Fizio Examen Mare

Absența pigmentului
1 fotosensibil pentru lumina daltonism

verde poartă numirea de
2 Accelerarea VSH-lui este determinata de: scăderea numărului de hematii;
reducerea albuminelor și creșterea
3 Accelerarea VSH-ului este determinată de:
globulinelor plasmatice;
Acest receptor este blocat prin
4 hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și nicotinici colinergici;
la nivelul joncțiunii neuromusculare:
5 Acomodarea se realizează prin contracția: mușchiului ciliar;
6 Acomodarea se realizează prin: variația convexității cristalinului;
Activarea factorului XII al coagulării este
7 contactul cu colagenul;
determinată de:
Activarea factorului XII, în coagularea contact cu plăcuțe agregate și
8
intrinsecă, se face prin colagenul ;
Aferentele reticulare sunt următoarele, cu
9 hipofizare
excepția uneia:
Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile eliberarea în circulație a adrenalinei,
10
plămânilor: vasopresinei și oxitocinei;
Alegeți afirmația corectă cu referire la pătrunde în capilare prin difuziune
11
CO2. din țesuturi;
Alegeți afirmația corectă referitor la este determinată mai mult de
12
capacitatea de O2 a sângelui: cantitatea de Hb;
Alegeți afirmația corectă referitor la Poate produce o inspirație prelungită
13
centrul apneustic în unele împrejurări ;
Alegeți afirmația corectă referitor la este localizat în nucleul parabronhial
14
centrul pneumotaxic: în partea superioară punții;
este mai mic comparativ cu cel al
Alegeți afirmația corectă referitor la
15 CO2, deoarece O2 este mai putin
coeficientul de difuziune a O2:
solubil;
16 crește în cursul efortului fizic;
coeficientul respirator:
Alegeți afirmația corectă referitor la este cea mai mică în spațiul mort
17
concentrația CO2: anatomic la sfârșitul inspirației;
Alegeți afirmația corectă referitor la este cea mai mare în spațiul mort
18
concentrația O2: anatomic la sfârșitul inspirației;
Alegeți afirmația corectă referitor la efectul
19 afinitatea Hb pentru CO2;
Haldane- pO2 din sânge influențează:
Alegeţi afirmația corectă referitor la
20 Viteza de circulație
factorul ce NU afectează formarea HbO2:
Alegeți afirmația corectă referitor la forma
21 bicarbonați de sodiu în plasmă;
cea mai importantă de transport a CO2:
22 frecvența respirației la adult normal în 12-16 resp/min;
repaus:
23 ambele faze sunt active;
gradientul de presiune parţială a O2:
Alegeți afirmația corectă referitor la grupul
24 este activă numai inspirația;
respirator dorsal:
Alegeți afirmația corectă referitor la hipoxie, hipercapnie și acidoză
25
mecanismul respirației forțate: respiratorie;
26 devine mai negativă;
presiunea intrapleurală la inspirație:
Alegeți afirmația corectă referitor la este mai mică față de presiunea
27
presiunea intrapulmonară: atmosferică la inspirație;
Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul
28 este generat de centrul respirator bulbar;
respirator de bază:
Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul este generat de grupul dorsal de neuroni
29
respirator de bază: respiratori bulbari;
Alegeți afirmația corectă referitor la rolul scade tensiunea superficială la interfața
30
surfactantului: dintre lichidul și aerul alveolar;
31 prin difuziune;
schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:
Alegeți afirmația corectă referitor la este transportat mai mult în formă de
32
transportul CO2: bicarbonați;
33 sunt în sângele venos;
valorile mai reduse a PaO2:
este volumul rezidual și volumul
34 volumul de aer rămas în plămâni după o
expirator de rezervă;
expirație normală:
este mesagerul secund care mediază
35 Alegeți afirmația corecta. AMPc: creșterea permeabilității apei, produsă de
vasopresină, în tubul colector;
constanta relativă a fluxului sanguin
Alegeți afirmația corecta. Autoreglarea renal și ratei de filtrare glomerulară,
36
circulației renale: independent de modificările presiunii
arteriale
Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de
37 reabsorbția Na+ în nefronul distal scade
ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
Alegeți afirmația corecta. Care din
38 următoarele cauze determina o creștere a scăderea ratei de filtrare glomerulară
pragului renal pentru glucoza?
următoarele substanțe permit măsurarea
39 clearance-ul inulinei
cea mai exactă a filtratului glomerular la
om?
următoarele substanțe va fi mai
40 creatinina
concentrată la sfârșitul tubului proximal
decât la începutul acestuia?
Alegeți afirmația corecta. Care este
41 regiunea nefronului în care debitul capsula Bowman
ultrafiltratului este maxim?
Alegeți afirmația corecta. Care este
42 regiunea nefronului unde concentraţia vârful ansei Henle
Na+-lui din ultrafiltrat este maximă?
Alegeți afirmația corecta. Care porțiune a
nefronului este impermeabila pentru apă
43 porţiunea groasă a ansei Henle
indiferent de controlul hormonal al
permeabilității?
Alegeți afirmația corecta. Cea mai mare
44 cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita tubul contort proximal
în:
Alegeți afirmația corecta. Cea mai mică
45 cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita porțiunea descendenta a ansei Henle
în:
Alegeți afirmația corecta. Consumul de reflectă direct, nivelul de Na+
46
oxigen în rinichi: transportat;
Alegeți afirmația corecta.
47 Contratransportul Na+-lui în tubul contort ionul de H+
proximal are loc cu:
Alegeți afirmația corecta. Creșterea
48 secreţiei de aldosteron
potasemiei produce o creștere a:
Alegeți afirmația corecta. Din cantitatea
totală de apă filtrată la nivel glomerular
(180 1/24 ore) se elimină în aceeași
49 tubul contort proximal
perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
Precizați la ce nivel al nefronului are loc
reabsorbția maximă a apei:
regiunea unde permeabilitatea pentru apă
50 Alegeți afirmația corectă. Ductul colector:
nu depinde de osmolalitatea plasmei;
Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD crește permeabilitatea tubului distal
51
asupra rinichiului este de a: pentru apă
Alegeți afirmația corecta. Efectul maxim al
52 tubului colector cortical
aldosteronului se manifestă la nivelul:
Alegeți afirmația corecta. Factorul major
53 care determină reabsorbția apei la nivelul reabsorbţia activă a Na+-lui
tubului contort proximal este:
Alegeți afirmația corecta. Funcția
54 urokinază
fibrinolitică a rinichiului se realizează prin:
55 Alegeți afirmația corecta. Glomerulul: este o rețea capilară implicată în filtrare;
Alegeți afirmația corecta. Glucoza este
56 tubul contort proximal
reabsorbită în:
Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care
57 este filtrata la nivel glomerular, este tubul contort proximal
reabsorbita în:
Alegeți afirmația corecta. In absența
58 vasopresinei, cea mai mare cantitate de tubul proximal
apă se reabsoarbe în:
cea mai mare cantitate de apă se
Alegeți afirmația corecta. In prezența
59 reabsoarbe la nivelul tubului contort
hormonului antidiuretic
proximal ;
Alegeți afirmația corecta. La ce nivel al
nefronului are loc o concentrare a urinei
60 vârful ansei Henle
tubulare, unde presiune osmotică are
aceleași valori ca cea a urinei finale?
Alegeți afirmația corecta. La un pacient cu creșterea cantității de substanțe osmotic
61 diabet zaharat, poliuria este determinată active din filtratul glomerular, substanțe
de: care nu mai pot fi reabsorbite tubular
Alegeți afirmația corecta. Locul de acțiune
62 tubul contort distal;
a tiazidelor:
Alegeți afirmația corectă. Locul unde
porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul
63 osmolalitatea fluidului tubular este mai
vârfului;
mare ca a plasmei:
bariera care separă capilarele sanguine
Alegeți afirmația corecta. Membrana
64 glomerulare de spațiul urinar dintre
filtrantă glomerulară:
foițele capsulei Bowman;
regiunea unde sistemele active de
Alegeți afirmația corecta. Porțiunea
65 transport fac posibil eliminarea unei urini
ascendentă a ansei Henle:
concentrate;
Alegeți afirmația corecta. Porțiunea
66 tubulară, în care fluidul este totdeauna capsula Bowman.
izoton cu plasma:
Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea
67 tubulară, în care permeabilitatea apei este tubul contort proximal
crescută:
Alegeți afirmația corecta. Proteinuria
68 excreția anormală de proteine în urină
reprezinta:
Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+
69 în tubul contort distal, crește dacă are loc concentraţiei de K+ plasmatic
o creștere a:
convertește angiotensinogenul la
70 Alegeți afirmația corecta. Renina:
angiotensina 1
Alegeți afirmația corecta. Scăderea
71 scăderea reabsorbției tubulare a Na+
secreției de aldosteron poate determina:
Alegeți afirmația corecta. Secreția de H+
72 în tubul contort proximal este asociată reabsorbția ionilor de HC03‾
primar cu:
Alegeți afirmația corecta. Sinteza reninei
73 în aparatul juxtaglomerular este inhibată creşterea presiunii în arteriolele aferente
de:
Alegeți afirmația corecta. Substanțele
74 organice cu valoare nutritivă sunt tubul contort proximal
reabsorbite în:
Alegeți afirmația corecta. Transportul activ
75 ureei
la nivel renal, de-a lungul nefronului are
loc pentru următoarele substanțe, cu
excepția:
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la presiunea intrapleurală este mai mare ca
76
pneumotorax: cea atmosferică în pneumotorax deschis;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la este responsabil în special pentru
77
grupul respirator dorsal: expirația forțată;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la poate induce o pierdere a conștiinței din
78
hiperventilaţia voluntară cauza unei hiperoxii cerebrale ;
Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la este inclus în volumul inspirator de
79
volumul respirator curent: rezervă;
Alegeți factorul ce NU afectează direct rata
80 difuziunii gazelor prin membrana volumul spațiului mort anatomic;
respiratorie:
Alegeţi modificările respiratorii ce apar la
81 apnee;
secționarea măduvei spinării la nivelul C1:
Alegeți modificările respiratorii în timpul
82 apnee de scurtă durată;
deglutiției:
Alegeți modul corespunzător de excitație a
83 deformarea mecanica a receptorului;
receptorilor senzoriali mecanici cutanați:
Alegeți pentru senzația gustativa primara
substanțe organice cu lanț lung ce conțin
84 de amar tipurile de substanțe chimice care
azot, alcaloizi;
determina aceasta senzație:
pO2 sânge arterial în capilare pulmonare
Alegeți valorile normale ale presiunilor
85 104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng
parțiale ale O2 și CO2:
95 mm Hg;
Aminoacizii sunt reabsorbiți din filtratul
86 tubului proximal
glomerular la nivelul:
Este arcul reflex al reflexului de
Analizați imaginea și alegeți varianta
87 întindere iar structura necunoscuta este
corecta:
fusul muscular;
88 Apa trece în saliva la nivelul: Acinilor, pe cale paracelulara;
la nivelul bulbar inferior (sub decusatia
89 Apneea apare în caz de secțiune:
piramidala);
Aportul normal de apa, pentru un
90 2500 ml ;
organism adult sănătos, în 24 ore, este:
Aria integrativa pentru reflexele spinale
91 Substanța cenusie;
este reprezentata de:
92 Arteriolele: prezintă o bogată inervație simpatică;
93 Arteriolele: prezintă o bogată inervație simpatică;
94 Astigmatismul se corectează cu lentile: cilindrice;
Asupra cărui proces are influența mai
95 motilitate și secreție gastrointestinală;
mare parasimpaticul, fața de simpatic:
Atropină scade motilitatea
96 gastrointestinală, prin blocarea acestui muscarinici colinergici;
receptor;
Avitaminoza K determină un deficit de
97 II;
hemostază prin lipsa factorului:
98 Boala Addison este: insuficienta corticosuprarenalei;
Ca2+ în plasmă se găsește in următoarele
99 hidroxiapatite;
forme, CU EXCEPȚIA:
Calcitonina are următoarele efecte cu
100 inhibă osteoblastelor;
EXCEPȚIA unuia:
101 Calcitonina este secretata de: tiroida în compartimentul interstițial;
Cantitatea cea mai mare de azot neproteic
102 uree ;
din sânge rezultă din
Include Volumul Curent și Volumul
103 Capacitatea Inspiratorie.
Inspirator de Rezervă;
Capilarele cu permeabilitatea cea mai
104 ficat;
mare se află în:
Capilarele cu permeabilitatea cea mai
105 intestinul subțire;
mare se află în:
Caracteristicele funcționale ale sinapselor
106 transmiterea bilaterala;
cu transmitere chimica sunt CU EXCEPȚIA:
Caracteristicile ECG ale ritmului sinusal fiecare complex QRS este precedat de
107
sunt: unde P pozitive în Dl, DII;
dereglarea integrității funcționale
108 Care afirmație este corectă: (reversibilă) se obține la acțiunea cu
lidocaină;
Care canale s-au deschis pentru a genera
109 fenomenul electric reprezentat pe acest cationice;
grafic?
Care din diagramele (A-E) arată
modificările volumului și osmolarității
110 E
lichidelor extra- și intracelular după
pierderea soluției hipotonice.
111 A
pierderea soluției izotonice.
112 E
lichidelor extra- și intracelular la un
pacient cu diabet insipid.
113 D
perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
114 C
perfuzia 1 litru de NaCl 0,45%.
115 D
perfuzia soluției hipertonice.
116 B
perfuzia 1 litru de NaCl 0,9%.
117 C
perfuzia soluției hipotonice.
118 B
perfuzia soluției izotonice.
Care din elementele enumerate NU fac
119 membrana vestibulara;
parte din urechea medie:
Care din enzimele enumerate Nu intra în
120 pepsina;
componenta sucului pancreatic;
Care din factorii de mai jos Nu participă la
121 nervii renali parasimpatici
eliminarea Na+-lui?
Care din factorii hormonali inhiba
122 secretina;
motilitatea intestinului subțire;
Care din factorii hormonali inhiba
123 secretina;
motilitatea intestinului subțire;
Care din funcțiile enumerate ii aparțin
124 activează tripsinogenul;
enterochinazei:
Care din funcțiile enumerate nu-i
125 respiratorie;
corespund salivei;
Care din funcțiile enumerate nu-i
126 respiratorie;
corespund salivei:
Care din peptidele enumerate se secreta
127 somatostatina;
de neuronii secretori ai hipotalamusului:
Care din procesele enumerate NU au loc în
128 reabsorbția sărurilor biliare;
intestinul gros:
Care din substanțele descrise este
129 considerata neurotransmițătorul major serotonina;
implicat în producerea somnului lent:
Care din următoarele afirmații este potențialul plăcutei motorii este
130
corectă? rezultatul eliminării de neuromediator;
Care din următoarele afirmații este tensiunea musculară este maximă în caz
131
corectă? de tetanos complet;
contracția mușchiului neted este inițiata
Care din următoarele afirmații este
132 de fixarea ionilor de Ca2+ la
corectă?
calmodulină;
Care din următoarele afirmații este sinapsele neuromusculare posedă cea
133
corectă? mai mică labilitate;
nivelul critic de depolarizare este nivelul
134 de depolarizare, atingerea căruia
corectă?
provoacă potențialul de acțiune;
Care din următoarele afirmații este mediatorul este eliminat de membrana
135
corectă? presinaptică a sinapsei neuromusculare;
Care din următoarele afirmații este viteza de propagare a excitației prin
136
corectă? fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
reobaza este intensitatea minimă a
137 curentului electric, care provoacă
corectă?
excitație;
sarcolema fibrei musculare scheletice
138 este sensibilă la acetilcolină doar la
corectă?
nivelul jonctiunii neuromusculare;
Care din următoarele afirmații este sarcomerul este unitatea
139
corectă? morfofunctională a miofibrilei;
fazele contracției musculare unice sunt
140 (în ordinea corectă) - perioada latentă,
corectă?
contracție, relaxare;
Care din următoarele afirmații este membrana postsinaptică conține canale
141
corectă? chemodependente;
Care din următoarele afirmații este fibrele nervoase de tip B sunt fibre
142
corectă? preganglionare vegetative;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra
143 musculară striată în reticulul
corectă?
sarcoplasmatic;
Care din următoarele afirmații este oboseala musculară este mai evidențiata
144
corectă? în mușchiul scheletic;
Care din următoarele afirmații este hiperpolarizarea apare din cauza fluxului
145
corectă? continuu a ionilor de K+ din celulă;
fibrele musculare scheletice sunt inervate
146 de neuronii din coarnele anterioare ale
corectă?
măduvei spinării;
Care din următoarele afirmații este osmoza este mișcarea apei de la o
147
corectă? presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
cuplarea miozinei cu actina este
148 determinată de creșterea concentrației
corectă?
sarcoplasmice a calciului
Care din următoarele afirmații este mușchiul neted are cea mai lungă durată
149
corectă? de contracție;
Care din următoarele afirmații este în preparatul neuromuscular structura cu
150
corectă? cea mai mare labilitate este nervul;
Care din următoarele afirmații este fluidul din tubii transversali din fibra
151
corectă? musculară este lichid extracelular;
Care din următoarele afirmații este miorelaxantii blochează colinoreceptorii
152
corectă? de pe membrana postsinaptică;
Care din următoarele afirmații este mușchiul striat posedă cea mai mare
153
corectă? viteză de contracție;
Care din următoarele afirmații este membrana celulară are permeabilitate
154
corectă? cea mai mare pentru apa;
Care din următoarele afirmații este excitabilitatea fibrei nervoase este mai
155
corectă? mare decât a fibrei musculare;
Care din următoarele afirmații este în sinapsa neuromusculară mediatorul
156
corectă? este acetilcolina;
Care din următoarele afirmații este in timpul oboselii în mușchi se mărește
157
corectă? cantitatea de acid lactic;
reobaza este intensitatea minimă a
158 curentului electric, care provoacă
corectă?
excitație;
Care din următoarele afirmații este ionii de Ca2+ determină cuplarea
159
corectă? excitația - contracția;
160 capul miozinei scindează ATP;
corectă?
pragul de excitație este valoarea minimă
161 a excitantului ce provoacă potențialul de
corectă?
acțiune;
Care din următoarele afirmații este calsechestrina mărește cantitatea de Ca
162
corectă? stocat în reticulul sarcoplasmatic;
Care din următoarele afirmații este miorelaxantii cauzează moartea prin
163
corectă? paralizia mușchilor respiratori si asfixie;
tonusul muscular este determinat de
164 numărul unităților motorii în acțiune și
corectă?
frecventa lor de descărcare;
potențialul de repaus este diferența de
Care din următoarele afirmații este potențial dintre suprafața internă și cea
165
corectă? externă a membranei celulare, în absenta
excitării;
valoarea potențialului de repaus a
166 celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90
corectă?
mV;
în preparatul neuromuscular structura cu
167 cea mai mică labilitate este sinapsa
corectă?
neuromusculară;
Care din următoarele afirmații este colinesteraza scindează acetilcolina
168
corectă? legată cu colinoreceptori;
Care din următoarele afirmații este fibra musculară este inexcitabilă în
169
corectă? timpul perioadei refractare absolute;
potențialul de acțiune este diferența de
Care din următoarele afirmații este potențiale dintre suprafața internă și cea
170
corectă? externă a membranei celulare, în caz de
excitare;
depolarizarea membranei în timpul
171 potențialului de acțiune este cauzată de
corectă?
fluxul intracelular de Na+;
172 potențialul de repaus este permanent;
corectă?
membrana postsinaptică a sinapsei
173 neuromusculare are o sensibilitate mare
corectă?
fată de mediator;
Care din următoarele afirmații este răspunsul local apare la excitație
174
corectă? subliminală;
repolarizarea membranei în timpul
175 potențialului de acțiune este cauzată de
corectă?
fluxul extracelular de K+;
Care din următoarele afirmații este potențialul de acțiune a fibrei nervoase
176
corectă? durează 0,8 - 1,2 msec;
efectul metabolic major al
Care din următoarele afirmații NU este
177 catecolaminelor este scăderea
corectă:
glicogenolizei;
Care din următoarele afirmații NU este potențialul postsinaptic se supune legii
178
corectă? "totul sau nimic";
Care din următoarele afirmații NU este mușchii netezi multiunitari sunt mușchi
179
corectă? viscerali;
Care din următoarele caracteristici ale
viteza de conducere a potențialului de
180 axonului este dependenta mai mult de
acțiune ;
diametrul sau?
Care din următoarele celule formează cai
181 celulele Purkinje ;
eferente de la cortexul cerebelos
Care din următoarele conductanțe (g) este
mai mare în timpul fazei de platou a
182 g Ca2+;
potențialului de acțiune ventricular, fața
de repaus:
Care din următoarele procese NU
183 contribuie la hemostază locală conversia plasminogenului la plasmină
(microcirculatorie):
Care din următoarele senzații NU sunt
184 inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase senzația de gust;
libere?
Care din următoarele structuri NU aparține
185 utricula;
de cohlee?
Care din următoarele substanțe, prezente
în concentrații ridicate în putamen, nucleul
186 dopamina;
caudat și substanța neagra, scad în
concentrație în boala lui Parkinson:
Care din următoarele țesuturi conține cea
187 țesutul muscular;
mai mare proporție de apa:
Care din următoarele țesuturi conține cea
188 smalțul dentar;
mai mica proporție de apa:
Care din următorii factori afectează, în cea
189 mai mare măsură, capacitatea sângelui de micșorarea cantității de hemoglobină;
a transporta O2:
Care dintre celulele glandelor stomacale
190 peptici (principale);
produc enzimele sucului gastric:
Care dintre celulele glandelor stomacale
191 mucoase (auxiliare);
secreta mucina:
Care dintre formațiunile țesutului nodal
192 nodulul sinoatrial;
are rol de centru de comandă fiziologic:
Care dintre formațiunile țesutului nodal
193 nodulul sinoatrial;
are rol de pacemaker fiziologic:
Care dintre următorii receptori sunt mai
194 sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa- receptorii beta-2-adrenergici;
receptorii:
Care este stimulul adecvat pentru destinderea ampulei rectale în urma
195
declanșarea defecației: pătrunderii în rect a materiilor fecale;
196 Care este cauza defectelor vederii color: lipsa diferitor tipuri de conuri;
Care este cauza hemeralopiei(orbire
197 insuficienta severa de vitamina A;
nocturna):
forța de contracție a inimii, care întreține
Care este factorul principal care determină
198 gradientul de presiune între capetele
circulația venoasă?
sistemului venos;
Care este frecvența cardiacă în următorul
199 94
traseu EKG (v=25mm/s)?
Care este frecvența cardiacă în următorul
200 72
traseu EKG (V=25mm/s)?
201 Care este funcția de baza a ariei lui Broca: este responsabilă de formarea cuvintelor;
înțelegerea limbajului și efectuarea
202 Care este funcția majora a ariei Wernicke:
proceselor intelectuale;
203 Care este funcția respiratorie a plămânilor: menținerea homeostaziei gazoase;
Care este mecanismul de protejare a contracția reflexa a mușchiului stapedius
204
urechii de zgomotele nocive: și tensor al timpanului;
Care este procentul mediu al apei totale
205 55-60%
din organismul unei femei:
Care este procentul mediu al apei totale
206 60% ;
din organismul unui bărbat
Care este teritoriul vascular lipsit de
207 capilar;
inervație:
Care este teritoriul vascular lipsit de
208 capilar;
inervație:
Care factor de mai jos NU influentă asupra
209 glicemia;
transportul transcapilar?
Care receptori sunt mai sensibili la
210 receptorii beta-2-adrenergici ;
adrenalină, decât la noradrenalină
Care receptori sunt parte componentă a
211 receptorii nicotinici;
canalelor ionice pentru Na+ și K+:
Care segment al membranei bazilare
212 vibrează cu cea mai mare amplitudine la segmentul de la baza cohleei;
sunete cu frecventa înaltă:
Care structuri ale creierului sunt
responsabile de trecerea informației din
213 hipocampul;
memoria de scurtă durată in memoria de
lungă durată:
Care substanță din cele enumerate este
214 bradichinina;
cea mai dureroasa:
Care sunt elementele comune în
neuro mediatorii la nivel de organ
215 organizarea sistemului nervos somatic și
efector;
vegetativ parasimpatic:
Care suprafață a sistemului optic al
216 ochiului are cea mai mare putere de suprafața anterioara a corneei;
refracție:
Care tip de celule NU face parte din
217 celule ciliate externe;
celulele retinei:
Care trăsături NU sunt caracteristice
218 mișcări rapide a globilor oculari;
pentru somnul lent (cu unde lente):
Care-i acțiunea nervului simpatic asupra
219 vasoconstricție;
vaselor glandei submaxilare:
220 Cataracta se manifesta prin : opacifierea cristalinului;
prezenta în sânge a anticorpilor
221 Cauzele hipertiroidismului sunt:
tireostimulina cu acțiuni similare TSH;
Ce dereglări survin la extirparea
222 amnezie anterograda;
hipocampului:
Ce fenomen electric este reprezentat pe
223 PPSI
acest grafic?
Ce grupă de sânge este reprezentată în
224 II A;
figura următoare?
Ce mediator se elimina în terminatiunile
225 coardei timpanice, care inervează glanda acetilcolina;
submaxilara:
Ce model experimental puteți alege pentru
administrarea de Ca Cl în exces, pe
226 a provoca oprirea în sistola a cordului de
cordizolat și perfuzat;
broască:
Ce modificări ionice au loc în faza de crește conductanța membranei pentru
227
depolarizare rapidă, a fibrelor miocardice? Na+;
228 Ce numim anizocorie: diametrul diferit al pupilelor;
orificiul ce unește rampa timpanică cu
229 Ce numim helicotrema:
cea vestibulara;
230 Ce numim memorie: toate răspunsurile corecte;
generarea unor excitații ritmice de către
231 Ce se înțelege prin automatism cardiac:
țesutul excitoconductor nodal;
generarea unor excitații ritmice de către
țesutul excitoconductor nodal;
Ce structuri ale ochiului asigura formarea procesele (pliurile) ciliare din corpul
233
umoarei apoase: ciliar;
Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală
234 asistolie cardiacă;
și determină după câteva minute moartea:
Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală
235 fibrilația ventriculară;
şi determină după câteva minute moartea:
Cea mai crescuta concentrație a
236 compartimentul intracelular;
proteinelor este în:
Cea mai mare cantitate din aportul zilnic pe cale orala, prin ingestia de apa și alte
237
de apa se realizează: lichide;
Cea mai mare parte a CO2 transportat în
238 hidrocarbonat de Na+
sângele venos se află în:
Cea mai scăzută concentrație proteică este
239 compartimentul de lichid transcelular;
prezentă în:
Cel mai important component osmotic al
240 Na+;
spațiului extravascular este:
Cel mai important rol al motoneuronilor γ menținerea activității aferente a fibrelor
241
este: de tip Ia în cursul contracțiilor musculare
Cel mai mic procent de apa din organism,
242 bătrân;
în cursul ontogenezei, se găsește la:
Sunt sensibili la variațiile pH-ului
243 Chemoreceptorii respiratori centrali.
lichidului cerebrospinal;
Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8
sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce
244 protodiastola;
perioadă din cursul ciclului are durata cea
mai scurtă?
ansamblul funcțional format dintr-o
245 Ciclul cardiac reprezintă:
sistolă și diastolă cardiacă;
Circuitele neuronale pentru mișcările de
246 repetate ale picioarelor “dinspre și către Măduvei spinării;
corp” se afla la nivelul:
Citratul este un anticoagulant folosit
247 fixa ionii de Ca2+;
pentru capacitatea sa de a:
Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la
248 adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de fixarea Ca2+;
K+/ Na+, pentru că are loc:
Colesterolul endogen este un component
249 bilei;
al:
Concentrația unui singur ion rămâne
250 crescuta în saliva indiferent de debitul K+;
salivar:
Concentrațiile scăzute de adrenalină
251 produse de medulosuprarenală produc beta-2-adrenergici;
vasodilatație prin stimularea receptorilor:
Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o
252 angiotensinei II;
creștere a concentrației:
Constricția arteriolară sistemică poate
253 rezulta dintr-o creștere a concentrației angiotensinâ II;
locale de:
Controlul autonom al acomodației ochiului
254 sistemul nervos parasimpatic;
este asigurat de:
Controlul voluntar explicit al respirației
255 direct prin căile corticospinale;
este realizat:
Corecția astigmatismului poate fi
256 cu lentile cilindrice;
efectuata:
Cu ce evenimente electrice se corelează
257 unda R;
debutul zgomotului I:
Cu ce evenimente electrice se corelează
258 segmentul T-P;
debutul zgomotului II?
Cum acționează sucul pancreatic asupra
259 cantității enterochinazei din sucul mărește;
intestinal:
Cum acționează sucul pancreatic asupra
260 cantității enterochinazei din sucul mărește;
intestinal:
Cum se modifica sensibilitatea auzului
261 când se înlătură timpanul și sistemul scade esențial;
oscilator:
De la care receptori impulsurile se
262 fotoreceptorii retinei;
transmit la corpii geniculați laterali:
De la care receptori se transmit
263 de la receptorii urechii interne;
impulsurile la corpii geniculați mediali:
De la nivelul receptorilor tendinoşi Golgi
264 reflexele miotatice inversate
sunt inițiate:
Denervarea completă a intestinului subțire are un efect redus asupra peristaltismului
265
produce: datorită sistemului mienteric;
este asociată cu creșterea permeabilității
266 Depolarizarea
membranere pentru ionii de sodiu;
267 Deutreanomalia este: perceperea defectuoasă a culorii verzi;
Diabetul suprarenal (steroid ) este
268 hipersecreția glucocorticoizilor;
provocat de:
269 Diabetul zaharat tip I se datorește: lipsei de insulina;
Dintre elementele figurate ale sângelui
270 limfocitele T cu memorie;
durata cea mai lungă de viaţă o au:
Dispariția percepției vizuale în diferite arii
271 hemianopsie;
a câmpului vizual poarta denumirea de:
distanța între centrul optic al lentilei și
272 Distanța focală a lentilei este:
focarul principal;
Distrugerea unilaterală a fibrelor
273 paralizie spastică contralateral leziunii
extrapiramidale determină:
După exocitoza neuromediatorului intra în componenta membranei
274
membrana veziculelor este: presinaptice;
275 Durata medie de viaţă a unei hematii este patru luni;
Edemul extracelular poate fi produs de
276 scăderea coeficientului filtrării capilare;
următorii factori cu EXCEPȚIA:
EGF (Epidermal Growth Factor) are
277 Inhiba secreția gastrica;
următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:
Enumerați tipurile fundamentale de
278 toate răspunsurile corecte;
receptori senzoriali :
Excitarea căror nuclee duce la accentuarea
279 nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
regiditatii de decerebrare:
280 Factorul XIII poate fi activat de: trombina și Ca2+ ;
activarea plasminogenului pe filamentele
281 Fibrinoliza are loc prin:
de fibrină;
282 Funcția primara a ganglionilor bazali este: realizarea mișcărilor complexe invațate;
Funcția primara a oscioarelor din urechea transmiterea oscilațiilor sonore către
283
medie la om este: cohlee;
284 Gastrina este secretată de: celulele G de la nivelul antrului piloric;
285 Glucagonul este secretat de: celulele alfa pancreatice;
Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate
286 hipofiza anterioara;
de:
hipertrofia tiroidei și hipersecreția de
287 Guşa endemică este caracterizată prin:
coloid;
Hemianopsia binazala apare când
prin fibrele neîncrucișate din chiazma
288 semnalele senzitive vizuale nu se
optica;
transmit:
Hemianopsia bitemporala apare când prin fibrele încrucișate din chiazma
289
semnalele senzitive nu se transmit: optica;
Hipertonia musculară produsă prin
distrugerea nucleelor vestibulari (în
290 rigiditatea de decerebrare poate fi
special Deuters);
înlăturată prin:
Hipotalamusul NU este implicat în
291 contracția musculaturii scheletice;
reglarea:
Hipotalarnusul este cel mai puțin implicat
292 respirației normale
în reglarea:
293 Hipovolemia normocitemică apare: posthemoragic imediat;
Stimularea corpusculilor aortali și
294 Hipoxia stimulează respirația prin:
carotidieni de PaO2 scăzut;
Hormonii care participa la menținerea
295 hormonul luteinizant;
corpului galben sunt:
Hormonii corticosuprarenalei sunt ca
296 steroizi;
structura:
Hormonii estrogeni sunt secretați la
297 ovarului;
nivelul:
Hormonii glucocorticoizi se secreta la
298 corticosuprarenalei;
nivelul:
299 Hormonii hipotalamici sunt ca structura: peptide, proteine;
Hormonii medulosuprarenalei sunt ca
300 dirivați din aminoacizi;
structura:
Hormonii mineralocorticoizi se secreta la
301 corticosuprarenalei;
nivelul:
302 Hormonii pancreatici sunt ca structura: peptide-proteine;
determina scăderea concentrației
303 Hormonii tiroideni: plasmatice de colesterol, fosfolipide si
trigliceride
stimulează secreția de testosteron în
304 Hormonul luteinizant (LH) la bărbat:
testicul;
Hormonul tireotrop (TSH) este secretat
305 hipofiza anterioara;
de:
306 Hormonul tireotrop (TSH): stimulează secreția glandei tiroide;
Hormonul tiroidian este cel mai activ sub
307 triiodotironină;
formă de:
Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul Asigura eliminarea mediatorului din
308
transmiterii excitației: presinapsa;
In cavitatea bucala la adult are loc
309 amidonului preparat;
scindarea enzimatica a:
În cazul în care un pacient în vârstă de 21
de ani, de sex masculin are o rezervă
310 cardiacă de 300% și un debit maximă 4 L / min
cardiac 16 L / min, care este debitul lui
cardiac de repaus?
imaginea obiectelor se formează pe
311 În cazul ochiului emetrop:
retina ( pata galbenă);
312 În cazul ochiului hipermetrop: imaginea se formează dupa retina
313 În cazul ochiului miop: axul ochiului poate fi mai lung;
314 În cazul ochiului prezbit: scade elasticitatea cristalinului;
In ce faza a potențialului de acțiune
315 postpotential negativ;
membrane este hiperexcitabila?
In cursul sistolei ventriculare se
316 70-80 ml;
expulzează o cantitate de sânge de:
În inspirație plămânii urmează mișcările
317 scăderii presiunii intrapleurale;
cutiei toracice datorită:
318 In reglarea eritropoiezei intervin: eritropoetinele cu rol stimulant;
În reglarea reflexă a respirației NU
319 Receptori viscerali din rinichi și ficat;
participă:
În schemă sunt ilustrate presiunile
hidrostatice și oncotică ce determină
320 7mmHg
reabsorbția la capătul venos capilar. Care
este forța neta de reabsorbție capilară?
În schemă sunt ilustrate presiunile
hidrostatice și oncotică ce determină
321 13mmHg
filtrarea la capătul arterial capilar. Care
este forța netă de filtrare capilară?
In timpul efortului fizic cresc următorii
322 circulației în regiunea splanhnică;
parametrii cu EXCEPȚIA:
In timpul efortului, debitul cardiac este
323 contractilitatea ventriculară crescută;
crescut prin:
In timpul înregistrării complexului QRS, pe
324 depolarizarea ventriculară;
EKG se produc următoarele fenomene:
În timpul unei mișcări voluntare, organul
(corpusculul) tendinos Golgi transmite tensiunea dezvoltată în muşchi la
325
sistemului nervos central informații începutul mişcării
despre:
In urma digestiei gastrice se formează o
326 pasta omogena, semifluida cu reacție chim gastric;
acida numita:
In vitro, contracțiile inimii nu sunt
327 inervația vegetativă;
influențate de:
Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare
328 apare în timpul unuia din componentele complexul QRS;
unui traseu EKG:
Închiderea valvulelor atrio-ventriculare
329 apare în timpul unuia din componentele complexul QRS;
unui traseu EKG:
Informația despre lungimea și viteza de
330 modificare a lungimii mușchiului este Fusurile musculare;
generata de:
Informația despre tensiunea mușchiului
331 Organele tendinoase Golgi;
este generata de:
332 Inhibiția postsinaptica rezulta prin: creșterea conductanței K+-lui;
333 Intensitatea sunetelor se măsoară: în decibeli;
Întoarcerea venoasă sistemică este
334 favorizată de următorii factori, cu scăderea presiunii abdominale;
EXCEPȚIA:
Izotonia semnifica valoarea constanta a
335 300 mosmol/l;
osmolarităii egala cu:
La care din hrana ingerata se elimina o
336 pesmeți;
cantitate maxima de saliva:
La ce hrana ingerata se elimina suc gastric
337 carne;
cu aciditatea maximala:
La ce nivel al tubului digestiv acționează
338 predominant mecanismul nervos de cavitate bucala;
reglare a secreției digestive :
La un pacient conținutul de hemoglobina
este de 135 g/L sânge, iar numărul
339 hematiilor este de 4,5 milioane/mm3. 19 ml 02 /%;
Care este capacitatea de oxigenare a
sângelui arterial?
Lentilele sferice divergente se utilizează
340 miopiei;
pentru corectarea:
Lezarea căror arii corticale provoacă
341 aria Broca;
apariția afaziei motorie:
Lezarea căror nuclee duce la dispariția
345 Liberinele si statinele se secreta la nivelul: nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
Mărirea ventilației NU poate fi produsă prin
346 presoreceptorilor pulmonari;
stimularea:
Medicamentele care au efect agonist
acetilcolina este un mediator în toți
347 acetilcolinei, favorizează răspunsurile
ganglionii vegetativi;
simpatice și parasimpatice pentru că:
Membrana luminală a celulelor tubulare
348 conține un cărăuş co-transportor pentru tubul contort distal (portiunea initială);
Na+-Cl, selectați segmentul:
349 Miopia se corectează cu lentile: divergente;
Modificarea permeabilității căror ioni a dus
350 la generarea fenomenului electric Na+
reprezentat pe acest grafic?
Modificarea potențialului de membrana al
351 receptorului la acțiunea stimulului potențial de receptor;
senzorial poarta numele de:
sunt părți ale moleculelor precursoare de
352 Neurofizinele I şi II:
HAD și respectiv OX (oxitocina);
Nodul sinoatrial este focarul principal de are o frecvența spontană de descărcare
353
automatism deoarece: mai mare ca restul formațiunilor nodale;
O alcaloza metabolică poate fi determinată deshidratarea prin vărsături cu conținut
354
de: gastric;
O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul
cardiac de repaus de 70 de bătăi /min,
presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și
355 temperatura corpului normal. Diagrama 7000
Presiune -Volum al ventriculul stâng este
prezentata. Care este debitul ei cardiac în
mililitri pe minut?
O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul
cardiac de repaus de 70 de bătăi /min,
presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și
temperatura corpului normală. Diagrama
356 Între punctul D și punctul A
Presiune -Volum al ventriculul stâng este
prezentata. Indică punctele din relația
presiune-volum când apare al doilea
zgomot cardiac?
O persoana tânără poate sa audă sunete
357 de intensitate mare cu limitele spectrului 20-20000 Hz;
de frecventa:
Parathormonul si calcitonina sunt ca
358 proteine;
structura:
Pedunculul cerebelos mijlociu conține fibre
359 pontocerebelos
aferente pentru conexiunea cu tractul:
Pentru determinarea acuității vizuale
360 optotipul este plasat de la persoana 5m;
examinata la distanta de:
Pigmenții biliari (bilirubina și biliverdina)
361 hemoglobinei ;
sunt produși de degradare ai:
Potențialul de acțiune al fibrei miocardice
362 se deosebește de al fibrei musculare durată mai lungă (250-300 ms);
scheletice prin:
363 Potențialul de acțiune: se propagă fără decrement;
Potențialul de repaus al membranei este Difuzia liberă a ionilor de potasiu în
364
determinat de: ambele direcții;
Precizați care afirmație este corecta. participă într-o mare măsură la reglarea
365
Arteriolele: tensiunii arteriale;
Precizați care afirmație este corecta.
366 prezintă o bogată inervație simpatică;
Arteriolele:
Precizați care afirmație este corecta. reprezintă zona de maxima rezistența a
367
Arteriolele: sistemului vascular;
Precizați care este locul de secreție al
368 porțiunea pilorica a stomacului;
hormonului gastrina:
Precizați concentrația corectă a
369 următoarelor substanțe din fluidului 155 mEq/1 K+;
intracelular:
370 Presbiopia apare în rezultatul: scăderii elasticității cristalinului;
Presiunea arteriala este întreținuta de
371 presiunea osmotica a sângelui;
următorii factori, cu EXCEPȚIA:
Presupunând că vasele de la A la E sunt de
aceeași lungime, dar gradientul de
Gradientul de presiune=10mmHg, Raza
372 presiune, raza vasului și vâscozitatea
vasului=8, Vâscozitatea sângelui=1;
sângelui variază, care vas are cel mai
mare flux?
Prin ce se caracterizează afazia auditiva incapacitatea de a înțelege cuvintele
373
Wernike: auzite;
374 Prolactina este secretata de: hipofiza anterioara;
375 Protanomalia este: perceperea defectuoasă a culorii roșii;
Reflexele de flexiune se caracterizează
376 prin următoarele elemente cu excepția sunt reflexe mono sinaptice;
faptului ca:
Relaxarea ventriculară izovolumetrică
377 undei T ;
corespunde pe ECG:
Rezultatul testului de hemaglutinare a
sângelui unui subiect este prezentat în
378 figura următoare. Care dintre următoarele subiectul are gr IV, Rh +;
concluzii cu privire la apartenența
subiectului este valabila?
379 figura următoare. Care dintre următoarele subiectul are gr. I, Rh -;
380 figura următoare. Care dintre următoarele subiectul are gr. III, Rh +
381 figura următoare. Care dintre următoarele subiectul are gr. II, Rh +;
382 figura următoare. Care dintre următoarele subiectul are gr. I, Rh +
383 figura următoare. Care dintre următoarele subiectul are gr. III, Rh -
384 figura următoare. Care dintre următoarele subiectul are gr. IV, Rh -;
385 figura următoare. Care dintre următoarele subiectul are gr. II, Rh -
Rigiditatea de decerebrare apare la
386 sub nucleii roșii;
secționarea trunchiului cerebral:
Ritmul eritropoiezei se corelează cu
387 rinichilor;
presiunea parțiala a oxigenului la nivelul:
Scăderea numărului de hematii circulante
388 scăderea hematocritului;
determină:
Scăderea presiunii osmotice este ingestia crescuta de lichide sau
389
determinata de: insuficienta de săruri;
Secreția de HCl de către mucoasa gastrica
390 se realizează prin transport activ de H +;
este corect descrisa prin următoarele:
Secreția de hormoni sexuali la bărbați este
391 gonadotropina LH;
stimulata de:
Secreția gastrica este stimulata de
392 următoarele substanțe cu EXCEPȚIA noradrenalina;
uneia:
Sectorul vascular de capacitanţă, cu rol în
393 depozitarea unei mari cantități de sânge, vene;
este reprezentat de:
apetitul ne ajuta sa determinam calitatea
Selectați afirmația corecta referitor la
394 alimentelor pe care le mănâncă o
aportul alimentar:
persoana;
Selectați afirmația corecta referitor la cantitatea de azot eliminată din organism
395 bilanțul azotat. Prin bilanț azotat negativ cu urina predomină asupra celei
se subînțelege: introduse în organism cu hrana;
Selectați afirmația corectă referitor la cantitatea de azot introdusă în organism
396 bilanțul azotat. Prin bilanțul azotat pozitiv cu hrana predomina asupra celei
se subînțelege: eliminate din organism;
Selectați afirmația corecta referitor la centrul de termoreglare este localizat în
397
centrul de termoreglare: hipotalamus;
Selectați afirmația corectă referitor la
glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine
398 conținutul energetic al alimentelor (la
4,0 kcal;
fiecare gram de produs):
399 echilibrul azotat. Prin echilibru azotat se azotul introdus este egal cu cel eliminat;
subînțelege:
400 echilibrul azotat. Prin echilibru azotat se azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
subînțelege:
Selectați afirmația corectă referitor la stimularea simpatică crește RM în
401 efectul stimulării simpatice asupra ratei majoritatea țesuturilor organismului
metabolismului energetic: unui adult până la 15%;
Selectați afirmația corectă referitor la scăderea nivelului de glucoză în sânge
402
factorii de reglarea ai aportului alimentar: determină creșterea aportului alimentar;
Selectați afirmația corecta referitor la scăderea nivelului de glucoză în sânge
403
factorii de reglarea ai aportului alimentar: determină creșterea aportului alimentar;
Selectați afirmația corectă referitor la scăderea concentrației sanguine a
404
factorii de reglarea ai aportului alimentar: aminoacizilor crește aportul alimentar;
creșterea concentrație acizilor grași liberi
405 în sânge determină o scădere a aportului
factorii de reglarea ai aportului alimentar:
alimentar pe termen lung;
febra apare în urma comutării
406 termostatului hipotalamic la un nivel mai
febră:
înalt;
în timpul febrei toate mecanismele de
407 conservare și de producție a căldurii sunt
febră:
activate;
Selectați afirmația corecta referitor la febra reprezintă creșterea tº corporale
408
febra: peste limita obișnuită a normalului;
Selectați afirmația corecta referitor la febra poate fi produsă de agenții pirogeni
409
febră: secretați de bacteriile toxice;
410 febra poate fi agravata de deshidratare;
febră:
centrul motor primar al frisonului in mod
411 normal este stimulat de semnale de
frison:
"rece" din piele și măduva spinării;
Selectați afirmația corecta referitor la în timpul frisonului creste tonusul
412
frison: muscular al întregului organism;
în timpul frisonului creste sensibilitatea
413 reflexului de întindere a fusurilor
frison:
neuromusculare;
centrul motor primar al frisonului este
Selectati afirmația corecta referitor la
414 localizat în porțiunea dorsomediala a
frison:
hipotalamusului;
centrul motor primar al frisonului este
415 localizat în porțiunea dorsomediala a
frison:
hipotalamusului;
416 participa în imunitate;
funcțiile globulinelor plasmatice:
417 funcțiile proteinelor plasmatice. Funcția asigurarea presiunii coloid-osmotice;
principala a albuminelor plasmatice este:
după prima fază de inaniție rata
418 glicogenogenezei scade de la o treime la
inaniție:
o cincime fata de valoarea ei inițiala;
Selectați afirmația corectă referitor la în inaniție grava singura sursă de energie
419
inaniție: este reprezentată de proteine;
efectele majore ale inaniției sunt
420 considerate depleția progresiva a
inaniție:
țesutului adipos și a proteinelor;
Selectați afirmația corecta referitor la insuficienta vitaminei C duce la
421 metabolismul acidului ascorbic (vitamina întârzierea vindecării rănilor și
C) și cole-calciferolului (vitamina D): fragilitatea pereților vasculari;
Selectați afirmația corectă referitor la insuficienta vitaminei A duce la
422
metabolismul vitaminei A: descuamarea pielii și acneei;
423 reglarea metabolismului lipidic. In reglarea paratiroidele;
metabolismului lipidic nu participa:
Selectați afirmația corectă. Aportul
424 în inaniție proteică;
azotului NU are loc:
Selectați afirmația corecta. Concentrația
normala a glucozei sanguine la o persoana
425 3,3 - 5,5 mmol/l;
care nu a mâncat în intervalul ultimelor 3-
4 ore:
Selectați afirmația corecta. Funcția
426 participarea la coagularea sângelui;
principala a fibrinogenului plasmatic:
Selectați afirmația corecta. Metabolismul
427 intermedina;
glucidic nu este reglat de:
Selectați afirmația corectă. Reducerea
428 conținutului de glucoză în sânge se hipoglicemie;
numește:
Selectați afirmația FALSA cu referire la trimite impulsuri spre motoneuronii
429
cerebel: spinali prin tracturile spinocerebeloase
Selectați substanța ce lipsește (?) pe
430 Cl-
schema transportului de CO2.
431 Senzația de sațietate este determinata de: concentrația intracelulara a glucozei;
Sistemul limbic intervine în următoarele
432 controlul motor al poziției;
procese cu excepția:
Sistemul nervos enteric este considerat ca
433 sistemului nervos vegetativ;
o diviziune a:
Sistemul nervos interpretează diferite proporțiile stimulării celor trei tipuri de
434
senzații de culoare în dependenta de: conuri;
face parte din sistemul de analgezie a
435 Sistemul opioid al creerului:
creierului;
Sistemul tampon al HCO3- este cantitativ
436 cel mai semnificativ sistem tampon plasmă;
pentru:
437 Socul spinal se produce prin secțiune: mai jos de nivelul C4;
Şocul spinal se produce prin secțiunea
438 la nivelul mai jos de C4-C7
nevraxului:
Stimularea căror receptori produce
439 alfa-1-adrenergici;
constricția sfincterelor digestive
440 beta-1-adrenergici;
creșterea contractilității cardiace:
441 beta-1-adrenergici;
creșterea frecvenței cardiace:
442 secreția de adrenalină în nicotinici colinergici;
medulosuprarenală
Stimularea eliminării de suc pancreatic în
443 histamina;
condiții normale NU necesita:
Stimularea vagală prelungită a inimii poate
444 intervalului RR;
cauza o creștere a:
Substanta chimica fotoreceptoare din
445 rodopsina;
bastonase se numește:
Sucul gastric «de apetit» se elimina în
446 cerebrala;
următoarele faze:
Sumația PPSE provoacă apariția
447 segmentul inițial al axonului;
potențialului de acțiune pe:
Sunt adevărate următoarele afirmații
448 privind sucul pancreatic cu EXCEPȚIA nucleilor cohleari ;
faptului ca:
Surditatea unilaterală este produsă prin
449 nucleilor cohleari ;
distrugerea unilaterală a
Sursa de energie pentru contracția
450 musculară este derivată din următoarele acidul lactic;
substanțe cu EXCEPȚIA:
Teritoriul vascular cu cea mai mare
451 suprafața de schimb (cm2) este capilare;
reprezentat de:
Teritoriul vascular cu cea mai mare
452 suprafața de schimb (cm2) este capilare;
reprezentat de:
Tiroxina activă se găsește în una din
453 nelegată, liberă;
următoarele forme:
Toate acțiunile enumerate au loc sub
454 influenta vasopresinei (ADH) cu mărește diureza;
EXCEPȚIA:
Totalitatea actelor prin care bolul
455 alimentar trece din cavitatea bucala în deglutiție;
stomac se numește:
456 Tritanomalia este: perceperea defectuoasă a culorii albastre;
Tulburări ale echilibrului acido-bazic,
asociate cu un conținut crescut de
457 alcaloza metabolică ;
bicarbonat standard în plasmă, se pot
întâlni în
Tulburări ale echilibrului acido-bazic,
asociate cu un conținut crescut de
458 alcaloza metabolică ;
bicarbonat standard în plasmă, se pot
întâlni în
Un medicament, care dilată pupila și
blochează receptorii colinergici
459 simultan blochează acomodarea
muscarinici;
cristalinului, este un medicament care:
Un nucleu din bulb, care primește fibre
460 nucleul cohlear dorsal;
aferente primare de la cohlee este:
Un pacient prezintă mișcări anormale,
461 leziune a nucleilor bazali;
atetozice. Se presupune ca are o:
Un pacient prezintă tremor intențional și
462 leziune cerebeloasă
disartrie. Se presupune că are o:
Un subiect uman adult (70 kg) are un
volum plasmatic de 2000 ml și un volum
463 hipovolemie policitemică ;
sanguin total de 4000 ml. Cum
caracterizați volemia în acest caz
Un subiect uman de grup sanguin A II Rh
464 (+) poate dona 500 ml sânge unui ABIV Rh (+)
primitor:
465 Unde este localizat centrul salivar: în bulbul rahidian;
466 Unde este localizat centrul salivar: in bulbul rahidian;
Următorii factori influențează capacitatea
467 de fixare a O2 pe hemoglobina cu viteza de circulație a sângelui;
EXCEPȚIA:
Următorii neuro-mediatori sunt excitatori
468 acidul GABA;
la nivelul SNC cu excepția:
469 Valoarea pH-ului sucului pancreatic: 7,8-8,4;
Vasopresina (ADH) produce la nivelul
470 reabsorbtia apei;
tubului urinar:
471 Vederea stereoscopică reprezintă: vederea în relief;
Vedeți imaginea și indicați în ce fază a
472 potențialului de acțiune membrana 2
celulară este inexcitabila.
Vedeți imaginea și indicați în ce fază a
473 variației potențialului membrana celulară 0
este normoexcitabila.
Vedeți imaginea și indicați locul cu cea mai
474 mare densitate a canalelor anionice, 2
ligand-dependente.
475 mare densitate a canalelor cationice, 1
ligand-dependente.
476 mare densitate a canalelor voltaj- 5
dependente de Ca2+.
477 mare densitate a canalelor voltaj- 3
dependente de Na+.
Vedeți în imagine rezultatul evaluării
alcaloză metabolică compensată
478 echilibrului acido-bazic (EAB) și apreciați
respirator ;
ce dezechilibru acido-bazic este present
acidoză respiratorie compensată
metabolic ;
acidoză metabolica compensată
respirator ;
alcaloză respiratorie compensată
metabolic ;
Vezica biliară este contractată cel mai
482 colecistokinina;
puternic de:
Vitmina B12 se absoarbe maximal
483 ileon;
(preponderent) în:
Volumul care mai poate fi expirat după
484 Volumul Expirator de Rezervă.
expirarea Volumului Curent;
485 Volumul telediastolic in repaos este: 110-120 ml;
Zgomotul I cardiac, debutează o dată cu
486 una din următoarele faze ale ciclului contracția izovolumetrică;
cardiac:
RED.: 01
USMF “N.TESTEMITANU”
DATA: 05.05.09
Catedra Fiziologia omului şi Biofizică
Pag. 1 / 23
Analizatorii. Activitatea nervoasa superioara.
1.csModificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial se numeste: G-310

A.potential de actiune;
B.potential postsinaptic de excitatie;
C.potential vestigial;
D[x].potential de receptor;
E.potential postsinaptic de inhibitie;
2.csAlegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici: G – 310, 311

A.efectele radiatiei electromagnetice;
B[x].deformarea mecanica a receptorului;
C.modificarea temperaturii membranei receptorilor;
D.aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului;
E.actiunea undelor sonore;
3.csCare substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa: G -325
A.serotinina;
B.acetilcolina;
C[x].bradichinina;
D.histamina;
E.ioni de potasiu;
4.cs Selectati afirmatiile corecte cu referire la sistemul opioid al creerului: G - 327

A.este calea de transmitere a durerii viscerale;
B[x].face parte din sistemul de analgezie a creierului;
C.percepe durerea acuta;
D.asigura aparitia durerii reflectate;
E.percepe durerea fantom;
5.cmSemnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii nervi cranieni :G-363, H-978
A.nervul trigemen;
B[x].nervul facial;
C[x].nervul vag;
D[x]. nervul glosofaringian;
E.nervul hipoglos;
6.csCare suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie: B-461, H - 973
A[x].suprafata anterioara a corneei;
B.suprafata posterioara a corneei;
C.suprafata anterioara a cristalinului;
D.suprafata posterioara a cristalinului;
E.corpul vitros;
7.csControlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de: G-333

A.sistemul nervos simpatic;
B.sistemul nervos somatic;
C[x].sistemul nervos parasimpatic;
D.mecanisme hormonale;
E.sistemul limbic;
8.cs Selectati afirmatiile corecte: G-333

A. presbiopia apare in rezultatul alungirii globului ocular;
B[x]. presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului;
C. presbiopia apare in rezultatul cresterii tensiunii intraoculare;
D. presbiopia apare in rezultatul dereglarii inervatiei muschiului ciliar;
E. presbiopia apare in rezultatul opacifierii cristalinului;

A. cataracta se manifesta prin cresterea presiunii intraoculare;
B. cataracta se manifesta prin modificarea curburii corneei;
C. cataracta se manifesta prin alungirea globului ocular;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 2 / 23
D. cataracta se manifesta prin dereglarea inervatiei m.ciliar;

E[x]. cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului;
10.csPentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la distanta de: G-336
A.20m;
B.8m;
C.15m;
D[x].5m;
E.2m;

A. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile concave;
B. corectia astigmatismului poate fi efectuata prin indepartarea chirurgicala a cristalinului;
C[x]. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice;
D. corectia astigmatismului poate fi efectuata folosind preparate farmacologice;
E. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile convexe;
12.csCe structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase: G-337

A.muschii ciliari;
B.cristalinul;
C.retina;
D.irisul;
E[x].procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
13.csCum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie: G-334

A.se indeparteaza;
B[x].se apropie;
C.nu se modifica;
D.se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
E.A si D corecte;
14.csCum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie: G-333

A.nu se modifica;
B[x].se indeparteaza;
C.se apropie;
D.se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:
E.C si D corecte;
15.csSubstanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste: G-340

A.melanina;
B.iodopsina;
C[x].rodopsina;
D.fotopsina;
E.bilirubina;
16.csCare este cauza hemeralopiei(orbire nocturna): G-341

A.insuficienta enzimei retinal -izomeraza;
B.opacifierea cristalinului;
C.dereglarea vascularizarii retinei;
D.lipsa pigmentului melanina;
E[x].insuficienta severa de vitamina A;
17.csSistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de: G-343, 344
A.cantitatea pigmentului melanina;
B.viteza de scindare a rodopsinei;
C[x].proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;
D.intensitatea fluxului de lumina;
E.cantitatea rodopsinei;
18.csCare este cauza defectelor vederii color: G-344

A.insuficienta rodopsinei;
B.lipsa bastonaselor;
C[x].lipsa diferitor tipuri de conuri;
D.insuficienta de melanina;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 3 / 23
E.scaderea elasticitatii cristalinului;

A.celule orizontale nu fac parte din celulele retinei;
B[x].celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei;
C.celule amacrine nu fac parte din celulele retinei;
D.celule bipolare nu fac parte din celulele retinei;
E.celule ganglionare nu fac parte din celulele retinei;
20.csDisparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de: H-958, C
A.presbiopie;
B.acromazie;
C.astigmatism;
D.miopie;
E[x].hemianopsie;
21.csHemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit: H-958, C

A.prin nervul optic drept;
B.prin nervul optic sting;
C[x].prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
D.prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;
22.csHemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit: H-958, C

A.prin nervul optic stang;
B.prin nervul optic drept;
C.prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
D[x].prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;
23.csCe numim anizocorie: B-466

A.Anomalie a refractiei ochiului;
B.dereglarea vederii cromatice;
C.cresterea presiunii intraoculare;
D[x].diametrul diferit al pupilelor;
E.dereglarea acomodarii;
24.csCare din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie: G-356, H-945
A[x].membrana vestibulara;
B.ciocanul;
C.scarita;
D.nicovala;
E.muschiul tensor al timpanului;
25.csCare este mecanismul de protejare a analizatorului auditiv de zgomotele nocive: G-356, H-945
A.relaxarea muschiului tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice;
B.inhibitia celulelor cu cili;
C.relaxarea muschiului scaritei;
D.extinderea reflexa a membranei bazilare;
E[x].contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului;
26.csCum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator: G-356, H-936
A.nu se modifica;
B.se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
C.apare surditatea totala;
D[x].scade esential;
E.creste esential;
27.csCe numim helicotrema: G-358

A.membrana pe care se gasesc receptorii auditivi;
B[x].orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
C.orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie;
D.orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara;
E.membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 4 / 23
28.csCare segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecuenta inalta: G-
358, 359
A[x].segmentul de la baza cohleei;
B.segmentul mediu;
C.segmentul distal;
D.segmentul distal si mediu;
E.toate trei segmente vibreaza cu amplitudine egala;
29.csO persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de frecventa:
G-360, H-943
A.5000-8000 Hz;
B.500-3000 Hz;
C.200-5000 Hz;
D.500-10000 Hz;
E[x].20-20000 Hz;
30.csCare din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea ariilor de asociatie: B-541-543

A.aria limbica;
B.aria Wernicke;
C[x].aria somatosenzitiva;
D.aria prefrontala;
E.aria lui Broca;
31.csCare este functia de baza a ariei Broca: G-382

A.analiza senzatiilor auditive;
B.controleaza miscarile voluntare ale corpului;
C.este responsabila de emotii si motivatii;
D[x].este responsabil de formarea cuvintelor;
E.analiza senzatiilor vizuale;
32.csLezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie: G-382, 397, 399 H-1014
A[x].aria Broca;
B.aria limbica de asociatie;
C.aria Wernicke;
D.aria vizuala secundara;
E.aria prefrontala de asociatie;
33.csCare este functia majora a ariei Wernicke: G-396, 397, 399

A.analiza informatiei vizuale;
B.analiza informatiei auditive;
C.formarea cuvintelor;
D[x].intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
E.e responsabila de compartament;
34.csPrin ce se caracterizeaza afazia auditiva: G-396, 397, 399

A.incapacitatea de a vorbi;
B.surditate;
C[x].incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
D.afectarea receptorilor auditivi;
E.incapacitatea analizei incapacitatea analizei informatiei auditive;
35.csCare structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de scurta durata
in memoria de lunga durata: G-402
A.nucleul supraoptic al hipotalamusului;
B.hipofiza;
C.cerebelul;
D.ganglionii bazali;
E[x].hipocampul;
36.csCe dereglari survin la exterparea hipocampului: G-402

A.tremor intentionat;
B.dereglarea perceperii culorilor;
C.dizartrie;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 5 / 23
D[x].amnezie anterograda;
E.amnezie retrograda;
37.csCirculatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit reverberant) este un mecanism al memoriei: G-
401
A.tertiare;
B.de lunga durata;
C.senzoriale;
D[x].de scurta durata;
E.A si B corecte;
38.csModificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei: G-402

A.senzoriale;
B.de scurta durata;
C.tertiare;
D.de lunga durata;
E[x].C si D corecte;
39.csAmnezia retrograda se caracterizeaza prin: G-402

A.incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
B.incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
C[x].incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
D.incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata;
E.A si B corecte;
40.csCare trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente): G-410
A.micsorarea tonosului muscular;
B.scaderea metabolismului bazal;
C.scaderea presiunii sangvine;
D[x].miscari rapide a globilor oculari;
E.scaderea frecventei cardiace;
41.csCare trasaturi nu sunt caracteristice pentru faza REM al somnului: G-410

A.visele;
B.frecventa cardiaca neregulata;
C.miscari rapide ale globilor oculari;
D[x].metabolismul total al creierului scade;
E.miscari musculare neregulate;
42.csCare din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in producerea somnului lent:
G-410
A.noradrenalina;
B.acetilcolina;
C.glicina;
D.dopamina;
E[x].serotonina;
43.csEnumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali : G-310

A.mecanoreceptori;
B.termoreceptori;
C.nociceptori;
D chemoreceptori;
E[x].toate raspunsurile corecte;
44.cmCare sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale corpului:G-310
A.tractul rubrospinal;
B[x].sistemul lemniscal dorsal;
C.tractul piramidal;
D. tractul reticulospinal;
E[x].sistemul antero-lateral;
45.cmCe tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral: G-322, 323

A.durere;
B[x].senzatii de vibratie;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 6 / 23
C[x].senzatii de pozitie;
D.senzatii termice;
E.senzatii sexuale;
46.cmCe tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal: G-322, 323
A[x].senzatii de gidilit;
B.senzatii vibratorii;
C[x].senzatii de durere;
D.senzatii de pozitie;
E[x].senzatii termice;
47.cmEnumerati principalele tipuri de receptori de durere: G-324

A[x].mecanici;
B.electromagnetici;
C[x].chimici;
D[x].termici;
E.tactil;
48.cmCe structuri a SNC nu participa in perceptia durerii: H-1105

A.formatiunea reticulara;
B[x].cerebelul;
C.talamusul;
D.cortexul cerebral;
E[x].nucleii vestibulari;
49.cmPrincipalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint: G-327

A.bradikinina;
B[x].enkefalina;
C[x].serotonina;
D.histamina;
E[x].beta-endorfina;
50.cmSensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori: G-324

A.chimici;
B[x].receptori pentru frig;
C[x].receptori pentru durere;
D[x].receptori pentru cald;
E.receptori mecanici;
51.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi: G-362, H- 975-977

A[x].sunt receptori secundari;
B[x].provin din celule epiteliale;
C.sunt receptori primari;
D[x].contin microvili;
E. receptioneaza senzatia olfactiva;
52.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive: G-363, 364 H- 989, 985
A.sunt receptori secundari;
B[x].provin din SNC;
C[x].sunt receptori primari;
D.nu se adapteaza;
E[x].contin cili;
53.cm Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul: H-988-990

A[x].formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei;
B.provoaca hiperpolarizarea membranei biologice;
C[x].sunt substante volatile;
D[x].sunt hidrosolubile;
E. toate raspunsurile corecte;
54.cm Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina: G-332

A. este virtuala;
B[x]. este micsorata;
C[x]. este marita;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 7 / 23
D[x]. este inversata;

E. este reala;
55.cmCind muschiul ciliar ocular este complect relaxat: G-332, 333

A[x].ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
B.ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza;
C.puterea de refractie a cristalinului creste;
D[x].puterea de refractie a cristalinului scade;
E[x].cristalinul se aplatizeaza;
56.cmNumiti erorile de refractie ale ochiului: G-333, 334

A[x].miopia;
B.prezbiopia;
C.glaucomul;
D[x].hipermetropia;
E[x].astigmatismul;
57.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia: G-334

A[x].imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
B.globul ocular este mai scurt;
C[x].poate fi corectata cu lentile concave;
D.poate fi erectata cu lentile convexe;
E[x].globul ocular este mai lung;
58.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia: G-334

A.globul ocular este mai lung;
B[x].globul ocular este mai scurt;
C[x].poate fi corectata cu lentile convexe;
D.scade elasticitatea cristalinului;
E[x].imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;
59.cmAstigmatismul este determinat de: G-334

A.alungirea globului ocular;
B.cresterea presiunii intraoculare;
C[x].forma alungita a corneei;
D[x].forma alungita a cristalinului;
E.opacifierea cristalinului;
60.cmLichidul intraocular cuprinde: G-337

A.cristalinul;
B[x].umoarea apoasa;
C.corneea;
D[x].umoarea vitroasa;
E.corpul ciliar ;
61.cm Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei: G-341

A.metarodopsina I;
B.batorodopsina;
C[x].scotopsina;
D[x].trans retinal;
E.metarodopsina II;
62.cmAlegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor: G-341, 342

A.reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
B[x].este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
C.este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
D[x].reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
E[x].durata 1 - 1,5 sec;
63.cm Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM): G-343, H-1073
A.predomina undele alfa;
B.predomina undele delta;
C[x].predomina undele beta;
D[x].are loc desincronizarea ritmului;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 8 / 23
E.are loc sincronizarea ritmului;
64.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral: G-349, 345 H- 955
A[x].retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual;
B.retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv;
C[x].functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
D.este centrul superior de perceptie a durerii;
E.retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici;
65.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul vestibular: G-375, 376, 377
A[x].detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala;
B.detecteaza orientarea capului fata de corp;
C[x].detecteaza acceleratia lineara a corpului ;
D[x].participa la mentinerea echilibrului static;
E.determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie;
66.cmCind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular?: G-376, 377

A.la o rotatie brusca a capului;
B[x].la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala;
C[x].la o miscare liniara accelerata a corpului;
D.la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante;
E[x].la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului;
67.cm Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele semicirculare: G-377
A[x].detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie;
B.participa la reglarea echilibrului static;
C.participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare;
D.participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante;
E[x].preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;
68.cmNumiti cele mai importante arii de asociaţie ale cortexului: G-396

A[x].aria parieto-occipito-temporala;
B[x].aria prefrontala;
C.aria auditiva secundara;
D.aria somatica secundara;
E[x].aria limbica;
69.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke: G-397, 398, 399, B-613
C[x].incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
D[x].dementa totala;
E.incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
70.cmCare sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe: G-411, H-1228
A.gama;
B[x].alfa;
C[x].beta;
D.delta;
E.teta;
71.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa:

A.frecventa 20-30 Hz;
B.se inregistreaza in timpul somnului;
C[x].se inregistreaza in starea de veghe in repaus;
D[x].frecventa 8-13 HZ;
E.apar in incordare nervoasa;
72.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta: G-411, 412 H-1228,
A[x].frecventa mai mare de 14Hz;
B.frecventa mai mica de 14Hz;
C[x].apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
D[x].apar in somnul paradoxal;
E.apar in stare de veghe in repaus;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 9 / 23
73.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale delta: G-412,
A.frecventa 8-13 HZ;
B[x].frecventa mai mica de 3Hz;
C.apar in starea de veghe in repaus;
D[x].apar in somnul foarte profund;
E[x].apar in boli cerebrale grave;
74.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta: G-412, H-1
A.frecventa 1-3 Hz;
B[x].frecventa 4-7 Hz;
C[x].voltajul mai mare ca la undele alfa;
D[x].apar in stresul emotional si somnul ortodoxal;
E.apar in somnul paradoxal;
75.cmNumiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat: H-1118, 1117 B-578, 579
A.este innascut;
B[x].este dobandit;
C[x].se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat;
D[x].poate fi elaborat la diferiti stimuli;
E.se elaboreaza fara participarea cortexului;
76.cm Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor conditionate: H-1117, 1118 B-578
A.excitantul conditionat urmeaza dupa excitantul neconditionat;
B[x].importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
C[x].starea de veghe a organismului;
D[x].lipsa afectiunilor grave ale scoartei;
E. importante fisiológica a excitantului conditionat este mai mare decit a celui neconditionat;
77.cm Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor: G-406, 407
A.cerebelul;
B[x].hipotalamusul;
C.nucleul rosu;
D[x].sistemul limbic;
E[x].formatiunea reticulara;
78.cm Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice ale cortexului:
A[x].in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus;
B[x].trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
C.trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal;
D.la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus;
E.in stare de narcoza;
79.cs Selectati afirmatiile ce caracterizeaza memoria: H-1110

A.capacitatea creierului de a receptiona informatia;
B.capacitatea creierului de conservare a informatiei;
C.capacitatea creierului de recunoastere a informatiei;
D.capacitatea creierului de evocare a informatiei;
E[x]. toate raspunsurile corecte;
80.cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG: B-536,537 H-1130, 1080,
A.la excitarea SNC;
B[x].la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
C[x].la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
D[x].la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
E. la tercerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
81.csIndicati celule retinei ce transmit semnalele vizuale electrotonic: G-345, 346

A.conurile si bastonasele;
B.celulele bipolare;
C.celulele orizontale;
D.celulele amacrine;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 10 / 23
82.csCare segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu frecventa joasa:
G-358, 357, 359
A.segmentul la baza cohleei;
B.segmentul mediu;
C[x].segmentul distal;
D.membrana bazilara in intregime;
E.A si B corecte;
83.cm Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio: H-936, C
A[x].asigura vibratia perfecta a timpanului;
B[x].egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
C.micsoreaza gradul de vibratie al timpanului;
D.mareste gradul de vibratie al timpanului;
E.nu influenteaza asupra gradului de oscilatie a timpanului;
84.cm Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi : G-359 H-947, 946
A.sunt receptori cu sensibilitate primara;
B[x].sunt receptori cu sensibilitate secundara;
C.potentialul generator apare in celulele senzitive;
D[x].potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
E.potentialul receptor apare in terminatiunile nervului auditiv;
85.cm Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la diferite ambiante sonore: G-356,352, 359,
A.in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce;
B[x].in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
C[x].in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
D.in conditii de zgomot sensibilitatea va creste;
E.pragul de excitatie va ramine acelasi;
86.cm La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere: H-911

A[x].la temperatura, la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura;
B[x].peste 45 C;
C.la 30 C;
D.la 5 C;
E.toate raspunsurile corecte;
87.cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza: G-354, B-466

A[x].reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
B.dilatarea pupilei;
C[x].ingustarea pupilei;
D[x].contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;
E.contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic;
88.cmAlegeti raspunsurile caracteristice midriazei: G-354

A[x].marirea diametrului pupilei;
B.micsorarea diametrului pupilei;
C[x].contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina.;
D.contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;
E[x].se produce la intuneric;
89.cmIndicati localizarea centrelor corticali: G-380, 381, 382, 395, 396, 397, 398
A.girusul postcentral- centrul vizual;
B[x].girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
C[x].girusul occipital - centrul vizual;
D.girusul frontal - centrul auditiv;
E[x].girusul temporal - centrul auditiv;
90.cmSelectati caracteristicile regiunii foveale ale retinei: G-338, 339

A[x].are un diametru de 0,4 mm;
B[x].este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5 microni;
C[x].vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera conurile;
D[x].fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;
E.este pata oarba;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 11 / 23
91.cs Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului lent (non-REM): H-1070, 1071, 1072, B-604, 605
A.predominarea proceselor anabolice;
B.scaderea tonusului muscular;
C.scaderea tonusului simpatic;
D.scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine;
92.cmSelectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM): H-1073, 1074

A.predomina undele beta;
B. predomina undele alfa;
C[x]. predomina undele delta;
D[x].are loc sincronizarea ritmului;
E. are loc desincronizarea ritmului;
93.csSelectati caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (REM): G-410 H-1070-1074

A.pragul de trezire este ridicat;
B.miscari rapide a globilor oculari;
C.creste metabolismul total al creierului;
D.predomina undele beta;
94.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza endolimfa : H-940

A.se afla in scala vestibulara;
B.este localizata in scala timpanica;
C[x].este secretata de stria vestibularis;
D[x].este localizata in scala medie;
E.are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare;
95.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie: G-361 H-948

A.apare la lezarea nucleului cohlear;
B.apare la lezarea cortexului primar;
C[x].apare in traumatisme ale timpanului;
D.apare in intoxicatii cu monoxid de carbon;
E[x].apare in flamatii ale urechii medii;
96.cs Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza cohleea: G-356, 357, 354

A[x]. contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
B.contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K+;
C[x].contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria acelulara;
D.contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor celulelor receptoare;
E.prezinta sensibilitate maxima la sunete cu frecventa peste 20000 herti;
97.csCare din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex?
G-364, 365 H-986, 987
A.tactil;
B.acceleraţie;
C.gust;
D[x].miros;
E.proprioceptive;
98.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza umoarea apoasă: G-337

A.este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min);
B.este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare;
C.circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a ochiului;
D.contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20 mm Hg;
E[x].toate răspunsurile sunt corecte;
99.cmCe particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor?G-341, 342
A.este un potenţial de depolarizare;
B[x].este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
C[x].descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare externe, datorită unei cascade de
excitaţie;
D[x].durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;
E.nici un raspuns corect;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 12 / 23
100.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza mugurii gustativi: H-976, 977

A.prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi;
B.reprezintă receptorii gustativi;
C.sunt foarte sensibili şi la stimuli de contact, temperatură, durere;
D.prezintă o mare adaptabilitate;
101.cm Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza corpusculii Pacini: G-311, 312

A. sunt termoreceptori;
B. sunt algoreceptori;
C[x]. sunt mecanoreceptori;
D[x]. sunt receptori cu adaptare rapidă;
E. sunt receptori cu adaptare lentă;
102.csCare din următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere? C
A.senzatii tactile;
B.senzatii de durere;
C.senzaţii termice;
D.senzaţia de gâdilat;
E[x].senzatia de gust;
103.csVitamina A este un precursor pentru sinteza: G-341

A[x].retinenului 1;
B.scotopsinei;
C.pigmenţilor irisului;
D.melatoninei;
E.colesterolului;
104.csIntensitatea sunetelor se măsoară: G-360

A.în daltoni;
B.în volti;
C.în pascali;
D[x].în decibeli;
E.în amperi;
105.csCare din următoarele afirmaţii este incorectă? G-358, 359, 360

A.sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore;
B[x].intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
C.timbrul undei sonore este determinat de vibraţiile armonice supraadăugate;
D.scăriţa se sprijină cu talpa pe fereastra ovală;
E.calea auditiva nu trece prin talamus;
106.csUn nucleu din bulb, care primeşte fibre aferente primare de la cohlee este: G-360
A[x].nucleul cohlear dorsal;
B.ganglionul spiral;
C.corpul trapezoidal;
D.coliculul cvadrigemen inferior;
E.corpul restiform;
107.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare senzoriale cohleare: G-358, 359
A.sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II;
B.nu au kinocil;
C.au stereocili prinşi în membrana tectoria;
D.sunt scăldaţi de endolimfă;
108.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă frecvenţă, in concordanţă cu teoria localizării (tonotopie):
G-358, 359
A.stimulează selectiv numai celulele ciliate externe;
B.fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon;
C.stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul cvadrigemen inferior;
D[x].produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 13 / 23
109.csCare din următoarele structuri nu aparţine de cohlee? G-356, 357

A.rampa vestibulară;
B.rampa medie;
C.rampa timpanică;
D[x].utricula;
E.membrana bazilară;
110.csCe ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa? H-938, 940
A.K+;
B[x].Na+;
C.Cl-;
D.Ca2+;
E.nici unul;
111.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza potenţialul microfonic: H-938, 939

A. este produs la stimularea electrică a celulelor ciliate;
B. este produs la stimularea chimică a celuleleor ciliate;
C[x]. este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate;
D. este produs la stimularea nervoasă a celuleleor ciliate;
112.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza canalele semicirculare: H-938, 939

A[x]. sunt esenţiale în detectarea accelaratiei angulare;
B. sunt esenţiale în detectarea sunetelor;
C. sunt esenţiale în menţinerea refelxelor auditive;
D. sunt esenţiale în fixarea obiectelor în spaţiu;
113.csSurditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a: G-360

A.cortexului auditiv;
B.nucleului geniculat medial;
C[x].nucleilor cohleari;
D.lemniscului lateral;
E.coliculului cvadrigemen inferior;
114. Alegeţi răspunsurile corecte:
a. [x] Diferite tipuri de receptori specializaţi răspund mai uşor la stimuli specifici.
b. [x] Frecvenţa unui grup (tren) de potenţiale de acţiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă intensitatea stimulării asupra
receptorului.
c.Un stimul constant, aplicat pe un receptor
tactil, va determina o rată constantă de descărcări în axonul neuronului corespunzător receptorului.
d. Prima treaptă în transducerea senzorială este generarea potenţialului receptor.
e. [x] Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinaţi coincid în parte.
a. Toţi receptori tactili sunt incapsulaţi
b. Receptorii tactili sunt repartizaţi uniform pe tegument.
c. [x] Termoreceptorii cutanaţi sunt terminaţii nervoase libere.
d. [x] Informaţiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanaţi, ajung la scoarţa cerebrală via deutoneuronii din coarnele medulare
posterioare.
e. [x] Tractul spinotalamic lateral transmite informaţii de la termoreceptorii cutanaţi.
a. Semnalele de la sistemul somatosenzitiv ajung în girusul precentral.
b. Senzaţiile de durere pot fi amplificate prin stimularea cortexului somatosenzitiv primar.
c. [x] Algoreceptorii sunt terminaţii nervoase libere.
d. [x] Algoreceptorii pot fi activaţi consecutiv eliberării de bradikinină.
e. [x] Durerea viscerală este neplăcută şi în acelaşi timp, de obicei, slab localizată.
a. [x] Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg.
b. Umoarea apoasă este un ultrafiltrat plasmatic.
c. [x] Mioza se produce pentru vederea de aproape.
d. [x] La lumina puternică, ambele pupile se contractă.
e. Diametrul pupilar este controlat exclusiv de inervaţia parasimpatică.
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 14 / 23

a. Cristalinul este cel mai important element din sistemul de refracţie a ochiului.
b. Dacă ochiul focalizează un obiect la distanţă, muşchii ciliari se contractă.
c. [x] Focalizarea ochiului este controlata de inervaţia parasimpatică a corpului ciliar
d. [x] În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei şi corecţia se face cu lentile divergente.
e. Hipermetropia se poate corecta cu lentile divergente, pentru că imaginea se focalizează după retină.
a. [x] În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală.
b. [x] Adaptarea completă la întuneric necesită 30 min.
c. În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuala este optimă în centrul câmpului vizual.
d. Vederea cromatică completă este posibilă în lumina obscură.
e. Protanopii nu pot distinge roşu de verde, pentru că nu au pigment pentru detectarea luminii verzi.
120.cmAlegeţi răspunsurile corecte:
a. [x] Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz şi 20 kHz.
b. [x] Urechea este mai sensibilă la frecvenţa între 1 kHz şi 3 kHz.
c. [x] Oscioarele din urechea medie sunt esenţiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre cohlee.
d. Endolimfa din rampa timpanică are o compoziţie similară cu plasma.
e. Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienţii la care pierderea conducerii osoase şi a conducerii aeriene a sunetelor
este similară.
a. [x] Canalele semicirculare au rol esenţial în menţinerea echilibrului.
b. [x] Utricula răspunde la deceleraţia mişcării vehiculelor.
c. Canalele semicirculare conţin perilimfă.
d. [x] Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic.
e. La deplasarea rectilinie uniformă se stimulează celulele ciliate din creasta ampulară.
122. cmCare dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile convexe:

a. miopia
b. [x] astigmatismul hipermetropic
c. [x] hipermetropia
d. astigmatismul miopic
e. [x] prezbiţia
123. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul Corti:
a. funcţionează ca amplificatori
b. utilizează acetilcolina ca mediator chimic principal
c. [x] sunt aranjate pe un singur rând
d. nu primesc fibre eferente
e. [x] reprezintă receptori auditivi propriu-zişi
124. cs În care din situaţiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:

a. are pupila în mioză
b. are tulburări de acomodaţie
c. [x] are leziuni retiniene în regiunea maculară
d. are pupila în midriază
e. are leziuni în retina periferică
115. cm Care dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile divergente:

a. hipermetropia
b. [x] astigmatismul miopic
c. astigmatismul hipermetropic
d. [x] miopia
e. prezbiţia
125. cs Funcţia primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:

a. [x] amplificarea stimulilor sonori şi conducerea lor spre cohlee
b. filtrarea sunetelor cu frecvenţă înaltă din stimulii sonori
c. detectarea direcţiei sunetelor
d. diferenţierea sunetelor cu frecvenţe diferite
e. protejarea urechii de deteriorări
126. cs Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a transmisiei sonore?
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 15 / 23
a. urechea externă
b. [x] muşchiul scăriţei şi tensor al timpanului
c. urechea internă
d. membrana tectoria
e. membrana bazilară
127. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre celulele ciliate din organul lui Corti?
a. vibraţiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări mecanice la contactul cu membrana
tectoria
b. înclinarea cililor într-o direcţie, determină depolarizarea celulelor şi creşterea frecvenţei potenţialului de acţiune
c. înclinarea cililor în direcţie opusă, determină hiperpolarizarea celulelor şi reducerea frecvenţei potenţialului de acţiune
d. cilii auditivi situaţi la nivelul polului apical ai celulelor auditive externe pătrund în membrana tectoria
e. [x] toate răspunsurile corecte
128. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura pigmenţilor vizuali:
a. [x] este grupare neproteică
b. [x] este o aldehidă a vitaminei A, aceeaşi pentru toţi pigmenţii vizuali
c. [x] există sub 2 forme izomere: cis şi trans; trecerea din forma cis în trans se face sub acţiunea energiei luminoase şi trecerea
din trans în cis are loc la întuneric
d. forma trans se combină uşor cu opsinele formând pigmentul caracteristic
e. [x] retinenul + scotopsina = pigment vizual
129. Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari bulbari controlează echilibrul static şi dinamic?
a. vestibulospinal
b. vestibulonuclear
c. [x] vestibulocerebelos
d. a şi b corecte
e. toate răspunsurile corecte
130. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de aproape:
a. [x] creşterea convergenţei cristalinului
b. scăderea convergenţei cristalinului
c. [x] miozâ
d. midriază
e. [x] convergenţa axelor oculare
131. cm Ca urmare a absorbţiei energiei radiaţiei luminoase electromagnetice, cu lungimi de undă cuprinse între 400-750 nm,
are loc următoarea translocare a pigmenţilor vizuali:
a. [x] descompunerea în retinen şi scotopsină
b. disocierea scotopsinei şi metarodopsinei
c. disocierea scotopsinei
d. [x] transformarea formei cis în forma trans a retinenului
e. transformarea vitaminei A în retinen
132. cm Dacă o persoană se roteşte încet spre dreapta:

a. stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de kinocil
b. [x] atât ochiul drept, cât şi ochiul stâng deviază spre stânga
c. celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal stâng se depolarizează
d. [x] se poate observa componenta lentă a nistagmusului, iniţiată de impulsuri vestibulare
e. a, b şi c corecte
133. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la prezbiopie:

a. acuitatea vizuală creşte
b. [x] punctul proxim creşte
c. punctul remotum scade
d. puterea totală de refracţie creşte
e. capacitatea de a vedea obiectele la distanţă scade
134. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:
a. creşte conductanţa sodiului la nivelul fotoreceptorilor
b. creşte frecvenţa impulsurilor transmise de fotoreceptori
c. creşte concentraţia de rodopsină din fotoreceptori
d. [x] creşte potenţialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
e. creşte concentraţia GMPc
135. Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:

RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 16 / 23
a. inactivarea celulelor cu bastonaşe

b. conversia GTP în GMPc
c. formarea de cis-retinol din rodopsină
d. depolarizarea celulelor cu conuri
e. [x] activarea fosfodiesterazei
136. Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele mecanisme:

a. secreţia de noradrenalină, în fibrele nervoase simpatice
b. scăderea convergenţei cristalinului de la 30 la 15 dioptrii
c. [x] covergenţa axelor vizuale
d. contracţia fibrelor musculare radiare ale irisului
e. [x] contracţia fibrelor musculare circulare ale irisului şi ale muşchilor ciliari sub control vegetativ parasimpatic (nervul III
cranian)
137. Midriaza implică următoarele procese, cu excepţia:

a. contracţiei fibrelor musculare radiare ale irisului
b. relaxării fibrelor musculare circulare ale irisului
c. [x] stimulării nucleului Behterev
d. descărcărilor nervoase simpatice
e. transmiterii impulsurilor prin ganglionul cervical superior
138. Următoarele afirmaţii despre ochi sunt adevărate, cu excepţia:

a. punctul focal la ochiul hipermetrop este înapoia retinei
b. punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este înaintea retinei
c. punctul focal la ochiul emetrop este pe retină
d. [x] cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
e. [x] cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia
139. Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

a. capacitatea de a detecta acceleraţia liniară, prin receptorii din macula
b. capacitatea de a detecta acceleraţia angulară, prin receptorii din creasta amputară
c. prezenţa endolimfei în canalele semicirculare membranare
d. [x] adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar şi în absenţa mişcărilor capului
e. [x] potenţialele de acţiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii motori ai nervilor cranieni şi spre
paleocerebel, prin nucleii vestibulari bulbari
140. Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la ochi:

a. pata galbenă (macula lutea) este în dreptul axului vizual
b. umoarea apoasă este secretată în camera posterioară şi este drenată în cea anterioară
c. [x] numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric
d. lumina determină un reflex pupiloconstrictor parasimpatic
e. aparatul dioptric ocular este format din cornee şi cristalin şi are o putere totală de refracţie de 60 dioptrii
141. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor fotoreceptori:

a. [x] conţin pigmenţi vizuali numiţi rodopsină în celulele cu bastonaşe şi iodopsinâ în celulele cu conuri
b. fac sinapsă direct cu ganglionii multipolari din retină
c. [x] produc potenţiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenţilor, ceea ce determină modificări ale conductanţei ionice
d. prezintă pigmenţi cu aceeaşi absorbantă pentru energia luminoasă
e. [x] prezintă mecanisme comune de fotorecepţie, amplitudinea potenţialului generator este proporţională cu logaritmul
intensităţii luminoase
142. Care dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale?

a. miopia
b. hipermetropia
c. [x] presbitismul
d. astigmatismul
e. strabismul
143. Care din următoarele afirmaţii sunt inco-

recte? Fovea centralis este suprafaţa retinei un-
de:
a. concentraţia celulelor cu conuri este maximă
b. acuitatea vizuală este maximă
c. lipsesc celulele cu bastonaşe
d. [x] sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 17 / 23
e. [x] nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră
144 Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?

a. pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul ocular şi este situată medial şi inferior de pata
galbenă.
b. corpul celulelor vizuale receptoare este situat mai departe de coroidă,faţă de segmentele externe ale celulelor
c. [x] stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari şi celulele ganglionare
d. muşchii irisului şi muşchii corpului ciliar sunt muşchi netezi care constituie muşchii intrinseci ai globului ocular
e. pata oarbă nu participa în fotorecepţie
145, Care din următoarele enunţuri sunt incorecte?

a. punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, cu efort acomodativ maxim
b. punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poale fi văzut clar, fără efort acomodativ
c. [x] puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului
d. nictalopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric
e. vederea diurnă colorată, la lumină puteinică este asigurată de celulele cu conuri
146. Dacă lumina pătrunde într-un ochi:

a. [x] pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
b. este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic
c. [x] este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic
d. au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secţionat bilateral
e. nici un răspuns corect
147. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?

a. mioza este produsă de substanţe ca morfina
b. midriaza este produsă de substanţe parasimpaticolitice ca şi atropină
c. midriaza este produsă prin ischemfe cerebrală
d. mioza este produsă la acomodarea la distanţă
e. [x] mioza este produsă de anxietate
148. Transecţiunea pe calea optică produce:

a. pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală şi interesează chiasma optică
b. [x] pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a efectuat la nivelul nervului optic
respectiv
c. [x] pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral şi în câmpul nazal al ochiului ipsilateral, dacă secţiunea
interesează tractul optic
d. pierderea vederii în câmpurile temporale ipsilaterale şi temporale contralaterale, dacă s-a efectuat transecţiunea totală a nervului
optic
149. Selectati afirmatiile corecte:

a. [x] amplitudinea vibraţiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 feţe ale sale sunt egale
b. trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea din urechea internă
c. [x] contracţia muşchiului ciocanului reduce vibraţiile timpanului la sunete prea puternice.
d. [x] căile şi centrii acustici au o organizare tonală
e. [x] distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive secundare provoacă afazie auditivă

a. endolimfa se găseşte în labirintul osos
b. endolimfa are o concentraţie de Na+ şi de K+ asemănătoare lichidului extracelular
c. endolimfa are o concentraţie de Na+ mai mare ca în lichidul extracelular
d. endolimfa comunică prin apeductul vestibulului osos cu lichidul cefalorahidian
e. [x] endolimfa prezintă variaţii de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a avut loc transmisia prin urechea
externă, medie şi perilimfă
151. Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:

a. [x] sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti
b. [x] sunt transmise spre nucleii cohleari
c. rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic
d. rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital
e. a şi c corecte
152. Selectaţi afirmaţiile corecte:

RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 18 / 23
a. senzaţia de tact este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu

proiectează în neocortex
b. senzaţia de acceleraţie este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex
c. senzaţia de gust este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
d. [x] senzaţia de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
e. senzaţia de gust şi miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex
153. Selectaţi formulările incorecte:

a. [x] rinencefalul îndeplineşte în totalitate funcţiile olfactive
b. iritantele nazale ca menta, mentolul şi clorul stimulează neuronii trigeminali şi iniţiază lăcrimare, strănut şi inhibiţie respiratorie
c. [x] mugurii gustativi sunt situaţi numai pe limbă
d. primul neuron situat pe segmentul de conducere gustativ face sinapsă în nucleul solitar
e. fibrele protoneuronului gustativ sunt cuprinse în nervii cranieni VII, IX şi X.
f. neuronul receptor olfactiv face sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv
154.cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acuitatea vizuală normală a ochiului uman:
a. este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase
b. are valoarea de 45 secunde de arc
c. este maximă la nivelul foveei centrale
d. se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale, şi devine tot mai slabă la periferia retinei
e. [x] a, b, c, d corecte
155.cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la umoarea apoasă:

a. este permanent formată la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/ min)
b. este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare
c. circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a ochiului
d. contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20 mm Hg
e. [x] toate răspunsurile sunt corecte
156. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei (purpurul vizual):
a. cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o trilionime de secundă (psec)
b. cuprinde resinteza sa, catalizată enzimatic de retinal-izomerază
c. depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina şi regenerează rodopsină
d. depinde de prezenţa vitaminei A pentru formarea de novo a retinalului
157. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează potenţialul receptor al bastonaşelor: a. este un potenţial de
depolarizare
b. [x] este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei
c. [x] descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare externe
d. [x] potenţialul receptor durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase
e. doar b şi d corecte
158.cm Selectaţi enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul bastonaşelor, care explică sensibilitatea deosebită a acestora
la întuneric:
a. [x] rodopsină activată
b. [x] fosfodiesteraza activată
c. [x] rodopsinkinaza
d. adenilat ciclaza
e. transducina
159 cm Neuromediaţia sinaptică din retină se realizează cu următoarele substanţe:

a. [x] acetiicolinâ, dopamină, serotonină
b. [x] GABA, glicină, glutamat
c. TRH, GnRH, enkefaline şi beta-endorfine
d. PIV, CCK, neurotensinâ, histamină
e. noradrenalină, adrenalină, histamină
160. cm Resinteza GMPc, în citoplasmă fotoreceptorilor, depinde de:

a. creşterea concentraţiei de Ca2+ în fotoreceptori
b. creşterea concentraţiei de Na+ în fotoreceptori
c. [x] activarea guanilil ciclazei
d. [x] inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 19 / 23
e. toate răspunsurile sunt corecte
161 cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a celor 3 tipuri de conuri, conform teoriei tricromatice
pentru percepţia culorilor:
a. [x] este asemănătoare curbelor de absorbţie a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenţi fotosensibili
b. [x] este determinată de pigmenţii din conuri (combinaţii de retinal şi fotopsină), care le conferă sensibilitate la culorile
albastru, verde şi roşu
c. poate fi influenţată de absenţa conurilor receptoare, pentru o anumită culoare şi de numărul crescut compensator al conurilor,
pentru celelalte culori
d. b şi c corecte
e. a şi c corecte
162. cs Selectaţi afirmaţiile incorecte:

a. circuitul neuronal al retinei este organizat dinspre coroidă astfel: fotoreceptori → celule orizontale → celule bipolare → celule
amacrine → celule ganglionare
b. transmiterea majorităţii semnalelor din retină se face prin conducere electronică, nu prin potenţialul de acţiune, ceea ce permite
conducerea gradată a intensităţii semnalului
c. [x] celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X şi Y; celulele W reprezintă peste 50% şi au rol în transmiterea imaginilor
vizuale şi percepţia culorilor
d. inhibiţia laterală prin celulele orizontale, determină creşterea acuităţii vizuale
e. inhibiţia laterală suplimentara prin unele celule amacrine, contribuie la creşterea contrastului vizual
163. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează neuronii bipolari din retină:

a. [x] asigură un mecanism secundar de inhibiţie laterală
b. [x] pot fi depolarizanţi şi, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
c. [x] pot fi hiperpolarizanţi şi în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
d. doar a şi b corecte
e. doar b şi c corecte
164. cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează celulele ganglionare din retină:

a. au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică şi tractusul optic
b. transmit semnal sub formă de potenţiale de acţiune continue, spontane
c. semnalele vizuale se suprapun pe fondul potenţialului de acţiune
d. prezintă un răspuns „on-of" în funcţie de modificările intensităţii luminoase
e [x] toate răspunsurile corecte
165. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat dorsolateral (corpul geniculat lateral):
a. [x] este un nucleu de releu între axonii tractului optic şi neuronii ai căror axoni formează tractul geniculocalcarin
b. [x] are 6 straturi celulare care primesc diferenţiat semnale de la retina temporală ipsilaterală şi cea nazală heterolaterală
c. [x] filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
d. conţine neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X şi neuroni parvocelulari care primesc
semnale de la celulele ganglionare Y
166.cs Selectaţi enunţurile incorecte:

a. cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine şi se întinde către polul occipital, pe faţa medială a emisferei
b. semnalele din diferite părţi ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria maculară →polul occipital; semnalele
periferice din retină→ anterior de polul occipital, în cercuri concentrice
c. cortexul vizual percepe în principal linii şi margini, în locul suprafeţelor plane din cadrul imaginii vizuale
d. între ochi - creier-muşchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care determină fixarea ochilor într-un punct
anume din câmpul vizual
e. [x] fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-un mecanism neuroumoral
167.cs În transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:

a. membrana timpanică
b. sistemul osicular
c. muşchii scăriţei şi tensor al timpanului
d. reflexul de atenuare
e. [x] cohleea
168.cs În procesul de rezonanţă, care apare în cohlee, participă în mod diferit următoarele elemente:
a. lungimea şi rigiditatea fibrelor bazilare
b. cantitatea de lichid din rampa vestibulară
c. cantitatea de lichid din rampa timpanică
d. cantitatea de lichid din rampa medie
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 20 / 23
169cs Principiul localizării în determinarea înălţimii (frecvenţei) sunetului, se referă la detectarea diferitelor frecvenţe sonore, în
raport:
a. [x] de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată.
b. de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)
c. de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată
d. de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată
e. a şi d
170 cm Hărţile tonotopice din cortexul auditiv primar şi ariile auditive de asociaţie, se referă la analiza sunetelor, după caracteristicile
lor specifice:
a. [x] după frecvenţe
b. [x] după direcţie
c. [x] după secvenţialitate (secvenţă de tonuri)
d. după intensitate
e. c şi d
171. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează mugurii gustativi:

a. [x] prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
b. [x] conţin celule gustative
c. [x] sunt sensibili şi la stimuli termici şi de durere
d. nu prezintă adaptabilitate
e. sunt chemoreceptori pentru substanţe sapide, insipide, odorante şi inodore
172. [x] cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează simţul gustativ:

a. are rol în controlul dietei în raport de preferinţă
b. împreună cu olfacţia, are şi o componentă emoţionala, contribuind la elaborarea unor stări afective complexe de plăcere şi
neplăcere
c. oferă informaţii asupra calităţii alimentelor introduse în gură
d. intervine în reflexele salivare necondiţionate
173. cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează senzaţiile primare ale mirosului:

a. au fost grupate în baza testelor fiziologice şi în funcţie de agenţii stimulanţi în 7 clase
b. în baza studiilor genetice senzaţiile primare depăşesc numărul de 100
c. sunt parţial şi încă puţin cunoscute
d. sunt mirosurile putrid, pătrunzător (înţepător) eteric, mentolat, floral, de camfor şi de mosc
174. Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv urmează traseul:
a. membrana olfactivă → bulb olfactiv →
tract olfactiv → cortex
b. membrana olfactivă → nerv olfactiv → bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
c. [x] cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul
olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
d. bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
e. axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
175.cs Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive foarte vechi ( arhicortexul olfactiv):
a. analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. [x] reflexe olfactive primitive
c. controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi b
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 21 / 23
176.cm Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive vechi( paleocortexul olfactiv):

b. reflexe olfactive primitive
c. [x] controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. [x] reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi c
177.cs Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive noi (neocortexul olfactiv):

a. [x] analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
e. b şi d
178. Care sunt localizările ariilor olfactive foarte vechi (arhicortexul olfactiv)?
a. talamus (nucleul dorsomedial) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. [x] aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c
179.cs Care sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)?

a. talamus (nucleul dorsomedia[x]) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. [x] aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c
180.cs Care sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)?

a. [x] talamus (nucleul dorsomedia[x]) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
d. a şi c
e. b şi c
181cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la rolul simţului olfactiv:

a. are rol în detectarea prezenţei sau absenţei agenţilor
odoranţi
b. are rol în detectarea intensităţii agenţilor odoranţi
c. are rol în mecanismele stimulatorii sau inhibitorii în
relaţiile intersexuale
d. are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanţelor alimentare în putrefacţie şi a substanţelor toxice poluante
182.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive prin stimuli chimioolfactivi:
a. are loc la nivelul cililor
b. se face cu participarea unor proteine de legare a substanţelor odorante, situate la nivelul membranelor cililor
c. poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori membranari) → activarea proteinei Gs
cuplată cu proteina receptoare →activarea adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice
membranare→influx de Na+ → depolarizarea membranei celulei receptoare
d. este posibilă dacă substanţele sunt volatile şi dacă se dizolvă în lichidul care acoperă mucoasa olfactivă
183.cm Olfacţia şi simţul gustului au următoarele roluri comune:

a. [x] procurarea şi selectarea hranei
b. [x] favorizarea reflexelor secretorii digestive
c. evitarea locurilor cu aer viciat
d. evitarea alimentelor alterate
e. recunoaşterea partenerului sexual la animale
184.cm Analizatorii olfactiv şi gustativ au următoarele elemente comune:

RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 22 / 23
a. [x] receptorii sunt chemoreceptori

b. [x] stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanţelor excitante, care interacţionează specific cu receptorul
c. [x] adaptarea receptorilor este rapidă
d. prezintă aceeaşi importanţă la om
e. sunt rudimentare la om
185.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de acru:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
b. sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. [x] sunt acizi organici şi anorganici
e. a şi c adevărat
186.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de sărat:
c. [x] sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
d. sunt acizi organici şi anorganici
e. b şi c adevărat
187.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de dulce:
b. [x] sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
e. b şi d adevărat
188.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de amar:
a. [x] sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
e. a şi b adevărat
189. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării mugurelui gustativ:
a. [x] nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari
b. fiecare tip de receptor răspunde la cel puţin 2 tipuri de substanţe sapide, proprietate ce permite potenţarea gusturilor
c. [x] depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în potenţial de recepţie pentru gust
d. [x] că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei microvililor, în consecinţă se
deschid sau se închid unele canalele ionice şi membrana celulei se depolarizează
190.cs Adaptarea la un stimul senzorial produce:

a. diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat intermitent
b. amplificarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat repetat
c. localizarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat în acelaşi loc
d. [x] diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
e. oboseala receptorului
191 cs Care dintre următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
a. atingerea
b. durerea
c. senzaţia de rece
d. senzaţia de gâdilat
e. [x] gustul
192.cs Senzaţia de atingere a unei mâini nu poate fi produsă prin stimularea:
a. neuronilor aferenţi de la mână spre măduva spinării
b. [x] neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
c. suprafeţei corticale a mâinii din aria somestezică I de partea opusă zonei stimulate
d. suprafeţei talamice a mâinii de partea opusă zonei stimulate
e. a şi c corecte
RED.: 01
DATA: 05.05.09
Pag. 23 / 23
193.cs Precizaţi asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:

a. celule ciliate - organ Corti
b. [x] celule ciliate - epiteliu olfactiv
c. celule ciliate - epiteliu gustativ
d. presoreceptori - sinus carotidian şi aortic
e. chemoreceptori - corpuscul carotidian şi
aortic
194.cs Care din următoarele senzaţii sunt supuse facilitării şi inhibiţiei în sistemul nervos central?
a. atingerea
b. senzaţia de cald
c. [x] durerea
d. auzul
195.cs Acomodarea vizuală la vederea de aproape implică:

a. creşterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului
b. relaxarea muşchiului circular al irisului
c. [x] contracţia muşchiului ciliar
d. scăderea curburii cristalinului
e. creşterea presiunii intraoculare
196. cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a conurilor :
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. [x] fovea centralis
d. regiunea parafoveală
e. întreaga retină
197. cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a bastonaşelor :
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. fovea centralis
d. [x] regiunea parafoveală
198. csVitamina A este un precursor pentru sinteza:

a. [x] retinenului
b. scotopsinei
c. pigmenţilor irisului
d. melatoninei
e. colesterolului
199.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la fovea centralis:

a. [x] este zona cu acuitate vizuală maximă
b. este zona cea mai bogată în celule cu bastonaşe
c. [x] este zona în care se găsesc numai celule cu conuri
d. este zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut
e. este depresiunea centrală, cu suprafaţă de 1,5 mm2 de la nivelul maculei lutea
200.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?

a. unitatea funcţională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele bipolare şi fotoreceptoare aflate în
relaţii sinaptice
b. [x] vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru este caracteristică retinei
centrale
c. adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă şi apoi o fază lentă, care durează împreună 20 de minute
d. dacă suprafaţa retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele din jur
e. [x] imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă şi egală cu obiectul
1. cmAlegeţi afirmaţiile corecte
a!. Fluxul plasmatic renal se măsoară prin clearance-ul PAH.
b!. Rinichii primesc 1/5 din debitul cardiac de repaus.
c. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal creşte.
d!. Fluxul sanguin renal este menţinut în limite strânse prin autoreglare.
e. Creşterea activităţii nervilor renali simpatici determină o creştere a fluxului renal.

a. Filtratul glomerular are o compoziţie identică cu a plasmei.
b!. Rata filtratului glomerular poate fi măsurată cu ajutorul clearance-ului inulinei,
c. O substanţă cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna reabsorbită la
nivel tubular renal.
d!. Rata filtrării glomerulare este de circa 125 ml/min la un bărbat adult.
e!. Rata filtrării glomerulare depinde de presiunea din. arteriolele aferente.

a. Reabsorbţia moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele transportoare specifice.
b!. Apariţia glicozuriei reflectă saturaţia transportorilor de glucoza în tubul proximal.
c!. Transportul glucozei şi aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale este asociat cu sodiu.
d!. Transportul maxim de glucoza este de circa 260 mg/min.
e!. Dacă clearance-ului renal al unei substanţe depăşeşte pe cel al inulinei, în acest caz ea este secretată în tubi

a!. Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular.
b!. La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal.
c. Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport de anioni.
d. Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a tubului contort
proximal.
e!. Tubii proximali epurează urina primara de aminoacizi.

a. Toţi nefronii au o ansă Henle, ce penetrează adânc în membrană.
b!. Porţiunea descendentă subţire a ansei lui Henle este permeabilă pentru apă.
c!. Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăşi 1200 mOsm/l.
d. Porţiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na+, în acelaşi fel ca şi în tubul proximal.
e!. Porţiunea subţire ascendentă a ansei lui Henle este impermeabilă pentru apă.

a. Reabsorbţia ionilor de Na+ este realizata în tubul contort proximal.
b!. Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentraţia plasmatică a ionilor de Na scade.
c. Angiotensina II se formează din renină, în prezenţa unei enzime de conversie, din
endoteliul vaselor sanguine pulmonare.
d. Angiotensina II acţionează asupra glandei medulosuprarenale.
e!. Glandele corticosuprarenale secretă aldosteron, ca răspuns la stimularea prin angiotensina II.

a!. După ingestia unei cantităţi mai mari de apă, o persoană normală poate produce urină cu osmolalitate sub
100 mOsm/ kg.
b. Medulara renală are un gradient osmotic care scade de la limita cu cortexul, spre papilele renale.
c!. Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de Na+ şi CI‾, din porţiunea
ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul interstiţial.
d. HAD este secretat de hipofiza anterioară, ca răspuns la scăderea osmolalităţii sângelui.
e!. HAD acţionează la nivelul tubilor colectori, pentru creşterea permeabilităţii lor pentru apă.

a!. Nefronii juxtamedulari (25-30% din totalul nefronilor) prezintă o ansă Henle lungă, care ajunge până la
medulară.
b!. Comparativ cu plasma, urina conţine mai mult K+, creatinină, uree şi acid uric.
c!. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se modifică.
d. Osmolalitatea plasmei este mai mică ca a urinii, pentru că proteinele nu trec în urină.
e. PTH influenţează reabsorbţia de Ca2+, în tubul contort proxima! şi de fosfaţi, în tubul contort distal.
9. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

a!. creşte permeabilitatea tubului distal pentru apă
b. creşte ritmul filtrării glomerulare
c. creşte excreţia de Na+
d. creşte excreţia de apă
e. creşte diametrul arterei renale
10. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Capacitatea rinichiului de a excreta urina concentrată va fi crescută dacă:
a. permeabilitatea tubului proximal pentru apă scade
b!. ritmul fluxului sanguin prin medulară scade
c. ritmul fluxului prin ansa Henle creşte
d. activitatea pompei Na-K în ansa Henle scade
e. permeabilitatea tubului colector pentru apă scade
11. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita în:
a!. tubul contort proximal
b. ramura descendentă a ansei Henle
c. ramura ascendentă a ansei Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector
12. cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele proprietăţi:
a!. inhibă reabsorbţia de sodiu la nivel renal
b!. inhibă secreţia de renină
c. creste eliberarea de vasopresină
d!. inhibă eliberarea de aldosteron
e. stimulează reabsorbţia de Na+ la nivel renal
13. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al nefronului este urmată
de:
a!. scăderea pH-ului mediului intern
b. creşterea concentraţiei Na+ seric
c. creşterea eliminării urinare de NH3
d. creşterea eliminării urinare de NaH2PO4
e. scăderea eliminării urinare a HCO3‾
14. cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcalozelor prin:

a. sinteza de novo de bicarbonat
b!. eliminarea unor urini alcaline
c. creşterea aminogenezei
d. inversarea raportului fosfaţilor
e!. reducerea reabsorbţiei bicarbonatului
15. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrarea glomerulară este influenţată de

a. sarcina osmotică a rinichiului
b!. presiunea coloid-osmotică a plasmei
c! concetraţia CI‾ si Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa
d!. concentraţia crescută glucozei sanguine
e. clearance-ul inulinei
16. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance-ul glucozei:

a!. este influenţat de nivelul glicemiei
b!. la indivizii sănătoşi are valoarea 0
c. nu este influenţat de nivelul glicemiei
d. reprezintă 60% din clereance-ul inulinei
e!. la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă
17. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce urmatoarele efecte:
a!. hipodiureza
b!. scăderea presiunii efective de filtrare
c. creşterea clearance-ului PAH
d. creşterea clereance inulină
e!. scăderea clereance inulină
18. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In prezenţa hormonului antidiuretic:

a!. cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal
b. cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector
c. creşte eliminarea apei libere
d. creşte clearance-ul osmolar
e. scade filtrarea glomerulară
19. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

a!. inhibă secreţia de vasopresină
b. stimulează secreţia de aldosteron
c. determină creşterea filtrării glomerulare
d!. determină creşterea diurezei
e!. stimulează secreţia de hormon natriuretic
20. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se reabsorb:
a!. Na+
b!. Ca2+ Mg2+ şi HC03‾
c. aminoacizii
d!. K+
e. proteine
21. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia glucozei:

a. este nelimitată
b!. este limitată de o capacitate maximă de transport tubular
c!. se realizează în cotransport cu Na+
d. necesită prezenţa insulinei
e. are loc la polul apical al nefrocitului
22. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
a!. tubul proximal
b. ansa Henle
c. tubul distal
d. tubul colector cortical
e. tubul colector medular
23. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul glomerular prin
transport activ la nivelul:
a!. ansei Henle
b. tubului proximal
c. tubului distal
d. tubului colector
e. pelvisului renal
24. cs Alegeţi afirmaţiile corecte.Secreţia de H+ în tubul proximal este în principal asociată cu:
a. excreţia de ionii de K+
b. excreţia de ioni FT
c. reabsorbtia de ionii de Ca2+
d!. reabsorbţia de ioni de HCO3‾
e. reabsorbţia de ioni de HPO4 2‾
25. cm Alegeţi afirmaţiile corecte:

a!. în tubul proximal se reabsoarbe 65% de Na+
b. Na+ - reabsorbţie prin contratransport cu fosfatul şi lactatul
c. balanţa glomerulotubulară este realizata de catre tubul colector medular
d!. in porţiunea ascendentă a ansei Henle se reabsoarbe 25% de Na+
e!. secreţie distală de K+ crescută poate fi cauzata de K+ crescut în dietă
26. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Renina:

a. este secretată de celulele tubului proximal
b. secreţia sa duce la pierderea de Na şi apă din plasmă
c. secreţia sa este stimulată prin presiunea arterială crescută
d!. converteşte angiotensinogenul la angiotensina 1
e. converteşte angiotensina 1, la angiotensina II
27. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe va fi mai concentrată la sfârşitul tubului
proximal decât la începutul acestuia?
a. glucoza
b!. creatinina
c. sodiul
d. bicarbonatul
e. fosfatul
28. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. HAD produce creşterea:

a. permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi colector
b!. reciclării ureei
c!. permeabilităţii apei în portiunea distala tubul distal şi colector
d. reabsorbţiei izoosmotice a apei în tubulproximal în proporţie de 1/3
e. reabsorbţiei de apă în porţiunea terminalăanefronului prin acţiune pe receptorii Vi
29. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanţe, care este filtrată liber, este mai mic de 125
ml/ min:
a!. are loc o reabsorbţie netă a acesteia, la nivel tubular
b. are loc o secreţie netă a acesteia, la nivel tubular
c. nu are loc nici reabsorbţia şi nici secreţia netă a acesteia, la nivel tubular
d. substanţa se fixează pe proteine, la nivel tubular
e. substanţa este secretată în tubul contort proximal, mai mult ca în tubul contort distal
30. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza ete reabsorbită în:

b. ansa Henle
c. tubul contort distal
31. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia nivelul:

a. glomerulului
b. tubului contort proximal
c. porţiunii subţiri a ansei Henle
d. porţiunii groase a ansei Henle
e!. tubului colector cortical
32. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Calculaţi clearance-ul unei substanţe cunoscând că fluxul urinar = 3 ml/min,
concentraţia ei plasmatică - 20 mg/dl, concentraţia ei urinară = 50 mg/dl
a!. 7,5 ml/min
b. 333 ml/min
c. 1,2 ml/min
d. 1,2 l/min
e. 125 ml/min
33. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat).

a. este inhibată acţiunea vasopresinei la nivel tubular
b. osmolalitatea urinii este mai mare faţă de cea a plasmei, pentru că retenţia apei în tubul contort proximal
scade gradientui de concentraţie a Na+, între fluidul tabular şi celulele tabulare, împiedicându-i reabsorbţia
c!. reabsorbţia apei în tubul contort proximal este redusă
d!. are loc pierderea unei mari cantităţi de apă şi electroliţi prin urină
e. osmolalitatea urinii este crescută şi se produce intoxicaţia cu apă
34. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a furosemidului

a. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c!. porţiunea groasă a ansei Henle
e. tubul colector
35. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a tiazidelor

c. porţiunea groasă a ansei Henle
d!. tubul contort distal
e. tubul colector
36. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a plasmei
b!. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
e. tubul colector
37. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+
e. tubul colector
38. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+
e!. tubul colector
39. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

e. tubul colector
40. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în lipsa vasopresinei
e. tubul colector
41. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrare reprezinta

a. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată din
medulară
b. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în medulara internă
c. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
d. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele capsulei Bowman
e!. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
42. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Celule granulare

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în tubul colector
b. excreţia anormală de proteine în urină
c. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările
presiunii arteriale
d!. celulele care sintetizează renină
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată din
medulară
43. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

a. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările
presiunii arteriale
b. celulele care sintetizează renină
c. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată din
medulară
d!. nefronul cu ansă Henle lungă, care începe din apropierea corticalei şi se întinde până în medulara internă
e. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
44. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance reprezinta

a. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în medulara internă
b. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
c. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele capsulei Bowman
d. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
e!. volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o anumită substanţă în unitatea de
timp
45. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Proteinurie reprezinta

b!. excreţia anormală de proteine în urină
presiunii arteriale
d. celulele care sintetizează renină
medulară
46. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale

c!. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările
presiunii arteriale
medulară
47. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. AMPc este

a!. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în tubul colector
presiunii arteriale
medulară
48. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Diureza osmotică

b!. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
presiunii arteriale
medulară
49. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

b!. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele capsulei Bowman
presiunii arteriale
medulară
50. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sistemul contracurent

c!. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată din
medulară
e. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările
presiunii arteriale
51. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele cauze determina o creştere a pragului renal pentru
glucoza?
a!. scăderea ratei de filtrare glomerulară
b. scăderea numărului de cărăuşi pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal
c. administrarea de medicamente care inhibă reabsorbţia glucozei
d. dieta
e. insuficienta renala cronica
52. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata reabsorbţiei de glucoza este determinată de:
a!. cantitatea filtrată
b!. capacitatea de transport a celulelor
c. concentratia apei in urina primara
d. metabolizarea rapidă a glucozei
e. insulina
53. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe permit măsurarea cea mai exactă a "filtratului
glomerular la om?
a!. clearance-ul inulinei
b. clearance-ul PAH-lui
c. clearance-ul creatininei endogene
d. concentraţia creatininei plasmatice
e. ureea sanguină exprimată în azot
54. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele epiteliale ale
a. reabsorbţia activă a glucozei
b. reabsorbţia activă a amoniacului
c!. reabsorbţia activă a Na+-lui
d. hormonul antidiuretic
e. presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare
55. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a deficitului de HAD),
osmolalitatea urinii şi rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
a!. 50 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
b. 100 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
c. 300 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
d. 300 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
e. 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore
56. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia în proporţie de 65% a Na+-lui şi apei filtrate se realizeaza la
nivelul
a!. tubul contort proximal.
b. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
d. tubul colector
e. tubul colector cortical
57. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un cărăuş cotransportor
pentru Na+-K+-2Cl‾
a. tubul contort proximal.
b!. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
d. tubul colector
58. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un cărăuş cotransportor
pentru Na+-Cl‾
c!. tubul contort distal (portiunea initiala)
d. tubul colector
59. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este crescută
c. tubul contort distal (portiunea initiala)
d. tubul colector
e!. tubul colector cortical
60. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu plasma
d. tubul colector
61. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, unde acţionează aldosteronul
c!. tubul contort distal
d!. tubul colector
62. !cm Alegeţi afirmaţiile corecte

a!. nu toţi nefronii sunt activi
b!. rata filtrării glomerulare este determinatăde forţele Starling
c. profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din capilarele comune
d. ansa lui Henle acţionează ca schimbător în contracurent
e. vasa recta acţionează ca multiplicator în contracurent
63. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină pentru că:
a!. este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-ciferol
b. participă la metabolizarea unor hormoni sterolici
c!. participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon, calcitonină
d!. secretă substanţe cu proprietăţi de hormoni: renina, prostaglandine, kinine
e. participă la metabolizarea catecolaminelor
64. cs Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?

a. factorii renali hemodinamici şi fizici
b. sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c. sistemul prostaglandinic şi kininic renal
d!. nervii renali parasimpatici
e. nervii renali simpatici
65. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a

a. vasoconstricţiei pe arteriola aferentă
b. vasodilataţiei pe arteriola aferenta
c. compresiei capsulei Bowman
d!. hipoproteinemiei
e. scăderii fluxului sanguin renal
66. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Secreţia de H+ în tubul contort proximal este asociată primar cu:
a. excreţia ionilorde K+
b. excreţia ionilor de H+
c. reabsorbţia ionilor de Ca2+
d!. reabsorbţia ionilor de HC03‾
e. reabsorbţia ionilor de P043‾
67. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:

a. scade, la creşterea fluxului sanguin
b. este reglat de eritropoetina
c. rămâne constant, la creşterea fluxului sanguin
d!. reflectă direct, nivelul de Na+ transportat
e. este mai mare în medulară
68. !!!cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Diferenţa între concentraţia de Na+ şi cea a anionilor majori este egală cu
concentraţia anionilor minori din plasmă. Care din următorii ioni contribuie la deficitul anionic (anion
gap)?
a. Cl‾
b. HCO3‾
c!. fosfat
d!. sulfat
e!. lactatul
69. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are loc o creştere a:
a!. concentraţiei de K+ plasmatic
b. volumului plasmatic
c. presiunii arteriale medii
d. debitului urinar
e. osmolalităţii plasmei
70. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Creşterea potasemiei produce o creştere a:

a. secreţiei de renină
b!. secreţiei de aldosteron
c. secreţiei de hormon antidiuretic
d. secreţiei de hormon natriuretic
e. producţiei de angiotensina II
!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbţia aproape completă alaminoacizilor din filtratul
glomerular, prin transport activ?
b. ansa Henle
d. tubul colector
e. pelvis renal
71. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Producţia zilnică de ioni de H+ din CO2 este tamponată iniţial de:
a. bicarbonatul de Na extracelular
b. bicarbonatul de K intraeritrocitar
c!. hemoglobina intraeritrocitară
d. proteinele plasmatice
e. fosfatul plasmatic
72. !!!cm Alegeţi afirmaţiile corecte

a!. distrugerea nucleului supraoptic determină creşterea volumului urinar şi eliminarea unei urini foarte diluate
b!. renina determină transformarea angiotensinogenului în angiotensina
c!. corecţia renală a hiperkaliemiei se face prin secretia aldosteronului
d. cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul contort distal
e. celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort distal; ambele sunt
prevăzute apical cu numeroşi microvili
73. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
a. dieta în potasiu creşte
b. fluxul sanguin tubular distal creşte
c. nivelul circulant al aldosteronului creşte
d!. reabsorbţia Na+ în nefronul distal scade
e. excreţia ionilor organici creşte
74. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată de:
a. agenţi agonişti β-adrenergici
b. prostaglandine
c. HAD
d. aldosteron
e!. creşterea presiunii în arteriolele aferente
75. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cazul insuficienţei renale, concentraţia plasmaticâ a ureei (uremia) este
foarte ridicată pentru că:
a. ureea se reabsoarbe în proporţie de 80-90%'
b. ureea se sintetizează în ficat în proporţie foarte mare
c. (-)ureea este secretată în cantitate scăzută în tubul contort distal
d!. rata filtrării glomerulare scade
e!. ureea este filtrată în cantitate redusă
76. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Aldosteronul:

a. acţionează asupra unor receptori membranari şi are ca mesager secund AMPc
b!. intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+
c!. acţionează asupra unor receptori intracelulari
d!. produce efecte la nivelul tubului contort distal influenţând permeabilitatea pentru Na+
e. produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea pentru Na+
77. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glomerulul reprezinta

a. reabsorbţie izotonică de Na+
b. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei
c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
d. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi
e!. regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală
78. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Tubul contort proximal

a!. reabsorbţie izotonică de Na+
e. regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală
79. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea ascendentă a ansei Henle

c!. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
80. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Ductul colector

b!. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei
81. cm Alegeţi asocierile corecte.

a. hormon antidiuretic - produce relaxarea musculaturii netede vasculare
b!. aldosteron - secreţia sa are loc în zona glomerulară a corticosuprarenalei şi este controlată de angiotensina
II
c. factor natriuretic atrial - secreţia sa este inhibata de creşterea volumului de lichid extracelular
d. 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D3, format la nivel renal, sub controlul
parathormonului
e!. parathormon - determină creşterea excreţiei urinare de fosfaţi
82. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acţionează asupra unor receptori bazo-laterali
tubulari şi au ca mesager secund AMPc?
a!. parathormonui
b!. hormonul antidiuretic
c. aldosteronul
d. factorul natriuretic atrial
e. angiotensina II
83. !cm Alegeţi afirmatiile corecte.

a!. cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare x concentraţia în plasmă
b. rata excreţiei = fluxul urinar + concentraţia substanţei în urină
c!. rata reabsorbţiei = cantitatea filtrată - rata excreţiei
d. rata secreţiei = rata excreţiei + cantitatea filtrată
e. cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare - concentraţia în plasmă
84. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în tubul contort proximal are
loc împreună cu:
a!. glucoza
b. ionul de H+
c!. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
85. !!!cs Alegeţi afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în tubul contort proximal
are loc împreună cu:
a. glucoza
b!. ionul de H+
c. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
86. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Direcţia de deplasare izoosmotică a fluidului tubular reabsorbit în tubul
contort proximal este:
a. lumen → spaţiu intercelular → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare peritubulare
b. lumen → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare peritubulare
c. lumen → celulă tubulară → capilare peritubulare
d!. lumen → celulă tubulară → spaţiu intercelular lateral → capilare peritubulare
e. lumen → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare glomerulare
87. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite în:
b. porţiunea ascendentă a ansei Henle
c. tubul contort distal şi tubul colector
d. portiunea descendenta a ansei Henle
e. colectori
88. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite în:
b!. porţiunea ascendentă a ansei Henle
e. colectori
89. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea reabsorbţiei, are loc împreună cu:
a!. glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal
b. glucoza şi aminoacizii în tubul contort distal
c. fosfatul şi lactatul în tubul contort distal
d!. clorul în tubul contort proximal
e. clorul în tubul contort distal
90. !cs Alegeţi afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreţia urinară de K+ între 1-110% sunt
următorii:
a. conţinutul de K+ din dietă
b. rata fluxului urinar
c. nivelul de aldosteron
d. echilibrul acido-bazic
e!. nivelul de HAD
91. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreţia de K+ în tubul contort distal
a!. diureticele tiazidice şi de ansă
b. micsorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal
c. acidoza acuta
d!. dietă bogată în K+
e!. secreţia crescută de aldosteron
92. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma ingestiei, pacientul X va
prezenta
a!. o creştere a volumelor de lichid intra- şi extracelular;
b!. o scădere a osmolarităţii plasmei
c!. o suprimare a secreţiei de HAD
d. o cresterea osmolaritatii plasmei
e. o creştere a osmolarităţii urinii
93. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Y bea 2 litri de soluţie izotonică de NaCl. In urma ingestiei, pacientul va
prezenta
a!. o creştere a volumului de lichid extracelular
b. o scădere a ratei fluxului urinar
c. o creştere a osmolarităţii urinii
d!. lipsa modificărilor osmolarităţii plasmei
e. o micsorarea a osmolarităţii urinii
94. cs Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. filtrarea glomerulară se opreşte, dacă presiunea netă efectivă de filtrare prin membrana filtrantă este zero
b. reabsorbţia ionului de HCO3 filtrat este inhibată în principal, prin scăderea pCO2
c. menţinerea unei balanţe normale de H+ este posibilă, dacă excreţia totală zilnică de H+ este egală cu
producţia zilnică şi ingestia zilnică de acizi nonvolatile
d!. dacă concentraţia plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul maxim rata excreţiei de glucoza
scade
e. clearance-ul apei este pozitiv, dacă o persoană bea 2 litri apă distilată în 30 minute

a. presiunea capilară glomerulară la un adult sănătos, scade în cazul vasoconstricţiei arteriolei aferente
b!. la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări importante în compoziţia
filtratului glomerular
c. transportul glucozei din fluidul tubular este dependent de Na+
d. celulele tubului contort distal conţin cantităţi mari de anhidrază carbonică, cu rol în secreţia de H+ şi
reabsorbţia de Na+, prin schimb cu secreţia H+
e. în cazul pacienţilor trataţi cu inhibitori de anhidrază carbonică se elimină mai puţin H+ şi se reabsoarbe mai puţin
HC03‾
96. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte.

a. clearance-ul renal al Na+ creşte după administrarea de aldosteron
b. la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează capsula glomerulară
c!. ureea nu are transport maxim
d. raportul între cantitatea de inulină excretată pe minut şi concentraţia de inulină în plasma arterială, în
condiţii de repaus, la un subiect examinat, scade ca răspuns la scăderea presiunii coloidosmotice a plasmei
e. dacă o substanţă are un clearance renal de 20 ori mai mare ca al inulinei, ea este numai secretată în tubi
97. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ureea:

a!. provine în principal din dieta proteică
b. este secretată în tubul contort distal
c. are un clearance mai mare ca al inulinei
d!. are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte
e!. prezintă reciclaj medular
98. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică

a!. pH plasmatic ridicat
b. pH plasmatic scăzut
c. pH plasmatic apropiat de normal
d. pH plasmatic normal
e!. conţinut crescut de bicarbonat plasmatic
99. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie

b!. conţinut scăzut de bicarbonat plasmatic
e. conţinut crescut de bicarbonat plasmatic
100. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză mixta

b!. pCO2 scazut
101. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză metabolică

a. pH plasmatic foarte ridicat
b!. pH plasmatic foarte scăzut
d!. pCO2 scazut
e!. conţinut scazut de bicarbonat plasmatic
102. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie

d. pCO2 scazut
103. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză mixta

c. pCO2 scazut
104. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul baroreceptorilor sinocarotidieni,
are loc:
a. o scădere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
b!. o creştere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
c!. o vasoconstricţie renală
d!. o creştere a secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
e. o scădere a secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
105. cm Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanţă la nivelul rinichiului în
unitatea de timp.
b. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
c. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme de transportori,
caracterizate prin transport maxim.
d!. In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
e!. Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice.
106. cm Alegeţi afirmatiile corecte.

a! Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanţă la nivelul rinichiului
în unitatea de timp.
b!. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
c!. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme de transportori,
caracterizate prin transport maxim.
d. In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
e Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice.
107. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care porţiune a nefronului este impermeabili pentru apă?
b. porţiunea subţire a ansei Henle
e. tubul colector
108. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Creşterile fiziologice ale diurezei sunt determinate de:
a. căldură
b!. frig
c. efort fizic
d!. aportul hidric crescut
e. numărul micţiunilor
109. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următoarele substanţe au efect vasoconstrictor la nivel renal?
a!. noradrenalina
b. acetilcolina
c!. angiotensina II
d. eritropoetina
e. kininele
110. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale se caracterizează prin:
a. limite de reglare între 50-250 mm Hg
b!. menţine filtrarea glomerulară constantă
c!. asigură decuplarea funcţiilor renale de fluctuaţiile presiunii sistemice
d!. poate fi menţinută pe rinichiul denervat
e. nu include mecanismul miogen
111. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă la secreţia de:
a!. endoteline
b. catecolamine
c!. kinine
d. urokinază
e!. prostaglandine
112. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţia fibrinoliticâ a rinichiului se realizează prin:
a. eritropoetină
b. β2 - microglobulină
c. PGF2α,
d!. urokinază
e. plasmină
113. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Reabsorbţia electroliţilor Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾ este:
a!. maximă în tubul contort proximal
b. minimă în ansa Henle şi maximă în tubul colector
c!. minimă în tubul contort distal şi tubul colector
d. maximă în ansa Henle
e. maximă în tubul contort distal şi în tubul colector
114. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa X se găseşte în urină în concentraţii identice cu cele plasmatice;
aceasta dovedeşte că:
a. substanţa X este filtrată liber de glomerul, dar nu este secretată şi nici reabsorbită de tubi
b. substanţa X difuzează pasiv afară din capilarele peritubulare, în lumenul tubular
c. substanţa X este transportată activ din lumen, în spaţiul peritubular
d. membranele tubulare sunt impermeabile la substanţa X
e!. nici una dintre afirmaţiile din afirmatiile nu este corectă
115. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa Z este filtrată, reabsorbită şi secretată. Care dintre aceste
modificări vor duce la o excreţie renală crescută a sa?
a!. creşterea ratei filtrării glomerulare
b!. creşterea concentraţiei plasmatice a substanţei
c. cresterea reabsorbţiei tubulare a substanţei
d!. secreţia tubulară crescută a substanţei
e. cresterea clearance-lui apei
116. csAlegeţi afirmatiile incorecte. O inhibiţie completă a transportului active Na+ poate provoca o creştere a
excreţiei uneia dintre urmatoarele substanţe:
a. apă
b! H+
c. clor
d. glucoza
e. aminoacizii
117. cs legeţi afirmatiile corecte. are din următoarele substanţe este secretată tubular?
a. sodiul
b! potasiul
c. glucoza
d. clorul
e. inulina
118. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
b. ansa Henle
d. toate porţiunile tubului urinifer, dependent de tipul substanţei
e. colectorii corticali
119. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este determinată de: '
a. scăderea secreţiei hipotalamice de HAD
b. scăderea capacităţii hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul
c. scăderea reabsorbţiei tubulare de Na+
d! creşterea cantităţii de substanţe osmotic active din filtratul glomerular, substanţe care nu mai pot fi
reabsorbite tubular
e. imposibilitatea concentrării plasmei datorită deficitului de HAD
120. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă o substanţa are un clearance plasmatic mai mic decât al inulinei,
această substanţă suferă la nivel renal:
a. numai filtrare
b. numai secreţie tubulară
c. numai reabsorbţie tubulară
d. filtrare şi secreţie tubulară
e!. filtrare şi reabsorbţie tubulară
121. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
a!. vasoconstricţie pe arteriola aferentă
b!. vasoconstricţie pe arteriola eferentă
c!. creşterea presiunii în capsula Bowman
d. cresterea usoara a presiunii arteriale
e. vasodilataţie pe arteriola aferentă
122. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea secreţiei de aldosteron poate determina: ,

a!. scăderea reabsorbţiei tubulare a Na+
b. creşterea reabsorbţiei tubulare a Na+
c. creşterea filtrării de Na+ la nivel glomerular
d. scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular
e. nu influenteaza reabsorbtia si filtrarea de Na+
123. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului are loc pentru
următoarele substanţe, cu excepţia:
a!. ureei
b. glucozei
c. sodiului
d. bicarbonatului
e. potasiului
124. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului unde concentraţia Na+-lui din ultrafiltrat este
maximă?
a. capsula Bowman
b. tubul contort proximal
c. ramura descendentă a ansei Henle
d!. virful ansei Henle
e. ramura ascendentă a ansei Henle
125. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului în care debitul ultrafiltratului este maxim?
a!. capsula Bowman
c. ansa Henle
e. tubul colector
126. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180 1/24 ore) se
elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc
reabsorbţia maximă a apei
b. ansa Henle porţiunea ascendentă
c. ansa Henle porţiunea descendentă
e. tubul colector
127. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180 1/24 ore) se
reabsorbţia apei în prezenţa HAD
e!. tubul colector
128. csAlegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180 1/24 ore) se
elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizaţi la ce nivel al nefronului unde nu se
reabsoarbe apa
b!. ansa Henle porţiunea ascendentă
e. tubul colector
129. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinii tubulare la aceeaşi
presiune osmotică cu cea a urinii finale?
b. porţiunea descendenta a ansei lui Henle
c!. virful ansei Henle
d. porţiunea ascendentă a ansei lui Henle
e. tubul contort distal
130. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă şi electroliţi prin
urină, se întâlneşte în:
a. diabetul insipid
b!. după administrarea de medicamente diuretice
c!. diabetul zaharat
d. după ingestia de alcool
e!. când în urina tubulară sunt substanţe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree, glucoza,
131. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Clearance-ul este definit ca:

a. mg substanţă care este epurată din plasmă/l min
b. mg substanţă care se elimină prin urină/l min
c. mg substanţă care este fiitrată/lmin
d!. ml plasmă care este epurată de o substanţă/ml min
e. ml plasma care este epurata de o substanta/ml ora
132. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza apoasă survine în cazul:

a. diabetului zaharat
b. secreţiei crescute de ADH
c!. sistării secreţiei de ADH
d!. diabetului insipid
e!. ingerării unor cantităţi mari de lichide hipotone
133. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Secreţia de HAD este influenţată direct de:
a. osmolaritatea urinii
b!. osmolaritatea plasmei
c. sistemul renină-angiotensină
d. ACTH
e. toţi factorii enumeraţi
134. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Filtrarea glomerulară nu depinde de:
a. permeabilitatea membranei filtrante glomeralare
b. suprafaţa de filtrare
c. presiunea efectivă de filtrare
d!. transportul maxim tubular
e!. schimburile în contracurent din vasele recta
135. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare şi diluare a urinii?
a!. sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle
b. autoreglarea circulaţiei renale
c. compoziţia urinii primare
d!. schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta)
e!. homonul ADH
136. !cm Alegeţi afirmatiile corecte. După ingerarea unei cantităţi foarte mari de apă, volumul urinii finale
creşte. Ce parametri ai funcţiei renale se modifică?
a. filtrarea glomerulară
b. reabsorbţia tubulară de Na+
c!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului colector
d. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal
e!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal
137. !cm Alegeţi afirmatiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menţinerea echilibrului acido-
bazie?
b!. secreţia tubulară a ionului de H+
c!. reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic
d. concentraţia urinii prin contracurentu! multiplicator
e!. acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic
138. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Rinichii intervin în menţinerea constantă a homeostaziei prin următoarele
funcţii:
a. eliminarea de proteine
b!. eliminarea de substanţe inutile şi toxice
c!. menţinerea echilibrului acido-bazic
d. autoreglarea circulaţiei renale
e!. menţinerea echilibrului osmotic
1. csCea mai crescuta concentratie proteica este prezenta in:
a!.compartimentul de lichid intracelular;
b.compartimentul de lichid interstitial;
c.compartimentul de lichid transcelular;
d.plasma;
e.lichid cerebrospinal;
2. !cmPresiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular este determinata de:

a.glucoza;
b!.Na+;
c!.Cl-;
d.uree;
e.aminoacizi;
3. csStimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea celulara.

Mentionati care din urmatoarele conditii nu determina cresterea presiunii osmotice a
lichidului extracelular;
a. aport hidric deficitar;
b!.aport hidric excesiv;
c.exces de Na+ lichidul extracelular;
d.pierderi hidrice crescute;
e.pierderi de K+ crescute;
4. csEdemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori cu exceptia:

a.presiunea capilara crescuta;
b.scaderea proteinelor plasmatice;
c.scaderea presiunii osmotice a plasmei;
d.cresterea permiabilitatii capilare;
e!. scaderea permiabilitatii capilare;
5. !cmIn cursul unui exercitiu fizic prelungit nu se modifica pierderea de apa prin:
a!.piele (pierderi insensibile);
b.sistemul respirator (pierderi insensibile);
c!.materiile fecale;
d.urina;
e.sudoare;
6. csCare este procentul mediu al apei totale din organismul adult:

a.90%;
b.80%;
c.70%;
d!.60%;
e.sub 60%
7. csCel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se gaseste la:
a!. embrion;
b.fat;
c.copil in crestere;
d.adult;
e.batran;
8. !!!cmAlegeti afirmatiile corecte. Apa intracelulara:

a.reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
b!.se gaseste sub doua forme – libera si legata;
c!.contine ca si cationi majori ionii de K+ si de Mg 2+;
d.contine ca si anioni majori ionii de Cl- si de HCO3-;
e!.are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;
9. csCare din urmatoarele tesuturi contine cea mai mica proportie de apa:
a.tesutul muscular;
b.tesutul cartilaginos;
c.tesutul osos;
d.dentina;
e!.smaltul dentar;
10. !cmAlegeti afirmatiile corecte. Apa extracelulara:

a!.reprezinta 20% din greutatea corpului;
b!.se gaseste repartizata in 3 subcompartimente;
c!.contine ca si cation major ionul de Na+ ;
d.contine anioni majori, ionii de proteinati;
e.contine ca si cation major ionul de K+ ;
11. !!!cmAlegeti afirmatiile corecte. Volumul plasmatic:

a.apartine de subcompartimentul transcelular;
b!.are valoarea de 4-5% din masa corpului;
c!.are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apeitracelulare;
d!.apartine de subcompartimentul intravascular al apei extracelulare;
e!.contine ca si cation major ionul de Na+ si ca si anioni majori ionii de Cl- , HCO3- si proteinati;
12. !!!cmCare din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct:
a!.apa totala;
b. apa intracelulara;
c!.apa extracelulara;
d.volumul interstitial ;
e!.volumul plasmatic;
13. cmCare din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina indirect, pe
baza de calcule, cunoscand valoarea volumelor masurate direct:
a.apa totala;
b!. apa intracelulara;
c.apa extracelulara;
d!.volumul interstitial ;
e.volumul plasmatic;
14. !!!cmSubstantele specifice pentru determinarea volumului diferitelor compartimente

lichidiene sunt:
a!.oxidul de deuteriu si de tritiu pentru masurarea apei totale;
b.sodiul radioactiv si albastru Evans pentru lichidul interstitial;
c.insulina, manitolul si tiosulfatul de Na pentru determinarea apei intracelulare;
d.ureea si antipirina pentru determinarea apei extracelulare;
e!.albastru Evans, albumine cu iod radioactiv pentru vol.plasmatice;
15. cmFactorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sint:

a.membranele celulare si tisulare;
b!.presiunea hidrostatica;
c!.presiunea osmotica;
d!.presiunea coloidosmotica;
e.structura moleculara a apei;
16. !csVariatiile mari ale continutului de apa in organismul adultului se datoreaza tesutului:
a.muscular striat;
b.conjunctiv elastic;
c.cartilaginos;
d!.adipos;
e.osos;
17. csCea mai mara cantitate din aportul zilnic de apa se realizeaza:
a.pe cale orala, ca apa exogena ingerata in cantitati crescute;
b.prin sinteza endogena, in urma oxidarilor;
c!.pe cale orala, prin ingestia de apa si alta lichide;
d.pe cale orala, prin ingestia de alimente;
e.prin sinteza endogena, in urma oxidarilor hidrogenului din alimente;
18. !csAportul normal de apa, in cazul unui organism adult sanatos, totalizeaza pe 24 ore:
a.1500 ml;
b.2000 ml;
c.1500 ml;
d.2000 ml;
e!.2300 ml ;
19. !cmPierderile zilnice de apa, in cazul unui organism adult sanatos, la temperatura normala
de confort, totalizeaza pe 24 ore:
a!.100 ml prin fecale;
b!.1400 ml prin urina;
c!.700 ml prin perspiratie insensibila;
d.500 ml prin plamini;
e!.2300 ml in total;
20. csPierderile zilnice de apa la temperatura ridicata se realizeaza in cea mai mare parte:
a.perspiratie insensibila;
b.urina;
c.transpiratie;
d.fecala;
e!.tegument, atat prin transpiratie, cat si prin perspiratie;
21. !cmIn timpul efortului fizic pierderile de apa:

a!.scad prin urina;
b.scad prin fecale;
c!.cresc prin transpiratie;
d.nu se modifica in ceea ce priveste pierderea prin fecale si prin perspiratie insensibila prin
tegument;
e!.pot atinge 6600 ml;
22. cmReglarea aportului hidric se realizeaza prin:

a!.senzatia de sete;
b. micsorarea osmolaritatii plasmatice cu activearea centrilor setei din hipotalamusul anterior si
lateral;
c. prin aldosterona si peptidul natriiuretic
d!.mecanismele implicate in controlul echilibrului hidroelectric;
e!.deshidratarea neuronilor din centrul setei, stimulul major pentru aparitia senzatiei de sete;
23. !cmBilantul hidric negativ semnifica:

a. perturbarea echilibrului hidric cu acumlarea de apa;
b!.deshidratarea extracelulara;
c!.deshidratarea celulara;
d!.deshidratarea globala;
e. hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;
24. cmBilantul hidric pozitiv semnifica:

a!.o perturbare a echilibrului hidric;
b!.hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;
c.deshidratarea extracelulara si celulara;
d.deshidratarea globala;
e.perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa;
25. csContinutul de apa din organism nu este influentat de

a.starea de nutritie;
b.sex si varsta;
c.tipul de tesut si oprgan;
d!.activitatea psihica;
e.sistemul luat in consideratie;
26. !!!cm45-50 % din apa din organism, in functie de varsta, sex si continut adipos, se gaseste
la:
a!.nou-nascut in spatiul intracelular;
b!.copil peste 2 ani, in spatiul intracelular;
c.adult de sex masculin hiperponderat, in spatiul interstitial;
d.adult de sex feminin normoponderat, in spatiul intracelular;
e.adult de sex feminin hiperponderal, in substanta uscata;
27. !csAproximativ ½ din cantitatea totala de apa din organism este continuta de :
a.plasma;
b.piele;
c.substanta cenusie si alba;
d!.musculatura scheletica;
e.tesut adipos;
28. csScaderea presiunii osmotice este determinata de:

a.scaderea ingestiei de lichide;
b.excesul de saruri;
c!.ingestia crescuta de lichide sau insuficienta de saruri;
d.scaderea secretiei de ADH;
e.eliberarea crescuta de aldosteron;
29. !cmPrecizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mare:
a.tesut osos;
b!.muschi;
c!.rinichi;
d.smalt;
e!.splina;
30. cmPrecizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mica:
a!.tesut osos;
b!.smalt;
c.rinichi;
d.glande endocrine
e.embrion;
31. !csApa extracelulara in proportie de 20% se gaseste in cea mai mara cantitate ca:
a.plasma-subcompartimentul vascular;
b.apa transcelulara – l.c.r., lichidele intraoculare, pleural, pericardic, peritoneal, sinovial, secretiile
digestive, sudorale;
c.apa depozitata in substanta fundamentala;
d!.lichid interstitial;
e. lichid intracelular;
32. !!!csCare este compozitia caracteristica a fluidului intracelular:

a.95 mEq Cl- /1;
b.80 mEq Ca2+ /1;
c.100 mEq HCO3- /1;
d.70 mEq Na+ /1;
e!.155 mEq K+ /1;
33. !!!csNecesarul hidric mediu in raport de varsta este maxim la:

a.adult;
b.batrin;
c.6 ani;
d.1 an;
e!.sub un an;
34. !!!csIzotonia semnifica valoarea constanta a presiunii osmotice egala cu:

a.300 atm;
b!.300 mosmol/l;
c.300 mosmol;
d.300 osmol/l;
e.300mg%;
35. !csCantitatea de apa din subcompartimentul transcelular este de:

a.3%;
b.2%;
c.1,5%;
d!.sub 1%;
5%;
36. !cmCare din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:

a!.Na+;
b!.Cl-
c.Mg2+
d.K+ ;
e!.Ca2+
37. !cmCare din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului intracelular:

a!.Mg2+;
b!.K+ ;
c.Na+
d.Ca2+ ;
e!.fosfat;
1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra ventilaţiei
A. nu variază cu timpul
B. ! este mai pronunţat primele ore
C. sporeşte primele 24 ore
D. este redus primele ore
E. sporeşte primele 24 ore apoi se reduce
2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale hipercapniei prelungite
A. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor in sânge
B. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
C. este cauzată de creşterea eliminării bicarbonaţilor cu urina
D. ! este cauzată de creşterea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
E. este cauzată de diminuarea permeabilităţii pentru CO2 a barierei hematoencefalice
3. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la realizarea reflexului Hering-Breuer

A. un rol major îl joacă receptorii localizaţi pericapilar în pereţii alveolelor.
B. un rol major îl joacă receptorii iritanţi din straturile epiteliale şi subepiteliale în alveole.
C. un rol major îl joacă proprioceptorii muşchilor respiratori.
D!. un rol major îl joacă receptorii de intindere localizaţi în pereţii bronşiilor şi bronşiolelor.
E. un rol major îl joacă receptorii din foiţele pleurale
4. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la realizarea reflexului Hering Breuer

A. participă în controlul respiraţiei la nou născuţi
B. are un rol protector contra volumelor respiratorii elevate
C. este declanşat de volume ce depăşesc de trei ori volumul curent normal.
D. nu este declanşat de volume curente normale la adulţi
E!. căile conductorii trec în cadrul nervului glosofaringian.
5. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic

A. ! la excitare produce apnea la inspiraţie
B. la excitare produce tahipnoe
C. ! la excitare produce bradipnoe
D. la excitare reduce volumul curent
E. la excitare reduce durata inspiraţiei

A. la distrugere sporeşte durata ciclului respirator
B. la distrugere apare bradipnoe
C. ! la distrugere apare tahipnoe
D. la distrugere apare apnee la inpiraţie dacă a fost făcută vagotomia
E. ! la distrugere se reduce volumul curent
7. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Bohr

A. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii PO2
B!. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii afinităţii Hb produse de CO2
C. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza creşterii ADP intracelular
D. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de adenozină.
E. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de hipoxie
8. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng
A. este egală cu PaO2 din alveole
B. ! este mai joasă ca PaO2 din alveole
C. !este 95 mm Hg
D. depăşeşte PaO2 din alveole
E. este 104 mm Hg
10. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2

A. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi alveole
B. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi ţesut
C. !este 64 mm Hg între alveole şi capilarele
D. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de efectul Bohr
E. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de cantitatea de difosfoglicerat
11. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la importanţa surfactantului

A. deficienţa măreşte complianţa pulmonară
B. deficienţa reduce tensiunea superficială
C. !deficienţa reduce complianţa pulmonară
D. deficienţa reduce elastanţa pulmonară
E. !deficienţa măreşte elastanţa pulmonară
12. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la complianţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆P /∆ V
B !. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
C. creşte la deficit de surfactant
D. creşte odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. creşte odată cu mărirea elastanţei
13. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la complianţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆V /∆ P
B. ! este 110 ml/cm H2O
C. este 200 ml/cm H2O
D. ! este mai mică ca complianţa complexului plămân-torace
E. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. scade odată cu mărirea elastanţei
14 CM Alegeţi afirmaţile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la anumită valoare a presiunii transpulmonare
A. este acelaşi în timpul inspiraţiei şi expiraţiei

B. este mai mare în timpul inspiraţiei
C!. este mai mare în timpul expiraţiei
D. se micşorează odată cu creşterea complianţei pulmonare
E!. se măreşte odată cu creşterea complianţei pulmonare
E. nu depinde de valoarea complianţei pulmonare
15. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra ventilaţiei
A. este cauzat de de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal
B!. este potenţat de sporirea pH-ului sângelui
C. este potenţat de hipoxie
D!. este cauzat de de mărirea HCO3- în lichidul cerebrospinal
E. cauzat de acţiunea H+ asupra receptorilor centrali şi periferici
16. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la efectul stimulator ventilator al hipoxiei

A.!este produs de stimularea chemoreceptorilor centrali
B. este produs de stimularea chemoreceptorilor periferici
C. apare la Pa O2 < 60 mm Hg
D. hipoxia produce vazoconstricţie la nivel pulmonar
E. hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali şi carotidieni prin reducerea permeabilităţii canalelor de K+
senzitive la O2
17. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui

A. este determinată mai mult de solubilitatea O2
B!. este determinată mai mult de cantitatea de Hb
C. este determinată mai mult de pH-ul sângelui
D. este determinată mai mult de CO2 din hematii
E. este determinată mai mult de temperatura sângelui
18. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO2

A. CO2 facilitează formarea HbO2
B. este transportat mai mult ca compus carbaminic
C. este transportat mai mult fizic dizolvat
D. !este transportat mai mult în formă de bicarbonaţi
E. nu este legat cu cantitatea de bicarbonaţi
19. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei

A!. produce vazodilataţie cerebrală
B. produce vazoconstricţie cerebrală
C!. reduce PO2 alveolar
D. reduce pCO2 alveolar
E. măreşte pO2 alveolar
20. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la rolul surfactantul

A. asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa
B. !modifică tensiunea superficială în funcţie de diametrul alveolei
C. excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice la nou născuţi
D. tensiunea superficială este direct proporţonală cu concentraţia de dipalmitoilfosfatidilcolină
E. este format de alveolocite de tip I
21. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorii perferici
A. sunt stimulaţi de PaO2 80-90 mm Hg
B !. sunt stimulaţi la un pH arterial 7.25
C. sunt stimulaţi de de pH arterial 7.4
D!. sunt stimulaţi de de Pa O2 <60 mm Hg
E. sunt stimulaţi direct de CO2
22. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la schimbul de gaze în ţesuturi

A. creşterea de PCO2 scade pH-ul
B. creşterea de PCO2 produce vazodilataţia
C. ! creşterea de PCO2 măreşte pH-ul
D. ! creşterea de PCO2 măreşte afinitatea Hb către O2
E. creşterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2
23. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la coeficientul de difuziune a O2

A. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
B. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare
C. ! este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puţin solubil
D. nu diferă de cel a CO2
E. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată
25. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia CO2

A!. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
B. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
C. este cea mai mică în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mică în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mică în sângele arterial
26. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia a O2

A. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
B!. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
C. este cea mai mare în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mare în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mare în sângele arterial
27. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

A. !devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea pH-ului
B. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului
C. devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
D. ! devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2

A. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea pH-ului
B !. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului
C!. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
D. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2
29. CM. Alegeţi afirmaţile corecte referitor la ventilaţia cu volumuri curente de 200 ml la frecvenţa de 30 respiraţii/ minută
A. va asigura homeostazia găzoasă
B. poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie
C !. poate produce hipoxemie
D!. poate produce hipercapnie cu acidoză respiratorie
E. măreşte durata apneei voluntare
30. CM. Alegeţi afirmaţile incorecte referitor la spirografie:

A. permite estimarea volumului curent
B!. permite estimarea volumului rezidual
C. permite estimarea capacităţii vitale
D!. permite estimarea capacităţii reziduale funcţonale
E. permite estimarea capacităţii inspiratorii
31. CS. Hipoxia stimulează respiraţia prin:

A. Stimularea chemoreceptorilor periferici şi centrali
B. Hipoxie cerebrală
C. Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
D!. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de PaO2 scăzut
E. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui
32. CM Reflexul Hering-Breuer la adulţi

A. Implică chemoreceptorii pulmonari
B!. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii elevate
C!. Îşi are originea din mechanoreceptorii pulmonari
D. Implică chemoreceptorii centrali şi periferici
E. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii normale
33. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul apneustic

A. Este esenţial pentru a asigura ritmul respirator de bază
B!. Poate produce o inspiraţie prelungită în unele împrejurări
C. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat
D. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat după secţiune mediopontină
E. Reduce durata inspiraţiei
34. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la la centrul respirator bulbar

A. Primeşte mesaje aferente de la chemoreceptori
B!. Nu este influienţat de influienţe stimulatorii şi inhibitorii suprapontine
C. Este sursa ritmului respirator de bază
D. Primeşte mesaje aferente de la mechanoreceptori
E!. Activitatea lui este mărită în Blestemul Ondinei
35. CM. Receptorii pulmonari de destindere:

A!. Recepţionează mărirea volumului pulmonar
B. Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian
C!. Inhibă faza de inspiraţie
D. Reduc frecvenţa descărcărilor la inspiraţie
E. Măresc durata inspiraţiei
36. CS. În reglarea reflexă a respiraţie nu participă:

A. Receptor alveolari
B. Baroreceptorii vasculari
C!. Receptori viscerali din rinichi şi ficat
D. Proprioceptori musculari
E. Chemoreceptori vasculari
37. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la hiperventilaţia voluntară

A. se reduce durata apnei voluntare
B. se produce vazodilataţia la nivelul vaselor cerebrale
C!. se produce vazoconstricţia la nivelul vaselor cerebrale
D!. se măreşte afinitatea Hb către O2
E. se reduce afinitatea Hb către O2

A. Mărită de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. Redusă de surfactant
C. Este de 110 ml /cm H2O
D!. Este mai redusă la nivelul unei expiraţii profunde
E. Este mai redusă la nivelul unei inspiraţii profunde
39. CM Alegeţi afirmaţiile corecte

A. în timpul somnului nonREM respiraţia este iregulată
B!. în timpul somnului REM respiraţia este iregulată
C. în timpul somnului nonREM se măreşte ventilaţia pulmonară
D!. în timpul somnului nonREM se reduce ventilaţia pulmonară
E. în timpul somnului nonREM ventilaţia nu diferă de starea de veghe
40. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la complianţa pulmonară

A. ! este redusă de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. este redusă de surfactant
C. !este de 200 ml /cm H2O
D. Este mai înaltă la nivelul unei expiraţii profunde
E. !este mai înaltă la nivelul unei inspiraţii profunde
41. CM. Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM)

A. nu influienţează ventilaţia pulmonară
B. reduce ventilaţia pulmonară
C!. măreşte impactul structurilor suprapontine în controlul respiraţiei
D. Reduce variabilitatea indicilor respiratori
E!. măreşte ventilaţia pulmonară
42. CS. Controlul voluntar explicit a respiraţiei este realizat

A.în cadrul reacţiilor posturale
B. hipertermie şi febră
C!. este realizat direct prin căile corticospinale
D. în actul deglutiţiei
E. în reflexele de tuse şi strănut
43. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni se observă

A. reflexul de tusă la stimulare receptorilor din căile respiratorii inferioare:
B. !reflexul de strănut
C. reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume normale
D. reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite
E. dilatarea bronşiilor la aplicarea atropinei
44. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni nu se observă:

A. Modificări respiratorii la deglutiţie
B. Reflexul de strănut
C. Efecte ventilatorii la reducerea pH-ului
D!. Reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite
E. Efecte ventilatorii la reducerea PaO2 şi creşterea PaCO2
45. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la reglarea respiraţiei:

A. Chemoreceptorii centrali sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
B!. Chemoreceptorii periferici sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
C. Chemoreceptorii centrali sunt afectaţi de PaO2 de 60 mm Hg
D!. Baroreceptorii arteriali, pulmonari şi cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori
E. CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici
46. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul apneustic:

A!. este localizat în partea inferioară a punţii
B. este localizat în partea superioară a punţii
C!. stimulează inspiraţia
D. întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la distrugere produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie
47.CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

A. este localizat în partea inferioară a punţii
B. !este localizat în partea superioară a punţii
C. stimulează inspiraţia
D.! întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la excitare produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie
48.CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator dorsal:

A. primeşte aferenţe pin intermediul nervului vag şi glosofaringean
B!.este responsabil in special pentru expiraţia forţată
C. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
E. activitatea este modulată de impulaţia cu origine în chemoreceptori şi mecanoreceptori
49. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator ventral:

A. conţine neuroni inspiratori şi expiratori
B. este responsabil pentru expiraţia activă
C!. este responsabil pentru expiraţia pasivă
D. sporeşte activitatea in cadrul unei ventilaţii mărite
E. determină includerea muşchilor respiratori auxiliari
50. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la grupul respirator dorsal:

A. este constituit în special de neuroni expiratori
B. este responsabil in special pentru expiraţia forţată
C!. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează muşchii auxiliari
E. activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic
51. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la hipeventilaţia voluntară:

A. produce vazoconstricţia vaselor cerebrale
B. produce o legătură mai trainică a HbO2
C!. poate induce o perdere a conştiinţei din cauza unei hiperoxii cerebrale
D. produce hipoxie cerebrală
E. diminuază stimularea chimică a centrului respirator
1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

A.sunt în aerul atmosferic
B. sunt în aerul expirat
C. sunt în aerul alveolar
D!. sunt în sângele venos
E. sunt în sângele arterial
2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea HbO2:

A.PO2
B.PCO2
C!.Viteza de circulatie
D. 2, 3- DPG şi pH
E. temperatura
3. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la frecvenţa respiraţiei la adult normal în repaus:

A.40-60 resp/min
B.30-40 resp/min
C!.12-16 resp/min
D.22-26 resp/min
E.20-22 resp/min
4. CS Alegeţi afirmaţia corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în repaus este format din:
A. Capacitatea inspiratorie minus volumul spaţiului mort
B.!Volumul curent şi capacitatea reziduală funcţională minus volumul spaţiului mort
C.Volumul curent şi volumul rezidual minus volumul spaţiului mort
D.Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spaţiului mort
E. Capacitatea totală minus volumul spaţiului mort.
5. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:

A. Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge
B. Este afectată de pH-ul sângelui
D. !Se realizează conform conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar şi sânge
C.! Este afectat de suprafaţa de difuzie a membranei respiratorii
E. Este afectată de conţinutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)
6. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la presiunea pleurală

A. Este egală cu presiunea transpulmonară
B!. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă presunea transpulmonară
C!. Este mai negativă la inspiraţie
D. Din diferenţa cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară
E. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă histereza
7. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la transportul CO2

A. în ţesuturi HCO3- este transportat în plazmă şi Cl- trece în eritrocit
B !. în ţesuturi H2O şi Cl- trec din eritrocit în plazmă
C. în ţesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
D. Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la menţinerea pH-ului
E. Compuşii carbaminici transportă 23% de CO2
7. CS Alegeţi afirmaţa incorectă referitor la transportul CO2

A. în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă
B!. anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menţinerea pH-ului sângelui
C. anhidraza carbonică catalizează formarea H2O şi CO2 în plămâni
D. abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue la menţinerea pH-ului
E. sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2
8. CS. Chemoreceptorii centrali (cu rol în reglarea respiraţiei) sunt sensibili la:
A. modificarile pH-ului sângelui arterial
B!.modificarile concentraţiei ionilor H+ din lichidul cerebrospinal
C. modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
D. modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal
E. modificările PO2 a sângelui arterial
9. CM Alegeţi afirmaţiile incorecte:
A ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2
B!. CO se fixează cu uşurinţă la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre stânga
C !. CO2 se fixează de grupa NH2 a HbO2 fapt ce măreşte afinitatea Hb catre O2
D. acidoza ionizează radicalii aminici şi ca consecinţă scade formarea de carbhemoglobină
E. difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb
10. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

A. 2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb micşorând pH-ul eritocitar şi fixânduse de lanţul β a dezoxi-Hb
B. Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, alcaloză, reducerea cantităţii de Hb
C. 2,3- DPG constitue factor de adaptare în hipoxie produsă de tulburarea circulaţiei în ţesuturi
D. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2
E!. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2
11.CS Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secţionarea maduvei spinarii la nivelul C1:
A!.apnee
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu afecteaza respiratia
E.măreşte durata timpului de expiraţie
12.CS Alegeţi modificările respiratorii în timpul deglutitiei:

A!. apnee de scurtă durată
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu se modifică
E.expiraţia prelungită
12.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mecanismul respiraţiei în repaus:

A!. este activă numai inspiraţia
B. este activă numai expiraţia
C.ambele faze sunt active
D.ambele faze sunt pasive
E.expiraţia devine activă în poziţie ortostatică
13. CS În inspiraţie plămânii urmează mişcarile cutiei toracice datorita:

A.surfactantului
B!.scăderii presiunii intrapleurale
C.scăderii presiunii intrapulmonare
D.ţesutului pulmonar elastic
E.bronhomotricităţii
14.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxie:

A.sunt localizaţi în muşchi respiratori
B!. sunt localizaţi în corpusculii carotidian şi aortic
C!. impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag şi glosofaringean
D. sunt localizaţi în organe cu metabolism intens
E. sunt localizaţi în bulbul rahidian
15 CS. Apnea apare în caz de secţiune:

A.la nivelul şantului bulbopontin
B. sub segmentul spinal C5
C!. la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala)
D.zona mediopontina
E. între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia
16.CM Apnea nu apare în caz de sectiune:

A!.la nivelul şantului bulbopontin
B!.sub segmentul spinal C5
C.sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior)
D!. zona mediopontina
E. La nivelul sementului spinal C1
17.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni şi ţesuturi:

A.prin osmoza
B!. prin difuziune
C. prin filtrare
D. prin transport activ
E. prin transport cu carauşi
18.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
A. fizic dizolvată în plazmă
B!.bicarbonaţi de sodiu în plazmă
C. carbamaţi (HbCO2)
D.legată de proteine
E.acid carbonic
20. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleurală în timpul inspiratiei normale:
A.-20 mm Hg
B!.-9 mm Hg
C.+5 mm Hg
D.-3 mm Hg
E.+2 mm Hg
21. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul spatiului mort:

A.1200 ml
B.350 ml
C!.150 ml
D.750 ml
E.500 ml
22. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la capacitatea pulmonala totala:

A.3000-3500 ml
B.1000-1500 ml
C!.5000 - 6000 ml
D.2000-2500 ml
E.4000-4500 ml
23.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul pneumotaxic:

A. este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului
B!. este localizat în nucleul parabrohial în partea superioară punţii
C. este localizat în partea inferioară a punţii
D. este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
E. este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian
24.CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la pneumotorax:

A.este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase
B.presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis
C. presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax valvular
D.poate deplasa organele mediastinului
E!. presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis
25. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

A.este mai mica faţă de presiunea atmosferica la inspiraţie şi la expiraţie
B. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la expiraţie
C.este egală cu presiunea atmosferică la expiraţie
D!. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la inspiraţie
E. este mai mai mare faţă de presiunea atmosferică la expiraţie şi inspiraţie
26.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mechanismul respiraţiei forţate:

A.este activă numai inspiratia
B. este activă numai expiratia
C.ambele faze sunt pasive
D!.ambele faze sunt active
E. expiraţia este pasivă în poziţia clinostatică
27.CS Un gram de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
A.14
B!.1,34
C.2,58
D.3,14
E.0,54
28.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la mecanismul expiraţiei obişnuite:

A. este pe seama contracţiei muschilor toracali si abdominali
B!. se implică elasticitatea ligamentelor si cartilajelor costale
C. este pe seama contracţiei muschilor intercostali interni şi a diafragmului
D !. este pe seama elasticitatii pulmonare
E. expiraţia este pasivă numai în poziţia clinostatică
29.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la modificările produse de hipoventilatie:

A.hipercapnie, hipocapnie şi acidoză respiratorie
B. normocapnie şi hipoxie
C.hipocapnie şi alcaloză respiratorie
D!.hipoxie, hipercapnie şi acidoză respiratorie
E.hiperoxie şi acidoză metabolică
30. CM Alegeţi valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 şi CO2:

A.pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg
B!.pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg
C.pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg
D !.pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg
E.pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg

A!.pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 40 mm Hg
B.pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 20 mm Hg
D. pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
E!. pO2 sânge arterial în capilare pulmonare104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg
32.CM Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectele măririi cantităţii de CO2:

A. scaderea afinitaţii hemoglobinei pentru O2
B!. creşterea pH
C.scaderea pH
D!.creşterea afinitatii hemoglobinei pentru O2
E.vasodilataţie în ţesuturi
33. CM Cresterea temperaturii la nivel tisular nu determină:

A.disocierea HbO2
B!.efectul Bohr
C.vasodilataţie
D!. vasoconstrictie
E!. mărirea afinitaţii Hb pentru O2
34. CS Capacitatea vitală a plamânilor nu include:

A.volumul curent (VC)
B.volumul expirator de rezerva (VER)
C!.volumul rezidual (VR)
D.volumul inspirator de rezerva (VIR)
E.volumul spaţiului mort
35. CM Cu un spirometru nu putem determina direct:

A!.volumul inspirator de rezervă
B!.capacitatea functională reziduală
C.volumul curent
D.capacitatea vitala
E.volumul expirator de rezerva
36.CM Alegeţi factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei:

A!. cresterea difosfogliceratului
B. reducerea difosfogliceratului
C!.cresterea pCO2
D.scaderea pCO2
E.reducerea temperaturii
36.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la rolul surfactantului:

A. micşorează complianţa pulmonară
B. măreşte tensiunea superficială intraalveolară
C!. asigură stabilitatea alveolelor
D. provoacă atelectaza alveolelor
E!. scade tensiunea superficială intraalveolară
37.CS Alegeţi factorul ce nu afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie:
A.grosimea membranei
B.marimea suprafetei membranei
D!.volumul spaţiului mort anatomic
C.coeficientul de difuziune alveolo-capilar
E.gradientele alveolo capilare de presiune parţială a gazelor respiratorii
38.CM Alegeţi afirmaţiile ce nu sunt proprii volumului rezidual :

A. aerul ce rămâne în alveole după expiraţie maximă
B.împeună cu volumul expirator de rezevă formează capacitatea funcţională reziduală
C!.aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze
D!.poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expiraţie maximă
E. aerul alveolar care este expulzat din plămâni parţial doar la deschiderea cutiei toracice
39. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la mechanismul respiraţiei:

A. muşchii abdomenului participă la expiraţie normală
B!. muşchii intercostali externi participă la inspiraţie normală
C. muşchii diafragmului participă numai în expiraţie forţată
D. muşchii intercostali interni participă la inspiraţie normală şi forţată
E!. muşchii intercostali interni participă la expiraţie forţată
40.CM Alegeţi factorii ce măresc ventilaţa pulmonara:

A!.adrenalina in doze mici;
B.presiunea partiala crescuta a O2 în sânge;
C!.presiunea partiala crescuta a CO2 în sânge;
D!.concentratia mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
E. concentraţia redusă a ionilor de H+ în sânge;
41.CS Alegeţi afirmaţia ce nu este proprie functiilor nerespiratorii ale plaminilor:

A.conversia angiotensinei I în angiotensină II
B.rezervor (depou) de singe (10-12%)
C!.menţinerea homeostaziei găzoase
D.sinteza de proteine
E.apărare contra agresiunilor aerogene
42.CM Alegeţi afirmaţiile proprii functiilor respiratorii ale plamânilor

A!.schimbul gazos respirator aer-sânge şi sânge-aer
B.eliberarea substantelor volatile din sânge
C controlul presiunii sangvine pulmonare
D.schimbul substanţelor liposolubile
E!.vehicularea de aer prin caile aeriene
43.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

A. măreşte rezistenţa opusă fluxuilui aerian prin bronhoconstricţie
B!. micşorează rezistenţa opusă fluxului aerian prin bronhodilatare
C.dilată vasele pulmonare
D.reduce volumul spaţiului mort, mărind astfel ventilaţia alveolară
E. !.constrictă vasele pulmonare
44. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:

A! .include volumul expirator de rezerva
B!. include volumul curent
C. nu include volumul volumul spaţiului mort
D!. include volumul rezidual
E. nu include volumul rezidual
45.CS Ce reprezinta spirometria:

A .determinarea presiunilor în căile respiratorii
B. determinarea rezistenţei opuse fluxului de aer
C.determinarea amplitudinii mişcarilor respiratorii
D. !determinarea volumelor pulmonare
E.determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii
46. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la căile respiratorii şi alveole:

A!.structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora
B!.căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf
C.bronhiolele determină rezistenţa maxima a aerului
D.alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze
E!.prezenţa surfactantului este obligatorie in alveole
47CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la volumele si capacităţile pulmonare la o capacitate pulmonară totală de 6,0 l:
A.volumul curent de repaus este de circa 1,0 l

B.capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală
C!.capacitatea reziduală funcţională este de circa 2,0 l
D!.volumul expirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l
E!.volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l
48. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la ventilaţie şi schimbul de gaze:

A. resistenţa maximală opusă fluxul de aer apare la nivelul bronhiolelor terminale
B!. spaţiul mort fiziologic este puţin mare, ca spaţiul mort anatomic;
C.spaţiul mort anatomic este independent de volumul total;
D.în ortostatism, ventilaţia alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
E!.capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O2, deoarece coeficientul său de solubilitate este de
24 ori mai mare ca a O2
49. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la ritmul respirator:

A.muşchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică
B!.centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizaţi în bulbul rahidian
C!.respiraţia continuă şi dacă toate aferenţele nervoase sunt întrerupte
D!.principalul muşchi respirator este diafragma
E.în cursul expiraţiei, creşte tonusul muşchilor intercostali externi
51.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expiraţie normală:
A.este capacitatea inspiratorie
B. este volumul expirator de rezervă şi volumul curent
C. este volumul inspirator de rezervă
D!. este volumul rezidual şi volumul expirator de rezervă
E. este capacitatea pulmonară totală
52. procentul de HbO2 va creşte :

A.la mărirea pCO2 arterial
B!. la mărirea pO2 arterial
C. la mărirea concentraţiei de Hb
D. la mărirea temperaturei
E. la scăderea pH-ul arterial
54. csAlegeţi afirmaţia corectă referitor la ritmul respirator de bază :

A. este generat de centrul apneustic
B. este generat de centrul pneumotaxic
C!. este generat de centrul respirator bulbar
D. este generat de nucleul parabrohial
E. este generat de cerebel
55.CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la volumul respirator curent:

A.reprezintă ventilaţia de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator
B.este inclus în capacitatea inspiratorie
C.este de aproximativ 500 ml
D !. este inclus în volumul inspirator de rezevă
E.are valori variabile în funcţie de talia individului
57.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influenţează:
A.capacitatea de saturare a Hb cu O2
B. capacitatea de transport a CO
C. capacitatea de disociere a HbO2
D.gradientul de presiune parţială a CO2
E. !. capacitatea de transport a CO2
58. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleura la inspiraţie:

A.este egală cu presiunea transpulmonară
B. !.devine mai negativă
C devine mai pozitivă
D. este egală cu presiunea intralveolară
E. este egală cu presiunea din atmosferă
59. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
A. este produsă de creşterea concentraţiei difosfogliceratului
B.reprezintă reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 )
C!. indică modificările pulmonare de fixare a O2
D. este produsă de scăderea pH-ului
E. !. indică creşterea afinităţii Hb pentru O2
60.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la ritmul respirator de bază:
A. este generat de centrul pneumotaxic
B!. este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari
C. este generat de centrul apneustic
D. este generat de hipotalamusul şi sistemul limbic
E. este generat de cortexul motor
61. CM Alegeţi muşchii ce asigură expiraţia forţată:

A!. muşchii intercostali interni
B.diafragmul
C!.muşchii abdominali
D. muşchii sternocleidomastoidieni
E. muşchii scaleni
62.CM Spirograful poate fi utilizat pentru estimarea:

A.capacităţii funcţionale reziduale
B!.volumul expirator maxim pe secundă
C.volumului rezidual
D.capacităţii pulmonare totale
E!. volumului expirator de rezervă
64.CS Mărirea ventilaţiei nu poate fi produsă prin stimularea:

A.chemoreceptorii periferici
B.receptorii I de iritaţie (receptori cu adaptare rapidă)
C!.presoreceptorii pulmonari
D.algoreceptorii periferici
E.receptorii J (juxtacapilari)
66.CM În timpul inspiratiei obisnuite are loc:

A!.scăderea presiunii pleurale
B.creşterea presiunii alveolare
C.revenirea toracelui la dimensiunile de repaus
D.relaxarea diafragmului
E!. scăderea presiunii alveolare
68. CM Alegeţiile afirmaţia corecte referitor la spaţiul mort anatomic:

A.este identic cu capacitatea funcţională reziduală;
B!.reprezintă 5% din capacitatea funcţională reziduală (150 ml),
C.reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
D. reprezintă 15% din capacitatea funcţională reziduală
E!. valorile spaţiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil faţă de cele ale spaţiului mort anatomic în unele condiţii
patologice
69 CS. Alegeţiile afirmaţia corectă referitor la coeficientul respirator:

A.scade în cursul efortului fizic intens,
B.scade în cursul acidozei metabolice
C.scade în ambele situaţii de mai sus
D!.creşte în cursul hiperventilaţiei
E.creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în lipide
70CS. Alegeţiile afirmaţia ce nu ţine de funcţile plămânilor:

A.prevenirea trecerii embolilor spre aortă
B.fibrinoliza
C.conversia angiotensinei I în angiotenssină II
D!.eliberarea în circulaţie a adrenalinei,, vasopresinei şi oxitocinei
E.menţinerea echilibrului fluido-coagulant
71.csCare din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea sîngelui de a transporta O2
A.scaderea solubilitatii O2
B!.micsorarea cantitatii de hemoglobină
C.micsorarea pH-ul plasmei,
D.CO2 din hematii
E.cresterea temperaturii sîngelui
72 CM. Alegeţiile afirmaţiile corecte referitor la contracţia diafragmului:

A!. produce scăderea presiunii intrapleurale
B. produce creşterea presiunii intrapleurale
C!. produce creşterea diametrului anteroposterior al abdomenului
D. produce scăderea tendinţei de retracţie a plămînului
E. micşorează presiunea intraabdominală
73CM. Alegeţiile afirmaţiile corecte referitor la o inspiraţie normală:

A!.presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală
B. presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică
C!. presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică
D. presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului
E. tensiunea superficială alveolară se măreşte
74CS . Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO2 :

A.facilitează fixarea O2 pe hemoglobină
B.este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată
C.dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic
D!.pătrunde în capilare prin difuziune din ţesuturi
E.este transportat în principal ca compus carbaminic
76.CM Alegeţi afirmaţiile ce nu caracterizează circulaţia pulmonară:

A.este un circuit cu presiune scăzută
B.are o capacitate crescută de adaptare, prin creşterea fluxului
C!.în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative
D.arterele au o musculatură netedă redusă
E!.este unicul circuit care primeşte debitul cardiac în totalitate
77. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la surfactant:

A!.este o peliculă subţire de lipoproteine tensioactive
B.nu asigură stabilitatea formei alveolelor
C!.împiedică filtrarea lichidelor din interstiţiu şi capilare spre alveolele pulmonare;
D!.este secretat de celule epiteliale alveolare tip II
E. este secretat de celule epiteliale alveolare tip I
Capitolul 6. Sângele
1.cmLa un adult normal, plasma:

a.reprezintă 10% din greutatea corporală
b!.are o osmolalitate de circa 290 mOsm
c!.are circa 140 mmoli Na+/I
d!. conţine albumină circa 40-45 g/l,
e.conţine albumină circa 8 % din greutatea corporală
2.cm In mod normal, hematiile:

a.conţin circa 2 gr Hb/celulă
b.!nu au nucleu
c!.iau naştere în măduva roşie osoasă din eritroblaşti
d!.se formează în circulaţie din celule imature numite reticulocite
e.trăiesc circa 10 zile
3.cmPentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

a!.volumul sanguin total este de 5 1
b.pH-ul sanguin este 7,0
c!.numărul hematiilor este de 5 x I012/1
d.numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
e.sângele conţine circa 30% din totalul fierului din corp
4.cmPlachetele:
a!.sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite
b.sunt în număr mai mare ca hematiile
c!.pot adera de peretele vascular lezat
d.secretă majoritatea factorilor coagulării
e!.aglutinează în prezenţa tromboxanului A2
5.cmUrmătoarele afirmaţii se referă la mecanismele de hemostază:

a!.căile extrinsecă şi intrinsecă duc la activarea factorului X
b!.coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat, la proba de sânge recoltată
c!.hemostază depinde de factori specifici ai coagulării, produşi în ficat
d.hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
e.hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele
6.cmUrmătoarele afirmaţii sunt corecte:

a!.monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare
b.neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante
c.macrofagele utilizează NO pentru a omora bacteriile
d!.sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză
e.celulele NK acţionează prin distrugerea celulelor infectate cu virusi
7.cmUrmătoarele afirmaţii sunt greşite:

a!.tumefierea apare în stadiul I al răspunsului inflamator
b.la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
c.mastocitele secretă agenţi chemotactici, care atrag limfocitele
d!.macrofagele secretă agenţi vasoactivi, în cursul procesului inflamator
e.răspunsul inflamator poate fi declanşat de fixarea factorilor complementului pe supra-
faţa microorganismelor
a.limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe
b.limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamaţiei
c!.limfocitele B se maturizează în măduva osoasă
d!.limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular
e.toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică

a.limfocitele B secretă IgG, dacă sunt activate
b.limfocitul T răspund la celulele infectate cu virus
c!.limfocitele se maturează în glanda tiroidă
d!.toate limfocitele T secretă material citotoxic
e.celulele T răspund la proteinele celulelor gazdă (moleculele CMH)
10 cm răspunsurile corecte la afirmaţiile
a.! Receptorul antigenic al limfocitelor are aceiaşi specificitate ca şi anticorpii pe care îi secretă.
b.! Moleculele de anticorpi au două locuri identice de fixare a antigenului.
c. !Limfocitele T activate eliberează limfoki-ne.
d. IgM străbate placenta şi asigură protecţia adultului şi nou-născutului la infecţii.
e.Mastocitele eliberează noradrenalina şi heparină prin degranulare.
11 cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină creşterea între 100-1000 ori a capacităţii
anticoagulame a acesteia.
b.!Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la forma-
rea de cheaguri libere denumite emboli.
c. Atât în trombocitopenie, cât şi în hemofilie, apare tendinţa de sângerare in toate vasele.
d. In hemofilie apare tendinţa de hipercoagulare in vasele de calibru mare.
e. Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare şi
venule).
12.cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Deşi fibrinogenul este o macromoleculă, el poate străbate în cantităţi foarte mici pere-
tele capilar, pentru a ajunge în lichidul interstiţial.
b.!Dacă permeabilitatea capilară creşte, fibrinogenul poate trece în lichidul interstiţial,
unde se poate produce coagularea.
c.!La lezarea unui vas sanguin, pot fi activate simultan ambele căi de coagulare
d.Ambele căi de coagulare se declanşează exploziv.
e.Viteza de desfăşurare a ambelor căi ale coagulării este limitată şi lentă.
13. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a. Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea cheagului,
b! Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu proteinele plasmatice.
c. !Heparina are efect antitrombinic şi antiactivator pentru factorul fX.
d. !Eliberarea activatorului vascular al plasminogenului poate activa plasminogenul şi
redeschide vasele de calibru mic, chiar după 24 ore de la oprirea sângerării.
e.Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfăşurarea tuturor reacţiilor chimice din cursul
coagulării.
14.csCare din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:

a.expunerea plachetelor sanguine la colagen
b.conversia protrombinei la trombină
c.!conversia plasminogenului la plasmină
d.conversia fibrinogenului la fibrină
e.eliberarea de tromboxan A2
16.csCea mai crescută concentraţie proteică este prezentă în:

a.!compartimentul de lichid intracelular
b.compartimentul de lichid interstiţial
c.compartimentul de lichid transcelular
d.plasma
e.lichidul cerebrospinal
17. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a!.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
b.stimulează secreţia de renină
c.!inhibă eliberarea de vasopresină
d!.inhibă eliberarea de aldosteron
e.stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal
17. cmPrecizaţi răspunsurile incorecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
b!.stimulează secreţia de renină
c.inhibă eliberarea de vasopresină
d.! stimulează eliberarea de aldosteron
e.!stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal
18.cmCare din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
a.trombina
b!.tromboxanul A2
c.!adenozindifosfatul (ADP)
d.plasminogenul
e.ionii de Ca+2
19.csCitratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

a.lega factorul XII
b.împiedica activitatea factorului XII
c.lega vitamina K
d.!fixa ionii de Ca2+
e.se metaboiiza foarte lent
20.cmSunt adevărate următoarele afirmaţiile privind activarea plasminogenului:

a. are loc atât în sânge, cât şi în urină
b.! activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca
răspuns la stres
c.! activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca
răspuns la efort fizic
d.! produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, inhibă hemostaza
e. produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, stimuleaza hemostaza
21.cmDiapedeza este un proces legat de:

a. coagulare
b. fibrinoliză
c. !prezenţa factorilor chemotactici pozitivi din ţesuturi, care atrag granulocitele
d. hemoliză
e. !citodiabază
22. cmTimpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:

a. absenţa factorului VIII
b.!absenţa factorului von Willebrand
c.!boli hepatice
d.scăderea numărului de plachete
e.!scăderea agregării plachetare
24.csFactorul XII al coagulării poate fi activat de:

a.trombină
b.factorul XIII
c.factorul V şi Ca2+
d.trombină şi Ca2+
e.!calicreina activată de kininogen
25.csUrmătorii factori influenţează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:

a.p02
b.pC02
c.2,3-DPG (difosfogliceratul)
d.!viteza de circulaţie a sângelui
e.pH-ul sanguin
26.cmValoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:

a.depinde de concentraţia electroliţilor
b.depinde de numărul de particule solubile
c.depinde de volumul de apă plasmatică
d.!diferă de presiunea osmotică a sângelui
e.!scade în inaniţie
27.Factorul XII activ determină activarea.

a.!factorului XI
b.coagulării prin mecanism extrinsec
c.căii clasice a cascadei complementului
d!.plasminogenului în plasmină
e!.formării de kinine plasmatice
28.csHipovolemia normocitemică apare:

a.la altitudine
b.!posthemoragic imediat
c.posttransfuzional
d.în sarcină
e.în efort fizic
29.cmMacrofagele:
a.sunt monocite în involuţie
b.secretă Ig M
c.!participă la răspunsul imun specific
d.!secretă interferon a şi p
e.!secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12
30.cmAglutininele au următoarele caracteristici

a.aparţin Ig M
b.!aparţin Ig G
c.au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
d.au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
e.!apar după naştere, în lunile a 3-a - a 6-a
31.csCantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
a.!uree
b.acid uric
c.creatinină
d.amoniac
e catecolamine
32.cmNumărul leucocitelor creşte în/după:

a.!menstruaţie şi sarcină
b.!boli parazitare
c.!ingerare de alimente
d.inanitie proteica
e.iradieri masive cu raze X
33.cmGenerarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

a.durează 25 sec
b!.se realizează sub acţiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid
c.!activează factorul XIII
d.activează fosfolipide
e.!stimulează agregarea plachetară
34.csCel mai important component osmotic al spaţiului extravascular este:

a.ureea
b.albumina
c.glucoza
d.!Na+
e.K+
35.csAccelerarea VSH-lui este determinata de:

a.forma de disc biconcav a hematiilor
b.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminei plasmatice
d.creşterea numărului de hematii
e.!scăderea numărului de hematii
36.cmTrombocitele au următoarele roluri în hemostaza:

a.menţinerea integrităţii endoteliului vascular
b.!aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
c.!eliberarea de noradrenalină, serotonină
d.!eliberarea de factori ai coagulării
e.fibrinoliza
37.csUn subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui primitor:
a.AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.OI Rh (-)
38.csUrmătoarele substanţe pot fi tampoane intracelulare cu excepţia:

a.hemoglobinei
b.proteinelor
c.fosfaţilor organici
d.HCO-,"
e.!oxalatului

a.!hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de apă
b.!hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
c.excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
d. hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
e. hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa
41.csTulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conţinut crescut de bicarbonat stan-

dard în plasmă, se pot întâlni în:
a.cetoacidoza diabetică
b.alcaloza respiratorie
c.acidoza metabolică
d.!alcaloza metabolică
e. acidoza respiratorie
42.csSistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon pentru:
a.lichidele transcelulare
b.toate celule
c.!plasmă
d.eritrocite
e.mediul intracelular
43.cmAccelerarea VSH este determinată de:

a.reducerea globulinelor şi creşterea aibuminelor plasmatice
b!.reducerea albuminelor şi creşterea globulinelor plasmatice
c.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
d.creşterea hematocritului
e.!scăderea hematocritului
44.csScăderea numărului de hematii circulante determină:

a. stimularea hemolizei fiziologice
b.!scăderea hematocritului
c.scăderea vâscozităţii plasmei
d.creşterea vâscozităţii plasmei
e.scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
46.csO insuficienţă hepatică va determina creşterea concentraţiei serice în primul rând pentru:
a.creatinină
b.!amoniac
c.albumina
d.acid uric
e.uree
48.csCea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
a.carbo-Hb
b.carboxi-Hb
c.CO2 solvit în plasmă
d.!carbonat acid de Na+
e.carbonat de Na+
49.cmEnzimele din eritrocit sunt:

a.enzimele ciclului Krebs
b.!enzimele pentru glicoliza anaerobă
c.! methemoglobin reductaza
d.shunt-ul hexozofosfaţilor
e.!anhidraza carbonică
50.csCea mai mare proporţie de proteine se găseşte în:

a.chilomicroni
b.VLDL
c.LDL
d.!HDL .
e.β 3-lipoproteine
51. cmAlegeţi o combinaţie corecta de parametri a echilibrului acido bazic

a!. pH =7,5; baze tampon = 48 mEq/l; pC02= 24 mmHg (6,66 kPa) – alcaloza metabilica
b. pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
c. pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
d!. pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC02= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza mixta
e. pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie
52.csO hipoproteinemie poate fi determinată de:

a.insuficienţa hepatică
b.stimularea secreţiei de cortizol
c.insuficienţa renală
d.inaniţie
e.!toate aceste cauze
53.csO alcaloza metabolică poate fi determinată de:

a.hipoventilaţia pulmonară
b!.deshidratarea prin vărsături
c.deshidratarea prin diaree
d.insuficienţa renală
e.insuficiena cardiaca
54.csUn subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml şi un volum sanguin
total de 4000 ml. Cum caracterizaţi volemia în acest caz?
a.normovolemie oligocitemică
b.hipervolemie oligocitemică
c.hipovolemie oligocitemică
d.hipovolemie normocitemică
e.!hipovolemie policitemică
56.csRitmul eritropoezei se corelează cu presiunea parţială a oxigenului la nivelul:

a.ficatului
b.măduvei hematogene
c.splinei
d.! rinichilor
e. glomusului Carotic
57 csDurata medie de viaţă a unei hematii este

a.patru zile
b.patru săptămâni
c.! patru luni
d. patru ani
c.şapte ani
58. cm Oxigenarea Hb determină:
a.creşterea puterii tampon a sângelui

b.!descompunerea carbamaţilor oxidabili
c.fixarea protonilor la molecula de Hb
d!. descompunerea bicarbonatului
e.formarea bicarbonatului
59. csPrima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:

a.!în interiorul vaselor
b.în splină
c. în măduva hematogenă
d. în ficat
e. în placentă
61.cmMacrofagele:
a.nu secretă interferon
b.!procesează antigenul
c.!provin din monocite
d.!sunt prima linie de apărare în infecţii
e.fagocitează numai particule opsonizate
62.csDintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
a.eritrocitele
b.!limfocitele T cu memorie
c.monocitele
d.polimorfonuclearele
e.trombocitele
63.cmParticiparea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:

a.!anhidrazei carbonice
b.pompei cuplate Na/K+
c.!sistemului antiport Cl- / HCO3-
d.valenţei fierului din hem
e.!proprietăţilor Hb
64.csIn reglarea eritropoezei intervin:

a.!erotropetinele cu rol stimulant
b.interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor
c.lactoferina cu rol stimulator
d.prostaglandinele E cu rol stimulator
e. erotropetinele cu rol inhibitor
65.cmCaracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:

a.creşterea pH-ului
b.creşterea pC02
c.!scăderea bicarbonatului
d.!scăderea pH-ului sub limita normală
e.!eliminarea urini acide
67.cmRinichiul participă la combaterea acidozelor prin:

a.!eliminarea urinii acide
b.!reabsorbţia bicarbonatului
c.acidurie paradoxală
d.creşterea excreţiei fosfatului disodic
e.!amoniogeneză
68.cmIn cazul alcalozelor metabolice:

a.!se produce hipoventilaţie
b.scade PC02 în sânge
c.!creşte bicarbonatul standard
d.!scade reabsorbţia bicarbonatului
e.creşte potasemia
69.cmSinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:

a.fibrinogen
b.!protrombină
c.accelerină
d.!proconvertină
e.factorul antihemofilic A
70.cmVitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:

a.!proteina C
b.heparina
c.antitrombina III
d.!proteina S
e antitrombina I
71.cmAntitrombina III inhibă:
a!.factorul Xlla şi factorul Xla
b!.factorul Xa şi factorul lXa
c.plasminogenul
d.!plasmina
e. factorul von Willebrand
74.cm adezivităţii plachetare se datorează:

a.absenţei ionilor de calciu
b.!absenţei receptorilor pentru factorul von Willebrand
c.absenţei receptorilor pentru trombină
d.absenţei plasminogenului
e.!lipsei factorului von Willebrand
75.cmMarcaţi răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:

a!.retunelizează vasul obstruat prin cheag
b.eliberează substanţe procoagulante
c.eliberează antiheparine
d.!eliberează antitrombine
e.!este activată de factorii Xlla, Xla şi kalikreina
76 cmIn formula leucocitară normală întâlnim:

a.!l%eozinofile
b.65% limfocite
c.!8% monocite
d.!60% neutrofiie
e.10% bazofile
77.csCelulele care prezintă antigeni sunt:

a.celulele dendritice din ganglionii limfatici şi splină
b.celulele Langerhans din piele
c.macrofagele
d.celulele B
e!.toate celulele enumerate
78.cmNotaţi substanţele cu rol chemotactic:

a. fragmentele „b" ale complementului
b proteina S
c!.bradikinina şi ionii de Ca2+
d!.ATP şi ADP
e!.antigenele microbiene şi leucotrienele
79.cmAccelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

a.forma de disc concav a hematiilor
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminelor plasmatice
d.! creşterea globulinelor şi reducerea albuminelor plasmatice
e.!anemie
82.cmUrmătoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:

a.!acidoză metabolică în efort fizic
b.acidoză respiratorie în cursul digestiei
c!.alcaloză metabolică în cursul digestiei gastrice
d.!alcaloză respiratorie în efort fizic
e.alcaloză respiratorie în mediu rece
85. csTrombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:

a.!menţinerea integrităţii endoteliului vascular
b.aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
c.eliberarea de noradrenalină, serotonină
d.eliberarea de factori ai coagulării
e.refracţia cheagului
86.cmUn subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui primitor:
a. !AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.!AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.nici unuia din primitorii de mai sus
90.cmTulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:

a. afibrinogenemia congenitală
b.! hemofilia A
c.! hemofilia B
d. deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII
e. disfibrinogenemiile
91.cmHipocoagulabilitatea apare în caz de:

a!.hemofilie A şiB
b.!boala Willebrand
c.exces de vitamină K
d.!lipsa vitaminei K
e.tromboze
92.csAvitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

a.I
b.!II
c.III
d.IV
e.V
93.csCoagularea sângelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+, pentru că are loc:
a.blocarea trombinei
b!.fixarea Ca2+
c.aglutinarea trombocitelor
d.blocarea fibrinogenului
e.blocarea tromboplastinei
94.csActivarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în prezenţa Ca2+, are

loc numai sub acţiunea
a.protrombinei
b.tromboplastinei
c.plasminei
d.fibrinogenului
e.! trombinei şi trombomodulinei
96.csValorile VSH-ului cresc în:

a.!anemii
b.hipervolemii normocitemice
c.toate disproteinemiile
d.hipovolemii policitemice
e.!infecţii acute
97.csSubstanţele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac parte:
a.ureea şi acidul uric
b.creatinina şi creatina
c!γ-globulinele
d.polipeptidele şi aminoacizii
e.indicanul şi amoniacul
98.csCare din proprietăţile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:

a.elasticitatea
b.permeabilitatea selectivă a membranei
c.!stabilitatea în suspensie
d.menţinerea pH-ului
e.transportul de gaze
99.cmConcentraţia CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparaţie cu Cl- în eritrocitele din
sângele arterial, este:
a.mai mică, datorită schimburilor capilare
b.mai mică, datorită volumului eritrocitar
c.neschimbată
d!.mai mare, datorită schimburilor cu HC03-
e.!mai mare, faţă de plasmă, datorită pătrunderii Cl- în eritrocite
100.csFactorul XIII poate fi activat de:

a.numai de trombină
b.factorul V + Ca2+
c.factorul XII
d.trombina şi factorul X activ
e.!trombina şi Ca2+
101.csSub ce formă se găseşte Ca2+ în plasmă:

a.Ca2+ ionic
b.solubilă
c.combinaţii neionizabile
d.insolubilă
e!.toate răspunsurile sunt corecte
102.csActivarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

a.contact cu suprafeţele electropozitive
b.fără prezenţa prekalikreinei
c.în prezenţa kininogenului cu GM mică
d.!contact cu plăcuţe agregate şi suprafeţe electronegative umectabile
e.toate răspunsurile sunt corecte
104.cmUn subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de citeva ori unui primitor:
a.!AB Rh0(+)
b.A Rh 0 (-)
c!.B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
105.csLa un pacient conţinutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/nl. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
a. 13ml02 /%
b 15ml02 /%
c.17 ml 02 /%
d.!19ml02 /%
e.20 ml 02 /%
106 cmHemoliza fiziologică poate avea loc în:

a.!splină
b! ficat
c rinichi
d.!circulaţia generală
e.compartimentul extravascular
107. cmValoarea presiunii osmotice a plasmei:

a. depinde de mărimea particulelor solvite
b !depinde de numărul particulelor solvite
c. !depinde de volumul de apă plasmatică
d.!nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
e.depinde de macromoleculele proteice plasmatice
108.cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

a.este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial
b.creşte după ingestia de NaCl în exces
c.este determinată în primul rând de serumoglobuline
d.!este determinată 80% de albumine
e.!este determinată de către macromoleculele proteice
109.csActivarea factorului XII al coagulării este determinată de:

a.!contactul cu colagenul încărcat electronegativ
b.contactul cu sticla siliconată
c. tromboplastina
d.trombină
c.fibrină
110.csMembrana eritrocitară are proprietăţile:

a.deformabilitate
b.elasticitate
c. permeabilitate redusă pentru cationi
d.încărcare electronegativă
e.!toate răspunsurile corecte
1 1 1. cmProteina C:
a. !este o glicoproteină serică a cărei sinteză hepatică este dependentă de vitamina K
b. !este scindată de complexul trombină-trombomodulină - Ca2+
c !degradează factorii Va şi VIII
d.activează complementul pe cale alternă
e activează proteina S
1 1 2 cm Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza
a. !aderarea la suprafaţa rugoasă şi aglutinare

b.! eliberarea unor factori ai coagulării
c. !formarea dopului plachetar
d. menţinerea integrităţii endoteliului vascular
113 cmFactorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:

a. plasminogenul
b. !inactivatorul tisular
c.factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.!urokinaza
e.fibrina
114.cmNumărul leucocitelor creşte în următoarele situaţii:

a.emoţii
b.reacţii leucemoide
c.!efort fizic
d.iradieri masive cu raze X
e.!septicemii
115.csEfectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor celule:

a. reticulocit
b.celulă suşă pluripotentă
c.eritroblast bazofil
d.!celulă suşă angajată eritroid
e.eritroblast acidofil
116.cmCare din următorii componenţi plasmatici nu fac parte din fracţiunea globulinică:
a.ceruloplasmina
b.haptoglobina
c.!eritropoetina
d.transferina
e.!fibrinogenul
117.cmCentrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral şi puţin caudal de nucleul supraoptic, este stimulat fiziologic prin deshidratarea
celulară a neuronilor, urmată de:
a.!hipertonia osmotică
b.!senzaţia de sete
c.!scăderea volumului de lichid extracelular, consecutiv hipovolemiilor (în hemoragii)
d.ingerarea masivă de lichide
e.hipotermie
118.cmAlbuminele plasmatice au următoarele roluri:

a.transportul de Cu2+ şi Fe2+
b.!transportul de macromolecule
c.determină 80% din presiunea hidrostatică
d.!determină presiunea coloidosmotică înproporţie de 80%
e.!transport de streptomicină
119.cmAnhidraza carbonică acţionează:

a.în neuroni
b.!la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal
c.!în eritrocit
d.!în celulele parietale din mucoasa gastrică
e.atât în plasmă, cât şi în eritrocit
120.cmAglutininele:
a.!aparţin globulinelor plasmatice (IgM şi IgG)
b.!au un titru maxim în serul persoanelor de grup B
c!.au un titru maxim la 8-10 ani
d.lipsesc întotdeauna din secreţii
e.apar în perioada intrauterină în lunile 3-6
121.cmFactorul VIII:
a.activează factorul X prin proteoliză
b.se sintetizează în ficat în prezenţa vitaminei K
c.determină durata timpului de coagulare
d.!este activat de trombinâ
e.!are activitate biologică prin cuplare cu factorul Willebrand
122.cmHemoconcentraţia se produce în:

a.anemie
b.!deshidratare
c.hiponatremie
d.!poliglobulii
e.hemoragii, după câteva ore
123.cmLimfocitele:
a.!cooperează în producerea răspunsului imun
b.!prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanţi
c.!sintetizează limfokine şi interleukine
d.au durata de viaţă de 1-2 săptămâni
e.de tip T sunt prezente în proporţie de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase
124.cmFactorii care reglează hematopoeza:

a.!acţionează numai la nivelul măduvei roşii osoase
b.pot acţiona atât la nivel medular, cât şi în sângele periferic
c!.intervin în diferenţierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1, IL-6, IL-3
d.!stimulează dezvoltarea celulelor stem angajate pe linia plachetară, eritrocitară, gra-
nulocitară şi monocitară
e. stimulează dezvoltarea celulelor pentru linia limfocitară
125.cmCitokinele sunt molecule:

a.aglutinine
b.!care acţionează în general paracrin
c.!care reglează răspunsurile imune
d.care pot fi secretate de către toate celulele organismului
e.!reprezentate de interleukine, factori de necroză tumorală, interferoni şi factorul trans-
formam de creştere
126.cmHemoglobina se caracterizează prin faptul că:

a.!hemul are în structura sa Fe2+
b.!facilitează transportul de 02 şi CO2
c.!transportă NO
d.fixează K+ pe lanţurile p
e.fixează de 6 ori mai multe molecule de O2, comparativ cu mioglobina
127.csAlegeţi afirmaţia falsă despre vâscozitatea sângelui:

a.vâscozitatea creşte, când temperatura scade
b.vâscozitatea creşte proporţional cu concentraţia fibrinogenului circulant
c.vâscozitatea variază invers proporţional cu viteza de circulaţie
d.!scăderea hematocritului în anemii determină creşterea vâscozităţii
e.în vasele cu diametrul mai mic de 300 μm, vâscozitatea creşte odată cu scăderea
calibrului
128. csUn subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml sânge, de 2 si mai multe ori unui primitor:
a.!AB Rh 0 (+)
b.A Rh 0 (-)
c B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
129.csReflexul pentru reglarea volumului sanguin este iniţiat din:

a.atriul stâng prin activarea receptorilor A
b.ventriculul stâng (reflexul Bezold-Jarisch)
c!.atriul stâng prin activarea receptorilor B (reflexul Henry-Gauer)
d.zona alveolară (reflexul Hering-Breuer)
e.zona sinocarotidiană (corpusculul carotic)
Intr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:

130. cm
a.!creşterea secreţiei de HAD

b.!apariţia senzaţiei de sete
c.!creşterea secreţiei de renină
d. creşterea secreţiei de factor natriuretic ntrial
e. creşterea continutului de serumalbumine
131.csAlegeţi afirmaţia corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

a. nu este influenţată de elementele figurate
b. depinde de numărul de particule solvite
c. depinde de volumul de apă plasmatică
d. nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
e. !toate afirmatiile
132. cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

a. !creşte în hiperproteinemii
b. creşte după o ingestie de apă în exces
c.!este determinată în primul rând, de serumalbumine
d.creşte în nefroze
e creşte în hipoproteinemii
133 cmAglutininele:
a.!au titru zero imediat după naştere
b.!au un titru maxim în serul persoanelor degrup B
c.!au afinitatea cea mai mare pentru aglutinogcnul A1
d. lipsesc întotdeauna din secreţii (salivă, suc gastric, lapte)
e. au titru maxim imediat după naştere
1 34 cmFactorul VIII:
a.!este sintetizat mai ales de endoteliile vasculare
b. se sintetizează în ficat, în prezenţa vitaminei K
c.!are activitate biologică prin cuplarea cu factorul Willebrand
d.este activat de trombină
e. este activat de plasmină
136.cmActivarea locală a fibrinolizei are loc prin:

a. absorbţia plasminogenului pe filamentele de fibrină
b. !plasmină
c. factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.! proteina C
e. trombomodulina
137.cmGranulocitele:
a.!se formează în măduva roşie hematogenă
b.se formează în organele limfoide locale
c.!rămân în circulaţie 6-8 ore
d. pătrund imediat în circulaţie, după formare
e. se formează în splina
143. cmCare din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în organism:
a. !fierul hemoglobinic
b.! fierul de depozit
c.flerul mioglobinic
d.fierul labil şi din enzime
e fierul plasmatic
aSistemul nervos central particular
1. CS La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentana: B498

A.segmentul toracic I;
B!.segmentul I-II cervical;
C.segmentul lombar IV;
D.segmentul toracic VIII;
E .segmentul lombar I;
2. CS De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali: G349; B256

A!.fotoreceptorii retinei;
B.urechei interne;
C.pielei;
D.muschilor;
E.tendoanelor;
3. CS De unde se incepe fascicolul Monakov: B504

A.scoarta emisferelor mari;
B.bulbul rahidian;
C!.nucleii rosii ai mezencefalului;
D.cerebel;
E.talamus;
4. CS De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali: B526

A.de la receptorii retinei;
B!.de la receptorii urechei interne;
C.de la receptorii pielei;
D.de la proprioreceptorii muschilor;
E.de la termoreceptori;
5. CS Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal: H1004, 1005

A!.pe celulele motore a coarnelor anterioare;
B.pe motoneuronii coarnelor posterioare;
C.in ganglionii periferici;
D.pe neuronii intercalari;
E.in coarnele laterale;
6. CS Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral: H999, B510

A.mai sus de talamii optici;
B!.sub nucleii rosii;
C.mai jos de bulbul rahidian;
D.mai sus de hipotalamus;
E.mai sus de ganglionii bazali;
7. CS Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare: B510; C

A.nucleelor nervului frenic;
B.nucleelor nervului facial;
C.nucleelor nervului trigemen;
D!.nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
E.nucleelor nervului vag;
8. CM Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale: B545; C

A!.hipotalamusul;
B!.scoarta emisferelor mari ;
C.talamusul;
D!.sistemul limbic;
E.ganglionii bazali;
9. CM Ce functie indeplineste talamusul: B525

A!.asociativa;
B!.sensora;
C!.activeaza cortexul cerebral.;
D.coordonarea miscarilor;
E.comportament alimentar;
10. CM Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii: B502

A!.fasciculul Goll si Burdach;
B!.fasciculul Gowers si Flechsig;
C!.spinotalamica ventrala;
D.fascicului Monakow;
E.fasciculul rubrospinal;
11. CM Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii: B503, 504

A!corticospinala;
B.cerebelo-spinala;
C!rubrospinala;
D.Golea-Burdah;
E!.vestibulospinala;
12. CS Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian: H1061-1063 ; B505-508
A.regleaza respiratia;
B.regleaza sistemul cardiovascular;
C.regleaza tonusul muscular;
D.regleaza deglutitia;
E!.toate raspunsurile corecte;
13. CM Numiti centrii bulbului rahidian: H1061, 1062 ; B505-508

A!.respirator;
B!.hemodinamic;
C!.digestiv;
D.foamei;
E.setei;
14. CS Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian: H1061-1064; B505-508
A.motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe);
B.reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
C.masticatie;
D.deglutitie;
15. CM Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic: B525

A!.nuclei specifici (comutanti);
B.nuclei supraoptici;
C!.nuclei asociativi;
D!.nuclei nespecifici;
E.nucleul caudat;
16.Care formatiuni intra in componenta mezencefalului: H1065; B508

A.talamusul;
B.hipotalamusul;
C!.substanta neagra;
D!.coliculii cvadrigemeni;
E!.nucleii rosii;
17. CM Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca: H1120, 1118

A.marire presiunii sangvine;
B.senzatia de satietate;
C!.eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
D!.scaderea frecventei cardiace;
E!.micsoreaza temperatura corpului;
18. CM Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca: H1018-1020

A.eliberarea oxitocinei;
B.scaderea frecventei cardiace;
C!.mareste temperatura corpului;
D!.marirea presiunii sangvine;
E!.inhibitia motilitatll tractului digestiv;
19. CM Care sunt functiile de baza ale cerebelului: G384, 388

A!.regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;
B!.participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
C!.influenteaza asupra cortexului;
D.influenteaza asupra hipotalamusului;
E.influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;
20. CM Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare: B546, 514
A!.stimuleaza cortexul cerebral;
B.inhiba cortexul cerebral;
C!.inhiba reflexele spinale motore;
D.stimuleaza musculatura neteda;
E!.stimuleaza reflexele spinale motore;
21. CM Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic: B545

A!.participa in mecanismele memoriei;
B!.regleaza comportamentul emotional;
C!.controleaza actiunile motivationale;
D.regleaza reflexele stato-kinetice;
22. CS Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului: G389; B519-523

A.ataxia;
B.astazia;
C.atonia;
D.astenia;
23. CM Functiile hipotalamusului: H1018-1020

A!.este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
B!.control vegetativ si endocrin;
C!.asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
D.coordoneaza miscarile voluntare;
E.regleaza tonusul muscular;
24. CM Manifestarile specifice ale socului spinal sunt: G373; H1062

A!.scaderea brusca a tensiunii arteriale;
B!.blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati;
C!.reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate;
D.tensiunea arteriala nu se modifica;
E.tonusul muschilor scheletali nu se modifica;
25. CM Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt: G372, 373; H1055-1060
A!.reactia pozitiva de sustinere a pozei;
B!.reflexul de pasire ritmica;
C!.reflexul de galop;
D.reflexul de mictiune;
E.reflexele stato-kinetice;
26. CS Cauza socului spinal este: G373, H1062; B498
A.blocarea centrelor spinale provocate de trauma;
B.inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii;
C!.intreruperea legaturii cu centrele supraiacente;
D.toate raspunsurile corecte;
27. CM Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de: H1062; H498,499
A.impulsatia aferenta marita;
B!.lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului;
C.influenta excitatoare a formatiei reticulare;
D!.marirea excitabilitatii centrelor spinale;
28. CM Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in: G374, 378
A!.mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale;
B!.comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului;
C!.comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului;
D.controlul miscarilor voluntare;
29. CS Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea animalului este:
H1062; B498
A.sub bulbul rahidian;
B.intre segmentele cervicaqle 1-2;
C!.mai jos de segmentul 3-5 cervical;
D.intre ultimul segment cervical si primul toracal;
30. CM Cerebelul asigura: G384, 386

A!.supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
B!.ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale extremitatilor distale ale
corpului (maini, picioare,degete);
C.termoreglarea;
D.reglarea metabolismului hidrosalin;
31. CS Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt: G389, 390

A.dizartria;
B.adiadocokinezia;
C.tremorul intentional;
D.nistagmusul;
32. CM Rolul ganglionilor bazali: G390, 391; H997

A!.participa in reglarea activitatilor motorii complexe;
B!.implicarea in executarea miscarilor invatate;
C!.controlul miscarilor fine;
D.participa la formarea memoriei de lunga durata;
33. CM Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali: G391, 392, 393; H997
A!.atetoza;
B!.boala Parkinson;
C!.corea Huntington;
D.regiditatea de decerebrare;
E.agnozia;
34. CS Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin: H1062
A.stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
B!.distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters);
C.transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
D.stimularea motoneuronilor α;
E.stimularea motoneuronilor γ;
35. CS Nucleii bazali : G390-394; H997

A.reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate;
B.intervin în reglarea tonusului, posturii, echilibrului;
C.intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă;
D.intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu;
E!.toate răspunsurile sunt corecte;
36. CM Care din următoarele asocieri sunt incorecte: H1055-1060

A.reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
B.reflex miotatic - monosinaptic;
C.reflex de extensie simplă - multisinaptic,
D!.circuit Renshaw - adrenalină;
E!.reflex rotulian - reflex polisinaptic;
37. CS Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic: B433, 434
A.se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor;
B.poate implica postdescarcarea;
C.rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
D.poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare;
38. CS Functia primara a ganglionilor bazali este: G390, 391, 394

A.integrarea senzoriala;
B.memoria de scurta durata;
C!.planificarea miscarii voluntare;
D.controlul neuroendocrin;
E.somnul lent
39. CM Un motoneuron α: G367, 368

A.Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale;
B.inervează o singură fibră musculară;
C!.face parte din calea finală comună;
D!.inervează fibrele musculare extrafuzale;
E.nici un răspuns corect;
40. CS Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia: G367

A.corticale;
B.bulbo-ponto-mezencefalice;
C.cerebeloase;
D.hipotalamice, palidale, limbice şi corticale;
E!.hipofizare;
41. CS Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz : G395

A!.sunt fibre de tip Aα ;
B. sunt fibre de tip Aβ;
C. sunt fibre de tip C ;
D. sunt fibre de tip B ;
E. corect C,D ;
42. CM Reflexele medulare segmentare sunt : G372

A.reflexul de ascensor;
B.reflexul de redresare;
C!.reflexul de flexie;
D!.reflexul de flexie si extensie incrucisata;
E!.reflexul de extensie;
43. CS Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării: G373; H999; B498
A.in regiunea prepontin-intercoliculara;
B.sub trunchiul cerebral la nivelul C1;
C!.mai jos de nivelul C4;
D.subtalamic;
E.superior maduvei spinarii;
44. CM Animalul decerebrat:H998; B509, 510

A!.prezinta rigiditate de decerebrare;
B.este animal spinal;
C.se obtine prin sectiunea mai sus de nucleul rosu;
D.este animal mezencefalic;
E!.se obtine prin sectiunea mai jos de nucleul rosu;
45. CS Sistemul limbic intervine in : G408, 409, 406

A.organizarea tipurilor de comportament;
B.controlul functiilor vegetative/endocrine;
C.durere, invatare, olfactie;
D.mentinerea ritmurilor biologice;
46. CS Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali: G390, 391
A.tremor de repaus;
B.tulburari de tonus de tip hipertonic;
C.miscari involuntare atetozice si coreice;
D.balismul si hemibalismul;
E!.toate raspunsurile sunt corecte;
47. CS Fusul neuromuscular Kuhne: G368; H922

A.contine proprioceptori;
B.fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
C.contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
D.contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
E!. toate raspunsurile corecte;
48. CM Cerebelul este important in controlul: G388, 389, 384

A!. coordonarii miscarilor succesive;
B.emotiilor;
C!.miscarilor rapide preprogramate;
D!.mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
E.toate răspunsurile corecte;
49. CS Hipotalamusul nu este implicat in reglarea: G407

A.aportului de apa;
B.temperaturii;
C.osmolaritatii urinei;
D!contractia musculaturii scheletice;
E.comportamentului emotional;
50. CM Motoneuronii spinali α: G367, 368

A!.primesc impulsuri de la nucleii vestibulari;
B!.primesc impulsuri de la cortexul contralateral;
C!.pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori;
D.inerveaza o singura fibra musculara;
E!.inerveaza fibrele musculare extrafusale ;
51. CS Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o; G390, 391
A.leziune cerebeloasa;
B!.leziune a nucleilor bazali;
C.leziune talamica;
D.leziune hipotalamica;
E.leziune a cortexului cerebral;
52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si substanta neagra, scad in
concentratie in boala lui Parkinson: G392, 393
A.acetilcolina;
B!.dopamina;
C.histamina;
D.GABA;
E.melatonina;
53. CM Precizati asocierile incorecte: G416, 417; H1055, 1058

A.reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
B!.reflex bineuronal - reflex de flexie;
C.reflex monosinaptic - reflex miotatic;
D.reflex neconditionat - reflex innascut;
E!.reflex vegetativ - reflex de clipire;
54. CS Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel : G416-418
A.trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare);
B.este originea tractului rrubrospinal;
C.este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
D.este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal;
E!.toate răspunsurile corecte;
55. CM Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este: G405; H893
A!.dopaminergica;
B!.GABA-ergica;
C!.colinergica;
D.noradrenergica, serotoninergica;
E.enkefalinergica si prin substanta P;
56. CS Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia: G408, 409, 406, 407
A.memoriei;
B.emotivitatii;
C!.controlul motor al pozitiei;
D.reglarii comportamentului;
E.olfactiei;
57. CS Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos: G386, 387
A!.celulele Purkinje;
B.celulele granulare;
C.celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
D.celulele stelate externe;
E.celulele spinotalamice;
58. CMPrin activarea organului tendinos Golgi se produce: G371, 370; H922
A.facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi;
B.contractia musculaturii antagoniste;
C!.reflexul tendinos Golgi;
D!.inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
E.inhibitia reciproca;
59. CS Organul tendinos Golgi este localizat in: G371, 370; H922
A.fibrele musculare intrafusale;
B!.tendon;
C.articulatii;
D.tegument;
60. CS Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia faptului ca: H1055, 1056
A!.sunt reflexe monosinaptice;
B.arcul reflex este multineuronal;
C.cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
D.sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si durerosi;
E.neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali;
61.CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceeptia faptului ca: G369, 367 ;
H922
A!.motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
B!.sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza;
C.sunt fixate la un capat de tendoane;
D.semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
E.semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului;
1.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali.
b. !În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.
c.!Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive.
d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal
e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii corespunzătoare zonei deservite
2.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor.
b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi răspund primar la
modificările de lungime.
c.!Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca cea de la nivelul
terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei musculare
3. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
b. Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de secţiune.
d.! Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
e.! Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.
a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii spinali.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea controlului mişcărilor fine ale
mâinii şi degetelor.
c.! Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
e. Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.

a.! Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
b. la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a
sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva spinării.
d.! Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva spinării.

a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările poziţiei corpului.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
c. Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
d.!Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei verticale.

a. Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
b. Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
c.! Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
d.! Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
e. Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.
a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
b. Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
c.! Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
d.! Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.

