CONTRIBUTII ROMÂNEȘTI LA DEZVOLTAREA STIINTEI SI

TEHNICII ( SEC XIX - INCEPUTUL SEC. XX)

În același mod în care evoluțiile economice din secolul al XIX-lea au

contribuit la progresul științific și tehnologic în România, ca și în alte
țări din Europa și din lume. Contribuția statului a fost slab la
dezvoltarea experienței și a studiilor inițiale.
Exista o Societate literară în 1866, dar în 1867 a devenit Societatea
Academică Română.În 1879, a primit numele actual.
Devine cea mai semnificativă societate culturală științifică din
România, ea a dorit să reunească forțele științifice și literare românești
din toate provinciile țării.

Ştiinţa:

Oamenii de știință români au făcut descoperiri și invenții importante

care au adus recunoștință științifică la nivel mondial. Oamenii de
știință și inginerii români au găsit sau au inventat soluții inovatoare
care sunt utilizate la nivel global. În general, savanții și inginerii
români din prima jumătate a secolului al XX-lea s-au format ca
intelectuali în universitățile din țară și din Europa Occidentală,
desfășurându-și activitatea înconjurați de nume mari ale științei la
nivel internațional. Majoritatea profesorilor români au revenit în țară
după ce au absolvit o facultate în străinătate, spre deosebire de ceea ce
se întâmplă în prezent.
-în matematică s-au remarcat: Spiru Haret, Dan Barbilian si
Gheorghe Ţiţeica.
Spiru Haret:
Din 1878 până în 1910, Spiru Haret a fost profesor de
mecanica rațională la Facultatea de Științe a Universității din
București, la Secția fizico-matematică. A fost numit profesor la
Școala de poduri și șosele Haret în anul preparator. Haret
învață pe lângă activitatea sa pedagogică. Ca membru al PNL,
este interesat de educație și educație și este numit în diferite
funcții în acest domeniu: inspector general, secretar general al
Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, apoi ministru de trei
ori în guvernele PNL: 31 martie 1897 - 30 martie 1899; 14
februarie 1901 - 20 decembrie 1904; 12 martie 1907 - 28
decembrie 1910. În această calitate, a fost responsabil pentru
reforma învățământului secundar și superior din 1898, care a
înființat cele trei secțiuni: clasică, modernă și reală. Clasele V–
VIII au fost înființate.

Legea din 1898 a permis metode noi de predare în toate

domeniile și a numit bacalaureatul, un certificat de absolvire.
Profesorii au fost numiți în funcție de valoare.

-În domeniul medicinei, România are o listă lungă de contribuții

și cercetări care au obținut recunoaștere internațională: Victor
Babeş (1854-1926) a fondat bacteriologia, o disciplină care
studiază bacteriile. Corpusculii Babeş-Negri și
microorganismele Babesia au fost descoperite de el. Ioan
Cantacuzino (1863-1934) s-a remarcat prin cercetarea
imunologiei pentru că a descoperit vaccinuri antiholerice. În
1921, medicul Nicolae Paulescu a descoperit insulina artificială,
care este folosită pentru a trata diabetul.
Victor Babeș:
Acțiunile științifice ale lui Victor Babeș au acoperit o gamă largă
de domenii, cu o atenție deosebită pentru lepră, tuberculoză,
vaccinarea anti-rabică și seroterapia anti-difterică. A identificat
peste 40 de microorganisme patogene și a demonstrat
prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave.
Descoperirea unei specii de paraziți, sporozoari intracelulari
nepigmentați, care provoacă febra de Texas la pisici și alte boli
la animale vertebrate, este deosebit de importantă. În 1900, la
Congresul Internațional de Zoologie din Londra, acești paraziți
au fost încadrați în genul Babesia.
-În domeniul biologiei, au fost remarcați Grigore Antipa și Emil
Racoviță (1868-1947), care au pus bazele pentru știința
cunoscută sub numele de biospeologie, care studiază formele
de viață din peşteri. De asemenea, au fondat primul institut de
biospeologie din lume la Cluj-Napoca. Grigore Antipa a fost un
alt mare biolog roman, care a fondat Muzeul de Istorie Naturală
din București și a dioramei, care a revoluționat expunerea
muzeului.
- În domeniul fizicii
Gogu Constantinescu a pus bazele teoriei sonicității, care
folosește compresibilitatea lichidelor (sau fluidelor în general)
pentru a transmite putere prin vibrații (oscilații). Acest lucru se
poate face folosind modele matematice din domeniul
electricității care sunt deja disponibile. Deoarece efectele
lichidelor sunt neglijabile în majoritatea aplicațiilor practice și
pentru că ar fi prea complicat să le includeți, impactul lor este
ignorat în manualele de fizică. Motorul sonic, pompa sonică și
ciocanul sonic sunt câteva dintre invențiile pe care le-a
dezvoltat folosind teoria sonicității. Alte realizări ale sale includ
primul schimbător automat de viteză și un dispozitiv de tragere
printre palele elicei indiferent de turația acestora. Înainte de
Primul Război Mondial, a fost implicat activ în construirea de
avioane englezești de tip Bristol.
Contributii tehnice:

