Sunteți pe pagina 1din 468

UNIVERSITATEA „ R E G E L E F E R D I N A N D I« DIN CLUJ

' ' RECTORATUL

ANUARUL
1937-38

AVEC UN RESUME EN FRANCAIS

1 9 3 9

CLUJ (ROMÂNIA) TIPOGRAFIA .CARTEA ROMANEASCĂ*, CALEA REGELE CAROL II 1 4


ANUARUL
UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINANDI
DIN CLUJ

1937-1938

AVEC UN RESUME EN FRANQAIS

C L U J
TIPOORAFIA .CARTEA ROMANEASCA"
19 3 9
U N I V E R S I T A T E A DIN C L U J

PATRON:
R E G E L E FERDINAND I AL ROMÂNIEI

S E N A T U L U N I V E R S I T A R IN ANUL 1937/38.
Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, Rector

MEMBRI:
Prof. NICOLAE DRAGANU Decan Litere (Prorector)
„ E M I L HAŢIEGANU „ Drept
„ DUMITRU MICHAIL „ Medicină (până la 31. III. 1938)
„ MARIUS STURZA „ Medicină (dela 1. IV. 1938)
„ A L E X A N D R U BORZA „ Ştiinţe
„ LAZÂR IACOB Delegat Drept
„ I U L I U MOLDOVAN. „ Medicină
„ GEORGE GIUGLEA „ Litere
„ VICTOR STANCIU „ Ştiinţe

Secretar: IOAN A. VATAŞESCU, Secretar General al Universităţii.

CONSILIUL CONSULTATIV A L U N I V E R S I T Ă Ţ I I :
Prof. ALEXANDRU BORZA
„ DUMITRU MICHAIL, şi
LAZAR IACOB

L I S T A FOŞTILOR RECTORI:
1. S E X T I L PUŞCARIU în anul universitar 1919/1920'
2. ( f ) V A S I L E DIMITRIU 1920/1921
3. ( f ) D I M I T R I E CALUGAREANU 1921/1922
4. IACOB IACOBOVICI 1922/1923
5. NICOLAE BANESCU 1923/1924
6. CAMIL NEGREA 1924/1925
7. GHEORGHE SPACU 1925/1926
8. IOAN MINEA 1926/1927
9. ( t ) GH. BOGDAN-DUICA 1927/1928
10. E M I L HAŢIEGANU 1928/1929
11. E M I L G. RACOVIŢA 1929/1930
12. IULIU HAŢIEGANU 1930/1931
13. NICOLAE DRAGANU 1931/1932
DOCTORI HONORIS CAUSA:

M. S. R E G E L E CAROL II.
M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI. (»1875 11938).
MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din Torino (Italia)-
OCT А VI AN GOG A, literat. (*1881 11938).
GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Medicină din.
Bucureşti. (»1864 f l 9 3 8 ) .
EMMANUEL DE MARTONNE, profesor la Sorbona (Paris).
P A U L MONTEL, profesor la Sorbona (Paris).
H. ROGER, decanul onorar al Facultăţii de Medicină din Paris.
A U G U S T E - F E L I X - C H A R L E S DE B E A U P O I L , COMTE DE S A I N T -
A U L A I R E , fost Ambasador al Franţei.
H E N R Y WICKHAM S T E E D , profesor la Universitatea din Londra,,
Director al revistei „The Review of Review".
ROBERT W I L L I A M SETON WATSON, profesor la King's College-
-{Londra).
METODIE ZAVORAL, Abate al Mânăstirei Strachow (Cehoslovacia).

P R O F E S O R I DE ONOARE:

J U L E S GUIART, dela Facultatea de Medicină din Lyon.


NICOLAE IORGA, dela Facultatea de Litere din Bucureşti.
RENE J E A N N E L , dela Muzeul de Istorie Naturală din Paris.
DUMITRU POMPEI, dela Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti.
PERSONALUL RECTORATULUI

Rector:
FLORIAN ŞTEFANESCU-GOANGA.

Prorector:
NICOLAE DRAGANU.

A) Secretariatul:

Secretar General: Ioan A. Văt&şescu fost arhivar (1. X I . 1924—


31. X I I . 1927) şi Secretar (1. L 1928—31. I I I . 1937). Avansat
Secretar General al Universităţii la 1. IV. 1937. (I. D. R.
No. 1883/937). Licenţiat în litere dela Sorbona, diplomat în
limba şi literatura franceză.
Secretar: Liviu Gomboş (doctor în drept).
Arhivar registrator: Petre Opriţoiu (licenţiat al Academiei Co­
merciale).
Ajutor de secretar: Irina Ruja.
Impiegat: Olga Greier.
Impiegat: (detaşată) Constanţa Mehedincu (licenţiată în ştiinţe).
•Custode: Gaspar Kirsch.
Camerist: Vasile Lung.

B) Administraţia şi Contabilitatea:

Administrator: Bela David.


Şef-contabil: Ioan Ruja (licenţiat al Academiei Comerciale).
Casier: Ioan Galoş.
Director de educaţie fizică: Onoriu Cheţianu (doctor în ştiinţele
politice).
Şefi de birou: Ioan Moldovan, Ernest Geiger.
Secretar: Andrei Secui.
Ajutori de secretar: Elisabeta Secui, Eutimiu Lazăr.
6

Sub-şef de birou: Ilie Sandu, licenţiat al Academiei Comerciale


Impiegaţi: Măria Şortan, Stela Ionescu (licenţiată în litere), Ale­
xandru Budreală.
Funcţionari extrabugetari: Emil Mircea, Mircea Munteanu (până
la 15. I I I . 1938), Constantin Oarcea (dela 1. IV. 1938).
Subinginer: The odor Pop (dela 1. V I . 1938), extrabugetar.
Intendent: Ilie Budreală (licenţiat în drept), Secretar delegat la
Facultatea de Medicină (dela 1. I X . 1938).
Mecanic: Petru Vartic (dela 1. I I I . 1938), subinginer.
Portar: Iosif Man.
Oameni de serviciu: Iosif Piroşka (până la 31. I I I . 1938), Andrei
Cipcigan, Constantin Hidişan, Vasile Tălnaciu, Măria Cip-
cigan, Raveca, Lung (dela 1. X I . 1937), Ioan Morea (dela 1
IV. 1938).
Fochişti: Gheorghe Lazar, Gavrilă Căpâlna.
Portar la Parcul Fac. de Ştiinţe: Ioan Cordoş.
Curăţitoare: Ileana Hidişan (dela 1. X I . 1937) extrabugetară.
C) Colegiul Academic „Regele Carol II":*)

(Personalul şi darea de seamă publicate în continuare, într'un


capitol aparte).

D) Uzina Universităţii:

Director: Prof. V. Stanciu.


Şef mecanic: Petre Bărăianu sen.
Mecanici: Petre Bărăianu jun., Iosif Lemeni.
Tâmplar: Ioan Pop.
Fochişti: Tănase Iacob, Ştefan Marian.
Apaductor: Ioan Potora (până la 31. I I I . 1938), Ioan Fercnţiu
(dela 1. IV. 1938), extrabugetar.
Tinichigiu: Francisc Tuşoni, extrabugetar.

*) Pentru istoricul, realizările şi inaugurarea acestei instituţii universi­


tare, a se vedea Anuarul 1936/37, pag. 51—123.
DARE DE SEAMĂ*)

ASUPRA ANULUI ŞCOLAR 1937-1938

de Dl FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ
Rectorul Universităţii
Domnilor Colegi, Iubiţi Studenţi,
Doamnelor şi Domnilor,
Tradiţia Universităţii noastre mă obligă ca în această zi de
deschidere sărbătorească a noului an şcolar, să Vă expun, într'o
scurtă dare de seamă, activitatea desfăşurată în această instituţie,
în anul şcolar trecut.
înainte de a Vă face această expunere, daţi-mi voie, ca de
rândul acesta, când problema reorganizării învăţământului supe­
rior a fost pusă din nou la ordinea de zi, prin întocmirea şi pro­
mulgarea noului decret lege, care aduce unele modificări şi com­
pletări ale legii învăţământului universitar, să mă ocup de rostul
şi misiunea Universităţilor, fiindcă am impresia, din cele ce s'au
discutat şi din cele ce s'au publicat în legătură cu reforma învă­
ţământului superior, că opinia publică nu-i destul de lămurită asu­
pra acestei chestiuni.
Doamnelor şi Domnilor,
Misiunea principală a Universităţii este activitatea ştiinţifică
creatoare şi cercetarea obiectivă a realităţilor materiale şi spiri­
tuale.
Naţiunile şi statele moderne, pentru a trăi şi progresa, au ne­
voie să rezolve o serie din ce în ce mai mare de probleme. Dar
*) Rostită în şedinţa solemnă de deschiderea anului universitar 1938/39,
ce a avut loc în ziua de 6 Noemvrie 1938 în Aula Universităţii.
8

aceste probleme nu pot fi rezolvate fără o cunoaştere temeinică,


obiectivă a realităţilor naturale în care trăeşte un popor, a pă­
mântului pe care-1 stăpâneşte, cu toate bogăţiile ce se găsesc pe
suprafaţa şi în adâncimile lui, a structurii sale native şi a capaci­
tăţilor de natură biologică şi spirituală de care dispune, precum
şi a realităţilor sociale, economice, culturale, politice, etc, în care
se desfăşoară viaţa.
Acţiunea inteligentă şi curagioasă a oamenilor de acţiune
practică, atât în domeniul economic şi social, cât şi în cel politic
trebue să se bazeze pe cunoştinţe temeinice şi obiective pe cari
numai Universităţile prin cercetările lor ştiinţifice desinteresate
le pot procura.
Astăzi nu se mai poate lucra la întâmplare, orbeşte. Legă­
tura dintre acţiune şi cunoştinţă temeinică trebue făcută din ce
în ce mai strânsă şi mai indispensabilă. Cunoştinţa fundamentală
a faptelor n'o poate da nici experienţa personală, care este su­
biectivă şi limitată, nici oamenii de întreprinderi practice, nici
oamenii politici, cu atât mai mult cu cât ei nu pătrund în cerce­
tarea faptelor cu dezinteresarea necesară unei cercetări obiective,
fiind stăpâniţi de prejudecăţi sociale şi politice, care totdeauna
diformează faptele.
Singurele centre de cercetare desinteresată, obiectivă, meto­
dică, continuă şi ştiinţifică a faptelor şi realităţilor sunt Univer­
sităţile cu Institutele, laboratoarele şi diferitele lor organizaţii de
/investigaţie ştiinţifică. Ele trebuesc să formeze gânditori, cerce­
tători capabili să exploreze şi cerceteze faptele şi realităţile, fără
grija şi responsabilitatea acţiunei, şi apţi să explice şi să lămu­
rească fenomenele naturii şi ale vieţii sociale şi economice, fără
nici o preocupare sau prejudecată de ordin politic, social sau eco-,
\nomic.
Problemele noui abundă în jurul nostru, probleme datorite
ignoranţei, probleme create de cunoştinţe, probleme impuse de
realităţile sociale, economice şi politice. Ele trebuesc studiate mai
înainte ca acţiunea inteligentă, practică, să poată fi pusă în miş­
care.
Cu cât Universităţile vor pătrunde mai adânc în cercetarea
ştiinţifică, cu cât în Universităţi vor fi mai mulţi cercetători şi
cu cât aceste cercetări se vor apropia de genialitate, cu atât Uni­
versităţile vor deveni şi vor fi ceeace trebue să fie, centre de ela-
9

Ъогаге ştiinţifică şi de directive noui sociale şi culturale, de echi -


libru social şi cultural.
Studiul intensiv al fenomenelor în cele mai favorabile condi-
ţiuni, al fenomenelor lumii fizice, lumii biologice, lumii sociale
şi lumii culturale şi sforţarea neîncetată de a vedea lucrurile în
relaţii, aceasta este misiunea cea mai importantă a universităţii
moderne.
Să cerceteze şi să strângă obiectiv faptele, să le ordoneze, să
infereze şi să ajungă la descoperiri importante, să dea un larg
sprijin curentelor proaspete de idei şi de gândire ştiinţifică, iată
ce se cere astăzi dela aceste instituţii superioare de cultură.
A doua misiune importantă a Universităţii este să facă edu-
cuaţia şi antrenamentul tineretului universitar în gândirea şi cer­
cetarea ştiinţifică până la cel mai înalt nivel al capacităţii lui şi
al efortului posibil.
Scopuî educaţiei ştiinţifice în Universitate nu este să încarce
mintea studenţilor cu date şi fapte, ci să-i înveţe să gândească
şi dacă este posibil să gândească prin ei însuşi, pe baza lecturii,
cercetărilor şi experimentării lor proprii.
O adevărată educaţie universitară tinde la formarea unei
minţi disciplinate, înzestrată cu cunoştinţi bogate, bine sistemati
zate, la făurirea unui simţ critic bine desvoltat, capabil de a se
•orienta şi conduce singur şi a-şi întocmi cu pricepere şi discer­
nământ planurile activităţii sale. Nu rutîna şi competenţa tehnică
urmăreşte Universitatea, ci stăpânirea profundă a lor, prin is­
cusinţa de a_-şi găsi drumul propriu, prin activitatea disciplinată
şi prin tenacitatea verificată de a duce la bun sfârşit efortul şi a
rezolva problema ce ţi s'a»p.us.
O astfel de educaţie a intelectului şi a voinţei studenţilor con-
stitue în acelaş timp fundamentul pregătirii lor profesionale.
Acest fel de educaţie şi de antrenament, această formare и
4 i n e i minţi disciplinate şi a unui simţ critic desvoltat, această is­
cusinţă de a-şi găsi drumul propriu şi a fi capabil de iniţiativă
şi răspundere pentru cele ce întreprinde din proprie iniţiativă —
cere Universităţilor o reorganizare de aşa natură că activitatea
lor să se desfăşoare mai mult în Seminarii, Laborator ii şi Insti­
tute, decât în expunere teoretică de pe catedră. Cursurile şi ex­
punerile ex catedra iniţiază şi dau marile directive, activitatea
propriu zisă, educaţia şi antrenamentul ştiinţific nu se poate face
decât în seminar, laborator şi institute.
Senatul universitar şi corpul profesoral în şedinţa solemnă în care Dl Rector pronunţă discursul
inaugural şi darea de seamă.
11

A treia misiune a Universităţii este pregătirea ştiinţifică a


studenţilor în vederea exercitării cu succes a unei profesiuni aca­
demice. Această pregătire se realizează prin însăşi antrenamentul
şi educaţia ştiinţifică de care am vorbit mai sus şi prin organi­
zarea studiilor de licenţă, în aşa fel, ca ele să formeze un tot uni­
tar organic, menit să dea într'o formă sistematică şi completă
acel total de cunoştinţe fundamentale şi de deprinderi de lucru,
absolut necesare executării, în condiţiuni optime, atât pentru in­
divid cât şi pentru societate, a unei profesiuni academice.
Ţin să accentuez, că Universitatea are un caracter predomi
nant de cercetare şi creaţie ştiinţifică. Ea urmăreşte să pregă­
tească cercetători şi oameni de ştiinţă. Universitatea nu face pro^
fesionişti propriu zis, chiar atunci când e vorba de profesiunile
academice, cum sunt acelea de profesor, magistrat, advocat, func­
ţionar administrativ, medic, etc. Ea nu dă decât pregătirea şi
cunoştinţele ştiinţifice necesare, ca cineva să poată deveni un bun
profesionist. Tehnica şi pregătirea profesională practică se face
ulterior în instituţii create în acest scop cum sunt: şcolile nor­
male superioare pentru profesori, şcolile administrative pentru
funcţionari, stagiul de practică în barouri pentru advocaţi, stagiul
în spitale şi clinici pentru medici, etc.
Dar rostul Universităţii nu se reduce numai la activitatea şi
creaţia ştiinţifică. Misiunea ei nu se limitează numai la pregă­
tirea cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă, la formarea şi educa­
ţia ştiinţifică a studenţilor care vor să ocupe o profesiune acade­
mică. Universitatea reprezintă ceva mai mult decât o instituţie de
înaltă învăţătură. E a este centrul vieţii spirituale a naţiunii, fo­
carul vecinie viu din care trebue să radieze lumina ştiinţei şi cui-
turei româneşti, până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, lu
minând căile progresului naţional.
In epoca de adânci prefaceri în care trăim, Universitatea nu
poate rămâne izolată în turnul de fildeş al „cetăţii academice".
Ea trebue să fie ceva mai mult decât un templu transcendent al
cugetării abstracte, fără contact cu realităţile şi actualităţile vieţii
Ca instituţie de înaltă cultură, ea are nobila misiune de a lim­
pezi, printr'o elaborare proprie, năzuinţele şi curentele de gândire
care frământă vieaţa naţională, socială şi culturală a poporului în
fireasca lui desvoltare, de a creia impulsuri noui de vieaţă naţio­
nală în toate direcţiile şi domeniile activităţii, iar lumina elabo­
rată între zidurile ei, nu trebue ascunsă marelui public, ci trebue
12

să se reverse generoasă asupra neamului cât mai departe şi cât


mai adânc.

Doamnelor şi Domnilor,

Să vedem acum care sunt condiţiunile ce trebuesc îndeplinite


pentru ca Universitatea să-şi poată realiza rostul şi misiunea sa?
Prima condiţiune ce trebue îndeplinită pentru ca Universita­
tea să-şi poată realiza misiunea sa, este ca corpul său profesoral
să fie un corp de elită, înzestrat cu însuşiri superioare intelectuale
şi cu vocaţie de cercetător. Profesorii universitari trebue să fie
în prima linie cercetători, cari ştiu să pună şi să rezolve proble­
mele ştiinţifice.
Universitatea are nevoie de minţi superioare care ştiu să se
specializeze într'un domeniu de cercetări, dar care, în acelaş timp
sunt capabili să stabilească raporturi între fapte, să generalizeze.
Inteligenţa superioară în sensul de capacitate, de generalizare
şi de legătură cu restul faptelor, de stabilire de raporturi adânci
între grupe de fenomene, trebue să fie activă în Universităţi. In
această instituţie trebue să abunde minţile agere, cari pot să vadă
lucrurile în larg şi care sunt capabile să prindă legături noui şi
probleme noui, îndată ce un material de fapte este strâns şi or­
donat.
Cea mai reputată Universitate este aceea în care există în cea
mai mare proporţie oameni de ştiinţă din cei mai competenţi în
domeniul lor.
Pentru ca Universităţile să poată ajunge să aibă un astfel de
corp-profesoral, trebue să fie îndeplinite mai multe cerinţe:
1. Un sistem de recrutare a Profesorilor Universitari şi a
personalului ştiinţific ajutător, bazat numai pe criterii de com-
petinţă ştiinţifică, dovedite printr'o activitate ştiinţifică şi lucrări
ştiinţifice, recunoscute de specialişti.
2. O salarizare corespunzătoare situaţiei lor sociale şi cerin­
ţelor lor de ordin cultural şi social.
3. O înlesnire a activităţii lor prin înzestrarea bibliotecilor şi
laboratoarelor în care ei au să lucreze, cu cărţile, revistele şi uti­
lajul tehnic necesar cercetărilor ştiinţifice.
4. Asigurarea libertăţii de cercetare ştiinţifică, a libertăţii de
discuţie şi exprimare a convingerilor ştiinţifice, a libertăţii de
13

a-şi organiza şi profesa disciplina lor, potrivit cerinţelor ştiin­


ţifice.
5. Obligativitatea cercetărilor ştiinţifice. Cine nu este capa­
bil să lucreze ştiinţific sau cine, din anumite motive, a încetat să
fie productiv, trebue să fie scos de timpuriu la pensie.
6. Instituirea unui fond de publicaţii din venitul căruia să
se poată publica lucrările ştiinţifice, atât ale corpului profesoral
cât şi ale personalului ştiinţific ajutător.
7. Instituirea de premii pentru lucrări ştiinţifice excepţio­
nale.
8. Organizarea unui sistem de înaintare pe loc pentru asis­
tenţii şi şefii de lucrări merituoşi şi instituirea mai multor grade
profesorale şi titluri de distincţie pentru profesorii cu merite ştiin­
ţifice excepţionale.
A doua condiţie ce trebue realizată ca Universitatea să-şi în­
deplinească misiunea sa, este ca corpul studenţesc să fie mai bine
selecţionat şi limitat la capacitatea localurilor şi utilajului ştiinţific
al Universităţii, precum şi la nevoile reale ale societăţii.
Una din cauzele esenţiale ale decăderii Universităţilor este
creşterea prea mare a numărului studenţilor cu un nivel scăzut şi
cu o pregătire şcolară liceală mediocră.
Cerinţele de educaţie şi antrenament ştiinţific universitar,
precum şi cerinţele profesiunilor academice pentru care se pregă­
tesc studenţii, pretind ca aceştia să aibă un nivel superior inte­
lectual, o capacitate de a gândi original, un simţ al datoriei şi a!
răspunderii peste nivelul obişnuit, o putere de iniţiativă superioară
precum şi un zel remarcabil şi o perseverenţă deosebită în lucrări
şi în atingerea scopului propus. V
Aceste însuşiri se găsesc numai la un număr limitat de tineri,
•de aceia se impune un examen de selecţie pentru admiterea în
Universitate şi limitarea numărului studenţilor, potrivit cu tre­
buinţele statului şi ale societăţii, precum şi cu capacitatea reală de^,
instrucţie şi antrenament ştiinţific a Universităţilor.
Odată ce studentul a fost admis în Universitate, trebue să gă­
sească aci condiţiile cele mai prielnice pentru studiu, pentru for­
maţia sa ştiinţifică şi pentru pregătirea sa temeinică în vederea
ocupării unei profesiuni academice. In acest scop, activitatea stu­
denţilor în seminarii, laboratorii, institute, clinici, etc, va trebui
organizată din ce în ce mai temeinic, în aşa fel ca fiecăruia să-i
se dea posibilitatea să-şi desvolte în mod activ puterile sale min-
14

tale, să vie în contact zilnic cu profesorii săi şi să-şi formeze de­


prinderea de a lucra şi gândi ştiinţific.
A treia condiţiune ce trebue îndeplinită pentru ca Universi
tatea să poată atinge un nivel superior de activitate ştiinţifică
este ca ea să fie pusă în condiţiuni favorabile de lucru.
Universitatea trebue înzestrată cu laboratoarele şi institutele
de cercetări de care are nevoie, iar acestea trebue să fie organizate
şi înzestrate cu utilajul tehnic impus de cerinţele actuale ale
ştiinţei.
Universitatea modernă se poate asemăna cu o imensă uzină,
iar aceasta nu poate funcţiona cu profit, decât dacă pe de o parte
are un corp unitar bine organizat de oameni de ştiinţă de primul
ordin şi de tehnicieni conştiincioşi şi foarte bine pregătiţi, iar pe
de altă parte, dacă este înzestrată cu utilajul cel mai desăvârşit
şi corespunzător tuturor categoriilor de cercetări ştiinţifice.
In zilele noastre nu se poate face pregătirea şi producţie
ştiinţifică, fără personal ştiinţific îndestulător şi temeinic pregătit,
fără biblioteci bine organizate şi ţinute la zi, fără laboratoare şi
institute înzestrate cu utilajul ştiinţific şi tehnic corespunzător
şi cu posibilităţi de reînoire în măsura inovaţiilor şi perfecţiuni­
lor mereu în creştere. De aceea trebue puse la dispoziţia Univer­
sităţilor mijloacele materiale necesare pentru temeinica organi­
zare şi buna funcţionare a acestor instituţii de pregătire şi cerce­
tare ştiinţifică.
Cu cât învăţământul universitar va fi mai temeinic aşezat,
cu cât mijloacele sale de cercetări ştiinţifice vor fi mai bogate şi
mai bine organizate, cu atât va spori patrimoniul ştiinţific al pa­
triei noastre şi cu atât el va aduce un aport din ce în ce mai mare
la întărirea ţării şi la ridicarea puterii şi prestigiului ei în ce­
naclul lumii civilizate.
De aceea orice sforţare făcută în direcţia ridicării şi întăririi
învăţământului universitar însemnează în realitate un efort făcut
pentru întărirea şi ridicarea culturii şi puterii de vieaţă şi de ac­
ţiune a întregii naţiuni.

Doamnelor şi Domnilor,
După această scurtă punere în lumină a ideilor fundamentale
ce definesc misiunea şi rostul Universităţii, daţi-mi voie, potrivit
tradiţiei acestei instituţii, să Vă fac o dare de seamă asupra ac­
tivităţii ce s'a desfăşurat aici, în cursul anului şcolar trecut.
15

Expunerea va fi scurtă. Nu voi insista decât asupra princi­


palelor date /şi evenimente, amănuntele se vor publica, ca şi în
anii trecuţi./în Anuaful Universităţii.

/ I. S T U D E N Ţ I .
In anul şcolar 1937—38 s'au înscris la Universitatea noastră
3155 studenţi, dintre care:
2483 studenţi în procente 78,70%
672 studente în procente 21,30%
In comparaţie cu anul trecut numărul înscrierilor arată o scă­
dere de 36 studenţi. Este interesant de remarcat că această scă­
dere s'a produs în numărul studenţilor, care sunt mai puţin cu 40
decât anul trecut, în vreme ce numărul studentelor s'a mărit cu 4
Pe facultăţi, studenţii au fost repartizaţi în modul următor:
Studenţi Studente Total In procente
La Facultatea de Drept . . 1234 87 1321 41,87%
La Facultatea de Medicină . 733 162 895 28,38%
La Facultatea de Litere . . 288 294 582 18,44%
La Facultatea de Ştiinţe . . 228 129 357 11,31%
Total 2483 672 3155 100%
Faţă de anul trecut se constată o scădere de 20 de studenţi la
facultatea de Drept, de 5 studenţi la Facultatea de Litere şi de
44 studenţi la Facultatea de Ştiinţe, faţă de un spor de 33 stu­
denţi la Facultatea de Medicină.
După originea etnică repartiţia studenţilor ia aspectul -ur­
mător :
Români 2059 în procente: 65,26%
Maghiari . . . 566 în procente: 17.94%
Evrei 296 în procente: 9,38%
Germani . . . . 132 în procente: 4,19%
Alte naţionalităţi . 102 în procente: 3,23%
Comparativ cu anul trecut se constată o uşoară creştere pro­
porţională la români şi maghiari şi o mică scădere la evrei şi la
germani.
Faţă de anii precedenţi proporţia numerică a românilor este
în continuă creştere. In general distribuţia studenţilor după ori­
ginea lor etnică corespunde, cu foarte mici diferenţe, cu repar­
tiţia demografică a ţării.
16

II. T I T L U R I Ş I DIPLOME.
In cursul anului şcolar trecut Universitatea a acordat 385«
titluri de licenţă şi 281 titluri de Doctori, după cumWmează:
198 la Facultatea de Drept dintre care 171 băeţi şi 27 fete
108 la Facultatea de Litere dintre care 49 băeţi şi 59 fete.
49 la Facultatea de Ştiinţe dintre care 21 băeţi şi\28 fete
Licenţiaţi: \
Dintre aceştia:
226 români 2 bulgari
76 maghiari 1 italian
22 evrei 1 grec.
27 germani
Doctori:
138 la Facultatea de Medicină dintre care 118 băeţi Şi 20 fete
131 la Facultatea de Drept dintre care 124 băeţi Şi 7 fete
9 la Facultatea de Ştiinţe dintre care 8 băeţi Şi 1 fete..
3 la Facultatea de Litere dintre care 3 băeţi Şi — fete
Din aceştia:
155 români 1 bulgar
44 maghiari 1 sârb
22 germani 1 italian
56 evrei 1 ucrainian.
In total în cursul anului şcolar 1937—38 Universitatea noas­
tră a acordat titlul de licenţiat sau doctor la un număr de 63C
candidaţi, cu un număr de 246 mai puţin decât în anul trecut.
Această scădere se explică în parte prin faptul că examenele de
licenţă şi doctorat au devenit mai riguroase. Universitatea este
îndatorită să facă o selecţie din ce în ce mai severă a candidaţilor
la titlul de licenţă şi doctorat, aceasta fiind în interesul societăţii
Ea a sporit în acelaş timp mijloacele de studiu ale studenţilor şi
a dat într'o măsură, cu mult mai mare ca în trecut, ajutoare ma­
teriale acestora, în burse, în natură şi bani, înlesnindu-le astfel:
posibilitatea unei pregătiri serioase, în anii lor de studiu.
După originea etnică titlurile de licenţiat sau doctor acor
date de Universitate în anul trecut se repartizează în moduî
381 în procente 59,90 la români
120 „ „ 18,88 „ maghiari
78 „ „ 12,26 „ evrei
49 „ „ 7,70 „ germani
8 „ „ 1,26 „ alte naţionalităţi
17

III. PERSONALUL DIDACTIC.


Corpul profesoral în anul 1937—38 a fost compus din 117
membri, repartizaţi în modul următor:
4 profesori onorari
84 „ titulari
4 „ agregaţi
3 „ angajaţi cu contract
1 „ suplinitor
1 agregat onorific
3 conferenţiari
13 docenţi.
In acest an în corpul profesoral au survenit următoarele
schimbări: Profesorii Octavian Goga şi Gustav Kisch dela Facul­
tatea de Litere au încetat din vieaţă. Să păstrăm câteva momente
de reculegere în amintirea lor.

Momentele reculegerii

Dl Prof. Teodor Capidan dela Facultatea de Litere a fost


numit prin chemare profesor titular la catedra de Filologie com­
parată a limbilor greco-latine dela Universitatea din Bucureşti,
pe data de 1 Oct. 1937.

2
18

Dl Conferenţiar definitiv D. D. Roşea a fost numit prin


chemare pe data de 1 Decembrie 1937 profesor titular la catedra
de Teoria cunoştinţei dela Facultatea de Litere.
Dl Otto Protescu a fost numit prin concurs profesor agre
gat la catedra de Geologie-Paleontologie dela Facultatea de
Ştiinţe, pe data de 1 Dec. 1937, iar la 1 Martie 1938 a fost numit
prin chemare profesor titular la catedra de Paleontologie şi Paleo
Antropologie dela Universitatea din Cernăuţi.
Dl Constantin Sudeţeanu a fost numit prin concurs profesor
agregat la catedra de Sociologie dela Facultatea de Litere, pe
data de 15 Ian. 1938.
Dl Prof. Petre Sergescu, profesor titular la catedra de Geo­
metrie Analitică dela Facultatea de Ştiinţe a fost numit prin
chemare profesor titular la catedra de Analiză matematică dela
aceiaşi Facultate, pe data de 1 Martie 1938.
Dl Prof. Gheorghe Strat dela Facultatea de Drept a fost
numit prin chemare profesor titular la catedra de Istoria doctri­
nelor economice dela Universitatea din Bucureşti, pe data de 1
Aprilie 1938.
Dl Prof. Alexe Procopovici a fost numit prin chemare pro­
fesor titular la catedra de Linguistică dela Facultatea de Litere,
: pe data de 1 Oct. 1938.
Dl Lucian Blaga a fost numit prin chemare profesor titular
ia catedra de Filosof ia culturii dela Facultatea de Litere, pe
data de 1 Oct. 1938.
Dl Conferenţiar definitiv Constantin Daicoviciu a fost numit
prin chemare profesor titular la catedra de Epigrafie şi Antîchi
taţi clasice şi naţionale dela Facultatea de Litere, pe data de 1
Oct. 1938.
Dl conferenţiar definitiv Liviu Rusu a fost numit, prin che­
mare, profesor titular la Catedra de Estetică Literară dela Facul­
tatea de Litere, pe data de 1 Octombrie 1938.
Dl conferenţiar George Călugăreanu a fost numit conferen-
: ţiar definitiv la conferinţa de Analiză Matematică dela Faculta­
tea de Ştiinţe pe data de 1 Februarie 1938.
Dl Ioachim Crăciun a fost numit conferenţiar cu titlul pro­
vizoriu la conferinţa de Bibliografie generală dela Facultatea de
Litere pe data de 1 Februarie 1938.
Dnii Profesori Adrian Ostrogovici şi Gheorghe Iuga dela
Facultatea de Ştiinţe au fost pensionaţi pe data de 1 Oct. 1938.
19

• В ) Personalul ştiinţific a fost compus din 226 persoane, re­


partizate astfel:
4 lectori
43 şefi de lucrări (dintre care unul adjunct)
95 asistenţi
84 preparatori.

IV. A C T I V I T A T E A Ş T I I N Ţ I F I C A .

Lucrările mai de seamă.

Facultatea de Drept.
1. Profesor Lazar Iacob a publicat studiul: Natura juridică
a patronatului suprem şi drepturile suverane ale Statului Român.
Cluj, 1938.
2. Profesor Traian Pop: Codul Penal „Regele Carol П" ad­
notat, comentar, Voi. I I şi I I I , Bucureşti 1937.
3. Profesor Gheorghe Sofronie a tipărit în ediţie germană
lucrarea premiată de ziarul „Universul" sub titlul: „Das Natio-
nalitâtenprinzip und die Friedensvertrâge" Bucureşti, 1938. De-
asemenea a tipărit lucrarea întitulată „La position internaţionale
«de la Roumanie" (Etude juridique et diplomatique de ses enga-
gements internationaux) Bucarest, 1938.
4. Profesor Eugeniu Speranţia: Introducere în sociologie,
Tomul I, partea I. Cluj, 1938.
4. Prof. Constantin Petrescu Ercea a publicat: Curs de drept
•comercial (litografiat).

Facultatea de Litere.
1. Prof. Nicolae Drăganu: Histoire de la Litterature Rou-
maine de Transylvanie des origines â la fin du XVIII-eme siecle
Bucureşti, 1938.
2. Prof. Ioan Lupaş a redactat volumul La Transylvanie,
tipărit în Bucureşti sub auspiciile Academiei Române. A tipărit
volumul „Paralelism Istoric", Bucureşti, 1937, deasemenea edi­
ţia a XII-a a manualului „Istoria Românilor" şi ediţia H-a a
volumului Istoria Unirii Românilor.
20

3. Prof. Florian Ştefănescu Goangă (în colaborare cu A-


Roşea şi S. Cupcea): Adaptarea Socială, 1938. Ediţia a Il-a din
lucrarea Selecţia capacităţilor şi Orientarea profesională.
4. Prof. Onisifor Ghibu: Ordinul Franciscanilor conventual»
(Minoriţi) din Transilvania, Bucureşti, 1937—38.
5. Prof. Dumitru Popovici: La litterature roumaine de Tran-
sylvanie au dix-neuvieme siecle. Bucarest, 1938.
6. Prof. Marin Ştefănescu; a publicat „Le probleme de la
Methode, un volum, Paris, Alean, 1938.
7. Prof. Romul Vuia: Le village roumain de Transylvanie et
du Banat, Bucureşti, 1938.
8. Prof. Coriolan Petranu: L'art roumain de Transylvanie,
voi. I, Bucureşti, 1938.
9. Conf. C. Daicoviciu: Sarmisegetuza în lumina săpăturilor.
Cluj, 1938.
10. Conf. Sever Pop: Atlasul linguistic român I (voi. I '
Părţile Corpului omenesc şi boalele lui) sub direcţia Dlui Prof.
Sextil Puşcariu şi Micul Atlas linguistic român, I (voi. I ) .
11. Conf. Ioachim Crăciun: Bibliografia Transilvaniei ro­
mâneşti, apărută în limba română şi franceză.
12. Nicolae Mărgineanu: Elemente de Psihometrie, 1938,.
Cluj; Analiza factorilor psihici, 1938, Cluj şi Teste şi chestio­
nare de temperament şi caracter cu instrucţiuni de aplicare.
13. Alexandru Roşea (în colaborare cu D. Tudoranu). Teste
verbale pentru măsurarea inteligenţei la adulţi, forma С cu in­
strucţiuni de aplicare.
14. Institutul de Psihologie a publicat Revista de Psihologie
(No. 1 şi 2 ) .

Facultatea de Medicină.
1. Prof. Gheorghe Popovici: Tratat de pediatrie şi pueri­
cultura, Voi. I I I .

Facultatea de Ştiinţe.
1. Prof. Petre Sergescu: Le Developpement des Mathemati-
ques en Roumanie.
2. Prof. Vasile Meruţiu a publicat voi. V I din „Lucrările
Institutului de Geografie.
3. Prof. Th. Angheluţă a publicat: Curs de teoria funcţiilor
analitice (litografiat).
21

. • 4. Au apărut „Mathematica" voi. X I I I şi Monografii mate­


matice Fasc. I I (Sierpinski), Fasc. I I I (Tib. Popovici) şi Fasc.
I V ( J . L . Destouches).
5. Institutul de Botanică Sistematică a publicat volumul al
XVII-lea din Buletinul său şi centuriile 15 şi 16 din publicaţia
Flora Romaniae exsiccata, dirijată de Prof. Alexandru Borza.
6. Instit. de Minerologie şi Geologie a publicat Revist. Mu­
zeului Geol. Min. Voi. V I .

V. D I S T I N C Ţ I I , DECORAŢII, P R E M I I .

1. Prof. Sextil Puşcariu a fost decorat cu legiunea de onoare


franceză în grad de ofiţer.
2. Prof. F . Ştefănescu Goangă a fost distins cu decoraţia
Polonia Restituta in grad de mare ofiţer.
3 Prof. Alexandru Borza a fost distins cu „Meritul Agri­
col" în grad de ofiţer, în calitatea sa de Director al minunatei
noastre grădini botanice.
4. Prof. Emil Panaitescu a fost numit membru corespondent
în Deputazione di Storia Patria din Roma. A fost decorat cu
ordinul „Coroana României" în grad de cavaler.
5. Prof. Emil Haţieganu a fost decorat cu medalia „Răsplata
muncii pentru construcţii şcolare cl. I".
6. Prof. Coriolan Petranu a fost ales membru permanent al
congreselor internaţionale de ştiinţa artelor şi estetică.
7. Prof. Valeriu Bologa a fost ales membru titular al Aca­
demiei de ştiinţe din România, secţia de Istoria şi Filosofia ştiin­
ţelor. A fost ales membru efectiv al Academiei Internaţionale
de Istoria Ştiinţelor din Paris şi membru de onoare al Uniunii
Naţionale a Farmaciştilor români. A fost decorat cu ordinul „Co­
roana României" în grad de cavaler.
8. Prof. Emil Ţeposu a fost reales preşedinte al Societăţii
Ştiinţelor medicale din Cluj, pe anul 1937—38. A fost decorat cu
ordinul „Coioana României" în grad de Cavaler.
9. Prof. Romul Vuia a fost ales de către Congresul Interna­
ţional de Antropologie şi Etnologie dela Copenhaga, ca preşe­
dinte al Comisiunii Internaţionale pentru introducerea Antropo­
logiei şi Etnologiei în învăţământul de toate gradele.
22

10. Prof. George Sofronie a fost ales membru în „Comisiu-


nea de Studii a intereselor româneşti dunărene" (a funcţionat în
lunile Iunie, Iulie, 1938), la Ministerul Afacerilor Streine.
11. Conf. Constantin Daicoviciu a fost ales membru în Comi­
tetul primului Congres de Epigrafie dela Amsterdam (Sept.
1938).
Au fost decoraţi cu ordinul „Coroana României" în grad de
Cavaler: Profesorii Alexandru Angelescu, Ştefan Bezdechi.
Gheorghe Buzoianu. Aurelian Ionaşcu, Liviu Lazar, Ioan Minea,
Dumitru Mototolescu, Teodor Naum, Constantin Petrescu Ercea„
Georghe Sofronie, Marin Ştefănescu, Ioan Tănăsescu.

VI. R E L A Ţ I I I N T E R N A Ţ I O N A L E Ş I
INTERUNIVERSITARE.

A) Profesorii noştri în străinătate.


1. Prof. Sextil Puşcariu a participat la adunarea festivă a
Academiei de Ştiinţe din Leipzig, fiind salutat în şedinţă publica
din partea preşedintelui ca nou membru corespondent al ei. In
Aprilie 1938 a luat parte la şedinţa Comitetului Internaţional per­
manent de Linguistică, ţinuta la Paris. In Maiu 1938 a făcut con­
ferinţe la Universităţile din Varşovia şi Cracovia.
2. Prof. Marius Sturza a prezentat un raport despre „Nă­
molurile României" la Congresul Internaţional Society of Medi­
cal Hydroly ţinut la Wiesbaden între 18—28 Octombrie 1937 şt
a făcut următoarele comunicări la Congresul Societăţii Germane
de Balneologie, Kiel 24—27 Februarie 1938: „Limanoterapia la
litoralul Mării Negre" şi „Apa Mării Negre din punct de vedere
terapeutic".
3. Prof. Ioan Lupaş a reprezentat împreună cu Prof. P. Ser-
gescu Universitatea din Cluj la serbările comemorative de 550
ani dela înfiinţarea Universităţii din Koln (Iunie 1938). A repre­
zentat Universitatea din Cluj la al VUI-lea Congres Internaţio­
nal al Istoricilor din Zurich unde a făcut o comunicare istorică
A ţinut o conferinţă istorică la Universitatea Komensky din B r a ­
tislava (Maiu 1938) despre umanistul Nicolae Olahus.
4. Prof. Dumitru Michail a participat la cel de al XV-lea
Congres Internaţional de Oftalmologie, ţinut la Cairo între 8—14
Decembrie 1937, prezentând un raport întitulat: „Un apercu
23

general sur la pathologie du trachome", a cărui analiză rezuma­


tivă a apărut în toate revistele străine de Oftalmologie.
5. Prof. Petre Sergescu, fiind invitat, a făcut 2 lecţiuni îat
Bruxelles despre Matematica în Evul Mediu (Ian. 1938). A re-
prezentat Universitatea din Cluj împreună cu Dl Profesor I. Lu-
paş la serbarea de 550 ani dela întemeierea Universităţii din
Koln.
6. Prof. Emil Panaitescu a participat la Congresul Interna­
ţional al Istoricilor la Zurich (Aug.—Sept. 1938), unde a făcut
comunicarea: „Considerations sur l'influence romaine en Dacie"..
7. Prof. Constantin Marinescu a luat parte la şedinţele ţinute
la Bruxelles, ale Comisiunii de 5, instituită de Comitetul Inter­
naţional al ştiinţelor istorice pentru designarea membrilor viito­
rului comitet. Rezultatul acestor desbateri a fost alegerea pentru
prima oara a unui istoric român (Dl Prof. Nicolae Iorga), îi>
acest comitet. A luat parte ca reprezentant al Comitetului Istori­
cilor Români şi al Institutului de Istorie Universală din Cluj la
al VIII-lea Congres Inernaţional al Ştiinţelor istorice ţinut la
Zurich (Aug.—Sept. 1938) unde a prezidat o şedinţă a Secţiunii
de Istorie a Evului Mediu şi a Bizanţului. In această secţiune a
prezentat comunicarea: Encore une fois le probleme du Pretre
Jean.
8. Prof. Gheorghe Popovici a luat parte la Congresul Inter­
naţional pentru protecţia copilului din Roma, Septembrie 1937,
la Congresul Internaţional de Pediatrie din Roma, Sept. 1937
si la Congresul Internaţional de protecţie a copilului din Frank-
furt am Main din Iunie 1938 (ca delegat oficial al Statului Ro­
mân) cu comunicările: A) Contribution â l'alcalosotheraphie de
la choree associee avec l'adrenaline ou ephetonine. B) Contri­
bution â l'etude du metabolisme mineral dans la prophilaxie et
dans la theraphie de la tuberculose chez l'enfant. C) Les varia-
tions de la mortalite infantile en Roumanie selon les sexes, les
saisons et la situation geographique; ses relations avec la metha-
bolisme mineral et les vitamines. D) L'utilite au point de vue
social et educatif, du placement des enfants des villes â la cam-
pagne, en Roumanie.
9. Prof. Giandomenico Serra a participat la Congresul In­
ternaţional de Toponimie şi Antroponimie de la Paris 25—29
Iulie 1938, făcând următoarele comunicări: „II culto della stirpe
nella tradizione onomastica familiare italiana" şi „Lignes metho-
24

diques et fragments d'une illustration topoanlhroponomastique


de l'Italie Occidentale (Piemont et Ligurie").
10. Prof. Gheorghe Sofronie a participat ca membru al
grupului român, delegat de „Centrul de înalte Studii Interna­
ţionale" din Bucureşti, la cea de a X I - а sesiune a „Conferinţei
permanente de înalte Studii Internaţionale" dela Praga (Mai
1938), unde a prezentat un raport şi a desvoltat două comuni­
cări, sub titlurile: a) L'enseignement du Droit International par
rapport â l'etude des relations internationales şi b) Les methodes
d'enseignement de l'etude des relations internationales.
11. Prof. Valeriu Bologa a participat ca reprezentant al Ro­
mâniei la Celebraţiunea Internaţională de 150 ani dela naşterea
lui Jean Evang. Purkyne, la Praha-Blatna, (24—28 Sept. 1937).
A participat ca delegat al Ministerului Educaţiunii Naţionle şi
al Universităţii din Cluj la al Xl-lea Congres Internaţional de
Istoria Medicinei, Zagreb-Beograd-Saraievo-Dubrovnic, 1—14
Septembrie 1938. (Preşedinte al şedinţei plenare ştiinţifice din
8 Sept. 1938).
12. Prof. Mihail Kernbach a făcut următoarele comunicări
la Congresul Internaţional de Criminologie, Roma: a Role du
juge et sa preparation dans la lutte contre la criminalite şi b)
Etude de la personnalite du criminel, iar la primul Congres In­
ternaţional de Medicină Legală şi Socială, Bonn 22—24 Sept.
1938 a făcut comunicările: a) Uberblick uber die Rumâniscbe
Unfallgesetzbung, b) — împreună cu V. Hurghişiu — Die Soma-
tometrische Erbbiologie in der gerichtlichen Medizin, c) — îm­
preună cu S. Cupcea — Korelation zwischen Biotyp, Trieben und
emotiver Umbestândigkeit bei Schwerverbrechern.
13. Prof. Grigore Benetato a participat ca membru activ la
Congresul Internaţional de Fiziologie ţinut la Ztirich în 14—19
August 1938, făcând şi o interpretare în scris şi verbal la tema
„Funcţiunea capsulelor suprarenale" susţinută de Kendall şi
Versar.
14. Prof. Romul Vuia a participat ca delegat al Guvernului
Român şi al Facultăţii de Litere din Cluj la Congresul Interna­
ţional de antropologie şi etnologie dela Kopenhaga, ţinut între
1—7 August 1938, unde a făcut următoarele două comunicări:
a) Haute culture en terrasses en Transylvanie (cu proiecţii) şi b)
Coutumes agraires chez les Roumains (cu proiecţii).
25

15. Conferenţiar Sever Pop a ţinut, fiind invitat, următoa­


a
rele conferinţe în străinăt te: La Universităţile din Torino, Fi-
renze, Roma, Zurich şi Zagreb, despre „Metoda şi principiile
atlasului linguistic român I", la Universitatea Sacro Cuore din
Milano, despre „Terminologia vieţii religioase pe baza materia­
lului Atlasului Linguistic" şi „Viaţa pastorală reflectată în
graiurile Românilor" iar la Universitatea din Napoli despre
„Vata şi terminologia pastorală a Românilor". Conferinţele au
fost însoţite de proiecţiuni.
16. Agregat Mihail Zolog a reprezentat Institutul de Igienă
la 'Conferinţa Directorilor Institutelor de Igienă din Europa,
care a avut loc la Geneva între 22—27 Noemvrie 1937, sub auspi -
ciile Secţiei de Igienă a Ligii Naţiunilor.

B) In ţară.

1. Prof. Mihail Botez a luat parte ca delegat al Facultăţii


de Medicină din Cluj la Conferinţa Internaţională Antirabică din
Bucureşti şi la comemorarea profesorului Vichentie Babeş. La
conferinţă a făcut comunicarea: „La diffusion du virus rabique
dans la region occidentale de la Roumanie" (Donnees et consul-
tations. Conclusions en vue de l'institution d'une prophilaxie).
2. Prof. Emil Ţeposu a prezentat la Congresul Român de
Urologie, 1937, un raport despre: „Litiaza urinară şi repartiţia
geografică în România" (împreună cu Dr. I. Danicico şi Dr
P. Bruda) şi a făcut o comunicare cu titlul „Consideraţiuni asupra
4 cazuri de litiază renală bilaterală operate" (împreună cu Dr.
P. Bruda şi Dr. P. Bratu).
3. Prof. Valeriu Bologa a participat la al XVII-lea Congres
Internaţional de Antropologie şi Arheologie Preistorică. Bucu­
reşti 1—8 Sept. 1938.
C) Savanţi şi Universitari străini oaspeţii acestei Unversităţi.
1. Prof. Olivier Martin dela Facultatea de Drept din Paris
a
ţinut la Facultatea noastră de Drept următoarele două confe­
rinţe: a) L'unification progressive du droit prive en France avânt
code civil şi b) L'ancienne Universite de Paris, corporation
«nseignante.
2. Prof. J . Marouzeau dela Sorbona a ţinut la Facultatea de
Litere o conferinţă cu subiectul: La langue et le style.
26

3. Prof. L. Pautrier dela Facultatea de Medicină din Stras-


bourg a ţinut o conferinţă cu subiectul: „Une nouvelle reticulo-
endotheliose, la maladie de Besnier-Boeck-Schaumann, Syndrome
de Heerfordt.
4. Doamna Cotton, Directoarea Şcoalei Normale Superioare
din Sevres, Franţa; a ţinut două conferinţe: a) L'Ecole Normale
Superieure de jeunes iilles de Sevres şi b) Pierre et Mărie
Curie.
5. Prof. Rene Maunier, dela Universitatea din Paris, preşe­
dintele Institutului, Internaţional de Sociologie, a ţinut o confe­
rinţă cu subiectul: La sociologie coloniale.
6. Prof. Guido Calza, conducătorul săpăturilor arheologice
dela Ostia a ţinut la Facultatea noastră de Litere a conferinţă cu
subiectul: „La mostra augustea della românită".
7. Dl Giacomo Devoto, profesor de „Glotologie' la Universi­
tatea din Florenţa a ţinut la Facultatea de Litere o conferinţă cu
subiectul: „Idee nuove sugli antichi Traci.
8. Prof. Sir Richard Livingstone dela Universitatea din O x ­
ford a ţinut la Biblioteca Universităţii o conferinţă cu titlul r
„English Universities".
9. Dna Jndra Huskovâ Flajshansovâ, conferenţiară la Uni­
versitatea din Bratislava, a ţinut la Facultatea de Litere o con­
ferinţă în româneşte, cu subiectul: „Rolul femeii cehoslovace îr*
desvoltarea literaturii naţionale".
Deasemenea au vizitat Universitatea noastră:
10. Prof. psihiatru suedez, Otto Kinberg.
11. Prof. H. Tronchon, dela Facultatea de Litere din Stras-
bourg.
12. Prof. H. Block dela Universitatea din Leipzig.
13. Prof. Şt. Malecki dela Universitatea din Cracovia, care
a făcut şi o comunicare la Muzeul Limbei Române şi
14. Prof. agregat Dr. Herbert Normann dela Universitatea
din Tartu (Dorpat, Estonia) care a vizitat Institutul de Istoria
Medicinii.
Seminarul de Matematici a organizat o „Săptămână mate­
matică", dela 17—25 Maiu 1938. Au ţinut cursuri şi conferinţe
următorii: Prof. Paul Montei dela Sorbona: Sur rinterpolatiort
(5 lecţiuni).
Prof. M. Biernacki dela Poznan: Sur la theorie des fonc-
tions (3 lecţiuni).
27

Dra M. Charpentier (Nancy): Sur Ies points singuliers des


integrales.
Dl J . L. Destouches (Paris): Les fondements de la Phisique
theorique.
Paul Gillis (Bruxlles): Un probleme d'extremum.
Au mai făcut lecţiuni: Prof. S. Stoilow (Cernăuţi), Prof.
O. Onicescu (Bucureşti), conf. N. Ciorănescu (Bucureşti), Conf.
M. Ghermănescu (Timişoara) A. Pantazi (Bucureşti), N Teodo-
rescu (Bucureşti) etc.

V I I . V I E A Ţ A STUDENŢEASCĂ.

Opera de organizare şi asistenţă a vieţii studenţeşti s'a des-


voltat în modul cel mai mulţumitor, graţie bunei funcţionări a
Oficiului Universitar, a Căminelor şi Cantinei, precum şi mijloa­
celor materiale sporite, provenite din prevederile bugetare şi ve
niturile Universităţii. Pentru a vedea cât de mare este contri­
buţia cu care s'a venit în ajutorul studenţilor în cursul anului
trecut, daţi-mi voie să vă prezint următoarele date:
Serviciul asistenţei sociale a pus la dispoziţia studenţilor trei
cămine prevăzute cu tot confortul necesar şi o cantină universi­
tară. In aceste cămine au fost găzduiţi după cum urmează:
In căminul „Avram Iancu" 230 de studenţi, dintre care:
199 români
12 germani (saşi si şvabi)
15 maghiari şi
4 bulgari.
Dintre aceştia 116 bursieri recrutaţi dintre studenţii săraci
dar merituoşi, 50 fii de plugari şi restul de 66 fii de învăţători,
preoţi şi funcţionari.
In Căminul studentelor au fost adăpostite 49 de studente
bursiere şi un număr de solvente care au variat între 80 şi 200
studente.
In Căminul studenţesc „V. Babeş" au fost adăpostiţi în
medie 117 studenţi, dintre care 20 bursieri. Cantina studenţească
a
servit masa unui număr de studenţi care a variat între 100 —
200 studenţi pe zi.
28

Pentru studenţii săraci dar merituoşi s'au distribuit în total


433 de burse, după cum urmează:

260 burse în bani a 1500 Lei bursa lunar


91 „ „ natură (locuinţă şi alimentaţie în cămine)
52 „ „ alimente la cantină
20 „ „ locuinţă la Căminul V. Babeş
10 „ „ bani a 540 Lei lunar.

Dar in afară de aceste 433 de burse, acordate de Stat, stu­


denţii Universităţii noastre mai beneficiază de un număr destul
de însemnat de burse şi de ajutoare, acordate de diferite Instituţii
particulare, de biserici şi congregaţii religioase, al căror număr
din cele ce le cunoaşte Rectoratul, depăşeşte cifra de 70. In total
se dau la Universitatea noastră un număr de minimum 500 de
burse. Aceasta înseamnă, ţinând seama de numărul total ai stu­
denţilor care se ridică la 3155, că o şesime din ei sunt bursieri,
adică la fiecare grupă de 6 studenţi, unul este bursier. Putem deci
afirma, că nu există astăzi în Universitatea noastră, nici un stu­
dent sărac şi merituos, chiar mijlociu de merituos, care să nu aibă
o bursă sau vreun ajutor bănesc. Fiind astfel lipsiţi de grija ma­
terială a zilei de mâine, ei pot să-şi consacre întreaga lor activi­
tate studiului şi pregătirii lor profesionale. Nu cred să existe
o altă ţară, care să vie, cu aşa de largă generozitate în ajutorul
tineretului studios, fără ca în schimb să ceară dela acest tineret
altceva decât să înveţe şi să se pregătească temeinic, pentru a de­
veni elemente folositoare ţării.
Totalul cheltuelilor făcute de Universitate în anul şcolar tre­
cut pentru asistenţa socială a studenţilor se ridică la suma de
6.634,083 Lei, repartizată în modul următor:

1. întreţinerea căminelor şi alimentaţia bursierilor


în natură, adăpostiţi în cămine 2.314,350 Lei
2. întreţinerea cantinei şi procurarea obiectelor
necesare funcţionării ei 682,213 ^
3. Burse în bani â 1500 Lei lunar 3.510.000 .,
4. Burse în bani â 540 Lei lunar 48,600 ..
5. Ajutoare în bani date de Rectorat studenţilor
lipsiţi de mijloace 78,920 ,.
Total . . 6.634,083 Lei
29

Serviciul asistenţei medicale a pus la dispoziţia studenţilor


un dispensar antituberculos şi un dispensar antiveneric precum
şi tratamentul gratuit in Clinicele Universităţii, pentru studenţii
bolnavi. In afară de aceasta, Universitatea mai dispune de un
sanatoriu la Colibiţa, pentru repaosul şi întremarea studenţilor
debili. Cheltuelile pentru asistenţa medicală a studenţilor în cursul
anului trecut se ridică la suma de 457,822 Lei repartizată în mo­
dul următor:
1. Pentru întreţinerea şi tratamentul studenţilor în
clinici 215,730 Lei
2. Pentru tratament şi medicamente în dispensa­
rul antituberculos şi antiveneric 99,213 ..
3. Pentru întreţinerea studenţilor în sanatoriul
Colibiţa 89,880 „
4. Ajutoare pentru medicamente, etc 22.999 „
5. Ajutorul Societăţii Caritatea pentru Dispensa­
rul din Colibiţa 30,000 „
Total . . 457,822 Lei

Pentru Serviciul Educaţiei fizice s'au făcut următoarele chel-


tueli:
1. Pentru lucrările de amenajare ale Parcului Spor­
tiv şi pentru construirea bazinului de înnot . 5.200,000 Lei
2. Pentru Educaţia Fizică 507.047 „
3. Pentru Societatea sportivă „U" 127.000 „
Total . . 5.834,047 Lei

In total Universitatea noastră, în cursul anului trecut a venit


în ajutorul studenţilor, prin Oficiul Universitar cu importanta
sumă de: 12.925,952 Lei.

VIII. SITUAŢIA MATERIALA A UNIVERSITĂŢII.

Deşi în bugetul Statului pentru cheltuelile de materiale ale


Universităţii noastre nu este prevăzută decât
suma de 7.306,820 Lei
am mai obţinut prin credite extraordinare suma de 2.087,299 „
Total . . 9.394Д19 Lei
30

Cu această sumă am putut/ face faţă cheltuelilor de întreţi­


nere ale Universităţii, rămânând şi un mic fond disponibil, care
împreună cu cota de 1.564,000 Lei, provenită din taxele de în­
scrieri pentru fondul de întreţinere, a servit la plata diferitelor
cheltueli de reparaţii şi înzestrare ce s'au executat la clădirile
Universităţii, Facultăţilor, Institutelor, Laboratoarelor şi Semi-
nariilor. Dacă cu sumele prevăzute în buget şi cu cele provenite
din taxele universitare, de care am vorbit mai sus, am putut asi­
gura buna funcţionare a Universităţii, nu pot spune,, cu adâncă
părere de rău, că am avut la dispoziţie mijloacele materiale cu
care să asigur şi buna funcţionare a Laboratoarelor, Institutelor
şi Seminarelor Universităţii. Şi aci suferinţa şi nevoile sunt mai
mari decât oriunde.
Din timpul crizei financiare, şi anume din anul 1931, în bu­
getul Statului nu mai figurează nici o sumă pentru cheltuelile
de material didactic şi lucrări practice de laborator. Seminariile,
Laboratoarele şi Institutele Universităţii se întreţin numai din
sumele provenite din taxele de Facultate plătite de studenţi, care
însă sunt atât de reduse, încât din venitul lor nu se poate acoperi
nici măcar o pătrime din cheltuelile de materiale necesare bunei
lor funcţionări.
In anul 1937, când am îndeplinit funcţiunea de Subsecretar
de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, după multe stăruinţe
am putut obţine pentru laboratoarele Universităţilor suma de
20.000,000 Lei, dintre care 6.550,500 Lei au fost repartizaţi Uni­
versităţii noastre. Cu această sumă s'a satisfăcut o parte din ne­
voile cele mai urgente ale laboratoarelor şi institutelor, dar, din
nenorocire, această sumă nu ne-a mai fost dată în anul 1938, iar
în bugetul pe anul financiar în curs nu s'a trecut nici o sumă, ori­
cât de mică pentru laboratoare.
Universitatea n'a putut economisi, din foarte modestele ei ve­
nituri, decât neînsemnata sumă de 312.800 Lei, pe care a pus-o la
dispoziţia laboratoarelor. Ce însemnează însă această sumă faţă
de nevoile reale ale laboratoarelor, pentru care în anul 1930 exista
prevăzută în bugetul Statului o sumă de 9 milioane Lei. Acelaşi
lucru se poate spune şi despre capitolul privitor la fondul necesar
pentru publicaţiile ştiinţifice ale Universităţii. In buget nu există
prevăzută nici o sumă pentru acest fel de cheltueli, iar toate de­
mersurile făcute de Universitate pentru a obţine un cât de redus
fond pentru publicaţii n'au dat nici un rezultat.
31

Cu privire la aceste două categorii de fonduri, situaţia în


care este pusă Universitatea este foarte delicată — căci în vreme
ce, cu bună dreptate, i se cere activitatea ştiinţifică şi publicaţii
ştiinţifice, în acelaşi timp i se refuză fondurile necesare, atât pen­
tru cercetări ştiinţifice, cât şi pentru publicaţii. Din păcate crea­
ţia ştiinţifică nu se poate face numai cu talent şi inspiraţie, cum
e cazul în creaţia literară şi oratorică. Omul de ştiinţă are nevoie
în afară de vocaţiune şi pregătire temeinică, în afară de toc şi
hârtie, de o bibliotecă ştiinţifică pusă la punct, de cercetări înde-
e cazul în creaţia literară şi oratorică. Omul de ştiinţă are nevoie
de aparate şi materiale de experimentare, fără de care un fizician,
un chimist, un fiziolog, un biolog, un psiholog sau chiar un filo­
log nu se mai poate avânta în cercetări ştiinţifice serioase. Ştiinţa
nu se mai poate face astăzi, fără biblioteci bine organizate şi ţi­
nute la curent cu toate publicaţiile de specialitate, fără labora­
toare şi institute înzestrate cu instrumentariul tehnic corespun­
zător şi cu mijloacele necesare de a-1 reînoi neîncetat în măsura
inovaţiilor şi perfecţiunilor mereu în creştere, ale metodelor şi
tehnicei de investigare ştiinţifică.
Dacă principala obligaţie a Universităţii este să facă ştiinţă,
nu mai puţin adevărat este că şi Statul are obligaţia elementară
să dea Universităţii mijloacele materiale şi tehnice, fără de care
ea nu poate face ştiinţă.
Când chemăm în judecată şi condamnăm atât de sever pe
profesorii care nu şi-au făcut datoria, trebue să ne întrebăm, cel
puţin, dacă şi societatea şi Statul şi-au făcut datoria lor faţă de
ştiinţă şi faţă de instituţia chemată să facă ştiinţă.
Dela locul de răspundere, unde mă aflu, conştiinţa mă obligă
să spun răspicat: Da,(este adevărat că o neînsemnată parte din-
tre profesori nu şi-au făcut datoria, n'au lucrat pe ogorul ştiinţei,
cum erau obligaţi s'o facă, dar tot aşa de adevărat este că nici
societatea, nici Statul nu şi-au făcut datoria faţă de Universitate
şi faţă de aţâţi eminenţi oameni de ştiinţă, ce lucrează cu elan şi
devotament în Universitate, nedându-le nici mijloacele de care au
absolută nevoie în cercetările lor şi nici posibilitatea de a publica
rezultatele acestor cercetări.)|De ani de zile Universităţile cer în
zadar să li se dea un fond de cercetări şi un fond de publicaţii,
de ani de zile intervenţiile lor pentru înzestrarea laboratoarelor
cu utilajul necesar n'au avut alt răspuns decât: nu sunt bani, nu
sunt fonduri pentru astfel de cheltueli, de care cei mai mulţi cred
32

că ne putem dispensa, fiind cheltueli de lux. Dreptatea cea mai


elementară cere, ca atunci când se iau măsuri atât de severe con­
tra profesorilor ce nu-şi fac datoria lor de oameni de ştiinţă, să
se facă şi efortul necesar în vederea găsirei fondurilor fără de
care Universităţile nu pot fi înzestrate cu utilajul necesar de care
profesorii au nevoie pentru a putea face cât mai temeinice şi cât
mai numeroase lucrări, precum şi de mijloacele băneşti, fără de
care ei nu-şi pot publica rezultatul cercetărilor lor.

Doamnelor şi Domnilor,
Universitatea noastră a făcut mari şi necontenite sforţări
pentru a găsi fondurile necesare pentru numeroasele sale publi­
caţii ştiinţifice. Anul trecut s'a pus la dispoziţia Oficiului de edi­
tură al Universităţii în afară de fondurile necesare pentru tipă­
rirea manualelor didactice, foarte modesta sumă de 100.000 Lei
pentru tipărirea de lucrări ştiinţifice şi 300.000 Lei pentru revis­
tele şi publicaţiile periodice publicate de profesorii Universităţii
noastre.

Doamnelor şi Domnilor,
Nevoile unei Universităţi sunt multe şi variate- Ele nu se
limitează numai la fondurile necesare pentru întreţinerea şi nor­
mala ei funcţionare, la cheltuelile de înzestrare ale bibliotecilor,
laboratoarelor şi institutelor ei cu utilajul necesar şi la cele refe­
ritoare la cercetări şi publicaţii ştiinţifice.
Universitatea are nevoie de clădiri în care să fie instalate şi
în care să poată funcţiona în bune condiţiuni Clinicile, Institutele
şi Laboratoarele ei. N'avem destul spaţiu, n'avem săli suficiente
de cursuri şi seminarii pentru Facultăţile de Drept şi Litere, n'a­
vem încăperi pentru o parte din laboratoarele 'Facultăţii de Ştiinţe-
Ne trebue neapărat o clădire pentru Clinica Infantilă şi alta pen­
tru Clinica Stomatologică. Ne trebue neapărat o nouă aripă a
Universităţii în care sâ fie instalat Rectoratul şi Decanatele F a ­
cultăţilor cu întreaga Administraţie şi cu o parte din laboratoarele
Facultăţii de Ştiinţe, căci actuala clădire centrală abia poate ajun­
ge pentru Facultatea de Drept şi de Litere.
Graţie sforţărilor ce-am făcut, am reuşit să împlinesc o mica
parte din aceste nevoi. In anul trecut am găsit mijloacele nece­
sare pentru instalarea în condiţiuni mulţumitoare a Seminarelor
33

ce aparţin catedrelor secţiei Filologiei Moderne a Facultăţii de


Litere şi a Institutului de Fiziologie al Facultăţii de Ştiinţe, mi-a
reuşit să termin noul palat al Clinicilor, înzestrându-1 cu tot mo­
bilierul şi utilajul tehnic de care are nevoie, construind lângă el,
în vara aceasta, un nou pavilion pentru administraţia şi perso­
nalul de serviciu al Clinicilor de Semiologie, Urologie, Oto-rino-
laringologie şi Balneologie, ce vor fi instalate în cursul acestei
luni, în noul lor local. Mi-a fost foarte greu să duc la bun sfârşit
această operă, căci pe lângă imensele sforţări ce a trebuit să fac
pentru a putea obţine suma de 60 milioane Lei, cât costă această
clădire, m'am lovit de foarte multe greutăţi de ordin tehnic şi
arhitectonic pe care a trebuit să le înving, ca să nu mai vorbesc
de piedicile ce mi-au fost puse în cale de spiritele negative şi pis-
muitoare, pentru care orice operă de creaţie făcută de alţii con-
stitue pentru ele o insuportabilă durere. Eu însă îmi voi continua
opera începută şi dacă voi avea şi pe viitor încrederea şi sprijinul
Dvoastră, voi ridica şi celelalte clădiri de care are nevoie Univer­
sitatea noastră, începând chiar din primăvara viitoare cu palatul
Clinicii Infantile şi clădirea navilionului Clinicii Stomatologice
Sper că jubileul nostru de 20 de ani de spornică activitate, pe
care-1 vom serba în anul viitor, va fi ocazie binevenită ca guver­
nul ţării să ne dea fondurile necesare pentru ridicarea celei de a
doua aripe a Universităţii noastre. Am deasemenea convingerea
că noua conducere a Municipiului nostru va fi mai înţelegătoare
pentru ceeace Cluj datoreşte Universităţii sale şi ne va sta în aju­
tor. Nu mai puţin sunt convins că noua Rezidenţă Regală, în
frunte cu Excelenţa Sa Domnul Rezident Regal General Hanzu,
ne va da tot sprijinul, pentru ca ţinutul Someşului să se poate
mândri că în hotarele sale înfloreşte şi progresează cea mai înaltă
instituţie de cultură a ţării de dincoace de Carpaţi.
Iată Doamnelor şi Domnilor, în linii generale rezultatul ac­
tivităţii desfăşurate de Universitatea noastră în cursul anului şco­
lar trecut.
El reprezintă un activ de care suntem în drept să fim mul­
ţumiţi. Datorită muncii fără preget şi plină de avânt a profeso­
rilor ei şi a personalului său ştiinţific şi ajutător, Universitatea
noastră sporeşte an de an patrimoniul ştiinţific şi cultural al ţării
noastre.
Activitatea ce desfăşurăm ar fi cu siguranţă şi mai spornică
şi contribuţia noastră ştiinţifică ar fi şi mai însemnată, dacă ce-
3
34

rinţele noastre drepte ar fi satisfăcute şi dacă mijloacele materiale


de care avem neapărată nevoie ar fi la timp date.
Timp de 19 ani, fără întrerupere, noi am adus dovada vred
niciei noastre, aşteptăm ca şi alţii să aducă dovada vredniciei lor
Cu deplină încredere în izbânda misiunei ce ni s'a încredinţat,
vom şti să învingem piedicile ce ne stau în cale şi nu vom cruţa
nici o sforţare pentru ca Universitatea noastră, după înaltul în­
demn al Majestăţii Sale Regelui, „să-şi îndeplinească şi de azi
înainte, cu acelaşi avânt şi dragoste de Patrie, rolul său străluci­
tor de piatră de hotar a culturii româneşti şi a afirmării noastre
naţionale".
FUNDAŢIILE
ŞI DONAŢIILE UNIVERSITARE *)
I. FUNDAŢII
1. FUNDAŢIA FONDULUI „ V A S I L E PÂRVAN".
Sil u a ţ i a
Nr. Intrate E site
E x p l ic a ţ i i
crt. Efecte Numerar Numerar
Efecte

i Sold la i Octombrie 1937 28.250 4-979


încasat valoarea cupoane­
lor scad. la 1 Aug. 1937
lei 542
2 iMai şi i Nov. 1937 195
i Febr. 1938 . . 543 1.280
Sold la i Septembrie 1938 28.250 6.259
Totaluri Lei . . 28.250 6.259 28.250 6.259
3
2. I N S T I T U T U L D E I S T O R I E NAŢIONALĂ.
A) Fundaţia „Regele Ferdinand I"
Sil t u a ţ i a
Nr. Intrate E şi te
Explicaţii
crt.
Efecte Numerar Efecte Numerar

I Sold la i Oct. 1937 . • 400.000 99.006


2 încasat valoarea cupoane­
lor scad. la 1 Oct. 1937
lei 10.000
la i Apr. 1938 13.875 23-875
3 Cumpărat efecte Renta
155.000 103.650
4 Sold la 30 Sept. 1938 . . 555-coo 19.231
Totaluri Lei . . 555-0OO 122.881 555-000 122.881

*) Istoricul fundaţiilor de până acum a fost publicat în Anuarele an­


terioare (1929—1932).
36

В) Fundaţia „Patriarhul Miron Cristea"


Situaţia

Nr. Intrate E şite


Explicaţii
crt. Efecte Numerar Efecte Numerar

I Sold. la i Oct. 1937 . . 220.000 46.626


2 încasat val. cup. scad. 15.284
3 Cumpărat efecte de stat . 80.000 49-273
4 Sold la 30 Sept. 1938 . . 300.000 12.637
Totaluri Lei . . 300.000 61.910 300.000 61.910

3. F U N D A Ţ I A F O N D U L U I E X T R A B U G E T A R AL
GRĂDINII BOTANICE.
încasări: Soldul anului 1936—37 Lei 24.580
Subvenţii „ 24.000
încasări din bilete de intrare „ 224.520
Vânzări de plante, fructe, etc „ 17.731
Abonamente şi ajutoare la Buletinul
Grădinii şi Muzeului Botanic „ 30378
Total încasări Lei 321.209
Cheltueli: Diferite amenajări şi întreţinerea Gră­
dinii botanice etc Lei 269963
Cheltueli de publicaţii „ 40-479
Indemnizaţie casierei şi dactilografei ... „ 9.000
Total cheltueţi Lei 319.442
Sold Lei 1767

4. F U N D A Ţ I A F O N D U L U I „IOAN SCURTU".
Situaţia

Nr. Intrate E şite


Explicaţii
crt.
Efecte Numerar Efecte Numerar

I Sold la i Oct. 1937 . . 66.500 10.637


2 încasat val. cup. scad. 5-503
3 Sold la 30 Sept. 1938 . . 66.500 16.140
Totaluri Lei . . 66.500 16.140 66.500 16. i 40
37

5. F U N D A Ţ I A FONDULUI „GH. BOGDAN DUICA


DE AJUTOR ŞI ÎMPRUMUT PENTRU STUDENŢI.
Situaţia

Nr. Intrate Esite


E xplicaţi a
crt.
împrumuturi Numerar împrumuturi Numerar

I Sold la i Oct. 1937 . . 12.650 239.904


12.650 239.904
2 Sold la 30 Sept. 1938 . .
Totaluri Lei . . 12.650 239.904 12.650 2
39-9°4

6. F U N D A Ţ I A „CĂPITAN CONSTANTIN BOTEZ".


Situaţia

Nr. Intrate Esite


Explicaţii
crt. Efecte Efecte Numerar
Numerar

I Sold la i Oct. 1937 . . 9.466


2 Cumpărat efecte Renta
Inzestr. 4V2 % • . • • 12.000 9.052

3 Sold la 30 Sept. 1938 . . 12 ООО 414


Totaluri Lei . . 12.000 9.466 12.000 9.466

7. FUNDAŢIA , V I R G I L CIOFLEC".
Situaţia

Nr. Intrate Esite


Explicaţii
crt. Numerar
Efecte Numerar Efecte

I Sold la i Oct. 1937 . . 5.797.100 19.298


2 încasat cupoanele scadente
i Nov. 1937, i Mai 1938 289854

3 Remis Dlui V. Cioflec . . 253249


4 Plătit Institutului de Studii
Clasice cota din cup. pe
8 191

5 Plătit la B. N. R. taxa de
7248
6 Sold. la 30 Sept. 1938 . . 5.797.100 40 464

Totaluri Lei . . 5 797 100 309.152 5.797.100 309.152


38

Noi achiziţii la Pinacoteca „Virgil Cioflec".

In conformitate cu art. 3 din Regulamentul Fundaţiei (pu­


blicat în Anuarul 1929/30, pag. 36—38), din fondul A) s'au făcut,
în intervalul dela 1 Octombrie 1937—30 Septembrie 1938, urmă­
toarele achiziţii:
1. Iser: „O femee stând pe scaun", desen.
2. L. Lucasievici: „Natură moartă", uleiu.
3. L. Lucasievici: „Vedere din Bucureşti", uleirţ.
4. N. Dărăscu: „Casa cu arbori", uleiu.
5. Th. Paladi: „Peisaj", uleiu.
6. JV. Grigorescu: „Peisaj de primăvară la Câmpiniţa", uleiir.
7. Vasile Popescu: „Un grup de case din strada Buzeşti".
uleiu.
8. Luchian: „Natură moartă, Mere", uleiu.
9. Luchian: „Flori gura leului", uleiu.
10. С ar ol Piesa: „Meşterul Manole", sculptură în piatră de
nisip.

8. FUNDAŢIA „PROF. IOAN PAUL".


Situaţia

Nr. Intrate E şite


Explicaţii
crt.
Efecte Numerar Efecte Nu merar

I Sold la i Oct. 1937 . . 140.000


2 Cumpărat efecte . . . . 2 1 0 ООО I37-53I
3 Cup. scad. i Nov. 1938 . 4590
4 Sold la 30 Sept 1938 . . 210.000 7059
Totaluri Lei . . 2 I O ООО 144.590 210 ООО 144590

II. DONAŢII.

1. Donaţia „Gh. Sion".

Situaţia neschimbată. Lista obiectelor care compun această,


donaţie a fost publicată în Anuarele 1929/30, pag. 20—21,1932/33.
pag. 38, 1933/34, pag. 42, 1934/35, pag. 54, 1935/36, pag. 6—7
şi 1936/37, pag. 129.
39

DONATORUL GHEORGHE SION.

S'a născut la 18 Septemvrie 1855 în comuna Odobeşti, jud.


Bacău, dintr'o familie boierească veche, care numără între mem­
brii ei şi pe poetul Gheorghe Sion.
îşi începe studiile la Focşani şi le continuă la Institutul Aca­
demic din Iaşi, trecând apoi la Paris, unde urmează Facultatea
şi îşi ia licenţa în drept. întors în ţară, întră în magistratură, din
care se retrage ca procuror al Curţii de apel din Iaşi. A mai ocu­
pat şi demnităţile de prefect şi inspector al monopolurilor.
A publicat mai multe lucrări din domeniul dreptului şi isto­
riei naţionale. încă din anii de studii s'a ocupat cu pasiune de
colecţionarea tuturor mărturiilor trecutului românesc. Face dese
drumuri în străinătate, anume pentru ca să achiziţioneze câte o
piesă rară din acest domeniu. Ajunge, astfel, ca după o jumătate
de veac de trudă şi cheltuială, să adune o colecţie neobicinuit de
bogată şi valoroasă privitoare la istoria Românilor de pretutin­
deni. După Unire, în anul 1922, înţelegând necesităţile Universi­
tăţii clujene, lipsită de material românesc, îi oferă această colecţie.
Donaţia e aşezată la Biblioteca Centrală, care se îmbogă­
ţeşte astfel cu multe piese deosebit de preţioase, de multe orr
rare şi chiar unice. Din cele aproape 3000 de cărţi şi reviste din
colecţia Gh. Sion, 205 sunt cărţi vechi româneşti, unele de o
valoare neobicinuită, altele constituind poate cea mai completă
bibliotecă referitoare la călătorii străini în ţările româneşti.
Dar cea mai preţioasă colecţie este aceea a stampelor şi dese­
nelor, în număr de peste 2000. Dintre ele, merită o menţiune
deosebită cele 29 desene originale ale lui Bouquet, Raffet, Valerio
şi desenele lui George Asachi. Alături de stampe, un mare număr
de fotografii ale personalităţilor româneşti din ultimii 50—60 de
ani, creează la Biblioteca Universităţii o preţioasă posibilitate de
informare care nu exista până atunci.
Mai amintim o bogată colecţie de manuscrise şi de docu­
mente, între care două provenind dela Ştefan cel Mare, precum
şi foarte multe hărţi, cu multe piese rare. Donaţia cuprinde şi
câteva frumoase tablouri în ulei, dintre care mai importante sunt
două picturi ale marelui Grigorescu. Clujul era cu totul lipsit
de o colecţie de numismatică românească. Dl Sion a umplut această
lacună în modul cel mai fericit: colecţia donată Universităţii,
compusă din peste 1500 piese, este cea mai bogată după aceea a
Academiei Române, cuprinzând şi multe piese rare sau chiar
40

unice ca de exemplu două piese hârtie monedă din timpul Băncii


Moldovei. Această colecţie e completată de alta, compusă din
medalii. Trebuie să mai amintim, în sfârşit, şi preţioasa colecţie
de mărci poştale româneşti, începând dela cele mai vechi, din epoca
lui Vodă Cuza, iar câteva chiar din timpul lui Grigore Ghica.
Dania bătrânului boier moldovean stârneşte un val de entu-
siasm între clujeni. Consiliul oraşului îi conferă, în anul 1922,
diploma de cetăţean de onoare al Clujului, iar mai târziu, dă nu­
mele donatorului Pieţii din faţa Bibliotecii. Dl Gh. Sion rămâne
la Cluj, continuând să colecţioneze piese interesante şi mărindu-şi
astfel donaţia.
In acelaş timp, dsa desfăşură o activitate neobosită pe teren
naţional: e unul din înfăptuitorii „Blocului românesc" şi al So­
cietăţii „Acţiunea Patriotică" şi iniţiază acţiuni de importanţă
naţionalistă, cum este ridicarea unei „troiţe" (de către primul
episcop al Clujului românesc) pe locul unde a fost ucis, în anul
1601, Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul.
înţelegerea şi solicitudinea domnului Gh. Sion se întind însă
şi asupra altor instituţiuni. Episcopiei ortodoxe a Clujului, îi
dărueşte cărţi şi importante obiecte de muzeu, precum şi întreaga
sa avere, compusă din bani şi imobile, iar Facultăţii de drept
din Iaşi o frumoasă vilă la Slănicul-Moldovei. Universitatea
ieşeană îl proclamă în anul 1935, „doctor honoris causa" iar Con­
siliul Eparhial al Episcopiei ortodoxe din Cluj îi conferă titlul
de Ctitor al Bisericii din Eparhia Clujului.
In acelaş an, Dl Sion îşi convinge fiul (mort în 1937), să
doneze Unversităţii clujene efecte de stat în valoare de Lei
897.760, sumă care constitue azi un fond special.
Din venitul acestui fond urmează ea, în conformitate cu do­
rinţa donatorului, „Biblioteca Unversităţii să-şi cumpere şi in
tegreze cărţile române şi străine cu referinţe la istoria naţională
română, ce-i lipsesc colecţiei Gh. Sion, cum şi de a ajuta pe cei
cari ar voi să lucreze la cercetarea istoriei neamului nostru, ori
să facă publicaţiuni cu extrase din biblioteca clujană din sala
Gh. Sion".
Se cuvine să relevăm faptul, că Dl Gh. Sion şi acum, la
adânci bătrâneţe, este zilnic la Biblioteca Universităţii, în sala
ce-i poartă numele şi în care se păstrează colecţia donată de
dsa, — totdeauna gata să servească cu lămuriri pe cei care-i cer
informaţii asupra cercetărilor din domeniul istoriei Românilor
sau a pieselor din donaţia dsale.
41

2. Donaţia Simu.
Situaţia neschimbată. Lista obiectelor care compun această
donaţie a fost publicată în Anuarul 1929/30, pag. 27—28.

3. Donaţia Doamnei Ana Hemmerle.


D-na Ana Hemmerle proprietara firmei Jacques Brunner,
succesori Iosif Hemmerle & Comp. Bacău, a donat Universităţii
(Institutului de Speologie) sumele menţionate mai jos, fără altă
condiţie decât aceea a progresului ştiinţei:
Lei 100.000 (vezi Anuarul 1931/32, pag. 32—34).
Lei 20.000 (vezi Anuarul 1933/34, pag. 50—52).
In acest an şcolar a făcut o nouă donaţie de 20.000 Lei, care
ne-a fost adusă la cunoştinţă prin următoarele două adrese:

Directorul Institutului de Speologie,


către Domnul Rector al Universităţii din Cluj.
Obiectul. — O nouă donaţie a proprietarilor Firmei Hemmerle
si Со., de 20.000 lei, în favoarea Universităţii din Cluj pen­
tru Institutul de Speologie.
Anexe. — Petiţia proprietarilor Firmei Hemmerle şi Со. din
12. X . 1937.
Am onoare de a vă transmite alăturat petiţia Firmei Jacques
Brunner Succ, Josef Hemmerle şi Со., din Bacău, împreună cu
câteva lămuriri destinate să pue în adevărată lumină actul de în­
ţeleaptă generozitate ce pentru a treia oară î-şi propun să împli­
nească proprietarii bine cunoscutei Firme.
Dna Anna Hemmerle, principala acţionară şi fiica fondato­
rului firmei Jacques Brunner, împreună cu ceilalţi acţionari, au
făcut deja o donaţie de 100.000 Lei în 1930, ca o împărtăşire la
serbările primului deceniu dela înfiinţarea Universităţii din Cluj
şi a Institutului de Speologie; a doua donaţie de Lei 20.000 a fost
făcută în 1934.
Cu ocazia încheierii anului financiar curent, Dna Hemmerle
şi ceilalţi coacţionari, printre care se numără şi Directorul Fabri-
cei, Dl W. Rothmund, au decis să vie din nou în ajutorul ştiinţei
româneşti cu cea mai perfectă desinteresare, căci generoşii do­
natori nu exprimă vre-o dorinţă specială şi tiu pun altă condiţie
decât întrebuinţarea sumei în folosul ştiinţei.
42

In adevăr, prin scrisoarea de donaţie din 12. X . Domniile lor


declară ca suma de 20.000 Lei o pun la dispoziţia noastră, dorind
ca: „suma să fie încorporată „Fondului permanent" al Institutu­
lui de Speologie de pe lângă Universitatea 'D-vs. şi întrebuinţată
conform Legei de creare şi administrare a zisului Institut şi a
Fondului său permanent".
Cu ocazia primii donaţii, am făcut un referat din care creci
nimerit să reproduc rândurile de mai jos pentru a atrage atenţia
asupra modalităţilor excepţionale ale celor trei donaţii, modalităţi
care deoarece sporesc în mod considerabil eficacitatea donaţiilor..
ar trebui propuse ca model oamenilor de bine, ce doresc să vie în
ajutorul ştiinţei atât de lipsită, la noi în ţară, de mijloace pentru
cercetări.
Doamna Ana Hemmerle, o femeie de înaltă cultură, face
parte din elita Societăţii Vieneze. E a este fiica decedatului J a -
cques Brunner, mare industriaş elveţian, prieten al familiei mele,
care a fost unul din organizatorii comerţului şi industriei Gălă-
ţene atât de înfloritoare acum cincizeci de ani. Dl Rothmund, di­
rectorul fabricei de Spirt, de origine tot elveţian, se bucură de pa­
truzeci de ani, de stima cetăţenilor din Bacău.
Gestul spontan, atât de frumos şi delicat al Dnei Ana Hem­
merle, ar trebui primit de On. Consiliu al Facultăţii şi On. Senat
cu deosebită gratitudine. Asocierea la serbările noastre jubilare,
ajutorul dat Universităţii în aceste momente de crudă scurtare
a fondurilor de laborator, se cuvine se fie primită cu mulţumiri,
distinse mai ales că şi modalităţile darului merită să fie lăudate.
Avem de a face în adevăr cu o contribuţie fără condiţii la
propăşirea unei instituţii ştiinţifice. Mărinimoşii donatori sunt şi
oameni practici şi pricepuţi: ei lasă pe seama singurului compe­
tent, Direcţia Instituţiei, întrebuinţarea "darului în scopul cel mal
util şi mai productiv şi în modul cel mai gospodăresc.
Cu cât sunt mai folositoare aceste ajutoare decât multiplele
„Fundaţii de premii" de câteva sute lei, o ştiu toţi acei care de
mult deplâng acea părăduire de bani cu atât mai scumpi cu cât
ştiinţa să sbate în mizerie.
Pentru motivele expuse mai sus, sunt de părere ca modali­
tăţile acestui dar să fie în mod special lăudate şi aduse ca pildă.
E. G. Racoviţă^
43

Fabrica de Spirt Jacques Brunner


Succesori Josef Hemmerle şi Со.
Bacău. Bacău, 12 Octombrie 1937

D-sale
Domnului Rector al Universităţii din Cluj
CLUJ
Domnule Rector,
Prin prezenta avem onoarea a aduce la cunoştinţa Dvs., că
am exprimat Domnului Profesor Emil Gh. Racoviţă intenţiunea
Doamnei Ana Hemmerle Glarus (Elveţia), Şefa casei noastre,
de a dona înaltei Instituţiuni de Cultură, ce cu onoare o presidaţi,
suma de Lei 20.000 (douăzeci mii lei), cu dorinţa specială că a-
ceastă sumă să fie încorporată „Fondului Permanent" al Institu­
tului de Speologie de pe lângă Universitatea Dvs. şi întrebuin­
ţată conform Legei de creare şi administrare a zisului Institut şi
a Fondului său permanent.
Vă rugăm dar respectuos să binevoiţi a lua dispoziţiunile ne­
cesare, în acord cu Dl Profesor Racoviţă, ca suma de mai sus, pe
care am trimis-o D-sale, să fie întrebuinţată în sensul indicat de
noi, pentru care vă exprimăm d'inainte mulţumirile noastre.
Primiţi, vă rugăm Domnule Rector, asigurarea înaltei noas­
tre stime.
Fabrica de Spirt Jacques Brunner
Succesori Josef Hemmerle & Со.
Director Wilhelm Rothmund.

Rectoratul a trimis donatorilor adresa de mulţumire No. 3177


din 15. X I . 1937, cu textul ce urmează:

Onor.
Firmei Jacques Brunner,
Succesori Josef Hemmerle et Comp.
BACĂU
Avem onoarea a vă face cunoscut că în şedinţa sa din 4 Noem-
brie 1937, Senatul Universităţii noastre, sesizat de Dl Prof. Emil
G. Racoviţă, a luat cunoştinţă, cu o deosebită bucurie de gene­
roasa donaţie de 20.000 Lei, ce aţi binevoit a face acestei Univer­
sităţi, pentru Institutul de Speologie.
44

Cu amintirea proaspătă a celorlalte două donaţii ce ne-aţi


mai făcut cu aceiaşi înţeleaptă generozitate, în anii 1930 şi 1934,
Senatul Universitar a hotărât să vi se exprime cele mai vii mul­
ţumiri pentru importanta donaţie cu care contribuiţi şi de aceasta
dată la promovarea intereselor ştiinţifice ale instituţiei noastre,
făcându-se despre aceasta cuvenitele menţiuni în Anuarul acestei
Universităţi.
Totodată Senatul a autorizat pe Dl Director al Institutului
de Speologie să întrebuinţeze această sumă potrivit dorinţei Dvs.
Vă rugăm şi din partea noastră să primiţi deodată cu cele
mai călduroase mulţumiri, expresia sentimentelor noastre de gra­
titudine ce vi le păstrăm.
p. Rector, Secretar General,
ss. N. Drăgan. ss. /. Vâtăşescu.

4. Donaţia „Gheorghe Gh. Sion".


Situaţia

Nr. Intrate E şite


Explicaţii
crt.
Efecte Numerar Efecte Numerar

I Sold la i Oct. 1937 . . 900.200 18.034


2 încasat din cup. scad. . . 35.866

3 Plătit chelt de înmorm. . 50.000

4 Plătit costul unei rame . 3.900

5 Sold la 30 Sept. 1938 . . 900.200


Totaluri Lei . . 900.200 53-900 900.200 53-900

5. Donaţia fraţilor „Liviu şi Iulian Marţian".


In cursul acestui an s'a făcut Universităţii noastre, din par­
tea Dlui Liviu Marţian, consilier silvic în pensie şi a D-nei văd.
lui Iulian Marţian, născ. Ida Goldschmidt, o preţioasă donaţie
sub numele „Donaţiunea fraţilor Liviu şi Iulian Marţian", cu­
prinzând peste o mie de tipărituri, precum şi alte manuscrise,
stampe, documente şi hărţi, dintre care unele de o deosebită va­
loare. Cum inventarierea lor complectă nu s'au putut face până
acum, vom reveni cu amănunte în Anuarul anului viitor. Repro­
ducem mai jos în copie scrisoarea Dlui advocat Dr. Petru Meteş
45

precum şi I. D. R. No. 1666 din 2 Mai 1938, prin care se auto­


riză acceptarea acestei donaţii.

Scrisoarea Dlui Avocat Meteş:

Domnule Rector,
Din încredinţarea d-lui Liviu Marţian, consilier silvic în
pensie, domiciliat în Cluj, Str. Avram Iancu No. 12 şi a doamnei
văd. lui Iulian Marţian, născută Ida Goldschmidt, domiciliată în
Năsăud — ambii moştenitori exclusivi după defunctul maior în
pensie Iulian Marţian, fost membru onorific al Academiei Ro­
mâne, decedat în Năsăud în 26 Octombrie 1937 — am onoare a
vă aduce la cunoştinţă următoarele:
1. Susnumiţii moşteintori cu ocaziunea tratativelor asupra
distribuirii moştenirei rămase după defunctul Iulian Marţian au
căzut de acord ca biblioteca cu colecţia de stampe, tablouri, ma­
nuscrise, hârtii, monede şi obiecte arheologice — care se află în
moştenirea defunctului şi a fost realizată de acesta şi cu contri­
buţia materială a dlui Liviu Marţian — să treacă direct în pro­
prietatea Universităţii Regele Ferdinand din Cluj — pentru bi­
blioteca acesteia — sub denumirea „Donaţiunea fraţilor Liviu şi
Iulian Marţian".
2. Dorinţa moştenitorilor donatori este ca această bibliotecă
să fie preluată în Năsăud cât se poate de urgent de către Univer­
sitate, unde vor asista şi donatorii, iar cărţile şi obiectele donate
să poarte inscripţia originei lor de mai sus şi după posibilitate
să fie aşezate şi tratate separat în biblioteca Universităţii.
Cu onoare vă rugăm Domnule Rector, să binevoiţi a accepta
această donaţiune şi a aviza despre aceasta şi personal pe susnu­
miţii donatori, delegând pe însărcinatul Dvoastră ca luând con­
tact cu donatorii să ia în primire biblioteca cu toate colecţiile în
Năsăud.
Totdeodată vă rugăm să binevoiţi a interveni la Ministerul
de Finanţe ca această parte din moştenirea defunctului Iulian
Marţian să fie scutită de taxele de moştenire în conformitate cu
art. 22, paragraful 40 din legea timbrului.
Primiţi, vă rog Domnule Rector asigurarea deosebitei mele
stimă.
Cluj, la 18 Februarie 1938.
ss. Dr, Petru Meteşv
advocat, Cluj.
46

In urma intervenţiilor Rectoratului, s'a elaborat şi publicat


în M. Of. No. 102/938, I. D. R. No. 1666 de acceptarea donaţiei,
cu următorul text:
CAROL AL Il-lea.

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională Rege al Ro­


mâniei.
La toţi de faţă şi viitori sănătate.
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
Departamentul Educaţiunii Naţionale cu Nr. 34385/2792/1938.
Văzând Jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 773/1938.
Şi în conformitate cu dispoziţiunile art. 811 şi 817 c. civ. şi
cu avizul Consiliului de Avocaţi a acelui Departament cu Nr.
168/1938.
Am decretat şi decretăm:
Art. I. — Universitatea „Regele Ferdinand I " din Cluj, este
autorizată să accepte donaţia D-lor Liviu Marţian şi Văduva lui
Iulian Marţian, născută Ida Goldschmidt, constând din următoa­
rele obiecte: biblioteca cu colecţia de stampe, tablouri, manuscrise,
hărţi, monede, şi obiecte arheologice ce le deţin prin moştenire,
dela defunctul maior pensionar Iulian Marţian fost membru
onorific al Academiei Române cu condiţiunea de a purta denu­
mirea de „Donaţiunea fraţilor Liviu şi Iulian Marţian".
Art. II. — Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamen­
tul Educaţiunii Naţionale este însărcinat cu aducerea la îndepli­
nire a prezentului Decret.
Dat în Bucureşti la 2 Mai 1938.

ss. CAROL.

Ministrul Educaţiunii Naţionale, ss. N. Colan.


FACULTATEA DE DREPT
Şi

ŞTIINŢE DE STAT
A) DECANATUL.

1. F O Ş T I I DECANI.

t Vasile Dimitriu în anul universitar 1919—20.


Camil Negrea în anii universitari 1920—21 şi 1926—27.
Emil Haţieganu în anii universitari 1921—22 şi 1927—28.
f Victor Onişor în anii universitari 1922—23 şi 1928—29.
Romul Boilă în anii univ. 1923—24, 1929—30 şi dela 2 L
X I I . 1932 până la 31. X I I . 1935.
Petre Poruţiu în anii universitari 1924—25 şi 1930—31.
Traian Pop în anii universitari 1925—26 şi 1931—32.
Nicolae Ghiulea dela 27. X . până la 21. X I I . 1932.