a.! Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
b.! Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei
c.! Hipotalamusul este implicat în saţietate
d. Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
e.! Hipotalamusul este implicat în aportul de apă
10.csFibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:

a.! sunt fibre de tip A α
b. sunt fibre de tip A β
c. sunt fibre de tip C
d sunt fibre de tip B
e. reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
11cs De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:

a. reflexele miotatice propriu-zise
b. reflexele miotatice pozitive
c. reflexele miotatice negative
d.!reflexele miotatice inversate
e. reflexele de flexie
12.cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:

a. celulele Purkinje şi celulele stelate
b.!celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
c. celulele granulare şi celulele stelate
d.!celulele Golgi II şi celulele stelate
e.! celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi
13cm Sistemul reticular activator descendent are rol în:

a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
b. modularea impulsurilor senzitive
c.! exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
d.! menţinerea tonusului muscular
e.! descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali
14.cmReflexele medulare segmentare sunt:

a. reflexul de clipire
b. reflexul de ştergere
c.! reflexul de flexie
d.!reflexul de flexie şi extensie încrucişată
e.! reflexul de extensie
15.csŞocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:

a. în regiunea prepontin-intercoliculară
b. sub trunchiul cerebral la nivelul C1
c.! la nivelul mai jos de C4-C7
d. subtalamic
e. superior măduvei spinării
16.cmÎn reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:

a. toate circuitele extrinseci cerebeloase
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
c.! circuitul olivo-cerebelo-rubric
d. circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
e. numai circuitul arhicerebelos
17.cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:

a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
c.! colinergică şi nordrenergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP
18cm Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

a.! neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
b. neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
c. neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
d.! secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
e.! secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
19.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:

a.! prezintă rigiditate de decerebrare
a. prezintă rigiditate de decerebrare
b. este animalul spinal
c. se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
d. este animalul mezencefalic
e.! se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
20.cm Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:

a. informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
b.! planificarea mişcărilor
c. controlul mişcărilor învăţate
d.! asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
e.! mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
21.cs Sistemul limbic intervine în:

a! organizarea tipurilor de comportament
b! controlul funcţiilor vegetative/endocrine
c! durere, învăţare, olfacţie
d. menţinerea tonusului muscular
e. vorbire
22.cm Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:

a. pozitiv de întindere
b. pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
c.! pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
d.!negativ de întindere, dacă se opune scurtării
e. negativ de întindere, dacă se opune alungirii
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central informaţii
despre:
a. lungimea muşchiului
b. intensitatea mişcărilor
c. irigaţia muşchiului
d.! tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
e. modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
24.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului neuromuscular:

a. fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
b. fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
c.! fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear
d. fbre B pentru sacul nuclear
E. fibre C pentru sacul nuclear
25.cm Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:

a.! prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
b.!pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale
c.! prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
d. indirect, prin motoneuronii A β
e. indirect prin neuronii senzitivi
26.cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

a. stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
b.! menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor musculare
c. generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
d. detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
e. protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
a. spinocerebelos direct
b. spinocerebelos încrucişat
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
e. vestibulocerebelos
28.cs Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
e.! mişcări voluntare
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat
de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
d. a ganglionilor bazali
e. a nervului cranian VIII
30.cs Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:

a. aportului de apă
b. temperaturii
c. osmolarităţii urinei
d.! respiraţiei normale
e. comportamentului emoţional
31.cm Cerebelul este important în controlul:
a.! coordonării mişcărilor succesive
b. stereognoziei
c. reflexelor voluntare
d.! mişcărilor rapide preprogramate
e.! menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
32.cs Selectaţi afirmaţiile corecte:
a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele tendinoase Golgi
b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile neuromusculare
c. în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care inervează fusurile
d. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care inervează fusurile
e. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai muşchilor antagonişti
33.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:

a.! este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
b. depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune
c.! este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
d. implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive
e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:

a. primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
b.!primesc impulsuri de la cortexul contralateral
c.! pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
d. inervează o singură fibră musculară
e.! determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali
35. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:

a.! trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
b. primeşte impulsuri de la neocortexul motor
c. trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv după circa o lună
e. contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie
36.cs Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:

a.! paralizie spastică contralateral leziunii
b. fasciculaţii musculare
c. hiporeflexie
d. hipotonicitate ipsilaterală
e. ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
37. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:
a. determină sindromul Brown Sequard
b.!determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii
c. determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii
d. determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul leziunii
e. determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi dureroase heterolateral
38.cs Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:

a. leziune cerebeloasă
b.! leziune a nucleilor bazaii
c. leziune talamică
d. leziune hipotalamică
e. leziune a cortexului cerebral
39. cs Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:

a. este reflexul cutanat plantar inversat
b. apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
c. este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
d. persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani
e.! toate răspunsurile sunt corecte
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în
concentraţie în boala lui Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
pina aici
acestea au fost corectate si sint mai sus, nu trebuie de le introdus!!!!!

b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi răspund primar la
modificările de lungime.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca cea de la nivelul
terminaţiilor primare.

b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea controlului mişcărilor fine ale
mâinii şi degetelor.
b. Consecutiv unei hemoragii cerebrale, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul prezintă o
pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
d. subtalamic
a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP

a. organizarea tipurilor de comportament
b. controlul funcţiilor vegetative/endocrine
c. durere, învăţare, olfacţie
d. menţinerea ritmurilor biologice
e.! toate răspunsurile corecte
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central informaţii
despre:
23. cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la fusul neuromuscular:
a. este un proprioceptor muscular
b. este prezent în număr mare ta muşchii de dimensiuni reduse ale membrelor (ex. în muşchii interosoşi ai mâinii)
c. conţine 2 tipuri de fibre intrafiisale (fibrele sacului nuclear şi fibrele lanţului nuclear)
d. conţine terminaţii nervoase senzitive şi motorii
d.!fibre nervoase A γ2, pentru lanţul nuclear
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat
de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
b. temperaturii
b. stereognoziei
c. hiporeflexie
b. apare la 3 săptămâni, după secţionareaaccidentală a măduvei spinării, la om
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în
concentraţie în boala lui Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
1. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă?
a!. neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2
b!. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a măduvei spinării
c. fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
d!. acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
e. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
a!. fibre preganglionare parasimpatice se găsesc şi în nervul cranian III (oculomotor)
b!. nervii vagi asigură inervaţia parasimpatică a inimii
c. fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află şi în glandele salivare
d. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă, noradrenalină
e!. fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
a. pupiloconstricţia se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
b!. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda medulosuprarenală
c!. motilitatea gastrointestinală creşte prin stimularea vagală
d!. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere şi tegument
e. stimularea vagală produce tahicardie
a!. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi produce
vasodilataţie
b!. noradrenalină acţionează preferenţial asupra alfa-adrenoreceptorilor
c. efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
d. receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
e!. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra receptorilor muscarinici
5. SC. Cotransmiţătorul parasimpatic periferic este:
a!. polipeptidul vasointestinal
b. ATP
c. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH
6. CM. Cotransmiţătorul simpatic periferic este:
a. polipeptidul vasointestinal
b!. ATP
c!. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH
7. CS. Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:
a!. adenilat ciclaza
b. protein kinaza A
c. protein kinaza C
d. calmodulina
e. fosfolipaza C
8. CS. Noradrenalina determină contracţia musculaturii netede din:
a. bronhiole
b. iris
c. intestin
d!. arteriole
e. corpul ciliar
9. CM. Neuronii simpatici:
a. care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari
b. care produc noradrenalina sunt preganglionari
c!. cei postganglionari eliberează noradrenalină
d!. cei preganglionari produc acetilcolină
e!. acţionează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, şi determină creşterea frecvenţei şi forţei de contracţie
10. CM. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic şi parasimpatic?
a. lungimea fibrelor preganglionare
b!. neuromediaţia la nivel ganglionar
c!. receptorul nicotinic la nivel ganglionar
d!. organele efectoare
e. originea fibrelor preganglionare

11. CS. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic şi vegetativ parasimpatic?
a. neuromediaţia la nivelul ganglionilor
b. receptorii la nivel de organ efector
c!. neuromediatorii la nivel de organ efector
d. receptorii la nivel ganglionar
e. localizarea neuronilor în măduva spinării
12. CM. Receptorii nicotinici se găsesc:
a!. la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici
b!. la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
c!. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
d. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
e. la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic
13. CM. Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:
a!. sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici
b!. sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
c. sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subţire
d!. sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subţire
e. sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subţire
14. SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:
a. sistemului nervos simpatic
b. sistemului nervos parasimpatic
c!. sistemului nervos vegetativ
d. sistemului nervos somatic
e. nervului vag
15. CM. Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:
a!. sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine
b!. mediaţie sinaptică colinergică
c!. receptori nicotinici pe celulele cromafine
d. secreţie de adrenalină 20% şi de noradrenalină 80% în circulaţie

e. secreţie de adrenalină 50% şi de noradrenalină 50% în circulaţie
16. CS. Mecanismul de acţiune comun la nivelul receptorilor beta-1 şi beta-2-adrenergici este:
a. IP3-Ca2+
b. DAG
c!. AMPc
d. GMPc
e. nu folosesc mesageri secunzi
17. CM. Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:
a. este electrică
b!. implică eliberarea de acetilcolină
c. este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
d. implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
e!. implică receptorii nicotinici
18. CS. Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ şi K+?
a. alfa-1-receptorii
b. alfa-2-receptorii
c. beta-1-receptorii
d!. receptorii nicotinici
e. receptorii muscarinici
19. CM. Care receptori pot fi activaţi prin acetilcolina?
a. receptorii alfa-1 şi alfa-2-adrenergici
b. receptorii beta-1-adrenergici
c. receptorii beta-2-adrenergici
e!. receptorii muscarinici
20. CS. Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
a. receptorii alfa-1-adrenergici
b. receptorii alfa-2-adrenergici
d!. receptorii beta-2-adrenergici

e. receptorii beta-3-adrenergici
21. CS. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-receptorii?
a. receptorii beta-1-adrenergici
b!. receptorii beta-2-adrenergici
d. receptorii nicotinici
22. CS. Stimularea căror receptori produce creşterea frecvenţei cardiace
a. alfa-1-adrenergici
b. alfa-2-adrenergici
c!. beta-1-adrenergici
d. beta-2-adrenergici
e. muscarinici colinergici
23. CS. Stimularea căror receptori produce secreţia de adrenalină în medulosuprarenală
b. beta-1-adrenergici
c. beta-2-adrenergici
d. muscarinici colinergici
e!. nicotinici colinergici
24. CS. Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ şi K+, la joncţiunea neuromusculară
25. CS. Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
d!. muscarinici colinergici

e. nicotinici colinergici
26. CS. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă şi la nivelul joncţiunii neuromusculare
27. CS. Concentraţiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilataţie prin stimularea receptorilor
d!. beta-2-adrenergici
28. CS. Stimularea căror receptori produce creşterea contractilităţii cardiace
29. CM. Stimularea căror receptori produce scăderea motilităţii gastrointestinale
b!. alfa-2-adrenergici
30. CS. Stimularea căror receptori produce constricţia sfincterelor digestive
a!. alfa-1-adrenergici
31. CS. Asupra cărui proces are o influenţă mai mare parasimpaticul, faţă de simpatic?
a. vasodilataţie
b!. motilitate şi secreţie gastrointestinală
c. dilataţia pupilei
d. răspunsul apărare – atac
e. arterioloconstricţie
32. CS. Un medicament, care dilată pupila şi simultan blochează acomodarea cristalinului, este un medicament care:
a. stimulează receptorii adrenergici
b. blochează receptorii adrenergici
c. stimulează receptorii colinergici muscarinici
d!. blochează receptorii colinergici muscarinici
e. stimulează receptorii colinergici nicotinici
33. CS. Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât şi parasimpatică, asupra frecvenţei cardiace este:
a!. sistemul nervos central
b. lanţul ganglionar paravertebral
c. ganglionul terminal de la nivelul inimii
d. măduva spinală sacrată
e. măduva spinală toracală
34. CM Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?
a!. fibrele simpatice preganglionare
b. fibrele simpatice postganglionare adrenergice
c. fibrele parasimpatice preganglionare
d. fibrele parasimpatice postganglionare
e!. fibrele simpatice postganglionare colinergice
35. CS. În timpul reacţiei de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea efectelor simpaticului, cu excepţia:
a. vasoconstricţiei în teritoriul splanhnic
b!. sudoraţiei
c. hipertensiunii
d. bronhodilataţiei
e. tahicardiei
36. CS. Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile simpatice şi parasimpatice pentru că:
a!. acetilcolina este un mediator în toţi ganglionii vegetativi
b. acetilcolina participă la neuromediaţia vegetativă în sinapsele postganglionare
c. receptorii colinergici sunt localizaţi în toate organele efectoare vegetative
d. acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
e. acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice şi simpatice colinergice
37. CS. Pentru stimularea bronhodilataţiei la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se recomandă:
a. un stimulent selectiv alfa-1
b. un stimulent selectiv alfa-2
c. un stimulent selectiv beta-1
d!. un stimulent selectiv beta-2
e. un stimulent selectiv beta-3
38. CS. Denervarea completă a intestinului subţire produce:
a. creşterea peristaltismului de repaus
b. scăderea peristaltismului de repaus
c!. are un efect redus asupra peristaltismului
d. produce obstrucţie intestinală
e. produce peristaltism haotic şi neregulat
39. CM. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
a. fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreţia de glucagon
b. nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
c!. axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
d!. administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină scăderea cantităţii de noradrenalină în circulaţie
e!. administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea frecvenţei şi forţei de contracţie a miocardului
40(1). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă?
a. neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2
b. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a măduvei spinării
c!. fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină

d. acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
e!. diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
a. fibre preganglionare parasimpatice se găsesc şi în nervul cranian III (oculomotor)
b. nervii vagi asigură inervaţia parasimpatică a inimii
c!. fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află şi în glandele salivare
d!. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă, noradrenalină
e. fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
a!. pupiloconstricţia se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
b. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda medulosuprarenală
c. motilitatea gastrointestinală creşte prin stimularea vagală
d. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere şi tegument
e!. stimularea vagală produce tahicardie
a. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi produce
vasodilataţie
b. noradrenalină acţionează preferenţial asupra alfa-adrenoreceptorilor
c!. efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
d!. receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
e. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra receptorilor muscarinici
CURS 1 - FIZIOLOGIA SANGELUI
1. Volumul sanguin total (volemia), din greutatea corporala reprezinta:

a) 7,5 – 8,4%;
b) 6,2 – 6,4%;
c) 6,9 – 7,4%;
d) 10,2 – 10,4%;
e) 9,2 – 9,5%.
2. Volumul globular reprezinta:

a) 55 % din volemie;
b) 40 % din volemie;
c) 50 % din volemie;
d) 45 % din volemie;
e) 42 % din volemie;
3. Valoarea hematocritului la femei este de:

a) 45%;
b) 40%;
c) 46.5%;
d) 55%;
e) 42%.
4. Valoarea hematocritului la barbati este de:

a) 46,5%;
b) 45%;
c) 50%;
d) 55%;
e) 42%.
5. Hematocritul ( Ht ) scade in :
a) boli respiratorii cronice;
b) anemii;
c) poliglobulii;
d) deshidratare celulara;
e) boli cardiace.
6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin:

a) prin funcţia circulatorie sângele contribuie la menţinerea şi reglarea presiunii sanguine;
b) funcţia de termoreglare reprezintă un element de bază al homeostaziei generale, condiţionând viteza şi
randamentul reacţiilor metabolice;
c) sângele reprezintă, un mijloc de asigurare a simultaneităţii de acţiune a organelor şi sistemelor,
simultaneitate ce conţionează adaptarea la condiţiile mediului ambiant.
d) prin functia nutritiva sangele este principalul transportor al cataboliţilor de la nivel tisular la nivel de
organe excretoare;
e) funcţia de apărare se realizează prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi), precum şi prin
intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).
7. Densitatea sângelui are valoarea:

a) 1055 g/l
b) 1025 g/l.
c) 1020g/l
d) 1050 g/l.
e) 1045 g/l.
8. Valoarea presiunii coloidosmotică (oncotică) este de:

a) 32 mmHg;
b) 300 osm/litru;
c) 280 osm/litru;
d) 28 mmHg;
e) 30 mmHg.
9. Ph-ul sanguin are valoarea cuprinsă între:

a) 7,00 – 7,10;
b) 8,38 – 8,42;
c) 7,38 – 7,42 ;
d) 9,38 – 9,42;
e) 6,38 – 6,42.
10. Gruparea hem este constituita din:

a) lipide (0,7%), proteine (10%), glucide (0,5%);
b) două lanţuri alfa, cu câte 141 de aminoacizi;
c) două lanţuri beta, cu câte 164 de aminoacizi;
d) dintr-o grupare polipeptidică;
e) dintr-un atom de fier (Fe2+) fixat în centrul unui nucleu tetrapirolic.
11. Reacţia de fixare a O2 la Hb este:

a) o reacţie de oxidare;
b) o reacţie de oxigenare;
c) o reacţie de esterificare;
d) o reacţie de hidrolizare;
e) o reacţie de condensare.
12. O moleculă de Hb poate transporta atunci cand este saturata:

a) 2 molecule de O2;
b) 6 molecule de O2;
c) 4 molecule de O2;
d) 8 molecule de O2;
e) 10 molecule de O2.
13. Eritronul este un sistem format din:

a) totalitatea eritrocitelor si trombocitelor;
b) totalitatea eritrocitelor si leucocitelor;
c) totalitatea leucocitelor si trombocitelor;
d) totalitatea eritrocitelor si eozinofilelor;
e) totalitatea celulelor eritropoietice şi a eritrocitelor adulte.

a) sediul eritropoiezei este în măduva roşie (hematogenă din oase);
b) sediul distrugerii lor (hemoliza fiziologică) se află în sistemul monocitomacrofagic din splină, ficat,
circulaţie generală;
c) grupa AB poate primi de la grupele 0, A si B;
d) 85% din populaţie mai prezintă pe hematii încă un antigen denumit Rh;
e) grupa O poate dona la toate grupele (donator universal), dar nu poa-te primi decât de la grupa O.
15. După aspectul nucleului, leucocitele se clasifică în:

a) limfocite si monocite;
b) neutrofile si eozinofile;
c) monocite si mononucleare;
d) polinucleare si bazofile
e) polinucleare si mononucleare.
16. Leucocitele mononucleare sunt:

a) limfocite, neutrofile si bazofile;
b) limfocite si monocite;
c) monocite, eozinofile si bazofile;
d) neutrofile, eozinofile si bazofile;
e) limfocite si neutrofile.
17. Leucocitele polinucleare sunt:

a) limfocite si neutrofile;
b) monocite si eozinofile;
c) eozinofile, bazofile si limfocite;
d) neutrofile, eozinofile, bazofile;
e) neutrofile, monocite, mastocite.
18. Urmatoarea afirmatie este adevarata:

a) granulocitelor bazofile au rol in fagocitoza;
b) granulocitelor bazofile detin funcţia secretoare a leucocitelor în cursul inflamaţiei;
c) granulocitelor bazofile au rol metabolic;
d) granulocitelor bazofile au functie secretoare;
e) granulocitelor bazofile sunt granulocite specializate în stocarea şi eliberarea de histamină
19. Complexul monocitomacrofagic este constituit din:

a) limfocite si grupul macrofagelor fixe;
b) monocite si grupul macrofagelor fixe;
c) neutrofile si monocite;
d) neutrofile si grupul macrofagelor fixe;
e) monocite si eozinofile.
20. Macrofagele au urmatoarele functii:

a) fagocitară, secretoare, eliberarea de histamină;
b) eliberarea de histamină, imunitară, metabolică;
c) fagocitară, secretoare, imunitară si metabolică;
d) eliberarea de histamină, secretoare, imunitară, metabolică;
e) fagocitară, stocarea de histamină, imunitară, metabolică.
21. Opsoninele sunt:

a) sistemul complement, anticorpii si antigenele;
b) proteina C reactivă, antigenele si anticorpii;
c) proteina C reactivă, sistemul complement si antigenele;
d) plachetele sangvine, sistemul complement si anticorpii;
e) proteina C reactivă, sistemul complement si anticorpii.
22. Durata de viata a trombocitelor este de :

a) 8 zile;
b) 120 zile;
c) 1-4 zile
d) 2 zile
e) 14 zile
23. Fenomenele de hipercoagulabilitate apar la o valoare a trombocitelor de peste :

a) 150000/mm3
b) 360000/mm3
c) 500000/mm3
d) 400000/mm3
e) 180000/mm3
24. Hemostaza fiziologică, spontană se desfăşoară în:

a) 6 timpi
b) 5 timpi
c) 2 timpi
d) 4 timpi
e) 3 timpi
25. Timpul parietal reprezinta :
a) formarea trombusului alb;
b) ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micşorează;
c) ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfăşoară în decurs de 3 – 5 min. de la producerea leziunii
vasculare;
d) procesul ce apare după 7 zile când trombusul de fibrină este distrus prin procesul de fibrinoliză;
e) procesul fiziologic prin care spaţiile formate sunt imediat ocupate de fibroblaşti, care secretă colagen,
determinând fibroza şi închiderea definitivă a vasului lezat.
26. Coagularea sangelui se desfasoara in :

a) patru faze;
b) doua faze;
c) trei faze;
d) sase faze;
e) cinci faze.
27. Faza a III-a de formarea fibrinei:

a) are o durata de 10 sec;
b) se desfasoara pe doua cai: intrinseca si extrinseca;
c) tromboplastina transformă protrombina în trombină;
d) trombina desface, din fibrinogen, nişte monomeri de fibrină, care polimerizează spontan;
e) dureaza 4 – 8 min.

a) timpul trombocitar reprezintă ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micşorează;
b) timpul plasmatic reprezintă formarea trombusului alb care închide lumenul vascular deja contractat;
c) hemostaza definitivă, apare după 7 zile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vascular lezat, agregarea
şi metamorfoza vâscoasă a acestora ducând la oprirea hemoragiei;
d) timpul parietal reprezintă ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfăşoară în decurs de 3 – 5 min. de
la producerea leziunii vasculare;
e) trombusul de fibrină apare ca urmare a transformării fibrinogenului în fibrină sub influenţa trombinei.
29. Despre plasma sanguina nu se poate afirma ca:

a) volumul plasmatic reprezintă cca 4 – 5% din greutatea corporală;
b) plasma conţine 90% apă şi 10% reziduu uscat, constituit din numeroase substanţe organice şi anorganice;
c) substanţele organice neazotate reprezintă 1% din reziduul uscat al plasmei şi sunt constituite din: cloruri,
sulfaţi, fosfaţi de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc.;
d) substanţele organice neproteice sunt: ureea acidul uric, creatina şi creatinina, amoniacul, aminoacizii şi
polipeptidele;
e) substanţele organice plasmatice sunt reprezentate si de: corpii cetonici, pigmenţii biliari, urobilinogenii.
30. Substanţele organice neazotate plasmatice sunt:

a) corpii cetonici, pigmenţii biliari, urobilinogenii;
b) glucoză, acid lactic, acid piruvic, acid oxalic, acid fumaric;
c) proteine complexe de tipul glicoproteinelor şi al lipoproteinelor;
d) fosfolipide; gliceride, mai ales trigliceride; colesterol liber şi esterificat; acizii graşi si produşi finali ai
catabolismului proteic;
e) aminoacizii, polipeptidele, glucoză, acid lactic, acid fumaric.
CURS 2 - FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR. INIMA
1. Inima este organul propulsor ce asigură deplasarea sângelui în:

a) circulaţia sistemică asigură deplasarea sângelui din ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule,
vene, ajungând în ventriculul drept;
b) circulaţia pulmonară asigură deplasarea sângelui din atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în
atriul stâng prin venele pulmonare;
c) circuitul închis al marii şi micii circulaţii;
d) mica circulaţie asigură deplasarea sângelui din ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în
atriul drept prin venele pulmonare;
e) circuitul deschis al marii şi micii circulaţii.
2. Marea circulaţie (circulaţia sistemică) asigură deplasarea sângelui din:

a) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
b) atriul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în ventriculul drept;
c) ventriculul stang la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul drept prin venele pulmonare;
d) ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în atriul drept;
e) ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în ventriculul drept.
3. Mica circulaţie (circulaţia pulmonară) asigură deplasarea sângelui din:

a) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în ventriculul stâng prin venele pulmonare;
b) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
c) atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în ventriculul stâng prin venele pulmonare ;
d) atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
e) ventriculul stang la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare.
4. Inima este situată în:

a) mediastin;
b) spatiul 5 intercostal stang;
c) diafragm;
d) spatial intercostal drept;
e) hipocondru.
5. Vârful inimii orientat în jos şi spre stânga este situat în:

a) spaţiul 4 intercostal stâng, paasternal;
b) spaţiul 5 intercostal stâng pe linia axilara anterioara;
c) spaţiul 4 intercostal stâng pe linia medioclaviculara stanga;
d) spaţiul 5 intercostal stâng, parasternal;
e) spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculara stângă.
6. Urmatoarele afirmatii sunt false, mai putin:

a) inima are forma unui con turtit, culcat pe mediastin;
b) circulaţia pulmonară asigură deplasarea sângelui din atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în
atriul stâng prin venele pulmonare;
c) atriul stâng comunică cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonară.
d) ventriculul stâng comunică cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonară
e) marea circulaţie asigură deplasarea sângelui din ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene,
ajungând în ventriculul drept
a) inima este alcătuită din trei straturi ce se suprapun de la exterior spre interior: pericard, miocard, endocard;
b) pericardul seros se află în interiorul pericardului fibros şi este format din două foiţe: una internă (viscerală),
epicardul, care căptuşeşte suprafaţa interna a miocardului; una externă (parietală), care tapetează suprafaţa
externa a pericardului fibros;
c) miocardul este alcătuit din miocardul contractil şi din miocardul embrionar ;
d) intre cele două foiţe ale pericardului seros se află cavitatea pericardică, ce conţine o cantitate mică de lichid
pericardic;
e) pericardul seros se află în interiorul pericardului fibros şi este format din două foiţe: una internă (viscerală),
epicardul, care căptuşeşte suprafaţa externă a miocardului; una externă (parietală), care tapetează suprafaţa
internă a pericardului fibros.
8. Prin orificiile arteriale se realizeaza comunicarea dintre:

a) atriul stang cu venele pulmonare si atriul drept cu vena cava inferioara;
b) ventriculul drept cu artera pulmonara si atriul drept cu vena cava inferioara;
c) ventriculul drept cu artera pulmonara si ventriculul stang cu aorta;
d) atriul drept cu artera pulmonara si atriul stang cu aorta;
e) atriul stang cu aorta si ventriculul drept cu artera pulmonara.
9. Legatura anatomica si functionala dintre atrii si ventricule este realizata de:
a) reţeaua subendocardică Purkinje;
b) ţesutul embrionar;
c) valvulele atrioventriculare;
d) valvulele semilunare;
e) valva mitrala.
10. Tesutul nodal este constituit din:

a) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, fasciculul His, reţeaua
subendocardică Purkinje;
b) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, reţeaua subendocardică Purkinje, valvele semilunare;
c) fasciculul His, valvele atrioventriculare, reţeaua subendocardică Purkinje;
d) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, nodul atrioventricular Aschoff-Tawara si valvele mitrale;
e) nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, fasciculul His, reţeaua subendocardică Purkinje;
11. Urmatoarea afirmatie despre nodulul Aschoff-Tawara este adevarata:

a) este situat in ventriculul stang in apropierea varsarii venelor pulmonare;
b) este situat in atriul drept in apropierea aortei;
c) este situat subendocardic în partea dreaptă şi posterioară a marginii inferioare a septului interatrial;
d) este situat în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei cave superioare;
e) este situat subendocardic în partea dreaptă şi posterioară a marginii inferioare a septului interventricular.
12.Urmatoarea afirmatie despre nodul sinoatrial este adevarata:

a) este situat subendocardic în partea dreaptă şi posterioară a marginii inferioare a septului interventricular
b) este situat în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei cave superioare;
c) este situat subendocardic în partea dreaptă şi posterioară a marginii inferioare a septului interatrial;
d) este situat în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei pulmonare;
e) este situat în atriul stang, în vecinătatea vărsării venei cave superioare;
13. Despre endocard putem spune ca:

a) intre foitele endocardului se afla o cantitate mica de lichid;
b) tapetează cavităţile inimii si este alcatuit dintr-un sac dublu:fibros si seros;
c) din punct de vedere morfologic este un muşchi striat;
d) tapetează cavităţile inimii şi este alcătuit din trei straturi (extern, mijlociu şi intern);
e) din punct de vedere funcţional are proprietăţile muşchiului neted.
14. Sistemul valvular cardiac:

a) este constituit din fibre musculare striate;
b) este acoperit de endoteliu endocardic;
c) este constituit din fibre musculare netede;
d) este constituit din tesut nodal;
e) este constituit din tesut embrionar.
15. Automatismul reprezinta:

a) proprietate miocardului de a păstra o anumită tensiune şi în timpul diastolei;
b) perioada răspunsului local gradat care urmează imediat perioadei refractare absolute;
c) capacitatea celulelor cardiace de a genera spontan impulsuri;
d) capacitatea miocardului în repaus de a răspunde la diferiţi excitanţi prin apariţia potenţialului de acţiune;
e) capacitatea miocardului de a răspunde la excitanţi cu valoare supraliminară.
16. Perioada refractara totala este formata din:

a) perioada de revenire, perioada refractară relativă, perioada refractară absolută;
b) perioada refractară absolută, perioada supranormală, perioada refractară relativă;
c) perioada răspunsului local gradat, perioada refractară relativă, perioada supranormală;
d) perioada refractară absolută, perioada răspunsului local gradat, perioada refractară relativă;
e) perioada refractară absolută, perioada refractară relativă, perioada de revenire.
17. Extrasistola poate apare in inima normala, dar mai putin:
a) reflexe abdominal;
b) stimulări cerebrale;
c) exces de cafea, fumat, alcool;
d) anxietate, oboseală excesivă, diferite droguri;
e) la jumătate intervalului dintre două depolarizări.
18. Frecventa de descarcare a nodului sinoatrial este de:

a) 40 – 60/min
b) 70 – 80/min
c) 20 – 40/min
d) 80–90/min
e) 80–100/min
19. Sursa principala de ATP este:

a) acidul lactic din sânge;
b) acizi graşi liberi ;
c) glucoza din sânge;
d) mono- si dizaharidele;
e) fosforilarea oxidativă mitocondrială.
20. Componenta extrinseca a tonicitatii cardiace este reprezentata de:

a) miofilamentele de actină şi miozină;
b) influenţele nervoase vegetative, în special de tonusul simpatic;
c) mitocondrii;
d) reticulul sarco-plasmic şi sistemul T de tuburi;
e) tensiunea elementelor contractile şi elastice.
21. Reticulul sarco-plasmic şi sistemul T de tuburi la nivelul miocardului reprezinta:

a) componentă intrinsecă ce asigura tonusul miocardului;
b) sistemul energogen;
c) componentă extrinsecă a miocardului;
d) sistemul de cuplare al excitaţiei cu contracţia;
e) sistemul contractil.
22. Despre sistola atriala putem afirma, mai putin:

a) durează 0,1 – 0,15 sec, determină umplerea completă a ventriculelor;
b) valvulele atrioventriculare in timpul sistolei atriale „plutesc” într-o poziţie intermediară;
c) durata diastolei atriale cca 0,7 sec;
d) pe electrocardiogramă este evidentiata ca unda P;
e) presiunea din atriul stâng creşte cu 6 – 8 mmHg, iar în atriul drept, cu 4 – 6 mmHg.
23. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin:

a) diastola atriala durează cca 0,7 sec;
b) sistola atrială determină umplerea completă a ventriculelor, contribuind cu cca 70% din volumul ventricular;
c) unda R de pe ECG reprezinta momentul în care depolarizarea a cuprins vârful inimii si începe contracţia
ventriculară;
d) faza de ejecţie lentă durează cca 0,15 – 0,30 sec, si încheie sistola ventriculară;
e) repolarizarea ventriculara pe ECG, reprezinta unda T.
24. Sistola atrială durează:

a) 0,1 – 0,15 sec;
b) 0,7 sec;
c) 0,27 – 0,3 sec ;
d) 0,5 sec;
e) 0,05 sec.
25. Faza izovolumetrică se caracterizeaza prin:

a) presiunea de120 – 140 mmHg în aortă şi de 20 – 25 mmHg în artera pulmonară;
b) presiunea aortică de 40 – 50 mmHg şi de 10 – 12 mmHg în artera pulmonară
c) presiunea aortică de140 – 160 mmHg în aortă şi de 60 – 75 mmHg în artera pulmonară;
d) presiunea aortică de 60 – 70 mmHg şi de 10 – 12 mmHg în artera pulmonară;
e) presiunea de100 – 120 mmHg în aortă şi de 40 – 45 mmHg în artera pulmonară.
26. Volumul postsistolic reprezinta:

a) 10 – 30% din volumul total (presistolic) de sânge neevacuat în timpul sistolei ventriculare;
b) 20 – 30% din volumul sângelui care ajunge în ventricule;
c) 30 – 50% din volumul total (presistolic) de sânge neevacuat în timpul sistolei ventriculare;
d) 30 – 50% din volumul sângelui care ajunge în ventricule;
e) 10 – 30% din volumul sângelui care ajunge în ventricule.

a) relaxarea peretelui ventricular determină începerea scăderii presiunii intraventriculare şi durează 0,02–0,04
sec;
b) umplerea ventriculară lentă, durează 0,12 – 0,20 sec care începe din momentul în care presiunile din atrii şi
ventricule s-au egalat;
c) umplerea ventriculară rapidă, care durează 0,20 sec;
d) contracţiile atriilor sunt răspunzătoare pentru cca 10 – 15% din volumul sângelui care ajunge în ventricule;
e) segment izoelectric ST pe ECG reprezinta inceputul repolarizării ventriculare.
28. La fiecare sistolă, din fiecare ventricul, inima pompează:

a) 140 – 180 ml sânge;
b) 170 – 190 ml sânge;
c) aproximativ 70 – 90 ml sânge;
d) 30 – 45 ml sânge;
e) aproximativ 70 – 90 ml sânge.
29. Ritmul sinusal normal:

a) este de 40 contracţii/minut;
b) este de 35 contracţii/minut;
c) se datoreaza nodulului atrioventricular;
d) este de 70 contracţii/minut;
e) este determinat de reteaua Purkinje.
30. Pentru fiecare litru de O2 consumat suplimentar, debitul cardiac creşte cu:
a) 30 litri de sânge
b) 5 – 6 litri de sânge
c) 30 – 40 litri de sânge
d) 20 litri de sânge
e) 1-2 litri de sânge.
CURS 3 – FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR. SISTEMUL VASCULAR
1. La nivelul arterelor mari şi mijlocii, presiunea arterială atinge în diastolă valori de:
a) 120 – 140 mmHg;
b) 30 – 35 mmHg;
c) 50 – 60 mmHg;
d) 70 – 90 mmHg;
e) 35 – 40 mmHg.
2. Presiunea la capătul arterial al capilarelor este de:

a) cca 30 mmHg;
b) cca 10 mmHg;
c) cca 20 mmHg;
d) cca 40 mmHg;
e) cca 60 mmHg.
3. Rezistenţa capilară, comparativ cu rezistenţa arteriolară este de:

a) 1/5;
b) 1/6;
c) 2/5;
d) 3/5;
e) 5/6.
4. Presiunea la nivelul atriului drept este de:

a) 10 mmHg ;
b) 5 mmHg ;
c) 1 mmHg ;
d) 2 mmHg ;
e) –2 mmHg.

a) viteza sângelui este maximă în centrul vasului şi scade spre periferie;
b) scăderea mare a presiunii la nivelul venelor este determinată de rezistenţa scăzută a venelor;
c) dacă viteza de scurgere creşte (ex. eforturi fizice), sau vâscozitatea scade (ex. anemii) turbulenţa poate să
apară în toate arterele mari;
d) viteza de curgere a lichidelor este direct proporţională cu debitul şi invers proporţională cu suprafaţa de
curgere;
e) presiunea la începutul sistemului venos, deci al venulelor, este de cca 10 mmHg.
6. Viteza curgerii sangelui de cca 10 cm/sec o intalnim in:

a) capilare;
b) venule;
c) arteriole;
d) venele mari;
e) arterele mari.
7. Despre viteza curgerii sangelui putem afirma, exceptand:

a) viteza curgerii sângelui în vene creşte progresiv de la venule spre venele mari, unde atinge viteza de cca 10
cm/sec;
b) viteza de curgere prezintă o valoare mai ridicată în timpul sistolei comparativ cu diastola;
c) viteza la nivelul venei cave superioare este de cca 0,4 – 0,5 m/sec, în diastolă scade la 0,2 m/sec;
d) creşterea treptată a vitezei sângelui în vene se datorează diminuării treptate a suprafeţei totale de curgere a
sângelui;
e) viteza curgerii sângelui în vene creşte progresiv de la venule spre venele mari.
8. La nivelul arterelor mari şi mijlocii, presiunea arterială, în timpul sistolei, atinge valori de:
a) 120 – 140 mmHg
b) 160 – 180 mmHg
c) 12 – 14 mmHg
d) 70 – 90 mmHg
e) 80 – 100 mmHg
9. Arteriolele, care opun cea mai mare rezistenţă vasculară (cca 1/2 din rezistenţa întregului sistem
circulator), determină o scădere a presiunii arteriale:
a) pana la 30 mmHg
b) cu cca 35 mmHg;
c) cu cca 10 mmHg;
d) cu cca 20 mmHg;
e) pana la 20 mmHg.
10. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt, mai putin:

a) elasticitatea sistemului arterial.
b) volumul sanguin
c) frecvenţa cardiacă
d) debitul sistolic şi rezistenţa periferică.
e) diferenţa dintre presiunea maximă şi minimă.
11. Presiunea convergentă este:

a) reprezentată de diferenţa dintre presiunea maximă şi minimă;
b) are valori cuprinse între 45 – 50 mmHg;
c) presiunea arterială cu minima crescută pe fondul unei maxime normale;
d) presiunea sistolică din artera pulmonară ce are valoarea de cca 25 – 28 mmHg;
e) scăderea presiunii minime, cu menţinerea presiunii sistolice în limite normale.
12. Presiunea diastolică din artera pulmonară este de:

a) 25 – 28 mmHg;
b) 20 – 30 mmHg;
c) 70 – 80 mmHg;
d) 8 – 10 mmH;
e) 15 – 20 mmHg.
13. Viteza undei pulsatile depinde de:

a) elasticitatea sistemului arterial
b) sistola atriala;
c) sistola ventriculara;
d) contractilitatea sistemului arterial;
e) conductibilitatea.
14. Urmatoarea afirmatie este falsa:

a) presiunea diferenţială este reprezentată de diferenţa dintre presiunea maximă şi minimă;
b) presiunea diastolica 1/2 din valoarea presiunii sistolice, plus 10 mmHg;
c) presiunea sistolică din artera pulmonară este de cca 25 – 28 mmHg;
d) capătul arterial al capilarelor, la valoarea de cca 25 – 30 mmHg;
e) presiunea convergenta se întâlneşte la sportivi antrenaţi cu tonus vagal crescut sau la pacienţi cu
insuficienţă aortică.
15. Reţeaua capilară nu este caracterizata de:

a) la nivelul reţelei capilare se realizeaza schimburile nutritive şi a produşilor de excreţie rezultaţi din
procesele catabolice celulare;
b) reţeaua capilară este dublată în anumite teritorii de anastomoze arteriovenoase, care nu sunt prevăzute cu
musculatură netedă;
c) variaţiile tonusului reţelei capilare, produse pe cale nervoasă sau umorală, determină fie scurtcircuitarea,
fie dirijarea unei cantităţi mai mari de sânge spre capilarele din jur;
d) viteza de curgere a sângelui în capilare scade la 0,5 – 0,8 mm/sec, favorizând schimburile de substanţe
între plasma sanguină şi lichidul interstiţial;
e) reţeaua capilară realizează o suprafaţă de 6300 m².
16. Sistemului circulator cu presiune joasă este constituit din:

a) capilarele, vene, atrii, ventriculul drept, sistemul arterial;
b) capilarele, vene, atrii, sistemul arterial, ventriculul drept, mica circulaţie;
c) sistemul arterial, vene, atrii, ventriculul drept, mica circulaţie şi sistemul limfatic;
d) capilarele, vene, atrii, ventriculul drept, mica circulaţie şi sistemul limfatic;
e) mica circulaţie, sistemul arterial şi sistemul limfatic.
17. Viteza de curgere a sângelui în capilare este de:

a) 0,5 – 0,8 mm/sec;
b) 0,1 – 0,2 mm/sec;
c) 10 – 15 mm/sec;
d) 0,2 – 0,4 mm/sec;
e) 30 – 35 mm/sec.
18. Deplasarea în afară a plasmei sanguine este data de suma dintre presiunile:
a) presiunea hidrostatică intracapilară, presiunea coloidosmotică capilară, presiunea hidrostatică interstiţială
negativă si presiunea coloidosmotică interstiţială;
b) presiunea coloidosmotică capilară, presiunea hidrostatică interstiţială negativă si presiunea coloidosmotică
interstiţială;
c) presiunea hidrostatică intracapilară , presiunea hidrostatică interstiţială negativă si presiunea
coloidosmotică interstiţială;
d) presiunea hidrostatică intracapilară, presiunea coloidosmotică capilară si presiunea coloidosmotică
interstiţială;
e) presiunea hidrostatică intracapilară, presiunea hidrostatică interstiţială negativă si presiunea
coloidosmotică capilară.
19. Presiunea coloidosmotică capilara, se opune filtrării cu o forţă de:

a) 13,3 mmHg;
b) 28 mmHg;
c) 41,3 mmHg;
d) 30 mmHg;
e) 6 mmHg.
20. La nivelul polului arterial al capilarului acţionează o forţă pozitivă de:

a) 30 mmHg;
b) 5,3 mmHg;
c) 6 mmHg;
d) 28 mmHg;
e) 13,3 mmHg.
21. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, exceptand:

a) volumul venos este de trei ori mai mare decât cel arterial, în teritoriul venos aflandu-se cca 75% din
volumul sanguin;
b) presiunea sângelui în vene este foarte joasă: 10 mmHg la originile sistemului venos şi 0,5 mmHg la
vărsarea venelor cave în atriul drept;
c) viteza de circulaţie a sângelui creşte de la periferie spre inimă, atingând valoarea de 100 mm/sec în cele
două vene cave;
d) din punct de vedere structural, venele sunt “conducte fibromuscu-lare” al căror calibru creşte de la
periferie la inimă;
e) venele pulmonare spre deosebire de restul sistemului venos, transportă sângele oxigenat de la plămâni în
atriul stâng.
22. Factorul determinant al circulaţiei venoase este reprezentat de:

a) aspiraţia cardiacă si toracică, tonusul capilar;
b) contracţia musculaturii scheletice, forţa gravitaţională, valvulele venoase, pulsaţiile arterelor;
c) aspiraţia cardiacă şi toracică, presa abdominală, forţa gravitaţională, valvulele venoase;
d) gradientul de presiune existent între capătul periferic şi central;
e) presa abdominală, contracţia musculaturii scheletice, forţa gravitaţională, valvulele venoase.
23. În poziţia orizontală valoarea presiunii venoase la nivelul venelor mijlocii este de:
a) 3 – 4 mmHg;
b) 7 – 8 mmHg;
c) 10– 12 mmHg;
d) 5 – 6 mmHg;
e) 8 – 10 mmHg.
24. În sinusul sagital intracranian, în poziţia verticală, presiunea venoasa variaza între:
a) –1,5 – 2 mmHg;
b) 7 – 8 mmHg;
c) –10 mmHg;
d) + 90 mmHg;
e) 0 mmHg .
25. Alegeti afirmatia corecta:

a) vasele limfatice mici prezintă un endoteliu cu fenestraţii prin care trec proteinele în trunchiurile colectoare;
b) din punct de vedere structural, vasele limfatice nu sunt prevăzute cu valvule;
c) 20 – 25% din plasma filtrată la capătul arterial al capilarelor rămâne în spaţiile interstiţiale şi va fi drenată
de sistemul limfatic;
d) capilarele limfatice, nu opun rezistenţă la trecerea proteinelor sau altor particule mari din lichidul
interstiţial în trunchiurile colectoare;
e) în condiţii de repaus se formează 12 – 14 litri de limfă/zi.
26. Endotelina, un polipeptid:

a) are un important rol in drenajul substantelor;
b) are un puternic efect vasodilatator;
c) are rol in apărarea tunicii vasculare;
d) asigura transportul substantelor;
e) are un puternic efect vasoconstrictor.
27. Efect vasodilatator manifesta, mai putin:

a) scăderea PO2 şi a pH-ului;
b) creşterii locale a PCO2;
c) acetilcolina, când se aplică asupra unui vas lezat;
d) la nivelul miocardului, adenozina manifestă efect vasodilatator;
e) lactatul.
28. Urmatoarele afirmatii sunt false, exceptand:

a) substanţele care determină vasoconstricţie includ kininele plasmatice, peptidul intestinal vasoactiv,
peptidul atrial natriuretic;
b) vasodilataţia pe cale sistemică este produsă de noradrenalina (NA) şi adrenalină (A), vasopresină şi
angiotensină II;
c) acetilcolina, când acţionează asupra unui vas intact provoacă vasoconstricţie;
d) vasodilatatori locali sunt şi tromboxanii şi unele prostaglandine;
e) scăderea PO2 şi a pH-ului, determină vasodilataţia arteriolelor şi relaxarea sfincterului precapilar.
29. Vasoconstricţia pe cale sistemică este produsă de:

a) noradrenalina (NA) şi adrenalină (A), peptidul atrial natriuretic;
b) vasopresină, peptidul intestinal vasoactiv şi angiotensină II;
c) noradrenalina (NA), kininele plasmatice, vasopresină şi angiotensină II;
d) noradrenalina (NA) şi adrenalină (A), vasopresină şi angiotensină II;
e) adrenalină (A), peptidul atrial natriuretic, vasopresină şi angiotensină II.

a) arterele şi arteriolele lezate intră într-o puternică vasoconstricţie;
b) vasodilatatori locali sunt şi tromboxanii şi unele prostaglandine;
c) vasodilataţie produc kininele plasmatice, peptidul intestinal vasoactiv, peptidul atrial natriuretic;
d) vasoconstricţia pe cale sistemică este produsă de noradrenalina (NA) şi adrenalină (A), vasopresină şi
angiotensină II;
e) histamina, eliberată din celulele lezate, intensifică permeabilitatea capilară.
CURS 4 - FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
1. Respiratia este caracterizata de urmatorii factori, mai putin:

a) fenomene fizice;
b) fenomene chimice;
c) fenomene biologice;
d) nu implica participarea sangelui ;
e) asigura schimburile de gaze intre organism si mediu.
2. Respiratia nu este caracterizata de:

a) cuprinde transportul sanguin majoritar al oxigenului de la tesut la plamani
b) cuprinde etapa pulmonara
c) cuprinde etapa tisulara
d) cuprinde etapa sanguina
e) cuprinde respiratia celulara propriu-zisa
3. Urmatoarele afirmatii despre zona respiratorie a polului pulmonar sunt false, mai putin:
a) are loc respiraţia internă cu participarea a două categorii de procese, fizice şi chimice;
b) la acest nivel are loc schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, prin intermediul lichidului
interstiţial;
c) are loc respiraţia internă celulară, cu utilizarea oxigenului şi formarea bioxidului de carbon, de către
celule;
d) este reprezentată prin cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee şi bronhiile principale;
e) este sediul hematozei pulmonare.
4. Despre polul pulmonar putem afirma, mai putin:

a) zona nealveolizată, nu participă la schimburile gazoase;
b) zona respiratorie este reprezentată prin acinii pulmonari;
c) schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, se realizeaza prin intermediul lichidului interstiţial;
d) zona de conducere este reprezentată de cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee şi bronhiile principale;
e) zona alveolizată, este sediul hematozei pulmonare.

a) respiraţia se realizează cu participarea căilor aeriene şi a plămânilor, pe de o parte, şi a pompei cardiace, pe
de altă parte;
b) acinii pulmonari sunt alcătuiţi din bronhiile principale, bronhiolele respiratorii, ductele alveolare, sacii
alveolari şi alveolele pulmonare;
c) schimbul de gaze respiratorii între sânge şi ţesuturi, se realizeaza prin intermediul lichidului interstiţial;
d) legătura între polul pulmonar si cel tisular o realizează sângele, care este calea de transport a gazelor
respiratorii;
e) respiraţia internă celulară, utilizeaza oxigenului şi formarea bioxidului de carbon, de către celule.
6. Viteza de deplasare a aerului prin căile respiratorii este de:

a) 8–10 mm/min;
b) 20–26 mm/min;
c) 20–30 mm/min;
d) 10–16 mm/min;
e) 5–10 mm/min;
7. Functia respiratorie a cailor aeriene inferioare este :

a) de menţinere a echilibrului fluidocoagulant;
b) să asigure transportul şi distribuţia gazelor respiratorii;
c) de control a presiunii arteriale pulmonare şi sistemice;
d) ţesutul conjunctiv cartilaginos le conferă o rigiditate, care le permite să rămână permeabile în cazul
presiunii crescute intratoracice, din expirul forţat;
e) de menţinere a echilibrului fluidocoagulant.
8. Este functie nerespiratorie a cailor aeriene inferioare:

a) componenta musculară, prin colabarea adecvată, determină creşterea vitezei de mişcare a aerului,
favorizând eliminarea sa;
b) realizează schimbul gazos respirator;
c) asigură transportul şi distribuţia gazelor respiratorii;
d) laringele participă la fonaţie;
e) asigura menţinerea promptă (de 1 – 15 min) a echilibrului acidobazic.
9. Cantitatea de lichid pleural este de:

a) 15 – 25 ml;
b) 15– 20 ml;
c) 1 – 15 ml;
d) 15 – 150 ml;
e) 0,1 – 1,5 ml.

a) foiţa parietală este aderentă de pereţii cutiei toracice;
b) vidul pleural dintre cele două foiţe determină aderarea pleurei viscerale de cea parietală;
c) lichidul pleural existent permite alunecarea foiţelor una pe alta;
d) suprafaţa pleurală totală este de circa 1 m²;
e) vidul pleural dintre cele două foiţe apare in cazul patologiei pulmonare.

a) la procesele respiratorii participă doar coastele adevarate;
b) coastele false sau flotante sunt articulate cu sternul prin intermediul cartilajului coastei a VIII-a;
c) cutia toracică este separată de cavitatea abdominală prin muşchiul diafragm;
d) in expiraţie forţată, coloana vertebrală va efectua o mişcare de extensie, proporţională cu profunzimea
expiraţiei;
e) în inspiraţia normală coloana vertebrală va efectua o mişcare de extensie accentuând orizontalizarea
coastelor.
12. În inspiraţia normală coloana vertebrală:

a) va efectua o mişcare de extensie accentuând orizontalizarea coastelor;
b) constituie punct fix;
c) va efectua o mişcare de flexie accentuând orizontalizarea coastelor;
d) va efectua o mişcare de extensie şi creşterea suplimentară a volumului cutiei toracice;
e) va efectua o mişcare de flexie accentuând orizontalizarea coastelor.
13. Arterele bronşice:

a) asigura plămânului sânge încărcat cu CO2;
b) asigura ramificatii până la nivel alveolar, unde formează o reţea capilară perialveolară care aparţine
funcţional membranei alveolo-capilare;
c) sunt ramuri ale arterei azygos;
d) asigura plămânului sânge oxigenat şi încărcat cu substanţe nutritive pentru arborele bronşic, parenchimul
pulmonar şi arterele pulmonare;
e) debitul sanguin din arterele bronşice reprezintă circa 3-5% din cel cardiac.
14. Presiunea din teritoriul arterial pulmonar este determinată de:

a) plexul peribronşic;
b) plexul submucos;
c) debitul arterial bronşic;
d) artera azygos;
e) artera hemiazygos.
15. Despre zona 1 a fluxului sangvin pulmonar putem spune ca:

a) cu irigaţie continuă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine superioară presiunii alveolare;
b) cu circulaţie intermitentă, datorită faptului că presiunea arterială sistolică este superioară presiunii
alveolare, iar presiunea distolică este inferioară celei alveolare;
c) lipsită de irigaţie, datorită faptului că presiunea alveolară este inferioară presiunii arteriale;
d) cu irigaţie intermitentă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine superioară presiunii alveolare;
e) lipsită de irigaţie, datorită faptului că presiunea alveolară este superioară presiunii arteriale.
16. Urmatoarearea afirmatie este falsa:

a) aerul expirat are o compoziţie variabilă, dependentă de amplitudinea respiraţiei;
b) la nivelul plamanilor avem o zona cu irigaţie continuă, datorită faptului că presiunea arterială se menţine
inferioară presiunii alveolare;
c) aerul alveolar reprezintă ultima porţiune a aerului expirat printr-o expiraţie forţată;
d) normoventilaţia se realizează în condiţiile unei compoziţii a aerului alveolar menţinut de ritmul ventilator
de repaus (eupnee);
e) aerul expirat constituie un amestec al aerului atmosferic din spaţiul mort (cca 150 – 200 ml), cu aerul
alveolar (cca 300 – 350 ml).
17. Spatiul mort se caracterizeaza prin, mai putin:

a) cuprinde spaţiul mort anatomic şi spaţiul mort fiziologic;
b) spaţiul mort anatomic menţine un raport constant între aportul de O2 şi eliminarea CO2;
c) spaţiul mort fiziologic numit şi spaţiu mort funcţional (total) cuprinde teritoriul respirator neperfuzat ;
d) spaţiul mort alveolar este reprezentat de alveolele aerate, irigate funcţional;
e) spaţiul mort anatomic participă la reîncălzirea şi umectarea aerului inspirat.
18. Capacitatea vitală pulmonată (CV) reprezintă:

a) cantitatea de aer de 2500–3000 ml care rămâne în plămân după o expiraţie normală;
b) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
c) cantitatea de aer care poate fi expirată forţat după o inspiraţie maximă;
d) cantitatea de aer (500 – 800 ml) care este inspirată sau expirată în timpul unui act respirator de repaus;
e) volumul de aer (800 – 1500 ml) ce poate fi expirat forţat după o expiraţie de repaus.
19. Volumul curent (VC) sau volumul tindal (VT) este:

a) cantitatea suplimentară de aer (1500 – 2000 ml) care poate fi inspirată forţat după o inspiraţie de repaus;
b) volumul de aer rămas în plămâni (1000 – 1500 ml) după o expiraţie maximă;
c) cantitatea de aer care poate fi expirată forţat după o inspiraţie maximă;
d) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
e) cantitatea de aer (500 – 800 ml) care este inspirată sau expirată în timpul unui act respirator de repaus.
20. Debitul respirator de repaus (DVR) reprezintă:

a) cantitatea de aer, care poate fi ventilată prin plămâni în mod voluntar în unitatea de timp;
b) produsul capacitatea vitală cu frecvenţa respiratorie;
c) produsul capacitatea funcţională reziduală cu frecvenţa respiratorie;
d) cantitatea de aer care se găseşte în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii forţate;
e) cantitatea de aer proaspăt care ventilează plămânii în decursul unui minut.
21. Frecvenţa respiratorie (FR) este în repaus de:

a) 18–24 resp/min;
b) 8–10 resp/min;
c) 20–30 resp/min;
d) 12–16 resp/min;
e) 40–50 resp/min.
22. Prin coborârea diafragmului cu un cm se produce:

a) o micsorare a cavităţii toracice cu circa 300 ml;
b) o mărire a cavităţii toracice cu circa 800 ml;
c) o mărire a cavităţii toracice cu circa 300 ml;
d) o micsorare a cavităţii toracice cu circa 800 ml;
e) o mărire a cavităţii toracice cu circa 600 ml.
23. În inspiraţia de repaus participă muschii:
a) supracostali, intercostalii externi,diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi marele dinţat;
b) supracostali, intercostalii externi, sternocleidimastoidieni, scalenii, trapezul si pectoralii;
c) intercostalii externi, diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi marele dinţat;
d) supracostali, intercostalii externi şi diafragmul;
e) supracostali, diafragmul, scalenii, trapezul, pectoralii, largul dorsal şi marele dinţat.
24. Muşchii intercostali interni realizeaza:

a) comprimarea viscerelor abdominale;
b) coborârea coastelor;
c) ridicarea extremităţii anterioare a coastelor;
d) proiectarea în afară, a coastelor determinând creşterea diametrului transversal;
e) orizontalizarea coastelor.
25. Factorii care determină difuzia gazelor respiratorii sunt, mai putin:
a) permeabilitatea membranei;
b) mărimea suprafeţei alveolare;
c) viteza circulaţiei pulmonare;
d) viteza reacţiilor chimice din sânge;
e) elasticitatea toracelui, care îi permite revenirea la forma iniţială, după ce contracţia muşchilor inspiratori a
încetat.
26. Alveolele pulmonare – alegeti afirmatia corecta:

a) sunt în număr de circa 30 milioane;
b) realizează o suprafaţă de schimb de circa 70 m²;
c) sunt în număr de circa 700 milioane;
d) realizează o suprafaţă de schimb de circa 300 m²;
e) sunt în număr de circa 70 milioane.

a) membrana alveolocapilară reprezintă sediul proceselor de schimb gazos la nivelul pulmonar;
b) schimbul de gaze se realizează la nivel pulmonar prin membrana alveolocapilară;
c) Saturarea sângelui capilar cu O2 se face rapid în circa 0,30 sec;
d) la nivel pulmonar, difuziunea O2 în gradient se realizează dinspre aerul alveolar, spre sângele arterial din
capilarele pulmonare;
e) difuziunea O2 în gradient se realizeaza de la valori ale presiunii de 100 mmHg spre valori de 40 mmHg.
28. Saturarea sângelui capilar cu O2 se face rapid în aproximativ:

a) 0,03 sec;
b) 0,90 sec;
c) 0,30 sec;
d) 0,09 sec;
e) 0,60 sec.

a) difuziunea CO2 în gradient se realizeaza de la valori ale presiunii de 40 mmHg spre valori de 46 mmHg ;
b) schimbul de gaze are loc instantaneu, cu o viteză de 25 ori mai mare pentru O2, comparativ cu CO2;
c) schimbul este facilitat de solubilitatea şi capacitatea de difuziune superioare a O2 faţă de CO2;
d) începând cu extremitatea arterială a capilarului pulmonar se constată o creştere progresivă a PaCO2
(presiunea parţială a CO2 arterial);
e) la nivel pulmonar, difuziunea CO2 în gradient se realizează dinspre sângele venos din capilarele
pulmonare, spre aerul alveolar.
30. Circulaţia pulmonară a eritrocitului este de:

a) 2,5 sec;
b) 0,5 sec;
c) 0,2 sec;
d) 1,5 sec;
e) 0,75 sec.
CURS 5 - FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
1. O hematie conţine:
a) 30.000 molecule de hemoglobină
b) 3.000 molecule de hemoglobină
c) 3.000.000 molecule de hemoglobină
d) 300.000 molecule de hemoglobină
e) 250.000 molecule de hemoglobină
2. Globina are in structura ei:

a) doua lanţuri alfa ce conţin 146 de aminoacizi şi doua lanţuri beta ce conţin 141 de aminoacizi;
b) doua lanţuri alfa ce conţin 141 de aminoacizi şi doua lanţuri beta ce conţin 146 de aminoacizi;
c) un lanţ alfa ce conţine 141 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 146 de aminoacizi;
d) un lanţ alfa ce conţine 146 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 141 de aminoacizi;
e) doua lanţuri alfa ce conţin 141 de aminoacizi şi un lanţ beta ce conţine 146 de aminoacizi.
3. Hemoglobina poate forma următoarele combinaţii fiziologice:

a) oxihemoglobina, carboxihemoglobina şi hemoglobina redusă;
b) oxihemoglobina carbohemoglobina şi carboxihemoglobina ;
c) carbohemoglobina, hemoglobina redusă, carboxihemoglobina şi methemoglobina;
d) oxihemoglobina, carboxihemoglobina şi methemoglobina;
e) oxihemoglobina, carbohemoglobina şi hemoglobina redusă.
4. Hemoglobina poate forma următoarele combinaţii nefiziologice:

a) oxihemoglobina, carbohemoglobina;
b) carbohemoglobina şi hemoglobina redusă;
c) carboxihemoglobina şi methemoglobina;
d) carbohemoglobina şi methemoglobina;
e) hemoglobina redusă şi methemoglobina.
5. Urmatoarele afirmatii sunt false exceptand:

a) hemoglobina, la nivel pulmonar fixează rapid oxigenul, iar la nivel tisular îl eliberează rapid şi uşor;
b) hemul reprezintă 96% din greutatea hemoglobinei şi are o structură generală comună în toate hemoglobinele;
c) globina este o grupare prostetică;
d) hemul este o grupare proteică;
e) globina este constituită dintr-un nucleu tetrapirolic, care conţine fier (Fe2+), şi este comun tuturor
hemoglobinelor.
6. Alegeti afirmatia falsa:

a) o hematie conţine 300.000 molecule de hemoglobină;
b) globina reprezintă 96% din greutatea hemoglobinei;
c) hemul este constituit dintr-un nucleu tetrapirolic, care conţine fier (Fe2+);
d) combinaţiile nefiziologice ale hemoglobinei sunt: carbohemoglobina şi methemoglobina;
e) hemoglobina reprezintă 80-90% din rezidul uscat al hematiei şi este o feroproteină cu structură tetramerică.
7. Un gram de Hb pură poate fixa:

a) 4 moli O2;
b) 20,85 ml O2;
c) 1,39 ml O2;
d) 0,29 ml O2;
e) 19,5 ml O2.

a) saturaţia cu oxigen a sângelui (SO2) exprimă raportul între cantitatea de O2 combinată cu hemoglobina şi
capacitatea de oxigenare a sângelui;
b) capacitatea de oxigenare a sângelui (CO2) reprezintă volumul maxim de O2 ce poate fi fixat de 1 g Hb;
c) oxigenul pătruns în sânge va fi transportat sub două forme: sub formă solvită (dizolvată) în plasmă (3%) şi sub
formă combinată cu hemoglobina (97%);
d) saturaţia cu oxigen a sângelui are o valoare de 95-97% în sângele arterial şi 75% în sângele venos
e) 1 mol Hb poate fixa 8 moli O2.
9. Valorile medii ale diferenţei arteriovenoase (DAV)sunt de:

a) 0,6 ml/dl;
b) 4,6 ml/dl;
c) 0,4 ml/dl;
d) 4,0 ml/dl;
e) 6,4 ml/dl.
10. Curba de disociere a HbO2 deviază spre dreapta în ţesuturi prin, mai putin:
a) creşterea concentraţiei 2,3 – difosfogliceratului (2,3 – DPG) intraeritrocitar;
b) creşterea concentraţiei bioxidului de carbon;
c) creşterea concentraţiei ionilor de hidrogen (H+);
d) scăderi ale 2,3 – DPG–ului intraeritrocitar;
e) creşterea temperaturii.

a) anhidraza carbonica accelerează procesul de hidratare a CO2 la nivelul hematiilor de cca 200-300 de ori;
b) cantitatea de CO2 hidratat este de cca 700 de ori mai mică decât forma solvită gazoasă;
c) hidratarea CO2 se produce spontan şi lent, în hematii sau rapid în plasmă;
d) din cantitatea de CO2 solvită în plasmă, 0,15 ml/dl se hidratează spontan, transformându-se în H2CO3;
e) hidratarea CO2 se produce spontan şi lent, în plasmă sau rapid în hematii
12. Formarea carbarmaţilor este însoţită de eliberarea unei cantităţi de:

a) Hb;
b) Na+;
c) K+;
d) Fe²+;
e) H+.
13. Raportul CO2 combinat/CO2 dizolvat pentru sângele arterial este de:
a) 16,69;
b) 17,70;
c) 7,70;
d) 6,69;
e) 1,69.
14. Din cantitatea totala de CO2 ,52,68 ml/dl, în sângele venos, se găseste în formă combinată:
a) 2,98 ml/dl;
b) 17,70 ml/dl;
c) 2,62 ml/dl;
d) 49,7 ml/dl;
e) 16,69 ml/dl.
15. Faza de glicoliză anaerobă furnizează energie pentru refacerea a:

a) unei molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a unei molecule de ATP;
b) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a unei molecule de ATP;
c) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 2 molecule de ATP;
d) unei molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 2 molecule de ATP;
e) 2 molecule de CP şi respectiv pentru sinteza a 3 molecule de ATP.
16. Metabolismul aerob are loc la nivelul:

a) ribozomilor;
b) mitocondriilor
c) retinei cand se contractează o datorie de oxigen;
d) reticulului endoplasmatic;
e) Aparat Golgi.

a) în hematii, retină şi cartilaje, metabolismul este predominant anaerob;
b) metabolismul aerob are loc la nivelul mitocondriilor;
c) in etapa tisulara, la nivelul mitocondriilor are loc stocarea energiei produse sub forma legăturilor fosfat
macroergice în ATP;
d) coeficientul respirator (QR) este dat de raportul dintre CO2 eliberat şi O2 consumat;
e) randamentul reacţiilor de oxidoreducere, cuplate cu cele de fosforilare oxidativă, este de 8 molecule de
ATP/mol gram de glucoză.

a) coeficientul respirator (QR) este de 200;
b) coeficientul respirator (QR) este de 250;
c) ritmicitatea mişcărilor respiratorii este sub dependenţa activităţii permanente a centrilor nervoşi
d) senzorii transmit informaţiile specifice de la centrii reglatori catre efectorii musculari;
e) ritmicitatea mişcărilor respiratorii este independentă de activitatea centrilor nervoşi bulbari.
19. Rolul fundamental în controlul respiraţiei îl îndeplineşte:

a) un centru, localizat în treimea inferioară a punţii;
b) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea ventrolaterală a bulbului;
c) centrul pneumotaxic, localizat dorsal în porţiunea superioară a punţii;
d) grupul respirator dorsal localizat în porţiunea dorsală a bulbului;
e) grupul respirator dorsal localizat în treimea inferioară a punţii.
20. Centrul apneustic este localizat în:

a) în porţiunea superioară a punţii;
b) în porţiunea dorsală a bulbului;
c) treimea inferioară a punţii;
d) în porţiunea ventrolaterală a bulbului;
e) în treimea inferioara a bulbului.
21. Urmatoarele afirmatii sunt false, exceptand:

a) centrul apneustic este localizat în treimea inferioară a punţii, care are efecte inhibitoare asupra bulbului;
b) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea superioară a bulbului, poate determina atât expiraţia,
cât şi inspiraţia;
c) grupul respirator dorsal (GRD), localizat în porţiunea inferioară a bulbului, determină inspiraţia;
d) grupul respirator ventral (GRV), localizat în porţiunea superioară a bulbului, poate controla atât frecvenţa, cât
şi tipul respiraţiei;
e) centrul pneumotaxic este localizat dorsal în porţiunea superioară a punţii, si controlează atât frecvenţa, cât şi
tipul respiraţiei.
22. Nervul frenic ia naştere la nivelul:

a) segmentelor T1–T7;
b) segmentelor T7–T12;
c) segmentelor C3 – C4;
d) segmentelor C1–C2;
e) segmentelor T3–T4.
23. Centrii respiratori sunt urmatorii, cu exceptia:

a) centrul respirator pneumotaxic;
b) grupul respirator dorsal;
c) grupul respirator ventral;
d) grupul respirator lateral;
e) centrul apneustic.

a) nervii intercostali provin din segmente T7–T12, inervează alţi muşchi inspiratori;
b) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată de scoarţa cerebrală prin intermediul căilor
piramidale;
c) la nivelul segmentelor cervicale (C5 – C7) ia naştere nervul frenic, care inervează diafragmul
d) din segmente T7–T12, provin nervii musculaturii abdominale ce intervine în inspiraţii forţate
e) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată doar de centrii respiratori bulbopontini.

a) nervii intercostali provin din segmente T1–T7;
b) nervul frenic, inervează diafragmul;
c) din segmentele T7–T12, provin nervii musculaturii abdominale ce intervine în expiraţii forţate;
d) sistemul limbic influenţează activitatea respiratorie în diverse stări comportamentale;
e) influenţarea „modelului respirator” în mod voluntar este controlată doar de centrii respiratori bulbopontini.
CURS 6 - FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
1. Segmentele tubului digestiv sunt, cu exceptia:

a) cavitatea bucala;
b) faringe;
c) laringe;
d) esofag;
e) stomac.
2.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre faringe, mai putin:

a) muschii constrictori micşorează prin contracţie lor diametrele faringelui;
b) muschii ridicători ridică în timpul deglutiţiei faringele;
c) prezinta adventice aponevroză intrafaringiană; muşchi striaţi mucoasă;
d) este un organ musculomembranosdispus de la baza craniului până în dreptul vertebrei C10;
e) se continua cu esofagul.
3. Alegeti afirmatia incorecta:

a) tunica musculară a esofagului prezinta fibre longitudinale la exterior şi circulare la interior (în 1/3
superioară fibrele musculare sunt striate, iar în rest netede);
b) tunica submucoasă a esofagului prezintă cute longitudinale ce dispar la trecerea bolului alimentar, având
rol de transport.
c) esofagul prezinta tunica submucoasă ce conţine glande care secretă mucus ce uşurează înaintarea bolului
alimentar;
d) tunica mucoasă a esofagului prezintă cute longitudinale ce dispar la trecerea bolului alimentar, având rol
de transport;
e) esofagul este un canal musculomembranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac.
4. La nivelul stomacului plexul mienteric Auerbach se afla in:

a) tunica submucoasa a stomacului;
b) tunica mucoasa a stomacului;
c) tunica seroasa a stomacului;
d) plexul submucos;
e) stratul muscular al stomacului.
5.Glandele gastrice, alegeti varianta corecta:

a) glandele cardiale produc gastrină, glandele fundice produc mucus şi acid clorhidric;
b) glandele fundice produc pepsinogen şi acid clorhidric;
c) glandele fundice produc mucus şi acid clorhidric, glandele pilorice produc pepsinogen şi gastrină;
d) glandele cardiale produc pepsinogen, glandele fundice produc gastrină şi acid clorhidric;
e) glandele cardiale produc mucus, glandele pilorice produc acid clorhidric şi gastrină.

a) musculatura stomacului prezintă contracţii tonice şi peristaltice;
b) în stratul muscular al stomacului se găseşte plexul mienteric Auerbach;
c) tunica submucoasă gastrica conţine vase, nervi, plexul submucos Meissner, foliculi limfatici;
d) porţiunea orizontală a stomacului are două zone: o zonă mai dilatată ce continuă corpul stomacului
(canalul piloric) şi o zonă ce se continuă cu duodenul (antrul piloric);
e) stomacul este situat în etajul supramezocolic al cavităţii abdominale între splină şi ficat.
7. Mucoasa intestinului subţire are:

a) un epiteliu pluristratificat;
b) un epiteliu unistratificat format din celule cu platou striat;
c) un epiteliu pseudostratificat;
d) in structura ei plexul Meissner;
e) in structura ei plexul mienteric Auerbach.
8. Alegeti varianta corecta:

a) duodenului i se descriu 14 –16 flexuozităţi;
b) tunica musculară a intestinului subtire prezinta fibre musculare netede dispuse longitudinal la exterior şi
circular la interior, are in structura plexul mienteric Meissner;
c) intestinul subtire la nivelul tunicii mucoase prezintă plici circulare şi vilozităţi intestinale (absorbţia
intestinală);
d) vilozităţile intestinale sunt in numar de 50 milioane;
e) glande interstiţiale Lieberkűhn se gasesc in tunica submucoasa a intestinului subtire.

a) cecul, are formă de sac şi se găseşte în fosa ileacă stangă;
b) colonul se termină în dreptul vertebrei S1;
c) rectul, începe de la nivelul vertebrei S1 şi se sfârşeşte la nivelul orificiului anal;
d) intestinul gros continuă jejunoileonul şi se deschide la exterior prin rect;
e) vilozităţile intestinale sunt în număr de 5 milioane.

a) ficatul este situat în etajul supramezocolic, la exterior este acoperit de peritoneul visceral;
b) în vestibulul bucal se deschide canalul Stenon (canalul excretor al glandei submandibulare);
c) pancreasul exocrin este format din acini de la care pleacă ductele colectoare interlobulare şi interlobare;
d) ductul principal Wirsung şi accesor Santorini, străbat pancreasul de la coadă la cap şi se deschid împreună
cu canalul coledoc în duoden prin ampula Vater;
e) pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Langerhans care sunt răspândite difuz în ţesutul exocrin
11. Contractiile tonice ale stomacului prezinta urmatoarele caracteristici, mai putin:
a) sunt contracţii de intensitate mică, încep în apropierea cardiei şi avansează spre pilor;
b) determinând amestecarea alimentelor cu secreţia gastrică şi deplasarea straturilor cele mai externe ale
alimentelor spre antrul piloric;
c) se repetă la cca 20 sec;
d) se intensifică în momentul evacuării conţinutului gastric în duoden;
e) sunt contracţii de adaptare la conţinut şi amestecare.
12. Limitele între care se face stocarea alimentelor în stomac fără modificări însemnate ale presiunii
intragastrice acestea sunt:
a) 0,5-1 litri;
b) 2-3 litri;
c) 2,5-3 litri;
d) 2,5-3,5 litri;
e) 1–1,5 litri.

a) contracţiile peristaltice gastrice sunt prelungiri ale contracţiilor tonice, care devin de intensitate mare la
nivelul antrului piloric;
b) la fiecare undă peristaltică numai câţiva ml din conţinutul antrului piloric sunt expulzaţi în duoden;
c) procesul de evacuare a stomacului este determinat, de gradientul de presiune dintre antrul piloric şi duoden
de 1 – 2 cm H2O;
d) contracţiile peristaltice intermitente, determină o presiune mai mare de 50 – 70 cm H2O în regiunea
antrului piloric;
e) mişcarea de retropulsie a stomacului contribuie într-o mare măsură la amestecarea conţinutului gastric.
14. Semnalele nervoase determinate de distensia stomacului de către alimente, urmând căile vagale,
ajung la:
a) centrul gastromotor din sistemul limbic;
b) centrul gastromotor din punte;
c) centrul gastromotor din mezencefal;
d) centrul gastromotor de pe scoarta cerebrala;
e) centrul gastromotor bulbar.
15. Cale eferentă vagală:

a) stimuleaza tonusul zonei gastrice proximale (de depozit);
b) inhibă tonusul zonei gastrice proximale (de depozit);
c) micsoreaza capacitatea de depozitare prin inhibarea activitatii peristaltice a zonei distale;
d) stimuleaza relaxarea sfincterului piloric;
e) inhibă activitatea peristaltică a zonei distale („pompa pilorică”);
16. Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la motilitatea intestinului subtire, exceptand:
a) mişcările segmentare sunt considerate ca fiind efectul contracţiilor izolate ale fibrelor longitudinale,
intervenind şi în amestecarea conţinutului;
b) mişcările pendulare apar simultan în diverse porţiuni ale intestinului, pe care îl împart în segmente egale
sau inegale;
c) mişcările pendulare apar cu frecvenţă de 8 – 12/min si se instalează în segmentele intesinale care au fost
relaxate;
d) mişcările tonice sunt prezente în toate zonele tubului digestiv prevăzute cu musculatură netedă;
e) mişcările peristaltice sunt mişcări prin care muşchiul îşi modifică lungimea fără a-şi modifica tensiunea.
17. Motilitatea intestinala este inhibata de:

a) encefalinele;
b) serotonina;
c) histamina;
d) motilina;
e) gastrina.
18. Intensifică peristaltismul în ileon, determină pătrunderea în cecum la fiecare undă peristaltică a:
a) cca 1 ml chil intestinal;
b) cca 2 ml chil intestinal;
c) cca 3 ml chil intestinal;
d) cca 4 ml chil intestinal;
e) cca 5 ml chil intestinal.
19. Factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de:
a) gastrină şi histamina;
b) gastrină şi motilina;
c) serotonină şi motilina;
d) serotonină şi encefalinele;
e) gastrină şi serotonină.

a) jumătatea distală a colonului este legată, îndeosebi, de procesul de absorbţie;
b) mişcările în masă ale colonului pot fi iniţiate prin stimulare intensă a parasimpaticului;
c) jumătatea proximală a colonului este răspunzătoare de conservarea materiilor fecale
d) prin fecale se elimină doar 180 – 200 ml H2O;
e) propulsia materiilor din cecum în colonul transvers necesită cca 16 – 20 ore.
21. Calea eferentă a defecatiei este reprezentată prin:

a) fasciculelor spinotalamice;
b) calea fasciculelor Goll şi Burdach;
c) fibrele căilor piramidale;
d) fibrele parasimpatice ale nervului pelvic;
e) nervii hipogastrici.
22. Calea eferentă a defecatiei este reprezentată prin fibrele parasimpatice ale nervului pelvic, care:
a) diminua peristaltismul intestinal şi anorectal şi contracta sfincterul intern neted;
b) diminua peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul intern neted;
c) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi contracta sfincterul intern neted;
d) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul anal extern striat;
e) intensifică peristaltismul intestinal şi anorectal şi relaxează sfincterul intern neted;
23. Sfincerul anal extern striat primeste impulsuri prin:

a) intermediul căilor piramidale;
b) calea fasciculelor Goll şi Burdach şi spinotalamice;
c) nervii ruşinoşi;
d) nervii pelvici;
e) nervii hipogastrici.
24. Urmatoarea afirmatie este falsa

a) în stadiul de „contenţie” centrii corticali menţin sfincterul extern într-o stare de contracţie tonică;
b) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şi motilina;
c) frecvenţa defecaţiilor este de 1 – 3/zi;
d) centrul simpatic se află în măduva lombară, care asigură „contenţia” materiilor fecale;
e) semnalele nervoase sunt conduse prin nervii pelvici în centrii sacrali ai defecaţiei (S2 – S4).

a) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şi serotonină;
b) deplasarea materilor fecale, devenite semisolide, din colonul transvers în colonul sigmoid se realizează, cu
precădere, prin contracţiile în masă;
c) mişcările în masă pot fi iniţiate prin stimulare intensă a parasimpaticului;
d) factorii umorali care stimulează motilitatea colonului sunt reprezentaţi de gastrină şi serotonină;
e) centrul simpatic se află în măduva sacrală, care asigură „contenţia” materiilor fecale.
INTREBARI CURS 7- FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
1. Celulele oxintice secretă :

a) acidul clorhidric, pepsinogen;
b) acidul clorhidric, mucus;
c) factorul intrinsec, pepsinogen;
d) factorul intrinsec, acidul clorhidric;
e) pepsinogen, mucus.
2. Suma acidităţii libere şi a celei combinate este constituita din, mai putin:
a) acidul clorhidric, lactic, butiric si factorul intrinsec;
b) acidul lactic, butiric, clorhidric si gelatinaza;
c) acidul lactic, butiric, carbonic si acidul clorhidric;
d) acidul butiric, pepsina, HCl si acidul lactic;
e) acidul butiric, carbonic si acidul clorhidric.
3. Este o enzima secretată de celulele principale ale glandelor fundice:

a) labfermentul;
b) lipaza;
c) mucina;
d) catepsina;
e) pepsinogenului.
4. Catepsina este:
a) o enzima ce produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil;
b) o enzima proteolitica ce participa la digestia proteinelor numai la sugar;
c) o enzima ce produce scindarea gelatinei, o proteină componentă a ţesutului conjunctiv;
d) o glicoproteină ce favorizează absorbţia vitaminei B12 la nivelul intestinului subţire;
e) o enzima care exercită atât o protecţie mecanică, cât şi chimică a mucoasei gastrice, prin fixarea,
neutralizarea HCl şi inactivarea pepsinei.
5. Este o glicoproteină ce favorizează absorbţia vitaminei B12 la nivelul intestinului subţire:
a) factorul intrinsec;
b) lipaza;
c) mucina;
d) gelatinaza;
e) catepsina.

a) mucina este o enzimă care scindeaza hidrolitic lipidele fin emulsionate din lapte şi gălbenuşul de ou;
b) lipaza scindeaza o proteină componentă a ţesutului conjunctiv;
c) pepsinogenul este o enzimă bactericidă identică cu cea salivară;
d) labfermentul este o enzimă proteolitică ce participă la digestia proteinelor numai la sugar;
e) lipaza gastrică este o enzimă întâlnită numai în sucul gastric al copilului, scindând hidrolitic lipidele fin
emulsionate din lapte şi gălbenuşul de ou.
7. Secreta numai mucus:
a) glandele pilorice si fundice;
b) celulele parietale marginale si oxintice;
c) glandele fundice si cardiale;
d) glandele pilorice şi cardiale;
e) celulele caliciforme si celulele parietale.
8. Urmatoarearele afirmatii sunt adevarate mai putin:

a) factorul intrinsec se formează în celulele oxintice, alături de HCl, din glandele regiunii fundice;
b) mucina este secretata sub forma de gel de catre celulele oxintice;
c) sucul gastric conţine lizozim care este o enzimă bactericidă identică cu cea salivară;
d) labfermentul produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil în cazeină şi paracazeină
care, în prezenţa calciului, se transformă în paracazeinat de calciu;
e) pepsina este principala enzimă a sucului gastric, secretată de celulele principale ale glandelor fundice sub
formă inactivă de pepsinogen.
9. Valoarea pH-ului sucului pancreatic este de:

a) pH = 0,85
b) pH = 7-7,5
c) pH = 8-8,5
d) pH = 0,8-0,85
e) pH = 0,7-0,8
10. Enzimele proteolitice ale secretiei pancreatice sunt:

a) tripsină, chimotripsină, lizozim, carboxipeptidază, colagenază;
b) tripsină, chimotripsină, carboxipeptidază, colagenază, elastază, ribonucleaze;
c) tripsină, colagenază, carboxipeptidază, lipaza, elastază, ribonucleaze;
d) chimotripsină, elastază, gelatinaza, carboxipeptidază, ribonucleaze;
e) tripsină, chimotripsină, colagenază, elastază, gelatinaza, mucina.
11. Tripsina actioneaza asupra:

a) asupra proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice si determina coagularea laptelui;
b) legăturilor peptidice al colagenului la nivelul aminoacizilor scinzandu-le;
c) lanţului polipeptidic micsorand-ul cu un aminoacid;
d) proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice şi asupra nucleoproteinelor, până la scindarea acestora în
acizi nucleici determina şi coagularea sangelui;
e) acizilor ribo- şi dezoxiribonucleici din care in urma reactiei de hidrolizare rezulta nucleotide.
12. Activarea amilazei pancreatice se realizeaza in prezenta:

a) Ca2+ şi Mg2+ ca activatori;
b) vitaminei B12;
c) ionului de clor;
d) HCl la un pH sub 6;
e) ionilor de Ca.
13. Este o exopeptidază care scurtează lanţul polipeptidic cu un aminoacid:

a) chimotripsina;
b) tripsina;
c) colagenaza;
d) elastaza;
e) carboxipeptidaza.
14. Acţionează asupra proteinelor parţial digerate de proteazele gastrice:

a) tripsina si chimotripsina;
b) colagenaza şi elastaza;
c) tripsina si carboxipeptidaza;
d) chimotripsina si elastaza;
e) colagenaza si ribonucleazele.
15. Amilaza pancreatică:

a) scindează trigliceridele în acizi graşi şi monogliceride, în prezenţa Ca2+ şi Mg2+ ca activatori;
b) hidrolizează amidonul, glicogenul şi alte glucide, cu excepţia celulozei;
c) hidrolizează esterii de colesterol;
d) activată de tripsină, desprinde acizii graşi din fosfolipide;
e) coagulează sângele.
16. HCl conţinut în chim determină eliberarea din mucoasa duodenală a unui hormon care, ajuns în
sânge, va stimula la nivelul pancreasului secreţia unui suc pancreatic bogat în apă şi electroliţi. Care
este acest hormon:
a) peptidul intestinal vasoactiv (VIP);
b) somatostatina;
c) colecistochininpancreozimina (CCK) ;
d) secretina;
e) peptidul gastroinhibitor (GIP).
17. Sărurile biliare reprezentate de glicocolaţi şi taurocolaţi de Na şi K, îndeplinesc mai multe funcţii,
mai putin:
a) scade tensiunea superficială a particulelor mari de grăsime şi favorizeaza fracţionarea în particule fine, în
vederea emulsionării lor;
b) protejeaza mecanic pereţii intestinului gros;
c) contribuie la neutralizarea sucului gastric acid ajuns în duoden;
d) favorizeaza absorbţia acizilor graşi, monogliceridelor, a vitaminelor liposolubile, a colesterolului şi a unor
metale ca fierul;
e) are acţiune antiputridă asupra florei de putrefacţie din colon.
18. Constituienţii principali ai bilei sunt:

a) colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina, sucraza ;
b) sărurile biliare, acizii graşi, alfa-dextrinaza limită si substanţele anorganice: cloruri de Na, K, Ca,
bicarbonaţi şi fosfaţi;
c) sărurile biliare, colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina şi substanţele anorganice: cloruri de Na, K, Ca,
bicarbonaţi şi fosfaţi;
d) sărurile biliare, colesterolul, lecitina, acizii graşi, mucina, nucleaze şi nucleotidaze;
e) colesterolul, lecitina, acizii graşi, sărurile biliare, aminopeptidaze şi substanţele anorganice: cloruri de Na,
K, Ca, bicarbonaţi şi fosfaţi.
19. Digestia glucidelor începe în cavitatea bucală sub acţiunea:

a) sucrazei;
b)maltozei;
c) carboxipeptidazei;
d) alfa-dextrinazei;
e) ptialinei.
20. Neutralizarea acidităţii chimului la nivelul duodenului se realizeaza datorita unor cantitati mari, in
sucul pancreatic de:
a) NaHCO3;
b) gelatinaza;
c) factorul intrinsec;
d) mucina;
e) catepsina.
21. Transportul glucozei este determinat de :

a) mecanismul difuziei;
b) tripsina, chimotripsina şi elastaza;
c) coenzima A (CoA);
d) concentratia de Na+ din lumenul intestinal;
e) colipaza.
22. Cantitatea maximă de glucoză care poate fi absorbită la nivelul intestinului subţire este de:
a) 100 g/oră.
b) 120 g/oră;
c) 110 g/oră.
d) 125 g/oră.
e) 115 g/oră.
23. Sunt absorbite prin mecanismul difuziei următoarele glucide:

a) fructoza, galactoza;
b) glucoza, galactoza;
c) galactoza;
d) pentozele;
e) fructoza, glucoza.
24. Carboxipeptidazele pancreatice şi aminopeptidazele intestinale acţionează ca exopeptidaze,

determinand:
a) scindarea legăturilor peptidice din interiorul moleculei, rezultând oligopeptide;
b) pot acţiona şi asupra proteinelor native, care nu au suferit transformări prealabile la nivelul stomacului;
c) scurtarea polipeptidul cu un aminoacid ;
d) pot scinda şi colagenul din muşchi a cărui hidroliză va facilita digestia ulterioară a proteinelor din carne;
e) aparitia de nucleotide.
25. Funcţionează ca endopeptidaze :

a) tripsina, chimotripsina şi elastaza pancreatică ;
b) chimotripsina, elastaza pancreatică si aminopeptidazele intestinale;
c) tripsina, elastaza pancreatică si carboxipeptidazele pancreatice;
d) tripsina, chimotripsina si aminopeptidazele intestinale;
e) elastaza pancreatică, carboxipeptidazele pancreatice si aminopeptidazele intestinale.
26. Emulsionarea lipidelor în intestinul subţire are loc prin:

a) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, peptidazelor pancreatice şi intestinale;
b) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, fosfolipidelor, carboxipeptidazele pancreatice;
c) fosfolipidelor, carboxipeptidazele pancreatice şi peptidazelor pancreatice;
d) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, fosfolipidelor şi monogliceridelor;
e) acţiunea de detergent a sărurilor biliare, monogliceridelor, carboxipeptidazele pancreatice şi peptidazelor
pancreatice;
27. Colipaza este secretata sub forma inactiva, procolipaza de:

a) sucul gastric;
b) sucul pancreatic;
c) bila;
d) glandele Ebner ;
e) sucul intestinal.
28. Inervaţia extrinsecă a tractusului gastrointestinal este asigurată de:

a) fibrele vegetative parasimpatice (colinergice) care inhiba activitatea musculaturii netede;
b) plexul Meissner localizat în submucoasă;
c) fibrele vegetative simpatice care inhibă activitatea muşchilor netezi şi contracţia sfincterului, şi fibrele
vegetative parasimpatice care stimulează activitatea musculaturii netede;
d) plexul mienteric (Auerbache) localizat între stratul muscular longitudinal şi stratul circular;
e) fibrele vegetative simpatice (noradrenergice) care stimulează activitatea muşchilor netezi şi contracţia
sfincterului.
29. Colecistochininpancreozimina (CCK) este secretată de celulele mucoase porţiunii superioare a

intestinului si determina, mai putin:
a) stimularea contracţiei colecistului si inhibă golirea stomacului;
b) stimularea secreţiei pancreatice, bogată în enzime si intensifică efectul secretinei;
c) intensificara secreţiei enterochinazei si amplifică motilitatea intestinului subţire şi a colonului;
d) intensificarea efectului secretinei si secreţia enterochinazei;
e) stimularea secreţiei intestinale de electroliţi şi apă, şi dilată vasele sanguine din circulaţia sistemică.

a) substanţa P se află în celulele endocrine ale tractusului gastro-intestinal si inhibă secreţia de gastrină, VIP,
GIP, S, motilina;
b) somatostatina este secretată de celulele delta ale pancreasului şi de mucoasa tractusului gastrointestinal si
inhibă secreţia de gastrină, intensifică secreţia sucului pancreatic apos şi alcalin;
c) peptidul gastroinhibitor (GIP) este secretat de mucoasa duodenului şi a jejunului si inhibă secreţia şi
motilitatea gastrică si stimulează activitatea gastrointestinală în faza interdigestivă;
d) secretina (S) este secretată de celulele S din mucoasa gastrică, submucoasa şi stratul muscular al
esofagului si intensifică secreţia sucului pancreatic apos şi alcalin;
e) glucagonul este secretat de celulele pancreatice alfa şi de mucoasa gastrică şi duoden;
CURS 8 - FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL

1. Rinichiul este alcătuit din :
a) capsula renala si o zona centrala numita medulara;
b) o zonă centrală numită medulară si o zonă periferică, numită corticală;
c) parenchimul renal si o zonă periferică, numită corticală;
d) două părţi: capsula renală şi ţesutul sau parenchimul renal;
e) ţesutul sau parenchimul renal si o zonă centrală numită medulară.
2. Parenchimul renal este alcătuit din:

a) medulară si piramidele Malpighi;
b) o zonă centrală si tubii colectori Bellini;
c) o zonă centrală numită medulară si o zonă periferică, numită corticală;
d) aria cribrosa si o zonă periferică, numită corticală;
e) piramidele Malpighi si tubii colectori Bellini.
3. Piramidele lui Malpighi sunt în numar de:

a) 1 până la 7
b) 7 până la 14
c) 5 până la 7
d) 14 până la 28
e) 1 până la 5
4. Papilele renale se gasesc la nivelul:

a) corticalei;
b) coloanelor Bertin;
c) tubiilor colectori Bellini;
d) piramidelor Ferrein;
e) piramidelor Malpighi.
5. Aria cribosa este constituită:
a) de un număr variabil de orificii (15 – 20);
b) de un număr variabil de piramide Malpighi (15 – 20);
c) de un număr variabil de coloane Bertin (15 – 20);
d) de un număr variabil de piramide Ferrein (300-500);
e) de un număr variabil de papile renale.
6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate mai putin:

a) suprafaţa fiecărei papile renale este perforată de un număr variabil de orificii aria cribrosa;
b) numărul de lobi renali este egal cu numărul piramidelor Malpighi;
c) coloanele Bertin, sunt prelungiri ale corticalei în medulară;
d) urina se scurge prin tubii colectori Bertin în calicele renale mici;
e) piramidă Ferrein are semnificaţia unui lobul renal şi reprezintă prelungiri ale medularei în corticală.
7. Piramidele Ferrein, sunt:

a) în număr de 7 – 14 pentru fiecare piramidă Malpighi.
b) în număr de 300 – 500 pentru fiecare piramidă Malpighi.
c) în număr de 200 – 300 pentru fiecare piramidă Malpighi.
d) în număr de 100 – 150 pentru fiecare piramidă Malpighi.
e) în număr de 30 – 50 pentru fiecare piramidă Malpighi.
8. Urmatoarea afirmaţie este adevarată:

a) piramidă Ferrein are semnificaţia unui lob renal;
b) arterele drepte adevărate străbat piramidele Malpighi în tot lungul lor, de la bază la vârf;
c) piramidă Malpighi are semnificaţia unui lobul renal;
d) coloanele Bertin, sunt prelungiri ale medularei în corticală;
e) piramidele Ferrein sunt orientate cu baza spre către corticală, şi cu vârful spre hilul renal.
9. Capsula Bowman reprezintă:

a) aria cribrosa;
b) unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului;
c) porţiunea iniţială a piramidei Malpighi;
d) porţiunea iniţială a nefronului;
e) porţiunea iniţială a piramidei Ferrein.
10. Următoarea afirmaţie este falsă cu privire la capsula Bowman:

a) reprezintă porţiunea iniţială a nefronului
b) este situată în corticală şi are forma unei cupe cu pereţii dubli, prezentând doi poli;
c) foiţa internă a capsulei Bowman este formată din celule turtite;
d) foiţa externă a capsulei se continuă cu tubul contort proximal;
e) capsula Bowman, împreună cu polul urinar, formează corpusculul renal Malpighi.
11. Sistemul tubular măsoară:

a) 3 – 4 cm;
b) 1 – 2 cm;
c) 4 – 6 mm;
d) 8 – 9 cm;
e) 3 – 4 mm.
12. Tubul contort proximal este constituit din:

a) epiteliu cilindric pseudostratificat;
b) epiteliu simplu pavimentos;
c) epiteliu simplu cubic cu margine în perie;
d) epiteliu simplu cilindric ciliat;
e) epiteliu pluristratificat cubic.
13. Sistemul tubular al nefronului este constituit din:

a) tub contort proximal, ansa Henle, tub colector Bellini;
b) ansa Henle, tub colector Bellini, tub contort distal;
c) tub contort proximal, tub colector Bellini, tub contort distal;
d) tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal;
e) tub contort proximal, tub colector Bellini, ansa Henle, tub contort distal.
14. Aparatul juxtaglomerular are rolul de a secreta:

a) eritropoetina;
b) renina şi eritropoetina;
c) renina si angiotensinogen;
d) eritropoietina si angiotensinogen;
e) renina.
15. Mai mulţi tubi controrţi distali se varsă:
a) într-un tub colector Bertin;
b) într-un tub contort proximal;
c) în ramura descendentă a ansei Henle;
d) în macula densa;
e) într-un tub colector Bellini.
16. Tubii colectori Bellini se varsă în:

a) tubul contort proximal;
b) tubul contort distal;
c) calicele renale mici prin orificiile de la suprafaţa papilelor renale;
d) porţiunea contortă a tubului distal;
e) porţiunea dreaptă a tubului contort distal.
17. Vasa recta sunt anse ale capilarelor desprinse din:

a) arterele arcuate;
b) reţeaua capilară peritubulară;
c) arterele drepte adevarate în ”ploaie“
d) arterele interlobulare;
e) venele pre- şi retropielice.
18. Următoarea afirmaţie este falsă:

a) capilarele peritubulare sunt un pat capilar de joasă presiune;
b) patul capilar glomerular este un pat capilar de înaltă presiune;
c) vasa recta are un rol deosebit în procesul de concentrare a urinei;
d) prin vasa recta curge 20% din debitul sanguin renal;
e) în vena renală stângă se varsă şi vena testiculară la bărbat sau ovariană la femeie.
19. Principalele zone de rezistenţă a presiunilor în circulaţia renalăsunt:

a) arterele renale mici, arteriola aferentă şi arteriola eferentă;
b) arterele arcuate, arteriola aferentă;
c) areterele renale mici şi venele renale;
d) arterele prepieliceşi arterola eferentă;
e) arterele pre- şi retropielice.
20. Următoarele afirmaţii sunt false, mai puţin:

a) căile urinare extrarenale cuprind porţiunea bazală a bazinetului, ureterul, vezica urinară şi uretra.
b) căile urinare intrarenale sunt reprezentate de calicele renale mici, calicele renale mari şi dinspre vârf a
bazinetului;
c) numărul calicelor renale mici este egal cu numărul piramidelor Malpighi;
d) vârful bazinetului este situat în jos şi înăuntru şi se continuă cu calicele renale mari;
e) baza este îndreptată în sus şi în afară şi se continuă cu ureterul.
21. Trigonul vezical se caracterizează:

a) printr-un strat de ţesut conjunctiv lax;
b) prin prezenţa a trei straturi de fibre musculare netede;
c) prin prezenţa unui epiteliu pseudostratificat;
d) prin prezenţa unui epiteliu simplu cilindric;
e) printr-o mucoasă netedă, fără cute.
22. Segmentul evacuator al aparatului renal prin care urina este eliminată din vezica urinară în timpul
micţiunii este:
a) ureterul;
b) uretra;
c) calicele renale mari;
d) bazinetul;
e) calicele renale mici.
23. Filtrarea glomerulară depinde de următorii factori:

a) constricţia arteriolei eferente scade presiunea intraglomerulară, şi implicit, volumul filtratului glomerular
b) reabsorbţia selectivă la nivelul diferitelor segmente ale nefronului a substanţelor necesare organismului;
c) stimularea sistemului vegetativ simpatic determină vasoconstricţia preferenţială a arteriolei aferente, prin
care induce creşterea filtrării glomerulare;
d) structura şi suprafaţa membranei filtrante, presiunea efectivă de filtrare şi debitul circulator renal.
e) secreţia prin tubul nefronului a unor componente care vor fi eliminte prin urină.
24. Următoarea afirmaţie este adevărată:

a) mărimea porilor din membrană permite trecerea moleculelor care nu depăşesc 6 nm;
b) proteinele plasmatice pot trece prin porii membranei glomerulare, astfel încât filtratul glomerular conţine
cca. 7 % proteine
c) stratul celulelor endoteliale ale capilarelor este străbătut de o reţea de fibre de proteoglicani;
d) stratul celulelor epiteliale, ce delimitează suprafaţa capsulei Bowman (foiţa viscerală a capsulei Bowman),
este continuu;
e) serumalbuminele, care au o greutate de cca. 69000, se filtrează în cantitate de 0,5% din substanţa prezentă
în plasmă.
25. Presiunea arterială la nivelul glomerulului este de:

a) 18 mmHg;
b) 32 mmHg;
c) 60 mmHg;
d) 28 mmHg;
e) 32 mmHg.
26. Creşterea debitului circulator real intensifică rata de filtrare glomerulară din cauza:
a) scăderii presiunii efective de filtrare şi presiunii coloidosmotice intraglomerulare;
b) creşterii presiunii efective de filtrare şi a scăderii presiunii coloidosmotice intraglomerular;
c) scăderii presiunii efective de filtrare;
d) creşterii presiunii efective de filtrare şi presiunii coloidosmotice intraglomerulare;
e) creşterii presiunii coloidosmotice intraglomerulare.
27. Constricţiei arteriolei aferente asupra filtrării glomerulare determină:

a) scăderea presiunii intraglomerulare;
b) creşte cantitatea de filtrat glomerular format;
c) măreşte rezistenţa la curgerea sângelui din glomerul;
d) creşte presiunea intraglomerulară;
e) intensifică fluxul sanguin în zona corticală a rinichiului şi diminuează circulaţia în zona medulară
28. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, mai puţin:

a) fiecare nefron posedă două mecanisme feedback care se desfăşoară, numai la nivelul complexului
juxtaglomerular;
b) fibrele musculare netede ale arteriolelor aferente şi chiar eferente sunt umflate şi umplute în special cu
granule de renină inactivă, formând celulele juxtaglomerulare;
c) complex alcătuit din „macula densa” şi celulele juxtaglomerulare, formează complexul (aparatul)
juxtaglomerular;
d) rata filtrării glomerulare (RFG) variază, în cazul modificărilor mari ale presiunii arteriale sistemice în zona
valorilor de 75 – 160 mmHg.
e) mecanismele feedback sunt declanşate de compoziţia chimică a lichidului ce scaldă zona maculei densa.
29. Dilatarea arteriolei aferente este determinată de:

a) creşterea ratei de filtrare glomerulară;
b) creşterea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa;
c) scăderea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa;
d) renina care acţionează asupra angiotensinogenului plasmatic dând naştere angiotensinei II;
e) creşterea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa declanşează eliberarea reninei din
celulele juxtaglomerulare.
30. Volumul de urină primară care se formează în 24 de ore este de aproximativ:

a) 45 litri;
b) 180litri;
c) 12 litri;
d) 60 litri;
e) 70 litri.
CURS 9 - FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL
1. Prezinta o structură histologică adecvată, realizată prin „marginea în perie” a membranelor

celulare:
a) ansa Henle;
b) tubul contort distal;
c) capsula Bowman;
d) tubului contort proximal;
e) tubul colector.
2. Nefronul epurează plasma in cadrul procesului de filtrare care irigă glomerulul in proportie de:
a) cca 1/3 din plasma sanguină;
b) cca 1/5 din plasma sanguină;
c) cca 1/4 din plasma sanguină;
d) cca 1/2 din plasma sanguină;
e) cca 30 % din plasma sanguină.

a) in spaţii intercelulare este transportat Na+ pasiv prin interventia H+;
b) conexiunile dintre celulele tubulare nu sunt etanşe (spatii celulare) numai spre polul lumenal
c) datorita gradientului de concentraţie, Na+ difuzează pasiv în celulă prin membrana apicală a celulelor
tubulare;
d) cele mai active procese de reabsorbţie şi secreţie (cca 80% din total) au loc la nivelul tubului contort
colector;
e) transportul pasiv se realizează numai la nivelul membranei bazolaterale.
4. Sub acţiunea Na+ – K+ – ATP-azei, pentru fiecare 3 Na+ expulzaţi din celulă, sunt introduşi in
celula:
a) 2 H+.
b) 3 K+.
c) 3 H+.
d) 1 K+.
e) 2 K+.
5. Gradientul electrochimic reprezinta:

a) suma dintre diferenţa electrică si gradientul chimic a ionului de Na+ ;
b) suma dintre diferenţa de concentraţie a ionului Na+ si gradientul chimic;
c) diferenta dintre gradientul chimic si diferenta electrica a ionului de Na+ ;
d) diferenta dintre gradientul chimic si diferenţa de concentraţie a ionului Na+ ;
e) diferenţa dintre presiunea hidrostatica şi coloidosmotica.
6. Transportul activ al Na+ la nivelul tubului distal se află sub controlul:

a) ADH-ului;
b) angiotensina II;
c) vasopresina;
d) aldosteronului;
e) LDH.
7. Angiotensina II:
a) creste excretia de Na+ şi apă;
b) diminuează excreţia de Na+ şi apă;
c) creste excretia de Na+ şi Cl;
d) diminueaza reabsorbtia glucozei la nivelul tubului contort proximal;
e) creste excretia glucozei la nivelul tubului contort proximal.
8. Glucozuria apare la valori ale glicemiei în sângele venos:

a) intre 120 – 170 mg%.
b) de peste 120 mg%.
c) de peste 190 mg%;
d) de peste 220 mg%.
e) intre 170 - 180 mg%.

a) glucoza şi Na+ se fixează de aceeaşi proteină cotransportoare („simport”);
b) peptidul atrial natriuretic intensifică excreţia Na+ prin intensificarea ratei de filtrare glomerulară;
c) glucoza este reabsorbită la nivelul tubului contort proximal printr-un mecanism activ;
d) glucozuria apare la valori ale glicemiei în sângele venos de peste 190 mg%;
e) transportul glucozei la nivelul nefronului reprezintă un exemplu de transport pasiv.
10. Ultima parte a tubului contort distal, este permeabil:

a) pentru apă numai în prezenţa ADH-ului;
b) pentru apă in proportie de 65% din filtratul glomerular;
c) pentru apă in proportie de 50% din filtratul glomerular;
d) pentru uree in prezenta aldosteronului;
e) pentru uree in proportie de 10% din filtratul glomerular.
11. Despre apa facultativa putem afirma ca:

a) volumul ei este relativ constant;
b) reprezinta apa reabsorbită până la nivelul tubului distal;
c) este supusă controlului exercitat cu precădere de ADH;
d) ea contine glucoza, proteinele, aminoacizii in proportie de 80%;
e) este supusa controlului exercitat de LDH.
12. Substanţele care se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a
lichidului interstiţial sunt:
a) ionii de Na, PAH, Cl, bicarbonaţi;
b) ionii de Na, Cl, inulina;
c) ionii de Cl, glucoza, aminoacizii,bicarbonaţi;
d) ionii de Na, Cl, bicarbonaţi;
e) ionii de Na, aminoacizii, bicarbonaţi.
13. Osmolaritatea filtratului glomerular este de:

a) 1200 – 1400 mOsm/litru
b) cca 300 Osm/litru
c) 120 – 140 mOsm/litru
d) 140 – 300 mOsm/litru
e) cca 140 Osm/litru
14. Sunt complet impermeabile pentru apa, chiar si in prezenta ADH-ului:
a) segmentul ascendent al ansei Henle, porţiunea corticală a tubului colector şi canalul colector;
b) porţiunea terminală a tubului contort distal, porţiunea corticală a tubului colector şi canalul colector;
c) porţiunea corticală a tubului colector, canalul colector si „segmentul de diluţie” al tubului contort distal;
d) porţiunea terminală a tubului contort proximal, porţiunea corticală a tubului colector şi canalul colector
e) segmentul ascendent al ansei Henle şi „segmentul de diluţie” al tubului contort distal.

a) aminoacizii sunt rapid reabsorbiti, astfel încât concentraţia lor, începând cu ansa Henle şi până la urina
finală, este aproape zero;
b) bicarbonatii se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a lichidului
interstiţial;
c) ionul de potasiu se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a
lichidului interstiţial;
d) ionul de sodiu se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a lichidului
interstiţial;
e) ionul de clor se elimină în urină în concentraţie apropiată de aceea a filtratului glomerular şi a lichidului
interstiţial.
16. Mecanismul de concentrare a urinei se realizeaza prin interventia urmatoarelor mecanisme,

exceptand:
a) transportul solvitilor din lichidul interstitial in zona medulara internă se face prin intermediul sângelui din
vasa recta;
b) la nivelul tubului colector, are loc reabsorţia pasivă a Na+, urmată de difuzia activă a Cl-;
c) transportul ionilor în lichidul interstiţial se realizează la nivelul tubului colector;
d) în prezenţa dozelor mari de ADH, se reabsoarbe o mare cantitate de uree din tubul colector;
e) transportul Na+ şi Cl- în lichidul interstiţial se face din porţiunea ascendentă a segmentului subţire al ansei
Henle.
17. Din debitul renal circulă prin zona medulară doar:

a) 4-6 %;
b) 6-8 %;
c) 3-4 %;
d) 1-2 % ;
e) 8-10 %.
18. Osmolalitate sângelui care a pătruns iniţial în zona medulară prin vasa recta este de:
a) 300 mOsm/litru;
b) 320 mOsm/litru
c) 1200 mOsm/litru
d) 500 mOsm/litru
e) 1000 mOsm/litru
19. Concentratia lichidului la nivelul papilei renale este de aproximativ:

a) 300 mOsm/litru
b) 320 mOsm/litru
c) 1200 mOsm/litru
d) 120 mOsm/litru
e) 12 mOsm/litru
20. Apare senzaţia de micţiune cand presiunea intravezicala ajunge la:

a) 5 – 10 cm H2O;
b) 100 – 120 cm H2O;
c) 5 – 10 mm H2O;
d) 18 – 20 mm H2O;
e) 18 – 20 cm H2O.
21. Micţiunea reflexă la copiii până la 2 – 3 ani se realizeaza prin:
a) circuitul cerebrospinal;
b) circuitul reflex parasimpatic;
c) circuitul reflex simpatic;
d) fasciculele spinotalamice laterale;
e) nervii ruşinoşi interni.
22. Despre fasciculul Goll se poate afirma, ca:

a) intra in constitutia nervilor rusinosi interni;
b) pleacă din coarnele laterale L2, face sinapsă în ganglionul mezenteric inferior şi în plexul vezical;
c) determina relaxarea detrusorului şi contracţia sfincterului intern;
d) realizeaza transmiterea de semnale nervoase spre centrii superiori implicaţi în controlul micţiunii sau în
apariţia senzaţiei necesităţii de a urina;
e) determina contracţia reflexă a detrusorului şi relaxarea simultană a sfincterului uretral intern.

a) în bulb există doi centri facilitatori şi un centru inhibitor al micţiunii;
b) micţiunea este un reflex spinal controlat de numeroşi centri nervoşi supramedulari;
c) în punte există un centru facilitator, a cărui activitate generează relaxarea reflexa a detreusorului;
d) fibrele eferente motorii intră în constituţia nervilor ruşinoşi interni;
e) circuitul reflex simpatic transmite semnale declanşate de umplerea vezicii.
24. Urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia:

a) centrii pontini au conexiuni cu centrii corespunzători bulbari şi afectează activitatea centrilor medulari,
prin fasciculele reticulospinale;
b) aferenţa celor trei centri bulbari soseşte prin fasciculul spinotalamic lateral;
c) funcţia centrilor corticali este independenta de starea vezicii;
d) în stadiul de umplere a vezicii, centrii corticali determină contracţia sfincterului extern şi relaxarea
detrusorului;
e) fascicolul Goll intra in constitutia nervilor rusinosi interni.

a) fibrele preganglionare, care pleacă în special din coarnele laterale L2, fac sinapsă în ganglionul mezenteric
superior ;
b) controlul voluntar al micţiunii, include participarea unui circuit cerebrospinal constituit din fibre care
transmit informaţii de la nivelul receptorilor vezicali şi ai uretrei;
c) centrul facilitator din punte generează puternice contracţii ale detreusorului;
d) prin circuitul reflex parasimpatic are loc micţiunea reflexă la bolnavii cu secţiuni medulare deasupra
centrului sacral al micţiunii;
e) centrul inhibitor din punte determină contracţia violentă a sfincterului striat extern.
CURS 10 - FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
1. Testiculii (organ pereche) coboară prin canalul inghinal în bursele scrotale începând din:
a) luna a 2-a;
b) luna a 3-a;
c) luna a 4-a;
d) luna a 5-a;
e) luna a 8-a.
2. Coborârea testiculelor în bursele scrotale este determinată de temperatura mai coborâtă din burse
de:
a) 32,5ºC;
b) 36ºC;
c) 37,5ºC;
d) 36,5ºC;
e) 35,5ºC;
3. Primul segment extratesticular al conductelor seminale este reprezentat de:
a) epididim;
b) tubii seminiferi drepţi;
c) glandele bulbouretrale;
d) vezicula seminală;
e) bursele scrotale.
4. Tubii seminiferi contorţi, într-un testicul sunt in numar de:

a) 250 – 300;
b) 300 – 400;
c) 400 – 800;
d) 500 – 800;
e) 350 – 600.
5. Spermatogeneza se desfasoara la nivelul:

a) canalului epididimar;
b) canalului deferent;
c) canalelor eferente;
d) mediastinului testicular;
e) tubilor seminiferi contorţi.
6. Celulele Leydig, situat între tubii seminiferi, au rol în:

a) rol trofic şi de susţinere;
b) secreţia endocrină a testicului;
c) rol trofic;
d) rol de susţinere;
e) spermatogeneza.
7. Celulele Sertoli sunt:

a) situate între tubii seminiferi;
b) prezente in structura canalelor eferente;
c) celule cu rol trofic şi de susţinere;
d) celule cu rol în secreţia endocrină a testicului;
e) ) prezente in structura canalului epididimar.
8. Face parte din structura cailor spermatice intratesticulare;

a) canalul epididimar;
b) canalele eferente;
c) canalul deferent;
d) reţeaua testiculară;
e) uretra.
9. Glandele anexe sunt:

a) vezicula seminală,prostata, glandele bulbouretrale;
b) prostata, glandele bulbouretrale, penisul;
c) vezicula seminală,prostata, bursele scrotale;
d) prostata, penisul, bursele scrotale;
e) vezicula seminală, glandele bulbouretrale, bursele scrotale.

a) glandele bulbouretrale sunt două formaţiuni glandulare ce se deschid prin două canale în uretra
spongioasă;
b) tubii seminiferi contorţi au în structura lor o membrană bazală şi un epiteliu stratificat;
c) albugineea prezintă o îngroşare la nivelul marginii posterosuperioare a testiculului, numită mediastinul
testiculului;
d) lobulii testiculari, spermatici, sunt în număr de 250 – 300 pentru fiecare testicul;
e) al 2-lea segment al căilor spermatice este reprezentat de canalul epididimar.
11. Timpul necesar transformării unei spermatogonii în spermatozoidul adult este de:
a) cca 60 de zile
b) cca 64 de zile
c) cca 34 de zile
d) cca 30 de zile
e) cca 94 de zile

a) celulele sexuale primordiale masculine au în nuclei o garnitură haploidă de cromozomi;
b) spermatocitele de ordinul I se divid de doua ori meiotic, formând spermatocitele de ordinul II;
c) spermiile se desprind de celulele Sertoli la maturare şi se deplasează în lungul căilor spermatice până la
veziculele seminale
d) spermatoitele de ordinul II se lipesc de celulele Sertoli şi se transformă fără diviziune în spermii;
e) spermatocitele de ordinul II au garnitură diploidă de cromozomi (22 + X sau 22 + Y).
13. Urmatoarele afirmatii sunt valabile pentru celulele Sertoli, mai putin:
a) celulele Sertoli, prin conexiunile compacte pe care le realizează la nivelul membranei bazale a tubilor
seminiferi, formează o barieră hematotesticulară;
b) contribuie la transformarea spermatidelor în spermatoizi;
c) secreţia unor factori hormonali reglatori ai spermatogenezei;
d) spermatide se lipesc de celulele Sertoli şi se transformă fără diviziune în spermatozoizi (spermii);
e) au rol în secreţia endocrină a testicului.
14. Spermatozoizii isi mentin fertilitatea timp de:

a) 42 d zile;
b) 64 de zile;
c) 90 de zile;
d) 62 de zile;
e) 30 de zile;
15. Lichidul prostatic prezintă importanţă în:

a) a asigura motilitatea optimă a spermatozoizilor ce apare la un pH de 9 – 9,5;
b) creerea unui gradient osmotic care facilitează mişcarea lichidului în lumenul tubului seminifer;
c) transformarea spermatidelor în spermatoizi şi la secreţia unor factori hormonali reglatori ai
spermatogenezei;
d) neutralizarea secreţiilor vaginale care sunt acide;
e) procesul de maturare a spermatozoizilor sub acţiunea unui produs secretat de epididim.
16. Hialuronidaza este prezentată în:

a) piesă intermediară (corp) spermatozoidului;
b) lichidul prostatic;
c) acrozomul spermatozoizilor;
d) coada spermatozoidului;
e) celule Leydig.
17. Poate avea loc erectia atat în urma excitării genitale adecvate şi după:
a) secţiunea măduvei spinării deasupra zonei lombare;
b) secţiunea nervilor ruşinoşi interni;
c) secţiunea la nivelul nervilor pelvici;
d) secţiunea măduvei spinării la nivelul zonei lombare;
e) secţiunea măduvei spinării la nivelul zonei sacrale.
18. Controlul secreţiei de FSH este realizată de:

a) acetilcolina şi a VIP;
b) mucusul secretat de glandele bulbouretrale;
c) prezenţa testosteronului;
d) inhibina secretată de celulele Sertoli şi prin intervenţia estrogenilor testiculari;
e) gonadotropina corionică (HCG).
19. În interiorul parenchimul glandular al ovarului exista două zone, din care, medulara este
constituită din:
a) epiteliu stratificat cu celule avand rol trofic şi de susţinere;
b) ţesut conjunctiv lax;
c) ţesut conjunctiv interstiţial;
d) ţesut elastic;
e) ţesut conjuctiv unistratificat.
20. Corpul galben ia naştere:

a) in urma fecundarii ovocitului de ordinul I;
b) in faza secretorie a ciclului endometrial;
c) in urma fecundarii ovocitului de ordinul II;
d) datorita creşterii frecvenţei descărcărilor pulsatorii sub actiunea directa a testosteronului si
progesteronului;
e) prin transformarea celulelor foliculare în celule endocrine ce secretă progesteron.

a) stratul intern (teaca internă) a foliculului primar conţine celule secretoare de estrogeni;
b) la pubertate ajung cca 400 de foliculi primordiali;
c) ovogoniile (celulele sexuale primordiale feminine) au un set diploid de cromozomi (44 + XX);
d) ovocitul de ordinul II este fecundabil;
e) la maturitate cca 400 de foliculi primordiali.
22. Ciclul ovarian lunar – alegeti afirmatia adevarata:

a) în această fază are loc creşterea glandelor, care devin spiralate, iar lumenul lor se umple cu secreţii.
b) faza secretorie este produsă de secreţia simultană de estrogeni şi progesteron de către corpul galben
c) modificările morfologice din faza proliferativa se produc sub acţiunea estrogenilor foliculilor în
dezvoltare;
d) dezvoltarea foliculului primordial începe prin dezvoltarea ovocitelor primare, însoţită de proliferarea
celulelor gramuloasei;
e) în ultima etapă a ciclului ovaria endometrul devine foarte vascularizat şi bogat în glicogen.

a) ovocitul de ordinul II expulzat din ovar, captat de franjurile trompei uterine şi suferă ultima diviziune
(mitotică);
b) corpul galben de sarcină se formeaza in fiecare luna a sarcinii;
c) dezvoltarea foliculului începe prin dezvoltarea ovocitelor primare, însoţită de atrezia celulelor
gramuloasei;
d) dezvoltarea foliculului preovulator este controlată de testosteron;
e) după cca 8-9 zile postovulatorii corpul galben pierde funcţia secretorie şi se transformă în corp alb.
24. Faza proliferativă a ciclului endometrial se caracterizeaza prin:

a) creşterea glandelor, care devin spiralate, iar lumenul lor se umple cu secreţii;
b) producerea unei secreţii locale de prostaglandine, care produc spasmul vascular;
c) secreţia simultană de estrogeni şi progesteron de către corpul galben;
d) reepitelizarea endometrului;
e) modificări morfologice ce se produc sub acţiunea estrogenilor foliculilor în dezvoltare.
25. Alegeti afirmatia incorecta:

a) după ovulaţie, care are loc în a 14 zi a ciclului, foliculul se umple cu sânge, formând un corp hemoragic
b) la pubertate ajung cca 200 – 400 mii de foliculi primordiali
c) procesul de luteinizare a foliculului este iniţiat de FSH;
d) corpul galben atinge dimensiuni maxime la 8 – 9 zile de la ovulaţie
e) la maturitate ajung cca 400 de foliculi primordiali în decursul întregii perioade fertile a femeii
26. Corpul galben, de la ovulaţie, atinge dimensiuni maxime la:

a) 10 – 14 zile
b) 2 – 3 zile
c) 14 – 20 zile
d) 20 – 28 zile
e) 8 – 9 zile
27. Gonadotropină corionică este secretata de:

a) corpul galben;
b) placenta;
c) corpul alb;
d) celulele granulosei;
e) foliculul preovulator.
28. Secreţia de HCG se diminuă foarte mult incepand cu:

a) luna a treia;
b) luna a sasea;
c) luna a opta;
d) luna a doua;
e) luna a saptea.
29. Hormonilor mamogeni sunt:

a) estrogeni, prolactină, hormoni tiroidieni, gonatropina corionica, STH şi ACTH;
b) progesteron, prolactină, testosteronul, hormoni tiroidieni, STH şi ACTH;
c) estrogeni, progesteron, prolactină, hormoni tiroidieni, gonatropina corionica;
d) estrogeni, progesteron, prolactină, FSH, STH şi ACTH;
e) estrogeni, progesteron, prolactină, hormoni tiroidieni, STH şi ACTH.
30. Galactopoieza depinde de un nivel adecvat de:

a) FSH;
b) estrogeni;
c) LTH;
d) hormoni tiroidieni;
e) prolactina.
CURS 11 - FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
1. Neuronul – alegeti varianta eronata:

a) este format din corp si prelungiri
b) prelungirile neuronului sunt: dendritele si axonul
c) axonul este o prelungire unica
d) axonul este acoperit de doua teci
e) dendritele receptioneaza influxul nervos

a) excitabilitatea reprezintă proprietatea neuronului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune;
b) conductibilitatea este proprietatea neuronului de a propaga excitaţia în lungul prelungirilor sale;
c) axonul conduce influxul nervos celulipet (centripet);
d) în fibrele nervoase mielinizate conducerea se face saltator;
e) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana presinaptică la cea postsinaptică.
3. Alegeti afirmatia corecta:

a) tecii de mielină, determină scaderea vitezei de propagare a impulsului, precum şi scăderea consumului
energetic, deoarece pompele ionice acţionează doar la nivelul strangulaţiilor Ranvier;
b) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana postsinaptică la cea presinaptică;
c) excitaţia se produce în receptor, de unde se propagă la dendrită, parcurge lungimea dendritei în sens
celulifug, excită corpul neuronului, de unde porneşte celulipet pe axon spre alţi neuroni şi, în final, spre
efector;
d) faţă de agenţii excitanţi axonul şi dendritele lungi răspund prin potenţiale locale, gradate în funcţie de
intensitatea excitantului;
e) dedritele care recepţionează influxul nervos şi îl conduc spre corpul neuronului celulipet (centripet)

a) în fibrele nervoase mielinizate conducerea se face saltator, de la un nod ranvier la altul, impulsul putând
sări chiar 4-5 noduri;
b) în interiorul unui nerv, poteţialul de acţiune al unei fibre „sare” pe fibrele vecine;
c) din punct de vedere anatomic, un nerv este alcătuit din mai multe fibre nervoase separate între ele prin
fascicule de ţesut conjunctiv;
d) la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeauna de la membrana presinaptică la cea postsinaptică;
e) conducerea unidirecţională a impulsului nervos, se datoreşte sinapselor şi receptorilor, care conduc
impulsul într-un singur sens.
5. Sinapsele chimice – alegeti afirmatia corecta:

a) neurotransmiţătorul acţionează asupra proteinelor receptoare din membrana neuronului presinaptic;
b) conduc întotdeauna impulsul nervos într-un singur sens, de la neuronul presinaptic, care secretă
neurotransmiţătorul, la neuronul postsinaptic;
c) sunt caracterizate de canale care conduc direct impulsul electric de la o celulă la alta;
d) joncţiunile gap sunt mici structuri tubulare proteice, care permit mişcarea liberă a ionilor din interiorul
unei celule către următoarea;
e) asigura o conducere bidirecţională atât pe dendrită, cât şi pe axon.
6. In structura cailor ascendente specifice intră:

a) sistemul reticulat activator ascendent (SRAA), care face parte din substanţa reticulată a trunchiului
cerebral;
b) cinci componente anatomice: receptorul, calea aferentă, centrii nervoşi, calea eferentă şi efectorul;
c) 3 neuroni: spinal, medular (sau bulbar) şi talamic;
d) axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi;
e) axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale măduvei spinării.
7. Receptorii se clasifica dupa natura agentului excitant in urmatoarele cu exceptia :

a) mecanoreceptori;
b) algoreceptori;
c) chemoreceptori;
d) proprioreceptori;
e) voloreceptori.
8. Receptorii se clasifica după tipul excitantului in:

a) terminaţii dendritice libere;
b) celule senzoriale;
c) receptori electromagnetici;
d) corpusculi senzitivi;
e) organe receptoare cu structură complexă.
9. Urmatoarele afirmatii despre calea aferenta sunt adevarate, exceptand:

a) cale aferentă cea mai simpla este reprezentată de neuronul senzitiv spinal şi prelungirile sale;
b) calea aferentă convergentă este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte
sinaptice de la mai multe fibre aferente; divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai
mulţi neuroni centrali;
c) calea aferentă divergentă constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuroni centrali;
d) este formată din axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale măduvei spinării;
e) receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
sau de pe traiectul unor nervi cranieni.
10. Despre nervii spinali putem afirma, mai putin:
a) sunt în număr de 31 de perechi şi au o dispoziţie metamerică;
b) limita superioară corespunde găurii occipitale, iar cea inferioară se află în dreptul vertebrei L5;
c) nervii spinali sunt formaţi din: două rădăcini, un trunchi şi patru ramuri;
d) rădăcina anterioară (ventrală), motorie, conţine axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare ale
măduvei spinării şi axonii neuronilor visceromotori din coarnele laterale;
e) rădăcina posterioară (dorsală), senzitivă, prezintă pe traiectul ei ganglionul spinal în care se găsesc
neuronii somatosenzitivi şi viscerosenzitivi.
11. Encefalul este alcătuit din:

a) măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebel, emisferele cerebrale;
b) măduva spinării, puntea lui Varolio, diencefal, cerebel, emisferele cerebrale;
c) măduva spinării, mezencefal, cerebel, emisferele cerebrale;
d) măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebel, diencefal,
e) trunchiul cerebral; cerebel; diencefal; emisferele cerebrale.
12. La nivelul trunchiului cerebral se află formaţiunea reticulată, cu rol în:

a) reglarea unor funcţii vitale, cum sunt activitatea cardiovasculară, respiratorie şi digestivă;
b) reglarea tonusului muscular, al celui cortical şi în controlul reflexelor spinale, al echilibrului şi al posturii;
c) controlul mişcărilor stereotipe, subconştiente;
d) controlează cea mai mare parte a funcţiilor secretorii ale hipofizei anterioare şi posterioare;
e) reglarea metabolismele intermediare (lipidic, glucidic, protidic) şi metabolismul energetic.
13. Funcţia de releu a talamusului este îndeplinită de nucleii talamici specifici, în care se află cel de al
treilea neuron al căilor de conducere al tuturor analizatorilor, cu excepţia:
a) analizatorului oftalmic;
b) analizatorului auditiv;
c) analizatorului kinestezic;
d) analizatorului olfactiv
e) analizatorului vestibular.
14. Funcţia motorie a talamusului se realizează prin intermediul:

a) nucleilor talamici nespecifici;
b) unor conexiuni ale nucleilor talamici cu ariile asociative corticale din lobii parietal, temporal şi occipital;
c) ganglionilor bazali;
d) unor nuclei talamici specifici, în care se află cel de al treilea neuron al căilor de conducere al tuturor
analizatorilor, cu excepţia celui olfactiv;
e) unor nuclei nespecifici, participând la reglarea ritmului somn – veghe şi la elaborarea unor procese afectiv
– emoţionale.
15. Hipotalamusul şi structurile sale învecinate trimit eferenţe în urmatoarele direcţii, exceptand:
a) descendent, către trunchiul cerebral, în special către formaţia reticulată;
b) ascendent, către etajele superioare ale diencefalului şi ale scoarţei cerebrale; în special către talamusul
anterior şi cortexul limbic;
c) ascendent, către etajele superioare, în special către talamusul anterior şi cortexul limbic;
d) spre infundibul, pentru a controla cea mai mare parte a funcţiilor secretorii ale hipofizei anterioare şi
posterioare;
e) spre nucleii bazali ai măduvei spinării.
16. Functiile paleocortexului sunt, mai putin:

a) centru cortical al analizatorului olfactiv;
b) reglarea actelor de comportament instinctual;
c) provoacă (prin intermediul hipotalamusului) o serie de modificări vegetative ale emoţiilor (paloare,
roşeaţă, variaţii ale frecvenţei cardiace sau ale tensiunii arteriale etc.);
d) elaborarea modelului conştient al lumii, apare conştienţa propriei existenţe, iau naştere voinţa şi deciziile;
e) impulsul (motivaţia) este o stare psihică ce determină subiectul să îndeplinească anumite activităţi menite
să satisfacă una din necesităţile primare.
a) calea aferentă vegetativă este formată din doi neuroni, un neuron numit preganglionar, situat în SNV, şi un
neuron numit postganglionar, situat în periferie, într-un ganglion spinal;
b) în SNV simpatic, ganglionul este in organul inervat;
c) ganglionul vegetativ parasimpatic este situat la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în
imediata apropiere a măduvei spinării);
d) terminaţiile nervoase ale SNV parasimpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsură adrenalina
e) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsură adrenalina
18.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin:

a) pe baza circuitelor limboneocorticale şi limbomezencefalice este asigurat procesul de învăţare şi este
elaborată trăirea subiectivă a emoţiei (frică, anxietate, bucurie etc.);
b) nucleii bazali (corpii striaţi), se găsesc la nivelul mezencefalului;
c) pe baza acestor conexiuni, sistemul limbic poate elabora unele reflexe condiţionate simple;
d) segmentele corticale ale analizatorilor şi sunt denumite arii senzitive primare locaizate la nivelul scoarţei
cerebrale;
e) percepţia complexă a lumii exterioare şi a semnificaţiilor diferitelor senzaţii se realizează în ariile
asociative.
19. Urmatoarele afirmatii despre SNV simpatic sunt adevarate, exceptand:

a) ganglionul este situat la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în imediata apropiere a măduvei
spinării);
b) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsură adrenalina;
c) cand simpaticul stimulează o anumită funcţie a unui organ, parasimpaticul o inhibă, şi invers;
d) mediatorul chimic al simpaticului in stimularea glandelor sudoripare este adrenalina;
e) dilată pupila (midriază) prin contracţia muşchilor netezi radiari ai irisului.
20. Despre efectele stimularii SNV simpatic putem afirma, mai putin:
a) produce uşoară relaxare a muşchilor ciliari ai irisului, pentru vederea la distanţă, fără acomodare;
b) produce vasoconstricţie, urmată de scăderea secreţiei glandelor: lacrimale, nazale, parotide,
submandibulare, gastrice, pancreas;
c) produce secreţie abundentă a glandelor sudoripare, cu precizarea că, în acest caz, mediatorul chimic al
simpaticului este acetilcolina;
d) creşte frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie a mio-cardului, având ca efect creşterea debitului cardiac;
e) aspra plamanilor produce bronhoconstricţie, si produce o uşoară dilataţie a vaselor sanguine.
21. Efectele stimulării parasimpaticului sunt, mai putin:

a) contractă muşchii ciliari, favorizând acomodarea cristalinului pentru vederea de aproape;
b) produce vasodilataţia glandelor exocrine (nazale, lacrimale, parotide, submandibular, gastrice, pancreas)
urmată de secreţie glandulară abundentă, bogată în enzime;
c) relaxează musculatura netedă a vezicii biliare şi a căilor biliare;
d) scade frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie a miocardului; produce vasodilataţie coronară;
e) creşte peristaltismul intestinal şi tonusul musculaturii netede intestinale.
22. Stimularea simpaticului determina:

a) produce mioză (micşorarea pupilei);
b) produce vasodilataţie coronară;
c) produce bronhoconstricţie; produce dilataţia vaselor sanguine;
d) reduce peristaltismul intestinal şi tonusul musculaturii netede intestinale;
e) la nivelul tractului urinar contractă detrusorul.
23. Stimularea parasimpaticului determina:

a) stimulează procesele catabolice (glicogenoliză hepatică şi musculară cu creşterea glicemiei;
b) relaxarea sfincterului vezical intern (neted);
c) reduce debitul urinar şi secreţia de renină;
d) determină contracţia muşchilor erectori ai firului de păr; creşte activitatea mintală;
e) produce vasodilataţie la nivel cerebral, la nivelul coronarelor şi în cea mai mare parte a muşchilor striaţi.
a) SNV simpatic are ganglionul vegetativ situat în organul inervat;
b) ganglionul vegetativ parasimpatic este la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în imediata
apropiere a măduvei spinării);
c) centrii vegetativi, situaţi la periferie, exercită un control global al funcţiilor organelor;
d) centrii vegetativi situaţi în nevrax un control local;
e) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează noradrenalina şi în mai mică măsură adrenalina.
25. Alegeti varianta falsa:

a) excitarea hipotalamusului anterior duce la creşterea tonusului parasimpatic, iar a celui posterior la creşterea
tonusului simpatic;
b) excitarea hipotalamusului posterior la creşterea tonusului simpatic;
c) terminaţiile nervoase ale SNV simpatic eliberează acetilcolina;
d) SNV simpatic, ganglionul este situat la distanţă de organul inervat (de cele mai multe ori în imediata apropiere a
măduvei spinării);
e) terminaţiile nervoase ale SNV parasimpatic eliberează acetilcolina.
CURS 12 - FIZIOLOGIA ANALIZATORILOR
1. Dupa natura excitantului receptorii tactili sunt, mai putin:

a) discurile Merkel (atingere);
b) chemoreceptori;
c) corpusculii Vater-Paccini (vibraţie), corpusculii Golgi (presiune), corpusculii Ruffini;
d) corpusculii Golgi (presiune);
e) corpusculii Ruffini.
2. Fasciculul spinotalamic lateral conduce:

a) sensibilitatea tactilă grosieră;
b) sensibilitatea protopatică;
c) sensibilitatea termică şi dureroasă;
d) sensibilitatea tactilă fină;
e) sensibilitatea epicritică.

a) sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) are protoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterior al
măduvei (axonul formează fasciculul spinotalamic anterior);
b) fasciculul spinotalamic ventral conduce sensibilitatea termică şi dureroasă;
c) fasciculul spinotalamic lateral conduce sensibilitatea protopatică;
d) sensibilitatea termică şi dureroasă are protoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei
(axonul formează fasciculul spinotalamic lateral);
e) sistemul spinobulbotalamic conduce sensibilitatea tactilă fină (epicritică).

a) aria somestezică primară (SI), este localizată în girul postcentral (câmpurile 3, 1, 2);
b) aria somestezică secundară (SII), este localizată în partea inferioară a lobului parietal şi în tavanul şanţului
lateral Sylvius;
c) in segmentul central al analizatorului exteroceptiv se proiectează axonii deutoneuronului căii senzitive, din
talamus;
d) informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girul postcentral
stâng;
e) ariile somestezice asociative se găsesc în lobul parietal, posterior faţă de aria somestezică primară şi
deasupra ariei somestezice secundare.
5. Alegeti varianta falsa:

a) sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) are deutoneuronul în neuronii senzitivi din cornul posterior al
măduvei (axonul formează fasciculul spinotalamic anterior);
b) sensibilitatea termică şi dureroasă are protoneuronul în ganglionul spinal (axonul pătrunde pe calea
rădăcinii posterioar în măduvă);
c) sistemul spinobulbotalamic conduce sensibilitatea tactilă fină (epicritică);
d) toate informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girul postcentral
drept;
e) toate informaţiile exteroceptive, culese din jumătatea dreaptă a corpului, se proiectează în girul postcentral
stâng.
6. Segmentul periferic al analizatorului interoceptiv este reprezentat de, mai putin:

a) baroreceptori (în zonele reflexogene din crosa aortei şi sinusul carotidian
b) discurile Merkel;
c) voloreceptori (în atrii, în venele pulmonare, în venele cave);
d) osmoreceptori şi chemoreceptori (în aparatul cardiovascular);
e) algoreceptori (în toate viscerele).
7. Segmentul central al analizatorului interoceptiv este reprezentat de:

a) aria somestezică primară (SI), este localizată în girul postcentral (câmpurile 3, 1, 2);
b) aria somestezică secundară (SII), este localizată în partea inferioară a lobului parietal şi în tavanul şanţului
lateral Sylvius;
c) calea spinoreticulotalamică cu proiecţie corticală difuză;
d) regiunea posterioară a girului postcentral (câmpul 2);
e) neocortex, aria somestezică II şi de paleocortex.
8. Receptorii kinestezici sau proprioceptorii (mecanoreceptorii) articulari sunt, mai putin:

a) terminaţii nervoase libere;
b) corpusculii Vater-Paccini;
c) fusurile neuro-musculare;
d) corpusculii Ruffini;
e) organele Golgi articulari.
9. Fusurile neuromusculare sunt formate din:

a) 1-5 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
b) 15-20 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
c) 20-25 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
d) 5-10 fibre musculare striate modificate (intrafusale),
e) 25-30 fibre musculare striate modificate (intrafusale),

a) fibra intrafusală este o fibră musculară scheletică modificată, cu două capete polare striate (contractile) şi o
parte centrală numită ecuatorială (necontractilă);
b) fibrele intrafusale sunt de două tipuri: fibre cu nuclee în sac, si fibre cu nuclee în lanţ;
c) fusurile neuromusculare sunt localizate în porţiunea centrală necontractilă a fibrei extrafusală;
d) inervaţia senzitivă a fusurile neuromusculare este asigurată de dendritele neuronilor senzitivi din
ganglionii spinali;
e) inervaţia motorie a fusurile neuromusculare este asigurată de dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali;
11. Despre sensibilitatea kinestezica putem spune, exceptand:

a) este condusă prin fasciculele spinobulbare;
b) receptorii sunt corpusculii Golgi, Ruffini, Vater-Paccini şi terminaţiile nervoase libere;
c) receptorii sunt fusurile neuromusculare;
d) protoneuronul se află în ganglionul spinal (axonul pe calea rădăcinii posterioare pătrunde în cordonul
posterior din măduva spinării formând fasciculul Goll şi Burdach);
e) deutoneuronul se află în nucleii Goll şi Burdach din bulb.
12. Despre sensibilitatea proprioceptiva de controlal miscarii putem spune, exceptand:

a) este condusă prin fasciculele spinocerebeloase (ventral şi dorsal);
b) receptorii sunt fusurile neuromusculare;
c) protoneuronul este localizat în ganglionul spinal (axonul pe calea rădăcinii posterioare intră în măduva
spinării);
d) fasciculul spinocerebelos dorsal străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge la cerebel;
e) deutoneuronul se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei formând tractusurile:
spinocerebelos dorsal (direct, Flechsig); spinocerebelos ventral (încrucişat, Gowers).

a) fasciculul spinocerebelos ventral străbate numai bulbul şi apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior,
ajunge la cerebel;
b) fasciculul spinocerebelos ventral străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge la cerebel;
c) informaţiile de la nivelul fusurile neuromusculare se proiectează, în special, în regiunea posterioară a
girului postcentral (câmpul 2);
d) informaţiile de la articulaţii în regiunile anterioare (câmpul 3) şi în profunzimea şanţului central, până spre
cortexul motor (câmpul 4);
e) fasciculul spinocerebelos dorsal străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, printre cei doi pendunculi
cerebeloşi superiori, ajunge la cerebel.
14. Tunica medie a globului ocular este formata din, mai putin:
a) coroida;
b) corpul ciliar cu muschii ciliari;
c) procese ciliare;
d) iris;
e) corneea.
15. Mediile refringente sunt, exceptand:

a) corneea;
b) sclerotica;
c) umoarea apoasă;
d) cristalinul;
e) corpul vitros;
16. Aparatul dioptric ocular este format din:

a) cornee si umoarea apoasa;
b) cristalin si corpul vitros;
c) cornee (cu o putere de refracţie de cca 40 dioptrii) si cristalin (cu o putere de refracţie de cca 20 dioptrii);
d) sclerotica si cornee;
e) coroida si corp vitros.

a) când ochiul priveşte la distanţă, muşchiul ciliar este relaxat, iar zonula Zinn tensionată, aceasta pune în
tensiune cristaloida, comprimând cristalinul;
b) eferenţa simpatică are originea în centrii pupilodilatatori din primele două segmente ale măduvei toracice;
c) retina este sensibilă la radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 400 şi 750 nm;
d) aria vizuală primară (câmpul 17), numită şi aria striată, se întinde pe faţa medială a lobilor occipitali, de o
parte şi de alta a scizurii calcarine;
e) la nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare o are foveea centralis, ce ocupă regiunea
posterioară a lobului occipital.
18. Endolimfa se gaseste in:

a) interiorul labirintului osos;
b) interiorul labirintului membranos;
c) interiorul labirintului membranos;
d) între labirintul osos şi cel membranos;
e) interiorul cohlee osoase.
19. Despre organul Corti putem afirma, mai putin:

a) receptorii acustici (mecanoreceptori) se găsesc la nivelul organului Corti;
b) organul Corti se află pe membrana bazilară şi este acoperit de membrana tectoria, care are o extremitate ce
pluteşte liber în endolimfă;
c) organul Cotri este format din: celule de susţinere si celule senzoriale auditive;
d) sunetul este transmis până la organul Corti doar prin oasele craniului (transmitere osoasă) in conditii
fiziologice;
e) celulele senzoriale auditive transformă energia mecanică a sunetelor în influx nervos

a) trompa lui Eustachio creaza o diferenta de presiune intre aerul din urechea medie si presiunea atmosferică;
b) depolarizările celulelor senzoriale reduc frecvenţa potenţialelor de acţiune, iar hiperpolarizările o cresc;
c) când o undă sonoră ajunge la membrana ferestrei ovale, aceasta este împinsă spre rampa vestibulară,
comprimând perilimfa;
d) protoneuronul formează lemniscul lateral care se îndreaptă spre coliculul inferior;
e) frecvenţa sunetelor percepute de urechea umană este cuprinsă între 1000 şi 3000 cicli/sec.

a) vestibulul membranos este format din 2 cavităţi membranoase: utriculă şi saculă;
b) în utriculă se deschid cele 3 canale semicirculare mem-branoase prin nişte extremităţi dilatate numite
ampule;
c) în utriculă şi saculă se găseşte câte o maculă formată din: celule de susţinere; celule senzoriale,
răspunzătoare pentru echilibrul static;
d) cilii sunt înglobaţi într-o structură gelatinoasă (membrana otolitică) în care se găsesc granule de carbonat
de calciu numite otoliţi;
e) receptorii vestibulari (mecanoreceptori) se găsesc în macula luteea şi în crestele ampulare din labirintul
membranos.
22. Receptorii maculari, alegeti afirmatia falsa:

a) receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de către otolite;
b) receptorii maculari detectează viteza de deplasare a corpului;
c) receptorii maculari nu detectează viteza de deplasare a corpului, respectiv a capului, ci acceleraţia;
d) receptorii maculari descarcă impulsuri chiar şi în absenţa deplasării capului;
e) receptorii maculari sunt stimulati atât în condiţii statice, cât şi dinamice.
23. Alegeti afirmatia falsa:

a) protoneuronul se găseşte în ganglionul vestibular Scarpa;
b) axonul formează ramura vestibulară a nervului cranian VIII;
c) ramura vestibulară se îndreaptă spre cei 4 nuclei vestibulari din bulb;
d) cilii celulelor senzoriale din canalele semicirculare nu sunt excitaţi mecanic de deplasarea endolimfei;
e) proiecţia corticală al analizatorului vestibular se află la nivelul peretelui superior al şanţului Sylvius (lobul
parietal).
24. La indivizii tineri punctul remotum se afla la:

a) 25 cm de ochi;
b) 3 m de ochi
c) 6 m de ochi;
d) 2,5 m de ochi;
e) 60 cm de ochi.
25. Proiectia corticala a analizatorului vestibular se află la nivelul:

a) regiunii posterioare a girului postcentral (câmpul 2);
b) regiunii anterioare (câmpul 3) şi în profunzimea şanţului central, până spre cortexul motor (câmpul 4).
c) ariei striate(câmpul 17), ce se întinde pe faţa medială a lobilor occipitali, de o parte şi de alta a scizurii
calcarine;
d) în circumvoluţia temporală superioară (câmpul 41 şi 42);
e) peretelui superior al şanţului Sylvius (lobul parietal), în vecinătatea ariilor acustice din girul temporal
superior.
CURS 13 - FIZIOLOGIA MUŞCHILOR STRIAŢI
1. Sarcomerul reprezinta:
a) unitatea morfofuncţională a miofibrilelor;
b) unitatea ultrastructurală fibrei musculare striate;
c) unitatea ultrastructurală şi funcţională a miofibrilelor;
d) unitatea morfofuncţională a fibrei musculare striate;
e) unitatea ultrastructurală şi funcţională a miofilamentelor.
2. Sarcoplasma conţine mai putin:

a) incluziuni ciclopasmatice
b) miozină;
c) miofibrile;
d) mitocondriile;
e) reticulul sarcoplasmatic.
3. Sarcomerul transforma energia chimica in energie mecanica, cu un randament de:

a) 10 – 15%;
b) 20 – 25%;
c) 60 – 70%;
d) 70 – 80%;
e) 30 – 40%.
4. Fasciculul primar este format din fibre acoperite de endomisium:

a) 4-5 fibre;
b) 12-16 fibre;
c) 20 – 30 de fibre
d) 40-50 fibre;
e) 65-85 fibre.
5. Benzile (discurile) clare sunt străbătute de:

a) membrana H;
b) sistemul L;
c) sistemul T;
d) colonete Leydig;
e) membrana Z.
6. Sarcomerul reprezinta segmentul cuprins între:

a) doua membrane M;
b) doua zone H;
c) două membrane Z;
d) doua sisteme L;
e) doua sisteme T.
7. De fiecare moleculă de actină globulară (G-actină) se ataşează:

a) câte o moleculă de ATP;
b) un filament de actină;
c) două filamente proteice de tropomiozină ;
d) troponina T;
e) câte o moleculă de ADP.

a) troponina, este un complex de trei proteine globulare ataşate de tropomiozină;
b) troponina J, are o afinitate puternică pentru tropomiozină;
c) tropomiozina, filamentul de actină conţine două filamente proteice de tropomiozină;
d) troponina C, cu afinitate pentru ionii de calciu;
e) în perioada repausului muscular tropomiozina acoperă zonele active ale actinei, împiedicând interacţiunea
actinei cu miozina.

a) molecula de miozină este formată din 4 lanţuri polipeptidice;
b) fiecare filament de miozină este format din cca 90 molecule de miozină;
c) miofilamentele groase şi lungi sunt cuprinse în discul întunecat, si sunt formate din actină, tropomiozină şi
troponină;
d) miofilamentele subţiri si lungi sunt formate din actină, tropomiozină şi troponină;
e) un miofilament de miozină situat în centru este înconjurat de 3 miofilamente de actină.
10. Troponina J, care are o puternică afinitate pentru:

a) tropomiozină;
b) actină;
c) moleculă de ADP;
d) moleculă de ATP;
e) ionii de calciu.
11. Troponina T, care are o afinitate puternică pentru

a) actină;
b) moleculă de ADP;
c) ionii de calciu;
d) tropomiozină;
e) moleculă de ATP.
12. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata:

a) înainte de a începe contracţie, capetele punţilor transversale fixează complexul troponin-tropomiozină;
b) ionii de Ca²+, inlatura efectul stimulator al complexului troponin-tropomiozină;
c) capul punţii ce are energie înmagazinată care se combină cu o noua molecula de ADP, devine dezenergizant
(cu mai puţină energie) şi din nou asigură forţa de tracţiune;
d) după scindarea moleculei de ATP are loc desprinderea capului de actină;
e) în timpul contracţiei lungimea miofilamentelor de actină şi miozină nu se modifică.
13. Interacţiunea actină-miozină se produce atât timp cât:

a) are loc scindarea moleculei de ATP;
b) membrana Z se apropie de miozină, sau până când încărcătura musculară devine prea mare pentru tragerea
filamentelor de actină;
c) calciul este fixat de troponină;
d) se realizeaza pomparea activă a calciului din citosol spre depozitele intracelulare (reticulul sarco-plasmatic)
sau în afara celulei;
e) are loc scăderea concentraţiei calciului citosolic.
14. Pentru a se produce relaxarea fibrei musculare este necesară:

a) încărcarea cu calciu a celulei musculare sau epuizarea rezervelor de ATP;
b) scăderea concentraţiei calciului citosolic;
c) fixarea moleculei ATP de capetele punţilor transversale;
d) legarea capului punţii în zonele active ale actinei;
e) desprinderea capului de actină insotita de scindarea moleculei de ATP, plasându-l în poziţie perpendiculară,
gata de începerea unui nou ciclu.
15. Manifestarile electrice ale activitatii musculare sunt, mai putin:

a) sarcolema este polarizată cu sarcini pozitive la exterior şi negative la interior, având o diferenţă de potenţial de
90 mV;
b) excitarea fibrelor musculare pe cale naturală sau artificială provoacă apariţia unui potenţial de acţiune
propagat în lungul fibrei cu o viteză de 30 m/sec;
c) viteză de propagare a potenţialului de acţiune în lungul fibrei este de 30 m/sec;
d) sunt iniţiate prin mecanismul de cuplare excitaţie-contracţie;
e) potenţialele de acţiune ale unei unităţi motorii se sumează, dând potenţialele de placă motorie.
16. . Manifestarile biochimice ale activitatii musculare sunt, mai putin:
a) prima etapă constă în desfacerea ATP în ADP, acid fosforic şi energie, sub acţiunea ATP-azică a capului
miozinei;
b) aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag, determină aparitia unei secuse musculare;
c) moleculele de ATP se refac din ADP şi creatinfosfat (CP);
d) rezervele de CP(creatinfosfat) se refac pe seama energiei rezultate din glicoliză;
e) în timpul fazei aerobe a glicolizei, în muşchi se formează acid lactic în cantităţi variabile.
17. Urmatoarele afirmatii despre tetanos sunt adevarate, mai putin:

a) tetanosul incomplet, prezintă un platou dinţat, exprimând sumarea incompletă a secuselor la stimulara
repetitivă cu frecvenţă joasă de 10 – 20 stimuli/sec;
b) tetanosul complet, prezintă un platou regulat, exprimând sumaţia totală a secuselor, obţinută prin aplicarea
stimulilor cu o frecvenţă mult mai mare: 50 – 100 stimuli/sec;
c) toate contracţiile voluntare ale muşchilor din organism sunt tetanosuri;
d) forţa dezvoltată de muşchi în timpul tetanosului este de 4 ori mai mare decât cea dezvoltată în timpul secusei;
e) frisonul, siostola cardiacă, sunt tetanosuri obţinute în urma reflexului miotatic.
18. Componentă elastică în serie (CES) a unui muschi este constituita din, mai putin:
a) elasticitatea punţilor transversale (articulaţiile segmentelor S2);
b) materialul discurilor Z ale sarcomerelor;
c) sistemul de tuburi longitudinale ale RS;
d) ţesutul conjunctiv, care leagă muşchiul de tendon;
e) elasticitatea locurilor de fixare ale muşchilor de oase;
19. Face parte din componenta elastică în paralel (CEP) a unui muschi:
a) elasticitatea punţilor transversale (articulaţiile segmentelor S2);
b) elasticitatea locurilor de fixare ale muşchilor de oase;
c) ţesutul conjunctiv, care leagă muşchiul de tendon;
d) materialul discurilor Z ale sarcomerelor;
e) sarcolema fibrei musculare.
20. Tonusul muscular se datorează excitării unui număr redus de unităţi motorii, care se înlocuiesc
reciproc cu frecvenţă relativ joasă de:
a) 10 Hz;
b) 5 Hz;
c) 15 Hz;
d) 0,5 Hz;
e) 1,5 Hz.
21. Terminaţiile secundare senzitive ale fusului neuromuscular semnaleaza:

a) viteza cu care sunt întinşi muşchii;
b) transmiterea sensibilităţii dureroase a muşchiului;
c) manifestările acustice ce apar datorită vibraţiilor fasciculelor musculare care se contractă asincron;
d) manifestările termice ale contracţiei ce se datorează fenomenelor biochimice din fibra musculară;
e) lungimea instantaneea a muşchilor.
22. Motoneuronii fazici, inervează fibrele musculare striate (extrafusale):

a) cu contracţie lentă (motoneuroni ai tonusului);
b) cu contracţie rapidă (motoneuroni ai mişcării);
c) eferenţele gama-dinamice, cu terminaţii în placă pe fibrele cu sac nuclear;
d) eferenţele gama-statice, terminate cvadrilat pe fibrele cu lanţ nuclear;
e) care măresc sensibilitatea fusului la extensia susţinută.
CURS 14 - FIZIOLOGIA MUŞCHILOR NETEZI
1. Muşchiul neted multiunitar se caracterizeaza prin, exceptand:

a) este alcătuit din fibre musculare netede separate;
b) fiecare fibră acţionează complet independent de celelalte;
c) fiecare fibra este inervată de o singură terminaţiune nervoasă;
d) este controlat mai ales prin stimuli non-nervoşi;
e) este aceea că el este controlat mai ales prin semnale nervoase.
2. Muşchiul neted visceral - putem afirma, mai putin:

a) fibrele acestui muşchi se contractă împreună, ca o singură unitate;
b) fiecare fibră acţionează complet independent de celelalte;
c) forţa generată într-o fibră poate fi transmisă celei vecine;
d) este cunoscut şi sub denumirea de muşchi neted sinciţial datorita interconexiunilor dintre fibre;
e) acest tip de muşchi se află în pereţii a numeroase viscere.
3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre muschii netezi, exceptand:

a) formarea punţilor actomiozinice este reglată prin fosforilarea calciu – indusă de miozina;
b) majoritatea muşchilor netezi prezintă o contracţie tonică, prelungită, având adesea durată de ore sau chiar
zile;
c) un muşchi neted tipic începe să se contracte la 50 – 100 ms după ce a fost stimulat, atinge maximum de
contracţie la o jumătate de secundă;
d) rapiditatea activităţii ciclice a punţilor transversale este mult mai redusă de muşchiul neted;
e) fracţiunea de timp în care punţile transversale sunt ataşate de filamentele de actină este foarte redusă în
muşchiul neted.
4. Un muşchi neted tipic începe să se contracte după ce a fost stimulat la:

a) 5 – 10 ms;
b) 100 – 150 ms;
c) 50 – 100 ms;
d) 250 – 300 ms;
e) 100 – 500 ms;
5. Timpul total de contracţie a muschiului neted este de:

a) 10 – 20 sec;
b) 1 – 3 sec;
c) 0,1 – 0,3 sec;
d) 15 – 20 sec;
e) 20 – 25 sec.
6. Caracterizeaza muschiul neted, mai putin;

a) se poate menţine o contracţie tonică prelungită a muşchiului neted cu un consum energetic foarte mic;
b) muşchiul neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a-şi recăpăta forţa de contracţie originală în câteva
secunde sau minute după ce a fost elongat sau scurtat;
c) muşchiul neted este activat exclusiv de către sistemul nervos;
d) muşchiului neted permite oricărui organ cavitar să-si menţină aceeaşi presiune în interiorul lumenului său,
independent de lungimea fibrelor sale;
e) muşchiul neted se poate scurta, faţă de lungimea sa de repaus, cu un procentaj mult mai mare ca muşchiul
scheletic.

a) membrana muşchiului neted conţine mai multe tipuri de proteine-receptor, capabile să iniţieze procesul
contractil;
b) în membranele muşchiului neted, alături de receptorii stimulatori, exista şi niste proteine-receptor cu rol de
inhibiţie a contracţiei;
c) joncţiunea neuromusculară este situată în partea mijlocie a fibrei musculare, si corespunde unei diferenţieri
a sarcolemei, constituiend joncţiunea neuromusculară;
d) joncţiunea neuromusculară este una difuza care secretă propriul lor transmiţător, direct în lichidul
interstiţial, de unde neurotransmiţătorul difuzează spre celule;
e) muşchiul neted, mai ales cel visceral, are capacitatea de a-şi recăpăta forţa de contracţie originală în câteva
secunde sau minute după ce a fost elongat sau scurtat.
8. Transmiţători secretaţi de fibrele nervoase autonome ce inervează muşchii netezi sunt:.

a) adenozina;
b) scăderea concentraţiei ionilor de calciu;
c) creşterea concentraţiei ionilor de potasiu;
d) vasopresina;
e) acetilcolina şi noradrenalina.
9. Factori umorali ai contracţiei musculaturii netede sunt, mai putin:

a) acetilcolina;
b) angiotensina;
c) adenozina;
d) serotonina;
e) histamina
10. Factori tisulari locali ai contracţiei musculaturii netede sunt:

a) adenozina, acidul lactic, creşterea concentraţiei ionilor de potasiu, acetilcolina si angiotensina;
b) excesul de CO2, noradrenalina, adrenalina;
c) scăderea pH-ului, vasopresina, oxitocina;
d) creşterea concentraţiei ionilor de potasiu, scăderea concentraţiei ionilor de calciu, creşterea temperaturii
corpului;
e) adenozina, acidul lactic, acetilcolina, serotonina, histamina.
Simestru II
Întrebarea Nr. 1: Modificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului
senzorial se numeste:
 potential postsinaptic de excitatie

 potential de actiune
 potential de receptor
 potential vestigial
 potential postsinaptic de inhibitie
Întrebarea Nr. 2: Alegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici:
 actiunea undelor sonore

 efectele radiatiei electromagnetice
 modificarea temperaturii membranei receptorilor
 aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului
 deformarea mecanica a receptorului
Întrebarea Nr. 3: Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa:
 histamina
 acetilcolina
 ioni de potasiu
 serotinina
 bradichinina
Întrebarea Nr. 4: Selectati afirmatiile corecte cu referire la sistemul opioid al creerului:
 face parte din sistemul de analgezie a creierului

 percepe durerea acuta
 este calea de transmitere a durerii viscerale
 percepe durerea fantom
 asigura aparitia durerii reflectate
Întrebarea Nr. 5: Semnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii
nervi cranieni:
 nervul facial
 nervul glosofaringian
 nervul vag
 nervul trigemen
 nervul hipoglos
Întrebarea Nr. 6: Care suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de
refractie:
 suprafata posterioara a cristalinului
 suprafata posterioara a corneei
 suprafata anterioara a cristalinului
 corpul vitros
 suprafata anterioara a corneei
Întrebarea Nr. 7: Controlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de:
 sistemul nervos somatic

 sistemul nervos parasimpatic
 sistemul limbic
 sistemul nervos simpatic
 mecanisme hormonale
Întrebarea Nr. 8: Selectati afirmatiile corecte:
 presbiopia apare in rezultatul dereglarii inervatiei muschiului ciliar

 presbiopia apare in rezultatul cresterii tensiunii intraoculare
 presbiopia apare in rezultatul alungirii globului ocular
 presbiopia apare in rezultatul opacifierii cristalinului
 presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului
 cataracta se manifesta prin alungirea globului ocular

 cataracta se manifesta prin cresterea presiunii intraoculare
 cataracta se manifesta prin modificarea curburii corneei
 cataracta se manifesta prin dereglarea inervatiei m.ciliar
 cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului
Întrebarea Nr. 10: Pentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana
examinata la distanta de:
 5m
 2m
 15m
 8m
 20m
 corectia astigmatismului poate fi efectuata folosind preparate farmacologice

 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile concave
 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice
 corectia astigmatismului poate fi efectuata prin indepartarea chirurgicala a cristalinului
 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile convexe
Întrebarea Nr. 12: Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:
 cristalinul
 procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar
 irisul
 retina
 muschii ciliari
Întrebarea Nr. 13: Cum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie:
 se apropie
 se indeparteaza
 A si D corecte
 se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
 nu se modifica
Întrebarea Nr. 14: Cum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie:
 se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:

 se apropie
 nu se modifica
 se indeparteaza
 C si D corecte
Întrebarea Nr. 15: Substanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste:
 bilirubina
 iodopsina
 melanina
 rodopsina
 fotopsina
Întrebarea Nr. 16: Care este cauza hemeralopiei(orbire nocturna):
 dereglarea vascularizarii retinei

 insuficienta enzimei retinal -izomeraza
 insuficienta severa de vitamina A
 opacifierea cristalinului
 lipsa pigmentului melanina
Întrebarea Nr. 17: Sistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de:
 cantitatea rodopsinei
 viteza de scindare a rodopsinei
 cantitatea pigmentului melanina
 proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri
 intensitatea fluxului de lumina
Întrebarea Nr. 18: Care este cauza defectelor vederii color:
 lipsa bastonaselor
 insuficienta de melanina
 scaderea elasticitatii cristalinului
 lipsa diferitor tipuri de conuri
 insuficienta rodopsinei
 celule bipolare nu fac parte din celulele retinei

 celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei
 celule ganglionare nu fac parte din celulele retinei
 celule amacrine nu fac parte din celulele retinei
 celule orizontale nu fac parte din celulele retinei
Întrebarea Nr. 20: Disparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta
denumirea de:
 hemianopsie
 astigmatism
 presbiopie
 acromazie
 miopie
Întrebarea Nr. 21: Hemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit:
 prin nervul optic drept

 prin nervul vag
 prin nervul optic sting
 prin fibrele incrucisate din chiazma optica
 prin fibrele neincrucisate din chiazma optica
Întrebarea Nr. 22: Hemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se
transmit:
 prin nervul optic drept

 prin nervul vag
 prin fibrele incrucisate din chiazma optica
 prin fibrele neincrucisate din chiazma optica
 prin nervul optic stang
Întrebarea Nr. 23: Ce numim anizocorie:
 Anomalie a refractiei ochiului

 diametrul diferit al pupilelor
 dereglarea acomodarii
 dereglarea vederii cromatice
 cresterea presiunii intraoculare
Întrebarea Nr. 24: Care din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie:
 muschiul tensor al timpanului

 scarita
 nicovala
 membrana vestibulara
 ciocanul
Întrebarea Nr. 25: Care este mecanismul de protejare a analizatorului auditiv de zgomotele
nocive:
 extinderea reflexa a membranei bazilare

 relaxarea muschiului scaritei
 relaxarea muschiului tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice
 contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului
 inhibitia celulelor cu cili
Întrebarea Nr. 26: Cum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul
oscilator:
 nu se modifica
 creste esential
 apare surditatea totala
 se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa
 scade esential
Întrebarea Nr. 27: Ce numim helicotrema:
 orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie

 membrana pe care se gasesc receptorii auditivi
 orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara
 orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara
 membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie
Întrebarea Nr. 28: Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine
la sunete cu frecuenta inalta:
 segmentul de la baza cohleei

 segmentul distal si mediu
 toate trei segmente vibreaza cu amplitudine egala
 segmentul distal
 segmentul mediu
Întrebarea Nr. 29: O persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele
spectrului de frecventa:
 5000-8000 Hz
 20-20000 Hz
 500-10000 Hz
 200-5000 Hz
 500-3000 Hz
Întrebarea Nr. 30: Care din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea ariilor de
asociatie:
 aria limbica
 aria Wernicke
 aria lui Broca
 aria prefrontala
 aria somatosenzitiva
Întrebarea Nr. 31: Care este functia de baza a ariei Broca:
 analiza senzatiilor auditive

 este responsabila de emotii si motivatii
 este responsabil de formarea cuvintelor
 controleaza miscarile voluntare ale corpului
 analiza senzatiilor vizuale
Întrebarea Nr. 32: Lezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:
 aria limbica de asociatie

 aria Broca
 aria Wernicke
 aria vizuala secundara
 aria prefrontala de asociatie
Întrebarea Nr. 33: Care este functia majora a ariei Wernicke:
 analiza informatiei auditive

 analiza informatiei vizuale
 intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale
 formarea cuvintelor
 e responsabila de compartament
Întrebarea Nr. 34: Prin ce se caracterizeaza afazia auditiva:
 afectarea receptorilor auditivi

 surditate
 incapacitatea de a vorbi
 incapacitatea analizei incapacitatea analizei informatiei auditive
 incapacitatea de a intelege cuvintele rostite
Întrebarea Nr. 35: Care structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din
memoria de scurta durata in memoria de lunga durata:
 ganglionii bazali
 hipofiza
 hipocampul
 cerebelul
 nucleul supraoptic al hipotalamusului
Întrebarea Nr. 36: Ce dereglari survin la exterparea hipocampului:
 amnezie retrograda
 dereglarea perceperii culorilor
 amnezie anterograda
 dizartrie
 tremor intentionat
Întrebarea Nr. 37: Circulatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit
reverberant) este un mecanism al memoriei:
 de scurta durata
 senzoriale
 A si B corecte
 tertiare
 de lunga durata
Întrebarea Nr. 38: Modificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii
memoriei:
 tertiare
 C si D corecte
 de scurta durata
 senzoriale
 de lunga durata
Întrebarea Nr. 39: Amnezia retrograda se caracterizeaza prin:
 A si B corecte
 incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata
 incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata
 incapacitatea de a intelege cuvintele scrise
Întrebarea Nr. 40: Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
 scaderea presiunii sangvine

 scaderea metabolismului bazal
 scaderea frecventei cardiace
 miscari rapide a globilor oculari
 micsorarea tonosului muscular
Întrebarea Nr. 41: Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru faza REM al somnului:
 miscari musculare neregulate

 metabolismul total al creierului scade
 visele
 frecventa cardiaca neregulata
 miscari rapide ale globilor oculari
Întrebarea Nr. 42: Care din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major
implicat in producerea somnului lent:
 acetilcolina
 serotonina
 glicina
 dopamina
 noradrenalina
Întrebarea Nr. 43: Enumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali:
 chemoreceptori
 mecanoreceptori
 termoreceptori
 toate raspunsurile corecte
 nociceptori
Întrebarea Nr. 44: Care sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele
somatice ale corpului:
 sistemul lemniscal dorsal

 tractul piramidal
 tractul rubrospinal
 tractul reticulospinal
 sistemul antero-lateral
Întrebarea Nr. 45: Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral:
 durere
 senzatii sexuale
 senzatii de vibratie
 senzatii de pozitie
 senzatii termice
Întrebarea Nr. 46: Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:
 senzatii vibratorii
 senzatii termice
 senzatii de pozitie
 senzatii de gidilit
 senzatii de durere
Întrebarea Nr. 47: Enumerati principalele tipuri de receptori de durere:
 mecanici
 chimici
 tactil
 electromagnetici
 termici
Întrebarea Nr. 48: Ce structuri a SNC nu participa in perceptia durerii:
 cortexul cerebral
 talamusul
 cerebelul
 nucleii vestibulari
 formatiunea reticulara
Întrebarea Nr. 49: Principalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al

creierului sint:
 serotonina
 beta-endorfina
 enkefalina
 histamina
 bradikinina
Întrebarea Nr. 50: Sensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori:
 receptori mecanici
 receptori pentru cald
 receptori pentru durere
 receptori pentru frig
 chimici
Întrebarea Nr. 51: Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi:

 sunt receptori secundari
 receptioneaza senzatia olfactiva
 contin microvili
 sunt receptori primari
 provin din celule epiteliale
Întrebarea Nr. 52: Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive:
 contin cili
 sunt receptori primari
 provin din SNC
 sunt receptori secundari
 nu se adapteaza
Întrebarea Nr. 53: Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul:

 sunt substante volatile
 provoaca hiperpolarizarea membranei biologice
 sunt hidrosolubile
 formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei
Întrebarea Nr. 54: Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina:
 este marita
 este inversata
 este reala
 este micsorata
 este virtuala
Întrebarea Nr. 55: Cind muschiul ciliar ocular este complect relaxat:
 puterea de refractie a cristalinului creste

 ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza
 puterea de refractie a cristalinului scade
 ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza
 cristalinul se aplatizeaza
Întrebarea Nr. 56: Numiti erorile de refractie ale ochiului:
 glaucomul
 hipermetropia
 prezbiopia
 miopia
 astigmatismul
Întrebarea Nr. 57: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia:

 imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei
 poate fi erectata cu lentile convexe
 globul ocular este mai lung
 poate fi corectata cu lentile concave
 globul ocular este mai scurt
Întrebarea Nr. 58: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia:
 scade elasticitatea cristalinului

 globul ocular este mai lung
 imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei
 poate fi corectata cu lentile convexe
 globul ocular este mai scurt
Întrebarea Nr. 59: Astigmatismul este determinat de:
 cresterea presiunii intraoculare

 forma alungita a corneei
 opacifierea cristalinului
 forma alungita a cristalinului
 alungirea globului ocular
Întrebarea Nr. 60: Lichidul intraocular cuprinde:
 cristalinul
 umoarea vitroasa
 corpul ciliar
 corneea
 umoarea apoasa
Întrebarea Nr. 61: Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei:
 metarodopsina II
 batorodopsina
 metarodopsina I
 scotopsina
 trans retinal
Întrebarea Nr. 62: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al

bastonaselor:
 este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare

 durata 1 - 1,5 sec
 este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare
 reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului
 reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului
Întrebarea Nr. 63: Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM):
 predomina undele delta

 predomina undele beta
 are loc sincronizarea ritmului
 predomina undele alfa
 are loc desincronizarea ritmului
Întrebarea Nr. 64: Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral:
 retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici

 retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv
 retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual
 este centrul superior de perceptie a durerii
 functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual
Întrebarea Nr. 65: Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul
vestibular:
 detecteaza acceleratia lineara a corpului

 detecteaza orientarea capului fata de corp
 participa la mentinerea echilibrului static
 detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala
 determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie
Întrebarea Nr. 66: Cind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular?:
 la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala

 la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante
 la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului
 la o miscare liniara accelerata a corpului
 la o rotatie brusca a capului
Întrebarea Nr. 67: Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele
semicirculare:
 preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului

 participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante
 participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare
 participa la reglarea echilibrului static
 detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie
Întrebarea Nr. 68: Numiti cele mai importante arii de asociație ale cortexului:
 aria somatica secundara

 aria limbica
 aria auditiva secundara
 aria parieto-occipito-temporala
 aria prefrontala
Întrebarea Nr. 69: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke:
 incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite

 incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise
 dementa totala
 incapacitatea de a intelege cuvintele scrise
Întrebarea Nr. 70: Care sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:
 beta
 teta
 alfa
 gama
 delta
Întrebarea Nr. 71: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa:
 frecventa 8-13 HZ
 se inregistreaza in starea de veghe in repaus
 se inregistreaza in timpul somnului
 frecventa 20-30 Hz
 apar in incordare nervoasa
Întrebarea Nr. 72: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:
 apar in stare de veghe in repaus

 frecventa mai mica de 14Hz
 apar in timpul stimularii sistemului nervos central
 frecventa mai mare de 14Hz
 apar in somnul paradoxal
Întrebarea Nr. 73: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale
delta:
 apar in boli cerebrale grave

 apar in starea de veghe in repaus
 apar in somnul foarte profund
 frecventa 8-13 HZ
 frecventa mai mica de 3Hz
Întrebarea Nr. 74: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta:
 voltajul mai mare ca la undele alfa

 apar in somnul paradoxal
 apar in stresul emotional si somnul ortodoxal
Întrebarea Nr. 75: Numiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat:
 poate fi elaborat la diferiti stimuli

 este innascut
 se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat
 se elaboreaza fara participarea cortexului
 este dobandit
Întrebarea Nr. 76: Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor

conditionate:
 importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui neconditionat

 starea de veghe a organismului
 importante fisiológica a excitantului conditionat este mai mare decit a celui neconditionat
 excitantul conditionat urmeaza dupa excitantul neconditionat
 lipsa afectiunilor grave ale scoartei
Întrebarea Nr. 77: Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si

emotiilor:
 formatiunea reticulara
 sistemul limbic
 nucleul rosu
 hipotalamusul
 cerebelul
Întrebarea Nr. 78: Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a
undelor electrice ale cortexului:
 in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus

 la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus
 trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal
 in stare de narcoza
 trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal
Întrebarea Nr. 79: Selectati afirmatiile ce caracterizeaza memoria:
 capacitatea creierului de a receptiona informatia

 capacitatea creierului de recunoastere a informatiei
 capacitatea creierului de evocare a informatiei
 capacitatea creierului de conservare a informatiei
Întrebarea Nr. 80: Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG:
 la tercerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal

 la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica
 la trecerea de la starea de veghe la starea de somn
 la excitarea SNC
 la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal
Întrebarea Nr. 81: Indicati celule retinei ce transmit semnalele vizuale electrotonic:
 conurile si bastonasele
 celulele amacrine
 celulele orizontale
 celulele bipolare
Întrebarea Nr. 82: Care segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine
la sunetele cu frecventa joasa:
 segmentul mediu
 segmentul la baza cohleei
 segmentul distal
 A si B corecte
 membrana bazilara in intregime
Întrebarea Nr. 83: Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio:
 nu influenteaza asupra gradului de oscilatie a timpanului

 micsoreaza gradul de vibratie al timpanului
 mareste gradul de vibratie al timpanului
 egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului
 asigura vibratia perfecta a timpanului
Întrebarea Nr. 84: Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi:
 potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv

 sunt receptori cu sensibilitate primara
 sunt receptori cu sensibilitate secundara
 potentialul receptor apare in terminatiunile nervului auditiv
 potentialul generator apare in celulele senzitive
Întrebarea Nr. 85: Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la
diferite ambiante sonore:
 in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea

 in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste
 pragul de excitatie va ramine acelasi
 in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce
 in conditii de zgomot sensibilitatea va creste
Întrebarea Nr. 86: La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia

de durere:
 la 5 C
 la 30 C
 la temperatura, la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura
 peste 45 C
Întrebarea Nr. 87: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza:
 reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape

 contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic
 dilatarea pupilei
 contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic
 ingustarea pupilei
Întrebarea Nr. 88: Alegeti raspunsurile caracteristice midriazei:
 contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic

 micsorarea diametrului pupilei
 marirea diametrului pupilei
 se produce la intuneric
 contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina)
Întrebarea Nr. 89: Indicati localizarea centrelor corticali:
 girusul frontal - centrul auditiv

 girusul postcentral - centrul sensorial somatic
 girusul postcentral- centrul vizual
 girusul temporal - centrul auditiv
 girusul occipital - centrul vizual
Întrebarea Nr. 90: Selectati caracteristicile regiunii foveale ale retinei:
 are un diametru de 0,4 mm

 vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera
conurile
 este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5
microni
 este pata oarba
 fiecare con face sinapsa cu celula bipolara
Întrebarea Nr. 91: Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului lent (non-REM):
 scaderea tonusului muscular

 predominarea proceselor anabolice
 scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine
 scaderea tonusului simpatic
Întrebarea Nr. 92: Selectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM):
 are loc sincronizarea ritmului

 predomina undele delta
 are loc desincronizarea ritmului
 predomina undele alfa
Întrebarea Nr. 93: Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (REM):

 miscari rapide a globilor oculari
 creste metabolismul total al creierului
 pragul de trezire este ridicat
Întrebarea Nr. 94: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza endolimfa:
 are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare

 este localizata in scala medie
 este secretata de stria vestibularis
 este localizata in scala timpanica
 se afla in scala vestibulara
Întrebarea Nr. 95: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie:
 apare in intoxicatii cu monoxid de carbon

 apare la lezarea cortexului primar
 apare la lezarea nucleului cohlear
 apare in flamatii ale urechii medii
 apare in traumatisme ale timpanului
Întrebarea Nr. 96: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza cohleea:
 contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore

 contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor
celulelor receptoare
 contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K+
 contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria
acelulara
 prezinta sensibilitate maxima la sunete cu frecventa peste 20000 herti
Întrebarea Nr. 97: Care din următoarele senzații sunt produse de neuroni care nu au releu
talamic și nu proiectează în neocortex?
 tactil
 proprioceptive
 miros
 gust
 accelerație
Întrebarea Nr. 98: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza umoarea apoasă:
 este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min)

 este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare
 circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă și ajunge în camera anterioară a
ochiului
 toate răspunsurile sunt corecte
 contribuie la reglarea volumului și presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg
Întrebarea Nr. 99: Ce particularități prezintă potențialul receptor, produs prin excitarea
bastonașelor?
 descompunerea rodopsinei scade conductanța pentru Na+, la nivelul membranei

segmentare externe, datorită unei cascade de excitație
 este un potențial de hiperpolarizare, produs prin creșterea negativității interioare a
membranei
 este un potențial de depolarizare
 nici un raspuns corect
 durează ceva mai mult de o secundă și este proporțional cu logaritmul intensității luminoase
Întrebarea Nr. 100: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza mugurii gustativi:
 sunt foarte sensibili și la stimuli de contact, temperatură, durere

 reprezintă receptorii gustativi
 prezintă o mare adaptabilitate
 prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
Întrebarea Nr. 101: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza corpusculii Pacini:
 sunt termoreceptori
 sunt mecanoreceptori
 sunt receptori cu adaptare lentă
 sunt algoreceptori
 sunt receptori cu adaptare rapidă
Întrebarea Nr. 102: Care din următoarele senzații nu sunt inițiate de la nivelul terminațiilor
nervoase libere?
 senzatii de durere
 senzația de gâdilat
 senzatia de gust
 senzatii tactile
 senzații termice
Întrebarea Nr. 103: Vitamina A este un precursor pentru sinteza:
 colesterolului
 retinenului 1
 pigmenților irisului
 scotopsinei
 melatoninei
Întrebarea Nr. 104: Intensitatea sunetelor se măsoară:
 în pascali
 în amperi
 în decibeli
 în daltoni
 în volti
Întrebarea Nr. 105: Care din următoarele afirmații este incorectă?
 sunetul este produs de vibrații ale aerului, care formează unde sonore
 intensitatea undei sonore este determinată de frecvențe
 calea auditiva nu trece prin talamus
 scărița se sprijină cu talpa pe fereastra ovală
 timbrul undei sonore este determinat de vibrațiile armonice supraadăugate
Întrebarea Nr. 106: Un nucleu din bulb, care primește fibre aferente primare de la cohlee este:
 corpul restiform
 ganglionul spiral
 corpul trapezoidal
 coliculul cvadrigemen inferior
 nucleul cohlear dorsal
Întrebarea Nr. 107: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare
senzoriale cohleare:
 au stereocili prinși în membrana tectoria

 sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II
 nu au kinocil
 sunt scăldați de endolimfă
Întrebarea Nr. 108: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă

frecvență, in concordanță cu teoria localizării (tonotopie):
 stimulează selectiv numai celulele ciliate externe

 produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei
 stimulează câțiva neuroni din nucleul cohlear și cea mai mare parte a neuronilor din coliculul
cvadrigemen inferior
 fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon
Întrebarea Nr. 109: Care din următoarele structuri nu aparține de cohlee?
 membrana bazilară
 rampa medie
 utricula
 rampa timpanică
 rampa vestibulară
Întrebarea Nr. 110: Ce ion se găsește în concentrații mai ridicate în perilimfă, comparativ cu
endolimfa?
 nici unul
 Ca2+
 Na+
 K+
 Cl-
Întrebarea Nr. 111: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza potențialul microfonic:
 este produs la stimularea chimică a celuleleor ciliate

 este produs la stimularea electrică a celulelor ciliate
 este produs la stimularea nervoasă a celuleleor ciliate
 este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate
Întrebarea Nr. 112: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza canalele semicirculare:
 sunt esențiale în detectarea accelaratiei angulare

 sunt esențiale în detectarea sunetelor
 sunt esențiale în menținerea refelxelor auditive
 sunt esențiale în fixarea obiectelor în spațiu
Întrebarea Nr. 113: Surditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a:
 lemniscului lateral
 coliculului cvadrigemen inferior
 nucleilor cohleari
 nucleului geniculat medial
 cortexului auditiv
Întrebarea Nr. 114: Alegeți răspunsurile corecte:
 Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinați coincid în parte

 Prima treaptă în transducerea senzorială este generarea potențialului receptor
 Diferite tipuri de receptori specializați răspund mai ușor la stimuli specifici
 Un stimul constant, aplicat pe un receptor tactil, va determina o rată constantă de descărcări
în axonul neuronului corespunzător receptorului
 Frecvența unui grup (tren) de potențiale de acțiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă
intensitatea stimulării asupra receptorului
 Tractul spinotalamic lateral transmite informații de la termoreceptorii cutanați

 Toți receptori tactili sunt incapsulați
 Receptorii tactili sunt repartizați uniform pe tegument
 Termoreceptorii cutanați sunt terminații nervoase libere
 Informațiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanați, ajung la scoarța cerebrală via
deutoneuronii din coarnele medulare posterioare
 Durerea viscerală este neplăcută și în același timp, de obicei, slab localizată

 Algoreceptorii pot fi activați consecutiv eliberării de bradikinină
 Semnalele de la sistemul somatosenzitiv ajung în girusul precentral
 Senzațiile de durere pot fi amplificate prin stimularea cortexului somatosenzitiv primar
 Algoreceptorii sunt terminații nervoase libere
 La lumina puternică, ambele pupile se contractă

 Mioza se produce pentru vederea de aproape
 Umoarea apoasă este un ultrafiltrat plasmatic
 Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg
 Diametrul pupilar este controlat exclusiv de inervația parasimpatică
 Hipermetropia se poate corecta cu lentile divergente, pentru că imaginea se focalizează

după retină
 Focalizarea ochiului este controlata de inervația parasimpatică a corpului ciliar
 În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei și corecția se face cu lentile
divergente
 Dacă ochiul focalizează un obiect la distanță, mușchii ciliari se contractă
 Cristalinul este cel mai important element din sistemul de refracție a ochiului
 În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală

 Adaptarea completă la întuneric necesită 30 minute
 Vederea cromatică completă este posibilă în lumina obscură
 În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuala este optimă în centrul câmpului vizual
 Protanopii nu pot distinge roșu de verde, pentru că nu au pigment pentru detectarea luminii
verzi
 Endolimfa din rampa timpanică are o compoziție similară cu plasma

 Oscioarele din urechea medie sunt esențiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre
cohlee
 Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz și 20 kHz
 Urechea este mai sensibilă la frecvența între 1 kHz și 3 kHz
 Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienții la care pierderea conducerii
osoase și a conducerii aeriene a sunetelor este similară
 La deplasarea rectilinie uniformă se stimulează celulele ciliate din creasta ampulară

 Utricula răspunde la decelerația mișcării vehiculelor
 Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic
 Canalele semicirculare au rol esențial în menținerea echilibrului
 Canalele semicirculare conțin perilimfă
Întrebarea Nr. 122: Care dintre viciile de refracție se corectează cu lentile convexe:
 miopia
 prezbiția
 astigmatismul miopic
 hipermetropia
 astigmatismul hipermetropic
Întrebarea Nr. 123: Selectați afirmațiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din
organul Corti:
 utilizează acetilcolina ca mediator chimic principal

 reprezintă receptori auditivi propriu-ziși
 nu primesc fibre eferente
 sunt aranjate pe un singur rând
 funcționează ca amplificatori
Întrebarea Nr. 124: În care din situațiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:
 are pupila în midriază

 are tulburări de acomodație
 are leziuni retiniene în regiunea maculară
 are pupila în mioză
 are leziuni în retina periferică
Întrebarea Nr. 125: Care dintre viciile de refracție se corectează cu lentile divergente:
 hipermetropia
 astigmatismul miopic
 miopia
 astigmatismul hipermetropic
 prezbiția
Întrebarea Nr. 126: Funcția primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:
 detectarea direcției sunetelor

 filtrarea sunetelor cu frecvență înaltă din stimulii sonori
 diferențierea sunetelor cu frecvențe diferite
 protejarea urechii de deteriorări
 amplificarea stimulilor sonori și conducerea lor spre cohlee
Întrebarea Nr. 127: Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a
transmisiei sonore?
 urechea internă
 membrana tectoria
 membrana bazilară
 mușchiul scăriței și tensor al timpanului
 urechea externă
Întrebarea Nr. 128: Selectați afirmațiile adevărate despre celulele ciliate din organul lui Corti?
 înclinarea cililor în direcție opusă, determină hiperpolarizarea celulelor și reducerea

frecvenței potențialului de acțiune
 înclinarea cililor într-o direcție, determină depolarizarea celulelor și creșterea frecvenței
potențialului de acțiune
 vibrațiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări
mecanice la contactul cu membrana tectoria
 cilii auditivi situați la nivelul polului apical ai celulelor auditive externe pătrund în membrana
tectoria
 toate răspunsurile corecte
Întrebarea Nr. 129: Selectați afirmațiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura
pigmenților vizuali:
 este o aldehidă a vitaminei A, aceeași pentru toți pigmenții vizuali

 există sub 2 forme izomere: cis și trans trecerea din forma cis în trans se face sub acțiunea
energiei luminoase și trecerea din trans în cis are loc la întuneric
 este grupare neproteică
 retinenul + scotopsina = pigment vizual
 forma trans se combină ușor cu opsinele formând pigmentul caracteristic
Întrebarea Nr. 130: Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari
bulbari controlează echilibrul static și dinamic?
 vestibulonuclear
 a și b corecte
 vestibulospinal
 vestibulocerebelos
Întrebarea Nr. 131: Selectați afirmațiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru
vederea de aproape:
 creșterea convergenței cristalinului

 scăderea convergenței cristalinului
 midriază
 convergența axelor oculare
 miozâ
Întrebarea Nr. 132: Ca urmare a absorbției energiei radiației luminoase electromagnetice, cu

lungimi de undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea translocare a pigmenților
vizuali:
 disocierea scotopsinei și metarodopsinei

 transformarea formei cis în forma trans a retinenului
 descompunerea în retinen și scotopsină
 disocierea scotopsinei
 transformarea vitaminei A în retinen
Întrebarea Nr. 133: Dacă o persoană se rotește încet spre dreapta:

 se poate observa componenta lentă a nistagmusului, inițiată de impulsuri vestibulare
 atât ochiul drept, cât și ochiul stâng deviază spre stânga
 celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal stâng se depolarizează
 stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de
kinocil
 a, b și c corecte
Întrebarea Nr. 134: Selectați afirmațiile corecte referitor la prezbiopie:
 punctul proxim crește

 punctul remotum scade
 puterea totală de refracție crește
 acuitatea vizuală crește
 capacitatea de a vedea obiectele la distanță scade
Întrebarea Nr. 135: Selectați afirmațiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:
 crește concentrația GMPc

 crește potențialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
 crește concentrația de rodopsină din fotoreceptori
 crește frecvența impulsurilor transmise de fotoreceptori
 crește conductanța sodiului la nivelul fotoreceptorilor
Întrebarea Nr. 136: Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:
 depolarizarea celulelor cu conuri

 activarea fosfodiesterazei
 formarea de cis-retinol din rodopsină
 conversia GTP în GMPc
 inactivarea celulelor cu bastonașe
Întrebarea Nr. 137: Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele
mecanisme:
 contracția fibrelor musculare circulare ale irisului și ale mușchilor ciliari sub control vegetativ
parasimpatic (nervul III cranian)
 scăderea convergenței cristalinului de la 30 la 15 dioptrii
 covergența axelor vizuale
 contracția fibrelor musculare radiare ale irisului
 secreția de noradrenalină, în fibrele nervoase simpatice
Întrebarea Nr. 138: Midriaza implică următoarele procese, cu excepția:
 relaxării fibrelor musculare circulare ale irisului

 transmiterii impulsurilor prin ganglionul cervical superior
 descărcărilor nervoase simpatice
 contracției fibrelor musculare radiare ale irisului
 stimulării nucleului Behterev
Întrebarea Nr. 139: Următoarele afirmații despre ochi sunt adevărate, cu excepția:
 punctul focal la ochiul emetrop este pe retină

 punctul focal la ochiul hipermetrop este înapoia retinei
 cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
 punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este înaintea retinei
 cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia
Întrebarea Nr. 140: Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
 adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar și în absența

mișcărilor capului
 capacitatea de a detecta accelerația angulară, prin receptorii din creasta amputară
 capacitatea de a detecta accelerația liniară, prin receptorii din macula
 prezența endolimfei în canalele semicirculare membranare
 potențialele de acțiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii motori
ai nervilor cranieni și spre paleocerebel, prin nucleii vestibulari bulbari
Întrebarea Nr. 141: Selectați afirmațiile incorecte referitor la ochi:
 numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric

 pata galbenă (macula lutea) este în dreptul axului vizual
 lumina determină un reflex pupiloconstrictor parasimpatic
 umoarea apoasă este secretată în camera posterioară și este drenată în cea anterioară
 aparatul dioptric ocular este format din cornee și cristalin și are o putere totală de refracție de
60 dioptrii
Întrebarea Nr. 142: Selectați afirmațiile corecte referitor fotoreceptori:
 conțin pigmenți vizuali numiți rodopsină în celulele cu bastonașe și iodopsinâ în celulele cu

conuri
 fac sinapsă direct cu ganglionii multipolari din retină
 prezintă pigmenți cu aceeași absorbantă pentru energia luminoasă
 prezintă mecanisme comune de fotorecepție, amplitudinea potențialului generator este
proporțională cu logaritmul intensității luminoase
 produc potențiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenților, ceea ce determină
modificări ale conductanței ionice
Întrebarea Nr. 143: Care dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale?
 astigmatismul
 hipermetropia
 miopia
 strabismul
 presbitismul
Întrebarea Nr. 144: Care din următoarele afirmații sunt incorecte? Fovea centralis este
suprafața retinei unde:
 lipsesc celulele cu bastonașe

 acuitatea vizuală este maximă
 sensibilitatea la lumină este mai mare față de alte arii din retină
 concentrația celulelor cu conuri este maximă
 nervul optic părăsește globul ocular și arterele globului ocular intră
Întrebarea Nr. 145: Care din următoarele afirmații sunt incorecte?
 mușchii irisului și mușchii corpului ciliar sunt mușchi netezi care constituie mușchii intrinseci
ai globului ocular
 corpul celulelor vizuale receptoare este situat mai departe de coroidă,față de segmentele
externe ale celulelor
 pata oarbă nu participa în fotorecepție
 pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieșire a nervului optic din globul ocular și este
situată medial și inferior de pata galbenă
 stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari și celulele
ganglionare
Întrebarea Nr. 146: Care din următoarele enunțuri sunt incorecte?
 puterea de acomodare crește cu vârsta datorită scăderii elasticității cristalinului

 vederea diurnă colorată, la lumină puteinică este asigurată de celulele cu conuri
 punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poale fi văzut
clar, fără efort acomodativ
 punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut
clar, cu efort acomodativ maxim
 nictalopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric
Întrebarea Nr. 147: Dacă lumina pătrunde într-un ochi:
 este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic

 pupila ipsi- și contralaterală se micșorează
 nici un răspuns corect
 au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secționat bilateral
 este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic
Întrebarea Nr. 148: Care din următoarele afirmații sunt incorecte?
 mioza este produsă la acomodarea la distanță

 midriaza este produsă prin ischemfe cerebrală
 mioza este produsă de substanțe ca morfina
 mioza este produsă de anxietate
 midriaza este produsă de substanțe parasimpaticolitice ca și atropină
Întrebarea Nr. 149: Transecțiunea pe calea optică produce:
 pierderea vederii în câmpurile nazal și temporal a unui singur ochi, dacă secțiunea s-a
efectuat la nivelul nervului optic respectiv
 pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral și în câmpul nazal al ochiului
ipsilateral, dacă secțiunea interesează tractul optic
 pierderea vederii în câmpurile temporale ipsilaterale și temporale contralaterale, dacă s-a
efectuat transecțiunea totală a nervului optic
 pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secțiunea este totală și
interesează chiasma optică
 contracția mușchiului ciocanului reduce vibrațiile timpanului la sunete prea puternice

 amplitudinea vibrațiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 fețe ale sale sunt
egale
 căile și centrii acustici au o organizare tonală
 trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea din urechea
internă
 distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive
secundare provoacă afazie auditivă
 endolimfa comunică prin apeductul vestibulului osos cu lichidul cefalorahidian

 endolimfa are o concentrație de Na+ și de K+ asemănătoare lichidului extracelular
 endolimfa se găsește în labirintul osos
 endolimfa are o concentrație de Na+ mai mare ca în lichidul extracelular
 endolimfa prezintă variații de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a avut
loc transmisia prin urechea externă, medie și perilimfă
Întrebarea Nr. 152: Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:
 sunt inițiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti

 a și c corecte
 sunt transmise spre nucleii cohleari
 rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital
 rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic
Întrebarea Nr. 153: Selectați afirmațiile corecte:
 senzația de gust este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în

neocortex
 senzația de tact este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în
neocortex
 senzația de gust și miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează
în neocortex
 senzația de accelerație este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează
în neocortex
 senzația de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în
neocortex
Întrebarea Nr. 154: Selectați formulările incorecte:
 primul neuron situat pe segmentul de conducere gustativ face sinapsă în nucleul solitar
 neuronul receptor olfactiv face sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv
 fibrele protoneuronului gustativ sunt cuprinse în nervii cranieni VII, IX și X
 rinencefalul îndeplinește în totalitate funcțiile olfactive
 mugurii gustativi sunt situați numai pe limbă
 iritantele nazale ca menta, mentolul și clorul stimulează neuronii trigeminali și inițiază
lăcrimare, strănut și inhibiție respiratorie
Întrebarea Nr. 155: Selectați afirmațiile corecte referitor la acuitatea vizuală normală a
ochiului uman:
 a, b, c, d corecte
 se reduce de 5-10ori în afara ariei foveale, și devine tot mai slabă la periferia retinei
 are valoarea de 45 secunde de arc
 este maximă la nivelul foveei centrale
 este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase
Întrebarea Nr. 156: Selectați afirmațiile corecte referitor la umoarea apoasă:
 este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare
 este permanent formată la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/ min)
 circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă și ajunge în camera anterioară a
ochiului
 contribuie la reglarea volumului și presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg
Întrebarea Nr. 157: Selectați afirmațiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei
(purpurul vizual):
 depinde de prezența vitaminei A pentru formarea de novo a retinalului

 cuprinde resinteza sa, catalizată enzimatic de retinal-izomerază
 cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o trilionime de
secundă (psec)
 depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina și regenerează
rodopsină
Întrebarea Nr. 158: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează potențialul receptor al

bastonașelor:
 doar b și d corecte
 este un potențial de hiperpolarizare, produs prin creșterea negativității interioare a
membranei
 potențialul receptor durează ceva mai mult de o secundă și este proporțional cu logaritmul
intensității luminoase
 este un potențial de depolarizare
 descompunerea rodopsinei scade conductanța pentru Na+, la nivelul membranei
segmentare externe
Întrebarea Nr. 159: Selectați enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul

bastonașelor, care explică sensibilitatea deosebită a acestora la întuneric:
 rodopsină activată
 transducina
 adenilat ciclaza
 fosfodiesteraza activată
 rodopsinkinaza
Întrebarea Nr. 160: Neuromediația sinaptică din retină se realizează cu următoarele

substanțe:
 noradrenalină, adrenalină, histamină

 GABA, glicină, glutamat
 TRH, GnRH, enkefaline și beta-endorfine
 acetiicolinâ, dopamină, serotonină
 PIV, CCK, neurotensinâ, histamină
Întrebarea Nr. 161: Resinteza GMPc, în citoplasmă fotoreceptorilor, depinde de:
 inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină

 creșterea concentrației de Ca2+ în fotoreceptori
 activarea guanilil ciclazei
 creșterea concentrației de Na+ în fotoreceptori
Întrebarea Nr. 162: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a

celor 3 tipuri de conuri, conform teoriei tricromatice pentru percepția culorilor:
 este determinată de pigmenții din conuri (combinații de retinal și fotopsină), care le conferă
sensibilitate la culorile albastru, verde și roșu
 este asemănătoare curbelor de absorbție a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenți
fotosensibili
 poate fi influențată de absența conurilor receptoare, pentru o anumită culoare și de numărul
crescut compensator al conurilor, pentru celelalte culori
 a și c corecte
 b și c corecte
Întrebarea Nr. 163: Selectați afirmațiile incorecte:
 celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X și Y celulele W reprezintă peste 50% și au rol în

transmiterea imaginilor vizuale și percepția culorilor
 transmiterea majorității semnalelor din retină se face prin conducere electronică, nu prin
potențialul de acțiune, ceea ce permite conducerea gradată a intensității semnalului
 circuitul neuronal al retinei este organizat dinspre coroidă astfel: fotoreceptori → celule
orizontale → celule bipolare → celule amacrine → celule ganglionare
 inhibiția laterală prin celulele orizontale, determină creșterea acuității vizuale
 inhibiția laterală suplimentara prin unele celule amacrine, contribuie la creșterea contrastului
vizual
Întrebarea Nr. 164: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează neuronii bipolari din retină:
 pot fi depolarizanți și, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
 asigură un mecanism secundar de inhibiție laterală
 doar b și c corecte
 pot fi hiperpolarizanți și în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
 doar a și b corecte
Întrebarea Nr. 165: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează celulele ganglionare din
retină:
 prezintă un răspuns „on-of" în funcție de modificările intensității luminoase

 transmit semnal sub formă de potențiale de acțiune continue, spontane
 semnalele vizuale se suprapun pe fondul potențialului de acțiune
 au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică și tractusul optic
Întrebarea Nr. 166: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat

dorsolateral (corpul geniculat lateral):

 are 6 straturi celulare care primesc diferențiat semnale de la retina temporală ipsilaterală și
cea nazală heterolaterală
 conține neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X și neuroni
parvocelulari care primesc semnale de la celulele ganglionare Y
 filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
 este un nucleu de releu între axonii tractului optic și neuronii ai căror axoni formează tractul
geniculocalcarin
Întrebarea Nr. 167: Selectați enunțurile incorecte:
 fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-
un mecanism neuroumoral
 între ochi - creier-mușchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care
determină fixarea ochilor într-un punct anume din câmpul vizual
 cortexul vizual percepe în principal linii și margini, în locul suprafețelor plane din cadrul
imaginii vizuale
 semnalele din diferite părți ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria
maculară →polul occipital semnalele periferice din retină→ anterior de polul occipital, în
cercuri concentrice
 cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine și se întinde către polul
occipital, pe fața medială a emisferei
Întrebarea Nr. 168: În transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:
 reflexul de atenuare
 mușchii scăriței și tensor al timpanului
 sistemul osicular
 cohleea
 membrana timpanică
Întrebarea Nr. 169: În procesul de rezonanță, care apare în cohlee, participă în mod diferit
următoarele elemente:
 lungimea și rigiditatea fibrelor bazilare

 cantitatea de lichid din rampa medie
 cantitatea de lichid din rampa vestibulară
 cantitatea de lichid din rampa timpanică
Întrebarea Nr. 170: Principiul localizării în determinarea înălțimii (frecvenței) sunetului, se

referă la detectarea diferitelor frecvențe sonore, în raport:
 de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată

 de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată
 de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)
 a și d
 de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată
Întrebarea Nr. 171: Hărțile tonotopice din cortexul auditiv primar și ariile auditive de asociație,
se referă la analiza sunetelor, după caracteristicile lor specifice:
 după intensitate
 după direcție
 c și d
 după frecvențe
 după secvențialitate (secvență de tonuri)
Întrebarea Nr. 172: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează mugurii gustativi:
 prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi

 nu prezintă adaptabilitate
 sunt sensibili și la stimuli termici și de durere
 conțin celule gustative
 sunt chemoreceptori pentru substanțe sapide, insipide, odorante și inodore
Întrebarea Nr. 173: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează simțul gustativ:
 intervine în reflexele salivare necondiționate

 are rol în controlul dietei în raport de preferință
 împreună cu olfacția, are și o componentă emoționala, contribuind la elaborarea unor stări
afective complexe de plăcere și neplăcere
 oferă informații asupra calității alimentelor introduse în gură
Întrebarea Nr. 174: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează senzațiile primare ale
mirosului:
 sunt mirosurile putrid, pătrunzător (înțepător) eteric, mentolat, floral, de camfor și de mosc
 sunt parțial și încă puțin cunoscute
 au fost grupate în baza testelor fiziologice și în funcție de agenții stimulanți în 7 clase
 în baza studiilor genetice senzațiile primare depășesc numărul de 100
Întrebarea Nr. 175: Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv
urmează traseul:
 bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex

 membrana olfactivă → bulb olfactiv → tract olfactiv → cortex
 membrana olfactivă → nerv olfactiv → bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
 cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) →
celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
 axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→
cortex
Întrebarea Nr. 176: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive foarte vechi (
arhicortexul olfactiv):
 controlul învățat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice
 a și b
 reflexe olfactive primitive
 analiza conștientă a mirosului și perceperea corectă a olfacției
 reflexe condiționate olfactive mai complicate
Întrebarea Nr. 177: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive vechi( paleocortexul
olfactiv):
 a și c
Întrebarea Nr. 178: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive noi (neocortexul
olfactiv):

 b și d
Întrebarea Nr. 179: Care sunt localizările ariilor olfactive foarte vechi (arhicortexul olfactiv)?
 talamus (nucleul dorsomedial) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 aria olfactivă laterală: cortexul piriform și prepiriform, porțiunea corticală a nucleilor
amigdalieni
 aria olfactivă medială: nuclei situați anterior și superior de hipotalamus
 a și c
 b și c
Întrebarea Nr. 180: Care sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)?
 ) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 a și c
amigdalieni
 b și c
Întrebarea Nr. 181: Care sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)?
 talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 a și c
amigdalieni
 b și c
Întrebarea Nr. 182: Selectați afirmațiile corecte ce se referă la rolul simțului olfactiv:
 are rol în detectarea intensității agenților odoranți

 are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanțelor alimentare în putrefacție și a
substanțelor toxice poluante
 are rol în detectarea prezenței sau absenței agenților odoranți
 are rol în mecanismele stimulatorii sau inhibitorii în relațiile intersexuale
Întrebarea Nr. 183: Selectați afirmațiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive
prin stimuli chimioolfactivi:
 este posibilă dacă substanțele sunt volatile și dacă se dizolvă în lichidul care acoperă
mucoasa olfactivă
 se face cu participarea unor proteine de legare a substanțelor odorante, situate la nivelul
membranelor cililor
 are loc la nivelul cililor
 poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori
membranari) → activarea proteinei Gs cuplată cu proteina receptoare →activarea
adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice membranare→influx de
Na+ → depolarizarea membranei celulei receptoare
Întrebarea Nr. 184: Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:
 evitarea locurilor cu aer viciat

 favorizarea reflexelor secretorii digestive
 procurarea și selectarea hranei
 recunoașterea partenerului sexual la animale
 evitarea alimentelor alterate
Întrebarea Nr. 185: Analizatorii olfactiv și gustativ au următoarele elemente comune:
 receptorii sunt chemoreceptori

 adaptarea receptorilor este rapidă
 sunt rudimentare la om
 prezintă aceeași importanță la om
 stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanțelor excitante, care interacționează
specific cu receptorul
Întrebarea Nr. 186: Alegeți afirmațiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină
senzația primară de acru:
 a și c adevărat
 sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
 sunt substanțe organice cu lanț lung, care conțin azot și alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
 sunt acizi organici și anorganici
 sunt substanțe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
senzația primară de sărat:
 b și c adevărat
chinina)
senzația primară de dulce:
 b și d adevărat
chinina)
senzația primară de amar:
 a și b adevărat
chinina)
Întrebarea Nr. 190: Selectați afirmațiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării
mugurelui gustativ:
 fiecare tip de receptor răspunde la cel puțin 2 tipuri de substanțe sapide, proprietate ce
permite potențarea gusturilor
 nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari și secundari
 depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potențialului de repaus în potențial de
recepție pentru gust
 că substanțele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei
microvililor, în consecință se deschid sau se închid unele canalele ionice și membrana
celulei se depolarizează
Întrebarea Nr. 191: Adaptarea la un stimul senzorial produce:

 oboseala receptorului
 amplificarea senzației, dacă stimulul este aplicat repetat
 diminuarea senzației, dacă stimulul este aplicat intermitent
 diminuarea senzației, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
 localizarea senzației, dacă stimulul este aplicat în același loc
Întrebarea Nr. 192: Care dintre următoarele senzații nu sunt inițiate de la nivelul terminațiilor
nervoase libere?
 senzația de gâdilat
 senzația de rece
 durerea
 gustul
 atingerea
Întrebarea Nr. 193: Senzația de atingere a unei mâini nu poate fi produsă prin stimularea:
 suprafeței corticale a mâinii din aria somestezică I de partea opusă zonei stimulate
 neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
 suprafeței talamice a mâinii de partea opusă zonei stimulate
 a și c corecte
 neuronilor aferenți de la mână spre măduva spinării
Întrebarea Nr. 194: Precizați asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:
 celule ciliate - epiteliu gustativ

 celule ciliate - epiteliu olfactiv
 presoreceptori - sinus carotidian și aortic
 chemoreceptori - corpuscul carotidian și aortic
 celule ciliate - organ Corti
Întrebarea Nr. 195: Care din următoarele senzații sunt supuse facilitării și inhibiției în
sistemul nervos central?
 senzația de cald
 durerea
 atingerea
 auzul
Întrebarea Nr. 196: Acomodarea vizuală la vederea de aproape implică:
 relaxarea mușchiului circular al irisului

 creșterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului
 scăderea curburii cristalinului
 creșterea presiunii intraoculare
 contracția mușchiului ciliar
Întrebarea Nr. 197: În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a
conurilor:
 întreaga retină
 pata galbenă
 regiunea parafoveală
 fovea centralis
 pata oarbă
Întrebarea Nr. 198: În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a
bastonașelor:
 regiunea parafoveală
 întreaga retină
 pata galbenă
 fovea centralis
 pata oarbă
Întrebarea Nr. 199: Vitamina A este un precursor pentru sinteza:
 scotopsinei
 melatoninei
 pigmenților irisului
 colesterolului
 retinenului
Întrebarea Nr. 200: Selectați afirmațiile adevărate referitoare la fovea centralis:
 este zona în care se găsesc numai celule cu conuri

 este zona cu acuitate vizuală maximă
 este depresiunea centrală, cu suprafață de 1,5 mm2 de la nivelul maculei lutea
 este zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut
 este zona cea mai bogată în celule cu bastonașe
Întrebarea Nr. 201: Care din afirmațiile de mai jos sunt incorecte?
 dacă suprafața retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele din
jur
 imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă și egală cu obiectul
 vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru
este caracteristică retinei centrale
 unitatea funcțională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele
bipolare și fotoreceptoare aflate în relații sinaptice
 adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă și apoi o fază lentă, care durează
împreună 20 de minute
Întrebarea Nr. 202: Unde este localizat centrul salivar:

 in cerebel
 in talamus
 in bulbul rahidian
 in diencefal
 in mezencefal
Întrebarea Nr. 203: La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:
 cartofi
 carne
 pesmeti
 piine
 unt
Întrebarea Nr. 204: La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de
reglare a secretiei digestive:
 stomac
 intestin gros
 cavitatea bucala si stomac
 intestin subtire
 cavitate bucala
Întrebarea Nr. 205: Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza
glanda submaxilara:
 dopamina
 adrenalina
 glicina
 acetilcolina
 noradrenalina
Întrebarea Nr. 206: Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:
 vasodilatatie
 vasoconstrictie
 initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie
 initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia
 nu actioneaza
Întrebarea Nr. 207: Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:
 oxintice (parietale)
 toate trei
 mucoase (auxiliare)
 primele doua
 peptici (principale)
Întrebarea Nr. 208: Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric:
 toate trei
 peptice (principale)
 primele doua
Întrebarea Nr. 209: Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina:
 primele doua
 peptice (principale)
 toate trei
Întrebarea Nr. 210: La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:
 lapte
 zahar
 piine
 carne
 egal
Întrebarea Nr. 211: Precizati care este locul de secretie al hormonului gastro-gastrinei:
 pancreasul
 cavitatea bucala
 tot traseul tubului digestiv
 portiunea pilorica a stomacului
 duodenul
Întrebarea Nr. 212: Care din functiile enumerate ii apartin enterokinazei:
 scindeaza proteinele
 scindeaza lipidele
 serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic
 activeaza tripsinogenul
 intensifica motorica stomacului
Întrebarea Nr. 213: Valoarea pH-ului sucului pancreatic:
 7,0-7,8
 1,8-2,5
 6,5-7,0
 7,8-8,4
 8,8-9,0
Întrebarea Nr. 214: Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic:
 primele doua
 pepsina
 gelatinaza
 carboxipolipeptidaza
 chimotripsina
Întrebarea Nr. 215: Reglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos:
 corect B si C
 corect A si B
 parasimpatic
 simpatic
 somatic
Întrebarea Nr. 216: In reglarea umorala a secretiei pancreatice participa:
 gastrina
 colecistokinina
 acetilcolina
 secretina
Întrebarea Nr. 217: In componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de

fermenti:
 proteaze
 lipaze
 primele doua
 carboxipolipeptidaze
 A,B,C-corect
Întrebarea Nr. 218: Miscarile de foame ale stomacului se datoreaza:
 senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac

 secretiei crescute de suc gastric
 contractiei musculaturii stomacului gol
 lipsei alimentelor din stomac
Întrebarea Nr. 219: In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:
 lipidelor
 zaharozei
 glucozei
 amidonului preparat
 proteinelor
Întrebarea Nr. 220: Care din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva:
 chimotripsina
 Toate raspunsurile corecte
 pepsina
 tripsina
Întrebarea Nr. 221: In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu
reactie acida numita:
 substanta alimentara
 chim intestinal
 bol alimentar
 chim gastric
 bol fecal
Întrebarea Nr. 222: Evacuarea continutului gastric in duoden depinde de:
 consistenta continutului gastric

 presiunea osmotica a continutului gastric
 pH-ul continutului gastric si intestinal
 gradul de umplere a duodenului
Întrebarea Nr. 223: Sarurile biliare au rol in:
 favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile

 emulsionarea grasimilor
 stimularea secretiei biliare
 activarea lipazelor pancreatice
Întrebarea Nr. 224: Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:
 mioglobinei
 trombocitelor
 hemoglobinei
 leucocitelor
 sarurilor biliare
Întrebarea Nr. 225: Unde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv:
 stomac
 ileon
 jejun
 colon
Întrebarea Nr. 226: Care din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ:
 ionii Na+, K+
 aminoacizii
 glucoza, fructoza, galactoza
 ionii de Ca ++
Întrebarea Nr. 227: Care din functiile enumerate nu-i corespund salivei
 excretorie
 respiratorie
 termoreglare
 digestiva
 facilitarea vorbirii
Întrebarea Nr. 228: Senzatia de satietate este determinata de:
 concentratia sodiului plasmatic

 concentratia proteinelor plazmatice
 concentratia intracelulara a glucozei
 volumul lichidului extracelular
 presiunea sangvina
Întrebarea Nr. 229: Catre hormonii intestinali se atirna:
 pancreozimina
 secretina
 polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP)
 enterogastronul
Întrebarea Nr. 230: Ce are loc cu glucoza absorbita din intestin in sânge?
 se oxideaza eliminând energie

 se transforma in grasimi
 se transforma in glicogen
 circula prin sânge
Întrebarea Nr. 231: Care din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic
 noradrenalina
 acetilcolina
 gastrina
 adrenalina
 atropina
Întrebarea Nr. 232: Care este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei:
 umplerea vezicii urinare

 destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale
 stimularea simpatica
 contractia diafragmului
 contractia musculaturii peretelui abdominal
Întrebarea Nr. 233: In intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari:
 segmentare
 peristaltice
 tonice
 pendulare
Întrebarea Nr. 234: Care din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros:
 reabsorbtia sarurilor biliare

 absorbtia apei
 sinteza vitaminelor K si B1 (tiamina)
 secretia mucinei
 formarea de indol si scatol
Întrebarea Nr. 235: In ce consta rolul excretor al salivei
 eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina)

 eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei)
 eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului
 eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului
Întrebarea Nr. 236: Cum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul
intestinal
 mareste
 actioneaza numai in prezenta bilei
 la inceput mareste apoi micsoreaza
 nu actioneaza
 micsoreaza
Întrebarea Nr. 237: Care din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului
gros:

 vitamina K
 vitamina B12
 tiamina (B1)
 riboflavina (B2)
Întrebarea Nr. 238: Secretia pancreatica este stimulata de:
 pancreozimina
 secretina
 gastrina
 acetilcolina
Întrebarea Nr. 239: Care din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic
 tripsina
 nici una din enzimele enumerate
 chimotripsina
 pepsina
Întrebarea Nr. 240: Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire
 insulina
 secretina
 colecistokinina
 gastrina
 serotonina
Întrebarea Nr. 241: Care din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul
subtire
 segmentare neregulata
 segmentare regulata
 segmentare regulata slaba
 segmentare izolata
Întrebarea Nr. 242: Sucul gastric «de apetit» se elimina in urmatoarele faze:
 intestinala
 in toate trei faze
 cerebrala
 stomacala
 numai in faza cerebrala si stomacala
Întrebarea Nr. 243: Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele
salivare
 secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime

 secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular
 secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime
 vasoconstrictie
 vasodilatatie
Întrebarea Nr. 244: Care dintre fazele deglutitiei este involuntara:
 esofagiana
 bucala
 nici una
 faringiana
 toate
Întrebarea Nr. 245: Care din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului
gastric
 scindeaza lipidele
 provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor
 transforma pepsinogenul in pepsina
 creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric
 scindeaza proteinele
Întrebarea Nr. 246: Care din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric
 gelatinaza
 ptialina
 maltaza
 pepsinogenul
 chimozina
Întrebarea Nr. 247: Care din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie
 bila
 secretia glandelor submaxilare si sublinguale
 secretia glandelor gastrice
 secretia glandelor mucoase din intestinul gros
 secretia glandelor parotide
Întrebarea Nr. 248: Care sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara:
 determina contractia colecistului
 produce inchiderea sfincterului Oddi
 formeaza pigmentii biliari
 produce cresterea secretiei de bila in ficat
 determina relaxarea sfincterului Oddi
Întrebarea Nr. 249: Asupra lipidelor emulsionate actioneaza:
 lipaza pancreatica
 sarurile biliare
 pepsinele
 lipaza gastrica
 lipaza intestinala
Întrebarea Nr. 250: De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros:
 de starea valvulei iliocecale

 de starea sfincterului Oddi
 de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire
 de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros
 de starea sfincterului piloric
Întrebarea Nr. 251: Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:
 mucina
 pepsina
 ureea,acidul uric
 lizozimul
 amilaza si lipaza
Întrebarea Nr. 252: In ce consta rolul de protectie al salivei:
 reglarea pH-ului mediului intern

 scindarea amidonului
 umectarea mucoasei cavitatii bucale
 actiunea antimicrobiana
 lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare
Întrebarea Nr. 253: Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:
 esofag
 intestinul subtire
 intestinul gros
 cavitatea bucala
 stomac
Întrebarea Nr. 254: Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:

 intensifica motilitatea intestinului
 inhiba motilitatea stomacului
 contribuie la absorbtia grasimilor
 inhiba secretia gastrica
 intensifica secretia pancreatica exocrina
Întrebarea Nr. 255: Care din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica:
 tiroxina
 gastrina
 secretina
 pancreozimina
 adrenalina
Întrebarea Nr. 256: Colesterolul endogen este un component al:
 sucului pancreatic
 bilei
 sucului intestinal
 sucului gastric
 salivei
Întrebarea Nr. 257: Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:
 xerostomie
 bulemie
 hiposalivatie
 sialoree
 hipersalivatie
Întrebarea Nr. 258: Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
 bila nu contine enzime digestive

 pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei
 bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare
 saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul
 deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet)
Întrebarea Nr. 259: Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
 colecistokinina inhiba secretia gastrica

 factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice
 HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice)
 secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac
 In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si
pepsinogen
Întrebarea Nr. 260: Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia
faptului ca:
 secretia sa este numai sub control nervos

 pH-ul sau este aproximativ 8,0
 contine colesteraza
 are un continut ridicat de bicarbonat
 se secreta in jur de 1000 ml/zi
Întrebarea Nr. 261: Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia
uneia:
 histamina
 noradrenalina
 acetilcolina
 gastrina
 cafeina
Întrebarea Nr. 262: Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma
sa activa, tripsina prin:
 un pH alcalin
 lipaza pancreatica
 tripsina secretata anterior
 enterokinaza
 procarboxipeptidaza
Întrebarea Nr. 263: Protectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:
 inactivarea pepsinei
 continutul crescut de bicarbonat
 secretia de antienzime ca antitripsina
 actiunea lenta a enzimelor proteolitice
 secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive
Întrebarea Nr. 264: Motilina:
 stimuleaza motilitatea duodenala

 stimuleaza tranzitul alimentelor
 este hormon tisular
 are actiuni similare glucagonului
 inhiba motilitatea gastrica
Întrebarea Nr. 265: Substantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru:
 reglarea nivelului glucozei in singe

 digestia lipidelor
 reglarea absorbtiei intestinale
 digestia hidratilor de carbon
 neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden
Întrebarea Nr. 266: Acidifierea duodenului va determina:
 cresterea contractiei sfincterului Oddi

 scaderea evacuarii gastrice
 cresterea contractiei colecistului prin intermediul secretinei
 scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei
 cresterea secretiei de suc gastric
Întrebarea Nr. 267: Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si
absorbite in cantitati semnificative fac parte:
 vitamina K
 acidul folic
 vitamina D
 riboflavina B2
 vitamina B1
Întrebarea Nr. 268: Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:
 intestinala
 bazala
 gastrica
 cefalica
Întrebarea Nr. 269: Vitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:
 jejun
 colon
 ileon
 duoden
 stomac
Întrebarea Nr. 270: Vezica biliară este contractată cel mai puternic de:
 secretină
 colecistokinina
 glucagon
 insulină
 enterogastron
Întrebarea Nr. 271: Gastrina este secretată de:

 celulele principale ale glandelor gastrice
 neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian
 epiteliu duodenal
 celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire
 celulele G de la nivelul antrului piloric
Întrebarea Nr. 272: Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt)
 somatostatina
 secretina
 motilina
 substanţa P
 colicistokinina
Întrebarea Nr. 273: Masticaţia:
 nu stimulează secreţia salivară

 este un act reflex cu centrul în bulb
 poate fi controlată cortical
 este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori
 este coordonată de SN vegetativ
Întrebarea Nr. 274: Care din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului:
 secretina
 acetilcolina
 gastrina
 histamina
 motilina
Întrebarea Nr. 275: În formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele
parietale este cuplat cu transportul de:
 Cl-
 K+
 Na+
 H+
 HCO3-
Întrebarea Nr. 276: Digestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din
următoarele substanţe:
 glucide
 vitamine
 minerale
 proteine
 grăsimi
Întrebarea Nr. 277: Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către:
 celulele parietale (oxintice)

 celulele principale
 celulele "clare" din regiunea antrală
 celulele G şi D
 celulele auxiliare
Întrebarea Nr. 278: Factorul intrisec Castle:
 inhibă secreţia de mucus

 activează vitamina B12
 nu are nici unul din rolurile enumerate
 stimulează secreţia de HCl
 stimulează absorbţia fierului în ileon
Întrebarea Nr. 279: Contracţiile de foame:
 continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului

 sunt percepute în mod normal ca forme "dureroase"
 dispar după administrare de insulină
 apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar
 dispar după administrare de glucagon
Întrebarea Nr. 280: Bila, prin acizii biliari, are rol:
 absorbţia unor metale grele

