea ministerului
(adia in cazul preiazut de art. 443 proc. pen. rom.), sen-
tinta anulatd nu se executd Ltd de cel condamnat.
Procedura maghiard permite ca procurorul Curtii de
casatie sa ceard direct la Casatie anularea acelor hotariri
judecatoresti definitive care violeazd legea. Data insd in-
säsi Curtea de casatie a dat deciziune in fond in acea cauzà,
anularea nu se poate cere. Curtea de casatie desbate cere-
rea in §edinta publicd in care procurorul general desvoltd
chestiunea.
Cdnd Curtea gase§te cd cererea procurorului general
este intemeiata, declard cä hotdrirea atacata a violat legea.
Aceastd deciziune a Curtii nu are efect asupra partilor, da-
cd insd acuzatui a fost condamnat cu violarea legii, Curtea
de casatie poate sd-1 achite, sau sai reduca pedeapsa sau
sà trimità cauza la instanta competinte, dacd anularea se
face pentru incompetintd.
Scopul acestei institutiuni nu este de naturd adminis-
trativd si mai ales cu urmdrirea magistratilor nu are nici
o legaturd. Institutiunea s'a introdus pentru buna aplicare a
egilor penale si in adevdr, Curia maghiard a dat cu ajuto-
rul acestei institutiuni o multime de deciziuni de natural prin-
cipiara.

www.dacoromanica.ro
 594

Titlul IL Revizuirea
864 Revizuirea e o cale de atacare a hotafirilor, care e-
xista atat in materie penala cat si in materie civilä. Des1
revizuirea penala are asexual-we cu cea civilä, exista Insa
Si mari deosebiri Intre aceste doted feluri de revizuiri.
Revizuirea este un mijloc extrordinar de atacare a
hotaririlor in scop de a le anula; aceastä definitiune se po-
triveste la ambele revizuiri i penala i civilä, Insa ea nu ne
face sä putem intelege in ce revizuirea difera de recursul in
casatiune, care si el e un mijloc extraordinar de atacare a
hotarfrilor in scop de a le anulh.
Casarea are de scop sa anuleze hotäririle date cu vio-
larea legei, pe and revizuirea presupune ca nu legea a
fost violata, dar ca faptele au fost altfel decat s'au consta-
tat prin judecata a carei revizuire se cere. Cu alte cuvinte
recursul se face pentru a indrepth erorile de drept, iar revi-
zuirea pentru cele de fapt (1).
865 Insä ad legea trebuià sa evite un inconvenient; o per-
soana care a pierdut un proces, ori care a fast irevocabil
condamnata penal, totdeauna ar fi dispusä s ceara revizu-
irea pe motiv cä faptele nu sunt astfel cum le-a constatat
judecata, sau ca a gäsit moi probe pentru modificarea both"-
rirei, si am reveni astfel la sistemul vechiului drept roma-
nesc, cand procesele erau interminabile, i cand nu existh
autoritatea lucrului judecat. De aceia legea, admitand revi-
zuirea, care e o lovire a autorithtii lucrului judecat, are gri-
ja sä ingradeasca acest drept, hotarInd care anume sunt
cazurile de revizuire, i acest lucru il face legea atat In
materie penalä, cat si in materie civila.'
866 hash' si ad incep diferentele, cu mult mai numeroase
sunt cazurile de revizuire in materie civilä, decat in materie
penalä. Ca diferente intre ambele revizuiri vom senmalh
pe cele urmatoare:
a) Cazurile de revizuire in materie penala sunt cu mult
mai putine, legea nu prevede deck trei, pe când in materie

1) Cas. fr. 5 Maiu 1906. S. P. 1910, 1, 60 si nota si Vidal: Com. No. 885,

www.dacoromanica.ro
 695

clvilä sunt cu mult mai numeroase (art. 288 si urm. pr. civ.)i.
Astfel, de ex.: nu e admisa. revizuirea (in corectional) pentru
descoperirea de acte noui (2);
b) Revizuirea in materie penald se cere numai inaintea
Curtii de casatie, care se pronunta asupra admisibilitatii
sale, si apoi o trimite la instanta de fond ca s o judeoe, pe
and in materie civila ea se cere la autoritatea care a jude-
cat in ultima instanta (tribunalul sau curtea), afacerea a ca-
rei revizuire se cere. Insä, in nici un caz, nu se poate cere
revizuirea deciziunei C. de casatie, ci numai revizuirea ho-
taririlor instantelor de fond (3).
c) Revizuirea penald se adreseaza Ministerului de jus-
titie, care o transmite casatiunei prin procurorul general al
Curfii de casatie, pe and cea civila se adreseaza direct in-
stantei civile care are sä o judece. Cea adresata direct C.
de casatie e nula (4 si 4 bis).
d) Termenul cererii de revizuire este de o luna sau doua
incepand dela diferite epoce prevazute de lege, pe când re-
vizuirea penala se poate cere dupa un timp oricat de in-
delungat, chiar dupa un secol, spre a spala memoria osandi-
tului de infamia condamnarii nedrepte.
e) Revizuirea civilä se judeca de chiar instanta care a
dat hotarirca, pe and cea penala se trimite la alti jude-
catori dupa ce Curtea de casatie a declarat admisibila ce-
rerea de revizuire.
866 Revizuirea in penal are un indoit rol, acela de a atrage
anularea hotaririlor in cari judecata s'a bazat pe o eroare
de fapt i acela de a reabilità judecatoreste pe cei condmnati
pe nedrept, de aceia ea a fost extinsä si la condamnatii cari
nu se mai gasesc in viata. (a).

2) Gas. 1:1, 586 din 18 Martie 1913, Curierul Judiciar 1913, nr. 38, pag.
456, Dreptul 1913, nr. 4,3.
3) Vezi nr. 847 si Nota 3.
4) Ea insä se adreseazA Ministerului Justitiei, iar nu direct G. de Ca-
satie, de aceea e nulA cererea adresatA direct C. de Casatie. Gas. II, 1121
din 30 Aprilie 1914, Curterul Judiciar 1914, nr. 53, pag. 436.
4 bis) In acest setts Cas. II, 770 bis din 10 martie 1924, Jurisprudenfa
(Jenera id 1924, sp. 993, pg. 532). De asemenea este inadmisibn revizuirea
unei deciziuni pronumtate de Curtea de. Casatie (Gas. II, 2525 din 20 Oct.
1924, Jurisprudenfa Genera Id 1924, sp. 2292, pg. 1269.
a) Manzird, Tratatto di proc. pen. II, P. 654.

www.dacoromanica.ro
 596

FatA cu acest rol pus in serviciul justitiei i moraley

revizuirea in penal trebue sA fie admisA in toate materiile
cari atrag pentru cel condamnat oprobiu inerent oricArei ho-
tAriri condamnatorii, deci atat in materie de crime cat i in
materie de delicte. In contraventiuni interesal pArtilor este
adeseori asa de mic incat chiar dacA s'ar admite revizuirea
rareori ar folosi-o cineva in aceastA materie.
In'orice caz in legiuirile moderne revizuirea si-a gAsit o-
largA consacrare, ca o institutiune conformA §i cu finalitatea
justitiei represive si cu imposibilitatea ei de a fi infailibilA (b)
867 Istoricul revizuirei. Revizuirea dupà cum cu drept cu-
vant observA Zahariae, nu are o istorie veche fiindcA a fost
confundata adesea cu dreptul de gratie. Ea a fost cunoscut5
la Romani, sub numele de restitutio in integrum (5).
Revizuirea exista in vechiul drept francez i roman, §i
era admisA cu multa inlesnire (6). Acest lucru nu trebue si
ne mire, judecAtile erau atat de pärtinitoare, greselele atat
de mari, flick nu stim dac5 in acele vremi respectul lucruluf
judecat ar fi fost un bine ori un r5u.
E adevArat insà, ca se faceau abuzuri atat cu judecd-
tile cat i cu revizuirile. Revolutiunea francezA introducand
o noual organizare judecatoreasa, avea credinta in infalibi-
litatea ei, §i deaceea n'a mai admis revizuirea (legea din
17 Aug. 1792).
Prin aceasta Franta trecea dintr'o extremitate in alta.
Insa incetul cu incetul aceastä tard tinde sa revind in mate-
ria revizuirei de unde a plecat. S'a admis mai intai un sin-
----- b) Vezi asupra reviziuirei: C. Lozzi, La revisione dei giudicati pe-
nali, Torina, 1899; P. Arena, La revisione dei giudicati, Torino, 1910;
Alimena, La revisione dei giudicati penali, Neapole, 1877; Garcon, Des
effets de la revision du procés criminel, in Journal des Parquets, 1903,
P. 5; si orice tratat sau curs de proceditrA penall.
La noi: E. C. Decusard, Revizttirea in penal Edit. Curierul Iudi-
(.;ar, 1922
5) Zahariae: Handbuch des deutschen Strafprozesses. Gottingen 1868
P.557. Vezi un mtc istoric al revizmirel in Alimena. Studi di precedura
penale. Torino 1906, p. 435 $1 urm., iar date statistice relative la Italia,
Ibidem: p. 464.
6) Jousse: Justice crim. II, p. 772 si urm ; Guy. R. de Lacotnbe : Ma-
titres crim., p. 283.

www.dacoromanica.ro
 597

gur caz (7), iar mai in urmä, in codicele de procedura pe-

nala revizuirea a fost admisä in trei cazuri, care au trecut
si in procedura noasträ penald. Si legislatiunea franceza, o
vom arath indatd, nu s'a oprit ad.
868 -- La noi revizuirea e prevazutd de Pravila lui I. S. Stur-
za Voda, Part. I, Cap. 11-lea, iti care par. 159 spune ca:
acel osandit are slobodd voe din pravila ca sa ceara sä se
faca de iznoava cercetare cand va avea indestule dovezi
spre desvinovatirea sa". Ea e prevazuta deasemenea in Reg.
organic al Munteniei art. 296, lit. g, insä numai in doua ea-
zuri: 1) Hotäriri care nu se pot unl, intre dansele si 2) and
se arata dovezi destoinice ca este viu acela care a dat pri-
lej la acea osanda. In fine codicele penale Stirbei din 1850
adrnite cele trei cazuri de revizuire care existau in cod. de
proc. pen. franoeza si care au trecut si in al nostru (art.
244 si urm.). In caz de incetare din viata Inalta curte nu-
mea. un curator al mortului (art. 248, c. p. Stirbei).
869 Cazurile de revizuire admise de proc. penald. In le-
gea actuala in vigoare, ca si sub cod. de proc. pen. francez
din 1811, si in cod de proc. pen. Stirbei, revizuirea nu e ad-
misä decat in materie criminald, si numai in urmatoarele
trei cazuri (8 si 8 bis).
a) Cand doua persoane au fost acuzate si condamnate
tot pentru aceiasi crimà si cele doua deciziuni nu se pot con-
cilia ?
Trebuie cloud deciziuni inconciliabile, fiindca dacà in-
conciliabilitatea rezultà din o singura hotarire. este. caz de
casare, iar nu de revizuire (9).

7) Target, spunea acest lucru: Observarons sur le proiet de c de

criminal. Paris, 1808, p. XXXI. Acest caz a fost admis putin timp dppa su-
primarea revizuirei prin legea din 15 Marie 1793.
8) Vezi motivarea ciudatg a unei decizii a Curtei de casajie in ca-
re se spume ca nu existg revizuire contra hotarrirdor date de tribunalele
corectionale sau de Curtile cu jurati, ci numai recurs. E adevarat cg
chestiunea care se discutig era alta, dna e valabil recursul adresat di-
rect Ourtei de casatie. Cas. II, 85 din 18 Febr. 1897, B. 246. Cas. II, 16n-
din 18 Martie 1897, B. 488. Cas. II, 146 din 21 Febr. 1900 B. 246.
8 bis) Ca revizuirea nu este admisa in materie corectionala WI's-
prudenta Curtei de casajie este constanta (Cas. II, 375 din 8 Fein-, 111-
risprudenta Generald 1924, sp. 9922 pag. 532).
9) Vidal: Cours, nr. 889.

www.dacoromanica.ro
 598

Legea e restrictivd in mod nerational, in adevar e greu

de inteles pentru ce s'ar permite revizuirea numai in caz de
lotariri inconciliabile in materie de crimä, si nu in materie
de delict. Legea franceza din 5 Iu lie 1867 a generalizat a-
eest articol si in materie de delicte (art. 445 pr. pen.) (10).
b) Cand pretinsul omorit, se gaseste ea este in viata.
Astfel de cazuri se pot cita in Franta afacerea Borras, iar
in Romania afacerea Tinca Iancu Wagner, care se eredea u-
cisa de un Dimitriu, condamnat din aceasta cauzil la munca
silnica pe viata (art. 446 pr. pen.).
c) Daca unul sau mai multi martori sunt condamnati
ca martori mincinosi, i ei au adus marturie in contra aeu-
zatului, in asemenea caz se poate cere revizuirea (art. 447 pr.
penala).
Revizuirea, spune legea, se poate cere i dupa moartea
osânditului spre a spala memoria sa, daca a fost osandit pe
nedrept, in acest caz se numeste un curator al memoriel o-
sânditului (art. 449) (11).
Dar daca otsanditul a inebunit si nu mai poate fi ju-
decat din nou. dupa ce Curtea de casatie a gäsit cererea de
revizuire intemeiata si a casat deciziunea condamnatului ?
Cazul s'a prezentat in Franta in afacerea Durand, un sin-
dicalist acuzat si condamnat ea ar fi provocat omorul u-
nui lucrator care nu voise sä ia parte la greva. Casatia
franceza a decis ea nu poate sa intre ea singurd in cerce-
tarea afacerii, iar pe de alta parte odatä declarata admisi-
bilitatea revizuirii, ea este devestith de afacere. S'a cri-
ticat de unii aceasta solutiune, care impiedica pe un ne-

10) Inconciliabilitatea trebue sa rezulte din chiar OuPrinsui hut--

rarilor iar nu din alte imprejurari. Gas. II, 22 Ian. 1907, Curierul Judiciar
1907, nr. 14.
11) Gas. II, 827 din 24 Nov. 1898, Bul. p. 1336. Dreptul XXIX (1900),
rir. 12 P. 92 si Curierul Judiciar 1900, nr. 2, a admis ca cererea de ievi-
zuire se poate (face 1 dupai expirarea pedepsii, spre a dobandi o reabi-
litare morala. Aceasta deciziune este in afacerea zisa dela Foisor, in care
sevizulrea a fost cerula de procuirorul general ad Corte de casatie, .51
decizia Gurtei cu jurati s'a casat fara trimitere, adanitandu-se In acelasi
timp ca. nu e necesitate de a se mai numi un curator al tnemoriet. Vezi
o nota a lui I). Alexandresco asupra acestei deciziuni In Dr. civ. T. VII,
v. 624-626.

www.dacoromanica.ro
 599-

bun de a se spala de osanda, daca nu-si revine in fire. Ins,

s'a observat cu drept cuvant, de altii c. hotarirea de con-
damnare e doborata prin declararea de admiSibilitate a re-
vizuirei, care caseaza deciziunea Curi cu jurati Rev.
Pen." 1914, pag. 400 si urm.
870 Procedura. Curtea de casatie e investita de procurorul
sau general, dupa ordinul ministrului de justitie, in urma
cererii partii interesate sau a familiei in cazul cand osdndi-
tul a murit. Termenul in care se poate cere revizuirea nu
e marginit de lege, prin urmare poate sä fie ceruta oricat de
tarziu dupd moarte. Astfel cererea de revizuire a Virginiei
Lesurque a fost rezolvata in 17 Dec. 1868 de curtea de cas.,
relativ la afacerea celebra a Curierului de Lyon, care fusese-
judecata pe timpul Revolutiunei franceze, in 13 thermidor-
an. IV (12).
Daca Curtea de casatie gäseste cererea de revizuire-
neintemeiatä, ea o respinge, iar dacd o crede intemeiatä,
caseazd hotärirea i trimite afacerea sä se.judece de altä C.
cu jurati, care va infra din nou in cercetarea fondului (art..
445-448 pr. pen.).
871 Am spus cä revizuirea este prevazuta de lege numai
fn materie de crime, legea este restrictiva si se resimte de-
sistemul restrictiv al Revolutiunei franceze. Totusi s'a pus
si la noi chestiunea dacal revizuirea se poate admite i in,
materie corectionald.
Curtea noastra de casatiune s'a pronuntat pentru afir-
rnativa spunand Ca limitarea legii, nu se referä dêcat la
cazuri iar nu si la materii (13).
Ca revizuirea ar trebui sa fie intinsa si in materie co-
rectionalä, i chiar in materie de pedepse politienesti lucrul
ne pare incontestabil, si de aceea suntem alaturi cu toti a-

12) E adev5rat c cererea a fest respinsä dar nu din cauza tardi

vit5ti, si nici dii canz5 c n'ar fi intrat in previsitmille legei (hotäriri in-
concitabile), dar fiindca nu s'a putut dorvedi ca cel osandit pe nedrept ar-
fi lost Lesurque si nu akal. Vezi G. Delague. L'affaire du Ccurrier.
13) Cas. II, 108 din 24 Febr. 1881. B. 168 si Dreptlul, an. XI (1881)._
nr. 6, P. 47-48, (In acest sens eancluziunile procuranufful Curt& de cas.
C .$tefilnescu; deasemeni si N. Cristesca). Cas. II, 450 din 22 Apr. 902',.
B, 580.

www.dacoromanica.ro
 600

ceea care cer intinderea legii si la aceste cazuri (13). Fa-

ta" insd cu termenii formali ai legii, si cdnd noi stim cd. legea
a plecat dela negativa absolutd a revizuirei si in urmä a
trecut prin sistemulu restrictiunei la un singur caz, si apoi
la trei cazuri, sistem care s'a adoptat si la noi, nu stdm la
indoiald ca sd socotim neconform cu legea sistemul juris-
prudentei noastre. Aceasta ni se pare cd e o jurisprudentà
pretoriana, si oricat de mari ar fi puterile date de lege Cur-
tei de casatie, nu i s'a dat insd si puterea de a face sau de
a imbundtat1 legea ca pretorul roman. Ne pronuntam dar
in contra interpretärii Curtei de casatie, dorind insd refor-
marea legei in sensul acestei interpretdri (14).
Dacd revizuirea ®e admite si pentru delicte, afacerea
s'ar trimite la instanta care a pronuntat hotdrirea data.
871 1 Credem ca revizuirea ar trebui chiar in sistemul ac-
tual sa fie admisd si in celelalte materii deck cea criminald
si aceasta nu pe temeiul art. 445 si urmdtorii din pr. penald,
ci pe cale de supliment analogic, indreptätit de normele din
prooedura civila, asà dupd cum s'a admis in penal contes-
tatiunea la executare tot pe calea suplimentului analogic.
Argumentul ca s'ar opune la un atare supliment ana-
logic vointa legiuitorului de procedurd penald care a in-
teles sa admità revizuirea numai in materie criminald nu-1
credem decisiv, fiindcd legiuitorul francez dela care s'a in-
spirat codul nostru de procedurd penald nu a fost preocu-
pat deck de ideia de a reglementa revizuirea condamnati-
unilor pronuntate pe baza verdictului juriului, verdit care
prin art. 350 Instr. crim. franceza (347 pr. pen. romând)
este declarat incenzurabil. Legiuitorul nu a inteles sd se pre-
ocupe de celelalte pricini penale (delicte si contraventiuni)

--- --
13) In acest sens St. Statescu: Discurs de deschidere 1900-1901,
la Curtea de casatie. Bul. 1900, p. 976; St. Scriban: Curierut Judiciar
1904, nr. 69 si cifrcul. min. justitiei Dissesca: 10408 din 2 Iunie 1900 cl-
tre procurprii generali, Curierul Judiciar 1900, nr. 51.
14) In aclas sens St. Scriban: Loc. cit.; Casatia a adoptat ve-
derile exprimate de Tancoviceanu, Cas. II, 994 din 18 Aprilie 1914, Cu-
fiend Judiciar 1914, nr. 32, pag. 428. Cir. Trib. Roman 202 din 1914.
acelasi Curitr, invocand motilial ca reviznirea fiind a .cale extraordl-
Tiara, nu poate fi admisa decal in cazurile prev?zute de lege.

www.dacoromanica.ro
 601

fiindca judecarea acestora putea fi reglementatà i corijata

prin lcgile de organizare ale instantelor judecatoresti pro-
priu zise.
Ori Legea de procedura civild a organizat modul in
care se pot revizul hotäririle judecatoresti date de instan-
tele ordinare i nici un principin fundamental al procedu-
rei penale nu se opune, ba dimpotriva pledeazd, ca pe cale
de supliment analogic dispozitiunile privitoare la revizuire-
din procedura civilä sa fie extinse si in penal in masura in
care un atare imprumut este util si adecuat CUi natura pro-
cesului penal.
Aceasta cu atat mai mult cu cat o quasi-revizuire in
sens contrar este admisa in caz de ordonante de neurmari-
re, atunci and se ivesc probe noui.
872 In Fran% diferite legi au modificat profund dispozi-
tiunile codicelui de proc. pen. din 1808, largind mai cu sea-
ma cazurile de revizuire (a).
Inca mai inainte de modificarea legei, Curtea de Ca-
satiune franceza ca i Curtea noastra de casatie astazi, de-
cisese prin mai multe hotäriri ca chiar cei osanditi pentru
un delict pot sa invoace art. 443 p. p. in caz de hotariri
inconciliabile (15). Legea din 29 Iu lie 1867, a consfintit a-
ceasta jurisprudentä intinzand revizuirea si in caz de con-
damnare corectionala la inchisoare sau la o interdictiune-
totala ori partiala a drepturilor. Mara' de aceasta legea din
1867 a prescris ca, in caz de admisipilitate a cererii de re-
vizuire, daca afacerea nu e in stare sa fie judecata (n'est pas
en ëtat) Curtea va procedd direct prin comisie rogatorie la
cercetari asupra fondului, confruntdri, recunoasteri de iden-
titate, interogatoare i mijloace proprie a pune adevarul in
evidenta. Multi jurisconsulti au criticat cu drept cuvant a-
ceasta dispozitiune care transforrna instanta suprema in in-
stanta de fond.
Mai tarziu afacerea Borras, care fttsese condamnat la
moarte de Curtea cu jurati din Aude, insa in urma condam-
Wadi i s'a comutat pedeapsa, a pricinuit o noua modificare

15) Cas. fr. deciziunile din 30 Dec. 1842. 1 Sot. 1843, 10 Mai 1854
25 Apr. 1851.
a) Asupra diferitelor modificAri intervenite in Franta, vezi Vidal et
Magnol, Cours, ed. VI, p. 1026 si urm

www.dacoromanica.ro
 602

a legei revizuirei. Constatându-se ca un alt individ era cul-

pabil pentru fapta imputath lui Borras, presa lrancezh a
deschis o subscriptiune pentru osandit si a strâns o suma
foarte mare, insh cazul lui neintrând in prevederile legei,
revizuirea nu a fost cu putinth si a trebuit ca Borras sal fie
gratiat! 0 lege, a urmat din aceastä afacere, legea din 8 Iu-
nie 1895, care dispune cä revizuirea e admisibilä in mate-
rie criminald sau corectionalh oricare ar fi pedeapsa, chiar
o simplä amendà (nu insa si in rnaterie de contraventi-
uni) (16).
Pe langh aceasta revizuirea poate O. fie admis h. si in
afarh de cele trei cazuri prevhzute de cod. de proc. pen.
din 1808, in totdeauna and dupd o condamnare o fapth
nouh se produce, sau piese necunoscute in timpul desbateri-
lor vor fi prezentate de naturd a stabili nevinovatia oshndi-
tului".
Legea din 1905 permite Curtei de casatie sh statueze
asupra fondului Med trimitere, in caz de contumacie, de
lipsh a unuia ori a mai multor condamnati, in caz de pres-
criptiune a actiunei sau pedepsei. Dach zice legea
anularea hothrirei in privinta unui condamnat viu, nu lash
sh. rämând nimic care sh poath fi calificat crimh sau delict,
trimiterea nu se va mai face". In 22 Ianuarie 1898 s'a fa'-
cut prima aplicare a acestei dispozitiuni, relativ la condam-
narea unui dezertor, care nu era in serviciu (17).
In sfarsit, in urma afacerii Dreyfus, art. 445 a lost
astfel modificat in 1899:
In caz de admisibilitate, secfla penald (a Curtei de
casatie) va hoar! asupra cererei de revizuire, dach ea este
in stare sà fie judecatä. La din potrivh, ea va procede di-
rect sau prin comisiuni rogatorii la cercetarea asupra fon-
16) Motivul acestei restnictiuni este dupa Degois fiindcal pe-
depsele rpentru contiravenituni nu lovese in onorabilitatea condamnatu,
"tut. Ele nu lasal urme, fiindica nu stint inscrise in casierul judiciarr. Stint
prea neinsemnate pentru ca sa se poata ataca din oauza &or autorita-
tea lucrului judecat In ceeace le priveste". Degoise: Traité, nr. 2176.
Acestb motive nu ne par destul de puternice; nu exista aro-
ment Tn Iume care sal ne convinga a acordà mai malt drapt criniinaiu-
lul or delicuentului decat contraventionistului; tar daca e vorba de o-
mul inocent, oricat de mica ar fi pedeappsa, daca e nedreapta, el are
drept sa ceara sa fie spalat de ea. Pedoapsa cea mai mica treprezin--
15 infinitul nedreptcitii fata ea cel nevinorviart!
17) Cyas. fr. 22 Ian. 1898, S. P. 9. I, 97 si D. R. 1900, I, 137.

www.dacoromanica.ro
 603

dului, confruntari, recunoasteri de identitate si mijloaoe

progrii de a descoperl adevärul. Dupa sfarsitul instructiu-
nei, vor decide sectiunile unite ale Curtei de casatie" (18).
Aceasta.' lege de circumstanta, cum o numeste Vidal, a
fost abrogata prin legea din 4 Martie 1909 (19).
873 Revizuirea nu e admisä Iii Ilegea franceza i romana de
cat In caz de condamnare, In favoarea persoanei osanditer
nu insä si in caz de achitare ori absolvire, oriat de do-
veditä ar fi eroarea. Act res judicata pro veritate habetur
e absoluta (20 si 20 bis).
Unii scriitori au propus revizuirea si in caz de achi-
tare pronuntata din eroare, ceeace s'a admis de mai multe
legislatiuni; vom cità pr. pen. germ. par. 402, cantonul Zu-
rich, par. 1100; Norvegia par. 415; Austria par. 355 si alta
cateva cantoane elvetiene (21). Acelas lucru era admis i in
condica criminala a Moldovei din 1826 par. 156 : Acei
ce prin giudecata s'au cunoscut a fi nevinovat poate pen-
tru fapta de care s'au fost invinovätit, sä se indatoreasca
ca sä se desvinovateasca de al doilea, and din vremea ju-
decatii dintai, nu va fi trecut paragrafia anilor, precurn se
aratä la partea a doua dupà par. 263 (22).
Relativ la aceastà problenfa de legislatiune este diver-
geata de vederi intre doctrina germana i cea italiana. Car-
rara (23) si mai toti scriitorii italieni (24) nu admit revizui-
rea in caz de -absolvire, pe and din contra penalistii ger-
18) Vezi Arthur Desjardins: La rivision des proces criminels" in
Revue des deux Mondes din 15 Iunie 1899, pp. 753-778.
19) Vezi G. Vidal: 1Cours, nr. 886 si 890.
20) Degols: Traité 3174.
20 bis) A se vedeh asupra acestei chestiuni studiul d-lui E. C. De-
Clair& Revizuirea in penal.
21) G. Vidal: Cours nr. 892.
22) D. Alexandresco, citand acest articol spune a el ar viola a-
utoritatea lucrului judecat, deoarece el nu se refera la cazul descopep-
rirei de noui probe, in urma inceffrii instructiunti, caz care e prey&
zut de par. 154 din aceeas candied Explic. teo'retic l practioä a drep-
tului civil roman, T. VII, Due., 1903, p. 583 si 558, note. D. Alexandres-
co are droptate el par. 156 nu se. refers la suspendarea i reincepe-
Tea instructiunei; se inseal5 insa" cand erode ca aceasta ar ii o violare
a lucrului judecat. In orice caz daca e o violare a Itherului judecat, este
tot atAt cat este oricare alit Gaz de revizuire -care exista si in dreptut
modern.
23) Carrara: Opuscoli. Della re judicata in criminali. T. VII.
24) Vezi acoti scriltori in Alimen: Op. cit. P. 505.
www.dacoromanica.ro
 604

mani si austriaci. sub influenta lui Mittermaier, cred ca tre-

tue admisa revizuirea si in caz de absolvire, dad s'au des-
koperit dovezi noi, mai ales dacA s'a obtinut absolvirea
prin infractiune. CAnd sentinta absolutorie e efectul unei in-
fractiuni, constata prin cordamnare, i cand absolvitul
marturiseste judiciar vina si mArturisirea e coroborata cu
alte elemente grave de dovedire, cel putin in aceste cazuri
trebue a se admite revizuirea. Chiar in Italia era o tendintà
in nest seas, pe care o aproba Garofalo, Alimena, Bene-
vole si altii (25).
Noi nu avem nici o indoiala cal trebue a se admite re-
Nizuirea si in contra achitatului, ca si in favoarea osandi-
tului; trebue ca sA se tina cumpAnd dreaptä intre interesele
societatei, i intre interesele individului. Dacà erreur ne fait
pas compte se aplicA in favoarea nevinovatilor osAnditi, ii
noi in aceastã privipta suntem foarte extensivi admitând
ca O. se introduca revizuirea chiar in materie de contraven-
tiune, ni se pare foarte logic ca s existe revizuirea $i in
favoarea societatei, fata cu asasinii. Credem en e cazul de
zice: Adversus hostem aeterna auctoritas esto; i desigur
ca asasinul e un vrAjmas declarat al societatii.

873 Codul de procedura penald italiand din 1913 adrnite

revizuirea pentru toate pricinile penale definitiv judeca-
te, exceptând contraventilmile.
Hotäririle cari se pot revizul sunt numai cele condam-
riatorii nu si cele cari apArd de pedeapsd.
Revizuirea este admist chiar dna pedeapsa a fost e-
xecutata sau s'a stins printr'un mod oarecare: prescripti-
une, gratiere, amnestie.
Nu se admite decat revizuirea integrald a condamna-
tiunei, deci nu poate fi primitä o cerere de revizuipe in ca-
re s'ar solicita o noud judecatä care ar conduce numai la
inlaturarea unei circumstante agravante fall a modifica Ca-
lificarea principalà, de ex.: in loc de furt cu efractie, sal se
constate cd a fast numai un furt simplu. Dimpotrivä este
admisa revizuirea cand ea tinde la complecta schimbare
a calificarii, schimbare de naturd a modifica complect con-

25) B. Alimena: Op cit. p. 506 $i urm.

www.dacoromanica.ro
 605

secintele juridice, de ex.: pentru a dovedi ca nu a existat o-

mor, intrucat pretinsa victimä care se credeà moarta a re-
aparut, recunoscand cd a fast numai lovita de inculpat,
deci in loc de omor, loviri simple.
Motive le pentru care se poate cere revizuirea sunt: 1)
existenta a cloud hotdriri penale neconciliabile i irevocabi-
le, indiferent de ordinea in cari au fost pronuntate; 2) noui
fapte §i noui elemente de proba descoperite dupa ce con-
damnarea a ramas definitivä la fond; 3) dovedirea unui
fals pe baza cdrui s'a sprijinit judecata, sau dovedirea ca
judecatorii au fost corupti.
Revizuirea se poate cere de rude i dupd moartea con-
damnatului. Cererea de revizuire se adreseazd C. de Ca-
satie, ea trebuie sa fie motivata. Curtea de casatie judecd
mai intai admisibilitatea in principiu a cererei. Admiterea
2
cererei se poate face cu trimitere sau Vara trimitere (a).
873 - De lege ferenda credem ca revizuirea trebue sä fie corn-
plect §i precis reglementatà. In vederea acestei reglemen-
tali propunem:
1) Revizuirea sa fie admisa atat in materie criminala
cat si corectionald ;
2) Ea trebue sa fie deschisa contra hotaririlor ire-
vocabile, indiferent daca sunt pronuntate de instantele or-
dinare sau speciale 5i daca infractiunile pe cari le consta-
ta sunt prevalzute de codul penal sau de vre-o lege speciala.
3) Revizuirea sä poata purta atat asupra hotäririlor
condamnatorii, in care caz va fi deschisd oricand, chiar
dupg moartea condamnatului, cat §i asnpra hotdririlor cati
apara de pedeapsd, insä in acest caz ea va trebui sa fie
cerutd inlauntrul unui termen egal cu acela necesar pen-
tru prescriptiunea actiunei publice socotind hotarirea achi-
tätoare ca un act de intreruperea acestei prescriptiuni;
4) Revizuirea sa poata fi cerutd de condamnat, de re-
prezentantul sau legal, de aparatorul &au, de rudele sale a-
propiate, de un imputernicit al condamnatului, de Minis-
terul de justitie §i de Parchet, in caz de hotariri condamna-
torii..Dacd revizuirea a fost ceruta de altd persoana decat
inculpatul si dacd inainte de a se judeca complect cererea
a) Vezi V. Manzini, Tratatto din pr. pen, II, pag. 564-74. Lucchini,
Elementi di pr. pen. p. 297.

www.dacoromanica.ro
 - 606 -
de revizuire acesta ar inceth din viatd, atunci persoana ca-
re a cerut revizuirea va fi de drept curatorul memoriei con-
damnatului. Dupa moartea condamnatului, vor aveh drep-
tul sh ceara revizuirea rudele, mostenitorii de sange sau
testamcntari, Ministrul de justitie i Parchetuf, In acest
caz tribunalul civil va numi un curator al memorial.
Jn caz de hotariri cari apärä de pedeapsä, revizuirea
sa nu poata fi ceruta deck de Ministrul de justitie si de
Procurorul general al Curtii de casatie de acord unul cu.
altul, fie din oficiu, fie sesizati de cei ce ar aveh interes san
de Ministerul public.
873 3 In ceeace prive$te motivele pentru care revizuirea tre-
bue sä fie admish, credem ca se- impun urmatoarele:
1) Existen(a a cloud hotdriri penale (nu civile sau dis-
ciplinare) pronuntate de instantele ordinare sau speciale,
irevocabile si neconciliabile sub raportul existentei faptului
$i imputabilitatii sale fatä de persoanele condamnate. Cu
alte cuvinte va exista. inconciliabilitate : a) and o hotarh-
re declara ca existä faptul penal, iar alta ca nu exista,
and una din ele considera ca autor sau autori sau parti-
cipanti exclusivi pe anumite, persoane iar cealaltä pe alte
persoane; c) and o hotarine constatä cà s'a comis o crima
condamnä ca atare pe unul din coaturi i alta hotarire
condamnä pentru delict sau o contraventiune pe un alt co-
autor judecat separat, desl faptul este unul i acelas.
Inconciliabilitatea va puteh rezulth chiar si din 11/.3-
tariri cari apärä de pedeapsà, de ex.: X este condamnat
pentru un fapt. Mai thrziu Y este dat in judecath pentru a-
cela$ fapt si se constata ca faptul nu exista, sau ca exisa si
e comis de Y dar s'a prescris, sau a foist amnestiat, ori nu
Intruneste elementele unei infractiuni, sau Y desi vinovat
este iresponsabil, in toate aceste cazuri des1 hotartrea va
aparh de pedeapsa, ea fiind insa neconciliabila cu hotarlrea
care II condamina pe X, va puteh deterrninà admiterea re-
vizuirei.
fiecare din cei condamnati prin doua hotariri necon-
ciliabile vor puteà cere revizuirea, pentru a se stabili cari
sunt vinovati j cari inocenti, deci chiar cel care a fost pos-
terior condamnat poate sa ceara revizuirea.
8734 2) Descoperiri de noui probe, adica aflarea unor elemen-
te noui susceptibile de a servi ca proba in justitie $i de na-
www.dacoromanica.ro
 - 607 -
tura a aduce o lumina noua asupra faptelor constatate pria
botarirea condamnatorie definitiva.
Ca un element de proba sä fie nou, va trebul sa 311 fi
fost cunoscut in timpul cand pricina penala s'a judecat in-
naintea instantelor de fond, sau cumoscut fiind sa nu fi pu-
tut fi produs i discutat de aceste instante. Constitue deci
proba noua o proba descoperitä pe and pricina se afla in
recurs, fiindca inaintea instantei de recurs nu se puteau dis-
cuta faptele si releva nouile probe.
Probe le noui vor putea consta in: 1) fapte (de ex.: a-
paritia pretinsei victime a unui omor, gäsirea de catre pagu-
bas a unui lucru pe care II crezuse furat etc); 2) declara(i-
uni de martori (de ex.: dupal ce condamnatiunea a ramas
definitivä se ivesc martori cari arata cum s'a petrecut in
realitate faptele, (land relatiuni categorice i exacte la \Teri-
ficare; sau posterior condamnarii se descopere adresa :te-
cunoscuta mai inainte a unor persoane care se stia cd au
cunostintd de savarsirea faptului i cari intrebate liMd lac
arätari contrarii cu cele constatate in hotärirea condamna-
torie; 3) acte de orice naturd cari au fast descoperite thipa
judecarea la fond sau despre cari se stia si mai inainte Insà
se credeau disparute sau distruse; 4) recanoa$terea din par-
tea adevaratului vinovat facuta dupd ce actiunea publica s'a
stins tata de el, in caz contrar el putand fi judecat, revizuirea
se va cere pentru hotariri inconciliabile; 5) constatarea falsi-
id(ll unuia sau mai multor din actele cari au servit la darea
botarirei condamnatorii; 6) noai descoperiri $tiintifice cari
rastoarnd complect ipotezele pe baza cdrora s'a stabilit e-
xistenta faptului sau imputabilifatea (de ex.: cineva este
condamnat pentru omor prin iirf*rudenta fiindca a adminis-
trat victimei un medicament toxid, ulterior se descopere ca"
acel medicament considerat ca toxic nu este de loc vdtd-
rnator i deci moartea a fost datoritä altei circumstante).
Probe le noui trebue sa fie de naturd a dovedi in mod
vadit fie ca faptul nu a existat, fie ca cel condamnat if a
bat parte la comiterea lui. Nu constitue noui probe de a-
ceasia natura dovezile ce s'ar aduce pentru a evidentia ca
inculpatul era iresponsabil, sau dovezile cari nu difera de
cele administrate anterior ci conduc numai la un surplus
de argumente noui.
Valoarea noilor probe poate sa se desprinda fie e,c.-

www.dacoromanica.ro
 - 608
clusiv din continutul lor, fie din coordonarea for ea probele
deja, administrate.
8735 3) Survenirea unei hoteiriri care sit consta(e o acti
vitate ilicita in desfásurarea procesului penal care a condus
!a hotarirea condamnatorie irevocabilä.
Acest al treilea caz are ceva comun cu amAndoua ca-
zurile precedente, fiindca in oarecare mdsura ne gasirn in
fata unor hotariri cari moral nu pot fi conciliate, si dease-
menea ne gäsim si in fata unor descoperiri noui.
Infra in cazui acesta: 1) hotaririle cari ar condamnA
pentru marturie mincinoasa pe martorii can au depus in
pricina definitiv juclecatä atunci când condamnatiunea s'a
sprijinit pe aratarile lor; 2) hotaririle cari ar constata e-
xistenta falsului comis de un agent instrumentator, atunci
când pe baza actelor incheiate de acesta a fost pronun-
tatà condamnatiunea definitiva; 3) hotarirea care ar eon-
stath ea judecatorii sau juratii cari au judecat pe eel con-
damnat au fast corupti in acea pricina. Ace las lucru in ca-
zul and expertii au fost corupti i condamnatiunea s'a spri-
:Ong pe expertiza lor; 4) hotdrirea care constata cä au
functionar judecatoresc din interes, räsbunare sau alt rho-
tiv a suprimat o cerere grin care se atach condamnathi-
nea sau a inregistrat-o tardiv, ori a falsificat o procedwa,
atunci cand din cauza acestor imprejurari condamnatiunea
rämäsese irevocabild.
In toate cazurile de mai sus se poate intampla La sa
nu intervina o hotarire condamnatorie care sa constate ac-
tivitatea ilicita din cauza cä actiunea publica este st:nsa,
in aceastä ipoteza activitatea ilicitä va putea fi dovedid cu
orice alte probe care sa evidentieze existenta ei.
873 6 Procedura revizuirei credem ea' trebue sä fie par ju-
dicial* eliminandu-se prealabila sesizare a Ministrului de
justitie cu cererea de revizuire.
Instanta competinte pentru a cerceta cererile de e-
vizuire va trebul sä fie Inalta Curte de casatie pentru can-
damnatiunile date In materie de crime si In materie de de-
licte judecate in ultima instanta de C. de apel.
Pentru delictele judecate in a doua instanta de Tribu-
nale revizuirea s'ar putea judech credem noi de Curti le de
apel (in complect de 5 consilieri).
Cfind Insä doua hotäriri neconoiliabile apartin ma pri-

www.dacoromanica.ro
 - 609 -
mei categori aratata mai sus iar cealalta categoriei a doua,
chiar dacd s'ar cere revizuirea acesteia din urma cererea
va fi adresall Inaltei Curti de Casatie.
Cererea de revizuire va fi mai intai supusa unei jude-
cari de admitere in principiu, fie direct pe actele produse
lie in urma unor cercetari prealabile facuta de un consilier
delegat in acest scop, care la rândul sau va puteà insarcinA
cu anumite investigatiuni pe un judecator de instructie.
Desbaterea cererei de revizuire se va face conform
procedurei ordinare.
Dacd cererea este respinsä, ea nu va mai puteà fi re-
inoitd deck pentru alte motive, iar in cazul and ea a fost
Vacua cu vaditä rea credinta Curtea sä. poata aplica. o sane-
tiune contra condamnatului sau persoanei care a cerut re-
vizuirea, obligandu-i sa suporte si cheltuelile facute.
In cazul când cererea este admisa in principiu, atunci
Curtea va decide fie cercetarea directa in fond (admitere
lard' trimitere), fie reinoirea judecatii la o alta instanta de
acelas grad cu aceia a careia hotarire se revizueste (admi-
tere cu trimitere).
Admiterea in principiu va atrage suspendarea con-
darnnatiunei. Admiterea revizuirei se va face fat% trimitere
oridecateori o noua judecata nu mai este necesard, de ex.:
in cazul and pretinsa victim:a' a unui omor se constata
Ca traeste, sau in cazul când adevaratul autor al infractiu-
nei nu numai ca a recunoscut Ca' el este vinovat dar a dat
relatiuni din care vinovatia lui s'a putut constatà cu cer-
.tidudine.
Admiterea fara trimitere va atrage anularea hotarirei
condamnatorii, si declararea ei ca nedreapta, ordonându-se
restituirea amenzilor, cheltuelilor de judecata si claunelor
platite de condamnatul inocent.
In caz de admiterea revizuirei cu trimitere se va de-
clara revizuibila hotärirea definitivä sub prezumptiunea cà
ar putea contine o eroare judicial* dispunandu-se libera-
rea condamnatului sau mentinerea lui in stare de detinere
preventiva. Instanta de trimitere va judech din nou prici-
na dupd procedura obisnuitä ca si cum s'ar gäsi pentru
prima oara sesizatä, instructiunea oralä. se va face din nou
in intregime (ex novo et in integrum). Instanta de trimitere
Tanoviceanu Vol. V 39

www.dacoromanica.ro
 610

nu va putea nici sa-si decline competinta nici sä declare eä

revizuirea nu-i admisibila. Hotarirea pe -care o vor da
va confirma. sau infirma hotafirea revizuitä. Aceasta ho-
tarIre va fi susceptibild de aceleasi cal de atac cari sunt
deschise obisnuit contra hotaririlor similare ordinare.
873 ' Revizuirea admisa in principiu si in fond constitue 0
reabilitare judiciara a celui condamnat pe nedrept prin pro-
clamarea inocenfei sale.
Desigur insä Ca de cele mai multe ori aceasta reabili-
tare nu poate fi suficienta prin ea insasi pentru a repara gra-
vele consecinte produse de o condamnare nedreaptd.
In gall de restituirea a tot ce se poate restitui, in arfa-
rd de publicitatea ce va trebui sa se facà hotafireil prin ca-
re se recunoaste inocenta, legea va fi datoare sa asigure o
echitabild desdaunare celor ce vor fi fost loviti de o atare
nenorocire. Problema acestei desdaunari o vom examina in-
teun capitol imediat urmätor: Repararea erorilor judi-
ciare".
Deasemenea credem ca revizuirea obtinutd in penal
trebue sa atraga de drept revizuirea hotaririlor disciplina-
re atunci and acestea s'au dat pe temeiul aceloras fapte.
Revizuirea iu procedurA penalä austriacA §i magitiarA
873 a In pr. pen. austr. revizuirea este admisa in mod mult
mai larg, care corespunde tuturor intereselor societatii cat
si individului.
Conform par. 352 in cazurile, in cari procedura pe-
nala in contra unei anumite persoane a fost terminata prin
clasare, respingerea acuzei sau desistare dela acuza inain-
te de sedinta de judecata, o propunere a procurorului sau
acuzatorului privat pentru reinoirea procedure! poate fi ad-
misä numai atunci, daca penalitatea faptei nu s'a stins Inca
prin prescriptie i daca se aduc probe noui, cari par po-
trivite de a dovedI ,culpabilitatea inculpatului.
Asupra admiterei propunerei decide camera de consi-
liu a Tribunalului dupa ce s'au facut cercetarile prealabile
necesare; in contra deciziunei se poate inainta la Tribunal
o plangere catre Curtea de apel pana in 8 zile dupa comuni-
carea deciziei.
Acuzatorul privat, care a revocat actiunea sa nu i se

www.dacoromanica.ro
 - 611 -
poate acordà nici când reinoirea procedurei conform par.
353; acuzatul condamnat definitiv poate cere relnoireal pro-
cedurei chiar dupä ispg§irea pedepesei:
1) dacä este dovedit, ca." condamnarea sa a fost cau-
zatä prin falsificarea unui document sau prin märturia
falsä sau prin mituire sau orice altà infractiune unei terte
persoane;
2) dacä el aduce fapte noui sau dovezi noui, cari pen-
tru sine sau in leg-Mull cu probele administrate mai 'Main-
te apar potrivite de a cauzà achitarea sau condamnarea
sa pentru unl fapt, care cade sub o lege penalä mai blândä;
3) dad pentru acela§ fapt au ramas condamnate doug.
sau mai multe persoane prin sentinte diferite §i la compa-
rarea acestor sentinte precum §i a faptelor ce formeazá ba-
za lor este de presupus neapdrat nevinovätia unei sau mai
multor dintre aceste persoane.
Propunerea pentru reinoirea procedurei In favorul a-
cuzatului o pot face chiar i dupd moartea lui toate acele
persoane, cari ar fi Indreptätite de a face recursul sau a-
pelul in favorul lui.
Cand procurorul ajunge la cuno§tinta unei impreju-
rani, care poate intemeià o propunere pentru reinoirea
procedurei in favorul acuzatului (par. 353), el este obligat
de a In§tiintà despre aceasta pe acuzatul sau pe o persoanä
indrepatitä la facerea acestei propuneri, sau de a face el
Insu§i propunerea aceasra (par. 354).
Procurorul sau acuzatorul privat poate cere conform
par. 355 reinoirea procedurei pentru un fapt, pentru ca-
re acuzatul a fost achitat prini sentinta definitivà, numai In-
truck penalitatea faptei nu s'a stins Inca prin prescriptie §i
dad :
1) sentinta a fost cauzatà prin falsificarea unui docu-
ment sau prin marturie falsä, mituire sau altà faptä penalä a
acuzatului sau a unei tele persoane, sau
2) dac4 acuzatul a märturisit ulterior inaintea judeca-
toriei sau afarä de judecalorie fapta ce I s'a imputat, sau
dacä se ivesc alte fapte sau dovezi noui, cari In sine san
in legatura cu probele administrate mai inainte par suficiente
de a dovedl culpabilitatea acuzatului.
Conform, par. 356 pr. pen. procurorul poate cere re-
www.dacoromanica.ro
 - -612

inoirea pr000durii in scop de a provoca, ca un fapt, pentru

care acuzatul a fost condamnat, sä fie judecat dupa o lege
penala mai severa, numai sub conditiunile din par. 355 si
numai atunci, cand :
1) crima savarsita de fapt este amenintata prin lege
cu pedeapsa de carcerd pentru toata viata, pe and con-
form cadrului de pedeapsd luat de baza pentru sentinta se
putea aplich numai o pedeapsa de carcerd pe timp limitat;
2) dacd ar fi de aplicat pedeapsa de cel. putin 10 ani,
pe cand fixarea pedepsei s'a fäcut cu aplicarea unui cadru
de pedeapsd de cel mult 5 ani, sau
3) daca un fapt se prezinta ca 0 crima, pe cand a-
cuzatul a fost condamnat numai pentru un delict sau o con-
traventie.
873 al Procedura pentru reinoirea procesului penal este re-
glementata in par. 357 pand la 361 pr. pen. austr.
Judecdtorul de instructie trebue sa- cerceteze faptele,
pe cari se bazeaza propunerea.
Asupra propunerei decide Tribunalul inteun complet
de patru judecatori in sedinta secretà. In contra deciziei
se admite numai o plângere catre Curtea de apel, care tre-
hue facuta in termen de 8 zile. Curtea de apel, and admi-
te revizuirea, poate delega pe un alt Tribunal pentru cer-
cetarea penalà.
Conform par. 363 pr. pen. austr. urmarirea penald
poate fi inceputd sau continuatä, independent de conditiu-
nile si formalitätile revizuirei, conform dispozitiunilor ge-
nerale prin instanta competenta conform acestora in ur-
matoarele cazuri:
1) când cercetarile prealabile au fast sistate inainte ca
o persoanä certa sä fi fost tratatä ca inculpat;
2) and acuzatorul privat, cdrui it compete Inca drep-
tul de actiune, inainteazd actiunea, pe când in procedura an-
terioard sistarea procedurei sau sentinta de achitare s'a
pronuntat numai pentru lipsa propunerei unui interesat;
3) and acuzatorului la terminarea procedurei penale
pentru o crimä sau un delict i s'a rezervat dreptul de ur-
marire pentru alte infractiuni sau daca abià ulterior s'au
ivit bänueii pentru o infractiune comis6 mai Inainte;
4) daca faptul, care constitue o crima a fost jude-
www.dacoromanica.ro
 - 613 -
cat de catre o judecatorie de ocol prin aplicare gresitä a
legei, si dela hotarirea data n'au trecut mai mult cleat 6
luni, iar cand crima ar fi de competinta Curtei cu jurati daca
au trecut 12 luni.
Este foarte de dorit, ca dispozitiunile insuficiente ale
codului actual de proc. pen. rom. despre revizuire sa fie
cornplectata in sensul acestor principii, acceptate si in co-
dul de proc. pen. ung., precum si in cel german.
873 ' Revizuirea sau reinoirea procesului in proc. maghiara
are loc numai atunci daca pricina e terminata prin deciziune
judecatoreasca definitivd.
In.dreptul ardelenesc o hoatrire judecatoreasca este de-
finitiva numai, dacà nu este supusa la nici o cale de atac
ordinara, adica nici la apel si nici la recursul de casare.
Deci prin hotdrire definitiva nu intelegem hotaririle
desavarsite despre care se vorbeste in art. 24 din legea
Curtii de casatie si "Did hotäririle definitive amintite in art.
71 din legea casatiei ca desavarsite, nu sunt definitive in
seusul dreptului ardelenesc. Cat timp o hotarire judecato-
reasca poate fi atacata fie cu apel fie cu recurs in casare,
ea nu este definitiva.
In limbajul juridic din Ardeal faptul ea o sentinta sau
altä hotdrire judecatoreasca nu poate fi atacata (este deli-
nitiv) se exprimä astfel ca sentinta s'a ridicat la putere de
drept". Puterea de drept" insemneaza acea calitate a sen-
tintei,, ca nu mai este supusä la nici o cale de atac ordinara,
ca apelul sau recursul in casare.
Puterea de drept" este formala si materiala. In sens
formal insemneaza suszisa calitate a sentintei. In sens ma-
terial insemneaza cä prin sentinta s'a creiat lucru judecat.
Revizuirea procesului poate fi cerutd numai, daca pu-
terea de drept exista si in sens formal si in sens material. A-
dicA pentru a continua. urmarirea unui acuzat, nu este ne-
voie de revizuirea procesului, daca existä o hotarire jude-
catoreasca definitiva in sens formal, dar care nu este defi-
nitiva' in sens material, adica nu a creat lucru judecat.
873 b I In dreptul penal prin lucru judecat intelegem faptul a
tnstanta penald s'a pronuntat definitiv asupra dreptului sta-
tului de a urmari pe o persoana determinata pentru o in-
Iractiune determinata. Prin achitare, instanta declara ca
www.dacoromanica.ro
 - 614 -
acel drept al Statului nu existä, prin cond'amnare, instantal
declara ca acest drept al Statului este consumat:
Procedura penala din Ardeal precizeaza cazurile, canct
exista i cand nu exista lucru judecat. Conform. art. 444 nu.
exista lucra judecat:
a) daca cercetarea sau instructia a fost stinsa pentru.
cA nu s'a putut constata persoana faptuitorului sau compli-
celui.
b) daca cercetarea sau instructia au fost stinsA in ur-
ma absentei faptuitorului sau complicelui.
c) (laza cercetarea sau instructia a fost stinsa pentru
ca procurarea unei dovezi era imposibila sau aproape. im-
posibila.
In aceste cazuri procedura penala poate fi continuata:
oriand la propunerea acuzatorului, daca a Incetat piede-
ca. Se intelege dela sine cá continuarea are loc numai, dacal
infractiunea nu s'a prescris.
Daca procedura a lost stinsa pentru un alt motiv, der
cat cele enumerate la punctul precedent, stingerea proce-
durii creaza lucru judecat.
Acestea sunt cazurile, cand Camera de punere sub a-
cuzare respinge actul de acuzare i stinge procedura, si
nume: a) clack constata cA fapta incriminata nu constitue
infractiune sau constitue infractiune dar aceasta infractiu-
ne s'a judecat anterior prin sentintä definitivA.
b) daca in urma mortii prevenitului, clementel Regelut
sau prescriptiunii procedura nu are loc.
c) data prevenitul sufere de board mintala incurabila,
sau clack' in timpul comiterei infractiurnei nu-si implinise In-
ca anul al 12-lea.
d) daca nu exista acuzare.
le) daca dovezile aduse nu sunt indestulatoare pentru.
banuiala temeinica fata. de prevenit.
In toate aceste cazuri exista lucrul judecat si prin ur-
mare o noted urmarire are loc numai In caz de reinoirea
procesului. ReInoirea poate fi ceruta la prima instanta
nuntai de catre parchet sau acuzatorul privat principal.
Cererea trebuie sa fie bazata pe o noua dovada. Istan-
ta decide asupra cererei fara desbatere, putand examinN,
rin judecator delegat dovada oferitä.

www.dacoromanica.ro
 - 615 -
4373 b 2 Dupa introducerea in Ardeal A anumitor Orli din pro-.
cedura penald romanä i dispozitiunea cA parchetul sau a-
cuzatorul privat principal poate cere reinoirea procesului,
face parte din acele ateva sute de dubii pe cari le-a creat
unificarea" in chestie. Anume: partea lezata poate sau nu
sa ceara inoirea procesului, cand parchetul nu a cerut-o?
Dupa parerea noastra poate sa ceara, pentru ca in sistemul
procedurii romane acuzarea este concurenta si prin urmare
partea lezata care a facut denunt direct la tribunal, este acu-,
zator privat principal. E adevarat ca dupg pr. pen. maghiard
de acuzator privat principal nu poate fi vorba cleat numai
in caz de insulta i calomnie (precum §i de cateva infrac-
_tiuni mai putini insemnate), dar aceasta dispozitiune este in
strdnsa legatura cu sistemul codului, dupd care la toate cele-
lalte infracthmi partea lezata nu poate fi decal acuzator sub-
sidiar. Deci, indata ce partea lezata, in conformitate cu pr.
pen. rom. introdusa in Ardeal, are drept la acuzarea con-
curenta cu acuzarea publica are situatia cuzatorului pri-
vat principal si exercitä drepturile parchetului si in chestia
reinoirei procesului.
3371b 3 Cele spuse la punctul precedent se referd la cazul
and procedura a lost stinsa feird sentintd.
In cazul and procesul s'a terminat prin darea unei
sentinte asupra fondului revizuirea se poate cere:
a) daca acuzatul a foist condamnat, se poate cere re-
vizuirea in favoarea sa (pentru achitare sau pentru redu-
cerea pedepsei), sau in sarcina sa (pentru stabilirea unei
pedepse mai grave);
b) dacal acuzatul a fost achitat, revizuirea se poate
cere pentru ca in noul proces sä fie condamnat.
273 b4 In favoarea acuzatului revizuirea se poaXe cere:
a) daca in procesul penal a fost intrebuintata o do-
vada falsa (document fals, marturie sau expertiza mind-
-masa) in contra acuzatului.
b) daca un judecator al procesului (jude de instructie,
judecdtor care a participat la darea sentintei, jurat) a fost
mituit sau a comis o alta calcare a indatoririlor sale, pedep-
sita de cod, pen;
c) daca se aduce o noua dovada sau un non fapt, din
care se poate conchide cä acuzatul e nevinovat sau ca
lapta sa e mai ward' cleat cea stabilita de sentintä;

www.dacoromanica.ro
 - 616 -
d) daca pentru aceeas fapta s'au dat mai multe sen-
tinte, din a caror comparare este evident cd unul dintre a-
cuzati e nevinovat sau ca fapta sa e mai usoarA decat cea
stabilita de sentintà.
Pot cere revizuirea: cel condamnat (dliar si dupA e-
xecutarea sentintei), sotia sa, reprezentantul legal sou apà-
rAtorul sAu (si dupà moartea condamnatului), rudele sale
ascendente sau descendente numai dupA moartea sa si in
fine apArAtorul numit de instantA, in cazul cAnd vre-o au-
toritate constatA cA in favoarea unui condamnat revizui-
rea ar aveh loc, iar cei in drept n'au cerut-o.
873' 5 In sarcina acuzatului achitat sau condamnat se poa-
te cere revizuirea:
a) dacd faptele arAtate la nr. precedent a, b, au existat
in favoarea acuzatului;
b) dacA parchetul aduce o nou'd dovadA din care se
poate conchide ca acuzatul achitat a comis infractiunea sau
cA acuzatul condamnat a comis fapta incriminatA in impre-
jurAri care fac ca acea faptd sA fie calificatA mai gray (adi-
cA sa fie calificata mai gray dupA un alt articol al codului
penal).
873 b 6
Totusi, simplul fapt cA fapta incrinlinatA este supusA
unei pedepse mai grave, nu e de ajuns. Revizuirea se poate
cere numai:
a) pentru condamnarea celui achitat;
b) pentru agravarea pedepsei celui condamnat numai,
daca a fost condamnat pentru delict sau contraventie, iar
acuzatorul vrea sA dovedeascA fapte din care sA reiasA cA
acea faptA constitue o crimA pedepsitA de cod. pen. cu
munca silnicA pe viatä (sau cu moarte), si in fine dacA
acuzatorul dovedeste cA fapta constitue o crima pentru ca-
re cod. pen. prevede o pedeapsA mai usoarA.
873b 7 Poate cere revizuirea parchetul sau partea lezatA ca
acuzator principal, dupA cele spuse la punctul 873 b 2. Ar fi
just, dacA practica judecatoreascA ar stabili jurisprudenta,
cA numai parchetul poate cere revizuirea in sarcina acuza-
tului.
Cererea de revizuire nu intrerupe executarea pedep-

www.dacoromanica.ro
 617

sei, instanta insa poate dispune intreruperea (sau amarra-

rea) executarii, pana la darea hotarirei .asupra fondului.
873 b 8 Asupra cererii decide prima instanta a procesului ter-
minal. Poate s'o respinga a limine (dacd nu intruneste ce-
rintele, sau daca dovada nouà nu e esentialà). Daca nu o
respinge, dispune probatiunea prin judele de instructie.
Dupa terminarea instructiei, parchetul trimite dosarul cu
propunerea sa la instanta care, daca probatiunea a esuat
cu desavarsire, respinge cererea, altfei fixeaza termenut
desbaterii. Dupa exposeul raportorului i pledoariile parti-
lor, presedintele include desbaterea i instanta decide: res-
pinge sau admite cererea. In urma admiterii cererei se va
tine o nouà desbatere principalä, dupà care instanta men-
tine sou scoate din vigoare prima sentintä, eland in cazul
din urma o noua sentintä.
Apendice
a) Contestarea la executare
874 Tratam materia contestarei la executare dupd ale de
atacare ordinare i extraordinare ale hotaririlor.
Executarea hotaririlor in penal se face fall investi-
rea cu formula- executorie ca in civil, astfel ca ele indatä ce
devin definitive sunt executorii (1), insä cu ocaziunea execu-
tarii poate interveni o contestare la executare.
Este ea insà o atacare a hotaririlor? re contestarea
de scop sa le retracteze sau sä le reformeze?
Legiuitorul a tratat materia contestarii in proceduta
civila i acolo se vede ca aceasta cale e deschisa atat pen-
tru debitor, cat si pentru tertiul care e lovit prin executarea
unei hotariri (2 si 2 bis).

1) Cornet Botez, cot de sed. p. 1138 si jud. oc. Odobesti (Putina, 6

Nov. 1915, Curierul judiciar 1916, nr. 31, pag. 254.
2) Vezi D. Negulescu: Executitmea silitii. Vol. I, Bucuresti, 1910. Cap.
111, p. 152 si uran.
2 Ibis) Asupra contestaltiei in materie penard veei si nota inis-
prudentiall a d-lui E. C. Decusard de sub deciziunea C. Constanta tr.
21. din 18 Martie 1925, In Jurisprudenta Genera Id 1926, nr. 9. pag. 291
si unm.

www.dacoromanica.ro
 618

In procedura civila contestarea la executare poate sa

alba' de elect a modifica a hotärire, cand litigantul n'a fost
regulat citat la judecata asa Ca citatiunea rm a ajuns la
cunostinta lui, sau din cauza ca hotarirea nu se executd gal
cum au inteles judecatorii. In primul, caz contestarea e de-
sigur o cale de retractare a hotarirei date, asemanandu-se
cu opozitiunea, insa diferind de opozitiune ca e o cale ex-
traordinara de atacare a hotärirei, i ca nu e limitatä in pri-
vinta termenului. In cazul al dollea contestarea nu e o a-
tacare a hotarirei, ci din contra are de scop sa facd sa pro-
duck' hotarirea efectele voite de judecatori, si nu altele.
8741 Contestatiunea la executare este o cale de anulare, prim
ea urmarindu-se in primul rand anularea unui act de pro-
cedurä premergator judecarii, sau interesand executiunea,
anulare care va avea de consecinta fie retractarea hotariref
pusä in executare, fie reinoirea sau corijarea executiunei in
conformitate cu adevaratul inteles i adevarata intindere
dispozitivului acelei hotariri.
Contestatiunea la executare este o cale extraordinara
de atac, fiindca existenta dreptului de contestare nu impie-
dica ea hotaririle penale sä capete autoritate de lucru ju-
decat, iar folosirea acestui drept nu este ingraditä de un
termen special, contestatia putând interveni oricand.
8742 Contestatiunea fiind o cale de anulare ea nu se poate-
sprijini deck pe violatiuni interesand valabilitatea actelor
de procedura sau de executare, violatiuni earl conduc la
nulitatea acestor acte fie din punct de vedere substantial,
fie formal. Deci contestatiunea trebue sà aiba de object ac-
tele de procedura sau de executare i sa fie motivata in
drept. Impiedicarea datoritä fortei majore nu poate justifica
contestatia.
Nu insä orice act de proceclura poate face obiectul u-
nei contestatiuni. Procesul penal se desfasoard desigur prin
suprapunerea unei intregi serii de acte procedurale. Re-
gularitatea sau neregularitatea acestor acte trebueste s.
fie discutata i relevata pe calea normalä a desbaterilor san
prin folosirea cailor de atac ordinare (a). Cel ce a putut de-
nuntà neregularitatea unui act prin pezentarea la desbateri
punerea de concluziuni sau prin folosirea cailor de atac
a) Gas. U, 505 din 922 In Jurisprudenta generald, 1923, speta 257.

www.dacoromanica.ro
 - '619 -
dordinare si nu a facut-o, nu snii poate sä foloseasca caiea
tcontestatiunei. MA dar singurele acte susceptibile de con-
-testare sunt acelea cari aveau de scop tocmai de a pune
.pe parti in masura sa procedeze pe calea normalä, deci ci-
tatiunile grin cari partile sunt chemate sa ia parte la des-
%Merl si comunicarile prin cari parcile sunt provocate a se
hotäri la .folosirea unei cai tde atac. Din moment ce citati-
unea nu a fost regulat indeplinita este de presupus ca par-
-tea nu, a stiut ea.urmeaza sa se prezinte la desbateri si im-
-plicit a fost lipsita de posibilitatea de a invoca nulitatea
.actelor de procedurd pe calea normala a desbaterilor. Tot
astfel and comunicarea este vitiata, e de presupus ca par-
lea nu a fost pusä in masura de a folosi Calle de atac si deci
pierzand din aceasta cauza termenul de folosirea cailor de
-atac ordinare implicit nu a mai putut invoch in mod normal
-nulitatile anumitor acte. MA dar pentru ea partea sä poata
ii repusä in ,drepturile ei normale ea trebue sä arate cä e-
xistä un act nul care a Impiedicat-o sa uzeze de aceste drep-
turi normale, act nul care nu poate fi decat citatiunea pen-
tru termenul cand s'a judecat pricina sau comunicarea ho-
tärirei atunci and trebuiA sa se faca o comunicare.
Dar chiar aceste acte nu pot forma cumulativ obiectul
contestatiunei de cat dacà ambele sunt lovite de nulitate, alt
fel regularitatea comunicarei acopere viciul citatiunei, fiind-
ca comunicarea regulatä dadu-se putinta partii interesate
sä foloseasca calle de atac ordinare in care s'ar fi putut
plange de neregularitatea citatiunei.
Ash dar, neregularitatea comunicarei este principalul
motiv de contestatiune. Neregularitatea citatiunei din con-
tra nu poate forma motiv de contestatiune deck in cazul
and comunicarea nu are loc, sau atunci cand comuni-
carea ar fi si ea lovita de nulitate. Citatiunea trebuie sa
fie Insä privitoare la ziva in care pricina s'a judecat. Cita-
tiunile anterioare nu pot fi anulate prin contestatiune de
cat clack' in primul rand s'a anulat citatiunea dela ziva ju-
decatii.

a374 3 - Viciul care trebue sä faca comunicarea sau citatiu-

nea neregulata poate fi substantial sau formal.
De ex.: comunicarea unei hotariri In extras iar nu in
copie, ccommicarea altei hotariri decat cea care trebuia co-

www.dacoromanica.ro
 - 620 -
municata, comunicarea hotarirei cu dispozitivul gresit (a-
chitator in loc de candamnator) sau fara aratarea instan-
tei dela care emand, comunicarea la o altd adresa, etc. sunt
vicii substantiale, ele atrag totdeauna nulitatea.
Tot astfel o citatiune in care s'ar aräth instanta, ziva
infatisdrii numele citatului in mod gresit sau s'ar omite
aceste arätäri, sunt nule din cauza unui viciu substantial.
Cand comunicarea sau citarea nu s'a facut in forme-
ie si prin mijlocirea persoanelor aratate de lege, atunci va
existh un viciu formal, care va atrage nulitatea dupà cum
formalitatea viciata va fi esentiala sau nu.
Ash de exemplu o comunicare sau o citatiune data de
un particular este nuld fiindcd inmânarea citatiunei prin a-
numiti agenti are scop de a asigurh dovezei de inmanare,
o suficienta autenticitate. Tot astfel inmanarea facutd de
un functionar incompetent. De asemeni in caz de nerespec-
tarea gradatiunei prevazuta de lege pentru inmânarea in
lipsa persoanei in drept, sau neincheierea cuvenitului pro-
ces-verbal in formele al-Mate de lege.
Cum regularitatea comunicarei sau citarii se consta-
tä din dovada de inmanare, existenta viciilor substantiale
sau formale se va puteh constath din aceasta dovada.
Neregularitatea se va puteh insä proba si cu insasi ac-
tul comunicat sau cu citatiunea primitä, pc cari cei intere-
sati le vor puteh prezenth in sustinerea contestatiei lor. Pre-
zentarea acestora este chiar necesard oridechteori dovada
de inmânare coprinde arätäri exacte si este regulata ca for-
ma, in timp ce actul comunicat sau citatiunea sunt viciate.
In aceastä ipoteza dovada va fi socotita ca lipsità de forta
probanta continând alterari de adevar.
Viciile substantiale ale dovezei de inmânare sunt con-
siderate implicit ca corespunzAnd unor vicii similare in co-
rrunicarea sau citatiunea respectiva. Viciile formale ale do-
vezei ridicând acestui act autenticitatea si forta probanta
implicit atrag neregularitatea comunicarei sau citärii.
874 4 0 chestiune mult prea delicata este aceia a lipsei do-
vezii de inmanare, atunci când se constatä ca.' au fost e-
mise citatiuni, iar la ziva judecatii procedura a fost atesta-
fa ca complecta.
Desigur atestarea eh' procedura era complectd implied

www.dacoromanica.ro
 - 621
ca a existat o dovada de inmanare, prezumptiune care poa-
te fi insd combatuta cu proba contrara, de ex. cu un cer-
tificat dela autoritatea insarcinata cu inmanarea (prin care
s'ar arata. Ca' citatia nu a fost prirnitä, sau nu a fost inmana-
tä, sau ca dovada nu a fost restituita 'Ana la termen) si
cu registrele clq intrare si esire respctive. Fata cu atari pro-
be atestarea procedurei ca complecta daca implica prezum-
tiunea ca a existat o dovada, nu implica insil ea' dovada era
regulatä, altfel toate contestatiunile ar fi de piano inadmisi-
bile, fiindca totdeauna cand se da o hotärire exista atestarea
ca procedura e complectil. Ori o atare atestare nu acopere
nulitatile citatiunei si atunci daca nu acopere nulitatile cand
existd dovada de inmanare la dosar, nu se poate conchide
ca in cazul cand lipseste trebue sa presupunem ca citarea
ar fi fost implicit regulata din moment ce s'a atestat ca
procedura este complecta.
Aci sta Insa dificultatea practicd, fiindca usor s'ar nu-
tea sustrage dela dosar dovada de inmanare si deci oca-
ziona un motiv de contestatiune. De aceia uncle instante au
inclinat in. a considera cd lipsa dovezei de inmanare a-
tunci cand procedura a fost atestata ca complectä nu poa-
te prin .ea insgsi justifica o contestatiune. Solutiunea este
insd nedreaptä si periculoasà.
Nectreaptd, fiindca s'ar putea sä nu existe sustractiune
si atunci impricinatul sufere consecintele unui fapt pentru
care nu are a-si reprosa. nimic. Periculoasà, fiind s'ar pu-
tea ca partea care stie cd s'a judecat cu o procedurd vi-
ciOasa, pentru a zaddrnici contestatiunea .cu deplini sorti
de izbanda a partii adverse ar sustrage dovada de inma-
flare facand astfel contestatia inadmisibild pe motivul cd la
termen procedura a fost atestata ca complectä.
Deci pentru interesul justitiei represive trebue sa ad-
mitem solutiunea cea mai putin daunatoare, chiar daca ea
ar putea favoriza uneori frauda si anume: lipsa dovezei de
inmanare sa atraga admiterea contestatiei.
Aceastai solutiune provoacd o noua judecata, poate u-
neori dupä cum spunem datoritä fraudei, justitia Msa nu
va pierde nimic, fiindca judecata va recunoaste din nou vi-
novdtia celor carrvinovati fiind au uzat de aceasta fraudä.
Dimpotriv5 solutiunea contrara avea neajunsul cä lovea si

www.dacoromanica.ro
 622

pe oei de rea credinta i pe cei de bunal credintä, pentru cei

dintai meritat, dar pentru cei de al doilea pe nedrdt.
8745 Contestatiunea fiind o- cale extraordinnra de atac
ea nu poate fi folosità atata tirnp cat celelate cal de atac
sunt deschise si partea este in masura de a lie folosi Inca.
Deasemeni contestatiunea devine inadmisibi1ä atunci
and nulitatea actului de procedural nu a impiedicat pepar-
te sä foloseasca in termen caile de atad ordinare, unde tre-
buia i putea dacal era nevoie sal releve acea nulitate.
Cu un cuvânt, contestatiunea avand menirea de a re-
pune pe partea contestatoare in drepturile si prerogativele
pe care le-ar fi putut folosi daca nu exista actul de proce-
durä nut. urmeazal cal contestatiunea nu mai poate fi primitä
atunci cand partea cu toata nulitatea actului a folosit in ter-
men util acele drepturi si prerogative. De ex.: nulitatea co-
municarei atrage pierderea termenului de atac. Dar daca
cu toate nulitatea comunicarei partea a folosit in termen
legal ale de atac ce-i erau deschise, nu va mai puteà face
contestatie pe motivul gresitei comunicari i aceasta chiar
atunci, cand cel interesat nu si-a mai sustinut sau i s'au
declarat ca neregulate opozitia, apelul sau recursul fdcut in
termen. Dacal insal aceste cai de atac au fost folosite peste
termen si au fest respinse ca atare, atunci contestatia este
admisibild fiindca tardivitatea a provenit din cauza comu-
nicarei gresite i cel interesat poate cere sal fie repus in
drepturile pierdute salt tardiv folosite din cauza actului ne-
874' -
regulat (a).
Ca consecinta a regulei de mai sus contestatiunea nu
este niciodata admisibild pentru actele de procedura pre-
mergatoare judecarei inaintea Curti lor cu jurati.
In adevar la jurati partea inculpata este prezinte
sau lipseste si atunci se judeca dupd procedura contumaciei.
Contestatia la judecarea in contumacie nu se poate face
fiindca contumacia se purgheaza automat din moment ce se
prezinta condamnatul. Contestatia in contra deciziunilor
date contradictor iar nu se poate face, fiindcal acuzatul pre-
zinte a putut face recurs in 3 zile dela pronufitarea decizi-
unei, legea obligand chiar pe prezident sal atragal atentiu-
nea condamnatului asupra dreptului i lermenului de re-
a) Cas. II, 2140 in Jurisprudenfa generald, 1926, speta 1553.

www.dacoromanica.ro
 623

curs. Ori din -moment ce condamnatul a putut folosl calea

recursului, care la jurati are caracterul si mai accentuat de
cale ordinard de atac si nu a folosit-o sau facand recurs nu
a invocat nulitatile de procedurA, el nu o mai poate face
pe calea exceptionald a contestatiunei (a).
Contestatia este insa admisibila la C. ea juri in materia
infractiunilor politice si de presd.
Deasemeni este admisibila contestatiunea cari vizeaza
insasi executarea (vezi nr. urmator).
Legea ar trebui insa O. precizeze in mod expres unde
se adreseaza si cine jaded contestatiunea atunci când
Curtile cu jurati nu functioneazd. In sistemul actual credem
cal o altä instanta nu poate judeca contestatiunea, ci tre-
bue sä se astepte deschiderea sesiunei C. cu jurati (b). In ca-
zuri grave, Procurorul general va putea sa. suspende execu-
tarea provizoriu pand la deschiderea sesiunei, aceasta pe
terneiul analogiei trase din art. 402 pr. pen.
8747 Cand contestatiunea. nu vizeaza nulitatea actelor de
procedura earl au premers judecata sau cari au fäcut ca
hotarirea condamnatorie sA ramana definitiva, ci nulitatea
actelor de executare atunci ea este totdeauna admisibila si
la oricare instantA, chiar la Curtile cu jurati.
De exempla: 0 persoand este arestata pe baza unui
mandat emis in conformitate cu o hotarire coridanmarie,
in realitate Imsa acea persoand este rmmai un omonim al a-
devaratului condamnat. 0 persoana care a executat o con-
darnnatiune se vede din nou urmarita pe baza aceleias hota-
riri. Un condamnat la inchisoare corectionald constata ca
este executat pe baza unui mandat care prevede recluziunpa.
In toate aceste cazuri contestatia la executare este ad-
misibilA fie din partea tertului executat din gresala, fie din
partea condamnatului executaf a doua oara sau executat in
alte conditiuni decat cele din hotarirea condamnatorie.
Acelas lucru atunci cand se face contestatiune pe mo-
tiv cA executarea este prematura hotarirea nefiind Inca. de-
a) Vezi Curtea on jurati Putna, dec. 25 din 926 In Curirerul ju-
diciar, 1927, pag. 41 cu nota noastrI V. Dongoroz.
3)) In nici un caz nu ar puteâ in sistemul actual sä lie Camera de
"acuzere, flinda contestatia se judecI contradictoriu, pe and Camera
de acuzare judec g. necontradictor.

www.dacoromanica.ro
 - 624 -
tinitivä, sau este excesiva intrucht s'a prelugit peste du-
rata pedepsei din cauza unui calcul gresit.
8748 Contestatiunea la executare iu poate fi fdcutd deat
de partea care a fost condamnatä, fiincicd numai aceastà
poate fi executata, on färà executare, nu poate fi vorba de
contestatie la executare. Mai pot face contestatie tertii cari
s'ar vedeà executati din eroare.
Partea civild nu poate deci face contestatie deat a-
tunci and ea a fost condamnatd la daune sau cheltueli de
judecatd i deci and este urmäritd pe baza acestei condam-
natiuni. Tot astfel pentru partea civilmente rdspunatoare.
Dar dacä pärtile cari nu au fost condamnate i cari
deci nu pot fi executate, nu au deschisd calea contestatiei
pentru a invoch nulitatea citatiunei dela ziva inatisdrii sau
nulitatea comuniarii and s'a fäcut o comunicare, ele pot
insd provoch o judecatd asupra acestor nuIitài declardnd
opozitie, apel sau recurs peste termen i invochnd nulitatea
citatiei sau comunicdrei pentru a inlätura viciu tardivitätil.
Judecata constatdnd cd citatia sau comunicarea sunt nule
vor considerà calea de atac respectivä ca folositä in ter-
men si va prooedh in consecinta la judecatd. Acest proce-
deu de alitfel poate fi folosit si de partea condamnatä.
8749 Contestatiunea se poate face in tot cursul executiunei
si chiar inainte sau dupd executare. Deci nu este nevoie ca
cineva sä astepte punerea in executare a unei hotariri con-
damnatorii pentru a face contestatiune, ci este suficient ea
virtual sä se gäseasa expus unei executdri, iar instanta se-
sizatä cu o atare contestatiune flu o va puteh respinge ca
prematurd.
Pe de altd parte contestatiunea se poate judech chiar
&TA ce executarea a fost efectuatd, fie cd ea fusese intro-
dusä in timpul executdrii sau dupd executare. SA' presupu-
nem ca cineva este condamnat o zi inchisoare, emitdndu-
se mandat i fiind trimis la inchisoare la ora 5 dupd atniazi
el este liberat a doua zi la 9 dimineata, interval prea scurt
pentru a se putea introduce o contestatiune. Cunt insä ef ec-
tele hotdrirei condamnatorii nu se märginesc numai la su-
ferinta fizia a unei priväri de libertate, ci se intind i asu-
pra reputatiunei, onoarei si chiar capacitgii juridice a celui
condamnat, chiar dupd executare acesta poate face contes-

www.dacoromanica.ro
 625

tatiune pentru a provoca o noua judecata i a-si apara o-

noarea, simpla imprejurare ca a executat pedeapsa nepu-
land fi luata ca o renuntare i chiar daci ar fi privitä ca
a tare renuntarile in penal sunt inoperante si eminamente re-
vocabile.
Contestatiunea dupà executare este aproape regula in
caz de codamnatiuni pecuniare. Asa dar o contestatie in-
trodusa dupd executare nu poate fi respinsa ca lipsita de
interes.
s7 A 10
Contestatiunea nu are efect suspensiv, executarea ho-
tarirei urmandu-si cursul. Contestatorul poate insä cere de
la instanta sesizatà cu judecarea contestatiunei suspenda-
rea executarei, care va putea fi.admisa cu sau lard cautiu-
ne (a).
S'a sustinut, dar in mod izolat, ca suspendarea exe-
cutarei nu poate fi acordata de instanta sesizata cu contes-
tatiunea, ci de Ministerul public, care ca organ de execu-
tare, este absolut independent si deci el nu poate primi or-
dine si directive dela instantele a cdror hotairiri se executd,
asa dupa cum primesc Portdreii ea organ de executare a
hotaririlor civile (b).
Argumentul este nefondat. Ministerul public are atri-
butiuni multiple, el este organ de urmarire pus sub directia
controlul Ministerului de justitie, organ destinat exer-
citiului actiunei publice guvernat de libertatea cuvantului
conform principiului la plume est serve la parole est fibre,
organ de executare atasat instantelor penale, ea uni auxiliar
al acestora (c). In fiecare din aceste atributiuni Ministerul
public functioneazä deci sub aspecte si in conditiuni diferite.
Ca organ auxiliar de executare, Ministerul public deti-
ne eapacitatea sa functionala de a executà in limitele ho-
täririi condamnatorii irevocabile. Din moment ce aceasta
hotarire 'este denantata ca neregulata prin introducerea u-
nei contestatiuni, ramane ca instanta sesizatà cu cotestati-

a) Gas. 11, dec. 4412 din 926, in furispruden(a Generaid 1927,

speta 467.
b) Aurel V. Sava, Suspendarea executarrii in penal, Curierul judiciar.
1926, pag. 481.
c) V. Mauzini, Tratatto di proc. pen. 1, nr. 214.

www.dacoromanica.ro
 626 =
unea sa decida daca hotarirea sa trebue sau nu. sa continues
a fi executatä. Daca instanta va admite suspendarea efecte--
lor hotaritei sale implicit sursa din care Ministerul public
detinea capacitatea de a executà dispare i deci el trebue s.
se supund ordinului de suspendare dat de instanta respec-
tiva (d).
875 Ce efect i ce natura are contestarea la executare in
penal?
Deoarece procedura penala n'a pus regule particulare
pentru contestarea la executare, cu drept cuvant credeni,
noi Curtea noastra die casatie a decis ca regulele relative
la contestarea la executare silita din procedura civila se a-
pneä si in materie penala (3). De aceia, cu toate ca legea
penala n'a prevant contestarea la executare, ea este totusf
admisä in mod constant din instantele de represiune, dupa
cum spune Curtea noastra de casatiune i o deciziune re-
centa. a Curtii de apel Bucuresti (4).
876 Natura contestäri la executare in materie perrala nu
poate fi dar cleat toi aceia ca si a contestarii la executare
in materie civilä. Prin urmare si in penal -contestarea va
fi uneori o cale de reformare a hotäririi, iar alteori o cerere
de interpretare a hotarArii date, sau mai exact o protestare
in privinta modului cum intelege sa aplice hotärirea sau ho-
tdririle Ministerul public (5).
Este evident ea si in penal, ca i in civil, osanditul da-
cà dovedeste ea' a fost citat rau, va aveà drept cu ocaziu-

d) A se yeah' -si rota noastrN V. Dongoroz In Jurisprudenja

Generald, 1925, speta 1342. In acelas sans: Tralan R. Scrtban si (1.
Julia, in Pandectele Romane, an. IV, cetul X, part. dII, pag. 148 si E.
C. Dicusark Jurisprudenta Generald, 1926, speta 391.
3) Gas. II, 2144 din 6 Sept. 1908. (6114 diverg.) Jurispr. an. I,
P. 410; iud. oo. Oidobesti, 6 Nov. 1915, Curierul judiciar 1916 tr. 31, p. 254.
4) Gas. .II, 273 din 20 Mai 1897, B. 777. C. Bucuresti II, 24 Au-
gust 1911, Dreptui, 1911, Pag. .570. Vezi asupra constestarei la exeou-
tare, si Curierut judielar, 1902, n-rile 83 si 1903, nr. 23; contr. Pagini Juri-
dice 1913, nr. 109.
5) Orice hotarire in materie pena1 5. e susceptibird. 1de opozitie
sau contestatie, and ea se execut4 in mod eronat sau abuziv". Gas.
II, 225 din 8 Mai 1884, B. 454; cas. If, 135 din 5 Mart. 1896, B. 548;
*mfr. Cornet Botez, Noul codice de sedinta al judecatorului de ocolg
Pag. 1139.

www.dacoromanica.ro
 627

nea executarei sa se opunä la executare aratand ca n'a pu-

tut sa aiba cunostinta de judecatä (6). In acest caz, ca si
inoricare alt caz de nulitatea actelor de procedurd, Curtea
noastra de casatie admite, ca osanditul are deschisä atat
calea recursului in casatie, cat si contestarii la executare si
prin urmare facultatea de a alege oricare din aceste douä
cdi (7). Deasemeni Curtea die casatie a admis ca lucrul ju-
"decat poate fi invocat i pe cale de contestare la executa-
re (8).
In afara de aceasta se poate face contestare la execu-
tare, nu din cauza judecatii, ci din cauza executarii. De el
xemplu: s'au pronuntat doua hotariri in violarea dispozi-
fiunilor art. 40 c. p. nestiindu-se cand s'a pronuntat ultima
hotarire condamnatoare. Dacal acele (lona hotäriri au pro-
nuntat pedepse care impreuna trec peste maximum pedep-
sii prescrise de_lege pentzu infractiune, or daca pe langa
pedeapsa pentru infractiunea cea mai grava s'a pronuntat
pedeapsa i pentru cea mai usoara, prin contestare la exe-
cutare se va cere aplicarea art. 40 din cod. pen. (9).
376 ' Doctrina ca si jurisprudenta au decis cal nu se pot in-
voca pe calea contestatiunei chestiuni privind fondul (vi-
Yium in fudicando), ci numai nulitatea unor anume acte de
procedura sau de executare.
Incontestabil cä solutiunea este perfect corectä, con-
testatiunea fiind in principal o cale de anulare justificata de
6) Deasemeni and nu s'a comunicat hothrirea spire a puteà fa-
ce apel or opozitie. Gas. 11, 371 din 3 Sept. 1880, B. 327. Cas. II, 2323
din 1912; Pagini Juridice 1913, nr. 109, pag. 861; eas. II, 3004 din 12
Nov. 1912, Curierul Judiciar 1913, nr. 15, pag. 179.
7) Sect Vac. 1812 din 3 Aug. 1907, B. 1200; cas. II, 194 din 3
Sept. 1907 Curierul Judiciar 1907, nr. 63 (civil), p. 5(X); cas. H, 1704
din 24 Mai 1910. Jurispr. an. III, nr. 22, p. 345 (penal); cas. II, 3099
din 19 Oct. 1910. Jurispr an III, nr. 35, p. 533 (penal). cas. II, 25 din
Febr. 1913, Curirend Judiciar 1913, nr. 27, pag. 324, spune a dacS a
ales una din acele dock' cal, recursul on pentru ce motiv ar ft fost
respins, nu se mai poate invoch pe cale de contestare nulitatea actu-
Ini De baza canuia s'a dat hotarirea; cas. II, 1897 din 25 Iunie 914,
Cur lerul Judiciar 1914, nr. 86, pag. 700.
8) ICas. II, 168 din 2 Mai 1888, B. 497; cas. II, 386 din 6 Iunie
'1895, B. 928.
9) Cas. II, 74 din 20 Febr. 1876, B. 84; meas. II, 261 din 22 IuL
18716, B. 411; cas. II, 42 din) 1 Febr. 1873, B. 64; icas. II, 406 din 7
Nov. 1890, B. 1322. cas. II, 94 din 19 Febr. 1886, B. 153.

www.dacoromanica.ro
 628

nevoia de a repune in drepturile i prerogativele lor pe cei

ce au pierdut aceste drepturi sau prerogative din cauza u-
nui act procedural nul sau de a aparà de o executare gre-
sità pe cei ce s'ar gäsi urmdriti pe nedrept sau neconform
cu hotärirea executata.
Dar daca nu se poate face contestatiuni pe chestiuni
de fond, in schimb se pot adresà instantelor judecatoresti
cereri prin care sä se solicite regularea executiunei, atuncl
cand ar exista o consideratiune de drept bazatä pe o cir-
cumstanta recunoscuta de lege co un obstacol la executare
sau ca un regulator al pedepsei. Asa se poate cere instantei
a carei hotarare se executa sa constate cä condamnatiunea
este prescrisa, sau ca actiunea publica se gasea prescrisä
in rnomentul prontmtarei condamnatiunei, sau Ca faptul ca-
re a determinat condamnatiunea este amne,siiat. Deasemeni
se poate cere ca o instanta sä cnmuleze mai multe pedepse
rezultate din hotariri diferite, sau sä constate ca inf racto-
rul este minor si pedeapsa depdseste maximul ce i s'ar fi
putut da, san ea' condamnatul in momentul când a fost con-
damnat la munca silnica era trecut de 60 de ani (e).
In toate aceste cazuri ordinea publicà care stä la baza
represiunei si care nu ingadnie ca nirneni sa fie supus unel
condamnatiuni sau unei executari vadit contra ;egei, irnpu-
ne ca instanta a cdrei hotarire se executa sä cerceteze exac-
fitea motivului care face executarea neconfortná cu ceeace
legea a voit i sä dispuna fie incetarea executarei, fie cumu-
larea pedepselor, fie reducerea pedepsei la maximul fixat
de lege sau la regimul prescris de aceasta.
876 2 Rezolvarea unei atari cereri nu inseamna incalcarea
autoritatii lucrului judecat, fiindca faptele i vinovatiile ra-
man stabilite asa. cum se gäsesc in hotarirea ce se executa.
Instanta sesizatä cu o atare cerere un judeca din non fondul,
ci constatä numai Ca executarea condarnnatiunei sau con-
damnatiunea in cuantumul ei sunt vadit neconforme cu le-
gea i ca atare dispune incetarea executdrii sau efectuareO.
ei in limitele legale.