2. P R O F E S O R I DECEDAŢI.

1. Vasile Dimitriu.
2. Victor Onişor.
3. Andrei Sigmond.
4. Ion C. Cătuneanu.

3. P E R S O N A L U L D E C A N A T U L U I .

Decan:
EMIL HAŢIEGANU.

Prodecan:
ROMUL BOILĂ.

Secretar: Ferdinand Ssathmâry (până la 31. V I L 1938).


Ajutor de secretar: Ioan Mirişanu.
Arhivar: Rozalia Zornic măr. Nyaguly.
Bibliotecar: vacant.
41)

Impiegat: Leontin Juhas (dela 15. X I . 1937).


Pedeli: Ludovic Bir o şi Andrei Laţi.
Oameni de serviciu: Grigore Cheţan şi Dumitru Cucea
Curier: Mihai I. Pâssi.
Servitor: Mihai Solomie.
Laborant: vacant.

4. P E R S O N A L U L DIDACTIC.

Profesori titulari.

1. Alexandru C. Angelescu, născut la 10 Decemvrie 1902


în Bucureşti. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti
(magna cum laude); Doctor în Drept şi Laureat al Universităţii
din Paris (cu diplomele de studii superioare de Istoria dreptu­
lui, Drept roman şi Drept privat). Intrat în învăţământul supe­
rior pe data de 1 Martie 1931, în calitate de conferenţiar de Drept
civil la Facultatea de Drept din Oradea; fost profesor agregat
de Drept civil la Facultatea de Drept din Oradea (1931—1934)
până în ziua de 1 Iulie 1934, când a fost ridicat la rangul de ргол
fesor titular.
Titularul catedrei de Drept civil I V şi directorul seminaru­
lui corespunzător; membru la „Societe de Legislation comparee"
din Paris. Decorat cu ordinul „Coroana României" în grad de
cavaler.
2. Romul Boilă. Născut la 8 Octomvrie 1881 în Diciosân-
mărtin jud. Târnava-Mică. Doctor în studiile juridice şi politice
Advocat din 1 Iunie 1906. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919
profesor titular de drept constituţional, fost membru al Consi­
liului Dirigent din Ardeal şi şeful departamentului comunicaţiilor
şi al alimentării. (2 Decemvrie 1918—5 Aprilie 1920), în mai
multe rânduri Deputat şi Senator, fost Vicepreşedinte al Senatu­
lui. Decan în anii 1923—24, 1929—30, 1932—35. Prodecan în
anii 1924—25, 1928—29 şi 1930—31. Directorul Seminarului de
drept constituţional. Profesor suplinitor la catedra de „Ştiinţă
şi Legislaţie Financiară" începând dela 1 Aprilie 1935. Decorat
cu ordinele „Steaua României" în gradul de mare ofiţer, „Fer-
dinand I " în gradul de comandor şi medalia „Răsplata Muncii
pentru învăţământ" cl. I.

4
60

3. Victor G. Cădere. Născut la 22 Iulie 1891 în comuna


Buhalniţa judeţul Neamţ. Doctor în drept dela Universitatea din
Iaşi. Diplomat în ştiinţele politice dela Paris. Certificat de agre-
gaţie de drept privat dela Facultatea de drept din Paris. Numit
profesor titular de procedură civilă la Facultatea de drept din
Oradea pe ziua de 4 Martie 1926. Titularul catedrei de Procedură
Civilă II şi directorul seminarul respectiv. Ministru plenipoten­
ţiar. Fost deputat şi Secretar general la Ministerele de Justiţie
şi Interne. Preşedintele onorar al F . I. D. A. C.-ului. Membru al
societăţii de Legislaţie comparată din Paris. Membru al Socie
tăţei de Geografie americană din New-York.
Decoraţii: Steaua şi Coroana României de războiu, Coman­
dor al ordinului Ferdinand I., Crucea pentru merit, Mare ofiţer
Coroana României, Marele cordon „Polonia restitua", Coroana
Jugoslaviei, Ordinul Sf. Mormânt, etc.
4. Nicolae Ghiulea. Născut la 11 Septemvrie 1884 în Iaşi
jud. Iaşi. Licenţiat în Ştiinţe. Studii de specializare la „Musee So­
cial" şi „L'institut des actuaires francais" la Paris, la Universi
tatea din Berlin şi Gottingen, la Reichsversicherungsamt la Ber­
lin şi Institutul de asigurări al lui Lexis la Gottingen. Numit pe
ziua de 1 Oct. 1919 agregat, iar pe ziua de 1 Ian. 1926 titular la
catedra de Politică socială. Titularul catedrei de Politică socială,
Finanţe şi Statistică. Fost director general al Casei Centrale a
asigurărilor sociale. Fost consilier tehnic cu grad de secretar ge­
neral în Resortul muncii şi ocrotirilor sociale din Consiliul Di-
rigent al Ardealului. Fost secretar general al Ministerului Mun­
cii. Membru al Corpului de actuari români cu gradul de actuar-
consilier. Membru al Institutului social Român. Membru al Insti­
tutului Regal de ştiinţe administrative din România. Fost depu­
tat, Preşedintele Comisiei bugetare şi Raportor general la Bugetul
general al Statului. Decan în anul 1932—1933. Prodecan în anii
1933—34—35. Decorat cu ordinele „Coroana României" în gra­
dul de comandor, „Vulturul" în gradul de cavaler şi medalia
„Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I".
5. Emil Haiţeganu. Născut la 9 Decemvrie 1878 în Trirut
de sus, jud. Turda. Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat
Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular la catedra
de procedură civilă. Directorul Seminarul de procedură civilă.
Suplinitor la catedra Il-a de drept comercial dela 1 Octomvrie
1925 până la 1 Februarie 1930. Fost membru al Consiliului diri-
51

gent din Ardeal şi şeful resortului codificaţiei (2 Decemvrie - 5


Aprilie 1920), fost — în mai mute rânduri — deputat, fost vice­
preşedinte al Adunării deputaţilor, fost subsecretar de stat la
justiţie, fost ministru al Muncii, fost Ministru al Ardealului. Pro
decan în anii 1920—21 şi 1922—23. Decan în anii 1921—22,
1927—28 şi începând din anul 1936 (1 Ianuarie). Rector în anul
1928—29. Prorector în anul 1929—30. Decorat cu ordinele „Co­
roana României", în gradul de mare cruce. „Steaua României"
şi „Ferdinand I" în gradul de mare ofiţer, şi medalia „Răsplata
Muncii pentru învăţământ" cl. I. „Răsplata Muncii pentru con­
strucţii şcolare cl. I".
6. Lazăr Iacob. Născut la 28 Martie 1884 în comuna Peşteş.
jud. Bihor. Doctor în teologie. Intrat în învăţământ la 1 Sept
1908. Profesor titular de drept bisericesc şi Directorul Seminaru­
lui de drept bisericesc. Profesor la Seminarul teologic din Arad
(1908—1922). Profesor titular de drept bisericesc la Facultatea
de drept din Oradea dela 1 Noemvrie 1921 până la 22 August
1934. Decan 1925—1927. Preşedintele Comisiei Căminului şi Can­
tinei Oradea 1925—1927. Directorul Căminului studenţilor în
drept din Oradea 1927—1934. Membru în Comisia Căminelor
Bucureşti 1933—1934. Preşedintele Comisiei Căminelor universi­
tare Cluj dela 1934—1938. Delegat în Senatul Universitar Bucu­
reşti 1932—1934. Delegat în Senatul Universitar Cluj 1934—
1938. Fost deputat, senator şi preşedinte al Casei Naţionale a ju­
deţului Bihor. Fost membru al Adunării Eparhiale Arad. Mem­
bru al Adunării Eparhiale şi al Consiliului Eparhial Ort. din
Oradea. Membru în Congresul Mitropoliei din Sibiu. Decoraţii:
„Coroana României în gradul de ofiţer (1921); „Steaua Româ­
niei" în gradul de ofiţer (1930).
7. Aurelian R. Ionaşcu. Născut la 3 Aprilie 1903 în Iaşi.
Doctor în drept dela Unversitatea din Paris cu diplomele de
studii superioare de drept privat şi de economie politică. Fost
conferenţiar la Facultatea de drept din Iaşi şi la Facultatea de
drept din Oradea (1930—1931). Numit profesor agregat de drept
civil la 16 Iunie 1931 şi titular la 1 Iulie 1934 la Facultatea de
drept din Oradea. Titularul catedrei de drept civil I I I (Introdu­
cere în dreptul civil) şi directorul seminarului corespunzător,
dela 22 Aug. 1934. Fost suplinitor la catedra de procedură civilă
I I dela 1 Oct. 1934 până la 1 Mai 1936 şi la catedra de drept ro­
man I I dela 1 Oct. 1936 până la 1 Oct. 1937. Consilier temporar
52

onorific la Consiliul Legislativ. Membru în comisia de redactare


a noului cod civil (1936—37). Membru al Societăţei de Legislaţie
comparată din Paris, al Institutului american de drept comparat,
al Institutului de studii legislative din Roma şi al Asociaţiei
„Henri Capitant" pentru Cultura juridică franceză. Secretar şi
raportor la cel de al doilea Congres internaţional de drept com­
parat dela Haga (1937) Raportor la „Săptămâna Internaţională de
drept" dela Paris (1937). Decorat cu: Crucea Comemorativă a
Războiului, Medalia Interaliată Victoria. Meritul Sanitar cl. I.
şi Coroana României în gradul de cavaler.
8. Bogdan Ionescu. Născut la 20 Iulie 1875, în Bârlad jud.
Tutova, licenţiat în matematici din Bucureşti 1986, absolvent al
şcoalei Normale Superioare din Bucureşti 1897; numit profesor
secundar din 1897 (în Bucureşti 1902, cu examen de capacitate
primul pe toată ţara) până la 1921; licenţiat în drept din Bucu­
reşti 1906, înscris în Baroul advocaţial din Bucureşti 1906—
1923; doctor în drept din Paris 1914; înscris în Baroul advocaţial
din Bihor 1923—1934; profesor titular de drept civil la Faculta­
tea de drept din Oradea 1921 şi trecut cu acelaş titlu la Facul­
tatea de drept din Cluj 1934, catedra I I ; directorul seminarului
de drept civil, catedra I I . Membru al Ateneului Român Bucureşti
din 1906, fost preşedinte al Ateneului Român Oradea 1923—
a
1934. Decoraţii: „Coroana României" în gradul de C valer 1904
şi comandor 1922; „Steaua României, în gradul de cavaler 1906.
ofiţer 1912 şi comandor 1925; Răsplata Muncii pentru învăţă­
mânt cl. I. 1915, „Avântul Ţărei" 1914 pentru războiul din 1913,
„Crucea Comemorativă" 1918 pentru războiul din 1916—1918.
9. Dimitrie B. Ionescu. Născut la 12 Februarie 1883 în Câm­
pulung, jud. Muscel. Doctor în ştiinţele economice, financiare şi
politice dela Universitatea din Berlin. Numit pe ziua de 1 Oc
tomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 August 1926 titular la
catedra de economie politică. Directorul Seminarului de economie
politică I. Decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de
ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I.
10. Lazar Liviu. Născut în anul 1899 în Oradea. Doctor în
Drept dela Universitatea din Cluj (1921). Doctor în Drept dela
Facultatea de Drept a Universităţii dn Paris (1924). Conferen­
ţiar suplinitor la Facultatea de Drept din Oradea în Aprilie 1930.
Profesor agregat (1931). Profesor titular (August. 1934) de le­
gislaţie agrară şi industrială. Decorat cu ordinul „Coroana Ro­
mâniei" în grad de cavaler.
53

11. Vaier Moldovan. Născut la 5 August 1875 în Câmpeni,


jud. Turda. Doctor în Drept. Numit pe ziua de 25 Ianuarie 1930
agregat, iar pe ziua de 1 Aprilie 1933 titular la catedra de drept
bisericesc. Din Octombrie 1934 titular la catedra de drept admi­
nistrativ. Directorul Seminarului de Drept administrativ Fost
director ministerial al Ardealului. Fost subsecretar de stat la
Ministerul Instrucţiunei şi Cultelor. Fost vice-preşedinte al Se­
natului. Parlamentar fără întrerupere din 1926. Decorat cu ordi­
nele „Steaua României" în grad de mare ofiţer, „Ferdinand I "
şi „Vulturul României" în gradul de Comandor.
12. liberiu Moşoiu. Născut la Târgovişte în 23 Iunie 1898
Doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. Profesor titular
de drept roman.
13. Dumitru D. Motolescu. Născut în Brăila la 31 August
1880. Licenţiat în Drept şi doctor în Drept dela Facultatea de
Drept a Universităţii din Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de
Litere a Universităţii din Bucureşti; doctor în filologia slavo-
română şi pedagogie dela Facultatea de litere cehă a Universi­
tăţii Carol I V din Praga. Profesor titular la Istoria Dreptului
român. Membru a Instituţiilor: Societatea regală de litere şi
ştiinţe din Boemia; Institutul slav din Praga ş. a. Decoraţii
Leul alb gr. I I I al rep. Cehoslovacă şi Ordinul „Coroana Româ­
niei" în grad de cavaler.
14. Camil Negrea. Născut la 25 Februarie 1882 în Făgăraş,
judeţul Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice, advocat. Numit pe
ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept civil. Direc­
torul Seminarului de drept civil. Prodecan în anii 1919—20 şi
1926—27. Decan în anii 1920—21 şi 1926—27. Rector în anul
1924:—25. Prorector în anul 1925—26. Preşedintele Comisiei Că-
minurilor în anii 1925—26, 1926—27, 1927—28, 1933—34. De­
corat cu ordinul „Coroana României" în grad de Comandor,
„Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. şi „Răsplata Muncii
pentru construcţii şcolare".
15. Constantin Petrescu-Ercea. Născut la 28 Noembrie 1892,
în comuna Ercea, jud. Mehedinţi. Licenţiat în drept din Bucu­
reşti. Doctor în drept din Paris. Fost Conferenţiar la Facultatea
de Drept din Cernăuţi. Profesor titular la Catedra de Drept
Comercial II. Directorul seminarului de Drept Comercial II
Membru în Societatea de Legislaţie comparată din Paris şi în
Asociaţia juriştilor de limba franceză. Decorat cu ordinul „Co­
roana României în grad de cavaler.
54

16. Traian Pop. Născut la 10 Februarie 1885 în Şinca-veche.


jud. Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice. Advocat. Numit pe
ziua de 15 Noemvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 15 Februarie
1923, titular la catedra de drept penal. Directorul Seminarului
de drept penal. Decan în anii 1925—26 şi 1931—32. Prodecan
în anii 1926—27. Fost deputat. Fost senator. Fost membru îrt
comisiunile de legislaţie civilă şi penală şi de instrucţie ale Sena­
tului. Membru în comisiunea de unificare legislativă. Membru
al Comisiei de 3 care a redactat proectul de cod penal 1933. Ra­
portorul proectului în Comisia parlamentară mixtă. Decorat cit
ordinul „Coroana României" în gradul de comandor, Răsplata
Muncii pentru învăţământ" cl. I. şi „Steaua României" în grad
de ofiţer.
17. Petre Poruţiu. Născut la 5 August 1884 în Timişoara,,
jud. Timiş-Torontal. Doctor în ştiinţele juridice şi politice de
la Universitatea din Budapesta. Advocat. Numit pe ziua de 1
Octomvrie 1919 profesor titular de drept comercial. Directoruî
Seminarului de Drept comercial I. Prodecan în anii 1923—24 şt
1931—32. Decan în anii 1924—25 şi 1930—31. Membru tempo­
rar al Consiliului Legislativ. Decorat cu ordinele „Steaua Ro­
mâniei" în gradul de comandor, „Coroana României" în gradul
de mare ofiţer, „Ferdinand I " în grad de ofiţer şi medalia
„Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I".
18. Iorgu Radu. Născut la 6 Decemvrie 1886 în Bacău,
jud. Bacău. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea din
Berlin. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua.
de 1 Mai 1923, titular la catedra de drept internaţional. Direc­
torul Seminarului de drept internaţional privat. Decorat cu „Răs
plata Muncii pentru învăţământ cl. I".
19. George Sofronie. Născut la 23 Aprilie 1901, în comuna
Timişeşti, judeţul Neamţ. Doctor în Drept dela Universitatea
din Bucureşti. Licenţiat în Litere. (Studii de specializare la Ge­
neva, Laureat al Academiei Române). Profesor titular la catedra
de Drept Internaţional Public, (Ridicat la rangul de profesor ti­
tular prin Decretul Regal Nr. 2172/1934, pe ziua de 1 Iulie 1934),
A fost: Deputat şi Secretar al Adunării Deputaţilor, Prefect al
Judeţului Bihor; Preşedinte al Comisiuni Interimare a Munici
piului Oradea. Este membru în comitetul de conducere al „Cen­
trului de înalte Studii Internaţionale din Bucureşti"; membru
al Institutului Regal de ştiinţe administrative, Decorat cu ordi­
nul „Coroana României" în gradul de cavaler.
55

20. Eugeniu Sperantia. Născut în Bucureşti la 6 Maiu 1888.


Studiile universitare (drept şi filosofie) la Bucureşti. Doctor
în litere şi filosofie din 1912. Studii de specializare la Univer­
sitatea din Berlin în 1913 şi 1914. Fost profesor titular în înv.
secundar (clasificat I-ul la exam. de capacitate). Fost membru
în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de profesori, în
Cluj (1920—1921). Fost director al învăţământului superior la
Secretariatul General al Instrucţiunii din Cluj (1920). Numit
Conferenţiar supl. de Filosofia Dreptului la Oradea în Sept.
1921. Conf. supl. de Sociologie dela 1 Oct. 1923. Conferenţiar
definitiv de Sociologie şi Filosofia Dreptului dela 1 Febr. 1927.
Profesor de Filosofie la Academia Teologică ortodoxă din Ora­
dea (1924—1934). Agregat de Filosofia Dreptului şi Sociologie,
la Facultatea de Drept din Oradea dela 1931. Profesor titular
din 1934. Transferat la Univ. din Cluj la 1 Iulie 1934. Fost pre­
şedinte al Asoc. Prof. Secundari din Oradea (1921—1925). Vice­
preşedinte al Reuniunii culturale „Cele trei Crişuri" (1925—
1935). Membru al Societăţii Române de Filosofie (din 1915)
Membru al Societăţii Scriitorilor Români Bucureşti (din 1 9 1 9 \
Premiat de Academia Română. Membru în „Internationale Ver-
einigung fur Rechtsphilosophie" din Berlin (din 1928). Membru
al societăţii internaţionale „Philosophia" cu sediul în Belgrad şi
în „Association des juristes de langue francaise "(Paris). Mem­
bru la „Institut International de Philosophie du Droit et de So­
ciologie juridique" (ales în sesiunea din Roma, April 1937).
Membru al Comitetului permanent al Congreselor Internaţionale
de Estetică şi Ştiinţa Artei (Paris, din 1937). Reprezentant at
României la Congresul Internaţional de Psihologie (Copenhaga,
1932), la Congresul Internaţional de Filosofie ştiinţifică (Paris,
Sorbonne, 1935), la Congresul Internaţional de Filosofie (din
Praga, 1934 şi din Paris, 1937) şi la cel de Estetică (Paris.
1937). La acesta din urmă cum şi la Congresul de Filosofie din
Paris 1937, preşedinte de secţiune. Cavaler al ordinulu Coroana
României (din 1923).

L I S T A
doctorilor promovaţi în anul şcolar 1937/38, în Drept.
1. Âdâm Ioan (M) 4. Banciu Alexandru (R)
2. Albu Zoltân (M) 5. Bârsan Adrian (R)
3. Ârvay Mihail (M) 6. Birta Ioan Ciprian (R)
56

7. Blaszek Ernest Alfred (M) 34. Mets Iuliu (M)


8. Bogdan Andrei (M) 35. Micşa Victor (R)
9. Bohânszky Antonie 36. Moga Ioan Gheorghe (R)
Ladislau (M) 37. Motoc Romul (R)
10. Bors Iosif (M) 38. Opriş Iuliu (R)
11. Deutschlânder Gheorghe (G) 39. Oţetea Tiberiu (R)
12. Domjanschitz Adalbert 40. Pap Petca V. Tiberiu (M)
Bela (M) 41. Perţia Titus Livius (R)
13. Dragoste Iuliu (R) 42. Pćter Anton (M)
14. Dumbrăveanu Vasile (R) 43. Pop Eugen (R)
15. Ersen Ioan (R) 44. Pop Ioan R )
V

16. Fischer Vasile ( E ) 45. Pop Iuliu (R)


17. Frank Geza (E) 46. Pop I. T. Marcu (R)
18. Gelman Ştefan ( E ) 47. Popovici Nicolae (R)
19. Gergely Eugen (M) 48. Popovits Ioan (G)
20. Gligor Petru (R) 49. Rafain Emeric (M)
21. Herlea Alexandrina (R) 50. Rebreanu Laur a (R)
22. Herszenyi Ioan (M) 51. Resch Victor (E)
23. Hociotă Liviu (R) 52. Ropan Gheorghe (R)
24. H6nig Gh. Walter Iuliu (G) 53. Sandru Mihail (R)
25. loja Gheorghe (R) 54. Spariosu Cornel (R)
26. Isztray Iosif (M) 55. Schmidt Vilhelm Hans (G)
27. Knopp W. Bruno (G) 56. Simu N. C. Victor (R)
28. Kolcsâr Ştefan (M) 57. Szenczer Tiberiu (M)
29. Koncz Carol Ştefan (M) 58. Torokfalvi Ştefan (E)
30. Коре Ioan (M) 59. Ţunea Damaschin (R)
31. Lâszlo Alexandru (M) 60. Vlad Emilian (R)
32. Mathias Ioan Gheorghe (G) 61. Weiner Olga (E)
33. Mesch Fr. Gerhard (G) 62. Zigler Ladislau (M)

L I S T
doctorilor promovaţi în anul şcolar 1937/38, în Ştiinţele de Sut
1. Ban Salvator (R) 9. Codreanu Virgil (R)
2. Bileţchi Vladiinir (R) 10. Cosma Vasile Victor (R)
3. Borka Alois (M) 11. Costa Dumitru (R)
4. Bosdoc Aurel (R) 12. Costin Virgil (R)
5. Brechner Adolf Frideric (G i 13. Crăiuţiu Ioan (R)
6. Cartiş Vasile (R) 14. Ehrman Valter (G)
7. Cătălina Traian (R) 15. Fătu Nicolae (R)
8. Cighi Ioan (R) 16. Florea O. Emil (R)
57

17. Gherman Victor (R) 44. Petrencs Victor (R)


18. Gorescu Octav (R) 45. Pop Ioan (R)
19. Gross Herman August (G) 46. Pordea Augustin (R)
20. lancovici Teodora (Sârbă; 47. Poruţiu Zeno (R)
21. Iova Gheorghe (R) 48. Radu V. Ştefan (R)
22. Jiga Petru (R) 49. Richter Magdalena ( E )
23. Kimmel Iacob Iosif (E) 50. Rotschnig Anton (G)
24. Lâbay Zoltân (M) 51. Rusu Ioan (R)
25. Lampel Eduard (E) 52. Sarkadi Anton
26. Litner Adalbert (M) Alexandru (M)
27. Lob Zoltân (E) 53. Sârbu C. Marin (R)
28. Loffler Aurel (G) 54. Simu N. C. Victor (R)
29. Marcu Ulpiu Traian (R) 55. Sirban Aurel (R)
30. Marian Petru Vasile (R) 56. Spătaru Alexandru (R)
31. Melzer Roland (G) 57. Stanca Petre (R)
32. Menyhard Ştefan (M) 58. Stanciu Minerva (R)
33. Mihuţia Elena Aurelia (R) 59. Stern Alexandru ( E )
34. Moanţă Andrei (R) 60. Stroe Vasile (R)
35. Molnos Ernest (M) 61. Şerban Simion (R)
36. Munteanu Septimiu (R) 62. Schieber Izidor ( E )
37. Miiller Ernest (G) 63. Schiopu Vaier (R)
38. Naum M. Virgil (R) 64. Szentessy Gavril (M)
39. Nedelea Dumitru (R) 65. Telbisz Petru (B)
40. Nemeş Petru (R) 66. Tritean Petru (R)
41. Niszel Ladislau ( E ) 67. Vajna W. F. Erich (E)
42. Nonu Terenţiu (R) 68. Varlam Andronache (R)
43. Paşcu Vilhelm Ioan (R) 69. Vulişici Vasile (R)

L I STA
licenţiaţilor în drept pe anul şcolar 1937/38.
1. Albu Traian (R) 11. Balint Alexandru (R)
2. Alexa D. Ioan (R) 12. Balint L. Emil (R)
3. Almăşan Sabin (R) 13. Barabâssy Ladislau (M)
4. Ambrus Emeric (M) 14. Băcilă V. Ioan (R)
5. Amiraş I. Cariofilis (Gr) 15. Bălţatu Dumitru (R)
6. Apan Ştefan (R) 16. Boga Eva Măria (M)
7. Apolzan Ana Eugenia (R) 17. Bendean Lviu (R)
8. Apolzan Oprea (R) 18. Benea Simsiana (R)
9. Balaban Emilia (R) 19. Berindean Mihail (R)
10. Balaban Octavian ПО 20. Binder Margareta (M)
m
21. Biro Edmund (M) 61. Fiszter Ludovic (M)
22. Biuşelan Solomon (R) 62. Florescu Vasile (R)
23. Blatt Măria ( E ) 63. Fodor Tiberiu (M)
24. Bogăţeanu Măria (R) 64. Frâncu Cornel (R)
25. Bojan Andrei (R) 65. Funk Iosif (M)
26. Bors Iosif (M) 66. Gâbor Andrei (M)
27. Boşca Emil (R) 67. Gârjob Aurel (R)
28. Bozeşanu Florian (R) 68. Ghenuche D.Gheorghe ( R )
29. Bratu Virgil (R) 69. Gogâlea Constantin (R)
30. Budu Ioan (R) 70. Gozar Ioan (R)
31. Buzoi Vasile (R) 71. Grosz Gheorghe (G)
32. Caba N. Ioan (R) 72. Griin Geza ( E )
33. Căciula Constantin (R) 73. Guşeila M. Gheorghe ( R )
34. Câmpian Virgil (R) 74. Haas Emeric ( E )
35. Cârstocea Ioan (R) 75. Heimberger Filip (G)
36. Ciplea I. Vasile ( R ) 76. Herberth Francisc (G)
37. Ciuca Aurel (R) 77. Herlea Alexandrina (R)
38. Chevereşan Dimitrie (R) 78. HodoşiM. I. Eugen ( R )
39. Chira Leontin (R) 79. Horvâth Ana (E)
40. Chiş Octavian (R) 80. Hubert Eugen (G)
41. Costea N. Octavian (R) 81. Ilieş Anton (R)
42. Crăciunaş Silviu ( R ) 82. Ilieş I. Coriolan ( R )
43. Crişan T. Vaier (R) 83. Incze Adalbert (M)
44. Crucin Onoriu (R) 84. Iacab Iuliu (M)
45. Csok Vasile (M) 85. Iacob Iosif (M)
46. Curcăneanu V. Mihail (R) 86. Iacabos Andrei (M)
47. Daiciu Dumitru (R) 87. Iana I. Gheorghe ( R )
48. Deak Gavril (M) 88. Iana Ioan ( R )
49. Deleanu V. Ioan (R) 89. Ioşa Gheorghe (R)
50. Demco N. Ncolae (R) 90. Ioviţia V. Ioan ( R )
51. Deneş Grgorie (R) 91. Iuhas C. Leontin ( R )
52. Dobo Anton (M) 92. Iusco Ilie (R)
53. Domjanschitz Bela (M) 93. Jiga Tulia (R)
54. Dravetzky Carol (M) 94. Jurca G-heorghe ( R )
55. Drottleff Zoltâr (M) 95. Kendi Desideriu (M)
56. Dumitrescu Elvira (R) 96. Keresztury Ioan (M)
57. Farkaş Olga (M) 97. Kertesz Andrei (E)
58. Fândrich Nicolae ( E ) 98. Klein Guido ( E )
59. Fechete Grigore (R) 99. Kohn Armin (E)
60. Ferencz Mihail (M) 100. Konya E . B. Ştefan (M)
59

101. Koreh Adalbert (M) 141. Pop Septimiu (R)


102. Kosa Victor (M) 142. Popa Mihail (R)
103. Коре Ioan (M) 143. Popa Valeriu (R)
104. Lax Paul ( E ) 144. Popa Victoria (R)
105. Lăpădat Ioan (R) 145. Popescu I. Ioan (R)
106. Leric Cornel (R) 146. Poplăceanu Măria (R)
107. Leucuţa Marcu (R) 147. Popovici Iosif Matei (R>
108. Loga C. Mitică (R) 148. Poruţiu Zeno (R)
109. Mangra Ioan (R) 149. Radu Vasile (R)
110. Marinescu Ioan (R) 150. Raţiu Ioan (R)
111. Mariţia Nicolae (R) 151. Rebrişoreanu
112. Mascaş Ioan (R) Frederica (R)
113. Mâthe T. Ladislau (M) 152. Ropan Gheorghe (R)
114. Medveczky Zoltân (M) 153. Rosculeţ Mihail (R)
115. Mihaică Ioan (R) 154. Rozsa Alexandru (M)
116. Mihuţia Elena (R) 155. Sandru Emil (R)
117. Mitran Francisc (R) 156. Sav Gheorghe (R)
118. Moise M. Tiberiu (K) 157. Savu S. Iulian (R)
119. Motronea I. Ioan (R) 158. Sârbu Laurenţiu (R)
120. Muntean Liviu (R) 159. Sârbu M. Lazar (R)
121. Muradin Erna (G) 160. Şerban G. Ioan (R)
122. Naghi Gavril (R) 161. Sima Georgina (R)
123. Nagy Grigore (M) 162. Simionescu Nicolae ( R )
124. Nagy Ştefan (M) 163. Spaniol Vasile (R)
125. Nicoară Adrian (R) 164. Spânu Felicia (R)
126. Nilvan Gheorghe (R) 165. Stinghe Florica (R)
127. Nissel Cornelia (E) 166. Stroia Şt. Cornel ( R )
128. Oltean A. Dorina (R) 167. Şandru Mihail (R)
129. Oros Mihail (R) 168. Şerban Florica (R)
130. Papai Zoltan (M) 169. Şiom Petre (R)
131. Paşcu Ioan (R) 170. ŞutaGh. Şt.Mihai (R)
132. Păcurariu Viorica (R) 171. Şuteu Sorin (R)
133. Pârvu Romul (R) 172. Şuvleacov Ştefan (B)
134. Pâslea Pereni E. Ştefan (R) 173. Schmidt H. Vilhelm (G)
135. Petrescu Râul (R) 174. Schneider Mihail (G)
136. Pincu Liviu (R) 175. Schuster B. Oscar (G)
137. Pleşa Nicolae (R) 176. Szabo Iosif (M)
138. Ponta Petru (R) 177. Taflan Aurel (R)
139. Pop Cornel (R) 178. Tallos Emil Cornel ( R )
140. Pop Florian (R) 179. Tanchis Petru (R)
60

180. Tăuţan Titus (R) 190. Vida Coriolan (R)


181. Târnoveanu Ioan ( R ) 191. Vlad. Alexandru (R)
182. Timbus Irina (R) 192. Vlasu Vasile (R)
183. Timoc Ioan ( R ) 193. Vuţă Gheorghe ( R )
184. Todoran Dorift (R) 194. Wagner Tiberiu (E)
185. Trufaş Georgeta (R) 195. Weisz Adalbert ( E )
186. Tuduce P. Anton (R) 196. Weltner Frederic (G)
187. Varga Ludovic (M) 197. Wingert Iacob (G)
188. Vamoşiu Emil (R) 198. Wolf Măria (E)
189. Vereş Gavril ( R )
В) ACTIVITATEA DIDACTICĂ.

I. C u r s u r i de l i c e n ţ ă .
ANUL 1.

1. Drept roman.
Catedra II.
4 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 2 seminar).

Profesor titular: Tiberiu Moşoiu.


S'a tratat materia prevăzută în program.
2. Filosofia dreptului şi sociologia.
4 ore săptămânal fixate Miercuria şi Joia (2 curs, 2 seminar).
2 ore seminar privat (facultativ): Vinerea.

Profesor titular: Eugeniu Sperantia.

1. Curs: Semestrul I. a) Condiţiile generale ale vieţii sociale;


b) Esenţa Dreptului şi raporturile sale cu celelalte normaţiuni
sociale.
Semestrul II. Geneza Sociologiei. Fizica socială a lui Aug.
Comte. Concepţiile biologice în Sociologie.
2. Seminar public (obligator): Examen analitic şi critic
asupra a 22 capitole din „Principii fundamentale de Filosofie
juridică (34 şedinţe). Afară de simpla asistenţă a tuturor studen­
ţilor de anul I, au colaborat activ (prin referate şi expuneri cri­
tice) un număr de 56 studenţi. Secretar permanent Paingu Ion.
Supleant: Petriu Mânase.
3. Seminar privat (facultativ şi cu participare limitată), la
sediul din Str. Şincai No. 8. a) Lucrări pregătitoare pentru
Bibliografia generală a Dreptului natural; b) Referate despre
62

noile publicaţii (cărţi şi periodice) de specialitate. 15 membri or­


dinari şi 4 supranumerari. Secretar permanent: Enescu Nicolae.
4. Ore de convorbire pentru îndrumarea lucrărilor de docto­
rat şi de seminar), la sediul Seminarului, de două ori pe săptă­
mână (Joi şi Sâmbătă).

3. Economia politică.
Catedra I.
4 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Joia (3 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Dumitru B. lonescu.


S'a tratat:
1. Noţiuni fundamentale ale Economice politice. 2. Evoluţia
şi etapele de evoluţie ale vieţii economice. 3. Dezvoltarea ideilor
şi sistemelor economice. 4. Fundamentele vieţii economice. 5. Pro­
ducţia. 6. Circulaţia. 7. Consumaţia.

4. Drept civil.
Catedra III. (Introducere în dreptul civil).
4 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (3 curs, 1 seminar)

Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu.

I. Cursuri:
1. Introducere generală în dreptul civil. (Noţiunea de drept;
Regula de drept şi izvoarele ei; Teoria generală a legei; Izvoa­
rele dreptului civil în România; Noţiunea de subiect de drept şi
teoria generală a persoanelor şi a drepturilor subiective; Noţiu­
nea de patrimoniu şi teoria generală a bunurilor; Noţiunea de
voinţă şi teoria generală a actelor juridice; Teoria actelor de
stare civilă; Teoria sumară a probelor).
2. Dreptul familiei şi Convenţiunele matrimoniale.
II. Lucrări de seminar. Au participat 80 până la 110 studenţi,
şi s'au făcut următoarele lucrări sub directa conducere a profe­
sorului :
A) Referate. Au întocmit referate studenţii: Paingu şi Lo-
rinczi despre „Filosofia politico-juridică a lui S. Bărnuţiu" după
P. Pandrea; V. Ioanes de Apşa şi /. Banceu despre „La cite
antique" de Fustei de Coulanges; /. Olosz despre „La definition
63

du droit" de Levy-Ullmann; A. Miszti despre „De la justice et


du droit" de Felix Senn; F. Silai despre „Diviziunea dreptului
în public şi privat de R. Boila; A. Bidianu despre „Weltan-
schaung" în Nationalsocialismul german de A. Mankiewicz;
T. Chita despre „Eniclopedia dreptului" de Tr. Ionaşcu; P. Co-
jocneanu despre „Introduction â la theorie generale et â la philo-
sophie du droit" de Claude du Pasquier; G. Nagy despre „II pen-
siero juridico dell'antica Cina" de Wang. Toate referatele au fost
însoţite de câte două coreferate critice, pregătite în prealabil de
alţi doi studenţi şi au fost urmate apoi de critici şi discuţiuni
publice, rezumate la sfârşit de profesor. Unele referate au recla­
mat două sau chiar trei şedinţe de seminar.
B) Indicaţiuni şi exerciţii bibliografice. In 5 şedinţe sau dat
indicaţiuni bibliografice şi s'au făcut exerciţii de cercetări biblio­
grafice şi jurisprudenţiale pentru deprinderea studenţilor cu uti­
lizarea materialului juridic.
C) Speţe de jur isprudenţă. S'au făcut exerciţii de soluţionare
a 5 speţe de jurisprudenţă din cari 3 fără vreun studiu prealabil.
Din cele 2 speţe pregătite în prealabil, una a fost prezentată se­
minarului de studenţii: M. Petriu ca referent, N. Enescu ca sus­
ţinător al soluţiunei afirmative şi A. Bidianu ca susţinător al so-
luţiunei negative, iar cealaltă a fost desbătută în faţa seminaru­
lui de studenţii: Şt. Leu ca judecător şi studenţii: E. Giurgiuca
şi C. Cioroianu ca avocaţi a celor două părţi. Toate soluţiunele
au fost urmate de discuţiuni şi critici publice.
D) Colocvii şi lucrări scrise. In semestrul I I s'au dat lucrări
scrise şi s'au ţinut circa 10 şedinţe de colocvii (interogaţii şi
•discuţii) din întreaga materie a cursului de Introducere generală
în dreptul civil, predat în semestrul I.

5. Drept constituţional.
3 orc săptămânal fixate Lunia şi Marfia (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Romul Boilâ.


Asistent: Tudor Drăganu (dela 1. X . 1937).

S'a tratat partea privitoare la problema Statului şi a Drep­


tului.
Lucrări de seminar: Tratarea condiţiunilor cerute dela un
bun jurist. S'au citit, discutat şi criticat următoarele lucrări ale
64

studenţilor: Banceu FI. Ioan: Doctrina Statului rasist în ideolo­


gia naţional-socialistă; Leu Ştefan: Rasismul naţional-socialist,
Bidian Alexandru: Diviziunea Dreptului în Drept public şi pri­
vat; Polgar Fabian: Antirevizionismul; Opriş Marin: Individul
şi Statul Modern; Bidianu Alexandru: Condiţiunile de existenţă
a Statului; Radu Ioan: Tendinţa de realizare a unui nou ideal
naţional; Bidian Alexandru: Materialismul marxist şi proprie­
tatea privată; Patachi Claudia: Evoluţia social-juridică a femeii;
Opriş Marin: Evoluţia Constituţiei române; Olteanu Ileana:
Importanţa legii în viaţa de Stat; Antimie Olimpiu: Principiile
Constituţiei Cărvunarilor din anul 1822; Opriş Marin: Egalita­
tea de drept.

ANUL II.

6. Drept roman.
Catedra I.
3 ore săplămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).

Profesor suplinitor: Tiberiu Moşoiu.


S'a tratat materia prevăzută în program.

7. Drept bisericesc.
3 ore săptămânal fixate Miercuria, Joia şi Vineria (2 curs, 1 seminar)..

Profesor titular: Lazăr Iacob.


S'au ţinut cursuri despre istoria izvoarelor dreptului biseri
cesc ortodox, catolic şi protestant. Organizaţia bisericească cu-
deosebită considerare la organizarea cultelor în România. Drep­
tul bisericesc de Stat în România.
Seminar: S'au discutat chestiuni privitoare la regimul cul­
telor şt Concordatul cu Sf. Scaun, comparat cu alte concordate
mai nouă.

8. Economie politică.
Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: George Strat (până la 1. IV. 1938).


Asistent: Virgil I. Mănescu (dela 1. X . 1937).
S'a tratat materia prevăzută în program.
65

9. Drept administrativ.
3 ore săptămânal ţinute Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar,).

Profesor titular: Valeriu Moldovan.


Asistent: Semproniu Lupaş (dela 15. I I I . 1938).
S'au ţinut cursuri asupra materiei din program.

10. Drept civil.


Catedra IV.
4 ore săptămânal fixate Lunia, Miercuria şi Vineria (3 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Alexandru C. Angelescu.


I. Teoria probei şi isvoarele obligaţiilor. I I . Responsabilita­
tea pentru faptele altuia. I I I . Efectele obligaţiilor.
S'au făcut lucrări de seminar cu studenţii, tratându-se sub
formă de colocvii „contractele speciale". Au luat parte la aceste
lucrări circa 70 studenţi. Pe lângă aceste lucrări s'au mai ţinut
conferinţe, cari au dat loc la discuţii contradictorii, de către Dnii
studenţi: Erdeli G. Vasile, Tranzacţiunea în dreptul comparat;
Mitrea Ioan, Reforma agrară; Popescu Ştefan, Dolul în materie
de convenţiuni; Chira Emanuel, Natura juridică a dreptului de
autor; Papuc Constantin, Ideea de obligaţiune.

11. Drept penal şi pocedură penală.


3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Traian Pop.


S'a tratat materia prevăzută în program.

ANUL III.

12. Drept internaţional public.


4 ore săptămânal ţinute Marţia, Miercuria şi Joia (.3 curs, 1 seminar).

Profesor titular: George Sofronie.


S'a ţinut un curs general de Drept Internaţional Public*),
privind principiile, instituţiile şi jurisprudenţa dreptului clasic,
şi s'au prezentat nouile tendinţe şi norme juridice internaţionale,
la diferitele materii. Principalele capitole desvoltate au fost: Pro-

*) (Acest curs a fost publicat, sub formă de „Note şi idei sistemati­


zate", Ediţia Il-a, în Editura Cioflec).

Б
66

bleme introductive, Persoanele, Bunurile, Relaţiile internaţionale.


Actele juridice internaţionale, unilaterale şi bilaterale, Soluţiona­
rea pacifică şi violentă a diferendelor internaţionale, Dreptul de
acţiune (răsboiul). S'a insistat în mod special asupra dreptului
păcii şi asupra legilor şi cutumelor răsboiului terestru.
In seminar, s'au comentat şi interpretat diferite texte de
drept internaţional pozitiv, cu specială atenţiune la acele privind
„Drepturile şi interesele României". Deasemeni s'au discutat
unele monografii, s'au comentat unele lucrări personale ale stu­
denţilor, şi s'au prezentat date bibliografice şi critice asupra dife­
ritelor materii, cercetate în cadrul cursului.

13. Drept civil.


Catedra I.
4 ore săptămânal ţinute Marţia, Miercuria şi Joia (3 curs, 1 seminar).

Profesor titular: С amil Negrea.


Asistent: Alexandru Olteanu.

Introducere. Isvoarele dreptului.


a) Raporturi de familie. Logodna. împiedecări de căsătorie
Celebrarea căsătoriei. Nevalabilitatea. Efectele juridice sub ra­
port personal. încetarea căsătoriei. Divorţul.
b) Succesiuni. Noţiuni preliminare. Succesiunea testamen­
tară. Forma şi cuprinsul testamentelor. Substituţiuni. Legea din
29 JVTartie 1926 pentru desfiinţarea substituţiilor fideicomisare şi
a fideicomiselor. Revocarea testamentelor. Testamente comune.
Succesiunea ab intestat. Pactele succesorale. Porţiunea legitimă
(rezerva). Efectele juridice ale moştenirei.

14. Drept civil.


Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia, Miercuria şi Joia (3 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Bogdan Ionescu.


Curs:
Regimuri matrimoniale. Contractul matrimonial, Regimul
separărei de bunuri, Regimul dotai, Regimul comunităţei, Regi­
mul fără comunitate.
67

Succesiuni. Deschiderea succesiunei, Transmiterea succesiu­


nei, Lichidarea succesiunei.
Donaţiuni şi şi testamente. Rezerva şi partea disponibilă, Re­
guli speciale donaţiunilor, Reguli speciale testamentelor, Moduri
speciale de a dispune cu titlu gratuit.

Seminar:
S'au făcut interpretări de texte din codul civil, discutându-se
diverse probleme şi controverse de drept.

15. Drept comercial.

Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 2 seminar).

Profesor titular: Petre Poruţiu.

Noţiunea dreptului comercial şi principalele codificări. Iz­


voarele dreptului comercial. Uzurile interpretative. Faptele de
comerţ. Acte de comerţ unilaterale. Quasi contracte, delicte şi
•quasi delicte comerciale. Comerciantul. Personalul auxiliar. Re­
gistrele comercianţilor. Societăţi şi asocieri comerciale.
S e m i n a r : demonstraţiuni practice şi consultarea isvoa-
relor.

16. Procedura civilă.

Catedra I.
4 ore săptămânal fixate Lunia, Miercuria şi Joia (2 curs, 2 seminar).

Profesor titular: Emil Haţieganu.


Asistent: Dionisie Roman (dela 1. I I I . 1938).

S'a tratat materia prevăzută în program.

17. Istoria dreptului român.


3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Dimitrie D. Mototolescu.

S'a tratat materia prevăzută în program.


68

A N U L IV.

18. Drept internaţional privat.


8 ore săptămânal fixate Marţia, Miercuria şi Vineria (2 curs, 1 seminar>.

Profesor titular: Iorgu Radu.


S'au ţinut cursuri asupra materiei din program.

19. Drept comercial.


Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Joia şi Vineria (2 curs, 1 seminar).

Profesor titular: Const. Petrescu Ercea.


S'a tratat materia prevăzută în program.

20. Procedură civilă.


Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Miercuria, Joia şi Vineria (1 curs, 2 seminar}..

Profesor titular: Victor Cădere (în concediu).


Profesor suplinitor: Emil Haţieganu.

S'a tratat materia prevăzută în program.

21. Politică socială, finanţe şi statistică.


3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar)

Profesor titular: Nicolae Ghiulea.

S'au ţinut cursuri de introducere în Politica socială, Finanţe


şi Statistică şi curs desvoltat de statistică generală, metodologică
şi aplicată.
Au susţinut lucrări de seminar următorii studenţi: Dinică
F. Dumitru, Istoricul impozitelor în România şi provinciile ali­
pite; Popa Mihail, Pensionarea şi Casa Generală de Pensiuni; Ră-
dulescu Florian, Problema creditului public; Dobo Anton, Teoria
conversiunii rentelor; Bocianu Valentin, Problema stabilizării mo­
netare din 1929; Pop Victor, Finanţele locale; Petrescu Râul,
Datoria publică; Pop V. Ionel, Salarizarea funcţionarilor publici;
Chira Aurel, Casele de economie, Casa Naţională de economii şi
69

•cekuri poştale; Sandor Victor, Studiul general şi critic al impozi­


telor indirecte; Todor Ioan, Trusturi şi Carteluri; Suciu Mircea,
Controlul finanţelor publice în România; Vamoşiu Emil, Organi­
zarea ministerelor, şi un referat făcut de Chevereşan T. D-tru,
asupra studiului critic şi statistic al d-lui Paraschiv S. Horeanga_
„Cassa Autonomă a Monopolurilor".
La discuţie şi critică au participat activ 25 studenţi.

22. Legislaţia agrară şi industrială.


3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marfia (2 curs, 1 seminar)

Profesor titular: Liviu Lazar.

S'a tratat materia prevăzută în program.


II. C u r s u r i de d o c t o r a t .

1. Drept roman.
Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Lunia.

Profesor titular: Tiberiu Moşoiu.

Drept roman aprofundat.

2. Drept civil.
Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.

Profesor titular: Bogdan Ionescu.

Curs comun cu studenţii dela licenţă, anul I I I , curs mai des­


voltat din materia donaţiunilor şi testamentelor.

3. Drept civil.
Catedra IV.
1 oră săptămânal fixată Vineria.

Profesor titular: Alexandru C. Angelescu.

S'a tratat despre „Responsabilitatea pentru fapta altuia" în


dreptul comparat.

4. Drept bisericesc.
1 oră săptămânal fixată Joia.

Profesor titular: Lazăr Iacob.


Drept bisericesc aprofundat.
71

5. Drept constituţional.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.

Profesor titular: Romul Boilă.

Drept constituţional aprofundat.

6. Drept administrativ.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.

Profesor titular: Valeriu Moldovan.

Drept administrativ aprofundat.

7. Drept penal şi procedură penală.


1 oră săptămânal fixată Miercuria.

Profesor titular: Traian Pop.

Drept penal special.


8. Procedură civilă.
Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Vineria.

Profesor titular: Victor Cădere.


Profesor suplinitor: Emil Haţieganu.
Procedură civilă aprofundată.

9. Drept comercial.
Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.

Profesor titular: Const. Petrescu Ercea.


Drept comercial aprofundat.

10. Drept internaţional public.


1 oră săptămânal fixată Marţia.

Profesor titular: George Soţronie.


S'a ţinut un curs special asupra problemei: „Sistemul de
alianţe şi de securitate diplomatică (convenţională) a României".
11. Istoria dreptului român.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.

Profesor titular: Dimitrie Mototolescu.

Istoria dreptului român aprofundată.

12. Drept internaţional privat.


1 oră săptămânal fixată Joia.

Profesor titular: Iorgu Radu.

Drept internaţional privat aprofundat.

13. Economie politică.


Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.

Profesor titular: George Strat (până la 1. I V . 1938).

Economie politică aprofundată.

14. Filosofia dreptului şi sociologie.


1 oră săptămânal fixată Vineria.

Profesor titular: Eugeniu Sperantia.

Sociologie aprofundată.

15. Politică socială, finanţe şi statistică.


1 oră săptămânal fixată Marţia.

Profesor titular: Nicolae Ghiulea.

Impozitele în funcţie economică, socială şi politică.

16. Legislaţia agrară şi industrială.


1 oră săptămânal fixată Miercuria.

Profesor titular: Liviu Lazar.

Legislaţie agrară şi industrială aprofundată.


С) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ.

1. Prof. Alexandru C. Angelescu.

A colaborat în calitate de consilier temporar la secţiunea a


H-a a Consiliului Legislativ, la întocmirea proectului noului cod
civil.

2. Prof. Nicolae Ghiulea.


Studii şi articole de politică economică şi socială.
Comasarea. întâia problemă a agriculturii noastre. „Biblio­
teca economică şi socială". Apare sub îngrijirea Dlui Prof. N.
Ghiulea, No. IV. Bucureşti, 1937 in-8°.
Şomajul intelectual („Flamura Verde", Bucureşti, An. V I ,
No. 6—8, 1937, pg. 237—249).
Duşmanii cooperaţiei („Cooperaţia", Bucureşti, An. V, No.
7, 1937).
Drepturile muncii („Românismul", Buc. 1937, An. I, No. 13).
Ziua cooperaţiei („Prezentul" economic, financiar, social, Bu­
cureşti, 1937, An. I I I , No. 724).
Rolul şi sensul cooperaţiei („Prezentul", Bucureşti, 1937, An
III, No. 806).
Asociaţiile de funcţionari publici („Prezentul", Bucureşti.
1937, An. I I I , No. 809).
Gânduri cooperatiste („Prezentul", Bucureşti, 1937, An. I I I ,
No. 811).
Simbolul social al jertfei celor trei eroi: Horia, Cloşca şi Cri
şan („Adevărul", Bucureşti, 1937, No. 16476).
Alte gânduri cooperatiste („Prezentul", Bucureşti, 1937, An.
I I I , No. 816).
Arbitrajul obligator pentru funcţionarii publici („Revista de
studii sociologice şi muncitoreşti", Buc, An. IV, 1937, No. 16).
74

Camere de muncă şi Camere de meserii, Buc. 1937.


31 Octombrie (ziua economiei) („Prezentul", Bucureşti, 1937,
An. I I I , No. 826).
Critica şi fapta cooperatistă („Cooperaţia", Bucureşti, An.
V, No. 12, 1937).
Organizarea timpului liber al muncitorimii („Revista de stu­
dii sociologice şi muncitoreşti", Buc. An. IV, No. 17, 1938).
Politica meseriilor, Bucureşti, 1938.
Ţărănimea şi cooperaţia („Viaţa cooperatistă", Revistă de
orientări cooperatiste, An. IV, No. 4, 1938).
îngrădirea ideei cooperaţiei („Furnica", organ de cultură şi
propagandă cooperatistă al cooperaţiei din Basarabia, 1938, No.
5—6).
Asigurări sociale în România („Prezentul", Bucureşti, 1938,
Mica înţelegere economică, No. 47—53),

3. Prof. Lazâr Iacob.

A publicat studiul: Natura juridică a Patronatului Suprem


şi Drepturile Suverane ale Statului Român, Cluj, 1938.

4. Prof. Aurelian Ionaşcu.

I. Publicaţii:

1. La propriete des etages et des appartements en droit rou-


main, studiu publicat în „Etudes de droit civil â la memoire
d'Henri Capitant", Paris, 1938 şi în româneşte, în Pandectele
Române, No. 3 din 1938.
2. Repercussions de la politique economique de la Roumanie
sur l'evolution de sa legislation en matiere de'propriete et contrat,
studiu publicat în „Recueil d'Etudes en l'honneur d'Edouard Lam-
bert", voi. I I I , Paris, 1938 şi în Româneşte, în Curierul Judiciar.
No. 39, 1937.
3. La revision des contrats par le juge ~-en droit roumain (Le-
sion et Imprevision), Raport publicat în „Travaux de la Semaine
Internationale de droit", Paris, 1938 şi în Revue roumaine de
droit prive, No. 2—3, 1937.
4. Les societes d'indivision, studiu închinat lui Henri Capi •
tant şi publicat în Revue roumaine de droit prive, No. 4, 1937.
75

5. Le droit applicable en Transylvanie et en Bucovine, chro-


niques de jurisprudence civile, în colaborare cu dl prof. Camil Ne­
grea, în Revue roumaine de droit prive, No. 3—4, 1937.
6. Rolul judecătorului în probaţiunea judiciară, articol publi­
cat în „Ardealul Juridic", No. 11, 1937.
7. Responsabilitatea civilă a medicului, articol publicat în Ar-
chivele Institutului de Medicină legală din Cluj, 1937.
8. Viaţa şi opera lui Henri Capitant, cuvântare publicată în
„Ardealul Juridic", No. 3, 1938.
9. Convenţiile asupra probei, studiu publicat în „Pandectele
Române", 1938, IV, No. 1.
10. Curs de drept civil român, partea I. Noţiuni generale de
introducere, Note de curs, ediţia II, 1938 (litografiat).
11. Dreptul familiei, Note de curs, 1938 (litografiat).
12. Diverse articole, note, cronici şi recenzii în revistele de
specialitate.
II. Conferinţe şi cuvântări:
1. Femeea şi profesiunile intelectuale, conferinţă ţinută în
sala Primăriei din Cluj în cadrele grupărei Femeilor Române.
2. Cuvântare comemorativă despre Henri Capitant, ţinută Ia
Universitatea din Cluj, în numele Facultăţei de Drept şi a Aso­
ciaţiei H. Capitant pentru Cultura Juridică Franceză.
5. Prof. Bogdan Ionescu.
Drept interprovincial în legătură cu regim matrimonial fără
contract, Cluj, 1938, 36 pag.
6. Prof. Dimitrie Mototolescu.
Der Grenzeid mit der Erdscholle auf dem kopfe im alten
rumânischen Recht, în Zeitschrift fiir vergleichende, Rechtwissen-
schaft 52 Band 2/3 Heft 1938, 27 Mai. Uber die deutschrechtlichen
Elemente in der altrumânischen Stâdtener, în Juridische Zeit­
schrift, Prag.
7. Prof. Camil Negrea.
Chroniques de jurisprudence: Droit civil applicable en Trans-
sylvanie et Bukovine, jurisprudence de Гаппёе 1936; publicată
în colaborare cu Dl Prof. A. Ionaşcu Cluj, în Revue Roumaine
de Droit Prive, an. I, No. 2—3, Apr.-Sept. 1937 din Bucureşti,
(pag. 246—253).
76

8. Prof. Constantin Petrescu-Ercea.


A publicat „Obligaţiunile Comerciale" curs.

9. Prof. Traian Pop.


Codul penal „Regele Carol I I " adnotat, comentar, voi. I I şi
III, art. 295—314, art. 419—428, art. 524—563, Bucureşti, So-
cec, 1937.

10. Prof. Petre Poruţiu.


Publicaţii:
Drept comercial. Curs de drept comparat român, transilvă­
nean şi bucovinean, I, Cluj, 1938, 146 pp. 4°.
Faptele de comerţ în dreptul român, transilvănean şi bucovi -
nean, studiu publicat în Revista de drept comercial şi studii eco­
nomice, anul V, N-rele 1, 2 şi 3, Bucureşti, 1938.
Dreptul comercial în antichitate, studiu publicat în revista
„Notariatul Public", anul I, No. 1, Cluj, 1937.
Dreptul comercial în evul mediu, publicat în revista „Nota­
riatul Public", anul I, No. 2, Cluj, 1937.
Dreptul comercial în veacul X I X , publicat în revista „Nota­
riatul Public", anul II, No. 2, Cluj, 1938.
Registrul comerţului, publicat în revista „Notariatul Public",
anul II, No. 7, Cluj, 1938.

11. Prof. Iorgu Radu.

Curs de drept internaţional (scris la maşină).

12. Prof. George Sofronie.

Studii publicate:
1. Das Nationalitâtenprincip und die Friedensvertrâge, von
1919/20. Bucureşti, 1938, pag. 280 (ediţia germană a lucrării pre­
miată de ziarul „Universul").
2. La position internaţionale de la Roumanie, (Etude juri-
dique et diplomatique de ses engagements internationaux. (Buca-
rest, 1938, pag. 168).
3. România în viaţa internaţională. (Studiu publicat în „En­
ciclopedia României", Voi. I, Bucureşti, 1938).
77

4. Bref apercu sur Ies relations entre le Roumanie et la Com-


mission Europeenne du Danube. (A propos de la modification du
statut internaţional danubien). (In „Revue de Transylvanie".
t. I V ) .
5. Natura juridică a acordului dela Roma. (Un capitol din
relaţiile României cu Vaticanul). (In „Revista Generală de Drept"
a Facultăţii Juridice din Cluj).
6. La signification juridique et diplomatique de la regie de
l'unanimite dans le Pacte de la S. D. N. (In „Revue de Droit In­
ternational" de Geneve, a 1937—1938). Extras. Geneva, 1938.
Articole mai mici, note, jurisprudenţe de drept internaţional
şi recenzii, in diferite reviste de specialitate şi ziare.
Cursuri litografiate: a) Curs despre Societatea Naţiunilor.
Principiile Pactului şi Comentariul lor juridic). Ed. II complec­
tată. Cluj, 1937, pag. 120.
b) Securitatea diplomatică a României. (Sistemul nostru de
alianţe actele juridice internaţionale ale securităţii noastre con­
venţionale). Cluj, 1938, pag. 130.
Conferinţe publice. L a C l u j : 1. Suveranitatea românească
între vechile şi nouile hotare. (La „Extensiunea Universitară")
2. Factorul religios şi apropierea dintre popoare (La „Gru­
parea femeilor române din Cluj").
3. Realitatea istorică naţională şi Unirea Ardealului. (La
„Liga anti-revizionistă" din Dej).
4. Fundamentul istoric şi juridic al Unităţii noastre naţio­
nale. (La „Liga anti-revizionistă" din Orăştie).
5. Datele apărării noastre diplomatice. (La „Universitatea
N. Iorga" din Vălenii de Munte).
Comunicări ştiinţifice: 1. L'enseignement du Droit Interna­
tional par rapport â l'etude des relations internationales. (Comu­
nicare desvoltată la a XI-а sesiune a „Conferinţei permanente de
înalte studii internaţionale", ţinută la Praga, în Maiu 1938).
2. Les methodes d'enseignement de l'etude des relations in­
ternationales. (Ibidem).

13. Prof. Eugeniu Sperantia.


Publicaţii:
1. „Ce trebue să fie o carte", (art. în „Cele trei Crişuri", De­
cembrie. 1937.
78

2. Vieaţă, Spirit, Drept şi Stat. (Extras din „Gând Româ­


nesc", 1938).
3. Bentham, Hamilton, MUL (Extras din „Istoria Filosofiei
Moderne", publicată de „Societatea Română de Filosofie", Voi.
II, Bucureşti, 1938.
4. Prefaţa (referitoare la proectul unei activităţi monografice
asupra comunelor din România) în fruntea volumului „Monogra­
fia Oraşului Pleniţa—Dolj", de Const. I. Papa—Pleniţa.
5. „Wesenschau und konkretes Ordnungsdenken im Stra-
frecht" von Erich Schwinge und Leopold Zimmerl. Compte-rendu
în „Revue internaţionale de la Theorie du droit" (Brno), Annee
X I I , Cah. I.
6. „Introduction ă la theorie generale et ă la Philosophie du
Droit" par Claude Du Pasquier. Idem, (Annee X I I , Cah. 2).
7. „Istituzioni di teoria del Diritto" di Alessandro Levi.
(Idem, Annee X I I , Cah. 3).
8. „Introducere în Sociologie", Tomul I, partea I, (272 pa­
gini). „Cartea Românească" Cluj, 1938. Partea a Il-a se află
încă sub tipar la 30 Sept. 1938.

Conferinţe:

1. „Vieaţa socială şi personalitatea". Extensiunea Universi­


tară, Cluj.
2. „Le philosophe J.-M. Guyau. (Un demi-siecle depuis sa
mort"). Alliance-Francaise, Cluj, Martie, 1938.
FACULTATEA DE MEDICINĂ
A) DECANATUL.

1. F O Ş T I I DECANI.

Iuliu Haţieganu, în anul universitar 1919—20.


Ioan Minea, în anul universitar 1920—21.
Iacob Iacobovici, în anul universitar 1921—22.
Constantin Urechia, în anul universitar 1922—23.
Titu Gane, în anul universitar 1923—24.
Dimitrie Negru, în anul universitar 1923—24.
Iuliu Moldovan, în anul universitar 1924—25.
Ioan Niţescu, în anul universitar 1925—26.
Titu Vasiliu, în anul universitar 1926—27.
Mihail A. Botez, în anul universitar 1927—28.
Coriolan Tătaru, în anul universitar 1928—29.
Ioan Drăgoiu, în anul universitar 1929—30.
Victor Papilian, în anul universitar 1930—31.
Cristea Grigoriu, în anul universitar 1931—32.
Gheorghe Martinescu, în anii universitari 1932—33, 1933—34
şi dela l / X 1934 până la 31/111 1935.

2. PROFESORI DECEDAŢI.

Dr. Gheorghe Bilaşcu.


Dr. Gheorghe Martinescu.

3. P E R S O N A L U L DECANATULUI.

Decan:
Prof. Dr. D U M I T R U MICHAIL (până la 31. I I I . 1938)
Prof. Dr. MARIUS STURZA (dela 1. IV. 1938).

Prodecan:
Prof. Dr. I U L I U MOLDOVAN (până la 31. I I I . 1938).
Prof. Dr. D U M I T R U MICHAIL (dela 1. IV. 1938).
81

Secretar: Mircea I. Ştefănuţ (doctor în ştiinţe politice, licen­


ţiat în drept) (până la 15. V I I I . 1938).
Secretar delegat: Ilie Budreală, licenţiat în drept (dela 1
I X . 1938).
Ajutor de secretar: Teodor Chir an.
Arhivar: Ioan Saşcă.
Impiegat: Elena Zugravu.
Dactilografe: Otilia Cosma şi Măria Danciu-Ţigăreanu.
Pedel: Simion Runcan.
Curieri: Ştefan David şi Timoftei Chifor.

PERSONALUL DIDACTIC.

a) Profesori titulari:
1. Aleman Ioan, născut la 2 August 1891, în Sacadate de Olt,
judeţul Sibiu. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent dela 1 Iu­
nie 1926. Profesor agregat (prin concurs) dela data de 1 Aprilie
1932. Prof. titular la catedra de Clinică Stomatologică, dela 1
Dec. 1936. Directorul Clinicei Stomatologice din Cluj. Distinc-
ţiuni: Steaua României în grad de ofiţer pentru merite sanitare.
2. Bologa Valeriu, născut la 26 Noembrie 1892, în comuna
Braşov, judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Absol­
vent al facultăţii de ştiinţe. In învăţământ dela 1 Octombrie 1919.
Docent la 1 Iunie 1927. Prof. agregat (prin concurs) dela 1 Ia­
nuarie 1932. Profesor titular de Istoria Medicinei (dela 1. I I .
1937). Directorul Institutului de Istoria Medicinei şi Etnografie
Medicală, Cluj. Membru corespondent al Academiei Internaţio­
nale de Istoria Ştiinţelor, Paris. Membru în comisia permanentă
pentru rectificarea erorilor ştiinţifice a comitetului internaţional
de istoria ştiinţelor. Membru al Comitetului Istoricilor Români
Membru titular al Secţiei ştiinţifice a Astrei. Membru în comite­
tul de redacţie al revistei „Archeion", Roma. Ales membru titu­
lar al Academiei de Ştiinţe din România, secţia de Istoria şi F i ­
lozofia Ştiinţelor (21 Dec. 1937). Ales membru efectiv al Acade­
miei internaţionale de Istoria Ştiinţelor din Paris (8 Martie 1938).
Membru de onoare al Uniunii naţionale a farmaciştilor români.
Decorat cu Coroana României, gradul de cavaler (Mon. Of. 106
din 10 Mai 1938). A participat la al 17-lea Congres internaţional
de Antropologie şi Arheologie preistorică, Bucureşti, 1—8 Sept.
1937. Delegat al Min. Instr. şi al Fac. de Medicină Cluj, la Con-

6
82

greşul internaţional de Istoria Ştiinţelor din Praga, 22—27 Sept.


1937. (Preşedinte al Secţiei de Istoria Medicinii în şedinţa din 21
Sept. 1937). Reprezentant al României la Celebraţiunea interna­
ţională de 150 de ani dela naşterea lui Jan Evang. Purkyne, Pra-
ha-Blatna, 24—28 Sept. 1937. Delegat al Min. Instr. şi al Univer­
sităţii din Cluj la al 11-lea Congres internaţional de Istoria Me­
dianei, Zagreb-Beograd-Sarajevo-Dubrovnik, 1—14 Sept. 1938.
(Preşedinte al şedinţei plenare ştiinţifice din 8 Sept. 1938). Medic
maior în rezervă. Medalia „Ferdinand I " cu spade. Crucea come­
morativă cu baretele „Italia" şi „1919". Medalia Victoriei.
3. Baroni Vitold, născut la 23 Mai 1883, în Bacău. Doctor
în medicină şi chirurgie dela Viena. Fost şef de laborator la cli­
nica Prof. Nanu-Muscel. Studii de specializare în bacteriologic
la Institutul Pasteur din Paris, în laboratorul Prof. Borrel. Fost
Director al Laboratorului de Igienă din Galaţi; fost Director al
Serviciului Sanitar al Porturilor dela Gurile Dunărei şi Director
al Serviciului Medical al spitalelor Comisiunei Europene a Du­
nărei. Fost membru în Secţiunea de Igienă a Socktăţei Naţiuni­
lor din Geneva. Fost suplinitor al Agregaţiei de Patologie gene­
rală şi Medicină experimentală; apoi suplinitor al Agregaţiei de
Igienă, la Facultatea de Medicină din Cluj. Profesor agregat prin
concurs la catedra de Bacteriologic şi actualmente profesor titular
al aceleiaşi catedre şi Director al Institutului de Bacteriologie al
Universităţii din Cluj. Delegat supleant al României în Asociaţia
internaţională pentru combaterea cancerului. Membru asociat al
Academiei de medicină din Bucureşti. Decorat cu „Virtutea mi­
litară de aur", „Bărbăţie şi Credinţă", „Meritul Sanitar", Coman­
dor al „Coroanei României", „Medaille des epidemies".
4. Benetato Grigore, născut la 18 Nov. 1905, în Chişinău, doc­
tor în medicină şi chirurgie. Profesor titular la catedra de Fizio­
logie dela 1 Iunie 1937 (I. D. R. No. 2361/1937). Membru al Soc
de Biologie. Membru al Societe de Chimie biologique de Paris.
Vicepreşedinte al Soc. Medicale de Educaţie Fizică, Cluj.
5. Botez A. Mihai, născut în 5/17 Februarie 1881, în Doro-
hoiu. Doctor în medicină dela Facultatea de medicină din Bucu­
reşti din 26 Mai 1910. Medic secundar (prin concurs) al spita­
lelor Eforiei civile. Profesor agregat de igienă din 1919. In anii
şcolari 1920—23 a făcut cursul şi a condus benevol lucrările de
Bacteriologie. Profesor titular al catedrei de Patologie generală
şi experimentală din 1923. Director al Institutului de Patologie
83

generală şi experimentală. Medic director al Institutului Antirabic


din Cluj, din 1923. Fost Decan al Facultăţii de medicină din Cluj
3n anul şcolar 1927—28. Membru al Societe de Biologie, Societa­
tea de Ştiinţe din Cluj. Membru fondator al Extensiunei Univer­
sitare din Cluj. Medic Locot.-Colonel în rezervă. Decorat cu „Răs­
plata muncii pentru învăţământ cl. I".
6. Busoianu Gheorghe, născut la 28 Decembrie 1901, în co­
muna Tg. Bujor, judeţul Covurlui. Doctor în medicină şi chirur­
gie dela Facultatea de medicină, Bucureşti. Fost extern al spita­
lelor Eforiei (prin concurs), fost intern al spit. Brâncovenesc
(prin concurs), fost intern al spitalelor Eforiei (prin concurs),
fost intern al spitalelor asigurărilor sociale (prin concurs), fost
secundar al spitalelor Eforiei (prin concurs), fost asistent, fost
docent, fost medic oto-rino-laringologic al spitalelor asigurărilor
sociale. Profesor titular la catedra de O. R. L . dela 1 Octombrie
1934 (I. D. R. No. 2841, M. Of. No. 251—1934). Directorul cli­
nicei oto-rino-laringologice din Cluj. Decorat cu: Crucea come­
morativă, I. D. R. 1744, 7. V I I . 1918, medalia Victoria I. D. R.
3390, 20. V I I . 1921, crucea „Meritul Sanitar" clasa I-a, I. D. R.
3045, 14. X I . 1934, Insigna cercetăşească de războiu I. D. R. 1802,
8. V I I . 1935. Laureat al Academiei Române. Cavaler al ordinu­
lui „Coroana României" I. D. R. No. 1829—1938.
7. Drăgoiu Ioan, născut la 19 Dec. 1878, în comuna Caranse­
beş, jud. Severin. Medic-veterinar. Intrat în învăţământ la 15 Oc­
tombrie 1905 ca şef de lucrări la catedra de Fiziologie şi Istolo-
gie dela Şcoala superioară de Medicină Veterinară din Bucureşti.
Profesor titular la catedra de Istologie şi Embriologie la Facul­
tatea de Medicină din Cluj dela 1 Decembrie 1924. Director al In­
stitutului de Istologie şi Embriologie. Fost Decan al Facultăţii de
Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1929—30; prodecan în anii
1928—29 şi 1930—31. Director al Căminului Studenţesc V. Ba-
oeş. Preşedinte al Societăţii de Biologie din Cluj. Colonel în re­
zervă.
8. Goia Ioan, născut la 21 August 1892, în comuna Sohodol,
judeţul Alba. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular
al catedrei de Semiologie medicală dela 15 Februarie 1930. Vice­
preşedintele despărţământului Cluj al „Astrei". Decorat cu Co­
roana României în gradul de Comandor.
9. Grigoriu Cristea, născut la 1 August 1883, în comuna Tg.
Ocna, judeţul Bacău. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
84

titular de Clinică Gynecologică şi Obstetricală dela 1 Octombrie


1919. Directorul Clinicei Gynecologice şi Obstetricale. Fost De­
can al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1931—32.
Prodecan în anii şcolari 1932—33, 1933—34 şi 1934—35. Deco­
rat cu „Răsplata muncii pentru învăţământ" cl. I.
10. Haţieganu Iuliu, născut la 14 Aprilie 1885, în comuna
Dârja, judeţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular de Clinică Medicală dela 1 Octombrie 1919. Director al
Clinicei medicale. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Far­
macie în anul şcolar 1919—20. Preşedintele secţiunii medicale şi
biopolitice a Astrei. Preşedintele Soc. Şoimii Carpaţilor. Preşe­
dintele Soc. medicale pentru Educaţia Fizică Cluj. Membre de la
Societe d'etudes stientifiques sur la tuberculose. Consilier la Socie­
tatea Culturală Principele Carol. Membru al Ateneului Român.
Membru în Consiliul Superior al Oficiului Ed. Tineretului Ro­
mân. Inspector General al „Străjii Ţării" pentru Ardeal şi Banat.
Membru în Comitetul Central al ligii contra tuberculozei. Mem
bru în Consiliul Superior consultativ al Institutul superior de edu­
caţie fizică. Membru ales al Academiei de Medicină Române. Fost
Ministru al Ardealului în 1931. Rector în anul şcolar 1930—31,
Prorector în 1931—32. Comandor al Coroanei României. Ofiţer
al Instrucţiunei franceze. Cavaler al Legiunii de onoare (Franţa).
Coroana României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pen­
tru învăţământ cl. I. Comandor al ordinului Sf. Sava (medalia.
Jugoslavă), Steaua României în grad de comandor, Steaua R o ­
mâniei în grad de mare ofiţer. Meritul cultural cl. I, Straja Ţ ă ­
rii cl. I I . Ehrenzeichen I I . Klase Olympiade 1936. Steaua de aur
cercetăşească. Crucea de aur a ordinului „Zloty Krzyz Zaslugi"'
(Polonia).
11. Kernbach Mihail, născut la 3 Mai 1895, în comuna Vidra,
jud. Putna. Doctor în medicină şi chirurgie al Facultăţii de Me­
dicină din Cluj. Profesor titular al catedrei de Medicină legali
din 1 Noembrie 1933. Diplomat în Medicină legală a Facultăţii de
Medicină din Bucureşti. Medic legist titrat al Tribunalului Cluj.
Medic Sublocotenent în campania 1916—1919. Vicepreşedintele
Colegiului Medical al judeţului Cluj. Decorat cu „Medaille des
epidemies". Ofiţer al Coroanei. Fost bursier al Fundaţiei Rocke-
feller. Membru al Societăţii de Medicină legală germană şi mem­
bru al Societăţii de Biologie Paris. Referent pentru România la
Deutsche z. f. gerichtliche Medizin, Berlin. Premiat de Academia
Română (Premiul Adamachi, 1935).
85

12. Manta Ioan, născut la 29 Dec. 1900, în comuna Găiceana


judeţul Tecuci. Doctor în chimie dela Universitatea din Nancy, li­
cenţiat în farmacie. Numit profesor titular la catedra de Chimie
biologică pe data de 1 Iulie 1937 (I. D. R. No. 4058—1937). Mem­
bru titular al Societăţii de Chimie din Franţa, al Societăţii de
Chimie biologică din Franţa şi al Societăţii de Biologie secţia
Cluj.
13. Michail Dumitru, născut la 7 Ian. 1886, în Tecuci. Doctor
în medicină şi chirurgie. Profesor titular de clinică oftalmologică.
Directorul Clinicei Oftalmologice. Decorat cu răsplata muncii
pentru învăţământ cl. I. Decan al Facultăţii de Medicină dela
data de 1 Aprilie 1935.
14. Minea Ioan, născut la 17 Decembrie 1878, în comuna Tul-
gheş, judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular de clinică neurologică din 1919. Directorul Clinicei Neu­
rologice. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în
anul 1920—21. Rector în anul şcolar 1926—27. Prorector în anul
1927—28. Decorat cu Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
Comandor al Coroanei României, membru al Academiei de Me­
dicină.
15. Moldovan Iuliu, născut la 15 Dec. 1882, în comuna Bo­
gata de Mureş, judeţul Turda. Doctor în medicină şi chirurgie.
Profesor titular al Institutului de igienă şi igienă socială. Fost
Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul
şcolar 1925—26. Directorul Institutului de Igienă şi Sănătate pu­
blică, Cluj. Membru şi fost preşedinte al Societăţii de Biologie
Cluj. Fost Secretar General şi Inspector General Sanitar şi de
ocrotire al Ardealului. Fost Ministru Subsecretar de Stat la De­
partamentul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. Fost De­
putat de Hunedoara, Senator de Arad. Preşedintele „Astrei". Me­
ritul Sanitar cl. I. Steaua României în grad de Ofiţer. Coroana
României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învă­
ţământ cl. I. Meritul cultural cav. cl. I. Membru corespondent al
Academiei Române. Medic Colonel în rezervă.
16. Negru Dimitrie, născut la 30 Decembrie 1883, în comuna
Buciumeni, judeţul Tecuci. Doctor în medicină şi chirurgie. Pro­
fesor titular al catedrei de Radiologie dela 26 Ianuarie 1923. Di­
rectorul Institutului de Radiologie. Fost Decan al Facultăţii de
Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1923—24. Prodecan
al Facultăţii de Medicină în anul şcolar 1924—25. Inspector Ge-
86

neral Sanitar, directorul centrului de Radiologie. Preşedintele So­


cietăţii de Radiologie Cluj. Medic Colonel în rezervă. Decoraţii:
Crucea de Războiu. Steaua României cu spade (cavaler). Crucea
Meritul Sanitar cl. I. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. L
Coroana României în gradul de Comandor şi de Mare Ofiţer.
17. Papilian Victor, născut la 17 Iunie 1888, în comuna Ga­
laţi, judeţul Covurlui. Doctor în medicină dela Facultatea de Me­
dicină din Bucureşti. Extern şi intern al Eforiei spitalelor civile
din Bucureşti. Prorector al Institutului de Anatomie descriptivă
din Bucureşti. Profesor agregat şi apoi profesor titular al catedrei
de Anatomie descriptivă şi topografică dela Facultatea de Medi­
cină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1930—31. Prodecan al
Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1931—
32. Membru al Societăţii de Biologie şi al Societăţii de Antropo­
logie din Paris şi a diferitelor societăţi ştiinţifice din ţară. Direc­
tor al Teatrului Naţional Cluj. Medalia Răsplata Muncii pentru
învăţământ cl. I.
18. Pop Alexandru, născut la 31 Mai 1895, în comuna Blaj,
judeţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent
Fost conferenţiar definitiv de Semiologie chirurgicală. Fost agre­
gat onorific (1 Iulie 1932). Fost suplinitor al catedrei de Oto-
rino-laringologie. Fost suplinitor al catedrei de Clinică Chirur­
gicală dela 1 August 1933. Profesor titular al catedrei de Clinică
Chirurgicală dela 1 Noembrie 1933. Director al Clinicei Chirur­
gicale. Membru al Societăţii Germane de Chirurgie din Berlin.
Membru al Asoc. Franceze de Chirurgie din Paris. Membru al
Soc. internaţionale de gastro-enterologie. Fost medic primar la
Inst. pentru profilaxia cancerului din Cluj. Distincţiuni: Steaua
României în gradul de Ofiţer, Decret No. 25930—1930. Crucea
Meritul Sanitar cl. I, Decret No. 2230—1933.
19. Popoviciu Gheorghe, născut la 17 Aprilie 1895, în comuna
Chişineu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent
al Facultăţii de Medicină din Cluj (1926). Fost şef de lucrări al
Institutului de Farmacologie 1922—32. Şef de secţie (inspector
de puericultura) al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică din
1929. Suplinitor al catedrei de Fiziologie dela 1 Octombrie 1932.
Titular al aceleiaşi catedre dela 1 Noembrie 1933 până la 1 Martie
1935. Titular la Clinica Infantilă dela 1 Martie 1935 şi suplinitor
la Institutul de Farmacologie dela 1 Aprilie 1935. Referent la
Zentralblatt fur Hygiene, T b c , Forschung, Kinderheilkunde,
87

Gynâkologie, Kinderforschung şi la Nervenarzt. Membru al S o ­


cietăţii de Biologie. Membru al Societăţii de chimie biologică
(Paris). Membru al Asociaţiei Internaţionale de Pediatrie Pre­
ventivă (Geneva). Membru pe viaţă al „Astrei". Vicepreşedinte
al Societăţii Ştiinţelor Medicale Cluj. Preşedintele Societăţii de
Pediatrie şi Puericultura din Cluj. Director al Revistei de Pedia­
trie şi Puericultura. Comandor al Coroanei României. Premiat
al Academiei Române.
20. Secăreanu Ştefan, născut la 5 Iulie 1893, în oraşul Brăila.
Doctor în Chimie. Licenţiat în Farmacie. Fost docent, conferen­
ţiar şi agregat onorific al Facultăţii de Medicină din Cluj. Mem­
bru în diverse societăţi ştiinţifice. Profesor titular la catedra de
Chimie medicală dela 1 Iulie 1937 (I. D. R. No. 3471—1937).
Decorat cu ordinul „Coroana României" cu spade şi pg. „Virtu­
tea Militară".
21. Sturza Marius, născut la 27 August 1876, în comuna S e -
preus, judeţul Arad. Doctor în Medicină şi Chirurgie (Iunie 1901)
al Universităţii din Viena. Profesor agregat de Balneologie şi F i ­
zioterapie prin concurs, ţinut la 15 Februarie 1931. Profesor ti­
tular din Mai 1934. Directorul medical al staţiunii balneare So~
vata din 1922. Vicepreşedinte al Soc. Române de Balneologie şt
Climatologie Medicală. Membru al Societăţii de Balneologie ger­
mană (Deutsche Balneologische Gesellschaft). Membru al Socie­
tăţii de Balneologie austriace (Oesterreichische balneologische Ge­
sellschaf t). Membru al Societăţii Internaţionale de Hidrologie
Medicală. Distincţiuni: Coroana României în gradul de Coman­
dor (I. D. R. 27.804—1928); Steaua României în gradul de Co­
mandor (I. D. R. 60.454—1929); Răsplata Muncii pentru Bise­
rică, cl. I (I. D. R. 4473—1929).
22. Tătaru Coriolan, născut la 15 Martie 1889, în comuna.
Corneni, judeţul Someş. Doctor în Medicină şi chirurgie. Profe­
sor titular de Clinică dermato-venerică dela 1 Februarie 1923.
Directorul Clinicei dermato-venerice. Fost Decan al Facultăţii de
Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1928—29. Prode­
can în anul şcolar 1929—30. Fost Subsecretar de Stat al Ardea­
lului. Preşedintele Societăţii Române de Dermatologie şi Sifili-
grafie filiala Cluj. Preşedintele Colegiului medicilor din Cluj.
Membru în comitetul central al Colegilor şi Asociaţiunei generale
al medicilor. Decorat cu: Steaua României în grad de Comandor,
Coroana României în grad de mare Ofiţer. Răsplata Muncii pen­
tru învăţământ cl. I. Meritul cultural pentru sport cavaler cl. I.
88

. ; 23. Ţeposu Emil, născut la 29 Sept. 1890, în comuna Comăna


de sus, judeţul Făgăraş. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Pro­
fesor titular la catedra de Clinica boalelor căilor urinare. Monitor
al Clinicei Urologice Necker din Paris (anul 1921—22). Membru
corespondent al Asociaţiei franceze de Urologie (Oct. 1928).
Membru al Soc. Internaţionale de Urologie (Aprilie 1930). Mem­
bru al Societăţii germane de Urologie din Berlin. (Oct. 1928).
Membru colaborator al Revistei italiene Urologia. Preşedinte ai
Societăţii Ştiinţelor medicale din Cluj, pe anul 1933—34—35—36
şi 37. Fost deputat de Sălaj (sesiunea din Iunie 1931). Foct vice­
preşedinte al Adunării Deputaţilor (1931—32). Deputat sinodal
al Eparhiei Clujului (ales al districtului Zlatna). Preşedinte al
Frăţiei Ortodoxe Române (F. O. R.-ului), Secţia Eparhia Clu­
jului. Membru ales al Academiei de Medicină Române. Membru
titular al Soc. Internaţionale de Chirurgie (Bruxelles, 1938). Pre­
miat al Academiei Române (Premiul Dr. Em. Rieger şi Neu-
schotz în 1934 şi premiul Rieger în 1936). Distincţiuni: Ordinul
Coroana României cu spade în gradul de Cavaler (Decretul No.
8471 din Sept. 1920). Crucea de Război. Crucea Meritul Sanitar
cl. I (Decret No. 3372 din Martie 1930). Medalia Regele Ferdi-
nand I, cu spade (Decret R. No. 3946 din 4 Decembrie. 1931). Me­
dic maior în rezervă (I. D. R. No. 1542 din 31 Mai 1934).
24. Urechia Constantin, născut la 30 Octombrie 1883 în co­
muna Fălticeni, judeţul Baia. Doctor în Medicină şi Chirurgie.
Profesor titular de Clinică Psihiatrică dela 1 Octombrie 1919
Director al Clinicei Psihiatrice. Decan al Facultăţii de Medicină
şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1922—23. Fost Director al
secţiunei medico-pedagogice de pe lângă Clinica Psihiatrică.
Membru al Soc. de Neurologie şi al Soc. des Hopitaux de Paris.
Membre dans le comite de direction des „Archives internationales
de neurologie". Membru al Soc. Anatomice din Paris. Membru
al Societăţii de Neurologie şi Psihiatrie din Elveţia. Preşedinte
al Soc. de Biologie. Referent la Zeitschrift fiir Neurol. und Psi-
chiatrie. Comandor al Coroanei României. Răsplata Muncii pen­
tru învăţământ cl. I, etc.
25. Vasiliu Titu, născut la 8 Mai 1895, în comuna Bârlad,
judeţul Botoşani. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titu­
lar al catedrei de Anatomie Patologică din Oct. 1922. Director al
Inst. de Anatomie Patologică. Distincţiuni: Medic Locotenent Co­
lonel de rezervă. Medic Căpitan în camp. 1916—19. Fost prese-
89

dinte al Soc. med. din Cluj. Membru al Soc. de Biologie Cluj.


Preşedinte R. Anatomie Cluj. Membru corespondent al Soc. de
Anatomie, Paris. Membru al Soc. de Hematologie, Paris. Bărbă­
ţie şi Credinţă cl. I. Medalia Regina Elisabeta cl. I (Meritul Sa­
nitar). Medaille d'honneur des epidemies Franţa. Cavaler al Ste­
lei României de Războiu. Ofiţer al Coroanei Române. Răsplata
Muncii pentru învăţământ, cl. I. Fost Decan al Facultăţii de Me­
dicină şi Farmacie în anul şcolar 1926—27. Prodecan în anul
şcolar 1927—28.

b) Profesor de onoare:
26. Guiart Jules, născut la 4 Iulie 1870, în comuna Château-
Thierry, Franţa. Doctor în medicină şi ştiinţe. Fost profesor an­
gajat cu contract special pentru catedra de Istoria medicinei şi
farmaciei dela 1 Aprilie 1921 până la 1 Iulie 1930, iar dela acea
dată profesor de onoare al acestei facultăţi. Fost director al Inst.
de Istoria medicinei şi farmaciei. Profesor titular de Parazitolo-
gie şi Istoria naturală medicală la Facultatea de Medicină şi Far­
macie din Lyon. Corespondent al Acad. de med. din Paris. Mem­
bru al Academiei Lyoneze. Secretar general al Soc. de Zoologie
franceză şi membru în alte societăţi savante franceze. Membru
în comitetul de onoare al Congresului de istoria medicinei şi în
Comitetul Internaţional de Istoria Medicinei. Membru corespon­
dent al Academiei Române al „Asociaţiunei". Membru de onoare
al Soc. ştiinţelor medicale din Cluj. Membru al Soc. de ştiinţe
Cluj. Membru de onoare al Soc. Reg. Române de Istoria medici­
nei 1930. Preşedintele Societăţii Linneenne din Lyon, 1931. Medic
maior în armata franceză. Ofiţer al Academiei. Cavaler al meritului
agricol. Ofiţer al Stelei d'Anjouan. Ofiţer al Instrucţiei publice.
Laureat al Institutului şi al Academiei de Medicină din Paris
Cavaler al Legiunei de onoare cu titlul militar. Coroana Româ­
niei. Meritul Sanitar (Român). Benemerenti cl. I. „Meritul Cui
rural" grad de Cavaler.

c) Agregat onorific:

27. Zolog Mihail, născut la 2 Decembrie 1894, în comuna


Coroisânmartin, judeţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chi­
rurgie. Docent. Conferenţiar definitiv. Agregat onorific de igienă
colectivă. Şef de secţie la Inst. de Igienă şi Sănătate Publică.
90

Membru al Societăţii de Biologie Cluj. Membru în Consiliul ge­


neral al sănătăţii şi ocrotirei. Diplomat al şcoalei de igienă Har-
vard (Harvard School of Public Health) Boston U. S. A. Co­
mandor al „Coroanei României".
d) Conferenţiar definitiv:
28. Bărbulescu Nicolae, născut la 10 Iulie 1900, în Bucureşti
Conferenţiar definitiv de Fizică medicală din Iulie 1932.
e) Docenţi:
1. Cimoca Valeriu, născut la 1898, în comuna Hidiş, judeţut
Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent al Clinicei
dermatologice până la 31. I I I . 1938 iar dela 1. IV. 1938 la Insti­
tutul de Farmacologie.
2. Daniello Leon, născut la 2 Noembrie 1898, în Budapesta
(Ungaria). Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent al
Clinicei medicale. Membru al „Soc. d'etudes scientifiques sur la
tuberculose".
3. Gavrilă Ioan, născut la 26 August 1898, în comuna Ohaba,
judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asis­
tent al Clinicei medicale. Membru al Soc. de Biologie Paris, fi­
liala Cluj. Secretar general al Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj şi al
Asoc. Docenţilor din Cluj.
4. Iancu Axente, doctor în medicină şi chirurgie. Docent la
Clinica infantilă.
5. Nichita Emanoil, doctor în medicină şi chirurgie. Medic
maior abilitat, docent în specialitatea „Ortopedie şi chirurgie in­
fantilă" cu data de 1 Februarie 1932.
6. Popovici Traian, născut la 1 Mai 1894, în comuna Bere-
chiu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Şef
de lucrări la Clinica ginecologică şi obstetricală.
7. Vancea Petru, doctor în medicină şi chirurgie. Docent
Şef de lucrări la Clinica oftalmologică.
8. Velluda C. Constantin, născut la 18 Noembrie 1893, R.-
Sărat. Doctor în medicină şi chirurgie (Nov. 1921). Licenţiat în
Ştiinţele naturale. Şef de lucrări la Inst. de Anatomie descriptivă
şi topografică (1921). Docent (1926). Membru la Soc. de Anato-
mie-Paris, Istoria Medicinei, Soc. Biologie. Cavaler al ord. „Co­
roana României".
9. Voicu Ioan, născut la 4 Aprilie 1892, în comuna Blaj, ju­
deţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Asistent la Clinica ginecologică şi obstetricală.
91

L I S T J
doctorilor în medicină promovaţi în anul şcolar 1937—38.
1. Antonescu Ion (R) 40. Elekes Alexandru (M)
2. Angyal Iuliu (M) 41. Faur Aron (R)
3. Apostolescu Victor (R) 42. Farkas Gavril (E)
4. Albu Nicolae (R) 43. Fejes Gheorghe Vasile ( E )
5. Biro Vasile (E) 44. Fodor Octavian (R)
6. Balaban Mihail ( E ) 45. Folly Ioan (I)
7. Bojin Ştefan (R) 46. Farkas Tiberiu (E)
8. Barcea Alexandru (R) 47. Finkelstein Alexandru ( E )
9. Bârna Iosif (M) 48. Foszto Dionisie (M)
10. Baku Ivan Otto (G) 49. Frankl Ştefan (G)
11. Bâcleşanu Vasile (R) 50. Frits Tiberiu ( E )
12. Budaker Herta (G) 51. Fischer Coloman ( E )
13. Bulzan Gheorghe (R) 52. Georgescu Octavian (R)
14. Bistriţchi Gherşon ( E ) 53. Ghindentuler David ( E )
15. Butan Gheorghe (R) 54. Georgescu Ion (R)
16. Babici Moise (E) 55. Garber Lipa (E)
17. Bellu Galiniţa (R) 56. Grepâly Andrei (M)
18. Bremzay Geza (M) 57. Gergely Andrei ( E )
19. Balyânyi Margareta (E) 58. Herschkovics Adalbert (F.)
20. Brăiliţa Mihail (R) 59. Herman Ioan (R)
21. Buzdugan Ştefan (R) 60. Hermann Rudolf (E)
22. Borcea Ciprian (R) 61. Hadhâzy Margareta (M)
23. Brosz Ladislau (M) 62. Hermann Ladislau (E)
24. Birtolonu Mircea (R) 63. Halâsz Francisc (E)
25. Corlăţeanu Nicolae (R) 64. Haas Friedric (G)
26. Costina Cornel (R) 65. Hărăguş Ştefan (R)
27. Cuţu Ioan (R) 66. Iacob Francisc (E)
28. Coşulschi Victor (R) 67. Iosif Lazăr (R)
29. Cădariu Smaranda (R) 68. Iosepovici Reghina (E)
30. Corcheş Longhin (R) 69. Ianculescu Dimitrie (R)
31. Csâti Eva (M) 70. Iscu Sorin (R)
32. Corondan Gheorghe (R) 71. Jula Lucreţia Voichiţa ( R )
33. Danzig Tiberiu (E) 72. Karpf Ladislau Lazăr ( E )
34. Doboşiu Cornel (R) 73. Kircz Leon ( E )
35. Dumitrescu Ion (R) 74. Knebel Victor (G)
36. Dumitrescu R. Eugenia (R) 75. Kalko Elena (M)
37. Dăncilă Ştefan (R) 76. Lurie Viola căs. Ştefă-
38. Enătescu Florica (R) nescu (E)
39. Elekes Ştefan (M) 77. Latiş Andrei Gheorghe (R)
92

78. Ludu Sextil (R) 107. Pfeifer Arthur (G)


79. Liederman Sloima ( E ) 108. Perenyi Coriolan (R)
80. Lenghel K. Iuliu (R) 109. Pasca Remus (R)
81. Mârton Zoltân (E) 110. Pincu L. Pincu (E)
82. Mărtoiu Victor (R) 111. Rabetz Avram ( E )
83. Meilă Iacob (R) 112. Racz Elena (E)
84. Marcovici Marcel ( E ) 113. Roth Ludovic (G)
85. Maier Irina ( E ) 114. Rudaş Gheorghe (E)
86. Maier Nicolae (R) 115. Schobel Valter (G)
87, Mesaroşiu Virgil 116. Szekely Levente (M)
Cornel (R) 117. Sedan Emil (R)
Martinovici Nicolae (R) 118. Schiau Septimiu Sorin (R)
89. Migula Roman (Ucr.) 119. Săcui Ştefan (R)
90. Messinger Ernest ( E ) 120. Stoicovici Silviu (R)
91. Mendelsohn Pincu ( E ) 121. Scurtu Alexe (R)
92. Miclăuş Vasile (R) 122. Schâchter Iosif (E)
93. Matei Ioan (R) 123. Szabo Petru (M)
94. Mezincescu Eduard (R) 124. Salamon Iolan ( E )
95. Milpok Geza (M) 125. Ştef. Traian (R)
96. Neufeld Andrei ( E ) 126. Toma V. Nicolae (R)
97. Neagoş Petru Octavian (R)127. Ţiculescu Ştefan (R)
98. Nappendruck Măria 128. Tomescu P. Boris (R)
Eva (M) 129. Tulcinschi Marcus (E)
99. Niculescu Ionescu 130. Vertes Gheorghe ( E )
Florentina (R) 131. Vâlcu Iorgu (R)
100. Oana Iacob (R) 132. Vicaş Emil (R)
101. Oprita Gheorghe (R) 133. Vraşti Anton (R)
102. Pugna Ioan (R) 134. Vulpe Iosif, Mihai
103. Pteancu Alexandru (R) Ştefan (R)
104. Palade Virginia 135. Vucu Liviu Ioan (R)
Constanţa (R) 136. Wasserstrom Vasile ( E )
105. Pollak Mariana (E) 137. Weisz Iosif (E)
106. Pop Emil Teodor (R) 138. Zbegan Lucreţia (R)

L I S T A
echivalărilor de diplome de doctor în medicină şi chirurgie.
1. Szilagyi Ştefan (Napoli, Italia).
2. Herzlinger Ladislau (Nancy).
3. Hillinger Iuliu (Nancy).
4. Kassay Pavel (Gratz).
В) PERSONALUL ŞI ACTIVITATEA DIDACTICĂ.

