Proiect didactic

Data desfăşurării: 12.10.2022

Profesor: Cebotari Ecaterina
Unitatea de învăţămînt: Gimnaziul ,,Vitalie Ceban” s. Alexăndreni
Clasa: a VIII-a
Tema: Unificarea Germaniei
Tipul lecţiei: Lecţie de asimilare a cunoştinţelor noi
Metode şi procedee: comparaţia, argumentarea, explicaţia, lucrul în grup, studiu de caz,
discuţia dirijată, analiza documentelor.
Mijloace didactice: manualul şcolar ,,Istoria” clasa a VIII-a, postere, dicţionar explicativ,
harta,,Europa sec. XIX”
Competenţe specifice:

Amplasarea în timp şi spaţiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demonstrând înţelegerea

continuităţii şi schimbării în istorie.
Determinarea relaţiei de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică şi spirit critic.
Obiective operaţionale:
O1. Să localizeze pe hartă regatele Germaniei;
O2. Să identifice premisele unificării Italiei şi a Germaniei
O3. Să descrie procesul de unificare al Germaniei şi Italiei
O4. Să ordoneze pe axa cronologică principalele evenimente istorice în procesul Unificarea Germaniei
O5. Să aprecieze în baza imaginilor şi documentelor din manual, semnificaţia personalităţilor istorice, în
procesul Unificării Italiei.
 Desfășurarea lecției
Etapele lectiei , timpul Obiective Activitatea profesorului
operaționale
Momentul organizatoric Notează absenţele.
(1 min.) Pregăteşte mijloacele de
învăţare.
Evocare 5 min O1 1. Care au fost
cauzele revoluțiilor
de la 1848?
2. Care au fost statele
în care au izbucnit
revoluţii?
3. Ce fel de state erau
cele două?
4. Ce înțelegeți prin
stat national și
multinational?
5. Dați exemple de
state multinaționale
și identificați-le pe
hartă.
6. În ce alte state au
avut loc revoluții în
1848?
Realizarea sensului 30 Anunţarea lecţiei noi, a
min O2 planului ei de predare-
învăţare, a ceea ce trebuie
să ştie şi să facă elevul la
sfârşitul lecţiei
“Unificarea Germaniei”
Activitatea elevului Metode, procedee,
mijloace
1. Elevii identifică tipurile de cause:  Conversaţia
- Politice (nemultumirile legate de euristică
regimurile existete)
- Economice (somaj, scaderea  Explicaţia
nivelului de trai) elevilor
- Naționale ( în statele
multinationale)
2. Statele în care au izbucnit revoluţii au
fost Franţa şi Imperiul Habsburgic
3. Franţa era un stat national iar Imperiul
Habsburgic un stat multinational.
4. Statul național este un tip de stat care
îmbină entitatea politică a unui stat cu
entitatea culturală a unei națiuni (stat
care este format dintr-o singură
națiune)
Statul multinational este tipul de stat
care cuprinde între granițele sale mai
multe națiuni ( stat format din mai
multe națiuni)
5. Imperiul Habsburgic, Imperiul
Otoman, Imperiul Rus.(identifică pe
harta cele 3 imperii)
6. Germania, Italia, Țara Românească,
Moldova
Notează pe caiete titlul lecției  Conversația
 Profesorul imparte elevii  Elevii rezolvă prin colaborare sarcinile  Lucul în echipă
in 6 echipe. Le cere să de lucru primate utilizând informațiile
arunce cubul pentru a din cele două fișe de lucru.  Joc didactic-
primi un set de sarcini de  Cer lămuriri cu privire la rezolvarea cubul
O3 lucru. Pe fețele cubului se sarcinilor de lucru.
află următoarele sarcini de  Leaderul echipei prezintă rezultatele și  Învățarea prin
lucru: afișează răspunsurile pe tablă. descoperire
1. Descrie etapele
unificării Italiei și  Învățarea prin
Germaniei colaborare
utilizând
informațiile din  Fișe de lucru
tabelul din Fișa1.
2. Compară procesul
de unificare al
celor două state pe
baza textelor și
tabelului din Fișa
1.
3. Asociază
personalitățile din
fișa 2 cu
evenimentele la
care au participat și
mentionați rolul
lor.
4. Analizează relația
dintre națiune
(utilizând definiția
ei) și unirea Italiei
si Germaniei.
5. Argumentează
importanța unirii
Italiei si
Germaniei.
6. Aplicați ceea ce ați
citit în fișele de
lucru și identificați
 urmarile unirii
celor două state
evidențiind rolul
lor pentru Italia și
Germania în zilele
noastre.
Profesorul colaborează cu
elevii care solicită ajutor
pentru înțelegerea și
rezolvarea sarcinilor de
lucru.
După discutarea
răspunsurilor, profesorului
îi îndrumă pe elevi în
reorganizarea informațiilor
după următorul plan scris
pe tablă:
1.Premise
2.Statul și personalitățile
care au coordonat
unificarea
3.Etape
4.Urmări/Consecințe ale
unificării
-obiectivele revoluţiei de
la 1848
-mişcarea populară ”Il
Rissorgimento“
(Renaşterea)
-politica liberală a
Piemontului
 Elevii, îndrumați de întrebările
profesorului, reorganizează informația
din fișele de lucru.
 Elevii urmăresc demonstrațiile la hartă
și identifică etapele unificării celor
două state pe hărțile din manual.
 Notează pe caiete informațiile care nu
 Conversația
se regasesc în tabelul din fișa 1.
euristică
 Răspund întrebărilor adresate de către
 Explicația
professor.
 Demonstrația
 Explicația
elevilor
-s-a realizat în jurul regatului Piemont si l-a  Lucrul cu harta
avut drept artizan pe primul ministru  Manual de
piemontez, Camillo Cavour ( arata la harta istorie, clasa a
regatul Piemontului) VII-a, Editura
Humanitas
I. 1859 – război cu Austria =>Toscana,  Tabla
Modena, Parma se unesc cu Piemontul; este  Creta/ creta
obţinută Lombardia colorată
II. 1860 – ”Expediţia celor 1000“, condusă de  Harta Europei in
Giuseppe Garibaldi→ eliberează Sicilia şi S secolul XIX
Italiei
1861 – Se formeză Regatul Italie cu
capitala la Florenţa
III. 1866 – Italia sprijină Prusia împotriva
Austriei și primeşte Veneţia
1870 – Roma devine capitala Italiei
– Statul Papal se uneste cu Italia în urma
demersurilor diplomatice devenind Vatican.
Exemplifică cu ajutorul hărții etapele
menționate
 - formarea statului naţional unitar cu capitala
la Roma
- constituirea Statului papal la Vatican