------
A decide altfel si a considera atari cereri ca inadmi-

e) Vei nota noastr6 V. Dongoroz in jurisprudenfa Generald,

1925, nr. 32, speta 1769, In sons oontrar Gas. H, 1690 din 925 eodetn loco.

www.dacoromanica.ro
 62 9

sibile ar insemnh ca o hotarire judecatoreasca sa aiba o pu-

tere mai mare ca legea i deci o condamnatiune consideratil
de lege ca prescrisd sa poatd fi totusi executata, ca o faptd.
amnestiatä sa rdmdna totusi pedepsita, ca un minor care
dupa lege nu poate executa o pedeapsa mai mare de un a-
numit ntaxitn sa execute o condamnatiune superioard, etc.
toate acestea fiindcal exista o hotarire definitivd i fiindca
chestiunile de fond nu se pot invoca in contestatiune. Noi
cel putin nici un moment nu putem concepe atari executari
contrare legei si` de aceia credem cd de lege ferenda ar tre-
bui sd se reglementeze expres aceste cereri de regularea e-
xecutdrii.
877 Contestarea se adreseazd la instanta care a ordonat e-
xecutarea, fiindcd ea are sd-si interpreteze intelesul h)td-
rirei sale (10), prin urmare dacä afacerea s'a judecat de
Curtea de apel, contestarea se va judech de Curtea dc a-
pel (11).
877 ' Trebuie sà distingem asupra competintei instantdi
chemate a judech contestatiunea dupd cum motivele de
contestatiune vor purth asupra executdrii in sine sau asu-
pra actelor de procedurd (citatiuni sau comunicdri). In pri-
mul caz contestatia se adieseazd la instanta care executa,
in al doilea caz la instanta care a pronuntat hotärirea.
De ex.: cineva este condamnat de judele de ocol, face
apel care i se respinge in lipsä si din cauza comunicdrei
gresite pierde termenul de opozitie si recurs.
Contestatiunea sa va fi adresatd Tribunalului. Sa
presupunem insä cd inainte de a se judech apelul, judeie
de ocol din eroare socotind ca rämasd definitivä cartea de-
judecatd o pune in executare, in acest caz contestatia se a-
dreseazd la judecatorie.
877' Cererea de contestatiune trebue sa fie, facutd de contes-
tator sau de an imputernicit special al sau. Ea va fi de re-
galia motivatd, se pot insd invoca motivele si oral in chtar
ziva judecdrii contestatiunei i deci cu atdt mai mult se pot
10 Cas. II, 552 din 3 Dec. 1884, B. 1008 ; cas. II, 168 din 2 Mai
1866, B. 497; cas. II, 386 din 6 Jan. 1895, B. 928; cas II, 135 din 5.
Mart. 1896, B. 548; cas. II, 1761 din 25 Mai 1910 (dna diverg.). Ju-
rispr. III, nr. 24, pag. 378; jud. oc. Odobeti 6 Nov. 1915, Curierul judiciar
1916, nr. 31.
11) Cas. II, 508 din 9 Febr. 1911, Jurispr. HI, nr. 9. p. 138.

www.dacoromanica.ro
 .630

invoca motive noui peste cele al-Mate in cerere i chiar in-

stanta, le poate releva din oficiu (a).
In contestatie nu se citeaza deck contestatorul, fiind-
cal acesta este chemat a arata motivele sale de contest ire,
iar sarcina de a invedera netemeinicia motivelor revenind
Ministerului public.
Contestatorul se va putea prezenth ori in persoana ori
prin procurator si aceasta in toate materiile, fiindca in con-
testatiune nu se judeca fondul ci chestiuni de procedura.
(vezi nr. 53211) (b). Ceva mai mult chiar daca contestatorul
ar lipsi, contestatiunea nu va mai puteà fi respinsa ca nesus-
tinutä, ci va trebui sä se examineze temeinicia motivelor
formulate si sa se deciza asupra admiterei sau respingerei
lor (c).
Contra hotäririlor date in contestatie sunt deschise a-
celeasi cal de atac de care era susceptibild si hotarirea la a
carei executare s'a facut contestatiune. Asa de ex. : daca
contestatia s'a fäcut Ia o hotarire data de prima instanta
in lipsä, atunci hotarirea data in contestatie va fi suscepti-
bird de opozitie i apel. Daca contestatia s'a fäcut la exe-
cutarea unei hotäriri date in apel, atunci hotarirea in con-
testatie va fi susceptibild de recurs.
8773 Din moment ce o contestatiune a fast definitiv respinsa
nu se va mai puteà face o a doua contestatie pentru ac?,-
leasi motive sau chiar pentru motive noui cari insa trebuiau
puteau sa fie invocate cu ocaziunea prirnei conteFtatiuni.
De ex.: se face contestatie pe motivul ca comunicarea
hotärirei s'a facut la o latä adresa deck domiciliul celui
condamnat i contestatiunea este respinsa ca netemeinica.
Ulterior se face o noua contestatie pe rnotivul ca s'a comu-
nicat extras iar nu copie dupa hotarire. In acest caz dacal
din dovada de comunicare rezultä ca s'a inmanat copie,
insà posterior primei contestatii se descopere ca dovada a
fast falsificata, ca in realitate se comunicase un extras, ex-
tras pe care contestatorul l'a gasit ulterior la un tertiu, a-
tunci se va putea formula o a doua contestatie.
a) Gas. II, 230 din 926 fin Jurispruden(a generard, 1926, speta 622.
h) Gas. II, 4412 din 926 in Jurisprudent(' generald, 1927, speta 489
cu nota Dongoroz.
c) Gas. II, 561 din 927 in Jurisprudenta general, 1927, speta 984.

www.dacoromanica.ro
 631

878 In orice caz Insã, atund când e vorba de contestare

la executare pentru nulitatea unui act de procedura, trebue
sä fie vorba de un act de procedura al instantei de apel, far
nu al primei instate, fiindca daca actul nul a urmat la prima
instantä partea a avut mijIocul a reparà nulitatea actului
prin judecata de apel (12). Aici e noua aplicare a regulei,
ca acela care nu uzeaza de caile ordinare, nu are d:ept sa
uzeze de cele extraordinare (13). Vezi nr. 8745 mai sus.
Ne marginim la aceste explicari relativ la contesMrile
la executare, pe care eau a facut Iegea ca nu 1-ea reglemea-
tat si in materie penalä. Circulara min. de justitie C. Dis-
sescu, nr. 10.408 din 28 Iunie 1900, catre procurorii gene-
rali opina sä se consfinteaza prin lege contestarea la exe--
cutare in materie penaM (14).
0 chestiune delicata este, dacd facandu-se contesta-
re la executard din calm relei indepliniri a citatiunilor si a
comunicarii hotarirei, trebue suspendata executarea. Ma-
joritatea Curtii de apel Bucuresti s. III a admis afirmathia,
fiindca astfel, executându-se pedeapsa, efectul contestati-
unei prin inscrierea in fals ar rämâne Huzoriu, ca In acest
caz nu se pot aplicà regulele contestatiunei din civil, fiind-
ca in civil raul este reparabil, pe cand in penal inchisoarea
odata suferitä, räul este ireparabil. Minoritatea invoch mai
cu searna argumentul de fapt ca, daca s'ar admite cal prin
contestatia. la executare se Tidied definitivitatea 5i caracte-
rul executor al hotarirei, ar fi pericoi cà toti infractorii ar

12) Gas. II, 1894 din 3 Sept. 1907, Curierul Judiciar 1907, nr. 36.
13) 0 persoana care nu nzase ntci de opomitie nici de apel, nit
poate uza de calea de contestare Ia executare. Cash II, 1812 din 3 Au-
gust 1907, B. 1200. cas. II, 376 din 3 Mai 1900, B. 684. In acelas sens.
Gas. /I, 2511 din 17 Nov. 1908, B, 1910. Deasemeni Clurtea de casatie
a iadmis ca", netardivitiatea apelului nu poate fi htvecata pe calle de
contestare Ia executare. Gas. II, 1852 din 4 Sept. 1907, B. 1319. IGeea-
,ee e Insa mai insemnat e ca Curtea noasta de casatie a admis ca
partea avand alegerea /titre calea contestarei Ia exeoutare si recursu-
,
hi in casatie, chiar dna a ales aceasta din urma cale, Insa recur-
sul sau s'a respins ca neregulat de ex.: pentru naindeplinirea forme/
prescrisa de art. 422 p. p. contestarea este Inca deschisa. Gas. 11,
1812 din 3 August 1907, B. 1209, vezi insk" in sans contrar, cas. fiI
222 din 3 Oct. 1907, B. 1570.
'14) Curierul Judiciar, 1900, nr. 51.

www.dacoromanica.ro
 632

uza de acest mijloc spre a obtine o suspendare a pedepsii

si in urma ar fugi (15). Vezi si nr. 874' mai sus.
Noi credem ca majoritatea are dreptate pentru mcti-
vul pe care dansa Ii invoack iar temerea pericolului scan-
ualat de minoritate este neintemeiatk fiindca judecatorii
vor aprecia in fapt fiecare caz, fiind vorba de suspenda-
rea unei executdri, daca contestatiunea este serioasä si de
natura a suspenda. executarea. Evident insa ca, dad. ape-
lul sau recursul este peste termen, el nu poate aveà d e-
feet sa" suspende executarea, fiindca numai termenului ape-
lului si apelul facut termen are acest efect (16).
0 chestiune care s'ar putea naste este daca, In urma
unei hotariri asupra contestarii, casandu-se acea hotarire,
instanta de trimitere va judeca numai chestiunea admisibi-
litatii contestatunei, or va intra si in fondul procesului (a).
878 a Proc. pen. austr. nu cunoaste notiunea de contestare
ut execatare in cauze penale, de care nici nu are nevoie fi-
indca admite revizuirea si recursul in modul cel mai larg.
care corespunde tuturor trebuintelor societatei si a indi-
vidului.
Reaua citare nu mai poate fi consideratk dacd condam-
natul nu s'a folosit de dreptul de opozitie sau de recurs si
sentinta deci a devenit definitivä si daca nu exista conditi-
unile pentru revizuirea procedurii.
378" Justificarea in proc. pen. maghiarti. Daca o .parte a
sdpat un termen lard vina sa, poate cere justificare, 1 Ica
scaparea termenului a avut influenta asupra rezolvarii ian-
zei.
Aceastä institutie seamana intruckva cu contestatia"
cu deosebirea Ca scaparea termenului poate fi justifi.:atä
numai dad partea mr stia despre termen sau daca exista o
piedica neinlaturabila.

15) C. Bucturesti III, din 28 Sept. 1915. Dreptul 1916, nr. 29.
16) Vezi jud. Odobesti 6 Nay. 1915, Curierul Judiciar 1916, nr.
31, cu nota Tanoviceann.
17) Tribt Dolj s. It 827 din 12 Martie 1913, Pagini Juridice
1913, nr. 109, pag. 884. A admis ultima pärere si credem cit are drep-
tate, Iiindcl instanta a c.kei hotAriri s'a oasat, °data desvestita prin
botsarire nu se mai poate investi. In sens oontrar D. D. Stoenescu. in
nota sub aceastä sentinfd.

www.dacoromanica.ro
 633

Daca instanta acceptd justificarea, partea va puteh

suplini actul procesual. Deci, dacd a scapat termenul de a-
pel, in urma justificarii apelul sat' tardiv va fi primit.
Neinfatisarea la desbaterea principalä la Curtea de. a-
pel nu este supusa justificarei, este deci ireparabila.
Cererea de justificare se inainteaza la instanta la care
a fost scapát termenul, in termen de opt zile dui-A inceta-
rea piedicii. Apelul al caruia termen a fost scapat, se va a-
latura. cererii.
Cererea n'are efect suspensiv, dar instanta poate sus-
pendh executarea hotaririi, daca crede ca cererea de just:-
ficare este fondatä.
Instanta hotaraste fard desbatere. Daca din cerere 9
dovezile alaturate reiese ca partea a fost probabil nevino-
vata in ceeace priveste scaparea termenului, instanta adrnl-
te justhicarea si dispune sau repetarea desbaterii, sau pri-
mirea apelului tardiv etc.
b) Repararea erorilor judiciare

879 Atat revizuirea cat si contestarea la executare au de

scop sä preintampine pe cat se poate executarea unei ho-
täriri nedrepte, ori executarea in altfel decat au inteles ju-
judecatorii. Revizuirea cand intervine dupd executarea pe-
depsii are si un scop reparator, ea voeste ca sa spele repu-
tatiunea osanditului de o osanda nedreapta. Dar revizuirea
nu e totdeauna indestulatoare, pe langa pagubele morale
pe care le sufera un osandit nedrept, sunt si .pagube mate-
riale.
Un om a putut sa stea inchis ani intregi, si in tot aceEt
timp el a pierdut ceeace puteh sä castige prin munca sa; a
pierdut si clientele care s'a dus in altä parte, iar trebile
sale ne mai fiind conduse de stapan, au putut sä sufere din
aceastä lipsä.
Prin urmare revizuirea, cand pedeapsa a fost , eri.ta,
de multe ori nu e indestul spre a reparh tot rau iricinuit
prin o condamnare nedreaptä.
De ad ideia repararii victimilor erorilor judiciare.
880 Inca in secolul al XVIII-lea Condorcet (1), si mai tAr-
1) Confr. si cele spuse la nr. 448 si in notà.

www.dacoromanica.ro
 634

ziu Pastoret a sustinut repararea erorilor judiciare prove-

nind din o acuzare or) condamnare nedreaptd. Si dacii.
zicea Pastoret judecatorul s'a inselat, s'a fixat oare cel pu-
tin o reparare necesara? Ah! legislatiunile moderne se ocu-
pa ele de cetatenii care nu stint decat folositori in loc.: sä
fie puternici! Nenorocitilor! Voi aveti Impotriva voast ii
natura, norocul i legea". . .
Pe urmä Pastoret face o dreaptä comparare: In afa-
cerile civile zice dânsul mi se acorda adesea dune
interese, i ele se refuza aproape totdeuana in afacerile
penale, in care atacul, in loc sä se margineasca la averea
,mea, pune in primejdie libertatea, onoarea i viata mea"
,(2).
Academia din Chalons sur Marne, propusese an, pre-
miu asupra chestiunei care ar fi mijloacele cele mai practice
spre a despagubi pe un cetatean Invinovätit pe nedrept de
Ministerul public. Premiul 1-a dobandit Brissot de War-
ville, care propuneà in acest caz darea unei medalii. Du-
mont a criticat cu drept cuvant aceastd idee, aratand cd de
multe ori achltarea nu provine din convingerea de nevino-
vatie, ci din lipsa de dovezi si in asteptarea unor mai bane
informatiuni. Acestor persoane li se vor acoda oare despa-
gubiri? Si cum se vor stabill nuantele (3)?
:881 Bentham a tratat i dansul aceasta chestiune. 0 gre-
said a justitiei zice Bentham e deja prin ea insasi un
subiect de doliu; dar ca aceastä gresalä odata cunoscuta
sä nu fie reparata prin despagubire proportionald, e ras-
turnarea ordinei sociale. Publicul nu trebue oare sa urme-
ze regulele de echitate care se impun indivizilor? Nu e oare
odios ca sa se slujeasca de puterea sa pentru a cere cu
strajnicie ceeace i e datoreste si pentru a refuza si resti-
tue ceeace si el datoreste altora? Dar aceasta obligation
este atat de evidentä, Meat se intuneca daca cineva ar voI
si o demonstreze (4)". El revine mai departe asupra aces-

2) Pastoret: Lois pénales. T. II, Part. IV, Ix lla

3) Dumont: Lois criminelles. Paris, 1784, P. 260, ritg. mai Du-
mont, anima Dumont de Saint Croix sustine Orerea oentraa Pat-
269 $1 urrm dar argumentarea lui este siabA.
4) Bentham: Traités, T. II, pag. 137.

www.dacoromanica.ro
 335

tel idei, i spune ca nu numai pentru nevinovatul lark din

eroare inaintea tribunalUlui, ci chiar pentru justitie insA4
ca i se datoreste despAguibirea. Instituita pentru repararea
nedreptätilor, voim oare ca ale sale s5. fie privilegiate?" (5).
882 Ideile lui Bentham si ale Tnarilor cugetatori ai secol
lui al XVIII-lea au inspirat si pe redactorii codicelui pmal
francez. In Observarile sale asupra proectului de cod. pe-
nal. Target zicea aceste cuvinte: Este o gandire nobilA
frumoasa de a da nevinovatilor snpusi rigorilor unei pro-
ceduri penaie i achitati, o martude publica de onoare, si a
despagubire acelor a cAror avere ii pune in neputinta ca s.
suporte paguba pe care le-a pricinuit-o judecata" (6).
Dna' asupra principiului toata lumea putem sal zicem
ca este de aceiasi pairere, insa cand este vorba de aplicarile
practice ale principiului sunt dificultati foarte mari. Una din
aceste dificultAti este chesthmea bugetarA, sumele ce s'ar a-
corn ca despagubire ar fi uneori foarte mari si-ar impovA-
ra greu bugetul. Aceasta ar avea de rezultat ca sä sileasca
pe Ministerul public sa fie foarte sobru in exercitarea ac-
funii publice, ceeace ar slabl mult represiunea.
Astfel spre a cita un singur exemplu, in Franta, Pauli-
na Daux fusese condamnata la munca silnicA pe viatA
pentru otravire; mai pe urma recunoscandu-se eroarea fi
s'a acordat prin legea din 8 Iunie 1895 suma de 45.000 fr.
ca despagubire pentru eroarea judecatoreasca (7). Dame.4
menea mi cazul lui Pierre Vaux si Jean Petit condamnati la
4 Nov. 1852 la munca silnica pentru incendiu cu voii
s'a pronuntat in 16 Dec. 1897 daune in favoarea erezilor a-
cordandu-se 100.000 fr. erezilor lui Vaux si 50.000 fr. ere-
zilor lui Petit (8).
Se intelege ca atari condamnari de despagubiri, dacN
ar repeta adeseori, bugetul s'ar resimtl.
Pe langa aceasta uneori, mai ales and e vorba de in-
chisoarea preventiva, e greu de a se hotari cu siguranta da-
5) .1bidem: pag. 376.
6) Observations sar e prodet de code erimineL Paris, Imprini.
nationale, p. XXXI.
7) Guilizermet: Comment se font les errears judiciaires, pag
158. oonfr. Dreptal an. XXV, (1896), fir. 66, papg. 572.
8) Vidal: Cours nr. 892, pag. 1036.

www.dacoromanica.ro
 636

ca eroarea e in privinta detentiunii nedrepte, ori numai din

cauza ca nu s'au adunat dovezi indestulatoare spre a sta-
bill culpabilitatea inaintea instantelor de judecatd.
282 bis Ori in ce caz principiul e atat de drept incat s'a trecut
peste aceste dificultati practice si atat in Franta legea din
8 Ian. 1895, ca i in Germania, legea din 14 Iu lie 1904, au
admis principiul repardrii erorilor judiciare (9).
Spetam ca mai curand sau mai tarziu acest principiu
va fi inscris si In legea noastra, fiinda ni se pare contradic-
tor ca o lege ca a noastra atat de Wanda si favorabila pen-
tru infractori, sa." nu se gandeasca si la nevinovatii care au
fost gresit invinovätiti i sa." n'aiba nici un articol in favoarea
acestor nevinovati. Cand cetateanul pläteste cu bani, si in
unele cazuri.chiar cu libertatea sa aceasta exigenta sociala
a exercitarii justitiei represive, ni se pare nedrept ea Statul
F. à nu contribuiasca cu nimic in acelasi scop, reparand e-
rorile judiciare atat pe cat e cu putinta.
Nefäcand acest lucru, ajungem la rezultatul de ne-
dreptate nemarginitä ea, cetäteanul care plat-este bani ca
.sa fie aparat de raufacatori, trebue ea sa. mai Lea Inca un
sacrificiu, pe care nu toti ceilalti eetateni ii fac, de a servl
ca victima a exercitiului actiunei penale. Prin despagubirea
victirnelor erorilor judiciare, se incearca de legiuitor ca a-
tat cat este cu. putiMd, sa egalizeze sacrificiile ce trebue sa
facä cetatenii pentru exercitarea justitiei represive. .

883 Dadi erorile inevitabile ale exercitarii actiunei publice

nu dau drept in legislatiunea. noastra actuald la nici o de?.-
pagubire, este insa afara de orice indoiala ca reaua crelin-
ta, fie a judecatorilor penali, fie a Ministerului public, care
face urtnäriri in mod vexator ori spre rasbunare, indritue-
ste pe partea vdtamata sal exercite actiunea recursorie ei-
vila (prise a partie) (10).
Quid in caz de mare gresalä, de neglijenta nepremisl?

9) Reichsgesetz-blatt ,1904, nr. 30, pag. 266. Rand 14%oc. cah.

II, 1905, part. V, p 1 si 2, Dreptul an. XXXIV, 1905, nr. 54, pag. 447.
In Franta s'a propus in sedinta Gamerii din 16 Dec. 1911 de Marc
Reville, nun proiect de lege (Doc. parlem. S. E. nr. 1492), Peintru a se dà
o indemnitate prevenitilor achitati sau literati prin o ordonantA de ne-
urtnarire. Vezi Rev. pe'n._ 1912, P. 771-772.
10) Blanche: Etudes, nr. 324.

www.dacoromanica.ro
 637

De exemplu Ministerul public a executat o hotarire ca:e nu

.era definitiva. arestand pe un individ? Pärerea moast:a este
cd in asemenea caz procurorul va datorà despagubiri 71vile
dupd dreptul comun din art. 998 c. civ., fiindca magia ul-
pa dolo equiparaturt i aci e desigur magna culpa. Milist?.-
rul public, ca ori si ce judecator penal ori civil e aparar de
consecintele greselilor inevitabile nu si al acelor caN era
usor de evitat (11).
Aceastai solutiune ni se pare cu atat mai dreapta, cii
cat judecatorii penali sunt datori sa fie cu mai multd grije
In afacerile penale, cleat in celelalte afaceri, chiar in in-
taia jumatate a veacului al XVI-lea, nici chiar nestlinta nu
era o scuza in caz de hotarire nedreapta .
883 ' Cu toate multiplele chezasii pe cari legile modern3 de
procedurd penald le-au instituit in vederea apardrei celor
inocenti, cu tot progresul considerabil realizat pc taramul
oronizarei justitiei din zilele noastre, totusi erorile judici-
are sunt Inca posibile.
Cauzele cari conduc la atari erori pot fi numeroae
variate (a). In primul rand trebue sa." punem printre aceste
cauze relativitatea intregului sistem de probe care stä la
indemana justitiei represive; incepand de la proba cea mai
aleatorie: martorii si sfarsind cu proba cea mai serioasa: in-
diciile technice, .peste tot se poate intinde eroarea i frauda,
cu toate consecintele lor funeste. In al doilea rand vine sa
contribue la creiearea erorilor judiciare excesul de zel ran
inteles a onanelor de cercetare si de adunarea proldor,
cari nu arareori prin mijloace silnice reusesc sà inchaz--
un manunchiu de probe (recunoasteri facute de inculpat: si
aratari facute de martori) complet imaginare si smulie nu-

11) In orice caz aceasta e o chestiune de drept ori de proc. ci-

vi15, si adaogam c5 dispozitiunile art 305 si urm. proc. cly, par con-
trarii pArerii pe care o sustinem noi. Vezi E. Garsonnet : Traité théore-
tique et pratique de procedure. Paris, 1882, T. I. pag. 230 si 231 si ed.
2-a 1898, T. I, p. 237, care citeazA autoritalile peniru si contra pare-
rii noastre
a) Vezi asupra erorilor judiciare: Lailler et Venovea, Les er-
reurs judiciarires et leurs causes, Paris: Powels, Eirreucrs judiciaries,
Paris ; G. Guilhermet, Comment se font les erreurs judiciaires. Paris ;
Giuriati, 011 errori giudiziari.

www.dacoromanica.ro
 - 638 -
mai cu forta. Nu exista aproape eroare judiciara oficill de-
clarata prin revizuirea in care SA nu intalnim acest rol trist
pe cad l'a jucat excesul de zel al anchetatorilor. In al trei-
lea rand am putea pune lipsa de experientä sau deformati-
unea profesionala a celor chemati sä judece.
Dupa cum in faza instructiunei prealabile sunt anche-
tatori cari nu vad decat vinovati i lucreaza sub forta a-
cestei idei, tot astfel pot fi judecatori cari judeca super-
ficial pricinile penale, fiindca ele sunt judepate in constiin-
ta lor inainte de a fi desbatute. In fine la toate cauzele de
mai sus vom adauga i concursul fatal .al imprejura."rilor de
fapt cari uneori fac verosimila o invinuire absolut neclreaptI.
8832 - Desigur prima indatorire a legiuitorului este de a pre-
intampina pe cat mai mult posibil erorile judiciare.
De aceia pe langd o hula asezare a normelor de pro-
cedura penala i o buna organizare a autoritätilor chemate
sä participe la desfasurarea actiunei represive, se impune i o
serioasa pregatire atat a magistratilor earl judeca i instrq-
menteaza in materie penalä, cat si a personalului care aka.-
tueste politia judiciara. Inlaturarea empirismului rutinei, e-
vitarea deformarii profesionale, paräsirea practicelly: ar-
haice si a altor anomalii functionale, cad contribuesc la pro-
ducerea erorilor judiciare nu se poate obtine deck prin a-
decuata educare a celor ce pregatesc i impart justitia pe-
nala.
Magistratul familiarizat cu datele stiintelor auxiliare sti-
Intel dreptului penal, pregatit pentru a cantari in lumila a-
cestor date toate elementele de convictiune ce vor veni in
aprecierea sa, stapan pe psihologia umana i judiciara va
fi totdeauna mai putin expus unei erori deck magistratuf
detiator a cunostintelor pur juridice.
Ofiterul de politie judiciara la randul sau atunci camf
va aveà suficienta pregatire va putea vedea mai departe
va putea adunà probe mai edificatoare asupra devärului rear
decal ii pot procura practicile empirice de astäzi.
8833 Evitarea erorilor judiciare depinde Tusk' foarte mult
si de educatiunea morala si cetäteneasca a marelui public.
Daca astazi existä adevarati profesionisti cari ii ofefa od
cand marturia lor fa1s i interesatä, sunt Insa i foi:te
multi indivizi earl, pentru a-si evita mici neplaceri, pastrea-

www.dacoromanica.ro
 - 639 -
za tacerea atunci and ar putea face aratari sigure 5i seri-
oase asupra vinovatiei sau nevinovatiei unui inculpat
Tot din cauza slabei educatiuni cetatene5ti, massele po-
pulare sunt astazi lesne sugestionabile; cel mai mic svon,
cea mai ireala Invinuire svarlita in public, ca5tiga cu o u5u-
rinta uimitoare consistenta 5i face sa lucreze irnaginatiunea
preg."tind o armata de acuzatori 5j de martori contra unui
cm chiar inocent.
Daca cineva ar aveh curiozitate sa constate aceastà
sugestionabilitate a masselor populare i u5urinta cu cari
marele public este dispus a acuza, nu ar aveh decat sd si-
muleze destituirea unui functionar vadit corect, san areita-
tea unui om de o cinste exemplara 5i va vedeh ca in mui
putin de 24 de ore se vor gIsI acuzatori 5i rnartori cari
vor sustine cu convingere .0 serie de invinuiri imagThare.
Datorita aceloras cauze acelas public care acuzh Cu u5u-
rinta este gata in momentul judecatii sa aplaude aohlturea
chiar a unui scelerat.
Cat timp massele populare nu vor fi suficient educate
desigur cà justitia va fi Inca expusa erorilor judiciare pro-
vacate de usurinta de a acuzh 5i a depune ca martori a u-
nora 5i de indiferenta i abtinerea de a da un sprijin justi-
tiei din partea altora.
1383 4 Legiuitorul po deoparte, cei chemati a partici0 la re-
alizarea justitiei represive pe dealta pane, inarele public la
randul sàu, p6t desigur contribul la preintaMpinarea ero-
rilor judiciare, dar aceasta nu inseamnä totu51 cà orice e-
roare va fi exclusä. Justitia omeneasca nu poate h
bila, bizareria unor coincidente stranii pot induce in eroare
pe omul cel mai prevenit. hcontestabil ins'a ca va fi in
mare progres, atunci cand aceasta fatalitate va tanianea
singura sursa a erorilor judiciare.
Deocamdata erorile stint posibile 5i chiar lesne posibi-
le. De aci indatorirea pentru societate i legiuitor de a se
procupa nu numai de preitampinarea lor, dar de a acordh
o justa reparatiune atunci band s'au produs. Nu rnumai
echitatea, nu numai principiile elementare de drept impun
o reparafiune In caz de erori judiciare, dar lush' 5i fondul
moral de care nu, se poate separà ideia de represiune. Nu-
mai atunci and statul i legea vor considerà ca o mare

www.dacoromanica.ro
 640

redreptate condamnarea unui inocent, cetatenii vor simtl

valoarea moralä a pedepsei, dimpotrivä cat timp condam-
narea unui nevinovat ramane un fapt divers fard conse-
cinte, pedeapsa va apare pentru cetateni ca un rail oare-
care, nu prea gray, la care pot fi expusi si vinovatii 5i ne-
vinovatii. In interesul societatii 5i al. represiunei Statul 5i
legea trebue sa pastreze pedepsei un caracter gray in con-
stiinta morala a marerului public, si aceasta nu o poate fa-
ce deck acordandu-se o justd desdaunare celor ce pe ne-
drept au fost loviti de pedeapsa.
Daca trecem la consideratiuni de ordin uman, nu cre-
dem sà existe durere mai grozava 5i chin mai insuportabil
decal durerea 5i chinul celui ce se vede acuzat si pedep-
sit pe nedrept. Omul cel mai inzestrat cu puterea de a se
stapani, ca 5i omul cel mai insensibil durerilor morale, va
sfarsi prin ruina fizica 5i morala; de ceilalti nici nu mai
vorbim.
De aceia chiar daca am presupune ea' sub raportul inte-
reselor pecuniare cel condamnat pe nedrept nu ar fi suferit
nici cea mai mica dauna si inca reparatiunea ramane justi-
ficata.
De cele mai multe ori insä, la dezonorarea suferità,
la ruina fizica si moralä, se adaoga si distrugerea situatiu-
nei materiale.
Daca dezonoarea se poate repara prin proclamarea
inocentei, celelate consecinte, adeseori ideal ireparabile, nu
pot si nu trebue sa fie privite ca simple vestigii ale fatali-
tatii. Reparatiunea in limite posibile se impune ca o inda-
torire sociald, morala si juridica. Ea nu trebue sa fie precu-
petita! (b).

b) Asupra reparatiunii eroTilor judiciare a se veda: C. Gre-

goracl, Della riparazione degli errori giudiziari, Neapole. 1891; L.
Do lei, Revisione del processi penali e indennita alle vittime di erron
giudizari, Como, 1906; A. Rocco, La riparazione alle vittime degli er-
rron giudiziari, Neapoli, 1906; Say. Fera, Le due opposte dottrine in
imateria tdi riparazione degli ierrofri gindizian, Ph?. Pena le, 1922, p.
510; idem, Responsabilita di stato per Matto lecito e illecito nell' er-
rore giudiziario, Riv. Penale, 1923, p. 181 si 282: idem, 11 cod. di pr.
pen. e la riparaz. alle vittime degli erori giudiziare Rev. Pen., 1024 p.

www.dacoromanica.ro
 - 64i

8835 Principial doctrina moderna este unanim favorabild

reparatiunei erorilor judiciare. Discutiunea se face insa in
jurul caracterului pe care trebuie sa-1 aiba aceastä repara-
tiune. Adresate legiuitorului aceste discutiuni par lipsite de
interes, dar daca le consideram ca o incercare de a creià un
suport juridic reparatiunei erorilor judiciare, chiar atunci
and legea nu reglementeaza aceasta problema desigur
ca interesul nu mai este absent.
Trei teorii mai principale au fost emise in aceastä
privinta:
1) 0 prima teorie care considera erorile judiciare ca
un caz fortuit, in care Statul nu-si are nici o vina, intruck
el procedeazd in represiune in virtutea unui drept superior
asa, ca tot ceeace se produce ca urmare a acestui drept nu
poate fi ilicit, chiar atunci când a fost lovit un inooent. Ca-
uzele erorilor judiciare stau in gall de actiunea statului care
este licità (dreptul de a urmäri infractiunile) i deci el nu
poate fi nici direct nici indirect raspunzator de aceste cauze.
Autorii cari sustin aceastä teza compara erorile judiciare
cu cataclismele: incendii, inundatii, cutremur. De aceia ei
cred ca Statul nu datoreste reparatiuni, dar convin ca
din punct de vedere social, victimele erorilor judiciare ar
trebuie sa fie ajutate de Stat (teoria asistenki sociale).
2) Sunt alti autori cari considera ca erorile judiciare
pun in discutiune o colisiune de drepturi, in care dreptul su-
perior al Statului de a pedepsi s'a ciocnit cu dreptul infe-
rior al individului de a nu fi pedepsit pe nedrept. Eventuali-
tatea unei atari ciocniri este posibila orcând din moment
ce Statul nu poate renunta la necesitatea de a urmari pe
infractori. Ori atunci cand doua drepturi. in conflict sunt
de intensitäti diferite i dreptul preeminent este dictat de
necesitati superioare, sacrificarea dreptului inferior este ad-
misä cu obligatiunea insä de a indemnizà pe cel ce a vazut
dreptul sau sacrificat. Autorii cari sustin acest sistem com-
parä situatiunea creiata de erorile judiciare, cu cea cre-
131; Bernard, De la reparation des emus judiciaires. Revue crit.
de legis. 1870, .13. 515, Bonneville de Marsangy, De l'amelioration de la
loi criminnelle, vol. II, cap. Des indemnités dues par la sodété aux con -
dames reoonnus innocents, P. 585 si 672; Ion Riidulescu, Erot 'de ju-
diciare si repararea lor, in Revista Penal5, 1924, pag. 17.
Tanoviceanu VcL V 41

www.dacoromanica.ro
 - 642 -
iatä de rechizitiuni sau de exproprieri pentru utilitate publi-
ea (teoria indemnizatiunei).
3) In fine sunt autori cari considerd cd Statul are 0
a devarata responsabilitate in caz de erori judiciare. Nu in-
sä toti autori admit acelas gen de rdspundere. Unii vorbesc
de o raspundere civila obiectiva, bazatä pe simpla dauna
obictiv constatata fard a mai fi nevoie sa se verifice exis-
tenta unei culpe din partea reprezentantilor Statului (orga-
nele judiciare). Acesti autori considera ca statul din mo-
moment ce organizeazd anumite servicii in vederea realizarii
scopului sau, el Isi asuma riscurile tuturor daunelor ce le-ar
produce indivizilor cari il alcatuesc (teoria rdspunderei 0-
biective).
Alti autori cer sa existe cel putin o culpa din partea
reprezentantilor Statului (teoria culpei extra-contractuale).
In fine cei mai multi din autorii cari pledeaza teza res-
ponsabilitätii in caz de erori judiciare cred Ca Statul este
obligat sa repare erorile judiciare in virtutea unei respon-
sabilitati de drept public (teoria responsabilitd(ii de drept
public).
883 6 Cele trei teze si diferitele teorii pe cari ele le inglobea-
za, conduc la consecinte diferite din punct de vedere prac-
tic.
In teoria asistentei sociale Statul nu are obligatiunea
ei facultatea de a repara eroarea judiciard. Reparatiunea
fiind un ajutor, victima nu are un drept la acest ajutor ci
numai o expectativä si de aceia nu poate forta pe Stat ca
sd-1 ajute. Ceva mai mult reparatiunea fiind un jutor ea nu
are; a fi acordata decat celor ce se gasesc din cauza erorei
judiciare inteo stare precara, care sa" motiveze asistenta.
Deci victimele cu o bund situatiune materiald scapa preocu-
pärilor de asistentä.
In teroria indemnizatiunei reparatiunea fiind un con-
tra echivalent al isacrificiului suportat de individ, Statul are
obligatiunea de a repara si deci individul care a fost victima
unei erori are dreptul de a pretinde sa fie indemnizat, do-
vedind existenta prejudiciului.
Cuantuirnul reparatiunei ramane insa la aprecierea jus-
titiei, care este datoare sä fixeze o justä indemnizare.
In diversele teorii cari admit responsabilitatea, Sta-

www.dacoromanica.ro
 - 643 -
tul este deasemenea obligat a repara, iar victima erorii ju-
diciare are un drept subiectiv de a cere sa fie desdaunat.
Ceeace difera dela teorie la teorie sunt conditiunile pen-
tru admiterea desdaunarei. In teoria obiectiva este suficient
a se dovedi dauna, in teoria culpei trebue sd se dovedeascd
existenta unei culpe din partea organelor judecatoresti sau
a reprezentantilor Statului. In teoria raspunderei de drept
public se cere ea actul sa fie ilegitim, de aceia revine vic-
timei sa dovedeasca ilegitimitatea actului oridecateori or .
ganul care a efectuat acel act avea oarecare putere dis-
cretionald in efectuarea unor atari acte, din contra ilegitimi-
tatea este presupusä oridecateori nu exista o astfel de pute-
re discretionald. Se conchide deci ca in caz de detinere pre-
ventivd unde exista oarecare putere discretionald victima
unei detineri va trebui sal dovedeasca ilegitimitatea arestarei,
dimpotriva in caz de condamnare din eroare, victima nu
mai are nevoie sä dovedeascd ilegitimitatea actului.
Vedem deci ea in afara de teoria asistentei sociale, toa-
te celelalte teorii pot conduce la reparatiunea erorilor ju-
diciare chiar atunci cand legea nu reglementeazd aceasta.
chestiune. Victima va puted bazandu-se, p un drept sn-
hiectiv fie de natura civild fie de drept public sa pretinza
a fi indemnizat sau desdaunat.
883 ' Desigur leginitorul poate reglementa chestiunea repa-
ratiunilor in caz de erori judiciare ash dupa cum va crede
mai nemerit, fara a fi nevoit sà adopte vreuna din teoriile
expuse. Disciplinarea in mod pozitiv a problemei reparati-
unilor ar curma in acelas timp si discutiunile din doctrina,
fiindca sistemul legei ar constitui o implicita inlaturare a ce-
lorlalte temeiuri juridice pe baza carora s'ar puted altfel pre-
tinde reparatiunile.
Credem in orice caz cä legea nu ar trebui sd se oprea-
sea la conceptul asistentei sociale. Reparatiunile in caz de
erori judiciare credem noi nu trebuesc sa fie colorate cu ne-
potrivitul fond al caritatei publice, ci trebue sA ailed carac-
terul impunator al unei juste si neprecupetite desdaunäri.
Deasemeni legea trebue sa impuna Statului obligatiu-
nea de a repara iar nu simpla facultate de a vEni in ajutor
celor ce vor incita bunavointa sa.
S'a obiectat ca obligatiunea de a repara ar puted pro-

www.dacoromanica.ro
 644

vocà o excesiva prudentà din partea organelor judiciare,

cari vor preferA sä apere de pedeapsd in multe cazuri in-
doioase, de teama de a nu expune Statul la desdaunari. Nu
credem argumentul nici serios, nici convingator. Statul raq-
punde pentru actele administrative si totusi aceasta ras-
pundere nu a stanjenit treburile publice, ci ccl mint a in-.
franat abuzurile si a provocat o prudentä sanatoasä, dar nu
exagerata. Pe de altä parte erorile judiciare nu sunt prea fre-
cuente asà ca repararea lor ar fi de cele mai mult t ori incen-
sibile pentru hipertrofiatul buget al Statului i deci temerea
unci comprimäri a constiintei judecatorilor, provccata de
sarificiiIe pe care le-ar face Statul, apare ca neserioasa.
883 8 Admis fiind in- lege principiul repararii erorilor judi-
dare, ra caracterul de obligatiune pentru stat, raman a se fi-
xa numai modalitatile de functionare. Acestea pot fi referi-
toare la: 1) cazuri susceptihile de a da drept la desdaunare,
2) la felul desdaunarei si 3) la modalitatile de valorificare a
dreptul de a pretinde daune.
Toate aceste chestiuni sunt variat reglementate in le-
gile straine cari admit repararea erorilor ludiciare, in linii
largi insä mai toate legiurile oornesc cam dela aceleasi
puncte de sprijin.
Vom cautà deci sä expunem aceste puncte esentiale, in-
dicând i solutiunaa pe cari noi o credern acceptabilä de lege
ferenda.
883 9 -- Reparatiunile pentru erori judiciare (1and termenul e-
roare judiciard in sens larg) pot fi principial motivate de
urmatoarele situatiuni: o condamnare nedreapta rez.unoscu-
tä ca atare, o urmarire nedreapta care a luat sMrsit prill ala-
sare sau achitare.
Nimeni nu discutd legitimitatea reparatiunei in caz de
condamnare nedreaptä, dup l. cum aproape toti autorii si
toate legiuirile refuza desdaunarea in caz de urmarire ne-
drepta pura si simplä. In acest caz daca urmarirea ne-
drepta este datorita unui vadit abuz din partea Ministeru-
lui public sau judelui de instructie, acestia vor raspunde per-
sonal, faptul ilegal fiind al lor, iar nu al autoritatii pe care
o reprezinta. Deasemeni când urmarirea nedreapta este da-
torah' unui denuntator acesta va raspunde de denuntarea ca..
lomnioasa.
www.dacoromanica.ro
 645

Se discuta. insä, i parile sunt itnpärtite asupra admi-

sibilitatii reparatiunilor in caz de detinere preventiva, a-
tunci and cel arestat a fost ulterior recunoscut a nevi-
novat. Unii autori refuza reparatiunile in acest caz, justifi-
cancl cä detinerea preventiva este un ran mult mai putin
gray deck o condamnare pe nedrept, ca. dal la este de cele
mai multe ori numai morald si ea este acoperitä prin re-
cunoastrea nevinovatiei, a in fine dacd ninini nu trcbul
sa fie condamnat pe nedrept, in schimb nimeni iu pc.ate
reprosa Statului vre-o vind atunci cand recurge la oarecari
constrangeri in vederea descoperirei vinovatilor si aflarei
adevärului. Trebue s recunoastem cà nici unul din aceste
argumente nu sunt decisive.
Neserioasa este la randul ei temerea tä admiterea re-
paratiunei in caz.de detineri nedrepte ar intimida pe magis-
tratii instructori facandu-i sä ovalasca i ar sill pe jude-
catorii de fond sa pedepseasca chiar cand nu ar fi suficiente
dovezi, numai pentru a evita o actiune in desclaunarea dir
partea celui achitat. Magistratul instructor este bine sä
chibzuiasca cat mai serios Inainte le a aresta, :at pentru
judecatorii de fond este absurd sa credan ca ei ar gasi ma)
nemerit sa condamne pe nedrept deck sa achite, ex punand
Statul la eventualitatea unei reparatiuni mai marl, in cazul
ea s'ar dovedl eroarea judiciara, decat mparatiunea pr:
care ar fi platit-o pentru definerea Pe nedrept.
Suntem deci pentru acordarea rep tratiunei si in caz de
detineri preventive nedrepte (a).
883 10 - Doctrina ca i legiuirile cari reglecnerteaza reparatiu-
nea erorilor judiciare, impun Msg. oarecari conditiuni drep-
tului la reparatiune.
Astfel pentru condamnatiunile nedrepte se zer nrn0-
toarele conditiuni : 1) ca eroarea sa fie constatata printeo
hota'rfre de revizuiri ;
2) se mai cere ca cel condamnat pe nedrept sa fi in-
ceput executarea. Unii autori pretind chiar ca sà se fi exe-
cutat o anume parte din pedeapsä. Nu credem legitimä a-
ceasta conditiune fiindca durata executarei poate fi un cri-

a) In acest sens: Luechini, Eletnenti di qr. pert, p. 97; Sev. Fe-

Iv, op. cit., Garfalo, La revizioni de giudicati, Sc Positiva, 1893, pag. 102.
www.dacoromanica.ro
 - 646 -
teriu pentru proportionarea daunei, dar nu o conditiune pen-
tru acordarea ei. Chiar o zi sau doua de executare pot con-
duce la un prejudiciu moral si material vadit i atunci de ce
s'ar exonerà Statul dela repararea acestui prejudiciu ?;
3) unele legiuiri mai pun conditiunea ea vietima erorei
judiciara sä dovedeasca situatiunea sa economica precara,.
conditiune iarasi nelegitima din moment ee admitem cä re-
paratiunea .este o justa desdaunare iar nu o simpla pomana;
4) Se mai cere deasemeni ea victima erorii judiciare sa
mt mai fi suferit alte condamnatiuni grave, fiindca se spune-
ea In aCest caz eroarea a fost Inlesnitä de trecutul victimei..
Si aceastä conditiune o eredem nejustificata, fiindca si cel
care a mai fast condarnnat ca i eel care nu a mai suferit
vre-o pedeapsd, are dreptul de a fi ocrotit contra nedreptatii,
a decide altfel ar trebui sa consideräm pe cei ce au suferit
condamnatiuni ca privati de protectiunea legei. Ori un om.
care a suferit o pedeapsd este presupus ea s'a corijat i ca
a intrat in randul celorlalti eetäteni cu aceleasi drepturi la
protectiunea legei. Credem deci cä existenta unor condam-
natiuni grave anterioare poate servi ca un criteriu in pro-
portionarea desdaunärii, iar nu ca o piedica la acordarea
acesteia ;
5) In fine o ultima conditiune este ea eroarea judi-
ciara sa nu se fi produs din vina victimei. Desigur a-
ceastä conditiune este admisibilä, insa ea va trebui sa fie
cercetata cu prudentä. Astfel o recunoastere din partea
victimei, care a condus la condamnarea sa a putut fi smulsa
prin violenta sau a fost facutd de fried, ori desigur ca in a-
tari cazuri nu poate fi vorba de vina victimei i deci de i-
nadmisibilitatea desdaunarei, ci cel mult de o cireumstantä
care poate fi tinuta in seama la evaluarea reparatiunei.
883 I' Pentru reparatiunea datoritä in caz de detineri preven-
tive nedrepte se impun de doetrina si s'a statorinicit de di-
ferite legiuri cam urmatoarele conditiuni:
1) Detinerea sa fi fost urmata de o elasare prin ordo-
nanta definitiva sau de o achitare la fond ;
2) Clasarea sau achitarea sä se fi facut pe motivul sau
ea nu exista fapta imputata sau pe motivul ca eel detinut in
preventie nu este autorul acelei fapte sau participant la co-
miterea ei. Deci achitarea sau clasarea pentru iresponsabi-

www.dacoromanica.ro
 - 647
litate sau din cauza unei cauze care inlaturd incidenta legei
penale, nu dä dreptul la reparatiuni ;
3) SA nu fi existat circumstante grave cari sa fi indi-
cat pe cel detinut m preventie ca vinovat i deci cari sa fi
justificat detinerea. Dovada ea' nu au existat atari circum-
stante i cà arestarea nu era justificata revine telui deti-
nut pe nedrept, care trebue deci sa dovedeasca ilicitatea de-
tinerei. Credem cà aceastá conditiune ca i cele precddente
sunt legitime ;
4) Se mai cere ca cel detinut sa nu fi suferit Condam-
natiuni grave anterioare cari sä fi intarit banuelile cä el ar
fi vinovatui. Aceasta conditiune nu o credem perfect legi-
limä deck daca la antecedentele celui detinut au mai concu-
rat 5i alte circumstante grave fiMdcä altfel arestarea celor
cari au mai fost condamnati ar deveni regula oridecateori
s'ar comite o infractiune mai gravd;
5) In fine unii autori i unele legiuiri cer ca detinerea sa
fi depaSit o anumita limitä. Conditiune care desigur este in-.
trucatva admisibild, dat fiind marele interes care motiveaza
uneori detinerea preventiva. Credem cä limita ar trebui sa
fie de o hind, deci cei ce au lost detinuti sub aceasta limitä nu
vor putea cere daune.
E Iocul sä observdm cal detinerea preventiva pe nedrept
nu trebue confundatá cu. detinerea preventivä ilegald in for-
ma, fiindch aceasta constitue o arestare ilegala care con-
duce la o raspundere specialà, a functionarului abuziv 5i chiar
a Statului, atunci când aceastä arestare apare ca mi act al
autoritätii, iar nu ca un f apt personal al functionarului.
283 12 _ In ceeace prive5te natura prejudiciului 5i felul desdau-
närei, disensiunile cari altadata impärtiau pe autori, astazi
tind a fi compleci inlaturate.
Se recunoa5te deci dreptul la reparatiune atat celor cari
au suferit un prejudiciu material (distrugerea carierei, pier-
derea avutului, sdruncinarea sanatatii, etc.) cat 5i celor cari
-nu pot invoca decal un prejudiciu moral.
Reparatiunea la randul ei poate consta inteo desciauna-
-re bäneasca; sau chiar in natura, dintr'o repunere in situa-
tiunea publica anterior ocupata de victima cu drepturile de
vechime respective, din concursul pe care a "file pu-
blice ii vor da victimei pentru a-i asigura reclasat La in con-.

www.dacoromanica.ro
 648

ditiuni cat mai apropiate de cele pe cari le avusese mai Ina-

inte.
Din initiativa sa, Statul va trebui sä organizeze un pa-
tronagiu al victimeldr erorilor judiciare, fiindca nu rareori
simpla desdaunare Vara un sprijin moral ramane o masura
trunchiata.
88313 - Reparatiunea va putea fi acordatä din oficiu de cdtre
Stat, dar daca acordarea din oficiu nu intervine sau daca
victima este nemultumita pe ceea ce i se ofera, atunci va pu-
tea pretinde pe calea unei actiuni civile in justitie repara-
tiunea ce crede cA i se se cuvine. Aceastä actiune trebue sa
fie scutità de orice taxe de timbru i judecata cu precddere,
ascultandu-se i concluziunile Ministerului public.
Cele mai multe legiuri fixeaza un termen inlauntrul ca-
ruia trebue sà fie introdusa actiunea pentru reparptiuni. Cre-
dem cà acest termen ar trebui sa" curga dela data and s'a re-
cunoscut nevinovatia in mod definitiv i sa nu fie mai mic
de un an (c).
Victima va trebul in actiunea sa sä dovedeascg existen-
taprejudiciului material, si sa procure elemente pentru e-
valurea cat mai exacta a prejudiciului moral care va fi tot-
deauna presupus. Deasemenea victima va mai face dovezile
indicate la 883' i 88311 in cazurile speciale cand atari do-
vezi sunt necesare.
883 14 Reparatiunile pentru erorile judiciare se cuvin victime-
lor acestor erori, iar in caz cand victima a decedat inainte
de a se proclarna inocenta sa, sau inainte de a fi primit cu-
venita reparatiune, dreptul la desdaunare va trece asupra
mostenitorilor. Aceastä trecere la mostenitori este indiscu-
tabila cand existä un prejudiciu material care a diminuat
patrimoniul victimei i deci mostenitorilor sai, din contra
se discuta daca mostenitorii pot reclamà desdaunarea si pen-
tru simplu prejudiciu moral. Noi credem ca afrimativa se
impune, liindca adeseori acest prejudiciu este o realitate
nu numai pentru victimä ci i pentru familia lui; va ramane
insa instantelor sä aprecieze gravitatea prejudiciului moral
suferit de mostenitori i sä evalueze reparatiunea cuvenita.
c) Termennl este de 3 luni tii Italia si Austria, 6 luni in Germania
si Ungaria, un an in Suedia si Danemarca, iar in Franta trebue ceruta re-
paratiunea inainte de a se iudeca cererea de revizuire.

www.dacoromanica.ro
 649

88315 Repararea erorilor judiciare este admisa in urmatoare-

le legiuri: Era*, Italia, Belgia (d), Portugalia, Austria si
cantoanele Geneva, Argova si Neuchatel in toate aceste le-
giuiri numai in caz de condamnare sunt acordate despagu-
birile; din contra in Germania, Suedia, Norvegia, Islanda si
restul cantoanelor elvetiene reparatiunile sunt acordate chiar
si pentru detinerile preventive urmate de recunoasterea ne-
vinovätiei.
Cele mai multe din aceste legiuri acorda reparatiunea
cu titlu de indemnizare, statul fiind obligat a indemniza., ra-
mânând justitiei sa fixeze cuantumul daunelor. Codul italian
din 1913 acorda reparatiunea ca un aNtor numai victeme-
lor cari sunt inteo situatiune materiald precara, sistemul
legei este insa unanim criticat.
Cererea de repatiune este judecata conthrm unor le-
giuri deodata cu cererea de revizuire (de ex.: Franta), sau
de o instanta anume insarcinatä (de ex.: in Italia judeca
Curtea de apel), sau de instanta de ordin administrativ (ex.
Austria) si in fine de instantele civile conform dreptului co-
mun (preferam diva cum am ardtat la nr. 883' aceastä ul-
timä procedura).
DespAgubirea condamnatilor nevinovati In proc. pen.
austriacA §i maghiara
883 a In proc. pen. austr. s'a introdus prin legea din
21 Martie 1918 f. 1918 u, 1. nr. 109 despagubirea celor con,
damnati pe nedrept in urma unei erori judeatoresti, iar
prin legea din 18 Aug. 1918 f. I. i. nr. 318 s'a acordat si
celor, cari au suferit daune materiale in urma unei are Aari
preventive cu toate ea n'au fost vinovati, dreptul de despa-
gubire sub conditiunile aratate la nr. 448 a acestui curs de
proc. penala.
Principiile ambelor legi sunt similire.
Pretentia de despagubire poate fi exclusa cu total sau
in parte:
1. daca fapta a ramas numai de aceia nepedeihitä,
pentru ea' a fost savarsità in stare de iresponsabilitate (par.
2 lit, a, b. si c cod. pen. austr.).
4) In BeIgia se admite insä in baza unei legi din 1923 o indent-
nizare si ipentru detinere www.dacoromanica.ro
tpreventiva nedreapta%
 - -650

2. dacg fapta a fost un act preparatoriu pentru o crima

sau cuprinde o imoralitate sau necinste grava sau o räuta-
te deosebitg.
Partea indreptätitä este obligatg de a cere statuhi pre-
alabil recunoasterea benevolg a pretentiei. Dacg cefeL'ea
este refuzatg cu totul sau in parte sau dacg pang in 3 luni
partea nu primeste nici un rgspuns, ea poate inainta la Tri-
bunalul competent actiunea civilg pang la expirarea terme-
nului de prescriptie de 3 luni.
Toate desbaterile in aceste afaceri precum i toate pe-
titiile si deciziile in baza acestei legi sunt scutite de tace si
de porto (par. 7 al legii citate).
8831' Desi ggsim exemplu chiar i in secolul al XVIII-lea
pentru despdgubirea de cdtre Stat a acelor indivizi nevi-
novati care au suferit o condamnatiune penalà, totusi pri-
ma dispozitiune legald care a recunoscut in principiu drep-
tul acestor indivizi la o despägubire, a fost procedura din
Wurtemberg din anul 1868. Acest principin a lost recunos-
cut si de cantoanele Elvetiene din_care unele au extins des-
pagubirea si la persoanele cari fiind nevinovate au suferit
totusi arest preventiv. Legea austriacg din 1892 admite des-
pagubirea numai pentru cei condamnati in caz de inocentä.
Este evident ca.' Statul are drept la mgrginirea libertätii
individuale cand fgrä de aceasta o crima nu poate fi desco-
perit i cand existä banuialà temeinicg fata de o anumia
persoana nu numai in privinta comitereii acelei crime ci si
incat priveste preggtirile sale suspecte de a fugi sau de a zg-
dgrnici in alt mod succesul puocedurei penale. Deci Statuf
exercitg un drept natural, cand prin organele sale dispune
arestarea unei persoane sau pentru cd se pregateste la fuga,
sau pentru cg fiind cetgtean strain sau neavand domiciliu
stabil existä pericolul fugii, sau pentru ca prin diferite u-
neltiri voeste sä falsifice sau sä ascundä dovezile si in fine
dacg fapta incriminatg e atat de grava incat justitia trebuie
sä fie sigurg de persoana prevenitului. Cu toate acestea, e-
xercitiul acestui drept al Statului poate inOuri in mod fatal
asupra intregii existente a individului atingandu-i situa-
tia socialg si materialà in mod catastrofal si nu a rareori
arestul preventiv poate sä fie mai gray deck pedeapsa de-
finitiv stabilitg. Deci, dacg in mod principial recunoastem ca
acele persoane care au fost condamnate cu toatg nevinovgtia
lor, au drept la despggubiri, cu atat mai mult trebuie sä recu-

www.dacoromanica.ro
 - 651 -
noastem acest drept i pentru indivizii nevinovati, arestati
pe nedrept.
In ambele cazuri baza principiald a despagubirei este
raspunderea Statului pentru organele sale. Puterea Statu-
lui a fost intrebuintata fata de persoane care nu erau supu-
se acestei puteri. Statul are dreptul sa." se foloseasca de acea-
stä putere pentru a pedepsi pe vinovati, dar daca organele
sale o intrebuinteazd fata de persoane nevinovate, gresesc
si din aceastä gresala rezultä raspunderea Statulul pentru pa-
guba cauzata Nu trebuie ca organele Statului sä se faca vi-
novate de O intentie doloasa sau de o cull* cad paguba mo-
rala si materiald e atat de grava inck chiar i gresala comi-
sà färà culpa trebuie sa fie generatoare de obligatiune.
Ca indreptul civil acela care are o exploatatiune pe-
riculoasa pentru toti raspunde pentru pagubele cauzate
chiar i atunci când nu i se poate imputh nici cea mai mica
culpa, pentru cä riscul acelei exploatatiuni periculoase este
inseparabil de insäsi exploatatiune, tot ash i Statul, exerci-
tand un drept care ii supune viata i libertatea oamenilor,
trebuie sa raspunda de tot ce rezultä din exercitiul dreptu-
lui salt.
883 b I Legea maghiara dal drept de despagubire aceluia care
a fost achitat definitiv sau fata die care procedura a fost stin-
sä, pentru arestul preventiv sau de instructiune, când a-
cestea au fost ordonante pentru o fapta, pe care n'a comi-
s'o el, sau care nu s'a comis de loc, sau care nu constitue
infractiune. far acela care in baza unei sentinte definitive a
suferit o pedeapsä privativa de libertate, are drept la des-
pagubire, daca in urma ebnoirti procesului a fast achitat sau
a fost pedepsit cu o pedeapsa mai award deck cea suferità
in baza primei sentinte.
Pentru arestul preventiv sau de instructie nu poata ce-
re despagubire acela care a fugit sati incercat sä fuga, care
a recunoscut fapta cu toate cà n'a comis-o sau care a voit sä
ialsifice sau sa ascunda.urmele faptei ori dovezile.
In astfel de cazuri prevenitul a contribuit si el parte la
intarirea banuelii, parte la ordonarea arestului preventiv.
Deci paguba sa a cauzat-o in primul loc el singur. in caz de
condamnare definitivä cel condamnat nu poate cere despa-
gubire nici dupd achitarea lui ulterioard, daca in primul pro-
ces a recunoscut o faptà necomisä sau a omis sa prezinte in
primul proces dovezile pe baza carora ar fi fost achitat, da-
www.dacoromanica.ro
 - 652 -
ea n'a facut apel contra sentintei condamnatoare san daca
a inceput executarea pedepsei de blind voe inainte ca pro-
cesul sa fi fost terminat prin sentinta definitiva.
Legea greseste, and stabilileste numai aceste excepti.
uni. In adevar, nu vedem nici un motiv pentru a se despagubi
un recidivist sau chiar un criminal din obisnuintä, dacd in-
tamplator a fost arestat pentru banuiala unei infractiuni pe
care n'a comis-o. Criminalii profesionisti nu sufere nici o pa-
gubd prin arestarea lor, sau dacd au vre-o pagubd, aceasta
nu este de naturd do a fi onorata de catre Stat, caci insem-
neazd numai ca nu pot continua viata lor criminald.
883 b 2 Despagubirea o da Statul. Dreptul la despagubire
cuprinde: in afara de restituirea sumelor plätite drept a-
menda sau cheltueli si in afard de restituirea valorii lucruri-
lor confiscate la venitul net al muncii pe care a facut-o con-
damnatul in timpul executdrii pedepsei si in fine o despdgu-
bire baneasca potrivitä. Aceasta despagubire este lucrul
principal si este supusa aprecierii Ministerului justitiei. Ea
poate fi mare daca" efectele arestärii sau condamndrii au
fost prea grave si poate sa fie mica de tot, and efectele au
fost neinsemnate.
Cererea pentru despagubire trebuie inaintata in ter-
men de 6 luni la prima, instantä, care va face cercetare pen-
tru stabilirea conditiunilor despdgubirii i apoi inainteaza
actele la Inalta Curte de casatiune care decide in principiu
daca existä sau nu drept la despagubire. Aceastd deciziune
o trimite dimpreund cu dosarul, Ministerul justitiei care fi-
xeaza suma despagubirei.
Statul are drept de regres fatä de functionarii vinovati,
fatä de magistrati sau functionarii judecatoresti numai daca
arestarea sau condamnarea celui nevinovat constitue in a-
celasi timp o faptd disciplinard sau o infractiune.
Bugetul maghiar prevedea o stand de vre-o 30,000 co-
roane aur pentru astfel de despagubiri. Acest fond a ramas
in fiecare an neintrebuintat caci numai exceptional s'a con-
statat cateodata o arestare sau condamnare ilegalà. in buge-
tul Statului roman nu gasim fond pentru astfel de despa-
gubiri i nici legea Curtei de casatie nu prevede atributiunile
amintite ale Curtii. In astfel de imprejurdri este foarte pro-
blematic, daca mai existä acest drept garantat celor condam.
nati sau arestati in mod ilegal.

www.dacoromanica.ro
 653

Ace la care printr'o denuntare mincinoasä sau printr'o

mdrturie mincinoasa a cauzat condamnarea sau arestarea
unei persoane nevinovate, este dator a da acestei persoane o
despdgubire complecta. Deasemenea acel functionar public
cane prin abuz de putere sau prin, sechestrare ilegald a cau-
zat condamnarea sau arestarea unui individ inocent. Condi-
tiunea acestei obligatiuni este ca Curtea de Casatie sal stabi-
leasca conform celor spuse existenta dreptului la despagubi-
re. Deci, in sensul celor spuse la punctul precedent, este prQ-
blematic 5i acest drept al indivizilor nevinovati.

Apendice 11
a) Cheltuielile de fudecatei

884 -- In procesele penale se pot face cheltueli; cine va plati a-

ceste cheltueli?
Chestiunea cheltuelilor de judecata in materie penala
prezinta dificultäti destul de mari, carora insa nu se da. mul-
ta importanta din cauza neinsemnatatii acestor cheltueli.
In materie civila cheltuelile sunt suportate de partea
care pierde procesul, iar uneori se ofera compensatiuni; pro-
blema cheltuelilor de judecata in rnaterie civila nu prezinta
dar nici o dificultate. In materie penalà insal Ministerul pu-
blic nu poate sa fie condamnat la cheltueli (1), fiindca el
intenta actiunea in interesul societatii; Ministerul public nu
ar putea fi éondamnat decat atunci cand s'ar dovedl rea cre-
dinta din partea sa (2). Pe de alta parte paratul intr'un pro-
ces penal, adica inculpatul e unl park silit, a5a !mat nu poa-

1) Nenumgrate deciniuni in Le Poittevin. Instr. crini. Art. 1,

nr. 165.
2) Blanche : Etudes I. n-le 322-324 expune jurisprudenfa sr ci-
teazg un violent rechizitor contra Trib. S-int Quentin care condarnna-
se pe procurer. In vechiul drept Jul. Clar, se intreabg clack* avccatul
sau procurorul fisculni care a provocat actiunea publica pot sg. fie
osanditi la cheltueli de judecatg, in caz de ggsire a nxinovgliei. El
rgspunde dupg drept da dupg obicei ins5 la ,noi nu. Jul. Clams OP.
cit. Quaest, XI, nr. 5.

www.dacoromanica.ro
 654

te sa fie osandit fiindca s'a aphrat inteun proces asupra a-

ruia legea Ii interzice sä transiga (3).
In fine partea civild care intervine in procesul pen0 a-
daoga dificultatea.
Cum a rezolvat legiuitorul aceasta problema?
885 El a trecut prin aproape toate sistemele chiar cele mai
extreme, dup cum vorn arath prin expunerea istorich a a-
cestei materii.
In vechiul drept franoez (4) si in timpul ordonantei din
1670, fiscul suporth toate cheltuelile, insä in caz de condarn-
nare, axnenda i uneori confiscarea generald II despdgubea
de aceste cheltueli (5). In procesul Damiens se spune in ho-
farftre: Dec lard toate bunurile sale mobile si imobile, in ori
ce loc s'ar aflà confiscate in favoarea Regelui" (6). Ace Iasi
sistem se gäseste la inceptul legislatiunei intermediare in
art. 1 decretul din 27 Sept. 1790.
Aoest sistem desi incomplect asupra cheltuelilor de ju-
decatä, rezolvh totusi foarte clar problema cheltuelilor de
judecath; ele se gäseste i azi in Olanda unde conform le-
gii din 15 Apr. 1896, toate cheltuelile de judecata in mate-
rie penald sunt in sarcina Statului.
Legea din 18 germinal al VII, rezolvA chestiunea prin o
distinctiune; cheltuelile de judecath sunt suportate de incul-
pat and el este condamnat, iar in caz contrariu de Stat. In-
sä legea din 5 Pluviose an. XIII, inspirath de o fiscalitate ex-
oesivä provenind din cauza rdsboaielor Revolutiunii, a in-
trodus un alt sistem, care nu erh drept. Anume partea civilä
dacä existä proces, va suporth cheltuelile atunci chnd nu is-
buteste in proces, ramânându-i insh recurs in contra preve-
nitului, daeh si el a fost osandit pentru infractiune.
Legea era nedreapth fiinda cheltuelile actiunii publice
nu trebue sh priveasch pe o persoand care texercita actiunea
civila"; Statul voià insä ca sh-si asigure mai bine creanta lui
3) In realitate, din cauza insova1iilitartii infractoriloT cheiltue-
iile de judecata cad tot pe Stat i le suportil tot zontrityaabilii. A.
Prins: Science penale, nr. 624.
4) Pentru vechiul drept german vezi Carpzovitis: Practica.
Part. III, On CXXXVIII.
5) Vezi Jousse: Justice eriminelle III, p. 194.
6) Proces Dannens, pag. 397.

www.dacoromanica.ro
 655 -
in contra unui solvabil, cum e de ordinar partea civilä, de
cat in contra unei persoane adeseori insolvabila, cum este in-.
fractorul. In acest sens au lost redactat codul de instructi-
une criminald francez, dupà care s'au tradus art. 160, 173,
170 si 206 proc. pen. rom., articole care se ocupd de chel-
tuelile de judecatä in materie corectionala si de simpla po-.
litie. Aceste articole permit Statului ca sa-si scoata cheltu-
elile facute, dela individul condamnat si dela persoanele ci-
vil raspunzatoare.
886 Insä legiuitorul nu s'a oprit aci, ci a mers mai departe
in obijduirea pärtii civile.
Abia promulgata proc. pen. fr. si imediat a intervenit
art. 157 al decretului din 18 Iunie 1811, intitulat : Tariful
cheltuelilor in materie criminald i de politie, care a dispus
ca in toate cazurile, prin urmare, chiar când 'isbuteste in
proces partea civila, ea va suporta cheltuelile de judecata
penala. Aceia care se vor fi constituit parte civila fie ca
vor pierde, fie ca vor castigh, vor fi personal obligati pen-
tru cheltuelile de instructiune, expeditiune i notificarea ho-
täririlor, având insa recurs in contra prevenitilor, care vor
fi condamnati, $i in contra persoanelor civil raspunzatoare
de infractiune.
Acest sistem e desigur si mai nedrept, fiindca nu este
nici un motiv pcntru a oslindi pe partea civild care a obti-
nut despagubiri, ca in toate cazurile sà plateasca cheltuelile
procesului penal, cu drept de recurs in contra unor persoa-
ne adeseori insnlvabile.
Statul se asigurd ce e drept pe el, dar in paguba unei
persoane nevinovate, fiindca ce e vinovata partea civila de
rezultatul actiunei publice, pe care nu ea a condus-o i pe
care poate nici nu a provocat-o?
Probabil ca autorul decretului din 18 Iunie 1811 1$i va
fi zis: din doua lucruri unul: sau prevenitul e condamnat, si
in acest caz partea civild care plateste, va avea recurs in
contra lui, saw din contra el a achitat, si in acest caz partea
civilä e vinovatä ca a invinovdtit pe nedrept irnpreuna cu
Ministerul public pe un om nevinovat, i prin urmare trebue
ca ea sa plateasca cheltuelile färä recurs.
Rationamentul e insa fals. fiindca in primul caz pre-
venitul fiind condamnat, iar actiunea partii civile respinsa,

www.dacoromanica.ro
 656

si cu atat mai mult daca e admisa, trebue ca Statul sa-si

scoatä cheltueelile facute dela cel osandit penal, si eventual
sa suporte riscurile insolvabilitàtii. Iar dacd prevenitul e a-
chitat ar fi drept ca partea civila sa suporte cheltuelile Jude-
cdti penale numai in cazul and ea a provocat deschiderea
actiunei publice.
51 lasam la o parte Ca sunt persoane care sustin Ca jus-
titia Hind o datorie a Statului, Statul singur trebue sà supoite
toate cheltuelile judecatii penale, addogand ca cheltuelile in-
formarii judecatorilor nu sunt ca daunele interese conse-
cinta imediata i directa a faptei acuzatului, ci o trebuinta de
pedepsire a societatii (7).
887 Legiuitorul francez a recunoscut mai tarziu nedrepta-
teai sistemului sau, si 1-a indreptat, insd numai in parte prin
legea din 28 Aprilie 1832, care a addogat un al doilea aliniat
la art. 367. C. instr. crim. fr., revenind astfel la legea din
5 Pluviose an. XIII. Modificarea din anul 1832, consistä in
aceia ca la jurati, daca partea civila isbuteste In cererea sa
de daune interese, ea nu este indatorata sa plateasca chel-
tuelile de judecatd. Aceasta modificare e insä incomplecta
mai intai fiindca se refera numai la jurati, si al doilea fiindca
scuteste pe partea civilà numai and castiga, si se poate ca,
desi nu s'au acordat daune civile, totusi actiunea pliblica sä
fi isbutit, i invinovatitul sa fi fost osandit, in care caz ar fi
trebuit ca cheltuelile sa se fi cerut dela condamnat; iar nu de
la partea civild. Chiar in cazul and a cazut i actiunea pu-
blica i cea civila, tot e nedrept ca partea civilä sa pia-tea-
scà cheltuelile judecatii penale, and actiunea publica nu a
fost provocatä de cea civila, ci din contra actiunea publi-
Ca a pricinuit pe cea civila.
888-- Legiuitorul nostru a tradus articolele 160, 173, 190, 206
si 391 dupa articolele corespunzatoare cod. de instr. crim.
fr., prin urmare cu modificarea legei franceze din 28 Apri-
lie 1832, care dupa cum am spus e o revenire la legea din 5
pluviose an. XIII. Insa, in urma promulgärei codicelui de
procedura penala din 2 Dec. 1864, a intervenit si la noi Re-
gulamentul de, cheltueli in materie criminalä" din 24 Iunie
1865, care a tradus dupa decretul francez din 18 Iunie 1811,

7) Normand: Traieé., nr 385, Tin. 335.

www.dacoromanica.ro
 657

5i al earui art. 64 identic art. 157 al decretului din 18 Iunie

1811, are urmatoarea cuprindere. Acei care se vor fi con-
stituit parte civila sou ca vor fi pierdut sau nu, vor fi perso-
nalmente responsabili de cheltuelile instructiunei, ramandn-
du-le recurs contra prevenitilor sau acuzatilor ce vor fi
condamnati, si contra persoanelor responsabile eivile de de-
lict".
Acest articol modified dispozitiunile codicelui de pro-
cedurd penald, si ne readuce la dispozitiunile decretului
francez din 1811.
De ad problema care s'ar putea pune, si care dupd cat
stim n'a lost dusa pând acum inaintea tribunalelor: suntem
noi carmuiti de dispozitiunile procedurei penale in privinta
cheltuelilor de judecata in materie penald, sau de regulamen-
tul cheltuelilor de judecatd din 24 Iunie 1865? Spre a preci-
za mai bine interesul, vom pune intrebarea: acei care s'au
emstituit parte civild si care au isbutit sä obtind daune, vor
fi condamnati la cheltueli die judecata? Rdspunsul e nega-
tiv dupa art. 391 al. 2 si alte art. din pr. pen., si afirmativ
dupa art. 64 al regulam. cheltuelilor de judecata din 24 Iunie
1865. Care din aceste artieole va prevala?
889 Art. 64 din regulamentul din 1865 este posterior si ar
fi natural ca el sa- se aplice conform regulei Ca legea poste-
rioara modified pe oea anterioard, insa noi credem ca trebue
a admite solutiunea contrarie fiindea dispozitiunile unui-re-
gulament nu au puterea sa modifice o lege. La acest argu-
ment vom mai addoga un al doilea, care desigur eà nu e lip-
sit de valoare. Legiuitorul francez din 1832a voit sa moth-
flee, cel putin in parte, dispozitiunile excesiv de severe si
nedrepte ale deeretului francez din 1811, si de aceea a in-
trodus dispozifiunile care se gäsesG traduse in articolele
noastre 160, 173, 190, 206, .391 al pr. pen.; astfel fiind, le-
giuitorul nostru, care in 1864, a adoptat sistemul legei fr.
din 1832, desigur ea n'a voit sa-1 paraseasca un an in ur-
ma si sa revina la sistemul foarte nedrept al decretului fran-
cez, din 1811, ci a tradus art. 64 dupa art. 157 al Deeretului
francez din 1811, Meä sa bage de seama ca acel articol a fost
modificat de pr. pen. pe eare,o adoptase cu un an inainte, du-
pa cum fusese desfiintat si in Franta. Nici o indoiala nu e-
xistä pentru noi, ca trebue a aplica in aceasta privinta di3-
www.dacoromanica.ro
 - 658 -
pozitiunile codicelui de proc. pen. iar nu ale regulamentului
din 24 lunie 1865, care a tradus din nebägare de seama o
dispozitiune desfiintata in Franta inca din anul 1832, prin
articolele care se gasesc si in pr. pen. rom.
890 Odatä inlaturat din discutiune art. 64 al regulamentu-
lui din 24 Iunie 1865, trebue sa." spunem ca alin. al 2-lea al
art. 391 p. p. eel putin cand s'a scris, era nu. numai inutil, dar
chiar periculos. Era inutil sä se spuna in art. 391 al 2-lea
pr. pen. cd partea civilä in procesele criminale nu suporta
cheltuelile de judecatä deck daca e condamnatä iiindca, toa-
te articolele din procedura penalà, chiar alin. I al art. 391,.
r:u pun in sarcina partii civile cheltuelile de judecatd decât
in caz de condamnare, asà ca nu mai e necesitate sà se mai
spund acest lucru in art. 391 al. 2. Acest aliniat e chiar pe-
riculos fiindca ar puteà face sä se creadd cà, numai in ma-
terie criminald partea civild care izbuteste In cererea sa,
nu ar suportà cheltuelile judecdtii, pe cand aceasta regula e
generald si se aplica la toate instantele, atat la materie co-
rectionala, precum si in materie de simpla politie. Mai ales
la epoca promulgärei cod. de proc. pen. cand nu aveam o le-
ge analoaga dt.cretului francez din 1811, dispoz:liunea art.
391 al., 2 p. p.. nu avea nici o utilitate.
Vom examina. in paginile urmatoare, dispozitiunile le
gei in cele cloud cazuri posibile, and nu este, si cand este
parte civila in proces.
890 ' Cu privire la natura cheltuelilor de judecatä trebue sa
distingem urmatoarele categorii de cheltueli:
1) Cheltuelile de judecatä generale pe cari Statul le su-
porta singur, intrucat ele sunt reclamate de insasi intere-
sul Statului de a asigura exercitiul puterei sale jurisdictio-
rale. In aceasta categorie intra: intretinerea localurilor in
cari functineaza organele judecatoresti, plata magistratilor
si auxiliarilor justitiei represive, intretinerea prevenitilor in
inchisori, transportarea lor, cheltuelile fdcute cu extradarea
cheltuelile necesitate de instructiunea prealabild etc..Aceste
cheltueli sunt fäcute de Stat i ele nu tree asupra justitiabi-
lilor.
2) Cheltueli de judecatä proceilarale cari la randul lor
se subdivid in :
a) Cheltueli facute anticipat de stat. Ele coprind chel-

www.dacoromanica.ro
 (359

tuelile facute pentru citatiuni, comunicari, onorarii plätite

expertilor, cheltuelile pentru pdstrarea sorparilor delicte,
pentru transportul martorilor, inteun cuvânt cheltuelile ne-
cesitate de fiecare proces penal luat in parte din niomentul in
care instanta de judecatal a fost sesizatd.
b) Cheltuelile de judecata facute de parti :;onform legei
in cursul procesului penal si anticipat pi:kite, de ex.: cereri
cari au necesitat alipirea mini timbru, citatiuni pe timbru,
plata onorariului expertilor in expertizele cerute de parti,
etc.
3) Cheltueli extra-judiciare facute de part fall a fi o-
bligate de lege sau de judecatd, de ex.: scoaterea unei copii
timbrate, angajarea unui aparator, cheltuelile ocazionate de
deplasarea in timpul procesului, etc.
Cheltuelile de judecata procedurale ca si cele extra-ju-
diciare, trebuesc sa fie lichidate prin hotarirea prin care in-
stanta penala judeca fondul, intruck aceste cheltueli, de ori-
eine vor fi fast fäcute, trec asupra persoanei pe care judecata
a va obliga sä le ramburseze celor in drept. Singura deose-
hire este insa ca in timp ce cheltuelile de judecata procedu-
rale fäcute de Stat trebuiesc sa fie lichidate din oficiu, celz-
lalte cheltueli procedurale facute de parti sau cheltuelile ex-
tra-judiciare nu vor fi lichidate deck la cererea pdrtii inte-
resate, care va trebui sal probeze existenta lor si necesitatea
cari le-a dictat. Cheltuelile superflue nu sunt repetibile.
In practica cheltuelile judiciare sau extra-judiciare fa-
cute de parti sunt inglobate in cadrul despdgubirilor, -asa
cd lichidarea si atribuirea lor se face deodatä si la un loc cu
despagubirile civile (a).
890' Este un principiu indiscutabil el nimeni nu poate fi obli-
gat a suporta cheltuelile de judecatä, atka timp cat are eds.-
tig de cauza.
Legea de procedura penald a confirmat acest principiu
stabilind in mod repetat in diferite texte ca cheltuelile de

a) Vezi asupra cheltuelilor de judecatà : je Poittevin, Code

d'instr. crim., art. 162, 194 si 211 nr. 187 si urm.; Vidal et Magnol,
Colas, P. 1045; Manzini, Tratatto di pr. pen. I, p. 232 si urmi.; Maj.
no, Commento, I, art. 39; Lucchini, Elementi di pr. pen. nr. 427; Chi-
ovenda, La condamna alle spese giudiziali, Torino, 1901.

www.dacoromanica.ro
 660

judecata vor fi suportate de partea care a cdzut" (art. 160),

de partea condamnatd" (art. 190), de partea care va pier-
de cauza" (art. 391), si la fel vorbesc art. 441 si 378.
Incidenta cheltuelilor de judecata se preciseaza deci
prin insäsi faptul pronuntärei unei condamnatiuni (pedeap-
sa sau despagubiri), care ne indica eine a cazut in cele cloud
actiuni ce se pot desbate in instanta penald (actiunea publi-
ca si civila).
8903 Se poate intampla uneori ca anumite cheltuieli de ju-
decata sa fi fost provocate de o greseala comisä, fie de per-
soanele cari au rolul de subiecte principale in procesul pe-
nal fie de magistrati sau de functionarii insärcinati cu pro-
ceclura, fie in line de persoanele cari sunt subiecte secundare
in procesul penal. In acest caz logic si juridic este ca chel-
tuelile Vacate cu repetarea actului gresit sa cazd asupra per-
soanei care a comis greseala.
In procedura penald gäsim un caz in care legea pre-
vede in mod expres o atare imputare a cheltuelilor .de ju-
decata, este art. 378 pr. pen. care dal dreptul a se pune in
sarcina martorilor cheltuelile de judecata provocate de a-
manarea pricinei, atunci când amânarea s'a facut pentu
lipsa acelor martori.
Deasemenea art. 64, Regulamentul portareilor din
1925, prevede ca portareii vor suportà cheltuelile oricarui
act de procedurd anulat din cauza greselii lor sau a agenti-
lor lor.
In tot cazul aceastä imputare a cheltuelilor trebue sä fie
expres pronuntatá prin hotarárea care a anulat actul gresit..