1. Clinica chirurgicală.

Director Prof. titular: Dr. Alexandru Pop.

Şef de lucrări: Dr. Zeno Şt. Borza.


Asistenţi: Dr. Emil Safta, Dr. I. Totoianu (până la 31. X .
1937), Dr. R. Puşcariu, Dr. A. Nana, Dr. Ioan Prăgoiu, Dr. Eu­
gen Adam (dela 1. IV. 1938).
Preparatori: Dr. Eugen Adam (până la 31. I I I . 1938), Dr.
Constantin Gheorghiu-Duncă, Dr. Traian Stoicoiu, Dr. Bazii
Perţia (dela 1. X . 1937), Dr. Titu Spătaru (dela 1. IV. 1938).
Secretar-dactilograf: Măria Popa.
Custode: Petre Toma.
Laboranţi: Vasile Toma şi Ioan Hurdubaia.

Activitatea didactică a profesorului.


In cursul acestui an şcolar activitatea didactică pentru cursu­
rile de Clinică chirurgicală, Semiologie chirurgicală şi mică chi­
rurgie au fost făcute după cum urmează: Semiologia chirurgicală
şi mica chirurgie au fost înglobate în unul şi acelaş curs, cu sco­
pul ca studenţii anului I I I şi IV, cărora li s'au predat aceste
cursuri să beneficieze de un număr cât mai mare de cursuri teo­
retice cum şi practice. Pentru aceasta la fiecare capitol expus, se
arăta mai întâi partea semiologică după care se trecea la partea
de mică chirurgie propriu zisă atât teoretică şi practică. Para­
lel cu aceste cursuri studenţii au făcut şi stagiu de spital sub. con­
ducerea personalului didactic al Clinicei.
Cursurile anului III şi IV, au fost predate de către Dl Prof.
Dr. Al. Pop, pentru Semiologia chirurgicală şi mica chirurgie,
iar de Dl Maior Dr. M. Nichita, Docent, pentru mica ortopedie.
94

In cadrul acestor cursuri s'au expus majoritatea capitolelor de


mică chirurgie şi mică ortopedie. După terminarea fiecărui capi­
tol s'a executat de către studenţi, aplicaţiuni practice sub obser­
varea direct a profesorului.
Cursurile anului V, au fost făcute exclusiv de profesor, cău-
tându-se a se da acestor studenţi care posedau deja noţiunile de
Semiologie chirurgicală şi mică chirurgie, capitole din marea pa­
tologie chirurgicală. Pentruca studenţii să beneficieze atât de la­
tura teoretică cât şi de cea practică, fiecare şedinţă de curs cu­
prindea 2 ore; în prima oră se expunea partea teoretică, iar în cea
care urma se făcea operaţiunea în faţa studenţilor, a afecţiunii ce
fusese expusă teoretic. Astfel în cursul acestui an cu studenţii anu­
lui V s'au epuizat capitole de chirurgie abdominală, toraco-pulmo-
nară, chirurgia membrelor, etc.
Tot cu studenţii anului V s'a executat cursuri şi lucrări prac­
tice de medicină operatorie. Lucrările practice au fost executate
pe cadavre sub supravegherea directă a şefului de lucrări, Dl Dr.
Zeno Şt. Borza, ajutat de personalul didactic al clinicei. Lucrările
practice au fost întotdeauna precedate de o oră de curs în care
timp se expunea partea teoretică demonstrându-se studenţilor prin
planşe şi schiţe diferitele regiuni asupra cărora urmau să lucreze.
In cadrul acestor ore s'a executat şi practicat diferite descoperiri
ligaturi vasculare, dezarticulaţiuni, amputaţii şi alte manopere de
medicină operatorie.
Cursurile anului VI, au fost făcute deasemenea de Dl Prof.
Pop. S'a căutat să se desvolte studenţilor atât teoretic cât şi prac-
tic-operator, acele afecţiuni de patologie chirurgicală cari nu fu­
seseră expuse în anii precedenţi.
Atât cu studenţii anului V cât şi cu cei a anului V I s'a făcut
stagiu de spital, căutându-se a se familiariza studentul cu diferi­
tele secţii ale clinicei în mod rotativ (chirurgie mare, ortopedie,
supuraţii, e t c ) .

Lucrările de seminar:
Afară de activitatea ştiinţifică, executată de personalul buge­
tar al Clinicii, prin publicaţii şi comunicări, s'au făcut în cadrele
Clinicei Chirurgicale, lucrări de seminar din capitolele mai im­
portante ale Chirurgiei, de întreg personalul clinicei (bugetar, ono­
rific, benevol). Lucrările au fost recomandate de Directorul Cli-
95

nicei şi expuse în fiecare Vineri din săptămână. Ele au fost ur­


mate de discuţii, cu scopul de a se preciza şi lua la cunoştinţă de
întreg personalul, conduita chirurgicală practică, faţă de proble­
mele expuse.
Lucrările de seminar au fost următoarele:
1. Prof. Dr. Alexandru Pop: Indicaţiunile de tratament în
afecţiunile căilor biliare. 2. Dr. Prăgoiu Ioan: Tratamentul plă­
gilor accidentale. 3. Dr. Nana Aurel: Tratamentul pre- şi post-
operator în maladia lui Basedow. 4. Dr. Gheorghiu Constantin.
Chirurgia paratiroidelor. 5. Dr. Radu Puşcariu: Indicaţiunile ti-
roidectomiilor totale. 6. Dr. Eugen Adam: Pancreatitele acute. 7.
Dr. Emil Safta: Flebite şi embolii, fiziopatologie şi tratament. 8.
Dr. Nana Aurel: Arteritele obliterante. 9. Dr. Traian Stoicoiu:
Sindromul lui Volkmann şi maladia lui Dupuytren. 10. Dr. Bazil
Perţia: Peritonita tuberculoasă cu tablou apendicular. 11. Dr. Pa-
pai Zoltan: Afecţiunile chirurgicale ale colonului cu tablou clinic
acut. 12. Dr. Titu Spătaru: Indicaţiile şi contraindicaţiile aneste­
ziilor. 13. Dr. Gr ama Gheorghe: Complicaţiunile pulmonare după
intervenţiunile pe abdomen. 14. Dr. Guţia Vaier: Tratamentul
post operator în supuraţiile pleuro-pulmonare. 15. Dr. Victor Măr-
toiu: Apendicita perforată. 16. Dr. Ludu Sextil: Tratamentul pre
operator şi post operator a intervenţiunilor pe stomac. 17. Dr.
Victor Gavrilă: Fracturile costale. 18, Dr. Ilian Virgil: Tratamen­
tul ulcerelor perforate.

2. Clinica boalelor căilor urinare.

Director Prof. titular: Dr. Emil Ţeposu.

Şef de lucrări: Dr. Petre Bruda (dela 1. I X . 1937).


Asistenţi: Dr. Petre Bruda (până la 31. V I I I . 1937), Dr.
Ioan Bratu şi Dr. Ioan Popa (dela 1. I X . 1937).
Preparatori: Dr. Ioan Popa (până la 31. V I I I . 1937), Dr.
Mircea Popluca şi Dr. Ioan Birău (dela 1. I X . 1937).
Laborant: Uţiu Dumitru.
Cursul de Clinica boalelor căilor urinare, au fost audiate de
studenţii anului V de medicină, două ore pe săptămână.
Lecţiunile ţinute au cuprins toate capitolele importante din
patologia aparatului genito-urinar, cât şi partea de semiologie că-
96

reia i s'a atribuit o deosebită importanţă. Pentru ca studenţii să


beneficieze cât mai mult, s'a căutat ca atât cursurile de patologie
cât şi cele de semiologie să fie urmate de şedinţe operatorii şi de
demonstraţiuni practice.
Toate lecţiunile au fost obţinute cu prezentare de bolnavi şi
demonstraţii practice, iar prin şedinţele operatorii făcute în pre­
zenţa studenţilor s'a căutat a se demonstra atât tehnica urologică
cât şi procedeele operatorii mai curente, cât şi rezultatele post­
operatorii obţinute în fiecare caz în parte. In felul acesta s'a reu­
şit a se prezenta studenţilor tehnica tuturor intervenţiilor mai im­
portante de urologie.
Stagiul de spital a fost urmat de studenţii anului V de medi­
cină sub directa supraveghere a Directorului Clinicei Urologice
Prof. Dr. Emil Ţeposu, fiind ţinut de şeful de lucrări Dr. Petre
Bruda, ajutat de asistenţii: Dr. I. Bratu şi Dr. I. Popa şi de pre­
paratorii: Dr. M. Popluca şi Dr. I. Birău. In timpul stagiilor s'a
dat posibilitatea studenţilor ca să cunoască în deaproape bolnavii
şi să se familiarizeze cu toate metodele necesare punerii unui diag­
nostic precis urologic.

3. Clinica medicală.

Director Prof. titular: Dr. Iuliu Haţieganu.

Şef de lucrări: Dr. Marius Hăngănuf.


Asistenţi: Dr. Leon Daniello, Dr. Ioan Gavrilă, Dr. Tiberiu
Spărchez şi Dr. Aurel Moga.
Preparatori: Dr. Fior ian С apr ar iu (până la 31. X . 1937),
Dr. Ioan Oprean (până la 31. V I I . 1938), Dr. Vaier Secarea, Dr.
Ştefan Preotesoiu, Dr. Felicia Peneş, Dr. Ioan Graur, Dr. Aurel
Baciu, Dr. Nicolae Bumbăcescu şi Dr. Emil Viciu (dela 1. I V .
1938).
Preparator tehnic: Ioan Băzsa.
Desenator: Elena Todea născ. Finta.
Custode: Gal Iuliu.
Laborant: Alexandru Zidar (până la 31. I I I . 1938), Ioan
Furdui (dela 1. I V . 1938).
97

Raportul Dlui Director al Clinicei.

Clinica Medicală şi-a desfăşurat activtatea în linii generale


aproximativ ca şi în anii precedenţi, însă cu câteva particularităţi.
S'a insistat şi anul acesta asupra a patru probleme principale:
1. Activitate ştiinţifică,
2. Activitate didactică,
3. Activitate spitalicească,
4. Activitate medico-socială.
1. Activitatea ştiinţifică a personalului clinicei este dată în
mod detailat în raportul despre această activitate. Insă activitatea
ştiinţifică este foarte mult stânjenită în clinică din cauza enorme­
lor îndatoriri didactice ce le are întregul personal medical al cli­
nicei faţă de studenţi. Intr'adevăr în clinica medicală frecventează
cursurile şi stagiile de spital 4 ani de studii ( I I I — I V — V — V I ) .
deci vreo 600—700 studenţi. Personalul clinicei fiind mult prea
redus faţă de acest mare număr de studenţi, cari necesită instruire,
desigur că acest personal trebue să desvolte o activitate intensă
in fiecare zi la cursuri şi la stagii, astfel că pentru activitatea
ştiinţifică nu-i rămâne timp suficient. In clinica medicală func­
ţionează şi catedra de Semiologie Medicală, de sub direcţia Pro­
fesorului Goia, a cărei necesităţi didactice cu anul I I I de medi­
cină, sunt satisfăcute tot de personalul medical al Clinicei Me
dicale
2. Activitatea didactică. Cursurile făcute de către Directorul
clinicei, de către docenţi şi asistenţi, cu diferiţii ani de studiu
s'au ţinut conform programului Facultăţii.
Profesorul Dr. I. Haţieganu a ţinut cursuri comune cu stu­
denţii anului IV—V şi cursuri separate cu anul V I de medicină.
Docent Dr. Daniello a făcut cursuri despre tuberculoză cu
anul V I , Docent Dr. I. Gavrilă a ţinut cursuri asupra bolilor in-
fecţioase şi de nutriţie tot cu anul V I de medicină.
In general cursurile ce se ţin studenţilor au acum un carac­
ter eminamente practic, cu demonstrări de câţi mai mulţi bolnavi.
Acest învăţământ este uşurat prin apariţia celor 2 volume din
Tratatul Elementar de Semiologie şi Patologie Medicală. Acum
este sub tipar al III-lea volum din acest tratat, astfel că întreagă
patologia medicală va fi pusă la dispoziţia studenţilor prin apa­
riţia acestui al III-lea volum.
7
98

In anul al IV-lea studenţilor li se prezintă capitolele cele mai


importante din patologia cardio-vasculară, pulmonară şi renală,
în anul al V-lea se discută patologia tubului digestiv, a ficatului,
a pancreasului, splinei, peritoneului, în anul al VI-lea se prezintă
boli cu caracter general, (boli de sânge, boli de nutriţie); fiind
anul al VI-lea ultimul an de studii, se dă în cursul acestui an o
deosebită desvoltare tuberculozei pulmonare şi bolilor infecto­
contagioase.
Tuberculoza pulmonară este predată studenţilor cu desăvâr­
şită competinţă de către Dl Doc. Dr. L. Daniello, care face asupra
acestui capitol atât cursuri teoretice în legătură cu bolnavi, cât şi
practice la patul bolnavului. La stagiile de spital se fac lucrări
practice cu demonstraţii de pneumotorace şi alte lucrări din sec­
ţia de boli pulmonare. Graţie faptului că secţia de boli pulmonare
a clinicei datorită fondurilor obţinute dela Liga Contra Tuber­
culozei şi dela Ministerul Sănătăţii, şi-a mărit acum capacitatea
de ospitalizare, prin mărimea construcţiei existente, dela 50 la
110 paturi, instrucţia studenţilor în această direcţie se va putea
face de aci înainte cu mai multe posibilităţi de demonstraţii.
Această mărire a capacităţii de primire a secţiei de boli pul­
monare a clinicei face posibil un învăţământ real al tuberculozei.
Ţinând seamă că azi ftiziologia constitue o specialitate bine dis­
tinctă, apoi luând în considerare numărul mare de tuberculoşi din
ţara noastră cu care medicul practician se întâlneşte la fiecare
pas, se impune şi la Cluj, de a i se da însemnătatea cuvenită învă­
ţământului tuberculozei prin înfiinţarea unei catedre de ftizio-
logie.
Bolile infecto-contagioase sunt făcute studenţilor anului V I
de către Dl Doc. Dr. I. Gavrilă, cu deosebită competinţă atât prin
cursuri teoretice, cât şi prin cursuri practice şi stagii de spital.
Acest învăţământ se face astăzi cu bolnavii din secţia de boli con
tagioase a clinicei, însă graţie faptului că Dl Doc. Dr. I. Gavrilă
este în acelaşi timp şi medicul primar al Spitalului Epidemic din
Cluj, acest învăţământ se face şi pe bolnavii din acest spital, care
are un număr mai mare şi mai variat de bolnavi din această spe­
cialitate a medicinei. In ce priveşte învăţământul bolilor infecto­
contagioase întâmpinăm o mare dificultate prin faptul că Facul­
tatea noastră nu posedă un serviciu bine organizat în această spe­
cialitate. Secţia de boli infecţioase a clinicei medicale are o capa­
citate de ospitalizare de maximum 40 paturi, ceeace este absolut
99

insuficient pentru necesităţile unui astfel de învăţământ. Acest


neajuns astăzi este remediat în parte prin faptul că studenţii fac
stagiu şi în Spitalul Epidemic, însă şi acest spital din punct de
vedere al edificiului lasă foarte mult de dorit, ameninţând cu rui­
narea. Astăzi bolile infecto-contagioase formează o specialitate
aparte în medicină, însăşi Ministerul Sănătăţii ţine concursuri-
examene separate din această specialitate, Facultatea de Medicină
din Bucureşti are deja o catedră specială de boli infecto-conta­
gioase, în Bucureşti există 2 servicii din această specialitate bine
organizate. Este deci imperios necesar ca şi Universitatea noas­
tră să facă posibil organizarea unui astfel de învăţământ prin
crearea la Facultatea de Medicină a unei catedre de boli infecto­
contagioase, apoi prin formarea unui serviciu de boli infecto-con­
tagioase bine organizat, după ultimele date în profilaxia şi tra­
tamentul acestor boli, unde studenţii şi medicii cari fac această
specialitate să-şi poată face o instrucţie desăvârşită. Acest ser­
viciu s'ar putea organiza prin mărirea capacităţii de ospitalizare
a actualei secţii de boli infecto-contagioase a clinicei medicale, la
cel puţin 120 paturi şi prin alte câteva modificări, ceeace noi în
repetate rânduri am propus.
Stagiile de spital s'au ţinut conform programului Facultăţii
cu anul IV—V—VI de medicină, fiind făcute separat cu fiecare
an în parte la Clinica Medicală şi în secţiile ei de boli pulmonare
şi boli infecţioase, precum şi la spitalul epidemic din Cluj, în fie­
care zi dela 8—11 a. m. Demonstraţiile de bolnavi în cadrul sta­
giilor au fost făcute în Clinica Medicală de către următorii: Dr.
Dr. Preotesoiu, Dr. Opreanu, Dr. Peneş, Dr. Viciu. In secţia de
boli pulmonare de către Doc. Dr. L. Daniello, Dr. Bumbăcescu,
Dr. Iepure, Dr. Chiper, Dr. Baciu. In secţia de boli infecţioase şi
în spitalul Epidemic de către Doc. Dr. I. Gavrilă.
3. Activitatea spitalicească. Ca de obiceiu şi în acest an cli­
nica a desvoltat o activitate spitalicească forte intensă. In anul
1937 au fost internaţi în clinica medicală şi în secţiile ei următo­
rul număr de bolnavi:
1. In clinica medicală 3520
2. In secţia de boli pulmonare . . . . 508
3. In secţia de boli infecţioase . . . . 501
In permanenţă capacitatea de ospitalizare a clinicei este mult
prea mică pentru marile număr de solicitări de internare, ce se
fac zilnic şi cari din lipsă de locuri sunt refuzate.
100

Consultaţiile gratuite la clinica medicală se fac în fiecare zi


de lucru dela 8—12 a. m. în mod paralel de către 2 asistenţi, aju­
taţi de către 2 externi şi surori de ocrotire. In anul 1937 au fost
examinaţi la aceste consultaţii un număr de 11.983 bolnavi.
Dispensarul studenţesc contra tuberculozei îşi desvoltă acti­
vitatea tot la consultaţiile clinicei medicale, unde de 2 ori pe săp­
tămână dela 1—3 p. m. se examinează studenţii Universitari (vezi
rap. disp. antituberculos).
La consultaţiile clinicei medicale au fost examinaţi de către
asistenţii clinicei toţi studenţii, cari au intrat în anul I de Uni­
versitate. Tot aci se fac în fiecare Joi p. m. dela orele 6—8 con­
sultaţii medico-sportive de către Dl Dr. Telia şi Dr. E. Viciu.
4. Activitate medico-socială. Ca şi în alţi ani personalul me­
dical al clinicei a desfăşurat o activitate medico-socială benevola
de o reală utilitate. In fiecare Duminică şi Serbători medicii cli­
nicei s'au deplasat în sate şi în cartierele periferice ale oraşului
unde au ţinut conferinţe populare din domeniul igienei şi a medi­
cinei în faţa sătenilor şi muncitorilor. Această activitate este des
făşurată în cadrele secţiei medicale şi biopolitice a „Astrei".

4. Clinica de semiologie medicală.

Profesor titular: Dr. Ioan Goia.


Preparator: Dr. Emil Degan.
Catedra de Semiologie Medicală a funcţionat şi anul acesta
(cum funcţionează de altfel dela înfiinţarea ei) în Clinica Me­
dicală.
Stagiul de spital cu studenţii anului I I I s'a făcut ca şi în anii
precedenţi, conform programului Facultăţii de către asistenţii şi
preparatorii clinicei medicale, atât în clinica medicală, cât şi în
secţia de boli pulmonare a clinicei.
Cursurile ţinute cu studenţii anului I I I de medicină de Prof.
Dr. Ioan Goia a fost în număr de 55 şi au tratat despre urmă­
toarele
Istoricul şi importanţa semiologiei medicale. Noţiuni gene­
rale de propedeutică medicală: anamneză, interogator. Atitudinea.
Fizionomia. Starea psihică. Statura, constituţia, starea de nutri­
ţie. Examinarea tegumentelor. Galbenare, icter. Pigmentaţiile
anormale ale tegumentelor. Edemul. Circulaţia venoasă colaterală
101

în tegumente. Turburări trofice. Erupţiuni cutanate. Emoragii


cutanate, purpura. Ganglionii limfatici, adenopatii. Temperatura
S'a insistat apoi cu detalii asupra următoarelor capitole:
Aparatul respirator. Aparatul circulator. Semiologia apara­
tului vascular. Semiologia tubului digestiv. Semiologia pancrea­
sului. Semiologia ficatului. Semiologia splinei. Semiologia apa­
ratului uro-poetic.

5. Clinica psihiatrică.

Director: Prof. titular Dr. Constantin Urechia.

Şef de lucrări: Dr. Leonida Dragomir.


Asistenţi: Dr. Gheorghe Retezeanu, Dr. Alexandrina Rete­
zeanu.
Preparator: Dr. Aurel Blaşiu (până la 30. X I . 1937), Dr. Mi-
hai Bumbăcescu (dela 1. X . 1937), Silviu Roşu (dela 1. IV. 1938).
Desenator: Sever Furdui.
Secretar-dactilograf: Elisabeta Blaşiu.
Custode: Iosif Nagy.
Prim-supraveghetori: Vasile Blag, Valeria Radu.
Infirmieri speciali: Ştefan Demeter, Niculae Gavriluţiu,
Berta Ajkai Săcăluş (până la 31. I I I . 1938), Petru Plic, Sita
Gheorghiu, Andrei Demeny, Măria Walshofer (dela 1. V. 1938)
Servitor: Raveca Nagy (până la 30. IV. 1938), Ludovic
Szabo (dela 1. V I I . 1938)."

S'au făcut cursuri de clinică psihiatrică cu studenţii anului


VI, a câte 3 ore săptămânal.

6. Clinica neurologică.

Director: Prof. titular Dr. Ion Minea.

Şef de lucrări: Dr. Teofil Dragomir.


Asistenţi: Dr. Mihail Keusch, Dr. Vilhelm Prack.
Preparator: Dr. Desideriu Duma, Dr. Adalbert Lakatos (dela
1. X . 1937).
Custode: Măria Balcea.
102

Infirmieri: Ana Ungurean, Floare Dovan (până la 31. X .


1937), Olimpia Turdeşan, Florica Ciot (dela 1. X I . 1937, până
la 31. I. 1938) şi Măria Ursu (dela 1. I I . 1938).
Laborant: Nicolae Simtion.
Servitor: Gheorghina Avramescu.

S'au ţinut cursuri cu studenţi anului V I de medicină, câte


2 ore săptămânal, tratându-se despre: hemiplegie, paraplegie, ta-
bes, scleroză în plăci, tumori cerebrale şi medulare parkinsonism,
sindrom cerebelos, polinevrite, paraliziile nervilor periferici,
atrofii musculare, miopatii. Lecţiunile au fost însoţite de prezen­
tări de bolnavi şi proiecţiuni.
In afară de aceasta s'a făcut stagiu cu demonstraţiuni de bol­
navi şi de tehnică clinică şi biologică, făcute de asistenţii clinicei

7. Clinica gynecologică şi obstetricală.

Director: Prof. titular Dr. Cristea Grigoriu.

Şef de lucrări: Docent Dr. Traian Popovici.


Asistenţi: Docent Dr. Ioan Voicu şi Dr. George Purge.
Preparatori: Dr. Dumitru Căprioară şi Dr. Nicolae Coja.
Moaşă primară: Ana Câmpean.
Laborant: Ilie Roşea.
Ajutor de laborant: Simion Mărginean.

Cursurile de clinică gynecologică şi obstetricală au fost pre­


date studenţilor din anul V de medicină, câte 2 ore săptămânal,
conform programului, însistându-se în deosebi asupra glandelor
endocrine operaţiunilor obstetricale şi semiologiei gynecologice
Afară de aceste cursuri teoretice şi practice, studenţii au mai
făcut stagiul clinic de 3 ori pe săptămână repartizaţi în serii, la
ginecologie, obstetrică şi fantom. In cele 18—20 zile de stagiu,
li s'au demonstrat toate cazurile aflătoare în tratament şi practi­
când operaţiile obstetricale la Fantom.
In activitatea didactică Domnul Prof. Dr. Cristea Grigoriu
a fost secondat de către D-nii: Docent Dr. Traian Popovici, Do­
cent Dr. Ioan Voicu, Docent Dr. Axente Iancu, Dr. George Purge,
Dr. Dumitru Căprioară, Dr. N. Coja şi Dr. Gheorghe Kese.
108

In cursul anului şcolar 1937—38 Dl Docent Dr. Traian Po-


povici a ţinut săptămânal câte un curs din domeniul „Terapeu­
ticei ginecologice" pentru studenţii anului V de medicină. Aceste
cursuri au avut ca scop, demonstrarea procedeurilor terapeutice
în general şi în special a procedelor utilizate în Clinica Ginecolo­
gică şi Obstetricală din Cluj, pentru a da posibilitatea studenţilor
să pătrundă noţiunile practice, aplicate la patul bolnavelor.

8. Clinica infantilă.

Director: Prof titular Dr. Gheorghe Popoviciu.

Şef de lucrări: Dr. Adriana Berariu (până la 31. V I I . 1938).


Asistenţi: Dr. V. Gh. Munteanu, Dr. Petre Avrămoiu.
Preparatori: Dr. Eugenia Băncilă-Mihalca, Dr. Liviu Bog
dan (până la 30. I X . 1937), Dr. Octavian Pop (dela 1. X . 1937).
Supraveghetoare: Vasilica Sandu.
Custode: Ion Nicula.
Laborant: Măria Mesaroş David (până la 31. X . 1937), Iu­
liu Bărăianu (dela 1. X I . 1937).
Om de serviciu: Ioan Urcan (dela 1. IV. 1937).

Cursurile de clinică infantilă (pediatrie şi puericultura) au


fost predate studenţilor din anul V de medicină, în număr de 158.
Conform programului s'au făcut în mod regulat câte 3 ore de
curs săptămânal. Cursurile au fost însoţite de prezentări de bol­
navi, fie din serviciul clinicei, fie din cei prezenţi la consultaţiu-
nile zilnice.
Tot în cursul anului 1937—38, s'a ţinut de Dl Dr. V. Mun­
teanu, asistent un curs de puericultura (2 ore săptămânal între
15. X I . 1937—28. II. 1938), pentru medicii cari au urmat cursu­
rile de specializare în igienă.
Pe lângă cursurile menţionate, D-na Dr. A. Berariu, şef de
lucrări cu delegaţie, a făcut 48 ore (2 lecţii de câte 1 oră săptă­
mânal) de pediatrie şi puericultura pentru elevele Surori de Ocro­
tire. Aceste eleve fac tot timpul un stagiu de practică în clinică,
într'o secţie special amenajată cu concursul Fundaţiei Rockefeller.
In afară de cursuri, o activitate didactică importantă a fost
ţmerea lucrărilor practice cu stagiarii anului V de medicină, cari
104

au fost repartizaţi de Decanat în mai multe serii. Lucrările prac­


tice din clinică s'au făcut sub conducerea D-lui Prof. Dr. Gh. Po­
poviciu, ajutat de personalul medical al clinicei.
In timpul anului s'au lucrat de către candidaţi mai multe teze
de doctorat, cu subiecte alese de Dl Prof. Dr. Gh. Popoviciu.
S'a continuat cu lărgirea activităţii clinicei şi înzestrarea ei
cu deosebire a bibliotecei şi a laboratorului cu cărţi, instrumente,
aparatură în limitele fondurilor.

9. Clinica dermato-venerică.
Director: Prof. titular Dr. Coriolan Tătaru.
Şef de lucrări: Dr. Leonida Pop.
Asistenţi: Dr. Vaier Cimoca, Dr. Cirlea Petru, Dr. Ortansa
Mihalescu.
Preparatori: Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Vasile Tătaru, (până
la 31. I. 1938), Dr. Modranu Liviu, Dr. Nicolae Păcescu (dela
1. IV. 1938).
Desenator (secretară): Ida Dr. Motentan.
Laboranţi: Ioan Dull (până la 30. I X . 1937), Ioan Kienle
Francisc Asztalos (dela 1. X I I . 1937).
Om de serviciu: Francisc Asztalos (până la 30. X I . 1937),
Augustin Rusu (dela 1. X I I . 1937).

S'a predat studenţilor din anul V I med. cursul de clinică der­


mato-venerică, câte 4 ore săptămânal.
Stagiul clinic a fost frecventat de un număr mare de studenţi,
ceeace de altfel a împiedecat ca el să se facă în condiţiuni optime.
Clinica şi laboratorul au fost înzestrate cu câteva instalaţiuni
noui şi aparate necesare, iar biblioteca pe lângă complectarea cu
tratatele şi revistele noui apărute, a fost inventarizată şi organi­
zată după cartotecă, cuprinzând 1752 cărţi didactice, 1143 volume
reviste şi 812 buc. teze de doctorat.

10. Clinica oftalmologica.


Director: Prof. titular Dr. Dumitru Michail.
Şef de lucrări: Docent Dr. Petre Vancea.
Asistenţi: D-ra Dr. Lavinia Rusu, Dr. Ioan Păcurariu (dela
1. X . 1937).
105

Preparatori: Dr. Ioan Păcurariu (până la 30. I X . 1937), Dr.


Nicolae Zolog, Drd. Ioan Popoviciu (dela 1. I. 1938).
Desenator (cu grad de preparator): Cornel Codreanu.
Preparator tehnic: Adam Simedru.
Laborant: Ioan Joldiş.

In acest an şcolar s'au predat 44 lecţiuni de clinică oftalmo-


logică şi tot atâtea ore de demonstraţiuni practice studenţilor anu­
lui V medicină, câte 2 ore curs şi câte 2 ore lucrări săptămânal.
Domnul Docent Dr. P. Vancea a ţinut şi în acest an un curs
elementar de oftalmologie cu elevele Institutului Surorilor de
Ocrotire.
T E Z E L U C R A T E IN CLINICA IN A C E S T AN:

Stoicovici Silviu: Roentgen terapia în keratita parenchima-


toasă, No. 1193.
Hermann Ladislau: Procedee chirurgicale în tratamentul
deslipirei de retină, No. 1208.
Hermann Ioan: Patogenia şi tratamentul chirurgical al sin-
blefaronului, No. 1225.
Maier Irina: Fenomene pupilare în tabes, No. 1245.
Lazâr Iosif: Glaucomul secundar în Clinica Oftalmologică
din Cluj între anii 1919—1937, No. 1250.
Râcz Elena: Valoarea terapeutică a ciclodializei lui Heine în
glaucom, No. 1250.
Fischer Coloman: Turburările oculare consecutive pierderi­
lor de sânge, No. 1313.
Latis Gheorghe: Neuroretinita gripală, No. 1261.
Pincu D. Mendelson: Retinita diabetică, No. 1264 .
Miclăuş Vasile: Bibliografia tezelor dela Clinica Oftalmolo­
gică din Cluj din anii 1924—1926, No. 1266.
Friedrich Haas: Rezultatele terapeutice în tratamentul glau-
comului prin ciclodializa lui Heine, No. 1290.
Dimitrie Ianculescu: Traumatismele oculare, No. 1291.
Iscu Sorin: Sifilisul căilor lacrimale, No. 1295.
Milpok Gâza: Leziunile oculare cauzate prin creioanele chi­
mice de anilină, No. 1296.
Kalko Elma: Statistică asupra pterigionului pe ultimii 10 ani
în Clinica Oftalmologică din Cluj, No. 1304.
Lengyel Iuliu: Nevritele optice de origină rinogenă, No. 1307,
Ciprian Borcia: Şocul terapeutic în oftalmologie, No. 1309.
106

11. Clinica stomatologică.


Director: Prof. titular Dr. Ion Aleman.

Şef de lucrări: Dr. Inocenţiu Băbuţiu.


Asistent: Dr. Vasile Vasilescu.
Preparatori: Dr. Liviu Ghidrai şi Dr. Iosif Baba.
Mecanic electrician: Vasile Petcaş.
Laborant: Ştefan Molnar.
Infirmiere: Ecaterina Decsei şi Susana Decsei.

Cursul de clinică stomatologică, 2 ore pe săptămână, predat


de Dl Prof. I. Aleman, a fost urmat de studenţii în medicină anul
IV, în număr de 167.
Pe lângă aceste lecţiuni teoretice, directorul clinicei a mai
făcut cu studenţii anului IV demonstraţiuni practice de interven-
ţiuni chirurgicale pe bolnavi: Rezecţii de granulome. Extirpări
de chisturi dentare după diferite metode. Ligatura arterei caro­
tide. Rezecţii de maxilare totale şi parţiale. îndepărtarea seches-
trelor la osteomielită. Intervenţiuni chirurgicale la buza de epure
şi gura de lup. Extirpări de ganglioni (tumori maligne). Extir­
pări de epulis (termocauter). Intervenţiuni chirurgicale la chiste
de retenţie şi calculi salivari. Plastii. Tratamente cu radium la
diferite tumori maligne în cavitatea bucală. Redresări forţate.
Lecţiuni teoretice ţinute de directorul clinicei doctorilor sta­
giari igienişti:
Focarele infecţioase din cavitatea bucală şi repercusiunile lor
asupra întregului organism. Pericolul social al cariei dentare. Ca­
ria dentară şi igiena cavităţii bucale. Profilaxia socială a cariei
dentare. Anomalii dentare şi articulare în mediul şcolar şi com­
baterea lor.
Lecţiuni teoretice ţinute de directorul clinicei doctorilor sta­
giari, cari urmează cursul de specializare în Stomatologie:
Diagnosticul clinic al cariilor. Anesteziile în stomatologie
Indicaţiuni şi contraindicaţiuni la extracţia dinţilor. Complica-
ţiunile extracţiunilor şi tratamentul lor. Interpretarea filmelor ra-
diologice. Reguli generale în tratamentul ortodontic.
Demonstraţiuni practice ţinute de directorul clinicei docto­
rilor stagiari, care urmează cursul de specializare în Stomatologie.
Profesorul a fost asistat la fiecare operaţie de un doctor-sta-
giar al Clinicei.
107

A făcut demonstraţiuni pe bolnavi de diferite metode orto-


dontice.
Dl Dr. I. Băbuţiu şeful de lucrări a Clinicei a ţinut lecţiuni
teoretice şi a făcut demonstraţiuni practice cu studenţii anului IV.
A ţinut lecţiuni teoretice pentru doctorii igienişti şi doctorii
din provincie veniţi la cursul de perfecţionare:
Rolul disfuncţiei glandelor endocrine (avitaminoza) în etio­
logia cariei dentare. Profilaxia cariei dentare.
A ţinut lecţiuni teoretice doctorilor stagiari aflători la cursul
de specializare în Stomatologie, predând materialul pentru obtu­
raţi (proprietăţi fizice, chimice, indicaţiuni şi contraindicaţiuni) :
Excluderea umidităţii (drenajul salivei, diga). Formarea ca­
vităţilor şi tehnica operatorie a obturaţiunilor. Obturaţia provi­
zorie, obturaţia canalelor, obturaţia definitivă.
Dl Dr. V. Vasilescu, asistentul Clinicei a făcut demonstra­
ţiuni practice pentru studenţii anului I V la stagiul de spital. A
făcut lecţiuni teoretice pentru doctorii stagiari aflători la cursul
de specializare în Stomatologie despre:
Caria dentară, tratamentul curativ. Iperestezia dentinei, com­
baterea ei. Caria penetrantă. Metode pentru încercarea conservării
pulpei. Pulpitele, tratamentele lor. Necroza pulpei fără carie.
Dl Dr. L. Ghidrai, preparator la Clinică a făcut demonsrra-
ţiuni practice pentru studenţii anului IV la stagiul de spital. A
făcut lecţiuni teoretice pentru doctorii stagiari aflători la cursul
de specializare în Stomatologie despre:
Examenul metodic al gurei. Nomenclatura clinică a leziuni­
lor buco-dentare. Instalaţia şi instrumentaţia pentru tratamentul
conservativ. Sterilizare, asepsie, antisepsie în tratamentul conser­
vativ. Tehnica molajelor.
La Clinica Stomatologică s'a mai desfăşurat o intensă activi­
tate didactică la cursul de specializare stomatologic. La un număr
de 35 de doctori înscrişi la acest curs s'au ţinut sub conducerea
Profesorului clinicei din partea personalului ajutător didactic
în întreg anul în toate zilele de lucru, în orele de 8—12V2 a. m..
demonstraţiuni practice pe bolnavi din domeniul stomatologiei
operative, conservative şi de protetică dentară.

T E Z E L U C R A T E IN CLINICA IN C U R S U L A C E S T U I AN:

Voichiţia Lucreţia Jula: Artrita temporo-maxilară.


Ion Dumitrescu: Nevralgiile faciale de origine dentară.
108

Florentina Niculescu Ionescu: Profilaxia cariei dentare.


Ernest Messinger: Caria dentară şi tratamentul ei profilac­
tic în mediul şcolar.

12. Clinica oto-rino-laringologică.


Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Buzoianu.

Asistenţi: Dr. Aurel Vaida, Dr. Remus Doctor*), Dr.


Dorin Ionescu (până la 30. I X . 1937).
Preparatori: Dr. Teodor Naghi (până la 31. I X . 1937), Dr.
Gabriel Cotul, Dr. Ştefan Gârbea (dela 1. X . 1937).
Supraveghetor: Aneta Miron.
Laborant: Dumitru Gal.
Servitor: Aurica Roman.
S'a făcut cursuri câte 2 ore săptămânal, asupra materiei din
program, cu studenţii anului IV.
In afară de această activitate reglementară, Dl Prof. G. Bu­
zoianu a mai desvoltat următoarea activitate:
a) Prelegeri la cursul de perfecţionare pentru medicii practi­
cieni (organizat de Clinica Medicală 27 Sept.—7 Oct. 1937) pen­
tru tuberculoză despre:
Laringita tuberculoasă: diagnostic şi tratament. Tracheosco-
pia ca metodă diagnostică în afecţiunile aparatului respirator. Cu
demonstraţie practică imediată (tracheo-bronchoscopie cu aparatul
Ch. Jackson şi cu aparatul lui Brunnings).
b) Prelegere ia cursul de perfecţionare in pediatrie 'cu medicii
practicieni (18 Oct.—26 Oct. 1937), despre:
Clinica şi terapeutica căilor aeriene superioare la sugar (ri-
nitele sugarului: acută comună, gonococică, heredo-sifilitică, dif-
terică, coriza lui Jeanin Hijbord, coriza difteroidă Monti). Oti­
tele latente şi otitele supurate. Terapeutica lor.
c) Curs de reîmprospătare cu medicii pediatri, ţinut la Cluj
între 12 Ianuarie—22 Ianuarie 1938:
Obstrucţia nasală şi consecinţele ei în patologie. Indicaţiile şi
tehnica inciziunilor timpanului.
d) Curs practic oto-rino-laringologic, ţinut medicilor igienişti
între 2 Mai—16 Mai 1938:

*) A fost suspendat până la data de 1 Oct. 1937


109

Corpii străini ai esofagului, tracheei şi bronchiilor şi extracţia


lor. Prezentarea bolnavilor internaţi la clinică. Noţiuni asupra
afecţiunilor de focar: amigdalită cronică criptică şi determinările
ei patologice la distanţă. Amigdalectomia (demonstraţie operato­
rie). Timpanotomia atico-aticală: tehnica. Indicaţiile inciziei tim­
panului. Reacţia mastoidiană. Otita medie supurată acută. Sin­
dromul adenoidian în practica medicală. Supuraţiile cronice auri­
culare. Profilaxia şi tratamentul lor.
e) Al III-lea curs practic de reîmprospătare şi de tehnică
operatorie oto-rino-laringologică, ţinut cu colaboratorii, pentru
medicii practicieni între 20 Iunie şi 27 Iunie 1938 inclusiv la Cli­
nica O. R. L. din Cluj (cu acelaşi program ca în anul trecut)

T E Z E L U C R A T E IN CLINICA IN C U R S U L A C E S T U I AN:

1. Pereni Coriolan: Consideraţiuni asupra fistulelor mastoi-


diene, 1. X . 1937.
2. Oprita Gheorghe: Consideraţiuni clinice asupra tracheo-
bronchoscopiei, X I I . 1937.
3. Tomescu Boris: Mastoidita scarlatinoasă.
4. Bor cea Alexandru: Tehnica insuflaţiilor tubo-timpanice
in Clinica O. R. L. din Cluj.
5. Iacob Francisc: Luxaţia pereţilor nasali externi pe cale
sinuso-maxilară în ozenă, 10. I I . 1938, Nr. 1227.
6. Faur Aron: Consideraţiuni clinice asupra etmoiditelor pu­
rulente nepolipoase, 10. I I . 1938, Nr. 1230.
7. Fejes Vasile: Urechea şi patologia generală, 26. V. 1938.
Nr. 1254.
8. Scurtu A. Alexe: Faringele şi patologia generală, 26. V .
1938, Nr. 1268.
9. V. V. Băcleşanu: Semnificaţia chiagului sanguin în loja
amigdaliană după amigdalectomie, 9. V I . 1938, Nr. 1256.
10. Butan Gheorghe: Rolul esofagoscopiei şi biopsiei în can­
cerul esofagian, 16. VI. 1930, Nr. 1275.
11. Rabetz Avram: Igiena vocei cântate, 23. V I . 1938, Nr.
1285.
12. Szabo Petru: Importanţa patologică a vegetaţiilor ade-
noide, 23. V I . 1938, Nr. 1286.
по

13. Institutul de istoria medicinii.

Director onorific: Prof. Dr. lules Guiart (Lyon).


Director: Profesor Dr. Valeriu L. Bologa.

Asistent: Dr. Lia Dima.


Servitor: Petre Zsejki.

1. Cursul principal de istoria medicinii (1 oră pe săptămână


obligatoriu pentru studenţii anului I V ) : „Scurtă privire asupra
evoluţiei medicinii dela preistorie până la Pasteur". S'au ţinut
24 lecţii.
2. Proseminar de istoria medicinii (1 semestru, 2 ore pe săp­
tămână, obligatoriu pentru anul I V ) : S'au făcut în 12 şedinţe (24
ore) demonstraţii, discuţii şi referate asupra următoarelor su­
biecte: I. Epocile şi caracteristicele preistoriei. II. Paleopatologia
animală şi umană. I I I . Medicina preistorică, babilono-asiriană şi
egipteană. IV. Ştiinţa etnografiei şi medicina populară. V. Medi­
cina clasică. Medicina în Dacia romană. V I . Bibliologie şi biblio­
teconomie. Cartea medicală. V I I . Muzeul medical. V I I I . Legătu­
rile între medicină şi educaţia fizică, cu specială privire la Gre­
cia antică. Demonstraţiile şi lucrările practice s'au făcut în Mu­
zeul de Istoria Medicinii, în Muzeul Etnografic al Ardealului (cu
concursul dlui şef de lucrări /. Chelcea), în Muzeul de Antichităţi
clasice, în Biblioteca Universităţii şi în Colecţia de mulaje a Cli­
nicei dermatologice. S'au prezentat următoarele referate: I. Adam
Tuşa (anul I V ) , „Despre medicina populară maghiară în epoca
migraţiunilor". II. Măria Gabânyi (anul I V ) , „Medicina vechilor
Germani". I I I . A. Stoiacovici (absolvent), „Medicina în cadrul
civilizaţiei vechiului Egipt".
3. Curs facultativ de istoria medicinii (1 semestru, 1 oră pe
săptămână, pentru studenţii ultimilor ani de medicină): „Istoria
medicinii în România". S'au ţinut 13 lecţii. Cursul a fost frecven­
tat regulat de 49 studenţi şi absolvenţi.
4. Seminar de istoria medicinii. (îndrumări pentru cercetări
ştiinţifice. Numai pentru absolvenţi şi doctoranzi). S'au ţinut 33
şedinţe de câte 2 ore. S'au lucrat următoarele subiecte: I. Ştefan
Ţiculescu: „Istoriografia medicală românească". II. Roman Mi-
gula: „Istoria şi etnografia medicală a avortului provocat". I I I
Iosif Weiss: „Serviciul sanitar din 1877—1878". IV. Eva Nap-
111

pendruck: „Istoria anesteziei". V. Emil Sedan: „Ştiri medicale


ardelene din 1828—30". V I . Adalbert Herskovits: „Istoria medi­
cală la Sulzer". V I I . Walter Schobel: „Matriculele morţilor bi­
sericii evanghelice-luterane din Cluj". V I I I . Leon Kircz: „Medi­
cina în Principate în 1855". LX. Teodor Pop: „Holera în Ungaria
şi în Ardeal". X . .S". Leidermann şi M. Babici: „Material medico-
istoric din archivele şi bibliotecile din Chişinău". X I . Ar tur Pfeif-
fer: „Medicina în Muntenia în 1854". X I I . M. Babici: „Ciuma
în Italia în secolul al 17-lea". X I I I . Geza Bremzay: „Elevii arde­
leni ai Facultăţii de Medicină din Budapesta". X I V . Francisc
Domahazi: „Bibliografia .vechilor reviste maghiare ardelene"
X V . Eugen Eisenmayer: „Semmelweis" X V I . Ecaterina Arde-
van: „Istoria leprei". X V I I . S. Leidermann: „Istoria sanitară a
războiului din 1870—71". X V I I I . Victor Knebel: „Din istoria
sanitară a războiului ruso-turc 1853—54". X I X . Victor Knebel:
„Medicina în Principate în 1855".

T E Z E L U C R A T E IN INSTITUT IN CURSUL ACESTUI AN:

1. Ţiculescu Ştefan: Contribuţiuni la evoluţia istoriografiei


medicinei în Ţara-veche. Teza No. 1187, Cluj, „Record", 1937,
23 р., 8°.
2. Weiss Iosif: Notele medico-militare din 1877—78 ale
prof. dr. Ludovic Fialla. Teza No. 1205, Cluj* „Orient", 1937,
19 р., 8°.
3. Nappendruck Eva: Câteva date istorice din începuturile
narcozei şi anesteziei. Teza No. 1210, Turda, „Minerva", 1937,
24 р., 8°.
4. Sedan Emil: Ştiri de interes medico-istoric din câteva ga­
zete ungureşti ardelene, tipărite în anii 1828—30. Teza No. 1216,
Cluj, „Pallas", 1938, 25 р., 8°.
5. Schobel Walter: Lista morţilor din matriculele bisericii
evanghelice-luterane din Cluj, 1793—1812. Teza No. 1219, „Uni­
versala", 1938, 39 р., 8°.
6. Herschkovitsch Adalbert: Ştirile de interes medico-istoric
din §§ 1—32 ai cărţii lui Sulzer, „Geschichte des Transalpinischen
Daziens". Teza No. 1220, Cluj, „Pallas", 1938, 20 р., 8°.
7. Pop Teodor: Epidemia de holeră din 1831 în Ungaria şi
Ardeal după ştiri din gazete şi reviste contimporane ungureşti.
Teza No. 1249, Cluj, Tip. „Naţională", 1938, 35 р.. 8°.
112

8. Pfeiţfer Arthur: Ştiri interesând istoria medicinii româ­


neşti din volumul IV, numerile 10—18 ale revistei „Wiener me-
dizinische Wochenschrift" (1854). Teza No. 1260, Cluj, Tip.
„Universul", 1938, 28 р., 8°.
9. Kircz Leon: Ştiri interesând istoria medicinii româneşti
din voi. V (1855) al revistei „Wiener medizinische Wochen­
schrift". Teza No. 1265, Cluj, Tip. „Victoria", 1938, 27 р., 8°.
10. Bahici Moise: Măsurile de profilaxie şi de combatere a
epidemiilor de ciumă din sec. al XVII-lea în Italia. Teza No.
1280, Cluj, Tip. „Studio", 1938, 20 р., 8°.
11. Bremzay Gâza: Lista Transilvănenilor, Bănăţenilor, Bu­
covinenilor, Moldovenilor, Muntenilor şi Macedonenilor promo­
vaţi doctori la Facultatea de medicină din Tirnavia şi Budapesta,
dela înfiinţarea ei până la 1894—95. Teza No. 1281, Cluj, Tip.
„Orient", 1938, 40 р., 8°.
12. Leidermann S.: Răsunetul războiului franco-german din
1870—71 în presa medicală românească. Teza No. 1283, Cluj. Tip.
„Victoria", 1938, 21 р., 8°.
13. Knebel Victor: Ştiri interesând istoria medicinii româ­
neşti în voi. IV, fasc. 19—52 ale revistei „Wiener medizinische
Wochenschrift" (1854). Teza No. 1303, Cluj, Tip. „Victoria".
1938, 32 р., 8°.

14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică.

Director: Prof. titular Dr. V. Papilian.

Şef de lucrări: Docent Dr. С. C. Velluda.


Asistenţi: Dr. I. G. Russu, Dr. Victor Preda (dela 1. X . 1937)
Preparatori: Dr. Victor Preda (până la 30. I X . 1937), Dna
Florica Dr. Antonescu, Dr. Gheorghe Corondan, Dr. Gheorghina
Stoian, Dr. Crişan Mircioiu (dela 1. X . 1937).
Preparator tehnic: Dr. Puiu Vespasian (până (la 31. 1.1938),
Ioan Ossian (dela 1. IV. 1938).
Desenator: Ştefan Toth.
Intendent: Ioan Ossian (până la 31. I I I . 1938), Ioan Necu-
loiu (dela 1. IV. 1938). •
Custode: Mihail Baciu (până la 30. I X . 1937), Ananie Aş-
chilean (dela 1. X . 1937).
113

Laboranţi: Ananie Aşchilean (până la 30. I X . 1937), Ioan


Berchi, Vasile Moldovan, Gavril Năsăudean (dela 1. X . 1937).
Servitori: Gavril Năsăudean (până la 30. I X . 1937), Vasile
Roşea, Elisabeta Zagonyi (dela 1. X . 1937).

Activitatea didactică a Institutului se compune din lucrări


practice şi cursuri teoretice.
Lucrările practice sunt împărţite astfel încât studentul să di­
sece toate regiunile corpului omenesc.
Astfel în anul I studentul trebue să disece două piese (capul
şi unul din membre), iar în anul al doilea în cadrul lucrărilor de
anatomie topografică se face descoperirea organelor (vase, nervi,
viscere) cu importanţă chirurgicală precum şi explorarea diferi­
telor regiuni la suprafaţa corpului, ca şi proecţiunea organelor.
înainte de a începe disecţiunea unei regiuni, studentul trebue
să cunoască toate reperurile necesare prin explorarea regiunii, iar
în timpul disecţiei să semneze pe caetele personale de planşe toate
planurile şi raporturile mai importante, întâlnite în cursul disec­
ţiei. Cu modul acesta fiecare student a cunoscut corpul omenesc
în întregul lui prin explorarea manuală, disecţie şi desemn.
Lucrările s'au făcut sub conducerea asistentului şi prepara­
torilor, fiecare având câte trei mese; totul sub supravegherea şe­
fului de lucrări.
Cursurile teoretice. S'a predat în anul I Osteologia, de Do­
cent Dr. С. C. Velluda.
O parte din cursurile teoretice s'au făcut sub formă de co­
locvii. Studenţii anunţaţi din vreme, veneau pregătiţi, cu materia
ce urma a se discuta. Cu modul acesta cele mai grele chestiuni
erau desbătute pe larg, facilitându-se înţelegerea lor.

T E Z E L U C R A T E IN I N S T I T U T IN C U R S U L A C E S T U I AN:

Brăiliţa Mihail: Contrjbuţiuni antropologice asupra indicelui


cefalic, auricular, nazal şi a deschiderii bucale la Românii din
Ardeal, din vechiul Regat şi la Români în general.
Corondan Gheorghe: Cărbunele intravânos. Iunie 1938.

8
114

15. Institutul de anatomie patologică.

Director: Prof. titular Dr. Titu Vasiliu:

Şef de lucrări: Dr. Rubin Popa.


Asistenţi: Dr. Valentina Dahnovici, Dr. Petru Radu.
Preparatori: Dr. Augustin Mureşanu (până la 31. I I I . 1938),
Dr. Ioan Roman, Dr. Radu losan, Ioana Vassian (dela 1. IV.
1938).
Preparator tehnic: Iosif Bir o.
Intendent: Flaviu Boldor.
Custozi: Dionisie Bir o, Ioan Ciutac.
Laboranţi: Elisabeta Biro, Leontina Ciutac, Vasile Popovici.
Mecanic: Dionisie Kolossvâri.

Materia anatomiei patologice şi a parazitologiei s'a predat


studenţilor anului I I I de medicină. Cursurile şi lucrările practice
a.ambelor materii s'au făcut separat, examenul de anatomie pa­
tologică făcând parte din doctoratul II medicină, care după noul
regulament nu este legat de anul şcolar, putând fi dat până la sfâr­
şitul anului V de medicină, iar parazitologia constituind exa­
menul de fine de an la sfârşitul anului I I I . Asupra metodei ur­
mate s'au urmat principiile expuse în anuarele precedente.
Anatomia patologică s'a predat în 22 cursuri de sinteză de
titularul catedrei, Lunia după masă dela 5—6.
La lucrările practice s'a studiat morfologia macro- şi micro­
scopică a paraziţilor mai frecvenţi la noi, tehnica evidenţierii lor
şi mijloacele de laborator ce se aplică la diagnosticul bolilor pa­
razitare. Studenţii au fost colocvaţi în fiecare oră asupra mate­
riei şi au dat şi un colocviu în scris.
Institutul este în acelaş timp şi sediul Serviciului de Prosec­
tură al Clinicilor şi Spitalelor din Ardeal, al Ministerului Sănă­
tăţii. Au fost făcute în cursul anului trecut pentru aceste Instituţii
un număr de 249 autopsii şi 1244 de biopsii şi o serie de exami­
nări bacteriologice şi serologice. Trebue deasemenea menţionat
faptul că fiecare autopsie se prezintă ca o problemă de rezolvat,
care cere cercetări complimentare: bacteriologice şi serologice,
chimice şi mai ales histopatologice. Rezultatul acestor cercetări
este dat, în cazurile mai deosebite, în comunicările făcute de per-
115

sonalul Institutului la societăţile medicale şi în special la Reuniu­


nea Anatomică. Aceasta din urmă fiind de specialitate, având se
diul în Institut, fiind creată şi condusă de Directorul Institutului.
Reuniunea a ţinut în anul acesta un număr de 11 şedinţe făcându-
se 39 de comunicări.

16. Institutul medico-legal.

Director: Prof. Dr. Mihail Kernbach.

Şef de lucrări: Dr. Coriolan Cotuţiu (până la 31. V I I . 1938).


Asistent: Dr. Vasile Hurghişiu.
Preparatori: Dr. Anton Rişcuţia (până la 28. II. 1938), Dr.
Elena Bologa (dela 1. IV. 1938 până la 30. V I . 1938), Dr. Niconia
Lelescu (dela 1. V I L 1938).
Custode: Dionisie Crăciun.
Laborant: Constantin Olteanu (până la 30. I X . 1937), Nico­
lae Toma (dela 1. X . 1937).

Dl Prof. M. Kernbach, a predat întreaga materie a medicinei


legale conform programului analitic. Materia de Medicină Legală
Penală tratată în Manualul de Medicină Legală edit. Universităţii
Cluj, a fost ajustată Codului Penal Regele Carol I I . Cursul a fost
cu comentar, întovărăşit de proecţii, piese de muzeu şi cazuri prac­
tice.
Dl Dr. Cotuţiu, şef de lucrări, a ţinut curs asupra: Moartea
şi cadavrul.
Sub directa supraveghere a Dlui Prof. M. Kernbach au făcui
lucrări practice D-nii: Dr. C. Cotuţiu, Dr. Popa Rubin, şefi de
lucrări şi Dr. V. Hurghişiu, asistent. Anul acesta s'a dat o impor­
tanţă acestor lucrări, studenţii fiind repartizaţi în mai multe serii
ce s'au repetat. S'a lucrat asupra tehnicei autopsiei medico-legale.
examinarea şi descrierea organelor, redactarea raportului medico-
legal pe diferite capitole, de repetate ori şi redactarea certificatu­
lui medical cu aplicaţiuni practice asupra capitolelor: răniri şi lo­
viri, incapacitate de muncă, viol şi întrerupere a sarcinei. S'au fă­
cut în acelaş timp repetiţii de Anatomie Patologică macroscopică.
Examenul de fine de an a dovedit că materia predată în aceste
condiţii este mai bine însuşită de studenţi.
116

T E Z E LUCRATE IN I N S T I T U T IN CURSUL A C E S T U I AN:

R. Migula: Avortul chimic şi medicamentos (2 Dec. 1937).


V. Palade: Certificatul medical în România (16 Dec. 1937).
V. Ştefănescu-Lurie: Popularizarea medicinei în România
(Dec. 1937).
V. Apostolescu: Medicina ilicită în România (Dec. 1937).
/. Meilă: Specialităţi farmaceutice publicate în reclamă (Dec.
1937).
M. Balaban: Părul şi importanţa lui în medicina legală (Ian.
1938).
T. Danzig: Consideraţiuni asupra accidentelor neuro-mintale
ale intoxicaţiei cu plumb (Febr. 1938).
/. Pugna: Intoxicaţii cu arsen (Febr. 1938).
G. Farcaş: Intoxicaţia cu ciuperci (Febr. 1938).
Lipa Garber: Reclamă şi publicitatea medicală (Martie 1938).
M. Pollak: Saturnismul (Martie 1938).
M. Marcovici: Şarlatanismul medical (Martie 1938)).
Alex. Finkelstein: Eutanasia (Aprilie 1938).
Pincu R. Pincu: Problema avortului social (Aprilie 1938).
/. Matei: Redactarea şi clasificarea raportului medico-legai
(Iunie 1938).
V. Ştefan: Accidente, indicaţii, contraindicaţii şi responsabi­
litatea medicală în legătură cu tratamentul Novarsenobenzolic
(Iunie 1938).

17. Institutul de chimie biologică.

Director: Prof. titular Dr. Ioan Manta.

Şef de lucrări: Dr. Elena Mafteiu şi Dr. Ovidiu Comşia (dela


1. IV. 1938).
Asistentă: Dr. Măria Bulgariu, Dr. Virgil Lupea (dela 1.
V I I . 1937).
Preparatori: Dr. Ecaterina Kălmân (până la 31. I I I . 1938).
Dr. Traian Dinculescu, Sabina Boldor-Tragor (dela 1. IV. 1938).
Laborant: Nicolae Mocan.
Custode: Ioan Badiu (dela 1. X . 1937).
Om de serviciu: Ioan Badiu (până la 30. I X . 1937), Ileana
Deaj (dela 1. X . 1937).
117

S'a predat cursul de chimie biologică studenţilor anului al


III-lea de medicină, câte 2 cursuri â o oră săptămânal. Cursul
predat a fost sistematizat în mai multe părţi, fiecare parte cuprin­
zând un număr de capitole. Astfel partea întâia s'a ocupat de fi-
zico-chimia celulelor şi organismului, partea a doua de substan­
ţele chimice fundamentale ale celulei precum şi de procesele chi­
mice ale metabolismelor (sinteză, dislocare, desmoliză), care s'au
tratat la fiecare grupă de substanţe de constituţie; partea treia
a tratat chimia vitaminelor şi hormonilor şi în fine a patra ţesu­
turile şi funcţionarea lor.
Paralel cu cursul s'au făcut lucrări practice, câte 2 şedinţe
â două ore săptămânal. Lucrările se fac individual de fiecare stu­
dent, insistându-se în special asupra metodelor clinice de analiză
şi cercetări biochimice.
Astfel fiecare student pe lângă lucrări generale asupra capi­
tolelor tratate la curs, a făcut analize totale de urină, sânge, suc
gastric, obişnuindu-se şi cu manipularea unor aparate speciale ca:
colorimetrul, polarimetrul, balanţa, etc.

18. Institutul de fiziologie.

Director: Profesor titular Dr. Grigore Benetato.

Şef de lucrări: Dr. Cornel Oprişiu (dela 1. I. 1938).


Asistenţi: Romul Oprean, Dr. Cornel Oprişiu (până la 31.
X I I . 1937), Nicolae Munteanu (dela 1. I. 1938).
Preparatori: Nicolae Munteanu (până la 31. X I I . 1937), Dr,
Ion Birău (până la 31. V I I I . 1937), Dr. Aron Faur (dela 1. IV.
1938 până la 30. V I . 1938), Drd. Pavel Ciurdariu (dela 1. V I I .
1938), Drd. Otilia Ţaga (dela 1. IV. 1938).
Preparator tehnic: Teodor Georgiu (până la 30. I X . 1937),
Constantin Runcanu (dela 1. IV. 1938).
Custode: Simion Pop.
Laboranţi: Vasile Hurdubaia şi Ioan Dopşa.
1. Curs de fiziologie pentru studenţii în medicină anul I şi I I
în număr de 344.
S'au ţinut următoarele prelegeri, demonstraţii şi lucrări:
Anul I:
a) 22 lecţiuni, în total 32 ore făcute de Profesor. Obiectul:
Fiziologie generală şi digestie.
118

b) 24 şedinţe de lucrări practice, în total 45 ore, conduse de


asistenţi, sub controlul direct al Profesorului.
c) 1 colocviu scris.
Anul II:
1
a) 53 de lecţiuni, în total 64 /г ore făcute de Profesor. Obiec­
tul: Funcţiunile de nutriţie (circulaţie, respiraţie, metabolismul
energetic şi material, excreţie), corelaţiunile (secreţie internă, re
producere, funcţiunea sistemului nervos).
b) 50 şedinţe de lucrări practice, în total 127 ore conduse de
asistenţi sub controlul direct al Profesorului.
c) 11 demonstraţii, în total 24 ore făcute în cea mai mare
parte de Profesor.
d) 1 colocviu scris.
2. Curs 'elementar de nutriţie şi higiena alimentară, 12 lec­
ţiuni, în total 12 ore.

T E Z E L U C R A T E IN I N S T I T U T IN C U R S U L A C E S T U I AN:

1. V. Enăchescu: Sportul şi sistemul endoglandular.


2. V. Coşulschi: Rolul vitaminei B i în metabolismul hidra-
ţilor de carbon, Cluj, 1938.
3. D. Fosto: Influenţa efortului fizic repetat asupra funcţiu­
nii capsulei suprarenale la om (cercetări experimentale) Cluj,
1938.
4. Frits Tiberiu: Contribuţiuni la studiul secreţiei interne
a amigdalelor palatine, Cluj, 1938.
La Institutul de Fiziologie s'a mai făcut în cursul acestui an
examenul fiziologic şi complectarea fişelor fiziologice la un nu­
măr de 622 de studenţi şi studente din anul I dela toate Facul­
tăţile.

19. Laboratorul de fizică medicală.

Director: Conferenţiar Dr. N. Bărbulescu.

Preparator: Dr. Mihail Eduard Pamţil.


Servitor: Măria Hurdubaia.

In acest an şcolar cursul şi lucrările practice de fizică medi­


cală au fost frecventate de 212 studenţi. Materia tratată a fost
cea indicată în anii precedenţi.
119

Prin dotarea continuă a laboratorului cu material didactic,


s'a reuşit ca anul acesta să se institue şedinţe de lucrări practice,
în locul şedinţelor de demonstraţiuni experimentale, ce au fost în­
globate orelor de curs. S'au ţinut 16 şedinţe de lucrări practice,
de câte două ore fiecare, conduse cu toată competinţa de prepa­
ratorul laboratorului, Dr. Pamfil. D-sa a mai ţinut şi două şe­
dinţe de seminar, tratând despre „Rolul tensiunei superficiale în
Biologie şi Medicină" şi despre „Undele scurte şi aplicaţiile lor
medicale".
S'au ţinut 50 de ore de curs, conform programului.

20. Institutul de radiologie.

Director: Prof. titular Dr. Dimitrie Negru.

Asistent: Dr. Constantin Berariu (până la 31. V I I . 1938).


Preparatori: Dr. Viorel Rusu şi Dr. Traian Vasculescu.
Electrician-constructor: Rudolf Stransky.
Desenator-fotograf: Onofrei Vântu.
Laborantă: Elisabeta Elecheş.
Infirmieri: Rozalia Simon (până la 1. I X . 1938) şi Victoria
Moldovan.
Fochist: Maxim Stretea.

2 ore curs şi 2 lucrări săptămânal.


Curs teoretic: (Prof. Dr. Dimitrie Negru).
Razele Roentgen şi proprietăţile lor. Radiodiagnosticul afec­
ţiunilor, plămânilor, traheei, bronhiilor, pleurei, mediastinului.
diafragmului, inimei, esofagului, stomacului, intestinului subţire
şi gros. Noţiuni generale de radioterapie, roentgen şi radiumte-
rapie.
Lucrările practice: (Dr. Constantin Berariu asistent).
Demonstraţiuni asupra curenţilor electrici şi aparatelor de
raze Roentgen. Tehnica radioscopiei şi radiografiei. Interpretarea
radiografiilor normale şi patologice. Demonstraţiuni de radiogra­
fii: sistemul osos normal, patologie osoasă (fracturi, tuberculoza
osoasă, osteomielită, sifilisul osos, anomalii osoase. Patologia ar­
ticulaţiilor, tumorile osoase, rachitismul, bolile osoase rare).
120

T E Z E L U C R A T E IN I N S T I T U T IN CURSUL A C E S T U I AN:

1. Wasserstrom Vasile: Radiografia în straturi, radioscopia


în straturi şi serioscopie.
2. Hărăguş Şt.: Principiile generale ale Roentgenterapiei
funcţionale simpatice.
3. Elekes Ştefan: Contribuţiuni a studiul radiologie al rachi-
tismului.

21. Biologie generală.

Curs predat de Prof. E. G. Racoviţă pentru studenţii din anul


întâi.
Programul cursului este acel expus în Anuarele 1931—32
(p. 145) şi 1932—33 (p. 114) cu adausele menţionate în Anuarul
1936—37 (p. 225) şi cu modificările cerute de noile descoperiri.

INSTITUTUL PASTEUR.
Personal administrativ şi de serviciu, comun pentru cele cinci
institute din clădirea Inst. Pasteur (patologie generală, biochimie,
igienă, balneologie şi bacteriologie).
Administrator: Aurel David (detaşat la Dir. Clin. dela 15.
VI. 1938), iar dela Dir. Clin. a fost detaşat ca intendent dela
aceiaşi dată: Gheorghe Haşegan, brutar.
Desenator-fotograf-. Alexandru Epurescu (dela 1. IV. 1938).
Dactilografă: Elisabeta Radius.
Mecanic: Ioan Ardelean.
Fochist: Vasile Lup.
Portar: Nicolae Căian.
Servitori: Alexandru Meseşan, Alexandru Rossnyai, Ileana
Dea] (până la 30. I X . 1937), Viorica Tarţia, Ioan Caila, Aurelia
Cosma, Gheorghe Mierlaş, Nastasia Ispas (dela 1. X . 1937).

22. Institutul de igienă şi igienă socială.


Director: Prof. titular Dr. Iuliu Moldovan.

Şef. de lucrări: Dr. Titu Turcu.


Asistenţi: Dr. Ovidiu Comşia (până la 31. I I I . 1938), Dr. lor-
dache Făcăoaru.
121

Preparatori: Dr. Ilie Ardelean, Dr. Vasile Lustrea.


Preparator tehnic: С ar ol Ivanek.
Laboranţi: Pavel Barciuc (până la 30. IV. 1938), Gavrilă
Morar, Ilie Toşa (dela 1. V I I . 1938).
Servitori: Carolina Lup, Alexandru Anica.

Cursul de igienă şi igienă socială s'a predat studenţilor din


anii V I med. în 3 ore cursuri şi 4 ore lucrări practice săptămânal,
iar studenţilor din anul V în 2 ore cursuri şi 4 ore lucrări prac­
tice săptămânal.
Cursurile pentru anul V I med. au fost făcute de Dl Profesor
Dr. Iuliu Moldovan, iar pentru anul V de Dl Agregat Dr. M. Zo-
log, conform aprobării Consiliului Facultăţii.
Materialul tratat la cursuri şi lucrări, este acelaş ca şi în anul
şcolar 1936—37.

23. Institutul de patologie generală şi experimentală.

Director: Prof. titular Dr. Botez Mihail.

Şef de lucrări: Dr. Arsilia Aleman.


Asistenţi: Dr. Eugenia Maho-Botez, Dr. Petru David (până
la 15. X I . 1937).
Preparatori: Dr. Augustin Mureşianu (dela 1. IV. 1938), Dr.
Virgil I. Ilian (până la 31. V I . 1938), Dr. Gheorghe Radu (până
la 2. I. 1938), Dr. Puiu Vespasian (dela 1. I I . 1938), Aron Faur
(dela 1. V I L 1938).
Custode: Măria Mureş-Pop.
Laboranţi: Vasile Manciulea, Irimie Ţiplea.
Oameni de serviciu: Măria Manciulea, Măria Cuibus, Ilie
Rus.

Cursul de patologie generală şi experimentală a fost început


în acest an şcolar la 3 Noembrie 1937 cu o lecţiune de deschidere
despre: „Evoluţia patologiei generale şi experimentale".
In total, în cursul acestui an şcolar s'au făcut 48 de lecţii şi
38 şedinţe de lucrări practice cu studenţii anului al 4-lea.
S'au mai făcut 13 lecţii şi 9 şedinţe de lucrări practice cu stu­
denţii anului al 2-lea.
122

Institutul sub conducerea mea directă a asigurat — ca şi în


trecut — prepararea vaccinului antirabic pentru Institutul Anti-
râbic din Cluj. ;
Institutul a asigurat — deasemenea — examinarea microsco­
pică a creerilor animalelor suspecte trimişi pentru examinare.

24. Institutul de istologie şi embriologie.


Director: Prof. titular Dr. Ioan Drăgoiu.

Şef de lucrări: Dr. Cornel Crişan.


Asistenţi: Dr. Mihail Gitndisch şi Dr. Iosif Mihalca.
Preparatori: Dr. Dumitru Pană (până la 31. V I I I . 1938), Dr.
Ştefan Bojin (până la 31. V I I I . 1938) şi Irina Zagony.
Custode: Vasile Cristea.
Laboranţi: Valeria Gheleţuş, Ana Chir a.

Cursul de istologie şi embriologie se face în trei semestre:


un semestru cu anul I şi două semestre cu anul al II-lea.
Cu anul I s'au făcut în total 25 lecţiuni de tehnică microsco­
pică şi citologie, fiecare lecţiune fiind urmată de 2 ore de lucrări
practice şi demonstraţiuni. S'a tratat şi s'au făcut demonstra­
ţiuni şi lucrări practice cu privire la materia din program.
Cu anul al II-lea două semestre: studiul ţesuturilor şi al or­
ganelor. S'au făcut în total 48 lecţiuni, fiecare lecţiune fiind ur­
mată de 3 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni. S'a tratat şi
s'au făcut lucrări practice din program.
In acest an ca şi în anii trecuţi, personalul ajutător al Insti­
tutului şi-a dat osteneala de a executa 120 de colecţiuni complete
de ţesuturi şi organe, adică în total 12.000 de preparaţiuni micro­
scopice, foarte clare şi foarte instructive, care au rămas în pro­
prietatea studenţilor.

25. Institutul de bacteriologie.

Director: Prof. titular Dr. Vitold Baroni.

Asistent: Dr. Elena Baroni.


Preparator: Dr. Alexandru Arşic (până la 30. I X . 1937),
Dr. Ioan Olariu (dela 1. X . 1937).
Custode: Alexandru Roşea (până la 19. X I . 1937), Dinca
Apostol (dela 20. X I . 1937).
123

In timpul acestui an şcolar s'au ţinut lecţii de bacteriologie


cu studenţii anului I I I , asupra materiei prevăzute în program.
Cu studenţii anului I I I medicină, împărţiţi în patru serii s'au
făcut 12 lucrări practice a câte 2 ore fiecare, în total 48 de lucrări.

26. Institutul de balneologie şi fizioterapie.

Director:. Prof. titular Dr. Marius Sturza.

Asistent: Dr. Eugen Morariu.


Preparator: Dr. Aurelia Titieni (dela 1. X . 1937).
Laborant: Iuliana Huber (până la 30. X I . 1937), Măria Grecu
(dela 1. II. 1938).

S'au predat 2 ore teoretice pe săptămână şi 2 ore lucrări prac­


tice studenţilor din anul V. De 2 ori pe an s'a făcut cursuri cu
proecţiuni pentru a demonstra tehnica balneară şi hidroterapeu-
tică care nu se poate demonstra în lucrări practice din lipsă de
instalaţiuni.
Stagiu nu; s'a putut face până acum, pentrucă lipseşte cu to­
tul o instalaţie potrivită în Institutul de balneologie şi fizioterapie.
S'au mai ţinut cursuri teoretice şi practice cu surorile de
ocrotire, despre: tehnica hidroterapiei, în curs de 22 ore.

27. Institutul de farmacologie şi farmacognozie.

Director suplinitor: Prof. Dr. Gheorghe Popoviciu.

Şef de lucrări: Dr. Măria Gheorghescu.


Asistent: Doc. Dr. Valeriu Cimoca (dela 1. IV. 1938).
Preparator: Dr. С. V. Antonescu.
Preparator tehnic: Gheorghe Rădulescu.
Laborant: Alexandru Lungu.

Activitatea didactică a Institutului de farmacologie a constat


în cursuri şi lucrări practice de farmacologie şi farmacognozie,
făcute cu studenţii anului I V de medicină. Conform programului
s'au făcut săptămânal 2 ore curs şi 1 oră lucrări.
124

28. Laboratorul de chimie medicală.

Director: Prof. titular Dr. Ştefan Secăreanu.

Curs:
Ca şi în anul precedent, s'a insistat în primul semestru asu­
pra principiilor generale ale chimiei şi asupra capitolului anorga­
nic respectiv. In semestrul al doilea s'a studiat în linii generale
chimia organică insistând asupra chestiunilor strâns legate de bio­
logie şi medicină.

Lucrări practice:
1. Analiza calitativă anorganică: Recunoaşterea cationilor şi
anionilor curenţi.
2. Analiza cantitativă volumetrică: Alcalimetrie, acidimetrie,
oixdimetrie şi iodometrie.

29. Farmacia clinicelor.

Director: Prof. Dr. Constantin Urechia (până la 27. I. 1938).


Prof. Dr. Ştefan Secăreanu (dela 28. I. 1938).
Şef farmacist: Dr. Ioan Lupaş.
Asistenţi: Aurelia Buzescu-Lupaş, Măria Simon (până la 30.
IX. Ш1),Е1епа Rusu, Mia Abrudan (dela 1. I. 1938).
Preparatori: Iulia Abrudan (până. la 31. X I I . 1937), Victo­
ria Ciocănelea, Mihail Peter (dela 1. I X . 1937), Ecaterina Atha-
nasiu (dela 1. I. 1938).
Preparatori ajut.: Ecaterina Athanasiu (până la 31. X I I .
1937), Matilda Peter-Valentini, Virgil Lupea (până la 30. V I .
1937), Elena Roşu, Emilia Prisicianu (dela 1. I. 1938), Romulus
Bude (dela 1. I. 1938), Cornel Crişan (dela 1. X . 1937), Traian
Crişan (dela 1. I. până la 31. V I I . 1938), Aurelia Drăgănescu
(dela 1. V I I I . 1938).
Mecanic: Alexandru Balint.
Fochist: George Cadar.
Custode: Ştefan Gebefughi.
Portar: Victor Oltean.
Laborant: Gheorghe Vlas.
Servitori: Petru Gal, Augustin Silvăşan.
D) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ.

1. Clinica chirurgicală.

Lucrările şi comunicările Directorului Clinicei Prof. Dr. Al. Pop:

1. Colapsoterapia în tratamentul tbc. pulmonare, conferinţă


cu demonstraţie operatorie la cursul de perfecţionarea medicilor,
Cluj, 1. X . 1937.
2. Proceda personnel pour le traitement chirurgical de la lu-
xation traumatique de la tete du cubitus. „Technique chirurgical",
No. 3. pag. 49—55, (în colab. cu Dr. M. Nichita şi R. Puşcariu).
3. Colapsoterapia în tratamentul tuberculozei pulmonare, (a
doua conferinţă cu demonstraţii opreatorii la cursul de perfec­
ţionare a medicilor Cluj, 6. X . 1937).
4. Tratamentul osteomielitelor cu untură de peşte. Clujul Me­
dical Nr. 11, 1937. (In colaborare cu Dr. Prăgoiu Ioan).
5. Consideraţiuni asupra alor 20 cazuri osteosinteză prin în-
cepuire. Corn. la Congresul Naţional de Chirurgie, Bucureşti, 16.
X I . 1937, (în colab. cu Dr. Prăgoiu Ioan).
6. Despre pneumotoracele extrapleural în legătură cu 6 ca­
zuri operate. Corn. Soc. Şt. Med. Cluj, 20. X I . 1937. (In colab. cu
Doc. L. Daniello).
7. Autotransplantele osoase în legătură cu un caz personal.
Clujul Medical Nr. 12. 1937. (In colab. cu Dr. Prăgoiu Ioan).
8. Un caz de apendicită flegmonoasâ prin invaginaţia apendi-
celui ileo-cecal. Clujul Medical, Nr. 1. 1938.
9. Fistulă gastro-colică operată, vindecată. Com. Soc. Şt.
Med. Cluj, 26. II. 1938.
126

Lucrările şi comunicările colaboratorilor:

1. Dr. Zeno Şt. Borza: Ascaridoza căilor biliare în legătură


cu două cazuri clinice. Clujul Medical Nr. 1. 1938.
2. Dr. Emil Safta: Inkarzerierter Bruch in dem Paraduode-
nalfossetten mit linksseitiger Appendicitis. Zentr. f. Chir. No. 29.
1937, p. 1705 (în colab. cu Dr. P. Bruda).
3. Dr. Emil Safta: Les fractures de l'omoplate. Revue de
Chir. Nr. 7, Iulie 1937 (în colab. cu Dr. Nana).
4. Dr. Emil Safta: Tratamentul artritelor supurate nespeci­
fice ale genunchiului. Clujul Medical Nr. 11, 1937 (în colab. cu
Dr. Nana).
5. Dr. Prăgoiu Ioan: Maladia lui Lannelongue, Osgood
Schlattel, Clujul Medical Nr. 8, 1937.
6. Dr. Prăgoiu Ioan: Fracturile prin smulgere a splinelor
iliace antero-superioare ca leziune sportivă. Clujul Medical Nr.
11. 1937 (în colab. cu Dr. Adam Eugen).
7. Dr. Prăgoiu Ioan: Consideraţiuni asupra diagnosticului şi
prognosticului radiologie în fracturile epifizei radiale inferioare.
Corn. la şedinţele Soc. Rad. Cluj, 20. I. 1938.
8. Dr. Prăgoiu Ioan: Decolările epifizare. Com. la Soc. de
Rad. 24. I I . 1938, cu prezentări de cazuri.
9. Dr. Prăgoiu Ioan: Câteva cazuri de tumori osoase. Com.
Soc. de Rad. 24. I I I . 1938 (în colab. cu Dr. H. Bârsan).
10. Dr. Prăgoiu Ioan: Tumorile calotei craniene. Com. Soc.
de Rad. Cluj, 16. VI. 1938 (în colab. cu Dr. L. Pop).
11. Dr. Prăgoiu Ioan: Consideraţiuni asupra unui caz de ra-
diodermite. Com. Soc. Rad. Cluj, 16. VI. 1938.
12. Dr. Prăgoiu Ioan: Consideraţiuni asupra luxaţiilor cla-
viculare supraacromiale. Clujul Medical (Rev. Med. Sportivă Nr.
2. 1938) (în colab. cu Dr. Adam Eugen).
13. Dr. R. Puşcariu: Fistulă stercorală iliacă dreaptă, inva-
ginaţie inversată prin orificiul fistulei. Com. Soc. Şt. Med. 29.
I. 1938 (în colab. cu Dr. I. Prăgoiu).
14. Dr. Nana Aurel: Asupra unui caz de neuralgie post trau­
matică a nervului median. Com. Soc. Şt. Med. Cluj, 4. X I I . 1937.
15. Dr. Nana Aurel: Plagă înţepată a inimii, operată, vinde­
cată. Com. Soc. Şt. Med. Cluj, 26. I I . 1938).
127

16. Dr. Nana Aurel: Activitatea operatorie a Clinicei Chi­


rurgicale din Cluj pe anul 1937. Com. Soc. Şt. Med. Cluj, 12. I I I .
1938.
17. Dr. Constantin Gheorghiu: Hernie inghinoscrotală stân­
gă ireductibilă cu conţinut ileo-ceco-apendicular şi colon ascen­
dent. Com. Soc. Şt. Med. Cluj, 9. IV. 1938.
18. Dr. Constantin Gheorghiu: Un caz de persistenţa mai
multor vertebre caudale. Com. Soc. Şt. Med. Cluj, 20. V. 1938.
19. Dr. Constantin Gheorghiu: Ulcer al diverticolului Me-
ckel perforat; peritonită cu prezentare de caz clinic. Com. Soc.
Şt. Med. Cluj, 4. V I . 1938.
20. Dr. Traian Stoicoiu: Un caz de asexualism. Com. Soc.
Şt. Med. Cluj, 20. V. 1938, cu prezentare de caz.

2. Clinica căilor urinare.

Lucrări, comunicări, conferinţe:

1. Prof. Dr. Emil Ţeposu, Dr. Petre Bruda: Sur une nou-
veau cas de kyste solitaire renal intraparenchimateux. Nephrecto-
mie. X X X V I I . Congr. Francais d'Urologie. 1937, pag. 529—532.
2. Prof. Dr. Emil Ţeposu, Dr. Petre Bruda: Consideration
sur la repartition geographique de la calculose urinaire en Rou-
manie. Bulletin de l'Academie de Medecine de Roumanie. Nr. 5,
1937, pag. 650—654.
3. Prof. Dr. Emil Ţeposu, Dr. I. Danicico, Dr. (P. Bruda: Li­
tiaza urinară şi repartiţia geografică în România. Raport la al
VI-lea Congres Român de Urologie. Buletinul Congresului, 1937,
pag. 194—297.
4. Prof. Dr. Emil Ţeposu, Dr. Petre Bruda, Dr. I. Bratu:
Consideraţiuni asupra 4 cazuri de litiază renală bilaterală ope­
rate. Comunicare la al VIII-lea Congres Naţional de Urologie,
Buletinul Congresului, Voi. I I , pag. 136—143.
5. Prof. Dr. Ţeposu, Dr. Bruda, Dr. Bratu: Rinichi hipopla-
zic drept hidronefrotic congenital. Operaţie. Vindecat. Clujul Me­
dical 1938, Nr. 5, pag. 326.
6. Prof. Ţeposu, Dr. Bruda, Dr. Bratu: Cancer intrarenal.
Clujul Medical, Nr. 6, 1938, pag. 397.
128

7. Prof. Ţeposu, Dr. I. Popa, Dr. M. Popluca: Considera-


ţiuni clinice şi terapeutice asupra epididimitei bacilare. Revista
Română de Urologie, Nr. 5—6, 1937, pag. 376—378.
8. Dr. Petre Bruda, Dr. I. Popa: Apendicită gangrenoasă per­
forată, pe rinichi solitar dr. Comunicare la al VI-lea Congres Ro­
mân de Urologie 1937. Revista Română de Urologie Nr. 5—6,
1937, pag. 346—347.
9. Dr. Petre Bruda, Dr. Safta: Inkazierirter Bruch in den
Paraduodenal fossetten mit linkseitiger apendicitis. Zentralblatt
fur Chirurgie Nr. 29, 1937, pag. 1705—1709.
10. Dr. Petre Bruda, Dr. Ioan Bratu: Corp strein intra-vezi-
cal. Operaţie. Bul. Soc. Şt. Med. Cluj, 1937, pag. 124—125.
11. Dr. Petre Bruda, Dr. M. Popluca: Ruptura traumatică a
rinichiului drept. Operaţie, vindecare. Bul. Soc. Şt. Medicale Cluj,
1937, pag. 125—127.
12. Dr. Ioan Popa, Dr. V. Rusu: Radioterapia în fistulele
urinare bacilare. Clujul Medical Nr. 4, 1938, pag. 251—252.
13. Dr. Ioan Popa, Dr. V. Rusu: Rezultatul obţinut prin
roentgenterapia tuberculozei vezicale. Revista Română de Urolo­
gie Nr. 1, pag. 1—7.

Conferinţe:

1. Prof. Dr. E. Ţeposu: Tratamentul hidromineral in afec­


ţiunile calculozei urinare. Conferinţă ţinută în cadrul cursului de
perfecţionare pentru medicii balneologi, la Băile Herculane, în
7 Mai 1938.
2. Prof. Dr. E. Ţeposu: „Ardealul balnear şi climatic". Con­
ferinţă ţinută la Radio, în Mai 1938.
3. Prof. Dr. E. Ţeposu: „Religie şi Medicină", conferinţă
ţinută în sala IV-a a Universităţii Cluj, în cadrele F . O. R.-ului
15 Aprilie 1938.

Distincţii:

Dl Prof. Dr. E. Ţeposu a fost reales preşedinte al Soc. Ştiin­


ţelor Medicale din Cluj şi pe anul şcolar 1937—38, deasemenea.
designat raportor pentru infecţiunile aparatului urinar la primul
Congres al Societăţii de Urologie din Viena 1938.
129

3. Clinica medicală.

Prof. Dr. I. Haţieganu: Congresul internaţional de gastro*


enterologie. Paris, Septembrie, 1937. Conferinţă la Soc. Ştiinţelor
Medicale Cluj. Şedinţa din 20 Nov. 1937. Clujul Medical, anul
XlX-lea, 1938, Nr. 1, pag. 55.
Prof. Dr. I. Haţieganu: Stare de ipovitaminoză B şi B2 la
x

un bărbat cu stomac operat. Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj. Şedin­


ţa din 18 Dec. 1937. Clujul Medical, anul XlX-lea, 1938, Nr.
3, pag. 172—173.
Prof. Dr. I. Haţieganu, Dr. A. Moga şi Dr. Preotesoiu: Aso­
ciaţia digitală ouabaină în tratamentul insuficienţei circulatorii.
România Medicală, Nr. 13, 14, 1937.
Prof. Dr. I. Haţieganu, Dr. F. Antone seu; Tratamentul cu
Pernaemon „Organon" în anemii şi colite drepte. România Me­
dicală (Bucureşti), anul XlV-lea, 1937, Nr. 10, pag. 139.
Prof. Dr. I. Goia, Dr. M. Hăngănuţ, Dr. L. Daniello: Con-
siderations sur la forme pseudotuberculeuse de la lymhogranulo-
matose maligne. Archives medico-chirurg. de l'appareil respira-
1
toire, Т. X , Nr. 4 ) .
Prof. Dr. I. Goia, Dr. Sparchez, Dr. Meţianu: Considerations
cliniques et therapeutiques sur l'ulcere gastrique et duodenal par
rapport â 2700 cas. Journal Belge de gastro-enterologie, Nr. 1,
1
Febr. 1938, pag. 7 3 ) .
Prof. Dr. Al. Pop, Dr. Daniello: Şase cazuri de pulmotorace
extrapleural. Soc. Ştiinţelor Medicale din Cluj, şed. 20. Nov. 1937.
Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr. 1, pag. 55.
Dr. M. Hăngănuţ: Congresul internaţional de insuficienţă
hepatică. Vichy, Septembrie, 1937. Clujul Medical, anul X I X ,
1938, pag. 46—48.
Dr. M. Hăngănuţ, Dr. R. Popa: Consideraţiuni asupra ano­
maliilor congenitale ale vezicei biliare. Reuniunea anatomică Cluj>
şedinţa din 11 Dec. 1937. Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr. 6,
pag. 403.
Dr. M. Hăngănuţ, Dr. A. Moga: Simptomele radiologice ale
stenozei istmului aortic. Soc. de Radiologie Cluj.
Dr. M. Hăngănuţ, Dr. I. M. Popescu: Un caz de eventraţie
diafragmatică stg. Comunicare la Soc. de Rad., 20 Ian. 1938.
Dr. M. Hăngănuţ, Dr. I. M. Popescu: Consideraţiuni asupra
calcifierii aortei toracice. Congresul de Rad. Naţ., 1937.
J
) Menţionată şi la pag. 135.
9
130

Prof. Dr. A. Pop, Doc. Dr. Daniello: Tratamentul tubercu­


lozei pulmonare cavitare prin pneumoliză urmată de pneumo- sau
oleotorace extrapleural. Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr. 9,
pag. 541—549.
Dr. L. Daniello: Diagnosticul radiologie al afecţiunilor sci-
zurale şi periscizurale. Raport al II-lea Congres Naţional de Ra­
diologie, 1937.
Dr. L. Daniello: Riscurile pulmotoracelui incomplet şi evita­
rea lor. Vestul medical, 1937.
Dr. L. Daniello: Le diagnostique radiologique des affections
scisurales et periscisurales. Journal de radiologie, Т. X X I , Nr. 2,
1937.
Dr. L. Daniello: Valoarea metodei tomografice în diagnosti­
cul tuberculozei Soc. pt. studiul tuberculozei, Bucureşti, şedinţa
din 23 Mai, 1938.
Dr. L. Daniello: Caverna cu supapă. Soc. pentru studiul tu­
berculozei, Bucureşti, şedinţa 23 Mai, 1937.
Dr. L. Daniello: Diagnosticul radiologie al tumorilor media-
stinale benigne. Soc. de Radiologie Cluj, Nov. 1937. Bul. Soc. de
Radiologie, 1937.
Dr. L. Daniello: Ein neuer durch Sektion bestâtigte Fall von
abgesuckter. Pleuritis diafragmatica. Fortschrifte auf dem gebiete
der Rontgenstrahlen. 1938, Bd. 57. Heft 6.
Dr. L. Daniello: Sportul şi respiraţia. Conferinţă de medi­
cină aplicată la educaţia fizică şi sport. Cartea Românească 1938,
pag. 118.
Dr. L. Daniello, Dr. P. Chiper: Forma spontană regresivă a
ftiziei incipiente. Al III-lea Congres naţional de tuberculoză,
Voi. I I .
Dr. L. Daniello, Dr. Bălănescu, Dr. Teodoreanu: Chrysote-
rapia în tuberculoza pulmonară. Raport la al III-lea Congres na­
ţional de tuberculoză.
Dr. L. Daniello, Dr. V. Iepure: Tratamentul hemoptiziilor
tuberculoase cu vitamina C. Clujul Medical, anul 1937, Nr. 3,
pag. 181.
Dr. L. Daniello, Dr. Chiper: încercări terapeutice cu produ­
sul aurie românesc. „Neoaurom", Clujul Medical, anul X I X ,
Nr. 1, 1938, pag. 16—24.
Dr. L. Daniello, Dr. Iepure, Dr. Baciu: Tuberculoza ganglio-
nară generalizată. Soc. Ştiinţelor Medicale, 5 Dec. Clujul Medi­
cal, 1937.
131

Dr. L. Daniello, Dr. Iepure, Dr. Preotesoiu: Pulmotorace


-spontan de partea opusă unui pulmoterapeutic. Soc. Ştiinţelor Me­
dicale, 7. V. 1938, Clujul Medical.
Docent Dr. I. Gavrilâ: Un caz de rugeolă complicat cu o ne­
frită acută hemoragică. Vindecare cu vitamina C. Soc. Ştiinţelor
Medicale, şed. 24 Apr. 1937. Clujul Medical, anul X V I I I , 1937,
Nr. 8, pag. 479—480.
Docent Dr. I. Gavrilă: Cilotropina în tratamentul febrei ti­
foide. Clujul Medical, anul X V I I I , 1937, Nr. 11, pag. 676—679.
Docent Dr. I. Gavrilâ: Al II-lea Congres naţional de boli
-contagioase. Chişinău, 29—30 Oct. 1937. Clujul Medical, anul
X V I I I , Nr. 12, pag. 734—738.
Docent Dr. I. Gavrilă: Contribuţiuni în combaterea durerii
în bolile şi afecţiunile medicale. România Medicală, Bucureşti,
anul X V , 1938, Nr. 12, pag. 181—183.
Docent Dr. I. Gavrilă: Noi probleme în profilaxia şi trata­
mentul scarlatinei. Revista Ştiinţelor Medicale, Bucureşti, Voi.
X X V I , 1937, Nr. 8—9—10, pag. 183—195.
Docent Dr. I. Gavrilă: Cum ne apărăm contra febrei tifoide.
Egeszseg (Cluj) Revista maghiară de specializare, anul III„ 1937,
Nr. 10, pag. 173—176.
Docent Dr. I. Gavrilă: Noi probleme în tratamentul diabetu­
lui. Endocrinologie Gynecologie Obstetrică Cluj, anul II, 1937,
Nr. 4, pag. 362—377.
Docent Dr. I. Gavrilă: Tratamentul disenteriei bacilare cu
regimul de mere crude. Comunicare la al II-lea Congres naţional
<le boli contagioase, Oct. 1937, Chişinău.
Docent Dr. I. Gavrilă: Scarlatina la gravide, scarlatina puer-
perală. Comunicare la al II-lea Congres naţional de boli conta­
gioase. Oct. 1937, Chişinău.
Docent Dr. I. Gavrilă: Tratamentul scarlatinei cu ser şi
prontosil. Comunic, la Congr. de boli contagioase, Oct. 1937, Chi­
şinău.
Docent Dr. I. Gavrilâ, Dr. V. Gavrilă: Tratamentul erizipe­
lului cu prontosil. Clujul Medical, anul X V I I I , No. 7, pag.
427—437.
Docent Dr. I. Gavrilă, Dr. losan: Ipoglicemiile spontane şi
provocate. Clujul Medical, anul X V I I I , 1937, pag. 504—515.
Docent Dr. I. Gavrilă, Dr. Vidican: Aeroterapia în tratamen­
tul bronhopneumoniilor postrugeolice. Soc. Ştiinţelor Medicale,
132

Cluj, şedinţa din 29 Mai 1937, Clujul Medical, anul X V I I I , 1937,.