 în neutralizarea acidităţii chimului gastric
 activarea lipazei pancreatice
 emulsionarea lipidelor
 coleretic
Întrebarea Nr. 281: Care din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros:
 absorbţia apei
 formarea de NH3
 formarea de acid folic, vitamina B1
 resorbţia de Fe2+
 secreţia de mucină şi K+
Întrebarea Nr. 282: Prin mecanisme active se absorb:
 acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon

 vitaminele hidrosolubile
 glicerina
 aminoacizii şi derivaţii nucleotidici
 monozaharidele de tipul pentozelor
Întrebarea Nr. 283: Care sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie:
 implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi

 sunt declanşate de mecanoreceptori
 implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici
 sunt procese controlate voluntar, în totalitate
 sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian
Întrebarea Nr. 284: Masticaţia:
 previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente
 facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă)
 permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
 facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare
fragmentate
 este ultima etapa a procesului digestiv
Întrebarea Nr. 285: Funcţia de depozit a ficatului se referă la:
 depozitarea glucidelor
 stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina,
stricnina, curara
 depozitarea albuminelor
 depozitarea de fier sub forma feritinei
 reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic
Întrebarea Nr. 286: Enzimele proteolitice din sucul enteric (intestinal) sunt:
 enteropeptidaza
 peptidaze diverse
 aminopeptidazele
 colagenaza
 elastaza
Întrebarea Nr. 287: Undele peristaltice primare:
 sunt iniţiate în cursul timpului faringian

 apar în timpul esofagian al deglutiţiei
 sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei
 apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar
 favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag
Întrebarea Nr. 288: Selectati afirmatia corecta referitor la transmiterea excitatiilor in muschiul
neted al intestinului:
 excitatia nu se transmite
 prin jonctiuni de tip gap
 prin sinapse chimice
 prin muschii striate
 prin neuroni
Întrebarea Nr. 289: Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor
netezi ai tractului gastrointestinal:
 unde lente si spikeuri

 unde lente
 activitate electrica cu frecventa mare
 nu poseda activitate electrica
 spike-uri
Întrebarea Nr. 290: Selectati afirmatiile corecte referitor la valoarea potentialului membranar
in celulele TGI:
 nu se modifica
 variaza in jurul -56 mv
 se modifica la orice actiuni
 este de 120 mv
 se modifica la 1. intinderea fibrei musculare 2. la stimularea parasimpatica si secretia
acetilcolinei 3. la stimularea simpatico si secretia noradrenalinei
Întrebarea Nr. 291: Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al
tractului gastrointestinal se realizeaza cu contributia:
 calmodulinei
 Mg++
 ionilor de Ca++
 fosforului
 Fe++
Întrebarea Nr. 292: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI:
 reprezinta ganglionii paraverterbrali

 este propriu tractului gastrointestinal
 reprezinta sistemul nervos central
 reprezinta maduva spinarii
 se intinde in peretele intestinal de la esofag pina la anus
Întrebarea Nr. 293: Selectati afirmatiile corecte referitor la controlul activitatatii tractului
gastrointestinal:
 se afla la nivelul ganglionilor prevertebrali

 este efectuat de nervii tactili
 se afla la nivelul sistemului nervos central
 se afla la nivel intestinal clocal
 este efectuat de nervul frenic
Întrebarea Nr. 294: Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:
 etapa esofagiana involuntara, ce determina trecerea din esofag in stomac

 a,b,corecte
 etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag
 toate raspunsurile sunt corecte
 etapa voluntara ce initiaza procesul deglutitiei
Întrebarea Nr. 295: Selectati afirmatiile corecte referitor la durata deglutitiei:
 10 minute
 depinde de numarul de dinti
 1-2 minute
 este nelimitat
 1- 2 secunde
Întrebarea Nr. 296: Selectati afirmatia corecta referitor la deglutitie:
 deglutitia nu influenteaza respiratia

 in timpul deglutitiei respiratia este intensificata
 in timpul deglutitiei respiratia este oprita
 in timpul deglutitiei are loc expiratia
 in timpul deglutitiei are loc inspiratia
Întrebarea Nr. 297: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea esofagiala:
 miscari antiperistaltice
 miscari peristaltice secundare
 miscari peristaltice primare
 miscari convulsive
 nu poseda automatism
Întrebarea Nr. 298: Selectati afirmatiile corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului
provoaca in stomac:
 micsorarea volumului stomacal

 cresterea volumului stomacal
 fara modificari
 relaxare
 contractie
Întrebarea Nr. 299: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica):
Functiile motorii ale stomacului sunt:
 contractii de foame
 de golire lenta a alimentelor din stomac in intestinal subtire.
 de amestec a alimentelor cu sucul gastric
 de depozitare a unor cantitati de alimente
 antiperistaltice
Întrebarea Nr. 300: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-
Evacuarea gastrica este determinata de:
 motorica intestinului gros

 grosimea peretelui stomacal
 factorii duodenali
 factori gastrici
 motilitatea esofagului
Întrebarea Nr. 301: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-

Muschuiul neted gastrointestinal functioneaza:
 la comanda
 ca un sincitiu
 in mod reflex conditionat.
 ca muschii scheletici
 independent
Întrebarea Nr. 302: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Stratul

de muschi gastrointestinali longitudinali si circulari:
 au conexiuni intre ele

 sint muschi striati.
 functioneaza impreuna
 functioneaza separat
 nu au conexiuni intre ele
Întrebarea Nr. 303: Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a
cavitatii bucale consta in:
 prelucrarea chimica a hranei

 a asigura fumatul
 protejarea limbii materne
 secretia salivei..
 prelucrarea mecanica a hranei
Întrebarea Nr. 304: Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare
ale TGI- Potentialul membranar de repaus a fibrei musculare gastrointestinale netede apare
cu o frecventa de:
 3 pe minut la nivelul intestinului gros

 12 pe minut la nivelul intestinului subtire
 nu se modifica.
 12 pe minut la nivelul intestinului gros
 3 pe minut la nivelul stomacului
ale TGI - Potentialul de spike (virf) sunt potentiale de actiune adevarate a fibrei musculare a
intestinului ce apar:
 prezinta potentiale de repaus

 automat
 50 virfuri secunda
 la comanda
 cu o frecventa de 1-10 virfuri secunda
ale TGI - Potentialul de membrana a fibrei musculare a intestinului:
 se poate modifica
 este aproximativ – 56 mv
 depinde de intinderea fibrei musculare
 este stabil
 depinde de stimularea simpatica si parasimpatica.
Întrebarea Nr. 307: Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare
ale TGI - La contractia muschiului intestinal participa:
 substantele nutritive
 calmodolina
 nitratii.
 magneziu
 ionii de calciu
Întrebarea Nr. 308: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI:
 este reglat numai pe cale umorala

 c, d – raspuns incorrect.
 poseda automatism
 are un sistem nervos proporiu numit enteric
 activeaza dependent de mediul ambient
Întrebarea Nr. 309: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI:
 este format din 5 plexuri

Întrebarea Nr. 310: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI:
 este format din ganglionii prevertebrali

 este format din plexul extern mienteric Auerbach
 este format din ganglionii paravertebrali
 este format din plexul intern Miissher
 are functie exocrina
Întrebarea Nr. 311: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI -
plexul extern mienteric Auerbach controleaza:
 compozitia sucului intestinal

 temperatura chimului intestinal
 secretia
 pH intestinal
 in special, motilitatea gastrointestinala
Întrebarea Nr. 312: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -
plexul enteric submucos Meissner controleaza:
 regleaza deglutitia
 pH intestinal
 motilitatea gstrointestinala
 secretia epiteliala locala gastrointestinala
 fluxul sangvin local
Receptorii din peretele intestinal trimit fibre aferente:
 la scoarta cerebelului.
 ganglionilor prevertebrali simpatici
 maduvei spinarii
 ambilor plexuri enterice Auerbach si Meissner
 prin nervii parasimpatici catre trunchiul cerebral
Întrebarea Nr. 314: Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea motilitatii si secretiei
intestinale:
 reglarea are loc in mod constient.

 are loc cu participarea reflexelor cu centrii in sistemul nervos central
 are loc fara participarea sistemului nervos
 are loc cu participarea reflexelor lungi cu centrii in ganglionii prevertebrali
 are loc cu participarea reflexelor locale la nivel intestinal
Neuronii enterici secreta urmatoarele tipuri de neurotransmitatori:
 colecistokinina, substanta P, polipeptidul vasoactiv(VIP), somatostatina

 acetilcolina si noradrenalina
 len-enkefalina, met-enkefalina si bombezina
 adrenalina.
 adenozin trifosfatul, serotonina, dopamine
Întrebarea Nr. 316: Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI:
 frineaza motilitatea stomacului plin

 frineaza functia tractului gastrointestinal
 mareste activitatea tractului gastrointestinal
 nu influenteaza functia tractului gastrointestinal
 nu enerveaza intestinul
Întrebarea Nr. 317: Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:
 etapa gastrica
 etapa esofagiana
 etapa intestinala
 etapa faringiana
 etapa voluntara orala
Întrebarea Nr. 318: Alegeți afirmațiile corecte:
 Fluxul sanguin renal este menținut în limite strânse prin autoreglare

 Creșterea activității nervilor renali simpatici determină o creștere a fluxului renal
 Rinichii primesc 1/5 din debitul cardiac de repaus
 Fluxul plasmatic renal se măsoară prin clearance-ul PAH
 Dacă debitul cardiac crește în cursul efortului, fluxul sanguin renal crește
 Filtratul glomerular are o compoziție identică cu a plasmei

 Rata filtrării glomerulare este de circa 125 ml/min la un bărbat adult
 Rata filtratului glomerular poate fi măsurată cu ajutorul clearance-ului inulinei
 Rata filtrării glomerulare depinde de presiunea din. arteriolele aferente
 O substanță cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna reabsorbită la nivel
tubular renal
 Apariția glicozuriei reflectă saturația transportorilor de glucoza în tubul proximal

 Transportul maxim de glucoza este de circa 260 mg/min
 Dacă clearance-ului renal al unei substanțe depășește pe cel al inulinei, în acest caz ea este
secretată în tubi
 Transportul glucozei și aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale este asociat cu
sodiu
 Reabsorbția moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele transportoare
specifice
 Tubii proximali epurează urina primara de aminoacizi

 Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular
 Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport de anioni
 La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal
 Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a
tubului contort proximal
 Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăși 1200 mOsm/l

 Porțiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na+, în același fel ca și în
tubul proximal
 Porțiunea subțire ascendentă a ansei lui Henle este impermeabilă pentru apă
 Toți nefronii au o ansă Henle, ce penetrează adânc în membrană
 Porțiunea descendentă subțire a ansei lui Henle este permeabilă pentru apă
 Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentrația plasmatică a ionilor de Na
scade
 Reabsorbția ionilor de Na+ este realizata în tubul contort proximal
 Angiotensina II se formează din renină, în prezența unei enzime de conversie, din endoteliul
vaselor sanguine pulmonare
 Glandele corticosuprarenale secretă aldosteron, ca răspuns la stimularea prin angiotensina
II
 Angiotensina II acționează asupra glandei medulosuprarenale
 Medulara renală are un gradient osmotic care scade de la limita cu cortexul, spre papilele
renale
 HAD este secretat de hipofiza anterioară, ca răspuns la scăderea osmolalității sângelui
 Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de Na+ și CI‾, din
porțiunea ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul interstițial
 HAD acționează la nivelul tubilor colectori, pentru creșterea permeabilității lor pentru apă
 După ingestia unei cantități mai mari de apă, o persoană normală poate produce urină cu
osmolalitate sub 100 mOsm/ kg

 PTH influențează reabsorbția de Ca2+, în tubul contort proxima! și de fosfați, în tubul contort
distal
 Dacă debitul cardiac crește în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se modifică
 Comparativ cu plasma, urina conține mai mult K+, creatinină, uree și acid uric
 Nefronii juxtamedulari (25-30% din totalul nefronilor) prezintă o ansă Henle lungă, care
ajunge până la medulară
 Osmolalitatea plasmei este mai mică ca a urinii, pentru că proteinele nu trec în urină
Întrebarea Nr. 326: Alegeți afirmațiile corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:
 crește diametrul arterei renale

 crește excreția de apă
 crește permeabilitatea tubului distal pentru apă
 crește excreția de Na+
 crește ritmul filtrării glomerulare
Întrebarea Nr. 327: Alegeți afirmațiile corecte. Capacitatea rinichiului de a excreta urina
concentrată va fi crescută dacă:
 activitatea pompei Na-K în ansa Henle scade

 ritmul fluxului prin ansa Henle crește
 permeabilitatea tubului colector pentru apă scade
 ritmul fluxului sanguin prin medulară scade
 permeabilitatea tubului proximal pentru apă scade
Întrebarea Nr. 328: Alegeți afirmațiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular,
este reabsorbita în:
 tubul colector
 tubul contort proximal
 tubul contort distal
 ramura ascendentă a ansei Henle
 ramura descendentă a ansei Henle
Întrebarea Nr. 329: Alegeți afirmațiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are
următoarele proprietăți:
 creste eliberarea de vasopresină

 inhibă reabsorbția de sodiu la nivel renal
 inhibă eliberarea de aldosteron
 inhibă secreția de renină
 stimulează reabsorbția de Na+ la nivel renal
Întrebarea Nr. 330: Alegeți afirmațiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul
tubular al nefronului este urmată de:
 creșterea concentrației Na+ seric

 creșterea eliminării urinare de NH3
 scăderea pH-ului mediului intern
 creșterea eliminării urinare de NaH2PO4
 scăderea eliminării urinare a HCO3‾
Întrebarea Nr. 331: Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcaloze lor
prin:
 eliminarea unor urini alcaline

 creșterea aminogenezei
 sinteza de novo de bicarbonat
 reducerea reabsorbției bicarbonatului
 inversarea raportului fosfaților
Întrebarea Nr. 332: Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară este influențată de
 sarcina osmotică a rinichiului

 concetrația CI‾ si Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa
 concentrația crescută glucozei sanguine
 clearance-ul inulinei
 presiunea coloid-osmotică a plasmei
Întrebarea Nr. 333: Alegeți afirmațiile corecte. Clearance-ul glucozei:
 reprezintă 60% din clereance-ul inulinei

 este influențat de nivelul glicemiei
 nu este influențat de nivelul glicemiei
 la indivizii sănătoși are valoarea 0
 la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă
Întrebarea Nr. 334: Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce
urmatoarele efecte:
 creșterea clearance-ului PAH

 hipodiureza
 creșterea clereance inulină
 scăderea presiunii efective de filtrare
 scăderea clereance inulină
Întrebarea Nr. 335: Alegeți afirmațiile corecte. In prezența hormonului antidiuretic:
 cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector

 crește clearance-ul osmolar
 crește eliminarea apei libere
 scade filtrarea glomerulară
 cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal
Întrebarea Nr. 336: Alegeți afirmațiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:
 inhibă secreția de vasopresină

 determină creșterea diurezei
 stimulează secreția de hormon natriuretic
 determină creșterea filtrării glomerulare
 stimulează secreția de aldosteron
Întrebarea Nr. 337: Alegeți afirmațiile corecte. In porțiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc
se reabsorb:
 proteine
 aminoacizii
 Ca2+ Mg2+ și HC03‾
 Na+
 K+
Întrebarea Nr. 338: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția glucozei:
 are loc la polul apical al nefrocitului

 necesită prezența insulinei
 se realizează în cotransport cu Na+
 este limitată de o capacitate maximă de transport tubular
 este nelimitată
Întrebarea Nr. 339: Alegeți afirmațiile corecte. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate
de apă se reabsoarbe în:
 tubul proximal
 tubul distal
 tubul colector cortical
 ansa Henle
 tubul colector medular
Întrebarea Nr. 340: Alegeți afirmațiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiți
din filtratul glomerular prin transport activ la nivelul:
 tubului distal
 tubului colector
 tubului proximal
 ansei Henle
 pelvisului renal
Întrebarea Nr. 341: Alegeți afirmațiile corecte.Secreția de H+ în tubul proximal este în

principal asociată cu:
 excreția de ionii de K+
 reabsorbția de ioni de HCO3‾
 reabsorbția de ioni de HPO4 2‾
 reabsorbtia de ionii de Ca2+
 excreția de ioni FT
 în tubul proximal se reabsoarbe 65% de Na+

 Na+ - reabsorbție prin contratransport cu fosfatul și lactatul
 balanța glomerulotubulară este realizata de catre tubul colector medular
 secreție distală de K+ crescută poate fi cauzata de K+ crescut în dietă
 in porțiunea ascendentă a ansei Henle se reabsoarbe 25% de Na+
Întrebarea Nr. 343: Alegeți afirmațiile corecte. Renina:
 convertește angiotensinogenul la angiotensina 1

 convertește angiotensina 1, la angiotensina II
 secreția sa este stimulată prin presiunea arterială crescută
 este secretată de celulele tubului proximal
 secreția sa duce la pierderea de Na și apă din plasmă
Întrebarea Nr. 344: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe va fi mai
concentrată la sfârșitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
 fosfatul
 creatinina
 bicarbonatul
 glucoza
 sodiul
Întrebarea Nr. 345: Alegeți afirmațiile corecte. HAD produce creșterea:
 reabsorbției izoosmotice a apei în tubulproximal în proporție de 1/3

 permeabilității apei în portiunea distala tubul distal și colector
 permeabilității apei în portiunea initiala al tubul distal și colector
 reabsorbției de apă în porțiunea terminalăanefronului prin acțiune pe receptorii Vi
 reciclării ureei
Întrebarea Nr. 346: Alegeți afirmațiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanțe, care este
filtrată liber, este mai mic de 125 ml/ min:
 substanța este secretată în tubul contort proximal, mai mult ca în tubul contort distal
 are loc o reabsorbție netă a acesteia, la nivel tubular
 substanța se fixează pe proteine, la nivel tubular
 are loc o secreție netă a acesteia, la nivel tubular
 nu are loc nici reabsorbția și nici secreția netă a acesteia, la nivel tubular
Întrebarea Nr. 347: Alegeți afirmațiile corecte. Glucoza ete reabsorbită în:

 ansa Henle
 tubul colector medular
Întrebarea Nr. 348: Alegeți afirmațiile corecte. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia
nivelul:
 glomerulului
 tubului contort proximal
 tubului colector cortical
 porțiunii groase a ansei Henle
 porțiunii subțiri a ansei Henle
Întrebarea Nr. 349: Alegeți afirmațiile corecte. Calculați clearance-ul unei substanțe
cunoscând că fluxul urinar = 3 ml/min, concentrația ei plasmatică - 20 mg/dl, concentrația ei
urinară = 50 mg/dl
 1,2 ml/min
 7,5 ml/min
 125 ml/min
 333 ml/min
 1,2 l/min
Întrebarea Nr. 350: Alegeți afirmațiile corecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat):
 osmolalitatea urinii este crescută și se produce intoxicația cu apă

 este inhibată acțiunea vasopresinei la nivel tubular
 reabsorbția apei în tubul contort proximal este redusă
 osmolalitatea urinii este mai mare față de cea a plasmei, pentru că retenția apei în tubul
contort proximal scade gradientui de concentrație a Na+, între fluidul tabular și celulele
tabulare, împiedicându-i reabsorbția
 are loc pierderea unei mari cantități de apă și electroliți prin urină
Întrebarea Nr. 351: Alegeți afirmațiile corecte. Locul de acțiune a furosemidului
 porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului

 tubul colector
 porțiunea groasă a ansei Henle
Întrebarea Nr. 352: Alegeți afirmațiile corecte. Locul de acțiune a tiazidelor

 tubul colector
Întrebarea Nr. 353: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este
mai mare ca a plasmei

 tubul colector
Întrebarea Nr. 354: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+

 tubul colector
Întrebarea Nr. 355: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este secretat K+

 tubul colector
Întrebarea Nr. 356: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

 tubul colector
Întrebarea Nr. 357: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară cea mai permeabilă pentru
apă, în lipsa vasopresinei
 tubul colector
Întrebarea Nr. 358: Alegeți afirmațiile corecte. Filtrare reprezinta
 proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
 bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiu! urinar dintre foițele capsulei
Bowman
 nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei și se întinde până în
medulara internă
 creșterea fluxului urinar determinată de substanțe osmotic active
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
Întrebarea Nr. 359: Alegeți afirmațiile corecte. Celule granulare
 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de

modificările presiunii arteriale
 excreția anormală de proteine în urină
 celulele care sintetizează renină
 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
Întrebarea Nr. 360: Alegeți afirmațiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

medulara internă
Întrebarea Nr. 361: Alegeți afirmațiile corecte. Clearance reprezinta
 volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o anumită
substanță în unitatea de timp
 proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
medulara internă
Bowman
Întrebarea Nr. 362: Alegeți afirmațiile corecte. Proteinurie reprezinta

tubul colector
Întrebarea Nr. 363: Alegeți afirmațiile corecte. Autoreglarea circulației renale

tubul colector
Întrebarea Nr. 364: Alegeți afirmațiile corecte. AMPc este

tubul colector
Întrebarea Nr. 365: Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică

tubul colector
Întrebarea Nr. 366: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

tubul colector
Bowman
Întrebarea Nr. 367: Alegeți afirmațiile corecte. Sistemul contracurent
 mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
ridicată din medulară
tubul colector
Întrebarea Nr. 368: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele cauze determina o
creștere a pragului renal pentru glucoza?
 administrarea de medicamente care inhibă reabsorbția glucozei

 scăderea numărului de cărăuși pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal
 dieta
 insuficienta renala cronica
 scăderea ratei de filtrare glomerulară
Întrebarea Nr. 369: Alegeți afirmațiile corecte. Rata reabsorbției de glucoza este determinată
de:
 cantitatea filtrată
 insulina
 concentratia apei in urina primara
 metabolizarea rapidă a glucozei
 capacitatea de transport a celulelor
Întrebarea Nr. 370: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe permit
măsurarea cea mai exactă a "filtratului glomerular la om?
 concentrația creatininei plasmatice

 ureea sanguină exprimată în azot
 clearance-ul inulinei
 clearance-ul PAH-lui
 clearance-ul creatininei endogene
Întrebarea Nr. 371: Alegeți afirmațiile corecte. Factorul major care determină reabsorbția apei
în celulele epiteliale ale tubului contort proximal este:
 presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare
 hormonul antidiuretic
 reabsorbția activă a amoniacului
 reabsorbția activă a Na+-lui
 reabsorbția activă a glucozei
Întrebarea Nr. 372: Alegeți afirmațiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a
deficitului de HAD), osmolalitatea urinii și rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore

 300 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
 300 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
 100 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
 50 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
Întrebarea Nr. 373: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția în proporție de 65% a Na+-lui și
apei filtrate se realizeaza la nivelul
 ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă

 tubul contort proximal.
 tubul colector
Întrebarea Nr. 374: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conține
un cărăuș cotransportor pentru Na+-K+-2Cl‾
 tubul colector
Întrebarea Nr. 375: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conține
un cărăuș cotransportor pentru Na+-Cl‾

 tubul contort distal (portiunea initiala)
 tubul colector
Întrebarea Nr. 376: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, în care permeabilitatea apei
este crescută
 tubul colector
Întrebarea Nr. 377: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, în care fluidul este
totdeauna izoton cu plasma

 tubul colector
Întrebarea Nr. 378: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, unde acționează
aldosteronul

 tubul colector
Întrebarea Nr. 379: Alegeți afirmațiile corecte
 rata filtrării glomerulare este determinatăde forțele Starling

 vasa recta acționează ca multiplicator în contracurent
 ansa lui Henle acționează ca schimbător în contracurent
 nu toți nefronii sunt activi
 profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din capilarele
comune
Întrebarea Nr. 380: Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină
pentru că:
 participă la metabolizarea unor hormoni sterolici

 participă la metabolizarea catecolaminelor
 participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon,
calcitonină
 este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina și 1,25 dihidroxicolecal-ciferol
 secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine
Întrebarea Nr. 381: Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?
 factorii renali hemodinamici și fizici

 sistemul renină-angiotensină-aldosteron
 sistemul prostaglandinic și kininic renal
 nervii renali parasimpatici
 nervii renali simpatici
Întrebarea Nr. 382: Alegeți afirmațiile corecte. Rata filtrării glomerulare crește ca urmare a
 compresiei capsulei Bowman

 vasodilatației pe arteriola aferenta
 vasoconstricției pe arteriola aferentă
 scăderii fluxului sanguin renal
 hipoproteinemiei
Întrebarea Nr. 383: Alegeți afirmațiile corecte. Secreția de H+ în tubul contort proximal este
asociată primar cu:
 reabsorbția ionilor de P043‾

 reabsorbția ionilor de Ca2+
 excreția ionilor de H+
 reabsorbția ionilor de HC03‾
 excreția ionilorde K+
Întrebarea Nr. 384: Alegeți afirmațiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:
 rămâne constant, la creșterea fluxului sanguin

 este reglat de eritropoetina
 este mai mare în medulară
 scade, la creșterea fluxului sanguin
 reflectă direct, nivelul de Na+ transportat
Întrebarea Nr. 385: Alegeți afirmațiile corecte. Diferența între concentrația de Na+ și cea a
anionilor majori este egală cu concentrația anionilor minori din plasmă. Care din următorii
ioni contribuie la deficitul anionic (anion gap)?
 fosfat
 Cl‾
 lactatul
 sulfat
 HCO3‾
Întrebarea Nr. 386: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește
dacă are loc o creștere a:
 concentrației de K+ plasmatic
 osmolalității plasmei
 debitului urinar
 presiunii arteriale medii
 volumului plasmatic
Întrebarea Nr. 387: Alegeți afirmațiile corecte. Creșterea potasemiei produce o creștere a:
 secreției de renină
 producției de angiotensina II
 secreției de aldosteron
 secreției de hormon antidiuretic
 secreției de hormon natriuretic
Întrebarea Nr. 388: Alegeți afirmațiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbția aproape
completă alaminoacizilor din filtratul glomerular, prin transport activ?

 pelvis renal
 ansa Henle
 tubul colector
Întrebarea Nr. 389: Alegeți afirmațiile corecte. Producția zilnică de ioni de H+ din CO2 este
tamponată inițial de:
 fosfatul plasmatic
 hemoglobina intraeritrocitară
 bicarbonatul de K intraeritrocitar
 proteinele plasmatice
 bicarbonatul de Na extracelular
 distrugerea nucleului supraoptic determină creșterea volumului urinar și eliminarea unei urini
foarte diluate
 celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort distal;
ambele sunt prevăzute apical cu numeroși microvili
 corecția renală a hiperkaliemiei se face prin secretia aldosteronului
 renina determină transformarea angiotensinogenului în angiotensina
 cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul contort distal
Întrebarea Nr. 391: Alegeți afirmațiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi
scade dacă:
 excreția ionilor organici crește

 reabsorbția Na+ în nefronul distal scade
 fluxul sanguin tubular distal crește
 dieta în potasiu crește
 nivelul circulant al aldosteronului crește
Întrebarea Nr. 392: Alegeți afirmațiile corecte. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este
inhibată de:
 HAD
 agenți agoniști β-adrenergici
 creșterea presiunii în arteriolele aferente
 aldosteron
 prostaglandine
Întrebarea Nr. 393: Alegeți afirmațiile corecte. In cazul insuficienței renale, concentrația
plasmaticâ a ureei (uremia) este foarte ridicată pentru că:
 ureea este secretată în cantitate scăzută în tubul contort distal

 ureea este filtrată în cantitate redusă
 ureea se reabsoarbe în proporție de 80-90%'
 ureea se sintetizează în ficat în proporție foarte mare
 rata filtrării glomerulare scade
Întrebarea Nr. 394: Alegeți afirmațiile corecte. Aldosteronul:
 produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru Na+
 produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influențând permeabilitatea pentru Na+
 intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+
 acționează asupra unor receptori membranari și are ca mesager secund AMPc
 acționează asupra unor receptori intracelulari
Întrebarea Nr. 395: Alegeți afirmațiile corecte. Glomerulul reprezinta
 regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați

 regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
 regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă față de osmolalitatea plasmei
 reabsorbție izotonică de Na+
 regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală
Întrebarea Nr. 396: Alegeți afirmațiile corecte. Tubul contort proximal

Întrebarea Nr. 397: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea ascendentă a ansei Henle

Întrebarea Nr. 398: Alegeți afirmațiile corecte. Ductul colector

Întrebarea Nr. 399: Alegeți asocierile corecte.
 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D3, format la nivel renal, sub
controlul parathormonului
 aldosteron - secreția sa are loc în zona glomerulară a corticosuprarenalei și este controlată
de angiotensina II
 parathormon - determină creșterea excreției urinare de fosfați
 factor natriuretic atrial - secreția sa este inhibata de creșterea volumului de lichid extracelular
 hormon antidiuretic - produce relaxarea musculaturii netede vasculare
Întrebarea Nr. 400: Alegeți afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra
unor receptori bazo-laterali tubulari și au ca mesager secund AMPc?
 factorul natriuretic atrial

 angiotensina II
 hormonul antidiuretic
 parathormonui
 aldosteronul
Întrebarea Nr. 401: Alegeți afirmatiile corecte.
 rata reabsorbției = cantitatea filtrată - rata excreției

 rata secreției = rata excreției + cantitatea filtrată
 cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare - concentrația în plasmă
 rata excreției = fluxul urinar + concentrația substanței în urină
 cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare x concentrația în plasmă
Întrebarea Nr. 402: Alegeți afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în
tubul contort proximal are loc împreună cu:
 bicarbonat
 apa
 glucoza
 ionul de H+
 aminoacizii
Întrebarea Nr. 403: Alegeți afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbției Na+-lui
în tubul contort proximal are loc împreună cu:
 apa
 aminoacizii
 ionul de H+
 glucoza
 bicarbonat
Întrebarea Nr. 404: Alegeți afirmatiile corecte. Direcția de deplasare izoosmotică a fluidului
tubular reabsorbit în tubul contort proximal este:
 lumen → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare peritubulare

 lumen → spațiu intercelular → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare peritubulare
 lumen → celulă tubulară → capilare peritubulare
 lumen → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare glomerulare
 lumen → celulă tubulară → spațiu intercelular lateral → capilare peritubulare
Întrebarea Nr. 405: Alegeți afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt
reabsorbite în:
 portiunea descendenta a ansei Henle

 porțiunea ascendentă a ansei Henle
 tubul contort distal și tubul colector
 colectori
Întrebarea Nr. 406: Alegeți afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt
reabsorbite în:
 portiunea descendenta a ansei Henle

 tubul contort distal și tubul colector
 porțiunea ascendentă a ansei Henle
 colectori
Întrebarea Nr. 407: Alegeți afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea
reabsorbției, are loc împreună cu:
 clorul în tubul contort distal

 fosfatul și lactatul în tubul contort distal
 clorul în tubul contort proximal
 glucoza și aminoacizii în tubul contort proximal
 glucoza și aminoacizii în tubul contort distal
Întrebarea Nr. 408: Alegeți afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreția
urinară de K+ între 1-110% sunt următorii:
 rata fluxului urinar

 conținutul de K+ din dietă
 echilibrul acido-bazic
 nivelul de HAD
 nivelul de aldosteron
Întrebarea Nr. 409: Alegeți afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul
contort distal
 secreția crescută de aldosteron

 dietă bogată în K+
 diureticele tiazidice și de ansă
 micsorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal
 acidoza acuta
Întrebarea Nr. 410: Alegeți afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma
ingestiei, pacientul X va prezenta
 o creștere a volumelor de lichid intra- și extracelular;

 o creștere a osmolarității urinii
 o cresterea osmolaritatii plasmei
 o suprimare a secreției de HAD
 o scădere a osmolarității plasmei
Întrebarea Nr. 411: Alegeți afirmatiile corecte. Y bea 2 litri de soluție izotonică de NaCl. In
urma ingestiei, pacientul va prezenta
 o scădere a ratei fluxului urinar

 lipsa modificărilor osmolarității plasmei
 o creștere a osmolarității urinii
 o creștere a volumului de lichid extracelular
 o micsorarea a osmolarității urinii
Întrebarea Nr. 412: Alegeți afirmatiile incorecte.
 clearance-ul apei este pozitiv, dacă o persoană bea 2 litri apă distilată în 30 minute
 filtrarea glomerulară se oprește, dacă presiunea netă efectivă de filtrare prin membrana
filtrantă este zero
 reabsorbția ionului de HCO3 filtrat este inhibată în principal, prin scăderea pCO2
 dacă concentrația plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul maxim rata
excreției de glucoza scade
 menținerea unei balanțe normale de H+ este posibilă, dacă excreția totală zilnică de H+ este
egală cu producția zilnică și ingestia zilnică de acizi nonvolatile
 la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări importante în
compoziția filtratului glomerular
 în cazul pacienților tratați cu inhibitori de anhidrază carbonică se elimină mai puțin H+ și se
reabsoarbe mai puțin HC03‾
 presiunea capilară glomerulară la un adult sănătos, scade în cazul vasoconstricției arteriolei
aferente
 transportul glucozei din fluidul tubular este dependent de Na+
 celulele tubului contort distal conțin cantități mari de anhidrază carbonică, cu rol în secreția
de H+ și reabsorbția de Na+, prin schimb cu secreția H+
 dacă o substanță are un clearance renal de 20ori mai mare ca al inulinei, ea este numai
secretată în tubi
 raportul între cantitatea de inulină excretată pe minut și concentrația de inulină în plasma
arterială, în condiții de repaus, la un subiect examinat, scade ca răspuns la scăderea
presiunii coloidosmotice a plasmei
 ureea nu are transport maxim
 la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează capsula
glomerulară
 clearance-ul renal al Na+ crește după administrarea de aldosteron
Întrebarea Nr. 415: Alegeți afirmatiile corecte. Ureea:
 provine în principal din dieta proteică

 are un clearance mai mare ca al inulinei
 are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat crește
 este secretată în tubul contort distal
 prezintă reciclaj medular
Întrebarea Nr. 416: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică
 pH plasmatic apropiat de normal

 pH plasmatic scăzut
 pH plasmatic normal
 conținut crescut de bicarbonat plasmatic
 pH plasmatic ridicat
Întrebarea Nr. 417: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie

 conținut scăzut de bicarbonat plasmatic
Întrebarea Nr. 418: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză mixta

 pCO2 scazut
Întrebarea Nr. 419: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză metabolică
 pH plasmatic foarte ridicat

 pCO2 scazut
 pH plasmatic foarte scăzut
 conținut scazut de bicarbonat plasmatic
Întrebarea Nr. 420: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie

 pCO2 scazut
Întrebarea Nr. 421: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză mixta
 pCO2 scazut
 conținut scazut de bicarbonat plasmatic
Întrebarea Nr. 422: Alegeți afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul
baroreceptorilor sinocarotidieni, are loc:
 o scădere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal

 o scădere a secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
 o creștere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
 o creștere a secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
 o vasoconstricție renală
 Filtrarea glomeruiarâ determină creșterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.

 Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanță
la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
 In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
 In tubul contort proximal are loc absorbția de glucoza și aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme
de transportori, caracterizate prin transport maxim.
 Sinteza de renină crește la creșterea presiunii arteriale sistemice.

 In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
 In tubul contort proximal are loc absorbția de glucoza și aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme
de transportori, caracterizate prin transport maxim.
 Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanță
la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
 Filtrarea glomeruiarâ determină creșterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
 Sinteza de renină crește la creșterea presiunii arteriale sistemice.
Întrebarea Nr. 425: Alegeți afirmatiile corecte. Care porțiune a nefronului este impermeabili
pentru apă?
 tubul colector
 porțiunea subțire a ansei Henle
Întrebarea Nr. 426: Alegeți afirmatiile corecte. Creșterile fiziologice ale diurezei sunt
determinate de:
 aportul hidric crescut

 efort fizic
 frig
 numărul micțiunilor
 căldură
Întrebarea Nr. 427: Alegeți afirmatiile corecte. Care din următoarele substanțe au
efectvasoconstrictor la nivel renal?
 angiotensina II
 acetilcolina
 kininele
 eritropoetina
 noradrenalina
Întrebarea Nr. 428: Alegeți afirmatiile corecte. Autoreglarea circulației renale se

caracterizează prin:
 poate fi menținută pe rinichiul denervat

 asigură decuplarea funcțiilor renale de fluctuațiile presiunii sistemice
 limite de reglare între 50-250 mm Hg
 menține filtrarea glomerulară constantă
 nu include mecanismul miogen
Întrebarea Nr. 429: Alegeți afirmatiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la
secreția de:
 endoteline
 catecolamine
 kinine
 prostaglandine
 urokinază
Întrebarea Nr. 430: Alegeți afirmatiile corecte. Funcția fibrinoliticâ a rinichiului se realizează
prin:
 PGF2α,
 urokinază
 eritropoetină
 plasmină
 β2 - microglobulină
Întrebarea Nr. 431: Alegeți afirmatiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ și
HC03‾ este:
 minimă în ansa Henle și maximă în tubul colector

 maximă în tubul contort proximal
 maximă în tubul contort distal și în tubul colector
 maximă în ansa Henle
 minimă în tubul contort distal și tubul colector
Întrebarea Nr. 432: Alegeți afirmatiile corecte. Substanța X se găsește în urină în concentrații
identice cu cele plasmatice; aceasta dovedește că:
 substanța X este transportată activ din lumen, în spațiul peritubular

 membranele tubulare sunt impermeabile la substanța X
 substanța X difuzează pasiv afară din capilarele peritubulare, în lumenul tubular
 substanța X este filtrată liber de glomerul, dar nu este secretată și nici reabsorbită de tubi
 nici una dintre afirmațiile din afirmatiile nu este corectă
436: Alegeți afirmatiile corecte. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
 colectorii corticali
 ansa Henle
 toate porțiunile tubului urinifer, dependent de tipul substanței
Întrebarea Nr. 437: Alegeți afirmatiile corecte. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este
determinată de:
 creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care nu mai
pot fi reabsorbite tubular
 scăderea capacității hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul
 imposibilitatea concentrării plasmei datorită deficitului de HAD
 scăderea reabsorbției tubulare de Na+
 scăderea secreției hipotalamice de HAD
Întrebarea Nr. 438: Alegeți afirmatiile corecte. Dacă o substanța are un clearance plasmatic
mai mic decât al inulinei, această substanță suferă la nivel renal:
 filtrare și reabsorbție tubulară

 numai filtrare
 numai secreție tubulară
 filtrare și secreție tubulară
 numai reabsorbție tubulară
Întrebarea Nr. 439: Alegeți afirmatiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate
observa în:
 vasoconstricție pe arteriola aferentă

 vasoconstricție pe arteriola eferentă
 vasodilatație pe arteriola aferentă
 cresterea usoara a presiunii arteriale
 creșterea presiunii în capsula Bowman
Întrebarea Nr. 440: Alegeți afirmatiile corecte. Scăderea secreției de aldosteron poate
determina:
 creșterea filtrării de Na+ la nivel glomerular

 nu influenteaza reabsorbtia si filtrarea de Na+
 scăderea reabsorbției tubulare a Na+
 scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular
 creșterea reabsorbției tubulare a Na+
Întrebarea Nr. 441: Alegeți afirmatiile corecte. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul
nefronului are loc pentru următoarele substanțe, cu excepția:
 sodiului
 bicarbonatului
 potasiului
 glucozei
 ureei
Întrebarea Nr. 442: Alegeți afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului unde
concentrația Na+-lui din ultrafiltrat este maximă?
 capsula Bowman
 ramura ascendentă a ansei Henle
 ramura descendentă a ansei Henle
 virful ansei Henle
Întrebarea Nr. 443: Alegeți afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului în care debitul

 tubul colector
 capsula Bowman
 ansa Henle
Întrebarea Nr. 444: Alegeți afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
Precizați la ce nivel al nefronului are loc reabsorbția maximă a apei

 tubul colector
 ansa Henle porțiunea ascendentă
 ansa Henle porțiunea descendentă
Precizați la ce nivel al nefronului are loc reabsorbția apei în prezența HAD

 tubul colector
Precizați la ce nivel al nefronului unde nu se reabsoarbe apa

 tubul colector
Întrebarea Nr. 447: Alegeți afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a
urinii tubulare la aceeași presiune osmotică cu cea a urinii finale?

 porțiunea ascendentă a ansei lui Henle
 virful ansei Henle
 porțiunea descendenta a ansei lui Henle
Întrebarea Nr. 448: Alegeți afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi
mari de apă și electroliți prin urină, se întâlnește în:
 după ingestia de alcool

 diabetul zaharat
 după administrarea de medicamente diuretice
 când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza,
 diabetul insipid
Întrebarea Nr. 449: Alegeți afirmatiile corecte. Clearance-ul este definit ca:
 ml plasmă care este epurată de o substanță/ml min

 mg substanță care este epurată din plasmă/l min
 ml plasma care este epurata de o substanta/ml ora
 mg substanță care este fiitrată/lmin
 mg substanță care se elimină prin urină/l min
Întrebarea Nr. 450: Alegeți afirmatiile corecte. Diureza apoasă survine în cazul:
 diabetului insipid
 ingerării unor cantități mari de lichide hipotone
 sistării secreției de ADH
 secreției crescute de ADH
 diabetului zaharat
Întrebarea Nr. 451: Alegeți afirmatiile corecte. Secreția de HAD este influențată direct de:
 toți factorii enumerați

 osmolaritatea plasmei
 sistemul renină-angiotensină
 ACTH
 osmolaritatea urinii
Întrebarea Nr. 452: Alegeți afirmatiile corecte. Filtrarea glomerulară nu depinde de:
 permeabilitatea membranei filtrante glomeralare

 schimburile în contracurent din vasele recta
 transportul maxim tubular
 presiunea efectivă de filtrare
 suprafața de filtrare
Întrebarea Nr. 453: Alegeți afirmatiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de

concentrare și diluare a urinii?
 homonul ADH
 sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle
 schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta)
 compoziția urinii primare
 autoreglarea circulației renale
Întrebarea Nr. 454: Alegeți afirmatiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de
apă, volumul urinii finale crește. Ce parametri ai funcției renale se modifică?
 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului colector

 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal
 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal
 filtrarea glomerulară
 reabsorbția tubulară de Na+
Întrebarea Nr. 455: Alegeți afirmatiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în

menținerea echilibrului acido-bazie?
 reabsorbția aproape în totalitate a ionului bicarbonic

 filtrarea glomerulară
 concentrația urinii prin contracurentu! multiplicator
 secreția tubulară a ionului de H+
 acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic
Întrebarea Nr. 456: Alegeți afirmatiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a
homeostaziei prin următoarele funcții:
 menținerea echilibrului acido-bazic

 eliminarea de substanțe inutile și toxice
 autoreglarea circulației renale
 menținerea echilibrului osmotic
 eliminarea de proteine
Întrebarea Nr. 457: Cea mai crescuta concentratie proteica este prezenta in:
 compartimentul de lichid interstitial.

 compartimentul de lichid intracelular
 lichid cerebrospinal
 plasma
 compartimentul de lichid transcelular
Întrebarea Nr. 458: Presiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular este
determinata de:
 Cl-
 uree
 glucoza
 aminoacizi
 Na+
Întrebarea Nr. 459: Stimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea
celulara. Mentionati care din urmatoarele conditii nu determina cresterea presiunii osmotice a
lichidului extracellular:
 aport hidric deficitar

 pierderi hidrice crescute
 pierderi de K+ crescute
 exces de Na+ lichidul extracelular
 aport hidric excesiv
Întrebarea Nr. 460: Edemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori cu exceptia:
 cresterea permiabilitatii capilare

 scaderea proteinelor plasmatice
 scaderea presiunii osmotice a plasmei
 presiunea capilara crescuta
 scaderea permiabilitatii capilare
Întrebarea Nr. 461: In cursul unui exercitiu fizic prelungit nu se modifica pierderea de apa
prin:
 piele (pierderi insensibile)

 sudoare
 urina
 materiile fecale
 sistemul respirator (pierderi insensibile)
Întrebarea Nr. 462: Care este procentul mediu al apei totale din organismul adult:
 60%
 70%
 sub 60%
 80%
 90%
Întrebarea Nr. 463: Cel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se
gaseste la:
 embrion
 copil in crestere
 adult
 fat
 batran
Întrebarea Nr. 464: Alegeti afirmatiile corecte. Apa intracelulara:
 contine ca si cationi majori ionii de K+ si de Mg 2+

 reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului
 contine ca si anioni majori ionii de Cl- si de HCO3-
 are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg
 se gaseste sub doua forme – libera si legata
Întrebarea Nr. 465: Care din urmatoarele tesuturi contine cea mai mica proportie de apa:
 smaltul dentar
 tesutul muscular
 tesutul cartilaginos
 tesutul osos
 dentina
Întrebarea Nr. 466: Alegeti afirmatiile corecte. Apa extracelulara:
 contine ca si cation major ionul de Na+

 reprezinta 20% din greutatea corpului
 contine anioni majori, ionii de proteinati
 contine ca si cation major ionul de K+
 se gaseste repartizata in 3 subcompartimente
Întrebarea Nr. 467: Alegeti afirmatiile corecte. Volumul plasmatic:
 are valoarea de 4-5% din masa corpului

 apartine de subcompartimentul transcelular
 contine ca si cation major ionul de Na+ si ca si anioni majori ionii de Cl- , HCO3- si proteinati
 are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apeitracelulare
 apartine de subcompartimentul intravascular al apei extracelulare
Întrebarea Nr. 468: Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina
direct:
 apa extracelulara
 volumul plasmatic
 volumul interstitial
 apa intracelulara
 apa totala
Întrebarea Nr. 469: Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina
indirect, pe baza de calcule, cunoscand valoarea volumelor masurate direct:
 volumul interstitial
 apa intracelulara
 apa extracelulara
 apa totala
 volumul plasmatic
Întrebarea Nr. 470: Substantele specifice pentru determinarea volumului diferitelor

compartimente lichidiene sunt:
 albastru Evans, albumine cu iod radioactiv pentru vol.plasmatice

 sodiul radioactiv si albastru Evans pentru lichidul interstitial
 ureea si antipirina pentru determinarea apei extracelulare
 insulina, manitolul si tiosulfatul de Na pentru determinarea apei intracelulare
 oxidul de deuteriu si de tritiu pentru masurarea apei totale
Întrebarea Nr. 471: Factorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sint:
 presiunea hidrostatica
 membranele celulare si tisulare
 structura moleculara a apei
 presiunea osmotica
 presiunea coloidosmotica
Întrebarea Nr. 472: Variatiile mari ale continutului de apa in organismul adultului se datoreaza
tesutului:
 muscular striat
 conjunctiv elastic
 cartilaginos
 osos
 adipos
Întrebarea Nr. 473: Cea mai mara cantitate din aportul zilnic de apa se realizeaza:
 pe cale orala, prin ingestia de apa si alta lichide

 pe cale orala, ca apa exogena ingerata in cantitati crescute
 prin sinteza endogena, in urma oxidarilor
 pe cale orala, prin ingestia de alimente
 prin sinteza endogena, in urma oxidarilor hidrogenului din alimente
Întrebarea Nr. 474: Aportul normal de apa, in cazul unui organism adult sanatos, totalizeaza
pe 24 ore:
 1500 ml
 2300 ml
 2000 ml
 1500 ml
 2000 ml
Întrebarea Nr. 475: Pierderile zilnice de apa, in cazul unui organism adult sanatos, la
temperatura normala de confort, totalizeaza pe 24 ore:
 500 ml prin plamini

 700 ml prin perspiratie insensibila
 100 ml prin fecale
 2300 ml in total
 1400 ml prin urina
Întrebarea Nr. 476: Pierderile zilnice de apa la temperatura ridicata se realizeaza in cea mai
mare parte:
 transpiratie
 perspiratie insensibila
 fecala
 urina
 tegument, atat prin transpiratie, cat si prin perspiratie
Întrebarea Nr. 477: In timpul efortului fizic pierderile de apa:
 scad prin fecale

 pot atinge 6600 ml
 nu se modifica in ceea ce priveste pierderea prin fecale si prin perspiratie insensibila prin
tegument
 scad prin urina
 cresc prin transpiratie
Întrebarea Nr. 478: Reglarea aportului hidric se realizeaza prin:
 micsorarea osmolaritatii plasmatice cu activearea centrilor setei din hipotalamusul anterior si

lateral
 deshidratarea neuronilor din centrul setei, stimulul major pentru aparitia senzatiei de sete
 mecanismele implicate in controlul echilibrului hidroelectric
 prin aldosterona si peptidul natriiuretic
 senzatia de sete
Întrebarea Nr. 479: Bilantul hidric negativ semnifica:
 deshidratarea globala
 deshidratarea celulara
 deshidratarea extracelulara
 perturbarea echilibrului hidric cu acumlarea de apa
 hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala
Întrebarea Nr. 480: Bilantul hidric pozitiv semnifica:
 deshidratarea extracelulara si celulara

 perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa
 hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala
 o perturbare a echilibrului hidric
 deshidratarea globala
Întrebarea Nr. 481: Continutul de apa din organism nu este influentat de
 starea de nutritie
 sex si varsta
 tipul de tesut si oprgan
 activitatea psihica
 sistemul luat in consideratie
Întrebarea Nr. 482: 45-50 % din apa din organism, in functie de varsta, sex si continut adipos,
se gaseste la:
 copil peste 2 ani, in spatiul intracelular

 adult de sex feminin normoponderat, in spatiul intracelular
 nou-nascut in spatiul intracelular
 adult de sex feminin hiperponderal, in substanta uscata
 adult de sex masculin hiperponderat, in spatiul interstitial
Întrebarea Nr. 483: Aproximativ ½ din cantitatea totala de apa din organism este continuta de:
 tesut adipos
 piele
 substanta cenusie si alba
 plasma
 musculatura scheletica
Întrebarea Nr. 484: Scaderea presiunii osmotice este determinata de:
 eliberarea crescuta de aldosteron

 ingestia crescuta de lichide sau insuficienta de saruri
 scaderea secretiei de ADH
 scaderea ingestiei de lichide
 excesul de saruri
Întrebarea Nr. 485: Precizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate
mare:
 tesut osos
 smalt
 splina
 rinichi
 muschi
Întrebarea Nr. 486: Precizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate
mica:
 rinichi
 embrion
 glande endocrine
 tesut osos
 smalt
Întrebarea Nr. 487: Apa extracelulara in proportie de 20% se gaseste in cea mai mara cantitate
ca:
 apa depozitata in substanta fundamentala

 lichid intracelular
 lichid interstitial
 apa transcelulara – l.c.r., lichidele intraoculare, pleural, pericardic, peritoneal, sinovial,
secretiile digestive, sudorale
 plasma-subcompartimentul vascular
Întrebarea Nr. 488: Care este compozitia caracteristica a fluidului intracelular:
 95 mEq Cl- /1
 155 mEq K+ /1
 70 mEq Na+ /1
 100 mEq HCO3- /1
 80 mEq Ca2+ /1
Întrebarea Nr. 489: Necesarul hidric mediu in raport de varsta este maxim la:
 sub un an
 6 ani
 adult
 batrin
 1 an
Întrebarea Nr. 490: Izotonia semnifica valoarea constanta a presiunii osmotice egala cu:
 300 mosmol
 300 mosmol/l
 300 osmol/l
 300 atm
 300mg%
Întrebarea Nr. 491: Cantitatea de apa din subcompartimentul transcelular este de:
 1,5%
 2%
 sub 1%
 5%
 3%
Întrebarea Nr. 492: Care din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:
 Na+
 K+
 Mg2+
 Cl-
 Ca2+
Întrebarea Nr. 493: Care din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului intracelular:
 Ca2+
 K+
 Na+
 fosfat
 Mg2+
Întrebarea Nr. 494: Selectati afirmatiile corecte refritor la structuta și funcțiile ATP-lui:
 ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu

 ATP nu conține legături macroergice
 ATP-ul este un compus chimic foarte stabil
 In ATP radicalii fosfați sunt legați prin legături macroergice
 ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacționa cu substanțele nutritive
pentru extragerea energiei
Întrebarea Nr. 495: Selectati afirmatile incorecte referitor la structura și funcțiile ATP-lui:
 ATP-ul este un compus intermedia cu capacitatea de a reacționa cu substanțele nutritive

pentru extragerea energie
 ATP nu contine legaturi macroergice
 in ATP radicalii fosfati sunt legati prin legaturi macroergice
 ATP-ul este un compus chimic foarte stabil
 ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu
Întrebarea Nr. 496: Selectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin
membrana in citoplasma celulara prin:
 co-transport activ
 transport activ
 difuziune facilitala
 difuziune simpla
 trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare
Întrebarea Nr. 497: Selectati afirmatiile incorecte. Monozaharidele sunt transportate prin
membrana in citoplasma celulara prin:
 trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare

 difuziune simpla
 difuziune facilitala
 transport activ
 co-transport activ
Întrebarea Nr. 498: Selectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se
numeste:
 hipoglicemie
 hiperglicemie
 hipertermie
 anemie
 hipotonie
Întrebarea Nr. 499: Selectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de:
 adrenalina
 glucagon
 intermedina
 tiroxina
 insulina
Întrebarea Nr. 500: Selectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii
hormoni:
 oxitocina
 adrenalina
 intermedina
 cortizol
 vasopresina
Întrebarea Nr. 501: Selectati afirmatiile incorecte. Metabolismul glucidic este reglat
de urmatorii hormoni:
 oxitocina
 intermedina
 vasopresina
 adrenalina
 cortizol
Întrebarea Nr. 502: Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucozei:
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice

 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului
 fosforilarea glucozei este ireversibila in toate celulele organismului uman
 fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali
Întrebarea Nr. 503: Selectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucozei:
 fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali

 fosforilarea glucozei este iriversibila in toate celulele organismului uman
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial
Întrebarea Nr. 504: Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucosei:
 in majoritatea celulelor fosforilarea glucozei asigura captarea glucozei

 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este inițiată de glucokinaza
 in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei
 in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei
 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila
Întrebarea Nr. 505: Selectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucosei:
 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila

 in celule glucoza se combindicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei
 in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei
 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este initiala de glucokinaza
 in majoritatea celulelor glucozei fosforilarea asigura captarea glucozei
Întrebarea Nr. 506: Selectati afirmațiile corecte referitor la glicogenoliză:
 glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza

 glicogenoliza este un process fizic
 glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula
 glicogenoliza este îndepărtarea rezervelor de glicogen
 glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat
Întrebarea Nr. 507: Selectati afirmatiile incorecte referitor la glicogenoliză:
 glicogenoliza este indepartarea rezervelor de glycogen

 glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula
 glicogenoliza este un process fizic
 glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza
 glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat
Întrebarea Nr. 508: Selectati afirmatiile corecte referitor la glicoliză:

 glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic
 glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
 glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic
 glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului
 glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului
Întrebarea Nr. 509: Selectati afirmatiile incorecte referitor la glicoliză:
 glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului

 glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
 glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic
 glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului
 glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic
Întrebarea Nr. 510: Selectati afirmatiile corecte referitor la gluconeogeneză:
 gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara

 gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism
 gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi
 gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glycerol
 gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi
Întrebarea Nr. 511: Selectati afirmatiile incorecte referitor la gluconeogeneză:
 gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi

 gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi
 gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara
 gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glicerol
 gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism
Întrebarea Nr. 512: Selectati afirmatiile corecte) Concentratia normala a glucozei sanguine la
o persoana care nu a mincat in intervalul ultimelor 3-4 ore:
 200 mg/1
 200 mg/100ml
 2,9 – 7,9 mmol/l
 2 g/100 ml
 3,3 – 5,5 mmol/l
Întrebarea Nr. 513: Selectati afirmatiile corecte. Care din compusii chimici le puteți clasifica
ca lipide:
 fosfolipide
 grasimile neutre (trigliceridele)
 lipoprotein – lipaza
 colesterolul
 aminoacizii
Întrebarea Nr. 514: Selectati afirmatiile incorecte. Compusii chimici, clasificati ce lipide sunt:
 fosfolipide
 aminoacizii
 lipoprotein – lipaza
 colesterolul
 grasimile neutre (trigliceridele)
Întrebarea Nr. 515: Selectati afirmatiile corecte referitor la caracteristicele lipoproteinelor:
 lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat

 lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati
 lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine
 lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii
 lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii
Întrebarea Nr. 516: Selectati afirmatiile incorecte referitor la lipoproteine:
 lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii

 lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine
 lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii
 lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat
 lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati
Întrebarea Nr. 517: Selectati afirmatiile corecte despre functiile lipoproteinelor:
 lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice

 lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei
 lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice
Întrebarea Nr. 518: Selectati afirmatiile incorecte despre functiile lipoproteinele:
 lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei

 lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice
 lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice
Întrebarea Nr. 519: Selectati afirmatiile corecte despre functiile ficatului in metabolismul
lipidelor:
 asigura sinteza acizilor grasi

 saturarea triglicidelor
 sinteza trigliceridelor din glucide
 sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi
 asigură desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie
Întrebarea Nr. 520: Selectati afirmatiile incorecte despre functiile ficatului in metabolismul
lipidelor:
 sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi

 desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie
 saturarea triglicidelor
 asigura sinteza acizilor grasi
 sinteza trigliceridelor din glucide
Întrebarea Nr. 521: Selectati afirmatiile corecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata
de:
 excesul de vasopresina
 excesul de insulina
 corticotropina care determina secretia cortizolului
 deficitul de insulina
 adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile:
Întrebarea Nr. 522: Selectati afirmatiile incorecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata
de:
 excesul de insulina
 deficitul de insulina
 excesul de vasopresina
 corticotropina care determina secretia cortizolului
 adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile:
Întrebarea Nr. 523: Selectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In
reglarea metabolismului lipidic nu participa:
 hipofiza
 glandele sexuale
 tiroida
 pancreasul
 parotiroidele
Întrebarea Nr. 524: Selectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice.
Functia principala a albuminelor plasmatice este:
 asigurarea presiunii coloid-osmotice

 asigura absorbtia vitaminelor
 participa la coagularea sangelui
 participa in formarea imunitatii
 asigura difuzia electrolitilor
Întrebarea Nr. 525: Selectati afirmatia corecta referitor la functiile globulinelor plasmatice:

Întrebarea Nr. 526: Selectati afirmatia corecta. Functia principala a fibrinogenului plasmatic:

Întrebarea Nr. 527: Selectati afirmatia corecta referitor la gluconeogeneza și cetogeneză:
 conversia corpilor cetonici in glicogen se numese gluconeogeneza

 conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza
 conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza
 conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza
 conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza
Întrebarea Nr. 528: Selectati afirmatia incorecta referitor la gluconeogeneza:
 conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza

 conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza
 conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza
 conversia corpilor cetonici in glycogen se numese gluconeogeneza
 conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza
Întrebarea Nr. 529: Selectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat
pozitiv se subintelege:
 cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in
organism cu hrana
 azotul introdus este egal cu cel eliminat
 deficitul de azot in organism
 cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana
 azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi
Întrebarea Nr. 530: Selectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat
negativ se subintelege:
organism cu hrana
organism cu hrana
Întrebarea Nr. 531: Selectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibru
azotat se subintelege:
organism cu hrana
organism cu hrana
Întrebarea Nr. 532: Selectati afirmatia corecta. Retentia azotului nu are loc:
 la marirea masei tesutului muscular (sportivi)

 la insanatosire dupa maladii grave
 la organismul in crestere
 in inanitie proteica
 in timpul sarcinii
Întrebarea Nr. 533: Selectati afirmatiile corecte referitor la bilantul azotat:
 este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut

 este echilibrat la persoana adulta sanatoasa
 este negativ in timpul sarcinii
 exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie)
 exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor
Întrebarea Nr. 534: Selectati afirmatiile incorecte referitor la bilantul azotat:
 exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor

 este echilibrat la persoana adulta sanatoasa
 este negativ in timpul sarcinii
 exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie)
 este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut
Întrebarea Nr. 535: Selectati afirmatiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului
(ECO2):
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism

 ECO2 este in medie 6,25 kcal
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism
 ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora
Întrebarea Nr. 536: Selectati afirmatiile incorecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului
(ECO2):

 ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism
Întrebarea Nr. 537: Selectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB):
 MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor țesuturilor independent de efort fizic
sau alti factori externi
 MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard)
 MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman
 MB la adult este in medie 70 kcal/ora
 MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia
Întrebarea Nr. 538: Selectati afirmatiile incorecte referitor la metabolismul bazal (MB):
 MB la adult este in medie 70 kcal/ora

 MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor esuturilor independent de efort fizic
sau alti factori externi
 MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman
 MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard)
 MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia
Întrebarea Nr. 539: Selectati afirmatiile corecte referitor la Rata metabolismului:
 rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
procese alimentare
 RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism
 RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale
ale organismului
 RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare
 RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului
Întrebarea Nr. 540: Selectati afirmatiile incorecte referitor la Rata metabolismului:
 RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism

 rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
principii alimentare
 RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare
 RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale
ale organismului
 RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului
Întrebarea Nr. 541: Selectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei
metabolismului:
 tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal

 absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului
 tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal
 tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului
 absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal
Întrebarea Nr. 542: Selectati afirmatiile incorecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei
metabolismului:
 tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal

 tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 6-100% peste normal
 absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului
 tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului
 absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal
Întrebarea Nr. 543: Selectati afirmatia corecta referitor la efectul stimularii simpatice asupra
ratei metabolismului:
 stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%
 stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%
 stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%
 stimularea simpatica nu schimba RM
 stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%
Întrebarea Nr. 544: Selectati afirmatiile corecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii
prin piele:
 prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura
 prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura
 prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura
 prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura
 prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura
Întrebarea Nr. 545: Selectati afirmatiile incorecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii
prin piele:
 prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura
 prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura
 prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura
 prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura
 prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura
Întrebarea Nr. 546: Selectati afirmatiile corecte referitor la pierderea de caldura prin
evaporare:
 evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate

 prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii:
 evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de
temperatura corpului
 pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei
 in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd
0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora)
Întrebarea Nr. 547: Selectati afirmatiile incorecte referitor la pierderea de caldura prin
evaporare:
 in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd
0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora
 evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate
 pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei
 prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii
 evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de
temperatura corpului
Întrebarea Nr. 548: Selectati afirmatiile corecte referitor la efctul aldosteronului asupra
secretiei sudoripare:
 aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare

 aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali
 aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali
Întrebarea Nr. 549: Selectati afirmatiile incorecte referitor la efctul aldosteronului asupra
secretiei sudoripare:
 aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare

 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali
 aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali
 aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare
Întrebarea Nr. 550: Selectati afirmatia corecta referitor la centrul de termoreglare:

 centrul de termoreglare asigura controlul temperaturii numai atunci, cind tº corporala creste
peste norma
 centrul de termoreglare este localizat in bulbul ahidian
 receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul de
termoreglare
 receptorii termosensibili din abdomen nu transmit semnale catre centrul de termoreglare
 centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus
Întrebarea Nr. 551: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la
supraincalzire:
 prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior

 prin inhibarea glandelor sudoripare
 prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici
 prin stimularea glandelor sudoripare
 prin vasoconstrictia vaselor din piele
Întrebarea Nr. 552: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismele pierderii de caldura
la supraincalzire:
 prin vasoconstrictia vaselor din piele

 prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici
 prin inhibarea glandelor sudoripare
 prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior
 prin stimularea glandelor sudoripare
Întrebarea Nr. 553: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii
cind scade tº corporala:
 excitatia chimica simpatica

 vasoconstrictia cutanata
 stimularea hipotalamica
 piloerectia si oprirea sudoratiei
 secretia crescuta de tiroxina
Întrebarea Nr. 554: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii
cind scade tº corporala:
 piloerectia si oprirea sudoratiei

 secretia crescutade tiroxina
 stimularea hipotalamica
Întrebarea Nr. 555: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de
caldura cind scade tº corporala:
 oprirea sudoratiei
 piloerectia
Întrebarea Nr. 556: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute
de caldura cind scade tº corporala:

 piloerectia
 oprirea sudoratiei
Întrebarea Nr. 557: Selectati afirmatia corecta referitor la frison:
 in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din
hipotalamus
 centrul motor primar al frisonului se gaseste in bulb
 in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare
 centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele
si maduva spinarii

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de « rece » din piele
si maduva spinarii
 centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a hipotalamusului
 centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la termostatul
din zona preoptica

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si
maduva spinarii
 centrul motor al frisonului este localizat in bulb
 Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la
termostatul din zona preoptica

hipotalamus
maduva spinarii
 in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism

hipotalamus
maduva spinarii
 in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare
Întrebarea Nr. 562: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:
 febra reprezinta cresterea tº corporale peste limita obisnuita a normalului

 in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate
 febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt
 febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice
 febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate

 febra poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata

 febra poate fi cauzata de deshidratare

 febra apare in urma comutarii termostatului hipotalamic la un nivel mai inalt
 in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate

 in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a

termostatului la o valoare scazuta
 vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare ridicata
 in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare scazuta
 in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o
valoare mai ridicata

la o valoarea mai ridicata
valoare mai scazuta

valoare mai scazuta
la valoare mai scazuta

valoare mai scazuta
termostatului la o valoare mai ridicata

 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita
vasodilatatiei generalizate
valoare mai scazuta
Întrebarea Nr. 572: Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar si reglarea lui:
 apetitul este dorinta de alimente in general

 foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de
incordare si agitatie
 satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective
 foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului
 satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism
Întrebarea Nr. 573: Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

 apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana

 apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general
 apetitul nu determină calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana
 satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline
Întrebarea Nr. 576: Selectati afirmatia corecta la continutul energetic al alimentelor (la fiecare
1g):
 glucide 5 kcal, lipide 12 kcal, proteine 5 kcal

 glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal
Întrebarea Nr. 577: Selectati afirmatiile corecte referitor la coeficientul respirator (CR):
 CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor

 CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi
 CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83
 CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii
 CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor
Întrebarea Nr. 578: Selectati afirmatiile incorecte referitor la coeficientul respirator (CR):
 CR este raportul CO2 eliberat la O2 consumat in timpul oxidarii substantelor

 CR este raportul O2 consumat la CO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor
 CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi
 CR este raportul O2 eliberat la CO2 consumat in timpul oxidarii
 CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83
Întrebarea Nr. 579: Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei

 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei
 pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii
Întrebarea Nr. 580: Selectati afirmatiile incorecte referitor la reglarea aportului alimentar:
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii

 pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei
Întrebarea Nr. 581: Selectati afirmatiile corecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului
alimentar:
 amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul

 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic
 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral
 excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire
 excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire
Întrebarea Nr. 582: Selectati afirmatiile incorecte refritor la centrii nervosi de reglare a
aportului alimentar:
 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic
 excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire
 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral
 amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul
 excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire
Întrebarea Nr. 583: Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului
alimentar:
 scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar

 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar
 scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului alimentar
 cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar
 cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar
alimentar:
 cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului alimentar

alimentar:
 descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar

 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar
alimentar:
 scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar

alimentar:

 cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar
pe termen lung
Întrebarea Nr. 588: Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul

de energie
 obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic
 in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali
 faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie
 obezitatea este determinate printr-un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de
energie

de energie
 obezitatea este determinate printr-un aport diminuat de energie comparativ cu consumul de
energie
 in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali
 obezitatea nu poate fi determinata de un aport excesiv de energie comparativ cu consumul
de energie
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul
de energie
 aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul
de energie
 pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul

de energie
de energie
Întrebarea Nr. 593: Selectati afirmatia corecta referitor la inanitie:
 in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide

 depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie
 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste
 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la o treime fata de
valoarea ei initiala
Întrebarea Nr. 594: csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie:

 in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de
 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism
 efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a
proteinelor
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de
 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine scade
Întrebarea Nr. 598: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:
 keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de

vitamina A in organism
 formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A
 excesul de vitamina A duce la descvamarea pielii si acne
 incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt
manifestari ai carentei vitaminei A
 vitamina A exista in organism sub forma de retinol

 insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei
 vitamina A exista in organism sub forma de carotina

 excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne
 vitamina Aeste importanta in procesul formarii pigmentilor fotosensitili ai retinei

 consecintele insuficientei vitaminei A pot fi keratinizarea corneei cu opacifierea consecutive
a acestuia
 ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si

incetinirea procesului de reproducere
Întrebarea Nr. 603: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:
 vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in

dezoxiribonucleotide, care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea
eritrocitelor
 carenta de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase atit din nervii periferici si din SNC
 excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor
bucale)
 excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita
 anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina
B12) in organism

eritrocitelor
B12) in organism
 excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase din nervii periferici si din SNC
 insuficienta de riboflovina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea
comisurilor bucale)
 carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice
si ascitei
B12) in organism
bucale
eritrocitelor

 un efect particular al carentei de vitamina B12 este anemia pernicioasa
bucale
eritrocitelor

B12) in organism
bucale
 vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la
eritrocitelor
Întrebarea Nr. 608: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic
(vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D):
 deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in
vitamina D
 insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari
 excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut
 acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului
 acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de
consolidare a colagenului

vitamina D
 carenta de acid ascorbic (vitamina C) timp de 20-30 saptamini produce scorbut
 reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta
acidului ascorbic

vitamina D
acidului ascorbic
 insuficienta vitaminei C duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari

vitamina D
 transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului este asigurat de vitamina D
acidului ascorbic

 deficitul de colecalciferol in organism poate fi prevenit prin expunere la raze ultraviolete
acidului ascorbic
Întrebarea Nr. 613: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si

vitaminei K:
 insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula

 excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a
membranei celulare
 vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X
 afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de
vitamina E in organism
 vitamina E este numita « vitamina antisterilitate »

vitaminei K:

 insuficienta vitaminei E determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula
 vitamina K este numita vitamina antisterilitate
membranei celulare

vitaminei K:

 carenta de vitamina E determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a
membranei celulare

vitaminei K:

membranei celulare
 vitamina K este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VIII, IX si X
vitaminei K:
 afectarea microflorei din colon la administrarea antibioticilor creaza deficitul de vitamina K in

organism
membranei celulare
Întrebarea Nr. 618: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite
asupra ventilației:
 sporește primele 24 ore

 sporește primele 24 ore apoi se reduce
 este redus primele ore
 nu variază cu timpul
 este mai pronunțat primele ore
Întrebarea Nr. 619: Alegeți afirmația corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale
hipercapniei prelungite:
 este cauzată de diminuarea permeabilității pentru CO2 a barierei hematoencefalice

 este cauzată de reducerea bicarbonaților în lichidul cerbrospinal
 este cauzată de creșterea eliminării bicarbonaților cu urina
 este cauzată de creșterea bicarbonaților în lichidul cerbrospinal
 este cauzată de reducerea bicarbonaților in sânge
Întrebarea Nr. 620: Alegeți afirmația corectă referitor la realizarea reflexului Hering-Breuer:
 un rol major îl joacă receptorii din foițele pleurale

 un rol major îl joacă receptorii localizați pericapilar în pereții alveolelor)
 un rol major îl joacă receptorii de intindere localizați în pereții bronșiilor și bronșiolelor
 un rol major îl joacă receptorii iritanți din straturile epiteliale și subepiteliale în alveole
 un rol major îl joacă proprioceptorii mușchilor respiratori
Întrebarea Nr. 621: Alegeți afirmația incorectă referitor la realizarea reflexului Hering Breuer:
 este declanșat de volume ce depășesc de treiori volumul curent normal

 căile conductorii trec în cadrul nervului glosofaringian
 are un rol protector contra volumelor respiratorii elevate
 nu este declanșat de volume curente normale la adulți
 participă în controlul respirației la nou născuți
Întrebarea Nr. 622: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic:
 la excitare produce tahipnoe
 la excitare produce apnea la inspirație
 la excitare reduce durata inspirației
 la excitare produce bradipnoe
 la excitare reduce volumul curent
Întrebarea Nr. 623: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic:
 la distrugere se reduce volumul curent

 la distrugere sporește durata ciclului respirator
 la distrugere apare bradipnoe
 la distrugere apare apnee la inpirație dacă a fost făcută vagotomia
 la distrugere apare tahipnoe
Întrebarea Nr. 624: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Bohr:
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza reducerii afinității Hb produse de CO2

 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza creșterii ADP intracelular
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza vazodilatației produse de adenozină
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza vazodilatației produse de hipoxie
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza reducerii PO2
Întrebarea Nr. 625: Alegeți afirmațiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng:
 depășește PaO2 din alveole

 este 104 mm Hg
 este 95 mm Hg
 este mai joasă ca PaO2 din alveole
 este egală cu PaO2 din alveole
Întrebarea Nr. 626: Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parțială a O2
 între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat

 este 5- 6 mm Hg între capilarele și alveole
 este 64 mm Hg între alveole și capilarele
 este 5- 6 mm Hg între capilarele și țesut
 între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr
Întrebarea Nr. 627: Alegeți afirmațiile corecte referitor la importanța surfactantului
 deficiența mărește elastanța pulmonară

 deficiența reduce elastanța pulmonară
 deficiența reduce complianța pulmonară
 deficiența mărește complianța pulmonară
 deficiența reduce tensiunea superficială
Întrebarea Nr. 628: Alegeți afirmația corectă referitor la complianța pulmonară

 crește odată cu mărirea elastanței
 crește odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
 este echivalentă cu ∆P /∆ V
 crește la deficit de surfactant
 scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
Întrebarea Nr. 629: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la complianța pulmonară
 scade odată cu mărirea elastanței

 este 110 ml/cm H2O
 scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
 este mai mică ca complianța complexului plămân-torace
 este echivalentă cu ∆V /∆ P
 este 200 ml/cm H2O
Întrebarea Nr. 630: Alegeți afirmațile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la
anumită valoare a presiunii transpulmonare
 se mărește odată cu creșterea complianței pulmonare

 se micșorează odată cu creșterea complianței pulmonare
 este același în timpul inspirației și expirației
 este mai mare în timpul expirației
 nu depinde de valoarea complianței pulmonare
 este mai mare în timpul inspirației
Întrebarea Nr. 631: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite
asupra ventilației
 este potențat de hipoxie

 este potențat de sporirea pH-ului sângelui
 este cauzat de de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal
 este cauzat de de mărirea HCO3- în lichidul cerebrospinal
 cauzat de acțiunea H+ asupra receptorilor centrali și periferici
Întrebarea Nr. 632: Alegeți afirmația incorectă referitor la efectul stimulator ventilator al
hipoxiei
 hipoxia produce vazoconstricție la nivel pulmonar

 apare la Pa O2 < 60 mm Hg
 este produs de stimularea chemoreceptorilor periferici
 hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali și carotidieni prin reducerea
permeabilității canalelor de K+ senzitive la O2
 este produs de stimularea chemoreceptorilor centrali
Întrebarea Nr. 633: Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui
 este determinată mai mult de pH-ul sângelui

 este determinată mai mult de solubilitatea O2
 este determinată mai mult de temperatura sângelui
 este determinată mai mult de cantitatea de Hb
 este determinată mai mult de CO2 din hematii
Întrebarea Nr. 634: Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2
 este transportat mai mult fizic dizolvat

 este transportat mai mult ca compus carbaminic
 nu este legat cu cantitatea de bicarbonați
 CO2 facilitează formarea HbO2
 este transportat mai mult în formă de bicarbonați
Întrebarea Nr. 635: Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele hipoventilației
 reduce PO2 alveolar

 produce vazoconstricție cerebrală
 mărește pO2 alveolar
 reduce pCO2 alveolar
 produce vazodilatație cerebrală
Întrebarea Nr. 636: Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantul
 asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa

 modifică tensiunea superficială în funcție de diametrul alveolei
 este format de alveolocite de tip I
 tensiunea superficială este direct proporțonală cu concentrația de dipalmitoilfosfatidilcolină
 excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice la nou născuți
Întrebarea Nr. 637: Alegeți afirmațiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorii perferici
 sunt stimulați de de pH arterial 7.4

 sunt stimulați direct de CO2
 sunt stimulați la un pH arterial 7.25
 sunt stimulați de PaO2 80-90 mm Hg
 sunt stimulați de de Pa O2 <60 mm Hg
Întrebarea Nr. 638: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la schimbul de gaze în țesuturi
 creșterea de PCO2 mărește afinitatea Hb către O2

 creșterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2
 creșterea de PCO2 produce vazodilatația
 creșterea de PCO2 scade pH-ul
 creșterea de PCO2 mărește pH-ul
Întrebarea Nr. 639: Alegeți afirmația corecta referitor la coeficientul de difuziune a O2

 este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată
 nu diferă de cel a CO2
 este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
 este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puțin solubil
 este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare
Întrebarea Nr. 640: Alegeți afirmația corecta referitor la concentrația CO2
 este cea mai mică în alveole la sfârșitul expirației

 este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației
 este cea mai mică în alveole la sfârșitul inspirației
 este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației
 este cea mai mică în sângele arterial
Întrebarea Nr. 641: Alegeți afirmația corecta referitor la concentrația a O2
 este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației

 este cea mai mare în alveole la sfârșitul inspirației
 este cea mai mare în sângele arterial
 este cea mai mare în alveole la sfârșitul expirației
 este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației
Întrebarea Nr. 642: Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2
 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG

 devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea pH-ului
 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului
 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2
 devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
Întrebarea Nr. 643: Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2
 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG

 devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
 devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului
 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2
 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului
Întrebarea Nr. 644: Alegeți afirmațile corecte referitor la ventilația cu volumuri curente de 200
ml la frecvența de 30 respirații/ minută
 va asigura homeostazia găzoasă

 poate produce hipoxemie
 mărește durata apneei voluntare
 poate produce hipercapnie cu acidoză respiratorie
 poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie
Întrebarea Nr. 645: Alegeți afirmațile incorecte referitor la spirografie:
 permite estimarea capacității inspiratorii

 permite estimarea capacității reziduale funcțonale
 permite estimarea volumului curent
 permite estimarea capacității vitale
 permite estimarea volumului rezidual
Întrebarea Nr. 646: Hipoxia stimulează respirația prin:
 Stimulare corpusculilor aortali și carotidieni de PaO2 scăzut

 Hipoxie cerebrală
 Stimulare corpusculilor aortali și carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui
 Stimularea chemoreceptorilor periferici și centrali
 Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
Întrebarea Nr. 647: Reflexul Hering-Breuer la adulți
 Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari

 Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii elevate
 Implică chemoreceptorii centrali și periferici
 Implică chemoreceptorii pulmonari
 Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii normale
Întrebarea Nr. 648: Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic
 Reduce durata inspirației

 Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat după secțiune
mediopontină
 Este esențial pentru a asigura ritmul respirator de bază
 Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat
 Poate produce o inspirație prelungită în unele împrejurări
Întrebarea Nr. 649: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la la centrul respirator bulbar
 Primește mesaje aferente de la chemoreceptori

 Primește mesaje aferente de la mechanoreceptori
 Este sursa ritmului respirator de bază
 Activitatea lui este mărită în Blestemul Ondinei
 Nu este influiențat de influiențe stimulatorii și inhibitorii suprapontine
Întrebarea Nr. 650: Receptorii pulmonari de destindere:
 Reduc frecvența descărcărilor la inspirație

 Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian
 Inhibă faza de inspirație
 Recepționează mărirea volumului pulmonar
 Măresc durata inspirației
Întrebarea Nr. 651: În reglarea reflexă a respirație nu participă:
 Baroreceptorii vasculari
 Proprioceptori musculari
 Receptor alveolari
 Chemoreceptori vasculari
 Receptori viscerali din rinichi și ficat
Întrebarea Nr. 652: Alegeți afirmațiile corecte referitor la hiperventilația voluntară
 se reduce afinitatea Hb către O2

 se mărește afinitatea Hb către O2
 se reduce durata apnei voluntare
 se produce vazoconstricția la nivelul vaselor cerebrale
 se produce vazodilatația la nivelul vaselor cerebrale
Întrebarea Nr. 653: Alegeți afirmația corectă referitor la complianța pulmonară
 Este mai redusă la nivelul unei expirații profunde

 Redusă de surfactant
 Este de 110 ml /cm H2O
 Este mai redusă la nivelul unei inspirații profunde
 Mărită de țesutul cicatrizant din plămâni
 în timpul somnului nonREM ventilația nu diferă de starea de veghe

 în timpul somnului nonREM se reduce ventilația pulmonară
 în timpul somnului nonREM se mărește ventilația pulmonară
 în timpul somnului REM respirația este iregulată
 în timpul somnului nonREM respirația este iregulată
Întrebarea Nr. 655: Alegeți afirmațiile corecte referitor la complianța pulmonară
 Este mai înaltă la nivelul unei expirații profunde

 este redusă de surfactant
 este redusă de țesutul cicatrizant din plămâni
 este mai înaltă la nivelul unei inspirații profunde
 este de 200 ml /cm H2O
Întrebarea Nr. 656: Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM)
 mărește ventilația pulmonară

 Reduce variabilitatea indicilor respiratori
 mărește impactul structurilor suprapontine în controlul respirației
 reduce ventilația pulmonară
 nu influiențează ventilația pulmonară
Întrebarea Nr. 657: Controlul voluntar explicit a respirației este realizat
 în reflexele de tuse și strănut

 hipertermie și febră
 este realizat direct prin căile corticospinale
 în cadrul reacțiilor posturale
 în actul deglutiției
Întrebarea Nr. 658: La un pacient cu transplant a ambilor plămâni se observă
 dilatarea bronșiilor la aplicarea atropinei

 reflexul de tusă la stimulare receptorilor din căile respiratorii inferioare:
 reflexul de strănut
 reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume mărite
 reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume normale
Întrebarea Nr. 659: La un pacient cu transplant a ambilor plămâni nu se observă:
 Efecte ventilatorii la reducerea PaO2 și creșterea PaCO2

 Reflexul de strănut
 Modificări respiratorii la deglutiție
 Efecte ventilatorii la reducerea pH-ului
 Reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume mărite
Întrebarea Nr. 660: Alegeți afirmațiile corecte referitor la reglarea respirației:
 Chemoreceptorii centrali sunt afectați de PaO2 de 60 mm Hg

 Chemoreceptorii centrali sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge
 Chemoreceptorii periferici sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge
 Baroreceptorii arteriali, pulmonari și cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori
 CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici
Întrebarea Nr. 661: Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:
 stimulează inspirația
 la distrugere produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie
 este localizat în partea superioară a punții
 este localizat în partea inferioară a punții
 întrerupe inspirația, conrolând volumul inspirat și frecvența respiratorie
Întrebarea Nr. 662: Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:
 întrerupe inspirația, conrolând volumul inspirat și frecvența respiratorie

 este localizat în partea superioară a punții
 la excitare produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie
 stimulează inspirația
Întrebarea Nr. 663: Alegeți afirmația incorectă referitor la grupul respirator dorsal:
 este responsabil in special pentru expirația forțată

 este implicat în generarea ritmului respirator de bază
 eferențele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
 primește aferențe pin intermediul nervului vag și glosofaringean
 activitatea este modulată de impulația cu origine în chemoreceptori și mecanoreceptori
Întrebarea Nr. 664: Alegeți afirmația incorectă referitor la grupul respirator ventral:
 sporește activitatea in cadrul unei ventilații mărite

 conține neuroni inspiratori și expiratori
 este responsabil pentru expirația activă
 determină includerea mușchilor respiratori auxiliari
 este responsabil pentru expirația pasivă
Întrebarea Nr. 665: Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:
 este implicat în generarea ritmului respirator de bază

 este responsabil in special pentru expirația forțată
 activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic
 este constituit în special de neuroni expiratori
 eferențele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii auxiliari
Întrebarea Nr. 666: Alegeți afirmația incorectă referitor la hipeventilația voluntară:
 diminuază stimularea chimică a centrului respirator

 produce vazoconstricția vaselor cerebrale
 produce o legătură mai trainică a HbO2
 produce hipoxie cerebrală
 poate induce o perdere a conștiinței din cauza unei hiperoxii cerebrale
Întrebarea Nr. 667: Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:
 sunt în sângele venos

 sunt în aerul atmosferic
 sunt în aerul expirat
 sunt în sângele arterial
 sunt în aerul alveolar
Întrebarea Nr. 668: Alegeți afirmația corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea
HbO2:
 2, 3- DPG și pH
 Viteza de circulatie
 temperatura
 PCO2
 PO2
Întrebarea Nr. 669: Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în
repaus:
 30-40 resp/min
 12-16 resp/min
 20-22 resp/min
 22-26 resp/min
 40-60 resp/min
Întrebarea Nr. 670: Alegeți afirmația corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în
repaus este format din:
 Capacitatea inspiratorie minus volumul spațiului mort

 Capacitatea totală minus volumul spațiului mort
 Volumul curent și volumul rezidual minus volumul spațiului mort
 Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spațiului mort
 Volumul curent și capacitatea reziduală funcțională minus volumul spațiului mort
Întrebarea Nr. 671: Alegeți afirmațiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în
plămâni:
 Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic și sânge

 Este afectată de pH-ul sângelui
 Este afectat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii
 Este afectată de conținutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)
 Se realizează conform conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge
Întrebarea Nr. 672: Alegeți afirmațiile corecte referitor la presiunea pleurală
 Este mai negativă la inspirație

 Din diferența cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară
 Din diferența cu presiune intralveolară rezultă presunea transpulmonară
 Este egală cu presiunea transpulmonară
 Din diferența cu presiune intralveolară rezultă histereza
Întrebarea Nr. 673: Alegeți afirmația incorectă referitor la transportul CO2
 Compușii carbaminici transportă 23% de CO2

 în țesuturi H2O și Cl- trec din eritrocit în plazmă
 Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la menținerea pH-ului
 în țesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
 în țesuturi HCO3- este transportat în plazmă și Cl- trece în eritrocit
Întrebarea Nr. 674: Alegeți afirmața incorectă referitor la transportul CO2
 sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2

 anhidraza carbonică catalizează formarea H2O și CO2 în plămâni
 anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menținerea pH-
ului sângelui
 abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue la menținerea
pH-ului
 în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite și Cl- trece în plazmă
Întrebarea Nr. 675: Chemoreceptorii centrali (cu rol în reglarea respirației) sunt sensibili la:
 modificările PO2 a sângelui arterial

 modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
 modificarile concentrației ionilor H+ din lichidul cerebrospinal
 modificarile pH-ului sângelui arterial
 modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal
Întrebarea Nr. 676: Alegeți afirmațiile incorecte:
 CO se fixează cu ușurință la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre
stânga
 difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb
 acidoza ionizează radicalii aminici și ca consecință scade formarea de carbhemoglobină
 CO2 se fixează de grupa NH2 a HbO2 fapt ce mărește afinitatea Hb catre O2
 ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2
Întrebarea Nr. 677: Alegeți afirmația incorectă referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):
 2,3- DPG constitue factor de adaptare în hipoxie produsă de tulburarea circulației în țesuturi
 Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, alcaloză, reducerea cantității de Hb
 creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2
 creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2
 2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb micșorând pH-ul eritocitar și fixânduse de lanțul β
a dezoxi-Hb
Întrebarea Nr. 678: Alegeți modificările respiratorii ce apar la secționarea maduvei spinarii la
nivelul C1:
 tahipnee
 bradipnee
 apnee
 mărește durata timpului de expirație
 nu afecteaza respiratia
Întrebarea Nr. 679: Alegeți modificările respiratorii în timpul deglutitiei:
 expirația prelungită
 nu se modifică
 apnee de scurtă durată
 tahipnee
 bradipnee
Întrebarea Nr. 680: Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:
 ambele faze sunt active

 ambele faze sunt pasive
 expirația devine activă în poziție ortostatică
 este activă numai inspirația
 este activă numai expirația
Întrebarea Nr. 681: În inspirație plămânii urmează mișcarile cutiei toracice datorita:
 bronhomotricității
 scăderii presiunii intrapulmonare
 scăderii presiunii intrapleurale
 țesutului pulmonar elastic
 surfactantului
Întrebarea Nr. 682: Alegeți afirmațiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxie:
 între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia

 sub segmentul spinal C5
 sunt localizați în bulbul rahidian
 sunt localizați în mușchi respiratori
 la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala)
 sunt localizați în corpusculii carotidian și aortic
 zona mediopontina
 la nivelul șantului bulbopontin
 impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag și glosofaringean
 sunt localizați în organe cu metabolism intens
 Apnea apare în caz de secțiune:
Întrebarea Nr. 683: Apnea nu apare în caz de sectiune:
 sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior)

 La nivelul sementului spinal C1
 zona mediopontina
 la nivelul șantului bulbopontin
 sub segmentul spinal C5
Întrebarea Nr. 684: Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și
țesuturi:
 prin transport activ
 prin difuziune
 prin transport cu carauși
 prin filtrare
 prin osmoza
Întrebarea Nr. 685: Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport
a CO2:
 fizic dizolvată în plazmă

 acid carbonic
 carbamați (HbCO2)
 bicarbonați de sodiu în plazmă
 legată de proteine
Întrebarea Nr. 686: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală în timpul
inspiratiei normale:
 -20 mm Hg
 +2 mm Hg
 +5 mm Hg
 -3 mm Hg
 -9 mm Hg
Întrebarea Nr. 687: Alegeți afirmația corectă referitor la volumul spatiului mort:
 350 ml
 1200 ml
 150 ml
 750 ml
 500 ml
Întrebarea Nr. 688: Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea pulmonala totala:
 5000 - 6000 ml
 1000-1500 ml
 3000-3500 ml
 2000-2500 ml
 4000-4500 ml
Întrebarea Nr. 689: Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:
 este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului

 este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
 este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian
 este localizat în nucleul parabrohial în partea superioară punții
Întrebarea Nr. 690: Alegeți afirmația incorectă referitor la pneumotorax:
 presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis

 este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase
 poate deplasa organele mediastinului
 presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis
 presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax valvular
Întrebarea Nr. 691: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapulmonară:
 este mai mai mică față de presiunea atmosferică la inspirație

 este mai mai mare față de presiunea atmosferică la expirație și inspirație
 este mai mica față de presiunea atmosferica la inspirație și la expirație
 este mai mai mică față de presiunea atmosferică la expirație
 este egală cu presiunea atmosferică la expirație
Întrebarea Nr. 692: Alegeți afirmația corectă referitor la mechanismul respirației forțate:
 ambele faze sunt active

 este activă numai expiratia
 ambele faze sunt pasive
 expirația este pasivă în poziția clinostatică
 este activă numai inspiratia
Întrebarea Nr. 693: Un gram de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
 3,14
 14
 2,58
 0,54
 1,34
Întrebarea Nr. 694: Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul expirației obișnuite:
 este pe seama elasticitatii pulmonare

 expirația este pasivă numai în poziția clinostatică
 este pe seama contracției muschilor intercostali interni și a diafragmului
 este pe seama contracției muschilor toracali si abdominali
 se implică elasticitatea ligamentelor si cartilajelor costale
Întrebarea Nr. 695: Alegeți afirmația corectă referitor la modificările produse de hipoventilatie:
 normocapnie și hipoxie
 hipoxie, hipercapnie și acidoză respiratorie
 hipocapnie și alcaloză respiratorie
 hipercapnie, hipocapnie și acidoză respiratorie
 hiperoxie și acidoză metabolică
Întrebarea Nr. 696: Alegeți valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 și CO2:
 pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg

 pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg
 pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
 pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg
Întrebarea Nr. 697: Alegeți valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 și CO2:
 pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg

 pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 40 mm Hg
 pO2 sânge arterial în capilare pulmonare104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg
Întrebarea Nr. 698: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la efectele măririi cantității de CO2:
 vasodilatație în țesuturi
 creșterea pH
 scaderea afinitații hemoglobinei pentru O2
 creșterea afinitatii hemoglobinei pentru O2
 scaderea pH
Întrebarea Nr. 699: Cresterea temperaturii la nivel tisular nu determină:
 disocierea HbO2
 vasoconstrictie
 mărirea afinitații Hb pentru O2
 vasodilatație
 efectul Bohr
Întrebarea Nr. 700: Capacitatea vitală a plamânilor nu include:
 volumul expirator de rezerva (VER)

 volumul spațiului mort
 volumul rezidual (VR)
 volumul curent (VC)
 volumul inspirator de rezerva (VIR)
Întrebarea Nr. 701: Cu un spirometru nu putem determina direct:
 capacitatea functională reziduală

 capacitatea vitala
 volumul inspirator de rezervă
 volumul curent
 volumul expirator de rezerva
Întrebarea Nr. 702: Alegeți factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a
oxihemoglobinei:
 cresterea pCO2
 cresterea difosfogliceratului
 reducerea difosfogliceratului
 scaderea pCO2
 reducerea temperaturii
Întrebarea Nr. 703: Alegeți afirmațiile corecte referitor la rolul surfactantului:
 micșorează complianța pulmonară

 asigură stabilitatea alveolelor
 scade tensiunea superficială intraalveolară
 provoacă atelectaza alveolelor
 mărește tensiunea superficială intraalveolară
Întrebarea Nr. 704: Alegeți factorul ce nu afectează direct rata difuziunii gazelor prin
membrana respiratorie:
 gradientele alveolo capilare de presiune parțială a gazelor respiratorii

 marimea suprafetei membranei
 volumul spațiului mort anatomic
 grosimea membranei
 coeficientul de difuziune alveolo-capilar
Întrebarea Nr. 705: Alegeți afirmațiile ce nu sunt proprii volumului rezidual :
 aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze

 împeună cu volumul expirator de rezevă formează capacitatea funcțională reziduală
 poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă
 aerul ce rămâne în alveole după expirație maximă
 aerul alveolar care este expulzat din plămâni parțial doar la deschiderea cutiei toracice
Întrebarea Nr. 706: Alegeți afirmațiile corecte referitor la mechanismul respirației:
 mușchii intercostali externi participă la inspirație normală

 mușchii intercostali interni participă la expirație forțată
 mușchii abdomenului participă la expirație normală
 mușchii intercostali interni participă la inspirație normală și forțată
 mușchii diafragmului participă numai în expirație forțată
Întrebarea Nr. 707: Alegeți factorii ce măresc ventilața pulmonara:
 concentratia mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;

 presiunea partiala crescuta a CO2 în sânge;
 adrenalina in doze mici;
 concentrația redusă a ionilor de H+ în sânge;
 presiunea partiala crescuta a O2 în sânge;
Întrebarea Nr. 708: Alegeți afirmația ce nu este proprie functiilor nerespiratorii ale plaminilor:
 apărare contra agresiunilor aerogene

 rezervor (depou) de singe (10-12%)
 menținerea homeostaziei găzoase
 conversia angiotensinei I în angiotensină II
 sinteza de proteine
Întrebarea Nr. 709: Alegeți afirmațiile proprii functiilor respiratorii ale plamânilor
 vehicularea de aer prin caile aeriene

 eliberarea substantelor volatile din sânge
 schimbul substanțelor liposolubile
 schimbul gazos respirator aer-sânge și sânge-aer
 controlul presiunii sangvine pulmonare
Întrebarea Nr. 710: Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:
 mărește rezistența opusă fluxuilui aerian prin bronhoconstricție

 reduce volumul spațiului mort, mărind astfel ventilația alveolară
 micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatare
 constrictă vasele pulmonare
 dilată vasele pulmonare
Întrebarea Nr. 711: Alegeți afirmațiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:
 include volumul curent

 include volumul rezidual
 nu include volumul rezidual
 nu include volumul volumul spațiului mort
 include volumul expirator de rezerva
Întrebarea Nr. 712: Ce reprezinta spirometria:
 determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii

 determinarea amplitudinii mișcarilor respiratorii
 determinarea presiunilor în căile respiratorii
 determinarea volumelor pulmonare
 determinarea rezistenței opuse fluxului de aer
Întrebarea Nr. 713: Alegeți afirmațiile corecte referitor la căile respiratorii și alveole:
 alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze

 bronhiolele determină rezistența maxima a aerului
 căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf
 prezența surfactantului este obligatorie in alveole
 structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora
Întrebarea Nr. 714: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la volumele si capacitățile pulmonare
la o capacitate pulmonară totală de 6,0 l:
 volumul expirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l

 volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l
 capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală
 volumul curent de repaus este de circa 1,0 l
 capacitatea reziduală funcțională este de circa 2,0 l
Întrebarea Nr. 715: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la ventilație și schimbul de gaze:
 capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20ori mai mare ca O2, deoarece
coeficientul său de solubilitate este de 24 ori mai mare ca a O2
 spațiul mort anatomic este independent de volumul total;
 spațiul mort fiziologic este puțin mare, ca spațiul mort anatomic;
 în ortostatism, ventilația alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
 resistența maximală opusă fluxul de aer apare la nivelul bronhiolelor terminale
Întrebarea Nr. 716: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la ritmul respirator:
 centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizați în bulbul rahidian
 respirația continuă și dacă toate aferențele nervoase sunt întrerupte
 mușchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică
 în cursul expirației, crește tonusul mușchilor intercostali externi
 principalul mușchi respirator este diafragma
Întrebarea Nr. 717: Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după
o expirație normală:
 este capacitatea pulmonară totală

 este volumul inspirator de rezervă
 este volumul rezidual și volumul expirator de rezervă
 este volumul expirator de rezervă și volumul curent
 este capacitatea inspiratorie
Întrebarea Nr. 718: procentul de HbO2 va crește :
 la scăderea pH-ul arterial

 la mărirea concentrației de Hb
 la mărirea pO2 arterial
 la mărirea temperaturei
 la mărirea pCO2 arterial
Întrebarea Nr. 719: Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază :
 este generat de centrul apneustic

 este generat de centrul pneumotaxic
 este generat de nucleul parabrohial
 este generat de centrul respirator bulbar
 este generat de cerebel
Întrebarea Nr. 720: Alegeți afirmația incorectă referitor la volumul respirator curent:
 este de aproximativ 500 ml

 reprezintă ventilația de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator
 are valori variabile în funcție de talia individului
 este inclus în volumul inspirator de rezevă
 este inclus în capacitatea inspiratorie
Întrebarea Nr. 721: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge
influențează:
 capacitatea de saturare a Hb cu O2
 capacitatea de transport a CO2
 capacitatea de disociere a HbO2
 capacitatea de transport a CO
 gradientul de presiune parțială a CO2
Întrebarea Nr. 722: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleura la inspirație:
 este egală cu presiunea din atmosferă

 este egală cu presiunea intralveolară
 devine mai negativă
 este egală cu presiunea transpulmonară
 devine mai pozitivă
Întrebarea Nr. 723: Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de
disociere a HbO2:
 reprezintă reducerea afinității HbO2 (creșterea P50 )
 indică creșterea afinității Hb pentru O2
 indică modificările pulmonare de fixare a O2
 este produsă de creșterea concentrației difosfogliceratului
 este produsă de scăderea pH-ului
Întrebarea Nr. 724: Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:
 este generat de centrul apneustic

 este generat de centrul pneumotaxic
 este generat de hipotalamusul și sistemul limbic
 este generat de cortexul motor
 este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari
Întrebarea Nr. 725: Alegeți mușchii ce asigură expirația forțată:
 diafragmul
 mușchii intercostali interni
 mușchii sternocleidomastoidieni
 mușchii scaleni
 mușchii abdominali
Întrebarea Nr. 726: Spirograful poate fi utilizat pentru estimarea:
 volumului expirator de rezervă

 capacității pulmonare totale
 volumului rezidual
 volumul expirator maxim pe secundă
 capacității funcționale reziduale
Întrebarea Nr. 727: Mărirea ventilației nu poate fi produsă prin stimularea:
 chemoreceptorii periferici
 receptorii I de iritație (receptori cu adaptare rapidă)
 algoreceptorii periferici
 receptorii J (juxtacapilari)
 presoreceptorii pulmonari
Întrebarea Nr. 728: În timpul inspiratiei obisnuite are loc:
 scăderea presiunii alveolare

 relaxarea diafragmului
 scăderea presiunii pleurale
 revenirea toracelui la dimensiunile de repaus
 creșterea presiunii alveolare
Întrebarea Nr. 729: Alegețiile afirmația corecte referitor la spațiul mort anatomic:
 reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
 este identic cu capacitatea funcțională reziduală;
 reprezintă 5% din capacitatea funcțională reziduală (150 ml),
 valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort
anatomic în unele condiții patologice
 reprezintă 15% din capacitatea funcțională reziduală
Întrebarea Nr. 730: Alegețiile afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:
 scade în cursul acidozei metabolice

 scade în ambele situații de mai sus
 crește la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în
lipide
 scade în cursul efortului fizic intens,
 crește în cursul hiperventilației
Întrebarea Nr. 731: Alegețiile afirmația ce nu ține de funcțile plămânilor:
 eliberarea în circulație a adrenalinei,, vasopresinei și oxitocinei

 fibrinoliza
 menținerea echilibrului fluido-coagulant
 conversia angiotensinei I în angiotenssină II
 prevenirea trecerii embolilor spre aortă
Întrebarea Nr. 732: Care din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea
sîngelui de a transporta O2
 produce scăderea tendinței de retracție a plămînului

 produce creșterea diametrului anteroposterior al abdomenului
 CO2 din hematii
 micșorează presiunea intraabdominală
 cresterea temperaturii sîngelui
 micsorarea pH-ul plasmei,
 produce scăderea presiunii intrapleurale
 scaderea solubilitatii O2
 produce creșterea presiunii intrapleurale
 Alegețiile afirmațiile corecte referitor la contracția diafragmului:
 micsorarea cantitatii de hemoglobină
Întrebarea Nr. 733: Alegețiile afirmațiile corecte referitor la o inspirație normală:
 tensiunea superficială alveolară se mărește

 presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului
 presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică
 presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală
 presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică
Întrebarea Nr. 734: Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2 :

 facilitează fixarea O2 pe hemoglobină
 pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi
 este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată
 este transportat în principal ca compus carbaminic
 dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentrației de ion bicarbonic
Întrebarea Nr. 735: Alegeți afirmațiile ce nu caracterizează circulația pulmonară:
 este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate

 are o capacitate crescută de adaptare, prin creșterea fluxului
 este un circuit cu presiune scăzută
 în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative
 arterele au o musculatură netedă redusă
Întrebarea Nr. 736: Alegeți afirmațiile corecte referitor la surfactant:
 nu asigură stabilitatea formei alveolelor

 este o peliculă subțire de lipoproteine tensioactive
 este secretat de celule epiteliale alveolare tip I
 împiedică filtrarea lichidelor din interstițiu și capilare spre alveolele pulmonare;
 este secretat de celule epiteliale alveolare tip II
Întrebarea Nr. 737: La un adult normal, plasma:
 conține albumină circa 8 % din greutatea corporală

 reprezintă 10% din greutatea corporală
 are o osmolalitate de circa 290 mOsm
 conține albumină circa 40-45 g/l
 are circa 140 mmoli Na+/I
Întrebarea Nr. 738: In mod normal, hematiile:
 nu au nucleu
 se formează în circulație din celule imature numite reticulocite
 iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști
 trăiesc circa 10 zile
 conțin circa 2 gr Hb/celulă
Întrebarea Nr. 739: Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:
 volumul sanguin total este de 5 1

 numărul hematiilor este de 5 x I012/1
 numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
 pH-ul sanguin este 7,0
 sângele conține circa 30% din totalul fierului din corp
Întrebarea Nr. 740: Plachetele:

 secretă majoritatea factorilor coagulării
 sunt în număr mai mare ca hematiile
 aglutinează în prezența tromboxanului A2
 sunt produse în măduva roșie osoasă, din megacariocite
 pot adera de peretele vascular lezat
Întrebarea Nr. 741: Următoarele afirmații se referă la mecanismele de hemostază:
 hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele

 căile extrinsecă și intrinsecă duc la activarea factorului X
 hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
 coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat, la proba de sânge recoltată
 hemostază depinde de factori specifici ai coagulării, produși în ficat
Întrebarea Nr. 742: Următoarele afirmații sunt corecte:
 sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză

 monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare
 neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante
 celulele NK acționează prin distrugerea celulelor infectate cu virusi
 macrofagele utilizează NO pentru a omora bacteriile
Întrebarea Nr. 743: Următoarele afirmații sunt greșite:
 răspunsul inflamator poate fi declanșat de fixarea factorilor complementului pe suprafața

microorganismelor
 la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
 tumefierea apare în stadiul I al răspunsului inflamator
 mastocitele secretă agenți chemotactici, care atrag limfocitele
 macrofagele secretă agenți vasoactivi, în cursul procesului inflamator
Întrebarea Nr. 744: Următoarele afirmații sunt corecte:
 limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe

 toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică
 limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular
 limfocitele B se maturizează în măduva osoasă
 limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamației
Întrebarea Nr. 745: Următoarele afirmații sunt greșite:
 limfocitele se maturează în glanda tiroidă

 celulele T răspund la proteinele celulelor gazdă (moleculele CMH)
 toate limfocitele T secretă material citotoxic
 limfocitul T răspund la celulele infectate cu virus
 limfocitele B secretă IgG, dacă sunt activate
Întrebarea Nr. 746: răspunsurile corecte la afirmațiile
 Limfocitele T activate eliberează limfoki-ne

 Mastocitele eliberează noradrenalina și heparină prin degranulare
 IgM străbate placenta și asigură protecția adultului și nou-născutului la infecții
 Moleculele de anticorpi au două locuri identice de fixare a antigenului
 Receptorul antigenic al limfocitelor are aceiași specificitate ca și anticorpii pe care îi secretă
Întrebarea Nr. 747: Precizați răspunsurile corecte la afirmațiile
 In hemofilie apare tendința de hipercoagulare in vasele de calibru mare

 Atât în trombocitopenie, cât și în hemofilie, apare tendința de sângerare in toate vasele
 Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare și venule)
 Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la formarea de
cheaguri libere denumite emboli
 Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină
creșterea între 100-1000ori a capacității anticoagulame a acesteia
 La lezarea unui vas sanguin, pot fi activate simultan ambele căi de coagulare
 Deși fibrinogenul este o macromoleculă, el poate străbate în cantități foarte mici peretele
capilar, pentru a ajunge în lichidul interstițial
 Dacă permeabilitatea capilară crește, fibrinogenul poate trece în lichidul interstițial, unde se
poate produce coagularea
 Viteza de desfășurare a ambelor căi ale coagulării este limitată și lentă
 Ambele căi de coagulare se declanșează exploziv
 Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu proteinele

plasmatice
 Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfășurarea tuturor reacțiilor chimice din cursul
coagulării
 Heparina are efect antitrombinic și antiactivator pentru factorul fX
 Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea cheagului,
 Eliberarea activatorului vascular al plasminogenului poate activa plasminogenul și
redeschide vasele de calibru mic, chiar după 24 ore de la oprirea sângerării
Întrebarea Nr. 750: Care din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:
 conversia plasminogenului la plasmină

 eliberarea de tromboxan A2
 conversia protrombinei la trombină
 conversia fibrinogenului la fibrină
 expunerea plachetelor sanguine la colagen
Întrebarea Nr. 751: Cea mai crescută concentrație proteică este prezentă în:
 compartimentul de lichid intracelular

 lichidul cerebrospinal
 compartimentul de lichid transcelular
 compartimentul de lichid interstițial
 plasma
Întrebarea Nr. 752: Precizați răspunsurile corecte la afirmațiile referitor la factorul natriuretic
atrial (FNA):
 inhibă eliberarea de aldosteron

 inhibă eliberarea de vasopresină
 inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal
 stimulează secreția de renină
 stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal
Întrebarea Nr. 753: Precizați răspunsurile incorecte la afirmațiile referitor la factorul

natriuretic atrial (FNA):
 stimulează eliberarea de aldosteron

 stimulează secreția de renină
 inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal
 inhibă eliberarea de vasopresină
 stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal
Întrebarea Nr. 754: Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt
implicate în activarea lor:
 tromboxanul A2
 adenozindifosfatul (ADP)
 trombina
 plasminogenul
 ionii de Ca+2
Întrebarea Nr. 755: Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:
 lega factorul XII

 lega vitamina K
 împiedica activitatea factorului XII
 se metaboiiza foarte lent
 fixa ionii de Ca2+
Întrebarea Nr. 756: Sunt adevărate următoarele afirmațiile privind activarea plasminogenului:
 produși de degradare ai fibrinei, eliberați de piasmină, stimuleaza hemostaza

 produși de degradare ai fibrinei, eliberați de piasmină, inhibă hemostaza
 are loc atât în sânge, cât și în urină
 activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca răspuns la
efort fizic
 activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca răspuns la
stres
Întrebarea Nr. 757: Diapedeza este un proces legat de:
 coagulare
 fibrinoliză
 hemoliză
 citodiabază
 prezența factorilor chemotactici pozitivi din țesuturi, care atrag granulocitele
Întrebarea Nr. 758: Timpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:
 scăderea numărului de plachete

 absența factorului VIII
 scăderea agregării plachetare
 boli hepatice
 absența factorului von Willebrand
Întrebarea Nr. 759: Factorul XII al coagulării poate fi activat de:
 factorul V și Ca2+
 calicreina activată de kininogen
 factorul XIII
 trombină
 trombină și Ca2+
Întrebarea Nr. 760: Următorii factori influențează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:
 pH-ul sanguin
 viteza de circulație a sângelui
 p02
 2,3-DPG (difosfogliceratul)
 pC02
Întrebarea Nr. 761: Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:
 diferă de presiunea osmotică a sângelui

 scade în inaniție
 depinde de volumul de apă plasmatică
 depinde de numărul de particule solubile
 depinde de concentrația electroliților
Întrebarea Nr. 762: Factorul XII activ determină activarea

 factorului XI
 formării de kinine plasmatice
 coagulării prin mecanism extrinsec
 plasminogenului în plasmină
 căii clasice a cascadei complementului
Întrebarea Nr. 763: Hipovolemia normocitemică apare:
 posthemoragic imediat
 posttransfuzional
 la altitudine
 în efort fizic
 în sarcină
Întrebarea Nr. 764: Macrofagele:
 secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12

 sunt monocite în involuție
 secretă interferon a și p
 participă la răspunsul imun specific
 secretă Ig M
Întrebarea Nr. 765: Aglutininele au următoarele caracteristici
 aparțin Ig M
 au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
 aparțin Ig G
 au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
 apar după naștere, în lunile a 3-a - a 6-a
Întrebarea Nr. 766: Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
 amoniac
 uree
 creatinină
 catecolamine
 acid uric
Întrebarea Nr. 767: Numărul leucocitelor crește în/după:
 iradieri masive cu raze X

 inanitie proteica
 ingerare de alimente
 boli parazitare
 menstruație și sarcină
Întrebarea Nr. 768: Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

 activează factorul XIII
 se realizează sub acțiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid
 stimulează agregarea plachetară
 durează 25 sec
 activează fosfolipide
Întrebarea Nr. 769: Cel mai important component osmotic al spațiului extravascular este:
 Na+
 K+
 albumina
 glucoza
 ureea
Întrebarea Nr. 770: Accelerarea VSH-lui este determinata de:
 reducerea globulinelor și creșterea albuminei plasmatice

 creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei
 creșterea numărului de hematii
 scăderea numărului de hematii
 forma de disc biconcav a hematiilor
Întrebarea Nr. 771: Trombocitele au următoarele roluri în hemostaza:
 fibrinoliza
 eliberarea de factori ai coagulării
 menținerea integrității endoteliului vascular
 eliberarea de noradrenalină, serotonină
 aderarea la suprafețele rugoase și aglutinare
Întrebarea Nr. 772: Un subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge
unui primitor:
 AB IV Rh (-)
 OI Rh (-)
 AB IV Rh (+)
 B III Rh (+)
 AII Rh (-)
Întrebarea Nr. 773: Următoarele substanțe pot fi tampoane intracelulare cu excepția:
 hemoglobinei
 oxalatului
 fosfaților organici
 proteinelor
 HCO-,"
 hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa

 hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
 hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
 excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
 hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de apă
Întrebarea Nr. 775: Tulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conținut crescut de
bicarbonat standard în plasmă, se pot întâlni în:
 acidoza respiratorie
 acidoza metabolică
 alcaloza respiratorie
 cetoacidoza diabetică
 alcaloza metabolică
Întrebarea Nr. 776: Sistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem
tampon pentru:
 plasmă
 lichidele transcelulare
 eritrocite
 mediul intracelular
 toate celule
Întrebarea Nr. 777: Accelerarea VSH este determinată de:
 reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice

 reducerea globulinelor și creșterea aibuminelor plasmatice
 scăderea hematocritului
 creșterea hematocritului
Întrebarea Nr. 778: Scăderea numărului de hematii circulante determină:
 creșterea vâscozității plasmei

 stimularea hemolizei fiziologice
 scăderea vâscozității plasmei
 scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
 scăderea hematocritului
Întrebarea Nr. 779: O insuficiență hepatică va determina creșterea concentrației serice în

primul rând pentru:
 albumina
 uree
 acid uric
 amoniac
 creatinină
Întrebarea Nr. 780: Cea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
 carbo-Hb
 carboxi-Hb
 carbonat acid de Na+
 CO2 solvit în plasmă
 carbonat de Na+
Întrebarea Nr. 781: Enzimele din eritrocit sunt:
 anhidraza carbonică
 enzimele pentru glicoliza anaerobă
 enzimele ciclului Krebs
 methemoglobin reductaza
 shunt-ul hexozofosfaților
Întrebarea Nr. 782: Cea mai mare proporție de proteine se găsește în:
 LDL
 chilomicroni
 HDL
 VLDL
 β 3-lipoproteine
Întrebarea Nr. 783: Alegeți o combinație corecta de parametri a echilibrului acido bazic
 pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC02= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza mixta
 pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
 pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
 pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie
 pH =7,5; baze tampon = 48 mEq/l; pC02= 24 mmHg (6,66 kPa) – alcaloza metabilica
Întrebarea Nr. 784: O hipoproteinemie poate fi determinată de:
 toate aceste cauze

 insuficiența hepatică
 insuficiența renală
 inaniție
 stimularea secreției de cortizol
Întrebarea Nr. 785: O alcaloza metabolică poate fi determinată de:
 insuficiența renală
 deshidratarea prin diaree
 deshidratarea prin vărsături
 insuficiena cardiaca
 hipoventilația pulmonară
Întrebarea Nr. 786: Un subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml și un
volum sanguin total de 4000 ml. Cum caracterizați volemia în acest caz?
 normovolemie oligocitemică
 hipovolemie normocitemică
 hipovolemie policitemică
 hipovolemie oligocitemică
 hipervolemie oligocitemică
Întrebarea Nr. 787: Ritmul eritropoezei se corelează cu presiunea parțială a oxigenului la

nivelul:
 splinei
 glomusului Carotic
 măduvei hematogene
 rinichilor
 ficatului
Întrebarea Nr. 788: Durata medie de viață a unei hematii este
 patru zile
 patru ani
 șapte ani
 patru luni
 patru săptămâni
Întrebarea Nr. 789: Oxigenarea Hb determină:
 formarea bicarbonatului
 creșterea puterii tampon a sângelui
 descompunerea bicarbonatului
 fixarea protonilor la molecula de Hb
 descompunerea carbamaților oxidabili
Întrebarea Nr. 790: Prima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:
 în măduva hematogenă
 în splină
 în ficat
 în interiorul vaselor
 în placentă
Întrebarea Nr. 791: Macrofagele:
 sunt prima linie de apărare în infecții

 nu secretă interferon
 fagocitează numai particule opsonizate
 provin din monocite
 procesează antigenul
Întrebarea Nr. 792: Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viață o au:
 eritrocitele
 polimorfonuclearele
 limfocitele T cu memorie
 trombocitele
 monocitele
Întrebarea Nr. 793: Participarea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:
 sistemului antiport Cl- / HCO3-

 proprietăților Hb
 anhidrazei carbonice
 valenței fierului din hem
 pompei cuplate Na/K+
Întrebarea Nr. 794: In reglarea eritropoezei intervin:
 erotropetinele cu rol stimulant

 prostaglandinele E cu rol stimulator
 lactoferina cu rol stimulator
 erotropetinele cu rol inhibitor
 interleukinele 1 și 3 cu rol inhibitor
Întrebarea Nr. 795: Caracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:
 scăderea bicarbonatului
 eliminarea urini acide
 creșterea pH-ului
 scăderea pH-ului sub limita normală
 creșterea pC02
Întrebarea Nr. 796: Rinichiul participă la combaterea acidozelor prin:
 amoniogeneză
 acidurie paradoxală
 reabsorbția bicarbonatului
 creșterea excreției fosfatului disodic
 eliminarea urinii acide
Întrebarea Nr. 797: In cazul alcalozelor metabolice:
 scade reabsorbția bicarbonatului

 scade PC02 în sânge
 crește bicarbonatul standard
 crește potasemia
 se produce hipoventilație
Întrebarea Nr. 798: Sinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:
 fibrinogen
 proconvertină
 accelerină
 factorul antihemofilic A
 protrombină
Întrebarea Nr. 799: Vitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:
 heparina
 proteina C
 antitrombina I
 proteina S
 antitrombina III
Întrebarea Nr. 800: Antitrombina III inhibă:
 factorul Xa și factorul lXa

 plasminogenul
 factorul von Willebrand
 plasmina
 factorul Xlla și factorul Xla
Întrebarea Nr. 801: adezivității plachetare se datorează:
 absenței receptorilor pentru factorul von Willebrand

 absenței receptorilor pentru trombină
 absenței ionilor de calciu
 absenței plasminogenului
 lipsei factorului von Willebrand
Întrebarea Nr. 802: Marcați răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:
 retunelizează vasul obstruat prin cheag

 eliberează antiheparine
 eliberează antitrombine
 eliberează substanțe procoagulante
 este activată de factorii Xlla, Xla și kalikreina
Întrebarea Nr. 803: In formula leucocitară normală întâlnim:
 60% neutrofiie
 8% monocite
 l%eozinofile
 65% limfocite
 10% bazofile
Întrebarea Nr. 804: Celulele care prezintă antigeni sunt:
 toate celulele enumerate

 celulele Langerhans din piele
 macrofagele
 celulele dendritice din ganglionii limfatici și splină
 celulele B
Întrebarea Nr. 805: Notați substanțele cu rol chemotactic:
 fragmentele „b" ale complementului

 antigenele microbiene și leucotrienele
 ATP și ADP
 bradikinina și ionii de Ca2+
 proteina S
Întrebarea Nr. 806: Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:
 reducerea globulinelor și creșterea albuminelor plasmatice

 anemie
 creșterea globulinelor și reducerea albuminelor plasmatice
 forma de disc concav a hematiilor
Întrebarea Nr. 807: Următoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:
 acidoză respiratorie în cursul digestiei

 alcaloză respiratorie în mediu rece
 alcaloză respiratorie în efort fizic
 alcaloză metabolică în cursul digestiei gastrice
 acidoză metabolică în efort fizic
Întrebarea Nr. 808: Trombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:
 eliberarea de noradrenalină, serotonină

 refracția cheagului
 eliberarea de factori ai coagulării
 aderarea la suprafețele rugoase și aglutinare
Întrebarea Nr. 809: Un subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge
unui primitor:
 nici unuia din primitorii de mai sus

 AB IV Rh (+)
 AB IV Rh (-)
 B III Rh (+)
 AII Rh (-)
Întrebarea Nr. 810: Tulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:
 deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII

 afibrinogenemia congenitală
 hemofilia A
 hemofilia B
 disfibrinogenemiile
Întrebarea Nr. 811: Hipocoagulabilitatea apare în caz de:
 tromboze
 hemofilie A șiB
 lipsa vitaminei K
 boala Willebrand
 exces de vitamină K
Întrebarea Nr. 812: Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:
 V
 III
 II
 I
 IV
Întrebarea Nr. 813: Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/
K+, oxalat de K+/ Na+, pentru că are loc:
 blocarea trombinei
 aglutinarea trombocitelor
 blocarea tromboplastinei
 blocarea fibrinogenului
 fixarea Ca2+
Întrebarea Nr. 814: Activarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în
prezența Ca2+, are loc numai sub acțiunea
 fibrinogenului
 trombinei și trombomodulinei
 protrombinei
 tromboplastinei
 plasminei
Întrebarea Nr. 815: Valorile VSH-ului cresc în:
 anemii
 hipervolemii normocitemice
 infecții acute
 hipovolemii policitemice
 toate disproteinemiile
Întrebarea Nr. 816: Substanțele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac
parte:
 ureea și acidul uric

 polipeptidele și aminoacizii
 creatinina și creatina
 γ-globulinele
 indicanul și amoniacul
Întrebarea Nr. 817: Care din proprietățile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:
 menținerea pH-ului
 elasticitatea
 transportul de gaze
 stabilitatea în suspensie
 permeabilitatea selectivă a membranei
Întrebarea Nr. 818: Concentrația CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparație cu Cl- în
eritrocitele din sângele arterial, este:
 mai mică, datorită schimburilor capilare

 mai mare, față de plasmă, datorită pătrunderii Cl- în eritrocite
 mai mică, datorită volumului eritrocitar
 neschimbată
 mai mare, datorită schimburilor cu HC03-
Întrebarea Nr. 819: Factorul XIII poate fi activat de:
 numai de trombină
 trombina și factorul X activ
 factorul XII
 factorul V + Ca2+
 trombina și Ca2+
Întrebarea Nr. 820: Sub ce formă se găsește Ca2+ în plasmă:
 insolubilă
 combinații neionizabile
 Ca2+ ionic
 solubilă
Întrebarea Nr. 821: Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:
 contact cu suprafețele electropozitive

 fără prezența prekalikreinei
 contact cu plăcuțe agregate și suprafețe electronegative umectabile
 în prezența kininogenului cu GM mică
Întrebarea Nr. 822: Un subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de
citevaori unui primitor:

 AB Rh0(+)
 AB Rh 0 (-)
 B Rh 0 (+)
 A Rh 0 (-)
Întrebarea Nr. 823: La un pacient conținutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar
numărul hematiilor este de 4,5 milioane/nl. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui
arterial?
 19ml02 /%
 20 ml 02 /%
 13ml02 /%
 17 ml 02 /%
 15ml02 /%
Întrebarea Nr. 824: Hemoliza fiziologică poate avea loc în:
 circulația generală
 ficat
 compartimentul extravascular
 splină
 rinichi
Întrebarea Nr. 825: Valoarea presiunii osmotice a plasmei:
 depinde de macromoleculele proteice plasmatice

 nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
 depinde de numărul particulelor solvite
 depinde de mărimea particulelor solvite
Întrebarea Nr. 826: Presiunea coloidosmotică a plasmei:
 este determinată în primul rând de serumoglobuline

 este determinată 80% de albumine
 este mai mică față de cea din spațiul interstițial
 este determinată de către macromoleculele proteice
 crește după ingestia de NaCl în exces
Întrebarea Nr. 827: Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:
 contactul cu colagenul încărcat electronegativ

 contactul cu sticla siliconată
 trombină
 fibrină
 tromboplastina
Întrebarea Nr. 828: Membrana eritrocitară are proprietățile:
 încărcare electronegativă
 elasticitate
 deformabilitate
 permeabilitate redusă pentru cationi
Întrebarea Nr. 829: Proteina C:
 activează proteina S
 activează complementul pe cale alternă
 degradează factorii Va și VIII
 este o glicoproteină serică a cărei sinteză hepatică este dependentă de vitamina K
 este scindată de complexul trombină-trombomodulină - Ca2+
Întrebarea Nr. 830: Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza
 formarea dopului plachetar

 eliberarea unor factori ai coagulării
 aderarea la suprafața rugoasă și aglutinare
Întrebarea Nr. 831: Factorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:
 urokinaza
 plasminogenul
 fibrina
 factorul XI al coagulării și kalikreina
 inactivatorul tisular
Întrebarea Nr. 832: Numărul leucocitelor crește în următoarele situații:
 septicemii
 efort fizic
 reacții leucemoide
 iradieri masive cu raze X
 emoții
Întrebarea Nr. 833: Efectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor
celule:
 celulă sușă pluripotentă

 eritroblast acidofil
 celulă sușă angajată eritroid
 reticulocit
 eritroblast bazofil
Întrebarea Nr. 834: Care din următorii componenți plasmatici nu fac parte din fracțiunea
globulinică:
 fibrinogenul
 transferina
 eritropoetina
 haptoglobina
 ceruloplasmina
Întrebarea Nr. 835: Centrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral și puțin caudal de
nucleul supraoptic, este stimulat fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată
de:
 hipotermie
 hipertonia osmotică
 scăderea volumului de lichid extracelular, consecutiv hipovolemiilor (în hemoragii)
 senzația de sete
 ingerarea masivă de lichide
Întrebarea Nr. 836: Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

 transportul de macromolecule
 determină 80% din presiunea hidrostatică
 transportul de Cu2+ și Fe2+
 determină presiunea coloidosmotică înproporție de 80%
 transport de streptomicină
Întrebarea Nr. 837: Anhidraza carbonică acționează:
 atât în plasmă, cât și în eritrocit

 la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal
 în celulele parietale din mucoasa gastrică
 în neuroni
 în eritrocit
Întrebarea Nr. 838: Aglutininele:
 aparțin globulinelor plasmatice (IgM și IgG)

 apar în perioada intrauterină în lunile 3-6
 lipsesc întotdeauna din secreții
 au un titru maxim la 8-10 ani
 au un titru maxim în serul persoanelor de grup B
Întrebarea Nr. 839: Factorul VIII:
 activează factorul X prin proteoliză

 se sintetizează în ficat în prezența vitaminei K
 este activat de trombinâ
 determină durata timpului de coagulare
 are activitate biologică prin cuplare cu factorul Willebrand
Întrebarea Nr. 840: Hemoconcentrația se produce în:
 hemoragii, după câteva ore

 anemie
 poliglobulii
 hiponatremie
 deshidratare
Întrebarea Nr. 841: Limfocitele:
 de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase

 au durata de viață de 1-2 săptămâni
 prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanți
 sintetizează limfokine și interleukine
 cooperează în producerea răspunsului imun
Întrebarea Nr. 842: Factorii care reglează hematopoeza:

 intervin în diferențierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1,
IL-6, IL-3
 stimulează dezvoltarea celulelor pentru linia limfocitară
 acționează numai la nivelul măduvei roșii osoase
 stimulează dezvoltarea celulelor stem angajate pe linia plachetară, eritrocitară, granulocitară
și monocitară
 pot acționa atât la nivel medular, cât și în sângele periferic
Întrebarea Nr. 843: Citokinele sunt molecule:
 care acționează în general paracrin

 care reglează răspunsurile imune
 reprezentate de interleukine, factori de necroză tumorală, interferoni și factorul transformam
de creștere
 aglutinine
 care pot fi secretate de către toate celulele organismului
Întrebarea Nr. 844: Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:
 facilitează transportul de 02 și CO2

 hemul are în structura sa Fe2+
 transportă NO
 fixează K+ pe lanțurile p
 fixează de 6ori mai multe molecule de O2, comparativ cu mioglobina
Întrebarea Nr. 845: Alegeți afirmația falsă despre vâscozitatea sângelui:
 scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității

 vâscozitatea variază invers proporțional cu viteza de circulație
 vâscozitatea crește proporțional cu concentrația fibrinogenului circulant
 vâscozitatea crește, când temperatura scade
 în vasele cu diametrul mai mic de 300 μm, vâscozitatea crește odată cu scăderea calibrului
Întrebarea Nr. 846: Un subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml
sânge, de 2 si mai multeori unui primitor:
 AB Rh 0 (-)
 AB Rh 0 (+)
 A Rh 0 (-)
 B Rh 0 (+)
Întrebarea Nr. 847: Reflexul pentru reglarea volumului sanguin este inițiat din:
 zona alveolară (reflexul Hering-Breuer)

 atriul stâng prin activarea receptorilor B (reflexul Henry-Gauer)
 ventriculul stâng (reflexul Bezold-Jarisch)
 atriul stâng prin activarea receptorilor A
 zona sinocarotidiană (corpusculul carotic)
Întrebarea Nr. 848: Intr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:
 creșterea secreției de factor natriuretic ntrial

 creșterea secreției de renină
 creșterea secreției de HAD
 apariția senzației de sete
 creșterea continutului de serumalbumine
Întrebarea Nr. 849: Alegeți afirmația corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:
 depinde de numărul de particule solvite

 nu este influențată de elementele figurate
 toate afirmatiile
 nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
Întrebarea Nr. 850: Presiunea coloidosmotică a plasmei:
 crește în hipoproteinemii
 crește în hiperproteinemii
 crește după o ingestie de apă în exces
 este determinată în primul rând, de serumalbumine
 crește în nefroze
Întrebarea Nr. 851: Aglutininele:
 au un titru maxim în serul persoanelor degrup B

 lipsesc întotdeauna din secreții (salivă, suc gastric, lapte)
 au titru maxim imediat după naștere
 au titru zero imediat după naștere
 au afinitatea cea mai mare pentru aglutinogcnul A1
Întrebarea Nr. 852: Factorul VIII:
 are activitate biologică prin cuplarea cu factorul Willebrand

 este activat de trombină
 este activat de plasmină
 este sintetizat mai ales de endoteliile vasculare
 se sintetizează în ficat, în prezența vitaminei K
Întrebarea Nr. 853: Activarea locală a fibrinolizei are loc prin:
 plasmină
 trombomodulina
 proteina C
 factorul XI al coagulării și kalikreina
 absorbția plasminogenului pe filamentele de fibrină
Întrebarea Nr. 854: Granulocitele:
 se formează în măduva roșie hematogenă

 se formează în splina
 pătrund imediat în circulație, după formare
 rămân în circulație 6-8 ore
 se formează în organele limfoide locale
Întrebarea Nr. 855: Care din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg
în organism:
 fierul de depozit
 fierul labil și din enzime
 flerul mioglobinic
 fierul hemoglobinic
 fierul plasmatic
Întrebarea Nr. 856: La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea
momentana:
 segmentul toracic I
 segmentul lombar IV
 segmentul lombar I
 segmentul toracic VIII
 segmentul I-II cervical
Întrebarea Nr. 857: De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:
 muschilor
 pielei
 tendoanelor
 urechei interne
 fotoreceptorii retinei
Întrebarea Nr. 858: De unde se incepe fascicolul Monakov:
 scoarta emisferelor mari

 cerebel
 talamus
 nucleii rosii ai mezencefalului
 bulbul rahidian
Întrebarea Nr. 859: De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:
 de la proprioreceptorii muschilor
 de la receptorii retinei
 de la receptorii urechei interne
 de la termoreceptori
 de la receptorii pielei
Întrebarea Nr. 860: Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal:
 in coarnele laterale
 pe neuronii intercalari
 pe motoneuronii coarnelor posterioare
 pe celulele motore a coarnelor anterioare
 in ganglionii periferici
Întrebarea Nr. 861: Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral:
 mai sus de ganglionii bazali

 mai sus de talamii optici
 mai jos de bulbul rahidian
 sub nucleii rosii
 mai sus de hipotalamus
Întrebarea Nr. 862: Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare:
 nucleelor nervului vag

 nucleelor nervului frenic
 nucleelor nervului trigemen
 nucleelor Deiters a bulbului rahidian
 nucleelor nervului facial
Întrebarea Nr. 863: Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale:
 talamusul
 sistemul limbic
 scoarta emisferelor mari
 hipotalamusul
 ganglionii bazali
Întrebarea Nr. 864: Ce functie indeplineste talamusul:
 sensora
 comportament alimentar
 asociativa
 coordonarea miscarilor
 activeaza cortexul cerebral
Întrebarea Nr. 865: Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii:

 fascicului Monakow
 fasciculul rubrospinal
 fasciculul Goll si Burdach
 spinotalamica ventrala
 fasciculul Gowers si Flechsig
Întrebarea Nr. 866: Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii:
 vestibulospinala
 Golea-Burdah
 cerebelo-spinala
 corticospinala
 rubrospinala
Întrebarea Nr. 867: Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian:
 regleaza sistemul cardiovascular

 regleaza deglutitia
 regleaza tonusul muscular
 regleaza respiratia
Întrebarea Nr. 868: Numiti centrii bulbului rahidian:
 hemodinamic
 digestiv
 respirator
 setei
 foamei
Întrebarea Nr. 869: Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian:
 deglutitie
 masticatie
 reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii)
 motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe)
Întrebarea Nr. 870: Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic:
 nuclei specifici (comutanti)

 nucleul caudat
 nuclei supraoptici
 nuclei asociativi
 nuclei nespecifici
Întrebarea Nr. 871: Care formatiuni intra in componenta mezencefalului:

 hipotalamusul
 substanta neagra
 nucleii rosii
 talamusul
 coliculii cvadrigemeni
Întrebarea Nr. 872: Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca:
 micsoreaza temperatura corpului

 senzatia de satietate
 marire presiunii sangvine
 eliberarea oxitocinei si vasopresinei
Întrebarea Nr. 873: Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca:
 marirea presiunii sangvine

 mareste temperatura corpului
 eliberarea oxitocinei
 inhibitia motilitatll tractului digestiv
Întrebarea Nr. 874: Care sunt functiile de baza ale cerebelului:
 influenteaza asupra hipotalamusului

 participa la reglarea posturii corpului si echilibrului
 influenteaza direct asupra formatiunii reticulare
 regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise
 influenteaza asupra cortexului
Întrebarea Nr. 875: Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare:
 stimuleaza musculatura neteda

 inhiba reflexele spinale motore
 inhiba cortexul cerebral
 stimuleaza reflexele spinale motore
 stimuleaza cortexul cerebral
Întrebarea Nr. 876: Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic:
 regleaza reflexele stato-kinetice

 regleaza comportamentul emotional
 controleaza actiunile motivationale
 participa in mecanismele memoriei
Întrebarea Nr. 877: Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului:

 astazia
 ataxia
 atonia
 astenia
Întrebarea Nr. 878: Functiile hipotalamusului:
 este o cale eferenta majora a sistemului limbic

 control vegetativ si endocrin
 regleaza tonusul muscular
 coordoneaza miscarile voluntare
 asigura modificarile vegetative ale emotiilor
Întrebarea Nr. 879: Manifestarile specifice ale socului spinal sunt:
 scaderea brusca a tensiunii arteriale

 tonusul muschilor scheletali nu se modifica
 tensiunea arteriala nu se modifica
 blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati
 reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate
Întrebarea Nr. 880: Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt:
 reactia pozitiva de sustinere a pozei

 reflexul de pasire ritmica
 reflexul de galop
 reflexul de mictiune
 reflexele stato-kinetice
Întrebarea Nr. 881: Cauza socului spinal este:

 intreruperea legaturii cu centrele supraiacente
 blocarea centrelor spinale provocate de trauma
 inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii
Întrebarea Nr. 882: Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:
 lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului

 marirea excitabilitatii centrelor spinale
 influenta excitatoare a formatiei reticulare
 impulsatia aferenta marita
Întrebarea Nr. 883: Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei
consta in:
 mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale

 controlul miscarilor voluntare
 comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului
 comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului
Întrebarea Nr. 884: Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind
supravietuirea animalului este:
 intre ultimul segment cervical si primul toracal

 sub bulbul rahidian
 intre segmentele cervicaqle 1-2
 mai jos de segmentul 3-5 cervical
Întrebarea Nr. 885: Cerebelul asigura:
 ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale extremitatilor distale
ale corpului (maini, picioare,degete)
 reglarea metabolismului hidrosalin
 termoreglarea
 supravegherea si corectarea activitatilor motorii
Întrebarea Nr. 886: Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt:
 dizartria
 nistagmusul
 adiadocokinezia
 tremorul intentional
Întrebarea Nr. 887: Rolul ganglionilor bazali:
 controlul miscarilor fine

 implicarea in executarea miscarilor invatate
 participa in reglarea activitatilor motorii complexe
 participa la formarea memoriei de lunga durata
Întrebarea Nr.888 : Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:
 boala Parkinson
 atetoza
 corea Huntington
 agnozia
 regiditatea de decerebrare
Întrebarea Nr. 889: Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi
înlăturată prin:
 distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters)

 stimularea motoneuronilor γ
 stimularea fibrelor aferente Aα de la nivelul fusului neuromuscular
 stimularea motoneuronilor α
 transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral
Întrebarea Nr. 890: Nucleii bazali:
 reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate

 intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu
 intervin în reglarea tonusului, posturii, echilibrului
 intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă
Întrebarea Nr. 891: Care din următoarele asocieri sunt incorecte:
 reflex rotulian - reflex polisinaptic

 reflex tendinos Golgi -bisinaptic
 reflex de extensie simplă - multisinaptic,
 reflex miotatic - monosinaptic
 circuit Renshaw - adrenalină
Întrebarea Nr. 892: Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic:
 rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic

 poate implica postdescarcarea
 se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor
 poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare
Întrebarea Nr. 893: Functia primara a ganglionilor bazali este:
 somnul lent
 memoria de scurta durata
 controlul neuroendocrin
 integrarea senzoriala
 planificarea miscarii voluntare
Întrebarea Nr. 894: Un motoneuron α:

 Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale
 inervează o singură fibră musculară
 face parte din calea finală comună
 inervează fibrele musculare extrafuzale
Întrebarea Nr. 895: Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia:
 hipofizare
 hipotalamice, palidale, limbice şi corticale
 cerebeloase
 corticale
 bulbo-ponto-mezencefalice
Întrebarea Nr. 896: Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz :
 sunt fibre de tip Aβ

 sunt fibre de tip Aα
 corect C,D
 sunt fibre de tip B
 sunt fibre de tip C
Întrebarea Nr. 897: Reflexele medulare segmentare sunt :
 reflexul de extensie
 reflexul de flexie
 reflexul de flexie si extensie incrucisata
 reflexul de ascensor
 reflexul de redresare
Întrebarea Nr. 898: Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării:
 in regiunea prepontin-intercoliculara
 superior maduvei spinarii
 mai jos de nivelul C4
 subtalamic
 sub trunchiul cerebral la nivelul C1
Întrebarea Nr. 899: Animalul decerebrat:
 se obtine prin sectiunea mai sus de nucleul rosu

 este animal spinal
 prezinta rigiditate de decerebrare
 este animal mezencefalic
 se obtine prin sectiunea mai jos de nucleul rosu
Întrebarea Nr. 900: Sistemul limbic intervine in :

 durere, invatare, olfactie
 controlul functiilor vegetative/endocrine
 mentinerea ritmurilor biologice
 organizarea tipurilor de comportament
Întrebarea Nr. 901: Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali:
 toate raspunsurile sunt corecte

 tulburari de tonus de tip hipertonic
 tremor de repaus
 miscari involuntare atetozice si coreice
 balismul si hemibalismul
Întrebarea Nr. 902: Fusul neuromuscular Kuhne:
 contine proprioceptori
 contine terminatii nervoase senzitive si motorii
 contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear)
 fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale
Întrebarea Nr. 903: Cerebelul este important in controlul:
 miscarilor rapide preprogramate

 coordonarii miscarilor succesive
 mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului
 emotiilor
Întrebarea Nr. 904: Hipotalamusul nu este implicat in reglarea:
 contractia musculaturii scheletice

 aportului de apa
 comportamentului emotional
 osmolaritatii urinei
 temperaturii
Întrebarea Nr. 905: Motoneuronii spinali α:
 pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori

 primesc impulsuri de la nucleii vestibulari
 inerveaza o singura fibra musculara
 primesc impulsuri de la cortexul contralateral
 inerveaza fibrele musculare extrafusale
Întrebarea Nr. 906: Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice) Se presupune ca are o
 leziune cerebeloasa
 leziune hipotalamica
 leziune talamica
 leziune a cortexului cerebral
 leziune a nucleilor bazali
Întrebarea Nr. 907: Precizati asocierile incorecte:
 reflex polisinaptic -reflex vegetativ

 reflex vegetativ - reflex de clipire
 reflex monosinaptic - reflex miotatic
 reflex neconditionat - reflex innascut
 reflex bineuronal - reflex de flexie
Întrebarea Nr. 908: Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel :
 este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar

 este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal
 este originea tractului rrubrospinal
 trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare)
Întrebarea Nr. 909: Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este:
 noradrenergica, serotoninergica
 GABA-ergica
 enkefalinergica si prin substanta P
 colinergica
 dopaminergica
Întrebarea Nr. 910: Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia:
 olfactiei
 controlul motor al pozitiei
 reglarii comportamentului
 emotivitatii
 memoriei
Întrebarea Nr. 911: Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul
cerebelos:
 celulele Purkinje
 celulele stelate interne (celulele cu cosulet)
 celulele stelate externe
 celulele spinotalamice
 celulele granulare
Întrebarea Nr. 912: Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:
 inhibitia reciproca
 facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi
 inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori
 reflexul tendinos Golgi
 contractia musculaturii antagoniste
Întrebarea Nr. 913: Organul tendinos Golgi este localizat in:
 tegument
 tendon
 articulatii
 fibrele musculare intrafusale
Întrebarea Nr. 914: Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu

exceptia faptului ca:
 sunt reflexe monosinaptice

 neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali
 cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis
 sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati tactili termici si durerosi
 arcul reflex este multineuronal
Întrebarea Nr. 915: Urmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte,
cu exceeptia faptului ca:
 motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale

 sunt fixate la un capat de tendoane
 sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza
 semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului
 semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului
Întrebarea Nr. 916: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
 Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali

 În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici
 Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal
 Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii corespunzătoare zonei
deservite
 Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive
 Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase

Golgi răspund primar la modificările de lungime.
 Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
 Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei
musculare
 Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai
mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
 Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor
 Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.

 Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
 Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
 Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de
secţiune.
 Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
 Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea
controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
 Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
 Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.
 Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
 Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii
spinali.
 Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.

 Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva spinării.
 Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
 Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva spinării.
 la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul
prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
 Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.

 Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
 Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările
poziţiei corpului.
 Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei
verticale.
 Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
 Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.
 Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
 Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
 Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
 Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
 Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.

 Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
 Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
 Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
 Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
 Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei

 Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
 Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
 Hipotalamusul este implicat în aportul de apă
 Hipotalamusul este implicat în saţietate
Întrebarea Nr. 925: Fibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:
 sunt fibre de tip B

 sunt fibre de tip C
 sunt fibre de tip A β
 reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
 sunt fibre de tip A α
Întrebarea Nr. 926: De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:
 reflexele de flexie
 reflexele miotatice inversate
 reflexele miotatice pozitive
 reflexele miotatice propriu-zise
 reflexele miotatice negative
Întrebarea Nr. 927: Sinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:
 celulele granulare şi celulele stelate

 celulele Golgi II şi celulele stelate
 celulele Purkinje şi celulele stelate
 celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
 celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi
Întrebarea Nr. 928: Sistemul reticular activator descendent are rol în:
 descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali
 menţinerea tonusului muscular
 descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
 exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
 modularea impulsurilor senzitive
Întrebarea Nr. 929: Reflexele medulare segmentare sunt:
 reflexul de clipire
 reflexul de flexie
 reflexul de flexie şi extensie încrucişată
 reflexul de extensie
 reflexul de ştergere
Întrebarea Nr. 930: Şocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:
 sub trunchiul cerebral la nivelul C1

 la nivelul mai jos de C4-C7
 în regiunea prepontin-intercoliculară
 subtalamic
 superior măduvei spinării
Întrebarea Nr. 931: În reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:
 circuitul olivo-cerebelo-rubric
 circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
 numai circuitul arhicerebelos
 circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
 toate circuitele extrinseci cerebeloase
Întrebarea Nr. 932: În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:
 colinergică şi nordrenergică
 prin ATP şi ADP
 serotoninergică
 dopaminergică
 GABA-ergică
Întrebarea Nr. 933: Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:
 neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu

 neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
 neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
 secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
 secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
Întrebarea Nr. 934: Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:

 este animalul mezencefalic
 se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
 este animalul spinal
 se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
 prezintă rigiditate de decerebrare
 prezintă rigiditate de decerebrare
Întrebarea Nr. 935: Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:
 controlul mişcărilor învăţate

 planificarea mişcărilor
 mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
 informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
 asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
Întrebarea Nr. 936: Sistemul limbic intervine în:
 organizarea tipurilor de comportament

 durere, învăţare, olfacţie
 vorbire
 controlul funcţiilor vegetative/endocrine
 menţinerea tonusului muscular
Întrebarea Nr. 937: Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:
 negativ de întindere, dacă se opune alungirii

 negativ de întindere, dacă se opune scurtării
 pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
 pozitiv de întindere
 pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
Întrebarea Nr. 938: În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi
transmite sistemului nervos central informaţii despre:
 lungimea muşchiului
 tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
 irigaţia muşchiului
 modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
 intensitatea mişcărilor
Întrebarea Nr. 939: Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului

neuromuscular:
 fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear

 fbre B pentru sacul nuclear
 fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
 fibre C pentru sacul nuclear
 fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
Întrebarea Nr. 940: Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:
 pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale

 indirect prin neuronii senzitivi
 prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
 prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
 indirect, prin motoneuronii A β
Întrebarea Nr. 941: Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
 detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic

 menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor musculare
 protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
 stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
 generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
Întrebarea Nr. 942: Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu
tractul:
 spinocerebelos direct
 portocerebelos
 tectocerebelos
 vestibulocerebelos
 spinocerebelos încrucişat
Întrebarea Nr. 943: Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:
 vedere
 auz
 olfacţie
 mişcări voluntare
 kinestezie
Întrebarea Nr. 944: Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris
neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune:
 medulară
 a nervului cranian VIII
 a ganglionilor bazali
 cerebeloasă
 bulbară
Întrebarea Nr. 945: Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:
 aportului de apă
 comportamentului emoţional
 respiraţiei normale
 osmolarităţii urinei
 temperaturii
Întrebarea Nr. 946: Cerebelul este important în controlul:
 stereognoziei
 mişcărilor rapide preprogramate
 coordonării mişcărilor succesive
 menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
 reflexelor voluntare
Întrebarea Nr. 947: Selectaţi afirmaţiile corecte:
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile
neuromusculare
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele
tendinoase Golgi
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai
muşchilor antagonişti
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care
inervează fusurile
 în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care
inervează fusurile
Întrebarea Nr. 948: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:
 depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune

 este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
 este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
 fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
 implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive
Întrebarea Nr. 949: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:
 inervează o singură fibră musculară

 primesc impulsuri de la cortexul contralateral
 pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
 determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali
 primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
Întrebarea Nr. 950: Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:
 primeşte impulsuri de la neocortexul motor

 determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv după
circa o lună
 trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
 trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
 contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie
Întrebarea Nr. 951: Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:
 fasciculaţii musculare
 hipotonicitate ipsilaterală
 ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
 hiporeflexie
 paralizie spastică contralateral leziunii
Întrebarea Nr. 952: Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:
 determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii

 determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul leziunii
 determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi dureroase
heterolateral
 determină sindromul Brown Sequard
 determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii
Întrebarea Nr. 953: Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:
 leziune a cortexului cerebral

 leziune a nucleilor bazaii
 leziune cerebeloasă
 leziune hipotalamică
 leziune talamică
Întrebarea Nr. 954: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:
 este reflexul cutanat plantar inversat

 apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
 este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
 persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani
Întrebarea Nr. 955: Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în
putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
 melatonina
 GABA
 histamina
 acetilcolina
 dopamina
Simestru I
Întrebarea Nr. 1: Care din următoarele afirmații este corectă?
 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2

 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
 fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în viscere și
tegument
 stimularea vagală produce tahicardie
 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice și

produce vasodilatație
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici
Întrebarea Nr. 5: Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:
 polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
Întrebarea Nr. 6: Cotransmițătorul simpatic periferic este:

 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
Întrebarea Nr. 7: Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:
 protein kinaza A
 protein kinaza C
 calmodulina
 fosfolipaza C
Întrebarea Nr. 8: Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:
 bronhiole
 iris
 intestin
 arteriole
 corpul ciliar
Întrebarea Nr. 9: Neuronii simpatici:
 care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari

 care produc noradrenalina sunt preganglionari
 cei postganglionari eliberează noradrenalină
 cei preganglionari produc acetilcolină
 acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și determină creșterea frecvenței și forței
de contracție
Întrebarea Nr. 10: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ
simpatic și parasimpatic?
 lungimea fibrelor preganglionare

 neuromediația la nivel ganglionar
 receptorul nicotinic la nivel ganglionar
 organele efectoare
 originea fibrelor preganglionare
Întrebarea Nr. 11: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și
vegetativ parasimpatic?
 neuromediația la nivelul ganglionilor

 receptorii la nivel de organ efector
 neuromediatorii la nivel de organ efector
 receptorii la nivel ganglionar
 localizarea neuronilor în măduva spinării
Întrebarea Nr. 12: Receptorii nicotinici se găsesc:
 la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici

 la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 13: Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:
 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici

 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
 sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subțire
Întrebarea Nr. 14: SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:
 sistemului nervos simpatic

 sistemului nervos parasimpatic
 sistemului nervos vegetativ
 sistemului nervos somatic
 nervului vag
Întrebarea Nr. 15: Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:
 sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine

 mediație sinaptică colinergică
 receptori nicotinici pe celulele cromafine
 secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în circulație
Întrebarea Nr. 16: Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1 și beta-2-
adrenergici este:
 IP3-Ca2+
 DAG
 AMPc
 GMPc
 nu folosesc mesageri secunzi
Întrebarea Nr. 17: Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:
 este electrică
 implică eliberarea de acetilcolină
 este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
 implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
 implică receptorii nicotinici
Întrebarea Nr. 18: Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?
 alfa-1-receptorii
 beta-1-receptorii
 receptorii nicotinici
 receptorii muscarinici
Întrebarea Nr. 19: Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?
 receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici

 receptorii beta-1-adrenergici
Întrebarea Nr. 20: Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
 receptorii alfa-1-adrenergici
Întrebarea Nr. 21: Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ
cu alfa-receptorii?
Întrebarea Nr. 22: Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace
 alfa-1-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 muscarinici colinergici
Întrebarea Nr. 23: Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în

medulosuprarenală
 nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 24: Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru
Na+ și K+, la joncțiunea neuromusculară
Întrebarea Nr. 25: Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
Întrebarea Nr. 26: Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și
la nivelul joncțiunii neuromusculare
Întrebarea Nr. 27: Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală

produc vasodilatație prin stimularea receptorilor
Întrebarea Nr. 28: Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace
Întrebarea Nr. 29: Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale
Întrebarea Nr. 30: Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive
Întrebarea Nr. 31: Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de
simpatic?
 vasodilatație
 motilitate și secreție gastrointestinală
 dilatația pupilei
 răspunsul apărare – atac
 arterioloconstricție
Întrebarea Nr. 32: Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea
 stimulează receptorii adrenergici

 blochează receptorii adrenergici
 stimulează receptorii colinergici muscarinici
 blochează receptorii colinergici muscarinici
 stimulează receptorii colinergici nicotinici
Întrebarea Nr. 33: Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și

parasimpatică, asupra frecvenței cardiace este:
 sistemul nervos central

 lanțul ganglionar paravertebral
 ganglionul terminal de la nivelul inimii
 măduva spinală sacrată
 măduva spinală toracală
Întrebarea Nr. 34: Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?
 fibrele simpatice preganglionare
 fibrele simpatice postganglionare adrenergice
 fibrele parasimpatice preganglionare
 fibrele parasimpatice postganglionare
 fibrele simpatice postganglionare colinergice
Întrebarea Nr. 35: În timpul reacției de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină
majoritatea efectelor simpaticului, cu excepția:
 vasoconstricției în teritoriul splanhnic

 sudorației
 hipertensiunii
 bronhodilatației
 tahicardiei
Întrebarea Nr. 36: Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează
răspunsurile simpatice și parasimpatice pentru că:
 acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi

 acetilcolina participă la neuromediația vegetativă în sinapsele postganglionare
 receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative
 acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
 acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice și simpatice colinergice
Întrebarea Nr. 37: Pentru stimularea bronhodilatației la un pacient astmatic, fără a produce
tahicardie, se recomandă:
 un stimulent selectiv alfa-1

 un stimulent selectiv beta-1
Întrebarea Nr. 38: Denervarea completă a intestinului subțire produce:
 creșterea peristaltismului de repaus

 scăderea peristaltismului de repaus
 are un efect redus asupra peristaltismului
 produce obstrucție intestinală
 produce peristaltism haotic și neregulat
Întrebarea Nr. 39: Care din următoarele afirmații sunt corecte?
 fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon

 nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
 axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
 administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantității de noradrenalină în circulație
 administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea
frecvenței și forței de contracție a miocardului
Întrebarea Nr. 40: Care din următoarele afirmații nu este corectă?
 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2

măduvei spinării

noradrenalină

medulosuprarenală
tegument

Întrebarea Nr. 44: Alegeti afirmatiile corecte:
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
Întrebarea Nr. 45: Alegeti afirmatiiile incorecte:

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
Întrebarea Nr. 47: Alegeti afirmatiile incorecte:

 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
 Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;

 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza
de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
faza de depolarizare;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza

de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
timpul DLD;
Întrebarea Nr. 54: Alegeti afirmatia corecta:
 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este
aceiasi;

 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este
aceiasi;
 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;

inactivare;
Întrebarea Nr. 58: Alegeti afirmatia corecta:
 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50
ml;
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120
ml;
ml;
ml;
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
ml;
ml;
 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;

 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
 In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu
1,5 cm medial;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;
 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu
1,5 cm medial

 Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
sistola ventriculelor;
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola
ventriculelor;

 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica depinde de volemie;

 Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

 Emotii stres presiunea arteriala creste;

 Emotii stres presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;
 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
Întrebarea Nr. 86: La capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41
mmHg: Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
 presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;

 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
 presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
Întrebarea Nr. 87: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 88: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:

 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 89: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 90: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:

 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 91: Alegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al

baroreceptorilor arteriali:
 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
Întrebarea Nr. 92: Alegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al


 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

Întrebarea Nr. 95: Alegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la
baroreceptori :
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
Întrebarea Nr. 96: Alegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la
baroreceptori :

 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;

 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;

vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 99: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu
a presiunii arterial:
 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
Întrebarea Nr. 100: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen
mediu a presiunii arterial:

Întrebarea Nr. 101: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid

rapid a presiunii arterial:

Întrebarea Nr. 103: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
lung a presiunii arterial:

 Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

Întrebarea Nr. 109: Alegeti afirmatiile corecte) Monoxidul de azot (NO):
 Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
Întrebarea Nr. 110: Alegeti afirmatiile incorecte) Monoxidul de azot (NO):

Întrebarea Nr. 111: Alegeti afirmatiile corecte) Adenozina:
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

 Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Întrebarea Nr. 112: Alegeti afirmatiile incorecte) Adenozina:

Întrebarea Nr. 113: Alegeti afirmatiile corecte) Endotelina:
 Are efect opus angiotensinei II;

 Are efect asemănător angiotensinei II;
 Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 Este un puternic vasodilatator;
 Este un puternic vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 114: Alegeti afirmatiile incorecte) Endotelina:

Întrebarea Nr. 115: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) In miocard:
 potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice
 potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici
 mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
 numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
 potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap
Întrebarea Nr. 116: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100ori mai lungi ca durată, față de cele din
mușchiul scheletic)
 Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.
 Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate)
 Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3
- 0,4 m/sec)
 Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni
gap.
Întrebarea Nr. 117: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 Unda P pe EKG reflectă contracția atrială

 Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
 Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
 Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)
 Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)
Întrebarea Nr. 118: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte
 In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.

 In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16kDa(120
mmHg).
 In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
 In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
 Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește presiunea
din atriul stâng.
 Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și tricuspide)

 Zgomotul I precede unda R pe EKG.
 Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară).
 Zgomotul II are loc în cursul undei T.
 Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului
 Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic)

 Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine)
 Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin acumularea de cataboliți, în
cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
 Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și piele și vasodilatație, în mușchii
scheletici.
 Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-tinal.
 Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin difuziune)

 Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide)
 Capilarele constituie un factor important de rezistență vasculară.
 Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația
limfatică.
 Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-că.
Întrebarea Nr. 122: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent
prin:
 musculatura atrială
 nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 123: Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:
 contracției atriale
 contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
 zgomotului II
 ejectiei rapide a singelui
 ejectiei lente a singelui
Întrebarea Nr. 124: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona reflexogenă
sinocarotidiană:
 cuprinde numai baro (preso) receptori

 este aferentă nervului vag
 este formată din receptori care au proprie-
 conține atât baro~ cât și chemoreceptori
 declanșează reflexe depresoare
Întrebarea Nr. 125: O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:
 volumului bătaie
 tonusului nucleului nervului vag
 rezistenței periferice totale
 activității sistemului nervos simpatic
 activității sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 126: O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:
 vasoconstricție arterială
 vasodilatare venoasă
 creșterea secreției de catecolamine
 creșterea eliberării de HAD
 bradicardie
Întrebarea Nr. 127: Arteriolele:
 reprezintă zona de minimă rezistență a sistemului vascular

 participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
 participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
 prezintă o bogată inervație simpatică
 sunt influențate numai pe cale umorală
Întrebarea Nr. 128: In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:
 activittea sistemului nervos parasimpatic

 debitul sistolic
 frecvența cardiacă
 rezistența periferică vasculară totală
 presiunea sistolică
Întrebarea Nr. 129: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt
asigurate de:
 reflexe inițiate de baroceptorii arteriali

 sistemul renină - angiotensină aldosteron
 reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian
 mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția aldosteronului
Întrebarea Nr. 130: Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de
platou a potențialului de acțiune ventricular, față de repaus:
 gNa+
 conductanța totală a membranei
 gK+
 gCa24
 gCP
Întrebarea Nr. 131: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid
prin:
 fasciculul Hiss
Întrebarea Nr. 132: Kininele:
 au intense efecte vasodilatatoare

 derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și mică
 se formează sub acțiunea glucocorticoizilor
 sunt activate de către kininaze
 pot determina creșterea permeabilității capilare
Întrebarea Nr. 133: Perioada de contracție izovolumetrică:
 corespunde cu începutul sistolei ventriculare

 începe odată cu închiderea valvelor semilunar
 începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
 începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
 este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor semilunare
Întrebarea Nr. 134: Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a
cordului de broască?
 excitarea electrică a nervului vag

 administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat și perfuzat
 administrarea de noradrenalina pe cordul izolat și perfuzat
Întrebarea Nr. 135: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

 accelerează ritmul
 rărește ritmul
 opresc inima în diastola
 cuplează excitația cu contracția
 determină repolarizare lentă în platou
Întrebarea Nr. 136: Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:
 arteriolele
 venulele
 aorta
 trunchiul arterei pulmonare
 cordul drept
Întrebarea Nr. 137: Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:
 circulatori, endotelio-dependenți
 circulatori, endotelio-independenți
 derivați din endoteliu
 neuromediatori
 metabolici
Întrebarea Nr. 138: Sistolă atrială:
 este urmată de unda P

 contribuie 70% la umplerea ventriculară
 determina unda a pe flebogramă
 determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
 corespunde zgomotului I
Întrebarea Nr. 139: Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?
 unda P
 undaQ
 unda R
 unda T
 segmentul T-P
Întrebarea Nr. 140: In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:
 temperatură
 oxigenul din lichidul de perfuzie
 concentrația unor ioni
 mediatorii
 inervația vegetativă
Întrebarea Nr. 141: In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele
fenomene:
 depolarizarea ventriculară
 depolarizarea nodulului a-v
 repolarizarea atrială
 începutul repolarizării ventriculare
 repolarizarea apexului
Întrebarea Nr. 142: Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
 contracțiile musculaturii scheletice

 creșterea presiunii abdominale
 negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
 scăderea presiunii în atriul drept
 scaderea presiunii abdominale
Întrebarea Nr. 143: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:
 accelerează ritmul
 opresc inima în diasistolă
 cuplează excitația cu contracția
 determină repolarizarea lentă în platou
 repolarizeaza atriile
Întrebarea Nr. 144: Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru
 are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută

 este precedat de o depolarizare lentă diastolică
 începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+
 durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
 durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea ventriculară
Întrebarea Nr. 145: Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din
componentele unui traseu EKG:
 intervalul T-P
 segmentul P-Q
 complexul QRS
 segmentul izoelectric S-T
 unda T
Întrebarea Nr. 146: Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:
 hipofiza poslerioară
 ficat
 intestinul subțire
 rinichi
Întrebarea Nr. 147: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt
asigurate de:
 reflexe inițiate de baroreceptori arteriali

 reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic
 mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția HAD
Întrebarea Nr. 148: Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a
concentrației locale de:
 NO
 angiotensina II
 factor natriuretric atrial (FNA)
 hidrogen ioni (FT)
 bradikinină
Întrebarea Nr. 149: Ce se înțelege prin automatism cardiac?
 întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ
 producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației
 apariția unor contracții foarte frecvente
 generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal
 generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
Întrebarea Nr. 150: Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de comandă
fiziologic?
 nodului sinoatrial
 fasciculul Hiss
 nodului atrioventricular
 rețeaua lui Purkinje
 după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de comandă
Întrebarea Nr. 151: In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
 30-40 ml
 50-60 ml
 70-80 mi
 90-100 ml
 100-110 ml
Întrebarea Nr. 152: Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

 arteriolar
 venos
 capilar
 arterial
 microcirculația
Întrebarea Nr. 153: Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb (cm2) este
reprezentat de:
 arterele mari
 arteriole
 capilare
 venele mari
 arterele și venele mari
Întrebarea Nr. 154: Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei mari cantități
de sânge, este reprezentat de:
 artere
 capilare
 vene
 circulația pulmonară
 inima
Întrebarea Nr. 155: Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute
moartea?
 extrasistolele
 aritmia
 flutterul atrial
 fibrilația atrială
 fibrilația ventriculară
Întrebarea Nr. 156: Presiunea arteriala este intretinuta de)
 forta de contractie a inimii

 debitul cardiac crescut
 elasticitatea vaselor mari
 volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
 rezistenta vasculara
Întrebarea Nr. 157: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :
 acelereaza ritmul ;
 opresc inima in diastola ;
 intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
 intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
 determina repolarizarea in platou ;
Întrebarea Nr. 158: Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:
 fibrele nodale ;
 fasciculele internodale ;
 fasciculul atrioventricular Hiss ;
 tesutul miocardic ;
 nici un raspuns corect ;
Întrebarea Nr. 159: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor
miocardice atipice:
 creste conductanta membranei pentru Na+ ;

 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;
Întrebarea Nr. 160: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor
miocardice tipice:

 .scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
Întrebarea Nr. 161: Glandele endocrine sunt:
 hipofiza;
 ficatul;
 ganglionul spinal;
 gonadele;
 tiroida;
Întrebarea Nr. 162: Exista secretie endocrina la nivelul:
 hipofizei;
 rinichiului;
 tubului digestiv;
 hipotalamusului;
 toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 163: Hormonii pot fi ca structura:
 proteine;
 aminoacizi;
 glucide;
 steroizi;
Întrebarea Nr. 164: Hormonii derivati de la colesterol sunt:
 hormonii sexuali;
 hormonii glucocorticoizi;
 hormonii mineralocorticoizi;
 parathormonul;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 165: Hormonii hipofizari sunt ca structura:
 peptide, proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 166: Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:
 ficatului;
 miocardului;
 tesuturilor tinta;
 plamanului;
Întrebarea Nr. 167: Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:
 proteine;
 steroizi;
 glicoproteine;
 glucide;
 amine biogene;
Întrebarea Nr. 168: Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:
 hormonii hipotalamici;
 hormonii hipofizei anterioare;
 parathormonul;
 estradiolul;
 tiroidieni;
Întrebarea Nr. 169: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

 glicoproteine;
 glucide;
 steroizi;
 proteine;
 amine biogene;
Întrebarea Nr. 170: Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :
 nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;

 nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
 centrului setei;
 hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 171: Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

 nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
 hipotalamusul posterior;
Întrebarea Nr. 172: Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:
 hormonii proteici;
 adrenalina;
 hormonii steroizi;
 hormonii tiroidieni;
Întrebarea Nr. 173: Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:
 proteici;
 steroizi;
 adrenalina;
 tiroidieni;
 hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 174: Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:
 tubului contort proximal;

 ansa lui Henle;
 tubului contort distal;
 tubului colector;
 vasa recta;
Întrebarea Nr. 175: Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:

 reabsorbtia sodiului;
 reabsorbtia apei;
 secretia potasiului;
 secretia H+;
 reabsorbtia Ca ++;
Întrebarea Nr. 176: Vasopresina produce :
 contractia musculaturii netede;

 relaxarea musculaturii netede;
 contractia vaselor sangvine;
 cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 177: Sistemul port hipotalamo-hipofizar:
 este un sistem vascular;

 leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
 leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
 transporta oxitocina si vasopresina;
 transporta liberine si statine;
Întrebarea Nr. 178: Deficitul de vasopresina (ADH) produce :
 diabetul zaharat;
 diabetul insipid;
 maladia Cushing;
 eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
 retentia de apa in organism;
Întrebarea Nr. 179: Hormonii hipotalamici sunt ca structura:
 peptide, proteine;
 steroizi;
 lipide;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 180: Hormonii pancreatici sunt ca structura:
 peptide-proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 181: Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :

 hormonii de eliberare hipotalamici
 hormonii de inhibitie hipotalamici;
 oxitocina;
 vasopresina;
 neurofizinele;
Întrebarea Nr. 182: Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de :
 hipofiza posterioara ;
 suprarenale ;
 hipofiza anterioara;
 hipotalamus;
 tiroida;
Întrebarea Nr. 183: Prolactina este secretata de :
 hipofiza posterioara;
 hipotalamusul medial;
 testicul;
 ovar;
Întrebarea Nr. 184: Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:
 hipotalamusul anterior;
 hipofiza anterioara ;
 ovar;
 testicul;
Întrebarea Nr. 185: Hormonul somatotrop produce:
 cresterea tesuturilor;
 cresterea oaselor in lungime;
 cresterea oaselor in grosime;
 cresterea viscerelor;
 inhibitia cresterii tesuturilor;
Întrebarea Nr. 186: Somatotropul:
 creste transferul aminoacizilor in celula;

 creste sinteza proteinica;
 scade sinteza proteinica;
 nu influenteaza metabolimul proteinelor;
 nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
Întrebarea Nr. 187: Hormonul luteinizant (LH) la barbat:

 stimuleaza spermatogeneza;
 stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
 inhiba secretia de testosteron;
 stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
 nu influenteaza secretia hormonala;
Întrebarea Nr. 188: Hipersecretia de hormon somatotrop produce:
 nanismul hipofizar la copil;

 gigantismul la copil;
 acromegalia la adult;
 boala Basedow;
 cretinismul la copil;
Întrebarea Nr. 189: Hormonii tiroidieni sunt:
 tireoglobulina;
 monoiodtirozina;
 triiodotironina;
 tetraiodotironina;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 190: Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:
 corticosuprarenalei;
 gonadelor;
 pancreasului endocrin;
Întrebarea Nr. 191: Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:
 tiroidei;
Întrebarea Nr. 192: Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
 medulosuprarenalei;
 cantitatii mici in ovar;
 glandei testiculare;
Întrebarea Nr. 193: Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:

 inhibitia sintezei de proteina;
 catabolism proteic exagerat;
 determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
 scade sinteza de imunoglobuline;
 nu influenteaza metabolismul proteinelor;
Întrebarea Nr. 194: Calcitonina este secretata de:
 tiroida in compartimentul folicular;

 tiroida in compartimentul interstitial;
 paratiroida;
 ficat;
Întrebarea Nr. 195: Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:
 ovarului;
 tiroidei;
Întrebarea Nr. 196: Ovarul secreta:
 hormoni estrogeni;
 androgeni in cantitati mici;
 aldosteron;
 relaxina;
 hormonul foliculostimulant;
Întrebarea Nr. 197: Hormonii androgeni sunt:
 aldosteronul;
 testosteronul;
 estradiolul;
 dehidrotestosteronul;
 cortizolul;
Întrebarea Nr. 198: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
 proteici;
 steroizi;
 provin din colesterol;
 glicoproteici;
 provin din vitamina C;
Întrebarea Nr. 199: Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:

 stimuleaza secretia de glucagon;
 stimuleaza secretia de insulina;
 inhiba secretia de insulina;
 inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
Întrebarea Nr. 200: Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:

Întrebarea Nr. 201: Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :
 hipotalamus;
 tiroida;
 pancreas;
Întrebarea Nr. 202: Hormonul tireotrop (TSH):
 stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;

 stimuleaza secretia glandei tiroide;
 inhiba secretia glandei tiroide;
 stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
 stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 203: Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:
 gonadotropine;
 oxitocina;
 slab de hormonul antidiuretic;
 hormonii estrogeni;
 hormonii androgeni;
Întrebarea Nr. 204: Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
 secretia de potasiu;
 secretia ionilor de hidrogen;
 reabsorbtia potasiului;
 reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 205: Neurofizinele:

 sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
 sunt hormoni;
 sunt proteine transportoare;
 transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
 transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
Întrebarea Nr. 206: Renina:
 este secretata de aparatul juxta-glomerular;

 este secretata de interstitiu renal;
 este secretata in ficat;
 transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
 transforma angiotensina I in angiotensina II;
Întrebarea Nr. 207: Angiotensina II:
 stimuleaza secretia reninei;

 are efect vasoconstrictor;
 creste presiunea arteriala;
 nu modifica presiunea sangvina;
 este secretata de rinichi;
Întrebarea Nr. 208: Progesteronul este secretat la nivelul:
 foliculuilui ovarian;
 corpului galben;
 testiculului;
 placentei;
Întrebarea Nr. 209: Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu
exceptia:
 mareste diureza;
 are actiune antidiuretica;
 creste volumul plasmatic;
 produce concentrarea urinei;
 scade concentratia plasmei ;
Întrebarea Nr. 210: Testiculul produce:
 spermatozoizi din celulele liniei seminale;

 hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
 gonadotropine LH, FSH;
 progesteron;
 cortizol;
Întrebarea Nr. 211: Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :
 factorul de eliberare hipotalamic(LRH);

 estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
 estradiol prin feed-back negativ;
 gonadotropina LH;
 gonadotropina FSH;
Întrebarea Nr. 212: Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:
 factorul de eliberare hipotalamic;

 estradiolul prin feed-back negativ;
 testosteronul prin feed-back negativ;
 gonadotropina LH;
Întrebarea Nr. 213: Hormonii pancreasului endocrin sunt:
 insulina;
 somatostatina;
 glucagonul;
 aldosteronul;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 214: Glucagonul este secretat de:
 celulele alfa pancreatice;

 celulele beta pancreatice;
 hipofiza;
 medulosuprarenala;
 ficat;
Întrebarea Nr. 215: Diabetul zaharat se datoreste:
 excesului de insulina;
 lipsei de insulina;
 lipsei de glucagon;
 excesul de glucagon;
 excesul de mineralocorticoizi;
Întrebarea Nr. 216: In diabetul zaharat se produce:
 hiperglicemie;
 hipoglicemie;
 poliurie;
 glucozurie;
Întrebarea Nr. 217: Mixedemul se caracterizeaza prin:
 marirea metabolismului bazal;

 retinerea apei in organism;
 scaderea metabolismului bazal;
 scaderea excitabilitatii SNC;
 tahicardie;
Întrebarea Nr. 218: Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :
 scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);

 scaderea volumului plasmatic;
 cresterea volumului plasmatic;
 stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
 stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
Întrebarea Nr. 219: Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:
 pe membrana celulei «tinta»;

 in citoplasma celulei «tinta»;
 pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
 pe mitocondrii;
 A si B;
Întrebarea Nr. 220: Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:
 reabsorbtia tubulara a sodiului;

 excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
 micsorarea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 221: Boala Bazedow se caracterizeaza prin:

 poliurie;
 marirea excitabilitatii SNC;
 bradicardie;
Întrebarea Nr. 222: Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:
 hipernatriemie;
 hiperkaliemie;
 hiponatriemie;
 scaderea volumului de lichid extracelular;
 marirea volumului de lichid extracelular;
Întrebarea Nr. 223: Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
 hipersecretia glucocorticoizilor;
 hiposecretia glucocorticoizilor;
 hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
 insuficienta de insulina;
 insuficienta de hormon antidiuretic;
Întrebarea Nr. 224: Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;

 marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
 cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 stimularea sintezei glicogenului;
Întrebarea Nr. 225: Progesteronul favorizeaza:
 proliferarea endometriului;
 secretia endometrului;
 contractia uterului;
 relaxarea uterului;
 proliferarea alveolelor sanilor;
Întrebarea Nr. 226: Estrogenii favorizeaza:
 dezvoltarea organelor sexuale;

 dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
Întrebarea Nr. 227: Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :
 stimulare a secretiei glucagonului;

 stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
 inhibitie a secretiei insulinei;
 stimularea secretiei insulinei;
 stimularea glicogenogenezei;
Întrebarea Nr. 228: Tractul hipotalamo-hipofizar:
 este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;

 este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
 este un sistem vascular ;
 ajunge la hipofiza anterioara;
 ajunge la hipofiza posterioara;
Întrebarea Nr. 229: Secretia de hormon somatotrop este reglata de :
 gonadotropine;
 somatostatine;
 prolactina;
 somatoliberina;
 adrenocorticotropina;
Întrebarea Nr. 230: La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :
 adrenalina;
 estradiol prin feed-back pozitiv;
 hormonul de eliberare hipotalamic;
 testosteron prin feed-back negativ;
Întrebarea Nr. 231: Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:
 gluconeogeneza hepatica;
 hiperglicemie;
 glicogenoliza;
 hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;
Întrebarea Nr. 232: Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:
 fibrelor postganglionare simpatice;
 paratiroidelor;
Întrebarea Nr. 233: Corpul galben:
 se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;

 se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
 secreta hormoni estrogeni si progesteron;
 se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
 se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
Întrebarea Nr. 234: Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

 promoveaza secretia endocrina in ovar;
 stimuleaza lactatia;
 produce ovulatia;
 formeaza corpul galben;
 maturizeaza foliculul ;
Întrebarea Nr. 235: Hormonul foliculostimulant (FSH):
 stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;

 promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
Întrebarea Nr. 236: Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:
 tahicardia;
 vasodilatatie;
 vasoconstrictie;
 cresterea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 237: Parathormonul:
 este hormon hipercalcemiant;

 este hormon hipocalcemiant;
 favorizeaza depunerea calciului in oase;
 creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
 mareste eliminarile urinare de fosfor;
Întrebarea Nr. 238: Calcitonina:

 este hormon antagonist al parathormonului;
 mobilizeaza calciu din oase;
Întrebarea Nr. 239: Efectele metabolice ale adrenalinei:
 glicogenoliza hepatica si musculara;

 activeaza consumul celular de glucoza;
 hiperglicemie;
 produce hipoglicemie;
Întrebarea Nr. 240: Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:

 ansei lui Henle;
 tubului colector;
 glomerulului renal;
Întrebarea Nr. 241: Boala Addison este:
 insuficienta corticosuprarenalei;
 hiperfunctia corticosuprarenalei;
 insuficienta medulosuprarenalei;
 hiperfunctia suprarenalei in general;
 hipofunctia hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 242: Glucagonul produce:
 hiperglicemie;
 hipoglicemie;
 gluconeogeneza hepatica;
 glicogenoliza hepatica;
 gluconeogeneza musculara;
Întrebarea Nr. 243: Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
 alfa-adrenergici;
 beta-adrenergici;
 muscarinici;
 nicotinici;
 nu influenteaza receptorii mentionati;
Întrebarea Nr. 244: Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
 stimularea gluconeogenezei;
 scaderea gluconeogenezei;
 scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
 cresterea glicemiei;
 hipoglicemia;
Întrebarea Nr. 245: Hormonii sexuali sunt produsi de:
 corticosuprarenala;
 ovar;
 testicul;
Întrebarea Nr. 246: Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:

 creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
 creste sinteza proteinelor;
 produce catabolism proteic;
 promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
 promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
Întrebarea Nr. 247: Hormonii tubului digestiv sunt:
 colecistokinina;
 oxitocina;
 gastrina;
 secretina;
 prolactina;
Întrebarea Nr. 248: Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai
hipotalamusului:
 adrenalina;
 noradrenalina;
 somatomedina;
 somatostatina;
 somatotropina;
Întrebarea Nr. 249: In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata
insulindependenta a glucozei:
 muschiul cardiac;
 creer;
 muschiul scheletal;
 epitelui renal;
 epiteliu intestinal;
Întrebarea Nr. 250: Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:
 tiroxina;
 triiodtironina;
 tireoglobulina;
 acidul triiodtiroacetic;
Întrebarea Nr. 251: Oxitocina provoaca:
 lactogeneza;
 contractia miometrului;
 eliberarea laptelui;
 contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
Întrebarea Nr. 252: Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:
 hormonul antidiuretic;
 hormonul luteinizant;
 gonadotropina corionica;
 progesteronul;
Întrebarea Nr. 253: Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :
 inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;

 micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
 micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
 marirea consumului de oxigen in creier;
 stimularea secretiei hormonului tireotrop;
Întrebarea Nr. 254: Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin
AMPc:
 vazopresina;
 hormonii gonadotropi;
Întrebarea Nr. 255: Somatotropul :
 scade utilizarea glucozei in scop energetic;

 mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
 mareste depozitele de glicogen;
 scade concentratia glucozei in singe;
 micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
Întrebarea Nr. 256: Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:
 digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;

 eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
 discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
 discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
Întrebarea Nr. 257: Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:
 captarea rapida a glucozei de catre celule;

 captarea lenta a glucozei de catre celule;
 cresterea glicolizei;
 cresterea secretiei de insulina;
Întrebarea Nr. 258: Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:
 creste proteoliza tireoglobulinei;

 scade activitatea pompei de iod;
 creste iodarea tirozinei;
 creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
 scade numarul de celule tiroidiene
Întrebarea Nr. 259: Secretia hormonului tireotrop este reglata de :
 efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;

 actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
 temperatura scazuta a mediului extern;
 temperatura ridicata a mediului extern:
 reactii emotionale;
Întrebarea Nr. 260: Cauzele hipertiroidismului sunt:
 secretia excesiva de hormon tireotrop;

 prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
 insuficienta nutritiei;
 insuficienta iodului in hrana;
 emotii negative;
Întrebarea Nr. 261: Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:
 cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;

 cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
 hormonul adrenocorticotrop;
 cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
 cresterea fluxului sangvin renal;
Întrebarea Nr. 262: Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:
 cresterea apreciabila de ACTH;

 cresterea secretiei cortizolului ;
 scaderea secretiei cortizolului;
 cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
 nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
Întrebarea Nr. 263: Boala Addison este determinata de:
 hipertrofia cortexului adrenal;

 atrofia cortexului adrenal;
 distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
 cresterea secretiei de ACTH;
 cresterea secretiei adrenalinei;
Întrebarea Nr. 264: Deficitul glucocorticoizilor provoaca:
 intensificarea gluconeogenezei;
 intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 micsoreaza nivelul de zahar in sange;
Întrebarea Nr. 265: Boala Cushing este determinata de :
 hiperplazia cortexului suprarenal;

 hipoplazia cortexului suprarenal;
 cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 cresterea secretiei de androgeni;
Întrebarea Nr. 266: Hormonul tisular vilichinina:
 stimuleaza secretia sucului intestinal;

 stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
 inhiba motilitatea intestinului;
 stimuleaza secretia pancreatica;
 stimuleaza secretia gastrica;
Întrebarea Nr. 267: Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:
 hormonul cresterii;
 surplusul de hormoni tiroizi;
 hormonii glucocorticoizi;
 insulina;
 mineralocorticoizii;
Întrebarea Nr. 268: Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:
 somatomedina;
 beta -endorfina;
 hormonul tireotrop;
 oxitocina;
Întrebarea Nr. 269: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) crește riscul de hiperhidratare;

 dopamina acționează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
 deficitul de TSH crește riscul de acromegalie;
 secreția de STH este controlată atât de somatostatină, cât și de GHRH (Hormonul de
eliberare a hormonului de crestere;
 hiperfuncția hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
metabolismului bazal;
 celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;

 secreția excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
 frecvența cardiacă se reduce sub acțiunea catecolaminelor circulante;
 secreția crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
 catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
 oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;

 scăderea HAD duce la creșterea excesivă a diurezei;
 atât oxitocina, cât și HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
 secreția de oxitocină și HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
 HAD acționează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii
colectori;
 corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici și steroizi;

 consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
 aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei și magneziemiei;
 secreția de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
 cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
 hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;

 T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
 persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
 un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
 cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
încorporat în tireoglobulină;
 cortizolul are efecte imunosupresoare și antiinflamatoare;

 cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
 hormonii tiroideni produc creșterea consumului de O2 și a ratei metabolismului;
 creșterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creșterea ratei de STH.
 cortizolul determină scăderea lipolizei;
Întrebarea Nr. 275: Referitor la metaobolismul glucozei:
 gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;

 glucogenoliza și glucogenoza sunt funcții hepatice;
 glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
 gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
 glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
Întrebarea Nr. 276: Precizați răspunsurile corecte:
 erecția este un reflex simpatic;

 erectia apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
 în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
 fertilizarea normală are loc în uter;
 fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;
Întrebarea Nr. 277: Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine),
sunt:
 STH;
 ACTH;
 gonadotropinele;
 prolactina;
 tireotropina;
Întrebarea Nr. 278: Au activitate lipolitică următorii hormoni:
 glucagonul;
 adrenalina;
 insulina;
 cortizolul;
Întrebarea Nr. 279: Insulina produce următoarele efecte:
 utilizarea crescută a glucozei în țesutul adipos și mușchii scheletici;

 lipoliza crescută;
 hiperpolarizarea celulară;
 gluconeogeneză scăzută;
 cetogeneză scăzută;
Întrebarea Nr. 280: Hormonul tiroidian cel mai activ în circulație este sub formă de:
 triiodotironină;
 tiroxină;
 tireoglobulină;
 tirotropină;
 factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
Întrebarea Nr. 281: Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii
stimuli:
 deshidratare;
 hemoragie severă;
 scăderea osmolarității sanguine;
 durere, stress chirurgical;
Întrebarea Nr. 282: Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:
 contracția miometrului uterin;

 lactogeneza;
 ejecția laptelui;
 pregătirea glandei mamare pentru secreția lactată;
 contracția celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
Întrebarea Nr. 283: Secreția de ACTH:
 este scăzută în condiții de stress;

 este inhibată de durere;
 este stimulată de stress;
 este stimulată de hipoglicemie;
 intervine în pigmentarea pielii în exces;
Întrebarea Nr. 284: Neurofizinele I și II:
 sunt neuromodulatori;
 sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
 sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
 sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
 sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
Întrebarea Nr. 285: Glucagonul:
 este secretat și de celulele G din mucoasa antrului piloric;

 scade glicogeneza hepatică;
 inhibă secreția de insulină;
 stimulează absorbția intestinală a glucozei;
 crește glucogenoliza hepatică;
Întrebarea Nr. 286: Alegeți combinația corectă hormon-efect în următoarele cupluri:

 STH(somatotropina) – bilanț azotat negativ;
 insulina - efect catabolizant lipidic;
 cortizol – hiperglicemie,
 tiroxina – efect inotrop și cronotrop pozitiv;
 inhibină – inactivarea testosteronului;
Întrebarea Nr. 287: Hormonul paratiroidian determină:
 creșterea depozitelor minerale osoase;

 cresterea cantității de calciu în singe;
 scaderea reabsorbției tubulare a fosfaților,
 scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
 nici unul din efectele menționate;
Întrebarea Nr. 288: Hipersecreția de STH (somatotropina) la adult poate duce la:
 acromegalie,
 hipoglicemie;
 inhibitia transportului aminoacizilor;
 stimularea formarii ureei;
 atrofia gonadelor;
Întrebarea Nr. 289: Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:
 aminoacizilor argininei si lizinei;

 hiperglicemiei;
 stimulării vagale;
 STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
 catecolaminelor;
Întrebarea Nr. 290: Secreția de hormon antidiuretic este stimulată în caz de:
 scădere a osmolarității plasmei;

 expunere la frig;
 hiperhidratare;
 hipoosmolaritate;
 hiperosmolaritate;
Întrebarea Nr. 291: Calcitonina are următoarele efecte cu excepția unuia:
 scade calcemia;
 scade fosfatemia;
 inhibă activitatea osteoblastelor;
 inhibă activitatea osteoclastelor;
 acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
Întrebarea Nr. 292: Hormonii tiroideni:

 inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;
 -receptorii adrenergici;inhibă
 inhibă lipoproteinlipaza;
 determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
 cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
Întrebarea Nr. 293: Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:
 stimularea secreției de glucagon;

 stimularea secreției de insulină;
 stimularea glicogenolizei hepatice și musculare;
 inhibarea secreției de insulină;
 inhibarea secreției de cortizol;
Întrebarea Nr. 294: Glucagonul determină:
 gluconeogeneza hepatică;
 glicogenoliza hepatică;
 cetogeneză hepatică;
 glicogenoliza musculară;
 lipogeneză în țesutul adipos;
Întrebarea Nr. 295: Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :
 glucagonul;
 STH-ul;
 cortizolul;
 noradrenalina;
 adrenalina;
Întrebarea Nr. 296: Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele forme:
 legată de albumină;
 legată de prealbumină,
 legată la oglobulină;
 ca o glucoronidă;
 nelegată, liberă;
Întrebarea Nr. 297: Adrenalina:
 se secretă în cantități crescute în cursul stărilor neobișnuite de anxietate și tensiune;

 are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10ori mai puternice ca noradrenalina;
 adrenergeci; și acționează pe receptori
 stimulează sinteza de glicogen în ficat;
Întrebarea Nr. 298: Progesteronul:
 este secretat de corpul galben;

 este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
 este scăzut în timpul menstruațiilor;
 prezintă nivele constante după implantare;
 prezintă nivele scăzute după ovulație;
Întrebarea Nr. 299: Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:
 facilitează creșterea foliculilor ovarieni;

 cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului și endometrului;
 pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
 pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
 toate raspunsurile corecte.
Întrebarea Nr. 300: Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală globală) este asociată cu:
 hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;

 hipoglicemie;
 secreție scăzută de ACTH;
 hiperkaliemie;
 hiperpigmentare;
Întrebarea Nr. 301: Gușa endemică este caraczterizată prin:
 hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;

 tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
 absența congenitală a TSH;
 exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu gușă endemică,
 hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;
Întrebarea Nr. 302: Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
 maturizarea întârziată a scheletului;

 nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
 nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
 nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
 piticism asimetric;
Întrebarea Nr. 303: O secreție excesivă de tiroxină produce:
 cresterea masei corpului;

 reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
 somnolență și toleranță crescută la căldură;
 piele caldă și umedă;
 hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;
Întrebarea Nr. 304: Pacienții cu boala Basedow-Graves:
 prezintă invariabil exoftalmie;

 prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
 au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
 prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care
face parte și IgG;
 prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
Întrebarea Nr. 305: Zona glomerulară adrenală:
 este cea mai internă;

 reacționează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
 este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de aldosteron;
 reprezintă 10% din volumul glandei;
 afectata în boala Addison;
Întrebarea Nr. 306: Secreția de cortizol:
 prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);

 răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
 se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
 crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
 este inhibată de aldosteron;
Întrebarea Nr. 307: Secreția de aldosteron este stimulată de:
 ACTH, prin mesagerul secund AMPc;

 hipokalcemie;
 angiotensină II;
 hipernatriemie;
 factorul natriuretic atrial;
Întrebarea Nr. 308: Calcitonina:
 este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom medular al tiroidei;

 creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
 are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
 se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
 are ca stimul declansator hipercalcemia;
Întrebarea Nr. 309: Ce acțiune are calcitonina?
 hipofosfatemie;
 hipocalcemie;
 natriureză;
 efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
 hipercalcemie;
Întrebarea Nr. 310: Glucocorticoizii sunt:
 hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;

 hormoni steroizi tip C19;
 reprezentați prin aldosteron;
 reprezentați prin cortizol și corticosteron;
Întrebarea Nr. 311: Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?
 determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și hiponatriurie;

 acționează la nivelul tubului contor distal și tubului colector;
 acționează asupra tubului contor proximal;
 conservă Na în lichidul extracelular;
 determină reabsorbția de apă în cantități echivalente cu Na;
Întrebarea Nr. 312: Secretia somatotropului este controlata de :
 starea nutritionala;
 nivelul proteinelor celulare;
 hormonul hipotalamusului de eliberare;
 nivelul de glucoza in singe;
 nici unul din ele;
Întrebarea Nr. 313: Care din următoarele afirmatii este corectă?
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta

excitării;
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
membranei celulare, în caz de excitare;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;

 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
 V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de

excitare;
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular

de Cl-;
de K+;
de Na+;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de Na+;
extracelular de K+;
 potentialul de repaus durează 10 msec;

 potentialul de repaus durează 1 min;
 potentialul de repaus este permanent;
 potentialul de repaus durează 2 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;

 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
 muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;

 muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
 muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
 muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;

 muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;

 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
 toti muschii obosesc la fel;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;

 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;

 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;

 cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
sodiului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
potasiului;
magneziului;
 în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea

tensiunii;
 în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;

 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;

 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;
 în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea

tensiunii;
 în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie,
relaxare;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada
latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada
latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă,
relaxare;
 pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;

 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
 pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;

 excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
 excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
 labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
 labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;

 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un

răspuns local;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potentialul de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
 nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;
 mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;

 mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
 mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;
 membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;

 membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
 spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;
 colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;

 colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
 colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
 colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;
 miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;

 miorelaxantii scindează acetilcolina;
 miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
 miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
 miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;

 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect incandescent;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si suturarea
lui;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;
Întrebarea Nr. 344: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?
 prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;

 la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
 amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
 la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
 potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;
 acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;

 acetilcolina este scindată de colinesterază;
 acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
 acetilcolina este scindata de adrenalină;
 acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;
 miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;

 miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
 miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
 miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
 miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;

 în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;

 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
 membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;

 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular

de Cl-;
de K+;
de Na+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de K+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;

 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
 răspunsul local apare la excitatie supraliminală;

 răspunsul local apare la excitatie subliminală;
 răspunsul local apare la excitatie liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 2ori mai mare ca cea liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;
 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
 reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

 timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;
 ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;

 ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;

 fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
 sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;
 suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;

 suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;
 capul miozinei se uneste cu troponina C;

 capul miozinei se uneste cu troponina T;
 capul miozinei scindează ATP;
 capul miozinei se uneste cu troponina I;
 capul miozinei scindează GTP;
 calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;

 calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;
 în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;

 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
 muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
 muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;
 în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip «gap»);
 în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
 în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
 muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
 muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
 miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;

 mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii potentialelor
de actiune;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti
motorii active;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
 muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de
actiune;
 ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;

 ionii de Ca2+ împiedică contractia;
 ionii de Ca2+ mentin contractia;
 ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
 ionii de Ca2+ opresc contractia;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;

 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
 sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
 potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;

 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se sumează;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
 răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;

 răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
 răspunsul local nu se propagă;
 răspunsul local se sumează;
 răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

 teaca mielinică propagă impulsul nervos;
 teaca mielinică este un izolator electric;
 teaca mielinică are functia trofică;
 teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
 teaca mielinică asigura transportul unor substante active;
 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;

 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
 prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
 viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
 viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
 membrana celulară contine bistratul lipidic;

 membrana celulară contine canalele proteice;
 membrana celulară contine proteinele cărăus;
 membrana celulară contine proteinele receptori;
 membrana celulară contine proteine contractile;
 difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;

 difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
 difuziunea simplă are loc canalele ionice;
 difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
 difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;
 potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale

membranei;
 intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
 potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
 activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
 potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea potentialului

de repaus;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea potentialul
de repaus;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de excitatie ;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;
 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

 depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se

micsorează;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
măreste ;
 la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;

 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
 potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ

primar;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;
 filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea
înaltă;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
 solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
 difuziunea apei are loc prin canale ionice;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;

 rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
 transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;

 transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
 transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante pe
un transportor comun;
 transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
 energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a unui
transport activ primar;
 există cotransport de Na+ si apă;

 există cotransport de Na+ si H+;
 există cotransport de Na+ si glucoză;
 există cotransport de Na+ si Ca2+;
 există cotransport de Na+ si aminoacizi;
 există antiport pentru Na+/K+;

 există antiport Na+/Ca2+;
 există antiport Na+/H+;
 există antiport Na+/glucoză;
 există antiport Na+/aminoacizi;
 pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;

 pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
 pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
 pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;

 arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
 tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
 tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor de
descărcare;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;
 în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a

fibrei musculare si pătrunde prin tubulii "T";
 în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
 în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
 în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
 în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;


 tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;

 tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;

 tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului sasrcoplasmic;

 tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
 tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
 tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
 tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;

 potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în terminatiile
postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în terminatiile
postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;


 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;


 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);


cm Selectati afirmatiile corecte. Care din compusii chimici le puteţi clasifica ca
cm Selectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana lipide:
in citoplasma celulara prin : +{00}grasimile neutre (trigliceridele) ;
-{00}difuziune simpla ; +{00}fosfolipide;
+{00}difuziune facilitala; -{00}aminoacizii;
-{00}transport activ ; +{00}colesterolul ;
+{00}trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ; -{00}lipoprotein – lipaza ;
-{00}co-transport activ ;
cm Selectati afirmatiile corecte referitor la caracteristicele lipoproteinelor :

cs Selectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se +{00}lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
numeste : -{00}lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;
-{00}hiperglicemie ; +{00}lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si
-{00}anemie ; proteine ;
-{00}hipotonie ; -{00}lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
+{00}hipoglicemie ; +{00}lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;
-{00}hipertermie ;
cm Selectati afirmatiile corecte despre functiile lipoproteinelor:

cs Selectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de : +{00}lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
-{00}adrenalina ; -{00}lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
-{00}glucagon ; +{00}lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
-{00}insulina ; +{00}lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
+{00}intermedina ; -{00}lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;
-{00}tiroxina ;
cm Selectati afirmatiile corecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :

cm Selectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii -{00}asigura sinteza acizilor grasi ;
hormoni: +{00}asigură desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru
+{00}adrenalina ; energie;
+{00}cortizol ; +{00}sinteza trigliceridelor din glucide;
-{00}intermedina ; +{00}sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi ;
-{00}oxitocina ; -{00}saturarea triglicidelor ;
-{00}vasopresina;
cm Selectati afirmatiile corecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de :

csSelectati afirmatia corecta. Concentratia normala a glucozei sanguine la o +{00}adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon
persoana care nu a mincat in intervalul ultimelor 3-4 ore : sensibile :
+{00}3,3 – 5,5 mmol/l ; +{00}corticotropina care determina secretia cortizolului;
-{00}2,9 – 7,9 mmol/l ; +{00}deficitul de insulina;
-{00}200 mg/100ml ; -{00}excesul de insulina;
-{00}200 mg/1; -{00}excesul de vasopresina ;
-{00}2 g/100 ml;
1
cs Selectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In reglarea
metabolismului lipidic nu participa : cs Selectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat negativ se
-{00}hipofiza ; subintelege :
-{00}pancreasul ; +{00}cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei
+{00}parotiroidele; introduse in organism cu hrana ;
-{00}glandele sexuale; -{00}cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei
-{00}tiroida ; eliminate din organism cu hrana ;
-{00}azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
-{00}azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi ;
cs Selectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice. Functia -{00}deficitul de azot in organism ;
principala a albuminelor plasmatice este :
+{00}asigurarea presiunii coloid-osmotice;
-{00}participa in formarea imunitatii; cs Selectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibru azotat se
-{00}participa la coagularea sangelui; subintelege:
-{00}asigura absorbtia vitaminelor ; -{00}cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei
-{00}asigura difuzia electrolitilor ; introduse in organism cu hrana ;
-{00}cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei
eliminate din organism cu hrana ;
cs Selectati afirmatia corecta referitor la functiile globulinelor plasmatice : +{00}azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
-{00}asigurarea presiunii coloid-osmotice; -{00}azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi ;
+{00}participa in formarea imunitatii; -{00}deficitul de azot in organism ;
-{00}participa la coagularea sangelui;
-{00}asigura absorbtia vitaminelor ;
-{00}asigura difuzia electrolitilor ; cs Selectati afirmatia corecta. Retentia azotului nu are loc :
-{00}la organismul in crestere ;
-{00}in timpul sarcinii ;
cs Selectati afirmatia corecta. Functia principala a fibrinogenului plasmatic: +{00}in inanitie proteica;
-{00}asigurarea presiunii coloid-osmotice; -{00}la insanatosire dupa maladii grave;
-{00}participa in formarea imunitatii; -{00}la marirea masei tesutului muscular (sportivi) ;
+{00}participa la coagularea sangelui;
-{00}asigura absorbtia vitaminelor ;
-{00}asigura difuzia electrolitilor ; cm Selectati afirmatiile corecte referitor la bilantul azotat :
+{00}exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
+{00}exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
cs Selectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat pozitiv +{00}este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
se subintelege : -{00}este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
-{00}cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei -{00}este negativ in timpul sarcinii ;
introduse in organism cu hrana ;
+{00}cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei
eliminate din organism cu hrana ; cm Selectati afirmatiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului
-{00}azotul introdus este egal cu cel eliminat ; (ECO2) :
-{00}azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi ; +{00}ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in
-{00}deficitul de azot in organism ; organism ;
+{00}ECO2 este in medie 4,825 kcal;
2
-{00}ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in -{00}stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui
organism; adult pina la 50%;
-{00}ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ; -{00}stimularea simpatica nu schimba RM;
-{00}ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
cm Selectati afirmatiile corecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin

cm Selectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB) : piele:
+{00}MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ţesuturilor +{00}prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
independent de efort fizic sau alti factori externi; +{00}prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de
+{00}MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard); caldura ;
-{00}MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman; -{00}prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala
-{00}MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia; de caldura ;
+{00}MB la adult este in medie 70 kcal/ora ; -{00}prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din
caldura ;
-{00}prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;
cm Selectati afirmatiile corecte referitor la Rata metabolismului:
+{00}rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie
eliberata din diferite procese alimentare ; cm Selectati afirmatiile corecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare :
-{00}RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ; +{00}in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa
-{00}RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale evaporata se pierd 0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora.
organismului ; +{00}evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa,
+{00}RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese indiferent de temperatura corpului ;
functionale ale organismului ; -{00}pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin
-{00}RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ; reglarea intesitatii sudoratiei ;
-{00}prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii :
-{00}evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate ;
cm Selectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei
metabolismului :
+{00}tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal ; cm Selectati afirmatiile corecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei
+{00}absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de sudoripare :
normal ; +{00}aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
-{00}tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ; +{00}aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
-{00}tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ; -{00}aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali;
-{00}absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ; -{00}aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
-{00}aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;
cs Selectati afirmatia corecta referitor la efectul stimularii simpatice asupra ratei

metabolismului : cs Selectati afirmatia corecta referitor la centrul de termoreglare :
+{00}stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui +{00}centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus;
adult pina la 15%; -{00}centrul de termoreglare este localizat in bulbul ahidian;
-{00}stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui -{00}receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul
adult pina la 50%; de termoreglare;
-{00}stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui -{00}receptorii termosensibili din abdomen nu transmit semnale catre centrul de
adult pina la 15%; termoreglare ;
3
-{00}centrul de termoreglare asigura controlul temperaturii numai atunci, cind tº
corporala creste peste norma ; cs Selectati afirmatia corecta referitor la frison :
-{00}centrul motor al frisonului este localizat in bulb;
-{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de
cm Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la “rece” din piele si maduva spinarii;
supraincalzire : +{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de
+{00}prin stimularea glandelor sudoripare; “cald” de la termostatul din zona preoptica;
-{00}prin inhibarea glandelor sudoripare; -{00}in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism;
-{00}prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior; -{00}in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor
-{00}prin vasoconstrictia vaselor din piele; neuromusculare;
+{00}prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
cs Selectati afirmatia corecta referitor la frison :

cm Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind -{00}centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
scade tº corporala : -{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de
+{00}vasoconstrictia cutanata ; “rece” din piele si maduva spinarii;
+{00}piloerectia si oprirea sudoratiei ; -{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de
-{00}excitatia chimica simpatica ; « cald » din hipotalamus ;
-{00}secretia crescuta de tiroxina ; +{00}in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism;
-{00}stimularea hipotalamica; -{00}in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor
neuromusculare ;

-{00}centrul motor primar al frisonului se gaseste in bulb; cs Selectati afirmatia corecta referitor la frison :
+{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de -{00}centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
“rece” din piele si maduva spinarii ; -{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de
-{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii;
« cald » din hipotalamus ; -{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de
-{00}in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism ; « cald » din hipotalamus ;
-{00}in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor -{00}in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism ;
neuromusculare ; +{00}in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor
neuromusculare ;

+{00}centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a cs Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar :
hipotalamusului ; -{00}foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
-{00}centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de -{00}apetitul este dorinta de alimente in general ;
« rece » din piele si maduva spinarii ; -{00}satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene
-{00}centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la obiective ;
termostatul din zona preoptica ; -{00}satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in
-{00}in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism ; organism ;
-{00}in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor +{00}apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o
neuromusculare ; persoana ;
4
-{00}excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de
cs Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar: hranire ;
-{00}apetitul este dorinta de alimente in general; -{00}excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de
-{00}satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene hranire ;
obiective;
-{00}satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in
organism; cs Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglare ai aportului alimentar:
-{00}apetitul nu determină calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana; +{00}scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului
+{00}apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general; alimentar;
-{00}cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului
alimentar;
cs Selectati afirmatia corecta la continutul energetic al alimentelor (la fiecare 1g) : -{00}cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar;
+{00}glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal; -{00}scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
-{00}glucide 5 kcal, lipide 12 kcal, proteine 5 kcal; -{00}cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul
-{00}glucide 4 kcal, lipide 4 kcal, proteine 4 kcal; alimentar;
-{00}glucide 9 kcal, lipide 9 kcal, proteine 9 kcal;
-{00}glucide 18 kcal, lipide 10 kcal, proteine 12 kcal;
cs Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar :
-{00}cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului
cm Selectati afirmatiile corecte referitor la coeficientul respirator (CR) : alimentar ;
-{00}CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii +{00}cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului
substantelor; alimentar ;
-{00}CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii -{00}cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ;
substantelor ; -{00}scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
-{00}CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii; -{00}cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul
+{00}CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ; alimentar ;
-{00}CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
cs Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar :

cm Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar: -{00}cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului
+{00}in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ; alimentar ;
+{00}in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ; -{00}descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului
-{00}in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei ; alimentar ;
-{00}in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii ; +{00}cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
-{00}pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei ; -{00}scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
-{00}cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul
alimentar;
cm Selectati afirmatiile corecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului
alimentar :
+{00}miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt cs Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar :
controlate de centrii trunchiului cerebral ; -{00}cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului
-{00}miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de alimentar ;
sistemul limbic ; -{00}descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului
+{00}amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul; alimentar ;
5
-{00}cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ; -{00}keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii
+{00}scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ; mari de vitamina A in organism;
-{00}cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul -{00}incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de
alimentar ; reproducere nu sunt manifestari ai carentei vitaminei A;
cs Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar : cm La un adult normal, plasma:
-{00}cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului -{00}reprezintă 10% din greutatea corporală
alimentar ; +{00}are o osmolalitate de circa 290 mOsm
-{00}descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului +{00}are circa 140 mmoli Na+/I
alimentar ; +{00}conţine albumină circa 40-45 g/l,
-{00}cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ; -{00}conţine albumină circa 8 % din greutatea corporală
-{00}scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
+{00}cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a
aportului alimentar pe termen lung; cm In mod normal, hematiile:
-{00}conţin circa 2 gr Hb/celulă
+{00}nu au nucleu
cs Selectati afirmatia corecta referitor la inanitie : +{00}iau naştere în măduva roşie osoasă din eritroblaştiiau naştere în măduva roşie
+{00}in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine ; osoasă din eritroblaşti
-{00}in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din +{00}se formează în circulaţie din celule imature numite reticulocite
organism ; -{00}trăiesc circa 10 zile
-{00}depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in
inanitie ;
-{00}dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la cm Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:
otreime fata de valoarea ei initiala ; +{00}volumul sanguin total este de 5 1
-{00}dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste ; -{00}pH-ul sanguin este 7,0
+{00}numărul hematiilor este de 5 x I012/1
-{00}numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
cs Selectati afirmatia corecta referitor la inanitie : -{00}sângele conţine circa 30% din totalul fierului din corp
-{00}in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
-{00}in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din
organism ; cm Plachetele:
+{00}efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului +{00}sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite
adipos si a proteinelor ; -{00}sunt în număr mai mare ca hematiile
-{00}dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la +{00}pot adera de peretele vascular lezat
otreime fata de valoarea ei initiala ; -{00}secretă majoritatea factorilor coagulării
-{00}dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste ; +{00}aglutinează în prezenţa tromboxanului A2
cs Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A : cm Următoarele afirmaţii se referă la mecanismele de hemostază:
-{00}vitamina A exista in organism sub forma de carotina ; +{00}căile extrinsecă şi intrinsecă duc la activarea factorului X
+{00}insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei ; +{00}coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat, la proba de sânge
-{00}formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei recoltată
A; +{00}hemostază depinde de factori specifici ai coagulării, produşi în ficat
6
-{00}hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
-{00}hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele cs Cea mai crescută concentraţie proteică este prezentă în:
+{00}compartimentul de lichid intracelular
-{00}compartimentul de lichid interstiţial
cm Următoarele afirmaţii sunt corecte: -{00}compartimentul de lichid transcelular
-{00}limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe -{00}plasma
-{00}limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamaţiei -{00}lichidul cerebrospinal
+{00}limfocitele B se maturizează în măduva osoasă
+{00}limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular
-{00}toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică cm Care din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate
în activarea lor:
-{00}trombina
cm Precizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile +{00}tromboxanul A2
+{00}Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina +{00}adenozindifosfatul (ADP)
III, determină creşterea între 100-1000 ori a capacităţii anticoagulame a acesteia. -{00}plasminogenul
+{00}Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la -{00}ionii de Ca+2
forma-rea de cheaguri libere denumite emboli.
-{00}Atât în trombocitopenie, cât şi în hemofilie, apare tendinţa de sângerare in
toate vasele. cs Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:
-{00}In hemofilie apare tendinţa de hipercoagulare in vasele de calibru mare. -{00}lega factorul XII
-{00}Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare -{00}împiedica activitatea factorului XII
şivenule) -{00}lega vitamina K
+{00}fixa ionii de Ca2+
-{00}se metaboiiza foarte lent
cm Precizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile
-{00}Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea
cheagului, cm Sunt adevărate următoarele afirmaţiile privind activarea plasminogenului:
+{00}Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu -{00}are loc atât în sânge, cât şi în urină
proteinele plasmatice. +{00}activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale),
+{00}Heparina are efect antitrombinic şi antiactivator pentru factorul fX. carăspuns la stres
+{00}Eliberarea activatorului vascular al plasminogenului poate activa +{00}activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale),
plasminogenul şiredeschide vasele de calibru mic, chiar după 24 ore de la oprirea carăspuns la efort fizic
sângerării. +{00}produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, inhibă hemostaza
-{00}Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfăşurarea tuturor reacţiilor chimice din -{00}produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, stimuleaza hemostaza
cursul coagulării.
cm Diapedeza este un proces legat de:

cs Care din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală: -{00}coagulare
-{00}expunerea plachetelor sanguine la colagen -{00} fibrinoliză
-{00}conversia protrombinei la trombină +{00}prezenţa factorilor chemotactici pozitivi din ţesuturi, care atrag granulocitele
+{00}conversia plasminogenului la plasmină -{00}hemoliză
-{00}conversia fibrinogenului la fibrină +{00}citodiabază
-{00}eliberarea de tromboxan A2
7
cm Timpul de sângerare poate fi prelungit anormal în: -{00}în sarcină
-{00}absenţa factorului VIII -{00}în efort fizic
+{00}absenţa factorului von Willebrand
+{00}boli hepatice
-{00}scăderea numărului de plachete cm Macrofagele:
+{00}scăderea agregării plachetare -{00}sunt monocite în involuţie
-{00}secretă Ig M
+{00}participă la răspunsul imun specific
cs Factorul XII al coagulării poate fi activat de: +{00}secretă interferon a şi p
-{00}trombină +{00}secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12
-{00}factorul XIII
-{00}factorul V şi Ca2+
-{00}trombină şi Ca2+ cm Aglutininele au următoarele caracteristici
+{00}calicreina activată de kininogen -{00}aparţin Ig M
+{00}aparţin Ig G
-{00}au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
cs Următorii factori influenţează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia: -{00}au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
-{00}p02 +{00}apar după naştere, în lunile a 3-a - a 6-a
-{00}pC02
-{00}2,3-DPG (difosfogliceratul)
+{00}viteza de circulaţie a sângelui cs Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
-{00}pH-ul sanguin +{00}uree
-{00}acid uric
-{00}creatinină
cm Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei: -{00}amoniac
-{00}depinde de concentraţia electroliţilor -{00}catecolamine
-{00}depinde de numărul de particule solubile
-{00}depinde de volumul de apă plasmatică
+{00}diferă de presiunea osmotică a sângelui cm Numărul leucocitelor creşte în/după:
+{00}scade în inaniţie +{00}menstruaţie şi sarcină
+{00}boli parazitare
+{00}ingerare de alimente
cm Factorul XII activ determină activarea. -{00}inanitie proteica
+{00}factorului XI -{00}iradieri masive cu raze X
-{00}coagulării prin mecanism extrinsec
-{00}căii clasice a cascadei complementului
+{00}plasminogenului în plasmină cm Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:
+{00}formării de kinine plasmatice -{00}durează 25 sec
+{00}se realizează sub acţiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid
+{00}activează factorul XIII
cs Hipovolemia normocitemică apare: -{00}activează fosfolipide
-{00}la altitudine +{00}stimulează agregarea plachetară
+{00}posthemoragic imediat
-{00}posttransfuzional
8
cs Cel mai important component osmotic al spaţiului extravascular este: -{00}excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
-{00}ureea -{00}hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
-{00}albumina -{00}hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa
-{00}glucoza
+{00}Na+
-{00}K+ cs Tulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conţinut crescut de
bicarbonat standard în plasmă, se pot întâlni în:
-{00}cetoacidoza diabetică
cs Accelerarea VSH-lui este determinata de: -{00}alcaloza respiratorie
-{00}forma de disc biconcav a hematiilor -{00}acidoza metabolică
-{00}creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei +{00}alcaloza metabolică
-{00}reducerea globulinelor şi creşterea albuminei plasmatice -{00}acidoza respiratorie
-{00}creşterea numărului de hematii
+{00}scăderea numărului de hematii
cs Sistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon
pentru:
cm Trombocitele au următoarele roluri în hemostaza: -{00}lichidele transcelulare
-{00}menţinerea integrităţii endoteliului vascular -{00}toate celule
+{00}aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare +{00}plasmă
+{00}eliberarea de noradrenalină, serotonină -{00}eritrocite
+{00}eliberarea de factori ai coagulării -{00}mediul intracelular
-{00}fibrinoliza
cm Accelerarea VSH este determinată de:

cs Un subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui -{00}reducerea globulinelor şi creşterea aibuminelor plasmatice
primitor: +{00}reducerea albuminelor şi creşterea globulinelor plasmatice
-{00}AII Rh (-) -{00}creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
-{00}B III Rh (+) -{00}creşterea hematocritului
-{00}AB IV Rh (-) +{00}scăderea hematocritului
+{00}AB IV Rh (+)
-{00}OI Rh (-)
cs Scăderea numărului de hematii circulante determină:
-{00}stimularea hemolizei fiziologice
cs Următoarele substanţe pot fi tampoane intracelulare cu excepţia: +{00}scăderea hematocritului
-{00}hemoglobinei -{00}scăderea vâscozităţii plasmei
-{00}proteinelor -{00}creşterea vâscozităţii plasmei
-{00}fosfaţilor organici -{00}scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
-{00}HCO-,"
+{00}oxalatului
cs O insuficienţă hepatică va determina creşterea concentraţiei serice în primul rând
pentru:
cm Alegeţi răspunsurile corecte: -{00}creatinină
+{00}hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de apă +{00}amoniac
+{00}hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri -{00}albumina
9
-{00}acid uric -{00}insuficienţa renală
-{00}uree -{00}inaniţie
+{00}toate aceste cauze
cs Cea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
-{00}carbo-Hb cs O alcaloza metabolică poate fi determinată de:
-{00}carboxi-Hb -{00}hipoventilaţia pulmonară
-{00}CO2 solvit în plasmă +{00}deshidratarea prin vărsături
+{00}carbonat acid de Na+ -{00}deshidratarea prin diaree
-{00}carbonat de Na+ -{00}insuficienţa renală
-{00}insuficiena cardiaca
cm Enzimele din eritrocit sunt:

-{00}enzimele ciclului Krebs cs Un subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml şi un volum
+{00}enzimele pentru glicoliza anaerobă sanguin total de 4000 ml. Cum caracterizaţi volemia în acest caz?
+{00}methemoglobin reductaza -{00}normovolemie oligocitemică
-{00}shunt-ul hexozofosfaţilor -{00}hipervolemie oligocitemică
+{00}anhidraza carbonică -{00}hipovolemie oligocitemică
-{00}hipovolemie normocitemică
+{00}hipovolemie policitemică
cs Cea mai mare proporţie de proteine se găseşte în:
-{00}chilomicroni
-{00}VLDL cs Ritmul eritropoezei se corelează cu presiunea parţială a oxigenului la nivelul:
-{00}LDL -{00}ficatului
+{00}HDL -{00}măduvei hematogene
-{00}beta 3-lipoproteine -{00}splinei
+{00}rinichilor
-{00}glomusului Carotic
cm Alegeţi o combinaţie corecta de parametri a echilibrului acido bazic
+{00}pH =7,5; baze tampon = 48 mEq/l; pC02= 24 mmHg (6,66 kPa) – alcaloza
metabilica cs Durata medie de viaţă a unei hematii este
-{00}pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza -{00}patru zile
respiratorie -{00}patru săptămâni
-{00}pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza +{00}patru luni
metabolica -{00}patru ani
+{00}pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC02= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza -{00}şapte ani
mixta
-{00}pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza
respiratorie cm Oxigenarea Hb determină:
-{00}creşterea puterii tampon a sângelui
+{00}descompunerea carbamaţilor oxidabili
cs O hipoproteinemie poate fi determinată de: -{00}fixarea protonilor la molecula de Hb
-{00}insuficienţa hepatică +{00}descompunerea bicarbonatului
-{00}stimularea secreţiei de cortizol -{00}formarea bicarbonatului
10
-{00}creşterea pC02
+{00}scăderea bicarbonatului
cs Prima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaia are loc: +{00}scăderea pH-ului sub limita normală
+{00}în interiorul vaselor +{00}eliminarea urini acide
-{00}în splină
-{00}în măduva hematogenă
-{00}în ficat cm Rinichiul participă la combaterea acidozelor prin:
-{00}în placentă +{00}eliminarea urinii acide
+{00}reabsorbţia bicarbonatului
-{00}acidurie paradoxală
cm Macrofagele: -{00}creşterea excreţiei fosfatului disodic
-{00}nu secretă interferon +{00}amoniogeneză
+{00}procesează antigenul
+{00}provin din monocite
+{00}sunt prima linie de apărare în infecţii cm In cazul alcalozelor metabolice:
-{00}fagocitează numai particule opsonizate +{00}se produce hipoventilaţie
-{00}scade PC02 în sânge
+{00}creşte bicarbonatul standard
cs Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au: +{00}scade reabsorbţia bicarbonatului
-{00}eritrocitele -{00}creşte potasemia
+{00}limfocitele T cu memorie
-{00}monocitele
-{00}polimorfonuclearele cm Sinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:
-{00}trombocitele -{00}fibrinogen
+{00}protrombină
-{00}accelerină
cm Participarea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează: +{00}proconvertină
+{00}anhidrazei carbonice -{00}factorul antihemofilic A
-{00}pompei cuplate Na/K+
+{00}sistemului antiport Cl- / HCO3-
-{00}valenţei fierului din hem cm Vitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:
+{00}proprietăţilor Hb +{00}proteina C
-{00}heparina
-{00}antitrombina III
cs In reglarea eritropoezei intervin: +{00}proteina S
+{00}erotropetinele cu rol stimulant -{00}antitrombina I
-{00}interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor
-{00}lactoferina cu rol stimulator
-{00}prostaglandinele E cu rol stimulator cm Antitrombina III inhibă:
-{00}erotropetinele cu rol inhibitor +{00}factorul Xlla şi factorul Xla
+{00}factorul Xa şi factorul lXa
-{00}plasminogenul
cm Caracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt: +{00}plasmina
-{00}creşterea pH-ului -{00}factorul von Willebrand
11
-{00}acidoză respiratorie în cursul digestiei
+{00}alcaloză metabolică în cursul digestiei gastrice
cm Marcaţi răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza: +{00}alcaloză respiratorie în efort fizic
+{00}retunelizează vasul obstruat prin cheag -{00}alcaloză respiratorie în mediu rece
-{00}eliberează substanţe procoagulante
-{00}eliberează antiheparine
+{00}eliberează antitrombine cs Trombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:
+{00}este activată de factorii Xlla, Xla şi kalikreina +{00}menţinerea integrităţii endoteliului vascular
-{00}aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
-{00}eliberarea de noradrenalină, serotonină
cm In formula leucocitară normală întâlnim: -{00}eliberarea de factori ai coagulării
+{00}l % eozinofile -{00}refracţia cheagului
-{00}65% limfocite
+{00}8% monocite
+{00}60% neutrofiie cm Un subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui
-{00}10% bazofile primitor:
+{00}AII Rh (-)
-{00}B III Rh (+)
cs Celulele care prezintă antigeni sunt: +{00}AB IV Rh (-)
-{00}celulele dendritice din ganglionii limfatici şi splină +{00}AB IV Rh (+)
-{00}celulele Langerhans din piele -{00}nici unuia din primitorii de mai sus
-{00}macrofagele
-{00}celulele B
+{00}toate celulele enumerate cm Tulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:
-{00}afibrinogenemia congenitală
+{00} hemofilia A
cm Notaţi substanţele cu rol chemotactic: +{00}chemofilia B
-{00}fragmentele „b" ale complementului -{00}deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII
-{00}proteina S -{00}disfibrinogenemiile
+{00}bradikinina şi ionii de Ca2+
+{00}ATP şi ADP
+{00}antigenele microbiene şi leucotrienele cm Hipocoagulabilitatea apare în caz de:
+{00}hemofilie A şiB
+{00}boala Willebrand
cm Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de: -{00}exces de vitamină K
-{00}forma de disc concav a hematiilor -{00}lipsa vitaminei K
-{00}creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei -{00}tromboze
-{00}reducerea globulinelor şi creşterea albuminelor plasmatice
+{00}dcreşterea globulinelor şi reducerea albuminelor plasmatice
+{00}anemie cs Coagularea sângelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+,
oxalat de K+/ Na+, pentru că are loc:
-{00}blocarea trombinei
cm Următoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic: +{00}fixarea Ca2+
+{00}acidoză metabolică în efort fizic -{00}aglutinarea trombocitelor
12
-{00}blocarea fibrinogenului cm Un subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de
-{00}blocarea tromboplastinei citeva ori unui primitor:
+{00}AB Rh0(+)
-{00}A Rh 0 (-)
cs Valorile VSH-ului cresc în: +{00}B Rh 0 (+)
+{00}anemii -{00}AB Rh 0 (-)
-{00}hipervolemii normocitemice -{00}nici unuia din primitorii de mai sus
-{00}toate disproteinemiile
-{00}hipovolemii policitemice
-{00}infecţii acute cm Hemoliza fiziologică poate avea loc în:
+{00}splină
+{00}ficat
cs Care din proprietăţile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic: -{00}rinichi
-{00}elasticitatea +{00}circulaţia generală
-{00}permeabilitatea selectivă a membranei -{00}compartimentul extravascular
+{00}stabilitatea în suspensie
-{00}menţinerea pH-ului
-{00}transportul de gaze cm Valoarea presiunii osmotice a plasmei:
-{00}depinde de mărimea particulelor solvite
+{00}depinde de numărul particulelor solvite
cs Factorul XIII poate fi activat de: +{00}depinde de volumul de apă plasmatică
-{00}Ca2+ ionic -{00}nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
-{00}solubilă -{00}depinde de macromoleculele proteice plasmatice
-{00}combinaţii neionizabile
-{00}insolubilă
+{00}toate răspunsurile sunt corecte cm Presiunea coloidosmotică a plasmei:
-{00}este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial
-{00}creşte după ingestia de NaCl în exces
cs Sub ce formă se găseşte Ca2+ în plasmă: -{00}este determinată în primul rând de serumoglobuline
-{00}p02 +{00}este determinată 80% de albumine
-{00}pC02 +{00}este determinată de către macromoleculele proteice
-{00}combinaţii neionizabile
-{00}insolubilă
+{00}toate răspunsurile sunt corecte cs Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:
+{00}contactul cu colagenul încărcat electronegativ
-{00}contactul cu sticla siliconată
cs Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin: -{00}tromboplastina
-{00}contact cu suprafeţele electropozitive -{00}trombină
-{00}fără prezenţa prekalikreinei -{00}fibrină
-{00}în prezenţa kininogenului cu GM mică
+{00}contact cu plăcuţe agregate şi suprafeţe electronegative umectabile
-{00}toate răspunsurile sunt corecte cs Membrana eritrocitară are proprietăţile:
-{00}deformabilitate
-{00}elasticitate
13
-{00}permeabilitate redusă pentru cationi
-{00}încărcare electronegativă
+{00}toate răspunsurile corecte cm Aglutininele:
+{00}aparţin globulinelor plasmatice (IgM şi IgG)
+{00}au un titru maxim în serul persoanelor de grup B
cm Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza +{00}au un titru maxim la 8-10 ani
+{00}aderarea la suprafaţa rugoasă şi aglutinare -{00}lipsesc întotdeauna din secreţii
+{00}eliberarea unor factori ai coagulării -{00}apar în perioada intrauterină în lunile 3-6
-{00}formarea dopului plachetar
-{00}menţinerea integrităţii endoteliului vascular
-{00}toate răspunsurile corecte cm Factorul VIII:
-{00}activează factorul X prin proteoliză
-{00}se sintetizează în ficat în prezenţa vitaminei K
cm Numărul leucocitelor creşte în următoarele situaţii: -{00}determină durata timpului de coagulare
-{00}emoţii +{00}este activat de trombinâ
-{00}reacţii leucemoide +{00}are activitate biologică prin cuplare cu factorul Willebrand
+{00}efort fizic
-{00}iradieri masive cu raze X
+{00}septicemii cm Hemoconcentraţia se produce în:
-{00}anemie
+{00}deshidratare
cm Care din următorii componenţi plasmatici nu fac parte din fracţiunea -{00}hiponatremie
globulinică: +{00}poliglobulii
-{00}ceruloplasmina -{00}hemoragii, după câteva ore
-{00}haptoglobina
+{00}eritropoetina
-{00}transferina cm Limfocitele:
+{00}fibrinogenul +{00}cooperează în producerea răspunsului imun
+{00}prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanţi
+{00}sintetizează limfokine şi interleukine
cm Albuminele plasmatice au următoarele roluri: -{00}au durata de viaţă de 1-2 săptămâni
-{00}transportul de Cu2+ şi Fe2+ -{00}de tip T sunt prezente în proporţie de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase
+{00}transportul de macromolecule
-{00}determină 80% din presiunea hidrostatică
+{00}determină presiunea coloidosmotică înproporţie de 80% cm Alegeţi afirmaţiile corecte
+{00}transport de streptomicină -{00}Filtratul glomerular are o compoziţie identică cu a plasmei.
+{00}Rata filtratului glomerular poate fi măsurată cu ajutorul clearance-ului
inulinei,
cm Anhidraza carbonică acţionează: -{00}O substanţă cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna
-{00}în neuroni reabsorbită la nivel tubular renal.
+{00}la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal +{00}Rata filtrării glomerulare este de circa 125 ml/min la un bărbat adult.
+{00}în eritrocit +{00}Rata filtrării glomerulare depinde de presiunea din. arteriolele aferente
+{00}în celulele parietale din mucoasa gastrică
-{00}atât în plasmă, cât şi în eritrocit
14
cm Alegeţi afirmaţiile corecte
-{00}Reabsorbţia moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele
transportoare specifice. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrarea glomerulară este influenţată de
+{00}Apariţia glicozuriei reflectă saturaţia transportorilor de glucoza în tubul -{00}sarcina osmotică a rinichiului
proximal. +{00}presiunea coloid-osmotică a plasmei
+{00}Transportul glucozei şi aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale +{00}concetraţia CI‾ si Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa
este asociat cu sodiu. +{00}concentraţia crescută glucozei sanguine
+{00}Transportul maxim de glucoza este de circa 260 mg/min. -{00}clearance-ul inulinei
+{00}Dacă clearance-ului renal al unei substanţe depăşeşte pe cel al inulinei, în
acest caz ea este secretată în tubi
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance-ul glucozei:
+{00}este influenţat de nivelul glicemiei
cs Alegeţi afirmaţia corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a: +{00}la indivizii sănătoşi are valoarea 0
+{00}creşte permeabilitatea tubului distal pentru apă -{00}nu este influenţat de nivelul glicemiei
-{00}creşte ritmul filtrării glomerulare -{00}reprezintă 60% din clereance-ul inulinei
-{00}creşte excreţia de Na+ -{00}la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă
-{00}creşte excreţia de apă
-{00}creşte diametrul arterei renale
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce
urmatoarele efecte:
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Capacitatea rinichiului de a excreta urina concentrată +{00}hipodiureza
va fi crescută dacă: +{00}scăderea presiunii efective de filtrare
-{00}permeabilitatea tubului proximal pentru apa scade -{00}creşterea clearance-ului PAH
+{00}ritmul fluxului sanguin prin medulară scade -{00}creşterea clereance inulină
-{00}ritmul fluxului prin ansa Henle creşte +{00}scăderea clereance inulină
-{00}activitatea pompei Na-K în ansa Henle scade
-{00}permeabilitatea tubului colector pentru apă scade
cs Alegeţi afirmaţia corecta. In prezenţa hormonului antidiuretic:
+{00}cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este proximal
reabsorbita în: -{00}cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector
+{00}tubul contort proximal -{00}creşte eliminarea apei libere
-{00}ramura descendentă a ansei Henle -{00}creşte clearance-ul osmolar
-{00}ramura ascendentă a ansei Henle -{00}scade filtrarea glomerulară
-{00}tubul contort distalx
-{00}tubul colector
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:
+{00}inhibă secreţia de vasopresină
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcaloze lor prin: -{00}stimulează secreţia de aldosteron
-{00}sinteza de novo de bicarbonat -{00}determină creşterea filtrării glomerulare
+{00}eliminarea unor urini alcaline +{00}determină creşterea diurezei
-{00}creşterea aminogenezei +{00}stimulează secreţia de hormon natriuretic
-{00}inversarea raportului fosfaţilor
+{00}reducerea reabsorbţiei bicarbonatului
15
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se cm Alegeţi afirmaţiile corecte:
reabsorb: +{00}în tubul proximal se reabsoarbe 65% de Na+
+{00}Na+ -{00}Na+ - reabsorbţie prin contratransport cu fosfatul şi lactatul
+{00}Ca2+ Mg2+ şi HC03‾ -{00}balanţa glomerulotubulară este realizata de catre tubul colector medular
-{00}aminoacizii +{00}in porţiunea ascendentă a ansei Henle se reabsoarbe 25% de Na+
+{00}K+ +{00}secreţie distală de K+ crescută poate fi cauzata de K+ crescut în dietă
-{00}proteine
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Renina:

cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia glucozei: -{00}este secretată de celulele tubului proximal
-{00}este nelimitată -{00}secreţia sa duce la pierderea de Na şi apă din plasmă
+{00}este limitată de o capacitate maximă de transport tubular -{00}secreţia sa este stimulată prin presiunea arterială crescută
+{00}se realizează în cotransport cu Na+ +{00}converteşte angiotensinogenul la angiotensina 1
-{00}necesită prezenţa insulinei -{00}converteşte angiotensina 1, la angiotensina II
-{00}are loc la polul apical al nefrocitului
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Care din următoarele substanţe va fi mai concentrată la

cs Alegeţi afirmaţia corecta. In absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă sfârşitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
se reabsoarbe în: -{00}glucoza
+{00}tubul proximal +{00}creatinina
-{00}ansa Henle -{00}sodiul
-{00}tubul distal -{00}bicarbonatul
-{00}tubul colector cortical -{00}fosfatul
-{00}tubul colector medular
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Dacă clearance-ul unei substanţe, care este filtrată
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din liber, este mai mic de 125 ml/ min:
filtratul glomerular prin transport activ la nivelul: +{00}are loc o reabsorbţie netă a acesteia, la nivel tubular
+{00}ansei Henle -{00}are loc o secreţie netă a acesteia, la nivel tubular
-{00}tubului proximal -{00}nu are loc nici reabsorbţia şi nici secreţia netă a acesteia, la nivel tubular
-{00}tubului distal -{00}substanţa se fixează pe proteine, la nivel tubular
-{00}tubului colector -{00}substanţa este secretată în tubul contort proximal, mai mult ca în tubul contort
-{00}pelvisului renal distal
cs Alegeţi afirmaţia corecta.Secreţia de H+ în tubul proximal este în principal cs Alegeţi afirmaţia corecta. Glucoza ete reabsorbită în:
asociată cu: +{00}tubul contort proximal
-{00}excreţia de ionii de K+ -{00}ansa Henle
-{00}excreţia de ioni FT -{00}tubul contort distal
-{00}reabsorbtia de ionii de Ca2+ -{00}tubul colector cortical
+{00}reabsorbţia de ioni de HCO3‾ -{00}tubul colector medular
-{00}reabsorbţia de ioni de HPO4 2‾
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia

16
nivelul: -{00}porţiunea groasă a ansei Henle
-{00}glomerulului -{00}tubul contort distal
-{00}tubului contort proximal -{00}tubul colector
-{00}porţiunii subţiri a ansei Henle
-{00}porţiunii groase a ansei Henle
+{00}tubului colector cortical cs Alegeţi afirmaţia corecta. Filtrare reprezinta
-{00}mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică
concentraţia osmotică ridicată din medulară
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Locul de acţiune a tiazidelor -{00}nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde
-{00}tubul contort proximal până în medulara internă
-{00}porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului -{00}creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
-{00}porţiunea groasă a ansei Henle -{00}bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre
+{00}tubul contort distal foiţele capsulei Bowman
-{00}tubul colector +{00}proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante
glomerulare
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+

+{00}tubul contort proximal cs Alegeţi afirmaţia corecta. Proteinurie reprezinta
-{00}porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului -{00}mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de
+{00}porţiunea groasă a ansei Henle vasopresină, în tubul colector
+{00}tubul contort distal +{00}excreţia anormală de proteine în urină
-{00}tubul colector -{00}constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară,
independent de modificările presiunii arteriale
-{00}celulele care sintetizează renină
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+ -{00}mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică
-{00}tubul contort proximal concentraţia osmotică ridicată din medulară
-{00}porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
-{00}porţiunea groasă a ansei Henle
+{00}tubul contort distal cs Alegeţi afirmaţiile corecte. AMPc este
+{00}tubul colector +{00}mesagerul secund care mediaza cresterea permeabilitatii apei produsa de
vasopresina in tubul colector;
-{00}excreţia anormală de proteine în urină
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Locul unde este reabsorbită glucoza -{00}constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară,
+{00}tubul contort proximal independent de modificările presiunii arteriale
-{00}porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului -{00}celulele care sintetizează renină
-{00}porţiunea groasă a ansei Henle -{00}mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică
-{00}tubul contort distal concentraţia osmotică ridicată din medulară
-{00}tubul colector
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Membrana filtrantă glomerulară

cs Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în -{00}mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de
lipsa vasopresinei vasopresină, în tubul colector
+{00}tubul contort proximal +{00}bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre
-{00}porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului foiţele capsulei Bowman
17
-{00}constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, de HAD), osmolalitatea urinii şi rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
independent de modificările presiunii arteriale +{00}50 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
-{00}celulele care sintetizează renină -{00}100 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
-{00}mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică -{00}300 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
concentraţia osmotică ridicată din medulară -{00}300 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
-{00}1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Care din următoarele cauze determina o creştere a

pragului renal pentru glucoza? cs Alegeţi afirmaţia corecta. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un
+{00}scăderea ratei de filtrare glomerulară cărăuş cotransportor pentru Na+-K+-2Cl‾
-{00}scăderea numărului de cărăuşi pentru transportul glucozei, în tubul contort -{00}tubul contort proximal
proximal +{00}ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
-{00}administrarea de medicamente care inhibă reabsorbţia glucozei -{00}tubul contort distal
-{00}dieta -{00}tubul colector
-{00}insuficienta renala cronica -{00}tubul colector cortical
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata reabsorbţiei de glucoza este determinată de: cs Alegeţi afirmaţia corecta. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un
+{00}cantitatea filtrată cărăuş cotransportor pentru Na+-Cl‾
+{00}capacitatea de transport a celulelor -{00}tubul contort proximal.
-{00}concentratia apei in urina primara -{00}ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
-{00}metabolizarea rapidă a glucozei +{00}tubul contort distal (portiunea initiala)
-{00}insulina -{00}tubul colector
-{00}tubul colector cortical
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Care din următoarele substanţe permit măsurarea cea
mai exactă a "filtratului glomerular la om? cs Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este
+{00}clearance-ul inulinei crescută
-{00}clearance-ul PAH-lui -{00}tubul contort proximal
-{00}clearance-ul creatininei endogene -{00}ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
-{00}concentraţia creatininei plasmatice -{00}tubul contort distal (portiunea initiala)
-{00}ureea sanguină exprimată în azot -{00}tubul colector
+{00}tubul colector cortical
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Factorul major care determină reabsorbţia apei în

celulele epiteliale ale tubului contort proximal este: cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, unde acţionează aldosteronul
-{00}reabsorbţia activă a glucozei -{00}tubul contort proximal
-{00}reabsorbţia activă a amoniacului -{00}ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
+{00}reabsorbţia activă a Na+-lui +{00}tubul contort distal
-{00}hormonul antidiuretic +{00}tubul colector
-{00}presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare -{00}tubul colector cortical
cs Alegeţi afirmaţia corecta. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a deficitului cm Alegeţi afirmaţiile corecte
18
+{00}nu toţi nefronii sunt activi loc o creştere a:
+{00}rata filtrării glomerulare este determinatăde forţele Starling +{00}concentraţiei de K+ plasmatic
-{00}profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din -{00}volumului plasmatic
capilarele comune -{00}presiunii arteriale medii
-{00}ansa lui Henle acţionează ca schimbător în contracurent -{00}debitului urinar
-{00}vasa recta acţionează ca multiplicator în contracurent -{00}osmolalităţii plasmei
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină csAlegeţi afirmaţia corecta. Creşterea potasemiei produce o creştere a:
pentru că: -{00}secreţiei de renină
+{00}este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 +{00}secreţiei de aldosteron
dihidroxicolecal-ciferol -{00}secreţiei de hormon antidiuretic
-{00}participă la metabolizarea unor hormoni sterolici -{00}secreţiei de hormon natriuretic
+{00}participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, -{00}producţiei de angiotensina II
parathormon, calcitonină
+{00}secretă substanţe cu proprietăţi de hormoni: renina, prostaglandine, kinine
-{00}participă la metabolizarea catecolaminelor cs Alegeţi afirmaţia corecta. La ce nivel are loc reabsorbţia aproape completă a
aminoacizilor din filtratul glomerular, prin transport activ?
+{00}tubul contort proximal;
cs Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui? -{00}ansa Henle
-{00}factorii renali hemodinamici şi fizici -{00}tubul contort distal
-{00}sistemul renină-angiotensină-aldosteron -{00}tubul colector
-{00}sistemul prostaglandinic şi kininic renal -{00}pelvis renal
+{00}nervii renali parasimpatici
-{00}nervii renali simpatici
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Producţia zilnică de ioni de H+ din CO2 este
tamponată iniţial de:
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a -{00}bicarbonatul de Na extracelular
-{00}vasoconstricţiei pe arteriola aferentă -{00}bicarbonatul de K intraeritrocitar
-{00}vasodilataţiei pe arteriola aferenta +{00}hemoglobina intraeritrocitară
-{00}compresiei capsulei Bowman -{00}proteinele plasmatice
+{00}hipoproteinemiei -{00}fosfatul plasmatic
-{00}scăderii fluxului sanguin renal
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade

cs Alegeţi afirmaţia corecta. Consumul de oxigen în rinichi: dacă:
-{00}scade, la creşterea fluxului sanguin -{00}dieta în potasiu creşte
-{00}este reglat de eritropoetina -{00}fluxul sanguin tubular distal creşte
-{00}rămâne constant, la creşterea fluxului sanguin -{00}nivelul circulant al aldosteronului creşte
+{00}reflectă direct, nivelul de Na+ transportat +{00}reabsorbţia Na+ în nefronul distal scade
-{00}este mai mare în medulară -{00}excreţia ionilor organici creşte
csAlegeţi afirmaţia corecta. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Aldosteronul:
19
-{00}acţionează asupra unor receptori membranari şi are ca mesager secund AMPc
+{00}intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu
ionul de Na+ cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acţionează asupra unor
+{00}acţionează asupra unor receptori intracelulari receptori bazo-laterali tubulari şi au ca mesager secund AMPc?
+{00}produce efecte la nivelul tubului contort distal influenţând permeabilitatea +{00}parathormonui
pentru Na+ +{00}hormonul antidiuretic
-{00}produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea -{00}aldosteronul
pentru Na+ -{00}factorul natriuretic atrial
-{00}angiotensina II
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Glomerulul reprezinta

-{00}reabsorbţie izotonică de Na+ cm Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în
-{00}regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei tubul contort proximal are loc împreună cu:
-{00}regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini +{00}glucoza
concentrate -{00}ionul de H+
-{00}regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi +{00}aminoacizii
+{00}regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală -{00}apa
-{00}bicarbonat
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Tubul contort proximal

+{00}reabsorbţie izotonică de Na+ cs Alegeţi afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în
-{00}regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei tubul contort proximal are loc împreună cu:
-{00}regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini -{00}glucoza
concentrate +{00}ionul de H+
-{00}regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi -{00}aminoacizii
-{00}regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală -{00}apa
-{00}bicarbonat
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea ascendentă a ansei Henle

-{00}reabsorbţie izotonică de Na+ cs Alegeţi afirmatia corecta. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite
-{00}regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei în:
+{00}regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini +{00} tubul contort proximal
concentrate -{00}porţiunea ascendentă a ansei Henle
-{00}regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi -{00}tubul contort distal şi tubul colector
-{00}regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală -{00}portiunea descendenta a ansei Henle
-{00}colectori
cs Alegeţi afirmaţia corecta. Ductul colector

-{00}reabsorbţie izotonică de Na+ cs Alegeţi afirmatia corecta. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite
+{00}regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei în:
-{00}regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini -{00}tubul contort proximal
concentrate +{00}porţiunea ascendentă a ansei Henle
-{00}regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi -{00}tubul contort distal şi tubul colector
-{00}regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală -{00}portiunea descendenta a ansei Henle
20
-{00}colectori
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză mixta
+{00}pH plasmatic ridicat
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea +{00}pCO2 scazut
reabsorbţiei, are loc împreună cu: -{00}pH plasmatic apropiat de normal
+{00}glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal -{00}pH plasmatic normal
-{00}glucoza şi aminoacizii în tubul contort distal +{00}conţinut crescut de bicarbonat plasmatic
-{00}fosfatul şi lactatul în tubul contort distal
+{00}clorul în tubul contort proximal
-{00}clorul în tubul contort distal cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză metabolică
-{00}pH plasmatic foarte ridicat
+{00}pH plasmatic foarte scăzut
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreţia de K+ în tubul contort -{00}pH plasmatic apropiat de normal
distal +{00}pCO2 scazut
+{00}diureticele tiazidice şi de ansă +{00}econţinut scazut de bicarbonat plasmatic
-{00}micsorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal
-{00}acidoza acuta
+{00}dietă bogată în K+ cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie
+{00}secreţia crescută de aldosteron -{00}pH plasmatic foarte ridicat
-{00}pH plasmatic apropiat de normal
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ureea: -{00}pCO2 scazut
+{00}provine în principal din dieta proteică +{00}conţinut crescut de bicarbonat plasmatic
-{00}este secretată în tubul contort distal
-{00}are un clearance mai mare ca al inulinei
+{00}are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză mixta
+{00}prezintă reciclaj medular -{00}pH plasmatic foarte ridicat
-{00}pCO2 scazut
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică -{00}pH plasmatic normal
+{00}pH plasmatic ridicat +{00}conţinut scazut de bicarbonat plasmatic
-{00}pH plasmatic scăzut
-{00}pH plasmatic normal cm Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul
+{00}conţinut crescut de bicarbonat plasmatic baroreceptorilor sinocarotidieni, are loc:
-{00}o scădere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
+{00}o creştere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie +{00}o vasoconstricţie renală
+{00}pH plasmatic ridicat +{00}o creştere a secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
+{00}conţinut scăzut de bicarbonat plasmatic -{00}o scădere a secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
-{00}pH plasmatic normal
-{00}conţinut crescut de bicarbonat plasmatic cm Alegeţi afirmatiile incorecte.
+{00}Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat
21
de o substanţă la nivelul rinichiului în unitatea de timp. -{00}kininele
-{00}Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor
glomeru-lare.
-{00}In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu cm Alegeţi afirmatiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale se caracterizează
ajutorul unor sisteme de transportori, caracterizate prin transport maxim. prin:
+{00}In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal. -{00}limite de reglare între 50-250 mm Hg
-{00}Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice. +{00}menţine filtrarea glomerulară constantă
+{00}asigură decuplarea funcţiilor renale de fluctuaţiile presiunii sistemice
+{00}poate fi menţinută pe rinichiul denervat
cm Alegeţi afirmatiile corecte. -{00}nu include mecanismul miogen
+{00}Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat
de o substanţă la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
+{00}Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele cm Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă la
capilarelor glomeru-lare. secreţia de:
+{00}In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu +{00}endoteline
ajutorul unor sisteme de transportori, caracterizate prin transport maxim. -{00}catecolamine
-{00}In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal. +{00}kinine
+{00}Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice. -{00}urokinază
+{00}prostaglandine
cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care porţiune a nefronului este impermeabili pentru

apă? cs Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţia fibrinoliticâ a rinichiului se realizează prin:
-{00}tubul contort proximal -{00}eritropoetină
-{00}porţiunea subţire a ansei Henle -{00}beta 2 - microglobulină
+{00}porţiunea groasă a ansei Henle -{00}PGF2α,
-{00}tubul contort distal +{00}urokinază
-{00}tubul colector -{00}plasmină
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Creşterile fiziologice ale diurezei sunt determinate cm Alegeţi afirmatiile corecte. Reabsorbţia electroliţilor Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾
de: este:
-{00}căldură +{00}maximă în tubul contort proximal
+{00}frig -{00}minimă în ansa Henle şi maximă în tubul colector
-{00}efort fizic +{00}minimă în tubul contort distal şi tubul colector
+{00}aportul hidric crescut -{00}maximă în ansa Henle
-{00}numărul micţiunilor -{00}maximă în tubul contort distal şi în tubul colector
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următoarele substanţe au cs Alegeţi afirmatia corecta. Care din următoarele substanţe este secretată tubular?
efectvasoconstrictor la nivel renal? -{00}sodiul
+{00}noradrenalina +{00}potasiul
-{00}acetilcolina -{00}glucoza
+{00}angiotensina II -{00}clorul
-{00}eritropoetina -{00}inulina
22
-{00}potasiului
cs Alegeţi afirmatia corecta. Substanţele organice cu valoare nutritivă sunt

reabsorbite în: cs Alegeţi afirmatia corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul
+{00}tubul contort proximal ultrafiltratului este maxim?
-{00}ansa Henle +{00}capsula Bowman
-{00}tubul contort distal -{00}tubul contort proximal
-{00}toate porţiunile tubului urinifer, dependent de tipul substanţei -{00}ansa Henle
-{00}colectorii corticali -{00}tubul contort distal
-{00}tubul colector
cs Alegeţi afirmatia corecta. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este

determinată de: ' cs Alegeţi afirmatia corecta. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular
-{00}scăderea secreţiei hipotalamice de HAD (180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
-{00}scăderea capacităţii hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia maximă a apei
-{00}scăderea reabsorbţiei tubulare de Na+ +{00}tubul contort proximal
+{00}creşterea cantităţii de substanţe osmotic active din filtratul glomerular, -{00}ansa Henle porţiunea ascendentă
substanţe care nu mai pot fi reabsorbite tubular -{00}ansa Henle porţiunea descendentă
-{00}imposibilitatea concentrării plasmei datorită deficitului de HAD -{00}tubul contort distal
-{00}tubul colector
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate

observa în: cm Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
+{00}vasoconstricţie pe arteriola aferentă glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-
+{00}vasoconstricţie pe arteriola eferentă 1,5 I. Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia apei în prezenţa HAD
+{00}creşterea presiunii în capsula Bowman -{00}tubul contort proximal
-{00}cresterea usoara a presiunii arteriale -{00}ansa Henle porţiunea ascendentă
-{00}vasodilataţie pe arteriola aferentă -{00}ansa Henle porţiunea descendentă
+{00}tubul contort distal
+{00}tubul colector
cs Alegeţi afirmatia corecta. Scăderea secreţiei de aldosteron poate determina: ,
+{00}scăderea reabsorbţiei tubulare a Na+
-{00}creşterea reabsorbţiei tubulare a Na+ csAlegeţi afirmatia corecta. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular
-{00}creşterea filtrării de Na+ la nivel glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I.
-{00}scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular Precizaţi la ce nivel al nefronului unde nu se reabsoarbe apa
-{00}nu influenteaza reabsorbtia si filtrarea de Na+ -{00}tubul contort proximal
+{00}ansa Henle porţiunea ascendentă
-{00}ansa Henle porţiunea descendentă
cs Alegeţi afirmatia corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului -{00}tubul contort distal
are loc pentru următoarele substanţe, cu excepţia: -{00}tubul colector
+{00}ureei
-{00}glucozei
-{00}sodiului cs Alegeţi afirmatia corecta. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinii
-{00}bicarbonatului tubulare la aceeaşi presiune osmotică cu cea a urinii finale?
23
-{00}tubul contort proximal -{00}presiunea efectivă de filtrare
-{00}porţiunea descendenta a ansei lui Henle +{00}transportul maxim tubular
+{00}virful ansei Henle +{00}schimburile în contracurent din vasele recta
-{00}porţiunea ascendentă a ansei lui Henle
-{00}tubul contort distal
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare şi
diluare a urinii?
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de +{00}sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle
apă şi electroliţi prin urină, se întâlneşte în: -{00}autoreglarea circulaţiei renale
-{00}diabetul insipid -{00}compoziţia urinii primare
+{00}după administrarea de medicamente diuretice +{00}schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta)
+{00}diabetul zaharat +{00}homonul ADH
-{00}după ingestia de alcool
+{00}când în urina tubulară sunt substanţe care nu se reabsorb ca de exemplu
manitol, uree, glucoza cm Alegeţi afirmatiile corecte. După ingerarea unei cantităţi foarte mari de apă,
volumul urinii finale creşte. Ce parametri ai funcţiei renale se modifică?
-{00}filtrarea glomerulară
cs Alegeţi afirmatia corecta. Clearance-ul este definit ca: -{00}reabsorbţia tubulară de Na+
-{00}mg substanţă care este epurată din plasmă/l min +{00}permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului colector
-{00}mg substanţă care se elimină prin urină/l min -{00}permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort
-{00}mg substanţă care este fiitrată/lmin proximal
+{00}ml plasmă care este epurată de o substanţă/ml min +{00}permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal
-{00}ml plasma care este epurata de o substanta/ml ora
cm Alegeţi afirmatiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menţinerea

cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza apoasă survine în cazul: echilibrului acido-bazie?
-{00}diabetului zaharat -{00}filtrarea glomerulară
-{00}secreţiei crescute de ADH +{00}secreţia tubulară a ionului de H+
+{00}sistării secreţiei de ADH +{00}reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic
+{00}diabetului insipid -{00}concentraţia urinii prin contracurentu! multiplicator
+{00}ingerării unor cantităţi mari de lichide hipotone +{00}acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat
monosodic
cs Alegeţi afirmatia corecta. Secreţia de HAD este influenţată direct de:

-{00}osmolaritatea urinii cm Alegeţi afirmatiile corecte. Rinichii intervin în menţinerea constantă a
+{00}osmolaritatea plasmei homeostaziei prin următoarele funcţii:
-{00}sistemul renină-angiotensină -{00}eliminareaa de proteine
-{00}ACTH +{00}eliminarea de substanţe inutile şi toxice
-{00}toţi factorii enumeraţi +{00}menţinerea echilibrului acido-bazic
-{00}autoreglarea circulaţiei renale
+{00}menţinerea echilibrului osmotic
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Filtrarea glomerulară nu depinde de:
-{00}permeabilitatea membranei filtrante glomeralare
-{00}suprafaţa de filtrare cs Modificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului
24
senzorial se numeste: -{00}suprafata posterioara a corneei;
-{00}potential de actiune; -{00}suprafata anterioara a cristalinului;
-{00}potential postsinaptic de excitatie; -{00}suprafata posterioara a cristalinului;
-{00}potential vestigial; -{00}corpul vitros;
+{00}potential de receptor;
-{00}potential postsinaptic de inhibitie;
cs Controlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de:
-{00}sistemul nervos simpatic;
cs Alegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici -{00}sistemul nervos somatic;
-{00}efectele radiatiei electromagnetice; +{00}sistemul nervos parasimpatic;
+{00}deformarea mecanica a receptorului; -{00}mecanisme hormonale;
-{00}modificarea temperaturii membranei receptorilor; -{00}sistemul limbic;
-{00}aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului;
-{00}actiunea undelor sonore
cs Selectati afirmatia corecta:
-{00}presbiopia apare in rezultatul alungirii globului ocular;
cs Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa: +{00}presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului;
-{00}serotinina; -{00}presbiopia apare in rezultatul cresterii tensiunii intraoculare;
-{00}acetilcolina; -{00}presbiopia apare in rezultatul dereglarii inervatiei muschiului ciliar;
+{00}bradichinina; -{00}presbiopia apare in rezultatul opacifierii cristalinului;
-{00}histamina;
-{00}ioni de potasiu;
cs Selectati afirmatia corecta:
-{00}corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile concave;
cs Selectati afirmatiile corecte cu referire la sistemul opioid al creerului: -{00}corectia astigmatismului poate fi efectuata prin indepartarea chirurgicala a
-{00}cs Selectati afirmatia corecta cu referire la sistemul opioid al creerului: cristalinului;
+{00}face parte din sistemul de analgezie a creierului; +{00}corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice;
-{00}percepe durerea acuta; -{00}corectia astigmatismului poate fi efectuata folosind preparate farmacologice;
-{00}asigura aparitia durerii reflectate; -{00}corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile convexe;
-{00}percepe durerea fantom;
cs Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:

cm Semnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii -{00}muschii ciliari;
nervi cranieni : -{00}cristalinul;
-{00}nervul lingual; -{00}retina;
+{00}nervul facial; -{00}irisul;
+{00}nervul vag; +{00}procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
+{00}nervul glosofaringian;
-{00}nervul hipoglos;
cs Substanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste:
-{00}melanina;
cs Care suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie: -{00}iodopsina;
+{00}rodopsina;
+{00}suprafata anterioara a corneei; -{00}fotopsina;
25
-{00}bilirubina; cs Cum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul
oscilator:
-{00}nu se modifica;
cs Care este cauza hemeralopiei(orbire nocturna): -{00}se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
-{00}insuficienta enzimei retinal -izomeraza; -{00}apare surditatea totala;
-{00}opacifierea cristalinului; +{00}scade esential;
-{00}dereglarea vascularizarii retinei; -{00}creste esential;
-{00}lipsa pigmentului melanina;
+{00}insuficienta severa de vitamina A;
cs Ce numim helicotrema:
-{00}membrana pe care se gasesc receptorii auditivi;
cs Care este cauza defectelor vederii color: +{00}orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
-{00}insuficienta rodopsinei; -{00}orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie;
-{00}lipsa bastonaselor; -{00}orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara;
+{00}lipsa diferitor tipuri de conuri; -{00}membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
-{00}insuficienta de melanina;
-{00}scaderea elasticitatii cristalinului;
csCare segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la
sunete cu frecuenta inalta:
cs Disparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea +{00}segmentul de la baza cohleei;
de: -{00}segmentul mediu;
-{00}presbiopie; -{00}segmentul distal;
-{00}acromazie; -{00}segmentul distal si mediu;
-{00}astigmatism; -{00}toate trei segmente vibreaza cu amplitudine egala;
-{00}miopie;
+{00}hemianopsie;
cs Care din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea ariilor de asociatie:
-{00}aria limbica;
cs Hemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit: -{00}aria Wernicke;
-{00}prin nervul optic drept; +{00}aria somatosenzitiva;
-{00}prin nervul optic sting; -{00}aria prefrontala;
+{00}prin fibrele incrucisate din chiazma optica; -{00}aria lui Broca;
-{00}prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
-{00}prin nervul vag;
cs Care este functia de baza a ariei Broca:
-{00}analiza senzatiilor auditive;
cs Ce numim anizocorie: -{00}controleaza miscarile voluntare ale corpului;
-{00}anomalie a refractiei ochiului; -{00}este responsabila de emotii si motivatii;
-{00}dereglarea vederii cromatice; +{00}este responsabil de formarea cuvintelor;
-{00}cresterea presiunii intraoculare; -{00}analiza senzatiilor vizuale;
+{00}diametrul diferit al pupilelor;
-{00}dereglarea acomodarii;
cs Lezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:
+{00}aria Broca;
26
-{00}aria limbica de asociatie; -{00}scaderea frecventei cardiace;
-{00}aria Wernicke;
-{00}aria vizuala secundara;
-{00}aria prefrontala de asociatie; cs Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru faza REM al somnului:
-{00}visele;
-{00}frecventa cardiaca neregulata;
cs Care este functia majora a ariei Wernicke: -{00}miscari rapide ale globilor oculari;
-{00}analiza informatiei vizuale; +{00}metabolismul total al creierului scade;
-{00}analiza informatiei auditive; -{00}miscari musculare neregulate;
-{00}formarea cuvintelor;
+{00}intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
-{00}e responsabila de compartament; cs Care din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat
in producerea somnului lent:
-{00}noradrenalina;
cs Prin ce se caracterizeaza afazia auditiva: -{00}acetilcolina;
-{00}incapacitatea de a vorbi; -{00}glicina;
-{00}surditate; -{00}dopamina;
+{00}incapacitatea de a intelege cuvintele rostite; +{00}serotonina;
-{00}afectarea receptorilor auditivi;
-{00}incapacitatea analizei incapacitatea analizei informatiei auditive;
cm Care sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele
somatice ale corpului:
cs Care structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria -{00}tractul rubrospinal;
de scurta durata in memoria de lunga durata: +{00}sistemul lemniscal dorsal;
-{00}nucleul supraoptic al hipotalamusului; -{00}tractul piramidal;
-{00}hipofiza; -{00}tractul reticulospinal;
-{00}cerebelul; +{00}sistemul antero-lateral;
-{00}ganglionii bazali;
+{00}hipocampul;
cm Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral:
-{00}durere;
cs Ce dereglari survin la exterparea hipocampului: +{00}senzatii de vibratie;
-{00}tremor intentionat; +{00}senzatii de pozitie;
-{00}dereglarea perceperii culorilor; -{00}senzatii termice;
-{00}dizartrie; -{00}senzatii sexuale;
+{00}amnezie anterograda;
-{00}amnezie retrograda;
cm Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:
+{00}senzatii de gidilit;
cs Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente): -{00}senzatii vibratorii;
-{00}micsorarea tonosului muscular; +{00}senzatii de durere;
-{00}scaderea metabolismului bazal; -{00}senzatii de pozitie;
-{00}scaderea presiunii sangvine; +{00}senzatii termice;
+{00}miscari rapide a globilor oculari;
27
+{00}este marita;
cm Enumerati principalele tipuri de receptori de durere: +{00}este inversata;
+{00}mecanici; -{00}este reala;
-{00}electromagnetici;
+{00}chimici;
+{00}termici; cm Cind muschiul ciliar ocular este complect relaxat:
-{00}tactil; +{00}ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
-{00}ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza;
-{00}puterea de refractie a cristalinului creste;
cm Ce structuri a SNC nu participa in perceptia durerii: +{00}puterea de refractie a cristalinului scade;
-{00}formatiunea reticulara; +{00}cristalinul se aplatizeaza;
+{00}cerebelul;
-{00}talamusul;
-{00}cortexul cerebral; cm Numiti erorile de refractie ale ochiului:
+{00}nucleii vestibulari; +{00}miopia;
-{00}prezbiopia;
-{00}glaucomul;
cm Sensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori: +{00}hipermetropia;
-{00}chimici; +{00}astigmatismul;
+{00}receptori pentru frig;
+{00}receptori pentru durere;
+{00}receptori pentru cald; cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia:
-{00}receptori mecanici; +{00}imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
-{00}globul ocular este mai scurt;
+{00}poate fi corectata cu lentile concave;
cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi: -{00}poate fi erectata cu lentile convexe;
+{00}sunt receptori secundari; +{00}globul ocular este mai lung;
+{00}provin din celule epiteliale;
-{00}sunt receptori primari;
+{00}contin microvili; cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia:
-{00}receptioneaza senzatia olfactiva; -{00}globul ocular este mai lung;
+{00}globul ocular este mai scurt;
+{00}poate fi corectata cu lentile convexe;
cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive: -{00}scade elasticitatea cristalinului;
-{00}sunt receptori secundari; -{00}imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;
+{00}provin din SNC;
+{00}sunt receptori primari;
-{00}nu se adapteaza; cm Astigmatismul este determinat de:
+{00}contin cili; -{00}alungirea globului ocular;
-{00}cresterea presiunii intraoculare;
+{00}forma alungita a corneei;
cm Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina: +{00}forma alungita a cristalinului;
-{00}este virtuala; -{00}opacifierea cristalinului;
+{00}este micsorata;
28
+{00}aria prefrontala;
cm Lichidul intraocular cuprinde: -{00}aria auditiva secundara;
-{00}cristalinul; -{00}aria somatica secundara;
+{00}umoarea apoasa; +{00}aria limbica;
-{00}corneea;
+{00}umoarea vitroasa;
-{00}corpul ciliar ; cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke:
-{00}incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
-{00}incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
cm Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei: +{00}incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
-{00}metarodopsina I; +{00}dementa totala;
-{00}batorodopsina; -{00}incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
+{00}scotopsina;
+{00}trans retinal;
-{00}metarodopsina II; cm Care sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:
-{00}gama;
+{00}alfa;
cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al +{00}beta;
bastonaselor: -{00}delta;
-{00}reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului; -{00}teta;
+{00}este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
-{00}este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
+{00}reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului; cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa:
+{00}durata 1 - 1,5 sec; -{00}frecventa 20-30 Hz;
-{00}se inregistreaza in timpul somnului;
+{00}se inregistreaza in starea de veghe in repaus;
cm Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM): +{00}frecventa 8-13 HZ;
-{00}predomina undele alfa; -{00}apar in incordare nervoasa;
-{00}predomina undele delta;
+{00}predomina undele beta;
+{00}are loc desincronizarea ritmului; cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:
-{00}are loc sincronizarea ritmului; +{00}frecventa mai mare de 14Hz;
-{00}frecventa mai mica de 14Hz;
+{00}apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral: +{00}apar in somnul paradoxal;
+{00}retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual; -{00}apar in stare de veghe in repaus;
-{00}retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv;
+{00}functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
-{00}este centrul superior de perceptie a durerii; cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale delta:
-{00}retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici; -{00}frecventa 8-13 HZ;
+{00}frecventa mai mica de 3Hz;
-{00}apar in starea de veghe in repaus;
cm Numiti cele mai importante arii de asociaţie ale cortexului: +{00}apar in somnul foarte profund;
+{00}aria parieto-occipito-temporala; +{00}apar in boli cerebrale grave;
29
-{00}in stare de narcoza
cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta:

-{00}frecventa 1-3 Hz; cs Selectati afirmatia ce caracterizeaza memoria:
+{00}frecventa 4-7 Hz; -{00}capacitatea creierului de a receptiona informatia;
+{00}voltajul mai mare ca la undele alfa; -{00}capacitatea creierului de conservare a informatiei;
+{00}apar in stresul emotional si somnul ortodoxal; -{00}capacitatea creierului de recunoastere a informatiei;
-{00}apar in somnul paradoxal; -{00}capacitatea creierului de evocare a informatiei;
+{00}toate raspunsurile corecte;
cm Numiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat:

-{00}este innascut; cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG:
+{00}este dobandit;
+{00}se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat; -{00}la excitarea SNC;
+{00}poate fi elaborat la diferiti stimuli; +{00}la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
-{00}se elaboreaza fara participarea cortexului; +{00}la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
+{00}la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
-{00}la tercerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
cm Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor conditionate:
-{00}excitantul conditionat urmeaza dupa excitantul neconditionat; cm Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi :
+{00}importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui -{00}sunt receptori cu sensibilitate primara;
neconditionat; +{00}sunt receptori cu sensibilitate secundara;
+{00}starea de veghe a organismului; -{00}potentialul generator apare in celulele senzitive;
-{00}lipsa afectiunilor grave ale scoartei; +{00}potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
-{00}importanta fisiológica a excitantului conditionat este mai mare decit a celui -{00}potentialul receptor apare in terminatiunile nervului auditiv;
neconditionat;
cm Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la diferite

cm Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor: ambiante sonore:
-{00}in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce;
-{00}cerebelul; +{00}in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de
+{00}hipotalamusul; excitatie va scadea;
-{00}nucleul rosu; +{00}in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
+{00}sistemul limbic; -{00}in conditii de zgomot sensibilitatea va creste;
+{00}formatiunea reticulara -{00}pragul de excitatie va ramine acelasi;
cm Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a undelor cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza:
electrice ale cortexului: +{00}reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
+{00}in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus; -{00}dilatarea pupilei;
+{00}trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal; +{00}ingustarea pupilei;
-{00}trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal; +{00}contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;
-{00}la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus; -{00}contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic;
30
cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie:
cm Alegeti raspunsurile caracteristice midriazei: -{00}apare la lezarea nucleului cohlear;
+{00}marirea diametrului pupilei; -{00}apare la lezarea cortexului primar;
-{00}micsorarea diametrului pupilei; +{00}apare in traumatisme ale timpanului;
+{00}contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina.; -{00}apare in intoxicatii cu monoxid de carbon;
-{00}contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic; +{00}apare in flamatii ale urechii medii;
+{00}se produce la intuneric;
cs Care din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi
cm Indicati localizarea centrelor corticali: nu proiectează în neocortex?
-{00}girusul postcentral- centrul vizual; -{00}tactil;
+{00}girusul postcentral - centrul sensorial somatic; -{00}acceleraţie;
+{00}girusul occipital - centrul vizual; -{00}gust;
-{00}girusul frontal - centrul auditiv; +{00}miros;
+{00}girusul temporal - centrul auditiv; -{00}proprioceptive
cm Selectati caracteristicile regiunii foveale ale retinei: cm Ce particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea
+{00}are un diametru de 0,4 mm; bastonaşelor?
+{00}este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu -{00}este un potenţial de depolarizare;
diametrul 1,5 microni; +{00}este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii
+{00}vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , interioare a membranei;
nu acopera conurile; +{00}descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul
+{00}fiecare con face sinapsa cu celula bipolara; membranei segmentare externe, datorită unei cascade de excitaţie;
-{00}este pata oarba; +{00}durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul
intensităţii luminoase;
-{00}nici un raspuns corect;
cm Selectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM):
-{00}predomina undele beta; cs Selectati raspunsul corect ce caracterizeaza mugurii gustativi:

-{00}predomina undele alfa; -{00}prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi;
+{00}predomina undele delta; -{00}reprezintă receptorii gustativi;
+{00}are loc sincronizarea ritmului; -{00}sunt foarte sensibili şi la stimuli de contact, temperatură, durere;
-{00}are loc desincronizarea ritmului; -{00}prezintă o mare adaptabilitate;
cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza endolimfa :

-{00}se afla in scala vestibulara; cm Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza corpusculii Pacini:
-{00}este localizata in scala timpanica; -{00}sunt termoreceptori;
+{00}este secretata de stria vestibularis; -{00}sunt algoreceptori;
+{00}este localizata in scala medie; +{00}sunt mecanoreceptori;
-{00}are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare; +{00}sunt receptori cu adaptare rapidă;
-{00}sunt receptori cu adaptare lentă;
31
cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza canalele semicirculare:
cs Care din următoarele afirmaţii este incorectă? +{00}sunt esenţiale în detectarea accelaratiei angulare;
-{00}sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore; -{00}sunt esenţiale în detectarea sunetelor;
+{00}intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe; -{00}sunt esenţiale în menţinerea refelxelor auditive;
-{00}timbrul undei sonore este determinat de vibraţiile armonice supraadăugate; -{00}sunt esenţiale în fixarea obiectelor în spaţiu;
-{00}scăriţa se sprijină cu talpa pe fereastra ovală; -{00}nici un raspuns corect;
-{00}calea auditiva nu trece prin talamus;
cs Surditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a:

cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare senzoriale -{00}cortexului auditiv;
cohleare: -{00}nucleului geniculat medial;
-{00}sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de +{00}nucleilor cohleari;
tipul II; -{00}lemniscului lateral;
-{00}nu au kinocil; -{00}coliculului cvadrigemen inferior;
-{00}au stereocili prinşi în membrana tectoria;
-{00}sunt scăldaţi de endolimfă;
+{00}toate raspunsurile corecte; cm Alegeţi răspunsurile corecte:
+{00}Diferite tipuri de receptori specializaţi răspund mai uşor la stimuli specifici.
+{00}Frecvenţa unui grup (tren) de potenţiale de acţiune, într-o fibră nervoasă
cs Care din următoarele structuri nu aparţine de cohlee? aferentă, reflectă intensitatea stimulării asupra receptorului.
-{00}rampa vestibulară; -{00}Un stimul constant, aplicat pe un receptor tactil, va determina o rată constantă
-{00}rampa medie; de descărcări în axonul neuronului corespunzător receptorului.
-{00}rampa timpanică; -{00}Prima treaptă în transducerea senzorială este generarea potenţialului receptor.
+{00}utricula; +{00}Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinaţi coincid în parte.
-{00}membrana bazilară
cm Alegeţi răspunsurile corecte:

cs Ce ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu -{00}Toţi receptori tactili sunt incapsulaţi
endolimfa? -{00}Receptorii tactili sunt repartizaţi uniform pe tegument.
-{00}K+; +{00}Termoreceptorii cutanaţi sunt terminaţii nervoase libere.
+{00}Na+; +{00}Informaţiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanaţi, ajung la scoarţa
-{00}Cl-; cerebrală via deutoneuronii din coarnele medulare posterioare.
-{00}Ca2+; +{00}Tractul spinotalamic lateral transmite informaţii de la termoreceptorii
-{00}nici unul; cutanaţi.
cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza potenţialul microfonic: cm Alegeţi răspunsurile corecte:

-{00}este produs la stimularea electrică a celulelor ciliate; -{00}Semnalele de la sistemul somatosenzitiv ajung în girusul precentral.
-{00}este produs la stimularea chimică a celuleleor ciliate; -{00}Senzaţiile de durere pot fi amplificate prin stimularea cortexului
+{00}este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate; somatosenzitiv primar.
-{00}este produs la stimularea nervoasă a celuleleor ciliate; +{00}Algoreceptorii sunt terminaţii nervoase libere.
-{00}nici un raspuns corect; +{00}Algoreceptorii pot fi activaţi consecutiv eliberării de bradikinină.
+{00}Durerea viscerală este neplăcută şi în acelaşi timp, de obicei, slab localizată.
32
+{00}Utricula răspunde la deceleraţia mişcării vehiculelor.
-{00}Canalele semicirculare conţin perilimfă.
cm Alegeţi răspunsurile corecte: +{00}Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus
+{00}Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg. optokinetic.
-{00}Umoarea apoasă este un ultrafiltrat plasmatic. -{00}La deplasarea rectilinie uniformă se stimulează celulele ciliate din creasta
+{00}Mioza se produce pentru vederea de aproape. ampulară.
+{00}La lumina puternică, ambele pupile se contractă.
-{00}Diametrul pupilar este controlat exclusiv de inervaţia parasimpatică.
cm Care dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile convexe:
-{00}miopia
cm Alegeţi răspunsurile corecte: +{00}astigmatismul hipermetropic
-{00}Cristalinul este cel mai important element din sistemul de refracţie a ochiului. +{00}hipermetropia
-{00}Dacă ochiul focalizează un obiect la distanţă, muşchii ciliari se contractă. -{00}astigmatismul miopic
+{00}Focalizarea ochiului este controlata de inervaţia parasimpatică a corpului +{00}prezbiţia
ciliar
+{00}În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei şi corecţia se face cu
lentile divergente. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul
-{00}Hipermetropia se poate corecta cu lentile divergente, pentru că imaginea se Corti:
focalizează după retină. -{00}funcţionează ca amplificatori
-{00}utilizează acetilcolina ca mediator chimic principal
+{00}sunt aranjate pe un singur rând
cm Alegeţi răspunsurile corecte: -{00}nu primesc fibre eferente
+{00}În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea +{00}reprezintă receptori auditivi propriu-zişi
parafoveală.
+{00}Adaptarea completă la întuneric necesită 30 min.
-{00}În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuala este optimă în centrul câmpului cs În care din situaţiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:
vizual. -{00}are pupila în mioză
-{00}Vederea cromatică completă este posibilă în lumina obscură. -{00}are tulburări de acomodaţie
-{00}Protanopii nu pot distinge roşu de verde, pentru că nu au pigment pentru +{00}are leziuni retiniene în regiunea maculară
detectarea luminii verzi -{00}are pupila în midriază
-{00}are leziuni în retina periferică
cm Alegeţi răspunsurile corecte:

+{00}Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz şi 20 kHz. cm Care dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile divergente:
+{00}Urechea este mai sensibilă la frecvenţa între 1 kHz şi 3 kHz. -{00}hipermetropia
+{00}Oscioarele din urechea medie sunt esenţiale pentru transmiterea eficientă a +{00}astigmatismul miopic
sunetelor spre cohlee. -{00}astigmatismul hipermetropic
-{00}Endolimfa din rampa timpanică are o compoziţie similară cu plasma. +{00}miopia
-{00}Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienţii la care pierderea -{00}prezbiţia
conducerii osoase şi a conducerii aeriene a sunetelor este similară.
cs Funcţia primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:

cm Alegeţi răspunsurile corecte: +{00}amplificarea stimulilor sonori şi conducerea lor spre cohlee
+{00}Canalele semicirculare au rol esenţial în menţinerea echilibrului. -{00}filtrarea sunetelor cu frecvenţă înaltă din stimulii sonori
33
-{00}detectarea direcţiei sunetelor -{00}acuitatea vizuală creşte
-{00}diferenţierea sunetelor cu frecvenţe diferite +{00}punctul proxim creşte
-{00}protejarea urechii de deteriorări -{00}punctul remotum scade
-{00}puterea totală de refracţie creşte
-{00}capacitatea de a vedea obiectele la distanţă scade
cs Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a
transmisiei sonore?
-{00}urechea externă cs Selectaţi afirmaţiile adevărate referitor la influenta luminii asupra retinei:
+{00}muşchiul scăriţei şi tensor al timpanului -{00}creşte conductanţa sodiului la nivelul fotoreceptorilor
-{00}urechea internă -{00}creşte frecvenţa impulsurilor transmise de fotoreceptori
-{00}membrana tectoria -{00}creşte concentraţia de rodopsină din fotoreceptori
-{00}membrana bazilară +{00}creşte potenţialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
-{00}creşte concentraţia GMPc
cm Selectaţi afirmaţiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura

pigmenţilor vizuali: cs Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:
+{00}este grupare neproteică -{00}inactivarea celulelor cu bastonaşe
+{00}este o aldehidă a vitaminei A, aceeaşi pentru toţi pigmenţii vizuali -{00}conversia GTP în GMPc
+{00}există sub 2 forme izomere: cis şi trans; trecerea din forma cis în trans se face -{00}formarea de cis-retinol din rodopsină
sub acţiunea energiei luminoase şi trecerea din trans în cis are loc la întuneric -{00}depolarizarea celulelor cu conuri
-{00}forma trans se combină uşor cu opsinele formând pigmentul caracteristic +{00}activarea fosfodiesterazei
+{00}retinenul + scotopsina = pigment vizual
cs Midriaza implică următoarele procese, cu excepţia:

cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de -{00}contracţiei fibrelor musculare radiare ale irisului
aproape: -{00}relaxării fibrelor musculare circulare ale irisului
+{00}creşterea convergenţei cristalinului +{00}stimulării nucleului Behterev
-{00}scăderea convergenţei cristalinului -{00}descărcărilor nervoase simpatice
+{00}miozâ -{00}transmiterii impulsurilor prin ganglionul cervical superior
-{00}midriază
+{00}convergenţa axelor oculare
cm Următoarele afirmaţii despre ochi sunt adevărate, cu excepţia:
-{00}punctul focal la ochiul hipermetrop este înapoia retinei
cm Ca urmare a absorbţiei energiei radiaţiei luminoase electromagnetice, cu -{00}punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este înaintea retinei
lungimi de undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea translocare a -{00}punctul focal la ochiul emetrop este pe retină
pigmenţilor vizuali: +{00}cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată
+{00}descompunerea în retinen şi scotopsină miopiarmetropia
-{00}disocierea scotopsinei şi metarodopsinei +{00}cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia
-{00}disocierea scotopsinei
+{00}transformarea formei cis în forma trans a retinenului
-{00}transformarea vitaminei A în retinen cm Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
-{00}capacitatea de a detecta acceleraţia liniară, prin receptorii din macula
-{00}capacitatea de a detecta acceleraţia angulară, prin receptorii din creasta
cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la prezbiopie: amputară
34
-{00}prezenţa endolimfei în canalele semicirculare membranare celulele ganglionare
+{00}adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar şi în -{00}muşchii irisului şi muşchii corpului ciliar sunt muşchi netezi care constituie
absenţa mişcărilor capului muşchii intrinseci ai globului ocular
+{00}potenţialele de acţiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre -{00}pata oarbă nu participa în fotorecepţie
nucleii motori ai nervilor cranieni şi spre paleocerebel, prin nucleii vestibulari
bulbari
cs Care din următoarele enunţuri sunt incorecte?
-{00}punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect
cs Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la ochi: poate fi văzut clar, cu efort acomodativ maxim
-{00}pata galbenă (macula lutea) este în dreptul axului vizual -{00}punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect
-{00}umoarea apoasă este secretată în camera posterioară şi este drenată în cea poale fi văzut clar, fără efort acomodativ
anterioară +{00}puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii
+{00}numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric cristalinului
-{00}lumina determină un reflex pupiloconstrictor parasimpatic -{00}nictalopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la
-{00}aparatul dioptric ocular este format din cornee şi cristalin şi are o putere totală întuneric
de refracţie de 60 dioptrii -{00}vederea diurnă colorată, la lumină puteinică este asigurată de celulele cu
conuri
cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor fotoreceptori:

+{00}conţin pigmenţi vizuali numiţi rodopsină în celulele cu bastonaşe şi iodopsinâ cm Dacă lumina pătrunde într-un ochi:
în celulele cu conuri +{00}pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
-{00}fac sinapsă direct cu ganglionii multipolari din retină -{00}este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic
+{00}produc potenţiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenţilor, ceea ce +{00}este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic
determină modificări ale conductanţei ionice -{00}au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secţionat bilateral
-{00}prezintă pigmenţi cu aceeaşi absorbantă pentru energia luminoasă -{00}nici un răspuns corect
+{00}prezintă mecanisme comune de fotorecepţie, amplitudinea potenţialului
generator este proporţională cu logaritmul intensităţii luminoase
cs Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?
-{00}mioza este produsă de substanţe ca morfina
cm Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte? Fovea centralis este suprafaţa -{00}midriaza este produsă de substanţe parasimpaticolitice ca şi atropină
retinei unde: -{00}midriaza este produsă prin ischemfe cerebrală
-{00}concentraţia celulelor cu conuri este maximă -{00}mioza este produsă la acomodarea la distanţă
-{00}acuitatea vizuală este maximă +{00}mioza este produsă de anxietate
-{00}lipsesc celulele cu bastonaşe
+{00}sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină
+{00}nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră cm Selectati afirmatiile corecte:
+{00}amplitudinea vibraţiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2
feţe ale sale sunt egale
cs Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte? -{00}trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea
-{00}pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul din urechea internă
ocular şi este situată medial şi inferior de pata galbenă. +{00}contracţia muşchiului ciocanului reduce vibraţiile timpanului la sunete prea
-{00}corpul celulelor vizuale receptoare este situat mai departe de coroidă,faţă de puternice.
segmentele externe ale celulelor +{00}căile şi centrii acustici au o organizare tonală
+{00}stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari şi +{00}distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor
35
auditive secundare provoacă afazie auditivă limite între 12-20 mm Hg
+{00}toate răspunsurile sunt corecte
cs Selectati afirmatiile corecte:

-{00}endolimfa se găseşte în labirintul osos cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei
-{00}endolimfa are o concentraţie de Na+ şi de K+ asemănătoare lichidului (purpurul vizual):
extracelular -{00}cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o
-{00}endolimfa are o concentraţie de Na+ mai mare ca în lichidul extracelular trilionime de secundă (psec)
-{00}endolimfa comunică prin apeductul vestibulului osos cu lichidul -{00}cuprinde resinteza sa, catalizată enzimatic de retinal-izomerază
cefalorahidian -{00}depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina şi
+{00}endolimfa prezintă variaţii de presiune, care fac să vibreze membrana regenerează rodopsină
bazilară, dacă a avut loc transmisia prin urechea externă, medie şi perilimfă -{00}depinde de prezenţa vitaminei A pentru formarea de novo a retinalului
+{00}toate răspunsurile sunt corecte
cs Selectaţi afirmaţiile corecte:

-{00}senzaţia de tact este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi cs În transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:
nuproiectează în neocortex -{00}membrana timpanică
-{00}senzaţia de acceleraţie este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu -{00}sistemul osicular
proiectează în neocortex -{00}muşchii scăriţei şi tensor al timpanului
-{00}senzaţia de gust este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi -{00}reflexul de atenuare
nuproiectează în neocortex +{00}cohleea
+{00}senzaţia de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi
nuproiectează în neocortex
-{00}senzaţia de gust şi miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi cs În procesul de rezonanţă, care apare în cohlee, participă în mod diferit
nu proiectează în neocortex următoarele elemente:
-{00}lungimea şi rigiditatea fibrelor bazilare
-{00}cantitatea de lichid din rampa vestibulară
cm Selectaţi formulările incorecte: -{00}cantitatea de lichid din rampa timpanică
+{00}rinencefalul îndeplineşte în totalitate funcţiile olfactive -{00}cantitatea de lichid din rampa medie
-{00}iritantele nazale ca menta, mentolul şi clorul stimulează neuronii trigeminali şi +{00}toate răspunsurile sunt corecte
iniţiază lăcrimare, strănut şi inhibiţie respiratorie
+{00}mugurii gustativi sunt situaţi numai pe limbă
-{00}primul neuron situat pe segmentul de conducere gustativ face sinapsă în cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează mugurii gustativi:
nucleul solitar +{00}aprezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
-{00}fibrele protoneuronului gustativ sunt cuprinse în nervii cranieni VII, IX şi X. +{00}bconţin celule gustative
+{00}sunt sensibili şi la stimuli termici şi de durere
-{00}nu prezintă adaptabilitate
cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la umoarea apoasă: -{00}sunt chemoreceptori pentru substanţe sapide, insipide, odorante şi inodore
-{00}este permanent formată la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/ min)
-{00}este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în
venele extraoculare cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează senzaţiile primare ale mirosului:
-{00}circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera -{00}au fost grupate în baza testelor fiziologice şi în funcţie de agenţii stimulanţi în
anterioară a ochiului 7 clase
-{00}contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu -{00}în baza studiilor genetice senzaţiile primare depăşesc numărul de 100
36
-{00}sunt parţial şi încă puţin cunoscute cs Care dintre următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor
-{00}sunt mirosurile putrid, pătrunzător (înţepător) eteric, mentolat, floral, de nervoase libere?
camfor şi de mosc -{00}atingerea
+{00}toate răspunsurile sunt corecte -{00}durerea
-{00}senzaţia de rece
-{00}senzaţia de gâdilat
cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la rolul simţului olfactiv: +{00}gustul
-{00}are rol în detectarea prezenţei sau absenţei agenţilorodoranţi
-{00}are rol în detectarea intensităţii agenţilor odoranţi
-{00}are rol în mecanismele stimulatorii sau inhibitorii înrelaţiile intersexuale cs Acomodarea vizuală la vederea de aproape implică:
-{00}dare rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanţelor alimentare în -{00}creşterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului
putrefacţie şi a substanţelor toxice poluante -{00}relaxarea muşchiului circular al irisului
+{00} toate răspunsurile sunt corecte +{00}contracţia muşchiului ciliar
-{00}scăderea curburii cristalinului
-{00}creşterea presiunii intraoculare
cm Olfacţia şi simţul gustului au următoarele roluri comune:
+{00}aprocurarea şi selectarea hranei
+{00}favorizarea reflexelor secretorii digestive cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a
-{00}evitarea locurilor cu aer viciat conurilor :
-{00}evitarea alimentelor alterate -{00}pata oarbă
-{00}recunoaşterea partenerului sexual la animale -{00}pata galbenă
+{00}fovea centralis
-{00}regiunea parafoveală
cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării -{00}întreaga retină
mugurelui gustativ:
+{00}nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari
-{00}fiecare tip de receptor răspunde la cel puţin 2 tipuri de substanţe sapide, cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a
proprietate ce permite potenţarea gusturilor bastonaşelor :
+{00}depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în -{00}pata oarbă
potenţial de recepţie pentru gust -{00}pata galbenă
+{00}că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul -{00}fovea centralis
membranei microvililor, în consecinţă se deschid sau se închid unele canalele +{00}regiunea parafoveală
ionice şi membrana celulei se depolarizează -{00}întreaga retină
-{00}toate răspunsurile corecte
cs Vitamina A este un precursor pentru sinteza:

cs Adaptarea la un stimul senzorial produce: +{00}retinenului
-{00}diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat intermitent -{00}scotopsinei
-{00}amplificarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat repetat -{00}pigmenţilor irisului
-{00}localizarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat în acelaşi loc -{00}melatoninei
+{00}diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp -{00}colesterolului
-{00}oboseala receptorului
cm Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la fovea centralis:

37
+{00}este zona cu acuitate vizuală maximă -{00}este transportat mai mult ca compus carbaminic
-{00}este zona cea mai bogată în celule cu bastonaşe -{00}este transportat mai mult fizic dizolvat
+{00}este zona în care se găsesc numai celule cu conuri +{00}este transportat mai mult în formă de bicarbonaţi
-{00}este zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut -{00} nu este legat cu cantitatea de bicarbonaţi
-{00}este depresiunea centrală, cu suprafaţă de 1,5 mm2 de la nivelul maculei lutea
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei

CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale +{00}produce vazodilataţie cerebrală
hipercapniei prelungite -{00}produce vazoconstricţie cerebrală
-{00}este cauzată de reducerea bicarbonaţilor in sânge +{00}reduce PO2 alveolar
-{00}este cauzată de reducerea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal -{00}reduce pCO2 alveolar
-{00}este cauzată de creşterea eliminării bicarbonaţilor cu urina -{00}măreşte pO2 alveolar
+{00}este cauzată de creşterea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
-{00}este cauzată de diminuarea permeabilităţii pentru CO2 a barierei
hematoencefalice CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la rolul surfactantul
-{00}asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa
+{00}modifică tensiunea superficială în funcţie de diametrul alveolei
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng -{00}excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice
-{00}este egală cu PaO2 din alveole la nou născuţi
+{00}este mai joasă ca PaO2 din alveole -{00}tensiunea superficială este direct proporţonală cu concentraţia de
+{00}este 95 mm Hg dipalmitoilfosfatidilcolină
-{00}depăşeşte PaO2 din alveole -{00}este format de alveolocite de tip I
-{00}este 104 mm Hg
CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la coeficientul de difuziune a O2

CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2 -{00}este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
-{00}este 5- 6 mm Hg între capilarele şi alveole -{00}este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de
-{00}este 5- 6 mm Hg între capilarele şi ţesut presiune mai mare
+{00}este 64 mm Hg între alveole şi capilarele +{00}este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puţin solubil
-{00} între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de efectul Bohr -{00}nu diferă de cel a CO2
-{00} între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de cantitatea de difosfoglicerat -{00}este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin
difuzie facilitată
CM Alegeţi afirmaţile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la

anumită valoare a presiunii transpulmonare CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia CO2
-{00}este acelaşi în timpul inspiraţiei şi expiraţiei +{00}este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
-{00}este mai mare în timpul inspiraţiei -{00}este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
+{00}este mai mare în timpul expiraţiei -{00}este cea mai mică în alveole la sfârşitul expiraţiei
-{00}se micşorează odată cu creşterea complianţei pulmonare -{00}este cea mai mică în alveole la sfârşitul inspiraţiei
+{00}se măreşte odată cu creşterea complianţei pulmonare -{00}este cea mai mică în sângele arterial
CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO2 CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia a O2
-{00}CO2 facilitează formarea HbO2 -{00}este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
38
+{00}este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei -{00}Implică chemoreceptorii pulmonari
-{00}este cea mai mare în alveole la sfârşitul expiraţiei +{00}Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii elevate
-{00}este cea mai mare în alveole la sfârşitul inspiraţiei +{00}Îşi are originea din mechanoreceptorii pulmonari
-{00}este cea mai mare în sângele arterial -{00}Implică chemoreceptorii centrali şi periferici
-{00}Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii normale
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

+{00}devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea pH-ului CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul apneustic
-{00}devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului -{00}Este esenţial pentru a asigura ritmul respirator de bază
-{00}devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3- +{00}Poate produce o inspiraţie prelungită în unele împrejurări
DPG -{00}Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat
+{00}devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3- -{00}Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat după
DPG secţiune mediopontină
-{00}devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2 -{00}Reduce durata inspiraţiei
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2 CS. În reglarea reflexă a respiraţie nu participă:
-{00}devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea pH-ului -{00}Receptor alveolari
+{00}devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului -{00}Baroreceptorii vasculari
+{00}devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3- +{00}Receptori viscerali din rinichi şi ficat
DPG -{00}Proprioceptori musculari
-{00}devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3- -{00}Chemoreceptori vasculari
DPG
-{00}devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2
CM. Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM)
-{00}nu influienţează ventilaţia pulmonară
CM. Alegeţi afirmaţile corecte referitor la ventilaţia cu volumuri curente de 200 ml -{00}reduce ventilaţia pulmonară
la frecvenţa de 30 respiraţii/ minută +{00}măreşte impactul structurilor suprapontine în controlul respiraţiei
-{00}va asigura homeostazia găzoasă -{00}Reduce variabilitatea indicilor respiratori
-{00}poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie +{00}măreşte ventilaţia pulmonară
+{00}poate produce hipoxemie
+{00}poate produce hipercapnie cu acidoză respiratorie
-{00}măreşte durata apneei voluntare CS. Controlul voluntar explicit a respiraţiei este realizat
-{00}în cadrul reacţiilor posturale
-{00}hipertermie şi febră
CS. Hipoxia stimulează respiraţia prin: +{00}este realizat direct prin căile corticospinale
-{00}Stimularea chemoreceptorilor periferici şi centrali -{00}în actul deglutiţiei
-{00}Hipoxie cerebrală -{00}în reflexele de tuse şi strănut
-{00}Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
+{00}Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de PaO2 scăzut
-{00}Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la reglarea respiraţiei:
-{00}Chemoreceptorii centrali sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din
sânge
CM Reflexul Hering-Breuer la adulţi +{00}Chemoreceptorii periferici sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din
39
sânge -{00}sunt în aerul alveolar
-{00}Chemoreceptorii centrali sunt afectaţi de PaO2 de 60 mm Hg +{00}sunt în sângele venos
+{00}Baroreceptorii arteriali, pulmonari şi cardiaci afectează activitatea centrilor -{00}sunt în sângele arterial
respiratori
-{00}CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici
CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea HbO2:
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul apneustic: -{00}PO2

+{00}este localizat în partea inferioară a punţii -{00}PCO2
-{00}este localizat în partea superioară a punţii +{00}Viteza de circulatie
+{00}stimulează inspiraţia -{00}2, 3- DPG şi pH
-{00}întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie -{00}temperatura
-{00}la distrugere produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza
inspiratorie
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la frecvenţa respiraţiei la adult normal în
repaus:
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul pneumotaxic: -{00}40-60 resp/min
-{00}este localizat în partea inferioară a punţii -{00}30-40 resp/min
+{00}este localizat în partea superioară a punţii +{00}12-16 resp/min
-{00}stimulează inspiraţia -{00}22-26 resp/min
+{00}întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie -{00}20-22 resp/min
-{00}la excitare produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza
inspiratorie
CS Alegeţi afirmaţia corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în
repaus este format din:
CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator ventral: -{00}Capacitatea inspiratorie minus volumul spaţiului mort
-{00}conţine neuroni inspiratori şi expiratori +{00}Volumul curent şi capacitatea reziduală funcţională minus volumul spaţiului
-{00}este responsabil pentru expiraţia activă mort
+{00}este responsabil pentru expiraţia pasivă -{00}Volumul curent şi volumul rezidual minus volumul spaţiului mort
-{00}sporeşte activitatea in cadrul unei ventilaţii mărite -{00}Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul
-{00}determină includerea muşchilor respiratori auxiliari spaţiului mort
-{00}Capacitatea totală minus volumul spaţiului mort.
CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la grupul respirator dorsal:

-{00}este constituit în special de neuroni expiratori CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în
-{00}este responsabil in special pentru expiraţia forţată plămâni:
+{00}este implicat în generarea ritmului respirator de bază -{00}Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge
-{00}eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează muşchii auxiliari -{00}Este afectată de pH-ul sângelui
-{00}activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic +{00}Se realizează conform conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar şi
sânge
+{00}Este afectat de suprafaţa de difuzie a membranei respiratorii
CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2: -{00}Este afectată de conţinutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)
-{00}sunt în aerul atmosferic
-{00}sunt în aerul expirat
40
CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la presiunea pleurală
-{00}Este egală cu presiunea transpulmonară
+{00}Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă presunea transpulmonară CS Alegeţi modificările respiratorii în timpul deglutitiei:
+{00}Este mai negativă la inspiraţie +{00}apnee de scurtă durată
-{00}Din diferenţa cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară -{00}tahipnee
-{00}Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă histereza -{00}bradipnee
-{00}nu se modifică
-{00}expiraţia prelungită
CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la transportul CO2
-{00}în ţesuturi HCO3- este transportat în plazmă şi Cl- trece în eritrocit
+{00}în ţesuturi H2O şi Cl- trec din eritrocit în plazmă CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mecanismul respiraţiei în repaus:
-{00}în ţesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
-{00}Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la +{00}este activă numai inspiraţia
menţinerea pH-ului -{00}este activă numai expiraţia
-{00}Compuşii carbaminici transportă 23% de CO2 -{00}ambele faze sunt active
-{00}ambele faze sunt pasive
-{00}expiraţia devine activă în poziţie ortostatică
CS Alegeţi afirmaţa incorectă referitor la transportul CO2
-{00}în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă
+{00}anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la CS În inspiraţie plămânii urmează mişcarile cutiei toracice datorita:
menţinerea pH-ului sângelui -{00}surfactantului
-{00}anhidraza carbonică catalizează formarea H2O şi CO2 în plămâni +{00}scăderii presiunii intrapleurale
-{00}abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue -{00}scăderii presiunii intrapulmonare
la menţinerea pH-ului -{00}ţesutului pulmonar elastic
-{00}sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2 -{00}bronhomotricităţii
CM Alegeţi afirmaţiile incorecte: CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxie:
-{00}ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2 -{00}sunt localizaţi în muşchi respiratori
+{00}CO se fixează cu uşurinţă la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de +{00}sunt localizaţi în corpusculii carotidian şi aortic
disociere a HbO2 spre stânga +{00}impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag şi glosofaringean
+{00}CO2 se fixează de grupa NH2 a HbO2 fapt ce măreşte afinitatea Hb catre O2 -{00}sunt localizaţi în organe cu metabolism intens
-{00}acidoza ionizează radicalii aminici şi ca consecinţă scade formarea de -{00}sunt localizaţi în bulbul rahidian
carbhemoglobină
-{00}difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb
CS. Apnea apare în caz de secţiune:
-{00}la nivelul şantului bulbopontin
CS Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secţionarea maduvei spinarii la -{00}sub segmentul spinal C5
nivelul C1: +{00}la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala)
+{00}apnee -{00}zona mediopontina
-{00}tahipnee -{00}între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia
-{00}bradipnee
-{00}nu afecteaza respiratia
-{00}măreşte durata timpului de expiraţie CM Apnea nu apare în caz de sectiune:
41
+{00}la nivelul şantului bulbopontin -{00}este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la expiraţie
+{00}sub segmentul spinal C5 -{00}este egală cu presiunea atmosferică la expiraţie
-{00}sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior) +{00}este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la inspiraţie
+{00}zona mediopontina -{00}este mai mai mare faţă de presiunea atmosferică la expiraţie şi inspiraţie
-{00}La nivelul sementului spinal C1
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mechanismul respiraţiei forţate:

CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni şi ţesuturi: -{00}este activă numai inspiratia
-{00}prin osmoza -{00}este activă numai expiratia
+{00}prin difuziune -{00}ambele faze sunt pasive
-{00}prin filtrare +{00}ambele faze sunt active
-{00}prin transport activ -{00}expiraţia este pasivă în poziţia clinostatică
-{00}prin transport cu carauşi
CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la mecanismul expiraţiei obişnuite:

CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a -{00}este pe seama contracţiei muschilor toracali si abdominali
CO2: +{00}se implică elasticitatea ligamentelor si cartilajelor costale
-{00}fizic dizolvată în plazmă -{00}este pe seama contracţiei muschilor intercostali interni şi a diafragmului
+{00}bicarbonaţi de sodiu în plazmă +{00}este pe seama elasticitatii pulmonare
-{00}carbamaţi (HbCO2) -{00}expiraţia este pasivă numai în poziţia clinostatică
-{00}legată de proteine
-{00}acid carbonic
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la modificările produse de hipoventilatie:
-{00}hipercapnie, hipocapnie şi acidoză respiratorie
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul pneumotaxic: -{00}normocapnie şi hipoxie
-{00}este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului -{00}hipocapnie şi alcaloză respiratorie
+{00}este localizat în nucleul parabrohial în partea superioară punţii +{00}hipoxie, hipercapnie şi acidoză respiratorie
-{00}este localizat în partea inferioară a punţii -{00}hiperoxie şi acidoză metabolică
-{00}este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
-{00}este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian
CM Alegeţi valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 şi CO2:
-{00}pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg
CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la pneumotorax: +{00}pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg
-{00}este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase -{00}pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg
-{00}presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis +{00}pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg
-{00}presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax -{00}pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
valvular
-{00}poate deplasa organele mediastinului
+{00}presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax CM Alegeţi valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 şi CO2:
deschis +{00}pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 40 mm Hg
-{00}pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 20 mm Hg
-{00}pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapulmonară: -{00}pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
-{00}este mai mica faţă de presiunea atmosferica la inspiraţie şi la expiraţie +{00}pO2 sânge arterial în capilare pulmonare104 mmHg - pO2 sânge în atriul
42
stâng 95 mm Hg +{00}schimbul gazos respirator aer-sânge şi sânge-aer
-{00}eliberarea substantelor volatile din sânge
-{00}controlul presiunii sangvine pulmonare
CM Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectele măririi cantităţii de CO2: -{00}schimbul substanţelor liposolubile
-{00}scaderea afinitaţii hemoglobinei pentru O2 +{00}vehicularea de aer prin caile aeriene
+{00}creşterea pH
-{00}scaderea pH
+{00}creşterea afinitatii hemoglobinei pentru O2 CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:
-{00}vasodilataţie în ţesuturi -{00}măreşte rezistenţa opusă fluxuilui aerian prin bronhoconstricţie
+{00}micşorează rezistenţa opusă fluxului aerian prin bronhodilatare
-{00}dilată vasele pulmonare
CM Cresterea temperaturii la nivel tisular nu determină: -{00}reduce volumul spaţiului mort, mărind astfel ventilaţia alveolară
-{00}disocierea HbO2 +{00}constrictă vasele pulmonare
+{00}efectul Bohr
-{00}vasodilataţie
+{00}vasoconstrictie CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:
+{00}mărirea afinitaţii Hb pentru O2 +{00}include volumul expirator de rezerva
+{00}include volumul curent
-{00}nu include volumul volumul spaţiului mort
CM Alegeţi factorii ce măresc ventilaţa pulmonara: +{00}include volumul rezidual
+{00}adrenalina in doze mici; -{00}nu include volumul rezidual
-{00}presiunea partiala crescuta a O2 în sânge;
+{00}presiunea partiala crescuta a CO2 în sânge;
+{00}concentratia mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ; cm Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la căile respiratorii şi alveole:
-{00}concentraţia redusă a ionilor de H+ în sânge; +{00}structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui
acestora
+{00}căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de
CS Alegeţi afirmaţia ce nu este proprie functiilor nerespiratorii ale plaminilor: praf
-{00}conversia angiotensinei I în angiotensină II -{00}bronhiolele determină rezistenţa maxima a aerului
-{00}rezervor (depou) de singe (10-12%) -{00}alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze
+{00}menţinerea homeostaziei găzoase +{00}prezenţa surfactantului este obligatorie in alveole
-{00}sinteza de proteine
-{00}apărare contra agresiunilor aerogene
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la volumele si capacităţile pulmonare la o
capacitate pulmonară totală de 6,0 l:
CM Alegeţi afirmaţiile proprii functiilor respiratorii ale plamânilor -{00}volumul curent de repaus este de circa 1,0 l
+{00}schimbul gazos respirator aer-sânge şi sânge-aer -{00}capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală
-{00}eliberarea substantelor volatile din sânge +{00}capacitatea reziduală funcţională este de circa 2,0 l
-{00}controlul presiunii sangvine pulmonare +{00}volumul expirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l
-{00}schimbul substanţelor liposolubile +{00}volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l
+{00}vehicularea de aer prin caile aeriene
CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la ritmul respirator:

CM Alegeţi afirmaţiile proprii functiilor respiratorii ale plamânilor -{00}muşchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică
43
+{00}centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizaţi în -{00}devine mai pozitivă
bulbul rahidian -{00}este egală cu presiunea intralveolară
+{00}respiraţia continuă şi dacă toate aferenţele nervoase sunt întrerupte -{00}este egală cu presiunea din atmosferă
+{00}principalul muşchi respirator este diafragma
-{00}în cursul expiraţiei, creşte tonusul muşchilor intercostali externi
CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de
disociere a HbO2:
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o -{00}este produsă de creşterea concentraţiei difosfogliceratului
expiraţie normală: -{00}reprezintă reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 )
-{00}este capacitatea inspiratorie +{00}indică modificările pulmonare de fixare a O2
-{00}este volumul expirator de rezervă şi volumul curent -{00}este produsă de scăderea pH-ului
-{00}este volumul inspirator de rezervă +{00}indică creşterea afinităţii Hb pentru O2
+{00}este volumul rezidual şi volumul expirator de rezervă
-{00}este capacitatea pulmonară totală
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la ritmul respirator de bază:
-{00}este generat de centrul pneumotaxic
csProcentul de HbO2 va creşte : +{00}este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari
-{00}la mărirea pCO2 arterial -{00}este generat de centrul apneustic
+{00}la mărirea pO2 arterial -{00}este generat de hipotalamusul şi sistemul limbic
-{00}la mărirea concentraţiei de Hb -{00}este generat de cortexul motor
-{00}la mărirea temperaturei
-{00}la scăderea pH-ul arterial
CM Alegeţi muşchii ce asigură expiraţia forţată:
+{00}muşchii intercostali interni
csAlegeţi afirmaţia corectă referitor la ritmul respirator de bază : -{00}diafragmul
-{00}este generat de centrul apneustic +{00}muşchii abdominali
-{00}este generat de centrul pneumotaxic -{00}muşchii sternocleidomastoidieni
+{00}este generat de centrul respirator bulbar -{00}muşchii scaleni
-{00}este generat de nucleul parabrohial
-{00}este generat de cerebel
CS Mărirea ventilaţiei nu poate fi produsă prin stimularea:
-{00}chemoreceptorii periferici
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge -{00}receptorii I de iritaţie (receptori cu adaptare rapidă)
influenţează: +{00}presoreceptorii pulmonari
-{00}capacitatea de saturare a Hb cu O2 -{00}algoreceptorii periferici
-{00}capacitatea de transport a CO -{00}receptorii J (juxtacapilari)
-{00}capacitatea de disociere a HbO2
-{00}gradientul de presiune parţială a CO2
+{00}capacitatea de transport a CO2 CM În timpul inspiratiei obisnuite are loc:
+{00}scăderea presiunii pleurale
-{00}creşterea presiunii alveolare
CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleura la inspiraţie: -{00}revenirea toracelui la dimensiunile de repaus
-{00}este egală cu presiunea transpulmonară -{00}relaxarea diafragmului
+{00}devine mai negativă +{00}scăderea presiunii alveolare
44
-{00}este secretat de celule epiteliale alveolare tip I
CS. Alegeţiile afirmaţia corectă referitor la coeficientul respirator:

-{00}scade în cursul efortului fizic intens, CS De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:
-{00}scade în cursul acidozei metabolice +{00}fotoreceptorii retinei;
-{00}scade în ambele situaţii de mai sus -{00}urechei interne;
+{00}creşte în cursul hiperventilaţiei -{00}pielei;
-{00}creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă -{00}muschilor;
mai bogată în lipide -{00}tendoanelor
cs Care din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea CS De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:
sîngelui de a transporta O2 -{00}de la receptorii retinei;
-{00}scaderea solubilitatii O2 +{00}de la receptorii urechei interne;
+{00}micsorarea cantitatii de hemoglobină -{00}de la receptorii pielei;
-{00}micsorarea pH-ul plasmei, -{00}de la proprioreceptorii muschilor;
-{00}CO2 din hematii -{00}de la termoreceptori;
-{00}cresterea temperaturii sîngelui
CS Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral:

CM. Alegeţiile afirmaţiile corecte referitor la o inspiraţie normală: -{00}mai sus de talamii optici;
+{00}presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală +{00}sub nucleii rosii;
-{00}presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică -{00}mai jos de bulbul rahidian;
+{00}presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică -{00}mai sus de hipotalamus;
-{00}presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al -{00}mai sus de ganglionii bazali;
plămînului
-{00}tensiunea superficială alveolară se măreşte
CS Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare: B510; C
-{00}nucleelor nervului frenic;
CS .Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO2 : -{00}nucleelor nervului facial;
-{00}facilitează fixarea O2 pe hemoglobină -{00}nucleelor nervului trigemen;
-{00}este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată +{00}nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
-{00}dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion -{00}nucleelor nervului vag;
bicarbonic
+{00}pătrunde în capilare prin difuziune din ţesuturi
-{00}este transportat în principal ca compus carbaminic CM Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale:
+{00}hipotalamusul;
+{00}scoarta emisferelor mari ;
CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la surfactant: -{00}talamusul;
+{00}este o peliculă subţire de lipoproteine tensioactive +{00}sistemul limbic;
-{00}nu asigură stabilitatea formei alveolelor -{00}ganglionii bazali;
+{00}împiedică filtrarea lichidelor din interstiţiu şi capilare spre alveolele
pulmonare;
+{00}este secretat de celule epiteliale alveolare tip II CS Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian:
45
-{00}regleaza respiratia; +{00}inhibitia motilitatll tractului digestiv;
-{00}regleaza sistemul cardiovascular;
-{00}regleaza tonusul muscular;
-{00}regleaza deglutitia; CM Care sunt functiile de baza ale cerebelului:
+{00}toate raspunsurile corecte; +{00}regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;
+{00}participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
+{00}influenteaza asupra cortexului;
CM Numiti centrii bulbului rahidian: -{00}influenteaza asupra hipotalamusului;
+{00}respirator; -{00}influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;
+{00}hemodinamic;
+{00}digestiv;
-{00}foamei; CM Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare:
-{00}setei; +{00}stimuleaza cortexul cerebral;
-{00}inhiba cortexul cerebral;
+{00}inhiba reflexele spinale motore;
CS Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian: -{00}stimuleaza musculatura neteda;
-{00}motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe); +{00}stimuleaza reflexele spinale motore;
-{00}reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
-{00}masticatie;
-{00}deglutitie; CM Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic:
+{00}toate raspunsurile corecte; +{00}participa in mecanismele memoriei;
+{00}regleaza comportamentul emotional;
+{00}controleaza actiunile motivationale;
CM Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic: -{00}regleaza reflexele stato-kinetice;
+{00}nuclei specifici (comutanti); -{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}nuclei supraoptici;
+{00}nuclei asociativi;
+{00}nuclei nespecifici; CS Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului:
-{00}nucleul caudat; -{00}ataxia;
-{00}astazia;
-{00}atonia;
CM Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca: -{00}astenia;
-{00}marire presiunii sangvine; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}senzatia de satietate;
+{00}eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
+{00}scaderea frecventei cardiace; CM Functiile hipotalamusului:
+{00}micsoreaza temperatura corpului; +{00}este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
+{00}control vegetativ si endocrin;
+{00}asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
CM Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca: -{00}coordoneaza miscarile voluntare;
-{00}eliberarea oxitocinei; -{00}regleaza tonusul muscular;
-{00}scaderea frecventei cardiace;
+{00}mareste temperatura corpului;
+{00}marirea presiunii sangvine; CM Manifestarile specifice ale socului spinal sunt:
46
+{00}scaderea brusca a tensiunii arteriale; -{00}intre segmentele cervicaqle 1-2;
+{00}blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati; +{00}mai jos de segmentul 3-5 cervical;
+{00}reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate; -{00}intre ultimul segment cervical si primul toracal;
-{00}tensiunea arteriala nu se modifica; -{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}tonusul muschilor scheletali nu se modifica;
CM Cerebelul asigura:
CM Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt: +{00}supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
+{00}reactia pozitiva de sustinere a pozei; +{00}ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale
+{00}reflexul de pasire ritmica; extremitatilor distale ale corpului (maini, picioare,degete);
+{00}reflexul de galop; -{00}termoreglarea;
-{00}reflexul de mictiune; -{00}reglarea metabolismului hidrosalin;
-{00}reflexele stato-kinetice; -{00}nici un raspuns corect;
CS Cauza socului spinal este: CS Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt:
-{00}blocarea centrelor spinale provocate de trauma; -{00}dizartria;
-{00}inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii; -{00}adiadocokinezia;
+{00}intreruperea legaturii cu centrele supraiacente; -{00}tremorul intentional;
-{00}toate raspunsurile corecte; -{00}nistagmusul;
-{00}nici un raspuns corect; +{00}toate raspunsurile corecte;
CM Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de: CM Rolul ganglionilor bazali:
-{00}impulsatia aferenta marita; +{00}participa in reglarea activitatilor motorii complexe;
+{00}lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului; +{00}implicarea in executarea miscarilor invatate;
-{00}influenta excitatoare a formatiei reticulare; +{00}controlul miscarilor fine;
+{00}marirea excitabilitatii centrelor spinale; -{00}participa la formarea memoriei de lunga durata;
-{00}nici un raspuns corect; -{00}nici un raspuns corect;
CM Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei CM Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:
consta in: +{00}atetoza;
+{00}mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei +{00}boala Parkinson;
gravitationale; +{00}corea Huntington;
+{00}comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului; -{00}regiditatea de decerebrare;
+{00}comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului; -{00}agnozia;
-{00}controlul miscarilor voluntare;
-{00}nici un raspuns corect;
CS Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată
prin:
CS Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind -{00}stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
supravietuirea animalului este: +{00}distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters);
-{00}sub bulbul rahidian; -{00}transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
47
-{00}stimularea motoneuronilor α; CM Animalul decerebrat:
-{00}stimularea motoneuronilor γ; +{00}prezinta rigiditate de decerebrare;
-{00}este animal spinal;
-{00}se obtine prin sectiunea mai sus de nucleul rosu;
CM Care din următoarele asocieri sunt incorecte: -{00}este animal mezencefalic;
-{00}reflex tendinos Golgi -bisinaptic; +{00}se obtine prin sectiunea mai jos de nucleul rosu;
-{00}reflex miotatic - monosinaptic;
-{00}reflex de extensie simplă - multisinaptic,
+{00}circuit Renshaw - adrenalină; CS Sistemul limbic intervine in :
+{00}reflex rotulian - reflex polisinaptic; -{00}organizarea tipurilor de comportament;
-{00}controlul functiilor vegetative/endocrine;
-{00}durere, invatare, olfactie;
CS Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic: -{00}mentinerea ritmurilor biologice;
-{00}se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}poate implica postdescarcarea;
-{00}rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
-{00}poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare; CS Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali:
+{00}toate raspunsurile corecte; -{00}tremor de repaus;
-{00}tulburari de tonus de tip hipertonic;
-{00}miscari involuntare atetozice si coreice;
CM Un motoneuron alfa: -{00}balismul si hemibalismul;
-{00}Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale; +{00}toate raspunsurile sunt corecte;
-{00}inervează o singură fibră musculară;
+{00}face parte din calea finală comună;
+{00}inervează fibrele musculare extrafuzale; CS Fusul neuromuscular Kuhne:
-{00}nici un răspuns corect; -{00}contine proprioceptori;
-{00}fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
-{00}contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele
CS Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia: lantului nuclear);
-{00}corticale; -{00}contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
-{00}bulbo-ponto-mezencefalice; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}cerebeloase;
-{00}hipotalamice, palidale, limbice şi corticale;
+{00}hipofizare; CM Cerebelul este important in controlul:
+{00}coordonarii miscarilor succesive;
-{00}emotiilor;
CM Reflexele medulare segmentare sunt : +{00}miscarilor rapide preprogramate;
-{00}reflexul de ascensor; +{00}mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
-{00}reflexul de redresare; -{00}toate răspunsurile corecte;
+{00}reflexul de flexie;
+{00}reflexul de flexie si extensie incrucisata;
+{00}reflexul de extensie; CS Hipotalamusul nu este implicat in reglarea:
-{00}aportului de apa;
-{00}temperaturii;
48
-{00}osmolaritatii urinei;
+{00}contractia musculaturii scheletice;
-{00}comportamentului emotional; CM Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este:
+{00}dopaminergica;
+{00}GABA-ergica;
CM Motoneuronii spinali alfa: +{00}colinergica;
+{00}primesc impulsuri de la nucleii vestibulari; -{00}noradrenergica, serotoninergica;
+{00}primesc impulsuri de la cortexul contralateral; -{00}enkefalinergica si prin substanta P;
+{00}pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori;
-{00}inerveaza o singura fibra musculara;
+{00}inerveaza fibrele musculare extrafusale ; CS Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia:
-{00}memoriei;
-{00}emotivitatii;
CS Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o: +{00}controlul motor al pozitiei;
-{00}leziune cerebeloasa; -{00}reglarii comportamentului;
+{00}leziune a nucleilor bazali; -{00}olfactiei;
-{00}leziune talamica;
-{00}leziune hipotalamica;
-{00}leziune a cortexului cerebral; CS Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos:
+{00}celulele Purkinje;
-{00}celulele granulare;
CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, -{00}celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
nucleul caudat si substanta neagra, scad in concentratie in boala lui Parkinson: -{00}celulele stelate externe;
-{00}acetilcolina; -{00}celulele spinotalamice;
+{00}dopamina;
-{00}histamina;
-{00}GABA; CM Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:
-{00}melatonina; -{00}facilitarea motoneuronilor alfa ce inerveaza acelasi muschi;
-{00}contractia musculaturii antagoniste;
+{00}reflexul tendinos Golgi;
CM Precizati asocierile incorecte: +{00}inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
-{00}reflex polisinaptic -reflex vegetativ; -{00}inhibitia reciproca;
+{00}reflex bineuronal - reflex de flexie;
-{00}reflex monosinaptic - reflex miotatic;
-{00}reflex neconditionat - reflex innascut; CS Organul tendinos Golgi este localizat in:
+{00}reflex vegetativ - reflex de clipire; -{00}fibrele musculare intrafusale;
+{00}tendon;
-{00}articulatii;
CS Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel : -{00}tegument;
-{00}trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare); -{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}este originea tractului rrubrospinal;
-{00}este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
-{00}este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal; CS Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia
+{00}toate răspunsurile corecte; faptului ca:
49
+{00}sunt reflexe monosinaptice; +{00}Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
-{00}arcul reflex este multineuronal; +{00}Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele
-{00}cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
-{00}sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si
durerosi; cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
-{00}neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali; +{00}Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
-{00}la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera
dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu -{00}Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi
exceptia faptului ca: măduva spinării.
+{00}motoneuronii gama formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale; +{00}Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
+{00}sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se -{00}Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu
asociaza; măduva spinării.
-{00}sunt fixate la un capat de tendoane;
-{00}semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
-{00}semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului; cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
+{00}Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei
semnalizează modificările poziţiei corpului.
cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: +{00}Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea
-{00}Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali. poziţiei verticale.
+{00}În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici. -{00}Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
+{00}Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive. +{00}Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.
+{00}Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului +{00}Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru
spinal menţinerea poziţiei verticale.
-{00}Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii
corespunzătoare zonei deservite
cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
-{00}Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: -{00}Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
+{00}Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor. +{00}Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
-{00}Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele +{00}Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
tendinoase Golgi răspund primar la modificările de lungime. -{00}Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase
+{00}Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
-{00}Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului
este mai mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare. cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
+{00}Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul +{00}Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii
contracţiei musculare ipsilaterali.
-{00}Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
+{00}Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: +{00}Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
-{00}Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni. +{00}Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.
-{00}Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
+{00}Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal
faţă de secţiune. cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
50
+{00}Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii +{00}secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
+{00}Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei +{00}secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
+{00}Hipotalamusul este implicat în saţietate
-{00}Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
+{00}Hipotalamusul este implicat în aportul de apă cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:
+{00}prezintă rigiditate de decerebrare
-{00}este animalul spinal
cs De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate: -{00}se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
-{00}reflexele miotatice propriu-zise -{00}este animalul mezencefalic
-{00}reflexele miotatice pozitive +{00}se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
-{00}reflexele miotatice negative
+{00}reflexele miotatice inversate
-{00}reflexele de flexie cm Sistemul limbic intervine în:
+{00}organizarea tipurilor de comportament
+{00}controlul funcţiilor vegetative/endocrine
cm Sistemul reticular activator descendent are rol în: +{00}durere, învăţare, olfacţie
-{00}descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de -{00}menţinerea tonusului muscular
veghe -{00}vorbire
-{00}modularea impulsurilor senzitive
+{00}exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
+{00}menţinerea tonusului muscular cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite
+{00}descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali sistemului nervos central informaţii despre:
-{00}lungimea muşchiului
-{00}intensitatea mişcărilor
cs Şocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului: -{00}irigaţia muşchiului
-{00}în regiunea prepontin-intercoliculară +{00}tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
-{00}sub trunchiul cerebral la nivelul C1 -{00}modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
+{00}la nivelul mai jos de C4-C7
-{00}subtalamic
-{00}superior măduvei spinării cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
-{00}stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
+{00}menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor
cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie: musculare
+{00}dopaminergică -{00}generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
+{00}GABA-ergică -{00}detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
+{00}colinergică şi nordrenergică -{00}protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
+{00}serotoninergică
-{00}prin ATP şi ADP
cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu
tractul:
cm Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin: -{00}spinocerebelos direct
+{00}neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă -{00}spinocerebelos încrucişat
-{00}neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu; -{00}tectocerebelos
-{00}neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular +{00}portocerebelos
51
-{00}vestibulocerebelos
cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:
+{00}trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris -{00}primeşte impulsuri de la neocortexul motor
neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune: -{00}trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
+{00}cerebeloasă -{00}determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar
-{00}bulbară progresiv după circa o lună
-{00}medulară -{00}contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie
-{00}a ganglionilor bazali
-{00}a nervului cranian VIII
cs Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:
+{00}paralizie spastică contralateral leziunii
cs Hipotalamusul este cel mai puţin implicat în reglarea: -{00}fasciculaţii musculare
-{00}aportului de apă -{00}hiporeflexie
-{00}temperaturii -{00}hipotonicitate ipsilaterală
-{00}osmolarităţii urinei -{00}ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
+{00}respiraţiei normale
-{00}comportamentului emoţional
cs Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:
-{00}leziune cerebeloasă
cm Cerebelul este important în controlul: +{00}leziune a nucleilor bazaii
+{00}coordonării mişcărilor succesive -{00}leziune talamică
-{00}stereognoziei -{00}leziune hipotalamică
-{00}reflexelor voluntare -{00}leziune a cortexului cerebral
-{00}mişcărilor rapide preprogramate
+{00}menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
cs Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:
-{00}este reflexul cutanat plantar inversat
cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general: -{00}apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
+{00}este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor -{00}este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
-{00}depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune -{00}persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la
+{00}este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti vârsta de 2 ani
-{00}implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive +{00}toate răspunsurile sunt corecte
-{00}fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen,

cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali: nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
-{00}primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari -{00}acetilcolina
+{00}primesc impulsuri de la cortexul contralateral +{00}dopamina
+{00}pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori -{00}histamina
-{00}inervează o singură fibră musculară -{00}GABA
+{00}determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor -{00}melatonina
anulospinali
52
cs Unde este localizat centrul salivar: +{00}peptici (principale);
-{00}in mezencefal; -{00}mucoase (auxiliare);
-{00}in diencefal; -{00}primele doua;
+{00}in bulbul rahidian; -{00}toate trei
-{00}in cerebel;
-{00}in talamus;
cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric:
-{00}peptice (principale);
cs La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva: -{00}mucoase (auxiliare);
-{00}unt; +{00}oxintice (parietale);
-{00}piine; -{00}primele doua;
+{00}pesmeti; -{00}toate trei;
-{00}cartofi;
-{00}carne;
cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina:
-{00}oxintice (parietale);
cs La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a +{00}mucoase (auxiliare);
secretiei digestive : -{00}peptice (principale);
-{00}stomac; -{00}primele doua;
+{00}cavitate bucala; -{00}toate trei;
-{00}intestin subtire;
-{00}intestin gros;
-{00}cavitatea bucala si stomac; cs La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:
-{00}zahar;
-{00}lapte;
cs Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza +{00}carne;
glanda submaxilara: -{00}piine;
-{00}noradrenalina; -{00}egal;
-{00}adrenalina;
+{00}acetilcolina;
-{00}glicina; cs Precizati care este locul de secretie al hormonului gastro-gastrinei:
-{00}dopamina -{00}cavitatea bucala;
+{00}portiunea pilorica a stomacului;
-{00}duodenul;
cs Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare: -{00}pancreasul;
-{00}vasodilatatie; -{00}tot traseul tubului digestiv;
+{00}vasoconstrictie;
-{00}nu actioneaza;
-{00}initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie; cs Care din functiile enumerate ii apartin enterokinazei:
-{00}initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia; +{00}activeaza tripsinogenul;
-{00}scindeaza proteinele;
-{00}serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic;
cs Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric: -{00}scindeaza lipidele;
-{00}oxintice (parietale); -{00}intensifica motorica stomacului;
53
-{00}tripsina;
-{00}chimotripsina;
cs Valoarea pH-ului sucului pancreatic: -{00}carboxipolipeptidaza;
-{00}7,0-7,8; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}6,5-7,0;
+{00}7,8-8,4;
-{00}1,8-2,5; cs In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie
-{00}8,8-9,0; acida numitap:
-{00}bol alimentar;
+{00}chim gastric;
cs Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic: -{00}chim intestinal;
-{00}gelatinaza; -{00}bol fecal;
-{00}pepsina; -{00}substanta alimentara;
-{00}chimotripsina;
-{00}carboxipolipeptidaza;
+{00}primele doua; cs Evacuarea continutului gastric in duoden depinde de :
-{00}pH-ul continutului gastric si intestinal;
-{00}consistenta continutului gastric;
cs In reglarea umorala a secretiei pancreatice participa: -{00}presiunea osmotica a continutului gastric;
-{00}acetilcolina; -{00}gradul de umplere a duodenului;
-{00}gastrina; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}colecistokinina;
-{00}secretina;
+{00}toate raspunsurile corecte; cs Sarurile biliare au rol in :
-{00}emulsionarea grasimilor;
-{00}activarea lipazelor pancreatice;
cs Miscarile de foame ale stomacului se datoreaza: -{00}stimularea secretiei biliare;
-{00}lipsei alimentelor din stomac; -{00}favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile;
+{00}contractiei musculaturii stomacului gol; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac;
-{00}secretiei crescute de suc gastric;
-{00}nici un raspuns corect; cs Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:
-{00}trombocitelor;
-{00}leucocitelor;
cs In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a: +{00}hemoglobinei ;
-{00}lipidelor; -{00}sarurilor biliare;
-{00}glucozei ; -{00}mioglobinei;
-{00}zaharozei;
+{00}amidonului preparat;
-{00}proteinelor; cs Unde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv:
-{00}stomac;
-{00}jejun;
cs Care din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva: -{00}ileon;
-{00}pepsina; +{00}colon;
54
-{00}toate raspunsurile corecte; +{00}atropina ;
-{00}acetilcolina;
-{00}gastrina;
cs Care din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ: +{00}adrenalina;
-{00}glucoza, fructoza, galactoza; -{00}noradrenalina;
-{00}aminoacizii;
-{00}ionii de Ca ++;
-{00}ionii Na+, K+; cs Care este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei:
+{00}toate raspunsurile corecte; -{00}stimularea simpatica;
-{00}umplerea vezicii urinare;
+{00}destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale;
cs Care din functiile enumerate nu-i corespund salivei: -{00}contractia musculaturii peretelui abdominal;
-{00}digestiva; -{00}contractia diafragmului;
-{00}excretorie;
+{00}respiratorie;
-{00}facilitarea vorbirii; cs In intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari:
-{00}termoreglare; -{00}segmentare;
-{00}tonice;
-{00}pendulare;
cs Senzatia de satietate este determinata de: -{00}peristaltice;
-{00}volumul lichidului extracelular; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}presiunea sangvina;
-{00}concentratia proteinelor plazmatice;
-{00}concentratia sodiului plasmatic; csCare din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros:
+{00}concentratia intracelulara a glucozei; -{00}absorbtia apei;
-{00}formarea de indol si scatol;
-{00}secretia mucinei;
cs Catre hormonii intestinali se atirna: -{00}sinteza vitaminelor K si B1 (tiamina);
-{00}secretina; +{00}reabsorbtia sarurilor biliare;
-{00}pancreozimina;
-{00}polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP);
-{00}enterogastronul; cs In ce consta rolul excretor al salivei:
+{00}toate raspunsurile corecte; -{00}eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
-{00}eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
-{00}eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
cs Ce are loc cu glucoza absorbita din intestin in sânge: -{00}eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
-{00}se transforma in glicogen; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}se transforma in grasimi;
-{00}se oxideaza eliminând energie;
-{00}circula prin sânge; cs Cum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul
+{00}toate raspunsurile corecte ; intestinal:
-{00}nu actioneaza;
+{00}mareste;
cm Care din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic; -{00}micsoreaza;
55
-{00}actioneaza numai in prezenta bilei;
-{00}la inceput mareste apoi micsoreaza; cs Sucul gastric «de apetit» se elimina in urmatoarele faze:
-{00}stomacala;
+{00}cerebrala;
cs Care din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros: -{00}intestinala;
-{00}vitamina K; -{00}in toate trei faze;
-{00}vitamina B12; -{00}numai in faza cerebrala si stomacala;
-{00}tiamina (B1) ;
-{00}riboflavina (B2);
+{00}toate raspunsurile corecte; cm Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare;
-{00}secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;

cs Secretia pancreatica este stimulata de : +{00}vasodilatatie;
-{00}acetilcolina ; -{00}secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara
-{00}gastrina; efect vascular;
-{00}pancreozimina; +{00}secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime;
-{00}secretina; -{00}vasoconstrictie;
cm Care dintre fazele deglutitiei este involuntara:

cs Care din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic; -{00}toate;
-{00}bucala;
-{00}tripsina; +{00}faringiana;
+{00}pepsina; +{00}esofagiana;
-{00}chimotripsina; -{00}nici una;
-{00}carboxipolipeptidaza;
-{00}nici una din enzimele enumerate;
cm Care sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara:
-{00}produce cresterea secretiei de bila in ficat;
cs Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire; -{00}produce inchiderea sfincterului Oddi;
-{00}gastrina; +{00}determina contractia colecistului;
-{00}colecistokinina; +{00}determina relaxarea sfincterului Oddi;
+{00}secretina; -{00}formeaza pigmentii biliari;
-{00}insulina;
-{00}serotonina;
cm Asupra lipidelor emulsionate actioneaza :
-{00}sarurile biliare;
cs Care din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire: +{00}lipaza gastrica;
-{00}segmentare regulata; +{00}lipaza pancreatica;
-{00}segmentare izolata; +{00}lipaza intestinala;
-{00}segmentare neregulata; -{00}pepsinele;
-{00}segmentare regulata slaba;
cm De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros:
56
-{00}sucului pancreatic;
-{00}de starea sfincterului piloric; -{00}sucului intestinal;
+{00}de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
+{00}de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
+{00}de starea valvulei iliocecale; cm Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:
-{00}de starea sfincterului Oddi; -{00}hiposalivatie;
+{00}hipersalivatie;
-{00}xerostomie;
cm In ce consta rolul de protectie al salivei: +{00}sialoree;
-{00}reglarea pH-ului mediului intern; -{00}bulemie;
+{00}lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare;
+{00}actiunea antimicrobiana;
+{00}umectarea mucoasei cavitatii bucale; cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
-{00}scindarea amidonului; -{00}deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
-{00}bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
+{00}saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
cm Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv: +{00}pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
-{00}cavitatea bucala; +{00}bila nu contine enzime digestive;
+{00}stomac;
+{00}intestinul subtire;
-{00}intestinul gros; cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
-{00}esofag; -{00}factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
+{00}colecistokinina inhiba secretia gastrica;
-{00}secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
cm Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii: +{00}HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
-{00}intensifica secretia pancreatica exocrina; -{00}In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl
+{00}inhiba secretia gastrica; si pepsinogen;
-{00}intensifica motilitatea intestinului;
+{00}inhiba motilitatea stomacului;
-{00}contribuie la absorbtia grasimilor; cs Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia
faptului ca:
-{00}pH-ul sau este aproximativ 8,0;
cm Care din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica: -{00}are un continut ridicat de bicarbonat;
+{00}gastrina; -{00}se secreta in jur de 1000 ml/zi;
-{00}adrenalina; -{00}contine colesteraza;
+{00}pancreozimina; +{00}secretia sa este numai sub control nervos;
+{00}secretina;
-{00}tiroxina
cs Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia:
-{00}acetilcolina;
cm Colesterolul endogen este un component al: -{00}cafeina;
+{00}salivei; -{00}gastrina;
-{00}sucului gastric; -{00}histamina;
+{00}bilei; +{00}noradrenalina;
57
absorbite in cantitati semnificative fac parte:
+{00}vitamina K;
cm Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa +{00}vitamina B1;
activa, tripsina prin: +{00}riboflavina B2;
+{00}enterokinaza; -{00}acidul folic;
-{00}procarboxipeptidaza; -{00}vitamina D;
-{00}lipaza pancreatica;
+{00}tripsina secretata anterior;
-{00}un pH alcalin; cs Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:
-{00}bazala;
-{00}cefalica;
cm Protectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin: -{00}gastrica;
+{00}secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive; -{00}intestinala;
+{00}secretia de antienzime ca antitripsina; +{00}toate raspunsurile corecte;
-{00}inactivarea pepsinei;
-{00}continutul crescut de bicarbonat;
-{00}actiunea lenta a enzimelor proteolitice; cs Vitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:
-{00}stomac;
-{00}duoden;
cm Motilina: -{00}jejun;
+{00}este hormon tisular; +{00}ileon;
-{00}inhiba motilitatea gastrica; -{00}colon;
+{00}stimuleaza motilitatea duodenala;
-{00}are actiuni similare glucagonului;
+{00}stimuleaza tranzitul alimentelor; cs Gastrina este secretată de:
-{00}neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
-{00}celulele principale ale glandelor gastrice;
cm Substantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru: +{00}celulele G de la nivelul antrului piloric;
+{00}neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden; -{00}epiteliu duodenal;
+{00}digestia hidratilor de carbon; -{00}celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
+{00}digestia lipidelor;
+{00}reglarea nivelului glucozei in singe;
-{00}reglarea absorbtiei intestinale; cm Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt.
-{00}motilina;
cm Acidifierea duodenului va determina: +{00}colicistokinina;
+{00}scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei; -{00}substanţa P;
-{00}cresterea secretiei de suc gastric; +{00}secretina;
+{00}scaderea evacuarii gastrice; +{00}somatostatina
+{00}cresterea contractiei colecistului prin intermediul secretinei;
-{00}cresterea contractiei sfincterului Oddi;
cm Masticaţia:
+{00}este un act reflex cu centrul în bulb;
cm Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si +{00}este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
58
+{00}poate fi controlată cortical; +{00}nu are nici unul din rolurile enumerate;
-{00}este coordonată de SN vegetativ;
-{00}nu stimulează secreţia salivară;
cs Contracţiile de foame:
-{00}apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar;
cs Care din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului: -{00}continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului;
-{00}acetilcolina; -{00}sunt percepute în mod normal ca forme "dureroase";
-{00}motilina; +{00}dispar după administrare de glucagon;
-{00}gastrina; -{00}dispar după administrare de insulină;
+{00}secretina;
-{00}histamina;
cm Bila, prin acizii biliari, are rol:
+{00}coleretic;
cs În formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele -{00}în neutralizarea acidităţii chimului gastric;
parietale este cuplat cu transportul de: -{00}absorbţia unor metale grele;
+{00}K+; +{00}emulsionarea lipidelor;
-{00}Cl-; +{00}activarea lipazei pancreatice;
-{00}HCO3-;
-{00}H+;
-{00}Na+; cs Care din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros :
-{00}absorbţia apei;
-{00}formarea de acid folic, vitamina B1;
cs Digestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele -{00}formarea de NH3;
substanţe: -{00}secreţia de mucină şi K+;
+{00}proteine; +{00}resorbţia de Fe2+;
-{00}grăsimi;
-{00}glucide;
-{00}vitamine; cm Prin mecanisme active se absorb:
-{00}minerale; +{00}monozaharidele de tipul pentozelor;
-{00}glicerina;
-{00}vitaminele hidrosolubile;
cs Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către: -{00}acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
-{00}celulele principale; +{00}aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
+{00}celulele parietale (oxintice);
-{00}celulele "clare" din regiunea antrală;
-{00}celulele auxiliare; cm Care sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie:
-{00}celulele G şi D; +{00}sunt declanşate de mecanoreceptori;
+{00}implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
+{00}implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
cs Factorul intrisec Castle: -{00}sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
-{00}activează vitamina B12; -{00}sunt procese controlate voluntar, în totalitate;
-{00}stimulează secreţia de HCl;
-{00}inhibă secreţia de mucus;
-{00}stimulează absorbţia fierului în ileon; cm Funcţia de depozit a ficatului se referă la:
59
+{00}stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de
exemplu morfina, stricnina, curara;
+{00}depozitarea de fier sub forma feritinei;
-{00}reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul
splanhinic;
-{00}depozitarea albuminelor;
+{00}depozitarea glucidelor;
cm Enzimele proteolitice din sucul enteric (intestinal) sunt:

+{00}aminopeptidazele;
-{00}colagenaza;
-{00}elastaza;
+{00}enteropeptidaza;
+{00}peptidaze diverse;
60
1.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de
alimente bogate în grăsimi. La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
1. Alimentele bogate în grăsimi cresc secreția de CCK

2. CCK duce la contractarea vezicii biliare și relaxarea sfincterului Odii
3. CCK este eliberată de mucoasa jejunală
4. CCK este cel mai puternic stimulator al contracțiilor vezicii biliare
5. Conracția vezicii biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric
1. CCK cauzează relaxarea vezicii biliare și contracția sfincterului Oddi

2. CCK va crește evacuarea gastrică
3. CCK este eliberată ca răspuns la prezența în duoden a alimentelor bogate în lipide.
4. Contracția vezici biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric
5. Contracția vezici biliare este stimulată de nervii vagi, cât și de sistemul nervos enteric

5. Contracția vezicii biliare este stimulată de nervii vagi, cât și de sistemul nervos enteric

5. Contracția vezicii biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric

5. CCK va crește evacuarea gastric



12.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial,
inapetență, pierdere în greutate.
Alegeți corelațiile corecte referitor la situația clinică:
1. Conținut acid și peptic crescut

2. Aport sangvin deficitar la nivel de perete gastric
3. Secreție deficitară a gladelor oxintice
4. Hipersecreție a celulelor oxintice
5. Hipersecreție a celulelor parietale
1. Hipersecreția glandelor pilorice secretante de mucus

2. Hiposecreția glandelor pilorice secretante de mucus
3. Hipersecreție de gastrină
4. Creșterea activității celulelor ECL ce indice eliberarea de histamină
5. Histamina blochează secreția gastric

1. Conținut acid si peptic crescut



1. Aport sangvin deficitar


Alegeți corelațiile corecte referitor la situația clinic
21. Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după
consum de înghețată.
Alegeți corelațiile corecte referitor la situația clinică
1. Galactoza este absorbită prin același mecanism ca și glucoza

2. Galactoza este absorbită prin mecanism de cotranspot cu sodiul
3. Fructoza este absorbită prin cotransport cu sodiul
4. Lactaza-enzimă localizată în enterocite, specializată în digestia lactozei
5. Galactoza este absorbită de 2 (două) ori mai rapid decât fructoza

5. Glucoza și galactoza este absorbită de 2 (două) ori mai lent decât fructoza

3. Galactoza este absorbită prin mecanism de cotranspot cu potasiul
22.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după

5. Iesirea glucozei,galactozei și fructozei prin membrana bazolaterală utilizează un transportor
facilitate de glucoză – GLUT 2

4. Activitatea lactazei crește pe parcursul vieții, până la aproximativ 25 ani, apoi descrește
vertiginous.

vertiginous.

vertiginous
4. Activitatea lactazei este considerabil mai mică ca a altor oligozaharidaze.
5. Activitatea lactazei este considerabil mai mare ca a altor oligozaharidaze.
vertiginous.
2. La nivel de jejun proximal activitatea și ambundența oligozaharidazelor este cea mai mare
5. Oligozaharidazele se gasesc în număr considerabil mai mare la nivel de intestin gros

5. Pacientul prezintă diareie osmotică
vertiginous.



vertiginous.
32.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată
după consum de înghețată.

vertiginous.



vertiginous

vertiginous.


vertiginous.


42.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide,
regurgitări.Rx torace-esofag lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3
inferioară și relaxarea insuficientă a SEI.
1. La pacientă este dereglat stadiul faringian din procesul de deglutiție

2. Undele peristaltice secundare reprezintă continuarea undei peristaltice la nivelul faringian
3. Undele peristaltice secundare esofagiene asigură golirea completă a acestuia
4. 1/3 inferioară a esofagului este inervată de n.glosofaringian și n.vag
5. SNE asigură peristaltismul esofagian.

inferioară și relaxarea insuficientă a SEI.
1. Refexul de deglutiție este unul involuntar la nivel de esofag

2. Relaxarea SEI este mediată de NO
3. Relaxarea SEI este mediata de VIP
4. În acalazia severă lichidele trec de nivelul SEI
5. În mod normal SEI este relaxat pentru a preîntâmpina stagnarea alimentelor în esofag

inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .



3. SNE asigură peristaltismul esofagian









51.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în
volum, tegumentele palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
1. Tripsina și chimotripsina scindeză proteinele pâna la stadiul de aa componenți

2. Tripsina și chimotripsina scrindeză proteinele în peptide de dimensiuni variabile
3. Pancreasul reprezintă un organ cu secreție atât exocrină (insulina), cât și endocrină(lipaza
pancreatică, amilaza pancreatica, zimogeni peptidazici )
4. În pancreatita acută, elevarea temperaturii corpului-simptom prezent în contextul procesului
inflamator
5. Nivelul crescut al amilazei și lipazei serice indică absorbție suficientă a glucidelor și lipidelor

3. Tripsina este activată de enterokinază-enzimă pancreatică
4. Tripsinogenul este activat de enterokinază-enzimă din mucoasa duodenală
5. Inhibitorul tripsinei previne activarea tripsinogenului în interiorul acinilor și ductele pancreatice

3. Tripsinogenul este activat de enterokinază-enzimă pancreatică
5. Acetilcolina stimulează secreția pancreatică

4. Inhibitorul tripsinei previne activarea tripsinogenului în lumenul intestinal
5. Inhibitorul tripsinei previne activarea chimotripsinogenului-indirect

5. Secretina stimulează secreția pancreatică ca răspuns la prezența unui conținut intestinal alcalin


4. Secretina și colecistokinina-produse de mucoasa duodenului și jejunului proximal stimulează
secreția pancreatică.
5. Acetilcolina și colecistokinina determina o secreție pancreatică bogată în bicarbonat

5. Secretina determină o secreție pancreatică bogată în bicarbonat și soluții apoase
1. Acetilcolina și colecistokinina determina o secreție pancreatică bogată în enzime digestive

3. Secretina determină o secreție pancreatică bogată în enzime digestive
4. Nivelul crescut al amilazei și lipazei serice indică o distrucție acinară
5. Colecistokinina induce o secreție de enzime pancreatice, ca răspuns la prezența produsilor
proteici și acizi grași cu lanț lung din chimul provenit din stomac.

inflamator

1. Acetilcolina și colecistokinina determina o secreție pancreatică bogată în bicarbonat și soluții

apoase

4. Acetilcolina și colecistokinina determina o secreție pancreatică bogată în bicarbonat și soluții
apoase



67.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat

hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală –
deteriorarea inervației.
1. Alegeți corelațiile corecte referitor la situația clinică

2. Cel mai adesea rectul, nu conține materii fecale,datorită sfincterului slab între sigmoid și rect la
care se adaugă o angulație abruptă tot la acest nivel
3. .Prezența funcționlă a sfincterului anal intern asigură defecația voluntară
4. exteriorizarea continuă de materii fecaleeste împiedicată datorită prezenței funcționle a
sfincterului anal intern și extern .
5. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deobicei menținându-se relaxat
1. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deci, control involuntar, incoștient
2. Exteriorizarea continuă de materii fecaleeste împiedicată datorită prezenței funcționle a
3. Prezența funcționlă a sfincterului anal intern asigură defecația voluntară
4. În procesul eficient al actului de defecație se implică atât reflexul intrinsec mienteric cât și
reflexul parasimpatic de defecație.
5. Leziunea situată între conul medular și creier nu determină o defecație dificilă


2. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deci, control voluntar, coștient
4. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului mienteric
5. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului Auerbach


3. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului Meissner
5. Sfincterul anal intern – musculatură striată circulară, controlată inconștient


1. În procesul eficient al declașării defecației este absolut suficiet prezența funcțională a reflexului
intrinsec mienteric
2. N.pelvieni în contextul reflexului de defecație parasimpatic inervează colonul descendent,
sigmoid, rect, anus


2. Cel mai adesea rectul, nu conține materii fecale,datorită sfincterului slab între sigmoid și rect la
care se adaugă o angulație abruptă tot la acest nivel

intrinsec mienteric
5. Cel mai adesea rectul este încărcat cu materi fecale.


intrinsec mienteric
1. Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
maturizarea întârziată a scheletului;
nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
nivele ridicate ale tireotropinei (TSH în sânge);
nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
retard mental;
2. Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde poartă numirea de:

miopie;
hipermetropie;
daltonism;
astigmatism;
presbitism;
3. Accelerarea VSH-lui este determinata de:

forma de disc biconcav a hematiilor;
creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei;
reducerea globulinelor și creșterea albuminei plasmatice;
creșterea numărului de hematii;
scăderea numărului de hematii;
4. Accelerarea VSH-ului este determinată de:

reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice;
reducerea globulinelor și creșterea albuminelor plasmatice;
creșterea hematocritului;
reducerea globulinelor și fibrinogenului plasmatice;
5. Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice;
anemie;
forma de disc concav a hematiilor;
6. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul
joncțiunii neuromusculare:
alfa-1-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;
nicotinici colinergici;
7. Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:

sinapsele neuro neuronale din ganglionii simpatici;
sinapsele neuro neuronale din ganglionii parasimpatici;
sinapsele terminale, neuro efectoare simpatice din intestinul subțire;
sinapsele terminale, neuro efectoare parasimpatice din intestinul subțire;
sinapsele terminale, neuro efectoare somatice din intestinul subțire;
8. Acidificarea duodenului va determina:
scăderea secreției de suc gastric prin intermediul secretinei;
creșterea secreției de suc gastric;
scăderea evacuării gastrice;
creșterea contracției colecistului prin intermediul secretinei;
creșterea contracției sfincterului Oddi;
9. Acomodarea ochiului pentru vederea la distanţă presupune:

aplatizarea cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor;
contracția fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
bombarea cristalinului;
relaxarea fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
10. Acomodarea ochiului pentru vederea obiectelor apropiate presupune:

relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor al cristalinului;
11. Acomodarea se realizează prin contracția:

cristalinului;
ligamentului suspensor al cristalinului;
mușchiului ciliar;
mușchiului radial al irisului;
mușchiului circular al irisului;
12. Acomodarea se realizează prin:

variația convexității cristalinului;
modificarea unghiurilor de reflectare a luminii;
variația puterii de refracție a corpului vitros;
variația puterii de refracție a corneei;
variația puterii de refracție a umoarei apoase;
13. Acțiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:

crește transportul de aminoacizi prin membrana celulară;
crește sinteza proteinelor;
produce catabolism proteic;
promovează mobilizarea grăsimilor din țesutul adipos;
promovează depunerea grăsimilor la nivelul țesutului adipos;
14. Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:

contactul cu colagenul;
contactul cu sticla siliconată;
tromboplastina;
trombină;
fibrină;
15. Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:
contact cu suprafețele electropozitive;
fără prezenţa prekalikreinei;
prezenţa kininogenului cu greutate moleculara mică;
contact cu plăcuțe agregate și colagenul;
tromboplastina tisulara;
16. Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoacă:

eliberarea oxitocinei;
scăderea frecventei cardiace;
mărește temperatura corpului;
mărirea presiunii sangvine;
inhibiția motilitatll tractului digestiv;
17. Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoacă:

senzația de sațietate;
eliberarea oxitocinei și vasopresinei;
scăderea frecvenței cardiace;
micșorarea temperaturii corpului;
18. Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:

este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase la o distanță minimală intre ele;
are valoarea de 30 secunde de arc;
este maximă la nivelul foveei centrale;
este minimă la nivelul foveei centrale;
se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale și devine tot mai slabă la periferia retinei;
19. Adaptarea fotochimică la întuneric presupune:

creșterea concentrației de pigmenți vizuali;
scăderea cantității de pigmenți fotosensibili;
scăderea concentrației de vitamina A;
descompunerea pigmentului vizual;
creșterea concentrației de vitamina A;
20. Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin:

creșterea forței de contracție și debitului cardiac, fără modificarea dimensiunilor;
creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor
miocardice;
creșterea forței de contracție și debitului cardiac prin hipertrofia mușchiului cardiac;
forța de contracție depinde de lungimea inițială a sarcomerului;
faptul că este un mecanism intrinsec;
21. Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu

EXCEPȚIA:
este un mecanism extrinsec;
frecvența și forța de contracție sunt controlate de sistemul nervos vegetativ;
este un mecanism intrinsec;
forța de contracție crește prin creșterea lungimii fibrelor miocardice;
pentru aceiași lungime inițială, forța de contracție este influențata de frecvența cardiacă și
de temperatură;
22. Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacității de:

stimulare a secreției glucagonului;
stimulare a glicogenolizei în mușchi și ficat;
stimularea secreției insulinei;
inhibiție a secreției insulinei;
stimularea glicogenogenezei;
23. Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

stimularea secreției de glucagon;
stimularea secreției de insulină;
stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
inhibarea secreției de cortizol;
inhibarea secreției de insulină;
24. Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că:

pentru aceiași lungime inițiala, forța de contracție este influențată de frecvența cardiacă și
de temperatură;
25. Adrenalina și noradrenalina acționează pe receptorii:

alfa-adrenergici;
beta-adrenergici;
muscarinici;
nicotinici;
nu influențează receptorii mentionați;
26. Adrenalina și noradrenalina sunt secretate la nivelul:

corticosuprarenalei;
medulosuprarenalei;
fibrelor postganglionare simpatice;
hipofizei anterioare;
paratiroidelor;
27. Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția uneia:

corticale;
bulbo-ponto-mezencefale;
cerebeloase;
hipotalamice, palidale, limbice și corticale;
hipofizare;
28. Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

transportul de Cu2+ şi Fe2+;
transportul de hormoni liposolubili;
determină 80% din presiunea hidrostatică;
determină presiunea coloidosmotică în proporţie de 80%;
transport de antibiotice;
29. Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:

reabsorbția sodiului;
secreția de potasiu;
secreția ionilor de hidrogen;
reabsorbția potasiului;
reabsorbția calciului;
30. Alege afirmațiile corecte referitor la adaptarea ochiului la întuneric:

se realizează în 1-6 minute;
este completă după 1 oră;
se realizează prin descompunerea substanței fotochimice;
se realizează prin recompunerea substanței fotochimice;
pragul de excitabilitate al receptorilor vizuali crește;
31. Alege afirmațiile corecte referitor la ochiul adaptat la întuneric:

are o sensibilitate la lumină mai mare decât cel mai fin film fotografic;
sensibilitatea bastonaşelor crește de la 1 la 25000 ori;
percepe bine culorile;
sensibilitatea conurilor creste de 50-70 ori;
32. Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile plămânilor:

prevenirea trecerii emboliilor spre aortă;
fibrinoliza;
conversia angiotensinei I în angiotensină II;
eliberarea în circulație a adrenalinei, vasopresinei și oxitocinei;
menținerea echilibrului fluido-coagulant;
33. Alegeți afirmația corectă cu referire la CO2.

facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;
este transportat în sângele arterial, în principal, în formă moleculară, dizolvată;
dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;
este transportat, în principal, ca compus carbaminic;
pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi;
34. Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui:

este determinată mai mult de solubilitatea O2;
este determinată mai mult de cantitatea de Hb;
este determinată mai mult de pH-ul sângelui;
este determinată mai mult de CO2 din hematii;
este determinată mai mult de temperatura sângelui;
35. Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic

Este esențial pentru a asigura ritmul respirator de bază;
Poate produce o inspirație prelungită în unele împrejurări ;
Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat;
Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat după secțiune
mediopontină;
Reduce durata inspirației;
36. Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului;
este localizat în nucleul parabronhial în partea superioară punții;
este localizat în regiunea dorsală a bulbului rahidian;
este localizat în partea inferioară a punții
este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbului rahidian;
37. Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de difuziune a O2:

este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 se combina cu Hb;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare;
este mai mic comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este mai putin solubil;
nu diferă de cel al CO2;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată;
38. Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

scade în cursul efortului fizic intens;
scade în cursul acidozei metabolice;
nu se modifică în cursul efortului fizic;
crește la un subiect, care trece de la o dietă predominant glucidică la o dietă mai bogată în
lipide;
crește în cursul efortului fizic;
39. Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația CO2

este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;
este cea mai mică în alveole la sfârșitul expirației;
este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației;
este cea mai mică în alveole la sfârșitul inspirației;
este cea mai mică în sângele arterial;
40. Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația O2:

este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației;
este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;
este cea mai mare în alveole la sfârșitul expirației;
este cea mai mare în alveole la sfârșitul inspirației;
este cea mai mare în sângele arterial;
41. Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influențează:
capacitatea de saturare a Hb cu O2;
capacitatea de transport a CO;
afinitatea Hb pentru CO2;
capacitatea de disociere a HbO2;
gradientul de presiune parţială a CO2;
42. Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU afectează formarea HbO2:

PCO2;
PO2;
Viteza de circulație
2, 3- DPG şi pH;
temperatura;
43. Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
fizic dizolvată în plasmă;
bicarbonați de sodiu în plasmă;
carbamați (HbCO2);
legată de proteine;
acid carbonic;
44. Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:
40-60 resp/min;
30-40 resp/min;
12-16 resp/min;
22-26 resp/min;
20-22 resp/min;
45. Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2:

este 5- 6 mm Hg între capilare și alveole;
este 5- 6 mm Hg între capilare și țesut;
este 64 mm Hg între alveole și capilarele;
între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr;
între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat;
46. Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:

este constituit în special de neuroni expiratori;
este responsabil în special pentru expirația forțata;
este implicat în generarea ritmului respirator de bază;
eferentele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii auxiliari;
activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic;
47. Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației forțate:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt pasive;
ambele faze sunt active;
expirația este pasivă în poziția clinostatică;
48. Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt active;
ambele faze sunt pasive;
expirația devine activă în poziţie ortostatică;
49. Alegeţi afirmația corectă referitor la modificările produse de hipoventilație:

hipercapnie, hiperoxie și acidoză respiratorie;
normocapnie şi hipoxie;
hipocapnie şi alcaloză respiratorie;
hipoxie, hipercapnie și acidoză respiratorie;
hiperoxie și acidoză metabolică;
50. Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală la inspirație:

este egală cu presiunea transpulmonară;
devine mai negativă;
devine mai pozitivă;
este egală cu presiunea intraalveolară;
este egală cu presiunea din atmosferă;
51. Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

este mai mica fața de presiunea atmosferica la inspirație și la expirație;
este mai mai mică fața de presiunea atmosferică la expirație;
este egală cu presiunea atmosferică la expirație;
este mai mică față de presiunea atmosferică la inspirație;
este mai mare fată de presiunea atmosferică la expirație și inspirație;
52. Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

este generat de centrul pneumotaxic;
este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cortexul motor;
este generat de hipotalamusul și sistemul limbic;
53. Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

este generat de centrul pneumotaxis;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cerebel;
este generat de centrul respirator bulbar;
este generat de nucleul parabronhial;
54. Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantului:

asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa;
scade tensiunea superficială la interfața dintre lichidul și aerul alveolar;
excesul de de surfactant la copiii născuți prematur provoacă colabarea alveolelor
tensiunea superficială este direct proporțională cu concentrația de
dipalmitoilfosfatidilcolină;
este format de alveolocite de tip I;
55. Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:

prin osmoză;
prin difuziune;
prin filtrare;
prin transport activ;
prin transport cu cărăuși;
56. Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2:

CO2 facilitează formarea HbO2;
este transportat mai mult ca compus carbaminic;
este transportat mai mult fizic dizolvat;
este transportat mai mult în formă de bicarbonați;
nu este corelat cu cantitatea de bicarbonaţi;
57. Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expirație
normală:
este capacitatea inspiratorie;
este volumul expirator de rezervă și volumul curent;
este volumul inspirator de rezervă;
este volumul rezidual și volumul expirator de rezervă;
este capacitatea pulmonară totală;
58. Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

sunt în aerul atmosferic;
sunt în aerul expirat;
sunt în aerul alveolar;
sunt în sângele venos;
sunt în sângele arterial;
59. Alegeți afirmația corecta. AMPc:

este mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei, produsă de vasopresină,
în tubul colector;
asigura excreția anormală de proteine din urină;
asigura constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară,
independent de modificările presiunii arteriale;
este mesagerul secund din celulele care sintetizează renină;
intervine în mecanismul dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică
concentrația osmotică ridicată din zona medulară renala;
60. Alegeți afirmația corecta. Autoreglarea circulației renale:

mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul collector;
excreţia anormală de proteine în urină;
constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale;
celulele care sintetizează renină;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică
ridicată din medulară;
61. Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele cauze determina o creștere a pragului
renal pentru glucoza?
scăderea ratei de filtrare glomerulară;
scăderea numărului de cărăuşi pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal;
administrarea de medicamente care inhibă reabsorbţia glucozei;
dieta;
insuficienta renala cronica;
62. Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
dieta în potasiu crește;
fluxul sanguin tubular distal crește;
nivelul circulant al aldosteronului creşte;
reabsorbția Na+ în nefronul distal scade;
excreția ionilor organici crește;
63. Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe permit măsurarea cea mai
exactă a filtratului glomerular la om?
clearance-ul inulinei;
clearance-ul PAH-lui;
clearance-ul creatininei endogene;
concentraţia creatininei plasmatice;
ureea sanguină exprimată în azot;
64. Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe va fi mai concentrată la
sfârșitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
Glucoza;
Creatinina;
Sodiul;
Bicarbonatul;
Fosfatul;
65. Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul ultrafiltratului
este maxim?
capsula Bowman;
tubul contort proximal;
ansa Henle;
tubul contort distal;
tubul collector;
66. Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului unde concentraţia Na+-lui din
ultrafiltrat este maximă?
capsula Bowman;
ramura descendentă a ansei Henle;
vârful ansei Henle;
ramura ascendentă a ansei Henle;
67. Alegeți afirmația corecta. Care porțiune a nefronului este impermeabila pentru apă
indiferent de controlul hormonal al permeabilității?
porțiunea subțire a ansei Henle;
porţiunea groasă a ansei Henle;
tubul collector;
68. Alegeți afirmația corecta. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
portiunea descendentă a ansei Henle;
portiunea ascendentă a ansei Henle;
tubul contort distal și tubul collector;
tubii colectori;
69. Alegeți afirmația corecta. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
tubul contort distal și tubul collector;
tubii colectori;
70. Alegeți afirmația corecta. Consumul de oxigen în rinichi:

scade, la creșterea fluxului sanguin;
este reglat de eritropoetina;
rămâne constant, la creșterea fluxului sanguin;
reflectă direct, nivelul de Na+ transportat;
este mai mare în zona medulară;
71. Alegeți afirmația corecta. Contratransportul Na+-lui în tubul contort proximal are loc
cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonate;
72. Alegeți afirmația corecta. Creșterea potasemiei produce o creștere a:

secreţiei de renină;
secreţiei de hormon antidiuretic;
secreţiei de aldosteron;
secreției de hormon natriuretic;
producerii de angiotensina II;
73. Alegeți afirmația corecta. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180
1/24 ore) se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizați la ce nivel al
nefronului are loc reabsorbția maximă a apei:
tubul colector;
74. Alegeți afirmația corectă. Ductul colector:

reabsorbție izotonică de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă nu depinde de osmolalitatea plasmei;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi;
regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;
75. Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

crește permeabilitatea tubului distal pentru apă;
crește rata filtrării glomerulare;
crește excreția de Na+;
crește excreția de apă;
creşte diametrul arterei renale;
76. Alegeți afirmația corecta. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:

Glomerulului;
tubului contort proximal;
porțiunii subțiri a ansei Henle;
porţiunii groase a ansei Henle;
tubul collector cortical;
77. Alegeți afirmația corecta. Factorul major care determină reabsorbția apei la nivelul
reabsorbţia activă a glucozei;
reabsorbţia activă a amoniacului;
reabsorbţia activă a Na+-lui;
hormonul antidiuretic;
presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;
78. Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează prin:

Eritropoetină;
β2 – microglobulină;
PGF2α,
Urokinază;
Plasmină;
79. Alegeți afirmația corecta. Glomerulul:

regiunea unde are loc reabsorbția de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este aceeași ca pentru proteinele plasmei;
este o rețea capilară implicată în filtrare;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urine concentrate;
80. Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită în:

ansa Henle;
tubul colector cortical;
tubul colector medular;
81. Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita
în:
ramura descendentă a ansei Henle;
ramura ascendentă a ansei Henle;
tubul collector;
82. Alegeți afirmația corecta. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se
reabsoarbe în:
tubul proximal;
ansa Henle;
tubul distal;
83. Alegeți afirmația corecta. In prezența hormonului antidiuretic:

cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal ;
cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector;
crește eliminarea apei libere;
crește clearance-ul osmolar;
scade filtrarea glomerulară;
84. Alegeți afirmația corecta. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinei
tubulare, unde presiune osmotică are aceleași valori ca cea a urinei finale?
85. Alegeți afirmația corecta. Locul de acțiune a tiazidelor:

tubul collector;
86. Alegeți afirmația corecta. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este determinată de:
scăderea secreției hipotalamice de HAD;
scăderea capacității hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul;
creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care nu
mai pot fi reabsorbite tubular;
scăderea reabsorbției tubulare de Na+;
cresterea osmolaritații plasmei datorită deficitului de HAD;
87. Alegeți afirmația corectă. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a
plasmei:
88. Alegeți afirmația corecta. Membrana filtrantă glomerulară:

bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiul urinar dintre foițele
capsulei Bowman;
tubul colector;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
89. Alegeți afirmația corecta. Porțiunea ascendentă a ansei Henle:
reabsorbție izotonică de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă fată de osmolalitatea plasmei;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați;
90. Alegeți afirmația corecta. Porțiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu
plasma:
capsula Bowman;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul contort distal (porțiunea inițială);
tubul collector;
91. Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este crescută:
tubul contort distal (porțiunea inițială);
tubul collector;
92. Alegeți afirmația corecta. Proteinuria reprezinta:

tubul collector;
excreția anormală de proteine în urină;
93. Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește dacă are loc o
creștere a:
concentraţiei de K+ plasmatic;
volumului plasmatic;
presiunii arteriale medii;
debitului urinar;
osmolalităţii plasmei;
94. Alegeți afirmația corecta. Renina:

este secretată de celulele tubului proximal;
secreția sa duce la pierderea de Na+ și apă din plasmă;
secreția sa este stimulată prin presiunea arterială crescută;
convertește angiotensinogenul la angiotensina 1;
converteşte angiotensina 1, la angiotensina II;
95. Alegeți afirmația corecta. Scăderea secreției de aldosteron poate determina:

scăderea reabsorbției tubulare a Na+;
creșterea filtrării de Na+ la nivel glomerular;
creșterea reabsorbției tubulare a Na+;
scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular;
nu influențează reabsorbția și filtrarea de Na+;
96. Alegeți afirmația corecta. Secreția de H+ în tubul contort proximal este asociată primar
cu:
excreția ionilor de K+;
excreția ionilor de H+;
reabsorbția ionilor de Ca2+;
reabsorbția ionilor de HC03‾;
reabsorbția ionilor de P043‾;
97. Alegeți afirmația corecta. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată de:
agenţi agonişti β-adrenergici;
creşterea presiunii în arteriolele aferente;
prostaglandine;
HAD;
Aldosteron;
98. Alegeți afirmația corecta. Sistemul contracurent:

tubul colector;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară;
99. Alegeți afirmația corecta. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
toate porțiunile tubului urinifer, dependente de tipul substanței;
ansa Henle;
100. Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului are
loc pentru următoarele substanțe, cu excepția:
Ureei;
glucozei;
Sodiului;
Potasiului;
Bicarbonatului;
101. Alegeți afirmația corecta. Tubul contort proximal:

regiune unde permeabilitatea pentru Na+ este cea mai mare;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este cea mai mare;
102. Alegeți afirmația corecta. Ionii de H+, rezultați din CO2, sunt tamponați inițial de:
bicarbonatul de Na extracellular;
bicarbonatul de K intraeritrocitar;
hemoglobina intraeritrocitară;
proteinele plasmatice;
fosfatul plasmatic;
103. Alegeți afirmația corectă:

Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă noradrenalina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă acetilcolina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare inhibă neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos parasimpatic;
104. Alegeți afirmația corectă. Volumul de aer, implicat în schimbul de gaze în repaus este
format din:
Capacitatea inspiratorie minus volumul spațiului mort;
Volumul curent și capacitatea reziduală funcționala minus volumul spațiului mort;
Volumul curent și volumul rezidual minus volumul spațiului mort;
Volumul expirator de rezervă și volumul inspirator de rezervă minus volumul spațiului
mort;
Capacitatea totală minus volumul spațiului mort;
105. Alegeți afirmația corecta:

Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise;
Perioada refractara relativa - corespunde repolarizarii finale a cardiomiocitului;
Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
Perioada refractara relativa - implica canalele de Na+ dependente de Ach;
106. Alegeți afirmația corectă: În hipercapnie prelungită ventilația se normalizează

deoarece:
se reduc bicarbonații în sânge;
se reduc bicarbonații în lichidul cerebrospinal;
crește eliminarea bicarbonaților cu urina;
crește bicarbonatul în lichidul cerebrospinal;
se diminuează permeabilitatea pentru CO2 a barierei hematoencefalice;
107. Alegeți afirmația corectaă. Porțiunea tubulară, unde acționează aldosteronul:

tubul collector;
ansa Henle, porţiunea groasă descendentă;
108. Alegeți afirmația FALSA despre vâscozitatea sângelui:

vâscozitatea creşte, când temperatura scade;
vâscozitatea creşte proporțional cu concentrația fibrinogenului circulant;
vâscozitatea variază invers proporțional cu viteza de circulație;
scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității;
vâscozitatea scade, când temperatura creste;
109. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la pneumotorax:

este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase;
presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis;
presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis;
poate fi asociat cu modificarea poziției organelelor mediastinului;
presiunea intrapleurală este mai mare decât cea atmosferica în pneumotorax valvular;
110. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb, micșorând pH-ul eritrocitar și fixându-se de
lanțul β a dezoxi-Hb;
Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, cu reducerea cantității de Hb;
2,3- DPG constituie factor de adaptare în hipoxia produsă de tulburarea circulației în
țesuturi;
creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2;
creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2;
111. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la grupul respirator dorsal:

primește aferente pin intermediul nervului vag și glosofaringian;
este responsabil în special pentru expirația forțată;
este implicat în generarea ritmului respirator de bază;
eferentele sunt realizate prin moto-neuronii ce activează diafragmul;
activitatea este modulată de impulsaţia cu origine în chemoreceptori și baroreceptorii
aortici;
112. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la grupul respirator ventral:

conține neuroni inspiratori și expiratori;
este responsabil pentru expirația activă;
este responsabil pentru expirația pasivă;
sporește activitatea în cadrul unei ventilații mărite;
determină includerea mușchilor respiratori auxiliari;
113. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la hiperventilaţia voluntară:

roduce vasoconstricția vaselor cerebrale;
creste afinitatea Hb față de O2;
poate induce o pierdere a conștiinței din cauza unei hiperoxii cerebrale ;
produce hipoxie cerebrală;
diminuează stimularea chimică a centrului respirator;
114. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la transportul CO2:

la nivelul țesuturilor HCO3- este transportat în plasmă și Cl- trece în eritrocit;
la nivelul țesuturilor H2O și Cl- trec din eritrocit în plasmă;
la nivelul țesuturilor anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2CO3;
Hemoglobina leagă H+ rezultat din disocierea H2CO3, contribuind la menținerea pH-
ului;
Compușii carbaminici transportă 23% de CO2;
115. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la transportul CO2:
la nivelul plămânilor HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă;
la nivelul plămânilor, anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2CO3 ,
ce contribuie la menținerea pH-ului sângelui;
la nivelul plămânilor anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2O şi CO2
din H2CO3;
abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contribuie la
menținerea pH-ului;
sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2;
116. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la volumul respirator curent:

este inclus în capacitatea inspiratorie;
reprezintă ventilația de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator;
este de aproximativ 500 ml;
este inclus în volumul inspirator de rezervă;
are valori variabile în funcție de talia individului;
117. Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la aceeași
valoare a presiunii transpulmonare:
este același în timpul inspirației și expirației;
este mai mare în timpul inspirației;
este mai mare în timpul expirației;
se micșorează odată cu creșterea complianţei pulmonare;
se mărește odată cu creșterea complianţei pulmonare;
118. Alegeți afirmațiile CORECTE. Edemul extracelular:??

prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;
poate rezulta din hipoproteinemie;
poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;
poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;
poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;
119. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Edemul extracelular:??

120. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:???

rezulta din funcția fusului muscular;
rezulta din funcția aparatului tendinos Golgi;
rezulta din funcția fusului muscular și a aparatului tendinos Golgi;
este cauzat de întinderea brusca a mușchiului;
este cauzat de tensionarea tendonului;

este declanșat de întinderea bruscă a mușchiului scheletic;
se mai numește reflexul miotatic;
se caracterizează prin contracția reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafusale;
se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafusale;
este declanșat de creșterea tensiunii in tendonul mușchiului scheletic;
122. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala primara a fusului

muscular:??
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale
a fibrei INTRAFUSALE;
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a
fibrei EXTRAFUSALE;
ste o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70-120 m/sec;
este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mic de 8 microni;
123. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala secundara a fusului

muscular:??
reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse bilateral de terminațiile primare;
reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;
este o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70 m/sec;
124. Alegeți afirmațiile ce NU caracterizează circulația pulmonară:

este un circuit cu presiune scăzută;
are o capacitate crescută de adaptare, prin creșterea fluxului;
în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative;
arterele au o musculatură netedă redusă;
este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate;
125. Alegeți afirmațiile ce NU sunt proprii volumului rezidual:

împreună cu volumul expirator de rezervă formează capacitatea funcționala reziduală;
aerul ce rămâne în alveole după expirație maximă;
aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze;
poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă;
aerul alveolar care este expulzat din plămâni parțial doar la deschiderea cutiei toracice;
126. Alegeți afirmațiile corecte:

Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular.
La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal.
Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport cuplat cu glucoza.
Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a
tubului contort proximal.
Tubii proximali asigura reabsorbția din urina primara a aminoacizilor.

Zgomotul 1 are o durată de 0,08-0,12sec ;
Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 3-4 parasternal stâng;
Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 5 intercostal stâng pe linia medio-
claviculară cu 1,5 cm medial ;
Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda R;
Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda Q ;

Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70 Hz și o durata de 0,05-0,10 sec ;
Zgomotul 2 debutează odată cu închiderea valvelor semilunare aortica și pulmonara ;
Zgomotul 2 se asculta cel mai bine în spațiul 2 intercostal parasternal ;
Zgomotul 2 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda P;
129. Alegeți afirmațiile corecte cu referința la inhibiția laterala in cazul motoneuronilor

spinali:
stimularea unui motoneuron va determina inhibiția motoneuronilor adiacenți;
se realizează prin intermediul celulelor Renschaw;
este importanta pentru focalizarea sau amplificarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru dispersia sau diminuarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru propagarea laterala a semnalului;
130. Alegeți afirmațiile corecte despre celulele Renshaw:

Reprezinta niște neuroni situați în apropierea motoneuronilor;
Reprezinta niște neuroni situați în apropierea neuronilor senzitivi;
Au funcție excitatorie asupra neuronilor;
Au funcție inhibitorie asupra neuronilor;
Au funcție de a focaliza semnalul primar;
131. Alegeți afirmațiile corecte despre valoarea presiunii osmotice a plasmei: ???
este influențată de elementele figurate;
depinde de numărul de particule solvite;
depinde de volumul de apă plasmatică;
diferă de presiunea osmotică a sângelui;
este 80% din valoarea ei revine NaCl;
132. Alegeți afirmațiile corecte privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;
Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbției;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizează reabsorbției;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mmHg) se opune
reabsorbției;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează
reabsorbției;
134. Alegeți afirmațiile corecte privind receptorii auditivi:

sunt receptori cu sensibilitate primara;
sunt receptori cu sensibilitate secundara;
potențialul generator apare în celulele senzitive;
potențialul generator apare în terminațiunile nervului auditiv;
potențialul receptor apare în terminațiunile nervului auditiv;
135. Alegeți afirmațiile corecte privitor la secreția salivara: ??

pH-ul salivar este intre 6-8;
Bicarbonat (HCO3-) nu este secretat de celule ductale;
Contine haptocorina;
Bicarbonat (HCO3-) este secretat de celule acinare;
Contine fosfolipaza;
136. Alegeți afirmațiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorilor periferici:

sunt stimulați de Pa O2 80-90 mm Hg;
sunt stimulați la un pH arterial <7.25;
sunt stimulați de pH arterial 7.4;
sunt stimulați de Pa O2 <60 mm Hg;
sunt stimulați de creșterea Pa CO2;
137. Alegeți afirmațiile corecte referitor la căile respiratorii și alveole: ?

structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora;
căile respiratorii au rol important în purificarea aerului;
bronhiolele nu determină rezistența la fluxul de aer;
prezența surfactantului este importantă pentru micșorarea tensiunii superficiale;
alveolele servesc numai pentru schimbul de CO2;
138. Alegeți afirmațiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:

include volumul expirator de rezerva;
include volumul curent;
nu include volumul spațiului mort;
include volumul rezidual;
nu include volumul rezidual;
139. Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:?

este localizat în partea inferioară a punții;
este localizat în partea superioară a punții;
la excitare are loc stop respirator;
întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;
la distrugere are loc stop respirator;
140. Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

stimulează inspirația;
la excitare produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie;
141. Alegeți afirmațiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxemie:

sunt localizați în mușchi respiratori;
sunt localizați în corpusculii carotidian și aortic;
impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag și glosofaringian;
sunt localizați în organe cu metabolism intens;
sunt localizați în punte;
142. Alegeți afirmațiile corecte referitor la contracția diafragmului:

produce scăderea presiunii intrapleurale;
produce creșterea presiunii intrapleurale;
produce creșterea diametrului anteroposterior al abdomenului;
produce micșorarea tracțiunii elastice a plămânului;
micșorează presiunea intraabdominală;
143. Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2:

devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea pH-ului;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului;
devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2;
144. Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a
HbO2:
este produsă de creșterea concentrației difosfogliceratului;
reflectă reducerea afinității Hb față de O2 ;
este produsă de creșterea pH-ului;
este produsă de scăderea pH-ului;
indică creșterea afinității Hb pentru O2;

devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2;
146. Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei:

produce vasodilatație cerebrală;
produce vasoconstricție cerebrală;
reduce PO2 alveolar;
reduce pCO2 alveolar;
măreşte pO2 alveolar;
147. Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatație;
mărește rezistența opusă fluxului aerian prin bronhoconstricție;
dilată vasele pulmonare;
reduce volumul spațiului mort, mărind astfel ventilația alveolară;
constrictă vasele pulmonare;
148. Alegeți afirmațiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:

Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge;
Este afectată de pH-ul sângelui;
Se realizează conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge;
Este influențat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii;
Este afectată de conținutul de difosfoglicerat (2,3- DPG);
149. Alegeți afirmațiile corecte referitor la importanța surfactantului:

deficiența mărește complianţa pulmonară;
deficiența reduce tensiunea superficială;
deficiența reduce complianţa pulmonară ;
deficiența reduce elastanţa pulmonară;
deficiența mărește elastanţa pulmonară ;
150. Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul expirației obișnuite:

este pe seama contracției mușchilor toracali și abdominali;
se implică elasticitatea ligamentelor și cartilajelor costale;
este pe seama contracției mușchilor intercostali interni și a diafragmului;
este pe seama elasticitatii pulmonare;
expirația este pasivă numai în poziția clinostatică;
151.Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul respirației:

mușchii abdomenului participă la expirație normală;
mușchii intercostali externi participă la inspirație normală;
mușchii diafragmului participă numai în expirație forțata;
mușchii intercostali interni participă la inspirație normală și forțata;
mușchii intercostali interni participă la expirație forțata;
152.Alegeți afirmațiile corecte referitor la o inspirație normală:

presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală;
presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică;
presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică;
presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămânului;
tensiunea superficială alveolară se mărește;
153.Alegeți afirmațiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng:

este egală cu PaO2 din alveole;
este mai joasă ca PaO2 din alveole;
este 95 mm Hg;
depăşeşte PaO2 din alveole;
este 104 mm Hg;
154.Alegeți afirmațiile corecte referitor la presiunea pleurală:

Este egală cu presiunea transpulmonară;
Din diferența cu presiune intraalveolară rezultă presiunea transpulmonară;
Este mai negativă la inspirație;
Din diferența cu presiune atmosferică rezultă presiunea transpulmonară;
Din diferența cu presiune intraalveolară rezultă histereza;
155.Alegeți afirmațiile corecte referitor la reglarea respirației:

Chemoreceptorii centrali sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge;
Chemoreceptorii periferici sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge;
Chemoreceptorii centrali sunt afectați de PaO2 de 60 mm Hg;
Mecano-receptorii arteriali, și cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori;????
CO2 stimulează chemoreceptorii periferici;
156.Alegeți afirmațiile corecte referitor la ritmul respirator:

centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizați în bulbul rahidian;
mușchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică;
respirația continuă și dacă toate aferentele nervoase sunt întrerupte;
principalul mușchi respirator este diafragma;
în cursul expirației, crește tonusul mușchilor intercostali externi;
157.Alegeți afirmațiile corecte referitor la rolul surfactantului:

micșorează complianţa pulmonară;
mărește tensiunea superficială intra-alveolară;
asigură stabilitatea alveolelor;
provoacă atelectaza alveolelor;
scade tensiunea superficială intraalveolară;
158.Alegeți afirmațiile corecte referitor la spațiul mort anatomic:

este identic cu capacitatea funcțională reziduală;
reprezintă 5% din capacitatea funcțională reziduală (150 ml);
reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort
anatomic în unele condiții patologice;
reprezintă 15% din capacitatea funcțională reziduală;
159.Alegeți afirmațiile corecte referitor la surfactant:

este o peliculă subțire de lipoproteine tensioactive;
nu asigură stabilitatea formei alveolelor;
împiedică filtrarea lichidelor din interstițiu și capilare spre alveolele pulmonare;
este secretat de celule epiteliale alveolare tip II;
este secretat de celule epiteliale alveolare tip I;
160. Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumele și capacitățile pulmonare la o

capacitate pulmonară totală de 6,0 l:
capacitatea reziduală funcțională este de circa 2,5 l;
volumul curent 0,5 l;
volumul curent de repaus este de circa 1,0 l;
capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală;
volumul expirator de rezervă, poate fi de circa 1,5 l;
161.Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză metabolică :

pH plasmatic foarte ridicat;
pH plasmatic foarte scăzut;
pCO2 mărit;
pH plasmatic apropiat de normal;
conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;
162. Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză mixta:
pCO2 mărit;
163. Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză respiratorie:

pCO2 mărit;
164. Alegeți afirmațiile corecte. Adenozina:

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
Efect vasodilatator cu mărirea fluxului sanguin local;
Efect vasoconstrictor cu micșorarea fluxului sanguin local;
Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezența O2;
Acționează pe receptori specifici-purinergici;
165. Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză metabolică:

pH plasmatic ridicat;
pH plasmatic scăzut;
pH plasmatic normal;
conținut crescut de bicarbonat plasmatic;
166. Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză mixtă:

pCO2 scazut;
167. Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză respiratorie:

pCO2 scazut;
168. Alegeți afirmațiile corecte. Aldosteronul:

acționează asupra unor receptori membranari și are ca mesager secund AMPc;
intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+;
acționează asupra unor receptori intracelulari;
produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru Na+ ;
produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influențând permeabilitatea pentru Na+;
169. Alegeți afirmațiile corecte. Apa extracelulara:

este repartizata în 3 subcompartimente;
reprezinta 20% din greutatea corpului;
conține preponderent ionul de Na+ ;
conține preponderent ioni proteici;
conține drept cation major ionul de K+ ;
170. Alegeți afirmațiile corecte. Apa intracelulara:

reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
se găsește sub doua forme – liberă și legată;
conține preponderent cationi de K+ și Mg 2+;
conține preponderent anioni de Cl-și de HCO3-;
are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;
171. Alegeți afirmațiile corecte. Autoreglarea circulației renale se caracterizează prin:

limite de reglare între 50-250 mm Hg;
menține filtrarea glomerulară constant;
asigură decuplarea funcțiilor renale de fluctuațiile presiunii sistemice;
poate fi menţinută pe rinichiul denervat;
nu include mecanismul miogen;
172. Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe au efect vasoconstrictor la
nivel renal?
Noradrenalina;
Acetilcolina;
angiotensina II;
eritropoetina;
kininele;
173. Alegeți afirmațiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra unor
receptori bazo-laterali tubulari şi au ca mesager secund AMPc:
parathormonul;
aldosteronul;
factorul natriuretic atrial;
angiotensina II;
174. Alegeți afirmațiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare şi diluare a

urinii?
sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle;
autoreglarea circulației renale;
compoziția urinii primare;
schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta);
hormonul ADH;
175. Alegeți afirmațiile corecte. Clearance-ul glucozei:

la indivizii sănătoși are valoarea 0;
nu este influențat de nivelul glicemiei;
este influențat de nivelul glicemiei;
reprezintă 60% din clereance-ul inulinei;
la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă;
176. Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în tubul
contort proximal are loc împreună cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonat;
177. Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, are loc împreună cu:
glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal;
glucoza și aminoacizii în tubul contort distal;
fosfatul și lactatul în tubul contort distal;
clorul în tubul contort proximal;
clorul în segmentul descendent al ansei Henle;
178. Alegeți afirmațiile corecte. Diureza apoasă (hipotonă) survine în cazul:

diabetului zaharat;
secreţiei crescute de ADH;
sistării secreției de ADH;
diabetului insipid;
ingerării unor cantități mari de lichide hipotone;
179. Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă și
electroliți prin urină, se întâlnește în:
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
după administrarea de medicamente diuretice;
după ingestia de alcool;
când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza;
180. Alegeți afirmațiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de apă, volumul
urinii finale crește. Ce parametri ai funcției renale se modifică?
filtrarea glomerulară;
reabsorbția tubulară de Na+;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului collector;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal;
181. Alegeți afirmațiile corecte. Endotelina:

Are efect opus angiotensinei II;
Are efect asemănător angiotensinei II;
nu are efect pe vasele sanguine ;
Este un puternic vasodilatator;
Este un puternic vasoconstrictor;
182. Alegeți afirmațiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul contort distal:
diureticele tiazidice şi de ansă;
micșorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal;
acidoza acuta;
dietă bogată în K+;
secreţia crescută de aldosteron;
183. Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară este influențată de:

inervația parasimpatica a arteriolei eferente;
presiunea coloid-osmotică a plasmei;
concentrația crescută a glucozei sanguine;
concentrația CI‾ și Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa;
184. Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară NU depinde de:

permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;
schimburile în contracurent din vasele recta;
suprafaţa de filtrare;
presiunea efectivă de filtrare;
transportul maxim tubular;
185. Alegeți afirmațiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la secreția de:
Endoteline;
Catecolamine;
Kinine;
Urokinază;
Prostaglandine;
186.Alegeți afirmațiile corecte. HAD produce creșterea:

permeabilității apei în porțiunea distala a tubul distal și collector;
permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi collector;
reabsorbției izoosmotice a apei în tubul proximal în proporție de 1/3;
reciclării ureei;
reabsorbției de apă în porțiunea terminală a nefronului prin acțiune pe receptorii
purinergici;
187. Alegeți afirmațiile corecte. In porțiunea ascendentă groasă a ansei Henle se reabsorb:
Na+;
Ca2+ Mg2+ şi HC03‾;
Aminoacizii;
K+;
Proteine;
188. Alegeți afirmațiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

inhibă secreția de vasopresină;
stimulează secreția de aldosteron;
determină scăderea ratei filtrării glomerulare;
determină creșterea diurezei;
stimulează secreția vasopresinei;
189. Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular

prezintă:
volum mai mare;
osmolaritate mai mică;
majoritatea anionilor sunt anorganici;
o concentrație molară a sodiului mai mare decît a potasiului;
pH mai mic;
190. Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+:
porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului;
porțiunea groasă a ansei Henle;
191. Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+:

porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului;
tubul collector;
192. Alegeți afirmațiile corecte. Rata reabsorbției de glucoza este determinată de:
cantitatea filtrată;
capacitatea de transport a celulelor;
concentratia apei in urina primara;
metabolizarea rapidă a glucozei;
insulin;
193. Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾ este:
maximă în tubul contort proximal;
minimă în ansa Henle şi maximă în tubul collector;
maximă în ansa Henle;
minimă în tubul contort distal și tubul collector;
maximă în tubul contort distal și în tubul collector;
194. Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția glucozei:

este nelimitată;
este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;
se realizează în cotransport cu Na+;
necesită prezența insulinei;
are loc pe cale paracelulară;
195. Alegeți afirmațiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a homeostaziei prin
următoarele funcții:
eliminarea de proteine;
autoreglarea circulaţiei renale;
eliminarea de substanţe inutile şi toxice;
menținerea echilibrului acido-bazic;
menţinerea echilibrului osmotic;
196. Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină prin faptul
că:
participă la metabolizarea unor hormoni sterolici;
este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-
ciferol;
participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon,
calcitonină;
secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine;
participă la metabolizarea catecolaminelor;
197. Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul participă la combaterea alcalozelor prin:

sinteza de mono și bicarbonate;
eliminarea unei urini alkaline;
creșterea aminogenezei;
inversarea raportului fosfaţilor;
reducerea reabsorbţiei bicarbonatului;
198. Alegeți afirmațiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
vasoconstricție pe arteriola aferentă;
vasoconstricţie pe arteriola eferentă;
creșterea presiunii în capsula Bowman;
cresterea usoara a presiunii arteriale;
vasodilatație pe arteriola aferentă;
199. Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva a simpaticului renal produce
următoarele efecte:
Hipodiureza;
scăderea presiunii efective de filtrare;
creşterea clearance-ului PAH;
creșterea clereance inulină;
scăderea clereance inulină;
200. Alegeți afirmațiile corecte. Ureea:

provine în principal din dieta glucidică și lipidică;
este secretată în tubul contort distal;
are un clearance mai mare ca al inulinei;
are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte;
prezintă reciclaj medular;
201. Alegeți afirmațiile corecte. Volumul plasmatic:

aparține de subcompartimentul transcelular;
are valoarea de 4-5% din masa corpului;
are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apei extracelulare;
aparține subcompartimentului intravascular al apei extracelulare;
conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3- ;
202. Alegeți afirmațiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menținerea

echilibrului acido-bazic?
secreția tubulară a ionului de H+;
reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic;
concentraţia urinii prin contracurentul multiplicator;
acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) și de Ca+2 tip T,
deschise în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente), deschise în faza de
repolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated), activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach), deschise în faza de
repolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ), activate în
timpul DLD;

La creșterea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);
In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated), ce determină faza
DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - non-gated), ce determină faza DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(non-gated), ce determină faza DLD;

Răspunsul la ischemie al SNC este declanșat de scădera fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie, al SNC, este declanșat de creșterea fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în creșterea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în scăderea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC consta în scăderea excitabilității neuronilor centrului
vasoconstrictor;

Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex depresor;
Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex presor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex presor;
Creșterea volumului de sânge din atriul stâng declanșează un reflex depresor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex depresor;

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

Perioada refractara absoluta - miocardul nu răspunde nici la un stimul;
Perioada refractara absoluta - miocardul răspunde la stimul suprapragal;
Perioada refractara absoluta - miocardul răspunde la stimul subprapragal;
Perioada refractara absoluta în miocardul ventriculelor durează cât potențialul de
acțiune;
Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se închide poarta de
inactivare;

Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în repaos este de 50
ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în repaos este de
70 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 70-
75 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 120
ml;
ml;

Unda P - expresia pe EKG a depolarizării ventriculare;
Unda P - expresia pe EKG a depolarizării atriale;
Unda P - expresia pe EKG a repolarizării atriale;
Unda P - expresia pe EKG a proiecției vectorului atrial;
Unda P - expresia pe EKG a depolarizării apexului;

Unda T în toate derivațiile are cea mai mare amplitudine;
Unda T- proiecția vectorului de depolarizare a septului interventricular;
Unda T expresia pe EKG a repolarizării ventriculare;
Unda T expresia pe EKG a repolarizării atriale;
Unda T - proiecția vectorului de repolarizare ventriculara;

Emoții stres - presiunea arteriala creste;
La scăderea temperaturii mediului presiunea arteriala scade;
Emoții stres - presiunea arteriala scade;
La scăderea temperaturii mediului presiunea arteriala creste;
La variații de temperatura presiunea arteriala este constanta;
214.Alegeți afirmațiile corecte:

Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu puterea a 4-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este proporțională cu vâscozitatea sângelui;
Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu lungimea vasului;
Rezistenta periferica vasculara este proporțională cu lungimea vasului;
215. Alegeți afirmațiile FALSE despre reflexul de întindere musculară:

este cauzat de întinderea bruscă a mușchiului;

se caracterizează prin contracția reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafuzale;
se mai numește reflexul miotactic;
se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafuzale;
este declanșat de creșterea tensiunii în tendonul mușchiului scheletic;
217. Alegeți afirmațiile FALSE despre terminația senzoriala secundara a fusului muscular:
reprezinta fibre nervoase senzoriale mici dispuse bilateral de terminațiile primare;
reprezinta fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;
este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mediu de 8 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza mai mare de 70 m/sec;
218. Alegeți afirmațiile GREȘITE cu referința la inhibiția laterală in cazul motoneuronilor

spinali:
219. Alegeți afirmațiile INCORECTE privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția ;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează
reabsorbției;

presiunea oncotică a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbtiei;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbtiei ;
222. Alegeți afirmațiile INCORECTE privind receptorii auditivi:

223.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la spirografie:

permite estimarea volumului curent;
permite estimarea volumului rezidual;
permite estimarea capacității vitale;
permite estimarea capacității reziduale funcționale;
permite estimarea capacității inspiratorii;
224. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la activitatea centrului pneumotaxic:

la distrugere sporește durata ciclului respirator;
la distrugere apare bradipnoe;
la distrugere apare tahipnoe;
la distrugere apare apnee la inspirație dacă a fost făcută vagotomia;
la distrugere se reduce volumul curent;
225. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la curba de disociere a HbO2:

devierea spre dreapta poate fi produsă de cresterea PaO2;

la excitare produce apneea la inspirație;
la excitare produce tahipnee;
la excitare produce bradipnoe;
la excitare reduce volumul curent;
la excitare reduce durata inspirației;
227. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectele măririi cantității de CO2:

scăderea afinității hemoglobinei pentru O2;
creșterea pH;
scăderea pH;
creșterea afinității hemoglobinei pentru O2;
vasodilatație în țesuturi;
228. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra
ventilației:
este cauzat de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal;
este potențat de sporirea pH-ului sângelui ;
este potențat de hipoxie ;
este cauzat de micșorarea H+ în lichidul cerebrospinal ;
cauzat de acțiunea H+ asupra receptorilor centrali şi periferici;
229. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la la centrul respirator bulbar:

Primește mesaje aferente de la chemoreceptori;
Nu este influențat de structuri suprapontane;
Este sursa ritmului respirator de bază;
Primește mesaje aferente de la mecanoreceptori;
Activitatea lui este mărită în sindromul Blestemului Ondinei;
230. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la hematii:

conțin circa 2 gr Hb/celulă;
nu au nucleu;
iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști;
se formează în circulație din celule imature numite reticulocite;
trăiesc circa 10 zile;
231. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la schimbul de gaze în țesuturi:

creșterea de PCO2 scade pH-ul;
creșterea de PCO2 produce vasodilatația;
creșterea de PCO2 mărește pH-ul;
creșterea de PCO2 mărește afinitatea Hb către O2;
creșterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2;
232. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Adenozina:

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
233. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa extracelulara:

reprezintă 20% din greutatea corpului;
este repartizată în 3 subcompartimente;
conține drept cation major ionul de K+;
234. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa intracelulara:


236. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular

prezintă:
volum mai mare;
un conținut mare de anioni anorganici;
o concentrație molara a sodiului mai mare decît a potasiului;
pH mai mic;
237. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Volumul plasmatic:

?conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3-
238. Alegeți afirmațiile INCORECTE:
Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
Ionii de hidrogen și bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
Ionii de hidrogen și bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatație ;
Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstricție ;

In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul
DLD;


vasoconstrictor;


La creșterea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
244. Alegeți afirmațiile proprii funcțiilor respiratorii ale plămânilor:

schimbul gazos respirator aer-sânge și sânge-aer;
eliberarea substanțelor volatile din sânge;
controlul presiunii sangvine pulmonare;
vehicularea de aer prin căile aeriene;
schimbul substanțelor liposolubile;
245. Alegeți combinațiile corecte de parametri ai echilibrului acido basic:

pH =7,5; HCO3 = 48 mEq/l; pC02= 44 mmHg– alcaloza metabolica ;
pH = 7,3; HCO3 = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg– acidoza respiratorie;
pH =7,3; HCO3 = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg– acidoza metabolica;
pH =7,3; HCO3 = 15 mEq/l; pC02= 50 mmHg– acidoza mixta ;
pH =7,4; HCO3 = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg – alcaloza respiratorie;
246. Alegeți factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei:

creșterea difosfogliceratului;
reducerea difosfogliceratului;
creșterea pCO2;
scăderea pCO2;
reducerea temperaturii;
247. Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secționarea măduvei spinării la nivelul C

1:
apnee;
tahipnee;
bradipnee;
nu afectează respirația;
măreşte durata timpului de expiraţie;
248. Alegeți factorul ce NU afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana
respiratorie:
grosimea membranei;
mărimea suprafeței membranei;
volumul spațiului mort anatomic;
coeficientul de difuziune alveolo-capilar;
gradientele alveolo capilare de presiune parțiala a gazelor respiratorii;
249. Alegeți factorii ce măresc ventilaţia pulmonară:

adrenalina în doze mici;
presiunea parțiala crescuta a O2 în sânge;
presiunea parțiala crescuta a CO2 în sânge;
concentrația mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
concentrația redusă a ionilor de H+ în sânge;
250. Alegeți modificările respiratorii în timpul deglutiției:

Apnee de scurta durata;
tahipnee;
bradipnee;
expirația prelungită;
nu se modifica;
251. Alegeți modul corespunzător de excitație a receptorilor senzoriali mecanici cutanați:
efectele radiației electromagnetice;

modificarea temperaturii membranei receptorilor;
deformarea mecanica a receptorului;
aplicarea unei substanțe chimice pe membrana receptorului;
acțiunea undelor sonore;
252. Alegeți mușchii ce asigură expirația forțată:

mușchii abdominali;
diafragma;
mușchii sternocleidomastoidieni;
mușchii scaleni;
mușchii intercostali interni;
253. Alegeți pentru senzația gustativa primara de amar tipurile de substanțe chimice care
substanțe organice cu lanț lung ce conțin azot, alcaloizi;
săruri ionizate;
acizi;
alcooli, aminoacizi, aldehide;
baze;
254. Alegeți răspunsurile caracteristice midriazei:

mărirea diametrului pupilei;
micșorarea diametrului pupilei;
contracția mușchiului radial al irisului de către nervul simpatic si adrenalina;
contracția mușchiului sfincter pupilar de către nervul parasimpatic;
se produce la întuneric;
255.Alegeți răspunsurile ce caracterizează hipermetropia:
globul ocular este mai lung;
globul ocular este mai scurt;
poate fi corectata cu lentile convexe;
scade elasticitatea cristalinului;
imaginea obiectului îndepărtat se localizează în spatele retinei;
256. Alegeți răspunsurile ce caracterizează miopia:

imaginea obiectului îndepărtat se focalizează în fata retinei;
poate fi corectata cu lentile concave;
257. Alegeți răspunsurile ce caracterizează mioza:

reflex fotomotor la excesul de lumina și la vederea de aproape;
dilatarea pupilei;
îngustarea pupilei;
contracția mușchiului radial al irisului de către nervul simpatic;
258. Alegeti răspunsurile ce caracterizează potențialul receptor al bastonaselor:

reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
este determinat de scăderea conductanței pentru Na+ a membranei celulare;
reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
este determinat de creșterea conductanței pentru Na+ a membranei celulare;
este determinat de creșterea conductanței pentru Cl- a membranei celulare;
260. Alegeți trăsăturile caracteristice pentru durerea acuta (rapida):

e resimțita la 50 sec. după aplicarea stimulului;
e transmisa spre măduvă prin fibre de tip C;
e transmisa spre măduvă prin fibre de tip A delta;
e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
apare în principal la stimularea receptorilor de durere mecanica și termica;
261. Alegeți trăsăturile caracteristice pentru durerea cronica (lenta):

localizarea ei de către SNC este foarte slaba;
e transmisa spre creier prin tractul paleospinotalamic;
se transmite spre măduvă prin fibre de tip A delta;
se transmite spre măduvă prin fibre de tip C;
262. Alegeți trăsăturile caracteristice pentru receptorii gustativi:

provin din celule epiteliale;
sunt receptori secundari;
sunt receptori primari;
conțin microvili;
recepționează senzația olfactiva;
263. Alegeți valorile normale ale presiunilor parțiale ale O2 și CO2:
pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg ;
pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg;
pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg;
pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg;

pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg;
pO2 sânge arterial în capilare pulmonare 104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm
Hg;
265. Alegeți variantele corecte de denumire a arcului reflex din imagine:

Reflex de intindere;
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
266. Alegeți variantele INCORECTE de denumire a arcului reflex din imagine:

Reflex miotatic;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
267. Alfa și beta defensinele sunt:

Peptide mici;
Implicate în digestia amidonului;
Proteine antimicrobiene;
Stimulatoare ale secreției de mucus;
Sunt proteine cationice bogate in cisteina;
268. Aminoacizii sunt reabsorbiți din filtratul glomerular la nivelul:

tubului collector;
ansei Henle;
tubului proximal;
ubului distal;
pelvisului renal;
269. Amplitudinea PPSE depinde:

De numărul de canale pentru Na+ deschise;
de cantitatea de mediator;
de numărul de canale pentru Cl- deschise;
de numărul canalelor pentru K+ deschise;
de forța și durata excitării;
270. Analizați imaginea și alegeți varianta corecta:
Este arcul reflex al reflexului de întindere iar structura necunoscuta este organul tendinos
Golgi;
Este arcul reflex al reflexului de întindere iar structura necunoscuta este fusul muscular;
Este arcul reflex al reflexului de intindere iar structura necunoscuta este receptorul termic;
Este arcul reflex al reflexului nociceptiv iar structura necunoscuta este fusul muscular;
Este arcul reflex al reflexului de flexie iar structura necunoscuta este receptorul algic;
271. Analizați imaginea și alegeți variantele CORECTE:

A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D -
rădăcina posterioară;
B – interneuroni; C – motoneuroni;
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina posterioara;
A – motoneuroni gamma, B – interneuroni, C – motoneuroni alfa;
C – motoneuroni; D – rădăcina anterioara;
272.Analizați imaginea și alegeți variantele INCORECTE:

A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D -
rădăcina posterioară;
273. Angiotensina II:

stimulează secreția reninei;
are efect vasoconstrictor;
creste presiunea arteriala;
nu modifica presiunea sangvina;
este secretata de rinichi;
274. Anhidraza carbonică acționează:

în neuroni;
la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal;
în eritrocit;
în celulele parietale din mucoasa gastrică;
atât în plasmă, cât și în eritrocit;
275. Animalul decerebrat:

prezintă rigiditate de decerebrare;
este animal spinal;
se obține prin secțiunea mai sus de nucleul rosu;
este animal talamic;
se obține prin secțiunea mai jos de nucleul rosu;
276. Apa trece în saliva la nivelul:

Acinilor, pe cale paracelulara;
Acinilor prin secreție activa;
Ductelor striate;
Ductelor excretoare;
Ductelor intercalate;
277. Apărarea antibacteriana salivara este reprezentata de:

Apa oxigenata;
Lactoferina;
Peroxidaza ca antioxidant;
Radicalul tiocianat (SCN);
Lizozim;
278. Aplicarea unor stimuli subliminali (subpragali) determina următoarele modificări ale
potențialului de membrana:
răspuns local, propagat decremential;
răspuns local, propagat la distanta nedecremential;
răspuns local, cu amplitudine proporționala cu stimulul;
potențial de acțiune cu amplitudine constanta;
potențial de acțiune, prin sumația spatiala sau temporala a răspunsurilor locale;
279. Apneea apare în caz de secțiune:

la nivelul șanțului bulbopontin;
sub segmentul spinal C5;
la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala);
zona mediopontina;
între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia;
280. Apneea NU apare în caz de secțiune:

zona mediopontina;
La nivelul segmentului spinal C1;
281. Aportul normal de apa, pentru un organism adult sănătos, în 24 ore, este:
1500 ml ;
2000 ml ;
2500 ml ;
25,00 l ;
2,000 l ;
282. Arcul reflex polisinaptic este:

Arc reflex complex;
arc reflex simplu;
este alcătuit din doi neuroni;
cu durata timpului reflexului mai mare;
cu durata timpului reflexului mai mic;
283. Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;
T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
un puls de 65 batai/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
284. Aria integrativa pentru reflexele spinale este reprezentata de:

Teaca de mielina;
Substanța cenusie;
Substanța neagra;
Substanta alba;
Locus ceruleus;
285. Căile eferente ale reflexului salivar urmează nervii:

V (trigemen);
VII (facial);
IX (glosofaringian);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);
286. Arteriolele:
reprezintă zona de minimă rezistența a sistemului vascular;
participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale;
participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local;
prezintă o bogată inervație simpatică;
sunt influențate numai pe cale umorală;
287. Astigmatismul este determinat de:

alungirea globului ocular;
creșterea presiunii intraoculare;
forma alungita a corneei;
puterea de refracție a corneei nu e aceeași pe toate meridianele;
opacifierea cristalinului;
288. Astigmatismul este un viciu al:

cristalinului;
corneei;
corpului vitros;
umoarei apoase;
retinei;
289. Astigmatismul se corectează cu lentile:

Convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu lentile;
divirgente;
290. Asupra cărui proces are influența mai mare parasimpaticul, fața de simpatic:
vasodilatație;
motilitate și secreție gastrointestinală;
dilatația pupilei;
răspunsul apărare - atac;
arterioloconstricţie;
291. Asupra lipidelor emulsionate acționează :

sărurile biliare;
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
lipaza intestinala;
pepsinele;
292. Asupra metabolismului glucidelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:

gluconeogeneza hepatica;
hiperglicemie;
glicogenoliza;
hipoglicemie;
nu influențează metabolismul glucidelor;
293. Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor;

alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
294. Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

III;
II;
I;
IV;
V;
295. Axa electrică a inimii ne oferă informații cu privire la:

grosimea pereţilor cordului;
excitabilitatea inimii;
conducerea excitaţiei prin sistemul His-Purkinje;
poziţia inimii în torace;
conducerea atrio-ventriculară;
296. Bilanțul hidric negativ semnifica:

perturbarea echilibrului hidric cu acumularea de apa;
deshidratarea extracelulara;
deshidratarea celulara;
deshidratarea globala;
hiperhidratarea extracelulara și celulara;
297. Bilanțul hidric pozitiv semnifica:

o perturbare a echilibrului hidric prin acumularea apei;
hiperhidratarea extracelulara, celulara și globala;
perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa;
298. Boala Addison este:
insuficienta corticosuprarenalei;
hiperfuncția corticosuprarenalei;
insuficienta medulosuprarenalei;
hiperfuncția suprarenalei in general;
hipofuncția hipofizei anterioare;
299. Boala Addison (insuficienta corticosuprarenală globală) este asociată cu:

hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;
hipoglicemie;
secreție scăzută de ACTH;
hiperkaliemie;
hiperpigmentare;
300. Boala Addison este determinata de:

hipertrofia cortexului adrenal;
atrofia cortexului adrenal;
distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
creșterea secreției de ACTH;
creșterea secreției adrenalinei;
301.Boala Bazedow se caracterizează prin:

mărirea metabolismului bazal;
scăderea metabolismului bazal;
sudorație exagerată;
mărirea excitabilității SNC;
bradicardie;
302.Boala Cushing este determinata de:

hiperplazia cortexului suprarenal;
hipoplazia cortexului suprarenal;
creșterea secreției de ACTH de către hipofiza anterioara;
scăderea secreției de ACTH de către hipofiza anterioara;
creșterea secreției de androgeni;
303.Ca2+ în plasmă se găsește in următoarele forme, CU EXCEPȚIA:

Ca2+ ionic;
solubilă;
combinații neionizabile;
insolubilă;
hidroxiapatite;
304.Căile aferente ale reflexului salivar urmează nervii:

V (trigemen);
VII (facial);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);
305.Arteriolele:
306.Calcitonina are următoarele efecte cu EXCEPȚIA unuia:

scade calcemia;
scade fosfatemia;
inhibă osteoblastele;
inhibă osteoclastele;
acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
307.Calcitonina este secretata de:

tiroida în compartimentul folicular;
tiroida în compartimentul interstițial;
paratiroida;
hipofiza anterioara;
ficat;
308.Calcitonina:
este hormon hipercalcemiant;
este hormon hipocalcemiant;
este hormon antagonist al parathormonului;
mobilizează calciu din oase;
favorizează depunerea calciului in oase;
309.Când are loc procesul de sincronizare a ritmului EEC:

la excitarea SNC;
la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
la trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
310.Când mușchiul ciliar ocular este complect relaxat:

ligamentele capsulei cristalinului se tensionează;
ligamentele capsulei cristalinului se relaxează;
puterea de refracție a cristalinului creste;
puterea de refracție a cristalinului scade;
cristalinul se aplatizează;
311.Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
uree ;
acid uric;
creatinină;
amoniac;
catecolamine;
312.Capacitatea Inspiratorie:
Volumul inspirat și expirat la o respirație normală;
Volumul care poate fi expirat după expirație maximală;
Volumul căilor aeriene;
Include Volumul Curent și Volumul Inspirator de Rezervă;
Volumul care mai poate fi inspirat pe deasupra Volumului Curent;
313.Capacitatea Pulmonară Totală:

Include Capacitatea Funcțională Reziduală și Capacitatea Inspiratorie;
Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximă;
Include Capacitatea Expiratorie și Capacitatea Inspiratorie;
Nu poate fi măsurat direct prin spirometrie;
Nu include volumul spațiului mort;
314.Capacitatea Reziduală Funcțională:

Include Volumul Expirator de Rezervă și Volumul Rezidual;
Volumul din plămâni după o expirație normală;
Volumul din plămâni după o expirație maximală;
Poate fi măsurat direct prin spirometrie;
Volumul care mai poate fi expirat după o inspirație maximală;
315.Capacitatea Vitală:
Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximală;
Include Capacitatea Inspiratorie și Volumul Expirator de Rezervă;
Nu poate fi măsurat prin spirometrie;
316.Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
ficat;
intestinul subțire;
rinichi;

cortexul cerebral;
rinichi;
pulpa dentara;
318.Caracteristicele funcționale ale sinapselor cu transmitere chimica sunt CU EXCEPȚIA:

potențarea post sinaptica și fatigabilitatea;
inexcitabilitatea electrica a membranei postsinaptice;
întârzierea sinaptica;
uniderectionalitatea;
transmiterea bilaterala;
319.Caracteristicile acidozei metabolice sunt:

creșterea pH-ului peste 7.4;
creșterea pCO2;
scăderea bicarbonatului ;
scăderea pH-ului sub limita normală ;
compensator, eliminarea urinei acide ;
320.Caracteristicile ECG ale ritmului sinusal sunt:

prezența undelor T pozitive;
intervalele QT de durată normală;
fiecare complex QRS este precedat de unde P pozitive în Dl, DII;
prezența undelor q;
intervale R-R regulate;
321.Caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

tonusul muscular normal;
mișcări rapide a globilor oculari;
creste metabolismul total al creierului;
predomina undele delta;
scăderea tonusului muscular;
322.Caracteristicile salivei primare sunt:

Este izotonica cu plasma;
Este rezultatul activității ductelor;
Se produce la nivelul acinilor;
Nu conține component proteice;
Conține mai mult K+ decât plasma;
323.Caracterizați undele electrice cerebrale delta:

frecventa mai mare, amplitudine mai mică;
frecventa mai mica, amplitudine mai mare;
apar în starea de veghe în repaus;
apar în somnul foarte profund;
apar în boli cerebrale grave;
324.Caracterizați undele electrice cerebrale teta

frecventa 1-3 Hz;
frecventa 4-7 Hz ;
voltajul mai mare ca la undele alfa ;
apar în stresul emoțional și somnul ortodoxal ;
apar în somnul paradoxal;
325.Care afirmație este corectă:

dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin ligaturarea nervului;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin atingerea cu obiect
incandescent;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține la acțiunea cu lidocaină;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține la acțiunea atropinei;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin secționarea nervului și
suturarea lui;
326.Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
328.Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:

bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin mișcări segmentare;
deglutiția este un act pur voluntar absolut (complet);
saliva conține o enzima, care degradează amidonul;
parasimpaticul crește rata secreției;
bila nu conține enzime digestive;

factorul intrinsec Castle este secretat de către celulele G din glandele gastrice;
secreția gastrica nu se declanșeaza pana când alimentele nu ajung în stomac;
secretina inhiba secreția gastrica;??????
HCl este secretat de către celulele parietale (oxintice);
In faza intestinala a secreției gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl și
pepsinogen;

sărurile biliare sunt produși de degradare ai hemoglobinei;
reabsorbția sărurilor biliare în intestin stimulează secreția biliara;
cea mai mare parte a sărurilor biliare sunt reabsorbite în ileonul terminal;
scăderea sărurilor biliare duce la scăderea absorbției vitaminei E;
sărurile biliare sunt molecule hidrofobe;

celulele acinoase pancreatice conțin pepsina;
colecistokinina inhiba secreția exocrina a pancreasului;
în absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de către organism este
scăzuta;
Introducerea de acid în duoden stimulează secreția pancreatica;
conținutul de Cl al sucului pancreatic scade, dacă rata secreției creste la acțiunea
secretinei;

carenta de vitamina K creste riscul de tromboza;
carenta de vitamina B12 duce la tulburări ale vederii nocturne;
alimentele de origine vegetala conțin toți aminoacizii esențiali;
hipotalamusul are un rol important în reglarea aportului alimentar;
prezenta unei cantități crescute de lipide in chimul stomacal accelerează evacuarea gastrica;
333.Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

Fusurile neuromusculare au rol în reglarea tonusului muscular;??????
Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase
Golgi răspund primar la modificările de lungime;
Fusurile neuromusculare conțin fibre nervoase aferente și eferente;
Sensibilitatea dinamică a terminațiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai
mare ca cea de la nivelul terminațiilor primare;
Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracției
musculare;

Reflexul monosinaptic implică unul sau mai multi interneuroni;
Reflexele de apărare se pierd după secțiunea cervicală medulară;
Șocul spinal se caracterizează prin suprimarea temporară a tuturor funcțiilor medulare,
distal fața de secțiune;?????
Excitația receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic;
Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele somatice;??????

Substanța albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali;
În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici;
Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive;
Rădăcinile spinale ventrală și dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal;
Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilității corespunzătoare zonei
deservite;

Cerebelul primește fibre eferente directe de la cortexul motor;
Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloși;
Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii;
Tremorul intențional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului;
Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase;
337.Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte(singura)

Hipotalamusul este implicat în menținerea temperaturii;
Hipotalamusul este implicat în reglarea osmolarității urinei;
Hipotalamusul nu este implicat în controlul sațietății;
Hipotalamusul este implicat în reglarea deglutiției;
Hipotalamusul este implicat în controlul aportului de apă;
338.Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra-
și intracelular după perfuzia 1 litru de NaCl 0,45%.
339. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor
extra- și intracelular după perfuzia 1 litru de NaCl 0,9%.
și intracelular după perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
și intracelular după perfuzia soluției hipertonice.
și intracelular după perfuzia soluției hipotonice.
și intracelular după perfuzia soluției izotonice.
și intracelular după pierderea soluției hipotonice.
și intracelular după pierderea soluției izotonice.
346. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor
extra- și intracelular la un pacient cu diabet insipid.
347. Care din elementele enumerate NU fac parte din urechea medie:
membrana vestibulara;
ciocanul;
scărița;
nicovala;
mușchiul tensor al timpanului;
348.Care din enzimele enumerate NU aparțin sucului pancreatic:

enterokinaza;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
ptialina;
349.Care din enzimele enumerate Nu intra în componenta sucului pancreatic;
tripsina;
pepsina;
chimotripsina;
lipaza;
350.Care din enzimele enumerate Nu sunt componente ale sucului gastric la copii;
ptialina;
pepsinogenul;
gelatinaza;
chimozina ;
maltaza;
351.Care din factorii de mai jos Nu participă la eliminarea Na+-lui?
factorii renali hemodinamici și fizici;
sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
sistemul prostaglandinic şi kininic renal;
nervii renali parasimpatici;
nervii renali simpatico;
352.Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subțire;

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
353.Care din factorii umorali stimulează secreția pancreatica:
histamina;
adrenalina;
pancreozimina;
secretina;
tiroxina;

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
355.Care din funcțiile enumerate ii aparțin enterochinazei:
activează tripsinogenul;
scindează proteinele;
servește ca excitant umoral în secreția sucului pancreatic;
scindează lipidele;
0intensifica motorica stomacului;
356.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric:
crează mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
transforma pepsinogenul în pepsina;
provoacă denaturarea și tumefierea proteinelor;
357.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei;

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;
358.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei:

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
termoreglare;
359.Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe

acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
360. Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe
acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
361.Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:

adrenalina;
noradrenalina;
somatomedina;
somatostatina;
somatotropina;
362.Care din procesele enumerate NU au loc în intestinul gros:

absorbția apei;
formarea de indol și scatol;
secreția mucinei;
sinteza vitaminelor K și B1 (tiamina);
reabsorbția sărurilor biliare;
363.Care din secrețiile digestive nu conțin nici o enzima cu rol în digestie;

secreția glandelor parotide;
bila;
secreția glandelor sub maxilare și sublinguale;
secreția glandelor mucoase din intestinul gros;
secreția glandelor gastrice;
364.Care din structurile descrise sunt responsabile de apariția motivațiilor și emoțiilor;

cerebelul;
hipotalamusul;
nucleul rosu;
sistemul limbic;
măduva spinării;
365.Care din substanțele descrise este considerata neurotransmițătorul major implicat în

producerea somnului lent:
noradrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
serotonina;
366.Care din substanțele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic:

acetilcolina;
atropina;
adrenalina;
noradrenalina;
gastrina;
367.Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid

(paradoxal):
catecholaminele;
GABA;
glicina;
acetilcolina;
serotonina;
368.Care din tipurile de fibre nervoase eferente, enumerate mai jos, sunt vasodilatatoare?
fibrele nervoase simpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din regiunea
toracica;
fibrele parasimpatice colinergice, care aparțin nervilor cranieni III, VII, IX, şi X și
regiunea medulara sacrală;
lombară;
nervii colinergici, care stimulați eliberează acetilcolină și peptidul intestinal vasoactiv;
fibrele simpatice colinergice ale vaselor din mușchii scheletici și glandele sudorale;
369.Care din următoarele afirmații este corectă?

potențialul plăcutei motorii este rezultatul eliminării de neuromediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul acțiunii unei singure molecule de neuro-mediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de Ca2+ în
terminațiile postsinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de K+ în terminațiile
post sinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
tensiunea musculară este maximă la creșterea Mg2+ intracelular;
tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;

contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanțurile ușoare ale
miozinei;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;
372.Care din următoarele afirmații NU sunt corecte?

la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile A cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile I cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile H cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele subțiri cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime;
373.Care din următoarele afirmații sunt corecte?


fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;
375.Care din următoarele afirmații este corectă?( nu-I complet)

nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un
răspuns local;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potențialul de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
nivelul critic de depolarizare este vârful potențialului de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;
376.Care din următoarele afirmații este corectă?????

mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
mediatorul este eliminat de spațiul sinaptic al sinapsei neuromusculare;
mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

viteza de propagare a excitației prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, relaxare,
contracție;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, contracție,
relaxare;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - relaxare, contracție, perioada
latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, relaxare, perioada
latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, perioada latentă,
relaxare;

reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Na+;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru K+;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Ca2+;
membrana postsinaptică conține canale chemodependente;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Cl-:

sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
sarcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
jonctiunii neuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a mușchiului;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

mușchiul striat are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul neted are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul cardiac are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul striat și mușchiul neted au aproximativ aceeași durata de contracție;
mușchiul neted și mușchiul cardiac au aproximativ aceeași durata de contracție;

fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sânge;

mușchiul striat posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul neted posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul striat și mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;
mușchiul cardiac și mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;

oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul cardiac;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul scheletic;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted din viscere;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted vascular;
toți mușchii obosesc la fel;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcolemă;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în mitocondrii;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în ribozomi;

fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formației reticulate;

cuplarea miozinei cu actina este determinată de creșterea concentrației sarcoplasmice a
calciului;
sodiului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentrației sarcoplasmice a
calciului;
potasiului;
magneziului;

în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este mușchiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mare labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana pre sinaptică;
miorelaxantii scindează acetilcolina;
miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
miorelaxantii blochează mișcarea moleculelor de acetilcolină în spațiul sinaptic;

fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele post ganglionare vegetative;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

filtrarea este mișcarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea
înaltă;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
difuziunea apei are loc prin canale ionice;

excitabilitatea fibrelor nervoase și musculare este egală;
excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decât a fibrei musculare;
excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decât a fibrei nervoase;
labilitatea fibrei musculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;
labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;

pragul de excitație este valoarea maximă a excitantului ce provocă potențialul de acțiune;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă potențialul de acțiune;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
pragul de excitație este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia mușchilor respiratori si asfixie;
miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid lactic;
in timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid lactic;
în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid piruvic;
în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid fosforic legat cu calciu
401. Care din următoarele afirmații este corectă?

anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

ionii de Mg2+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Na+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Cl- determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Ca2+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de H+ determină cuplarea excitația - contracția;

capul miozinei se unește cu troponina C;
capul miozinei se unește cu troponina T;
capul miozinei scindează ATP;
capul miozinei se unește cu troponina I;
capul miozinei scindează GTP

calsechestrina micșorează capacitatea de stocaj de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic ;
calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
calsechestrina micșorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
calsechestrina mărește cantitatea de Ca stocat în reticulul sarcoplasmatic;

tonusul muscular este determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
tonusul muscular este determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
tonusul muscular este determinat de numărul de miofibrile;
tonusul muscular este determinat de numărul unităților motorii în acțiune și frecventa lor
de descărcare;
tonusul muscular este determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

potențialul de repaus este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă a
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile este -60 - -90 V;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90 mV;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90 V;

în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este mușchiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mică labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana pre sinaptică;
colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spațiul sinaptic;
colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
fibra musculară este inexcitabilă atât în timpul perioadei refractare absolute, cât și celei
relative;

potențialul de acțiune este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în caz de
excitare;
potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă a
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul
intracelular de Cl-;
intracelular de K+;
intracelular de Na+;
extracelular de K+;

potențialul de repaus durează 10 msec;
potențialul de repaus durează 1 min;
potențialul de repaus este permanent;
potențialul de repaus durează 2 sec;

repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul
intracelular de K+;
extracelular de K+;

membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
spațiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

răspunsul local apare la excitație supraliminală;
răspunsul local apare la excitație subliminală;
răspunsul local apare la excitație liminală;
răspunsul local apare la excitație de 2 ori mai mare ca cea liminală;

potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase este permanent;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
418. Care din următoarele afirmații NU este corectă:

adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice;
noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor;
efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei;
receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt nicotinici;
acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici;

prin sinapsa chimică excitația se transmite unilateral;
la transmiterea excitației prin sinapsa are loc fenomenul de retenție sinaptica;
amplitudinea potențialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
la eliberarea mediatorului din terminațiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
potențialul postsinaptic se supune legii "totul sau nimic";

în mușchii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
mușchii netezi multiunitari sunt controlați de stimuli nervoși;
în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră funcționează separat;
mușchii netezi multiunitari sunt mușchi viscerali;
421. Care din următoarele afirmații NU sunt corecte:

neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L3;
lanțul paravertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrale a
măduvei spinării;
fibrele preganglionare simpatice secretă noradrenalină;
acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice;
diametrul venelor sanguine este reglat, în totalitate, de către sistemul nervos simpatic;

fibrelele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor);
nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii;
fibrele vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare;
fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta,
noradrenalină;
fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina;

noradrenalină;
potențialul de acțiune se supune legii "totul sau nimic";
potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
potențialul de acțiune se sumează;
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) cu decrement;

există co-transport de Na+ și apă;
există co-transport de Na+ și H+;
există co-transport de Na+ și glucoză;
există co-transport de Na+ și Ca2+;
există co-transport de Na+ și aminoacizi;
426. Care din următoarele afirmații NU sunt corecte?

transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substanțe pe
transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentrație;
energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecință a unui

miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
actina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
creatina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
tropomiozina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;

prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă unilateral;
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă bilateral;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;
în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitațiilor;
are loc accelerarea propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;

există antiport pentru Na+/K+;
există antiport Na+/Ca2+;
există antiport Na+/H+;
există antiport Na+/glucoză;
există antiport Na+/aminoacizi;

excitația prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile
Ranvier;
propagarea excitației prin fibra nervoasă se supune legii integrității fiziologice;
431. Care din următoarele afirmații sunt corecte?

pragul de excitație a fibrelor nervoase și musculare este egal;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mic decât a fibrelor nervoase;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mic decât a fibrelor musculare ;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mare decât a fibrelor musculare;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mare decât a fibrelor nervoase ;

teaca mielinică propagă impulsul nervos;
teaca mielinică este un izolator electric ;
teaca mielinică are funcția trofică ;
teaca mielinică participa la creșterea fibrei nervoase;
teaca mielinică asigura transportul unor mediatori;

lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală până în regiunea sacrală a
măduvei spinării;
acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice;
diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos parasimpatic;

fibrele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor);
fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare;
noradrenalină;

are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile
Ranvier;

suprarăcirea nervului duce la micșorarea pragului de excitație;
suprarăcirea nervului duce la micșorarea labilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea labilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitație;

difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
difuziunea simplă are loc prin canalele ionice;
difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;

hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește valoarea
potențialului de repaus;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează valoarea
potențialului de repaus;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește pragul de excitație;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se micșorează pragul de
excitație;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;

micșorarea potențialului de repaus duce la mărirea pragului de excitație;
depolarizarea provoacă scăderea excitabilității;
hiperpolarizarea provoacă creșterea pragului de excitație;
mărirea pragului de excitație denotă o micșorare a excitabilității;
hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ
primar;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;

există cotransport de Na+ și apă;
există cotransport de Na+ și H+;
există cotransport de Na+ și glucoză;
există cotransport de Na+ și Ca2+;
există cotransport de Na+ și aminoacizi;

răspunsul local se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
răspunsul local corespunde legii "totul sau nimic";
răspunsul local corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului subliminal);
răspunsul local nu se propagă de-a lungul fibrei;
răspunsul local se sumează;

creatinina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;


ionii de Ca2+ cuplează excitația cu contracția;
ionii de Ca2+ împiedică contracția;
ionii de Ca2+ mențin contracția;
ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contracției;
ionii de Ca2+ opresc contracția;

în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior +;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă -;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior -;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă +;
sarcina lipsește pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;

potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);


prin fibrele mielinice transmiterea excitației este saltatorie;
prin fibrele mielinice transmiterea excitației este continuă;
prin fibrele amielinice transmiterea excitației este saltatorie;
viteza de transmitere a excitației in fibrele amielinice e mai mare decât in cele mielinice;
viteza de transmitere a excitației e mai mare în fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:

potențialul de repaus depinde de diferența de concentrații a ionilor pe ambele parți ale
membranei;
intensitatea excitantului determină valoarea potențialului de repaus;
potențialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiți ioni;
activitatea pompei Na+/K+ menține potențialul de repaus;
potențialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se
micșorează;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus
se mărește ;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitația;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitația;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
depolarizarea;


potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului suprapragal;
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului subpragal;
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului pragal ;
potențialul de acțiune se supune legii "tot sau nimic";
455. Care din următoarele afirmații sunt INCORECTE? Fovea centralis este suprafața
retinei unde:
concentrația celulelor cu conuri este maximă;
acuitatea vizuală este maximă;
lipsesc celule cu bastonaşe;
nervul optic părăsește globul ocular și arterele globului ocular intră;
sensibilitatea la lumină este mai mare față de alte arii din retină;
456. Care din următoarele asocieri sunt INCORECTE:

reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
reflex miotatic - monosinaptic;
reflex de extensie simplă - multisinaptic,
circuit Renshaw - adrenalină ;
reflex rotulian - reflex polisinaptic ;
457. Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul
sau?
potențialul de repaus;
durata perioadei refractare;
viteza de conducere a potențialului de acțiune ;
amplitudinea potențialului de acțiune;
activitatea pompei de Na-K;
458. Care din următoarele celule formează cai eferente de la cortexul cerebelos:
celulele Purkinje ;
celulele stelate interne (celulele cu coșuleț);
celulele granulare;
celulele stelate externe;
celulele spinotalamice;
459. Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a
potențialului de acțiune ventricular, fața de repaus:
g Na+;
g K+;
conductanță totală a membranei;
g Ca2+;
g CP;
460. Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală (microcirculatorie):

expunerea plachetelor sanguine la collagen;
conversia protrombinei la trombină;
conversia plasminogenului la plasmină;
conversia fibrinogenului la fibrin;
eliberarea de tromboxan A2;
461. Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală:

expunerea plachetelor sanguine la colagen;
conversia protrombinei în trombină;
conversia plasminogenului în plasmină;
conversia fibrinogenului în fibrină;

463. Care din următoarele senzații NU sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase
libere?
senzații tactile;
senzații de durere;
senzații termice;
senzația de gust;
senzația de gâdilat;
464. Care din următoarele structuri NU aparține de cohlee?

rampa vestibulară;
rampa medie;
rampa timpanică;
utricula;
membrana bazilară;
465. Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în
activarea lor:
tromboxanul A2;
trombina;
adenozindifosfatul (ADP);
plasminogenul;
ionii de Ca+2;
466. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul
caudat și substanța neagra, scad în concentrație în boala lui Parkinson:
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
467. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul
caudat și substanța neagră, scad în concentrație în corea Hantington
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
468. Care din următoarele țesuturi conține cea mai mare proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;
469. Care din următoarele țesuturi conține cea mai mica proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;
470. Care din următoarele tipuri de lentile au efect divergent:

biconcave;
biconvexe;
plan concave;
sferice concave;
sferice convexe;
NU EXISTA INTREBARILE 471-500
501.Care formațiuni intra în componenta mezencefalului:

talamusul;
hipotalamusul;
substanța neagra;
coliculii cvadrigemeni;
nucleii roșii;
502Care receptori NU pot fi activați prin acetilcolina:

receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici
receptorii beta-1-adrenergici;
receptorii nicotinici;
receptorii muscar-inici;
503Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină

receptorii alfa-1-adrenergici;
receptorii beta-2-adrenergici ;
504Care receptori sunt parte componentă a canalelor ionice pentru Na+ și K+:
alfa-1-receptorii;
alfa-2-receptorii;
beta-1-receptorii;
receptorii muscarinici;
505Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale: (aici raspuns mai este si
scoarta emisferelor mari!!!)
hipotalamusul;
cortexul limbic;
talamusul;
sistemul limbic;
ganglionii bazali;
506Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete cu
frecventa înaltă:
segmentul de la baza cohleei;
segmentul mediu;
segmentul distal;
segmentul distal si mediu;
toate trei segmente vibrează cu amplitudine egala;
507Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de
scurtă durată in memoria de lungă durată:
nucleul supraoptic al hipotalamusului;
hipofiza;
cerebelul;
ganglionii bazali;
hipocampul;
508Care substanță din cele enumerate este cea mai dureroasa:
serotonina;
acetilcolina;
bradichinina;
histamina;
ioni de potasiu;
509Care sunt căile ce transmit informațiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale
corpului:
tractul rubrospinal;
sistemul lemniscal dorsal;
tractul piramidal;
tractul reticulospinal;
sistemul antero-lateral;
510Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și

parasimpatic:
lungimea fibrelor preganglionare;
neuromediaţia la nivel ganglionar;
receptorul nicotinic la nivel ganglionar;
lungimea fibrelor postganglionare;
originea fibrelor preganglionare;
511Care sunt efectele acțiunii colecistokininei în secreția biliara:

produce creșterea secreției de bila în ficat;
produce închiderea sfincterului Oddi;
determina contracția colecistului;
determina relaxarea sfincterului Oddi;
formează pigmenții biliari;
512Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ

parasimpatic:
neuromediaţia la nivelul ganglionilor;
receptorii la nivel de organ efector;
neuro mediatorii la nivel de organ efector;
receptorii la nivel ganglionar;
localizarea neuronilor în măduva spinării;
513Care sunt funcțiile de baza ale cerebelului:

reglează mișcările voluntare fine făcându-le precise;
participa la reglarea posturii corpului și echilibrului;
prognozarea mișcărilor; (?)
influențează hipotalamusul;
influențează faza REM a somnului;
514Care sunt funcțiile de baza ale formațiunii reticulare:

stimulează cortexul cerebral;
inhiba cortexul cerebral;
inhiba reflexele spinale motorie;
stimulează musculatura neteda;
stimulează reflexele spinale motore;
515Care sunt principalele unde electrice cerebrale în stare de veghe:

gama;
alfa;
beta;
delta;
teta;
516Care sunt produșii finali de scindare a rodopsinei:

metarodopsina I;
batorodopsina;
scotopsina;
trans retinal;
metarodopsina II;
517Care suprafață a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refracție:
suprafața anterioara a corneei;
suprafața posterioara a corneei
suprafața anterioara a cristalinului;
suprafața posterioara a cristalinului;
corpul vitros;
518Care tip de celule NU face parte din celulele retinei:

celule orizontale;
celule ciliate externe;
celule amacrine;
celule bipolare;
celule ganglionare;
519Care trăsături NU sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
mărirea tonusului muscular;
scăderea presiunii sangvine;
520Care va fi adaptarea sensibilității acustice la diferite ambiante sonore:

în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea se va reduce;
în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitație va
scădea;
în condiții de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
în condiții de zgomot sensibilitatea va creste;
pragul de excitație va rămâne același;
521Care-i acțiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:

vasodilatație;
vasoconstricție;
nu acționează;
inițial vasodilatație apoi vasoconstricție;
inițial vasoconstricția apoi vasodilatația;
522Cataracta se manifesta prin :

modificarea curburii corneei;
dereglarea inervației m.ciliar;
523Cauzele hipertiroidismului sunt:

secreția diminuata de hormon tireotrop;
prezenta în sânge a anticorpilor tireostimulina cu acțiuni similare TSH;
insuficienta nutritiei;
insuficienta iodului în hrana;
emoții negative;
524Ce acțiune are calcitonina:

hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
hipercalcemie;
525Ce dereglări survin la extirparea hipocampului:

tremor intenționat;
dereglarea perceperii culorilor;
dizartrie;
amnezie anterograda;
amnezie retrograda;
526Ce efect NU are stimularea fibrelor parasimpatice care inervează glandele salivare
secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime ;
vasodilatație;
secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect vascular;
secreție seroasa, de volum mare, săraca în enzime;
vasoconstricție ;
527Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care enervează glandele salivare
secreție mucoasa, de volum redus, bogata in enzime;
vasodilatație ;
secreție seromucoasă abundentă, cu conținut enzimatic variabil ;
secreție seromucoasă redusă;
vasoconstricție;
528Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare:
secreție mucoasa,de volum redus,bogata în enzime;
vasodilatație;
vasoconstricție;
529Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

efect cronotrop negativ;
opresc inima în diastola;
intervin în mecanismul homeometric de reglare a cordului;
intervin în mecanismul heterometric de reglare a cordului;
determina repolarizarea în platou;
530Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

efect inotrop pozitiv;
cuplează excitația cu contracția;
determină repolarizarea lentă în platou;
hiperpolarizează atriile;
531Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

opresc inima în diastola ;
intervin in mecanismul heterometric de reglare a cordului;
determina repolarizarea în platou ;
532Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

stop cardiac în diastola;
determină repolarizare lentă în platou;
533Ce este timpul reflexului:

timpul excitației receptorilor;
timpul transmiterii excitației prin centrul nervos;
timpul excitației organului efector;
timpul de la excitarea receptorie până la apariția reacției de răspuns; (?)
timpul transmiterii excitației de la receptor pana la organul efector;
534Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?