§ 1. Nu este parte civilei constituitii

891 Acest caz nu prezinta mari dificultdti, el se subdivide:

a) Dacd acuzatul sau inculpatul e condamnat, trebue SA
suporte toate cheltuelile judecatii; art. 160, 173, 190, 206 si
391 p. p. spun acest lucru foarte lamurit. Si vom addoga ca
aceasta condamnare la cheltueli se face chiar in cazul cand
condanmarea e cu mult mai .mica deck urmarirea, asa in-
cat s'ar puteA spune ca cheltuelile nu trebue sä le suporte in

www.dacoromanica.ro
 661

totul condamnatul, deoarece se vede ca a avut drept sa se-

judece (1).
Chiar and apelul e f Acut de condamnat, i primit de in-
stanta de apel, care a scazut pedeapsa, totusi el va suporta
cheltuelile de judecatà.
892 Quid in cazul cand apelul e fAcut de Ministerul public
si Curtea a respins acel apel? Va mai suporta condamnatul
cheltuelile apelului? (1 bis). Curtea de casatie franceza a
mers la inceput cu rigoarea pand la extrem, admitand ca 5i
in acest caz condamnatul trebue sA suporte toate cheltuelile
chiar acelea ale Ministerului public, insd mai in urma curtile
5i tribunalele rezistand, sectiunile-unite ale Curtii de casa-
tie francezA au pArAsit acest sistem 5i a admis cd in acest
caz osAnditul nu va supora deck cheltuelile primei instan-
te (2). Aceasta ni se pare rational, fiindca intru nimic nu
poate fi vinovat osanditul de aceste cheltueli provocate prin
apelul neintemeiat al Ministerului public (3).
Trebue sA observAm cA osandirea la chelueli nu de-
curge in mod virtual, implicit, din toata hotkirea condam-
natoare, ci trebue o mentiune expresA in hotkire. Cu alte
cuvinte nu suntem in fata unei osande accesorie, care sä de-
rive direct din lege, ci in fata unei osande complimentare,
care trebue expres pronuntatA de judecator.
892 Este de principiu cd in cAile de atac cheltuelile sunt
suportate deasemeni de partea care a pierdut, adicA de cel
care a folosit calea de atac i cAruia i s'a respins ca tar-
diva, neregulata, inadmisibilA ori nefondatA cererea de atac,
sau de intimatul in calea de atac atunci and cererea a fost
admisA chiar numai in parte.

1) Blanche: Etudes, I, nr. 329

1 bis) Daca, in principiu nu se poate agravA situatiunea unei,
prti in urma apelului sgn, nimic ins nu se opune ca ape1antul sA
fie condamnat la cheiltueli de judeoatl, care nu sunt desba"gubiri civi-
le, cad nu repreceintA damn suferita prin infractiunea comisä, i sunt
acoperirea cheltuelilor (acute de partea odversA cu ccaziunea dude-
aril apelului (Gas. II, 231 din 5 Fehr. 1923, Jurisprndenta Generahl,.
1923, speta 95, pag. 37).
2) Gas. fr. Sect. un. 22 Nov. 1828, Bul. or. 311; S. P. Ghr S..
crim. 28 Aprilie 1854, S. 54, I, 275, P. 54, 1, 104
.3) Blanche: Etudes, I, nr. 330.

www.dacoromanica.ro
 662

Acest principiu este consfintit de codul de procedurd

penala prin art. 138, 173, 206 si 441.
Exceptional legea obliga pe eel judecat in contumacie
sä suporte cheltuelile de judecatä chiar and in urma pur-
gärei contumaciei ar fI aparat de pedeapsa.
Partea care ii retrage o cale de atac va suporta chel-
tuelile Mcute cu ocaziunea acelei cdi de atac.
893 b) Acazatul sau inculpatul scapd de pedeapsd. Acest lu-
cru se,poate intampla in mai multe chipuri.
Pentru cd a fost achitat (4). In acest caz el nu poate fi
condamnat la cheltueli de judecatd, fiindca osanda compli-
mentara nu se poate da I ärà cea principala (5). Se excep-
teazd insä cheltuelile facute de Ministerul public din prici-
na inculpatului, fiindcà el a fost lipsa dela judecatä (art. 183
p. p.) sau fiindca a fost contumace (art. 482 p. p.) (6). In
orice caz achitatul suporta propriile sale cheltueli, fiindca
Ministerul public, afara de actiune recursorie civild, nu pa-
teste cheltuelile nici chiar in caz de achitare a prevenitu-
lui (7). Persoana achitatä nu va suporta cheltuelile, chiar
cand a fost condamnatä la daune interese.
894 Ce vom decide in caz de achitare pentru dementa ori
lipsa de pricepere? (8).
Jurisprudenta franceza distinge: nebunul nu suportä
cheltuelile de judecatd, iar minorul Vara' pricepere le super-
ta, fiindca el se trimite in o casa de corectiune (9). Credem
impreund cu Villey cà distinctiunea e neintemeiata, de oarece
trimiterea in o casa de corectiune nu poate fi tsocotita ca o
pedeapsd (10).
4) Blanche: Etudes, I, nr. 331, care arata i jurisprudenta Iran-
cez1
5) Blanche : Etudes, I, nr. 333 si jurisppr. c. cas. r. arnata de clan-
sul.
6) Blanche: Etudes, I, nr. 335 si jurispr. c. cas. fir. citatä de
dânsul.
7) Cas 10 Dec, 1879, D. 79, I, 113; 20 Nov. 1880, 5. 81, I, 355;
13 Martie 1896, D. 97, I, 207; 23 Iulie 1897, D. 99, I, 57.
8) Blanche: Etudes, I, air. 340 si 342, califica de absolvire.
9) Vezi Blanche: Etudes I, nr. 342, care citeaz1 foarte multe
.deciziuni ale =Id de casatiune franceza in acest sens. Vezi si T. II,
or. 302, al 3
10) Villey: Précis, ed. V-a, pag. 419.

www.dacoromanica.ro
 66 3

895 2) Absolvire. Cu toate cä jurisprudenta francezd a va-

tiat, credem cà trebue admis c. absolvirea sä alba" acelas
rezultat ca i achitarea, adica apararea de cheltuelile de
judecata (11). In adevar, in caz de absorvire, ea si in caz de
achitare, Ministerul public cade in pretentiunile sale, si prin
urmare nu are drept sä faca s. suporte absolvitul cheltue-
lite de judecatd, fiindca osânda accesorie a cheltuelilor, tre-
bue sä urmeze soarta osAndirei principale. Si vom adaoga
ca nu trebue a distinge intre absolvirea din cauza Ca, fapta
nu constitue o infractiune i absolvirea din cauza cd ea este
prescrisa (12), in amandoua cazurile inculpatul Hind apà-
rat de osanda principalä, trebue sa fie aparat si de cea ac-
cesorie (13).
896 3) Incompetinta. In cazul când autoritatea judedito-
reasca se declard incompetinte sa judece afacerea, ea nu
poate conclamnà la cheltueli de judecata pentru ci uefiind
competenta pentru judecarea principalului, nu poate fi corn-
petinta nici pentru aecesoriu.
897 4) Apararea de pedeapsti din cauza unei scuze abso-
lutorie, de exemplu, denuntarea complicilor, absorbirea pe-
depsei conf. art. 40 cod. pen. etc., nu impiedica osandirea
la cheltueli de judecatä. Ad avem o exceptiune la regula ca
3 pedeapsa accesorie nu intervine decat acolo unde existä o
pedeapsä principalà.
8971 Legea cerând pentru incidenta cheltuelilor de judeca-
ta ca sä existe o condamnatiune, urmeazd ca inculpatul nu
poate fi obligat a suporta aceste cheltueli oridecateori a
fast aparat de pedeapg si de despagubiri. Deci achitarea,
absolvirea. scoaterea de sub urmarire din cauza unei sea-
ze absolutorie, din cauza amnestiei, prescriptiunei sau impa-
carei fac ca instanta judecatoreasca sa nu poatai pune chel-
tuelile de jildecatai in sarcina invinuitului.
Orice distinctiune in sistemul legei actuale nu poate fi
decdt arbitrard, legea cerând ca partea care va fi obligata
sa plateasca cheltuelile de judecatä sa" fi fost condamnata
sau sa fi cazut din pretentiunile sale.
11) Blanche: Etudes, I, nir. 337.
12) Ibidem: 1, nr. 341.
13) Asunra deoseMrei intre achihtare si absoilvire, vezi nr. 711'
Si nota precum si vol IV p. 342 si urm.

www.dacoromanica.ro
 6 64

8972 De lege ferenda credem insä Ca ar trebui sa se admi-

ta Ca inculpatul va suporta cheltuelile de juduecata oride-
cateori infractiunea exista $i se constata ca inculpatul a luat
parte la comiterea ei, dar pedeapsa este inlaturata din cau-
za iresponsabilitätii (cand aceasta nu era cunoscuta $i dove-
ditä in momentul trimiterei in judecatä, fiindca altfel este
vina Ministerului public ca" a mai urmarit pe un irespon-
sabil); din cauza stärei de necesitate; din cauza beneficiu-
lui impunitatei tras din denuntare, sau din impunitatea tai-
nicilor ludri; in caz de absorbire de pedepse pentru cumul
de infractiuni; in caz de impacarea pärtilor.
§ 2. Existd parte civild

298 In acest caz patru ipoteze sunt posibile; vom vorbi mai
intai despre materia criminald:
a) Acuzatul este achitat sau absolvit i e aparat si de
daune civile; in asemenea caz nici-o indoiald nu este ca par-
tea civila pierzand, va suporta $i cheltuelile de judecata con-
form art. 391 pr. pen.
b) Acuzatul e condamnat i penal i civil, in aseme-
nea caz nu este iara$i nici o greutate; el va fi condamnat sa
plateasca i cheltuelile de judecatä conform aceluia$i articol.
.899 c) Ambii pierd, adica" atat acuzatul care e condamnat,
cat $i partea civila careia se respinge cererea de despagu-
bire. Ad chestiunea e mai grea; se admite totu$i cu drept cu-
vant dupà parerea noasträ, ca existand ccndamnare pena-
la, osanditul penal va suporta cheltuelile de judecata ca pe-
deapsä complimentard (1).
SOO d)Ambii cã.tigä. adica acuzatul e achitat, insa partea
civila obtine despagubiri. In acest caz e mai greit de hot&
rit cine suporta cheltuelile de judecatä.
Curtea de casatie franceza $i Blanche admit cd chel-
tuelile de judecatä vor fi suportate de partea civila, fiindca
ea a pus in mi$care actiunea publica (2). Da, dar nu se
1) Gas. fr. 13 Mai 1893, Bul. crim. nr. 13.Vidal: Cows nr. 897.
Garraud: Precis. ed. 8-a nr. 579 fine. Villey : Precis. ed. V-a, p. 421.
2) Gas. fr. 1 Dec. 1855 S. 56, I, 467; 3 Dec. 1861, S. 61, I, 333.
13 Feebr. 1862. Bul. crim. nz. 144. Curtea cu ;urati a Senei, 10 Ian,
1885. Gazeta trib. 10 Ian. 1885. Cas. fr 5 Mai 1892 S. P. 92, I, 288 si
mota. Blanche: Etudes, nr. 334 si 350.
www.dacoromanica.ro
 665

poate ca nu partea civilä sa fi provocat actiunea pulite'?

$i chiar daca ea a fäcut o rec!amatiune, insä actiunea pu-
blicá la jurati nu a fost dusa de dansa, fiindca ea nu are
drept de a investi pe jurati. Toata gresala ei, cum cu drept
cuvant observa Garraud, este Ca s'a adresat rau la jurati, si
aceastä gresala este scuzabila prin imprejurarea ca. ea a grt-
sit asociindu-se cu ministerul public si asociindu-se la ac(i-
unea iutentatä de dansul (3). Noua ne pare neadmisibil La
sä fie condamnata la cheltueli de judecatä partea civila ca-
re ctistiga si de aceia credem mai intemeiata parerea doc-
trinei franceze (4).
901 -- Ouid in materie corectionala si de simpla politie?
In Franta decretul din 1811 nefiind modificat deck in
privinta art. 39 (368 C. inst. crim. fr.), adica numai relativ
la afacerile criminale, e incontestabil cd in celelate tnaterii,
partea civila fie ca perde, fie cd va castiga, va pläti ch:2lta-
eli de judecatä. La noi art. 64 al Regul. din 24 Iunie 1St.5
asupra cheltuelilor de judecata in materie penald ori se apli-
Ca in toate cazurile, or nu se aplica in nici un caz.
Daca, dupà cum am sustinut noi acest articol e o inad-
vertenta a legiuitorului, si in orice caz daca admitem :á
regulamentul ilu poate modifica o lege, atunci avem o rc-
gula uniforma relativ la cheltuelile de judecata la toate M.-
stantele; si prin urmare regulele expuse de noi relativ !a
instantele criminale se apnea si la cele corectionak si de-
simpla politie. In caz contrariu trebue sa admitem ea' !,2-
giuitorul dupà ce.in 1864 a adoptat sistemul legei din Flu-
viose an. XIII, l'a schimbat in anul urrnator, hitroducand
sistemul cel foarte nedrept al decretului din 1811. Ne este.
peste putinta sa admitem acest lucru; noi credern din Con-
tra ca in privinta cheltuelilor de judecatä sunt regale unifor-
me la toate instantele:
901 1 Am aratat mai sus ca legea pune cheltuelile de ju-
decald jn sarcina persoanei condamnate, sau in a aceleia
care a cdzut in pretentiunile sale. 0 hotdrire poa-te msd sa.
.3)(3arraud: Précis ed. 8j-ai, lir. 579.
4) Garraud: op. et loc. cit.; Vidal: Cours nr. 897, p. 1042, ed.-
4-a; Villey : Precis. ed. V-a, p. 420 si 421, Dames o Frais de justice
nr. 363; Laborde: °ours nr. 352, ed. 2-a:
Chiar C. cas. fr. se pronuntase in 1840 in acest sens.

www.dacoromanica.ro
 - 6(J6 -
.condamne la o pedeapsd si la despagubiri civile, dupà cum
poate iarasi sa condamne numai la pedeapsa sau numai Ia
despdgubiri civile.
Orice dificultate cu privire la incidenta cheltuelilor de
judecata dispare dacd tinem seama cä atunci cand exista
o parte civild constituità avem simultan supuse judecatii
doua actiuni, cea publica i cea privata. Deci in raport cu
fiecare din aceste actiuni catä a, se cerceta cine a cazut in
pretentiunile sale.
Asa dar urmätoarele ipoteze:
1) Incuipatul a fost aparat si ie pedeApi.i si le despii-
gubiri civile, deci el a astigat in ambele actiuni i ca atare
cheltuelile nu pot caideà asupra lui. Care va fi insä situa-
thmea partei civile? Vom distinp:
a) Partea civild a pus in miscare actiunea publicä prin
plangere directa. In cazul acesta partea civila a cazut in
ambele actiuni, deci ea va suporta toate ?IeltueliIe de ju-
decatä si cele facute din oficiu i cele fäcute de inculpat si de
partea civilmente rdspunzatoare.
Dar daca s'a declarat siinsa acti:mea publicd la prima
instanta pentru amnestie acordatä posterior sesizarei jus-
-titiei, sau pentru moartea inculparului, desigur à partea ci-
'iIà va fi aparata de suportarea cheltuelilor de judecatä.
b) Partea civilä nu a pus in piscare actiunea publica,
aceasta actiune. a fost promovata de Ministerul public, in
urma denuntului sau aratarilor fdcute de partea vätarnata.
In acest caz actiunea publicà fiind promovata de Ministe-
rul public nu se poate spune cá partea civild a cazut in a-
ceastà actiune, fiindca nu dansa a pus-o in mi§care; in
schimb ea va fi consideratä ca infrânta in actiunea civila pe
care a alaturat-o actiunei publice. Ash dar cheltuelile- de ju-
ddecatä facute din oficiu in actiunea publica, cu toate ca" a
profitat de ele i actiunea civild nu vor puteà fi puse in a-
ceastä ipoteza in sarcina partii civile, in schimb partea ci-
vila va puteà fi obligata la plata cheltuelilor facute de in-
culpat si de razpunzatorul civilmente.
c) Partea civilä nu a facut nimic pentru a provoca pu-
nerea in miscare a actiunei publice, care a fost promovata
absolut din oficiu, insä s'a constituit ca parte civila si a des-
fasurat activitatea inerenta acestei calitati in insanta pe-

www.dacoromanica.ro
 667

nald. Si in aceastä ipotezd partea civild nu va putea fi o-

bligatä sà suporte cheltuelile de judecatà acute din of iciu.
in actiunea publica, insä va putea in schimb sä fie obligaa
a pläti fata de inculpat cheltuelile pe care acesta le-a facut
in raport cu actiunea civila. In aceasta ipotezd deci, nu
toate cheltuelile acute de inculpat vor fi suportate de par-
tea civild, ci numai pe acelea pe care instanta va aprecia ca
au fost provocate de constituirea partei vatamate ca parte
civild.
2) Inculptul a fost aparat de pedeapsd, dar a fost con-
damnat la despagubiri, deci a reu5it in actiunea publica, dar
a cazut in cea privaa. In acest caz cheltuelile actiunei pu-
blice acute din oficiu nu vor putea sä fie puse in sarcina sa,
dar va fi obligat sa raspunza partei civile cheltuelile facute
de aceasta.
Va fi supusä la suportarea cheltuelilor facute de partea
civila 5i fiersoana civilmente raspunzatoare cand exista a
atare persoand 5i a fost condamnata la despagubiri.
901 2 Obligatiunea de a plati cheltuelile de judecata este so-
lidard pentru inculpatii din aceia5 pricind, atunci cand ju-
decata a pus asupra lor cheltuelile de judecata (a).
Cand sunt insä mai multe infractiuni, chiar daca ele
vor fi judecate deodatä, judecata va trebui sa pronunte se-
parat cheltuelile de judecaa pentru fiecare infractiune, in-
truck solidaritatea este marginita numai la participantii a-
celea5i infractiuni.
Acela5 lucru atunci cand sunt mai multe parti civile
5i judecata a pus asupra lor suportarea cheltuelilor de jude-
cata. Dacà toate pärtile civile se pretindeau vatamate prin
acela5 fapt atunci vor plati solidar, dimpotrivä dacd s'au
constituit pentru fapte diferite atunci lichidarea cheltuelilor
se face separat.

Apenclice Ill
Executarea hotdrdrilor penale

901 3 Executarea este ultimul act pe care organele insarci-

a) Ch. et F. Hate, Theorie du code penal, L nr. 148 $i urm.;-.
Maino, Gonimenta, I, p. 88; Manzird. Trattnto din X. pen. I, P. 241.

www.dacoromanica.ro
 668

nate cu realizarea justitiei represive il fac in vederea exer-

citärii depline a dreptului de a pedepsi al Statului (a).
Executarea este deci efectiva aducere la indeplinire a
tuturor condamnatiunilor rezultate dinteo hotärire penala
irevocabild.
Executarea presupune deci o punere in miscare, (punere
in executare) o desfasurare (executarea in sine) si o epuiza-
re (sfdr$itul executdrii).
Punerea in executare a hotaririlor penale a fost con-
feritä, dupa natura condanmatiunilor si dupà instantele dela
cari emana, unor organe diferite.
Executarea in sine si deci si epuizarea executiunei re-
vine deasemeni unor organe diferite, dupd cum avem dea-
face cu pedepse privative de libertate, cu pedepse pecunia-
re si cheltueli de judecatä si in fine cu despagubiri civile.
101 4 Se discutä cu privire la executare, care este caracte-
rul normelor de drept disciplinand aceastä materie.
Unii autori sunt de parere ca normele privitoare la e-
xecutiune sunt norme de procedura penald, altii cred ca ele
apartin dreptului administrativ, in fine o a treia pdrere
distinge Intre diversele norme de executare, clasificându-
le in categorii diferite. Credem aceastä ultimä tezä ca
cea mai exacta.
In adevar, regulele cari stabilesc: cand poate fi execu-
tata o hotärire, cine are dreptul sä faca executarea, eine si
and poate modifich contimitul executarei, cine si când
poate opril o executare, etc., sunt norme de drept penal sub-
stantial fiindcä ele reglementeazd o laturd a Insusi dreptu-
lui de a pedepsi.
Din contra, regulele privitoare la mecanismul formal al
executarei, la solutionarea incidentelor de executiune, la e-
fectuarea materiala a executarei, etc. sunt norme procedu-
rale, fiindca. ele disciplineaza desfasurarea unei activitati
care conduce la realizarea justitiei represive.
Din aceasta ultima categorie unii autori desprind nor-
-----
mele privitoare la efectuarea materiala a executiunei de ex.:

art.
a) Vezi asupra executhrii: Le Poittevin, Code d'instr. crirtz.
si 197; F. Mlle, Instr. crim. VIII. nr. 4085; Manzini, Trattato
165
di pr. pen. I nr. 154. 214 si II, nr. 534 si urni. G. Carboni, Dell'ese-
cuzione in materia penale, Milano.
www.dacoromanica.ro
 669 -
supunerea condamnatului la regimul penitenciar cuvenit, fi-
xarea conditiunilor in care fiecare regim va fi aplicat In ra-
port cu persoana condamnatului, supravegherea disciplina-
ral in timpul executarei pedepsei, apartin dreptului adminis-
trativ penitenciar, dupd cum urmarirea pedepselor pecuniare
in averea celor condamnati apartine dreptului administrativ
fiscal.
Noi am aratat in volumul IV, nr. 2 cä norrnele de exe-
cutare ar trebui sa alcatuiascà Un drept penal executiv auta-
nom, din care va face parte ca o ramurA i dreptul peniten-
ciar.
9015 Executarea presupune urmatoarele conditiuni:
1) Sä existe o hotArire penald emanatä dela o instan-
ta având jurisdictiune penala. Ex. Tribunalele ordinare, tri-
bunalele militare, instante penale administrative, etc.
2) flotarirea sä coprinza condamnatiuni sau dispoziti-
uni cari sA necesite o aducere la indeplinire. Ex. Pedepse,
confiscari, despagubiri, cheltueli de judecata, liberarea pre-
venitilor, etc.
3) Hotarirea sa fi dobAndit in totul sau in parte auto-
ritate de lucru judecat. In penal mi este admisa executiunea
provizorie, totusi hotaririle cari apard de pedeapsa se exe-
cuta deindata, in cazul cand inculpatii se gasesc in preventi-
une, chiar daca in contra unor atari hotäriri sunt deschi-
se cane de atac. In consecintä inculpatii sunt pusi in Mier-
tate si deci hotarirea achitatoare nedefinitiva este pusa in
executare; (art. 102 alin. 4 Leg. jud. de ocoale; art. 187 5;
201 pr. pen., ultimul text insa pune conditiunea ca sà nu se
fi declarat vre-un apel in termen de 3 zile; 224 pr. pen., 381
proc. penala).
4) Condamnatiunea sa nu se fi stins prin prescripti
ne, amnestie, lertare (cand aceasta este admisa, ex.: art.
270 cod. pen. in caz de adulter) 5i gratiere.
5) Sà existe un ordin de executare emanat dela orga-
nul in drept a pune hotarirea penald in executare.
901 6 Executiunea voluntara este posibild fatal de hotaririle
penale definitive numai in ceeace priveste dispozrtiunile sus-
ceptibile de o atare executare, de ex.: plata amenzilor, pre-
darea lucrurilor declarate ca confiscate, plata cheltuelilor de
judecata sau a despagubirilor civile. Partea condanmata la
www.dacoromanica.ro
 - 670 -
pedepse pecuniare sau la despagubiri, restitutiuni i chel-
tueli poate executa voluntar cpndamnatiunea chiar inahite
ca hotarirea sa fi ramas definitiva. Totusi, in ceace priveste
pedepsele pecuniare sau confiscarile, o atare executare vo-
lhntara nu impiedica folosirea cailor de atac, dreptul de
a folosl aceste cai fiind de ordine publica Meat se poate re-
yen! asupra. oricarei renuntari exprese sau implicite, cat
timp nu a trecut termenul de folosirea cailor de atac.
901 ' Organele insarcinate cu punerea in executare a hotd-
ririlor penale in ceeace priveste penalitatile sunt :
a) Judele de ocol pentru cartile de judecata care pro-
nunta pedepse si cari au ramas definitive prin neatacarea
cu opozitiune, apel sau recurs. (art. 109 leg. jud. de o-
coale, art. 98 Regulam. legei jud. de ocoale si art. 163 pr.
pen.).
b) Ministerul public de pe langd tribunal pentru hotd-
ririle tribunalului date in recurs, ca si pentru cele date in
apel sau in prima instanta dar ramase definitive prin nea-
tacare; tot Ministerul public de pe langd tribunal pane in
executare i deciziunile Curtilor de apel prommtat in a II-a
instanta si ramase definitive, fie prin neatacare cu recurs, fie
prin respingerea recursului (art. 193, 206 si 430 pr. pen.).
c) Procurorul general de pe langa Curtea de apel pen-
tru condamnatiunile pronuntate de Curtile cu jurati (art.
398 pr. pen.) si pentru cele pronuntate de Curtea de apel in
prima si ultimä instanta.
d) Procurorul General dela C. de casatie pentru con-
darrinitiunile pronuntate in cazurile prevazute de art. 495 si
urm. proc. penalà.
e) Ministru de justifie pentru condarnnatiunile Pronun-
tate de Inalte curte de justitie (art. 64 Legea Curtei de cas.).
In toate categorile mai sus aratate ordinal de execu-
tare trebue sà emane dela organul respectiv, executarea insa
se va putea totdeauna efectua prin mijlocirea Ministerului
public de pe langa Tribunal caruia i se va transrnite ordi-
nul de executare spre aducerea lui la indeplinire. Singur
judele de ocol nu poate da ordin de executare Ministerului
public, poate insä solicita sprijinul acestuia la efectuarea e-
xecutarilor ordonate de el.
Tot organele de mai sus ordona efectuarea confiscari-

www.dacoromanica.ro
 671

lor, sau altor mäsuri de sigurantd. Ministerul public ca or-

gan de executare este un auxiliar al instantelor represive.
901 8 Dupd ce ordinul de executare a fost dat de organul
competent, executarea in sine se va efectuà Irish cu ajutorul
agentilor apartinand autoritdtilor administrative (politie 5i
jandarmerie) pentru condamnatiunile privative de libertate
organele fiscale ale Statului, judetelor sau comunelor pen-
tru pedepsele pecuniare).
901 Ordinul de executarea pedepselor privative de liberta-
te se concretizeazd inteun mandat de arestare care va arà-
tà numele i domiciliul condamnatului, hothrirea pe baza
careia s'a emis mandatul, instanta care a pronuntat-o, natu-
ra i durata pedepsei, inchisoarea uncle trebue sal fie condus
organul care a emis mandatul.
Despre emiterea mandatului se va face mentiune in jo-
sul hothrirei puse in executare i in registrul de executdri.
Mandatul se va transmite apoi spre aducere la indeplinire
autoritätilor administrative cari prin agentii politienesti
in orase i prin jandarmi la sate vor procedh la arestarea
celui urmarit si la conducerea lui la inchisoarea araitath in
mandat sau la inchisoarea cea mai apropiath de local prin-
derei. Directorul inchisorei dand adeverinta de primire va
incarcerh pe condamnat. Despre aducerea la indeplinire a
mandatului se va comunich organului care a lansat man-
datul, pentru a se face cuvenita metiune in registrul de exe-
cutari.
Când din registru de executhri se constath ch un 'mandat
nu a fost aclus Inca la indeplinire, se va interveni din nou
pe langh autoritatea respectivd pentru a se procedh la e-
x ecutare.
Toate cele arhtate mai sus sunt precizate prin art. 98 re--
gulamentul jud. de ocoale, art. 43 si 95 regulamentul Tr--
bunalelor din 1925 si art. 105 Regulamentul Curtilor de
apel din 1926.
901 10 Pentru pedepsele pecuniare, conform Lege! din 25 Mar-
tie 1923, cunoscuth sub numele de legea majorarei amen-
zilor penale, (a) nu se mai emite un ordin de executare, cel
condamnat la atari pedepse fiind indatorat ca in termen de
a) vezi vol. III, pag. 572.

www.dacoromanica.ro
 - 672
o luna de la data cand condamnatiunea a rams definitiva sa
prezinte la judele de ocol (pentru condamnatiunile pro-
nuntate de judecatoria de ocol sau d instantele penale ad-
ministrative) sau la Ministerul public de pe langä Tribunal
(pentru condamnatiunile pronugate de Tribunal, C. de apel
sau C. de casatie) recipisa administratiunei financiare sau
perceptiunei fiscale ori comehale constatând ca a achitat in-
treaga amenda la care fusese pedepsit.
Daca la expirarea termenului na se prezlntä cuvenita
recipisä, judele de ocol sau Procurorul vor lansh mandat de
arestare, calculand 50 lei o zi de inchisoare. Daca condam-
hatul dovedeste ca este solvabil, judele do ocol sau pro:sm-
rorul vor puteh aeodà o amânare de Inca. o luna. Mandatul
emis dupa expirarea primei luni, ca i cel emis dupd ex-
pirarea celei de a cloua luni, va fi anulat daca condamna-
tul va achith imediat amenda. Mandatul se executä dupà
normele aratate la numarul precedent.
901 Amenzile cu caracter civil, amenzile fiscale, amenzile
disciplivare, cheltuelile de judecata i desdaunarile cave-
nite Statului, judetului si comunei sau altar instituituni pu-
blice sau de drept public se executa prin organele fiscale ale
Statului, sau comunei. Punerea in executare se face tot de
organele cari executa si condamnatiunile pur penale. 0:di-
nul de executare se (Id pe cale de invitaré facuta admiiis-
tratiunilor financiare sau primäriilor. Eexecutarea in sine se
face conform legei pentru urrndrirea veniturilor Statului.
Toate acestea sunt prevdzute prin Legea majordrei a-
904 12
-
menzilor din 1923.
Daunele acordate partilor prin hotaririle penale se exc-
cuta conform dispozitiunilor din procedura civila. i legea ju-
decatoriilor de ocoale. Ash dar, hotärirea penala va fi in-
vestitä cu formula executorie ca i hotaririle civile, iar or-
dinul de urmarie se va da de instanta care face investirea.
Organul insarcinat cu executarea In sine va fi corpul
de portarei. Pentru condamnatiunile civile pronuntate de jn-
dele de ocol and cartea de judecata a ramas definitiya prin
neatacare, ca i pentru condamnatiunile civile pronuntate de
instantele superioare in apel sau recurs contra cartilor de-
judecata, urmarirea se va putea. face *i de agentii aratati
in art. 109 leg. jud. de ocoale.

www.dacoromanica.ro
 673

901 13 Toate incidentele de executiune privind continutul, in-

tinderea si forma acesteia se rezolvä pe cale de contestati-
une la executare. Organul chemat a solution4 aceste inci-
dente, dupd cum am aratat cand am tratat materia con-
testatiunei, este instanta judecatoreasca a card hotariri se
executd, fiindca incidentele de executare au un caracter con-
tencios, ele atingand insasi foga executiva a hotarirei, inci-
denta condamnatiunei, sau regularitatea executarei (a).
Asà dar organul care pune in executare hotaritile pe-
nale nu poate rezolva incidenple de executiune atunci caod
acestea s'au produs; poate insä da instructiuni si lamuriri
pentru a preintampind atari incidente.
Organele de executare nu lucreaza deci absolut hide-
pendent de instantele represive ci ele sunt un auxiliar a aces-
tora. In adevar capacitatea functionala a celor insarcinati
cu executarea este conditionata de existenta necontestata a
hotarirei ce se executä, ori din moment ce se iveste contesta-
tiune asupra actului care formeaza baza executärii_sau a-
supra felului in care acest act este executat, conflictul za-
Oa un caracter jurisdictional, asà incat, activitatea orga-
nelor de executare va fi subordonata solutiunei pe care in-
stantele represive o vor da acestui conflict. Vezi nr. 87410 .
Inteun cuvant, dupa cum spune prof. Manzini, instan-
tele represive au in stare latenta in tot cursul executarei
,dreptul de a intervenl, interventiune care devine patenta prin
ivirea unui conflict provocat de o contestatiune (b).
901 " Pentru executarea in sine a pedepselor privative de li-
bertate am spus cä mai intervine un al treilea organ si anu-
me administratiunea penitenciara.
Acesteia Ii revine aplicatiurfea materiala a pedepsei in
raport cu fiecare condamnat, realizarea finalitatii in ve-
dere careia functioneaza pedeapsa, disciplina Impusä de re-
gimul legal al pedepsei, calcUlarea pedepsei in vederea epu-
izarei executiunei si tot ceeace concerne ameliorarea pio-
gresivä a executiunei si chiar scurtarea ei, bine inteles cancl
legea o permite.

pa cyl, et F. Belle, ,Théorie du code paate, I. nr. 173; Blanche,

Etudes, 1, nr. 134; Le Poittevin, Cade d'instr. orim., art. 197, nr. 25.
b) Manzini, Trattato di pr. pen.g, p. 452 si 337
Tanoviceanu Vol. 1). 43

www.dacoromanica.ro
 - 674 -
Despre regimul si calculul pedepselor privative de li-
bertate, deci despre executarea lor materiald ne-am ocupat
in volumul III.

901 .15 -- In legaturd cu executarea pedepselor privative de liber-

tate, legea de procedura penala ar trebui sa regtementeze
formele in care va functiona institutiunea liberdrii condi-
tionale.
Despre aceastä institutiune si despre mecanismul ei
ne-am ocupat in volumul III pag. 418-433, trimitern deci la
cele scrise acolo.
Anteproiectul de cod penal roman admitand liberarea
conditionala a reglementat si mecanismul acestei institl-
tiuni in linii largi, credem insa cà revine legei de proceda-
rd penala s dea preciziunea cuvenitä tuturor chestiunilor de
ordin formal in legatura cu liberarea conditionald.
t6
901 Executarea hotaririlor condamnatorii pronuntate de
instantele militare .se face din ordinul generalului coman-
dant al circumscriptiunei prin mijlocirea comisarilor regali
asistati de grefieri, cad vor incheia proces-verbal de exe-
uitare, facandu-se mentiune si pe hotarirea executatd.
Comisarul regal va trimite copie dupq hotarirea exe-
cutatà, cu mentiunea executdrii, comandantului corpului din
care face parte condamnatul i autoritatilor civile compe-
tinte in cazul cand condamnatul se gäsea. decorat ca vreun
ordin sau medalie militara romana sau straina (art. 145
c. just. militare).
Executarea se face 24 ore dupa ce condamnatianea
a ramas definitiva prin neatacare sau prin respingerea re-
cursului (art. 139-142 c. j. mil.).
Generalul comandant al circumscriptiei poate suspe.r-
da executarea, cu conditia de a informà imediat pe Minis-
trul de razboiu (art. 144 c. j. mil.).
Proiectul de cod al justitiei criminale elaborat in 1926
prevede ca executarea hotaririlor pronuntate din instanVe
militare se va face din ordinul Ministerului public de pe far-
gS ultima instantä, (art. 426). Proiectul reglementeaza
contestatiunea la executare.

www.dacoromanica.ro
 675

Mfisuri asigurAtoare in vederea execuliunel

hotArArilor penale
901 " Sanctiunile represivd ca i reparatiunile civile pronun-
tate de instantele penale nu pot functiona scrim in vederea
finalitati pe care o urmareste justitia represiva deck atunci
cand executarea hotaririlor penale este deplin asiguratd.
Simpla pronuntare a unei condamnatiuni sau a unei re-
paratiune, oricata publicitate s'ar da hotarirei condam-
natorii, nu va puteà imprima represiunei acea exemplarita-
te, pe care trebue sä o aibd, din moment ce fiecare inculpat
va sti cal se poate sustrage usor executdrei pedepsei i oNi-
gatiunei de a repara raul cauzat prin fapta sa. Asa dar si-
guranta represiunei nu trebue sa constea numai in certituii-
nea cà fiecare vinovat va fi pedepsit i va fi indatorat st
repare, dar si in certitudinea cà pedeapsa va fi executata e-
fectiv, iar desdaundrile platite din avutul celui vinovat.
Legiuitorul trebue deci cu aceias grije cu care se st:d-
dueste sà asigure desqoperirea, urmärirea i judecarea in-
fractorilor, sa facd loc in lege si masurilor chemate a asignra
executarea hotdririlor instantelor penale (a).
901 18
In sisbemul legei de procedura penala care ne guver-
neaza astazi, intalnim oarecari mäsuri de natura a asiggrà
executarea pedepselor privative de libertate.
Astfel detinerea preventivä poate uneori functiona nu-
mai in vederea asigurarei prezentei inculpatului la judecata
si la executarea pedepsei. De aoeia, legea a facut din teme-
rea de disparitiune un motiv care poate justifich detinerea
in preventie. Cum insa legiuitorul a considerat ca acest mo-
tiv, prin el insäsi, na poate fi totdeauna indestulkor, a in-
gaduit liberarea provizorie impunand ca o chezasie pentru
asigurarea 'executdrei darea unei cautiuni materiale si inter-
zicand oelui liberat de a parasi tara Vara permisiunea justi-
tiei sau de a-si schintha domiciliul ,fdra a vesti instantele re-
presive (art. 124 pr. pen.).
In mod mai slab, dar totusi constituind o indirecta ma-
sura menità a asigura executiunea este si dispozitiunea care
a) Vezi asupra InIsurilorr de asignraze Manzini. Trattato di
pr. pen. vol. I, nr. 101 $i urrn.

www.dacoromanica.ro
 67 6

impune inculpatilor in materie corectionald sd se prezinte in

persoand la judecatd orideckeori faptul imputat este pe.-
depsit cu inchisoarea. Aceastd mdsurd este mai complectd
insd in materie criminald unde aducerea acuzatului la jude-
catd, in vederea retinerei lui in caz de condarnnare, este im-
perativ si riguros disciplinatà de lege.
In fine tot in vederea asigurdrei executiunei pedepselor
privative de libertate, legea actuald a mai impus consti-
tuirea ca orizonier sau liberarea pe cautiune, pentru cei ce
voesc s'a se judece in casatie, atunci când au fost condarn-
nati la pedepse privative de libertateA.
901 19 Legea de procedurd penald, mai mult in scopul de a
asigurd probele vinovatiei, a statornicit anumite reguli de
procedurd cari indirect yin sä asigure si executarea hot'd-
ririlor penale in latura lor extra-penald.
Astfel ridicarea corpurilor delicte, a lucrurilor gasite a-
supra infractorilor, a obiectelor prohibite de legi, etc. de
(dtre judele de instructie, Ministerul public 5i ofiterii de po-
litie judiciard, asigurd indirect executarea dispozitiunilor din
hotaririle penale prin care se ordond confiscarea lucrurilor
susceptibile de confiscare, sau restituirea lucrurilor pro-
venite din 'nfractiune.
Am aratat in volumul IV la nr. 393' cd aceastd ridi-
care are caracterul unui adevarat sechestru asigurkor, iar
nu cum gresit i se spune confiscare, intruck confiscarea
nu poate fi pronuntatil deck de instantele judeatoresti.
Am ardtat deasemeni in vol. IV nr. 393 si_urm. si nr.
496 cä obiectele ridicate raman in paza organelor de in-
structiune in cursul instructiunei prealabild, iar dupd termi-
narea acesteia se trimit in conservarea instantelor judecd-
toresti. Judele de instructie ca si instantele de fond pot numi
un custode in pastrarea cdruia sa fie date corpurile delicte
atunci când ele nu pot fi ridicate i pastrate in depozitul a-
cestor instante (a).

a) S'a admis ca Tevocarea cj numirea altui custode atanci

pricina se afla la Tribunal se poate face si pe cale de ardonanta pre-
zidentiala. In speta era vorba de o turina de oi retinuta ca corp de-
-Pet intirucat se banuia ca oile stint de furat. Cas. I, dec. 145 din 1920,
Jurispr. Rom., 1921, nr. 7.

www.dacoromanica.ro
 677 -
90120 Procedura Amid actuqla nu contine insa nici un tel
de masuri pentru asigurarea pedepselor pecuniare, cheltue-
lilor de judecata 5i mai ales a desdaundrilor cuvenite victi-
milor infractiunilor.
Singura asigurare care exista pared la 1902 i anume
cautiunea celor liberati provizoriu, care served 5i la indes-
tularea daunelor acordate partii civile, a fost inlaturata, as-
tazi cautiunea ne mai asigurand decat prezentarea inculpa-
tului.
Chestiunea care se pune deci in sistemul actual este
daca partea vatamata poate in cazul cand si-a alaturat ac-
tiunea civila celei penald sa profite de mijloacele de asi-
gurare din procedura civila.
De51 solutiunea afirmativä credem cal se impune pe se-
rioase temeiuri, totu5i In jurisprudenta noastra parerile slant
!Tripartite.
Cand ne-am ocupat in volumul IV de actiunea civilä,
am aratat c aceastä actiune de5i dedusa in instanta penala
ea ramane lush' o actiune civild ca ori5icare alta. Ca atare a-
ceasta actiune va fi guvernatd de regulele din legea civila pi
va beneficia de dispozitiunile acestei legi atata timp cat nu
se opune o reguld expresä sau vre-un principiu fundamental
al dreptului procedural penal. Partea vatämata prin aceia ca
se adreseaza instantei penale nu sufere un capitus deminutio
care sa. o decada din drepturile sau prerogativele ce i le
conferd legea civild, ci ,pastreazd toate aceste drepturi st
prerogative, adoptate sub raportul formal normelor spe-
cifice ale procedurei penale.
Or, daca revenim la chestiunea masurilor asigurdtoa-
re din legea civild, gasim in afard de actiunea In resciziu-
ne,_ pe care codul civil o dä creditorului in contra actelor
facute de debitor in frauda sa, 5i doua masuri mai eficace pi
anume: sechestral asigarator reglementat de art. 610 pi
urm. din proc. civilà i poprirea reglementata de art. 455 si
urm. pr. civ.
Art. 613 pr. pen. da dreptul oricarui creditor a carui
creanta este ajunsa la termen sa ceara infiintarea unui se-
chestru asigurätor, cu sau färà cautiune, dupd cum creaata
este sau nu constata prin act scris, suficient sa existe o
chemare fn judecatd. Art. 616 da dreptul, chiar 51 Inainte de

www.dacoromanica.ro
 - 678 -
ajungerea la termen, sa se.cep.rd infiintarea unui sechestnr
asigurator cu dare de cautiune, cand datornicul micsoreaza
garantiile ce dadu-se i cand este pericol ca datornicul va
fugi sau va ascunde ori risipi averea sa.
Art. 455 lit b dä drept deasemenea creditorului, chiar
fail act scris, sa poata cere poprirea, dovedind ca a inten-
tat actiune i depunandu o cantiune de jumatate din valoa-
rea reclamatiunei.
Legea de procedurd civila nu distinge intre creantele
nascute din contract si cele n'ascute din delict sau quasi de-
lict.
Partea care a suferit o vdtamare printr'o infractiune are
chiar din momentul in care acea vatamare s'a produs, un
drept de creantä Ltd de autorul sau autorii infractiunei pen-
tru prejudiciul suferit, drept de creanta ajuns la termen if
deci exigibil din chiar clipa nasterei sale.
Creanta pàrii vätämate pe langa cä este exigibila une-
ori este si certa si lichida. De ex.: in caz de abuz de incredz-
re partea vatarnata poate prezenta titlul din care rezulta ce
suma. s'a dat sub forma de mandat, depozi,t, etc., sumä in-
susita de infractor. San in caz de incasarea unui cek ori po-
lite false, prejudiciu e cert i lichid. Exemple sunt numeroa-
se. Alteori insä creanta partii vatamate este numal certa fa-
r& a fi lichidd (de ex.: in caz de omor, raniri, viol, insulte,
etc), iar uneori nu este nici certa si nici lichida fie din cauza
ca este indoiala asupra existentei infractiunei, san asupra
persoanei vinovate, fie din cauza ca este contestatä exis-
tenta prejudiciului. Din moment insä ce este certd, crearnta
nascutal ex delicto este totdeauna i lichidabila.
Modalitätile creantei vor fi tinute desigur in seama de
instanta careia i se cere infiintarea sechestrulul sau poprirei,
principial insà, orice parte vätämatä poate folosi masurile de
asigurare din legea de procedura civilä, pentru garantarea
creantei sale nascutä din infractinne.
Chestiunea care se discuta. este de a se sti and si cunt
partea vatamata va putea recurge la masurile din legea ci-
vilä.
Vom examina diferitele ipoteze.
901 21 - Dna partea vatamata s'a adresat instantelor civile en
actiunea sa in daune nici o discutiune nu mai poate avea bou,

www.dacoromanica.ro
 - 679 -
Aiindca pe baza actiunei intentatä i cu dare de cautiune ea va
putea folosi garantiile legei civile pentru asigurarea creantei
sale, ramanand instantelor chemate a ordonà masura asi-
guratoare sa aprecieze seriozitatea i admisibilitatea infiin-
tärii unui sechestru sau unei popriri.
In aceastä ipoteza se poate spune ca chestiunea a luat
caracterul de problemä pur civilä, intrucat creanta civila,
näscuta din infractiune, este reclamata pe calea civila pi za
atare legea de procedura civila va gu.verna in mol exclusiv
toate problemele ce s'ar pune in jurul acestei actiuni a partii
v atamate.
f901 Deasemeni orice discutiune este exclusä, chestiunea
primind un aspect iardsi civil, atunci cand partea vatamata
ii sprijind prejudiciu nu numai pe infractiunea comisa ci si
pe un titlu, deci cand daune are si un suport contractual. De
ex.: victima unui abuz de incredere posedd titlul prin care
se constatä cä are de primit dela inculpat o suma sau un o-
biect (mandat, depozit, etc.). Pe baza acestui titlu desigur Ca
partea \Tatar/ma va puteà cere infiintarea unei popriri si a-
ceasta independent de intentarea oricarei actiuni, atunci
cand titlul este investit cu formula executorie, sau va pu-
tea cere un sechestru asigurator iaräsi fard a fi intentat ac-
tiune, dovedind numai Ca sunt satisfacute cerintele art. 616
pr. civ., lucru de altfel foarte usor.
Tot astfel. in caz de exchrocherie, cel care a fost inselat
dna poseda un titlu emanand dela excroc i recunoscand
primirea unei sume sau unor obicete, nest titlu va putea
servl in conditiunile ardtate la numärul precedent la infiinta-
MO1 -
rea masurilor asiguratorii.
Chestiunea devine, cel putin in aparenta, discutabila pi
ia contact cu procedura penala atunci and partea vatama-
ta s'a adresat instantelor penale, iar infiintarea masurilor a-
siguratorii sunt conditionate die existenta unei actiuni in jus-
titie.
Vom distinge cloud ipoteze:
a) Procesul penal se afla pendinte inaintea instantelor
de fond sesizate fie prin actiune directä fie prin rechizitor
sau ordonanta definitiva, iar partea vatamata in termen util
s'a constituit parte civilä. indiand cuantumul pretentiunilor
sale.

www.dacoromanica.ro
 - 680 -
In aceasta ipoteza partea civila are in mod evident o
actiund in justitie, actiune care desl este dedusa in instanta
penald, ea isi pastreazd caracterul de actiune civila si deci
ea va putea satisface cerinetele legei de procedura civila a-
tunci and aceastä lege cere ca sa existe o actiune intentata
pentru a se putea incuviinta un sechestru asigurator sau o
poprire. Orice distinctiune ar vol sa se faca intre actiunea ci-
YHA dedusa in instanta penala si actiunile civile introduse la
instantele civile, nu-si va gasi un temeiu juridic nici in pro-
cedura penalä nici in cea civila. Art. 8 pr. pen. nu ingaduie
vre-o indoiala asupra acestui punct.
Asa dar dovada ca partea vatamata s'a constituit regu-
lat parte civila la .instantele de fond, constitue insäsi dova-
da ca exista o actiune introdusa in justitie.
Am spus si repetam ea nu trebue confundata conditiu-
nea existentei unei actiuni in justitie, conditiune care se ga-
seste verificata si in cazul cand partea civila s'a adresat in-
stantelor penale, cu modalitätile creantei cari conditioneaza
admisibilitatea in f apt iar nu in drept a masurilor de asigu-
rare. Deci asä dupä cum se poate intampla ca Mstanta che-
matä a incuviinta un sechestru sau o poprire sä gaseasca,
atunci and e yorba de o creanta urmärita inaintea instan-
telor civile, ca cererea pentru Incuviintarea sechestrului sau
poprirei desi admisibila in drept nu poate fi primita in f apt,
tot ,astfel se poate intampla ea ,o cerere de sechestru sau po-
prire bazata pe o actiune civila dedusä In instanta penala
desi admisibila in drept sä nu fie primita in fapt.
Deci principial actiunea civila alaturata actiunei penale
satisf ace cerinta legei de procedura civilä privitoare la exis-
ten% unei actiuni in justitie, ramâne insa instantelor che-
mate a incuviinta sechestru sau poprirea sa verifiee in ce
masura creanta naseutd ex delicto este certa, pentru a indriL
tui o masura asiguratoare. (Am mai aratat ea aceasta crean-
g. este exigibila din momentul comiterei infractiunei deci a
procedurei prejudieiului si este totdeauna daca nu lichia,
901 24 -
in tot cazul lichidabilä).
b) Actiunea penala se gasesste in faza instructiunei pre.:
alabilä, adica exista un rechizitor introcluctiv sau o plangere
adresata de partea vatamatä judelui de instructie prin care
se constituie parte civila, deci actiunea publicd este pusa in

www.dacoromanica.ro
 - 681
miscare fard insa ea instantele de judecata sä fie sesizate in-
ca, iar partea vätamata s'a constituit parte civild la judele
de instructie.
In aceastä ipoteza credem c. conditiunea ceruta de legea
de procedurd civilà pentru luarea de masuri asigurätorii si a-
nume existenta unei actiuni in justitie nu este satisfacutd.
Desi actiunea publicd este pusä in miscare i desi partea va-
tamata sa constituit parte civila, totusi organele jurisdictio-
nale nu se gäsesc Inca sesizate pentru a se puteà vorbi de o
actiune in justitie. In adevar judecatorul de instructiune la
un moment dat capdta si el caracterul de organ jurisdictional
dar aceasta numai dupd terminarea instructiunei, atunci
cand evaluiazd probele adunate si decide asupra trimiterei
in judecata sau scoaterei de sub urnlärire, 'Ana atunci Jude-
le de instructie este un organ de instructiune t ca atare ac-
puma publicd nu se poate spune cà se gäseste dedusä in jus-
titie.
In consecintä credem ca 'Ana la darea ordonantei defini-
tive, iar in caz de crima 01161 la pronuntarea deciziunei de
punere sub acuzare i deci 'And ce instantele de fond nu sunt
sesizate, nu se poate echivalh existenta unei afaceri pendin-
te la instructiune cu existenta unei actiuni in justitie. Asa dar
oridecateori se cere pentru infiintarea unui sechestru asigu-
rator sau unei poprire conditiunea ca sä existe o actiune in
justitie, nu se va putea invoca spre satisfacerea acestei con-
ditiuni imprejurarea ca actiunea publica a fost pusa in mis-
care si se gäseste pendinte la judele de instructie, unde par-
tea vatamata s'a constituit parte civild.
Exista insa un corectiv, partea vatamata va puteà face
o actiune civila sau chiar o actiune directä penala cu consti-
tuire de parte eivild, actiuni cari nu se vor putea. judech O-
ra ce instructiunea prealabila nu va fi terminatd, dar cari
vor puteh. servi ca sä satisfaca conditinnile existentei unei
ctiuni in justitie cerutä pentru infiintarea unui sechestru a-
sigurator sau unei popriri.
901 De lege ferenda chestiunea masurilor de asigurare me-
nite a garanta desdaunäri ce se vor aeorda partii vatamate
de instantele penale i uneori chiar cheltuelile de judecata si
pedepsele pecuniare, va trebui sä opreasca in deosebi aten-
tiunea legiuitorului.

www.dacoromanica.ro
 - 682 -
Toate legiuirile si proiectele de procedurà penalà mat
noui au cautat sä satisfacd tmul .din principalele dezklerate-
ale doctrinei moderne asigurand partii vatamate in procesuL
penal o situatiune mai bunä si mai conforma cu interesele.
acestei pärti i cu protectiunea ce i se cuvine i instituind su--
ficiente masuri apte de a impiedica. pe infractori sä se sus-
traga dela indatorirea pe care justitia le-ar impune-o de a
repara prejudiciul cauzat.
Nu exista nici o ratiune care sa motiveze pa.'strarea in
legiuirea noasträ a sistemului actual', care reduce ocrotirea.
intereselor partii civile, cu atata vitregie, la o satisfactiune
pur platonica.
Sa nu se uite ca prin finalitatea sa represiunea trebue
sa functioneze si in vederea preventiunei, preintatnpinamt
aul ce ar putea naste din lipsa de satisfactiune data celori
vätaniati prin infractiuni.
901 26 0 prima masurd die .asigurare a eventualelbr condam-
natiuni civile este supunerea la o cautiane.
Am aratat ca pand la 1902 si in legiuirea noastra ca-
utinea depusa in caz de liberare provizorie serveh in indoitul
scop de a asigura prezentarea inculpatului si de a garanta
desdaunarile civile. Pentru a nu stanjeni normala functiona-
re a institutiunei Iiberärei provizorii din cauza pretentiunilor
exagerate a partii vatamate i deci pentru a nu subordona
libertatea individuald acestor pretentimfi legea din 1902 nu
numai ca a inlaturat pe partea civila dela judecarea cererilor
die liberare provizorie, daT a mai hotarit cä sumele depuse
drept cautiune nu asigura decal prezentarea inculpatului. In-
contestabil cä mdsura are si partea ei bunä si partea ei rea.
Este bine ea chestiunite de libertate inctividualä au lost se-
parate de pretentiunile partii vatamate fiindcd constrange-
rea corporala prin detinere preventivä nu poate fi motivata
decat exclusiv de interesele represiunei in sine, tar .nu pi de-
interesele pecuniare ale parcilor, cari pot fi suficient asigu-
rate pe alte cal. Este iar4i bine ea in judecarea chestiu-
nilor de liberare s'a evitat accesul partii viltämate, care nu
reprezinta un interes direct legat cu aceste chestiuni, a carol-
cercetare trebue sä fie cat knai obiectivä si mai feria de in-
fluenta unor consideratiuni straine ratiunilor ce stau la baza
detinerei preventive.

www.dacoromanica.ro
 683

Nu este insa, credem noi, indeajuns de rationala regula

prin care se dispume ca sumele depuse drept cautiune nu ga-
ranteaza deck prezentarea inculpatului i aceasta din cau-
za generalitatii acestei reguli. Incontestabil ca se pot ivi in
practica invinuii lipsiti de mijloace, dar pentru cari s'ar 0-
fed .alte persoane (rude sau prieteni) sa depuna o cautiune
spre a obtine li6erarea Provizorie; ori aceste persoane ar
refuza poate sprijinul lor, dac a. ar sti ca sumele depuse
drept cautiune vor servi la clesdaunarea victimei. Deci regu-
la ca sumele depuse drept cautiune nu asigura decat pre-
zentarea inculpatului este o inlesnire fäcuta inculpatilor lip-
siti de mijloace i o masurd de protectiune pentru libertatea
individualà.
Nimic deci de spus asupra legitimatiei sale. Neajunsul
incepe insa atunci cand aceasta regula este generalizatä. In
adevar sunt invinuiti cari au o situatie inaterialg cari le per-
mite sa suporte personal sarcina cautiunei. Ori pentru acesti
inculpati, logid ar fi fost ca legea sA se abatA dela regula de
mai sus hotarirnd ca atunti cand este notoriu sau se face do-
vada ca inculpatul are avere personala, sä fie obligat a depu-
ne cautiunea personal, aceasta cautiune urmAnd sa asigure pi
eventualele condamnatiuni civile, pedepse pecuniare si chel-
tueli de judecath. (a).
In acest sons credem ca s'ar putea da cattiunei i un
caracter de masur h. asiguratorie pentru partea vatamatA.
901 27 0 alta masura menita a asigurh realizarea eventualelor
condamnatiuni civile, recuperarea pedepselor pecuniare
acoperirea cheltuelilor de judecata este ipoteca legald de
drept penal, admisa de multe legiuiri straine (b).
In linii largi aceasta institutiune este la fel reglementata
in legile cari o consacra.
Ipoteca legala dupa cam chiar numele o spune ii ga-
seste temeiul juridic in lege si ea poartä asupra averei imo-
biliare a celor invinuiti de o infractiune si a persoanelor res-
pectiv Taspimzatoare civilmente.
Conditiunile pentru luarea inscriptiunei ipotecare sunt:
a) Cuantumul cautiunei va fi independent de pretentiile victimei, case
ar putea fi exagerate.
33) Admisk de coddl de pr. penalä italian art. 603 si urm, iar
Proectul de oodice penal Ferri din 1920 cla" o deosebitä atentiund 1-
-potecei legate, art. 93 si urm.

www.dacoromanica.ro
 - 684 -
a) SA" existe o actiune publica pusa in miscare, deci un
rechzitor introductiv sau o actiune directa. Nu importä daca
pricina se gaseste pendinte la instantele de instructiune sau
la cele de fond.
b) Sà intervind o cerere din partea Ministerului public,
sau a partii vatamate. Legiunile mai noui dau dreptul Minis-
terului public ea sa ceara inscriptiunea rut numai pentru asi-
gurarea pedepselor pecuniare i cheltuelilor de judecatä, ci
chiar i pentru asigurarea daunelor ce se vor acorda victi-
mei. Este o masurd inteleaptd de protectiune pentru victime-
le infractiunilor.
Cand acitiunea publicA poate fi pusA in miscare de ju-
dele de ocol, sau de alt magistrat, ori de vre-o administratiu-
ne publicA, acestia vor avea dreptul sä ceard deasemei lua-
rea inscriptiunei.
c) SA se acorde autorizatiunea de inscrierea ipotecei,
autorizatiune pe care o va da Tribunalul sau instanta in
competinta careia ar cadeà ratione personae pricina atunci
cAnd aceasta instantä este superioara Tribunalului. Acea-
sta.' autorizatiune se va da in camera de consiliu cu concluzi-
unile Ministerului public. Ea are de scop evitarea unor in-
scriptiuni absolut temerare i icanatorii.
Cererea de inscriere ca i luarea inscriptiunei ipoteca-
re trebuesc sä fie scutite de taxa.
Contra luArei inscriptiunei potecare vor putea face con-
testatiune atat inculpatul sau persoana civilmente razpunzA-
toare cat si tertii interesati. Contestatia se va judeca de in-
santa care a dat autorizatiunea iar hotarirea va fi suscepti-
bilk de Calle de atac obisnuite.
Ipoteca legala se va radia la prezentarea hotdrirei defi-
nitive care admite contestatia sau la prezentarea hotarirei de-
finitive care apara de orice pedeapsa de daune si de cheltueli
de judecatA.pe inculpat. Deasemeni in cazul cand ipoteca
poarta asupra imobilelor pärtii civilmente raspunzatoare,
la prezentarea hotarirei definitive care o apara de despa-
gubiri i cheltueli de judecatä. Ipoteca legalà poate fi radia-
ta si in cursul procesului prin depunerea unel cautiuni fi-
xate de instanta care a incuviintat inscrierea ipotecei, iar du-
pa proces prin plata tuturor sumelor pe care ipoteca le ga-
Tanta.

www.dacoromanica.ro
 685

Credem cá in chipul aratat mai sus, ipoteca legatä de

drept penal ar trebul sa" fie consacratä 5i de viitorul nostru

901 ' -
cod de procedural penala.
A treia masurd asiguratoare preconizatä de doctrind
5i adoptata de multe legiuri sträine -este sechestrul penal (b).
Sechestrul penal ia ambele forme de asigurare mobi-
Hail, adica forma sechestrului asigurator propriu zis 5i for-
ma poprirei, ca atare el se institue asupra averei mobile, a-
supra titlurilor 5i efectelor de comert, asupra creantelor ren-
telor, veniturilor, etc. ce apartin,sau sunt datorite incul-
patilor 5i persoanelor civilmente rispunzatoare.
Acest sechestru penal se institue in urma cererei Mi-
nisterului public, partii civile, judelui de ocol sau adminis-
tratiunilor publice cari au pus actiunea penala in mi5care 5i
trebue sä fie incuviintat de Tribunal, de judele de ocol pen-
tru afacerile de competinta sa, de instantele superioare and
pricina este ratione personae de competinta lor (de ex. in
cazul art. 493 pr. pen.) 5i de oricare instanta inaintlea ch-
reia pricina ar fi pendinte.
Conditiunile pentru instituirea sechestrulul penal sunt:
sa existe o actiune putdica deschisd, deci sechestrul se poa-
te cere chiar in laza instructiunei prealabile din moment
ce s'a pus in mi5care actiunea publica, sa intervind o cerere
din partea celor in drept, sä urmeze o incuviintare din
partea instantei competinte.
Legea trebue sä prevaza ce anume lucruri sunt nese-
chestrabile ca fiind necesare asigurarei existentei celui urma-
nit 5i familiei sale, dupa. cum legea iard5i trebue sa fixeze un
minimum de venit insesizabil in vederea aceluia5 scop.
Sechestrul va putea fi ridicat prin depunerea unei cau-
tiuni a carui cuantum ar putea fi determinat de insa5i pre-
tentiunile partii civile plus a catime fixata de instanta care
a.incuviintat sechestrul, atime care va asigurh eventualele
pedepse pee/al-flare 5i cheltuelile de judecata. Credem insa
cal ar trebui sal se lase latitudinea instantelor chemate a
decide asupra cautiunei sa poata diminua cuantumul atunci
cand pretentiunile partii civile ar fi Oda exagerate.

b) Exista in codul de pr. italian, art. 606 si de Proectul Pend

din 1920.

www.dacoromanica.ro
 - 686 -
Sechestrul penal se va ridich la definitiva solutionare_ a
pricinei penale in aceleasi conditiuni si cazuri ca si ipoteca
legalt.
90129 0 variantä a sechestrului penal dupà cum am arAtat la
nr. 90119 este ridicarea lucrurilor susceptibile de confiscare,
a corpurilor delicte, a lucrurilor gasite la infractori, etc. A-
cest sechestru opereazd insa ope legis, magistratul instruc-
tor si procuror având dreptul sa ridice atari obiecte Vara.' vre
o prealabilA incuviintare. Ash dar sechestru penal despre ca-
re am vorbit la numArul precedent este un sechestru juris-
dictional pe and acel de cari vorbim ad este un sechestru le-
gal. Primul are numai un rol asigurAtor a condamnatiuni-
lor bAnesti (daune, amenzi, cheltueli), al doilea are ca scop
Si asigurarea unor probe indiciale si scoaterea din circulatie

901 3Q -unor lucruri confiscabile.

In jurul acestor mAsuri asiguratorii s'au ivit in doctrinA
oarecari discutiuni privind modalitatea acestor institutiuni
iar nu legitimitatea lor care este unanim recunoscuta.
S'a pus mai inthi intrebarea daca luarea mAsurilor a-
5iguratorii trebue sa" fie o obligatiune sau numai o facultate
pentru Ministerul public. Opiniunea dominantä este astäzi in
sensul obligativitAii, intrucht asigurarea _reparatittnei daune-
lor rezultate din infractiuni este consideratA de doctrina
modernd ea o mAsurd interesand insasi ordinea publicd. Se
admite clod cA chiar atunci and partea vAtAmata din nepri-
cepere sau neglijentA nu si-ar fi formulat incA pretentiunile,
Ministerul public va fi indatorat din proprie initiativA sA cea-
ra instituirea mAsurilor de asigurare. Cu chipul acesta acti-
unea civild a pArtii vAtAmate capAta Un caracter de interes
public, caracter care corespunde dupd cum am arAtat si in-
tereselor represiunei i conceptiunilor doctrinei moderne.
Ne vont pronunth deci in favoarea acestui sistem, care
are si avantagiul de a fi mai eficace, Ministerul public fiipd
in mAsurA de a procedh prompt cerând instituirea mAsurilor
de a asigurà in chiar momentul când deschide actiunea pa-
Mica.
901 0 altA chestiune mai putin insa discutatd este aceia a
posibiltatii supunerei pArtii vAtAmate la darea unel cautiuni,
atunci child insfatta chematii sA incuvinteze indsura asigu-
rAtcrie, ar soccti cA pretentiunile acestei pArti nu sunt in-

www.dacoromanica.ro
 687

dcajuns de temeinice in existenta sau cunturnul lor. Credern

cd din moment ce instanta care decide asupra incuviintdrei
unei mdsuri asigurAtorii are latitudinea de a acordd sau re-
fuzd acea incuviintare, ar fi absolut nejustificat sa nu i se dea
posibilitatea mijlocie de a conditionA Incuviintarea de fi-
xarea unai cautiuni. Aceastd solutiune convine tuturor inte-
reselor aflate in conflict, fiinded \evita uneori partii vdtdmate
o respingere de piano a cererei de incuviintarea unelmasuri
asiguratorii i pune la addpost alteari pe inculpat contra unei
constrdngeri temerare.
9013' 0 chestiune mult mai dificilld cu privire la mdsurile a--
siguratorii este aceia a actelor patrimoniale intervenite intre
inculpat i terti sau Intre pdrtile civilmente rdspunzdtoare
Si terti, dupd comiterea infractiunei si mai inainte de Juarea
mäsurei asigurAtorii, acte cari au instreinat, diminuat san
grevat patrimoniul inculpatilor sau pdrtilor civilmente rds-
punzdtoare.
Este foarte frecuent in practed acest procedeu, din
parted celor urmariti pentru fapte penale, de a-si creid in-
tentionat o stare dei insolvabilitate imediat dupd ce s'a des-
toperit vinovdtia lor. De cele mai multe ori instrdindrile si
grevdrile cu sarcini sunt rezultatul unor acte simulate, alte-
ori insd intervin i acte serioase, in care nu este exclus ca
tertele persoane sd fie de blind credintd.
De ad intrebarea cum se va puted preintampind provo-
carea frauduloasd a stdrei de insolvabilitate? Chestiunea este
indeajuns de serioasd fiindcd trebue sa se tind seamd si de
interesele tertetor persoane.
Unii autori propun ca fatd de inculpat comiterea in-
fractiunei sä AM in raport cu patrimoniul &au aceleasi efec-
te ca i incetarea de pldti in materie de faliment, deci toate
actele incheiate dupd acest moment sd fie socotite ca fdeute
cu fraudd. Se admite insd pentru terti dovada bunei cre-
dinte.
Alti autori considerd aceastA solutiune ca exageratd, a-
deseori intre comiterea unei infractiuni i descoperirea ei tre-
când un interval mare de timp, iar uneori chiar dupd desco-
perirea infractiunei mai trece timp pand sd se afle cine sunt
autorii. Deci ar fi exagerat sa creiem contra tertilor o pre-
zumptiune de fraudd din momentul comiterei infractiunei

www.dacoromanica.ro
 - 688 -
and existenta acesteia le era desigur necunoscutd. Se pro-
pune in consecintà cä actele intervenite inainte de descope-
rirea infractiunei i aflarea autorilor ei sd fie socotite ca va-
labile si serioase pand la proba contrarie. Din contra actele
posterioare acestui moment sd fie socotite ca frauduloase
rämanand tertilor sd facd dovada bunei credinte.
In fine alti autori admitand aceias distinctiune depla-
seazd momentul de demarcatiune dela data descoperirei vi-
novatilor la data interventiunei mmi act mai precis (de ex.:
data deschiderei actiunei publice, data cererei pentru incu-
viintarea mäsurei asigurdtorii, etc.), decizand ca actele
anterioare acestui moment sunt prezumate serioase pand la
proba contrarie, iar actele posterioare sunt privite da fäcu-
te cu fraudd iardsi pand la proba contrarie.
901 " Distinctiunile fdcute de autori urmdresc, dupd cum ve-
dem, o singurd tintd i anume de a reglementh sarcina pro-
bei in conflictul dintre interesele tertilor i interseele celor
proteguiti prin masurile asiguratorii.
Ori logica cea mai elernentard ne india cd in materie
de probe, sarcina de a face dovezi revine totdeauna ori-
cat am voi s'o deplasdm, tot asupra celui care firesc ar fi
trebuit s'o suporte.
Astfel in cthestiunea de care ne ocupdm, chiar dacal le-
gea ar prespune cá toate actele intervenite dupd comiterea
infractiunei sant prezumate ea frauduloasä i ar impune ter-
tiului contractant sä facä proba contrarie, desigur cà acesta
va puteà invoca in sprijinul bunei sale credinti imprejurarea
cd infractiunea a fost descoperità dupd incheierea actului, cà
posterior acestui act s'a aflat de vinovatia celui cu care tra-
tase, ea mult mai in urmd s'a deschis actiunea publica, etc. In
fata acestor prezumtiuni puternice de burial credintà desigur
eh va reveni pärtii vdtdmate sau Min. public sa facal dovada
cd tertiul_avea cunostintd de vinovatia celui cu care tratase
chiar in momentul incheerii actului, sau cd conventiurtea este
simulatd ori neserioasa. Asa dar cum totdeauna in atari cir-
cumstante tertii vor inVoca aceleasi prezumtiuni judiciare
si cum totdeauna ele vor trebui sd fie combdtute, urmeazd
c à chiar dad. legea ar pune sarcina probei bunei credinte
asupra tertilor in fapt aceastä sarcina din cauza prezurnti-
unilor judiciare se va intoarce tot asupra partii adverse.

www.dacoromanica.ro
 - 689 -
Dimpotrivä atunci cand infractorul a fost descoperit
si s'a deschis actiune publica contra lui, prezumtiunile se
intorc in contra tertiului si yin in sprijinul partii adverse
care va invoca desigur notorietatea urmdrirei penale fata de
inculpatul cu care tertiu a tratat, posibilitatea vadita pe ca-
re tertiu a avut-o de a cunoaste aceastä urmarire, etc. si deci
va reveni tertiului sa rdstoarne aceste prezumtiuni dovedind
cd nu a cunoscut urmärirea, Ca mi era posibil sa o cunoascd,
etc. Deci si in acest caz, oricare ar fi sistemul legei, sarci-
pa de a face probe va cadea asupra pärtii care- are in contra
sa prezumtiuni judiciare.
De aceia socotim a este mai rational ca aceste prezum-
tiuni judiciare, inerente situatiunilor de cari ne ocupam si
totdeauna pertinente, sä fie convertite in prezumtiuni legale,
caci desi rezultatul practic ar fi acelas, in schimb legea ar fi
crutata de aparenta unei partiniri nejustificate.
901 34 Credem deci, de lege ferenda, ca ar trebui in privinta
actelor intervenite intre inculpati sau partile civilmente rds-
punzatoare si lerti dupa comiterea infractiunei, dar inainte
de luarea masurilor asiguratoare, sä se adopte sistemul se-
paratiunel in Zona categorii, avand ca punct de demarcatiune
momentul deschiderei actiunei publice.
Actele intervenite dupä cornitere dar inainte de deschi-
derea actiunei publice vor fi prezumate ca regulate pana la
proba fraudei, dimpotriva actele incheiate dupa deschiderea
actiunei publice vor fi prezumate ca frauduloasa ramanand
tertiului sä doyedeasca buna credinta.
Incontestabil aceste acte nu vor uteà fi atacate de
cat dacà exista un interes. Ele vor rämane din contra perfect
valide daca patrimoniul inculpatului sau pärtii raspunzatoa-
re civilmente existent in momentul ludrii mdsurilor asigurd-
torii este indestuldtor, sau daca se va garanta printr'o cau-
-tiune suficienta interesele asigurate.
Deasemenea actele acestea nu sunt nule de plin drept ci
numai suceptibile fie de anulare and au de obiect instrai-
nari, (vanzäri, cesiuni, donatiuni, etc.) fie de suprapunerea
privilegiata a intereselor garantate prin mäsurile asigurato-
rii in cazul cand ele au de object sarcini si creante (ipoteci,
gajuri, etc.).
Cu privire la instrainäri chestiunea valabilitätii instra-

www.dacoromanica.ro
 690

inari nu va impiedica luarea masurilor asiguratorii fata de

tertul achizitor, acesta ya putea insa pe cale de contestatie
sä ceard a se rezolvà chestiunea valabilitatii actului sau si
deci rklicarea masurilor asiguratorii.
Valabilitatea sarcinilor si creantelor se va puteà rezolva
fie pe cale de contestatie, fie mai tar* and se va face dis-
tribuirea pretului imobiduhii sau lucrului asupra caruia poar-
fa masura asiguratorie.
ateva chestiuni In legiltura cu executarea
!Intl-tail-nor penale
901 ' Identificarea condamnaftlor. Adeseori in practica se
intampla ca 6 condamnatiune sa ramana neexecutata fie din
cauza ca persoana condamnata e dispärutä faira de urma, fie
din cauza unei scapari din vedere. Alteori se poate intam-
pla ca o condamnatiune pusa efectiv in executare sa ince-
teze de a mai fi executata din cauza evadarii din inchisoare
a celui condamnat, sau din cauza ca dupa acordarea unei li-
berari conditionate liberatul a dispärut f Ara urma.
Incontestabil cä in aceste cazuri, atata timp cat con-
damnatiunea nu s'a prescris, sau nu a lost stinsa prin am-
nestie, moarte, ori remitere totala, ea va putea sa fie pusa
sau repusä in executare. Se poate intampla insa" Cà per-
soana contra careia se indreaptä executarea sa conteste ca'
ea ar fi una si aceias persoana cu condamnatul dispärut
mai inainte de a se fi inceput vre-o executare sau evadat du-
pa ce executarea primise un inceput. Desigur opunerea la
executare pe un atare motiv se va produce si valorifica tot
pe calea contestatiei la executare. Ceeace legea trebue sä
disciplineze este modul in care se va stabili identitatea con-
damnatului si deci daca persoana urmarità este una si aceias
Cu condamnatul.
901 36 - Actualul cod de proc. pen. reglementeaza aceasta ches-
tiune in art. 484-486, insä numai cu privire la condamna-
tii scapati sau evadati si reprinsi. Totusi in lipsa unor reguli
speciale, aceste dispozitiuni se vor aplica si pentru cazul
cand nu a existat anterior un inceput de executare, si deci
cand nu este vorba de condamnati scapati sau evadati, ci de

www.dacoromanica.ro
 - 691 -
condamnatii fatA de cari executarea a. intarziat sä se pro-
ducA datoritä uneia din cauzele arAtate la numArul prece-
dent.
Legea, spune (art. 484) cA identificarea se va face de
instanta care a pronuntat condamnarea. Desigur este vorba
de instanta a cArei condamnatiune se executA. Legea mai
spune in art. 485 CA judecarea contestatiei se va face in
sedinfä publica, i contradictoriu. Daca." condamnatiunea
este pronuntata de Curtea cu jurati, identificarea se va face
numai de Curte fArA asistenta juratilor.
iotàrIrile date asupra identifiarei spune art. 486 sunt
supuse numai recursuhii.