Nr. 11, pag. 690.
Docent Dr. I. Gavrilă, Dr. Gârbea: Asupra unui caz de febră
tifoidă gravă, complicată cu laringită tifică. Clujul Medical, anul
X I X , 1938, Nr. 3, pag. 131—135.
Docent Dr. I. Gavrilă, Dr. Degan: Diabetul zaharat şi Ba-
1
sedow. Clujul Med., anul X I X , 1938, Nr. 7, pag. 416—428 ).
Docent Dr. I. Gavrilă, Dr. Olariu: Un caz de pojar compli­
cat cu paralizie facială. Soc. Ştiinţelor Med., Cluj, şed. 25 Febr.
1938, Clujul Med., (Cluj), anul X I X , 1938, Nr. 6. pag. 396.
Docent Dr. I. Gavrilă, Dr. Graur: Zink-protamin-insulina în
tratamentul diabetului. Endocrinologie, Gynecologie Obstetrică,.
Cluj, anul I I I , 1938, Nr. 1, pag. 63—73.
Docent Dr. I. Gavrilă, Dr. Vlad: Caracterele scarlatinei la
indivizii vaccinaţi şi nevaccinaţi. Comunicare la al II-lea Congres
naţional de boli contagioase, Oct. 1937, Chişinău.
Docent Dr. I. Gavrilă, Drd. Rădulescu: Un caz de scarlatină
complicat cu coree. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 26. I I I . 1938.
Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr. 7, pag. 457—459.
Dr. T. Sparchez: Die Behandlung der tuberculosischen Pery-
tonitis mit Goldsalzen. Die Medizinische Welt, Nr. 22, 1938.
Dr. T. Sparchez: Acţiunea medicamentoasă în educaţia fizică.
Conferinţă ţinută în cadrul cursurilor de medicină sportivă, 11
Iunie, 1938.
Dr. Spârchez, Dr. Moga, Dr. Opreanu: Consideraţiuni cli­
nice şi terapeutice în legătură cu anevrismul arterio-venos. Comu­
nicare la Soc. Ştiinţ. Med. şed. 12 Febr. 1938.
Dr. Spârchez, Dr. Rusu: Cercetări experimentale şi clinice
în terapia ulcerului gastro-duodenal în legătură cu preparatele de
amino-acizi. Clujul Medical, Nr. 5, 1938, pag. 279—289.
Dr. Spârchez, Dr. Rusu: Reacţia Takata-Ara şi valoarea ei
clinică în diagnosticul afecţiunilor hepatice. Clujul Medical, anut
X V I I , Nr. 10, 1937, pag. 581—594.
Dr. Spârchez, Dr. Petrişor: Valoarea clinică a probei cu ge­
latină şi apă în diagnosticul afecţiunilor hepatice. Clujul Medical
(Cluj), anul X V I I I , Nr. 11, 1937, pag. 653—664.
Prof. Zunz, Dr. Spârchez, Olga Weselowsky: Recherches
apropos de l'action de l'adrenaline et de la dyoxyphenyltropano-
lamine sur la diurese aqueuse chez le chien. Arch. Internat, de
Pharmaco et Therapie, 30 Apr. 1938.
Menţionată şi la pag. 135.
133

Dr. Sparchez, Dr. A. Moga: Acţiunea terapeutică a folilor


de oleandru. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 15 Mai 1937, Clujul Med.
anul X V I I I , 1937, Nr. 11, pag. 686—688.
Dr. A. Moga: Sportul şi circulaţie. Clujul Medical (Cluj) :

anul X I X , 1938, Nr. 2. Medicina Sportivă, pag. 1—6.


Dr. A. Moga: Forma frustă a stenozei istmului aortic. Soc.
Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 29 Ianuarie 1938, Clujul Medical,
anul X I X , 1938, Nr. 4, pag. 256.
Dr. A. Moga: Un caz de boala lui Ayerza. Soc. Ştiinţ. Med.
Cluj, şedinţa din 12 Febr. 1938, Clujul Medical, anul X I X ,
1938, Nr. 5, pag. 325.
Dr. A. Moga, Dr. Degan: Cianoza congenitală tardivă cu
disociaţie atrio-ventriculară izo-ritmică. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj,
şedinţa din 12 Februarie 1937, Clujul Medical, anul X I X , 1938,
1
Nr. 5, pag. 325—326 ).
Dr. A. Moga, Dr. Viciu: Crize hipertensive. Soc. Ştiinţ. Me­
dicale şedinţa din 26 Martie 1938, Clujul Medical, anul X I X ,
1938, Nr. 7, pag. 459—460.
Dr. I. Popescu: Malformaţiuni congenitale ale duodenului şi
importanţa lor clinică. Revista Sanitară Medicală, Nr. 4, 1937.
Dr. I. Popescu: Lobi inferiori accesori sau lobi infracardiaci
şi scizura lor. Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr. 4, pag.
219—230.
Dr. I. Popescu: Lobita azygos escavată. Revista „Spitalul",
Nr. 3, 1938.
Dr. I. Popescu, Dr. A. Moga: Un caz de calcifiere incipientă
a pericardului. Comunicare la Soc. Radiologică Cluj, 20 Ian.
1938, Clujul Medical, anul X I X , Nr. 2, 1938.
Dr. I. Popescu, Dr. A. Moga: Un caz de dextrocardie şi even-
traţie diafragmatică stg. Soc. de Radiologie Cluj, Clujul Medical
Nr. 5, 1938.
Dr. I. Popescu, Dr. Preotesoiu: Chistele hidatice calcifiate
ale ficatului. Congresul naţional de Radiologie, 1937.
Dr. I. Popescu, Dr. A. Moga: Consideraţiuni clinice şi ra-
diologice asupra calcifierii pericardului, Clujul Med. Nr. 2, 1938.
Dr. I. Popescu, Dr. A. Moga: Consideraţiuni asupra dextro-
cardiei pure asociată cu relaxarea hemidiafragmului stg. Clujul
Medical, anul X I X , 1938, Nr. 5, pag. 274—279.
Dr. I. Popescu, Dr. I. Graur: Galactozuria provocată în boala
lui Basedow, Clujul Med., anul X I X , 1938, Nr. 3, pag. 131—135.
x
) Menţionată şi la pag. 135.
134

Dr. I. Popescu, Dr. A. Moga, Dr. Viorel Gligore: Conside­


raţiuni clinice şi radiologice asupra calcifierii pericardului în le­
gătură cu un caz de calcifiere incipient a pericardului. Clujul
Medical, anul X I X , 1938, Nr. 2, pag. 111—114.
Dr. Preotesoiu: Al doilea Congres naţional de radiologie şr
electrologie medicală, Cluj, 21—23 Mai, 1937. Clujul Medical
1937, Nr. 6, pag. 409—410.
Dr. C. Podea: Un caz de limfogranulomatoză malignă cu
evoluţie obişnuit de lungă. Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr,
7, pag. 428—429.
Dr. P. Radu: Un caz de cancer gelatinos al apendicelui cu
metastaze generalizate evoluând sub aspectul unui insuficienţe-
circulatorii. Clujul Medical, anul X V I I I , Nr. 10, pag. 608—613,
Dr. C. Todea: Contribuţiuni asupra diabetului la bătrâni.
Clujul Med., anul X I X , 1938, Nr. 6, pag. 353—360.
Dr. Radu, Dr. T. Pop: Cancerul primitiv al papulei lui Va-
ter în legătură cu un caz. Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr. 7..
pag. 429—434.
Dr. Graur, Dr. Opreanu: Consideraţiuni asupra artritei de­
formante în legătură cu 2 cazuri familiare. Clujul Medical, anul
X V I I I , Nr. 12, pag. 706, 711.
Dr. Graur, Dr. Opreanu: Consideraţiuni asupra dolihocolo-
nului în legătură cu 52 cazuri. Clujul Medical, anul X I X , 1938,.
Nr. 2, pag. 100—111.
Dr. Graur, Dr. Opreanu: Tratamentul pneumoniilor franco-
lobare cu piridiu. Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr. 7, pag,
439—443.
Dr. E. Viciu: Asupra dispepsiei la sportivi. Clujul Medical*
anul X V I I I , Nr. 2, pag. 12—14.
Dr. E. Viciu: Note practice. Clujul Medical, anul X I X , ,
1938, Nr. 2. Medicină sportivă, pag. 6—9.
Dr. Macavei: Chininoterapia afecţiunilor pulmonare inflama­
torii nespecifice. Clujul Medical, anul X V I I I , 1937, Nr. 11, pag:
679—682.
Petre Neagoş: Reticulociţii în tuberculoza pulmonară. Teză
de med., 1938, Cluj, Tipogr. Ardealul.
1
: Octavian Fodor: Sindromul insuficienţei coronariene. Teză:
de med., 1938, Cluj, Tipogr. Naţională.
135
1
4. Clinica de semiologie medicală ).

Prof. Dr. Ioan Goia, Dr. Hăngănuţ, Dr. L. Daniello: Con-


siderations sur la forme pseudo-tuberculeuse de la lymphogranu-
lomatose maligne. Archives Medico-Chirurg. de l'appareil respi-
ratoire. T. 10, Nr. 4.
Prof. Dr. I. Goia, Dr. T. Sparchez, Dr. Meţianu: Considera-
tions cliniques et therapeutiques sur l'ulcere gastrique et duode­
nal par rapport a 2700 cas. Journal Belgue de gastro-enterologie.
Nr. 1, Febr. 1938, pag. 73.
Dr. Gavrilă şi Dr. Degan: Diabetul zaharat şi BasedowuL
Clujul Medical, anul X I X , 1938, Nr. 7, pag. 416—428.
Dr. Moga şi Dr. Degan: Cianoza congenitală tardivă cu di­
sociaţie atrio-ventriculară izoritmică. Soc. Ştiinţ. Med., şedinţa
din 12 Febr. 1937. Clujul Med., anul X I X , Nr. 5, pag. 325—326.

5. Clinica psihiatrică.
Articolele publicate mai jos de către Dl Director Prof. Dr.
C. Urechia au apărut în: Archives internationales de Neurologie.
Revue neurologique, Paris medical, L'Encephale, Societe medicale
des Hopitaux de Paris, Societe de Biologie, Bull. de Г Academie
roumaine de Medecine.
1. Epilepsie rotatorie ou torsionnante.
2. Sur quelques cas de cysticercose du systeme nerveux.
3. Sur un cas d'Epilepsie cardiaque.
4. Un cas de maladie de Cushing apparaissant apres la Fievre
typhoide (în colaborare cu D-na A. Retezeanu).
5. Syndrome de la region des tubercules quadrijumeaux.
6- Parkinsonisme encephalitique et tabes fruste (în colab. cu
D-na Dr. A. Retezeanu).
7. Contribution â l'etude du delire spirite (în colab. cu Dr.
G. Retezeanu).
8. Psychose rhumathismale (în colab. cu D-na Dr. A. Rete­
zeanu) .
9. Sur un cas d'oligodendrogliome avec morte subite (în co­
lab. cu Dr. V. Hurghişiu).
10. Nouvelles recherches sur le potassium dans l'insuffisance
surrenale (în colaborare cu Prof. Dr. Gr. Benetato şi D-na Dr. A.
Retezeanu).
г
) Aceste lucrări au fost trecute şi la Clinica Medicală (pag. 129,
132, 133).
t36

11. Polynevrite pneumonique.


12. La porphydine dans le traitement des etats depressifs (în
colab. cu D-na Dr. A. Retezeanu şi Dr. A. Blaşiu).
13. Le potasium sanguin dans Ies affections du systeme ner-
veux (în colaborare cu Prof. Manta, D-na Dr. A. Retezeanu şi
Dr. M. Bumbăcescu).
14. Exostoses osteogenes se traduisant par des symptomes
d'irritation sur le trajet du nerf radial droit (în colab. cu D-na
Dr. A. Retezeanu).
15. Nevralgie des nerfs honteux interne et obturateur coinci-
dant avec une malformation sacree (în colaborare cu Dr. L. Dra-
gomir).
16. Nevralgie et paresse du membre inferieur dues a une in-
jection de terpichine.
17. Sur deux cas de Psychoses operatoires (în colab. cu Dr.
M. Bumbăcescu).
18. Nouvelles recherch.es sur une substance pyretogene des
urines normales et pathologiques (în colab. cu Prof. I. Manta şi
Dr. M. Bumbăcescu).
19. Fugues, Vagabondage et Psychanalise (în colaborare cu
Dr. G. Retezeanu).
20. Arachnoidite spinale consecutive â une pleuresie.
21. Tumeur de l'angle ponto cerebelleux avec des crises hal-
lucinatoires.
22. Sur quelques modifications humorales apres Ies injections
de luminai et de venin d'abeilles (în colaborare cu Prof. I. Manta
şi Dr. M. Bumbăcescu).
23. Zona Zoster bilateral apres une injection de lipiodol (în
colaborare cu Dr. Elekes).
24. Compression bulbaire par meningiome se traduisant par
le syndrome d'Avellis.
25. Tuberculoză cerebrală, simulând o tumoră.
26. Parkinsonisme avec torticolis spasmodique (în colaborare
cu D-na Dr. A. Retezeanu).
27. La psychanalise dans Ies crampes professionelles (în co­
laborare cu Dr. G. Retezeanu).
28. Sur un trouble trophique peu connu dans le spina oc-
culta.
29. Epilepsie et cardiopathie (epilepsie cardiaque), (în cola­
borare cu D-na Dr. A. RetezeanuL
137

30. Parotidite epidemique â forme psychosique. Autopsie.


31. Paralypsie generale traumatique et labyrinthite. Tabes
conjugal et labyrinthite.
32. Hypertension arterielle transitoire apres un traumatisme
cranien.

6. Clinica neurologică.

1. Prof. Dr. I. Minea: Nouveaux essais d'activation de la


regenerescence nerveuse. Bull. Acad. de Med., 1937.
2. Prof. Dr. I. Minea: Sur le traitement de la sclerose en pla-
ques par la lecithine intrarachidienne. Rassegna medica, 1938.
3. Prof. Dr. I. Minea: Sur le traitement radiologique des
arachno'idites spinales. Bull. Acad. de Med., 1938.
4. Prof. Dr. I. Minea: Uber die Behandlung der Rticken-
marksklerosen. Conferinţă ţinută la cursurile de perfecţionare or­
ganizate de asociaţia medicilor din Zips, Cehoslovacia la 7 Iunie
1938.

1
7. Clinica gynecologică şi obstetricală ).

Prof. Dr. Cristea Grigoriu:

1. Tratamentul conservator al anexitelor. Raport făcut la al


VII-lea Congres Naţional de Chirurgie, Gynecologie, Obstetrică
şi Urologie. Bucureşti 1937.
2. Noi cercetări experimentale asupra hormonului mamar
(cu Dr. I. Petrescu). Revista de Endocrinologie, Gyn. şi Obst.
Cluj, 1937.
3. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată (cu Dr.
1. Petrescu). Revista de Endocrin. Gyn. şi Obst., Cluj, 1937.
4. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată. Rezul­
tate îndepărtate (cu Dr. I. Petrescu). Revista de Endocrin. Gyn.
şi Obst., Cluj, 1938.
5. L'influence de la parabiose sur Vindividualite (cu Prof.
Simonnet, Paris şi Dr. I. Petrescu). Revista de Endocrin. Gyn.
şi Obst., Cluj, 1938.
x
) Lucrările sunt trecute şi la numele colaboratorilor.
138

6. Este oportun Drenajul Mikulicz şi cel vaginal în operaţiile


gynecologice? (cu Doc. Dr. Tr. Popovici). Revista de Endocrin.
Gyn. şi Obst, Cluj, 1938.
7. Nouă tehnică pentru ligamenopexuria abdominală a liga­
mentelor rotunde. Technique Chirurgicale, Paris, No. 5—6, 1937,

Docent Dr. Traian Popovici:


1. Câteva consideraţiuni în legătură cu un caz de polidacti-
lie (în colab. cu Dr. D. Pană). Revista de Endocrinologie Gynec.
şi Obst., Cluj, 1937.
2. Accese de apnee cu cianozare şi moarte aparentă la un nou
născut (în colab. cu Doc. Dr. A. Iancu). Revista de Endocrin.
Gyn. şi Obst., 1937.
3. Este oportun drenajul Mikulicz şi cel )vaginal în operaţiile
gynecologice? (în colab. cu Prof. Dr. Cristea Grigoriu). Revista
de Endocrin. Gynec. şi Obst., Cluj 1938.
4. Metroragiile şi Vitamina С (în colab. cu Dr. Lorincz şi
Dr. Toma). Revista de Endocrin. Gynecologie şi Obstetrică.
5. Reflexii asupra drenajului în Gynecologie, comunicare
făcută la Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, în şe­
dinţa din Dec. 1937.
6. Cercetări experimentale şi clinice cu Vitamina С (în co­
laborare cu Dr. Lorincz şi Dr. Toma). Comunicare la Soc. de En­
docrinologie, Gynec. şi Obstetr., Maiu, 1938.
7. Tratamentul conservator al anexitelor (în colab. cu Prof.
Dr. Grigoriu Cr.). Raport la al VII-lea Congres Naţional de Chi­
rurgie, Gynecologie, Obstetrică şi Urologie, Bucureşti, 1937.
8. Momente fizio-biologice ale femeii, conferinţă ţinută la
Cluj în 26 Martie 1938.
9. Primele ^accidente ale noului născut (asfixiile, oftalmia
noilor născuţi). Conferinţă ţinută la Cluj, 1937.
10. Sterilitatea femeii şi combaterea ci. Conferinţă ţinută la
Cluj, 1937.

Docent Dr. Ioan Voicu:

1. Etudes concernant la situation sociale et medicale de la


femme ouvriere en Roumanie (în colaborare cu Dr. G. Banu, A.
Iancu, M. Niculescu, E. Răsmeriţă, A. Romaşcanu şi I. Kogăl-
niceanu). Revista de Higiena socială, anul V I I I , No. 7—8. 1937
139

Comunicare transmisă la Congresul internaţional: „La mere au


foyer, ouvriere de progres humin", Paris, 21—26 Iunie 1937.
2. „L'influence des saisons sur le poids des nouveaux-nes".
(In colaborare cu Dr. Doc. Iancu, comunicare ţinută la Congresul
al XVII-lea internaţional de Antropologie şi Arh. Preist. ţinut
la Bucureşti, 1—8 Sept. 1937.
3. „Pete mongolice multiple la un nou născut" (în colaborare
cu Doc. Iancu). Soc. de Endocrin., Gynec. şi Obst, 27 Nov. 1937.
4. Conduita de urmat in inundaţiile acute peritoniale de ori­
gină genitală. Revista de Endocrin., Gynec. şi Obstetr., 1937.
5. Debilitate congenitală şi pre maturitate a la maternitatea
Universităţii din Cluj pe 17 ani (1919—1935). In colab. cu Doc.
Dr. Iancu. Comunicare făcută la Soc. Română de Antropologie,
Cluj, şed. din 9 Nov. 1937.
6. Inferioritatea elementului rural faţă de cel urban, sub ra­
portul greutăţii noilor născuţi — 4607 cazuri între 1923—1934.
(In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Soc. Română de Antro­
pologie Cluj, 3 Martie 1938.
7. Febra de trei sile la un sugar de o lună (în colab. cu Doc.
Dr. A. Iancu). Soc. de Endocrin., Gynec. şi Obstetr. din 9 Mar­
tie 1938. —
8. Protecţia elementului rural şi urban printre noii născuţi
în maternitatea Universităţii din Cluj (în colab. cu Doc. Dr. A.
Iancu). Soc. de Endocrin., Gynec. şi Obstetr. 25 Maiu 1938.
9. Fluctuaţiunile sezoniere a greutăţii noilor născuţi în ma­
ternitatea Universităţii din Cluj (în colab. cu Doc. Dr. Iancu).
Soc. Rom. de Antropologie, 1938.

Docent Dr. Axente Iancu:


1. „Lenea" paratiroidiană a şcolarului. Conferinţă ţinută la
Universitatea populară „Nicolae Iorga" din Vălenii-de-Munte, în
vara anului 1936. Publicată în revista „Satul şi Şcoala", Anul
VI, No. 1—2, Sept.-Oct. 1936, pag. 46—49.
2. Boalele de piele ale copilului dc şcoală. Conferinţă rostită
la „Cercul Cultural al Astrei" din cartierul Gen. Grigorescu, la
7 Martie 1937.
3. Copiii dificili. Conferinţă ţinută la 22 Aprilie 1937 la Si-
ghet, ca invitatul Despărţământului maramureşan al „Astrei",
publicată în revista „Freamătul Şcoalei", Sept.-Oct. 1937.
140

4. Fizio-patologi'a noului născut. Conferinţă ţinută la 1 Iunie


1937, cu medicii participanţi la „Cursurile de Puericultura", or­
ganizate de Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, 31 Mai—9
Iunie 1937.
5. Turburările cronice de nutriţie ale sugarului. Conferinţă
ţinută la 2 Iunie 1937, cu medicii participanţi la acelaş curs,
ca mai sus.
6. Prematurii şi debilii congenitali. Conferinţă ţinută la 3
Iunie 1937, la acelaş curs de puericultura.
7. Protecţia copilului din mediul muncitoresc de fabrică
Conferinţă ţinută în cadrele „Astrei" la 4 Iunie 1937, la fabrica
de tutun din Cluj.
8. Stagiu cu medicii participanţi la cursul de puericultura la
„Centrul pentru Ocrotirea Copiilor", la 5 Iunie 1937.
9. Medico-pedagogie. Conferinţă ţinută la 7 Iunie 1937, cu
medicii participanţi la cel de al III-lea curs de puericultura
din Cluj.
10. Pericolul colectivităţii în aglomeraţiunile de sugari. Con­
ferinţă ţinută la 7 Iunie 1937, cu medicii participanţi la Cursul
de puericultura de mai sus.
11. Le phenomene de chute simultanee des verrues et des
croutes varicelleuses ă la lumiere de la suggestion et de l'immuno-
biologie. Archives de Medecine des enfants, Tome 40, No. 7, Juil-
let 1937, pag. 443—447. Ref. Vestul Medical, Anul I I I , No. 9.
Sept. 1937, pag. 325. (Director Dr. I. Glăvan).
12. Sancţionarea în educaţia copilului cu efecte dăunătoare
asupra sănătăţii lui. Conferinţă ţinută la Universitatea populară
„Nic. Iorga" din Vălenii-de-Munte, la 22 Iulie 1937, vezi şi zia­
rul „Curentul" din 26 Iulie 1937, pag. 2.
13. Fenomenul căderii simultane a verucelor şi a crustelor
variceloase în lumina sugestiei şi a imunbiologiei. Buletinul Soc.
de Psihologie Medicală, Voi. 3, pag. 5—10.
14. Momente de perplexitate în educaţia copihdui. Conferinţă
rostită la 17 August 1937, în Casinoul Staţiunii balneare Buziaş,
în cadrul „Cursurilor muzicale" pentru învăţători, vezi ziarul
„Universul", No. 237, 29 August 1937.
15. Keratodermie palmaire et plantairc familiale. Revue fran-
caise de pediatrie, Tome X I I I , No. 2, 1937, pag. 204—208. (In
colaborare cu Dr. Od. Apostol).
UI

16. Asociaţia mixedemului congenital cu eczema feţii la su­


gari. Cernăuţi Medical, Anul IV, No. 8, pag. 451—454.
17. L'influence des saisons sur le poids des nouveaux-nes.
XVII-e Congres internaţional d'anthropologie et d'archeologie
prehistorique, VII-е Session de l'institut internaţional d'anthropo­
logie. Bucarest, 1—8 Sept. 1937. (In colaborare cu Doc. Dr. I.
Voicu).
18. Contribuţia administraţiei în puericultura. „Ardealul ad­
ministrativ", An. I, No. 9, Sept. 1937, pag. 117—120.
19. Etudes concernant la situation sociale et medicale de la
femme ouvriere en Roumanie. (In colaborare cu G. Banu, Mme
M. Nicoulesco, E. Răsmeriţă, A. Romascanu, I. Voicou şi Mme
j . Kogălniceanu). Revista de Igienă Socială, Anul V I I , No. 7—8.
1937, pag. 351—391. Communication transmise au congres „La
mere au foyer, ouvriere de progres humain", qui s'est tenu â
Paris, 21—26 Juin 1937, vezi şi La mere au Foyer, ouvriere de
Progres Humain. Documents d'etudes. Extraits du Congres In­
ternational de Juin 1937. Editeur: Union feminine civique et so­
ciale, 25 Rue de Valois, Paris, pag. 300 şi 301.
20. Debilitatea congenitală şi prematuritatea. Conferinţă ţi­
nută la 18 Oct. 1937 la al 2-lea curs de iniţiere în puericultura
pentru medici (în clinica obstetricală), organizat de „Centrul pen­
tru ocrotirea copiilor" din Cluj de sub conducerea dlui Docent
Dr. Axente Iancu, Inspector General Sanitar, cu concursul Facul­
tăţii de Medicină din Cluj. Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Ocro­
tirilor Sociale, No. 68102 din 21 Aug. 1937.
21. Profilaxia şi 'terapeutica rugeolei şi a tusei convulsive.
Conferinţă ţinută la 19 Oct. 1937 la al 2-lea curs de iniţiere în
puericultura. Organizat de Centrul pentru ocrotirea copiilor din
Cluj cu concursul Fac. de Medicină din Cluj.
22. Fisio-patologia noului născut. Conferinţă ţinută la 20
Oct. 1937 la al 2-lea curs de iniţiere în puericultura. Organizat
de Centrul pentru ocrotirea copiilor din Cluj, cu concursul Fac.
de Medicină din Cluj. (Ordinul Min. Sănătăţii şi Ocrotirilor So­
ciale, No. 68102 din 21 August 1937).
23. Profilaxia şi tratamentul rachitismului. Conferinţă ţinută
la 22 Oct. 1937, la al 2-lea curs de iniţiere în puericultura. Orga­
nizat de „Centrul pentru ocrotirea copiilor" din Cluj, cu concur­
sul Facultăţii de Medicină din Cluj. (Ordinul Min. Săn. şi Ocro­
tirilor Sociale, No. 68102 din 21 August 1937).
142

24. Foliculina în tratamentul vulvo-vaginitelor infantile go-


nococice. Rev. Endocrinologie, Ginecologie, Obstetrică, Anul II,
Iulie 1937, No. 3, pag. 243—249.
25. Accese de apnee cu cianozare şi moarte aparentă la un
nou născut. Rev. Endocrinologie, Ginecologie, Obstetrică, Anul
II, Iulie 1937, No. 3, pag. 269—272. (In colaborare cu Docent
Dr. Tr. Popovici).
26. Combaterea turburărilor digestive la sugari. Conferinţă
ţinută în 8 Nov. 1937, ora 10—12 a. m. la Bucureşti, la Cursul
de puericultura, organizat de Institutul de Puericultura de pe
lângă Facultatea de Medicină din Bucureşti.
27. Debilitatea congenitală şi prematuritatea la maternitatea
Universităţii din Cluj în cei 17 ani (1919—1935. Societatea Ro­
mână de Antropologie, Cluj, şedinţa din 9 Nov. 1937. (In cola­
borare cu Doc. Dr. I. Voicu).
28. Polipeptidemia în turburările digestive ale sugarului. Soc.
Ştiinţelor Medicale, şedinţa din 20 Nov. 1937 (în colaborare cu
Dr. C. Oprişiu), vezi şi Clujul Medical No. 1, 1938, pag. 54.
29. Pete mongolice multiple la un nou născut. Soc. Endocri­
nologie, Ginecologie şi Obstetrică, şedinţa din 27 Nov. 1937 (în
colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu).
30. Tratamentul dietetic al turburărilor de nutriţie cronice şi
acute la sugari. Conferinţă ţinută la 28 Nov. la Bucureşti, la
„Cursul de Puericultura" organizat de Institutul de Puericultura
de pe lângă Facultatea de Medicină din Bucureşti.
31. Preocupări în câmpul puericulturii. „Naţiunea Română"
25 Dec. 1937, numărul de Crăciun.
32. Cele mai recente regimuri alimentare (laptele acidulat şi
cura de mere), în terapeutica turburărilor de nutriţie ale sugaru­
lui. Conferinţă ţinută la 14 Ianuarie 1938 cu medicii participanţi
la cel de al 3-lea curs de puericultura organizat în zilele de 12—21
Ianuarie 1938 la Cluj.
33. Terapeutica turburărilor de nutriţie ale noului născut.
Conferinţă ţinută la 15 Ianuarie 1938 cu medicii participanţi la cel
de al 3-lea curs de puericultura organizat de Ministerul Sănătăţii
la Cluj.
34. Transfuziile sanguine în turburările digestive grave ale
sugarului (în colaborare cu Dr. C. Oprişiu). Comunicare făcută
la Societatea Ştiinţelor Medicale din Cluj, 15 Ianuarie 1938.
143

35. Profilaxia şi terapeutica alimentară a turburărilor de nu­


triţie acute şi cronice la sugari. Conferinţă ţinută la 13 Febr. 1938
la al 3-lea curs de iniţiere în puericultura de pe lângă Facultatea
de Medicină din Bucureşti.
36. Debilitatea copilului de şcoală. Conferinţă rostită în ziua
de 27 Febr. 1938 la şezătoarea „Cercului Cultural al Astrei", în­
cheind cel de al 5-lea an de activitate desfăşurată de acest cerc
în cartierul General Grigorescu, sub conducerea conferenţiarului.
37. Inferioritatea elementului rural faţă de cel urban sub ra­
portul greutăţii noilor născuţi (4607 cazuri, statistica pe anii 1923
—1934). Soc. Română de Antropologie clin Cluj, şedinţa din 3
Martie 1938 (în colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu).
38. Febra de trei zile la un sugar de 4 săptămâni. Soc. de En­
docrinologie, Ginecologie şi Obstetrică, şedinţa din 9 Martie 1938,
(în colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu).
39. Starea de nutriţie a copiilor din şcoala primară. Soc. Ro­
mână de Antropologie, şedinţa din 7 Aprilie 1938, (în colaborare
eu Dl Oct. Vasiliu).
40. Сontribuţiuni la tratamentul tusei convulsive. Soc. Ştiin­
ţelor Medicale Cluj. Şedinţa din 7 Mai 1938 (în colaborare cu Dr.
C. Oprişiu şi D-şoara Dr. V. Jula).
41. Protecţia elementului rural şi celui urban printre noul
născuţii maternităţii universitare. Soc. de Endocrinologie, Gine­
cologie şi Obstetrică, în şedinţa din 25 Mai 1938 (în colaborare
cu Doc. Dr. I. Voicu).
42. Vestigii rasiale mongolice (?) la copiii din Transilvania.
Soc. Română de Antropologie Cluj, şedinţa din 31 Mai 1938.
43. Două cazuri de artropatie de origine hemofilică. Soc.
Ştiinţelor Medicale Cluj, şedinţa din 4 Iunie 1938 (în colaborare
cu Dr. A. Mânu).

Asistent Dr. Purge Gheorghe:


1. Vitamina С şi Spermatogeneza (în colab. cu Dr. Lorincz
şi Dr. Bojan). Revista de Endocrin., Gynec. şi Obstetr., 1938.

Preparator Dr. Căprioară Dumitru:


1. Efecte hormonale asupra grefelor de ovare. Revista de En­
docrin., Gynec. şi Obstetr. Cluj, 1937.
2. Asupra unui caz de hamartom placcntar. (Comunicare la
Soc. de Endocrin., Gynec. şi Obstetr. Cluj, 1937.
144

Preparator Dr. Coja Nicolae:


1. Principiul ocytocic retroipofizar (orashina) şi importanţa
lui clinică. Clujul Medical, No. 5, 1938.
Dr. Kese Gheorghe:
1. Sarcină extrauterină abdominală (în colab. cu Doc. Dr.
Traian Popovici). Corn. la şedinţa Soc. de Endocrinologie, Gyne-
cologie şi Obstetrică, 21 Aprilie 1938.
Dr. I. Petrescu:
Trimis de Facultatea de Medicină din Cluj, ca bursier al Gu­
vernului Francez, pentru studii de Endocrinologie la Paris. Cer­
cetările au fost executate la Institutul de studii practice şi sexo­
logie din Paris, sub conducerea Prof. Simonnet, precum şi în ser­
viciul de endocrinologie de sub conducerea Prof. Guy Larroche
(Hopital Tenon) Paris şi în Clinica Gynecologică şi Obstetricală
de sub conducerea Prof. Cristea Grigoriu.
1. L'influence du propionate de testosterone sur la croissance
et sur le systeme osseux du rat măle impubere. Communique au
Soc. de Biologie Paris et publie dans la Revue C. R. Soc. Biolo­
gie 1938. T. 128—698, en colaboration avec les M. Dr. Sainton
et H. Simonnet.
2. Noi cercetări experimentale asupra hormonului mamar.
(In colab. cu Prof. Dr. Cristea Grigoriu). Revista de Endocrin..
Gynec. şi Obstetr. 1937, Cluj.
3. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată. (In co­
lab. cu Prof. Dr. Cristea Grigoriu). Revista de Endocrin., Gynec.
şi Obstetr., 1937, Cluj.
4. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată. Rezulta­
te îndepărtate. (In colab. cu Prof. Dr. Cristea Grigoriu). Revista
de Endocrin., Gynec. şi Obstetr. Cluj, 1938.
5. Influenţa foliculei asupra glandei mamare. Antihormon*
(In colaborare cu Prof. Dr. V. Baroni). Revista de Endocrin.,
Gynec. şi Obstetr. Cluj, 1938.
6. Influence de la parabiose sur le cycle ostral. (In colab. cu
Prof. Simonnet, Paris). Revista de Endocrinologie, Gynecologie
şi Obstetrică, Cluj, 1938.
7. L'influence de la parabiose sur l'individualite. (In colab. cu
Prof. Simonnet, Paris şi Prof. Cristea Grigoriu). Revista de En­
docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj, 1938.
145

8. Hormonii sexuali. Două comunicări făcute la 1 şi 15 Iu­


nie 1938 la Soc. Medicilor români din Paris. (Filiala Asoc. gene­
rale a Medicilor din România).

Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică.

Societatea a activat în decursul anului şcolar 1937:—1938, sub


conducerea următorului comitet:
Preşedinte: Prof. Dr. Ar. Grădinescu.
Vicepreşedinte: Prof. Dr. Cristea Grigoriu.
Secretar general: Doc. Dr. Traian Popovici.
Casier: Dr. Dumitru Căprioară.
Secretar de şedinţă: Dr. Coja Nicolae.
Bibliotecar: Dr. Popa Radu Olimpiu.
Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, a
ţinut în cursul anului 1937—38, 4 şedinţe publice.
Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică a
continuat editarea şi redactarea revistei care în acest an a intrat
în a doilea an de activitate. Revista de Endocrinologie, Gynecolo­
gie şi Obstetrică condusă de comitetul societăţii de Endocrin.,
Gyn. şi Obstetr. şi de secretarul general Asistent Dr. Gheorghe
Purge. Revista a obţinut colaborarea Dior prof. Charvart Ioszef
(Praga), Milan Bogdanovici (Beograd), Dr. A. Gostimilovici
(Beograd, prof. H. Simonnet (Paris), Dr. . Sainton (Paris),
prof. A. Ostrucila (Praga).
Afară de activitatea de editare a revistei Comitetul revistei
a obţinut în decursul anului, schimburi valoroase cu activitatea
şcolilor din U. S S. R., Chili, Estonia, Argentina.
Pe lângă de activitatea de sus a societăţii, s'a organizat, în
colaborare cu societatea similară din Bucureşti, congresul de en­
docrinologie a ţărilor Micei înţelegeri, ce trebuia să aibă loc la
23 Octombrie 1938 la Bucureşti. Acest congres se va ţine la 15
Mai 1939. La acest congres societatea a obţinut colaborarea spe­
cialiştilor şcoalei clujene ce s'a sintetizat în două rapoarte şi 32
comunicări ştiinţifice.

8. Clinica infantilă.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: La natalite et Ies causes de la raor-
talite infantile dans Ies regions rurales en Roumanie. Resultats
de l'enquete internaţionale dans la circonscription sanitaire de
10
146

Gilău, departement Cluj. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. Publ.


în Rev. Nr. 5—8, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Hrana copilului preşcolar sănătos
şi bolnav. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. Publ. în Rev. Nr.
5—8, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Sur l'origine des spasmes dans la
tetanie. — Com. la Soc. de Pad. şi Pueric. Publ. în Rev. Nr. 5—8.
1937.
Prof. Dr. Gh. Popcroiciu, Dr. C. Blosu: Rolul vitaminei С
la copil. II. Posibilitatea sintezei vitaminei С sub influenţa vita­
minei D în organismul copilului —Com. la Soc. de Ped. şi Pueric.
Publ. în Rev. Nr. 5—8, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Depopularea Banatului şi combate­
rea mortalităţii infantile. Turburările de nutriţie ale copilului de
sân şi tratamentul lor. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. Publ.
in Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 9—12, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Contribution â l'etude du metabo-
lisme mineral dans la prophylaxie et dans la therapie de la tuber-
culose chez l'enfant. Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. Publ. în Rev.
de Ped. şi Pueric. Nr. 9—12, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. E. Mihalca: Rolul vitaminei С
la copii. I I I . Noi relaţii cu vitamina D, sexul vârsta, turburările
de nutriţie şi bolile infecţioase. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric.
Publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 9—12, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Les races sanguines en Roumanie.
— Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. Publ. în Rev. de Ped. şi Pue­
ric. Nr. 9—12, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Malaria la copil. -— Com. la Soc.
de Ped. şi Pueric. Publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 1—3, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Tuberculoza copilului. — Com. la
Soc. de Ped şi Pueric. Publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 1—3,
1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: L'utilite au point de vue social et
educatif, du placement des enfants des villes â la campagne, en
Roumanie. •— Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev
de Ped. şi Pueric. Nr. 4—6, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: La situation de la mere paysanne
en tant que travailleuse agricole independante ou salariee. Son
role dans le menage. La paysanne comme mere nourriciere de
147

l'enfant dont la garde lui a ete confiee. — Com. la Soc. de Ped.


şi Pueric. şi publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 4—6, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Ocrotirea copilului de sân (pueri­
cultura dela 1 lună până la 1 an). — Com. la Soc. de Ped. şi
Pueric. şi publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 4—6, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Puericultura (ocrotirea) în vârsta
preşcolară. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev.
de Ped. şi Pueric. Nr. 4—6, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Puericultura (ocrotirea) în vârsta
şcolară. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev. de
Ped. şi Pueric. Nr. 4—6, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. V. Munteanu: Date asupra
mortalităţii infantile prin turburările digestive în Clinica Infan­
tilă din Cluj, pe ultimii ani (1928—34). — Com. la Soc. de Ped.
şi Pueric. din 10 Martie 1936.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. V. Munteanu: Protecţia copiilor
în Plasa Sanitară Model Gilău. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric.
din 10 Martie 1936.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Principiile de protecţie materno-
infantilă. —• Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. din 17 Mai 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Realizări de necesitate imediată
în ocrotirea mamei şi copilului. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric.
din 17 Mai 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Congresul internaţional de protec­
ţia copilăriei din Paris, 1937. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric.
din 12 Decembrie 1937 şi publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr.
9—12, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Utilitatea exploraţiunilor funcţio­
nale în medicina infantilă. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi
publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 7—9, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Turburările metabolismului în tu­
berculoză şi metodele terapeutice menite să le influenţeze. — Com.
la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr.
7—9, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Congresul internaţional de Protec­
ţie a Copilului dela Frankfurt a. M. 12—18 Iunie 1938. — Com.
la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr.
7—9, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Elemente de Pediatrie şi Puericul­
tura, Voi. IIIi, I I I şi Ed. II Voi. I. — Tip. „Lumina", Cluj,
2

1937—38.
148

Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Contribution â l'alcalosotherapie de­


la choree associee avec l'adrenaline ou ephetonine. — Acta Pae-
diatrica. Voi. X X I I , 1937, pg. 67.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Contribution â l'etude du metabo-
lisme mineral dans la prophylaxie et dans la therapie de la tuber-
culose chez l'enfant. — Acta Paediatrica. Voi. X X I I , 1937, pg. 335.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Les variations de a mortalite infan­
tile en Roumanie, selon les sexes, les saisons et la situation geo-
graphique ses relations avec le metabolisme mineral et les vita-
mines. — Acta Paediatrica. Voi. X X I I , 1937, pg. 441.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: L'utilite au point de vue social et
educatif, du placement des enfants des villes â la campagne, en
Roumanie. — X I I I Congr. internat, pour la Protection de l'En-
fance. Frankfurt a. M. 1938. Documents preparatoires.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Prof. Dr. Gh. Martinescu (post
mortem). — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev. de
Ped. şi Pueric. Nr. 9—12, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Congresul internaţional de pedia­
trie din Roma (2730, Septemvrie 1937). — Com. la Soc. de Ped.
şi Pueric. şi publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 1—3, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Al 2-lea Congres internaţional pen­
tru protecţia copilăriei (Roma 23—26 Septemvrie 1937). — Com..
la Soc. de Ped. şi Pueric. şi pubf. în Rev. de Ped. şi Pueric. No.
1—3, 1938.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Numeroase articole mici, note, re­
cenzii, referate, publicate în Zentralbl. f. Kinderheilk. Gynâkol.,
Tbc. Forschung, Hygiene, Kinderforsch., în Rev. de Pediatrie şi
Puericultura, etc.
Dr. A. Berariu, Dr. P. Avrămoiu, Dr. C. Antonescu: Hemi­
plegie survenită în decursul pneumoniei la un copil de 8 ani. —
Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. în şedinţa din 25. V. 1938.
Dr. A. Berariu: Contribuţiuni la studiul malformaţiunilor
congenitale multiple. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ.
în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 5—8, 1937.
Dr. A. Berariu: Un caz de infantilism intestional. — Com. la
Soc. de Ped. şi Pueric. în şedinţa din 5 Martie 1936.
Dr. A. Berariu, Dr. R. Puica: Consideraţiuni clinice asupra
localizărilor extra-intestinale a viermilor intestinali. — Com. la
Soc. de Ped. şi Pueric. în şedinţa din 20 Febr. 1938.
149

Dr. V. Munteanu, Dr. I. Cirlea: Un caz de guşe congenitală.


— Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. în şedinţa din 4 Febr. 1936.
Dr. V. Munteanu, Drd. Şt. Dăncilă: Activitatea clinicei in­
fantile în 1935 (copii internaţi) în comparaţie cu ultimii 5 ani
(1930—34). — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. în şedinţa din 5
Martie 1936.
Dr. V. Munteanu, Drd. C. Blosu: Frecvenţa vegetaţiilor ade-
noide la copii (statisticile clinicilor Infantile şi Oto-rino-laringo-
logice din Cluj). — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. în şedinţa
din 5 Martie 1936.
Dr. V. Munteanu, Dr. P. Avrămoiu: Rezultate obţinute cu
un nou antelmintic: Ascaridolul Mancini. — Com. la Soc. de Ped.
şi Pueric. în şedinţa din 12 Decembrie 1937.
Dr. V. Munteanu, Dr. E. Mihalca: Un caz de deformaţiuni
multiple congenitale osoase. —• Com. la Soc. de Ped. şi Pueric.
in şedinţa din 20 Febr. 1938.
Dr. P. Avrămoiu: Sterilizarea purtătorilor de germeni (ba­
rili difterici), cu preparate arsenobenzolice. — Com. la Soc. de
Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 1—3, 1938.
Dr. P. Avrămoiu, Dr. C. Antonescu: Eritemul nodos ca ma­
nifestare paralergică. •—• Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ.
în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 4—6, 1938.
Dr. P. Avrămoiu: Rezultate obţinute în sterilizarea purtăto­
rilor de bacili difterici cu neosalvarsan şi neosalutan. —• Com. la
Soc. de Ped. şi Pueric. în şedinţa din 5 Martie 1936.
Dr. P. Avrămoiu, Dr. C. Antonescu: Două cazuri de eritem
nodos vindecate după cura antielmintică. — Com. la Soc. de Ped.
şi Pueric. în şedinţa din 12 Dec. 1937 şi publ. în Rev. de Ped. şi
Pueric. Nr. 9—12, 1937.
Dr. P. Avrămoiu, Dr. Gârbea: Amigdalectomie şi adenopa-
tie în coree, în legătură cu trei cazuri vindecate. — Com. la Soc.
de Ped. şi Pueric. în şedinţa din 27 Martie 1938.
Dr. E. Mihalca, Dr. N. Zolog: Retinochoroidită pigmentară
•eredoluetică la un sugar. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi
publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 1—3, 1938.
Dr. L. Bogdan: Natalitatea şi mortalitatea infantilă în cir­
cumscripţia sanitară Călăţele (Cluj) pe ultimii 5 ani. — Com. la
Soc. de Ped. şi Pueric. în şedinţa din 20 Dec. 1936.
Dr. Oct. Pop: Natalitatea şi mortalitatea infantilă în judeţul
Arad. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev. de Ped.
-şi Pueric. Nr. 5—8, 1937.
150

Dr. Romul Puica, Dr. Nagy: Cauzele variaţiunilor sezoniere


in frecvenţa tuberculozei la copii. — Com. la Soc. de Ped. şi Pue­
ric. şi publ. în Rev. de Ped. şi Pueric. Nr. 7—9, 1938.
Dr. Romul Puica: Consideraţiuni clinice asupra tetanosului
în legătură cu cazurile internate în clinica infantilă dela 1920—-
1938. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev. de Ped.
şi Pueric. Nr. 7—9, 1938.
Dr. Nagy Margareta: Consideraţiuni asupra eritemului no-
dos la copii. — Com. la Soc. de Ped. şi Pueric. şi publ. în Rev.
de Ped. şi Pueric. Nr. 1—3, 1938.
Dl Prof. Dr. Gh. Popoviciu a completat Tratatul de Pedia­
trie şi Puericultura cu volumul IIIi, III2, HI3 şi IV din voi.
I I I fiind sub tipar.
Dl Prof. Dr. Gh. Popoviciu a luat parte la Congresul inter­
naţional pentru Protecţia Copilului din Roma, Sept. 1937, Con­
gresul internaţional de Pediatrie din Roma, Sept. 1937, Congre­
sul internaţional de Protecţie a Copilului din Frankfurt a. M. din
Iunie 1938 (ca delegat oficial al Statului Român), cu comunică­
rile: 1. Contribution â l'alcalosotherapie de la choree associee avec
l'adrenaline ou ephetonine. 2. Contibution а l'etude du metabolis-
me mineral dans la prophylaxie et dans la therapie de la tuber-
culose chez l'enfant. 3. Les variations de la mortalite infantile en
Roumanie, selon les sexes, les saisons et la situation geographi-
que; ses relations avec le metabolisme mineral et les vitamines.
4. L'utilite au point de vue social et educatif, du placement des
enfants des villes â la campagne, en Roumanie.
Activitatea ştiinţifică a clinicei a fost mult promovată prin
Societatea de Pediatrie şi Puericultura, care a ţinut şedinţe lunare
şi la care au fost prezentate lucrările de pediatrie şi puericultura
ale membrilor clinicei, inclusiv ale corpului medical extern ataşat
clinicei. Aceste lucrări au fost şi vin să fie publicate în Revista
de Pediatrie şi Puericultura, recent apărut ca organ oficial al a-
cestei Societăţi.
Activitatea clinicei se izbeşte de dificultăţile produse prin lo­
calul necorespunzător, incapabil de a primi un număr mai mare
de bolnavi, medici, studenţi, surori de ocrotire, moaşe eleve, etc,
cari totuş fac în permanenţă curs de perfecţionare în Clinică şi la
secţia Rockefeller.
Idit

9. Clinica dermato-venerică.

Lucrări originale:
Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. P. Cirlea: Der diagnostische Wert
der Hautallergie im Ulcus molie. (Wiener Mediz. Wochenschr.
No. 6, 1938).
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. L. Modran: Consideraţiuni asu­
pra tratamentului eczemei. — România Medicală No. 13—14.
1938.
Dr. Pop Leonida şi Dr. Bulbuca Iosif: Consideraţiuni asupra
lupuscarcinomului în legătură cu 20 observaţii personale. — „Can­
cerul" No. 2, 1937.
Dr. Pop Leonida şi Dr. Bulbuca Iosif: Complicaţiunile in­
fecţioase ale radiumterapiei cancerului uterin. — „Cancerul" No.
3, 1937.
Dr. Pop Leonida, Dr. Danicico şi Dr. Bulbuca: Exostoze şi
hiperostoze osteogenice familiare la o bolnavă cu cancer al vulvei.
— „Cancerul" No. 3, 1937.
Dr. Pop Leonida, Dr. Popa Rubin şi Dr. Bulbuca I.: Granu-
lomul angiomatos sau aşa numitul „Botriomicom" în legătură cu
observaţii personale. — „Cancerul" No. 3, 1937.
Dr. Lengyel Nicolae şi Dr. L. Modran: Age-Vaccigon în tra­
tamentul complicaţiunilor blenoragice. — „Clujul Medical" No.
4, 1938.
Dr. Lengyel Nicolae: Contribuţiuni la tratamentul ulcerului
crural. — „România Medicală" No. 2, 1938.
Dr. L. Modran: Baunscheidtismus bei 49 jahr. Mann. (Der-
matologische Wochensch. No. 28, 1937).
Dr. Liviu Modran: Grosspapuloser Lichen ruber sogennanter
Lichen obtusus. (Dermatologische Wochenschr. No. 28, 1937).
Dr. L. Modran: Zilele Olimpice „Bayer". — „Clujul Medi­
cal No. 1, 1938.
Dr. L. Modran: Raimond Sabouraud (necrolog). — „Clujul
Medical" No. 6, 1938.

II. Comunicări:
Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. P. Cirlea şi Dr. N. Lengyel: Miază
cutanată lineară. — Soc. Rom. de Derm. 7. X I . 1937.
162

Prof. Dr. С. Tătaru, Dr. Cirlea şi Dr. I. Mihalca: Tubercu-


lide papulo-necrotice şi ulceroase. — Soc. Rom. de Derm. 5. X I I .
1937.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. P. Cirlea: Un caz de pitiriază
rubră pilară. — Soc. Rom. de Derm. din 13. II. 1938.
Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. L. Pop, Dr. F. Veress: Un caz de
actinomicoză a peretului abdominal. — Soc. Rom. de Derm. din
12. V. 1938.
Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. L. Pop şi Dr. I. Mihalca: Un caz
de diskeratoză tip „Bowen". — Soc. Rom. de Derm. din 12. V.
1938.
Dr. Pop Leonida şi Dr. Prăgoiu: Tumorile calotei. — Co­
municare la Societatea de Radiologie, la 16. V I . 1938.
Dr. L. Pop: Un caz de cilindrom al nasului, vindecat prin
radiumterapie. — Soc. Rom. de Dermat. din 5. X I I . 1937.
Dr. L. Pop: Cancere cutanate, tratate cu radium. — Soc.
Rom. de Dermatologie din 5. X I I . 1937.
Dr. L. Pop: Două cazuri de osteo-sarcoame ale capului. —
Soc. Rom. de Dermat. din 13. I I . 1938.
Dr. L. Pop, Dr. Lengyel: Canal parauretral cu localizare ne­
obişnuită. — Soc. Rom. de Dermat. din 12. V. 1938.
Dr. L. Pop, Dr. Veress, Dr. Mihalca: Un caz de lepră tu-
bero-anastezică. — Soc. Rom. de Derm. din 12. V. 1938.
Dr. L. Pop, Dr. Cirlea, Dr. Păcescu: Scrofulodermie prima­
ră cu localizare atipică după traumatism. — Soc. Rom. de Derm.
din 12. V. 1938.
Dr. Petre Cirlea: Un caz de Monilethrix. — Soc. Rom. de
Derm. din 7. X I . 1937.
Dr. P. Cirlea, Dr. N. Lengyel şi Dr. N. Păcescu: Un caz de
sclerodermie în plăci cu discromii. — Soc. Rom. de Dermatologie
din 5. X I I . 1937.
Dr. P. Cirlea, Dr. N. Păcescu: Forme atipice de dermatită
Duhring şi pemfigus. — Soc. Rom. de Derm. din 13. I I . 1938.
Dr. P. Cirlea: Sclerodermie difuză. — Soc. Rom. de Derm.
din 13. I I . 1938.
Dr. N. Lengyel, Dr. L. Modran: Sarcoide „Boeck". •—• Soc.
Rom. de Derm. din 7. X I . 1937.
Dr. N. Lengyel, Dr. L. Modran şi Dr. M. Păune seu: Ichtioză
congenitală cu alteraţiuri osoase. — Soc. Rom. de Dermatologie
din 7. X I . 1937.
163

Dr. N. Lengyel, Dr. L. Modran: Dermatită acneiformă după


petrol. — Soc. Rom. de Derm. din 12. V. 1938.
Dr. N. Lengyel, Dr. L. Modran: Un caz de Nev sistemati­
zat. — Soc. Rom. de Derm. din 12. V. 1938.
Dr. L. Modran: Un caz de tuberculide papulo-necrotice. —
Soc. Rom. de Derm. din 5. X I I . 1937.
Dr. N. Păcescu: Un caz de ulcer radiologie. — Soc. Rom. de
Derm. din 13. I I . 1938.
Dr. N. Păcescu: Zonă intercostală declanşată prin trauma­
tism operator. — Soc. Rom. de Derm. din 12. V. 1938.

10. Clinica oftalmologică.

In anul acesta, la cel de al XV-lea Congres Internaţional de


Oftalmologie, ţinut la Cairo între 8—14 Decembrie 1937, a parti­
cipat şi Dl Prof. Dr. D. Michail prezentând un raport intitulat:
„Un apercu general sur la pathologie du trachome", a cărui ana­
liză rezumativă a apărut în toate revistele străine de oftalmologie.

Articole, comunicări, conferinţe:

1. Prof. Dr. D. Michail: Privire generală asupra patologiei


trachomului. — Clujul Medical No. 2, 1938, pag. 78—100.
2. Prof. Dr. D. Michail: Limfom simetric al glandelor lacri­
male precedând o limfadenoză cutanată aleucemică. — Comuni­
care „Reuniunea Anatomică" 12. X I . 1937, Clujul Medical No.
4, 1938, pag. 157.
3. Prof. Dr. D. Michail: Sur Ies lymphomes symetriques des
glandes lacrymales. — Annales d'Oculistique, T. C L X X V August
1938, pg. 565—581.
4. Prof. Dr. D. Michail: Cercetări asupra limfomului sime­
tric al glandelor lacrimale. — Comunicare Academia de Medi­
cină, şedinţa din 16. I I . 1938.
5. Prof. Dr. D. Michail et Docent Dr. P. Vancea: L'Action
de l'extrait du corps ciliaire sur la pression sanguine. — C. R. de
la Soc. de Biol. T. C X X V I I , 1938, pg. 453.
6. Prof. Dr. D. Michail et Docent Dr. P. Vancea: L'influen-
ce de l'extrait du corps ciliaire sur le coeur isole de grenouille. —
C. R. de la Soc. de Biol. T. C X X V I I , 1938, pg. 455.
154

7. Prof. Dr. D. Michail şi Docent Dr. P. Vancea: Noui cer­


cetări privind acţiunea virusului trachomatos asupra glandei lui'
Harder. — Com. Academia de Medicină, şedinţa din 15. V I .
1938.
8. Prof. Dr. Michail, Docent Dr. P. Vancea şi Dr. N. Zolog:
Cercetări asupra eliminării lacrimale a glucozei. — Clujul Medi­
cal No. 3, 1938, pag. 129—131. Comunicare Academia de Medi­
cină, şedinţa din 16. I I . 1938.
9. Prof. Dr. D. Michail şi Dr. N. Zolog: Noui cercetări re­
feritoare la acţiunea adrenalinei asupra eliminării lacrimale a glu­
cozei. — Clujul Medical No. 7, 1938, pag. 415—416. Comunicare
Academia de Medicină, şedinţa din 6. V I I . 1938.
10. Docent Dr. P. Vancea: Plagă perforantă prin glonţ de
revolver a orbitei şi foselor nasale stângi. Voluminos corp străin
în orbita dreaptă. Vaste rupturi corioretiniene cu emoragii la am­
bii ochi. — Comunicare la Soc. Ştiinţelor Medicale, 4. Dec. 1937.
Clujul Medical Nr. 2, 1938, pag. 125—126.
11. Docent Dr. P. Vancea: Hemispasm facial periferic la un
tabetic cu atrofie optică. — Comunicare Soc. Ştiinţelor Medicale,
18. Dec. 1937. Clujul Medical Nr. 3, 1938, pag. 174—175.
12. Docent Dr. P. Vancea: Oftalmologie şi precarenţă (con­
ferinţă). — Soc. Ştiinţelor Medicale, 12. III.1938. Clujul Medi­
cal Nr. 6,1938, pag. 398—401.
13. Docent Dr. P. Vancea: Chist dermoid al orbitei cu loca­
lizare profundă neobişnuită. — Comunicare Reuniunea Anatomi­
că, И. X I . 1937. Clujul Medical Nr. 6, 1938, pag. 402—403.
14. Docent Dr. P. Vancea: Anoftalmie bilaterală complicată
cu gură de lup. — Comunicare Reuniunea Anatomică, 11. X I .
1937. Clujul Medical Nr. 6, 1938, pag. 403.
15. Docent Dr. P. Vancea: Turburări oculare consecutive
unei hemoragii. — Comunicare Sc. Ştiinţelor Medicale, 20. V.
1938. Clujul Medical Nr. 9, 1938, pag. 584—586.
16. Docent Dr. P. Vancea şi Dr. P. Radu: Gliom primitiv
al nervului optic evoluând concomitent cu tuberculom al regiunei
chiasmatice. — Comunicare Reuniunea Anatomică, 27. X I . 1937.
Clujul Medical Nr. 5, 1938, pag. 332—333.
17. Dra Dr. Lavinia Rusu: Tuberculoză coroidiană inelară
anterioară invadantă a corneei şi scleroticei. — Comunicare în
Reuniunea Anatomică, 19. I I I . 1938.
155

18. Dra Dr. Lavinia Rusu: Chiste conjunctivale. — Comuni­


care în Reuniunea Anatomică, 14. V. 1938.
19. Dr. I. Păcurariu: Cinci cazuri de sarcome orbito-pal-
pebrale la copii între 2—14 ani. — Comunicare la Soc. Ştiinţelor
Medicale, 15. I. 1938. Clujul Medical, Nr. 4, 1938, pag. 254—256.
20. Dr. I. Păcurariu: Un caz de keratită parenchimatoasă re-
cidivantă. — Comunicare Soc. Ştiinţelor Medicale, 12. I I I . 1938.
Clujul Medical Nr. 6, 1938, pag. 398.
21. Dr. I. Păcurariu: Edem papilar de origină rinogenă. —
Comunicare la Soc. Ştiinţelor Medicale, 4. V I . 1938.
22. Dr. N. Zolog: Igiena oculară în şcoli. — Buletinul Eu­
genie şi Biopolitic. Voi. V I I I , 1937, pag. 373.
23. Dr. N. Zolog: Neuroretinită pigmentară eredoluetică la
un sugar (în colaborare cu Dna Dr. E. Mihalca). — Rev. de Pe­
diatrie şi Puericultura Nr. 1—3, 1938.
24. Dr. N. Zolog: Neuroretinită cu exudate şi emoragii în-
tr'un caz de sifilis tratat. — Comunicare în Soc. Ştiinţelor Me­
dicale, 26. I I I . 1938. Clujul Medical No. 7, 1938, pag. 4 6 0 - 4 6 1 .
25. Dr. N. Zolog: Miopie traumatică. — Clujul Medical No.
8, 1938, pag. 498—502.
26. Drd. I. Popoviciu: 5 cazuri de epiteliom în sfera oculară.
— Comunicare în Soc. Ştiinţelor Medicale, 6. X I . 1937. Clujul
Medical Nr. 1, 1938, pag. 50.

11. Clinica stomatologică.

Lucrări, conferinţe, comunicări:

Prof. Dr. Ion Aleman:


1. Nevralgiile faciale de origină dentară. (Publicat în Revis­
ta Stomatologică No. 6—8 din 1937, în colaborare cu Dr. V. Va-
silescu şi Dr. Dumitrescu).
2. Focarele infecţioase din cavitatea bucală şi reumatismul.
3. Caria dentară în mediul şcolar şi tratamentul ei.
4. Sugestii pentru combaterea cariei dentare în mediul rural.
5. Intervenţiuni radicale şi radiumterapie la tumori maligne
ale cavităţii bucale. Rezultate terapeutice.
6. Intervenţiuni chirurgicale la piorea alveolară.
156

Dr. I. Băbuţiu:
1. Concepţii noui în etiologia cariei dentare.
2. Tratamentul profilactic al cariei dentare.
3. Un caz grav de fractură multiplă a maxilarului inferior
şi superior.

Dr. V. Vasilescu:
1. Nevralgiile faciale de origină dentară (Publicat în Revista
Stomatologică No. 6—8 din 1937, în colaborare cu Prof. Dr. I.
Aleman şi Dr. Dumitrescu).
2. Adamantiomul chistic al maxilarului inferior.
3. Afecţiuni gastrice în legătură cu focarele infecţioase den­
tare.
Dr. L. Ghidrai: Lucrări de tehnică dentară în ceramică.
Dr. I. Baba: Consideraţiuni asupra leziunilor bucale în cur­
sul leucemiei acute în legătură cu un caz observat. (Publicat în
Revista Stomatologică No. 9—10 din 1937, în colaborare cu Dr.
Pop Tiberiu).
Dr. Marin Ionescu Bujor: Limfagiom al buzei superioare.
(Publicat în Revista Stomatolgică No. 5 din 1937.
Dr. Sumea Măria şi Dr. Hirschorn Ladislau: Osteomielita
maxilarelor de origină dentară. (Publicat în Revista Stomatolo­
gică No. 9—10, 1937).
Dr. Cornelia Ghibu şi Dr. Ferdinand Klepner: O anchetă
medico-socială asupra cariei dentare în mediul şcolar şi conside-
raţiunea despre profilaxia ei. (Publicat în Revista Stomatologică
No. 9—10, 1937).

12. Clinica oto-rino-laringologică.

1. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. E. Salamon: Sindrom ver­


tiginos otolitic însoţit de nistagm de poziţie. — Clujul Medical,
Iulie 1937.
2. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Observations clinique sur la ce-
phalee rhinogene. — Archives internat, de neurologie, Mai-Juin
1937.
3. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. A. Teodorescu: Trombo-
flebita golfului venei jugulare. — Rev. Şt. O. R. L., Oct. 1937.
Referat în Annales d'Oto laringologie, Tanvrier 1938, pag. 80.
4. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. G. Cotul: Vaccinarea ac-
157

tivă pre- intra- şi postoperatorie în O. R. L. — Rev. Şt. O. R. L.,


Oct. 1937. Ref. în Annales d'O. L. Fevrier 1938, pag. 170.
5. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. T. Naghi: Riniforma sau
acneea hipertrofică în legătură cu un caz operat. — Rev. Şt. O.
R. L., Oct. 1937. Ref. în Annales d'O. L. 1938, pag. 177.
6. Prof. Dr. Gh. Buzoianu, Dr. A. Teodorescu şi Dr. Şt.
Gărbea: Cancer laringean spino-celular la o bolnavă de 29 ani,
laringectomie totală vindecare. — Reun. Anat. Cluj, 27 Nov.
1937. Clujul Medical, Mai 1938, pag. 329.
7. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. Salamon: Sarcom osteogen
naso-maxilo-etmoidal la un copil de 9 ani. — Reun. Anat. Cluj,
27 Nov. 1937. Clujul Medical, Mai 1938, pag. 331.
8. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. E. Csilag: Lupus nasal pe
cale de transformare carcinomatoasă. — Reun. Anat. Cluj, 27
Nov. 1937. Clujul Medical, Mai 1938, pag. 330.
9. Prof. Dr. Gh. Buzoianu, Dr. A. Teodorescu şi V. Arghir:
Trei cazuri de mastoidită exteriorizată însoţită de abces subpe-
riostal şi abcese extradurale cerebeloase. — Soc. Şt. Med. Cluj,
4 Oct. 1937. Clujul Medical Nr. 2, Februarie 1938, pag. 122. .
10. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. A. Teodorescu: Două ca­
zuri de colesteatom al urechii după operaţiuni insuficiente ante­
rioare pentru mastoidită. — Soc. Şt. Med. Cluj, 4 Dec. 1937. Clu­
jul Medical Nr. 2, Februarie 1938, pag. 124.
11. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Calea transmaxilo-nasală pen­
tru tumorile etajului superior al foselor nasale. — Rev. Şt. O.
R. L., 1 Ianuarie 1938.
12. Prof. Dr. Gh. Buzoianu, Dr. A. Teodorescu şi Dr. Şt.
Gărbea: Alte două cazuri recente de laringectomie totală pentru
cancer laringean. —• Soc. Rom. de Ortopedie, 16 Ianuarie 1938,
„Spitalul", Martie 1938.
13. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. E. Bodea: Metastaze neo-
plazice oto-rino-laringologice cu punct de plecare gastric. — Reun.
Anat., 22 Ianuarie 1938.. Clujul Medical.
14. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Rinologie. Un volum 460 pa­
gini, 194 figuri. Cluj, 1938. Recenzii: Rev. de pediatrie şi pueri­
cultura, Cluj, Dec. 1937, pag. 481. Rev. de igienă socială. Martie
1938, pag. 206. Rev. Rom. Medicală, 1 Iunie 1938, Rev. „Spita­
lul", Mai 1938.
15. Prof. Dr. Gh. Buzoianu, Doc. Dr. I. Gavrilă, Dr. A. Teo­
dorescu şi Dr. Şt. Gărbea: Mastoidite bilaterale supurate acute-
168

consecutive otitelor scarlatinoase şi rugeolei (cu trei cazuri cli­


nice). — Soc. de Pediatrie, Cluj, 20. II. 1938. Rev. „Spitalul".
Aprilie 1938.
16. Prof. Dr. Gh. Buzoianu, Dr. A. Teodorescu şi Dr. E.
Bodea: Trombo-flebita sinusului lateral. Septicemie auriculară
consecutivă. Ligatura jugularei şi drenajul sinusului. Vindecare.
— Reun. Anat. Cluj, 19 Martie 1938 şi Soc. Şt. Medicale, Cluj,
9 Aprilie 1938. Clujul Medical.
17. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Există un grup special de tu­
mori fibroase hiperplazice etmoido-maxilare fără malignitate is-
tologică. — Rev. Şt. O. R. L., Aprilie 1938.
18. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. Şt. Gărbea: Amigdalecto-
mia şi adevnotomia în tratamentul coreei acute. — Rev. Şt. O.
R. L., Aprilie 1938.
19. Prof. Dr. Gh. Buzoianu, Dr. A. Teodorescu şi Dr. P.
Bogdan: Meningită septică acută difuză de origine otică, ope­
rată, vindecată. — Rev. Şt. O. R. L. Nr. 2, Aprilie 1938.
20. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. E. Salamon: Esofagosco-
pia în diagnosticul cancerului esofagian. — Rev. Şt. O. R. L.,
Nr. 3, Iulie 1938.
21. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Mastoidită acută supurată, în-
siţită de septicemie şi determinări pulmonare. — Rev. Şt. O. R.
L. Nr. 3, Iulie 1938.
22. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi Dr. Şt. Gărbea: Fistulă si-
nuso-dentară obliterată prin operaţie plastică. — Rev. Şt. O. R. L.
Nr. 3, Iulie 1938.
23. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Cancerul laringian şi posibili­
tăţile sale operatorii. — Rev. „Cancerul", Aprilie-Iunie, 1938.
24. Dr. E. Csillag: Foliculita recidivantă a vestibului nasal
şi tratamentul ei. — Clujul Medical Nr. 6, Iunie 1938.
25. Dr. Şt. Gărbea: Acţiunea preparatelor arsenicale (Spiro-
cidul, Stovarsolul), asupra supuraţiilor persistente oto-mastoidie-
ne, datorite bacililor difterici sau pseudo-difterici. — Rev. Şt.
O. R. L. Nr. 4, Oct. 1937.
26. Dr. Ferencz-Mihâly Eva: Istoricul specialităţii oto-rino-
laringologice la Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj.
— Rev. Şt. O. R. L. Nr. 4, Oct. 1937.
27. Dr. I. Gheorghe (Craiova): Mastoidită exteriorizată tip
Bezold cu periflebită fongoasă. Parotidită. — Rev. Şt. O. R. L.
Nr. 4, Oct. 1937.
159

28. Dr. D. Ionescu, Dr. E. Salamon şi Dr. Şt. Gărbea: Con-


sideraţiuni asupra paraliziei dilatatorilor glotei. — Rev. Şt. O.
R. L. Nr. 4, Oct. 1937.
29. Dr. Ch. Ore seu: Contributions critiques â la therapeuti-
que de la papillomatose laryngienne. — Rev. Şt. O. R. L. Nr. 1,
Ianuarie 1938.
30. Dr. G. Cotul şi 5". Cotul: Cauzele simulării şi disimulării
otice în asigurările sociale şi armată. — Indicatorul Muncii, An.
II, Nr. 1, Ianuarie 1938.
31. Dr. G. Cotul: Fibromele naso-faringiene. Rev. Şt. O. R.
L. Nr. 1, Ianuarie 1938.
32. Dr. G. Cotul: Bolile şi sindromele simulate în otologie.
— Indicatorul Muncii, Anul II, Nr. 4—5, Aprilie-Mai 1938.
33. Dr. I. Gheorghe (Craiova): Perforaţiile traumatice ale
timpanului. — Rev. Şt. O. R. L. Nr. 1, Ianuarie 1938.
34. Dr. T. Naghi: Abcesul acut retro-faringian (adenofleg-
monul acut retrofaringian). — Rev. Şt. O. R. L. Nr. 1, Ianuarie
1938.
35. Dr. T. Naghi: Traumatismele auriculare (în legătură cu
un caz clinic). — Clujul Medical Nr. 1, Ianuarie 1938.
36. Dr. E. Csillag şi B. Tărnăveanu: Contribuţiuni asupra
rolului amigdalei lui Luscka în patologia sugarului. — Rev. Şt.
O. R. L. Nr. 1, Ianuarie 1938.
37. Dr. Andrei Teodorescu: Mixom al corzii vocale drepte.
— Rev. Şt. O. R. L. Nr. 1, Ianuarie 1938.
38. Dr. Şt. Gărbea: Corp străin (boabă de fasole) în bronşia
dreaptă (asfixie) tracheotomie de urgenţă (extracţie), vindecare.
— Rev. Şt. O. R. L. Nr. 1, Ianuarie 1938.
39. Dr. E. Salamon: Polip sângerând al septului nasal. Rev.
St. O. R. C. Nr. 1, Ian. 1938.
40. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Şt. Gărbea: Asupra unui caz de
febră tifoidă gravă complicată cu laringită tifică. — Clujul Me­
dical Nr. 3, 1 Martie 1938.
41. Dr. I. Leonida: Al doilea curs practic de reîmprospătare
şi de tehnică operatorie O. R. L. — Mişcarea Medicală Română
Nr. 7—8, Iulie-August 1938.
42. Dr. W. Prack, Dr. D. Ionescu: Consideraţiuni clinice a-
supra bolii lui Charcot (Mărie). — Rev. Şt. O. R. L. Nr. 2, Apri­
lie 1938
160

43. Dr. G. Cotul şi Dr. A. Teodorescu: Papilomele amigda-


lelor palatine. — Rev. Şt. O. R. L. Nr. 2, Aprilie 1938.
44. Dr. B. Tărnăveanu: Corpii străini esofagieni extraşi în
Clinica O. R. L. din Cluj, între anii 1935—1938. — Rev. Şt. O.
R. L. Nr. 2, Aprilie 1938.
45. Dr. E. Bodea şi Dr. Magiari: Sifilis faringo-laringean,
formă pseudo-tuberculoasă. — Rev. Şt. O. R. L. Nr. 2, 1938.
46. Doc. Dr. P. Vancea şi Dr. V. Arghir: Paralizia muşchiu­
lui mare oblic după cura radicală a sinuzitei frontale. — Rev.
Şt. O. R. L, Nr. 3, Iulie 1938.
47. Dr. E. Csillag: Despre diagnosticul precoce al otitei me­
dii la sugari. — Rev. Şt. O. R. L. Nr. 3, Iulie 1938.
48. Dr. Basil Tărnăveanu: Activitatea operatorie a Clinicei
O. R. L. din Cluj în decursul anului 1937. — Rev. Şt. O. R. L.
Nr. 3, Iulie 1938.
49. Dr. T. Naghi: Câteva consideraţiuni generale asupra igie­
nei mintale, raportul ei cu O. R. L. şi stomatologia. — Rev. Şt.
O. R. L. Nr. 3, Iulie 1938.
50. Dr. G. Cotul şi A. Teodorescu: Consideraţiuni asupra
unui caz de maladia lui Woakes. — Rev. Şt. O. R. L, Nr. 3, Iulie
1938.
51. Dr. В. M. Tatarsky: Abces subdural. — Rev. Şt. O. R.
L. Nr. 3, Iulie 1938.
52. Prof. G. Busoianu: Ce trebue să facem pentru nas, gât
şi urechi. — Revista „Viaţa Socială CFR", Iulie 1937.
53. Prof. G. Busoianu: Manifestări ale spiritului latin. —
„Curentul", 20 Septembrie 1937.
54. Prof. Dr. G. Busoianu: Specializările în medicină. — Con­
ferinţa ţinută în Consiliul Profesoral, Oct. 1937. In Studii de or­
ganizare universitară, pag. 53—87, 1937.
55. Prof. Dr. G. Busoianu: Cuvinte pentru Gazeta Tineretu­
lui Medical. — Gazeta Tineretului Medical, 25 Martie 1937.
Prof. Dr. G. Busoianu: Credinţa în ideal. — Conferinţă pu­
blică ţinută la Tg. Mureş, 26 Martie 1938.

Activitatea operatorie:
Activitatea operatorie a Clinicei O. R. L. din Cluj, în de­
cursul anului 1937 însumează cifra de "2450 operaţiuni de specia­
litate, cari au fost executate de medicii clinicei, după cum ur­
mează :
161

1. Prof. Dr. Gh. Buzoianu 422; 2. Dr. A. Teodorescu 249;


3. Dr. D. Ionescu 162; 4. Dr. Şt. Gârbea 307; 5. Dr. G. Cotul
177; 6. Dr. A. Vaida 12; 7. Dr. T. Naghi 73; 8. Dr. E . Salamon
102; 9. Dr. V. Arghir 113; 10. Dr. P. Bogdan 117; 11. Dr. E .
Bodea 32; 12. Dr. Gârbacea 58; 13. Dr. E . Csillag 19; 14. Dr.
Gh. Popovici 18; 15. Dr. C. Oprişiu 5; 16. Dr. Popa Pantea 1;
17. Dr. A. Katzer 5; 18. Dr. N. Crintea 25; 19. Drd. B . Magiari
265; 20. Drd. H. Popescu 34; 21. Drd. S. Quaiser 3; 22. Drd.
Const. Popescu 10; 23. Drd. D. Rădoescu 9; 24. Drd. I. Săvu-
lescu 23; 25. Drd. Ghitulescu 2; 26. Drd. S. Tărnăveanu 52; 27.
Drd. A. Balmuş 24; 28. Drd. Faur 24; 29. Drd. Tudoraş 1; 30.
Drd. Georgescu 2; 31. Drd. Zaharia 21; 32. Drd. Mărtoiu 6.

13. Institutul de istoria medicinii.


Prof. Dr. V. Bologa:
Lucrări:
1. „Anklăngc an den zweiten Mersenburger Zauberspruch in
rumănischen und Banater madjarischem Heilsegen". — Siidost-
deutsche Forschungen II, Miinchen, Schlick, 1937, p. 413—
418, 8°.
2. „Deutsche Einflusse auf die Knltur der Rumănen". —
Student in Schlesien (Schlesische Hochschulzeitung), X I , no. 7,
Breslau, 1937, pag. 5—8, 4°.
3. „A. de Stourdsa (Sturza)". — Isis X X V I I , no. 2 (74),
Cambridge-Bruges, 1937, pag. 321, 8°.
4. „Weitere Angaben iiber Andre Etienne". — Isis X X V I I ,
no. 2 (74), Cambridge-Bruges, 1937, pag. 322—324, 8°.
5. Dr. Karl Fahrenkamp: „Cardiacul. Aspecte esenţiale şi
cotidiane în boalele inimii (Traducere de V. Bologa). Cuvânt
înainte de Prof. Dr. I. Haţieganu. —• Leipzig, Spanner (1937),
199 pag. 8°, 1 planşe cromo.
6. „A român tudomănyos gyogyâszat kczdete". — Egeszseg.
IV, Cluj, 1938, no. 1, pag. 2—5, 8°.
7. Paul de Kruif: „Vânători de microbi". Traducere de V .
Bologa şi L. Dima, cu o prefaţă de Prof. Ionescu-Mihăieşti. —
Cluj, Lepage, 1938, V I I I + 3 7 1 pag. 8°, 9 fig., 27 planşe.
8. „Victor Babeş şi Ioan Cantacuzino, doi vestiţi vânători de
microbi". (Apendice la Kruif: Vânători de microbi). — Cluj, be-
page, 1938, 64 pag., 8°, 1 fig., 8 planşe.
11
162

Con f e r i n ţ e :
1. „Hotarele vechi ale medicinii româneşti". — Conferinţă,
Universitatea Populară din Vălenii-de-Munte, 8. V I I I . 1937.
2. In colaborare cu I. G. Russu: „Die trepanicrten Schădel
aus dem archăologischen Universitătsmuseum zu Cluj". — Co­
municare la al 17-lea Congres internaţional de antropologie şi ar­
heologie preistorică, Bucureşti, 1—8 Sept. 1937.
3. „Les debuts de la vie scientifique chez Ies Roumains". —
Conferinţă făcută în faţa secţiilor reunite ale Congresului I V in­
ternaţional de Istoria Ştiinţelor. Praha, 25 Sept. 1937.
4. „Nils Rosen von Rosenstein iiber die Erbsyphillis". — Co­
municare la Secţia de Istoria Medicinii al Congresului I V inter­
naţional de Istoria Ştiinţelor, Praha, 24 Sept. 1937.
5. „Die Hauptphasen der rumănischen Medzinigeschichte". —
Comunicare la Secţia de Istoria Medicinii a Congresului I V in­
ternaţional de Istoria Ştiinţelor, Praha, 27 Sept. 1937.
6. „L'importance de I. E. Purkyne pour les debuts du mou-
vement scientifique des nations sud-est-europeennes". — Discurs
festiv la inaugurarea plăcii Purkyne în Blatna, 28 Sept. 1938.
7. „Medicii şi medicina in România în cursul veacurilor". —
Conferinţă ţinută la Ateneul Rom, Oradea, 21. X I . 1937.
8. „Românii de peste hotare". — Conferinţă ţinută la „As-
tra", Cluj, Cercul cultural George Lazăr, 19. X I I . 1937.
9. „Influenţa germană asupra medicinei româneşti". — Con­
ferinţă ţinută la Institutul de cultură română-germană, Secţia
Braşov, 17. I. 1938.
10. „Medicina populară şi medicina ştiinţifică". — Confe­
rinţă ţinută la „Astra", Sibiu, 13. I I . 1938.

Colaboratorii Institutului:

1. Julius Orient: Entstehung der Monchsorden und geistli-


chen Artzte, Spitâler und Apotheken in Sieberbtirgen. — C. r.
I X . Congres int. Hist. Med., Bucureşti, 1916, p. 700—704, 4°.
2. D. A. Olaru: Un pharmacien de Transylvanie, medecin
du roi de Lahore. — С. г. I X . Congres int. Hist. Med., Bucureşti,
1936, p. 697—699.
3. /. G. Russu: Donnees paleo-pathologiques des squelettes
trouves en Ardeal. — Comunicare la al 17-lea Congres internaţio-
163

nai de Antropologie şi Arheologie preistorică, Bucureşti, 1—8


Sept. 1937.
4. Klima Franz: Johann Martin Honigberger, ein sâchsischer
Arzt aus dem vorigen Jahrhundert. Medizinische Zeitschrift, Si­
biu, X I , 1937, No. 10, p. 327—329, 8°.
5. Klima Franz: Wunsche, die beim Lesen kamen. — Hip-
pocrates, No. 49, 1937.
6. Klima Franz: Johann Martin Honigberger, ein sieben-
btirgisch-săchsischer Arzt aus dem vorigen Jahrhundert. —
Hippokrates (Stuttgart), 1938, p. 76—78, 4«.
7. Klima Franz: Uber ein einfaches Schwitzverfahren. —
Hippokrates, (Stuttgart), 1938, p. 103—104, 4°.
8. Gellner G.: Thomas Jordans epidemiographische Werke
uber Lues pannonica und Morbus brunnogallicus. — Medizini­
sche Zeitschrift (Sibiu), X I I . 2. 1938, p. 37, 8°.
9. Kepp Richard: Friedrich Fabini. (Ein zweiter Fabini als
Vertreter siebenbiirgisch-sâchsischen Arzttums in der Augenheil-
kunde). — Sudhoffs Archiv (Leipzig), X X X , 4—5, 1938, p.
319—320, 8°.
10. Niţulescu-Bologa Valeria: începuturile activităţii medi­
cale a femeilor în Europa. — Conferinţă făcută în Febr. şi 13.
III. 1938 la „Gruparea femeilor române" în Cluj şi în Braşov.
In 25 August 1938 Dl Dr. Herbert Normann, profesor agre­
gat la Universitatea din Tartu (Dorpat), Estonia, a vizitat Insti­
tutul de Istoria Medicinii. Domnia-Sa a venit anume la Cluj pen­
tru a cunoaşte şi a studia organizarea şi starea actuală a Insti­
tutului nostru.

14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică.

Prof. Dr. V. Papilian: Dare de seamă asupra activităţii So­


cietăţii Române de Antropologie din Cluj. — Clujul Medical
No. 4, 1938.

Prof. Dr. V. Papilian şi Doc. Dr. С. C. Velluda:


1. Indicele nazal, auricular şi al crăpăturii bucale la Moţi. —
•Clujul Medical No. 3, 1938.
2. Talia şi circonferinţa orizontală cefalică la Moţi. — Clu­
jul Medical No. 7, 1938.
164

3. Consideraţiuni asupra grupelor sanghine la Moţi. -— Clu­


jul Medical No. 8, 1938.
4. Deschiderea palpebrala la Moţi. — Clujul Medical No. 5,.
1938.
5. Contribuţiuni antropologice asupra nasului, urechii deschi­
derii bucale şi palpebrale la Moţi. •—• Buletinul Eugenie şi Biopo-
litic No. 3—4, 1938.
6. Studiul antropologic asupra feţei la Moţi. — Clujul Medi­
cal No. 9, 1938.

Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. I. G. Russu:


1. Contribuţiuni experimentale la studiul canalului toracic.
Clujul Medical No. 6, 1938.
2. Variaţiunile dintre greutate absolută şi procentul schele­
tului şi părţilor moi. —• Clujul Medical No. 12, 1937.

Doc. Dr. С. C. Velluda:


1. Indicele facial superior la Români şi Unguri. — ClujuS
Medical No. 10, 1937.
2. Asupra sistemului nervos vegetativ la nevertebrate. •— Re­
vista Ştiinţelor Medicale No. 2, 1938.
3. Un caz de deromelie la găină. —• Comunicare. Reuniunea
Anatomică, 1938.
4. Despre moşii şi strămoşii omului de azi. — Clujul Medi­
cal No. 4, 1938.
5. Frumosul Anatomic. — Conferinţe de Medicină aplicate
la educaţia fizică şi sport. Cartea Românească, 1938.
6. Câteva consideraţiuni fiziologice în legătură cu chirurgia
vegetativă. — Mişcarea Medicală No. 3—4, 1938.
7. Evoluţia biologică a femeii. — Conferinţă. Gruparea fe­
meilor române, Martie 1938.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Dragule seu: Un cas de comu-
nication interventriculaire compliquee d'une origine commune de
l'artere pulmonaire et de l'aorte du ventricul gauche. — Arch.
d'Anat, d'Embriol. et d'Histol. Strasbourg, T. X X V , 1938.

Dr. I. G. Russu:
1. Studiul indicelui ce falie la craniile vechi găsit în Ardeal..
- Clujul Medical No. 1, 1938.
2. Fascicol supranumerar al muşchiului omo-hioidian. — Co­
municare. Reuniunea Anatomică, 1938.
165

3. Exostoze pe un femur din antichitate. —• Revista de Orto­


pedie No. 1—2, 1938.
4. Un caz de absenţa clitorismului. •— Endocrinologie, Gyne­
cologie şi Obstetrică No. 1, 1938.
5. Dare de seamă asupra activităţii Societăţii Române de An­
tropologie pe anul 1936—37. — Clujul Medical No. 4, 1938.
Dr. I. G. Russu şi Dr. T. Sparchez: Consideraţiuni experi­
mentale şi clinice în legătură cu tratamentul ulcerului gastro-duo-
denal cu preparate de amino-acizi. —• Clujul Medical No. 5, 1938.

Dr. V. Preda:
1. Studiul critic asupra unei noi clasificaţii rasiale. — Clu­
jul Medical No. 5, 1938.
2. Anomalii arteriale, musculare, multiple la un membru in­
ferior. -— Comunicare, Reuniunea Anatomică, 1938.
3. Asupra unui fascicol supranumerar al muşchiului adduc-
torul mare. — Comunicare, Reuniunea Anatomică, 1938.
4. Legătura dintre antropologie, ereditate şi embriologie în
•cadrul evoluţiei etnice. — Buletinul Eugenie şi Biopolitic No. 1—
2, 1938.
Dr. Preda şi Drd. N. Toncescu: Grupele sanghine şi legătura
loc cu rasa şi biotipul. — Clujul Medical No. 9, 1938.

15. Institutul de anatomie patologică.

Publicaţii:
1. Prof. Dr. Titu Vasiliu: Continuarea cursului litografiat
„Manual de anatomie patologică clinică", (în curând va apare ti­
părit şi completat).
2. Prof. Dr. T. Vasiliu şi Dr. Josan Radu: Cancerul canalu­
lui hepatic în legătură cu un caz (sub tipar).
3. Dr. Popa Rubin şi Dr. M. Hăngănuţiu: Les Malforma-
tions congenitales de la vezicule biliaire. Etude clinique, radiolo-
gique et histopathologique. •— (Congres internaţional de l'isuf--
fisance hepatique Vichy, 1937, pag. 491).
4. Dr. Popa Rubin şi Dr. Radu Petru: Consideraţiuni anato-
mo-clinice asupra cancerului pulmonar în legătură cu 40 de cazuri
autopsiate. (Cancerul, 1938).
166

5. Dr. Popa Rubin, Dr. Pop Leonida şi Dr. Bulbuca: Exo-


stoze şi hiperostoze osteogenice familiare la o bolnavă cu cancer
al vulvei. (Cancerul No. 3, 1937).
6. Dr. Popa Rubin şi Dr. Plauchitiu: Rabdomiomele conge­
nitale ale inimei. (Cancerul No. 4, 1937).
7. Dr. V. Dahnovici: Seroreacţia de lactogelificare Kopa-
czewsky la bolnavii canceroşi şi indivizi normali. (Cujul Medical
No. 5 , Ш 8 ) .
8. Dr. Radu Petru: Combaterea pojarului şi a complicaţiilor
lui cu piridium. (Clujul Medical No. 1, 1938).
9. Dr. Radu Petru: Uber die Behandlung von Masern un de-
ren Komplikationen mit Pyridium. (Monatschrift fur Kinderheil-
kunde, Leipzig, 5 Mârz 1938).
10. Dr. Radu Petru: Pneumatoza chistică intestinală. (Clu­
jul Medical No. 6, 1938).
11. Dr. Radu Petru şi Dr. A. Mo ga: O formă clinică parti­
culară a gripei (forma cardiorenală). — Clujul Medical No. 7.
1938.
12. Dr. Radu Petru şi Dr. Pop Tiberiu: Cancerul primiţi v-
al papilei lui Vater în legătură cu un caz. (Clujul Medical No. 7,
1938).
13. Dr. Radu Petru şi Dr. Pop Tiberiu: Consideraţiuni ana-
tomo-clinice asupra paraganglionului suprarenal în legătură cu
un caz. (Clujul Medical No. 8, 1938).
14. Dr. Radu Petru şi Dr. Mircioiu Crişan: Educaţia fizică
în educaţia generală. (Clujul Medical No. 8, 1938).
15. Dr. Josan Radu şi Dr. Gavrilă Ioan: Ipoglicemiile spon­
tane şi provocate. (Clujul Medical No. 9, 1937).

Comunicări:
1. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Popa Rubin: Moarte subită în ur­
ma unei puncţii pleurale (va apare în Clujul Medical).
2. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Popa Rubin: Asupra unui caz de
meningită cu etiologie dubioasă (va apare în Clujul Medical).
• 3. Prof. T. Vasiliu şi Dr. V. Dahnovici: Septicopiemie cu ba­
rilul fundiliformis. (Clujul Medical No. 2, 1938, p. 124).
4. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Radu Petru: Cancer primitiv al ve-
zicei biliare. (Clujul Medical No. 4, 1938, p. 258).
167

5. Prof. Т. Vasiliu şi Dr. Radu Petru: Cancer primitiv he­


matie cu tromboze tumorale a venei porte şi cave inferioare (apa­
re în Clujul Medical).
6. Prof. T. Vasiliu şi Radu Petru: Limfosarcom al intestinu­
lui subţire (apare în Clujul Medical).
7. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Radu Petru: Două cazuri de insu­
ficienţă hepatică cu hemoragie internă (va apare în Clujul Me­
dical).
8. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Radu Petru: Ruptura aortei (va
apare în Clujul Medical).
9. Prof. T. Vasiliu, Dr. Radu Petru şi Drd. Roman Ioan:
Două cazuri de tumori ale ţesutului paraganglionar (va apare în
Clujul Medical).
10. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Josan Radu: Un caz de tubercu­
loză renală şi testiculară (va apare în Clujul Medical).
11. Prof. T. Vasiliu şi Dr. losan Radu: Un caz de cancer
primitiv al canalului hepatic (va apare în Clujul Medical).
12. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Josan Radu: Un caz de boală
chistică renală (va apare în Clujul Medical).
13. Prof. T. Vasiliu şi Drd. Roman Ioan: Un caz de limfo-
sarcomatoză intestinală. (Clujul Medical No. 5, 1938, p. 333).
14. Prof. T. Vasiliu şi Drd. Roman Ioan: Un caz de medias-
tinită retractilă (va apare în Clujul Medical).
15. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Roman Ioan: Tumoră a mediasti-
nului posterior (va apare în Clujul Medical).
16. Dr. Popa Rubin: Chiste hidatice multiple ale inimei (apa­
re în Clujul Medical).
17. Dr. Popa Rubin: Tumorile plasmocitare (apare în Clujul
Medical).
18. Dr. Popa Rubin şi Dr. M. Hângănuţiu: Consideraţiuni
asupra anomaliilor congenitale ale vezicei biliare (va apare în
Clujul Medical).
19. Dr. Popa Rubin şi Dr. Roman Ioan: Ulcere multiple ale
stomacului (va apare în Clujul Medical).
20. Dr. Radu Petru: Cancerul primitiv al papilei lui Vater
(va apare în Clujul Medical).
21. Dr. Radu Petru şi Dr. P. Vancea: Mixom al nervului op­
tic, metastaze intereraniene.
168

16. Institutul medico-legal.


Publicaţii:
M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Ereditatea somatometrică
la o familie cu trei generaţii şi 42 descendenţi. (Archivele Insti­
tutului de Medicină Legală, Cluj, 1937).
M. Kernbach, S. Cupcea şi V. Hurghişiu: Contribuţiuni la
studiul impulsiunilor primare la infractori. (Ibd.).
M. Kernbach: A propos de l'examen histopatologique des or-
ganes genitaux internes apres Pavortement. (Annales de Mede-
cine Legale, 1938).
V. Hurghişiu: Le nouve direttive di Marrio Carrara, nelle
ricerche di Antropologia Criminale e la loro importanza. (Archi-
vio di Antropologia Criminale, Psihiatria e Medicina-Legale, Fas-
cicolo I I I , 1937).
C. Cotuţiu şi A. Borbat.: Contribuţiuni la studiul fracturilor
craniene. (Archivele Institutului de Medicină Legală, Cluj, 1937).
C. Cotuţiu: Experienţa practică cu metoda citologică a secre­
ţiei mamare pentru diagnosticul medico-legal al avortului. (Ibd.).
Doctrina Medic o-Juridică:
A. Ionaşcu: Responsabilitatea civilă a medicului şi starea de
necesitate (Ibd.).
E. Puşcariu: Teoria probelor şi mijloacelor de realizare în
Codul de Procedură Penală Carol II. (Ibd.).
0. Popa: Despre responsabilitatea penală. (Ibd.).
/. Far cu: Aspectul etnic al criminalităţii. Pledoarie pentru
o ştiinţă a criminalităţii autohtone. (Ibd.).
M. Kernbach: Metodele de investigaţie ştiinţifică în ancheta
criminală. (Ibd.).
Sinteze şi documentări Medico-Legale:
Toxicologie modernă.
E. Macovski: Utilizarea peştilor ca animale de experienţă în
toxicologie. (Ibd.).
Medicina Legală în asigurările sociale:
1. Constantin eseu: Semiotica traumatologică; rapoartele de
expertiză medicală în cazurile de accidente de muncă, răniri şi lo­
viri şi în asigurările individuale. (Ibd.).
169

Comunicări şi conferinţe:

M. Kernbach: Lupta modernă contra criminalităţii. (Confe­


rinţă la „Astra", Arad).
M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Indicele cefalic şi ereditatea
(Societatea de Antropologie din Cluj, 1937—38).
M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Un caz de meningoencefalită
tuberculoasă traumatică. (Reuniunea de Anatomie Patologică.
Cluj, 1937—38.
M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Boale emoragică la un nou
născut şi coincidenţa ei cu lipsa de îngrijiri. (Ibd.).
M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Cicatrice post infarctică a
inimii şi coincidenţa ei cu traumatisme uşoare ale feţii. (Ibd.).
M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Ereditatea indicelui facial.
(Societatea de Antropologie Cluj, 1937—38).
M. Kernbach şi A. Mureşan: Un caz de encefalită rabică,
forma liniştită cu incubaţie prelungită. (Reuniunea de Anatomie
Patologică Cluj, 1937—38).
M. Kernbach şi i". Cupcea: Impulsiunile prinare la marii
criminali şi corelaţia lor cu instabilitatea emotivă şi biotipul. (So­
cietatea de Drept Penal şi Ştiinţele Penitenciare, Bucureşti, 1938).
C. Cotuţiu: Un caz de avort septic cu diplobacili. (Reuniu­
nea de Anatomie Patologică, Cluj, 1937—38).

Activitatea Institutului Medico-Legal la Congresele internaţionale.


Primul Congres internaţional de criminologie, Roma.

M. Kernbach: Role de juge et sa preparation dans la lutte


contre la criminalite.
M. Kernbach: Etude de la personnalite du criminel.
Primul Congres internaţional de Medicină-Legală şi Socială
Bonn, 22—24 Septembrie 1938.
M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Die Somatometrische Erbbio-
logie in der gerichtlichen Medizin.
M. Kernbach: Uberlick iiber die rumenische Unfallgesetze-
bung.
M. Kernbach und 5. Cupcea: Korelation zwischen Biotyp,
Trieben und emotiver Unbestăndigkeit bei Schwerverbrechern.
170

17. Institutul de chimie biologică.

S'au făcut cercetări ştiinţifice de către fiecare membru al


personalului didactic, rezultatele obţinute urmând a apare în re­
viste de specialitate. Au fost publicate deja:
1. /. Manta şi Prof. Urechia: Nouvelles recherches sur une
subst. pyretogene des urines. — Bull. Acad. de Medecine, Т. IV,
Nr. 5.
2. /. Manta: Biochimia şi Medicina. —• Clujul Medical Nr.
6, pag. 341, 1938.
3. /. Manta: Plumbul tetraetil. Toxicologie şi higiena. —•
Securitas Nr. 7—8, p. 213, 1938.
4. Dr. V. Lupea: Contribuţiuni la studiul acizilor biliari. —
Teză de doctorat în farmacie, lucrată la Institut. Tip. Ardealul,
Cluj, 1938.
5. V. Lupea şi 7". Dinculescu: Curs litografiat de biochimie.
1938.