PPSE
PPSI
Potential de receptor
Potential local
Potențial de actiune

PPSE
PPSI
Potential local
Potential generator
Potențialul de actiune
536Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
scade treptat permeabilitatea pentru K+;
influx lent de Na+;
influx lent de Ca2+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
537Ce funcție îndeplinește talamusul:

asociativa;
transmite aferențele sensoriale;
activează cortexul cerebral.;
coordonarea mișcărilor fine;
comportament alimentar;
538Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare?

I 0;
II A;
III B;
IV AB;
I 0 și II A;
539Ce mediator se elimina în terminatiunile coardei timpanice, care inervează glanda

submaxilara:
noradrenalina;
adrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
540Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului de
broască:
excitarea electrică a nervului vag;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de Ca Cl în exces, pe cordizolat și perfuzat;
administrarea de noradrenalină pe cordul izolat și perfuzat;
541Ce modificări ionice au loc în faza de depolarizare rapidă, a fibrelor miocardice?

crește conductanța membranei pentru Na+;
crește fluxul intracelular de CI-;
scade conductanța membranei pentru Ca+2;
crește permeabilitatea pentru Ca2+ și scade pentru K+;
influx lent de Cl- și eflux lent de K+;
542Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice
atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+ ;
creste fluxul intracelular de Cl- ;
scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2;
creste permeabilitatea pentru Ca2+;
creste conductanța pentru K+ ;
543Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+;
creste fluxul intracelular de Cl-;
creste permeabilitatea pentru Ca2+ ;
creste conductanța pentru K+;
544Ce numim anizocorie:

Anomalie a refracției ochiului;
dereglarea vederii cromatice;
diametrul diferit al pupilelor;
dereglarea acomodării;
545Ce numim helicotrema:

membrana pe care se găsesc receptorii auditivi;
orificiul ce unește rampa timpanică cu cea vestibulara;
orificiul ce unește rampa timpanică cu cea medie;
orificiul ce unește rampa medie cu cea vestibulara;
membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
546Ce numim memorie:

capacitatea creierului de a recepționa informația;
capacitatea creierului de conservare a informației;
capacitatea creierului de recunoaștere a informației;
capacitatea creierului de evocare a informației;
toate răspunsurile corecte;
547Ce se înțelege prin automatism cardiac:

întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ;
producerea unor contracții ritmice, fără aferențe nervoase;
apariţia unor contracţii foarte frecvente;
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal;
generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice;

producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației;
apariția unor contracții foarte frecvente;
549Ce structuri a SNC NU participa în percepția durerii:

formațiunea reticulara;
cerebelul;
talamusul;
cortexul cerebral;
nucleii vestibulari;
550Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:

muschii ciliari;
cristalinul;
retina;
irisul;
procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
551Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul antero-lateral

durere;
senzații de vibrație ;
senzații de poziție ;
senzații termice;
senzații sexuale;
552Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:

senzații de gâdilit ;
senzații de poziție;
senzatii vibratorii
senzații de durere ;
senzații termice ;
553Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
fibrilația ventriculară;
554Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
asistolie cardiacă;
555Cea mai crescuta concentrație a proteinelor este în:

compartimentul intracelular;
compartimentul interstițial;
compartimentul de lichid transcelular;
plasma;
lichidul cefalorahidian;
556Cea mai mare cantitate din aportul zilnic de apa se realizează:

pe cale parenterală;
prin sinteza endogena, în urma oxidării hidrogenului ;
pe cale orala, prin ingestia de apa și alte lichide;
pe cale orala, doar prin ingestia de alimente;
prin sinteza endogena, în urma proceselor de hidroliză;
557Cea mai mare parte a CO2 transportat în sângele venos se află în:
carbo-Hb
carboxi-Hb
CO2 dizolvat în plasmă
hidrocarbonat de Na+
K2CO3
558Cea mai scăzută concentrație proteică este prezentă în:

compartimentul de lichid intracelular;
compartimentul de lichid interstiţial;
plasma;
lichidul cerebrospinal
559Cel mai important component osmotic al spațiului extravascular este:

ureea;
albumina;
glucoza;
Na+;
K+;
560Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracție
menținerea activității aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracțiilor muscular
generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
protejarea mușchilor de creșterea forței muscular
561Cel mai mic procent de apa din organism, în cursul ontogenezei, se găsește la:
embrion;
făt;
copil în creștere;
adult;
bătrân;
562Celulele acinare prezintă următoarele sisteme de transport ionic membranar:

Canale pentru potasiu numai apical;
Canale pentru potasiu apicale si bazolaterale;
Canal anionic pentru Clor/carbonat acid (Cl-/ HCO3-) bazolateral;
Triplu cotransport electroneutral Na+/ K+/2Cl- bazolateral;
Pompa Na/K ATP-aza apicala;
563Celulele cu bastonaşe:
conțin rodopsină;
populează regiunea maculară;
populează periferia retinei;
sunt sensibile la intensități mici de lumină;(?)
asigură vederea cromatica;
564Celulele olfactive se caracterizează prin:

provin din SNC;
nu se adaptează;
conțin cili;
565Centrul Pneumotaxic. (?)

Inhibă neuronii inspiratori bulbari;
Excită neuronii inspiratori bulbari;
Este localizat în partea de jos a punții și partea superioară a bulbului;
Controlează volumul inspirator și frecvența respirației;
Produce inspir prelungit la stimulare ;
566Cerebelul este important în controlul:

coordonării mișcărilor successive
stereognoziei
reflexelor voluntare
prognozării mişcărilor (?)
menținerii tonusului, posturii, echilibrului și redresării corpului
567Chemoreceptorii respiratori centrali.

Sunt sensibili la variațiile pH-ului sângelui;
Sunt sensibili la variațiile O2 a sângelui;
Sunt sensibili la variațiile pH-ului lichidului cerebrospinal;
Sunt stimulați în alcaloză respiratorie;
Sunt stimulați în hiperbarie;
568Chemoreceptorii respiratori periferici. ?

Sunt stimulați în acidoza metabolică;
569Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce
perioadă din cursul ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială;
umplerea rapidă diastolică;
protodiastola;
ejecția rapidă;
contracția izovolumetrică ventriculară;
570Ciclul cardiac reprezintă:

numărul bătăilor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor și diastolelor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor ventriculare pe minut;
ansamblul funcțional format dintr-o sistolă și diastolă cardiacă;
ansamblul format dintr-o sistolă atrială și o sistolă ventriculară;
571Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp”
se afla la nivelul:
Cortexului prefrontal;
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;
Trunchiului cerebral;
Cortexului frontal și trunchiului cerebral;
572Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

lega factorul XII;
împiedica activitatea factorului XII;
lega vitamina K+;
fixa ionii de Ca2+;
se metaboliza foarte lent;
573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de

K+/ Na+, pentru că are loc:
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
aglutinarea trombocitelor;
blocarea fibrinogenului;
blocarea tromboplastinei;
574Cohleea: ? (ea contine mecanoreceptori)

nu conține mecanoreceptori, pentru detectarea vibrațiilor sonore;
conține rampa timpanica și rampa vestibulara, care conțin perilimfa bogata în ioni de K+;
conține organul lui Corti situat pe membrana bazilara și acoperit de membrana tectoria
(Corti) acelulara;
conține membrana bazilara, care vibrează cu frecventa variabila, în funcție de frecvența
sunetului;
conține numai rampa timpanica cu perilimfa bogata in ioni de Na+;
575Colesterolul endogen este un component al:

salivei;
sucului gastric;
bilei;
sucului pancreatic;
sucului intestinal;
576Concentrația unui singur ion rămâne crescuta în saliva indiferent de debitul salivar:
Na+;
Cl-;
K+;
HCO3-;
Ca2+;
577Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație
prin stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
578Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației: ?

oxidului nitric (NO);
angiotensinei II;
factorului natriuretic atrial (FNA);
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;
579Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
factor natriuretric atrial (FNA);
ioni de hidrogen (H+);
bradikininâ;
580Conținutul de apa din organism este influențat de:

funcția splinei
sex și vârsta;
aportul de lichide;
activitatea psihica;
funcția renala;
581Conținutul de apa din organism NU este influențat de:

funcția splinei;
sex și vârsta;
aportul de lichide;
funcția renala;
582Contracția mușchiului uterin este stimulata de următorii hormoni:

gonadotropine;
oxitocina;
slab de hormonul antidiuretic;
hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;
583Controlul autonom al acomodației ochiului este asigurat de:

sistemul nervos simpatic;
sistemul nervos somatic;
sistemul nervos parasimpatic;
mecanisme hormonale;
sistemul limbic;
584Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
secreția de stimuline și inhibine din aria hipofizotropă
secreția de hormon antidiuretic și oxitocină în neuronii magnocelulari
585Controlul voluntar explicit al respirației este realizat:

în cadrul reacțiilor posturale;
hipertermie și febră;
direct prin căile corticospinale;
în actul deglutiției;
în reflexele de tuse și strănut;
586Corecția astigmatismului poate fi efectuata:

cu lentile concave;
prin îndepărtarea chirurgicala a cristalinului;
cu lentile cilindrice;
folosind preparate farmacologice;
cu lentile convexe;
586Corecția astigmatismului poate fi efectuata

cu lentile concave;
cu lentile convexe;
587Corpul galben:
se formează în faza foliculara a ciclului menstrual;
se formează în faza luteala a ciclului menstrual;
secreta hormoni estrogeni si progesteron;
se formează sub acțiunea hormonului foliculostimulant;
se formează sub acțiunea hormonului luteinizant;
588Corpusculii Pacini sunt:

termoreceptori;
algoreceptori;
mecanoreceptori;
receptori cu adaptare rapidă;
receptori cu adaptare lentă;
589Creșterea forței de contracție a miocardului este determinată de:

creșterea presarcinei;
creșterea postsarcinei;
stimularea β2-receptorilor din miocard;
creșterea ventilației pulmonare;
stimularea n. vag;
590Creșterea temperaturii la nivel tisular nu determină:

disocierea HbO2;
efectul Bohr;
vasodilatație;
vasoconstrictie;
mărirea afinității Hb pentru O2;
591Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I:

unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;
592Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului II?

unda P;
unda Q;
unda R;
segmentul P-Q;
segmentul T-P;
593Cu un spirometru NU putem determina direct:

volumul inspirator de rezervă;
capacitatea funcționala reziduală;
volumul curent;
capacitatea vitala;
volumul expirator de rezerva;
594Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal:
nu acționează;
mărește;
micșorează;
acționează numai în prezența bilei;
la început mărește, apoi micșorează;
595Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal
nu acționează;
mărește;
micșorează;
acționează numai în prezenta bilei;
la început mărește apoi micșorează;
596Cum se modifica sensibilitatea auzului când se înlătură timpanul și sistemul oscilator:

nu se modifica;
se dereglează transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
apare surditatea totala;
scade esențial;
creste esențial;
597Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC:

axo-somatice;
axo-dendritice;
axoaxonice;
motorii;
senzitive;
598De ce depinde trecerea conținutului din intestinul subțire în cel gros:

de starea sfincterului piloric;
de calitatea și cantitatea conținutului intestinului subțire;
de gradientul de presiune dintre intestinul subțire și gros;
de starea valvulei iliocecale;
de starea sfincterului Oddi;
599 De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculați laterali:

fotoreceptorii retinei;
urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;
600De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculați mediali:

de la receptorii retinei;
de la receptorii urechii interne;
de la receptorii pielei;
de la proprioreceptorii mușchilor;
de la termoreceptori;
601De la nivelul receptorilor tendinoşi Golgi sunt inițiate:

reflexele miotatice propriu-zise
reflexele miotatice positive
reflexele miotatice negative
reflexele miotatice inversate
reflexele de flexie
602Deficitul de vasopresina (ADH) produce:

diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;
eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
retenția de apa in organism;
603Deficitul glucocorticoizilor provoacă:

intensificarea gluconeogenezei;
scăderea gluconeogenezei;
intensificarea mobilizării proteinelor și lipidelor;
reducerea mobilizării proteinelor și lipidelor;
micșorează nivelul de zahar în sânge;
604Deficitul mineralocorticoizilor provoacă:

hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
scăderea volumului de lichid extracelular;
mărirea volumului de lichid extracelular;
605Dendritele:
recepționează semnalele pe o arie extinsa în jurul moto neuronului;
transmit potențialele de acțiune;
transmit semnalele prin conducere electronica spre soma;
prezintă un număr mare de canale de Na+ voltaj dependente;
prezintă o conducere decrementala electrotonica;
606Denervarea completă a intestinului subțire produce:

creșterea peristaltismului de repaus;
scăderea peristaltismului de repaus;
are un efect redus asupra peristaltismului datorită sistemului mienteric;
produce obstrucție intestinală;
produce peristaltism haotic și neregulat;
607Depolarizarea
este asociată cu creșterea permeabilității membranere pentru ionii de sodiu;
se finisează atunci când se inactivează canalele voltaj dependente de potasiu;
este urmată de relaxarea musculară;
este cauzata de fluxul ionilor de potasiu;
în cazul mușchilor presupune perioada de latență;
608Despre saliva este adevarat ca:

Poate fi tampon pentru acidul clorhidric gastric;
Secreția sa este reglata neuro-umoral;
Conține calciu și fosfor;
Este esențiala pentru digestia polipeptidelor;
Are rol în digestia proteica;
609Deutreanomalia este:
lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;
610Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de:

hipersecreția glucocorticoizilor;
hiposecreția glucocorticoizilor;
hipersecreția adrenalinei și noradrenalinei;
insuficienta de insulina;
insuficienta de hormon antidiuretic;
611Diabetul zaharat tip I se datorește:

excesului de insulina;
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
excesului de glucagon;
excesului de mineralocorticoizi;
???612Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte:
ureea și acidul uric;
γ-globulinele;
albuminele;
indicanul și amoniacul;
+613Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:

arterelele;
venulele;
aorta;
trunchiul arterei pulmonare;
cordul drept;
614Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

arterele;
venele;
aorta;
cordul drept;
615Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
eritrocitele;
limfocitele T cu memorie;
monocitele;
polimorfonuclearele;
trombocitele;
616Dintre vitaminele enumerate sintetizate de către bacteriile intestinale și absorbite în

cantități semnificative fac parte:
vitamina K;
vitamina B1;
riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;
617Distanța focală a lentilei este:

distanța între obiectul privit și centrul ei optic;
distanța între obiectul privit și focarul ei principal;
distanța între centrul optic al lentilei și focarul principal;
½ din distanța între obiectul privit și focarul ei principal;
½ din distanța între obiectul privit și centrul ei optic;
618Dispariția percepției vizuale în diferite arii a câmpului vizual poarta denumirea de:
presbiopie;
acromazie;
astigmatism;
miopie;
hemianopsie;
619Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:
paralizie spastică contralateral leziunii
fasciculații muscular
hiporeflexie
hipotonicitate ipsilaterală
ticuri (contracții stereotipe, repetitive, necontrolate)
620După ce semnalul senzorial a pătruns prin coarnele posterioare in măduva spinării

acesta poate sa circule direct spre:
un motoneuron;
un interneuron;
al doilea neuron din calea senzitiva;
spre mușchi;
621După exocitoza neuromediatorului membrana veziculelor este:

distrusa;
fagocitată;
transformata în neurofilamente;
transformata în neurotubuli;
intra în componenta membranei presinaptice;
622După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa,

tripsina prin:
enterokinaza;
procarboxipeptidaza;
lipaza pancreatica;
tripsina secretata anterior;
un pH alcalin;
623Durata medie de viaţă a unei hematii este

patru zile;
patru săptămâni;
patru luni;
patru ani;
şapte ani;
624Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori cu EXCEPȚIA:

presiunea hidrostatica din capilare crescuta;
scăderea presiunii oncotice plasmatice;
obturarea capilarelor limfatice;
creșterea coeficientului filtrării capilare;
scăderea coeficientului filtrării capilare;
625Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori:

intensificarea activității pompei Na-K;
crestarea coeficientului filtrării capilare;
626Edemul tisular poate fi cauzat de:

creșterea presiunii hidrostatice peste 35 mm Hg, în capilarele arteriale;
scăderea presiunii coloidosmotice sub 11 mm Hg, în capilare;
blocarea căilor limfatice;
scăderea presiunii hidrostatice sub 15 mm Hg, în capilarele arteriale;
creșterea presiunii coloidosmotice peste 30 mm Hg, în capilare;
627Efectele cardiovasculare ale adrenalinei și noradrenalinei:

tahicardia;
bradicardie;
vasoconstricție în vasele sistemice;
creșterea presiunii arteriale;
scăderea presiunii arteriale sistemice;
628Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

stimularea gluconeogenezei;
scăderea utilizarii glucozei de către celule;
creșterea glicemiei;
hipoglicemia;
629Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:

captarea rapida a glucozei de către celule;
captarea lenta a glucozei de către celule;
creșterea glicolizei;
creșterea secreției de insulina;
630 Efectele hormonului tireostimulant asupra secreției tiroidiene sunt:

creste proteoliza tireoglobulinei;
scade activitatea pompei de iod;
creste iodarea tirozinei;
creste mărimea și activitatea celulelor tiroidiene;
scade numarul de celule tiroidiene
631 Efectele insulinei asupra celulelor ținta sunt:

scăderea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza;
mărirea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza;
creșterea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi;
scăderea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi;
stimularea sintezei glicogenului;
632Efectele metabolice ale adrenalinei:

glicogenoliza hepatica și musculara;
activează glucogeneza;
hiperglicemie;
produce hipoglicemie;
633EGF (Epidermal Growth Factor) are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:
Este un polipeptid cu 53 aminoacizi;
Are rol protector antiulceros;
Inhiba secreția gastrica;
Prezintă receptori specifici;
Se secreta inclusiv în glandele salivare;
634EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec. Care
dintre următoarele afirmații explică starea lui?
Are febră;
Are o frecvență cardiacă crescuta;
El are o stimulare parasimpatica în exces a nodului sinoatrial;
El este un atlet antrenat în repaus;
El are o hiperpolarizare a nodulului sinoatrial;
635Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:

hiposalivatie;
hipersalivatie;
xerostomie;
sialoree;
bulemie;
636Endolimfa:
se afla în scala vestibulara;
este localizata in scala timpanica;
este secretata de stria vestibularis;
este localizata în scala medie;
are compoziție similara cu a lichidelor extracelulare;
637Enumerați principalele tipuri de receptori de durere:

mecanici;
electromagnetici;
chimici;
termici;
tactili;
638Enumerați tipurile fundamentale de receptori senzoriali :

Mecanoreceptori
termoreceptori;
nociceptori;
chemoreceptori;
639Estrogenii favorizează:
dezvoltarea organelor sexuale;
dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
contracția uterului;
secreția endometrului;
relaxarea uterului;
640Excitarea căror nuclee duce la accentuarea regiditatii de decerebrare:
nucleelor nervului frenic;
nucleelor cvadrigemeni;
nucleelor bazali;
nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
nucleelor nervului vag
641Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei neuronului

asupra excitabilității lui :
scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face membrana neuronului mai
excitabila;
creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai putin excitabil;
scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face neuronul mai putin excitabil;
creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai excitabil;
modificarea voltajului nu influențează excitabilitatea;
642Factorii care determina sensul de deplasare al apei în organism sunt:
membranele celulare și tisulare;
presiunea hidrostatica;
presiunea osmotica;
presiunea coloidosmotica;
structura moleculara a apei;
643Factorii ce cresc întoarcerea venoasă în atriul drept sunt:

pompa muscular
gradientul presional dintre aorta ascendentă şi atriul drept
poziţia ortostatică
scaderea presiunii intraabdominale
pompa toracică
644Factorii vasoactivi de control pentru circulația locală pot fi:

circulatori, endotelio-dependenți;
circulatori, endotelio-independenți;
derivați din endoteliu;
neuro-mediatori;
metabolici;
645Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt următorii, cu EXCEPȚIA:

angiotensina II;
noradrenalina;
NO;
Prostoglandinele (PG);
646Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt:

superoxidul;
angiotensina II;
endotelina 1;
NO;
647Factorul XII activ determină activarea:
factorului XI ;
coagulării prin mecanism extrinsec;
căii clasice a cascadei complementului;
plasminogenului în plasmină ;
coagulării prin mecanism intrinsec ;
648Factorul XIII poate fi activat de:

factorul VIII;
factorul V + Ca2+;
factorul XII;
factorul X activ;
trombina și Ca2+ ;
649Fibrinoliza are loc prin:

activarea plasminogenului pe filamentele de fibrină;
tripsina;
factorul XI al coagulării și kalikreina;
proteina C;
trombomodulina;
650Fluxul sanguin cerebral se intensifică la creșterea:

ventilației pulmonare;
presiunii venoase centrale;
pH-ului sângelui;
presiunii sanguine arteriale;
pCO2;
651Fluxul transmembranar de Na+ este:

absent în cursul depolarizării rapide;
mărit în cursul depolarizării rapide;
mai redus în condiții de repaus, fata de cel al K+;
crescut de 500 ori în cursul repolarizării;
absent în cursul repolarizării rapide;
652Fovea centralis este:

zona cu acuitate vizuală maximă;
zona cea mai bogată în celule cu bastonașe;
zona în care se găsesc numai celule cu conuri;
zona cu sensibilitate înaltă la intuneric
depresiunea centrală de la nivelul maculei lutea (petei galbene);
653Funcția primara a ganglionilor bazali este:

integrarea senzoriala;
memoria de scurta durata;
realizarea mișcărilor complexe invațate;
controlul neuroendocrin;
somnul lent
654Funcția primara a oscioarelor din urechea medie la om este:
transmiterea oscilațiilor sonore către cohlee;
filtrarea sunetelor cu frecventa înaltă din stimulii sonori;
detectarea direcției sunetelor;
diferențierea sunetelor cu frecvente diferite;
protejarea urechii de deteriorări;
655 Funcțiile ganglionilor bazali sunt:

menținerea tonusului muscular
executarea mișcărilor deprinse prin repetări;
somnul lent;
656Funcțiile hipotalamusului:
este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
control vegetativ și endocrin;
asigura modificările vegetative ale emoțiilor;
coordonează mișcările voluntare;
reglează tonusul muscular;
657Funcțiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:

reabsorbția tubulara a sodiului;
excreția potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
micșorarea reabsorbției apei;
indirect, mărirea reabsorbției apei;
mărirea reabsorbției calciului;
658Fusurile musculare sunt:

implicate in inhibiția laterala;
localizate la nivelul tendonului muscular;
transmit informația spre SNC despre viteza de alungire a mușchiului;
transmit informația spre SNC despre gradul de modificare a lungimii mușchiului;
transmit informația despre tensiunea in tendon;
659Gastrina este secretată de:

neuroni din hipotalamus și bulbul rahidian;
celulele principale ale glandelor gastrice;
celulele G de la nivelul antrului piloric;
epiteliu duodenal;
celulele argentofile din mucoasa intestinului subțire;
660Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

durează 25 sec;
se realizează sub acțiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid ;
activează factorul XIII - fibrinstabilizator ;
activează fosfolipide;
stabilizează agregarea plachetară ;
670Guşa endemică este caracterizată prin:

hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
absenta congenitală a TSH;
exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;
671Haptocorina:
Se secretă de glandele salivare;
Nu este secretata de glandele salivare;
Este o glicoproteina care leagă vitamina B12 la nivel stomacal;
Protejează vitamina B12 de aciditatea sucului gastric;
Cedează vitamina B12 transcobalaminei II;
672Hemeralopia se caracterizează prin:

deficit al celulelor cu conuri ;
deficit al bastonaşelor;
bolnavii se orientează greu la intensități mari de lumină ;
bolnavii se orientează greu noaptea;
deficit al celulelor ganglionare;
673Hemianopsia binazala apare când semnalele senzitive vizuale nu se transmit:
prin nervul optic stâng;

prin nervul optic drept;
prin fibrele încrucișate din chiazma optica;
prin fibrele neîncrucișate din chiazma optica;
prin nervul vag;
674Hemianopsia bitemporala apare când semnalele senzitive nu se transmit:

prin nervul vag;

prin nervul vag;
676Hemoglobina are afinitate ridicată pentru O2.

La pCO2 mai joasă de 40 mm Hg;
La pCO2 mai mare de 40 mm Hg;
La pH-ul sângelui arterial mai înalt de 7.4;
La pH-ul sângelui arterial mai mic de 7.4;
La mărirea temperaturii;
677Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:

hemul are în structura sa Fe2+;
participa la transportul de O2 şi CO2;
se poate leagă cu CO;
fixează K+ pe lanțurile β;
fixează 6 molecule de O2;
678 Hemoliza fiziologică poate avea loc în:

splină;
ficat;
rinichi;
muschi;
compartimentul extravascular;
679Hiperglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

stimulează secreția de glucagon;
stimulează secreția de insulina;
inhiba secreția de insulina;
inhiba secreția de glucagon;
nu influențează secreția celor doi hormoni;
680Hipermetropia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;
681Hipersecreția de hormon somatotrop produce:

nanismul hipofizar la copil;
gigantismul la copil;
acromegalia la adult;
boala Basedow;
cretinismul la copil;
682Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la:

acromegalie,
hipoglicemie;
inhibitia transportului aminoacizilor;
stimularea formarii ureei;
atrofia gonadelor;
683Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:

stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
distrugerea nucleelor vestibulari (în special Deuters);
transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
stimularea moto neuronilor α;
stimularea moto neuronilor γ;
684Hipocoagulabilitatea apare în caz de:

hemofilie A şi B;
boala Willebrand;
exces de vitamină K;
lipsa vitaminei K;
trombocitoza;
685Hipoglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

686Hipotalamusul NU este implicat în reglarea:

aportului de apa;
temperaturii;
osmolaritatii urinei;
contracția musculaturii scheletice;
comportamentului emoțional;
687Hipovolemia normocitemică apare:

la altitudine;
posthemoragic imediat;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;

la altitudine;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
689Hipoxia stimulează respirația prin:

Stimularea chemoreceptorilor periferici și centrali;
stimularea baroreceptorilor aortici și caratodieni;
Diminuarea pH-ului în lichidul cerebrospinal;
Stimularea corpusculilor aortali și carotidieni de PaO2 scăzut;
Stimularea corpusculilor aortali și carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui;
690Hormonii androgeni sunt:

aldosteronul;
testosteronul;
testosteronul;
dehidrotestosteronul;
cortizolul;
691Hormonii care participa la menținerea corpului galben sunt:

hormonul foliculostimulant;
hormonul luteinizant;
androgenii;
progesteronul;
692Hormonii care pot provoca bilanțul azotat negativ:

hormonul creșterii;
surplusul de hormoni tiroidieni;
hormonii glucocorticoizi;
insulina;
mineralocorticoizii;
693Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;
694Hormonii derivați de la colesterol sunt:

hormonii sexuali;
hormonii mineralocorticoizi;
parathormonul;
calcitonina;
695Hormonii estrogeni sunt secretați la nivelul:

medulosuprarenalei;
hipofizei posterioare;
ovarului;
tiroidei;
696Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

gonadelor;
hipotalamusului;
pancreasului endocrin;
697Hormonii hipofizari sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
698Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
lipide;
glicoproteine;
glucide;
699Hormonii medulosuprarenalei sunt ca structura:

dirivați din aminoacizi;
steroizi;
provin din colesterol;
glicoproteici;
provin din vitamina C;
700Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

hipotalamusului;
tiroidei;
701Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul acționează la nivelul:

ansei lui Henle;
tubului contort distal;
tubului colector;
glomerulului renal;
702Hormonii pancreasului endocrin sunt:

insulina;
somatotropul;
glucagonul;
aldosteronul;
calcitonina;
703Hormonii pancreatici sunt ca structura:

peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
704Hormonii pot fi metabolizați la nivelul:

ficatului;
miocardului;
țesuturilor ținta;
plămânului;
rinichi;
705Hormonii sexuali sunt produși de:

corticosuprarenala;
ovar;
testicul;
medulosuprarenala;
706Hormonii tiroideni:
inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;
inhibă receptorii adrenergici;
inhibă lipoproteinlipaza;
determina scăderea concentrației plasmatice de colesterol, fosfolipide si triglyceride
cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
707Hormonii tiroidieni sunt:

tireoglobulina;
monoiodtirozina;
triiodotironina;
tetraiodotironina;
calcitonina;
708Hormonii tubului digestiv sunt:

colecistokinina;
oxitocina;
gastrina;
secretina;
prolactina;
709Hormonul foliculostimulant (FSH):

stimulează creșterea și maturizarea foliculara;
promovează secreția endocrina la nivelul gonadelor prin acțiune directa;
stimulează spermatogeneza;
produce ovulația;
formează corpul galben
710Hormonul intestinal enterogastronul îndeplinește următoarele funcții:

intensifica secreția pancreatica exocrina;
inhiba secreția gastrica ;
intensifica motilitatea intestinului;
inhiba motilitatea stomacului ;
contribuie la absorbția grăsimilor;
711Hormonul luteinizant (LH) la bărbat:

stimulează secreția de testosteron în testicul;
inhiba secreția de testosteron;
stimulează secreția de hormoni sexuali în corticosuprarenala;
nu influențează secreția hormonala;
712Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

promovează secreția endocrina în ovar;
stimulează lactația;
produce ovulația;
formează corpul galben;
maturizează foliculul;
713Hormonul paratiroidian determină:

creșterea depozitelor minerale osoase;
creșterea cantității de calciu în sânge;
creșterea eliminării calciului din oase,
creșterea absorbției calciului la nivel intestinal;
nici unul din efectele menţionate;
714Hormonul somatotrop produce:

creșterea țesuturilor;
creșterea oaselor în lungime;
creste catabolismul proteic;
creșterea viscerelor;
inhibiția creșterii țesuturilor;
715Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de:

hipotalamus;
hipofiza posterioara;
tiroida;
pancreas;
716Hormonul tireotrop (TSH):

stimulează secreția glandei corticosuprarenalei;
stimulează secreția glandei tiroide;
inhiba secreția glandei tiroide;
stimulează secreția hipofizei anterioare;
stimulează secreția hipofizei posterioare;
717Hormonul tiroidian este cel mai activ sub formă de:

triiodotironină;
tiroxină;
tireoglobulină;
tirotropină;
factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
718Imaginea unui obiect pe retina este:

virtuala;
micșorata;
mărita;
inversata;
reala;
719Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitației:

Asigura eliminarea mediatorului din presinapsa;
inhiba eliminarea mediatorului;
interacționează cu receptorii membranei postsinaptice;
deschid canalele pentru Na+;
nu participa la eliminarea mediatorului din presinapsa;
720 În astigmatism:
corecția se obține cu lentile cilindrice;
se produc deformări ale retinei;
se produc deformări ale corneei;
corecția se obține cu lentile divergente;
se produc deformări ale corpului vitros;
721In care din țesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
mușchiul cardiac;
creer;
mușchiul scheletal;
epitelui renal;
epiteliu intestinal;
722In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:
lipidelor;
glucozei ;
zaharozei;
amidonului preparat;
proteinelor;
723In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatică a:

lipidelor;
glucozei;
maltozei;
amidonului fiert;
proteinelor;
724In cazul alcalozelor metabolice:

se produce hipoventilaţie ca mecanism de compensare;
scade PCO2 în sânge;
creşte bicarbonatul standard;
scade reabsorbţia renală a bicarbonatului ca mecanism de compensare;
creşte potasiemia;
725In cazul animalului decerebrat, trunchiul cerebral este secționat in regiunea:

la nivelul talamusului;
parții mijlocii sau inferioare a mezencefalului;
deasupra nucleelor pontini si vestibulari;
sub nucleii pontini și vestibulari;
la nivelul maduvei spinării;
726În cazul în care un pacient în vârstă de 21 de ani, de sex masculin are o rezervă cardiacă
de 300% și un debit maximă cardiac 16 L / min, care este debitul lui cardiac de repaus?
3 l / min
4 L / min
5,33 L / min
6 l / min
8 l / min
727În cazul ochiului emetrop:
axul optic al ochiului este mai lung comparativ cu ochiul miop;
imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clară, fără acomodare ;
refracția optică este excesivă;
imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare ;
imaginea obiectelor plasate mai aproape de 6 m de ochi este clară, cu acomodare ;

avem de a face cu un ochi cu eroare de refracție;
imaginea obiectelor se formează pe retina ( pata galbenă);
imaginea se formează înaintea retinei;
imaginea este virtuala și e inversata;
imaginea reala și nu e inversata;
729În cazul ochiului hipermetrop:

axul ochiului este mai lung
imaginea se formează dupa retina
corneea este deformată;
cristalinul devine opac
puterea de refractie a ochiului creste

punctul proxim al vederii clare se depărtează;
imaginea clară se formează după retina;
axul optic al ochiului este mai scurt;
731În cazul ochiului miop:

axul ochiului poate fi mai lung;
imaginea se formează dupa retina;
axul ochiului este mai scurt;
corecția se realizează cu lentile convergente;
corecția se realizează cu lentile cilindrice;
732În cazul ochiului prezbit:

crește contractilitatea mușchilor ciliari;
cresc limitele de acomodare;
creste axul ochiului;
cristalinul devine opac;
734In ce consta rolul de protecție al salivei:

reglarea pH-ului mediului intern;
lavajul cavitații bucale de resturi alimentare;
acțiunea anti-microbiana;
acțiune antifungică;
scindarea amidonului;
735In ce faza a potențialului de acțiune membrane este hiperexcitabila?

perioada de latenta;
depolarizare;
repolarizare rapida;
postpotential negativ;
postpotential pozitiv;
736În compoziția materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:

bacteriile;
lipidele;
proteinele;
produșii nedigerați, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenți;
glucide;
737În cursul absorbției:

crește nivelul insulinei plasmatice;
crește captarea de aminoacizi în celule;
crește oxidarea acizilor grași și cetogeneza;
crește glicogeneza hepatică;
insulina stimulează captarea glucozei în neuroni;
738In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:
valvele sigmoide sunt deschise;
are loc umplerea atriilor cu singe;
planșeul atrioventricular bombează spre atrii;
valvele atrioventriculare sunt închise;
valvele atrioventriculare sunt deschise;
739In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;
740In cursul unui exercițiu fizic prelungit NU creste pierderea de apa prin:
piele (pierderi insensibile);
sistemul respirator (pierderi insensibile);
materiile fecale;
urina;
sudoare;
741In diabetul zaharat se produce:

hiperglicemie;
hipoglicemie;
poliurie;
glucozurie;
anurie;
742In ducte, celulele epiteliale striate elaborează saliva finala, astfel:

Sodiul nu se absoarbe;
Bazolateral sodiul e transportat active prin ATP-aza Na+/ K+;
Clorul se absoarbe apical activ (antiport Cl-/ HCO3-) si bazolateral prin canale de Cl-;
K+ si HCO3- se secreta;
Joncțiunile intercelulare permit pasajul glucozei;
743In formula leucocitară normală la adult întâlnim:

l% - eozinofile;
65% - limfocite;
8% - monocite;
60% - neutrofile;
10% - bazofile;
744In hipervolemie:
Crește debitul cardiac;
Scade întoarcerea venoasă;
Scade debitul cardiac;
Crește întoarcerea venoasă;
Scade secreția de aldosteron;
745În inspirație plămânii urmează mișcările cutiei toracice datorită:

surfactantului;
scăderii presiunii intrapleurale;
scăderii presiunii intrapulmonare;
bronhomotricităţii;
țesutului pulmonar elastic;
746In mod normal, hematiile se caracterizează prin cu EXCEPȚIA:

nu au nucleu;
747In mod normal, hematiile:

nu au nucleu;
iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaşti;
se maturizează în circulație din celule imature numite reticulocite;
748In reglarea eritropoezei intervin:

eritropoetinele cu rol stimulant;
interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor;
lactoferina cu rol stimulator;
prostaglandinele E cu rol stimulator;
eritropoetinele cu rol inhibitor;
749În reglarea reflexă a respirației NU participă:

Receptorii alveolari;
Baroreceptorii vasculari;
Receptori viscerali din rinichi și ficat;
Propriorceptori musculari;
Chemoreceptori vasculari;
750 In saliva și în sucul gastric sunt substanțe organice comune:

Mucoproteinele (mucina);
acidul uric, urea;
Lipaza;
Pepsinogen;
Factor intrinsic;
751 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină reabsorbția

la capătul venos capilar.
Care este forța neta de reabsorbție capilară?
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
752 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină filtrarea la

capătul arterial capilar.
Care este forța netă de filtrare capilară?
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
753 In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii cu EXCEPȚIA:

volumului de aer curent;
debitului sistolic;
frecventei cardiace;
circulației în regiunea splanhnică;
presiunii sistolice;
754 In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

activitatea sistemului nervos parasimpatic;
volumul sistolic;
frecvența cardiacă;
scade presiunea sistolică;
presiunea sistolică;
755 In timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin, cu EXCEPȚIA:

stimularea parasimpatică a rezistenței vaselor;
dilatarea vaselor venoase;
volum diastolic final crescut;
presiune arterială sistemică scăzută;
contractilitate ventriculară crescută;
756.I n timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin:
creșterea rezistenței vasculare periferice;
volumul diastolic final scăzut;
presiunea arterială sistemică scăzută;
contractilitatea ventriculară crescută;
757. In timpul înregistrării complexului QRS pe EKG, activitatea electrică a miocardului

include următoarele, cu EXCEPȚIA:
fazei de platou a potențialului de acțiune pe fibra miocardică izolată;
depolarizării septului interventricular;
depolarizării sistemului Purkinje;
depolarizării miocardului ventricular, în afara de bazei ventriculului stâng;
repolarizării atrială;
758. In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

depolarizarea ventriculară;
depolarizarea nodulului a-v;
depolarizarea atrială;
începutul repolarizării ventriculare;
repolarizarea apexului;
759. În timpul inspirației obișnuite are loc:

scăderea presiunii pleurale;
creșterea presiunii alveolare;
revenirea toracelui la dimensiunile de repaus;
relaxarea diafragmului;
scăderea presiunii alveolare;
760. În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinous Golgi transmite
sistemului nervos central informații despre:
lungimea mușchiului;
intensitatea mișcărilor;
irigaţia muşchiului;
tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării;
modificările unghiului articulaţiilor în mişcare;
761. In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida
numita:
bol alimentar;
chim gastric;
chim intestinal;
bol fecal;
substanța alimentara;
762. In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

temperatură;
oxigenul din lichidul de perfuzie;
concentrația unor ioni;
mediatorii;
inervația vegetativă;
763. In zona postsinaptica are loc:

difuziunea mediatorului;
eliberarea mediatorului;
legarea mediatorului cu receptorii specifici;
inactivarea mediatorului;
generarea potențialului postsinaptic;
764. Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui
traseu EKG:
segmentul P-Q;
complexul QRS;
segmentul izoelectric S-T;
unda T;
765. Închiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui
traseu EKG:
intervalul T-P;
segmentul P-Q;
complexul QRS;
unda T;
766. Incizura pe sfigmograma arterei carotide semnalizează:

începutul diastolei izovolumetrice a VS;
începutul sistolei izovolumetrice a VS;
începutul diastolei izovolumetrice a VD;
închiderea valvulelor aortice;
începutul sistolei izovolumetrice a VD;
767. Indicați localizarea centrilor corticali:

girusul postcentral - centrul vizual;
girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
girusul occipital - centrul vizual;
girusul frontal - centrul auditiv;
girusul temporal - centrul auditiv;
768. Influenta stresului fizic sau psihic:

creștere apreciabila de ACTH;
creștere secreției cortizolului;
scăderea secreției cortizolului;
creșterea secreției adrenocorticoliberinei;
nu influențează asupra secreției ACTH;
769. Informația despre lungimea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata
de:
Organele tendinoase Golgi;
Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
770. Informația despre lungimea, tensiunea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este
generata de :
Celulelor Renschaw;
Fusurile muscular;
Interneuroni;
Motoneuroni;
771. Informația despre tensiunea mușchiului este generata de:

Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
772. Inhibiția postsinaptica rezulta prin:

creșterea conductanței K+-lui;
creșterea conductanței Na+-lui;
creșterea conductanței Ca2+-lui;
scăderea conductanței K+-lui;
creșterea conductanței Mg2+-lui;
773. Insulina produce următoarele efecte:

utilizarea crescută a glucozei în celulele insulinodependente ;
lipoliza crescută;
hiperpolarizarea celulară;
gluconeogeneză scăzută ;
cetogeneză scăzută ;
774. Intensitatea sunetelor se măsoară:

în daltoni;
în volti;
în pascali;
în decibeli;
în amperi;
775. Întoarcerea venoasă sistemică este favorizată de următorii factori, cu EXCEPȚIA:

contracțiile musculaturii scheletice;
creșterea presiunii abdominale;
negativitatea accentuată a presiunii intratoracice;
scăderea presiunii în atriul drept;
scăderea presiunii abdominale;
776. Intr-o hipovolemie izotonă sunt stimulate următoarele mecanisme corectoare, cu

EXCEPȚIA:
creșterea secreției de HAD;
apariția senzației de sete;
creșterea secreției de renină;
creșterea secreției de factor natriuretic atrial;
creșterea conținutului de albumine;
777. Izotonia semnifica valoarea constanta a osmolarităii egala cu:

300 atm;
300 mosmol/l;
300 mosmol;
300 osmol/l;
300 mg%;
778. Kalikreina:
Este un hormon steroid;
Descompune kininogenul;
Are rol vasodilatator;
Creste reabsorbția de Na+ în ducte;
Este un factor de creștere;
779. La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:

unt;
pâine;
pesmeți;
cartofi;
carne;
780. La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:

zahar;
lapte;
carne;
pâine;
egal;
781. La ce nivel al tubului digestiv acționează predominant mecanismul nervos de reglare a

secreției digestive :
stomac;
cavitate bucala;
intestin subțire;
intestin gros;
cavitatea bucala și stomac;
782. La femeie secreția de gonadotropine este reglata de :

adrenalina;
estradiol prin feed-back negativ;
tiroxina prin feed-back pozitiv ;
hormonul de eliberare hipotalamic;
aldosteron prin feed-back negativ;
783. La întuneric:
crește cantitatea de pigment depozitat;
pupila se dilata;
scade pragul de excitabilitate al celulelor receptoare;
crește pragul de excitabilitate al celulelor receptoare;
784. La un adult normal, plasma:

reprezintă 10% din greutatea corporală;
are o osmolalitate de circa 300 mOsm;
are circa 140 mmoli Na+/L;
albumină circa 40-45 g/l;
conține albumină circa 8 % din greutatea corporală;

reprezintă 10% din greutatea corporal;
are circa 140 mmol/L Na+;
conține albumină circa 40-45 g/l,;
conţine albumină circa 8 % din greutatea corporal;
786. La un adult sănătos, plasma are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

conține albumină circa 40-45 g/l;
787. La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135 g/L sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
13 ml 02 /% ;
15 ml 02 /%;
17 ml 02 /%;
19 ml 02 /%;
22 ml 02 /%;
788. Lentilele sferice convergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
789. Lentilele sferice divergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
790. Lezarea căror arii corticale provoacă apariția afaziei motorie:

aria Broca;
aria limbica de asociație;
aria Wernicke;
aria vizuala secundara;
aria prefrontala de asociație;
791. Lezarea căror nuclee duce la dispariția regiditatii de decerebrare:

nucleelor nervului facial;
nucleelor nervului trigemen;
nucleelor nervului vag;

794. Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
hipotalamusul posterior;
795. Lichidul intraocular cuprinde, cu EXCEPȚIA:

cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
796. Lichidul intraocular cuprinde:

cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
797. Limfocitele:
cooperează în producerea răspunsului imun;
sintetizează limfokine și interleukine;
au durata de viaţă de 1-2 săptămâni;
de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% (din totalul de leucocite) în sângele
persoanelor sănătoase;
798. Manifestările clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:

atetoza;
boala Parkinson;
corea Huntington;
rigiditatea de decerebrare;
agnozia;
799. Manifestările electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:

predomina undele beta;
predomina undele alfa;
are loc sincronizarea ritmului;
are loc desincronizarea ritmului;
800. Manifestările electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

este prezentă atonia musculară;
801. Manifestările specifice ale socului spinal sunt:

scăderea brusca a tensiunii arteriale;
blocarea completa a activității reflexe a mușchilor striați;
reflexele micțiunii și defecației complet suprimate;
tensiunea arteriala nu se modifica;
tonusul mușchilor scheletali nu se modifica;
802. Marcați asocierile corecte:

pH acid salivar (sub 5,0) – favorizează apariția tartrului dentar;
Fumători – concentrație salivara mare de SCN (tiocianat);
Parotina – efect hipercalcemiant;
Boli renale cronice – uree, acid uric, creatinina salivare crescute;
Concentrație crescuta de Fluor în saliva – concentrație scăzută a calciului în smalț;
803. Mărirea ventilației NU poate fi produsă prin stimularea:

chemoreceptorilor periferici;
receptorilor I de iritație (receptori cu adaptare rapidă);
presoreceptorilor pulmonari;
algo-receptorilor periferici;
receptorilor J (juxta-capilari);
804. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt
asigurate de:
reflexe inițiate de baro receptori arteriali;
reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic;
mecanisme renale de control a volemiei;
intervenția HAD;
asigurate de:
deplasarea lichidului din interstițiu în vas la creșterea presiunii arteriale;
stimularea β2-receptorilor din cardiomiocite;
reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian;
intervenția ADH-ului;
806. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid în circulația sistemică

sunt asigurate de:
reflexe inițiate de baroceptorii arteriali;
sistemul renină - angiotensină aldosteron;
intervenția aldosteronului;
807. Mediatorii excitanți (în mai multe cazuri )sunt:

acetilcolina;
dopamina;
noradrenalina;
glicina;
acidul gama-amino-butiric (AGAB);
808. Mediatorii excitanți:

provoacă hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
provoacă depolarizarea membranei postsinaptice;
deschid canalele pentru K+;
deschid canalele pentru Ca++;
809. Mediatorii inhibitori (în mai multe cazuri ) sunt:

dopamina;
acetilcolina;
glicina;
acidul gama-amino-butiric;
adrenalina;
810. Mediatorii inhibitori provoacă:

deschiderea canalelor pentru Na+ pe membrana postsinaptica;
deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica;
depolarizarea membranei post sinaptice;
hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
nu modifica potențialul membranei;
811. Mediatorii SNC sunt distruși de către următorii fermenți:

acetilcolina de către colinesteraza;
acetilcolina de către colinacetilaza;
noradrenalina de către monoaminoxidaza;
noradrenalina de către colinacetilaza;
nu sunt distruși de fermenți;
812. Medicamentele care au efect agonist acetilcolinei, favorizează răspunsurile simpatice și

parasimpatice pentru că:
acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi;
acetilcolina participă la neuromediaţia vegetativă în sinapsele postganglionare;
receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative;
acetilcolina este unicul neuro mediator în sistemul nervos periferic;
acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice şi simpatice colinergice;
813. Membrana luminală a celulelor tubulare conține un cărăuş co-transportor pentru Na+-
Cl, selectați segmentul:
tubul contort distal (portiunea initială);
tubul colector;
814.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a

lichidului extracelular.
aport hidric deficitar;
aport hidric excesiv;
exces de Na+ în lichidul extracelular;
pierderi hidrice zilnice crescute;
concentrația scăzuta a sodiului în lichidul extracelular;
815. Menționați care din următoarele condiții NU determina creșterea presiunii osmotice a
concentrația scăzuta a sodiului in lichidul extracelular;
816. Miopia se corectează cu lentile:
divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
817. Mixedemul se caracterizeaza prin:

retinerea apei în organism;
scăderea excitabilității SNC;
tahicardie;
818. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric

reprezentat pe acest grafic? - GRAFIC
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+

reprezentat pe acest grafic? - GRAFIC
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
820. Modificarea potențialului de membrana al receptorului la acțiunea stimulului senzorial

poarta numele de:
potențial de acțiune;
potențial postsinaptic de excitatie;
potențial vestigial;
potențial de receptor;
potențial postsinaptic de inhibiție;
821. Motilina:
este hormon tisular;
inhiba motilitatea gastrica;
stimulează motilitatea duodenala;
are acțiuni similare glucagonului;
stimulează tranzitul alimentelor;
822. Motoneuronii A alfa :

împreuna cu fibrele musculare inervate formează unități motorii;
inerveaza fibrele musculare scheletice extrafusale;
inerveaza fibrele musculare scheletice intrafusale;
transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mare in comparație cu fibrele
motoneuronilor de tip gamma;
transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mic in comparație cu fibrele
823. Motoneuronii gamma:

se situează in coarnele anterioare ale măduvei spinării;
se situează in coarnele posterioare ale măduvei spinării;
numărul lor este mai mic decât cel al neuronilor alfa;
transmit impulsuri prin fibre motorii cu diametrul mare;
inervează fibrele intrafusale;
824. Motoneuronii spinali α au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

primesc impulsuri de la neuronii din coarnele laterale ale măduvei spinării;
primesc impulsuri de la cortexul contra-lateral;
pot fi inhibați de neuroni intercalari inhibitori;
inervează o singura fibra musculara;
inerveaza fibrele musculare extrafusale ;
825. Motoneuronul:
enervează doar o singură fibră musculară;
axonii motoneuronilor sunt mielinizați;
corpul său celular este situat în coarnele anterioare ale măduvei spinării;
poatea primi aferențe senzitive direct de la fibrele de tip I a din fusurile musculare;
poate fi stimulat prin aplicarea glicinei pe corpul celular;
826. Neurofizinele I şi II:

sunt neuromodulatori;
sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
827. Neurofizinele:
sunt enzime plasmatice;
sunt hormoni;
sunt proteine transportoare;
transporta oxitocina și vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
transporta oxitocina și vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
828. Neuromediatia specifica evidențiata în sistemul ganglionilor bazali este:

dopaminergica;
GABAergica;
colinergica;
noradrenergica, serotoninergica;
enkefalinergica și prin substanța P;
829. Neuronii simpatici:

care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari;
care produc noradrenalina sunt preganglionari;
cei postganglionari eliberează noradrenalină;
cei preganglionari produc acetilcolină;
acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și forței
de contracție;
830. Nictalopia (cecitatea nocturna):

deficit al celulelor cu conuri;
deficit de funcționare al bastonaşelor;
bolnavii se orientează greu la intensității mari de lumină;
poate fi provocata de deficit de vitamina A;
831. Nodul sinoatrial este focarul principal de automatism deoarece:

este localizat în peretele posterior al atriului drept;
este dotat cu automatism;
vagul drept face sinapsă la acest nivel;
are o frecvența spontană de descărcare mai mare ca restul formațiunilor nodale;
se depolarizează și repolarizează ciclic;
832. Noradrenalina determină contracția fibrelor musculare netede din:

bronhiole;
mușchiul piloerector;
intestin;
arteriole;
corpul ciliar;
833. Notați principalele tipuri de celule ganglionare:

celule W;
celule Z;
celule B;
celule Y
celule X
834. Numărul leucocitelor crește în/după:
Viroze;
boli parazitare;
ingerare de alimente;
inaniție proteica;
iradieri masive cu raze X;
835. Numărul leucocitelor NU creşte în/după :

Viroze;
boli parazitare;
inaniție proteica;
836. Numiți cele mai importante arii de asociere ale cortexului:

aria parieto-occipito-temporala;
aria prefrontala;
aria auditiva secundara;
aria limbica;
837. Numiți centrii bulbului rahidian:

respirator;
cardiovascular;
deglutiție;
foamei;
setei;
838. Numiți erorile de refracție ale ochiului:

miopia;
cataracta;
glaucomul;
hipermetropia;
astigmatismul;
839. Numiți grupele de nuclee ale talamusului optic:

nuclei specifici (comutanti);
nuclei supraoptici;
nuclei asociativi;
nuclei nespecifici;
nucleul caudat;
840. Numiți principalele trăsături ale reflexului condiționat:

este înnăscut;
este dobândit;
se elaborează pe baza reflexului necondiționat;
poate fi elaborat la diferiți stimuli;
se elaborează fără participarea cortexului;
841. O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;

hemoragie;
coma diabetica;
843. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min,

presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama Presiune
-Volum al ventriculul stâng este prezentata.
Care este debitul ei cardiac în mililitri pe minut?
2000
3000
4000
6000
7000

presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normală. Diagrama
Presiune -Volum al ventriculul stâng este prezentata.
Indică punctele din relația presiune-volum când apare al doilea zgomot cardiac?
La punctul C
Între punctul A și punctul B
Între punctul B și punctul C
Între punctul C și punctul D
Între punctul D și punctul A
845. O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii, cu EXCEPȚIA:

vasoconstricţie arterială;
vasoconstricţie venoasă;
creșterea secreției factorului natriuretic atrial (FNA);
creşterea eliberării de hormon antidiuretic;
bradicardie;
846. O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:

vasoconstricție arterială;
vasodilatare venoasă;
creșterea secreției de catecolamină;
creșterea eliberării de HAD;
bradicardie;
847. O persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de
frecventa:
5000-8000 Hz;
500-3000 Hz;
200-5000 Hz;
500-10000 Hz;
20-20000 Hz;
848. O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

volumului bătaie;
tonusului nucleului nervului vag;
rezistenței periferice totale;
activității sistemului nervos simpatic;
activității sistemului nervos parasimpatic;

volumului bătaie;
ritmului cardiac;
rezistenţei periferice totale;
secreției factorului natriuretic atrial (FNA);
850. Ochiul emetrop se caracterizează prin următoarele cu EXCEPȚIA:

putere de refracţie statică medie de 60 D;
focar principal pe retină, la privirea la (infinit);
focar principal în afara retinei la privirea la distanța (infinit);
punctul remotum al vederii clare este situat la infinit;
851. Ochiul emetrop se caracterizează prin:

putere de refracție statică medie de 60 D;
focar principal pe retină, la privirea la distanța (infinit);
852. Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:

perceperea și selectarea hranei;
favorizarea reflexelor secretorii digestive;
evitarea locurilor cu aer viciat;
evitarea alimentelor alterate;
recunoașterea partenerului sexual la animale;
853. Ovarul secreta:

hormoni estrogeni;
androgeni în cantități mici;
aldosteron;
progesteron;
854. Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:

contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
ejecţia laptelui
lactogeneza;
contracţia miometrului uterin;
855. Oxitocina provoacă:

lactogeneza;
contracția miometrului;
eliberarea laptelui;
contracția mioepiteliului din canalele galactofore;
relaxarea uterului;
856. Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul:

nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
centrului setei;
857. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

proteine;
steroizi;
glicoproteine;
glucide;
amine biogene;
858. Parathormonul:
creste reabsorbția calciului la nivelul tubului urinifer;
mărește eliminările urinare de fosfor;
859. Parotina:
Este o globulina secretata de parotide;
Are efect hipercalcemiant;
Inhibă calcificarea dentinei;
Facilitează osificarea endocondrala;
Este clasificata ca hormon;
860. Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC:

transmiterea unilaterala;
retenția sinaptica;
divergența;
iradierea excitației;
convergenta;
861. Pe receptorii intracelulari acționează următorii hormoni:

proteici;
steroizi;
adrenalina;
tiroidieni;
862. Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:

hormonii proteici;
adrenalina;
hormonii steroizi;
hormonii tiroidieni;
hormonii sexuali;
863. Pedunculul cerebelos mijlociu conține fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
spinocerebelos direct;
spinocerebelos încrucişat;
tectocerebelos;
pontocerebelos;
vestibulocerebelos;
864. Pentru a măsura potențialul de repaus al membranei:

folosim un voltmetru special;
amplasăm ambii electrozi pe partea exterioară a membranei celulare;
trebuie să stimulăm fibra nervoasă cu un stimul pragal;
amplasăm ambii electrozi pe partea interioară a membranei celulare;
amplasăm un electrod pe partea exterioară a membranei celulare și altul în interiorul
celulei;
865. Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la
distanta de:
20m;
8m;
15m;
5m;
2m;
866. Pentru formarea de micelii este necesară prezența:

fierului;
colesterolului;
sărurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12;
867. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele

afirmații:
volumul sanguin total este de 5 1;
pH-ul sanguin este 7,0;
numărul hematiilor este aproximativ de 4,5-5 x 10 la puterea a 12-a/1;
numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1;
sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp;
868. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

numărul hematiilor este de 5 x I0 la puterea 12/l;
numărul leucocitelor este de 1 x IO la puterea 9/l;

pH-ul sanguin arterial este 7,4;
numărul hematiilor este aproximativ de 5 x 10 la puterea a 12/1;
870. Perioada de contracție izovolumetrică se caracterizează prin următoarele, cu
EXCEPȚIA:
corespunde cu începutul sistolei ventriculare;
începe odată cu închiderea valvelor semilunare;
începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare;
începe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare;
corespunde cu începutul sistolei atriilor;
871. Perioada de contracție izovolumetrică:

este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor semilunare;
872. Pigmenții biliari (bilirubina și biliverdina) sunt produși de degradare ai:

trombocitelor;
leucocitelor;
hemoglobinei ;
sărurilor biliare;
mioglobinei;
873. Plachetele au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

sunt produse în măduva osoasă roșie, din megacariocite;
sunt în număr mai mare ca hematiile;
pot adera la peretele vascular lezat;
secretă factori cu rol in hemostaza microcirculatorie;
sunt celule nucleate;
874.Plachetele:
sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
pot adera de peretele vascular lezat;
875. Plachetele:
sunt produse în măduva osoasă roşie, din megacariocite;
secretă factorilor cu rol in hemostaza primară (microcirculatorie);
876. Postactiunea (reverberația ) este:

proprietatea sinapsei;
proprietatea centrului nervos;
circulația excitației printr-un «inel» neuronal;
răspunsul efectorului și după întreruperea excitației receptorilor;
877. Potențialele de acțiune axonale:

se propagă decremențial;
se transmit mai rapid în axonii cu diametrul mare;
se propaga saltator în axonii amielinizati;
sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau corpul
neuronal;
determina creșterea permeabilității pentru ionii de Ca2+ în butonul axonic;
878. Potențialul de acțiune a unei singure fibre nervoase:

este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru sodiu;
nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive;
se poate suma cu un alt potențial de acțiune;
se amplifica, dacă intensitatea stimulului depășește pragul;
se supune legii "tot sau nimic";
879. Potențialul de acțiune al fibrei miocardice se deosebește de al fibrei musculare

scheletice prin:
durată mai lungă (250-300 ms);
durata mai scurtă sub 2 ms;
intensitatea mai mare;
amplitudinea mai mare;
perioada refractară mai scurtă;
880. Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru se caracterizează prin următoarele,

cu EXCEPȚIA:
are o fază de platou în cursul căreia permeabilitatea pentru Ca2+ este scăzută;
este precedat de o depolarizare lentă diastolică;
începe prin deschiderea canalelor de Na+;
durează 0,25-0,30 s în fibra ventriculară;
durează mai putin în fibra musculară atrialâ, decât în cea ventriculară;
881. Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru:

are o fază de platou în cursul căreia g Ca++ este scăzută;
începe prin deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente;
durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară;
durează mai puțin în fibra musculară atrală, fața de cea ventriculară;
882. Potențialul de acțiune:
este un potențial gradat;
este produs de stimulii subpragali;
începe cu repolarizarea declanșată de efluxul ionilor de clor;
are o viteză de propagare mai lent în fibrele nervoase groase;
se propagă fără decrement;
883. Potențialul de repaus a unei fibre nervoase:

este determinat de distribuția egală a ionilor pe ambele părți ale membranei;
este determinat de permeabilitatea selectivă a membranei pentru ioni;
pompa sodiu-potasiu-ATPaza nu are nici un rol;
este determinat de influxul ionilor de calciu;
este determinat de ionii de potasiu;
884. Potențialul de repaus al membranei este determinat de:

Difuzia liberă a ionilor de potasiu în ambele direcții;
Difuzia ionilor de sodiu spre interiorul celulei;
Deschiderea canalelor ligand (chimic) - dependente;
Deschiderea canalelor voltaj dependente;
Deschiderea tuturor canalelor;
885. Potențialul membranar de repaus:

este de 80 mv în neuron;
este negativ;
este determinat de conductanța crescuta a K+ în repaus
este determinat de conductanța scăzuta a Ca++ în repaus;
este menținut de contribuția indirecta a pompei de Na-K;
886. Potentialul postsinaptic de excitație (PPSE):

este capabil sa se sumeze în timp;
nu se sumează;
amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
se supune legii «tot sau nimic»;
nu se supune legii «tot sau nimic»;
887. Potențialul retinian de receptor:

este rezultatul creşterii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium:
este rezultatul refacerii pigmenţilor fotosensibili;
este rezultatul scindării pigmenţilor fotosensibili;
este un potenţial hiperpolarizant;
este rezultatul micşorarii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium
888. Precizați asocierile INCORECTE:

reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
reflex bineuronal - reflex de flexie;
reflex monosinaptic - reflex miotatic;
reflex necondiționat - reflex înnăscut;
reflex vegetativ - reflex de clipire;
889. Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele:

participă într-o mare măsură la reglarea tensiunii arteriale;
prezintă o bogată inervație parasimpatică;

tonusul muscular este reglat atât pe cale umorală cât și pe cale nervoasa;

reprezintă zona de minimă rezistenta a sistemului vascular;

reprezintă zona de maxima rezistența a sistemului vascular;
893. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE, în miocard:
potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
potențialul de acțiune în mușchiul cardiac are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potenţialului de acţiune;
doar nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap.
894. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

vâscozitatea crescută a sângelui mărește presiunea arterială;
vâscozitatea crescută a sângelui micșorează presiunea arterială;
elasticitatea pereților arteriali nu are rol in menținerea presiunii arteriale;
arteriolele sunt vase rezistive;
scăderea bruscă a presiunii arteriale determină creșterea frecventei cardiace;
895. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. Miocardul:
cel atrial și cel ventricular formează două sinciții funcționale;
prezintă PA cu aceeaşi durată, la nivel atrial şi ventricular;
prezintă o viteză de conducere între 0,3 -0,5 m/s, atât la nivel atrial, cât şi ventricular;
este refractar la stimulare timp de 0,20 sec, atât la nivel atrial, cât şi ventricular;
prezintă o perioadă refractară relativă de 0,1 sec la nivel ventricular;
896. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. In miocard:
potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune;
numai nodulul sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap;
897. Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
cuprinde numai baro (preso) receptori;
este aferentă nervului vag;
este aferenta nervului glosofaringian;
conține atât baro~ cât și chemoreceptori;
de la baroreceptori se declanșează reflexe depresoare;

Potențialele de acțiune din miocard sunt mai lungi ca durată, faţă de cele
din mușchiul scheletic;
Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV;
Potențialul de acțiune este condus prin miocardul lucrător prin fibre nervoase;
Viteza de conducere prin musculatura lucrătoare atrială, este în jur de 0,3 - 0,5 m/sec;
Sistemul excito-conductor este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap;
899. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:

Lichidele circulă între capilare și țesuturi, prin filtrare și reabsorbție;
Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide;
Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară;
Toate lichidele; care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația
limfatică;
Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune oncotică mai mică.

Dacă presiunea arterială scade brusc, reflexul presor baroreceptor determină creșterea
frecventei cardiac;
Creșterea presiunii arteriale determină vasoconstricție periferică, mediată parasimpatic;
Mecanoreceptorii cardiaci sunt responsabili, mai ales, pentru reglarea pe termen lung a
presiunii arteriale sistemice;
Fluxul sanguin coronar este reglat, mai ales, de necesitățile metabolice;
Presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;

Unda P pe EKG reflectă contracția atrială;
Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;
Amplitudinea undelor pe EKG, se măsoară în mV;
Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare;
Intervalul PQ măsoară 0,5 sec;
902. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135 mm Hg;
In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventricul este ejectat;
In contracția izovolumetrică volumul ventricular nu se modifică;
Valva mitrală nu se închide in sistola ventriculară pentru că presiunea din ventriculul stâng
depășește presiunea din atriul stâng;
903. Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

Zgomotul I este cauzat de închiderea valvelor mitrale și tricuspide;
Zgomotul I precede unda R pe EKG;
Zgomotul II este cauzat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară);
Zgomotul II are loc în cursul undei P;
Zgomotul I corespunde pauzei generale a cordului;

Amplitudinea undelor, pe EKG, se măsoară în mV;
Intervalul PQ reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;

Potențialele de acțiune din miocard sunt de 2 ori mai lungi ca durată, fața de cele din
mușchiul scheletic;
Potențialul de acțiune este condus în miocardul lucrator, prin fibre mielinice; ?
Viteza de conducere prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec;
Țesutul sistemului excitoconductor din miocard este format din miocite specializate, legate
prin joncțiuni gap;
în cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135mm Hg;
în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat;
volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul sistolic;
presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;
907. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE. În miocard:
potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase
simpatice;
Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune;
numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
908. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE:

în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maxim la 135mm
Hg;
volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul systolic;
909. Precizați care este locul de secreție al hormonului gastrina:

cavitatea bucala;
porțiunea pilorica a stomacului;
duodenul;
pancreasul;
tot traseul tubului digestiv;
910. Precizați concentrația corecta a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

4 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
100 mEq/1 HCO3-;
70 mEq/1 Na+;
155 mEq/1 K+;
911. Precizați concentrația corectă a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

95 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
100 mEq/1 HCO3-;
70 mEq/1 Na+;
155 mEq/1 K+;
912. Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici:
țesutul osos;
smalț;
rinichi;
glandele endocrine;
embrion;
913. Precizați in care din structurile enumerate se găsește apa in cantitate mare:
țesut osos;
mușchi;
rinichi;
smalț dentar;
splina;
914. Precizați răspunsurile corecte referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):

inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal;
stimulează secreția de renină;
inhibă eliberarea de vasopresină;
inhibă eliberarea de renina;
stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal;
915. Precizaţi răspunsurile corecte: ( ? )

erecția este un reflex simpatic;
erecția apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
fertilizarea normală are loc în uter;
fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;
916.Precizați răspunsurile INCORECTE referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):

inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal;
stimulează secreţia de renină;
stimulează eliberarea de aldosteron;
917. Presbiopia apare în rezultatul:

alungirii globului ocular;
scăderii elasticității cristalinului;
creșterii tensiunii intraoculare;
dereglării inervației mușchiului ciliar;
opacifierii cristalinului;
918. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la:

inhibiția secreției hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
micșorarea secreției hormonilor tiroidieni;
micșorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
mărirea consumului de oxigen in creier;
stimularea secreției hormonului tireotrop;
919. Presiunea arteriala este întreținuta de următorii factori, cu EXCEPȚIA:

forța de contracție a inimii;
debitul cardiac;
elasticitatea vaselor;
presiunea osmotica a sângelui;
rezistenta vasculara;
920. Presiunea arteriala este întreținută de:
debitul cardiac crescut;
elasticitatea vaselor mari;
volumul, viscozitatea și presiunea osmotica a sângelui;
921. Presiunea coloidosmotică a plasmei: (?)

creşte în hiperproteinemii;
creşte după o ingestie de apă în exces;
este determinată în primul rând, de albumine;
creşte în proteinurie;
creşte în hipoproteinemii;
922. Presiunea coloidosmotică a plasmei:

este mai mică faţă de cea din spațiul interstițial;
creşte după ingestia de NaCl în exces;
este determinată în primul rând de lipide;
este determinată 80% de albumine;
este determinată de către macromoleculele proteice;
923. Presiunea osmotica în condiții normale în lichidul din compartimentul extracelular NU

este determinat de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
924. Presiunea osmotica în spațiul extracelular în condiții normale este determinata de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
925. Presupunând că vasele de la A la E sunt de aceeași lungime, dar gradientul de

presiune, raza vasului și vâscozitatea sângelui variază, care vas are cel mai mare flux? ( am
ghicit )
Gradientul de presiune=100mmHg, Raza vasului=1, Vâscozitatea sângelui=10;
926. Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:

facilitarea motoneuronilor α ce inervează același mușchi;
contracția musculaturii antagoniste;
reflexul tendinos Golgi;
inhibiției motoneuronilor α ce inervează mușchii corespunzători;
inhibiția reciproca;
927. Prin AMPc acționează următorii hormoni:

hormonii hipotalamici;
hormonii hipofizei anterioare;
parathormonul;
estradiolul;
tiroidieni;
928.Prin ce se caracterizează afazia auditiva Wernike:

incapacitatea de a vorbi;
surditate;
incapacitatea de a înțelege cuvintele auzite;
afectarea receptorilor auditivi;
incapacitatea analizei informației vizuale;
929. Prin ce se caracterizează afazia Wernicke:

incapacitatea de a înțelege cuvintele rostite;
incapacitatea de a înțelege cuvintele scrise;
incapacitatea de a interpreta gândul exprimat de cuvintele rostite;
dementa totala;
incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
930. Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale alfa:

frecventa 20-30 Hz;
se înregistrează în timpul somnului;
se înregistrează în starea de veghe in repaus;
frecventa 8-13 HZ;
apar în încordare nervoasa;
931. Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale beta:

frecventa mai mare de 14Hz;
frecventa mai mica de 14Hz;
apar în timpul stimulării sistemului nervos central;
apar în stare de veghe în repaus;
932. Prin presiune sistolică se înțelege:

presiunea arterială la începutul sistolei ventriculare;
presiunea arterială la începutul diastolei;
valoarea maximă a presiunii în artere, în sistola;
valoarea medie a presiunii în artere, în sistola;
presiunea în timpul contracției izovolumetrice;
933. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta:

hormonii de eliberare hipotalamici;
hormonii de inhibiîie hipotalamici;
oxitocina;
vasopresina;
neurofizinele;
934. Principalele substanțe neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sunt:

bradikinina;
enkefalina;
opioizii; (?)
histamina;
beta-endorfina;
935. Procentul de saturație a Hb cu O2 va crește:

la mărirea pCO2 arterial;
la mărirea pO2 arterial;
la mărirea concentrației de Hb;
la mărirea temperaturii;
la scăderea pH-ul arterial;
936. Progesteronul este secretat la nivelul:

foliculuilui ovarian;
corpului galben;
testiculului;
placentei;
937. Progesteronul favorizează:
proliferarea endometriului;
relaxarea uterului;
proliferarea alveolelor sânilor;
938. Progesteronul:
este secretat de corpul galben;
este secretat de corpul galben; ( se repeta )
este scăzut în timpul menstruațiilor;
prezintă nivele constante după implantare;
prezintă nivele scăzute după ovulație;
939. Prolactina este secretata de:

hipotalamusul medial;
testicul;
ovar;
940.Propagarea potențialul de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
musculatura atrialâ;
nodul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
reţeaua Purkinje;
musculatura ventriculară;
941. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
musculatura atrială;
nodulul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
rețeaua Purkinje;
942. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se reține la nivelul:

musculaturii atriale;
nodulului atrio-ventricular;
fasciculului Hiss;
reţelei Purkinje;
musculaturii ventriculare;
943. Protanomalia este:

944. Protecția țesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:

secreția de proteaze sub forma de pro-enzime inactive;
secreția de antienzime ca antitripsina;
inactivarea pepsinei;
conținutul crescut de bicarbonat;
acțiunea lenta a enzimelor proteolitice;
945. Proteinele glandulare din saliva sunt:

pepsina;
Amilaza;
Mucinele;
Lipaza linguala;
tripsina;
946. Proteinele glandulare din saliva sunt următoarele:

lizozimă;
amilaza;
HCl;
substanțele de grup sanguin (aglutinogenule din sistemul ABO);
acidul lactic;
947. Răspunsul DINAMIC al fusului muscular apare atunci când: (nu este in teste ???)
zona receptoare a fusului muscular este întinsa lent;
zona receptoare a fusului muscular este întinsa brusc;
numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste
proportional cu gradul de întindere;
terminațiile nervoase primare sunt stimulate deosebit de intens;
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe
minute;
948. Răspunsul local se caracterizează prin:

amplitudine proporționala cu stimul;
amplitudine și durata constanta;
propagare locala decrementionala;
sumare temporospatiala;
propagare activa fără decrement;
949. Răspunsul STATIC al fusului muscular se caracterizează prin: (???)

numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe
minute;
950. Răspunsurile postsinaptice :

pot fi modulate de neuromodulatori și cotransmițători;
pot fi de tip excitator sau inhibitor;
nu se supun legii "tot sau nimic';
au aceeași baza ionica la răspunsul excitator și inhibitor;
se supun legii "tot sau nimic";
951. Receptorii nicotinici se găsesc:

la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici;
la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici;
la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic;
la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic;
la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic;
952. Receptorii pulmonari de destindere:

Recepționează mărirea volumului pulmonar;
Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian;
Inhiba faza de inspirație;
Transmit impulsurile aferente prin nervul vag;
Măresc durata inspirației;
953. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:

în prezbiopie;
la creșterea elasticității cristalinului;
la scăderea elasticității cristalinului;
în miopie;
în astigmatism;
954. Referitor la metabolismul glucozei:

gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
glicogenoliza și glicogeneza sunt funcții hepatice;
glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
glicogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
955. Reflexele de flexiune se caracterizează prin următoarele elemente cu excepția faptului
ca:
sunt reflexe mono sinaptice;
arcul reflex este multineuronal;
cuprind 6-10 neuroni intercalări dispuși în lanț închis sau deschis;
sunt reflexe inițiate de la nivelul exteroceptorilor cutanați; tactili; termici și dureroși;
neuronii intercalări fac sinapsa cu moto neuronii ipsi- si controlaterali;
956. Reflexele medulare segmentare sunt :

reflexul de ascensor;
reflexul de redresare;
reflexul de flexie;
reflexul de flexie si extensie încrucișata;
reflexul de extensie;
957. Reflexele posturale și locomotorii a măduvei spinării sunt:

reacția pozitiva de susținere a pozei;
reflexul de pășire ritmica;
reflexul de galop;
reflexul de micțiune;
reflexele stato-kinetice;
958. Reflexul de convergența presupune:

marcarea corectă a poziției obiectelor în spațiu ;
suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi;
modificarea poziției axelor optice ;
mișcarea ne concomitentă a celor doi ochi;
suprapunerea parțiala a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi ;
959. Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:

segmentar;
intersegmentar;
suprasegmentar;
polisinaptic;
monosinaptic;
960. Reflexul de umflație (Herring - Breuer):

Prelungește inspirația;
Inhibă inspirația și previne extinderea excesivă a plămânilor;
Produce volume curente mai ample;
Micșorează faza inspiratorie;
Este inițiat de stimularea receptorilor de întindere;
961. Reflexul Hering-Breuer la adulți:

Implică chemoreceptorii pulmonari;
Întrerupe inspirația la volume respiratorii mărite;
Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari;
Implică chemoreceptorii centrali și periferici;
Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii normale;
962. Reglarea aportului hidric se realizează prin:

senzația de sete;
micșorarea presiunii oncotice;
prin progesterone;
creșterea osmolaritatii plasmatice;
uscăciune in cavitatea bucală;
963. Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de
litere corect: ( IMAGINE )
A – motoneuron alfa cu terminațiunea motorie, C – fibre musculare scheletice;
A, B,C – fusul muscular;
A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare scheletice;
A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice;
A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi;
964. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de
litere corect: ( IMAGINE)
A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare cardiace;
A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare netede;
A, B,C – unitate motorie;
litere INCORECT: ( IMAGINE)
litere INCORECT: (IMAGINE)
967. Relaxarea ventriculară izovolumetrică corespunde pe ECG:
undei P;
complexului QRS;
undei R;
undei T ;
segmentului ST;
968. Renina:
este secretata de aparatul juxta-glomerular;
este secretata de interstițiu renal;
este secretata în ficat;
transforma angiotensinogenul în angiotenzina I;
transforma angiotensina I în angiotensina II;
969. Repolarizarea fibrei nervoase:

în prima fază este lentă apoi devine rapidă;
apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea
canalelor pentru potasiu;
pe imaginea grafică a potențialului de acțiune este reprezentată de panta ascendentă;
este asociată cu creșterea conductanței pentru Ca++;
este asociată cu creșterea conductanței pentru K+;
970- 977.Rezultatul testului de hemaglutinare a sângelui unui subiect este prezentat în figura
următoare. Care dintre următoarele concluzii cu privire la apartenența subiectului este
valabila?
1.Termenul "glicocalix" se referă la
A) lanțurile de carbohidrați încărcate negativ amplasate pe suprafața interioara a membranei
celulare
B) stratul de carbohidrati încărcat negativ pe suprafața exterioară a membranei celulare
C) stratul de anioni aliniat pe suprafața citosolică a membranei plasmatice
D) depozitele mari de glicogen găsite în mușchii
E) un mecanism pentru atașare celulelor una de alta
Care dintre următoarele afirmații este adevărată atât pentru pinocitoză cât și pentru
fagocitoză?
A) implică utilizarea filamentelor actinice
B) apare spontan și neselectiv
C) vezicule care se unesc cu ribozomi care ulterior eliberează hidrolaze
D) are lor numai în macrofage și neutrofile
E) nu necesită ATP
Concentratia intracelulara (mM) Concentratia extracelulara (mM)

140 K+ 14 K+
10 Na+ 100 Na+
11 Cl- 110 Cl-
10-4 Ca++ 2 Ca++
In tabel sunt prezintate concentrațiile a patru ioni la nivelul membranei plasmatice a unei
celule model. Analizand acest tabel răspundeți la următoarele întrebări:
Care este potențialul de echilibru pentru Cl – la nivelul membranei plasmatice a acestei
celule?
A) 0 milivolți
B) 122 milivolți
C) -122 milivolți
D) 61 milivolți
E) -61 milivolți
Alegeti varianta corecta referitor la concentratiile ionilor in interior/exteriorul celulei

A) intracelular: 140 K+, 10 Na+,
B) extracelular: 14 K+, 100 Na+,
C) intracelular: 4 K+, 10 Na+,
D) extracelular: 14 K+, 100 Na+,
E) extracelular: 14 K+, 14 Na+,
Diagrama prezintă relația lungime-tensiune pentru un singur sarcomer. De ce tensiunea este
maximă între punctele B și C?
A) filamentele de actina se suprapun reciproc
B) filamentele de miozină se suprapun reciproc
C) filamentele de miozină are o lungime minimă
D) discurile Z ale sarcomerului se învecinează cu capetele filamentului de miozină
E) există o suprapunere optimă între filamentele actina și miozina
Diagrama prezintă relația lungime-tensiune pentru un singur sarcomer. De ce tensiunea este

maximă între punctele B și C?
A) filamentele de actina se suprapun reciproc
B) filamentele de miozină se suprapun reciproc
C) filamentele de miozină are o lungime minimă
D) discurile Z ale sarcomerului se învecinează cu capetele filamentului de miozină
E) există o suprapunere optimă între filamentele actina și miozina
5. Cuplajul excitare-contracție în mușchii scheletici implică toate evenimentele următoare cu

EXCEPTIA:
A) generarea ATP
B) Legarea Ca ++ de calmodulină
C) Schimbare conformațională a receptorului dihidropiridinei
D) Depolarizarea membranei tubulare transversale (tubul T)
E) Creșterea conductivității Na + a sarcolemului
6. Cuplajul de excitație-contracție în mușchii scheletici implică:
A) generarea ATP
E) Activarea canalelor voltaj dependente pentru Ca++
7. Care dintre următoarele afirmații despre contracția musculară netedă este mai potrivita?
A) Ca ++ independent
B) Nu necesită un potențial de acțiune
C) Necesită mai multă energie în comparație cu mușchii scheletici
D) Mai lenta în timp, comparativ cu mușchiul scheletic
E) Există o suprapunere minimă între filamentele actina și miozina
8. Care dintre următoarele afirmații despre contracția musculară netedă sunt false?
E) Cu durată mai lungă în comparație cu mușchiul scheletic
9. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate depinde în primul rând de

gradientul de concentrație a ionului de :
A) Ca ++
B) Cl -
C) HCO3-
D) K +
E) Na +
10. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate NU este în primul rând dependent
de gradientul de concentrație a ionului de:
A) Ca ++
B) Cl -
C) HCO3-
D) K +
E) Na +
11. Care dintre următoarele afirmatii se datoreaza prezentei mielinei pe fibrele nervoase cu
diametru mare?
A) Viteza scăzută a impulsurilor nervoase
B) Generarea de potențiale de acțiune numai la nodurile din Ranvier
C) Creșterea necesarului de energie pentru menținerea gradientilor de ioni
D) Transmiterea potentialului de actiune din aproape in aproape
E) Transmiterea saltatorie a potentialului de actiune
12. Ce dintre următoarele sunt caracteristice transmiterii potentialului de actiune prin fibrele
cu diametru mic, nemielinezate?
A) Viteza crescuta a impulsurilor nervoase
B) Generarea potențialului de acțiune are loc numai la nivelul nodurilor Ranvier
13. Cum se explica transmiterea saltatorie a potentialului de actiune la nivelul fibrelor

mielinezate
A) Canalele voltaj dependente de Na+ sunt doar la nivelul nodurilor Ranvier
C) Intre nodurilor Ranvier Na+ difuzeaza prin citoplasma
D) potentialul de actiune se transmite pe suprafata mielinei
E) potentialul de actiune se transmite prin celulele Schwann
15.Similaritățile dintre mușchii scheletici și neted sunt:

A) Abilitatea de a se contracta în absența unui potențial de acțiune
B) Contracția este Ca ++ dependenta
C) Prezența unei rețele tubulare T
D) Implicarea miozin kinazei în contracția musculară
E) Aranjamentul striat al filamentelor de actina și miozina
16. In timpul contracției unei fibre musculare scheletice, care dintre următoarele structuri se
scurteaza?
A) band A a sarcomerului
B) banda I a sarcomerului
C) filamente de actina
D) filamente de miozina
E) sarcomerul
17. In timpul contracției unei fibre musculare scheletice, care dintre următoarele structuri NU
isi schimba lungimea?
E) sarcomerul
18. Contracția tetanică a fibrei musculare scheletice se datoreaza cumularii intracelulare de:
A) ATP
B) Ca ++
C) K +
D) Na +
E) Troponină
21. Sportul profesional poate duce la o creșterea masei musculare scheletice. Această creștere
a masei musculare se datorează, în primul rând:
A) Fuziunei sarcomerelor dintre miofibrile adiacente
B) Hipertrofiei fibrelor musculare
C) Creșterei alimentării cu sânge a mușchilor scheletici
D) Creșterei numărului de motoneuroni
E) Creșterei cantitatii de actina si miozina in miofibrile
22. Sportul profesional poate duce la creșterea masei musculare scheletice. Această creștere a
masei musculare NU este atribuită:
23. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului

de acțiune la nivelul unui axon gigantic de calmar.
Care dintre următoarele variante de raspuns explica schimbarea potențialului membranei
dintre punctele D și E?
A) Activarea canalelor voltaj dependente pentru K+

B) Difuzia K+ în interiorul celulei
C) Difuzia K+ din celulă spre exterior
D) Difuzia Na+ în interiorul celulei
E) Difuzia Na+ din celulă spre exterior

Care dintre următoarele variante de raspuns NU DETERMINA schimbarea potențialului
membranei dintre punctele D și E?

E) Difuzia Cl- din celulă spre exterior

Care dintre următoarele variante de raspuns explica schimbarea potențialului membranei in
punctul F?
A) Activitatea pompei Na+/K+ - ATPaza

C) O parte de K+ se afla încă în afara celulei

Care dintre următoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din
potențialului membranei aflat in punctul F?
A) axonul este hiperpolarizat si hipoexcitabil
B) axonul este hipopolarizat si hiperexcitabil
C) potentialul membranar este mai electronegativ decat in punctul A
D) potentialul membranar este mai electropozitiv decat in punctul A
E) potentialul membranar este la fel ca in punctul A

Care dintre următoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din
potențialului membranei aflat in punctul F?
A) axonul se afla in perioada refractara relativa

B) axonul se afla in perioada refractara absoluta
C) axonul se afla in perioadele refractare si absoluta, si relativa
D) axonul este depolarizat
E) axonul este hiperpolarizat

In cazul cand dorim sa declansam un potential de actiune in punctul F, trebuie:
A) sa aplicam un stimul pragal
B) sa aplicam un stimul subpragal
C) sa aplicam stimul suprapragal
D) nu putem genera potential de actiune deoarece este in perioada refractara absoluta
E) sa aplicam un stimul de 30 mV sau mai puternic (pentru acest caz particular)

Urmatoarele afirmatii caracterizeaza cel mai bine axonul cand potentialul de membrana se afla
in punctul F:

B) axonul se afla in perioada refractara relativa
C) pentru a genera un potential de actiune avem nevoie de un stimul suprapragal
D) axonul este hipopolarizat si hiperexcitabil
E) axonul se afla in perioada refractara absoluta
30. Care dintre următoarele sunt responsabile pentru punctul A?
A) Echilibrul dintre gradientul electrochimic si electrostatic pentru K+

B) Mișcarea K+ în / din celulă prin canalele de scurgere
C) Mișcarea Na+ în / din celulă prin canalele de scurgere
D) Difuzia Na + în interiorul celulei prin intermediul canalelor voltaj dependente
E) Mișcarea K + în / din celulă prin canalele voltaj dependente
31. In imagine sunt ilustrate caracteristicile secuselor musculare unice a doi mușchi scheletici,
A și B, ca răspuns la un stimul depolarizant al membranei musculare. Analizand imaginea va
rugam sa răspundeți la următoarea întrebare:
De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare

și debutul contracției musculare observate în ambii mușchi A și B?
A) de timpul necesar pentru eliberarea ADP-ului din capul miozinei

B) de timpul necesar pentru sinteza ATP-ului
C) de timpul necesar pentru acumularea Ca ++ în sarcoplasmă
D) de timpul necesar pentru polimerizarea G-actiei în F-actină
E) de timpul necesar pentru ca capul de miozină sa realizeze un ciclu de pasire
32. In imagine sunt ilustrate caracteristicile secuselor musculare unice a doi mușchi scheletici,
A și B, ca răspuns la un stimul depolarizant al membranei musculare. Analizand imaginea va
rugam sa răspundeți la următoarea întrebare:
De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare
și debutul contracției musculare observate în ambii mușchi A și B?

B) de timpul necesar pentru modificarea conformationala a receptorului
dehidropiridinic
D) de timpul necesar pentru modificarea conformationala a receptorului ryanodinic
33. Contracția musculară netedă se finiseaza datorita:

A) Activarii canalelor voltaj dependente pentru Ca++
B) Defosforilarii lanțului ușor de miozină
C) Efluxului ionilor de Ca ++ din celula
D) Inhibarea miosin fosfatazei
E) absorbția ionilor de Ca ++ în reticulul rugos
34. În experimentul ilustrat în diagrama A, volume egale de soluții X, Y și Z sunt plasate în

compartimentele celor două recipiente în formă de U. Cele două compartimente ale fiecărui
vas sunt separate printr-o membrana semipermeabila (adică IMpermeabile pentru ioni și
permiabila pentru apa).
In diagrama B este ilustrata distribuția fluidelor in aceleasi recipiente dupa ce a avut loc
osmoza si s-a obtinut un echilibru. Analizand diagrama B, identificați fiecare soluție
prezentată:
36. Un jucător de fotbal de 17 ani a suferit o fractură la tibia stângă, pentru imobilizare a fost
aplicata o atela de ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a
observat ca mușchiul gastrocnemius stâng este semnificativ mai mic în diametru decât a fost
înainte de fractură. Care este cea mai probabilă explicație?
A) scăderea numărului de fibre musculare individuale din muschiul gastrocnemius stâng

B) scăderea fluxului sanguin către mușchi cauzată de constricția din cast
C) reducerea temporară a sintezei proteinelor de actina și miosina
D) creșterea activității glicolitice în mușchiul afectat
E) denervare progresivă
aplicata o atela de ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a
observat ca mușchiul gastrocnemius stâng este semnificativ mai mic în diametru decât a fost
înainte de fractură. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt FALSE?

B) s-a dezvoltat o hipertrofie a muschiului
C) reducerea temporară a sintezei proteinelor de actina și miozina
E) s-a dezvoltat o hipotrofie a muschiului
38. Un băiat de 12 ani sufera ultimile 4 luni de diminuare a vederii și diplopie (vedere dubla,
apare din cauza slabiciunei muschilor oculomotori). De asemenea, el prezinta oboseala severa
spre sfarsitul zilei. Nu există alte simptome. La examinare, pacientul are o ptoză a pleoapei
stângi (slabiciune a muschiului levator a pleoapei), care se îmbunătățește după o perioadă de
somn. In rest, examinarea clinică si paraclinica este normală, cu exceptia testelor suplimentare
care indică prezența anticorpilor anti-receptorilor pentru acetilcolină în plasmă. Care este
diagnosticul inițial?
A) Astrocitom
B) Boala Graves
C) Tiroidita Hashimoto
D) miastenia gravis
E) Scleroza multiplă
39. Pompa Na / K este un:

a) Exemplu de transport activ primar
b) Exemplu de transport pasiv primar
c) Amino acid
d) Exemplu al difuziei simple
e) Reglator al degradării proteinelor
c) Exemplu de transport impotriva gradientului de concentratie
e) Exemplu de transport cu utilizare de energie
41. Transportul ionilor de Na + din citozol în fluidul extracelular cu utilizare de ATP este
A) difuzie simplă
B) difuzie facilitata
C) transport activ primar
D) Co-transport
E) Contra-transport
42. Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul
tubular renal spre citozol este:
A) difuzie simplă
D) Co-transport
E) Contra-transport
43. Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul
tubular renal spre citozol este:
A) difuzie simplă
C) transport activ secundar
D) Co-transport
E) Contra-transport
44. Alegeti variantele posibile de transport ale glucozei, aminoacizilor si Ca ++ dependente de

Na +:
A) difuzie simplă
D) Co-transport
E) Contra-transport
45. In timpul depolarizării, influxul Na + in neuron are loc prin:

A) Difuzarea simplă
B) Facilitarea difuziei
C) transportul activ primar
D) Co-transport
E) Contra-transport
D) Canale voltaj dependente pentru Na+
E) Pompa Na+/K+
47. Hiperpolarizarea (inhibitia) neuronului poate fi efectuata prin:

A) transportul ionilor de Cl- din interiorul celulei spre exterior
B) transportul ionilor de K+ din interiorul celulei spre exterior
C) transportul ionilor de Cl- in interiorul celulei
D) transportul ionilor de Na+ din exteriorul celulei spre interior
E) cresterea metabolismului neuronului
48. Într-un neuron cu potențialul de repaus egal cu -65mV, distribuția a cărui ioni de-a
lungul
membranei neuronale reprezintă cea mai mare forță electromotrica (EMF)?
A) Potasiu
B) Clorura
C) Sodiu
D) Calciu
E) Magneziu
49. Exocitoza neurotransmițătorului din membrana presinaptica este determinata de :

A) Sinteza acetilcolinesterazei
B) Hiperpolarizarea terminalului sinaptic
C) Deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente
D) Influxul Ca++ în butonul axonal presinaptic
E) Activarea pompelor cu ATP pentru Ca++
50. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana

postsinaptica poate avea loc urmatoarul raspuns:
A) Închiderea unui canal voltaj dependent pentru sodiu sau potasiu
B) Activarea AMP ciclic sau GMP ciclic
C) Inactivarea enzimelor care inițiază reacții biochimice în neuronul postsinaptic
D) Inactivarea transcripției genetice în neuronul postsinaptic
E) Deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente
51. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana
postsinaptica (un exemplu este proteină G, care este activata atunci când neurotransmitatorul
se leagă de receptorul ei), poate avea loc urmatoarele raspunsuri:
C) Activarea enzimelor care inițiază reacții biochimice în neuronul postsinaptic
D) Activarea transcripției genetice în neuronul postsinaptic
1. Glandele endocrine sunt: G-498

A!.hipofiza;
B. ficatul;
C. ganglionul spinal;
D!.gonadele;
E!.tiroida;
2. Exista secretie endocrina la nivelul: G-497

A. hipofizei;
B. rinichiului;
C. tubului digestiv;
D. hipotalamusului;
3. Hormonii pot fi ca structura: C

A!.proteine;
B!.aminoacizi;
C. glucide;
D!.steroizi;
4. Hormonii derivati de la colesterol sunt: C

A!.hormonii sexuali;
B!.hormonii glucocorticoizi;
C!.hormonii mineralocorticoizi;
D. parathormonul;
E. calcitonina;
5. Hormonii hipofizari sunt ca structura: G-499

A!.peptide, proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
6. Hormonii pot fi metabolizati la nivelul: G-499

A!.ficatului;
B. miocardului;
C!.tesuturilor tinta;
D. plamanului;
E. tubului digestiv;
7. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: G-507

A!.proteine;
B. steroizi;
C. glicoproteine;
D. glucide;
E. amine biogene;
8. Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni: G-499

A!.hormonii hipotalamici;
B!.hormonii hipofizei anterioare;
C!.parathormonul;
D. estradiolul;
E. tiroidieni;
9. Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura: G-515

A. glicoproteine;
B. glucide;
C!.steroizi;
D. proteine;
E. amine biogene;
10. Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul : G-505

A!.nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B!.nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C. nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
D. centrului setei;
E. hipofizei posterioare;
11. Liberinele si statinele se secreta la nivelul: G-501

A. nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B. nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C!.nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
D. hipofizei posterioare;
E. hipotalamusul posterior;
12. Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A!.hormonii proteici;
B!.adrenalina;
C. hormonii steroizi;
D. hormonii tiroidieni;
E. hormonii sexuali;
13. Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A. proteici;
B!.steroizi;
C. adrenalina;
D!.tiroidieni;
E. hipofizei anterioare;
14. Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul: G-505

A. tubului contort proximal;
B. ansa lui Henle;
C. tubului contort distal;
D!.tubului colector;
E. vasa recta;
15. Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar: G-505

A. reabsorbtia sodiului;
B!.reabsorbtia apei;
C. secretia potasiului;
D. secretia H+;
E. reabsorbtia Ca ++;
16.Vasopresina produce : G-505

A. contractia musculaturii netede;
B. relaxarea musculaturii netede;
C!.contractia vaselor sangvine;
D!.cresterea presiunii arteriale;
E. scaderea presiunii arteriale;
17. Sistemul port hipotalamo-hipofizar: G-501

A!.este un sistem vascular;
B!.leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
C. leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
D. transporta oxitocina si vasopresina;
E!.transporta liberine si statine;
18. Deficitul de vasopresina (ADH) produce : G-505

A. diabetul zaharat;
B!.diabetul insipid;
C. maladia Cushing;
D!.eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
E. retentia de apa in organism;
19. Hormonii hipotalamici sunt ca structura: G-505

B. steroizi;
C. lipide;
D. glicoproteine;
E. glucide;
20. Hormonii pancreatici sunt ca structura: G-523

A!.peptide-proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
21. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta : G-501

A!.hormonii de eliberare hipotalamici
B!.hormonii de inhibitie hipotalamici;
C. oxitocina;
D. vasopresina;
E. neurofizinele;
22. Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de : G-497

A. hipofiza posterioara ;
B. suprarenale ;
C!.hipofiza anterioara;
D. hipotalamus;
E. tiroida;
23. Prolactina este secretata de : G-497

A. hipofiza posterioara;
B. hipotalamusul medial;
C. testicul;
D!.hipofiza anterioara;
E. ovar;
24. Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de: G-497

A. hipotalamusul anterior;
B!.hipofiza anterioara ;
C. hipofiza posterioara;
D. ovar;
E. testicul;
25. Hormonul somatotrop produce: G-502

A!. cresterea tesuturilor;
B!.cresterea oaselor in lungime;
C. cresterea oaselor in grosime;
D!.cresterea viscerelor;
E. inhibitia cresterii tesuturilor;
26. Somatotropul: G-502

A. creste transferul aminoacizilor in celula;
B!.creste sinteza proteinica;
C. scade sinteza proteinica;
D. nu influenteaza metabolimul proteinelor;
E. nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
27. Hormonul luteinizant (LH) la barbat: G-497

A. stimuleaza spermatogeneza;
B!.stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
C. inhiba secretia de testosteron;
D. stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
E. nu influenteaza secretia hormonala;
28. Hipersecretia de hormon somatotrop produce: G-504

A. nanismul hipofizar la copil;
B!.gigantismul la copil;
C!.acromegalia la adult;
D. boala Basedow;
E. cretinismul la copil;
29. Hormonii tiroidieni sunt: G-507

A. tireoglobulina;
B. monoiodtirozina;
C!.triiodotironina;
D!.tetraiodotironina;
E!.calcitonina;
30. Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul: G-515

A!.corticosuprarenalei;
B. gonadelor;
C. hipofizei anterioare;
D. hipotalamusului;
E. pancreasului endocrin;
31. Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul: G-515

A. pancreasului endocrin;
B. hipotalamusului;
C. hipofizei posterioare;
D!.corticosuprarenalei;
E. tiroidei;
32. Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul: G-515

B. medulosuprarenalei;
C!.cantitatii mici in ovar;
D!.glandei testiculare;
33. Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc: G-518

A!.inhibitia sintezei de proteina;
B!.catabolism proteic exagerat;
C!.determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
D!.scade sinteza de imunoglobuline;
E. nu influenteaza metabolismul proteinelor;
34. Calcitonina este secretata de: G-507

A. tiroida in compartimentul folicular;
B!.tiroida in compartimentul interstitial;
C. paratiroida;
D. hipofiza anterioara;
E. ficat;
35. Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul: G-553

A. medulosuprarenalei;
B. hipofizei posterioare;
C!.ovarului;
D. tiroidei;
36. Ovarul secreta: G-555

A!.hormoni estrogeni;
B!.androgeni in cantitati mici;
C. aldosteron;
D!.relaxina;
E. hormonul foliculostimulant;
37. Hormonii androgeni sunt: G-547

A. aldosteronul;
B!.testosteronul;
C. estradiolul;
D!.dehidrotestosteronul;
E. cortizolul;

A. proteici;
B!.steroizi;
C!.provin din colesterol;
D. glicoproteici;
E. provin din vitamina C;
39. Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-527

A. stimuleaza secretia de glucagon;
B!.stimuleaza secretia de insulina;
C. inhiba secretia de insulina;
D!.inhiba secretia de glucagon;
E. nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
40. Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-528

A. stimuleaza secretia de insulina;
B!.stimuleaza secretia de glucagon;
C!.inhiba secretia de insulina;
D.inhiba secretia de glucagon;
41. Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de : G-497

A. hipotalamus;
B!.hipofiza anterioara;
D. tiroida;
E. pancreas;
42. Hormonul tireotrop (TSH): G-497

A. stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
B!.stimuleaza secretia glandei tiroide;
C. inhiba secretia glandei tiroide;
D. stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
E. stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
43. Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni: G-506;G-557

A. gonadotropine;
B!.oxitocina;
C!.slab de hormonul antidiuretic;
D!.hormonii estrogeni;
E. hormonii androgeni;
44. Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer: G-517

A!.reabsorbtia sodiului;
B!.secretia de potasiu;
C!.secretia ionilor de hidrogen;
D. reabsorbtia potasiului;
E. reabsorbtia calciului;
45. Neurofizinele: G-505

A. sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
B. sunt hormoni;
C!.sunt proteine transportoare;
D. transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
E!.transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
46. Renina: G-194

A!.este secretata de aparatul juxta-glomerular;
B. este secretata de interstitiu renal;
C. este secretata in ficat;
D!.transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
E. transforma angiotensina I in angiotensina II;
47. Angiotensina II: G-194

A. stimuleaza secretia reninei;
B!.are efect vasoconstrictor;
C!.creste presiunea arteriala;
D. nu modifica presiunea sangvina;
E. este secretata de rinichi;
48. Progesteronul este secretat la nivelul: G-557

A. foliculuilui ovarian;
B!.corpului galben;
C. testiculului;
D!.placentei;
49. Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia: G-
505
A!.mareste diureza;
B. are actiune antidiuretica;
C. creste volumul plasmatic;
D. produce concentrarea urinei;
E. scade concentratia plasmei ;
50. Testiculul produce: G-548

A!.spermatozoizi din celulele liniei seminale;
B!.hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
C. gonadotropine LH, FSH;
D. progesteron;
E. cortizol;
51. Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de : G-558

A. factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
B. estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
C. estradiol prin feed-back negativ;
D!.gonadotropina LH;
E!.gonadotropina FSH;
52. Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de: G-550

A. factorul de eliberare hipotalamic;
B. estradiolul prin feed-back negativ;
C. testosteronul prin feed-back negativ;
E. gonadotropina FSH;
53. Hormonii pancreasului endocrin sunt: G-523

A!.insulina;
B. somatostatina;
C!.glucagonul;
D. aldosteronul;
E. calcitonina;
54. Glucagonul este secretat de: G-523

A!.celulele alfa pancreatice;
B. celulele beta pancreatice;
C. hipofiza;
D. medulosuprarenala;
E. ficat;
55. Diabetul zaharat se datoreste: G-529

A. excesului de insulina;
B!.lipsei de insulina;
C. lipsei de glucagon;
D. excesul de glucagon;
E. excesul de mineralocorticoizi;
56. In diabetul zaharat se produce: G-529

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.poliurie;
D!.glucozurie;
57. Mixedemul se caracterizeaza prin: G-513

A. marirea metabolismului bazal;
B!.retinerea apei in organism;
C!.scaderea metabolismului bazal;
D!.scaderea excitabilitatii SNC;
E. tahicardie;
58. Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de : G-505

A. scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
B!.scaderea volumului plasmatic;
C. cresterea volumului plasmatic;
D!.stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
E!.stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
59. Receptorii hormonilor tiroidieni se afla: G-509

A. pe membrana celulei «tinta»;
B. in citoplasma celulei «tinta»;
C!.pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
D. pe mitocondrii;
E. A si B;
60. Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt: G-517

A!.reabsorbtia tubulara a sodiului;
B!.excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
C. micsorarea reabsorbtia apei;
D!.marirea reabsorbtia apei;
E. marirea reabsorbtia calciului;
61. Boala Bazedow se caracterizeaza prin: G-512 Hipertiroidism

A!.marirea metabolismului bazal;
B. scaderea metabolismului bazal;
C!.poliurie;
D!.marirea excitabilitatii SNC;
E. bradicardie;
62. Deficitul mineralocorticoizilor provoaca: G-516
A. hipernatriemie;
B!.hiperkaliemie;
C!.hiponatriemie;
D!.scaderea volumului de lichid extracelular;
E. marirea volumului de lichid extracelular;
63. Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de : G-518

A!.hipersecretia glucocorticoizilor;
B. hiposecretia glucocorticoizilor;
C. hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
D. insuficienta de insulina;
E. insuficienta de hormon antidiuretic;
64. Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt: G-526

A. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
B!.marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
C!.cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
D. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
E!.stimularea sintezei glicogenului;
65. Progesteronul favorizeaza: G-557

A. proliferarea endometriului;
B!.secretia endometrului;
C. contractia uterului;
D!.relaxarea uterului;
E!.proliferarea alveolelor sanilor;
66.Estrogenii favorizeaza: G-556

A!.dezvoltarea organelor sexuale;
B!.dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
C!.contractia uterului;
D. secretia endometrului;
E. relaxarea uterului;
67. Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de : B-295

A!.stimulare a secretiei glucagonului;
B!.stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
C!.inhibitie a secretiei insulinei;
D. stimularea secretiei insulinei;
E. stimularea glicogenogenezei;
68. Tractul hipotalamo-hipofizar: G-501

A. este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
B!.este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
C. este un sistem vascular ;
D. ajunge la hipofiza anterioara;
E!.ajunge la hipofiza posterioara;
69. Secretia de hormon somatotrop este reglata de : G-504
A. gonadotropine;
B. somatostatine;
C. prolactina;
D!.somatoliberina;
E. adrenocorticotropina;
70. La femeie secretia de gonadotropine este reglata de : G-558

A. adrenalina;
B!.estradiol prin feed-back negativ;
C. estradiol prin feed-back pozitiv;
D!.hormonul de eliberare hipotalamic;
E. testosteron prin feed-back negativ;
71. Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc: G-518

A!.gluconeogeneza hepatica;
B!.hiperglicemie;
C. glicogenoliza;
D. hipoglicemie;
E. nu influenteaza metabolismul glucidelor;
72. Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul: B-296

A. corticosuprarenalei;
B!.medulosuprarenalei;
C!.fibrelor postganglionare simpatice;
D. hipofizei anterioare;
E. paratiroidelor;
73. Corpul galben: G-555

A. se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
B!.se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
C!.secreta hormoni estrogeni si progesteron;
D. se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
E!.se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
74. Hormonul luteinizant (LH) la femeie: G-497

A!.promoveaza secretia endocrina in ovar;
B. stimuleaza lactatia;
C!.produce ovulatia;
D!.formeaza corpul galben;
E. maturizeaza foliculul ;
75. Hormonul foliculostimulant (FSH): G-497

A!.stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
B!.promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
C!.stimuleaza spermatogeneza;
D. produce ovulatia;
E. formeaza corpul galben;
76. Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei: B-297
A!.tahicardia;
B. vasodilatatie;
C!.vasoconstrictie;
77. Parathormonul: G-537

A!.este hormon hipercalcemiant;
B. este hormon hipocalcemiant;
C. favorizeaza depunerea calciului in oase;
D!.creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
E!.mareste eliminarile urinare de fosfor;
78. Calcitonina: G-538

A. este hormon hipercalcemiant;
B!.este hormon hipocalcemiant;
C!.este hormon antagonist al parathormonului;
D. mobilizeaza calciu din oase;
E!.favorizeaza depunerea calciului in oase;
79. Efectele metabolice ale adrenalinei: B-297

A!.glicogenoliza hepatica si musculara;
B. activeaza consumul celular de glucoza;
C!.hiperglicemie;
D. produce hipoglicemie;
80. Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:G-517

B. ansei lui Henle;
C!.tubului contort distal;
E. glomerulului renal;
81. Boala Addison este: G-521

A!.insuficienta corticosuprarenalei;
B. hiperfunctia corticosuprarenalei;
C. insuficienta medulosuprarenalei;
D. hiperfunctia suprarenalei in general;
E. hipofunctia hipofizei anterioare;
82. Glucagonul produce: G-528

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.gluconeogeneza hepatica;
D!.glicogenoliza hepatica;
E. gluconeogeneza musculara;
83. Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii: B-114
A!.alfa-adrenergici;
B!.beta-adrenergici;
C. muscarinici;
D. nicotinici;
E. nu influenteaza receptorii mentionati;
84. Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt: G-518

A!.stimularea gluconeogenezei;
B. scaderea gluconeogenezei;
C!.scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
D!.cresterea glicemiei;
E. hipoglicemia;
85. Hormonii sexuali sunt produsi de: G-498

A!.corticosuprarenala;
B!.ovar;
C!.testicul;
E. hipofiza anterioara;
86. Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic: G-525

A!.creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
B!.creste sinteza proteinelor;
C. produce catabolism proteic;
D. promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
E!.promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
87. Hormonii tubului digestiv sunt: G-444

A!.colecistokinina;
B. oxitocina;
C!.gastrina;
D!.secretina;
E. prolactina;
88. Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului: G-

498
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. somatomedina;
D!.somatostatina;
E. somatotropina;
89. In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
G-524
A!.muschiul cardiac;
B. creer;
C!.muschiul scheletal;
D. epitelui renal;
E. epiteliu intestinal;
90. Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este: G-507

A. tiroxina;
B!.triiodtironina;
C. tireoglobulina;
D. acidul triiodtiroacetic;
91. Oxitocina provoaca: G-506

A. lactogeneza;
B!.contractia miometrului;
C!.eliberarea laptelui;
D!.contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
92. Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt: G-555

A. hormonul antidiuretic;
B. hormonul foliculostimulant;
C!.hormonul luteinizant;
D!.gonadotropina corionica;
E. progesteronul;
93. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la : G-512

A!.inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
B!.micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
C!.micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
D. marirea consumului de oxigen in creier;
E. stimularea secretiei hormonului tireotrop;
94. Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc: G-
499
A!.adrenocorticotropina;
B. hormonii tiroidieni;
C!.vazopresina;
D. hormonii sexuali;
E!.hormonii gonadotropi;
95. Somatotropul : G-503

A!.scade utilizarea glucozei in scop energetic;
B. mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
C!.mareste depozitele de glicogen;
D. scade concentratia glucozei in singe;
E!.micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
96. Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai: G-508

A. digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
B. eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
C!.discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
D. discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
97. Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt: G-510

A!.captarea rapida a glucozei de catre celule;
B. captarea lenta a glucozei de catre celule;
C!.cresterea glicolizei;
D. scaderea gluconeogenezei;
E!.cresterea secretiei de insulina;
98. Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt: G-511

A!.creste proteoliza tireoglobulinei;
B. scade activitatea pompei de iod;
C!.creste iodarea tirozinei;
D!.creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
E. scade numarul de celule tiroidiene
99. Secretia hormonului tireotrop este reglata de : G-511

A!.efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
B!.actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
C!.temperatura scazuta a mediului extern;
D. temperatura ridicata a mediului extern:
E. reactii emotionale;
100. Cauzele hipertiroidismului sunt: G-512

A. secretia excesiva de hormon tireotrop;
B!.prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
C. insuficienta nutritiei;
D. insuficienta iodului in hrana;
E. emotii negative;
101. Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de: G-517

A. cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
B!.cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
C!.hormonul adrenocorticotrop;
D!.cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
E. cresterea fluxului sangvin renal;
102. Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH: C

A!.cresterea apreciabila de ACTH;
B!.cresterea secretiei cortizolului ;
C. scaderea secretiei cortizolului;
D!.cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
E. nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
103. Boala Addison este determinata de: G-521

A. hipertrofia cortexului adrenal;
B!.atrofia cortexului adrenal;
C!.distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
D. cresterea secretiei de ACTH;
E. cresterea secretiei adrenalinei;
104. Deficitul glucocorticoizilor provoaca: G-518

A. intensificarea gluconeogenezei;
B!.scaderea gluconeogenezei;
C. intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
D!.reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
E!.micsoreaza nivelul de zahar in sange;
105. Boala Cushing este determinata de : G-521

A!.hiperplazia cortexului suprarenal;
B. hipoplazia cortexului suprarenal;
C!.cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
D. scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
E. cresterea secretiei de androgeni;
106. Hormonul tisular vilichinina: G-437

A. stimuleaza secretia sucului intestinal;
B!.stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
C. inhiba motilitatea intestinului;
D. stimuleaza secretia pancreatica;
E. stimuleaza secretia gastrica;
107. Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ: G-518

A. hormonul cresterii;
B!.surplusul de hormoni tiroizi;
C!.hormonii glucocorticoizi;
D. insulina;
E. mineralocorticoizii;
108. Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia: G-507

B. somatomedina;
C. beta -endorfina;
D!.hormonul tireotrop;
E. oxitocina;
109. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: C

A. deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) creşte riscul de hiperhidratare;
B!.dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
C. deficitul de TSH creşte riscul de acromegalie;
D!.secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de
E!.hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
110. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: B-296
A!.celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;
B!.secreţia excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
C. frecvenţa cardiacă se reduce sub acţiunea catecolaminelor circulante;
D!.secreţia crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
E. catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
111. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-505
A. oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
B!.scăderea HAD duce la creşterea excesivă a diurezei;
C!.atât oxitocina, cât şi HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
D. secreţia de oxitocină şi HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
E!.HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din
tubii colectori;
A. corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici şi steroizi;
B!.consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
C. aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei şi magneziemiei;
D!.secreţia de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
E!.cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
113. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-507; G-513
A. hormonii tiroideni sunt esenţiali pentru dezvoltarea şi maturizarea timpurie a SNC;
B. T3 şi T4 stimulează secreţia de TRH;
C!.persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
D. un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
E!.cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
114. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-518; G-503; G-509
A!.cortizolul are efecte imunosupresoare şi antiinflamatoare;
B. cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
C!.hormonii tiroideni produc creşterea consumului de O2 şi a ratei metabolismului;
D!.creşterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creşterea ratei de STH.
E. cortizolul determină scăderea lipolizei;
115. Referitor la metaobolismul glucozei: G-528

A. gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
B!.glucogenoliza şi glucogenoza sunt funcţii hepatice;
C!.glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
D!.gluconeogeneza este stimulată în condiţii de hipoglicemie;
E. glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
116. Precizaţi răspunsurile corecte: G-547

A. erecţia este un reflex simpatic;
B!.erectia apare la pătrunderea sângelui în ţesutul erectil penian;
C!.în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreţia prostatică şi a veziculelor
seminale;
D. fertilizarea normală are loc în uter;
E. fertilizarea poate avea loc şi după 3 zile de la ovulaţie;
117. Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
A!.STH; G-500
B. ACTH;
C. gonadotropinele;
D!.prolactina;
E. tireotropina;
118. Au activitate lipolitică următorii hormoni: G-519; G-528

A!.glucagonul;
B!.adrenalina;
C. insulina;
D!.cortizolul;
119. Insulina produce următoarele efecte: G-524

A. utilizarea crescută a glucozei în ţesutul adipos şi muşchii scheletici;
B. lipoliza crescută;
C!.hiperpolarizarea celulară;
D!.gluconeogeneză scăzută;
E!.cetogeneză scăzută;
120. Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de: G-507
A!.triiodotironină;
B. tiroxină;
C. tireoglobulină;
D. tirotropină;
E. factor stimulator tiroidian cu acţiune prelungită (FSTAP);
121. Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli: G-

505
A!.deshidratare;
B!.hemoragie severă;
C. scăderea osmolarităţii sanguine;
D!.durere, stress chirurgical;
122. Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte: G-506

A!.contracţia miometrului uterin;
B. lactogeneza;
C!.ejecţia laptelui;
D. pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
E!.contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
123. Secreţia de ACTH: C

A. este scăzută în condiţii de stress;
B. este inhibată de durere;
C!.este stimulată de stress;
D!.este stimulată de hipoglicemie;
E!.intervine în pigmentarea pielii în exces;
124. Neurofizinele I şi II: G-505

A. sunt neuromodulatori;
B. sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulaţia sistemică;
C!.sunt părţi ale moleculelor precursoare de HAD şi respectiv OX (oxitocina);
D. sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
E. sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
125. Glucagonul: G-528

A. este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
B!.scade glicogeneza hepatică;
C. inhibă secreţia de insulină;
D. stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
E!.creşte glucogenoliza hepatică;
126. Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri: G-510;G-518

A. STH(somatotropina) – bilanţ azotat negativ;
B. insulina - efect catabolizant lipidic;
C!.cortizol – hiperglicemie,
D!.tiroxina – efect inotrop şi cronotrop pozitiv;
E. inhibină – inactivarea testosteronului;
127. Hormonul paratiroidian determină: G-539

A. creşterea depozitelor minerale osoase;
B!.cresterea cantităţii de calciu în singe;
C!.scaderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor,
D!.scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
E. nici unul din efectele menţionate;
128. Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la: G-505

A!.acromegalie,
B. hipoglicemie;
C. inhibitia transportului aminoacizilor;
D. stimularea formarii ureei;
E!.atrofia gonadelor;
129.Următorii factori cresc secreţia de insulină cu excepţia: G-527

A.aminoacizilor argininei si lizinei;
B.hiperglicemiei;
C.stimulării vagale;
D. STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
E!.catecolaminelor;
130. Secreţia de hormon antidiuretic este stimulată în caz de: G-505

A. scădere a osmolarităţii plasmei;
B. expunere la frig;
C. hiperhidratare;
D. hipoosmolaritate;
E!.hiperosmolaritate;
131. Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia: G-539

A. scade calcemia;
B. scade fosfatemia;
C. inhibă activitatea osteoblastelor;
D!.inhibă activitatea osteoclastelor;
E. acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
132. Hormonii tiroideni: G-510

A. inhibă acţiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creştere;
B. inhibă -receptorii adrenergici;
C. inhibă lipoproteinlipaza;
D!.determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
E. cresc concentraţia plasmatică a colesterolului;
133. Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin: B-297

A!.stimularea secreţiei de glucagon;
B. stimularea secreţiei de insulină;
C!.stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
D!.inhibarea secreţiei de insulină;
E. inhibarea secreţiei de cortizol;
134. Glucagonul determină: G-528

A!.gluconeogeneza hepatică;
B!.glicogenoliza hepatică;
C!.cetogeneză hepatică;
D. glicogenoliza musculară;
E. lipogeneză în ţesutul adipos;
135. Următorii hormoni au acţiune hiperglicemiantă, in afara de : B-298

A. glucagonul;
B. STH-ul;
C. cortizolul;
D!.noradrenalina;
E. adrenalina;
136. Tiroxina fiziologica activă se găseşte în una din următoarele forme: G-508
A. legată de albumină;
B. legată de prealbumină,
C. legată la oglobulină;
D. ca o glucoronidă;
E!.nelegată, liberă;
137. Adrenalina: B-297

A!. se secretă în cantităţi crescute în cursul stărilor neobişnuite de anxietate şi tensiune;
B!. are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
C!. acţionează pe receptori  şi adrenergeci;
D. stimulează sinteza de glicogen în ficat;
138. Progesteronul: G-557

A!.este secretat de corpul galben;
B!.este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
C!.este scăzut în timpul menstruaţiilor;
D. prezintă nivele constante după implantare;
E. prezintă nivele scăzute după ovulaţie;
139. Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei: G-556

A!.facilitează creşterea foliculilor ovarieni;
B!.cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului şi endometrului;
C. pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
D!.pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
E. toate raspunsurile corecte.
140. Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu: G-

521
A!.hiperglicemie şi sensibilitate crescută la insulină;
B.hipoglicemie;
C. secreţie scăzută de ACTH;
D!.hiperkaliemie;
E!.hiperpigmentare;
141. Guşa endemică este caraczterizată prin: G-513

A. hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
B. tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
C. absenţa congenitală a TSH;
D. exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
E!.hipertrofia tiroidei şi hipersecreţia de coloid;
142. Absenţa congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu: G-514

A!.maturizarea întârziată a scheletului;
B. nivele ridicate ale hormonului de creştere, în sânge;
C. nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
D. nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
E!.piticism asimetric;
143. O secreţie excesivă de tiroxină produce: G-512

A. cresterea masei corpului;
B!.reflexe miotatice rapide, tahicardie şi tahipnee;
C. somnolenţă şi toleranţă crescută la căldură;
D!.piele caldă şi umedă;
E!.hipercatabolism proteic şi bilanţ azotat negativ;
144. Pacienţii cu boala Basedow-Graves: G-512

A. prezintă invariabil exoftalmie;
B. prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
C. au o hipersecreţie profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
D!.prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei,
dintre care face parte şi IgG;
E!.prezintă o creştere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
145. Zona glomerulară adrenală: G-515

A. este cea mai internă;
B. reacţionează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
C!.este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentaţi de aldosteron;
D!.reprezintă 10% din volumul glandei;
E!. afectata în boala Addison;
146. Secreţia de cortizol: G-519

A!.prezintă oscilaţii periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
B. răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
C. se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
D!.creşte ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
E. este inhibată de aldosteron;
147. Secreţia de aldosteron este stimulată de: G-517

A!.ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
B. hipokalcemie;
C!.angiotensină II;
D. hipernatriemie;
E. factorul natriuretic atrial;

A!.este secretată în cantităţi crescute la pacienţii cu carcinom medular al tiroidei;
B. creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
C!.are mai puţini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
D. se ştie că secreţia sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
E!.are ca stimul declansator hipercalcemia;
149. Ce acţiune are calcitonina? G-539

A!.hipofosfatemie;
B!.hipocalcemie;
C!.natriureză;
D. efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
E. hipercalcemie;
150. Glucocorticoizii sunt: G-517

A. hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
B. hormoni steroizi tip C19;
C!.hormoni steroizi tip C21;
D. reprezentaţi prin aldosteron;
E!.reprezentaţi prin cortizol şi corticosteron;
151. Ce efecte are aldosteronul la nivel renal? G-516

A!.determină creşterea reabsorbţiei tubulare de Na şi hiponatriurie;
B!.acţionează la nivelul tubului contor distal şi tubului colector;
C. acţionează asupra tubului contor proximal;
D!.conservă Na în lichidul extracelular;
E. determină reabsorbţia de apă în cantităţi echivalente cu Na;
152. Secretia somatotropului este controlata de : G-503

A. starea nutritionala;
B!.nivelul proteinelor celulare;
C!.hormonul hipotalamusului de eliberare;
D!.nivelul de glucoza in singe;
E. nici unul din ele;
Evaluare 1.2.3.4
 Care din următoarele afirmatii este corectă?

 [X]acetilcolina este scindată de colinesterază;
 Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:

 hipernatriemie;
 [X]hiperkaliemie;
 [X]hiponatriemie;
 [X]scaderea volumului de lichid extracelular;
 Ce se înțelege prin automatism cardiac?

 întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos
vegetativ
 [X]generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal
 generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
 Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:

 [X]STH;
 ACTH;
 [X]prolactina;
 tireotropina;
 Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
 [X]reabsorbtia sodiului;
 [X]secretia de potasiu;
 [X]secretia ionilor de hidrogen;
 Care din următoarele afirmatii nu este corectă?

 în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip
«gap»);
 în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
 în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
 [X]muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;

 [X]ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;
 [X]ionii de Ca2+ mentin contractia;
 Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

 [X]ficat
 rinichi
 Tractul hipotalamo-hipofizar:
 [X]este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
 [X]ajunge la hipofiza posterioara;
 Alegeti afirmatiile incorecte:

 [X]Unda T in toate derivatiile este maxima;
 [X]Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 [X]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală globală) este asociată cu:
 [X]hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;
 hipoglicemie;
 [X]hiperpigmentare;
 Glucocorticoizii sunt:
 [X]hormoni steroizi tip C21;
 [X]reprezentați prin cortizol și corticosteron;

 [X]Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 [X]Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Glucagonul este secretat de:

 [X]celulele alfa pancreatice;
 hipofiza;
 ficat;
 Secreția de ACTH:
 [X]este stimulată de stress;
 [X]este stimulată de hipoglicemie;
 [X]intervine în pigmentarea pielii în exces;

 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare
ale miozinei;
 [X]contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;
 Precizați răspunsurile corecte:

 [X]erectia apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
 [X]în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor
seminale;
 Hormonii tiroidieni sunt:

 tireoglobulina;
 [X]triiodotironina;
 [X]tetraiodotironina;
 [X]calcitonina;

 [X]miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;
 miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

 [X]reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 Alegeti afirmatiile corecte:

 [X]Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;
 [X]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-
claviculară cu 1,5 cm medial;
 [X]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

 [X]Emotii stres presiunea arteriala creste;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :

 hipotalamus;
 [X]hipofiza anterioara;
 tiroida;
 pancreas;
 Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

 [X]stimularea secreției de glucagon;
 [X]stimularea glicogenolizei hepatice și musculare;
 [X]inhibarea secreției de insulină;
 Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;
 [X]persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
 [X]cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este

 deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) crește riscul de hiperhidratare;
 [X]dopamina acționează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
 [X]secreția de STH este controlată atât de somatostatină, cât și de GHRH (Hormonul
de eliberare a hormonului de crestere;
 [X]hiperfuncția hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea
ratei metabolismului bazal;

 [X]celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;
 [X]secreția excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
 frecvența cardiacă se reduce sub acțiunea catecolaminelor circulante;
 [X]secreția crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
 Hipersecreția de STH (somatotropina) la adult poate duce la:
 [X]acromegalie,
 hipoglicemie;
 [X]atrofia gonadelor;

 [X]în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
 Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:

 [X]hormonul luteinizant;
 [X]gonadotropina corionica;
 progesteronul;
 Care din următoarele afirmații nu este corectă?

 [X]fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 [X]fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 Exista secretie endocrina la nivelul:

 hipofizei;
 rinichiului;
 [X]toate raspunsurile corecte;

 [X]Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
 [X]Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si
pulmonara;
 [X]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Alegeti afirmatiile incorecte) Endotelina:
 [X]Are efect opus angiotensinei II;
 [X]Este un puternic vasodilatator;
 Hormonii pot fi ca structura:

 [X]proteine;
 [X]aminoacizi;
 glucide;
 [X]steroizi;
Secreția de aldosteron este stimulată de:
 [X]ACTH, prin mesagerul secund AMPc;

 hipokalcemie;
 [X]angiotensină II;
 hipernatriemie;
 Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale

 [X]alfa-2-adrenergici
 [X]beta-2-adrenergici
 Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
 [X]nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss

 [X]există antiport Na+/Ca2+;
 [X]există antiport Na+/H+;
 colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;
 [X]colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
 colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;

 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
 Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:

 [X]creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
 [X]creste sinteza proteinelor;
 [X]promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;

 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
 [X]excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului
negativ;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;
 Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:

 [X]gluconeogeneza hepatica;
 [X]hiperglicemie;
 glicogenoliza;
 hipoglicemie;

 [X]Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
 [X]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
 Alegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori
:
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
 Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:

 [X]medulosuprarenalei;
 [X]fibrelor postganglionare simpatice;
 paratiroidelor;

 teaca mielinică propagă impulsul nervos;
 [X]teaca mielinică este un izolator electric;
 [X]teaca mielinică are functia trofică;
 teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
 teaca mielinică asigura transportul unor substante active;

 [X]muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
 NO
 [X]angiotensina II
 factor natriuretric atrial (FNA)
 hidrogen ioni (FT)
 bradikinină

 răspunsul local apare la excitatie supraliminală;
 [X]răspunsul local apare la excitatie subliminală;
 răspunsul local apare la excitatie liminală;
 Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
 [X]inhibitia sintezei de proteina;
 [X]catabolism proteic exagerat;
 [X]determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
 [X]scade sinteza de imunoglobuline;
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte

 [X]In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
 [X]In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de
16kDa(120 mmHg).
 In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
 [X]In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
 Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește
presiunea din atriul stâng.
 În timpul reacției de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea

efectelor simpaticului, cu excepția:
 [X]sudorației
 hipertensiunii
 tahicardiei
 Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

 unda P
 undaQ
 [X]unda R
 unda T
 segmentul T-P

 [X]există cotransport de Na+ si apă;
 [X]există cotransport de Na+ si H+;
 [X]există cotransport de Na+ si Ca2+;
 Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:

 [X]corticosuprarenalei;
 [X]cantitatii mici in ovar;
 [X]glandei testiculare;
 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;
 [X]valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150 V;
 Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?

 [X]receptorii nicotinici
 [X]receptorii muscarinici
 Alegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la

baroreceptori :
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
 Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
 fasciculul Hiss
 [X]rețeaua Purkinje
 Hormonul foliculostimulant (FSH):

 [X]stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
 [X]promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
 [X]stimuleaza spermatogeneza;

 [X]răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
subliminal);
 [X]răspunsul local nu se propagă;
 [X]răspunsul local se sumează;
 răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;

 [X]potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
 [X]potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
 [X]potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
 In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

 30-40 ml
 50-60 ml
 [X]70-80 mi
 90-100 ml
 100-110 ml
 Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor

 [X]muscarinici colinergici
 Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:

 [X]fasciculele internodale ;
 [X]tesutul miocardic ;

 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;

 [X]Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
 [X]Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 [X]Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;

 [X]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos
este de 50 ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este
de 70 ml;
 [X]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este
de 70-75 ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de
120 ml;
de 50 ml;
 Hormonii tiroideni:
 inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;
 inhibă -receptorii adrenergici;
 [X]determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si
trigliceride;
 Calcitonina:
 [X]este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom medular al tiroidei;
 [X]are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
 se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
 [X]are ca stimul declansator hipercalcemia;
 Alegeti afirmatiile incorecte) Adenozina:

 [X]Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 [X]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Secreția de cortizol:
 [X]prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
 [X]crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice
și produce vasodilatație
 [X]efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 [X]receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează
asupra receptorilor muscarinici
 Insulina produce următoarele efecte:

 utilizarea crescută a glucozei în țesutul adipos și mușchii scheletici;
 [X]hiperpolarizarea celulară;
 [X]gluconeogeneză scăzută;
 [X]cetogeneză scăzută;
 Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice

tipice:
 [X]creste conductanta membranei pentru Na+ ;
 [X].scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a
potențialului de acțiune ventricular, față de repaus:
 gNa+
 gK+
 [X]gCa24
 gCP

 [X]Presiunea sistolica depinde de volemie;
 [X]Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 [X]Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
 Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea cristalinului, este

un medicament care:
 [X]blochează receptorii colinergici muscarinici

 [X]există cotransport de Na+ si glucoză;
 [X]există cotransport de Na+ si aminoacizi;

 [X]o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport
activ primar;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie
facilitată;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
 [X]o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;
 Corpul galben:
 [X]se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
 [X]secreta hormoni estrogeni si progesteron;
 [X]se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
 Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:

 [X]reabsorbtia tubulara a sodiului;
 [X]excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
 [X]marirea reabsorbtia apei;
 Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?

 [X]receptorii beta-2-adrenergici
 Calcitonina:
 [X]este hormon hipocalcemiant;
 [X]este hormon antagonist al parathormonului;
 [X]favorizeaza depunerea calciului in oase;

 potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz
de excitare;
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă
a membranei celulare, în absenta excitării;
 [X]potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea
externă a membranei celulare, în caz de excitare;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în
absenta excitării;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz
de excitare;
 Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:

 [X]pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
 pe mitocondrii;
 A si B;
 Care din următoarele afirmații este corectă?

 [X]adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare
scheletice și produce vasodilatație
 [X]noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 [X]acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează
 Hormonii pancreatici sunt ca structura:

 [X]peptide-proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
 Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

 proteici;
 [X]steroizi;
 [X]provin din colesterol;
 glicoproteici;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
 [X]hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;
 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

 [X]accelerează ritmul
 [X]cuplează excitația cu contracția
 [X]determină repolarizare lentă în platou
 Progesteronul:
 [X]este secretat de corpul galben;
 [X]este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
 [X]este scăzut în timpul menstruațiilor;
 Referitor la metaobolismul glucozei:

 [X]glucogenoliza și glucogenoza sunt funcții hepatice;
 [X]glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
 [X]gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
 glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
 Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:

 [X]contracția miometrului uterin;
 lactogeneza;
 [X]ejecția laptelui;
 [X]contracția celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
 Glucagonul:
 [X]scade glicogeneza hepatică;
 [X]crește glucogenoliza hepatică;
 Boala Addison este:
 [X]insuficienta corticosuprarenalei;

 [X]în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;

 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei
vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei
vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;
 Hormonul tisular vilichinina:

 [X]stimuleaza motilitatea vilozitatilor;

 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 [X]La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale
(hipotensiune);
 [X]In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

 [X]Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Zona glomerulară adrenală:

 [X]este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de aldosteron;
 [X]reprezintă 10% din volumul glandei;
 [X]afectata în boala Addison;
 Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :

 [X]stimulare a secretiei glucagonului;
 [X]stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
 [X]inhibitie a secretiei insulinei;
 Glandele endocrine sunt:

 [X]hipofiza;
 ficatul;
 [X]gonadele;
 [X]tiroida;
 Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia:

 [X]mareste diureza;
 Arteriolele:
 participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
 [X]prezintă o bogată inervație simpatică
 Boala Addison este determinata de:

 [X]atrofia cortexului adrenal;
 [X]distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
 Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
 [X]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 [X]Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele
circulator;
 Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și

parasimpatic?
 [X]neuromediația la nivel ganglionar
 [X]receptorul nicotinic la nivel ganglionar
 [X]organele efectoare

 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;
 Hormonii pancreasului endocrin sunt:

 [X]insulina;
 somatostatina;
 [X]glucagonul;
 aldosteronul;
 calcitonina;
 Hormonii sexuali sunt produsi de:

 [X]corticosuprarenala;
 [X]ovar;
 [X]testicul;
 Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:

 [X]ficatului;
 miocardului;
 [X]tesuturilor tinta;
 plamanului;

 [X]Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
vasoconstrictor;
 Cotransmițătorul simpatic periferic este:

 [X]ATP
 [X]neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
 Neurofizinele:
 sunt hormoni;
 [X]sunt proteine transportoare;
 transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
 [X]transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;

 [X]Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
 Alegeti afirmatiiile incorecte:

 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 [X]Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
 [X]are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în
strangulatiile Ranvier;

 [X]Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul
ejectiei VS;
 [X]Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 [X]Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul
sistolei;
 La capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:

Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
 [X]presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
 [X]presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
 Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:

 [X]maturizarea întârziată a scheletului;
 [X]piticism asimetric;
 In diabetul zaharat se produce:

 hipoglicemie;
 [X]poliurie;
 [X]glucozurie;
 Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:

 [X]adenilat ciclaza
 calmodulina
 fosfolipaza C
 La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :

 adrenalina;
 [X]estradiol prin feed-back negativ;
 [X]hormonul de eliberare hipotalamic;
 Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

 [X]peptide, proteine;
 steroizi;
 lipide;
 glicoproteine;
 glucide;
 Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;

 glicoproteine;
 glucide;
 [X]steroizi;
 proteine;
 amine biogene;
 Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace


 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;

 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2
 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea
sacrală a măduvei spinării
 [X]fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 [X]diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
 Hormonii androgeni sunt:

 aldosteronul;
 [X]testosteronul;
 estradiolul;
 [X]dehidrotestosteronul;
 cortizolul;

 [X]Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

 [X]mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 [X]creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

 [X]potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de
neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în
terminatiile postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de
Na+;

intracelular de K+;
 [X]depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

 [X]prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 [X]ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
 Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele forme:

 [X]nelegată, liberă;
 Ovarul secreta:
 [X]hormoni estrogeni;
 [X]androgeni in cantitati mici;
 aldosteron;
 [X]relaxina;
 Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:

 ansa lui Henle;
 [X]tubului colector;
 vasa recta;
 Diabetul zaharat se datoreste:

 [X]lipsei de insulina;
 Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:

 [X]stimuleaza secretia de insulina;
 [X]inhiba secretia de glucagon;

 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de
repaus se micsorează;
 [X]la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de
repaus se măreste ;
 [X]la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
excitatia;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 [X]la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
depolarizarea;
 Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :

 [X]hormonii de eliberare hipotalamici
 [X]hormonii de inhibitie hipotalamici;
 oxitocina;
 vasopresina;
 neurofizinele;
 Adrenalina:
 [X]se secretă în cantități crescute în cursul stărilor neobișnuite de anxietate și tensiune;
 [X]are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
 [X]acționează pe receptori  și adrenergeci;
 Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace

 Sistemul port hipotalamo-hipofizar:

 [X]este un sistem vascular;
 [X]leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
 [X]transporta liberine si statine;
 Au activitate lipolitică următorii hormoni:

 [X]glucagonul;
 [X]adrenalina;
 insulina;
 [X]cortizolul;
 Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

 arteriolar
 venos
 [X]capilar
 arterial

 filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea
înaltă;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
 solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
 [X]osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;

 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
 [X]Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Glucagonul produce:
 hipoglicemie;
 [X]glicogenoliza hepatica;
 Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb (cm2) este reprezentat de:
 arterele mari
 arteriole
 [X]capilare
 venele mari

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
 [X]fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;

 [X]viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 3-15 m/s;
 Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a

presiunii arterial:
 [X]Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
circulator;

 în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu
cresterea tensiunii;
 [X]în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne
constantă;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
 Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc
vasodilatație prin stimularea receptorilor
 Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice

atipice:
 [X]creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;

 [X]Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 [X]Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

 [X]micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
 [X]depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 [X]hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
 [X]propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
 Neurofizinele I și II:
 sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
 [X]sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
 sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;

 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în
timpul DLD;
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza
de repolarizare);
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în
timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente )
activate în timpul DLD;

 [X]Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide
poarta de inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar
de repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 [X]Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 [X]Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 [X]Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

 [X]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
 [X]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
 [X]Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
 Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:

 [X]gonadotropina LH;
 Testiculul produce:
 [X]spermatozoizi din celulele liniei seminale;
 [X]hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
 progesteron;
 cortizol;
 Hormonul tireotrop (TSH):

 [X]stimuleaza secretia glandei tiroide;
 Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
circulator;
 [X]Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 [X]Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
 Hormonul somatotrop produce:

 [X]cresterea tesuturilor;
 [X]cresterea oaselor in lungime;
 [X]cresterea viscerelor;

 [X]potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti
ale membranei;
 intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
 [X]potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru
diferiti ioni;
 [X]activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
 potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:

 [X]vasoconstricție arterială
 [X]creșterea secreției de catecolamine
 [X]creșterea eliberării de HAD
 bradicardie
 Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:

 [X]hormonii proteici;
 [X]adrenalina;
 Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1 și beta-2-adrenergici este:

 IP3-Ca2+
 DAG
 [X]AMPc
 GMPc

 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
inactivare;

 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
intracelular de K+;
 [X]repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;
 [X]mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 [X]creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 Efectele metabolice ale adrenalinei:

 [X]glicogenoliza hepatica si musculara;
 Alegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

 [X]Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 [X]Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 [X]Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
 Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :

 estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
 [X]gonadotropina FSH;

 pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de
actiune;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
 [X]pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de
actiune;
 pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?

 [X]fibrele simpatice preganglionare
 [X]fibrele simpatice postganglionare colinergice
 Pacienții cu boala Basedow-Graves:

 prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
 au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
 [X]prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei,
dintre care face parte și IgG;
 [X]prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;

 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect
incandescent;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si
suturarea lui;
 [X]dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;
 Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?

 Presiunea arteriala este intretinuta de)

 [X]forta de contractie a inimii
 [X]elasticitatea vaselor mari
 [X]rezistenta vasculara

 [X]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 [X]Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
 Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:

 [X]hormonii hipotalamici;
 [X]hormonii hipofizei anterioare;
 [X]parathormonul;
 estradiolul;
 tiroidieni;

 [X]excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
 excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
 labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
 labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;

 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
 [X]membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:
 Alegeti afirmatiile corecte) Monoxidul de azot (NO):

 [X]Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
 [X]Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 [X]Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

 [X]muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
 muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;

 [X]pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+
extracelulari;

 transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
 transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
 [X]transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse
substante pe un transportor comun;
 [X]transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
 [X]energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă
a unui transport activ primar;

 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec
 [X]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-
claviculară cu 1,5 cm medial
 [X]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;

 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
 [X]în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
 Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?

 [X]nodului sinoatrial
 fasciculul Hiss
 după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de comandă

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
 [X]în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică
labilitate;
 Hormonii derivati de la colesterol sunt:

 [X]hormonii sexuali;
 [X]hormonii glucocorticoizi;
 [X]hormonii mineralocorticoizi;
 parathormonul;
 calcitonina;
 [X]membrana celulară contine proteine contractile;

 [X]scăderea HAD duce la creșterea excesivă a diurezei;
 [X]atât oxitocina, cât și HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
 secreția de oxitocină și HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
 [X]HAD acționează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din
tubii colectori;

 [X]Emotii stres presiunea arteriala scade;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
 Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt asigurate de:

 [X]reflexe inițiate de baroreceptori arteriali
 [X]reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic
 [X]mecanisme renale de control a volemiei
 [X]intervenția HAD
 Estrogenii favorizeaza:
 [X]dezvoltarea organelor sexuale;
 [X]dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
 [X]contractia uterului;
 Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:

 [X]circulatori, endotelio-dependenți
 [X]derivați din endoteliu
 [X]neuromediatori
 [X]metabolici
 Perioada de contracție izovolumetrică:
 [X]corespunde cu începutul sistolei ventriculare
 [X]începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
 [X]începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
 este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor
semilunare
 Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ și K+, la
joncțiunea neuromusculară
 [X]nicotinici colinergici

 [X]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
 [X]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:

 [X]surplusul de hormoni tiroizi;
 insulina;
 Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:

 [X]hipofiza anterioara ;
 ovar;
 testicul;
 Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:

 [X]captarea rapida a glucozei de catre celule;
 [X]cresterea glicolizei;
 [X]cresterea secretiei de insulina;
 [X]cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei
sarcoplasmice a calciului;
sodiului;
calciului;
potasiului;
magneziului;

 [X]prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
 viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele
mielinice;
 [X]viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
 Cauzele hipertiroidismului sunt:

 [X]prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
 Deficitul de vasopresina (ADH) produce :

 [X]diabetul insipid;
 [X]eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
 Hormonul luteinizant (LH) la barbat:

 [X]stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
 Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
 [X]alfa-adrenergici;
 [X]beta-adrenergici;
 muscarinici;
 nicotinici;
 Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și parasimpatică, asupra

frecvenței cardiace este:
 [X]sistemul nervos central
 Somatotropul:
 [X]creste sinteza proteinica;
 Secretia somatotropului este controlata de :

 [X]nivelul proteinelor celulare;
 [X]hormonul hipotalamusului de eliberare;
 [X]nivelul de glucoza in singe;
 Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:

 [X]cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
 [X]hormonul adrenocorticotrop;
 [X]cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
 SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:

 [X]sistemului nervos vegetativ
 nervului vag
 [X]Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
 [X]Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 [X]Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;

 tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului
sasrcoplasmic;
 [X]tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.
 Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli:

 [X]deshidratare;
 [X]hemoragie severă;
 [X]durere, stress chirurgical;

 [X]consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
 aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei și magneziemiei;
 [X]secreția de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
 [X]cortizolul este un hormon hiperglicemiant;

 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :

 [X]inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
 [X]micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
 [X]micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
 Hormonii tubului digestiv sunt:
 [X]colecistokinina;
 oxitocina;
 [X]gastrina;
 [X]secretina;
 prolactina;

 [X]potentialul de repaus este permanent;

 [X]sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;
 Secreția de hormon antidiuretic este stimulată în caz de:

 hiperhidratare;
 [X]hiperosmolaritate;

 potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în
absenta excitării;
 [X]potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea
externă a membranei celulare, în absenta excitării;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în
absenta excitării;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
 Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:

 [X]sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici
 [X]sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
 [X]sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subțire
 Neuronii simpatici:
 [X]cei postganglionari eliberează noradrenalină
 [X]cei preganglionari produc acetilcolină
 [X]acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și determină creșterea
frecvenței și forței de contracție
 Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona reflexogenă
sinocarotidiană:
 [X]este formată din receptori care au proprie-
 [X]conține atât baro~ cât și chemoreceptori
 [X]declanșează reflexe depresoare

 [X]presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in
tesuturi;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;

 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
 [X]pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
 [X]pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;

 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un
răspuns local;
 [X]nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
 nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se
inactivează canalele de Na+;
 Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:

 bronhiole
 iris
 intestin
 [X]arteriole
 corpul ciliar
 In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

 temperatură
 mediatorii
 [X]inervația vegetativă

 Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic)
 Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine)
 [X]Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin acumularea de cataboliți,
în cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
 [X]Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și piele și vasodilatație, în
mușchii scheletici.
 [X]Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul
gastrointes-tinal.
 Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
 [X]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;

 în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu
cresterea tensiunii;
 în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 [X]în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

 [X]glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 [X]motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 [X]activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în
viscere și tegument
 Boala Bazedow se caracterizeaza prin:

 [X]marirea metabolismului bazal;
 [X]poliurie;
 [X]marirea excitabilitatii SNC;
 bradicardie;

 [X]Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și tricuspide)
 [X]Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară).

 [X]hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 [X]mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile

simpatice și parasimpatice pentru că:
 [X]acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi
 acetilcolina participă la neuromediația vegetativă în sinapsele postganglionare
 receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative
 acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
 acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice și simpatice colinergice
 Receptorii nicotinici se găsesc:
 [X]la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici
 [X]la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
 [X]la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
 Prolactina este secretata de :

 testicul;
 ovar;

 [X]Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin difuziune)
 [X]Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide)
 Capilarele constituie un factor important de rezistență vasculară.
 Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin
circulația limfatică.
 [X]Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune osmotică mai
mi-că.

 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
 [X]ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;
 Secretia hormonului tireotrop este reglata de :

 [X]efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
 [X]actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
 [X]temperatura scazuta a mediului extern;
 Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
 intervalul T-P
 segmentul P-Q
 [X]complexul QRS
 unda T
 Renina:
 [X]este secretata de aparatul juxta-glomerular;
 [X]transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
 Hormonul paratiroidian determină:

 [X]cresterea cantității de calciu în singe;
 [X]scaderea reabsorbției tubulare a fosfaților,
 [X]scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
 Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:

 [X]cresterea apreciabila de ACTH;
 [X]cresterea secretiei cortizolului ;
 [X]cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);

 [X]In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente),
deschise în faza de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente),
 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în
timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul
DLD;
 Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:

 [X]scaderea presiunii abdominale
 Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:
 proteici;
 [X]steroizi;
 adrenalina;
 [X]tiroidieni;

 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii
potentialelor de actiune;
 [X]muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de
unităti motorii active;
 [X]muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei
impulsurilor motorii;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei

 [X]cortizolul are efecte imunosupresoare și antiinflamatoare;
 [X]hormonii tiroideni produc creșterea consumului de O2 și a ratei metabolismului;
 [X]creșterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creșterea ratei de STH.
 Alegeti afirmatiile incorecte) Monoxidul de azot (NO):

 [X]Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 [X]Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;

 [X]hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea
potentialului de repaus;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea
potentialul de repaus;
 [X]hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de
excitatie ;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
 [X]sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;
 Ce acțiune are calcitonina?

 [X]hipofosfatemie;
 [X]hipocalcemie;
 [X]natriureză;
 hipercalcemie;
 Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de

broască?
 [X]administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat și perfuzat

 [X]In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de
actiune este aceiasi;
 Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în medulosuprarenală


 [X]oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
 Boala Cushing este determinata de :
 [X]hiperplazia cortexului suprarenal;
 [X]cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:

 adrenalina;
 noradrenalina;
 somatomedina;
 [X]somatostatina;
 somatotropina;
 Oxitocina provoaca:
 lactogeneza;
 [X]contractia miometrului;
 [X]eliberarea laptelui;
 [X]contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
 Alegeti afirmatia corecta:

inactivare;
 [X]Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului
membranar de repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:

 [X]sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine
 [X]mediație sinaptică colinergică
 [X]receptori nicotinici pe celulele cromafine
 Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ

parasimpatic?
 [X]neuromediatorii la nivel de organ efector
 [X]capul miozinei scindează ATP;
 Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:

 [X]creste proteoliza tireoglobulinei;
 [X]creste iodarea tirozinei;
 [X]creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;

 în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a
 [X]în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
 în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
 O secreție excesivă de tiroxină produce:

 [X]reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
 [X]piele caldă și umedă;
 [X]hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;
 Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive

 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) In miocard:

 potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase
simpatice
 [X]potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici
 [X]mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
 [X]potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap

 calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;
 calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
 [X]calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;

 miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;
 [X]miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
 miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
 miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;

 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 [X]Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

 [X]Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
 [X]Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 [X]Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul
diastolei;

 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în
faza de repolarizare);
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în
faza de repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
timpul DLD;

 [X]miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 [X]actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 [X]tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
 muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
 [X]muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;

 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise
în faza de depolarizare;
 [X]In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente),
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în
timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în
timpul DLD;
 Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:

 [X]tubului contort distal;
 Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

 [X]nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
 Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:

 [X]stimuleaza secretia de glucagon;
 [X]inhiba secretia de insulina;

 [X]ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 Progesteronul favorizeaza:
 [X]secretia endometrului;
 [X]relaxarea uterului;
 [X]proliferarea alveolelor sanilor;

 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
 [X]în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
 [X]în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă
+;
 sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
 Deficitul glucocorticoizilor provoaca:

 [X]scaderea gluconeogenezei;
 [X]reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 [X]micsoreaza nivelul de zahar in sange;
 Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:
 [X]facilitează creșterea foliculilor ovarieni;
 [X]cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului și endometrului;
 [X]pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
 Alegeti afirmatiile corecte) Endotelina:

 [X]Are efect asemănător angiotensinei II;
 [X]Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 [X]Este un puternic vasoconstrictor;

 [X]Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul
diastolei;
 [X]Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

 [X]mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

 membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
 [X]membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
 spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;
 Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:

 digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
 [X]discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă,
relaxare, contractie;
 [X]fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă,
contractie, relaxare;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie,
perioada latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare,
perioada latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada
latentă, relaxare;
 O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

 [X]volumului bătaie
 [X]rezistenței periferice totale
 [X]activității sistemului nervos simpatic
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

 [X]Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, față de cele
din mușchiul scheletic)
 Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.
 [X]Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere
specializate)
 Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur
de 0,3 - 0,4 m/sec)
 [X]Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin
joncțiuni gap.
 Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc:
 [X]adrenocorticotropina;
 [X]vazopresina;
 [X]hormonii gonadotropi;
 In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

 [X]depolarizarea ventriculară
 [X]repolarizarea atrială
 Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:
 [X]polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
 Progesteronul este secretat la nivelul:

 [X]corpului galben;
 testiculului;
 [X]placentei;

 la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
 amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
 la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
 [X]potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;

 [X]La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
 [X]La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale
(hipotensiune);
 [X]In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :

 [X]scaderea volumului plasmatic;
 [X]stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
 [X]stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
 Angiotensina II:
 [X]are efect vasoconstrictor;
 [X]creste presiunea arteriala;

 [X]Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui
vascular;
 [X]Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in
 [X]Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
 Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei mari cantități de sânge, este
reprezentat de:
 artere
 capilare
 [X]vene
 inima
 Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:

 tiroxina;
 [X]triiodtironina;
 tireoglobulina;
 Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt asigurate de:

 [X]reflexe inițiate de baroceptorii arteriali
 [X]reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian

 tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
 tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
 [X]tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
 [X]potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
 Calcitonina este secretata de:

 [X]tiroida in compartimentul interstitial;
 paratiroida;
 ficat;
 Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru

 [X]are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută
 [X]începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+
 [X]durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea ventriculară
 Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

 [X]contracției atriale
 [X]contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
 [X]zgomotului II
 Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

 [X]promoveaza secretia endocrina in ovar;
 [X]produce ovulatia;
 [X]formeaza corpul galben;

 suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;
 [X]suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
 [X]suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;
 Alegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor
arteriali:
 [X]Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 [X]Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

 gonadelor;

 [X]presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in
tesuturi;
 [X]presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
 Denervarea completă a intestinului subțire produce:

 [X]are un efect redus asupra peristaltismului
 Hormonul tiroidian cel mai activ în circulație este sub formă de:
 [X]triiodotironină;
 tiroxină;
 tirotropină;

 [X]determină repolarizarea lentă în platou
 Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul
joncțiunii neuromusculare

 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
 arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
 [X]sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

 [X]potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
 [X]potentialul de actiune se sumează;
 [X]potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
 Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de simpatic?
 vasodilatație
 [X]motilitate și secreție gastrointestinală

 [X]prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
 [X]are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 [X]în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;

 [X]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei
vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei
vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

 [X]fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
 Secretia de hormon somatotrop este reglata de :

 gonadotropine;
 somatostatine;
 prolactina;
 [X]somatoliberina;
 Care din următoarele afirmații sunt corecte?

 fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon
 nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
 [X]axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
 [X]administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină,
determină scăderea cantității de noradrenalină în circulație
 [X]administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce
scăderea frecvenței și forței de contracție a miocardului
 Kininele:
 [X]au intense efecte vasodilatatoare
 [X]derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și mică
 [X]pot determina creșterea permeabilității capilare
 Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a

presiunii arterial:

 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
 [X]Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de
actiune;
 [X]Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta
de inactivare;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
 [X]tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si
frecventa lor de descărcare;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul
sarcoplasmatic;
 Hipersecretia de hormon somatotrop produce:

 [X]gigantismul la copil;
 [X]acromegalia la adult;
 boala Basedow;
 Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii?
 Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:

 [X]reabsorbtia apei;
 secretia H+;

 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei
VS;
 [X]Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 [X]Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

 [X]există antiport pentru Na+/K+;
 [X]există antiport Na+/glucoză;
 [X]există antiport Na+/aminoacizi;
 Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?

 [X]determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și hiponatriurie;
 [X]acționează la nivelul tubului contor distal și tubului colector;
 [X]conservă Na în lichidul extracelular;
 Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:

 este electrică
 [X]implică eliberarea de acetilcolină
 [X]implică receptorii nicotinici
 Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:

 hiperglicemiei;
 [X]catecolaminelor;

 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
 [X]fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;

 [X]In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de
300ms=0,3s;250
 [X]In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de
actiune este aceiasi;

 [X]Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 [X]Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
 Parathormonul:
 [X]este hormon hipercalcemiant;
 [X]creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
 [X]mareste eliminarile urinare de fosfor;
 Sistolă atrială:
 [X]determina unda a pe flebogramă
 [X]determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială

 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este
de 50 ml;
 [X]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos
este de 70 ml;
70-75 ml;
de 120 ml;
50 ml;
 Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

 arteriolele
 [X]venulele
 aorta
 [X]trunchiul arterei pulmonare
 [X]cordul drept
 [X]difuziunea simplă are loc canalele ionice;
 [X]difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
 In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
 [X]muschiul cardiac;
 creer;
 [X]muschiul scheletal;
 epitelui renal;
 Mixedemul se caracterizeaza prin:

 [X]retinerea apei in organism;
 [X]scaderea metabolismului bazal;
 [X]scaderea excitabilitatii SNC;
 tahicardie;

 [X]fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)
 [X]nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
noradrenalină
 [X]fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

 [X]potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
 [X]potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 Alegeți combinația corectă hormon-efect în următoarele cupluri:

 [X]cortizol – hiperglicemie,
 [X]tiroxina – efect inotrop și cronotrop pozitiv;
 Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de :

 suprarenale ;
 hipotalamus;
 tiroida;
 Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea?
 extrasistolele
 aritmia
 [X]fibrilația ventriculară
 Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:

 [X]ovarului;
 tiroidei;
 Glucagonul determină:
 [X]gluconeogeneza hepatică;
 [X]glicogenoliza hepatică;
 [X]cetogeneză hepatică;
 Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :

 glucagonul;
 STH-ul;
 cortizolul;
 [X]noradrenalina;
 adrenalina;
 Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:

 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
 [X]marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
 [X]cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 [X]stimularea sintezei glicogenului;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
 [X]membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;
 In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

 [X]debitul sistolic
 [X]frecvența cardiacă
 [X]presiunea sistolică
 Gușa endemică este caraczterizată prin:

 [X]hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;

 [X]Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial
in sistola ventriculelor;
 [X]Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in

 [X]viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;
 Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:

 somatomedina;
 [X]hormonul tireotrop;
 oxitocina;

 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;
 Alegeti afirmatiile corecte) Adenozina:

 [X]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
 [X]Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 [X]Acționează pe receptori specifici-purinergici;

 [X]neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2
 [X]lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea
sacrală a măduvei spinării
 [X]acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
 Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:

 [X]pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici
medulosuprarenală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în
viscere și tegument
 [X]stimularea vagală produce tahicardie
 Vasopresina produce :
 [X]contractia vaselor sangvine;
 [X]cresterea presiunii arteriale;
 Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

 tiroidei;
 Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

 [X]stimularea gluconeogenezei;
 [X]scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
 [X]cresterea glicemiei;
 hipoglicemia;
 Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

 [X]proteine;
 steroizi;
 glicoproteine;
 glucide;
 amine biogene;

 [X]în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare
labilitate;
 Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:
 gonadotropine;
 [X]oxitocina;
 [X]slab de hormonul antidiuretic;
 [X]hormonii estrogeni;

 rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei
scade;
 [X]rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
 Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:

 [X]tahicardia;
 vasodilatatie;
 [X]vasoconstrictie;

 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
 [X]fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale
măduvei spinării;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;
 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

 [X]acelereaza ritmul ;
 [X]intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
 [X]determina repolarizarea in platou ;
 Calcitonina are următoarele efecte cu excepția unuia:

 scade calcemia;
 [X]inhibă activitatea osteoclastelor;
 acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
 Pentru stimularea bronhodilatației la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se

recomandă:
 [X]un stimulent selectiv beta-2

 Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
 [X]Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
 [X]Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)
 [X]Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)
 Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :

 [X]nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
 [X]nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 Hormonii hipofizari sunt ca structura:

 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
 Somatotropul :
 [X]scade utilizarea glucozei in scop energetic;
 [X]mareste depozitele de glicogen;
 [X]micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in
singe;
 Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :

 [X]hipersecretia glucocorticoizilor;
1. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T., -31

A. potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta
excitării;
B!. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
C. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
D. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
E. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
2. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T., - 32

A. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;
B!. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
C. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150 V;
D. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 V;
E. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -200 – -300 V;

A. potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de
excitare;
B. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
C!. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
D. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
E. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

A. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
B. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
intracelular de K+;
C!. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
D. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
E. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;
A. potentialul de repaus durează 10 msec;
B. potentialul de repaus durează 100 msec;
C. potentialul de repaus durează 1 min;
D!. potentialul de repaus este permanent;
E. potentialul de repaus durează 2 sec;

A. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
B. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
C. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
D. potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
E!. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;

A. muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;
B!. muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
C. muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
D. muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
E. muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;
8. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 88

A!. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
B. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
C. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
D. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
E. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
9. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-103

A!. muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;
B. muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
C. muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
D. muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
E. muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
10. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 112-113
A. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;
B!. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
C. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
D. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
E. toti muschii obosesc la fel;

A. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
B. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
C!. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
D. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
E. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;
A. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
B!. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
C. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
D. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
E. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;

A!. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
B. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
sodiului;
C. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
D. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
potasiului;
E. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
magneziului;

A. în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea
tensiunii;
B!. în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
C. în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
D. în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
E. în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

A. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
B!. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
C. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
D. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
E. fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;

A. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;
B. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
C!. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
D. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
E. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;

A. în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea
tensiunii;
B. în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
C. în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
D. în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
E!. în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
18.cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-96

A. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
B!. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie,
relaxare;
C. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada
latentă;
D. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada
latentă;
E. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă,
relaxare;

A. pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
B. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
C!. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
D. pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
E. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

A. excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;
B!. excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
C. excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
D. labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
E. labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
21. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-102

A. pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
B. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
C!. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
D. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
E!. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;

A. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un
răspuns local;
B!. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
C. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
D. nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
E. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;
23. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? C

A!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
C. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
D. în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
E. în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

A. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
C!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
D. în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
E. în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

A!. mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
B. mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
C. mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
D. mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
E. mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

A. membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
B!. membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
C. spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
D. membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
E. nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

A. colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;
B!. colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
C. colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
D. colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
E. colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

A. miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;
B. miorelaxantii scindează acetilcolina;
C!. miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
D. miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
E. miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;

A. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;
B. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect
incandescent;
C. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si
suturarea lui;
D!. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
E. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;
B!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 5-15 m/s;

A. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
B. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
C. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
D!. fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
E. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;
32. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-68

A. prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;
B. la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
C. amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
D. la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
E!. potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;

A. acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;
B!. acetilcolina este scindată de colinesterază;
C. acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
D. acetilcolina este scindata de adrenalină;
E. acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;

A!. miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;
B. miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
C. miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
D. miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
E. miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

A. în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
B. în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
C!. în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
D. în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
E. în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
36. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S., T., -65
A. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;
B. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
C. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
D!. membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
E. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:

A. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;
B. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 5-15 m/s;
C. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 15-40 m/s;
D. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 4-8 m/s;
E!. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;

A. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
B!. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
C. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
D. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
E. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

A. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
B. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
intracelular de K+;
C. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
D. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
E!. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

A!. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;
B. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
C. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
D. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
E. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
41. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-44-45

A. răspunsul local apare la excitatie supraliminală;
B!. răspunsul local apare la excitatie subliminală;
C. răspunsul local apare la excitatie liminală;
D. răspunsul local apare la excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminală;
E. răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;

A!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 5-15 m/s;
43.cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-50-51
A. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
B. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
C. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
D!. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
E. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

A. în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
B. în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
C!. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
D. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
E. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

A!. reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
B. timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
C. cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
D. catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
E. anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

A. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;
B!. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 3-15 m/s;
C. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 15-40 m/s;
D. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 4-8 m/s;
E. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;

A. ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
B. ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
C. ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
D!. ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
E. ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;

A. fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
B. fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
C. fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
D. fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
E!. sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

A. suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;
B!. suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
C. suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
D. suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
E!. suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;
A. capul miozinei se uneste cu troponina C;
B. capul miozinei se uneste cu troponina T;
C!. capul miozinei scindează ATP;
D. capul miozinei se uneste cu troponina I;
E. capul miozinei scindează GTP;

A. calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;
B. calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
C. calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
D. calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
E!. calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;

A. în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
B. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
C. muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
D. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
E!. muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;

A. în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip
«gap»);
B. în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
C. în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
D. muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
E!. muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
54. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-89- 91

A!. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C!. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E!. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
55. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-100-101

A. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii
B!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti
motorii active;
C!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
D. muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
E. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de
actiune;

A!. ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;
B. ionii de Ca2+ împiedică contractia;
C!. ionii de Ca2+ mentin contractia;
D. ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
E. ionii de Ca2+ opresc contractia;

A. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;
B. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
C!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
D!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
E. sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;

A!. potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
B. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
C!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
D. potentialul de actiune se sumează;
E. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
59.cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-45

A. răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;
B!. răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
C!. răspunsul local nu se propagă;
D!. răspunsul local se sumează;
E. răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;

A. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
C!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
E!. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;

A!. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
B. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
C!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D!. în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
E. are loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

A. teaca mielinică propagă impulsul nervos;
B!. teaca mielinică este un izolator electric;
C!. teaca mielinică are functia trofică;
D. teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
E. teaca mielinică asigura transportul unor substante active;

A!. prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
B. prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
C. prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
D. viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
E!.viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
64. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-9-27

A. membrana celulară contine bistratul lipidic;
B. membrana celulară contine canalele proteice;
C. membrana celulară contine proteinele cărăus;
D. membrana celulară contine proteinele receptori;
E!. membrana celulară contine proteine contractile;

A. difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
B. difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
C!. difuziunea simplă are loc canalele ionice;
D!. difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
E. difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;

A!. potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale
membranei;
B. intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
C!. potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
D!. activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
E. potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

A!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea
potentialului de repaus;
B. hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea potentialul
de repaus;
C!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de excitatie ;
D. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
E. hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;

A. micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
B. depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
C!. hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
D!. mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
E. hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

A. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
micsorează;
B!. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
măreste ;
C!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
D. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
E!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
depolarizarea;

A!. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;
B. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
C!. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
D!. potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
E. potentialul de actiune se sumează;

A!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ
primar;
B. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
C. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
D!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
E. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;

A. filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
B. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
C. solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
D!. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
E. difuziunea apei are loc prin canale ionice;

A. rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;
B. rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
C. rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
D. rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
E!. rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;

A. transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
B. transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
C!. transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante
pe un transportor comun;
D!. transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
E!. energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a unui

A. există cotransport de Na+ si apă;
B. există cotransport de Na+ si H+;
C!. există cotransport de Na+ si glucoză;
D. există cotransport de Na+ si Ca2+;
E!. există cotransport de Na+ si aminoacizi;

A. există antiport pentru Na+/K+;
B!. există antiport Na+/Ca2+;
C!. există antiport Na+/H+;
D. există antiport Na+/glucoză;
E. există antiport Na+/aminoacizi;
77. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-20-

24
A. pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;
B. pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
C. pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
D. pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
E!. pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+ extracelulari;

A. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
B. arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
C!. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
D. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
E. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 70-120 m/s;
C!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 5-15 m/s;

A. tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
B. tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
C. tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
D!. tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor
de descărcare;
E. tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;
A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 3-18 m/s;
E!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;

A. sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
B!. sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
C. sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
D. sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
E. sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

A. în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a
B!. în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
C. în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
D. în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
E. în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;
84. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-89- 91

A. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B!. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D!. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
85. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-48

A!. micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
B!. depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
C. hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
D. mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
E!. hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

A. tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
B. tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
C. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
D!. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
E. tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;

A. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
B!. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
C. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
D. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
E. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;


A. tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
B. tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
C. tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
D. tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
E!. tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.

A. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
B!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
C!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
D. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
E. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

A!. potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;
B. potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
C. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în
D. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în
E. potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

A!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
B. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
C. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
D!. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
E!. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

A!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
C. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
E. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
94. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-70-73

A. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
B!. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
C. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D. în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
E!. ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

A. potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
B!. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
C. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
D!. potentialul de actiune se sumează;
E!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;

A!. există cotransport de Na+ si apă;
B!. există cotransport de Na+ si H+;
C. există cotransport de Na+ si glucoză;
D!. există cotransport de Na+ si Ca2+;
E. există cotransport de Na+ si aminoacizi;

A!. există antiport pentru Na+/K+;
B. există antiport Na+/Ca2+;
C. există antiport Na+/H+;
D!. există antiport Na+/glucoză;
E!. există antiport Na+/aminoacizi;
1)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Ce serveşte ca unitate de structură оn proteinele simple:
a) [ ] mononucleotidele
b) [ ] glucoza
c) [x] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi
e) [ ] glicerolul
Punctajul: 10Prin ce legătură se unesc aceşti aminoacizi în proteine:
a) [ ] esterică
b) [x] peptidică
c) [ ] eterică
d) [ ] disulfidică
e) [ ] glicozidică

Punctajul: 10Combinaţiile de grupări libere COOH (carboxil) si NH2 (amino) se pot întîlni
în:
a) [x] proteine conjugate
b) [ ] grăsimi simple
c) [ ] glucide
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate

Punctajul: 10Ce combinaţii de grupări funcţionale se pot întîlni in proteinele simple
a) [x] – NH2
b) [x] - SH
c) [ ] - S - S -
d) [x] - COOH
e) [x] - OH
Punctajul: 10Ce grupări funcţionale conferă compusului proprietăţi de acid
a) [x] -carboxilică
b) [ ] imidazolică
c) [ ] metilică
d) [x] hidroxil
e) -carboxilică
Punctajul: 10Ce grupări funcţionale conferă compusului proprietăţi de baza
a) [ ] guanidinică
b) -amino
c) -amino
d) [x] carboxilică
e) [x] sulfhidril

Punctajul: 10Care grupe de aminoacizi sunt prezente оn proteine
a) [ ] seria L
b) [ ] -aminoacizi
c) [x] aminoacizi homociclici

d) [x] aminoacizi diaminodicarboxilici
e) [x] aminoacizii diaminomonocarboxilici

Punctajul: 10Referitor la prolina care afirmaţi sunt corecte
a) [ ] este un aminoacid
b) [x] este un iminoacid
c) [ ] posedă proprietăţi bazice
d) [x] este un aminoacid proteinogen
e) [x] este heterociclic

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu serina sunt
a) [ ] are pI оn zona de pH acid
b) [x] are pI in zona de pH neutru
c) [x] intra în categoria aminoacizilor "neesenţiali"
d) [x] este hidroxiaminoacid
e) [x] in proteine, restul aminoacidic poate forma legături de hidrogen

Punctajul: 10Referitor la lizină, care afirmatii sunt corecte
a) [ ] este aminoacid "neesential"
b) [ ] nu este proteinogen
c) [x] are pI in zona de pH -bazic
d) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizină şi

alizina
e) [ ] -diaminoizocaproic

Punctajul: 10Referitor la glutamină, care afirmaţii sunt incorecte
a) [ ] este amida acidului glutamic
b) [x] are pI in zona de pH - acid

c) [x] este un aminoacid alifatic
d) [x] -carboxiglutamic
e) [ ] este aminoacid cu prop. bazice

Punctajul: 10Într-o soluţie cu pH=2, care amestec de aminoacizi are sarcină pozitivă
a) [ ] Glu, Asp, Ser
b) [ ] Glu, Pro, Tyr
c) [ ] Pro, Val, Gln
d) [x] Lys, Arg, Gly
e) [x] Lys, Arg, His

Punctajul: 10Într-o soluţie cu pH=8, care combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă
a) [x] Glu, Asp, His
b) [ ] Glu, Pro, Tyr
c) [ ] Pro, Val, Gly
d) [x] Glu, Ala, Asp
e) [ ] Lys, Arg, His

Punctajul: 10Sarcina netă a proteinei depinde de
a) [x] componenţa aminoacizilor
b) [x] pH-ul soluţiei
c) [ ] - -NH2 ale lanţului polipeptidic
d) [x] grupările COOH şi NH2 ale radicalilor aminoacizilor

din lanţul polipeptidic
e) [ ] grupările NH2 şi COOH terminale de la capetele catenei

Punctajul: 10Numiţi cauza sedimentării proteinei din soluţie la salifiere
a) [ ] hidratarea moleculei proteice
b) [x] dehidratarea moleculei proteice
c) [ ] creşterea sarcinei netă
d) [ ] pierderea completă a sarcinei electrice
e) [ ] schimbarea semnului sarcinei electrice

Punctajul: 10Care afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt corecte
a) [ ] se distruge structura primară şi creşte activitatea biologică
b) [ ] nu se modifică activitatea proteinei, dar se amplifică hidrofilitatea
c) [x] se distruge structura terţiară şi scade solubilitatea
d) [x] se distruge structura cuaternară şi se reduce activitatea lor
e) [ ] se modifica vadit starea nativa şi se modifica forma moleculelor

Punctajul: 10 -alanina şi beta-alanina sunt corecte afirmaţiile
a) [ ] sunt aminoacizi proteinogeni
b) [ ] ambii au configuraţii absolute D şi L
c) [x] -alanina
d) [x] sunt derivaţii ai acidului propionic
e) [ ] sunt componente ale carnozinei şi anserinei

Punctajul: 10Ca soluţii coloidale, proteinele posedă
a) [ ] difuzie rapidă
b) [x] presiune osmotică redusă
c) [x] viscozitate mărită
d) [x] proprietăţi optice
e) [ ] presiune osmotică mărită

Punctajul: 10Stabilitatea proteinei in soluţie e determinată de
a) [x] teacă apoasă (TA) ca consecinţă a hidratării grupelor funcţionale
hidrofile
b) [x] TA - rezultatul fixarii electrostatice a apei
c) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului

d) [ ] sarcina electrică, dependentă de R - hidrofobi ai AA
e) [ ] TA - rezultatul adsorbţiei simple a apei

Punctajul: 10Condiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt
a) [x] afectarea membranei hidrice
b) [x] neutilizarea sarcinei electrice (SE)
c) [x] aducerea proteinei la pI
d) [ ] adăugarea unei proteine cu aceeaşi sarcină
e) [ ] denaturarea proteinei

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simple
a) [ ] prezintă sursă de energie preferenţială
b) [x] sunt componente ale membranelor biologice
c) [x] sunt biocatalizatori
d) [x] determină presiunea oncotică a plasmei sanguine
e) [ ] inmagazinează în structura lor informaţia genetică

Punctajul: 10Referitor la structura primară a proteinelor sunt corecte afirmaţiile
a) [x] prezintă o secvenţa de aminoacizi uniţi prin legături peptidice
b) [x] este determinată genetic
c) [ ] e distrusă la denaturare
d) [x] la hidroliza e afectată
e) [x] este fundamentul altor nivele de organizare a moleculei proteice

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitoare la structura primară a proteinelor
a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură dată
b) [x] este caracteristică tuturor proteinelor
c) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică

d) [x] se mai numeşte şi structura covalentă
e) [ ] este afectată de agenţi denaturanţi

Punctajul: 10Referitor la legătura peptidică sunt corecte afirmaţiile
a) [x] fiecare grupare peptidică tipică poate forma 2 legaturi de hidrogen
b) [x] faţă de legătura C-N atomii de oxigen şi hidrogen se află în poziţia trans
c) [ ] legăturile carbonului nu permit rotirea liberă
d) [x] atomii grupei peptidice şi cei 2 atomi de C invecinaţi au un aranjament planar rigid
e) [ ] legătura peptidică este necovalentă

Punctajul: 10Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte
a) [x] lanţul polipeptidic conţine mai mulţi aminoacizi N- şi C-terminali
b) [ ] toţi radicalii aminoacizilor sunt echivalenţi
c) [x] legătura C-N din grupa peptidică are caracter parţial dublu
d) [ ] porţiunile –C2H-R se rotesc liber în spaţiu
e) [ ]

Punctajul: 10Structura secundară a proteinei prezintă
a) [x] aranjare intr-o structură ordonată
b) [ ] e stabilizată de interacţiuni hidrofobe şi ionice
c) [x] -helixul -structura
d) [x] rezultatul interacţiunii sterice a radicalii aminoacizilor situaţi adiacent

în succesiunea liniară
e) [ ] e stabilizată de legături de hidrogen, ce se formează în limitele

unui singur lanţ

Punctajul: 10 -elice sunt corecte afirmaţiile
a) [x] predomină оn moleculele proteinelor globulare
b) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare

c) [ ] leg.de hidrogen se realizează între grupările -CO şi –NH de pe catene polipeptidice
diferite
d) [x] leg.de hidrogen se realizează între grupările –CO şi -NH din acelaş lanţ polipeptidic
e) [ ] -helixului

Punctajul: 10 -pliată este caracteristic
a) [x] lanţurile polipeptidice sunt legate prin legături de hidrogen înterlanţ
b) [ ] lanţurile polipeptidice sunt legate prin legături de hidrogen întralanţ
c) [ ] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi antiparalele
d) [ ] radicalii unui lanţ sunt amplasaţi între radicalii altui lanţ
e) [x] este determinată de succesiunea aminoacizilor

Punctajul: 1029,5,1,0,1,0,0
Afirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a proteinelor
a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidic
b) [ ] e stabilizată de legături covalente
c) [x] este determinată de secvenţa aminoacizilor, forma si polaritatea radicalilor
d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a aminoacizilor situaţi în apropiere
e) [ ] este o structură absolut rigidă

Punctajul: 10Structura terţiară
a) [x] apare graţie interacţiunii sterice a aminoacizilor amplasaţi liniar departe unul
de altul
b) [x] este stabilizată de legături necovalente, slabe
c) [x] se realizează şi prin legăture hidrofobe
d) [x] nu se distruge la denaturare
e) [ ] se mai numeşte si structură covalentă

Punctajul: 10Structura terţiară a proteinelor
a) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare
b) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de flexibilitate
c) [x]
d) [ ] este formată din 2 sau mai multe lanţuri polipeptidice
e) [ ] întotdeauna determină funcţia proteinei

Punctajul: 10Structura cuaternară a proteinelor
a) [x] reprezintă organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţional
b) [x] se realizează prin legături necovalente dintre suprafeţele de contact

ale domenelor
c) [ ] se realizează prin legături covalente
d) [x] molecula proteică posedă mobilitate şi suferă fluctuaţii
e) [ ] nu se distruge prin denaturare

Punctajul: 10Structura cuaternară a moleculei proteice
a) [x] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de formare a intermediarilor
b) [x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii aminoacizilor
c) [ ] în prealabil nu se formează intermediari
d) [x] funcţionarea proteinelor e realizată prin deplasarea domenelor
e) [ ] se realizează prin legături chimice covalente

Punctajul: 10Selectaţi oligomerii
a) [x] HbA1
b) [x] LDH
c) [ ] mioglobina
d) [x] fibrina
e) [x] imunoglobulinile

Punctajul: 10Structura hemoglobinei umane - afirmaţii corecte
a) [x] tetramerul e format din 2 tipuri de subunităţi:
b) [x] fiecare subunitate conţine gruparea prostetică hem
2+
c) [x] legatură hem proteină se realizează prin Fe - His distală
a globinei
d) [ ]
e) [ ] protomerii constituenţi sunt legaţi prin forţe covalente

Punctajul: 10Colagenul (afirmaţiile corecte)
a) [x] conţine circa 1/3 glicină
b) [x] secvenţa aminoacizilor din lanţul polipeptidic este de tipul (Gly-X-Y)n
c) [ ] lanţul polipeptidic e constituit dintr-un număr mic de aminoacizi
d) [ ] -elicea tipică
e) [x] secvenţă aminoacizilor determină gradul înalt de periodicitate

Punctajul: 10În legătură cu colagenul sunt corecte afirmaţiile
2+
a) [x] este o proteină fixatoare de Ca
b) [ ] este o proteină globulară intracelulară
c) [x] e o proteină fibrilară extracelulară
d) [ ] nu se tumefiază la dizolvare
e) [ ] e insolubil

Punctajul: 10Care din afirmaţiile de mai jos referitor la colagen sunt corecte
a) [x] e constituit dintr-
b) [x] intră în componenţa ţesuturilor cu funcţie de spirijin

c) [ ] se conţine în cantităţi mari în bacterii
d) [x] se destinge prin conţinutul de 1/4 Pro şi Hyp
e) [ ] nu conţine lizină, hidroxilizină şi alizină

Punctajul: 10Colagenul - afirmaţii corecte
a) [x] unitatea structurală e tropocolagenul
b) [x] stabilitatea e determinată de legăturile covalente incrucişate
c) [x] cele trei catene ale tropocolagenului formează un superhelix cu

pasul de 28 Angstremi
d) [ ] colagenul conţine şi aminoacizi atipici de tipul desmozinei şi izodesmozinei
e) [ ] atât hidroxiprolina, cât şi hidroxilizina sunt codificate în codul

genetic

Punctajul: 10Tropocolagenul (TC) - afirmaţiile corecte:
a) [x] moleculele de tropocolagen sunt dispuse în trepte şi deplasate cu

1/4 din lungimea lor
b) [ ] în tropocolagen există legături -S-S-
c) [ ] moleculele de tropocolagen sunt dispuse exact una peste alta
d) [ ] superspirala TC este stabilizată de leg. de hidrogen
e) [ ] molecula de TC este triplu-elicoidală

Punctajul: 10Referitor la colagen(C) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] hidroxilarea resturilor de Lys si Pro se face posttranslaţional
b) [x] colagenul are o structură striată
c) [ ] stabilitatea lanţurilor polipeptidice оn C se realizează prin legături

de hidrogen
d) [ ] TC conferă elastinei o mare rezistenţă mecanică
e) [ ] aorta conţine colagen în cantităţi apreciabile

Punctajul: 10Legătura covalentă încrucişată între 2 lanţuri polipeptidice apare оn:
a) [ ] structura fibrinogenului
b) [ ] structura hemoglobinei
c) [ ] structura elastinei
d) [ ] structura mioglobinei
e) [x] structura colagenului

Punctajul: 10Enzimele, afirmaţii corecte:
a) [x] sunt catalizatori biologici

b) [ ] prezintă catalizatori anorganici
c) [ ] se pot forma numai оn celulele vii
d) [x] există şi în forma neactivă în organism
e) [ ] catalizează numai reacţiile de sinteză

Punctajul: 10Proprietăţile comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:
a) [x] nu modifică direcţia reacţiei
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei reversibile
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde
d) [x] nu se consumă în decursul reacţiei
e) [ ] activitatea lor nu se reglează

Punctajul: 10Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin:
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamic
b) [x] posedă specificitate
c) [x] au eficienţă catalitică mult mai mare
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde

e) [ ] schimbă direcţia reacţiei catalizate

Punctajul: 10Enzimele, natura chimică:
a) [ ] prezintă numai proteine simple
b) [x] sunt proteine simple şi conjugate
c) [ ] sunt glicolipide
d) [ ] prezintă compuşi macromoleculari

e) [ ] sunt nucleoproteide

Punctajul: 10Referitor la natura chimică a enzimelor afirmaţiile corecte sunt:
a) [x] sunt constituite din aminoacizi
b) [ ] sunt compuşi termostabili
c) [x] în apă formează soluţii coloidale
d) [x] sunt compuşi micromoleculari
e) [x] sunt scindate de proteaze

Punctajul: 10Enzimele conjugate, afirmaţii corecte:
a) [ ] posedă specificitate, determinată de cofactor
b) [x] cofactorul e componenta termostabilă
c) [x] efectul enzimatic e dependent de ambele componente
d) [ ] acţionează numai în dependenţa de coenzimă
e) [ ] acţionează numai în dependenţa de partea proteică

Punctajul: 10Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] preponderent servesc cationii unor metale
b) [x] în calitate de coenzimă apar vitaminele

c) [ ] ca coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii metalici
d) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele
e) [x] totalitatea compuşilor neproteici sunt cofactori

Punctajul: 10În legătură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor
b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) [ ] determină specificitatea de acţiune
d) [ ] îndeplinesc funcţia de legătură între substrat şi enzimă
e) [ ] grupa prostetică prezintă cofactorul slab legat de apoenzimă

Punctajul: 10Organizarea enzimelor în celulă:
a) [x] sunt organizate оn complexe multienzimatice
b) [x] pot fi fixate de structuri supramoleculare
c) [x] pot conţine mai multe subunităţi
d) [ ] pot avea numai o singură localizare
e) [ ] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diferite structuri

Punctajul: 10Centrul activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor apropiaţi din secvenţa
b) [x] un plan оn molecula
c) [ ] structură compusă unicală
d) [x] un punct din structura terţiară
e) [ ] un component al centrului activ e şi coenzima

Punctajul: 10Centrul activ al enzimelor:
a) [x] se formează la interacţiunea enzimei cu substratul

b) [x] în centrul activ deosebim porţiunile de contact şi catalitică
c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitorul
d) [x] în centrul activ se leagă substratul
e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii cuaternare

Punctajul: 10Grupele funcţionale ce participă la formarea centrului activ al enzimelor:
a) [x] OH - Ser
b) [x] SH - Cys
c) [x] NH2 - Lys
d) [x] OH - Tyr
e) [ ] -CO - NH -

Punctajul: 10Substratul:
a) [x] e substanţa asupra căreia acţionează enzima
b) [ ] este inhibitor sau activator al enzimelor
c) [x] unele enzime interaţionează cu câteva substrate
d) [x] este legat de centrul activ prin legături necovalente
e) [x] este stereo- şi electrostatic complementar centrului activ

Punctajul: 10Centrul alosteric:
a) [x] este separat spaţial de centrul activ
b) [ ] este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) [ ] este locul fixării unor compuşi cu structură asemănatoare substratului
e) [x] este centrul reglator al unor enzime

Punctajul: 10Enzimele alosterice:
a) [x] pot conţine numai un centru activ şi numai un centru alosteric
b) [ ] centrul alosteric poate fixată activatorul cât şi inhibitorul
c) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrele alosterice
d) [ ] modulatorul şi substratul poate fi aceiaşi substanţa
e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei enzimei

Punctajul: 10Reglarea activităţii enzimelor:
a) [x] la baza reglarii activităţii enzimei pot sta şi modificării covalente
b) [x] starea activă apare la împachetarea spontană a moleculei (autostructurare cuaternară)
c) [ ] modificarea structurii primare nu afectează funcţiile enzimei
d) [ ] produsele reacţiei activează enzima
e) [x] modificările covalente constau în fosforilarea, metilarea, adiţionarea adenilatului la

radicalii aminoacizilor

Punctajul: 10 Mecanismul de acţiune a enzimelor:
a) [x] scad energia de activare a reacţiei respective
b) [ ] inseră o porţiune de energie din exterior pentru depăşirea barierei energetice
c) [x] are loc formarea complexului enzima-substrat [ES]
d) [ ] complexul ES e o structură rigidă, stabilă
e) [ ] formarea complexului ES nu modifică proprietăţile fizice ale enzimei

Punctajul: 10Complexul enzimă-substrat:
a) [x] în complexul enzimă-substrat - substratul se deformează
b) [ ] complementaritatea sterică dintre E şi S e absolută
c) [x] complementaritatea centrului activ este indusă de substrat
d) [x] complexul enzimă-substrat favorizează atingerea stării de tranziţie
e) [ ] în complexul enzimă-substrat grupele funcţionale ale centrului activ nu suferă modificări

conformaţionale

Punctajul: 10Mecanismul de acţiune a enzimelor:
a) [x] legătura atacată este orientată precis în spaţiu
b) [x] fixarea substratului tensionează centrul activ, modificînd substratul respectiv
c) [x] оn centrul activ al enzimei are loc cataliza covalentă
d) [x] оn centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-bazica
e) [ ] la interacţiunea S şi E se modifică atât conformaţia enzimei cвt şi a

substratului

Punctajul: 10Proprietăţile generale ale enzimelor:
a) [x] termolabilitatea
b) [x] posedă specificitate
c) [x] activitatea e dependentă de pH - ul mediului
d) [x] activitatea e dependentă de modulatori specifici
e) [ ] activitatea e dependentă numai de substrat

Punctajul: 10Specificitatea enzimelor:
a) [ ] depinde de coenzimă
b) [ ] depinde de partea proteică şi de coenzimă
c) [ ] poate fi absolută - catalizează transformările unui singur substrat
d) [ ] poate fi relativă – catalizează transformările unui grup de S cu acelaşi

tip de legătura
e) [ ] poate fi stereochimică - catalizează transformările unui stereoizomer

al substratului

Punctajul: 10Termolabilitatea enzimelor:
a) [x] termolabilitatea determină afinitatea E faţa de S şi de modulatori
b) [ ] e dependentă de coenzimă
0 0
c) [ ] la t C mai mari de 50 C activitatea E creşte
0 0
d) [ ] la t C scăzute, mai mici de 10 C, activitatea E nu se modifică
e) [x] termolabilitatea optimă pentru majoritatea enzimelor e cuprinsă între

0
20-40 C

Punctajul: 10Influenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:
a) [x] pH-ul determină stabilitatea enzimei
b) [x] pH-ul asigură afinitatea enzimei faţa de substrat
c) [x] pH-ul modifică activitatea catalitică a enzimei
d) [ ]
pH-ul nu modifică gradul de disociere al grupelor funcţionale din
centrul activ
e) [x] pH-ul optim nu coincide cu pH-ul mediului intracelular al enzimei

Punctajul: 1066,5,0,1,0,1,1
Activarea specifică a enzimelor e posibilă prin:
a) [ ] mărirea concentraţiei substratului
b) [x] surplus de coenzime
c) [ ] denaturare
d) [x] proteoliză limitată
e) [x] modulare alosterică

Punctajul: 10Inhibiţia specifică a enzimelor e posibilă prin:
a) [ ] denaturare
b) [ ] salifiere
c) [x] exces de substrat

d) [x] modulare alosterică
e) [ ] modificări ale pH- ului

Punctajul: 10Inhibiţia competitivă:
a) [ ] prezintă o inhibiţie ireversibilă
b) [x] inhibitorul se aseamană după structură cu S
c) [x] e posibilă simultan fixarea substratului şi a inhibitorul
d) [x] inhibitorul se leagă în centrul activ alosteric
e) [x]
inhibitorul se leagă cu centrul activ

Punctajul: 10Inhibiţia competitivă:
a) [x] nu e posibilă simultană fixarea a S şi a inhibitorului
b) [x] la enzimă se leagă compusul a cărui concentraţia e mai mare
c) [x] inhibiţia se înlătura prin exces de substrat
d) [ ]
inhibitorul este scindat fermentativ
e) [x] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea în centru activ

Punctajul: 10Inhibiţia alosterică:
a) [x] e caracteristică pentru enzimele oligomere
b) [ ] inhibiţia e determinată de interacţiunea subunităţilor
c) [ ] enzimele respective preponderent au structură terţiară
d) [x] sta la baza efectului substanţelor medicamentoase
e) [x] prezintă mecanism de reglare a activităţii enzimatice

Punctajul: 10Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x] acidul malic este un inhibitor competitiv
b) [x] face parte din clasa oxidoreductazelor
c) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă
d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malic
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + 2

Punctajul: 10Referitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] face parte din clasa hidrolazelor
b) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenului
c) [x] оn rezultatul PL se modifică structura terţiară
d) [ ] în rezultatul PL nu se modifică structura primară
e) [x] în rezultatul PL se formează centrul activ

Punctajul: 10Referitor la amilază salivară şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a substratului

d) [ ] NaCl provoacă denaturarea enzimei
e) [ ] la activare se modifică structura primară a enzimei

Punctajul: 10Efectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:
a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă
b) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană
c) [ ] modifică structura primară a enzimei
d) [ ] inhibă enzima prin produsele reacţiei
e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane

Punctajul: 10Katalul prezintă:
a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkM de S în 1 min

0
la 25 C
b) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mM de S în 1 min

0
la 25 C
c) [x] cantitate de E necesară pentru transformarea 1 mol de substrat

0
оn 1 sec la 25 C
d) [ ] numărul moleculelor de substrat ce se transformă în 1 min cu ajutorul

1 molecule de enzimă
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn 1 min

0
la 25 C raportată la 1 mg proteină

Punctajul: 10Unitatea internaţională este:
a) [x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn 1 min

0
la 25 C
b) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în

0
1 min la 25 C
c) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de substrat în

0
1 sec la 25 C
d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 mol

de enzimă
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn

0
1 min la 25 C raportată la 1 mg proteină

Punctajul: 10Izoenzimele:
a) [x] preferenţial sunt oligomeri
b) [ ] catalizează diferite reacţii
c) [x] joacă rol de reglatori in metabolism
d) [x] au sensibilitate diferită la efectorii alosterici
e) [ ] nu se deosebesc prin activitatea lor

Punctajul: 10Prezenţa izoenzimelor e determinată de :
a) [x] particularităţile metabolismului în diferite organe
b) [x] localizarea şi rolul metabolic în aceeaşi celulă
c) [x] necesitatea unei reglari fine a metabolismului
d) [ ] efectul factorilor mutageni, ce modifică activitatea catalitică a E
e) [x] necesitatea unei adăptari metabolice la factorii nocivi

Punctajul: 10Referitor la izoenzimele LDH care afirmaţii sunt corecte:
a) [x] sunt tetrameri de două tipuri "M" şi "H"
b) [ ] sunt dimeri de două tipuri "M" şi "H"
c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă
d) [x] LDH se găseşte în ţesuturi sub 5 forme diferite
e) [x] izoenzimele sunt determininate de particularităţile metabolizmului оn diferite organe

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la creatinkinaza (CK) sunt:
a) [ ] este compusă din lanţuri M şi H, prezentînd 3 izoenzime
b) [ ] este compusă din lanţuri M şi B, prezentînd 3 izoenzime
c) [ ] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M şi B
d) [ ] creşterea concentraţiei serice confirmă infarctul miocardic
e) [ ] determinările sale serice sunt lipsite de importanţa în clinică

Punctajul: 10Vitamina B1:
a) [x] are оn structura ei un atom de azot cuaternar
b) [x] este coenzimă sub forma unui derivat fosforilat
c) [x] -cetoacizilor
d) [ ] -aminoacizilor
e) [x] cea mai utilizată formă coenzimatică este tiamindifosfatul

Punctajul: 10Referitor la vitamina B2 sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2
b) [ ] FAD este esterul difosforic al vitaminei B2
c) [x] FAD este dinucleotidul vit.B2
d) [x] FMN şi FAD sunt coenzimile unor E din clasa oxidoreductazelor
e) [x] FMN şi FAD pot exista în 2 forme –redusă şi oxidată

Punctajul: 10Afirmaţile corecte referitoare la NAD sunt:
a) [x] ia parte оn transferul unui hidrid–ion
b) [ ] legătura sa cu apoenzimele este covalentă
+
c) [x] coenzma NAD participă în reacţii de oxido–reducere
d) [x] în componenţa ei întră vitamina B5
e) [ ] există într-o singură formă- oxidată

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitoare la coenzima NADP sunt:
a) [x] enzimele NADP- dependente participă în reacţii de oxido-

reducere
b) [x] conţine un rest fosfat fixat la 2'- OH al adenozinei
c) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele
d) [x] componentul activ e amida acidului nicotinic
e) [ ] conţine în structura sa acidului nicotinic

Punctajul: 10Referitor la vitamina B6 şi coenzimele ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina, piridoxamina, piridoxalul
b) [x] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a aminoacizilor
c) [ ] ca coenzimă e utilizată piridoxamina şi piridoxalul
d) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor
e) [x] in procesul de transaminare sunt utilizate atвt piridoxalfosfatul,

cвt şi piridoxaminofosfatul

Punctajul: 10Referitor la acidul ascorbic sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este vitamina K
b) [x] este vitamina C
c) [x] participă la reacţii de hidroxilare cu implicarea O2
d) [x] este necesară la transformarea prolinei în hidroxiprolină
e) [ ] transformă ac. -carboxiglutamic

Punctajul: 10Metalele ca cofactori:
a) [x] participă nemijlocit la cataliză
b) [x] pot juca rolul de acceptori de electroni
c) [x] pot stabiliza structura enzimei
d) [ ] modifică structura primara a enzimei
e) [ ] provoacă denaturarea enzimei

Punctajul: 10Preparatele medicamentoase enzimatice conţin:
a) [x] tripsină şi chimotripsină
b) [x] amilază şi lipază
c) [x] bromelaină şi papaină
d) [ ] catalază peroxidaze
e) [ ] urează şi colagenaze

Punctajul: 10Preparatele farmaceutice enzimatice exercită acţiune:
a) [ ] digestiva
b) [x] fibrinolitică
c) [x] antihemoragică
d) [x] antiedematică
e) [x] antiinfamatoare

Punctajul: 10Clasificarea proteinelor:
a) [x] există atât proteine simple, cât şi conjugate
b) [ ] toate proteinele sunt conjugate
c) [ ] toate proteinele sunt formate din catene polipeptidice şi

un compus neproteic
d) [x] principalele proteine simple sunt albuminele, globulinile şi

histonele
e) [ ] subclasele proteinelor conjugate sunt: glicoproteinele, lipo-
proteinele, nucleoproteinele

Punctajul: 10Albuminele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] sunt proteine ale plasmei sanguine
c) [x] sunt sintetizate exclusiv оn hepatocite
d) [ ] au masa moleculară foarte mare şi sarcină pozitivă la pH

fiziologic
e) [x] menţin presiunea oncotică sanguină şi asigură transportul

diferitor compuşi

Punctajul: 10Globulinele:
a) [x] 1- 2- - -globulinele
b) [x] sunt proteine simple din plasma sanguină
c) [x] se sintetizează parţial în ţesutul limfatic
d) [ ] -globulinele asigură protecţia imunologică
e) [ ] -globulinele asigură protecţia antihemoragică

Punctajul: 10Histonele:
a) [ ] sunt proteine simple citoplasmatice
b) [x] exista următoarele forme H1, H2A, H2B, H3 şi H4
c) [x] sunt proteine bazice ce conţin un număr mare de resturi ale liz
şi arg
d) [ ] la pH fiziologic au sarcină negativă
e) [x] formează cu ADN-ul complexul numit - nucleozom

Punctajul: 10Glicoproteinele:
a) [x] sunt complexe glucid-proteice în care predomină elementul
proteic
b) [x] partea glucidică este strict organizată
c) [ ] partea glucidcă e constituită din glicozaminoglicani
d) [ ] au funcţie structurală, deoarece intră în componenţa substanţei

fundamentale a tesutului conjunctiv
e) [x] determină individualitatea celulară

Punctajul: 10Mucina:
a) [ ] este de origine sanguină
b) [x] este produsă de celulele mucoasei cavităţii bucale
c) [x] este o glicoproteină atipică în care cota glucidelor este relativ

%)
d) [x] partea glucidică e formată din unităţi dizaharidice repetitive (ac.

mucoitinsulfuric)
e) [x] asigură protecţia termică şi chimică a mucoaselor

Punctajul: 10Colagenul – particularităţile compoziţiei:
a) [x] conţine: 33%-glu; 25%-pro şi hyp; 10%-ala
b) [x] conţine: lizină, 5-hidroxilizină, alizină
c) [ ] conţine: 4- şi 5-hidroxiprolină
e) [ ] nu conţine: cistină, cisteină şi metionină

Punctajul: 10Colagen - particularităţile structurii primare:
a) [ ] reprezintă o catenă polipeptidică liniară
b) [x] o catenă conţine cea 1000-1100 resturi de aminoacizi
c) [x] radicalii aminoacizilor sunt aranjaţi în linie frântă, datorită inelelor

prolinei şi hidroxiprolinei
d) [x] este stabilizată de legături peptidice obişnute şi atipice

e) [ ] -carboxil ale
prolinei şi hidroxiprolinei

Punctajul: 10Colagenul- particularităţile structurii secundare:
a) [x] -spirala colagnică
b) [ ]
este rasucită spre dreapta
c) [x] o spira conţine 3,3 resturi de aminoacizi şi are 0,93 nm
d) [x] este stabilizată de interacţiuni sterice dintre inelele prolinei şi

hidroxiprolinei
e) [ ] este formată din 2 sau mai multe catene polipeptidice

Punctajul: 10Colagenul - particularităţile conformaţiei:
a) [x] unitatea strucurală a colagenului este tropocolagenul
b) [ ] tropocolagenul este o elice triplă răsucită spre stânga
c) [x] tropocolagenul este stabilizat de legături de hidrogen dintre

grupele peptidice ale catenelor vecine
d) [ ] tropocolagenul are o configuraţie globulară
e) [x] tropocolagenul are diametrul de 1,5 nm, lungimea - 300nm şi masa

moleculară - 300 kDa

Punctajul: 10Structura colagenului:
a) [x] unităţile tropocolagenice se asamblează formând microfbrile,

fibrile şi fibre de colagen
b) [x] unităţile tropocolagenice sunt unite prin legături covalente

încrucişate
c) [x] legăturile covalente încrucişate se formează la interacţiunea

resturilor lizinei, hidroxilizinei şi alizinei
d) [ ] legăturile covalente încrucişate sunt extrem de slabe şi nestabile

e) [ ] în microfibrile unităţile tropocolagenice sunt deplasate una faţă de

Punctajul: 10Proprietăţile colagenului:
a) [ ] este o proteină solubilă în orice solvent
b) [x] în soluţii se tumefiază
c) [x] este foarte rezistent la tracţie
d) [x] este o proteină termostabilă
e) [ ] proprietăţile depind de cantitatea glicinei şi alaninei

Punctajul: 10Tipurile colagenului:
a) [x] există 12 forme diferite de colagen
b) [ ] formele colagenului se deosebesc după configuraţie
c) [ ] toate formele colagenului îmbină 3 tipuri de catene primare:
d) [x] pentru oase şi dinţi este specific tipul I al colagenului
e) [x] 2

Punctajul: 10Colagenul:
a) [x] este principala proteină extracelulară
b) [x] constituie 25% din proteinele umane
c) [ ] predomină în bacterii
d) [ ] în cantităţi mari este prezent în organele parenchimatoase
e) [x] este principala proteină a oaselor şi dinţilor

Punctajul: 10Proteinele fixatoare de calciu:
a) [ ] mioglobina şi hemoglobina
b) [x] fibrina şi accelerina

c) [x] colagenul
2+
d) [x] calmodulina şi Ca - ATPaza
e) [x] proteina intestinalг fixatoare de calciu (CaBP)

Punctajul: 10Particularităţile structurii proteinelor fixatoare de calciu:
a) [x] calciul este fixat electrostatic
2+
b) [ ] centrele de fixare a Ca conţin acid aspartic şi acid glutamic
2+
c) [x] ionii de Ca -carboxil ale acidul -carboxiglutamic
d) [x] -carboxiglutamic este format prin carboxilare cu participarea

vitaminei K
e) [ ] acidul -carboxiglutamic este codificat de codul genetic

Punctajul: 10Enzimele salivei provin din:
a) [ ] celulele mucoasei cavităţii bucale
b) [x] glandele salivare
c) [x] plasma sanguină
d) [ ] produsele alimentare
e) [x] bacteriile plăcii dentare

Punctajul: 10Lizocimul:
a) [x] este o hidrolază
b) [x] este o glicozidază
c) [ ] scindează lipoproteinele membranelor bacteriene
d) [ ] participă la digestia glucidelor alimentare
e) [x] exercită acţiune protectoare antimicrobiană

Punctajul: 10Mucinaza:
a) [ ] sintetizează mucina
b) [x] este hidrolază
c) [x] -glicozidază
d) [ ] scindează resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric
e) [x] asigură înlăturarea moleculilor uzate ale mucinei şi reînnoirea lor

Punctajul: 10 -amilaza salivară:
a) [x] este principala enzimă digestivă salivară
b) [ ] -glicozidază
c) [x] scindează amidonul şi glicogenul
d) [x] -1,4-0-glicozidice
e) [ ] este produsă de glandele salivare

Punctajul: 10Modificările activităţii enzimelor salivare în diverse afecţiuni:
a) [ ] activitatea ureazei creşte în uremie
b) [x] activitatea lizocimului creşte în stomatite, gingivite şi alte afecţiuni

bacteriene
c) [ ] activitatea mucinazei scade оn carie
d) [x] -amilazei creşte în parotită
e) [ ] activitatea maltazei creşte în parotită

Punctajul: 10Оmplicarea enzimelor salivare оn afecţiunile stomatologice:
a) [x] activitatea ureazei facilitează formarea tartrului dentar
b) [ ] catalaza şi peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizarea
c) [x] colagenaza şi glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltarea

paradontozei
d) [x] -amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate оn geneza

cariei
e) [ ] lizocimul stimulează proliferarea bacteriană şi apariţia gingivitelor

Punctajul: 10Bazele azotate majore din ADN sunt:
a) [x] adenina
b) [x] citozina
c) [x] guanina
d) [x] timina
e) [ ] uracilul
Punctajul: 10Bazele azotate majore din ARN sunt:
a) [x] adenina
b) [x] citozina
c) [x] uracilul
d) [x] guanina
e) [ ] timina
Punctajul: 10Bazele azotate minore din componenţa acizilor nucleici sunt:
a) [x] tioguanina
b) [x] pseudouridina
c) [x] dihidrouridina
d) [ ] 2,4 – dihidroxipirimidina
e) [ ] 5 - metiluracilul
Punctajul: 10Componentele structurale ale ADN – ului sunt:
a) [ ] riboza
b) [ ] uracilul
c) [x] dezoxiriboza
d) [x] acidul fosforic
e) [x] timina
Punctajul: 10Componentele structurale ale ARN – ului sunt:
a) [x] pseudouridina
b) [ ] timina
c) [x] dezoxiriboza
d) [x] adenina
e) [x] dihidrouridina
Punctajul: 10În acizii nucleici există următoarele tipuri de legătură:
a) [ ] peptidică
b) [x] 3',5'-fosfodiesterică
c) [x] N – glucozidică
d) [x] interacţiune hidrofobă
e) [x] de hidrogen

Punctajul: 10Structura ADN – ului:
a) [ ] este un poliribonucleotid
b) [x] conţine d AMP, d GMP, d CMP, TMP
c) [x] la cap 5' se află restul de fosfat
d) [x] monomerii se leagă prin leg. 3',5' - fosfodiesterice
e) [ ] monomerii se leagă prin leg. alfa-glicozidice

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu adenozina sunt:
a) [x] legătura glucozidică este N9 – C'1
b) [x] conţine grupări amino libere

c) [ ] nu are grupare OH la C'2
d) [x] este un ribonucleozid
e) [ ] conţine resturi fosfat

Punctajul: 10În legătură cu citidina sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este un ribonucleozid
b) [x] legătura glicozidică este N1 – C'1
c) [ ] nu are grupare OH la C'2
d) [ ] este fosforilată
e) [x] prezintă în ARN şi ADN

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu timidina sunt:
a) [x] este un dezoxiribonucleozid
b) [ ] este un ribonucleotid
c) [x] conţine o grupă metil
d) [ ] conţine 2 legături N1 - glicozidice
e) [x] legătura glicozidică este N1 – C'1

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la acidul adenilic sunt:
a) [x] este constituit din bază azotată ; pentoză şi acid fosforic
b) [ ] este un dezoxiribonucleotid
c) [x] este AMP-ul
d) [ ] prezintă AMPc
e) [x] poate fixa prin legгturile macroergice 2 resturi de acid fosforic

Punctajul: 10Cвte legгturile de H va forma cu fragmentul din catenă complementară
fragmentul de ADN cu secvenţa
-T – C – G – A – G – :
a) [ ] 5
b) [ ] 7
c) [ ] 13
d) [x] 15
e) [ ] 18

Punctajul: 10Structura secundară a ADN-ului:
a) [x] este bicatenară
b) [ ] catenele sunt paralele
c) [ ] catenele se leagă prin legături fosfodiesterice
d) [x] bazele azotate ocupă interiorul structurii
0
e) [ ] catenele nu pot fi separate la t ridicate

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu ADN-ul sunt:
a) [x] stivuirea bazelor azotate este determinata de interacţiuni hidrofobe
b) [ ] catenele ADN-ului sunt identice după componenţa nucleotidică
c) [ ] catenele sunt identice după secvenţa nucleotidică
d) [x] planurile bazelor azotate sunt orientate perpendicular pe axul unic al helixului
e) [ ] оn toate ADN-urile raportul G + C / A + T este egal cu 1

Punctajul: 10Caracteristicile dublului helix al ADN – lui:
a) [x] legăturile de hidrogen asigură împerecherea specifică a bazelor azotate
b) [x] pasul conţine 10 nucleotide şi are lungimea de 0,34 nm
c) [x] catenele antiparalele sunt complementare una faţă de alta
d) [x] diferite forme de DNA sunt determinate de gradul de dehidratare al acizilor nucleici
e) [ ] formă A a ADN-ului conţine 10 resturi la o spiră

Punctajul: 10Cu privire la ADN sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] la organisme din aceaşi specie ADN-ul are o componenţă nucleotidică identică
b) [x] componenţa ADN-ului la diverse specii de organisme diferă
c) [x] ADN-ul la aceeaşi specie nu este independenta de: vîrstă, raţie alimentară, mediul
ambiant
d) [ ] în ADN, indeferent de provinenţă, A/C=1 şi G/T=1
e) [x] în ADN, indeferent de sursa din care provine, A/T=1 şi G/C=1

Punctajul: 10Afirmaţii corecte refreitor la ADN:
a) [ ] dublul helix este o structură rigidă
b) [x] dublul helix posedă un dinamism deosebit
c) [x] modificările în dublul helix depind de mediul extern al moleculei de ADN

d) [x] unele segmente de ADN pot fi superspiralizate
e) [x] unele segmente de ADN sunt în formă înelară deschisă

Punctajul: 10Referitor la ADN sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] dublul helix e o structură cu un grad mare de cooperativitate
0
b) [x] în soluţii concentrate de acizi şi baze la t C înalte ADN se denaturează
c) [ ] denaturarea DNA este un proces ireversibil
d) [ ] la denaturare se rup legăturile fosfodiesterice
e) [x] la denaturare se păstrează toată structura primară a ADN-ului

Punctajul: 10Nucleozomul:
a) [ ] este unitatea structurală repetabilă a cromatinei

b) [x] ADN-ul este asociat оn nucleozom cu proteine bazice-histonele
c) [ ] histonele sunt proteine cu sarcină negativă
d) [ ] legătura DNA – histone este hidrofobă
e) [x] legătura DNA – histone este electrostatică

Punctajul: 10Referitor la nucleozomi sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] partea proteică este un octamer al histonelor – set dublu de H4, H3, H2A şi H2B
b) [x] octamerul este înfăşurat de ADN-ul dublu inelar cu lungimea de 146 nucleotide
c) [x] histonele H1 sunt ataşate de ADN-linker
d) [ ] reprezintă forma de compactizare a ARN-ului
e) [ ] determină supraspiralizarea la DNA procariot
f) [ ] DNA este asociat cu proteinele ce posedă caracter acid

Punctajul: 10Referitor la histone:
a) [x] conţin mari cantităţi de Lys şi Arg
b) [ ] sunt bogate în asparagină şi glutamină
c) [ ] în structura nucleozomului predomină H1
d) [ ] se leagă covalent de spirala ADN-ului
e) [x] formează octameri

Punctajul: 10Referitor la ARN sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii
b) [ ] cantitatea de ARN în celulă este constantă
c) [x] este un ribonucleotid monocatenar
d) [x] nucleotidele constituente – AMP, GMP, UMP, CMP
e) [x] nucleotidele sunt legate prin legături 3' – 5- fosfodiesterice

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la ARNm sunt:
a) [x] prezintă molecule foarte heterogene
b) [x] fiecărei gene îi corespunde molecula sa de ARNm
c) [ ] C. conţine baze minore

d) [ ] e asociat permanent cu ribozomii
e) [ ] fiecare aminoacid are ARNm al său

Punctajul: 10Referitor la ARNm sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] e temporar asociat cu ribozomii
b) [ ] este copia exactă a catenei codificătoare din ADN
c) [x] conţine informaţia despre sinteza proteinelor
d) [ ] începe cu secvenţa AUG
e) [x] secvenţa bazelor în ARNm este complementară cu fragmentul din ADN corespunzător

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte privind ARNt sunt:
a) [ ] transportă informaţie genetică de la nucleu la ribozomi
b) [x]
c) [x] conţine baze azotate minore
d) [x] sunt constituite din 75 – 90 resturi de nucleotide
e) [ ] la cap. 3' se află porţiunea anticodon

Punctajul: 10Referitor la ARNt sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] transportă aminoacizi la sediul de sinteză al proteinelor
b) [x] moleculele de ARNt au structură analogică
c) [x] sunt molecule monocatenare
d) [ ] conţine numai baze azotate majore

e) [ ] nu conţine segmente complementare

Punctajul: 10Referitor la ARNt sunt adevărate afirmaţiile:
a) [x] prezintă o conformaţie în "foae de trifoi"
b) [x] aminoacidul activat se leagă la 3'–OH
c) [ ] bucla anticodon e compusă din 3 baze azotate
d) [ ] reprezintă 50 – 60% din tot ARN celular
e) [ ] forma spaţială e un dublu helix cu catene antiparalele

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referetoare la ARNr :
a) [ ] sunt molecule cu formă şi mărime similară
b) [x] fiecare tip de ARNr posedă structura sa spaţială
c) [ ] are configuraţia "foiii de trifoi"
d) [ ] este dublu catenar
e) [ ] este polinucleotid monocatenar

Punctajul: 10Structura şi funcţia ribozomilor:
a) [ ] subunităţile conţin numai proteine
b) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
c) [x] ribozomii posedă 2 situsuri
d) [x] subunitatea mare conţine:ARN 23S şi 5S şi proteine L1 - 34
e) [x] subunitatea mică conţine: RNA 16S şi proteine S1 - 21

Punctajul: 10Replicarea ADN :
2+ 2+
a) [x] sunt necesari Mg , Mn
2+ 2+ 2+
b) [ ] sunt necesari Cu , Fe , Zn
c) [x] participă dezoxiribonucleozidtrifosfaţii respectivi
d) [ ] sediul sintezei ADN-ului este citoplasma
e) [x]

Punctajul: 10Biosinteza ADN-ului:
a) [x] replicarea este un proces semiconservativ
b) [x] necesită prezenţa ADN-ului matricial bicatenar
c) [ ] prezenţa primerului nu este obligatorie
d) [ ] necesită prezenţa numai a dezoxiribonucleotidelor
e) [x] sediul sintezei de ADN-ului este nucleul
f) [ ] este necesar un ribonucleotid cu 5'OH liber

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la replicare sunt:
a) [x] replicarea este bazată pe complementaritatea bazelor azotate
b) [ ] catena–fiica este paralelă cu catena matriţă
c) [ ] catena–fiica este identică după secvenţa nucleotidică cu cea parentală
d) [x] replicarea este cuplată cu despiralizarea ADN-ului parental
e) [x] replicarea decurge în ambele direcţii cu aceiaşi viteză

Punctajul: 10Complexul ADN–replicaza cuprinde:
a) [x] ADN–polimerazele I, II, III
b) [ ] NAD-dehidrogenazele
c) [x] helicaza
d) [x] topoizomerazele I, II
e) [x] ARN-polimeraza
Punctajul: 10Fragmentele Okazaki:
a) [x] sunt fragmente relativ scurte
b) [x]
c) [ ] se formează la sinteza catenei lider de ADN
d) [x] există un timp relativ scurt
e) [ ] sunt identice catenei matriţă

Punctajul: 10Fragmentele Okazaki - caracteristica lor:
a) [x] sinteza fiecărui fragment necesită primer
b) [x] sunt reunite sub acţiunea DNA-ligazelor
c) [ ] iau naştere sub acţiunea revertazelor
d) [x] reunirea fragmentelor necesită consum de ATP
e) [ ] se formează de RNA–polimeraza I

Punctajul: 10DNA – polimerazele (III):
a) [x] preia instrucţie de la matriţă
b) [ ] poate iniţia sinteza catenelor de DNA
c) [x] prezintă un complex multienzimatic
d) [ ]
e) [x] pentru iniţierea sintezei necesita primer

Punctajul: 10Rolul ARN оn replicare:
a) [ ] este substrat al ADN - polimerazei
b) [x] participă la iniţierea replicării
c) [ ] este relativ scurt – 50-75 nucleotide

d) [x] este necesar pentru sinteză catenei întârziate
e) [ ] este prezent оn molecula finala de ADN

Punctajul: 10Transcrierea (transcripţia), afirmaţiile corecte:
a) [ ] angajează simultan întregul cromozom
b) [x] vizează numai anumite porţiuni din DNA
c) [x] ca matriţă serveşte catena anticodogenă a ADN
d) [ ] necesită prezenţa primerului
e) [ ] în procesul sintezei matriţa se destruge

Punctajul: 10Biosinteza ARN:
a) [x] substratele sunt ribonucleozidtrifosfaţii
b) [x] necesită prezenţa ARN-polimerazei
c) [ ] ambele catene ale ADNului servesc ca matriţă
d) [ ] biosinteza îşi are sediul în citoplasma
e) [x] se sintetizează în direcţi