901'7 Legea statorniceste (art. 485 alin. 1 pr. pen). cal iden-
tificarea se va face cu ajutorul martorilor propusi fie de Mi-
nisterul public, fie de persoanA pusa sub executare.
Cum de cele mai multe ori executarea unei alte per-
soane deck condamnatul provine fie din cauza asemAnArii
de nume i pronume, fie din cauza unei aseanuiri fizionomice
unità cu bAnuiala cA eel urmArit si-asounde adevAratul nu-
me, desigur ca proba cu martori este unul din mijloacele cele
mai practice si mai lesnicioase pentru stabilirea identitAtii.
Nu insearnnä insä cA din moment ce legea vorbeste numai
de martori, mi ar fi admisibile i alte mijloace de identifi-
care.
Astfel atunci cand la dosarul cauzei existä fisa cu am-
prentele digitale i cu datele antropometrice ale cehii con-
damnat, chestiunea identitAtii se va puteA rezolvà lesne
printr'o simpla verificare intreprinsal de serviciul de identi-
ficare.
Alteori o simPla examinare a dosarului poate condu-
ce la stabilirea identitAtii de ex.: din interogatorul luat la
instructie se constata cA cel condamnat aveA vArsta de 50 de
ani, san din dosar se constatai cä au depus ca informa-
tori copii majori ai celui condamnat, iar persoana urmarita
este un Vann.; desigur aceste circustante vor fi indicii puter-
nice ca se urmAreste alta persoanä deck condamnatul.
In principiu deci nici un mijloc de investigatiune nu va
fi inadmisibil din moment ce el poate conduce la precizarea
identitAtii.

www.dacoromanica.ro
 - 692 -
901 's Când identitatea se va stabili prin martori, vor fi che-
mati in acest scop i cu preferinta persoanele cari au depus
ca martori sau informatori in procesul din care a rezultat
condamnatiunea, persoanele cari au cercetat, instruit si ju-
decat acel proces, precum i partile i coinculpatii (când au.
Lxistat) din acelas proces.
Pentru condamnatii evadati i reprinsi vor mai putea
servi la identificare functionari inchisorii i chiar detinutii
cad se aflau in aceiRs inchisoare si au cunoscut pe cei eva-
dati.
Dificultatile de identificare se accentuiaz N. atunci când
condamnatiuuea a fast pronuntatä in lipsa inculpatului, care
nu a compärut niciodata inaintea organelor de cercetare de
instructiune si de judecata, mai ales când executarea efectivä
se produce la un interval mai mare de timp dela ramânerea
condamnatiunei ca definitive.
In aceasta ipotezd se va tine seamd in special de datele
privitoare la atitudinea persoanei urmärite in intervalul de
timp dintre descoperirea infractiunei si executarea condam-
natiunei; dacd aceasta persoand se constata cd a stat fugara
prin tan sträine sau localitäti retrase, cä si-a ascuns ade-
vdratul nume si starea civild, ea si-a alcatuit un port si o fi-
zionomie care sä-1 facd de nerecunoscut, etc. desigur Ca toa-
te aceste imprejurdri vor servI ca indicii puternice ca" per-
soana executata este una i aceias cu persoana condamna0
901 39 Indoiala in aceastd materie desigur c. nu poate sa pro-
fite decal persoanei care pretinde cd nu este ea condamna-
tul. Ca un corolariu insa va trebui sa se adniitä, de lege fe-
renda, cä hotarirea data asupra identitatii nu are o autori-
tate de lucru judecat absolutd. Se va puteà cere deci ori-
când in cursul executhrii, de catre persoana care executd,
sa se proceada la o noual verificare a identitatii pe bazd de
noui dovezi. Deasemeni organele de executare vor puteà
cere acelas lucru in cazul and condamnatiunea ,ar mai fi
Inca executabild i s'ar afla noui dovezi din care ar rezul-
th cä persoana, care mai fusese odata urmäritä si i se ad-
misese contestatia pe motiv ca." nu este ea condenmatul, ar
fi in realitate una i aceias persoand cu condemnatul.
901 4° Inscripflunea condamnatilor In cazier. Ne-am ocupat
in volumul II al acestui Tratat, pag. 445 si urm. despre uti-
litatea cazierelor judiciare si despre organizarea lor.

www.dacoromanica.ro
 - 693
Desigur Co" revine procedurei penale sä disciplineze la-
tura formald a inscriptiunei condamnatiunilor in cazierul ju-
diciar, ca un accesoriu al executiunei hotaririlor penale.
I Conform art. 175 pr. pen. In sistemul legei actuale in-
stantele politienesti sunt indatorate sä trimitä trimestrial
Ministerului public de pe langd tribunal, extractul tuturor
hotaririlor condamnatorii cari pronuntä pedeapsa inchisorii,
aceste extracte se depun la grefa tribunalului. Aceastd dispo-
zitiune este aplicabila si hotaririlor corectionale pronuntate
de judecatoriile de ocol.
Pentru hotdririle instantelor corectionale sau criminale
cari cuprind condamnatiuni la pedepse privative de liberta-
te, art. 573 pr. pen. impune grefierilor de a incrie inteun
registru special si in ordine alfabetica numete, pronumele,
profesiunea, etatea si locuinta celor condamnati facandu-se
si o notitä sumara despre proces si despre condamnatiune. In
fiecare trimestru grefierul este dator a trimite o copie de
pe acest registru Ministrului de justitie si de interne cari vor
tine la randul lor cate un registru general coprinzAtor alco-
piilor primite, (art. 574-5 pr. pen.).
In practica sistemul registrelor prescrise de art. 573-5
pr. pen. s'a dovedit a fi de prea putin folos, aceste registre
prin inmultirea lor au ajuns sä numai poata fi cercetate de
cat cu mare.greutate, de aceia s'a renuntat la ele, incat astazi
nici o instantä nu se mai conformeazd obligatiunilor impuse
de sus arAtatele texte.
904
1
41
- De lege ferenda chestiunea inscrierei condamnatiunilor
definitive, in cazier va trebui sa primeascä o reglementare
serioasä. Incontestabil insä ca nu ar fi destul sA se stabilea-
sca in lege procedura inscrierei, färä a se organizà efectiv
mi oficiu al cazierului judiciar pe langa fiecare tribunal.
Legea va trebui in primul rand sa precizeze cari anume
hotdriri sunt supuse inscrierei si daca inscrierea trebue sä
se facd ope legis sau pe baza unei dispozitiuni exprese luata
de instanta care a pronuntat hotarirea 5i inserata in hotärire.
Pentru efectuarea inscrierei legea va trebui sa indato-.
reasca pe grefierii instantelor judecdtoresti ea, atuuci cand
trimit spre executare o candamnatiune, sa anexeze 5i un ex-
tras dupa hotarirea supusa Inscrierei, extras care va trebul

www.dacoromanica.ro
 - 694 -
sä fie inmanat de catre Ministerul public serviciului cazieru-
lui judiciar dela Tribunalul docului nasterei celui judecat.
Pentru celelalte chestiuni privitoare.la cazierul judiciar
trimitem la cele scrise in volumul II, v. 445 si urim
,goI 42 - Credem ca ar trebui sä se admità inscrierea in cazier:
a) A tuturor hotaririlor penale condamnatorii pronuntate
de instantede romane ordinare sau speciale $i ramase -defi-
nitive.
2) A hotaririlor penale condamnatorii straine privitoare
ia romani sau streini domiciliati in Romania, atunci cand a-
ceste hotdriri sunt aduse da cunostinta Ministerului public
prin mijlocirea corpului nostru diplomatic sau consular.
3) A ordonantelor, deciziunilor i hotaririlor definitive
cari pronunta apararea de pedeapsd din cauza iresponsabi-
litatii, din cauza unei scuze absolutorii, unei cauze care in-
latura incidenta legei penale, sau in fine din cauza amnestiei
impacarei ori prescriptiunei.
4) A hotaririlor definitive prin care se ordona luarea
unei masuril de sigurantä.
5) A hotaririlor definitive de declarare in stare de fali-
ment sau a acelora cari pronunta vre-o decadere (de ex.:
pierderea puterei parinte$ti).
Legea va trebul sa indice pentru fiecare 'din aceste ho-
tariri daca ele au a fi inscrise in toate buletinele cazierului
sau numai in unull din ele.
Legea va mai fixa modul in care inscriptiunile vor fi
eliminate.
Tot in cazier se vor inscrie i diferitele modificari in-
tervenite in cursul executarii: amnestie, gratiere, liberare.
conditionala, etc.
Inscrierea ca i eliminarea credem cä trebue sä se pro-.
ducä in virtutea legei fail a mai fi nevoie de o dispozitiune
speciald Waal de judecatori ventru fiecare caz in parte.
901 43 - Legea va trebui sä reglementeze modul in care au a fi
rezolvate incidentele privitoare la inserarea $i elimnarea
inscriptiunilor. Credem cd este locul a se adopta procedura
.contestatiunei, incidentele urmand sä fie solutionate de in-
stanta care a pronuntat hotärirea inscrisa sau pe cale de a
fi inscrisa atunci eand e vorba de ilegalitatea substantialä
a inscrierei si de Tribunalul dela locul uncle s'a facut in-

www.dacoromanica.ro
 - 695 -
scrierea, in cazul.cand se invoaca neregularitatea formala a
inscrierei sau elirninarea acesteia pentru una din cauzele
prevazute de lege.
901 ' Reabilitarea condamnafilor. Despre legitimitatea reabi-
litärii ne-am ocupat in volumul III, pag. 805 si urm., unde
am al-Mat ca aceastä institutiune rdspunde finalitätii pe care
represiunea o are in conceptiunea moderna.
Admisä Ifiind reabilitarea condamnatilor, ea card sä
fie reglementatä din punct de vedere al functionarii sale, sta-
tornicindu-se conditiunile substantiale pentru obtinerea ei si
procedura dupä care ea urmeaza a fi acordatä.
Noi ne-am declarat pentru sistemul reabilitarii judicia-
re, acest sistem fiind mai potrivit cu ratiunea insäsi a aces-
tei institutiuni sil deci implicit ou interesele represiunei (vol.
III, nr. 21392). Intr'un singur caz reabilitarea de drept (au-
tomata) credem cä poate fi admisä si anume in cazul con-
damnatiunei conditionale, aceastä institutiune functionand in
conditiuni cari creiaza o situatiune deosebitä celui condam-
nat conditional, asa incat din moment ce infractorul a fost
la inaltimea creditului pe care justitia i-1 acordase suspen-
dand pedeapsa, reabilitarea se poate produce in mod auto-
mat fiind indeajuns justificata.
Cand insä infractorul nu era la prima sa fapta pena-
la, sau fiind la prima fapta legea sau judecata a gasit ca
nu este locu1 a i se acorn creditul unei suspendari de pe-
deapsà, desigur ca.' reabilitarea de drept prin simpla scur-
gere a unui termen de cativa ani nu poate fi o masurd in-
teleapta si suficient justificatä.
Totusi s'ar puteà admite o treabilitare de drept in-
tr'un termen indoit ide cat cel necesar reabilitätii judiciare
(die ex.: daca reabilitarea judiciara se poate cere dupa 5 ani,
atunci cea de drept sa se poata produce automat dupai 10
ani).
901 45 Pentru ca un condamnat sal poata solicita reabilitarea
judiciara credem ca se impun urmdtoarele conditiuni sub-
stantiale:
1) Condamnatiunea sau condamnatiunile sa fie stinse
fie prin executare integrald, fie prin efectul unei gratieri to-
tale sau partiale, fie prin prescriptiune sau prin abrogarea
legei in baza careia se pronuntase pedeapsa.

www.dacoromanica.ro
 - 696
2) Sä fi trecut un termen anume fixat de lege dela da-
ta cand condamnatiunea s'a stins (de ex.: 5 ani pentru cei
ce au suferit numai o condamnatiune, 10 ani pentru recidi-
vist°.
3) Sa fi descla'unat condamnatul pe victima sau victi-
mele infractiunei sale, achitand condamnatiunile civile i e-
fectuand restitutiunile la cari a fost obligat prin hotdrirea
condamnatorie, sau sa dovedeasca din ce cauza nu a putut
satisface aceasta indatorire.
4) Condamnatul sal nu mai fi comis vre-o altä infrac-
tiune intentionata (crimä sau delict) inläuntrul termenului
cerut pentru beneficiul reabilitarii.
5) Sa' facä dovada cä s'a reclasat, avand un mijloc de
existentä, un domiciliu stabil si o bund conduita.
90146 Conditiunile substantiale mai sus enuntate trebuesc sa
fie explicit precizate in lege.
Credem ca reabilitarea trebue sa. fie posibila oricare
ar fi modul in care condamnatiunea s'a stins, legea putand
diferentia termenul cerut pentru obtinerea reabilitàrii dupà
cum pedeapsa a fost executata deplin, sau a tost executatä
numai partial printr'o reduces:, acordata condamnatului
pentru buna lui conduità in inchisoare, sau in fine nu a fost e-
xecutata de loc ci s'a stins prin prescriptiune.
Termenul va mai putea varia dupa cum cel condamnat
este un infractor primar, un infractor condamnat pentru mai
multe infractiuni, un recidivist, sau un infractor ce fusese
considerat ca an adevärat prolesionist.
In orice caz aceste variatiuni de termen au o mai ma-
re importanta in reabilitarea de drept, fiindca in cea judi-
ciara intervenind aprecierea instantelor judecdtoresti nu este
pericol ca se vor strecura i obtine usor reabilitarea con-
damnatii cu Ufi trecut prea pdtat.
Termenul pentru reabilitare va trebui sä curga in ge-
nere dela data cand condamnatiunea s'a stins, totusi pen-
tru condamnatiunile pecuniare sau pentru cele restrictive de
-drepturi cari nu au, fost insotite de pedepse privative de li-
bertate, termenul va trebui s. curga dela data cand hota-
rirea condamnatorie a ramas definitiva.
In privinta conditiunei referitoare la satisfacerea con-
damnatiunilor civile, credem ca va trebul sa se tina seama

www.dacoromanica.ro
 - 697 -
de posibilitatea realä pe care oel condamnat a avut-o, in ra-
port cu situatiunea sa materiald, pentru a face fata inda-
torirei de a repara dauna provocata de fapta sa. Numai
reaua vointa de a repara trebuie sd constituie un motiv pen-
tru refuzarea reabilittrii.
In fine, in raport cu ultima conditiune legea nu trebuie
'sä adopte un sistem protivnic sträduintelor pe care con-
damnatul ar putea sä le faca in vederea reclasarii sale, im-
punandu-i un domiciliu de cativa ani in aceeasi localitate si
oprindu-1 de a parasi tara, cum fac unele legiuiri straine.
Legea trebue sa se multumeasca cu dovezi sigure din care
sä rezulte c condamnatul a avut o buna conduità in loca-
litätile in care a domiciliat in timpul termenului cerut pen-
tru reabilitare, ea' îi are asigurata o sursa de existenta
901 " -
cä nu este fdra domiciliu.
Cea de a patra conditiune indicatd la nr. 901" a oca-
zionat in doctrind oarecari discutiuni.
S'a pus in adevar Intrebarea dacd beneficiul reabilitä-
rii trebuia sa fie conditionat de lipsa vreunei alte condam-
natiuni suferite inlauntrul termenului de reabilitare, sau
din contra chiar simpla invinuire pentru o fapta penala co-
misä in acest interval, dar nejudecata Inca, poate creia. ith
obstacol reabilitdrii?
Sub raportul rezultatului imediat, desigur ca oricare
ar fi solutiunea adoptata de legiuitor ea va conduce in
practica la refuzul reabilitärii. In adevar, clack legea ar
cere pentru acordarea reabilitärii ca infractorul sd. nu mai
fi suferit altà condamnatiune inläuntrul termenului de rea7
bilitare, desi aceasta conditiune s'ar gäsi satisfäcuta atunci
cand nu ar existà decat o invinuire pentru un nou fapt pe-
nal comis in &Dela§ interval, dar nejudecata Inca In momen-
tul and se cere reabiitarea, totusi aceasta invinuire va fa-
ce sal nu fie satisfacuta o altà conditiune indispensabila
pentru acordarea reabilitärii i anume conditiunea bunei
conduite. Un condamnat care cere reabilitarea si care se
constata ca se gdseste trimis in judecata sau cercetat pen,
tru o nouá infractiune desigur ca nu. va putea. niciodata con-
vinge instanta chemata a-1 reabilita ca a avut o bunk' condu-
itä i desigur ca chiar daca ar incerca sa o faca, nu VA ob-
tine reabiitarea. Asa dar rezultatul imediat este acelas, fie

www.dacoromanica.ro
 - 698 -
-cd exista o condamnatiune nouà fie cà existá numai o noud
invinuire nejudecata Inca.
In practicd insd beneficiul reabilitärii ar putea fi tot-
deauna zadarnicit prin interventiunea unor persoane de
Tea credintd, cari in scopul de a face sa se refuze unui con-
damnat reabilitarea, ar introduce In contra lui plangeri sau
actiuni directe prin care l'ar invinui de noui fapte penale pi
aceasta la un scurt interval de timp inainte de a se implini
termenul pentru reabifitare. Cum o atare sicand s'ar putea
repeta continuu, lat& de un condamnat, el ar putea sal se
vaza expus imposibi1itaii complecte de a obtine reabilita-
rea.
De aoeia credem cd de lege ferenda ar trebui sa se
precizeze ca:
1) 0 condamnatiune nouä suferitd infauntrul termenu-
lui cerut pentru reabilitare, atrage respingerea cererei de
reabilitare, care nu va puteà fi reinoitd deck scurgandu-
se un nou termen dela data ultimei condamnatiuni.
2) Existenta unei noui invinuiri pentru un f apt penal
comis inlduntrul termenului de reabilitare, atunci and
actiuea publical se gdseste pusd in miscare de Ministerul pu-
blic, va atrage suspendarea cererei de reabilitare pand la
definitiva judecare a nouei invinuiri.
3) In ipoteza precedentd dacd actiunea publicd este
pusà in miscare de partea vätdmata iar nu. de Ministerul
public, instanta de reabilitare va avea facultatea de a apre-
cia fie suspendand cererea de reabilitare dacd invinuirea
ar Oreà serioasa, fie acordand reabilitarea atunci and in-
vinuirea apare ca netemeinicd i temerard.
301 " Sub raportul formal credem cd va trebui sä adoptam
sistemul consacrat de mai toate legiuirile sträine si anume
Solicitarea reabilitärii revine totdeauna condamnatu-
lui care va trebui sà faca o oerere in acest sens, alkurand
si toate dovezile din cari rezulta cä cerintele legei sunt sa-
tisfäcute.
Cererea se adreseazd Curtii de apel in districtul cdreia
se aflä instanta care a pronuntat condamnatiunea, sau ul-
tima condamnatiune cand sunt mai multe condamntiuni. A-
ceastd Curte va judech de urgentà cererea, in mod contra-
dictoriu. Ea va puteh solutiona cererea numai pe baza do-

www.dacoromanica.ro
 699

vezilor depuse, saw va puteà ordona culegerea unor osebite

informatiuni prin mijlocirea unui jude instructor sau chiar a
Ministerului public si auxiliarii sai.
Deciziunea data asupra reabilitärii va fi supusa recur-
sului in Casatie.
901 49 Daca eererea de reabilitare a fo.q respinsa in fond, re-
inoirea ei nu se va putea face decat dupa mi anumit ter-
men fixat de lege. Credem Ca acest termen ar trebui sä ai-
bd un maxim si un minim, asà fel incat judecatorii care res-
ping o cerere de reabilitare sa poata tot odata determina
peste cat timp cererea va putel fi reinoità, aceasta in ra-
port cu mai marea sau mai mica gravitate a consideratiurni-
lor can an condus la respingerea ccierei. Cu chipul acesta
caracterul jurisdictional al .reabilitarii se va accentua si
mai mult, iar functionarea sa va fi mai adecuatä variatiu-
nilor de speta ce se pot ivi in practica.
Dacal cererea de reabilitare te respinsä pentru vre-
un viciu de forma. atunci ea poate fi oricând reinoitä in mod
regulat.
Legea va determina efectel3 hotärirei de reabilitare.
901 5° Cat despre reabilitarea de drept, daca va fi admisd,
ea nu. poate fi supusa decat la laud conditiuni substantiale:
1) un termen dupd trecerea carma reabilitarca se va pro-
duce automat si 2) lipsa oricarei alte condamnatiuni inldun-
trul acestui termen.
Sub raportul formal reabilitarea de drept se opereaza
prin eliminarea din cazierul judiciar a mentiunilor -privitoa-
re la condamnatiunile suferite de o persoand, atunci cand se
constata ca.' dela ultima oondamnatiune a trecut termenul
cerut de lege pentru reabilitare. Ct rditiunea a doua, adica
lipsa unel alte condamnatiuni se vilified implicit prin con-
statarea ca s'a implinit termenul cerut de lege fiindca con-
damnatiunea dela care s'a socotit acest termen ieste fireste-
cea din urma.
Referinte la proc. pen. austriacd 1 ungard
901 a Dispozitiunile prOc. pen. austr. despre cheltuelile de-
judecatä sunt simple si precise.
In caz de condamnarea acuzatului pentru. o infractiu-
ne sentinta trebue sä prommte totdcdata cä el este obligat
de a restitul i cheltuelile procedurei penale.
Daca insä urmarirea avea de object mai multe infrac-
www.dacoromanica.ro
 - 700
fiuni, se vor elimina dupd puti it:i spesele in privinta ace-
lor infractiuni, pentru cari acuzatul n'a fost condamnat.
Obligatiunea de plata cheltuelilor priveste pe cel con-
damnat definitiv numai pentru persoana sa iar in caz, da-
cd el a murit dupd ce sentinta a devenit definitivd, pe mos-
tenitori, nu insa. pe terte persoane, cari conform legii sau
conform unei conventiuni sunt indatorate de a-i presta in-
tretinerea.
Dintre rnai multi condamnati fiecare se va condamna
la suportarea acelor spese, cari sunt cauzate prin tinerea
lui in preventie, prin apArarea sa si prin executarea pedep-
sei sau prin vina lui specialA.
Pentru toate celelalte spese ale procedurei penale se
vor condamna in mod solidar :DO coacuzatii, dacd Tribu-
nalul nu, afla motive speciale pelt -a a restange aceasta obli-
gatiune (par. 389).
Cand procedura s'a terminat in alt mod decat prin o
sentinta condamnatoare, spesele st suportd de regula de
cdtre Stat.
Intrucat insd urmarirea a avut loc la cererea unui a-
euzator privat sou unui acuzator subsidiar, acestora se va
impune prin o incheere a judecatoriei restituirea tuturor spe-
selor cauzate prin interventia lor.
Parta civilA ca atare (daca n'a intervenit ca acuzator
subsidiar) nu poate fi obligatA la suportarea cheltuelilor.
Pentru spesele speciale cauzate prin o cale de atac or-
.clinarA sau prin cererea de revizuire raspunde acela, care
le-a cauzat, daca" mijlocul de aiac sau cererea a ramas fdrA
efect.
Parchetul nu poate fi obligat nici cand la restituirea
speselor.
Cand urmarirea penala a fost cauzatA prin un denunt
intentionat fals, spesele va suporta denuntatorul (par. 390
proc. pen. austr.).
Spesele procedurei penale se vor executa la eel con-
damnat numai intrucat prin aceasta dupd aprecierea instan-
tei penale nu se va aduce celui condamnat o stirbire in in-
tretinerea sa sau in privinta obligatiunilor de despagubire ce
rezultrt din infractiune, sau in privinta intretinerei rudelor
sale (par. 391 pr. pen austr.).

www.dacoromanica.ro
 - 701 -
In cazurile in cati plangerea in privinta speselor nu se
poate face impreunä cu mijlocul de atac admisibil in contra
sentintei, on i care interesat poate face o pLingere Ia
Curtea de apel, care decide despre aceasta in mod defini-
tiv. (par. 392 proc. pen. austr.).
Cine se foloseste in procesul penal de un aparator, are
sa-i plateasca spesele apararei chiar i atunci, când apard-
torul i-a fost numit din oficiu.
Dacd acuzatului i s'a numit un aparator in baza ac-
tului de paupertate, acestuia se plätesc la cererea sa de ca-
tre Stat toate spesele necesare si de f apt cheltuite.
In cazuri in cari inculpaul, acuzatorul privat sau par-
tea civila sau cel ce a fadut un denunt fals sunt obligati de
a plati cheltuelile procesului, ei trebue sà plateasca i toa-
te spesele apärarii i reprezentärei (pm% 393 pr. pen. austr.).
901 Executarea pedepselor in codul maghiar. Numai sen-
tinta definitivä (in contra careia nu mai are loc nici re-
curs in casare) poate fi executatd.
Dupd ce sentinta devine definitiva in acest sens, pentru
executarea pedepsei ia masuri parchetul.
Din pedeapsa fixata in sentinta se va scadea timpul a-
restului preventiv conform dispozitiunilor sentintei.
Dacd acuzatul faoe apel numai pentru reducerea pe-
depsei, poate .sa inceapa executarea pedepsei imediat dupd
darea sentintei apelate.
Nu poate fi executata pedeapsa, dacal cel condamnat
suferd de boald mintald sau de o boald corporald- pentru
care executarea pedepsei i-ar periclita viata.
Se amâna executarea pedepsei, daca o femeie condam-
nata e gravidd (ca sä nu nasca in temnità).
Ministerul justitiei poate amâna executarea pedepsei
pentru orice motiv, daca pedeapsa nu are durata mai lunga
de doi ani.
Ministerul justitiei poate dispune, din oficiu sau du-
pa cerere, intreruperea pedepsei pentru motive importante.
Dacd cineva a fost condamnat prin mai multe sen-
tinte, pedepsele se vor unifich inteo pedeapsä colectiva. ya
decide, dupà desbatere, acea instanta care a stabilit pedeap-
sa cea mai grava. Contra sentintei se poate face reel-11.s
in casare.

www.dacoromanica.ro
 - 702 -
901 b 1 Pentru asigurarea pretentiunei civile c. pr. maghiar
(la douà mijloace: a) sechestrul penal; b) executia de asigg-
rare.
Sechestrul penal are loc in stadiul pregatitor; se poate
ordona $i din oficiu. de catre judecatorul de instructie. Cand
prevenitul ia masuri pentru a-si ascunde averea, chiar $i
autoritatea politieneascä poate sa-1 ordone. Sechestrul pe-
nal nu da drept,de zalog si se desfiinteazä din oficiu daca
partea lezata in termen de 30 zile nu cere executie de asi-
gurare.
El se ordona asupra averei prevenitului pana la concu-
renta pagubei verosimile.
901 b 2 Executia de asigurare se ordona de catre judecatorul
de instructie, iar dupa inaintarea actului de acuzare de ca-
tre tribunal, dupa cererea partii lezate, pand la concurenta
unei sume fixe dui:sal aprecierea instantei, asupra averei pre-
venitului. Se face dupd legea executiei. Se desfiinteaza din
oficiu daca acuzatul va fi achitat.

www.dacoromanica.ro
 AUTORITATEA LUCRULUI JUDECAT
IN PENAL ')
902 - Am vazut cá unele procese penale, anume cele mai im-
portante, percurg doted faze de procedurd: instructiunea
judecata. Prin urmare, trebue sä examinarn efectele lucru-
lui judecat de autoritatile de instructiune, 1 efectele lu-
crului judecat de autoritätile de judecatd. Pe langa aceasta
efectele lucrului judecat se pot produce atat asupra penalu-
lui, cat i asupra civilului. Vom examina. dar aceste efecte a-
tat asupra penalului, cat si asupra civilului.
9021 - Prin lucru judecat trebue sä intelegem acea situatiune
juridica rezultata din solutionarea definitiva si irevocabila
a unui conflict dedus inaintea justitei (a).
Incontestabil atunci and se solutioneazä un conflict se
stabileste implicit si o situatiune de fapt i un raport juri-
dic, ambele in complexul lor, asa. Meat solutionarea defini-
tiva i irevocabila a conflictului implica recunoasterea de-
asemeni definitivä i irevocabila a continutului acestui con-
flict adica: situatiunea de fapt i ,raportul juridic.
Intinderea i intensitatea lucrului judecat va Tlepinde
deci de continutul conflictului dedus in justitie si de mäsura
in care el a fost solutionat.
902 2 _ Lucrul judecat conduce la doual efecte de natura di-
feritä. Un prim efect positiv este acela ca hotarirea care
a dobândit autoritatea lucrului judecat poate fi pusa in e-
1) Asupra acestei anaterii o serie de arficole publicate in Cu-
rierul Judiciar XI (1902) de D. Alexandresee; iar in tuna in Dr, civ.
rom. T. VII, P. 581 si urm. Materia e loarte pe larg, si bine tratat5.
Coign de asemeni Corn. Botez: DTeptul 1905 (an.. XXXIV) nr. 27.
a) Asupra aucrului judecat in 'penal vezi: Rocco, Tratatto del-
la oosa giudicata, Modena, 1904; P. Tuozzi, L'autarita della cosa gim
clicate nel civile e nel (penale, Torino, 1900: M. Garbarini. L'auflorita

www.dacoromanica.ro
 704

xecutare spre efectiva realizare a dispozitiunilor sale, (lu-

cru judecat ca titlu executiv).
Un al doilea efect negativ, este ca hotdrirea cu auto-
ritate de lucru judecat creiazd un obstacol la readucerea
din nou inaintea instantelor judecatoresti a conflictului so-
lutionat definitiv si irevocabil (lucru judecat ca exceptio rei
judicatae).
In acest capitol ne vom ocuph de acest al doilea efect.
9023 In sistemul legiuirei noastre autoritatea lucrului ju-
decat este consfintità prin texte pozitive.
Astfel codul civil prin art. 1201 statornicind conditiu-
nile exceptiunei lucrului judecat (exceptio rei judicatae) im-
plicit consacra principiul autoritatii lucrului judecat, consi-
derandu-1 ca o prezumtiune legala de adevar, absolutd (ju-
ris et de lure) din moment ce conditiunile sale sunt satis-
acute.
Codul de procedura penala la randul sau prin art. 241
si 383 deasemeni consacrai principiul autoritatii Iucrului
judecat (non bis in idem).
Toate legiuirile moderne consacra acest principiu el
fiind impus nu numai de consideratiuni logice, morale si po-
litice, dar de insasi ratiunea de a fi a puterei judecatoresti.
0 justitie care nu ar putea pune niciodata capät unui con-
flict nu va aveà nici prestigiu fatä de justitiabili, nici there-
derea acestora i nici vre-un folos pentru societatea juri-
diceste organizata §i chiar pentru dreptatea in sine.
14cunoscut acest principiu, legiuirile rnoderne i-au a-
dus Insä temperarile necesare prin reglementarea cat mai
desavarsita a institutiunei revizuirei, pentru a repara erori-
le de fapt cari ar vicia profund prezumtiunea Ca res udi-
cata pro veritatae habetur si a recursului in interesele legei
pentru repararea erorilor privitoare la aplicatiunea legilor.
Deasemeni dreptul de gratie, in certe cazuri, serveste
pentru a se repara unele erori privitoare la asprirnea cu
care a intervenit pedeapsa.
9024 Pentru ca sa existe lucru judecat se cer urmatoarele
'della cosa giudicata in oriminali, Parma, 1 1; G. Escobedo, La cosa
giudicata penale, in Giustizia Pena le, 1924, lasct 9; Griolet, De la
chose jugée; Lacoste, La chose jugée.

www.dacoromanica.ro
 - 705 -
conditiuni: Sa existe o hotarire ernanata de la o autoritate
judecatoreasca care &A fi avut jurisdictiunea asupra conflic-
tului solutionat i sa fi fost competenta ratione materiae.
Astfel o hotarire penald pronuntatd de o instantd ci-
vila nu ia forma lucrului judecat fiindca, instanta civild nu
are jurisdictiune penala. Saui o hotArire penald data de o in-
stantd penald incompetentd ratione materiae (de ex.: un o-
mor comis de un inculpat major judecat de tribunal, sau un
fals judecat de judele de ocol) nu va dobandi aptitudinile lu-
crului judecat.
Din contra o hotarire data cu incompetinta ratione loci
salt personae poate dobandi autoritatea de lucru judecat.
2) flotarirea sA fie considerata de lege ca definitivd pi
irevocabilA.
Ash dar cat timp o hotarire este susceptibila de caile de
atac ea nu, va putea, aved decal o autoritate de lucru jude-
cat relativA (de ex.: instanta care a pronuntat hotarirea
nu va puted lira! din nou in cercetare aceias pricina, excep-
land cazul cand hotarirea e data' In _lipsd i s'a facut opo-
zitiune; alte instante nu vor mai putea cercetà acelas fapt,
exceptand instantele superioare cari au fost sesizate cu apel
sau recurs).
3) HotArirea sA fi solutionat un conflict juridic avand
ca continut o situatiune de fapt in raport cu Ufl drept, o
prerogativA Sau un interes juridiceste proteguit.
Ash dar numai hotAririle propriu zise cari au judecat
fondul flu i acelea cari au respins actiunea ca neregulata
sau rau Indreptata, etc. pot dobandi autoritate de lucru ju-
decat. Tot astfel simplele jurnale i incheerile privitoare la
mersul procesului nu dobandesc autoritate de lucru judecat.
Sub raportul procedural conditiunile lucrului judecat
sunt fixate de art. 376 proc. civ., care se aplica si in penal
cu singura.modificare cA recursul in casatie fiind in penal
suspensiv, trebue sä fi trecut termenul de recurs, sau sA se
fi solutionat pricina si in recurs atunci cand s'a folosit a-
ceastA cale, pentru a exista lucru judecat.
9025 _ Nu trebuesc sA fie confundate conditiunile lucrului ju-
decat du conditiunile cerute pentru a se primi exceptiunea
hicrului judecat. Ca sA poatd fi invocata exceptio rei indica-
Tanoviceanu VoL V. 45

www.dacoromanica.ro
 - 706 -
tae trebue in primul rand s existe un lucru judecat, dar
clack' aceastä conditiune este indispensabila ea nu este 'MA
suficienta, ci se mai cer i alte conditiuni. Cu alte cuvinte
condtiunile lucrului judecat nu sunt decal o parte din
conditiunile mai numeroase ale excepfiunei lucrului judecat.
Din cele ce vor urma vom vedea cä exceptio rei judi-
catae reclama ca o prima conditiune identitatea de obiect si
cauzd, adica sal fie vorba de acelas conflict juridic cu acelas
continut, iar in al doilea rand trebue sa existe o klentitate
de persoane, adica raportul procesual sa se petreaca intre
aceleasi subiecte.
Aceste dou'd conditiuni absolute in civil, primesc insä
in penal nurneroase atenudri.
902 6 In civil conform art. 1201 c. civ. se cere ca conflictul
sa fie identic in sensul ca continutul sau substantial trebue
sa priveasca acelas obiect ,(situatia de fapt) i sa se spriji-
neascä pe aceias cauzd (raportul juridic).
In penal aceasta conditiune se reduce numai la identi-
tatea de object (acelas fapt ilicito-penal) iar nu si la identi-
tatea de cauza (calificare juridica), atunci cand este vorba
de autoritatea lucrului judecat in penal asupra penalului. Cu
alte cuvinte chiar daca un fapt judecat odata sub o califica-
re ar fi urmarit din nou sub o alta calificare exceptiunea lu-
crului judecat va puteh fi primita.
Gaud este insa vorba de autoritatea lucrului judecat in
penal asupra civilului atunci va trebui sä existe identitate
si de object si de cauza. Astfel dacal cineva a fost aparat de
pedeapsa in penal pentru abuz de incredere, poate fi urma-
nit pentru restituirea aceluias obiect in civil pe baza con-
tractului civil (mandat, depozit, etc.) fiindca desi exista
dentitate de object, nu existä insä identitate de cauza (in
penal actiunea civila era blazed pe o obligatiune näscutd
ex-delicto, pe cand in instanta civila ea se sprijind pe o o-
bligatiune ex-contractu (vezi mai departe nr. 9573 si 1013'
urm.).
902 ' Mult mai discutata si mai susceptibila de dificultäti
practice este insa condifiunea identitatii de persoane.
In civil pentru a se putea opune exceptiunea lucrului
judecat se cere ca conflictul dedus din nou in fata justitiei
sä fie angajat intre aceleasi persoane si in aceleasi calitdfl.

www.dacoromanica.ro
 707 --
In civil deci autoritatea lucrului judecat dispare din mo-
ment ce lucrul judecat este un res inter alias acta, cu alte cu-
vinte aceasta autoritate nu exista decat inter partes si deci
este relativa.
In penal lucrul judecat are o autoritate mai absolu-
ta, in sensul ca lucrul judecat privitor la actiunea publica
deci la conflictul de drept penal, are efect fata de toata au-
mea: facit jus erga omnes (b).
Aceasta autoritate absoluta diferd insä dupa cum ho-
tarirea penala apara de pedeapsa sau pronunta o condam-
nave (vezi mai departe nr. 9331 si urm.).
902 8 In primul caz acest efect absolut este mai intins sau
mai restrans dupd cum hotarirea care apara de pedeapsä
va fi motivatal in rem sau in personam. Hotaririle motivate
in rem (de ex.: neexistenta faptului imputat, lipsa caracte-
rului sau penal) au autoritate de lucru judecat fata de toata
lumea, adica laid de oricine ar voi sä se mai plarigä ca
parte vatamatä, cat si fatd de oricine s'ar mai vedea invi-
nuit ca coautor ori complice, pentru faptele cercetate si ju-
decate prin atari hotariri.
Dimpotrivä hotäririle motivate in personam (de ex. in-
vinuitul nu este autorul faptului imputat, sau el este ires-
ponsabil, sau a lucrat Card intentie) au autoritate de lucru
judecat erga omnes numai fata de inculpatul judecat, adica
acesta nu mai poate fi urmarit de nimeni. Din contra alte
persoane pot fi insa urmarite ca coautori sau complici la
acelas fapt.
902 ' Hotdririle condamnatorii au totdeauna elect erga om-
nes in ceeace priveste pe inculpat. Asa dar daca o alta per-
soanA vatamata prin faptul deja judecat ar cere ulterior
desdaunarea prejudiciului suferit, inculpatul nu se va putea
apara invocand inexistenta faptului sau nevinovrttia sa, ei
va trebui sä discute numai existenta prejudiciului si cuan-
tumul lui.
Dimpotriva hotäririle candamnatorii nu au autoritate de
lucru judecat fata de alte persoane cari ar fi ulterior ur-
marite ca coautori sau complici ai aceluias fapt sau chiar
ca autori distincti (vezi nr. 933 8). Deci aceste persoane
b) Sabatini, IConcetto e limiti dell'efficacia erga omnes" del giu-
dlcato Penale.

www.dacoromanica.ro
 708

vor putea sa se apere chiar sustinând si dovedind inexisten-

ta faptului imputat desi exista o hotarire care 11 recunoaste
ca existent, iar pe de altd parte nu se vor putea apara sus-
tindnd ca din moment ce un altul a fost condamnat ei nu
mai pot fi invinuiti pentru acelas f apt.
902 10
Regula: bis de eadem re ne sit actio fiind in r-terie pe-
nala de ordine publical, urmeazd ca instal' f^t, pcnale stint
indatorate din oficiu sa invoace exceptiunea lucrului jude-
cat din moment ce au avut cunostinta ca sunt satisfacute
conditiunile acestei exceptiuni (a).
Exceptiunea lucrului judecat poate fi propusa chiar
pentru prima oara inaintea Inaltei Curti de casatie (b).
Curtea de casatie constatând ca existd lucru judecat va ca-
sa Vara trimitere conform art. 53 lit. c din Legea Curtei de
casatie.
Odatä ridicata exceptiunea lucrului judecat, ea va tre-
bui sa fie rezolvatä totdeauna cu precadere asupra oricarei
alte chestiuni. Se excepteaza chestiunea de competinta care
poate si trebue sa fie solutionata prealabil.

SECTIUNEA I

Autoritatea lucrului judecat In penal asupra penalului

903 Aceasta sectiune se imparte in cloud paragrafe; in pri-
mul vom examina autoritatea lucrului judecat de autoriati-
le de instructiune asupra penalului, iar in cel de al doilea,
autoritatea lucrului judecat de autoritatile de judecata
903 ' Lucrul judecat neputdnd emanh deck dela instantele
cari au dreptul de jurisdictiune, se intelege ca autoritatea
lucrului judecat nu va putea niciodata sa derive din acte-
le Ministerului public.
Ash dar rechizitoriile introductive fie la instantele de
a) F. 1-1.lie,Inst. crim. II, nr. 986; Le Sallyer, Traité de Fart.
pb. et priv. II, nr. 681; J. A. Roux, Cours, p. 577; Vidal et Magnol,
Cours, nr. 673, p. 833 ; Poittevin, Code d'instr. crim., II, art. 360, mr.
7 si urm.
b) Aceias autori de la nota precedent'd, op. si loc. cit. precurn
si Griolet, De l'autorité de la chose jugée,, p. 319 ; Lacoste, De la
chose jugée, nr. 1047.

www.dacoromanica.ro
 709

instructie, fie la cele de fond ca i rechizitoriile definitive

nu au nici o autoritate de lucru judecat, ci servesc numai
la promovarea actiunei publice.
Deasemeni rezoluliunile de clasarea plangerilor sau
demmturilor, emanate del ""nisterul public nu au autorita-
te de lucru judecat i ca partea vatamatä careia i s'a
clasat de parchet o plAngere va fi primità oricand sa se a-
dreseze fie instantelor de fond prin actiune directd, fie jude-
lui de instructie prin plangere insctità de constituire ca par-
te civila.
Insasi Ministerul public care a clasat o plangere poa-
te oricand reveni asupra rezolutilthei de clasare.

§ 1. Autoritatea luerului ludecat de autoriteifile de

instrue(iune asupra penalului

-904 Când e vorba de a examinh autoritatea lucrului jude-

cat in materie penalá, trebue a tine seamd nu numai de
dispozitivul hotdrarei, ci §i de motivarea sa.
In adevalr, dacal ordonantele judecdtorului de instruc-
tiune ori deciziunile camerei de punere sub acuzare, sunt
motivate pe imprejurarea ea nu exista dovezi indestulatoa-
re de culpabilitate, urmarirea se poate reincepe daca se
galsesc noi dovezi. Art. 241 pr. pen. e formal In acest sens,
interpretarea lui e admisä atat de doctrinal (2), cat si de
jurisprudenta franceza (3) si romana (4). Desl scris relativ
la materii criminale, el se aplica si la alte instante (5).
2) Vidal: Gours tn. 668; Garraud: Prdcis. ed. 8-a, nr. 623; De-
gois: Traité, nr. 2117.
3) Gas. fr. 24 Iul. 1867, Sir. 1875, 68; 1 Febr. 1877, S. 1877, I,
987, P. 1877, 1263; 13 Miai 1899, S. si P. 1900, I, 540. Pala la desoo.
'perirea de noui dowezi hotafrirea are putere de lucru judecat. Vezi in
Le Poittevin: Instr. crim. Art. 128, nr. 19 si 20, doctrina i jurispnudenfa
franceza.
4) Cas. II, 320 din 9 Sept. 1875, B. 233; cas. II, 432 din 2 Dec.
1875. B. 367; cas. II, 245 din 8 Futile 1883, B. 695; cas. II, 1139 din 13
Oct. 1903, B. 1291; confr. cas II, 508 din 6 Oct. 1892, R. 906; D. Ale-
xandresco: Dreptul civil roman, p. 589.
5) D. Alexandresco Prept civil roman, VII, p. 585 Si 589 Si au-
torii citati de dansul. Aceasta e exact, din cauza ca dispozitunile re-

www.dacoromanica.ro
 710

Daca din contra, ordonanta judecatorului- de instruc--

tiune (6), sau deciziunea camerei. de punere sub acuzare
care apärä pe prevenit, ii apara pe motiv ca fapta nu e pre--
vazuta de lege sau ca e prescrisa, descoperirea de dovezi
noui, nu poate servl la nimic i autoritatea tucrului judecat
a instructiunei s'ar opune la o mug judecata (7).
Prin urmare, motivarea de fapt are autoritate de lu-
cru judecat numai atat timp cat nu se schimba laptele care-
au dictat-o, iar motivarea de drept ramane in picoare tot-
deauna si are putere de lucru judecat (7 his).
9041 0 ordonantá definitivä sau deciziune a Camerel de a--
cuzare se considera motivata in.fapt in urmatoarele cazuri:
1) Cand constata ca nu exista faptul imputat in mate--
rialitatea lui si nu a lost comis.
2) and constata ca faptul imputat mi se verifica in com--
plexul elementului sau material.
3) Cand constata ca nu sunt probe indeEtulatoare des--
pre existenta faptului,
4) Cand constata ca desl faptul exista, prevenitul nu
este nici autorul nici participat la acest f apt.
5) Cad constata ca nu sunt suficiente probe ä cel
invinuit ar fi autor sau participat la faptul savarsit.
In toate aceste cazuri descoperirea unor noui probe de-
sigur ea' ar putea eventual modifica, solutiunea
904 Exista motivare numai in drept oridecateori ovdonanta
definitiva sau deciziunea Camerei de acuzare cunAatä c5
lativ la procedura mai complect 5. a juratilor se aplicä si la celelate
instante afar% de dispozitiune contrarie (exemplu art. 396 P. p. In ceeace
priveste termenul de recurs).
6) Si ordonantele indecalorului de dnstructiune devenite defini-
tive prin lipsa" de opozitiune in contra lor, pot sä aib autoritate de
lucra judecat. Gas. II, 3189 din 25 Oct. 1910, B. 1419 (civil); Jurispr.
nr. 35; contr. Alexandresco: OP. cit p. 589.
7) Acest lucru e admis si de Farinaceu: Lib. I, TitI. I, On. IV,
nr. 23. Pentru autori rnoderni, vezi Alexandresco: op. cit. VII, p. 592, nota 1.
592, noota 1.
7 bis) 0 ordonant g. de nenrmririre a judeatorului de instructie
n'are nici o influent6 asupra actiunei civile pornite inaintea trib. civ.,
oricare ar dl motivele de fapt si de drept pe care s'ar intemeià (cas.
fr. 28 Iun. 1920, Pand. En. 1920, 1, 367, Or. Jurisprudenfa Genera la,
1923, speta 1681, pag. 754.

www.dacoromanica.ro
 - 711 -
independent de orice probe, faptul imputat nu poate fi de-
idus inaintea justitiei represive, de ex.:
1) Cand se constata ca faptul nu constitue o infractune
(de ex.: incest, Tederastie, vrajitorie).
2) Caul se constata ca faptul nu e pedepsit sau e scu-
.zat de lege (de ex.: furt intre rude, tainifire intre rud,3, ra-
pire tie minore urmat de casatorie, fapte comie_e de un mi-
:nor sub 8 ani, etc).
.3) Cand constata ca actiunea publica este stinsa (de
ex.: prescriptune, moartea inculpatului, amnestie, abroga-
irea legei care Tedepsea faptul.
0 ordonanta definitivä sau o deciziune atunci cand
,dispune trimiterea in judecata nu poate fi motivata numai
in drept; asa dar ipoteza unei motiväri rmmai in drept nu
e posibila decat in cazurile de neurmarire.
In toate cele trei categorii de mai sus bazate pe o mo-
tivare in drept, solutiunea fiind independenta de probele ce
s'au administrat si s'ar mai putea administra, desigur ca
descoperirea de noui probe ramane inoperanta, ea nefiind
susceptibila de a modifica solutiunea initiala.
.904T3 In fine ordonantele definitive si deciziunile Camerei
sunt motivate in drept si in fapt, in urmatoarele cazuri:
1) Totdeauna cand dispun trimiterea in judecatä, fi-
hidcä constata faptele i calificarea bor.
2) and decid Ca.' nu este caz de urmarire din cauza
existentei unei cauze care a inläturat incidenta legei penale
(de ex.: legitima aparare, stare de necesitate, ordinul legei
si a autoritatii competinte, etc), fiinded in aceste cazuri e-
xistenta cauzei cari conduce la neurmarire trebuk sa fie
sprijinite pe constatari de fapt.
3) Cand constata ca ar exista autoritate de lucru Jude-
cat, fiindca si in acest caz motivarea in drept a lucrului
Judecat presupune o verificare a faptului imputat in tot
c omplexul s au.
4) Cand declara ca vreunul din elementele infractiunei
.nu se verified in fapt, deoarece faptele constatate nu cores-
pund conceptului abstract statornicit de lege acelui ele-
ment (de ex.: in fapt se constata ca a existat oarecare vio-
lenta, oarecare frauda, etc. dar nu in sensul prevazut de
4ege).

www.dacoromanica.ro
 712

In toate aceste cazuri motivarea in drept fiind deter-

minatä de constatärile facute in fapt, urmeaza cä nouile
descoperiri vor putea repune pricina in discutiune oridecate
ori ele sunt privitoare la elementele de fapt cari au justifi-
cat motivarea in drept, nu insä si atunci cand ele s'ar ra-
porta la circumstante de fapt indiferente si inoperante fata
de motivarea in drept.
904 4 In privinta autoritatii lucrului judecat de instantele
de instructiune, parerile sunt impartite Inca in idoctrind.
Unii autori cred ca ordonantele definitive si deciziu-
nile camerei de acuzare nu trebuesc &à aiM niciodatà auto-
ritate de lucru judecat, fiindcal atat timp cat actiunea publi-
ca nu este prescrisä, Societatea are interesul ea dreptul
sat' de a pedepsi sa poata interveni oridecateori circurnstan-
te noui ar justifica aceastä interventiune. In consecinta spun
acesti autori dupa cum ordonantele si deciziunile de trimi-
tere nu obliga pe instantele de fond, tot astfel ordonante-
le si deciziunile de neurmarire nu pot impiedich pe organele
de urmarire de a reincepe cercetarile cand s'ar gasl in fata
unor elemente noui cari sa legitimeze reactiunea represi-
VA (a).
Alti autori fac distinctiunea intre ordonantele si decizi-
unile de trimitere carora nu le atribue autoritate de lucru ju-
decat si ordonantele si deciziunile de neurmarire carora
dimpotrivä le acorda rasa deosebire efectele lucrului judecat
Aceastä solutiune se impune, spun sustinatord acestei pareri,
ca o chezasie contra abuzurilor cari ar putea rezulta din
dreptul instantelor de instructiune si a organelor de urmdrire
de a redeschide la tot momentul o afacere clasata pentru a o
clasa din nou si asa mai departe.
In schimb acesti autori admit ca si fata de ordonantele
si deciziunile de neurmdrire este posibila revizuirea asa du-
pa cum sunt supuse revizuirei si hotararilor instanteIor de
fond. Deci redeschiderea instructiunei pentru noui desco-

a) Peiron, Effets des iugements répressives pag. 4; Pinto, Ma-

nuale cli proc. pen. p. 219 ; Rocco Goncetto, specie e valore della sentenza
penale definitima, Riv. Penale, 1905, p. 8 ; Francesco de Luca, La ;doper-
Penale dedinitiva, Riv. Penale, 1905, p. 8 ; Francesco de Laca, La diaper-
tuzioni di diritto proc. penal; II, p. 265.

www.dacoromanica.ro
 713

periri trebue sa fie privitä ca o revizuire i deci ca un coro-

lar al existentei lucrului judecat (b).
In fine marea majoritate a autorilor fac, sub raportul
autoritätei lucrului judecat, trei distinctiuni: 1) ordonantele
deciziunile de trimitere; 2) ordonantele si deciziunile de
neurmarire motivate in fapt si 3) ordonantele i deciziunile
de neurmdrire motivate in drept.
Din aceste trei categorii autorii cari au sistinut a-
ceastä tezd nu atribuesc autoritate de lucru judecat deck
ultimei categorii (c).
Credem cà pentru o bund intelegere a. problemei se-
paratiunea ordonantelor si deciziunilor in trei categorii este
admisibila. In schimb suntem de pärere ea intr'o masura di-
feria existä o autoritate de lucru judecat in fiecare din a-
ceste trei categorii, dupa cum vom arata mai jos (d).
.9045 Ordonantele i deciziunile de trimitere au o autorita-
te de lucru judecat limitata numai fatà de instantele de in-
structiune, in sensul ca aceste instante nu se mai pot se-
sizA din nou cu invinuirile pentru cari au dispus trimiterea
in judecata i deci nu mai pot reveni asupra trimiterei.
Fata de instantele de judecata ordonantele definitive
deciziunile Camerei de acuzare cari dispun trimiterea, nu
au nici o autoritate de lucru judecat, aceste instante fiind li-
bere de a se convinge asupra exis.tentei- faptelor i vinovatiei
-celor trimisi in judecata si de a da calificarea pe care o vor
crede de cuviinta faptelor constatate.
Dar daca ordonantele i deciziunile de trimitere n'au
autoritate de lucru judecat, in schimb ele produc anumite
efecte procedurale irevocabile. Astfel ele determina in
rein §i in personam sesizarea instantelor de fond, in sensul
b) S. Zoned, Comento al cod. di pr. pen. V, P. 814-9; G. V(ta
RiapertuTa dell' intnuzione, in prom pen. 5ta1ianA, IX, col. 88.
c) Garraud, Instr. crim. III, p. 412 ; Vidal et Magnol, Cows, p.
829; Le Sellyer. Traité ide l'act. pub et civ.. II, nr. 690; j. 1. Hans,
Droit pénale, II, nr. 12817; Le Poittevin, Code d'instr. crint, art. 128,
nr. 17; F. Mlle, Pratique criminelle, ed Depeiges, I, p. 399; Carnot,
Instr. crim. art. 246, nr. 2, V. Manzini, Trattato din Thr. pen. H, p. 363;
V. Lanza. Sister= di dir. pr. pen., I, nr. 54; D. Alexandresca, Comen-
tarii, vol. VII, p. 592 nota 1 ; 1. Gr. Perie(eanu in Biblioteca Marilor Pro-
cese, an. I, p. 88 si urm.
d) Vezi i nota noasträ Vintild Dongoroz in furisprudenta Ge-
.nerald, 1924, speta 557.

www.dacoromanica.ro
 - 714 -
ea aceste instante nu pot cerceta i judech decat faptele cu
prinse in ordonanta definitiva sau in decizitmea camerei sF
numai persoanele trimise in judecata prin aceste hotariri ale-
organelor de instructinne. Pentru Curti le cu jurati se admi-
te cä deciziunile Camerei de acuzare au si efectul atribu-
liunei de competinta, adica sesizarea Curtilor cu jurati prin
deciziunile de trimitere este irevocabila, aceste instante ne-
mai putand sä se desesizeze printeo declinare de compe-
tinta. Dimpotrivä fatal de tribunalele politienesti i corecti-
onale ordonantele i deciziunile de trimitere sunt numai
indicative de competinta, asa Incat aceste instante Ii pot
oricand declina. competinta. In schimb din moment ce un
tribunal sesizat prin trimitere este competent el nu mai poa-.
te sal se desesizeze retrimitand afacerea la instructie pen-
tru a se face un supliment de cercetäri.
904 6 - Ordonantele definitive si deciziunile Camerei de a-
cuzare atunci cand hotaraisc neurmarirea pe consideratiuni
de f apt, au si ele autoritate de lucru judecat i anume:
1) Aceste hotarIri ale organelor de instructiune se im-
pun in mod absolut instantelor penale. de fond; adica a-.
ceste instante daca vor fi sesizate pe 0 altà cale cu jude-
carea unei invinuiri pentru care s'a dat o ordonantal sau
o deciziune de neurmarire motivata cilia! iii fapt, vor fi
indatorate sa declare ca.' actiunea nu poate fi primita, jus-
titia represiva ne mai putand fi sesizata de cat pe calta
unei redescitiderl de instructiune.
Chiar daca Ministerul public sau partea vatamata ar-
invoca noui descoperiri, Inca instantele de fond' nu vor pu-
tea judeca, fiindca aceste noui descoperiti nu dau dreptur
deck de a se cere instantei de instructiunt care a pro-
nuntat neurmarirea sä redeschicla cercetarlie.
2) Ordonantele si deciziunile de netnn.grire motivate-
In fapt au deasemeni autoritate de lueru judeoat i fata de-
instantele de in.structiune. Legea admite isd posibilitatea re-
deschiderei instructiunei inaintea acestor instante pentrw
noui descoperiri,. redeschidere care en dtept cuvant are ca-
racterul unei revizuiri, menità a repara o eroare judiciarL
Asa dar pentru instantele de instru:tiune autoritateze
de lucrn judecat a ordonantelor si deeiziunilor de neurmä-
rire motivate in fapt Isi pastreaza toata tgria ei atata timp,

www.dacoromanica.ro
 - -
715

dat nu au intervenit noui descoperiri earl s justifice re-

deschiderea instructiunei.
1904 Ceeace am spus despre ordonantele i deciziunile de
neurmarire motivate in fapt se aplica i ordonantelor si
deciziunilor en motivate mixta: in drept si iii fapt, cu sin-
gura restrictiune ea nu orice descoperin nogi pot determi-
flà redeschiderea instructiunei, ci numai descoperirile noui
can s'ar raporta la acea latura a faptelor pe care se spri-
Dna motivarea in drept, caci altfel, aceasta laturä ramanand
neschimbatä, implicit motivarea in drept ii pastreaza efi-
cacitatea sa i in consecinta orice instructiutte noua devine
inutila.
De ex.: o ordonanta de neurtnarlre bazata pe faptele
constatate motiveaza neurmdrirea pe tntrunirea in drept a
tuturor elementelor legitimei aparari. Existft deci 0 moti-
vare in fapt (aratarea circumstantelor concrete ale atacu-
lui care a determinat reactiunea) i o motivate in drept (de-.
monstrarea ca atacul intruneste cerintele legale de a fi
material, actual si injust). S ne inchipaim acam, ca poste-
rior ordonantei de neurmarire se descopere o sclisoare prin
care inculpatul amenintase cu moartea pe viethria i pe ba-
za acestei descoperiti noui se cere redeschiderea instructiu-
-rel. Ei bine, o atare redeschidere nu va putea fi admisa fi-
indca ea nu modified faptele cari au conthls la admiterea le-
gitimei apardri, adica constatarea ca a existat un atac ma-
terial, actul i injust. Aceste constatari nu sunt daramate
prin noua constatare ca anterior comiteret faptului inculpa-
tul amenintase cu moartea pe Victima sa, fiindca s'a pu-
tut prea bine ca intre timp sa se fi räsgandit. In mice caz
existenta amenintarei anterioare nu face mai putin legitima
.apararea din moment ce Sa constatat cal a existat atacul
material, actual si injust, si atata timn cat nohile descope-
riri nu tind sä rastoarne constatarea acestui atac, ele nu pot
determina redesdhiderea instructiunei.
Dimpotriva, dada in exemplul de mai sus. am presupu-
ne ca s'ar aduce ca noni descoperiri o scrisoare din care ar
-rezultà ca martotii, cari au declarat cd a exiLtat atacul
pc a caror depozitiune s'a bazat motivarea legitimei apa-
-rani, se angajasera anterior comiterei faptului ea vor depu-
.ne .favordbil inctilpatului si von arata ca a fost atacat, de-

www.dacoromanica.ro
 716 -
sigur ca o astfel dp noual descoperire, intu esand insasi fap-
tele cari au condus Ia motivarea legitiriei apa7'ari, va justi-
fleà redeschiderea instructiunei.
904 8 - Ordonantele definitive si deciziunile Camerei de acu-
zare cari pronunta neurmarirea pe consideratiuni numai
de drept au o autoritate de lucru judecat mai intinsal de-
cat cele motivate in fapt.
Fara' de instantele penale de fond ar,ari ordonante sau
deciziuni se opun ca un fine de nepritnire indiscutabil in
contra oricarei actiuni care ar readuce aceiasi invinuire,
pentru care s'a pronuntat neurmarirea, inaintea acestor
instante de fond.
Pentru instantele de instructiune trdoriantele si deci-
ziunile motivate in drept au un caracter de definitivat mai
accentuat deck cele motivate in drept si in fapt, sau numai
in fapt. Spunem mai accentuat, fiindcal parerea cal in caz de
ordonante sau deciziuni de neurmarire motivate in drept,
redeschiderea instructiunei pentru descoppriri noui nu ar fi
posibile niciodata, este desigur exageratä.
Incontestabil cal in marea majoritate a cazurilor noui-
le descoperiri de fapte si probe sunt inoperante, intrucat
ori cat de numeroase ar fi ele nu schimbd solutiunea initialà
motivata in drept. In adevar cand ordonanta de neurmari-
re constatä de ex.: cà faptul imputat nu e considerat de lege
infractiune, sau Ca actiunea publica este stinsa prim pres-
criptiune sau amnistie, desigur cal nouile descoperiri in marea
majoritate a cazurilor nu von putea nici sal faca idinteurt
lapt care nu e penal un fapt penal, nici dinteo actiune pres-
crisä un iii termen, cu un cuvant descoperirile noui se vor
lovi de impiedicarea de drept care face ca actiunea publi-
ea sa nu poatal fi promovata.
Totusi nu este exclus ca in certe caznri nouile desco-
periri sà fie de asà natura incat sa procure nu numai ele-
mente noui de probatiune, dar s modifice insasi obiecti-
vitatea juridical a invinuirei ca o consecintal a modificarei
continutului sau material, modificare care sal atragd caduci-
tatea motivärei in drept din ordonanta sau deciziunea de
neurmarie.
In adevar sä ne inchipuim cal ordonanta de neurmarire,
motiveaza in drept ca faptul nu este considerat de lege ca

www.dacoromanica.ro
 - 717 -
infractiune, de ex.: in caz de incest. Posterior ordonantei se
fgce descoperirea noud ca incestul.a fost insotit de un viol,
desigur ca aceastä descoperire modified obiectivitatea ju-
ridica a invinuirei, grefand pe acelas fapt initial o circurn-
stanta care face ea faptul din licit sa devina ilicit. Redes-
chiderea instructiunei se va impune, ceva mai nitIlt va fi
chiar posibila o actiune noud 5i distincta pentru viol.
Tot astfel sa presupunem ca cineva e dat in judecatd
ca din imprudenta a omorat pe o alta persoana. Ordonanta
definitiva fara a mai cerceth probele constata in drept ca
actiunea publiea este prescrisa prin trecerea a 5 ani dela
comiterea delictului. Ulterior se descopere o proba noud din
houà descoperire face ca obiectivitatea juridica a invinuirei
care rezultà ea nu a fast o imprudenta ci din contra infrac-
torul a lucrat cu vointa si intentia de a omora. Aceasta
sa se modifice, fapta devenind crima, asa Ca' daca nu att.
trecut 10 ani dela comiterea ei instructiunea va putea fi re-
deschisd, motivarea in drept sprijinita pe prescriptiune de-
venind caduca.
Tot astfel cand neurrnarirea s'ar fi sprijinit pe conside-
r atiunea ca faptul imputat ar intra in amnestie 5i ulterior pe-
baza nouilor descoperiri s'ar ajunge la o altà calificare ca-
re nu beneficiaza de amnestie.
9049 In rezurnat putem spune ca: ordonantele definitive 51
.deciziunile Camerei de acuzare atunci cand pronunta tri-
miterea sunt absolut irevocabile pentru instanta de instruc-
tiune si lipsite de autoritatea lucrului judecat pentru in-
stantele penale de fond.
Din contra ordonantele si deciziunile de neurmarire
sunt relativ irevocabile pentru instantele de instructiune (re-
lativitate care este foarte restransa in caz de motivare in
drept, mai accentuata in caz de motivare in drept si in
fapt si indeajuns de larga pentru motivarea in f apt), in
schimb au autoritate de lucru judecat pentru instantele pe-
nale de fond cat timp nu au fost retractate in urma unei
redeschideri de instructiune.
904 10 Actualul cod de procedura penala, prin art. 241, care
desigur nu este ireprosabil nici ca redactiune nici ca ase-
zare, consacra sistemul aratat mai sus, investind pe deo-

www.dacoromanica.ro
 718

parte hotaririle instantelor de instructiune cari pronuntä ne-

urmarirea cu autoritate de lucru judecat, dar permitând in
acelas timp redeschiderea instructiunei pentru noui des-
coperiri.
De lege ferenda nu se impune deck o mai corecta' re-
dactiune a textului care sal curme orice echivoc asupra In-
tinderei dispozitiunilor sale si asupra organului si proce-
durei de redeschidere a instructiunei.
905 Relativ la riouile descoperiri, de care vorbeste art. 241
p. p., vom observa. Ca dupà Curtea noasträ de casatie, ches-
tiunea daca' existal ori nu acele noui descoperiri, e o chest-
nue de fapt, care scapai de sub controlul Curtei de casa-
tie (8).
Credem insd cà instanta noastrà supremä s'a pronuntat
in mod prea absolut. Doctrina admite In Franta cà prin des-
coperiri noui, se inteleg dovezi de culpabilitate nu descope-
rite ci ndscute dupä judecatà; cu alte cuvinte ca n'ar fi
vorba de probe vechi ignorate de procuror, fiindcd altfel o
persoan'a ar puteà sa" fie necontenit failed la instructiune.
Ca exemplu de descoperiri noui Degois citeazd cazul când
In urma ordonantei de neurnfarire pentru lipsa de dovezi,
individul apairat s'ar fi läudat fatä cu martorii, ca desi vi-
novat el a isbutit s'a scape (9). Daa, se admite aceastä pd-
rere, chestiunea nu mai poate sà fie o chestiune de fapt, ci
in cazul când instanta ar admite urmArirea intemeindu-se
pe dovezi preexistente judecätii, Curtea de casatie ar putea
sä-si exercite dreptul säu de control, cas'And färä trimi-
tere (10).
905 ' Art. 242 pr. pen. cautä ss" precizeze care este con-
ceptul notiunei de descoperiri noui.
Acest text spune cà vor fi socatite ca descoperiri noui:
declara(iunile de martori, actele i procesele-verbale cari
nu au putut fi supuse examenului instantei de instructiune

8) Cas. II, 3149 din 27 Oct. 1909, B. 1159.

9) Degois: Traild, nr. 1682; confr. 1683. In aceias sens Garraud:
Precis ed. 8-a 623. Confr. insa Vidal: Cours, nr. 668.
10) Fara trimitere, ductal jurisprudenta Cartil noestre de casa-
tiune care e foarte larga in ceeace priveste casarea gra trimitere
desi ar trebni sa fie foarte strictä. deoarece e in materie de deroga.
thane.

www.dacoromanica.ro
 719

care a pronuntat neurmarirea, bine inteles in momentul cand

s'a fAcut aceastä pronuntare i cari, adouga legea, sunt de
natura sau a intarl probele anterioare cari erau prea slabe,
sau a deschide un drum nou pentrui aflarea adevärului.
S'a decis 1 cu drept cuvAnt ca enumerarea din art.
242 este enunciativa iar nu limitativa (a). Partea finala a
textului impune in mod imperativ aceastd solutiune; in a-
devär, aceastä parte indicAnd scopul nouilor descoperiri
anume intArirea probelor anterioare i aflarea adevärului,
implicit face accesibilA oricare alta proba de natura a con-
duce la scopul urmArit de lege.
Asa dar nouile descoperiri pot fi cautate sau pot con-
stA in orice proba, bineinteles din cele admisibile in mod
obisnuit.
905 2 S'a pus intrebarea, cu privire la descoperirile noui, da-
ca calificatival nou adaugat de lege termenului descoperire,
are rostul de a indicà momentul descoperirei sau obiectul
acesteia. Cu alte cuvinte prin noud legea a inteles o des-
coperire care se produce dupa ce instanta de instructiune
a pronuntat neurmärirea, sau a inteles mai mult i anume pe
langA cA descoperirea trebue s intervina dupa pronunta-
rea neurmArirei, dar ea mai trebue sA aibA de obiect o pro-
ba care s'a näscut dupd ce intervenise ordonanta sau decizi-
unea de neurmarire.
Cei cari sustin ultima tezA invoacA ca argument insAsi
imperecherea termenului descoperire cu calificatimul nou. A
descoperl este desigur a aflA ceeace nu se cunosteA panA
atunci, deci daca legea ar fi voit sal indice numai c. aflarea
de noui probe trebuie sa se producA dupd ce se pronuntase
neurmArirea, termenul de descoperire ar fi fost suficient. Ort
daca legea a mai adAugat ca descoperirea sa fie noud, tre-
bue sa admitem ca nu e vorba de un simplu pleonasm, ci de
o conditiune speciald cerutd de lege aceia cA descoperirea
sa se refere la ceva nou petrecut dupa darea ordonantei sau
deciziunei de neurmArire.
Noi nu impartAsim aceastA pgrere i nici nu credem
a) F. Mlle, Instr. crim. II, nr. 1022; Le Sellyer, Traité des act.
'puti. et civ. ii, nr. 704; Garraud, Instr. crim. lit, p. 407; Poittevin,
Code, d'instr. ten% lirt+. 247, nr. 3; 1. A.' ;Roux, Couirs, p. 577.

www.dacoromanica.ro
 - 720 -
temeinic argumentul invocat in sprijinul ei. Nu Impartásim
parerea ca numai probele nascute dupa pronuntarea neur-
marirei pot fi privite ca descoperiri noui, fiindca unei astfel
de limitäri se impotriveste insasi ratiunea care a determinat
pe regiuitor sa admità posibilitatea de a se redeschide in-
structiunea, atunci cand elemente noui de proba pot aduce
lumina in cauza. Ori spre acest sfarsit pot servi deopotri-
va si probele cari s'au nascut dupd ce se pronuntase neur-
marirea, cat si probele nascute inainte de acest moment
dar cari erau necunoscute nstantei de instructiune, sau cari
cunoscute fiindu-i nu puteau fi gasit. De ex.: La primele cer-
cetari s'au ridicat niste corpuri delicte, sau niste scrisori,
cari ulterior au disparut, ash cd desi se stia de existenta
lor nu se cunoastea insa forta lor probantä si ca atare n'au
putut servi la deslegarea cauzei. Ei bine, ar fi contra inten-
tiunei legiuitorului si contra intereselor represiunei, dacd
am decide ca aflarea acelor corpuri delicte sau scrisori, du-
pa ce se pronuntase neurmarirea, nu ar putea conduce la re-
deschiderea instructiunei.
Argumentul tras din calificativul noui adus termenului
descoperiri nu este temeinic fiindca in procedura penald a
descoperi este a afla de existenta unei infractiuni si deci
implicit de probele respective (art. 14, 16, 21 pr. pen.). Deci
cand in art. 242 pr. pen. se vorbeste de descoperiri noui
se intelege alte descoperiri deck cele cari au fost exami-
nate de organele de instructiune, indiferent dacd ele s'au
nascut inainte sau dupd ce se pronuntase neurmarirea.
9053 Incontestabil ca nu orice proba noua este si o desco-
perire noua, ci numai acelea care au fost aflate dui:4 ce s'a
pronuntat neurmarirea. 0 probà care era cunoscuta si pu-
tea. fi produsä inainte ca instantele de instructiune sä fi pro-
nuntat scoaterea de sub urmarire nu mai poate legitimà re-
deschiderea instructiunei. Daca s'ar admite contrariu atunci
am vedeà cerandu-se la nesfarsit redeschiderea intructiu-
nei pentru ai se mai audia. Inca un martor si iar unul si tot
ash mai departe.
Partea vatamata si Ministerul public erau datori a-
tunci cand au vazut ca judele de instructie a pronuntat ne-
urmarirea din cauza insuficientei probelor, sä propund
prin opozitiune contra ordonantei toate probele pe cari le

www.dacoromanica.ro
 721

cunosteau i cari puteau fi administrate, de aceia nu le mai

este ingaduit ca pentru atari probe sä ceard redeschiderea
instructiunei.
Pentru o enumerare a nouilor descoperiri trimitem la
cele scrise in acest volum la materia revizuirei (b).
9054 Adunarea probelor cari constituesc nouile descoperiri
trebue sa premearga redeschiderea instructiunei, fiindca a-
ceastä redeschidere este conditionatä de existenta nouilor
descoperiri, existentä care implicit are a fi verificata in
momentul cand se decide redeschiderea.
Adunarea probelor noui se va face de Ministerul pu-
blic, de ofiterii de politie judiciara, de judele instructor a-
tunci cand incidental cu ocaziunea instruirei unei alte af a-
ceri, descopere vre-o proba privitoare la afacerea clasata
in fine chiar de partea vatamatd.
Descoperirile noui vor fi comunicate Procurorului ge-
neral, in cazul cand neurmarirea fusese pronuntata sau con-
firmata de Camera de acuzare, sau Procurorului sef de par-
chet in ipoteza ca neurmarirea a fost pronuntata de judele
instructor. Procurorul general sau Procurorul Tribunalului
in cazurile respective vor aprecia nouile descoperiri i daca
le vor crede temeinice vor cere prin rechizitorul lor redes-
chideea instructiunei.
S'a decis cä numai acesti magistrati pot cere redeschi-
derea instructiunei. Noi credem insa cà nici un text nu se o-
pune ca partea vatamata, care se gaseste constituità parte
civilä, sa poata cere si ea redeschiderea instructiunei-pe ba-
za nouilor descoperiri pe cari le-ar aduce instantelor de in-
structiune. Redeschiderea instructiunei nu este decat reinvie-
rea actiunei publice, ori Vara o dispozitiune contrard expre-
sä nu vedem dece partea vatamata care poate pune in mis-
care actiunea publicä, sal nu poatà sa o i reinvie.
9055 Din moment ce s'a dat rechizitor de redeschidere sau
s'a facut cerere in acest sens de partea vatamata ,Camera
de acuzare sau judele instructor (dupa distinctiunile dela nu-
marul precedent) vor aprecia temeinicia nouilor descope-

lb) Vezi asupna descoperirilor noui: Garraud. Instr. crim. III, D. 406;
Le Poittevin, Code einsti crim., art. 247, nr. 1 si num.

www.dacoromanica.ro
 722

riri i vor decide fie mentinerea neurmarirei, fie redeschide-

rea instructiunei.
Ordonanta pe care o va da judele de instructie inteun
sens sau altul va fi susceptibile de opozitie la Camera, du-
pa cum deciziunea Camerei de acuzare va putea la randul
ei &A fie atacatai cu recurs.
In cazul cA s'a admis redeschiderea instructiunei pro-
cedura se va urrna dupa regulele obisnuite in aceasta ma-
terie a instructiunei prealabile.
Ordonanta sau deciziunea ce se va pronunta in urma re-
deschiderei va trebui sa arate cari sunt $i in ce constau
descoperirile noui.
905 6 Nici Ministerul public nici partea vatAmata nu vor-
putea pe baza nouilor descoperiri sa se adreseze direct in-
stantelor de fond pentru a cere judecarea invinuirei (c). ra-
ta de aceste instante am aratat ca ordonantele i deciziu-
nile de neurmarire au deplina autoritate de lucru jude-
cat, atata timp cat aceste ordonante san deciziuni n'au fost-
reformate prin alte ordonante sau deciziuni date in urma
redeschiderei instructiunei.
Trebue deci ca in mod inperativ sa se urmeze calea.
redeschiderei prin sesizarea instantei de instructiune ca-
re a pronuntat neurmarirea pentru a se putea sfarama au-
toritatea lucrului judecat rezultat din ordonantele si deci-
ziunile de neurmarire.
905 - Dispozitiunile privitoare la redeschiderea instructiunei
deci la antoritatea de lucru judecat a deciziunilor instan-
telor de instructiune se aplica $i in cazurile cand instructiu-
nea prealabila este confiatä unui magistrat special, de ex.:.
judele de ocol in cazurile prevazute de art. 17 Legea ban-
cilor populare, pre$edintele Curtei de apel in cazul art. 494
pr. pen., etc.
Redeschiderea instructiunei in aceste cazuri se va ce-
re numai dela acesti magistrati instructori speciall.
906 Am spus mai sus ca. lucrul judecat de autoritatile de
instructiune are puteresle lucru judecat, cand este intemeiat
pe motive de drept. Insa trebue sal adaogam cA aceasta pu-
tere de lucru judecat nu se referd deck la ordonantele de
c) Garraud, Trait. d'instr. crim. III, p. 411; Le Poittevin, Code.
d'instr. crim. art. 246, nr. 6.

www.dacoromanica.ro
 723

neurmarire (11). In ceeace priveste ordonantele de trimitere

autoritatile de judecata sunt libere sä aprecieze cum vor
crede dacä sunt sau nu suficiente elemente de culpabilitate.
Prin hotarirea de achitare, in urma hotärirei definitive de
urmArire, nu se violeaza autoritatea lucrului judecat, fiindca
dispozitivul ordonantei sau deciziunei de trimitere, nu spune
ca prevenitul ar fi culpabil, ci numai ca sunt dovezi indes-
tulatoare pentru darea in ftidecatei. Insai intre darea in Jude-
catd a autoritätilor de instructiune si condamnarea autori-
tatilor de judecata, deosebirea e foarte mare in ceeace pri-
veste dovezile; cele ce sunt indestuldtoare pentru judeca-
ta, pot sà nu fie indestulaloare pentru condamnare (12).
Autoritätile de judecatä sunt libere s'a dea o altä califi-
care faptei si sä admità scuze sau circumstante agravan-
te ori atenuante (13).
907 Mai mult decat atal. Stim cä deciziunile de trimitere nu
au autoritate de lucru judecat nici chiar in ceeace priveste
competenta autorifatilor de trimitere; ca ele sunt numai in-
dicative iar nu atributive de competinta gall daca" aface-
rea este trimisa la jurati care au plenitudinea competintei
(14).
11) Cfr. Curierul fudiciar 1914, nr. 33 en nota D. Ilozoc in sens
contrar.
12) In acest sens vezi Vidal Cours nr. 669. La noi D. Alexan-
aresco: op. cit. T. VII, p. 594 si autorii citati de dinsufl. Gonfr. cos.
II, 800 din 14 Dec. 1898, B. 1471 si cas. II, 691 din 12 Fehr. 1880, B.
81. In ceeace concerà existenta laptelor si calificarea lor, diciziunea
Camerii de acnzare, nu are autoritate de lucru juclecar. In acelas
sens Alexandresco: op. cit. pag. 595.
13) Vezi Alexandresco op. cit. T. VII, p. 595 si autoril citati
de anvil.
14) Curtea cu jurati nu are drept sa-si decline competinta da-
c4 constatg ca.' lapta nu constitue decal un delict or contnaventkune.
Gas. II, 467 din 22 Ian. 1910. Dreptul, 1910, nr.452, p. 416, casand de-
ciziunea In sens contrar a c. jurati Tutova din 17 Nov. 1909. DreP-
turl 4910, nr. 52, p. 418 si Curierul Judiciar 1910, nr. 13, p. 100, cu no-
ta noastra" in care criticInt deciziunea cartel cm jurati Tutova, ara-
land c'a doctrina si jurisprudenta franceza este In sensul cä deciziu-
nile de trimitere la jurati sunt atributive de instanta.
Adaoa In aces sens Degois: Traité, n-rele 1391 si 1672: Vi-
dal: Cows, nr. 669. Carib-. si cele spuse de noi la nr. 673. Vezi ling.
In sens contraria la noi D. Alexandresco $1 uutorii citati de dansul,
Drept civil roman, VII, p. 593 si c. jurati Ilf ay. Dreptul, 1900, nr. 82.
Vezi si acest volum nr. 6734.

www.dacoromanica.ro
 7 24

Prin urmare, ordonantele sau cLeciziunile de urmArire

nu au putere de lucru judecat decat uneori asupra pebalu-
lui la instructiune, nu au insä nici o putere de lucru judecat
asupra penalului, la autoritätile de judecatA.

§ 2. Autoritatea lucrulut judecat de autoritelile de judecatd

penald asupra penalului.

908 - Intr'o tezA din 1833, Wendler a sustinut a in penal nu

poate fi niciodatä lucru judecat iretractabil, nici in caz de
condamnare, funded o condamnare trebue sa can' and se
cunoaste inocenta condamnatului, si nici in caz de achitare,
fiindca o sentinta de achitare nu poate sä mai ramand and
se gasesc dovezi noui de culpabilitate (1).
Legiuitorul n'a admis aceastä teorie in penal, contrarie
principiului civil al autoritAtii lucrului judecat; el a stabilit
autoritatea lucrului judecat in materie penald de autoritä-
tile de judecat, prin art. 383 pr. pen., in urmatoarea cuprin-
dere:
Orice persoana achitatä (2) dupä lege, nu va puteA
fi apucatd, pentru acelas fapt".
909 Regula pusA in acest articol e atAt de dreaptà, inat
putefri afrimA cA e una din cele mai vechi regule de proce-
durA penalä. 0 gasim chiar in strävechia lege indiand a lui
Manu. Oricare afacere care a fost dusA la capat si jude-
catd, nu mai trebue sa fie reinceputa, dacd legea a fost pA-
zitA" (3). 0 mai gAsim la Egipteni, la Evrei si la Greci (4).
Cu atat mai mult gAsim regula foarte bine fonnulata in
dreptul roman: Qui de crimine publico in accusationem de-

1) Wendler: De re judicata in oausibus criminalibus. Linsiae,

1833. Vezi Carrara: Programma, par. 1000, Inota 1.
2) Prin cuvamtul achitat se Tritelege artat achitarea cat si ate-
solvirea fiind identitate de motive. Vend Alexandresco: op cit. T. VII,
P. 584; Pand fr. V-bo. Chose iugee, nr. 1590; Le Sellyer: Traité det
rexercice et de l'éxtinction des actions pablique et privée II, 668.
3) Legile ilui Mann, IX, 233 si 234. Vezi J. Tonissen: Ehide sur
l'histoire du (limit criminel. Bruxelles, 1869, T. I, p. 74.
4) Vezi Alexandresco: Drept civil, VII, Ft. 582, nota 1.

www.dacoromanica.ro
 725

ductus est, ab alio super eodem crimine deferi non potest (5)..
Ulpian ne spune deasemeni: lisdem criminibus quibus quis
liberatus est, non debet praeses pati eundem iterum accu-
sari" (6).; si aceastä reguld se aplica chiar cand pentru ace-
iai fapta, actiunea era data de mai multe legi (7).
910 Aceasta reguld a fost pastrata si in vechiul drept euro-
pean. In secolul al XV-lea, Ang. Aretin se intreabd daca
cel achitat (absolutus) poate sä fie din nou acuzat de altd
persoand pentru aceiasi infractiune, (iterum de eodem de-
licto ab alio accusari), i raspunde ca in general doctrina
(doctores) admite negativa. Cel achitat de vre-o infractiu-
ne, nu se mai poate din nou acuza." (8).
Acela insa care a acuzat, nu mai poate sa acuze din
nou pentru aceiasi infractiune chiar daca s'a desistat.
Alb. Gaudin (1370-1430) care spune acest lucru, se
intreaba In urma daca erezii ucisului, ciind ucigasul a fost
absolvit, pot totusi sa acuze din nou? El raspunde negativ,
pentru mai multe temeiuri (9).
911 In secolul al XVI-Iea acelasi lucru II spun Jul. Clar (10)
Farinaceu: Instructiunea spune acest din urmsä nu
se m poate face in contra aceluia care, a fost odata achitat
de infractiunea despre care se facs cercetari. Fiindca nit se
pot face cloud cazuri pentru aceiasi infractiune ; 91

5) Acel care a lost acuzat pentru o lapfd criminalä,_111.1 mai

'poate Ii dat in judecatä pentru aceiasi fapta' criminala. Leg. 9, init.
'Cod. TX, 2.
6) Pentru ace1easi intfractiuni pentru care }cineva a Iost add-
tat, nu trebue presedintele sà pemid ca cineva sa lie acuzat din nou.
7) Conk. Ayrault: Ordre et lormalit6, Livre III, art. 1 nr. 25,
p. 277, care spune insä c mn alt acuzator putea s acuze, nu insä a-
celasi.
8) Ang. Aretinus: op. cit. cap. Et ad querel. Tit. nr. 90, p, 41
versum.
9) Alb. Gandirus. op. cit. cap. Utrum ille. nr. 7, p. 274.
10) Jul. Clarus: Opera omnia, LVII. nr. 1. In observartiunile sale asu
pra 1ui Clarus, Baiardi, spune (la nr. 10). ca' cel absolvit In judecata, nu
mai poate sa. fie din nou acuzat, chiar daca' s'ar da o noua.' oalificare in
dractitmei (etiam si intentatur nova qualitas delicti), afara daa nu s'ar do-
vedi coluziune in judecafa, sau dac'd vätamatul care acuza, nu cunoaste-
cauta acuzkii.

www.dacoromanica.ro
 726

.aceluia care ar voi din nou s. acuze sau sä instruiasca pe

cel achitat, i se opune, exceptiunea lucrului judecat" (11).
Acest lucru, dupd cum spune Farinaceu este admis ab
omnibus canonistis et legistis.
In fine acelasi lucru 11 spune in secolul al XVII-lea
Carpzov (12), si adnotatorul säu Boehmer in secolul al
-XVIII-lea (13).
La randul sau H. Renazzi, spune, cu drept cuvant, ca
este tot atat de nedrept a acuza de doua ori pentru aceeasi
faptä, ca si a cere de doua ori aceeasi datorie, citând Leg.
48, Tit. 19 Ler 28 din Digeste (14).
S12 Incat despre vechiul nostru drept, desl nu gäsim nimic
in aceasta privinta (15), insa regula este atat de veche si de
dreaptd, incat nu credem ca sa nu fi existat si la noi. Ceeace
ar puteà sà dea banuiala de contrariu, ar fi ca la noi in pro-
cesele civile nu existä autoritatea lucrului judecat, Insä a-
ceasta asemänare nu e indestulä pentru ca sa credem Ca re-
gula lucrului judecat a fost nesocotita la noi si in penal. In
civil erau motive care fäceau regula sal fie nesocotità; ne-
dreptatea judecatorilor, interesul pärtilor i nestabilitatea
domniei fdceau ca sä se nesocoteasca autoritatea lucrului ju-
decat, in penal insä nu era niciun interes ca sa o nesoco-
teasca.
!913 In orice caz insa aceastä regula se gaseste in regula-
mentul organic al Munteniei care cuprinde o dispozitiune i-
dentica cu acea din art. 383 procedura penalä:
11) Inquisitio formari non potest contra ilium. qui alios de eodem
delicto, de quo inquiritur, fuit absolutus. Bis enim de defficto queri non
posse . . . . , et volenti iterum accusare, sea inquierare semel absolutum
seu condemnatum obstat exceptio'rei judicatae". Farinaceus: op. cit. Lib. I,
Quaest, IV, nr. 1.
12) Carpzovius: Practice Part. III, Qu. CIV, n-rele 59 si 60. Abso-
lutus a delicto amplius malestari ab eodem seu all accusatore non PO-
test".
13) !lidera: Observ. iy. Elsa Eitihmer, face restrictiune: 1) Daa s'a
sustras prin draudl dela pedeapsI; 2) Daca judecatorii si-an deolinat corn-
petenta. Mai adoga cä, daca a facut transactiune cu acuzarea privata, a-
ceasta nu Impedica acuzarea publicä.
14) Th. Renazzi. Eleanenta Cart L. Cap. XII, par. 2.
15) Confr. Alexandresco: op. cit., p. 583, nota; si la noi 873 si nota.
In condica panalä I. Sturza yodel; cel achitat se putea judeca din non
deca se descopereau dovezi noi, i fapta mi era prescrisä par. 156 si 158.
In schimb i osanditul putea cere o de isnoavN judeoata.

www.dacoromanica.ro
 727

Orice pricina criminaliceascd, asupra chreia se va da

de catre vre-o judecatorie o hotärire desavarsitä färä a fi
supusa la apelatie dupd randuelile de mai sus, nu se va mai.
puteh cerceth de isnoava, precum nici cel aparat, dacd odatd
se va desvinovati pravilnicote, nu se va puteh da iaräsi in
judecata nici a se mai ponoslui tot inteaceiasi pricind" (art..
296 lit. g. Reg. org. al Munteniei).
Iar in legislatiunea penala a Domnitorului $tirbei, ga-
sim art. 212 din procedura condicei criminale, in care se.
spune: Vericine se va desvinovAti odata prin hotarire dupes'
toate legiuitele forme, nu va mai puteà fi park pentru a--
ceastä faptd".
914 Sà revenim Irish' la art. 383 pr. pen. Acest articol se re--
ferh. la judecata juratilor, insa toata lumea admite cà re--
gula push' de el este generald si se aplicä si in materie co-
rectionald si de simpla politie, fiindca nu este nici un mo--
tiv pentru a distinge (16).
915 Cu toate ch. art. 383 pare foarte simplu, el a dat nastere
la urmatoarea discutiune.
Dna o persoand a fost achitata pentru o fapta, desi-
gur ca ea nu mai poate sa fie data in judecata pentru ace-
ia faptd sub aceiai calificare, fiindcd se opune regula lu-
crului judecat, dar chestiunea este discutata daca o persoa-
na achitatä- pentru a faptd, nu ar mai putea. O. fie data in
judecata pentru aceiasi fapta chiar sub o calificare diferitd?'
De exempla o persoana a fost acuzata cä a. comis uma omor cu
precugetare, juratii au achitat-o; nu va putea oare sal fie ur-
marità nici chiar pentru omor simplu, or pentru omor prin.
imprudenta? (16 bis) Sou a fost inculpata pentru bancruta

16) Gas. II, 3021 din 26 Noombr. 1912, Curierul judiciar 1913, run 16,.
p. 191; C. Iasi 1, 534 din 23 Noon/brie 1915 Curierul judiciar 1916, nr. 38.
nota Tanavticeanu.
16 bis) In acest sens Trib. Chambery, 11 Feb. 1921, Journ. Parq. 1922.
pag. 409 in speta era vorba de o persoana acuzatl de prunoucidere i achi-
tat5 de iurarti, apoi a fost unm5rit inaintea trib. corect. pentru omor (Mel voe
sax din neglijentä. Tin materie eximinalrt exist% lucru judecat mi numai pen-
tru tfaptul cum el a tfost oalificat, dar i pentru faptul material insusi, astfeI
cum a avut loc, asa c faptul nu mai poate s ad. oibiectul unei a doua
unnariri sub o altä calificare, fie ch el a (fast supus trib. de simplä politle
sau corectionalk, fie Curti Cu urati 5i independent dac5 instanta de re-

www.dacoromanica.ro
 728

frauduloasä si achitatd, nu poate oare sä fie dupa achitare

urmarital pentru bancrutd simpla invocandu-se aceleasi fap-
te? Or, in fine, achitatul pentru fals, nu poate sa fie dat in
judecata pentru escrocherie?
916 In Anglia persoana achitata nu mai poate fi data in
judecata pentru aceiasi fapta, afara daca achitarea este fd-
cutd, fiindca fapta doveditil nu constituia crima pentru care
fusese acuzatul dat in judecata, dar constituià un delict sau
o altä crimä (17).
In Franta in tirnpul legislatiunei franceze intermediare
controversa nu exista; achitarea inipiedica orice urmarire
posterioard pentru care fusese o persoana achitatä, fie chiar
sub o calificare diferitä. Si tot asà se pare cd era si in ve-
chiul drept european (18). Insa sub legea actuall chestiunea
este controversatä.
S17 Actualmente "n Franta jurisprudenta admite in mod
constant ea' o persoana achitata la jurati pentru o fantä,
poate sd fie din nou urmarita pentu aceiasi fapta insa sub o
calificare diferita (19). Multi autori au admis acelasi sis-
tem, iar parchetele au luat obiceiul de a face acest lucru
urmarind persoane achitate la jurati.
presiune a promintat condarnnarea, absolutiumea sau lachitarea. Vezi si C Cu
Jurati rallciu, 17 Noemibr. 1920, Curierui Judiciar 1921, iii. 6, pg. 90 cu
nota E. C. Decusara.
17) Seymour Haris, op. cit. pag. 252.
18) Farinaceus se intreab5 daca dacä se poate judeca din nou tarots,
Itt cazul cand ea fiind judecat a. sine ulla qualitate, se &wawa in unnil." o
calitatea care agraveaz5 infractunea. Dupg ce discuta cestimnea, dansu1 ras-
punde negativ. Si ratiunea acestei concluziuni zice dansuI este fiind-
ca. infractiunea principall (si twin urmare insäsi substar4a 1 esenrta), a fost
.cleja inlaturatä prin hatararea absolutorie, care a declarat ca.' nu existä
nicii a infractiune. La ce mai poate servi norm calitate (Hal subject, dacä nu
existä nici o infractiune ?
Aceasta e cu neputint5, fiindca nu poate s existe c naua calificare
(ctualitas) Fara' subject, si non entium nullae sant qualitates". Farinacea
face ins5 exceptiune cand absolvirea e provenith prin coluziunea si pre-
varicarea iudecatilar". Farinaceus: op. cit. Lib. I, Qu. IV, N-le 4, 13 si 14.
Tat aceeas era si p5rerea luf Böhmer, in otbserv5rile ml asupra dui Jul.
Clams. Vezi mai sus nr. 911, pag. 581, nota 5.
19) Oas. fr. 24 Oct. 1811; 29 Oct. 1912; sect. un. 25 Nav. 1841, P. 42
I, 738, S. 42, I, 93, concluziuni contrare, Dupin: 27 Ian. 1856, D. 56, I,
368; 3 Aug. 1855, S. 56, I, 82, P. 56, I, 418; 23 Iul. si 38 Arug. 1863, S. 64
1, 198, P. 64, 770; 10 Febr. 1870, S. 71, I, 284, P. 71, 783.