18. Institutul de fiziologie.

Publicaţii:
1. Gr. Benetato et C. Oprişiu: Sur Ies variations du pH et
des bicarbonates salivaires dans Ies etats d'acidose et d'alcalose
provoques. —- C. R. de la Soc. de Biologie, t. 128, p. 113, 1938.
2. Gr. Benetato et C. Oprişiu: Sur l'elimination de l'acide
lactique et de l'ammoniaque par la voie salivaire dans l'etat d'aci­
dose provoque. -— C. R. de la Soc. de Biologie, t. 128, p. 116,
1938.
3. /. Moldovanu, Gr. Benetato, C. Crişan şi T. Tur cu: Sur
le mecanisme du pneumotropisme et de la lyse pulmonaire des
bacilles tuberculeux injectes aux chiens par voie endoveineuse.
— Bulletin de l'Acad. de Med. de Roumanie, t. V, No. 2, p. 192,
1938.
4. Gr. Benetato et C. Oprişiu: Contribution â l'etude de la
physiologie de l'amygdale palatine. L'effet de l'extrait amygdalien
sur le metabolisme chez Ies Rats. — C. Rr. de la Soc. de Biologie,
1938.
5. Gr. Benetato: Orientări în concepţiile fiziologiei de ieri şi
de azi. — Clujul Medical No. 2, 1938.
171

6. Gr. Benetato: Consideraţiuni generale asupra fiziologiei


efortului fizic. Conferinţe de medicină aplicată la Educaţia fizică
şi sport. — Editura Cartea Românească, Cluj, 1938.
7. Gr. Benetato: Efortul fizic şi sistemul endoglandular.
Conferinţe de medicină aplicată la Educaţia fizică şi sport. — Ed.
Cartea Românească, Cluj, 1938.
8. N. Munteanu, C. Oprişiu şi V. Ursu: Acţiunea nămoluri­
lor balneare asupra creşterii copiilor şi animalelor tinere. — Re­
vista de Endocrinologie, Gynecologie, Obstetrică, No. 4, 1937.
9. Gr. Benetato şi C. Oprişiu: Contribuţiuni la studiul core­
laţiilor amigdalo-tiroidiene. — Clujul Medical No. 5, 1938.
10. Gr. Benetato şi D. Fosto: Influenţa efortului fizic repe­
tat asupra funcţiunii capsulei suprarenale la om. — Clujul Medi­
cal No. 6, 1938.
11. Gr. Benetato, R. Oprean et N. Munteanu: L'influence de
l'âge sur letat colloidal des proteines tissulaires. — C. R. de la
Soc. de Biologie, 1938. (Lucrare prezentată la Congresul Inter­
naţional de Fiziologie din Ztirich, 1938, ca o interpretare făcută
la tema „Funcţiunea capsulelor suprarenale" susţinută de Ken-
dall-Verzar). (A se vedea X V I Internationaler Physiologen Kon-
gress, Zurich, 1938, Nachtrăge und Korecturen zum Programm;
Gr. Benetato (Cluj) Votum zum Thema: Nebennierenrinde).
12. Gr. Benetato, N. Munteanu et R. Opreau: L'action des
certaines hormones sur l'etat colloidal des proteines tissulaires.
— C. R. de la Soc. de Biologie, 1938. (Lucrare prezentată la Con­
gresul Internaţional de Fiziologie din Zurich, 1938 ca o interpre­
tare la raportul lui Kendall şi Versar „Funcţiunea capsulelor su­
prarenale").
13. Gr. Benetato und C. Oprişiu: Wechselbeziehungen zwi-
schen Mandeln und Schilddriise. — Deutsche Medizinische Wo-
chenschrift, Nr. 33, p. 1181, 1938.

Conferinţe, comunicări:

1. Gr. Benetato: Importanţa vitaminelor în lumina cercetări­


lor de laborator şi a observaţiunilor clinice. — Cursul de pueri­
cultura organizat de Ministerul Sănătăţii, 18—23 Oct. 1937.
2. Gr. Benetato şi C. Oprişiu: Amigdalele ţ i metabolismul
de bază. — Soc. Ştiinţelor Medicale, Februarie 1938.
172

3. Gr. Benetato şi D. Fost o: Efectul exerciţiului fizic repetat


asupra funcţiunii capsulei suprarenale la om. — Soc. Med. de
Educaţie fizică, Martie 1938.
4. Gr. Benetato: Fiziologia sportului şi a muncii. — Exten­
siunea Societăţii de Educaţie fizică universitară, Martie 1938.
5. Gr. Benetato: Alimentaţia la sportivi şi muncitori. Soc.
Med. de Educaţie fizică.

Participări la congrese:

Directorul Institutului Prof. Dr. Gr. Benetato a participat ca


membru activ la Congresul Internaţional de Fiziologie ţinut la
Zurich, în 14—19 August 1938, făcând şi o interpretare în scris
şi verbal la tema „Funcţiunea capsulelor suprarenale" susţinută
de Kendall şi Versar. (Vezi şi programul congresului: Interna-
tionaler Physiologen Kongress, Zurich, 1938, Nachtrâge und Ko-
rekturen zum Programm Gr. Benetato (Cluj). Votum zum The-
ma: Nebennierenrinde).

19. Laboratorul de fizică medicală.


г
Л. Bărbulescu:

1. Asociaţia moleculară, comunicare ţinută la Academia de


Ştiinţe din Bucureşti, la 29 Oct. 1937.
2. Dicţionarul Academiei de Ştiinţe, (comunicare ţinută la
Academia de Ştiinţe, secţia de Organizare, la 30 Oct. 1937.
3. Biroul de informaţie ştiinţifică, (comunicare ţinută la
Academia de Ştiinţe, secţia de Organizare, la 30 Oct. 1937.
4. Sur l'additivite de la constante a de van der Waals. —
Journ. de Chim., Phys. 35, pag. 27—32, Paris, 1938.
5. Une demonstration des lois des secousses. — Bull. Soc.
Sciences Cluj, I X , pag. 60—64, Cluj, 1938.
6. L'additivite de la constante a de van der Waals et l'asso-
ciation moleculairc. — Bull. Soc. Sciences Cluj, I X , pag. 32—39,
Cluj, 1938.
Mihail Eduard P am fii: Consideraţiuni asupra conductibilită-
ţii electrice a ţesuturilor. — Teză, Cluj, 1938.
173

20. Institutul de radiologie.

1. Prof. Dr. D. Negru: Prezentarea unui aparat de stratigra­


fie (Planigraful Siemens), cu o serie de radiografii. — Com. la
Soc. de Rad. Cluj, şed. din 20 Dec. 1937.
2. Prof. Dr. D. Negru: Probele funcţionale în Radiologie. —
Mişc. Med. Rom. No. 5—6, Craiova.
3. Prof. Dr. D. Negru: Die Roentgenbehandlung der Base-
dowschen Krankheit. — Referat, erstattet auf dem 2 rumânischen
Radiologen kongress în Klausenburg im Mai 1937. Strahlentera-
pie, Bd. 62, 1938.
4. Dr. C. Berariu: Tehnica examenului radiologie al torace­
lui şi imaginea toracică normală. — Conf. la cursul de perfecţio­
nare în diagnosticul şi tratamentul tuberculei pulmonare. Cluj,
27 Sept. 1937.
5. Dr. C. Berariu: Tehnica dispensarului antituberculos. —
Conf. ca mai sus.
6. Dr. C. Berariu: Imaginile patologice elementare ale apa­
ratului respirator. — Conf. la acelaş curs, 29 Sept. 1937.
7. Dr. C. Berariu: Aspectele radiologice ale tuberculozei pul­
monare. — Conf. la acelaş curs, 30 Sept. 1937.
8. Dr. C. Berariu: Tehnica dispensarului antituberculos. —
Conf. la acelaş curs, 4 Oct. 1937.
9. Dr. C. Berariu: Contribuţiuni la diagnosticul radiologie
al ascaridozei. — Com. la Soc. de Rad. Cluj. Şed. din 20 Ianua­
rie 1938.
10. Dr. V. Rusu: Accidentele auroterapiei şi prevenirea lor.
— Conf. la cursul de perfecţionare în TBC. Cluj, 4 Oct. 1937.
11. Dr. V. Rusu: Acţiunea razelor Roentgen asupra părului,
în legătură cu un caz de depigmentare post-rontgenterapeutică. —
Rom. Med. No. 19 din 1937.
12. Dr. V. Rusu: Al doilea Congres Naţional de Radiologie.
Dare de seamă. — Mişc. Med. Rom. No. 7—8 din Iulie-August
1937.
13. Dr. V. Rusu: Modificările glicemiei prin radioterapia re-
giunei ipofizare. — Rev. de Endocrinologie No. 3 din 1937.
14. Dr. V. Rusu: Rezultatele rontgenterapiei în rinosclerom.
— Mişc. Med. Rom. No. 9—10 din 1937.
174

15. Dr. V. Rusu (în colaborare cu Dr. I. Popa): Radiotera­


pia fistulelor bacilare. — Com. Soc. Ştiinţelor Medicale. Şedinţa
din 15 Ianuarie 1938.
16. Dr. V. Rusu (în colaborare cu Dr. A. Lakatos). Calcifie-
rea arterelor periferice. — Com. Soc. Rad. Şedinţa din 24 Februa­
rie 1938.
17. Dr. V. Rusu: Valoarea prognostică a examenului sanghin
în rontgenterapia neoplasmelor uterine. — Rev. Cancerul, No.
4, 1937.
18. Dr. V. Rusu (în colaborare cu Dr. I. Popa): Rezultatul
obţinut prin rontgenterapia tuberculozei vezicale. — Rev. Rom.
de Urologie Nr. 1 din 1938.
19. Dr. V. Rusu: Rezultate tardive în rontgenterapi limfo-
granulomatozei maligne. — Clujul Medical No. 4, 1938.
20. Dr. Stoian Gheorghina: Prezentări de filme. — Com. la
Soc. de Rad. Şed. din 16 Iunie 1938.

21. Institutul de igienă şi igienă socială.

Lucrări:

1. Prof. Dr. I. Moldovan: Medicul igienist şi plasa sanitară.


(Bul. Eug. şi Biopolitic, 1937, Nr. 10—11—12, p. 291).
2. Prof. Dr. I. Moldovan: Cuvânt de deschidere a adunării
generale a „Astrei" din Timişoara. (Transilvania, 1937, Nr. 5,
р. 1).
3. Prof. Dr. I. Moldovan, Dr. T. Turcu şi Dr. C. Crişan:
Ober das Schicksal in die Blutbahn injizierter Tuberkelbazillen.
(Festschrift Nocht 1937. Instit. f. Schiffs und Tropenkrankhei-
ten Hamburg).
4. Prof. Dr. I. Moldovan: Apel. (Transilvania 1938, Nr. 2,
р. 1). /'
Prof. Dr. I. Moldovan: Spre o facultate de etnologie şi bio-
politică. (Buletinul Eug. şi Biopolitic, 1938, Nr. 3—4, p. 67).
6. Prof. Dr. I. Moldovan, Prof. Dr. G. Bcnetato, Dr. T. Tur­
cu et Dr. C. Crişan: Sur le mecanisme du pneumotropisme et la
lyse pulmonaire des bacilles tuberculeux injectes aux chiens par
voie endoveineuse. (Bul. de l'Acad. de Med. de Roumanie, 1938,
Tome V, Nr. 2, p. 192).
175

7. Dr. Mihai Zolog: Aprovizionarea cu apă în mediul urban.


Raport prezentat la al II-lea Congres Naţional de boale infecţioa­
se, Chişinău, 1937, 88 p.
Dr. Mihai Zolog: Influenţe hormonale şi de metabolism în
terapia arsenobenzolică a tripanosomiazei experimentale. (Clujul
Medical, 1938, Nr. 1, р. 1. (In colaborare cu Dr. O. Comşia).
9. Dr. Mihai Zolog: Principii de organizare sanitară rurală.
(Bul. Eug. şi Biop. voi. V I I I , 1937, p. 239).
10. Dr. Mihai Zolog: Soră de ocrotire sau moaşă? (Bul. Eug.
şi Biop. voi. I X , 1938, Nr. 3—4).
11. Dr. T. Turcu şi Dr. G. Galalb: Agentul patogen şi diag­
nosticul bacteriologic în dizenterie. Al II-lea Congres naţional de
boale infecţioase. Chişinău, 1937.
12. Dr. Titu Turcu: Actualităţi epidemiologice. (Buletinul
Eugenie şi Biopolitic. Voi. V I I I , Octombrie-Decembrie 1937, Nr.
10—11—12, pag. 354—361).
13. Dr. Titu Turcu, Prof. Dr. I. Moldovan und Dr. C. Cri-
jan: Uber das Schicksal in die Blutbahn injizierter Tuberkelba-
zillen. Sonderabruck aus der Festschrift Nocht, 1937. Herausge-
geben vom Institut fur Schiffs und Tropenkrankheiten in Ham-
burg.
14. Dr. T. Turcu, Dr. I. Moldovan, G. Benetato et C. Crişan:
Sur le mecanisme du pneumotropisme et de lyse pulmonaire des
bacilles tuberculeux injectes aux chiens par voie endoveineuse. —
Bulletin de Г Academie de Medecine de Roumanie. Tome V, No.
2, pag. 192, 1938').
15. Dr. Ovidiu Comşia: Sănătatea satului. — Şoimii Carpa-
ţilor Nr. 1, 1937.
16. Dr. Ovidiu Comşia: Familia. — Ibid.
17. Dr. Ovidiu Comşia: Influenţe hormonale şi de metabo­
lism în terapia arsenobenzolică a tripanosomiazei experimentale.
— Clujul Medical, 1938, Nr. 1, р. 1. (In colaborare cu Dr. M.
Zolog).
18. Dr. Ovidiu Comşia: Naţionalism biopolitic. —• Transil­
vania, 1937, Nr. 6, p. 465.
19. Dr. Ovidiu Comşia: Neamul. Conferinţă publică ţinută
în 9. X I I . 1937.
20. Dr. Ovidiu Comşia: Neamul regenerat. — Bul. Eug. şi
Biop. 1937, 10—12.
1
) Aceiaş lucrare trecută la No. 6 (verso) şi No. 3 (pag. 170).
176

21. Dr. Ovidiu Comşia: Biopolitică şi învăţământ. (Partea


I ) . — Transilvania, 1938, Nr. 1, p. 34.
22. Dr. Ovidiu Comşia: Destinul în perspectiva istoriei şi a
biologiei. — Bul. Eug. şi Biop. 1938, Nr. 1—2, p. 3.
23. Dr. Ovidiu Comşia: Biopolitică şi învăţământ. (Partea
I I ) . — Transilvania, 1938, Nr. 2, p. 101.
24. Dr. Ovidiu Comşia: Etiologia cancerului. Conferinţă ţi­
nută în 14. V. 1938 la Inst. pentru studiul şi profilaxia canceru­
lui. — Publicată în „Cancerul", 1938, Nr. 1.
25. Dr. Ovidiu Comşia: Biologie şi istorie. — Bul. Eug. şi
Biopolitic, 1938, Nr. 5—6, p. 164.

Dr. I. Făcăoaru:

26. Predispoziţia pentru crimă. Studiu genealogic. — Bul.


Eug. şi Biop., 1937, V I I I , Nr. 6—7, p. 223—227.
27. Compoziţia rasială în populaţia din Borloveni şi Pataş,
(Caras). — Bul. Eug. şi Biop., 1937, Nr. 8—9, p. 247—257.
28. Circonferinţa orizontală ceţalică în raport cu gradul în
armată. — Bul. Eug. şi Biop., 1937, Nr. 8—9, p. 262—266.
29. Korperliche Harmonie im Verhăltnis zur Rasse. Com. la
Congr. Intern, de Antrop., Sept. 1937.
30. Intelligenz im Verhăltnis zur korperlichen Harmonie.
Com. la Congr. Intern, de Antr., Sept. 1937.
31. La composition raciale de quelques groups de population
roumaine de Ţransylvanie. Com. la Congr. Intern, de Antrop.,
Sept. 1937.
32. Experimentelles Studium iiber das Verhăltnis swischen
Rasse und Intelligenz. Com. la Congr. Intern, de Antrop., Sept.
1937.
33. Rassenzusammcnsetzung im Verhăltnis zur Intelligenz.
Com. la Congr. Intern, de Antrop., Sept. 1937.
34. The relation of intelligence scores and age in adulthood.
Com. la Congr. Intern, de Antrop., Sept. 1937.
35. Variation der Rassenzusammensetzung nach der wirt-
schaftlichen und sozialen Lage. Com. la Congr. Intern, de An­
trop., Sept. 1937.
36. Structura în raport cu gradul în armată. Com. Soc. Rom.
Antrop. Şed. din 2. X I I . 1937.
17?

37. Contribuţie la studiul compoziţiei rasiale a studenţilor


minoritari din România. В. E . şi B. 1938, IX., № . 1—2, p. 21-29:
38. Devalorizarea patrimoniului ereditar într'o familie de in­
telectuali. Rev. de Med. Legală. 1938, II, Nr. 3—4, p. 147—154.
39. Antropologia ca ştiinţă şi ca obiect de învăţământ. В. E .
si В., 1938, I X . Nr. 5—6, p. 149—164.
Dr. I. Făcăoaru şi Dr. P. Rămneanţu:
40. Der Lăngen-Breitenindex bei der 'siebenburgischen Bevoh
kerung. Com. la Congr. Intern, de Antrop., Sept. 1937.
41. Die Rassenzusammensetzung und die Blutgruppen bei der
siebenburgischen Bev'olkerung. Com. la Congr. Intern, de Antrop.,
Sept. 1937.
42. The Blood groups and pigmentation of the iris in the
population of Transylvania. Com. la Congr. Intern, de Antrop.,
Sept. 1937.
43. The Blood groups and the facial index in the population
of Transylvania. Cong. la Congr. Intern, de Antrop., Sept. 1937.
Dr. I. Făcăoaru şi Dra M. Purdilă:
44. Coleraţia între şcolaritate şi starea economică. Com. la
Soc Rom. de Antrop., Şed. din 3. I I I . 1938.

Lucrări de sinteză.

45. L'histoire de quelques sciences humaines en Roumanie:


l'eugenique, la biopolitique l'heredite et la selection sociale. Ra­
port pt. Congr. Intern, de Antrop., Sept. 1937. Cea 70. p.
46. Privire critică asupra legii finlandeze de sterilizare în
comparaţie cu legea germană. В. E . şi В., 1937, V I I I . Nr. 10—12,
p. 339—354.
47. Contraselecţiunea socială prin natalitatea diferenţiată.
Transilvania, 1937, nr. 5. p. 417—419.
48. Inteligenţa naturală în raport cu clasele sociale. Transil­
vania, 1938, Nr. 1. p. 41—44.
49. Dr. 1. Ardelean: Types of pneumococci found in sputum
submitted for examination for tubercle bacilli. Lucrare prezen­
tată la al X X I I - a congres al „New-York State Association of
Public Health Laboratories" ţinută la 23. V. 1938 în Cooperstown,
N. Y . U. S. A.
12
178

50. Dr. Luştrea Vasile: Consideraţiuni asupra etiologiei


streptococice a scarlatinei. Buletinul Eugenie şi Biopolitic. Voi.
I X . Nr. 3—4, anul 1938, p. 107.
51. Dr. Luştrea Vasile: Notiţă asupra legii pentru profilaxia
şi combaterea veneriilor în Argentina din 17—30 Dec. 1936. Bule­
tinul Eugenie şi Biopolitic Voi. I X . Nr. 5—6, anul 1938, pag. 187.
52. Dr. Nicolae Maier: Din tipologia bacilului Difteric. Bu­
letinul Eugenie şi Biopolitic. Voi. V I I I . Nr. 10—11—12. 1937.
pag. 377.
53. Dr. Nicolae Maier: Consideraţiuni asupra epidemiologiei
familiale a Difteriei. Teză pentru doctorat în medicină şi chi­
rurgie, 1938.
54. Dr. Nicolae Maier: Bacteriofagul. Buletinul Eugenie şi
biopolitic. Voi. I X . Nr. 5—6 1938. pag. 182.
Dr. P. Râmneanţu:
55. Rezumat asupra şedinţelor de organizare sanitară a sub-
secţiei eugenice şi biopolitice a „Astrei". Bulet. Eug. şi Biopoli­
tic, 1937 pp. 171—179.
56. Problema mortalităţii în Europa dela 1921 încoace. Tran­
silvania, 1937, pp. 113—115.
57. Ştiinţa de carte şi mortalitatea infantilă în România. Bu­
let. Eug. şi Biopolitic, 1937, pp. 210—214.
58. Distribuţia grupelor sanguine la populaţia comunei Şanţ-
Năsăud. Sociologie Românească, 1937, pp. 245—27.
59. Mortalitatea infantilă ca problemă principală în România
de astăzi. Transilvania, 1937, pp. 191—192.
60. Die Blutgruppcnverteilung in Siebenbi'trgen und Banat
auf Grund von 18,675 Bestimmungen. Zeitschrift fiir Rassenphy^
siologie 1937, pp. 143—145.
61. Din metodologia biotipologiei. Bulet Eug. şi Biopolitic.
1937, pp. 257—261.
62. Mortalitatea maternă în România. Bulet. Eug. şi Biopoli­
tic, 1937, pp. 267—274.
63. Cauzele de moarte în România. Bulet. Eug. şi Biopolitic.
1937, pp. 275—278.
64. Le biotip de la population du Banat. Bulet. de Г Academie
de Medecine, Bukarest, 1937, pp. 717—738.
65. Biotype aud fertility of women from the province of
Banat-Romania. The Internationel Congress for the Seintific In-
vestigations of Pop Prall. Paris, 1937.
179

66. Influenţa 'căsătoriei asupra fertlităţii şi etnicului unui


neam. Transilvania, 1937, pp. 932—404.
67. The classical blood groups and the M. N. and M. N. pro-
perties in the nostions from [Transylvania. XVII-e Congres Inter­
national a"Antropologie et dArcheologie Prehistorique, 1937.
68. Der Lăgen Breitenindex bei der sielenburgischen Bevbl-
kerung. XVII-e Congres International dAntropologie et dAr­
cheologie Prehist. 1937. — împreună cu Dr. I. Făcăoaru.
69. Das Verhăltnis zwischen Rassen und Blut gruppen bei
•der Siebenbiirgischen Bevolkerung. XVII-e Congres Internatio­
nal dAnthropologie et dArcheologie Prehistorique, 1937, pp.
387—388. Alături de Dr. I. Făcăoaru.
70. The Blood groups and the social index in the population
from Transylvania. XVII-e Congres Int. dAnthropologie et
d'Arch. Prehist., 1937, pp. 389—393. împreună cu Dr. I. Fă­
căoaru.
'71. The blood groups and pigmentation of the iris in the
population of Transylvania. XVII-e Congres Int. dAnth. et
•dArch. Prehist., 1937, p. 3. Alături de Dr. I. Făcăoaru.
72. Problema căsătoriilor mixte în oraşele din Transilvania
în perioada dela 1920—1937. Bulet. Eug. şi Biopolitic, 1937,
pp. 317—338.
73. O analiză a proporţiei Căsătoriilor în România. Transil­
vania, 1937, pp. 467—469.
74. Maternităţi mici rurale sau secţii obstreticale pe lângă
spitalele judeţene. Bulet Eug. şi Biopolitic, 1938, pp. 13—20.
75. Problema fertilităţii diferenţiale. Bulet. Eug. şi Biopoli­
tic, 1938, pp. 37—42.
76. Speranţa medie de a trăi. Transilvania, 1938, pp. 38—40.
77. Declararea, evoluţia şi norma sesonieră a bolilor conta­
gioase în Insp. Gen. San. şi de Ocr. al Regiunii Cluj. Al II-lea
Congres de boli contagioase, 1937, Chişinău. Alături de Dr. S.
Bariţiu.
78. Reducerea morbidităţii de difterie în Insp. Gen. San. al
Reg. Cluj în urma vaccinărilor din 1936. AI II-lea Congres de
boli contagioase, 1937, Chişinău. Alături de Dr. S. Bariţiu.
79. Rolul actual şi viitor al Institutelor de igienă şi sănătate
publică în protecţia copilăriei în mediul rural. Congresul Balca­
nic pentru protecţia copilăriei, 1938, Belgrad.
80. Starea actuală şi tendinţa mişcării eugenice. Consultaţiu-
180

nile eugenice prematrimoniale. Bulet. Eug. şi Biopolitic, 1938, pp.


83—88.
81. Sinuciderile, omuciderile şi accidentele in România. Bul.
Eug. şi Biopolitic, 1938, pp. 129—149.
82. R. Ripan Tilici şi F. Cristea: Eine Halbmikromethode
zur conduktometrischen Bestimmung von Nikotin. Zeitschrift fur
Untersuchung der Lebensmittel Heft 1 Julie 1938, 76 Band.
Relaţii internaţionale şi interunivcrsitare.
Agregat Dr. Mihai Zolog a reprezentat Institutul de Igienă
la Conferinţa Directorilor Institutelor de Igienă din Europa, care
a avut loc la Geneva, 22—27 Noemvrie 1937, sub auspiciile Sec^
ţiei de Igienă a Ligii Naţiunilor.
Cursuri de specializare în Igienă.
In baza art. 204 din legea sanitară şi de ocrotire, s'a conti­
nuat şi în anul şcolar 1937—38 cursul de specializare în igienă,
organizat de Facultatea de Medicină, la Institutul de Igienă şi
Igienă Socială de sub conducerea dlui Prof. Dr. Iuliu Moldovan.
Au fost admişi la acest curs 19 candidaţi. Lecţiunile şi lucrările
practice ca şi stagiile clinice reglementare au început la 9 Noem­
vrie 1937 şi au durat până la 1 Iunie 1938, urmând ca după ter­
minarea stagiilor practice pe teren şi elaborarea tezei, candidaţii
să treacă în toamnă examenul de specialitate.
Materialul propus este acelaş ca şi în anul şcolar 1936—37.
22. Institutul de istologie şi embriologie.
1. /. Drăgoiu şi C. Crişan: L'influence des acides amines sur
la croissance des vegetaux. Buletinul Academiei de Medicină din
România, 1938.
2. /. Drăgoiu şi M. Giindisch: Un pui găină monstru psoa-
delf cu spină bifidă şi celesomie. Privire generală asupra diplo-
genezelor. Clujul Medical. Mai 1938.
3. C. Crişan, (în colaborare cu I. Moldovan şi T. Turcu):
Uber das Schicksal in die Blutbahn injizierter Tuberkelbazillen.
Institut fur Schiffs und Tropenkrankheiten in Hamburg 1937.
4. D. Pană, (în colaborare cu Gr. Benetato, Oprişiu şi Mun­
teanu) : Consideraţiuni şi contribuţiuni la studiul efortului fizic
în desvoltarea sistemului endoglandular şi a caracterelor consti­
tuţionale. Clujul Medical Noemvrie 1937.
5. St. Bojin: Tehnica microincinerârii în istologie. Spodo-
grama pielii. Teză 1938.
6. C. Crişan, (în colaborare cu I. Moldovan şi T. Turcu):.
La destinee des bacilles acidoresistants injectes aux chiens et
chats par voie endo-veineuse. Buletinul Academiei de Medicină
din România 1937.
7. C. Crişan, (în colaborare cu I. Moldovan şi T. Turcu):
Sur le sort des bacilles acido resistants injectes aux cobays vacci-
nes. Buletinul Academiei de Medicină din România, 1938.
8. C. Crişan, (în colaborare cu I. Moldovan, Gr. Benetato şi
T. Turcu): Sur le mecanisme du pneumotropisme et de la lyse
pulmonaire des bacilles tuberculeux injectes aux chiens par voie
endoveineuse. Buletinul Academiei de Medicină din România,
1
1938 ).
9. D. Pană, (în colaborare cu D. Căprioară): Efecte hormo­
nale asupra grefelor ovariene. Rev. End. Ginec. şi Obst. No
4 — 1937.
10. D. Pană, (în colaborare cu Doc. Dr. T. Popoviciu): Un
caz de polidactilie simetrică la un nou născut. Rev. End. Ginec.
şi Obst. No. 2. 1938.
11. D. Pană: Modificări utero-ovariene la iepuroaice după
injecţii cu apă de ghiol (Techirghiol). Comunic, la Congr. de
Balneologie dela Herculane. Mai 1938.
12. D. Pană: Metabolismul ţesuturilor canceroase. Rev. „Can­
cerul". Aprilie—Iunie 1938.

23. Institutul de patologie generală şi experimentală.

Publicaţiuni.
1. Prof. Dr. M. A. Botez: Autonomia Universitară şi Facto­
rii ei determinanţi. (Biblioteca Facultăţii de medicină din Cluj).
Studii de organizare unversitară, 1938. (Şi în extras).
2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. Viorel Grigore: Vaccinarea
antirabică la Institutul Antirabic din Cluj în anul 1935. (Date şi
constatări). Bulet. Serv. Antirabic Bucureşti, Ianuarie 1938.

Conferinţe şi comunicări.
1. Universitatea şi viaţa publică (conferinţă ţinută la Cole­
giul Academic din Cluj sub auspiciile Extensiuni Universitare).
*) A se vedea notiţa dela pag. 175.
182

2. La Diffusion du virus rabique dans la region occidentale


de la Roumanie. (Donnees et constatations, conclusions en vue de
l'institution d'une prophylaxie (Comunicare făcută la „Conferinţa
internaţionala asupra turbări" în ziua de 7 Mai la Bucureşti).
Dl. Prof. Dr. M. A. Botez a luat parte în zilele de 6 şi 7
Mai 1938 ca delegat oficial al Facultăţii de medicina din Cluj
la Comemorarea profesorului Victor Babeş şi la Conferinţa in­
ternaţională asupra turbării de la Bucureşti.
A rostit, în numele Facultăţii o alocaţie omagială la come­
morarea profesorului V. Babeş şi a făcut la conferinţa interna­
ţională asupra turbării comunicarea al cărei titlu s'a arătat mai
sus la No. 2.

24. Laboratorul de bacteriologie.

S'au întreţinut tumorile experimentale de grefă la guzgani.


S'au făcut experienţe de imunitate în cancerul experimental,
lucrare în curs de executare.
S'au complectat colecţiile de culturi microbiene în vederea
diagnosticului Salmonelozelor.

25. Institutul de balneologie şi fizioterapie.

1. Prof. Dr. M. Sturza: Nămolurile României. Raport pre­


zentat la Congresul Internaţional Society of Medical Hydroly
18—28 Oct. 1937, Wiesbaden.
2. Prof. Dr. M. Sturza: Limanoterapie la Litorarul Mărit
Negre. Comunicare la Congresul Societăţii Germane de Balneo­
logie 24—27 Febr. 1938, Kiel.
3. Prof. Dr. M. Sturza: Apa Mării Negre din punct de ve­
dere terapeutic. Comunicare la Congresul Societăţii Germane de
Balneologie 24—27 Febr. 1938, Kiel.
4. Prof. Dr. M. Sturza: Posibilităţile climatoterapeutice la
Litorarul Mării Negre. Conferinţa la Soc. Ştiinţelor medicale din
Cluj, Mai 1938.
5. Prof. Dr. M. Sturza: „Die physikalischen Heilmittel in
der Therapie", lucrare apărută în volumul comemorativ „Grigore
Antipa".
183

6. Prof. Dr. M. Sturza: Rolul pielii în sporturile naturalei


Conferinţa la cursurile de educaţie fizică ale Universităţii din
Cluj. Mai 1938.
7. Prof. Dr. M. Sturza: Indicaţiuni terapeutice pentru clima
şi băile noastre. Conferinţa la Radio. Mai 1938.
8. Dr. E. Morariu: Modificările vitezei de sedimentare a
hematiilor în reumatismele cronice, sub acţiunea balneoterapiei.
Sibiu Medical Nr. 11—12, 1937.
9. Dr. E. Morariu: Importanţa administrării preparatelor
hormonale în cursul balneoterapiei disfuncţiunile ovarine. Clujul
Medical Nr. 3, 1938.
10. Dr. E. Morariu: Reumatismul ca problemă socială. Bu­
letinul Eugenie şi biopolitic Nr. 1—2, 1938.

26. Institutul de farmacologie.

Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Vezi raportul Clinicei Infantile.


Doc. Dr. V. Cimoca: Bietrag zum Problem der biologischen
Faktoren in Torf und Moorbadern (în colaborare cu N. Mun-
teanu), Wiener klinische Wochenschrift, 1938, Nr. 27.
Doc. Dr. V. Cimoca: Ueber den Nachweis von Sterolen in
den Moorbadern von Stobor und Someşeni (în colaborare cu N.
Munteanu). Wiener klinische Wochenschrift, 1938, No. 29.
Doc. Dr. V. Cimoca: Dozarea cantitativă a pituitrinei, după.
metoda Burn, din lobul posterior, în legătură cu diferite afec­
ţiuni (în colaborare cu Dr. Wolfdietrich Weis). In curs de publi­
care în Archiv fur expenmentelle Pathologie und Pharmacologie
Doc. Dr. V. Cimoca: Targesina în combaterea infecţiunilor
gonococice ale uretrei. In curs de publicare.
Doc. Dr. V. Cimoca: Consideraţiuni asupra unui caz cu lu­
pus eritematos tratat cu Rhodalor. Com. făcută la Soc. de Biolo^
gie, Bucureşti, (1937).
Dr. С. V. Antonescu (în colaborare cu Prof. Dr. V. Papi­
lian) : Noi cercetări în studiul sincopei adrenalino-cloroformice.
Vezi raportul Inst. de Anatomie Descriptivă.
Dr. С. V. Antonescu: Consideraţiuni asupra mecanismului
patogenic al sindromului anginos în insuficienţa ovariană. Clujul
Medical, 1937. No. 7.
Dr. С. V. Antonescu: Rolul sinurilor carotidiene în meca-
184

nismul sincopei adrenalino cloroformice. Mişcarea Medicală Ro­


mână 1937. No. 9—10.
Dr. С. V. Antonescu: Există o posibilitate chimică a sintezei"
vitaminei C, în prezenţa vitaminei D şi A, în organismul uman?
Clujul Medical 1938. No. 1.
Dr. С. V. Antonescu: Sindrom anginos în insuficienţa ova-
riană. Rezultat tardiv după foliculino terapie. Mişcarea Medicală
Română 1938. No. 3.
Dr. С- V. Antonescu (în colabrare cu Dr. P. Avrămoiu):
Eritem nodos ca manifestare paralergică. Vezi raportul Clinicei
Infantile.
Dr. С. V. Antonescu (în colaborare cu Dr. P. Avrămoiu):
Două cazuri de eritem nodos vindecate după cura antihelmintică.
Vezi raportul Clinicei.
Dr. С. V. Antonescu (în colaborare cu Dr. A. Berariu şi
P. Avrămoiu): Hemiplegie venită în decursul pneumoniei, la un
copil de 8 ani. Vezi raportul Clinicei Infantile.
Dr. С. V. Antonescu şi D. Bucheru: Cercetări experimentale
farmacodinamice cu clorura de carbaminoicholină, Doryl Merck.
Acţiunea în raport cu dozele administrate. Clujul Medical 1938,
No. 9.

27. Laboratorul de chimie medicală.

Pe baza unei concepţii recente a Dlui Profesor Minea, potri­


vit căreia scleroza în plăci se poate ameliora sau vindeca, în ra­
port cu stadiul de evoluţie a boalei, prin injecţii rachidiane de
lecitină, obiectul cercetărilor Dlui Prof. St. Secăreanu, directorul
acestui laborator, pe anul în curs, a fost căutarea unei lecitine
care prin activitatea ei să corespundă pedeoparte acestui scop
iar pe de altă parte să nu producă accidente. Lucrările între­
prinse au permis în adevăr soluţionarea acestei chestiuni de­
licate prin determinarea lecitinei corespunzătoare şi prin sta­
bilirea condiţiunilor experimentale de preparare a fosfatidei. Apli-
caţiunile clinice ale produsului obţinut se fac astăzi fără între­
rupere în Clinica Neurologică din Cluj şi rezultatele favorabile
obţinute ca şi numeroasele cereri de lecitină care vin din străi­
nătate ne îndreptăţesc a crede că problema deşi încă la început,
a căpătat chiar de pe acum un larg interes ştiinţific şi terapeutic.
FACULTATEA DE LITERE
A) DECANATUL.
1. F O Ş T I I DECANI.

Ţ Gheorghe Bogdan-Duicâ în anul universitar 1919—21


Nicolae Bănescu în anul universitar 1920—21.
Alexandru Lapedatu în anul universitar 1921—22.
T Ioan Ursu în anul universitar 1922—23.
Nicolae Drăgan în anii universitari 1923—24 şi 1932—3
t Virgil Bărbat în anul universitar 1924—25.
Silviu Dragomir în anul universitar 1925—26.
Dumitru M. Teodorescu în anul universitar 1926—27
Theodor Capidan în anul universitar 1927—28.
Onisifor Ghibu în anul universitar 1928—29.
Gheorghe Giuglea în anul universitar 1929—30.
Petre Grimm în anul universitar 1931—32.
Ştefan Bezdechi în anul universitar 1931—32.

2. P R O F E S O R I Ş I C O N F E R E N Ţ I A R I D E C E D A Ţ I .
1. Ioan Paul.
2. Ioan Ursu.
3. Iosif Popovici.
4. Vasile Bogrea.
5. Virgil Bărbat.
6. Gheorghe Bogdan-Duică.
7. Gustav Kisch.
8. Octavian Goga.
9. Gheorghe Mateescu (conferenţiar).
10. Constantin Diculescu (conferenţiar).

3. P E R S O N A L U L D E C A N A T U L U I .

Decan:
NICOLAE DRĂGANU.
Prodecan:
Ş T E F A N BEZDECHI.
187

Secretar: Gheorghe A. Vătăşescu (lic. în Litere şi în Drept,


doctor în ştiinţele de Stat).
Ajutor de secretar: Olga Dumitrescu (lic. în Litere).
Arhivară: Ana Ghibu.
Impiegat: Gheorghe Ghenuche (licenţiat în Drept, până la
16. I X . 1938).
Intendent: Gheorghe Rusu.
Ordonanţe: Geza Batiz, Ioan Baciu, Ioan Caian, Aurel Bo-
daciu (până la 31. V I I . 1938), Octavian Cleşiu (dela 1. VIII-
1938).
4. P E R S O N A L U L D I D A C T I C ,

a) Profesori titidari:
1. Auger Yves. Născut la 14 August 1893 în comuna la Ro-
chelle (Charente-Inferieure), Franţa. Ancien eleve de l'Ecole
Normale superieure. Agrege des lettres. Profesor angajat cu con­
tract la catedra de Limba şi Literatura franceză. Intrat în învă­
ţământ la 20 Septembrie 1921. Directorul Seminarului de Limba
şi Literatura franceză. Preşedintele Comisiei de capacitate pentru
Limba franceză. Comandor al ordinului „Coroana României".
2. Bănescu Nicolae. Născut la 16 Decembrie 1878 în comuna
Călăraşi, judeţul Ialomiţa. Numit în învăţământ la 1 Septembrie
1899. Doctor în Filosof ie şi Litere dela Universitatea din Mtin-
chen. Profesor titular de Bizantinologie. Directorul Seminarului de
Bizantinologie. Prodecan al Facultăţii în anul 1919—20 şi 1921—
22. Decan în anul 1920—21. Rector al Universităţii în anul 1923—
24. Prorector în anul 1924—25. Senator al Universităţii din 8
Iunie 1931 până în 12 Iunie 1932 şi din Dec. 1933 până în Nov.
1937. Membru activ al Academiei Române, membru de onoare al
Soc. de studii bizantine din Atena. Doctor honoris causa al Uni­
versităţii din Atena. Fost deputat de Aleşd. Delegat al Acad. Ro­
mâne şi al Universităţii la serbările centenarului Universităţii din
Atena. Delegatul Universităţii şi al Academiei Române la al V-lea
Congres internaţional de studii bizantine din 1936, la Roma. Co­
mandor al Ordinului Coroana României, Cavaler al Legiunii de
onoare, Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I, Avântul Ţării,
Medalia jubilară, Războiul pentru întregire, Meritul cultural în
grad de cavaler, Bărbăţie şi Credinţă cl. I, Răsplata muncii pen­
tru 25 ani în serviciul Statului.
188

3. Bezdechi Ştefan. Născut la 24 Aprilie 1888, în comuna


Ploeşti, judeţul Prahova. Numit în învăţământ în 1919. Doctor,
al Universităţii din Bucureşti. Fost agregat stagiar din 1919—23,
agregat din 1923—26. Profesor titular al catedrei de limba şi li­
teratura greacă. Directorul Seminarului de Filologie Clasică. De­
can în anul 1931—32. Prodecan în anii 1932—1937. Membru îti
Comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Cluj. Fost direc­
tor gerant al Institutului de Studii Clasice. Răsplata muncii pen­
tru învăţământ cl. I. Cavaler al ordinului „Coroana României".
4. Drăganu Nicolae. Născut la 18 Februarie 1884, în comuna
Zagra, jud. Năsăud. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1906.
Doctor în Filosofie. Docent, apoi profesor titular de Limba şi
Literatura română şi Limbi clasice la liceul din Năsăud, 1906—
1919. Membru al Comisiunii pentru organizarea Universităţii din
Cluj (1919). Comisar ministerial pe lângă Directoratul regional
al învăţământului secundar din Cluj, 1919. Directorul cursurilor
pentru pregătirea de profesori, Cluj 1919—20. Preşedinte al co­
misiunii pentru examinarea candidaţilor de profesori, Cluj, 15
Sept. 1919—30 Iunie 1924, apoi membru în comisiunea exame-
lor de capacitate. Decan în anii 1923—1924, 1932—1938. Rector
al Universităţii în anul şcolar 1931—32. Prorector din 12 Mai
1919 până la începutul anului şcolar 1919—-20, apoi în anul 1932
—38. Preşedintele Comisiunii Căminurilor 1923—24. Preşedintele
Comisiunii Bibliotecii Univ., 1932—33. Membru al Comisiunii şi
al Bibliotecii Universităţii, mai mulţi ani. Preşedintele Oficiului
de editură al Universităţii, 1932—1938. Membru corespondent al
Academiei Române. Membru al Comitetului central şi al Secţiei
literare a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura popo­
rului român, al comitetului de lectură al Teatrului Naţional din
Cluj, al Societăţii AGRU, etc, etc. Delegat al Ministerului Cul­
telor şi Artelor la Uniunea Muzeului Ardelean din Decembrie
1925. Director de studii şi disciplină la Căminul Casa învăţăto­
rilor, 1925—26, 1930—31. Preşedintele Extensiunii Universitare
din 1932. Preşedintele Comisiei interimare a Municipului Cluj
din 18 Noembrie 1933 până în 3 Ianuarie 1938. Comandor al
Coroanei României (Decret Regal Nr. 2429 din 7 Iunie 1920).
Răsplata muncii pentru învăţământ clasa I (Brevet Nr. 6790, De­
cret Regal Nr. 4102 din 17 Decembrie 1930). Răsplata muncii
pentru 25 ani în serviciul Statului (Brevet Nr. 259, Decret Re­
gal Nr. 3994 din 10 Decembrie 1931). Ofiţer al Ordinului „Fer-
18»

dinand" (Decret Regal Nr. 1556—1935). Ofiţer al „Legiunii de


Onoare" (Decret din 16 Aprilie 1936, eliberat la 30 Aprilie 1936,
înregistrat la Nr. 47282). Ordinul „Steaua României" în gradul
de comandor (Decret Regal Nr. 2813 din 19 Noembrie 1936). Or­
dinul Coroana României în gradul de mare ofiţer (Decret Regal
Nr. 2428 din 5 Nov. 1936). Răsplata muncii pentru construcţii
şcolare cl. I (Mon. Of. Р. I No. 228 din 2 Oct. 1937). Crucea
de aur pentru merit (Zloty Krzyz Zaslugi), poloneză (Decret din
5 Iunie 1937). Ordinul cehoslovac „Leul Alb" în gradul de co­
mandor (Decr. I I I , 900 c. 670 din 15 August 1937).
5. Dragomir Silviu. Născut la 13 Martie 1888, în comuna
Gurasadului, judeţul Hunedoara. Doctor în teologie. Numit în
învăţământ la 11 Iunie 1911. Profesor titular de Istoria sud-est
europeană. Fost profesor la Seminarul teologic din Sibiu. Decan
în anul 1925—26. Prodecan în anul 1926—27. Membru al Aca­
demiei Române (1928). Directorul revistei „Revue de Transylva­
nie". Preşedintele comisiei examenelor de capacitate, specialitatea
Istorie principal. Mare ofiţer al Ordinului Coroana României.
Comandor al Ordinului Coroana României. Meritul cultural, ca­
valer cl. I. Meritul cultural, ofiţer. Coroana României în gradul
de mare cruce, Sf. Sava. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I.
Cavaler al Ordinului Ferdinand I. Răsplata muncii pentru învă­
ţământ cl. I. „Leul Alb", comandor (Cehoslovacia). Coroana Ro­
mâniei, cordon.
6. Ghibu Onisifor. Născut la 31 Mai 1883, în comuna Să-
lişte, judeţul Sibiu. Doctor în Filosofie dela Universitatea din
Jena. Profesor titular de Pedagogie. Directorul Seminarului de
Pedagogie I. Numit în învăţământ la 1910. Inspector al învăţă­
mântului primar din Arhidieceza Ortodoxă a Transilvaniei (1910
—1914). Profesor la Seminarul Andreian şi Şcoala Normală din
Sibiu (1911—12). Membru al Consiliului judeţean Sibiu (1912—
15). Membru al Comitetului naţional al Românilor ardeleni şi bu­
covineni refugiaţi (Odessa, 1918). Membru şi delegat al Comi-
siunii şcolare moldoveneşti de pe lângă Zemstva gubernială a
Basarabiei (1917—18). Membru al Comisiunii bisericeşti din Ba­
sarabia (1918). Asesor onorar al Consistorului bisericesc din Ba­
sarabia (1918) şi al celui din Eparhia Vadului, Feleacului, Clu­
jului (1920). Membru în comisia universitară Cluj 1919. Secretar
general al Resortului de Culte şi Instrucţie publică din Transil­
vania (1918—20). Deputat în marele Sfat al Transilvaniei. Mem-
190

bru corespondent al Academiei Române. Membru şi preşedinte


al Secţiei Şcolare a Asociaţiunii pentru literatura română şi cul­
tura poporului român din Transilvania. Membru de onoare al
Universităţii populare, al Societăţii istorice-arheologice biseri­
ceşti din Chişinău şi al Ateneului român din Dorohoi, al Sindi­
catului Presei din Ardeal şi al Societăţii Meseriaşilor şi Indus­
triaşilor Români din Cluj. Membru al Societăţii Regale Române
de Geografie. Membru în comitetul naţional român al Alianţei
mondiale pentru înfrăţirea popoarelor prin Biserică. F o s t comisar
al Astrei pentru Basarabia. Fost senator de Orhei. Decan al F a ­
cultăţii de Filosofie şi Litere în anul 1928—29. Prodecan în anul
1929—-30. Vice-preşedinte al Ligii antirevizioniste. Membru de
onoare al Societăţii „Andreiu Şaguna" dela Academia Teologică
ortodoxă din Sibiu. Membru de onoare al Societăţii studenţilor
ardeleni în teologie dela Universitatea din Cernăuţi. Membru de
onoare al Societăţii studenţilor în litere şi filosofie dela Univer­
sitatea din Cluj. A reprezentat Ministerul Educaţiei Naţionale
în faţa instanţelor judecătoreşti în mai multe procese. Delegat de
acelaş Minister să facă cercetări în Cehoslovacia. Bărbăţie şi Cre­
dinţă cl. I. Comandor al Ordinului Coroana României. Mare ofi­
ţer al Coroanei României. Răsplata muncii cl. I. Mare ofiţer al
Ordinului Steaua României. Ofiţer al Ordinului Ferdinand I.
Medalia Ferdinand I, cu spade. Decorat cu Ordinul Ferdinand
I în gradul de comandor.

7. Ghidionescu Vladimir. Născut la 28 Martie 1878, în comu­


na Iaşi, judeţul. Iaşi. Doctor în Filosofie, numit în învăţământ în
1916. Profesor titular de Pedagogie. Director al Seminarului Pe­
dagogic Universitar şi al Laboratorului de Pedagogie experimen­
tală. Premiat de Academia Română. Membru în comitetul inter­
naţional, pentru congresele Ligei internaţionale pentru educaţia
nouă. Membru al Societăţii Regale Române de Geografie. Mem­
bru al secţiei şcolare a Asociaţiunii pentru literatura română şi
cultura poporului român. Delegat al Ministerului Instrucţiunii şi
al Universităţii la Congresul internaţional din Cheltenham (An­
glia). Delegat ca reprezentant al Ministerului şi al Universităţii
la Congresul învăţătorimii din Franţa. Răsplata muncii pentru
învăţământ cl. I. Ofiţer al Coroanei României. Comandor al Ste­
lei României. Virtutea cercetăşească (medalie). Virtutea cercetă-
şească de aur.
191

8. Giuglea George. Născut la 29 Ianuarie 1884, în comuna


Satulung, judeţul Braşov. Doctor în Litere. Profesor titular de
Filologie romanică. Directorul Seminarului de Filologie roma­
nică. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1912. F o s t lector de
Limba română la Sorbonna (1914). F o s t deputat de Bistriţa
( 1 9 2 6 — 2 7 ) . Membru în secţia literară a „Astrei". Decan în anul
1929—30. Prodecan în anul 1930—31. F o s t deputat de Cluj
( 1 9 3 1 ) . Membru corespondent al Academiei Române (din Mai
1937). Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Bărbăţie şi cre­
dinţă cl. I I . Crucea comemorativă de războiu. Medalia jubilară.
Coroana României în gradul de comandor.
9. Grimm Petre. Născut la 22 Februarie 1881, în Bucureşti.
Doctor în Litere. Profesor titular de Limba şi Literatura en­
gleză. Directorul Seminarului de Limba şi Literatura engleză.
Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1905. Fost profesor la li­
ceele şi gimnaziile din Târgu-Jiu, T . Severm, Târgovişte şi Mă­
năstirea Dealului (1905—1919), apoi lector de Limba engleză la
Universitatea din Cluj ( 1 9 1 9 — 1 9 2 4 ) . Decan în anul 1930—1931.
Prodecan în anul 1931—1932. Preşedintele Comisiunii examenu­
lui de capacitate de limba germană (fete) 1937. Răsplata muncii
pentru învăţământ cl. I. Crucea de războiu. Ofiţer al Coroanei.
Coroana României în gradul de Comandor.
10. Kisch Gustav. Născut la 26 Martie 1869 în comuna B i s ­
triţa, judeţul Năsăud. Doctor în Filisofie dela Universitatea din
Tiibingen. Licenţiat în litere (Limba şi Literatura germană şi
latină) şi magister art. lib. Numit în învăţământ la 1 Septembrie
1891. Profesor titular de Limba şi Literatura germană. Director
al Seminarului de Germanistică. Fost profesor la liceul din Bis­
triţa (1891—-1911) şi consilier suprem bisericesc evanghelic din
Sibiu ( 1 9 1 2 — 1 9 2 0 ) . Fost inspector şcolar confesional ( 1 9 1 1 —
1920). Membru al comisiunii pentru examinarea candidaţilor pro­
fesori, Cluj 1919—1920. Membru în comisiunea examenului de
capacitate (1931 şi 1937). Membru al comitetului permanent al
Societăţii „Verein fur siebenbiirgische Landeskunde". Membru
onorar al Academiei Române „Societe d'etudes linguistiques et
dialectologiques" din Luxemburg (1924) şi al Societăţilor „Bis-
tritzer gesangverein" şi „Czernowitzer Mănnergesangsverein".
Membru corespondent al „Academiei Schiller" din Munchen.
Ofiţer al Ordinului Couronne de Chene, Grand Duche de Ltixem-
bourg (1906). Crucea pentru merite civile în războiu cl. I I ( 1 9 1 7 ) .
192

Comandor al Ordinului Coroana României (1922), Răsplata


Muncii pentru 25 ani în serviciul Statului (1931), Răsplata mun­
cii pentru învăţământ cl. I. Medalia jubilară. Decedat la 1 Iunie
1938.
11. Kristof Gheorghe. Născut la 2 Octombrie 1878, în co­
muna Dumbrăvioara, judeţul Mureş. Intrat în învăţământ la 1
Septembrie 1903. Doctor în F i l o s o f i c Profesor titular de L i m b a
şi Literatura maghiară. Directorul Seminarului de Limba ma­
ghiară. Fost profesor la liceul reformat Kun din Orăştie ( 1 9 0 3 —
1922). Fost preşedinte al secţiei Filosofice, Linguistice şi Isto­
rice a Societăţii Muzeului Ardelean (Erdely Muzeum Egyesiilet-
Bolcseszet, nyelv- es tortenettudomâny szakosztâly). Membru al
societăţii literare ardeleneşti din Cluj. Membru corespondent al
Societăţii Petofi (Petofi târsasâg) din Budapesta. Membru în
comitetul Societăţii Filologice din Budapesta (Budapesti Philo-
logiai T â r s a s â g ) şi al Societăţii de Istoria Literaturii maghiare
(Magyar Irodalomtorteneti Târsasâg) din Budapesta. Preşedinte
al secţiei literare, ştiinţifice şi artistice a societăţii reformate K â -
rolyi Gâspâr. Membru al Congresului Eparhiei reformate. R ă s ­
plata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.
12. Lapedatu Alexandru. Născut la 14 Septembrie 1876, în
comuna Cernatul Săcelelor, judeţul Braşov. Licenţiat în litere
(Istorie-Geografie). Numit în învăţământ la 1 Aprilie 1904. P r o ­
fesor titular de Istoria veche a Românilor (1919). Codirector al
Institutului de Istorie Naţională. Membru (1918) şi preşedinte
(1935—1937) al Academiei Române. Preşedinte al Comisiunii
monumentelor Istorice pentru Transilvania (1921). Membru al
Comisiei Istorice a României (1923). Membru în consiliul de con­
ducere al Institutului sud-est european din Bucureşti (1927).
Membru de onoare al „Asociaţiunei" (1924). Membru activ sau
de onoare al mai multor societăţi istorice şi literare din ţară. S e ­
nator de drept (dela 19 Martie 1936) şi preşedinte al Senatului
(dela 15 Noembrie 1936). Membru în Adunarea eparhială a
Episcopiei Clujului, în Congresul bisericesc al Mitropoliei Tran­
silvaniei, in Congresul naţional şi în Consiliul central al Bisericii
ortodoxe române. F o s t secretar al Comisiunii monumentelor is­
torice (1904—1919) şi al Comisiunii istorice a României ( 1 9 1 1 —
1919). F o s t Consilier al Delegaţiunii Române la Conferinţa de
Pace dela Paris (1918—1920) şi dela Genova (1922). F o s t de­
can 1921—1922) şi prodecan (1922—1923) al Facultăţii. Fost di-
193

rector general al Arhivelor Statului (1923). Fost Ministru al Cul­


telor şi Artelor (1 Noembrie 1923—31 Martie 1926, 4 Iunie 1927
—10 Noembrie 1928 şi 9 Iunie 1934—30 August 1936). Fost Mi­
nistru de Stat (14 Noembrie 1933—9 Iunie 1934 şi 30 August—
15 Noembrie 1936). Fost deputat în legislaturile: 1922—1926 şi
1931—1932. Fost senator în legislaturile: 1919—1920, 1926—
1927, 1927—1928, 1928—1931, 1932—1933 şi 1933—1937. Mare
cruce cu cordon al ordinelor: Coroana României, Sf. Mormânt,
Coroana Italiei, Polonia Restituta, Sf. Grigore cel Mare, Steaua
României, Coroana jugoslavă şi Vulturul alb cehoslovac. Mare
ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Comandor al Legiunii de Onoa­
re. Comandor (cl. I I ) al Vulturului României. Ofiţer al Meritu­
lui Cultural. Bene Merenti (cl. I ) pentru scrieri istorice şi literare.
Răsplata muncii pentru biserică (cl. I ) . Răsplata muncii pentru
învăţământ (cl. I ) . Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul
Statului. Medalia Regele Ferdinand I cu spade. Medalia Peleş.
13. Lupaş Ioan. Născut la 9 August 1880, în comuna Sălişte,
judeţul Sibiu. După trecerea examenului de maturitate (bacalau­
reat) la liceul ortodox-român din Braşov, a urmat studii de isto­
rie şi literatură latină la Universitatea din Budapesta şi la cea
din Berlin. Doctor în Filosofie (1904). Intrat în învăţământ la
1 Sept. 1905. Profesor titular de Istoria modernă a Românilor şi
de Istoria Transilvaniei. Codirector al Institutului de Istorie Na­
ţională. Profesor la Seminarul „Andreian" din Sibiu (1905—
1909). Inspector şcolar confesional (1909—1919). Secretar gene­
ral al Resortului de Culte şi Instrucţiune Publică în Sibiu (1918
—1919). Membru activ al Academiei Române (din 1916) şi pre­
şedinte al secţiunii istorice (1932—1935). Premiat de Academia
Română (1910) pentru monografia istorică asupra Mitropolitu­
lui Andrei Şaguna. Deputat în Parlamentul României (1919—•
1920, 1922—1926 şi 1926—1927). Deputat în Congresul naţional-
bisericesc din Bucureşti, în cel mitropolitan din Transilvania şi
în Sinodul Eparhiei Cluj. Fost membru în comisiunei celor 15
pentru pregătirea proectului de lege relativ la unificarea organi­
zaţiei constituţionale-bisericeşti şi în comisiunea pentru conserva­
rea monumentelor istorice, secţia pentru Transilvania. Vice-pre-
şedintele secţiunii istorice al Asociaţiunii. Ministru al Sănătăţii
şi Ocrotirilor Sociale (1926—1927). Ministrul Cultelor şi Artelor
(1937—1938). Preşedintele comisiunii examenului de capacitate
al profesorilor secundari, specialitatea de istorie (1925—1926),

13
194

1927—1928 şi 1935). Decorat de Regele Carol I cu Benemerenti


cl. I (1910); de Regele Ferdinand: Comandor al Ordinului Co­
roana României, apoi Mare Ofiţer al Ordinului Steaua Româ­
niei; de Regele Carol II cu Steaua României în gradul de Ofiţer,
Mare Cruce cu cordon; Răsplata muncii pentru învăţământ; Co­
mandor al Ordinului Regele Ferdinand I şi Meritul Cultural cl.
I; Crucea şi Steaua Sf. Mormânt, primite dela Patriarhul Ieru­
salimului Damianos la 31 August 1928.
14. Marinescu Constantin. Născut la 11 August 1891, în co­
muna Şerbăneşti-Poduri, judeţul Dâmboviţa. Doctor în Litere, li­
cenţiat în Drept. Intrat în învăţământ la 1918. Bursier al Uni­
versităţii din Bucureşti pentru studii de specializare în Istoria
medievală la Paris. Fost membru titular la Ecole Pratique des
hautes Etudes din Paris. A urmat cursuri de specializare la Sor-
bona şi la Ecole Naţionale des Chartes. Conferenţiar la Univer­
sitatea din Bucureşti (1923—1925). Profesor agregat de Istorie
universală dela 15 Ianuarie 1925 până la 1 Martie 1928, când a
fost ridicat la rangul de titular al acestei catedre cu ord. Minist.
Instr. Nr. 32.153—1928. Directorul Institutului şi Seminarului
de Istorie universală. Membru corespondent al Academiei Regale
din Barcelona, al Soc. de Geografie din Lisabona şi al Academiei
Române. Membru străin al Societăţii Regale de Litere şi Ştiinţe
a Boemiei. Membru în secţiunea istorică a „Astrei" şi al Exten­
siunii Universitare din Cluj. Membru al Comisiunii Internaţio­
nale a învăţământului Istoriei şi al Comisiunii Internaţionale a
Marilor Descoperiri Geografice. A participat şi a prezentat comu­
nicări în următoarele congrese internaţionale de Istorie: Bruxel­
les (1923), Bucureşti (1924), Sofia (1927), Oslo (1928), Atena
(1930), Varşovia (1933), Sofia (1934), de Bizantinologie din Ro­
ma (1936). Reprezentant al Comitetului Istoric Român la şedin­
ţele Comitetului internaţional al Ştiinţelor istorice dela Veneţia
(1929), Cambridge (1930), Budapesta (1931), Varşovia (1933),
Paris (1934). A fost ales membru „străin" al Societăţii Regale
de Ştiinţe din Praga. A luat parte la desbaterile comisiunii de
„numiri" în Comitetul internaţional al Istoricilor, în calitate de
membru ales al pomenitei comisiuni. Medalii militare: Avântul
Ţării (1913), Polonia Restituta. Crucea Comemorativă a războ­
iului cu bareta Dunărea.
15. Naum A. Teodor. Născut la 1 Septembrie 1891, în comu­
na Iaşi, judeţul Iaşi. Licenţiat în Filologia Clasică dela Univer-
195

sitatea din Iaşi. Doctor în filologia clasică dela Universitatea din


Cluj. Numit în învăţământ la 1913. Profesor suplinitor de Limba
şi Literatura Latină dela 1 Noembrie 1926. Profesor titular dela
1 Aprilie 1929. Fost director girant al Institutului de Studii Cla­
sice. Cavaler al Ordinului „Coroana României".
16. Panaitescu Emil. Născut la 11 Februarie 1885, în comuna
Cudalbi, judeţul Covurlui. Intrat în învăţământ în Septembrie
1909. Doctor în Litere şi Filosofie, profesor titular de Istoria
antică. Directorul Seminarului de Istoria antică. Membru al Co­
misiunii Monumentelor Istorice, secţia pentru Transilvania
(1928). Membru al Comisiunii Muzeului etnografic din Cluj
(1922). Membru al Asociaţiunii „Astra". Fost profesor suplinitor
de Arheologie la Universitatea din Iaşi (1919). Fost profesor con­
ferenţiar la Seminarul pedagogic universitar din Bucureşti. Fost
conferenţiar de Istoria antică la Universitatea din Cluj (Febr.
1929—Febr. 1932). Directorul Şcoalei Române din Roma din
1929 până în 1938. Fost deputat în legislaturile dela 1920—1922
şi 1927—1928. Membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Clu­
jului. Membru ordinar (Socius ordinarius) al Institutului Arheo­
logic german din Berlin (1929). Membru ordinar al Institutului
Arheologic din Viena (ordentliches Mitglied-oesterreichisches Ar-
hâologisches Institut Wien). Membru corespondent al Academiei
Pontificia din Roma (Pontificia Accademia Romana di Archeo-
logia 1931). Cooptat în comitetul Associazione Internazionale
degli Studi Mediterranei, Roma 1930. Membru de onoare al So­
cietăţii Numismatice din Bucureşti. Premiat de Academia Ro­
mână cu premiul „V. Pârvan" pentru descoperiri arheologice.
Membru onorar al „Accademia del Pantheon" din Roma. A fost
numit membru corespondent în Deputazione di Storia Patria din
Roma. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Meritul cultural
pentru cultură, cavaler cl. I. Mare ofiţer al Coroanei Italiei. Ca­
valer al ordinului „Coroana României".
17. Petranu Coriolan. Născut la 11 Ianuarie 1893, în comuna
Siria, judeţul Arad. Doctor în Filosofie al Universităţii din Vie­
na (1917). Fost funcţionar de specialitate al Muzeului de Bele
Arte de stat din Budapesta (1918). Intrat în învăţământ la 2 Sep­
tembrie 1919. Conferenţiar definitiv dela 2 Sept. 1919 până la
15 Ianuarie 1925. Profesor agregat de Istoria artelor până la 1
Martie 1928, când a fost ridicat la rangul de profesor titular cu
ord. Ministerului Instrucţiunii Nr. 32155—1928. Fost inspector
196

general al Muzeelor din Transilvania (1920—1922). Fost delegat


al Guvernului Român pe lângă Comisia de reparaţiuni din Bu­
dapesta, pentru recuperarea comorilor de artă ale Transilvaniei
(1922). Membru corespondent al Societăţii Numismatice române
(1922). Consilier tehnic al Conferinţei româno-maghiară din Bu­
cureşti (1923). Membru al secţiei artelor a Asociaţiunii (1925).
Conferenţiar de Istoria artelor la Şcoala de arte frumoase din
Cluj (1926). Conferenţiar de Estetică la Şcoala de arte frumoase
(din Februarie 1932). Membru al Comisiunii de conducere al a-
celeiaşi şcoli (1926). Inspector onorific al Muzeelor (1929). Vice­
preşedinte al Secţiei Artelor („Astra") din Nov. 1935. Colabora­
tor pentru România al revistelor: „Die Neue Pallas" Nachrich-
tenblâtter fitr Kunst und Archâologie din Geneva (1937) şi
„Zprâvy pamâtkove peče" din Praga (1937). Delegat al Univer­
sităţii la Congresul internaţional de estetică şi ştiinţa artelor din
Paris, August 1937. Delegat al Universităţii şi al Guvernului la
al XlV-lea Congres internaţional de istoria artei, Elveţia, 1936,
Sept.. Membru în Comitetul permanent al Congreselor interna­
ţionale de ştiinţa artelor şi estetică. Marianerkreutz des Deutschen
Ritterordens (1918). Cavaler al Ordinului Coroana României.
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
18. Puşcariu Sextil. Născut în 4 Ianuarie 1877, în Braşov.
Doctor în Filosofie. Intrat în învăţământ la 17 August 1904, ca
docent de Filologie romanică la Universitatea din Viena. Profe­
sor titular de Limba şi Literatura română la Universitatea din
Cernăuţi (decan în 1914—1918), iar dela 1919 încoace la Univer­
sitatea din Cluj. Director al Muzeului Limbei Române. Fost co­
misar general al Consiliului Dirigent pentru organizarea Uni­
versităţii din Cluj. Rector în anul 1919—1920. Prorector în 1920
—1921. Fost vice-preşedinte al Sfatului Naţional din Bucovina
şi secretar de Stat pentru afacerile streine (1918). Delegat al Ro­
mâniei la Societatea Naţiunilor (1922—1925). Membru în Comi-
siunea istorică. Membru activ în Comitetul permanent internaţio­
nal de linguistică (С. I. P. L . ) . Premiat de Academia Română.
Membru al Academiei Române (ales în 1914), din a cărei însărci­
nare publică Dicţionarul Limbii Române (dela 1906 încoace). Pre­
şedinte al Frăţiei ortodoxe române. Membru activ al secţiei lite­
rare a „Astrei". Membru onorific al Societăţii de Medici şi Natu-
ralişti din Iaşi. Membru corespondent al Societăţii Regale „De-
putazione di Storia Patria" din Veneţia. Membru de onoare al
197

Fundaţiunii Rudolf-Euken-Ffaus din Jena. Membru corespondent


al Academiei de ştiinţe din Lipsea. Mare Cruce a ordinului Co­
roana României. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Coman­
dor al ordinului Steaua României. Ofiţer al legiunii de onoare
franceze. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata mun­
cii pentru 25 ani în serviciul Statului. Ofiţer al Meritului cultural
pentru Litere şi Opere literare.
19. Roşea D. Dumitru. Născut în 29 Ianuarie 1895, în comu­
na Sălişte, judeţul Sibiu. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela
Sorbona (licenţă şi doctorat de Stat). Diplomat al Şcoalei de
Ştiinţe Politice din Paris. Docent în Istoria Filosofiei şi Estetică.
Conferenţiar provizor de Filosofie dela 1 Aprilie 1930. Conferen­
ţiar definitiv la 1 August 1933. — Numit, prin chemare titular al
catedrei de Teoria Cunoaşterii cu data de 1 Decembrie 1937. Di­
rector al Seminarului de Teoria Cunoaşterii. Premiat de Acade­
mia Română cu premiul „G. Asachi", pentru lucrarea „Existenţa
Tragică" (1935).
20. Serra Giandomenico. Născut la 4 August 1885, în co­
muna Locana Canavese, din provincia Torino, Italia. Numit în
învăţământ în Italia la 1913, la noi la 1 Decembrie 1920. Doctor
în Litere al Universităţii din Torino. Profesor angajat cu con­
tract al catedrei de Limba şi Literatura italiană. Directorul Semi­
narului de Limba şi Literatura italiană. Membru al „Societa Pie-
montese di Arheologia e Belle Arti" din Torino. Membru al „So­
cieta italiana per il Progresse delle Scienze" din Roma. Membru
al „Societa Arheologica Comense" din Como, academician ono­
rar al Academiei „Lunigianese di Scienze Giovani Capellini" din
La Spezia, membru al „Societe de Linguistique Romane". A fost.
ales membru corespondent al R. Deputazione Subalpina di Storia
Patria prin decret ministerial (12. X I I . 1936). Ofiţer al Coroanei
României şi decorat cu Crucea de Războiu (Italia).
21. Ştefănescu-Goangă Florian. Născut la 5 Aprilie 1881,
în comuna Curtea de Argeş, judeţul Argeş. Numit în învăţământ
la 1 Sept. 1906. Doctor în Filosofie din Lipsea. Profesor titular
de Psihologie. Directorul Institutului de psihologie experimen­
tală, comparată şi aplicată. Membru corespondent al Academiei
Române. Rector al Universităţii. Subsecretar de Stat la Minis­
terul Educaţiei Naţionale. Fost director al Căminului „A. Iancu"
198

Fost membru în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de


profesori Cluj. Fost director al învăţământului primar şi normal.
Fost senator al Universităţii. Răsplata muncii pentru învăţământ
cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. Steaua
României în gradul de comandor. Polonia Restituta în grad de
mare ofiţer.
22. Ştefănescu Marin. Născut la 10 Maiu 1880, în Bucureşti,
judeţul Ilfov. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela Sorbona (Pa­
ris). Numit în învăţământ la 3 Nov. 1914. Profesor titular de Fi­
losofie. Director al Seminarului de Filosofie, Cluj. Asistent de
Logică la Universitatea din Bucureşti în 1914. Docent la Uni­
versitatea din Bucureşti în 1915. Conferenţiar la Universitatea
din Bucureşti 1918. A făcut o comunicare la Congresul de Filo­
sofie din Paris. Cavaler al ordinului „Coroana României".
23. Teodorescu M. Dimitrie. Născut la 25 Septembrie 1881,
în Bucureşti, judeţul Ilfov. Numit în învăţământ la 7 Noembrie
1912. Profesor titular de Arheologie şi Numismatică. Fost di­
rector al Institutului de Arheologie şi Numismatică. Membru al
Comisiunii Monumentelor Istorice, secţiunea regională din Tran­
silvania. Membru corespondent al Societăţii Numismatice Româ­
ne. Director girant al Institutului de Studii Clasice. A obţinut
premiul „Hillel", premiul „V. Pârvan" al Academiei Române,
pentru descoperiri arheologice. Ofiţer al Coroanei României. Răs­
plata muncii pentru învăţământ cl. I.

b) Profesor de onoare:

24. Iorga Nicolae. Născut la Botoşani în 6 Iunie 1871. Doc­


tor în Litere al Universităţii din Lipsea. Diplomat dela Ecole pra-
tique des Hautes Etudes din Paris. Profesor titular la catedra
de Istoria Evului Mediu şi Modern dela Universitatea din Bu­
cureşti (Octombrie 1895). Consilier Regal. Fost: Decan al Facul­
tăţii de Filosofie şi Litere din Bucureşti, Rector al Universităţii
din Bucureşti, Ministru al Instrucţiunii, Preşedinte al Consiliului
de Miniştri, etc. Doctor honoris causa al Universităţilor din: Cer­
năuţi, Geneva, Lyon, Oxford, Roma, Strasbourg, Wilno, Paris.
Doctor honoris causa al Facultăţii de Teologie protestantă din
Paris. Membru al Academiei Române. Membru corespondent: al
Institutului Franţei, al Academiei Polone, al Academiei Cehe. al
199

Academiei Suedeze, al Academiei Sârbeşti, al Academiei Armene


dela San-Lazzaro din Veneţia, al Academiei „Dei Lincei" din
Roma. Membru: al Societăţii de Istorie din Lemberg, al Socie­
tăţii Ateneo Veneto, al Societăţii Institute Veneto, al Societăţii
la Deputazione Veneta di Storia Patria, al Societăţii de Studii
Bizantine din Atena, al Institutului slav din Londra, al Institu­
tului slav din Praga. Profesor de onoare al Facultăţii de Filo­
sofie şi Litere din Cluj, dela 3 Martie 1929.

c) Profesori agregaţi.

25. Popovici Dumitru. Născut la 25 Octombrie 1902, în co­


muna Dăneasa, judeţul Olt. Studii universitare la Bucureşti şi
Paris. Licenţiat şi doctor în Litere dela Facultatea de Filosofie
şi Litere din Bucureşti, Profesor agregat la catedra de Istoria
Literaturii Române Moderne şi director al Seminarului respectiv,
dela 1 Noembrie 1936. Fost lector de limba română la Faculta­
tea de Litere din Paris şi la Şcoala naţională de limbi orientale
din Paris (1930—1934).
26. Petrovici Emil. Născut la 4 Ianuarie 1899, în comuna
Toracul-Mic (Mali-Torak), Jugoslavia. Licenţiat al Facultăţii de
Litere din Paris. Elev titular la Ecole pratique des Hautes Etu-
des din Paris. Doctor în litere (Cluj). Asistent la Laboratorul de
Fonetică Experimentală al Universităţii din Cluj dela 1 Septem­
brie 1926. Suplinitorul catedrei de Slavistică dela 1 Octombrie
1931. Profesor agregat de Slavistică dela 1 Noembrie 1936. Di­
rectorul Laboratorului de Fonetică experimentală.
27. Sudeţeanu Constantin. Născut la 27 Martie 1885, în co­
muna Buzău. Doctor în Sociologie din Bucureşti. Docent al Uni­
versităţii din Cluj. Suplinitorul catedrei de Sociologie şi Etică
din Decembrie 1931. Profesor agregat din 15 Ianuarie 1938. Fost
preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari din Cluj. Coroana
României în gradul de cavaler.

d) Profesori suplinitori:

28. Vuia Romulus. Născut la 28 Ianuarie 1887, în comuna


Comloşul-Mare, jud. Timiş-Torontal. Doctor în Geografie. Nu­
mit în învăţământ la 1 Septembrie 1910. Profesor suplinitor al
catedrei de Etnografie şi Folklor din 1926. Directorul Muzeului
200

Etnografic al Ardealului şi al Parcului Naţional „Regele Carol


I I " din Cluj. Membru al Societăţii de Antropologie, Preistorie
şi Etnologie din Berlin (1910). Membru în Consiliul Permanent
al Congresului Internaţional de Antropologie şi Etnologie (din
1934). Preşedinte al Comisiunii Internaţionale pentru întroduce-
rea Antropologiei şi Etnologiei în învăţământul de toate gradele,
ales de Congresul Internaţional de Antropologie şi Etnologie dela
Copenhaga din 1938. Membru al Societăţii Regale Române de
Geografie din Bucureşti Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj.
Membru al Societăţii Române de Antropologie din Cluj. Mem­
bru al Extensiunii Universitare Vice-Preşedinte al Secţiunii geo-
grafice-etnografice a Asociaţiunii „Astra". A participat şi a pre­
zentat, comunicări la: Congresul Naţional pentru înaintarea ştiin­
ţelor, la Congresul Internaţional de Antropologie din Praga
(1926), la Congresul Internaţional de Artă Populară din Anvers
(1930), la Congresul Internaţional de Ştiinţe Antropologice şi
Etnologice (ca delegat al Guvernului Român) ţinut la Londra
în 1934, la Congresul şi Concursul Internaţional de dansuri popu­
lare (ca delegat al Ministerului Regal al Afacerilor Streine), ţi­
nut la Londra în 1935, la Congresul Internaţional de Antropolo­
gie şi Etnologie din Bucureşti (1937), la Congresul Internaţio­
nal de Antropologie şi Etnologie dela Copenhaga din 1938. Fost
delegat al Consiliului Dirigent al Transilvaniei pentru readuce­
rea dela Budapesta a obiectelor ridicate din muzeele din Ardeal
(1919). A fost însărcinat de Guvernul Iorga să alcătuiască legea
muzeelor şi a Muzeului Etnografic din Cluj. Este delegat al Mi­
nisterului Educaţiei Naţionale în Comitetul alcătuit de Fundaţia
Culturală Regală „Principele Carol" pentru extinderea şi reînvie­
rea portului naţional pe regiuni (1938). A obţinut premiul „Fun­
daţiei Regele Ferdinand I" pentru monografia „Ţara Haţegului
şi Regiunea Pădurenilor". Coroana României în gradul de ofi­
ţer. Comandoi al Ordinului Coroana României.

e) Conferenţiari definitivi:

29. Daicoviciu Constantin. Născut la 1 Martie 1898, în co­


muna Căvăran, jud. Severin. Doctor în Litere. Docent în spe­
cialitatea Istoria Antică (Antichităţi clasice şi Epigraf ie). Con­
ferenţiar definitiv la conf. de Antichităţi şi Epigrafie. Secretarul
Comisiunii Monumentelor Istorice, secţia pentru Transilvania.
201

Membru corespondent al Institutului Arheologic german din Ber­


lin; membru al„Societăţii de Arheologie şi Istorie bănăţeană",
membru corespondent al „Societăţii numismatice române", Bucu­
reşti. Administrator al Institutului de Studii Clasice al Univer-
siăţii. Directorul căminului studenţesc „Avram Iancu". Coroana
României în gradul de ofiţer.
30. Rusu Liviu. Născut la 9 Noembrie 1901, în comuna Săr-
maşu, jud. Cluj. Licenţiat în Filosofie dela Cluj. Doctor în Fi­
losofie dela Cluj. Docent în Psihologie aplicată. Doctor în Este­
tică dela Sorbona (doctorat de Stat). Intrat in învăţământ la 1
Noembrie 1923 ca preparator la Institutul de Psihologie al Uni­
versităţii din Cluj. Dela 1 Oct. 1925 până la 2 Februarie 1929
asistent la acelaş institut. Numit cu ziua de 2 Februarie 1929
conferenţiar suplinitor de Psihologie aplicată. Dela 24 Martie
1932 conferenţiar definitiv de Psihologie aplicată.
31. Pop Sever. Născut la 27 Iulie 1901, în comuna Poiana-
Ilvei, jud. Năsăud. Licenţiat în Filologie romanică (în Ianuarie
1923), doctor în litere (în Maiu 1925) al Universităţii „Regele
Ferdinand I". Fost membru al Şcoalei Române din Franţa
(1925—1927). Membru al Societăţii de linguistică din Paris (din
1927), membru al Institutului pentru Europa Orientală (Roma).
Comandant străjer. A fost numit la Muzeul Limbei Române ca
funcţionar în 1919, în 1921 ca secretar-bibliotecar, iar în 1923
în postul de asistent atunci înfiinţat. In 1928 după trecerea exa­
menului cerut de lege, a fost numit asistent cu titlul provizoriu.
Din 1929—1931 a fost lector de dialectologie. Ridicându-se lec­
toratul la conferinţa, de didactologie din 1931—1933 a funcţio­
nat ca suplinitor, iar după trecerea examenului de concurs cu
titlul de conferenţiar provizoriu (1933—1937). Din 1937 funcţio­
nează cu titlul de conferenţiar definitiv.

f) Conferenţiar provizoriu:

32. Crăciun Ioachim. Născut la 25 Iunie 1898, în comuna


Dârlos, jud. Târnava-Mare. Licenţiat în Litere al Universităţii
din Bucureşti şi Doctor în Litere şi Filosofie al Universităţii din
Cluj. Numit în învăţământ la 1 Octombrie 1924. Conferenţiar
suplinitor la conferinţa de Bibliografie Generală deln 1 Octom­
brie 1932. — 31 Ian. 1938, conferenţiar provizoriu dela 1 Februa­
rie 1938. Asistent la Institutul de Istorie Naţională (1 Oct. 1924
202

—1 Apr. 1937). Funcţionar de specialitate la Biblioteca Acade­


miei Române din Bucureşti (1921—1923). Colaboratorul perma­
nent al României la „International Bibliography of Historical
Sciences" din Washington—Paris (începând cu anul 1926). Mem­
bru al secţiei bibliologice a Institutului Social Român din Bucu­
reşti. Secretar al Comisiunii Serbărilor Jubilare ale Universităţii
(1930). Membru corespondent în secţiunea istorică a Asociaţiu-
nii „Astra" (1934) şi membru al Extensiunii Universitare din
Cluj (1935) şi Primredactor la „Revue de Transylvanie" (1938).

g) Lectori:

1. Pasca Ştefan. Născut la 22 Martie 1901 în comuna Criş-


cior, jud. Hunedoara. Licenţiat şi doctor în Litere al Universi­
tăţii din Cluj. Fost membru al Şcoalei Române din Roma (1927
—1929). Docent în Litere pe ziua de 3 Februarie 1932. Lector
de Limba italiană la Facultatea de Litere. Profesor (1936—1937)
de Limba italiană la Seminarul Pedagogic Universitar. Premiat
de Academia Română.
2. Diaconu I. Emil. Născut la 30 Iunie 1898, în comuna
Pănceşti, jud. Putna. Licenţiat în engleză la Universitatea din
Oxford. Doctor în Litere. Lector de Limba engleză.
3. Jacquier Henri. Născut la 25 Septembrie 1900, în Gre-
noble, Franţa. Numit în învăţământ la 1 Oct. 1923. Licencie es
lettres-philosophie (Lyon). Ancien boursier d'agregation. Confe­
renţiar suplinitor de limba şi literatura franceză dela 1 Octom­
brie 1925 până la 1 Ianuarie 1931, iar de atunci lector. Ofiţer al
ordinului Steaua României. Răsplata muncii pentru învăţământ
cl. I.
4. Lang Frideric. Născut la 20 Mai 1894, în comuna Orăştie.
jud. Hunedoara. Doctor în Filosofie. Numit în învăţământ la 1
Februarie 1920. Lector de limba germană. Fost profesor de liceu.

Lista licenţiaţilor în anul 1937/38.


A) Sesiunea Octombrie 1937.
Nr. Numele şi pronumele
pronumele Specialităţile Menţiunea
Filosofie, Psihologie, L.
1. Asztalos Emeric
nene (M) ghiară
ş i L i t ma

. .
Đ Psihologie, Sociologie, magna
2. Bârna Vasile
le (R)
(R) Filosofie cum laude
203

Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea


Limba şi Lit. engleză, L.
3. Braver Samuil (E) şi Lit. germ. Sociologie
4. Brosch Edita Irma Filosofie, Pedagogie,
(M) Sociologie
Istoria Românilor, Ar­
5. Ciolea Ecaterina (R) heologie, Geografie
6. Foris Elena Marta Filosofie, Sociologie, L.
(G) şi Lit. germană
Psihologie, Pedagogie,
7. Frucht Francisc ( E ) Limba şi Lit. germană
Istorie universală, Istoria
8. Fuchs Terezia (M) Românilor, Geografie
9. Gossler Herta Emi­ Ist. univ. Ist. Românilor,
lia (G) Limba şi Lit. germană
Ist. Românilor, Ist. uni­
10. Huma Eva (R) versală, Arheologie
Filosofie, Sociologie, magna
11. Isac Dumitru (R) Pedagogie cum laude
Ist. universală, Ist. Ro­
12. Klusch Paul (G) mânilor, Geografie
Limba şi Lit. franceză, magna
13. Maniu Dumitru (R) Filol. romanică, Estet, cum laude
14. Mesch Meta Grete L. şi Lit. germ., L. şi Lit. magna
(G) franceză, L. română cum laude
Istoria Românilor, Geo­
15. Mihai Ana (R) grafie, Arheologie
16. Morariu Gherasim Filosofie, Sociologie, magna
Traian ( R ) Pedagogie cum laude
Ist. Rom., Ist. univers.,
17. Naghi Măria (R) Lit. română
18. Nagy Ernest Bela L. şi Lit. franceză, L. şi
(M) Lit. magh., Filosofie
Filosofie, Pedagogie,
19. Naidin Ioan (R) Sociologie
20. Nemeş Măria Vetu- Folosofie, Estetică,
ria (R) Sociologie cum laude
L. şi Lit. italiană, franc, magna
21. Oprean Măria (R) Filologie romanică cum laude
Filosofie, Sociologie,
22. Păcurar Octavian (R) Lit. română
Ist. Românilor, Ist. univ.,
23. Piskolti Adalbert (M) Geografie
Lit. rom., L. rom., L. şi magna
24. Popescu Ilie (R) Lit. franceză cum laude
Limba şi Lit. latină, grea­
25. Quai Aloisia (I) că, Arheologie
204

Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea


Filosofie, Sociologie,
26. Roman Ioan (R) Psihologie
Lit. rom., L. română, Fi­
27. Săsăreanu Irina (R) lologie romanică
L. şi Lit. franc, L. şi Lit. magna
28. Schottel Minerva (R) italiană, Ist. univ. cum laude
29. Scorobeţiu Minerva Sociologie, Psihologie,
(R) Filosofie
L. şi Lit. germ., L. rom.,
30. Stockl Măria (G) Ist. universală
Lit. română, Limba ro­
31. Szabo Irina (M) mână, Pedagogie
32. Szabo Marta Elisa- L. şi Lit. germ., Lit. ro­
beta (M) mână, Sociologie
L. şi Lit. magh., L. şi Lit.
33. Tătar Geza (M) germană, Filosofie
34. Timbus Iosefina Eli- Limba română, Lit. ro­
sabeta (R) mână, Pedagogie
L. şi Lit. franc, Filologie
35. Turman Eugen (M) romanică, Filosofie
Lit. română, L. română,
36. Oltean Ioan (R) Estetică

B) Sesiunea Februarie 1938.


Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea
1. Agârbiceanu Măria L. şi Lit. franceză, Socio­
Magdalena (R) logie, Lingvistică
2. Almăşescu Dora Ag- Sociologie, Filosofie,
neta (R) Arheologie
L. şi Lit. germ., L. şi Lit.
3. Aszknazy Risel (E) engleză, L. şi Lit. franc.
L. şi Lit. germ., L. şi Lit.
4. Balâzsi Elena (M) franceză, L. română
5. Beşuan Pavel Ale­ L. şi Lit. germ., L. şi Lit.
xandru (R) engleză, Filosofie
Filosofie, Sociologie,
6. Blaga Gavril (R) Pedagogie
7. Sora Cârpa Ileana L. şi Lit. franc, Lit. ro­
(R) mână şi L. română
8. Csernik Iosif Mihai L. şi Lit. magh., Lit. ro­
(M) mână, Ist. universală
9. Fielk Friederica L. rom., Lit. română, L.
Charlota (G) şi Lit. germană cum laude
L. şi Lit. franc, Filologie magna
10. Fodoreanu Ioan (R) romanică. Filosofie cum laude
205

Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiuuea


11. Hermann Margareta L. şi Lit. engleză, L. şi
(E) Lit. germ., Estetică
12. Juricskay Irma, Ilea­ Pedagogie, Psihologie,
na (M) Filosofie
L. şi Lit. engleză, L. şi lit.
13. Klein Bruno (G) germ., L. şi lit. franc.
Ist. Rom., Ist. universală,
14. Kloss Hildegard (G) L. şi Lit. germană
Pedagogie, Psihologie,
15. Lando Eugen (E) Sociologie
16. Moholeanu Veronica Ist. antică, Ist. Români­
lor, Arheologie cum laude
(R)
17. Neamţiu Gheorghe Filosofie, Sociologie, Lit.
română
(R)
Ist. Românilor, Ist. uni­
18. Pescariu Olivia (R) versală, Arheologie
Ist. Românilor, Ist. uni­
19. Popescu Felicia (R) versală, Arheologie
Sociologie, Filosofie,
20. Rusu Ana (R) Estetică
Pedagogie, Filosofie, So- magna
21. Schiopu Bucur (R) ciologie cum laude
Ist. Rom., Ist. universală,
c u m l a u

22. Savu Măria (R) Ist. sud-est europeană °e


L. şi Lit. magh., Filosofie
23. Szabo Ludovic (M) şi Estetică
24. Szakâcs Mikes Mar­ Ist. Românilor, Ist. uni­
gareta (M) versală, Geografie c u m l a u d e

25. Tarczynski Marta Sociologie, Filosofie, Ist.


Măria (M) universală
26. Unberath Wilhelm Ist. universală, Ist. Ro­
Alfred (G) mânilor, Geografie c u m l a u d e

27. Uto Ludovic Gavril L. şi Lit. franc, magh.


(M) * şi Filosofie
L. şi Lit. greacă, latină,
28. Wiesel Matilda (E) Arheologie

C) Sesiunea Iunie 1938.


Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea
1. Apostolescu Elena L. şi Lit. franceză, engle­ magna
(R) ză, Lingvistică cum laude
2. Arcan Marcela n. Psihologie, Sociologie,
Pedagogie cum laude
Munteanu (R)
L. şi Lit. franc, italiană,
3. Balkânyi Eva (E) Filologie romanică cum laude
206

Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea


Filosofie, Sociologie,
4. Bena Rea Silvia (R) Pedagogie cum laude
Ist. Românilor, Ist. uni­
5. Bockel Mihail (G) versală, Geografie
Sociologie, Filosofie,
6. Brumă Gabriel (R) Estetică
L. şi Lit. latină, greacă,
7. Căbaş Cornelia (R) Arheologie
8. Ciupuliga Iuliana, Sociologie, Filosofie,
Irina (R) Arheologie cum laude
Pshilogie, Filosofie, magna
9. Coste Aron (R) Sociologie cum laude
Sociologie, Filosofie, magna
10. Crina Măria (R) Arheologie cum laude
L. şi Lit. franceză, ma­
11. Deak Sara (M) ghiară, Estetică
12. Domşa Ioan Arseniu L. şi Lit. italiană, latină, cum laude
(R) Filologie romanică
Psihologie, Sociologie, L.
13. Draser Măria (G) şi Lit. germană cum laude
14. Dumitrescu Alexan­ L. rom., Lit. română,
drina (R) Filologie romanică
L. şi Lit. magh., franc,
15. Erdddi Irina (M) Istorie universală cum laude
16. Gaman Alexandru L. şi Lit. magh., Ist. Ro­
(M) mânilor, Ist. universală
17. Georgescu Ionica, L. română, Lit. română,
Irina (R) Pedagogie cum laude
L. şi Lit. latină, greacă,
18. Groza Ana (R) Arheologie
L. şi Lit. magh., Lit. ro­
19. Kiss Cătălina (M) mână, Arheologie
Pedagogie, Sociologie, cum laude
20. Labo Ioan (R) Literatura română
21. Lilin Andrei Aloisiu L. şi Lit. germ., Lit. rom., cum laude
(G) Estetică
Filosofie, Pedagogie,
22. Linul Ştefan (R) Sociologie
Ist. Românilor, Ist. uni­
23. Lupaş Aurelia (R) cum laude
versală, Geografie
Sociologie, Filosofie,
24. Miele Gheorghe (R) Estetică
Pedagogie, Sociologie,
25. Mihu Măria (R) Filosofie cum laude
26. Mustaţă Cecilia L. şi Lit. engleză, Lit.
Valeria ( R ) română, Estetică
207

Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea

Filosofie, Pedagogie,
27. Nagy Iosif (M) Sociologie cum laude
L. şi Lit. magh., Arheolo­
28. Orban Ladislau (M) gie, Ist. universală
Ist. Rom., Ist. antică,
29. Pârlog C. Mariţa (R) Arheologia
Ist. Rom., Ist. universală, magna
30. Paşcu Ştefan (R) Geografie cum laude
L. şi Lit. latină, greacă,
31. Pop Porfiriu (R) Filosofie
Filosofie, Sociologie, magna
32. Popa Ioan Cicău (R) Pedagogie cum laude
33. Popescu Cornelia L. şi Lit. franc, Filologie
(R) romanică şi Lit. rom.
L. şi Lit. engleză, italia­ magna
34. Popovici Liliana (R) nă, franceză cum laude
Filosofie, Sociologie,
35. Puşcariu Măria (R) Arheologie cum laude
36. Rozgova Măria Limba şi Lit. germană,
Edita (M) engleză, Arheologie
Psihologie, Filosofie, magna
37. Saladie Dumitru (R) Sociologie cum laude
L. şi Lit. franceză, Filolo­
38. Ţepele Gavril (R) gie romanică, Filosofie cum laude
Ist. Românilor, Ist. uni­
39. Tomuţa Ionel (R) versală, Arheologie
Sociologie, Filosofie,
40. Tulbure Traian (R) Estetică
41. Ţundrea Alexandru Filosofie, Sociologie, magna
(R) Estetică cum laude
L. şi Lit. franceză, Filolo­
42. Vajda Ileana ( E ) gie romanică, Estetică
L. şi Lit. maghiară, en­
43. Vass Ileana (M) gleză, franceză
Sociologie, Filosofie,
44. Vieru Tudorin ( R ) Estetică

TABLOUL
doctorilor Facultăţii de Filosofie şi Litere din anul şcolar 1937/38.

Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea

_ , ^ ., Istoria Românilor şi Ist.


1. Prodan David (R) universală
208

Nr. Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea


2. Decei Aurel Gheor- Istoria Românilor, Ist.
ghe (R) sud-est europeană cum laude
3. Debreczi Alexandru Literatura maghiară şi li
(M) teratura română

Diplome echivalate.

1. Baumgarten Vera, diploma de licenţă în franceză, ger­


mană şi latină, obţinută la Academia din Montpellier.
В) ACTIVITATEA DIDACTICĂ ŞI PERSONALUL.

A) S E C Ţ I A F I L O S O F I E I .

1. Istoria filosofiei; logica.

Prof. titular: Marin Ştefănescu.

C u r s u r i : A făcut curs de Logică despre Problema Meto­


dei (1 oră săptămânal, Miercuria) şi curs de Istoria Filosofiei
despre Filosof ia Cartesiană (1 oră săptămânal, Joia).
S e m i n a r : de Logică şi Istoria Filosofiei (2 ore săptămâ­
nal, Vineria).
A făcut lucrări de Seminar cu studenţii despre: Parodi, En
quete d'une Philosophie; Lachelier, Du fondement de Vinduction;
A. Lalande, Les theories de Vinduction; Goblot, Le systeme des
sciences; Bachelard, Le Nouvel Esprit Scientifique; Maritain,
Reflexions sur Vintelligence; Brunschvieig, Les âges de Vintelli­
gence; Delacroix, Les grandes formes de la vie mentale; Ricar-
dou, De l'ideal; H. Bergson, Les deux sources de la morale et de
la religion; Paralelă între Kant şi Schopenhauer; Fonsegrive, Le
libre arbitre; Claude Bernard, Introduction ă la medecine expe­
rimentale, etc.
2. Teoria cunoaşterii.

Prof. titular: Dumitru D. Roşea (dela 1. X I I . 1937).


C u r s u r i : Curs de filosofie generală (1 oră săptămânal.
Sâmbăta). Curs de istoria filosofiei: Istoria filosofiei eline (1 oră
săptămânal, Marţia).
P r o s e m i n a r : (1 oră săptămânal, Lunia). S'a citit şi ex­
plicat: Montaigne, Essais, livre I, chapitres 1—2b.
14
210

S e m i n a r : (1 oră săptămânal, Lunia). S'au prezentat şi


discutat lucrări asupra subiectului: „Rosturile filosofiei la noi"
de către studenţii: Barbu Zevedei, Coste Aron, Nicula Gheorghe.
Pârvu Nicolae, Pascu Adrian, Pavelescu Gheorghe, Peteanu Mi­
nai, Popa-Cicău Ioan şi Sanda Ştefănescu-Goangă. Au mai fă­
cut lucrări studenţii: Văcaru D-tru: Introducere în Montaigne
şi Bretan Andrei: Despre ideea de lege cauzală în ştiinţele po­
zitive.
Studenţii din anul I au prezentat cu toţii (numai în scris)
câte o lucrare, răspunzând la întrebarea: De ce fac filosofie?
S'au ţinut în total 20 de şedinţe. Studenţi înscrişi: 75. Au
frecventat Seminarul regulat 50—60 de studenţi.