Punctajul: 10ARN polimeraza procariotelor:
a) 2
b) [ ] iniţiarea sintezei necesită prezenţa praimerului
c) [x] posedă centre: catalitice (2), de fixate a ADN şi a substratelor
d) [x] "cor"- enzima determină elongarea transcrierii
e) [x] e capabilă să sintetizeze toate ARN

Punctajul: 10Terminarea transcrierii este determinată de :
a)
b) [x] secvenţe nucleotide specifice de pe catena de ADN
c) [ ] inhibarea ARN-polimerazei
d) [ ] prezenţa unor proteine ce se fixează de promotor
e) [ ] prezenţa unor proteine ce se fixează de ARN- transcriptul

Punctajul: 10Procesingul (maturarea) ARN-ului mesager constă în:
a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) [x] adiţionarea la capătul 5' a 7–metil - guanozinei
c) [ ] adaosul secvenţei CCA
d) [ ] procesingul are loc оn citozol
e) [x] poliadenilarea la capătul 3'

Punctajul: 10Maturizarea ARN-ului:
a) [x] оn procesing are loc excizia intronilor
b) [x] excizia intronilor are loc prin acţiunea unui ARN nuclear cu M mică
2+
c) [x] autosplisingul are loc în prezenţa guanozinei şi a ionilor de Mg
d) [ ] ARNm sintetizat specifică mai multe fragmente proteice
e) [ ] intronii sunt prezenţi în ARNm matur

Punctajul: 10Maturizarea ARNt:
a) [ ] ARNt activ se sintetizează direct
b) [x] adăugarea la cap 5'a secvenţei CCA
c) [x] maturizarea include modificări ale bazelor azotate şi pentozelor

d) [ ] excizia exonilor e cauzată de ribozimă
e) [ ] formarea configuraţiei "frunză de trifoi"

Punctajul: 10Sinteza ARNr :
a) [x] se sintezează sub formă de ARNr
b) [ ] ARNr se formează direct în citozol
c) [ ] ARNr transcriptul părăseşte nucleul celular
d) [x] ARNr supuse procesingului părăsesc nucleul celular
e) [x] ARNr sintetizat se împachetează în complexe ribonucleoproteice

Punctajul: 10Referitor la ADN-polimeraza ARN dependentă sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este numită şi reverstranscriptază
b) [ ] necesită o catenă matriţă de ADN
c) [x] sintetizează ADN pe matriţă de ARN
d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza ADNc
e) [x] permite intrarea unui ARN viral оn genomul uman

Punctajul: 10Repararea ADN, afirmaţiile corecte:
a) [x] ADN–glicozidazele scindează legătura glicozidică şi elimina baza defecta
b) [x] endonucleazele specifice scindează scheletul în regiunea defectului
c) [ ] ADNp (III) – sintetizează fragmentul corect
d) [x] ADN- ligaza sudează capetele ADN-ului
e) [x] exonucleazele înlătură fragmentul în exces al scheletului

Punctajul: 10Codul genetic:
a) [x] este triplet
b) [ ] în ARNm codonii sunt separaţi între ei prin codoni nonsens
c) [x] codul este degenerat

d) [x] din 64 de codoni, 61 – codifică aminoacizi
e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi

Punctajul: 10Codonul genetic:
a) [x] este universal, comun pentru pro – şi eucariote
b) [x] unii aminoacizi sunt specificaţi de mai mulţi codoni
c) [x] codul este colinear
d) [ ] codul are semne de punctuaţie
e) [x] codul genetic nu este suprapus

Punctajul: 10Codul genetic, afirmaţiile corecte:
a) [x] codonii unui ş aceluiaşi aminoacid sunt numiţi sinonime
b) [x] codonii "nonsens" sunt triplete care semnalizează terminarea sintezei proteinelor
c) [x] codul nu este ambiguu
d) [x]
e) [ ] unii codoni specifică 2 şi mai mulţi aminoacizi diferiţi

Punctajul: 10Codonul AUG:
a) [ ] este un codon de terminare
b) [x] este codonul iniţiator al translaţiei
c) [ ] este codonul iniţiator al transcrierii
d) [x] este codonul metioninei
e) [x] este codonul formil-metioninei

Punctajul: 10Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:
a) [x] modificarea chimică a unei baze de pe o catenă DNA

b) [ ] modificarea chimică a ambelor baze complementare
c) [x] tranziţie sau transversie
d) [x] deleţie
e) [x] inserţie

Punctajul: 10Consecinţele mutaţiilor:
a) [x] stoparea sintezei lanţului proteic
b) [x] sinteza unui lanţ suplimentar polipeptidic
c) [x] sinteza unor molecule defecte de ADN
d) [x] formarea unor proteine anomale
e) [ ] mutaţiile produc modificări în organizm

Punctajul: 10Referitor la aminoacil–ARNt–sintetaze sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] specificitatea este determinată exclusiv de structura ARNt
b) [x] fidelitatea este asigurată de capacitatea lor de autocontrol
c) [ ] proteinele componente determină specificitatea enzimei
d) [ ] posedă 2 centre de fixare: pentru aminoacid şi ARNt
e) [x] necesită prezenţă H2O pentru aşi exercita funcţia

Punctajul: 10Activarea aminoacizilor:
a) [x] activarea are loc оn citozolul celulei
b) [ ] pentru fiecare aminoacid există un singur ARNt specific
c) [x] activarea aminoacidului consumă energia a 2 legăturile macroergice fosfat
d) [ ] complexul aminoacid – ARNt se formează la nivelul ribozomilor
e) [ ] aminoacidul se leagă de grupa OH din poziţia 5' al cap CCA din ARNt
f) [x] -ARNt+AMP
+ PPi
Punctajul: 10Formarea complexului aminoacil – ARNt, afirmaţii corecte:
a) [x] legătură aminoacil – ARNt este macroergică
b) [ ] AA e unit cu ARNt printr –o legătura amidică
c) [x] activarea tuturor AA e catalizată de 20 de aminoacil – ARNt – sintetaze
d) [ ] aminoacizii sunt fixaţi de porţiunea anticodon
e) [x] restul aminoacidic e fixat de capătul 3' terminal al ARNt

Punctajul: 10Iniţierea sintezei proteinelor necesită:
a) [x] ribozomul integru
b) [x] ARNm
c) [ ] factorii proteici Tu, Ts, G
d) [x] GTP
e) [ ] arginina

Punctajul: 10Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor la procariote include:
a) [x] ribozomul funcţional activ 70S
b) [x] ARNm cu codonul AUG plasat оn situsul P
c) [ ] factorii de iniţiere – IF – 1, IF – 2, IF – 3
d) [ ] subunitatea mică a ribozomului
fmet
e) [x] situsul P ocupat de N- formilmet – ARNt

Punctajul: 10Referitor la translaţie sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] sinteza lanţul polipeptidic оncepe cu aminoacidul C – terminal
b) [ ] aminoacidul iniţiator la procariote este metionina

c) [x] donorul de formil este N10 (formil) – FH4
d) [ ] încludere Met şi a fMet necesită un singur ARNt
e) [ ] transferul corect al informaţiei genetice depinde de funcţia de ARNt ca adaptor

Punctajul: 10Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:
a) [x] complexul de iniţiere
b) [ ] aminoacil – ARNt – sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [x] factorii Tu, Ts, G
e) [x] GTP

Punctajul: 10Etapa de elongare a biosintezei proteinelor se caracterizează prin:
a) [ ] formarea ribozomului activ
b) [x] formarea legăturilor peptidice
fmet
c) [ ] legarea fmet – ARNt оn locusul P
d) [x] consumul a 2 moli GTP
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe ARNm

Punctajul: 10Etapa de elongare a biosintezei proteinelor presupune:
a) [x] legarea aminoacil – ARNt оn situsul A
b) [x] - -NH2 din

locusul A
c) [ ] disocierea ribozomului în subunităţile sale
d) [ ] detaşarea de pe ribozom a proteinei sintetizate
e) [x] consumul a două molecule de CTP

Punctajul: 10Оn procesul terminării sintezei proteinelor are loc:
a) [x] înlăturarea ultimului ARNt de pe locusul P
b) [ ] utilizarea a 3 moli ATP
c) [x] eliberarea proteinei sintetizate
d) [x] disocierea ribozomului în subunităţi
e) [ ] citirea tuturor codonilor nonsens

Punctajul: 10Referitor la terminarea sintezei proteinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] necesită prezenţa factorilor R1, R2, S
b) [x] are loc eliberarea ARNm
c) [ ] necesită prezenţa factorului G
d) [ ] este necesară utilizarea GTP
e) [x] este necesară citirea unui codon nonsens

Punctajul: 10Modificările posttranslaţionale:
a) [x] formarea hidroxiprolinei din prolina
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] formarea hidroxilizinei
d) [x] oxidarea lizinei
e) [ ] poliadenilarea

Punctajul: 10Prelucrările posttranslaţionale cuprind:
a) [x] excizia unor secvenţe polipeptidice
b) [x] ataşarea unor substituenţi neproteici (hemul)
c) [ ] substituţia unor baze purinice cu cele pirimidinice
d) [x] carboxilarea acidului glutamic

e) [x] glicolizarea resturilor de lizina

Punctajul: 10Procesele ce decurg cu utilizarea a unei molecule de GTP sunt:
a) [ ] formarea leg. peptidice catalizată de peptidiltransferază
b) [x] legarea aminoacil – ARNt оn locusul A al ribozomului
c) [x] translocarea peptidil – ARNt din locusul A оn locusul P
d) [ ] fixarea ARNm la subunitatea mică
e) [x] activarea factorului Tu al elongării

Punctajul: 10În legătură cu LAC – operonul sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] genele LAC sunt transcrise fie ca este sau nu lactozг
b) [x] genele LAC sunt transcrise dacă operatorul nu este ocupat de represor
c) [x] gena reglatoare codifică represorul, capabil de fixare la gena operator
d) [x] ca inductor serveşte lactoza
e) [x] lactoza scade afinitatea represorului pentru operator

Punctajul: 10Inducţia şi represia enzimatică:
a) [x] inducţia implică sinteza de novo a enzimelor
b) [ ] represia este analoagă cu inhibiţia de tipul feed – back
c) [x] reducţia şi inductia reflectă principiul economiei celulare
d) [x] represia prezintă diminuarea sau oprirea biosintezei enzimelor
e) [ ] fenobarbitalul prezintă un represor enzimatic specific

Punctajul: 10Referitor la telomerază sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] оn majoritatea celulelor somatice are loc scurtarea ADN-ului
b) [x] scurtarea ADN-ului nu are loc оn celulele sexuale, cancerigene

c) [x] previne scurtarea ADN-ului enzima telomeraza
d) [ ] enzima, ce preîntîmpină scurtarea ADN-ului este o transferază
e) [x] enzima adiţionează un peptid repetabil multiplu

Punctajul: 10Telomeraza prezintă (afirmaţii corecte):
a) [x] un ribonucleoproteină
b) [x] un ferment, ce alungeşte capetele ADN-ului
c) [ ] enzimă ce utilizează dezoxiribonucleotide
d) [x] transcriptază, ce ca matriţa foloseşte propriul cofactor – ARN-ul
e) [ ] reverstranscriptaza, ce implică în proces ADN-ul

Punctajul: 10Afirmaţii corecte:
a) [x] pierderea motivelor telomerice este cauza оmbгtrоnirei
b) [x] lungimea telomerei este marcherul biologic al longivităţii
c) [ ] problema replicării terminale incomplete există şi la forma inelară a ADN-ului
d) [x] telomera conţine mii de motive TTAGGG
e) [ ] cu vîrsta entropia sisitemului uman se micşorează

Punctajul: 10Particularităţile biosintezei colagenului:
a) [x] la biosinteză se utilizează 20 de aminoacizi
b) [ ] la biosinteză participă hidroxiprolina, hidroxilizina, alizi - carboxiglutamic
c) [x] se sintetizează catene polipeptidice primare analogice de 3 tipuri - 1 2 3
d) [x] lanţurile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor are loc lent

a) [ ] are loc оn 20 de etape
b) [ ] intracelular are loc biosinteza lanţurilor polipeptidice primare, modificarea

aminoacizilor şi glicozilarea
c) [x] intracelular se formează protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul reprezintă forma neglicozilată a tropocolagenului
e) [x] protropocolagenul are secvenţe suplimentare neîmpletite la capetele N- şi C-terminale

a) [ ] hidroxilarea prolinei şi lizinei are loc până la includerea lor în biosinteza colagenului
b) [x] enzimele hidroxilării sunt prolilhidroxilaza şi lizilhidroxilaza
2+
c) [x] hidroxilarea prolinei şi lizinei necesită prezenţa O2, Fe , acid ascorbic
d) [ ] transformrea lizinei în alizina este catalizată de liziltransaminază
e) [x] alizina este aldehida lizinei

a) [x] protropocolagenul este expulzat din celulă doar după glicozilare
b) [ ] pentru glicozilare se utilizează acid glucuronic şi acid N-acetilgalactozamina
c) [ ] glicozilarea are loc la nivelul radicalilor ser şi tre
d) [x] grupa –OH a hidroxilizinei este sediul glicozilării
e) [ ] la radicalii 5-hidroxilizinei sunt ataşate resturile glicozil-galactoza

a)
b) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunităţilor
c) [x] fragmentele neîmpletite sunt scindate de procolagen –N- şi –C- peptidaze
d) [x] tropocolagenul matur este unitatea structurală a colagenului

e) [ ] tropocolagenul matur este unitatea structurală a colagenului şi elastinei

a) [x] moleculele tropocolagenului se asociază formând microfibrilele de colagen
b) [x] microfibrilele se asociază în fibrile
c) [x] fibrilele se asociază în fibre
d) [ ] fibrele de colagen conţin acelaşi număr de fibrile şi microfibrile
e) [x] fibrele de colagen din diferite ţesuturi se deosebesc după dimensiuni şi ritmul de
reînnoire

a) [x] unităţile de tropocolagen se asociază în lungime şi lăţime
b) [ ] moleculele tropocolagenului sunt stivuite
c) [x] deplasarea moleculelor tropocolagenului constituie ј din lungimea lor
d) [ ] unităţile tropocolagenice sunt legate prin legături necovalente încrucişate
e) [x] legături încrucişate se formează la condensarea aldolică şi crotonică a lizinei,

hidrolizinei, alizinei şi histidinei

Punctajul: 10Osteogenesis imperfecta:
a) [ ] dereglare ereditară a biosintezei elastinei
b) [x] colagenul sintetizat are compoziţia 3 1(I)
c) [x] dinţu au aspectul chihlimbarului
d) [x] se manifistă prin osteoporoză
e) [x] craniul are deformări analogice celor din rahit

Punctajul: 10Sindromul Marfan:
a) [x] lanţurile 2 ale colagenului sunt mai lungi decвt cele normale
b) [ ] se afectează exclusiv colagenul din ţesul osos
c) [x] scheletul este disproporţional cu membre foarte lungi
d) [x] cerul gurii este extrem de оnalt
e) [ ] se modifică numărul dinţilor

Punctajul: 10Funcţiile principale ale lipidelor sunt:
a) [x] energetică
b) [x] protectoare
c) [ ] catalitică
d) [ ] structurală
e) [x] transportatoare

Punctajul: 10Funcţiile principale ale lipidelor sunt:
a) [x] energetică
b) [x] protectoare
c) [ ] catalitică
d) [ ] structurală
e) [x] transportatoare

Punctajul: 10Lipidele pot servi ca:
a) [x] imunomodulatori
b) [x] neuromodulatri
c) [x] reglatori în procesele de identifecare interceculară
d) [x] factori de creştere ai celulelor
e) [ ] elemente contractile musculare

Punctajul: 10Acizii graşi saturaţi frecvent intilniţi în celulele şi ţesuturile umane:
a) [ ] acidul caprinic
b) [ ] acidul caproic
c) [ ] acidul miristic
d) [x] acidul palmitic
e) [x] acidul stearic

Punctajul: 10Frecvent se întîlnesc in lipidele umane următorii acizi graşi nesaturaţi:
a) [x] acidul oleic
b) [x] acidul linolic
c) [x] acidul arahidonic
d) [x] acidul nervonic
e) [ ] acidul arahic
Punctajul: 10Acizii graşi esenţiali pentru organismul uman sunt:
a) [ ] acidul arahidonic
b) [ ] acidul palmitooleic
c) [x] acidul linoleic
d) [x] acidul linolenic

e) [ ] acidul butiric

Punctajul: 10Care din următorii acizi graşi posedă temperatură de topire mai mică
(solubilitate mai mare):
a) [ ] acidul stearic (C18)
b) [x] acidul arahidonic (C20:4)
c) [x] acidul nervonic (С24:1)
d) [ ] acidul palmitic (C16)

e) [x] acidul oleic (C18:1)

Punctajul: 10Acilglicerolii:
a) [ ] sunt constituienţi ai membranelor biologice
b) [x] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [ ] prezintă derivaţi ai acidului fosfatidic
d) [x] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] ca regulă includ acizi graşi monocarboxilici cu număr par de atomi de carbon

Punctajul: 10Glicerofosfolipidele:
a) [x] sunt solubile în solvenţii nepolari
b) [ ] conţin trei resturi de acid gras
c) [x] sunt derivate ale acidului fosfatidic
d) [ ] un component obligatoriu este colina
e) [x] sunt fundamentul bistratului lipidic al membranelor biologice

Punctajul: 10Afirmaţii corecte referitoare la fosfatidiletanolamine şi fosfatidilcoline:
a) [x] sunt derivate ale acidului fosfatidic
b) [ ] sunt nepolare
c) [x] posedă sarcină
d) [ ] se conţin în abundenţă in ţesutul nervos
e) [x] fosfolipaza A2 le scindează la lizofosfatide

Punctajul: 10Care din compuşii de mai jos conţin azot:
a) [x] fosfatidiletanolaminele
b) [x] fosfatidilcolinele
c) [x] fosfatidilserina
d) [ ] fosfatidilinozitolii
e) [x] sfingomielina

Punctajul: 10Sfingomielinele conţin în structura sa:
a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] alcool ciclic polihidroxilic, ceramida
d) [x] sfingozină, acid gras, colină, acid fosforic
e) [x] ceramidă, acid fosforic, colină

Punctajul: 10Glicolipidele:
a) [ ] sunt elemente structurale ale ţesutului muscular
b) [x] conţin în structura sa sfingozină, acid gras, mono- sau oligozaharide
c) [x] sunt lipide polare
d) [ ] nu posedă sarcină
e) [x] includ cerebrozidele, gangliozidele şi sulfatidele

Punctajul: 10Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:
a) [ ] sulfatidele
b) [ ] gangliozidele
c) [ ] cerebrozidele
d) [x] lecitinele
e) [x] cefalinele

Punctajul: 10Colesterolul:
a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului

b) [ ] este un compus heterociclic
c) [x] conţine o legătură dublă în ciclul B la C5
d) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
e) [ ] catena laterală este nesaturată şi conţie 3 grupe CH3

Punctajul: 10Funcţiile membranelor biologice sunt:
a) [x] de conexiune intercelulară şi receptorică

b) [x] metabolică
c) [x] de transport
d) [x] compartmentalizare
e) [ ] de rezervă
Punctajul: 10Proprietăţile membranelor biologice:
a) [x] cooperativitatea
b) [x] asimetria structurală
c) [x] fluiditatea
d) [ ] aranjarea micelară
e) [ ] semipermeabilitate

Punctajul: 10În membranele biologice sunt prezente următoarele lipide:
a) [ ] glicolipidele, triacilgliceridele, esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii gaşi liberi, ceridele
c) [x] fosfolipidele, gangliozidele, colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [x] fosfogliceridele, gangliozidele, cerebrozidele, sulfatidele, colesterolul

Punctajul: 10Bistratul lipidic membranar este stabilizat de:
a) [x] interacţiuni hidrofobe

b) [x] forţele Van der Waals
c) [x] forţele electrostatice
d) [ ] legături covalente
e) [ ] toate tipurile enumerate

Punctajul: 10Proteinele membranelor biologice:
a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [ ] posedă numai capacitatea de mişcare laterală
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmebmbranar, recepţie, comunicare intercelulară,

antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali (AMPc, GMPc, Ca2+)

Punctajul: 10Glucidele membranelor biologice sunt:
a) [x] prezente masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasma
b) [x] fixate covalent de proteine sau/şi lipide
c) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice
d) [ ] determină permeabilitatea membranei
e) [x] responsabile de identifecarea intercelulară

Punctajul: 10Lipidele raţiei alimentare:
a) [x] asigură aprovizionarea suficientă cu acizi grasi esenţiali
b) [ ] sunt o formă de stocare a energiei
c) [x] graţie lor în organism pătrund vitaminele liposolubile
d) [ ] sunt sursă de substrate necesare sintezei nucleotidelor
e) [x] asigură organismul cu substanţe biologic active

Punctajul: 10Emulsionarea grăsimilor şi stabilizarea emulsiei lipidice necesită prezenţa:
a) [x] acizilor biliari conjugaţi

b) [x] fosfogliceridelor
c) [ ] enzimelor lipolitice
d) [ ] peristaltismului intestinal
e) [x] acidului clorhidric

Punctajul: 10Acizii biliari:
a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului
b) [x] catena laterală posedă o grupare carboxilică
c) [x] posedă una, două sau trei grupări hidroxil ataşate la inelul steranic
d) [ ] sunt compuşi nesaturaţi
e) [ ] sunt molecule nepolare

Punctajul: 10Metabolismul acizilor biliari:
a) [ ] se sintetizează numai în ficat din colesterol
b) [ ] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în formele lor activate
c) [x] se conjugă cu glicina şi taurina
d) [x] formele conjugate formează săruri de sodiu şi potasiu
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă

Punctajul: 10Digestia lipidelor alimentare:
a) [x] are loc оn duoden
b) [x] se digeră doar lipidele emulsionate
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [x] enzimele lipolitice sunt sitetizate nemijlocit active

e) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl sucului gastric

Punctajul: 10Enzimele lipolitice:
a) [x] lipaza pancreatică scindează trigliceridele
b) [x] fosfolipazele pancreatice (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele
c) [ ] ceramidaza scindează esterii colesterolului
d) [x] sfingomielinaza scindează sfingomielinele
e) [ ] amilaza scindează ceramidele

Punctajul: 10Produşii finali ai digestiei lipidelor alimentare sunt:
a) [ ] acizii organici
b) [x] acizii graşi
c) [x] acidul fosforic
d) [x] glicerolul
e) [x] colesterolul

Punctajul: 10Absorbţia produselor digestiei lipidelor:
a) [x] are loc la nivelul duodenului, jejunului şi ileonului
b) [x] prin difuzie simplă se absorb glicerolul, acizii graşi cu catena scurtă
c) [x] colesterolul, 2-monogliceridele, acizii graşi cu catena lungă se absorb sub formă de
micele
d) [x] micelel conţin acizi biliari, fosfolipide şi produse ale digestiei lipidelor alimentare
e) [ ] micelele se absor în intestinul gros prin difuzie sau pinocitoză micelară

Punctajul: 10Formele оn care se absorb produsele digestiei lipidelor alimentare:
a) [ ] glicerolul – fosforilat
b) [ ] acizii grasi cu catenă scurtă – forma activă
c) [x] acizii grasi cu catenă lungă – difuzie micelară

d) [x] monogliceridele – formele active
e) [x] colesterolul – in formă de esteri

Punctajul: 10Soarta produselor digestiei lipidelor, ce au fost absorbite din intestin:
a) [ ] sunt eliminate оn sвnge оn sistemul venei porta
b) [ ] sunt eliminate оn sвnge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ оn resinteza lipidelor complexe оn enterocite
d) [x] se resintetizează lipide specifice organismului uman
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apolipoproteinele şi formează chilomicroni

Punctajul: 10Chilomicronii:
a) [x] sunt o clasă de lipoproteine plasmatice
b) [x] conţin trigliceride, fosfogliceride, colesterol şi colesteride, apolipoproteine
c) [ ] compusul predominant este colesterolul
d) [ ] au dimensiuni mari şi sunt eliminate în sânge în sistemul venei porta
e) [x] pătrund în cirsulaţia sanguină din cea limfatică prin ductul toracic

Punctajul: 10Soarta chilomicronilor:
a) [x] se supun hidrolizei in hepatocite
b) [x] sunt hidrolizaţi pe suprafaţa endoteliului capilarelor ţesutului adipos
c) [x] enzima cheie a procesului este lipoproteinlipaza
d) [x] enzima este activată de heparină
e) [ ] heparina este numai anticoagulant

Punctajul: 10VLDL (pre-β-lipoproteinele) – lipoproteinele cu densitate foarte joasa:
a) [ ] sunt metabolizate de lipaza hormon-dependentă

b) [x] sunt sintetizate оn ficat
c) [x] transportă trigliceridele sintetizate in ficat din exesul de glucide
d) [ ] conţin ccă 50% proteine
e) [x] conţin apoB-100 (apolipoproteina B-100)

Punctajul: 10LDL (beta-lipoproteine) – lipoproteinele cu densitate joasă:
a) [x] conţin apoB-100 şi apoE
b) [x] cota colesterolul atinge 45%
c) [x] se formează in plasmă din VLDL şi HDL
d) [ ] în sinteza lor nu participă lipoproteinlipază
e) [x] furnizează cholesterol majorităţii ţesuturilor

Punctajul: 10 -lipoproteine) lipoproteinele cu densitate înaltă:
a) [x] sunt sintetizate şi secretate de hepatocite
b) [x] LCAT (lecitincolesterolaciltransferaza) asigură maturizarea HDL

c) [x] transportă colesterolul din ţesuturile periferice în ficat
d) [x] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen scăzut
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc litiazic crescut

Punctajul: 10Catabolismul tisular al triacilgliceridelor (TAG):
a) [x] se petrece intens оn adipocite
b) [x] depinde de activitatea triglicerid lipazei hormon sensibile
c) [x] triglicerid lipaza hormon sensibilă este activată de catecolamine şi inhibată de insulină
d) [x] activitatea diglicerid lipazei şi monoglicerid lipazei depinde de accesibilitatea

substratelor
e) [ ] produşii procesului sunt glicerol-3-fosfatul şi 3 molecule de acizi graşi

Punctajul: 10Scindarea trigliceridelor:
a) [x] trigliceridlipaza hidrolizează restul acidului gras din poziţia 1 sau 3 a TAG
b) [ ] produsul primei reacţii este 1,2-DAG sau 1,3-DAG
c) [x] digliceridlipaza hidrolizează restul acidului gras din poziţia 1 sau 3 a DAG
d) [x] produsul reacţiei a doua este 2-MAG
e) [x] monogliceridlipaza hidrolizează 2-MAG la glicerol şi acid gras

Punctajul: 10Activarea acizilor grasi în procesul oxidării lor:
a) [x] este prima etapă a oxidării acizilor graşi în ţesuturi
b) [ ] se petrece оn mitocondrii
+
c) [x] acid gras + ATP + HS-CoA _ acil-SCoA + AMP + 2P + 2H
d) [ ] reacţia este catalizată de enzima acetil-CoA carboxilaza
e) [x] produsul reacţiei – acil-CoA este macroergic

Punctajul: 10Transportul acizilor graşi din citoplasmă în mitocondrii în cadrul oxidării lor:
a) [ ] sunt transportaţi prin sistemul de co-transport cu ionii de Na+
b) [x] in proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [ ] transportul grupelor acil necesită aport energetic în valoare de 2 ATP
d) [x] sistemul navetă transportă numai acizi grasi activaţi
e) [x] acizii graşi sunt transportaţi in formă de acil-carnitină

Punctajul: 10Structura - (CH3)3N-CH2-CHOH-CH2-COOH corespunde:
a) [x] gama-trimetilamino-beta-hidroxibutiratului
b) [ ] ornitinei
c) [ ] sfingozinei
d) [x] carnitinei
e) [ ] colinei

Punctajul: 10 -oxidarea acizilor graşi:
a) [ ] se oxidează acizii graşi liberi
b) [x] se desfăşoară in matricea mitocondrială
c) [x] sunt oxidaţi acizii grasi activaţi
d) [x] produşii finali sunt acil-CoA, NADH.H+ şi FADH2
e) [ ] acetil-CoA rezultat este exclusiv oxidat in ciclul Krebs

Punctajul: 10Spirala Lynen a beta-oxidării acizilor graşi este o succesiune a 4 reacţii.
Ordinea lor corectă este următoarea:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] adiţie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

Punctajul: 10Prima reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [x] este o reacţie de oxidoreducere
b) [x] are loc dehidrogenarea substratului
c) [ ] enzima reacţiei este acil-CoA dehirogenaza NAD-dependentă
d) [ ] în reacţie se formează doar enoil-CoA
e) [x] produşii reacţiei sunt FADH2 şi enoil-CoA

Punctajul: 10Reacţia 2 a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] substratul reacţiei este acil-CoA

c) [x] enzima este enoil-CoA hidrataza
d) [x] în reacţie se consumă o moleculă de apă, ce se adiţionează la substrat
e) [x] produsul reacţiei este 3-hidroxiacil-CoA

Punctajul: 10Reacţia a 3 a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [x] este oxidarea 3-hidroxiacil-CoA prin dehidrogenare
b) [x] este un proces de oxido-reducere
c) [x] este catalizată de 3-hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] coenzima fermentului este NADP-ul
e) [ ] produsul reacţiei este beta-cetoacil-CoA

Punctajul: 10Reacţia a 4 a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ ] -cetoacil-CoA
b) [x] scindarea substratului este tiolitică şi necesită prezenţa HS-CoA
c) [x] -cetotiolaza
d) [x] produşii reacţiei sunt acetil-CoA şi acil-CoA
e) [ ] acil-CoA format în reacţie este identic celui ce s- -oxidare

Punctajul: 10 -oxidării acizilor graşi:
a) [ ] sunt o moleculă de NADH.H+ şi o moleculă de FADH2
b) [ ] sunt o moleculă de acetil-CoA şi una de acil-CoA
c) [x] sunt cвte o moleculă de NADH.H+, FADH2, acetil-CoA şi acil-CoA

d) [x] NADH.H+ şi FADH2 se oxidează în lanţul respirator
e) [x] acetil-CoA se include în ciclul Krebs iar acil-CoA – -oxidării

acizilor graşi

Punctajul: 10 -oxidării parcurse de un acid gras:
a) [ ] depinde de numărul atomilor de hidrogen din catena acidului gras
b) [x] se calculează conform formulei – (N:2)-1, unde N este numărul atomilor de carbon din
catena acidului gras
c) [ ] fomula este aplicabilă tuturor acizilor graşi
d) [x] acidul palmitic parcurge 7 spire de oxidare
e) [ ] acidul butiric parcurge 2 spire de oxidare

Punctajul: 10Numărul moleculelor de ATP ce se formează la oxidarea acizilor graşi depinde
de:
a) [x] numărul atomilor de carbon din catenă şi se calculează conform formulei – (N:2-1)x5 +
(N:2)x12 – 2 (sau 1)
b) [x] numărul moleculelor de acetil-CoA ce se formează
c) [x] numărul moleculelor de NADH.H+ ce se formează
d) [ ] numărul moleculelor de NADPH.H+ ce se formează
e) [x] numărul moleculelor de FADH2 ce se formează

Punctajul: 10Bilanţul energetic al beta-oxidării acizilor graşi:
a) [x] fiecare spiră a beta-oxidării generează un NADH.H+ şi un FADH2, ce este echivalent

cu 5 molecule de ATP
b) [ ] un NADH.H+ asigură sinteza a 2 molecule ATP în lanţul respirator
c) [ ] un FADH2 asigură sinteza a 3 molecule ATP în lanţul respirator
d) [x] acetil-CoA se oxidează în ciclul Krebs şi generează 12 ATP-uri
e) [x] două legături macroergice fosfat dintr-o moleculă de ATP se consumă la activarea
acidului gras

Punctajul: 10Oxidarea acizilor grasi nesaturaţi:
a) [x] se desfăşoară identic cu a celor saturaţi până la legătura dublă naturală

b) [ ] ea este identică cu cea a enoil- -oxidării
c) [x] legătura dublă naturală are configuraţi "cis" şi este localizată între atomii de carbon 3 şi
4
d) [x] -oxidării este "trans" şi localizată între atomii de

carbon 2 şi3
e) [ ] localizarea şi configuraţia legăturii duble este modificată de epimerază

Punctajul: 10Oxidarea acizilor graşi cu număr impar de atomi de carbon:
a) [x] sursa acestor acizi sunt numai produsele alimentare
b) [x] mecanismul oxidării lor este absolut identic cu cel al acizilor graşi cu număr par de
atomi de carbon
c) [ ] produşii finali ai oxidării sunt NADH.H+, FADH2 şi acetil-CoA
d) [x] în final se formează şi o moleculă de propionil-CoA
e) [ ] propionil-CoA nu se oxidează în continuare şi se elimină pe cale biliară

Punctajul: 10Oxidarea propionil-CoA:
a) [x] propionil-CoA este u -oxidării acizilor graşi cu număr impar

de atomi de carbon
b) [ ] el direct se include în ciclul Krebs pentru oxidare ulterioară
c) [x] el este carboxilat de către propionil-CoA carboxilază la metilmalonil-CoA
d) [x] metilmalonil-CoA este convertit la succinil-CoA de metilmalonil-CoA mutază
e) [ ] succinil-CoA se oxidează în lanţul respirator

Punctajul: 10Oxidarea glicerolului:
a) [x] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al trigliceridelor
b) [x] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al fosfogliceridelor
c) [ ] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al aminoacizilor
d) [ ] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al sfingo- şi glicolipidelor

e) [x] glicerolul este absorbit din intestin şi provine din digestia lipidelor

Punctajul: 10Reacţiile oxidării glicerolului:
a) [x] primar glicerolul este fosforilat de glicerol kinază la glicerol-3-fosfat
b) [ ] glicerol-3-P este redus de glicerol-3-P dehidrogenaza la dioxiacetonfosfat
c) [x] glicerol-3-P dehidrogenaza este NAD-dependentă
d) [x] dioxiacetonfosfatul este compus intermediar al glicolizei şi se oxidează pe cale

glicolitică
e) [ ] dioxiacetonfosfatul se oxidează nemijlocit în ciclul Krebs

Punctajul: 10Bilanţul energetic al oxidării glicerolului:
a) [ ] glicerolul se poate oxida exclusiv aerob
b) [x] glicerolul se poate oxidat atât aerob, cât şi anaerob
c) [ ] oxidarea anaerobă este energetic mai avantajoasă, deoarece consumă mai puţin ATP
d) [x] oxidarea anaerobă generează 4 molecule de ATP

e) [x] oxidarea aerobă generează 22 molecule de ATP

Punctajul: 10La corpii cetonici se referă compuşii:
a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul-gama-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

Punctajul: 10Sinteza corpilor cetonici:
a) [x] se produc din acetil-CoA
b) [ ] sunt necesare 2 molecule de acetil-CoA
c) [x] sinteza este localizată exclusiv în ficat

d) [ ] procesul necesită aport energetic sub formă de ATP
e) [ ] toţi corpii cetonici se formează în reacţii enzimatice

Punctajul: 10Reacţiile parţiale ale biosintezei corpilor cetonici:
a) [x] în primele două reacţii se condensează 3 molecule de acetil-CoA şi se formează beta-

hidroxi-beta-metilglutaril-CoA
b) [x] reacţiile sunt asigurate energetic de moleculele substratului
c) [ ] beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA este redus la acid mevalonic

d) [x] beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA este scindat la acetoacetat
e) [x] din acetoacetat se formează ß-hidroxibutiratul şi acetona

Punctajul: 10Utilizarea corpilor cetonici:
a) [x] sunt substrat energetic, la oxidarea căruia se produce ATP
b) [ ] în condiţii fiziologice se oxidează nu constituie o sursă energetică de prim plan
c) [x] consumul lor este deosebit de intens оn hipoglicemii
d) [ ] sunt oxidaţi în ficat
e) [ ] pot fi consumaţi de toate ţesuturile şi organele

Punctajul: 10Cetonemia şi cetonuria:
a) [x] cauza cetonemiei este hiperproducerea corpilor cetonici
b) [ ] cauza cetonemiei este diminuarea consumului corpilor cetonici
c) [x] cetonuria este o consecinţă a cetonemiei
d) [x] dereglarea este caracteristică pentru inaniţie şi diabet zaharat
e) [x] acumularea corpilor cetonici determină dezvoltarea acidozei

Punctajul: 10Diferenţele dintre oxidarea şi biosinteza acizilor grasi sunt:
a) [ ] sinteza are loc in mitocondrii, oxidarea – in citozol

b) [x] in sinteză intermediarii sunt legaţi la ACP (PPA), in oxidare - la CoA
+
c) [x] oxidarea utilizează NAD , sinteza – NADPH
d) [ ] in oxidare enzimele sunt asociate într-un complex iar la sinteză – nu
e) [x] oxidarea utilizează sistemul navetă carnitinic iar biosinteza – cel al citratului

Punctajul: 10Sinteza acizilor grasi:
a) [ ] are loc in matricea mitocondrială
b) [x] substratul sintezei este acetil-CoA
c) [x] donatorul activ al unităţior carbonice este malonil-CoA
d) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
e) [x] procesul este catalizat de complexul polienzimatic "sintetaza acizilor graşi"

Punctajul: 10Furnizarea substratului în sinteza acizilor graşi:
a) [x] substratul – acetil-CoA este acumulat în celulă în matricea mitocondrială
b) [ ] transferul transmemebranar spre citosol este realizat de sistemul naveta carnitinic
c) [x] transferul transmemebranar spre citosol este realizat de sistemul naveta al citratului
d) [x] transferul este însoţit de generare de NADPH necesar recţiilor de reducere a biosintezei
acizilor graşi
e) [ ] la transport se consumă energie – ATP şi GTP

Punctajul: 10Biosinteza acizilor graşi – formarea malonil-SCoA:
a) [x] se formează prin carboxilarea acetil-SCoA şi constituie o reacţie de activare a

substratului
b) [x] reacţia necesită HCO3- , ATP şi Mg2+
c) [x] este catalizată de acetil-SCoA carboxilaza
d) [ ] coenzima enzimei este biotina (vitamina K)
e) [ ] reacţia este inhibată de citrat

Punctajul: 10Sintetaza acizilor graşi:
a) [ ] este un complex polienzimatic organizat funcţional
b) [x] este formată din 2 subunităţi
c) [x] posedă o proteină ce realizează conexiunea dintre enzime şi leagă compişii intermediari
ai procesului
d) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-SCoA
e) [ ] sintetizează atât acizi graşi saturaţi cât şi nesaturaţi

Punctajul: 10Prima reacţie a ciclului biosintezei acizilor graşi:
a) [x] este adiţionarea acetilului şi malonilului la proteina ACP din complexul polienzimatic
"acid gras sintetaza"
b) [x] legarea acetilului şi altor resturi acil este catalizată de aciltranacilaza
c) [x] legarea malonilului este catalizată de maloniltransacilaza
d) [ ] ambii compuşi sunt ataşaţi la gruparea -SH a acidului foasfopantotenic
e) [ ] este necesară energie în formă de ATP

Punctajul: 10Reacţia a doua a biosintezei acizilor graşi:
a) [x] este condensarea acetilului cu malonilul
b) [x] este formarea 3-cetoacil-ACP-ului
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizată de beta-cetoacil-ACP sintetaza
e) [ ] este reacţia reglatoare cheie a procesului

Punctajul: 10Reacţia a treea a biosintezei acizilor graşi:
a) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este oxidat la 3-hidroxiacil-ACP

c) [x] enzima reacţiei este beta-cetoacil-ACP reductaza
d) [x] coenzima reacţiei este NADPH.H+
e) [ ] sursa de NADPH este exclusiv reacţia sistemului naveta citrat catalizată de malic-enzimă

Punctajul: 10Reacţia a patra a biosintezei acizilor graşi:
a) [ ] are loc oxidarea substratului de către dehidrogenaza respectivă
b) [x] 3-hidroxiacil-ACP este dehidratat
c) [x] reacţia este catalizată de 3-hidroxiacil-ACP dehidrataza
d) [ ] de la substrat sunt detaşate 2 molecule de apă
e) [ ] coenzima ce participă în proces este NAD+

Punctajul: 10Reacţia a cicncea a biosintezei acizilor graşi:
a) [x] în ea se produce precursorul primar al acizilor graşi – butiril-ACP

b) [x] este o reacţie de oxido-reducere
c) [x] este catlizată de enoil-ACP reductaza
d) [ ] agentul reducător este FADH2
e) [x] echivalenţii reducători sunt produşi în ciclul pentozofosfaţilor şi sistemul naveta citrat

Punctajul: 10Prima spiră a sintezei acizilor graşi:
a) [ ] se produce un compus format din 5 atomi C
b) [x] se оncheie cu formarea butiril-ACP
c) [x] spira consumă 2 molecule de NADPH.H+
d) [ ] sunt consumate 2 molecule de malonil-ACP
e) [x] forţa motrică a procesului este eliminarea CO2

Punctajul: 10Biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] acid gras sintetaza produce orice acid palmitic

b) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 8 molecule de acetil-CoA
c) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 7 ATP şi 7 H+
d) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 14 HADPH
e) [ ] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 6 H2O

Punctajul: 10Formarea acizilor graşi cu catena lungă (mai mare decât C16):
a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine alimentară
b) [x] la eucariote se petrece prin elongarea C16
c) [x] elongarea este localizată în reţeaua endoplasmatică
d) [x] mecanismul constă în ataşarea unităţilor dicarbonice la capătul carboxilic al acidul gras
preexistent
e) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-SCoA

Punctajul: 10Sinteza acizilor graşi nesaturaţi monoenici:
a) [x] se petrece din acizii graşi saturaţi corespunzători
b) [x] substratul sintezei este forma activă a acidului gras
c) [ ] procesul este localizat în mitocondrii şi are loc în sens invers ß-oxidării
d) [x] formarea legăturilor duble este catalizată de monooxigenaza microzomială
e) [x] reacţia necesită prezenţa NADPH şi O2

Punctajul: 10Acizii graşi polienici:
a) [x] sunt indispensabili acizii linoleic şi linolenic
b) [x] cei dispensabili se formează prin introducerea legăturii duble între C9 şi gruparea
carboxil
c) [x] cei dispensabili se pot sintetiza din acid linolic şi linolenic
d) [ ] in cantităţi importante se produce acid oleic
e) [x] acid arahidonic se formează prin desaturare, elongare şi desaturare consecutive a

acidului linoleic
Punctajul: 10Reglarea biosintezei acizilor graşi:
a) [x] reacţia cheie reglatoare este acetil-CoA carboilazică
b) [ ] enzima este activată de ATP
c) [x] activatorul principal este citratul
d) [x] enzima este inhibată prin feed-back de produsul întregului proces – palmitil-CoA
e) [x] formarea acizilor graşi nesaturaţi depinde de temperatura mediului ambiant

Punctajul: 10Biosinteza trigliceridelor:
a) [ ] se produce din glicerol şi acizii graşi
b) [x] substratele sunt activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA
c) [ ] se ataşează concomitent toate cele trei resturi de acizi graşi
d) [x] iniţial se formează acidul fosfatidic
e) [x] enzimele ce catalizează esterificarea grupelor OH ale glicerolului sunt aciltransferazele

Punctajul: 10Mecanismul sintezei trigliceridelor:
a) [x] prima etapă – formarea glicerol-3-fosfatului din glicerol şi ATP sub acţiunea glicerol
kinazei
b) [x] etapa 2 – ataşarea resturilor acizilor graşi furnizaţi de acil-CoA la glicerol-3-fosfat şi

formarea acidului fosfatidic
c) [x] etapa 3 – formarea digliceridului sub acţiunea fosfatidat fosfatazei
d) [ ] etapa 4 – formarea trigliceridului catalizată de triacilglicerol-aciltransferaza
e) [x] enzimele ce sintetizează TAG formează complexul TAG-sintaza

Punctajul: 10Numiţi compusul intermediar comun al sintezei trigliceridelor şi
fosfogliceridelor:
a) [ ] glicerolul
b) [ ] glicerol-3-fosfatul
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] diacilglicerolul
e) [x] diacilglicerol-3-fosfatul

Punctajul: 10De ce depinde direcţionarea acidului fosfatidic în sinteza trigliceridelor sau
fosfogliceridelor:
a) [ ] de aportul lor alimentar
b) [ ] de reglajul hormonal al proceselor
c) [x] de prezenţa substanţelor lipotrope
d) [ ] factorii lipotropi favorizează producerea trigliceridelor
e) [x] la factorii lipotropi se referă colina, inozitolul, serina, metionina, piridoxalfosfatul,

acidul folic şi cobalamina

Punctajul: 10Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo pornind de la acidului fosfatidic şi serină
b) [x] calea de rezervă (din produse gata) utilizează colina sau etanolamina preexistente
c) [x] în ambele căi ca activator al moleculelor substraturlui serveşte CTP
d) [ ] calea de rezervă necesită şi molecule de GTP
e) [ ] produşii finali ai acestor căi sunt diferiţi

Punctajul: 10Sinteza de novo a fosfogliceridelor:
a) [ ] în I reacţie se activează fosfatidatul interacţionînd cu GTP şi formând CDP-digliceridul
b) [x] în reacţia II CDP-digliceridul interacţionează cu serina şi se formează fosfatidilserina
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] fosfatidilcolina se formează prin tripla metilare a fosfatidiletanolaminei
e) [ ] sursa de metil este metil-cobalamina

Punctajul: 10Sinteza fosfogliceridelor pe calea de rezervă (din produse gata):
a) [ ] primar se activează colina (etanolamina) la fosforilcolină (fosforiletanolamină)
b) [x] sursa de fosfat este CTP-ul
c) [x] fosforilcolină (fosforiletanolamină) se transferă la CTP formând CDP-colina (CDP-

etanolamina)
d) [x] interacţiunea CDP-colinei (CDP-etanolaminei) cu diacilgliceridul generează

fosfogliceridul respectiv
e) [ ] fosfatidilserina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei

Punctajul: 10La sinteza lipdelor participă următoarele nucleotide:
a) [ ] ATP
b) [ ] GTP
c) [x] CTP
d) [ ] TTP
e) [x] UTP
Punctajul: 10Fosfatidilinozitolii:
a) [x] sunt o clasă de fosfogliceride
b) [x] conţin polialcoolul ciclic inozitolul în stare liberă sau fosforilată
c) [x] frecvent conţin în poziţia 2 restul acidului arahidonic
d) [x] sunt precursorii a 2 mesageri secunzi hormonali – inozitolfosfatul şi digliceridul
e) [ ] numărul grupelor fosfat determină efectul mesagerial al inozitolfosfatului

Punctajul: 10Colesterolul:
a) [ ] este integral sintetizat оn organism
b) [x] parţial necesităţile sunt acoperite de aportul alimentar
c) [ ] unica sursă exogenă de colesterol sunt produsele vegetale

d) [x] aportul extern dictează viteza sintezei interne
e) [ ] cantităţi importante de colesterol se produc în ţesuturile osos şi conjunctiv

Punctajul: 10Rolul colesterolului оn organismul uman:
a) [ ] reglează termogeneza
b) [x] reglează fluiditatea membranelor biologice
c) [x] este substratul sintezei acizilor biliari
d) [x] din el se produc pigmenţii biliari
e) [x] este precursorul hormonilor steroizi şi a vitaminei D

Punctajul: 10Biosinteza colesterolului:
a) [x] substratul este acetil-CoA
b) [x] compusul cheie intermediar este acidul mevalonic
c) [ ] viteza utilizării ac.mevalonic dictează viteza întregului proces
d) [x] enzima cheie reglatoare a procesului este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA

reductaza
e) [ ] enzima reglatoare este activată de aportul mare de colesterol exogen

Punctajul: 10Reacţiile I etape a biosintezei colesterolului:
a) [x] prima reacţie – condensarea a 2 molecule de actil-CoA la acetoacetil-CoA
b) [ ] prima reacţie – enzima – acetoacetatsintetaza
c) [x] reacţia 2 – formarea ß-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA din acetoacetil-CoA si a treea

moleculă de acetil-CoA
d) [x] reacţia 3 – reducerea ß-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA, de catre reductaza respectivă
e) [ ] coenzima beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductazei este NADP+

Punctajul: 10Biosinteza colesterolului:
a) [x] în etapa a II din acidul mevalonic se formează scualenul
b) [x] scualenul se ciclizează generând lanosterol
c) [x] lanosterolul se reduce la colesterol
d) [ ] sursa de echivalenţi reducători este NADH.H+
e) [ ] procesul este susţinut energetic de compuşii intermediari

Punctajul: 10Reglarea biosintezei colesterolului:
a) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductaza (HMG-CoA R)
b) [ ] activitatea HMG-CoA R este reglată prin modificare covalentă
c) [x] HMG-CoA R este inhibată de produsul reacţieie – acidul mevolonic
d) [x] activitatea HMG-CoA R este micşorată de colesterolul alimentar
e) [x] sinteza HMG-CoA R este diminuată de colesterolul alimentar

Punctajul: 10Vitaminele liposolubile sunt:
a) [ ] A
b) [ ] B1
c) [ ] C
d) [ ] D
e) [ ] K

Punctajul: 10Vitamina A:
a) [x] vit.A şi precursorii săi sunt izoprenoizi
b) [x] precursorii ei sunt α-, β-, γ-carotenele
c) [ ] din α-carotene in celulele omului se formează 2 molecule de vit.A
d) [x] vit A. poate exista în formă de retinol sau retinal
e) [x] vit. A se poate depozita оn organismul omului (ficat)

Punctajul: 10Rolul vitaminei A оn metabolismul organismului uman:
a) [x] intră în componenţa pigmenţilor vizuali ce asigură percepţia luminii
b) [x] reglează dezvoltarea normală şi diferenţierea celulelor embrionare
c) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulelor ce proliferează rapid (epiteliul mucoaselor,

pielii şi epiteliul spermatogen)
d) [ ] contribuie la asimilarea substanţelor minerale din intestin
e) [ ] reglează sinteza mediatorilor nervoşi

Punctajul: 10Vitamina E:
a) [x] există în formă de tocoferoli (alfa-, beta-, gama-, δ-) si tocotrienoli (alfa-, beta-, gama-,
δ-)
b) [x] reprezintă compuşi complecşi ai tocolului şi ai unei catene izoprenoide
c) [x] cel mai activ compus din grupă este alfa-tocoferolul
d) [ ] se acumulează în cantităţi mari în ţesuturile osos şi glandele endocrine
e) [x] în celule se concentrează în membranele celulare

Punctajul: 10Rolul biologic al α-tocoferolului:
a) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
b) [x] previne formarea radicalilor liberi ai oxigenului
c) [x] stopează reacţiile în lanţ de oxidare peroxidică a lipidelor membranare
d) [x] facilitează fosforilarea oxidativă
e) [ ] stimulează degradarea creatinei

Punctajul: 10Vitamina K:
a) [x] vitaminele K sunt chinone cu catenă izoprenoidă (naftochinone)
b) [x] de origine vegetală sunt menachinonele
c) [x] filochinonele sunt produse de bacteriile microflorei intestinale

d) [x] menadionul, vicasolul, sincavitul – sunt forme sintetice ale vit. K
e) [ ] formele sintetice sunt forme active ale vit. K

Punctajul: 10Rolul vitaminei K:
a) [x] contribuie la sinteza оn ficat a proteinelor coagulante
b) [x] de cantitatea ei depinde producerea factorilor II, VII, IX şi X plasmatici ai coagulării
c) [ ] este coenzima enzimei ce carboxilează reasturile acidului glutamic la ß-carboxiglutamat
d) [x] participă la formarea trombinei din precursorii ei neactivi
e) [ ] reglează biosinteza fibrinogenului şi transformarea lui în fibrină

Punctajul: 10Vitamina D:
a) [x] poate fi atât de origine vegetală, cât şi de origine animală
b) [x] în cantităţi considerabile se conţine în ficatul de peşte
c) [ ] fiind vitamină, nu se produce în organismul omului
d) [x] necesităţile diurne constituie 10-25 μg (500-1000 UI)
e) [x] se poate depozita оn organismul omului (оn ficat)

Punctajul: 10Structura vitaminelor D:
a) [ ] vit.D2 (ergocalciferolul) şi D3 (colecalciferolul) au structură total diferită
b) [x] ergocalciferolul posedă 5 grupe metil şi o catenă laterală nesaturată
c) [x] colecalciferolul posedă 4 grupe metil şi catena laterală saturată
d) [ ] ambele forme posedă inelul steranic
e) [x] sunt compuşi hidroxilaţi la C3

Punctajul: 10Metabolismul vitaminei D3 – biosinteza:
a) [x] iniţial se formează 7-dihidrocolesterolul din colesterol
b) [x] sub acţiunea razelor UV în piele din 7-dihidrocolesterol se produce colecalciferolul
c) [ ] colecalciferolul se formează în piele sub acţiunea razelor infraroşii din colesterol
d) [x] procesul este împiedicat de concentraţia mare de melanină în piele
e) [ ] procesul este stimulat de concentraţia mare de colesterol în organism

Punctajul: 10Metabolismul vitaminei D3 – formarea derivatului biologic activ:
a) [x] se formează 1,25-(OH)2-D3
b) [ ] procesul se petrece оn ficat
c) [x] compusul se formează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi rinichi
d) [x] etapa limitantă este cea renală
e) [ ] ea este inhibată de PTH

Punctajul: 10Vitamina D – rolul biologic:
a) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi fosfatemiei
b) [x] are mecanism de acţiune similar cu cel al hormonilor steroizi
c) [ ] organele ţintă sunt intestinul, rinichii şi oasele
2+
d) [x] stimulează biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca din intestin
e) [ ] inhibă eliminarea calciului şi fosfaţilor cu urina

Punctajul: 10Vitamina D – carenţa:
a) [ ] carenţa vitaminei D provoacă osteoporoza
b) [x] la copii determină dezvoltarea rahitului
c) [x] la maturi determină dezvoltarea osteomalaciei
d) [x] în rahit se afectează atât macrostructura cât şi microarhitectonica oaselor

e) [ ] osteomalacia determină diminuarea dimensiunii oaselor

Punctajul: 10Eicosanoizii – caracteristica generală:
a) [x] sunt substanţe biologic active de natură lipidică
b) [ ] sunt derivaţi ai steranului
c) [x] se sintetizează din acidul arahidonic
d) [x] au acţiune similară cu a hormonilor, dar la nivel local
e) [ ] se produc numai de celulele nervoase

Punctajul: 10Structura eicosanoizilor:
a) [x] derivă de la acidul prostanoic
b) [x] conţin în moleculă un inel ciclopentan

c) [ ] este prezent un ciclu piranozic
d) [x] are două catene laterale – carboxilică şi olehilică
e) [ ] sunt metilaţi

Punctajul: 10Eicosanoizii – mecanismele acţiunii:
a) [x] prostaglandinele modifică concentraţia nucleotidelor ciclice
2+
b) [x] modulează nivelul intracelular al ionilor de Ca
c) [ ] acţionează nemijlocit la nivelul ADN-ului
d) [x] reglează biosinteza proteinelor
e) [ ] direct reglează activitatea enzimelor

Punctajul: 10Eicosanoizii – efectele biologice:
a) [x] prostaglandinele modifică motilitatea şi influenţiază secreţia şi absorbţia la diferite

nivele ale tubului digestiv
b) [x] controlează funcţiile sexuale atât la femei, cât şi la bărbaţi
c) [x] tromboxanele intervin în agregarea plachetelor şi menţinerea tonusului vascular
d) [x] leucotrielnele sunt implicate în reacţiile inflamatoare şi alergice
e) [ ] prostacicşinele reglează masa musculară

Punctajul: 10Ateroscleroza:
a) [x] este dereglarea metabolismului colesterolului
b) [x] se acumulează esterii colesterolului in celulă
c) [x] se acumulează colesterolul şi esterii săi extracelular
d) [ ] nu este afectată integritatea endoteliului vascular
e) [ ] nu se dereglează metabolismul lipoproteinelor sanguine

Punctajul: 10Hiperlipidemia alcoolică se dezvoltă deoarece are loc:
a) [ ] consum excesiv de lipide cu alimentele
b) [x] acumularea NADH-ului
c) [x] inhibarea oxidarii acizilor grasi
d) [x] amplificarea sintezei trigliceridelor оn ficat
e) [ ] amplificarea sintezei în ţesuturi acizilor biliari

Punctajul: 10Principalele modificări biochimic in obezitate sunt:
a) [x] insuficienţa trigleciridlipazei
b) [x] dezechilibrul energetic cu diminuarea vitezei lipolizei
c) [ ] hiperinsulinismul
d) [ ] predispozitic genetică
e) [ ] abundenţa de alimente

Punctajul: 10Steatoza (degenerescenţa grasă a ficatului) este determinată de:
a) [ ] acumularea fosfolipidelor оn hepatocite
b) [x] insuficienţă funcţională (sintetică) a ficatului
c) [ ] surplus de substanţe lipotrope în raţia alimentară
d) [ ] eliminarea intensivă a acizilor graşi din ficat
e) [x] scădarea capacităţiii hepatocitelor de a sintetiza apolipoproteine

Punctajul: 10Care din afirmaţii sunt corecte:
a) [x] metabolismul este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi

energiei
b) [x] metabolismul este efectuat de sisteme polienzimatice, superintegrate
c) [x] metabolismul aprovizionează celulelor cu energie chimică
d) [ ] sinteza exclusiva a biomoleculelor specializate
e) [x] catabolismul biomoleculelor specifice

Punctajul: 10Căile metabolice:
a) [x] pot fi liniare
b) [ ] intermediare au aceleaşi etape
c) [x] pot fi ciclice
d) [ ] centrale sunt aproape identice
e) [ ] pot avea ramificări

Punctajul: 10Catabolismul:
a) [ ] constituie faza degradării compuşilor preluaţi numai din exterior
b) [x] constituie faza degradării diferitor compuşi în produşi mult mai simpli
c) [x] este insotite de degajarea energiei libere
d) [ ] are 2 etape
e) [ ] constituie degradarea numai a proprilor rezerve la compuşi simpli

Punctajul: 10Anabolismul:
a) [x] este faza de sinteză a diverşilor compuşi organici
b) [x] necesită utilizarea energiei libere (ATP)
c) [x] decurge оn 3 etape
d) [ ] se caracterizează prin convergenţa căilor metabolice
e) [x] căile metabolice ale anabolismului sunt divergente

Punctajul: 10Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme deschise
b) [x] entropia este gradul de dezordine a unui sistem
c) [x] energia liberă – este energia utilizabilă a sistemului
d) [ ] celulele vii sunt sisteme naturale cu entropie dintre cele mai mari
e) [ ] entropia este masura energiei utile in sisitemul dat

Punctajul: 10Afirmaţii corecte referitoare la bioenergetică:
a) [x] energia Universului este constantă, ea nu se pierde
b) [ ] entropia Universului este constantă
c) [x] activitatea vitală a organismelor majorează entropia mediului exterior
d) [x] forţa motrice a reacţiilor, este tendinţa sistemului de a - şi spori gradul de dezordine
e) [x] deltaE = deltaG + TdeltaS

Punctajul: 10Energia liberă:
0
a) [x] energia liberă standard se notează ?G şi se calculează: ?G = - 2,303 · R · T · l gK
0
b) [x] condiţii standard sunt T = 25 C, concentraţia substanţelor - 1,0M, pH = 7,0, presiunea
760 tori
c) [ ] dacă deltaG > 0 - reacţia decurge spre formarea compuşilor finali
d) [ ] dacă deltaG < 0 - reacţia merge în stîngă
e) [x] dacă deltaG > 0 - compuşii finali conţin mai multă energie decît substanţele iniţiale

Punctajul: 10ATP – ul:
a) [ ] ATP este forma cardinală de acumulare a energiei chimice
b) [x] la toate celulele vii îndeplineşte acleaşi funcţii
c) [x] este transportorul universal şi cardinal al energiei
d) [x] AMP, ADP, ATP sunt prezente оn toate compartimentele celulei
e) [x] unele reacţii biosintetice utilizează CTP, GTP, UTP

Punctajul: 10Ciclul ATP - ului:
2+ 2+
a) [x] forma activă este complexul ATP cu ionii de Mg sau Mn
b) [x] în condiţii standard ATP hidrolizează în ADP şi 7,3 kcal/mol
c) [x] în condiţii standard ATP hidrolizează în AMP şi 14,6 kcal/mol
d) [ ] în celula ATP se utilizează foarte încet
e) [ ] în condiţii reale la hidroliza ATP se degaja mult puţină energie

Punctajul: 10ATP - ul:
a) [ ] este singurul nucleotid macroergic
b) [x] este un nucleotid purinic
c) [x] conţine trei resturi fosfat în moleculă
d) [ ] conţine trei legături macroergice fosfat
e) [x] energia se stochează în legătura macroergică temporar

Punctajul: 10Starea energetică a celulei (afirmaţii corecte):
a) [x] se caracterizează prin sarcina electrică:( [ATP] +1/2 [ADP] ) : ( [ATP] +[ADP] +
[AMP] )
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] :([ADP] . [P])
c) [ ] oscilează sarcina electrică în limitele 500 - 900
d) [x] la valori majore ale sarcinei electrică se stimulează căile de utilizare ale ATP
e) [ ] la valori majore ale potenţialului de fosfolirare se activează căile de sinteza ale ATP
Punctajul: 10Care din compuşi eliberează la hidroliza mai multă energie decît ATP – ul:
a) [x] creatinfosfat
b) [ ] acetilfosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GTP
e) [x] fosfoenolpiruvat

Punctajul: 10Care din compuşii de mai jos nu sunt macroergici:
a) [ ] ADP
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] diacilglicerolfosfat
e) [x] glucozo - 6 - fosfat

Punctajul: 10Complexul piruvatdehidrogenazic (PDH):
a) [x] include enzimele: E1 - piruvatDH, E2 - dihidrolipoiltransacetilaza, E3 -

dihidrolipoilDH
b) [x] include: B1, B2, PP şi acizii pantotenic şi lipoic
c) [ ] e situat оn citozol
d) [ ] catalizează oxidarea piruvatului pînă la acetil - CoA

e) [x] catalizează decarboxilarea oxidativă a CH3COCOOH

Punctajul: 10Decarboxilarea oxidativă a piruvatului:
+
a) [ ] H3C – CO – COOH + FAD + HSCoA _ H3C – CO~SCoA + CO2 + FADH2
+ +
b) [x] H3C – CO – COOH + NAD + HSCoA _ H3C – CO~SCoA + CO2 + NADH + H
c) [ ]
este un proces reversibil
d) [ ] este oxidare completă şi definitivă a substratului
e) [x] H3C – CO~SCoA poate fi oxidat оn continuare оn ciclul Krebs

Punctajul: 10Produsele finale ale decarboxilării oxidative a piruvatului:
+
a) [ ] NADH·H este utilizat оn procese biosintetice
+
b) [x] NADH·H este oxidat în lanţul respirator
c) [ ] CO2 în principal este utilizat în reacţii de carboxilare
d) [x] acetil – CoA este oxidat оn ciclul acizilor tricarboxilici
e) [x] din acetil – CoA se sintazează acizi graşi

Punctajul: 10Reglarea complexului piruvatdehidrogenazic:
a) [x] este reglat prin retroinhibiţie
b) [x] retroinhibitori sunt acetil - CoA, NADH
c) [x] inhibiţia alosterică este amplificată de acizii graşi superiori
+
d) [x] NAD şi HSCoA sunt activatori
e) [ ] complexul este activat şi prin autostructurare cuaternară

Punctajul: 10Reglarea complexului piruvatdehidrogenazic:
a) [x] este supus unei reglări nucleotidice, ca inhibitori servоnd GTP, ATP
b) [x] ca activator serveşte AMP
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă complexul enzimatic
d) [x] complexul se activează şi prin modificări covalente
e) [ ] de fosforilarea inhibă activitatea complexului

Punctajul: 10Ciclul Krebs - afirmaţii corecte:
a) [x] cale finală comună a oxidării compuşilor în celulele vii
b) [ ] toate moleculele întră în ciclu prin acetil-CoA
c) [ ] reacţiile ciclului decurg în citozolul celulei
d) [x] ciclul furnizează produşi pentru anabolism
+
e) [x] în ciclu din acetil-CoA se formează atomii de H şi CO2

Punctajul: 10Prima reacţie a ciclului Krebs:
a) [ ] ca substrat serveşte oxaloacetatul
b) [x] în reacţie are loc transferul grupei acetil la oxaloacetat cu consum de H2O
c) [x] reacţia este catalizată de citratsintaza
d) [ ] H3C – CO ~ SCoA + HOOC – CO – CH2 – COOH _ citrat + HSCoA

e) [x] acetil CoA + H2O + HOOC – CO – CH2 – COOH _ citrat + HSCoA

Punctajul: 10Reacţia a doua a ciclului Krebs:
a) [ ] are loc transformarea ireversibilă a citratului în izoforma sa
b) [x] cis-aconitatul este produs intermediar
c) [x] aconitaza transformă reversibil substratul
d) [ ] izomerizarea se realizează prin hidratare, succedată de dihidratare

e) [ ] aconitaza este o enzimă, reglatoare
Punctajul: 10Reacţia a treia a ciclului Krebs:
a) [x] este o reacţie de oxido - reducere
b) [x] are loc decarboxilarea oxidativă a izocitratului
c) [ ] e catalizată de ICDH NADP dependentă

d) [x] modulator pozitiv este ADP, necesetоnd ionii de Mg
+
e) [ ] conduce la formarea α – cetoglutamatului în reacţia: izocitrat + NAD > α –
+
cetoglutamat + CO2 + NADH + H

Punctajul: 10Reacţia a patra a ciclului Krebs este:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a ? - cetoglutaratului
b) [x] reacţie de oxido - reducere
c) [x] catalizată de enzime complexul ? – cetoglutarat DH
d) [ ] reacţie reversibilă nereglatoare
+
e) [ ] HOOC – CO – (CH2)2 – COOH + NAD + HSCoA _ HOOC – (CH2)2 – CO ~ SCoA +
+
NADH + H + CO2

Punctajul: 10Oxidarea succinil - CoA:
a) [ ] este o reacţie catalizată de o liază
b) [x] e o fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] are loc hidroliza compusului cu degajare de energie
d) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
e) [x] succinil - CoA + GDP + Pi <===> succinat + GTP + HSCoA

Punctajul: 10Reacţia oxidării succinatului (reacţia a şasea>a ciclului Krebs):
a) [x] este oxidat prin dehidrogenare cu formarea fumaratului
b) [x] reacţia e catalizată de SDH având ca acceptor FAD - ul

c) [x] SDH este o proteină integrală a membranei mitocondriale interne
d) [ ] FAD este legat necovalent cu His din centrul activ al enzimei
e) [x] inhibitor competitiv al enzimei serveşte malonatul

Punctajul: 10Reacţia a şaptea a ciclului Krebs:
a) [x] este hidratarea fumaratului cu formarea L - malatului
b) [x] fumaraza este o enzimă cu specificitate stereochimică
c) [ ] este o reacţie ireversibilă
+
d) [x] are loc o transadiţionare de H şi OH¯
e) [ ] activitatea enzimei necesită un complex coenzimatic

Punctajul: 10Reacţia a opta a ciclului Krebs:
a) [x] L - malatul este dehidrogenat de MDH
b) [ ] enzima MDH este NADP dependentă
c) [x] echilibrul reacţiei оn celule e deplasat spre oxaloacetat
+ +
d) [x] L – malat + NAD _ oxaloacetat + NADH + H
e) [ ] MDH e fixată de membrana internă mitocondrială

Punctajul: 10Referitor la ciclul Krebs sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] la o turaţie a ciclului se elimină 2 molecule de CO 2
b) [x] оntr- un ciclu se оnclude o grupare acetil
c) [ ] ciclu funcţionează şi în condiţii anaerobe
+
d) [x] graţie ciclului sunt captaţi ionii de H , bogaţi în energie
e) [x] regenerarea cofactorilor are loc la transferul ē pe O2

Punctajul: 10Reacţiile reglatoare ale ciclului Krebs şi enzimele respective:
a) [x] sinteza citratului citratsintaza
b) [ ] izomerizarea citratului aconitaza
c) [x] decarboxilarea izocitratului ICDH
d) [x] decarboxilarea ( - cetoglutaratului complexul α - CGDH
e) [ ] regenerarea oxalatului MDH

Punctajul: 10Reglarea ciclului Krebs:
a) [x] acetil - CoA şi oxaloacetatul sunt modulatori pozitivi
b) [ ] citratul, NADH, succinil - CoA activează enzimele ciclului
c) [x] complexul α - CGDH este inhibat de produsele reacţiei
d) [x] sarcina energetică mare inhibă activitatea ciclului
e) [ ] ADP şi ionii de Mg exzercită un efect inhibitor

Punctajul: 10Este insoţită de o fosforilare la nivel de substrat reacţia:
a) [ ] OA + acetil - CoA > citrat
b) [ ] citrat > izocitrat
c) [ ] cetoglutarat > succinil CoA
d) [x] succinil - CoA > succinat
e) [ ] succinat > fumarat

Punctajul: 10Reacţii anaplerotice:
a) [x] reacţii, ce completează cantitatea produşilor intermediari ai ciclului Krebs
b) [x] carboxilarea piruvatului la oxaloacetat
c) [x] transformarea fosfoenolpiruvatului оn oxaloacetat
d) [ ] transaminarea glu la oxaloacetat
e) [ ] transaminarea ala la piruvat

Punctajul: 10Oxidarea biologică - esenţa procesului:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în celule
b) [ ] transferul de e se efectuază direct pe O2
c) [x] oxidarea are loc prin dehidrogenare
+
d) [x] atomii de H sunt transferaţi în formă de H si ē
e) [ ] ΔG se elimina la oxidarea completă în formă de căldură

+
Punctajul: 10Afirmaţiile corecte, referitor la acceptorii de H şi e (NAD):
+
a) [ ] acceptor de ē ?n NAD este inelul adenilic
+
b) [x] partea activă a NAD este inelul nicotinamidic
+
c) [x] coenzima adiţionează H şi 2e
+ +
d) [x] un H al substratului se transferă la NAD , altul trece оn solvent
+ +
e) [ ] ambii H ai substratului se transferă la NAD

Punctajul: 10Afirmaţii corecte, referitor la FAD:
+
a) [ ] partea activă adiţionează H şi 2e
+
b) [x] partea reagentă adiţionează 2H şi 2e
c) [x] acceptor de ē ?i protoni este inelul izoaloxazinic
d) [x] FAD – ul conţine vitamina B2
e) [ ] FAD este un mononucleotid

Punctajul: 10Lanţul respirator (LR), afirmaţii corecte:
a) [x] verigile lui au capacitatea de adiţiona şi a ceda e

b) [ ] prezintă un lanţ de coenzime aranjate consecutiv
c) [x] ē constituit dintr - un lanţ de proteine conjugate aranjate consecutiv
d) [x] ē, boga?i în energie, pe măsura înaîntării prin lanţ, pierd ΔG
e) [x] sectoarele lantului respirator unde se formează ATP se numesc puncte de fosforilare

Punctajul: 10Lanţul respirator, afirmaţii corecte:
a) [x] este localizat în mitocondrii (membrana internă)
b) [x] membrana internă mitocondrială are permeabilitate selectivă
+
c) [ ] membrana internă este permeabilă pentru e şi H
d) [x] membrana internă este permeabilă pentru ADP şi ATP
e) [ ] transferul compuşilor prin membrana internă se efectuează prin difuzie activă

Punctajul: 10Reacţiile de transfer al electronilor:
2+ 2+ 3+ +
a) [x] Fe + Cu <===> Fe + Cu
b) [x] AH2 2
c) [ ]
d) [x] donorii şi acceptorii funcţionează ca redox - perechi
e) [ ] donorii sunt oxidanţi, acceptori reducători

Punctajul: 10Referitor la potenţialul de oxido-reducere (Eo) sunt corecte afirmatiile:
a) [x] la Eo negativ pereche oxido-reducătoare uşor eliberează electroni
b) [x] la Eo pozitiv sistema adiţionează liber electroni
c) [ ] torentul de este orientat în direcţia majorării energiei libere
d) [x] deltaG e proportionala cu diferenţa Eo dintre două redox - perechi

e) [x] deltaG = - n FdeltaE, n - numarul de e, F - indicele Faraday
Punctajul: 10Selectaţi secvenţa corectă a componentelor lanţului respirator:
a) [ ] FAD - Fe – S - CoQ - cit. C1 - cit. b - cit. c - cit. a3 - cit. a - O2
b) [ ] S - NADP - FMN - cit. b - CoQ - cit. c - cit. aa3 - H2O
c) [ ] SH2 - NAD - FP(FAD) - CoQ- cit. c - cit. b - O2
d) [x] SH2 - NAD - FP(FMN) - CoQ- cit. b - cit. c1 - cit. c- cit. a - cit. a3 - O2
e) [ ] SH2 - FAD - FP- CoQ- cit. b - cit. c1- cit. c- cit. a - cit. a3 -H2O

Punctajul: 10Fosforilarea oxidativă:
a) [x] transferul e prin lantul respirator e cuplat cu sinteza de ATP
b) [x] deltaG a 2 e este egală cu 52,6 kcal
c) [ ] deltaG a 2 e este suficientă pentru sinteza a 5 molecule de ATP
0
d) [x] deltaG a 2 e este utilizată doar pentru menţinerea t C corpului
e) [ ] sinteza unei molecule ATP necesită un deltaEo egal cu 0,224V

Punctajul: 10Referitor la complexul I (NADH –C0Q reductaza) sunt corecte afirmaţiile:
+
a) [x] indeplineşte funcţia de colector NAD dehidrogenaza
+
b) [x] donori de H şi e sunt izocitratul, piruvatul, lactatul
+
c) [ ] donori de H şi e sunt succinatul, glicerolfosfatul
d) [ ] în componenţa e inclus fierul hemic
e) [x] conţine 2 centre fiero - sulf

Punctajul: 10Complexul III (C0QH2 - citocrom c reductaza):
a) [x] ubichinona nu e fixată covalent stabil la proteină

b) [ ] funcţia de colector aparţine FAD-ului
+
c) [x] donori de H şi e pot fi dehidrogenazele flavindependente
d) [ ] poate fi şi NADH –C0Q - reductaza
e) [ ] complexul conţine numai citocromi b, b1, c
f) [ ] grupa hemului transferă un singur de e

Punctajul: 10Complexul II (succinat –C0Q - reductaza)
+
a) [x] donori de H şi e este şi glicerolfosfatul
b) [ ] în componenţa lui este prezent FMN-ul
c) [x] posedă centre fiero - sulf
+
d) [x] transferă H şi e pe ubichinonă
e) [ ] transferă echivalenţii reductori pe citocromul C

Punctajul: 10Complexul IV (citocromoxidaza) al lanţului respirator:
a) [ ] este numit şi oxigen-reductaza
b) [x] transferă echivalenţii reducatori la O2
c) [x] este comun pentru căile lungă şi medie de oxidare a lanţului respirator
d) [ ] conţine citocromii b, c, a, a3
e) [x] conţine 2 ioni de cupru – CuA şi CuB

Punctajul: 10Citocromii, afirmaţii corecte:
a) [x] sunt proteine conjugate pentru cit. b, c, c1
b) [ ] partea neproteică este fierul ionic
c) [x] partea neproteică este hemul(diferite tipuri)

3+ 2+
d) [x] fierul citocromic îşi schimbă valenţa: Fe + 1ē <? > Fe
+
e) [ ] citocromii transferă H şi e

Punctajul: 10Referitor la lanţul respirator sunt corecte afirmaţiile:
+
a) [ ] proteinele fier – sulf transferă numai H
+
b) [x] proteinele fier - sulf transferă H şi e
c) [x] citocromii transferă numai ē
+
d) [ ] citocromii transferă H şi ē
+
e) [x] C0Q transferă H şi ē

Punctajul: 10Afirmaţii adevărate sunt:
a) [ ] orice citocrom conţine cupru
b) [ ] toţi componenţii lanţului resperator ce conţin Fe sunt hemoproteine
c) [x] complexul IV conţine Mg, Zn şi cîteva molecule de fosfolipide
d) [x] complexul cit. c reductazic conţine proteine Fe-S
e) [x] citocromii a şi a3 funcţionează în complex cu ionii de Cu

Punctajul: 10În rezultatul transferului prin lanţul respirator:
a) [x] se adiţionează la O2 2ē şi se formează H2O2
b) [x] se adiţionează la O2 4ē şi se formează 2H2O
-
c) [x] se adiţionează la O2 1ē şi se formează radicalul superoxid (O2 • )
d) [x] a echivalenţilor reducători prin complexul I se pot forma 3 molecule de ATP
e) [ ] a 2e prin complexul II se pot forma 4 molecule de ATP

Punctajul: 10Mecanismele fosforilării oxidative:
a) [ ] în proces se formează un compus intermediar macroergic
b) [ ] energia oxidarii modifică o conformaţie proteinelor în una activă
c) [x] transferul de e si sinteză ATP-ului sunt procese cuplate
d) [x] transferul de e genereaza gradientul de protoni
e) [x] gradientul de protoni este forţa motrică a biosintezei ATP-ului în punctele de fosforilare

Punctajul: 10Referitor la mecanismele fosforilării oxidative sunt corecte afirmaţiile:
+
a) [x] ionii de H revin оn mitocondrii prin canale ionice speciale
b) [x] ATP sintaza e compusă din subunităţile F0 şi F1
c) [ ] factorii F0 şi F1 sunt situaţi în matricea mitocondrială
d) [ ] ambii factori sunt elemente ale membranei interne mitocondriale
+
e) [x] F0 este canalul pentru H iar F1 – partea catalitică

Punctajul: 10Referitor la controlul fosforilării oxidative sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] marimea P/O (acceptor fosfat) caracterizează fosforilarea oxidativă
b) [x] P/O e numărul de moli P neorganic, transformat în organica la un atom de oxigen

utilizat
c) [x] P/O pentru oxidarea malatului este 3/1
d) [ ] P/O pentru oxidarea glicerolfosfatului este 3/1
e) [ ] P/O pentru oxidarea succinatului este 4/1

Punctajul: 10Inhibiţia transferului de electroni în lanţul respirator:
a) [x] complexul I este inhibat de rotenonă
b) [x] antimicină A blochează transportul de e оntre QH2 şi cit. c

c) [x] cianida blochează funcţia citocromoxidazei
d) [ ] CO inhibă complexul III al lanţului respirator
e) [ ] malonatul este inhibitor competitiv al complexului I

Punctajul: 10Referitor la procesul de fosforilare oxidativă sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] importanţa esenţială are integritatea membranei interne mitocondriale0
- + + -
b) [x] membrana internă mitocondrială este impermeabilă pentru OH , H , K , Cl
c) [ ] decuplanţii afectează transferul electronilor
+
d) [x] decuplanţii majorează permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru H
e) [ ] ionoforii nivelează concentraţia ionilor pe ambele suprafeţe ale membranei

mitocondriale

Punctajul: 10Selectaţi afirmatiile corecte:
a) [x] viteza fosforilării oxidative este determinată de conţinutul de ADP
b) [x] controlul respirator este reglarea fosforilării oxidative prin ADP

c) [ ] adăugarea ATP-ului accelerează viteza fosforilării oxidative
d) [x] decuplarea fosforilării oxidative menţine homeostazia termică
e) [ ] decuplarea fosforilării oxidative este оntotdeauna un proces adaptiv

Punctajul: 10Decuplarea fosforilării oxidative:
a) [x] tesutul adipos brun e saturat în mitocondrii şi citocromi
b) [x] acizii graşi servesc ca decuplanţi fiziologici
c) [x] decuplarea fosforilării oxidative este un mecanism de adaptrea la frig
d) [x] la animalele ce hibernează decuplarea fosforilării oxidative generează căldură
e) [ ] decuplanţi pot fi hormonii tiroizi şi pancreatici

Punctajul: 10Referitor la cit. P450 sunt corecte afirmatiile:
a) [x] catalizează reacţii de hidroxilare ale substratelor
b) [x] utilizează echivalenţii reduşi ai NADH, NADPH
c) [ ] participa la sinteza steroizilor
d) [x] participă la inactivarea substanţelor străine hidrofobe
e) [x] participă la inactivarea şi eliminarea medicamentelor din organism

Punctajul: 10Oxidarea microzomială:
a) [ ] este un proces oxidativ cu funcţie energetică
b) [x] este un proces oxidativ cu funcţie plastică
c) [ ] este realizată de lanţul respirator
d) [x] este realizată de lanţul micrizomial
e) [x] cu o intensitate deosebită decurge în ficat, suprarenale, glandele sexuale

Punctajul: 10Lanţul microzomial de oxidare include:
a) [x] NADPH- ul
b) [ ] FADH2 – ul
c) [ ] cit. b
d) [ ] cit. C
e) [x] cit. P450

Punctajul: 10Referitor la cit. P450 sunt corecte afirmatiile
a) [x] catalizează reacţii de hidroxilare ale substratelor
b) [x] utilizează echivalenţii reduşi ai NADH, NADPH
c) [ ] participa la sinteza steroizilor
d) [x] participă la inactivarea substanţelor străine hidrofobe

e) [x] participă la inactivarea şi eliminarea medicamentelor din organism

Punctajul: 10Radicalii liberi ai oxigenului:
a) [x] sunt forme incomplect reduse ale oxigenului
+
b) [ ] reducerea completă a unei molecule de oxigen necesită 2H şi 2e
c) [x] la reducerea completă a unei molecule de O2 se formează 2 molecule de H2O
d) [ ] la reducerea completă a unei molecule de O2 se formează câte o moleculă de H2O şi

H2O2
-
e) [x] produşii reducerii incomplete a oxigenului sunt H2O2, HO2·, O2 , HO·

Punctajul: 10Radicalii liberi ai oxigenului:
a) [x] sunt necesari pentru realizarea unor procese fiziologice ca reоnnoirea membranelor
biologice
b) [ ] îşi îndeplinesc funcţiile doar fiind în concentraţii mari
c) [x] acumularea lor poate fi cauza unor stări patologice
d) [x] în concentraţii mari intensifică oxidarea peroxidică a lipidelor
e) [ ] oxidarea peroxidică a lipidelor asigură structura normală a membranelor biologice

Punctajul: 10Oxidarea peroxidică a lipidelor:
a) [ ] este un proces ciclic
b) [x] este un proces în lanţ
c) [x] afectează preferenţial acizii graşi polienici din fosfogliceridele membranare
d) [ ] deterioreaza colesterolul şi colesteridele membranare
e) [x] dereglează permeabilitatea membranelor celulare, ce poate rezulta în citoliză

Punctajul: 10Sistemul antioxidant:
a) [ ] previne pătrunderea în organism pe cale alimentară sau respiratorie a oxidanţilor
b) [x] menţine la un nivel fiziologic/cantitatea radicalilor liberi
c) [x] menţine la un nivel fiziologic/intensitatea oxidării peroxidice a lipidelor
d) [ ] reduce la zero producerea radicalilor oxigenului şi ai peroxizilor acizilor graşi
e) [ ] accelerează eliminarea urinară şi biliară a radicalilor liberi

Punctajul: 10Enzimele sistemului antioxidant:
a) [ ] citocromoxidaza neutralizează H2O·
b) [x] catalaza neutralizează H2O2: 2 H2O2 - 2 H2O +O2
- +
c) [x] superoxiddismutaza neutralizează superoxidamion radicalul: 2O2 · + 2H - H2O2 +
O2
d) [x] glutationperoxidaza neutralizează peroxizii acizilor graşi: ROOH 2GSH › ROH +

GS – SG + H2O
+
e) [x] glutationreductaza reduce glutationul oxidat: GS – SG + NADPH·H - 2G-SH +
+
NADP

Punctajul: 10Antioxidanţii neenzimatici:
a) [ ] toate vitaminele liposolubile sunt antioxidanţi
b) [x] alfa- tocoferotul este unul din cei mai potenti antioxidanţi naturali
c) [ ] vitaminele grupei B sunt precursori ai antioxidanţilor
d) [x] Se, Cu, Zn posedă proprietaţi antioxidante, deoarece sunt cofactori ai enzimelor
antioxidante
e) [ ] Fe, Na şi Cl sunt antioxidanţi, deoarece captează radicalii liberi ai oxigenului

Punctajul: 10Radicalii liberi sunt implicaţi în patogenia:
a) [x] infarctului miocardului

b) [x] stărilor ischemice
c) [x] hepatitelor
d) [x] glomerulonefritelor
e) [ ] glicogenozelor

Punctajul: 10Citratul:
a) [ ] este reglator al biosintezei colagenului în ţesuturile dentare
b) [x] influenţează mineralizarea ţesuturilor dentare dure
c) [x] în concentraţii mici stimulează coprecipitarea fosfatului de calciu
d) [ ] în concentraţii medii accelerează formarea cristalelor de apatită
e) [x] în concentraţii mari solubilizează apatita

Punctajul: 10Numiţi funcţiile glucidelor:
a) [x] energetică
b) [x] sunt componente membranare
c) [ ] genetică
d) [ ] menţin presiunea oncotică
e) [x] compuşi ai ţesuturilor de sprigin, acizilor nucleici

Punctajul: 10Glucidele din organism uman:
a) [ ] amidonul
b) [ ] celuloza
c) [x] glucoza
d) [x] glicogenul
e) [x] riboza, dezoxiriboza

Punctajul: 10Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt:
a) [x] aldehido-alcooli poliatomici
b) [ ] alcooli poliatomici
c) [x] ceto-alcooli poliatomici
d) [ ] eteri simpli
e) [x] semiacetali intramoleculari

Punctajul: 10Caracteristica monozaharidelor:
a) [x] forma liniară se găseşte în echilibru cu structurile ciclice posibile
b) [x] cetohexozele, preponderent formează inelul furanozic-beta
c) [x] aldohexozele, preponderent formează inelul piranozic
d) [ ] оn organism predomina L-stereoizomeri
e) [ ] structuri ciclice poate forma orice monozaharid

Punctajul: 10Referitor la glucoza sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] poate exista sub formă de alfa- si beta-stereoizomeri
b) [ ] formează ciclul furanozic
c) [x] la oxidare formează acidul glucuronic
d) [x] este o aldohexoza cu 4 atomi de carboni hirali
e) [x] poate forma O-, sau N-glicozide

Punctajul: 10Galactoza:
a) [x] este o hexoză
b) [ ] prezintă o ceto-pentoză
c) [x] este un epimer al glucozei
d) [x] în lactoză este prezentă în formă de beta-anomer

e) [ ] nu posedă proprietăţi reducatoare

Punctajul: 10Fructoza:
a) [x] în componenţa zaharozei e în formă beta-furanozică
b) [x] este o cetoza
c) [ ] este izomerul galactozei
d) [ ] este principalul zaharid din sвnge
e) [x] prezintă hexoză

Punctajul: 10Dezoxiriboza:
a) [x] intră în componenţa unor nucleozide
b) [ ] intră оn structura mARN
c) [x] este o aldopentoză
d) [ ] există оn formă piranozică
e) [ ] este un izomer al ribozei

Punctajul: 10Riboza, afirmaţii corecte:
a) [ ] există în formă piranozică
b) [x] intră în componenţa unor nucleozide
c) [ ] este o cetoza
d) [x] intra in componenta ADN
e) [x] este o aldoza usor fosforilata

Punctajul: 10Referitor la maltoza sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este un monozaharid reducator
b) [x] rezultă la hidroliza enzimatică a amidonului
c) [x] rezultă la hidroliza enzimatică a glicogenului

d) [ ] este unitatea repetivă din celuloză
e) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoza

Punctajul: 10Lactoza:
a) [ ] este formată din 2 molecule de beta-galactoza
b) [x] se conţine în laptele mamiferelor
c) [x] este un dizaharid cu proprietăţi reducătoare
d) [x] ambele monozahride au formă piranozică
e) [ ] nu poate fi sintetizată în celulele umane

Punctajul: 10Afirmaţii corecte privind zaharoza:
a) [x] nu posedă proprietăţi reducatoare
b) [x] la plante prezintă o formă de transport a glucidelor
c) [ ] ambelehexoze sunt оn alfa-anomer
d) [ ] ambele hexoze sunt în formă furanozidică
e) [ ] se găseşte în stare liberă în ţesuturile umane

Punctajul: 10Homopolizaharidele sau homoglicanii:
a) [x] formează prin hidroliză monozaharide
b) [x] reprezentanţii: celuloza, amidonul, glicogenul
c) [ ] unitatea structurală este manoza
d) [ ] legătura chimică ce uneşte monomerii este N-glicozidică
e) [ ] legătura glicozidică dintre monomeri este întotdeauna alfa

Punctajul: 10Indicaţi homoglicanii (homopolizaharidele):
a) [x] amidonul
b) [x] glicogenul
c) [ ] condroitin sulfatul
d) [ ] heparan sulfatul
e) [x] celuloza

Punctajul: 10Indicati heteroglicanii:
a) [ ] amilopectina
b) [x] acidul hialuronic
c) [ ] maltoza
d) [x] keratan sulfatul
e) [x] heparina

Punctajul: 10Referitor la digestia glucidelor sunt corecte afirmatiile:
a) [x] amilazele scindeaza legaturile alfa-1,4-glicozidice ale polizaharidelor
b) [x] maltoza, maltotrioza,alfa-dextrinele sunt produse ale hidrolizei amidonului
c) [x] alfa-1,6-glicozidaza hidrolizeaza alfa-dextrinele
d) [ ] dizaharidazele nu poseda specificitate de substrat
e) [x] dizaharidazele sunt sintetizate de catre enterocite

Punctajul: 10Absorbtia glucozei necesita:
a) [x] ioni de Na+, ce formeaza compusi complecşi cu monozaharidele
b) [ ] din abundenta ioni de Ca++
c) [x] interventia enzimei Na+, K+-ATP-azei
d) [x] prezenta ATP si a transportorului membranar respectiv
e) [ ] prezenta vitaminelor K si D

Punctajul: 10Scindarea glicogenului – glicogenoliza –
a) [ ] glicogen -> glucozo-6-P -> glucoza
b) [ ] glicogen -> UDP-glucoza -> glucozo-1-P -> glucoza
c) [x] glicogen -> glucozo-1-P -> glucozo-6-P -> glucoza
d) [ ] glicogen -> UDP-glucoza -> glucozo-1-P -> glucozo-6-P -> glucoza
e) [ ] glicogen -> glucoza

Punctajul: 10Scindarea glicogen
a) [ ] asigură completarea rezervelor plastice ale organismului
b) [x] deosebit de intens se petrece în ficat şi muşchi
c) [x] procesul muscular furnizează glucozo-6-fosfat necesar pentru glicoliză
d) [x] procesul hepatic furnizează glucoză necesară pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] ambele procese au aceleaşi funcţii şi produşi finali

Punctajul: 10
a) [x] este scindarea fosforolitica a glicogenului
b) [ ] ortofosfatul scindeaza legatura alfa-1,6-glicozidică din glicogen
c) [x] legăturile alfa-1,4-glicozidică sunt scindate de enzima glicogenfosforilaza
d) [x] legature alfa-1,6- sunt scindate prin hidroliză enzimatica
e) [ ] se finalizează doar cu eliberarea glucozo-1-fosfatului

Punctajul: 10Glicogen fosforilaza - afirmatii corecte:
a) [x] este activa in forma fosforilata
b) [ ] detaşeaza restul glucozil sub forma de glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP, GTP servesc ca modulatori pozitivi
d) [x] este activata in cascada prin intermediul AMPc

e) [ ] detaşeaza restul glucozil terminal reducator

Punctajul: 10Reglarea glicogenolizei - afirmatii corecte:
a) [x] adrenalina stimuleaza scindarea glicogenului
b) [x] glucagonul amplifică activitatea glicogenfosforilazei
c) [ ] stressul inhiba scindarea glicogenului
d) [ ] liza glicogenului este inhibata de glucocorticoizi
e) [ ] insulina este activator al scindarii glicogenului

Punctajul: 10Sinteza glicogenului – glicogenogeneza –
a) [ ] glucoza -> UDP-glucoza -> glicogen
b) [ ] glucoza -> glucozo-1-P ->UDP-glucoza -> glicogen
c) [ ] glucoza -> glicogen
d) [ ] glucozo-1-P -> UDP-glucoza -> glicogen
e) [x] glucoza -> glucozo-6-P -> glucozo-1-P -> UDP-glucoza -> glicogen

Punctajul: 10Glicogenogeneza - afirmatii corecte:
a) [x] deosebit de activ se petrece in ficat si muschii scheletici
b) [ ] enzima cheie a procesului e glicogen sintaza
c) [x] sinteza necesita aport energetic
d) [x] ramificarea se realizeaza sub actiunea glicoziltransferazei
e) [ ] sinteza necesita un primer de glicogen cu ambele capete reducatoare

Punctajul: 10Glicogen
a) [ ] glicogen sintaza formeaza legaturi alfa-1,6-glicozidice
b) [x] glicogen sintaza catalizeaza formarea legaturilor alfa-1,4-glicozidice in molecula

glicogenului
c) [x] forma activa a glicogen sintazei este defosforilata
d) [ ] trecerea formei defosforilate a glicogensintazei in cea fosforilată este catalizata de

fosfoproteinfosfataza
e) [ ] activarea adenilatciclazei stimulează în consecinţă glicogensintaza

Punctajul: 10Referitor la glicogenoze sunt corecte afirmatiile:
a) [ ] in glicogenoze structura glicogenului este normala
b) [x] in glicogenoze se depisteaza acumulari masive de glicogen
c) [x] glicogenozele sunt afecţiuni ereditare
d) [x] in glicogenozele se poate afecta ficatul
e) [ ] in glicogenoze creste activitatea enzimelor glicogenogenezei

Punctajul: 10Reactia Glucoza -> Glucozo-6-
a) [x] practic este o reactie ireversibila in conditii intracelulare
b) [x] necesit prezenta ionilor de Mg++ in complex cu ATP
c) [x] in muschi este inhibata alosteric de produsul reactiei
d) [ ] in toate tesuturile este catalizata de hexokinaza
e) [ ] in creier este catalizata de glucokinaza

Punctajul: 10Afirmatii corecte referitor la glucokinaza
a) [x] este o enzima hepatospecifica
b) [ ] contribue la majorarea cantitatii glucozei in circuitul sanguin
c) [x] activeaza la valori mari ale Km (10mM) pentru glucoza
d) [ ] catalizeaza fosforilarea tuturor monozaharidelor
e) [x] insulina activeaza enzima

Punctajul: 10Reactia Glucozo-6-fosfat <=> Fructozo-6-fosfat:
a) [ ] este catalizată de hexozofosfat epimeraza
b) [x] este catalizată de fosfoglucoizomeraza
c) [x] enzima poseda specificitate doar pentru glucozo-6-fosfat
d) [x] enzima transforma aldoza in chetoza
e) [ ] reactie este insotita de modificari majore ale energiei libere

Punctajul: 10Fosforilarea Fructozo-6-
a) [x] necesita prezenta ATP si a ionilor de Mg++
b) [x] in conditile intracelulare reactie este ireversibila
c) [x] este catalizat de fosfofructokinaza
d) [x] reactia determina viteza glicolizei in ansamblu
e) [ ] nu este insotita de modificari majore ale energiei libere

Punctajul: 10Reglarea activitatii fosfofructokinazei:
a) [x] este o enzima alosterica
b) [x] modulatori negativi sunt ATP-ul, citratul, acizii grasi
c) [x] modulatori pozitivi sunt AMP-ul si fructozo-1,6-difosfatul
d) [ ] sarcina energetica mica a celulei inhiba activitatea enzimei
e) [ ] NADH-ul joaca rolul de activator major

Punctajul: 10Reacţia fructozo-1,6-difosfat aldolazica:
a) [ ] este o reacţie de hidroliză
b) [x] este reversibila
c) [x] produşii reacţiei sunt două trioze fosforilate
d) [x] în reacţie se formează o aldoză şi o cetoză
e) [ ] ambii compuşi se include în etapa a II a glicolizei

Punctajul: 10
a) [x] este catalizată de triozofosfatizomeraza
b) [ ] nu este reversibilă
c) [x] dihidroxiaceton-fosfat <-> gliceraldehid-3-fosfat
d) [ ] este o reacţie a etapei oxidative a glicolizei
e) [ ] necesită aport energetic din exterior

Punctajul: 10Etapa I a g
a) [x] in reactiile acestei etape glucoza este convertită la o aldoza si o cetoza
b) [x] echilibrul e deplasat spre formarea cetozei
c) [x] in cele 5 reactii se utilizeaza 2 molecule de ATP
d) [ ] toate reactii acestei etape sunt ireversibile
e) [x] in continuare va fi utilizat gliceraldehid-3-fosfatul

Punctajul: 10Oxidarea gliceraldehid-3-fosfatului:
a) [x] este catalizata de dehidrogenaza respectiva
b) [x] acceptorul de hidrogen este NAD-ul
c) [x] necesită prezenţa fosfatului anorganic
d) [x] produsul reacţiei 1,3-bisfosfogliceratul este un compus supermacroergic

e) [ ] reactia este ireversibila

Punctajul: 10Formarea 3-fosfogliceratului:
a) [x] reactia este catalizata de fosfogliceratkinaza
b) [ ] este o reactie ireversibila
c) [x] este o reactie de fosforilare la nivel de substrat
d) [ ] are loc transferul unui fosfat anorganic pe ADP

e) [ ] este o reactie energonica

Punctajul: 10Formarea fosfoenolpiruvatului:
a) [x] are loc prin dehidratare
b) [x] substanţa este macroergica
c) [x] reacţia este reversibila
d) [ ] enolaza nu este o enzima reglatoare
e) [x] reactia implica modificari considerabile ale energiei libere

Punctajul: 10Formarea piruvatului in glicoliza:
a) [x] reactia este catalizata de piruvatkinaza
b) [x] are loc prin fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] reactia este catalizata de o dehidrogenaza
d) [ ] reactia este reversibila
e) [x] este insotita de formarea ATP-ului

Punctajul: 10Formarea lactatului:
a) [x] reactia este catalizata de lactatdehidrogenaza
b) [ ] concomitent se formeaza o molecula de ATP
c) [ ] reactia este insoşită de generarea NAD+
d) [x] LDH este o enzima reglatoare, ce posedă cinci forme izoenzimatice
e) [x] evaluarea activităţii izoenzimelor LDH este utilizată în diagnosticul afecţiunilor

hepatice şi cardiace

Punctajul: 10Utilizarea piruvatului:
a) [x] se decarboxilează oxidativ in mitocondrii
b) [x] se utilizeaza in gluconeogeneza

c) [x] poate servi ca substrat in sinteza etanolului
d) [x] se utilizează in sinteza aminoacizilor
e) [ ] este precursorul vitaminei D

Punctajul: 10Produsii finali ai glicolizei (calea anaerobă):
a) [ ] piruvatul
b) [x] 2 ATP
c) [x] 2 H2O
d) [x] 2 lactat
e) [ ] 2 ADP

Punctajul: 10Enzimele reglatoare ale glicolizei:
a) [ ] fosfoglucoizomeraza
b) [x] hexokinaza
c) [x] fosfofructokinaza
d) [x] piruvatkinaza
e) [ ] fructozodifosfataldolaza

Punctajul: 10Glicoliza este accelerată de:
a) [ ] ATP
b) [x] adrenalina
c) [x] fructozo-1,6-difosfat
d) [x] AMP, ADP
e) [ ] citratul

Punctajul: 10Glicoliza este inhibata de:
a) [x] citratul
b) [x] acizii grasi
c) [ ] glucoza
d) [x] ATP
e) [ ] acidul lactic

Punctajul: 10In glicoliza se sintetizează ATP in reactiile catalizate de:
a) [ ] glucokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] fosfofructokinaza
d) [x] gliceratkinaza
e) [x] gliceraldehidfosfatdehidrogenaza

Punctajul: 10Sinteza ATP-ului prin fosforilare la nivel de substrat are loc in reactiile:
a) [x] fosfoenolpiruvat -> piruvat
b) [x] succinil-CoA -> succinat
c) [ ] succinat -> fumarat
d) [ ] 3-fosfoglicerat -> 2-fosfoglicerat
e) [x] 1,3-bisfosfoglicerat -> 3-fosfoglicerat

Punctajul: 10Produsii finali ai oxidarii complete (aerobe) a unei molecule de glucoza:
a) [x] 38 ATP
b) [x] 6 CO2
c) [ ] 22 H2O
d) [ ] 6 ADP
e) [ ] 6 H3PO4
Punctajul: 10Referitor la calea pentozofosfat de oxidare a glucozei sunt corecte afirmatiile:
a) [x] se realizeaza activ in eritrocite, ficat, tesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
b) [ ] este localizat in mitocondrii
c) [x] este un proces cu caracter plastic
d) [x] livreaza celulelor NADPH şi ribozo-5-fosfat
e) [ ] aprovizionează celulele cu ATP şi NADH

Punctajul: 10Reacţiile de dehidrogenare ale caii pentozofosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [x] sunt reacţii ale etapei oxidative
b) [x] glucozo-6-fosfat + NADP+ -> 6-fosfoglucolactona + NADPH + H+
c) [ ] transformarea glucozo-6-fosfatului e catalizata de 6-fosfogluconat dehidrogenaza
d) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ -> ribulozo-5-fosfat + CO2 + NADPH + H+
e) [ ] ambele enzime sunt NAD-dependente

Punctajul: 10Ro
a) [ ] se include în lanţul respirator şi asigură sinteza a 3 ATP-uri
b) [x] serveşte ca agent reducător la biosinteza acizilor graşi
c) [x] serveşte ca donator de echivalenţi reducători în biosinteza colesterolului
d) [ ] se utilizează la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici
e) [x] participă la dezintoxicare prin intermediul lanţului microzomial de oxidare

Punctajul: 10Rolul ribozo-5-fosfatului generat оn ciclul
a) [ ] se include în gluconeogeneză
b) [ ] se oxidează glicolitic
c) [x] participă la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici
d) [ ] se include în etapa a II a ciclului pentozofosfaţilor

e) [x] serveşte ca substrat la biosinteza coenzimelor nucleotidice

Punctajul: 10 Metabolismul fructozei in ficat:
a) [x] fructokinaza catalizeaza formarea fructozo-1-fosfatului
b) [x] fructoza -> fructozo-1-P -> dihidroxiaceton-P + gliceraldehida
c) [ ] fructoza -> fructozo-1-P -> gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetona
d) [x] deficitul de fructozo-1-fosfat aldolaza este cauza fructozuriei esentiale
e) [ ] intoleranta ereditara a fructozei e cauzata de deficienta hexokinazei

Punctajul: 10Metabolismul fructozei in muschii scheletici:
a) [x] hexokinaza catalizeaza formarea fructozo-6-fosfatului
b) [x] fructoza + ATP -> fructozo-6-P + ADP + H+
c) [x] fructozo-6-P + ATP -> fructozo-1,6-bisfosfat + ADP + H+
d) [x] fructozo-1,6-bisfosfatul este un compus intermediar al glicolizei
e) [ ] fructozo-1,6-bisfosfatul se include în calea pentozofosfaţilor

Punctajul: 10 Metabolizarea galactozei – selectaţi reacţiile corecte:
a) [ ] galactozo-6-P -> galactozo-1-P
b) [x] galactoza + ATP -> galactozo-1-P + ADP + H+
c) [x] galactozo-1-P + UDP-glucoza -> UDP-galactoza +glucozo-1-P
d) [x] galactozo-1-P +UTP -> UDP-galactoza + PPi
e) [x] UDP-galactoza <=> UDP-glucoza

Punctajul: 10Enzimele ce asigură metabolizarea galactozei:
a) [x] galactokinaza
b) [x] UDP-galactozil-pirofosforilaza
c) [x] galactozo-1-P-uridiltransferaza
d) [x] UDP-hexozo-4-epimeraza
e) [ ] UDP-hexozo-izomeraza

Punctajul: 10 Sunt corecte afirmatiile:
a) [x] carenţa galactokinazei este cauza galactozemiei şi galactozuriei
b) [x] deficitul de uridiltransferaza duce la galactozemia clasica
c) [ ] galactoza în exces se transformă în acid glucuronic
d) [ ] se acumulează numai galactozo-1-fosfat
e) [x] galactozo-1-fosfatul si galactitolul sunt cauza cataractei, retardului mintal, insuficienţei

renale şi hepatice

Punctajul: 10Afirmatii corecte referitor la rolul UDP-glucuronatului:
a) [ ] este un derivat al glucozei
b) [x] este derivatul formei active a glucozei – UDP-glucozei
c) [x] participa la conjugarea diferitor compuşi în ficat în procesul detoxifierii lor
d) [x] este donator de glucuronil in sinteza glicozaminoglicanilor ţesutului conjunctiv
e) [ ] metabolizarea lui оn organismul omului conduce la formarea vit. C

Punctajul: 10
a) [ ] este biosinteza glucozei din alţi compuşi de natură glucidică
b) [x] este biosinteza glucozei din substanţe neglucidice
c) [x] asigură menţinerea glicemiei în aport insuficient extern
d) [x] în condiţii normale cantitatea majoră de glucoză se produce în ficat
e) [ ] este un proces generator de energie sub formă de ATP

Punctajul: 10Substraturi ale gluconeogenezei pot fi următorii compusi:
a) [x] lactatul şi piruvatul
b) [x] glicerolul
c) [x] aminoacizii glucoformatori (ala, asp, glu etc.)
d) [ ] aceto-acetatul
e) [ ] aminoacizii cetoformatori (leu)

Punctajul: 10
a) [ ] sunt absolut identice cu cele glicolitice, dar au loc оn sens invers
b) [ ] parţial coincid cu reacţiile glicolitice
c) [x] reacţiile ireversibile ale glicolizei sunt substituite cu "căile de ocolire"
d) [x] se substituie reacţiile de fosforilare la nivel de substrat
e) [ ] se substituie reacţiile de oxido-reducere

Punctajul: 10Gluconeogeneza - I etapă de ocolire
a) [x] piruvat + CO2 + ATP -> oxaloacetat + ADP + Pi + 2H+
b) [x] oxaloacetat + GTP <-> fosfoenolpiruvat + GDP + CO2
c) [x] piruvatcarboxilaza necesită prezenţa coenzimei biotina
d) [ ] fosfoenolpiruvatcarboxikinaza catalizează carboxilarea fosfoenolpiruvatului
e) [x] ambele reacţii sunt energodependente

Punctajul: 10 Gluconeogeneza – etapa a II de ocolire
a) [x] formarea fructozo-6-P din fructozo-1,6,difosfat este catalizata de fructozo-1,6-

difosfotaza
b) [ ] reactia este reversibila
c) [x] fructozo-1,6-difosfat + H2O -> fructozo-6-fosfat + Pi
d) [ ] enzima este activata de AMP şi inhibata de ATP
e) [x] fructozo-1,6-difosfatazaeste o enzima alosterica

Punctajul: 10Gluconeogeneza –
a) [x] glucozo-6-P + H2O ---> Glucoza + Pi
b) [x] reacţia este catalizată de enzima glucozo-6-fosfataza
c) [ ] enzima se conţine în creier şi muschi
d) [x] enzima este localizată оn reţeaua endoplasmatică a ficatului
e) [ ] reacţia este reversibilă

Punctajul: 10Activatorii gluconeogenezei:
a) [ ] AMP
b) [ ] insulina, adrenalina
c) [x] glucagonul, corticoizii
d) [x] citratul
e) [x] ATP

Punctajul: 10In perioadele interprandiale, nivelul normal al glicemiei este mentunut prin:
a) [x] glicogenoliza hepatica
b) [ ] glicogenoliza musculara
c) [ ] utilizarea in gluconeogeneza a aminoacizilor cetoformatorit
d) [x] utilizarea in gluconeogeneza a acidului lactic
e) [ ] gluconeogeneza din glicerol

Punctajul: 10Hiperglicemia poate fi conditionata de:
a) [x] stari de stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea gluconeogenezei

d) [ ] hiperinsulinism
e) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic

Punctajul: 10Hipoglicemia poate fi cauzata de:
a) [ ] excitarea sistemului nervos simpatic
b) [x] transportul intens al glucozei in celule
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [ ] hiperfunctia glandei tiroidiene
e) [x] hiperinsulinism

Punctajul: 10Hiperglicemia poate aparea in afectiunile:
a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [x] utilizarea beta-adrenoblocatorilor
d) [ ] hipotireoza
e) [ ] adenomele tesutului insular al pancreasului

Punctajul: 10Influenta insulinei asupra metabolismului glucidelor se caracterizeaza prin:
a) [x] activarea glucokinazei şi hexokinazei
b) [x] majorarea activitatii glicogensintazei
c) [ ] deminuarea activitatii fosfofructokinazei
d) [ ] activarea glicogenfosforilazei
e) [x] suprima gluconeogeneza

Punctajul: 10Insulina amplifica:
a) [x] transportul glucozei in tesut

b) [ ] conversia glicerolului la glucoza
c) [ ] conversia aminoacizilor la glucoza in muschi
d) [x] metabolizarea glucozei la alfa-glicerolfosfat in ficat
e) [ ] producerea glucozei de catre ficat

Punctajul: 10Sunt corecte afirmatiile, referitor la efectul insulinei
a) [x] majoreaza utilizarea glucozei in ciclul pentozofosfaţilor
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [x] intensifică absorbtia aminoacizilor in tesuturi
d) [ ] stimuleaza catabolismul proteinelor
e) [x] amplifica viteza sintezei transportorului de glucoza

Punctajul: 10Efectul insulinei asupra metabolismului lipidic
a) [ ] accelereaza lipoliza
b) [x] inhiba puternic trigliceridlipaza
c) [ ] micsoreaza patrunderea in tesutul adipos a lipidelor
d) [x] majoreaza capacitatea ficatul de a oxida acizii grasi
e) [ ] stimuleaza sinteza acizilor grasi

Punctajul: 10Reglarea niveluli de glucoza in singe, afirmatii corecte:
a) [x] glucagonul amplifica glicogenoliza
b) [x] catecolaminele favorizeaza glicogenoliza, blocheaza absorbtia glucozei
c) [x] cortizolul faciliteaza gluconeogeneza
d) [ ] insulina integral majoreaza nivelul glucozei sanguine
e) [ ] glucagonul sporeste gluconeogeneza

Punctajul: 10Referitor la insulină sunt corecte afirmatiile:
a) [x] se sintetizeaza sub forma unui precursor - preproinsulina (PPI)
b) [ ] PPI se transforma in PI, prin proteoliza unui oligopeptid de la cap. C-terminal
c) [x] insulina si C-peptida se gasesc in cantitati echimolare
d) [ ] in insulina activa exista 3 legaturi disulfidice intercatenare
e) [x] la reducerea puntilor disulfidice isi pierde activitatea biologica

Punctajul: 10Afirmatii corecte referitor la insulina:
a) [x] receptorul insulinei prezinta un glicoproteid de tipul alfa2-beta2
b) [x] numarul receptorilor e reglat de concentratia insulinei
c) [ ] complexul hormon-receptor este internalizat in celula
d) [x] insulina indirect diminuează cantitatea AMPc în celulă
e) [ ] perioada de injumatatire a insulinei e egala cu 60 minute

Punctajul: 10Activitate biologica poseda :
a) [x] Hormonul liber
b) [ ] Prohormonul
c) [ ] Preprohormonul
d) [ ] Hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] Hormonul adsorbit pe celulele singelui

Punctajul: 10Proprietatile generale ale hormonilor:
a) [x] Activitate fiziologica inalta
b) [ ] Actiune universala
c) [x] Actiune tropica
d) [x] Actiune de tip catalitic
e) [x] Efectele sint mediate

Punctajul: 10Clasificarea hormonilor după structura chimică:
a) [x] Proteinopeptidici
b) [ ] Derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] Steroizi
d) [x] Derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] Derivaţi ai nucleotidelor

Punctajul: 10Conform efectelor biologice hormonii pot:
a) [x] Influenţa funcţiile altor glande endocrine, decât cele ce le secretă
b) [x] Regla metabolismul bazal
c) [x] Regla metabolismul hidromineral şi salin
d) [x] Regla metabolismul calciului şi fosfaţilor
e) [ ] Determina numai modificări funcţionale

Punctajul: 10Cantitatea sanguină a hormonului este reglată prin:
a) [x] Retroinhibare metabolit-hormonală
b) [x] Secreţia moleculelor reglatoare
c) [ ] Modificare covalentă
d) [ ] Secreţia preprohormonului
e) [x] Mecanismele retroinhibitiei hormonale negative

Punctajul: 10Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de:
a) [x] Existenta in celule a receptorilor specifici
b) [ ] Existenţa în celule a proteinelor specifice de transport ale hormonilor
c) [ ] Capacităţii hormonilor de a pătrunde în celulă

d) [ ] Abilităţii hormonilor de a interacţiona cu anumite gene ale ADN-ului
e) [ ] Existenţa mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual

Punctajul: 10Proprietăţile receptorilor:
a) [x] sunt proteine
b) [x] posedă afinitate faţă de hormon
c) [ ] sunt localizaţi numai în membrana citoplasmatică
d) [x] posedă specificitate
e) [x] denotă efectul de saturaţie

Punctajul: 10Mecanismele de acţiune ale hormonilor:
a) [ ] există 3 mecanisme de acţiune ale hormonilor
b) [x] mecanismul membrano-intracelular este caracteristic hormonilor hidrofili
c) [x] mecanismul citozolic-nuclear este caracteristic hormonilor ce pot traversa membranele

biologice
d) [ ] hormonii ce posedă mecanism membrano-intracelular acţionează nemijlocit asupra

genelor
e) [x] efectele biologice ale hormonilor proteino-peptidici sunt mediate de mesageri secunzi

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor:
a) [x] este caracteristic hormonilor proteino-peptidici
b) [ ] este caracteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] este caracteristic hormonilor steroizi
d) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
e) [ ] efectul este realizat de complexul hormon-receptor ce se internalizează

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor – transmiterea
mesajului hormonal în celulă:
a) [ ] este realizat de complexul hormon-receptor
b) [x] este realizat de sistemul transductor
c) [x] participă proteinele G
d) [ ] participă enzimele ce scindează complexul hormon-receptor
e) [x] participă mesagerii secunzi

Punctajul: 10Proteinele G – caracteristica generală:
a) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
b) [x] sunt tetrameri – alfa-beta-gama
c) [ ] posedă un domeniu ce le leagă de receptor şi mesagerul secund
d) [x] оn procesul transmiterii mesajului hormonal disociază în subunitatea alfa şi dimerul

beta-gama
e) [ ] partea activă este dimerul beta-gama

Punctajul: 10Mesageri secunzi hormonali sunt:
a) [x] AMPc
b) [x] GMPc
c) [ ] CMPc
d) [x] Ca2++
e) [ ] monoacilglicerolul

Punctajul: 10Enzimele ce produc mesagerii secunzi sunt:
a) [ ] fosfolipaza A
b) [x] fosfolipaza C
c) [ ] proteinkinaza C
d) [x] adenilatciclaza
e) [x] guanilatciclaza
Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este caracteristic numai hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [ ] ca excepţie este specific insulinei
c) [x] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gs

d) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gi
e) [x] se activează proteinkinaza A

Punctajul: 10Efectele intracelulare ale AMPc:
a) [ ] se activează fosfodiesteraza
b) [ ] se inhibă proteinkinaza A
c) [ ] se activează fosfoproteinfosfataza
d) [x] se fosforilează proteinele intracelulare, inclusiv, enzimele
e) [x] fosforilarea enzimelor modifică activitatea lor

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gq
b) [ ] se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [ ] activează proteinkinaza C
d) [ ] proteinele, inclusiv enzimele, se defosforilează
e) [ ] proteinele la defosforilare îşi pierd activitatea biologică

Punctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
inozitoltrifosfat (IP3):
a) [x] IP3 măreşte concentraţia intracelulară de Ca2+
b) [ ] Ca2+ provine din demineralizarea ţesutului osos şi a dinţilor

c) [x] Ca2+ interacţionează cu calmodulina
d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
e) [ ] 4Ca2+-calmodulina inhibă activitatea tuturor enzimelor citoplasmatice

Punctajul: 10Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
a) [x] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
b) [ ] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [x] aceşti hormoni sunt lipofili şi pot traversa membranele biologice
d) [ ] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi exclusiv în nucleu
e) [x] complexul hormon-receptor reglează procesul transcrierii şi secundar biosinteza

proteinelor

Punctajul: 10Stingerea efectului hormonal:
a) [x] efectul hormonal de durată afectează metabolismul şi funcţiile celulei
b) [ ] stingerea efectului hormonal este o dereglare ce produce afecţiuni severe
c) [x] presupune înlăturarea hormonului de pe receptor şi degradarea lui
d) [x] poate avea loc prin catabolizarea mesagerilor secunzi
e) [ ] este realizată de hormonul cu efecte antagoniste

Punctajul: 10Mecanismul de acţiune a insulinei:
a) [ ] este membrano-intracelular
b) [ ] este citozolic-nuclear
c) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular
d) [x] este realizat de complexul insulină-receptor, ce are activitate tirozinkinazică
e) [x] este mediat indirect de cantitatea AMPc

Punctajul: 10Hormonii hipotalamusului:
a) [ ] reglează activitatea tuturor glandelor endocrine din organism

b) [ ] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni
c) [ ] releasing hormone (RH) sau liberinele stimulează sinteza şi secreţia hormonilor

adenohipofizari
d) [ ] RH sunt doi – somatoliberina şi prolactoliberina
e) [ ] Statine sunt cinci – somatostatina, prolactostatina, tireostatina, corticostatina şi

gonadostatina

Punctajul: 10Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt proteino-peptidici
b) [x] sunt divizaţi în trei subclase
c) [ ] derivaţii pro-opiomelanocortinei formează grupa hormonilor somatomamotropi
d) [x] grupa hormonilor glicoproteici include folitropina, lutropina şi tireotropina
e) [x] la grupa corticotropinei se referă adenocorticotropina şi lipotropinele

Punctajul: 10Rolul hormonilor tropi ai hipofizei:
a) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine
b) [ ] reglează metabolismul bazal
c) [ ] reglează metabolismul hidrosalin
d) [ ] reglează metabolismul calciului şi fosfaţilor
e) [ ] reglează funcţiile de reproducere

Punctajul: 10Adenocorticotropina (ACTH):
a) [ ] este hormon steroid produs de cortexul glandelor suparenale
b) [x] este de natură peptidică şi produs de adenohipofiză
c) [x] controlează dezvoltarea cortexului suprarenalelor
d) [ ] reglează sinteza hormonilor sexuali
e) [ ] nu influenţează metabolismul glucocorticoizilor

Punctajul: 10Somatotropina:
a) [x] controlează creşterea postnatală – dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
b) [x] acţionează indirect asupra ţesuturilor (prin intermediul somatomedinei)
c) [x] facilitează procesele catabolice
d) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
e) [ ] creşte eliminarea renală a calciului, fosfatului şi magneziului

Punctajul: 10Prolactina:
a) [x] este un polipeptid format din 199 resturi de aminoacizi
b) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale şi mamare
c) [x] controlează dezvoltarea sânilor şi a apratului secretor în peroada gestaţiei
d) [x] iniţiază şi întreţine lactaţia
e) [x] efectul este cooperativ cu al estrogenilor, progesteronei şi somatomamotropinei

placentare

Punctajul: 10Folitropina (FSH):
a) [ ] ţesuturile ţină sunt glandele sexuale şi mamare
b) [ ] stimulează sinteza şi eliberarea estrogenilor şi androgenilor
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [x] induce spermatogeneză
e) [x] amplifică sinteza proteinei transportatoare de testosteron

Punctajul: 10Vasopresina:
a) [ ] se produce оn lobul posterior al hipofizei
b) [x] menţine osmolalitatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] reglează presiunile osmotică şi oncotică

d) [x] ţesutul ţintă este rinichiul – tubii contorţi distali şi colectori
e) [x] creşte reabsorbţia apei

Punctajul: 10Oxitocina:
a) [x] este un hormon de natură peptidică produs de hipotalamus şi stocat în lobul posterior al
hipofizei
b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi ejecţia laptelui
d) [ ] inhibă sinteza protinelor în celulele glandulare
e) [ ] acţiunea este mediată de AMPc şi DAG

Punctajul: 10Melatonina:
a) [ ] este hormon neurohipofizar
b) [x] este derivatul aminoacizilor – triptofanului şi S-adenozilmetioninei
c) [x] reglează bioritmurile hormonale circadiene
d) [x] cantitatea ei variază în dependenţă de stimulii luminoşi
e) [ ] creşte producerea la lumină

Punctajul: 10Hormonul paratiroid (PTH):
a) [x] este produs de galndele paratiroide оncepвnd cu lunile 3-4 ale dezvoltării intrauterine
b) [x] este un polipeptid format din 84 aminoacizi
c) [ ] activitatea biologică este determinată de ultimii 34 aminoacizi
d) [ ] se sintetizează în formă de pro-hormon
e) [ ] se activează prin modificare covalentă

Punctajul: 10Sinteza hormonului paratiroid (PTH):
a) [x] este produs sub formă de pre-pro-hormon (115 aminoacizi)

b) [x] se activează prin două proteolize parţiale succesive
c) [x] segmentul "pre-" se înlătură în reticulul endoplasmatic
d) [ ] segmentul "pro-" se scindează după secreţia în circuit
e) [x] PTH-ul activ poate fi secretat imediat оn circuit, stocat sau degradat de proteaze

Punctajul: 10Secreţia hormonului paratiroid (PTH):
a) [ ] depinde de concentraţia fosfaţilor liberi din plasma sanguină
b) [x] chemoreceptorii specifici formează complexul Ca2++-receptor şi stimulează producerea

AMPc
c) [x] AMPc reglează viteza secreţiei PTH
d) [x] AMPc influenţează viteza degradării pro-PTH şi a PTH
e) [x] TЅ pentru PTH este de 20-30 minute

Punctajul: 10Ţesuturile ţintă ale hormonului paratioroid:
a) [x] ţesutul osos
b) [ ] ţesutul muscular
c) [ ] ficatul
d) [x] rinichii
e) [x] intestinul subţire

Punctajul: 10Efectele hormonului paratiroid la nivelul rinichiului:
a) [ ] accelerează filtrarea calciului şi fosfaţilor în glomerul
b) [x] stimulează reabsorbţia tubulară a calciului şi magneziului
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară fosfaţilor
d) [x] măreşte excreţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
e) [x] micşorează excreţia tubulară a H+ şi NH4+

Punctajul: 10Influenţa PTH-ului asupra metabolismului renal:
a) [x] stimulează sinteza 1,25-(OH)2D3
b) [x] activează 1-alfa-hidroxilaza hidroxicalciferolului
c) [ ] induce sinteza 1-alfa-hidroxilaza hidroxicalciferolului
d) [x] accelerează gluconeogeneză din aminoacizi, lactat, glicerol şi intermediarii ciclului

Krebs
e) [x] intensifică procesele oxidative şi consumul oxigenului

Punctajul: 10Acţiunea hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:
a) [x] reglează diferenţierea osteoblaştilor, osteoclaştilor şi osteocitelor
b) [x] inhibă sinteza colagenului
c) [x] diminuează cantitatea colagenului şi proteoglicanilor
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul
e) [ ] induce osteogeneza de către osteoclaşti şi osteocite

Punctajul: 10Mecanismul demineralizării ţesutului osos induse de PTH:
a) [x] produce acidoză locală
b) [x] cauza acidozei este diminuarea vitezei ciclului Krebs şi acumularea produşilor acizi –
izocitrat, citrat, lactat
c) [ ] cantitatea sporită de H+ transformă fosfatul monoacid de calciu оn fosfat tricalcic
d) [ ] fosfatul tricalcic este solubil şi uşor disociabil
e) [x] ionii de calciu şi fosfat rezultaţi sunt rapid transportaţi în sânge

Punctajul: 10Influenţa PTH asupra tractului gastro-intestinal:
a) [x] accelerează absorbţia calciului
b) [x] sporeşte absorbţia fosfaţilor

c) [ ] efectele A şi B sunt dependente de vitamina D2 sau D3
d) [x] 1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor
e) [ ] 1,25-(OH)2D3 este derivat al aminoacizilor

Punctajul: 10Calcitonina – structura chimică şi proprietăţile fizico-chimice:
a) [ ] este hormon steroid format din 32 aminoacizi
b) [x] posedă o punte disulfurică
c) [ ] este formată din două catene primare
d) [x] are masa moleculară de 3700 Da
e) [ ] este foarte puţin solubilă în apă

Punctajul: 10Sinteza şi secreţia calcitoninei:
a) [ ] este produsă de glandele paratiroide
b) [x] originea hormonului sunt celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei
c) [x] sinteza şi secreţia ei depinde de concentraţia plasmatică a calciului ionizat
d) [x] la concentraţie fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantă
e) [x] secreţia depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastricnă şi glucagon

Punctajul: 10Ţesuturile ţintă ale calcitoninei:
a) [x] ţesutul osos
b) [ ] ţesutul muscular
c) [ ] ficatul
d) [x] rinichii
e) [ ] intestinul subţire

Punctajul: 10Efectele metabolice ale calcitoninei la nivelul oaselor:
a) [x] stimulează sinteza glicoproteinelor şi proteoglicanilor
b) [x] activizează pompa de calciu
c) [x] accelerează transportul fosfaţilor în celule
d) [ ] activizează osteocitele şi osteoclastele

e) [ ] inhibă osteoblastele

Punctajul: 10Influenţa calcitoninei asupra rinichilor:
a) [ ] stimulează filtrarea calciului
b) [ ] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor
c) [x] micşorează excreţia calciului
d) [x] creşte eliminarea fosfaţilor
e) [ ] inhibă eliminarea H+ şi NH+

Punctajul: 101,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):
a) [x] este derivatul activ al vitaminei D
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [ ] în sinteza lui participă bacteriile microflorei intestinale
d) [ ] nu au fost înregistrate carenţe ale compusului
e) [x] paticipă la reglarea metabolismului caciului şi fosfaţilor în organism

Punctajul: 10Sinteza 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3) – aspecte generale:
a) [x] substratul este colesterolul
b) [x] paticipă pielea, ficatul şi rinichii
c) [ ] în fiecare organ are loc o etapă ce cupridne câteva reacţii
d) [ ] viteza procesului este dictată de accesibilitatea colesterolului
e) [ ] aportul exogen de vitamină D inhibă sinteza internă

Punctajul: 10Sinteza 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3) selectaţi reacţiile corecte ale
procesului:
a) [ ] colestesterol -colecalciferol
b) [ ] 1,25-(OH)2D3 - 1-(OH)D3
c) [x] 25-(OH)2D3 - 1,25-(OH)2D3
d) [x] colesterol - 7-dihidrocolesterol
e) [x] 7-dihicrocolesterol - colecalciferol

Punctajul: 10Rolul 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):
a) [x] este o substanţă biologic activă
b) [x] este de natură steroidă
c) [x] are mecanism de acţiune similar cu al hormonilor steroizi
d) [x] induce sinteza fixatoare de Ca++ din epiteliul intestinului
e) [ ] promovează absorbţia magneziului

Punctajul: 10Efectele metabolice secundare ale 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):
a) [x] amplifică absorbţia fosfatului
b) [x] măreşte cantitatea citratului în intestin
c) [x] citratul de calciu este solubil şi uşor absorbabil din intestin
d) [x] activează fosfataza alcalină în ţesutul osos
e) [ ] inhibă absorbţia colesterolului

Punctajul: 10Necesităţile în vitamina D:
a) [x] necesităţile diurne ale unui adult constituie cca 400 UI
b) [x] necesităţile diurne ale unui adult constituie cca 20 micrograme

c) [ ] ele sunt acoperite exclusiv prin aport alimentar
d) [ ] unica sursă este sinteza endogenă a colecalciferolului din colesterol
e) [ ] vitamina D este doar de origine vegetală

Punctajul: 10Dereglările metabolismului calciului şi fosfaţilor:
a) [x] rahitismul
b) [x] osteomalacia
c) [x] osteoporoza
d) [ ] hipertiroidismul
e) [x] hipoparatiroidismul

Punctajul: 10Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
a) [ ] cantitatea PTH este crescută
b) [x] concentraţia intracelulară a calciului este micşorată
c) [x] hipocalcemie
d) [x] concentraţia natriului intracelular creşte
e) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea a celulelor musculare şi nervoase

Punctajul: 10Manifestările metabolice ale hiperparatiroidismului:
a) [x] mobilizarea calciului din ţesutul osos, inclusiv din dinţi
b) [ ] scade activitatea fosfatazei alcaline
c) [x] creşte calciemia şi scade fosfatemia
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina

e) [ ] eliminare diminuată a fosfaţilor cu urina

Punctajul: 10Semnele biochimice ale hipovitaminozei D:
a) [x] scade calcemia şi fosfatemia

b) [x] hipofosfatemia este mai pronunţată decât hipocalcemia
c) [x] creşte excreţia renală a fosfaţilor şi se micşorează absorbţia lor intestinală
d) [ ] scade secreţia PTH
e) [x] se dezvoltă acidoza, care aprofundează dereglările

Punctajul: 10Hormonii tiroidieni sunt:
a) [ ] tirozina
b) [ ] monoiodtironina
c) [ ] diiodtironina
d) [x] triiodtironina
e) [x] tetraiodtironina

Punctajul: 10Sinteza hormonilor tiroidieni:
a) [ ] substratele sunt iodul şi tirozina liberă
b) [x] iodul pătrunde în organism cu alimentele în formă de iodură (I-)
c) [x] I- este oxidat la I+
d) [x] se iodurează resturile de tirozină din tireoglobulină
e) [ ] în rezultatul iodurării se formează T3 şi T4

Punctajul: 10Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:
a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] globuline
e) [ ] fibrinogen

Punctajul: 10Metabolismul hormonilor tiroidieni:
a) [ ] se petrece în ţesuturile ţintă
b) [ ] mecanismul – iodurarea suplimentară la T5 şu T6
c) [x] secundar are loc conjugarea cu acidul glucuronic sau sulfatul
d) [ ] produşii finali se elimină cu saliva şi sucul gastric
e) [x] timpul de înjumătăţire a T4 este 6-7 zile iar a T3 – 1-2 zile

Punctajul: 10Efectele metabolice a T3 şi T4:
a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [x] induc biosinteza Na+,K+-ATPazei şi glicerol-3P-dehidrogenazei
c) [x] amplifică sinteza verigilor lanţului respirator
d) [ ] inhibă lipoluză în ţesutul adipos şi glicoliza în muşchi şi ficat
e) [ ] termogeneza scade

Punctajul: 10Influenţa hormonilor tiroidieni asupra metabolismului:
a) [x] reglează sinteza a cca 100 enzime
b) [x] translaţia este influenţată la nivelul elongării
c) [x] se activează transcrierea, în special, sinteza ARNm
d) [x] se activează ARN-polimeraza ADN-dependentă
e) [ ] se inhibă replicare ADN-ului

Punctajul: 10Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a) [ ] oligofrenie fenilpiruvică
b) [x] cretinism
c) [x] mixedem
d) [ ] tireotixicoză
e) [x] guşă endemică

Punctajul: 10Medula suprarenalelor produce următoarele catecolamine:
a) [x] adrenalina
b) [x] norepinefrina
c) [x] dopamina
d) [ ] cortisolul
e) [ ] aldosteronul

Punctajul: 10Structura şi sinteza catecolaminelor – adrenalinei şi noradrenalinei:
a) [ ] sunt hormoni proteino-peptidici
b) [x] se produc din tirozină
c) [x] produşii intermediari ai sintezei sunt DOPA şi DOPamina
d) [x] tir - DOPA - DOPamina -noradrenalina - adrenalina
e) [ ] procesul include reacţii de transaminare, dehidrogenare şi metilare

Punctajul: 10Mecanismul de acţiune al catecolaminelor:
a) [ ] membranar
b) [x] membrano-intracelular mediat de AMPc
c) [ ] membrano-intracelular mediat de GMPc
d) [ ] membrano-intracelular mediat de diacilglicerol
e) [ ] citosolic-nuclear

Punctajul: 10Efectele metabolice ale catecolaminelor:
a) [x] depind de natura receptorilor din ţesutul ţintă
b) [x] glicogenoliza şi glicoliza se accelerează în muşchi
c) [ ] gluconeogeneza în ficat se inhibă

d) [x] se intensifică lipoliza în ţesutul adipos şi oxidarea acizilor graşi
e) [ ] producerea ATP-ului se inhibă

Punctajul: 10Feocromocitomul:
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalinei
c) [x] creşte concentraţia plasmatică a acizilor graşi, glucozei şi glicerolului
d) [x] se măreşte excreţia urinară a adrenalinei, noradrenalinei şi acidului oximandelie
e) [x] clinic se manifectă prin hipertensie arterială

Punctajul: 10Hormonii cortexului suprarenalelor sunt:
a) [x] cortisolul
b) [x] corticosteronul
c) [x] aldosteronul
d) [x] androstendiona
e) [ ] estradiolul

Punctajul: 10Structura şi sinteza corticosteroizilor:
a) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x] corticosterona şi cortisolul posedă grupe ceto-, hidroxil- şi metil
c) [x] aldosterona posedă o grupă aldehidică
d) [x] etapa comună este producerea pregnenolonului
e) [ ] complexul enzimatic utilizează lanţul mitocondrial de oxidare

Punctajul: 10Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor:
a) [x] cantitatea lor suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn

b) [ ] glucocorticotropina adenohipofizară inhibă producerea acestor hormoni
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenolonei
d) [x] în stări de stres SNC mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-ului
e) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice

Punctajul: 10Transportul sanguin al corticosteroizilor este efectuat de:
a) [x] albumine
b) [ ] alfa-1-globuline
c) [ ] gama-gloculine
d) [x] transcortina
e) [x] proteina fixatoare de cortisol

Punctajul: 10Efectele metabolice ale clucocorticoizilor оn ficat:
a) [x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi şi eliberarea glucozei în sânge
b) [x] activează transaminazele, piruvatcarboxilază, fructozo-1,6-difosfataza şi glucozo-6-

fosfataza
c) [x] inhibă glicogensintetaza
d) [x] ca consecinţă se dezvoltă hiperglicemie
e) [ ] in hiposecreţia hormonilor se dezvoltă diabet steroid

Punctajul: 10Influenţa glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic extrahepatic:
a) [x] diminuarea utilizării glucozei în muşchi
b) [ ] amplificarea consumului glucozei în ţesutul adipos şi limfoid
c) [ ] accelerarea transportului glucozei în muşchi, ţesutul adipos şi limfoid
d) [x] scăderea sintezei proteoglicanilor în ţesutul adipos
e) [ ] creşterea producerii glicogenului în muşchi

Punctajul: 10Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului lipidic:
a) [x] stimulează lipoliză în ţesutul adipos al membrelor
b) [x] se amplifică depozitarea lipidelor în ţesutul adipos în regiunea trunchiului
c) [ ] cantitatea acizilor graşi liberi în sânge scade
d) [x] sinteza trigliceridelor în ficat creşte
e) [ ] cetogeneza este inhibată complet

Punctajul: 10Acţiunea glucocorticoizilor asupra metabolismului proteinelor:
a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat
b) [x] frânează biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid
d) [ ] transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoid este accelerat
e) [ ] catabolismul aminoacizilor şi sinteza ureei scad

Punctajul: 10Influenţa glucocorticoizilor asupra metabolismului ţesutului osos:
a) [ ] stimulează biosinteza ARNm
b) [x] inhibă sinteza proteinelor
c) [x] sporesc eliminarea Ca2+ şi a fosfaţilor din oase în sânge
d) [ ] micşorează eliminarea urinară a calciului şi fosfaţilor
e) [x] produc osteoporoză

Punctajul: 10Corelaţiile acţiunii glucocorticoizilor şi a altor hormoni:
a) [x] au efect permisiv asupra glucagonului
b) [x] accentuează acţiunea adrenelinei
c) [x] stinulează secreţia adrenalinei
d) [x] intensifică efectele somatotropinei

e) [ ] diminuează influenţele T3 şi T4

Punctajul: 10Efectele metabolice ale mineralocorticoizilor:
a) [x] măreşte reabsorbţia Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renali
b) [x] măreşte reabsorbţia Na+, Cl- şi HCO3- оn glandele salivare
c) [x] creşte concentraţia Na+, HCO3- şi H2O extracelular
d) [x] accelerează schimbul Na+ extracelular pe K+ intracelular
e) [ ] micşorează concentraţia extracelulară a K+

Punctajul: 10Eliminarea urinară a substanţelor minerale şi a apei condiţionată de aldosteronă:
a) [x] creşte eliminarea calciului
b) [x] creşte eliminarea potasiului
c) [ ] scade eliminarea magneziului
d) [ ] scade eliminarea apei
e) [ ] nu se modifică eliminarea sodiului şi a carbonaţilor

Punctajul: 10Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronei:
a) [ ] este dictată de concentraţia plasmatică a sodiului
b) [x] depinde de cantitatea potasiului plasmatic
c) [ ] este reglată de hormonii hipotalamo-hipofizari
d) [x] este corelată cu sistemul renin-angiotensină
e) [x] se bazează pe mecanismul feed-back

Punctajul: 10Dereglările funcţiiei cortexului suprarenalelor sunt:
a) [ ] feocromocitomul
b) [x] sindromul Cushing

c) [x] afecţiunea Addison
d) [x] afecţiunea Cohn
e) [ ] diabetul insipid

Punctajul: 10Hormonii sexuali sunt:
a) [x] estradiolul
b) [x] testosteronul
c) [x] progesteronul
d) [ ] folitropina
e) [ ] hormonul luteinizant

Punctajul: 10Sinteza hormonilor sexuali:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] substratul principal este colesterolul
c) [x] la sinteza androgenilor se mai consumă acetil-CoA
d) [x] compusul intermediar comun este pregnenolona
e) [ ] etapa finală a sintezei tuturor hormonilor sexuali este aromatizarea I ciclu

Punctajul: 10Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexual:
a) [x] lutropina reglează la bărbaţi sinteza androgenilor, în principal, a testosteronului
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [x] lutropina contribuie la dezvoltarea corpului galben şi secreţia progesteronului
e) [ ] progesteronul induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei

Punctajul: 10Efectele metabolice ale estrogenilor:
a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă
(organele sferei genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al
oaselor tubulare etc.)
b) [x] sunt inductori ai enzimelor glicolitice şi a ciclului pentozo-fosfaţilor
c) [ ] sunt stimulează acumularea lipidelor în ficat şi şi ţesutul adipos
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor

Punctajul: 10Efectele fiziologice ale estrogenilor:
a) [x] dezvoltarea organelor genitale ale femeilor
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovarian
e) [x] asigurarea desfăşurării sarcinii, a procesului de naştere şi pregătirii de lactaţie

Punctajul: 10Influenţele metabolice ale androgenilor:
a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă (prostată, veziculele seminale,

muşchi)
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi bilanţul azotat devine negativ
c) [x] cresc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] activează sinteza fosfogliceridelor şi diminuează concentraţia lipidelor totale şi a

colesterolului în organism
e) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos

Punctajul: 10Efectele fiziologice ale androgenilor:
a) [x] influenţează diferenţierea sexuală a hipotalamusului în perioada embriogenezei
b) [x] stimulează dezvoltarea scheletului şi a musculaturii scheletice
c) [x] induc dezvoltarea organelor sexuale masculine

d) [x] asigură apariţia caracterelor sexuale secundare
e) [ ] inhibă spermatogeneză

Punctajul: 10Compoziţia generală a sângelui:
a) [x] elementele figurate – 45%
b) [x] plasma – 55%
c) [ ] eritrocite – 3-5 mii/litru
d) [x] leucocite – 4-9 mii/litru
e) [x] trombocite 180-320 mii/litru

Punctajul: 10Compoziţia generală a plasmei sanguine:
a) [x] apa – 92-95%
b) [x] reziduu uscat – 8-5%
c) [x] substanţe minerale - 30 %
d) [ ] substanţe organice – 90%
e) [ ] biocatalizatori – 90%

Punctajul: 10Funcţiile sângelui:
a) [x] de transport
b) [ ] energetică
c) [x] menţinerea homeostaziei acido-bazice
d) [x] menţinerea homeostaziei fluido-coagulante
e) [x] protecţie imunologică

Punctajul: 10Clasele electroforetice ale proteinelor plasmei sanguine:
a) [x] albuminele
b) [x] globulinele
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] fibrinogenul
e) [ ] hemoglobina

Punctajul: 10Albuminele plasmei sanguine:
a) [ ] sunt proteine cu masa moleculară mare
b) [ ] au proprietăţi bazice şi sarcină negativă la pH fiziologic
c) [x] cantitatea lor normală este de 40-50 g/l
d) [x] se produc integral în ficat şi au timpul de înjumătăţire de 15 zile
e) [ ] traversează filtrul renal

Punctajul: 10Rolul albuminelor plasmatice:
a) [x] menţinerea presiunii coloid-osmotice
b) [ ] menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] transportul diferitor ioni
d) [ ] transportul bilirubinei conjugate
e) [x] transportul medicamentelor

Punctajul: 10Globulinele plasmatice –caracteristica generală:
a) [x] reprezintă 35-45 g/l din totalul proteinelor plasmatice
b) [x] sunt constituite din fracţiuni cu origine, structură, metabolism şi roluri foarte diferite
c) [x] principalele clase sunt alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] originea lor sunt numai ficatul şi intestinul
e) [ ] au masa moleculară relativ mică, proprietăţi bazice şi sarcină pozitivă la pH fiziologic

Punctajul: 10Alfa-1-globulinele sunt:
a) [x] alfa-1-antitripsina – inhibitor natural al proteazelor (tripsinei, chimotripsinei,
kalikreinei, plasminelor)
b) [x] glucoproteina alfa-1-acidă sau orosomucoidul – reactant de fază acută
c) [x] alfa-1-fetoproteina - marker tumoral
d) [ ] hemoglobina – transportul O2 şi CO2
e) [ ] heparina –anticoagulant

Punctajul: 10Alfa-2-globulinele sunt:
a) [x] alfa-2-macroglobulina – inhibitor natural al proteazelor
b) [ ] alfa-2-fetoproteina – marker inflamator
c) [x] haptoglobinele – markeri ai inflamaţiilor şi neoplaziilor
d) [x] ceruloplasmina – tranportorul cuprului
e) [ ] transferina – transportorul fierului

Punctajul: 10Beta-globulinele sunt:
a) [ ] ceruloplasmina – fieroxidaza, ce asigură fixarea Fe2+ la transferină
b) [x] beta-1-transferina – transportorul fierului plasmatic
c) [ ] hemoglobina – transportorul O2 şi CO2
d) [x] beta-1-microglobulina – marker al inflamaţiei şi proceselor tumorale
e) [x] beta-lipoproteinele – transportul lipidelor

Punctajul: 10Gama-globulinele sunt:
a) [x] plasminogenul – component al sistemului fibrinolitic
b) [x] proteina C reactivă – reactant de fază acută
c) [x] imunoglobulinele M, G şi D – anticorpi
d) [x] C1q – protina a sistemului complementului

e) [ ] fibrinogenul – factorul I plasmatic al coagulării

Punctajul: 10Valorile normale ale proteinelor plasmatice – selectaţi răspunsul greşit:
a) [ ] proteinele totale – 65 –85 g/l
b) [ ] albuminele – 40 – 50 g/l
c) [ ] globulinele – 35 – 45 g/l
d) [ ] fibrinogenul – 2 – 4 g/l
e) [x] raportul albumine/globuline = 0,5

Punctajul: 10Modificările patologice ale proteinelor plasmatice:
a) [x] hipoproteinemia
b) [x] hiperproteinemia
c) [x] disproteinemia
d) [ ] metaproteinemia
e) [x] paraproteinemia

Punctajul: 10Hiporproteinemiile:
a) [x] este modificarea raportului albumine/globuline cu păstrarea cantitaţii proteinelor totale

în limitele normei
b) [x] sunt caracteristice hepatitelor şi cirozelor
c) [x] se оntвlnesc оn sindromul nefrotic
d) [x] sunt cauzate de arsuri оntinse
e) [ ] inflamaţii acute

Punctajul: 10Hiperproteinemiile se оntвlnesc оn:
a) [ ] colită ulceroasă
b) [x] diarei
c) [x] mielom
d) [ ] diabet zaharat şi steroid
e) [x] diabet insipid

Punctajul: 10Disproteinemiile sunt caracteristice:
a) [x] inflamaţii acute şi cronice
b) [ ] ciroză hepatică
c) [ ] sindrom nefrotic
d) [x] afecţiuni infecţioase
e) [x] neoplasme, оn special cele cu metastaze osoase sau pulmonare

Punctajul: 10Paraproteinemiile se dezvoltă în:
a) [x] mielom multiplu
b) [x] macroglobulinemia Waldenstrцm
c) [ ] agamaglobulinemia
d) [x] boala lanţurilor grele gama, alfa sau miu
e) [x] crioglobulinemia

Punctajul: 10Care din metodele enumerate nu poate fi utilizată pentru separarea şi dozarea
proteinelor plasmatice:
a) [ ] refractometria
b) [ ] electroforeza
c) [ ] cromatografia
d) [ ] ustracentrifugarea
e) [x] hidroliza
Punctajul: 10Enzimele plasmei sanguine se divid în următoarele clase:
a) [ ] eritrocitare
b) [ ] leucocitare
c) [ ] plachetare
d) [ ] plasmatice
e) [x] indicatoare,secretoare şi excretoare

Punctajul: 10Enzimele secretoare plasmatice:
a) [x] sunt produse în organe şi ţesuturi, dar activează în sânge
b) [x] se mai numesc "enzime specifice plasmei"
c) [x] pseudocolinesteraza, lecitin-colesterol-acil transferaza, ceruloplasmina
d) [ ] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferaza
e) [ ] AlAT, AsAT, LDH, CPK

Punctajul: 10Enzimele indicatoare plasmatice:
a) [ ] se mai numesc "enzime nespecifice plasmei" sau "celulare"
b) [ ] concentraţia lor plasmatică este mare şi constantă, deoarece asigură îndeplinirea

anumitor funcţii sanguine
c) [ ] pseudocolinesteraza, lecitin-colesterol-acil transferaza, ceruloplasmina
d) [ ] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferaza
e) [x] AlAT, AsAT, LDH, CPK

Punctajul: 10Enzimele excretoare plasmatice:
a) [x] amilaza, lipaza, tripsina
b) [x] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferaza
c) [ ] AlAT, AsAT, LDH, CPK
d) [x] se mai numesc "enzime nespecifice plasmei"
e) [x] provin din glandele exocrine, sunt secretate şi activează la nivelul tubului digestiv
Punctajul: 10Lactat dehidrogenaza – care din afirmaţii nu o caracterizează:
a) [ ] are cinci forme izoenzimatice – LDH 1, 2, 3, 4 şi 5
b) [ ] este un tetramer format din lanţuri de tipurile H (heart) şi M (muscle)
c) [x] LDH 1 (H3M) - activitatea ei serică creşte în ciroze
d) [ ] LDH 5 (M4) - activitatea ei serică creşte în afecţiunile hepatice
e) [ ] LDH total creşte în miocardită, miopatie, hepatită, hepatopatii, tumori şi leucemii acute,
infarc pulmonar, anemii hemolitice şi pernicioase

Punctajul: 10Aspartat aminotransferaza – AsAT (AST, GOT):
a) [x] se găseşte în special în ficat, inimă şi muşchii striaţi
b) [x] creşteri marcate în hepatite virale acute, necroză hepatică, infarc miocardic
c) [x] creşteri moderate – hepatită cronică, hepatopatie medicamentoasă, ciroză, miocardită,

embolie pulmonară
d) [ ] diminuări marcate – dermatomiozită, distrofii musculare, intervenţii chirurgicale
e) [ ] diminuări moderate – stări hemolitice

Punctajul: 10Alanil aminotransferaza – (AlAT, ALT, GPT):
a) [ ] se găseşte în cantităţi mari în mitocondriile hepatocitelor
b) [x] se găseşte în cantităţi moderate în musculatura striată, miocard, rinichi, pancreas
c) [x] creşte semnificativ în hepatite virale acute, necroze toxice hepatice
d) [x] creşte moderat – hepatite cronice, ciroze, icter posthepatic
e) [ ] scade – afecţiuni cardiace

Punctajul: 10Creatinfosfokinaza (CPK sau CK):
a) [x] este localizată cu preponderenţă în musculatura scheletică, miocard şi creier
b) [ ] este un dimer format din lanţuri H şi M şi posedă 5 forme izoenzimatice
c) [ ] MM este de origine musculară şi cardiacă şi este un indice specific a afectării

miocardului
d) [x] MB este izoenzima cardiacă şi creşte mult în infarct miocardic
e) [x] BB este de origine cerebrală şi creşte în accidente vasculare cerebrale, traumatisme

cerebrale, meningite, encefalite, tumori

Punctajul: 10Amilaza:
a) [x] este prezentă însalivă, pancreas, ficat, suc duodenal, intestinul subţire
b) [x] în ser sunt doar izoenzimele salivară şi pancreatică
c) [ ] scade оn pancreonecroze
d) [x] creşte moderat în cancer pancreatic, ulcer perforat, ocluzie intestinală, litiază biliară
e) [x] creşte foarte mult şi se îmbină cu amilazurie în pancreatite acute forme grave
Punctajul: 10Care din afirmaţiile ce urmează nu este o caracteristică a fosfatazei alcaline
(FAl):
a) [ ] FAl totală serică include trei forme izoenzimatice – hepatobiliară, osoasă, intestinală
b) [ ] forma tranzitorie este cea palcentară
c) [ ] forme atipice ( Regan, Nagao) sunt оntвlnite оn procese neoplazice
d) [x] creşteri patologice se observă numai în afecţiuni hepatobiliare şi osoase
e) [ ] forma hepatobiliară creşte în colestaze de orice provinienţă

Punctajul: 10Izoenzima osoasă a fosfatazei alcaline:
a) [x] este produsă de osteoblaşti
b) [x] este un mediator al formării osului
c) [x] furnizează fosfaţi, necesari procesului de mineralizare
d) [x] activitatea serică creşte în rahitism, osteomalacie, metastaze osoase
e) [ ] activitatea serică scade în hiperparatiroidism şi boala Paget

Punctajul: 10Substanţele organice azotate neproteice ale plasmei:
a) [x] azotul neproteic al plasmei este constituit de uree, acid uric, creatina, creatinina,
aminoacizii, bilirubina, amoniacul, nucleotide, baze azotate
b) [ ] azotul rezidual este azotul substanţelor azotate neproteic
c) [x] azotul rezidual este diferenţa dintre azotul neproteic plasmatic şi azotul ureic
d) [x] azotul neproteic creşte în insuficienţe renale
e) [ ] azotul neproteic scade оn azotemii extrarenale

Punctajul: 10Ureea:
a) [x] cantitatea normală sanguină este menţinută de echilibrul dintre producerea hepatică şi
eliminarea renală
b) [ ] creşterea concentraţiei ureei în sânge se numeşte azotemie
c) [x] creşterea concentraţiei ureei în sânge se numeşte uremie
d) [x] uremia se atestă în insuficienţă renală, catabolizarea intensă a proteinelor, tumori
e) [x] scăderea cantităţii sanguine a ureeei este specifică afecţiunilor hepatice

Punctajul: 10Acidul uric:
a) [x] se formează la degradarea tuturor bazelor azotate
b) [ ] se elimină pe cale biliară
c) [x] hiperuricemie primară se atestă în gută
d) [x] hiperuricemii secunare se înregistrează în insuficienţă renală cronică, leucoze,

policitemii, limfogranulomatoză
e) [x] hipouricemiile sunt caracteristice afecţiunilor grave ale parenchimului hepatic şi

xantinuriei eriditare

Punctajul: 10Substanţele organice neproteice ale plasmei sunt:
a) [x] glucidele
b) [x] lipidele
c) [ ] enzimele
d) [x] acizii organici
e) [ ] anionii şi cationii

Punctajul: 10Glucidele plasmatice:
a) [x] sunt reprezentate оn principal de glucoza
b) [x] glicemia fiziologică este de 3,3 – 5,5 mM/l
c) [ ] hiperglicemie patologică se atestă după alimentaţie bogată în glucide
d) [ ] hiperglicemie fiziologică se dezvoltă în diabet zaharat
e) [x] hipoglicemia este caracteristică postului prelungit, glicogenozelor, insulinoamelor

Punctajul: 10Compuşii minerali ai plasmei sanguine:
a) [ ] principalul cation este K+
b) [ ] în cantităţu moderate sunt prezenţi Na+, Ca2+, Mg2+
c) [ ] în cantităţi mari sunt fierul, cuprul, zincul, cobaltul, manganul, seleniul, etc.
d) [x] principalii anioni sunt clorul, fosfaţii, hidrocarbonatul, sulfatul
e) [ ] cantitatea lor depinde totalmente de aportul alimentar

Punctajul: 10Rolul substanţelor minerale ale plasmei sanguine:
a) [x] menţin presiunea osmotică a plasmei
b) [ ] menţin presiunea oncotică a plasmei
c) [x] asigură echilibrul acido-bazic
d) [ ] asigură echilibrul fluido-coagulant
e) [ ] participă la transportul compuşilor hidrofobi

Punctajul: 10Calciul sanguin:
a) [x] poate fi legat de proteine, deci, nedializabil (cca 45%)

b) [x] este ionizat în proporţie de 48% (2,1 – 2,7 mEq/l)
c) [x] dializabil, neionizat sub formă de citrat sau fosfat de calciu (3 – 4%)
d) [x] neidentificabil (cca 3%)
e) [ ] în componenţa lipoproteinelor plasmatice (cca 10%)

Punctajul: 10Tulburările calcemiei:
a) [x] scăderea calciului nedifuzabil însoţeşte orice hipoproteinemie
b) [x] scăderea calciului ionic se întâlneşte cel mai frecvent în insuficienţă paratiroidiană
c) [ ] hipocalcemia generalizată este caracteristică rahitismului
d) [x] creşterea calciului legat survine în caz de hemoconcentraţie
e) [x] creşterea calciului ionizat este determinată de hiperparatiroidism, exces de vit.D,

nefropatii cronice

Punctajul: 10Magneziul sanguin:
a) [x] cantitatea normală ese de 1,5 – 1,8 mEq/l
b) [ ] cca 30 % este în formă de săruri (lactat sau citrat)
c) [x] cca 35 % este legat de proteinele plasmatice
d) [x] hipomagneziemie – hiperparatiroidism primar, malabsorbţie, tulburări ale resorbţiei

renale, boala Addison, administrare de diuretici
e) [x] hipermagneziemie – insuficienţă renală, boala Cushing, deshidratare

Punctajul: 10Fosfaţii sanguini:
a) [ ] sunt în formă de fosfaţi mono- , di- sau trisodici
b) [x] sunt aproape complet ionizaţi la pH fiziologic
c) [x] în cantităţi mici sunt în componenţa fosfolipidelor şi esterilor fosforici
d) [ ] cantitatea eritrocitară este net inferioară cele plasmatice
e) [x] tulburările fosfatemiei – în dereglările funcţiei glandei paratiroide, afecţiuni renale,

hipo- sau hipervit. D

Punctajul: 10Reglarea echilibrului acido-bazic este realizată de:
a) [x] mecanismele fizico-chimice
b) [x] mecanismele fiziologice
c) [ ] mecanisme coloid-osmotice
d) [ ] mecanisme electro-chimice
e) [ ] toate cele enumerate enterior

Punctajul: 10Sistemele tampon – caracteristica generală:
a) [x] sunt constituite din perechea acido-bazică – acceptor şi donor de protoni
b) [ ] acceptorul cedează H+ în condiţii de deficit al H+
c) [ ] donorul leagă ionii H+ ce sunt în exces
d) [x] raportul acceptor/donor este o constantă fiziologică
e) [x] raportul constant acceptor/donor este menţinut prin cuplarea sistemelor tampon cu
mecanismele fiziologice ale reglării echilibului acido-bazic

Punctajul: 10Sistemele tampon plasmatice sunt:
a) [x] carbonat – HCO3-/H2CO3
b) [x] fosfat – H2PO4-/HPO4--
c) [x] proteinic – proteină acidă/proteinat
d) [ ] hemoglobinic – hemoglobină/hemoglobinat
e) [ ] oxihemoglobinic – oxihemoglobină/oxihemoglobinat

Punctajul: 10Sistemele tampon eritrocitare sunt:
a) [x] carbonat – HCO3-/H2CO3
b) [x] fosfat – H2PO4-/HPO4--

c) [ ] proteinic – proteinat/proteină acidă
d) [x] hemoglobinic – hemoglobinat/hemoglobină
e) [x] oxihemoglobinic – oxihemoglobinat/oxihemoglobină

Punctajul: 10Mecanismele de acţiune ale sistemelor tampon în condiţiile devierii pH-ului
spre zona acidă:
a) [x] se acumulează H+ ce trebuie neutralizat
b) [ ] H+ este adiţionat la donorul sistemului tampon
c) [x] HCO3- + H+ - H2CO3 - H2O + CO2
d) [ ] H2PO4- + H+ - H3PO4
e) [x] proteinat (proteină-COO-) +H+ › proteină acidă (proteină-COOH)

Punctajul: 10Mecanismele de acţiune ale sistemelor tampon în condiţiile devierii pH-ului
spre zona alcalină:
a) [ ] se acumulează OH- ce modifică pH-ul
b) [ ] OH- este neutralizat prin adiţionarea H+ furnizat de donor
c) [x] H2CO3 - HCO3- + H+
d) [x] H2PO4- - HPO4-- + H+
e) [x] HHb + K+ - KHb + H+

Punctajul: 10Mecanismele fiziologice ale menţinerii echilibrului acido-bazic:
a) [x] pulmonii funcţionează în cuplu cu sistemul tampon carbonat, reglând raportul HCO3-
/H2CO3
b) [x] rinichii funcţionează în cuplu cu sistemul tampon fosfat, reglând raportul HPO4--
/H2PO4-
c) [x] rinichii elimină H+ sub formă de săruri de amoniu (NH4Cl)
d) [ ] ficatul produce acizi organici (lactat, acetoacetat etc.) ce neutralizează alcaliile
e) [x] aciditatea sucului gastric corelează cu pH-ul sanguin, în acidoze fiind secretat mai mult
H+
Punctajul: 10Rolul salivei în menţinerea echilibrului acido-bazic (EAB) în organism:
a) [ ] în salivă sunt prezente sistemele tampon carbonat, fosfat şi proteinat, care pot regla EAB
în întreg organismul
b) [ ] sistemele tampon salivare completează rezervele sistemelor tampon sanghiune, când

ultimele se epuizează
c) [ ] оn alcaliemii H+ produs prin oxidarea glucidelor de bacteriile plăcii se elimină în sânge
d) [ ] în acidoze în salivă se secretă mai puţini HCO3-, HPO4--, proteinat
e) [x] în acidoze în salivă se secretă mai mult H+

Punctajul: 10Care din stările enumerate nu provoacă acidoză?
a) [ ] cetonemia diabetică
b) [ ] insuficienţa renală acută şi cronică
c) [ ] insuficenţa respiratorie
d) [x] vomă incoerentă
e) [ ] diareea

Punctajul: 10Cauzele primordiale ale alcalozelor sunt următoarele, cu excepţia:
a) [ ] hiperventilarea pulmonară
b) [ ] hiperaldosteronismul
c) [ ] afectări ale SNC
d) [ ] vomă incoerentă
e) [x] diaree

Punctajul: 10Funcţia respiratorie a sвngelui:
a) [x] constă în transportul O2 şi CO2
b) [ ] O2 şi CO2 se transportă preponderent în formă dizolvată

c) [x] forma majoră de transport a O2 este oxihemoglobina (HbO2)
d) [ ] forma majoră de transport a CO2 este carbhemoglobina
e) [x] forma majoră de transport a CO2 sunt carbonaţii (NaHCO3, KHCO3)

Punctajul: 10Ataşarea O2 la hemoglobină:
a) [x] este un proces cooperatist
b) [ ] cel mai repede se leagă prima moleculă de O2 iar următoarele cu viteză descrescândă
c) [ ] este mai uşoară la pO2 mic
d) [x] este facilitată de pH relativ alcalin
e) [x] este accelerată de descreşterea concentraţiei 2,3-bisfosfogliceratului

Punctajul: 10Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine 1 moleculă de oxigen
b) [ ] O2 se leagă la alfa-globină
c) [ ] O2 se leagă la beta-globină
d) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
e) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

Punctajul: 10Formele transportului sanguin ale CO2:
a) [x] dizolvat în plasmă
b) [x] fixat la globinele hemoglobinei
c) [ ] fixat la hemul hemoglobinei
d) [ ] H2CO3
e) [x] NaHCO3 şi KHCO3 sanguini

Punctajul: 10Carbhemoglobina:
a) [x] conţine 1 moleculă de CO2

b) [x] CO2 se leagă la alfa-globină
c) [x] CO2 se leagă la beta-globină
d) [ ] CO2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
e) [ ] CO2 se leagă la Fe2+ al hemului

Punctajul: 10Formele patologice ale hemoglobinelor:
a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] dezoxihemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [ ] carbhemoglobina
e) [x] methemoglobina

Punctajul: 10Dereglările schimbului şi transportului gazelor:
a) [x] se numesc hipoxii
b) [ ] sunt hiperoxiile
c) [x] sunt cauzate de diminuarea pO2 în mediul înconjurător
d) [x] se întâlnesc în afecţiuni pulmonare obstructive sau cu micşorarea suprafeţii respiratorii
e) [x] pot fi secundare anemiilor

Punctajul: 10Echilibrul fluido-coagulant sanguin este menţinut de:
a) [x] sistemul coagulant
b) [ ] sistemul cardio-vascular
c) [x] sistemul anticoagulant
d) [x] sistemul fibrinolitic
e) [ ] sistemul respirator

Punctajul: 10Sistemul coagulant include:
a) [x] factorii plasmatici ai coagulării
b) [x] factorii tisulari ai coagulării
c) [ ] eritrocitele
d) [ ] leucocitele
e) [x] plachetele sanguine

Punctajul: 10Etapele coagulării:
a) [ ] lezarea vasului şi/sau a ţesutului
b) [x] faza vasculară
c) [x] faza plachetară
d) [x] faza plasmatică
e) [ ] fibrinoliza

Punctajul: 10Faza vasculară a coagulării include următoarele procese:
a) [x] diminuarea pasivă a calibrului vasului
b) [x] reducerea debitului şi presiunii sângelui
c) [x] eliberarea adrenalinei, noradrenalinei, serotoninei
d) [x] contracţia muşchilor netezi ai peretelui vascular şi diminuarea suprafeţei leziunii
e) [ ] scăderea presiunii arteriale şi frecvenţei cardiace

Punctajul: 10Faza plachetară (trombocitară) a coagulării:
a) [ ] eliminarea factorilor chemotaxici trombocitari
b) [x] aderarea trombocitelor la peretele vascular lezat
c) [x] metamorfoza vîscoasă a trombocitului
d) [ ] eliminarea substanţelor biologic acitve, ce dilată vasele
e) [x] eliberarea factorilor ce declanşează cascadele coagulării

Punctajul: 10Factorii plasmatici ai coagulării – selectaţi perechile în care numărul factorului
corespunde denumirii:
a) [ ] I protrombina
b) [x] V proaccelerina
c) [ ] IX factorul antihemofilic B
d) [x] X Stuart-Prower
e) [x] XIII factorul stabilizator al fibrinei

Punctajul: 10Fibrinogenul:
a) [ ] este o peptidă
b) [x] este o glicoproteină elipsoidală cu masa moleculară mare
c) [x] este format din 6 lanţuri polipeptidice grupate câte două
d) [x] transformarea în fibrină are loc prin proteoliză parţială
e) [ ] transformarea este indusă de suprafaţa lezată a vasului

Punctajul: 10Factorii plachetari ai coagulării (FP):
a) [x] FP 1 corespunde proaccelerinei plasmatice
b) [ ] FP 2 corespunde proconvertinei plasmatice
c) [x] FP 3 fosfolipidele membranare (fosfatidilinozitolul şi fosfatidilserina)
d) [ ] FP 4 heparina plachetară
e) [x] FP 5 serotonina

Punctajul: 10Mecanismele coagulării:
a) [x] se deosebesc după originea factorului de declanşare a procesului
b) [x] procesul este оn "cascadă"
c) [x] există două tipuri de cascade – intrinsecă şi extrinsecă

d) [ ] calea intrinsecă este scurtă, rapidă, cu participarea a 8 factori
e) [ ] calea extrinsecă este lungă şi prelungită (de ordinul minutelor)

Punctajul: 10Mecanismul extrinsec (extern, exogen) al coagulării:
a) [x] este foarte scurt – de ordinul secundelor
b) [x] factorul de declanşare – tromboplastina tisulară
c) [x] factorul de declanşare – trombokinaza sau factorul III
d) [ ] numai în această cale participă factorul Hageman
e) [x] numai în această cale participă proconvertina

Punctajul: 10Selectaţi succesiunea ce corespunde cascadei extrinsece:
a) [ ] F XII - F XI - F IX - F X - F V - F II - F I
b) [ ] F X - F IX - F X - F VIII - F VII (F 3, F IV) - F II - F I
c) [ ] F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F I
d) [x] F III - F VII (F 3, F IV) - F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F I
e) [ ] F VII (F 3, F IV) - F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F I

Punctajul: 10Mecanismul intrinsec (intern, endogen) al coagulării:
a) [x] este lent de ordinul minutelor
b) [x] se declanşează de factorul Hageman activ
c) [x] factorul XII se activează la contactul cu suprafaţa deteriorată a vasului
d) [ ] coincide оn rest cu cel extrinsec
e) [ ] trombul format prin acest mecanism se păstrează pe suprafaţa lezată mai mult timp

Punctajul: 10Cheagul:
a) [x] se formează din fibrină

b) [ ] transformarea fibrinogenului оn fibrină este catalizată de protrombină
c) [x] moleculele fibrinei se polimerizează
d) [x] reţeaua formată este stabilizată prin acţiunea factorului stabilizator al fibrinei (F XIII)
e) [ ] ultimul pas este dilatarea cheagului

Punctajul: 10Care din vitaminele enumerate influenţează coagularea:
a) [ ] vitamina A
b) [ ] vitamina B
c) [ ] vitamina C
d) [ ] vitamina D
e) [x] vitamina K

Punctajul: 10Rolul vitaminei K оn coagulare:
a) [ ] asigură activarea factorilor plachetari ai coagulării
b) [ ] determină metamorfoza vîscoasă a plachetelor
c) [ ] blochează factorii anticoagulanţi (heparina)
d) [x] este cofactorul gama-glutamil carboxilazei, ce participă la biosinteza hepatică a F II, F

VII, F IX şi F X
e) [ ] inhibă fibrinoliza

Punctajul: 10Care din afirmaţiile de mai jos nu caracterizează fibrinoliza:
a) [ ] este etapa finală a coagulării
b) [ ] оncepe odată cu vindecarea plăgii şi a leziunilor vasculare
c) [ ] rolul central îl joacă plasminogenul
d) [x] are ca rezultat scindarea fibrinogenului
e) [ ] se restabileşte circulaţia sanguină normală prin vasul antecedent lezat

Punctajul: 10Plasminogenul:
a) [x] este o serin-protează
b) [ ] este o exopeptidază
c) [x] posedă specificitate faţă de legăturile peptidice formate de arginină
d) [x] scindează fibrina la variaţi dimeri
e) [x] scindează secundar şi fibrinogenul

Punctajul: 10Selectaţi compuşii ce sunt parte componentă a sistemului anticoagulant:
a) [x] antitrombinele
b) [x] heparina
c) [ ] heparan-sulfatul
d) [ ] hirudina
e) [x] proteina C

Punctajul: 10Tulburările fazei vasculoplachetare a coagulării pot fi determinate de:
a) [x] modificarea numărului plachetelor (trombopenii)
b) [ ] modificarea formei plachetelor
c) [x] defecţiuni ale adeziunii plachetelor (sindromul plachetelor gigante)
d) [x] dereglări ale eliberării factorilor plachetari (storage pool disease)
e) [x] anomalii ale agregării plachetelor (trombastenia ereditară)

Punctajul: 10Dereglările fazei plasmatice a coagulării însoţite de hipocoagulare:
a) [ ] sunt numai ereditare
b) [x] disfibrinogenemiile
c) [x] hipoprotrombinemia ereditară

d) [x] parahemofilia
e) [x] hemofiliile A, B şi C

Punctajul: 10Disfibrinogenemiile secundare:
a) [x] sunt stări dobândite, ce însoţesc alte afecţiuni
b) [x] pot fi cauzate de diminuarea sintezei fibrinogenului
c) [ ] pot fi determinate de modificarea structurii lanţurilor proteice şi polizaharidice laterale
d) [x] se întâlnesc în ciroza hepatică
e) [x] sunt caracteristice inflamaţiilor cronice severe (artrita reumatoidă)

Punctajul: 10Coagulopatiile prin consum:
a) [x] sunt stări deosebit de grave, dobвndite
b) [x] cauza este consumul extrem de rapid şi masiv al factorilor coagulării
c) [ ] cauza este degradarea excesivă şi rapidă a factorilor coagulării
d) [x] este caracteristic sindromului coagulării intravasculare diseminate
e) [ ] se întâlneşte doar în coagulopatiile secundare supradozării de anticoagulanţi

Punctajul: 10Ţesutul conjunctiv îndeplineşte următoarele funcţii:
a) [x] biomecanică
b) [ ] de eliminare
c) [x] de protecţie
d) [x] de depozitare
e) [ ] de menţinere a echilibrului hidrosalin

Punctajul: 10Proteinele fibrilare ale ţesutului conjunctiv sunt:
a) [x] colagenul
b) [x] elastina
c) [ ] keratina
d) [ ] spectrina
e) [ ] fibrina

Punctajul: 10Colagenul:
a) [x] este principala proteină extracelulară
b) [x] constituie 25% din proteinele umane
c) [ ] predomină în bacterii
d) [ ] în cantităţi mari este prezentă în organele parenchimatoase

e) [x] este principala proteină a oaselor şi dinţilor

Punctajul: 10Compoziţia aminoacidică a colagenului:
a) [x] conţine: 33% - glu; 25% - pro şi hyp; 10% - ala
b) [x] conţine: lizină, 5-hidroxilizină, alizină cca 14%
c) [ ] conţine: 4- şi 5-hidroxiprolină
e) [ ] practic nu conţine: cistină, cisteină şi metionină

Punctajul: 10Particularităţile structurii primare a colagenului:
a) [ ] este o catenă polipeptidică liniară
b) [x] catenele primare conţin cca 1000-1100 resturi de aminoacizi
c) [x] catena reprezintă o linie frântă, datorită inelelor prolinei şi hidroxiprolinei
d) [x] este stabilizată de legături peptidice obişnute şi atipice
e) [ ] -carboxil ale prolinei şi

hidroxiprolinei

Punctajul: 10Structura secundară a colagenului:
a) -spirala colagnică
b) [ ] este rasucită spre dreapta
c) [x] o spira conţine 3,3 resturi de aminoacizi şi are 0,93 nm
d) [x] este stabilizată de interacţiuni sterice dintre inelele pro şi hyp
e) [ ] este formată din 2 sau mai multe catene polipeptidice

Punctajul: 10Conformaţia colagenului:
a) [x] tropocolagenul este unitatea strucurală a proteinei
b) [ ] tropocolagenul reprezintă un helix triplu răsucită la stânga
c) [x] tropocolagenul este stabilizat prin legături de hidrogen ce se formează între grupele
peptidice ale catenelor vecine
d) [ ] tropocolagenul este globular
e) [x] tropocolagenul are diametrul de 1,5 nm, lungimea- 300 nm şi masa moleculară - 300
kDa

Punctajul: 10Colagenul – particularităţile structurii:
a) [x] unităţile de tropocolagen se asamblează în microfbrile, fibrile şi fibre

b) [x] unităţile de tropocolagen se unesc prin legături covalente încrucişate
c) [x] legăturile covalente încrucişate se formează între radicalii lizinei, hidroxilizinei şi

alizinei
d) [ ] legăturile covalente încrucişate sunt nestabile, slabe şi uşor se distrug
e) [ ] în microfibrile unităţile tropocolagenice sunt deplasate una faţă de alta cu 1/5 din
lungime

Punctajul: 10Proprietăţile fizico-chimice ale colagenului:
a) [ ] este o proteină solubilă atât în solvenţi organici, cât şi în apă
b) [x] în soluţii se tumefiază
c) [x] posedă rezistenţă considerabilă la tracţie
d) [x] este termostabilă

e) [ ] proprietăţile sunt conferite de prezenţa cisteinei şi glicinei

Punctajul: 10Tipurile colagenului:
a) [x] există cca 12 tipuri de colagen
b) [ ] diviziunea tipurilor colagenului se bazează pe configuraţie
c) [ ] toate tipurile sunt formate din 3 forme de cat
d) [x] în oase şi dinţi predomină tipul I
e) [x] 2

a) [x] în sinteză sunt utilizaţi 20 de aminoacizi
b) [ ] la biosinteză participă hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gama-

carboxiglutamic
c) [x] se sintetizează 3 tipuri principale de catene primare - alfa1, alfa2 şi alfa3
d) [x] catenele primare sunt deosebit de lungi (1000-1100 resturi de aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor este foarte lentă

Punctajul: 10Sinteza colagenului:
a) [ ] are 20 de etape
b) [ ] intracelular se sintetizează lanţurile polipeptidice, se modifică şi glicozilează

aminoacizii
c) [x] intracelular se formează protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul este tropocolagenul neglicozilat
e) [x] la capetele N- şi C-terminale protropocolagenul are secvenţe neîmpletite

Punctajul: 10Modificările postsintetice ale prolinei şi lizinei în procesul sintezei colagenului:
a) [ ] hidroxilarea prolinei şi lizinei are loc până la includerea lor în sinteza

b) [x] hidroxilarea este catalizată de prolilhidroxilaza şi lizilhidroxilaza
2+
c) [x] hidroxilarea pro şi liz are loc numai în prezenţa O2, Fe , acidului ascorbic
d) [ ] liziltransaminază transformă lizina în alizină

e) [x] alizina este forma dezaminată, aldehidică a lizinei

Punctajul: 10Hidroxilarea moleculelor pro din colagen:
a) [x] se formează atât 3-hidroxiprolina, cât şi 4-hidroxiprolina
b) [x] reacţia este catalizată de prolilhidroxilază
c) [ ] se hidroxilează moleculele pro, legate la tARN, ce urmează a se include оn biosinteza

proteinelor
d) [x] enzima este activă în prezenţa vitaminei C (acid ascorbic)
e) [ ] în reacţie participă – O2 şi Fe3+

Punctajul: 10Dereglările hidroxilării pro din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenţa vit.C – scorbut
b) [ ] pot fi determinate de carenţa Fe2+ - hemosideroză
c) [ ] pot fi determinate de carenţa prolil oxidaza – sindromul Ehlers-Danlos
d) [x] оn scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai puţin activă deoarece nu este suficientă
vit.C pentru a menţine fierul în starea redusă (Fe2+)
e) [x] scorbutul se manifestă prin diminuarea rezistenţei colagenului (creşterea mobilităţii

dinţilor şi a fragilităţii capilarelor)

Punctajul: 10Modificările lizinei оn procesul biosintezei colagenului:
a) [x] se hidroxilează la hidroxilizina – reacţie catalizată de lizil hidroxilaza (similară prolil

hidroxilazei)
b) [x] se oxidează atât lizina, cât şi hidroxilizina, formând alizina şi hidroxializina
c) [ ] se hidroxilează şi oxidează aminoacizii liberi din citoplasmă
d) [x] enzima hidroxilării este lizil hidroxilaza iar a oxidării – lizil oxidaza
e) [x] lizil oxidaza conţine cupru şi piridoxalfosfat

Punctajul: 10Etapa glicozilării a biosintezei colagenului:
a) [x] protropocolagenul este eliminat în spaţiul extracelular doar în formă glicozilată
b) [ ] substratele glicozilării sunt acidul glucuronic şi N-acetilgalactozamina
c) [ ] se glicozilează radicalii ser şi tre
d) [x] situsul glicozilării este grupa –OH a hidroxilizinei
e) [ ] resturile glicozil-galactoza sunt fixate la radicalii 5-hidroxilizinei

Punctajul: 10Biosinteza colagenului -
a) [x] are loc extracelular
b) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunităţilor
c) [x] procolagen-N- şi -C-peptidazele scindează fragmentele neîmpletite
d) [x] tropocolagenul este unitatea structurală a colagenului
e) [ ] tropocolagenul este unitatea structurală a colagenului şi elastinei

Punctajul: 10Formarea fibrelor de colagen:
a) [x] unităţile de tropocolagen se asociază în microfibrile
b) [x] la asocierea microfibrilelor se formează fibrilele
c) [x] fibra de colagen este rezultatul asocierii fibrilelor
d) [ ] toate fibrele de colagen sunt formate din acelaşi număr de fibrile şi microfibrile
e) [x] fibrele de colagen din diferite ţesuturi au diferite dimensiuni

Punctajul: 10Osteogenesis imperfecta:
a) [ ] este o deleglare ereditară a biosintezei tuturor proteinelor fibrilare
b) [x] se sintetizează colagen cu compoziţia 3 alfa 1(I)

c) [x] dinţii au aspectul chihlimbarului
d) [x] o manifestare majoră este osteoporoza generalizată
e) [x] deformările craniului sunt similare celor determinate de rahit

Punctajul: 10Caracteristica generală a sindromului Marfan:
a) [x] catenele primare de tip alfa2 ale colagenului sunt mai lungi decвt cele normale
b) [ ] este afectat exclusiv colagenul din ţesul osos şi dinţi
c) [x] se manifestă prin disproporţionalitatea scheletului (membre extrem de lungi)
d) [x] cerul gurii este foarte оnalt
e) [ ] poate fi modificat numărul dinţilor

Punctajul: 10Sindromul Ehler–Danlos:
a) [x] există 5 tipuri ale sindromului
b) [x] este deteminat de carenţa liziloxidazei
c) [x] poate fi provocat de carenţa procolagen-N-peptidazei
d) [x] poate fi provocat de carenţa procolagen-C-peptidazei
e) [ ] este afectată semnificativ structura dinţilor şi numărul lor

Punctajul: 10Degradarea colagenului – colagenoliza:
a) [x] colagenoliza are menirea de a reinnoi moleculele de colagen "îmbătrânite" sau

deteriorate
b) [ ] colagenul nu se scindează, conservându-se toate moleculele produse
c) [x] ritmul reînnoirii colagenului este acelaşi întoate ţesuturile
d) [ ] cel mai lent se reînnoieşte colagenul în organele parenchimatoase
e) [x] enzimele catabolismului colagenului sunt colagenazele

Punctajul: 10Elastina – particularităţile componenţei aminoacidice:
a) [x] glicina - 30%
b) [ ] prolina şi hidroxiprolina – 25%
c) [ ] alanina – 10%
d) [ ] hidroxilizina – 5%
e) [ ] nu conţine aminoacizi nepolari

Punctajul: 10Elastina – particularităţile structurii chimice:
a) [ ] unitatea structurală a elastinei este tropoelastina
b) [ ] elastina matură se formează din 4 molecule de proelastină
c) [x] lanţurile elastinei unite covalent formează agregate
d) [x] la formarea agregatelor se pot оntre ele uni 2,3 sau 4 molecule de elastină
e) [x] structura covalentă ce leagă catenele elastinei se numeşte desmozină sau izodesmozină

Punctajul: 10Proteoglicanii ţesutului conjunctiv îndeplinesc următoarele funcţii:
a) [x] fixează şi depozitează cationi (Ca2+, Na+, K+)
b) [x] fixează apă
c) [x] conferă ţesuturilor elasticitate şi rezistenţă la comprimare
d) [x] servesc drept lubrefianţi în articulaţii
e) [ ] reglează fluiditatea tisulară

Punctajul: 10Componenţa chimică a proteoglicanilor:
a) [x] sunt complexe glucid-proteice
b) [x] conţin cca 85-95% glucide
c) [x] conţin cca 5-15% proteine
d) [x] elementul glucidic are o structură polimerică strict organizată, monomerii căreea sunt
glucozaminoglicanii
e) [ ] catenele polizaharidice sunt alcătuite din glucoză

Punctajul: 10Glucozaminoglicanii – caracteristica generală:
a) [x] sunt monomerii catenelor polizaharidice ale proteoglicanilor matricei extracelulare a

ţesutului conjunctiv
b) [ ] sunt trizaharide
c) [ ] toţi conţin acid glucuronic sau iduronic

d) [ ] toţi sunt sulfataţi
e) [ ] monozaharidele constituiente sunt legate prin legături alfa-1,4- şi beta-1,4-glicozidice

Punctajul: 10Selectaţi glucozaminoaglicanii:
a) [x] heparina
b) [x] heparan-sulfatul
c) [ ] hirudina
d) [x] condroitin-4- şi condroitin-6-sulfaţii
e) [x] dermatan- şi kertansulfaţii

Punctajul: 10Structura proteoglicanilor
a) [x] scheletul structurii este catena proteică la care se ataşează lanţurile polizaharidice
b) [ ] locul fixării polizaharidelor la proteină îl constituie grupele –OH ale radicalilor

hidroxiprolinei şi hidroxilizinei
c) [x] legătura se realizează prin trizaharidul de legătură – "xiloza-galactoza-galactoza"
d) [ ] numărul lanţurilor glicanice fixate de proteină este constant – 60
e) [x] numărul lanţurilor glicanice fixate de proteină este determinat de numărul resturilor ser
şi tre din proteină

Punctajul: 10Sinteza proteoglicanilor:
a) [x] lanţurile proteice se produc prin mecanismul clasic în ribozomi

b) [x] spre finele sintezei catenei proteice se ataşează trizaharidul de legătură la radicalii ser şi
tre
c) [ ] la XIL-GAL-GAL se fixează monomerii glucidici – glucozaminsulfatul, galactozsulfatul

etc.
d) [x] donorii unităţilor glucidice sunt UDP-monozaharidele respective
e) [x] ultima etapă este sulfatarea catalizată de sulfat transferază

Punctajul: 10Catabolismul proteoglicanilor este catalizat de:
a) [x] proteoglicanază
b) [ ] colagenază şi elastază
c) [x] beta-glucuronidază şi beta-galactozidază
d) [x] alfa-iduronidază
e) [x] aril-sulfataze

Punctajul: 10Modificările în funcţie de vârstă ale ţesutului conjunctiv:
a) [x] creşterea cantităţii colagenului
b) [ ] creşterea cantităţii elastinei
c) [ ] creşterea cantităţii proteoglicanilor
d) [x] micşorarea cantităţii glucozaminoglicanilor
e) [x] micşorarea cantităţii apei

Punctajul: 10Care din afecţiunile enumerate nu este o dereglare ereditară a metabolismului
ţesutului conjunctiv:
a) [ ] mucopolizaharidozele
b) [ ] sindromul Ehlers-Danlos
c) [ ] sindromul Marfan
d) [ ] osteogenesis imperfecta
e) [x] artrita reumatismală

Punctajul: 10Care din afecţiunile enumerate nu este o dereglare dobândită a metabolismului
ţesutului conjunctiv:
a) [x] sindromul Hurler
b) [ ] osteoartrita
c) [ ] artrita reumatismală
d) [ ] sclerodermia
e) [ ] lupusul eritematos

Punctajul: 10Componenţa ţesutului osos:
a) [x] osteoblaste, osteocite, osteocclaste
b) [ ] fibfoblaste
c) [x] substanţe minerale – cca 70%
d) [x] matricea organică – cca 20%
e) [x] apă – 2-10% în osul matur

Punctajul: 10Matricea organică a ţesutului osos nu conţine:
a) [ ] colagen tip I
b) [ ] proteoglicani
c) [ ] glicoproteine specifice
d) [x] glicolipide
e) [ ] proteine specifice (osteocalcina)

Punctajul: 10Anionii principali ai substanţei minerale a ţesutului osos:
a) [x] fosfat
b) [x] carbonat
c) [ ] sulfat
d) [x] citrat
e) [x] lactat

Punctajul: 10Cationii principali ai substanţei minerale a ţesutului osos:
a) [x] calciul
b) [x] sodiul
c) [ ] potasiul
d) [x] magneziul
e) [ ] manganul

Punctajul: 10Combinaţiile majore ale fazei minerale a ţesutului osos:
a) [ ] fosfatul monoacid de calciu
b) [x] fosfatul tricalcic
c) [ ] carbonatul de calciu
d) [ ] lactatul şi citratul de calciu
e) [x] apatita

Punctajul: 10Formarea osului:
a) [x] are două faze
b) [x] I fază este sinteza compuşior matricei organice
c) [x] II fază este mineralizarea
d) [ ] ambele faze se petrec concomitent
e) [x] fazele se succed

Punctajul: 10Mineralizarea ţesutului osos se petrece doar dacă se îndeplinesc următoarele
condiţii:
a) [x] acumularea cantităţii suficiente de fosfaţi
b) [x] acumularea cantităţii suficiente de calciu
c) [ ] acumularea cantităţii suficiente de magneziu
d) [x] crearea pH optim
e) [ ] pH-ul optim este slab acid (6,8)

Punctajul: 10Mecanimul mineralizării:
a) [x] mobilizarea fosfaţilor anorganici şi calciului din depozite şi plasma sanguină, pentru
crearea concentraţiilor optime
b) [ ] formarea fosfatului tricalcic amorf şi expulzarea lui din celulă prin exocitoză
c) [x] acumularea unor cantităţi noi de calciu şi fosfat în vezicule
d) [ ] formarea apatitei (preponderent fluorapatitei)
e) [x] fixarea apatitei la fibrele de colagen

Punctajul: 10Dislocarea osului:
a) [ ] este un proces patologic realizat de osteoclastele activate
b) [ ] primar se distruge colagenul
c) [ ] procesul se iniţiază prin degradarea proteoglicanilor
d) [ ] pH-ul caracteristic este neutru
e) [x] solubilizarea apatitei are lor prin transformarea Ca3(PO4)2 _ CaHPO4 _ Ca2+ +
(HPO4-)

Punctajul: 10Metabolismul ţesutului osos este influenţat de următorii hormoni:
a) [x] PTH şi calcitonină
b) [ ] T3 şi T4
c) [ ] somatostatină
d) [x] gluco- şi mineralocorticoizi

e) [x] hormonii sexuali

Punctajul: 10Componenţa minerală a ţesuturilor dentare:
a) [ ] cantitatea medie – 95%
b) [x] smalţ – 96%
c) [x] dentină – 69%
d) [x] cement – 46%
e) [x] pulpă – 7%

Punctajul: 10Componenţa organică a ţesuturilor dentare:
b) [x] smalţ – 1,7%
c) [x] dentină – 17,8%
e) [ ] pulpă – 35%

Punctajul: 10Conţinutul de apă în ţesuturile dentare:
b) [x] smalţ – 2,3%
c) [x] dentină – 13,2%
e) [x] pulpă – 68%

Punctajul: 10Cantitatea calciului şi fosfaţilor din ţesuturile dentare:
a) [x] în substanţa nativă este practic constantă în toate păturile dentare
b) [x] la 100 g greutate umeda se conţine cca 35% calciu
c) [x] la 100 g greutate umeda se conţine cca 17 % fosfaţi

d) [ ] raportul Ca/Pi este оn medie 0,1
e) [ ] corelează cu cantitatea salivară

Punctajul: 10Combinaţiile majore ale calciului şi fosfaţilor în ţesuturile dentare:
a) [ ] CaHPO4
b) [x] Ca3(PO4)2
c) [x] Ca8H2(PO4)6x5H2O
d) [x] Ca(Ca3(PO4)2)3(OH)2
e) [x] Ca10(PO4)6(OH)2

Punctajul: 10Fluorul ţesuturilor dentare:
a) [x] cantitatea depinde de aportul alimentar (cu apa)
b) [x] la conţinut normal în apă se formează fluorapatita
c) [ ] fluorapatita este cea mai puţin stabilă formă a apatitei
d) [x] la conţinut sporit în apă se formează fluorura de calciu
e) [x] la conţinut sporit în apă se dezvoltă fluoroza

Punctajul: 10Rolul magneziului în ţesuturile dentare:
a) [x] poate substitui ionii de calciu
b) [ ] poate substitui ionii de fosfat
c) [ ] poate substitui hidroxilul şi forma magneziuapatita
d) [x] reglează activitatea fosfatazei alcaline osoase
e) [ ] favorizează dislocarea substanţei minerale

Punctajul: 10Proteinele ţesuturilor dentare:
a) [x] principala proteină este colagenul

b) [x] toate păturile dentare conţin colagen tip I
c) [ ] colagenul tip I este – 3
d) [x] dentina conţine şi colagen tip V
e) [x] оn pulpi este prezent colagenul tip III

Punctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a smalţului:
a) [ ] enamelinele
b) [x] keratinele
c) [ ] amelinele
d) [ ] amelogeninele
e) [ ] tuftelinele

Punctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a dentinei:
a) [ ] fosforina
b) [ ] osteocalcina
c) [ ] osteonectina
d) [ ] osteopontina
e) [x] oseina

Punctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a pulpei dentare:
a) [x] fibrina
b) [ ] fibronectina
c) [ ] fibrilina
d) [ ] laminina
e) [ ] entactina

Punctajul: 10Ce monozaharide specifice sun prezente în ţesuturile dentare:
a) [x] fucoza
b) [x] ramnoza
c) [ ] manoza
d) [ ] xiloza
e) [x] arabinoza

Punctajul: 10Care proteoglicani specifici sunt prezenţi în ţesuturile dentare:
a) [ ] condroitin-4-sulfatul
b) [ ] ac. hialuronic
c) [x] decorinul şi biglicanul
d) [x] sindecanul şi versicanul
e) [x] perlecanul şi integrina CD 44

Punctajul: 10Structura cristalelor de apatită – ce afirmaţie nu o caracterizează:
a) [ ] sunt prisme ce au la bază un hexagon
b) [ ] fiecare prismă este alcătuită din 3 celule elementare
c) [ ] celula elementară este o prismă cu baza rombică
d) [x] laturile rombului nu sunt egale
e) [ ] o celulă elementară conţine o moleculă de apatită

Punctajul: 10Metabolismul ţesuturilor dentare:
a) [x] smalţul, dentina şi cementul sunt relativ inerte metabolic
b) [x] metabolismul pulpar este similar celui din organele parenchimatoase
c) [x] majoritatea proceselor au loc intracelular
d) [x] cele mai intense procese sunt sinteza colagenului şi proteoglicanilor

e) [ ] energetic ţesuturile sunt asigurate exclusiv prin glicoliză anaerobă
Punctajul: 10Particularităţile metabolismului ţesuturilor dentare:
a) [x] nu se sintetizează monozaharide
b) [x] ciclul pentozofosfaţilor furnizează ribozo-5-fosfat
c) [x] glicoliza are loc atât aerob, cât şi anaerob
d) [x] coeficientul respirator variază între 0,47 şi 2,04
e) [ ] sinteza acizilor graşi şi trigliceridelor este neglijabilă

Punctajul: 10Fibrele prezente în parodonţiu sunt:
a) [x] colagen de tip I
b) [x] colagen de tip III
c) [ ] elastină
d) [x] oxitalan
e) [x] oxitialină

Punctajul: 10Glicozaminoglicanii parodonţiului sunt:
a) [x] acidul hialuronic

b) [x] dermatan-sulfatul
c) [ ] keratan-sulfatul
d) [x] condroitin-4-sulfatul
e) [x] condroitin-6-sulfatul

Punctajul: 10Procesele metabolice importante din parodonţiu sunt:
a) [x] sinteza proteinelor fibrilare
b) [x] sinteza proteoglicanilor
c) [ ] sinteza substanţei minerale
d) [x] glicoliza anaerobă

e) [ ] ciclul Krebs

Punctajul: 10Substanţele produse de placa dentară ce afectează parodonţiul sunt:
a) [x] enzimele lizozomale
b) [x] histamina
c) [x] prostaglandinele
d) [ ] prostaciclina
e) [ ] complexele imune circulante

Punctajul: 10Compoziţia plăcii dentare:
a) [x] compuşi minerali – calciu, fosfaţi, fluor
b) [x] glucide – glucoza, galactoza, hexozamine, ramnoza
c) [ ] proteine – colagen, elastină, kertine
d) [x] enzime – glicozil-transferaze, proteaze, amilază
e) [x] lipide – acizi graşi superiori nesaturaţi şi cu catena ramificată

Punctajul: 10În placa dentară sunt prezente următoare tipuri de microorganisme:
a) [x] streptococi
b) [ ] stafilococi
c) [x] corinebacterii
d) [x] neisseria
e) [x] actinomicete

Punctajul: 10Procesele metabolice din placa dentară:
a) [x] sunt realizate de bacteriile plăcii dentare
b) [ ] sunt asigurate de celulele ţesuturilor dentare

c) [x] includ sinteza terenului pe care există bacteriile
d) [x] catabolismul glucidelor cu formarea produşilor acizi (lactat, piruvat, acetat, citrat,
propionat etc.)
e) [x] catabolismul proteinelor şi generarea NH3

Punctajul: 10Compoziţia tartrului dentar:
a) [x] apatita
b) [x] fosfatul octacalcic
c) [ ] frosfatul tricalcic
d) [ ] fosfatul monoacid de calciu
e) [x] brushita

Punctajul: 10Transformarea plăcii dentare în tartru:
a) [x] este corelată cu scăderea cantităţii glucidelor în placă
b) [x] este asociată cu creşterea cantităţii proteinelor în placă
c) [x] este favorizată de concentraţia mare a proteinelor în salivă
d) [x] este favorizată de concentraţia mare de NH3 în salivă şi placă
e) [ ] este stimulată de pH acid

Punctajul: 10Compoziţia salivei substanţele anorganice:
a) [x] apă
b) [x] anionii principali – clor, fosfaţi, carbonaţi, rodanid
c) [x] cationii principali – potasiu, sodiu, amoniu, calciu, magneziu, zinc
d) [x] oligoelementele – fluor, brom, cupru, cobalt
e) [ ] microelelmentele – plumb, mercur

Punctajul: 10Substanţele organice proteice ale salivei sunt:
a) [x] proteinele serice – alfa-, beta- şi gama-globuline
b) [x] mucină
c) [x] gonadotropine hipofizare şi estrogeni
d) [x] kalicreină şi bradikinina
e) [ ] fibrina

Punctajul: 10Enzimele salivei provin din:
a) [ ] celulele mucoasei cavităţii bucale
b) [x] glandele salivare
c) [x] plasma sanguină
d) [ ] produsele alimentare
e) [x] bacteriile plăcii dentare

Punctajul: 10Lizocimul:
a) [x] este o hidrolază
b) [x] este o glicozidază
c) [ ] scindează lipoproteinele membranelor bacteriene
d) [ ] participă la digestia glucidelor alimentare
e) [x] exercită acţiune protectoare antimicrobiană

Punctajul: 10Mucinaza:
a) [ ] sintetizează mucina
b) [x] este o hidrolază
c) [x] -glicozidază
d) [ ] scindează resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric
e) [x] asigură în lăturarea moleculilor uzate ale mucinei şi reînnoirea lor

Punctajul: 10 -amilaza salivară:
a) [x] este principala enzimă digestivă salivară
b) [ ] -glicozidază
c) [x] scindează amidonul şi glicogenul
d) [x] -1,4-0-glicozidice
e) [x] este produsă de glandele salivare

Punctajul: 10Referitor la amilază salivară şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a substratului
d) [ ] NaCl provoacă denaturarea enzimei
e) [ ] la activare se modifică structura primară a enzimei

Punctajul: 10Modificările activităţii enzimelor salivare în diverse afecţiuni.
a) [ ] activitatea ureazei creşte în uremie
b) [x] activitatea lizocimului creşte în stomatite, gingivite şi alte afecţiuni bacteriene
c) [ ] activitatea mucinazei scade оn carie
d) [x] -amilazei creşte în parotită
e) [ ] activitatea maltazei creşte în parotită

Punctajul: 10Implicarea enzimelor salivare în afecţiunile stomatologice:
a) [x] activitatea ureazei facilitează formarea tartrului dentar

b) [ ] catalaza şi peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizarea
c) [x] colagenaza şi glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltarea parodontozei

d) [x] -amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate оn geneza cariei
e) [ ] lizocimul stimulează proliferarea bacteriană şi apariţia gingivitelor

Punctajul: 10Care din substanţele organice azotate neproteice enumerate nu este prezentă în
salivă:
a) [ ] amoniacul şi ureea
b) [ ] acidul uric
c) [x] bilirubina
d) [ ] aminoacizii liberi
e) [ ] colina

Punctajul: 10Care din substanţele organice neazotate enumerate nu este prezentă în salivă:
a) [ ] glucoza
b) [ ] acizii organici
c) [ ] colesterolul şi fosfolipidele
d) [ ] vitaminele
e) [x] heparina

Punctajul: 10Ce vitamine sunt prezente în salivă:
a) [x] vitaminele grupei B (B1, B2, B6)
b) [x] acidul nicotinic şi nicotinamida
c) [x] acizii ascorbic, pantotenic, folic
d) [x] biotina
e) [ ] toate vitaminele liposolubile

Punctajul: 10Proprietăţile salivei sunt:
a) [x] este o soluţie reală

b) [x] se produce cca 1000 ml/24 ore cu un flux de 0,049 ml/min
c) [x] densitatea – 1.002 – 1.008 g/ml
d) [ ] pH 6,58 – 6,99
e) [x] viscozitatea – 1,08 –1,32

Punctajul: 10Funcţiile salivei sunt:
a) [x] menţinerea umedităţii mucoaselor
b) [ ] umectarea alimentelor solide şi digestia alimentelor
c) [x] excreţia diferitor compuşi (medicamente, agenţi patogeni, metale grele etc)
d) [x] menţinerea integrităţii dinţilor
e) [x] protecţia antibacteriană

Punctajul: 10Funcţiile proteinelor în organismul uman:
a) [ ] energetică
b) [x] contractilă
c) [x] hormonală
d) [x] structurală
e) [x] enzimatică

Punctajul: 10Rolul aminoacizilor оn organismul uman:
a) [x] sunt elementul constitutiv al proteinelor
b) [x] reprezintă sursă de azot pentru sinteza compuşilor azotaţi neproteici
c) [ ] sunt sursă energetică primordială
d) [ ] pot fi substrat al biosintezei glucozei şi glicogenului (aminoacizii cetogeni)
e) [x] se utilizează ca agenţi conjuganţi în procesele de detoxifiere în ficat

Punctajul: 10Dinamica metabolismului proteinelor оn organismul uman:
a) [ ] timp de 24 ore se reоnnoiesc complet toate proteinele organismului
b) [ ] viteza reînnoirii proteinelor variază între secunde şi ani
c) [x] colagenul practic nu se reînnoieşte
d) [x] timpul mediu de înjumătăţire a proteinelor umane este de 80 zile
e) [x] zilnic se scindează ireversibil 100 g aminoacizi

Punctajul: 10Bilanţul azotat:
a) [x] reprezintă raportul dintre cantitatea de azot ingerată cu produsele alimentare şi cea
eliminată în special pe cale urinară
b) [ ] sursa principală alimentară de azot sunt aminoacizii din alimente

c) [x] sursa principală alimentară de azot sunt proteinele din alimente
d) [x] reflectă starea dinamică a metabolismului proteic (echilibrul dintre procesele de

biosinteză şi degradare)
e) [ ] reflectă gradul de asimilare a proteinelor alimentare

Punctajul: 10Bilanţul azotat pozitiv:
a) [x] ne indică că cantitatea azotului ingerat este mai mare decât celui eliminat
b) [x] denotă predominarea proceselor de formare a proteinelor faţă de degradarea lor
c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adultii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea

Punctajul: 10Bilanţul azotat nul sau echilibrat:
a) [x] ne indică că cantitatea azotului ingerat este egală cu a celui eliminat
b) [ ] denotă predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [x] este caracteristic pentru adultii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea

Punctajul: 10Bilanţul azotat negativ:
a) [ ] ne indică că cantitatea azotului ingerat este egală cu a celui eliminat
b) [x] denotă predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru persoanele bolnave de afecţiuni grave, însoţite de degradarea
ţesuturilor
d) [ ] este caracteristic pentru adultii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea

Punctajul: 10Fondul ("pool"-ul) metabolic comun al aminoacizilor:
a) [ ] constituie totalitatea aminoacizilor dintr-o celulă
b) [x] reprezintă cantitatea aminoacizilor liberi în sânge
c) [ ] este considerabil şi variază în limite mari
d) [x] în condiţii obişnuite ale activităţii organismului este practic constant
e) [x] el reflectă dinamica proceselor de completare şi de utilizare a aminoacizilor

Punctajul: 10Căile de completare a fondului metabolic comun al aminoacizilor:
a) [x] asimilarea aminoacizilor rezultaţi din digestia proteinelor alimentare
b) [x] biosinteza aminoacizilor dispensabili
c) [ ] biosinteza aminoacizilor indispensabili
d) [x] scindarea proteinelor
e) [ ] scindarea nucleotidelor

Punctajul: 10Căile de utilizare a aminoacizilor din fondul metabolic comun:
a) [x] sinteza proteinelor şi peptidelor
b) [x] sinteza compuşilor azotaţi neproteici
c) [x] sinteza lipidelor sau/şi glucidelor
d) [x] oxidarea completă la CO2, H2O şi NH3
e) [ ] sinteza apatitei

Punctajul: 10Valoarea biologică a proteinelor alimentare:
a) [x] este determinată de componenţa aminoacidică
b) [ ] este determinată de succesiunea aminoacizilor în proteinele respective
c) [x] depinde de cantitatea aminoacizilor indispensabili
d) [x] depinde şi de capacitatea organismului de a digera proteina respectivă
e) [x] valoare completă au proteinele ce conţin toţi aminoacizii esenţiali

Punctajul: 10Selectaţi aminoacizii indispensabili:
a) [ ] glicina, alanina, serina, cisteina
b) [ ] acidul aspartic şi glutamic şi amidele lor
c) [x] valina, leucina, izoleucina
d) [x] fenilalanian, triptofanul, treonina
e) [x] lizina şi metionina

Punctajul: 10Selectaţi aminoacizii semidispensabili:
a) [ ] tirozina
b) [x] histidina
c) [ ] prolina
d) [x] arginina
e) [ ] cistina

Punctajul: 10Necesităţile diurne de proteine ale omului:
a) [x] reprezintă în medie 80-100 g pentru persoanele adulte
b) [x] depind de vârstă, sex şi ocupaţie profesională
c) [ ] sursa lor nu este importantă
d) [x] cca jumătate din cantitate trebuie să o constituie proteinele animale
e) [x] proteina alimentară etalon este ovalbumina

Punctajul: 10Digestia proteinelor - sediul:
a) [ ] cavitatea bucală
b) [ ] esofagul
c) [x] stomacul
d) [x] intestinul subţire
e) [ ] intestinul gros

Punctajul: 10Digestia proteinelor în stomac – substanţele ce participă:
a) [x] pepsina
b) [x] gastrixina
c) [x] renina
d) [x] acidul clorhidric
e) [ ] bicarbonaţii

Punctajul: 10Rolul HCl оn digestia proteinelor:
a) [x] denaturează proteinele alimentare
b) [x] activează enzimele proteolitice stomacale

c) [ ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor şi complexele enzimă-substrat
d) [x] creează pH optim pentru enzimele proteolitice
e) [ ] influenţează motorica tractului digestiv

Punctajul: 10Formarea HCl al sucului gastric:
a) [ ] se secretă de celulele principale ale mucoasei stomacului
b) [ ] molecula de HCl se formează în celula mucoasei şi se secretă integral
+ -
c) [x] se secretă ionii constitutivi – H şi Cl iar în lumen se formează HCl
+
d) [x] H2O + CO2 -> H2CO3 (I) -> HCO3- + H (II)
+ + +
e) [x] secreţia H este efectuată de H ,K -ATPaza

Punctajul: 10Reglarea secreţiei HCl în sucul gastric:
a) [x] este stimulată de histamină, gastrină şi acetilcolină
b) [x] activarea este mediată de AMPc şi Ca2++
c) [ ] inhibarea este mediată de GMPc şi Mg2++
d) [ ] la activare se deschid canalele pentru ionii respectivi
e) [x] cianidele şi inhibitorii carbanhidrazei inhibă secreţia

Punctajul: 10Pepsina:
a) [x] este elaborată de celulele principale ale mucoasei stomacului în formă de pepsinogen
b) [ ] se activează primar de renină
c) [x] se activează de HCl şi autocatalitic prin proteoliză parţială
d) [x] scindează legăturile peptidice formeate de grupele alfa-amino ale aminoacizilor

aromatici
e) [ ] pH optim de acţiune este de 1,5-2,5

Punctajul: 10Gastrixina şi renina:
a) [x] sunt prezente doar la sugari
b) [ ] se sintetizează în formă de un precursor unic - gastrixinogenul
c) [ ] se activizează de pepsină prin proteoliză parţială
d) [x] sunt active la pH de 3,0
e) [x] renina transformă cazeina laptelui în paracazeină

Punctajul: 10Digestia proteinelor оn intestin:
a) [x] este localizată primordial în duoden
b) [ ] enzimele proteolitice ce activează în intestin sunt exclusiv de origine intestinală
c) [x] enzimele proteolitice ce activează în intestin sunt de origine pancreatică şi intestinală
d) [ ] ele se secretă toate în formă de proenzime şi se activează prin proteoliză parţială
e) [ ] ele sunt active la pH 3,0

Punctajul: 10Tripsina şi chimotripsina:
a) [x] se sintetizează în formă de tripsinogen şi chimotripsinogen
b) [ ] primar se activează chimotripsinogenul la chimotripsină
c) [x] primar se activează tripsina ce este activatorul celorlaltor proenzime
d) [x] activator primar este enterokinaza
e) [x] tripsina se poate activa prin mecanism autocatalitic

Punctajul: 10Carboxi- şi aminopeptidazele:
a) [ ] ambele sunt de origine intestinală
b) [ ] ambele se secretă în formă de proenzime şi se activează prin proteoliză parţială
c) [x] posedă specificitate faţă de anumiţi aminoacizi C- şi N-terminali
d) [x] există mai multe forme ale acestor enzime

e) [x] necesită anumiţi ioni de metale pentru manifestarea activităţii

Punctajul: 10Reglarea secreţiei pancreatice:
a) [ ] este influenţată de gastrină, secretină şi colecotokinină
b) [x] secretina îşi mediază efectul prin AMPc
c) [x] secretina stimulează eliminarea sucului pancreatic sărac în enzime
d) [x] colecistokinina stimulează eliminarea sucului pancreatic bogat în enzime
e) [ ] secreţia colecistokininei este stimulată de glucide şi aminoacizi

Punctajul: 10Absorbţia aminoacizilor:
a) [ ] este localizată în porţiunea terminală a intestinului subţire şi în intestinul gros
b) [x] este un mecanism activ energodepent
c) [x] mecanismul reprezintă simport cu ionii Na+
d) [x] transportatorii complexului aminoacid-Na+ sunt translocazele specifice
e) [ ] fiecare aminoacid posedă translocaza sa proprie

Punctajul: 10Absorbţia aminoacizilor – translocazele:
a) [ ] sunt activate de enterokinază
b) [x] sunt specializate în transportul mai multor aminoacizi cu proprietăţi înrudite
c) [x] aminoacizii din grupa respectivă concurează pentru fixarea la proteină
d) [x] posedă fenomenul de saturare
e) [ ] activitatea lor nu este reglată (activată sau inhibată)

Punctajul: 10Utilizarea aminoacizilor absorbiţi:
a) [x] primar aminoacizii sunt deversaţi în sistemul venei porta şi transportaţi în ficat
b) [x] ficatul consumă cantităţi importante de aminoacizi pentru sinteza proteinelor proprii şi
ale plasmei sanguine
c) [ ] consumatori importanţi sunt pulmonii, cordul şi muşchii scheletici
d) [x] locul 2 după consumul aminoacizilor îl ocupă rinichii
e) [x] cantităţi moderate de aminoacizi consumă creierul

Punctajul: 10Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] are funcţia promară de a absorbi aminoacizii din intestin
b) [ ] funcţia secundară este transportul aminoacizilor din sânge în celulele ţesuturilor
c) [x] enzima principală este gama-glutamiltransferaza
d) [x] coenzima gama-glutamiltransferazei este glutationul (GSH)
e) [x] GSH este tripeptida - gama-glutamil-cisteinil-glicina

Punctajul: 10Detoxifierea produselor putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
a) [x] se petrece оn ficat
b) [x] mecanismul are două faze
c) [ ] prima fază este conjugarea cu acidul glucuronic sau ionul sulfat
d) [ ] faza a doua este oxido-reducerea compuşilor
e) [x] la conjugare se utilizează doar formele active ale agenţilor conjuganţi – UDP-
glucuronatul şi fosfoadenozilfosfosulfatul

Punctajul: 10Căile generale ale metabolismului aminoacizilor:
a) [x] reprezintă căi comune pentru toţi aminoacizii
b) [ ] sunt căi specifice pentru aminoacizii dispensabili
c) [x] include transaminarea, dezaminarea şi decarboxilarea aminoacizilor
d) [ ] include transdezaminarea şi transreaminarea aminoacizilor
e) [x] include oxidarea scheletelor de carbon ale aminoacizilor

Punctajul: 10Transaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este o reacţie dintre un ß-aminoacid şi alfa-cetoacid
b) [x] alfa-aminoacidul se transformă în alfa-cetoacid
c) [ ] beta-cetoacidul se transforma оn alfa-aminoacid
d) [x] reacţia este reversibilă
e) [x] enzimele ce catalizează reacţiile aparţin clasei transferazelor

Punctajul: 10Enzimele ce catalizează transaminarea aminoacizilor:
a) [x] sunt din clasa transferazelor
b) [x] aparţin subclasei aminotransferazelor
c) [ ] se referă la subsubclasa tiaminazelor

d) [ ] coenzima este vit.B6
e) [x] coenzimele sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

Punctajul: 10Mecanismul reacţiei de transaminare:
a) [ ] în reacţie participă numai radicalii aminoacizilor din centrul activ al enzimei şi substratul
b) [x] în reacţie se formează mai mulţi compuşi intermediari ai coenzimelor şi substratului ce

se transformă
c) [x] compuşii intermediari au structura bazelor Schiff
d) [x] la reacţie participă succesiv ambele coenzime – PALP şi PAMP
e) [ ] transaminarea unor substrate implică PALP iar a altor - PAMP

Punctajul: 10Transaminazele:
a) [ ] catalizează transaminarea tuturor aminoacizilor
b) [x] catalizează interacţiunea alfa-aminoacidului cu un alfa-cetoacid
c) [x] catalizează reacţii reversivile
d) [ ] necesită PALP şi PAMP (derivatele vit.B2) pentru a activa
e) [x] cele mai active sunt GPT (ALT sau AlAT) şi GOT (AST sau AsAT)
Punctajul: 10Glutamat-piruvat transaminaza (GPT):
a) [ ] catalizează reacţia dintre glutamină şi acidul piruvic
b) [x] catalizează reacţia dintre alanină şi alfa-cetolutarat
c) [x] produsele finale ale reacţiei sunt acidul glutamic şi piruvatul
d) [ ] este o enzimă cu valoare diagnostică în afecţiunile muşchilor, inclusiv a muşchiului

cardiac
e) [x] activitatea ei serică creşte în hepatite acute şi cronice, hepatopatii toxice

Punctajul: 10Glutamat-oxaloacetat transaminaza (GOT):
a) [ ] este activă numai în prezenţa TPP şi TTP
b) [ ] transferă gruparea ceto de la acidul glutamic la oxaloacetat
c) [x] substratele enzimei sunt acidul aspartic şi alfa-cetoglutaratul
d) [x] în afecţiunile hepatice creşte semnificativ în formele grave
e) [x] în infarctul miocardului creşte activitatea serică începând cu 3-4 ore, atinge valorile
maxime la 24-48 şi revine la normal la 7-10 zile de la acces

Punctajul: 10Dezaminarea aminoacizilor:
a) [x] poate fi reductivă, hidrolitică, intramoleculară şi oxidativă
b) [x] poate fi directă şi indirectă
c) [ ] în organismul omului toţi aminoacizii se dezaminează oxidativ
d) [ ] în organismul omului toţi aminoacizii se dezaminează direct
e) [x] intramolecular şe dezaminează doar histidina

Punctajul: 10Dezaminarea directă a aminoacizilor:
a) [x] este o cale minoră, caracteristică numai anumitor aminoacizi şi are loc pe căi specifice
b) [x] serina + H2O -> piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)

c) [ ] treonina + H2O -> piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)
d) [x] histidina -> acidul urocanic + NH3 (enzima – histidaza)
e) [x] histidaza este o enzimă hepatospecifică

Punctajul: 10Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor:
a) [x] poate fi catalizată atât de oxidazele D-aminoacizilor, cât şi a L-aminoacizilor
b) [x] coenzimele acestor enzime sunt FAD-ul şi FMN-ul
c) [x] active оn organismul omului sunt oxidazele D-aminoacizilor
d) [ ] procesul este principala cale de dezaminare a aminoacizilor la om
e) [ ] este o cale majoră de formare a NH3 în organism

Punctajul: 10Dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic:
a) [x] glutamatul este unicul aminoacid ce se dezaminează în aşa mod în organismul omului
b) [ ] reacţia este catalizată de o oxidază a L-aminoacizilor specifică glutamatului
c) [x] reacţia este catalizată de glutamat dehidrogenaza
d) [x] coenzimele sunt NAD+ şi NADPH.H+
e) [ ] reacţia are o etapă şi este reversibilă

Punctajul: 10Glutamat dehidrogenaza - GDH:
a) [ ] este o hidrolază
b) [ ] catalizează reacţia transformării glutaminei în alfa-cteoglutarat şi NH3
c) [x] în dezaminare utilizează NAD-ul iar în reaminare NADPH.H+
d) [x] acidul glutamic + NAD+ + H2O -> alfa-cetoglutarat + NADH.H+ + NH3
e) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 -> acidul glutamic + NADP+ + H2O

Punctajul: 10Rolul dezaminării oxidative a acidului glutamic:
a) [x] este calea de oxidare şi sinteză a acidului glutamic
b) [ ] este o cale de dezintoxicare a amoniacului prin fixarea lui la alfa-cetoglutarat
c) [x] este o etapă în dezaminarea indirectă a altor aminoacizi
d) [ ] este o etapă în biosinteza tuturor aminoacizilor
e) [x] reaminarea este necesară pentru formarea aminoacizilor dispensabili

Punctajul: 10Dezaminarea oxidativă indirectă a aminoacizilor:
a) [x] este calea principală de dezaminare a aminoacizilor la om
b) [ ] este o etapă în degradarea şi biosinteza aminoacizilor
c) [ ] se petrece оn trei etape
d) [x] I etapă – transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
e) [x] II etapă – dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic

Punctajul: 10Dezaminarea oxidativă directă a alaninei – selectaţi reacţiile procesului şi
enzimele ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] alanina + H2O _ piruvat + NH3 + H2O – alanin dehidrataza
b) [x] alanina + alfa-cetoglutarat _ piruvat + glutamat – glutamat-piruvat transaminaza
c) [ ] glutamina _ alfa-cetoglutarat + NH3 – glutaminaza
d) [ ] glutamat + NADP+ _ alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 – GDH
e) [x] glutamat + NAD+ H2O _ alfa-cetoglutarat + NADH.H+ + NH3 – glutamat

dehidrogenaza

Punctajul: 10Transreaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este principalul mecanism al biosintezei oricărui aminoacid la om
b) [x] este procesul de sinteză a aminoacizilor dispensabili omului
c) [x] se petrece prin aminarea alfa-cetoacidului ce corespunde alfa-aminoacidului ce se

sintetizează
d) [ ] sursa grupei amino este glutamina
e) [x] gruparea amino este transportată de acidul glutamic

Punctajul: 10Biosinteza aminoacizilor dispensabili:
a) [x] are două etape
b) [x] I etapă – fixarea NH3 la molecula transportator
c) [ ] I etapă – transferul grupei amino la beta-cetoacidul corespunzător
d) [x] I etapă are lor prin aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea acidului
glutamic
e) [ ] II etapă este o reacţie de dezaminare a acidului glutamic

Punctajul: 10Biosinteza acidului aspartic – selectaţi reacţiile procesului şi enzimele ce le
catalizează:
a) [ ] glutamat + NH3 + ATP › glutamină + ADP + Pi - glutamin sintetaza
b) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 -> acidul glutamic + NADP+ + H2O - GDH
c) [ ] piruvat + glutamat + HCO3- + ATP -> aspartat + ADP + PPi - aspartat sintetaza
d) [x] oxaloacetat + glutamat -> aspartat + alfa-cetoglutarat – glutamat oxaloacetat

transaminaza
e) [ ] oxaloacetat + NH3 + ATP -> aspartat + AMP + PPi - asparagin sintetaza

Punctajul: 10Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] poate fi alfa-, omega-, cuplată cu transaminarea sau condensarea a două molecule
b) [ ] are loc prin decarboxilare oxidativă similară cu procesul specific piruvatului
c) [x] cea mai frecventă la om este alfa-decarboxilarea
d) [x] poate avea loc şi cea cuplată cu condensarea a 2 molecule
e) [ ] se petrece exclusiv în ficat şi rinichi

Punctajul: 10Alfa-decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este catalizată de decarboxilaze specifice fiecărui aminoacid
b) [x] biotina este coenzima decarboxilazelor

c) [ ] produsul reacţiilor este o amidă
d) [x] produsele reacţiilor sunt substanţe biologic active
e) [ ] produsele reacţiilor reglează metabolismul şi reacţiile fiziologice la distanţă de locul

sintezei şi secreţiei

Punctajul: 10Decarboxilarea histidinei:
a) [ ] este catalizată de decarboxilaza alfa-aminoacizilor ciclici, biotin dependentă
b) [x] se formează histamina
c) [ ] se formează heparina
d) [x] produsul este vasodilatator, stimulează secreţia HCl în sucul gastric
e) [x] produsul este mediator al reacţiilor alergice şi inflamatoare

Punctajul: 10Biosinteza serotoninei:
a) [ ] se produce din triptofan prin dezaminare
b) [x] se produce din 5-hidroxitriptofan prin decarboxilare
c) [x] posedă acţiune vasoconstrictoare şi hipertensivă
d) [ ] este mediator al SNC cu efect stimulator
e) [x] este mediator al reacţiilor inflamatoare

Punctajul: 10Acidul gama-aminobutiric (GABA):
a) [ ] se formează la gama-decarboxilarea glutaminei
b) [x] se formează la alfa-decarboxilarea acidului glutamic
c) [ ] se produce оn toate celulele nervoase
d) [x] este un mediator cu efect inhibitor al SNC
e) [x] este utilizaă la tratamentul epilepsiei

Punctajul: 10Inactivarea aminelor biogene:
a) [ ] se include la hiperproducerea acestor compuşi
b) [ ] se petrece exclusiv оn celulele nervoase
c) [x] enzimele sunt mono- şi diaminoxidazele

d) [x] are loc prin dezaminarea compusului
e) [x] produsele finale sunt aldehida corespunzătoare, NH3 şi H2O2

Punctajul: 10Amoniacul:
a) [x] este produsul degradării aminoacizilor
b) [x] se formează la inactivarea aminelor biogene
c) [x] se obţine la scindarea nucleotidelor pirimidinice
d) [ ] se obţine la scindarea nucleotidelor purinice
e) [x] este un compus toxic pentru om

Punctajul: 10Toxicitatea amoniacului:
a) [x] este dictată de acţiunea asupra celulelor nervoase
b) [x] afectează metabolismul energetic (ciclul Krebs) şi producerea mediatorilor nervoşi
c) [x] afectează echilibrul acido-bazic în întreg organismul
d) [ ] este toxic în concentraţii normale
e) [x] îşi manifetă toxicitatea fiind în concentraţii mai mari decât cele normale

Punctajul: 10Dezintoxicarea amoniacului:
a) [ ] se poate dezintoxica de toate celulele organismului uman
b) [x] se dezintoxică temporar de toate celulele organismului uman pentru a fi transportat la

sediile dezintoxicării finale
c) [x] se dezintoxică definitiv major în ficat
d) [x] se dezintoxică definitiv minor în rinichi

e) [ ] se elimină în stare nativă cu bila

Punctajul: 10Transportul amoniacului:
a) [ ] amoniacul se transformă în săruri de amoniu solubile li netoxice ce se transportă de

fluxul sanguin
b) [x]
NH3 + Asp + ATP > Asn + AMP + PPi, asparagin sintetaza
c) [x]
NH3 + Glu + ATP > Gln + ADP + Ppi, glutaminsintetaza
d) [ ]
în sens invers reacţiile se petrec în ficat şi rinichi, unde se eliberează NH3 pentru
dezintoxicarea definitivă
e) [x] eliberarea amoniacului din Asn şi Gln este catalizată de asparaginaza şi glutaminaza,
respectiv
Punctajul: 10Eliminarea renală a amoniacului:
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] sursele amoniacului sunt glu şi gln
d) [ ] se elimină sub formă de amide

e) [x] NH3 + H+ + Cl- -> NH4Cl

Punctajul: 10Biosinteza ureei:
a) [x] este realizată în ciclul ureogenetic Krebs- Henseleit (sau ornitinic)
b) [x] este localizată exclusiv în ficat
c) [x] enzimele hepatospecifice ale procesului sunt ornitintranscarbamoilaza şi argonaza
d) [ ] sursele de NH3 – glu, asp şi NH3 adus prin sistemul v.porta din intestin
e) [ ] nu depinde de aport energetic

Punctajul: 10Biosinteza ureei – I etapă:
a) [x] este biosinteza carbamoilfosfatului

b) [x] NH4+ + CO2 + 2ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + 2ADP + Pi + 3H+
c) [ ] L-gln + CO2 + ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + L-glu + ADP
d) [x] enzima – carbamoilfosfat sintetaza amoniac-dependentă (mitocondrială)
e) [ ] enzima – carbamoilfosfat sintetaza glutamin-dependentă (citoplasmatică)

Punctajul: 10Biosinteza carbamoilfosfatului:
a) [x] este ireversibilă, deoarece se consumă 2 legături macroergice fosfat a 2 molecule de

ATP
b) [ ] este reversibilă după transportul produsului în citoplasmă
c) [x] enzima reacţiei este – carbamoilfosfat sintetaza I amoniac-dependentă (mitocondrială)
d) [x] pentru manifestarea activităţii necesită prezenţa N-acetilglutamatului
e) [x] pentru manifestarea activităţii necesită biotină

Punctajul: 10Ciclul ornitinic – selectaţi reacţiile ciclului:
a) [ ] NH4+ + CO2 + 2ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + 2ADP + Pi + 3H+
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină › citrulina + Pi
c) [x] citrulina + asp + ATP _ argininosuccinat + AMP + Ppi
d) [x] argininosuccinat -> arginina + fumarat
e) [x] arginina + H2O _ H2N-CO-NH2 + ornitina

Punctajul: 10Ciclul Krebs-Henseleit - enzimele ciclului:
a) [ ] carbamoilfosfatsintetaza I şi II
b) [x] ornitintranscarbamoilaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosucinatliaza
e) [x] arginaza
Punctajul: 10Ce se consumă la sinteza unei molecule de uree:
a) [ ] două molecule de NH3
b) [x] o moleculă de NH3 şi una de acid aspartic
c) [ ] două molecule de ATP
d) [x] patru legături macroergice fosfat din 3 molecule de ATP

e) [x] două molecule de apă

Punctajul: 10Conexiunea dintre cele două cicluri Krebs – ureogenetic şi al acizilor
tricarboxilici:
a) [x] CAT asigură biosinteza ureei cu ATP
b) [ ] CAT asigură ciclul ureogenetic cu NADH.H+ şi FADH2
c) [ ] ureogeneza consumă CO2 format în CAT
d) [ ] în CAT se sintetizează asp din fumarat
e) [x] fumarat > malat > oxaloacetat > asp

Punctajul: 10Soarta scheletelor de carbon ale aminoacizilor:
a) [x] scheletele de carbon constituie intermediarii metabolici majori celulari
b) [ ] se utilizează la resinteza aceloraşi aminoacizi din care provin
c) [x] se pot oxida în ciclul Krebs şi lanţul respirator
d) [x] se pot include în gluconeogeneză
e) [x] se pot include în cetogeneză

Punctajul: 10Includerea scheletelor de carbon ale aminoacizilor оn ciclul Krebs:
a) [x] asp, asn -> oxaloacetat
b) [x] pro, glu, gln, his, arg ->alfa-cetoglutarat
c) [x] leu, ile, trp -> acetil-CoA

d) [ ] fen, tir, asp, asn -> fumarat
e) [x] ala, gli, cis, ser, tre, trp -> piruvat

Punctajul: 10Aminoacizii gluco- şi cetogeni:
a) [x] aminoacizii sunt glucogeni, dacă scheletul lor de carbon se poate include în
gluconeogeneză
b) [x] aminoacizi glucogeni sunt – ala, gli, ser, cis, asp, asn, glu, gln, pro etc.
c) [x] aminoacizii sunt cetogeni, dacă sceletul lor de carbon se poate include în cetogeneză
d) [x] aminoacizi strict cetogeni sunt – leu şi liz
e) [ ] aminoacizi cu proprietăţi mixte sunt – fen, tir, trp, his, arg

Punctajul: 10Metabolismul glicinei:
a) [x] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se sintetizează din cetoacidul respectiv prin transaminare
c) [x] se sintetizează din serină în reacţia serinhidroximetil transferazică
d) [ ] se produce din treonină în reacţia treonindehidratazică
e) [x] se oxidează de complexul glicinoxidazic în reacţia –

H2N-CH2-COOH + FH4 -> NH3 + CO2 + N5N10(CH2)FH4

Punctajul: 10Metabolismul serinei – biosinteza ei:
a) [x] este aminoacid dispensabil
b) [x] se produce din glicină în reacţia: gli + N5N10(CH2)FH4 + H2O › ser + FH4
c) [ ] reacţia B este catalizată de serinhidroximetil transferaza ce conţine ca coenzimă acidul

folic
d) [ ] se produce din produsul intermediar al ciclului pentozofosfaţilor – acidul 3-fosfogliceric
e) [x] 3-P-glicerat _ P-hidroxipiruvat _ P-serina _ ser

Punctajul: 10Metabolismul serinei – catabolismul şi utilizearea ei:
a) [x] ser + H2O >piruvat + NH3 + H2O, serin dehidrataza

b) [x] ser + FH4 >gli + N5N10(CH2)FH4 + H2O, serinhidroximetil transferaza
c) [x] oxidarea completă a serine se petrece pe calea:

ser > gli > NH3 + CO2 + H2O + 2 N5N10(CH2)FH4
d) [ ] serina se utilizează la biosinteza lipidelor şi a corpilor cetonici
e) [ ] serina se utilizează la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici

Punctajul: 10Metabolismul treoninei:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se produce în reacţia: ser + N5(CH3)FH4 + 2H+› tre + FH4
c) [x] se oxidează: tre › gli + aldehida acetică, treoninaldolaza
d) [ ] se oxidează: tre + H2O › alfa-cetoglutarat + NH3, treonindehidrataza
e) [x] este necesară pentru fixarea fosfatului din apatită în procesul mineralizării ţesutului osos
şi a ţesuturilor dentare dure

Punctajul: 10Metabolismul acizilor dicarboxilici:
a) [x] la ei se referă acizii alfa-aminoglutaric şi alfa-aminosuccinic
b) [ ] sunt aminoacizi semidispensabili
c) [x] se produc din alfa-cetoacizii respectivi prin transaminare
d) [x] glu se poate sintetiza prin aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului catalizată de

glutamat dehidrogenază
e) [ ] se oxidează în ciclul Krebs în care intră prin intermediul gln şi asn

Punctajul: 10Rolul acizilor glutamic şi aspartic în organismul omului:
a) [x] participă la biosinteza proteinelor, fiind aminoacizi esenţiali
b) [x] transportă amoniacul în forma amidelor corespunzătoare
c) [ ] transportă CO2 în forma cetoacizilor corespunzători

d) [x] participă la biosinteza nucleotidelor şi a coenzimelor nucleotidice
e) [ ] fiind aminoacizi cu proprietăţi mixte se pot include în gluconeogeneză şi cetogeneză

Punctajul: 10Rolul acidului glutamic оn organismul uman:
a) [x] este transportatorul NH3 оn procesul de transreaminare
b) [x] este precursorul pro şi his
c) [ ] este substratul biosintezei acidului alfa-aminobutiric
d) [x] participă la procesele de dezintoxicare în ficat (etapa conjugării)
e) [ ] participă la biosinteza acidul p-aminobenzoic şi a derivatului acestuia – acidul folic

Punctajul: 10Rolul acidului aspartic оn organismul omului:
a) [x] participă la biosinteza carnozinei şi anserinei
b) [ ] participă la biosinteza sărurilor de amoniu
c) [x] participă la biosinteza ureei
d) [x] este precursorul alfa- şi beta-alaninei
e) [ ] este implicat оn sinteza liz

Punctajul: 10Metabolismul prolinei:
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [x] este esenţial, codificat de codonii CCC, CCA, CCG şi CCU
c) [ ] se produce din acidul glutamic şi glutamină
d) [x] glu -> semialdehida glu -> acidul pirolidincarboxilic -> prolina
e) [x] se oxidează prin reacţiile inverse, deoarece toate sunt reversibile

Punctajul: 10Metabolismul prolinei – rolul ei:
a) [x] se utilizează la biosinteza proteinelor

b) [x] este aminoacid glucogen, deci se poate include оn gluconeogeneză
c) [ ] este aminoacid cu proprietăţi mixte, deci, se poate include în gluconeogeneză şi
cetogeneză
d) [ ] este un aminoacid major al tuturor proteinelor fibrilare
e) [x] constituie, împreună cu hyp, cca 1 din toţi aminoacizii colagenului şi determină
structura lui spaţială specifică

Punctajul: 10Metabolismul prolinei – hidroxilarea moleculelor pro din colagen:
a) [x] se pot forma 3-hidroxiprolina şi/sau 4-hidroxiprolina
b) [x] hidroxilarea este catalizată de prolilhidroxilarea
c) [ ] se hidroxilează moleculele pro, ce sunt ataşate la tARN, şi se vor include în biosinteza

proteinelor în ribozomi
d) [x] enzima necesită prezenţa vitaminei C – acidului ascorbic
e) [ ] în reacţie participă – O2 şi Fe3+

Punctajul: 10Dereglările hidroxilării pro din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenţa vit.C – scorbut
b) [ ] pot fi determinate de carenţa Fe2+ - homosideroză
c) [ ] pot fi determinate de carenţa enzimei prolil oxidaza – sindromul Ehlers-Danlos
d) [x] în scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai puţin activă deoarece nu este suficientă
vit.C pentru a menţine fierul în starea redusă (Fe2+)
e) [x] scorbutul se manifestă prin diminuarea rezistenţei colagenului (creşterea mobilităţii

dinţilor, creşterea fragilităţii capilarelor)

Punctajul: 10Lizina:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [x] este aminoacid strict cetogen
c) [ ] este aminoacid cu proprietăţi mixte
d) [x] se oxidează până la 2 molecule de acetil-CoA
e) [ ] produsul final al oxidării este alfa-cetoglutaratul

Punctajul: 10Aranjaţi reacţiile oxidării lizinei în succesiunea corectă: 1) liz › semialdehida
aminoadipică + NH3; 2) crotonil-CoA › 2 acetil-CoA; 3) semialdehida aminoadipică › acid
aminoadipic › acid alfa-cetoadipic + NH3; 4) glutaril-CoA› crotonil-CoA; 5) acid alfa-
cetoadipic + HS-CoA + NAD+ › glutaril-CoA + NADH.H+ + CO2:
a) [ ] 1 > 2 > 3 > 4 > 5
b) [ ] 5 > 4 > 3 > 2 > 1
c) [ ] 2 >3 > 1 > 5 > 4
d) [x] 1 >3 > 5 > 4 > 2
e) [ ] 1 > 2 > 4 > 5 > 3

Punctajul: 10Rolul lizinei оn organismul uman:
a) [ ] este un substrat major gluconeogenetic
b) [x] este un aminoacid al centrului activ al transaminazelor ce asigură fixarea coenzimei

(PALP, PAMP)
c) [x] participă la formarea structurei specifice a elastinei (desmozina şi izodesmozina)
d) [ ] determină fixarea Ca2+ de către proteinele sistemului coagulant şi colagenul ţesuturilor

mineralizate
e) [x] asigură stabilitatea colagenului prin formarea legăturilor încrucişate

Punctajul: 10Metabolismul lizinei:
a) [x] se poate hidroxila, formând hidroxilizina, sub acţiunea enzimei lizil hidroxilaza
(similară prolil hidroxilazei)
b) [x] se pot oxida atât lizina, cât şi hidroxilizina, formând alizina şi hidroxializina
c) [ ] se hidroxilează aminoacizii liberi din citoplasmă
d) [x] enzima hidroxilării este lizil hidroxilaza iar a oxidării – lizil oxidaza
e) [x] lizil oxidaza conţine cupru şi piridoxalfosfat

Punctajul: 10Acidul tetrahidrofolic (FH4):
a) [x] este derivatul activ al acidului folic – substanţă cu activitate vitaminică
b) [ ] ac. folic este produs parţial de celulele umane
c) [x] FH4 se sintetizează din acidul folic în celulele omului
d) [ ] FH4 se formează prin oxidarea acidului folic
e) [x] formarea FH4 este catalizată de folat reductaza şi necesită 2 NADPH.H+

Punctajul: 10Rolul acidului tetrahidrofolic (FH4):
a) [ ] este transportatorul grupelor "amino " în procesele metabolismului proteinelor simple şi

conjugate
b) [x] transportă fragmente monocarbonice în procesele metabolismului proteinelor simple şi

conjugate
c) [x] poate transporta (-CH3), (-CH2-), (-CH=), (-COH), (-CH2-NH2) etc.
d) [x] este implicat în degardarea (gli) şi biosinteza aminoacizilor (ser)
e) [ ] participă la degradarea (AMP) şi biosinteza (UMP) nucleotidelor

Punctajul: 10Cromoproteinele:
a) [x] sunt o clasă de proteine conjugate
b) [x] includ subclasa hemoproteinelor
c) [x] includ subsclasa flavoproteinelor
d) [ ] includ subclasa fieroproteinelor
e) [x] se întâlnesc la oameni, animale şi plante

Punctajul: 10Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [x] sunt formate din partea proteică şi diverse forme de hem
c) [ ] toate hemurile conţin protoporfirina IX şi Fe2+
d) [x] la ele se referă hemoglobina şi mioglobina

e) [x] la ele se referă citoromii, catalaza şi peroxidazele

Punctajul: 10Hemoglobina:
a) [ ] este o metaloproteină
b) [ ] se referă la subclasa flavoproteinelor
c) [x] este formată din 4 catene proteice la fiecare fiind ataşat un ion de fier
d) [x] hemoglobinele normale conţin catene de tip alfa, beta, gama, şi delta
e) [x] hemoglobinele normale sunt HbA, HbF, HbA2, HbA1c

Punctajul: 10Hemoglobina – partea neproteică:
a) [ ] reprezintă ionul de fier bivalent
b) [ ] reprezintă o moleculă fier-sulf (Fe-S)
c) [x] reprezintă hemul
d) [x] hemul e format dintr-o moleculă de protoporfirină IX şi un ion de Fe2+
e) [ ] fierul din hem în procesul activităţii sale îşi schimbă valenţa Fe2+ › Fe3+ şi vice versa

Punctajul: 10Rolul hemoglobinei:
a) [x] participă la transportul sanguin al O2
b) [x] participă la transportul sanguin al CO2
c) [ ] participă la transportul sanguin al CO
d) [ ] participă la reglarea echilibrului acido-bazic
e) [ ] participă la reglarea echilibrului fluido-coagulant

Punctajul: 10Biosinteza hemoglobinei:
a) [x] include 2 procese – biosinteza lanţurilor globinice şi biosinteza hemului
b) [ ] se sintetizează cantităţi arbitrare ale acestor compuşi

c) [x] sinteza globinelor are loc оn ribozomi prin mecanismul clasic al biosintezei proteinelor
d) [ ] globinele şi hemul se sintetizează din aminoacizi
e) [x] numărul moleculelor de globină (alfa şi beta) şi de hem sunt stoichiometric echivalente

Punctajul: 10Biosinteza hemului – substanţele necesare:
a) [x] glicina
b) [ ] glutamina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] CO2

Punctajul: 10I reacţie a biosintezei hemului:
a) [ ] este formarea acidului alfa-aminolevulinic
b) [x] substratele sunt gli şi succinil-CoA
c) [x] enzima reacţiei este delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] sursa de energie este ATP
e) [x] enzima este inhibată de produsul final al procesului (hemul) şi activată de steroizi

Punctajul: 10II reacţie a biosintezei hemului:
a) [ ] se condensează 4 molecule de acid delta-aminolevulinic
b) [x] se formează porfobilinogenul
c) [ ] produsul reacţiei este homociclic
d) [ ] produsul reacţiei este tetrapirolic
e) [x] reacţia este catalizată de porfobilinogensintaza

Punctajul: 10Reacţiile III- VII ale biosintezei hemului:
a) [x] iniţial se condensează 4 molecule de porfobilinogen
b) [x] se formează precursorul tetrapirolic al protoporfirinei IX
c) [ ] precursorul este aminat, carboxilat şi reduc consecutiv de mai multe ori
d) [x] produsul final al acestor reacţii este protoporfirina IX
e) [ ] produsul final al acestor reacţii este hemul

Punctajul: 10Reacţia finală a biosintezei hemului:
a) [x] substratul este protoporfirina IX
b) [x] substratul este Fe2+
c) [ ] este reversibilă
d) [x] este catalizată de fierochelataza (hemsintetaza)

e) [ ] necesită prezenţa oxigenului şi vitaminei B12

Punctajul: 10Reglarea biosintezei hemului:
a) [ ] viteza formării hemului depinde de accesibilitatea globinelor alfa şi beta
b) [x] reacţiile reglatoare sunt: formarea acidului delta-aminolevulinic, porfobilinogenului şi

hemului
c) [ ] activitatea enzimelor reglatoare depinde de prezenţa substratelor corespunzătoare
d) [x] enzimele sunt reglate prin mecanism feedback
e) [x] inhibitorii enzimelor sunt produsele reacţiilor pe care le catalizează şi hemul

Punctajul: 10Dereglările biosintezei hemului:
a) [ ] sunt numite anemii
b) [x] sunt numite porfirii
c) [ ] sunt numite ictere
d) [x] pot fi ereditare sau dobвndite
e) [x] cele ereditare sunt condiţionate de carenţele unor enzime ale biosintezei hemului
Punctajul: 10Porfiriile:
a) [x] sunt primare, dacă sunt condiţionate de carenţe ereditare ale unor enzime ale biosintezei
hemului
b) [ ] cele secundare însoţesc alte afecţiuni şi sunt determinate de accelerarea formării

hemoglobinei
c) [ ] porfiriile primare pot fi eritropoetice sau medulare
d) [x] porfiria eritropoetică congenitală este cauzată de carenţa uroporfirinogen III cosintetazei
e) [x] оn porfiria eritropoetică congenitală dinţii depozitează porfirinogeni ce se oxidează la

porfirine şi colorează dinţii în roşu

Punctajul: 10Catabolismul hemoglobinei:
a) [x] degradează zilnic 6g de hemoglobină
b) [ ] este localizat exclusiv în măduva osoasă
c) [ ] unicul sediu este ficatul
d) [ ] se petrece оn ganglionii limfatici
e) [x] are loc оn celulele sistemului reticulo-endotelial

Punctajul: 10Scindarea hemoglobinei (Hb):
a) [ ] primar se dehidrogenează şi se eliberează fierul
b) [x] hem oxigenaza microzomială catalizează deciclizarea Hb

c) [ ] fierul se reduce (Fe2+ _ Fe3+)
d) [ ] globina se eliberează de la hem
e) [x] compusul rezultant este verdoglobina

Punctajul: 10Catabolismul hemoglobinei – reacţia 2:
a) [ ] este transformarea biliverdinei în verdoglobină
b) [x] se eliberează fierul oxidat (Fe3+) din moleculă
c) [x] globina se detaşează

d) [ ] fierul se elimină din celulă şi din organism, deoarece nu poate fi reutilizat
e) [ ] globina este scindată la aminoacizi de pepsină şi tripsină

Punctajul: 10Fomarea bilirubinei:
a) [ ] se produce prin oxidarea verdoglobinei
b) [x] se produce prin reducerea biliverdinei
c) [x] reacţia este catalizată de biliverdin reductază
d) [x] enzima este NADP-dependentă
e) [ ] enzima necesită O2 pentru cataliza reacţiei

Punctajul: 10Bilirubina:
a) [x] este ciclică şi hidrofobă
b) [ ] este liniară şi hidrofilă
c) [ ] circulă liberă prin plasmă
d) [x] este transportată de albumine
e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte "bilirubină liberă" sau "bilirubină

neconjugată"

Punctajul: 10Metabolismul bilirubinei:
a) [ ] este utilizată în organele hematopoetice la biosinteza hemului
b) [ ] constituie o sursă de fier
c) [ ] este eliminată pe cale renală
d) [x] este conjugată în ficat şi eliminată pe cale biliară
e) [ ] se depozitează în ţesutul adipos

Punctajul: 10Metabolismul bilirubinei оn ficat:
a) [x] este preluată din circuit prin intermediul receptorilor specifici hepatocitari
b) [ ] este fosforilată pentru a preveni reîntoarcerea оn sвnge
c) [x] este transportată în microzomi de ligandine
d) [x] este conjugată cu acidul glucuronic
e) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic este "bilirubina legată" sau "bilirubina conjugată"

Punctajul: 10Conjugarea bilirubinei:
a) [x] transformă compusul hidrofob în unul relativ hidrofil
b) [ ] principalul agent conjugant este acidul glucaric
c) [ ] agentul conjugant este derivatul galactozei
d) [x] enzima ce catalizează reacţia este UDP-glucuronil transferaza
e) [ ] se formează numai bilirubin-diglucuronidul

Punctajul: 10Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la soarta bilirubinei:
a) [ ] bilirubin mono- şi diglucurinizii se secretă în sânge
b) [x] în intestin este transformat prin acţiunea bacteriilor microflorei
c) [x] se reabsoarbe parţial în sistemul venei porta
d) [x] se reabsoarbe parţial la nivelul venelor hemoroidale
e) [ ] compuşii reabsorbiţi sunt metabolizaţi definitiv în ficat şi se elimină integral pe cale

biliară

Punctajul: 10Excreţia urinară a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [x] la persoanele sănătoase se elimină cca 2,4 mg de stercobilinogen urinar
c) [ ] stercobilinogenul urinar constituie stercobilinogenul reabsorbit la nivelul venei porta

d) [ ] stercobilinogenul urinar constituie stercobilinogenul reabsorbit la nivelul venelor
hemoroidale, ce omite ficatul în cirulaţie
Punctajul: 10Dereglările metabolismului pigmenţilor biliari:
a) [x] hiperbilirubinemiile
b) [x] hipobilirubinemiile
c) [ ] disbilirubinemiile
d) [x] valoare clinică au numai hiperbilirubinemiile
e) [ ] toate modificările cantităţii pigmenţilor biliari afectează starea sănătăţii omului

Punctajul: 10Sindromul icteric:
a) [ ] constituie îmbinarea dintre hipobilirubinemie şi coloraţia icterică a tegumentelor,

mucoaselor, lichidelor biologice etc.
b) [x] în ictere cantitatea bilirubinei este crescută
c) [x] tipurile de icter se clasifică după cauza şi mecanismul producerii hiperbilirubinemiei
d) [ ] tipurile de icter se clasifică după agentul patogen ce provoacă hemoliza
e) [ ] tipurile de icter se clasifică după mecanismul dereglat al eliminării bilirubinei

Punctajul: 10Icterul prehepatic:
a) [x] este provocat de hiperproducerea bilirubinei
b) [x] este specific pentru hemolize acute şi cronice
c) [ ] cantitatea bilirubinei totale şi conjugate este crescută
d) [ ] bilirubina neconjugată nu se modifică sau creşte nesemnificativ
e) [x] cu urina nu se elimină bilirubină

Punctajul: 10Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert
b) [x] este specific sindromului Crigler-Najjar I
c) [x] este specific sindromului Crigler-Najjar II

d) [x] este specific icterului fiziologic al nou-născutului
e) [ ] este specific sindromului Rotor

Punctajul: 10Icterul hepatic premicrozomial – modificările pigmenţilor biliari:
a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută
b) [x] bilirubina neconjugată – cantitatea crescută
c) [x] billirubina conjugată – cantitatea normală sau micşorată
d) [ ] pigmenţi intestinali - cantitatea mărită
e) [ ] pigmenţii urinari – cantitatea mărită

Punctajul: 10Icterul hepatic microzomial:
a) [ ] este determinat de hemolize masive
b) [x] însoţeşte afecţiunile hepatocelulare
c) [ ] este cracteristic afecţiunilor biliare
d) [ ] se denotă în dereglări ale eliminaării biliare
e) [ ] se întâlneşte în toate cazurile enumerate mai sus

Punctajul: 10Icterul hepatic microzomial – modificările pigmenţilor biliari:
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
c) [x] billirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi intestinali - cantitatea mărită
e) [x] pigmenţii urinari – cantitatea mărită

Punctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial - cauze:
a) [ ] hemoliza
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] dereglarea excreţiei bilirubinei din hepatocit
d) [x] stază biliară intrahepatică
e) [ ] obstacole оn eliminarea intestinală a bilei

Punctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial este caracteristic pentru:
a) [ ] sindromul Gilbert
b) [ ] sindromul Crigler-Najjar I şi II
c) [ ] icterul fiziologic al nou-născutului
d) [x] sindromul Dubin-Johnson
e) [x] sindromul Rotor

Punctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial – modificările pigmenţilor biliari:
d) [x] pigmenţi intestinali - cantitatea micşorată

Punctajul: 10Icterul posthepatic – cauze:
a) [ ] hemoliza
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] dereglarea excreţiei bilirubinei din hepatocit
d) [ ] stază biliară intrahepatică
e) [x] obstacole în eliminarea intestinală a bilei

Punctajul: 10Icterul posthepatic – modificările pigmenţilor biliari:
b) [ ] bilirubina neconjugată – cantitatea crescută

d) [x] pigmenţi intestinali - cantitatea micşorată

Punctajul: 10Nucleoproteinele:
a) [x] sunt o clasă de proteine conjugate
b) [ ] sunt o clasă de glicoproteine
c) [ ] sunt o clasă de lipoproteine
d) [x] sunt formate din acizi nucleici şi proteine
e) [ ] sunt specifice pentru animale şi plante şi nu se înâlnesc în celulele omului

Punctajul: 10Digestia nucleoproteinelor:
a) [x] în stomac se hidrolizează partea proteică
b) [ ] în stomac se digeră acidul nucleic
c) [x] ADN-aza şi ARN-aza sunt produse în pancreas
d) [ ] ADN-aza şi ARN-aza scindează ADN-ul şu ARN-ul la mononucleotide
e) [x] Mononucleotidele se formează sub acţiunea fosfodiesterazelor

Punctajul: 10Biosinteza nucleotidelor:
a) [ ] se efectuează numai de novo
b) [ ] se petrece numai din produse gata
c) [x] ambele căi sunt posibile la om şi au aceeaşi valoare
d) [x] sinteza de novo utilizează ca substrate substanţe micromoleculare

e) [ ] оn sinteza din produse gata substratele sunt alte mononucleotide

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor purinice:
a) [x] în prima reacţie se fosforilează ribozo-5-fosfatul
b) [ ] se produce ribozo-5-difosfat
c) [ ] sursa ribozo-5-fosfatului este ciclul Krebs
d) [x] donatorul de fosfat este ATP-ul
e) [x] enzima reacţiei este ribozo-5-fosfat pirofosforilaza

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor purinice – reacţia a doua:
a) [ ] este transaminarea 5-fosforibozil-1-pirofosfatului
b) [x] se produce 5-fosforibozilamina
c) [x] gruparea amino se află în configuraţia beta
d) [x] enzima reacţiei este 5-fosforibozil-1-pirofosfat amidotransferaza
e) [ ] sursa grupei amino este acidul glutamic

Punctajul: 10Biosinteza IMP din 5-fosforibozilamină:
a) [ ] este o reacţie cu mai multe etape
b) [x] este un proces din 9 reacţii
c) [x] se consumă GLI, GLN, ASP, fragmente monocarbonice ataşate la FH4
d) [x] sunt necesare 4 ATP-uri
e) [ ] se formează secundar uree, CO2 şi H2O

Punctajul: 10Sinteza AMP din IMP:
a) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP

b) [x] se consumă o moleculă de ASP
c) [x] are două reacţii
d) [x] este activată de GTP
e) [ ] este inhibată de AMP şi ATP

Punctajul: 10Formarea GMP din IMP:
a) [x] este catalizată de IMP-dehidrogenaza şi GMP-sintetaza
b) [x] cere consum de energie sub formă de ATP
c) [ ] necesită ASN
d) [ ] necesită H2O
e) [ ] necesită Mg2+

Punctajul: 10Sinteza din produse gata a nucleotidelor:
a) [x] se pot produce atât nucleotidele purinice, cât şi cele pirimidinice
b) [ ] substratele sunt 5-fosforibozil-1-pirofosfatul şi baza azotată corespunzătoare
c) [ ] participă 5 enzime
d) [ ] enzimele posedă specificitate faţă de cele 5 baze azotate
e) [ ] este o cale de reutilizare a nucleotidelor purinice

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor pirimidinice:
a) [x] оncepe prin producerea carbamoilfosfatului
b) [ ] reacţia este dependentă de NH3 ce este sursa grupei amino
c) [ ] reacţia este localizată în mitocondrii
d) [ ] enzima reacţiei este carbamoilfosfat sintetaza NH3 dependentă
e) [ ] o sursă secundară de grupe amino este glutamina

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor pirimidinice:
a) [x] substratele sunt carbamoil-fosfatul (GLN) şi ASP
b) [x] se sintetizează acidul orotic, la care se adiţionează ribozo-5-fosfatul
c) [ ] în baza ribozo-5-fosfatului se formează în etape mononucleotidul
d) [ ] produsul final al procesului este CMP

e) [ ] procesul este localizat în citoplasmă
Punctajul: 10Sinteza CTP:
a) [ ] substratul este UMP
b) [x] se aminează UDP
c) [ ] sursa grupei amino este GLU
d) [ ] enzima este UMP-amidotransferaza
e) [ ] enzima este activată de produsul final al reacţiei

Punctajul: 10Sinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] substratul este UMP
b) [ ] donorul de metil este N5N10(-CH3)FH4
c) [x] enzima reacţiei este timidilat sintetaza
d) [ ] se formează TMP
e) [ ] ultima etapă este transformarea TMP оn dTMP

Punctajul: 10Sinteza dezoxiribonucleotidelor – selectaţi răspunsul fals:
a) [ ] în majoritatea cazurilor se formează din ribonucleotidele respective
b) [ ] este catalizată de ribonucleoziddifosfat reductaza
c) [ ] coenzima este tioredoxina

d) [x] tioredoxina conţine o grup tiol
e) [ ] coenzima se restabileşte de aceeaşi enzimă cu participarea NADPH.H+

b!. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării

d. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină

b!. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
d!. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere
şi tegument

a!. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce
vasodilataţie
e!. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra

b. ATP
c. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH

b!. ATP
c!. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH

b. protein kinaza A
c. protein kinaza C
d. calmodulina
e. fosfolipaza C

a. bronhiole
b. iris
c. intestin
d!. arteriole
e. corpul ciliar

e!. acţionează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, şi determină creşterea frecvenţei şi
forţei de contracţie
10. CM. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic?
11. CS. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic şi vegetativ
parasimpatic?


e. nervului vag

a. IP3-Ca2+
b. DAG
c!. AMPc
d. GMPc

a. este electrică
18. CS. Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ şi K+?
19. CM. Care receptori pot fi activaţi prin acetilcolina?

20. CS. Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
21. CS. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii?


24. CS. Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ şi K+, la
joncţiunea neuromusculară
26. CS. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă şi la nivelul
joncţiunii neuromusculare
27. CS. Concentraţiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc

vasodilataţie prin stimularea receptorilor



31. CS. Asupra cărui proces are o influenţă mai mare parasimpaticul, faţă de simpatic?
a. vasodilataţie
32. CS. Un medicament, care dilată pupila şi simultan blochează acomodarea cristalinului,
este un medicament care:
33. CS. Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât şi parasimpatică, asupra
frecvenţei cardiace este:
34. CM Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?

35. CS. În timpul reacţiei de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea
efectelor simpaticului, cu excepţia:
b!. sudoraţiei
c. hipertensiunii
e. tahicardiei
36. CS. Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile
simpatice şi parasimpatice pentru că:
37. CS. Pentru stimularea bronhodilataţiei la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se
recomandă:

39. CM. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?

d!. administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantităţii de noradrenalină în circulaţie
e!. administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea
frecvenţei şi forţei de contracţie a miocardului

b. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării

d!. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină

b. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
d. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere
şi tegument

a. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce
vasodilataţie
e. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra
1. Glandele endocrine sunt: G-498

A!.hipofiza;
B. ficatul;
C. ganglionul spinal;
D!.gonadele;
E!.tiroida;
2. Exista secretie endocrina la nivelul: G-497
A. hipofizei;
B. rinichiului;
C. tubului digestiv;
D. hipotalamusului;
3. Hormonii pot fi ca structura: C

A!.proteine;
B!.aminoacizi;
C. glucide;
D!.steroizi;
4. Hormonii derivati de la colesterol sunt: C

A!.hormonii sexuali;
B!.hormonii glucocorticoizi;
C!.hormonii mineralocorticoizi;
D. parathormonul;
E. calcitonina;
5. Hormonii hipofizari sunt ca structura: G-499

B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
6. Hormonii pot fi metabolizati la nivelul: G-499

A!.ficatului;
B. miocardului;
C!.tesuturilor tinta;
D. plamanului;
E. tubului digestiv;
7. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: G-507

A!.proteine;
B. steroizi;
C. glicoproteine;
D. glucide;
E. amine biogene;
8. Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni: G-499

A!.hormonii hipotalamici;
B!.hormonii hipofizei anterioare;
C!.parathormonul;
D. estradiolul;
E. tiroidieni;
A. glicoproteine;
B. glucide;
C!.steroizi;
D. proteine;
E. amine biogene;
10. Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul : G-505

A!.nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B!.nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C. nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
D. centrului setei;
E. hipofizei posterioare;
11. Liberinele si statinele se secreta la nivelul: G-501

A. nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B. nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C!.nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
D. hipofizei posterioare;
E. hipotalamusul posterior;
12. Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A!.hormonii proteici;
B!.adrenalina;
C. hormonii steroizi;
D. hormonii tiroidieni;
E. hormonii sexuali;
13. Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A. proteici;
B!.steroizi;
C. adrenalina;
D!.tiroidieni;
14. Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul: G-505

B. ansa lui Henle;
C. tubului contort distal;
E. vasa recta;
15. Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar: G-505

A. reabsorbtia sodiului;
B!.reabsorbtia apei;
C. secretia potasiului;
D. secretia H+;
E. reabsorbtia Ca ++;
16.Vasopresina produce : G-505
A. contractia musculaturii netede;
B. relaxarea musculaturii netede;
C!.contractia vaselor sangvine;
17. Sistemul port hipotalamo-hipofizar: G-501

A!.este un sistem vascular;
B!.leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
C. leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
D. transporta oxitocina si vasopresina;
E!.transporta liberine si statine;
18. Deficitul de vasopresina (ADH) produce : G-505

A. diabetul zaharat;
B!.diabetul insipid;
C. maladia Cushing;
D!.eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
E. retentia de apa in organism;
19. Hormonii hipotalamici sunt ca structura: G-505

B. steroizi;
C. lipide;
D. glicoproteine;
E. glucide;
20. Hormonii pancreatici sunt ca structura: G-523

A!.peptide-proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
21. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta : G-501

A!.hormonii de eliberare hipotalamici
B!.hormonii de inhibitie hipotalamici;
C. oxitocina;
D. vasopresina;
E. neurofizinele;
22. Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de : G-497

A. hipofiza posterioara ;
B. suprarenale ;
C!.hipofiza anterioara;
D. hipotalamus;
E. tiroida;
23. Prolactina este secretata de : G-497
A. hipofiza posterioara;
B. hipotalamusul medial;
C. testicul;
D!.hipofiza anterioara;
E. ovar;
24. Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de: G-497

A. hipotalamusul anterior;
B!.hipofiza anterioara ;
D. ovar;
E. testicul;
25. Hormonul somatotrop produce: G-502

A!. cresterea tesuturilor;
B!.cresterea oaselor in lungime;
C. cresterea oaselor in grosime;
D!.cresterea viscerelor;
E. inhibitia cresterii tesuturilor;
26. Somatotropul: G-502

A. creste transferul aminoacizilor in celula;
B!.creste sinteza proteinica;
C. scade sinteza proteinica;
D. nu influenteaza metabolimul proteinelor;
E. nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
27. Hormonul luteinizant (LH) la barbat: G-497

A. stimuleaza spermatogeneza;
B!.stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
C. inhiba secretia de testosteron;
D. stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
E. nu influenteaza secretia hormonala;
28. Hipersecretia de hormon somatotrop produce: G-504

A. nanismul hipofizar la copil;
B!.gigantismul la copil;
C!.acromegalia la adult;
D. boala Basedow;
E. cretinismul la copil;
29. Hormonii tiroidieni sunt: G-507

A. tireoglobulina;
B. monoiodtirozina;
C!.triiodotironina;
D!.tetraiodotironina;
E!.calcitonina;
30. Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul: G-515
B. gonadelor;
C. hipofizei anterioare;
D. hipotalamusului;
E. pancreasului endocrin;
31. Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul: G-515

A. pancreasului endocrin;
B. hipotalamusului;
C. hipofizei posterioare;
D!.corticosuprarenalei;
E. tiroidei;
32. Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul: G-515

B. medulosuprarenalei;
C!.cantitatii mici in ovar;
D!.glandei testiculare;
33. Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc: G-518

A!.inhibitia sintezei de proteina;
B!.catabolism proteic exagerat;
C!.determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
D!.scade sinteza de imunoglobuline;
E. nu influenteaza metabolismul proteinelor;
34. Calcitonina este secretata de: G-507

A. tiroida in compartimentul folicular;
B!.tiroida in compartimentul interstitial;
C. paratiroida;
D. hipofiza anterioara;
E. ficat;
35. Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul: G-553

A. medulosuprarenalei;
B. hipofizei posterioare;
C!.ovarului;
D. tiroidei;
36. Ovarul secreta: G-555

A!.hormoni estrogeni;
B!.androgeni in cantitati mici;
C. aldosteron;
D!.relaxina;
E. hormonul foliculostimulant;
37. Hormonii androgeni sunt: G-547

A. aldosteronul;
B!.testosteronul;
C. estradiolul;
D!.dehidrotestosteronul;
E. cortizolul;

A. proteici;
B!.steroizi;
C!.provin din colesterol;
D. glicoproteici;
E. provin din vitamina C;
39. Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-527

A. stimuleaza secretia de glucagon;
B!.stimuleaza secretia de insulina;
C. inhiba secretia de insulina;
D!.inhiba secretia de glucagon;
40. Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-528

A. stimuleaza secretia de insulina;
B!.stimuleaza secretia de glucagon;
C!.inhiba secretia de insulina;
D.inhiba secretia de glucagon;
41. Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de : G-497

A. hipotalamus;
B!.hipofiza anterioara;
D. tiroida;
E. pancreas;
42. Hormonul tireotrop (TSH): G-497

A. stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
B!.stimuleaza secretia glandei tiroide;
C. inhiba secretia glandei tiroide;
D. stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
E. stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
43. Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni: G-506;G-557

A. gonadotropine;
B!.oxitocina;
C!.slab de hormonul antidiuretic;
D!.hormonii estrogeni;
E. hormonii androgeni;
44. Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer: G-517

A!.reabsorbtia sodiului;
B!.secretia de potasiu;
C!.secretia ionilor de hidrogen;
D. reabsorbtia potasiului;
E. reabsorbtia calciului;
45. Neurofizinele: G-505

A. sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
B. sunt hormoni;
C!.sunt proteine transportoare;
D. transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
E!.transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
46. Renina: G-194

A!.este secretata de aparatul juxta-glomerular;
B. este secretata de interstitiu renal;
C. este secretata in ficat;
D!.transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
E. transforma angiotensina I in angiotensina II;
47. Angiotensina II: G-194

A. stimuleaza secretia reninei;
B!.are efect vasoconstrictor;
C!.creste presiunea arteriala;
D. nu modifica presiunea sangvina;
E. este secretata de rinichi;
48. Progesteronul este secretat la nivelul: G-557

A. foliculuilui ovarian;
B!.corpului galben;
C. testiculului;
D!.placentei;
49. Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia: G-
505
A!.mareste diureza;
B. are actiune antidiuretica;
C. creste volumul plasmatic;
D. produce concentrarea urinei;
E. scade concentratia plasmei ;
50. Testiculul produce: G-548

A!.spermatozoizi din celulele liniei seminale;
B!.hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
C. gonadotropine LH, FSH;
D. progesteron;
E. cortizol;
51. Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de : G-558

A. factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
B. estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
C. estradiol prin feed-back negativ;
E!.gonadotropina FSH;
52. Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de: G-550

A. factorul de eliberare hipotalamic;
B. estradiolul prin feed-back negativ;
C. testosteronul prin feed-back negativ;
E. gonadotropina FSH;
53. Hormonii pancreasului endocrin sunt: G-523

A!.insulina;
B. somatostatina;
C!.glucagonul;
D. aldosteronul;
E. calcitonina;
54. Glucagonul este secretat de: G-523

A!.celulele alfa pancreatice;
B. celulele beta pancreatice;
C. hipofiza;
E. ficat;
55. Diabetul zaharat se datoreste: G-529

A. excesului de insulina;
B!.lipsei de insulina;
C. lipsei de glucagon;
D. excesul de glucagon;
E. excesul de mineralocorticoizi;
56. In diabetul zaharat se produce: G-529

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.poliurie;
D!.glucozurie;
57. Mixedemul se caracterizeaza prin: G-513

A. marirea metabolismului bazal;
B!.retinerea apei in organism;
C!.scaderea metabolismului bazal;
D!.scaderea excitabilitatii SNC;
E. tahicardie;
58. Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de : G-505

A. scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
B!.scaderea volumului plasmatic;
C. cresterea volumului plasmatic;
D!.stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
E!.stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
59. Receptorii hormonilor tiroidieni se afla: G-509

A. pe membrana celulei «tinta»;
B. in citoplasma celulei «tinta»;
C!.pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
D. pe mitocondrii;
E. A si B;
60. Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt: G-517

A!.reabsorbtia tubulara a sodiului;
B!.excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
C. micsorarea reabsorbtia apei;
D!.marirea reabsorbtia apei;
E. marirea reabsorbtia calciului;
61. Boala Bazedow se caracterizeaza prin: G-512

A!.marirea metabolismului bazal;
B. scaderea metabolismului bazal;
C!.poliurie;
D!.marirea excitabilitatii SNC;
E. bradicardie;
62. Deficitul mineralocorticoizilor provoaca: G-516

A. hipernatriemie;
B!.hiperkaliemie;
C!.hiponatriemie;
D!.scaderea volumului de lichid extracelular;
E. marirea volumului de lichid extracelular;
63. Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de : G-518

A!.hipersecretia glucocorticoizilor;
B. hiposecretia glucocorticoizilor;
C. hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
D. insuficienta de insulina;
E. insuficienta de hormon antidiuretic;
64. Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt: G-526

A. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
B!.marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
C!.cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
D. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
E!.stimularea sintezei glicogenului;
65. Progesteronul favorizeaza: G-557

A. proliferarea endometriului;
B!.secretia endometrului;
C. contractia uterului;
D!.relaxarea uterului;
E!.proliferarea alveolelor sanilor;
66.Estrogenii favorizeaza: G-556

A!.dezvoltarea organelor sexuale;
B!.dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
C!.contractia uterului;
D. secretia endometrului;
67. Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de : B-295

A!.stimulare a secretiei glucagonului;
B!.stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
C!.inhibitie a secretiei insulinei;
D. stimularea secretiei insulinei;
E. stimularea glicogenogenezei;
68. Tractul hipotalamo-hipofizar: G-501

A. este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
B!.este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
C. este un sistem vascular ;
D. ajunge la hipofiza anterioara;
E!.ajunge la hipofiza posterioara;
69. Secretia de hormon somatotrop este reglata de : G-504

A. gonadotropine;
B. somatostatine;
C. prolactina;
D!.somatoliberina;
E. adrenocorticotropina;
70. La femeie secretia de gonadotropine este reglata de : G-558

A. adrenalina;
B!.estradiol prin feed-back negativ;
C. estradiol prin feed-back pozitiv;
D!.hormonul de eliberare hipotalamic;
E. testosteron prin feed-back negativ;
71. Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc: G-518

A!.gluconeogeneza hepatica;
B!.hiperglicemie;
C. glicogenoliza;
D. hipoglicemie;
72. Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul: B-296

A. corticosuprarenalei;
B!.medulosuprarenalei;
C!.fibrelor postganglionare simpatice;
D. hipofizei anterioare;
E. paratiroidelor;
73. Corpul galben: G-555

A. se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
B!.se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
C!.secreta hormoni estrogeni si progesteron;
D. se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
E!.se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
74. Hormonul luteinizant (LH) la femeie: G-497

A!.promoveaza secretia endocrina in ovar;
B. stimuleaza lactatia;
C!.produce ovulatia;
D!.formeaza corpul galben;
E. maturizeaza foliculul ;
75. Hormonul foliculostimulant (FSH): G-497

A!.stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
B!.promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
C!.stimuleaza spermatogeneza;
D. produce ovulatia;
E. formeaza corpul galben;
76. Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei: B-297

A!.tahicardia;
B. vasodilatatie;
C!.vasoconstrictie;
77. Parathormonul: G-537

A!.este hormon hipercalcemiant;
B. este hormon hipocalcemiant;
C. favorizeaza depunerea calciului in oase;
D!.creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
E!.mareste eliminarile urinare de fosfor;

A. este hormon hipercalcemiant;
B!.este hormon hipocalcemiant;
C!.este hormon antagonist al parathormonului;
D. mobilizeaza calciu din oase;
E!.favorizeaza depunerea calciului in oase;
79. Efectele metabolice ale adrenalinei: B-297

A!.glicogenoliza hepatica si musculara;
B. activeaza consumul celular de glucoza;
C!.hiperglicemie;
D. produce hipoglicemie;
80. Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:G-517

B. ansei lui Henle;
C!.tubului contort distal;
E. glomerulului renal;
81. Boala Addison este: G-521

A!.insuficienta corticosuprarenalei;
B. hiperfunctia corticosuprarenalei;
C. insuficienta medulosuprarenalei;
D. hiperfunctia suprarenalei in general;
E. hipofunctia hipofizei anterioare;
82. Glucagonul produce: G-528

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.gluconeogeneza hepatica;
D!.glicogenoliza hepatica;
E. gluconeogeneza musculara;
83. Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii: B-114

A!.alfa-adrenergici;
B!.beta-adrenergici;
C. muscarinici;
D. nicotinici;
E. nu influenteaza receptorii mentionati;
84. Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt: G-518

A!.stimularea gluconeogenezei;
B. scaderea gluconeogenezei;
C!.scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
D!.cresterea glicemiei;
E. hipoglicemia;
85. Hormonii sexuali sunt produsi de: G-498

A!.corticosuprarenala;
B!.ovar;
C!.testicul;
E. hipofiza anterioara;
86. Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic: G-525

A!.creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
B!.creste sinteza proteinelor;
C. produce catabolism proteic;
D. promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
E!.promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
87. Hormonii tubului digestiv sunt: G-444

A!.colecistokinina;
B. oxitocina;
C!.gastrina;
D!.secretina;
E. prolactina;
88. Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului: G-

498
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. somatomedina;
D!.somatostatina;
E. somatotropina;
89. In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
G-524
A!.muschiul cardiac;
B. creer;
C!.muschiul scheletal;
D. epitelui renal;
E. epiteliu intestinal;
90. Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este: G-507

A. tiroxina;
B!.triiodtironina;
C. tireoglobulina;
D. acidul triiodtiroacetic;
91. Oxitocina provoaca: G-506

A. lactogeneza;
B!.contractia miometrului;
C!.eliberarea laptelui;
D!.contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
92. Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt: G-555
B. hormonul foliculostimulant;
C!.hormonul luteinizant;
D!.gonadotropina corionica;
E. progesteronul;
93. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la : G-512

A!.inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
B!.micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
C!.micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
D. marirea consumului de oxigen in creier;
E. stimularea secretiei hormonului tireotrop;
94. Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc: G-
499
A!.adrenocorticotropina;
B. hormonii tiroidieni;
C!.vazopresina;
D. hormonii sexuali;
E!.hormonii gonadotropi;
95. Somatotropul : G-503

A!.scade utilizarea glucozei in scop energetic;
B. mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
C!.mareste depozitele de glicogen;
D. scade concentratia glucozei in singe;
E!.micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
96. Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai: G-508

A. digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
B. eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
C!.discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
D. discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
97. Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt: G-510

A!.captarea rapida a glucozei de catre celule;
B. captarea lenta a glucozei de catre celule;
C!.cresterea glicolizei;
D. scaderea gluconeogenezei;
E!.cresterea secretiei de insulina;
98. Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt: G-511

A!.creste proteoliza tireoglobulinei;
B. scade activitatea pompei de iod;
C!.creste iodarea tirozinei;
D!.creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
E. scade numarul de celule tiroidiene
99. Secretia hormonului tireotrop este reglata de : G-511
A!.efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
B!.actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
C!.temperatura scazuta a mediului extern;
D. temperatura ridicata a mediului extern:
E. reactii emotionale;
100. Cauzele hipertiroidismului sunt: G-512

A. secretia excesiva de hormon tireotrop;
B!.prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
C. insuficienta nutritiei;
D. insuficienta iodului in hrana;
E. emotii negative;
101. Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de: G-517

A. cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
B!.cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
C!.hormonul adrenocorticotrop;
D!.cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
E. cresterea fluxului sangvin renal;
102. Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH: C

A!.cresterea apreciabila de ACTH;
B!.cresterea secretiei cortizolului ;
C. scaderea secretiei cortizolului;
D!.cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
E. nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
103. Boala Addison este determinata de: G-521

A. hipertrofia cortexului adrenal;
B!.atrofia cortexului adrenal;
C!.distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
D. cresterea secretiei de ACTH;
E. cresterea secretiei adrenalinei;
104. Deficitul glucocorticoizilor provoaca: G-518

A. intensificarea gluconeogenezei;
B!.scaderea gluconeogenezei;
C. intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
D!.reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
E!.micsoreaza nivelul de zahar in sange;
105. Boala Cushing este determinata de : G-521

A!.hiperplazia cortexului suprarenal;
B. hipoplazia cortexului suprarenal;
C!.cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
D. scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
E. cresterea secretiei de androgeni;
106. Hormonul tisular vilichinina: G-437
A. stimuleaza secretia sucului intestinal;
B!.stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
C. inhiba motilitatea intestinului;
D. stimuleaza secretia pancreatica;
E. stimuleaza secretia gastrica;
107. Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ: G-518

A. hormonul cresterii;
B!.surplusul de hormoni tiroizi;
C!.hormonii glucocorticoizi;
D. insulina;
E. mineralocorticoizii;
108. Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia: G-507

B. somatomedina;
C. beta -endorfina;
D!.hormonul tireotrop;
E. oxitocina;
109. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: C

A. deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) creşte riscul de hiperhidratare;
B!.dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
C. deficitul de TSH creşte riscul de acromegalie;
D!.secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de
E!.hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
110. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: B-296
A!.celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;
B!.secreţia excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
C. frecvenţa cardiacă se reduce sub acţiunea catecolaminelor circulante;
D!.secreţia crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
E. catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
A. oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
B!.scăderea HAD duce la creşterea excesivă a diurezei;
C!.atât oxitocina, cât şi HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
D. secreţia de oxitocină şi HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
E!.HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii
colectori;
A. corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici şi steroizi;
B!.consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
C. aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei şi magneziemiei;
D!.secreţia de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
E!.cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
113. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-507; G-513
A. hormonii tiroideni sunt esenţiali pentru dezvoltarea şi maturizarea timpurie a SNC;
B. T3 şi T4 stimulează secreţia de TRH;
C!.persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
D. un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
E!.cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
114. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-518; G-503; G-509
A!.cortizolul are efecte imunosupresoare şi antiinflamatoare;
B. cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
C!.hormonii tiroideni produc creşterea consumului de O2 şi a ratei metabolismului;
D!.creşterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creşterea ratei de STH.
E. cortizolul determină scăderea lipolizei;
115. Referitor la metaobolismul glucozei: G-528

A. gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
B!.glucogenoliza şi glucogenoza sunt funcţii hepatice;
C!.glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
D!.gluconeogeneza este stimulată în condiţii de hipoglicemie;
E. glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
116. Precizaţi răspunsurile corecte: G-547

A. erecţia este un reflex simpatic;
B!.erectia apare la pătrunderea sângelui în ţesutul erectil penian;
C!.în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreţia prostatică şi a veziculelor seminale;
D. fertilizarea normală are loc în uter;
E. fertilizarea poate avea loc şi după 3 zile de la ovulaţie;
117. Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
A!.STH; G-500
B. ACTH;
C. gonadotropinele;
D!.prolactina;
E. tireotropina;
118. Au activitate lipolitică următorii hormoni: G-519; G-528

A!.glucagonul;
B!.adrenalina;
C. insulina;
D!.cortizolul;
119. Insulina produce următoarele efecte: G-524

A. utilizarea crescută a glucozei în ţesutul adipos şi muşchii scheletici;
B. lipoliza crescută;
C!.hiperpolarizarea celulară;
D!.gluconeogeneză scăzută;
E!.cetogeneză scăzută;
120. Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de: G-507
A!.triiodotironină;
B. tiroxină;
C. tireoglobulină;
D. tirotropină;
E. factor stimulator tiroidian cu acţiune prelungită (FSTAP);
121. Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli: G-

505
A!.deshidratare;
B!.hemoragie severă;
C. scăderea osmolarităţii sanguine;
D!.durere, stress chirurgical;
122. Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte: G-506

A!.contracţia miometrului uterin;
B. lactogeneza;
C!.ejecţia laptelui;
D. pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
E!.contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
123. Secreţia de ACTH: C

A. este scăzută în condiţii de stress;
B. este inhibată de durere;
C!.este stimulată de stress;
D!.este stimulată de hipoglicemie;
E!.intervine în pigmentarea pielii în exces;
124. Neurofizinele I şi II: G-505

A. sunt neuromodulatori;
B. sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulaţia sistemică;
C!.sunt părţi ale moleculelor precursoare de HAD şi respectiv OX (oxitocina);
D. sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
E. sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
125. Glucagonul: G-528

A. este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
B!.scade glicogeneza hepatică;
C. inhibă secreţia de insulină;
D. stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
E!.creşte glucogenoliza hepatică;
126. Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri: G-510;G-518
A. STH(somatotropina) – bilanţ azotat negativ;
B. insulina - efect catabolizant lipidic;
C!.cortizol – hiperglicemie,
D!.tiroxina – efect inotrop şi cronotrop pozitiv;
E. inhibină – inactivarea testosteronului;
127. Hormonul paratiroidian determină: G-539

A. creşterea depozitelor minerale osoase;
B!.cresterea cantităţii de calciu în singe;
C!.scaderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor,
D!.scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
E. nici unul din efectele menţionate;
128. Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la: G-505

A!.acromegalie,
B. hipoglicemie;
C. inhibitia transportului aminoacizilor;
D. stimularea formarii ureei;
E!.atrofia gonadelor;
129.Următorii factori cresc secreţia de insulină cu excepţia: G-527

A.aminoacizilor argininei si lizinei;
B.hiperglicemiei;
C.stimulării vagale;
D. STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
E!.catecolaminelor;
130. Secreţia de hormon antidiuretic este stimulată în caz de: G-505

A. scădere a osmolarităţii plasmei;
B. expunere la frig;
C. hiperhidratare;
D. hipoosmolaritate;
E!.hiperosmolaritate;
131. Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia: G-539

A. scade calcemia;
B. scade fosfatemia;
C. inhibă activitatea osteoblastelor;
D!.inhibă activitatea osteoclastelor;
E. acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
132. Hormonii tiroideni: G-510

A. inhibă acţiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creştere;
B. inhibă -receptorii adrenergici;
C. inhibă lipoproteinlipaza;
D!.determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
E. cresc concentraţia plasmatică a colesterolului;
133. Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin: B-297
A!.stimularea secreţiei de glucagon;
B. stimularea secreţiei de insulină;
C!.stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
D!.inhibarea secreţiei de insulină;
E. inhibarea secreţiei de cortizol;
134. Glucagonul determină: G-528

A!.gluconeogeneza hepatică;
B!.glicogenoliza hepatică;
C!.cetogeneză hepatică;
D. glicogenoliza musculară;
E. lipogeneză în ţesutul adipos;
135. Următorii hormoni au acţiune hiperglicemiantă, in afara de : B-298

A. glucagonul;
B. STH-ul;
C. cortizolul;
D!.noradrenalina;
E. adrenalina;
136. Tiroxina fiziologica activă se găseşte în una din următoarele forme: G-508
A. legată de albumină;
B. legată de prealbumină,
C. legată la oglobulină;
D. ca o glucoronidă;
E!.nelegată, liberă;
137. Adrenalina: B-297

A!. se secretă în cantităţi crescute în cursul stărilor neobişnuite de anxietate şi tensiune;
B!. are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
C!. acţionează pe receptori  şi adrenergeci;
D. stimulează sinteza de glicogen în ficat;
138. Progesteronul: G-557

A!.este secretat de corpul galben;
B!.este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
C!.este scăzut în timpul menstruaţiilor;
D. prezintă nivele constante după implantare;
E. prezintă nivele scăzute după ovulaţie;
139. Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei: G-556

A!.facilitează creşterea foliculilor ovarieni;
B!.cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului şi endometrului;
C. pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
D!.pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
E. toate raspunsurile corecte.
140. Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu: G-
521
A!.hiperglicemie şi sensibilitate crescută la insulină;
B.hipoglicemie;
C. secreţie scăzută de ACTH;
D!.hiperkaliemie;
E!.hiperpigmentare;
141. Guşa endemică este caraczterizată prin: G-513

A. hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
B. tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
C. absenţa congenitală a TSH;
D. exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
E!.hipertrofia tiroidei şi hipersecreţia de coloid;
142. Absenţa congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu: G-514

A!.maturizarea întârziată a scheletului;
B. nivele ridicate ale hormonului de creştere, în sânge;
C. nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
D. nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
E!.piticism asimetric;
143. O secreţie excesivă de tiroxină produce: G-512

A. cresterea masei corpului;
B!.reflexe miotatice rapide, tahicardie şi tahipnee;
C. somnolenţă şi toleranţă crescută la căldură;
D!.piele caldă şi umedă;
E!.hipercatabolism proteic şi bilanţ azotat negativ;
144. Pacienţii cu boala Basedow-Graves: G-512

A. prezintă invariabil exoftalmie;
B. prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
C. au o hipersecreţie profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
D!.prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre
care face parte şi IgG;
E!.prezintă o creştere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
145. Zona glomerulară adrenală: G-515

A. este cea mai internă;
B. reacţionează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
C!.este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentaţi de aldosteron;
D!.reprezintă 10% din volumul glandei;
E!. afectata în boala Addison;
146. Secreţia de cortizol: G-519

A!.prezintă oscilaţii periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
B. răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
C. se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
D!.creşte ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
E. este inhibată de aldosteron;
147. Secreţia de aldosteron este stimulată de: G-517

A!.ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
B. hipokalcemie;
C!.angiotensină II;
D. hipernatriemie;
E. factorul natriuretic atrial;

A!.este secretată în cantităţi crescute la pacienţii cu carcinom medular al tiroidei;
B. creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
C!.are mai puţini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
D. se ştie că secreţia sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
E!.are ca stimul declansator hipercalcemia;
149. Ce acţiune are calcitonina? G-539

A!.hipofosfatemie;
B!.hipocalcemie;
C!.natriureză;
D. efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
E. hipercalcemie;
150. Glucocorticoizii sunt: G-517

A. hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
B. hormoni steroizi tip C19;
C!.hormoni steroizi tip C21;
D. reprezentaţi prin aldosteron;
E!.reprezentaţi prin cortizol şi corticosteron;
151. Ce efecte are aldosteronul la nivel renal? G-516

A!.determină creşterea reabsorbţiei tubulare de Na şi hiponatriurie;
B!.acţionează la nivelul tubului contor distal şi tubului colector;
C. acţionează asupra tubului contor proximal;
D!.conservă Na în lichidul extracelular;
E. determină reabsorbţia de apă în cantităţi echivalente cu Na;
152. Secretia somatotropului este controlata de : G-503

A. starea nutritionala;
B!.nivelul proteinelor celulare;
C!.hormonul hipotalamusului de eliberare;
D!.nivelul de glucoza in singe;
E. nici unul din ele;
Fiziologia sistemului cardiovascular

1cmAlegeti afirmatiile corecte:
A.[x] Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. [x]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E. Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
2cmAlegeti afirmatiiile incorecte:

A.Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B.[x] Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D.[x] Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E.[x] Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

A.. [x]Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B. Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C[x] Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. [x]Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
4cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A.Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B.[x] Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C. Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E.[x] Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

A. Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B. Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. [x]Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. [x]Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

A. [x]Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B.[x] Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. [x]Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

A.[x]In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
B. In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
C.[x] In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
A. In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
B.[x] In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
C. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. [x]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. [x]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

A. [x] In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B.[x] In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. [x]In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;
D. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
10Alegeti afirmatiile incorecte:

A. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;
D.[x] In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E.[x]In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
11csAlegeti afirmatia corecta:

A .[x]In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
B. In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
C. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
D. [x]In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
E. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

A .In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
B[x]. In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
C[x]. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
D. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
E[x]. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

A.[x] Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. [x]Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. [x]Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

A. Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B.[x] Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C.[x] Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
A. Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B.[x] Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus,
pana se atinge echilibrul ionic in celula;
C. Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

A.[x] Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B. Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana
se atinge echilibrul ionic in celula;
C.[x] Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. [x]Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. [x]Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

A.Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B.[x] Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
D. [x]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120
ml;
E. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

A.[x]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. [x]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
D. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. [x]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

A. [x]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. [x]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara
crestere a presiunii intraatriale;
D. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. [x]Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

A. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. [x]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere
a presiunii intraatriale;
D. [x]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

A. Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. [x]Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. [x]In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

A. [x]Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. [x]In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C.[x] In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

A. [x]Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;
B. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
C. [x]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5
cm medial;
D. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. [x]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

A. Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec
B.[x]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
C. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm
medial
D. [x]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

A.[x]Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B. [x]Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. [x]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

A.Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B.Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. [x]Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. [x]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

A. [x]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. [x]Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

A. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. [x]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. [x]Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. [x]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

A. Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. [x]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. [x]Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

A. [x]Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. [x]Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. [x]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

A. [x]Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. [x]Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D. Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E [x]Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

A. Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. [x]Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D.[x] Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E .Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

A. [x]Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. [x]Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. Presiunea diastolica depinde de volemie;
E [x]Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

A. Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. [x]Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. [x]Presiunea diastolica depinde de volemie;
E .Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

A. [x]Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. [x]La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D. La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

A. Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. [x]Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D.[x]La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. [x]La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

A. [x]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C.[x] Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .[x] Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

A. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. [x]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C. Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D [x]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;

A. La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
B. [x]La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
C. La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. [x]In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

A. [x]La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
B. La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
C. [x]La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. [x]In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

A.[x] presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
B.presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
C. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D.[x] presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E..[x] presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

A. presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
B.[x]presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in
tesuturi;
C. [x]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D. presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E.. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
43cmLa capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:
A. [x]presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;
B .[x]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
C. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
D.[x] presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
44cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B.[x] Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C.[x] Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
45cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. [x]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D.[x]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. [x]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;

A. [x]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. [x]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. [x]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. [x]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.[x]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
48cmAlegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. [x]Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. [x]Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E.[x] Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
49cmAlegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. [ x] Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. [x]Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E. Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

A. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

A. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acet ilcolina;
C. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. [x]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
52cmAlegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

A.[x] Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B.[x]Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
E. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
53cmAlegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori

:
A. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. [x]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D.[x] Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
E. [x]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

A.[x]Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin
cerebral;
B. Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin
cerebral;
C.[x]Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilit at ii neuronii centrului
vasoconstrictor;

A.Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
B.[x] Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin
cerebral;
C.Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. [x]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. [x]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excit abilitat ii neuronii
centrului vasoconstrictor;
56cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
A. Mecanismu l de control rinichi - volum sangvin;
B. [x]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. [x]Tansferul bidirect ional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele
circulator;
D. Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
57cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
A. [x]Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. Tansferul bidirect ional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. [x]Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. [x]Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
58cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:
59cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:
B. [x]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
circulator;
60cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
B. [x]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
61cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
circulator;

A.[x] Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B. [x]Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. [x]Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

A. Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B.Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. [x] Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. [x]Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

A. [x] Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. [x] Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. [x] Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

A. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. [x]Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. [x]Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
66cmAlegeti afirmatiile corecte. Monoxidul de azot (NO):
A[x] Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. [x] Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D. Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. [x] Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
67cmAlegeti afirmatiile incorecte. Monoxidul de azot (NO):

A. Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B.[x] Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D.[x]Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
68cmAlegeti afirmatiile corecte. Adenozina:

A. [x]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
B. [x]Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
C. Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
D. Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
E. [x]Acţionează pe receptori specifici-purinergici;
69cmAlegeti afirmatiile incorecte. Adenozina:

A.Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
B. Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
C. [x]Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
D. [x]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
E. Acţionează pe receptori specifici-purinergici;
70cmAlegeti afirmatiile corecte. Endotelina:

A. Are efect opus angiotensinei II;
B. [x]Are efect asemănător angiotensinei II;
C. [x]Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
D. Este un puternic vasodilatator;
E. [x]Este un puternic vasoconstrictor;
71cmAlegeti afirmatiile incorecte. Endotelina:

A. [x]Are efect opus angiotensinei II;
B. Are efect asemănător angiotensinei II;
C. Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
D. [x]Este un puternic vasodilatator;
E. Este un puternic vasoconstrictor;
72cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. In miocard:

a.potenţialul de acţiune este iniţiat prin potenţialele de acţiune din fibrele nervoase simpatice
b.[x]potenţialul de acţiune are o durată mai mare, ca în muşchii scheletici
c.[x]mai mult calciu necesar contracţiei pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potenţialului de acţiune
d.numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
e.[x]potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap
73cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.[x]Potenţialele de acţiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, faţă de cele din
muşchiul scheletic.
b.Celulele nodale sinoatriale au un potenţial de repaus de -90 mV.
c.[x]Potenţialul de acţiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate.
d.Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3
- 0,4 m/sec.
e.[x]Ţesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin
joncţiuni gap.

a.Unda P pe EKG reflectă contracţia atrială
b.Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
c.[x]Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
d [x] Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare.
e. [x]Intervalul PQ măsoară 0,2 sec.
75cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte

a.[x]In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
b.[x]In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16
kDa(120 mmHg).
c.In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
d.[x]In stadiul iniţial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
e.Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depăşeşte presiunea din
atriul stâng.

a.[x]Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale şi tricuspide.
b.Zgomotul I precede unda R pe EKG.
c.[x]Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică şi pulmonară).
d.Zgomotul II are loc în cursul undei T.
e.Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

a.Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic.
b.Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine.
c.[x]Hiperemia reactivă este dată de vasodilataţia produsă prin acumularea de cataboliţi,
d.[x]Activarea simpatică produce vasoconstricţie, în viscere şi piele şi vasodilataţie, în
muşchii scheletici.
e. [x]Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-
tinal.

a.[x]Lichidele circulă între capilare şi ţesuturi, mai ales prin difuziune.
b.[x]Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide.
c.Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară.
d.Toate lichidele care pătrund din capilare în ţesuturi, sunt recuperate în sânge prin cir-
culaţia limfatică.
e.[x]Limfa are aceeaşi compoziţie ionică ca şi plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-
că.
79csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a.musculatura atrială
b.[x]nodului atrio-ventricular
с. fasciculul Hiss
d.reţeaua Purkinje
c.musculatura ventriculară
80cmValvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

a.[x]contracţiei atriale
b.[x]contracţiei izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
c.[x]zgomotului II
d.ejectiei rapide a singelui
e ejectiei lente a singelui
81cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
a.cuprinde numai baro (preso) receptori
b.este aferentă nervului vag
c.[x]este formată din receptori care au proprie-
d.[x]conţine atât baro~ cât şi chemoreceptori
e.[x]declanşează reflexe depresoare
82cmO reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creştere a:

a [x]volumului bătaie
b.tonusului nucleului nervului vag
c.[x]rezistenţei periferice totale
d.[x]activităţii sistemului nervos simpatic
e.activităţii sistemului nervos parasimpatic
83cmO hemoragie poate genera următoarele reacţii compensatorii:

a.[x]vasoconstricţie arterială
b.vasodilatare venoasă
c.[x]creşterea secreţiei de catecolamine
d.[x]creşterea eliberării de HAD
e.bradicardie
84csArteriolele:
a.reprezintă zona de minimă rezistenţă a sistemului vascular
b.participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
c.participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
d.[x]prezintă o bogată inervaţie simpatică
e.sunt influenţate numai pe cale umorală
85cmIn timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

a.activittea sistemului nervos parasimpatic
b.[x]debitul sistolic
c.[x]frecvenţa cardiacă
d.rezistenţa periferică vasculară totală
e.[x]presiunea sistolică
86cmMecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulaţia sistemică sunt asigurate de:

a.[x]reflexe iniţiate de baroceptorii arteriali
b.sistemul renină - angiotensină aldosteron
c.[x]reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotidian
d.[x]mecanisme renale de control a volemiei
e.intervenţia aldosteronului
87csCare din următoarele conductanţe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potenţia-
lului de acţiune ventricular, faţă de repaus:
a. gNa+
b.conductanţa totală a membranei
c. gK+
d. [x]gCa24
e. gCP
88csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
a. musculatura atrială
b nodului atrio-ventricular
c.fasciculul Hiss
d.[x]reţeaua Purkinje
e.musculatura ventriculară
89cmKininele:
a.[x]au intense efecte vasodilatatoare
b.[x]derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare şi mică
c.se formează sub acţiunea glucocorticoizilor
d.sunt activate de către kininaze
e.[x]pot determina creşterea permeabilităţii capilare
90cmPerioada de contracţie izovolumetrică:

a.[x]corespunde cu începutul sistolei ventriculare
b.începe odată cu închiderea valvelor semilunar
c.[x]începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
d.[x]începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
e.este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare şi deschiderea valvelor semilunare
91csCe model experimental puteţi alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de
broască?
a.excitarea electrică a nervului vag
b.administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat şi perfuzat
c.administrarea de acetilcolină pe cordul izolat şi perfuzat
d.[x]administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat şi perfuzat
e. administrarea de noradrenalina pe cordul izolat şi perfuzat
92cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:
a.[x]accelerează ritmul
b.răreşte ritmul
c.opresc inima în diastola
d.[x]cuplează excitaţia cu contracţia
e.[x]determină repolarizare lentă în platou
9 3 cmDin sistemul circulator de presiune joasă fac parte.

a.arteriolele
b.[x]venulele
c.aorta
d [x]trunchiul arterei pulmonare
e. [x]cordul drept
94cmFactorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:

a.[x]circulatori, endotelio-dependenţi
b.circulatori, endotelio-independenţi
c.[x]derivaţi din endoteliu
d.[x]neuromediatori
e.[x]metabolici
95cmSistolă atrială:
a.este urmată de unda P
b.contribuie 70% la umplerea ventriculară
c.[x]determina unda a pe flebogramă
d.[x]determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
e. corespunde zgomotului I
96csCu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

a.unda P
b.undaQ
c.[x]unda R
d.unda T
e.segmentul T-P
97csIn vitro, contracţiile inimii nu sunt influenţate de:

a.temperatură
b.oxigenul din lichidul de perfuzie
c.concentraţia unor ioni
d.mediatorii
e.[x]inervaţia vegetativă
98cmIn timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

a.[x]depolarizarea ventriculară
b.depolarizarea nodulului a-v
c.[x]repolarizarea atrială
d.începutul repolarizării ventriculare
e. repolarizarea apexului
99csIntoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
a.contracţiile musculaturii scheletice
b.creşterea presiunii abdominale
c.negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
d.scăderea presiunii în atriul drept
e. [x]scaderea presiunii abdominale
100csCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.[x]accelerează ritmul
b.opresc inima în diasistolă
c.[x]cuplează excitaţia cu contracţia
d.[x]determină repolarizarea lentă în platou
e.repolarizeaza atriile
101cmPotenţialul de acţiune în fibra miocardicătie lucru

a.[x]are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută
b.este precedat de o depolarizare lentă diastolică
c.[x]începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ şi Na+
d.durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
e [x]durează mai puţin în fibra musculară atrală, faţă de cea ventriculară
102csInchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
a intervalul T-P
b segmentul P-Q
c.[x]complexul QRS
d.segmentul izoelectric S-T
e.unda T
103csCapilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

a.cortexul cerebral
b.hipofiza poslerioară
c.[x]ficat
d.intestinul subţire
e.rinichi

a.[x]reflexe iniţiate de baroreceptori arteriali
b.sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c.[x]reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotic
d.[x]mecanisme renale de control a volemiei
e.[x]intervenţia HAD
105csConstricţia arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creştere a concentraţiei locale de:
a.NO
b.[x]angiotensina II
c.factor natriuretric atrial (FNA)
d.hidrogen ioni (FT)
e.bradikinină
106csCe se înţelege prin automatism cardiac?
a.întreţinerea contracţiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniţi de la sistemul nervos vegetativ
b.producerea unor contracţii ritmice, fără participarea inervaţiei
c.apariţia unor contracţii foarte frecvente
d.[x]generarea unor excitaţii ritmice de către ţesutul excitoconductor nodal
e.generarea contracţiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
107csCare dintre formaţiunile ţesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?

a.[x]nodului sinoatrial
b.fasciculul Hiss
c.nodului atrioventricular
d.reţeaua lui Purkinje
e.după caz, toate formaţiunile pot prelua rolul de centru de comandă
108csIn cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

a.30-40 ml
b.50-60 ml
c.[x]70-80 mi
d.90-100 ml
e.100-110 ml
109csCare este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

a.arteriolar
b.venos
c.[x]capilar
d.arterial
e microcirculaţia
120csTeritoriul vascular cu cea mai mare suprafaţă de schimb (cm2) este reprezentat de:
a.arterele mari
b.arteriole
c.[x]capilare
d.venele mari
e.arterele şi venele mari
121csSectorul vascular de capacitanţă, cu rol îndepozitarea unei mari cantităţi de sânge, este
reprezentat de:
a.artere
b.capilare
c.[x]vene
d.circulaţia pulmonară
e.inima
122Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea?
a.extrasistolele
b.aritmia
c.flutterul atrial
d.fibrilaţia atrială
e.[x]fibrilaţia ventriculară
123cmPresiunea arteriala este intretinuta de.

a. [x]forta de contractie a inimii
b. debitul cardiac crescut
c. [x]elasticitatea vaselor mari
d. volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
e. [x]rezistenta vasculara
124cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

a[x].acelereaza ritmul ;
b.opresc inima in diastola ;
c [x].intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
d.intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
e[x].determina repolarizarea in platou ;
125cmTrecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:

a.fibrele nodale ;
b [x].fasciculele internodale ;
c.fasciculul atrioventricular Hiss ;
d [x].tesutul miocardic ;
e.nici un raspuns corect ;
126csCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
a .creste conductanta membranei pentru Na+ ;
b.creste fluxul intracelular de Cl- ;
c.scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d [x].creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
e.creste conductanta pentru K+ ;
127cmCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice tipice:
a. [x]creste conductanta membranei pentru Na+ ;
c [x].scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d .creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
1. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă:

b!. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării

d. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină

b!. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
d!. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere
şi tegument

a!. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce
vasodilataţie
e!. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra

b. ATP
c. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH

b!. ATP
c!. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH

b. protein kinaza A
c. protein kinaza C
d. calmodulina
e. fosfolipaza C

a. bronhiole
b. iris
c. intestin
d!. arteriole
e. corpul ciliar

e!. acţionează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, şi determină creşterea frecvenţei şi
forţei de contracţie
10. CM. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic:
11. CS. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic şi vegetativ
parasimpatic:


e. nervului vag

a. IP3-Ca2+
b. DAG
c!. AMPc
d. GMPc

a. este electrică
18. CS. Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ şi K+:
19. CM. Care receptori pot fi activaţi prin acetilcolina:

20. CS. Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină:
21. CS. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii:


24. CS. Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ şi K+, la
joncţiunea neuromusculară
26. CS. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă şi la nivelul
joncţiunii neuromusculare
27. CS. Concentraţiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc

vasodilataţie prin stimularea receptorilor



31. CS. Asupra cărui proces are o influenţă mai mare parasimpaticul, faţă de simpatic:
a. vasodilataţie
32. CS. Un medicament, care dilată pupila şi simultan blochează acomodarea cristalinului,
33. CS. Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât şi parasimpatică, asupra
frecvenţei cardiace este:
34. CM. Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive:
35. CS. În timpul reacţiei de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea
efectelor simpaticului, cu excepţia:
b!. sudoraţiei
c. hipertensiunii
e. tahicardiei
36. CS. Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile
simpatice şi parasimpatice pentru că:
37. CS. Pentru stimularea bronhodilataţiei la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se
recomandă:

39. CM. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:

d!. administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantităţii de noradrenalină în circulaţie
e!. administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea
frecvenţei şi forţei de contracţie a miocardului
40(1). CM. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:

b. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării

d!. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă,
noradrenalină

b. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
d. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere
şi tegument

a. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi
produce
vasodilataţie
e. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra
1).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus reprezinta:
a) [ ] potentialul suprafetei externe a membranei;
b) [x] diferenta de potential dintre suprafata interna si cea externa a membranei;
c) [ ] potentialul suprafetei interne a membranei;
d) [ ] fenomenele electrice pe membrana provocate de excitatie;
e) [ ] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
2).
Punctajul: 10cs Valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este:
a) [ ] +20 - +30 V;
b) [x] - 60 - - 90 mV;
c) [ ] - 120 - -
d) [ ] +50 - +90 mV;
e) [ ] -200 - -
---------------------------------------------------------------------
3).
Punctajul: 10cs Potentialul de actiune reprezinta:
a) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
b) [ ] diferenta de potential dintre suprafetele externa si interna a membranei;
c) [x] schimbarea brusca a potentialului de membrana in rezultatul actiunii excitantului pragal
si suprapragal;
d) [ ] nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
4).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de depolarizare a potentialului de actiune este:
a) [ ] fluxul intracelular de Cl-;
b) [ ] fluxul intracelular de K+;
c) [x] fluxul intracelular de Na+;
d) [ ] fluxul extracelular de Na+;
e) [ ] fluxul extracelular de K+;
---------------------------------------------------------------------
5).
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus are durata de:
a) [ ] 10 msec;
b) [ ] 100 msec;
c) [ ] 1 min;
d) [x] este permanent;
e) [ ] 2 sec;
---------------------------------------------------------------------
6).
Punctajul: 10cs Durata potentialului de actiune a fibrei nervoase este:
a) [ ] 0,5 - 1 sec;
b) [ ] 100 - 150 msec;
c) [ ] 20 - 30 sec;
d) [ ] 500 - 700 msec;
e) [x] 0,8 - 1,2 msec;
---------------------------------------------------------------------
7).
Punctajul: 10cs Durata cea mai mare a contractiei este caracteristica pentru:
a) [ ] muschiul striat;
b) [x] muschiul neted;
c) [ ] muschiul cardiac;
d) [ ] muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
---------------------------------------------------------------------
8).
Punctajul: 10cs Fluidul continut in tubii transversali din fibra musculara este:
a) [x] lichid extracelular;
b) [ ] lichid intracelular;
c) [ ] plasma;
d) [ ] limfa;
e) [ ] singe;
---------------------------------------------------------------------
9).
Punctajul: 10cs Cea mai mare viteza de contractie este proprie:
a) [x] muschiului striat;
b) [ ] muschiului neted;
c) [ ] muschiului cardiac;
d) [ ] muschiul striat, cit si muschiul neted, au aceiasi viteza de contractie;
---------------------------------------------------------------------
10).
Punctajul: 10cs Oboseala musculara este mai evidentiata in:
a) [ ] muschiul cardiac;
b) [x] muschiul scheletic;
c) [ ] muschiul neted din viscere;
d) [ ] muschiul neted vascular;
e) [ ] toti muschii obosesc la fel;
---------------------------------------------------------------------
11).
Punctajul: 10cs Ionii de Ca2+ sunt stocati in fibra musculara striata in:
a) [ ] sarcoplasma;
b) [ ] sarcolema;
c) [x] reticul sarcoplasmatic;
d) [ ] mitocondrii;
e) [ ] nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
12).
Punctajul: 10cs In conditii reale tonusul muscular este conditionat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculara;
b) [ ] frecventa de stimulare a unei singure unitati motorii;
c) [ ] numarul de miofibrile;
d) [x] numarul de unitati motorii in actiune si frecventa impulsurilor spontane in ele;
e) [ ] ionii de calciu;
---------------------------------------------------------------------
13).
Punctajul: 10cs Fibrele musculare scheletice sint inervate de:
a) [ ] ganglionul simpatic;
b) [x] neuronii din coarnele anterioare medulare;
c) [ ] ganglionul parasimpatic;
d) [ ] corpul geniculat;
---------------------------------------------------------------------
14).
Punctajul: 10cs Interacţiunea dintre proteinele contractile (actina, miozina) este determinata
de cresterea concentraţiei sarcoplasmice a:
a) [x] calciului;
b) [ ] clorului;
c) [ ] sodiului;
d) [ ] potasiului;
e) [ ] magneziului;
---------------------------------------------------------------------
15).
Punctajul: 10cs In cursul contractiei izometrice:
a) [ ] lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
b) [x] muschiul isi modifica tensiunea, lungimea raminind constanta;
c) [ ] muschiul se alungeste si tensiunea scade;
d) [ ] muschiul se scurteaza limitat, iar tensiunea creste progresiv;
---------------------------------------------------------------------
16).
---------------------------------------------------------------------
17).
Punctajul: 10cs .In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de
actiune, excitabilitatea fibrei musculare creste:
a) [ ] refractara absoluta;
b) [ ] refractara relativa;
c) [x] postpotentialului negativ;
d) [ ] postpotentialului pozitiv;
---------------------------------------------------------------------
18).
Punctajul: 10cs In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de
actiune, excitabilitatea fibrei musculare este scazuta, insa fibra nu este inexcitabila:
b) [x] refractara relativa;
c) [ ] postpotentialului negativ;
d) [ ] depolarizarii;
---------------------------------------------------------------------
19).
Punctajul: 10cs Contractia musculara izotonica se caracterizeaza prin:
a) [ ] modificarea tensiunii si lungimii muschiului;
b) [ ] scurtarea muschiului cu tensiune variabila;
c) [x] scurtarea muschiului cu tensiune constanta;
d) [ ] modificarea tensiunii muschiului cu lungime constanta;
---------------------------------------------------------------------
20).
Punctajul: 10cs In cursul perioadei de latenta a contractiei muschiului au loc următoarele
procese, in afara de unul care este fals:
a) [ ] potentialul de actiune se propaga pe suprafata externa a fibrei musculare si patrunde in
tubii "T";
b) [x] influxul de K+ in celula;
c) [ ] eliberarea ionilor de calciu;
d) [ ] hidroliza unei molecule de ATP;
e) [ ] eliberarea caldurii de activare;
---------------------------------------------------------------------
21).
Punctajul: 10cs Care este succesiunea corecta a fazelor contractiei musculare unice:
a) [ ] perioada latenta, relaxare, contractie;
b) [x] perioada latenta, contractie, relaxare;
c) [ ] relaxare, contractie, perioada latenta;
d) [ ] contractie, relaxare, perioada latenta;
---------------------------------------------------------------------
22).
Punctajul: 10cs .Prag de excitatie se numeste:
a) [ ] valoarea maxima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de
actiune;
b) [ ] valoarea medie a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de
actiune;
c) [x] valoarea minima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de
actiune;
d) [ ] valoarea excitantului ce provoaca raspuns local;
---------------------------------------------------------------------
23).
Punctajul: 10cs Care din aceste afirmatii este corecta:
a) [ ] excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egala;
b) [x] excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decit a fibrei musculare;
c) [ ] excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decit a fibrei nervoase;
d) [ ] excitabilitatea nu poate fi comparata;
---------------------------------------------------------------------
24).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii este corecta:
a) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
b) [ ] pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decit a fibrelor nervoase;
c) [x] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decit a fibrelor musculare;
d) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decit a fibrelor musculare;
---------------------------------------------------------------------
25).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare depinde de:
a) [ ] distanta dintre electrozii de excitatie;
b) [ ] natura excitantului;
c) [ ] durata actiunii excitantului;
d) [x] proprietatile biofizice ale membranei;
---------------------------------------------------------------------
26).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare este:
a) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca un raspuns local;
b) [x] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca potentialul de actiune;
c) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca si raspuns local si potentialul de
actiune;
d) [ ] toate raspunsurile corecte;
e) [ ] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
27).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase mielinice excitatia se propaga:
a) [ ] excitind consecutiv toate portiunile membranei:
b) [x] prin salturi;
c) [ ] folosind ambele mecanisme (A si B);
d) [ ] nici un raspuns corect:
---------------------------------------------------------------------
28).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase amielinice excitatia se propaga:
a) [x] excitand consecutiv toate portiunile membranei:
b) [ ] prin salturi ;
---------------------------------------------------------------------
29).
Punctajul: 10cs In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea maiu mare labilitate
este:
a) [x] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [ ] sinapsa neuro-musculara;
d) [ ] nervul si muschiul;
e) [ ] nervul si sinapsa neuromusculara;
---------------------------------------------------------------------
30).
Punctajul: 10cs .In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea mai mica labilitate
este:
a) [ ] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [x] sinapsa neuro-musculara;
e) [ ] nervul si sinapsa neuro-musculara;
---------------------------------------------------------------------
31).
Punctajul: 10cs Care element al sinapsei neuromusculare elimina mediator:
a) [x] membrana presinaptica;
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
32).
---------------------------------------------------------------------
33).
Punctajul: 10cs Rolul colinesterazei in functionarea sinapsei este:
a) [ ] accelereaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [x] scindeaza acetilcolina legata cu colinoreceptori;
c) [ ] mareste concentratia de acetilcolina in spatiul sinaptic;
d) [ ] impedica asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
---------------------------------------------------------------------
34).
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de actiune al miorelaxantilor naturali (curare) si
sintetici (d-tubocurarina, diplacina):
a) [ ] blocheaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [ ] scindeaza acetilcolina;
c) [x] blocheaza colinoreceptorii de pe membrana postsinaptica;
d) [ ] impiedica sinteza acetilcolinei in butonul sinaptic;
e) [ ] blocheaza miscarea moleculelor de acetilcolina in spatiul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
35).
Punctajul: 10cs Integritatea pur functionala a nervului este dereglata prin:
a) [ ] legaturarea nervului;
b) [ ] intinderea excesiva a nervului;
c) [ ] sectionarea nervului;
d) [x] actiunea cu novocaina;
---------------------------------------------------------------------
37).
Punctajul: 10cs Viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A alfa este de (m/sec):
a) [ ] 40-70;
b) [x] 70-120;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 3-18;
e) [ ] 5-15;
---------------------------------------------------------------------
38).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor nervoase de tip B intra:
a) [ ] fibrele aferente de la receptorii atingerii;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii musculari;
c) [ ] fibrele eferente spre fusurile musculare;
d) [x] fibre preganglionare vegetative;
e) [ ] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
39).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la proprietatile sinaptice sunt corecte cu
exceptia:
a) [ ] prin sinapsa excitatia se transmite unilateral;
b) [ ] a transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
c) [ ] amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator care actioneaza
asupra receptorilor postsinaptici;
d) [ ] la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptica participa ionii de Ca 2+;
e) [x] potentialul postsinaptic se supune legii "Totul sau nimic";
---------------------------------------------------------------------
40).
Punctajul: 10cs .In sinapsele neuro-musculare acetilcolina este scindata de urmatoarea
enzima:
a) [ ] monoaminoxidaza;
b) [x] colinesteraza;
c) [ ] cateholmetiltransferaza;
d) [ ] toate;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
41).
Punctajul: 10cs La administrarea miorelaxantilor moartea survine prin:
a) [x] paraliziea muschilor respiratori si asfixie;
b) [ ] tetanos muscular;
c) [ ] stop cardiac;
d) [ ] edem cerebral;
e) [ ] stress;
---------------------------------------------------------------------
42).
Punctajul: 10cs Mediatorul de transmisie prin sinspsa neuro-musculara este:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] noradrenalina;
c) [x] acetilcolina;
d) [ ] serotonina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
43).
Punctajul: 10cs Membrana postsinaptica contine urmatoarele tipuri de canale ionice :
a) [ ] voltaj dependente pentru Na+;
b) [ ] voltaj dependente pentru K+;
c) [ ] voltaj dependente pentru Ca2+;
d) [x] chemodependente;
e) [ ] nu exista canale ionice:
---------------------------------------------------------------------
44).
Punctajul: 10cs Viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este (m/sec):
a) [ ] 3-18;
b) [ ] 5-15;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 4-8;
e) [x] 0,5-2;
---------------------------------------------------------------------
45).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor de tip C intra:
a) [ ] fibrele aferente de la proprioreceptorii musculari;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii de presiune;
c) [ ] fibrele aferente de la receptorii pentru cald;
d) [x] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
46).
Punctajul: 10cs Rata defuziunii este determinata de:
a) [ ] cantitatea de substanta existenta;
b) [ ] viteza miscarii cinetice;
c) [ ] numarul porilor membranei;
d) [ ] gradientul de concentratie;
e) [x] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
47).
Punctajul: 10cs Pentru care substante membrana este cea mai permeabila:
a) [ ] glucoza;
b) [x] apa;
c) [ ] Cl-;
d) [ ] K+;
e) [ ] Na+;
---------------------------------------------------------------------
48).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de repolarizare a potentialului de actiune este:
a) [ ] fluxul intracelulare de Na+;
b) [ ] fluxul extracelular de Na+;
c) [x] fluxul extracelular de K+;
d) [ ] fluxul intracelular de K+;
e) [ ] fluxul extracelular de Cl-;
---------------------------------------------------------------------
49).
Punctajul: 10cs Pentru aparitia potentialului de repaus rolul primordial il joaca:
a) [x] ionii de K+;
b) [ ] ionii de Na+;
c) [ ] ionii de Cl-;
d) [ ] anionii;
e) [ ] ionii de Ca2+;
---------------------------------------------------------------------
51).
Punctajul: 10cs Excitabilitatea tesutului va fi mai mare daca pragul de excitatie va fi egal cu:
a) [ ] 5V;
b) [ ] 7V;
c) [x] 2V;
d) [ ] 4V;
e) [ ] 9V;
---------------------------------------------------------------------
52).
Punctajul: 10cs Cum se determina nivelul excitabilitatii muschiului la om:
a) [x] prin determinarea pragului de excitare;
b) [ ] prin masurarea valorii potentialului de repaus;
c) [ ] prin masurarea valorii potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
53).
Punctajul: 10cs .Hiperpolarizarea apare ca urmare a :
a) [ ] fluxul continuu a ionilor de Na+ in celula;
b) [ ] fluxul de Na+ din celula;
c) [ ] fluxul ionilor de Ca2+ din celula;
d) [x] fluxul continuu a ionilor de K+ din celula in spatiul extracelular;
---------------------------------------------------------------------
54).
Punctajul: 10cs In timpul oboselii in muschi:
a) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
b) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid lactic;
c) [x] se mareste cantitatea de acid lactic;
d) [ ] se maresc rezervele de glicogen;
e) [ ] se mareste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
---------------------------------------------------------------------
55).
Punctajul: 10cs Intensitatea minima a unui curent electric care aplicat pe nerv determina un
răspuns din partea acestuia sau a muşchiului pe care il deserveste se numeşte:
a) [x] reobaza;
b) [ ] timp util;
c) [ ] cronaxie;
d) [ ] intensitate subliminală;
e) [ ] intensitate supraliminala.
---------------------------------------------------------------------
56).
Punctajul: 10cs Stimulul supraliminar declanseaza un impuls nervos care, fata de impulsul
determinat de stimulul prag, este:
a) [ ] dublu;
b) [x] egal;
c) [ ] mai mare;
d) [ ] mai mic;
e) [ ] jumatate.
---------------------------------------------------------------------
57).
Punctajul: 10cs Care din reactiile de mai jos pot sa aiba loc sub actiunea preparatelor de tipul
curare :
a) [ ] apare potentialul postsinaptic de excitatie si apoi potentialul de actiune;
b) [ ] potentialul postsinaptic excitator este , potentialul de actiune nu apare ;
c) [ ] potentialul de actiune apare fara potentialul postsinaptic excitator;
d) [ ] toate raspunsurile corecte ;
e) [x] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
58).
Punctajul: 10cs Cum este diferenta dintre excitabilitatea unui muschi si nervul care il
inerveaza daca potentialul de membrana a muschiului s-a micsorat:
a) [ ] diferenta foarte marita;
b) [ ] diferenta moderat marita ;
c) [x] diferenta micsorata;
d) [ ] diferenta neschimbata;
---------------------------------------------------------------------
59).
Punctajul: 10cs Care este influenta miorelaxantilor in sinapsa neuro-musculara:
a) [ ] blochiaza eliminarea acetilcolinei din terminatiunea presinaptica;
b) [ ] distruge acetilcolina in fanta sinaptica;
c) [ ] distruge colinesteraza;
d) [x] blochiaza colinoreceptorii membranei postsinaptice;
e) [ ] activeaza colinesteraza;
---------------------------------------------------------------------
60).
Punctajul: 10cs Dimensiunile caror zone a sarcomerului nu se schimba in urma contractiei
musculare:
a) [ ] zona I;
b) [ ] zona H;
c) [x] zona A;
---------------------------------------------------------------------
61).
Punctajul: 10cs Care din ionii enumerati determina cuplarea excitatie-contractie:
a) [ ] ionii de Mg2+;
b) [ ] ionii de Na+;
c) [ ] ionii de Cl-;
d) [x] ionii de Ca2+;
e) [ ] .ionii de H+;
---------------------------------------------------------------------
62).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de
tropomiozina:
a) [x] troponina T;
b) [ ] troponina I;
c) [ ] troponina C;
---------------------------------------------------------------------
63).
Ca2+:
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina C;
c) [ ] troponina I;
---------------------------------------------------------------------
65).
Punctajul: 10cs Cea mai mica labilitate este la :
a) [ ] fibrele nervoase senzitive;
b) [ ] fibrele nervoase motorii;
c) [ ] fibrele musculare netede;
d) [ ] fibrele musculare rapide;
e) [x] aparatul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
68).
Punctajul: 10cs Relaxarea muschiului neted poate fi provocata de:
a) [ ] adenozina;
b) [ ] acidul lactic;
c) [ ] ionii de potasiu;
d) [ ] scaderea concentratiei ionilor de Ca++;
---------------------------------------------------------------------
69).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate
puternica fata de actina :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina I;
c) [ ] troponina C;
d) [ ] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
70).
Punctajul: 10cs Capul miozinic are urmatoarea proprietate:
a) [ ] se uneste cu troponina C;
b) [ ] se uneste cu troponina T;
c) [x] functie ATF -azica;
d) [ ] se uneste cu troponina I;
---------------------------------------------------------------------
71).
Punctajul: 10cs Proteina calsechestrina care se afla in reticulul sarcoplasmatic al muschiului:
a) [ ] micsoreaza cantitatea de stocaj de Ca in reticul ;
b) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl-;
c) [ ] micsoreaza permeabilitatea pentru ionii de K+;
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de K+;
e) [x] mareste cantitatea de Ca stocat in reticul;
---------------------------------------------------------------------
72).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la muschiul neted multiunitar sunt corecte cu
exceptia:
a) [ ] fibrele sunt separate;
b) [ ] fiecare fibra este inervata de o singura fibra nervoasa;
c) [ ] este controlata mai ales de stimuli nervoasi;
d) [ ] fiecare fibra functioneaza separat;
e) [x] sunt muschi viscerali;
---------------------------------------------------------------------
73).
Punctajul: 10cs Toate afirmatile referitoare la muschiul neted monounitar sunt corecte cu
exceptia:
a) [ ] fibrele sunt unite intre ele prin jonctiuni strinse (de tip "gap");
b) [ ] excitatia este transmisa de la o fibra la alta;
c) [ ] toate fibrele se contracta impreuna;
d) [ ] se pot excita prin intindere;
e) [x] sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
---------------------------------------------------------------------
85).
Punctajul: 10cs Pentru membrana celulara este propriu:
a) [ ] bistratul lipidic;
b) [ ] canale proteice;
c) [ ] proteine carier;
d) [ ] proteine receptori;
---------------------------------------------------------------------
87).
Punctajul: 10cm Potentialul de repaus este determinat de:
a) [x] diferenta de concentratii a ionilor pe ambele parti a membranei;
b) [ ] actiunea excitantului;
c) [ ] permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
d) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
---------------------------------------------------------------------
89).
Punctajul: 10cs Daca actionam asupra membranei cu o toxina care blocheaza canalele de Na
apare:
a) [ ] micsorarea potentialului de repaus;
b) [x] marirea potentialului de repaus;
c) [ ] potentialul de actiune;
d) [ ] raspunsul local;
---------------------------------------------------------------------
101).
Punctajul: 10cs Osmoza este:
a) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde
presiunea hidrostatică şi coloidosmotică sunt mai mari, spre compartimentul unde acestea sunt
mai scăzute;
b) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde
concentraţia soluţiei este mai mare, spre cel în care concentraţia este mai mică;
c) [ ] deplsarea solvitului în gradient de concentraţie;
d) [ ] deplasarea solvitului оn gradient electrochimic;
e) [x] deplasarea solventului printr-o membrană semipermeabilă, din compartimentul unde
concentraţia este mai mică, spre cel în care concentraţia soluţiei este mai mare;
---------------------------------------------------------------------
102).
Punctajul: 10cs Difuziunea netă a apei prin membranele cu permeabilitate selectivă se face
prin:
a) [ ] filtrare;
b) [ ] ultrafiltrare;
c) [ ] solvent drag;
d) [x] osmoză;
e) [ ] difuziune neionică;
---------------------------------------------------------------------
103).
Punctajul: 10cs Rata de difuzine a unei particule prin membrana celulară creşte dacă:
a) [ ] suprafaţa membranei scade;
b) [ ] grosimea membranei creşte;
c) [ ] dimensiunile particulei cresc;
d) [ ] gradientul de concentraţie a particulei scade;
e) [x] liposolubilitatea particulei creşte;
---------------------------------------------------------------------
109).
Punctajul: 10cs Pompa de Na+-K+:
a) [ ] introduce K+ în celulă;
b) [ ] menţine volumul celular;
c) [ ] este inhibată de glicozizi cardiaci;
d) [ ] evacuează Na+ din celulă;
---------------------------------------------------------------------
110).
Punctajul: 10cs .Sarcolema fibrei musculare scheletice este:
a) [ ] uniform sensibilă la acetilcolină;
b) [ ] insensibilă la acetilcolină;
c) [x] sensibilă la acetilcolină doar la nivelul joncţiunii neuromusculare;
d) [ ] sensibilă la acid glutamic la nivelul joncţiunii neuromusculare;
e) [ ] uniform sensibilă la acid glutamic;
---------------------------------------------------------------------
111).
Punctajul: 10cs Ionii de Ca2+ sunt stocaţi în fibra musculară striată în:
a) [ ] sarcoplasmă;
b) [ ] sarcolemă
c) [x] reticulul endoplasmatic, оn cisterne;
d) [ ] mitocondrii;
e) [ ] nici un răspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
112).
Punctajul: 10cs În condiţii normale, tonusul muscular este determinat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculară;

b) [ ] frecvenţa de stimulare a unei singure unităţi motorii;
c) [ ] miofibrile;
d) [x] numărul unităţilor motorii în acţiune şi frecvenţa lor de descărcare;
e) [ ] ionii de Ca2+;
---------------------------------------------------------------------
113).
Punctajul: 10cs Activatorul care realizează interacţiunea dintre proteinele musculare
contractile este :
a) [x] calciul;
b) [ ] clorul;
c) [ ] sodiul;
d) [ ] potasiul;
e) [ ] magneziul;
---------------------------------------------------------------------
114).
Punctajul: 10cs Unitatea funcţională a muşchiului striat este:
a) [ ] sarcomerul;
b) [ ] placa motorie;
c) [ ] fibra musculară;
d) [x] unitatea motorie;
e) [ ] fusul neuromuscular Kuhne.
---------------------------------------------------------------------
115).
Punctajul: 10cs Următoarele procese au loc în cursul perioadei de latenţă a contracţiei. Unul
este greşit:
a) [ ] potenţialul de acţiune se răspîndeşte pe suprafaţa externă a fibrei musculare şi pătrunde
prin tubulii "T";
b) [x] influx de K+ în celulă;
c) [ ] eliberare de Ca2+;
e) [ ] Eliberarea căldurii de activare.
---------------------------------------------------------------------
117).
Punctajul: 10cs În ce constă activitatea motorie spontană a muşchilor netezi viscerali?
a) [ ] unde lente electrice;
b) [ ] variaţia potenţialului de repaus;
c) [ ] modificarea frecvenţei potenţialelor de acţiune;
d) [ ] activitate independentă de inervaţie;
e) [x] toate răspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
118).
Punctajul: 10cs Stimularea repetată a fibrei musculare scheletice determină contracţie
tetanică deoarece concentraţia intracelulară a uneia din următoarele substanţe creşte şi rămîne
la nivele ridicate. Despre cine este vorba?
a) [ ] Na+;
b) [ ] K+;
c) [ ] troponina;
d) [ ] ATP;
e) [x] Ca2+.
---------------------------------------------------------------------
119).
Punctajul: 10cs Care din următoarele proteine musculare au rol important în contracţie, atît în
muşchii netezi, cît şi în cei striaţi?
a) [ ] calmodulina;
b) [ ] troponina;
c) [ ] tropomiozina;
d) [x] actina;
e) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei.
---------------------------------------------------------------------
120).
Punctajul: 10cs Оn cursul procesului de cuplare excitaţie-contracţie în muşchiul neted, ionii
de Ca2+ sunt eliberaţi din reticulul sarcoplasmic cu ajutorul :
a) [x] inozitol trifosfatului;
b) [ ] protein kinazei C;
c) [ ] diacil glicerolului;
d) [ ] AMP-ului ciclic;
e) [ ] calmodulinei.
---------------------------------------------------------------------
121).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii privind transmiterea impulsului nervos la
nivelul plăcii neuromusculare este adevărată?
a) [ ] are loc o modificare a cantităţii de acetilcolinesterază, care creşte;
b) [ ] este asociată cu un influx de K+ prin sarcolemă;
c) [ ] are loc o scădere sub normal a nivelului Mg2+;
d) [ ] nu este afectată de creşterea la maxim a frecvenţei de stimulare în în fibra nervoasă;
e) [x] este dependentă de cantitatea de acetilcolină eliberată de terminaţia axonică a
motoneuronului.
---------------------------------------------------------------------
122).
Punctajul: 10cs În care din următoarele situaţii are loc creşterea maximă a tensiunii
musculare?
a) [ ] la scăderea Ca2+ extracelular;
b) [ ] la creşterea Mg 2+ extracelular;
c) [ ] оn cursul tetanosului incomplet;
d) [x] оn cursul tetanosului maximal complet;
e) [ ] în cursul sumării a două secuse.
---------------------------------------------------------------------
123).
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie-contracţie în muşchiul neted este iniţiată de fixarea ionilor
de Ca2+ la:
a) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei;
b) [x] calmodulina;
c) [ ] troponina;
e) [ ] protein kinaza A.
---------------------------------------------------------------------
124).
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie - contracţie în muşchii scheleteci implică următoarele
evenimente cu excepţia uneia:
a) [ ] producerea potenţialului local terminal de placă;
b) [x] fixarea ionilor de Ca2+ la miozină;
c) [ ] formarea legăturilor ciclice temporare între actină şi miozină;
d) [ ] depolarizarea de-a lungul tubilor transverşi;
e) [ ] hidroliza ATP-ului.
---------------------------------------------------------------------
125).
Punctajul: 10cs Ce elemente şi în ce ordine participă în transmiterea neuromusculară la
nivelul fibrelor musculare scheletice:
a) [ ] acetilcolina , Cl-, Na+;
b) [x] acetilcolina, Na+ , K +;
c) [ ] acetilcolina, K+ , Na+;
d) [ ] acetilcolina, Ca2+ , Na+ ;
e) [ ] noradrenalina, Na+ , K+ .
---------------------------------------------------------------------
126).
Punctajul: 10cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
a) [ ] stimularea fibrelor musculare scheletice pentru a se contracta;
b) [x] menţinerea activităţii în fibrele aferente Ia în cursul contracţiei musculare;
c) [ ] generarea activităţii în fibrele aferente Ib;
d) [ ] detectarea lungimii de repaus a muşchilor scheletici;
e) [ ] оmpiedicarea muşchilor de a produce o forţă musculară prea mare.
---------------------------------------------------------------------
127).
Punctajul: 10cs Tropomiozina are următoarele roluri în fibra musculară scheletică:
a) [ ] favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
b) [ ] favorizează polimerizarea actinei globulare;
c) [ ] generează ATP;
d) [ ] stabilizează moleculele de miozină;
e) [x] stabilizează miofilamentele de actină, acţionînd ca o proteină de relaxare, care împiedică
interacţiunile dintre zonele active ale miofilamentelor de actină şi miozină.
---------------------------------------------------------------------
128).
Punctajul: 10cs La nivelul receptorilor de tip N, acetilcolina acţionează avînd ca mesager
secund :
a) [ ] inozitol trifosfatul;
b) [ ] diacil glicerolul;
c) [ ] AMP - ul ciclic;
d) [ ] toate răspunsurile corecte;
e) [x] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
131).
Punctajul: 10cs Potenţialul miniatural de placă motorie este rezultatul:
a) [x] producerii cuantelor de neuromediator;
b) [ ] acţiunii unei singure molecule de neuromediator;
c) [ ] creşterii conductanţei ionilor de Ca2+ în terminaţiile postsinaptice;
d) [ ] producerii unei cuante de neuromediator în urma invaziei potenţialului de acţiune în
terminaţiile presinaptice;
e) [ ] toate raspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
132).
Punctajul: 10cs Pentru care muşchi este valabilă legea "tot sau nimic" în cursul contracţiei?
a) [ ] striat;
b) [ ] neted;
c) [x] cardiac;
d) [ ] striat şi cardiac;
---------------------------------------------------------------------
136).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
Punctajul: 10cs Arcul reflex este:
a) [ ] reactia de raspuns a organismului la excitarea receptorilor;
b) [ ] calea de la sistemul nervos central pana la organul efector;
c) [x] calea de la receptori pana la organul efector;
d) [ ] calea de la receptori pana la sistemul nervos;
---------------------------------------------------------------------
144).
Punctajul: 10cs Sumatia PPSE provoaca aparitia potentialului de actiune pe:
a) [ ] membrana postsinaptica;
b) [ ] membrana somei neuronului;
c) [ ] membrana dendritelor;
d) [ ] membrana axonului in strangulatia Ranvie;
e) [x] segmentul initial al axonului;
---------------------------------------------------------------------
151).
Punctajul: 10cs Particularitatile transmiterii excitatiei prin centrul nervos:
a) [ ] convergenta ;
b) [ ] postactiunea;
c) [ ] transformatia ritmului;
d) [ ] facilitarea;
---------------------------------------------------------------------
153).
Punctajul: 10cs Inhibitia pesimala este provocata de :
a) [ ] hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
b) [ ] depolarizarea membranei postsinaptice;
c) [ ] actiunea mediatorului inhibitor;
d) [x] depolarizarea stabila;
---------------------------------------------------------------------
156).
Punctajul: 10cs Neuropeptidele sunt:
a) [ ] factorii de eliberare hipotalamici;
b) [ ] peptidele hipofizare;
c) [ ] peptidele somnului;
d) [ ] endorfinele si enkefalinele;
---------------------------------------------------------------------
159).
Punctajul: 10cs Mediatorul trece prin membrana presinaptica:
a) [ ] prin canale voltaj dependente;
b) [ ] prin canale activate chimic;
c) [x] prin exocitoza;
d) [ ] prin transport activ;
e) [ ] prin difuzie;
---------------------------------------------------------------------
160).
Punctajul: 10cs Care structură are mai multe canale de sodiu voltajdependente:
a) [ ] membrana somei neuronului;
b) [x] membrana segmentului initial al axonului;
d) [ ] au acelas numar de canale;
---------------------------------------------------------------------
163).
Punctajul: 10cs Proprietăţile fundamentale ale reflexelor sunt:
a) [ ] unidirecţionalitatea;
b) [ ] convergenţa şi divergenţa;
c) [ ] fatigabilitatea şi facilitatea,
d) [ ] iradierea şi ocluzia;
e) [x] toate răspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
1. Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ
 Hormonii cresterii
 Mineralocortizoizii
 Hormonii glucocorticoizii
 Surplusul de hormini tiroizi
 Insulina
2. Neurotransmitatorul excitator cel mai frecvent in creier:

o GABA+
o GnRH
o glicina
o glutamate
3. In conditii fiziologice,efectul caloric al hormonilor tiroidieni este produs prin:

 cresterea activitatii Na+-K+-ATP-azei memranare
o interactiunea cu un sistem de receptori din membranele celulelor tinta
o decuplarea fosforilarii oxidative
o stimularea activitatii neuropsihice
o cresterea numarului mitocondriilor in celulele tinta
4. Selectati adevarat sau fals (despre PTH)

a) hormonul paratiroid stimuleaza producerea de OPGL F
b) hormonal paratiroid se uneste cu receptorii intracelulari F
c) hormonal paratiroid NU este secretat de glanda paratiroida F
d) hormonal paratiroideste un derivate al tirozinei F
e) receptorii pentru hormonal paratiroid se afla in osteocite A
5. hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:

 Hormonul foliculostimulant
 Hormonal luteinizant
 Hormonul antidiuretic
 Gonadotropina corionica
 Progesteronul
6. La femei secretia de gonadostropina este reglata de:

 Estradiol prin feed-back pozitiv
 Estradiol prin feed-back negativ
 Adrenalina
 Testosteron prin feed-back negatic
 Hormonal de eliberare hipotalamic
7.Cuplarea acetilcolinei cu M2 colinoreceptorii se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:

o Depolarizarea prin influx in celula a ionilor de K+
 Reducerea concentratiei cAMP
o Inhibarea PLC
o Stimularea PLC (fosfolipaza C)
o Marirea concentratiei cAMP
8.Boala Cushing este determinate de :
 Hipoplazia cortexului suprarenal
 Cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara
 Hiperplazia cortexului suprarenal
 Scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara
 Cresterea secretiei de androgeni
9. Hormonii care pot determina un bilant negativ al azotului sunt:

 STH-ul
 Cortizolul
 Adrenalina
 Glucagonul
 Hormonii tiroidieni in exces
10. Ce receptori sunt prezentati in imagine
 M3 colinoreceptor
 M4 colinoreceptor
 M2 colinoreceptor
11.Care sunt elementele comune in organizarea sistemului nervos somatic si vegetativ parasimpatic
o Receptorii la nivel de organ efector
o Receptorii la nivel ganglionar
 Neuromediatorii la nivel de organ efector
o Localizarea neuronilor in maduva spinarii
o Neuromediatia la nivelul ganglionilor
12. Stimularea caror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ si K+,la jonctiunea
neuromusculara
o Alfa-2-adrenergici
o Beta-2- adrenergici
o Alfa-1- adrenergici
 Nicotinici colinergici
o Muscarinici colinergici
13. In figura alaturata este reprezentata calea eferenta a sistemului nervos parasimpatic. Numiti tipul de
fibre numerotate cu cifra 2
o Adrenergice
o dopaminergice
 Colinergice
o Histaminergice
o Serotoninergice
14. In figura alaturata este reprezentat calea eferenta din sistemul nervos simpatic.
Indicati denumirea neuronului numerotat cu cifra 1:
o Glicinergic
o Adrenergic
 Acetilcolinegic
o Serotoninergic
o Dopaminergic
15. Indicati neuromediatorii si hormonal marcate prin “?”
 Serotonina
 GABA
 Adrenalina
 Acetilcolina
 Melatonina
16. Specific ce lipseste in imagine
o PLC
o PkA
 DAG
o GMPc
o AMPc
17.Mecanismul de actiune comun la nivelul receptorilor beta-1 si beta-2 adrenergici este:

o IP3-Ca2+
o GMPc
o DAG
 AMPc
o Nu folosesc mesageri secunzi
18. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivelul ganglionar,nu insa si la nivelul jonctiunii
neuromusculare
o Beta-1-adrenergici
 Nicotinici colinergici
o Alfa-1- adrenergici
19. Hormonul cel mai active al glandei tiroide este:

o Tiroxina
o Tirozina
o Acidul triiodtiroacetic
 Triiodtironina
o Tireoglobulina
20.Receptorii prin intermediul carora se inhiba adenilatciclaza sunt urmatorii:

 β1 adrenoreceptori
 α1 adrenoreceptori
 α2 adrenoreceptori
 M2 colinoreceptori
21.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte
 Administrarea unui medicament blocant al cnversiei L-DOPA in dopamine,determina scaderea
cantitatii de noradrenalina in circulatie
 Nicotina,in cantitati mici,scade producerea de acetilcolina in ganglionii simpatico
 Fiziostigmina,inhibitor acetilcoliesterazic,scade secretia de glucagon
 Axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatico
 Administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici,produce scaderea
frecventei si fortei de contractie a miocardului
22.care din urmatoarele afirmatii nu este corecta:

 Lantul laterovertebral simpatic se intinde din regiunea cervicata,pina in regiunea sacrala a
maduvei spinarii
 Diametrul venelor sanguine este reglat in totalitate de catre sistemul nervos simpatic
 Acetilcolina este secretata si de catre unele finre posteganglionare simpatico
 Fibrele preganglionare simpatico secreta noradrenalina
 Neuronii preganglionari simpatici se afla in segmentele medulare T1-T2
23. Unei femei de 30 de ani ii este administrat cortizol pentru tratamntul unei boli autoimmune. Care
dintre urmatoarele este cel mai probabil sa apara?
o Cresterea masei muscular
o Hipoglicemia intre mese
 Cresterea secretiei de insulin
o Cresterea secretiei de cortizol
o Cresterea secretiei de ACTH
24.care din urmatoarele afirmatii NU este corecta

 Papiloconstructia se produce prin stimularea nervilor simpatici
 Motilitatea gastrointestinala creste la stimularea vagala
 Glicogenoliza hepatica poate fi data de catre adrenalina secretata de catre glanda
medulosuprarenala
 Activarea simpatico produce vasodilatatia in muschii scheletici si vasoconstructia in viscera si
tegument
 Stimularea vagala produce tahicardie
25. O scadere a secretiei de cortizol poate duce la:

o Cresterea gluconeogenezei hepatice
o Scaderea secretiei de ACTH
 Creste lipogeneza
o Cresterea glicemiei
o Reduce concentratia somatomedinelor in plasma
26. care din urmatoarele afirmatii este corecta

o Reducerea gluconeogenezei la actiunea cortizolului
o Reducerea gluconeogenezei la actiunea glucagonului
o Intensificarea glicogenolizei in fibre musculare la actiunea glucagonului
 Intensificarea glicogenolizei in ficat la actiunea glucagonului
o Cortizolul reduce captarea glucozei de catre fibrele musculare
27. Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt
 Stimularea sintezei glicogenului
 Scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi
 Scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza
 Cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi
 Marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza
28. Tiroxina fiziologica active se gaseste in una din urmatoarele forme

o Ca o glucoronida
o Legata de prealbumina
 Nelegata,libera
o Legata de albumina
o Legata de globulina
29. Somatotropul
 Scade utilizarea glucozei in scop energetic
 Miscoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe
 Scade concentratia glucozei in singe
 Mareste utilizarea glucozei in scop energetic
 Mareste depozitele de glicogen
30.Hormonii mineralocarticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul

 Tubului contort distal
 Glomerurului renal
 Tubului colector
 Tubului contort proximal
 Ansa lui Henle
31.Secretia de HAD este stimulate in caz de:

o Scadere a osmolaritatii plasmei
 Hemoragii
o Ingestii de alcool
o Expunere la frig
o Ortostatism
32.Selectati afirmatiile adevarate referitor tiriotropina (TSH)

 Este sintetizata de catre hipotalamus
 Sinteza si eliberareade TSH este stimulate de hormonal TRH
 Hormonii tiroidieni inhiba sinteza si secretia TSH
 Nu intervine in metabolismul iodului
 Actioneaza asupra glandei tiroidiene,stimulind doar sinteza de T3 si T4
33.Glanda medulosuprarenala se caracterizeaza prin
 Receptori nicotinici pe celulele cromafine
 Mediatia sinaptica colinergica
 Secretia de adrenalina 50% si de noradrenalaina 50% in circulatie
 Sinapsa directa a fibrelor preganglionare simpatico pe celulele cromafine
 Secretia de adrenalina 20% si de noradrenalina 80% in circulatie
34.Angiotensina II
 Este secretata de rinichi
 Creste presiunea arterial
 Are effect vasoconstrictor
 Nu modifica presiunea sangvina
 Stimuleaza secretia reninei
35.In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitate insulin-independenta a glucozei
 Creer
 Muschiul cardiac
 Epiteliul renal
 Muschiul scheletal
 Epiteliul intestinal
36. Efectele glucocortizoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

 Hipoglicemia
 Scaderea gluconeogenezei
 Stimularea gluconeogenezei
 Scaderea utilizarii glucozei de catre celule
 Cresterea glicemiei
37.Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarea cale:

 Descompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidiene si eliberarea in singe
o Descompunerea tireoglobulinei in celulele “tinta”
o Digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in singe
o Eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in singe
38.Progesteronul favorizeaza
 Proliferarea endometriului
 Relaxarea uterului
 Secretia endometrului
 Contractia uterului
 Proliferarea alveolelor sanilor
39.selectati afirmatiile adevarate referitor la hormonii tiroidieni
 Cresc rata metabilosmul bazal
 Inhiba actiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de crestere
 Determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol,fosfolipide si triglyceride
 Inhiba lipoproteinlipaza
 Inhiba receptorii β adrenergici
40. Hipotiroidismul primar se caracterizeaza prin

 Alterarea primara a nivelului hormonilor tiroidieni,cu efecte feed-back positive asupra secretiei
de TSH
 T4 si T3 TSH
 Alterarea primara a nivelului hormonilor tiroidieni,cu efecte feed-back negative asupra secretiei
de TSH
 T4 si T3 TSH
 T4 , T3 si TSH neschimbat
41. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la somatomedine este adevarat?

 Sunt factori de crestere secretati de ficat,cartilaje si alte tesuturi
 Antagonizeaza efectele insulinice
 Stimuleaza cresterea oaselor si a cartilajului
 Inhiba sinteza de protein
 Mediaza efectele locale ale somatostatinelor in creer
42. Selectati efirmatiile corecte cu referire la mixidem

 Tahicardie
 T4 si T3 TSH
 T4 , T3 si TSH neschimbat
 Infiltrarea mixidematoasa a tesutului conjuctiv prin acumularea de mucopolizaharide si apa
 Distructia grandei tiroide prin mechanism autoimun
43.Care din urmatorii hormoni activeaza receptorii legati cu enzima?

 Insulin
o ACTH
o ADH
o Aldosteron
o PTH
44.Momentul ovulatiei coincide cu:

 Stimularea feedback-ului pozitiv estrogenic
 Reducerea secretiei de FSH
 Activarea unui centru cyclic hipotalamic
 Secretia de LH
 Activarea unui centru tonic hipotalamic
45.Selectati afirmatiile corecte

 Hormonii T4 ,T3 actioneaza pe cai nongenomice
 Receptorii hormonilor tiroidieni in asociere cu receptorii retinoid X(RxR) modificatranscriptia
genelor specific
 Hormonii T4 ,T3 actioneaza pe receptorii membranari din celulele tinta
 Hormonii T4 ,T3 actioneaza pe receptorii nuclear din celulele tinta
 Hormonii T4 ,T3 actioneaza pe receptorii cuplati cu protein G
46. Cotransmitatorul parasmpatic periferic este:

 GnRH
 Dopamine
 ATP
 Neuropeptidul Y
 Polipeptidul vasointestinal
47. Selectati afirmatiile adevarate referitor la hormonii tiroidieni

 Fiind derivati de aminoacizi necesita proteina plasmatica transportatoare
 Nu sunt implicate in metabolismul oxidative
 Iodul rezultat in urma atabolizarii acestor hormoni este secretat ca iod modecular
 Nu influenteaza dezvoltarea sistemului nervos
 Sunt sub controlul unui sistem feedback negativ la care participa TSH si homoni tiroidieni
circulanti
48.Parathormonul
 Favorizeaza depunerea calciului in oase
 Este hormon hipercalcemiant
 Este hormon hipocalcemiant
 Creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer
 Mareste eliminarile urinare de fosfor
49.T3( triodtironina)
 Stimuleaza diferentierea tisulara la organismele tinere
 Este sintetizat de tiroida in cantitati crescute in inanitie
 Este un produs inactive biologic
 Provine din metanolizarea prin dezaminarea T3
 Are effect caloric
50.Hormonul tiroidian cel mai active in curculatie sub forma de

o Tiroxina
o Tireoglobulina
 Triiodtironina
o Tirotropina
o Factor stimulator cu actiune prelungita ( FSTAP)
51. care receptori sunt mai sensibili la adrenalina,decit la noradrenalina

 Receptorii beta-2- adrenergici +
 Receptorii alfa-1- adrenergici
 Receptorii alfa-2- adrenergici
 Receptorii beta-3- adrenergici
 Receptorii beta-1-adrenergici+
52. In figura alaturata este reprezentata calea eferenta din sistemul nervos parasimpatic
Indicate neuromediatorul secretat de neuronal numerotat cu cifra2
o Cetilcolina+
o Noradrenalina
o Serotonina
o GABA
o Glicina
53. Receptorii adrenergici mediaza umatoarele efecte:

 Secretia de PTH
 Contractilitatea miocardica crescuta
 Vasodilatatia coronara si pulmonara
 Secretia de T4 si calcitonina
 Secretia de insulin si glucagon
54.Hormul luteinizant la femei:

 Produce ovulatia +
 Maturizeaza folicutii
 Stimuleaza lactatia
 Formeaza coprul luteal +
 Pmoveaza secretia exocrine in ovare
55.Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta

o Receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici +
o Noradrenalina actioneaza preferential asupra alfa-adrenoreceptorilor
o Adrenalina actioneaza asupra beta-2- adrenoreceptorilor din vasele muscular scheletice si
produce vasodilatatia
o Acetilcolin produsa la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare,actioneaza asupra
o Efectul metabolic majoral catecolaminelor este scaderea glicogenolizei
56.care din urmatoarele fibre nu se gasesc in plexurile intriseci digestive
 Fibrele parasimpatice postganglionare
 Fibrele simpatice preganglionare+
 Fibrele simpatice postganglionare colinergice+
 Fibrele parasimpatice preganglionare
 Fibrele simpatice postganglionare adrenergice
57.Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei

 Tahicardie+
 Vasoconstrictie+
 Cresterea presiunii arteriale+
 Scaderea presiunii arteriale
 Vasodilatatie
58. Apreciati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte

 Hormonii tiroidieni sunt esetiali pentru dezvoltarea si maturizarea timpurie a SNC+
 Prsoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scazut+
 T3 si T4 stimuleaza secretia de TRH
 Un plus de 65 c/min sugereaza diagnosticul de tireotoxicoza
 Cea mai mare parte a iodului din organism este present in glanda tiroida, unde este incorporate
in tireoglobulina+
59. Receptorii care nu implica calea adenilatciclaza sunt urmatorii

 α1 adrenoreceptori+
 α2 adrenoreceptori
 M1 colinoreceptori+
60.Somatostatina are urmatoarele roluri,cu exceptia faptului ca:

o Inhiba vasodilatatia coronara si pulmonara
o Stimuleaza secretia unor hormoni gastrointestinal : gastrina,secretina+
o Inhiba activitatea celulelor imune
o Inhiba secretia de insulin si glucagon
o Inhiba secretia de STH si TSH
61. Efectele metabolice ale adrenalinei
 Activeaza consumul cellular de glucoza
 Hiperglicemie+
 Produce hipoglicemie
 Glicogenoliza hepatica si musculara+
 Favorizeaza depunerea glucidelor
62. Boala basedow se caracterizeaza prin

 Bradicardie
 Irascibilitate
 Marirea excitabilitatii SNC+
 Scaderea metabolismului bazal
 Marirea metabolismului bazal+
X maturizarea întârziată a scheletului;
nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
X nivele ridicate ale tireotropinei (TSH în sânge);
nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
X retard mental;
2.Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:
X reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice;
X anemie;
forma de disc concav a hematiilor;
3.Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:
X sinapsele neuro neuronale din ganglionii simpatici;
X sinapsele neuro neuronale din ganglionii parasimpatici;
sinapsele terminale, neuro efectoare simpatice din intestinul subțire;
X sinapsele terminale, neuro efectoare parasimpatice din intestinul subțire;
sinapsele terminale, neuro efectoare somatice din intestinul subțire;
4.Acidificarea duodenului va determina:
X scăderea secreției de suc gastric prin intermediul secretinei;
creșterea secreției de suc gastric;
X scăderea evacuării gastrice;
X creșterea contracției colecistului prin intermediul secretinei;
creșterea contracției sfincterului Oddi;
5.Acomodarea ochiului pentru vederea la distanţă presupune:
X aplatizarea cristalinului;
X tensionarea ligamentului suspensor;
X relaxarea fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
6.Acomodarea ochiului pentru vederea obiectelor apropiate presupune:
X relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului;
X bombarea cristalinului;
X contracția fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
7.Acțiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
X crește transportul de aminoacizi prin membrana celulară;
X crește sinteza proteinelor;
X promovează depunerea grăsimilor la nivelul țesutului adipos;
8.Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoacă:
X mărește temperatura corpului;
X mărirea presiunii sangvine;
X inhibiția motilitatii tractului digestiv;
9.Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoacă:

X eliberarea oxitocinei și vasopresinei;
X scăderea frecvenței cardiace;
X micșorarea temperaturii corpului;
10.Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:

X este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase la o distanță minimală intre ele;
X este maximă la nivelul foveei centrale;
X se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale și devine tot mai slabă la periferia retinei;
11.Adaptarea fotochimică la întuneric presupune:
X creșterea concentrației de pigmenți vizuali;
X scăderea concentrației de vitamina A;

X creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor miocardice;
X forța de contracție depinde de lungimea inițială a sarcomerului;
X faptul că este un mecanism intrinsec;
13.Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu

EXCEPȚIA:
X este un mecanism extrinsec;
X frecvența și forța de contracție sunt controlate de sistemul nervos vegetativ;
X forța de contracție crește prin creșterea lungimii fibrelor miocardice;
pentru aceiași lungime inițială, forța de contracție este influențata de frecvența cardiacă și de temperatură;
14.Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că:
X este un mecanism intrinsec;
X pentru aceeași lungime inițiala, forța de contracție este influențată de frecvența cardiacă și de
temperatură;
15.Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacității de:

X stimulare a secreției glucagonului;
X stimulare a glicogenolizei în mușchi și ficat;
stimularea secreției insulinei;
X inhibiție a secreției insulinei;
stimularea glicogenogenezei;
16.Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

X stimularea secreției de glucagon;
stimularea secreției de insulină;
X stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
inhibarea secreției de cortizol;
X inhibarea secreției de insulină;
17.Adrenalina și noradrenalina acționează pe receptorii:

X alfa-adrenergici;
X beta-adrenergici;
muscarinici;
nicotinici;
nu influențează receptorii mentionați;
18.Adrenalina și noradrenalina sunt secretate la nivelul:

X medulosuprarenalei;
X fibrelor postganglionare simpatice;
paratiroidelor;
19.Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

transportul de Cu2+ şi Fe2+;
X transportul de hormoni liposolubili;
determină 80% din presiunea hidrostatică;
X determină presiunea coloidosmotică în proporţie de 80%;
X transport de antibiotice;
20.Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
X reabsorbția sodiului;
X secreția de potasiu;
X secreția ionilor de hidrogen;
reabsorbția potasiului;
reabsorbția calciului;
21.Alege afirmațiile corecte referitor la adaptarea ochiului la întuneric:
X este completă după 1 oră;
X se realizează prin recompunerea substanței fotochimice;
22.Alege afirmațiile corecte referitor la ochiul adaptat la întuneric:

X are o sensibilitate la lumină mai mare decât cel mai fin film fotografic;
X sensibilitatea bastonaşelor crește de la 1 la 25000 ori;
X sensibilitatea conurilor creste de 50-70 ori;
23.Alegeți afirmația corecta. Sistemul contracurent:

mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul
colector;
X mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
X celulele care sintetizează renină;
24.Alegeți afirmația corecta. Tubul contort proximal:

X regiune unde permeabilitatea pentru Na+ este cea mai mare;
X regiunea unde permeabilitatea pentru apă este cea mai mare;
25.Alegeți afirmația corectă:

X Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă noradrenalina;
X Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos simpatic;
26.Alegeți afirmația corectă. Porțiunea tubulară, unde acționează aldosteronul:

ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă;
X tubul contort distal;
X tubul colector;
ansa Henle, porțiunea groasă descendentă;
27.Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la aceeași
valoare a presiunii transpulmonare:
este același în timpul inspirației și expirației;
este mai mare în timpul inspirației;
X este mai mare în timpul expirației;
se micșorează odată cu creșterea complianţei pulmonare;
X se mărește odată cu creșterea complianţei pulmonare;
28.Alegeți afirmațiile CORECTE. Edemul extracelular:

X prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;
X poate rezulta din hipoproteinemie;
X poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;
29.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Edemul extracelular:

X poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;
X poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;
30.Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:

X este declanșat de întinderea bruscă a mușchiului scheletic;
X se mai numește reflexul miotatic;
X se caracterizează prin contracția reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafusale;
31.Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:

X rezulta din funcția fusului muscular;
X este cauzat de întinderea brusca a mușchiului;
32.Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala primara a fusului

muscular:
X reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale fibrei
INTRAFUSALE;
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a fibrei
EXTRAFUSALE;
X este o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;
X transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70-120 m/sec;
33.Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala secundara a fusului
muscular:
X reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse bilateral de terminațiile primare;
X este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mic de 8 microni;
34.Alegeți afirmațiile ce NU caracterizează circulația pulmonară:

X în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative;
X este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate;
35.Alegeți afirmațiile ce NU sunt proprii volumului rezidual:

X aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze;
X poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă;
36.Alegeți afirmațiile corecte cu referința la inhibiția laterala in cazul motoneuronilor

spinali:
X stimularea unui motoneuron va determina inhibiția motoneuronilor adiacenți;
X se realizează prin intermediul celulelor Renschaw;
X este importanta pentru focalizarea sau amplificarea impulsurilor spre o direcție;
37.Alegeți afirmațiile corecte despre celulele Renshaw:

X Reprezinta niște neuroni situați în apropierea motoneuronilor;
X Au funcție inhibitorie asupra neuronilor;
X Au funcție de a focaliza semnalul primar;
38.Alegeți afirmațiile corecte despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

este influențată de elementele figurate;
X depinde de numărul de particule solvite;
X depinde de volumul de apă plasmatică;
diferă de presiunea osmotică a sângelui;
X peste 80% din valoarea ei revine NaCl;
39.Alegeți afirmațiile corecte privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:
X Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;
X Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizează reabsorbției;
X presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mmHg) se opune reabsorbției;
40.Alegeți afirmațiile corecte privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

X Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează reabsorbției;
41.Alegeți afirmațiile corecte privind receptorii auditivi:

X sunt receptori cu sensibilitate secundara;
X potențialul generator apare în terminațiunile nervului auditiv;
42.Alegeți afirmațiile corecte privitor la secreția salivara:

X pH-ul salivar este intre 6-8;
X Contine haptocorina;
X Contine fosfolipaza;
43.Alegeți afirmațiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorilor periferici:

X sunt stimulați la un pH arterial <7.25;
X sunt stimulați de Pa O2 <60 mm Hg;
X sunt stimulați de creșterea Pa CO2;
44.Alegeți afirmațiile corecte referitor la căile respiratorii și alveole:

X structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora;
X căile respiratorii au rol important în purificarea aerului;
X prezența surfactantului este importantă pentru micșorarea tensiunii superficiale;
45.Alegeți afirmațiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:
X include volumul expirator de rezerva;
X include volumul curent;
X include volumul rezidual;
46.Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:?

X este localizat în partea inferioară a punții;
X la excitare are loc stop respirator;
47.Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

X este localizat în partea superioară a punții;
X întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;
48.Alegeți afirmațiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxemie:

X sunt localizați în corpusculii carotidian și aortic;
X impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag și glosofaringian;
49.Alegeți afirmațiile corecte referitor la contracția diafragmului:

X produce scăderea presiunii intrapleurale;
X produce creșterea diametrului anteroposterior al abdomenului;
50.Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2:

X devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului;
X devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
51.Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2:

X devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului;
X devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
52.Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
X este produsă de creșterea pH-ului;
X indică creșterea afinității Hb pentru O2;
53.Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei:

X produce vasodilatație cerebrală;
X reduce PO2 alveolar;
54.Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

X micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatație;
X constrictă vasele pulmonare;
55.Alegeți afirmațiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:

X Se realizează conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge;
X Este influențat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii;
56.Alegeți afirmațiile corecte referitor la importanța surfactantului:

X deficiența reduce complianţa pulmonară ;
X deficiența mărește elastanţa pulmonară ;
57.Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul expirației obișnuite:

X se implică elasticitatea ligamentelor și cartilajelor costale;
X este pe seama elasticitatii pulmonare;

X mușchii intercostali externi participă la inspirație normală;
X mușchii intercostali interni participă la expirație forțata;
X presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală;
X presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică;

X este mai joasă ca PaO2 din alveole;
X este 95 mm Hg;
este 104 mm Hg;

X Din diferența cu presiune intraalveolară rezultă presiunea transpulmonară;
X Este mai negativă la inspirație;

X Chemoreceptorii periferici sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge;
Mecano-receptorii arteriali, și cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori;
X CO2 stimulează chemoreceptorii periferici;

X centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizați în bulbul rahidian;
X respirația continuă și dacă toate aferentele nervoase sunt întrerupte;
X principalul mușchi respirator este diafragma;

X asigură stabilitatea alveolelor;
X scade tensiunea superficială intraalveolară;

X reprezintă 5% din capacitatea funcțională reziduală (150 ml);
X valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort anatomic
în unele condiții patologice;
66.Alegeți afirmațiile corecte referitor la surfactant:

X este o peliculă subțire de lipoproteine tensioactive;
nu asigură stabilitatea formei alveolelor;
X împiedică filtrarea lichidelor din interstițiu și capilare spre alveolele pulmonare;
X este secretat de celule epiteliale alveolare tip II;
este secretat de celule epiteliale alveolare tip I;
67.Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumele și capacitățile pulmonare la o capacitate

pulmonară totală de 6,0 l:
X capacitatea reziduală funcțională este de circa 2,5 l;
X volumul curent 0,5 l;
X volumul expirator de rezervă, poate fi de circa 1,5 l;

X pH plasmatic foarte scăzut;
pCO2 mărit;
X conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;
69.Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză mixta:

X pCO2 crescut;
X conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;
70.Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză respiratorie:

X pCO2 mărit;
71.Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză metabolică:

X pH plasmatic ridicat;
X conținut crescut de bicarbonat plasmatic;
72.Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză respiratorie:

X pH plasmatic ridicat;
X pCO2 scazut;
73.Alegeți afirmațiile corecte. Apa extracelulara:
X este repartizata în 3 subcompartimente;
X reprezinta 20% din greutatea corpului;
X conține preponderent ionul de Na+ ;
74.Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe au efect vasoconstrictor la

nivel renal?
X Noradrenalina;
Acetilcolina;
X angiotensina II;
eritropoetina;
kininele;
75.Alegeți afirmațiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra unor
X parathormonul;
X hormonul antidiuretic;
aldosteronul;
angiotensina II;
76.Alegeți afirmațiile corecte. Clearance-ul glucozei:

X la indivizii sănătoși are valoarea 0;
X este influențat de nivelul glicemiei;
reprezintă 60% din clereance-ul insulinei;
X la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă;
77.Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în tubul

X Glucoza;
ionul de H+;
X aminoacizii;
apa;
bicarbonat;
78.Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, are loc împreună cu:
X glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal;
X clorul în tubul contort proximal;
79.Alegeți afirmațiile corecte. Diureza apoasă (hipotonă) survine în cazul:
diabetului zaharat;
X sistării secreției de ADH;
X diabetului insipid;
X ingerării unor cantități mari de lichide hipotone;
80.Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă și
X diabetul zaharat;
diabetul insipid;
X după administrarea de medicamente diuretice;
X când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree, glucoza;
81.Alegeți afirmațiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de apă, volumul
urinii finale crește. Ce parametri ai funcției renale se modifică?
reabsorbția tubulară de Na+;
X permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului collector;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal;
X permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal;
82.Alegeți afirmațiile corecte. Endotelina:

X Are efect opus angiotensinei II;
nu are efect pe vasele sanguine ;
Este un puternic vasodilatator;
X Este un puternic vasoconstrictor;
83.Alegeți afirmațiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul contort distal:
X diureticele tiazidice şi de ansă;
micșorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal;
acidoza acuta;
X dietă bogată în K+;
X secreţia crescută de aldosteron;
84.Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară este influențată de:

inervația parasimpatica a arteriolei eferente;
X presiunea coloid-osmotică a plasmei;
concentrația crescută a glucozei sanguine;
X concentrația CI‾ și Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa;
clearance-ul insulinei;
85.Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară NU depinde de:

permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;
X schimburile în contracurent din vasele recta;
suprafaţa de filtrare;
presiunea efectivă de filtrare;
X transportul maxim tubular;
86.Alegeți afirmațiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la secreția de:
X Endoteline;
Catecolamine;
X Kinine;
Urokinază;
X Prostaglandine;

X permeabilității apei în porțiunea distala a tubul distal și colector;
permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi collector;
reabsorbției izoosmotice a apei în tubul proximal în proporție de 1/3;
X reciclării ureei;
reabsorbției de apă în porțiunea terminală a nefronului prin acțiune pe receptorii purinergici;
88.Alegeți afirmațiile corecte. In porțiunea ascendentă groasă a ansei Henle se reabsorb:

X Na+;
X Ca2+ Mg2+ şi HC03‾;
Aminoacizii;
X K+;
Proteine;
89.Alegeți afirmațiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

X inhibă secreția de vasopresină;
X determină creșterea diurezei;
90.Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular

prezintă:
volum mai mare;
X majoritatea anionilor sunt anorganici;
X o concentrație molară a sodiului mai mare decît a potasiului;
pH mai mic;
91.Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+:

X tubul contort proximal;
porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului;
X porțiunea groasă a ansei Henle;
92.Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+:

porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului;
X tubul collector;
93.Alegeți afirmațiile corecte. Rata reabsorbției de glucoza este determinată de:
X cantitatea filtrată;
X capacitatea de transport a celulelor;
insulina
94.Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾ este:
X maximă în tubul contort proximal;
minimă în ansa Henle şi maximă în tubul collector;
maximă în ansa Henle;
X minimă în tubul contort distal și tubul collector;
maximă în tubul contort distal și în tubul collector;
95.Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția glucozei:

este nelimitată;
X este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;
X se realizează în cotransport cu Na+;
96.Alegeți afirmațiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a homeostaziei prin

următoarele funcții:
X eliminarea de substanţe inutile şi toxice;
X menținerea echilibrului acido-bazic;
X menţinerea echilibrului osmotic;
97.Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină prin faptul că:
participă la metabolizarea unor hormoni sterolici;
X este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-ciferol;
X participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, X parathormon,
calcitonină;
X secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine;
participă la metabolizarea catecolaminelor;
98.Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul participă la combaterea alcalozelor prin:

X eliminarea unei urini alcaline;
X reducerea reabsorbţiei bicarbonatului;
99.Alegeți afirmațiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
X vasoconstricție pe arteriola aferentă;
X creșterea presiunii în capsula Bowman;
100.Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva a simpaticului renal produce

X Hipodiureza;
X scăderea presiunii efective de filtrare;
creșterea clearance inulină;
X scăderea clearance insulină;
101.Alegeți afirmațiile corecte. Ureea:

X are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte;
X prezintă reciclaj medular;
102.Alegeți afirmațiile corecte. Volumul plasmatic:

X are valoarea de 4-5% din masa corpului;
X are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apei extracelulare;
X aparține subcompartimentului intravascular al apei extracelulare;
103.Alegeți afirmațiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menținerea

X secreția tubulară a ionului de H+;
X reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic;
concentraţia urinii prin contracurentul multiplicator;
X acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic;
104.Alegeți afirmațiile FALSE despre reflexul de întindere musculară:

X se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafuzale;
X este declanșat de creșterea tensiunii în tendonul mușchiului scheletic;
105.Alegeți afirmațiile FALSE despre reflexul de întindere musculară:

X rezulta din funcția aparatului tendinos Golgi;
X rezulta din funcția fusului muscular și a aparatului tendinos Golgi;
X este cauzat de tensionarea tendonului;
106.Alegeți afirmațiile FALSE despre terminația senzoriala secundara a fusului muscular:

X reprezinta fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;
X este o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;
X transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza mai mare de 70 m/sec;
107.Alegeți afirmațiile GREȘITE cu referința la inhibiția laterală in cazul motoneuronilor

spinali:
X este important pentru dispersia sau diminuarea impulsurilor spre o direcție;
X este important pentru propagarea laterala a semnalului;
108.Alegeți afirmațiile INCORECTE privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

X Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;
X Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;

X Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;
X presiunea oncotică a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;

X Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg)se opune reabsorbtiei;
X Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;
111.Alegeți afirmațiile INCORECTE privind receptorii auditivi:
X sunt receptori cu sensibilitate primara;
X potențialul generator apare în celulele senzitive;
X potențialul receptor apare în terminațiunile nervului auditiv;
X permite estimarea volumului rezidual;
X permite estimarea capacității reziduale funcționale;
113.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la activitatea centrului pneumotaxic:

X la distrugere apare tahipnoe;
X la distrugere se reduce volumul curent;
114.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la activitatea centrului pneumotaxic:

X la excitare produce apneea la inspirație;
X la excitare produce bradipnoe;
115.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la curba de disociere a HbO2:

X devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului;
X devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
116.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectele măririi cantității de CO2:

X creșterea pH;
scăderea pH;
X creșterea afinității hemoglobinei pentru O2;
117.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra

ventilației:
X este potențat de sporirea pH-ului sângelui ;
X este potențat de hipoxie ;
X este cauzat de micșorarea H+ în lichidul cerebrospinal ;
118.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la hematii:

X conțin circa 2 gr Hb/celulă;
nu au nucleu;
X trăiesc circa 10 zile;
X Nu este influențat de structuri suprapontane;
X Activitatea lui este mărită în sindromul Blestemului Ondinei;
120.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la schimbul de gaze în țesuturi:

creșterea de PCO2 produce vasodilatația;
X creșterea de PCO2 mărește pH-ul;
X creșterea de PCO2 mărește afinitatea Hb către O2;
121.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Adenozina:

X Efect vasoconstrictor cu micșorarea fluxului sanguin local;
X Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
122.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa extracelulara:

X conține preponderent ioni proteici;
X conține drept cation major ionul de K+;
123.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa extracelulara:

X conține preponderent ioni proteici;
X conține drept cation major ionul de K+;
124.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa intracelulara:

X reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
X conține preponderent anioni de Cl-și de HCO3-;
125.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular

prezintă:
X volum mai mare;
X osmolaritate mai mică;
un conținut mare de anioni anorganici;
o concentrație molara a sodiului mai mare decît a potasiului;
X pH mai mic;
126.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Volumul plasmatic:

X aparține de subcompartimentul transcelular;
X conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3-
127.Alegeți afirmațiile INCORECTE:

X Ionii de hidrogen și bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
X Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstricție ;

In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
X In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
X In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

X Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă acetilcolina;
X Neuronii ariei vasoconstrictoare inhibă neuronii sistemului nervos simpatic;
X Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos parasimpatic;

X Răspunsul la ischemie, al SNC, este declanșat de creșterea fluxului sangvin cerebral;
X Răspunsul la ischemie al SNC constă în scăderea presiunii arteriale sistemice;
X Răspunsul la ischemie al SNC consta în scăderea excitabilității neuronilor centrului
vasoconstrictor;

X Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex depresor;
X Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex depresor;

X La creșterea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
X In scăderi ale volemiei se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
X La scăderea elasticității arterelor se produce scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);
133.Alegeți afirmațiile proprii funcțiilor respiratorii ale plămânilor:

X schimbul gazos respirator aer-sânge și sânge-aer;
X vehicularea de aer prin căile aeriene;
134.Alegeți combinațiile corecte de parametri ai echilibrului acido basic:

X pH =7,5; HCO3 = 48 mEq/l; pC02= 44 mmHg– alcaloza metabolica ;
X pH =7,3; HCO3 = 15 mEq/l; pC02= 50 mmHg– acidoza mixta ;
135.Alegeți factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei:

X creșterea difosfogliceratului;
X creșterea pCO2;
scăderea pCO2;
136.Alegeți factorii ce măresc ventilaţia pulmonară:

X adrenalina în doze mici;
X presiunea parțiala crescuta a CO2 în sânge;
X concentrația mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
137.Alegeți mușchii ce asigură expirația forțată:

X mușchii abdominali;
diafragma;
mușchii scaleni;
X mușchii intercostali interni;
138.Alegeți răspunsurile caracteristice midriazei:

X mărirea diametrului pupilei;
X contracția mușchiului radial al irisului de către nervul simpatic si adrenalina;
X se produce la întuneric;

X globul ocular este mai scurt;
X poate fi corectata cu lentile convexe;
X imaginea obiectului îndepărtat se localizează în spatele retinei;
140.Alegeți răspunsurile ce caracterizează miopia:

X imaginea obiectului îndepărtat se focalizează în fata retinei;
X poate fi corectata cu lentile concave;
X globul ocular este mai lung;
141.Alegeți răspunsurile ce caracterizează mioza:

X reflex fotomotor la excesul de lumina și la vederea de aproape;
dilatarea pupilei;
X contracția mușchiului sfincter pupilar de către nervul parasimpatic;
X îngustarea pupilei;
142.Alegeți trăsăturile caracteristice pentru receptorii gustativi:

X provin din celule epiteliale;
X sunt receptori secundari;
X conțin microvili;
143.Alegeți variantele corecte de denumire a arcului reflex din imagine:

X Reflex de intindere;
X Reflex miotatic;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
144.Alegeți variantele INCORECTE de denumire a arcului reflex din imagine:

Reflex miotatic;
X Reflex de retragere;
X Reflex de scurtare;
X Reflex nociceptiv;
145.Analizați imaginea și alegeți variantele CORECTE:

A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D - rădăcina
posterioară;
X B – interneuroni; C – motoneuroni;
X A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina posterioara;
X C – motoneuroni; D – rădăcina anterioara;

X A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară;
C – motoneuroni; D - rădăcina posterioară;
X A – motoneuroni gamma, B – interneuroni, C – motoneuroni alfa;
147.Angiotensina II:
X are efect vasoconstrictor;
X creste presiunea arteriala;
148.Animalul decerebrat:
X prezintă rigiditate de decerebrare;
este animal spinal;
X se obține prin secțiunea mai jos de nucleul rosu;
149.Apărarea antibacteriana salivara este reprezentata de:

Apa oxigenata;
X Lactoferina;
X Radicalul tiocianat (SCN);
X Lizozim;
150.Aplicarea unor stimuli subliminali (subpragali) determina următoarele modificări ale

X răspuns local, propagat decremential;
X răspuns local, cu amplitudine proporționala cu stimulul;
X potențial de acțiune, prin sumația spatiala sau temporala a răspunsurilor locale;
151.Apneea NU apare în caz de secțiune:

X la nivelul șanțului bulbopontin;
X sub segmentul spinal C5;
X zona mediopontina;
la nivelul segmentului spinal C1;
152.Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

X hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;
X persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
X cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în
tireoglobulină;
153.Arcul reflex polisinaptic este:

X Arc reflex complex;
arc reflex simplu;
X cu durata timpului reflexului mai mare;
154.Astigmatismul este determinat de:

X forma alungita a corneei;
X puterea de refracție a corneei nu e aceeași pe toate meridianele;
155.Astigmatismul este un viciu al:

X cristalinului;
X corneei;
corpului vitros;
umoarei apoase;
retinei;
156.Asupra lipidelor emulsionate acționează :

sărurile biliare;
enterokinaza;
X lipaza pancreatica;
X lipaza intestinala;
pepsinele;
157.Asupra metabolismului glucidelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:

X gluconeogeneza hepatica;
X hiperglicemie;
glicogenoliza;
hipoglicemie;
158.Axa electrică a inimii ne oferă informații cu privire la:

X grosimea pereţilor cordului;
X poziţia inimii în torace;
159.Bilanțul hidric negativ semnifica:

X deshidratarea extracelulara;
X deshidratarea celulara;
X deshidratarea globala;
160.Bilanțul hidric pozitiv semnifica:

X o perturbare a echilibrului hidric prin acumularea apei;
X hiperhidratarea extracelulara, celulara și globala;
161.Boala Addison (insuficienta corticosuprarenală globală) este asociată cu:

X hipoglicemie;
X hiperkaliemie;
X hiperpigmentare;
162.Boala Addison este determinata de:

X atrofia cortexului adrenal;
X distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;

X mărirea metabolismului bazal;
X sudorație exagerată;
X mărirea excitabilității SNC;
bradicardie;

X hiperplazia cortexului suprarenal;
X creșterea secreției de ACTH de către hipofiza anterioara;
X creșterea secreției de androgeni;

X V (trigemen);
X VII (facial);
X IX (glosofaringian);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);
166.Căile eferente ale reflexului salivar urmează nervii:

X V (trigemen);
X VII (facial);
X IX (glosofaringian);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);
167.Calcitonina:
X este hormon hipocalcemiant;
X este hormon antagonist al parathormonului;
mobilizează calciu din oase;
X favorizează depunerea calciului in oase;
168.Când are loc procesul de sincronizare a ritmului EEC:

la excitarea SNC;
X la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
X la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
X la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
la trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;

X ligamentele capsulei cristalinului se tensionează;
X puterea de refracție a cristalinului scade;
X cristalinul se aplatizează;

X Include Capacitatea Funcțională Reziduală și Capacitatea Inspiratorie;
X Nu poate fi măsurat direct prin spirometrie;

X Include Volumul Expirator de Rezervă și Volumul Rezidual;
X Volumul din plămâni după o expirație normală;
X Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximală;
X Include Capacitatea Inspiratorie și Volumul Expirator de Rezervă;

creșterea pCO2;
X scăderea bicarbonatului ;
X scăderea pH-ului sub limita normală ;
X compensator, eliminarea urinei acide;

X mișcări rapide a globilor oculari;
X creste metabolismul total al creierului;
X scăderea tonusului muscular;

X Este izotonica cu plasma;
X Se produce la nivelul acinilor;

X frecventa mai mica, amplitudine mai mare;
X apar în somnul foarte profund;
X apar în boli cerebrale grave;

frecventa 1-3 Hz;
X frecventa 4-7 Hz ;
X voltajul mai mare ca la undele alfa ;
X apar în stresul emoțional și somnul ortodoxal ;
X chimiodependente de K+
X anionice
voltaj-dependente de Na+
voltaj-dependente de Ca2+
voltaj-dependente de K+

X hipotalamusul are un rol important în reglarea aportului alimentar;
X prezenta unei cantități crescute de lipide in chimul stomacal accelerează evacuarea gastrica;
X saliva conține o enzima, care degradează amidonul;
X parasimpaticul crește rata secreției;
X bila nu conține enzime digestive;

X secretina inhiba secreția gastrica;
X HCl este secretat de către celulele parietale (oxintice);
In faza intestinala a secreției gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl și pepsinogen;

X reabsorbția sărurilor biliare în intestin stimulează secreția biliara;
X cea mai mare parte a sărurilor biliare sunt reabsorbite în ileonul terminal;
X scăderea sărurilor biliare duce la scăderea absorbției vitaminei E;

X în absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de către organism este scăzuta;
X Introducerea de acid în duoden stimulează secreția pancreatica;
X conținutul de Cl al sucului pancreatic scade, dacă rata secreției creste la acțiunea secretinei;

X Fusurile neuromusculare au rol în reglarea tonusului muscular;
Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi
răspund primar la modificările de lungime;
X Fusurile neuromusculare conțin fibre nervoase aferente și eferente;
Sensibilitatea dinamică a terminațiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca cea
de la nivelul terminațiilor primare;
X Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracției musculare;

X Șocul spinal se caracterizează prin suprimarea temporară a tuturor funcțiilor medulare, distal fața de
secțiune;
X Excitația receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic;
X Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele somatice;

X În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici;
X Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive;
X Rădăcinile spinale ventrală și dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal;
deservite;
187.Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte :

X Hipotalamusul este implicat în menținerea temperaturii;
X Hipotalamusul este implicat în reglarea osmolarității urinei;
X Hipotalamusul este implicat în controlul aportului de apă;

X Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii;
X Tremorul intențional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului;
188(B).Care din enzimele enumerate NU aparțin sucului pancreatic:

X enterokinaza;
X pepsina;
chimotripsina;
X ptialina;
X ptialina;
pepsinogenul;
gelatinaza;
chimozina ;
X maltaza;

histamina;
adrenalina;
X pancreozimina;
X secretina;
tiroxina;
creează mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
X scindează proteinele;
X scindează lipidele;
192.Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
X Acetilcolina;
X Glutamat;
X Serotonina;
193.Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
X GABA;
X Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;

X bila;
X secreția glandelor mucoase din intestinul gros;

cerebelul;
X hipotalamusul;
nucleul rosu;
X sistemul limbic;
măduva spinării;
acetilcolina;
X atropina;
X adrenalina;
X noradrenalina;
gastrina;
197.Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid

(paradoxal):
X catecholaminele;
GABA;
glicina;
X acetilcolina;
serotonina;
198.Care din tipurile de fibre nervoase eferente, enumerate mai jos, sunt vasodilatatoare?
toracica;
X fibrele parasimpatice colinergice, care aparțin nervilor cranieni III, VII, IX, şi X și regiunea
medulara sacrală;
lombară;
X nervii colinergici, care stimulați eliberează acetilcolină și peptidul intestinal vasoactiv;
X fibrele simpatice colinergice ale vaselor din mușchii scheletici și glandele sudorale;
199.Care din următoarele afirmații NU sunt corecte?

X la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile A cresc în lungime;
X la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele subțiri cresc în lungime;
X la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime;
200.Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală:

X conversia plasminogenului în plasmină;
X conversia fibrinogenului în fibrină;
X eliberarea de tromboxan A2;
201.Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală:

X conversia plasminogenului în plasmină;
X conversia fibrinogenului în fibrină;
X eliberarea de tromboxan A2;
202.Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
trombina;
X tromboxanul A2;
X adenozindifosfatul (ADP);
plasminogenul;
ionii de Ca+2;
203.Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul

caudat și substanța neagră, scad în concentrație în corea Hantington
X acetilcolina;
dopamina;
histamina;
X GABA;
melatonina;
204.Care din următoarele tipuri de lentile au efect divergent:
X biconcave;
biconvexe;
X plan concave;
sferice concave;
X sferice convexe;
205.Care din următoarele trăsături NU sunt caracteristice pentru somnul paradoxal:

visele;
frecventa cardiaca neregulata;
mișcări rapide ale globilor oculari;
X metabolismul total al creierului scade;
X mișcări musculare neregulate, hipertonie;
206.Care din următorii hormoni au mecanismul de acțiune prin AMPc

X adrenocorticotropina ;
X vazopresina ;
hormonii sexuali;
X hormonii gonadotropi ;
207.Care din următorii ioni au concentrația extracelulara mai mica decât intracelulara:
Na +;
Cl-;
X Mg2 + ;
X K+;
Ca2 +;
208.Care din următorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:

X Na +;
X Cl-;
Mg2 + ;
K+;
X Ca2 +;
209.Care dintre fazele deglutiției este involuntara:

toate;
bucala;
X faringiana;
X esofagiana;
nici una;
210.Care dintre următoarele afirmații referitor la fibra musculara cardiacă este adevărata?
X Contracția mușchiului cardiac depinde de cantitatea de calciu din tubii T ai miocitelor cardiace,
T-tubii ai mușchiului cardiac pot stoca mult mai putin calciu decât T-tubii musculaturii scheletice,
În mușchiul cardiac inițierea potențialului de acțiune determină o deschidere imediată a canalului
lent de calciu,
Repolarizarea mușchiului cardiac este cauzată de deschiderea canalelor de sodiu,
X Mucopolizaharidele din interiorul T-tubilor fixează ioni de Ca+2.
211.Care este puterea de acomodație a cristalinului în dependenta de vârstă:

X la copilul mic - 14 D;
la vârsta 45-50 ani - 10D;
X la vârsta 45-50 ani - 2D;
X la vârsta de 70 ani - 0D;
la vârsta de 70 ani - 5D;
212.Care este rolul corpului geniculat lateral:

X retransmite informația de la tractul optic la cortexul vizual;
retransmite informația senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv;
X funcția de filtrare a semnalelor ce pleacă spre cortexul vizual;
este centrul superior de percepție a durerii;
retransmite informația senzitiva de la receptorii termici;
213.Care este rolul trompei lui Eustachio:

X asigura vibrația perfecta a timpanului prin egalarea presiunii;
X egalează presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
micșorează gradul de vibrație al timpanului;
mărește gradul de vibrație al timpanului;
nu influențează gradului de oscilație a timpanului;

talamusul;
hipotalamusul;
X substanța neagra;
X coliculii cvadrigemeni;
X nucleii roșii;
215.Care receptori NU pot fi activați prin acetilcolina:

X receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici
X receptorii beta-1-adrenergici;
X receptorii beta-2-adrenergici;
216.Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale:

X hipotalamusul;
X cortexul limbic;
talamusul;
X sistemul limbic;
ganglionii bazali;
217.Care sunt căile ce transmit informațiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale
corpului:
X sistemul lemniscal dorsal;
tractul piramidal;
X sistemul antero-lateral;
218.Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și parasimpatic:
X neuromediaţia la nivel ganglionar;
X receptorul nicotinic la nivel ganglionar;
219.Care sunt efectele acțiunii colecistokininei în secreția biliara:

X determina contracția colecistului;
X determina relaxarea sfincterului Oddi;
220.Care sunt funcțiile de baza ale cerebelului:

X reglează mișcările voluntare fine făcându-le precise;
X participa la reglarea posturii corpului și echilibrului;
X prognozarea mișcărilor;
221.Care sunt funcțiile de baza ale formațiunii reticulare:

X stimulează cortexul cerebral;
X inhiba reflexele spinale motorie;
X stimulează reflexele spinale motorie;
222.Care sunt principalele unde electrice cerebrale în stare de veghe:

gama;
X alfa;
X beta;
delta;
teta;
223.Care sunt produșii finali de scindare a rodopsinei:

metarodopsina I;
batorodopsina;
X scotopsina;
X trans retinal;
metarodopsina II;
224.Care va fi adaptarea sensibilității acustice la diferite ambiante sonore:

X în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitație va scădea;
X în condiții de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
225.Ce acțiune are calcitonina:

X hipofosfatemie ;
X hipocalcemie ;
natriureză;
hipercalcemie;
226.Ce efect NU are stimularea fibrelor parasimpatice care inervează glandele salivare
X secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime ;
vasodilatație;
X vasoconstricție ;
227.Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care enervează glandele salivare
X vasodilatație ;
X secreție seromucoasă abundentă, cu conținut enzimatic variabil ;
vasoconstricție;
228.Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare:
X vasodilatație;
X secreție seroasa, de volum mare, săraca în enzime;
vasoconstricție;
229.Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

X efect cronotrop negativ;
X opresc inima în diastola;
X intervin în mecanismul heterometric de reglare a cordului;
230.Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

X efect cronotrop negativ;
X hiperpolarizează atriile;
231.Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

X intervin în mecanismul homeometric de reglare a cordului;
X determina repolarizarea în platou ;
232.Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

X efect inotrop pozitiv;
X cuplează excitația cu contracția;
X determină repolarizare lentă în platou;
233.Ce este timpul reflexului:

X timpul de la excitarea receptorie până la apariția reacției de răspuns;
X timpul transmiterii excitației de la receptor pana la organul efector;
234.Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?

X PPSE
PPSI
X Potential de receptor
X Potential local
235.Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
X scade treptat permeabilitatea pentru K+;
X influx lent de Na+;
X influx lent de Ca2+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
236.Ce funcție îndeplinește talamusul:

X asociativa;
X transmite aferențele sensoriale;
X activează cortexul cerebral.;
237.Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice
atipice:
X creste conductanța membranei pentru Na+ ;
X creste permeabilitatea pentru Ca2+;
238.Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
X creste fluxul intracelular de Cl-;
X scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2;
X creste conductanța pentru K+;
239.Ce structuri a SNC NU participa în percepția durerii:
X cerebelul;
talamusul;
cortexul cerebral;
X nucleii vestibulari;
240.Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul antero-lateral

durere;
X senzații de vibrație ;
X senzații de poziție ;
senzații termice;
senzații sexuale;
241.Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:

X senzații de gâdilit ;
senzatii vibratorii
X senzații de durere ;
X senzații termice ;
242.Celulele acinare prezintă următoarele sisteme de transport ionic membranar:

X Canale pentru potasiu apicale si bazolaterale;
X Triplu cotransport electroneutral Na+/ K+/2Cl- bazolateral;
243.Celulele cu bastonaşe:
X conțin rodopsină;
X populează periferia retinei;
X sunt sensibile la intensități mici de lumină;
244.Celulele olfactive se caracterizează prin:

X provin din SNC;
X sunt receptori primari;
nu se adaptează;
X conțin cili;
245.Centrul Pneumotaxic.
X Inhibă neuronii inspiratori bulbari;
X Controlează volumul inspirator și frecvența respirației;
246.Cerebelul este important în controlul:

X coordonării mișcărilor successive
stereognoziei
X prognozării mişcărilor
X menținerii tonusului, posturii, echilibrului și redresării corpului
247.Chemoreceptorii respiratori periferici.

X Sunt sensibili la variațiile pH-ului sângelui;
X Sunt sensibili la variațiile O2 a sângelui;
X Sunt stimulați în acidoza metabolică;
248.Cohleea:
X conține rampa timpanica și rampa vestibulara, care conțin perilimfa bogata în ioni de K+;
X conține organul lui Corti situat pe membrana bazilara și acoperit de membrana tectoria (Corti)
acelulara;
X conține membrana bazilara, care vibrează cu frecventa variabila, în funcție de frecvența sunetului;
249.Conținutul de apa din organism este influențat de:

funcția splinei
X sex și vârsta;
X aportul de lichide;
X funcția renala;
250.Conținutul de apa din organism NU este influențat de:

X funcția splinei;
sex și vârsta;
aportul de lichide;
X activitatea psihica;
funcția renala;
251.Contracția mușchiului uterin este stimulata de următorii hormoni:

gonadotropine;
X oxitocina;
X slab de hormonul antidiuretic;
X hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;
252.Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

X neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
X secreția de stimuline și inhibine din aria hipofizotropă
X secreția de hormon antidiuretic și oxitocină în neuronii magnocelulari
253.Corpul galben:
X se formează în faza luteala a ciclului menstrual;
X secreta hormoni estrogeni si progesteron;
X se formează sub acțiunea hormonului luteinizant;
254.Corpusculii Pacini sunt:

termoreceptori;
algoreceptori;
X mecanoreceptori;
X receptori cu adaptare rapidă;
255.Creșterea forței de contracție a miocardului este determinată de:

X creșterea presarcinei;
X creșterea postsarcinei;
stimularea n. vag;
256.Creșterea temperaturii la nivel tisular nu determină:

disocierea HbO2;
X efectul Bohr;
vasodilatație;
X vasoconstrictie;
X mărirea afinității Hb pentru O2;
257.Cu un spirometru NU putem determina direct:

X volumul inspirator de rezervă;
X capacitatea funcționala reziduală;
volumul curent;
capacitatea vitala;
volumul expirator de rezerva
258.Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC:

X axo-somatice;
X axo-dendritice;
X axoaxonice;
motorii;
senzitive;
259.De ce depinde trecerea conținutului din intestinul subțire în cel gros:

X de calitatea și cantitatea conținutului intestinului subțire;
X de gradientul de presiune dintre intestinul subțire și gros;
X de starea valvulei iliocecale;
260.Deficitul de vasopresina (ADH) produce:

diabetul zaharat;
X diabetul insipid;
maladia Cushing;
X eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
261.Deficitul glucocorticoizilor provoacă:

X scăderea gluconeogenezei;
X reducerea mobilizării proteinelor și lipidelor;
X micșorează nivelul de zahar în sânge;
262.Deficitul mineralocorticoizilor provoacă:

hipernatriemie;
X hiperkaliemie;
X hiponatriemie;
X scăderea volumului de lichid extracelular;
263.Dendritele:
X recepționează semnalele pe o arie extinsa în jurul moto neuronului;
X transmit semnalele prin conducere electronica spre soma;
X prezintă o conducere decrementala electrotonica;
264.Despre saliva este adevarat ca:

X Poate fi tampon pentru acidul clorhidric gastric;
X Secreția sa este reglata neuro-umoral;
X Conține calciu și fosfor;
265.Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte:

X ureea și acidul uric;
X creatinina si creatina
γ-globulinele;
albuminele;
X indicanul și amoniacul;
266.Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:

X arterelele;
venulele;
X aorta;
cordul drept;
267.Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

arterele;
X venele;
aorta;
X trunchiul arterei pulmonare;
X cordul drept;
268.Dintre vitaminele enumerate sintetizate de către bacteriile intestinale și absorbite în

cantități semnificative fac parte:
X vitamina K;
X vitamina B1;
X riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;
269.După ce semnalul senzorial a pătruns prin coarnele posterioare in măduva spinării

acesta poate sa circule direct spre:
X un motoneuron;
X un interneuron;
X al doilea neuron din calea senzitiva;
spre mușchi
270.După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa,

tripsina prin:
X enterokinaza;
lipaza pancreatica;
X tripsina secretata anterior;
un pH alcalin;
271.Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori:

X scăderea presiunii oncotice plasmatice;
X obturarea capilarelor limfatice;
X crestarea coeficientului filtrării capilare;
272.Edemul tisular poate fi cauzat de:

X creșterea presiunii hidrostatice peste 35 mm Hg, în capilarele arteriale;
X scăderea presiunii coloidosmotice sub 11 mm Hg, în capilare;
X blocarea căilor limfatice;
273.Efectele cardiovasculare ale adrenalinei și noradrenalinei:

X tahicardia;
bradicardie;
X vasoconstricție în vasele sistemice;
X creșterea presiunii arteriale;
274.Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

X stimularea gluconeogenezei;
X scăderea utilizarii glucozei de către celule;
X creșterea glicemiei;
hipoglicemia
275.Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:

X captarea rapida a glucozei de către celule;
X creșterea glicolizei;
X creșterea secreției de insulina;
276.Efectele hormonului tireostimulant asupra secreției tiroidiene sunt:

X creste proteoliza tireoglobulinei;
X creste iodarea tirozinei;
X creste mărimea și activitatea celulelor tiroidiene;
277.Efectele insulinei asupra celulelor ținta sunt:

X mărirea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza;
X creșterea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi;
X stimularea sintezei glicogenului;
278.Efectele metabolice ale adrenalinei:

X glicogenoliza hepatica și musculara;
X hiperglicemie;
279.EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec.
Care dintre următoarele afirmații explică starea lui?
X Are febră;
X Are o frecvență cardiacă crescuta;
280.Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:

hiposalivatie;
X hipersalivatie;
xerostomie;
X sialoree;
bulemie;
281.Endolimfa:
X este secretata de stria vestibularis;
X este localizata în scala medie;
282.Enumerați principalele tipuri de receptori de durere:

X mecanici;
electromagnetici;
X chimici;
X termici;
tactili;
283.Estrogenii favorizează:
X dezvoltarea organelor sexuale;
X dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
X contracția uterului;
relaxarea uterului;
284.Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei neuronului

asupra excitabilității lui :
X scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face membrana neuronului mai excitabila;
X creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai putin excitabil;
285.Factorii care determina sensul de deplasare al apei în organism sunt:

X presiunea hidrostatica;
X presiunea osmotica;
X presiunea coloidosmotica;
286.Factorii ce cresc întoarcerea venoasă în atriul drept sunt:

X pompa muscular
X gradientul presional dintre aorta ascendentă şi atriul drept
X pompa toracică
287.Factorii vasoactivi de control pentru circulația locală pot fi:

X circulatori, endotelio-dependenți;
X derivați din endoteliu;
X neuro-mediatori;
X metabolici;
288.Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt următorii, cu EXCEPȚIA:

X factorului natriuretic atrial (FNA);
X angiotensina II;
X noradrenalina;
NO;
289.Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt:

superoxidul;
angiotensina II;
endotelina 1;
X NO;
X Prostoglandinele (PG);
290.Factorul XII activ determină activarea:

X factorului XI ;
X plasminogenului în plasmină ;
X coagulării prin mecanism intrinsec ;
291.Fluxul sanguin cerebral se intensifică la creșterea:

pH-ului sângelui;
X presiunii sanguine arteriale;
X pCO2;
292.Fluxul transmembranar de Na+ este:
X mărit în cursul depolarizării rapide;
X mai redus în condiții de repaus, fata de cel al K+;
X absent în cursul repolarizării rapide;
293.Fovea centralis este:

X zona cu acuitate vizuală maximă;
X zona în care se găsesc numai celule cu conuri;
X depresiunea centrală de la nivelul maculei lutea (petei galbene);
294.Funcțiile ganglionilor bazali sunt:

X menținerea tonusului muscular
X executarea mișcărilor deprinse prin repetări;
somnul lent;
295.Funcțiile hipotalamusului:
X este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
X control vegetativ și endocrin;
X asigura modificările vegetative ale emoțiilor;
296.Funcțiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:

X reabsorbția tubulara a sodiului;
X excreția potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
X indirect, mărirea reabsorbției apei;
297.Fusurile musculare sunt:

X transmit informația spre SNC despre viteza de alungire a mușchiului;
X transmit informația spre SNC despre gradul de modificare a lungimii mușchiului;
298.Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

durează 25 sec;
X se realizează sub acțiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid ;
X activează factorul XIII - fibrinstabilizator ;
X stabilizează agregarea plachetară ;
299.Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:

X sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine;
X mediație sinaptică colinergică;
X receptori nicotinici pe celulele cromafine;
secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în circulație;
secreție de adrenalină 50% și de noradrenalină 50% în circulație;
X inhibiția motilitatii tractului digestiv;
300.Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoacă:

X eliberarea oxitocinei și vasopresinei;
X scăderea frecvenței cardiace;
X micșorarea temperaturii corpului;
301.Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:

X este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase la o distanță minimală intre ele;
X este maximă la nivelul foveei centrale;
X se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale și devine tot mai slabă la periferia retinei;
302.Adaptarea fotochimică la întuneric presupune:
X creșterea concentrației de pigmenți vizuali;
X scăderea concentrației de vitamina A;
302. dereglări de percepție gustativa;

X comprimarea nervului optic la ieșirea lui din globul ocular;
afectarea cortexului vizual;
X presiunea intraoculara mărita;
X dereglarea evacuării umorii apoase;
303. +dereglări de percepție gustativa;

comprimarea nervului optic la ieșirea lui din globul ocular;
X afectarea cortexului vizual;
presiunea intraoculara mărita;
dereglarea evacuării umorii apoase;
304. +gluconeogeneza hepatică;

X glicogenoliza hepatică;
cetogeneză musculara;
gluconeogeneză musculară;
lipogeneză în ţesutul adipos;
305. Glucagonul produce:

X hiperglicemie;
hipoglicemie;
X gluconeogeneza hepatica;
X glicogenoliza hepatica;
gluconeogeneza musculara;
306. Glucagonul:
este secretat și de celulele G din mucoasa antrului piloric;
X scade glicogeneza hepatică;
stimulează secreția de insulină;
inhibă absorbția intestinală a glucozei;
X crește glicogenoliza hepatică;
307. Grupul Respirator Dorsal:

X Este responsabil pentru inspirația normală;
Este activat să producă expirații profunde;
Este stimulat de către neuronii centrului pneumotaxic;
X Primește aferențe de la n. Vagus și n. Glosofaringean;
X Este implicat în controlul automat al respirației;
308. Haptocorina:
X Se secretă de glandele salivare;
X Este o glicoproteina care leagă vitamina B12 la nivel stomacal;
X Protejează vitamina B12 de aciditatea sucului gastric;
309. Hemeralopia se caracterizează prin:

X deficit al celulelor cu conuri ;
X bolnavii se orientează greu la intensități mari de lumină ;
310. Hemoglobina are afinitate joasă pentru O2 :

X La pCO2 mai mare de 40 mm Hg;
X La pH-ul sângelui arterial mai mic de 7.4;
La reducerea de 2.3 DPG;
311. Hemoglobina are afinitate ridicată pentru O2.

X La pCO2 mai joasă de 40 mm Hg;
La pCO2 mai mare de 40 mm Hg
X La pH-ul sângelui arterial mai înalt de 7.4;
312. Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:

X hemul are în structura sa Fe2+;
X participa la transportul de O2 şi CO2;
X se poate leagă cu CO;
313. Hemoliza fiziologică poate avea loc în:
X splină;
X ficat;
rinichi;
muschi;
314. Hiperglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

X stimulează secreția de insulina;
X inhiba secreția de glucagon;
315. Hipermetropia se corectează cu lentile:

divergente;
X convergente;
cilindrice;
X biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentil
316. Hipersecreția de hormon somatotrop produce:

X gigantismul la copil;
X acromegalia la adult;
boala Basedow;
317. Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la:

X acromegalie,
hipoglicemie;
X atrofia gonadelor;
318. Hipocoagulabilitatea apare în caz de:

X hemofilie A şi B;
X boala Willebrand;
X lipsa vitaminei K;
trombocitoza;
319. Hipoglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

X stimulează secreția de glucagon;
X inhiba secreția de insulina;
320. Hormonii androgeni sunt:

aldosteronul;
X testosteronul;
estradiolul;
X dehidrotestosteronul;
cortizolul;
321. Hormonii care pot provoca bilanțul azotat negativ:

X surplusul de hormoni tiroidieni;
X hormonii glucocorticoizi;
insulina;
322. Hormonii derivați de la colesterol sunt:

X hormonii sexuali;
X hormonii glucocorticoizi;
X hormonii mineralocorticoizi;
parathormonul;
calcitonina;
323. Hormonii hipofizari sunt ca structura:

X peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
X glicoproteine;
glucide;
324. Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul acționează la nivelul:

ansei lui Henle;
X tubului contort distal;
X tubului colector;
glomerulului renal;
325. Hormonii pancreasului endocrin sunt:

X insulina;
somatotropul;
X glucagonul;
aldosteronul;
calcitonina;
326. Hormonii pot fi metabolizați la nivelul:

X ficatului;
miocardului;
X țesuturilor ținta;
plămânului;
X rinichi;
327. Hormonii sexuali sunt produși de:

X corticosuprarenala;
X ovar;
X testicul;
medulosuprarenala;
328. Hormonii tiroidieni sunt:

tireoglobulina;
monoiodtirozina;
X triiodotironina;
X tetraiodotironina;
X calcitonina;
329. Hormonii tubului digestiv sunt:

X colecistokinina;
oxitocina;
X gastrina;
X secretina;
prolactina;
330. Hormonul foliculostimulant (FSH):

X stimulează creșterea și maturizarea foliculara;
X stimulează spermatogeneza;
produce ovulația;
331. Hormonul intestinal enterogastronul îndeplinește următoarele funcții:

X inhiba secreția gastrica ;
X inhiba motilitatea stomacului ;
332. Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

X promovează secreția endocrina în ovar;
X produce ovulația;
X formează corpul galben;
333. Hormonul paratiroidian determină:

X creșterea cantității de calciu în sânge;
X creșterea eliminării calciului din oase,
X creșterea absorbției calciului la nivel intestinal;
334. Hormonul somatotrop produce:

X creșterea țesuturilor;
X creșterea oaselor în lungime;
X creșterea viscerelor;
335. Imaginea unui obiect pe retina este:

virtuala;
X micșorata;
mărita;
X inversata;
X reala;
336. În astigmatism:
X corecția se obține cu lentile cilindrice;
X se produc deformări ale corneei;
337. In care din țesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
X mușchiul cardiac;
creier;
X mușchiul scheletal;
epitelui renal;
338. In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatică a:

lipidelor;
glucozei;
X maltozei;
X amidonului fiert;
proteinelor;
339. In cazul alcalozelor metabolice:

X se produce hipoventilaţie ca mecanism de compensare;
X creşte bicarbonatul standard;
X scade reabsorbţia renală a bicarbonatului ca mecanism de compensare;
creşte potasiemia;
340. In cazul animalului decerebrat, trunchiul cerebral este secționat in regiunea:

X parții mijlocii sau inferioare a mezencefalului;
X deasupra nucleelor pontini si vestibulari;
341. În cazul ochiului emetrop:

X imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clară, fără acomodare ;
X imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare ;
X imaginea obiectelor plasate mai aproape de 6 m de ochi este clară, cu acomodare ;
342. În cazul ochiului hipermetrop:

X punctul proxim al vederii clare se depărtează;
X imaginea clară se formează după retina;
X axul optic al ochiului este mai scurt;
343. In ce condiții poate apărea procesul de desincronizare a undelor electrice a
cortexului:
X în timpul stimulării sistemului nervos central ce se afla în stare de repaus;
X trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal;
la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus;
în stare de narcoza;
344. In ce consta rolul de protecție al salivei:

X lavajul cavitații bucale de resturi alimentare;
X acțiunea anti-microbiana;
X acțiune antifungică;
345. În compoziția materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:

X bacteriile;
lipidele;
proteinele;
X produșii nedigerați, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenți;
glucide;
346. În cursul absorbției:

X crește nivelul insulinei plasmatice;
X crește captarea de aminoacizi în celule;
X crește glicogeneza hepatică;
347. In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:
X are loc umplerea atriilor cu singe;
X planșeul atrioventricular bombează spre atrii;
X valvele atrioventriculare sunt închise;
348. In cursul unui exercițiu fizic prelungit NU creste pierderea de apa prin:
X piele (pierderi insensibile);
X materiile fecale;
X urina;
sudoare;
343. In ce condiții poate apărea procesul de desincronizare a undelor electrice a

cortexului:
X în timpul stimulării sistemului nervos central ce se afla în stare de repaus;
X trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal;
la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus;
în stare de narcoza;
344. In ce consta rolul de protecție al salivei:

X lavajul cavitații bucale de resturi alimentare;
X acțiunea anti-microbiana;
X acțiune antifungică;
345. În compoziția materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:

X bacteriile;
lipidele;
proteinele;
X produșii nedigerați, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenți;
glucide;
346. În cursul absorbției:

X crește nivelul insulinei plasmatice;
X crește captarea de aminoacizi în celule;
X crește glicogeneza hepatică;
347. In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:
X are loc umplerea atriilor cu singe;
X planșeul atrioventricular bombează spre atrii;
X valvele atrioventriculare sunt închise;
348. In cursul unui exercițiu fizic prelungit NU creste pierderea de apa prin:
X piele (pierderi insensibile);
X materiile fecale;
X urina;
sudoare;
349. In diabetul zaharat se produce:

X hiperglicemie;
hipoglicemie;
X poliurie;
X glucozurie;
anurie;
350.Viteza de conducere a unui potențial de acțiune prin fibra nervoasă:

este invers proporțională cu aria secțiunii transversale a axonului;
X este mai mare în fibră mielinizată decât în cea nemielinizată;
X scade dacă nervul este răcit;
X la om poate depăși 100 m/s;
este cea mai mare în fibrele vegetative pre-ganglionare;
351.Viteza de conducere a impulsului nervos într-o fibra variază în funcție de:

X prezenta tecii de mielina;
numărul strangulațiilor Ranvier;
X diametrul fibrei;
X distanța dintre strangulațiile Ranvier;
nu variază;
352.Verificați și alegeți combinația INCORECTA:

ADH este un hormon presor, prezent în circulație;
CO2 este un metabolit tisular vasodilatator;
X angiotensina II este un hormon depresor prezent în circulație;
X acetilcolina este un neuromediator la nivelul fibrelor simpatice cardiac
FNA este un hormon depresor prezent în circulație;
353. Verificați și alegeți combinația CORECTA:

X ADH este un hormon presor, prezent în circulație;
X CO2 este un metabolit tisular vasodilatator;
angiotensina II este un hormon depresor prezent în circulație;
acetilcolina este un neuromediator la nivelul fibrelor simpatice cardiac
X FNA este un hormon depresor prezent în circulație;
354. Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor chimiodependente.
X 1
X 2
3
4
5
355.Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este hipoexcitabila.
1
2
X 3
X 4
5
356.Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este hiperexcitabila.
X 1
2
3
X 4
5
357.Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară răspunde la stimuli
suprapragali.
1
2
X 3
4
X 5
358. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară răspunde la stimuli
subpragali.
X 1
2
3
X 4
5
359.Vasopresina produce:
contractia musculaturii netede;
relaxarea musculaturii netede;
X contractia vaselor sangvine;
X cresterea presiunii arteriale;
scaderea presiunii arteriale;
360.Vasopresina (ADH) acționează la nivelul:

ansa lui Henle;
X tubului contort distal;
X tubului colector;
vasa recta;
361.Vasodilatația poate fi dată de următorii factori metabolici:

X hiperkaliemia;
hipercalcemia;
creșterea pO2;
X creșterea H+;
X creșterea pCO2;
362.Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:
X contracției atriale;
X contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS);
X zgomotului II;
ejecției rapide a sângelui;
ejecției lente a sângelui;
363.Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata :

contracției ventriculare;
X contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS);
X zgomotului II;
diastolei atriale;
X relaxării izovolumetrice ventriculare;
364.Valorile VSH-ului cresc în:

X anemii;
hipervolemii normocitemice;
X in timpul sarcinei;
hipovolemii policitemice;
X infecţii acute;
365.Valoarea presiunii osmotice a plasmei:

depinde de mărimea particulelor solvite;
X depinde de numărul particulelor solvite;
X depinde de volumul de apă plasmatică;
X nu depinde de elementele figurate ale sangelui;
depinde de macromoleculele proteice plasmatice;
366. Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:

depinde de concentrația electroliților
depinde de numărul de particule solubile
X depinde de proteinele plasmatice
X diferă de presiunea osmotică a sângelui
X scade în inaniție
367.Următorii hormonii sunt secretați de glandele salivare:

X Parotina;
X Sialogastrona;
X NGF (nerve growth factor);
Staterinele;
Histamina;
368.Următorii hormoni influențează secreția salivara:

X Aldosteronul;
X Hormonal antidiuretic;
somatotropul;
Oxitocina;
ACTH;
369.Următoarele modificări ionice au loc în faza de depolarizare rapidă a fibrelor

miocardice, cu EXCEPȚIA?
X crește fluxul intracelular de CI-;
scade conductanța membranei pentru K+;
X crește permeabilitatea pentru Ca2+ și scade pentru K+;
X influx lent de Cl- și eflux lent de K+;
370.Următoarele afirmații sunt INCORECTE:

X limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe;
limfocitele părăsesc sângele deplasându-se spre locul inflamației;
limfocitele B se maturizează în măduva osoasă;
limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular;
X toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică;
371.Următoarele afirmații sunt CORECTE:

limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe;
X limfocitele părăsesc sângele deplasându-se spre locul inflamației;
X limfocitele B se maturizează în măduva osoasă;
X limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular;
toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică;
372.Următoarele afirmații se referă la mecanismele de hemostază:

X căile extrinsecă și intrinsecă duc la activarea factorului X;
X coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat la proba de sânge recoltată;
X hemostaza depinde de factori specifici ai coagulării, produși în ficat;
hemostază este perturbată de creșterea numărului leucocitelor;
hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele;
373.Următoarele afirmații se referă la mecanismele de hemostază cu EXCEPȚIA
căile extrinsecă și intrinsecă duc la activarea factorului X;
coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat la proba de sânge recoltată;
hemostaza depinde de factori specifici ai coagulării, produși în ficat;
X numărului trombocitelor nu influențează hemostază ;
X hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele ;
374.Următoarele afirmații referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu

EXCEPȚIA faptului ca:
X motoneuronii γ formează sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
X sunt activate prin contracția fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociază;
sunt fixate de glicocalixul fibrelor extrafuzale;
semnalizează modificările de lungime ale mușchiului;
semnalizează modificările ratei de alungire a mușchiului;
375.Un răspuns reflex:

X poate fi efectuat de către mușchii scheletici, netezi, cardiaci sau de glande;
nu poate fi influențat de către centrii superiori din creier;
trebuie să fie format din cel puțin 2 sinapse;
X poate implica în paralel contracția unor mușchi scheletici și relaxarea altora;
X poate fi monosinaptic sau polisinaptice;
376.Tritanopia este:
X absenta conurilor sensibile la albastru;
X lipsa de percepere a culorii albastre;
377.Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:

fibrele nodale ;
X fasciculele internodale ;
fasciculul atrioventricular Hiss ;
X țesutul miocardic ;
nici un răspuns corect ;
378.Transportul activ primar prin pompa 3Na/2K se realizează în celulele acinare și

ductale:
La nivelul membranei apicale;
X La nivelul membranei bazale;
X La nivelul membranei laterale;
La nivelul membranelor mitocondriale;
La nivelul membranelor reticulului sarcoplasmatic;
379.Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:

este electrică;
X implică eliberarea de acetilcolină;
este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate;
X implică receptorii muscarinici, nicotinici, sau ambii;
implică receptorii serotoninici, nicotinici;
380.Transmiterea potențialului nervos printr-o fibră nervoasă:

X poate ajunge pana la 120 metri / secundă in fibrele mielinizate groase;
poate fi crescută prin creșterea ionilor de calciu;
poate fi crescută prin răcire;
se realizează cu decrement;
X se realizează fără decrement;
381.Tractul hipotalamo-hipofizar:
este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
X este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici și paraventriculari;
este un sistem vascular;
ajunge la hipofiza anterioara;
X ajunge la hipofiza posterioara;
382.Toate fibre nervoase eferente, enumerate mai jos, sunt vasodilatatoare, cu

EXCEPTIA:
X fibrele nervoase simpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din regiunea T1-L3;
fibrele parasimpatice colinergice, care aparțin nervilor cranieni III, VII, IX, și X și regiunea
medulara sacrala;
X fibrele nervoase parasimpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din regiunea T1-L3;
fibrele simpatice colinergice ale vaselor din mușchii scheletici și glandele sudorale;
383.Testiculul produce:
X spermatozoizi din celulele liniei seminale;
X hormoni androgeni la nivelul celulelor interstițiale Leydig;
gonadotropine LH, FSH;
progesteron;
cortizol;
384. Surditatea de transmisie apare după

lezarea nucleului cohlear;
lezarea cortexului primar;
X traumatisme ale timpanului ;
intoxicație cu monoxid de carbon;
X inflamații ale urechii medii ;
385.Sunt adevărate următoarele afirmații privind sucul pancreatic:

X pH-ul sau este aproximativ 8,0;
X are un conținut ridicat de bicarbonat;
X se secreta în jur de 1000 ml/zi;
conține pepsină;
secreția sa este numai sub control nervos;
386. Substanțele organice comune din saliva și sucul gastric sunt:

lizozimul;
X mucina;
amilaza și lipaza;
X ureea,acidul uric;
pepsina;
387. Substanțele organice comune din saliva și sucul gastric sunt, cu EXCEPȚIA:
X lizozimul;
mucina;
X amilaza și lipaza;
ureea,acidul uric;
X pepsina;
388.Substanțele non hormonale eliberate de pancreas servesc pentru:

X neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
X digestia hidraților de carbon;
X digestia lipidelor;
reglarea nivelului glucozei în sânge;
reglarea absorbției intestinale;
389.Stimularea fibrelor parasimpatice salivare produce o saliva:

X Mai abundenta decât salivația simpatica;
Mai redusa decât salivația simpatica;
X Seroasa, bogata în Na+, Cl-, amilaza;
Vâscoasa, bogata în mucus;
X Stimulata de receptori muscarinici subtipul M3;
390.Stimularea căror receptori produce scăderea motilităţii gastrointestinale:

alfa-1-adrenergici;
X alfa-2-adrenergici;
X beta-2-adrenergici;
391.Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM):

nu influențează ventilația pulmonară;
reduce ventilația pulmonară;
X mărește impactul structurilor suprapontine în controlul respirației;
Reduce variabilitatea indicilor respiratori;
X mărește ventilația pulmonară;
392.Somatotropul:
X creste transferul aminoacizilor în celula;
X creste anabolismul proteic;
scade anabolismul proteic;
nu influențează metabolismul proteinelor;
X influențează metabolismul lipidelor;
393.Somatotropul
X scade utilizarea glucozei în scop energetic ;
mărește utilizarea glucozei în scop energetic;
X mărește depozitele de glicogen ;
scade concentrația glucozei în sânge;
X micșorează pătrunderea glucozei în celule și mărește concentrația de glucoza în sânge ;
394.Sistola atrială.
este urmată de unda P;
contribuie 70% la umplerea ventriculară;
X determină unda „a” pe flebogramă;
X determină zgomotul IV;
corespunde zgomotului I;
395.Sistolă atrială se caracterizează prin următoarele cu EXCEPȚIA

X este urmată de unda P;
X contribuie 70% la umplerea ventriculară;
determină unda „a” pe flebogramă;
determină zgomotul IV;
X corespunde zgomotului I;
396.Sistemul port hipotalamo-hipofizar:

X este un sistem vascular;
X leagă hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
leagă hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
transporta oxitocina și vasopresina;
X transporta liberine și statine;
397.Sistemul nervos simpatic are următoarele efecte asupra inimii:

X Efect cronotrop pozitiv, via β1 - receptori;
Efect dromotrop pozitiv, via α - receptori;
X Efect inotrop pozitiv, via βl - receptori;
X Influențează frecvența prin scurtarea duratei fazei de depolarizare lentă diastolică;
Acționează pe αl-receptori în atrii și β2-receptori în ventriculi;
398.Sinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:

fibrinogen;
X protrombină;
proaccelerină;
X proconvertină;
factorul antihemofilic A;
399.Sinapsele electrice se deosebesc de cele chimice:

retenția sinaptică este prelungită;
X spațiu sinaptic mai larg;
X retenția sinaptică lipsește;
prezenta mediatorului specific;
400.Sinapsele dendritice excitatoare:

X localizate mai aproape de soma neuronului au un efect excitator mai mare;
X localizate mai departe de soma neuronului au un efect excitator mai mic;
localizate mai aproape de soma au o scurgere de curent electric mai mica;
X localizate mai departe de soma au o scurgere de curent electric mai mare;
efectul excitator este acelasi ;
401.Sensul normal al curgerii sângelui prin cavitățile inimii este datorat:

integrității aparatului valvular al sistemului venos;
X integrității aparatului valvular al inimii;
diferenței dintre forțele de contracție ale celor doi ventriculi;
sincronismului sistolelor ventriculare;
X asincronismului sistolic atrio-ventricular;
402.Sensibilitatea termica este asigurata de următoarele tipuri de receptori:

chimici;
X receptori pentru rece;
X receptori pentru durere-rece, durere-cald;
X receptori pentru cald;
receptori mecanici;
403.Selectați substanțele (?) ce lipsesc pe schema transportului de CO2.

HCl;
X HCO3-;
Ca++;
X H2CO3;
Cl-;
404. Selectați motoneuronii care enervează fusul muscular:

alfa dinamici;
alfa statici;
X gamma dinamici;
X gamma statici;
beta fusali;
405.Selectați afirmațiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana în

citoplasma celulara prin :
difuziune simpla;
X difuziune facilitată;
X transport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare;
X co-transport activ;
406.Selectați afirmațiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de următorii hormoni:

X adrenalina;
X cortizol;
intermedina;
oxitocina;
vasopresina;
407.Selectați afirmațiile corecte. Creșterea coatabolizmului grăsimilor este asigurata de:

X adrenalina și noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile:
X corticotropina care determină secreția cortizolului;
X deficitul de insulina (diabet zaharat);
excesul de insulina;
excesul de vasopresina;
408.Selectați afirmațiile corecte. Care din compușii chimici le puteți clasifica ca lipide:
X grăsimile neutre (trigliceridele);
X fosfolipide;
aminoacizii;
X colesterolul;
lipoprotein - lipaza;
409.Selectați afirmațiile corecte, referitor la modalitățile de pierdere a căldurii prin piele:

X prin iradiere omul pierde aproximativ 60% din producția totală de căldură;
X prin conducție omul pierde aproximativ 15% din producția totală de căldură;
X prin evaporare omul pierde aproximativ 25% din producția totală de căldură;
prin conducție și apoi prin convecție omul poate pierde la 50% din căldură;
prin convecție omul poate pierde la 50% din căldură;
410.Selectați afirmațiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:

X în hipotalamusul lateral se găsește centrul foamei;
X în nucleii ventromediali ai hipotalamusului se găsește centrul sațietății;
în nucleii ventromediali ai hipotalamusului se găsește centrul foamei;
în hipotalamusul lateral se găsește centrul sațietății;
X comportamentul alimentar poate fi inițiat direct de centrul foamei;
411.Selectați afirmațiile corecte referitor la Rata metabolismului:

X rata metabolismului (RM) este unitatea, ce exprimă cantitatea de energie eliberată din diferite
procese alimentare;
RM este cantitatea de energie eliberată din diferite principii alimentare;
RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese funcționale ale organismului;
X RM este unitatea ce exprimă cantitatea de energie cheltuită de diferite procese funcționale ale
organismului;
RM este valoare ce exprimă energia totală, cheltuită de organism;
412. Selectați afirmațiile corecte referitor la pierderea de căldura prin evaporare

X în timpul evaporării apei la suprafața corpului pentru fiecare gram de apa evaporată se pierd 0,5
kcal sau 12-16 kcal/ora ;
X evaporarea se produce prin difuziune continuă a moleculelor de apă, indiferent de temperatura
corpului
pierderile suplimentare de căldură prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesității
sudorației;
prin evaporare se pierde cea mai mare parte a căldurii;
evaporarea nu este un mecanism esențial de răcire la temperaturi ridicate;
413. Selectați afirmațiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB):

X MB reprezintă cheltuielile minime necesare pentru menținerea funcțiilor vitale, independent de
efort fizic sau alți factori externi;
X MB poate fi măsurat numai în condiții bazale (standard);
MB este energia degajata în activitatea fizica a organismului uman;
MB nu depinde de factorii psihici și fizici, ce produc excitația;
X MB la adult este în medie 1 kcal/kg masă corporală pe ora;
414. Selectați afirmațiile corecte referitor la mecanismul conservării (limitarea pierderilor)

căldurii, când scade tº corporală:
X vasoconstricția cutanată;
X piloerectia și oprirea sudorației;
excitația chimică simpatica;
secreția crescută de tiroxină;
stimularea hipotalamica;
415.Selectați afirmațiile corecte referitor la mecanismele termogenezei chimice, când scade

tº corporală:
X stimularea centrilor simpatici;
X secreția crescută de tiroxină;
vasoconstricția cutanată;
piloerectia;
oprirea sudorației;
416. Selectați afirmațiile corecte referitor la mecanismele pierderii de căldură la

supraincalzire:
X prin stimularea glandelor sudoripare;
prin inhibarea glandelor sudoripare;
prin excitarea centrilor simpatici din hipotalamusul posterior;
prin vasoconstricția vaselor din piele;
X prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
417.Selectați afirmațiile corecte referitor la efectul aldosteronului asupra secreției

sudoripare:
X aldosteronul crește rata reabsorbției active a sodiului în tubii sudoripari;
X aldosteronul diminuează pierderile de NaCl prin sudoare;
aldosteronul micșorează reabsorbția activă a Na+ în tubii sudoripari;
aldosteronul micșorează reabsorbția Cl- în tubii sudoripari;
aldosteronul mărește pierderile de NaCl prin sudoare;
418.Selectați afirmațiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (EKO2):

X EKO2 este cantitatea de energie eliberata la un litru de oxigen utilizat în organism;
X EKO2 este în medie 4,825 kcal;
EKO2 este cantitatea de energie eliberata la 100 ml de oxigen utilizat în organism;
EKO2 este căldura eliberata la un litru de oxigen utilizat de organism în 1 ora;
EKO2 este în medie 6,25 kcal;
419.Selectați afirmațiile corecte referitor la coeficientul respirator (CR):

X CR este raportul VCO2 eliberat la VO2 consumat în timpul oxidării substanțelor;
CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat în timpul oxidării substanțelor;
CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat în timpul oxidării;
X CR pentru glucide este 1, lipide - 0,71, proteine - 0,83;
CR pentru glucide, lipide, proteine este același;
420.Selectați afirmațiile corecte referitor la centrii nervoși de reglare a aportului

alimentar:
X mișcările, propriu-zise, din timpul alimentației (masticația, deglutiția) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral;
mișcările, propriu-zise, din timpul alimentației sunt controlate de sistemul limbic;
X amigdala și ariile corticale ale sistemului limbic controlează apetitul;
excitarea cortexului limbic determină inhibiția comportamentului alimentar;
excitarea girusului hipocampic determină creșterea comportamentului alimentar;
421.Selectați afirmațiile corecte referitor la caracteristicele lipoproteinelor

X lipoproteinele sunt particule mai mici ca chilomicronii ;
lipoproteinele sunt particule mai mari ca chilomicronii;
X lipoproteinele conțin amestec de fosfolipide, trigliciride, colesterol și proteine ;
X lipoproteinele conțin amestec de proteine și carbohidrați;
X lipoproteinele sunt formate aproape în întregime în ficat ;
422. Selectați afirmațiile corecte referitor la bilanțul azotat:

X exprimă echilibrul dinamic intre aportul și utilizarea proteinelor;
X exprimă raportul dintre azotul ingerat și cel eliminat (prin excepție);
X este echilibrat la persoana adultă sănătoasă;
este negativ dacă aportul proteic din dietă este crescut;
este negativ în timpul sarcinii;
423. Selectați afirmațiile corecte referitor la acțiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului:
X tiroxina în cantități mari crește rata metabolismului cu 60-100% peste normal;
X absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% față de normal;
tiroxina în cantități mari nu schimbă rata metabolismului;
tiroxina în cantități mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal;
absenta completă a tiroxinei nu schimbă rata metabolismului;
424.Selectați afirmațiile corecte referitoare la animalul decerebrat:

X prezintă rigiditate de decerebrare
este animalul spinal
se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
este animalul thalamic
X se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
425.Selectați afirmațiile corecte despre interneuronii din măduva spinării:

X recepționează semnalele senzoriale aferente de la nervii spinali;
X recepționează semnalele aferente de la creier;
X pot forma circuite de tip divergent, convergent, cu descărcări repetitive;
enervează fusurile musculare;
sunt implicați in reflexele monosinaptice;
426.Selectați afirmațiile corecte despre funcțiile lipoproteinelor:

X lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul;
lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului în țesuturile periferice;
X lipoproteinele îndepărtează colesterolul din țesuturile periferice;
X lipoproteinele joaca un rol important în prevenirea dezvoltării aterosclerozei;
lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul;
427.Selectați afirmațiile corecte despre funcțiile ficatului în metabolismul lipidelor

asigură sinteza acizilor grași;
X asigură desfacerea acizilor grași în compuși mici, care pot fi utilizați pentru energie ;
X sinteza trigliceridelor din glucide ;
X sinteza colesterolului și fosfolipidelor din acizii grași ;
saturarea triglicidelor;
428.Selectați afirmațiile adevărate:

In repaus submandibulara secreta 30% din debit, parotida – 30% si SL – 30%;
X In repaus repartiția este: SM - 70%, parotida – 20%,SL – 5%, accesorii – 5%;
X In digestia bucala secreția glandei parotidei creste la 60%;
In digestia bucala nu se modifica proporția;
429. Selectați afirmațiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:

primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
X primesc impulsuri de la cortexul contralateral
X pot fi inhibați de neuroni intercalări inhibitori
inervează o singură fibră musculară
X determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali
430.Selectați afirmația corecta referitoare la fusul neuromuscular:

conține numai terminații nervoase sensitive
X răspund la gradul și viteza de întindere a mușchiului
X conține 2 tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear și fibrele lanţului nuclear)
X conţine terminaţii nervoase senzitive şi motorii
detectează tensiunea în mușchi in timpul contracției
431.Selectaţi afirmaţia adevărata ce se referă semnului Babinski:

X este reflexul cutanat plantar inversat
este reflexul cutanat plantar
persistă numai la maturi până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal,
X este caracteristic pentru leziunile fasciculului pyramidal
X persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani
432.Secreția somatotropului este controlata de:

starea nutriționala;
X nivelul proteinelor celulare ;
X hormonul hipotalamusului de eliberare ;
X nivelul de glucoza în sânge ;
nici unul din ele;
433.Secreția salivei este stimulată de:

Gastrina;
X Inervația simpatica;
X Inervația parasimpatica;
colecistokinina (CCK);
Motilina;
434.Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:
creșterea concentrației ionilor de sodiu în sânge;
X creșterea ionilor de potasiu în lichidul extracelular;
X hormonul adrenocorticotrop;
X creșterea sintezei de renină;
creșterea fluxului sangvin renal;
435. Secreția hormonului tireotrop este reglata de:

X efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
X acțiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
X variațiile de temperatură ale mediului extern;
modificarea volemiei;
acțiunea directa a hormonului somatotrop;
436. Secreția de vasopresina (ADH) este stimulată de:

hipervolemie;
X scăderea volumului plasmatic;
creșterea volumului plasmatic;
X stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei și a lichidului extracelular (hiperosmie);
X stimularea receptorilor de joasa presiune la scăderea volumului plasmatic;
437.Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulată de:

factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
X gonadotropina LH;
X gonadotropina FSH;
438. Secreția de hormon somatotrop este controlată de:

gonadotropine;
X somatostatine;
prolactina;
X somatoliberina;
adrenocorticotropina;
439.Secreția de amilaza salivara:

X Are loc în celulele seroase din parotida ;
X Are loc în celulele seroase din submandibulara ;
X Este stimulata de AMPc generat de SNS (b1-receptori) via Noradrenalina ;
Este stimulata de atropina;
Are loc în ducte;
440.Secreţia de ACTH:
este scăzută în condiţii de stress;
este inhibată de durere;
X este stimulată de stres;
X este stimulată de hipoglicemie;
X in exces induce boala Cushing;
441.Scindarea proteinelor are loc în următoarele porțiuni ale tractului digestiv:

cavitatea bucala;
X stomac;
X intestinul subțire;
intestinul gros;
esofag;
442.Saliva primara, acinara are următoarele proprietăți:
X Este izotona;
Are osmolaritatea mult mai mica decât a plasmei;
X Conține proteine specifice (amilaza – parotida, mucina – sublingvala);
X Compoziția electrolitica este asemănătoare plasmei;
Compoziția electrolitica diferă semnificativ de plasma;
443.Saliva conține compuși cu acțiune antimicrobiana:

X Imunoglobuline A;
X Lizozim;
X Lactoferina;
Parotina;
Kalikreina;
444.Rolul excretor al salivei este, cu EXCEPȚIA:

eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric și amoniacului;
eliminarea plumbului, mercurului, bismutului;
eliminarea unor viruşi (ca cel al rabiei);
X eliminarea calciului;
X eliminarea mucinei;
445.Rolul de protecție al salivei este, cu EXCEPȚIA :

X reglarea pH-ului mediului intern;
acțiunea anti microbiana;
umectarea mucoasei cavitații bucale;
X scindarea amidonului;

X apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea canalelor pentru
potasiu;
X este asociată cu creșterea conductanței pentru K+;
447.Renina:
X este secretata de aparatul juxta-glomerular;
X transforma angiotensinogenul în angiotensina I;
448-451. Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de litere
corect: ( IMAGINE )
Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere corect: ( IMAGINE)
Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere INCORECT: (
IMAGINE)
Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere INCORECT:
(IMAGINE)

X senzația de sete;
prin progesterone;
X uscăciune in cavitatea bucală;
453.Reflexul Hering-Breuer la adulți:

X Întrerupe inspirația la volume respiratorii mărite;
X Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari;
454.Reflexul de umflație (Herring - Breuer):

X Inhibă inspirația și previne extinderea excesivă a plămânilor;
X Micșorează faza inspiratorie;
X Este inițiat de stimularea receptorilor de întindere;
455.Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:

segmentar;
X intersegmentar;
suprasegmentar;
X polisinaptic;
monosinaptic;
456.Reflexul de convergența presupune:

X suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi;
457.Reflexele posturale și locomotorii a măduvei spinării sunt:

X reacția pozitiva de susținere a pozei;
X reflexul de pășire ritmica;
X reflexul de galop;
458.Reflexele medulare segmentare sunt :

X reflexul de flexie;
X reflexul de flexie si extensie încrucișata;
X reflexul de extensie;
459.Referitor la metabolismul glucozei:

X glicogenoliza și glicogeneza sunt funcții hepatice;
X glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
X gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
460.Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:

în prezbiopie;
X la scăderea elasticității cristalinului;
în miopie;
în astigmatism;
461. Receptorii pulmonari de destindere:

X Recepționează mărirea volumului pulmonar;
X Inhiba faza de inspirație;
462.Receptorii nicotinici se găsesc:

X la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici;
X la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici;
X la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic;
463.Răspunsurile postsinaptice :
X pot fi de tip excitator sau inhibitor;
X nu se supun legii "tot sau nimic';
X au aceeași baza ionica la răspunsul excitator și inhibitor;
464.Răspunsul STATIC al fusului muscular se caracterizează prin:

X zona receptoare a fusului muscular este întinsa lent;
X numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste
X terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe minute;
465.Răspunsul local se caracterizează prin:

X amplitudine proporționala cu stimul;
X propagare locala decrementionala;
X sumare temporospatiala;
466. Răspunsul DINAMIC al fusului muscular apare atunci când: (nu este in teste ???)
X zona receptoare a fusului muscular este întinsa brusc;
X numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste
X terminațiile nervoase primare sunt stimulate deosebit de intens;
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe minute;
467.Proteinele glandulare din saliva sunt următoarele:

X lizozimă;
X amilaza;
HCl;
X substanțele de grup sanguin (aglutinogenule din sistemul ABO);
acidul lactic;
468.Proteinele glandulare din saliva sunt:

pepsina;
X Amilaza;
X Mucinele;
Lipaza linguala;
tripsina;
469.Protecția țesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:

X secreția de proteaze sub forma de pro-enzime inactive;
X secreția de antienzime ca antitripsina;
470.Progesteronul:
X este secretat de corpul galben;
este secretat de corpul galben; ( se repeta )
X este scăzut în timpul menstruațiilor;
471.Progesteronul favorizează:
X secreția endometrului;
X relaxarea uterului;
X proliferarea alveolelor sânilor;
472.Progesteronul este secretat la nivelul:

X corpului galben;
testiculului;
X placentei;

bradikinina;
X enkefalina;
X opioizii;
histamina;
X beta-endorfina;
474.Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta:

X hormonii de eliberare hipotalamici;
X hormonii de inhibiîie hipotalamici;
oxitocina;
vasopresina;
neurofizinele;
475.Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale alfa:

frecventa 20-30 Hz;
X se înregistrează în starea de veghe in repaus;
X frecventa 8-13 HZ;

X frecventa mai mare de 14Hz;
X apar în timpul stimulării sistemului nervos central;
X apar în somnul paradoxal;

X incapacitatea de a interpreta gândul exprimat de cuvintele rostite;
X dementa totala;

X hormonii hipotalamici;
X hormonii hipofizei anterioare;
X parathormonul;
estradiolul;
tiroidieni;

X reflexul tendinos Golgi;
X inhibiției motoneuronilor α ce inervează mușchii corespunzători;
480. Presiunea osmotica în condiții normale în lichidul din compartimentul extracelular

NU este determinat de:
X glucoza;
Na+;
Cl-;
X lipide;
X aminoacizi;
glucoza;
X Na+;
X Cl-;
lipide;
aminoacizi;
482.Presiunea coloidosmotică a plasmei:

X este determinată 80% de albumine;
X este determinată de către macromoleculele proteice;
482(B).Presiunea coloidosmotică a plasmei:

X creşte în hiperproteinemii;
creşte după o ingestie de apă în exces;
X este determinată în primul rând, de albumine;
creşte în proteinurie;
creşte în hipoproteinemii;
483.Presiunea arteriala este întreținută de:

X forța de contracție a inimii;
X elasticitatea vaselor mari;
X rezistenta vasculara;
X micșorarea secreției hormonilor tiroidieni;
X micșorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
X mărirea consumului de oxigen in creier;
485. Precizați răspunsurile INCORECTE referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):

X stimulează secreţia de renină;
X stimulează eliberarea de aldosteron;
X stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal;
486. Precizaţi răspunsurile corecte:

X erecția apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
X în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;

X inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal;
X inhibă eliberarea de vasopresină;
X inhibă eliberarea de renina;
stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal
488.Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici:

X țesutul osos;
X smalț;
rinichi;
glandele endocrine;
embrion;
țesut osos;
X mușchi;
X rinichi;
smalț dentar;
X splina;
490.Precizați concentrația corecta a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

X 4 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
100 mEq/1 HCO3-;
70 mEq/1 Na+;
X 155 mEq/1 K+;

în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maxim la 135mm Hg;
X în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat;
X presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;
492.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE. În miocard:

X potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
X numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
493.Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

X în cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
X în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135mm Hg;
X volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul sistolic;
494.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

X Amplitudinea undelor, pe EKG, se măsoară în mV;
X Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare;

Potențialele de acțiune din miocard sunt de 2 ori mai lungi ca durată, fața de cele din mușchiul
scheletic;
Potențialul de acțiune este condus în miocardul lucrator, prin fibre mielinice; ?
X Viteza de conducere prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec;
X Țesutul sistemului excitoconductor din miocard este format din miocite specializate, legate prin
joncțiuni gap;
496.Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

X In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
X In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135 mm Hg;
X In contracția izovolumetrică volumul ventricular nu se modifică;

X Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;
X Amplitudinea undelor pe EKG, se măsoară în mV;
X Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare;
498.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:

X Dacă presiunea arterială scade brusc, reflexul presor baroreceptor determină creșterea frecventei
cardiac;
Mecanoreceptorii cardiaci sunt responsabili, mai ales, pentru reglarea pe termen lung a presiunii
arteriale sistemice;
X Fluxul sanguin coronar este reglat, mai ales, de necesitățile metabolice;
499.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:

X Lichidele circulă între capilare și țesuturi, prin filtrare și reabsorbție;
X Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide;
limfatică;
X Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune oncotică mai mică.