www.dacoromanica.ro
 729

918 Aceastä interpretare se loveste insa. de o mare difi-

cultate; art. 383 P. p. este redactat in acelasi fel cum era
redactat si art. 426 cod. din 3 Brumar an. IV si art 3 din
legea din 16-29 Sept. 1791 (20) si se pare ciudat ca legiu-
itorul din 1808, sä fi voit sä schimbe sistemul care era in
vigoare, pastrand totusi dispozitiunile legilor din perioada
intermediara. Merlin insä, care ca procuror general al Curtii
de casatie franceza a fäcut sa se admitä aceastä interpre-
tare de Curtea de casatie, pretindeal ca, desi art. 383 p. p.
contine aceleasi cuvinte ca art. 426 cod. din an. IV si le-
gea din 1791, insa ele au altä insemnare decal- in perioada
intermediara, fiindca presedintele Curtei cu jurati nu este
obligat sub imperiul legislatiunei actuale, cal, in timpul celei
Tevolutionare, ca sa intrebe pe jurati de f apt apreciat sub
toate punctele de vedere. Codicele de procedural penald ac-
tual in vigoare prevede ce e drept puherea de chestiuni sub-
sidiare, insä pentru presedinte punerea acestor chestiuni e
facultativa, iar nu obligatorie.
Prin urmare zicea. Merlin cand juratii raspun-
dean negativ in perioada revolutionard, rdspunsul insemna
cà fapta nu constitue o infractiune sub orice punct de vedere
s'ar privi, pe and sub legislatiunea actualà, dna juratii au
raspuns negativ la fapta cu calificarea ptisä, nu rezultà ca,.
clack' s'ar fi pus sub o altä calificare ar fi raspuns tot nega-
tiv. Nu poate dar sa existe autoritate de lucru judecat, fiind-
ca juratii s'au pronuntat asupra faptei cu certa calificare.
iar nu asupra faptei Cu orice calificare ar fi.
919 F. 1-1élie, combate cu multa tdrie de argumentare acest
sistem, i parerea noasträ este ca dansul are dreptate.
Mai intai F. I-16 lie observa Ca, punctul de plecare al acestei
interpretäri e fals, fiindca atat sub legislatiunea intermedia-
rd, cat si sub cea actuala, presedintele Curtii cu jurafi pu-
ted, aved facultatea, de a pune ca chestiune subsidiard fap-
ta sub orice calificare. Art. 379 al. cod. din 3 Brumar an.
IV, dispunea cä Juratii pot fi intreba(i asupra uneia sau

20) Constitndiunea din 3 Sept. 1791, cap. V, art. 9, dispune uS : Tout

thommei aquitté par un jure legal ne peut plus etre repris, ni accuse A raison
'du memo fait".

www.dacoromanica.ro
 730

mai multe circumstante nementionate in actul de acuzare,

chiar cand ar schimbà caracterul infractiunei rezultand din
fapta care se judeca. Astfel, and e vorba de acuzare de un
act de violenta exercitata catre o persoana, se poate pune
chestiunea daca acest act de violenta a fost comis cu scop
de a ucide" (21).
Prin urmare, dupd legislatiunea din an. IV, presedintele
avand o simpla facultate de a intreba pe jurati de fapt sub
o alta calificare, poate ca nu, uza de ea; cum dar in acest
caz, ar exista autoritatea Iucrului judecat relativ la fapta
judecatä, sub orice calificare, chiar sub acea sub care s'a
judecat?
Aceeasi regula. observa F. Hé lie, exista i astdzi (22),
prin urmare sistemul Curtii de casatie franceza e fals, fiind-
ca, se intemeiaza pe o eroare istorica.
920 In afard de aceasta, cum observa cu drept cuvant e-
ininentul penalist francez, de unde se poate sti sensul ver-
dictului juratilor? Daca el zice: Nu, acuzatul nu e culpabil
ea a omorit pe cutare in toate circumstantele, etc", aceasta
poate insemna nu numai ca n'a comis omor in circumstantele
din actul de acuzare, sau din desbateri, dar chiar cä n'a co-
mis omor dei loc; in asemenea caz insd, (land pe achitat din
nou in judecatä, i condamnandu-I nu se contrazice oare
vointa juratilor, care poate au spus clar, i cu totii au conve-
nit ea nu acuzatul e culpabil de omorul de care e invinova-
tit? (23). In fine zice F. Hé lie interpretarea noastra e
legata cu principiul chiar al lucrului judecat. Nu e oare ciu-
dat ca atunci când acuzatul al suferit incercarea solemna a
21) F. Mlle: Instr. crim. II,[11-le 1012 si urm.
Ce e drept el niste vechi deciziuni ale curtii noastre de casatiune,
par a luà presedintelui cuirli cu jurati acest drept de a pune cestiuni sub-
sidiare. Vezi cas. crim. 275 41 278 din 3 Dec. 1868, B. 196 si urm. casand
pentru motivul ci presedintele pe langa cestiunea relativä la omor $1 la
precugetare, prevazuta in deciziunea camerii oite acuzare, a pus $1 cestilunea
Telativa la loviri i raniri cu rvointa care au pricinuit rnoartea pacientuluk
Insa aceste vechi deciziuni) ale curtii de casatiune nu pot aye& nici 0 va-
loare, tinand seama de personalul curtii noastre de casartiune de pe acele
.timpuri, compus aproape exclusiv din practioanti.
22) Cu simpla deosebire ca atunci erau prevazute de lege cestiunile
subsidiare, ce e drept in mod facultativ, far azi legea nu) vorbeste de ele.
23) F'. Mlle: Op. cit. Nr. 1016.

www.dacoromanica.ro
 731

unei desbateri inaintea Curtii cu jurati, el sa poata sä fie ur-

marit, pentru aceeasi fapta inaintea unei alto juridictiuni?
Aceasta a doua urmarire, nu pare oare o protestare in con-
tra deciziunei juratilor? Nu anuleaza sau restrange efectele
verdictului sail? $i apoi e oare cuviincios, este regulat car
Ministerul public sa poata: urmari pe acuzat din juridictiune,
in juridictiune si sa-1 -Ona sub o amenintare necontenita, pre-.
zentand aceeasi fapta cand ca crima, cand ca delict, and ca
contraventiune?" (24).
921 - Ni se pare incontestabil ca acest sistem e mai inteme-
iat. El a existat nu numai in perioada intermediara cum
sptme F'. Hlie, dar si in timpul vechiului drept, dupa cum am
arkat. E adevarat cd in timpul vechiului drept, regula nu
se apnea deck relativ la tribunalele corectionale, insa ea
este atat de dreptä si de esentiala ordinei juridice, incat nu_
putem admite, fära un text anume si categoric de lege, ca
nu ar fi aplicabila si Curti le cu jurati (25). Caci trebue sa
observam ca, toed discutiunea se refera numai pentru Cur-
tile cu jurati, iar inck pentru tribunalele corectionale i de
simpla politie, ni se pare incontestabil ca achitatlu nu mai
poate fi dat in judecata pentru aceeasi fapta, chiar sub o ca-
lificare diferita, cleoarece aceste tribunale and judecd, cer-

24) In acest sons s'a pronurrtat in Franta curtea de apel din Angers-
in 23 Aprilie 1855, Inteo deciziune foarte energic motivaa, care a lost ca-
satg de curtea de casatiune In sect. unite. 3 Nov. 1855, D. 55, I, 441. In
'Belgia ce e drept legea din 21 April le 1850 s'a prommtat categoric in con-
tra sistemului pe care-1 sustinem ,,orice persoanä legal achitata nu mai
poate fi din non urrngrit'a si judecata pentru aceeasi lapt g. asttel cum ea a
lost calificatd.
25) In sensul suiinut de noi pe lank' F. Mlle: Op. cit. Nr. 1017.
Vezi Villey: Precis. ed. V-a, P. 424 si 425; Ortolan, II, N-le 1788 si urm.;
2335 si urm.; Griolet: De l'autorité de la chose inzie, p. 366 si 1111/1.; Gar-
dell: Rev. ant. 1893, p. 79. In sans oontrar..Laborde: Cours, Nr. 1243; De-
gois: Traité, Nr. 2118.
Vezi pentru doctrina si jurisprudenta frarncezA. D. Alexandresco :
Op. cit., T. VII, p. 609 si urm., confr. Garraud: Trait& IV, Nir. 258, care-
pretinde c declararea de neculpabilitate facued de jurati purgeaz.1 acu-
zarea, far nu fapta Insi. Precis. ed. 8-a, NT. 625, p. 995 si aut rii citati
le dansul; confr. Vidal: Nr. 670.

www.dacoromanica.ro
 732

ceteaza afacerea sub toate puncele de vedere (26). Ele au

drept s. schimbe calificarea faptei data de Ministerul public
chiar in apel, dupd cum am aratat and am vorbit de a-
pel (27).
921 Instantele represive sunt datoare sa priveasca i sa cer-
ceteze invinuirea supusa judecatii lor sub toate aspectele si
deci calificarile posibile (a). De aceia hotätirile lor au au-
toritate de lucru judecat in raport cu orice calificare, exis-
tand o prezumtiune legala absolutd ca invinuirea a fost e-
xaminatä sub toate aspectele posibile.
La Curti le cu jurati, daca presedintele este indatorat
sa formuleze chestiunile asà cum sunt indicate prin actul de
acuzare, nu este insä mai putin adevarat cd el are faculta-
tea, atunci,, and va crede util, sa descoTnpuna chestiunea
principald si sa pund chestiuni subsidiare care sä dea posi-
bilitate juriului sa." cerceteze invinuirea sub diferite aspecte
susceptibile a conduce la calificari diferite. Ori daca prese-
dintele nu a uzat de aceastä facultate, intervine iarasi pre-
zumtiunea legala ca din insasi complexul desbaterilor se
exclusesera alte calificari si de aceia juriul nu a fast ches-
tionat deck asupra singurei calificari ingaduite de desba-
teri, Meat chiar in aceastä ipoteza exista lucru judecat in
raport cu oricare altä calificare (b).
22 - Bine inteles, pentru ca sä existe autoritatea lucrului ju-

t26) F. He lie: Op. cit. Nr. 1012 si urm. Cas. H, 91 din 18 Febr. 1891,
13. 256; Cas. II, 2453 din 12 Dec. 1907, B. 1922; curtea Craiova I, 1389 din
907; o persoana achitafa pentru complicitate la abuz de incredere (polita
in cab complectafd 15ra autorizare), nu poate sä tie data in judecata pen-
tru Pl'asmuire.
Totusi sunt autori i hotäriri in Franta care admit arerea contra-
rie. Vezi D. Alexandresco, Dr. civ. VII, p. 611 In noel.
27) Gas. II, 2453 din 12 Dec. 1907. B. 1922, curtea Gra lova I, 1389
din 1907.
Se poate tusk' schimbà calificarea in apel. Vezi NT. 648.
a) J. A. Roux, Cours, p. 576 nota 1; Vidal et Magnol, Cours, P. 831;
J. J. Hans, Droit penal, II, in% 1305.
b) In acest setts: J. J. Hans, op. cit. nr. 1306; Vidal et Magnol, op.
Cit., p. 832, In sans contrar; J. A. Roux, OP. Si loc. cit.

www.dacoromanica.ro
 733

decat, trebue ca hotarirea sa fi fost pronuntata de o autori-

tate competintä; aceasta o spun vechii autori, si o spune
foarte lamurit si art. 383 P. p. cánd zice: orice persoand
achitatä dupd lege".
923 Trebue deasemeni ca sa fie vorbade o hotarire penald,
iar nu de o judecatä si hotafire disciplinard (28) saw o ho-
tafire premergatoare (29). Sunt totusi hotäriri premerga-
toare asupra cdrora nu se poate reveni fard a lovi autorita-
tea lucrului judecat, de exemplu hotafirea de a scoate pe
mituitor din proces ca parte civila.
924 Vom observà deasemeni ca absolvirea, dupd cum am
spus (30), are acelasi efect cu achitarea, fiindca si ea e un
cobstacol la o noua judecata; in acest caz e chiar siguranta
ca.' fapta a fost prività sub toate punctele de vedere. Natu-
ral ca si condamnarea Impiedica o noua judecata (afara de
cazul de revizuire), prin urmare o eventuald achitare (31),
or o condamnare noud, chiar dacd infractiunea ar fi pedep-
Ma prin cloud legi diferite (32).
925 In fine vom spune ca.' autoritatea lucrului judecat in
materie penalä, poate fi opusä de oricine are interes, cu toa-

28) Vezi Normand : Op. cit. Nr. 513; Ortolan: tléments II, Nr. 1781
oare citeaza jurispnudenta in acelasi sens. Vezi si doctrina franceza citata
de D. Alexandresco: Dr. civ. VII, p. 585, nota 2.
29) Vezi D. Alexandresco: Op. cit. VII, Nr. 598 care citeaza doe-
trina si jurisprude* diranceza; Cas. II. 356 bis din 16 Iunie 1889, B. 655.
Hotarirea de revenire e casabn
30) Vezi mai sus Nr. 909.
31) Gas. II, 539 bis din 9 Oct. 1896, B. 1411. Cu atat mai mult im-
piedicd o noud condamnare pentru aceeasi faptd. Gas. II, 386 din 6 Iunie
1895. B. 928. Insa, pentru l.ta infractiune decurgand din aceeasi ifapta nu
impiedica; de exemplu cel condamnat pentru nedaramarea casei ruinate
poate fl condarmnat din nou pentnu ranire involuntara in caz de cadere
a casei peste un om, fiindca e vorba de o alta fapta. Cas. II, 477 din 11
Sept. 1889, B. 176, D. Alexandresco: Dr. civ. VII, p. 629.
32) Gas. III, 40 din Z Martie 1907, B. 329. Nu poate interveni o nota
condamnare pentru aceeasi fapta chiar pe baza a doua diferite legi.

www.dacoromanica.ro
 7 34

te ca n'a fost in proces, fiindca orice persoana este repezen-

tata prin Ministerul public reprezentantul societatei, prim
urmare complicele poate invoca absolvirea autorului prin-
cipal, cum vorn arata mai la urma.
Aceasta.' exceptiune poate fi opusa in orice stare a proce-
sului i judecatorii sunt datori s. o invoace din oficiu, fiind-
ca ea e de ordine publica (33). Ea insa nu se poate dovedi cu
martori (34).

926 Autoritatea lucrului judecat in penal da nWere la mul-

te dificultati de aplicatiune, i ceeace o dovedete este abun-
denta jurisprudentei noastre asupra acestei materii, din care
vom extrage cateva cazuri (34 bis).
927 0 persoana e achitata pentru exercitarea ilegal al me-
dicinei, i fiind data din nou in judecata, tot pentru exercita-

33) D. Alexandresco: Dr. civ. VII, p. 630. Ea poate fi opusa chiar

in casatiime. Gas. II, 21 din 15 Ianuarie 1891, B. 69. $i chiar pe aide de
contestare la executare. Gas. II, 168 din 2 Maiu 188, B. 497; Cas. H, 386
din 6 Iunie 1895, B. 928. Confr. ins Cas. II, 699 din 11 Iunie 1904, B.
1033, in care se spune: Considerarid a, din deciziunea supus a. recursului
se constata ca irecurentii nu au propus acest mijloc de aparare inaintea in-
stantei de fond, si deci nu-1 pot invOca pentru prima oara in casatiune"..
34) Gas,. II, 1614 din 8 Iunie 1909, B. 793.
34 bis) Cu privire la autoritatea de lucru judecat jurisprudentz a
faCtit variate aplicatiani, astfel in materie de contrabamda vamala nu e-
xista autoritate de lucnu judecat, and inculpatul a fost achitat in penal,
caci cele dota actiuni (cea publicä i cea civilä) sunt absolut independente
(Gas. III, 103 din 29i Ian. 1924, Jurispruden(a generald 1924, sp. 742, p. 393).
De asemenea achitarea pronuntata de consiliul de rilsboiu pentru
omor fara voe sau din imprudentä, nu Impiedia exercitarea pentru acelas-
f apt, al unei actiuni civile in responsabilitate In fata trib. civil, de catre
partea lezata (G. Paris 19 Martie 1923, La Loi, 11 Oct. 1923, No. 196, veil_
si furisprnden(a generald 1924, sp. 675, pag. 356 cu nota Prof. D. Alexan-
dresco).
Nu constitue de asemenea o violare a lucrului judecat imprejnrarea
ea qin inoulpat trimest In judecata pentru inselilciune la trib. i pentru spe-
cula la judecatoria de ocol, a lost judecat separat, desi faptele au lost
comise in acelas timp (Gas. II, 1014 din 1924, jurisprudent(' generala 1924,
sp. 2122, papg. 1168).
Neapelarea cartel de judecata de catre ministerul public, conf. art._
102 leg. Jud. oc., Enda' nu i s'a trimes copie, impiedia definitivarea cartel
de judecata deci nu se poate invoca autoritatea de lucru judecat (Jud..

www.dacoromanica.ro
 735

rea ilegala a medicinei, e achitata pe baza lucrului judecat.

Curtea noastra de casatiune care a admis acest lucru zice :
Considerand ca faptul pentru a fi acelasi, din punct de ve-
dere juridic, are a fi privit sub aspectul calificarii lui pena-
le, iar nu ca f apt brut; ea din acest punct de vedere, e indi-
ferent claca asa zisa practica ilicita a medicinei a fast fa-
cuta in urma fatà cu alte persoane Ca Curtea de a-
pel, constata in fapt in mod suveran ca.' paratul s'a margi-
rit a savarsi identic aceleasi fapte din trecut, pentru care a
fost judecat odata ca nu constitue practica ilegala a me-
dicinei". (35).
S28 .- In aceasa privinta insä suntem de parere ca o distinc-
tiune se impune; evident credem noi, pentru faptele ante-
rioare judecatii prime, nu poate ca sä interving o nouà ju-
decata, si aceasta chiar cand din cauza neglijentei Ministe-
rului public neinvocandu-se destule cazuri de practicarea
medicinei, instanta a declarat cä ele nu constituesc practica
ilicitä, ci numai o exercitare intamplatoare.
Daca insa faptele sunt ulterioare acelei judecati, pare-
rea noastra este ca nu se poate invoca autoritatea lucrului
judecat, fiindca. o achitare nu cla persoanei achitate dreptul
de a viola nepedepsitä legea (36).
Chiar Curtea de casatie a decis astfel printr'o alta ho-
tärire anterioara, si ni se pare ca atunci hotarirea sa a fost
mai juridica (37).

BrastovAtu, jurn. din 17 Martie 1924, Jurisprzzdenta general/I, 1924,-sp. 757,

pag. 399).
0 hotArare chiar definitivA, care nu respinge o cerere decat pentru
ca.* o piedica Iegala se opune deocamdatà la admiterea ei actuaIl si imediatA.
nu are caracterul de autoritate de lucru judecat (Trili. Tarn, 17 Martie
1922, (lazz. Palais 1922, Nr. 17, pag. 79).
35) C. Bucuresti, sect. III, 393 din 909, Cas. II, 2944 din 13 Oct 1909,
B.. 143 (dupA. diverg.); Dreptul, 1910, p. 20 si Jurisprud,. an. II, Nr. 33, P. 522.
36) Si se pare c'A astfel era cazul rezolvat de curtea de casatiune,
care spune: E indiferenl dacA asa zisa practicA ilegalA a medicinei a fost
fAcutA in urnu) fag cu alte persoane". Recunoastem lush' ea, dttpA achi-
tare, comitandu-se aceiasi taptA, se poate invoca hotArArea cu 0 dovad5
a Inmei crediarte; dad judecAtoril au considerat fapta ca nepedepsitA, a
putut sä creadA si agentul cA fapta e permis5.
37) Cas. II, 354 din 11 Mart. 1905, 13 .417. Considerand cA sIvAr-
ssirea de cAtre ineulpat a aceluiasi delict, in, diferite Intervale, dad au au

www.dacoromanica.ro
 736

928 ' In ipoteze similare cu cea analizata la numärul pre-

cedent trebue totdeauna sa examinam daca este vorba de
acelas fapt i aceasta nu in sensul de similitudine juridica,
ci de unicitate materiald. Ori desigur in cazul comiterei u-
nui fapt dupd ce se daduse o hotarire asupra unui alt fapt si-
milar, nu mai poate fi vorba ide unicitate materiald cand este
evident ea ne gasim in fata a cloud fapte material distincte.
In atari situatiuni hotdrirea anterioard nu mai poate fi in-
vocata ca autoritate de lucru judecat, ci cel mult ca solutiu-
ne jurisprudentiala pentru similitudinea spetelor.
Unicitatea materiald deci, nu poate fi gäsitä deck in
fapte savar§ite anterior deschiderei actiunei publice care
a condus la darea d finitivei hatalriri. In genere aceastal u-
nicitate este sau naturala (infractiuni continui) sau fictival
(infractiuni continuate §i infractiuni de obiceiu) (a).
9282 - Cand o activitate a fost judecatä odata §i s'a decis ca
nu intruneste elernentele unei infractiuni in mod obiectiv, de-
sigur ca reiterarea ei devine Head, iar dacd autorub acestei
activitäti va fi din nou urmarit, el va putea opune autorita-
tea lucrului judecat.
Ash de ex.: cineva este dat in judecata ca s'a servit de
un act fals, iar judecata constata ca actul nu este fals §i a-
chitä. Ei bine dacà inculpatul achitat ar continua sa se ser-
veasca de acela§ act, el nu va mai putea fi urmärit, exis-
-rand autoritate de lucru judecat cum ca actul nu-i fals.
Acelas lucru in exemplul dela numarul 928 privitor
la practica ilegala a medicinei. Dacä un inculpat va fi achi-
tat pe motiv ca activitatea desfasuratä nu constitue o prac-
tical ilegala, desigur ca el va putea reitera acea activitate fa-
ral a fi expus unei rroui urmariri, existand lucru judecat la
adapastul caruia se va putea pune. Dimpotrivä daca achi-
tarea ar fi avut loc pentru lipsa de dovezi, sau de intentie,
fintre ele nici o legAtun . de contioultate, constitue atAtea delicte separate,
$1 ca atare botararea dat j privinta uneia din aceste fapte nu poate
constitui lucru judecat rfat.5 de celelalte fapte, cad, ii lipspesc elementele
constitutionale ale autoritätil luarului judecat". Conir. si cas. II, 152 din
6 Febr. 1904, B. 235. (Acelasl caz de practicare a artei de a tamádui fa%
au alte persoane i au alta ocazie). Confr. asemeni cas. II, 289 din 26 Mal
1892, B. 521; (pentru contravenire la legea loterlilor).
a) Vezi J. J. Haus, Droit pênale, vol. IT, nr. 1298-1301.

www.dacoromanica.ro
 737

desigur ca repetarea activitatii nu impiedia o noud urma-

rire, fiindca se poate ca a doua oara sa se constate intentia
si sa se culeaga probe suficiente.
929 Alta ipoteza discutatä.
0 persoang facuse denuntarea procurorului-general in
contra a trei mostenitori, afirmand cä ei au sechestrat pe un
unchiu al lor, i cauta sa-i scurteze zilele clandu-i doc-
torii in cantitati mai mari deck cele prescrise de medici.
Unul din cei trei erezi intentand actiune pentru calom-
nie denuntatorul e achitat, iar cand voeste sà intenteze ac-
tiune al doilea mostenitor ii se opune lucru judecat, si Cur-
tea de apel respinga.nd exoeptiunea i condamnandu-1, Cur-
tea de casatie caseazd deciziunea Curtii de apel faral trimi-
tere pe motiv cä exista. lucru judecat, indiferent de persoa-
nele fata cu care s'a judecat denuntarea. O asemenea de-
nuntare nu poate da nastere zice Curtea de casatie
deck la o singurd actiune penald in calomnie pentru Ca n'a
prezidat deck o singura intentiune de buna sau rea credinta,
la producerea acelei denuntari" (38 si 38 his).
930 Pdrerea noastra este cd i aci suprema instanta face rau
cal pune un principin general si fard nici o distinctiune. E-
vident este ca dacd judecatorii au declarat cä fapta e comisä
de altd persoand ori cà ea nu e prevazutai de lege, se pate
invoca autoritatea lucrului judecat. Dar, in cazul judecat de
Curtea de apel,- achitarea denuntatorului f afà cu Primus
poate sa rezulte din cauza cà fatà cu el denuntarea era inte-
meiatä, nu rezultä insa de ad cä si ceilalti doi nepoti -erau
vinovati de fapta care li se imputa. Dacd se achnite ciudata
teorie a Curtii de casatie e foarte usor a calomnia nepedep-
sit pe o persoand. Calomniatorul nu are deck sa." puna i pe
Un vinova,t in denuntarea sa, i daca acest vinovat se va
grabi sa se judece intai cu calomniatorul i acesta va fi a-
chitat, el va puteh invoca autoritatea lucrului judecat si fata
38) Cas. II, 21 din 15 Ian. 1891, B. 69.
38 bis) De asemenea, denuntatorul nit mai poate, in urma unei or-
'donan0 de neurrarire intervenita fata de persoana dentintata .opure die-
stinnea rea1itjii sau nerealitätii fantelor denuntate spre a se ap.iiira In
actinnea de calomnie inaintea Trib., fiindea exista autoritate de lucru judecat
asupra acestui punct (Trib. Dorohoi, 650 din 1920, Jurispraden(a generald,
1924, sp. 355, pag. 177).
Tanoviceanu Vol. V. 47

www.dacoromanica.ro
 738

cu aceia care in realitate sunt calomniati. Asa daca. Pri-

mus, Secundus si Tertius sunt denuntati de Ouartus, ca i-au
furat niste lucruri, si dad. Ouartus scapa de actiunea de ca-
lomnie a lui Primus dovedind, fie ca.' Primus in adevar a
comis furtul, fie cd relativ la Primus a cdzut in greseald
de buna credinta fiind, din cauza spuselor unor persoane se-
rioase, rezultä oare de aci ca Ouartus a fost de bund cre-
dinta si in privinta lui Secundus si Tertius? Oare aceleasi
cuvinte nu pot sä constitue un adevar, or sä fie spuse de
bunä credintä M.O. cu o persoand, si sa. fie neadevar si spuse
cu rea credinta fata cu altä persoana?
Lucrul ne pare evident si necontestabil (39).
930 ' In ipoteza cand prin acelas fapt material se vatama
mai multe persoane de ash maniera. Incat infractiunea este
realizatä faca de fiecare din subiectele pasive in parte, pen-
tru a sti dacd hotdrirea data in raport cu unul din subiectele
pasive are autoritate de lucru judecat si fata de ceilalti tre-
bue sa tinem seama de felul in care este motivata both-
rirea.
. Daca hotarirea este motivata pe consideratiuni speci-
fice in raport cu subiectul pasiv care s'a plans si cari deci
raman straine celorlalti subiecti pasivi, desigur ca nu va
existh lucru judecat fata de acestia din urma.
Daca dimpotrivä hotarirea este motivatà pe considera-
tiuni absolut independente de persoana subiectului pasiv,
atunci ea va aveh autoritate de lucru judecat erga omnes,
(de ex.: inexistenta faptului, constatarea ea inculpatul nu
este autorul acelui fapt, constatarea ca inculpatul este i-
responsabil si altele).
930 2 Hotdrirea condamnatorie data fata cu unul din subiectii
pasivi va aveh totdeauna autoritate de lucru judecat, incat
ceilalti subiecti pasivi nu vor mai puteh cere pedepsirea. A
decide altfel ar insemna cà pentru un fapt unic s'ar pu-
tea condamnh infractorul de mai multe ori mmiai din cauza
ca existà mai multi subiecti pasivi, ceeace desigur este i-
nadmisibil.

39) In acest sens vezi cas. II, 174 din 6 Apr. 1894, B. 463. si D. Ale-
xandresco: Dr. civ. VII, p. 613, Pand. fr. Chose jug6e, 1815, cas fr. D. P.
73. 1, 1890.

www.dacoromanica.ro
 739

930 a Cand prin acelas fapt penal au fost pagubite mai multe
persoane, Msà exista numai un singur subject pasiv. a-
tunci hotarIrea in lipsa pagubasilor sau Ltd cu vreunul din
pagubasi are autoritate de lucru judecat fatd de toti ceilalti.
De ex.: X care este mandatarul lui Y, Z si V a fost in-
selat de W, imeldciune din care a rezultat Cate o paguba
pentru cei trei mandanti. Subiect pasiv este numai X, pa-
gubasi sunt Insa. Y, Z si V. Ei bine hotdrirea care se va da a-
supra invinuirei de Inselaciune adusa lui W va fi opoza-
bila tuturor pagubasilor indiferent dacd s'au prezentat sau
nu.
931 Quid ,cand o persoand a fost achitata pentru un delict
de presa? Poate fi urmäritä din nou i calificata fa:Aa sa de
crima? Dupd jurisprudenta Curtii de casatie francezd s'y
parea ca da, insa Senatul instituit ca Malta Curte de jus-
titie a decis contrariu (40), si credem ca.' are dreptate, fiind-
ca almintrelea s'ar viola autoritatea lucrului judecat inscri-
sa in art. 383 p. p.
Dacd insd articolul a fast din nou reprodus si mai ales
Insotit de comentarii, nu e lucru judecat fata de o noua ur-
inal-ire (41).
932 S'a discutat deasemeni inaintea tribunalelor noastre da-
ca o persoana condamnata pentru o infractiune, mai poate
fi condamnata pentru aceeasi infractiune, pedepsitä fiind
fapta de altd lege. Prin o deciziune din 1909 Curtea de ca-
satiune a hotarft ca, dacd o persoand a fost condamnatai pen_
tru delictul prevazut de art. 93 al. 2; leg. jud. de ocoaIe (ac-
tiune Invederat nedreapta), aceasta nu impedica sä fie din
nou condamnata pentru aceiasi fapta socotità ca o calom-
nie (42).
Noi preferam solutiunea contrarie intemeindu-ne pe art.
1 pr. pen. care spune ca, verice actiune dä nastere la cloud
actiuni, o actiune publiert, i o actiune privatd, en sistemul
Curtei de casatie, o singurd faptä dä nastere la cloud ac(iuni

40) 30 Oct. 1899, S. si P. 1900, 11, 289.

41) C. jurati Ilfov 10 Dec. 1875 Dreptul, 1876-1877, Nr. 3.
42) C-as. II, 3208 din 30 Oct. 1909, B. 1170. A se vedea cele spuse in
acest Tratat, vol II, NT. 1125, p. 282, nota 8.

www.dacoromanica.ro
 740

pablice i una privatA, ceeace ni se pare o violare a legei

si a echitatii.
932 ' Trebue, din punct de vedere al autoritatii lucrului jade-
cat, sa distingem intre concurenta de teXTe.si concurenta de
fapte ilicite penale (a).
In caz de concurenta de texte, adica atunci cand a-
ceiasi infractiune este prevazuta de mai multe legi sau de
mai multe texte ale aceleiasi legi, cum numai unul din a-
ceste texte urmeazd a se aplica, desigur ca hotarirea da-
ta pe baza unuia din aceste texte va aveh autoritate de
Iucru judecat impiedicând o noua unnarire pe baza altui
text, (vezi vol. II, nr. 112512).
9322 Se admite de asemenea aceeas 8o1utiune, in caz. de ash
zis cumul ideal de infractiuni, adicà atunci cand. prin a-
celas fapt material s'au violat mai multe texte de lege, dar
numai unul singur din aceste texte urmand a fi aplicat. I-fo-
tarirea data in raport cu unul din aceste texte va avea deci
autoritate de lucru judecat si fata de celelalte texte violate,
aplicAndu-se si ad prezumtiunea legala cA faptul material a
trebuit sa fi fost examinat de judecata sub toate calificdrile
de care era susceptibil (vezi vol. II, nr. 11255).
932 3 - Aceias solutiune se va aplica in caz de infractiuni pro-
gresive, adica atunci and faptul penal este susceptibil de
a luà calificari progresiv mai grave din cauza consecin-
telor sale ulterioare (de ex.: ranirile, pot progresiv deveni
raniri grave cu incapacitate temporara, cu incapacitate per-
petua, cauzatoare de moarte). Faptul judecat sub una din ca.
lificari nu mai poate fi readus in justitie sub un alt as-
pect al progresiunei, (vezi vol. H, nr. 11259).
In fine trebue sa adoptam aceias solutiune pentru in-
fractiunile colective prin natura lor (vezi vol. II, nr. 1129').
932 Dimpotriva in caz de concurenta de fapte ilicite pena-
le (infractiuni aparent colective vezi vol. II, nr. 1129', in
realitate infractiuni conexe) fiecare fapt fiind perfect distinct
nu numai in obiectivitatea sa juridica dar si in rnaterialita-
tatea sa, desigur ca hotarirea data in privinta unuia din a-

,a) Vezi J. J. Hans, Droit pénale, II, nr. 1299 si urrni.; Le Pottfevin,
Instr. crim., II art. 360, nr, 64-147 si acest Tratat, vol. II, nr. 112512.

www.dacoromanica.ro
 741

ceste fapte nu va aveh autoritate de iucru judecat fatil de

celelalte fapte.
De ex.: cand in acelas timp se insulta si se loveste, a-
vem douà infractiuni distincte ,dar conexe. Judecarea pentru
loviri, nu impiedica o noud judecatä pentru insulte.
33 Ce relatiune existd intre judecata autorului principal
si a complicelui, iii ceace priveste autoritatea lucrului ju-
decat ?
Doctrina si jurisprudenta franceza admit ca, daca se
judecd deodata impreuna autorul i complicele, ceaace va fi
judecat in privinta unuia se aplica i celuilalt ; insa in caz
de judecata separatä flu va putea fi opus unuia judecata ce-
luilalt (43). Aceasta solutiune ne pare conforma legei si ra-
tiunei (44).
331 In privinta autoritatii lucrului judecat fata de partici-
pantii principali (coautori) sau secundari (complici), atunci
Land nu au fost judecatt deodata trebue sà facem urma-
toarele distinctiuni:
1) Hotaririle condamnatorii date in privinta unui in-
culpat, nu au niciodata autoritate de lucru judecat fata. de
ceilalti participanti cari s'ar judeca ulterior separat (a). Fie-
care participant este in drept a dovedi nu numai ca nu a luat
parte la infractiune, nu numai cd nu e vinovat, dar chiar
ca nu existd faptul imputat, desi existenta acelui fapt a
lost constata fata cu participantul anterior judecat. Este lo-
gic sal fie asa fiindca s'a putut foarte bine ca participantul
care s'a judecat mai intai sa nu fi voit a se apara serios; sau
sà fi lost victima unei erori judiciare. In interesul justitiei in-
säi trebuie deci, sä se admitä participantului urmdrit ulte-
1 ior putinta unei apardri intregi i libere. Ceva mai mult,

43) Garcon: Code pepal annote art 59-60; confr. cod. pen. II, nr. 1395.
44) Vezi la noi cas. II, 186 din 1898. Bineinteles insit ca, dacä achi-
Itarea autorului principal are cauzä realii, de exemplu; inexistenta rfaptei,
prescriptunea sau amnistia, ea profitä si complicilor In acest sens. D. A-
lexandresco: Drept civil VII, p. 626, care arata doctrina si jurisprudentl
francezà. De asemeniihbsolvirea profita tutulor coparticipantilor. In acest
sens D. Alexandresco: Drept civil VII, p. 628.
a) "J. A. Roux, Conn, p. 578 nota 1; J. J. Haus, Droit penal, II, nr.
1313 si urm.; Garcon, Code pen. annote, art. 59, nr. 173; Le Poittevin, Instr.
.crim. II. art. 360, nr. 159.

www.dacoromanica.ro
 742

din moment ce chiar participantul condamnat are dreptuJ

de a-si dovedi nevinovatia pe baza de probe noui cerând
revizuirea judecatii, cu un cuvânt mai mult participantul
ulterior urmarit va puteà dovedi ca este nevinovat.
933 2 - Cat despre hotäririle cari au aparat de pedeapsä pe un
participant, ele vor aveà sau flu autoritate de lucru jude-
cat fata de participantii ulterior urmariti san judecati, dupa
cum ele vor fi motivate in rem (conceptae in rem) san in
personam (conceptae in personam) (b).
Daca hotarirea este motivata in rem, adicd pe conside-
ratiunile c. fapta penala rm existä, san ca ea nu este obiec-
tiv pedepsita de lege, san ca actiunea publica este stinsä
prin prescriptiune, amnestie sau abrogarea legei, sau in fine
pentru cd nu sunt intrunite elementele obiective ale infrac-
tiunei, cum o atare hotarire motivata in rem constata fata
cu Societatea reprezentata prin Ministerul public ca reactiu-
rea represivil flu poate aveà loc, ea va aveh o autoritate de
lucru judecat absolutä si erga omnes si deci profità tuturor
participantilor. Un participant urmarit sau judecat ulterior
va puteà deci invoch autoritatea lucrului judecat.
Soligiunea contrara nu poate ti admisibila deat in le--
giuirile in care se aft-rite i revizuirea hotaririlor cari apard
de pedeapsà.
933 3 flotäririle cari apara de pedeapsá pe un participant,
dar cari sunt motivate in personam rm au niciodata autorita-
te de lucru judecat fata de ceilalti participanti urmariti sau
judecati ulterior.
De ex.: participantul este aparat de pedeapsä fiindca
a lucrat Fara intentie, san fiincica se constatä ca el nu a luat
parte la infractiune, sau pentru ca el este iresponsabil, sau
in fine pentru cal in favoarea sa vine o cauza personala ca-
re apara de pedeapsa.
Cum o atare motivare nu poate profità decdt persoanei

b) F. Hale, Instr. crim , 11, nr. 999 si arm.; Mangin, Trait6 de l'act.
publiaue, p. 353; J. J. Hans, op. cit. II. nr. 1315; Garcon, Code pen. annoté.
art. 59-60, nr. 1781 si UM.; Villey, Precis. p. 397: Blanche, Etudes, 1, nr. 43:
Le Poittevin, op. cit. art. 360, nr. 160 si arm.; Borsani e Casorati, Codice-
di pr. pen it. V, p. 530, par. 1950; Saluto, Commento aI c. pr. pen., IV,
p. 35; Art. Rocco, Trattato della ,cosa giudicata, I, nr. 119.

www.dacoromanica.ro
 743 -
care s'a gasit in conditiunile necesare si suficiente pentru
justificarea cauzei care a condus la apararea de pedeapsä,
desigur cà acest rezultat nu se poate rasfrange asupra celor-
lalti participanti principali sau secundari. Deci acestia vor
putea sä fie urmariti i judecati neexistand autoritate de lu-
cru judecat fata de ei.
933 4 Trebue sa consideram ca o motivare in personam chiar
motivarea in rem atunci cand ea se rapoarta la un parti-
cipant si se sprijind pe consideratiunea ca nu se constatä in
f apt actele de participaciune imputate acelui participant, fi-
indca in aceastä ipotezd desi baza invinuirei lipseste in rem,
totusi aceastä lipsa se constata nu iri raport cu infractiunea
in sine si deci cu existenta acesteia, ci in raport cu actele
materiale personal atribuite participantului.
De ex.: X este trimis in judecatä fiindcd impreund cu
alti inculpati a lovit i omorit pe Y. Instanta constata ca in
fapt nu se dovedeste ca X ar fi lovit sau ajutat pe ceilalti
inculpati deci o motivare in rem, care este insä personala
fiindca nu stabileste inexistenta omorului, ci inexistenta u-
nor acte de participatiune principala sau secundard savar-
site de X. De aceia nu pvate o atare motivare sä profite ce-
lorlalti participanti cari ar fi ulterior urmdriti.
9335 In cazul special al tainuirei, desi tainuirea nu este un
fapt de participatiune, vom aplich totusi aceleasi solutiuni
ca si la participatiune. Aceastä similitudine se impune dato-
rita imprejurarii Ca existenta unei infracthmi din care sa- fi
provenit lucrurile tainuite constitue un element al infracti-
unei de tainuire.
Asa dar daca cineva este dat in judecatä ca täinuitor, pe
motiv ea a ascuns, cumparat, negutatorit etc., anumite lu-
cruri provenite dintr'un f apt penal determinat, invinuitul de
tdinuire va putea opune autoritatea lucrului judecat rezulta-
ta dinteo IhotàrIre prin care autorii faptului din care prove-
neau lucrurile tainuite au fost aparati de pedeapsd pe baza
unei motivari in rem.
Dimpotrivai nu va putea invock autoritatea lucrului ju-
decat atunci cand hotdrirea va fi motivata in personam.
3336 - Ceeace am spus cu privire la tainuire se aplica tutu-

www.dacoromanica.ro
 744 -
ror infractiunilor a chror existenth juridich este conditio-
nath de existenta unei alte infractiuni.
De ex.: servirea de acte false este conditionatä de e-
xistenta falsului, punerea in circulatiune de monete false .
depinde de existenta falsitätii monetelor, etc.
Aceasta nu inseamnh cä cineva nu poate fi urmarit
pentru atari infractiuni panh ce in prealabil mi s'a judecat
autorul falsului in scrisuri, sau plAsmuitorul de monete, fi-
indca falsitatea o poate stabill insäsi instanta care urrnhre-
ste pe cel ce s'a servit de actul fals sau cane a pus in circu-
latie monetele false.
Dar dach falsificatorul sau falsificatorii de inscrisurf
sau monete (din cele de care s'a servit inculpatul) au fast in.
prealabil judecati si aphrati de pedeapsh pe baza unei moti-
vari in rem nu in personam, atunci incillpatul de servire d&
acte false sau de punere in circulatiune a monetelor false
va puteà invoch autoritatea lucrului judecat si ea va tre-
hui sh fie tinuth in seamh.
933 7 Achitarea la jurati fiind rezultatul unui verdict nemoti-
vat, desigur ca ea nu poate sh fie invocath de participantit
ulteriori, fiindch nu se poate sti dach juriul a rdspuns ne-
gativ fiindch a constatat cä acuzarea nu este temeinica in
rem sau fiindch a gäsit-o netemeinich in personam.
De aceia distinctiunile de mai sus nu se aplich deci-
ziunilor achitiitoare a Curtilor cu jurati.
Se aplich lush deciziunilor de absolvire, fiindch acestea
sunt motivate de Curte si fiindch ele contin totdeauna un e-
xamen in rem.
9338 Achitarea, absolvirea sau condamnarea unei persoane
pentru un anumit f apt penal nu impiedich lush niciodata ur-
mhrirea unei alte persoane pentru acela§ fapt nu ca partici-
pant ci ca fhptuitor distinct a aceluias fapt.
De ex.: X e condamnat pentru omucidere. Ulterior e-
urmArit Y ca autor a aceluias omor. Y nu va putea. invoch
autoritatea lucrului judecat, iar dach va fi condamnat, a-
tunci atat X cat si Y vor puteh cere revizuirea pentru a se
vedea fath de care din cei doi condamnati s'a comis o e-
roane juridich.
Dna' fapta imputath nu va puteh sä fie comish decht

www.dacoromanica.ro
 745

de o singurd persoand desigur ea' unul din cei doi condam-

nati, a lost pedepsit din eroare si deci revizuirea nu numai
cd este admisibild, dar va trebul sa curme aceastd situatiune
rezultatd din cloud condamnatiuni contradictorii.
Dimpotrivä daed se va stabill Ca faptul imputat putea
fi sävdrsit de ambii inculpati si se va mai stabili ca ei au
colaborat la comiterea acelui fapt, desigur cA cererile de
334 -
revizuire vor fi respinse in fond.
0 persoand achitata pentru complicitate la halharie
poate fi condamnata in urmd pentru tdinuire? Tribunalul
Iasi a admis afirmativa (45), Curtea de apel din Iasi in ma-
joritate a declarat cd existä autoritate de lucru judecat (46),
insd Curtea de casatie a casat, cu drept euvânt dupd pare-
rea noastrd deciziunea Curtei de apel (47). In zadar s'a en-
ticat aceastä deciziune (48), este in adevar discutat dna
cineva poate din nou sd fie dat in judecata pentru aceias
faptd, sub o calificare diferitd, este insd indiscutabil Ca poa-
te fi urmarit din nou pentru altd fantà cum ar fi tdinuirea,
care e cu totul diferia de ta.lhdrie or de complicitate la tal-
l-1611e (49).
935 Se admite insd cd. persoana achitatd ca autor ori ea un
coautor al unei infractiuni, poate sä fie condemnata in ca-
Mate de complice al acelei infractiuni, fiindca fapta cornisd
de complice este .alta deck acea comisd de autorul princi-
pal (50). Nu poate insd sa fie condamnat in a doua instantä
fiinded s'ar privà de beneficiul a cloud instante (51).
336 De asemeni Curtea noastre casatie a judecat cd per-
soana achitatd pentru bancrutd simplä, poate sd fie in urma
condamnatd pentru bancrutd frauduloasd (52).
45) Trib. Iasi, 7 Mai 1894, Cnriernl judiciar 1894, nr. 40
46) Curtea Iasi, Sectia I, 633 din 24 Iunie 1894.
47) Cas. II, 494 din (25 Oct. 189-1 (dupa diverg.), B 1011. Concluz.
conf. proc. general C. Filitti.
48) Criticul, care se ascunde sub numele Tullius, e probabii d-1 P.
Borg, directarul revistei pe acea vreme, care pledase in proces. Curierul
judiciar 1894, Nr. 40, contr. Dreptul, 1894, Nr. 81.
49) In acelas sens D. Alexandresco: Drept civil, VII, p. 607.
50) In acest sens D. Alexandresco: op. cit. VII, p 608. Cestiunca
ee insa controversata si multi autori sustin pgirerea contrarie. Vezi acei
atttori in Alexandresco: VII, p. 608, nota 1.
51) Cas. II, 700 din 28 Nov. 1895, B 1401.
52) Cass II, 468 din 20 Oct. 1893, B. 916.
www.dacoromanica.ro
 746

Insa ad solutiunea ne pare indoioasa, fiindca daca tri-

bunalul n'a gasit ca faptele constituesc nici bancruta sim-
plä, implicit au hotarit ca nu constituesc nici bancruta frau-
duloasà. De aceia Curtea de casatie a revenit mai tarziu a-
supra jurisprudentei sale (5 3).
937 Ouid in caz contrariu? Daca a fost achitare pentru ban-.
cruta frauduloasä, poate interveni in urma condamnare pen-
tru bancruta simpla?
In Franta afirrnativa e admisä de toata lumea (54), insä
credem ca la noi trebue sà admitem solutiunea contrarie. A-
firmativa se explica in Franta prin imprejurarea ca bancru-
ta frauduloasä fiind in Franta crima, conform cu jurispru-
denta franceza ea nu impiedicä o noua urmarire pentru a-
ceastä fapta cu o calificare diferita; la noi brancruta frau-
duloasä fiind delict nu credem cä se poate din nou judech
(55).
938 Ce vom spune de casare in interesul legei?
In FrantaCurtea de casatie admite cä anularea poate
sa foloseasca partilor, fie ca e vorba de achitare, fie de ab-
solvire insa anularea nu poate sä le vatame (56). Des' acea-
stä interpretare ni e nici logica, nici bazata pe un text
formal de lege, nici in fine conforma cu interesele societatii,
credem ca trebue admisa, fiindcä este in spiritul legei. Dealt-
mintrelea trebue sa observam ca, daca e criticabil cà achi-
tatul contrariu legei, scapa de pedeapsa can& deciziunea
care l'a acbitat e casatä in interesul legii, \facia este cà so-
cietate nu are nici un interes sa continue de a mai pedepsi
pe o persoana ilegal condamnata.
53) Cas. II, 488 din 16 Mai 1901, B. 901 Confr. Alexandresco: Drept
civil, VII, p. 616.
54) Vezi doctrina si jurisprudenta francezä in.Alexandresco: op. loc.
cit. De aserrl_ni o hotarrire' a Gas. II, 88 din 1893, B. 916.
55) In seas contrariu Alexandresco: op. et. loa cit. Confr. C. Bit-
muesli VI, 81 din 1912 si cas. IL 1722 din 19 Iunie 1912, Curierul judiciar,
1912, Nov. 11, Nr. 74, p. 875. In aceasa deciziune se spune ca,Nzlaca incul-
patul a lost achitat la curte de delictul de bancrutä fraudulbasa% curtea are
drept condamnându-1 pentrnt bancrutä siniplà sa nu-i mail admitä circum-
stante atenuante pe care le acordase tribunaluI relativ Ia bancruta frau-
duloas6. Solutiunea ne pare incontestabilä.
56) Gas. fr. 19 Apr. 1839, concl. conf. Proc. gen. Dupin: S. 39, I, 325-
P. 391 II, 71; 15 Iul. 1882, S. 82, I, 249, P. 84. I, 581; 9 Dec. 1899, S. P. 902,
I, 539 si 540; F. Ifelie: II, N-rile 1031-1035; (Garcon: Journal des Parrquets.
1903, I, p. 6, nota 2.
www.dacoromanica.ro
 747

SECTIUNBA II-a

Autoritatea lucrului judecat In penal asupra civilului

939 Aceastd chestiune a preocupat i pe veehii autori, Insd
ei nu i-au Aat toed impoTtanta pe care o meritd, ceeace ex-
plied fapta, cd pân d. astazi aceastä materie nu e deplin e-
lucidatä.
Jul. Clar iii secolul al XVI-lea se intreabd daed cel cd-
ruia s'a respins actiunea (absolutus) judicio civili, poate sal
intente actiunea penald si invers; si el rdspunde Ca dacd ac-
tiunea civild 5i penald tind la lueruri deosebite se poate; in
caz contrar una intentatd exclude pe cealaltd (altera solli-
tur ( 1 ) .
Astfel tratatal chestiunea lucrului judecat, nu poate a-
duce mari lArnuriri in aceastä grea materie.
940 Inainte de a vorbi de autoritateal lucrului judecat in pe-
nal asupra civilului, vom spune ateva cuvinte de lucrul ju-
decat in civil asupra penalului.
S41 Ii regard generald, lucrul judecat in civil nu are nici o
influenta asupra penalului (2), i motivul este eä actiunea
publied, nu poate fi legat d. prin transactiunile salt chiar ju-
decatile intre particulari. Judecata civild intre cloud per-
soane este fata cu Ministerul public res inter alios judicata,
prin urmare ea nu-i poate fi opusd. Gurtea noastrd de ea-
satie a spus cu drept cuvant in 1882: In general hotdriTile
date in civil mi au nici o Inrdurire asupra instantelor repre-
sive" (3).
1) Jul. Clarus: Quest II, Nr. 7.
2) Normand: Traité, Nr. 914; Alexandresco: Dr. civ. VII, P. 634,
care citeaza doctrina 5i jurispnudenta Iranceza 1 cuvintele lui Jul. Clar, cl
chiar warturisirea in civil, nu e dovada deplina in penal. I

3) Cas. II, 397 din 15 Dec. 1582, B. 1222. Cavil era astfel: Inirac-
thmile la legea vamala dau nastere la doteä actinni: civill, tinzIncf la con-
fiscare si penalä, pedepsita ou Inchisoarea. Infractorul fusese apärat de
despagubire de judecatorul de ocol, Insä dat in judecata de ministerul pu-
blic a fast condamnat. Recursul s'a respins pe motiv ea hotararea jude-
catorului de pool, nu mai putea fi invooata ca autoritate dd luau judecat,
.ca, ttna ce nu avea acelas obiect si intervenise intre alte persoane. Prin
urmare trib. Ttilcea a facut o justä aplicare a principiului de drept, dupa

www.dacoromanica.ro
 748

942 E natural ca sa fie astfel, 5i ca lucrul judecat in civil sa

nu se opuna nici chiar partii care a figurat in procesul civil,
fiindca se poate ca ea sa fi negligeat procesul civil, cre-
zdnd. ca e vorba numai de interese civile, i apoi sa fie a-
mar surprinsa cand hotarirea din civil i s'ar opune in penal
ea lucru judecat (4). S'a admis ea' chiar, daca. o hotarire
civilà a declarat ca depozitul nu a existat, aceasta nu se o-
pune actiunei publice pentru violarea acestui depozit (5).
943 $i Curtea de casatie a facut aplicarea acestei regule
prin o deciziune recentä, inteo afacere destul de dificila.
Ea a decis, dupa diverginta, fiind vorba de infrac-
tiuni la legea trusturilor arendasesti, ca anularea contrac-
tului de arenda care contravine legei, per cale civila nu
e lucru judecat in materie penalà, rici chiar in ceeace prive-
te materialitatea faptei. Anume, actul de cesiune al unei
parti de arenda, ce se declarase simulat in mod definitiv de
justitie, a lost declarat sincer de autoritatea represiva, si cu
chipul acesta, atare fapt nu mai constituid o contraventiu-
ne la legea trusturilor arendasesti. Curtea de casatiune pu-
ne mai intaiu un principiu exact ca hotaririle pe cale civild
nu au autoritate de lucru judecat in materie penala, in ur-

care in general hotarArile date in civil n'au iindurire asupra instantelor

represive.
(Confr. oas. II, 243 din 17 Iunie 1877, B. 287, prin care s'a decis c.
declararile (mirth de compturi de achit. nu impledia instanta mreotionall
55 condamne i cas. II, 248 din 4 Matt. 1902, B. -101. Un proces-verbal de
contrabanda vamala, chiar diacii a rfacut dovada in civil nu are valoare
in penal; C. Bacuresti II, 115 din 4 Mai 1913. Curierul judiciar 1913, nr. 80,
pag. 837. In acelas sens acordarea unni morator i respingerea( cererii de
declarare in falirnent ,nu impiedica urmarirea la instantele represive. Cas.
II, 310 din 13 Feb. 1913, Curierul judiciar 1913, pag. 348; Cas. II, 2057 din
1 Oct. 1913, Curierul judiciar 11913, Nr. 73, pag. 784.
4) In oaz de cestinni prejudiciale acest lucru nu se poate intdmplà,
fiinda partea e desteptaa asupra interesului judecatii civile grin impre-
iurarea ca afacerea a inceput in penal.
5) C. Limoges: Sir. 45, II, 177 si D. P. 45, IV, 84, Nr. 3. Vezi si
Dcmolombe: Code Napoleon, XXX, Nr. 406. Motivul este fiindea" partile se
Kate ea prin Invoire sa paralizeze actiunea publici, sa tfi recunoseut ne--
existenta depozitului.

www.dacoromanica.ro
 749

ma adaogA CA se face exceptie numai in cazul de chestiune

prejudicialA, citând art. 299 si 300 c. civ. (6).
944 Aci deja suprema instanta nu se exprima exact; ches-
tiunile relative la proprietate, cel putin mobiliara, si relative
la contracte nu sunt chestiuni prejudiciale, si totusi ele pot
sA aibA autoritate de lucru judecat, fiindcA nu e trebuinta ca
chestiunea sA fie prejudicialA ca sal aibd aceastd putere, e
suficient sa fie o chestiune prealabilA, dela care sa decurgd
solutiunea chestiunei penale.
In urmA Curtea spune cd in cazul in litigiu nu este cites-
tiune prejudicialA, care ar aveA de rezultat sA suspende ju-
decata penalA, si in aceasta privinta ea are dreptate, fiindca
in afarA de lucrArile preparatoare pe care se intemeiaza
Curtea, ne pare incontestabil cA pentru a admite o ches-
tiune prejudiciald, trebue un text de lege expres, care sa in-
franga regula CA judecAtorul actiunei, e si judecAtorul exoep-
tiunii. Dar, din imprejurarea cd anularea contractului pe ca-
le civila nu ar ifi chestiune prejudicialA si prin urmare deci-
sivA in penal, nu rezultA cA aceasta anulare n'ar aveà nici o
influentA in penal, fiindca aciest fapt al anulArii e un fapt
castigat in penal si nu se mai poate discutà.
De asemenea dacA anularea s'a hotarit pe cale civila pe
motiv cA a lost contractul simulat, nici simulatiunea nu se
mai poate contestA pe cale panald, fdrA a valtAma autorita-
tea lucrului judecat (7). Singura chestiune ce s'ar fputeh dis-
cutà din nou este, dacA simulatiunea aveà de scop sd eludeze
legea penalA relativ la trusturi, si in acest caz dolul penal va
fi dovedit, sau a avut alt scop, ceeace n'ar fi un dol penal.
Când suprema instantA afirmd, cA legea trusturilor prin art.
3 pedepsind, cu inchisoare si amendA de un sfert a contrac-
tului r nulat se referA la anularea anterioarA a contractului
insA pe cale penald, ea face distinctiuni arbitrare, care nu
sunt prevAzute in lege.
DacA in penal, nu vor aveh valoare nici faptele consta-
tate judecAtoreste, spre a intemeià pe ele condamnarea, nici

6) Cash II, 252 di26 Ian. 1911. Dreptul, 1911, Nr. 19, Curierul judi-
ciar 1911, Nr. 20 (decizia 356) si'Iurisprudenta 1911, Nr. 9.
7) Vezi in sens contrariu D. Alexandresco: Dr. civ. VII, p. 636 ci
cas. II, 1891, p. 645, citate de ansul.

www.dacoromanica.ro
 750

o condamnare nu va mai fi cu putintä, fiindcd dovezile In

penal nu se pot face pe baze de acte autentice. $i chiar au-
tentice daca s'ar cere sä fie dovezile in penal, ce dovada mai
bund autentica se poate aduce deck o hotarire ramasa defi-
nitiva?
Curtea mai afirmä cä nu e lucru judecat fiindca iiu e
identitate de obiect intre anularea contractului i pedepsirea
individului; lucrul e evident, dar nimeni nu pretindeà ea din
prima hotarire ar rezulta. implicit $i neaparat condamnarea
penald, se sustinea insa, cu drept cuvant dupa noi, ca ceeace
s'a dobandit pe cale civild prin judecata contra inculpatului,
e lucru ca$tigat i judecat in privinta lui, putand servl co
baza, impreund cu alte constatdri in judecata penalà.
In fine Curtea de casatiune spune ca desi hotaririle vor
fi contradictorii, aceasta nu e cuvant, fiindcd lucrul se in-
tampla $i in alte cazuri (8).
Chiar daca afirmarea Curtii ar fi intemeiata, ceeace con-
testam, aceasta nu e un motiv de a nu respecta autoritatea
lucrului judecat $i de a interpreta legea astfel incat instan-
tele judecdtore$ti sä dea hotdriri contrazicatoare. Prin atari
hotdriri nu se ridica prestigiul justitiei, ci din contra justitia-
bilul pierde orce incredere in justitie si in judecatori care,
supu$i aceleiasi legi $i sub cenzura aceleiasi instante supreme
pot sä dea hotäriri care zic $i dezic acela$i lucru.
Nu credem dar conforma legei deciziunea Curtei de Ca-
satiune.
945 Prin urmare, regula este ca lucrul judecat in civil nu
are autoritate asupra penalului.
Insa aceasta regula nu este atat de absolutd, dupd cum
s'ar crede la prima data. Ne aducem aminte ea atunci cand
am vorbit de chestiunile prejudiciale, am spus ca ele au in-
fluenta asupra judecatii penale (9).
Chiar din cauza acestei influente, se suspenda judecata

8) Trebue sä recunoastem ins a. cä deciziunea curtii de casatiune e.

bine redactat4 In acelas sens C. Iasi II,;712 din 16 si 17 Nov. 1910. Cu-
rierul judiciar 1911, Nr. 5, p. 36 si cas. /I, 934 din 17 Apr. 1912; Curtea Ia Si,
Sect. II, 1 din 1912, Curierul judicial. 1912, Nr. 43, P. 515. In sens contrar
trib. Dmitoi, 1643 din 1908.
9) D. Alexandresco: Dr. civ. VII, p. 638 tsi urm.

www.dacoromanica.ro
 75 1

penald, care are necesitate in rezolvarea ei de constatarea

unor chestiuni deiautoritatea civilä, pentru ea, odatä facute
aceste constatari sä se uzeze de ele in penal (10). De ex.:
inteun proces de furt se contestä proprietatea, inculpatul
de fart pretinzand Ca lucrul este al sau; in acest caz e evi-
dent ca chestiunea prejudicialà, sau cel putin prealabila a
proprietatei va avea influenta decisivä asupra penalului. Si
aceastd influents& nu va consista. desigur in condamnarea ne-
aparata a neproprietarului, fiindcd aceastd condamnare mai
poate depinde de alte imprejurdri, de exemplu inconstienta
pretinsului hot, permisiunea prealabila a proprietarului, etc.,
insa chestiunea proprietätii rezolvata in civil va fi socotitä
ca adevarata si in penal. E dar lucru judecat nu in sensul ea
ar atrage o osandire inevitabilà, dar ca dovedire judecato-
reasca a unuia din elementele necesare existentei condam-
aril.
Deasemenea o hotärire declaratoare de faliment, sau
punere sub interdictiune, e lucru judecat in materie penald in
privinta faptelor conitatate (11).
945 Asupra autoritatii lucrului judecat in civil asupra pe-
nalului trebue sa observam ca aceasta problemal nu se poate
ivi decat atunci and existenta unei infractiuni este con-
ditionata de existenta in prealabil a unui drept, unei situa-
tiuni sau nui raport de drept privat.
Uneori aceastä conditionare are caracterul absolut,
luand forma unei chestiuni prejudiciale fia de urmärire fie de
judecatd. In atari cazuri incontestabil ca ceeace s'a judecat

10) C. cas. fr. 17 Iunie 1877.

Considerand c lucrul judecat poate sä rezulte 5i'din considerentele
deciziunei , autoritatea luca-ului judecat din decizia cornercion,
prin care sunt constatate daunele, pot s5 fie .opuse si in procesul penal".
Cas. II, 573 din 20 Mai 1905, B. 776 (dupa diverg.).
Relativ la aceasta deciziune este de observat ca lucrul judecat re-
zulta numai din dispozitiv, lar mi din considerente, care nu pot sä fie ti-
nute in seama decat pentru a lamuri dispozitivul. C. Aix, 22 Julie 1852 si
cas. fr. 3 IVLartie 1863, S. 63, I, 137; P. 63, 644; cas. crim., 4 A. 1882, S. 84,
I, 169; P. 84, I, 394 si nota d-lui Wiley. De asemeni Vidal: Cours, Nr. 683.

www.dacoromanica.ro
 752

in civil trebue sA aibA imperativ autoritate de lucru jude-

cat in penal.
Alteori conditionarea infractiunei de existenta unui
drept, situatiuni sau raport privat ia forma mijlocie a unei
le penale deodata cu judecarea infractiunei daca nu a fost
mai dinainte solutionate in civil.
In privinta acestor chestiuni trebue sà distingem pe a-
celea cari conditioneaza o infractiune prin care se ocro-
teste in principal, un interes public, de acela cari inträ ca
o conditiune in infractiunile prin cari sunt lezate in princi-
pal interese private.
945 2 Astfel falsul este o infractiurv contra interesului pu-
blic. Ca sa existe fals trebue sa e constate alterarea unui
adevAr. Ei bine chiar daca o instantä civilä ar constatà ca
actul incriminat de fals ar fi veridic, aceastä hotarire civila
nu va aveà autoritate de lucru judecat in penal (a), fiindca
ea poate fi prilejuita fie de o tranzactiune ascunsä intre parti,
fie de lipsa de dilijenta i pricepere a reclamantului in con-
ducerea actiunei sale inaintea instantelor civile, etc. Ori in-
teresul public ocrotit nu poate fi Fasat la jocul unor atari vi-
cisitudini.
9453 Din potriva in infractiunile contra intereselor private,
legea penald neocrotind aceste interese decAt in mAsura in
cari titularii acestor interese pot sa-si justifice drepturile
lor, desigur cà hotAririle date in civil vor trebul sa aibd au, .

toritate de lucru judecat in penal ,atunci cAnd neaga existen-

ta unor atari drepturi. AO de ex.: in materie de abuz de in-
credere, daca se constata cä partea civild nu a putut stabili
in civil existenta mandatului, depozitului, comodatului, etc.,
e firesc ca in penal hotarirea civila sa aiba autoritate de lu-
cru judecat. fiindca legea penala nu ocroteste proprietatea
direct (furt, uzurpare de hotare) sau indirect (abuz de in-
credere, Inselàciune) de at daca in masura in care pretin-
sa victimd isi poate dovedi dreptul de proprietate lezat.
Daca ordinea publica este interesata In toate infractiu-
nile i deci, si in cele cari ating interese private, nu este mai
putin adevarat ca ordinea publica s'ar transformà in dezor-

a) Un argument in acest sens se poate trage din art. 459 pr. pen.

www.dacoromanica.ro
 753

dine atunci cand reactiunea represivA ar intervenl chiar 5i

acolo uncle instantele civile constata ca. nu exista nici un in-
teres privat.
Daca insä hotärirea civilä constata ca exista raportul
civil sau interesul ocrotit ea .va putea sA fie combatuta in
penal, fiindcA ordinea publicA este interesata ca sa nu fie
pedepsit un inocent care poate a lasat sä se piarza proce-
sul civil din neglijenta sau nepricepere. Deci intervenind in
aceasta ipotezd un interes public alaturi de cel privat se
aplica solutiunea dela numarul precedent.
946 Sa ne intoarcem la chestiunea autoritatii lucrului ju-
decat in penal asunra civilului care a dat na5tere la o discu-
tiune celebra intre Merlin si Toullier; astazi toga' lumea re-
cunoaste ca nici Toullier, nici Merlin nu au avut dreptate
Trei sisteme au fost sustinute in Eranta.
947 1) Intr'un prim sistem, sustinut de Merlin, lucrul jude-
cat in penal are deplind autoritate in civil, cu simpla con-
tiuine sa intruneasca intreita conditiune cerutd de art. 1201
a identitatii de lucru, de i.....rsoana 5i de cauza" (eadem res, in-
ter eadem personas, eadem causa petendi). Cu aceste con-
ditiuni, le criminel zice Merlin emporte le civil.
Se spune in acest sistem absolut, ca Ministerul public
fiind reprezentantul societatii, identitatea de persoane exista
totdeauna, a5A ca mice persoana poate opune, sau oricareI
persoane poate sa fie opusa, judecata penala, fiindca ea a
fost reprezentata. prin Ministerul public (12).
Acest sistem inadmisibil la noi fata cu art. 11-pr. pen.,
a fost respins in mod formal la noi de Curtea de casatie (13).
948 2) Sistemul al doilea, deasemeni absolut, a fost susti-
nut de Toullier. Dupà acest sistem, lucrul judecat in penal
nu are nicio influentä asupra civilului, fiindca alt lucru se
judeca in penal, si alt lucru in civil; neexistând identitate

12) Merlin: Repert. V-bo, Chose jugée par. 15 si 16; Reparations ci-
viles par. 7; si Questions de droit V-bo. Faux par. 6, Nr. 6. Pentru au
torii francezi vezi Pand. fr. 11-bo, Chose jugte, Nr. 2105.
13) Cas. Grim. 205 din 17 Sept. 1868, 13. 159. Curtea de casatiure
spune formal a art. 1201 nu se aplica deck in afacerile eivile, iar nu si
dela penal la, civil, ca In acest caz nurnai atunci penalul are putere de lucru
judecat când juridictiunea.penala a declarat larnurit neexistenta fain: i sau
ca nu e facuta de inculpat, caici procesul penal e Intre acuzat s societate
si prezinta caracter de generalitate. Nu e insa !um judecat calnd punctul

www.dacoromanica.ro
 754

de obiect, nu poate fi vorba de lucru judecat. In penal se

cauta daca fapta e represibila, pe cand in civil se cauta
daca ea e daunatoare, si se poate ca o fapta represibila
sa nu fie daunatoare (tentativa), si cu atat mai mult o fap-
fa' daunatoare sä poata sa nu ie pedepsita de lege (14).
Acest al doilea sistem a fost deasemenea respins de
Curtea noastra de casatie, i credem cu drept cuvant.
949 3) Al treilea sistem, e un sistem intermediar, el e mai
dificil fiindca face distinctiuni i subdistinctiuni, lush' dupa
pdrerea noastra, e cel mai rational, si mai conform atat cu
textul legei, cat i cu principiile de drept. El a fost admis
de Curtea noastra de casatie, si se intemeiaza pe art. 11
procedura penald.
Mai intai voim sà inlaturam o obiectiune: combaterea
acestui sistem fiindca el distinge i unde legea nu distinge,
nici interpretul nu trebue sa distinga.
E adevarat Ca legea nu distinge, fiindca ea n'a tratat
in special aceasta materie, dar doctrina a format, in lipsa
legei, teoria lucrului judecat in penal asupra civilului, in-
temeindu-se pe principiile generale de drept; ea are dar
dreptul i chiar datoria ca sa puna principii rationale, iar
nu prncipii care nu au alt merit deck ca sunt simple, ca
orice lucru absolut.
950 Primul sistem e inadmisibil, fiindca el se bazeaza pe
art. 1201 cod. civ., care nu se refera la chestiunea pe care
o discutdm noi, ci la influenta civilului asupra civilului. Art.
1201 voeste pur i simplu sä impiedice ca judecatle sa de-
vina interminabile, ca in vechiul .nostru drept, putandu-se
reincepe din nou, dupa ce odata a fost sfarsitd judecata a-
facerii.
951 Urmeaza insa de aci cA lucrul judecat in penal, nu va
aveh nici o influenta in civil, dupd cum se pretinde in sis-
temul Toullier?
In discutiune nu e acelas. Daca' verdictul decIar c inculpatul nit e penvl-
mente culpabil de acea fapt, aceasta nu impiedia partea divilA sit dove-
deascAt c5) achitatul e .autorul ei si a ea constitue un delict sau quasi-delict
care dä drept la despägulbire.
Aceasta e una din cele mai bune deciziuni dintre vechile deciziuni
ale curtii de casatiune.
14) Toullier: Dr. civ. VIII, N-rile 30 si urni.: X, N-Tile 240 si urm.

www.dacoromanica.ro
 75 5

Aceastä solutiune ni se pare tot atat de inadmisibila

ca si cea dintai. In adevar, ce s'ar intampla daca un lucru
constatat de autoritatile penale ea adevarat, ar putea sa"
fie considerat ea neexistent inaintea tribunalelor civile? Ca-
re va fi prestigiul autoritatii 'and cloud tribunale ar putea
unul sal admitd o faptä ca fiind constatata, si altul din con-
tä ar considera fapta ca neexistenta, si ambele hotäriri ar
rarnane in picioare, nu din cauza neglijentei partilor, ci din
cauza principiilor de drept, sau mai bine zis din cauza or-
ganizarii judecatoresti? Desigur CA orice respect si incre-
dere in judecata ar dispdrea.
952 Ni se poate obiecta insä cä acesta e un motiv pentru le-
giuitor, de lege ferenda, . iar noi trebue &à interpretam legea
asà cum ea este scrisä.
Raspunsul nostru insd este usor, nu putem da motiVe
trase din lege, fiindca nu exista dispozitiune de lege in a:
ceasta privinta, insà se pot invoca principiile generale de
drept.
Si and spunem cä nu se pot invoch motive trase din
lege, suntem foarte concesivi, fiindcä iata argumentele ju-
ridice prin care se poate sustine acest al treilea sistetn.
Un individ e condamnat ca falsificator al unui act de
autoritatile represive; e evident ea el nu poate sa" se serve
de acest act pentru a reclama dela Primus or dela Secun-
dus valoarea lui, cu toate cd Primus or Secundus nu au
figurat in instanta penald (14 bis). Odatä ce e constatat fatä
cu Ministerul public, reprezentant al societatei, si _prin ur-
mare si al lui Primus sau Secundus, ea' un individ e culpa-
bil de a fi plasmuit un act, acel act e considerat de jude-
catori ca färä fade, si ei pot sa ordone chiar distrugerea
lui, ceeace desigur cd va folosi si in civil. Dacd s'ar zice ca
acest act e valabil, atunci pentru ce individul a fost con-
damnat de judecatorii penali ? Este un adevar de obser-

14 bis) Astfel o sentiata de achitare pronuntata asupra urmarire! pen-

Ira delictul de fals al unei chitainte nu implica autoritate de lucru litlecat
decal asupra chestiunei de culpabilitate, nu si asupra sinceritätii actului a-
supra caruia juridictiunea cvilä poate sa-1 socoteasca' apocrif sau lipsit de
orice fora probanta (Gas. fr. 15 Decemb. 1919, Pand. fr. 1920, 1, 320, dr.
Jurisprudenta generald 1923, sp. 1181, pag. 495).

www.dacoromanica.ro
 - 766 -
vat ca aci, desi actiunea civilà si cea publicä nu au acelas
obiect, dar rezolvarea lor depinde de aceiasi fapta, falsifica-
rea actului, asa ca declarandu-se falsificat cu intentiune, se
rezolva in acelasi timp chestiunea eivild si chestiunea pe-
nala.
Cu alte cuvinte eat judecatorii eivili, cat si cei penali,
judeca si constatä acelasi lucru: falsitatea actului, insä de
aci ei trag consecinte diferite, dupa cererea ce li se face.
Si condamnatul penal, nu are sä se planga de aceasta
extensiune a sentintei penale, sub cuvant cd altceva ar fi
judecat judecatorii penali deck cei civili; in adevdr el a-
yea tot interesul, interes cu mult mai mare, fiind in penal,
sa sustina sinceritatea actului, si totusi fata cu el s'a gasit
de judecatori ea actul este fals.
Alegarea sinceritatii actului nu mai poate dar sa
fie tinutd in seama de judecatorii eivili fiindcd res judicata
pro veritate habetur.
953 - Si mai este ceva.
Art. 8 proc. pen. punand principiul ca.' penalul tine pe
civil in suspensie, dovedeste prin aceasta chiar cal are influ-
entä asupra lui, fiindcal altfel pentru ce s'ar suspenda jude-
cata rcivilului panä se kva termina procesul penal? Cand
am aratat motivele regulei: le criminel tient le civil en &at,
ami spus cä ea are de scop sa evite influentarea judecdtorilor
penali de judecatä civila, pe care poate cä o persoana o ne-
glige, neimportand'o prea mutt un interes civil de minima
importanta, pe cand influenta penalului asupra civilului este
legitimd, deoarece nimeni nu lasä sa mid o condanmare
penala asupra sa, and poate sal o impiedice, fiindca ea
poate atinge libertatea sa, sau in orice caz loveste in dem-
ritatea sa.
954 Pe langa acest argument vom observa ca o multime
de articole din cod. civil ne arata ca lucrul judecat in pe-
nal are efecte civile. De ex.: art. 180 cod. civ., spune ea'
dovada celebrarii cdsätoriei prin procedura penald produ-
ce efecte civile; art. 213 si 243 cod. civ. deasemeni dispun
ca osanda la munca silnica atrage despartenia, producan-
du-se o simpla copie de pe hotarirea condamnatoare. Dupa
art. 655 cod. civ., ,se departeazd dela succesiune o persoa-

www.dacoromanica.ro
 757

na condamnata fiindca a omorit sau a cercat sä omoare pe

acela la a and mostenire ea are vocatiune.
Iata dar mai multe aplicari ale regulei pe care o ad-
mitem cd penalul are influenta asupra civilului (15).
955 Dealtmintrelea observam cd art. 11 proc. pen., nu
lash' nicio indoiald in aceasta privintä, si chiar se pare ca
a fost pus tocmai spre a currna controversa intre Merlin si
Tou llier.
Dar dacd admitem ca regula irdluenta penalului a-
supra civilului, pana unde merge aceasta influenta? Pentru
aceasta trebue sa intram in amdnunte facand mai multe dis-
tinctiuni; Trebue mai intAi sä distingem intre autoritatile
de instructiune si cele de judecata (16).

§ 1. Influen(a lucrului judecat de autoritiitile de instrucliune

asupra civitului

956 Aici dupa unii autori o subdistinctiune trebue facuta.

In ceace privesta ordonantele sau deciziunile de trimitere, e
evident ea nu (pot aveA: autoritate de lucru judecat, fiindca
ele nu decid asupra existentei faptului, ci numai hotarasc
ca sunt dovezi indestulatoare spre a trimite pe o persoana
in judecata penala. Autoritatea insa care se pronunta asu-
pra dovezilor si afirrna existenta or neexistenta lor nu e ju-
decatorul de instructiune or de camera de punere sub acu-
zare, ci autoritätile de judecata (1 si 1 bis).
15) Vezi in acest sons D. Atexandresco: Dr. civ., T. VII, p. 640 st
arm. si doctrina si jurispnidenta Inancez 5. citata de dânsul, p. 650, nota 1.
AtclaogA la autorii citati pe Degois: Traité, Nr. 2149 Bonnier: Traité des.
preuves 5-eme éd., N-rile 999 si furm.; Vidal: Cours, Nr. 675.
16) Cas. Sect. I, 1893, B. 575; C. Jud. 1893, Nr. 70, C. Bucurcsti,
Dreptul 1891, Nr. 55.
1) In acest sens. Gas. I, 216 din 28 Aprilie 1904, B. 614 si c. Buell-
resti, III, 153 din 1903 si Degois: Trait& Nr. 2151; D. Alexandresco: Drept
civil, VII, p. 658; conk. Le Poittevin: Instr. crim. Art. 131, Ni-le 20 si
unm. nude arata doctrina si jurisprudenta franceza
1 bis) Ordonanta de neurma-rire a judeciitoruhd de instructiune nu
Poate Impiedica ca partea vatamata sà-si valorifice pretentiunile sale pe cale
civilii. (C. A. Catanzaro 31 lulie 1923, Boll. di diritt, pen. kn. I, lase. Ilf,
pag. 270 er. jurispruden(a Genera lei 1924, -sp 537 pag. 291 cu mota V-
Dongoroz).

www.dacoromanica.ro
 758

Asupra acestui punct nu poate sa fie nici o indoiala se-

rioassa.
Quid de ordonantele de neurmarire.
Sunt autori care disting: daca ordonanta de neurma-
rire e? motivata in fapt, pe lipsa de dovezi, ea nu are auto-
ritate de lucru judecat in civil, fiindca se poate ca acolo
sà se aduca dovezi, iar daca ordonanta de neurmarire se
intemeiaza pe prescriptiunea actiunii, sau pe aceea ca fap-
ta nu e prevazuta de lege, ea are autoritate de lucru ju-
decat (2).
957 Parerea noastra este ca distinctiunea e neintemiatd, in
acest sens cal ordonantele sau deciziunile dela instructiune
nu pot avea niciodata autoritate de lucru judecat.
In adevar, nu se poate zice Ca instructiunea este o ju-
decatä, ea neavand caracteristica judecatilor.
Instructiunea nu se face contradictor, si misiunea ei nu
este de a da hotdriri in fond, ci numai de a aduna dovezi
de a se pronunta pe baza lor daca afacerea trebue trimisa'
inaintea autoritatibor de judecata. Cum s'ar puteà dar sa
alba' autoritate de lucru judecat ceeace nu este judecata, ci
prepard nurnai judecata? Orice act al instructiunii nu poate
avea caracter desavarsit de hotarire, i prin urmare auto-
ritate de lucru judecat; trebue ca sa intervind o judecata a
autoritatilor de judecata si ea sa ramand definitivd pentru
ca sa poata fi vorba de lucru judecat (3).
Dealtmintrelea am vdzut ea hotaririle dela instructiu-
ne n'au autoritate de luoru judecat nici chiar relativ la au-
toritatile de judecatd penala, cu atAt mai putin nu pot avea
la cele civile.

2) Confr. Normand: Traité nr. 1018 5i Alexandreseo: Op. cit p. 639

$i nota 1.
3) Cas. II, 245 din 21 Iunie 1874, D. 1875, Nr. 24, Cas. I, 112, din
17 Martie 1884, D. 251, c. Bucuroti I, 760 din 25 Nov. 1909, Drept 1910
p. 82. Cas. II, 19, din 25 Ian. 1912, C. Jud. 1912, nr. 31 pg. 365
Pentru Franta, vezi doctnina si jurisprudenta Le Poittevin: Instr.
crim. Art. 129, N-le 26 si 27.
In sens contrariu c. Bucuresti III, din 23 Nov. 1874. Dreptul 1875.
Nr. 4, hotarand c ordcnantele definitive ale judecgtorului de instructiune
Pot avea autoritate de lucru judecat asunra civihilui, &CI nu se vor
descoperi dovezi noi. Consider Am aceastä deciziune ca o grealä juridic:A.

www.dacoromanica.ro
 - 759 -
9571 Remarcarn in primul rand cà hotaririle instantelor de
instructiune au caracter jurisdictional dupà cum am ardtat
in vol. IV, nr. 3621, deci ele sunt hotariri judecatoresti in
mäsura in earl decid asupra promovärei actiunei publice si
mai ales a nepromovärei ei.
Asa dar, credem, alaturi de doctrina mai nouä, ca au-
toritatea lucrului judecat poate decurge si din hotäririle in-
stantelor de instructiune si ea poate avea efect chiar asupra
civilului, tocmai fiindca are efecte asupra penalului.
Ar fi nelogic ca partea vatamata care nu. se mai poate
adresh instantelor penale atunci and exista o ordonantä
de neurmarire care constatà c prevenitul nu este autorul
faptului imputat, sa se poatä totusi adresa instantelor ci-
vile pentru a stabill contrariu i aceasta pe baza acelorasi
probe pe cari instantele de instructiune le-au gasit nesuf
ciente sau netemeinice. Daca partea vatamata poseda noui
dovezi ea nu va avea decal sa ceard redeschidrea instruc-
tiunei. A admite contrariu este a face neant din toata preo,
cuparea legiuitorului de a evita hotaririle contradictorii
de a asigurà prestigiul justitiei.
Ori cum s'ar mai putea varbi de prestigiu atunci cand
un jude de ocol sesizat cu o actiune civith ar coustata ca
un fapt exista desi o Camera de acuzare compusa din trei
consilieri de curte decisese ca faptul este inexistent sau ca
invinuitul nu este autorul acelui f apt.
957 2 Suntem de pdrere ca asupra lucrului judecat de in-
stantele de instructiune, in raport cu autoritatea_pe care o
poate avea in civil trebue sa distingem:
1) Daca ordonanta sau deciziunea sunt motivate pe a
cauza de stingerea actiunei publice care nu atrage i stin-
gerea actiunei civile (de ex.: amnestie, abrogarea legei pe-
nale, moartea inculpatului) atunci nu exista autoritate de
lucru judecat asupra civilului i deci partea vatamata se va
puteà adresà instantelor civile. Dimpotriva daca cauza care
stinge actiunea publicà atrage i stingerea celei civile, (de
ex.: prescriptiune, iertare) atunci existä autoritate de lucru
judecat.
2) Dna' ordonanta sau deciziunea este motivata pe
baza unei cauze care inlatura incidenta legei penale (de ex.:
legitima apdrare, stare de necesitate, ordinul legei, nebunie

www.dacoromanica.ro
 - 760
sau minoritate, etc), cum aceste cauze au de efect a face
ea reactiunea represivä sa fie inlaturatä, Vara' prejudiciul
intereselor private, iardsi nu va exista autoritate de lucru
judecat 5i partea vatamata se va putea adresa instantelor
civile pentru valorificarea intereselor sale.
3) Dacà ordonanta sau deciziunea este motivata pe i-
nexistenta faptului imputat, ori pe consideratiunea ca." pre-
venitul nu este autorul faptului imputat sau participant la
acest fapt, va exista autoritate de lucru judecat chiar 5i fata
de instantele civile atat timp cat nu se va redeschide instruc-
tiunea pentru noui descoperiri.
Ace las lucru cand ordonanta este motivatä pe insufi-
cienta de probe.
4) In fine daca ordonanta sau deciziunea constata cd
invinuirea independent de existenta ei in fapt nu poate con-
stitui o infractiune, fiindca nu este prevazuta de lege, sau
este scuzata, cert ca nu poate fi vorba de lucru judecat fata
de civil, fiinaca invinuirea a fost prività numai din punct
de vedere al obiectivitatei juridice penale.
957 3 - Incontestabil insa ea partea vatamata, chiar atunci
cand se gaseste in fata unei ordonante sau deciziuni de ne-
urmarire din categoria celor cari au autoritate de lucru ju-
decat asupra civilului, va putea sa se adreseze instantelor
civile din moment ce-si va intemeià actiunea civila pe o Ca-
uza juridica alta deck fapful care trebuià sa formeze obiec-
tivitatea materiala a infractiunei, (v. nr. 902 ).
De ex.: cineva se plange de abuz de incredere 5i in-
stantele de instructiune dau o hotarire de neurmarire ne-
constatand faptul material al abuzului, adica al unei insu-
siri frauduloase in propriul profit a lucrului detinut cu titlu
de mandat, depozit, etc. Partea vatamata se va puteà a-
dresa instantelor civile intemeindu-si actiunea nu pe preju-
diciul nascut ex delicto, ci pc drepturile rezultate din con-
tractul de mandat, depozit, etc.
Alt ex.: Un lucrator s'a plans contra patronului sau
pentru ranire prin imprudenta, motivand Ca' patronul sau
era indatorat conform regulamentelor sa ia anumite ma-
suri de siguranta, 5i din nerespectarea acestor regulamen-
te s'a produs ranirea. Dacd instantele de instructiune ar
clasà plangerea constatand cd patronul nu a calcat regula-

www.dacoromanica.ro
 761

mentele, lucratorul nu se va mai putea adresä instantelor

civile cu actiune de pretentii nascute ex-delicto, dar va pu-
tea insa cere s Iie despagubit pa baza legei care asi-
gura pe lucratori contra riscurilor.

