Au existat agresori educați în holocaust?

Profesor inginer formator Popa Ancuța Maria

Colegiul Tehnic ”Henri Coandă” Timișoara

Holocaustul a fost o încercare pentru întreaga omenire, o persecuție sistematică asupra evreilor.
Se spune că au murit peste șase milioane de evrei de pe întregul continent.Pe parcursul a șase ani
în Al Doilea Război Mondial, evreii au fost ghetoizați, împușcați și deportați. Au fost duși cu
forța evrei din Europa Centrală și de Est la Auschwitz, Treblinka și Belzec, în diferite locuri din
Polonia(atunci când aceasta a fost ocupată) și apoi în toată Europa ocupată.Evreii din Uniunea
Sovietică au fost împușcați în masă.
Totul a început în anul 1933, imediat după ce naziștii au ajuns la putere.Totul a început cu Adolf
Hitler.
În calitate de pedagog nu te poți abține să nu te întrebi ce studii avea Adolf Hitler, de unde atâta
extremism și multe altele. Oare oamenii educați pot avea astfel de atitudini extremiste? Pot
provoca un genocid?
Ce fel de frustrări au determinat aceste viziuni de ”purificare a națiunii germane”?A stat la baza
extremismului un șoc emoțional ? Iar dacă Adolf Hitler să presupunem că a devenit adeptul
mitului ”cuțitul înfipt în spate”, ceilalți de ce au aderat la această idiologie fascistă?De ce au
aderat și ceilalți criminali? Din lipsă de empatie? Din cauza discriminării?Din lipsă de educație?
Din goana după funcții, putere? Din avariție?
Trebuie să spunem că mitul ”cuțitului înfipt în spate”  susținea că armata germană "neînvinsă în
câmpul de luptă", a fost „înjunghiată în spate” de marxiști și civili.
Rangul de om educat presupune deținerea unui set de valori juste, corecte pe marginea cărora
poți emite judecăți de valoare.Gândindu-ne la aceste crime, la lipsa de educație și cultură a
liderului sau mai bine spus la cultura falsă a liderului care a și scris o carte(Mein Kampf) în cele
nouă luni de închisoare, deducem că și societatea are partea ei de vină în promovarea nonvalorii,
a semenilor cu diferite deficiențe cognitive.Același lucru se întâmplă și azi, dar la o scară mai
mică.
Holocaustul a fost gândit, planificat și dirijat de regimul nazist german condus de Adolf Hitler. A
fost implementat în mare parte de către SS ( „Eșalonul de protecție”), alături de membrii altor
organizații și instituții din Germania și din alte țări.Da, din alte țări ale Europei.
 În Europa de Vest, fiecare țară a avut adepți ai regimului nazist pe care l-au și ajutat, iar în
Europa de Est, civilii au fost părtași la actele de ucidere.
Evreii erau obligați să trăiască separat de populație în diferite cartiere ale țărilor ocupate ale
Europei(Polonia, Uniunea Sovietică). Trebuie să menționăm că Polonia și Uniunea Sovietică,
înainte de război aveau cele mai mari concentrații de populații de evrei.
Și întorcându-ne la educație , în urma acestor concluzii proprii, putem desprinde faptul că cei
care au creat acest sistem și cei care au făcut parte din el, nu au avut un echilibru emoțional, un
echilibru moral și nici o educație bine fundamentată.
Este recomandat și recomandabil ca societatea să încerce prin mijloacele sale să reducă gradul
de incultură și să crească nivel educativ al contemporanilor. Altfel, există un pericol real în
posibilitatea repetării unor situații de o anvergură neplăcută.
Să învățăm din trecutul nostru, să învățăm să ne iubim aproapele, să fim empatici, să promovăm
incluziunea, să nu fim de acord cu discriminarea sub nici o formă.
De fapt, totul, a apărut datorită discriminării.
În prezent, Constituția României interzice discriminarea, iar egalitatea de tratament este
garantată de către aceasta.Avem legi, ordonanțe, hotărâri de guvern care interzic
discriminarea.Cu toate acestea, fenomenele de discriminare există și în absența unor legi pro-
discriminare, și împotriva eforturilor legislative de combatere a fenomenului.
Printre cele mai frecvente fenomene de discriminare se află: discriminarea pe criterii de vârstă,
de avere, de convingeri politice, de naționalitate, de rasă, de sex, de religie, de orientare
sexuală etc.
După atâția ani, discriminarea mai există.Acest fapt ne reflectă nivelul educației, a înțelegerii și
nivelul gândirii a unui popor, a unei țări.
Cu cât nivelul discriminării este mai mare , cu atât gradul de incluziune socială este mai mic.
Mediul social de viaţă reprezintă ansamblul condiţiilor de trai în familie şi/sau gospodărie, al
relaţiilor sociale personale, inclusiv mediul în care persoana lucrează, este educată şi îşi
desfăşoară activităţile sociale obişnuite.
Discriminarea a afectat și încă afectează mediul nostrum social de viață. Desigur, într-o altă
proporție.
Iar la final, doresc să subliniez cât este de importantă societatea ca factor propagator a unor
relații educative normale, firești care să conducă mai departe la pace și înțelegere în toate mediile
societății.