-experienţa Parlamentului de la Frankfurt

din1848
-uniunea vamală a statelor germane
O5 (Zollverein 1834)
-dezvoltarea economică şi militară a Prusiei

Unirea s-a realizat în jurul regatului Prusiei și

l-a avut drept artizan pe cancelarul Otto von
Bismark

I. 1864 – Prusia condusă de regele Wilhelm I

şi de cancelarul Otto von Bismarck şi Austria
înving Danemarca şi alipesc provinciile
Schleswig şi Holstein
II. 1866 – Austria este înfrântă si se formează
Confederaţia Germaniei de Nord în jurul
Prusiei.
III. 1870-1871 – Prusia învinge Franţa punând
capăt imperiului lui Napoleon al III-lea.
– la Versailles, regele Prusie, Wilhelm I s-a
proclamt împărat al Germaniei unifica
-se formează statul naţional unitar
-pacea cu Franţa => primeşte 5 miliarde franci
aur și provinciile Alsacia și Lorena =>devine
mare putere europeană

Reflecția O4 1.Despre ce am discutat Elevii răspund Conversația

4 min. astazi?
2.În jurul căror regate s-a
realizat unificarea Italiei și
a Germaniei?
3.Menționați câteva
personalități cu un rol
1. Am discutat despre unificarea Italiei și Explicația elevilor
Germaniei.
2. Regatul Piemontului și Prusia.
3. Camillo Cavour, G.Garibaldi, Otto von
Bismark.
4. Formarea statelor naționale Italia și
 deosebit in unirea celor Germania.
două state.
4.Care a fost cea mai
importanta urmare a
unificarii celor doua state?
Amplasati pe axa
cronologică aceste
evenimente
Tema pentru acasă Comparați unificarea celor Elevii notează tema.
două state punand in
Notarea elevilor evidență diferențele.
1 min.
Sunt notați elevii care s-au
evidențiat prin activitate
pe parcursul orei.
1. Descrie etapele unificării Italiei și Germaniei utilizând informațiile din carte.

2. Compară procesul de unificare al celor două state pe baza textelor.

3. Asociază personalitățile din fișa cu evenimentele la care au participat și mentionați

rolul lor.

4. Analizează relația dintre națiune (utilizând definiția ei) și unirea Italiei si Germaniei.

5. Argumentează importanța unirii Italiei si Germaniei.

6. Aplicați ceea ce ați citit în temă și identificați urmarile unirii celor două state

evidențiind rolul lor pentru Italia și Germania în zilele noastre.