§ 2. Autoritatea lucrului judecat de autoritaftle de judecvtd

penald asupra civilului

958 Incdt despre lucrul judecat de autoritätile de jude-

cata in penal, incontestabil ca are autoritate de lucru Jude-
cat asupra civilului daca sunt definitive si nu se refera la
fapte succesive (1).
959 -- Acest principiu existä si in vechiul drept. Inca din se-
colul al XVI-lea Farinaceu ne spune c era admis in regula
generald despre hotaririle absolutorie: Regulare est quod
absolutoria lata in criminali prejudicat in civili" (2).
Faniraceu se referd numai la hotararile absolutorie.
Sunt in adevar distinctiuni de facut cand e vorba de au--
toritatea lucrului judecat in materie penala asupra civi-
lului; in asemenea caz trebue a distinge intre diferitele ho-
tariri (3).
960 a) Hotdriri condamnatoare. Daca hofarirea este con-
darnnatoare, toatä lumea admite ca ea va avea putere de
lucru, judecat in civil, in acest sens cä persoana condamna-
ta in penal, nu va putea sä conteste in civil existenta faptei,
fiindca ea e constatata fata cu dfinsa de Ministerul public,
reprezentantul societatii. Art. 180, 213, 217, 248 si 655 C.
civ., pe care le-am citat nu sunt cleat aplicari ale acestui
1) Cas. II, 1422 din 30 Maiu 1912. C Jud. 1912, inr. 62, p. 731.
2) Farinaceu: Op. cit. Lib. I, Titl. I; Quaest, I, fir. 65.
3) 0 exceptiune existä in art. 199 al. I legea generala a vamilor,
care prin derogare la dreptul comun dispune c actiunea publica pentru
o frauda la legea penala, Pedepsibilri an incbisoare,' e en totul indepen-
dentil de armarirea condamnatiunilor civi1. asA ci orcare ar fi soarta ac-
tiunei publice contra infractorului, ea nm poate aveâ nicl o imfluenta, asupra
actiunei civile, Intrucat Ministerul de finante Uimu ar fi participat ,la §U-
decaa. Cas. III, 197 din 10 Oct. 1906, B. 1675. (In al. II al. art. 199 se re-
vine 1a dreptuf comun); Cas. I, 118 din 19 Martie 1902, 13. 361 (civ.). Vezi
si Cas. II o deciziune din 1882 Rul., P. 1220, contr. Alexandresco: Dr. civ.
VII, p. 636.

www.dacoromanica.ro
 762

principiu (4). Curtea noastre de casatie a admis chiar ca

uncle hotariri condamnatoare in penal, implied neaparat 5i
condamnarea in civil la daune (5).
061 b) Hotdriri de absolutiane. Deasemenea in caz de ab-
soluflune nu existd nici o dificultate, fiindca absolutiunea
presupune ca fapta exista, dar nu e prevazuta de legea pe-
nala, or e prescrisa; in ambele cazuri existenta faptei nu
se poate contestà inaintea tribunalelor civile, fiindca ea e
constatata judecatore5te fata cu persoana absolvita (6).
Tribunalul penal insa devine incompetent, 5i nu mai poate
acordà aceste daune (7).
962 Hotdririle de achitare prezintd cele mai mari dificul-
täti.
Daca achitarea a intervenit la jurati de sigur cii ea nu
poate sa alba autoritate de lucru judecat, pentru bunul mo-
tiv cal juratii se pronunta asupra unei chestiuni duple, daca
fapta exista 5i daca acuzatul e vinovat de a o fi comis?
Prin urmare, când juratii declara: Nu, acuzatul nu este cul-
pabil ca a comis fapta de omor cu toate circumstantele pre-
vdzute in actul de acuzare, aceasta poate insemnd: 1) Ca
n'a comis fapta incriminata; 2) Sau ca, de51 a comis-o, nu
e culpabil fiindca nu a avut intentiune, care e necesara pen-
tru existenta crimei (8).
.9631 In practica de cele mai multe ori verdictele negative
intervin ca un adevarat gest de clementa, juratii neintele-
gand sa pedepseasca de5i acuzatul este vinovat.
964 Acest lucru e atat de adevarat, Mat legea prin art.
381 5i 389 pr. pen. 5i art. 105 din Constitutiune da voe
chiar Curtii (sau juratilor in caz de procese de presa), sa
condamne la daune pe acuzatul achitat. E evident insa ca,
4) Degois: Traité, Nr. 2153; Alexandresvo: Dr. civ. VII, p. 652 $i
autoritatile citate. Vidal Cours, nr. 675 in fine.
5) Cas. II, 613 din 6 Martie 1912, C. kid. 1912, nr. 42, p. 503. Vezi
nota dela Nr. 21, p. 17, nota 3.
6) Degois: Traité, No. 2154. D. .4lexandresco: Dr. civil. Vii, p. 656.
In acest sens C. Buouregi, I, din 6 Mai 1910. Dreptul 1910, No. 46, care
adinitc condamnarea la dame chiar de-instanta care a pronuntat absolvirea.
7) eas. II, 747 din 19 Dec. 1873 B. 307. Vezi ins 5. in sens contrariu.
.C. Bucure.sti 6 Mai 1910. Dreptul 1910, No. 4.
R) In acest sans cas. II, 504 din 18 Nov. 1887, B. 946. Confr. Vidal:
Cours No. 681.

www.dacoromanica.ro
 - - 763

daca achitarea ar fi pronuntata pentru inexistenta faptei, o-

sandire la daune ar contrazice verdictul juratilor. Insä con-
damnarea poate sä fie pronuntata i pe baza art. 999 cod.
civ., care spune ca omul e rdspunzator nu numai de preju-
diciul comis prin fapta sa, dar si de acela comis prin negli-
genta sau imprudenta sa (9). De aceia se poate ca la Curtea
cu jurati achitandu-se acuzatul, el sà fie totusi condamnat
la daune (10). Ace las lucru exista si in timpul condicei cri-

965 -
minale Stirbei, art. 211.
Este insa". de observat Ca osandirea la daune nu poate
sa contrazical verdictul juratilor, fiindcd altfel este casa-

9) Confr. Degois: Traité nr. 2154. Normand: op. cit. No. 381. Cartea
noastra de casartiune a ramas constanta in aceasta interpretare, spanand
ca nu face gresita aplicare a art. 381 pr. pen. Curtea cu jura(i care osan.
deste pe achitat la despagubiri civile. Cas. crim. 327 din 28 Iunie 18.)7. B.
596; cas. It 527 din 15 Dec. 1870. B 285; cas. II. 409 din 28 August 1872:
B. 219; public. si in Bal. 1873 p. 334; Cas. II 43 din 25 Ian. 1874. 13. 29'
si Dr. 1875 No. 12; cas. IL 85 din 29 Fehr. 1875, B. 45; cas. II, 110 din
21 Mart. 1875. B. 55; cas. II, 135 din 26 Miai 1875. Drept. 76 nr. 20; cas. 1/,
311 din 20 Aug. 1876. B 468; cas. II, 472 din 10 Nov. 1880. B. 391; oas. II,
210 din 20 Apr. 1883. B. 569; cas. II, 319 din 19 Aug. 1883. B. 769; cas. II,
236 din 2 Main 1890. B. 691; cas. II, 384 din 10 Aug. 1890. B. 939; cas. II,
73 si 74 din 6 Fehr. 1891, B. 234; cas. II, 513 din 19 Nov. 1891, B. 1291
cas If, 91 din 3 Febr. 1893. B. 173; cas. II, 427 din 6 Sept. 1894. B. 883,.
cas. II, 629 din 25 Nov. 1897. B. 1398; Sect. vac. 22 din 3 Aug. 1901. B 1112:
cas. IP, 205 din 14 Febr. 1905. B. 203; cas. II, 1428 din 29 Nov. 1904, B. 1738;
cas. II, 2741 din 12 Dec. 1906. B. 2018.
Si aceasta condamnare la dame poate interveni chiar in caz de-
achitare pentru delict de presa. Sect. unite 5 din 1889; si cas. II 403 din
3 Sept. 1891. B. 996.
Este si o deciziune a cas. crim 2151 din 26 Apr. 1867. B. 305, care-
caseaza in interesul legit deciziurfea curtii cu jurati care da partii civile
drumul inaintea instantelor civile, desi a figurat in procesul penal. Vezt
in acelas sans D. Atezandresco: Dr. civ., VII, pag. 623 si 653 care citeaz4
doctrina 1 furisprudenta franceza.
10) Si achitatul la jurati poate sa fie condamnat la despagubiri civile
chiar land achitarea a lost pentru legitima aparare, fiindca juratii nemoti-
vand verdictul lor nu se sue pantry ce au achitat. Insa daca s'a pus intre-
barea separata pentru legitima aparare si au raspuns negativ din cauza le-
gitimei aparari, nu se pot aconda despagubhi civile. Goncluziuni proc. gen.
curtil de cas. G. E. Schina: Dreptul 1904, Nr. 9, pag. 7.1. Contr. Demolombe:
XXX. Nr. 428. si Aubry et Rau: IV, p. 746 nota 3. Vezi si nota V. Donoroz-
in Jurisprudenra Generard, 1926, spef a 361.

www.dacoromanica.ro
 764

re (11); deasemenea Cuetea nu are drept acordand daune sa

critice verdictul juratilor (12).
Prin urmare, atat la noi, cat 5i la francezi, oridecate-
ori declararea de neculpabilitate dela jurati este dovedit Ca
e intemeiatä pe neexistenta faptei or pe lipsa oricarei parti-
cipari a inculpatului la comiterea infractiunei, atrage dupa
sine apararea de condamnare la daune, fiindea altfel s'ar
contrazice verdictul juratilor. Aceastä dovada se va puteà
face rar in procedura penald actuald cand chestiunea la ca-
rc raspund juratii este compusä (din comiterea faptei 5i vi-
novatiei), insa in cazurile rare cand se va face aceastä do-
vada, condamnarea la daune implicand contrazicerea ver-
dictului juratilor, va atrage casarea (13).
966 Ce vom spune insä relativ la hotaririle de achitare pro-
nuntate de tribunalele corectionale sau de simplä politie?
(13 bis).

11) Blanche: Etudes, I, Nr 253; cas. fr. 6 Maiu 1852, I 860 si BM.
141; 10 Jul. 1862. Bul. Nr. 166 7 Mai 1864. S. 64 B, 124. 12 Dec. 1873.
B. Nr. 308. C Paris 9 Dec. 1885. S. 87, II, 169. P. 87, I, 970 $1 nota d-lui
Villey: Req. respi 5 Febr. 1895. S. P. 97, I. 125 si trimiteri; cas. prim.
9 Aug. 1901. I, 59 si trimiterile. Req. resp. 16 funk 1902, S. P 1903, I, 31.
La noi cas. II, 603 din 29 Mai 1902, B. 712, 10 din 9 ban. 1904. B. 52;
cas. II, 95 din 28 Ian. 1903, B. 118. Cas. II, 429 din 3 Apr. 1902 B. 56S si
decizii mai vechi, cas. II, 284 din 11 Aug. 1878 B. 193; cas. II, 104 din
26 Febr. 1885. B. 152; cas. H, 58 din 6 Febr 1887. B. 153; cas. II, 467 din
27 Oct. 1887. B. 826; cas. II, 564 din 18 Nov. 1887, B. 946. Aceasta e a
.regul5 generald la orice hotarare penal5. Gonfr. Alexandresco: Dr. civ.
VtI, p. 651.
12) Cas. crim. 75 din 15 Apr. 1868. B. 66; cas. 11, 155 din 16 Aprilie
1885. B. 345 .
'13) Cas. fr. 7 Maiu 1864. S. 64. I, 518, P. 64, 982 si not5 de La Be.
Caz intdmplat in Franta in afacerea Armand. C. Grenoble. 1 Junk; 1865;
cas. 11 Dec. 1866. S. 67, I, 105 si P. 67, 257. Vezi si Vidal: Cours Nw. 651.
13 bis) S'a decis cä, de ateori o actiune introdusä inaintea instan-
telor civile are cauza ei generatrice intfun alt raport decat acel care a format
obiectul achithrii in data instantelor penale, hotArarea achitatoare nu poate
avea inraurire asupra actiunei civile introduse in urmä, ecini nu poate avea
autoritate de lucru judecat (C. Ap. Bucuresti, IV, 6 din 1020, Curierul ja-
diciar 1921, NT. 6 pag. 86 cu nota de Prof. Bogdan Ionescu.
Msg. hotarArea penall prin care se decide cal faptul penal nu
existä sau nu este suficient dovedit, constitue lucru judecat fata de instan-
tele civile $1 nu poate repune in discutiune inaintea acestor instaate, exis-
tenta faptului sau caracterul siau delictuos asupra caruia a intervenit hard-

www.dacoromanica.ro
 765

Aceste hotdriri fiind motivate, este lisor sd se vadd ca-

re este cauza achitdrei. Dacd tribunalul, Curtea de apel sau
jbdecdtorul de ocol achita fiindcd fapta nu existd, sau din
cauza Ca inculpatul nu este autorul ei, or fiindcd exista
prescriptiune, existd autoritate de lucru judecat si in civil,
si chestiunea, nu se mai poate discuth inaintea tribunalelor
civile, fiindca s'ar lovi autoritatea lucrului judecat. Din con-
trä, daca judecatorii penali au achitat fiindcd nu existau do-
v ezi indestuldtoare, sau fiindcd, desi fapta e doveditd, nu e-
xista nici dol, nici culpa din partea faptuitorului, aceasta
hotarire, nu poate aveh autoritate de lucru judecat in civil,
in acest sens cà judecdtorii civili pot condamnh la despd-
gubiri si pe achitatl (14 si 14 bis).
967 Sunt unii autori, cari sustin contrariul pe motiv ca dis-
pozitivul singur trebue a se aveh in vedere and e vorba
de autoritatea lucrului judecat, i dispozitivul nearatand
motivul achitdrei, in nici un caz achitarea, atat la tribunal,
cat si fa Curtea cu jurati, nu va aveh puterea lucrului jude-
cat (15).

rarea achitatoare. Aceasta in interesul de a se evita hotarAri contradictorii.

Dar daca reclarnantul ii intemeiaza pretenliunile sale in instanta civila no
pe faptul delictuos judecat de instantele penale. ci pe un enasi-delict de
natura civilil .1111 mai poate fi vorba de autoritate de luau judecat. (Cas. L
690 din 1920, Curierul judiciar 1921, Nr. 12, pag. 190 ou ziota de Prod. Bcg-
dan Ionescu).
14) In acest sens Degois: Traite, Nfr. 2154 si Alexandresco: Dr. civ
VII, p. 655. Confr cas. III, 288 bis din 14 Nov. 1907. B. 1801.
Prin aceasta deciziune se spune ea drept cuvant ca" jurisdictiunite pe-
nal° si civile sunt intre ele independente din cauza ea ele Driven fapta
din diferite puncte de vedere. Gaud o instanta penal'a achita, aceasta nu
irnpedicä instanta civi1 sa acorde daune interese. fiindea materialitatea
faptelor poate ea sri subsiste si faril inteniiune eriminalà din eauza !mei
greseli ori neglijente. (Cazrul era ce e drept indoiost achitat pentru excro-
eheria antidatarii, si condammat totnsi pentru antidatari; cas. II, 419 din
15 Mai 1912, Curierul judiciar 1912, Nr. 49, pag. 587.
14 bis) In acelas sens Gas. II 240 din 26 Ian. 1915, Curierul judiciar
1915, Nr. 39, pag 268; Cas. I, 139 xlin 29 Feb. 1916, Curierul judiciar, 1916,
Nr. 35 pag. 298. Era vorba, de o achitare pentru delictul de imprudenta (art.
249 c. p.), a fost condarnuat in civil insil intemeindw-se pe alte im
prejarari asupra agora nu se prommlase instanta penala. Cfr. Jud. oc. Za-
treni (Valcea) 19 Mantle 1914, Pagini pridice an. 1914, Nr. 129, pag. 986.
15) Villey: Prkis, ed. V-a, p. 433 si 444.

www.dacoromanica.ro
 766

968 Nu credem aceastä parere intemeiatä. Când judecata a-

chità pentru motivul ca fapta nu existd, sau fiindca nu este
comisd de inculpat, aceasta constatare nu e un simplu motiv
mai mult sau mai putin contestabil i legat cu dispozitivul
hotarirei, ea este chiar viata dispozitivului. In acest caz este
ea si cum s'ar zice: judecata hotdräste eh' Primus nu a co-
mis fapta, deci 11 achitä. Aceastä constatare a neexistentei
faptei, or a necomiterei de inculpat ar trebui poate in o bu-
na procedura sa se inscrie chiar in dispozitiv.
Dar ori in ce caz neexistenta faptei, or necomiterea ei
fiind constatate judecatoreste, ea nu mai poate fi contesta-
td fail a lovi autoritatea lucrului judecat (16)
969 Toed aceasta discutiune se refera la cazul când luerul
judecat in penal se invoacd inaintea autoritätilor de jude-
cata civild; chestiunea insa devine foarte grea and e vorba
de judecarea actiunei private de despagubire de trib. penal
dupd achitarea pronuntata de aceste tribuia1e. Anume, ca
sä formulam chestiunea ash cum se pune de ordinar in doc-
trind jurisprudenta, poate oare tribunalul care a pro-
i
nuntat achitarea sä condamne in urma pe achitat la despa-
gubiri civile?
970 La jurati, dupa cum am vazut chestiunea nu e con-
troversatd; art. 381 si 389 pr. pen. sunt formale in acest
16) In acelas sens Garraud: Precis, ed. 3-a, NT. 683 si ed. 8-a, Nr.
630. Conk. D. Alexandresco: Dr. civ. VII, p. 603. 0. Iasi, sect. I, Nr. 1086.
din 18.S4; cas. III, 319 din 20 Sept. 1911, Curierul judiciar 1911, Nr. 69. Con,
siderand c dac N. se poate discutà cestiunea clac'd lucrul judecat de instan-
tele represive are influenf a. asupra despilgubkilor rezulttind din faptul de-
lictos, in caz când pktile lezate n'au figurat in instanta penala, depinancl
aceasta de modal cum a fost motivatli hoteirdrea de achitare, in Gaza
insa &and p'artile lezate au luat parte la judecata penalL rformandu-si pre-
tentiunile lor inaintea acestor instante, si cand instantele penale aa decis
având in vedere si aceste cereri, o asemenea sentinta are autaritate de
lucru judecat si in privirkta intereselor civile, in acest sens, cä nu mai a.
permis pArtilor interesate de a repune in cestiune fapte care au fost de-
cise ca adevAr judec5torese suveran stabilit.
Vezi insa in sens cantrar cas. III, 288 Ns din 14 Nov. 1907, B 1081
(civ) care admite eh' desi o persoanä a fost achitat'd pentru excrocherie si
se respinsese si daunele civile; totusi instanta civiI poate condatnna in-
vocInd independenta instantelar. Dealtmintrelea curtea de cas. recunoaste
cit pentru existenta sau participarea prevenitului, lucrul judecat in penal
are influenta suverand asupra actiunei civile.

www.dacoromanica.ro
 767

sens, 5i atat doctrina cat 5i jurisprudenta n'au avtit nici o

indoiald ca sd admitä totdeauna afirmativa (17).
Ineat despre tribunalele corectionale 5i de simpla poli-
tie, chestiunea este foarte controversabila.
71 La prima data se pare ca" nimic nu ar impiedich pe
tribunalele corectionale 5i de simpla politic ca achitand sä
condamne pe achitat la despagubiri civile.
Dacd pot sä faca acest lucru juratii, ar fi un a fortiori
ca aceasta sä fie permis tribunalelor ordinar.e, fiindca daca
la jurati e temere de contrazicere intre gandul juratilor 5i al
judecatorilor asesori, aceasta temere nu poate &à existe and
e vorba de tribunale corectionale 5i de simplä politie, unde
acela5i judecator se pronuntä asupra intregii afaceri civile
5i penale, 5i asupra chestiunei atat de drept cat 5i de fapt.
Cana juratii aduc un verdict negativ, poate ca ei au inteles
ca" acuzatul n'a comis fapta, or cal ea nu existd, 5i dac5
judecatorii in acest caz vor condamnA la despagubiri civile,
prin aceasta ei vor contrazice vederile 5i vointa juratilor,
ceeace va provoch ostilitate intre jurati 5i magistrati; a-
ceasta temere nu poate sa" existe la tribunalele ordinare, ca-
re nu e probabil ca" vor da hotariri contrazicatoare.
Dar chiar presupunand astfel de hotdriri, deoarece
conform legei, hotaririle sunt motivate, ele vor fi supuse
censurei Curtei de casatie, care le va cash in cazul and
admitand neexistenta faptei sau necomiterea ei de persoa-
na achitata, o vor condamnh totu5i la daune.
972 Afard de acest motiv se mai poate invoch un al doilea.
Se 5tie ea regulele relative la Curti le cu jurati se aplica
5i la tribunalele corectionale 5i de simpla politie, afara de o
dispozitiune a legei in sens contrariu (18), prin urmare se
pare firesc ca art. 381 5i 389 pr. pen. care permit ca acu-
zatul achitat sa fie condamnat la daune, sa se aplice 5i la
tribunalele corectionale 5i politieneVi, intrucat nu exista o
dispozitiune care sal dispuna contrariul.
S73 Cu toate aceste motive, 5i altele de care yam vorbi

17) Vezi Nr. 708.

18) Vezi Curierul judiciar 1909, Nr. 38. pag. 300, col. 1, afticolul nostru
intitulat Condamnarea la daune a achitatului in corecrtional sau fin simpll
'Po litie".

www.dacoromanica.ro
 7 68

mai in urma, Inca in secolul al XVI-lea Farinaceu ne spune

ca de regula hotaririle absolutore in penal, prejudeca in
civil (19), si ea numai atunci judecatori penali pot sal con-
damne civil, dacd ei condamnä si penal; daca insä absolve,
ei nu pot sa condamne nici civil. Insa dacá inculpatul va fi
apdrat de pedeapsà, atunci nu poate fi condamnat nici ci-
vil la restiuirea lucrului or la repararea daunelor" (20).
974 Doctrina si jurisprudenta francezd deasemeni admit
in mod constant, ca tribunalele corectionale si de simplä
politie, nu pot a condamne la daune pe inculpatul achitat.
975 La noi Curtea de casatie dupa oarecare sovairi la in-
ceput, pare actualmente fixata in acelasi sens. Am comba-
tut aceasta jurisprudenta inteun articol publicat in 1909
(21), parerea noastra a ramas neschimbatä, si de aceea pen-
tru amanunte trimitem la acel articol pe care aci ne vom
multurni sa-1 rezurnam si sä-1 compleetam cu doctrina si ju-
iisprudenta mai noda, adaugand si un argument tras din In-
crarile preparatoare ale codicelui nostru de proc. pen.
976 La ineeput Curtea noastra de casatie prin deciziunea
582 dirt 20 Dec. 1872 (22) a decis ca instanta care a-
chitä poate condamna la daune (23), si ca ar comite un ex-
ces de putere dacä ar trimite pe partea civila sa-si valori-
fice dreptul la tribunalul civil.
Era natural ca suprema instanta &à admita aceasta so-
lutiune, fiindca in anul precedent prin deciziunea 54 din 9
Febr. 1871 (24), ea decisese pel baza art. 11 proc. pen., ca
in caz de achitare partea vatarnata nu se poate adresà tri-
bunalului civil chiar dacd nu s'a constituit parte civild la
tribunalul penal.
977 Era oare aceasta interpretare conforma legii?

19) Pr. Farinaceus: Op. cit. Lib. I, Titl. I, Quaest I, Nr. 65. Regulare
est qua absolutoria luta in criminali, prejudicat, in dvili.
20) Si vero rens venit absolvendus, et tune nee civiliter conidem-
nare potest ad institutionem rei, seu refeetionem damnornm". Ibidern.
20 Curierul judiciar, 1909, Nr. 38, p. 297.
22) Gas. II, 582 din 20 Dec. 1872, B. 330.
23) Cu simpla conditiune ca s'a nu fie contrarietate intire hotrurArea
pronun(ata in civil si cea in penal. (Gas I. 37 din 1 Febr. 1889).
24) Gas. II, 54 din 9 Febr. 1871, B. 24. In acelas sens alta deciziune
din 7 Sept. 1871.

www.dacoromanica.ro
 769

Noi credem cal da; in adevar art. 11 al. 2 pr. pen. dis-
pune formal ca hotarirea achitätoare inchide pärtei civile
mice drum de judecata inaintea tribunalelor civile. Pe baza
acestei dispozitiuni, negresit ca se poate discuta daca par-
tea vatamata care n'a figural in procesul penal, poate cere
despagubire la tribunalul civil in caz de achitare a inculpa-
tului, fiindca se poate spune ca nefigurand in instantà pe-
nald partea vatamata n'a capatat calitatea de parte civila
(25). Dar cand partea vatamata s'a adresat tribunalelor re-
presive, constituindu-se parte civila, si inculpatul a fost a-
chitat, ne pare evident ca. art. 11 al 2 impiedica pe partea
civila ca sa poatá sä porneasca actiune la tribunalul civil;
legea e foarte categorica in acest sens.
978 Ce e drept insa ca suprema instanta mergea prea de-
parte si viola litera legei and adrnitea. ca. In caz de achi-
tare nu poate porni actiune civild la tribunalul civil nu nu-
mai partea civila de care vorbeste art. 11, al 2 pr. pen., dar
chiar partea vatamata care nn s'a constituit parte civila in
procesul penal. Acest lperu il ofirma Curtea de casatie, in-
sa art. 11, al. 2, pare contrar.
979 Jurisprudenta Curtei de casatie a fost schimbata in a-
nul urmator prin deciziunea 747 din 19 Dec. 1873 (26) cea
dintai pe care o cunoastem in sensul jurisprudentei actuale.
Insa inainte de a, se fixa in acest sens, suprema instanta a
revenit catva timp- la vechea sa parere (27), iar din 1885
pand astazi in timp de aproape 30 de ani Curtea de casati-

25) Deasemenea ni se pare conform legii Ca, chiar in urma achitaril

s'a" se faca revendicarea lucrului MI a se puta opane art. 11 pr. pen.,
liinda dup 5. cum ou drept ouvânt observit curtea de casatiune rornân4
aceasa actiune nu derivä din cauz.a infnactiunei care ar fi pricinuit o
paguba, ci dintr'un drept preexistent infractiunei si independent de inirac-
tinnea la care a putut da nastere. Mtfel de exemplu achitarea pentru fapta
Ca cu rea credinta s'a fAcut opunere neinterneiaa la plata until lion (art. 18
leg. titl. pierdute), nu se opune ca.' adevhatul proprietar sii cear't la tril-,
civil s'a" dovedeasca in instanta." a el, iar nu achitatul este proprietarul bo-
.nului. Cas. I, 304 din 11 Apr. 1912, Curierul judiciar 1912, Nr. 43 p. 514.
26) Cas. II, 747 din 19 Dec. 1873, B. 307.
27) Cas. II, 168 din 9 Mart. 1874; cas II. 195 din 19 /Wai 1876, B. 255;
cas. II, 532 din 10 Dec. 1880, B. 422; cas. 11, 250 din 26 Mai 1881,-3. 939.
Tanovieeanu, Vol. V 49

www.dacoromanica.ro
 - 770 -
tine afara de cloud hotariri izolate date de sect. I (28),
admite in Mod constant ca tribunalul care achità nu poate
condamna pe achitat la despagubiri civile (29).
Actualmente se pare ca suprema instanta nu mai este
atat de categorica, dupa cum era altadata, aridc . ea ad-
mite cd din art. 8 si 11 pr. pen. ar rezulta Ca instantele co-
rectionale sunt competinte 5i pot sa pronunte condamnati-
uni civile in contra recurentului achitat. La Curti le cu jurati
condamnarea la despagubiri civile ar fi obligatorie, la tri-
bunale ar fi facultativa. Cas. II, 2710 din 23 Oct. 912; Cu-
rierul Judiciar 1912, Nr. 1, pag. 12).
Totusi cd se admite aceasi reguld si astäzi, rezulta din
decizia Cas. II, 3083 din 26 Noembrie 1912, Curierul Judi-
ciar 1913, Nr. 14 si 16, Cas. II, 1968 din 1913, Gas.. II,
2014 din 27 Sept. 1913, Curierul Judiciar 1913, Nr, 79,
Cas. II, 2255 din 15 Oct. 1913, Cas. II, 625 din 6 Martie
1914, Curierul Judiciar 1914, Nr. 42, pag. 348 (era vorba
de achitare pentru lipsa de pricepere), Cas. II, 228 din 1.
Febr. 1916, Curierul Judiciar 1916, Nr. 27 cu nota Tano-
viceanu.
De asemenea in caz de achitare nU poate sà fie con-
damnati la daune persoanele civil rdspunzatoare. (Cas. II,
2614 din 1913, Curierul Judiciar 1914, Nr. 61).
De aceed daca minorul a fost achitat pentru crima ori
delict din cauza lipsei de pricepere, nu se poate condamna

28) Cas. I, 37 din 1 Fobr. 18R9, B. 120; cas. I, 142 din 24 Apr. 1892,
B. 437.
29) Cas. II, 396 din 21 Oct. 1885, B. 784; sect vac. 335 din 19. Iul.
1888, B. 660; cas. II, 430 din 2 Oct. 1890, B. 1165; cas. II, 138 din Mart.
1891, B. 356; cas. II, 211 din 4 Mai 1891, B. 635; cas. H, 492 din 16 Sept.
1892, B. 822; cas. II, 320 din 15 Iun. 1893. B. 639; cos. II, 115 ..din 4 Mart.
1896, B. 53.3; sect. vac. 428 din 3 Iul. 1896, B. 1135; cas. II, 65 din 10 Febr.
1897, B. 220; cas. II, 557 din 29 Oct. 1897, B. 1294; cas. II, 549 din 12 tunic
1900 (dnO.' diverg.). C. Rid. IX, 420.
Cos. II, 955 din 1901; cas. II, 216 din 2 Fehr. 1902, B. 274; cas. II,
296 din 12 Mart. 1902, B. 449; cas. II, 1141 din 5 Iunie 11907, B. 1115:
cas. II, 944 din 6 Mai 1908, C. Jud. 1903, Nr. 53; cas. II, 1066 din 20 Mai
1908, Jufrispr. 1908, p. 278 (dup g. diverg.); cas. II, 728 din 7 Aprilie 1909,
B. 429. Gas. II, 2916 din 30 Novi. 1911. C. it'd. 1912, Nr 14 si noto Benisaehe,
Gas. H. 217 din 23 Iunie 1915, Dreptul 1915, nr. 26. pag. 205; Gas. II, 1 '27
din 20 Mai 1915 Curierul Judiciar 1915, nr. 72. pg. 594.

www.dacoromanica.ro
 e71

parintele sau pe cale penalà, ci numai pe cale civila. (Cas.

II, 527 din 18 Febr. 1915, Rev. Penitent. 1915, pag. 237).
980 Dar, daca instanta care achita nu poate condamnà la
daune, are drept sa facä acest lucru alta instanta la care
ar ajunge dupd achitare, fie in urma apelului, fie a recur-
sului, insa cu conditiunea ca acea instanta sä recunoasca
prin hotarirea sa caracterul penal al infractiunei. Aceasta
idee admisa de jurisprudenta franceza, a fost sustinuta la
noi chiar sub imperiul cod. pen. Stirbey, de d-nii Al. Gia-
ni (30), i Grig. Lahovari (31), iar curtea noastra de ca-
satiune a admis.prin deciziunea 747 din 19 Dec. 1873, pri-
ma deciziune prin care a inaugurat sistemul in care acum
persistd de 30 de ani, ca instanta care achita nu poate sa
condamne la daune. In apel ziceà suprem instantä
partea vatamata e in drept sä obtina daune numai dacd va
probd cd faptul de care se pldnge e un delict preveizut de
lege, si.instanta de apel numai dupd o asemenea constatare,
poate acordd daime-interese, desi nu poate aplied o po-
deapsei.
Aceasta jurisprudenta a fost consacrata prin o mul-
time de alte hotäriri date in acelas sens (32), si chiar ac-

----
tualmente tot aceasta e jurisprudenta curtii noastre de ca-
.tatiune (33). Curtea noastra de asemenea admite ca chiar
30) Al. Giani, fost mai tarziti consilier la c. cas. Qazeta tribi sub titlul
Despre apelul parrtii civile". An. I (1861), N-le 37 si 38
31) Grig. Lahovari, mai tfirziu presedinte la c. cas. Revista romând,
an. I, p. 831-838.
32) Gas. II, 103 din 15 Mart, 1882, B. 353: cas. H, 212 din 6 Mai
1891, B. 636; cas. II, 329 din 12 Mai 1991, B. 826- cas. II, 673 din 15 Nov.
1895. B. 1378; cas. II, 594 din 12 Nov. 1896 B. 1567; cas. II, 456 din 9
Nov. 1897, B. 1100; cas. II, 1 din 12 Ian 1898, B. 74; cas. II, 22 din 19
Ian. 1898, B. 105; cas. II, 643 din 6 act. 1899, B 1201.
Cas. II, 286 din 13 Mart. 1901, B. 529; cas. II, 599 din 18 fun. 1901,
B. 1036; cas. II, 110 din 2 Febr 1904, B. 199; cas .II, 1023 din 28 Sept.
1905 $i c. Bucuresti I, din 8 Mart. 1874. Dreptul. 1874, Nr. 31.
33) Cas. II, 1560 din 15 Iunie 1911. C. Jud. 1911, Nr. 68 si cas. II.
1023 din, 25 Apr. 1913. C. Jud. 1912. Nr. 54, cr, 636 $i C. Bucuresti, I.
69-912, ibid. E insg de observat Ca prezenta ministerului public la ourtea
de apel in asemenea caz nu mai e necesarg. Gas II, 702 din 11 Nov. 1898
Dreptul, 1898, Nr. 20; aceasta pe baza art. 1, leg. 29 Oct. 1877; Cas. II 23
din 9 Ian. 1913, Curierul Judiciar 1913, No. 40, pg. 471; Gas. II, 2427 din
20 Mai 1915, Dreptul nr. 52. Vezi si nr. 7633 precum,si Cas. II, 1785/922 in
Curierul Judiciar, 1922, nr. 40 cu nota: V. Dongoroz.

www.dacoromanica.ro
 - 772 -
aceiasi instantä poate pe cale de opozitiune sa condamne
pe achitat la daune, dacd partea civill stabileste intentiu-
nea delictuoasä (34).
981 Care sunt motivele ce au facut pe jurisprudenta si pe
doctrina (35) noastra sä admitä aceastà solutiune ?
Mai intai incontestabil cä ele au fost influentate de
doctrina (36) si jurisprudenta franceza (37), care admit a-
proape unanim ea achitatul la tribunalele corectionale si de
simpla politie nu poate fi condamnat la daune. i trebue sà
spunem ca, daca doctrina are oarecare note discordante, in
schimb jurisprudenta curtii de casatiune francezd a fost con-
stanta i invariabila in timp de un secol (38).
Negresit cà aceastä jurisprudenta impozanta nu puteh
sa na impresioneze doctrina i jurisprudenta noastra, care
a admis aceiasi solutiune desi legea noastra difera, cm-n vom
vedeA in doua privinte de legea franceza.
982 - Este insä de observat, ca chiar in Franta se pare ca
o jurisprudenta seculara invariabila tot nu a putut con-
34) Cas. 3004 din 19 Noembrie 1912, Curierul Judiciar 1933, No. 25,
pag. 179; Cas. II, 23 din 9 tan. 1913, Curierul Judiciar 1913, No. 29 p. 348.
35) C. Eraclide: Studii practice asupra dreptului criminal. Bucuresti,
1865, T. II, p. 118 si urm.; I. D. Filitti: Dreptul, an. XXVI (1897), Nir. 13.
P. 61-6,3; D. Alexandrescu: Dreptul, 1898, Nr. 24, p. 209 si Explicatdunea
tearetica i practica a dreptului civil-roman. Bucuresti, 1903; T. VII. p. 623;
C. Botez: Noul codice de sedinta. Bucuresti, 1908, p. 815,
36) Gatraud : Instr. arim. I. Nr. 176 si III, N-le 188, 186 si 191,
Degois: Trait& nr. 1447 si 1895. F. Ilene: Instr. Crim. T. VI, nr. 2722;
Le Sayer: Traite de l'exercice et de l'extinction des actions, publique et Fri-
v,e, 2-ème en Paris, 1874, T. II, Nr. 729; Carnot: Instr. crim. Paris, 1829, T-
1, P. 680; Boitard: Dir. arimminel, Nr. 579; Sourdat: Traité general dela res-
ponsabilité, IV-erne éd. Paris, 1887, T. I, NT. 258; Blanche: Etudes, V. Nr.
255 si 257 si Ortolan: Elements, II, N-le 2143 si 2194: Trébutten: Droit cri-
minel. T. II, p. 800; Haus: Principes, II, NT. 1424; Bonnier: Traité des
preuves lir. 9141.
Vezi si alti autori citati de d. D. Alexandresco: op. cit. In seas con-
trar dansul citeaza pe Lagrange, Audicet i Wiley.
37) Cas. fr. 12 Iunie 1 6, S. 86, I, 490-; P. 86, I, 191, D. 86, I, 45;
cas. fr. 1893, D. P. 1893 I, 87; C. Orleans: D. P. 86, II, 94 si alte decizimni in
Le Poittevin: op. cit. Art. I, N-le 370 si 371, arc. 3, NI-le 59 $i 60. Vezi Si
cele spuse de Normand: Traité, N-le 369 si 784, 1069 si 1101.
38) Blanche: Etudes, I, 256, citeaa o multime de daciziuni ale curtli
de cas. in acest sens ,incepandl cu 27 Iunie 1812 si sfarsind cu 25 Aug. 1877
(14 deciziuni). Asemeni Garraud, Instr. crim. I, Nrr. 191, nota 12.

www.dacoromanica.ro
 773

inge pe justitiabili, care persistä necontenit sä adudi a-

ceastà chestiune inaintea curtii de casatiune. E greu de a pro-
testà mai energic in contra unei jurisprudente nerationale,
decat expunandu-se necontenit la loviturile sigure ale ace-
lei jurisprudente.
983 Dar, in line, doctrina §i jurisprudenta franceza au
motive care lipsesc in legislatiunea noasträ.
Mai intai ele se intemeiazd pe un cuvant, sau mai bine
zis pe o literà, argument care lipseste la noi. Sa citam pe
cel mai mare procedurist penal al Frantei, F. Hélie zice cd
art. 159 pr. pen. fr. (157 roman) spune c tr:bunalul dupg
ce va pronunta achitarea va statua asupra cererilor de dau-
ne interese, ceeace s'ar pareà ca se refera la ambele cereri
de despagubiri, atat a achitatului contra pärtii civile, cat si
a närtii civile in contra achitatului. Art. 191 (187 rom.) re-
produce aceleasi cuvinte relativ la juridictiunea corectionalä,
iar incat despre materia criminala, textul legii nu lasa nici
o indoiald despre dreptul de a se acorda despagubiri civile
partii vatamate, chiar in caz clt achitare a acuzatului. Prin
urmare s'ar pareà ca la toate instantele achitarea nu impe-
decà acordarea de despagubiri pärtii civile. Insä, ctupa ce
spune acest lucru, F. Hélie adaoga aceste cuvinte spre a
justifi(1 sistemul. acimis in Franta : Art. 212 zice : Daca
.,:entinta e reformata (in apel) pe femei cä faptul nu e recn-
noscut nici delict, nici contraventiune politieneasca prin_nici
o lege, curtea va aparà pe prevenit, si va statunlaca se va
cavent asupra daunelor sale (ses damages) interese".
E lamurit adaoga. F. Ijélie Ca aceste din urma
cuvinte nu se refera deck la prevenit, Ca aci nu e vorba
deck de cererea pe care o face prevenitul impotriva partii
civile. Cum insa s'ar intelege aceastä restrictiune in apel,
dacai nu exista la prima instanta? Si cum sa o admitem in
art. 191 pr. pen., dacà nu se gaseste in art. 159" ? (39).
Prin urmare ca motiv de text, in Franta se invoaca ter-
menii art. 212 pr. pen., care zice ses iar nu les. Acest cu-
vant, saw mai bine zis aceastä deosebire de o litera, nu e-
xista deck la apel, dar cum nu se vede pentru ce la prima
instanta ar fi alta regula, se deduce ea si la prima instan-
39) F. Helic : Instr. 'aim. T. VI, nr. 222

www.dacoromanica.ro
 774

ta atat la tribunalele de simpla politie, cat si la cele coree-

tionale, textul legii trebue aplicat ca si cum ar exista tot
ses, iar nu les !
984 Trebue sá observam ca multi autori intemeiazd solu-
tiunea lor pe acest argument de text (40). Si sunt siliti sa
faca acest lucru, fiindca spre a admite ea legiuitorul a pus
altä regula la tribunalele corectionale i politienesti, decat
la cele criminale, negresit ca" trebuià un text de lege, cu-
noscuta fiind regula admisa de jurisprudenta ca dispozitiu-
nile legii relativ la curtile cu jurati fiind mai complecte, se
apnea si la celelalte instante penale, afard de un text for-
mal in sens contrar.
985 Marturisim cà chiar la Francezi, acest mod de inter-
pretare a legii ni se pare nerational. Pentru o simpla li-
tera pusa poate din intamplare in art. 212 pr. pen., sä si-
lim pe partea civild, care a ajuns la finele celei de a doua
instante dupd eine stie cate straganiri, sa reia procesul dela
inceput, in o legislafiune in care existä unitatea de juridic-
tiune civilä i penald, lucrul se pare atat nerational i ve-
xator, incat ne miram cã doctrina si jurisprudenta fran-
cezd nu se hotardste odata sä schimbe acest sistem.
986 Dar, in orice caz, acest argument serios or ridicul, pe
noi nu ne importa, fiindca la noi legiuitorul traducand art.
212 pr. pen. fr., a modificat textul francez si in toe de a
zice daunele sele interese, a spus pur i simplu daune inte-
rese, nemai restrangand daunele in favoarea prevenitului.
Acest argument lipsind, mai suntem oare indrituiti sà admi-
tern aceiasi solutiune ca in Franta ?
987 Sa" luam un autor francez insemnat, Le Sellyer, adver-
sar al opiniunei pe care o sustinem i sa vedem ce solutiune
ar da dânsul in legislatiunea romand. Dacd zice Le Sel-
lyer, art. 191 ar fi singurul consultat asupra cestiunei
propuse ar fi poate dificil a nu decide afirmativ aceastd
cesthine" (41). Cu alte cuvinte Le Sellyer recunoaste, cã
dacd la Francezi n'ar exista argumentul tras din art. 212
pr. pen. fr., ses in loc de les, eu greu s'ar putea sustine sis-

40) Vezi acoti autori citati in articolul nostru de care vorbirn mat
sus. Nr. 972 in mtg.
41) Le Sellyer: op. cit. T. II, Nr. 729.

www.dacoromanica.ro
 7 75

temul admis de doctrina si jurisprudenta franceza. Rugam

sal se observe ca vorbeste un adversar al parerii pe care o
sustinem !
Si aproape identic acelasi lucru II spune un penalist nu
mai putin insemnat.. Lucru e vadit zice Blanche
daca art. 191 ar ramdne izolat de orice alta dispozitiune,
nu ar fi usor de a determinà valoarea sa. Dar acest articol,
care este regula tribunalelor corectionale de prima instantä,
trebue apropiat de art. 212 al aceluiasi codice". In urrna
Blanche citeaza si subliniazd cuvântul ses in loc de les, de-
elardnd insa a regreta viu (vivement) solutiunea acestei
cestiuni (42).
988 De ce a modificat legiuitorul nostru art. 212 P. p. ?
L ucrarile preparatorie nu ne spun.
E facut lucrul din intAmplare, or cu vointd ? Daca e
din intamplare, or din nebagare de seama, negresit ca sis-
temul jurisprudentei noastre se poate sustine, insa daca
schimbarea e facutd cu intentiune, e evident a jurispru-
denta noastra violeaza. legea.
Spre a sustine ca modificarea nu este din inadvertenta,
nu vom invoca numai argumentul care desigur nu e lipsit
de tarie, ca inadvertentele nu trebuesc presupuse nici chiar
la legiuitorul nostru, vom invoca insa un alt argument cu
mult mai puternic.
989 Legiuitorut nostru din 1864, avea necontenit in vede-
re procedura condicei criminale $tirbei, sub imperiul ca-
ruia se afla and confectiona actualele codice penale "si de
procedura penala, si care fiind i ea inspiratà ca si codi-
cele penal actual de legislatiunea franceza, nu putea sa fie
socotità ca atdt de imperfecta inat sa nu merite a se aveA
in vedere.
In condica de procedura penala Stirbei insa, cestiunea
nu putea sa fie controversa4- ; legea era foarte clara a a-
chitatul poate sd fie condamnat la daune in materie crimi-
nala (art. 211), 5i nu putea sa fie condamnat in materie co-.
rectionala si de simpla politie. Relativ la hotaririle tribuna-
lelor de simpla politie art. 81 zicea : Daca fapta nu se va
dovedi cu nici o imprejurare de crima, de vina sau de aba-
42) Blanche: Etudes I, N-rile 240 $i 250.

www.dacoromanica.ro
 - 776
tere, judecata va desfiinta. Ora i va hotari tot printr'o
carte de judecata i despeigubirea prepusului". Nici o indo-
iala nu putea fi dar asupra acestui punct, fiindca legiuitorul
din 1850, stiind probabil de controversa dela Francezi, in
scop de a o cunna redactase in mod foarte lamurit art. 81
cod. proc. crim. In materie corectionala legiuitorul urrnase
acelas sistem in art. 146 care zice : In pricini corectio-
nale, dad, fapta nu se va socotl nici vinä nici abatere, ju-
decatoria va desfiinta. Ora, va desvinovati pe pdritul i va
hotdri despdgubirea acestuia i celor coneipeistuiti". Incat
despre partea civild, legea spune iaräsi foarte clar cand avea
dreptul la despagubiri iar dovedindu-se vina lui, judeca-
toni vor hotari atat osanda sa, cat si despeigubirea jeluito-
rule `.
Din contra in materie criminald cererea de despagubire
facuta or de paritul asupra paritorilor sài, sau asupra ja-
luitorului, or de jeluitor asupra paritului, se va judeca de
curtea apelativä criminaliceascd, totdeodata cu vina pari-
tului". Si legiuitorul nu facea nici o deosebire intre hotdri-
rile achitätoare i cele condamnatoare.
990 Prin urmare in timpul condicei de proc. pen. Stirbei,
nu putea sa fie nici o discutiune ; textul legii era foarte clar
in sensul ca achitatul putea sä fie condamnat la daune in
materie criminala, nu putea sä fie insd in materie corec-
tionald si de simplä politie. Cu alte cuvinte, in procedura
noasträ era sistemul jurisprudentii franceze, insa nu dedus,
ca in Franta, din un ses in loc de les, care gasindu-se in-
tr'un articol 212, se admite in Franta ca trebue sd fie con
siderat ca existand si in art. 159 si 191, ci sistemul era for-
mal inscris in art. 81 si 146 pr. pen.
Legiuitorul nostru din 1864, care cunosteà foarte bine
condica de proc. pen. Stirbei, sub imperiul careia el legifera,
nu a voit desigur sa admita acest sistem, fiindca daca ar fi
voit, ar fi fost natural sa adopte ralactiunea clara a cond..
de pr. pen. Stirbei, sub imperiul careia orice discutiune era.
peste putintä relativ la aceastä cestiune. Si, legiutorul nos-
fru, flu numai Ca n'a admis redactiunea clara a legislatiunei
noastre anterioare, dar chiar a suprimat singurul cuvant,
care la Francezi, indritueste interpretarea pe care o com-
batem.

www.dacoromanica.ro
 777

991 Ce e drept ca lucrarile preparatoare sunt mute asupra

suprimarii cuvantului ses din art. 212 pr. pen. fr., ceeace
ar putea sa permita sustinerea parerii ca acea suprimare nu
este intentionata. Este insa un alt articol, care e in legatura
cu art. 157, 187 si 207 pr. pen., si care, atat prin textut
siiu, cat i prin lucrarile preparatorie, dovedeste c legea
noastra, s'a despärtit de modelul sau francez, si a admis Ca
achitatul sä poata sä fie condamnat la despagubiri civile la
orice instantä, si nu numai la curtile cu jurati.
Art. 11 pr. pen., care nu existä la Francezi, dupa ce
spune in aliniatul intai, ca hotaririle de condamnare sau de
absolutiune nu impiedeca pe partea vatamatä, care nu a luat
concluziuni in instanta, sa se adreseze la tribunalele civile,
adaoga in aliniatul al doilea, c. hotdrirea achitatoare im-
pedecd orice drum de fudecatd al pdr(ii civile la tribunalele
civile.
Daca partea civild nu se mai poate adresa tribunalelor
civile, in caz de achitare, de unde va putea ea sä capete
valorificarea dreptului sal', in cazul cand ar fi intemeiat sis-
temul curtii noastre de casatiune ? In caz de achitare, tri-
bunalele corectionale si de simpla polite nu pot condamna
la daune pe achitat fiindca nu permite curtea de casatiune,
iar tribunalele civile nu pot deasemenea sä condamne fiind-
ca interzice acest lucru in mod formal art. 11 al. 2 proc. p.,
cand. partea vatamata s'a constituit parte civila (43). De

43) In acest sens B. M. Missir, care interpretAnd art. 11 pr. pen.

spune Ca dacai partea civilà a figurat in instantä penall, nu se mai poate
adresh tribunalelor civile. Dreptul, 1873, Nr. 68.
E de observat ca prin deciziunea recenta cas. fiT. 319 din 20 Sept.
1911. C. Jud. 1911, Nr. 69 (vezi Nr. 968 in nota), s'a decis cà daca partea
vatrumaed a figurat la judecata penalä ca parte civilä, ea numari poate pre .
tinde despagubiri cimile la tribunalele civile. $1 curtea de cas. a admis acest
lucru desi instanta petted nru numal cä nu respinsece formal cererea de daune,
dar chiar se pare cä rezervase calea la instantele civile, spunand cL dacl
vre-o pagubä va fi rezultat pentru partea civilä, infirm:it nu s'a dovedit
reaua credinfa, aceste pagube s'ar puteâ stabili si dobandi pe calea unel
actiuni civile, de se va dovedi neglijanta. $i au toate acestea c. cast caseazN,
ba chiar iftied trimitere, deciziunea clUrfil de compturi, care condamnase pe
achitat la o oarecare snmä de hani! Curioasä teorie a lucrului judecat !
Ne intrebäm intrucAt deciziunea curtii de compturi at fi contrazis autoritatea
luorului judecat de instantele represive, cand chiar aceste instate au pre-

www.dacoromanica.ro
 7 78

unde dar isi va capata pacientul despagubirea ce i se cu-

vine ?.
Curtea de casatiune recunoaste absurditatea acestei so-
lutiunii fiindc a. se poate foarte bine intampla ca o persoand
sa fie achitatä din cauza lipsei de intentiune, de exemplu
ea a pricinuit incendiul insä nu intentionat, si totusi ea sa
datoreasca despagubiri civile. Cine insa va acorda. acele
despagubiri civile, daca nu tribunalul care a judecat afa-
cerea, si a recunoscut fapta nu Irish' culpabilitatea penald ?
992 Curtea noastra de casatiune rezolvd insä dificultatea
hotärind ca si in Franta, cà asupra daunelor se vor pronun-
ta instantele civile (44). Insa suprema noastra instantä nu
observa c jurisprudenta francezd, pe care o urmeaza, pe
de o parte este silità de 2,11. 212, iar pe de alta nu e impe-
decatai de o dispozitiune analoaga cu art. 11 al. 2 al proc.
noastre penale (45).
993 Trebue sà spunem insä, si aici intervin lucrdrile pre-
paratorie, absolut omise in toate deciziunile curtii de casa-
tiune, ca.' art. 11 proc. pen., fusese redactat in proectul gu-
vernului in sensul ideilor admise de curtea noastra de ca-
satiune: Hotarirea pronuntata in materie penald, fie de o-

v5zut i permis eventualitatea unei condamnari civile ? Si cum instantele

represive, odata ce declafai cä apta nu e penal5, pot s'a' decida cestiunea
civila a daunelor ?
Ne mai intrebäm, dacä nici in cazul rezervärii actiunei civile nu
se poate obtine desdatmarea dela instantele civile, ce Iva [fi Icând instanta
penalä nu s'a pronuntat relativ la despägubiri civile?!
44) Cas. II, 2314 din 27 Sept. 1913,Curierul Judiciar, 1913, Nr. 72,
peg. 776.
45) Observ5m cä d. B. M. Missir, in articolul mai sus citat din Dreptul
1873, Nr. 68, admite cä chiar dacä persoana vätamatä nu s'a constituit
parte civila, totusi ea nu se poate adresA tribunalelor civile, lucru care
s'ar puteâ sustine pe baza art. 11, al. 1 Dr. penaia, precum si pe baza cu-
vintelor din raportul comishmei cornitetului legislativ, care voià ca lucrul
judecat de instantele respective, sal nu se mai judece de instantle civile.
Cu afortiori, clack' se admite aceastä p5rere extrem5, instantele pe-
nale, nu pot in caz de achitare sil trimitä pe p5rti la! Trib. civile pentru.
ciudecata actiunei civile.
D. Missir critica dealtmintrelea sistemul legiuitorului, si ax voi ca.
penalul sa nu rezolve civilul, mai ales cj instructiunea tribunalelor penale
este la noi slabg, si nu se 'olivine ca ministerul public &A compromitä dreptul.
v5rtii prin exercitarea actiunei publlce.

www.dacoromanica.ro
 779

s'anda, fie de aparare, tut opreste pe partea cea vätämata. de

a-pi urmdri actiunea privatd pentru daune-interese la tribu-
nalul civil competent" (art. 7).
994 Insa comisiunea comitetului legislativ a modificat a-
cest articol, nevoind sa permità partii civile de a se adresa
la tribunalele civile, dupa cum o spune formal art. 11 al. 2;
iar raportorul codicelui de proc. pen., Al. Cretiescu, care era
in acela§ timp presedintele comitetului legislativ, spune in
raportul sdu scopul acestei modificari. Vorbind de art. 11,
Al. Cretiescu zice : Comisiunea l'a format dupa cum se
vede in c. p. atat pentru cuvânt de alegere de termini, cat
mai ales pentru a nu ldsd ocaziune de a se crede ca acelas
lucru judecat de instan(ele represive, s'ar mai puted judecd
din nou si de instanfele civile" (46).
995 In fata acestei explicatiuni date de insusi redactorul
si raportorul condicei de procedurd penalä, cAnd suprema
instanta trimite in materie corectionala si de simpla politie
pe partea civila in caz de achitare, &a-5i valorifice drep-
turile sale inaintea instantelor civile, violeazd vointa certä
a legiuitorului din 1864, care spune clar cd a voit prin art.
11 pr. pen. sä Impedece ca afacerea judecatä de tribunalul
penal sä se mai judece din nou de instantele civile. Supre-
ma instanta nu mai interpreteaza legea, ci intocmai ca pre-
torul roman, 5i vechile parlamente franceze, dansa face le-.
gea punând in articolele 157, 187 si 207 pr. pen., o res-
trictiune care nu se gäseste Inteinsele, 5i considerand ca
nescrisa o dispozitiune formala a legii (47).
996 ____ Se pare cd suprema noastra instanta recunoaste sin-
gurd ea merge pe o cale gresità, si cà violeaza legea, fiind-
ca in numeroasele sale deciziuni, niciodata curtea de casa-

46) Al. Cre(iescu, Comentariu al Codicilor Romaniei. Buouresti, 1866.

Lucrarile preparatoare p. 94.
47) Este de observat c 'ariatiunile dela Inceput ale jurisprudentil
curtii noastre de casatiune se resimt de influenta lui Al. Cretiescu. In 187Z
cand redactorul Cod. de proc. pen. era presedinte al sect. 11-a a curtii de
casatiune, el stiind intentiunea legii, a inspbrat hotarirea sszi din 20 Dec.
1872, in sensul parerii sustinuta de noi; in anul urmator Cretiescu si toata
sectiunea II-a trecand la sect. I, Curtea presidata de E. Caligart, prin de-
ciziunea 747 din 19 Dec. 1873, a admis solutiunea contrarie. Prin rotatiune
A Cretiescu si judecatorii din 1872 (Silion, Filiti, Al. Cantacuzno, D. Zam-

www.dacoromanica.ro
 7 80

thine n'a vorbit de modificarea textului francez, de supri-

marea cuvântului ses, care e baza jurisprudentii franceze.
De oarece acest argument incomodeaza sistemuI admis de
curtea noastrà de easatiune, dansa recurge la mijlocul foar-
te comod de a omite sä vorbeasca de dânsul (48).
997 S'a invocat insa in favoarea sisternului curtii de casa-
tune motive de ratiune, sau de principii, in lipsa de argu-
mente sau mai bine zis,, contra argumentelor de text. Ob-
servAm de la inceput relativ la motivele de ratiune, cà ele
nu pot avea tArie decal and textul legii e indoios, iar nu
and e clar, Ended in asemenea caz datoria interpretului
este ca sA se supunä legii. Vom eAuth insA sA dovedim cA
acele argumente pretinse de ratiune sunt neIntemeiate, ca
in orice caz ele nu au fost admise de Iegiuitor.
998 Se spune mai inthi Ca odata ce tribunalul represiv a-
chita el devine incompetent ca sa judece cestiunea despä-
gubirilor civile, fiindcA aceastä cestiune el nu o poate ju-
dech deck ea un accesor al afacerei penale (49).
firescu, G. Cretanu, C. E. Schina), Tevenind la sect. II-a, curtea revine la
vechea sa jarisprudenta, si de ad inainte cat traeste Al. Crettescu, care
alunge prim-presedinte, persevereaza in acea jurisprudenta. Dupa moartea
lui Cretiescu, ocnsi1ieri& casatiunei necunoscand lucrarile preparatorie, en-
'noscand insä doctrina $1 jurispruderrta franceza, au admis din non inter-
pretarea din 18173.
48) Acest argument a lost relevat $1 de St. Stdtescu: Dreptul din
1803, nr. 33. Singthra cartea de apel din Galati a vorbit de acest argu-
ment insa I'a fnlaturat prin simpla afirmatiune cà ar fi o 1nadvertenta a
legluitarului. Foarte comod sistem de a scapa de un argument de text!
C. Galati, II, deciz. din 29 Oct. 1907, Curierul Judiciar 1907, nr. 38, P. 307.
49) Acest argument e invocat atat in Franta cat $1 la not. Cas. 11,,
747 din 19 Dec. 1873; Pas. II, 396 din 21 Oct. 1885; cas. II, 436 din 2 Oct.
1890 si 549 din 12 Iunie 1900; cas II, 944 din 6 Mai 1908, Curierul Judiciar
1908, nr. 53 emir. si dectizi. cas. II, 728 din 7 Apr. 1909, B. 429. Curierut
Judiclar nr. 38 p. 305, unde spune ca dupa art. 2 $ 3 pr. pen. nurnai day-
nele cauzate prin o infractiune a legei penale, Pot fi acordate de instantele
corectionale, far nu $1 did delict civil. (Argument fa'r 5. valoare, ifiinda a-
cel articol vorbeste de eo quod plerumaue fito si dovada od e asa sunt
art. 381 e 389 Pr. Pen.).
Motivul inoompetintel se gäseste si In deczinnea cas II, 2916 din
30 Nov. 1911. Curierul Judiciar 1912 nr. 14 (si nota Benisache); cas. If,
2014 din 27 Sept. 1913, Curterul Judiciar 1913, nr. 72, pag. 776, cas. II, 625
din 2 Martie 1914; Curierul Judiciar 1914, nr. 42, pag. 348 (pentru 1ips5
de pricepere).

www.dacoromanica.ro
 7 81

Argumentul este neintemeiat, fiindca pe de o parte la

curtile cu jurati in caz de achitare acesoriul nu urmeazd
principalul, curtea cu jurati achitätoare putand acorda des-
pagubiri, iar pe de alta parte fiindca chiar la tribunalele
corectionale si de simplä politie, tribunalul desi achitä poa-
te sa condamne pe partea civilà la daune interese. Si mai
sunt si alte cazuri in care desi tribunalul penal nu pro-
nunta pedeapsa totusi poate sa condamne la daune (50).
999 S'a obiectat insd ca la curtile cu jurati e un text de
lege care lipseste la tribunalele corectionale si de simplä
politie
Raspundem cà acel text de lege existä, mai intai in
art. 157, 187 §i 207 pr. pen., care nu disting ; i pe langa
aceasta in art. 11 al. 2, care inchizand partii civile drumul
de judecata inaintea tribunalelor civile, era natural sa per-
mita tribunalelor represive sa acorde despdgubiri chiar In
caz de achitare.
1000 In Mara' de aceasta textul mai clar dela curtile cu ju-
rati se explica prin imprejurarea cä legiuitorul nostru a
tradus procedura penala dupa cea francezd in care de ase-
meni, relativ la curtile cu jurati cestiunea este mai explicit
reglementata ; Meat despre tribunalele corectionale si de
simpla politic legiuitorul s'a marginit sa suprime pe ses (ale
sale) care a inspirat solutiunea doctrinei 5i jurisprudenfii
franceze.
Dealtmintrelea, atat la Francezi cat si la noi, se in-
telege usor pentruce legea e mai categoricd la curtile cu ju-
rati in privinta dreptului instantei achitatoare de a condam-
na la daune pe achitat, cleat este la tribunalele corectio-
nale sau de simplä politie.
In adevar la curtile cu jurati, hotaririle nefiind moti-
vate, si nestiindu-se daca pricina achitarii este neexistenta

50) Vezi un exemplu la nr. 213 Deasemenea la tur. 897 accesoriu nu

urmeaza principalul. Vezi deasemenea casatia II. 443 din 21 Felyruarie
1921 Curierut Judiciar 1912, nr. 36, p. 431 si c. Buc. I, 390 din 1911),
care admite ca desi apelul e respins ca neflind Mout Ia grefa trthunalulul,
totusi curtea este in drept sJ asculte pe reclamant pentru dovedirea a-
devärului, si la urma se pot acorda cheltueli de drum, nu ins a. despagu-
biri civile. Teorie insa foarte contestabil5, de oarece e greu de inteles cum
se poate cercetà un apel rau introdus. si el sa produca efecte.

www.dacoromanica.ro
 782

faptei, necomiterea ei de acuzat, sau. lipsa de intentiune, s'ar

fi putut naste indoiala daca verdictul negativ al juratilcr
nu impedeca osandirea ehiar la despagubiri civile. De a-
ceea legea voind sa curme aceasta indoiala a spus formal
ca achitatul poate sa fie condamnat la daune, ceeace in-
semneaza ca, atunci and curtea crede ca fapta pentru care
s'a pronuntat achitarea a fost comisa de acuzat, insa in
mod neintentionat, ea are drept sa condamne la despagn-
biri civile pe acuzatul achitat.
Mai era oare trebuinta sä spuna acest lucru la tribu-
nalele corectionale si politienesti unde hotaririle sunt moti-
vate, si unde aceiasi judecatori se pronunta asupra culpa-
bilitatii, si asupra despagubirilor civile ? E oare aici temere
de hotarire contradictorie, de conflict intre doi judecatori
care se pronunta asupra aceleiasi fapte ? Cu alte cuvinte,
era natural ea sa se spuna prin un text de lege formal si
categoric ca presedintele si asesorii curtii au libertate fata
cu verdictul juratilor, care pentru ei nu constitue un lucru
judecat, ce trebuinta insd putea fi ea sa spund legea acelasi
lucru formal si la celelalte tribunale in care nu sunt cloud
elemente judecatoresti ? Acolo nu e probabil conflictul ju-
decatorilor cu ei insisi ; in orice caz dacd se vor contra-
zice, verdictul lor fiind motivat va cadeà sub censura curtii
de casatitme (51).
Prin urmare argumentul nostru ramane in picioare ;
nu e exact ca tribunalul achitand devine incompetent pen-
tru acesoriu ; adevärul este ca legea and drept persoanei
vatamate sa se adreseze tribunalelor penale a prorogat corn-
petenta tribunalului represiv.
1001 Se invoaca insd un al doilea argument de ratiune: In-
stantele corectionale zicea curtea noasträ de casatiune
in 1873, si repeth acelasi lucru in 1900 thstantele co-
rectionale putand fi investite si prin de a dreptul ceren,
aceste instante s'ar vedea chemate a judeca cereri de daune,

51) L'as'am Ia o parte argumentul care se mai poate inivoca pen-

tru redactiunea mai clard dela curtile cu jurati, Itnprejurarea c'd dispo-
zitiunile relative la jurati, ifiind in Franta mai recente decal cele r el a-
t iv e la alte instante represive, sunt mai complecte si ma bine redactate.

www.dacoromanica.ro
 783

care n'ar avea nici macar presumtiune ca ar rezulta din o

infractiune".
Acest argument vechiu a lost invocat pentru prima
oara de Barris presedinte1e curtii de casatiune franceza,
pentru a motiva deciziunile din 27 Iunie 1812, 30 Apr. 1813
§i'3 Martie 1814, si in urma a fost admis si reprodus de
Carnot, Le Sellyer, Sourdat, F. Hé lie, G. Vidal (52) si al-
tii. El este mai mult specios decat intemeiat.
1002 Acest argument singur nu poate aveh nici o valoare,
fiindca el ar dovedi mai mult ca sistemul legiuitorului e de-
fectos, ca are inconveniente, deal ca nu acesta ar fi sis-
temul legiuitorului.
Insä ne intrebam, ganditus-a oare legruitorul francez,
si mai ales al nostry la ocest inconvenient, si voit'a el sa-1
Nature prin art. 157, 187 si 207 proc. pen.? Noi nu cre-
nem.
In adevar daca legiuitorul s'ar fi gndit la motivul in-
vocat de Barris, el nmi ar fi facut distinctiunea intre afa,e-
rile criminale si cele corectionale si de simpla politie, ci in-
tre afacerile introduse de ministerul public, i intre cele in-
troduse prin exercitarea dreptului de citare al pärtii civile.
Deoarece numai relativ la aceste din urma era cu putinta
aducerea arbitrara a afacerilor civile la tribunalul penal, nu-
mai relativ la ele nu ar fi trebuit sa se permita acordarea
de daune contra inculpatului achitat. Legiuitorul n'a facut
insa acest lucru, prin urmare nu acesta a fost gandul lui.
Recunoastem Ins ca acesta a fost gandul i motivul deter-
minant al sistemului Barris admis de jurisprudenta france-
za i romanä.
Dar sä mergem mai departe.
Este oare interneiatä aceastä temere de ingramädirea
afacerilor civile la tribunalele represive? Ce cfolos special
prezinta ducerea afacerei civile la tribunalul represiv ? Ce-
stiunea scutirei de timbru? Ea nu exista la 1864 când s'a
lucrat procedura noastra penala. Urgenta ? Negresit ci ea
este dorità de reclamanti, dar urgenta in judecatä e ade.:
seori periculoasa, i oricine se teme de o justitie prea ur-
genta.

52) Vidal: Cours nr. 636.

www.dacoromanica.ro
 7 84

In schimb ducerea actiunii civile la tribunalele penale,

poate pricinui expunerea reclamantului la o actiune in Ca-
lomnie si in orice caz expune la o actiune in daune.
1003 Prin urmare nu exista nici un motiv serios pentru a
admite sistemul curfii de casatiune. Din contra, pe langa
ca acel sistem violeaza litera legii i vointa legluitorului din
1864, exista doua argumente puternice de ratiune in fa-
voarea sisternului pe care-1 sustinem.
1004 Observam mai intai ca, in o legislatiune in care exis-
ta unitatea de justitie civila i penala, nu trebue a admite
cu usurinta incompetenta ratione materiae a instantelor.
In secolul al XX-lea e inadmisibil ca justitia sa deà
privelistea aceasta neserioasä ca niste judecatori sä se decla-
re necompetenti de a judeca Luni afacerea pe care o trimit
sa se judece tot de ei a doua zi Marti, cand jucleca afaceri
civile !
Ni se pare ridicul ca un judecator de ocol, de exemplu,
dupa ce a cercetat o afacere penala si a achitat pe incul-
pat, sä trimita aceiasi afacere ca sa o judece tot el, dupa
noui desbateri in alta zi. Chiar de at fi voit poate acest lu-
cru legiuitorul francez, n'a voit-o cel roman care dupd cum
am vazut eclictand art. 11 proc. pen., n'a voit sä perrnitä
cä acelasi lucru judecat de instantele represive sei se ju-
dece din nou $i de instanfele civile.
1005 Dar nu e numai atat ; sistemul jurisprudentii franceze
si romAne duce la niste rezultate vatamatoare interesului
public fiindca el loveste in autoritatea lucrului judecat.
Sa ne explicam.
SA presupunem ca prevenitul e achitat de tribunal si CA
hotarirea tribunalului a ramas definitiva prin nefacerea a-
apelului de procuror. Partea civila insa a facut apel la curte,
si curtea gaseste apelul sAu interneiat in ceeace priveste dau-
nele. Am vazut CA in acest caz jurisprudenta franceza
romana nu permit acordarea despagubirei deck dovedindu-
se caracterul delictos al faptei (53). Prin urmare partea ci-
vila are drept, desi exista lucru judecat ramas definitiv prin
neapelarea procurorului, sa dovedeasca in apel, cd tribuna-
lul a judecat ran achitilnd pe un vinovat, i ct ministerul
53) Vezi mai sus nr. 980.

www.dacoromanica.ro
 785

public a fost negligent nefdaind apel in contra unei nedrepte

achitdri. Pentru un simplu interes privat al dobandirei des-
pagubirilor civile, se love.5te in marele principiu al autoritä-
tii lucrului judecat, 51 se insufla in mintea omeneasca ideia
ca criminalii raman nepedepsiti. Totusi ar fi foarte lesne
ca sä se evite acest neajuns trimitand pe parte; civild la
tribunalul civil, sau nemai cerandu-i ca jurisprudenta, do-
vedirea caracterului delictos, spre a putea dobandi despa-
gubiri (54).
1006 SA credem oare ca legiuitorul penal a voit acest lucru?
Dar noi 5tim din alta materie cat de mult voe5te legiui-
torul penal sà ascunda defectele, sau mai bine zis insufi-
cienta justitiei represive.
In adevar, care e motivul pentru. care actiunea pri-
.

vata derivand din o infractiune se prescrie prin 10 ani 5i

chiar prin un an, pe cand actiunea privata rezultand dintr'o
fapta nepenala se prescrie prin 30 de ani ? Pentru ce infrac-
torul e mai bine tratat in privinta timpului prescriptiunii .de
cat acela care a cauzat o paguba in mod invohintar ? Mo-
tivul concomitentii prescriptiunii actiunei private cu actin-
Lea publica este, dupa curn am aratat, fiindca legiuitorul nu
voe5te ca sà se vadeasca in judecata mizeriile represiunei,
negligenta ministerului public (55).
Cum am putea dar sä credem ca.', aici legiuitorul din
contra ar fi vOit ca sä se vadeasca ceeace el in materie de
represiune cauta sà ascunda cu pretul unei supreme nedrep-
tali pentru partea vätämatä prin infractiune, 5i in faVoarea

54) Deaceea ne indoim dacii e intemeiata deciziunea c. cas. II, 729

din 2 Aprilie 1912. Curierul Judiciar nr. 40. p. 479, care dupa cum pune in
principiu ea prezenta min. public e totdeauna neaparata, chiar atunci
and dupa achitare numai partea civill a apelat admite totusi a proaro-
rrul nu e obligat sa ia concluziuni in asemenea caz. Zicem Ica nu oredem
aceasta solutiune intemeiata, fiindc a. aci e vorba de un interes publiz, de
prestigiul justitiei penale, de increderea ea cei vinovati nu scapa de pe-
deapsä si a ministerul public 1st face datoria de a apela atunci and tre-
bue. Asupra tutulm. acestor puncte se poate ()are intelege ca minist. public
sa se desintereseze, neluand ooncluziuni? Daca este ash., de ce mai digu-
reaza in procesul penal? lfl cgreu de a intelege cum ar di necesar in instanta,
ministerul public, cand el iar sta ca o coloana muta.
55) Vezi nr. 288.

www.dacoromanica.ro
 786

unui infractor care e mai bine tratat deck daunatorul in-

oluntar ?
Ca sa credem aceasa neconsecinta a legiultorului, a-
cest lucru contrariu interesului public, ar trebul un text for-
mal de, lege, $i in loc de-acel text formal in favoarea sis-
temului pe care-1 combatem, am vazut cd din contra exista
argumente de text in favoarea sistemului pe care-1 sustinem
1007 - SA mai adaogam ca ne pare ciudat ca justitia sä per-
mita' in apel ca partea civila sa calomnieze acnitatul dela
prima instanta? Fiindca e o adevarata calomnie de a sustine-
inaintea justitiei ca o persoana a comis o infractiune, cand
justitia a hotarit in mod defiantly si chiar fiMd partea civilà
proces, cd achitatul n'a comis acea infractiune. Insa chiar
daca n'ar fi o calomnie, se cauzeazd o dauna achitatului prin
aceastä pretentiune, i o paguba $i mai mare autoritatii lu-
crului judecat. In adevar, daca reuseste partea civila, re-
zultatul este ca unii judecatori au zis ca nu exista intentiune
$i prin urmare infractiune, iar altii hotarasc din contra ca
existä intentiune i fapta delictoasa, insa ea a ramas ne-
pedepsita prin nefacerea apelului de procuror.
1008 Dar sa mergern mai departe cu consecintele pe care-
le trage jurisprudenta din sistemul pe care I-a adoptat. 0
prima consecintä o vedem, se violeaza autoritatea lucrului
judecat, dându-se hotariri contradictorii in materie periala,
ca aceiasi fapta este $i nu este infractiune.
0 a doua consecinta tnt atat de ciudata este ca histan-
ta de apel, ori instanta de trimitere, au drept sal fac a ceeace
nu putea sa faca" instanta a carei hotarire a fost apelatä or:
casata. Anume, tribunalul care a achitat, nu poate sa con-
damne la daune, poate insä sa faca acest lucru curtea de apel.
Deasemenea curtea de apel care a achitat nu poate sa con-
damne pe achitat la daune, poate insä sa-1 condamrie curtea
de trimitere, daca partea civild a dolAndit Lasarea deciziu-
i ei (55 bis). Nu e insa ciudat, ca instanta de apel sau de tri-
initere dupà casare, sa alba mai mult drept deck instania
care a judecat intaia data ?
Curtea de apel care acorda daune se pare cà ar spune-

55 bis) Conf. cas. II, 1384 din 20 Mai 1914 si c. Buc. III, 28 din 16
Oct. 1914 Curierul Judiciur 1915, nr. 15.

www.dacoromanica.ro
 787

tribunalului : raiz ai Mod e n'ai acordat (Mune, iar tribu-

nalul ii poate raspunde cu drept cuvant : eu an, judecat bate,
fiindcd achitdpd nu putewn acordd dame, asifel fiind rau
se reformeaza o liotarire care a fost data conform legii (56).
Ne intrebam pentru ce instanta a cdrei hotdrire se re-
formeazä sa n'aiba dreptul de a pronuntà si ca hotarirea Ia
fel cu aceea care judeca in apel sau dupd casa;e ?
1009 Lucrul devine si mai ciudat in caz de opozitiune.
Am aratat ca." se discuta cestiunea daca partea civil
are.drept de opozitiune in materie corectionalà, 5i ca juris-
prudenta curtii noastre de casatiune admite afirmativa (7).
Fiind admis dreptul de opozitiune al partii civile, sa prtsu-
punem ca inculpatul a fost achitat i ministerul public n'a
facut recurs iar partea cixild a facut opozitiune. Negresit
c ä in asemenea caz judecatorii pot sd condamne la &am
pe inculpatul achitat fiincicd altfel ce rost mai avea opo-
zitiunea ? (57 bis). Dar, daca judecatorii pot condamnà la
daune pe achitat in urma opozitiunii, pentru ce nu ar avea
acest drept j inainte de opozitiune ? In orice caz dreptill
de opozifiune al partii civile, daca se cere ca judecatorii sa
constate caracterul delictos al faptei, devine iluzoriu, fiind-
ca e putin probabil c aceiasi judecdtori care au in:aturat
caracterul delictos fata cu ministerul public sa-1 admitai fao
cu partea civila.
1010 In rezumat noi nu putem crede fara un text formal de
lege, ca ar fi- perrnis ca sa se infrangd autoritatea lucrului
judecat la tribunalele corectionale si politienesti : a) de in-
stanta de apel ; b) de instanta de trimitere si c) de insasi
instanta care a achitat, in urma unei opozitiuni.
Cu sistemul pe care-1 sustinem noi aceste inconveniente
nu se pot intl-npla. Ceeace pot hotari judecatorii civil! ho-

56) $1 curtea de apel tut-i poate replica: Dar ai judecat 1101 in pe-
nal achitand fiindca tribunalul ii poate raspunde. Prin neapelul pro-
curorului, sentinta penala a capatat putere de lucru judecat i lucrul ju-
decat pro veritate habetur.
57) Vezi nr. 757.
57 bis) Cas. H, 720 din 9 Martie 1915. Rev. Penit. i dreptul penal,
1915, an. IV), pag. 233. Instanta de fond da o hotarire oasabila and re-
fuza sa statueze asupra cererei de despagubiri civile pe. motiv cal hotaff-
rea de achitare, pronuntata in lipsa nu poate fi opozata de partea civila.

www.dacoromanica.ro
 788

tdräsc i cei penali ; hotArirea care se old in apel, dupd ca-

sare, ori in urma opozitiunei, poate sä tie data si la prima
judecatA.

1011 SA mai addogdm cd acest sistem pe lAngA ,:d inläturd

violarea lucrului judecat, mai are si meritul cd evità per-
derea de timp a instantelor judecdtoresti i strägdnirile jus-
titiabililor. In adevdr, care e utilitatea practica de a se re-
luà din nou un proces pe cale civild dela prima instantd,
când el a lost cercetat i judecat pAnd la ultima instantd
poate chiar de aceiasi judecAtori ?
In fine, vom spune cd nu trebue sà descurajAm pe par-
tea civild de a merge la instantele penale, fiindca prin a-
ceasta se priveazd ministerul public de cel mai util auxiliar.
1012 Continugm sd nAd5jduim cA, pAnA in cele din urmd
suprema instantd se va decide sa pAfaseascd aceastà juris-
prude* contrarie legii, rafiunii i utilitätii. Nu mai putin
sperAm cä instantele judecatoresti, fAcAnd mai multd impo-
trivire jurisprudentii curtii de casatiune, precum uneori au
fdcut (58), vor sill in cele din urmd pe curtea de casatiune
sa revinä la vechea sa jurisprudentà.
1013 - - In orice caz ar fi fost o norocire si un pas spre pro-
gres, dacä s'ar fi realizat proectul C. Dissescu relativ la
aceastà cestiune, care curia controversa, i prevedea for-

58) In sensul pgrerii ce sustinem o deciziune a cartii de apel Ora

lova II-a, din 14 Febr. 1898. Dreptul, 1898, an. XXVII, Nr. 22, p 191,
criticat6 de d. D. Alexandrescu in news revista, Nil% 24, p. 2091 si de-
ciziunea 150 din 26 Ian. 1907, a ourtii de apel Buouresti, seat. III-a.
C. Jud. 1909, NT. 38, A. 306, ifoarte bine motivatrt, in care am isbutit srt
fiacem sä se admitä in majoritate pa'rerea ce sustinem. Acea deciziune
ins'a' a fost casaa prin deciziunea cas. II. 1141 din 5 Iunie 1907 si curtea
Galati, sect. II, 1324 din 29 Oct. 1907, a admis modul de a vedea al
curtii de casathme. (Vezi aceste deciziuni in C. Jud.. 1909, Nr. 38). In
sensul p4'reri inoastre, cartea de judecata 196 din 25 Martie 1911, al jud.
ocol Scorteni, BacAu. C. Jud. 1911, Nr. 54 si nota in acelas sens. de d.
C. St. Bosie.
Confr. i jud. rurall Budesti-Arges, 9 Sept. 1913, Curierul Jwii-
ciar 1913, nr. 73, Pg. 782; C. Bucuresti III, 346 din 22 Oct. 1915, Curierut
judiciar 1915, Inr. 27.

www.dacoromanica.ro
 789

mat dreptul instantelor corectionale si de simpla politie de

a candamna pe achitat la despagubiri civile (59).
1013 Asupra efectelor pe cari le au achitarea i absolvirea
asupra actiunei civile ne-am ocupat pe larg in volumul IV
la Nr. 214-217°, uncle am sustinut dreptul instantelor pe--
nale de a acorn despAgubiri civile chiar in caz de achitare
si am combAtut acest drept in caz de absolvire.
Tot acolo am indicat i sistemul pe care credem ca tre-
buie sA-1 adoptam de lege ferenda (a).
1013' Hotaririle penale cari apard de pedeapsa au o autori-
tate de lucru judecat absolutd asupra civilului, adica impie-
dicA orice actiune civilä, in urmatoarele cazuri
1) Cand ele constatd ca nu exista fapta imputata, 2)
Când stabileste cä inculpatul nu este autorul infractiunei si
nici n'a participat la savarsirea ei, 3) Cand constata cä ac-
tiunea publica este prescrisa (aceasta numai in sistemul con-
comitentei prescriptiunilor).
Totusi, chiar in aceste cazuri partea vätämatà poate-
infenffi o actiune civilà, atunci cand ii sprijinA pretentiu-
nile sale pe un alt temeiu juridic 'deck obligatiunea de a
repara nascuta din delict. In aceasta privinta trimitem la
cele scrise la Nr. 9573 din acest volum, fiind aplicabile si in
caz de hotaririle penale date de instantele de fond.
Celelalte hotariri achitatorii (ca de ex.: pentru lipsa u-
nui element al infractiunei, pentru lipsa de intentie, pentrti
iresponsabilitate, etc.) ca i hotaririle absolutorii nu au au-
toritate de lucru judecat asupra civilului deck in limitele
constatarilor pe cari ele le fac.
10133 0 chestiune mult discutatd in aceasta materie a auto-
59) Cdrculara Min. just. 10 408 din ?8 Iunie 1900. C. Jud. 1900, nr..
51. In sensul päredi noastrre: St. Stätescu: Dreptul, XXII, Nr. 33, p. 265;
Degois: Traité, nr. 2154, spune deaserneni ea nu e nici mu motiv de a
nu acorcla isi altor jurisdictiuni penale dreptul pe care-1 au juratii, de a
condamnA la despa'gubini pe persoana achitaa, finsä nu trellue sI se
pim in contradictiune cu verdictul juratilar care a negat culpabilitatea
a) Despre autoritatea I. jud. tirt penal asupna civilului vezi: J. J.
Haus, Droit pénale, II, nr. 1415 si urm., Lacoste. La chose jutgée, ed. 3 nr.
1063 si urm.; Audinet, De l'autorité au civil de la chose jugé au critninel;
Le Poittevin, Instr. crim. II art. 360, nr. 165 si arm.; E. Segré, Del rap
porti fra le giurisdizione penali e civile, In Tratatul Coliolo, vol. II p. 999.
01 urm.

www.dacoromanica.ro
 - 790 -
ritatii lucrului judecat in penal, este aceia privitoare la ho-
faririle care apara de pedeapsa pentru lipsa de intentiune
sau de culpa in infractiunile respectiv doloase sau culpoase.
Lipsa intenfiunei in infractiunile doloase conduce la a-
chitare, dar achitarea pe aceasta Consideratiune nu poate
impiedich pe partea vatamata sa pretinza daune inaintea
instantelor civile ne mai invocand faptul dolos, ei spriji- .

nindu-se pe existenta unei culpe. De ex.: Cineva este dat

in judecata cä a sechestrat pe o persoana, sau cd a pus foc
la proprietatea altuia, sau ea a distrus un lucru al altuia si
instanta penald constatä Ca nici unul din aceste fapte nu a
fost comis cu intentie si in consecinta apara de pedeapsa.
Ei bine, partea civila va puteh pretinde inaintea instantelor
civile daune pe baza art. 998 cod. civ. evidentiind ca dna'
nu a existat intentie a existat in schimb culpit
10134 Cand este vorba insa de infractiune culpoasa i and
*nstante1e penale apara de pedeapsd pe motiv ed nu exista
instantelor civile invocand o ash zisd culpa civila alta. de
cat culpa penala care a facut obiectul cercetarilor inaintea
instantelor represive ? Cu alte cuvinte in caz de fapte con-
siderate de lege ca infractiuni culpoase, exista o culpd spe-
ciala (culph penalà), iar tot ce nu corespunde acestei culpe
ia caracterul de culpa civild ?
Am examinat in vol. I nr. 5557-5588, teoria dualitatii
culpelor aratand ca astazi parerea dominanta in doctrina
este ca nu existd doua feluri de culpe. Legiuitorul penal
atunci cand a sanctionat penaliceste anumite fapte culpoa-
se a inteles in raport cu aceste fapte ca ilicitul penal existd
din moment ce se verifica cea mai mica culpa i ca deci a-.
tunci cand instantele penale constata ca nu exista culpd, in-
seamna ca nu exista nici un fel de culpa cat de mica. D.
aceia o atare constatare are o autoritate de lucru judecat
absolutä, impedicand o noua actiune inaintea instantelor ci-
vile motivath pe existenta unei culpe civile.
Va puteà insa partea vatamata sa se adreseze instan-
telor civile invocand insa nu o culph civila, ci o raspundere
obiectivä (pe baza teoriei riscurilor) fiinded cu chipul a-
cesta se modified insäsi baza juridica a pretentiunilor.
10135 Autoritatea lucrului judecat in penal asupra civilului

www.dacoromanica.ro
 791

atunci cand exista, are un caracter de ordin privat. Deci a-

ceasta autoritate trebue sa fie invocata 1a fond de partea
care are interes. Ea nu poate fi invocata din oficiu si nici
pentru prima oara in Casatie.
Deasemeni incumbh partii care invoaca aceasta autori-
tate de lucru judecat sh facd dovada sustinerei sale.