-Aeronautica:
Traian Vuia se dedică pasiunii sale și se străduiește să facă
zborul uman o realitate. Încearcă să construiască un prim
aparat de zbor, dar nu are bani. Se decide să meargă la Paris
în 1902, sperând să găsească sprijinul și banii pe care îi avea
nevoie. În 1903, el a prezentat Academiei de Științe de la Paris
un proiect de aeroplan, susținând că zborul cu un vehicul mai
greu decât aerul este posibil. Acest lucru „nu este decât un vis”,
așa că proiectul îi este respins. În ciuda scepticismului
celorlalți, Traian Vuia continuă proiectul și obține un brevet
pentru „aeroplanul-automobil”. Aparatul, care va fi numit Vuia I
și cunoscut și sub numele de „Liliac”, va fi gata abia în 1905.
Era greu de 250 de kilograme și avea un motor de 20 CP. Pe
18 martie 1906, a zburat pentru prima dată în jurul Parisului cu
„Liliacul”. Aparatul a decolat, s-a ridicat la o înălțime de un
metru și a parcurs o distanță de douăsprezece metru. Deși
pare ciudat în zilele noastre, a fost o realizare remarcabilă în
acel moment.
-Henri Coanda:
Inventând o platformă mobilă pentru experimente
aerodinamice, pe care o monta pe un tren în mişcare, a făcut
calcule cantitative ale aeronauticii folosind un tunel de vânt cu
fum, o balanță aerodinamică și o cameră fotografică specială
pe care a creat-o el însuși. Acest lucru a revoluționat lumea
aviatică. A descoperit în 1930 „efectul Coandă” (constă în
principiul de a crea o zonă de depresiune în plin aer de-a lungul
unui perete, această zonă permiţând fluidelor să vină şi să ia
direcţia peretelui unde s-a făcut depresiunea).
Surse: https://www.rador.ro/2016/06/07/henri-coanda-om-de-
stiinta-inventator-si-pionier-al-aviatiei-130-de-ani-de-la-nastere/
https://historia.ro/sectiune/general/romanii-pionieri-ai-aviatiei-
traian-vuia-aurel-574581.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_Vuia
https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Constantinescu
https://www.old.research.gov.ro/ro/articol/6008/comunicare-br-
mass-media-cercetare-gogu-constantinescu-genialul-savant-
roman-ce-a-uimit-lumea-cu-inven-iile-sale
https://ro.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret
https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Spiru_Haret
https://historia.ro/sectiune/general/modernizarea-
invatamantului-romanesc-reformele-566542.html
https://www.salvaticopiii.ro/afla-mai-multe/noutati/spiru-haret,-
ministrul-educatiei-care-a-revolution
https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_sonicit%C4%83%C8%9Bii
https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Babe%C8%99