3. Sociologia şi etica.
Prof. agregat: Constantin Sudeţeanu (dela 15. I. 1938, suplinitor
până la 14. I. 1938).
Asistent: Gheorghe Marica (dela 1. X . 1937).
C u r s u r i : Sociologia (1 oră săptămânal, Sâmbăta), la care
s'a tratat despre: Funcţiunea religiei în viaţa socială.
Etica (1 oră săptămânal, Vineria), la care s'a tratat despre:
Noţiunile generale de Etică.
S e m i n a r de S o c i o l o g i e : (2 ore săptămânal, Joia).
S'au tratat două probleme: 1. Obiectul şi instituţiile, 2. Raportul
dintre cultură şi civilizaţie.

4. Psihologie.
Institutul de psihologie experimentală comparată şi aplicată.

Director: Prof. titular Florian Ştefănescu-Goangă.


Personalul:
Şef de lucrări: Nicolae Mărgineanu.
Asistent: Alexandru Roşea, Mihail Beniuc (dela 1. V I I I .
1938).
Preparatori: Mihail Beniuc (până la 31. V I I . 1938), Tudor
Arcan (până la 1. I X . 1938).
Secretar-bibliotecar: Nicolae Arcan.
Preparator tehnic: Ioan Mesaroş.
Ordonanţă: Alexandru Horvat.
211

Cursuri:

F. Ştefănescu Goangă, profesor titular, Psihologie Generală


{2 ore săptămânal, Lunia şi Miercuria).
Nicolae Mărgineanu, docent, Metoda Statistică (1 oră săp­
tămânal, Lunia).

S e m i n a r i i:

Seminarul de Psihologie Generală, condus de Dl Prof. F


Ştefănescu Goangă (2 ore săptămânal, Marţia).
Studenţi înscrişi: 69. Studenţi cari au participat regulat: 55.
S'au ţinut 25 de şedinţe în care s'au prezentat şi discutat lu­
crările de mai jos asupra: „Aspectului conativ al comportamen­
tului".

I. Dinamica inferioră a individualităţii.

1. Zevedeiu Barbu: încadrarea aspectului conativ în compor­


tamentul general al organismului.
2. Anatole Chircev: Sursele de energie ale individualităţii.
3. Dumitru Salade: Bazele anatomice şi fiziologice ale miş­
cării.
4. Alexandru Tohăneanu: Mişcări simple native (reflex-
instinct).
5. Măria Draser: Mişcările expresive.
6. Ioan Popa Cicău: Mişcările dobândite şi problema învă­
ţării.
7. Georgina С oştea: Problema aptitudinilor şi a capacităţilor.
8. Nicolae Găgescu: Interesul şi atenţia, rolul lor conativ.

II. Dinamica superioară a individualităţii.

9. Ioan Giurcă: Motivele superioare ale reacţiunii.


10. Nicolae M. Mihăilă: Natura actului voluntar.
11. Aron Coste: Analiza actului voluntar.
12. Traian Bărluţiu: Patologia actului voluntar.
13. Monica I. Atanasiu: Voinţa colectivă.
14. Gheorghe Nicula: Aspectul formal al reacţiunii: tempe­
ramentul.
212

III. Problema caracterului.

15. Beniamin Zorgo: Formarea caracterului, factorii interni.


16. Vasile Вата: Cadrele exterioare de formare ale caracte­
rului. Valori sau idealuri sociale.
17. Mihail M. Peteanu: Aspectele caracterului, măsurarea lor
18. Francisc Fekete: Anomaliile caracterului.

IV. Probleme generale.

19. Gheorghe Pavele seu: Personalitatea.


20. Desideriu Demeny: Atitudinile (reacţiunile globale).
21. Neaga Ioniţă: Conativul din punct de vedere diferenţial.
22. Serena Hamburg: Conativul din punct de vedere evolutiv
23. Eugenia Stelea: Psihologia aplicată a conativului.
24. Sanda Ştefănescu-Goangă: Omul de acţiune, conducătorul.
25. Francisc Fekete: Lucrare de sinteză.
Proseminarul de Psihologie pentru studenţii din anul I, con­
dus de Dl Liviu Rusu, conferenţiar definitiv (2 ore săptămânal,
Sâmbăta).
In 21 şedinţe s'a analizat şi discutat, capitol cu capitol ma­
nualul lui Howard C. Waren: Precis de Psychologie, cu scopul
de a familiariza studenţii cu problemele fundamentale ale psiho­
logiei.
Lucrări practice (colective) de laborator pentru studenţii din
anul II, conduse de Dl Alexandru Roşea, asistent definitiv (2 ore
săptămânal, Lunia).
Studenţi înscrişi: 36. Studenţi care au urmat regulat: 30.
S'au ţinut 24 şedinţe în care s'au făcut exerciţii şi demon­
straţiuni cu principalele metode (teste şi aparate) de cercetare
şi măsurare a fenomenelor psihice.
Lucrări individuale de laborator, au făcut următorii studenţi
din anul I I I :
1. Bărluţiu Traian: Procesul de învăţare.
2. Fekete Francisc: Aplicarea principalelor formule statis­
tice în psihologie.
3. Giurcă Ioan: Memoria de cuvinte la adulţi.
4. Schwarz Edda: Memoria asociativă la băeţi şi fete de
15—18 ani.
213

Introducerea în metodele psihologiei aplicate (2 ore săptă­


mânal, Miercuria şi Joia), pentru studenţii din anul IV, conduse
de Dl Dr. Liviu Rusu, conferenţiar definitiv.
In 20 de şedinţe s'au făcut exerciţii cu privire la metodele
de experimentare şi aplicare în domeniul psihologiei educaţiei.

V. Examene parţiale şi de licenţă.


In sesiunea Octombrie 1937 s'au prezentat la examenul par­
ţial 7 candidaţi.
In sesiunea Februarie 1938 s'au prezentat la examenul par­
ţial 4 candidaţi.
In sesiunea Iunie 1938 s'au prezentat la examenul parţial
47 de candidaţi.
In sesiunea Octombrie 1937 s'a prezentat următoarea teză
de licenţă:
Vasile Вата: Etalonarea testului de substituţie.
In sesiunea Iunie 1938 s'au prezentat următoarele teze de
licenţă:
1. Salade Dumitru: Valoarea formală a cuvintelor în me­
moria asociativă.
2. Aron Coste: Valoarea funcţională a cuvintelor în memo­
ria asociativă.
3. Marcella Munteanu-Arcan: Problema observaţiei.
4. Măria Draser: Atitudinea faţă de naţionalism şi interna­
ţionalism.
VI. Biblioteca Institutului.
Biblioteca Institutului s'a sporit în cursul anului şcolar 1937
—1938 cu 261 de cărţi, în 306 volume şi cu 37 de reviste, în 41
de volume. In total Biblioteca Institutului posedă 2930 de cărţi
în 3121 de volume şi 82 de reviste în 614 volume.
Sala de lectură a Institutului este zilnic la dispoziţia studen­
ţilor dela ora 9 a. m. până la ora 7 p. m.

5. Pedagogia I.
Prof. titular: Onisifor Ghibu.
Asistent: Şerban Lungu (dela 1. X . 1937).
C u r s u r i : 1. Didactica învăţământului secundar (2 ore săp­
tămânal, Miercuria şi Joia).
214

2. Istoria Pedagogiei (Pedagogia românească în Transilva­


nia, 1 oră pe săptămână, Vineria).
S e m i n a r de Istoria pedagogiei (2 ore săptămânal, Vine­
ria).
Au fost înscrişi 35 studenţi şi studente.
S'au ţinut 22 de şedinţe, în care s'au prezentat următoarele
referate, cari au fost discutate de membrii, sub conducerea di­
rectorului :
1. Românismul faţă de germanism, maghiarism şi slavism,,
de Ioan Labo.
2. Impresii dela examenele de capacitate pentru profesorii:
de limba română, de prof. O. Ghibu.
3. Ioan Popescu, pedagog naţional, de I. Schiopu.
4. Spaţiul mioritic şi educaţia naţională, de D. Salade.
5. Insuficienţele educaţiei individualiste şi educaţia naţio­
nală, de Veturia Ignăţel.
6. Problema educaţiei naţionale în cadrul cercetărilor ştiin­
ţifice şi filosofice de astăzi, de asistentul Şerban Lungu.
7. Despre ancheta „Aspiraţiile fetelor" de Caterina Popovici.
de Alexandrina Târnoveanu.
8. Dr. Vasile Lucaciu, educator naţional, de Elvira Olteanu.
9. Despre revista pedagogică săsească: „Schule und Leben",
de Elena Nătescu.
10. Despre revista pedagogică ungurească ardeleană: „Az is-
kola", de Alexandru Izsâk.
11. Viaţa şi opera lui George Moceanu, de Dr. Onor iu Che-
ţianu.
12. Calităţile şi defectele poporului român în raport cu edu­
caţia naţională, de Ioan Turcu.
13. Dare de seamă despre „Revista generală a învăţământu­
lui", de Eugenia Popovici.
14. Vasile Pârvan, pedagog naţional, de I. Popa-Cicău.

6. Pedagogia II.
Prof. titular: Vladimir Ghidionescu.
Asistent: Aurel Pampu.
Ordonanţă: Mihail Meschin.
C u r s u r i : Pedagogie generală pe bazele pedologiei şi pe­
dagogiei experimentale, partea I-a (2 ore săptămânal, Lunia şi
Marţia).
215

Psihologia limbajului şi învăţământul limbilor (1 oră săptă­


mânal, Sâmbăta).
S e m i n a r pedagogic universitar (2 ore săptămânal, Sâm­
băta) .
Lucrări în laboratorul de pedologie şi pedagogie experimen­
tală (2 ore săptămânal, Marţia).
In acest an şcolar s'au făcut în cadrul Laboratorului studii şi
lucrări experimentale cu privire la: „Evoluţia limbajului la copil".
Laboratorul a fost frecventat de aproximativ 29 studenţi spe­
cialişti în pedagogie. In total s'au ţinut 23 şedinţe, Marţi dela
3—5. S'au prezentat următoarele lucrări şi studii:
1. Dl Prof. Vladimir Ghidionescu o scurtă introducere
în problema limbajului, dând directivele după cari se va trata a-
ceastă problemă.
2. Dl asistent Mircea Biji: Originea limbajului, limbajul la
animale, primitivi şi copii.
3. Dl Suciu Aleodor: Fiziologia limbajului.
4. Dl Cheţeanu Onoriu: Limbajul copilului dela naştere până
la un an.
5. Dra Stelea Eugenia: Limbajul copilului dela un an la
doi ani.
6. Dl Izsak Alexandru: Limbajul copilului la 3 ani.
7. Dra. Ignăţel Veturia: Evoluţia frazei şi creşterea vocabu­
larului în limbajul copilului.
8. Dl Labo Ioan: Gândirea şi limbajul copilului.
9. Dl Suciu Aleodor: Patologiei limbajului.
10. Dra. Munteanu Eugenia: Linguistică generală şi elemen­
tele materiale ale limbii.
11. Dra. Ignăţel Veturia: Evoluţia numerilor în limbajul co­
pilului şi încercare de a fundamenta o metodică a matematicilor
pe datele psihologiei limbajului.
12. Dl Turcu Ioan: Fundamentarea unei metodici a limbii
materne pe datele psihologiei limbajului copilului.
13. Dra. Olteanu Elvira: Noua metodă în învăţământul lim­
bilor moderne, fundamentată pe datele psihologiei limbajului.
14. Dra. Taloş Cornelia: Cercetări experimentale pentru fun­
damentarea unei metodici a limbilor moderne: limba franceză.
15. Dra. Ana Roşea: Invenţi şi crearea de cuvinte noi în
limbajul copilului.
216

Restul de 8 şedinţe au fost rezervate pentru discuţii, expe­


rienţe şi vizite la Institutul de Surdo-Muţi din Cluj.
Tot în cursul acestui an s'au elaborat în cadrul Laboratoru­
lui nostru două teze de licenţă:
Dna Măria Biji: „Randamentul şcolar şi inteligenţa".
Dl Labo Ioan: „Tipurile de intuiţie şi atenţia în direcţia rea­
listă şi imaginară".
Ambele lucrări cuprind un bogat material experimental şi
foarte interesante concluzii pedagogice.

Seminarul pedagogic universitar.

Director: Prof. titular Vladimir Ghidionescu.


Asistent: Romulus Demetrescu.
Secretar: Gheorghe Demetrescu.

1. Seminarul de pedagogie teoretică s'a ţinut şi anul acesta


în sala I V (Pârvan) a Facultăţii de Filosofie şi Litere Sâmbăta
după prânz dela orele 2—4.
Au fost înscrişi pentru acest Seminar un număr de 324 stu­
dente şi studenţi, care au fost împărţiţi în două serii, fiecare se­
rie trebuind să participe la lucrările Seminarului din două în două
săptămâni.
Ca şi în anii trecuţi, s'a studiat o problemă centrală în jurul
căreia s'au înlănţuit discuţiile. Pentru o activitate mai rodnică s'a
luat ca temă de discuţie cartea lui Ed. Claparede, L'education
fonctionelle, care s'a tradus de curând în româneşte, aşa că stu­
denţii au putut să şi-o procure mai lesne.
S'au ţinut astfel 20 de şedinţe câte 10 de fiecare serie în care
discuţiile au avut loc în jurul problemelor de educaţie şi învăţă­
mânt actuale în legătură cu concepţia psihologiei şi pedagogiei
funcţionale.
Cele mai active şedinţe au fost în legătură cu limbile mo­
derne şi cu educaţia religioasă şi morală.
Frecvenţa s'a controlat ca şi anii trecuţi prin fişe speciale.
2. Practica pedagogică pe anul şcolar 1937—1938 la liceul de
aplicaţie al Seminarului pedagogic universitar s'a făcut şi anul
acesta în condiţiile didactice de anul trecut.
Au fost înscrişi 311 candidaţi proveniţi dela Universităţi şi
diferitele şcoli superioare din ţară care se dedică învăţământului,
217

•dintre care: Absolvenţi ai Facultăţilor 73; Licenţiaţi ai Facultă­


ţilor 238; In total 311.
Din aceştia au primit certificatul de absolvire a practicei pe­
dagogice 146 de practicanţi.

7. Estetica.

Prof. suplinitor: Petre Grimm.

C u r s : Estetica contemporană (2 ore săptămânal, Lunia şi


Vineria).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Sâmbăta).

B) S E C Ţ I A F I L O L O G I E I CLASICE.

Institutul de studii clasice.

Colegiul de direcţie: Profesorii Şt. Bezdechi, T. A. Naum,


Em. Panaitescu şi D. M. Teodorescu.
Director gerant: Prof. D. M. Teodorescu.
Administrator: C. Daicoviciu, conferenţiar.

Personalul ştiinţific :
Şef de lucrări: Mihail Macrea (dela 1. IV. 1938).
Arheolog-asistent: Ştefan Kovâcs.
Asistenţi: Al. Ferenczi, Gh. Pintea (la catedra de Istorie
antică) şi N. Laslo (la catedra de Limba şi literatura latină).
Preparatori: Mihail Macrea (până la 31. I I I . 1938) şi Ioan
I. Russu.
Practicanţi: Marius Moga şi Eugeniu Dobroiu.

Personalul administrativ:
Secretară-dactilografă: Lucia Daicoviciu, n. Bugnariu.

Personalul de serviciu:
Laborant: Petre Duca.
Ordonanţe: Iuliu Keresztes, Pavel Chiorean, Gavril Mure-
şan, Timotei Popa şi Gavril Borza.
218

Raport de activitatea generală.

In anul şcolar 1937—38 activitatea Institutului de Studii Cla­


sice s'a desfăşurat în continuarea muncii din anii precedenţi de
completare a colecţiilor existente şi de reorganizarea lor.
Anuarul, volumul I I I (pe anii 1936—38), a fost pus sub ti­
par; s'au tipărit 8 coaie, cuprinzând studii şi contribuţii din do­
meniul filologiei şi literaturii greceşti şi a literaturii latine. In
paginile care vor urma vor apare lucrări de acelaş fel precum şt
un bogat material şi studii de istorie antică şi arheologie, care
se află în manuscris. întregul volum e scris aproape exclusiv de
profesorii şi personalul ştiinţiific al Institutului. Cu toate greu­
tăţile materiale existente, Anuarul va fi scos în cât mai scurtă
vreme, dat fiind că s'a dovedit a fi un organ de specialitate bine
apreciat, atât în ţară cât şi peste hotare.
In ce priveşte organizarea şi modernizarea Muzeului, s'au
completat lucrările mai mărunte începute înainte şi s'a terminat
instalarea conductei electrice în sălile de colecţii, astfel încât acum
întregul Muzeu are iluminaţie electrică. Deasemenea s'a comple­
tat numărul vitrinelor pentru expunerea obiectelor. Magaziile,
cuprinzând obiecte neexpuse sau de curând achiziţionate, au fost,
la rândul lor, aranjate în condiţii satisfăcătoare.
Astfel orânduit, Muzeul a putut fi frecventat zilnic (Joi şt
Duminică, intrare liberă), de mulţi cercetători, atât români cât
şi streini, precum şi de un public foarte numeros şi de elevii şco­
lilor din Cluj şi din ţară. Institutul de Studii Clasice a înţeles
prin aceasta să contribue cu bogatele şi interesantele lui colecţii
la educaţia culturală şi ştiinţifică a marelui public, care a dovedit
o atenţie deosebită pentru operele de artă şi pentru relicviile tre­
cutului nostru. Numărul vizitatorilor în anul 1937—38 poate ft
apreciat la 9—10.000.
Biblioteca, una din cele mai bine înzestrate în domeniile de
specialitate în ţara noastră, a continuat să fie completată cu pu­
blicaţiile mai importante din domeniul antichităţii clasice şi al ar­
heologiei, precum şi cu aproape toate periodicele mai de seamă.
Numărul cărţilor a sporit în 1937—38 cu 279 opere în 373 vo­
lume. Un mare număr din aceste publicaţii au fost primite în
schimbul Anuarului Institut, sau a lucrărilor profesorilor săi,
ori donate de către autori. Sala de studiu şi cărţile bibliotecii au
stat zilnic, între orele 9—13 şi 15—19 la dispoziţia studenţilor
219

Facultăţii de Litere şi a tuturor celor ce se interesau de studiile


de antichitate. Au fost deasemenea frecventate de cercetători ro­
mâni din alte localităţi din ţară.
Colecţiile Muzeului s'au îmbogăţit cu mare cantitate de
obiecte, în special preistorice şi romane, cea mai mare parte des­
coperite în săpături arheologice, unele donate, altele achiziţionate
prin cumpărare. Material preistoric din comunele Ţaga, Sângior-
giul de Câmpie, Tuşin, Vişta (împrejurimile Clujului), Tuşnad-
băi; Petriş, Măgura, Cetăţuia (lângă Subcetate Hunedoara), ma­
terial roman din Castrele dela Bologa (lângă Cluj, Gherla şi Po-
rolissum (Moigrad); din epoca migraţiilor: Teiuş (Alba).
Preţioasa colecţie a regretatului publicist şi cercetător Ma­
ior I. Marţian, constatatoare din obiecte preistorice, epoca bron­
zului, romane, monete şi o bogată serie de arme, a trecut în po­
sesiunea acestui Muzeu.
Cabinetul de Numismatică a făcut deasemenea preţioase achi­
ziţii: un total de 3169 monete (barbare dacice arg. 4, greceşti
arg. 33, bronz 23; romane arg. 114, bronz 157; medievale-moder-
ne aur 2, arg. 2205, bronz 478; medalii arg. 29, bronz 124).
Achiziţii noi la Pinacoteca V. Cioflec (vezi p. 38).
Campania de cercetări arheologice pe teren a fost continuată
cu succes, în aproape toate regiunile Ardealului. S'au făcut să­
pături şi cercetări în următoarele localităţi: preistorice la Dezmir
(Cluj), Laz, Căpâlna (Alba), Subcetate (Hunedoara), Blaj; ro­
mane la Moigrad (Porolissum, Sălaj), Gherla, Turda; epoca mi­
graţiilor la Teiuş (Alba).

8. Limba şi literatura greacă.

Prof. titular: Ştefan Bezdechi.

C u r s u r i : Istoria literaturii greceşti în epoca alexandrină


(1 oră săptămânal, Lunia). S'a tratat perioada alexandrină, insis­
tând mai ales asupra figurilor proeminente ca un Calimah, Apo-
loniu din Rodos, Teocrit, etc. şi reliefând notele caracteristice de
ordin general ce disting această epocă de cea precedentă.
Interpretări din Apollonios din Rodos (1 oră săptămânal,
Marţia). S'a tradus şi comentat cântul al III-lea din Apoloniu
din Rodos (Argonautica), arătând ce datoreşte acest scriitor lui
Homer şi ce note nouă aduce el în literatura vremii.
220

S e m i n a r (2 ore săptămânal, Miercuria). S'au făcut cu în­


cepătorii versiuni graduate cu aplicare la sintaxă, iar cu cei înain­
taţi teme uşoare cu aplicaţii tot la capitole din sintaxă.

9. Limba şi literatura latină.

Prof. titular: Theodor A. Naum.

C u r s u r i : Literatura latină până la Cicero (1 oră săptă­


mânal, Marţia).
Curs de gramatică latină: Sintaxa Limbii Latine (1 oră săp­
tămânal, Miercuria).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Lunia).
1. Interpretări din Plautus, Aulularia, cu noţiuni de proso-
die şi metrică arhaică (în şedinţe de Seminar).
2. Lectură particulară (în vederea examenului): Terentius,
Adelphoe.
3. Lucrări scrise:
Plautus, Amphitryo, 186—218 (d-ra L. Nicoară).
Terentius, Hecyra, 336—360 (d-ra R. Moldovan).
O. Ennius, Alexander, 39—53 (Ribbeck), (d. E. Dobroiu).
Accius, Brutus, 16—38 (Ribbeck), (d-ra M. Ciplea).
Terentius, Phormio, 231—251 (d-ra Z. Laţicu).
Terentius, Hecyra, 576—606 (d-ra M. Fejer).
Terentius, Andria, 533—580 (Sr. A. Zagyva).
Plautus, Rudens, 1—31 (dl A. Vonhaz).
Terentius, Andria, 338—374 (d-ra V. Varga).
Terentius, Adelphoe, 35—77 (d-ra V. Truţescu).
Plautus, Menaechmi, 77—109 (dl E. Skrabatovics).
Terentius, Eunuchus, 232—264 (dl A. Vali).
Terentius, Andria, 269—298 (dl S. Ceclan).
M. Porcius Cato, De Agricultura, I-II (Sora E. Kocsis).
Terentius, Phormio, 315—347 (dl M. Kovâcs).
Plautus, Trinummus, 199—222 (dl M. Feyer).
Terentius, Adelphoe, Prolog, 1—25 (dl G. Turdeanu).
Terentus, Heautontimoroumenos, 53—75 (dl. L. Palosi).
M. Porcius Cato, De Agricultura, V-VI (d-ra E . Braun).
Terentius, Adelphoe, 855—881 (dl E. Abuşeanu).
M. Porcius Cato, De Agricultura, CLXI-CLXII (D-na G.
Dan).
221

A. Gellius, Noctes Atticae, X , 15, 1—30 (dl I. Czirenner).


Ennius, Annales, I, 77—96 (dl Hans Martin Andree).
Titus Livius, Formula feţială, I 32, 6 (dl B. Tâtray).
M. Porcius Cato, De Agricultura, C X X X I I I - C X X X I V (d-ra
F. Horovitz).
Ennius, Annales, V I I 234—251 (d-ra I. Holz).
M. Porcius Cato, De Agriculturo, CLVI (d-ra M. Frenkel).
Aulus Gellius, Noctes Atticae, XT, 10 (d-ra H. Wellmann).
4. Teme (traduceri de texte româneşti în limba latină, cu stu­
denţii dela specialitatea principală).
Exerciţii de Limba Latină (2 ore săptămânal, cu dl asistent
N. Laslo) pentru studenţii care au de dat examene auxiliare.

C) SECŢIA F I L O L O G I E I MODERNE.

10. Istoria literaturii moderne.

Prof. agregat: Dumitru I. Popovici.


Asistent: Radu Paul.

C u r s u r i : Junimea j2 ore săptămânal, Miercuria şi Joia)..


S e m i n a r : Lirica română înainte de Eminescu (1 oră
săptămânal, Marţia).

Muzeul limbei române.


(A se vedea datele publicate la capitolul Activitatea ştiinţifică).

Personalul Muzexdui.
Director: Prof. titular Sextil Puşcariu.
Şef de lucrări: Ioan Breazu.
Asistentă: Măria Puşcariu (până la 31. V I I I . 1938).
Preparator: Emil Capidan (până la 31. X . 1937), Ilie Popes-
cu (dela 1. I. 1938).
Secretar-bibliotecar: Vasile Băjenică (cu grad de prepa­
rator) .
Cartografi: Ştefan Poenariu şi Liviu Onu.
Laborant: Mihail Vonsza.
222

11. Limba şi literatura română.


Prof. titular: Sextil Puşcariu,
C u r s : Introducere în studiul Limbii române (2 ore săptă­
mânal, Miercuria şi Joia).
S e m i n a r (în colaborare cu Ştefan Pasca: (2 ore săptămâ­
nal, Vineria). Cercetări asupra neologismului la scriitorii Mumu-
leanu (Gavriş), Marcovici (Pervain), D. Golescu (Wellmann),
Valian (Berki), Pogor (Demian), Beldiman (Lupan), Aristia
(Andras), Russo (Abuşan), Ghica (Wittman), Locusteanu (Mar-
nea), Eminescu (Suciu), C. Petrescu (Marton) şi la cei ce au
•scris despre neologism: Maiorescu (Fazekas), C. Negruzzi
(Kloos), Lahovari (Onu), Şuluţ (Rusu), Iorga (Platoş), Puş­
cariu (Radu), Pisani (Moga), L. Morariu (Bezdek), Iordan
(Dan), Măruţă (Caranica). Bibliografia chestiunii (Andriţoiu).
Dl Docent Ştefan Pasca a ţinut un curs de Toponimie ro­
mânească (1 oră săptămânal, Miercuria).

Conferinţa de dialectologie.
Conferenţiar definitiv: Sever Pop.
C u r s : Dialectul istroromân (2 ore săptămânal, Joia şi Vi­
neria).
S e m i n a r : Interpretări de texte istroromâne (2 ore săp­
tămânal, Sâmbăta).
In luna Iunie (1938) a făcut cu studenţii dela Seminar o ex­
cursie linguistică în comuna Feleac (jud. Cluj), exemplificând
metoda de cercetări dialectale pe care a aplicat-o pentru Atlasul
Linguistic Român I.
A făcut, în colaborare cu prof. S. Puşcariu, Seminarul cate­
drei de linguistică, arătând studenţilor cum trebue interpretate
hărţile Atlasului Linguistic Român I, voi. I, care era chiar în
curs de publicare.
Din însărcinarea prof. S. Puşcariu, a distribuit teze de li­
cenţă din Atlasul Linguistic Român I, voi. I.
12. Limba şi literatura română II (veche).
Prof. titular: Nicolae Drăganu.
Asistentă: D-na Pia Gradca, n. Drăganu.
C u r s : Istoria Limbii şi literaturii române în sec. X V I (2
ore săptămânal, Miercuria şi Joia).
223

S e m i n a r : Interpretare de texte vechi (2 ore săptămânal,


Vineria).
Dintre studenţii înscrişi au prezentat lucrări 27, şi anume:
Asztalos Eva, Butuza Antonia, Caranica Theodora, Cucu Ioan.
Damian Georgina, Dan G. Georgina, Deleanu Viorica, Dincă
I. Ana, Endorfer Susana, Gavriş Augusta, Gorduza-Porumbescu
Larisa, Hadhâzy Eugen, Konya Elemer, Kovâcs Ileana, Kovâcs
Petru, Lillin A. Andrei, Labo Ioan, Luca Ersilia, Micheş Ter-
tulia, Mihuţia Lucia, Mosora-Păltineanu Ana, Onu Liviu, Pă-
truţ Ioan, Platoş Virginia, Peşteanu Aurora, Radu Vasile, Schil-
ler Iosif, Szigeti Gustav.

13. Linguistică.

Profesor suplinitor: Sextil Puşcariu.


Asistent: Ştefan Mateescu (până la 31. V I I I . 1938).

C u r s : Limbă şi gândire (2 ore săptămânal, Marţia şi Mier­


curia).
S e m i n a r : — în colaborare cu Sever Pop — 2 ore săptă­
mânal, Sâmbăta). Exerciţii de geografie linguistică după hărţile
Atlasului Linguistic Român.

14. Filologie romanică.

Prof. titular: George Giuglea.


Preparator: Eugen Tănase.

C u r s u r i : Romanitatea iberică: I I . Fonologie (Consonan-


tism), (1 oră săptămânal, Marţia).
Introducere în literatura spaniolă (1 oră săptămânal, Lunia).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Miercuria). I. Interpretări
de texte romanice: a) vechi franceze, b) italiene, c) spaniole. I I .
Traduceri literare din scriitori spanioli şi italieni. I I I . Recenzii
asupra unor studii romanice şi româneşti, apărute în anii din
urmă.
Lista lucrărilor citite şi discutate în seminar:
Prof. G. Giuglea: Critica Istoriei limbii române (1937) de
A. Rosetti.
224

1. Larisa Gorduza: La Chanson de Roland — 1 capitol.


2. Margareta Iânosy: Le Roman de la Rose — 1 capitol.
3. Olimpia Bumbescu: Le Roman de la Rose — 1 capitol.
4. Sora Christina Meixl: Vie de Saint Thomas Becket — 1
capitol.
5. Ileana Şerban: Aucassin et Nicolette — 1 capitol.
6. Ioan Domşa: Bruneto Latini: II Tesoreto — 1 capitol.
7. Sora Ana Gusztus: Blasco Ibanez: La vuelta al mundO'
de un nouvelista — 1 capitol.
(Toate aceste interpretări au fost însoţite de traduceri).
8. Eugen Tănase: Doctor Death (traducere din spaniolă în
româneşte şi analiză literară).
9. Gheorghe Şerban: Leopardi: Canti (traduceri din italiană
în limba română, însoţită de interpretări).
10. Dumitru Maniu: K. Jaberg: „Aires sematiques" şi „Ai-
res morphologiques" (din „Aspects geographiques du language").
Recenzie.
1. Arthur Maurer; „Sprache als Aeuserung und als Mittei-
lung" din „Sprachwissenschaftliche Forschungen und Erlebnis-
se"). Recenzie.
12. Adam Niess: „Volkstum und Kultur der Romanen" —
probleme de filologie romanică (1928—1938). Recenzie.
13. Emilia Mureşan: Grammont: Le vers francais (dare de
seamă).
14. Nicolae Iosif ani: S. Puşcariu: Etudes de linguistique
roumaine (dare de seamă).
15. Coriolan Ciobanii: Revista „România" Ianuarie—Iunie,.
1937 (dare de seamă).

15. Limba şi literatura franceză.

Profesor cu contract: Yves Auger.

C u r s u r i : Victor Hugo — Continuare — (2 ore săptămâ­


nal, Miercuria şi Joia).
Grammaire historique: Morfologie (1 oră săptămânal, Vi-
neria).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Miercuria). Traduceri (Scri­
soarea V, M. Eminescu) şi interpretări de texte din Moliere.
1. D-ra Samson Era: Precieuses ridicules, act. I, scena I V
225

2. D-ra Micloşi Flora: Precieuses ridicules, act. I, scena IX.


3. Dl Kantor Rudolf: L'ecole des femmes, act. V, scena IV.
4. Dl Cristoreanu Ioan: La critique de l'ecole des femmes
scenele V şi VI.
5. Dl Marţian Augustin: Tartuffe, act. I, scena I.
6. Dl Dragoş Traian: Tartuffe, act. I, scenele IV şi V
7. Dl Ioan Stan: Tartuffe, act. III, scenele II şi III.
8. D-ra Covacs Ecaterina: Don Juan, act. I, scena II.
9. Sora Meixl Christina: Misanthrope, act. I, scena II.
10. D-ra Barbar osie Elena: Misanthrope, act. III, scena IV.
11. Dl Davidovici N.: Les femmes savantes, act. II, scena
VII.
12. Dl Poka Andrei: Les femmes savantes, act. III, scenele
I şi II.
13. Dl Tomiuţa Liviu: Les femmes savantes, act. III, scena
II în continuare.

Lector: Henri Jacquier.

Lecturi şi convorbiri despre civilizaţia franceză (1 oră săp­


tămânal, Lunia).
Ortografia şi gramatica limbii franceze — după texte — (2
ore săptămânal, Marţia).
Exerciţii de analiză literară (1 oră săptămânal, Miercuria).
Traduceri din româneşte în franţuzeşte (1 oră săptămânal,
Miercuria).

16. Limba şi literatura italiană.

Prof. cu contract: Giandomenico Serra.

C u r s u r i : Giacomo Leopardi (1 oră săptămânal, Lunia).


Rinascimento (continuare): Torquato Tasso (1 oră săptămâ­
nal, Marţia).
Grammatica storica, Morfologia (1 oră săptămânal, Sâm­
băta) .
S e m i n a r i i: Esercizi di traduzione dai rumeno in italia­
no e viceversa su testi di scrittori contemporanei (1 oră săptă­
mânal, Lunia).
15
226

Esercizi di analisi letteraria sull'opera del Leopardi e del


Tasso (1 oră săptămânal, Marţia).
1 Semestre: Dan te Inferno (Canti Scelti), 2 Semestre: Sto-
ria generale della letteratura italiana dalie Origini al Tasso (1
oră săptămânal, Joia).
S'au ţinut în total 40 de şedinţe, cu care ocazie s'au prezen­
tat lucrările mai jos amintite, cari au fost discutate în şedinţele
Seminarului. Au luat parte la Seminar 40 de studenţi.

Lucrări de Seminar:

Balkanyi Eva: „Rapporti fra i trattati italiani sull'educazione


e il trattato del Fenelon sulla educazione delle fanciulle del 1687".
Ciplea Măria: „L'Umbria attraverso San Francesco e Ja-
copone da Todi".
Guţia I. Ion: „Dare de seamă asupra studiului — Renais-
sance und Barock bei Ariost und T. Tasso" de Th. Spoerri.
Olariu Liviu: Dare de seamă asupra cărţii — La beata riva
— de A. Conţi.
Sotel Minerva: „II tipo dell'uomo naturale nell'opera di Gio-
vanni Boccaccio, Angelo Poliziano e G. B. Vico".
Vaida Ileana: „Rapporti culturali ed artistici fra la cittâ di
Oradea-Mare e lTtalia.
Weselowsky W.: L'Arsadia e „II Risorgimento" di G. Leo­
pardi.
T r a d u c e r i : Borza V.: „Poesii din Ada Negri", Cărpi-
nişan Eug.: Leopardi de B. Croce, Guţia I. I.: L'amita (2 acte)
de T. Tasso, Oprean M.: Poezia şi Natura de G. Leopardi, Vai­
da I.: Gli indiferenţi de A. Moravia, Weselowsky W.: Necredin­
ciosul, din M. Sadoveanu, Ciplea Măria: Din „I Fioretti" de
San-Francesco.

Lector: Ştefan Pasca.

Introducere în studiul limbii italiene (Linee e paradigmi di


una grammatica italiana ad uso dei Rumeni), 3 ore săptămânal,
Marţia, Miercuria şi Joia.
P r o s e m i n a r : Lecturi şi conversaţii asupra geografiei şi
istoriei Italiei (Letture e conversazioni sulla geografia e sulla sto-
ria civile dellTtalia), 2 ore săptămânal, Lunia.
227

Biblioteca Seminarului, cu a cărei îngrijire a fost încredin­


ţat Guţia J . Ion, a crescut cu 100 volume, dintre cari 40 au fost
dăruite de către dl Prof. Gindomenico Serra, care pe lângă cărţi
a mai dăruit bibliotecii un număr de 150 reviste româneşti şi
străine.
Seminarul a continuat să fie abonat la următoarele reviste:
„Rivista di Sintesi Letteraria" din Torino; „LTtalia che scrive"
din Roma; „Bollettino della Regia Universitâ Italiana per i stra-
nieri" din Perugia; „Romana" din Florenţa; „Le vie del Mondo"
din Milano; precum şi la buletinul bibliografic italian „A.G.I.L."
din Milano.
17. Limba şi literatura germană.
Profesor titular: Gustav Kisch (până la 31. V. 1938).
Suplinitor: Frideric hang, lector (dela 1. VI. 1938).
C u r s u r i : Goethe (1 oră săptămânal, Marţia).
Psihologia poporului german în lumina limbii şi literaturii
(Psichologie des deutschen Volkes im Lichte der Sprache und
Literatur), 1 oră săptămânal, Miercuria.
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Lunia). S'a cetit şi s'a in­
terpretat Gudonn; s'au ţinut 25 şedinţe cu care ocazie s'au pre­
zentat şi s'au discutat 22 lucrări, au luat parte 89 studenţi.
Lucrări de seminar:
Denes Viorica: Die Romer in Deutschland im Lichte der Ge-
schichte und Literatur.
Brantsch Wilhelm Albert: Altgermanische Personennamen
im Siebenburgisch-Sâchsischen und Moselfrântisch-Niederheini-
schen auf vergleichender Grundlage.
Welmann Hildegard: Walther von der Vogelweide als poli-
tischer Dichter.
Klein Aurora: Goethes Lyrik im Lichte der Philosophie.
Baritz Therese; Schillers Religion.
Szâsz Ioan: Das Schicksal in der deutschen Literatur.
Draser Măria: Die Schweiz im Lichte Goethescher und Schil-
lerscher Darstellung.
Linul Ştefan: Der Wald in der deutschen Literatur.
Adorjân Clara: Goethe in Frankreich.
Vereşş Ştefan: Deutsche Hochschullehrer als Dichter.
Czirenner Iosef: Die Germania des Tacitus als Quelle der
deutschen Kulturgeschichte.
228

Walter Hans: Die Gepiden in Dazien.


Czira Anna: Luther als Erzieher.
Nagy Margareta: Zlatna im Lichte der deutsehen Sprach-
und Literatur geschichte.
Fleischer Gertrud: Die Schweiz in der deutsehen Literatur.
Fazekas Iulius: Friedrich Theodor Vischer.
End or fer Sussane: Herder als moderner Mensch.
Szabo Iulius: Die Schwaben als Dichter.
Takats Claudine: Schiller als Professor.
Pollak Ev a: Byron und die deutsche Romantik.
Bezdek Ştefan: Die reformierten Schriftsteller in der deut­
sehen Literatur.
Schwarz Edda: Schiller als sozialer Schriftsteller.
Marin Theodor a: Der Einfluss der englischen Literatur auf
die deutsche.

Lector: Frideric Lang.

Exerciţii de conversaţie germană însoţite de exerciţii grama­


ticale (morfologie şi sintaxă) cu începătorii (1 oră săptămânal,
Joia).
Traducerea nuvelelor şi a dramelor româneşti în nemţeşte (cu
începătorii), 1 oră săptămânal, Lunia.
Interpretări de texte din autori germanii din sec. X V I I I şi
X I X (cu înaintaţii), 1 oră săptămânal, Vineria.
Interpretarea romanicilor germani (1 oră săptămânal, Mar­
ţia).
Faust al lui Goethe, part. I: Interpretare, (1 oră săptămânal.
Marţia).

18. Limba şi literatura engleză.

Prof. titular: Petre Grimm.

C u r s u r i : Literatura engleză până la Shakespeare (1 oră


săptămânal, Marţia).
Shakespeare (1 oră săptămânal, Joia).
Gramatica istorică a limbii engleze (1 oră săptămânal, Mier­
curia).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Vineria).
229

Lector provizoriu: Emil I. Diaconu (dela 1. I. 1938, suplinitor


până la 31. X I I . 1937).
P r o s e m i n a r : Lecturi, conversaţii şi exerciţii gramati­
cale cu începătorii (2 ore săptămânal, Miercuria şi Vineria).
Traduceri din româneşte în englezeşte (1 oră săptămânal
Miercuria).
Lecturi şi conversaţii despre istoria şi geografia Angliei (1
oră săptămânal, Joia).
Lecturi din autorii englezi şi exerciţii de conversaţie cu
înaintaţii (1 oră săptămânal, Vineria).

19. Limba şi literatura maghiară.


Prof. titular: Gheorghe Kristof.
C u r s u r i : Istoria poeziei (2 ore săptămânal, Lunia şi Mier­
curia).
Fonetică şi morfologie (1 oră săptămânal, Marţia).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Lunia): Lucrări în legătură
cu poezia veche (până la anul 1825).

20. Slavistica.
Prof. agregat: Emil Petrovici.
C u r s u r i : Gramatica limbii serbo-croate (1 oră săptămâ­
nal, Lunia).
Iugoslavia: geografie, istorie, literatură (1 oră săptămânal,
Marţia).
Fonologia limbilor slave: consonanismul (1 oră săptămânal,
Miercuria).
S e m i n a r : Citire şi interpretare de texte serbo-croate (2
ore săptămânal, Lunia şi Miercuria).
Au participat la şedinţe studenţii: Dincă A., Kogler Karl,
Maurer A., Mihuţia Lucia, Munteanu Constantin, Labo Ioan,
Pătruţ Ioan, Ruja Vasile, Rusu P>. Virgil.

21. Laboratorul de fonetică experimentală.


Director: Prof. agregat Emil Petrovici.
Asistent: Dimitrie Macrea.
Ordonanţă: Pavel Podoabă.
230

D) S E C Ţ I U N E A ISTORICA.

22. Istoria antică.


Profesor titular: Em. Panaitescu.
In concediu pentru a îndeplini funcţiunea de Director al Şco­
lii Române din Roma, fiind suplinit de Conf. def. Const. Daico-
viciu.
C u r s : Cesar şi principatul lui Augustus (2 ore săptămânal,
Vineria şi Sâmbăta).
; S e m i n a r : Interpretare de texte şi monumente privitoare
la ocuparea şi părăsirea Daciei, cu discutarea amănunţită a teo­
riilor emise de autorii moderni (2 ore săptămânal, Joia).
Au luat parte activă la lucrări 12 studenţi.

Conferinţa de antichităţi şi epigrafie.


Conferenţiar definitiv: Constantin Daicoviciu.
C u r s : Antichităţi publice greceşti (2 ore săptămânal, Mier­
curia şi Joia).
S e m i n a r : Citirea şi interpretarea de inscripţii istorice gre­
ceşti (2 ore săptămânal, Vineria).
Au luat parte activă la şedinţele de seminariu 30 de studenţi

23. Arheologie.
Prof. titular: Dimitrie M. Teodorescu.
C u r s u r i : Istoria artei în antichitate (arta prehellenică şi
hellenică până în sec. I V a. C ) , cu proiecţiuni (2 ore săptămânal,
Joie şi Sâmbăta).
Mytologia greco-romană (1 oră săptămânal, Marţia).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Vineria).

24. Istoria universală.


Prof. titular: Constantin Marinescu.

Institutul de istorie universală.


Asistent: Francisc Pali.
Secretar-bibliotecar: Ion Sabău.
Ordonanţă: Martin Vereş.
231

C u r s : (2 ore săptămânal, Joia şi Sâmbăta).


S'a ţinut un curs general de Istorie modernă (Contra-refor-
ma-pacea dela Utrecht).
S e m i n a r i u : (2 ore săptămânal, Vineria).
înscrişi 34 de studenţi. Au participat regulat la şedinţe 30.
S'au ţinut 21 de şedinţe de câte două ore, în care ascultătorii au
primit explicaţiuni şi îndrumări privitoare la ştiinţele ajutătoare
ale studiului istoriei: paleografia latină, diplomatica şi cronolo­
gia. In cadrul şedinţelor s'au descifrat, tradus şi interpretat plan­
şele din Recueil de fac-similes d'ecritures du V-e au XVII-e
siecle (manuscrits latins), editate de Maurice Prou, Paris, 1904.
Au prezentat şi au citit lucrări de seminar următorii:
1. Alexandru Arkossy: Lupta dela Mohaciu (1526); 2. Adal-
bert Perenyi: Asediul Vienei din 1529; 3. Ştefan Pascu: Forma­
rea statului albanez; 4. Sr. Ecaterina Soltesz: Politica religioasă
a Revoluţiei franceze.

Biblioteca Seminariului de Istorie universală s'a mărit în


anul acesta cu 10 opere în 14 volume; iar Biblioteca Institutului
de Istorie Universală cu 48 de opere în 53 de volume.
Institutul continuă să fie abonat la următoarele reviste „Re­
vue historique" Paris; „Archivio Storico Italiano", Florenţa;
„The English Historical Review", Londra.

Conferinţa de Istoria Evului Mediu cu privire specială asupra


migraţiunii popoarelor barbare.

Suplinitor: Prof. univ. Constantin Marinescu.

C u r s : (2 ore săptămânal, Vineria şi Sâmbăta).


S'a ţinut un curs general de Istoria Evului Mediu (dela Ca-
rol cel Mare până la cruciata IlI-a).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Joia şi Vineria).
înscrişi 14 studenţi. Au participat regulat 10. S'au ţinut 32
de şedinţe de câte o oră, în care ascultătorii au primit explicaţiuni
şi îndrumări privitoare la metodele de cercetare şi la studiul is­
toriei în general. In cadrul şedinţelor s'a tradus şi interpretat din
232

Bruchstucke aus der Weltchronik des Minoriten Paulinus von


Venedig, Heft I-II, editate de Walther Holtzmann, Roma, 1927.
Au prezentat şi au citit lucrări următorii:
1. Iuliu Tomlo: Războiul lui Carol cel Mare împotriva Sa­
xonilor; 2. Grigore Hajdu: A avut sau nu, Carol cel Mare, drep­
turi asupra Sf. Mormânt?; 3. Edita Socol: Războiul lui Carol
cel Mare împotriva Avarilor; 4. Ioan Walter: Luther şi Leon
al X-lea.

Institutul de Istorie Română.

Directori: Prof. Alexandru Lapedatu şi Prof. / . Lupaş.

Personalul:

Asistenţi: Ioan Moga şi Gheorghe Dusinchevici.


Preparator: Hortensia Georgescu.
Secretar-bibliotecar: Gheorghe Vinulescu.
Practicant: Septimiu Martin.
Custode: Ioan Bărăian.
Servitor: Ştefan Puşcaş.

Biblioteca:

Biblioteca Institutului de Istorie Română a sporit în acest


an cu 600 de volume. Deasemenea au fost legate în cursul acestui
an 200 de volume. Institutul a continuat să aibă relaţii de schimb
cu reviste şi periodice de specialitate din ţară şi străinătate

25. Istoria veche a Românilor.

Prof. titular: Alexandru Lapedatu


(în concediu dela catedră fiind suplinit de Prof. Silviu Dragomir
în semestrul I, iar în semestrul II de Dl Conf. univ. /. Crăciun).

C u r s : Istoria veche a Românilor: epoca lui Mihai Vitea­


zul (2 ore săptămânal, Lunia şi Miercuria).
r
S e m i n a r : Izvoa ele istorice ale epocii lui Mihai Viteazul
— cercetări şi analize — (2 ore săptămânal, Marţia).
233

26. Istoria modernă a Românilor şi Istoria Transilvaniei.

Prof. titular: Ioan Lupaş.

C u r s u r i : Istoria Românilor dela reformele lui Constan­


tin Mavrocordat până la împroprietărirea ţăranilor (1 oră săptă­
mânal, Lunia).
Istoria Transilvaniei în timpul guvernatorilor (1 oră săptă­
mânal, Marţia).
P r o s e m i n a r : Exerciţii de paleografie cirilică şi latină.
Lecturi din izvoarele istoriei române (1 ore săptămânal, Mier­
curia).
S e m i n a r : cu studenţii din anii înaintaţi: Vechea istorio­
grafie transilvană (1 oră săptămânal, Miercuria).
Au prezentat lucrări următorii studenţi şi studente:
Bădărâu Viorica:: Transilvania în lumina cronicarilor mol­
doveni; Borca Elisabeta: Relaţiile Transilvaniei cu Moldova până
la Ştefan cel Mare; Buta Teodor: Relaţiile lui Ştefan cel Mare cu
Transilvania; Butuza Antonia: Cronica protopopului Radu Tem-
pea din Braşov; Cameničhi Sosea: Cele mai vechi familii boie­
reşti din Ţara Făgăraşului; Chirovici Iraida: Cnejii români din
Huniedoara; Drăgan Tiberiu: Relaţiile comerciale ale Ţării Ro­
mâneşti cu Braşovul; Gheorghevici N. Т.: Vechile organizaţiuni
cneziale din Ţara Haţegului; Ghişoiu Eugen; Românii în decre­
tele regilor ungari, până Ia 1514; Grigerscik E.: Mihail Apaffy
(1661—1690); Hajdu Gabriela: Românii şi politica religioasă din
Transilvania până la sfârşitul secolului al X V I ; Hajdu Grigore:
Cronica săcuiască din Ciuc; Juhâsz Ştefan: Situaţia Românilor
din Transilvania în lumina legilor din sec. X V I — X V I I ; Radu
Cornelia: Relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul până în secolul
X V I ; Rocşoreanu M.: Domni şi boieri români pribegiţi în Tran­
silvania; Roşeau Dimitrie: Relaţiile comerciale ale Moldovei cu
Transilvania până la Ştefan cel Mare; Roşeau Natalia: Comer­
ţul şi industria în Ţările Române până în secolul al X V I ; Socol
Edita: Răscoale ţărăneşti înainte de 1437 în Transilvania; Todor
Ioan: Relaţiile Sibiului cu Ţara Româneascu în sec. X V — X V I ;
Tincu Petre: Ducatul Amlaşului.

Dl Docent Victor Motogna a ţinut un curs despre: Istoria


Românilor ardeleni (1 oră săptămânal, Lunia).
234

27. Bizantinologie.

Prof. titular: Nicolae Bănescu.

C u r s u r i : Literatura istorică bizantină, interpretare spe­


cială a textelor privitoare la ţinuturile danubiene (2 ore săptă­
mânal, Lunia şi Miercuria).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Marţia): Hagiografie, cu
introducere în studiul limbei medievale greceşti.

28. Istoria popoarelor sud-est europene.

Prof. titular: Silviu Dragomir.

C u r s u r i : Cancelariile domneşti din principate — limba,


paleografia, diplomatica — (2 ore săptămânal, Lunia şi Mier­
curia).
S e m i n a r : Lecturi de texte medio-bulgare (2 ore săptă­
mânal, Marţia). S'au cetit şi analizat din punct de vedere paleo­
grafie şi diplomatic documente slavo-române ieşite din cancela­
riile Domnilor români în sec. XIV—XVII-lea.

29. Istoria generală a artelor.

Prof. titular: Coriolan Petranu.

C u r s : Arta Renaşterii italiene (2 ore săptămânal, Marţia


şi Miercuria).
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Sâmbăta).
înavuţirea materialului didactic (dela 30. V I . 1937 până la
10. VI. 1938: 14 diapozitive, 118 fotografii, 13 cărţi.
Starea inventarelor: 11.579 diapozitive, 6093 fotografii, 2175
cărţi, 60 mobile şi unelte.

30. Etnografie şi folklor.

Prof. suplinitor: Romulus Vuia.

C u r s u r i : 1. Etnologie (2 ore săptămânal, Marţia şi Mier­


curia) : Introducere în Etnologie. Istoric, definiţie, domeniu.
235

2. Capitole alese din etnografia poporului român (1 oră săp­


tămânal, Joia): Portul popular românesc.
S e m i n a r : (2 ore săptămânal, Lunia). S'a ţinut în sala Bi­
bliotecii Muzeului Etnografic. S'au dat „îndrumări privitoare la
culegerea materialului etnografic şi folkloric" (transcrierea texte­
lor) şi s'au prezentat şi discutat lucrări în legătură cu cele două
cursuri.
Au fost înscrişi şi au frecventat Seminarul 30 studenţi.
S'au ţinut 20 de şedinţe şi s'au făcut două excursii de cerce­
tări etnografice pe teren în satele din jurul Clujului.
Au prezentat lucrări următorii membri ai Seminarului:

I. Lucrări cu caracter general şi în legătură cu transcrierea


textelor folklorice:

1. Importanţa cercetărilor folklorice şi metoda culegerii ma­


terialului etnografic pe teren: Ioan Chelcea, şef de lucrări la Mu­
zeul Etnografic al Ardealului. 2. Metoda culegerii materialului
de bibliotecă, metoda bibliografică şi tehnica lucrărilor ştiinţifice:
Teodor Onişor, preparator la Muzeul Etnografic. 3. Culegere de
material folkloric (nunta, botezul, etc.) din comuna Trăznea, jud.
Sălaj: Witold Truszkowski, licenţiat în litere dela Univ. din
Krakov—Polonia. 4. Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou în co­
muna Luna de sus, jud. Cluj: Cornelia Radu. 5. Obiceiuri de
Paşti în comuna Petea, jud. Mureş: Teodor Buta. 6. Obiceiuri din
comuna Dolheşti, jud. Baia: Petru Moldoveanu. 7. Monografia
comunei de Găgăuţi Enichioi, jud. Ismail: Iraida Chirovici.

II. Lucrări în legătură cu cursul de „Introducere în Etnologie":

8. Vieaţa şi opera profesorului George Vâlsan: Paul Măn-


druşca. 9. Vieaţa şi opera etnografică a profesorului Simion Me­
hedinţi : Patriciu Sasu. 10. Metoda geografică în cercetările etno­
grafice, după Prof. Const. Brătescu: Elisabeta Borca. 11. Vieaţa
şi opera lui P. Saintyves: Carmen Cucu. 12. Vieaţa şi opera lui
Fr. Ratzel: Tiberiu Iuhăsz. 13. Vieaţa şi opera lui E . B. Tylor:
Gh. Pavelescu. 14. Vieaţa şi opera lui Leo Frobenius: M. Rocşo-
reanu. 15. Kaarle Krohn. Die folkloristische Arbeits-methode:
Petre Tincu.
236

III. Lucrări în legătură cu cursul despre „Fortul popular":

16. Portul în Săcelele Braşovului: Radu Hontert. 17. Portul


în Trascău: Andrei Pali. 18. Comuna Sic în arta populară a Câm­
piei Ardealului: Ioan Gabânyi.

Conferinţa de bibliografie generală.

Conf. provizoriu: Ioachim Crăciun (dela 1. II. 1938, suplinitor


până la 31. I. 1938).

C u r s g e n e r a l de b i b l i o t e c o n o m i e : (2 ore săptă­
mânal, Lunia şi Vineria).
S e m i n a r : Lucrări practice de biblioteconomie şi bibliogra­
fie: (2 ore săptămânal, Joia).
La Seminar s'au urmărit publicaţiile biblioteconomiei mai
importante din Apus şi s'au făcut exerciţii practice de biblioteco­
nomie (înregistrare, catalogare pe autori şi pe materii — s'a in­
sistat mai ales asupra sistemului zecimal) după metodologia ex­
pusă la cursuri.
S'a continuat, apoi, adunarea materialului pentru bibliogra­
fia Istoriografiei Române dela 1931 încoace cu toţi studenţii şi
s'au făcut mai multe bibliografii speciale cu studenţii diferitelor
specialităţi. Dintre acestea s'au terminat bibliografia asupra stu­
diilor clasice din România, bibligrafia filosofiei şi pedagogiei ro­
mâneşti din cele mai vechi timpuri până la 1860 (va apărea în
Bibliotheca Bibliologica Nr. 16), Studiu asupra celui dintâi bi­
bliograf român: Vasile Popp (va apărea în Bibliotheca Bibliolo­
gica Nr. 18) şi Bio-Bibliografia lui Octavian Goga (va apărea în
Bibliotheca Bibliologica Nr. 20). S'a început o Bibliografie isto­
rică asupra Crişanei.
In cadrul seminarului de biblioteconomie s'a vizitat şi Biblio­
teca Universităţii, ascultând explicaţiile asupra organizării şi
funcţionării ştiinţifice a Bibliotecii, studente şi studenţi dela Fa­
cultăţile de Litere, Medicină şi Ştiinţă.
С) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ LITERARĂ.

A) S E C Ţ I A F I L O S O F I E I .

1. Istoria filosofici; logica.

Prof. titular: Marin Ştefănescu.

A publicat „Le Probleme de la Methode", un volum în 8°, de


360 pagini, Paris, Alean, 1938.

2. Teoria cunoaşterii.

Prof. titular Dumitru D. Roşea (dela 1. X I I . 1937).


In curs de redactare o carte asupra filosofiei lui Hegel.

3. Sociologia şi etica.

Prof. agregat: Constantin Sudeţeanu (dela 15 I. 1938, suplinitor


până la 14 I. 1938.
Publicaţii: „Mediul fizic şi influenţa lui asupra vieţii sociale"
(în Revista Cursurilor şi Conferinţelor) No. din Decembrie 1937
—Ianuarie 1938.

4. Institutul de psihologie experimentală, comparată şi aplicată.

Florian ŞtefănescwGoangâ: „Cuvânt înainte". Revista de


Psihologie, Voi. I, Nr. 1, 1938, p. 1—9.
Florian Ştefănescu-Goangâ: „Constituţie bio-psihică şi cri­
minalitate". — Revista de Psihologie, Voi. I. Nr. 2, 1938, p. 151
—180.
238

Florian Ştefănescu-Goangă în colaborare cu A. Roşea şi S.


Cupcea: „Adaptarea Socială". — Editura Institutului de Psiho­
logie, 1938, pp. VI+178.
Nicolae Mărgineanu: „Elemente de Psihometrie". — Editu­
ra Institutului de Psihologie, 1938, pp. X I V + 3 5 9 .
Nicolae Mărgineanu: „Analiza factorilor psihici". — Edi­
tura Institutului de Psihologie, 1938, pp. X I V + 1 9 9 .
Nicolae Mărgineanu: „Teste şi chestionare de temperament
şi caracter cu instrucţiuni de aplicare".
Nicolae Mărgineanu, Anatole Chircev, Măria Draser: „Teste
pentru măsurarea atitudinilor sociale faţă de biserică, naţionalism
şi internaţionalism".
Nicolae Mărgineanu: „Măsurarea atitudinilor sociale". •—•
Revista de Psihologie, Voi. I, Nr. 1, p. 10—32.
Nicolae Mărgineanu: „Aspectul social al crimei în America".
— Revista de Psihologie, Voi. I, Nr. 3, p. 341—351.
Alexandru Roşea: „Adaptarea Socială" (în colaborare cu F.
Ştefănescu-Goangă şi S. Cupcea). — Editura Institutului de Psi­
hologie, Cluj, 1938, pp. VI+178.
Alexandru Roşea: „Psihologia intereselor". — Revista de
Psihologie, Voi. I, Nr. 1, 1938, Cluj, p. 33—42.
Alexandru Roşea: „Integrarea Psihică". — Revista de Psi­
hologie, Cluj, Voi. I, Nr. 2, 1938, p. 181—194.
Alexandru Roşea (în colaborare cu D. Tudoranu): „Teste
verbale pentru măsurarea inteligenţei la adulţi, forma C, cu in­
strucţiuni de aplicare".
Mihai Beniuc: „Evoluţia psihică la animale". — Revista de
Psihologie, Voi. I, Nr. 1, 1938, Cluj, p. 76—90.
Mihai Beniuc: „Problema funcţională în psihologia compa­
rată". — Revista de Psihologie, Voi. I, Nr. 3, 1938, Cluj, p. 320
—332.
Tudor Arcan: „Problema orientării şi selecţiunii profesio­
nale". — Revista de Psihologie, Voi. I, Nr. 1, 1938, Cluj, p. 91
—99.
Mihai Beniuc: „Mediu, Preajmă, Vatră". — Analele de Psi­
hologie, Voi. IV, 1937, p. 48.
Mihai Beniuc: „The roundabout path of the fighting fish".
— Proc. of the Zool. Soc. of London, Series A, Voi. 108, 1938,
p. 403—422.
239

Mihai Beniuc: „Oswald, Driesch, Stern". — Istoria Filoso-


fiei Moderne, Voi. I I I .
Mihai Beniuc: Problema Moţilor: Albac. Exploatatorii de
păduri. — Sociologie Românească, An. I I I , 1938, pp. 255—257.

In luna Iulie 1938 s'au ţinut 35 de conferinţe la un Curs de


Psihologie pentru învăţători, cu privire la problema: „Individua­
litatea psihologică a copilului" de către următorii: Dl FI. Ştefă­
nescu-Goangă, prof. univ. directorul Institutului. Dl Nicolae Măr-
gineanu, şef de lucrări. Dl Alexandru Roşea, asistent definitiv.
Alexandru Roşea, asistent definitiv, a ţinut un Curs de Psi­
hologie aplicată cu medicii igienişti.

Periodice:

„Revista de Psihologie" Voi. I, 1938, Nr. 1, 2, 3 — pp. 386.

5. Pedagogia I.

Prof. titular: Onisifor Ghibu.

Lucrări tipărite:
1. Doisprezece ani de pedagogie românească. — Bucureşti,
14 pag.
2. Ordinul Franciscanilor conventuali (Minoriţii) din Tran­
silvania. — Bucureşti, 1937—1938, 2 voi. de X I V + 7 7 1 şi С I I I
+ 3 6 3 pagini.
3. La o răscruce a vieţii mele. Un bilanţ şi o mărturisire. —
Bucureşti, 1938, 195 pagini.
4. Pe marginea unei reviste „catolice" ungureşti. Despre re­
vista „Erdelyi Tudosito" din Cluj şi despre redactorul ei, Ernest
Veress. — Sibiu, 12 pag.
5. O problemă naţională cardinală: Biserica românească —
(în revista „Cele trei Crişuri", Oradea).
6. La mormântul lui Ionel Crişan — (în „Universul", Bu­
cureşti) .
Conferinţe:

1. Soroca, acum 20 de ani, ţinută Ia Soroca, în Noembrie


1937.
240

2. Democraţie şi naţionalism în România întregită, la Zalău»


în Ianuarie 1938.

B) S E C Ţ I A F I L O L O G I E I CLASICE.

6. Institutul de studii clasice.

Activitatea ştiinţifică a personalului ajutător al Institutului.


Mihail Macrea: Castrul roman dela Bologa, Cluj 1937.
Mihail Macrea: Un disegno inedito del Rinascimento rela-
tivo alia Colonna Traiana, Roma 1937.
Mihail Macrea: Institutul de Studii Clasice, o scurtă prezen­
tare a activităţii şi a colecţiilor sale, Cluj 1938.
Al. Ferenczi; Relieful dela Grădiştea Muncelului păstrat în
Muzeul din Deva, Deva, 1937.
Al. Ferenczi: Cetăţi antice în judeţul Ciuc, Cluj, 1938.
N. Laslo: Samuil Micu traducător din Lucian, Cluj, 1937.
N. Laslo: Izvoarele literare ale Metamorfozelor lui Ovidiu„
Cluj, 1938.
Ion I. Russu: Macedonica, osservazioni sulla lingua e l'et-
nografie degli antichi Macedoni, Roma, 1938.
Marius Moga: Paleoliticul inferior în Transilvania, Cluj,.
1937.
Marius Moga: Un nouveau depot de la fin de l'âge du bron-
ze, decouvert en Transylvanie, Bucureşti, 1938.

7. Limba şi literatura greacă.

Prof. titular: Ştefan Bezdechi.


1. Manuel de philosophie а l'usage des dames, de N. Grego-
ras (Publicarea părţii a doua din tratatul de filosofie inedit al
marelui polyhistor bizantin, întovărăşit de traducerea franceză şi
de note. Apărut ca extras din Anuarul Institutului de Studii Cla­
sice pe 1936—38).
2. Vulgarismes dans Гёрорёе de Nonnos (apărut tot ca ex­
tras din Anuarul menţionat mai sus).
3. Curetes et Corybantes chez Nonnos (Studiu sub presă, ce
va apărea în revista Istros de sub conducerea dlui prof.. Lam-
brino).
241

4. Predicele despre statui de Sf. Ioan Gură de Aur (voi. I I


apărut la R. Vâlcea în colecţia traducerilor din Sf. Părinţi ai Bi­
sericii).
5. Predicele despre pocăinţe şi despre Sf. Varila de Sf. Ioan
Gură de Aur (sub presă, Tipografia Arhidiecezană din Sibiu.
Traduceri precedate de o prefaţă şi de un studiu introductiv).
6. Symbolisme exotique dans Гёрорёе de Nonnos (studiu de
psihologie literară ce va apărea în volumul omagial la Atena în
cinstea lui Th. Voreas, fost preşedinte al Academiei Elene).

C) S E C Ţ I A F I L O L O G I E I MODERNE.

8. Istoria literaturii moderne.

Prof. agregat: Dumitru I. Popovici.

Publicaţii:

a) La litterature roumaine de Transylvanie au dix-neuvieme


siecle, Bucarest, 1938.
b) Evoluţia concepţiei literare a lui Gh. Bogdan-Duică, Bu­
cureşti, 1938.
c) A pregătit şi va da la tipar voi. I din ediţia Heliade, care
va apărea în editura Fundaţiilor Regale.

9. Muzeul limbii române.

Activitatea Muzeului a continuat pe cea din anii trecuţi. Şe­


dinţele s'au ţinut regulat, Marţia, între orele 5—8 p. m. Au făcut
comunicări: I. Breazu, C. Daicoviciu, N. Drăganu, Gh. Giuglea,
P. Grimm, G. Kisch, C. Lacea, D. Macrea, C. Marinescu, Th.
Naum, Şt. Pasca, E. Petrovici, I. Popescu, D. Popovici, Sever
Pop, S. Puşcariu, I. I. Russu, C. D. Serra, iar dintre oaspeţi D.
Caracostea, Victor Stanciu, profesor la Facultatea de Ştiinţe, Fr.
Tailliez, profesor la Institutul oriental catolic din Roma, W.
Truszkowski, licenţiat al Universităţii din Cracovia şi Titu Va­
siliu, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj.
Legăturile cu străinătatea au fost menţinute. Muzeul a fost
vizitat de următorii savanţi străini: J . Marouzeau, prof. la Sor-
16
242

bona (Paris), H. Block dela Universitatea din Leipzig, St. Ma-


lecki dela Universitatea din Cracovia (care a făcut şi o comuni­
care), De Votto, dela Universitatea din Florenţa, J . Huškova
Flajšhansova, dela Universitatea din Bratislava şi Alf Lombard,
dela Universitatea din Lund.
Biblioteca a sporit, dela 31 Iulie 1936 la 13 Iulie 1938, cu
514 opere în 83 voi., precum şi cu câteva manuscrise şi hărţi.
In Secţia bibliografică, condusă de şeful de lucrări Ion Brea-
zu, s'a alcătuit bibliografia analitică a publicaţiilor pe anii 1934
şi 1935.
In Secţia dialectologică au fost primite 49 răspunsuri la
Chestionarul V I I , Instrumente muzicale. La al VUI-lea Chestio­
nar, Mâncări şi băuturi, alcătuit de Şt. Pasca şi trimis în 1937,
au fost primite până acum 68 de răspunsuri.
Anchetele pentru Atlasul Linguistic Român au fost termi­
nate şi a apărut voi. I : Părţile corpului omenesc şi boalele lui, de
Sever Pop (150 hărţi mari -f- 208 hărţi mici colorate).
„Dacoromania", Buletinul Muzeului Limbii Române, voi.
V I I I s'a trimis ca schimb la 57 publicaţii din ţară şi 38 din strei-
nătate.
Arhiva de Folklor a Academiei Române, ataşată Muzeului
Limbii Române, a continuat, sub conducerea d-lui I. Muşlea, an­
chetele prin chestionare şi culegerea de material folkloric pe te­
ren. D-sa a publicat Anuarul Arhivei de Folklor, IV, Bucureşti,
1937, Imprimeria Naţională.

10. Limba şi literatura română.

Prof. titular: Sextil Puşcariu.

Prof. Sextil Puşcariu a publicat: Zur Nachltellung des ru-


mănischen Artikels, în „Zeitschrift fur Romanische Philologie"
L V I I ; Der rumănische Sprachatlas, în „Archiv fur vergleichende
phonetik" I I ; Ost- und IVest-romanisch im Lichte der Sprache, in
„Die Tatwelt", X I I I ; Le role de la Transylvanie dans la forma-
tion de la langue roumaine, în „La Transylvanie", 1938; Câteva
scrisori, Extras din volumul omagial închinat lui I. Nistor, Cer­
năuţi; Gândirea linguistică şi gândirea filosofică, în „Revista
Fundaţiilor Regale", Aprilie 1938; Antologie română (în colabo­
rare cu I. Breazu), Halle, 1938.
243

In Ianuarie 1937, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani,


a apărut, ca volum omagial, Etudes de Linguistique roumaine,
cuprinzând studii de ale Dlui Sextil Puşcariu traduse în limba
franceză.
Sub direcţia Dlui S. Puşcariu a apărut întâiul volum al Atla­
sului Linguistic Român.

Distincţii, decoraţii:

Prof. Sextil Puşcariu a fost decorat cu legiunea de onoare


franceză în grad de ofiţer.

Relaţii internaţionale:

Prof. Sextil Puşcariu a participat la adunarea festivă a Aca­


demiei de Ştiinţe din Leipzig, fiind salutat în şedinţa publică, ca
nou membru corespondent al ei, din partea preşedintelui. In Apri­
lie 1938, a luat parte la şedinţa Comitetului internaţional perma­
nent de linguistică ţinută la Paris. In Mai 1938 a făcut confe­
rinţe la Universităţile din Varşovia şi Cracovia.

Conferinţa de dialectologie.

Conferenţiar definitiv: Sever Pop.

A început publicarea Atlasului Linguistic Român I.


A ţinut, fiind invitat, următoarele conferinţe în străinătate:
1. La Universitatea din Torino, despre: Metoda şi principiile At­
lasului Linguistic Român I, exemplificând rezultatele prin inter­
pretare de hărţi (în 30 Aprilie a ) . — 2. La Universitatea Sacro
Cuore din Milano despre: Terminologia vieţii religioase pe baza
materialului Atlasului linguistic, (în 5 Mai, c.) exemplificând re­
zultatele prin zece proecţiuni. — 3. La aceeaşi Universitate, a
doua conferinţă despre: Viaţa pastorală reflectată în graiurile Ro­
mâniei (în 6 Mai, c ) , exemplificând rezultatele cu optsprezece
proecţiuni. — 4. La Universitatea din Firenze, despre: Metoda
şi principiile Atlasului Linguistic Român I (în 7 Mai, a ) . —
5. La Universitatea din Roma, despre: Metoda şi principiile At­
lasului Linguistic Român I, ilustrând rezultatele cu opt hărţi,
cuprinzând termeni din viaţa pastorală, religioasă şi socială, adu-
244

naţi din cele 301 de comune studiate (în 11 Mai, c ) . — 6. La Uni­


versitatea din Napoli, despre: Viaţa şi terminologia pastorală a
Românilor, ilustrând rezultatele cu optsprezece proecţiuni (în 13
Mai, a ) . — 7. La Universitatea din Zurich, despre: Metoda şi
principiile Atlasului Linguistic Român I, ilustrând rezultatele cu
cincisprezece proecţiuni de termeni din viaţa pastorală a Româ­
nilor (în 17 Mai, c ) . — 8. La Universitatea din Zagreb, despre:
Metoda şi principiile Atlasului Linguistic Român I, arătând cu
proecţiuni, importanţa acestei lucrări pentru studiul limbilor sla­
ve (în 21 Mai, c ) .
A ţinut, în luna Iulie c. optsprezece conferinţe la cursurile
de perfecţionare ale învăţătorilor, organizate în Cluj de Ministe­
rul Educaţiei Naţionale, vorbind despre probleme din limba şi li­
teratura română.
Invitat de Asociaţiunea profesorilor secundari, a ţinut la
Blaj o conferinţă cu proecţiuni, vorbind despre: Terminologia
religioasă reflectată în graiurile României.
Publicaţii:
1. Atlasul Linguistic Român I (voi. I ) : Părţile corpului ome­
nesc şi boalele lui, cuprinzând 150 de hărţi linguistice, o hartă
a configuraţiei geografice a teritoriului studiat, o hartă transpa­
rentă şi o listă a transcrierii şi a abreviaţiunilor întrebuinţate.
2. Micul Atlas Linguistic Român I (voi. I ) : Părţile corpu­
lui şi boalele lui, cuprinzând 208 hărţi executate în patru colori,
apoi o hartă a regiunilor istorice, o hartă transparentă şi o intro­
ducere de 59 de pagini.
3. Probleme de geographie linguistique. Quelques termes de
la vie pastorale, d'apres l'Atlas linguistique roumain, în Revue
des etudes indo-europćennes, voi. I, (1938), pag. 26, cu nouă
clişee.
4. Sinonimele cuvântului „târg" în lumina geografiei lin­
guistice, în Revista geografică română, I, Fasc. 1, 1938, pag. 19,.
cu două clişee.

11. Limba şi literatura română II (veche).


Prof. titular: Nicolae Drăganu.
A tipărit: „Histoire de la litterature roumaine de Transylva-
nie des origines â la fin du XVIII-e siecle", în „La Transylva-
nie", Bucurşti, 1938, p. 165—231 (în extras, 69 р.).
245

Sub tipar: Etimologii, îndreptări şi recenzii, în „Dacoroma-


nia", I X .
12. Limba şi literatura italiană.

Prof. cu contract: Giand omenie o Serra.

1. A propos du mot cerche, cherche, cerce, în ,,le francais


moderne", 6 Annee, Nr. 2, Paris, Avril 1938, pp. 155—160.
2. Della denominazione di cime alpine dalie ore del giorno
e della divisione medievale per horas del territorio cittadino e ru­
rale nell'Italia superiore, în „Zeitschrift fur Namenforschung".
Sonderheft anlâsslich des Ersten Internationalen Kongresses fur
Orts- und Personennamenforschung, 25—29 .Tuli 1938, Paris, pp
62—74.
3. Tracce dialettali piemontesi di antichi usi giuridici, în
„Vox Romanica", Zurich und Leipzig, I I I (1938), pp. 275—278.
4. Tracce di un'antica voce peregâl „mora di sassi" lungo le
antiche vie romane e romee dellTtalia Occidentale, în „Vox Ro­
manica", I V (sub tipar).
5. „Ceneri e Faville" (Note etimologiche e lessicali di dialet-
tologia italiana), în „Dacoromania", Cluj, I X , (1936—1938), pp.
161—205.
6. Del nome locale Canabaco e del cognome Gersen. Lettera
al P. Pier Giovanni (Prof. G. Bonardi), autore dell' opera „L'au-
tore italiano della Imitazione di Cristo, Giovanni Gersen", Tipo­
grafia dell'Unione Biellese, Biella, 1938, pp. 244—245, 254.
7—8. A ţinut două comunicări: а) II culto della stirpe
nella tradizione onomastica familiare italiana; b) Lignes metho-
diques et fragments d'une illustration topo-anthroponomastique
de l'Italie Occidentale (Piemont et Ligurie), la întâiul Congres
Internaţional de Toponimie şi Antroponimie dela Paris, 25—29
Iulie 1938.

13. Limba şi literatura germană.

Prof. titular: Gustav Kisch (până la 31. V. 1938).


Publicaţiuni:
1. In Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift, 1937 H. I I I : Zur
Wortforschung: Huas, Karpaten, ârso, tsaufdjn. Zeii, Zeiland.
246

2. In „Teuthonista, Zeitschrift fur Mundartforschung" 1937,


I I I : Schunn, schîn, hesch, Kirmoss, Schîl, Lîtsch, Lef.
3. Teuthonista 1937, I V : Recensie despre „Ernst Wallner,
Die Herkunft der Siebenbiirger Deutschen im Lichte der Flur-
namengeogr aphie".
4. Teuthonista 1938, I I : Zur Wortforschung: Biene, Baer T

Rabe, Obst, Kiepe.

Lector: Frideric hang.

A tipărit următoarele lucrări: „Alboin und Rosamunde irt


Sage und Dichtung, mit besonderer Beruchsichtigung von Fr-
Wilh. Schusters gleichnamigem Drama". Cluj, 1938, 150 pag.
Tip. Minerva.
Bela Bartok und die rumânische Musik. (In „Deutsche Mu-
siker-Zeitung. Organ des Deutschen Musiker-Verbandes in der
tschechoslowak. Republik. 1938, Nr. 11).

14. Limba şi literatura maghiară.

Prof. titular: Gheorghe Kristof.

Activitatea ştiinţifică:

1. Dozsa Daniel elbeszelo kolteszete. Irodalomtort. Kozl. an.


1938, p. 1—18 şi 105—118.
2. A Szeptember vegen muzsâja. Erdelyi Muzeum, an. 1937,
p. 201—227.
3. Az erdelyi idoszaki sajto a kiegyezestol a kozhatalom vâl-
tozâsâig (1867—1919). Magyar Konyvszemle, an. 1908, p. 41—66
4. Adalekok a magyar esztetikai gondolkozâs kezdo korâ-
hoz. Esztetikai Szemle, an. 1937, Nr. I I I .
5. Jokai: Erdely aranykora — szinpadon. Irodalomtortenet.
an. 1938, No. 1—2.
6. A româniai orthodox egyhâz uj utjai. Protestâns Szemle,
1938, No. 1.
7. Vorosmarty es Fadrusz. Conferinţa în cadrul E. M. E .
8. Aritcole şi recenzii în ziarul „Keleti Ujsâg" şi în revista
Budapesti Szemle.
247

15. Slavistica.

Prof. agregat: Emil Petrovici.

A studiat pentru Atlasul Linguistic Român graiurile din lo­


calităţile: 1. Bicalatu, jud. Cluj (graiu unguresc); 2. Sveti Mi-
hajlo — Sânmihaiu, Banatul iugoslav; 3. Zdrelo-Jdrela, Valea
Mlavei, (Iugoslavia orientală); 4. Pipirig, jud. Neamţ; 5. Ştefă-
neşti, jud. Ilfov (graiu ţigănesc); 6. Richişul, jud. Târnava-Mare
(graiu săsesc); 7. Dipşa, jud. Năsăud (graiu săsesc).
A studiat în toamna anului 1937 graiul Ţiganilor romanizaţi
din comuna Cokesina-Ciocheşina de lângă graniţa orientală a
Bosniei (Iugoslavia). Pentru arhiva de folklor a Academiei Ro­
mâne a adunat material folkloristic dela Moţii din Scărişoara, că­
tunele de lângă Gheţar şi de pe valea Ierbii Rele.
A făcut o serie de comunicări în şedinţele săptămânale ale
Muzeului Limbei Române.
Sub tipar:
1. Les elements slaves d'origine savante en roumain et les
suffixes -anie, -enie. In revista „Balkania".
2. „Românii" din Serbia occidentală. In „Dacoromania", I X .
3. Nează „înfiorare", din sârb. jeza. In „Dacoromania", I X .
4. Ştefan Pasca: Nume de persoane şi nume de animale în
Ţara Oltului (recenzie). In „Dacoromania", I X .
5. Mgr. A. Devaux: Les patois du Dauphine (recenzie). In
„Dacoromania", I X .
6. Atlasul Linguistic Român, partea II (ALR. I I ) , voi. I :
Părţile corpului omenesc şi boalele lui; naşterea, copilăria, căsă­
toria, moartea.

16. Laboratorul de fonetică experimentală.

Director: Prof. agregat Emil Petrovici (v. Slavistica).

A publicat: Palatalizarea labialelor în limba română (în Da­


coromania I X ) ; / . Vendryes: La phonologie et la langue poe-
tique (Recenzie în Dacoromania I X ) ; P. Fouche: L'etat ac-
tuel du phonetisme francais (Recenzie în Dacoromania I X ) ;
.9. Puşcariu: Les enseignements de Г Atlas Linguistique de Rou-
248

1
manie (Recenzie în Dacoromania I X ) ; S. Puşcariu: Contri­
buţia Transilvaniei la naşterea şi evoluţia limbii române (Re­
cenzie în Dacoromania I X ) ; 5. Puşcariu: Ost- und Westro-
manisch im Lichte der Sprache (Recenzie în Dacoromania I X ) ;
G. Giuglea: Concordances linguistiques entre le roumain et les
parlers de la zone pyreneene (Recenzie în Dacoromania I X ) ; E.
Gamillscheg: Die Mundart von Şerbăneşti-Tituleşti (Recenzie în
Dacoromania I X ) ; Iorgu Iordan: An introduction to românce
linguistics its schools and scholars revised, translated and in
parts recast by John Orr (Recenzie în Dacoromania I X ) ; Mar-
guerite Durând: Le genre gramatical en francais parle â Paris
et dans la region parisienne (Recenzie în Dacoromania I X ) ;
Mar guerile Durând: Etude experimentale sur la duree des con-
sonnes parisiennes (Recenzie în Dacoromania I X ) .
A ţinut două conferinţe la Radio: 1. Satul şi arta populară
românească văzute de dl К ari laberg dela Universitatea din Ber­
na; 2. Atlasul Linguistic Român. (Sunt publicate în revista „Pa­
gini Literare", an. 1938).
A ţinut o serie de comunicări în şedinţele săptămânale ale
Muzeului Limbii Române.
Are sub tipar: Sur le Dictionnaire albanais de 1635 (în Me-
langes de l'Ecole Roumaine en France).
A lucrat tot cursul anului la redactarea Atlasului Linguistic
Român II.

D) S E C Ţ I U N E A ISTORICĂ.

17. Istoria antică.

Prof. titular: Emil Panaitescu.


In calitatea de director al Şcolii Române dela Roma a con­
dus, volumul al VUI-lea din publicaţia: Epkemeris Dacoromâna
VIII, care a apărut în anul 1938.
A participat la Congresul internaţional al istoricilor dela Zu­
rich (August—Septembrie 1938), unde a făcut comunicarea:
Considerations sur l'influence romaine en Dacie.
A publicat la Roma: Le grandi Strade Romane in România,
Istituto di Studi Romani — Editore, 1938—XVI.
Un articol in „Giornale d'Italia: Ottaviano Goga (la moartea
poetului Goga).
249

Conferinţa de antichităţi şi epigrafie.

Conferenţiar definitiv: Constantin Daicoviciu.

Publicaţii:
1. La Transylvanie dans V Antiquite, în volumul „La Tran­
sylvanie", Bucureşti, 1938.
2. Sarmizegetusa în lumina săpăturilor, Cluj, 1938.
3. Mausoleul Aureliilor dela Sarmizegetusa (în colaborare cu
O. Floca), Deva, 1937.
A făcut săpături arheologice la Porolissum şi Sarmizegetusa
şi cercetări pe teren la Vârful lui Petru (Munţii Sebeşului), Laz,
Căpâlna, Voivodeni, Blaj, etc.
A fost ales membru în Comitetul Primului Congres de Epi­
grafie dela Amsterdam (Sept. 1938).

18. Istoria universală.

Prof. titular: Constantin Marinescu.

Publicaţii:
1. Periodicul Organon, International Review, din Varşovia
s'a adresat la 66 de învăţaţi din diferite ţări cerându-le părerea
asupra felului cum s'ar putea îmbunătăţi organizarea congrese­
lor internaţionale. S'a cerut şi avizul D-lui Profesor C. Mari­
nescu. Răspunsul său a fost publicat în revista amintită (t. I I ,
Varşovia, 1938).
2. D-nia Sa are sub tipar la Roma, în Actele celui de-al V-
lea Congres Internaţional de Studii Bizantine, comunicarea sa în­
făţişată acestui congres: Contribution ă l'histoire des relations
economiques entre l'Empire byzantin, la Sicile et le royaume de
Naples, de 1419 â 1453.
3. In decursul anului şcolar 1937—1938, Dl Prof. C. Mari­
nescu a supraveghiat tipărirea tomului II din Melanges d'Histoi-
re Generale, in-8°, cuprinzând studii redactate de foşti membri
ai Seminariului şi ai Institutului de Istorie Universală şi o bi­
bliografie.
In această publicaţie, D-nia Sa tipăreşte două studii: a) Ja­
cques Basilicos „le Despote", prince de Moldavie (1561—1563).
250

ecrivain militaire, in-8°; b) A propos d'une biographie de Jacques


Basilicos l'Heraclide, recemment decouverte (51 p. in-8°).

Activitatea ştiinţifică:

La 13 Mai 1938 Dl Prof. C. Marinescu a făcut la Academia


Română, în şedinţă publică, o comunicare în legătură cu studiul
pomenit mai sus la punctul b). In aceiaşi lună D-nia Sa a luat
parte la şedinţele ţinute la Bruxelles, ale comisiunii de 5, insti­
tuită de Comitetul Internaţional al Ştiinţelor Istorice pentru de-
signarea membrilor viitorului comitet. Rezultatul acestor des-
bateri a fost alegerea, pentru prima oară, a unui istoric român
(Dl N. Iorga) în acest comitet.
Intre 27 August şi 4 Septembrie 1938 Dl C. Marinescu a luat
parte ca reprezentant al Comitetului Istoricilor Români şi al In­
stitutului de Istorie Universală din Cluj la al VIII-lea Congres
Internaţional al Ştiinţelor Istorice, convocat la Zurich. D-nia Sa
a prezidat o şedinţă a secţiunii de Istorie a Evului Mediu şi a
Bizanţului. In această secţiune D-nia Sa a prezentat comunicarea:
Encore une fois le probleme du Pretre Jean.

19. Istoria veche a românilor.

Prof. titular: Alexandru Lapedatu.

1. Ovid Densuşianu, conferinţă ţinută la Radio în 15 Iunie


şi publicată în ziarul „Universul" din 19 şi 20 Iunie 1938.
2. Grigore Antipa, în publicaţia omagială închinată dlui Dr.
Gr. Antipa din prilejul împlinirei vârstei de 70 ani, Bucu­
reşti, 1938.
3. Cuvântări rostite la Academia Română (în calitate de
Preşedinte).
a) Pentru omagierea memoriei colegilor dispăruţi: G. T.
Masaryk, membru de onoare, la 17 Septemvrie 1937, Iulian Mar­
ţian, membru de onoare, la 5 Noemvrie 1937, Or est Tafrali, mem­
bru corespondent, la 12 Noemvrie 1937, Dim. Călugăreanu, mem­
bru corespondent, la 17 Decemvrie 1937, Octavian Goga, la 13
Mai 1938 şi Dr. Gh. Marinescu, la 18 Mai 1938;
b) pentru salutarea colegilor de Academie, membri ai Gu­
vernului Octavian Goga, la 14 Ianuarie 1938;
251

c) pentru promulgarea noii Constituţiuni a ţării, la 4 Mar­


tie 1938;
d) pentru deschiderea sesiunei generale a Academiei, la 16
Mai 1938;
e) pentru întâmpinarea M. S. Regelui la şedinţa solemnă de
la 1 Iunie 1938.
Toate aceste cuvântări sunt publicate în Analele Academiei
Române, com. desbateri, 1937/38, în sumarul şedinţelor dela da­
tele respective.
4. Alte cuvântări:
a) La desvelirea monumentului Gen. Traian Moşoiu, în
Bran, la 15 August 1937, pub. în „Naţiunea Română" Cluj, din
17 August 1937;
b) la sărbătorirea dlui Dr. Gr. Antipa, la 20 Martie 1938,
publicate în broşura: Cuvântări rostite cu ocazia solemnităţii oma­
gierii operei ştiinţifice a dlui Dr. Gr. Antipa, Bucureşti 1938,
pp. 3—4 şi 41;
c) la inaugurarea monumentului lui Horia, Cloşca şi Crişan
în Alba-Iulia, la 14 Octomvrie 1938, publicat în „Naţiunea Ro­
mână", Cluj, din 16 Octomvrie 1938.

20. Istoria modernă a Românilor şi Istoria Transilvaniei.

Prof. titular: Ioan Lupaş.

A redactat volumul La Transylvanie, 856 pagini, tipărit în


Bucureşti sub auspiciile Academiei Române.
A publicat în acest volum următoarele contribuţiuni istorice:
Realites historiques dans le Voivodat de Transylvanie du Xll-e
au XV 1-е siecle, (98 pag.).
La desagregation de la Monarchie Austro-Hongroise et la
liberation de la Transylvanie (18 pag.).
A tipărit în Bucureşti ediţia X I I a manualului Istoria Ro­
mânilor şi ediţia I I a volumului Istoria Unirii Românilor. (Edi­
tura Fund. Regale Principele Carol) pag. 410.
A tipărit volumul Paralelism Istoric, Bucureşti, 1937 p. 388.
A reprezentat Universitatea din Cluj la serbările comemora­
tive de 550 ani dela înfiinţarea Universităţii din Koln (Iunie
1938).
252

A reprezentat Universitatea din Cluj la al VIII-lea Congres


internaţional al istoricilor în Zurich, unde a făcut o comunicare
istorică.
A ţinut o conferinţă istorică la Universitatea Komensky din
Bratislava (Maiu 1938), despre umanistul Nicolae Olahus.

21. Bizantinologie.

Prof. titular: Nicolae Bănescu.

Publicaţii:
1. Sceau inedit de Katakalon, katćpano de Paradounavon.
Extr. des „Echos d'Orient", 1937.
2. O colecţie de sigilii bizantine inedite. Comunicare la Ac.
Română, Bucureşti, 1938.
3. Bizanţul şi romanitatea dela Dunărea-de-jos. Discurs ros­
tit la 25 Maiu 1938 în şedinţă solemnă, cu răspunsul Dlui N.
Iorga. — Mem. Ac. Rom., Discursuri de recepţie, Bucureşti 1938
4. Fantaisies et realites historiques (reponse aux „Topony-
mical and Historical miscellanies", de M. Bromberg). Extrait de
„Byzantion", X I I I (1938).
5. A propos de Kekaumenos. Extrait de „Byzantion", X I I I ,
(1938).
6. Bulletin regional-Roumanie. Extrait de „Byzantion" X I I I ,
(1938).
7. Bibliografia pentru România, în „Byzantinische Zeit-
schrift", 1938.
8. Les divagations d'un helleniste de la „nouvelle ecole". Re-
vue historique du Sud-Est europeen, X V , (1938).

22. Istoria popoarelor sud-est europene.

Prof. titular: Silviu Dragomir.


A tipărit: Dr. Ioan Mihu, vieaţa şi opera sa politică, econo­
mică, culturală (Gândurile mele, politice, culturale, economice, Si­
biu, 1938).
253

Revue de Transylvanie (Т. I I I şi IV, 1—2), în care a scris


numeroase studii şi articole.
însărcinat din partea Academiei a cules un voluminos mate­
rial privitor la mişcarea revoluţionară a Românilor din Ardeal
în anii 1848—1849, pregătind spre publicare două volume

23. Istoria generală a artelor.

Prof. titular: Coriolan Petranu.

I. Publicaţii:
1. „L'art roumain de Transylvanie". — Bucureşti, 1938, VoL
I. Texte, 97 pag.
2. „M. Bela Bartok et la musique roumaine". — Bucureşti,
1937, 20 pag.
3. „Bisericile de lemn din jud. Bereg" — în revista „Gând
Românesc", Vol( 11—12, p. 602—606, Cluj, 1937.
4. G. Domanovszky: Magyarorszâg egyhâzi faepiteszete.
Bereg megye, Budapest, 1936 — recenzie în revista cehoslovacă
a monumentelor istorice „Zprâvy pamâtkove peče". R. I, 10, pag.
I I , Praga, 1937.
5. „Noul lexicon Brockhaus" — recenzie în „Gând Româ­
nesc", Voi. 11—12, p. 623—624, Cluj, 1937.
6. „E. Hoffmann: Jegyzetek a regi magyar tâblakepfestes-
hez" -— recenzie în revistele „Zeitschrift fur Kunstgeschichte".
Berlin, 1938, pag. 77 şi „Gând Românesc" V. 11—12, pag. 606,
Cluj, 1937.
7. „Curiozităţi din istoria încălţămintei" — în revista „Via­
ţa ilustrată", IV, 11 p. 19, Cluj, 1937.
8. „O nouă necesitate: învăţământul istoriei artei creştine la
Academiile Teologice" -— în „Revista Teologică", X X V I I I , 1.
p. 6—8, Sibiu, 1938.
9. ,,Fr. Zâkavec" —• în revista „Gând Românesc", V I , 1—2,
p. 108, Cluj, 1938.
10. „Bemerkungen zur gepidischen Architektur Siebenbur-
gens" — în revista „Siebenburgische Vierteljahrssschrift", 60, 4.
p. 281—291.
11. „L'analyse des contenus psychiques dans les oeuvres d'art
plastique" — în volumul I al publicaţiei Il-e Congres interna-
254

tional d'esthetique et de science de l'art, Paris, 1937. Tome I,


p. 199—204.
12. „M. B. Bartok et l'opinion publique roumain" — în „Re-
vue de Transylvanie", Tome IV, No. 1, Cluj, 1938.
II. Congrese: Delegat al Facultăţii, al Universităţii şi Guver­
nului la al II-lea Congres internaţional de ştiinţa artelor şi este­
tică din Paris dela 7—11 Aug. 1937, unde a făcut comunicarea:
„L'analyse contenus psychiques dans les ouvres d'art plastique"
şi a prezidat o secţiune.
III. Conferinţe publice: 1. „Litigiile româno-ungare în ma­
terie de artă" la Reghin în cadrele Astrei. 2. „Arta românească
ardeleană în sec. X I X — X X " în cadrele Extensiunii Universitare.
IV. Altă activitate: 1. Ca inspector onorific al muzeelor, 2.
ca expert al autorităţilor şi particularilor, 3. ca conferenţiar de
istoria artei creştine, 16 ore de curs pentru clericii Academiilor
Teologice din Cluj (ortodoxă şi unită), 4. călătorie de studiu în
Egipt, vizitând localităţile Kairo, Luxor, Assnan şi Alexandria,
din Palestina Hai fa şi Beyruth din republica Libanului.

24. Etnografie şi folklor.

Prof. suplinitor: Romulus Vuia.


I. Publicaţii ştiinţifice:
Le village roumain de Transylvanie et du Banat. (A apărut
în „La Transylvanie, Ouvrage publie par l'Institut d'Histoire Na­
ţionale de Cluj". Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1938, p. 709—
791, cu 40 fig. în text şi 36 fig. în afară de text pe X V I I I planşe
şi cu patru hărţi în afară de text. Volumul a fost editat de Aca­
demia Română pentru Expoziţia Internaţională dela Paris, 1937
şi a apărut în colecţia „Connaissance de la terre et de la pensee
roumaines П"). Lucrarea a apărut şi în extras.
Histoire et etat actuel des etudes ethnographiques et folklo-
riques en Roumanie. Avec une bibliographie des auteurs et des
ouvrages principaux.
Istoricul etnografiei şi folklorului la Români. Starea actuală
a cercetărilor etnografice la noi, cu o bibliografie a autorilor şi
operelor principale. Lucrarea va apare în Publicaţia Congresului
Internaţional de Antropologie şi Etnologie ţinut la Bucureşti în
1937 (sub tipar).
255

II. Congrese internaţionale:

A luat parte ca delegat al Guvernului Român şi al Facultăţii


de Litere şi Filosofie din Cluj la Congresul Internaţional de An­
tropologie şi Etnologie dela Copenhaga, ţinut între 1—7 August
1938, unde a făcut două comunicări:
1. Hautes cultures en terrasses en Transylvanie (cu proiecţii).
2. Coutumes agraires chez les Roumaines (cu proiecţii).
Ambele comunicări vor apare în dările de seamă ale Congre­
sului.
Ca membru al Consiliului Permanent al Congresului a făcut
două propuneri:
a) Să se facă o secţie pentru Muzeologie şi tehnica muzeală;
b) Să se facă intervenţii din partea biroului Congresului la
toate guvernele respective ca pentru popoarele ameninţate cu dis­
pariţia, cum sunt Vedaşii din Ceylon, Australienii, Hotentoţii,
Boşimanii, Indienii din America, Laponii, etc, să formeze rezer-
vaţiuni atât pentru a se putea păstra ei înşişi, ca popoare, cât şi
pentru cercetările ştiinţifice viitoare. Propunerea a fost privită
cu mult interes şi Consiliul a hotărât să se facă intervenţiile ne­
cesare.
De acelaş Congres a fost ales ca Preşedinte al Comisiunii In­
ternaţionale pentru introducerea Antropologiei şi Etnologiei în
învăţământul de toate gradele.