Autoritatea hotdrarilor nedesfivar§ite §1 incidente a

inchierilor §i ordonantelor.
1013' Am arAtat la Nr. 9024 ca autoritatea lucrului judecat
in mod complect nu poate derivh deck din hothririle def
nitive i irevocabile.
Totusi chiar si hotAririle nedefinitive, adica acelea con-
tra chrora stau inca deschise caile de atac, au o autoritat,
relativh, cari conduce la anumite consecinte irevocabile.
Vom enunth pe cele mai principale
1) 0 hothrire chiar nedefinitivh desesizeaza irevocabil
instanta care a pronuntat-o, cu exceptia cazului cAnd ho-
tArirea a fost data in lipsa i exista drept de opozitie ;
2) flothrirea nedefinitivä fixeaza irevocabil limitele
pricinei, de unde a un corolariw nu pot figurà iu apel
alte persoane deck cele dela prima instanta si nu pot fi
judecate fapte noui, iar in recurs nu se pot invoch anumite
chestiuni cari n'au fast ridicate la fond.
3) flothrirea nedefinitivh impiedich efectul retroactiv
al legilor de competintd, ash inck chiar daca a intervenit
o lege nouh, din moment ce s'a dat o hothrire asupra fon-
dului se va apneà iegea veche dach in mod expres nu s'a
hcfArit altfel;
4) flothrirea nedefinitivä creiazd o limitä in favoarea
celor ce au uzat de caile de atac in sensul c situatiunea
acestora nmi poate fi inrautatith dach partea adversa nu a
atacat si ea acea hotdrire.
5) Hothrirea nedefinitiva impiedich ca alte instante
(exceptand instantele superioare care pot fi sesizate prin
chile de atac) sä mai judece din nou aceias pricinh.
1013 ' In afara de hotkirea prin care se solutioneaza insäsi
fondul pricinei, mai pot interveni in cursul procesdui penal

www.dacoromanica.ro
 - 792 -
asa zisele hotAriri incidente cari poartä fie asupra unor
exceptiuni, fie asupra unor incidente.
Aceste hotAriri au o autoritate §i mai relativA, in sen-
2111 cä ele nu se impun decat atata timp cat nu sunt retrac-
tate chiar de instanta care le-a pronuntat.
Au fost autori cari au sustinut cA si in materie penalA
hotAririle incidente devin irevocabile pentru instanta care
le-a pronuntat.
Aceastä regulA nit este adevAratA decat atunci cand ho-
tArirea incidentA a avut de rezultat desesizarea instantei
penale. De ex.: instanta a admis un incident de incompetintA
si-a declinat competinta ; sau a admis exceptiunea lucru-
lui judecat, ori a prescriptiunei i a dat o hotArire prin care
a declarat stinsA actiunea.
In aceste cazuri desigur instanta nu mai poate reveni.
DacA insA prin hotArirea incidentd instanta nu s'a desesizat,
atunci in penal spre deosebire de ceeace se petrece in civil,
instanta pAstreazA latitudinea de a reveni oricand asupra
solutiunei date incidentului, sulicient ca din desf Asurarea
pricinei sA fi rezultat elemente cari sA justifice revenirea.
Aceastä regulA derivA din caracterul de ordine publicA
a procesului penal. Interesul societAtii cere ca reactiunea re-
presivA sA intervinA in cea mai desAvarsitA conformitate
cu legea, asa cA judecAtorii sunt datori la tot pasul sa re-
punA cauza in conditiunile unei perfecte legalitAti, reparand
orice eroare, omisiune sau viciu. Ori atunci cand s'a dat o
botArire incidentA care pAreà justA si conformA cu legea in
momentul pronuntdrii, dar care posterior clatoritA unor noui
elemente se constatA a fi contrarie legei, instanta penalA nu
numai CA poate dar trebuie sA revina intrand in legalitate.
De ex.: se ridicA un incident de incompetintA, dar fata
cu elementele cauzei instanta 11 respinge. Posterior, din ins-
tructiunea urmatA in cauzA se constatA eh' in adevAr faptul
a fost gresit calificat i cA instanta nu este competentd. Va
trebui neapArat sA se revinA asupra primei hotAriri incidente,
pronuntandu-se un declinatoriu.
Sau se invoacA prescriptiunea, instanta fatd de datele
cauzei constatA cA termenul prescriptiunei nu este implinit
sau ca prescriptiunea a fost intreruptA si in consecintA res-
pinge exceptiunea. In urmA se face dovada irefutabilA cA

www.dacoromanica.ro
 - 793 -
prescriptiunea s'a implinit. Ei bine instanta va trebui sä re-
vina fiindca altfel in dispretul legei ar insemna sä continue
a judecà o cauza in care actiunea publica este stinsa.
Pe aceleasi consideratiuni hotartrile incidente nu obliga
pe instanta care le-a dat, sa-si modeleze hotafirea asupra
fondului dupà aceste hotariri incidente, ci asa dupa cum
instanta poate reveni expres asupra lor, poate reveni si tacit
prin solutionarea fondului in opunere cu ceeace rezultä din
hotarirea incidentä.
1013 8 In desfasurarea procesului penal instantele de judecata
trebuesc sä recurga la 0 serie de masuri menite a prepara
momentul final al acestui proces, adica judecata propriu zisä.
Aceste masuri se incuviinteazd sau se ordond pe cale
de incheieri cari se pronunta in aceleasi conditiuni ca si ho-
tkirile, adica in urma unei deliberari i prin majoritate când
instanta este constitnita in colegiu.
Aceste masuri premergatoare se constata printeun act
care poarta numirea de incheiare sau prin jurnaIele de In-
fätisare ale pricinei.
Autorii mai vechi, sub influenta necontrolatal a prin-
cipiilor din procedura civila, impartiau si in penal masu-
rile premergatoare in interlocutorii i preparatorii.
Aceastä distinctiune bazata pe o deosebire Intrinseca,.
are insa importanta numai din punct de vedere al consecin-
telor procedurale.
Intrinsec o masurd este interlocutorie atunci când ea
prejudeca oarecum fondul, in sensul cà prin incuviintarea
ei se intrezäreste convingerea judecatorilor asupra unui
punct interesand litigiu. Dimpotrivä mdsurile preparatorii
flu prejudeca fondul ci pregatesc judecarea lui. Asa de ex.:
când o instanta refuza. sau incuviiteazd sa se probeze forta
majora, avem o masura interlocutorie fiindca prin respinge-
rea sau admiterea ei se precizeaza insasi convingerea jude-
catorilor asupra unui punct care transeaza fondul. Din con-
tra când se ineuviinteaza citarea martorilor dela instructie,
masura este preparatorie, fiindca ea nu prejudeca fondul,
ci raspunde principiului oralitatii desbaterilor i deci pre-
gateste judecata.
Din punctul de vedere al consecintelor lor, incheierile
interlocutorii sunt irevocabile, adica instanta care le-a pro-

www.dacoromanica.ro
 7 94 *

nuntat nu le mai poate retracta si dupa unele Iegiuiri sunt

susceptibile de a fi direct atacate inaintea instantelor supe-
rioare mai inainte de a se solutiona fondul (a).
Incheierile preparatorii stint dimpotriva revocabile $i
nu pot fi atacate decat odata cu fondul.
1013 9 Am spus ca autorii vechi si unii chiar mai putin vechi,
au cautat sa introduca si in penal distinctiunea dintre ma-
surile interlocutorii si preparatorii (b).
Acest imprumut din procedura civild este insä pe dea-
intregul gresit. Desigur din punct de vedere intrinsee pot fi
si in penal masuri interlocutorii si preparatorii, dar distinc-
tiunea nu-si mai are interes din moment ce nu sunt posibile
consecintele diferite cari le deosebiau. Ori in penal orice
masura premergatoare este eminamente revocabild si nu
poate fi atacata deck odata cu fondul.
Sunt revocabile toate masurile premergatoare in pe-
nal, fiindca justitia represiva rezida numai si numai pe a-
flarea adevärulai real. Societatea si ordinea publica nu in-
gaduie ca in penal sa se poata denatura adevarul din cauza
ca buna sau rea, justa sau injustä, a intervenit o masura care
a ramas irevocabila. In civil pärtile trebuie sa fie diligente,
sa fie prevazatoare si sa aduca justitiei elementele necesare
solutiondrii oricarui punct interesand litigiu. Din moment ce
o parte nu s'a aparat ca lumea sau a stiut sà smulgd o solu-
tune favorabila, incheierea interlocutorie care i-a respins
sau i-a admis cererea ramâne irevocabila, justitia nefiind
themata a decide deck in masura in care partile au stiut
si putut sa-si valorifice interesele.
In penal insd, ordinea publical fiind direct interesatä,
justitia este indatoratä din ()licit' a veghia ca adevärul real
sa iasd la lumina, Societatea neingaduind a se trage profit
din nestiinta, negligenta sau indiferenta partilor. Orice ma-
sura care astazi a aparut unei instante ca justa, poate H
revocata a doua zi daca" elemente noui fac ca revenirea sa
fie legitimä si trebuincioasa realizarei justitiei represive.
a) La noi proc. civ. din 1900 a In15turat aceastä consecintg, nepästrând
decAt pe aceia a irevocabilifatii.
b) F. Helie, Instr. crim. VI, nr. 2998: Garrand, Instr. crim. III, p. 565;
Poittevin, Code d'inst. crim. p. 908. Autorii francezi nu sustin 1nsa' ca ma-
surile interlocutorii m'ar fi revocabile, ci numai ca ele pot fi ataoate conform
pr. civ. franceze inainte de a se judeca fondul.

www.dacoromanica.ro
 - 795
Iata de exemplu o parte care lipsita de aparare propu-
ne un mijloc de proba, dar atk de confuz si neconcludent
incat instanta respinge proba ceruta. Sau sa presupunem ca
un inculpat invoaca iresponsabilitatea cerand un examen
medical, insä instanta fata de actele cauzei gaseste cererea
netemeinica si o refuza. Ori, posterior din desbaterile urma-
te sau in cursul instructiunei orale fie din oficiu, fie in urma
unei noui cereri bine justificata se evidentiaza nevoia de a
se audia martori sau de a se face proba care fusese ante-
rior refuzata ; s'au in al doilea exemplu din circumstante
posterioare san pe bazd unor noui explicatiuni se constata
ca in adevär inculpatul nu ar fi perfect normal.
Ei bine, in atari cazuri ar fi oare conform intereselor
justitiei represive (care trebuie sa caute adevarul real si sa
ifaca sa" intervind pedeapsa in masura si in conditiunile unei
juste represiuni) sa decidem ca instanta este datoare sa res-
pecte mäsura anterior luatd, cu toate cd aceasta conduce
la o judecatä gresitä, neconforma cu adevarul si contrarie
interesului superior care sta la baza reactiunei represive ? !
Desigur ea' nu !
In penal, astazi mai mult ca oricând, ideia de drep-
tate a fäcut sà se admitä in mod larg chiar revizuirea ho-
täririlor definitive si executorii, atunci când elemente noui
de proba yin sä aduca lumina asupra adevarului real. Si
atunci cum s'ar puteh sustine ca incheierile unei instante
pot rezistà in fata unor noui lumini, mai mult deck chiar
o hotarire definitiva? !
Iatä dece toate mdsurile premergatoare sunt eminamen-
te revocabile exceptând cazul cand revenirea nu mai
este in fapt posibila fiindca mäsura s'a executat, de ex. :
s'a dispus facerea unei probe care s'a administrat, masura
nu mai poate fi revocata, dar in schimb poate fi inlaturat
rezultatul ei.
0 cerere in vederea unei masuri premergatoare poate
fi oricând reinoità si ea nu poate fi respinsa pe simpla con-
sideratiune cd a mai fost discutatä si respinsä, ci trebue sa
se arate dece instanta crede ea nu e loc a se revenl.
Asà dar distinctiunea intre incheierile interlocutorii 5i
preparatorii nu-si poate gäsi aplicatiune in penal.
Toate masurile premergatoare sunt revocabile chiar la
www.dacoromanica.ro
 796

instanta care le-a pronuntat (b), ele nu au deck o singura

consecinta sub raportul autoritafii, aceia de a indatora. pe
judecatori a le lira in discutiune atunci cand se vor pronunta
asupra fondului, motivând dece s'au sprijinit pe rezultatul
lor sau dece au inlaturat acest rezultat.
-101310 Sunt unele masuri menite a pregati sau a implini anu-
mite acte necesare desfasurarei procesului penal, cari nu
sunt incuviintate de instanta de judecata insasi, ci de ma-
gistratul care conduce acea instantil (in general de prese-
dinte), de ex.: fixarea termenului cu ordinul de citarea par-
tilor, aducerea unui dosar sau trimiterea lui, comunicarea u-
nui act de procedurd, etc. Aceste masuri se iau pe cale de
ordonanta sub forma obisnuita a unor rezolutiuni semnate
si datate.
Ordonantele sunt deasemeni revocabile si susceptibile
de modificare, exceptand cazul cand ele sunt consecinta Il-
iad act irevocabil (de ex.: ordonanta de achitare pronuntata
de presedintele Curtii cu jurati in uTma verdictului negativ).
Asupra rechizitoriilor si rezolutiunilor parchetului vezi
nr. 903'.
Lucru judecat In pr. p. austriaci §i maghiara
JO 013 a Pentru proc. _pen. austriaca intreaga materie despre
autoritatea lucrului judecat in penal nu prezintal nici o di-
ficultate si nu da loc la controverse fiind reglementata prin,
lege intr'un mod clar si simplu (par. 365-379 pr. pen.).
Principiul fundamental este, ca orice sentinta penala
condamnatoare devenitä definitiva are putere prejudiciala
pentru judecatorul civil, pe Cand o sentintd de achitare sau
absolvire nu produce nici un efect in privinta pretentiilor
civile ce pot fi valorificate inaintea judecdtorului civil pen-
tru acelas fapt de oarece pretentiile civile nu presupun nu-
mai deck o culpa penalä.
Paguba cauzata prin o infractiune si toate circurnstan-
-tele importante pentru stabilirea urmarilor de drept civil
trebue sä fie considerate din oficiu la cercetare penalä. Par-
tea vätämatä trebue sa fie instiintata despre urmärirea pe-
b) In , st sens: Manzini, Trattato di pr. pen. II, p. 538.

www.dacoromanica.ro
 - 797 -
nala Inceputd pentru ca sa se poata folosi de dreptul ei de
a se constitui parte civilä.
Prin declaratia, ea se alatura la procesul penal vatd-
matul devine parte civild i astigd prin aceasta calitatea
unei Ott in acest asa numit proces de adhestune".
Declaratia aceasta se poate face pana la inceperea $e-
.dintei de judecatd. Partea civild se poate retrage dela urrna-
rirea pretentiilor sale in orice timp chiar in decursul des-
baterilor in sedinta de judecata (par. 365 pr. pen.).
Cand instanta penala nu condamna pe inculpatul par-
tea civila se trimite totdeauna cu pretentiile ei de despagu-
hire pe calea procesului civi!.
Acuzatul achitat sau absolvit nu poate fi asâ dard nici
and condamnat de catre instanta penald la despdgubire.
Cand instanta condamna pe acuzatul, ea are sa decidd
de regard: i asupra pretentiilor partii civile. Dacd Insa ins-
tanta penala crede, ea' rernitatele procedurei penale nu sunt
suficiente spre a putea judeca in baza lor in mod ternei-
nic :isupra despagubirilor, ea va trimite pe partea civild pe
calea procesului civil. In contra acestei pronuntari nu exis-
ig o cale de atac (par. 366 pr. pen.).
Partei civile Ii ramane liber de a proceda pe calea pro-
cesului civil, daca nu voieste sa se multumeasca cu despa-
gubirea acordata de catre instanta penald (par. 372 pr. p.).
In ce priveste autoritatea lucrului judecat in penal a-
supra penalului ea este determinatd prin dispozitiunile din
par. 352 pána la 361 pr. pen. austr. deoarece o cauza ter-
minata in mod definitiv poate fi reInoita numai sub condi-
tiunile prevazute pentru revizuirea procedurei, precum a
fost expus sub. Nr. 87? ^ acestui volum. Prin ur-
mare clasarea unei Instructii penale precum si o sentinta de
achitare sau de absolvire sau o sentinta condamnatoare da-
ca a ramas definitiva produce efect pentru orice altà cauza
penala.
Numai exceptional in cazurile prevazute in par. 33 pr.
pen. austr. urmarirea penala poate fi deschisä sau continua-
tä independent de conditiunile si formalitatile revizuirei. (V.
Nr. 873 a1 acéstui volum).
l013b Pentru autoritatea lucrului judecat In penal in proce-
dura penala maghiard, si pentru efectele sale, trimitem la
cele scrise mai sus la nr. 873 b si 873 131.
www.dacoromanica.ro
 798

Autoritatea lucrului judecat in penal de autoritAtile

streine.
1014 In principiu lucrul judecat de autoritatile straine, in
materie penala, nu poate aveh autoritate in Romania, din
cauza ca prin aceasta s'ar viola suveranitatea tarii.
Totusi and e vorba de o persoana care a fost judecata
in strainatate ; art. 4 alin. 4, c. p. spune formal ca : Nici
c urmarire nu se va puteh face pentru crimele sau delictele
savarsite de Romani in afara de teritoriul Romaniei, daca
inculpatul va dovedi ca pentru acele fapte a fost judecat
intr'un mod definitiv in strainatate, si in caz de condamna-
re, ca a executat pedeapsa sau ca a fost gratiat".
Aceasta este in realitate aplicarea regulei non bis in
idem.
Cestiunea insä n'a fost rezolvata in intregime de legiu-
itor. Ce se va intampla cand fapta a fost comisa de un stra-
in in Romania si acest strain a fost judecat in tara sa; se
va tine seama de aceastd judecata ? (1). Doctrina si juris-
prudenta franceza admiteau negativa (2), pana and legea
franceza din 3 Aprilie 1903, care a modificat c. p. p. si a dis-
pus cá hotarirea straina va avea autoritate de Iucru jude-
cat in Franta. Noi credem ca si fara aceasta lege, trebue
sa athnitem puterea lucrului judecat, fiindca regula non bis
in klein, formeaza unul din principiile de capetenie ale le-
gislatiunii penale.
Nici un alt principiu, nici chiar acela al suveranitatii
nu trebue sä infranga aceastä reguld de suprema echitate (3).
1014 ' Asupra lucrului judecat rezultat din sentintele penale
date de instantele straine, trimitem la ce eKpuse In vol. I,
nr. 316 si 3161 5i in vol. IV nr. 10"-1055.

1) Legiutorul n'a prevazut nici efectele de alt5. natura, de pilda

incapacitatile rezultand din pedepsele criminale. Vezi in aceasta pri-
vinta V. Ursianu: Notiuni de dreptul inetrnational public. Bucuresi, 1912,
pag. 104 si 105 $i acest Tratat vol. IV, or.
2) Vezi Vidal : Goias de droit criminel. Paris, ed. IV-a, 1911, Nr.
(87, care citeaza in acest sens jurisprudenta franceza si D. Alexandresco:
Explicarea teoretica si practica a dreptului civil roman. Bucuresti 1903,
T. VII, p. 598.
3) In acelas sens D. Alexandresco: op. et loc. cit.

www.dacoromanica.ro
 - 799 -
Am ardtat acolo efectele ce pot avea: in tara, atat ho-
taririle penale straine date de instantele de fond, cat si cele
date de instantele de instructinne si masura in care eie pot
fi recunoscute la noi.
1014 2 Chestiunea autoritatii lucrului judecat derivat din ho-
taririle straine capata o deosebita importanta in caz de ane-
iune de teritorii.
flotaririle pronuntate pe teritoriu anexat inainte de a-
nexiune vor fi considerate ca hotdriri straine si deci li se
va aplica regulele inerente acestora. Dimpotriva pentru sta-
tul de la care s'a desmembrat teritoriul aceste hotariri pro-
nuntate inainte de anexiune vor continua sa fie hotardri na-
tionale.
Pentru amanunte trimitem la cele expuse in volumul
10143 -
IV nr. 1056-10".
Sunt cazuri in cari autoritatea lucrului judecat rezul-
tat din hotaririle straine au importanta a fi recunoscuta nu
pentru a satisface principiul non bis in idem, ci din contra
pentru a face posibila represiunea.
Aceasta se intampld in cazuri cand existenta unei in-
fractiuni este conditionatä de existenta unei alte infractiuni
care intra ca element esential sau circumstantial in conti-
nutul sail, sau atunci cand incriminarea unei activitati este
conditionata _de existenta recunoscuta a altei activitdti ili-
cite penale.
De ex.: Ca sa existe tainuire trebue ea lucrul tainuit sa
provina dintr'o infractiune, sau ca sä existe complicitate tre-
bue sa se constate existenta unei activitati ilicite penale
principale.
Se intampla insä ca tainuitorul sau complicele sa se
refugieze in altä tall deck cea unde s'a comis infractiunea
din care a provenit lucru tainuit sau la care a participat
complicele. Ori condemnarea tainuitorului sau complicelui
nu ar fi posibild in tara de refugiu deck daca s'ar recunoaste
autoritatea de lucru judecat a hotarirei strdine care consta-
ta existenta infractiunei din care a provenit lucru tainuit
sau la care s'a alaturat actul de participatiune.
Pentru a asigura represiunea contra unor atari infrac-
tori si in special a tainuitorilor cari au ajuns sa se organi-
zeze in mod international, s'a propus la congresul de la

www.dacoromanica.ro
 800

Budapesta in 1905 cd hotaririle cari constata existenta in-

fractiunei din care a rezultat lucrurile tainuite sä aibe efect
international. Propunerea nu a fost primita. (vezi vol. II,
nr. 4395).
Credem ea este prea mult a se admite un efect inter-
national de piano hotäririlor straine, in ipoteze de care ne
ocupaim,caci ar insemna sa. le dam o putere mai mare de-
cat chiar hotaririlor nationale. Un tainuitor sou un complice
poate sä se apere chiar atunci and printr'o hotarire ante-
rioara s'a recunoscut existenta infractiunei principale, do-
-vedind ca nu exista aceasta infractiune (vezi nr. 902', 9331
si 9335) si atunci dece nu ar putea face ,acest lucru. fata de
hotaririle straine. Ceia ce se poate admite deci este ca in-
stantele nationale sa" poata recunoa§te hotaririle sträine Vara
insä a impiedica proba contrail din partea celui urmarit ea
tainuitor sau complice.

Autoritatea lucrului judecat In penal asupra actiunel

disciplinare.
1014 4 Faptele penale sal/al-site de functionarii publici sau de
membrii unor corpuri constituite pot da nastere dupä cum
am vazut la doua actiuni : una represivä i alta disciplina-
11, (vezi vol. I, nr. 876'-8763).
Instruirea i judecarea aoestor doua actiuni sunt ab-
solut independente, nici una din ele nefiind conditionate de
solutionarea in prealabil a celeilalte. Totusi legea ar putea
in vederea unei mai bune impartiri a justitiei disciplinare sá
suspende judecarea actiunei disciplinare pang. la solutiona-
rea procesului penal, in cazul cand ea este motivatä numai de
existenta invinuirei penale.
bar chiar fàrà o atare dispozitiune expresa existd oa-
recari interferente intre cele doua actiuni, interferente cari
uneori ajung pana la intensitatea autoritatii lucrului Jude-
cat (a).
Intereseaza deci sa cunoastem aceste rasfrangeri reci-

a) Vezi nota noastra." venue Dungoroz in Jurispruden(a Genera ld,

1926, speta 559.

www.dacoromanica.ro
 801

prove a etecteior lucrului judecat 1r ceic cloud actiuni (b).

10145 (in prim punct necontestat este acela ca hotAdrile pe-
nale condemnatorii au autoritate de lucru judecat asupra
actiunii disciplinare, in sensul ca faptele constatate de ins-
tantele represive vor trebui sA fie primite ea deplin stabilite
de instanta disciplinard, inculpatul ne mai putand cere ina-
intea acestei instante sa dovedeasca contrariu.
Deasemeni hotArirea condemnatorie penald va puteà
uneOri servi ca suficientä motivare condemnatiunei disci-
plinare.
Nu credem insA ca condemnatiunea penalà obligA im-
perativ pe instanta disciplinard ca sä pronunte si ea 0 con-
demnatiune disciplinarà.
In adevAr sunt fapte penale cari pot sä nu aiba nimic
comun cu disciplina chiar cea mai severA a unei ramuri
functionäresti sau a unui corp constituit, (de ex.: un omor
prin imprudentà comis la vanaloare nu are nici o legatura
cu functiunea de grefier la tribunal sau sef de serviciu la rni-
Lister, etc., din contra un omor prin imprudenta savarsit
de un amploiat dela cAile ferate in exercitiul functiunei luf
are foarte multä legAturà cu disciplina serviciului respectiv).
De aceia credem ca chiar in caz de hotariti condemna-
torii, instantele disciplinare au latitudinea de a cercetâ dacA
interesele disciplinei reclamd o reactiune i deci o sanctiune
deosebita, sau- daca dimpottiva o atare reactiune nu este
cii nimic justificatä sau se gAiseste pe deplin satisfäcutA prin
condemnatiunea penalL
1014 6 flotAririle penale achitAtoare nu au In principiu autori-
tate de lucru judecat asupra aCtiunei disciplinare, fiindcA
chiar acolo unde instantele penale nu au gAQit nici o vinA,
se poate ca instanta disciplinarà s constate existenta unei
conduite care nu cadreazA cu interesele disciplinei si care
rneritä deci o sanctiune. Sfera ilicitului penal fiind mai res-
transä dec aceia a ilicitului disciplinar, implicit trebue sA
admitem ca instanta penalrt nu a examinat invinuirea de
cat In limitele ilicitului penal, si deci a rAmas instantei dis-
ciplinare sA cerceteze acea invinuire i in raport cu limitele
wai largi ale ilicitului disciplinar.
b) Vezi: Vidal et Magnol, Cours, nr 684 bis, P. 843; Le Poittevin,.
Code d'instr. Grim., art. 360, nr. 208 si arm ; Lacoste, Chose jugée, ntr. 1325..
Tanoviceanu Vol. V. 51

www.dacoromanica.ro
 - 802 -
Totusi dela aceasta regula trebue st admitem urmd-
toarea exceptiune, si anume :
Dacà actiunea disciplinart nu se sprijina deck absolut
pe acelas fapt material care formeazt si obiectul actiunei
represive (de ex.: furtul unui lucru, lovirea unei persoane
adulter, etc.) si dact instanta penalt apärd de pedeapst pe
inculpat constatand ca nu exista faptul material sau cd in-
culpatul nu este autorul acelui fapt si nici n'a participat la
comiterea lui, atunci instanta disciplinart va fi datoare st
achite, fiindcd in ace4ta ipotezt nu mai este vorba de di-
ferente de vinovatii, ci de lipsa orictrei vinovatii.
Din potrivä dact hottrirea achitätoare ar fi motivatt
pe lipsa de intentie, pe lipsa de probe, pe lipsa vreunui ele-
ment al infractiunei sau pe baza unei cauze care inläturt
ilicitul penal sau incidenta legei penale, desigur ca hotarirea
nu va avea autoritate de lucru judecat asupra actiunei dis-
ciplinare deck in limitele constatarilor pe care ea le face,
fart a creit insa vreun obstacof pedepsei disciplinare.
Deasemenea atunci când actiunea disciplinart este, spri-
jirita si D2 alte invinuiri deck faptul material dedus in fata
instantelor represive, hotarirea achitatoare, chiar cand con-
stata inexistenta acelui fapt sau nevinovatia inculpatului,
nu va avet de efect deck de a inlaturt dintre capetele de
acuzare din actiunea disciplinart faptul judecat in penal,
ratranand libert instanta disciplinart sit se pronunte asupra
celorlalte invinuiri.
10146 Hotaririle genale cari pronunta absolvirea, ca si cele
cari declart stinst actiunea publica prin amnestie, prescrip-
tiune, ImpaLare, nu au nia o autoritatt; de lucru judecat A-
supra actiunei disciplinare.
Ceeace am spus mai sus despre hotaririle instantelor
penale de fond se aplict si ordonantelor definitive ale ju-
delui de instructie si deciziunilor Camerei de punere sub
acuzare.
1014 ' Hotaririle instantelor disciplinare nu au si nu pot avet
efectele lucrului judecat fata de actiunea represivt.
Dar dact aceste hott'iri nu conduc la autoritatea lu-
crului judecat, ele pot servi uneori ca un puternic element
de probt si deci de apreciere in judecata penalt. Aceasta
are loc mai ales in ast zisele infractiuni proprii, adica co-

www.dacoromanica.ro
 - 803
mise de functionari in exercitiul functiunei lor; de ex. : fals
in acte publice, delapidare, concusiune, abuz de putere, etc.
In examinarea si judecarea acestor infractiuni adeseori con-
statarea intentiunei fruduloasä nu se poate face decal cuno-
scAnd bine mecanismul serviziului, norrnele sale de flinctiO-
nare, posibilitätile de erori, gretatile unei efectudri corecte
si multe altele. Ori spre dovedirea acestor elemente desigur
se pot aduce tot felul de probe : martori, expertize, etc. Cum
judecata disciplinard se face de cdtre cunoscdtori ai meca-
nismului serviciului respectiv, desigur cd o deciziune disci-
plinard care ar constath cd nu existä intentie, sau cd faptele
materiale imputate rezidd pe o eroare de constatdri, va
constitui un puternic element de convingere pentru instanta
penald. Asa dar in atari ipoteze färd a putea vorbi de o au-
toritate de lucru judecat se poate vorbi de o probd cu multd
greutate morald.

-FINE-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE ANALITICA
a
VOLUMULU1 V

Acest volum confine 1224 paragrafe*), din care 473 de Tanoviceanu;

.632 de V. Dongoroz ; 64 de Corneliu Chiseliti V 55 de *t. Laday.
jurisprudenta culeasa de E. C. Decusarii
Din prima editiune a Cursului Tanoviceanu s'a luat 300 pagini. res-
tul pana la 804 pag. reprezinta nouile paragrafe, note §1 adausul

Prefata .....
de turisprudente nnui

PARTEA II-a
. Ill-VIZI

CAP. II

JUDEC4TA
ilo.paragra-
fului pagina
532. Impartirea materiel. Materli prelhninare

a) Procesul penal

Z321. Concept. Definitie. Sensul termenului proces . . . 2

5322. Limitele termenului tehnic . . . . . . . 2
-5323. Faza judecatii, procesul penal t$1, judecata. Terminologie. 4
5324. Caracterul procesului penal. Ordine publica . . 4
-6328. Deoserbiri de procesul civil. Interes public . 5
5328. Partite In procesul penal. . . . . '5
-5327. Subiecte principale $i secundare in procesul penal -7
5328. Apdrarea in procesul penal. Rolul $i pozitia sa. 7
-5328. Autoaparrare 5i asistenta. Diferente , 9
53218. Obligativitate $i facultativitate in apiirare . 10

Pentru individualizarea contributiunilor fiecArul colaborator a se vedea indicatiunile de

fla pag. VIII a acestui volum.

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
- 806 -
fului pagina
53211. Procuratorii in penal. Reprezentare . 11
53212. Drepturrile si prerogativele aptirrixii . -. . 12
53213. Continutul procesului penal. Momente iuridice . . 13
53214. Principalele grupuri de acte ce compun acest continut . 14
533 b) Po litia audientei . . . . . . ,. 15
5331. Puterea disciplinarà si puterea politieneasa in andient5. Mtisuri
preventive. Sanctiuni 15
5332 Persoanele earl cad sub aceste puteri . . . . 16
5332 Puterea de a urmaci si jtideca infractiunile de audientli. 16
5334 Faptele ce se pot comite in audientii. Clasificare. . . 17
534. Crimä comisA tnaintea Cartii de apel or de casatie . . 17
535. Infractiunea comis5 inaintea Curtii au jurati. . 20
535z. Crime le comise in audientil fatil au art. 105 din Constitutie. 20
5352. Ultragiu comis de avocati fatii de judec5tori . 21
536. Gritica dispozitiunilor legii , . . 21
537. Po litia andientà la alte autoritilti nejudiciare . . . . 22
5371. Caracterul sanctiunilor din art. 515 p. P, 302 c. P. si 90 pr. civ. 22
538. Observäri asupra acestei materii . . . . . . 23
5381. Dreptul Partii vilamate printr'o infractfune de audienta de a
urmari . . . . . 24
539. DacN o infnactiune comis ri. la o °lute au jurati poate sä fie Jude-
can, rival taniu de Curtea cu jurati. Sustiner6a negativel 24
5391. Delicte comise In audienta instantelor corectionale. . 25
539a. Dispozitiuni in procedura pemlti austriacg. 26
540. c) Publicitatea audien(ei . 27
5401. Publicitatea actelor de proc. pen. 5i publicitatea audientelor .
541. Sedinte secrete In penal . . . . . . . . . 28
5411. Secretul sedintei. Prohibitiuni de acces in audiente Drept comparat. 28
5412. Publictatea la tribunalele de copii . . . . . ?9
5413. Pericolul publiaittitii excesive. Erostrotismul 29
541 a. PublIcitatea in procedura penalä austriacti. . . . 30
541 a1. Oralitatea si nemijlocirea in procedura penalA austriac5 . 31
542, Istoricul pnb1icitji1 audientil 31

d) Probe le In penal.

5421. Notiuni generale. Probe si mijloace le investigatiune 32

5422. Evolutia istorieti. Cele patru faze . 32
5423. Faza actualä. Stiintific5-sentimental5 33
5424. Tipul probelor legate si tipul probelor libere . 34
5426. Principiul libertafl probelor. Consecinte . . . . . 35
5426. Probe directe si indirecte. Evidente i necomplecte. Prezumtiuni. 36
5427. Aflarea, admtnistrarea i folosirea probelor. 37
5428. Probe le materfale. Concept, enumerare 38
5422. Corpurile delicate. Sensul expresiunel . . . . 39
54210. DIferite corpuri delicte. Natura probelor ce procurä . . 39
54211. Corpurile delicte nu sunt indispensabile ca probN . . . 40

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
- 807 -
fului pagina
54212. Forta probanta a corpurilor delicte . 40
64213. Constatari si examenul corpurilor delicte . 41
54214. Indiciile concrete. In ce constau. Indici 'morale . 42
54215. Forta lor probanta a indiciilor concrete 42
54216. Complectarea indiciilor cu alte probe . 43
54217. Examenul indiciilor concrete . 43
54218. Probele orate. Natura si obiectul lor , 44
54219. Aratarile inculpatilor. Forta probanta . . 44
5422°. Conditiuni pentru ca marturisirea sa faca proba 46
54221. Diferite categorii de marturisiri. Valoarea lor 47
54222. Aratarile coinculpatilor . . , 47
54223. Aratarile rnartorilor. Natura si eriracterul lor 47
54924. Forte probanta a depunerilor de martori . . . 48
54225. Oriterii de evaluare. Psihologia martorilor . ...
. 49
54226. Examenul depozitiunilor. Sfaturi . . . 50
54227. Retinerea sau inlaturarea unei depozitiuni. Oriterii , , 51.
54228. Revenirea sau schimbarea unerdepozitiuni. Consecinte . 52
54229. Martori ascultati la instructie, dar cart nu pot fi ascultati la fond 53
54230. Martorit technici Aratärile lor .. 54
54231. Informatorii. Forta probanta a declaratitmilor lor 54
54232. Probele scrise. Natura si caracterul lor . , 55
54233.
. Diferite categorii de probe serise . 56
54234. Continutul probant al actelor . . , . . 56
54935. Examenul probelor &mdse. Autenticitatea , . 57
54236. Evaluarea foirtei probante a actului . . 58
54237. Cand probele scrise pot fi suficiente prin ele insasi 58
54933. Prezumtiunile. Ce se intelege prin prezumtiune . 9 , 59
54239. Adevaratul intelts in sens tehnic . . . , . 59
54240. Prezumtiunile nu se confunda cu simplele banueli . 60
54941. Canditiunile pentru ca o prezumtiune sa fie serioasa . 62
54242. Folosirea prezumtiunilor in penal . . 63
54943. Proba in penal a raporturilor de drept extra-penal - 63
54944. Cazul cand raportul extra-penal nu constitue un element al unei
infractiuni , , , , , 64
54945. Proba pretentiunilor civile 'in penal 65
54246 Conflictele de legi in materie de probe in penal 65
54247. Sarcina probei in penal . 66
54243. Probe contrarii. Probe negative . . 66
54949. Probele necomplecte rEu au nevoie sa fie combatute 67
54250. Qrdonarea probelor din oficiu. Procedura 68
54251. Libertatea de convingere. Concept. , 68
54252. Fundamentul sau in legea pozitiva . . . . 69
54353 Intinderea libertatii de convingere. Ingrädiri . . 69
54254. Consecinte decurgand din libertatea de convingele . 70
54255. Indatoririle corelative . 71
54256. Certitudinea ca fundament al convingerei , . 71
54257 Motivarea convingerei intime in hothrare . 79
54258. Magistrat ci hbertatea de convingere . 72

www.dacoromanica.ro
 - 808 -
No. paragra-
fului paginit

e) Condi(iunile de validitate ale hotdriirilor

543 a) Autoritatea sA fie competentä in numär. . . 73.

5431. Obligatiunea verifickei competintel din oficiu . . 73.
5432. Compunerea instantei si capacitatea functionald a judecatorilor. 74
5433 b) flotkarea sä fie pronuntata in sedinta publicä si in numele legei 74
544. c) liotarkea sä fie motivatä , . . , . 74
5441. Scopul motivarei. Interesele cari o reclamä . , . 75
5442. In ce trebue sä conste motivarea . , 76
5443 Motivarea itt rfapt. Continut . 76
5444 Motivairea in drept. Caracter . , . 77
5445. Interpretarea legei in motivarea hot5rArilor , 77
5446. CalitAtile nnei ibune rnotiviiri . , ,. 78
5447 Viciul nemotivkii. In ce consist5 el. , . , , 79
5448. Motivare confiwif . . 79
5448. Motivarea contrazicgtoare . 80
54410. Motivare eronald. Consecinte. , 80
545. d) S5 contina textul legit. . . . , 81
546. e) S'a se dea cu maioritate. Metal pariatii . . . . 82'
5461. f) HotkArea trebue s5. iie constatatä pen act scris. Sentint5. Minuta. 83.
5462. Ce trebue sl canting sentinta . , . , . . 81
546 a. Dispozitiunile pr. pen. austriac cu privire la hotkAri . . 85
546 a1. Legea austriacä nu cere s'a se prevail textul legei . . 85
546 a2. Conditiunile pentru pronuntarea botärkilor in pr. pen. austriaea 86

Sectiunea I. - Judecata In prima instanta.

547. Intitularea inexact5., explicarea ei . 86
548. Judecgtorlile comunale au-um sunt desfiintate. Istoricul tor. 97

Tidal I. - Tribunate le politiettesti.

549. Explicarea numelui de tribunate politienesti . . . . 88

550. Douä feluri de tribunate politienesti, unele create dupa evenimen-
tele din 1907 . . . . , . . 89

§ 1. Judecdtorille de male.

551. Istoricul institutiunei. Codul de procedura penal5 din 1864. . 89

552. Legea de organ. jud. si proc. civ. din 1865 , . . 89
553. Legea din 25 Aprilie 1867 . , , . 90
554. Legea din 9 Martie 1879 si alte legi ulterioare. modificatoare
ale judecltorillor de ocoale . . , . . . . 90
555 a) Organizarea judeeätoriilor de ocoale conform legei din 1907. 91
5551. Organizarea conform legei din 1924 . . . . . 91

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
- 809 -
fului pagina
5552. Personalul alutator . . . . gt
.556. Competinta a lost continua lärgità
1:1) . - 92
5561. Competinta principala ratione materiae a judelui de ocol 92
557. 1) Judecata contraventiunilor . . . . . . 93
558. Judecarea uneori in prima instantä, alteori in instanta unica 95
559. Legea e räu redactata In aceastä privinta . . . . 9F
560. Largirea continua a competentei judecatoriilor de ocoale 97
5601. Competinta In materie de delicte silvice . 98
5602. Idem in materie de specula, vanat i alte legi speciale . 98
561. 2) Judecarea delictelor . . . . . . 98
5611. Delicte de presa date in oompetina judelui de ocol . . 10C
5612. Delictele de audienta . . . 100
562. Criticarea largirei competentei in materie de contraventiunI . 101
563. Criticarea largirei exagerate a competintei In materie de delicte. 101
564. 3) Competinta judecatoriilor de ocoale rurale ca si judece con-
testatiunile contra proceselor verbale de condamnare ale
autoritatilor create dupa 1907. 104
5641. Desfiintwea ambulantelor judecatoresti . 104
565. 4) Competinta ea oliteri de politic judiciara . . 104
566. 5) Cercetari prin delegare . . . 106
567. La tribunalele politienesti nu exista privilegii de jurisdictiune . 107
568. Aci nu exista.competinta tripla sub punctul de veclere al locului, 107
5681. Competinta ratione loci a judelui de ocol . . . . . 107
568 a. Competinta judehri do ocol in pr. pen. austrisca . . . 108

a) Procedura

569. Investirea , . . . 108

5691. Sesizarea in oazul pricinilor juclecate de instantele administrative 109
5692. Investirea prin efectul triniiterei , 109
5693. Efectele investirei 109
569 a. Investirea In sistemul pr. pen. austriace 109
570. Citarea . , , , , , 110
5701. Citarea in materia legilor speciale 110
5702. Termen dilatoriu pentru prima citatiune . . 111
703. Forme le si Inmanarea citatiunilor . , . . 111
571. Daca se poate cere prezentarea in persoaua a contravenientului 112
5711. Repfezentarea inculpatilor si a celorlalte parti . 113
572. Sedinta la judecatoriile de ocoale . , , . 113
5721. Procedure awdientei este aceiasi pentru toate pricinile 113
.5724. Idem in cazul cand procedure nu este complecta 114
5722. Consecintele neregulatei sesizari . . 114
5724. Idem in ca,vul cand procedure nu este complecta . 114
5725. Idem In caz de inoompetinta
573. Marturii
5731. Audierea mar torilor . .
.

5732. Jurämântul, prestarea lui. Modificaree juram5ntului .

, ... 115
116
117
117

www.dacoromanica.ro
No.paragra-
^ 810
fului pagina
5733 Partea imperativa 5i imutabila a jurämantultri . 118
573 a. Jurämantul in sistemul pr. pen. austriace 119
574. Proceseleaverbale , , . . . . 119
5741. Legile speciale 5i rforta probanta a proceselor-verbale 1?1
5742. Alte probe ce pot fi administrate la judele de ocol . 121
5743. Interogatorul inaulpatului . 121
574 a. Referinte la pr. pen. austriaca . 122
575. Judecata 5i impacarea . . . 127
5751 Indatoririle de a propune pacea. Nit este impusa in penal. . 123
575 a Deasemeni in pr. pen. austriaca . 124
576. Jurisprudenta Curtii tle casatie relativ la impacare . . 124
577. Impacarea In materie de contraventiuni prevrtzuta de !agile speciale 195
5771. Desbaterile propriu zise . 1?--
5772. Deliberarea i clarea hotararei . 126
578 Hotararea data In lipsa . 127
5781 Opozitiunea . , . 128
579. Hotararea contradictorie . . 128
580. Atacarea cartilor de judecata . . , . 128
5801. Forma si conditiunile de validitate a cartilor de judecata . 128
5802. Actlunile ternerare in penal Art. 93 I j. o 129
580 a. flotararile jud. de ocol In pr. pen. austriaca 129
580 b. Competinta instanfrlor in pr. pen. maghiarei . 130
580131 Idem ratione materiae , . . 130
580 b2. Competinta teritoriala . . . 131
580 b3. Procedure judecatoriilor . , . 132
t80b4. Partea china ca acuzator privat principal . 139
5801)3. Modificarile legei din 1925 fata de proc. anaghiara . 133
580 be. Desbaterile la judecatorie , . . 133
580 b7. Atacarea hotarrfirilor judecatorrului. . 131

§ 2. Tribunalele politlenesti speciale.

(create prim legile din 1907 1909)

581. Scopul acestor legi . . , 135

582. A) Administratorii de plasi (pretorii)
583. B) Primarul comunelor murale . . , . 113355

584. C) Prefectul si alti Ifunctionari administrativi . . ,

585. D) Gendarmii rurali . . . 136
586. In aceste cazuri nu e un drept de ape], ci contestare la executare 136
587. Oritica acestor organe judecatoresti . . . . . . 137
5871. Legea de org. ad-tiva din 1924 si instantele administrative 137
5872. Alte legi speciale crelaza abari instante . . . . . 138
5873. Creierea instantelor administrative este necesara si adm:sibilii. 139
'5874. Oblatiunea administrativa si condemnarea din ofictu . . 119

www.dacoromanica.ro
 - -811

Titlul II. - Tribunale corectionale.

No. paragra-
§ 1. Organizarea.
fului pagina
588. Arkarrea organizärii; ea e de ordin publica . . 190
5881. Organizarea conform legei din 1924 Compunere $ . . 141
5882. Capacitatea hinctionala a membrilor complectului de judecata 141
5883. Chemarea judelui de 000l pentru a complecta tribunalul . . 142
5884. Avocatii nu pot complecta tribunalul . . . . . 143
5885. Complectul in, oaz de divergentA . 143

§ 2. Competin(à.

589. a) Competinta ratione loci . . 143

5891. Idem in caz de infractiuni continui, continuate si aumul . 144
590. b) Competinta ratione personae . . 144
591. c) Competinta ratione materiae . . 144
5911. Delicte politice si de presä . . . . 146
5912. Delicte electorate . . . . , 146
592. Judecarea crimelor comise de minori 146
5921: Carectenul crimelor comise de minori , . 147

..
5922. Cazuf când tribunalul judeck" contraventiuni . . , . 147
5923. Competinta ratione trateriae a trib. In raport au legile speciale. 148
593. Incompetinta de ordine 1)11b 1ica* . , . . 148
594. Competinta aa instantä de apel. . . . - . . 15Z
5941. Incidentele cc se pot and in materie de competinta . 152
5942. Infractiunile conexe. Enumerare . . 152
5943. Prorogarea de competin% in caz de infractiuni conexe . 153
5944 Reguli cu privire la, jarorogare. Diferite ipoteze . . . 154
5945. Dreptul instantei de a diskmge pricinile . . . . . . 155
5940. Cererea de cone:care a mai multor pricini aflate la diferite in-
stante . . . . . . . 155
5947 Cumulul de infractiuni. Prorogarea competintei. Ipoteze. Indi-
vizibilitate . . . . . . . . 155
5948, Participatiune. Fridivizibilitatea in acest caz Prorogarea . . 156
5940. Competinta conourentà a mai multor instante. Reguli dg solu-
tionare . . . - . 156
59410 Incheierile privitoare la conexare sau la disjungere . . 158

§ 3. Procedura

595. Investirea. Diferitele moduri de investire . . 159

5951. Investirea pe cale de trimitere . . . 159
5952. Intinderea investirei. Sesizare in rem si in personam. 160
5953 Persoane scoase de sub urmkire la judele de instnictle . 161
t`954 Fapte 71011i. Când pot fi judecate . 161

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
- Slp
fului paginw
5955 Fixarea Calificärii faptului dedus in judecat:i. . 162
596. Investirea direct sti prin judeatorul de instructiune . . 163
597. Dreptul 1e desvestire prin declararea de incompetina . 163'
5971. Tributnalul din moment ce e competent nu se mai puate desesiza 164
5972. Nu se poate trimite prioina la alta instanta' pe motiv c'd ar fi mai
competinta . . . . . . . . . . 164

cela$ fapt
598. Termenul citatiunilor
. ......
5973 Nu se poate trimite afacerea la instructie san l'a parchet .
5974. Nu se poate deasemeni cere facerea tmui supliment de instructic.
5975. Cazul dud si tribunalul 4i judefe instructor sant sesizatti cu a-

5981 Reguli ou privire la primcle citatiuni.

. 165
166

161
167
16T
5962. Forma si inmanarea ctitatiunilor. . 166
5983. Neindeplinirea grocedurei din neglijenta fanctionaffilor. 168
5984. Darea termenului, in cuno$tintA . 168
5985. Unde se citeaza irundpatul . . 169.
5986. Conditiuni pentru ca partea vAtAmata' sa.' fie citatl 170
599. Cana trebue a se prezenta prevenituI in personal . . 170-'
5991. Ratiunea acestei m'asuri . . . . . . . . 170"
5992. Caracterul m'asnrei. Ea constitue o exceptie. Reprezentarea. 171
5993 Audienta. Procedura bar . . . . . 17?
5994. Ce trebue sa,' se examineze in fiecare audientrt . . 172
5995. Reguli speciale pentnt prima audient5 . . 173
600. Sedinta Interogatorul 173W
601. Efectele narturisi.rei . . . . . . . 174
6011. Procedura interogatoriului. Rolul san. Sanctiuni. . . 175
602. Se poate da jurAmânt bin apel, dupA ce achitarea a ilmas de-
finitivl ? . . . . . . 176-
603. Procedura in sedinth . . . . . . . , . 176
6031. Ultimul ouvânt pentru inculpat. Propuneri de lege rferenda. . 176
604. Dispozitiunea de a se pronunta hotrmlrea chiar in ziva des-
baterilor . 177
605. Martorii; art. 153 $1 154 pr, pen. se aplic5 $i in apel. . 178
606. Datoria martorilor. Secretul profesional . 17S
607. Ce trebue s'a depunä martorii . . . . . . 179'
608. Distinatiunea Mouth' de Cturtea de casatie francezr:i . . 179

...... .
609. Imporlanta dispozithmilor martorilor . . 179-
610. Proba unei fapte civile servind de bazä delictului penal trebue
Mouth' obit legii civile; peste 150 lei mu e admisa proba
on martori . . 180.
6101. Trimiteri ou privire Ia audiere.a, juramantul si arilfdrile mar-
torilor . a 180.
611. Procesele verbale . . . . 180'
6111. Forta probanth a proceselor-vertbale. Legile spectate. 161
6112. Alte probe ce pot fi administrate inaintea tribunalului. 181
6113. Ordonarea din oficiu a unor probe . 182
612. Judecata a hotdrdrea . . . . . 182
6121. Constatarea c faptul constitue a crim6 Consecint?, 18:C

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
- 813 -
fului pagina
6123. Cazul cand tribunalul era sesizat prin ordonanfa definitiv5) sau
decizia Camerei . . 183
613. Judecata in lipsa. . 184
6131. Achitarea si absolvirea, Eifectele lor , . . . 185
6133. Punctele asuma cairora trebue sa' se pronunfe tribnnalul. . . 185
614. Deed inculpatul nu voeste sa räspundil Hind prezent. Trituttere. 185
615. Subscrierea si executarea hotärarei. . . . . . . 185
6151. Forma si continutul sentinfelor tribunalului. . . . . 185
6153. Hotarari cu privire la chestiuni1e incidente. Constatarea bor. 186
6153. Incheieri prin care se tau diferite masuri. Jurnale . . 186
6154. Procesul-verbal de sediinta. Forma Mi. Semnare. . . . 187
615°. Ref orme cu privire la reorganizarea tribunalelor corectionale. 188

Titlul III. - Instante ordinare cu competinfa speclala

615°. Competinfa ordinara si specialä . . . . . . . 189
6157. Curtea de apel ca instanta cu competinfa specia15. Cazuci. 190
6158. Investirea curtii in aceste cazuri. . . . . . 190
615°. Malta C. de Casatie $i compethfla ei penala speciala . . 191
61510. Judecdtorlile de ocol deasemeni a o competinfil special:1. Idem
C. cu juri . . . . . . . . . 192
61511. Tribunalele civile i competinfa lot penala specialil . . . 193

Judecata Inaintea tribunalului in procedure penald

austriacd si ungard

615 a. Investirea tribunalului in pr. pen. oustriaa . . 193

615 a1. Instructiunea orala inaintea tribunalulul . . 193
.615 a2. Interogatorul inculpatului . . . . . . 194
615 a3. Proc. pen. austriaca nu acord5 proceselor-verhale forfa pro-
banta Ora la inscrierea in fals . 195
615 a4. Cand se poate da sentinfa In lips5 ? . . . 195
615 h. Desbaterea principalä inaintea tribunalului in proc. maghiara. 195
615 b1. Desfasurarea desbaterilor. Interogator. Probe. . 196
615 b2. Pledoariile . . . . . . . . 196
615 b3. Sentinta. Condifiunile ei. Identitatea de fapte. 197
615 b4. Stingerea actiunei. Achltare. Condamnage. . 198
.615 b°. Motivarea sentinfei. Pronunfareh ei. 199

Titluil IV. - Curfile cu lurati

616. Importanta Ourfilor en jurafi . . . 200
617. § 1. Istoricul Juriului. . . 200
618. Mai tof scriitorii reeunosc origina sa eng1ez5. 201
619. Unii atribue jurhrlui origina normanda. . 202
620. Origina nu e in lavoarea juriulni. . . 202
621. In orice cax pe continent juriul e transplantat din aglitera in
urma laudelor scriitorilor secolului al XVIII-lea. . 202

www.dacoromanica.ro
 814
No. paragra-
fulul pagina

622.Nu numai sarlitorii englezi, ci si cei de pe continent lauda Parini. 203

623. Juriul a produs In Franta rezultate dezastroase Indiatä dupa a-
doptarea lui de Revoluthine . . . . . . . 204
624. Toil Tecunosteau acest lucru and a lost vorba sa se reargani-
zeze Justitia in Franta, dar au voit s! se mai ! anal o in-.
cercare, reorganizand juriul 295
625. Juriul odata reorganizat se trulgea marl sperante . . 209
626. Rezultatul Insä a fost tot nefavorabil jurfului, si atunci s'a Itt-
cercat sa se obtina Nine rezultate prin modificarea legei
penale . . . . . . . 310
627. A rezultat o ameliorare, der foarte mica. . . . . 211
628. Astazi putini mai pastreaza iluziuni despre juriii. Cuvantul lui
Tarde

..
. . . . . 21.3
629. Chiar in Englitera Incepe reactiunea contra ltd. 214
630. Istoria juriului in Romania . . 215
631. Introducerea lui in Romania . . . . . 213
6311. Originea juriului nu prezinta deaât tin interes pur istoric 216

§ 2. Problema men(inerii juratilor

6.32. Institutiunea juratilor a isbutit sa se stabileasca in aproape toata

Europa. Cauza acestei izbande este curentul format de
oameni culti . . . . . . . . . 217
633. Motive le pontru care socotim institutia juratilor ea vatamatoare. .221)

a) Juratii n'au capacitatea necesard de a judeca

634. In zadacr s'a vorbit de separarea chestiunei de drept de coa de
fapt; ea nu e totdeauna usor de facut. . . . 220
635. $i apoi juratii cugeta aproape totdeauna la pedeapsa . . 221
636. Dealtmintrelea dna juratli sunt buni judecatori penali, de ce
nu se introduc xi. in materie corectionala i politieneasea? 222
637. hiratii nu au o normi-i in judec.ata, judecata lor este foarte
aleatorie . . . . . . . . 274

b) Juratii sldhesc represiunea

638. 0 slabesc mai intai prin achitari ori condamnari indulgente . 225
639. $i prin aceea cia silesc pe legiuitor sa indulceasel necontenit pe-
depsele tnansformand crimele in &Bete . . . 92R
640. Si coreetionalizarea este nu numai IegaEi, ci i judecatoreasca. 228
641. Corectionalizarea a inceput chiar in Englitera in secolul al XVIII. 230

Juratii sunt o instltutiune nedemocraticd i neegalitard

642. Aceasta e principalul motiv contn institutlitnei juratilor . . 231

643. La inceput juriul a fost o institutiune democratica, ceeace ex-
plica popularitatea lui . . . . . . 231

www.dacoromanica.ro
 815
No. paragra-
fulul pagina
644. Azi fiind altk organizare judeciltoreasa noi avein judecata Pa.
rium nostrum in judec5tori ordinal i . . . . 233
645. Pentru acest motiv Koala pozitivistii este contra instinititmei in-
ratilor 237

d) Juriul e periculos in Weenie politice

646- Iluziunea superioritntii juratilor in afacerile politice . . 238

647. Dovezi cä juriul e detestabil in afaceri politice . . . . 238
648. Era permisä aceastä iluzrirtme când nu se Meuse experienta Re-
volutitmei franceze . . . 269
649. Astki aceast4 iluziune nu mai poate exista. . . . . 24C,
650. Chiar partizanii joriului recunosc c experienta din timpul Re-
volutiunii franceze e defavorabil'd mriiiui. . . . 240
651. Insà* redactorii codului penal francez sperau cä pasiunile politice
att incetat In Franta . 241
652 In America de Nord rezultaiele au fost deasemenea rnefavora.-
bile juratilor 241
653. Cuvintele Impa'ratului Napoleon I . . 242
654. Juratii stint pasionati In afacerile politice . . . . . 242
655. Juratii sunt tot atat de inutili pentru libertate ca garda nationaM;
insä cu mult mai va.farn5tori pentru interesele sociale . 74?

e) Institutiunea tut se potriveste en firea tuturor popoarelor

656. Chiar de ar fi bttnà institutiunea juratilor nu se potriveste In
orice furl . . . . . . " . 244
657. Cuvintele lui Dupuy si Ortolan in Franta 244
658. Aceasta e .si mai adevkat in Poni5nia. . . . . . 245
659. Sunt dar motive temeinice contra institutitinet juratilor. Mar
partizanii s'al nu o tau in serios . 245
659k La noi Constituttmea din 1023 mentinând jnriul a Rama ca
roblema sa." piarzä interesul practic deocamdatI . . 246
6592 Nici In materie politic astki nu se mai preconizeala juriul , 247
6593. Foarte multi autori cred ea' ar fi nevoie de o reformil pro-
fundä a jurriului . 247
6594. Ce trebue sil preocupe pe legiuitorul nostru? . 247

§ 3. Orgunizatiai Juratilor

660. Compumerea curtilor cu jurati este mixt?1 248

6601. Locul unde functioneaet Curtile cu jan . 248
661. Timpul in care fttnctioneazal juratii. . . 248
6611. Dispozithmile legei de organizare din 1924 si regulamentului
din 1925 . 249
6612. Seziunile extmordirtare si permanentizarea. . . . . 249
6613. Instanta si orgarnul. Interesul de a distinge aceste notiuni. . 250

www.dacoromanica.ro
 81 6 -
No. paragra-
fului pagina
662 a) Memcntul profesionist: Curtea . . 250
C63. Presedintele, asesorrii, procurorul general . 251
6631. Delegarea Presedintelmi in diferite seziuni: ordinare, extra-
oadinare si prelungite . . . 252
6632. Tragerea la sorti a asesorilor. . . 253
663s. Complectarea in caz de liPs5 de judecgtoini 1a Tribunal. . . 253
6634. Delegarea Ministerului public. Orefierul si ajutorii de grefieri. 254
664 b) Juratii. Condithmile de capacitate. . . . . . . 255
6641. Galitatea de jurat si functiunea de jurat. Distinctiune. . 255
6642. Conditiuni pentru a dobandi calitatea de jurat. Incapacitate. . 256
6643. Sanctiuni in caz de incapacitate sau nedtmnitate. 256
6644. Functiunea de tutrat i rnomentele sale. 257
6645. Incapacitati Sunctionale (excluderi) . 257
6646. Incompatibilitki generale . 258
6647. Incompatibiltki partioulare -95s
6648. Scutirile . . . . . . . . . . . 258
6645. Rezumatul conditiunilor cerute pentru a functiona ca jurat 259
665. Jurisprudenta Curtii noastre de casatiune cu privire la capa-
citatea juratilor . . . . . . . . . 259
6651. Problema recrutärii juratilor de lege ferenda. . . . 260
6652. Viciile de compunere a juriului i sanctiunile ce trebuesc primite. 961
666. Formarea listelor: 1) Lista trienala. . 261
667. 2) Lista suplimentar5. arnialii . 262
668. 3) Lista de sesiune . . . . 262
6681. Comunicarea listei de sesiune. Acuzati liberi 5i aClIzati arestati 264
5682. Sanctionarea viciiIor comunicarei de lege ferenda 266

670. Recuzarile . .....

669. 4) Comisiunea de judecaia
6691. Modul de compunere al comishmei.
. .
.

6701. Abolirea acestui drept propush* de unii autori nu o credem ac-

ceptabila .
. 266
267
967

269

Organizarea C. en iuri in pr. pen. austriaca

670 a. Compunerea Curtii . . 269

670 a'. Formarea listelor juratilor . . . 270
670 a2. Lista anuala principala Si suPlimeniara im
670 as. Rectificarea listei . . 277
670 a4. Capacitatea de a fi jurat. . 272
670 a5. Incapacitati, incompatibilitati, scutiri . . 273
670 as. Lista de seziune. Formarea ei. 274
670 a7. Cotnpunerca comistunei de judecatv. . 274
670 as. Excluderile i motivele ce le justifica. Procedurti. . 275
670 as. Recuzarile. Proceduna Jar in cazul mai multor acuzati. 276

www.dacoromanica.ro
No. paragra.
- 817
fului pagina
§ 4. Competen(a cur(ilor cu Pratt

-671 a) Competenta ratIone loci. . 276

672 b) Competenta ratione personae. 276
673. c) Competenta ratione materiae 277
6731. In materie de infracitiuni de presà. Constitutia din 1923 si aba.-
terile creiate de ea . . . . . 279
6732. Delictele electorale si legea din 1926 . . . . cso
6733. Sustrageri neconstitationale de la competinta judului . . . 280
6734. Despre asa zisa plenitudine de jurisdictiure a Curtilocr cu juri . 281
15732. Prorogarea competintel In ca7 de infractinn1 conexe, indirvizi-
bilitate 51 cumul . . . . . . . . . 282
.6736. Credem c. si Crarti le cu jurati sont datoare sa-si verifice corn-
petetirta . . . . . 283
6737. Diminuarea competintei juratilor prin succesive corectionalizazi. 283
673 a. Competinta juriului in pr. pen. austriaca . . . . . 284

§ 5. Procedura inaintea Curator cu jura(1.

....
674. Investirea . . 284
6741. Actul care investes te este deciziunea Carnerei de acuzare. 285
6742. Investirea este in rem .5i in personam . . . 286
6742. Investitrea in materie de delicte politice si de presa . 2qb
674 a. Investirea In pr. pen austriaca 286
675. Pregiitirea judethjil procesulul. , , , 287
676. Interogatorur acuzatului de presedintele tribunalului. , . . 287
677. Darea unui aparator: procesul-verbal, incunostiintarea acuzatului. 288
678. Incetarea searetului instructiunli . . , 288
679. Supliment de instructiane. Junctiunea ori disjunctiunea afacerilor. 289
(791. Actele preliminare judecarei . . . , . 289
6792. Actul de acuzare. Comunicare. Lipsä. Vicii. Sanctiuni . . 290
6793. Comunicarea deoiziunei Camerei de acuzare si actului de acuzare. 291
6794. Decretul-lege 2899-1919 si procedura comunicarei . 292
6792. Interogatorul prealabil. Constatare. Sanction/ . . 292
6796. Citarea acuzatului si a acelorlalte parrti 293
6797. Comunicarea listei juratilor . . , . 293
6798. Notificarea listei martorilor acuzarei si apararei . 294
6792. Compunerea Cortii. Alcatuirea comisiunei. Vicii . , 295
67910. Cazul special and juratul ineapabil sau incompatibil n'a intrat
in comisimne , 7 . 1 9 9 ,
9 295
680. SedinIa la lurali : recomandarea facuta de presedinte; uraman-
tul juratilor . . . . 296
681. a) Formalismul la jurati . 297
682. b) Publicitatea si oralitatea 298
6821. In ce sens trebue Inteleasa oralitatea la Curtea cu jurati . 299
682 a. Dispozifuni proc. pen. austriace . . . . . , 299
683. c) Continuitatea . 31Ja

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
fulul
- 818
pagina
6831. Intrarea presedintelui in camera de deliberate a juratilor 302
683a. Sistemul adoptat de pr. pen. austriaca 303
684. Oficiul presedintelui Curtii CII jurati . 303
6841. Puterea discretionala. Rathmea si scopul ei . 304
6842. Ea este facultativä si intrasmrsibill . , . 305
6843. Limitele puterei discretionale . , 305
6844. Cand fncepe si cand sfarseste puter ea discrctionala 306
685. Ministerul public. Curtea . . 306
6851. in primul rand Curtea va examina regularitatea ses'zkii. Incidente. 307
686 Mersul desbaterilor . . 307
687. Marturii. , , ,
1 308
6871. Juiramant. Audiere, Cine sant martori ? , . . , 310
6872. Lipsa unora din martori. Cand nu atrage amanarea? . 310
6873. Audierea altar persoane in virtutea puterei discretionale 311
6874. Nu se poate remmta la audierea tuturor mau-toirilor . 311
6875. Administrarea celorlalte probe . , 31?
688. Pledarile . . , , . 312
6881. Ultimul cuvant al aparkei. Constatarea lui. . . . . 313
689. Daca.* indicarea legii penale la jurati e permis5. Controversa.
Sustinerea afirmativei . , 313
6891. Consultarea juiratilor daci sunt himinati 317
690. Ruzumatul destkaterilor . . . . 317
6901. Drept comparat. Codul italian din 1913. Suprimarrea rezumatului. 319
690a. Proc. pen. austriacd prevede deasemeni rezurnatul . . 314
691. Punerea chestiunilor la Jurali . . . . . , . 320
692. Sistemul englez $i sistemul de pe continent . . . . . . 320
693. Legstatinnea din 1791 si cod. pen. din 3 Brumar ar. IV . . 321
694. Sistemul cod. din 1803 . , . 321
695. Legea din 13 Mai 1836 si dispozitiunile trecute in legea noastra 322
6951. Sistemul chestiunci unice este foarte defectuos . . 323
696. Chestiunea complexa , 324
6961. Viciul compleitaii. Cumulativitate. Alternativitate 326
0962. Perplexitate $i inconciliabilitate , 327
6963. Consecintele violate formul6ri a chestiunilor 327
697. Numanul cbestiundlor ce se pot pune la jurati asupra unei sinzure
fapte comise de o srnguril persoang . 327
698. Circumstante atenuante . . , .

699. Observari asupra punerii cestiunilor la jurati . . 3330

6991. Cetirea chestiunilor. Observatiuni Transarea lor . , 332
6992. Chestlunile subsidiare. Pe ce trebuesc sä se sprijine . . . 332
6993. Cane poate propune formularea chestinnilor subsidiare? Proeedura 333
6994.. Primirea sau respingerea propunerei . . . . . . 334
6995. Chestiuni subsidiare privitoare la scuze legale. Procedura speciala 334
6996. Rezolvarea incidentelor privitoare la aceste chestiuni . . 335
6997. Recursul in easatie asupra incidentelor referitoare la chestiuni. 335
700. Dificultatea separkii cestiunei de drept de cestinnea de fapt. 335 .

7001. Ce trebue sa. Intelegem prin chestiuni in materia juratilor . 3:37

7002. Continutul unei chestiuni. Obiectivnl lot . . . . . 337

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
819 -
fului pagina
700s. Asupra caror impreittrari trebue sa fie intrebati juraitit ? . . 3338
7004. Problemele de drept cad numai in sareina Gurrtdi . . . 339
7005. Chestiunile privitoare Ia actittnea civila a partii vatarnate . . 339
701. Propuneri de inlaturaea dificultatii , , . . , , 339
7011. Sistemul e$evinatului face sä devina inutila formularea chestinnilor 340
702. Retragerea juriultti in sala de deliberare 341
7021. Chestionarul dat juratilor. Ce poate Loprinde? Vicii . . . S41
702a. Dispozitiunile pr. pen austr. cii privre la formularea chestiunilor 342
702 a1. Chestiunea principara , . , . . , . 342
702 a2 Circumstante atenuante si agnamante . 343
702 as. Actele ce se predatt haat-411er cand se retrag in deliberare . 344
703. Desbaterea in camera juratilor . . . . 344
704. Numarul votarilor cerute de lege pentru a se, da solutiunea
chestiunilor in legislatiunea engleza si franceza . . .' 345
705. Dispozitiunile legei noastre. Critica ei. 346
705 a. Dispozitiunile legei austriace , . , 348
7051. Verdictul. Defirritie. Continut. CaTacter 348
7052. Verdict neregulat Vicile lui . . , . 348
705s. Vicii irezultate din formularea gresita a ohestiunilor . :24c
7054. Controlul Curfil asupra verdictului reregulat . . 349
7055. Verdict contrazicator. Verdict contuz , , 351
7056. Verdict necomplect , . . , , 351
7057 Räspunsuri supra-abundente . , 351
7058. Viciile formale ale verdictului , 357
706. Retrimiterea juratilor in camera de deliberare . 3
7061. Retrimiterea se face de curie. Procedura ei . 353
706 a. Si pr. pen. austeaca admite retrimiterea . 3E4
707. Verdict regulat Negativ. Ordonantia de acbitare . , 334
707 a Conform procedural austriace sa da tot 3 sentiata . . 5E4
708. Daunele interese . , , , , 5E4
709. Cbservari asupra acordarii de daune interese in caz de ad:A-a:LI. 355
7091. Interpretarea verdictului in vederea aoordarrei daunelor 1 , 356
709 a. Proc. pen austriaca nu admite acordarea despag. in caz de achit. 556
710 Verdict afirmativ , 1 , , , , 357
7101. Dreptul de veto al Curtii in caz de verdict afirmativ. Sustinerea lui 358
7102. Cand poate interveni suspendarea verdictului ? . . . . 358
710 a. Proc. pen. austriaca admite si ea suspendarea . . 359
711. Aplicarea legii de catre Curte . . 359
712. Verdictele nu se motiveaza 360
7121 .Autentictatea verdictului. Formalitati , 361
7122. Procesul-iverbal de audiente . . , 361
712s. Forta probanta a constatarilor din procesul-verbal 362
7124. Redactarea procesului-verbal. Sedinte succesive . 363
7125. Deciziunile C411-fii cu jurati. Ca.nd intervin. Forme . 363
7126. Ordonantle date de presedintele Curtii , . - , 363
713. Procedura contra contumacelui 364
714. Particularitati ale judecarii contumacelui 364
715. Efectele judecatei contumacelui . 314

www.dacoromanica.ro
 820
No, paragra-
fului pagina
7151. Ce se judeca in contumacie, Consecinte . . . 365
716. Cazul and contumacele se prezinta ca sa-51 purgeze contumacia. 365
717. Daca nu se prezinta pana la prescrierea pedepsei, nu mai poate
cere purgarea contumaciei . . . . . . . . 366.
717. Moartea, amnestia, imposibilitatea inainte de purgare. Efecte. 367
718 Dreptul de recurs in caz de contumacie mu exista. . . . 367
719. Daca se prezinta conturnacele, se poate adaauga pedeapsa ?
Controversa . . .. 367
720. Notiuni 1st:glee asupra contumacelui 368'
721. Gritica lul Ayrault asupra sistemului lege: franceze de pe timpul
sau re1atiiv 1a contumace . . . . . . 369
122. Unii penaligi aix sustinut sa nu se mai pronunte pedeapsa In
contumacie . . . . 370
723. Contumacia prevazuta de codul penal Sturza. . 370'
7231. Gontumacia nu se aplica in materie de delicte politice si de presa. 370
723 a. flroc. pen. austriaa nu admite contumacia. . . . . 371

Curtile cm WO in Ardeal

723 b. In Ardeal actualmente C. cu jurati sunt suspendate . . 371

723 b1. Procedara inaintea Curtilor cu jurati In proc, maghiara. 371
723 b2. Desbaterile. Expozeul presedintelui. Deliberarea. . . 372
723 b3. Verdictul condemnator. Efecte . . . . . 372-
723 b4. Proc. pen. maghiara nu admite nici ea contumacia. . 373'
723 b5. Contumacia o institutie arhaica . . . 374
723 IA Cercetarea acuzatilor absenti. Procedura . 374

Curtea de Apel Constanta ca instantd crirninalci pentru Dobrogea-Nouti

724. Dobmgea era supusa la un regim special pana la 1913. . . 374-

7241. Astazi aeest regim se aplic'a, Dobrogei-Noui. Legile din 1914
51 1921 . . . 375
725. Organizarea Cartei . 375
726. Conmetinta 376
727. Judecata . . . . 376
728. Daca trebue raport ? Sustinerea negativei 376
729. Unde se trimete afacerea in caz de casare ? 377

Ref orma Curtilor cu jurati

7291. Laturile asupra arora trebue sit poarte reforma. . 377

7292. Diminuarea numarulai juratilor . 378
7293. Recrutarea juratilor. Formarea listelor . . . 378
7294. Compunerea Curti. Asigurarea operatiunei tragered la soni. . 379
7295 Atributiunile Curti si juriului. Sisteme. Propuneri. . 379
7295. Reform privind procedura in sine. . 381

www.dacoromanica.ro
 82 1 -
No. paragra-
fului pagina
7297. Alte imbunatatiri recomandabile . . . . . . 38t
7292. Puterea discretionaltt a presedintelui. Disciplinarea el. . 382
729 a. Tendinta leginirilor strAine cu privire la reforma C cu juri. 382

APENDICE. JURISDICTIUNILE MILITARE.

730. Importanta materiei . . . 384

7301. Trimiteri la diferite chestiuni deja traiate . 385
731. § 1 Organizarea . . 385
732. a) Consiliul de rAsboiu 386
733. Comisarul Regal . . 387
734. Cromisiile de rilsboi temporare. 387
735. B) Consiliul de reviziune . . . . . 388
736. 0 curiozitate a organizarei consilhilui de revizie 388
737. Alegerea judecgtorilor . . . . . 389
7371. Organizarea grefelor la instantele militare . 389
738. c) Pretarii . . . . . . . . . . . . 389
7381. Organizarea justitiei militare in timp de mobilizare. Titlul 11
aditional . . . . . . . . . . . 389

§ 2. Competin(a tribunalelor militare

739. Regule generale . . . . . . . 390
740. A) Consiliile de ra'slboin. a) In timp de pace. 391
741. b) In timp de rasboiu . . . 392
742. c) In timp de stare de asediu . 392

. ...... .
.
743. Consideratiuni generale asupra competintei tribunalelor militare. 392
7431. Tendintele doctrInel actuate cu privire la competinta instaintelor
militare . . . 394
744. B) Consilifil de reviziune. 395
745. Curtea de casatiune . . 396
7451. Competinta in caz de str6mutare si conflict de competentg - 397
746. C) Pretorii 397

§ 3. Procedura.
747. Investirea . 398
748. Instructiunea . . . 398
749. Judecata . 399
750. Executarea hotardrilor . . 399"
751. Codicele de justitie ale marinei. . . . . 399
7511. Proiectele de codice ale justitiei militare la noi. 399

Sectiunea II. - CAlle de atae.

Notinni generale
7512. Rolul editor de atac ca institutiane. Ratiune. Finalitate. . . 400
7512. Impartanta lor in penal. Concilierea lor cu nevoia de prornto-
titudine . . . 401

www.dacoromanica.ro
 822
No. paragra-
fului pagina
7514. Caracterul chilor de atac. Consecinte . . . . . . 401
7516. Chile de atac nu lolosesc decht celor ce au uzat ide ele si nu se
pot intoarce in contra lor. . . 402
7516. Cine poate sh foloseasch chile de Mac ? . . . 403
7517 Decaderile in materie de chi de atac. . .. . 405
7518. Cum ar trebui de lege ferenda evitate aceste dechderi. . . 406
751°. Motivarea ii folosirea chilor de atac . . 408
75110. Ce vicli pot fi relevate prin chile de atac ?. . 409
75111. Efectele generale ale !Cellar de atac suspensiv si devolutiv . 409
75112. Rezultattil folosirei unei chi de Mac . . . 410
75118. Renuntaxile in materie de chi de atac. . . . . . 410
75114. Cum este solutionth chestiunea retragerei in sistemul actual. 411
75116. Dach Ministerul public poate sh-si retragh o cerere de atac?. 412

......
75116. Interesul practic al problemei . . . . 414
75117. Clasificarea Callon- de atac. Ordinare i extraordinare . 415
75118.. Commie si speciale . 416
7511°. Generale si particulare . 417
75120. Chi de retractare de reformare si de anulare . . . 417

CAPITOLUL I
Migoacele de (due ordinare ale hotardrilor penale.

752. Diferitele mijloace de atacare: opozitiunea si apelul . . . 417

7521. Am aratat eh recursul obisnuit este o cale de atac ordinarh. . 418

Titlul I -- Opozitiunea.

753. Ce este opozitiunea . . . . . 418

154. Cazurile de aplicare . . , . 418
7541 Opozitiunea functioneazh naralel cu celelalte cal de atac. Con-
socinte . . . 419
7542. Conolarele regulei de mai sus. .
755 Termenul in care trebne Malta opozitiunea 442201

7551. Forma cererei de opozitiume. Procedural . . . 422

7552 Timbnarea cererei de opozitiune prin legea din 1927 . . 422
756. Judecata opozitiunei . . . . . . . . . 422
7561. Child opozitiunea trebuie sä fie anulata n lipsa oponentnlui. . 423
7562. Dach anularea nu s'a pronuntat ea nu poale fi ceruth li-un
termen urmAtor . . . 424
7563. Procedure de judecatii in opozitiune . . . . . . 424
757. Dach partea civild are (kept de opozitiune Controversh. Sus-
iinerea afirmatiel . . . . . . . . . . 424
758. Ce se intaimplh clach ministerul public a Wet concluziuni dna ce
inculpatul a lost achitat si hothrhrea a rAmas definitivh? . 426
7581. Efectele opozitiurnii In apelul pArtil civile venit de la judechtorie 426
7582. Opoiitiunea phrtii civile la prima instanth . . . . . 42R

www.dacoromanica.ro
 823
No, paragra-
fului pagina
7588. Cum functioneaza dreptul de opozitie. Ipotezele posibilc . . 429
758. Ministerul public mt are deschisä calea opozitiunei . 430
759. Quid daca inculpatul s'a retras dupa interogatoriu ? . . 430
759 his. Se poate propune impacarea in lipsa oponentului ? . . 431
7591 Interesul problemei efectelor retragerei inculpatului din sedinta. 432
7592 Cum a rezolvit legluirea dranceza si cea romana aceasta chestiune 432
7593.Ce principii trebuesc sa fie tinute in seama pentru solutionarea
ei in penal . . . . 433
7594 and se considera ca inteo instantli penala desbaterile au
fost contradictorii, . . . . . . . . 433
7595. Inculpatul care s'a retras dupa luarea interogatorktlui va fi
socotit prezent . . . . . 434
7596. Lipsa inculpatului fara a interveni o retragere expresa . 435
7597. Ipoteza cortrard a prczentarii inculpatului dupa cc ai inceput
desbaterile . . . . . . . . . 435
7598. Aceleasi chestiunif puse fatä de parte.t civila si ivilmente
raspunzatoare . . . . 436
760. Poate judecatorul clupa opozitittnea ineulpatului sa ingreuneze
Pedeapsa? Jurisprudento Curti, d casat;une . 436 .

7601. Efectele imediate ale opezitiunei asupra hotararei date in lip-a. 437
7602. De lege ferenda se impune desfiintarea opozitium i . 437
7608 and ar trebui in apel sa se acorde posibilitatea opozitittnet. 438
7604. In locul opozi(itmei trebuie admisa institutiunea restituirei tern.enului 438
7608. Restituirea termenului se va acorda si in caz de piorderea ter-
tnenelor de atac . . . . . 439
7606. De lege ferenda credem aceste masuri ea acceptabik . . 43)
760 a. Procedura twitala austriaca nu cunoaste drg.rtul de opozitilme
in sensul legei romfine . . 440
760 al Procedura in caz dc iiiecata in lipsa 441
760 a2. Repunerea in starea de mai inainte in caz de forta majora 441

'final II. Apelul

761. Definitia apelului . . . . . . . , 442

7611. Gum functioneaza dreptul de apel fata de diferite hotafari . 442
7642. Idem in materie de simple incheier1 . . 443
762. Dacä trebue sa existe apelul in legislatiune . . . 4-13
7621. Discutiunile cari se lac astilzi in doctrina en privtre la men-
tinerea apelului . . , p p 444
763. Cazurile de aplicare . . . 446
7631. Sesizarea instantei de apel. Moduri 447
7632. Efectele apetului. Efectul suspensiv . . . 447
7633. Efectul devolutiv. Intindera lui in diferite ipoteze 448
7634. Regula , tantum devolutum quantum apoelatum" 449
7638. De lege ferenda ar trebni sat se admita apelul incident 449

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
- 824 -
fulul pagina
§ 1. judecata apelurilor la tribune lele de Jude(

764. Termenul de apel . . . . . . . . , 450

765 Partea civila nu poate apela derAt dacg a fignrat la prima instantà 451
-7651. Nu este nevoie ca sä fi fast prezentS, ci numrai reglat constituità. 452
766. Daca termenul de 10 zile este liber Sustinerea afirmativei
767. Uncle se face apelul ? 4
453
7671. Formele dectaratiunei de apel 453
7672. Apel trinils prin posa. Apel prin telegramS. 454
768. Chile are dreptul de apel ? . . . . . . . .454
7681. Inculpatul poate face apel chiar in caz de absolvire si achitare. 455
7682 Cand poate face apel partea civil5 ? . 456
7o83. Idem pentru partea civilmente r5spimzatoare . . 456
769. In care cazuri se poate face apel ? . . 45oi
7691. Apel in ca2 de declinare de competinta la judecAtorie 437
770, Efectele apelului . . . . . . . , 455
771, Apelul este devolutiv . . . . . . 458
772. Apelul oricarei Orti investeste tribunalele cu judecata intregei
arfaceri . . . . . . . . 4q8
773. Apelul pktii civile este admisibil c1iar &lei a lipsit la prima inst. 460
774. SchimbaTea calificIrii faptei in apel este permisä. . . 460
7741. Cum se procedeazà in caz de saimberea calificàrii . . I

7742. Investirea instantei de apel este si ea numai in rem si im personam 462

775 Nu se poate insii itt apel .0 se adauge pedepsei dupa apelul inculp. 46?
776. Apelul ministerului public . . . . . . . . 463
7177. Rezumarea efectelor apelulni . . . . . . . 464
7771. Mäsura in care instanta. de g.opel poate refairma hotardrea apelatii. 465
7772. Cazul special al substituirei amenzei in Ion] inchisorii , . 465
778 Raportul nu e necesar la tribunalele de judet când hided: in apel. 465
7781. Citarea pArtilor in apel la Tribunal . , . . . 466
7782. Instructiunea orala si judecata in upel . . 467

§ 2. Judecata apelului de Curtile de apel

779. Organizarea Curtilor de apel in materie penale. . 461

7791 Companerea C de apel conform legei din 1924 . 467
780. Cazurile de apel la Carte in matcrie penalS . . 468
781. Persoanele care au dreptul de apel la Curte . . . 468
7811. Caturile in care inculpatul, partea civilasi p civil. rHspunzrt-
toare pot apela . . . . . 469
7812. Apelul in caz de hotSrâre da ta in opozitle la prima instantil. . 460
782. Termemul de apel . . . . . . . . 470
-7821. Termenul cunt dela pronuntare in caz de judecatil in oPozitie. 470
7822. Cazul clind termenul se suspends. . . . . 470
783. Apelul se face la grefa Tribunalului . . . . . . 470
7831. Apelul direct la Curte este socotit ca nu]. Critica acestei solutiuni 471
7632. Apelul Procurorului general si formele sale . . . 472

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
825 -
fului pagina

7833 Curtea de epel mai poate fi sesizata si prin trimitere . . 472

784. Efectele apelulul . . . . . _ . . . 472
7841. TaimIteri au privire la efectele apelului . 472
785. Raportul 473
786. Importanta raportului in penal . . 473
787. Jurisprudenta noastrd foarte bogata . . . . 473
788. Defiatiunea raportului. Ce trebue sd cuprinda raportul 473
789. Curtea noastri de casatiune pune bine principiile . 474
790. Dar face o rea aplicare a lor . . . . . . . 475-
791. Raportul devine inutil a5a cum il admite C noastri de casatiune. 476

...... .
792. Disau.fitmea intre Carnot i Rodiere; Curtea de Casatiune Iran-
ceza a admis pdrerea lui Rodiere . . . . . 476
793. Dated insä raportul este o formalitate substantialä, el trebue
sä fie serios . . . 477
794. Cum e raportul in Franta ? . . 477
795. Cum se face raportul la noi ? . 478
796. Totusi sistemul curtii noastre de casatiune se poate sustine . 478
797. Insd in niciun caz na se poate admite Mrisprudenta Curtii noastre
de casatiune cd nu trehuesc uneori dotal raportmi . . 479
798. Cazuri in care trebue in Franta ea sti se facd un nou report . 479
7981 . and credem cd facerea unui report se impune . . . . 480-
799. Deasemenea in Franta rapertul trebue s lie present, orb un alt
consilier e insdrcinat sa facd un nou raport . . . . 481
800. Motivul agestei cerinte in franta . 482'
801. Jurisprudenta Curtii noastre de casatiune in sens contrar . 483
802. Combaterea motiveIor invocate de aurtee de casatiune romfind 484
803. Raportul ar trebui desfiintat dacd se aplica legea cum se aplicd. la noi 485
804. Rezumarea discutiunei . . . . 48E
805. Observatiuni asupra raportukti. . . . . . . 486
806. Deed lipsa rapartultti poate fi acoperitd prin menitiunee cii s'a
cetit toate acteIe din dosar ? Sustinerea negativei . . 487
807. Deed exista raportul i nu spune eh' s'a cetit, insd se spune cdi
s'a cetit toate actele din dosar, se presupune cii s'a cetit i raportul 487
8071. Conditiunile de forma ale raportului. Sanctiuni . . . . 488
8072. Trebue -Mout un nou raport oridecdteori o Carte judeed ca
instanta de trimitere . . . . . . . . 469
8072. Cum trebne reglementat raportuf de lege-ferenda . . . 489
8074. Judeearea apelului. Conexdri in caz de apeluri multiple . . 490
8076. Citarea piirtilor in apel . . . 491
8076. Instructiunea orald i deshaterie in apel . . . . 491
808. flotararea . . . . . 491
8081. Schimbarea calificarel in ape. Procedare . 492-
8082. Judecata in lipsd si opozitiune la Ottrte . 492

809. Evocarea . . . ..
8082. Redactarea i motivarea decizinnifor CUTtii .

. ,
8091. Cazuri in care se procede deasemeni prin evocare
809 a. Apelul in procedure pen.aId. austriacd
.
.
8084. Acoperirrea vidilor i nulifatifor din hotlirarea primei instaute
.
.
.
.
493-
493
493-
494
494-

www.dacoromanica.ro
 826
No. paragra-
fului pagina
809 a1. Partea civila nu are drept de apel in pr. austriaca . 495
809 a2 Desbaterie inaintea instantei de apel . 495

Calle de atac ordinare in pr. pen. maghiard.