I I I . Conferinţe publice:
A fost invitat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, Di­
recţia învăţământului Primar-Normal şi a ţinut pentru învăţă­
torii şi învăţătoarele din regiunile secuizate, următoarele confe­
rinţe :
La Cristur, jud. Odorheiu: 1. Portul popular românesc şi ac­
ţiunea de refacere în regiunile secuizate (cu proiecţiuni).
La Tg. Săcuiesc, jud. Trei Scaune: 2. Portul popular româ­
nesc şi acţiunea de refacere în regiunile secuizate (cu proiecţiuni).
3. Problema etnică românească în secuime.

IV. Altă activitate:


Ca Director al Muzeului Etnografic a participat la reuşita
expoziţiei de artă populară dela Londra (Martie, Mai, 1938),
256

aranjată de Ministerul de Externe, Fundaţiile Culturale Regale şi


Straja Ţării, trimiţând o colecţie de cea. 500 obiecte din cele mai
caracteristice, cari au stârnit admiraţia vizitatorilor.

Conferinţa de bibliografie generală.


Conferenţiar provizoriu: Ioachim Crăciun (dela 1. II. 1938, su­
plinitor până la 31. I. 1938).
I. Publicaţii ştiinţifice:
1. Bibliografia istoriografiei române în 1937. International
Bibliography of Istorical Sciences, Washington-Paris, 1937, 12-
year, dif. p.
2. Răscoala dela Bobălna, 1437—1438. Comemorarea de cinci
sute de ani. Sibiu, Asociaţiunea, 1938, in-16°, 64 p. (Biblioteca
poporală a Asociaţiunii).
3. Le livre roumain au cours des siecles. Bucarest, M. O.
Imprimerie Naţionale, 1938, in-8°, 18 p. (fig.).
4. Recenzii în Revue de Transylvanie, Cluj, Tom. IV şi
Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, An. V I I .

II. Bibliotheca Bibliologica:


A continuat tipărirea periodicului „Bibliotheca Bibliologica"'
în limba română şi franceză, din care a apărut în acest an:
No. 15. /. Crăciun, Bibliografia Transilvaniei româneşti,
1916—1936. (Bibliographie de la Transylvanie roumaine, 1916—
1936). Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1937, in-8°,366 p.

I I I . Conferinţe şi cuvântări ocazionale:


1. Unirea Transilvaniei. Cuvântare ţinută la Mediaş în ziua
de 1 Dec. 1937 în numele Ligii Antirevizioniste.
2. Mihai Viteazul. Conferinţă ţinută studenţilor dela Pregă­
tirea Premilitară din Cluj în ziua de 27 Martie 1938 în sala a
IV-a a Universităţii.
3. Comemorarea revoluţiei dela Bobâlna, 1437—1438. Con­
ferinţă ţinută la Colegiul Academic „Regele Carol I I " din Cluj
în ziua de 6 Aprilie 1938 în cadrul conferinţelor „Astrei".
4. Creştinismul ca factor de coeziune socială în decursul vea­
curilor. Conferinţă ţinută în catedrala ort. rom. din Turda în ziua
de 17 Aprilie 1938.
С) F I G U R I D I S P Ă R U T E .

Cuvântare rostită de către Dl Prof. Nicolae Drăganu, deca­


nul Facultăţii de Litere la înmormântarea Profesorului Gustai?
Kisch.

In numele profesorilor Facultăţii de Filosofie şi Litere a


Universităţii „Regele Ferdinand I " din Cluj exprim marea du­
rere şi adâncul regret ce ne-a pătruns sufletele la auzul morţii
neaşteptate a distinsului şi mult iubitului nostru coleg Gustav
Kisch.
După o îndelungată şi grea boală ştiam că merge spre însă­
nătoşire. Ne anunţase chiar că începând cu ziua, în care s'a ho-
tărît să ne părăsească pentru totdeauna, nu mai are nevoie de
concediu şi îşi va relua ocupaţiile legate de catedră. De aceea ves­
tea morţii lui ne-a zguduit şi ne-a întristat în chip deosebit.
Gustav Kisch s'a născut în 26 Martie 1869 în Bistriţa, jude­
ţul Năsăud. Şcoala primară a făcut-o în oraşul său de naştere.
Studiile secundare le-a făcut tot în Bistriţa, dându-şi bacalaurea­
tul în anul 1887.
A studiat apoi la Universităţile din Berlin, Zurich, Leipzig,
Ttibingen şi Budapesta teologia şi filosofia, sau mai bine filolo­
gia, având ca profesori pe unii din cei mai mari învăţaţi ai tim­
pului.
In 1891 şi-a dat doctoratul în filosofie, în 1893 şi-a câştigat
diploma de profesor, iar în 1896 pe cea de teolog academic.
Şi după aceasta şi-a continuat cu mare râvnă pregătirea
ştiinţifică, cercetând în vacanţa mare a ficărui an, cu excepţia
anilor 1914—1919, mai multe din Universităţile germane: Berlin,
Leipzig, Halle, Gottingen, Frankfurt, Bonn, Marburg, Ttibin­
gen, Luxemburg, etc.
17
258

La 1891 a fost numit profesor titular la şcolile secundare ev.


c. a. din Bistriţa. Din 1911 a fost inspector şcolar al şcolilor se­
cundare şi primare ev. c. a. din Bistriţa. La 1 Noembrie 1920 a
fost numit profesor de Limba şi Literatura Germană la Univer­
sitatea noastră. De atunci a servit în această calitate cu neintrecut
devotament până în cea din urmă zi a vieţii sale deosebit de ac­
tive şi cinstite.
Gustav Kisch a fost o fire de observator şi cercetător şi a
desvoltat o activitate ştiinţifică originală, îmbelşugată şi rodnică.
L'a preocupat în rândul întâiu propriul său dialect german,
pe care 1-a studiat cu rară sârguinţă şi adâncă pregătire atât des­
criptiv, cât şi comparat, ajungând să-i poată localiza astfel patria
originară şi să-1 cunoască cum nu-1 cunoştea nimeni altul.
Studiile sale: Die Bistritzer Mundart, verglichen mit der Vno-
selfrănkischen (1893), Bistritzer Familiennamen (1897), Nosner
Woster und Wendungen (1900), Vergleichendes Worterbuch der
Nosner (siebenburgischen) un moselfrănkisch-luxemburgischen
Mundarten (1905), Die Urheimat der Siebenburger Sachsen
(1924), Germanische Kontinuităt in Siebenburgen (1929), Die
vorsiebenbiirgische Kulturentwicklung der Siebenburger Sachsen
im Lichte des Lehnwortes (1932), etc, sunt fundamentale din
acest punct de vedere.
Unul dintre studiile sale de predilecţie a fost toponimia şi
onomastica, în special toponimia şi onomastica Ardealului. Cine
s'a ocupat vreodată de acest studiu ştie nu numai câte probleme
interesante, ci şi câte greutăţi cuprinde el, căci pe pământul Ar­
dealului s'au perindat în cursul veacurilor fel de fel de stăpâni-
tori, lăsând fiecare urme în numirile locurilor şi ale apelor. In
toponimie şi onomastică ne lipseşte de cele mai multe ori sensul
numelui care ar putea duce la stabilirea radicalului. Discuţia este
grea şi fiindcă mulţi cercetători nu studiază aceste preţioase ră­
măşiţe ale trecutului cu obiectivitatea necesară ştiinţii, ci conduşi
de interesul politic. Pe Kisch 1-a condus în cercetările sale de
acest fel numai interesul ştiinţific obiectiv, şi astfel ne-a putut da,
cu toată nesiguranţa caracteristică cercetărilor toponimice şi ono­
mastice, numeroase studii valoroase, ale căror rezultate, mai ales
în privinţa elementelor germane, vor fi întrebuinţate totdeauna
cu folos de urmaşi.
Astfel după Altgriechische Ortsnamen in Siebenburgen
(1911), Zur Etymologie landeskirchlichen Ortsnamen (1922),
259

Erloschenes Slaventum in Siebenbitrgen (1924), Erloschenes Ma-


gyarentum in Siebenburger Sachsenlande (1924), Das Banat im
Spiegel seiner Ortsnamen (1928), ne-a dat deosebit de preţioasa
lucrare de ansamblu, Siebenbitrgen im Lichte der Sprache, Ein
Beitrag zur Kulturgeschichte der Karpathenlănder (1929), care
cuprinde un material enorm îngrămădit într'o expunere aproape
telegrafică. Pentru noi ea are şi importanţa că stabileşte, prin
cercetările obiective ale lui Kisch, faptul că cel mai vechiu popor
al Ardealului sunt Românii, căci toate elementele slave, pe care
le au saşii, au ajuns în limba, toponomia şi onomastica acestora
prin Români. Dacă Maghiarii ar fi mai vechi decât Românii, ele­
mentele slave amintite ar fi trebuit să le primească Saşii dela
Maghiari. Este un punct de vedere, care prin obiectivitatea teme­
iului ştiinţific face onoare omului care a votat la Mediaş ataşa­
rea Saşilor la poporul străvechiu al Ardealului şi unirea pentru
totdeauna a acestuia cu Românii din celelalte ţări româneşti.
O mare dragoste a avut Gustav Kisch şi pentru etimologie,
floarea filologiei. Nu voiu insista în acest loc asupra numeroase­
lor lui cercetări de acest fel. Amintesc numai că ele au fost tot
atât de rodnice ca şi cele amintite mai înainte.
Astfel neîntrerupta muncă ştiinţifică a lui Kisch a fost bine
apreciată atât în ţară, cât şi în străinătate. Atât Academia Ro­
mână, cât şi „Societe Luxembourgoise d'Etudes Linguistiques"
l-au ales membru onorar al lor, iar „Academia Schiller" din Miin-
chen membru corespondent. In special am apreciat opera ştiinţi­
fică a lui Kisch noi colegii săi cu studii înrudite, care o vedeam
cum se elaborează, cu migăloase cercetări, în nenumăratele co­
municări pe care ni le-a făcut la Muzeul Limbii Române.
Gustav Kisch a fost un excelent coleg şi un bun prieten.
Fiind dintre colegii cei mai apropiaţi de el, am avut prilejul să-1
cunosc bine şi să-i preţuiesc cum se cuvine nu numai temeinicile
cunoştinţe de specialitate şi alesele însuşiri pedagogice, ci şi larga
înţelegere cu care privea problemele universitare, adâncul senti­
ment de colegialitate şi prietenie pe care-1 cultiva în inima lui tot­
deauna caldă, iubirea înţelegătoare pe care o avea pentru elevii
săi, dorul de a ajuta pe cei lipsiţi, dar vrednici dintre ei, bună­
voinţa lui în judecarea străduinţelor lor spre bine şi folositor, ini­
ma lui deschisă pentru nevoile studenţeşti, dragostea lui pentru
colegii pe care-i stima, caracterul lui blând şi chibzuit, drept şi
hotărît.
260

In numele colegilor mei depun o lacrimă de adâncă durere


pe sicriul neuitatului profesor Gustav Kisch, rugând pe bunul
Dumnezeu să-1 învrednicească de odihna bine meritată şi să-i
aşeze sufletul cinstit şi nobil în lăcaşurile celor drepţi, iar îndu­
reratei familii să-i trimită mângâierea de care are aşa de mare
nevoie în clipele acestea grele.
In veci pomenirea lui!
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
A) DECANATUL.

1. L I S T A F O Ş T I L O R DECANI.

f Dimitrie Călugăreanu, în anii univ. 1919—20, 1920—21.


Adrian Ostrogovich, în anii univ. 1921—22, 1922—23.
Gheorghe Bratu, în anul universitar 1923—24.
Gheorghe Spacu, în anul universitar 1924—25.
Ioan Grinţescu, în anul universitar 1925—26.
f Ioan A. Scriban, în anul universitar 1926—27.
T Aurel Angelescu, în anul universitar 1927—28.
Ioan Popescu-Voiteşti, în anul universitar 1928—-29.
Augustin Maior, în anul universitar 1929—30.
The odor Angheluţă, în anul universitar 1930—31.
Vasile Meruţiu, în anul universitar 1931—32.
Victor Stanciu, în anii universitari 1932—33, 1933—34,
1934—35.

2. P E R S O N A L U L D E C A N A T U L U I .

Decan:
ALEXANDRU BORZA.

Prodecan:
VICTOR STANCIU.

Secretar: Dumitru Constantine seu (licenţiat în matematici),


Ajutor-Secretar:: Emil Deva.
Archivar: Sofia Deva, născ. Papp.
Prim-pedel: Iacob Mureşan.
Pedel: Vasile Chiorean.
263

3. P E R S O N A L U L DIDACTIC.

Profesori titulari:

1. Abramescu Nicolae, născut la 31 Martie 1884, în Târgo-


vişte. Doctor în Ştiinţele Matematice. Numit în învăţământ în
Nov. 1904. Conferenţiar la 1 Nov. 1919, agregat la 15 Sept. 1921,
prof. titular la 15 Martie 1926. Profesor titular la catedra de
Geometrie Descriptivă infinitezimală. Directorul Seminarului de
Matematici. Membru al Societăţii matematice şi al Societăţii As­
tronomice din Franţa, al Societăţii Circolo Matematico di Pa-
lermo Italia, al Societăţii Unione mat. italiana, al Societăţii mat.
germane, al Societăţii Gazeta Matematica Bucureşti, al Societăţii
de Ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, refe­
rent la Zentralblatt fur Mathematik Germania. Coroana Româ­
niei în gradul de Ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ
clasa I.
2. Angheluţă Theodor, născut în anul 1882. Doctor în mate­
matici. Profesor titular la catedra de Teoria Funcţiilor. Mem­
bru al Societăţii române de ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de
ştiinţe din Cluj, al Societăţii „Gazeta matematică". Membru al
Societăţii de matematici din Franţa şi al Societăţii Astronomice
din Franţa. Decan al Facultăţii de Ştiinţe în 1930—31 şi prode­
can în anul 1931—32. Preşedinte al Comitetului de Cenzori pen­
tru Căminuri. Suplineşte gratuit catedra de Algebră superioară
dela 1 Oct. 1937. Coroana României în grad de Comandor.
3. Borza Alexandru, născut în anul 1887, în Alba-Iulia. Doc­
tor în ştiinţele naturale, licenţiat în teologie. Profesor titular de
Botanică sistematică. Directorul Institutului de Botanică Siste­
matică, al Muzeului Botanic şi al Gradinei Botanice din Cluj
Prodecan în 1919—20, 1920—21. Membru ordinar al Academiei
de Ştiinţe din România. Membru în secţiunea ştiinţifică a Asoc.
„Astra" şi al „Ateneului Român" din Bucureşti. Membru cores­
pondent al Societăţii botanice cehoslovace, al Societăţii de Horti­
cultura din Lyon şi al Societăţii Transilvane de Ştiinţe Naturale
din Sibiu. Membru extern al Societăţii pentru Fauna şi Flora
F'ennică din Helsingsfors. Protopop onorar. Preşedinte al „Agru"-
lui eparhial de Cluj. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj şi
Bucureşti, al Societăţii Botanice din Franţa, al Soc. reg. rom. de
Geografie. Membru onorar al Societăţii de Horticultura din Ro-
264

mânia şi preşedinte al filialei Cluj. Membru în Comisiunea Mo­


numentelor Naturii şi preşedinte al Comisiunii pentru Ardeal.
Membru în Comisiunea internaţională pentru Harta Fitogeogra-
fică a Europei. Fost secretar general al Ministerului Instrucţiunii
Publice şi al Cultelor în timpul dela 1. V I . 1929—20. IV. 1931.
Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata Muncii pen­
tru biserică cl. I. Mare Ofiţer al Coroanei României, Mare ofi­
ţer al Stelei României, Comandor cu stea al Ord. Piu al IX-lea.
Ordinul Ferdinand I în gradul de Cavaler. Meritul Cultural pen­
tru ştiinţă, cavaler cl. II. Meritul Agricol în grad de Ofiţer.
4. Bratu Gheorghe, născut la 25 Februarie 1881 în Bucureşti,
jud. Ilfov. Doctor în Matematici dela Facultatea de Ştiinţe din
Paris (1914). Astronome-adjoint la Observatorul din Paris (1911
—14). Profesor secundar la Botoşani şi Iaşi (1905—1918). Asis­
tent la Obs. Astr. din Iaşi (1914—18). Docent (1915) şi Confe­
renţiar de Analiza Matematică la Universitatea din Iaşi (1918).
Profesor agregat (1919), profesor titular de Analiza matematică
(1923—31); prof. supl. de Astronomie (1920—21, 1928—31) la
Facultatea de Ştiinţe din Cluj. Profesor la Seminarul pedagogic
universitar dela 1922. Inspector general în învăţământul secundar.
Profesor la Academia Comercială din Cluj (1921—26). Profesor
titular de Astronomie şi suplinitor de Analiza Matematică dela
3 Aprilie 1931. Directorul Observatorului Astronomic din Cluj
(1920—21, 1928—38). Prodecan în 1921—23, 1924—25,1929—30.
Decan în 1923—24. Membru al Societăţilor următoare: Soc. de
Ştiinţe din Cluj, Soc. de Ştiinţe din Bucureşti, Soc. Gazeta Ma­
tematică din Bucureşti, Societe Mathematique de France, Societe
Astronomique de France, Societâ Astronomica Italiana din Mi­
lano şi Circolo Matematico di Palermo, Italia. Membru în Comi­
tetul Uniunii Internaţionale Astronomice la secţiunea Harta Ce­
rului. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Ofiţer al Coroa­
nei României. Cavaler al Legiunii de onoare din Franţa. Crucea
Marelui Război cu bareta „Mărăşeşti".
5. Dima A. Gheorghe, născut la 1 Martie 1876, în Iaşi.
Doctor în ştiinţele fizice. Profesor agregat dela 1 Nov. 1919, ti­
tular dela 1923 la catedra de Fizică generală experimentală. Di­
rectorul Institutului de Fizică generală experimentală. Fost insti­
tutor, fost prof. secundar, fost profesor la Şcoala Politechnică
Bucureşti.
265

6. Grădinescu Aristide, născut la 28 Februarie 1880, în co­


muna Girov, jud. Neamţ. Doctor în Ştiinţele Naturale. Numit
asistent la Institutul de Fiziologie generală din Bucureşti la 1
Noembrie 1905. Numit profesor de liceu la 15 Decembrie 1909.
Numit profesor agregat la 10 Februarie 1928; titular dela 3 Apri­
lie 1931, la catedra de Fiziologie generală (animală). Membru la
„Societe de Chimie biologique" din Paris. Membru al „Reuniunii
Române de Biologie", secţia Bucureşti şi Cluj. Membru al Socie­
tăţii Regale Române de Geografie. Membru al Societăţii Natu-
raliştilor din Bucureşti. Membru titular al Academiei de Ştiinţe
din România. Preşedinte al Societăţii de Endocrinologie, Gineco­
logie şi Obstetrică din Cluj. însărcinat cu organizarea Labora­
torului de Biologie al Casei Şcoalelor din Bucureşti (1913). Pre­
miat de Universitatea din Bucureşti cu premiul „Hillel". Premiat
de Academia Română cu premiul „Adamachi". Decoraţii: Meda­
lia Jubilară Carol I; Medalia „Bărbăţie şi Credinţă" cl. I ; Cru­
cea Comemorativă de Războiu (1916—1918); „Răsplata Muncii"
pentru 25 ani în serviciul Statului; „Răsplata Muncii pentru în­
văţământ" cl. I.
7. Ionescu V. Dumitru, născut la 14 Mai 1901, în Bucureşti.
Licenţiat în matematici dela Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti
1922. Elev al Şcoalei Normale Superioare din Paris 1923—1927.
Licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe din Paris. Doctor în Matema­
tici dela Facultatea de Ştiinţe din Paris 1927. Profesor provizo­
riu de matematici la Liceul T. Maiorescu din Giurgiu la 1 Sept.
1923. Conferenţiar de Analiză Matematică la Facultatea de Ştiin­
ţe din Cluj la 1 Iunie 1928. Profesor agregat de Mecanică raţio­
nală la 15 Mai 1931. Profesor titular de Mecanică raţională la 1
Iulie 1934. Membru al Societăţilor: Asociation des Anciens ele-
ves de l'Ecole Normale Superieure, Societe mathematique de
France; Societatea de Ştiinţe din Bucureşti; Societatea de Ştiinţe
din Cluj; Societatea Gazeta Matematică.
8. Juga Gheorghe, născut la 13/25 Octombrie 1871, în Bra­
şov, jud. Braşov. Doctor în Matematici. Profesor titular al Ca­
tedrei de Matematici generale, numit la 1 Nov. 1923. Profesor
titular de Algebră financiară şi Teoria Asigurărilor la Acade­
mia de înalte Studii comerciale şi industriale din Cluj. Actuar
expert. Pensionat pentru limită de vârstă la 1 Oct. 1938. Membru
al Societăţii de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti. Fost director al li­
ceului din Tulcea, fost Inspector al şcoalelor particulare (străine)
266

şi al şcoalelor Comerciale, fost Inspector general al învăţământu­


lui Profesional, fost membru în Consiliul General al Instrucţiunii
fost preşedinte al Comisiunii de verificarea titlurilor şi drepturi­
lor profesorilor secundari din Ardeal. Fost Secretar General al
Ministerului Cultelor şi Artelor. Medalia jubilară Carol I. Cava­
ler al Coroanei României. Avântul Ţării 1913, Bărbăţie şi Cre­
dinţă cl. I. Crucea Comemorativă a Războiului 1916—1918. Co­
mandor al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţă­
mânt cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.
9. Maior Augustin, născut la 21 August 1882, în Reghinul-
Săsesc, jud. Mureş. Inginer, studii fizico-matematice. Profesor
titular de fizică teoretică şi aplicată, numit la 29 Ianuarie 1920.
Fost Director central Р. Т. T. Cluj. Membru titular al Academiei
de Ştiinţe din România. Membru în Comitetul Soc. de Ştiinţe din
Cluj. Membru al Soc. Gen. a Inginerilor din România. Membru
al Soc. Reg. Române de Geografie. Fost Decan şi Prodecan al
Facultăţii de Ştiinţe. Coroana României în grad de Comandor.
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
10. Meruţiu Vasile, născut la 3 Ianuarie 1881, în Năsăud..
jud. Năsăud. Doctor în geografie. Numit profesor agregat la 1
Oct. 1919. Profesor titular de geografie fizică şi descriptivă. Di­
rectorul Institutului de geografie. Suplineşte şi catedra de Geo­
grafie generală. Decan în 1931—32. Prodecan din 1032—1935.
Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru în Comitetul
Societăţii Regale Române de Geografie. Ofiţer „Steaua Româ­
niei". Cavaler „Coroana României" cu spade. „St. Stanislas" cu
spade.. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
11. Ostrogovich Adrian, născut la 16 August 1870, în Lecce,
Italia. Doctor în chimie (30 Octombrie 1893) şi diplomat în Far­
macie (Noembrie 1895) dela Universitatea din Florenţa (Italia).
Asistent la Laboratorul de Chimie Generală al aceleaşi Universi­
tăţi dela 1 Noembrie 1894 până la 31 Martie 1898 când a trecut
ca asistent la Laboratorul de Chimie Organică al Universităţii
din Bucureşti, fiind chemat de regretatul Prof. Dr. С. I. Istrati.
înaintat Şef de lucrări la 1 Noembrie 1899 la acelaş Laborator
de Chimie organică al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Do­
cent în Chimia organică al Facultăţii de Ştiinţe din Bu­
cureşti, Februarie 1907 (primul examen de Docenţă în Chi­
mie din ţară). Numit conferenţiar de Chimie Generală cu
începerea anului şcolar 1908—1909. Numit Conferenţiar de-
267

finitiv la 1 Aprilie 1912. Profesor titular de Chimie gene­


rală la Universitatea din Cluj, numit la 1 Oct. 1919. Director al
Institutului de Chimie şi al Laboratorului de Chimie generală.
Decanul Facultăţii de Ştiinţe în anul 1921—22, reales pe anul
şcolar 1922—23. Membru al Societăţii italiene de Chimie (Roma),
al Societăţii italiene de Chimie industrială şi aplicată (Milano),
precum şi al Societăţii de Chimie din Franţa (Paris). Membru
corespondent naţional al Academiei Regale de Agricultură din
Torino. Membru de onoare al Societăţii academice de istoria in­
ternaţională, Paris. Vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe din
Cluj, fost vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe şi al Reuniunei
biologice din Bucureşti. Fost membru în Comisiunea Medico-Le-
gală din Bucureşti. Medalia jubilară „Carol I". Comandor al Co­
roanei României. Ofiţer Corona d'Italia. Răsplata Muncii pen­
tru învăţământ cl. I. Pensionat pe ziua de 1 Oct. 1938 pentru
limită de vârstă.
12. Protescu Otto, născut la 23 Martie 1882 în Bucureşti. Li­
cenţiat şi doctor în ştiinţele naturale dela Universitatea din Bu­
cureşti. Numit în anul 1907 asistent la Laboratorul de Paleonto­
logie al Universităţii din Bucureşti unde a funcţionat până la 1
Aprilie 1926. Numit la 15 Noembrie 1909 geolog asistent la In­
stitutul Geologic al României, unde prin avansări treptate a ajuns
până la gradul de geolog şef cl. II. A suplinit catedra de Paleon­
tologie dela Facultatea de Ştiinţe Bucureşti în anul şcolar 1918—
19. Numit prin concurs profesor agregat la catedra de Geologie-
Paleontologie dela Facultatea de Ştiinţe din Cluj, pe data de 1
Dec. 1937 iar la 1 Martie 1938 a fost numit prin chemare profe­
sor titular la catedra de Paleontologie şi Paleo-Antropologie dela
Universitatea din Cernăuţi. A fost ales membru activ în: Soc. de
Ştiinţe Bucureşti, S o c Regală Română de Geografie, Soc. Ro­
mână de Geologie, Soc. Naturală din România, Soc. Ştiinţifică
Tinerimea Română, Soc. Touring-Clubul României. Membru ti­
tular al Academiei de Ştiinţe din România. Decoraţiuni: Avântul
Ţărei 1914, Crucea comemorativă a războiului 1916—18 cu ba-
reta Mărăşeşti, Ordinul „Stanislas" cu spade şi fundă, Ordinul
„Coroana României" în gradul de Ofiţer.
13. Racoviţă G. Emil, născut la 15 Noembrie 1868 la Iaşi.
Licenţiat în Drept (Paris 1889). Doctor în ştiinţele naturale (Pa­
ris 1896). Naturalistul expediţiei antartice belgiane S. S. Belgica
(1897—1899). Subdirectorul laboratorului Arago, anexa Sorbonei
268

din Paris (1900—1920). Profesor titular de Biologie şi Directo­


rul Institutului de Speologie (1 Mai 1920). Directorul revistelor
„Archives de Zoologie experimentale et generale Paris". „Bio-
speologica, Etudes sur l'Histoire naturelle du Domaine souterrain
Paris şi Cluj" şi „Lucrările Institutului de Speologie din Cluj"
Preşedinte de onoare al „Societe Zoologique de France Paris".
Preşedinte (1910) al „Societe de Speologie, Paris". Preşedintele
Academiei Române (1927—1929). Preşedintele Societăţii de
Ştiinţe din Cluj. Senatorul Universităţii din Cluj (1922—1926).
Rector al Universităţii (1929—1930). Prorector în 1930—31. Pre­
şedintele Comisiei serbărilor din Octombrie 1930. Corespondent
al Institutului internaţional de colaboraţie intelectuală (Soc. Na­
ţiunilor). Coroana României în grad de mare Cruce. Mare cruce
al Stelei Române. Bene Merente cl. I. Comandor al însemnului
pentru Merit, etc. Comandor al Legiunei de Onoare Franţa.
14. Rădulescu Dan, născut la 13/26 Noembrie 1884, în Bucu­
reşti, jud. Ilfov. Doctor în chimie. Numit profesor agregat în
anul 1919. Profesor titular de Chimie-Fizică. Directorul Labo­
ratorului de Chimie-Fizică şi Electrochimie. Membru al Societăţii
de Ştiinţe din Cluj, al Societăţii de Chimie din Paris, al Socie­
tăţii de Ştiinţe din Berlin. Membru de onoare al Societăţii Car­
patine din Transilvania. Preşedintele Societăţii de Chimie din
România, secţia Cluj. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
15. Sergescu Petre, născut la 3 Dec. 1893 la T . Severin. Doc­
tor în matematică, licenţiat în filosofic Media zece la capacitatea
pentru înv. secundar. Profesor titular dela 1 Aprilie 1931, tran­
sferat la catedra de Analiza Matematică, Ia 1 Oct. 1938. Cores­
pondent al Academiei Române. Vicepreşedinte (1937—40) al Aca­
demiei Internaţionale de Istoria Ştiinţelor (Paris). Membru al
Academiei Masaryk din Praga. Coresp. la Societas Scientarium
Varsoviensis şi la Soc. Royale des Sciences de Liege. Coresp. al
Societ. Les Amis de l'histoire des sciences (Paris). Membru de
onoare al Soc. Matematice din Belgia şi al Soc. Geografice din
Lima (Peru). Membru al Ateneului Român şi al Secţ. Ştiinţifice
ale Astrei. Laureat al Academiei de Ştiinţe din Paris şi al Aca­
demiei Române. Preşedinte de onoare al Congreselor Matemat.
Polonezi (1931 şi 1937). Secretar general, organizator al Congre­
selor Matemat. Români (1929 şi 1932). Membru al: Soc. Mate­
matice din România, Franţa, Polonia, Circolo matematico di Pa-
lermo. Asoc. franceză pentru înaintarea ştiinţelor, Soc. Astrono-
269

mică din Franţa, History of Science Society, Soc. Politecnicâ din


România, Prietinii gândirii franceze, Gazeta Matematică, Soc. de
Ştiinţe din Cluj şi din Timişoara, Soc. Română de Filosofie,
Asoc. Istoricilor Români. Vicepreşedinte (1929) al Soc. de Ştiinţe
Bucureşti. Preşedinte (1929) al Soc. de Matematici din România.
Referent la „Jahrbuch iiber die Fortschritte der Mathematik",
„Archeion". Redactor la „Sphinx" (Bruxelles). Colaborator „de
onoare" la Revista de Ciencias (Lima). Secretar de redacţie al
rev. „Mathematica". Membru al Univ. libere din Craiova şi
Ploeşti, Tinerimea Română, Casa Luminei din Severin, Ateneul
din Câmpina, Prietinii Poloniei. Deputat (1931—32). Cavaler al
Stelei României, al Meritului Cultural, al Legiunii de Onoare.
Comandor al ord. Polonia Restituta. Med. Bărbăţie şi credinţă.
16. Spacu Gheorghe, născut la 5 Decembrie 1883 în Iaşi. Doc­
tor în chimie. Profesor titular şi Directorul Laboratorului de Chi­
mie Anorganică şi Analitică ce s'a creat cu venirea sa la această
catedră. Intrat în învăţământul superior la 1 Aprilie 1907 ca Asis­
tent la Universitatea din Iaşi, Şef de lucrări la Laboratorul de
Chimie Minerală (1912) şi Conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe
din Iaşi (1914). La 1 Noembrie 1919 a fost numit Profesor agre­
gat iar la 1 Ianuarie 1923 Profesor titular la catedra de Chimie
Anorganică şi Analitică ce ocupă. A fost prodecan al Facultăţii
de Ştiinţe din Cluj în 1923—24 şi Decan în 1924—25. Rector al
Universităţii în 1925—26 şi Prorector în 1926—27. Membru ac­
tiv al Academiei Române. Membru în Comisiunea Internaţională
pentru instituirea tabelelor anuale de constante şi date numerice
din Paris. Secretar general al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Mem­
bru în Comitetul de redacţie a publicaţiunei germane „Die Che-
mische Analyse" Stuttgart. Membru al Societăţii de Chimie din
Paris şi al Societăţii Americane din Washington. Vicepreşedinte
al Societăţii de Chimie din Bucureşti. Membru activ al Institutului
de Ştiinţe din România. Membru al Societăţii de Chimie din Ber­
lin, a Societăţii de Chimie Austriace şi a Societăţii Mikrochimie
din Wiena. Consulent tehnic onorific al Ministerului Armatei dela
1918. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata Muncii
pentru 25 de ani de serviciu şi alte ordine. Diferite premii pen­
tru lucrări ştiinţifice.
17. Victor Stanciu, născut la 28 Octombrie 1884 în Viştea de
jos, jud. Făgăraş. Doctor în Ştiinţele Naturale, numit profesor
agregat la 1 Septembrie 1919. Profesor titular de Mineralogie ş»
270

Petrografie. Director al Institutului de Mineralogie şi Petrogra-


fie. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc.
Mineralogilor germani. Preşedinte al secţiei ştiinţifice a „Astrei"
Sibiu. Comandor al Coroanei Române. Răsplata Muncii pentru
Învăţământ cl. I. Fost subsecretar de Stat la Ministerul Agricul­
turii. Suplineşte catedra de Geologie-Paleontologie.
18. Tănăsescu I. Ioan, născut la 23 Februarie 1892, în Bucu­
reşti. Doctor în chimie. Profesor agregat la catedra de chimie
organică dela 23 Noembrie 1927. Profesor titular dela 1 Ianua­
rie 1931. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Vicepreşedinte
al Societăţii de chimie din România. Vicepreşedinte al Societăţii
de chimie din România, secţia Cluj. Membru al Societăţii de chi­
mie din Franţa. Membru al Societăţii de chimie germane. Mem­
bru corespondent al Academiei de ştiinţe din România. Crucea
comemorativă a războiului 1916—1918. Cavaler al ordinului „Co­
roana României".

Profesori de onoare:

19. Rene Gabriel leannel, născut la 22 Martie 1879 în Paris,


Franţa. Doctor în Ştiinţe şi în Medicină. Maestru de Conferinţe
la Toulouse. Profesor titular de biologie (1920—1931) şi subdi­
rector al Institutului de Speologie din Cluj (1920—1927). însăr­
cinat cu crearea unui Vivariu, apoi numit Profesor de Entomo­
logie la „Musee naţional d'Histoire naturelle" din Paris. Direc­
torul Revistelor: l'Abeille, Annales et Memoires du Museum
(Zoologie), Revue Francaise d'Entomologie. Membru în Comisiu-
nea permanentă a congreselor internaţionale de Entomologie, etc.
etc. Doctor honoris causa al Universităţii din Madrid. Membru
corespondent al Academiei Române. Ofiţer al Legiunei de onoare,
Ofiţer al Stelei României, Răsplata Muncii pentru învăţământ
cl. I.
20. Pompeiu Dimitrie, născut în 1873. Doctor în matematici.
Profesor de Analiză superioară. Director onorific al Seminaru­
lui de matematici. Profesor titular de Teoria Funcţiunilor la
Universitatea din Bucureşti. Profesor la Şcoala Politechnică din
Bucureşti. Fost preşedinte al Consiliului Permanent al Instruc-
ţiunei Publice. Fost preşedinte al Adunărei Deputaţilor. Membru
al Academiei Române. Membru al „Societas Scientiarum Varşo-
viensis". Doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia. Pro-
271

fesor agregat la Universitatea din Paris. Membru al Soc. Mate­


matice din România şi Franţa. Membru al Soc. de Ştiinţe din
Cluj. Membru al Ateneului Român din Bucureşti. Decoraţii: Ma­
rea cruce cu cordon al ord. Coroana României. Comandor al ord.
pentru merit, Ofiţer al ord. Legiunea de onoare, etc.

Adjunct:

21. Pierre A. Chappuis, născut la 5 Septembrie 1891 în co­


muna Saint Cloud (Franţa). Doctor în Ştiinţe, 28. V I . 1920, Ba-
sel (Elveţia). Conferenţiar angajat cu contract Rect. No. 1735,
26. V. 1922. Subdirectorul Institutului de Speologie, numit la 1.
X I I . 1927, Min. Instr. No. 17.863. Insărcin. ştiinţifice. Explo­
raţii speologice anuale în România, Iugoslavia, Italia şi Franţa.
Expediţii ştiinţifice: In regiunea Nilului superior (1921—1922),
în nordul Saharei (1929), în vestul Africei (Sahara, Volta, Cote
d'Ivoire), asociat misiunei Muzeului de Istorie Naturală din Pa­
ris (1930—31). Misiunea oficială hydrobiologică în Africa cen­
trală. Regiunea fluviului О т о (Abissinia) şi Vulcanului Elgon.
„Corespondent du Musee naţional d'Histoire naturelle de Paris"
Agent consular onorar al Sviţerei. Cavaler al Stelei României.

Conferenţiari:

22. Ripan-Tilici Raluca, născută în 1894 în comuna Iaşi, jud.


Iaşi. Licenţiată în Chimie dela Universitatea din Iaşi. Doctor în
Chimie dela Universitatea din Cluj. Docenţă în Chimie Analitică
dela Universitatea din Cluj. Intrată în învăţământ în 1919 ca
asistentă la Universitatea din Iaşi, apoi şefă de lucrări la Facul­
tatea de Ştiinţe din Cluj. Conferenţiară de Chimie Analitică la
Facultatea de Medicină din Cluj între anii 1921—1926. Confe­
renţiară de Chimie Alimentară definitivă la Facultatea de Ştiinţe
din Cluj dela 1926 până în prezent. Membră a Societăţei de Chi­
mie din Cluj, a Societăţei de Chimie din Bucureşti, a Societăţii
de Chimie din Paris, etc.
23. Călugăreanu D. George, născut la Iaşi, în 16 Iulie 1902.
Doctor în Matematici din Paris. Docent în specialitatea „Teoria
Funcţiilor" dela Universitatea din Bucureşti. Asistent la Institu­
tul pentru învăţământul Matematicilor dela 1 Nov. 1930 la 1
Oct. 1934. Conferenţiar definitiv de Analiză Matematică. Mem-
272

bru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Soc. de Ştiinţe din Bucureşti


şi al Societăţii matematice franceze. Membru corespondent al
Academiei de Ştiinţe din România. Cavaler al ord. Coroana Ro­
mâniei.

Cu convenţie specială:

Ficheux Robcrt, născut la 12 August 1898 la Saint-Omer r

diplome d'Etudes Superieures de Geographie, ancien pensionnaire


de lTnstitut Francais de Hautes Etudes en Roumanie 1924—
1927, ancien secretaire de la Mission Universitaire Francaise en
Roumanie 1932—1935, profesor detaşat la Universitatea din Cluj
printr'o convenţie specială. Decorat cu Meritul Cultural (pentru
Şcoală) cl. I.

Docent:

Pop Emil, născut la 13 Aprilie 1897, în comuna Bucerdea Vi-


noasă, judeţul Alba. Licenţiat în teologie. Doctor în ştiinţe na­
turale. Docent în specialitatea Geografie-Botanică. Membru at
Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Uniunii Geobotanice a Car-
paţilor; secretar al Grupului românesc. Membru pe viaţă al „As-
trei".

Lista licenţiaţilor pe anul şcolar 1937/1938.

1. Mihăilă Nicolae (R) Geogr. Matern


2. Baumgartner Ileana (G) Matern.
3. Vancu Ioan (R) Geogr. Istorie
4. Traşcă Natalia (R) Geogr. Istorie
5. Duma Vasile (R) Chimie
6. Sisak Ştefan (M) Chimie
7. Philippi Carol (G) Fiz. Mat.
8. Graur Lucreţia (R) Geogr. Nat.
9. Bartl Terezia (M) Geogr. Istorie
10. Mâşcă Măria (R) Geogr. Istorie
11. Hann Gustav Andrei (M) Chimie
12. Frank Margareta (M) Geogr. Nat.
13. Pop Gh. Măria (R) Matematici
14. Râdermacher Cornelia (M) Matematici
273

15. Baumli Măria (M) Geogr. Mat.


16. Constantinescu Olimpia (R) Matematici
17. Loziciu D. Ilie (R) Matematici
18. Cristidi Măria (R) Matematici
19. Baba Raveca (R) Geogr. Istorie
20. Onosiu Terezia (R) Geogr. Istorie
21. Năstase Liviu (R) Geogr. Istorie
22. Ghilea Olivia (R) Nat.
23. Princzinger Valeria (M) Matern.
24. Simionescu Ana (R) Geogr. Istorie
25. Moldovan Elisabeta (R) Nat.
26. Mihai D. Elena (R) Geogr. Istorie
27. Szabo Elemer (M) Matern.
28. Giurgiuman Traian (R) Matern.
29. Waldner Carol (G) Geogr. Tstorie
30. Nagy Ludovic (M) F. Mat.
31. Cobârzan Ana (R) Geogr. Istorie
32. Pal Iuliu (R) Geogr. Istorie
33. Lehmann Magdalena (M) Matern.
34. Smialy Ana (M) Nat.
35. Lay Mihail (G) Nat.
36. Solyom Francisc (M) Nat.
37. Fitoff Olga, căs. Popa Geogr. Istorie
(Bulg)
38. Turda Teodor (R) Geogr. Istorie
39. Buttinger Rozalia (M) Nat.
40. Şerbănescu Vena (R) Geogr. Matern.
41. Onişor Teodor (R) Geogr. Istorie
42. Cosma Cornelia (R) Nat.
43. Schaljo Adalbert (G) F. Ch.
44. Purdilă Lucreţia (R) Matern.
45. Pojghi Nicolae (M) Nat.
46. Angheliu Cornelia (R) Geogr. Matern.
47. Jâszfalusi Ludovic (M) Nat.
48. Csuros Ştefan (M) Nat.
49. Braun Clara (Ev.) Geogr. Matern.

Lista doctorilor promovaţi.


1. Maxim Ioan (R) Şt. Naturale
2. Pete Octavian (R) Chimie
18
274

3. Cioară Aurel (R) Chimie


4. Iliescu Ioan (R) Chimie
5. Curea Ioan (R) Matern.
6. Acrivo Crustalo (R) Şt. Naturale
7. Pora Eugen (R) Şt. Naturale
8. German Iustin (R) Şt. Naturale
9. Santa Nistor (R) Şt. Naturale

Echivalări de diplome (doctorat).

1. Marian Victor (R) Fizică


В) ACTIVITATEA DIDACTICĂ.

a) Secţiunea ştiinţelor matematice.

Catedre şi conferinţe.

1. Matematici generale Prof. titular G. Iuga


2. Algebra superioară Suplinit de Th. Angheluţă
3. Geometria descriptivă Prof. titular N. Abramescu
4. Geometria analitică Prof. titular P. Sergescu
5. Calcul diferenţial şi integral Suplinit de G. Bratu
6. Astronomia Prof. titular G. Bratu
7. Mecanica raţională Prof. titular D. V. Ionescu
8. Teoria funcţiilor Prof. titular Th. Angheluţă
9. Conf. de Anal. Matematică Conferenţiar G. Călugăreanu
10. Conf. de Anal. şi Mecanică Suplinit de N. Abramescu

1. Seminarul de matematici.
Directori onorifici Prof. P. Montei (Paris)
Prof. D. Pompeiu (Bucureşti)
Director Prof. N. Abramescu
Asistent S. Zverca (până la 30. I X .
1937)
Dr. Caius Iacob (dela 1. I.
1938)
Secretar-bibliotecar D-na Mariana Abramescu-Pop
Laborant Ioan Pipaş

2. Laboratorul pentru învăţământul matematicii.


Director Prof. Th. Angheluţă
Servitor Gh. Cuş
2 76

3. Observatorul astronomic.

Director Prof. G. Bratu


Astronom I. Armeanca
Preparator Gheorghe Chiş
Secretar-bibliotecar Ştefan Radu
Servitor Ioan Motoc

4. Seminarul de mecanică.

Director Prof. D. V. Ionescu

1. Seminarul de matematici.

a) Seminarul de matematici din Cluj a luat iniţiativa de a se


oferi directorului său de onoare Prof. Paul Montei, dela Sorbona.
spada de onoare de membru al Academiei de Ştiinţe din Paris.
Apelul Seminarului nostru a găsit ecou în lumea matematică in­
ternaţională. 65 de matematicieni, din zece ţări, au contribuit la
făurirea acestei spade, artistic lucrată de casa Arthus Bertrand
din Paris. Ceremonia oferirei spadei a avut loc în România (ca o
amabilitate pentru iniţiativa clujeană) la 31 Mai 1938 (aniver­
sarea alegerii Dlui P. Montei ca membru al Institutului). Ea a
adunat, sub prezidenţia P. S. Episcop Nicolae Colan, ministrul
Educaţiunii Naţionale şi în prezenţa E x . Sale Dlui A. Thierry,
ministrul Franţei în România, peste trei sute de matematicieni şi
ingineri din cinci ţări, în Bucureşti.
b) Cu ocazia acestei manifestări matematice internaţionale.
Seminarul de matematici din Cluj a organizat, dela 16 la 26 Mai
1938, o „săptămână matematică" cu concursul şi participarea mai
multor matematicieni străini şi români.
Am avut astfel marea bucurie să ascultăm — pentru a cincia
oară -— un curs al maestrului nostru Dl Paul Montei, profesor
la Sorbona. Dsa ne-a făcut patru lecţiuni despre Interpolaţiune.
In acelaş cadru, Dl prof. M. Biernacki, dela Universitatea
din Poznan, a făcut trei lecţiuni despre Teoria funcţiunilor ana­
litice.
D-ra M. Charpentier (Nancy) a făcut o expunerea despre
Problema punctelor lui Peano.
277

Dl / . L. Destouches (Paris): Fundamentele fizicei teoretice,


fizica structurală.
Dl P. Gillis (Bruxelles): Asupra calculului variaţiunilor.
Dl prof. D. Pompeiu, director de onoarea al acestui Semi­
nar, a prezidat această săptămână matematică, făcând şi câteva
expuneri matematice.
Printre oaspeţii români din alte centre universitare, care
ne-au adus preţioasa lor colaborare, însemnăm pe D-nii: Prof.
6". Stoilow (Cernăuţi), Prof. O. Onicescu (Bucureşti), Conf. N.
Ciorănescu (Bucureşti), Conf. M. Ghermănescu (Timişoara), A.
Pantezi (Bucureşti), N. Teodorescu (Bucureşti).
In aceste împrejurări, „săptămâna matematică din Cluj" a
căpătat caracterul unui mic congres matematic. Seminarul nostru
a încercat să suplinească — cum a putut — lipsa congreselor, pe
care timpurile grele ce trecem le-au distrus, ca pe atâtea alte ma­
nifestări ştiinţifice desinterešate şi închinate numai progresului
Ştiinţei şi Ţărei noastre.
c) Colecţia de Monografii Matematice pe care o publică Se­
minarul de Matematici din Cluj a crescut cu trei fascicule noui:
Fasc. I I I e scrisă de Dl Conf. Tib. Popoviciu, cu titlul Despre
cea mai bună aproximaţie a funcţiilor continue prin polinoame.
Fasc. V e scrisă de Dl / . L. Destouches (din Paris): Essai sur la
forme generale des theories physiques (132 pag.). In fine, Fasc.
VI e datorită Dlui Dr. /. Curea, fost agronom şi şef de lucrări
la Univ. Cluj: Determinarea polului ceresc pe cale astrofotogra-
fică (120 pag.).
d) Revista Mathematica a publicat Voi. XIII şi primele zece
coaie din Voi. XIV.
Toată munca de secretariat, corespondenţă, contabilitate, co­
recturi, biblioteca de schimburi, scriere de adrese, expediţie, a fost
făcută (gratuit) de Prof. P. Sergescu. începând dela Voi. X I V ,
D-sa a fost ajutat, pentru corecturi, de Dl Caius Iacob.
Colaboratori noui la Voi. X I V sunt: Prof. 6". Bergmann
(Tiflis); Prof. Gina Loria (Genova); D. Mangeron (Iaşi); / .
Marcinkiewics (Wilno); C. Tolotti (Roma) şi Kentaro Yano
(Tokio).
Dela 1 Iulie 1937 până la 1 Iulie 1938, Mathematica a obţi­
nut următoarele şase reviste ca schimburi noui:
94. Atena. Revue mathem de l'Union Interbalkanique.
95. Firenze. II bolletino di matematica.
278

96. Indianopolis. Proceedings of the Indiana Acad. of


Science.
97. Lisboa. Portugaliae Mathematica.
98. Moscova. Matematycki Sbornik.
99. Timişoara. Bull. Scient. Ecole Polytechnique.
La 1 Iulie 1938, tipografia Ardealul ne-a dat următorul bor­
derou privitor la tipărirea revistei Mathematica, după terminarea
Volumului X I I I :

Donaţia Dlui Inginer N. Malaxa 35.000


Datorie la Ardealul — după Voi. X I I I . . . 10.822
Total (tipărirea sfârşitului Voi. X I I I ) . . 45.822 lei

Pe de altă parte, organizarea „săptămânii matematice" din


Mai 1938, expediţia Volumului X I I I , etc. au costat 47.668,50 lei
conform chitanţelor aflate la arhiva Seminarului de Matematici.
Această sumă a fost acoperită în felul următor:

Donaţia Dlui Inginer N. Malaxa 5.000 lei


Donaţia Prof. Th. Angheluţă 19.655
Donaţia Prof. P. Sergescu 12.545,50
Din abonamente 10.468
Total . . 47.668,50

e) In Aprilie 1938, am avut marea durere de a pierde pe fos­


tul profesor dela Secţia Matematică A. Angelescu, profesor la
Bucureşti, mort în împrejurări tragice. Seminarul nostru a fost
reprezentat prin trei profesori la înmormântare.
f) Dl /. Curea, fost astronom, şef de lucrări la Universitate,
şi-a trecut doctoratul în ştiinţele matematice (al doilea doctorat
în matematice dat de Universitatea noastră).
g) Relaţiuni interuniversitare. Invitat a patru, oară la Insti­
tut des Hautes Etudes de Belgique din Bruxelles, Dl prof. P.
Sergescu a făcut, în Ianuarie 1938, două lecţiuni cu subiectul:
Matematica medievală.
Universitatea din Cluj a delegat pe D-nii prof. /. Lupaş şi
P. Sergescu s'o reprezinte la serbările jubileului de 550 de ani
dela întemeerea universităţii din Koln (în Iunie 1938).
Dl Prof. D. Pompeiu a făcut câteva lecţiuni la Cluj în Noem­
brie 1937 şi Mai 1938.
279

Seminarul nostru s'a asociat prin telegrame la doliul pentru


pierderile profesorilor A. Angelescu şi Gh. Em. Filipescu din Bu­
cureşti.
h) Cercul matematic al Soc. de Ştiinţe din Cluj a ţinut re­
gulat şedinţele lunare, în care au luat cuvântul D-nii P. Montei,
D. Pompeiu, Th. Angheluţă, N. Abramescu, G. Bratu, etc.

2. Laboratorul pentru învăţământul matematicii.

a). S'au continuat şi anul acesta, sub conducerea Dlui prof.


Th. Angheluţă, cursurile de matematici elementare, în vederea
pregătirii pentru examenul de capacitate. Deasemeni au fost şi
câteva cursuri speciale: Dl Prof. P. Sergescu a tratat despre Is­
toria Matematicii (în evul mediu şi în timpul renaşterii).
b) Sub conducerea Dlui prof. Th. Angheluţă, s'au continuat
în mod regulat şedinţele de Seminar matematic. In fiecare Joi
(5—7) s'au tratat probleme în legătură cu examenele de capaci­
tate. In fiecare Marţi (6—7) s'au făcut expuneri de diverse me­
morii clasice. La aceste şedinţe au luat cuvântul: Dl Conf. G. Că­
lugăream! (2), Dl astronom I. Armeanca (4), sora Rademacher.
D-ra Fel. Ionescu, D-nii Bal Lascu (3), A. Panaitescu (2), Ghir-
coiaş (2), W. Czeke, etc.
Toţi profesorii secţiunii au luat parte la aceste şedinţe de se­
minar.
c) Asociaţia licenţiaţilor în matematici ai Universităţii din
Cluj a publicat fascicula 5 de Chestiuni de examen, propuse la
Cluj, cu soluţiile lor.

PROGRAMUL CURSURILOR.

1. Nicolae Abramescu.
Profesor titular de geometrie descriptivă infinitezimală.

C u r s u r i : In acest an şcolar a făcut 126 ore de Geometrie


Analitică cu studenţii anului I, I I ; 93 ore de Geometrie Descrip­
tivă cu studenţii anului I, II şi 20 ore de Geometrie pură Infini­
tezimală cu studenţii anului IV.
A luat parte la şedinţele Laboratorului pentru învăţământul
matematicilor.
280

2. Theodor Angheluţă.
Profesor titular de teoria funcţiilor.
A făcut în cursul acestui an şcolar 201 ore de curs şi sem-
nar şi anume:
Teoria funcţiilor cu studenţii anului I V ; 74 ore de curs
şi seminar şi 16 ore de seminar, la care a fost ajutat şi de dl prof.
Gh. Pick.
In cadrul aceleeaşi catedre s'au mai făcut şi 14 ore de semi­
nar de către dl prof. R. Bădescu.
Algebra superioară, curs suplinit în mod gratuit, cu studenţii
anului I ; 70 ore de curs şi seminar.
In cadrul acestei catedre s'au mai făcut, tot gratuit: 36 ore
de curs şi lucrări practice de către dl prof. I. Curea şi 36 ore de
curs şi seminar de către dl prof. R. Bădescu.
Programul e înscris în anuarele precedente.
A condus 13 şedinţe de seminar în zilele de Marţi, în care
s'au făcut expuneri de lucrări cu caracter special şi lucrări de
sinteză din diferitele domenii ale Matematicilor; 13 ore.
A condus 14 şedinţe de câte 2 ore fiecare în zilele de Joi, pen­
tru pregătirea candidaţilor la examenele de capacitate, 28 ore.

3. Gheorghe Bratu.
Profesor titular de astronomie.

A făcut la Universitate: cursul şi seminarul de Astronomie


pentru studenţii anilor I I şi I I I (106 ore) şi cursul de Analiza
Matematică pentru studenţii anului I V (78 ore).
Programul acestor cursuri a fost publicat în anuarele ante­
rioare.
Lucrările practice de Astronomie, atât la luneta meridiană
cât şi la telescopul-ecuatorial, au fost făcute seara dela 9—12 la
Observatorul Astronomic.

4. Dumitru V. Ionescu.
Profesor titular de mecanică raţională.
A făcut in cursul acestui an şcolar 100 ore de curs cu stu­
denţii anilor I I I şi IV.
S'au ţinut 45 şedinţe de seminar făcându-se 75 lucrări după
cum reiese din condica de seminar.
261

A luat parte la 32 şedinţe ale Seminarului Matematic în ve­


derea examenului de capacitate de profesor secundar.
A luat parte la 17 şedinţe ale Laboratorului pentru învăţă­
mântul matematicilor.

5. Gheorghe C. Iuga.
Profesor titular de matematici generale.

A făcut: 96 ore de curs; 48 ore de seminar. Total 144 ore.

6. Petre Sergescu.
Profesor titular de geometria analitică.

A făcut 118 (una sută optsprezece) ore de curs şi seminar:


Elemente de Analiză Matematică, cu studenţii anului I, 3 ore
curs, 2 ore seminar săptămânal, 102 ore:
Elemente de Teoria Numerelor. Numere iraţionale. Serii.
Funcţiuni. Derivate. Integrale nedefinite. Aplicaţii geometrice.
Ecuaţii diferenţiale de ordinul I şi ecuaţii lineare.
Dl I. Curea a făcut, în plus, 16 ore de curs, pentru comple­
tarea materiei precedente.
Istoria matematicii, 1 oră săptămânal, 16, ore:
Şcoala arhimediană. Diofante. începuturile evului mediu.
Bizantinii, Iordanus Nemosarius. Fibonacci. Şcoala pariziană
din veacul al XlV-lea. N. Oresme. N. Chuquet. începuturile re­
naşterii. Copernic Viete. Stevin. Galileu, Kepler. Desargues.

7. Gheorghe Călugăreanu.

Conferenţiar definitiv de analiză matematică (dela 1. II. 1938,


provizoriu până la 31. I. 1938).

A ţinut cursul de Analiză Matematică, partea I-a, cu stu­


denţii anului I I I matern. A făcut 124 ore de curs şi seminar (6
ore săptămânal), tratând despre Calculul diferenţial şi integral şi
Geometria diferenţială.
Curs special despre Ultraconvergenţa seriilor Taylor (4 lec­
ţiuni).
282

b) Secţiunea ştiinţelor fizice.

1. Catedra de fizică generală experimentală.

Prof. titular: G. A. Dima.


Directorul Institutului de Fizică Generală Experimentală.

Şef. de lucrări: Augustin Roth.


Asistenţi: Hariton Ţintea, Petre Pogângeanu.
Preparator: Gh. P. Nedelcu.
Şef de atelier: Carol Policek.
Custode bibliotecară: Elena Or os m. Savu.
Mecanic: Ştefan Bodor.
Laborant: Adalbert Mann.
Ucenic: Arpad Pazsint.
Servitoare: Vcronica Mureşan.

Anul I. S'au ţinut săptămânal: 4 ore de curs pentru studenţii


în ştiinţe naturale, în chimie, în fizico-chimice şi fizico-matema-
tici. 2 ore de seminar pentru studenţii în ştiinţe naturale. 4 ore
de lucrări practice pentru studenţii în ştiinţe fizico-chmice, chimie
şi fizico-matematici.
Anul II şi I I I . Odată pe săptămână: 4 ore de lucrări prac­
tice de atelier pentru studenţii în chimie şi fizico-chimice (un se­
mestru).

2. Catedra de fizică teoretică şi aplicată.

Prof. titular: A. Maior.


Directorului Institutului de fizică teoretică şi aplicată.

Şef de lucrări: Victor Marian.


Asistenţi: Ioan Maxim şi Valeriu Novacu.
Preparator: Teofil Vescan.
Mecanic: Ioan Oroian (până la 31. X I I . 1937), Vasile Hosu
(dela 1. П. 1938Y
Electrician brevetat: Vasile Hosu (până la 31. I. 1938), Va­
sile Marian (dela 1. I I . 1938).
283

Laborant: Gheorghe Tur os (dela 1. I I . 1938).


Servitori: Gheorghe Turos (până la 31. I. 1938), Toma Kosa
şi Măria Pop.

1. Curs ciclic de doi ani pentru studenţii anilor I I I şi I V ai


secţiilor fizico-chimice, fizico-matematici şi fizică. Anul acesta
s'a tratat materialul Cursului de Electricitate şi Magnetism.
2. In semestrul al doilea Dl Prof. Maior a ţinut un Curs spe­
cial de teoria cuantelor (în fiecare Marţi, 11—12 a. m.) după
următorul program:
Atomistica clasică. Teoria lui Planck. Fotonii lui Einstein.
Efectul foto-electric. Teoria elementară a spectrelor: Formula lui
Balmer. Seriile lui Lyman şi Paschen. Principiul combinaţiunilor.
3. Curs de lucrări practice de laborator, în care s'a tratat în
plus „Teoria fotoelectricităţii şi tehnica celulelor fotoelectrice".
4. Lucrările practice de laborator cu studenţii anilor I I I şi
I V fizico-chimice şi fizico-matematici s'au efectuat după progra­
ma publicată în Anuarul pe 1935—36 (pag. 246).
5. Lucrările practice cu studenţii matematicieni au fost com­
plectate cu explicări introductive şi cu următoarele lucrări noui:
Planul înclinat. Măsurări de tensiuni superficiale. Măsurări
de densităţi prin metoda ascensiunilor. Focometria lentilelor di­
vergente. Metoda lui Bessel pentru lentile convergente. Măsurări
de rezistenţe prin metoda comparaţiei. Studiul unui curent alter­
nativ.

T E Z E DE L I C E N Ţ A :

In anul şcolar 1937—38, s'au lucrat la Institut următoarele


teze de licenţă, indicate prin numerele lor de ordine:
46. — Propagarea undelor electromagnetice întrebuinţate în
radiotehnică de Philippi Carol — Oct. 1937.
47. — Teoria atomului de hidrogen după Schrodinger de
Ludovic Nagy — Februarie 1938.

Conferinţa de fizică:

Dl Conf. Dr. G. Atanasiu fiind chemat profesor la Univer­


sitatea din Cernăuţi, a fost însărcinat Dl şef de lucrări Dr. V
Marian cu ţinerea cursului de termodinamică.
2S4

с) Secţia ştiinţelor chimice.


1. Catedra de chimie generală.
Prof. titular: Adrian Ostrogovich.
Director general al Institutului de Chimie şi Director al
Laboratorului de Chimie generală.
Şef de lucrări: Gheorghe Gheorghiu.
Asistenţi: Victoria Median, Măria Macarovici, Ionel Ta-
nislau.
Preparatori: Virgil Galea, Ioan Câdariu (dela 1. I. 1938
până la 31. V I I I . 1938), Ion Iliescu (până la 31. X . 1937).
Laboranţi: Mihai Ţenţea, Ileana Stupariu, Livia Ţenţea.
Casier contabil: Alexandru Băjenaru.
Mecanic: Andrei Gebefughi.
Electrician: Alexandru Lemnian.
Maestru sticlar: Francisc Ewald.
Focar: Ioan Cociş.
In decursul acestui an şcolar s'au ţinut 92 şedinţe de curs â
câte o oră şi un sfert, în fiecare Luni, Marţi, Miercuri şi Joi dela
18V4—19V2.
Asistent de curs: Dr. Ion Iliescu şi apoi Drd. Ion Cadariu

LucrăriUe practice de chimie generală:


a) Cu studenţii chimişti şi fizico-chimişti anul I, 24 şedinţe
de câte 4 ore în fiecare Miercuri dela 14—16.
Asistenţi: Dr. Măria Macarovici şi Dr. Ionel Tanislau.
b) Cu studenţii naturalişti anul I, 46 şedinţe de câte 4 ore.
în fiecare Marţi şi Joi dela 14—18.
Asistenţi: Dr. Gh. Gheorghiu şi Dr. Virgil Galea.
In afară de acestea D-na Dr. Victoria Median a ţinut 21 şe­
dinţe de seminar de câte o oră şi un sfert, în fiecare Vineri dela
1 1
18 /4—19 /г, cu toţi studenţii cari urmează cursul de Chimie ge­
nerală.
2. Catedra de chimie anorganică şi analitică.
Profesor titular: Gheorghe Spacu.
Directorul Laboratorului de chimie anorganică şi analitică.
Şef de lucrări: Petru Spacu (până la 31. X . 1937), Constan­
tin Macarovici (de'la 1. IV. 1938).
285

Asistenţi: Constantin Macarovici (până la 31. I I I . 1938),


Erwin Popper, Petru Voichescu, Coriolan Drăgulescu.
Preparatori: Augustin Pop, Ion Doval (până la 30. I X .
1937), Marin V ance a (dela 1. IV. 1938).
Secretar-bibliotecar: Valentin Nicolaescu.
Laboranţi: Sabin Tolan, Ileana Btikos.
Servitori: Ion Flueraş, Măria Deac, Iustina Borza.
Fochist: Nicolae Niţu.
a) S'au ţinut în total 43 prelegeri de câte IV2 oră de chimie
anorganică, frecventate de studenţii anului I I I secţia chimie şi fi-
zico-chimice. (Subiectele tratate sunt acelea publicate în anuarul
1936—37, pag. 387—389 inclusiv).
c) Lucrările practice de chimie analitică cantitativă au fost
1
efectuate în 57 şedinţe de câte 7 ore fiecare, frecventate de stu­
denţii anului II şi I I I secţia chimie şi secţia fizico-chimice.
c) Lucrările practice de chimie analitică cantitativă au fost
efectuate în 46 şedinţe â 7 ore fiecare, frecventate de studenţii
anului I I I şi I V ai secţiilor de chimie şi fizico-chimice.
d) Lucrările practice de analize de gaze au fost efectuate în
16 şedinţe â 5 ore fiecare, frecventate de studenţii anului I I I sec­
ţia chimie.
Tot în acest an s'au mai ţinut şi 3 colocvii speciale de chimie
analitică, cu studenţii anului I I I ai secţiilor chimie şi fizico-chi­
mice, în afară de colocviile obişnuite ţinute cu ocazia lucrărilor
practice.
T E Z E DE DOCTORAT:

Lt. Oct. Pete: Activarea negrului de fum „Carbomet" pen­


tru sorbţiunea gazelor.
Conferinţe de Chimie Alimentară.
Conferenţiară definitivă: Raluca Ripan Tilici.
S'au ţinut în localul de Chimie Anorganică şi Analitică con­
ferinţele şi lucrările practice de chimie alimentară, în total. 24
Conferinţa â IV2 ore, frecventate de studenţii anului IV, Sec­
ţia Chimie.
Lucrări practice de Chimie Alimentară.
19 şedinţe de laborator â 7 ore, frecventate de studenţii anu­
lui IV. Secţia Chimie.
286

In aceste şedinţe de laborator s'au efectuat de către studenţii


anului IV, analize complecte calitative şi cantitative pe alimente
din toate grupele amintite mai sus în cadrul conferinţelor ţinute.

3. Catedra de chimie fizicală.

Prof. titular: Dan Rădulescu.


Directorul Laboratorului de Chimie Fizicală.

Şef de lucrări: Vasile Alexa.


Asistenţi: Florica Uzescu-Bărbulescu, Măria Alexa.
Preparator: Valeriu Moga.
Custode: Ioan Suciu.
Laborant: Constantin Săndescu.
Servitori: Măria Dumea, Măria Lungu.

C u r s u r i : Chimie fizică anul I I I , un semestru IV2 oră săp­


tămânal.
Chimie fizică şi Electrochimie, anul IV, 3 ore săptămânal.
L u c r ă r i p r a c t i c e : Electrochimie: Culometrie şi jojă
culometrică, conductometrie şi analiză conductometrică, potenţio-
metrie şi analiză potenţiometrică. Determinări de pH. Analiză
electrochimică şi separări. Electroanaliza rapidă. Sinteze electro-
chimice. Randament de curent şi randament energetic.
Chimie-fizică: Densimetrie. Greutăţi moleculare. Crioscopie,
microcrioscopie, ebulioscopie. Refractometrie. Polarimetrie. Cine­
tică chimică. Tensiune capilară. Vâscozitate. Spectrometrie de
ernisie şi absorpţie.
In total 36 de şedinţe cu 42 de lucrări.

4. Catedra de chimie organică.

Profesor titular: Ioan Tănăsescu.


Directorul Laboratorului de Chimie Organică.

Şefi de lucrări: Elena Tănăsescu, Giorgio Ostrogovich.


Asistenţi: Alexandru Silberg, Eugen Ramonţianu.
Preparator: Măria Cnobloch Ionescu.
Laborant: Grigorie Silaghi.
Servitor: Gheorghe Topan.
287

1. Curs cu studenţii anului I I I (partea I-a), 58 prelegeri â


1 oră, frecventat de 8 studenţi.
Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—34,
la pagina 274.
2. Lucrări practice cu studenţii anului I I I . (Analiza organică,
calitativă şi sinteze) 21 şedinţe â 6 ore şedinţa, frecventate de 8
studenţi.
3. Curs cu studenţii anului I V (partea II-a), 48 prelegeri â
1 oră, frecventat de 6 studenţi.
Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—34.
la pagina 275.
4. Lucrări practice cu studenţii anului IV. (Analiza orga­
nică, cantitativă şi sinteze) 39 şedinţe â 6 ore, frecventate de 6
studenţi.
T E Z E D E L I C E N Ţ A L U C R A T E IN LABORATOR:

1. Hann Andrei: Cauciucul sintetic.


2. Schalyo Adalbert: Derivaţii arilici arseniaţi.

T E Z E DE DOCTORAT:

Ilîescu Ioan: Reacţiuni fotochimice ale nitrobenziliden-polio-


lilor şi sinteze de dizaharizi.

d) Secţia ştiinţelor naturale.

1. Catedra de Biologie generală şi Institutul de Speologie.


Prof. titular: Emil G. Racoviţă.
Directorul Institutului de Speologie.

Sub-directorul Inst. de Speologie: Petru A. Chappuis.


Asistenţi: Valeriu Puşcariu, Radu Codreanu, Margareta Co-
dreanu.
Secretară-bibliotecară: Clara Nagy.
Desinator-fotograf: Mircea Şuteu (dela 1. I I . 1938).
Preparator entomologist: Frederica Zahafiescu, născ. Cre-
nian (până la 31. I. 1938), Silvia Munteanu (dela 1. II. 1938)..
Şef de echipă speologică: Ioan Roth.
Laboranţi: Ana Buda, Dumitru Flueraş.
Servitor: Floare Flueraş.
288

RAPORTUL DIRECTORULUI A S U P R A STĂRII ŞI A C T I V I T Ă Ţ I I


I N S T I T U T U L U I DE SPEOLOGIE.

Guvernul care a alcătuit bugetul din 1931, a suprimat com­


plect fondurile de laborator, de cercetări şi de exploraţie pe teren,
iar „mizeria laboratoarelor" a devenit boala cronică a Universită­
ţilor noastre. Dacă în anul şcolar 1936—37 Ministrul de Finanţe
a acordat un credit extraordinar de 2.300.000 lei Facultăţii de
Ştiinţe pentru înzestrarea laboratoarelor, acest act de înţeleaptă
gospodărie a treburilor obşteşti n'a fost repetat în anul şcolar ur­
mător, încât din nou ne aflăm în neagră sărăcie, cu rezerve isto­
vite, făru cărţi şi reviste nouă, fără putinţa de a face bibliografie
şi cercetări pe teren, cu jalea de a nu putea executa lucrări prac­
tice suficiente şi de a prepara temeinic pe studenţi!
Cum nu se gândesc cei cu răspunderea ocârmuirei la dezas­
trul ce fatal se va înscăuna în desvoltarea ştiinţifică şi tehnică a
poporului nostru; cum nu se oţărăsc de! punerea în inferioritate a
atâtor generaţii româneşti faţă de concurenţa internaţională atât
de aprigă! Vremea de azi cere ca acei ce hotăresc să aibă convin­
gerea că, în stadiul actual al evoluţiei sociale, gospodăria obşteas­
că trebue să fie alcătuită şi îndrumată după rezultatele Ştiinţelor
Naturei şi cu metodele acestor ştiinţi; doar toate hotărârile asu­
pra orânduirilor obşteşti trebue luate numai în urma unui „stu­
diu" şi acel studiu trebue executat cu metoda ştiinţifică, căci nu
este nici o diferenţă în această privinţă între o problemă de ştiinţă
pură şi una de ştiinţă aşa zisă „aplicată". Toate legile, regulamen­
tele, deciziile cu care se gospodăreşte un stat, ar trebui să con­
siste numai în codificarea rezultatelor cercetărilor, cu metoda
ştiinţifică, a diverselor probleme de ştiinţă aplicată ce izvoresc
din fiinţarea unei societăţi omeneşti. A trecut vremea tradiţiilor,
a inspiraţiilor, a raţionamentelor teoretice simpliste; zi cu zi me­
toda ştiinţifică câştigă noui domenii ale activităţilor omeneşti. Vai
de acele popoare care vor continua să fie gospodărite cu netreb­
nicele moravuri ale birocraţiei noastre actuale şi cu enciclopedica
ei incompetenţă.
Ori formarea specialiştilor capabili să studieze problemele
sociale şi să aplice soluţiile corespunzătoare, nu se poate impro­
viza, nici nu se poate desăvârşi numai cu învăţătura teoretică,
căci mai ales lucrări practice foarte multe şi foarte amănunţite, şi
apoi o lungă practică „pe teren" sunt indispensabile; se cer deci
t

289

vreo zece ani de studii serioase, făcute cu tot ajutorul tehnicei


moderne, sub conducerea unui bun personal de încercaţi oameni
de ştiinţe.
Ce valoare vor avea „specialiştii" epocei mizeriei laboratoa­
1
relor recrutaţi dintre bacalaureaţi complect lipsiţi circa 6 5 % ) ,
de elementarele şi fundamentalele noţiuni ale Ştiinţelor Naturei,
care vor fi „formaţi" (?) în şcoli de învăţământ universitar lip­
site de materialul didactic neapărat trebuitor pentru împlinirea gre­
lelor lipsuri ale învăţământului secundar şi pentru împărtăşirea
cunoştinţelor şi metodelor celui superior!
Nechibzuita, impresionista, zburdalnica şi nestatornică „Mo­
dă" îndreptă actual toate năzuinţele şi sacrificiile ocârmuirei că­
tre diversele „Educaţii fizice" şi anexele lor. Cu drept cuvânt s'a
dat atenţie acestei feţe, prea puţin îngrijite în trecut, a formării
tineretului. Dar nu rezultă din această constatare că toate mijloa­
cele trebue rezervate Educaţiei fizice şi suprimate formării ştiin­
ţifice a viitorilor conducători ai serviciilor obşteşti. Când bugetul
Educaţiei fizice la Universitatea din Cluj în anul 1937—38 a fost de
cea. 1.000.000 lei (?) din care 158,550 sunt taxe universitare! şi acel
al întregei Facultăţi de Ştiinţe de Lei 513,456 (din taxe: 333,456,
dăruite de Senat: 180,000) am dreptul, ce nimenea nu mi-1 poate
contesta, să spun că s'a trecut dincolo de măsura ce ce poate în
gădui de o înţeleaptă gospodărie şi se poate aproba de o îndestu­
lătoare experienţă de om de stat.

A) Biblioteca. S'a urmat cu catalogarea Bibliotecilor Insti­


tutelor de Speologie (s'a ajuns la 30. V I . 1938 la No. 4383) şi de
Zoologie (s'a ajuns la 30. V I . 1938 la No. 3618).
Sporul Bibliotecilor rezultă mai ales din daruri şi schimburi
de când (1931) ni s'a suprimat fondurile de laborator. Din cum­
părări am câştigat câteva manuale şi tot cu numai două abona­
mente am rămas; doar nu putem, cu un venit foarte mic şi încă
nesigur, că angajăm „rate anuale" ca abonamentele la reviste.
B) Colecţia de hărţi geografice s'a sporit cu cinci hărţi geo­
logice, în câte două exemplare, dăruite de Inst. Geologic din Bu­
cureşti.

!) Vezi rapoartele mele din Anuarele 1932—33 (p. 114—120) şi 1 9 3 3 - 3 4


(p. 136—141).

19
290

C) Colecţia fotografică a sporit cu 6 fotografii cumpărate şi


cu câteva clişee executate de personal din spese proprii, dar cata­
logarea pe fişe n'a putut continua, astfel că funcţionarea „Foto­
tecilor", descrise în raportul 1930—31, suferă o reînoită întâr­
ziere.
D) Colecţia de diapoziti-pe pentru proecţiuni. Obiectul princi­
pal al acestei colecţii este ilustrarea Cursului de Biologie gene­
rală care nu poate fi pur verbal, dat fiind stricta nevoe de a fi
documentat cu descrieri, observaţii şi experienţe, de a fi bazat
pe obiecte concrete şi foarte variate. Mă silesc însă ca în această
colecţie să mai figureze şi Speologia sub diversele ei aspecte şi,
în general, orice documente ilustrând legile generale ale Istoriei
naturale. Colecţia a sporit cu vreo 40 de diapozitive noi.
E) Colecţia Biospeologică. Nici o schimbare notabilă din
lipsă de mijloace. Fonduri de excursii şi exploraţii nu s'au mai
putut încasa din anul 1931.
F ) Fauna Transilvaniei. Nici o schimbare.
G) Exploraţii speologice şi faunistice. Fondurile pentru cer­
cetări pe teren ne mai fiind prevăzute în buget dela 1931 nu s'au
putut face cercetări speologice pe teren. Totuşi pe cheltuială pro­
prie s'au făcut câteva excursii.
Dl Sub-director P. A. Chappuis a continuat cercetările sale
asupra biologiei şi reproducem Cylostomului: Eudontomyzon
Danfordi în văile râurilor: Iara, Someşul-rece şi Drăgan. Dl Asis-
teh V. Puşcariu a cules Ostracode în Munţii Apuseni şi în Câm­
pia Transilvaniei, iar în toamna anului 1937 a fost la Bad Pyr-
mont (Germania) pentru a consulta pe Prof. W. Klie, specialistul
deosebit de competent în Crustaceii ce prelucrează. Dl Asistent
R. Codreanu a terminat redactarea tezei sale de doctorat cu titlul:
„Recherches biologiques sur un Chironomide: Symbiocladius rhi-
throgeneae, ectoparasite „cancerigene" des Ephemeres torrentico-
les". împreună cu D-na M. Codreanu au lucrat în August 1937
la Staţiunea Zoologică dela Agigea şi la Balcic, unde au făcut
cercetări hydrobiologice în izvoarele din împrejurimi. D-na Asis­
tentă M. Codreanu a studiat istologia stadielor intracelulare ale
Gregarinelor din tubul digestiv al nimfelor de Ephemere şi o se­
rie de anomalii ale caracterelor sexuale la Ephemere.
291

2. Biologie generală.

Prof. E. G. Racoviţă.
Curs pentru studenţii anului IV dela Ştiinţele naturale.
Programul cursului este indicat la pagina 120 (vezi Facul­
tatea de Medicină).

3. Catedra de zoologie şi anatomie comparată.

Suplinitor: Prof. Aristide Grădinescu.


Şef de lucrări: Eugen Epure.
Asistentă: Crustalo Acrivo.
Preparatori: Nicolae Pogorevici, Elena Badiu.
Desenatori: Nicolae Pojghi (până la 30. X I . 1937), Carol Ne-
bert (dela 1. IV. 1938).
Grădinar: D&zideriu Rusca (până la 31. V I I . 1938), Ion
Jurca (dela 1. V I I I . 1938).
Mecanic: Vasile Buda (dela 15. X . 1937).
Laborant: Ion Iurca (până la 31. V I I . 1938), Victoria Topan
(dela 1. V I I I . 1938).
Servitori: Alexandru Suciu (până la 31. V I I . 1938), Mihai
Suciu, Petru Flueraş (dela 1. V I L 1938).

C u r s u r i : Zoologia şi Anatomia comparată a nevertebrate­


lor cu studenţii naturalişti din anii I, II, I I I şi cu studenţii în
geografie cu naturale din anii I I şi I I I . Cursurile au fost urmate
de 36 de studenţi.
S'au ţinut 57 şedinţe de curs, dintre cari 40 şedinţe â IV2 oră,
de două ori pe săptămână şi 17 şedinţe â 1 oră, odată pe săptă­
mână. In total 77 ore.
L u c r ă r i p r a c t i c e : Zoologia şi Anatomia comparată a
nevertebratelor cu studenţii naturalişti din anii I, II, I I I şi cu
studenţii în geografie cu naturale din anii II şi I I I .
S'au ţinut 61 şedinţe de lucrări, dintre cari 44 şedinţe â trei
ore, de două ori pe săptămână şi 17 şedinţe â o oră, odată pe săp­
tămână. In total 149 ore.
Excursiuni: 1. Studenţii conduşi de personalul ştiinţific au
vizitat abatorul oraşului Cluj, recoltând material pentru studiul
protozoarelor şi viermilor paraziţi.
292

2. Studenţii împreună cu personalul ştiinţific au făcut o ex­


cursie în apropierea Clujului (Fântâna Sf. Ioan), pentru studiul
faunei de pădure.
3. Dr. Eugen Epure, şef de lucrări, a făcut execursii pe li­
toralul Mării Negre şi limanul Nistrului, pentru colectarea ma­
terialului necesar lucrărilor practice cu studenţii şi a lucrărilor sale
personale.
Muzeu: Muzeul Naţional al Ardealului, secţia zoologică, a
fost deschis pentru public în ziua de 14 Nov. 1937, rămânând des­
chis în fiecare Duminică între orele 3—5 p. m. Pentru îndruma­
rea publicului face de serviciu personalul ştiinţific.
Colecţia muzeului a fost îmbogăţită cu o serie de piese, din­
tre cari de menţionat un Râs (Felis lynx) şi o vitrină cu 39 piese
metalice, reprezentând diferite animale.
Lucrările pentru conservarea colecţiilor zoologice ale Muzeu­
lui au fost făcute de Dl Nicolae Pogorevici, preparator.
Biblioteca: Biblioteca Institutului a primit în total 17 reviste
şi alte publicaţii din ţară. Au fost legate 28 volume.
Teze de doctorat: In cursul acestui an şi-a susţinut teza de
doctorat D-ra Crustalo Acrivo, având ca subiect: „Cercetări asu­
pra anatomiei şi structurei branchiei peştilor".

4. Catedra de fiziologie generală.

Prof. titular: Aristide Grădinescu.


Directorul Inst. de fiziologie generală.

Şef de lucrări: Corneliu Degan.


Asistent: Eugen A. Por a.
Preparatori: Valeria Grădinescu, Nistor Şanta.
Laboranţi: Ileana Harastoşi, Ion Peteanu.

In cursul acestui an şcolar s'au făcut: 43 şedinţe de curs â


1
1 /г ore, adică 64 ore şi jum. de curs; 38 şedinţe de lucrări prac­
tice şi 8 demonstraţiuni experimentale.
Toate acestea au fost relativ la funcţiunile de relaţiune şi la
glandele cu secreţiune internă.
Programa amănunţită a cursurilor, lucrărilor practice şi de-
mostraţiunilor a fost publicată în Anuarul Universităţii pe anul
1928—29, pag. 217—225.
293

T E Z E DE DOCTORAT (lucrate în acest institut):

1. E. A. Por a: Influenţa curentului electric continuu asupra


permeabilităţii branchiale a peştilor. — Lucrarea a fost începută
la Cluj, continuată la Paris şi Roscoff şi terminată tot la Cluj,
după indicaţiunile Dlui Prof. Dr. Ar. Grădinescu.
2. N. Şanta: Contribuţiuni la studiul glandelor suprarenale.
— Lucrare făcută în laboratoarele Inst. de Fiziologie generală,
sub conducerea Dlui Prof. Dr. Ar. Grădinescu.

T E Z E DE L I C E N Ţ A (lucrate în acest institut):

1. Moldovan Melinda: Mecanica respiratorie. Centrul respi­


rator. Rolul sistemului nervos.
2. Sora Smyaly Ana: Asupra fiziologiei inimei.
3. Solyom Francisc: Anatomia comparată şi fiziologia fane-
relor şi glandelor tegumentare în seria vertebratelor.
4. Lay Mihail: Metaplasie şi cancer.
5. Buttinger Rozalia: Funcţiunile fibrelor nervoase şi modi­
ficările cari au loc în timpul excitaţiunii.
6. Hegyessy Ioan: Histo-fiziologia organului gustativ.
Manuscrisele acestor teze au fost reţinute în Biblioteca Insti­
tutului nostru şi au fost inventariate.

5. Catedra de botanică generală.

Profesor şi director suplinitor: Alexandru Borza.

Şef de lucrări: Ion Mihăilescu.


Asistent: Ştefan P eter fi.
Preparatori: Traian Tretiu, Alexandru Damian (până la 15.
I X . 1938).
Custode: Francisc Pâzsi.
Laborantă: Susana Pal.
Servitori: Victor Veres, Teodor Oargă.

Personalul comun pentru ambele institute botanice.

Desenator: С ol oman Keresztes.


Secretară: Florica Stan Totoescu.
Mecanic: Ioan Moldovan.
294

C u r s : 3 ore pe săptămână, obligatorii pentru studenţii în


Ştiinţe Naturale şi Geografie cu Ştiinţe Naturale. S'au ţinut în
total 48 cursuri (72 ore). Cursul a fost ţinut din încredinţarea
suplinitorului Prof. Al. Borza, de Docent Emil Pop.
Numeroase şedinţe au fost urmate de proiecţiuni. Şedinţele
de Fiziologie Vegetală au fost însoţite de demonstraţiuni expe­
rimentale. Aproape toate şedinţele s'au făcut întrebuinţând ma­
terial demonstrativ, viu, dela Grădina Botanică din Cluj.
L u c r ă r i p r a c t i c e : 5 ore pe săptămână. In cele 48 şe­
dinţe, de câte 2 ore şi jumătate, s'a studiat amănunţit celula ve­
getală, principalele tipuri de ţesuturi vegetale; morfologia exter­
nă şi anatomia rădăcinii, tulpinii, frunzei, organelor de reprodu­
cere şi organizarea fructelor şi seminţelor la criptogame şi fane-
rogame.
Cursul şi lucrările practice au fost urmate regulat de 17 stu­
denţi şi studente ai anului I de Şt. Naturale şi 5 ai anului I I de
Geografie cu Şt. Naturale.

Fiziologia vegetală.

C u r s : 1 oră pe săptămână pentru studenţii în Şt. Naturale


an. IV.
Ţinerea cursului de Fiziologie vegetală în anul şcolar 1937—
38 a fost încredinţat Dlui I. Gr. Mihăilescu şef de lucrări. S'au
ţinut în total 25 de prelegeri.
L u c r ă r i p r a c t i c e : 6 ore săptămânal. S'au ţinut 37 şe­
dinţe de lucrări practice de Fiziologie vegetală. Ele au fost con­
duse de Dl Dr. I. Gr. Mihăilescu şef. de lucrări, ajutat de Dl Tre-
tiu Traian preparator.
S'au făcut experienţe pentru difuziune, osmoză, imbibiţiune.
absorbţia substanţelor minerale, transpiraţie, gutaţie, conducerea
sevei brute în plante. S'au studiat substanţele minerale din cenuşa
plantelor şi s'a făcut studiul solului. S'a studiat difuziunea gaze­
lor, pigmenţii clorofilieni şi s'au făcut experienţe pentru eviden­
ţierea asimilaţiei clorofiliene. S'au făcut reacţiuni pentru eviden­
ţierea substanţelor organice din plante pe lângă experienţele din
anul trecut lucrându-se şi asupra alcaloizilor şi antocianilor. S'a
studiat acţiunea fermenţilor şi apoi s'au făcut experienţe pentru
respiraţia, creşterea şi mişcările plantelor.
295

6. Catedra de botanică sistematică.

Institutul de botanică sistematică, Muzeul şi Grădina botanică.

Director: Prof. Dr. Al. Borza.

I. Institutul de Botanică sistematică.


Şef de lucrări: Emil Pop.
Asistent: Eugen Ghişa.
Preparator: Paul Pteancu (până la 30. I X . 1937), Ioan То-
dor (dela 1. I. 1938).
Laborant: Ignat Sas.
Servitori: Vasile Negrea, Ustina Mircea.

II. Muzeul Botanic.


Conservator de herbar: E. I. Nyârâdy.
Preparator: Valeriu Butură (dela 1. X . 1937).
Custode: Ioan Szilagyi.
Laborator: Iosif Dea'].
Servitori: Valeria Lup. Sâe Negrea.

III. Grădina Botanică.


Şef de culturi: Cornel Gitrtler.
Casier contabil: Veturia Suciu.
Şef grădinar: Augustin Trif.
Grădinar titrat: Petru Ploaţă.
Grădinari: Ioan Lup, Ioan Borza, Gheorghe Roşea.
Vizitiu: Romul Lup.
Portar: Mircea Gavrilă.
Paznici: Ioan Capău (până la 30. I X . 1937), Mircea Vilă.
Ioan Huzmezean (dela 1. X . 1937).
Lucrători permanenţi: Gavrilă Borza, Ananix Bolboacă.

A) L A B O R A T O R U L DE BOTANICA SISTEMATICA.

Prof. Dr. Al. Borza.

1. Curs de Botanică sistematică. Săptămânal 3 ore de curs.


ascultat de studenţii în Ştiinţele Naturale şi Geografie cu Şt. Na-
296

turale din anii I I I şi IV. In semestrul de iarnă cursul s'a ţinut


în amfiteatrul Institutului de Botanică generală, iar în semestru!
de vară la Inst. de Botanică sistematică din Grădina Botanică.
Materia de curs se tratează în trei semestre. In cursul acestui an
s'au ţinut 38 lecţii.
2. Lucrări practice. Cinci ore săptămânal pentru studenţii na-
1
turalişti şi 2 /г ore săptămânal pentru studenţii în Geografie cu
Şt. Naturale. S'au studiat micro- şi macroscopic tipurile princi­
pale ale grupărilor sistematice tratate la curs. Din Pteridofite.
Gymnosperme şi Angiosperme pe lângă studii de anatomie, ana­
lize şi diagrame, formule florale s'au făcut şi determinări după
sistemul sexual a lui Linne, dar mai ales după sistemul natural
a lui Engler. In total s'au ţinut 45 şedinţe de lucrări cu studenţii
naturalişti şi 24 cu studenţii geografişti.
3. Excursii didactice. Cursurile sunt urmate de excursii bo­
tanice la grupurile de plante tratate la curs, iarna în sere, iar vara
prin grădină.
Pe lângă aceste excursii, obişnute, s'au mai făcut excursii di­
dactice cu studenţii la pădurea Hoia, la Stâna de Vale (2 zile),
la Fânaţele Clujului.

B) HERB ARUL ŞI MUZEUL BOTANIC,

a) Herbarul.

1. Herbarul a fost sporit cu următoarele plante lipite, inven­


tariate (numerotate) şi repartizate la locul cuvenit. Sporul pro­
vine din:
Ediţia Muz. „FI. Rom. exsiccata", Cent. X V - X V I 503 foi de herb
Colectările personalului 1711 „ , „
Donaţiuni 81 „ „ „
Material vechiu 99 „ „ ,,
2. S'a primit contra schimb următorul material de herbar:
Naturhistorisches Rik Museum Stockholm 536 foi
Botan. Garten u. Museum Berlin 149 „
Institutul Botanic al Univ. Brno FI. exsicc. Boh.-Slov.
Cent. X , X I 292 „
Universitate Ierusalem, FI. Palaest. exsic. Cent. I I I . 99 .,
Botanische Museum, Oslo 204 „
297

Berliner Botan. Tauschverein 167 „


Bot. Garden Brooklyn 102 „
Inst. ed. Orto Bot. Roma 304 „
Maratlan, Mexico 375 „
Smithsonian Institution, Washington 126 „
Arnold Arboretum, Jamaica Plain 202 „
Conservatoir Botanique, Geneve 396 „
Gray Herbarium, Cambridge 100 „
Universitetets Bot. Museum Kobenhavn 102 ,,
Smarods: Fungi exsicc. Riga 43 „
Waldheim: Musci Svecici 14 „
Naturhist. Staats Museum, Wien 302 „
Jardin Botanique, Bruxelles 355 „
Missouri Botanic Garden, St. Louis 162 „
Laborat. de Bot. dela Şc. Politehnică, Bucureşti . . . 20 „
Dr. Hans Gilomen Bern 1 „
Granja Salcedo Puno in Peru 20 „

3. Material de Herbar nelipit şi neinventariat care se află încă


în lucru, s'a primit dela:
Botaniska Trâdgarden Goteborg 370 foi
California Academy of Sciences, San Francisco . . 200 „
Botanicky Ustav, Praha „FI. Cehoslov. exsicc." . . . 100 „
Royal Botanic Garden, Kew 175 „
Universitetets Bot. Museum Kobenhavn 200 „
Hortus Botanicus Univ. Cracoviae 131 „
Universiteto Bot. Sodas, Kaunas 100 „
Inst. Bot. Univ. Brno, FI. exs. Boh.-slov. Cent. X I I I . 100 „
Naturhistorisches Staats-Muzeum Wien 200 „
Inst. ed. Orto Bot. Roma 148 „
Naturhistorische Riks Museum Stockholm 157 „

4. S'a trimis Flora Rom. exsicc. Cent. X V - X V I în câte 503


foi de Herb. contra schimb la următoarele instituţiuni:
Inst. Bot. dela Univ. Praha, Brno, Lwow, Warszawa, Kra-
kow, Beograd, Botaniska Trâdgarden Goteborg, Mus. Nat. Sect.
Bot. Budapest, Naturhist. Riks Museum Stockholm, Inst. Bot.
dela Univ. Sofia şi Zagreb, Musee Botanique Lausanne, Labora­
torul de bot. Iaşi, Jardin Botanique Geneve, Botan. Garten u.
298

Museum Berlin, Naturhist. Staats-Museum Wien, Inst. Bot. dela


Univ. Bucureşti şi Cernăuţi, Liceul de Băeţi, Blaj.
5. S'a trimis ca împrumut material pentru studiu cerut de
Inst.. Syst. Morfologi Rosein, Lwow; Fagus silvatica şi orien-
talis 80 foi de Herbare. Arnold Arboretum Jamaica Plain; Eu-
phorbia Agraria 7 foi de Herb.
6. S'a cerut împrumut material pentru studiu dela Orto Bo-
tanico d'Univ. Torino, Hypericum 16 foi de Herb.

b) Muzeul.

1. Obiecte preparate de personalul Muzeului:


Eşantioane de diferite mere din gips, vopsite natural 19 buc.
Dovleac turcesc din gips, vopsit natural 1
Frunze de Caltha palustris roase de gândaci . . . . 1
Floare de Aristolochia grandiflora 1
Fructe de Eryobotrya japonica 1
Citrus aurantiacus 1
Eucalypta globulus (tablou) 1
2. Donaţiuni:
Castanea vesca împreună cu cupă. Fructe sudice dela Balcic.
Migdale din grădina M. S. Regina Măria din Balcic. Un fus
din Maramureş. Tinctură de Castalia thermalis. Citrus medica.
Obiect de devoţiune din Riviera franceză. Posidonia Oceanica.
Zbici făcut din cilipcin (Daphe Mezereum). Plută de Quercus
suber.
Personalul a făcut în cursul anului 1937—38 următoarele
excursii didactice şi ştiinţifice:
1. Balcic (22. VIII—7. I X . 1937, Al. Borza, A. Guttmann).
2 Hoia (7. IV. 1938, E . Pop, I. Todor şi 23 studenţi). 3. Băile
Felix şi Episcopeşti (20. IV—1. V., E . Pop). 4. Riviera italiană
şi franceză, Montpellier—Corsica (2. IV.—1. V., Al. Borza). 5.
Fânaţele Clujului (15. V., E . Pop). 6. Stâna de Vale (21.—22.
V., Al. Borza, E . Pop, E . Ghişa, I. Todor, V. Butura şi 34 stu­
denţi). 7. Fânaţele Clujului (29. V., E . Pop, Şt. Peterfi, E . Ghişa,
I. Todor şi 10 studenţi). 8. Suat (30. V., E . Pop, E . Ghişa, I.
Todor). 9. Cheia Turzii (1.—3. VI., E . I. Nyârâdy, V. Butură.
I. Todor). 10. Săraturile dela Turda (6. VI., Al. Borza, E . Ghişa.
I. Todor). 11. Călăţele (8. VI., E , Pop, I. Todor, P. Ploaţă). 12.
299

Apahida (15. V I . , E. I. Nyârâdy, I. Todor). 13. Valea Morii (18


VI., I. Todor, E. Cupcea). 14. Someşeni (19. VI., I. Todor). 15.
Pădurea Berchişului şi Corpadiei—Cojocna (26. VI., Al. Borza,
I. Todor, E. Cupcea). 16. Cheia Turzii (1.—2. V I L , C. Gurtler,
E. I. Nyârâdy). 17. Băişoara, Muntele Mare. Smide-Lupşa (2.—
5. V I L , E. Pop, Şt. Peterfi, I. Todor). 18. Cluj—Micuş—îndoi
—Cheia Turzii (10. V I L , I. Todor). 19. Băile Episcopiei (7. V I I .
Al. Borza). 20. Carpaţii Orientali. Lacul roşu—Suhardul mic—
Cheile Bicazelului—Hăşmaşul mare (5.—12. V I L , E. I. Nyâ­
râdy). 21. Suat—Pădurea Berchişului (12. V I L , Al. Borza, Prof.
Dr. K. Mothes şi 24 studenţi din Konigsberg). 22 Cheia Turzii—
Scăriţa—M-tele Găina (13.—18. V I L , Prof. Dr. K. Mothes, E.
I. Nyârâdy, I. Todor, V. Butură şi 24 studenţi din Konigsberg)
23. Fânaţele Clujului (15. V I L , C. Gurtler, E . Ghişa). 24. Turda
—Câmpeni—Abrud—Vâlcan (19.—21. VII, Al. Borza, I. Todor).
25. Cheia Turzii şi Piatra Cetii (20.—22. V I L , E. Nyârâdy, E.
Ghişa). 26. Rătezat (20.—25. V I L , E . Pop). 27. Cheia Turzii (30.
V I L , E. I. Nyârâdy). 28. Bucegi (3.—6. V I L , E. I. Nyârâdy, E.
Ghişa). 29. Stâna de Vale—Ponor—Bălăleasa (8.—10. V I L , E.
Pop, Şt. Peterfi). 30. Stâna de Vale—Poiana Râmeţului (13. V I L
E. Pop). 31. Balcic—Capul Caliacra—Varna—Agigea—Mamaia
—Istria—Adam clisi (30. VIL—15. VIII., Al. Borza, I. Todor,
P. Pteancu). 32. Băile Episcopiei (6. IX., Al. Borza). 33. Săra­
turile dela Turda ( 4 . - 6 . IX., I. Todor). 34. Sovata—Praid—'
Tuşnad—Braşov—Sibiu (7.—10. IX., Al. Borza). 35. Timişoara
—Racoviţa—Oradefa (22.—23. VIII., Al. Borza). 36. Stâna de
Vale (25.—30. VIII., E. Ghişa). 37. Băişoara (8. IX., E. Ghişa).
38. Someşeni (7. X., E. I. Nyârâdy). 39. Stâna de Vale (11.—12
X., Al. Borza).

C) GRADINA BOTANICA.

a) Activitatea Grădinii propriu zise.

In cursul anului şcolar 1937—38, familia Ericaceelor şi gru­


pele est-asiatice s'au complectat cu Rhododendronii (Azalea), Eri-
ca, Gaultheria, Pernettia, Kalmia, Andromeda şi altele care s'au
comandat din pepiniera G. D. Bohlje din Germania. S'au plantat
şi trandafirii rozariu donate de pepinierele Ambrosi, Fischer et
Со. Aiud şi Ad. Janski Timişoara. S'a continuat şi etichetarea
plantelor.
300

Schimbul de seminţe s'a făcut cu 158 Grădini Botanice din


ţară şi străinătate. S'au expediat 8611 probe şi s'au primit 6505
probe de seminţe. S'au dat materiale cerute dela Grădină pentru
lucrări ştiinţifice în străinătate: La Estanzuela Instituto Fitotec-
nica Y Semillero Nacional seminţe de Digitalis lanata Ehrh.; pen­
tru Dr. R. von Sengbusch Munchenberg seminţe de Brassica ole-
1
racea oleifera; pentru University College of Swansea (Wales) se­
minţe şi plante din familia Violaceelor şi Urticaceelor; pentru
Leon Croizat — Arnold Arboretum-Harward University U. S. A-
seminţe de Euphorbia villosa E . salicifolia, E. virgata, E . valde-
villoso cârpa; pentru Universidade de Coimbra Instituto botanico
— Prof. Dr. A. Fermaudes plante de Leucojum vernum; pentru
Institutul Botanic din Kiel — Dr. H. L. Rohn s'au trimis se­
minţe de 197 specii pentru cercetarea înrudirii Rhoeodaleselor cu
Ranales şi Geraniacee din punct de vedere serologic şi cytologic;
pentru Grădina Botanică din Basel s'au trimis spori de Acrosti-
chum aureum; pentru Station botanique Cap d'Antibe (Viile Thu-
ret) M. Simonet s'au trimis toate Irisele cultivate în Grădină;
pentru Orto Botanico Cattaro 10 specii din familia Bromeliacee-
lor; pentru Kaiser Wilhelm Institut fur Zuchtungsforschung
Munchenberg s'au trimis Crocus moesiacus, Crocus vernus, Paeo-
nia tenuifolia L. plante şi seminţe; pentru Grădina botanică din
Bern s'au expediat seminţe de Melandryum album şi Melandryum
noctiflorum; pentru Ministerul de Agricultură — Direcţiunea
Horticolă — vlăstare de altoit de 16 soiuri de mere.
In afară de aceasta s'au satisfăcut în totdeauna cererile şcoa-
lelor secundare din ţară pentru amenajarea de Grădini Botanice
şcolare.
Colecţiile de plante ale Gradinei botanice s'au îmbogăţit prin
donaţii. Au donat Dr. med. Scheitz V. 2 buc. Punica granatum;
Grădina Botanică Cernăuţi plante insectivore: Saracenia, Nepen-
thes, Dionaea muscipula, Drosera capensis, Dr. binata şi alte;
Doamna Kapdebo 1 buc. Chamaerops humilis; Turos Iosif hor­
ticultor 18 varietăţi de Dahlii; Triska V. 3 buc. Cactee.
S'a mărit şi teritoriul gradinei prin cumpărare cu cea. 340
2
m . In edificiul Muzeului gradinei botanice s'a deschis o expozi­
ţie de flori tăiate la 28—29 August а. c. aranjată de Societatea
de Horticultura din România, filiala Ardeleană Cluj. Cu ocazia
aceasta s'au botezat şi câteva creaţiuni noui de trandafiri ai lui
R. "Palocsay şi I. Groza horticultori.
301

b) Staţiunea meteorologică-ecolagică — Stâna de Vale.

In cursul lunei August 1937 a avut loc la staţiune o reuniune


botanică la care au participat Prof. I. Braun-Blanquet (Montpel-
lier), Prof. Al. Borza, docent E . Pop, Dr. V. Mihăilescu, conser­
vator E . I. Nyârâdy, asistenţi V. Borza, E . Ghişa, I. Todor, A.
Buia (Cluj), Dr. G. Bujorean şi A. Arvat (Chişinău), E . Ţopa
(Cernăuţi), Dr. E . Soroceanu (Bucureşti). In cursul acestei reu­
niuni s'au lămurit multe chestiuni fitogeografice de ordin general
şi local.
In campania de lucru din 1938 au lucrat la Stâna de Vale:
Prof. Al. Borza (vegetaţia pădurilor), V. Borza (flora vasculară),
docent E . Pop (mlaştini; observaţii asupra înrourării şi gutaţiu-
nii), Dr. Şt. Peterfi (Alge), C. Giirtler (amenajarea grădinii al­
pine, colectare de seminţe).

c) Biblioteca.

Dela 1 Iulie 1937—1 Iulie 1938 Institutul a primit în total


380 reviste şi alte publicaţiuni periodice din ţară şi străinătate,
dintre care 15 sunt noui, în schimbul publicaţiilor Institutului
nostru. In acest interval pentru bibliotecă s'au mai cumpărat mai
multe lucrări valoroase.

Institutul de mineralogie-geologie*).

Director: Prof. Victor Stanciu.

Personalul comun ambelor laboratoare.


Secretar-bibliotecar: Veturia Borza.
Secretar-bibliotecar (plătit din postul bugetar de preparator
al Muzeului): Felicia Nana.
Desenator-fotograf: Ştefan Pongracz.

*) înfiinţat în baza Deciziunii Ministerului Educaţiunii Naţionale No.


58204—1938, prin contopirea Institutelor de mineralogie-petrografie şi geo-
logie-paleontologie, care au devenit laboratoare.
302

7. Catedra de mineralogie-petrografie.

Prof. titular: Victor Stanciu.


Directorul laboratorului de Mineralogie-Petrografie

Şef de lucrări: Eugen Stoicovici.


Asistent: Anton Sever (până la 30. V I . 1938), Lucian Stoi­
covici (dela 1. V I L 1938).
Preparator: Lucian Stoicovici (până la 30. V I . 1938), Teren-
tiu Plisca (dela 1. V I L 1938).
Mecanic: Iustin Moldovanu.
Laborant: Ioan Gădăleanu (până la 31. V I I I . 1937). Nicolae
Zobea (dela 1. I X . 1937 până la 30. V I . 1938), Ştefan Toma (dela
1. V I I . 1938).
Servitor: Florica Gădăleanu.

S'au ţinut: Curs 43 şedinţe; Lucrări 44 şedinţe.

8. Catedra de geologie-paleontologie.

Prof. suplinitor: Victor Stanciu (până la 30. X I . 1937 şi dela


1. I I I . 1938).
Prof. agregat: Otto Protescu (dela 1. X I I . 1937 până la
28. I I . 1938).

Directorul laboratorului de Geologie Paleontologie.

Şef de lucrări: Ioan Maxim.


Asistent: Octavian Niţulescu (până la 30. V I . 1938), Gheor-
ghe Voicu (dela 1. V I I . 1938).
Preparator: Coriolan Stoica (până la 30. V I . 1938), Silvia
Trifu (dela 1. V I L 1938).
Custode: Iosif Filip (decedat la 29. V I I I . 1937), Ioan Gădă-
lean (dela 1. I X . 1937).
Laboranţi: Ioan Filip, Vasile Potora.
S'au ţinut în acest an şcolar:
Geologie: Curs 35 şedinţe. Lucrări 44 şedinţe. Excursii 3.
Paleontologie: Curs 19 şedinţe. Lucrări 24 şedinţe. E x ­
cursii 3.
303

d) Secţia geografică.

1. Institutul de geografie.

Director: Prof. titular Vasile Meruţiu.


Şefi de lucrări: Tiberiu Morariu, Laurian Someşan.
Asistenţi: Radu V. Meruţiu, Alexandrina Haţieganu.
Preparatori: Elena Hotar an, Fabiu I. Dumbravă.
Desenator-cartograf: Andrei Peter.
Desenator: Felicia Runcan.
Fotograf-mechanic: Livia Raţiu, căs. Meruţiu.
Servitori: Simion Terec, Ioan Man.

Catedra de geografie fizică şi descriptivă.

Prof. titular: V. Meruţiu.


S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform
programului Facultăţii de Ştiinţe (secţia geografică).
C u r s u r i : România cu stud. an. I dela Geografie (spec
princip.) şi studenţii dela Facultatea de Litere, care au geografia
ca specialitate secundară. S'au mai ţinut (cu ajutorul d-lor şefi
de lucrări şi asistenţi) seminarii pregătitoare de Geografia Ro­
mâniei şi a Continentelor. In cadrul acestora s'au dat indicaţiuni
şi s'au făcut interpretări privitoare la literatura geografică mai
de seamă.
Asia I I şi America, curs general cu studenţii an. II, I I I şi
I V dela Geografie.
L u c r ă r i p r a c t i c e (cu ajutorul personalului ştiinţific al
Institutului).
Cunoaşterea şi explicarea hărţilor, semnele cartografice, de­
senarea hărţilor, măriri şi micşorări de schiţe. Reprezentări gra­
fice prin sistemul coloanelor; diagrame cu reprezentări ae climat.
In ora de seminar studenţii anilor înaintaţi au cetit lucrări
cu subiecte alese, pe cari le-au pregătit prin cercetări în diferite
regiuni. Acestea după ce sunt citite şi discutate în seminar, sub
conducerea profesorului, se completează ulterior în vederea te­
zelor de licenţă.
S'au făcut excursii cu studenţii în împrejurimile Clujului.
Valea Căpuşului, Valea Rechetăului şi Someşul Rece.
304

Catedra de geografie generală.

Suplinită de: Prof. V. Meruţiu.

S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform


programului Facultăţii de Ştiinţe.
C u r s u r i : Principii şi istoria Geografiei (cu stud. an. I).
Geografie generală: Cursuri de Morfologie terestră şi bio-
geografie.
Prof. Robert Ficheux, angajat cu o convenţie specială, a ţi­
nut (prin însărcinarea dată de directorul Institutului), un curs
de geografie fizică, relieful solului şi Oceanografie, cu studenţii
din anii I, II, I I I şi IV.
L u c r ă r i p r a c t i c e (cu ajutorul d-lui R. Ficheux şi a
personalului ştiinţific ajutător).
S'au făcut analize de hărţi, profile transversale, longitudi­
nale şi de culmi, precum şi diferite forme morfologice; desemnări
şi aplicări din cursul de morfologie; s'au făcut bloc-diagrame.
hărţi cu diferite forme morfologice: gheţari, cueste, platforme,
etc. Excursii pe teren, în împrejurimile Clujului, V. Arieşului, V.
Căpuşului şi Valea Crişului Repede.

T E Z E DE L I C E N Ţ A IN GEOGRAFIE (î<n ordinea prezentării).

1. Sora Baumgartner Ileana: Plasa Ocland.


2. T raşca Nat alia: Regiunea Brezoiu.
3. Vancu E. Ioan: Basinul Trascău.
4. Sora Baumli Măria: Plasa Sânmartin.
5. Sora Bartl Terezia: Valea Oltului dela Porumbacul de Jos
la Tur nu Roşu.
6. Sora Terezita Lucrefia Graur: Valea Târnavei Mici dela
izvor până la Sovata.
7. Măria Z. Mâşcă: Plasa Trotuş.
8. Frank Margareta: Monografia oraşului Cărei.
9. Baba Raveca: Regiunea Alba-Iulia cu deosebită privire la
viticultură.
10. Nastase Liviu: Monografia satului Someşeni.
11. Onosiu Terezia: Plasa Pârşcovu.
12. Simionescu Ana: Valea Caşinului.
13. Titieni Ikon: Plasa Şieu.
305

14. Mihai D. Elena: Regiunea Calafat.


15. Waldner С ar ol: Monografia Plasei Periam.
16. Cobârzan Ana: Someşul între Dej şi Răstoci.
17. Georgescu Ştefania Savina: Monografia Plăşii Ocolul
18. Pal Iuliu: Valea Rebrei.
19. Olga Fitoff-Popa: Cetatea Albă (Monografie).
20. Turda Teodor: Plasa Sighet.
21. Onişor Teodor: Bibliografia Geografică a României.
22. Şerbănescu Vena: Monografia Govorei.
23. Angheliu Cornelia: Valea Feneşului.
24. Braun Clara: Monografia Plasei Radna.
25. Mititeanu Olimpia: Comuna Feldru.
26. Hopârtean Remus: Valea inf. a Arieşului.
27. Meixel Petru: Valea Căpuşului.
28. Lini Ştefan: Plasa Cehul Silvaniei.
29. Paul Irina: Monografia comunei Gilău.
30. Şerbănescu Măria: Monografia Tg. Horezu şi împrejur
31. Cioloca Ritter Natalia: Monografia oraşului Galaţi.
32. H'egedus Şt. Iuliu: Monografia Zlatnei.
33. Schneg Etelka: Monografia oraşului Cristur.

20
ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ-LITERARĂ.
(Publicări, comunicări, conferinţe, distincţii, etc).

a) Secţiunea ştiinţelor matematice.

1. Prof. N. Abramescu.

Publicaţii ştiinţifice:

1. Sur Ies ser ies de polynomes de Laguere.


2. Sur la forme d'une courbe ou d'une surface dans le voisi-
nage de.Tun de ses points.
3. Sur le mouvement d'une figure plane variable avec conser-
vation de similitude, dont trois droites passent par trois points fi-
xes, ou quand trois points decrivent trois droites fixes (Mathe-
sis, t. 52, 1938).
4. Algebra financiară.

2. Prof. Th. Angheluţă.

a) Publicaţii ştiinţifice:

1. Curs de teoria funcţiilor analitice (litografiat).


2. Bulletin de Mathematiques et de Physique pures et appli-
quees, de l'ecole politechnique „Roi Carol I I " Bucarest, I X , No.
1, 2, 3. Une demonstration nouvelle du theoreme: Une fonction,
dont la derivee est nulle dans un intervalle, a la meme valeur dans
cet intervalle.
3. Gazeta Matematică, voi. X L I I I , 1937—38. No. 10. Discu­
ţia realităţii rădăcinilor ecuaţiilor de gradul 3 şi 4 cu coeficienţi
reali
307

4. Publicaţiile celui de al doilea congres interbalcanic de ma­


tematici. Bucureşti. Sur une propriete qui caracterise la transfor-
mation conforme.
5. Bulletin des Sciences Mathematiques, voi. L X I , 1937. Sur
une equation fonctionelle qui definit les polynomes a plusieurs va-
riables.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.

1. Săptămâna Matematică din Cluj, 25 Mai 1938. Observare


asupra limitării modulelor zerorilor unui polinom date de D-nii
Paul Montei şi Van Vleck.
2. Cercul matematic al Societăţii de Ştiinţe Cluj. O demon­
straţie nouă a unei teoreme clasice.
3. Idem. Remarques sur la limitation des modules des zeros
d'un polynome, due â M. Montei et Van Vleck.

3. Prof. Gheorghe Bratu.

a) Publicaţii şi lucrări ştiinţifice:

1. Mathematica, Cluj, voi. X I I I , 1937, p. 263: Sur le trapeze


rectangle.
2. Coloborează cu Observatorul Astronomic din Paris Ia
Harta Fotografică a Cerului, Clujul având zona +20°. S'au efec­
tuat în acest an calculele pentru alte 6 clişee (6 ore de ascensiune
dreaptă) determinându-se coordonatele â 1601 stele fundamentale.

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.

1. La săptămâna Matematică a Clujului: Une generalisation


du theoreme de M. Pompeiu.
2. La Universitatea din Cluj: Cel mai mare telescop din lu­
me ; construcţia şi importanţa telescopului cu oglinda de 5 m. dela
Palomar (California).
3. La Universitatea „N. Iorga", Vălenii de Munte, două con­
ferinţe: Ce ne spun stelele? 1. Mijloace noi de cercetare. 2. Re­
zultatele obţinute.
4. La Universitatea din Bucureşti, cu ocazia sărbătoririi
D-lui Paul Montei, cuvântare de omagiu în numele Fac. de Ştiinţe
din Cluj.
308

4. Prof. Dumitru V. Ionescu.

Lucrări ştiinţifice:

1. Generalisation d'une equation fonctionneile de M. D. Pom-


peiu. Două note publicate în Comptes Rendus des seances de ГА-
cademie des Sciences de Roumanie. Tome II, p. 431 et 434.
2. Un probleme relatif â la seconde formule de la moyenne
Notă publicată în Comptes Rendus des seances de Г Academie des
Sciences de Roumanie, Tome I I .
3. Expunerea activităţii ştiinţifice a Profesorului A. Ange-
lescu. Discurs de comemorare rostit în şedinţa festivă din 27 Mai
Ia Academia de Ştiinţe din România.
4. Asupra proecţiei stereografice. Comunicare la Cercul Mat.
al Soc. de Ştiinţe din Cluj în şedinţa din 24 Noembrie 1937.
5. Integrarea unei ecuaţii funcţionale. Comunicare la Cercul
Mat. al Soc. de Ştiinţe din Cluj în şedinţa din 30 Martie 1938.
6. Sur une equation fonctionneile. Comunicare la Cercul
Mat. al Soc. de Ştiinţe din Cluj în şedinţa din 19 Maiu 1938.

5. Prof. G. C. Iuga.

Publicaţii ştiinţifice:

Algebra Financiară. Manual didactic, Cluj 1938.

6. Prof. P. Sergescu.

a) Publicaţii ştiinţifice:

1. Le Developpement des Sciences Mathematiques en Rouma­


nie. Monografie. (Editată de Academia Română), 64 pag. Bucu­
reşti 1937. Monitorul Oficial.
2. Revista de Ciencias (Lima). Voi. 38, pag. 421—429. Re-
marques pratiques sur l'integration de certaines equations diffe-
rentielles lineaires.
3. Anuarul Ateneului Român pe 1936, pp. 338—345. Istoria
Matematicii.
4. Transilvania. Voi. 68, pp. 451—456. Ştiinţa la Români.
309

5. Archeion. Voi. 19, pp. 142—145. P. Duhem et le systeme


du monde.
6. Sphinx. Voi. 7, pp. 183—184. Quelques mathematiciens
francais au moyen âge.
7. Revue de Transilvanie. Voi. 3, pp. 310—316. Les rela-
tions franco-roumaines â l'Universite de Cluj.
8. Revista de Pedagogie. Voi. 7, pp. 179—181. Asupra gru­
pului de cauzalitate matematică.
9. Gând Românesc. Voi. 5, pp. 362—365. Note asupra mora­
lei lui Descartes.

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.

1. Il-e Congr. Interbalc. des mathem. Bucureşti 15 Sept.


1937. Sur une classe d'equations differentielles lineaires.
2. Il-e Congr. Interbalc. des mathem. Bucureşti 15 Sept.
1937. L'oeuvre mecanique d'A. Parent (1666—1726).
3. III-e Congr. Mathem. Polonais. Warszawa. Remarques
sur l'integration des equations differentielles lineaires.
4. III-e Congr. Mathem. Polonais. Warszawa 1 Oct. 1937.
Quelques mathematiciens francais au XIV-е siecle.
5. IV-e Congr. Internat. Hist. Sciences. Praha 24 Sept. 1937.
Les mathematiques dans le Journal des Savants au debut du
X V I I I - e siecle.
6. IV-e Congr. Internat. Hist. Sciences. Praha 25 Sept.
1937. Les mathematiques en Roumanie au XVIII-e siecle.
7. Săptămâna matematică din Cluj 25 Mai 1938. Bătălia pen­
tru triumful calculului infinitezimal.
8. Cercul matern. Soc. Ştiinţe Cluj, 23 Febr. 1938. Interpre­
tări noui în privinţa matematicii în evul mediu.
9. Universitatea liberă. Bucureşti, 7 Martie 1938. întâmpla­
rea în creaţia matematică.
10 şi 11. Universitatea Ateneul Român Bucureşti, 21 şi 22
Martie 1938.
12. Astra, Careii Mari, 27 Martie 1938.
13. Ateneul Român, Oradea, 28 Noembrie 1937. Ştiinţa în
evul mediu.
14. Cercle franco-roumain, Turda, 26 Noembrie 1937. La
science en France au moyen âge.
310

15. Secţiile Astrei, Cluj, 30 Martie 1938. Oameni de ştiinţă


ardeleni.

c) Diverse:

1. Referent la „Jahrbuch liber die Fortschritte der Mathe-


matik" (Berlin), la „Archeion" (Roma). Redactor la „Sphinx"
(Bruxelles).
2. Societatea de Mâine. Mai 1937 (pp. 56—57). O teză fran­
ceză despre România.
3. Ştiinţă şi progres. Iunie 1937. Note despre H. Wronski.
4. Diferite articole în: Organon (voi. I I . Despre utilitatea
congreselor ştiinţifice), Societatea de Mâine ( X I V , 1, Ancheta
asupra şcoalei româneşti), Neamul Românesc (Paul Montei).
Observatorul Social-Economic (VIII, p. 7—12, I. Petrovici), Sa­
tul şi Şcoala (VII, p. 225—227, I. St. Paulian), etc.

7. Gheorghe Căhigăreanu.
Conferenţiar definitiv.

a) Publicaţii ştiinţifice:

1. Invariants de prolongement et groupes de transformaţions


lineaires. Comptes Rendus de l'Academie des Sciences de Rou-
manie, t. I I , 1938, p. 207.

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe:

1. Asupra unei forme bilineare integro-diferenţiale. Comu­


nicare la Cercul matern, al Soc. de Ştiinţe din Cluj, 11 Febr. 1938
2. Invarianţii de prelungire ai funcţiilor întregi. Comunicare
la Cercul matern, al Soc. de Ştiinţe din Cluj, 25 Maiu 1938.

b) Secţiunea ştiinţelor fizice.

1. Institutul de fizică generală experimentală.

1. Profesorul G. A. Dima, în calitate de Preşedinte a Socie­


tăţii Profesorilor Secundari de Ştiinţe Fizice din România a pu­
blicat o „Dare de Seamă", relativă la activitatea acestei Socie-
su

taţi în cursul anului 1937 şi, în această dare de seamă, un studiu


anchetă privitoare la organizarea şi nevoile învăţământului ştiin­
ţelor fizico-chimice din şcoala noastră secundară.
2. Profesorul G. A. Dima în colaborare cu Augustin Roth,
şef de lucrări, au în lucru un tratat practic relativ la tehnica şi
metodica fizicii experimentale.
3. In cursul anului expirat s'a putut termina o parte din in­
stalaţiile începute mai înainte în vederea cercetărilor de spectro­
scopie şi asistenţii P. Pogângeanu şi H. Ţintea au început lu­
crări relative la spectrele de absorbţie, publicând în Bulletin de la
Section Scientifique de l'Academie Roumaine (Tome X X , 1938),
două note preliminare întitulate „Sur Ies methodes d'obtenir des
spectres d'absorbtion".
4. Profesorul G. A. Dima, în colaborare cu asistenţii săi, are
în studiu cercetarea spectrelor de absorbţie ale unor combinaţiuni
heterociclice cu nuclee condensate.

2. Institutul de fizică teoretică şi aplicată.

Prof. titular: A. Maior.

a) Publicaţii ştiinţifice:

1. Zum thermodynamischen Symbolismus. Comptes rendus


des seances de l'Academie des Sciences du Roumanie. Т. II, 1938.
2. Curs de Electricitate şi Magnetism. Fascicola I I : Electro-
dinamica (Litografiat, 208 pagini). Redactată de Val. Novacu,
asistent.

b) Conferinţe:

In cadrele „Astrei" a ţinut următoarele conferinţe:


1. Probleme noui ştiinţifice, la Aiud.
2. Tendinţe actuale ale ştiinţei, la Alba-Iulia.

c) Distincţii:

Ales membrul titular al Academiei de Ştiinţe din România,


Secţia Fizică, pe ziua de 21 Dec. 1937.
312

Dr. Victor Marian.


Şef de lucrări.

1. Sur Ies moments atomiques et Ies points de Curie dans


Ies solutions solides du nickel. — Journal de Physique. Serie V I I ,
T. V I I I , No. 7, 1937.
2. Trigonometria lui Gooden; primul manual universitar de
matematici din Ardeal. — Gazeta Matematică, Anul X L I I , No.
12, 1937.
3. Primele aritmetici pentru Bucovina. — Gazeta Matema­
tică, Anul X L I I I , No. 5—6, 1938.
4. Architecturae militaris tyrocinium a lui E. Vols. — Ga­
zeta Matematică, Anul X L I I I , No. 9—10, 1938.

Teofil Vescan.
preparator.
Lucrări:
1. Considerations sur le probleme des deux corps dans le
cas des masses variables. — Bull. scient. de l'Ecole Polyt. Timi­
şoara. Т. V I I , fasc. 1—2, 1937.
2. Breves consideraciones relativas a las envolventes. — Bo-
letin Matematico. Т. X I , No, 5, 1938.
3. Probleme de capacitate din 1937. — Supliment la volumul
de „Exerciţii şi Probleme" al Dlui Prof. Th. Angheluţă. Tg. Mu­
reş, 1937.
4. The cosmogonical Problem of the annihilation of the
Sun's Mass, and the evolution of the Planetary orbits. — Timi­
şoara, 1938.
5. Concepţia relativistă a mecanicei. — Ştiinţă şi Progres,
Tg. Mureş. Т. IV, No. 7—8.
6. Consideraţiuni în legătură cu o notă asupra unei ipoteze
de refracţie astronomică. — Pitagora. Т. I I I , No. 6, 1938.

Diverse:

1. Laureat cu premiul „Vasile Conta" pentru filosofia ma­


tematicilor, pe anul 1937.
313

2. Ales membru în Comitetul de conducere a Rev. Mat. Ti­


mişoara, al Soc. Gazeta Matematică, al Institutului Matematic
Român şi al revistei „Boletin Matematico", Buenos-Aires.

c) Secţiunea ştiinţelor chimice.

1. Laboratorul de chimie generală.

Sunt în curs diferite cercetări ale Prof. A. Ostrogovich, fie


pe seama proprie, fie in colaborare cu D-na Dr. V. Median şi cu
D-nii Doctori V. Galea, I. Tanislau şi G. Ostrogovich.
Este terminată şi se află sub tipar teza de doctorat a Dlui
Ion Cadariu, cu titlul: Cercetări asupra triazinelor simetrice,
Partea I : Despre Oxo-oximino-tetrahidrotriazinil-formaldoximă
şi compuşii săi. Partea I I : Despre Oxo-imino-tetrahidrotriazinil-
formaldoximă şi compuşii ei.

2. Laboratorul de chimie anorganică şi analitică.

Lucrările originale ştiinţifice apărute în Buletinul Societăţii


de Ştiinţe din Cluj, în Zeitschrift fur physikalische Chemie, Zeit-
schrift fur analitische Chemie, Buletinul Secţiunii Ştiinţifice al
Academiei Române şi Mikrochemica Acta:
1. G. Spacu und A. Pop: Eine neue gravimetrische Halbmi-
kromethode zur Bestimmung des Antimons. — (Ztschr. fur ana­
litische Chemie, Bd. 111, 1938, p. 254—260).
2. G. Spacu et P. Voichescu: Sur un procede de preparation
du tetrachlorure de silicium, en utilisant des matieres premieres
indigenes, en vue de son emploi comme substance fumigene. —
(Bull. Soc. Ştiinţe Cluj, Т. I X , 1938, pag. 65—76).
3. G. Spacu und A. Pop: Uber eine neue mikrochemische
Schnellbestimmungsmethode fur Antimon. — (Mikrochemica
Acta, Bd. I I I , 1 Heft, pag. 27—29, 1938).
4. G. Spacu et C. Macarovici: Sur une classe d'ammines com-
plexes nouvelles, appartenant au groupe du fer et du cobaltdini-
trosothiosulfates. — (Bulletin de la Section Scientifique de ГА-
cademie Roumaine, Т. X X , 1938).
5. G. Spacu et C. Drăgulescu: Titration potentiometrique de
l'ion stanneux â l'aide de l'iodate de potassium. — (Bulletin de la
314

Section Scientifique de l'Academie Roumaine, Т. X X , 1938, pag.


1—16).
6. G. Spacu et A. Pop: Sur une nouvelle classe d'ammines:
Ies thioarseniates complexes. — (Bulletin de la Section Scienti­
fique de l'Academie Roumaine, Т. X I X , 1938, pag. 1—16).
7. G. Spacu und E. Popper: Refraktometrische Untersu-
chung des Systems Natrium-molybdat und Mannit in wâsseriger
Losung. — (Ztsohr. fur physikalische Chemie).
8. G. Spacu und E. Popper: Uber die Konstitution des Ka-
liumrhodanids. Refraktometrische Untersuchung. — (Ztschr. fur
physikalische Chemie, Bd. 182 (A), 1938, pag. 389—393).
9. G. Spacu et C. Dragule seu: Titration potentiometrique de
l'ion stanneux (SnOa) par l'hypoiodite alcalin. — (Bulletin de la
Section Scientifique de l'Academie Roumaine, Т. X X I , 1938).
10. G. Spacu: Uber eine neue Quecksilberdiffusionspumpe
aus Glas Р. T. R. 1605, Physikalisch-Technischen Richsanstalt,
Berlin. — (Bulletin de la Section Scientifique de l'Academie Rou­
maine, Т. X X I , 1938).
11. C. Macarovici et E. Popper: L'analyse de l'eau et du li-
mon provenant du lac et Ies alentours des Bains de la viile de
Turda. — (Buletinul Soc. de Ştiinţe Cluj, Т. I X , 1938).

Conferinţa de chimie alimentară.


1. R. Ripan-Tilici: Konduktometrische Bestimmung von Se-
lenige Sâure mit Blei-Ion. — Publicată în Zeitschrift. F . Analyt
Chem.
2. R. Ripan-Tilici: Potentiometrische Bestimmung von Se-
lenige Sâure mit Blei-Ion. — Publicată în Zeitschrift F . Analyt.
Chem.
3. R. Ripan-Tilici und F. Cristea: Eine Halbmikromethode
zur Konduktometrische Bestimmung von Nikotin. — Publicată
în Zeitschrift fur Untersuchung der Lebensmittel 76, 1938. 43-51.

3. Laboratorul de chimie organică.


Publicaţii ştiinţifice:

1. /. Tănăsescu et M. Macarovici: La sulfonation des hydro-


carbures aryliques â froid. — Bull Soc. Chim. France, 3. I I I
1938.
315

2. / . Tănăsescu et /. Iliescu: Reactions photochimiques dans


la serie des derives o. nitrobenzylidene-acetals ( X I I ) , o. Nitroben-
zylidene-pentaerytrhrite, di-o. nitrobenzylidene-pentaerythrite, tri-
o. nitrobenzylidene-dulcite et di-o. nitrobenzylidene-adonite. —
Bull. Soc. Chim. France, 26: V. 1938.

4. Laboratorul de chimie fizicală.

Lucrări ştiinţifice publicate:

1. Dan Rădulescu: Resonnateurs d'ensemble XXIV-eme No­


te. La predominance des intervalles musicaux dans les series spec-
trales simples et dans les spectres des resonnateurs d'ensemble. —
Bull. Soc. Chim. Roum., X I X , 3—20.
2. Dan Rădulescu et Aurel Cioară: Resonnateurs d'ensemble
XXV-eme Note. Les resonnateurs d'ensemble intraatomiques et
les rapports de frequence des bandes d'absorption et luminescence
des terres rares. Spectre d'absorption du NO2. — Bull. Soc. Chim.
Roum., X I X , 21—34.
3. Dan Rădulescu et Florica Bărbulescu: Sur les spirales
XXV-eme Note. Dispirane de l'indandione et les proprietes pho-
tochimiques de la phenile indandione. — Bull. Soc. Chim. Roum.
(sous presse).
4. Dan Rădulescu: Uber ein neues Atommodell das die
Quantenbedigungen erklârt und Bohr's Strahlungsgesetze mit
Hilfe der klassischen Physik abzuleiten gestatet. — Bull. Soc.
Chim. Roum. (sous presse).
5. Dan Rădulescu, Ladislau Novac, Ion -Petreanu, Simion
Popa: Experimentelle Beitrâge zur Kenntniss der Eigenschaften
der Nitrogruppe. — Bull. Soc. Chim. Roum. (sous presse).
6. Dan Rădulescu und Măria Alexa: Dampfdruckmessungen
nach neuen dynamischen und statischen Methoden. Verkleichende
Untersuchungen tiber die Verwandbarkeit der Reaktionsisochore
zur Messung der latenten Verdampfungswârme. (sous presse).
7. V. Alexa: Analyse des eaux minerales de Sân Georz-Băi.
— Bull, Soc. Chim. Roum. (sous presse).
8. V. Alexa, et Mumşan L. Pompei: Contribution â la pre-
paration de l'hyperite â partir du sulfure de calcium. — Bull. S o c
Chim. Roum. (sous presse).
316

d) Secţia ştiinţelor naturale.

1. Institutul de speologie.

Publicaţii:

A) Biaspeologica. Revistă internaţională, sub direcţia Prof.


E. G. Racoviţă, în care se publică studiile definitive asupra ma­
terialului speologic, mai ales cel adunat la Institutul de Speologie.
Tomurile I-V sunt apărute. Textul Tomului V I (fascicolele
51—57) este de mult tipărit dar lipsesc încă: Tabla de Materii şi
Indexele, care nu se pot tipări, căci s'au suprimat complect fon­
durile de laboratoare şi de publicaţii de către Guvernul Iorga
(1931), „reformă" menţinută de toate Guvernele următoare. To­
mul V I I este în curs de publicare cu fascicolele 58 până la 66 ti­
părite.
B) Lucrările Institutului de Speologie. Acest periodic con­
ţine, împărţit pe volume, colecţia lucrărilor care nu figurează în
revista „Biospeologica" şi care sunt publicate de către personalul
Institutului, sau de către alţi cercetători, asupra materialului pro­
curat de către Institut.
S'a editat în 1936, cu întârziere de 3 ani din cauza lipsei de
fonduri, Tomul V I I ; Tomul V I I I este în curs de tipărire, cu me­
moriile No. 99 până la 115 deja apărute.
C) Rezultatele Misiunei Ch. Alluaud ţi P. A. Chappuis „Sa-
1
hara, Niger, Cote d'Ivoire" în Africa Centrală şi Occidentală ).
Memoriile Secţiei Hydrobiologice sunt publicate sub direc­
ţiunea Dr. P. A. Chappuis. S'a publicat anul acesta al 10-lea me­
moriu :
X . — Remi Paul: Un Stenasellus en Afrique occidentale
francaise: S. Chappuis n. sp. de la Cote d'Ivoire (Arch. de Zool.
exp., Paris, T. 79, Notes et Revue No. 2, p. 69—74, 6 fig. Parue
le 5 Mars 1938).
D) Rezultatele ştiinţifice ale Misiunei Fluviului Ото, în
2
Africa Orientală ).
г
) Vezi pentru istoric şi amănunte primul raport în Anuarul 1930—31,
p. 247—249.
*)*'Vezi pentru istoric şi amănunte raportul din Anuarul 1932—33, p.
273—275.
317

A mai apărut „Mission scientifique de ГОто, Tome IV,


Zoologie", public sous la direction de R. Jeannel, Professeur au
Museum. (Memoires du Museum naţional d'Histoire Naturelle,
Paris, Nouvelle serie, T. V I I I , 415 р., 236 fig. Păru en Fevrier
1938).
Acest volum conţine 11 lucrări originale asupra Coleoptere-
lor, Orthopterelor, Lepidopterelor, Dipterelor, Arachnidelor şi
Oligochaetelor. Sunt descrise, pe lângă foarte multe forme cu­
noscute, 20 de genuri, 164 specii şi 4 subspecii sau varietăţi noui.
E ) Racovitza E. G. La Societe de Biogeographie devrait pro-
curer aux Biogeographes le material cartographique dont ils ont
besoin (C. R. somm. des Seances de la Soc. de Biogeographie,
Paris; 12me Ann., No. 105, p. 59—61. Păru en Janvier 1936).
Proposition faite en qualite de President de l'Assemblee gene­
rale annuelle du 20. X I I . 1935 et acceptee a l'unanimite par l'As­
semblee.
F ) Chappuis P. A. Uber die Systematik und geographische
Verbreitung einiger Harpactico'iden-gattungen (Crust. Copepoda)
(Intern. Rev. der ges. Hydrobiol. u. Hydrogr., Leipzig, Bd. 35,
p. 187—198, 4 fig. Păru en Septembre 1937).
Conferinţe:
G) E. G. Racoviţă. Conferinţe publice: Asociaţia pentru exis­
tenţă şi Societăţile animale (la Liga Culturală din Braşov, 14.
X I ) . — Istoria spiţei calului ca pildă de modul cum se transfor­
mă vietăţile (la Şcoala Politehnică din Timişoara, 5. I V ) .
H) V. Puşcariu. Conferinţe publice: Turismul de munte, în
cadrul conferinţelor de Medicină aplicată la educaţia fizică şi
sport (Cluj, 20. V I . 1937). Munţii Apuseni (Oradea 12. X I I .
1937). Peşterile din România (Caransebeş 9. IV. 1938). O ţară
puţin cunoscută la noi, Danemarca (Lugoj 10. I V 1938).
Conferinţe la Radio: Valea Mureşului (17. V I I . 1937). Dru­
muri şi popasuri de iarnă în Munţii Apuseni (29. I. 1938). Valea
Oltului (18. V I . 1938).

2. Institutul de zoologie şi anatomie comparată.


Publicaţii ştiinţifice:
1. Dr. Eugen Epure: Recherches histo-physiologiques sur le
tube digestif d'Herpobdella atomaria C. — Bull. Soc. Sc. Cluj.
Т. I X , 1938.
318

2. Dr. Eugen Epure: Sur un cas d'albinisme pârtie] chez Hi-


rudo medicinalis L. — Bull. Soc. Sc. Cluj, Т. I X , 1938.
3. Crustalo Acrivo: Beobachtungen iiber die Morphologie
und struktur der Kiemenlamellen der Ganoiden. — Bull. Soc.
Sc. Cluj, Т. I X . 1938.

3. Institutul de fiziologie generală.

S'au continuat cercetările, publicând în revistele de speciali­


tate următoarele lucrări:
1. Grădinescu Ar.: „Comemorarea Profesorului I. A. Scri-
ban". — Comunicare făcută la Academia de Ştiinţe din Româ­
nia, la 27. V. 1938 (sub tipar).
2. Grădinescu Ar. şi N. Şanta: Influenţa extractului cortico-
suprarenal asupra inimei de broască. — Endocrin. Ginec. Obstetr.
Cluj, I I , 289, 1937.
3. Grădinescu Ar. şi N. Şanta: Sur la presence des hormo-
nes surrenales chez Ies foetus et Ies nouveau-nes. I. L'hormone
medulaire. — Corn. Acad. Ştiinţe din România. Şed. din 26. I I I .
1938 (sub tipar).
4. Grădinescu Ar. şi N. Şanta: Sur la presence des hormo-
nes surrenales chez Ies foetus et Ies nouveau-nes. I I . Les hormo-
nes cortico-surrenales. — Com. Acad. Ştiinţe din România. Şed.
din 26. I I I . 1938 (sub tipar).
5. Grădinescu Ar. şi N. Şanta: Sur la fonction des glandes
surrenales foetales. — Com. Acad. de Ştiinţe din România. Şed.
din 28. V. 1938 (sub tipar).
6. Grădinescu Ar. şi C. Degan: Valeur comparative des aci-
des amines dans la couverture partielle de la depense azotee en­
dogene specifique. — Com. Acad. de Şt. din România, 28. V.
1938 (sub tipar).
7. Grădinescu Ar. şi C. Degan: Couverture partielle de la
depense azotee endogene specifique par l'azote amine. — Bul. Soc.
de Ştiinţe din Cluj, IX., 109, 1938.
8. C. Degan: Action de l'alanine et de la leucine sur l'excre-
tion des corps puriques et creatiniques. — Bull. Soc. Chim. Biol.,
Paris, 19, 1325—1338, 1937.
9. C. Degan: L'action de la thyrosine sur l'excretion des
corps'puriques et creatiniques. — C. r. Soc. Biol. Paris, 127, 451,
1938.
319

10. С. Degan: Le role de l'arginine et de l'histidine dans la


synthese des corps puriques et creatiniques. Bull. Soc. Chim. Biol.
Paris, 20, 373, 1938.
11. C. Degan: Action des extraits anthehypophysaires et
post-hypophysaires sur l'excitabilite des nerfs (Etude compara­
tive). — Bull. Soc. Ştiinţe din Cluj, 9, 40, 1938.
12. C. Degan: Acţiunea extractului posthipofizar asupra ex­
citabilităţii nervilor motori periferici, la broasca de vară. — En­
docrin. Ginec. Obstetr. Cluj, I I I , 18, 1938.
13. C. Degan: Synthese des corps creatiniques dans le me-
tabolisme proteique exogene. — Bul. Soc. Ştiinţe din Cluj, I X ,
1938.
14. C. Degan: Modification de l'excitabilite des nerfs perife-
riques par l'influence des extraits des lobes anterieur et poste-
rieur de l'hypophyse. — J . Physiol. norm-. et path., 36, 1938.
15. C. Degan: Acţiunea extractului lobului posterior de hi-
pofiză asupra excitabilităţii nervilor periferici. — Rev. Ştiinţi­
fică Adamachi, voi. 24, 30—34.
16. C. Degan: Synthese des composes puriques aux depens
des acides amines dans le metabolisme proteique exogene.— Ann.
scient. Univ. Jassy, 1938 (sub tipar).
17. Grădinescu Ar. şi E. A. Por a: Der Einfluss des elektri-
schen Gleichstromes auf die branchiale Permeabilitât bei Cypri-
nus carpio. — Bul. Soc. Ştiinţe din Cluj, I X , 1938.
18. Por a A. E.: Contribuţiuni fiziologice la studiul răspân­
dirii geografice a speciei Pachygrapsus marmoratus Stimps în
M. Neagră. — Bul. Acad. Rom., secţ. ştiinţifică, 13, 145, 1937.
19. Por a A. E.: Sur l'adaptation de l'Atherina pontica
Eichw. aux changements de salinite. — Ann. sc. Univ. Jassy,
24, 319, 1938.
20. Por a A. E.: Sur le comportement du Palaemon squilla
aux variations de salinite. — Ann. Sc. Univ. Jassy, 24, 327, 1938.
21. Por a A. E.: Electricitatea şi viaţa. — Rev. Şt. Adama­
chi, 23, 263, 1937.
22. Por a A. E.: Influenţa curentului electric continuu asu­
pra permeabilităţii branchiale a peştilor. — Teză de doctorat,
1938.
23. N. Şanta: Asupra histochimiei hormonilor suprarenali.
— Endocrin. Ginec. Obstetr. Cluj, I I I , 28, 1938.
320

24. N. Şanta: Contribuţiuni la studiul glandelor suprarenale.


— Teză de doctorat în Ştiinţe, Cluj, 1938.
25. „Zece ani de activitate la Institutul de Fiziologie gene­
rală". — Lucrare închinată Dlui Profesor Grădinescu, de către
elevii D-sale.
Societatea de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică, a că­
rei Preşedinte este Dl Prof. Ar. Grădinescu, ţine şedinţe lunare,
în cari se fac comunicări originale. Această Societate editează o
revistă: „Endocrinologie, Ginecologie, Obstetrică", care este în
al III-lea an de apariţie. Revista are aspectul şi nivelul revis­
telor internaţionale de specialitate.
La această revistă colaborează diferite personalităţi ştiinţi­
fice din ţară şi străinătate. Dintre colaboratorii străini se menţio­
nează: O. Frankl (Viena), B. Aschner (Viena), N. Pende
(Roma), Antognetti (Roma), Silvio de Canda (Roma), C. Faelli
(Roma), M. Reiss (Praga), F . Hartman (Ohio, U. S. A.), etc.

4. Institutul de botanică generală.

Şef de lucrări: /. Gr. Mihăilescu.


Publicaţii: 1. Recherches sur la relation entre le traumatisme
et les migrations des substances des feuilles vertes. Cluj, 1938.
2. Sur la distribution de la substance seche dans les differen-
tes regions du limbe foliaire. Cluj, 1938.
3. Influence du traumatisme sur la variation des substances
des feuilles pendant la nuit. Cluj, 1938.
Asistent: Ştefan Peterfi.
Publicaţii: Sur l'action du manganese, du zinc et du fluor
sur le developpement du Microthamnion Kuetzingianum Naeg.
(Buletinul Societăţii de Chimie din România, a. X V I I I , No. 3—4,
p. 177). In colaborare cu J . Grintzesco.

5. Institutul de botanică sistematică, muzeu şi grădina botanică.

Prof. Alexandru Borza.


a) Comunicări: La Academia de Ştiinţe din România.
Proect pentru organizarea cercetărilor asupra florei şi vegetaţiei
României.-
321

b) Conferinţe: 1. O călătorie de studii horticole pe Riviera


(Societatea de Horticultura, Cluj). — 2. Raporturi sociale între
plante (Extensiunea Universitară, Cluj). — 3. Problemele Pro­
tecţiei Naturii în România (Universitate, Iaşi). — 4. Rostul Gră­
dinilor botanice şi Retezatul (Radio, Bucureşti).
c) Publicaţii: 1. Dare de seamă despre activitatea Muzeului
botanic şi a Grădinii botanice dela Universitatea din Cluj în anii
1935 şi 1936. Compte rendu de l'activite du Musee et du Jardin
Botaniques de l'Universite de Cluj pendant Ies annee 1935 et
1936, 32 р., 6 tabl. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot.
dela Univ. din Cluj, t. X V I I , Арр. I ) . — 2. Grădinile Balcicu-
lui, 4 fig. (Grădina mea, t. I I I , No. 7—9, p. 4—8, 1937). — 3.
Flora Romaniae Exsiccata (Buletinul Grăd. bot. şi al Muzeului
bot. dela Univ. din Cluj, t. X V I I , No. 1—2, p. 95, 1937). — 4.
Ethnobotanische Neuheiten aus Rumânien: Eine volkstumliche
Apotheke (Zusammenfassung). (Gazeta Farmaciilor, t. IV, Nr.
37, 1938). — 5. Noutăţi etnobotanice româneşti: o farmacie bă­
nească. (Reproducţie). (Gazeta Farmaciilor, t. IV, No. 35, p. 4,
1938). — 6. Figuri dispărute: I. A. Scriban (Universitatea Re­
gele Ferdinand I din Cluj. Anuarul 1936/1937, p. 430—435,1938).
— 7. La jubileul de un sfert de veac al Societăţii de Horticultura
din România. (Grădina Mea, t. IV, Nr. 1—2, p. 4—5, 1938). —
8. Printre flori la San Remo, 8 fig. (Grădina Mea,, t. IV, No.
4—5, p. 4—7, V. şi Notiţe dela Grădina Botanică din Cluj, No.
25, 1938). — 9. Rostul Grădinilor botanice, 3 fig. (Natura, t.
X X V I I , No. 3, p. 97—103, 1938). — 10. Bâuerliche Pflanzen-
heilmittel in der Moldau (Rumânien). (Sudhoffs Archiv fur Ge-
schichte der Medizin und der Naturwissenschaften, t. X X X I , No.
1—2, p. 81—86, 1938). (Cu V. Butură). — 11. Bibliographia bo­
tanica Romaniae X X I I . (Buletul Grădinii bot. şi al Muzeului bot.
dela Univ. din Cluj, t. X V I I , No. 3—4, p. 187—198, 1938). (Cu
E. Pop).

Docent: Dr. Emil Pop.

a) Conferinţe: 1. Pădurile, o problemă naţională (Secţiile


Ştiinţifice ale Astrei, Cluj).
b) Comunicări: 1. Tinoave noi şi plante rare de mlaştini din
România. — 2. Experienţe în legătură cu posibilitatea de sălbă-
tăcire a viţei nobile (Cercul botanic, Cluj).
21
322

c) Publicaţii: 1. Cercetări citologice, anatomo-fiziologice şi


taxonomice la Anemonele din secţia Hepatica. Zytologische, phy-
siologisch-anatomische und taxonomische Untersuchungen bei den
Anemonen aus' der Hepatica-Sektion (Zusammenfassung) 65 fig.,
2 tab. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din
Cluj, t. X V I I , Nr. 3—4, p. 97—149). — 2. Prof. K. Rudolph
(1881—1937). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela
Univ. din Cluj, t. X V I I , Nr. 3—4, p. 165—168). — 3. Semnalări
de tinoave şi de plante de mlaştini din România. Angaben uber
Hochmoore und Hochmoorpflanzen aus Rumânien (Zusammen­
fassung). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ.
din Cluj, t. X V I I , No. 3—4, p. 169—181). — 4. Plopii bătrâni
din parcul Clujului, 1 fig. (Grădina Mea, t. IV, No. 1—2, p
5—6). — 5. Untersuchungen in Bezug auf die Verwilderungsfâ-
higkeit der edlen Reben, 3 fig. (Comptes Rendus des seances de
1'Academie des Sciences de Roumanie, t. I I , No. 5, p. 499—503).
— 6. Diluviale Florantersuchungen in Rumânien. Recherches flo-
ristiques diluviales en Roumanie (Resume), 4 р., 2 fig. (Sep. din
Verhandlungen der I I I Internationales Quartâr-Konferenz. Wien.
September 1936. I I Bd. Redigiert von Gustav Gotzinger). — 7.
Bibliographia botanica Romaniae X X I I (In colaborare cu Al.
Borza). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ.
din Cluj, t. X V I I , No. 3—4, p. 187—198).
d) Redactează împreună cu Prof. Al. Borza „Contribuţiuni
botanice din Cluj".

Conservator: E. I. Nyărâdy.

Publicaţii: 1. Cheia Turzii, lucrare monografică cu 117 fi­


guri şi o hartă, 8°, V I , 188 р., 1937. Aceeaşi carte şi în ungu­
reşte (Torda-hasadek). — 2. Cheia Turzii, ediţie mică, 56 p. 1938.

Asistent: Eugen V. Ghişa.

Publicaţii: 1. Un interesant nufăr exotic: Victoria regia (3


pag., 2 fig.). — 2. Agave americana (2 pag., 1 fig.). — 3. Să în­
grijim mormintele şi cimitirile (5 pag.). — 4. Tutunul şi fuma­
tul (6 pag., 2 fig.). — 5. Sădirea pomilor (3 pag., 1 fig.). — 6.
Gink|$0 biloba, un copac de modă veche (3 pag., 1 fig.). — 7.
Pomii noştri roditori: Prunul (Prunus domestica) şi varietăţile
323

sale bune pentru cultivat. (Toate în revista Grădina Mea, an. I I I


şi I V ) . — 8. Al. Borza: Curs de Botanică sistematică, etapele
Protophyta şi Thallophyta, notat şi publicat E. V. Ghişa (lito­
grafiat, 220 pag., 106 figuri în text).

Preparator: Vaier Butură.


*

a) Comunicări: O farmacie băbească la Iaşi (Cercul Botanic,


Cluj).
b) Publicaţii: Credinţe în legătură cu cultura grâului la ro­
mânii din Transilvania. (Sociologie Românească, Nr. 7—8,1937).

Preparator: Ioan Todor.


Comunicare: Viaţa şi opera lui V. I. Lipski. (Cercul Bota­
nic, Cluj).
Şef de culturi: C. Gurtler.
a) Comunicări: 1. Notiţe dendrologice. — 2. Despre muguri
şi tăierea piersicului. — 3. Apărarea plantelor din grădină contra
îngheţului peste iarnă. (La Societatea de Horticultura).
b) Publicaţii: 1. Buletinul Grădinii botanice, v. X V I I . App.:
Catalog de seminţe. — 2. Forţarea castraveţilor în seră. — 3. în­
mulţirea Coniferelor pe cale vegetativă. — 4. Apărarea plantelor
din grădină contra îngheţului. — 5. Notiţe dendrologice cu apli-
caţiuni practice (în Revista Grădina Mea).

Şef grădinar: Augustin Trif.


Publicaţii: Buletinul Grădinii botanice X V I I , App. Catalog
de seminţe. — 1. Căpşunile sau fragile de grădină. — 2. Conser­
varea fructelor prin uscare. -— 3. Cultura forţată a salatei şi a
cantalupilor. — 4. Palmierii şi cultura lor. — 5. Smeura. — 6.
Păpădia. — 7. Câteva specii ornamentale ale genului Yucca. -—
8. Canna indica şi varietăţile ei superbe. („Grădina Mea").

e) Secţia de geografie.
1. Institutul de geografie.
Prof. V. Meruţiu a terminat tipărirea volumului V I din „Lu­
crările Institutului de Geografie".
324

a) f G. Vâlsan.
b) Material pentru geografia Transilvaniei. Aici se cuprind
şi rezumate făcute de personalul ştiinţific ajutător (revizuite şi
îndreptate de prof. V. Meruţiu) din tezele licenţiaţilor în Geo­
grafie.
A ţinut conferinţe la „Astra", Cluj şi la Congresul profeso­
rilor de Geografie (Alba-Iulia) despre: „Majorităţi şi minorităţi
etnice în bazinul dunărean". Conferinţa a fost însoţită de hărţi
speciale.
T. Morariu, şef de lucrări, a publicat: Vieaţa pastorală în
Alpii francezi şi în Carpaţi. Sub tipar: Contribuţiuni la glacia-
ţiunea din Munţii Rodnei. In sesiunea anuală a Academiei Ro­
mâne, din Iunie а. с. a fost premiat cu „Premiul Statului Lazăr".
pentru lucrarea „Vieaţa pastorală în Munţii Rodnei", Bucureşti,
1937.
L. Someşan, şef de lucrări, a publicat: Une carte discutable
(Reponse â M. Paul Teleki).
R. V. Meruţiu, asistent, a publicat: Ţinutul munţilor Igniş
şi Gutâiu — Ţara lui Vasile Lucaciu.
BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII
1. Comisiunea bibliotecii.

Preşedinte: FI. Ştefănescu-Goangâ, rector (substitut:


N. Drăganu, prorector).
Membri- Prof. Titu Vasiliu, deleg. Fac de Medicină.
Prof. Camil Negrea, deleg. Fac. de Drept.
Prof. Şt. Bezdechi, deleg. Fac. de Litere.
Prof. Gheorghe Spacu, deleg. F . de Ştiinţe.
Ion Muşlea, directorul Bibliotecii.
Secretar: Virgil Vătăşianu, bibliotecar.
Comisiunea a ţinut în cursul anului şcolar cinci şedinţe (28
Oct, 16 Nov., 16 Dec. 1937, 8 Febr. şi 30 Mai 1938).

2. Personalul bibliotecii.

a) Personalul ştiinţific:
Director: Ion Muşlea, doctor în litere.
Primbibliotecari: Anton Valentiny, profesor secundar.
Sabin Mureşanu, prof. sec, doctor în drept.
Bibliotecari: Gheorghe Ioanovici, doctor în drept.
Ştefan Monoki, profesor secundar.
Virgil Vătăşianu, doctor în filozofie (deta­
şat la Şc. Română din Roma cu data de
1. I X . 1938).
Tullia Găvruş, profesoară secundară.
Olimpiu Boitoş, doctor în litere.
Traian Mitrofanovici, doctor în drept.
Arhivar: Ludovic Kelemen, profesor secundar (până
la 31. X I I . 1937).
David Prodan, doctor în litere (dela 1. I.
1938).
327

Subbibliotecari: Ignaţie Balogh, abs. al Fac. de Ştiinţe.


Teodor Mihăilescu, licenţiat în litere.
Dumitru St. Petruţiu, licenţiat în litere.

b) Personalul administrativ şi tehnic:


Secretar: Aurelia Botez, licenţiată în litere.
Cartotecari: — Bela Karl, absolvent al Fac. de Litere.-
Ioan Andrâsofszky, abs. al Fac. de. Drept.
Olga Csermak, învăţătoare.
Livia Crăciun, licenţiată a Fac. de Ştiinţe.
Corneliu Iancin (până la 31. V I I I . 1938).—
— Lucia Pop, licenţiată în drept şi litere {dela4?
(

1. X I . 1938).
Petre Stanca, doctor în şt. de stat (dela
1. I. 1938).
Dactilografe': Ghizela Meder.'—
Margareta Orbân.
Legător-şef: Ilie Ferdinand (până la 30. X I . 1937):
Eugen Cristorian (dela 1. I. 1938).
Mecanic: Vilhelm Anlauf (detaşat la Atelierul
Central).
Ştefan Marian (detaşat dela Atelierul
Central).
4
Mecanic-fotograf: Ştefan Balâzs (până la 31. I I I . 1938).— \j N
Maestru de atelier: Dumitru Russe.

c) Personalul de serviciu:
Intendent: Augustin Todor.
Laboranţi: Gheorghe Kovâcs.
Ioan Mihaiache.
Martin Mâţe.
Servitori: Ioan Vura, Ioan Bindea, Nicolae Todor,
Vasile Săcară, Gheorghe Miklosi (până
la 31. V I I I . 1938), Iosif Florian, Gheor­
ghe Murăşan, Vasile Munte, Nicolae Ro­
tar, Simion Sasu, Gavril Moldovan, Ilie
Chira, Vasile Mureşan, Gheorghe Pop.
Vasile Micheşan, Aurel Drăgan, Ion Bo-
jan (dela 1. I X . 1938).. -
838

3. Publicaţiile personalului ştiinţific al Bibliotecii.

Ion Muşlea, director:

1. O scrisoare inedită a lui Âlecsandri şi C. Negri către Băl-


cescu (25 Iulie/6 August 1848). Extras din „Gând Românesc" V
(1937), Cluj, 1938. Tip. „Cartea Românească", 7 p.
2. Ioan Maiorescu despre naşterea şi copilăria sa. „Gând Ro­
mânesc", V I (1938), pp. 323—324.
3. Periodicele româneşti în Ardeal până la Unire. Conferinţă
ţinută la Biblioteca Universităţii din Cluj, cu prilejul inaugurării
expoziţiei „Gazete şi reviste româneşti în Ardeal până la Unire"
(13 Martie 1938).
4. Ovid Densusianu folklorist (sub tpar, în „Anuarul Ar­
hivei de Folklor a Academiei Române" V ) .
5. Redactor pentru partea românească la Volkskundliche Bi-
bliographie fur die Jahre 1933 und 1934. Berlin, 1938.

Anton Valentiny, primbibliotecar:


1. Az Erdelyi Muzeum-Egyesulet kiadvânyainak konyveszeti
leirâsa 1859—1934 (Descrierea bibliografică a publicaţiunilor
Uniunii Muzeului Ardelean 1859—1934). Extras din volumul ju-
bilar: Az Erdelyi Muzeum-Egyesulet hâromnegyedszâzudos tu-
domânyos miikodese, 1859—1934. Cluj, 1937. Minerva, 79 p.
• 2. Supliment la Dicţionarul român-maghiar şi maghiar-ro-
mân compus de Victor Cheresteşiu, în colaborare cu Anton Va­
lentiny şi cu mai mulţi profesori. Cluj, 1937. Tip. „Record".
V I I I , 136—286 p.

Virgil Vătăşianu, bibliotecar:


1. Contribuţiune la datarea bisericii mănăstirii Cotmeana.
Extras din Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Secţia
pentru Transilvania, Voi. IV, Cluj, 1938. Tip. „Cartea Româ­
nească", 11 p.
2. Pittori romeni del secolo scorso in Roma. Estratto
dagli „Atti del I V Congresso Nazionale di Studi Romani". Isti-
tiito di Studi Romani—Editore, 1938, 7 p.
3:» Raport cu privire la arhitectura şi pictura bisericii unite
din Zlatna. Extras din Anuarul Comisiunii Monumentelor Is-
329

torice. Secţia pentru Transilvania. Voi. IV, Cluj, 1938. Tip. „Car­
tea Românească", 20 р., 4 pi.

Olimpiu Boitoş, bibliotecar:

1. Cartea literară în Ardeal, înainte de Unire. „Lanuri", IV


(1937), pp. 201—210.
2. Teatrul lui Cehov. „Familia", I V (1937), No. 6—7, pp.
71—85 şi No. 8, pp. 73—83.

David Prodan, arhivar:

Trei scrisori dela Gheorghe Lazăr. „Gând Românesc", V,


(1937), pp. 577—585.

D. St. Petruţm, subbibliotecar:

Ion Breazu, Literatura Tribunei (1884—1895). Proza. —


Cronică în „Gând Românesc", V (1937), pp. 486—489.

4. Conferinţele bibliotecarilor.

Conferinţele de specialitate ale bibliotecarilor au continuat şi


în acest an, ţinându-se cinci şedinţe. S'a discutat în special ches­
tiunea unei noui împărţiri a serviciilor, reorganizarea colecţiei
hărţilor şi întocmirea unui ghid pentru conducerea vizitatorilor
Bibliotecii.

5. Localul. Inovaţiuni şi îmbunătăţiri. '••»

In cursul acestui an şcolar s'au continuat inovaţiunile şi îm­


bunătăţirile începute în anii trecuţi.
a) De ani de zile instalaţia de încălzire centrală funcţiona
foarte defectuos. In cursul primăverii a putut fi înlocuită majori­
tatea ţevilor condensului şi o parte din cele de aburi. Această lu­
crare mare a costat Lei 375.260, sumă ce s'a achitat din fondu­
rile de întreţinere ale Universităţii.
b) Constatându-se că scările pompierilor nu pot trece pe subt
niciuna din porţile care dau în curtea internă a Bibliotecii, a fost
coborît nivelul uneia din aceste porţi.
330

c) S'a construit o „cameră a laboranţilor", unde personalul


de serviciu să-şi poată lăsa efectele personale şi să se poată odihni
în pauze. Lucrarea aceasta împreună cu cea de sui) b) au costat
Lei 27.576 şi s'au achitat din fondurile Bibliotecii.
d) Au fost reparate două din maşinile prea uzate ale com-
pactoriei (Lei 27.100, sumă achitată din fondurile Bibliotecii).
e) S'a continuat zugrăvirea diferitelor săli care n'au mai fost
reparate dela clădirea Bibliotecii. In acest an s'au zugrăvit: Bi­
roul şi sălile Arhivei istorice, Sala Manuscriselor şi Sala de Con­
ferinţe (Lei 18.667, sumă achitată din fondurile Bibliotecii).
f) S'au procurat 100 de răzimători mari de fier, pentru co­
lecţia ziarelor (Lei 3240, sumă achitată din fondurile Bibliotecii).
g) S'a schimbat o treime din perdelele dela ferestre şi anu­
me cele mai uzate, din partea expusă la sud a clădirii (Lei 60,725,
achitaţi din fondurile Bibliotecii).

6. Lucrări în Bibliotecă.

a) Catalogul alfabetic.

S'au catalogat 9.493 opere (cărţi) în 11.526 volume, făcân-


du-se în total 33.592 fişe.
S'au numerotat 6.604 opere în 8.149 volume, cu numerele
286.692—292.700. Ca şi în aniî precedenţi, multe opere au fost
trecute în locul dubletelor inutile.
Din publicaţiile periodice s'au catalogat 373 opere în 2817 vo­
lume, făcându-se 768 fişe.
Pentru catalogul hărţilor s'au lucrat 382 fişe.
S'au mai făcut 6132 fişe „de creştere" pentru cărţile intrate
ca imprimate legale (fişe care vor servi mai târziu pentru catalo­
gul dubletelor).

b) Catalogul topografic.

Lucrările începute la 18 Februarie 1936 (vezi Raportul pe


anul 1935—36, pp. 302—303 şi pe anul 1936—37, pp. 444—445),
au continuat cu acelaşi număr de studenţi practicanţi. In acest an
şcolar s'au trecut în registre 62.786 titluri (fişele Gror-Math), în
acelaşi-timp făcându-se şi încorporarea câtorva zeci de mii de fişe
de trimitere, păstrate până acum într'un catalog deosebit.
331

Iată numele studenţilor-practicanţi şi timpul cât au lucrat la


Biblioteca noastră în cursul acestui an şcolar (a se vedea şi ta­
bloul din Raportul pe 1936—37, pp. 444—445):
1. Iliovici Emil, stud în drept, 16. I V . 1936—.
2. Timbuş Eliza, stud. în litere, 16. IV. 1936—31. X I I . 1937.
3. Gyorbiro Eugen, stud. în litere, 1. V. 1936—.
4. Corodan Elemer, stud. în drept, 16. X . 1936—.
5. Tăutan Titus, stud. în drept, 1. X I I . 1936—15. V. 1938.
6. Ohler Sarolta, stud. în drept, 16. I I . 1937—.
7. Borbely Sarolta, stud. în ştiinţe, 1. X I . 1937—.
8. Luca Petru, stud. în drept, 1. X I . 1937—.
9. Maior Augustin, stud. în drept, 1. X I . 1937—.
10. Miiller Reghina, stud. în litere, 1. X I . 1937—.
11. Tomuţa Ion, stud. în litere, 1. X I . 1937—31. IV. 1938.
12. Bratinka Eugen, stud. în drept, 1. X I . 1937—. f »Г.«»ч
13. Păcurariu Nicolae, stud. în drept, 1. X I . 1937—.
14. Slăvescu Eugen, stud. în drept, 15. X I . 1937—2«. I I . 1938
15. Benea Mircea, stud. în drept, 1. I I I . 1938—.
16. Rusu Ilie, stud. în drept, 15. III.—31. V I . 1938.
17. Mândruşca Pavel, stud. în ştiinţe, 1. V. 1938—.
18. Grigercsik Eugen, stud. în ştiinţe, 16. V. 1938—.
19. Timbuş Irina, stud. în drept, 1.—31. V I . 1938.

c) Catalogul pe materii.

La sfârşitul anului şcolar trecut (30. I X . 1937), catalogul pe


materii cuprindea un număr de 57.688 fişe. In cursul anului şco­
lar 1937—38 s'au clasat şi împărţit definitiv 8.353 fişe şi astfel
numărul lor s'a ridicat la 66.041 fişe.
La catalogul pe materii au putut lucra numai trei bibliotecari,
care au avut însă şi alte însărcinări.
Catalogul nostru pe materii a putut da şi anul acesta lămu­
riri preţioase publicului cercetător.

d) Alte lucrări.

S'a început numerotarea ziarelor primite după anul 1919


(peste 15.000 volume).
S'a revizuit şi reorganizat colecţia „Biblioteca Maghiară Ve­
che" (1774 volume).
332

S'a început reorganizarea colecţiei hărţilor (aproape 3500


piese), cu catalogarea şi numerotarea celor pentru care nu se fă­
cuseră încă aceste lucrări.
S'au continuat lucrările de revizuire şi reorganizare ale bi­
bliotecilor uzuale, din care în cursul acestui an s'a terminat cea
din biroul directorului, apoi colecţia de manuale universitare, dic­
ţionare şi enciclopedii.
S'a continuat schimbarea etichetelor vechi (ungureşti), pe
care e trecută cota cărţiloi.

e) Lucrări de conservare şi curăţire.


S'au legat "în cursul anului:
1.137 voi. cărţi, pentru suma de Lei . . . . 28.064
1.629 voi. periodice, pentru suma de Lei . . . 53.644
Total 2.766 volume, Lei 82.308
In afară de aceste legături, compactoria a mai executat 266
perechi de scoarţe pentru păstrarea ziarelor (Lei 8.662), precum
şi un număr de cartoteci, mape, dosare, registre, modele perma­
nente pentru legarea revistelor şi alte lucrări, costând la un loc
Lei 10.835.
In cursul vacanţei de vară s'a lucrat la curăţirea radicală şi
aranjarea depozitului Arhivei istorice, precum şi a etajului V I al
depozitului de cărţi.

7. Creşterea colecţiunilor.
Sporirea colecţiunilor s'a făcut, ca în fiecare an, prin: a)
cumpărături, b) donaţiuni, c) schimb internaţional şi d) impri­
mate legale.
a) Cumpărăturile din acest an s'au făcut din fondul „taxelor
de bibliotecă". Ele au fost repartizate după cum urmează:

Pentru cărţi
Pentru Reviste (Inclusiv dispo­
nibilul nerepar*
Abonamente Completări tizat din anul
1936 - 37)
Fac. de Drept . Lei 75.000 30.000 65.000
Fac. de Litere . 75.000 30.000 65.000
Fac:*de Ştiinţe . 150.000 50.000 65.000
Fac de Medicină 150.000 50.000 65.000
333

Pentru achiziţionarea de către Bibliotecă a lucrărilor de in­


teres general, oferte ocazionale şi completarea materialului româ­
nesc: Lei 85.294.
Din aceste sume Biblioteca a reţinut, conform hotărîrii Co­
misiunii Bibliotecii, 20% pentru legături.
b) Din donaţiuni trebue să amintim în primul rând Societa­
tea Naţiunilor (161 voi.), Guvernul francez (53 voi.), Guvernul
german (14 voi.), Guvernul grec (15 voi.), Legaţia Japoniei (13
voi.), Bureau International du Travail (37 voi.), Dotaţia Carne-
gie (16 voi.), Intern. Tin Research-Council—London (28 voi.),
British Council (21 voi.), Kokusai Bunka Shinkokai—Tokio (33
voi.). Din ţară: Academia Română (12 voi.), Casa Autonomă a
Pădurilor Statului—Cluj (383 voi.), Vama Cluj (48 voi.).
Dintre particulari, donaţiuni mai mari (peste 20 voi.) au fă­
cut: dl Dr. Octavian Sglimbea, director de bancă—Cluj (92 voi.),
dl Iuliu Moisil, profesor pensionar—Năsăud (38 voi.), dl Ion
Muşlea, directorul Bibliotecii Univ. (68 voi.).
In chip deosebit trebue relevată preţioasa donaţie a fraţilor
•„Liviu şi Iulian Marţian", cuprinzând peste o mie de tipărituri,
precum şi multe manuscrise, stampe, documente şi hărţi, dintre
care unele de o deosebită valoare (asupra acestei donaţiuni vom
reveni în raportul anului viitor, după completa ei inventariere).
c) Biblioteca este în legătură de schimb- cu 197 Universităţi
şi institute ştiinţifice din întreagă lumea. Pe această cale ea s'a
îmbogăţit în acest an cu 4525 volume.
Facultatea de Medicină a pus la dispoziţia Bibliotecii pentru
schimbul internaţional 5884 teze de doctorat, a căror expediere
în străinătate este în curs.
d) Imprimatele legale (pentru acestea a se vedea Anexa I ) .
Totalizând cele 4 mijloace de sporire a colecţiunilor, s'au
înregistrat în acest an:

13 990 voi.
Biblioteca Românească Veche 21 »»

3 539 >7
1 208 >>
4 747 JJ
Anuare universitare . . . . 111 ,>
85 >t
1 532 piese
334

Hărţi 48 piese
Manuscrise 9 „
Documente 645 „
Provenienţa materialului e arătată în Anexa I.

8. Circulaţia cititorilor
(Consultarea с elecţiunilor).
Sălile de citire ale Bibliotecii au fost deschise în cursul anu­
lui şcolar în 274 zile de lucru şi sărbători mai puţin însemnate,
câte 10 ore pe zi (8—13, 15—20), iar între 1 Iulie—14 August
câte 4 ore pe zi (8—12). Ele au fost cu totul închise, conform Re­
gulamentului, numai între 16—31 August, iar în cursul vacanţei
de Crăciun timp de 6 zile, pentru executarea unor reparaţiuni ur­
gente.

a) înscrierile.
In cursul anului şcolar s'au eliberat 2367 cărţi de intrare în.
Bibliotecă; dintre acestea 2 fiind anulate, numărul cititorilor în­
scrişi rămâne 2365 şi se repartizează astfel:
59 membri ai personalului ştiinţific ajutător al Universi­
tăţii (din care 2 femei),
1952 studenţi (din care 467 studente),
104 elevi (din care 17 eleve),
250 diferite profesiuni (profesori secundari, avocaţi, magi­
straţi, preoţi, medici, etc), din care 57 femei.
Total 2365 (din care 543 femei).

b) Cititorii.
Numărul cititorilor în acest an a fost de 65.111, dintre care
.56.423 studenţi, iar 8.688 alte categorii. Media zilnică a cititori­
lor a fost de 228 (minimum 36 în luna Iulie, maximum 397 în
luna Februarie) (Vezi Anexa I I ) .
S'au consultat în total 104.062 opere în 122.160 voi. Media
zilnică a operelor consultate a fost de 366 (minimum 69 în luna
Iulie, maximum 626 în luna Martie) (Vezi Anexa I I ) .
Sala Revistelor curente a fost cercetată de 8.465 cititori (me­
dia zilnică 30) (Vezi Anexa I I I ) .
335

Biblioteca a mai adăpostit, în Sala destinată exclusiv con­


sultării cărţilor proprii: 25.526 cititori (media zilnică 93) (Vezi
Anexa I V ) .

c) Imprumutătorii.
Numărul împrumutătorilor a fost de 5.686. S'au împrumu­
tat 8.028 opere în 10.099 volume. Media zilnică a împrumutători­
lor a fost de 21 (minimum 10 în luna August şi maximum 31 în
luna Decemvrie); media zilnică a operelor împrumutate a fost de
30 (minimum 18 în luna August şi maximum 43 în luna Decem­
vrie) . ^ v ^ î ^ n e x a V ^ ^

d) -împrumuturi în şi din străinătate şi provincie.


In acest an s'au împrumutat din străinătate pentru cititorii
noştri 25 opere şi anume:
Dela Biblioteca Universităţii din Viena . . . 6 opere
Dela Biblioteca Universităţii din Strasbourg . 5 „
Dela Biblioteca Jagiellonska din Krakow . . 1 1 „
Dela Biblioteca Naţională din Warszawa . . 1 operă
Dela Biblioteca Naţională din Roma . . . . 1 „
Dela Biblioteca Universităţii din Gand . . 1 „
Biblioteca noastră a împrumutat Bibliotecii „Magyar Nem-
zeti Muzeum" din Budapesta 4 opere în 4 volume.
Dela bibliotecile din ţară am împrumutat, pentru cititorii
noştri, 17 opere în 23 volume şi anume dela Biblioteca Academiei
Române, dela Biblioteca Universităţii din Cernăuţi şi dela Bi­
blioteca „Battyaneum" din Alba-Iulia.
Biblioteca noastră a împrumutat la diferite biblioteci, licee
şi alte instituţiuni din ţară, 60 opere în 86 volume.

9. Arhiva istorică.

După încheierea lucrărilor începute în anul trecut, atenţia s'a


îndreptat mai mult asupra aşezării materialului în arhivă: s'au
făcut mutări de colecţii, s'a deschis loc pentru achiziţii viitoare şi
s'a aşezat o bună parte a documentelor scoase pentru cercetări din
anii trecuţi, sau încă neclasate. S'a continuat apoi indicele de
nume şi locuri la schiţa topografică întocmită în anul trecut. O
inovaţie importantă este deschiderea unei secţii româneşti a ar-
336

hivei, ale cărei baze le constitue donaţiile Hossu-Longin, Amos


Frâncu şi „Liviu şi Iulian Marţian", precum şi cumpărăturile cu­
rente ale Bibliotecii Universităţii.
Colecţiile acesteia au crescut în cursul anului cu 645 piese
cumpărate.
Arhiva a fost deschisă în acest an în 274 zile, câte 5 ore pe
zi (8—13) şi colecţiile ei au fost consultate de 932 cercetători.

10. Expoziţii.

Cu prilejul serbării centenarului „Gazetei Transilvaniei", s'a


organizat expoziţia „Gazete şi reviste româneşti până la Unire".
Expoziţia a fost inaugurată la 13 Martie 1938, în prezenţa d-lui
prorector N. Drăganu. A vorbit directorul Bibliotecii despre „Pu-
blicaţiunile periodice româneşti în Ardeal până la Unire". Expo­
ziţia a rămas deschisă până la 13 Aprilie.

11. Biblioteca populară.


V
A fost condusă în tot cursul anului şcolar de către dl Ale­
xandru Munteanu, licenţiat în litere, care a continuat lucrările
începute în anul trecut, subt conducerea doamnei bibliotecare Tul-
lia Găvruş. In cursul acestui an s'a alcătuit un nou catalog pe ma­
terii (specialităţi), a cărui lipsă era mult simţită. Intre inovaţiile
binevenite trebue amintită şi expunerea într'o vitrină specială a
cărţilor nou intrate.
Au fost scoase din uz 437 opere care nu mai prezentau inte­
res, biblioteca sporindu-se în schimb cu 674 opere nouă. S'au le­
gat 570 volume cu preţul de Lei 7862.
Biblioteca a primit şi în acest an bugetar suma de Lei 60.000,
ca subvenţie din partea Municipiului Cluj.
Biblioteca a fost deschisă 247 zile, câte 5 ore pe zi (15—20).
Diferenţa de 89 zile în minus faţă de anul trecut se datoreşte fap­
tului că Primăria, reducându-ne subvenţia pe anul 1938—39 dela.
Lei 60.000 la Lei 5.000, am fost siliţi să închidem Biblioteca în
lunile Iunie—Septemvrie, când circulaţia e mult redusă, pentru,
a o putea păstra deschisă în restul anului (Biblioteca s'a şi des­
chis la 1 Octomvrie).
387

Având în vedere comunicarea Primăriei şi pentru a asigura


funcţionarea Bibliotecii Populare în cursul anului şcolar 1938/39,
s'a intervenit la câteva instituţiuni financiare de seamă ale ţării
pentru ajutorarea ei. Singură „Societatea Naţională de Credit
Industrial" din Bucureşti a înţeles importanţa operei culturale şi
româneşti pe care o îndeplineşte Bblioteca noastră Populară, acor-
dându-i un ajutor de Lei 15.000—, ajutor pentru care îi expri­
măm şi pe această cale recunoştinţa noastră.
Numărul cititorilor a fost de 26.303, iar numărul cărţilor
consultate 30.527. (A se vedea Anexa V I ) .
Media zilnică a cititorilor a fost de 106 (minimum 41 în
luna Iunie, maximum 167 în luna Februarie). Media zilnică a căr­
ţilor consultate a fost de 123 (minimum 45 în luna Iunie, maxi­
mum 192 în luna Februarie).
Se remarcă deci, cu toate că faţă de anii trecuţi Biblioteca
a fost închisă două luni şi jumătate mai mult, o îmbucurătoare
creştere a numărului cititorilor.

28
Biblioteca Universităţii A n e x a I.

Creşterea colecţiunilor
1 ANUARE

Uaiversitare

Diferite im«

Acte şi do»
Manuscrise

cumente
>

primate
PROVENIENŢA Cărţi

Şcolare
Reviste
TOTAL

Ziare
oi

Hărţi
Teze
CQ

286 7 517 17 15 — 1 8 9 645 1504

1064 14 444 7 — 3 5 65 8 - — 1610

12.662 - 2566 1184 581 16 80 1466 32 - — 18,487

79 12 4151 92 — - - - - 4334

TOTAL 13,990
21 13539 1208 4747
1 1П 85 1532 48 9 645 25.935

>) Biblioteca Românească Veche (până la anul 1830)


2
) S'au socotit a m â n d o u ă e x e m p l a r e l e intrate f
1 TOTAL

Iunie

Aprilie

Noemvrie
Seţjtemvrie

Mai

Martie

Ianuarie
Decemvrie

Oclomvrie
August

Februarie
О

LUNA
Р

I

ta Numărul zilelor
-j
>f* de lucru

ÎS c e i - t u i - b i - t — h s ^ i - â hoho
Profesori univ.
o е в м о о г о с п о о с с о о о о - з

!P Personal
N j - J ^ C C O C O O O C O C O M C O t O
ce
ştiinţific univ.
o » - 3 ' - ' O o o o * » o c x i t c o o o > - '
(O
13101

00 - > О О О С О О О О О Ю С О * » . < 1
o » c s o s © < i c ? * < j r o - 3 c o c s > * * Litere
l ^ C Đ O O O C P 0 0 ^ 3 4 ^ C n ^ l O C O е.

5 —» *-* r\0i-i|>0CJ0'- >- - tO â i l f c
со
N> ^ O ' C O O ' C D O O O i - ' - J O S
СО O S C 0 0 5 0 5 *
O- W - 0 -
^ - 3 C O C D O < 0 5 b S C «
J 0 5 C S - 3 t * D O C t t O «
Drept H
o>

4*
А О
Ştiinţe
CD ~ 3 N > O O r O O S * " O C O - ' < l ~ J M н
Й! с:
о
17697

-
Medicină •H ч
« D O ' - J O O C B O O O S I © о о н -

o . Academiile
o» Comerc. Agric.
© C O - - o i * - C D © o * ^ C O C O O O Teoi. Conserv.
ce
-o ce
os
^ с с ^ ^ с к м м м г а

со со o* а и o» Ф к о Elevi de liceu W
os < I O O C O O O N > O © © N ; O O * ^ ,

00
CC
3777

*». ce © —* сл ~J м сэ ce ао со Particulari
* » о з с я о о о с е о с » о - л с » о о

da
»-* Totalul cititorilor
eo-3-aosn^co>f*c»oao>-'<i
•-4 ^ с л о Ј с в о о о — тесл-ооо)^

O
OS И - . - Д О С 0 О 5 С 0 0 0 - Л С 0 О CA
O O C O O S O D O t S C O
н* со сл — » с о с о
Q O C O t O O ^ Q O
о о о г о - з о з с л
opere
S> 1 §>
«- — O O t s 5 r c t f ^ C O C O C O O O - 3 C O
»••*
СО
ST с
volume !? о
В - Л С О С О Ј * . « О # * С О О * ~ < 1 С О С О л »

te
ta
м - ^ ( о ю с о с о м м ю с е
e s c o c e c o o s o s o o c o w c o b s o cititorilor
00 C D ! O O S O O - ^ C D O S - 3 C O O > W N ) Л &

*1 >
ce _ c o * b r f * o s c » c o c o c o * * operelor
8 :
o s - J C f c c e o o s K i o - a o o - л «
consultate 01 а
Biblioteca Universităţii Anexa 111. Anexa IV.

Au consultat reviste curente Au consultat exclusiv cărţi proprii


(în Sala Revistelor) (in sala destinată acestui scop)

Personal ştiinţific 175 Personal ştiinţific 40

Studenţi litere . . . . 1413 Studenţi litere . . 1997

drept . 2639 drept 7905

„ ştiinţe 411 ştiinţe 909

medicină 2380 „ medicină 13337

„ academii 280 „ academii 261

Elevi 377 Elevi : 191

Particulari . . . . 788 Particulari . . . . . . . . . 886

TOTAL . . 8465 TOTAL 25526

Media zilnică • 30 Media zilnică . * 93


1 Septemvrie . . .

• Februarie . . . .
1 Iulie

1 Ianuarie
1 Decemvrie . . .

• Noemvrie
1 Octomvrie
2
Й.

LUNILE
л
о9
н
о

. . .
%

....
....
b* re to
4b to *b 8 се со 1—. се
СО
4ь N u m ă r u l zilelor d e lucru
«и
8 to
со te со
да ея
to
сл b* 8 со
oo
со а> со
со да te со
се СО cititori с *o
4ь 00 2-3
4ь се со со го 4ь СП
1
te
ce
-a 00
to
9» со
с» СП

оо
со со
ср
te op
со
tre-b cn
to
to to -а -з Ш со о со и* О cititori
CC к- я
4> c*
4b СО te te -а
со
o>
o- -4 ~a О со
Сп
4b
СО op
4
4> to со со оо СП СО tfb cititori a
-a со oo со -3 со
00
S 00 со
•a
4ь (-* ţe 4ь ce со се СО О О 1
ьл op. n 3* в
CC ro со
cp ь? С*
•fb С"
СО
со -o •в

CD
Oi со
О
со 00 4b со 4b
8 «а со оо со
со со СР со cititori 2 > И(3
сп to СО О n с
i » н
— — >—. p*
o» cu o> с
»—•

•a en со ср со
»
оо -а »-* op. сл В
«р со СО о 3
да
-a о ce
~3 8 СЯ 4ь о 8 СП
се со
О"
00
СО со се оо
00 СР о»
cititori 'C
с
Cu
•в а
О СО
со 4Ь о
ь* сн to се со со te со я я а
«a СО О- со СП се to да о op s
• ş ~з -О
9» со со да оо
4Ь в В'
to сС"
J
*- со 00 сп со 4Ь со (-* cititori <n ' п
to 00 се оо со -а ~3
2cn СО o
4ь -a ь* си О -а 4- СО се
4ь СЛ ЈГ o в.
со 4Ь -а op. я a
ţ» СО со со СП СО 4ь •и
1 1— - 4Ь со СП со cititori > So­ a. о
да to со се -а
1
СП
s ft a S.
O
oo
e» м 1 4b te
te to
к-- се со
to ср 8
со
*а op. p-i "
с»
to to 4b со со со со Ю
СО ~з ер со
cititori я
оо to со о
"de" 00 си со я*
-a
a. с» СО СО Си со со со со се со со op. <_
O 1
ер со со ю се l-t се
-J
да ь*
t-i 1—t
м >-» 1—. 1о—» •^J
о
1 š се
CD
СО со
со ~a о
сп
со
се
СР
СР 8 оо се
-а се со
cititori 3.
00 ь-*-а
to CO
IO со -а СП СП со ~а со op.
E=
-a
9" ca -а *b -a о» -а
4ь се
4Ь 9 СО се о
cn со со ~з со 4Ь СП 4Ь со
s со te
во СО s 4b
to 00
со
СП со
8
СР СО
СО
оо се
-3
СО СП Totalul împrumutărilor
со o
1 8028

1 »-*
*b
си to 0» -a о»
со
00 о со со -а со «ь
со се -а 00 opere 3 „
-а to
to l-t oo *>
С
СО СО
СО
со 4Ь О 4ь •o •
10099

o< to со 1—* 1—- 00 ео СП 3 S 1


-3 00 CD
CD
СП о
со
-а СП ГО се СО

volume с SL
со да оСП О СП
СО CD
ев ST
te Ifb
»-» t-* со »-* to се со СО Media zilnică a împrumu­ >
со O cn 4b О" 8 CP со СР со СП tărilor о
*-* to ce се «ь со 4Ь се Media zilnică a operelor и
8- eo 00 cn o» се со *> 8 СО О Împrumutate
се

If8
342

Biblioteca Universităţii A n e x a VI

Tabloul cititorilor şi al cărţilor consultate la


„Biblioteca Populară" în anul şcolar 1937-38

cărţi magh.|]
S'au consult.I
cărţi rom. 1
S'au consult!
N»rul zilelor

minoritari
cititorilor
de lucru

Numărul
Numărul

cărţilor

români
zilnică

zilnică

Cititori

Cititori
L U N A
Media

Media
Octomvrie 30 1928 64 2099 70 1134 794 1607 192

Noemvrie 30 3635 120 4384 146 2238 1397 3386 998

Decemvrie 23 3360 147 3898 182 2148 1212 3026 872

Ianuarie 27 3664 136 4382 162 2157 1507 3120 1262

Februarie 27 4608 167 5196 192 2714 1794 3864 Ш2

Martie 31 3985 128 4782 154 2499 1486 38S2 900

Aprilie 23 2040 97 2431 105 1257 783 2060 371

Mai 30 2105 70 2167 72 1470 635 1910 257

1
Iunie ) 26 1078 41 1188 45 694 384 1048 140

TOTAL. • 247 26303 106 30527 123 16311 9992 23903 6624

*) In lunile Iulie - Septemvrie Biblioteca a fost închisă.


OFICIUL UNIVERSITAR
PERSONALUL.

1. Director al Oficiului (Şef de lucrări): Dimitrie Todoranu


(Doctor în Filosofie).
2. Secretar (preparator): Zev\edeiu Barbu (licenţiat în filo­
sofie) .
3. Medic (preparator): Salvator Cupcea..
4. Impiegată: Constanţa Mehedincu (licenţiată în ştiinţe),
detaşată la Rectorat.

ACTIVITATEA.

I. Serviciul de informaţiuni şi documentare.

a) In cadrul acestui serviciu, care a stat zilnic două ore la


dispoziţia studenţimii şi a tuturor celor interesaţi, s'au dat infor­
maţiuni şi îndrumări practice privitoare la: organizarea învăţă­
mântului universitar, alegerea cursurilor, cursurile de vară şi de
specializare din străinătate, etc. Deasemenea s'a răspuns tuturor
cererilor şi scrisorilor primite, întreţinându-se astfel o întinsă co­
respondenţă cu studenţi şi persoane din afara Clujului.
b) Biblioteca proprie de specialitate a Oficiului, necesară
pentru buna şi obiectiva funcţionare a serviciului de informaţiuni
şi documentare, a fost întregită considerabil în cursul acestui an
cu scrierile şi lucrările principale ce au apărut asupra vieţii uni­
versitare şi studenţeşti, precum şi cu un mare număr de anuare,
ghiduri, etc, ale universităţilor străine, care ne-au sosit în schim­
bul anuarului universităţii noastre.
c) Potrivit deciziunii Senatului Universitar de a informa pă­
rinţii asupra situaţiei şcolare-universitare a studenţilor, Oficiul
Universitar a comunicat şi anul acesta, în cursul lunei Septem­
brie, situaţia şcolară a studenţilor din cursul anului 1937—1938.
346

aşa cum această situaţie a fost prezentată prin rapoartele secre­


tariatelor de facultate.

II. Serviciul asistenţei medicale, psihologice şi sociale.

1. Asistenţa medicală.

a) Ospitalizarea gratuită a studenţilor în clinici.

Studenţii Universităţii din Cluj sunt trataţi în mod gratuit,


în caz de boală, în Clinicile universitare clasa H-a, pe tot timpul
anului şcolar, iar cu aprobare specială şi în timpul vacanţei mari.
Internările în Clinici se efectuează prin intermediul Oficiului, po­
trivit avizului dat de diferitele Clinici.
Costul tratamentului se rambursează însă Clinicilor din fon­
dul special; alimentat prin atribuirea unei cote din taxa de în­
scriere plătită de studenţi. In acest an şcolar s'a achitat suma de
166.950 lei, repartizată pe facultăţi după cum urmează:

1. Pentru 33 studenţi dela Facultatea de Drept . . 58.800 lei


2. Pentru 53 studenţi dela Facultatea de Medicină . 60.690 „
3. Pentru 21 studenţi dela Facultatea de Filosofie . 30.450 „
4. Pentru 18 studenţi dela Facultatea de Ştiinţe . . 17.010 „
Total: 125 studenţi Total: 166.950 „
5. Diferite ajutoare medicale, acordate individual . 16.439 lei

Astfel, în cursul acestui an şcolar s'a acordat suma de 183.389


lei din fondul de asistenţă medicală a studenţimii.

b) Tratament şi consultaţii gratuite acordate studenţilor


în dispensare.

1. Dispensarul antituberculos*).
In cursul anului şcolar 1937—38 s'au făcut la Dispensar
810 consultaţii.
Din aceştia:
752 pentru studenţii care au consultat Dispensarul,
58 pentru studentele din cămin.

*) Condus de docent Dr. L. Daniello.


346

Numărul studenţilor examinaţi este 511, dintre cari:


293 consultă pentru prima oară Dispensarul, şi
218 din studenţii cari au mai fost consultaţi.
După Facultăţi aceşti studenţi se repartizează în modul ur­
mător :

Facultatea de Drept . . . . . 109


Facultatea de Litere . . . . 79
Facultatea de Medicină . . . 143
Facultatea de Ştiinţe . . . . 64
Academia Comercială . . . . 116

Din cei 293 studenţi noi veniţi au fost găsiţi bolnavi 2 1 ; din­
tre cari 5 cazuri cu tuberculoză fibrocazeoasă cavitară; 5 cazuri
cu scleroze nodulare inactive; 3 cazuri cu infiltrate cari au dis­
părut foarte repede; 2 cazuri cu insuficienţă aortică; 4 cazuri cu
congestii banale; 1 caz cu simfiză pleurală întinsă după pneumo-
torace artificial şi 1 caz cu pneumotorace spontan netuberculos bi­
lateral.
Din studenţii vechi au fost ţinuţi în evidenţă şi controlaţi pe­
riodic 27 de cazuri, întrucât 4 cazuri sunt în curs de tratament cu
pneumotorace artificial; 2 cazuri au frenicectomie; 14 cazuri pre­
zintă scleroze nodulare inactive; 3 cazuri scisurite scleroase tu­
berculoase; 2 cazuri simfiză pleurală întinsă după pneumotorace
şi 2 cazuri simfiză pleurală întinsă după o pleurezie serofibri-
noasă.
Restul cazurilor examinate repartizate după starea pulmo­
nară dau tabloul de mai jos:
126 cazuri cu imagină toracică normală,
256 cazuri cu calcifieri hilare,
33 cazuri cu calcifieri hilare şi complex primar calcifiat,
21 cazuri cu calcifieri hilare şi simfiză sinusului costo-dia-
fragmatic,
8 cazuri cu calcifieri hilare şi feston pe un hemidiafragm,
15 cazuri cu calcifieri hilare şi scleroze perihilare, şi
3 cazuri cu noduli calcifiaţi în câmpurile pulmonare.
Dintre studenţii găsiţi bolnavi, 5 au fost internaţi pentru tra­
tament în secţia de boli pulmonare a Clinicii medicale* In toate
celelalte cazuri s'au dat indicaţiile necesare în privinţa tratamen­
tului şi a controlului pulmonar.
Ж
La toate cazurile unde a fost nevoie de un tratament ambu­
lant, el a fost făcut fi