8091). Diferite cai de atac din proc. pen. maghiara . 496

809 b1. Cal ordinare si cai extraordinare . . . 496
809 52. Efectele cailor de atac 497
80913. Recursul . 497
809b4. Apelul . . 498
809 55 Cine poate face aPel ? , 498
809 56. Efectele apehilui . . , 499
809 b7. Motivele de apel. . 499
809 b5. Judecarea apelului . . 500
8091310.
, Hota'rArea asupra apelului 500

CAPITOLUL II

Cdile extraordinare de atacare ale hotdrirelor penale

810. Aceste ciii stint recursul i revizuirea . . . . . . 500

8101. Recursul obisnuit in casatie nu este C. cale extraordinara de atac. 501

Titlul I. Recursnl in casatinne.

811. Recursul se deosebeste de apel . 501

8111. Reoursul este o cale de anulare. Obiectul salt . 502

§ 1. Curtea de Casatiune

812. Organizarea Curti! de casatiune . . 504

8121. Compunerea ei conform legei din Decembrie 1925 503
8122. Complectul obisnuit. Divergente Sectiuni Unite 504
813. Competenta penala a Curtii de casatiune : 504
814. Procedura recursului. Cine poate face recurs . 505
8141. Cand poate face recurs partea civili? . . 506
815. Termen de recurs . . . . . . . 506
8-151. De calla curge termenul in caz de judecata in lipsa? 503
8153. Idem in caz de hotarari date ill. cpozitiune . . 511
8153. Pentru recursurile in interesul legei nu exista termen . 511
816. Formele recursului . . . . 511
8161. Formalitatea presorisa de art. 417 pr. pen. . . . . 512
8162. Aplicarea acestei formalitati Si reoursurilor Ministerului public
s1 pgrtii civile . . . . . . . . . . 513
817. Persoana conclamnata la pedeapsA privativa de libertate trebue
sa se constitue in inchisoare . . 514

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
fului
- 82 7
pagina
8171. Calnd se face dovada itfdeplintrei acestei formalitilti . 515
8172. Uncle se face constituirea ca primnier . 516
8175. Liberarea pe cautiuni i formalitatile e: . 516
818. Quid daca se Oa in inchiscare pentru alta fiap ta? . . 516
819. Ce se intamplä daca a fost liberatä provizoriu fiirà cautiune? 517
8191. Solutiunea justà a jurisprudentei in aceasta privirda. . 517
820. Quid dad a fost liberat provizoriu in timpul instructiunei? 517
5201 Aceasta eliberarre nu ar trebui sa fie suficienta . . . 518
5202. In practical s'a admis solutiunea contrarie . . . 519
5203. In caz de casare, cautitmea din primul recurs nu mai poate
servi la un al doilea recurs . . 520
821. Daca trebue sa se constitue prins 5i acel condamnat pentru
delicte electorale ori de presa ? , . . . . 520
822. Art. 422 pr. pen. se apnea' si and se cere casarea unei deciziuni
a camerii de acuzare 52!
823. Art. 422 pr. pen. nu se apne a atunci and e vorba de militari
ori de legile speciale . . . . . . 521
824. Art. 422 e rau redactat . . . . 522
625. Origina lui e in vechiul drept . . 522
8251. De lege ferenda credem ea formalitatea constituirel ca prizonier
trebue reglementata pe alte baze . . . . . 522
826. Conditiunea depunerii tine! amende a fost suprimata prin legea
din 15 Iunie 1906 . . .9. 523
8261. Legea timbrrului din 1927 a creiat insa un timbru pentru re-
cursul partii civile . . . . . 523
8262. Motivarea recursultd. Cand si cum se face? . . 523
8262. Redactarea motivelor i depunerea lor . 524
8264. Motivele de casare pot fi invocate si din oficiu le Curte . . 524
8265. Recuremtul poate semnala motive 51 dung expirarea termenului
de depunerea motivelor . . . . . . 526
827. Conditiunile de fond : a) HotarrArea sa fie definitiva . , . 926
828. Cel care n'a uzat de dile ordinare, dung jurisprudenta m!
Peate uza de chile extraordinare 527
829 Combaterea acestei jurisprudente 528
8291. Gredem totusi c urisprudenta e conformA cu legea , 579
830. Recursul se poate face si contra actelor de instructiune . . 529
831. $i contra decizimilor Camerei de punere sub acuzare . . 530
8311. Trimeteri cu privire la acest recurs . 530
832. Se poate recurge contra hotaralrilor in privinta incompetintii
chiaT nedefinitive . . . . 530
8321. Cum trebuiesc conciliate art. 416 si 524 pr. penala in privinta
incompetentei . .

..... .
8322. Legea C. de Casatie din 1925 admite
hotaeari nedesavArsite
. . .
.s/11 si contra Uner
833. b) In caz de crima trehne ca hoearkea sa fie condamnatoare;
. .
. .

531

daca e achitare nu poate sA existe recurs deck in interesul legit 531

. . 530

834 In caz de absolvire recurs!!l ministerulni public poate vat5ma

pe acuzat . . . . . . 531

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
- 828
fului _pagina
835. Critica legii . 531
836. c) Violarea legii . . . 533
830.. Imprejurarile pentru care se poate cere casarea 534
837. Cazuiri de violare : 1) Incompetirrta 534
8371. 2) Reaua constituire a instantei . . 535
8372. 3) Excesul de putere. Categoriile 535
838. 4) Violarea iformelor esecutiale. Tot ce nu s'a propos la instama
de fond nu se poate propune in casatie . 536
8381. Despre diferitele nulitati. Trimitere. . . . . 537
8382. Nulitatile dela prima instanta se acopera prin apei 538 .

8382. Neregularitatile privind forma botarare . 538

8384. 5) Violatiunile privind fondul . . . . 538
839. 6) Gresita aplicare a legii in ceeace priveste puleapsa . 539
8391. Teoria pedepsel justificate. Ipoteza legei. . . . . . 539
8392. Exa.gerarile acestei teorii in practica. Critica acestei extinderi . 540
8392. Rezultatele inadmisibile la care conduce aceasta teorie . 541
8394. Cum air trebui sa fie limitata astazi ca si de lege fererala 543
840. 7) Omisinnea de a se prommtà . . . . . . 543
841. Motivarea implicita. Criticarea jurisprudentii Curtii noastre de cas. 544
8411. Cand o omisiune este esentialä ? 545
8412. Omisiunea de a se pronunta asupra unei probe gdministrate . 546
8413. Alte cazuri de omisiuni esentiale . . . . 54ti
8414. Cazuri in call nu se poate vonbi de omisiuni esentiale. . 546
8415. Motivare implicita. Nu acopere omisilinea dar o poate face
Ineesentialà . . . . . . . 547
8416. 8,) Nemotivarea. In ce consta acest viciu? . . . . 547
842. Eroarea in unele motive nu poate atrage casarea daea exist)." alte
motive bune . . . . . . . . 548
843. Curtea de ca.satiune trebue sä invoace din ofiju catacle de militate 548
844. 9) Reaua organizare a instantei . . . .. . 548
845. 10) Gresita calificare faptelor , 549
8451. In ce consta controlulIG. de Ciasatii cu privire la calificare? 549
846. Efectele recursului . . . . . . . . . . 550
847. Judecata recursului. In caz de resping. hotararea devine neatacabilit 551
8471. Procedura premergatoare judecatii. Citare Prezentarea partilor. 551
8472. Desbaterile la Malta Curte . . . 55?
8472. Judecata reoursului . . . . . . . . 553
848. In caz de admitere sunt distinctiuni de facut, uncle trebue
trimeasa afacerea . . 553
848 bis. Efectul casarei in caz de rea aplicare a pedepsei . . . 555
8481, Uncle se trimite pricina in urma casarei ? . . 555
849. Dna se caseaza numai pentru interesele civile se trimete afa-
cerea la un tribunal civil .

incompetent): .
.

.
. .

.
. . .
8491. Efectele easarei in priviMa trimiterei in caz de casare pentru
.
.

8492. Efectele casarei in celelalte cazuri. Casare totala si partiala.

850. Pluralitatea de recursuri pentru acelas motiv. Sectiimi Unite. .
..... , 555

555
557
55S
8501. DeciAiunea C. de Casatie este astazi obligatorie dela prima casare. 558

www.dacoromanica.ro
No paragra-
- 82 9 -
fului pagina
8502. Procedura inaintea instantei de trirnitere . . . 559
8503. Drepturile instantei de trimitere. Situatiunea inculpatului . 561)
8504. Idem in caz de casare numai pentru gresit5 aplicare a Pedepsei. 561
8505. Drepturile pArtilor inaintea finstanjei de trimitere . . . 561
851. Casarea färä trimitere . . 561
852. Critioarea dispozitiunii legli . . . 562
8521. Aceste critici au pierdut valoarea lor fata cu noua lege a G
de Casatie . . . . . . . 563
8522. Cazurile in care se admite casarea Sara trimitere . . 563
8523. Evocarea fondului la Curtea de Gasatie . . . . 564
853. Casarea in interesul legii . . . . . . . . 564
854 Recursul in interesul legii 'Matt de procurorul general al C. de Cas. 565
8541. Reglementarea acestui recurs prin legea C. de Casatie . . 565
8542. Legea ar fi trebuit .)5 niodifice efectu1 awstld reours. Propuneri. 569
S513. Recursul pentru anularea din art. 22 5i 27 L. C. de Casltie . 566
5544 Acest recurs este acordat i Ortilor in certe eanditiuni . 5.18
8545. Caracterul acestor rocarsuri Cnnsecinte . . . . 5.18
855. Curtea noasted de casatinne prea 6ncaroatd cu rccursuri; corn-
paratiune cu Franta si Belgia . . 59S

§ 2. Tribunalele de judef ca ins/ante de casare

856. Introducere istoricd . . . . 570

857. Organizare . . ,4 . . . 572
.8571, Compunerea trihunalului in caz de recurs . 572
858 Cazurile de recurs . . . . . . 573
8581. Recurs folosit pe baza Constitutimei in legile cari nu adrniteau
recursul . . 1 1 , 573
859. Termenul de. recurs . 574
860. Unde se face recursul . . 574
8601. Formalitatile cererei de recurs 574
861. Motivele de recurs . 575
5611. Cand si cum se formuleazit 575
862. Efectul . . . . . . . 575
8621. Procedura de judecata recursului 575
863. Judecata . . . . . . . 579
863 his) Opozitiunea in carz de recurs in lipsii Impkarea partilor 577
8631. Respingerea recursului. Efecte . . 57C
8632. Admiterea lui Evocarea fondului 578
8633. Cand nu are loc evocarea? . 579
8634. Instructiunea oralä in caz de evocare . 579

Pecursul in Procedura penald ausiriacei

863 a. Gaud se poate face recurs ? . 58.:

.
863 al. Caracterul recursului Cale ordinard . . . 56'
863 a2. Gine poate face recurs ? . . . 5s0

www.dacoromanica.ro
 830
No, paragra-
fului paging
863 a3. Termenul si formele recursului . . 530
863 a4..Motivarea recursulul . . . . . . 582
863 a6. Contra caror hotardri se poate face recurs ? . . 582
863 a6. Imprejurarile cari pot constitui motive de recurs . 533
363 a7. Alte nulitati ice pot it invocate in recurs . . 587

Recursul in Procedura penald maghiard.

863 b. In contra caror hotarari se poate face recurs ? 588

863 b1. Cine judeca recursul? ascutiuni . . , . 589
863 b2. Declararea recursului si depunerea motivelor . 590
863 1)3. Care este procedura in raport cu noun lege a C. de Casatie 591
863 b4. Hotarari susceptibile de recurs in Casatie 592
8631)6. Cine Doate face recurs ? . . . . 592
863 b6. Recursul in interesul unitatii de drept . 593

TRW II. Revizuirea.

864. Revizuirea; compararea ea recursul . . 594

865. Revieuirea loveste in autoritatea lucrului juolecat, de aceea e
periouloasa si trebue admis:4 in mod restrictiv . . 594
866. Diferentele intre revizuirea civila si penahl . . . 595
8661. Rolul revizuirei in penal . . . . . , 595
867. Istoricul revizuirei la Romani si in Franta . . . 5g6
868. Revizuirea in tara noastr5 in treout . 597
869. Cazurile de revizuire admise in actitalul codice de procedurA
penalä sunt trei . 597
870. Procedura revizuirii . . 599
871. Revizuirea e admisa de jurNpr udenta si in materie da delict. . 599
8711. Aceasta solutiune o credem temeinica chiar in sisteinul eg. actuate. (110
872. In Franta s'a modifficat de mai multe ori legea in materia reviz. 601
873. Revizuirea in caz de achitare pronuntata din eroare flu exista.
Unit au propus-o 603
8731 Sistemul codului de proc. penala italiana . . . . . 604
8732. De lege ferenda propunem tin sistem complect. Expunerea 101 . 6:15
8733. Motivele pentru care rrevizuirea va fi ceruta liotargri contradictorli. 606
8734. Descoperiri de noui probe . . . . . . 60(
8736. Gonstatarea unei activitati incite cu ocaziunea judecarel . . 608
8736. Procedura revizuirei. Competenta . 603
8737. Efectele revizuirei . . 610

Revizuirea in pr. pen. austriacd si maghiard

873 a. Cazurile in care pr. pen. austriack admite revizulrea . . 610

873 al.. Procedura revizuirel in codul austriac . . . . 612
873 b. Când poate avea loc revizuirea conform pr. P. maghiare . . 613

www.dacoromanica.ro
 83 1
No. paragra-
fului pagina
873b1. Numai in caz de lucru judecat. Când existà lucrujudecat? . 614
873 b2. Dacg partea lezatä poate cere revizuirea ? . . . . 615
873 b3. In caz de hothrare data asupra fondului revizuhea poate Ii
cerut a. si in caz de achitare . . . , , , , 615
873 b4. Mtotivele pentru care se poate cere revizairea in favoarea acuzat. 615
873 b5. Ideat contra acuzatului . 1 615
873 b6. Cazul and se cere revizuirea fiindca faptul e pedepsit mai gray 616
873 b7. Cine poate care revizuirea ?. . . . . . . . 616
873 b8. Judecarea cererei de revizuire . , , 617

Apendice I

a) Contestarea la execulare.

874. Caracterul juridic al contestarii la executare 617

8741. Cale de arnulare extraordinan Consecinte . . . 618
8742. Pe ce fel de violaVuni se poate spriiini contestatitmea . . 618
8743. Vicii formale sau substantiate ale actelor de procedura . 619
8744. Lipsa dorvezei de inmânarea citatiunei. Consecinte. Discutiuni 620
8745. Condirtiuni pentru a se putea folosi calea contestatiunei . . 622
8746. Contestatiunea la Cturtile cu jurati 622
8747. Contestatiuni privind nulitatea insasi a actelor de executare. . 623
8748. Cine poate face contestatie ? . . . . . . . 624
8746. Cand se poate introduce contestatia? . . . 624
874'0 Suspendarea executarii in caz de contestatie. Gine o acorda? 625
875. Regulele de aplicat in penal sunt acele din procedura civilià . 626
876. Uneori contestarea la executare in materie penalä e o cale de re-
formare, alteori o interpretare a hotArArei care se contestä. 62:)
8761. Vicii de fond. Cereri pentru regularea executarii fartg cu aceste vicii 627
8762. Caracterul i efectele acestor cereri . . . . . 62S
877 Unde se adreseaza oontestarea la executare . . 629
8771. Distinctiuni on privire la competint5 . 629
8772. Formele .cererei de contestatie . . . . 629
8773. Reinoirea cererei de, contestatie. Cand exista lucru judecat? , 620
878. Trebue sa" fie vorba de run act al instantei de apel . . 631
678 a, Proc. pen. austriach." nu cutioaste calea contestatiunei. . 632
878 b. Justificarea in pr. pen. maghiarà . , 632

b) Reformarea ernrilor judiciare

879. Revizuirea si contestarea la executare nu reparä trecutul; Ire-

bainta repararii erorilor jadiciare . . . . . 633
880. Aceasta cestiune a dost desbatuta Ind dela finele sec. al XVIII-lea. 533
881. Cuvintele lui Bentham . 634
882. Ideile lui Bentham atu inspirat i pe redactorii proectului de
legislatiune penal'a; euvintele lui Targot . . . . 635
882 bis) AsuPra prhicipiului este intelegere, insA sunt dificulta de execut. 636

www.dacoromanica.ro
 832
No. paragra-
rum pagina.
883. Quid in oaz de rea credint5 a judocAtorilor or a ministerulul pu-
blic sau daa e vorba de o mare Nina' (magna culpa) . . 636
8831, Erorile judiciare sunt posibile. Cauzele cari le produc . . 637
8832. Cum pot di preintampinate erorile judiciare . . . . 6.33
8833. Educatiunea maselor papulare in vederea triumfului justitiei . 638
8834. Nevofa de a se repara erorile udiciare . . $ . 639
8835. Ce caracter trebue sa aiba reparatiunea. Diferite teorii . . 641
8836. Consecintele la cari ()Gothic cfiecare din aceste tearii . 642
8837 Ce sistem ar trehui sA fie adoptat de lege . . 643
8&38. Ce puncte au a fi reglementate de lege In aceasfa materie 644
8839. Situatiumile cart trebuesc sA dea dreptul la reparatiune. . 645
88310. Conditinni impuse de unele legiuiri. Discutarea lor 645
88311. Reparatifunea in caz de detinere preventiva nedreaptä 646
88312. Natura reparatiunei si natura prejudiciului suferit . . 647
88313. Procedura acordarei reparatiunei . . , , 648
88314. Transmiterea reparatiunei la mostenitori . 648
88315. Drept comparat . 649

Reparatiunea erorilor mud. in pr. pen. austriaed i maghiara.

883 a. Sistemul codului pr. penalA austriaca . , . , 649

883 b. Istoricul ideii de reparatiune a erorilor judiciare . . 650
883 b1. Sisternul codului de pr. penal5 maghiar , , 651
8831)2. Procedura acordarei reparatiunei . 652

Apendice II

Cheltuelite de fudecatd

884. Pificultatea materiel . . . 653

885. Istarioul cestiunei in Franta . . . . . . . 654
886 Exagerarea legiuitarului in aruncarea cheltuelilor de judecata pe
partea civilA prin regulamentul cheltuelilor din 1811 . , 655
887. Revenirea in 1882 la legea din 18 germinal an. WI . . . 656
888 Legiuitorul nostru a admis legea francez5 din 1882. In urml a
introdus regulamentul cheltuelilor de judecat5 din 15 Iunie
1811. De ad a rezultat dificultate . . , . . . 656
889. Suslinerea cit trebue a aplica dispozitiunile codicelui de proce-
dura penall, tar nu regulamentul cheltuelilor de judecatA . 657
890. Art. 3811 proc. pen. e ariticabil . . 653
8901. Diferite oategorii de cheltuell de judecata . . 658
8902. Princlpiul pe care se sprijinA legea in aceast5 materie . . 659
8903. Cheltueli provocate de gre$ala functionarilor. Gine le suportà?. 660
891. § 1. Nu este parte civild. Acuzatul or inculpatul condamnat suportA
cheltuelile de judecatA chiar and dupA apelul situ i s'a sett-
zut pedeapsa . , . . . 660

www.dacoromanica.ro
 83 3
No. paragra-
fului pagina
892. Dack" apelul procurprultu s'a respins cbeltuelele apelului nu-1
mai privesc pe inculpat . . . . . . . . 561
8921. In cäile de atac cheltuelile revin deasemeni celui ce a pierclut. 661
893. Daca acuzatul or inculpatul a fost achltat, el suporta mtmai pro-
. priile sale cheltueli . . . , . . . 662
894. In caz de achitare pentru dementi or lips5) de pricenere juris-
prudenta franeeza distinge . . . . . 662
895. liii caz de absolvire este si apararea de cheltueli . . 663
896. Dac . se admite declinarea de competenta nu poate fi condamnare
de cheltueli . .
897. Ins'a scuza absolutorie nu impe. deca la condamnar e la cheltueli. o633
'8971. Regula generalg pentru cazuri când inculp. este ap'arat de pedeapsil 663
8972. Propuneri de lege iferenda . . . . , . , 664
S98. § 2. Existd parte civild. Acuzatul achitar si apwrat de daune e
apIrat si de cheltueli de judecata; daca e condamnat civil
si penal suportä i cheltuelile de judecata . . . . 61)4
899. Dnä ambii sunt condamnati (acuzatul si partea eivila) se admite
cä acuzatul condamnat va plati cheltuelile de judecata . 664
900. Dacä inculpatul e achitat insa e condamnat la despagubiri civile,
chestiunea eine suportä cheltuelile de judecata e discutata. 664
901. In materie corectionala 5i de simpla politie chestiunea e la nod
discutabila . . . . . (65
9011 Pentru atribuirea cheltuelilor de judecata trebue sa tinem seama
de solutia ambelorr actiuni: publicrt i civila. Ipotcze . . 665
9012. Solidaritatea in privinta cheltuelilar de judecata . . . 667

Apendice TII

Executarea hotdrdrilor porde

9013. Executare. Caracter. Momentele sale . . . . 667
9014. Normele privitoare la executare. Natura lor juridica . 668
9015. Conditiunile cerute pentru executare . 690
9018. Executiune voluntarg. and este posibilk ?. 699
9017. Organele insarcinate ea punerea in executare
9018. De eine se face executarea in sine ?
9010. Mandatul de executare. Procedura .
.. .
670
67
671
90110. Executarea pedepselor pecuniare . . . 671
901" Mem a amenzilor eirvile, fiscale. disciplinare etc. 672
90112. Executarea daunelor civile . . . . 672
90113. Incidentele de executare. Rezolvirea lor . . . 673
90114. Executarea efectiva a pedepselor privative de libertate 673
90115. Liberarea eonditionalä. De lege lerenda . 64
901/6. Executarea hotklrilor instantelor militare . 4

Mdsuri asiguratorti in vederea executiunet

90117. Utilitatea i ratiunea acestor mAsuri . . . . . . 675
90118. In sistemul actual ga-sim pntine m'asuri de acest fel. . 675
Tanoviceanu, Vol. V. 53

www.dacoromanica.ro
No, paragra-
834 -
fulut pa,ma
90112. Masuri indirecte in legea actuala . 676
90120. Asigurarea realizarii despagubtrilor civile . . . 677
90121. Cazul and partea vatarnata s'a adresat instantelor civile. 673
90122. Cazul când se sprijina pe un raport de drept privat. 679
90123. Cazul cand s'a adresat instantelor penalo . 679
901.24. Ipoteza and actiunea se gaseste in instructiune. 6Q0
90125. Ce trebue sa se faca de lege ferenda ? 681
90120 Supunerea la cautiune . 631
90127. Ipoteca penala legala . (183
90128. Sechestrul penal . . . . . . . 685
90128. Ridicarca corpurilor delicte, lacrurilor confiscabile, etc. 686
90130. Trebuesc masurile de asigurare sa intervina din oficiu ? . 636
90P1. Supit erea partii vatamate la o eventuala cautiune . . 686
90132. Ocrotirea intereselor tertelor persoane cari au contraetat cu
inculpatii dupa comiterea faptului Conflicte .. . . 687
90133. Conflictul se reduce la o chestiune de probe. . . CRS
90134. Ce solutiune credem acceptabila de lege ferenda? . 689

Cdteva chestiuni in legatura cu execut( rea

90135. Identificarea condemnafilor. Când este necesaril ? . 690
90138 Ce fel reglementeaza codul actual identificarea ? . 690
90137. Probe ce pot servi la identificare . . . . 691
90138. Ce martori pot fi audiati? Datcle ce pot fi utilizate? . 6q2
90132. Indoiala va fi in favoarea persoanei urrnarite . . )92
90140. Inscrip(iunea in cazier. Reglementarea ei astazi 692
90141. Cum trebue oranduitti de lege ferenda 693
90142. Care hotariri trebuiesc inscrise in cazier? . . . 694
90143. Incidente privitoare la inserieri si radieri din cazier . 694
90144. Reabilitarea condemnablor. Reabilitarea judiciara si de drept. 695
90145. Conditiuni substantiate pentru acordarea reabilitarii . . 695
9014°. Precizarea acestor conditiuni in lege . . . . 696
90147. Disoutiuni speciale asupra onditiunei dc a nu mai fi cornis
o noua infractiune , 697
p0148. Proceduna reabilitarii judiciare . 693
)0142. Reinoirea cererei de reabilitare 699
90155. Procedura reabilitarii de drept . 699

Referinte la proc. pen. austriac i nngara

901 a. Cheltuelile de judecata si executarea in pr. pen. austriaca 699
901 b. Executarea condemnatiunilor in proc maghlaia. . 701
901 b1. Asigurarea pretentiunilor chile 70?
901 b2'. Procedura acesteia . 702

AUTORITATEA LUCRULUI JUDECAT IN PENAL

902. Impartirea material . . 702
9021. Ce se intelege Ala lucrol iudecat . 703

www.dacoromanica.ro
 83 5
No. paray a-
ft lu paguia
9022. Efectele lucrului judecat. 1 itlu executiv. Exceptio rei judicatae . 703
9023. Exceptiunea lucrului judecat in sistemul legei actuale . . 704
9024. Conditiunile lucrului judecat . . . . 704
9023. Conditiunile exceptiunci derivate din lucru judecat . . . 705
902c. Diferenta intre legea civila 5i cea penala Object i cauza . 706
9027. Identitatea de persoane . . 706
9028. Notarari motivate in rem si hotarari motivate in personam . 707
9029. Efectele erga omnes ale hotararilor condemnatorn . . 707
90210. Natura exceptiunei Incr. judecat in penal. Consecinte procedurale. 708

Sectiunea I. Lucrul judecat in penal .asupra penalului:

9 3. Impartirea sectinnei . . 7108
9031. Rechizitordile i rezolutiunile minis tenului public nu au autori- ,
hte de lucru judecat . . . . . . . . . 708

§ 1. Lucrul judecat de autoritatdc de instrucjiune asupra penalului,

904. Se tine seama de dispozitivul hotararei si de motivarea sa. . 709
9041 Gaud o ordonanta sau decizie se considera motivata in lapt? . 710
9042 Cand motivarea este numai in drept? . 710
9043. Ditotivare mixta, in drept si in fapt . . . . . . 711
9044 Diferite parreri au privire la autoritatea lucrului judecat la instruc. 712
9045 Ordonantele si deciziunile de trimtere. Autoritatea for . . 713
9046. Ordonante si deciziuni de neurmarire motivate in f apt. Autorit. lor 714
9047 Idem pentru cele cu motivare mixta .
. . 715
9048 Idem pentru cele motivate in drept . 715
9040. Rezumatul diferitelor ipoteze . . . . 717
90410. Sistemul legei actuate. Modificari de lege ferenda . . . . 717
005. Nouile descoperiri din art. 241 pr. pen. sunt o disoutiune de tfapt.
Critica generalitatii acestei solutiuni admisa de curtea de
casatiune romana . 718
9051. Ce se intelege prin noui descoperiri ? , 718
9052 Sensul termemilui descoperire. Consecinte 719
9053. Probele cari pot fi privite ca noui . . 720
9054. Adumarea nouilor probe. Procedura redeschiderei instructiunei. 721
9055. Cercetarea motivelor de redeschidere. Rezolvare. Efecte. . 721
9056. Pe baza nollor descoperiri nu pot fi sesizate instant. de fond direct 722
9057. Toate regulele redeschid,. se aplica si in caz de judecat. instr. spec. 722
906. Chiar land e vorba de motive de drept autoritatea lucrului judecat
exista numai pentru autoritatile de instructiune . . . 722
907. Deciziunile de trimetere n'au autoritate de lucru judecat nici chiar
relativ la competinta . 723

§ 2. Lucrul judecat de autoritdrile de judecatd penale asupra penalului.

908. Frarerea lui Wendber n'a fost admisa de legiuitor . . . 724
.909. Regula din art. pr. pen e foarte veche; o gasim in anticitate. 724

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
- 836
fului pagina

910. 0 gasim si in evul mediu , 72b

911. In vechiul drept din apusul Europei . . . . . . 725
912. Probabil ca a existat si in vechiul drept roman . . 726
913. 0 gasim in Reg. org. si in proc. pen. $tirbei 724
914. Dreptul actual: art. 383 pr. pen. . . . . . , 727
915. 0 mare controversä: poate fi dat achitatul in judecata pentru
aceiasi fapt a. sub alta calificare ? . . . . . . 727
916. In timpul legislatiunei franceze revolutionare negativa era admisa. 723
917. Azi lush' jurisprrudenta franceza admite solutiunea contrarie . 723
918. Cum raspunde Merlin la argumentul tras din jurisprudenta din
titmpul cod. din Brusnar An. IV si cod. din Sept. 1791 . . 729
919. Combaterea lui Merlin de F. Mlle, aratand ca demonstratiunea
lui se bazeaza pe o eroare istorica . . . . . 729
920. In afara de aceasta dupg cum observa F. liélie, raspunsul ne-
t gativ al juratilor merfand motivat no se stie sensul sau . 730
921. Sustinerea parerii lui F. fielie . . . . . . . 731
9211. Instantele penale sunt datoare sa examineze rinvinuirea sub
toate aspectele ei . . . 73?
922. Hotarasea trebue sa fie data de o autoritate competent:a . 732
923. Sa fie vorba de o hotarare penala, iar nu disciplinara or perrnanenta 737
924. Absolvirea se opune deasemenea la o noua iudercata . . 733
925. Autoritatea lucrului judecat In penal poate fi opusa de oricine are
interes i poate chiar sa fie invocata din oficiu si in orice
stare a procesului . 733
926. Materia dificila si piing de controverse . . . . 734
927. Achitatul pentru exercitarea ilegala a medicinei poate invoca au-
toritatea lucrului judecat? Afirmativa admisa de C. de oars. rom. 734
928. 0 distinatitune credem cri se impune . . . . . . 735
9281. In ipoteze similare trebue examinat daca existal iapt unic . 736
9282. Trebue deasemeni sa distingem dupa cum rfaptul a fost declarat
obiectiv cri nu constitue o infractiune. sau ca nu sunt dovezi 736
929. Daca achitarea unuia din denuntatori apara pe ceilalti. Controversa 737
930. Propunerea unei distinetiuni . . . . . . . 737
9301. Cazul cand sunt mai multi subiecti pasivi. Deosebiri. . 738
9302. Idem in caz de oondemnare 738
9303. Un singor subiect pasiv, dar mai multi pagubasi. Eecte. . 739
931. Daca achitatul Pentru delict de presa poate fi urmarit pentru
aceiasi fapta calificata de crima. Controversa . . . 739
932. Daeli o persoana condamnata pentru delictul prevazut de art. 93
al. 2 legea judecatoriilor de ocoale din 1907, poate fi in urma
condamnata pentru calomnie. Combaterea solutiunei C. cas. rom. 730
932. Ipoteza unui tapt susceptibil de mai multe calificriri. Cazul
coneurentei de texte 740
9322. Idem in caz de eumul ideal . 740
9323. Aceias solutiune in caz de infractiuni progresive. . 740
9324. Solutiune contrara in caz de cumul, conexitate . . . 740
933. Influenta judecatii autorului principal asupra judecatii complicilor. 741
9331. Distinottunile pe earl trebue sa le facem au privire la participanti 741

www.dacoromanica.ro
No. paragra-
fului
- - 837
pagina
9332. Hotarari cari apara de pedeapsa motivate in rem . . . 742
9333. Nem motivate in personam . . . . . 742
9334 Cazuri and motivarea in rem degenereaza in personam . 743
9333. Aplicatiune cu privire la tainuire . 743
933°. Idem in caz de infractiuni a caror existenta juridica este con-
ditionata de altä infractiune . . . . .
9337 Participantii nu pot invoca niciodata a chitarea au tortilu i jud ecat 743
de jurati . . . . . . . . . 744
9338. Urmarirea unei persoane nu ca participant ci. ca autor distinct. 744
934. Daca achitattil pentru complicitate la talharie poate fi osandit
pentru tainuire ? Controversa . 743
935. Cel achitat ca autor poate 1 condamnat drept complice . . 745
936. Daca cel achitat pentru bancruta simpla poate fi condamuat
pentru bancruta fraaduloasä. Controversa . . . 745
937. Ipoteza inversa deasemeni controversata . 746
938. Efectul casärii in interesul legii . . 746

Sectiunea II-a: - Autoritatea lucrului judecat in penll asupra civiluiul

939. Cestiunea a preocupat si pe vechii autori . . . . .

940. Prealabil trebue examinat5 autoritatea lucrului it in civil 747
asupra penalului .
, , . , , 747
941. In principiu flu exista autoritate de lucru judecat in acest caz 747
942. Este firesc sä fie asa . . . . . , . 748
943. Aplicarea principiului in legea trusturilor arendasesti . . 748
944. Criticarea solutiunii Curtii dc casatie , 749
945. Regula insa nu este absoluta . , , 7 750
9451. Cand se poate pune in penal chestunea lucrului judecat In civil? 751
9452. Exemple In care nu se poate invoca luoru judecat de instantele civ. 752
9453 Cazuri in cari din contra se poate invoca , . . . 752
946. Trei sisteme . . . . .
7 753 7

947. 1) Sistemul Merlin: este autoritatea lucrului judecat cand ;xNta

cele trei identitati din articolul 1201 codul civil . . . 753
948. 2) Sistemul Toullier. 1..fuorul judecst in penal nu are nici o au-
toritate In civil , 753
949. 3) Sisternul intermedlar face distinctiuni , . , . . . 754
950. Sisternul lui Merlin inadmisibil fiindca art. 1201 c. civ. se refera
la altà materie . 7 7 754
951. Sistemul Toullier e prea absolut $i irational . . . 754
952. Legea chiar arata ca stint cazuri in care Penalul are influenta
asupra civilului . , . . 755
953. Art. 8 pr. pen. se poate invoca in acest sens , . . 756
954. Alte articole din codicele civile 756
955. In dine art. 11 pr. pen. , 757

www.dacoromanica.ro
 838
No. paragra-
fului pagina
§ 1. Lucrul judecat de uutoritatile de instructinne.

956. Unii autori fac o distinctiune, dupä cum ordonanta de neurmarire

este motivata in drept or in fapt
957. Gombaterea distinotiunei 9 9
.

9 .....
. 757
758
9571. Hotärarire instart. de instructiune cu caracter jurisdieticmal. Efecte 750
7572. Distinctiuni cu privire la autoritatea lor in civil . . . . 75o
9573 Partea vätamata se poate Insä spriiini pe un- alt raport juridic. 760

§ Z Lucrul judecat de witoritatile de judecotd.

958. Lucrul judecat de autor1tati1e de judecata Penala are autoritate

de lucrfl judecat in civil . 761
959. Aceasta era admis i In vechiul drept . . 761
960. a) Despre hotararile condamnatoare incontestabil ca ele, dove-
desc existenta faptei . 761
961. b) Deasemeni hotararile ahsolutorie . . . . . , 762
962. c) liotararile achitatoare prezinta marl diifeultati. La jurati
ele nu au autoritate de lthcru judecat . . , . , 762
9631. Verdictul negativ este adeseori un gest de clementa . . . 762
964. Legea dIt vole chiar Curtii sIt condamnc pe gchitat la daune . 762
965. Osandirea la (Wine nu trebue Irma sa contrazica verdictul juratilor 763
966. Hotararile tribunalelor coreationale sau politienesti fiind motivate
se va tine seama de motivare . 764
967. Sunt autori cari nu admit autoritatea lucrului judecat pe baza motiv 765
968. Combaterea acestei pa'reri , , , . . . 766
969. Quid daca tribunalul penal a achitat? Poate care condainna la
daune pe achitat ? , , 766
970. La jurat iafirmativa e incontestabila 766
971. La tribunalele corectionale si de simpla politie se pare ca prin
a fortiori ar trebui admisa aceeasi solutiune. / - 767
972. In afara de aceasta regulele dela Curtile eu jurati se aplica si la
celelalte instante, afara de text contrariu de lege . . 767
973. Totusi Inca din timpul vechiului drept se admitea ca ineulpatul
achitat nu poate sa fie condamnat la daune . . . . 767
974. Doctrina i jurisprudenta franceza admit aceiasi solutiune . 768
975. La noi C. de cas. &Iva. oarecare Indoeli a admis aceeasi interpretare 768
976. La inceput Gurtea masteIt de casatiune a admis ca instata care
achitä poate si trebue sa condamne la daune . . . 768
977. Aprobarea acelei solutiuni pe baza art 11 al. 2 pr. pen. . . 76S
978. Exagerarea principiului pus de curtea de casatie In 1871 . . 769
979. Sthimbairea jurisprudentil prin decis. 747 din 19 Dec. 1873 . 769
980. Insg instanta de apel poate condamna pe achitat mi daune, res-
tabilind caracterul penal al laptei . . . 771
981. Gurtea noastra de cas. a fost desigur influentata de doctrina
si jurisprudenta franceza , , . . . 772
982. ajar in Franta contra unel jurisprudente constante protesteaaa
spiritul public , . . . , . 9 . , 772

www.dacoromanica.ro
 - 83 9
No. paragra-
fului pagina

983. Doctrina si jurisprudenta franceta intemeiaz[. Parerea lor pe ses

in loc de les din art. 159 code d'Instr crim. . . . 773
984. Doctrina si jurisprudenta franceza se intemeiaza pe textul legii . 774
985. Chiar la Francezi ne pare soIatia neadmisibila 774
986. Acest argument de text nu exista insa la noi . . . 774
987. Citarea cAtorva autori fruncezi , . 774
988. Care e motivul schimbarii textului francer? Int3mplarea? Jnad-
vertenfa? Sustinerea negativei. . . , 775
989. Codicele de pr. pen. Stirho rezolva cestiunea formal in sensul
jurisprudentei franceze . . 775
990. Legiuitorul nostril din 181,4 n'a volt sa admita acel sistem fiindca
altiel ar fi reprodu textul clar al condicei $tirbei . . 775
991. Insa art. 11 pr. pen. care nu exista la Francezi dovedeste ca
leginitorul a respins sistemul jurisprudentii franceze . . 777
992. Curtea de casatiune rezolva Cu sabia dificultatea care rezulta din
textul articolului 11 procedura penala . , 778
993. Curtea de casatiune omite fin numai textul art. 11, dar si lu-
crarile preparatarii. . . . ., , , , 779
994. Comisiunea camitetului legislativ a modificat art. 11 $i Al Cre-
tesza raoortul aratI sensul art. 11 or. pen. . . 779
995. Curtea de casatiune ^ iolcaza dar textul legii si intentunea le-
giuitorului din 1S64 , 779
996. Se pare ca Suprema instanta recunoaste ca a mers pe caIe gresit 77'
997. S'au invocat acrgamente de ratitme dar fara importanta . 780
998. Argumcntul cu incolapetenta este neterneinic . 780
999. Argurnenful ca la jurati ar exista tin text formal , . 781
1000. Explicarea acestui text formal . . 781
1001. Argumentul cu eludarea legei timbrului . . 782
1002. Dece mu poate fi temeinic acest argument . . 743
1003. Deci nu exista nici un argument temeinic , . 784
1004. Sistemul jurisprudentii actuale este vexator . 784

......
1005. Acest sistem mai are si alte neajunsuri , , 784
1006 Nu este admisibil ca legiuitoru la volt aceste neajunsuri 795
1007. A admite contrariu ar Insemna a admite o calomniere pe fata
acelui achitat 786
1008. Alte consecinte absurde al sistemului jurisprudentei . 78i
1009. Absurditatea e $1 mai vizibila in caz de opozitie . . . 747
1010. Rezumatul disoutiumii , 787
1011 Sistemul pe care 11 sustinem este folositor societatii . 788
1012. Sperthn ca Inalta Curte va reveni la acest sistem . . 788
1013. Proiectul Dissescu prevedea formal acest sistem . . 788
10131. Despre efectele achitarii si ahsolvii ii asupra actiunei civ. Trimitere 739
10133. HotIrArile care apara de pedeapsa. Autoritate in civil . 789
10133. Idem In caz de lipsa elementuliu subiectiv (moral) . . 789
10134. Idem in caz de infractiuni de culpa . . . . . 790
10135. Caracterul autoritatii hicruhni judecat in penal c3nd este mo-
tivul in civil . . . . . . 790

www.dacoromanica.ro
 840
No. paragra-
fulul pagina

Autoritatea hotdrarilor nedeseivarsite i incidente, a incheiertior sr

ordonaraelor.

10136. Ce autoritate au hotsararile nedesrp,Ir$ite . , 791

10137. Dar hotarâcrile incidente? Revenire asupra lor 791
10138. Masuri premereitoare autoritatea lor. Interlocuitorii si prepa..
ratorii. In penal distinctiunea farà importan% . 793
10136. Se poate reveni asupra oriarei mäsuri premergiltoare 794
101310. Autoritatea ordonantelor si rezolutiunilor . . 796
1013 a. Autoritatea lucrului judecat in pr. pen. austriaca . 795
1013 b. Idem in cea maghiarii. Trimitere . , . 797

Autoritatea tucrului jndecat de instantele sti dine.

1014. In ce m'asurä $i in ce caz exista o atare autoritate . . . 797

10141. Recunoasterea hotararilor straIne . . .. 798
10142. Hothrarile strMne in caz de anexitune de teritoril . . . 799
10143. Propuneri cu privire la combaterea infractinnii internationale. 799

Autoritatea lucrului Judaea in penal asupra acjinnei discipinare

10144. Actiunea disciplinara Indcpendenta ei. L.imite. , . . 800
10146. Influenta hotararei date in penal asupra actiunei disciplintare. 800
10146. Hotarlrile achitätoacre an o influentii mai restrânsa . . 801
10147. HotarariIe cari pronunta absolvirea, sau stingerea actiuni Pu-
blice n'au nici o influent4' . 802
10148. liotarArile instantelar discipilnare pot servi in penal ca un
element de Praha . . . . , 802

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE ALFABETICA*)
A

Volumelor IV §1 V (PROCEDURA PENALA) **)

Aces le cloud volume coprind 2492 paragrafe (1636 pagini) din cari: 1014 de I. Tano-
viceanu; 1266 de V. Dongoroz ; 125 de C. Chiselita §i 87 de St. Laday.

ABROGAREA LEGEI PENALE, IV, 436, 437.
ABSOLVIRE . IV, 341 5i urm.; V, 455, 762.
ACHITARE IV, 341 si urm.; V, 455, 762 si
arm.
ACTE DE PROC. PENALA, IV, 455 si urm.
Di\ iziunea lor IV, 456
Distinctiuni. . . . . . IV, 107 si urm.
Momentele actiunei IV, 112
Exercitarea lor IV, 113 st unm.; 206 si
urm
Stingerea lor . . . . IV, 374 si urm.
ACTIUNEA PRIVATA (civilà) IV, 179 si

.....
1.11111.
Acte scrise . IV, 458 Cine o exercifV IV 179
Acte orale , , . IV, 461 Cioruditiumi, IV, 181 si urm., 305 si UTIT1.
Acte materiale . . . . . IV 463
Incapabilri . . . . . IV, 185 si arm.
Acte intereshd judecata . . . IV, 464 Mostenitoriti IV 188
Acte de ord. administrativ . . IV, 464 Persoune iunidice . IV, 194
Mite in interesul Ortilor . . . IV, 465 Creditori . IV 195
Obligativitatea actelor de pr. pen IV, 466 Cesionari . . . . . , . . IV. 195
si arm. Contra cui se exercitä? IV, 197 si urm.
ACTIUNE DISCIPANARA.
Cine si cum o iudecg . . . . IV, 244
Efecte condanmatiunitor penale fatii de
Persoane neurmbibile .
Incapabili . .....
. . IV, 198
IV, 199, 202 6
Raspunzatori civilmente, TV. 201 si urm.,
actitmea discip1inafa V, 800 si urm. 369 $j urm.
ACTIUNILE IN PR. PENALA IV, 103 si Obiectul acttunei civile, IV, 179 si urm.
urm. 308 si urm.
Definitiune .

Drept, actuate, cerere . . . .

IV 103
IV, 103
Daune . . .
Restitutiuni
.. ..
. IV, 179, 308
IV 317
Diferitele actiuni IV, 104 Regula electa una via . . TV, 323 si urrn.

*) Trimiterile sunt facute astfel: Cifra romana indica volumul, cifra araba indica
pagina, cifra araba subliniatcl indicd sediul materiei.
**) Tabla alfabetica pentru volumele 1-111 se gase§te la finele volumului III.

www.dacoromanica.ro
 842

Adresarea la ii stanta penala, IV, 335 si ARTICOLUL 45 PR. PEN., IV, 219, 299,
urrn. 506-9, 584-5, 786
Optarea pentru instanta chila, IV, 365 si ARTICOLUL 417 PR. PEN., V, 512 si arm.
111171. ARTICOLUL 422 PR. PEN., . V. 514 23
Stingerea act, private.IV, 436 Si UM! . ARTICOLUL 493 PR. PEN. IV, 155-6, 331-3,
ACTIUNEA PUBLICA, IV, 113 si urm.; 171 497, 795.
si arm.- 206 si urm. AUTORITATEA LUCRULUI JUDEC AT.
Clue o exercif6 I IV, 113 V, 703 si arm.; IV, 372-3, 775
Colectivitatea, IV, 115 9, 165 si urin., 577. Principii gencrale . . . V, 703-8. . .

Ministerul public IV, 119 si urm., 206 si Hotararile inctantclor dc instructie V.

111111.
709-24, 757-61.
Victima, IV, 113 5 218 si urrn , 228, 577. Hot rIri1 instant(lor de judecata. V, 724-
Cazuri speciale . . . . IV, 169, 230. 46, 761 si urm.
Contra cui se exercita?, IV, 171 si urrn. Fata de participanti . . V, 741 si urm.
Conditiuni de exercitare, IV, 206 si urrn. Fata de inqantele civile. V, 747 si urin.,
Cazuri and Minist publk e obligat sa 789 si urm.
urmdreascd, IV, 208. Lucru judecat in civil fata de penal. V,
Urmarire pornita de victima, IV, 218, 228. 747-53.
Cazuri in care nu se poate urmari, IV, floral-Ad nedesavArsite, incheieri. . V.
231. 791-2.
PltingLre prealabila. . . . IV, 248, 263. Jurnale si ordonante . . . .V 793-4
Stingerea act. publice, . .IV, 374 si urrn. Rechizitori1 V, 708-9.
Hotarllri str5ine . . . V, 798. .
ACTUL DE ACUZARE. V, 285, 289, 290, 307.
Lucru iudecat in Denal fata de actiunea
ADULTER, IV, 24 61, 294 429 si arm.
AMENZI FISCALE . . . IV, 384; V, 672
disciplinara . . . V. 800 si arm.
Lucru judecat n ccntestatie . V, 630-1.
AMNESTIE, IV, 360 3, 385 Si arm.. 437;
V, 802.
BANCRUTA . . . . . IV, 279 si tire
BIGAMIE IV, 294
APAR ARE . IV, 190, 291- V. 7 si urm.
.
CAILE DE ATAC. . . . V, 400 si urm.
Apararea la instructiune, IV, 594 si urm. Notiani generale . . . V, 400 si arm.
Infracthini de audienta . . . . V, 21. Efectele lor . . . . . V, 402, 409.
Ultimul cuviint al apararei, V, 176, 313. Cla,-1ficare. . . . . . V. 415-7, 501.
APEL . . V, 442 si arm Retragerea lor . . . . V. 411 si urrr.
Notiuni generale . . . V, 442 :2i urrn. CiIe de atac in laza intsructiunei. IV 799
Efectele apeIalui, V, 447 si urrn., 458 si Si arm.; 821 si urm.
urm , 472. Opozitiunea V, 418 si urm.
ApeluJ la tribunal . . .450 si urm. Apelul V, 442 si arm.
Apelul Ia Carte . . . . V 467 si urm. Recursul cthisnait . . . V, 501 si urm.
Termenul de apel . . . . V. 452, 470. Recursul in Interesul legei V, 564 si arm.
Formele apelului . V, 453-4, 470-2. Revinuirea V, 594 si arm.
Raportul in apel . . V, 466, 473 si arm. Contestatia . . . V, 617 si urm., 673
EN ocarea in apel . . . V, 457, 993-4. CALCULUL TERMENILOR IN PR. PEN.
APLICATIUNEA NORMELOR DE PROC. IV, 473 si urm.
PENALA . IV 56 si arm. CALIFICAREA FAPTELOR . IV, 710; V,
In timp . ..... IV, 56 si 36, 444. 184, 461, 492, 549, 732.
In spatiu . . . . . IV, 57 $i arm., 37. CALOMNIE . IV, 262, 420; V, 731
. .
Teritorii anexate . . . IV. 62 si arm. CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE
ARME . . . . . ..... V, 98. IV, 810 si turn.

www.dacoromanica.ro
 843

Organizare . , . . . IV, 810. CODI. JUSTI11E1 MILITARE, v. Justitie-

Competinta . . . . , . . IV, 812. militarg.
Procedura Inaintea camerei . IV, 815 si COMPETIN1A IV 88 si UM.; V, 92 sr
urm.. 603. urm.; 143 si arm.; 182, 276 si urn% 390 si
Deelziunile camerei . IV, 816; V, 285 si urm.
urrn. Prineipii generale . . . IV, 88 si urm.
Recursul contra decizianilor. IV, 821 si Competinta ratione materiae, loci, perso-
arm. nae IV, 88-9
Autoritate de lucru judecat a dec'ziunilor. Contlicte de competinta. IV, 90 si urm ,
V, 709-24, 757-61. V, 152 si urn 144
CARACTERUL NORMELOR DE PROC. Regulator de competinta. . . . 1\ 93_
PENAL& IV 23 si urm lncidente de competinta. IV, 96; V, 11-.
Finalitate IV, 25. 164, 4o.
Nome procedurale . . . IV. 24, 53 Proro.ari Jo competinta. V, 152 s' u ri
Norme substantiale . . . . IV, 24, 53. Incompetenta ea motiv de recur . V. 5i4,
Ordine publica . . . . . IV, 26. 555-7
CASAREA HOTARARILOR. . V, 555 si COMPUNEREA INSTANTEI. IV, 98-0: v.
urm. 535.
CAZIEREI F JUDICIARE . V. 692 $i urm. CONDEMNATIUNI CIVILE, v. Despagubiri
CERCETARI LA FATA LOCULUI. IV, 615. civile.
CHELTUELI DE JUDECATA . IV, 364, CONEXITATE. V, 152 si urrn.; 144, 164 289
387; V, 653 si arm. CONFIRMAREA MANDATELOR. IV, 739 SI
CHESTIUNI PREJUDICIALE IV, 265 si t crrl.
urm. CONFISCARE . . 1V, 385, 521, 622 s'
Preludiciale de actiune. IV, 267 si arr. urtn., 78S-9.
Filiatiunea IV, 271.
Falirnentuil IV, 279. CONFLICTE DE COMPETINTA. IV, 90 sf
Preludiciale de hidecath . IV, 290. urn,
Chestiuni de stare civila . . IV, 293. CONFRUNTARILE. . . . . IV, 664
Adulter. Bigarnie . . . IV, 294. CONSTITUIREA INSTANTEL IV, 98-9 si
Calitate de cetatean . IV, 296. V. 535.
ChestIuni relative la proprietate I V,297 CONTFSTATIA IN PENAL. V, 617 si urn,
Idem relative la cointracte . . IV, 299 673.
CHESTIUNILE LA JURATI. V. 320 si urm. CONTRAVENTIUNI. V, 147, 190.
, . .
Chestiunea principara . . . . V. 328. CONTUMACIA . . . V, 364 si urn].
Chesthini subsidiare . . V, 329 si urm., CORPUL DIPLOMATIC. IV, 198, 237, 62?
332-4. Si urm.; V, 59 si urm.
Scuze legale V, 328, 334-5. CORPUR1 DELICTE. . IV, 385; V, 39 st
Circumstante agravante . . . V, 328. urtn.
atenuante . . . V, 330. CUMITI DE INFRACTIUNI. IV. 340, 555;
Vieille chestiunilor . . . . V, 324-7. V, 144, 155

CITAREA PARTH.OR CURTEA DE APEI. . . V, 467 si ur.1.

La judeatorii V, 110. Organizare . , . . . . V, 467-R
La tribunale . . . V. 167 si urm.; 466 Competinta ordinara . . . . V, 468
La Curtile cu juri V, 293. speciala . . V. 190.
.

La Curtea de apel V, 491. Judecata la Curtile de apel . V, 473 st

La Casatie V, 551-2. arm. 490

www.dacoromanica.ro
 - - 844

CURTEA DE CASATIE . V, 502 si urm.

Organizare
Competinta . . . .
V, 503-4.
V, 504, 191, 396-7.
Urmarirea . . . .....
Competinta . V, 100, 145-6, 277 si urm.
V, 286.
DELICTE ELECTORALE. . . . IV, 397,
CURTILE CU JURATI. . V. 200 si urm. Prescriptia lor IV, 397.
Istoricul Jar . . . . V, 200 si arm. Detinere preventiva . . . IV, 728
Mentinerea lor . . . . V, 217 sr 111111.
Organizarea lor . . . V, 248 si urm. Urmarirea . . ......
Competinta. . . . V, 145-6, 278, 280.
V, 286.

- Curtea. . . V, 250 si arm., 303, 306.

MiniSterul public . V. 252, 254, 306.
Juratii V, 255 si urm., 295
DENUNTURI ...... .
DELICTE SILVICE . . . . V, 97-8, 99.

DEPUTATI, v. Parlamentari.
. IV 520

Competinta lor. . . . V, 276 si urm. DESBATEREA PROCESELOR.

Plenitudinea . . V, 281 si tirm. La iudecatorie V, 113
Procedura la C. c. Ind. V, 284 si urm. La tribunal V, 172, 467.
Investirea . . . . V, 285 si urm., 307.
Procedura preliminara . . . V, 289.
La Curtea cu juri.
La Cartea de apel ......
. . . V, 296 si urm.
V, 491.

curare ...... .
Comunioarea dec. camerei si act. de a-
. V 291-2
La Curtea de casatie
DESCINDERI LOCALE, v. Cercetdri la fa-
. . . . V, 552.

Citarea partilor. .....

Interogatorful prealabil. V, 287, 290, 292.
V. 293
Comunicarea listei jaratilor . V, 263 si
ta locului.
DESCOPERIREA INFRACTIUNILOR IV,
si urm.
urm., 293 Functionaril insarcinati cu aceasta. IV,
Cornunicarea listei martorilor. V, 294. 495 si urrn.
Judecata la C. cu juri V, 296 si urm. DESPAGUBIRI CIVIL E.
Puterea discretionala a pi esed. V, 303 si Conditiuni IV, 179.
arm.; 302, 311. Dauna (vatamare). . . IV, 179 $11 arm.
Gonctituirea comisiunei de win. V, 266
si arm., 295 si ivrm. Interes ...... .
Dauna moraila. . . IV, 181, 308 si urm.
. . IV 183
Probe le orille
Rezumatul
Punerea chestlunilor
..... . .
V 308 si urns
V, 317 $i MTh
V, 320 si urm.
Calitate. .
Incapabili
Mostenitori
.

...... .
. IV, 179 si 185 si urrn.
, , ,
.
IV, 185.
IV, 188.
Deliberarea V 344 si arm. Persoane juridice. IV, 194.
Verdictul . . . . . V 348 si urm. Creclitori 51 cesionari . . . . IV, 195.
Procesul verbal de audienta . V, 361 si Proba pretentiunilor civijle . . V. 65.
urm. Executarea condemnatilor civile V, 672-3.
Reforma C. cu jurati . . V, 377 si urm. Masuri pentru asigurarea despagubirilor.
DAUNE . . IV, 179 si urm.; 308 sl urm. V, 675 si urm.
Daune materiale ...... IV, 181. DETINERE PREVENTIVA, v. Inchisoare
Daune morale. . . IV, 181, 308 51 urnt. preventivg.
DECRETE-LEGI IV 42 DEZISTARE IN PENAL. . IV. 223, 421 $1
arm., 426.
DELICTE DE AUDIENTA. V, 17 st urm.;
100, 148. DIPLOMAT!, v. Corpul diplomatic.
Infractiuni de audienta . . . . V, 17. DOBROGEA-NOUA. . . V, 374 51 urm.
Inkractiuni comise iii audienta. . V. 17. DREPT PENAL EXECUTIV. IV, 11; V,
Turburari de audienta . . . V, 17. 667 si urin
DELICTE DE PRESA. DREPT PENITENCIAR IV, 11.
Despagubiri civile ..... IV, 330. ELECTA UNA VIA. IV. 323 $1 arm., 365 si
Detinere preventiva IV 728. urm.; 370, 5E5.

www.dacoromanica.ro
 845

Optarea pentru instant-a penalä. IV, 335 si IN DUBIO PRO REO . . . IV, 52; V, 350
urm. INFORMATORI . . . . . IV, 664-
Optarea pentru instanta civila. IV, 365 si INFRACTIUNI CONEXE V, 152 si urm., 164,.
1.11111. 289
ERORILE JUDICIARE. . V, 633 si urm. INFRACTIUNI CONTINUI SAU CONTINU-
EVOCAREA FONDULUI. ATE , . . . . . IV, 403, 404; V, 144
In apel V 457 493-4. INFRACTIUNI DE OBICEIU . IV, 331, 404
In recurs. . V, 564, 578-80.
. . . . INSCRIEREA IN FALS . IV, 270, 367-8.
EXCESUL DE PUTERE . . . . V, 535. INSTANTE ADMINISTRATIVE. V, 135 sl
EXECUTAREA HOTARARILOR PENALE. nrin.
V. 667 si urrn. INSTANTE ORDINARE CU COMPETINTA
Contestatia a executare. V, 617 si urm. SPECIALA . . . . . . . V, 189
Suspendarea executarii. . . . V, 625-6. INSTANTELE MILITARE, v. Justitia mi-
Masud pentrn asigunarea executarei. litara.
675 si urmi INSTANTELE DE TRIMITERE V, 559 Si
EXPERTIZE. . IV, 628 si arm.; V. 56 urm.
si urn'. INSTRUCTIUNEA PREALABILA IV, 492 si
EXTRADARE IV, 265. arm.; 562 si rum
FA LIMENT . . . . , . . IV, 279. Organizarea ei . . . . IV, 567
FILIATIUNE . . . . . . IV 771 Competinta . . . IV, 573 si urni.
FLAGRANT DELICT. IV, 521, 541. 547 si Investirea . . . IV, 577 si urm.
atm., 578, 615, 617. Sesizare coa5arm art 45 p. p. IV, 219, 299,
HOTARARILE PENALE. V, 73, 185 51 urm 506-9, 584-5.
Conditiuni de valabilitate. V. 73 si urrn. Modul facerei instructiunei IV, 590 si urrm
Jurnale, incheieri, procese-verbale. V, Apararea Ia instructiune . IV, 595 si urrn_
186 si urm., 793-o. Adunarea probelar . . IV, 607 si arm.
HOTARARI DISCIPLINARE.. . . V, 800. Ordonantele ud. instr. . IV, 783 51 urm.
IDENTIFICAREA CONDEMNATILOR . V, Delegatitmile . . . IV, 792 si wrm., 579.
690 Ataoarea ordonantelor IV, 799 5i urm.
IMPACAREA IV, 418 si um; 451 si urrn4 Redeschiderea instructiunei V, 718 Si
V, 122 si urm. tom.
In cAvil . . . . . . IV, 451 si urm. Autoritatea de lucru judecart a ordonan-
In penal . . . . . . . IV, 418 si urm telor . . . . . V. 709-24, 756-61
IMPARTIREA PROC. PEN. IV, 18 si urm. INSTRUCTIUNEA SUMARA IV, 493, 552 $i
IMPORTANTA PR. PEN. . . IV, 14 si urm. urm
INCHIRIERI . . . V, 186 si urtn; 793-6 INTEROGATORIU IV, 666 5i urm.; V, 121,
INCHISOAREA PREVENTIVA IV, 691 51 173 51 urm.
urm.; V, 675 Marturisinile inculpatilor V, 44 Si arm.
Conditluni . . . IV, 708 si rum. INTERPRETAREA NORMELOR DE PR.
Opozitiuni . . . IV, 721 si urm PEN. , IV, 44 si urm.
Confirmare . . IV, 729 si urm., 738, 742 INTERPRETI . . , . . rv, 663
Apel Ia Camera . . , . . . IV, 737 INTERVENTIA IN PENAL IV, 171 si urm.
Lasare bertate . IV, 736-7, 760 si urm. 372
Liberare wizorie . IV, 737, 756 si urm. INVESTIREA INSTANTELOR
ExLcutarLs. mandatelor . , . . IV, 751 La instructie . . IV, 577 si urm. 586,
Retinerea la politie . . . IV, 537, 750 La kid. de ocol . . . . .V, 108
INDICH V, 42. La Tribunale . , . . . V. 159
INDIVIZIBILITATE . . , , V, 156 La C. de apel . . . , V, 447; 462.

www.dacoromanica.ro
 846 -
L Cur La tu 'ad . . . . V. 285 lustructunea prealabila . . . IV, 573.
Intnderea investirei IN, 581 st arm.; V, Organizarea tribunalelor mititare V, 385
160; 281 Competinta dor . . . , V, 391, 278
ISTORICUL PROCEDURE! PENALE IV, Procedurra de judecata . . . V, 398.
66 si urn. Executarea condemnatiunilor. .V, 674.
ISVOARELE NORMELOR DE PROC PEN. I.E CRIMINEL TIENT LE CIV. EN ETAT.
IV, 41 si urm. IV, 268, 366 i um., 370.
Le.,t . . , . . . IV. 41.
Dturete- ezi IV 42 LEGEA CONTROL. STRAINILOR. V, 98.
Instructiuni , . . IV, 43 LEGEA PORTULUI ARMELOR. . V, 98.
Ordonante , . . IV, 43 LEGEA REPAUSULUI DUMINICAL V, 98.
Fr turca iudiciara , . , IV, 44 LEGEA SPECULEI , V, 98.
Rtg I nt. te . , . IV, 42. LEGEA VAGABONDAJULUI SI CERSE-
Tratate IV, 43.
9 1 9 TORIEI , V, 98
JUDECATA IN LIPSA, v. Opozitiune. LEGEA VANATULUI . . . , V, 98.
JUDECATORIILE DE OCOALE V, 89 si LEGI SPECIALE , IV 42, 53.
urm. Prescriptia in legile speciade. IV, 397-8.
Organizare . . , . . V, 91 Politie judiciara cretatà de leg. specialii.
Competenta . , V, 92 si urm. IV, 512; 519.
Procedura . V. 108 si urm. Flagrante delic,te . , . . IV, 556
Tude,'..ata . . , 9 , V, 113 Competinta infractiunilor. . V, 93, 148.
HotarArea , . , . , . V 197 LIBERAREA CONDITIONALA, V. 674.
.

Apelul contra cartilor de iudecata V, 450 LIBERAREA PROVIZORIE IV, 736-7; 756
si urm. sl urm.
Recursul contra c. de jud. V, 570 si urm. Cine acera , . . . IV, 768 si urm.
JUDECATORUL DE INSTRUCTIE, v. In- Apelul contra liberal-lit . . IV, 771 si urm.
structiune prealabila. LIBERTATEA DE CONVINGERE. IV, 30;
JUDECATORUL DE OCOL V, 68 si urm.
Ca ofiter de polit. indiciara IV, 509, 559.
Em'tere de mandate . . IV, 740 si utt-m. LIBERTATEA INDIVIDUALA, v. Inchisoa-
JURAMANT Tea preventivg..
Experti . . . . , IV, 636. LISTELE DE JURATI . V, 261 i urm.,
Marto( . . IV, 647- V, 117-8, 310 293.
Inculpat. . , . . . . IV, 681-2. LUCRU JUDECAT, v. Autoritatea lucrului
JURATII . , . . . .V, 255 si urm. iudecat.
Calitate i iunctiune . . , V. 255 MANDATE . . IV, 536; 555; 685 i urm.
Incapacitati, excluded scutiri V, 256 si Mandatul de aducere . . , IV, 688.
urm. Mandatul de arestare IV, 707 si urm.; 722
Listele de iurati , . V, 261 si urm.
Comisiunea de judecatà V, 266 si urm., Mandatul de depunere . TV, 743 Sail umr.
295 si urm. Mandatul de infatisaire . IV, 687 si urm.
JURNALE (Incheleri) V, 186, si m-m., 793-6. ExecutareS. rnandatelor . . . IV, 751
JUSTITIA MILITARA . . V, 384 si urrn.
Actiunea publica (punere in misoare). MARTORI IV, 640 si urm.; V, 116, 178, 308
IV, 169. Mariod surzl, ma etc. , . . IV, 663
Actitmea pr'N ata . . . . IV, 334. M i ce nu stiu româneste . IV, 663.
Po 'Ca ud'ci.ra militara . . IV, 511. MAK RISIREA IN PENAL V. 44 st urm.
Urn' *r iniractiunilor . . IV. 541 MAWR! PENTRU ASIOURAREA CON-

www.dacoromanica.ro
 817

DEMNATIUNILOR CIVILE V, 675 si urrn. NORME SUBSTANTIALE (matetialL) 1i/

Cautiunea V, 687 24, 53, 375
Ridicarea corpurilor delicte. V, 676, 686. NULITATIL E N PROC. PENALA IV, 479
Sechestrul penal . . . V, 685 si urm. Si urni.: 35; V, 84, 536-8
Ipoteca penala . . V. 682 si urm. Divizit nea lor . . . . IV, 481
MINISTERUL PI BLIC . IV. 123 si urm, - Lfet,ti/c to, IV, 485 si urm
Organizarea Ministerultti public . IV, rc" vointa (dol, iolenta, eroare) IV,
I

124 si urm., 143 si u IT.. 488.

Istoric $i legislatie comparata . IV, 131. At scriwtse . , . . . . V, 489.
si arm. Acte f ute de incapabili. . , IV, 490
Capacitate functionard . . IV, 147 OBLIGATIUNEA ADMINISTRATIVA. IV,
si urm., 232-6 4:34; V, 139.
Unitate si indivizibilitate , . IV, 149 OFITERII DE POLITIE JUDICIARA IV, 495
Exercitiul actiunei publtice. IV, 206 si urm. 51 urm.
Supunerea ierarhica IV, 214 si urm. 247 Enurnorarea lor . , . IV, 498-514.
$1 urm. Competinta lor IV, 517 i urtn.; 540; 557-8,
Competinta ministe. public. IV, 541, si 619, 621, 749-50
ttrrri., 585, 615 OMISIUNI ESENTIALE . . . V, 513-7.
Concluziunile sale in curs11 instructi.mei OPOZITIUNEA . . . V. 418 si urm
IV, 586, 621, 720, 745-6 768, 784, 815. Opozitiunea contra ordonamtelor nid. de
I hb-itorii . IV, 580 sl arm. 784. instructie . , . . IV, 799 si urm
MINISTRII Opozitiunea la tnstaMele de fond 4 418 $1
Urn arirea lor .. IV, 169, 237, 246.
. urm.
Instruirea invinuirilor
. . . IV, 572. Retragerea inculpatului din "nstanth V.
Punerea sub acuzare . . . . IV, 912. 4F2.
MINORI Prezentarea .1131 dupa desbateri , V. 435
Urmsdrirea lor . . . . . . IV, 171. ORDONANTELE JUDEC. DF INSTRUCTIE
Raspundere civila . IV, 198-9, 202 si urm. IV, 783 si urm.
Exercitiu1 actiunei civile . , IV, 185, 373 Ordonante de zi , . . IV, 782, 800
Crirnele comise de el . . V. 196 Ordonante speciale , . IV. 783, 800
MINUTA . . . . . . V, 83 Otdonante definitive. . IV, 783 si urm.
MOARTEA LNCULPA fULUI N. 361, . . A tacar ea ordonantel6r . . IV, 799 si
363, 375 si urm., 437. urm.
MOTIVAREA HOTARARILOR V, 74 .51 Efectele ordonantei d fit itive IV, 808 $1
urrn.; 543, 547 urm.
MOTIVE DE RECURS V, 523-4, 533 si urnr. Autoritatea lor ca Incru judecat . V. 709-
NEBUNIE, . . 1V. 188, 199. 264, 356, 373 24, 757-61

NEMOTIVARE. . . V. 74 si urn. 543, 547 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA PE-

NALA IV 77 si urtn., 385.
NORMELE DE PROCEDURA PENALA Capacitate functionala , . IV 97 si urm.
Ciarracterul lor . . . . , . IV, 22 CompetintA . . . . IV 88 si urm.
Distinct uni , . . , IV, 24 Jurisdictiune . . . , IV, 86.
Isvoare1e 'or , . . IV, 41 st urm.
Interpretare . , . . IV, 44 si urm. ORGANIZAREA MINISTERULUI PUBLIC,
Principii fundamentale . IV, 26 si urm. v. Minister public.
Spatiu si. timP (aplicatiune) IV, 56 si m-m. P ARCHETUL, v. Ministerul public.
NORME PROCEDUR. (formale) IV, 24, 53. PARLAMENTARL . . . IV, 198 237-41.

www.dacoromanica.ro
 848 -
PARTE. CIVILA . IV, 170, 305, 354, 373-4. Principiul libertatii de convingere IV, 30;
Conditiuni pentru a fi IV, 179 si urm., 354 V. 68 si utm.
Incapabili (reprezentare) . . IV, 185. Principiul oralltatil si contradictorialitatii
Mostenitori . . . . . . IV, 188 IV, 31; V, 299.
Persoane iuridice. . . . . . IV, 194. Principiul obligativitatii . . IV, 38.
Creditori si cesionari . . , IV, 193. Principiul promovatel din oficiu . IV, 29
Constituire ca p. dvird IV, 320 si urm., Principii primate $ secundare IV, 26 si 41.
363, V, 170. PROBELE IN PENAL IV, 609 si urm.; V,
Efectele constItuirei . . , . IV, 364 32 si urm.
Apelul partii civile . V, 451, 469; IV, Milloace de investigatiune IV, 608, 614 $i
359-60. urm.
Recursul partii civile . . V, 50o, 533-4. Cercetari la fata !ocului . . IV, 615.
PARTE VATAMATk IV, 113. 150 si urrn., Perchezitiunile . , . . . IV, 617.
218, 3C5. 359. Mautorii . . . . IV, 640 si urm.

.....
,

Cazuri când nu poate pune in mis2are Confiscarile . . IV, 62 si urm.

actiunea publica . . . IV, 1-5 si arm. Expertizele . I . . IV, 628-411
Nu are exercitiul actiunel publice IV, 154. Informatori IV, 664
Caind panitea vatiimard poate deveni par- Confruntari . , , , IV. 664.
te civila . . . IV, 179 si urrn. Interogatoriu . . . IV, 666 si urm.
Incapabili (reprezentarea lor) . 14, 185. ProteIe in sine . . . . V, 32 Si urrn.
Persoane iwridice . . . IV, 194. Libertatea probelor . . V. 35.
Reforine in vederea unci proteguirl mai Categorii de probe , . . V, 37. . .

depline . . IV, 160, 305 si urm., 337. Clasificarea tor . . . IV, 611; V, 38.
V, 38 si urm.
PARTICIPANT! , IV, 197-8, 363, 384, 386.
405; 425; V, 153, 156, 741 si urm.
PERCHEZITIUNI . IV, 521, 617 si urrn.
--
Probe materiale .
Corpuri delicte
Indicii concrete
.
. .
,
.
.
,
V 39
V, 42.
PLANGERI . . . . . IV, 520
PLANGERI PREALABILE . IV, 248, 263.
POLITIA AUDIENTELOR . V, 15 si arm.
-- Aratärile makrilor
Probe orale
Aratarile irmulpatilor
.

.
.
.
.
V, 47, 116.
V. 44.
V, 44.

POLITIA JUDICIARA . IV, 495 si urm. Probele sciise. , . . , V, 55.

POLITIA TEHNICA (stiintifia) IV, 514 Si Procesele-verbale . . IV, 522 si urm.;
urm. V, 56, 119.
PRESCRIPTIE . . IV, 360, 375 si urm.; Prezumtiuntle . . . . V. 59 si urm.
437 si urm. Conflicte de legi : . . V, 65.

Calculul ei . . . IV, 394 si urm.

. . Sarcina Kobel . . . IV, 610; V, 66.
Intreruperea el , IV, 405 si UM., 445 si Libertatea de convingere . . . V, 68
urm. PROBA RAPORTURILOR CIVILE IN PE-
Suspendarea ei . . .IV, 413 Si urm. NAL, V, 63, 180
Efectel ei . . . IV, 416 si urm.; 448 PROCEDURA CIVILA FATA DE PR. PEN
PREZENTA INCULPATULUI V, 11, 112. IV, 50, 42.
170 si urm.
PREZUMTIUNI . V. 59 si urm.
. . . PROCEDURA PENALA
PRINCIPH FUNDAMENTALE IN PR. PEN. Definitiune . , . . IV, 8-9.
N. 26 si urm. Ertimologie . IV, 7
Principiul activFtiitii (actualitatiO IV, 36 Impartire . IV, 18-19.
Principild ndisponibiIittil . . IV, 40. Importanta . . IV, 14-15_
Principiul irevoc.abiOitäjii . . N. 40. Scop , . IV, 8-9. ,
Principlul legalitatii . . IV, 34 si urm. Studiu , . IV, 21 si urm., 54 si urm

www.dacoromanica.ro
 849

PROCESUL PENAL . IV, 11; V, 2 si urm. REGULI DE PROCEDURA PENALA, v.

Parti in proces . , , . . V, 5-6.
Subiecte in proces . . V, 7.
PROCESE-VERBALE DE CONSTATARE,
IV, '522 i urm.; V, 119 si arm.; 56, 180.
PROCESUL-VERBAL DE SEDINTA V, 187,
361.
PROCESUL-VERBAL DIN ART., 417 PR.
PEN. ..... . . V, 512 $1 urm.
PUBLICITATEA AUTHENTELOR V, 27 si
Norme de proc. penald.
REPARAREA ERORILOR JUDICIARE V,
633 si urn%
RESTITUIREA TERMENULUI V, 438-40.
RESTITUT1UNI, IV, 323 si urm.; 385; 788-9.
RETINEREA LA POLITIE. . IV, 1537, 750.
RETR &UREA CAILOR DE ATAC, V, 411
RETRAGEREA INCULPATULUI DIN IN-
st arm.

si urm., 298. STANTA . . . . . V. 430, 432-6.

PUTEREA DISCRETIONALA V, 302, 303 REVIZUIREA IN PENAL . V, 594 si urm.
si urm. '311 SKtemul actual. . , . V, 594 si urrn
RAP1RE DE MINOR! . . . IV, 261, 289. De lege fenenda . . . V, 605 si arm.
RAPORTUL . . . V, 466, 473 si urm. In teritortile alipite. . . . V, 610-7.
RASPUNZATORI CIVILMENTE . IV, 201 REZUMATUL (la juratl) . . . . V, 317.
si ann.; 369 si urm.;. V, 456 SCOPUL PROC. PENALE . IV, 8 si urm.
REABILITAREA . . . . V, 695 $1 urm. SECHESTRU ASIGURATOR . V, 677 si
RECHIZITORII . . . . IV, 580 si urm. unn.
Rechizitor introductiv . IV, 580 si urm. SECHESTRUL PENAL. . V, 685 Si wm.
Rechiztor definitiv . , . IV, 784i SECRETUL CORESPONDENTEL IV, 622
Autoritatea lor . , , . V, 7084). si arm.
RECURSUL IN CASATIE. V, 501 si Urm. SECRETUL PROFESIONAL . IV, 623-4,
Contra deciziunilor cam. de acuzare IN, 652 si urm.
821, Si urm. SENTINTE, v. "%Wad penale
Contra hotardrior de fond V, 501 si urm. SINUCIDEREA . . . . . . IV, 331,
Formele recursuilui . . . V, 511 si urm. SISTEME PROCEDURALE. IV, 72 $ urm.
Termertul de recurs , . V, 506-511 Sistemul acuzatorial IV, 72.
Constituirea ea prizonier . V, 514-523 Inchizitorial IV, 72.
Motivate de recurs- V, 523-4; 533 si urn/. mixt (eclectic). . . . 1V, 72.
Efectele recursului , . . V, 550 si urm. SPERJUR IV, 157, 333.
Casarea eu trimitere , V. 555 si arm. Urmarirea lui . . . . . . IV, 157.
Casarea fara trimitere , V, 561 si urm. Despagubiri civile. , , . , IV, 333.
RECURSUL IN INTERESUL LEGEI. V, 564
si urm., 746. STINGEREA ACTIUNILOR IV, 374 si urm.
Actiunea public6. . . IV, 375 si urn%
RECURSUL LA TRIBUNAL V, 570 si urn,. Anmestia IV, 385 $i urm.
RECURSUL IN PR. P. AUSTR1ACA SI Autoritatea lucrului judecat. IV, 417 si
MAGHIARA .... V, 580-593. um.
RECUZAREA JUDECATORILOR IV, p. 100, Abrogarea legei . . IV, 436 a unn.
571, Impacarea si iertanea. . IV, 418 si urm.
RECUZAREA PROCURORILOR . IV, 147. Moartea IV 375 si tirm.
REDESCHIDEREA INSTRUCTIUNEI V. PrescripcuMea. . , . IV, 375 si unit
718 si urm. Actiunea privatä. . . . IV, 436 si urm.
REGELE . . . . . IV, 198, 237. Prescripthmea. . . . , IV, 437 $ i urn
REGULA ELECTA UNA VIA V, 323 si urm. Tranzactiunea (impacarea) 1V, 451 si urri.
REGULAREA COMPETINTEI (confticte) STRA MuTARE PENTRU SUSPICIUNE. IV,
IV, 93 si urm. 100-1.
Tanovkeanu Vol. V 54

www.dacoromanica.ro
 850

SUSPENDAREA CIVILULUI, v. Le el-Mil- Hothirea , V, 182 st urm.

nel tient le civil en eat. Tribunalul ca instanta de apel. V. 450 Si
SUSPENDAREA EXECUTAREI PENALE. urm.
V, 625-6. Tribunalul ca instantä de recurs. V. 570 si
SUSPICIUNE LEGITIMA. . . IV, 100-1. MM.
TAINUIRE. M 4046 TRIBUNALE MILITARE, v. Justitie mili-
TENTATIVA . . . . . . IV 405 tars.
TEORIA PEDEPSEI JUSTIFICATE V, 539 TRIBUNALE POLITIENESTL . V, 88 Si
$1 urm. urm.
TERMENII IN PROCEDURA PENALA. IV, Judeatorlile de &col. . , V, 89 51 urm.
399; 468 $i urm. Tribunale pobit. speciale. V, 135 $1 urm.
Termeni procedurali. . . IV, 471, 475. TRIMITERE, v. Instanta de trlmitere..
Termeni substantial . . . IV, 469,, 474. URMARIREA AMENZILOR, v. Executarea
Dlviziunea termenilor. . IV, 471-2. hotgrârilor penale.
Galculul lor IV, 473 51 urm, URMARIREA PENALA. . IV, 538 $1 urm.

Modificarea lor IV, 477 si urm, Functionairii insrircinati cu ea. IV, 543 si
Tranzactlune , IV, 426, 434, 451 $1 urm. urm.
VERDICTUL JURATILOR. . , V, 348 Si
TRIBUNALELE CORECTIONALE. V, 140 $1 111111,

urm. Wale verdictului V, 348-54.

Organizare . . . . V, 190 si urm. Retrimiterta juratilor. . . V, 352-4.
Competinta. . , V, 143 si urm., 183. Verdict regulat . , . . V. 354 si urm.
Procedura . . . . V, 159 si arm, Suspendarea verdictulni. , . V. 357-8.
Judecata. . . , , V, 172 si urn.% VIOLATIUNE DE I EGE. . V, 5.33-539.

www.dacoromanica.ro
 SPRE ADUCERE AMINTE
JN ANUL DE GRATIS UNA MIE NOVI SU TE DOCIA ZECI I PATRU, SUB
DOMNIA INTELERTULUI I GLOR1OSULUI PRIM-REGE AL ROMANIEI INTREGITE:
FERDINAND 1, S'A PUS IN LUCRARE PRIMUL VOLUM DIN OPERA TANOVICEANU
qr SUCCESIV EAU T/PARIT PRIMELE PATRU VOLUME IN T/PARNITA CURIERUL
..TUDICIAFO SOC. ANONIMIL CULTURALA PENTRU RASPANDIREA STIINTEI JURI.
DICE, PRESEDINTE AL CONSILIULUI DE AD-TIE AL. SOCIETATII FUND D-I.
DEM. I. DOBRESCU, PREEDINTELE UNIUNZI AVOCATILOR, IAR ACEST AL IT-LEA
91. ULTIM VOLUM S'A TIPARIT SUB DOMNIA M. S. REGELUI MIHAI I, AVAND
CA aut.L.T.IC REGENTI PE A. S. R. PRINCJPELE NICOLAE AL Rom.ANDEI, SANC-
TI-I-ATEA SA I. P. S. MIRON PAT RIARHUL ROMANIEI I D-L GH. BUZDUGAN,
POST PRIM-PREEDINTE AL INALTEI cuRp DB CASATIE Si JUSTITIE, PRESE-
DINTE AL CONSILIULUI DE AD-TIE FUND D-L AVOCAT TRAIAX ALEXANDRESCU,
FOST PRIM-PREEDINTE DE TRIBUNAL, DIRECTOR AL CONTECIOSUL'UI BANCII
GENERALE AL TARR ROMLNESTI, IAR ADMINISTRATOR DELEGAT 9I DIRECTOR
GENERAL D-L. AVOCAT ION S. CODREANU.
cULEGEREA MANUSCRISULUI ACESTUI VOLUM S'A FACUT DE LUCRA-
TORII LINOTYPISTI: COSTICIL DUMITRESCU, G. PETROVICI, G. TEODOROVICI, I.
PENCIULESCU, N. NEGOITIL, PAGINANDU-SE DE LUCRATORUL STAN MARIN,
AJUTAT DE ELEVUL I. BONIFACIU, SUS CONDUCEREA EFULUI ZETARIEI IOAX
GEORGESCU.
TIPARITURA S'A FACUT SUB SUPRAVEGHEREA D-LUI TACOS FISCHER
qEFUL MAIXELOR, IAR BRCqAREA SUB CONDUCEREA D-LUI G. curriA, 9EFUL
LEGATORIEI.

.1S'A TERMINAT CU BINE LA 10 OCTOMBRIE 1997.

FURIERUL JUDICIAR, pUCURETI

TIPARNITA

www.dacoromanica.ro