X Zgomotul I este cauzat de închiderea valvelor mitrale și tricuspide;
X Zgomotul II este cauzat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și X
pulmonară);

X Potențialele de acțiune din miocard sunt mai lungi ca durată, faţă de cele
X Viteza de conducere prin musculatura lucrătoare atrială, este în jur de 0,3 - 0,5 m/sec;
X Sistemul excito-conductor este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap;
502. Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă
sinocarotidiană:
X este aferenta nervului glosofaringian;
X conține atât baro~ cât și chemoreceptori;
X de la baroreceptori se declanșează reflexe depresoare;
503.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. In miocard:

X potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
X mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a potențialului de
acțiune;
504.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. Miocardul:

X cel atrial și cel ventricular formează două sinciții funcționale;
X prezintă o viteză de conducere între 0,3 -0,5 m/s, atât la nivel atrial, cât şi ventricular;

X vâscozitatea crescută a sângelui mărește presiunea arterială;
X arteriolele sunt vase rezistive;
X scăderea bruscă a presiunii arteriale determină creșterea frecventei cardiace;
506.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE, în miocard:

X potențialul de acțiune în mușchiul cardiac are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
X Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potenţialului de acţiune;
X potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap.
507.Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele:

X participă într-o mare măsură la reglarea tensiunii arteriale;
X prezintă o bogată inervație simpatică;
X tonusul muscular este reglat atât pe cale umorală cât și pe cale nervoasa;

reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
X reflex bineuronal - reflex de flexie;
reflex monosinaptic - reflex miotatic;
reflex necondiționat - reflex înnăscut;
X reflex vegetativ - reflex de clipire;
509.Potențialul retinian de receptor:

este rezultatul creşterii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru
sodium ;
este rezultatul refacerii pigmenţilor fotosensibili;
X este rezultatul scindării pigmenţilor fotosensibili;
X este un potenţial hiperpolarizant;
X este rezultatul micşorarii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium
510.Potentialul postsinaptic de excitație (PPSE):
X este capabil sa se sumeze în timp;
nu se sumează;
X amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
X nu se supune legii «tot sau nimic»;
511.Potențialul membranar de repaus:

este de 80 mv în neuron;
X este negativ;
este determinat de conductanța scăzuta a Ca++ în repaus;
X este menținut de contribuția indirecta a pompei de Na-K;

X este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru sodiu;
X nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive;
se poate suma cu un alt potențial de acțiune;
X se supune legii "tot sau nimic";
513.Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru:

are o fază de platou în cursul căreia g Ca++ este scăzută;
X începe prin deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente;
X durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară;
X durează mai puțin în fibra musculară atrială, fața de cea ventriculară
514.Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru se caracterizează prin următoarele,

cu EXCEPȚIA:
X are o fază de platou în cursul căreia permeabilitatea pentru Ca2+ este scăzută;
X este precedat de o depolarizare lentă diastolică;
începe prin deschiderea canalelor de Na+;
X durează 0,25-0,30 s în fibra ventriculară;
durează mai putin în fibra musculară atrialâ, decât în cea ventriculară;
515.Potențialul de acțiune a unei singure fibre nervoase:

X este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru sodiu;
X nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive;
Se poate suma cu un alt potențial de acțiune;
X se supune legii "tot sau nimic";
516.Potențialele de acțiune axonale:
se propagă decremențial;
X se transmit mai rapid în axonii cu diametrul mare;
se propaga saltator în axonii amielinizati;
X sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau corpul neuronal;
X determina creșterea permeabilității pentru ionii de Ca2+ în butonul axonic;
517.Postactiunea (reverberația ) este:

proprietatea sinapsei;
X proprietatea centrului nervos;
X circulația excitației printr-un «inel» neuronal;
X răspunsul efectorului și după întreruperea excitației receptorilor;
518.Plachetele:
X volumul sanguin total este de 5 1;
X sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
X pot adera de peretele vascular lezat;
519.Plachetele:
X sunt produse în măduva osoasă roşie, din megacariocite;
X pot adera la peretele vascular lezat;
X secretă factorilor cu rol in hemostaza primară (microcirculatorie);

sunt produse în măduva osoasă roșie, din megacariocite;
X sunt în număr mai mare ca hematiile;
secretă factori cu rol in hemostaza microcirculatorie;
X sunt celule nucleate;
521.Perioada de contracție izovolumetrică:

X corespunde cu începutul sistolei ventriculare;
X începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare;
X este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor semilunare;
522. Perioada de contracție izovolumetrică se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPȚIA:

X începe odată cu închiderea valvelor semilunare;
X începe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare;
X corespunde cu începutul sistolei atriilor;

X volumul sanguin total este de 5 1;
X numărul hematiilor este de 5 x I0 la puterea 12/l;
numărul leucocitelor este de 1 x IO la puterea 9/l;

X pH-ul sanguin arterial este 7,4;
X numărul hematiilor este aproximativ de 5 x 10 la puterea a 12/1;
525.Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele afirmații:

X pH-ul sanguin este 7,0;
numărul hematiilor este aproximativ de 4,5-5 x 10 la puterea a 12-a/1;
X numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1;
X sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp;

fierului;
colesterolului;
X sărurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12;
X folosim un voltmetru special;
X amplasăm un electrod pe partea exterioară a membranei celulare și altul în interiorul celulei;
proteici;
X steroizi;
adrenalina;
X tiroidieni;
529.Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:

X hormonii proteici;
X adrenalina;
hormonii steroizi;
hormonii sexuali;
530.Parotina:
X Este o globulina secretata de parotide;
Are efect hipercalcemiant;
Inhibă calcificarea dentinei;
X Facilitează osificarea endocondrala;
X Este clasificata ca hormon;
531.Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC:

X transmiterea unilaterala;
X retenția sinaptica;
divergența;
convergenta;
532. Parathormonul:
X este hormon hipercalcemiant;
X creste reabsorbția calciului la nivelul tubului urinifer;
X mărește eliminările urinare de fosfor;
X nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
X nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
centrului setei;

lactogeneza;
X contracția miometrului;
X eliberarea laptelui;
X contracția mioepiteliului din canalele galactofore;
relaxarea uterului;

X contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
X ejecţia laptelui
lactogeneza;
X contracţia miometrului uterin;
536.Ovarul secreta:
X hormoni estrogeni;
X androgeni în cantități mici;
aldosteron;
X progesteron;
hormonul foliculostimulant
537.Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:

X perceperea și selectarea hranei;
X favorizarea reflexelor secretorii digestive;
recunoașterea partenerului sexual la animale;
538. Ochiul emetrop se caracterizează prin:

X putere de refracție statică medie de 60 D;
X focar principal pe retină, la privirea la distanța (infinit);
X punctul remotum al vederii clare este situat la infinit;

X volumului bătaie;
X ritmului cardiac;
X rezistenţei periferice totale;
secreției factorului natriuretic atrial (FNA);
540.O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

X volumului bătaie;
tonusului nucleului nervului vag;
X rezistenței periferice totale;
X activității sistemului nervos simpatic;
X vasoconstricție arterială;
X creșterea secreției de catecolamină;
X creșterea eliberării de HAD;
bradicardie;
542 Numiți regulile de elaborare a reflexelor condiționate:

excitantul condiționat urmează după excitantul necondiționat;
X importanta fiziologica a excitantului condiționat e mai mica decât a celui
necondiționat;
X starea de veghe a organismului;
X lipsa afecțiunilor grave a scoarței;
importante fiziologică a excitantului condiționat este mai mare decât a celui
necondiționat;
543.Numiți principalele trăsături ale reflexului condiționat:

este înnăscut;
X este dobândit;
X se elaborează pe baza reflexului necondiționat;
X poate fi elaborat la diferiți stimuli;
544.Numiți erorile de refracție ale ochiului:

X miopia;
cataracta;
glaucomul;
X hipermetropia;
X astigmatismul;
545.Numiți grupele de nuclee ale talamusului optic:

X nuclei specifici (comutanti);
nuclei supraoptici;
X nuclei asociativi;
X nuclei nespecifici;
nucleul caudat;
546.Numiți centrii bulbului rahidian:

X respirator;
X cardiovascular;
X deglutiție;
foamei;
setei;

X aria parieto-occipito-temporala;
X aria prefrontala;
X aria limbica;
548.Numărul leucocitelor crește în/după:

X Viroze;
X boli parazitare;
X ingerare de alimente;
inaniție proteica;
549.Numărul leucocitelor NU creşte în/după :

Viroze;
boli parazitare;
X inaniție proteica;
X iradieri masive cu raze X;
550.Notați principalele tipuri de celule ganglionare:

X celule W;
celule Z;
celule B;
X celule Y
X celule X
551.Noradrenalina determină contracția fibrelor musculare netede din:
bronhiole;
X mușchiul piloerector;
intestin;
X arteriole;
corpul ciliar;
X deficit de funcționare al bastonaşelor;
X bolnavii se orientează greu noaptea;
X poate fi provocata de deficit de vitamina A;
553.Neuronii simpatici:
X cei postganglionari eliberează noradrenalină;
X cei preganglionari produc acetilcolină;
X acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și forței de
contracție;
554.Neuromediatia specifica evidențiata în sistemul ganglionilor bazali este:

X dopaminergica;
X GABAergica;
X colinergica;
555.Neurofizinele:
sunt hormoni;
X sunt proteine transportoare;
X transporta oxitocina și vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
556. Motoneuronul:
X axonii motoneuronilor sunt mielinizați;
X corpul său celular este situat în coarnele anterioare ale măduvei spinării;
X poatea primi aferențe senzitive direct de la fibrele de tip I a din fusurile
musculare;
557.Motoneuronii spinali α au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:
X primesc impulsuri de la neuronii din coarnele laterale ale măduvei spinării;
X inervează o singura fibra musculara;
inerveaza fibrele musculare extrafusale
558.Motoneuronii gamma:
X se situează in coarnele anterioare ale măduvei spinării;
X numărul lor este mai mic decât cel al neuronilor alfa;
X inervează fibrele intrafusale;
559.Motoneuronii A alfa :
X împreuna cu fibrele musculare inervate formează unități motorii;
X inerveaza fibrele musculare scheletice extrafusale;
X transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mare in comparație cu
fibrele motoneuronilor de tip gamma;
560. Motilina:
X este hormon tisular;
X stimulează motilitatea duodenala;
X stimulează tranzitul alimentelor;

reprezentat pe acest grafic?
Na+
X K+
X Cl-
Ca2+
Mg2+

X retinerea apei în organism;
X scăderea metabolismului bazal;
X scăderea excitabilității SNC;
tahicardie;
563. Menționați care din următoarele condiții NU determina creșterea presiunii osmotice a lichidului
extracelular;
X aport hidric excesiv;
X concentrația scăzuta a sodiului in lichidul extracelular;
564.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular.
X aport hidric deficitar;
X exces de Na+ în lichidul extracelular;
X pierderi hidrice zilnice crescute;
565.Mediatorii SNC sunt distruși de către următorii fermenți:

X acetilcolina de către colinesteraza;
X noradrenalina de către monoaminoxidaza;
566.Mediatorii inhibitori provoacă:

X deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica;
X hiperpolarizarea membranei postsinaptice;

X dopamina;
acetilcolina;
X glicina;
X acidul gama-amino-butiric;
adrenalina;
568.Mediatorii excitanți:
X provoacă depolarizarea membranei postsinaptice;
X deschid canalele pentru Na+;
569.Mediatorii excitanți (în mai multe cazuri )sunt:
X acetilcolina;
dopamina;
X noradrenalina;
glicina;
570. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid în circulația sistemică sunt asigurate de:
X reflexe inițiate de baroceptorii arteriali;
X reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian;
571.Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt asigurate de:
X mecanisme renale de control a volemiei;
X intervenția ADH-ului;
572.Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt asigurate de:
X sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
X mecanisme renale de control a volemiei;
X intervenția ADH;

X pH acid salivar (sub 5,0) – favorizează apariția tartrului dentar;
X Fumători – concentrație salivara mare de SCN (tiocianat);
X Boli renale cronice – uree, acid uric, creatinina salivare crescute;
574.Manifestările specifice ale socului spinal sunt:

X scăderea brusca a tensiunii arteriale;
X blocarea completa a activității reflexe a mușchilor striați;
X reflexele micțiunii și defecației complet suprimate;
X este prezentă atonia musculară;
X predomina undele beta;
X are loc desincronizarea ritmului;
576.Manifestările electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:

X predomina undele delta;
X are loc sincronizarea ritmului;

X atetoza;
X boala Parkinson;
X corea Huntington;
agnozia;
578. Limfocitele:
X cooperează în producerea răspunsului imun;
X prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanți;
X sintetizează limfokine și interleukine;
de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% (din totalul de leucocite) în sângele persoanelor
sănătoase;
579. intraocular cuprinde:

cristalinul;
X umoarea apoasa;
corneea;
X umoarea vitroasa;
corpul ciliar;

X cristalinul;
umoarea apoasa;
X corneea;
umoarea vitroasa;
X corpul ciliar;

X hipermetropiei;
miopiei;
X prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;

X reprezintă 10% din greutatea corporală;
X conține albumină circa 8 % din greutatea corporală;
583.La un adult normal, plasma:

X are o osmolalitate de circa 290 mOsm;
X are circa 140 mmol/L Na+;
X conține albumină circa 40-45 g/l,;

X are circa 140 mmoli Na+/L;
X albumină circa 40-45 g/l;
585.La întuneric:
X crește cantitatea de pigment depozitat;
X pupila se dilata;
X scade pragul de excitabilitate al celulelor receptoare;
586.La femeie secreția de gonadotropine este reglata de :

adrenalina;
X estradiol prin feed-back negativ;
X hormonul de eliberare hipotalamic;
587. Kalikreina:
X Descompune kininogenul;
X Are rol vasodilatator;
588.Intr-o hipovolemie izotonă sunt stimulate următoarele mecanisme corectoare, cu

EXCEPȚIA:
X creșterea secreției de factor natriuretic atrial;
X creșterea conținutului de albumine;

X utilizarea crescută a glucozei în celulele insulinodependente ;
lipoliza crescută;
X gluconeogeneză scăzută ;
X cetogeneză scăzută ;
590. Informația despre lungimea, tensiunea și viteza de modificare a lungimii mușchiului

este generata de :
X Organele tendinoase Golgi;
Celulelor Renschaw;
X Fusurile muscular;
Interneuroni;
Motoneuroni;
591.Influenta stresului fizic sau psihic:

X creștere apreciabila de ACTH;
X creștere secreției cortizolului;
592.Indicați localizarea centrilor corticali:

X girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
X girusul occipital - centrul vizual;
X girusul temporal - centrul auditiv;
593.Incizura pe sfigmograma arterei carotide semnalizează:

X începutul diastolei izovolumetrice a VS;
X închiderea valvulelor aortice;

X legarea mediatorului cu receptorii specifici;
X inactivarea mediatorului;
X generarea potențialului postsinaptic;
595.În timpul inspirației obișnuite are loc:

X scăderea presiunii pleurale;
X scăderea presiunii alveolare;

X fazei de platou a potențialului de acțiune pe fibra miocardică izolată;
X depolarizării miocardului ventricular, în afara de bazei ventriculului stâng;
X repolarizării atrială;
597.In timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin, cu EXCEPȚIA:

X stimularea parasimpatică a rezistenței vaselor;
X dilatarea vaselor venoase;
X presiune arterială sistemică scăzută;
598.In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

X volumul sistolic;
X frecvența cardiacă;
X presiunea sistolică;
599.In saliva și în sucul gastric sunt substanțe organice comune:

X Mucoproteinele (mucina);
X acidul uric, urea;
Lipaza;
Pepsinogen;
Factor intrinsic;
600.In mod normal, hematiile se caracterizează prin cu EXCEPȚIA:

X conțin circa 2 gr Hb/celulă;
nu au nucleu;
X trăiesc circa 10 zile;
601.In mod normal, hematiile:

X nu au nucleu;
X iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaşti;
X se maturizează în circulație din celule imature numite reticulocite;
602.In hipervolemie:
X Crește debitul cardiac;
X Crește întoarcerea venoasă;
X Scade secreția de aldosteron;
1.Alegeți variantele corecte de denumire a arcului reflex din imagine:
Reflex miotatic;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
2. Alegeți variantele INCORECTE de denumire a arcului reflex din imagine:
Reflex miotatic;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
3. Analizați imaginea și alegeți variantele CORECTE:

posterioară;

posterioară;
5. Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
chimiodependente de K+
anionice
6. Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
7. Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?
PPSE
PPSI
Potential local
8. Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
9. Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor chimiodependente.
+1
+2
3
4
5
10. Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor voltaj-dependente de Na+:
1
2
+3
4
5
11.Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor voltaj-dependente de Ca++:
1
2
3
4
+5
12. Vedeți imaginea și indicați locurile cu densitatea mai mare a canalelor ligand dependente:
+1
2
3
4
5
13. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este hipoexcitabila.
1
2
+3
4
+5
14. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este inexcitabila
1
+2
3
4
5
15. Vedeți imaginea și indicați în ce fază a potențialului de acțiune membrana celulară este hiperexcitabila
+1
2
3
+4
5
suprapragali
1
2
+3
4
+5
17. Selectați substanțele (?) ce lipsesc pe schema transportului de CO2.
HCl;
+HCO3-;
Ca++;
+H2CO3;
Cl-;
subprapragali
+1
2
3
+4
5
19. Selectați substanțele (?) ce lipsesc pe schema transportului de CO2.
HCl;
HCO3-;
Ca++;
H2CO3;
+Cl-;
20. Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de litere correct

+A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice;
+A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi;
21. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere
INCORECT:
+A – motoneuron alfa cu terminațiunea motorie, C – fibre musculare scheletice;

+A, B,C – fusul muscular;
+A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare scheletice;
22. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere
INCORECT:
+A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare cardiace;

+A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare netede;
+A, B,C – unitate motorie;
23. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere corect:

+A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice;
+A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi;
24. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea arterială este
130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama Presiune -Volum al ventriculul stâng este
prezentata.
2000
3000
4000
6000
+7000
25. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest
grafic?
+Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
26. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
după perfuzia 1 litru de NaCl 0,45%
A
B
+C
D
E
27. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest
grafic?
+cationice
anionice
+PPSE
PPSI
+Potential de receptor
+Potential local
după perfuzia soluției hipertonice.
A
B
C
+D
E
la un pacient cu diabet insipid.
A
B
C
D
+E
după pierderea soluției hipotonice.
A
B
C
D
+E
după perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
A
B
C
+D
E
după perfuzia soluției hipotonice.
A
B
+C
D
E
după perfuzia soluției izotonice.
A
+B
C
D
E
35. Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare?
I 0;
+II A;
III B;
IV AB;
I 0 și II A
PPSE
+PPSI
Potential local
după perfuzia 1 litru de NaCl 0,9%.
A
+B
C
D
E
Analizatorii. Activitatea nervoasa superioara.

D!.potential de receptor;

B!deformarea mecanica a receptorului;
A.serotinina;
B.acetilcolina;
C!bradichinina;
D.histamina;
E.ioni de potasiu;

B!face parte din sistemul de analgezie a creierului;
A.nervul trigemen;
B!.nervul facial;
C!.nervul vag;
D!. nervul glosofaringian;
E.nervul hipoglos;
A!.suprafata anterioara a corneei;
E.corpul vitros;

C!.sistemul nervos parasimpatic;
E.sistemul limbic;

B!. presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului;

E!. cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului;
A.20m;
B.8m;
C.15m;
D!.5m;
E.2m;

C!corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice;

A.muschii ciliari;
B.cristalinul;
C.retina;
D.irisul;
E!.procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;

A.se indeparteaza;
B!.se apropie;
C.nu se modifica;
E.A si D corecte;

A.nu se modifica;
B!.se indeparteaza;
C.se apropie;
E.C si D corecte;

A.melanina;
B.iodopsina;
C!rodopsina;
D.fotopsina;
E.bilirubina;

E!.insuficienta severa de vitamina A;
C!.proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;

C!.lipsa diferitor tipuri de conuri;

B!.celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei;
A.presbiopie;
B.acromazie;
C.astigmatism;
D.miopie;
E!.hemianopsie;

C!.prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;

D!.prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;

D!.diametrul diferit al pupilelor;
A!.membrana vestibulara;
B.ciocanul;
C.scarita;
D.nicovala;
E!.contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului;
A.nu se modifica;
D!.scade esential;
E.creste esential;

B!.orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
28.csCare segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecuenta inalta:
G-358, 359
A!.segmentul de la baza cohleei;
B.segmentul mediu;
C.segmentul distal;
G-360, H-943
A.5000-8000 Hz;
B.500-3000 Hz;
C.200-5000 Hz;
D.500-10000 Hz;
E!.20-20000 Hz;

A.aria limbica;
B.aria Wernicke;
C!.aria somatosenzitiva;
D.aria prefrontala;
E.aria lui Broca;

D!.este responsabil de formarea cuvintelor;
A!.aria Broca;
C.aria Wernicke;

D!.intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;

B.surditate;
C!.incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
B.hipofiza;
C.cerebelul;
E!.hipocampul;

C.dizartrie;
D!.amnezie anterograda;
37.csCirculatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit reverberant) este un mecanism al memoriei:
G-401
A.tertiare;
B.de lunga durata;
C.senzoriale;
D!.de scurta durata;
E.A si B corecte;

A.senzoriale;
B.de scurta durata;
C.tertiare;
D.de lunga durata;
E!.C si D corecte;

C!.incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
E.A si B corecte;
D!.miscari rapide a globilor oculari;

A.visele;
D!.metabolismul total al creierului scade;
G-410
A.noradrenalina;
B.acetilcolina;
C.glicina;
D.dopamina;
E!.serotonina;

A.mecanoreceptori;
B.termoreceptori;
C.nociceptori;
D chemoreceptori;
B!.sistemul lemniscal dorsal;
E!.sistemul antero-lateral;

A.durere;
B!.senzatii de vibratie;
C!.senzatii de pozitie;
D.senzatii termice;
E.senzatii sexuale;
A!.senzatii de gidilit;
C!.senzatii de durere;
E!.senzatii termice;

A!.mecanici;
B.electromagnetici;
C!.chimici;
D!.termici;
E.tactil;

B!.cerebelul;
C.talamusul;
E!.nucleii vestibulari;

A.bradikinina;
B!.enkefalina;
C!.serotonina;
D.histamina;
E!.beta-endorfina;

A.chimici;
B!.receptori pentru frig;
C!.receptori pentru durere;
D!.receptori pentru cald;

A!.sunt receptori secundari;
B!.provin din celule epiteliale;
D!.contin microvili;
B!.provin din SNC;
C!.sunt receptori primari;
D.nu se adapteaza;
E!.contin cili;

A!.formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei;
C!.sunt substante volatile;
D!.sunt hidrosolubile;

A. este virtuala;
B!. este micsorata;
C!. este marita;
D!. este inversata;
E. este reala;

A!.ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
D!.puterea de refractie a cristalinului scade;
E!.cristalinul se aplatizeaza;

A!.miopia;
B.prezbiopia;
C.glaucomul;
D!.hipermetropia;
E!.astigmatismul;

A!.imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
C!.poate fi corectata cu lentile concave;
E!.globul ocular este mai lung;

B!.globul ocular este mai scurt;
C!.poate fi corectata cu lentile convexe;
E!.imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;

C!.forma alungita a corneei;
D!.forma alungita a cristalinului;

A.cristalinul;
B!.umoarea apoasa;
C.corneea;
D!.umoarea vitroasa;
E.corpul ciliar ;

A.metarodopsina I;
B.batorodopsina;
C!.scotopsina;
D!.trans retinal;
E.metarodopsina II;

B!.este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
D!.reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
E!.durata 1 - 1,5 sec;
C!.predomina undele beta;
D!.are loc desincronizarea ritmului;
A!.retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual;
C!.functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
A!.detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala;
C!.detecteaza acceleratia lineara a corpului ;
D!.participa la mentinerea echilibrului static;

B!.la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala;
C!.la o miscare liniara accelerata a corpului;
E!.la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului;
A!.detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie;
E!.preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;

A!.aria parieto-occipito-temporala;
B!.aria prefrontala;
E!.aria limbica;
C!.incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
D!.dementa totala;
A.gama;
B!.alfa;
C!.beta;
D.delta;
E.teta;

C!.se inregistreaza in starea de veghe in repaus;
D!.frecventa 8-13 HZ;
A!.frecventa mai mare de 14Hz;
C!.apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
D!.apar in somnul paradoxal;
B!.frecventa mai mica de 3Hz;
D!.apar in somnul foarte profund;
E!.apar in boli cerebrale grave;
A.frecventa 1-3 Hz;
B!.frecventa 4-7 Hz;
C!.voltajul mai mare ca la undele alfa;
D!.apar in stresul emotional si somnul ortodoxal;
A.este innascut;
B!.este dobandit;
C!.se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat;
D!.poate fi elaborat la diferiti stimuli;
B!.importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
C!.starea de veghe a organismului;
D!.lipsa afectiunilor grave ale scoartei;
A.cerebelul;
B!.hipotalamusul;
C.nucleul rosu;
D!.sistemul limbic;
E!.formatiunea reticulara;
A!.in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus;
B!.trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;

80.cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG: B-536,537 H-1130, 1080,
A.la excitarea SNC;
B!.la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
C!.la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
D!.la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
G-358, 357, 359
B.segmentul mediu;
C!.segmentul distal;
E.A si B corecte;
A!.asigura vibratia perfecta a timpanului;
B!.egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
B!.sunt receptori cu sensibilitate secundara;
D!.potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
B!.in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
C!.in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;

A!.la temperatura, la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura;
B!.peste 45 C;
C.la 30 C;
D.la 5 C;

A!.reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
C!.ingustarea pupilei;
D!.contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;

A!.marirea diametrului pupilei;
C!.contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina.;
E!.se produce la intuneric;
B!.girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
C!.girusul occipital - centrul vizual;
E!.girusul temporal - centrul auditiv;

A!.are un diametru de 0,4 mm;
B!.este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5 microni;
C!.vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera conurile;
D!.fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;
E.este pata oarba;

C!. predomina undele delta;
D!.are loc sincronizarea ritmului;


C!.este secretata de stria vestibularis;
D!.este localizata in scala medie;

C!.apare in traumatisme ale timpanului;
E!.apare in flamatii ale urechii medii;

A!. contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
B.contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K +;
C!.contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria acelulara;
D.contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor celulelor receptoare;
G-364, 365 H-986, 987
A.tactil;
B.acceleraţie;
C.gust;
D!.miros;
E.proprioceptive;

99.cmCe particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor?G-341, 342
B!.este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
C!.descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare externe, datorită unei cascade
de excitaţie;
D!.durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;


C!. sunt mecanoreceptori;
D!. sunt receptori cu adaptare rapidă;
A.senzatii tactile;
E!.senzatia de gust;

A!.retinenului 1;
B.scotopsinei;
D.melatoninei;
E.colesterolului;

A.în daltoni;
B.în volti;
C.în pascali;
D!.în decibeli;
E.în amperi;

B!.intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
A!.nucleul cohlear dorsal;
E.corpul restiform;
B.nu au kinocil;
108.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă frecvenţă, in concordanţă cu teoria localizării
(tonotopie): G-358, 359
C.stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul cvadrigemen inferior;
D!.produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;

B.rampa medie;
C.rampa timpanică;
D!.utricula;
A.K+;
B!.Na+;
C.Cl-;
D.Ca2+;
E.nici unul;

C!. este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate;

A!. sunt esenţiale în detectarea accelaratiei angulare;

C!.nucleilor cohleari;
a. ! Diferite tipuri de receptori specializaţi răspund mai uşor la stimuli specifici.
b. ! Frecvenţa unui grup (tren) de potenţiale de acţiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă intensitatea stimulării
asupra receptorului.
e. ! Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinaţi coincid în parte.
c. ! Termoreceptorii cutanaţi sunt terminaţii nervoase libere.
d. ! Informaţiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanaţi, ajung la scoarţa cerebrală via deutoneuronii din coarnele
medulare posterioare.
e. ! Tractul spinotalamic lateral transmite informaţii de la termoreceptorii cutanaţi.
c. ! Algoreceptorii sunt terminaţii nervoase libere.
d. ! Algoreceptorii pot fi activaţi consecutiv eliberării de bradikinină.
e. ! Durerea viscerală este neplăcută şi în acelaşi timp, de obicei, slab localizată.
a. ! Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg.
c. ! Mioza se produce pentru vederea de aproape.
d. ! La lumina puternică, ambele pupile se contractă.
c. ! Focalizarea ochiului este controlata de inervaţia parasimpatică a corpului ciliar
d. ! În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei şi corecţia se face cu lentile divergente.
a. ! În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală.
b. ! Adaptarea completă la întuneric necesită 30 min.
a. ! Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz şi 20 kHz.
b. ! Urechea este mai sensibilă la frecvenţa între 1 kHz şi 3 kHz.
c. ! Oscioarele din urechea medie sunt esenţiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre cohlee.
e. Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienţii la care pierderea conducerii osoase şi a conducerii aeriene a
sunetelor este similară.
a. ! Canalele semicirculare au rol esenţial în menţinerea echilibrului.
b. ! Utricula răspunde la deceleraţia mişcării vehiculelor.
d. ! Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic.
122.cmCare dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile convexe:

a. miopia
b. !.astigmatismul hipermetropic
c. !.hipermetropia
e. !.prezbiţia
123.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul Corti:
c. !.sunt aranjate pe un singur rând
e. !.reprezintă receptori auditivi propriu-zişi
124.cs În care din situaţiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:

c. !.are leziuni retiniene în regiunea maculară

a. hipermetropia
b. !.astigmatismul miopic
d. !.miopia
e. prezbiţia
125.cs Funcţia primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:

a. !.amplificarea stimulilor sonori şi conducerea lor spre cohlee
126.cs Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a transmisiei sonore?
a. urechea externă
b. !.muşchiul scăriţei şi tensor al timpanului
c. urechea internă
a. vibraţiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări mecanice la contactul cu
membrana tectoria
e. !.toate răspunsurile corecte
a. !.este grupare neproteică
b. !.este o aldehidă a vitaminei A, aceeaşi pentru toţi pigmenţii vizuali
c. !.există sub 2 forme izomere: cis şi trans; trecerea din forma cis în trans se face sub acţiunea energiei luminoase şi
trecerea din trans în cis are loc la întuneric
e. !.retinenul + scotopsina = pigment vizual
129.Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari bulbari controlează echilibrul static şi dinamic?
a. vestibulospinal
b. vestibulonuclear
c. !.vestibulocerebelos
d. a şi b corecte
130.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de aproape:
a. !.creşterea convergenţei cristalinului
c. !.miozâ
d. midriază
e. !.convergenţa axelor oculare
131..cm Ca urmare a absorbţiei energiei radiaţiei luminoase electromagnetice, cu lungimi de undă cuprinse între 400-750
nm, are loc următoarea translocare a pigmenţilor vizuali:
a. !.descompunerea în retinen şi scotopsină
d. !.transformarea formei cis în forma trans a retinenului
132.cm Dacă o persoană se roteşte încet spre dreapta:

b. !.atât ochiul drept, cât şi ochiul stâng deviază spre stânga
d. !.se poate observa componenta lentă a nistagmusului, iniţiată de impulsuri vestibulare
133. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la prezbiopie:

b. ! punctul proxim creşte
134.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:
d. !.creşte potenţialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
135.Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:

e. !.activarea fosfodiesterazei
136.Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele mecanisme:

c. !.covergenţa axelor vizuale
e. !.contracţia fibrelor musculare circulare ale irisului şi ale muşchilor ciliari sub control vegetativ parasimpatic (nervul III
cranian)
137.Midriaza implică următoarele procese, cu excepţia:

c. !.stimulării nucleului Behterev
138.Următoarele afirmaţii despre ochi sunt adevărate, cu excepţia:

d. !.cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
e. !. cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia
139.Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

d. !.adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar şi în absenţa mişcărilor capului
e. !.potenţialele de acţiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii motori ai nervilor cranieni şi
spre paleocerebel, prin nucleii vestibulari bulbari
140.Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la ochi:

c. !.numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric
141.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor fotoreceptori:

a. !.conţin pigmenţi vizuali numiţi rodopsină în celulele cu bastonaşe şi iodopsinâ în celulele cu conuri
c. !.produc potenţiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenţilor, ceea ce determină modificări ale conductanţei
ionice
e. !.prezintă mecanisme comune de fotorecepţie, amplitudinea potenţialului generator este proporţională cu logaritmul
intensităţii luminoase
142.Care dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale?

a. miopia
b. hipermetropia
c. !.presbitismul
d. astigmatismul
e. strabismul
143.Care din următoarele afirmaţii sunt inco-

de:
d. !.sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină
e. !nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră

a. pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul ocular şi este situată medial şi inferior
de pata galbenă.
c. !.stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari şi celulele ganglionare

a. punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, cu efort acomodativ
maxim
b. punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poale fi văzut clar, fără efort
acomodativ
c. !.puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului
146.Dacă lumina pătrunde într-un ochi:

a. !.pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
c. !.este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic
147.Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?

e. !.mioza este produsă de anxietate
148.Transecţiunea pe calea optică produce:

a. pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală şi interesează chiasma optică
b. !.pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a efectuat la nivelul nervului
optic respectiv
c. !.pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral şi în câmpul nazal al ochiului ipsilateral, dacă secţiunea
interesează tractul optic
d. pierderea vederii în câmpurile temporale ipsilaterale şi temporale contralaterale, dacă s-a efectuat transecţiunea totală a
nervului optic
149.Selectati afirmatiile corecte:

a. !.amplitudinea vibraţiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 feţe ale sale sunt egale
b. trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea din urechea internă
c. !.contracţia muşchiului ciocanului reduce vibraţiile timpanului la sunete prea puternice.
d. !.căile şi centrii acustici au o organizare tonală
e. !.distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive secundare provoacă afazie
auditivă
150.Selectati afirmatiile corecte:

e. !.endolimfa prezintă variaţii de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a avut loc transmisia prin urechea
externă, medie şi perilimfă
151.Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:

a. !.sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti
b. !.sunt transmise spre nucleii cohleari
d.rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital
e. a şi c corecte
152.Selectaţi afirmaţiile corecte:

b. senzaţia de acceleraţie este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex
d. !.senzaţia de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
e. senzaţia de gust şi miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex
153.Selectaţi formulările incorecte:

a. !.rinencefalul îndeplineşte în totalitate funcţiile olfactive
b. iritantele nazale ca menta, mentolul şi clorul stimulează neuronii trigeminali şi iniţiază lăcrimare, strănut şi inhibiţie
respiratorie
c. !.mugurii gustativi sunt situaţi numai pe limbă
154.csSelectaţi afirmaţiile corecte referitor la acuitatea vizuală normală a ochiului uman:

e. !.a, b, c, d corecte
155.csSelectaţi afirmaţiile corecte referitor la umoarea apoasă:

e. !.toate răspunsurile sunt corecte
156.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei (purpurul vizual):
157.cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează potenţialul receptor al bastonaşelor: a. este un potenţial
de depolarizare
b. !.este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei
c. !.descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare externe
d. !.potenţialul receptor durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase
158.cmSelectaţi enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul bastonaşelor, care explică sensibilitatea deosebită a
acestora la întuneric:
a. !.rodopsină activată
b. !.fosfodiesteraza activată
c. !.rodopsinkinaza
d. adenilat ciclaza
e. transducina
159 cm Neuromediaţia sinaptică din retină se realizează cu următoarele substanţe:

a. !.acetiicolinâ, dopamină, serotonină
b. !.GABA, glicină, glutamat

c. !.activarea guanilil ciclazei
d. !.inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină
161 cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a celor 3 tipuri de conuri, conform teoriei
tricromatice pentru percepţia culorilor:
a. !.este asemănătoare curbelor de absorbţie a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenţi fotosensibili
b. !.este determinată de pigmenţii din conuri (combinaţii de retinal şi fotopsină), care le conferă sensibilitate la culorile
albastru, verde şi roşu
c. poate fi influenţată de absenţa conurilor receptoare, pentru o anumită culoare şi de numărul crescut compensator al
conurilor, pentru celelalte culori
d. b şi c corecte
e. a şi c corecte

a. circuitul neuronal al retinei este organizat dinspre coroidă astfel: fotoreceptori → celule orizontale → celule bipolare →
celule amacrine → celule ganglionare
b. transmiterea majorităţii semnalelor din retină se face prin conducere electronică, nu prin potenţialul de acţiune, ceea ce
permite conducerea gradată a intensităţii semnalului
c. !.celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X şi Y; celulele W reprezintă peste 50% şi au rol în transmiterea imaginilor
vizuale şi percepţia culorilor
e. inhibiţia laterală suplimentara prin unele celule amacrine, contribuie la creşterea contrastului vizual
163.cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează neuronii bipolari din retină:

a. !.asigură un mecanism secundar de inhibiţie laterală
b. !.pot fi depolarizanţi şi, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
c. !.pot fi hiperpolarizanţi şi în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
164.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează celulele ganglionare din retină:

e !.toate răspunsurile corecte
165. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat dorsolateral (corpul geniculat lateral):
a. !.este un nucleu de releu între axonii tractului optic şi neuronii ai căror axoni formează tractul geniculocalcarin
b. !.are 6 straturi celulare care primesc diferenţiat semnale de la retina temporală ipsilaterală şi cea nazală heterolaterală
c. !.filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
d. conţine neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X şi neuroni parvocelulari care primesc
semnale de la celulele ganglionare Y

a. cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine şi se întinde către polul occipital, pe faţa medială a
emisferei
b. semnalele din diferite părţi ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria maculară →polul occipital;
semnalele periferice din retină→ anterior de polul occipital, în cercuri concentrice
c. cortexul vizual percepe în principal linii şi margini, în locul suprafeţelor plane din cadrul imaginii vizuale
d. între ochi - creier-muşchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care determină fixarea ochilor într-un
punct anume din câmpul vizual
e. !.fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-un mecanism neuroumoral

e. !.cohleea
168.csÎn procesul de rezonanţă, care apare în cohlee, participă în mod diferit următoarele elemente:
169cs Principiul localizării în determinarea înălţimii (frecvenţei) sunetului, se referă la detectarea diferitelor frecvenţe
sonore, în raport:
a. !.de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată.
b. de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)
c. de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată
d. de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată
e. a şi d
170 cm Hărţile tonotopice din cortexul auditiv primar şi ariile auditive de asociaţie, se referă la analiza sunetelor, după
caracteristicile lor specifice:
a. !.după frecvenţe
b. !.după direcţie
c. !.după secvenţialitate (secvenţă de tonuri)
d. după intensitate
e. c şi d

a. !.prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
b. !.conţin celule gustative
c. !.sunt sensibili şi la stimuli termici şi de durere
172.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează simţul gustativ:

a. are rol în controlul dietei în raport de preferinţă
b. împreună cu olfacţia, are şi o componentă emoţionala, contribuind la elaborarea unor stări afective complexe de
plăcere şi neplăcere
e.!.toate răspunsurile sunt corecte
173.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează senzaţiile primare ale mirosului:

174.Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv urmează traseul:

c. !.cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din
bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
e. axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
175.csSelectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive foarte vechi ( arhicortexul olfactiv):
a.analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. !.reflexe olfactive primitive
c.controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
e. a şi b

c. !.controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. !. reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi c
177.csSelectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive noi (neocortexul olfactiv):

a. !.analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
e. b şi d
b. !.aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
d. a şi c
e. b şi c
179.csCare sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)?

a. talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
c. !.aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c
180.csCare sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)?

a. !.talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
d. a şi c
e. b şi c

odoranţi
d.are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanţelor alimentare în putrefacţie şi a substanţelor toxice poluante
182.csSelectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive prin stimuli chimioolfactivi:
b.se face cu participarea unor proteine de legare a substanţelor odorante, situate la nivelul membranelor cililor
c. poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori membranari) → activarea
proteinei Gs cuplată cu proteina receptoare →activarea adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale
ionice membranare→influx de Na+ → depolarizarea membranei celulei receptoare
d.este posibilă dacă substanţele sunt volatile şi dacă se dizolvă în lichidul care acoperă mucoasa olfactivă
183.cmOlfacţia şi simţul gustului au următoarele roluri comune:

a. !.procurarea şi selectarea hranei
b. !.favorizarea reflexelor secretorii digestive
a. !.receptorii sunt chemoreceptori
b. !.stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanţelor excitante, care interacţionează specific cu receptorul
c. !.adaptarea receptorilor este rapidă
185.csAlegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de acru:
d. !. sunt acizi organici şi anorganici
c. !.sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
b. !.sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
188.csAlegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de amar:
a. !.sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
a. !.nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari
b. fiecare tip de receptor răspunde la cel puţin 2 tipuri de substanţe sapide, proprietate ce permite potenţarea gusturilor
c. !.depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în potenţial de recepţie pentru gust
d. !.că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei microvililor, în consecinţă se
deschid sau se închid unele canalele ionice şi membrana celulei se depolarizează

d. !.diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
a. atingerea
b. durerea
e. !.gustul
192.csSenzaţia de atingere a unei mâini nu poate fi produsă prin stimularea:
b. !.neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
e. a şi c corecte
193.csPrecizaţi asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:

b. !.celule ciliate - epiteliu olfactiv
aortic
194.csCare din următoarele senzaţii sunt supuse facilitării şi inhibiţiei în sistemul nervos central?
a. atingerea
c. !.durerea
d. auzul
195.csAcomodarea vizuală la vederea de aproape implică:

c. !.contracţia muşchiului ciliar
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. !.fovea centralis
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. fovea centralis
d. !.regiunea parafoveală

a. !.retinenului
b. scotopsinei
d. melatoninei
e. colesterolului

a. !.este zona cu acuitate vizuală maximă
c. !.este zona în care se găsesc numai celule cu conuri
200.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?

a. unitatea funcţională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele bipolare şi fotoreceptoare
aflate în relaţii sinaptice
b. !.vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru este caracteristică retinei
centrale
c. adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă şi apoi o fază lentă, care durează împreună 20 de minute
d. dacă suprafaţa retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele din jur
e. !.imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă şi egală cu obiectul
1).
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus reprezinta:
a) [ ] potentialul suprafetei externe a membranei;
b) [x] diferenta de potential dintre suprafata interna si cea externa a membranei;
c) [ ] potentialul suprafetei interne a membranei;
d) [ ] fenomenele electrice pe membrana provocate de excitatie;
---------------------------------------------------------------------
2).
Punctajul: 10cs Valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este:
a) [ ] +20 - +30 V;
b) [x] - 60 - - 90 mV;
c) [ ] - 120 - - 150 V;
d) [ ] +50 - +90 mV;
e) [ ] -200 - -300 V;
---------------------------------------------------------------------
3).
Punctajul: 10cs Potentialul de actiune reprezinta:
a) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
b) [ ] diferenta de potential dintre suprafetele externa si interna a membranei;
c) [x] schimbarea brusca a potentialului de membrana in rezultatul actiunii excitantului pragal si
suprapragal;
---------------------------------------------------------------------
4).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de depolarizare a potentialului de actiune este:
-
a) [ ] fluxul intracelular de Cl ;
+
b) [ ] fluxul intracelular de K ;
+
c) [x] fluxul intracelular de Na ;
+
d) [ ] fluxul extracelular de Na ;
+
e) [ ] fluxul extracelular de K ;
---------------------------------------------------------------------
5).
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus are durata de:
a) [ ] 10 msec;
b) [ ] 100 msec;
c) [ ] 1 min;
d) [x] este permanent;
e) [ ] 2 sec;
---------------------------------------------------------------------
6).
Punctajul: 10cs Durata potentialului de actiune a fibrei nervoase este:
a) [ ] 0,5 - 1 sec;
b) [ ] 100 - 150 msec;
c) [ ] 20 - 30 sec;
d) [ ] 500 - 700 msec;
e) [x] 0,8 - 1,2 msec;
---------------------------------------------------------------------
7).
Punctajul: 10cs Durata cea mai mare a contractiei este caracteristica pentru:
a) [ ] muschiul striat;
b) [x] muschiul neted;
c) [ ] muschiul cardiac;
d) [ ] muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
---------------------------------------------------------------------
8).
Punctajul: 10cs Fluidul continut in tubii transversali din fibra musculara este:
a) [x] lichid extracelular;
b) [ ] lichid intracelular;
c) [ ] plasma;
d) [ ] limfa;
e) [ ] singe;
---------------------------------------------------------------------
9).
Punctajul: 10cs Cea mai mare viteza de contractie este proprie:
a) [x] muschiului striat;
b) [ ] muschiului neted;
c) [ ] muschiului cardiac;
d) [ ] muschiul striat, cit si muschiul neted, au aceiasi viteza de contractie;
---------------------------------------------------------------------
10).
Punctajul: 10cs Oboseala musculara este mai evidentiata in:
a) [ ] muschiul cardiac;
b) [x] muschiul scheletic;
c) [ ] muschiul neted din viscere;
d) [ ] muschiul neted vascular;
e) [ ] toti muschii obosesc la fel;
---------------------------------------------------------------------
11).
2+
Punctajul: 10cs Ionii de Ca sunt stocati in fibra musculara striata in:
a) [ ] sarcoplasma;
b) [ ] sarcolema;
c) [x] reticul sarcoplasmatic;
d) [ ] mitocondrii;
---------------------------------------------------------------------
12).
Punctajul: 10cs In conditii reale tonusul muscular este conditionat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculara;
b) [ ] frecventa de stimulare a unei singure unitati motorii;
c) [ ] numarul de miofibrile;
d) [x] numarul de unitati motorii in actiune si frecventa impulsurilor spontane in ele;
e) [ ] ionii de calciu;
---------------------------------------------------------------------
13).
Punctajul: 10cs Fibrele musculare scheletice sint inervate de:
a) [ ] ganglionul simpatic;
b) [x] neuronii din coarnele anterioare medulare;
c) [ ] ganglionul parasimpatic;
d) [ ] corpul geniculat;
---------------------------------------------------------------------
14).
Punctajul: 10cs Interacţiunea dintre proteinele contractile (actina, miozina) este determinata de
cresterea concentraţiei sarcoplasmice a:
a) [x] calciului;
b) [ ] clorului;
c) [ ] sodiului;
d) [ ] potasiului;
e) [ ] magneziului;
---------------------------------------------------------------------
15).
---------------------------------------------------------------------
16).
---------------------------------------------------------------------
17).
Punctajul: 10cs .In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de actiune,
excitabilitatea fibrei musculare creste:
b) [ ] refractara relativa;
c) [x] postpotentialului negativ;
d) [ ] postpotentialului pozitiv;
---------------------------------------------------------------------
18).
Punctajul: 10cs In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de actiune,
excitabilitatea fibrei musculare este scazuta, insa fibra nu este inexcitabila:
b) [x] refractara relativa;
c) [ ] postpotentialului negativ;
d) [ ] depolarizarii;
---------------------------------------------------------------------
19).
Punctajul: 10cs Contractia musculara izotonica se caracterizeaza prin:
a) [ ] modificarea tensiunii si lungimii muschiului;
b) [ ] scurtarea muschiului cu tensiune variabila;
c) [x] scurtarea muschiului cu tensiune constanta;
d) [ ] modificarea tensiunii muschiului cu lungime constanta;
---------------------------------------------------------------------
20).
Punctajul: 10cs In cursul perioadei de latenta a contractiei muschiului au loc următoarele procese, in
afara de unul care este fals:
a) [ ] potentialul de actiune se propaga pe suprafata externa a fibrei musculare si patrunde in tubii "T";
+
b) [x] influxul de K in celula;
c) [ ] eliberarea ionilor de calciu;
e) [ ] eliberarea caldurii de activare;
---------------------------------------------------------------------
21).
Punctajul: 10cs Care este succesiunea corecta a fazelor contractiei musculare unice:
a) [ ] perioada latenta, relaxare, contractie;
b) [x] perioada latenta, contractie, relaxare;
c) [ ] relaxare, contractie, perioada latenta;
d) [ ] contractie, relaxare, perioada latenta;
---------------------------------------------------------------------
22).
Punctajul: 10cs .Prag de excitatie se numeste:
a) [ ] valoarea maxima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
b) [ ] valoarea medie a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
c) [x] valoarea minima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
d) [ ] valoarea excitantului ce provoaca raspuns local;
---------------------------------------------------------------------
23).
Punctajul: 10cs Care din aceste afirmatii este corecta:
a) [ ] excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egala;
b) [x] excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decit a fibrei musculare;
c) [ ] excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decit a fibrei nervoase;
d) [ ] excitabilitatea nu poate fi comparata;
---------------------------------------------------------------------
24).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii este corecta:
a) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
b) [ ] pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decit a fibrelor nervoase;
c) [x] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decit a fibrelor musculare;
d) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decit a fibrelor musculare;
---------------------------------------------------------------------
25).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare depinde de:
a) [ ] distanta dintre electrozii de excitatie;
b) [ ] natura excitantului;
c) [ ] durata actiunii excitantului;
d) [x] proprietatile biofizice ale membranei;
---------------------------------------------------------------------
26).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare este:
a) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca un raspuns local;
b) [x] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca potentialul de actiune;
c) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca si raspuns local si potentialul de actiune;
---------------------------------------------------------------------
27).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase mielinice excitatia se propaga:
a) [ ] excitind consecutiv toate portiunile membranei:
b) [x] prin salturi;
d) [ ] nici un raspuns corect:
---------------------------------------------------------------------
28).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase amielinice excitatia se propaga:
a) [x] excitand consecutiv toate portiunile membranei:
b) [ ] prin salturi ;
---------------------------------------------------------------------
29).
Punctajul: 10cs In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea maiu mare labilitate este:
a) [x] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [ ] sinapsa neuro-musculara;
e) [ ] nervul si sinapsa neuromusculara;
---------------------------------------------------------------------
30).
Punctajul: 10cs .In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea mai mica labilitate este:
a) [ ] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [x] sinapsa neuro-musculara;
e) [ ] nervul si sinapsa neuro-musculara;
---------------------------------------------------------------------
31).
---------------------------------------------------------------------
32).
---------------------------------------------------------------------
33).
Punctajul: 10cs Rolul colinesterazei in functionarea sinapsei este:
a) [ ] accelereaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [x] scindeaza acetilcolina legata cu colinoreceptori;
c) [ ] mareste concentratia de acetilcolina in spatiul sinaptic;
d) [ ] impedica asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
---------------------------------------------------------------------
34).
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de actiune al miorelaxantilor naturali (curare) si sintetici (d-
tubocurarina, diplacina):
a) [ ] blocheaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [ ] scindeaza acetilcolina;
c) [x] blocheaza colinoreceptorii de pe membrana postsinaptica;
d) [ ] impiedica sinteza acetilcolinei in butonul sinaptic;
e) [ ] blocheaza miscarea moleculelor de acetilcolina in spatiul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
35).
Punctajul: 10cs Integritatea pur functionala a nervului este dereglata prin:
a) [ ] legaturarea nervului;
b) [ ] intinderea excesiva a nervului;
c) [ ] sectionarea nervului;
d) [x] actiunea cu novocaina;
---------------------------------------------------------------------
36).
Punctajul: 10cm In cazul atrofiei musculare:
a) [ ] diametrul fibrelor musculare se mareste;
b) [x] scade continutul de proteine contractile;
c) [x] scade continutul de ATP;
d) [x] scade continutul de glicogen;
e) [ ] se micsoreaza permeabilitatea membranei;
---------------------------------------------------------------------
37).
Punctajul: 10cs Viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A alfa este de (m/sec):
a) [ ] 40-70;
b) [x] 70-120;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 3-18;
e) [ ] 5-15;
---------------------------------------------------------------------
38).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor nervoase de tip B intra:
a) [ ] fibrele aferente de la receptorii atingerii;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii musculari;
c) [ ] fibrele eferente spre fusurile musculare;
d) [x] fibre preganglionare vegetative;
e) [ ] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
39).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la proprietatile sinaptice sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] prin sinapsa excitatia se transmite unilateral;
b) [ ] a transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
c) [ ] amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator care actioneaza asupra
receptorilor postsinaptici;
2+
d) [ ] la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptica participa ionii de Ca ;
e) [x] potentialul postsinaptic se supune legii "Totul sau nimic";
---------------------------------------------------------------------
40).
Punctajul: 10cs .In sinapsele neuro-musculare acetilcolina este scindata de urmatoarea enzima:
a) [ ] monoaminoxidaza;
b) [x] colinesteraza;
c) [ ] cateholmetiltransferaza;
d) [ ] toate;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
41).
Punctajul: 10cs La administrarea miorelaxantilor moartea survine prin:
a) [x] paraliziea muschilor respiratori si asfixie;
b) [ ] tetanos muscular;
c) [ ] stop cardiac;
d) [ ] edem cerebral;
e) [ ] stress;
---------------------------------------------------------------------
42).
Punctajul: 10cs Mediatorul de transmisie prin sinspsa neuro-musculara este:
a) [ ] adrenalina;
d) [ ] serotonina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
43).
Punctajul: 10cs Membrana postsinaptica contine urmatoarele tipuri de canale ionice :
+
a) [ ] voltaj dependente pentru Na ;
+
b) [ ] voltaj dependente pentru K ;
2+
c) [ ] voltaj dependente pentru Ca ;
d) [x] chemodependente;
e) [ ] nu exista canale ionice:
---------------------------------------------------------------------
44).
Punctajul: 10cs Viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este (m/sec):
a) [ ] 3-18;
b) [ ] 5-15;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 4-8;
e) [x] 0,5-2;
---------------------------------------------------------------------
45).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor de tip C intra:
a) [ ] fibrele aferente de la proprioreceptorii musculari;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii de presiune;
c) [ ] fibrele aferente de la receptorii pentru cald;
d) [x] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
46).
Punctajul: 10cs Rata defuziunii este determinata de:
a) [ ] cantitatea de substanta existenta;
b) [ ] viteza miscarii cinetice;
c) [ ] numarul porilor membranei;
d) [ ] gradientul de concentratie;
---------------------------------------------------------------------
47).
Punctajul: 10cs Pentru care substante membrana este cea mai permeabila:
a) [ ] glucoza;
b) [x] apa;
-
c) [ ] Cl ;
+
d) [ ] K ;
+
e) [ ] Na ;
---------------------------------------------------------------------
48).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de repolarizare a potentialului de actiune este:
+
a) [ ] fluxul intracelulare de Na ;
+
b) [ ] fluxul extracelular de Na ;
+
c) [x] fluxul extracelular de K ;
+
d) [ ] fluxul intracelular de K ;
-
e) [ ] fluxul extracelular de Cl ;
---------------------------------------------------------------------
49).
Punctajul: 10cs Pentru aparitia potentialului de repaus rolul primordial il joaca:
+
a) [x] ionii de K ;
+
b) [ ] ionii de Na ;
-
c) [ ] ionii de Cl ;
d) [ ] anionii;
2+
e) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
50).
Punctajul: 10cs Raspunsul local apare la :
a) [ ] excitatie supraliminala;
b) [x] excitatie subliminala;
c) [x] excitatie liminala;
d) [ ] excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminala;
---------------------------------------------------------------------
51).
Punctajul: 10cs Excitabilitatea tesutului va fi mai mare daca pragul de excitatie va fi egal cu:
a) [ ] 5V;
b) [ ] 7V;
c) [x] 2V;
d) [ ] 4V;
e) [ ] 9V;
---------------------------------------------------------------------
52).
Punctajul: 10cs Cum se determina nivelul excitabilitatii muschiului la om:
a) [x] prin determinarea pragului de excitare;
b) [ ] prin masurarea valorii potentialului de repaus;
c) [ ] prin masurarea valorii potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
53).
Punctajul: 10cs .Hiperpolarizarea apare ca urmare a :
+
a) [ ] fluxul continuu a ionilor de Na in celula;
+
b) [ ] fluxul de Na din celula;
2+
c) [ ] fluxul ionilor de Ca din celula;
+
d) [x] fluxul continuu a ionilor de K din celula in spatiul extracelular;
---------------------------------------------------------------------
54).
Punctajul: 10cs In timpul oboselii in muschi:
a) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
b) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid lactic;
c) [x] se mareste cantitatea de acid lactic;
d) [ ] se maresc rezervele de glicogen;
e) [ ] se mareste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
---------------------------------------------------------------------
55).
Punctajul: 10cs Intensitatea minima a unui curent electric care aplicat pe nerv determina un răspuns
din partea acestuia sau a muşchiului pe care il deserveste se numeşte:
a) [x] reobaza;
b) [ ] timp util;
c) [ ] cronaxie;
d) [ ] intensitate subliminală;
e) [ ] intensitate supraliminala.
---------------------------------------------------------------------
56).
Punctajul: 10cs Stimulul supraliminar declanseaza un impuls nervos care, fata de impulsul determinat
de stimulul prag, este:
a) [ ] dublu;
b) [x] egal;
c) [ ] mai mare;
d) [ ] mai mic;
e) [ ] jumatate.
---------------------------------------------------------------------
57).
Punctajul: 10cs Care din reactiile de mai jos pot sa aiba loc sub actiunea preparatelor de tipul curare :
a) [ ] apare potentialul postsinaptic de excitatie si apoi potentialul de actiune;
b) [ ] potentialul postsinaptic excitator este , potentialul de actiune nu apare ;
c) [ ] potentialul de actiune apare fara potentialul postsinaptic excitator;
d) [ ] toate raspunsurile corecte ;
e) [x] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
58).
Punctajul: 10cs Cum este diferenta dintre excitabilitatea unui muschi si nervul care il inerveaza daca
potentialul de membrana a muschiului s-a micsorat:
a) [ ] diferenta foarte marita;
b) [ ] diferenta moderat marita ;
c) [x] diferenta micsorata;
d) [ ] diferenta neschimbata;
---------------------------------------------------------------------
59).
Punctajul: 10cs Care este influenta miorelaxantilor in sinapsa neuro-musculara:
a) [ ] blochiaza eliminarea acetilcolinei din terminatiunea presinaptica;
b) [ ] distruge acetilcolina in fanta sinaptica;
c) [ ] distruge colinesteraza;
d) [x] blochiaza colinoreceptorii membranei postsinaptice;
e) [ ] activeaza colinesteraza;
---------------------------------------------------------------------
60).
Punctajul: 10cs Dimensiunile caror zone a sarcomerului nu se schimba in urma contractiei musculare:
a) [ ] zona I;
b) [ ] zona H;
c) [x] zona A;
---------------------------------------------------------------------
61).
Punctajul: 10cs Care din ionii enumerati determina cuplarea excitatie-contractie:
2+
a) [ ] ionii de Mg ;
+
b) [ ] ionii de Na ;
-
c) [ ] ionii de Cl ;
2+
d) [x] ionii de Ca ;
+
e) [ ] .ionii de H ;
---------------------------------------------------------------------
62).
tropomiozina:
a) [x] troponina T;
b) [ ] troponina I;
c) [ ] troponina C;
---------------------------------------------------------------------
63).
2+
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de Ca :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina C;
c) [ ] troponina I;
---------------------------------------------------------------------
64).
Punctajul: 10cm La baza hipertrofiei musculare sta:
a) [x] marirea numarului filamentelor de actina si miozina ;
b) [x] cresterea numarului de miofibrile;
c) [x] cresterea sistemelor enzimatice pentru furnizarea energiei;
d) [ ] marirea permeabilitatii membranei;
---------------------------------------------------------------------
65).
Punctajul: 10cs Cea mai mica labilitate este la :
a) [ ] fibrele nervoase senzitive;
b) [ ] fibrele nervoase motorii;
c) [ ] fibrele musculare netede;
d) [ ] fibrele musculare rapide;
e) [x] aparatul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
66).
Punctajul: 10cs .Supraracirea nervului duce la:
a) [ ] micsorarea pragului de excitatie;
b) [x] micsorarea labilitatii;
c) [ ] marirea excitabilitatii;
d) [ ] marirea labilitatii ;
e) [x] marirea pragului de excitatie;
---------------------------------------------------------------------
67).
Punctajul: 10cm In ce fibre nervoase la excitatie se va elibera mai multa caldura:
a) [ ] mielinice;
b) [x] amielinice;
c) [ ] simpatice preganglionare;
d) [x] simpatice postganglionare;
e) [ ] motore;
---------------------------------------------------------------------
68).
Punctajul: 10cs Relaxarea muschiului neted poate fi provocata de:
a) [ ] adenozina;
b) [ ] acidul lactic;
c) [ ] ionii de potasiu;
d) [ ] scaderea concentratiei ionilor de Ca++;
---------------------------------------------------------------------
69).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate puternica fata de
actina :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina I;
c) [ ] troponina C;
---------------------------------------------------------------------
70).
Punctajul: 10cs Capul miozinic are urmatoarea proprietate:
a) [ ] se uneste cu troponina C;
b) [ ] se uneste cu troponina T;
c) [x] functie ATF -azica;
d) [ ] se uneste cu troponina I;
---------------------------------------------------------------------
71).
Punctajul: 10cs Proteina calsechestrina care se afla in reticulul sarcoplasmatic al muschiului:
a) [ ] micsoreaza cantitatea de stocaj de Ca in reticul ;
-
b) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl ;
+
c) [ ] micsoreaza permeabilitatea pentru ionii de K ;
+
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de K ;
e) [x] mareste cantitatea de Ca stocat in reticul;
---------------------------------------------------------------------
72).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la muschiul neted multiunitar sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] fibrele sunt separate;
b) [ ] fiecare fibra este inervata de o singura fibra nervoasa;
c) [ ] este controlata mai ales de stimuli nervoasi;
d) [ ] fiecare fibra functioneaza separat;
e) [x] sunt muschi viscerali;
---------------------------------------------------------------------
73).
Punctajul: 10cs Toate afirmatile referitoare la muschiul neted monounitar sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] fibrele sunt unite intre ele prin jonctiuni strinse (de tip "gap");
b) [ ] excitatia este transmisa de la o fibra la alta;
c) [ ] toate fibrele se contracta impreuna;
d) [ ] se pot excita prin intindere;
e) [x] sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
---------------------------------------------------------------------
74).
Punctajul: 10cm Cele mai importante proteine cu rol in contractia musculara sint:
a) [x] miozina;
b) [ ] mioglobina;
c) [x] actina;
d) [ ] creatina;
e) [x] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
75).
Punctajul: 10cm Cum isi poate grada muschiul scheletic forta de contractie in organism:
a) [ ] prin modificarea amplitudinii potentialelor de actiune;
b) [x] prin modificarea numarului de unitati motorii active;
c) [x] prin modificarea frecventei impulsurilor motorii;
d) [ ] prin contractura gradata;
---------------------------------------------------------------------
76).
Punctajul: 10cm Ce roluri indeplineste calciul in contractia musculara:
a) [x] cuplarea excitatiei cu contractia;
b) [ ] impiedica contractia;
c) [x] mentine contractia;
d) [ ] elibereaza energia necesara;
---------------------------------------------------------------------
77).
Punctajul: 10cm Ce sarcina poseda celula excitabila in stare de repaos in interiorul ei si pe suprafata:
a) [ ] interior +;
b) [ ] pe suprafata -;
c) [x] interior -;
d) [x] pe suprafata +;
---------------------------------------------------------------------
78).
Punctajul: 10cm Proprietatile potentialului de actiune sint:
a) [x] corespunde legii "totul sau nimic";
b) [ ] corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
c) [x] se propaga de-a lungul tesutului (fibrei) fara decrement;
d) [ ] se sumeaza;
e) [ ] se propaga cu decrement;
---------------------------------------------------------------------
79).
Punctajul: 10cm Proprietatile raspunsului local sint:
a) [ ] corespunde legii "totul sau nimic";
b) [x] orespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
c) [x] nu se propaga;
d) [x] se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
80).
Punctajul: 10cm Propagarea excitatiei prin nerv se supune urmatoarelor legitati:
a) [ ] conducere unilaterala;
b) [x] conducere bilaterala;
c) [x] conducere izolata;
d) [ ] retentia (incetinirea) propagarii;
e) [x] legea continuitatii fiziologice;
---------------------------------------------------------------------
81).
Punctajul: 10cm Propagarea excitatiei prin sinapsa neuro-musculara se supune urmatoarelor legitati:
a) [x] propagarea unilaterala;
b) [ ] propagarea bilaterala;
c) [x] retentia (incetinirea) propagarii;
d) [x] sumarea excitatiilor;
e) [ ] accelerarea propagarii;
---------------------------------------------------------------------
82).
Punctajul: 10cm Teaca mielinica are urmatoarele functii:
a) [ ] de propagare a impulsului nervos;
b) [x] functia de izolator electric;
c) [x] functia trofica;
d) [ ] participa la cresterea fibrei nervoase;
e) [ ] asigura transportul unor substante active;
---------------------------------------------------------------------
83).
Punctajul: 10cm Alegeti afirmatia corecta:
a) [x] prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
b) [ ] prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuu;
c) [ ] prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
d) [ ] viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare ca in mielinice;
e) [x] viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:
---------------------------------------------------------------------
84).
Punctajul: 10cm Muschiul neted:
a) [ ] contine troponina;
b) [x] contine calmodulina;
c) [ ] formeaza ansamblu calciu-troponina;
d) [x] formeaza ansamblu calmodulina-calciu;
e) [x] contine miozin-kinaza;
---------------------------------------------------------------------
85).
Punctajul: 10cs Pentru membrana celulara este propriu:
a) [ ] bistratul lipidic;
b) [ ] canale proteice;
c) [ ] proteine carier;
d) [ ] proteine receptori;
---------------------------------------------------------------------
86).
Punctajul: 10cm Difuziunea simpla se efectuiaza prin:
a) [ ] proteinele caraus;
b) [ ] canale hidrofobe;
c) [x] canale hidrofile;
d) [x] stratul bilipidic;
---------------------------------------------------------------------
87).
Punctajul: 10cm Potentialul de repaus este determinat de:
a) [x] diferenta de concentratii a ionilor pe ambele parti a membranei;
b) [ ] actiunea excitantului;
c) [ ] permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
d) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
---------------------------------------------------------------------
88).
Punctajul: 10cm Cum sa ne convingem ca la excitarea nervului a aparut excitatia:
a) [ ] prin determinarea pragului de excitatie;
b) [ ] prin determinarea raspunsului local;
c) [x] prin aparitia contractiei in muschi;
d) [x] prin determinarea in nerv a potentialului de actiune.;
---------------------------------------------------------------------
89).
Punctajul: 10cs Daca actionam asupra membranei cu o toxina care blocheaza canalele de Na apare:
a) [ ] micsorarea potentialului de repaus;
b) [x] marirea potentialului de repaus;
c) [ ] potentialul de actiune;
d) [ ] raspunsul local;
---------------------------------------------------------------------
90).
Punctajul: 10cm De ce hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitatii:
a) [x] se mareste valoarea potentialului de repaus;
b) [ ] se micsoreaza potentialul de repaus;
c) [x] se mareste pragul de excitatie si potentialul pragal;
d) [ ] se micsoreaza valoarea pragului de excitatie;
---------------------------------------------------------------------
91).
Punctajul: 10cm Daca la excitarea nervului, activatia canalelor de Na si K va avea loc simultan si nu
consecutiv, aceasta ar fi dus la :
a) [ ] marirea potentialului de actiune;
b) [ ] micsorarea potentialului de actiune;
c) [x] nu ar aparea depolarizarea;
d) [x] nu ar aparea potentialul de actiune;
---------------------------------------------------------------------
92).
Punctajul: 10cm Daca actionam cu un factor, care mareste pragul de excitatie aceasta inseamna ca:
a) [ ] s-a micsorat potentialul de repaus;
b) [ ] a aparut depolarizarea;
c) [x] a aparut hiperpolarizarea;
d) [x] s-a micsorat excitabilitatea;
---------------------------------------------------------------------
93).
Punctajul: 10cm Lipsa oxigenului intr-un teritoriu tisular are o actiune asupra muschiului neted vascular
de:
a) [ ] vasoconstrictie;
b) [x] relaxare a muschiului neted vascular;
c) [x] vasodilatare;
d) [ ] contractie a muschiului neted vascular;
---------------------------------------------------------------------
94).
Punctajul: 10cm Daca la o excitare cu curent continuu in celula introducem catodul si in afara - anodul
vor avea loc urmatoarele schimbari:
a) [ ] potentialul pragal se va micsora;
b) [x] potentialul pragal se va mari ;
c) [x] nu va aparea excitatia;
d) [ ] va apare excitatia;
e) [x] nu va aparea depolarizarea;
---------------------------------------------------------------------
95).
Punctajul: 10cm Care din componentele muschiului se scurteaza in urma contractiei:
a) [x] fibrele musculare;
b) [x] miofibrilele;
c) [ ] protofibrilele;
---------------------------------------------------------------------
96).
Punctajul: 10cm Proprietatile caracteristice potentialului de actiune:
a) [x] apare la actiunea excitantului suprapragal;
b) [ ] apare la actiunea excitantului subpragal;
c) [x] apare la actiunea excitantului pragal ;
d) [x] se supune legii "tot sau nimic";
e) [ ] se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
97).
Punctajul: 10cm Proteinele periferice:
a) [ ] pot străbate membrana, dacă se ataşează de cele integrale;
b) [ ] sunt ataşate numai de faţa externă a membranei;
c) [x] predomină pe faţa internă a membranei;
d) [x] sunt ataşate de proteinele integrale, fără a străbate membrana;
e) [x] pot avea rol de enzime;
---------------------------------------------------------------------
98).
Punctajul: 10cm .Glicocalixul este:
a) [ ] stratul glicoproteic şi glicolipidic, dispus pe suprafaţa internă a stratului bilipidic;
b) [x] stratul glicoproteic şi glicolipidic, dispus la exteriorul membranei;
c) [x] învelişul glucidic lax de la suprafaţa membranei celulare;
d) [ ] atmosfera pericelulară interpusă între celule, care le conferă electropozivitate
e) [x] implicat în solidarizarea a două celule, în imunitate şi în fixarea liganţilor
---------------------------------------------------------------------
99).
Punctajul: 10cm Care din următoarele forme de transport prin membrana celulară au loc în gradient
electrochimic?
a) [x] difuzarea simplă;
b) [x] difuzarea facilitată;
c) [ ] transportul activ primar;
d) [ ] contransportul şi contratransportul
e) [ ] nici un rоspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
100).
Punctajul: 10cm Difuziunea facilitată se deosebeşte de difuziunea simplă prin:
a) [x] viteza crescută;
b) [ ] absenţa gradientului electrochimic;
c) [x] participarea transportului specific;
d) [x] rata difuziunii care creşte pe măsura creşterii concentraţiei substanţei;
e) [ ] viteza de difuziune proporţională cu grosimea membranei;
---------------------------------------------------------------------
101).
Punctajul: 10cs Osmoza este:
a) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde presiunea
hidrostatică şi coloidosmotică sunt mai mari, spre compartimentul unde acestea sunt mai scăzute;
b) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde concentraţia
soluţiei este mai mare, spre cel în care concentraţia este mai mică;
c) [ ] deplsarea solvitului în gradient de concentraţie;
d) [ ] deplasarea solvitului оn gradient electrochimic;
e) [x] deplasarea solventului printr-o membrană semipermeabilă, din compartimentul unde
concentraţia este mai mică, spre cel în care concentraţia soluţiei este mai mare;
---------------------------------------------------------------------
102).
Punctajul: 10cs Difuziunea netă a apei prin membranele cu permeabilitate selectivă se face prin:
a) [ ] filtrare;
b) [ ] ultrafiltrare;
c) [ ] solvent drag;
d) [x] osmoză;
e) [ ] difuziune neionică;
---------------------------------------------------------------------
103).
Punctajul: 10cs Rata de difuzine a unei particule prin membrana celulară creşte dacă:
a) [ ] suprafaţa membranei scade;
b) [ ] grosimea membranei creşte;
c) [ ] dimensiunile particulei cresc;
d) [ ] gradientul de concentraţie a particulei scade;
e) [x] liposolubilitatea particulei creşte;
---------------------------------------------------------------------
104).
Punctajul: 10cm Fixarea simultană a două tipuri diferite de substante, care urmează a fi transportate în
acelaşi sens, pe un transportor, este condiţia de bază pentru:
a) [ ] transportul activ primar;
b) [x] transportul activ secundar;
c) [x] cotransportul electrogen;
d) [ ] toate sistemele de transport activ;
e) [ ] E.schimbul mediat de transport;
---------------------------------------------------------------------
105).
Punctajul: 10cm Ce procese stau la baza transportului activ secundar?
a) [ ] consumul de energie metabolică utilizată direct;
b) [ ] specificitatea pompelor;
c) [x] fixarea simultană a două tipuri diferite de substante pe un transportor comun;
d) [x] utilizarea energiei unui gradient ionic de concentraţie;
+
e) [x] energia rezultă din gradientul de Na , consecinţă a unui transport activ primar anterior;
---------------------------------------------------------------------
106).
+
Punctajul: 10cm Ce substanţe pot fi transportate prin cotransport cu Na ?
a) [ ] apa;
b) [ ] calciul;
c) [x] glucoza;
d) [ ] hidrogenul;
e) [x] aminoacizii;
---------------------------------------------------------------------
107).
Punctajul: 10cm Care din următoarele forme de transport cu Na se realizează prin contratransport?
a) [ ] Na/K;
b) [x] Na/Ca;
c) [x] Na/H;
d) [ ] Na/glucoză;
e) [ ] Na/aminoacizi;
---------------------------------------------------------------------
108).
Punctajul: 10cm Оn care din următoarele forme de transport este utilizată în mod direct energia
provenită din descompunerea ATP-ului sau altor fosfaţi macroergici?
a) [ ] cotransportul;
b) [ ] contratransportul;
c) [x] transportul activ primar;
d) [ ] transportul activ secundar;
e) [x] pompa de Ca;
---------------------------------------------------------------------
109).
+ +
Punctajul: 10cs Pompa de Na -K :
+
a) [ ] introduce K în celulă;
b) [ ] menţine volumul celular;
c) [ ] este inhibată de glicozizi cardiaci;
+
d) [ ] evacuează Na din celulă;
---------------------------------------------------------------------
110).
Punctajul: 10cs .Sarcolema fibrei musculare scheletice este:
a) [ ] uniform sensibilă la acetilcolină;
b) [ ] insensibilă la acetilcolină;
c) [x] sensibilă la acetilcolină doar la nivelul joncţiunii neuromusculare;
d) [ ] sensibilă la acid glutamic la nivelul joncţiunii neuromusculare;
e) [ ] uniform sensibilă la acid glutamic;
---------------------------------------------------------------------
111).
2+
Punctajul: 10cs Ionii de Ca sunt stocaţi în fibra musculară striată în:
a) [ ] sarcoplasmă;
b) [ ] sarcolemă
c) [x] reticulul endoplasmatic, оn cisterne;
d) [ ] mitocondrii;
---------------------------------------------------------------------
112).
Punctajul: 10cs În condiţii normale, tonusul muscular este determinat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculară;

b) [ ] frecvenţa de stimulare a unei singure unităţi motorii;
c) [ ] miofibrile;
d) [x] numărul unităţilor motorii în acţiune şi frecvenţa lor de descărcare;
2+
e) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
113).
Punctajul: 10cs Activatorul care realizează interacţiunea dintre proteinele musculare contractile este :
a) [x] calciul;
b) [ ] clorul;
c) [ ] sodiul;
d) [ ] potasiul;
e) [ ] magneziul;
---------------------------------------------------------------------
114).
Punctajul: 10cs Unitatea funcţională a muşchiului striat este:
a) [ ] sarcomerul;
b) [ ] placa motorie;
c) [ ] fibra musculară;
d) [x] unitatea motorie;
e) [ ] fusul neuromuscular Kuhne.
---------------------------------------------------------------------
115).
Punctajul: 10cs Următoarele procese au loc în cursul perioadei de latenţă a contracţiei. Unul este
greşit:
a) [ ] potenţialul de acţiune se răspîndeşte pe suprafaţa externă a fibrei musculare şi pătrunde prin
tubulii "T";
+
b) [x] influx de K în celulă;
2+
c) [ ] eliberare de Ca ;
e) [ ] Eliberarea căldurii de activare.
---------------------------------------------------------------------
116).
Punctajul: 10cm Ce roluri îndeplineşte calciul în contracţia musculară?
a) [x] cuplarea excitaţiei cu contracţia;
b) [ ] împiedică contracţia;
c) [x] menţine contracţia;
d) [ ] detrmină relaxarea;
e) [ ] toate răspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
117).
Punctajul: 10cs În ce constă activitatea motorie spontană a muşchilor netezi viscerali?
a) [ ] unde lente electrice;
b) [ ] variaţia potenţialului de repaus;
c) [ ] modificarea frecvenţei potenţialelor de acţiune;
d) [ ] activitate independentă de inervaţie;
---------------------------------------------------------------------
118).
Punctajul: 10cs Stimularea repetată a fibrei musculare scheletice determină contracţie tetanică
deoarece concentraţia intracelulară a uneia din următoarele substanţe creşte şi rămîne la nivele
ridicate. Despre cine este vorba?
+
a) [ ] Na ;
+
b) [ ] K ;
c) [ ] troponina;
d) [ ] ATP;
2+
e) [x] Ca .
---------------------------------------------------------------------
119).
Punctajul: 10cs Care din următoarele proteine musculare au rol important în contracţie, atît în muşchii
netezi, cît şi în cei striaţi?
a) [ ] calmodulina;
b) [ ] troponina;
c) [ ] tropomiozina;
d) [x] actina;
e) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei.
---------------------------------------------------------------------
120).
2+
Punctajul: 10cs Оn cursul procesului de cuplare excitaţie-contracţie în muşchiul neted, ionii de Ca
sunt eliberaţi din reticulul sarcoplasmic cu ajutorul :
a) [x] inozitol trifosfatului;
b) [ ] protein kinazei C;
c) [ ] diacil glicerolului;
d) [ ] AMP-ului ciclic;
e) [ ] calmodulinei.
---------------------------------------------------------------------
121).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii privind transmiterea impulsului nervos la nivelul plăcii
neuromusculare este adevărată?
a) [ ] are loc o modificare a cantităţii de acetilcolinesterază, care creşte;
+
b) [ ] este asociată cu un influx de K prin sarcolemă;
2+
c) [ ] are loc o scădere sub normal a nivelului Mg ;
d) [ ] nu este afectată de creşterea la maxim a frecvenţei de stimulare în în fibra nervoasă;
e) [x] este dependentă de cantitatea de acetilcolină eliberată de terminaţia axonică a motoneuronului.
---------------------------------------------------------------------
122).
Punctajul: 10cs În care din următoarele situaţii are loc creşterea maximă a tensiunii musculare?
2+
a) [ ] la scăderea Ca extracelular;
2+
b) [ ] la creşterea Mg extracelular;
c) [ ] оn cursul tetanosului incomplet;
d) [x] оn cursul tetanosului maximal complet;
e) [ ] în cursul sumării a două secuse.
---------------------------------------------------------------------
123).
2+
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie-contracţie în muşchiul neted este iniţiată de fixarea ionilor de Ca
la:
a) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei;
b) [x] calmodulina;
c) [ ] troponina;
e) [ ] protein kinaza A.
---------------------------------------------------------------------
124).
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie - contracţie în muşchii scheleteci implică următoarele evenimente cu
excepţia uneia:
a) [ ] producerea potenţialului local terminal de placă;
2+
b) [x] fixarea ionilor de Ca la miozină;
c) [ ] formarea legăturilor ciclice temporare între actină şi miozină;
d) [ ] depolarizarea de-a lungul tubilor transverşi;
e) [ ] hidroliza ATP-ului.
---------------------------------------------------------------------
125).
Punctajul: 10cs Ce elemente şi în ce ordine participă în transmiterea neuromusculară la nivelul fibrelor
musculare scheletice:
- +
a) [ ] acetilcolina , Cl , Na ;
+ +
b) [x] acetilcolina, Na , K ;
+ +
c) [ ] acetilcolina, K , Na ;
2+ +
d) [ ] acetilcolina, Ca , Na ;
+ +
e) [ ] noradrenalina, Na , K .
---------------------------------------------------------------------
126).
Punctajul: 10cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
a) [ ] stimularea fibrelor musculare scheletice pentru a se contracta;
b) [x] menţinerea activităţii în fibrele aferente Ia în cursul contracţiei musculare;
c) [ ] generarea activităţii în fibrele aferente Ib;
d) [ ] detectarea lungimii de repaus a muşchilor scheletici;
e) [ ] оmpiedicarea muşchilor de a produce o forţă musculară prea mare.
---------------------------------------------------------------------
127).
Punctajul: 10cs Tropomiozina are următoarele roluri în fibra musculară scheletică:
2+
a) [ ] favorizează eliberarea ionilor de Ca din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
b) [ ] favorizează polimerizarea actinei globulare;
c) [ ] generează ATP;
d) [ ] stabilizează moleculele de miozină;
e) [x] stabilizează miofilamentele de actină, acţionînd ca o proteină de relaxare, care împiedică
interacţiunile dintre zonele active ale miofilamentelor de actină şi miozină.
---------------------------------------------------------------------
128).
Punctajul: 10cs La nivelul receptorilor de tip N, acetilcolina acţionează avînd ca mesager secund :
a) [ ] inozitol trifosfatul;
b) [ ] diacil glicerolul;
c) [ ] AMP - ul ciclic;
d) [ ] toate răspunsurile corecte;
e) [x] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
129).
Punctajul: 10cm Dacă o fibră musculară scheletică relaxată este alungită pasiv:
a) [ ] benzile A cresc оn lungime;
b) [x] benzile I cresc оn lungime;
c) [x] benzile H cresc оn lungime;
d) [ ] miofilamentele subţiri cresc în lungime;
e) [ ] miofilamentele groase cresc оn lungime.
---------------------------------------------------------------------
130).
Punctajul: 10cm Tetanosul complet:
a) [x] rezultă din fuziunea unor secuse musculare cu frecvenţă rapidă;
b) [x] produce o tensiune mai mare de 4-5 ori decît o singură secusă;
c) [ ] apare rar în timpul activităţii normale;
d) [ ] se produce cu aceeiaşi frecvenţă de fuziune pentru toate tipurile de muşchi scheletici;
e) [ ] C şi D.
---------------------------------------------------------------------
131).
Punctajul: 10cs Potenţialul miniatural de placă motorie este rezultatul:
a) [x] producerii cuantelor de neuromediator;
b) [ ] acţiunii unei singure molecule de neuromediator;
2+
c) [ ] creşterii conductanţei ionilor de Ca în terminaţiile postsinaptice;
d) [ ] producerii unei cuante de neuromediator în urma invaziei potenţialului de acţiune în terminaţiile
presinaptice;
---------------------------------------------------------------------
132).
Punctajul: 10cs Pentru care muşchi este valabilă legea "tot sau nimic" în cursul contracţiei?
a) [ ] striat;
b) [ ] neted;
c) [x] cardiac;
d) [ ] striat şi cardiac;
---------------------------------------------------------------------
133).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre muşchii netezi este corectă:
a) [ ] muşchiul neted are aceeaşi cantitate de actină şi miozină ca şi muşchiul striat;
b) [x] muşchiul neted are potenţialul de membrană mai scăzut şi mai instabil ca cel striat;
c) [ ] muşchiul neted are o contractilitate mai rapidă ca cel striat;
d) [ ] muşchiul neted are o contractilitate egală cu a celui striat;
e) [x] în muşchiul neted elementele elastice sunt dispuse în serie ca şi în cel striat.
---------------------------------------------------------------------
134).
Punctajul: 10cm Dupa caracterul mediatorului eliberat neuronii se impart in:
a) [x] colinergici;
b) [x] adrenergici;
c) [x] serotoninergici;
d) [ ] reninergici;
---------------------------------------------------------------------
135).
Punctajul: 10cm Dupa sensibilitatea la excitanti neuronii se impart:
a) [x] monomodali;
b) [x] bimodali;
c) [x] polimodali;
d) [ ] colinergici;
---------------------------------------------------------------------
136).
Punctajul: 10cs Arcul reflex este:
a) [ ] reactia de raspuns a organismului la excitarea receptorilor;
b) [ ] calea de la sistemul nervos central pana la organul efector;
c) [x] calea de la receptori pana la organul efector;
d) [ ] calea de la receptori pana la sistemul nervos;
---------------------------------------------------------------------
137).
Punctajul: 10cm Arcul reflex polisinaptic este:
a) [x] Arc reflex complex;
b) [ ] arc reflex simplu;
c) [ ] este alcatuit din doi neuroni;
d) [x] cu durata timpului reflexului mai mare;
e) [ ] cu durata timpului reflexului mai mic;
---------------------------------------------------------------------
138).
Punctajul: 10cm Ce este timpul reflexului:
a) [ ] timpul excitatiei receptorilor;
b) [ ] timpul transmiterii excitatiei prin centrul nervos;
c) [ ] timpul excitatiei organului efector;
d) [x] timpul aparitiei reactiei de raspuns;
e) [x] timpul transmiterii excitatiei de la receptor pana la organul efector;
---------------------------------------------------------------------
139).
Punctajul: 10cm Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC:
a) [x] axosomatice;
b) [x] axodendritice;
c) [x] axoaxonice;
d) [ ] motore;
e) [ ] senzitive;
---------------------------------------------------------------------
140).
Punctajul: 10cm Mediatorii excitanti:
a) [ ] provoaca hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
b) [x] provoaca depolarizarea membranei postsinaptice;
c) [x] deschid canalele pentru Na+;
d) [ ] deschid canalele pentru K+;
e) [ ] deschid canalele pentru Ca++;
---------------------------------------------------------------------
141).
Punctajul: 10cm Potentialul postsinaptic de excitatie (PPSE):
a) [x] Este capabil sa se sumeze in timp;
b) [ ] nu se sumeaza;
c) [x] amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
d) [ ] se supune legii "tot sau nimic";
e) [x] nu se supune legii "tot sau nimic";
---------------------------------------------------------------------
142).
Punctajul: 10cm Amplitudinea PPSE depinde :
a) [x] De numarul de canale pentru Na+ deschise;
b) [x] de cantitatea de mediator;
c) [ ] de numarul de canale pentru Cl- deschise;
d) [ ] de numarul canalelor pentru K+ deschise;
e) [x] de forta si durata excitarii;
---------------------------------------------------------------------
143).
Punctajul: 10cm Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitatiei:
a) [x] Asigura eliminarea mediatorului din presinapsa;
b) [ ] inhiba eliminarea mediatorului;
c) [ ] interactioneaza cu receptorii membranei postsinaptice;
d) [ ] deschid canalele pentru Na+;
e) [x] prelungesc timpul excitarii membranei postsinaptice;
---------------------------------------------------------------------
144).
Punctajul: 10cs Sumatia PPSE provoaca aparitia potentialului de actiune pe:
a) [ ] membrana postsinaptica;
b) [ ] membrana somei neuronului;
d) [ ] membrana axonului in strangulatia Ranvie;
e) [x] segmentul initial al axonului;
---------------------------------------------------------------------
145).
Punctajul: 10cm Mediatorii inhibitori provoaca:
a) [ ] deschiderea canalelor pentru Na+ pe membrana postsinaptica;
b) [x] deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica;
c) [ ] depolarizeaza membrana postsinaptica;
d) [x] hiperpolarizeaza membrana postsinaptica;
e) [ ] nu modifica potentialul membranei;
---------------------------------------------------------------------
146).
Punctajul: 10cs Postactiunea (reverberatia ) este :
a) [ ] proprietatea sinapsei;
b) [x] proprietatea centrului nervos;
c) [ ] iradierea excitatiei;
d) [x] circulatia excitatiei printr-un "inel" neuronal;
e) [x] raspunsul efectorului si dupa intreruperea excitatiei receptorilor;
---------------------------------------------------------------------
147).
Punctajul: 10cm Principiul dominantei este:
a) [ ] proprietatea sinapsei;
b) [x] proprietatea centrului nervos;
c) [x] inhibitia focarelor slabe de excitatie de catre un focar de excitatie puternic;
d) [x] marirea excitabilitatii unui focar mai puternic pe contul focarelor mai slabe;
---------------------------------------------------------------------
148).
Punctajul: 10cm Mediatorii SNC sunt distrusi de catre urmatorii fermenti:
a) [x] Acetilcolina de catre colinesteraza;
b) [ ] acetilcolina de catre colinacetilaza;
c) [x] noradrenalina de catre monoaminoxidaza;
d) [ ] noradrenalina de catre colinacetilaza;
e) [ ] nu sunt distrusi de fermenti;
---------------------------------------------------------------------
149).
Punctajul: 10cm Mediatorii excitanti (in mai multe cazuri )sunt:
a) [x] acetilcolina;
b) [ ] dopamina;
c) [x] noradrenalina;
d) [ ] glicina;
e) [ ] acidul gama-amino-butiric (AGAB);
---------------------------------------------------------------------
150).
Punctajul: 10cm Mediatorii inhibitori (in mai multe cazuri ) sunt:
a) [x] Serotonina;
b) [ ] acetilcolina:
c) [x] glicina;
d) [x] acidul gama-amino-butiric;
e) [ ] nici unul din ei;
---------------------------------------------------------------------
151).
Punctajul: 10cs Particularitatile transmiterii excitatiei prin centrul nervos:
a) [ ] convergenta ;
b) [ ] postactiunea;
c) [ ] transformatia ritmului;
d) [ ] facilitarea;
---------------------------------------------------------------------
152).
Punctajul: 10cm Particularitatile transmiterii excitatiei prin sinapsele SNC:
a) [x] transmiterea unilaterala;
b) [x] retentia sinaptica;
c) [x] sumatia in timt (temporara);
d) [ ] iradierea excitatiei;
e) [ ] convergenta;
---------------------------------------------------------------------
153).
Punctajul: 10cs Inhibitia pesimala este provocata de :
a) [ ] hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
b) [ ] depolarizarea membranei postsinaptice;
c) [ ] actiunea mediatorului inhibitor;
d) [x] depolarizarea stabila;
---------------------------------------------------------------------
154).
Punctajul: 10cm Canalele ionice postsinaptice, activate chimic sunt:
a) [x] canale de sodiu;
b) [ ] canale de calciu;
c) [x] canale de potasiu;
d) [x] canale de clor;
---------------------------------------------------------------------
155).
Punctajul: 10cm Sinapsele electrice se deosebesc de cele chimice:
a) [ ] retenţia sinaptică este prelungită;
b) [ ] spaţiu sinaptic mai larg;
c) [x] spaţiu sinaptic mai mic;
d) [x] retenţia sinaptică lipseşte;
e) [ ] prezenţa mediatorului specific
---------------------------------------------------------------------
156).
Punctajul: 10cs Neuropeptidele sunt:
a) [ ] factorii de eliberare hipotalamici;
b) [ ] peptidele hipofizare;
c) [ ] peptidele somnului;
d) [ ] endorfinele si enkefalinele;
---------------------------------------------------------------------
157).
Punctajul: 10cm Generarea potentialului de actiune in segmentul initial al axonului este cauzata de:
a) [x] Numarul marit (de 7 ori) de canale de sodiu voltajdependente in aceasta regiune in comparatie
cu membrana somei;
b) [ ] numarul marit de canale voltajdependente pentru calciu;
c) [x] Excitabilitatea membranei segmentului initial este mai mare decit a membranei somei;
d) [ ] excitabilitatea scazuta;
---------------------------------------------------------------------
158).
Punctajul: 10cm In sinapsele inhibitoare, pe membrana postsinaptica se deschid canalele:
a) [ ] de sodiu;
b) [x] de potasiu;
c) [ ] de calciu;
d) [x] de clor;
---------------------------------------------------------------------
159).
Punctajul: 10cs Mediatorul trece prin membrana presinaptica:
a) [ ] prin canale voltaj dependente;
b) [ ] prin canale activate chimic;
c) [x] prin exocitoza;
e) [ ] prin difuzie;
---------------------------------------------------------------------
160).
Punctajul: 10cs Care structură are mai multe canale de sodiu voltajdependente:
a) [ ] membrana somei neuronului;
b) [x] membrana segmentului initial al axonului;
d) [ ] au acelas numar de canale;
---------------------------------------------------------------------
161).
Punctajul: 10cs Cum se modifica sensibilitatea tesutului denervat fata de mediator?
a) [x] creste;
b) [ ] scade;
c) [x] se mareste sensibilitatea receptorilor fata de mediator;
d) [ ] scade sensibilitatea receptorilor fata de mediator;
---------------------------------------------------------------------
162).
Punctajul: 10cm Cum este explicata marirea sensibilitatii tesutului denervat fata de mediator?
a) [x] creste numarul de receptori pe membrana postsinaptica;
b) [ ] scade numarul de receptori pe membrana postsinaptica;
c) [ ] creste activitatea enzimelor care distrug mediatorul;
d) [x] scade activitatea enzimelor care distrug mediatorul;
---------------------------------------------------------------------
163).
Punctajul: 10cs Proprietăţile fundamentale ale reflexelor sunt:
a) [ ] unidirecţionalitatea;
b) [ ] convergenţa şi divergenţa;
c) [ ] fatigabilitatea şi facilitatea,
d) [ ] iradierea şi ocluzia;
---------------------------------------------------------------------
164).
Capitol: C3 Glande endocrine
Punctajul: 10cm Glandele endocrine sunt:
a) [x] hipofiza;
b) [ ] ficatul;
c) [ ] ganglionul spinal;
d) [x] gonadele;
e) [x] tiroida;---------------------------------------------------------------------
165).
Punctajul: 10cs Exista secretie endocrina la nivelul:
a) [ ] hipofizei;
b) [ ] rinichiului;
c) [ ] tubului digestiv;
d) [ ] hipotalamusului;
---------------------------------------------------------------------
166).
Punctajul: 10cm Hormonii pot fi ca structura:
a) [x] proteine;
b) [x] aminoacizi;
c) [ ] glucide;
d) [x] steroizi;
e) [ ] toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
167).
Punctajul: 10cm Hormonii derivati de la colesterol sunt:
a) [x] hormonii sexuali;
b) [x] hormonii glucocorticoizi;
c) [x] hormonii mineralocorticoizi;
d) [ ] parathormonul;
e) [ ] calcitonina;
---------------------------------------------------------------------
168).
Punctajul: 10cs Hormonii hipofizari sunt ca structura:
a) [x] peptide, proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] amine biogene;
d) [ ] glicoproteine;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
169).
Punctajul: 10cm Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:
a) [x] ficatului;
b) [ ] miocardului;
c) [x] tesuturilor tinta;
d) [ ] plamanului;
e) [ ] tubului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
170).
Punctajul: 10cs Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:
a) [x] proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] glicoproteine;
d) [ ] glucide;
e) [ ] amine biogene;
---------------------------------------------------------------------
171).
Punctajul: 10cm Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:
a) [x] hormonii hipotalamici;
b) [x] hormonii hipofizei anterioare;
c) [x] parathormonul;
d) [ ] estradiolul;
e) [ ] tiroidieni;
---------------------------------------------------------------------
172).
Punctajul: 10cs Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
a) [ ] glicoproteine;
b) [ ] glucide;
c) [x] steroli;
d) [ ] proteine;
e) [ ] amine biogene; ---------------------------------------------------------------------
173).
Punctajul: 10cm Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :
a) [x] nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
b) [x] nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
c) [ ] nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
d) [ ] centrului setei;
e) [ ] hipofizei posterioare;---------------------------------------------------------------------
174).
Punctajul: 10cs Liberinele si statinele se secreta la nivelul:
a) [ ] nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
b) [ ] nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
c) [x] nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
d) [ ] hipofizei posterioare;
e) [ ] hipotalamusul posterior;
---------------------------------------------------------------------
175).
Punctajul: 10cm Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:
a) [x] hormonii proteici;
b) [x] adrenalina;
c) [ ] hormonii steroizi;
d) [ ] hormonii tiroidieni;
e) [ ] hormonii sexuali;---------------------------------------------------------------------
176).
Punctajul: 10cm Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:
a) [ ] proteici;
b) [x] steroizi;
c) [ ] adrenalina;
d) [x] tiroidieni;
e) [ ] hipofizei anterioare;---------------------------------------------------------------------
177).
Punctajul: 10cs Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:
a) [ ] tubului contort proximal;
b) [ ] ansa lui Henle;
c) [ ] tubului contort distal;
d) [x] tubului colector;
e) [ ] vasa recta;---------------------------------------------------------------------
178).
Punctajul: 10cs Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:
a) [ ] reabsorbtia sodiului;
b) [x] reabsorbtia apei;
c) [ ] secretia potasiului;
d) [ ] secretia H+;
e) [ ] reabsorbtia Ca ++;---------------------------------------------------------------------
179).
Punctajul: 10cm Vasopresina produce :
a) [ ] contractia musculaturii netede;
b) [ ] relaxarea musculaturii netede;
c) [x] contractia vaselor sangvine;
d) [x] cresterea presiunii arteriale;
e) [ ] scaderea presiunii arteriale;---------------------------------------------------------------------
180).
Punctajul: 10cm Sistemul port hipotalamo-hipofizar:
a) [x] este un sistem vascular;
b) [x] leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
c) [ ] leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
d) [ ] transporta oxitocina si vasopresina;
e) [x] transporta liberine si statine;---------------------------------------------------------------------
181).
Punctajul: 10cm Deficitul de vasopresina (ADH)produce :
a) [ ] diabetul zaharat;
b) [x] diabetul insipid;
c) [ ] maladia Cushing;
d) [x] eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
e) [ ] retentia de apa in organism;---------------------------------------------------------------------
182).
Punctajul: 10cs Hormonii hipotalamici sunt ca structura:
a) [x] peptide, proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] lipide;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
183).
Punctajul: 10cs Hormonii pancreatici sunt ca structura:
a) [x] peptide-proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] amine biogene;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
184).
Punctajul: 10cm Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :
a) [x] hormonii de eliberare hipotalamici
b) [x] hormonii de inhibitie hipotalamici;
c) [ ] oxitocina;
d) [ ] vasopresina;
e) [ ] neurofizinele;---------------------------------------------------------------------
185).
Punctajul: 10cs Adrenocorticotropul (ACTH) este secretat de :
a) [ ] hipofiza posterioara ;
b) [ ] suprarenalele ;
c) [x] hipofiza anterioara;
d) [ ] hipotalamus;
e) [ ] tiroida;---------------------------------------------------------------------
186).
Punctajul: 10cs Prolactina este secretata de :
a) [ ] hipofiza posterioara;
b) [ ] hipotalamusul medial;
c) [ ] testicul;
d) [x] hipofiza anterioara;
e) [ ] ovar;---------------------------------------------------------------------
187).
Punctajul: 10cs Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:
a) [ ] hipotalamusul anterior;
b) [x] hipofiza anterioara ;
c) [ ] hipofiza posterioara;
d) [ ] ovar;
e) [ ] testicul; ---------------------------------------------------------------------
188).
Punctajul: 10cm Hormonul somatotrop produce:
a) [x] cresterea tesuturilor;
b) [x] cresterea oaselor in lungime;
c) [ ] cresterea oaselor in grosime;
d) [x] cresterea viscerelor;
e) [ ] inhibitia cresterii tesuturilor;---------------------------------------------------------------------
189).
Punctajul: 10cs Somatotropul:
a) [ ] creste transferul aminoacizilor in celula;
b) [x] creste sinteza proteinica;
c) [ ] scade sinteza proteinica;
d) [ ] nu influenteaza metabolimul proteinelor;
e) [ ] nu influenteaza metabolizmul lipidelor;---------------------------------------------------------------------
190).
Punctajul: 10cs Hormonul luteinizant (LH) la barbat:
a) [ ] stimuleaza spermatogeneza;
b) [x] stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
c) [ ] inhiba secretia de testosteron;
d) [ ] stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
e) [ ] nu influenteaza secretia hormonala;---------------------------------------------------------------------
191).
Punctajul: 10cm Hipersecretia de hormon somatotrop produce:
a) [ ] nanismul hipofizar la copil;
b) [x] gigantismul la copil;
c) [x] acromegalia la adult;
d) [ ] boala Basedow;
e) [ ] cretinismul la copil;---------------------------------------------------------------------
192).
Punctajul: 10cm Hormonii tiroidieni sunt:
a) [ ] tireoglobulina;
b) [ ] monoiodtirozina;
c) [x] triiodotironina;
d) [x] tetraiodotironina;
e) [x] calcitonina;---------------------------------------------------------------------
193).
Punctajul: 10cs Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:
a) [x] corticosuprarenalei;
b) [ ] gonadelor;
c) [ ] hipofizei anterioare;
d) [ ] hipotalamusului;
e) [ ] pancreasului endocrin;---------------------------------------------------------------------
194).
Punctajul: 10cs Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:
a) [ ] pancreasului endocrin;
b) [ ] hipotalamusului;
c) [ ] hipofizei posterioare;
d) [x] corticosuprarenalei;
e) [ ] tiroidei;---------------------------------------------------------------------
195).
Punctajul: 10cm Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
a) [x] corticosuprarenalei;
b) [ ] medulosuprarenalei;
c) [x] cantitatii mici in ovar;
d) [x] glandei testiculare;
196).
Punctajul: 10cs Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
a) [ ] inhibitia sintezei de proteina;
b) [x] catabolism proteic exagerat;
c) [ ] nu influenteaza sinteza de proteine in ficat;
d) [ ] scade sinteza de imunoglobuline;
e) [ ] nu influenteaza metabolismul proteinelor;---------------------------------------------------------------------
197).
Punctajul: 10cs Calcitonina este secretata de:
a) [ ] tiroida in compartimentul folicular;
b) [x] tiroida in compartimentul interstitial;
c) [ ] paratiroida;
d) [ ] hipofiza anterioara;
e) [ ] ficat;---------------------------------------------------------------------
198).
Punctajul: 10cs Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:
a) [ ] medulosuprarenalei;
b) [ ] hipofizei posterioare;
c) [x] ovarului;
d) [ ] tiroidei;
199).
Punctajul: 10cm Ovarul secreta:
a) [x] hormoni estrogeni;
b) [x] androgeni in cantitati mici;
c) [ ] aldosteron;
d) [x] relaxina;
e) [ ] hormonul foliculostimulant;---------------------------------------------------------------------
200).
Punctajul: 10cm Hormonii androgeni sunt:
a) [ ] aldosteronul;
b) [x] testosteronul;
c) [ ] estradiolul;
d) [x] dehidrotestosteronul;
e) [ ] cortizolul;---------------------------------------------------------------------
201).
Punctajul: 10cm Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
a) [ ] proteici;
b) [x] sterolici;
c) [x] provin din colesterol;
d) [ ] glicoproteici;
e) [ ] provin din vitamina C;---------------------------------------------------------------------
202).
Punctajul: 10cm Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
a) [ ] stimuleaza secretia de glucagon;
b) [x] stimuleaza secretia de insulina;
c) [ ] inhiba secretia de insulina;
d) [x] inhiba secretia de glucagon;
e) [ ] nu influenteaza secretia celor doi hormoni;---------------------------------------------------------------------
203).
Punctajul: 10cm Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
a) [ ] stimuleaza secretia de insulina;
b) [x] stimuleaza secretia de glucagon;
c) [x] inhiba secretia de insulina;
d) [ ] inhiba secretia de glucagon;
e) [ ] nu influenteaza secretia celor doi hormoni;---------------------------------------------------------------------
204).
Punctajul: 10cs Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :
a) [ ] hipotalamus;
b) [x] hipofiza anterioara;
c) [ ] hipofiza posterioara;
d) [ ] tiroida;
e) [ ] pancreas;---------------------------------------------------------------------
205).
Punctajul: 10cs Hormonul tireotrop (TSH):
a) [ ] stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
b) [x] stimuleaza secretia glandei tiroide;
c) [ ] inhiba secretia glandei tiroide;
d) [ ] stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
e) [ ] stimuleaza secretia hipofizei posterioare;---------------------------------------------------------------------
206).
Punctajul: 10cm Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:
a) [ ] gonadotropine;
b) [x] oxitocina;
c) [x] slab de hormonul antidiuretic;
d) [x] hormonii estrogeni;
e) [ ] hormonii androgeni;---------------------------------------------------------------------
207).
Punctajul: 10cm Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
a) [x] reabsorbtia sodiului;
b) [x] secretia de potasiu;
c) [x] secretia ionilor de hidrogen;
d) [ ] reabsorbtia potasiului;
e) [ ] reabsorbtia calciului;---------------------------------------------------------------------
208).
Punctajul: 10cm Neurofizinele:
a) [ ] sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
b) [ ] sunt hormoni;
c) [x] sunt proteine transportoare;
d) [ ] transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
e) [x] transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
---------------------------------------------------------------------
209).
Punctajul: 10cm Renina:
a) [x] este secretata de aparatul juxta-glomerular;
b) [ ] este secretata de interstitiu renal;
c) [ ] este secretata in ficat;
d) [x] transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
e) [ ] transforma angiotensina I in angiotensina II;---------------------------------------------------------------------
210).
Punctajul: 10cm Angiotensina II:
a) [ ] stimuleaza secretia reninei;
b) [x] are efect vasoconstrictor;
c) [x] creste presiunea arteriala;
d) [ ] nu modifica presiunea sangvina;
e) [ ] este secretata de rinichi;---------------------------------------------------------------------
211).
Punctajul: 10cm Progesteronul este secretat la nivelul:
a) [ ] foliculuilui ovarian;
b) [x] corpului galben;
c) [ ] testiculului;
d) [x] placentei;
212).
Punctajul: 10cm Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia:
a) [x] mareste diureza;
b) [ ] are actiune antidiuretica;
c) [ ] creste volumul plasmatic;
d) [ ] produce concentrarea urinei;
e) [ ] scade concentratia plasmei ;
---------------------------------------------------------------------
213).
Punctajul: 10cm Testiculul produce:
a) [x] spermatozoizi din celulele liniei seminale;
b) [x] hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
c) [ ] gonadotropine LH, FSH;
d) [ ] progesteron;
e) [ ] cortizol;---------------------------------------------------------------------
214).
Punctajul: 10cm Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :
a) [ ] factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
b) [ ] estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
c) [ ] estradiol prin feed-back negativ;
d) [x] gonadotropina LH;
e) [x] gonadotropina FSH;---------------------------------------------------------------------
215).
Punctajul: 10cs Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:
a) [ ] factorul de eliberare hipotalamic;
b) [ ] estradiolul prin feed-back negativ;
c) [ ] testosteronul prin feed-back negativ;
d) [x] gonadotropina LH;
e) [ ] gonadotropina FSH;---------------------------------------------------------------------
216).
Punctajul: 10cm Hormonii pancreasului endocrin sunt:
a) [x] insulina;
b) [x] somatostatina;
c) [x] glucagonul;
d) [ ] dosteronul;
e) [ ] calcitonina;---------------------------------------------------------------------
217).
Punctajul: 10cs Glucagonul este secretat de:
a) [x] celulele alfa pancreatice;
b) [ ] celulele beta pancreatice;
c) [ ] hipofiza;
d) [ ] medulosuprarenala;
e) [ ] ficat;---------------------------------------------------------------------
218).
Punctajul: 10cs Diabetul zaharat se datoreste:
a) [ ] excesului de insulina;
b) [x] lipsei de insulina;
c) [ ] lipsei de glucagon;
d) [ ] excesul de glucagon;
e) [ ] excesul de mineralocorticoizi;---------------------------------------------------------------------
219).
Punctajul: 10cm In diabetul zaharat se produce:
a) [x] hiperglicemie;
b) [ ] hipoglicemie;
c) [x] poliurie;
d) [x] glucozurie;
220).
Punctajul: 10cm Mixedemul se caracterizeaza prin:
a) [ ] marirea metabolismului bazal;
b) [x] retinerea apei in organism;
c) [x] scaderea metabolismului bazal;
d) [x] scaderea excitabilitatii SNC;
e) [ ] tahicardie;---------------------------------------------------------------------
221).
Punctajul: 10cm Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :
a) [ ] scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
b) [x] scaderea volumului plasmatic;
c) [ ] cresterea volumului plasmatic;
d) [x] stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular (hiperosmie);
e) [x] stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
---------------------------------------------------------------------
222).
Punctajul: 10cs Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:
a) [ ] pe membrana celulei «tinta»;
b) [ ] in citoplasma celulei «tinta»;
c) [x] pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
d) [ ] pe mitocondrii;
223).
Punctajul: 10cm Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:
a) [x] reabsorbtia tubulara a sodiului;
b) [x] excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
c) [ ] micsoreaza reabsorbtia apei;
d) [x] mareste reabsorbtia apei;
e) [ ] mareste reabsorbtia calciului;---------------------------------------------------------------------
224).
Punctajul: 10cm Boala Bazedow se caracterizeaza prin:
a) [x] marirea metabolismului bazal;
b) [ ] scaderea metabolismului bazal;
c) [x] poliurie;
d) [x] marirea excitabilitatii SNC;
e) [ ] bradicardie;---------------------------------------------------------------------
225).
Punctajul: 10cm Deficitul mineralocorticoid provoaca:
a) [ ] hipernatriemie;
b) [x] hiperkaliemie;
c) [x] hiponatriemie;
d) [x] scaderea volumului de lichid extracelular;
e) [ ] marirea volumului de lichid extracelular;---------------------------------------------------------------------
226).
Punctajul: 10cs Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
a) [x] hipersecretia glucocorticoizilor;
b) [ ] hiposecretia glucocorticoizilor;
c) [ ] hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
d) [ ] insuficienta de insulina;
e) [ ] insuficienta de hormon antidiuretic;---------------------------------------------------------------------
227).
Punctajul: 10cm Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:
a) [ ] scaderea permeabilitatii membranelor celulare la glucoza;
b) [x] marirea permeabilitatii membranelor celulare la glucoza;
c) [x] cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
d) [ ] scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
e) [x] stimularea sintezei glicogenului;---------------------------------------------------------------------
228).
Punctajul: 10cm Progesteronul favorizeaza:
a) [ ] proliferatia endometriului;
b) [x] secretia endometrului;
c) [ ] contractia uterului;
d) [x] relaxarea uterului;
e) [x] proliferarea alveolelor sanilor;---------------------------------------------------------------------
229).
Punctajul: 10cm Estrogenii favorizeaza:
a) [x] dezvoltarea organelor sexuale;
b) [x] dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
c) [x] contractia uterului;
d) [ ] secretia endometrului;
e) [ ] relaxarea uterului;---------------------------------------------------------------------
230).
Punctajul: 10cm Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :
a) [x] stimularea secretiei glucagonului;
b) [x] stimularea glicogenolizei in muschi si ficat;
c) [x] inhibitie a secretiei insulinei;
d) [ ] stimularea secretiei insulinei;
e) [ ] stimularea glicogenogenezei;---------------------------------------------------------------------
231).
Punctajul: 10cm Tractul hipotalamo-hipofizar:
a) [ ] este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
b) [x] este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
c) [ ] este un sistem vascular ;
d) [ ] ajunge la hipofiza anterioara;
e) [x] ajunge la hipofiza posterioara;
---------------------------------------------------------------------
232).
Punctajul: 10cs Secretia de hormon somatotrop este reglata de :
a) [ ] gonadotropine;
b) [ ] somatostatine;
c) [ ] prolactina;
d) [x] somatoliberina;
e) [ ] adrenocorticotropina;
---------------------------------------------------------------------
233).
Punctajul: 10cm La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :
a) [ ] adrenalina;
b) [x] estradiol prin feed-back negativ;
c) [ ] estradiol prin feed-back pozitiv;
d) [x] hormonul de eliberare hipotalamic;
e) [ ] testosteron prin feed-back negativ;
---------------------------------------------------------------------
234).
Punctajul: 10cm Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:
a) [x] gluconeogeneza hepatica;
b) [x] hiperglicemie;
c) [ ] glicogenoliza;
d) [ ] hipoglicemie;
e) [x] nu influenteaza metabolismul glucidelor;
---------------------------------------------------------------------
235).
Punctajul: 10cm Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:
a) [ ] corticosuprarenalei;
b) [x] medulosuprarenalei;
c) [x] fibrelor postganglionare simpatice;
d) [ ] hipofizei anterioare;
e) [x] paratiroidelor;
---------------------------------------------------------------------
236).
Punctajul: 10cm Corpul galben;
a) [ ] se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
b) [x] se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
c) [x] secreta hormoni estrogeni si progesteron;
d) [ ] se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
e) [x] se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
---------------------------------------------------------------------
237).
Punctajul: 10cm Hormonul luteinizant (LH) la femeie:
a) [x] promoveaza secretia endocrina in ovar;
b) [ ] stimuleaza lactatia;
c) [x] produce ovulatia;
d) [x] formeaza corpul galben;
e) [ ] maturizeaza foliculul ;---------------------------------------------------------------------
238).
Punctajul: 10cm Hormonul foliculostimulant (FSH):
a) [x] stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
b) [x] promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
c) [x] stimuleaza spermatogeneza;
d) [ ] produce ovulatia;
e) [ ] formeaza corpul galben;---------------------------------------------------------------------
239).
Punctajul: 10cm Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:
a) [x] tahicardia;
b) [ ] vasodilatatie;
c) [x] vasoconstrictie;
d) [x] cresterea presiunii arteriale;
e) [ ] scaderea presiunii arteriale;---------------------------------------------------------------------
240).
Punctajul: 10cm Parathormonul:
a) [x] este hormon hipercalcemiant;
b) [ ] este hormon hipocalcemiant;
c) [ ] favorizeaza depunerea calciului in oase;
d) [x] creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
e) [x] mareste eliminarile urinare de fosfor;---------------------------------------------------------------------
241).
Punctajul: 10cm Calcitonina:
a) [ ] este hormon hipercalcemiant;
b) [x] este hormon hipocalcemiant;
c) [x] este hormon antagonist al parathormonului;
d) [ ] mobilizeaza calciu din oase;
e) [x] favorizeaza depunerea calciului in oase;---------------------------------------------------------------------
242).
Punctajul: 10cm Efectele metabolice ale adrenalinei:
a) [x] glicogenoliza hepatica si musculara;
b) [ ] activeaza consumul celular de glucoza;
c) [x] hiperglicemie;
d) [ ] produce hipoglicemie;
e) [ ] nu influenteaza metabolismul glucidelor;---------------------------------------------------------------------
243).
Punctajul: 10cm Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:
a) [ ] tubului contort proximal;
b) [ ] ansei lui Henle;
c) [x] tubului contort distal;
d) [x] tubului colector;
e) [ ] glomerulului renal;
---------------------------------------------------------------------
244).
Punctajul: 10cs Boala Addison este:
a) [x] insuficienta corticosuprarenalei;
b) [ ] hiperfunctia corticosuprarenalei;
c) [ ] insuficienta medulosuprarenalei;
d) [ ] hiperfunctia suprarenalei in general;
e) [ ] hipofunctia hipofizei anterioare;
---------------------------------------------------------------------
245).
Punctajul: 10cm Glucagonul produce:
a) [x] hiperglicemie;
c) [x] gluconeogeneza hepatica;
d) [x] glicogenoliza hepatica;
e) [ ] gluconeogeneza musculara;---------------------------------------------------------------------
246).
Punctajul: 10cm Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
a) [x] alfa-adrenergici;
b) [x] beta-adrenergici;
c) [ ] muscarinici;
d) [ ] nicotinici;
e) [ ] nu influenteaza receptorii mentionati;
---------------------------------------------------------------------
247).
Punctajul: 10cm Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
a) [x] stimularea gluconeogenezei;
b) [ ] scaderea gluconeogenezei;
c) [x] scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
d) [x] cresterea glicemiei;
e) [ ] hipoglicemia;---------------------------------------------------------------------
248).
Punctajul: 10cm Hormonii sexuali sunt produsi de:
a) [x] corticosuprarenala;
b) [x] ovar;
c) [x] testicul;
d) [ ] medulosuprarenala;
e) [ ] hipofiza anterioara;
---------------------------------------------------------------------
249).
Punctajul: 10cm Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
a) [x] creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
b) [x] creste sinteza proteinelor;
c) [ ] produce catabolism proteic;
d) [ ] promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
e) [x] promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
---------------------------------------------------------------------
250).
Punctajul: 10cm Hormonii tubului digestiv sunt:
a) [x] colecistokinina;
b) [ ] oxitocina;
c) [x] gastrina;
d) [x] secretina;
e) [ ] prolactina;
---------------------------------------------------------------------
251).
Punctajul: 10cs Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:
a) [ ] adrenalina;
c) [ ] somatomedina;
d) [x] somatostatina;
e) [ ] somatotropina;
---------------------------------------------------------------------
252).
Punctajul: 10cm In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
a) [x] muschiul cardiac;
b) [ ] creer;
c) [x] muschiul scheletal;
d) [ ] epitelui renal;
e) [ ] epiteliu intestinal;
---------------------------------------------------------------------
253).
Punctajul: 10cs Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:
a) [ ] tiroxina;
b) [x] triiodtironina;
c) [ ] tireoglobulina;
d) [ ] acidul triiodtiroacetic;
---------------------------------------------------------------------
254).
Punctajul: 10cm Oxitocina provoaca:
a) [ ] lactogeneza;
b) [x] contractia miometrului;
c) [x] eliberarea laptelui;
d) [x] contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
e) [ ] relaxarea uterului;
---------------------------------------------------------------------
255).
Punctajul: 10cm Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:
a) [ ] hormonul antidiuretic;
b) [ ] hormonul foliculostimulant;
c) [x] hormonul luteinizant;
d) [x] gonadotropina corionica;
e) [ ] progesteronul;
---------------------------------------------------------------------
256).
Punctajul: 10cm Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :
a) [x] inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
b) [x] micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
c) [x] micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
d) [ ] marirea consumului de oxigen in creier;
e) [ ] E.stimularea secretiei hormonului tireotrop;
---------------------------------------------------------------------
257).
Punctajul: 10cm Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc:
a) [x] adrenocorticotropina;
b) [ ] hormonii tiroidieni;
c) [x] vazopresina;
d) [ ] hormonii sexuali;
e) [x] hormonii gonadotropi;
---------------------------------------------------------------------
258).
Punctajul: 10cm Somatotropul :
a) [x] scade utilizarea glucozei in scop energetic;
b) [ ] mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
c) [x] mareste depozitele de glicogen;
d) [ ] scade concentratia glucozei in singe;
e) [x] micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
---------------------------------------------------------------------
259).
Punctajul: 10cs Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:
a) [ ] digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
b) [ ] eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
c) [x] discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
d) [ ] discompunerea tireoglobulinei in celulele "tinta";
---------------------------------------------------------------------
260).
Punctajul: 10cm Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:
a) [x] captarea rapida a glucozei de catre celule;
b) [ ] captarea lenta a glucozei de catre celule;
c) [x] cresterea glicolizei;
d) [ ] scaderea gluconeogenezei;
e) [x] cresterea secretiei de insulina;
---------------------------------------------------------------------
261).
Punctajul: 10cm Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:
a) [x] creste proteoliza tireoglobulinei;
b) [ ] scade activitatea pompei de iod;
c) [x] creste iodarea tirozinei;
d) [x] creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
e) [ ] scade numarul de celule tiroidiene
---------------------------------------------------------------------
262).
Punctajul: 10cm Secretia hormonului tireotrop este reglata de :
a) [x] efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
b) [x] actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
c) [x] temperatura scazuta a mediului extern;
d) [ ] temperatura ridicata a mediului extern:
e) [ ] reactii emotionale;
---------------------------------------------------------------------
263).
Punctajul: 10cs Cauzele hipertiroidismului sunt:
a) [ ] secretia excesiva de hormon tireotrop;
b) [x] prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
c) [ ] insuficienta nutritiei;
d) [ ] insuficienta iodului in hrana;
e) [ ] emotii negative;
---------------------------------------------------------------------
264).
Punctajul: 10cm Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:
a) [ ] cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
b) [x] cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
c) [x] hormonul adrenocorticotrop;
d) [x] cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
e) [ ] cresterea fluxului sangvin renal;
---------------------------------------------------------------------
265).
Punctajul: 10cm Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:
a) [x] cresterea apreciabila de ACTH;
b) [x] cresterea secretiei cortizolului ;
c) [ ] scaderea secretiei cortizolului;
d) [x] cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
e) [ ] nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
---------------------------------------------------------------------
266).
Punctajul: 10cm Boala Addison este determinata de:
a) [ ] hipertrofia cortexului adrenal;
b) [x] atrofia cortexului adrenal;
c) [x] distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
d) [ ] cresterea secretiei de ACTH;
e) [ ] cresterea secretiei adrenalinei;
---------------------------------------------------------------------
267).
Punctajul: 10cm Deficitul glucocorticoid provoaca:
a) [ ] intensificarea gluconeogenezei;
b) [x] scaderea gluconeogenezei;
c) [ ] intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
d) [x] reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
e) [x] micsoreaza nivelul de zahar in sange;
---------------------------------------------------------------------
268).
Punctajul: 10cm Boala Cushing este determinata de :
a) [x] hiperplazia cortexului suprarenal;
b) [ ] hipoplazia cortexului suprarenal;
c) [x] cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
d) [ ] scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
e) [ ] cresterea secretiei de androgeni;
---------------------------------------------------------------------
269).
Punctajul: 10cs Hormonul tisular vilichinina:
a) [ ] stimuleaza secretia sucului intestinal;
b) [x] stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
c) [ ] inhiba motilitatea intestinului;
d) [ ] stimuleaza secretia pancreatica;
e) [ ] stimuleaza secretia gastrica;
---------------------------------------------------------------------
270).
Punctajul: 10cm Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:
a) [ ] hormonul cresterii;
b) [x] surplusul de hormoni tiroizi;
c) [x] hormonii glucocorticoizi;
d) [ ] insulina;
e) [ ] mineralocorticoizii;
---------------------------------------------------------------------
271).
Punctajul: 10cs Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:
b) [ ] somatomedina;
c) [ ] beta -endorfina;
d) [x] hormonul tireotrop;
e) [ ] oxitocina;
---------------------------------------------------------------------
272).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a) [ ] deficitul de Had (Hormon antidiuretic) în hipofiza posterioară creşte riscul de hiperhidratare;
b) [x] dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă prolactină;
c) [ ] deficitul de TSH creşte riscul de acromegalie;
d) [x] secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de eliberare a
hormonului de crestere;
e) [x] hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
---------------------------------------------------------------------
273).
a) [x] celulele cromafile se găsesc în glanda adrenală;
b) [x] secreţia excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
c) [ ] frecvenţa cardiacă se reduce sub acţiunea catecolaminelor circulante;
d) [x] secreţia crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
e) [ ] catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
---------------------------------------------------------------------
274).
a) [ ] oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
b) [x] scăderea HAD duce la creşterea excesivă a diurezei;
c) [x] atât oxitocina, cât şi Had, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
d) [ ] secreţia de oxitocină şi HAD este reglată de releasong hormonii hipotalamici;
e) [x] HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii colectori;
---------------------------------------------------------------------
275).
a) [ ] Corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici şi sterolici;
b) [x] consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
c) [ ] aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei şi magneziemiei;
d) [x] secreţia de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
e) [x] cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
---------------------------------------------------------------------
276).
a) [ ] hormonii tiroideni sunt esenţiali pentru dezvoltarea şi maturarea timpurie a SNC;
b) [ ] T3 şi T4 stimulează secreţia de TRH;
c) [x] persoanele cu hipotiroidism au un MB (metabolism bazal) scăzut;
d) [ ] un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
e) [x] cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în
tireoglobulină;
---------------------------------------------------------------------
277).
a) [x] cortizolul are efecte imunosupresoare şi antiinflamatoare;
b) [ ] cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
c) [x] hormonii tiroideni produc creşterea consumului de O2 şi a ratei metabolismului;
d) [x] creşterea nivelelor de aminoacizi plasmatici determină creşterea ratei de STH.
e) [ ] cortizolul determină scăderea lipolizei;
---------------------------------------------------------------------
278).
Punctajul: 10cm Referitor la metaobolismul glucozei:
a) [ ] gluconeogeneza este formarea de glucoză din glicogen;
b) [x] glucogenoliza şi glucogenoza sunt funcţii hepatice;
c) [x] glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
d) [x] gluconeogeneza este stimulată în condiţii de hipoglicemie;
e) [ ] glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
---------------------------------------------------------------------
279).
Punctajul: 10cm O persoană care a ţinut greva foamei timp de o săptămână, comparativ cu o persoană
normală, prezintă:
a) [x] hipoglicemie;
b) [x] nivele crescute ale hormonilor hipoglicemici, inclusiv catecolamine;
c) [ ] creşterea activităţii glicogensintetazei hepatice;
d) [x] cetoză şi cetonurie;
e) [ ] hipoproteinemie;
---------------------------------------------------------------------
280).
Punctajul: 10cm Precizaţi răspunsurile corecte:
a) [ ] erecţis este un reflex simpatic;
b) [x] este dată de pătrunderea sângelui în ţesutul erectil penian;
c) [x] în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreţia prostatică şi a veziculelor seminale;
d) [ ] fertilizarea normală are loc în uter;
e) [ ] fertilizarea poate avea loc şi după 3 zile de la ovulaţie;
---------------------------------------------------------------------
281).
Punctajul: 10cm Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
a) [x] STH;
b) [ ] ACTH;
c) [ ] gonadotropinele;
d) [x] prolactina;
e) [ ] tireotropina;
---------------------------------------------------------------------
282).
Punctajul: 10cm Au activitate lipolitică următorii hormoni:
a) [x] glucagonul;
b) [x] adrenalina;
c) [ ] insulina;
d) [x] cortizolul;
---------------------------------------------------------------------
283).
Punctajul: 10cm Insulina produce următoarele efecte:
a) [ ] utilizarea crescută a glucozei în ţesutul adipos şi muşchii scheletici;
b) [ ] lipoliza crescută;
c) [x] hiperpolarizarea celuară;
d) [x] gluconeogeneză scăzută;
e) [x] cetogeneză scăzută;
---------------------------------------------------------------------
284).
Punctajul: 10cs Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de:
a) [x] triiodotironină;
b) [ ] tiroxină;
c) [ ] tireoglobulină;
d) [ ] tirotropină;
e) [ ] factor stimulator tiroidian cu acţiune prelungită (FSTAP);
---------------------------------------------------------------------
285).
Punctajul: 10cm Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli:
a) [x] deshidratare;
b) [x] hemoragie severă;
c) [ ] scăderea osmolarităţii sanguine;
d) [x] durere, stress chirurgical;
---------------------------------------------------------------------
286).
Punctajul: 10cm Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:
a) [x] contracţia miometrului uterin;
b) [ ] lactogeneza;
c) [x] ejecţia laptelui;
d) [ ] pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
e) [x] contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
---------------------------------------------------------------------
287).
Punctajul: 10cm Secreţia de ACTH:
a) [ ] este scăzută în condiţii de stress;
b) [ ] este inhibată de durere;
c) [x] este stimulată de stress;
d) [x] este stimulată de hipoglicemie;
e) [x] intervine оn pigmentarea pielii оn exces;
---------------------------------------------------------------------
288).
Punctajul: 10cs Neurofizinele I şi II:
a) [ ] sunt neuromodulatori;
b) [ ] sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulaţia sistemică;
c) [x] sunt părţi ale moleculelor precursoare de HAD şi respectiv OX;
d) [ ] sunt prezente оn sistemul port hipotalamohipofizar;
e) [ ] sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
---------------------------------------------------------------------
289).
Punctajul: 10cm Glucagonul:
a) [ ] este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
b) [x] scade glicogeneza hepatică;
c) [ ] inhibă secreţia de insulină;
d) [ ] stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
e) [x] creşte glucogenoliza hepatică;
---------------------------------------------------------------------
290).
Punctajul: 10cm Parathormonul:
a) [x] este secretat de celulele parafoliculare ale tiroidei;
b) [x] interacţionează cu receptorii nucleari în celulel ţintă;
c) [x] are structură omoloagă la nivelul aminoacizilor terminali cu peptidul înrudit cu PTH (PIPTH)
secretat la făt;
d) [ ] stimulează hidroxilitatea hepatică şi renală a vitaminei D3;
e) [ ] stimulează resorbţia tubulară renală a fosfaţilor;
---------------------------------------------------------------------
291).
Punctajul: 10cm Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri:
a) [ ] STH – bilanţ azotat negativ;
b) [ ] insulina - efect catabolizant lipidic;
c) [x] cortizol – hiperglicemie,
d) [x] tiroxina – efect inotrop şi cronotrop pozitiv;
e) [ ] inhibină – inactivarea testosteronului;
---------------------------------------------------------------------
292).
Punctajul: 10cm Hormonul paratiroidian determină:
a) [ ] creşterea depozitelor minerale osoase;
b) [x] cresterea cantităţii de calciu în singe;
c) [x] scăderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor,
d) [ ] creşterea excitabilităţii neuromusculare;
e) [ ] nici unul din efectele menţionate;
---------------------------------------------------------------------
293).
Punctajul: 10cm Hipersecreţia de STH la adult poate duce la:
a) [x] acromegalie,
c) [ ] inhibă transportul aminoacizilor;
d) [ ] stimulează formarea de uree;
e) [x] atrofia gonadelor;
---------------------------------------------------------------------
294).
Punctajul: 10cs Următorii factori cresc secreţia de insulină cu excepţia:
a) [ ] aminoacizilor (Arg, Leu, Liz, Fen);
b) [ ] -cetoacizilor;
c) [ ] stimulării vagale;
d) [ ] STH,ACTH;
e) [x] catecolaminelor;
---------------------------------------------------------------------
295).
Punctajul: 10cs Secreţia de HAD este stimulată în caz de:
a) [ ] scădere a osmolarităţii plasmei;
b) [ ] expunere la frig;
c) [ ] ingestie de alcool;
d) [ ] imersie;
e) [x] ortostatism şi hemoragii;
---------------------------------------------------------------------
296).
Punctajul: 10cs Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia:
a) [ ] scade calcemia;
b) [ ] scade fosfatemia;
c) [ ] inhibă activitatea osteoblastelor;
d) [x] inhibă activitatea osteoclastelor;
e) [ ] acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
---------------------------------------------------------------------
297).
Punctajul: 10cs Hormonii tiroideni:
a) [ ] inhibă acţiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creştere;
b) [ ] inhibă -receptorii adrenergici;
c) [ ] inhibă lipoproteinlipaza;
d) [x] stimulează conversia hepatică a carotenului în vitamina A;
e) [ ] cresc concentraţia plasmatică a colesterolului;
---------------------------------------------------------------------
298).
Punctajul: 10cm Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:
a) [x] stimularea secreţiei de glucagon;
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină;
c) [x] stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
d) [x] inhibarea secreţiei de insulină;
e) [ ] inhibarea secreţiei de cortizol;
---------------------------------------------------------------------
299).
Punctajul: 10cm Glucagonul determină:
a) [x] gluconeogeneza hepatică;
b) [x] glicogenoliza hepatică;
c) [x] cetogeneză hepatică;
d) [ ] glicogenoliza musculară;
e) [ ] lipogeneză în ţesutul adipos;
---------------------------------------------------------------------
300).
Punctajul: 10cs Următorii hormoni cu acţiune hiperglicemiantă, in afara de :
a) [ ] glucagonul;
b) [ ] STH-ul;
c) [ ] cortizolul;
d) [x] noradrenalina;
e) [ ] adrenalina;
---------------------------------------------------------------------
301).
Punctajul: 10cs Tiroxina activă fiziologic se găseşte în una din următoarele forme:
a) [ ] legată de albumină;
b) [ ] legată de prealbumină,
c) [ ] legată la oglobulină;
d) [ ] ca o glucoronidă;
e) [x] nelegată, liberă;
---------------------------------------------------------------------
302).
Punctajul: 10cm Adrenalina:
a) [x] se secretă în cantităţi crescute în cursul stărilor neobişnuite de anxietate şi tensiune;
b) [x] are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
c) [x] acţionează pe receptori  şi adrenergeci;
d) [ ] stimulează sinteza de glicogen în ficat;
---------------------------------------------------------------------
303).
Punctajul: 10cm Progesteronul:
a) [x] este secretat de corpul galben;
b) [x] este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
c) [x] este scăzut în timpul menstruaţiilor;
d) [ ] prezintă nivele constante după implantare;
e) [ ] prezintă nivele scăzute după ovulaţie;
---------------------------------------------------------------------
304).
Punctajul: 10cm Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:
a) [x] facilitează creşterea foliculilor ovarieni;
b) [x] cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului şi endometrului;
c) [ ] pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
d) [x] pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
---------------------------------------------------------------------
305).
Punctajul: 10cm Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu:
a) [x] hiperglicemie şi sensibilitate crescută la insulină;
c) [ ] secreţie scăzută de ACTH;
d) [x] hiperkaliemie;
e) [x] hiperpigmentare;
---------------------------------------------------------------------
306).
Punctajul: 10cs Guşa endemică este caraczterizată prin:
a) [ ] hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
b) [ ] tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
c) [ ] absenţa congenitală a TSH;
d) [ ] exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
e) [x] hipertrofia tiroidei şi hipersecreţia de coloid;
---------------------------------------------------------------------
307).
Punctajul: 10cm Absenţa congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
a) [x] maturizarea întârziată a scheletului;
b) [ ] nivele ridicate ale hormonului de creştere, оn sвnge;
c) [ ] nivele ridicate ale tirotropinei (TSH оn sвnge);
d) [ ] nivele ridicate ale iodurilor anorganice, оn sвnge;
e) [x] piticism asimetric;
---------------------------------------------------------------------
308).
Punctajul: 10cm O secreţie excesivă de tiroxină produce:
a) [ ] peristaltism intestinal şi constipaţie;
b) [x] reflexe miotatice rapide, tahicardie şi tahipnee;
c) [ ] somnolenţă şi toleranţă crescută la căldură;
d) [x] pielea devine caldă şi umedă;
e) [x] hipercatabolism proteic şi bilanţ azotat negativ;
---------------------------------------------------------------------
309).
Punctajul: 10cm Pacienţii cu boala Basedow-Graves:
a) [ ] prezintă invariabil exoftalmie;
b) [ ] prezintă câteva adenoame hipersecretoare autonome ale tiroidei;
c) [ ] au o hipersecreţie profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
d) [x] prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care
face parte şi IgG;
e) [x] prezintă o creştere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
---------------------------------------------------------------------
310).
Punctajul: 10cm Zona glomerulară adrenală:
a) [ ] cea mai internă;
b) [ ] reacţionează puternic la ACTH;
c) [x] sursa primară de mineralocorticoizi reprezentaţi de aldosteron;
d) [x] reprezintă 10% din volumul glandei;
e) [ ] absenţa în boala Addison;
---------------------------------------------------------------------
311).
Punctajul: 10cm Secreţia de cortizol:
a) [x] prezintă oscilaţii periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
b) [ ] răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
c) [ ] se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
d) [x] creşte ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
e) [ ] este inhibată de aldosteron;
---------------------------------------------------------------------
312).
Punctajul: 10cm Secreţia de aldosteron este stimulată de:
a) [x] ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
b) [ ] hipokalcemie;
c) [x] angiotensină II, via fosfolipaza C şi proteinkinaza C;
d) [ ] hipernatriemie;
e) [ ] factorul natriuretic atrial;
---------------------------------------------------------------------
313).
Punctajul: 10cm Calcitonina:
a) [x] este secretată în cantităţi crescute la pacienţii cu carcinom medular al tiroidei;
b) [ ] secretată de glandele ultimobrahiale ale somonului (salmon), este ineficientă în resorbţia osoasă
la om;
c) [x] are mai puţin aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
d) [ ] se ştie că secreţia sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
e) [x] are ca stimul declanţator hipercalcemia;
---------------------------------------------------------------------
314).
Punctajul: 10cm Ce acţiune are calcitonina?
a) [x] hipofosfatemie;
b) [x] hipocalcemie;
c) [x] natriureză;
d) [ ] efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
e) [ ] hipercalcemie;
---------------------------------------------------------------------
315).
Punctajul: 10cm Glucocorticoizii sunt:
a) [ ] hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
b) [ ] hormoni steroizi tip C19;
c) [x] hormoni steroizi tip C21;
d) [ ] reprezentaţi prin cortizol şi aldosteron;
e) [x] reprezentaţi prin cortizol şi corticosteron;
---------------------------------------------------------------------
316).
Punctajul: 10cm Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?
a) [x] determină creşterea reabsorbţiei tubulare de Na şi hiponatriurie;
b) [x] acţionează la nivelul TCD şi TC;
c) [ ] acţionează asupra TCP;
d) [x] conservă Na în lichidul extracelular;
e) [ ] determină reabsorbţia de apă în cantităţi echivalente cu Na;
---------------------------------------------------------------------
317).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Primul zgomot debuteaza odata cu una din fazele ciclului cardiac:
a) [ ] ejectia ventriculara rapida;
b) [ ] contractia atriala;
c) [ ] umplerea rapida;
d) [x] contractia izovolumetrica;
e) [ ] perioada protodiastolica;
---------------------------------------------------------------------
318).
Punctajul: 10cs Deschiderea unor canale ''lente'' de Ca in cursul pot. de actiune din fibra miocardiaca
de lucru este caracteristica pentru:
a) [ ] faza de depolarizare;
b) [ ] faza de repolarizare rapida;
c) [x] faza de platou;
d) [ ] faza de postpotential;
e) [ ] faza de depolarizare lenta diastolica;
---------------------------------------------------------------------
319).
Punctajul: 10cs Transferul apei din capilar in spatiul interstitial este favorizat de:
a) [ ] scaderea tensiunii arteriale;
b) [x] cresterea presiunii venoase;
c) [ ] cresterea presiunii oncotice a plasmei;
d) [ ] arterioloconstrictia;
e) [ ] contractia sfincterului precapilar;
---------------------------------------------------------------------
320).
Punctajul: 10cs Inchiderea valvulelor atrioventriculare apare in timpul uneia din componentele unui
traseu EKG:
a) [ ] intervalul T-P;
b) [ ] segmentul P-Q;
c) [x] complexul QRS;
d) [ ] segmentul izoelectric S-T;
e) [ ] unda T;
---------------------------------------------------------------------
321).
Punctajul: 10сs Stimularea simpato-adrenergica are urmatoarele efecte asupra cordului cu o exceptie:
a) [ ] cresterea fortei de contractie;
b) [x] cresterea volumului final diastolic;
c) [ ] reducerea volumului final sistolic;
d) [ ] cresterea consumului de oxigen in miocard;
e) [ ] scurtarea intervalelor R-R pe EKG;
---------------------------------------------------------------------
322).
Punctajul: 10cs Dupa o modificare brusca a presiunii arteriale in circulatia sistemica, primul mecanism
compensator care intervine este asigurat de:
a) [x] baroreceptori din zonele reflexogene aortice si carotice;
b) [ ] chemoreceptori din zonele mentionate;
c) [ ] volum receptorii atriali;
d) [ ] receptorii cerebrali ai reflexului ''ischemic''al SNC;
e) [ ] sistemul renina-angiotensina;
---------------------------------------------------------------------
323).
Punctajul: 10cs Dupa micsorarea la jumatate a diametrului arteriolar intr-un teritoriu, debitul circulator
in el sufera una din modificarile de mai jos:
a) [ ] scade de 2 ori;
b) [ ] scade de 4 ori;
c) [ ] scade de 8 ori;
d) [x] scade de 16 ori;
e) [ ] scade de 32 ori;
---------------------------------------------------------------------
324).
Punctajul: 10cs In timpul efortului fizic, unul din parametrii homeostazei care nu creste este:
a) [ ] volumul de aer curent;
b) [ ] debitul sistolic;
c) [ ] frecventa cardiaca;
d) [x] rezistenta periferica vasculara totala;
e) [ ] presiunea sistolica;
---------------------------------------------------------------------
325).
Punctajul: 10cs Reducerea elasticitatii peretilor arterelor mari determina:
a) [x] cresterea presiunii arteriale sistolice;
b) [ ] cresterea presiunii arteriale diastolice;
c) [ ] scaderea vitezei de propagare a undei pulsatile;
d) [ ] cresterea rezistentei vasculare totale;
e) [ ] toate consecintele de mai sus;
---------------------------------------------------------------------
326).
Punctajul: 10cs CO2:
a) [ ] este un mediator al sinapsei neuro-musculare;
b) [x] este un metabolit tisular vasodilatator;
c) [ ] este un metabolit tisular vasoconstrictor;
d) [ ] este un hormon presor prezent in circulatie;
e) [ ] este un hormon depresor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
327).
Punctajul: 10cs Vasopresina:
b) [ ] este un metabolit tisular vasodilatator;
d) [x] este un hormon presor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
328).
Punctajul: 10cs Factorul natriuretic atrial:
e) [x] este un hormon depresor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
329).
Punctajul: 10cs Angiotensina 2:
d) [x] este un hormon presor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
330).
Punctajul: 10 cs Acetilcolina:
a) [x] este un mediator al sinapsei neuro-musculare;
---------------------------------------------------------------------
331).
Punctajul: 10cs Calitatile pulsului arterial, apreciate uzual palpatoric sunt:
a) [ ] frecventa si amplitudinea;
b) [ ] ritmul;
c) [ ] viteza;
d) [ ] duritatea;
e) [x] toate;
---------------------------------------------------------------------
332).
Punctajul: 10cs Care este sectorul vascular cu rol de depozit de singe:
a) [x] venos;
b) [ ] capilar;
c) [ ] arteriolar terminal si metaarteriolar;
d) [ ] aortic;
e) [ ] al arterelor mici;
---------------------------------------------------------------------
333).
Punctajul: 10cs Ce factor nu influenteaza transportul transcapilar:
a) [ ] debitul circulator capilar;
b) [ ] presiunea efectiva de schimb;
c) [ ] suprafata efectiva de filtrare;
d) [ ] permeabilitatea peretelui capilar;
e) [x] glicemia;
---------------------------------------------------------------------
334).
Punctajul: 10cs Ce factor nu influenteaza viteza de curgere laminara a singelui in artere:
a) [ ] sistola ventriculara;
b) [ ] suprafata de sectiune a teritoriului vascular;
c) [ ] debitul cardiac;
d) [x] pH-ul singelui;
e) [ ] fazele ciclului cardiac;
---------------------------------------------------------------------
335).
Punctajul: 10cs Acumularea de lichid in spatiul interstitial, in cantitati neobisnuite(peste 30%fata
normal) se numeste edem si este cauzata de:
a) [ ] cresterea presiunii hidrostatice peste 35mmHg in capilare;
b) [ ] scaderea presiunii coloidosmotice a plasmei;
c) [ ] blocarea cailor limfatice;
d) [ ] cresterea permeabilitatii capilare;
e) [x] toate;
---------------------------------------------------------------------
336).
Punctajul: 10cs Care este factorul principal care determina circulatia venoasa:
a) [ ] structura peretelui venos;
b) [ ] contractiile izotonice ale musculaturii scheletice;
c) [ ] gravitatia;
d) [ ] aspiratia atriala si toracica;
e) [x] forta de contractie a inimii;
---------------------------------------------------------------------
337).
Punctajul: 10cs Tonusul vasoconstrictor simpatic scade prin stimularea:
a) [x] presoreceptorilor carotidieni;
b) [ ] chemoreceptorilor;
c) [ ] algoreceptorilor;
d) [ ] chemoreceptorilor sinocarotidieni;
e) [ ] tuturor acestor structuri;
---------------------------------------------------------------------
338).
Punctajul: 10cs Potentialul de actiune al fibrei miocardice se deosebeste de al fibrei scheletice:
a) [x] durata mai lunga;
b) [ ] durata mai scurta;
c) [ ] intensitate mai mare;
d) [ ] intensitate mai mica;
e) [ ] nu se deosebeste;
---------------------------------------------------------------------
339).
Punctajul: 10cs Durata perioadei refractare absolute a fibrei miocardice depinde de:
a) [ ] amplitudinea potentialului de repaus;
b) [x] durata platoului potentialului de actiune;
c) [ ] durata perioadei refractare relative;
d) [ ] amplitudinea potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
340).
Punctajul: 10cs Ce tulburare a ritmului cardiac este letala in citeva minute:
a) [ ] extrasistola atriala;
b) [ ] extrasistola ventriculara;
c) [ ] fluterul atrial;
d) [ ] fibrilatia atriala;
e) [x] fibrilatia ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
341).
Punctajul: 10cs Ce semnificatie are segmentul izoelectric ST normal pe EKG:
a) [ ] inima nu este excitata;
b) [ ] volumul inimii ramine neschimbat;
c) [ ] toate zonele ventriculului sunt inegal polarizate;
d) [ ] excitatia a ajuns in celulele Purkinje;
e) [x] ventriculele sint depolarizate in intregime;
---------------------------------------------------------------------
342).
Punctajul: 10cs Vasoconstrictia arteriolara determina:
a) [ ] cresterea rezistentei vasculare;
b) [ ] scaderea presiunii hidrostatice in capilare;
c) [ ] resorbtia de lichid in capilare;
d) [ ] cresterea presiunii arteriale;
---------------------------------------------------------------------
343).
Punctajul: 10cs Teritoriul vascular cu cea mai mare capacitate de schimb in cm2 este reprezentat de:
a) [ ] arterele mari;
b) [ ] arteriole;
c) [x] capilare;
d) [ ] venele mari;
e) [ ] arterele si venele mari;
---------------------------------------------------------------------
344).
Punctajul: 10cs Prin legea ''totul sau nimic'' se intelege:
a) [ ] contractia simultana a fibrelor miocardice;
b) [ ] contractia fibrelor in dependenta de intensitatea stimulului;
c) [ ] stimulii puternici determina tetanus cei slabi nu;
d) [ ] inexcitabilitatea fibrei miocardice in perioada refractara absoluta;
e) [x] raspunsul miocardului prin contractii maxime la stimuli pragali sau suprapragali , sau lipsa
raspunsului la stimuli subpragali;
---------------------------------------------------------------------
345).
Punctajul: 10cs Care este frecventa cardiaca, daca intervalul dintre 2 unde R pe EKG este de 0.6 sec:
a) [ ] 60 contractii-minut;
b) [ ] 80 c-m;
c) [ ] 90 c-m;
d) [x] 100 c-m;
e) [ ] 120 c-m;
---------------------------------------------------------------------
346).
Punctajul: 10cs Modificarile rezistentei vasculare periferice ,cu influenta asupra fluxului sanguin tisular
au loc la nivelul:
a) [ ] capilarelor;
b) [ ] arterelor;
c) [x] arteriolelor;
d) [ ] D.venulelor;
e) [ ] venelor;
---------------------------------------------------------------------
347).
Punctajul: 10cm Ce efecte are stimularea fibrelor nervoase simpatice asupra inimii:
a) [x] creste forta de contractie si se intensifica metabolismul;
b) [x] se accelereaza ritmul;
c) [x] creste viteza de conducere si tonusul;
d) [ ] scade excitabilitatea;
---------------------------------------------------------------------
348).
Punctajul: 10cs Nodulul sinoatrial este focarul principal de automatism deoarece:
a) [ ] este localizat in peretele posterior al atriului drept;
b) [ ] este dotat cu automatism;
c) [ ] vagul drept face sinapsa la acest nivel;
d) [x] are o frecventa mai mare de descarcare spontana ca restul centrelor de automatism;
e) [ ] contine cardiomiocite atipice;
---------------------------------------------------------------------
349).
Punctajul: 10cs Ce indice al activitatii cardiace nu ofera EKG:
a) [ ] ritmul;
b) [ ] excitabilitatea;
c) [x] forta de contractie;
d) [ ] irigatia sanguina;
e) [ ] conductibilitatea;
---------------------------------------------------------------------
350).
Punctajul: 10cs Diastola electrica corespunde pe EKG:
a) [ ] segmentelor ST si TP;
b) [x] segmentului TP;
c) [ ] segmentului ST;
d) [ ] segmentului PQ;
e) [ ] este suma tuturor segmentelor;
---------------------------------------------------------------------
351).
Punctajul: 10cs Frecventa cardiaca in repaus la o persoana sanatoasa de 20 ani depinde de:
a) [x] gradul de antrenament;
b) [ ] greutate;
c) [ ] inaltime;
d) [ ] rasa;
e) [ ] Esex;
---------------------------------------------------------------------
352).
Punctajul: 10cs Ce efecte au ionii de Ca asupra musculaturii cardiace:
a) [ ] accelereaza ritmul;
b) [ ] pot opri inima in sistola;
c) [ ] cupleaza excitatia cu contractia;
d) [ ] determina repolarizarea lenta in platou;
---------------------------------------------------------------------
353).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta pe EKG unda P:
a) [ ] repolarizarea atriala;
b) [x] depolarizarea atriala;
c) [ ] depolarizarea ventriculului drept;
d) [ ] depolarizarea ventriculului sting;
e) [ ] repolarizarea ventriculelor;
---------------------------------------------------------------------
354).
Punctajul: 10cs Cum explicati faptul ca unda T este pozitiva pe EKG in derivetiile standarde la un adult
sanatos:
a) [ ] caracterul pozitiv este stabilit conventional;
b) [x] repolarizarea se face din zona epicardului spre endocardul ventricular;
c) [ ] vectorul de depolarizare este orientat dinspre zona electronegativa spre cea electropozitiva;
d) [ ] depolarizarea ventriculara incepe subendocardic si se indreapta spre epicard;
e) [ ] unda T reprezinta transmiterea excitatiei prin fibrele Purkinje;
---------------------------------------------------------------------
355).
Punctajul: 10cs Pe electrocardiograma, standartizarea se face prin calibrarea aparatului cu test
etalonul astfel ca:
a) [ ] 0.1mV sa corespunda unei deflexiuni de 5mm;
b) [ ] 0.1mV sa corespunda unei deflexiuni de 1cm;
c) [x] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 10mm;
d) [ ] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 1mm;
e) [ ] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 0.5 mm;
---------------------------------------------------------------------
356).
Punctajul: 10cs Ciclul cardiac dureaza 0.8 sec pentru frecventa de 75contractii-min. Ce
perioada din cursul ciclului cardiac are durata cea mai mica:
a) [x] protodiastola;
b) [ ] umplerea rapida diastolica;
c) [ ] sistola atriala;
d) [ ] ejectia rapida;
e) [ ] ejectia lenta;
---------------------------------------------------------------------
357).
Punctajul: 10cs Presiunea din ventriculul sting devine superioara celei din aorta si singele poate fi
expulzat prin deschiderea valvulelor semilunare in cursul:
a) [ ] A.sistolei atriale;
b) [ ] B.umplerii rapide diastolice;
c) [ ] C.fazei de contractie izovolumetrica;
d) [x] D.ejectiei rapide;
e) [ ] E.intregii sistole ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
358).
Punctajul: 10cs Ce factor nu contribuie la generarea zgomotelor cardiace:
a) [ ] vibratia valvelor inimii dupa inchiderea lor;
b) [ ] deplasarea singelui spre valvele inchise;
c) [ ] curgerea turbulenta a singelui in vase;
d) [x] curgerea laminara a singelui in vase;
e) [ ] vibratia peretilor inimii si vaselor;
---------------------------------------------------------------------
359).
Punctajul: 10cs Cind are loc inchiderea valvelor semilunare aortice:
a) [ ] dupa expulzarea intregii cantitati de singe din ventricul;
b) [ ] cind se contracta muschii papilari;
c) [ ] la cresterea presiunii arteriale;
d) [ ] la cresterea presiunii din ventriculul sting;
e) [x] cind presiunea aortica devine superioara celei ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
360).
Punctajul: 10cs Presiunea arteriala este conditionata de:
a) [ ] forta de contractie a inimii si rezistenta vasculara;
b) [ ] debitul cardiac;
c) [ ] elasticitatea vaselor mari;
d) [ ] volumul si viscozitatea singelui;
---------------------------------------------------------------------
361).
Punctajul: 10cs La o persoana in pozitie orizontala cea mai mare diferenta a presiunii sanguine va fi
dintre:
a) [ ] aorta ascendenta si artera brahiala;
b) [ ] vena safena si atriul drept;
c) [x] artera femorala si vena femorala;
d) [ ] artera pulmonara si atriul sting;
e) [ ] capatul arterial si venos al capilarului;
---------------------------------------------------------------------
362).
Punctajul: 10cs Distribuirea fluxului sangvin este reglata in primul rind de:
a) [ ] capilare;
b) [x] arteriole;
c) [ ] venule;
d) [ ] anastomoze arterio-venoase;
e) [ ] venule postcapilare;
---------------------------------------------------------------------
363).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori este cel mai important pentru reglarea fluxului sangvin la
nivel local:
a) [ ] diferenta presiunii transmurale vas-tesut;
b) [x] activitatea metabolica a organului sau tesutului;
c) [ ] neurotransmitatori locali;
d) [ ] neurotransmitatori circulanti;
e) [ ] debitul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
364).
Punctajul: 10cs Cel mai important mecanism pentru transportul singe-tesut a particulelor hidrofile mici
este :
a) [ ] convectia;
b) [ ] difuzia facilitata;
c) [ ] transportul activ;
d) [x] difuzia simpla;
e) [ ] cotransportul;
---------------------------------------------------------------------
365).
Punctajul: 10cs Toate urmatoarele mecanisme vor mari fluxul transcapilar a substantelor lichide, solide
si a gazelor cu exceptia:
a) [ ] cresterea suprafetei retelei capilare;
b) [ ] cresterii gradientului de concentratie de ambele parti a peretelui microvascular;
c) [x] cresterii distantei de difuzie;
d) [ ] cresterii timpului de tranzit a capilarului;
e) [ ] micsorarii rezistentei arteriolare;
---------------------------------------------------------------------
366).
Punctajul: 10cs Viteza fluxului limfatic pe zi este aproximativ:
a) [ ] 10-20 l/zi;
b) [ ] 100-200 ml/zi;
c) [ ] 10-20 ml/ora;
d) [x] 1.5-2 l/zi;
e) [ ] 1-2 ml/ora;
---------------------------------------------------------------------
367).
Punctajul: 10сs Intoarcerea venoasa este marita in timpul efortului fizic de toti urmaritorii factori cu
exceptia:
a) [ ] cresterii profunzimii respiratiei;
b) [ ] actiunii pompa a muschilor scheletici;
c) [ ] venoconstrictiei;
d) [ ] rezistentei arteriolare reduse;
e) [x] pozitiei verticale;
---------------------------------------------------------------------
368).
Punctajul: 10cs In vitro, contractiile inimii nu sunt influentate de:
a) [ ] temperatura;
b) [ ] oxigenul din lichidul de perfuzie;
c) [ ] concentratia unor ioni;
d) [ ] mediatori;
e) [x] inervatia vegetativa;
---------------------------------------------------------------------
369).
Punctajul: 10cs O EKG pe care nu se depisteaza unda P in nici o derivatie indica un bloc al
impulsurilor care vin din:
a) [x] nodulul sinoatrial;
b) [ ] fasciculul His;
c) [ ] fibre Purchinje;
d) [ ] ramura stinga a fasciculului His;
e) [ ] muschiul ventricular;
---------------------------------------------------------------------
370).
Punctajul: 10cs Presiunea diastolica finala a ventriculului poate fi folosita pe axa X la construirea
curbei Franc-Starling in locul variabilei obisnuite care este:
a) [ ] debitul cardiac;
b) [ ] volumul sistolic ventricular;
c) [ ] lucrul inimii;
d) [ ] contractilitatea ventriculara;
e) [x] volumul diastolic final ventricular;
---------------------------------------------------------------------
371).
Punctajul: 10cs Cresterea presarcinii muschiului cardiac va provoca:
a) [ ] reducerea presiunii diastolice finale ventriculare;
b) [ ] reducerea tensiunii maximale a muschiului;
c) [ ] micsorarea vitezei initiale de scurtare;
d) [ ] micsorarea timpului necesar muschiului pentru dezvoltarea tensiunii maximale;
e) [x] marirea tensiunii peretelui ventricular;
---------------------------------------------------------------------
372).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele fenomene este reprezentat pe EKG:
a) [ ] depolarizarea nodulului sinoatrial;
b) [ ] depolarizarea nodulului atrioventricular;
c) [ ] depolarizarea fasciculului His;
d) [ ] depolarizarea fasciculului Bachmann;
e) [x] depolarizarea muschiului atrial;
---------------------------------------------------------------------
373).
Punctajul: 10cs Timpul de la inceputul ascensiunii curbei pulsatile a arterei carotide pina la incizura
corespunde cu:
a) [ ]
diastola atriala;
b) [x] ejectia ventriculara;
c) [ ] umplerea ventriculara suplimentara;
d) [ ] umplerea ventriculara rapida;
e) [ ] relaxarea ventriculara izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
374).
Punctajul: 10cs In timpul diastolei fluxul sanguin in ventricule va produce:
a) [ ] primul zgomot cardiac;
b) [ ] al doilea zgomot cardiac;
c) [x] al treilea zgomot cardiac;
d) [ ] deschiderea valvei aortei;
e) [ ] suflu de ejectie;
---------------------------------------------------------------------
375).
Punctajul: 10cs Micsorarea frecventei cardiace va provoca cresterea:
a) [ ] presiunii arteriale diastolice;
b) [ ] presiunii arteriale sistolice;
c) [ ] debitului cardiac;
d) [x] presiunii arteriale pulsatile;
e) [ ] presiunii arteriale medii;
---------------------------------------------------------------------
376).
Punctajul: 10cs Cea mai mare diferenta arterio-venoasa a continutului O2 in repaus se depisteaza in:
a) [ ] ficat;
b) [ ] muschi scheletici;
c) [x] inima;
d) [ ] rinichi;
e) [ ] plamini;
---------------------------------------------------------------------
377).
Punctajul: 10cs Stimularea baroreceptorilor arteriali va conduce la:
a) [ ] cresterea contractilitatii cardiace;
b) [ ] cresterea frecventei cardiace;
c) [x] cresterea frecventei impulsatiei neuronilor vagali cardiaci eferenti;
d) [ ] cresterea presiunii sangvine sistemice;
e) [ ] stimularea centrului vasopresor;
---------------------------------------------------------------------
378).
Punctajul: 10cs Zgomotul cardiac 2 va surveni in urmatoarea faza a ciclului cardiac:
a) [ ] contractia atriala;
b) [ ] contractia izovolumetrica;
c) [ ] expulzarea ventriculara rapida;
d) [ ] expulzarea ventriculara lenta;
e) [x] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
379).
Punctajul: 10cs Volumul ventricular va deveni maximal in:
a) [x] contractia atriala;
e) [ ] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
380).
Punctajul: 10cs Inchiderea valvulelor atrioventriculare va coincide cu inceputul urmatoarei faze a
ciclului cardiac:
b) [x] contractia izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
381).
Punctajul: 10cs Deschiderea valvei aortice va coincide cu inceputul urmatoarei faze a ciclului cardiac:
c) [x] expulzarea ventriculara rapida;
---------------------------------------------------------------------
382).
Punctajul: 10cs Marirea presiunii arteriale diastolice se observa in:
a) [ ] hiperemia functionala;
b) [ ] actiunea histaminei;
c) [x] hipertensiune;
d) [ ] modificarea PCO2;
e) [ ] scaderea presiunii capilare;
---------------------------------------------------------------------
383).
Punctajul: 10cs Reglarea circulatiei sangvine cerebrale se efectuiaza de catre:
b) [ ] histamina;
c) [ ] hipertensiune;
d) [x] PCO2;
e) [ ] presiunea capilara;
---------------------------------------------------------------------
384).
Punctajul: 10cs Cresterea permeabilitatii microvasculare este indusa de:
b) [x] histamina;
c) [ ] hipertensiune;
d) [ ] PCO2;
e) [ ] presiunea capilara;
---------------------------------------------------------------------
385).
Punctajul: 10cs Cum se prezinta cardiomiocitele ventriculare din punct de vedere al excitabilitatii la
sfirsitul fazei de repolarizare:
a) [ ] hipoexcitabila-perioada refractara relativa;
b) [ ] inexcitabila - perioada refractara absoluta;
c) [x] hiperexcitabila;
d) [ ] excitabilitate normala;
---------------------------------------------------------------------
386).
Punctajul: 10cs Cum este inima din punct de vedere al excitabilitatii in faza initiala a sistolei
ventriculare:
a) [x] inexcitabila;
b) [ ] excitabilitate scazuta;
c) [ ] excitabilitate marita;
d) [ ] excitabilitate normala;
---------------------------------------------------------------------
387).
Punctajul: 10cs Cum se realizeaza adaptarea heterometrica a inimii:
a) [ ] cresterea fortei de contractie se face fara modificarea dimensiunii sarcomerului;
b) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin hipertrofia muschiului cardac;
c) [x] cresterea fortei de contractie se face prin extensia fibrei musculare cardiace;
d) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin influente neuro-umorale;
e) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin modificarea componentei ionice a plasmei sangvine;
---------------------------------------------------------------------
388).
Punctajul: 10cs Prin metoda palpatorie (Riva-Rocci) de determinare a presiunii arteriale putem afla:
a) [x] presiunea arteriala sistolica;
b) [ ] presiunea arteriala diastolica;
c) [ ] presiunea sistolica si presiunea arteriala diastolica;
d) [ ] presiunea arteriala medie;
e) [ ] presiunea diferentiala;
---------------------------------------------------------------------
389).
Punctajul: 10cs Prin presiunea arteriala medie se intelege:
a) [ ] suma presiunii maxime si minime;
b) [x] presiunea diastolica +1/3 din presiunea pulsatilă;
c) [ ] valoarea medie a presiunii din arborele circulator;
d) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si diastolica;
---------------------------------------------------------------------
390).
Punctajul: 10cs Prin presiunea arteriala pulsatilă se intelege:
a) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala medie si diastolica;
b) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si cea medie;
c) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala medie in arterele mari si presiunea in arteriole;
d) [x] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si cea diastolica;
---------------------------------------------------------------------
391).
Punctajul: 10cs Miocardul nu se poate tetaniza deoarece:
a) [ ] este un sincitiu;
b) [ ] valoarea potentialului de repaus al cardiomiocitului ventricular reprezinta cca -90mV;
c) [ ] amplitudinea potentialului de actiune al cardiomiocitului ventricular este de 120-130mV;
d) [x] perioada refractara dureaza atit timp cit dureaza sistola;
e) [ ] motive necunoscute inca;
---------------------------------------------------------------------
392).
Punctajul: 10cs Ce elemente de pe EKG au amplitudinea cea mai mare in derivatiile standart:
a) [ ] unda T;
b) [ ] unda P;
c) [ ] unda U;
d) [x] complexul QRS (unda R);
e) [ ] undele T si P;
---------------------------------------------------------------------
393).
Punctajul: 10cs Cind are loc terminarea repolarizarii ventriculare:
a) [ ] in cursul segmentului PQ;
b) [ ] in cursul segmentului ST;
c) [ ] la sfirsitul undei S;
d) [x] dupa unda T sau dupa unda U;
---------------------------------------------------------------------
394).
Punctajul: 10cs In ce situatie are loc scaderea debitului cardiac:
a) [ ] emotii;
b) [ ] anemii;
c) [ ] efort fizic;
d) [ ] mediu supraincalzit;
e) [x] hipotiroidism;
---------------------------------------------------------------------
395).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii privind umplerea ventriculara este corecta:
a) [ ] prin sistola atriala se realizeaza o umplere de cca 25%;
b) [ ] faza umplerii ventriculare rapide incepe in momentul deschiderii valvelor atrioventriculare;
c) [ ] umplerea ventriculara lenta urmeaza celei rapide si se termina la inceperea sistolei atriale;
d) [ ] volumul cavitatilor ventriculare creste in timpul diastolei ventriculare pina la 110-120ml;
e) [x] toate sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
396).
Punctajul: 10cs Care este debitul cardiac intr-un minut, daca continutul oxigenului in singele arterial
este 18vol%, venos - 13vol%, iar consumul lui - 250ml/min:
a) [x] 5 l/min;
b) [ ] 15 l/min;
c) [ ] 10 l/min
d) [ ] 20 l/min;
e) [ ] 25 l/min;
---------------------------------------------------------------------
397).
Punctajul: 10cs In ce consta importanta fiziologica a conducerii incetinite a excitatiei la nivelul
nodulului atrioventricular A-V:
a) [ ] pentru autoexcitarea nodulului atrioventricular;
b) [ ] deschiderea valvelor atrioventriculare;
c) [ ] inchiderea valvelor atrioventriculare;
d) [x] asigurarea succesivitatii contractiilor atriilor si ventriculelor si umplerea suplimentara a
ventriculelor;
---------------------------------------------------------------------
398).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta fractia de ejectie:
a) [ ] cantitatea de singe expulzata de ventricul intr-un minut;
b) [ ] diferenta dintre volumul telediastolic si telesistolic;
c) [x] partea (in procente) din volumul telediastolic expulzata in sistola ventriculara;
d) [ ] raportul dintre volumele telesistolic si telediastolic;
e) [ ] cantitatea de singe expulzata de ventricul intr-o sistola;
---------------------------------------------------------------------
399).
Punctajul: 10cs Fazele modificarii excitabilitatii cardiomiocitului pe parcursul potentialului de actiune
vor avea urmatoarea succesivitate:
a) [ ] perioada supranormala, refractara relativa, refractara absoluta;
b) [ ] perioada refractara relativa, refractara absoluta, supranormala;
c) [ ] perioada refractara absoluta, supranormala, refractara relativa;
d) [x] perioada refractara absoluta, refractara relativa, supranormala;
e) [ ] perioada refractara absoluta, excitabilitate normala, perioada refractara relativa;
---------------------------------------------------------------------
400).
Punctajul: 10cs Prin ce se caracterizeaza extrasistola ventriculara:
a) [ ] complex ventricular neschimbat, pauza compensatorie completa;
b) [ ] complex ventricular modificat, dilatat, pauza compensatorie incompleta;
c) [x] complex ventricular modificat, dilatat, pauza compensatorie completa;
d) [ ] complex ventricular neschimbat, pauza compensatorie incompleta;
e) [ ] complex ventricular modificat, dilatat, fara pauza compensatorie;
---------------------------------------------------------------------
401).
Punctajul: 10cs Blocul atrioventricular de gradul I se caracterizeaza pe ECG prin:
a) [ ] interval P-Q cu durata 0,12-0,20 sec;
b) [x] interval P-Q mai mare de 0,20 sec;
c) [ ] unda P nu este urmata de complexul QRS;
d) [ ] atriile se contracta intr-un ritm, iar ventriculele in altul;
e) [ ] prin modulul atrioventricular se transmite fiecare al doilea impuls atrial;
---------------------------------------------------------------------
402).
Punctajul: 10cm Trecerea undei de depolarizare din nodulul sinoatrial la nodulul atrioventricular se
poate face prin:
a) [ ] fibre nodale;
b) [x] tracturi internodale;
c) [x] tesutul miocardic atrial;
d) [ ] fasciculul His;
---------------------------------------------------------------------
403).
Punctajul: 10cm Ce modificari ionice au loc in cursul depolarizarii lente diastolice:
a) [ ] creste permeabilitatea pentru K in celulele nodale;
b) [ ] creste permeabilitatea pentru Cl in celulele nodale;
c) [x] influx lent de Na in celulele nodale;
d) [x] influx lent de Ca in celulele nodale;
e) [ ] scaderea permeabilitatii pentru Cl in celulele nodale;
---------------------------------------------------------------------
404).
Punctajul: 10cm. Potentialul de actiune al celulelor nodale sinusale ''pacemaker'' fiziologic dominant se
deosebeste de potentialul de actiune al fibrelor musculare miocardice prin:
a) [ ] amplitudinea mai mare;
b) [ ] valoarea mai mare a potentialului de repaus;
c) [x] depolarizarea lenta si spontana diastolica;
d) [ ] durata mai mare;
e) [x] lipsa platoului potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
405).
Punctajul: 10cm Cum explicati efectul bradicardizant al SN parasimpatic si al acetilcolinei asupra
ritmului cardiac:
a) [x] cresterea permeabilitatii pentru K a membranelor celulelor nodale;
b) [x] cresterea pragului de depolarizare a celulelor nodale;
c) [ ] scaderea permeabilitatii pentru K in celulele nodale;
d) [ ] cresterea permeabilitatii pentru Na in celulele nodale;
e) [ ] cresterea permeabilitatii pentru Ca in celulele nodale;
---------------------------------------------------------------------
406).
Punctajul: 10cm In ce momente ale revolutiei cardiace sint inchise toate valvele inimii:
a) [ ] sistola atriala;
b) [ ] sistola ventriculara;
c) [ ] umplerea rapida diastolica;
d) [x] contractia izovolumetrica ventriculara;
e) [x] relaxarea izovolumetrica ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
407).
Punctajul: 10cs Prin denervarea inimii se produce:
a) [x] intreruperea influentelor vegetative;
b) [ ] oprirea contractiilor ritmice ale miocardului;
c) [x] cresterea frecventei contractiilor cardiace;
d) [ ] oprirea transmiterii excitatiei prin nodulul atrioventricular;
e) [ ] rarirea contractiilor inimii;
---------------------------------------------------------------------
408).
Punctajul: 10сm Cui se datoreste socul apexian:
a) [ ] tensiunii arteriale;
b) [ ] automatismului cardiac;
c) [ ] deschiderii valvelor atrioventriculare;
d) [x] modificarilor de forma, consistenta si pozitie a inimii in sistola;
e) [x] izbirii virfului inimii in perioada sistolei ventriculare de peretele cutiei toracice;
---------------------------------------------------------------------
409).
Punctajul: 10cm In ce situatii are loc cresterea debitului cardiac:
a) [x] emotii;
b) [ ] infarct;
c) [x] anemii;
d) [ ] hipotiroidism;
e) [x] mediu supraincalzit;
---------------------------------------------------------------------
410).
Punctajul: 10cm Cum explicati efectul tahicardizant al SN simpatic si catecolaminelor asupra ritmului
cardiac:
a) [x] mareste permeabilitatea membranei celulelor nodale pentru Na si Ca ;
b) [x] determina un potential de repaus al celulelor nodale mai putin negativ;
c) [x] amplifica panta depolarizarii diastolice a celulelor nodale;
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru K in celulele nodale;
e) [ ] provoaca hiperpolarizarea celulelor nodale;---------------------------------------------------------------------
411).
Punctajul: 10cm Zgomotul II diastolic cu frecventa si tonalitate ridicata si durata mai mica comparativ
cu zgomotul I nu este generat de :
a) [x] umplerea rapida a ventriculelor in diastola;
b) [ ] inchiderea si vibratia valvelor semilunare;
c) [ ] vibratia singelui si peretilor arteriali la inceputul diastolei ventriculare;
d) [x] vibratia singelui si peretilor atriali;
e) [x] curgerea laminara a singelui in inima;
---------------------------------------------------------------------
412).
Punctajul: 10cm Sistola ventriculara dureaza de la :
a) [x] inceputul undei Q pina la sfirsitul udei T pe ECG;
b) [x] inceputul zgomotului I pina la inceputul zgomotului II;
c) [ ] sfirsitul zgomotului I pina la sfirsitul zgomotului II;
d) [ ] inchiderea valvelor atrioventriculare pina la deschiderea valvelor semilunare;
---------------------------------------------------------------------
413).
Punctajul: 10cm .Zgomotul I - sistolic - este generat de :
a) [x] A.vibratia peretilor aortici si ai arterei pulmonare la inceputul expulzarii singelui din ventricule;
b) [x] B.contractia brusca izovolumetrica a ventriculelor si vibratia singelui spre valvele atrioventriculare
inchise;
c) [x] C.inchiderea si vibratia valvelor atrioventriculare;
d) [ ] D.deschiderea valvelor atrioventriculare;
e) [ ] E.vibratia peretilor atriali in timpul sistolei;
---------------------------------------------------------------------
414).
Punctajul: 10cm Potentialul de actiune in fibra miocardica de lucru:
a) [ ] dureaza mai mult in fibra musculara atriala decat in cea ventriculara;
b) [ ] incepe prin deschiderea canalelor lente de Na si Ca;
c) [ ] este precedat de o depolarizare lenta diastolica;
d) [x] are o faza de platou in cursul careia conductibilitatea pentru Ca este marita;
e) [x] dureaza cca 0,30 secunde in fibra ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
415).
Punctajul: 10cm Cand presiunea arteriala se masoara cu metoda auscultatorie:
a) [x] primul zgomot care se aude corespunde presiunii sistolice;
b) [ ] zgomotele Korotkov se transmit de la nivel cardiac;
c) [ ] presiunea diastolica corespunde zgomotului de maxima intensitate;
d) [x] presiunea diastolica corespunde ultimului zgomot, care se aude;
e) [ ] valoarea presiunii sistolice este inferioara celei care poate fi obtinuta
prin metoda palpatorie;
---------------------------------------------------------------------
416).
Punctajul: 10cm In fibrilatia atriala :
a) [ ] nu exista nici un semn de activitate electrica atriala pe ECG;
b) [x] unda P este inlocuita pe ECG de oscilatii foarte frecvente si putin ample;
c) [ ] ritmul ventricular este determinat de un pacemaker ventricular;
d) [ ] complexele QRS au o frecventa regulata;
e) [x] complexele QRS au o frecventa neregulata;
---------------------------------------------------------------------
417).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte in legatura cu circulatia in sistemul vascular :
a) [x] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu raza vasului la puterea a patra;
b) [ ] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu patratul razei vasului;
c) [ ] rezistenta totala intr-un sistem de vase conectate in paralel este mai mare
decit suma rezistentelor individuale ale conductelor vasculare componente;
d) [ ] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu viscozitatea singelui;
e) [x] rezistenta unui vas este direct proportionala cu lungimea sa;
---------------------------------------------------------------------
418).
Punctajul: 10cm Muschiul cardiac are urmatoarele particularitati:
a) [ ] fiecare cardiomiocit se contracta in ritmul sau propriu;
b) [x] miocitele din atrii sau ventricule se contracta sincronizat;
c) [ ] contractiile tetanice sunt prelungite cu mici cheltueli de ATP;
d) [x] nu se contracta tetanic;
e) [x] perioada refractara are o durata aproximativ egala cu durata sistolei;
---------------------------------------------------------------------
419).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte cu privire la fiziologia inimii:
a) [x] sistola ventriculara corespunde intervalului QT pe ECG;
b) [ ] diastola ventriculara corespunde intervalului RR pe ECG;
c) [ ] cresterea umplerii ventriculare diastolice va micsora contractia ventriculara ulterioara;
d) [x] cresterea umplerii ventriculare diastolice va amplifica contractia ventriculara ulterioara;
e) [x] excesul ionilor de potasiu in lichidul extracelular provoaca bradicardie;
---------------------------------------------------------------------
420).
Punctajul: 10cm Din sistemul excito-conductor al inimii fac parte:
a) [ ] miocitele ventriculare contractile;
b) [x] nodulul sinusal;
c) [x] fasciculul His;
d) [x] nodulul atrio-ventricular;
e) [ ] valvele atrio-ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
421).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele stimularii vagale asupra activitatii cardiace:
a) [ ] creste contractilitatea inimii;
b) [ ] creste conductibilitatea cardiaca;
c) [x] scade conductibilitatea cardiaca;
d) [x] scade excitabilitatea cardiaca;
e) [x] scade frecventa contractiilor cardiace;---------------------------------------------------------------------
422).
Punctajul: 10cm Extrasistola atriala se caracterizeaza pe ECG prin:
a) [ ] complex ventricular modificat, largit;
b) [x] complex ventricular nemodificat;
c) [ ] pauza compensatorie completa;
d) [x] pauza compensatorie incompleta;
e) [ ] unda T are un potential opus complexului QRS;
---------------------------------------------------------------------
423).
Punctajul: 10cm Care din urmatoarele substante are actiune vasoconstrictoare:
a) [x] noradrenalina;
b) [x] angiotensina;
c) [ ] bradikinina;
d) [x] ionii de calciu;
e) [ ] histamina;
---------------------------------------------------------------------
424).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele excitarii baroreceptorilor in conditiile de crestere a presiunii
arteriale:
a) [ ] cresterea rezistentei vasculare periferice;
b) [x] scaderea rezistentei vasculare periferice;
c) [x] scaderea frecventei contractiilor cardiace;
d) [ ] cresterea frecventei contractiilor cardiace;
e) [ ] inhibarea centrului vagal din bulbul rahidian;
---------------------------------------------------------------------
425).
Punctajul: 10cm Cum se vor modifica urmatorii parametri ai circulatiei in efortul fizic:
a) [x] debitul cardiac creste;
b) [x] presiunea arteriala creste;
c) [ ] debitul cardiac nu se modifica;
d) [ ] presiunea arteriala nu se modifica;
e) [ ] presiunea arteriala scade;
---------------------------------------------------------------------
426).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte privitor la manifestarile acustice ale activitatii cardiace:
a) [x] primul zgomot este asociat cu inchiderea valvelor atrioventriculare la inceputul sistolei
ventriculare;
b) [x] al doilea zgomot este asociat cu inchiderea valvelor semilunare la inceputul diastolei
ventriculare;
c) [ ] zgomotul trei este conditionat de deschiderea valvelor semilunare;
d) [ ] zgomotul patru poate fi auzit la inceputul diastolei ventriculare;
e) [x] pe fonocardiograma intervalul de la inceputul zgomotului II pina la inceputul zgomotului I
corespunde diastolei ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
427).
Punctajul: 10cs Propagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a) [ ] musculatura atrială;
b) [x] nodulul atrio-ventricular;
c) [ ] fasciculul Hiss;
d) [ ] reţeaua Purkinje;
e) [ ] musculatura ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
428).
Punctajul: 10cs Ciclul cardiac reprezintă:
a) [ ] numărul bătăilor cardiace pe minut;
b) [ ] suma duratelor sistolelor şi diastolelor cardiace pe minut;
c) [ ] suma duratelor sistoleor ventriculare pe minut;
d) [x] ansamblul funcţional format dintr-o sistolă şi diastolă cardiacă;
e) [ ] ansamblul format dintr-o sistolă atrială şi o sistolă ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
429).
Punctajul: 10cm. Irigaţia miocardului este afectată în caz de:
a) [x] scurtare a diastolei;
b) [ ] creştere a volemiei;
c) [x] hipotensiune arterială;
d) [x] coronaroconstricţie;
e) [ ] hipertensiune arterială;
---------------------------------------------------------------------
430).
Punctajul: 10cs Relaxarea ventriculară izovolumetrică corespunde pe EKG:
a) [ ] undei P;
b) [ ] complexului QRS;
c) [ ] undei R.;
d) [x] undei T;
e) [ ] segmetului ST;
---------------------------------------------------------------------
431).
Punctajul: 10cm Sistola atrială:
a) [ ] este urmată de unda P;
b) [ ] contribuie 70% la umplerea ventriculară;
c) [x] determină unda a pe flebogramă;
d) [x] determină zgomotul IV;
e) [ ] corespunde zgomotului I;
---------------------------------------------------------------------
432).
Punctajul: 10cs .Întoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
a) [ ] contracţiile musculaturii scheletice;
b) [ ] creşterea presiunii abdominale;
c) [ ] negativitatea accentuată a presiunii intratoracice;
d) [ ] scăderea presiunii în atriul drept;
---------------------------------------------------------------------
433).
Punctajul: 10cs Reducerea elasticităţii pereţilor vaselor mari determină:
a) [x] creşterea presiunii arteriale sistolice;
b) [ ] creşterea presiunii arteriale diastolice;
c) [ ] creşterea rezistenţei musculare;
d) [ ] scăderea vitezei de propagare a undei pulsatile;
e) [ ] toate cele de mai sus;
---------------------------------------------------------------------
434).
Punctajul: 10cs În cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
a) [ ] 30-40 ml;
b) [ ] 50-60 ml;
c) [x] 70-80 ml;
d) [ ] 90-100 ml;
e) [ ] 100-110 ml;
---------------------------------------------------------------------
435).
Punctajul: 10cs În condiţii de repaus, debitul cardiac (circulator) la adult este de:
a) [ ] 3 l/min;
b) [x] 5 l/min;
c) [ ] 7 l/min;
d) [ ] 7-8 l/min;
e) [ ] E. 10 l/min;
---------------------------------------------------------------------
436).
Punctajul: 10cs Prin presiune sistolică se înţelege:
a) [ ] presiunea arterială în timpul întregii sistole;
b) [ ] presiunea arterială la începutul diastolei;
c) [x] valoarea maximă a presiunii în artere, în sistolă;
d) [ ] valoarea medie a presiunii оn artere, în sistolă;
e) [ ] toate raspunsurile corecte
---------------------------------------------------------------------
437).
Punctajul: 10cs Care din teritoriul vascular este lipsit de inervaţie?
a) [ ] arterolar;
b) [ ] venos;
c) [x] capilar;
d) [ ] arterial;
e) [ ] microcirculaţia;
---------------------------------------------------------------------
438).
Punctajul: 10cs Cele mai scăzute valori ale presiunii sanguine medii sunt în teritoriul:
a) [ ] arterelor mari şi mijlocii;
b) [ ] arterioleleor;
c) [ ] capilarelor;
d) [ ] venelor mici;
e) [x] venelor mijlocii şi mari;
---------------------------------------------------------------------
439).
Punctajul: 10cm Sistemul limfatic joacă un rol central în controlul:
a) [x] concentraţiei de proteine în lichidul interstiţial;
b) [ ] concentraţiei electroliţilor în lichidul interstiţial;
c) [x] volumului de lichid interstiţial;
d) [x] presiunii lichidului interstiţial;
e) [ ] toate răspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
440).
Punctajul: 10cs Ce reprezită unda P pe EKG?
a) [ ] repolarizarea atrială;
b) [x] depolarizarea atrială;
c) [ ] depolarizarea ventricululi drept;
d) [ ] depolarizarea ventricului stвng;
---------------------------------------------------------------------
441).
Punctajul: 10cm Prin denervarea inimii are loc:
a) [x] întreruperea inervaţiei extrinseci;
b) [ ] oprirea cotracţiilor ritmice ale miocardului;
c) [ ] întreruperea transmiterii excitaţiei prin fasciculele atrioventriculare;
d) [ ] rărirea contracţiei inimii;
e) [x] activitatea inimii continuă;
---------------------------------------------------------------------
442).
Punctajul: 10cs Ce înţelegeţi prin volum diastolic final (telediastolic)?
a) [x] cantitatea de sânge din ventricul la sfârşitul diastolei ventriculare;
b) [ ] cantitatea de sвnge din ventricul la оnceputul diastolei ;
c) [ ] volumul diastolic de rezervă;
d) [ ] diferenţa între volumul - bătaie şi cel rezidual;
e) [ ] E.nici un raspuns corect;---------------------------------------------------------------------
443).
Punctajul: 10cs Factorul de relaxare derivat din endoteliile vasculare mai este denumit şi:
a) [ ] endotelină;
b) [x] monoxid de azot;
c) [ ] acetilcolină;
d) [ ] bradikinină;
e) [ ] histamină;
---------------------------------------------------------------------
444).
Punctajul: 10cm Ritmul sinusal ai inimii este:
a) [x] ritmul propriu determinat de nodulul keith-Flack;
b) [ ] ritmul determinat de nodulul Aschoff-tawara;
c) [ ] ritmul determinat de celulel Purkinje din fasciculul Hiss;
d) [x] ritmul de frecvenţă de 70-80 cicli/min;
e) [ ] ritmul de frecvenţă de 40-60 cicli/min;
---------------------------------------------------------------------
445).
Punctajul: 10cs Dacă o persoană prezintă pe EKG complexul QRS şi unda T normale, dar nu prezintă
unda P, focul de automatism este localizat în:
a) [ ] nodulul sinoatrial;
b) [x] nodulul atrioventricular;
c) [ ] fasciculul Hiss;
d) [ ] reţeaua lui Purkinje;
e) [ ] miocardul ventricular;
---------------------------------------------------------------------
446).
Punctajul: 10cs Contracţia extrasistolică ventriculară este declanşată de către:
a) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie supranodale;
b) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie atriale;
c) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie atrioventriculare;
d) [ ] complexele QRS;
e) [x] descărcările unor focare ectopice de excitaţie ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
447).
Punctajul: 10cs În nodulul sinoatrial, depolarizarea lentă diastolică (prepontenţial sau pacemaker
potenţial) este atribuit:
+
a) [ ] creşterii permeabilităţii ionului de K ;
+ 2+
b) [x] creşterii lente a permeabilităţii ionilor de Na şi Ca , şi diminuării treptate a permeabilităţii pentru
+
K;
-
c) [ ] scăderii permeabilităţii ionului de Cl ;
2+
d) [ ] scăderii permeabilităţii ionului de Ca ;
e) [ ] E.toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
448).
Punctajul: 10cs Contractilitatea miocardului este corelată cel mai bine cu concentraţia intracelulară a
ionilor de:
+
a) [ ] Na ;
+
b) [ ] K ;
2+
c) [x] Ca ;
-
d) [ ] Cl ;
2+
e) [ ] Mg ;
---------------------------------------------------------------------
449).
Punctajul: 10cs Care este valoarea debitului cardiac din inima dreaptă exprimat în procente, faţă de cel
din inima stângă?
a) [ ] 25%;
b) [ ] 50%;
c) [ ] 75%;
d) [x] 100%;
e) [ ] 125%;
---------------------------------------------------------------------
450).
Punctajul: 10cs Tonusul vasoconstrictor simpatic scade prin stimularea:
a) [x] presoreceptorilor sinocarotidieni;
b) [ ] chemoreceptorilor;
c) [ ] algoreceptorilor;
d) [ ] chemoreceptorilor sinocarotidieni;
e) [ ] tuturor acestor structuri;
---------------------------------------------------------------------
451).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
2+ +
a) [ ] ionii de Ca şi de K au efecte sinergice asupra inimii;
2+
b) [x] ionii de Ca au efect inotrop pozitiv asupra inimii;
+
c) [ ] ionii de K au efect inotrop pozitiv asupra inimii;
2+ +
d) [ ] ionii de Ca şi de K au efect inotrop pozitiv şi acţionează sinergic la nivelul inimii;
e) [ ] administrarea intravenoasă de KCl determină hiperpolarizarea celulelor cardiace;
---------------------------------------------------------------------
452).
Punctajul: 10cs Presiunea care întreţine circulaţia în coronare este:
a) [ ] presiunea sistolică din aortă;
b) [ ] pulsul presiunii;
c) [x] presiunea diastolică din aortă;
d) [ ] presiunea pulsativa;
e) [ ] E.toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
453).
Punctajul: 10Receptorii adrenergici localizaţi primar la nivelul membranei celulare miocardice; care
determină creşterea frecvenţei cardiace se numesc:
a) [ ] α1;
b) [ ] α2;
c) [x] β1;
d) [ ] β2;
e) [ ] β3;
---------------------------------------------------------------------
454).
Punctajul: 10cs În echilibrul Starling forţele medii ce tind să întroducă lichidul în vas sunt:
a) [ ] presiunea negativă a lichidului interstiţial;
b) [ ] presiunea capilară medie;
c) [ ] presiunea coloido osmotică a lichidului interstiţial;
d) [x] presiunea coloido osmotică a plasmei,
---------------------------------------------------------------------
455).
Capitol: digestia m.g.
Punctajul: 10cs Unde este localizat centrul salivar:
a) [ ] in mezencefal;
b) [ ] in diencefal;
c) [x] in bulbul rahidian;
d) [ ] in cerebel;
---------------------------------------------------------------------
456).
Punctajul: 10cs La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:
a) [ ] unt;
b) [ ] piine;
c) [x] pesmeti;
d) [ ] cartofi;
e) [ ] carne;
---------------------------------------------------------------------
457).
Punctajul: 10cs Totalitatea actelor prin care bolul alimentar trece din cavitatea bucala in stomac se numeste:
a) [ ] transport activ;
b) [ ] digestie;
c) [ ] masticatie;
d) [x] deglutitie;
e) [ ] transport pasiv;
---------------------------------------------------------------------
458).
Punctajul: 10cs La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive :
a) [ ] stomac;
b) [x] cavitate bucala;
c) [ ] intestin subtire;
d) [ ] intestin gros;
e) [ ] primele doua;
---------------------------------------------------------------------
459).
Punctajul: 10cs Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara:
a) [ ] noradrenalina;
b) [ ] adrenalina;
d) [ ] glicina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
460).
Punctajul: 10cs Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:
a) [ ] vasodilatatie;
b) [x] vasoconstrictie;
c) [ ] nu actioneaza;
d) [ ] initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
461).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:
a) [ ] marginale (parietale);
b) [x] principale;
c) [ ] auxiliare;
d) [ ] primele doua;
e) [ ] toate trei
---------------------------------------------------------------------
462).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric:
a) [ ] principale;
b) [ ] auxiliare;
c) [x] mrginale (parietale ,oxintice);
e) [ ] toate trei;
---------------------------------------------------------------------
463).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina:
a) [ ] marginale (parietale;
b) [x] auxiliare;
c) [ ] principale;
e) [ ] toate trei;
---------------------------------------------------------------------
464).
Punctajul: 10cs La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:
a) [ ] zahar;
b) [ ] lapte;
c) [x] carne;
d) [ ] piine;
e) [ ] egal;
---------------------------------------------------------------------
465).
Punctajul: 10cs Precizati care este locul de secretie al gastro- gastrinei:
a) [ ] cavitatea bucala;
b) [x] portiunea pilorica a stomacului;
c) [ ] duodenul;
d) [ ] pancreasul;
e) [ ] tot traseul tubului digestiv;---------------------------------------------------------------------
466).
Punctajul: 10cs Care din functiile enumerate ii apartin enterokinazei:
a) [x] activeaza tripsinogenul;

b) [ ] scindeaza proteinele;
c) [ ] serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic;
d) [ ] scindeaza lipidele;
e) [ ] intensifica motorica stomacului;
---------------------------------------------------------------------
467).
Punctajul: 10cs Valoarea pH-ului sucului pancreatic:
a) [ ] 7,0-7,8;
b) [ ] 6,5-7,0;
c) [x] 7,8-8,4;
d) [ ] 1,8-2,5;
---------------------------------------------------------------------
468).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic:
a) [ ] gelatinaza;
b) [ ] pepsina;
c) [ ] chimotripsina;
d) [ ] carboxipolipeptidaza;
e) [x] primele doua;
---------------------------------------------------------------------
469).
Punctajul: 10cs Reglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos:
a) [ ] somatic;
b) [ ] simpatic;
c) [ ] parasimpatic;
d) [x] simpatic si parasimpatic;
---------------------------------------------------------------------
470).
Punctajul: 10cs In reglarea umorala a secretiei pancreatice participa:
a) [ ] acetilcolina;
b) [ ] gastrina;
c) [ ] colecistokinina;
d) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
471).
Punctajul: 10cs In componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de fermenti:
a) [ ] proteaze;
b) [ ] lipaze;
c) [ ] carboxipolipeptidaze;
d) [ ] fosfolipaze;
e) [x] toate rasunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
472).
Punctajul: 10cs Miscarile de foame ale stomacului se datoreaza:
a) [ ] lipsei alimentelor din stomac;
b) [x] contractiei musculaturii stomacului gol;
c) [ ] senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac;
d) [ ] secretiei crescute de suc gastric;
---------------------------------------------------------------------
473).
Punctajul: 10cs In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a :
a) [ ] lipidelor;
b) [ ] glucozei ;
c) [ ] zaharozei;
d) [x] amidonului preparat;
e) [ ] proteinelor;
---------------------------------------------------------------------
474).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva:
a) [ ] pepsina;
b) [ ] tripsina;
---------------------------------------------------------------------
475).
Punctajul: 10cs In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita:
a) [ ] bol alimentar;
b) [x] chim gastric;
c) [ ] chim intestinal;
d) [ ] bol fecal;
e) [ ] substanta alimentara;
---------------------------------------------------------------------
476).
Punctajul: 10cs Evacuarea continutului gastric in duoden depinde de :
a) [ ] pH-ul continutului gastric si intestinal;

b) [ ] consistenta continutului gastric;
c) [ ] presiunea osmotica a continutului gastric;
d) [ ] gradul de umplere a duodenului;
---------------------------------------------------------------------
477).
Punctajul: 10cs Sarurile biliare au rol in :
a) [ ] emulsionarea grasimilor;
b) [ ] activarea lipazelor pancreatice;
c) [ ] stimularea secretiei biliare;
d) [ ] favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile;
---------------------------------------------------------------------
478).
Punctajul: 10cs Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:
a) [ ] trombocitelor;
b) [ ] leucocitelor;
c) [x] hemoglobinei ;
d) [ ] sarurilor biliare;
e) [ ] mioglobinei;
---------------------------------------------------------------------
479).
Punctajul: 10cs Unde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv :
a) [ ] stomac;
b) [x] jejun;
c) [ ] ileon;
d) [ ] colon;
---------------------------------------------------------------------
480).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ ;
a) [ ] glucoza,fructoza, galactoza;
b) [ ] aminoacizii;
c) [ ] ionii de Ca ++;
d) [ ] ionii Na+, K+;
---------------------------------------------------------------------
481).
Punctajul: 10cs Care din functiile enumerate nu-i corespund salivei;
a) [ ] digestiva;
b) [ ] excretorie;
c) [x] respiratorie;
d) [ ] facilitarea vorbirii;
e) [ ] termoreglare;
---------------------------------------------------------------------
482).
Punctajul: 10cs Senzatia de satietate este determinata de :
a) [ ] volumul lichidului extracelular;

b) [ ] presiunea sangvina;
c) [ ] concentratia proteinelor plazmatice;
d) [ ] concentratia sodiului plasmatic;
e) [x] concentratia intracelulara a glucozei;
---------------------------------------------------------------------
483).
Punctajul: 10cs Ce se elimina din mucoasa intestinului la trecerea continutului (chimus) din stomac;
a) [ ] secretina;
b) [ ] pancreozimina;
c) [ ] enterocrinina;
d) [ ] enterogastronul;
e) [x] toate raspunsurile corecte; ---------------------------------------------------------------------
484).
Punctajul: 10cs Ce are loc cu glucoza absorbita din intestin in sвnge;
a) [ ] se transforma in glicogen;
b) [ ] se transforma in grasimi;
c) [ ] se oxideaza eliminвnd energie;
d) [ ] circula prin sвnge;
e) [x] toate raspunsurile corecte ; ---------------------------------------------------------------------
485).
Punctajul: 10cs Care din vitaminele enumerate se absorb cu greu in lipsa bilei;
a) [ ] A;
b) [ ] D;
c) [ ] E;
d) [ ] K;
486).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic;
a) [x] atropina ;
b) [ ] acetilcolina;
c) [ ] pilocarpina;
d) [x] adrenalina;
e) [ ] toate raspunsurile corecte; ---------------------------------------------------------------------
487).
Punctajul: 10cs Care este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei :
a) [ ] stimularea simpatica;
b) [ ] umplerea vezicii urinare;
c) [x] destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale;
d) [ ] contractia musculaturii peretelui abdominal;
e) [ ] contractia diafragmului;
---------------------------------------------------------------------
488).
Punctajul: 10cs In intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari:
a) [ ] segmentare;
b) [ ] tonice;
c) [ ] pendulare;
d) [ ] peristaltice;
---------------------------------------------------------------------
489).
Punctajul: 10cs Care din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros;
a) [ ] absorbtia apei;
b) [ ] formarea de indol si scatol;
c) [ ] secretia mucinei;
d) [ ] sinteza vitaminelor K si B1;
e) [x] reabsorbtia sarurilor biliare;
---------------------------------------------------------------------
490).
Punctajul: 10cs .In ce consta rolul excretor al salivei;
a) [ ] eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
b) [ ] eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
c) [ ] eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
d) [ ] eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
---------------------------------------------------------------------
491).
Punctajul: 10cs Cum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal;
a) [ ] nu actioneaza;
b) [x] mareste;
c) [ ] micsoreaza;
d) [ ] actioneaza numai in prezenta bilei;
e) [ ] la inceput mareste apoi micsoreaza;
---------------------------------------------------------------------
492).
Punctajul: 10cs Care din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros:
a) [ ] vitamina K;
b) [ ] vitamina B12;
c) [ ] tiamina;
d) [ ] riboflavina;
493).
Punctajul: 10cs Secretia pancreatica este stimulata de :
a) [ ] acetilcolina ;
b) [ ] gastrina;
c) [ ] pancreozimina;
d) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
494).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic;
a) [ ] tripsina;
b) [x] pepsina;
e) [ ] nici una din enzimele enumerate;
---------------------------------------------------------------------
495).
Punctajul: 10cs Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire ;
a) [ ] gastrina;
b) [ ] colecistokinina;
c) [x] secretina;
d) [ ] insulina;
e) [ ] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
496).
Punctajul: 10cs Care din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire;
a) [ ] segmentare regulata;
b) [ ] segmentare izolata;
c) [ ] segmentare neregulata;
d) [ ] segmentare regulata slaba;
---------------------------------------------------------------------
497).
Punctajul: 10cs Sucul gastric "de apetit" se elimina in urmatoarele faze:
a) [ ] stomacala;
b) [x] cerebrala;
c) [ ] intestinala;
d) [ ] in toate trei faze;
e) [ ] numai in faza cerebrala si stomacala;
---------------------------------------------------------------------
498).
Punctajul: 10cm Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare;
a) [ ] secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;

b) [x] vasodilatatie;
c) [ ] secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
d) [x] secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime;
e) [ ] vasoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
499).
Punctajul: 10cm Care dintre fazele deglutitiei sunt involuntare;
a) [ ] toate;
b) [ ] bucala;
c) [x] faringiana;
d) [x] esofagiana;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
500).
Punctajul: 10cm Care din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric;
a) [ ] creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;

b) [x] scindeaza proteinele;
c) [ ] transforma pepsinogenul in pepsina;
d) [x] scindeaza lipidele;
e) [ ]
provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor;
---------------------------------------------------------------------
501).
Punctajul: 10cm Care din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric;
a) [x] ptialina;
b) [ ] pepsinogenul;
c) [ ] gelatinaza;
d) [ ] chimozina ;
e) [x] maltaza;
---------------------------------------------------------------------
502).
Punctajul: 10cm Care din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie;
a) [ ] secretia glandelor parotide;

b) [x] bila;
c) [ ] secretia glandelor gastrice;
d) [ ] secretia glandelor submaxilare si sublinguale;
e) [x] secretia glandelor mucoase din intestinul gros;
---------------------------------------------------------------------
503).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara ;
a) [ ] produce cresterea secretiei de bila in ficat;

b) [ ] produce inchiderea sfincterului Oddi;
c) [x] determina contractia colecistului;
d) [x] determina relaxarea sfincterului Oddi;
e) [ ] formeaza pigmentii biliari;
---------------------------------------------------------------------
504).
Punctajul: 10cm Asupra lipidelor emulsionate actioneaza :
a) [ ] sarurile biliare;
b) [x] lipaza gastrica;
c) [x] lipaza pancreatica;
d) [x] lipaza intestinala;
e) [ ] pepsinele;
---------------------------------------------------------------------
505).
Punctajul: 10cm De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros;
a) [ ] de starea sfincterului piloric;

b) [x] de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
c) [x] de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
d) [x] de starea valvulei iliocecale;
e) [ ] de starea sfincterului Oddi;
---------------------------------------------------------------------
506).
Punctajul: 10cm Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:
a) [x] lizozimul;
b) [x] mucina;
c) [ ] amilaza si lipaza;
d) [x] ureea,acidul uric;
e) [ ] pepsina;
---------------------------------------------------------------------
507).
Punctajul: 10cm In ce consta rolul de protectie al salivei;
a) [ ] reglarea pH-ului mediului intern;
b) [x] lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare;
c) [x] actiunea antimicrobiana;
d) [x] umectarea mucoasei cavitatii bucale;
e) [ ] scindarea amidonului;
---------------------------------------------------------------------
508).
Punctajul: 10cm .Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:
a) [ ] cavitatea bucala;
b) [x] stomac;
c) [x] intestinul subtire;
d) [ ] intestinul gros;
e) [ ] esofag;
---------------------------------------------------------------------
509).
Punctajul: 10cm Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:
a) [ ] intensifica secretia pancreatica;

b) [x] inhiba secretia gastrica;
c) [ ] intensifica motilitatea intestinului;
d) [x] inhiba motilitatea stomacului;
e) [ ] contribuie la absorbtia grasimilor;
---------------------------------------------------------------------
510).
Punctajul: 10cm Care din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica:
a) [x] gastrina;
b) [ ] adrenalina;
c) [x] pancreozimina;
d) [x] secretina;
e) [ ] tiroxina;
---------------------------------------------------------------------
511).
Punctajul: 10cm Colesterolul endogen este un component al:
a) [x] salivei;
b) [ ] sucului gastric;
c) [x] bilei;
d) [ ] sucului pancreatic;
e) [ ] sucului intestinal;
---------------------------------------------------------------------
512).
Punctajul: 10cm Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:
a) [ ] hiposalivatie;
b) [x] hipersalivatie;
c) [ ] xerostomie;
d) [x] sialoree;
e) [ ] bulemie;
---------------------------------------------------------------------
513).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
a) [ ] deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
b) [ ] bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
c) [x] saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
d) [x] pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
e) [x] bila nu contine enzime digestive;
---------------------------------------------------------------------
514).
a) [ ] factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
b) [x] colecistokinina inhiba secretia gastrica;
c) [ ] secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
d) [x] HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
e) [ ] In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
---------------------------------------------------------------------
515).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte
a) [ ] celulele acinoase pancratice contin tripsina;
b) [ ] pancreozimina inhiba secretia exocrina a pancreasului;
c) [x] in absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de catre organism este
scazuta;
d) [x] Introducerea de acid in duoden stimuleaza secretia pancreatica;
e) [x] continutul de Cl al sucului pancreatic scade, daca rata secretiei creste la actiunea secretinei;
---------------------------------------------------------------------
516).
a) [x] 70% din fluxul sanguin hepatic este dirijat prin vena porta;
b) [x] canalul cistic dreneaza vezicula biliara;
c) [ ] bila este mai diluata in colecist;
d) [x] in icterul mecanic, materiile fecale sunt decolorate si grase;
e) [ ] miceliile formeaza suspensii instabile de saruri biliare;
---------------------------------------------------------------------
517).
a) [ ] sarurile biliare sunt produsi de degradare ai hemoglobinei;
b) [x] reabsorbtia sarurilor biliare in intestin stimuleaza secretia biliara;
c) [x] cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
d) [x] scaderea sarurilor biliare duce la scaderea absorbtiei vitaminei E;
e) [ ] sarurile biliare sunt molecule hidrofobe;
---------------------------------------------------------------------
518).
a) [ ] sarurile biliare sunt produsi de degradare ai hemoglobinei;
b) [x] reabsorbtia sarurilor biliare in intestin stimuleaza secretia biliara;
c) [x] cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
d) [x] scaderea sarurilor biliare duce la scaderea absorbtiei vitaminei E;
e) [ ] sarurile biliare sunt molecule hidrofobe;
---------------------------------------------------------------------
519).
Punctajul: 10cm Proteinele glandulare din saliva sunt urmatoarele:
a) [x] lizozimul;
b) [x] amilaza;
c) [ ] HCl;
d) [x] substantele de grup sanguin (aglutinogenele din sistemul ABO);
e) [ ] acidul lactic;
---------------------------------------------------------------------
520).
Punctajul: 10cs Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca:
a) [ ] pH-ul sau este aproximativ 8,0;
b) [ ] are un continut ridicat de bicarbonat;
c) [ ] se secreta in jur de 1000 ml/zi;
d) [ ] contine colesteraza;
e) [x] secretia sa este numai sub control nervos;
---------------------------------------------------------------------
521).
Punctajul: 10cs .Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia:
b) [ ] cafeina;
c) [ ] gastrina;
d) [ ] histamina;
e) [x] noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
522).
Punctajul: 10cm Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa,
tripsina prin:
a) [x] enterokinaza;
b) [ ] procarboxipeptidaza;
c) [ ] lipaza pancreatica;
d) [x] tripsina secretata anterior;
e) [ ] un pH alcalin;
---------------------------------------------------------------------
523).
Punctajul: 10cm Protectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:
a) [x] secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive;
b) [x] secretia de antienzime ca antitripsina;
c) [ ] inactivarea pepsinei;
d) [ ] continutul crescut de bicarbonat;
e) [ ] actiunea lenta a enzimelor proteolitice;
---------------------------------------------------------------------
524).
Punctajul: 10cm Motilina:
a) [x] este hormon tisular;
b) [ ] inhiba motilitatea gastrica;
c) [x] stimuleaza motilitatea duodenala;
d) [ ] are actiuni similare glucagonului;
e) [x] stimuleaza tranzitul alimentelor;
---------------------------------------------------------------------
525).
Punctajul: 10cm Formarea de micelii este necesara pentru absorbtia:
a) [ ] fierului;
b) [x] colesterolului;
c) [x] sarurilor biliare;
d) [ ] alcoolului;
e) [ ] vitaminei B 12;
---------------------------------------------------------------------
526).
Punctajul: 10cs Stimularea eliminarii de suc pancreatic in conditii normale nu necesita:
b) [ ] colecistokinina;
c) [x] histamina;
d) [ ] stimulare nervoasa parasimpatica;
e) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
527).
Punctajul: 10cm .Substantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru:
a) [x] neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
b) [x] digestia hidratilor de carbon;
c) [x] digestia lipidelor;
d) [ ] reglarea nivelului glucozei in singe;
e) [ ] reglarea absorbtiei intestinale;
---------------------------------------------------------------------
528).
Punctajul: 10cm Acidifierea duodenului va determina:
a) [x] scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei;
b) [ ] cresterea secretiei de suc gastric;
c) [x] scaderea evacuarii gastrice;
d) [x] cresterea contractiei colecistuluiprin intermediul secretinei;
e) [ ] cresterea contractiei sfincterului Oddi;
---------------------------------------------------------------------
529).
Punctajul: 10cs Secretia de HCl de catre mucoasa gastrica este corect descrisa prin urmatoarele:
a) [ ] se realizeaza in celulele principale;
b) [ ] este inhibata prin acetilcolina;
c) [ ] este inhibata prin histamina;
d) [x] se realizeaza prin transport activ de H +;
e) [ ] necesita eliberarea de HCl din granulatiile zimogene;
---------------------------------------------------------------------
530).
Punctajul: 10cm Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in
cantitati semnificative fac parte:
a) [x] vitamina K;
b) [x] vitamina B1;
c) [x] riboflabina B2;
d) [ ] acidul folic;
---------------------------------------------------------------------
531).
Punctajul: 10cm Gazele de la nivelul colonului apar din :
a) [ ] CO2 eliberat din interactiunea HCO3 si H+;
b) [x] difuziunea din singe;
c) [x] fermentatia bacteriana a oligozaharidelor nedigerate;
d) [x] aerul atmosferic inghitit (aerofagie);
---------------------------------------------------------------------
532).
Punctajul: 10cs Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:
a) [ ] bazala;
b) [ ] cefalica;
c) [ ] gastrica;
d) [ ] intestinala;
---------------------------------------------------------------------
533).
Punctajul: 10cs Vitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:
a) [ ] stomac;
b) [ ] duoden;
c) [ ] jejun;
d) [x] ileon;
e) [ ] colon;
---------------------------------------------------------------------
534).
Punctajul: 10cs Vezica biliară este contractată cel mai puternic de:
a) [ ] enterogastron;
b) [x] colecistokinina;
c) [ ] insulină;
d) [ ] secretină;
e) [ ] glucagon;
---------------------------------------------------------------------
535).
Punctajul: 10cs Gastrina este fi secretată de:
a) [ ] neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
b) [ ] celulele principale ale glandelor gastrice;
c) [x] celulele G de la nivelul antrului piloric;
d) [ ] epiteliu duodenal;
e) [ ] celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
---------------------------------------------------------------------
536).
Punctajul: 10cm Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt.
a) [ ] motilina;
b) [x] colicistokinina;
c) [ ] substanţa P;
d) [ ] secretina;
e) [x] somatostatina
---------------------------------------------------------------------
537).
Punctajul: 10cm Masticaţia:
a) [x] este un act reflex cu centrul оn bulb;
b) [x] este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
c) [x] poate fi controlată cortical;
d) [ ] este coordonată de SN vegetativ;
e) [ ] nu stimulează secreţia salivară;
---------------------------------------------------------------------
538).
Punctajul: 10cs Care din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului?
b) [ ] motilina;
c) [ ] gastrina;
d) [x] secretina;
e) [ ] histamina;
---------------------------------------------------------------------
539).
Punctajul: 10cs În formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este
cuplat cu transportul de:
+
a) [x] K ;
-
b) [ ] Cl ;
-
c) [ ] HCO3 ;
+
d) [ ] H ;
+
e) [ ] Na ;
---------------------------------------------------------------------
540).
Punctajul: 10cs Digestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele
substanţe:
a) [x] proteine;
b) [ ] grăsimi;
c) [ ] glucide;
d) [ ] vitamine;
e) [ ] minerale;
---------------------------------------------------------------------
541).
Punctajul: 10cs Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către:
a) [ ] celulele principale;
b) [x] celulele parietale (oxintice);
c) [ ] celulele "clare" din regiunea antrală;
d) [ ] celulele auxiliare;
e) [ ] celulele G şi D;
---------------------------------------------------------------------
542).
Punctajul: 10cs Factorul intrisec Castle:
a) [ ] activează vitamina B12;
b) [ ] stimulează secreţia de HCl;
c) [ ] inhibă secreţia de mucus;
d) [ ] stimulează absorbţia fierului în ileon;
e) [x] nu are nici unul din rolurile enumerate;
---------------------------------------------------------------------
543).
Punctajul: 10cs Contracţiile de foame:
a) [ ] apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar;
b) [ ] continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului;
c) [ ] sunt percepute оn mod normal ca forme "dureroase";
d) [x] dispar după administrare de glucagon;
e) [ ] dispar după administrare de insulină;
---------------------------------------------------------------------
544).
Punctajul: 10cm Bila, prin acizii biliari, are rol:
a) [x] coleretic;
b) [ ] în neutralizarea acidităţii chimului gastric;
c) [ ] absorbţia unor metale grele;
d) [x] emulsionarea lipidelor;
e) [x] activarea lipazei pancreatice;
---------------------------------------------------------------------
545).
Punctajul: 10cs Care din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros?
a) [ ] absorbţia apei;
b) [ ] formarea de acid folic, vitamina B1;
c) [ ] formarea de NH3;
+
d) [ ] secreţia de mucină şi K ;
2+
e) [x] resorbţia de Fe ;
---------------------------------------------------------------------
546).
Punctajul: 10cs Prin mecanisme active se absorb:
a) [x] monozaharidele de tipul pentozelor;
b) [ ] glicerina;
c) [ ] vitaminele hidrosolubile;
d) [ ] acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
e) [x] aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
---------------------------------------------------------------------
547).
Punctajul: 10cm În cursul absorbţiei:
a) [x] creşte nivelul insulinei plasmatice;
b) [x] creşte captarea de aminoacizi în celule;
c) [ ] creşte oxidarea acizilor graşi şi cetogeneza;
d) [x] creşte glicogeneza hepatică;
e) [ ] insulina stimulează captarea glucozei în neuroni;
---------------------------------------------------------------------
548).
Punctajul: 10cm Care sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie?
a) [x] sunt declanşate de mecanoreceptori;
b) [x] implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
c) [x] implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
d) [ ] sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
e) [ ] sunt procese controlate voluntar, оn totalitate;
---------------------------------------------------------------------
549).
Punctajul: 10cm Masticaţia:
a) [x] previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
b) [ ] permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
c) [x] facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare fragmentate;
d) [ ] facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă);
e) [ ] este ultima etapa a procesului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
550).
Punctajul: 10cm Funcţia de depozit a ficatului se referă la:
a) [x] stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina,
stricnina, curara;
b) [x] depozitarea de fier sub forma feritinei;
c) [ ] reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
d) [ ] depozitarea albuminelor;
e) [x] depozitarea fosfolipidelor (12-14 g/100 g ţesut hepatic);
---------------------------------------------------------------------
551).
Punctajul: 10cm Referitor la funcţia hematopoetică a ficatului, este adevărat că:
a) [x] ficatul este un organ hematopoetic, care produce hematii, granulocite şi megacariocite în
perioada hepatosplenică a hematopoezei, care predomină prenatal în luna a 6-a şi a 7-a;
b) [ ] ficatul este un organ hematopoietic şi postnatal;
c) [x] ficatul produce 5-10% din cantitatea totală de eritropoetină de la adult;
d) [x] în insuficienţa renală sau după nefrectomii, ficatul asigură doar 1/2 sau 1/3 din eritropoeză;
e) [ ] nu este sursa majoră de eritropoetină în perioada fetală;
---------------------------------------------------------------------
552).
Punctajul: 10cm Factorii plasmatici produşi de ficat, cu rol în limitarea coagulării în sistemul vascular
normal sunt:
a) [x] antitrombina III;
b) [x] heparina şi cofactorul II al heparinei;
c) [ ] precalkreina;
d) [x] sistemul proteinei C (proteina C şi proteina S);
e) [ ] cofactorii proteazelor şi proteazele;
---------------------------------------------------------------------
553).
Punctajul: 10cm Enzimele proteolitice din sucul enteric sunt:
a) [x] aminopeptidazele;
b) [ ] colagenaza;
c) [ ] elastaza;
d) [x] enteropeptidaza;
e) [x] peptidaze diverse;
---------------------------------------------------------------------
554).
Punctajul: 10cm Undele peristaltice primare:
a) [x] apar în timpul esofagian al deglutiţiei;
b) [ ] sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei;
c) [x] sunt iniţiate în cursul timpului faringian;
d) [ ] apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar;
e) [x] favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag;
---------------------------------------------------------------------
555).
Punctajul: 10cs În compoziţia materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:
a) [x] bacteriile;
b) [ ] lipidele;
c) [ ] proteinele;
d) [ ] produşii nedigeraţi, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenţi;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
556).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Prin care din căile enumerate nu se cedeaza căldură:
a) [ ] iradiere;
b) [ ] convecţie;
c) [x] sudoraţie (transpiraţie);
d) [ ] conductibilitate termică;
e) [ ] evaporare;
---------------------------------------------------------------------
557).
Punctajul: 10cs Care este calea de cedare a căldurii cînd temperatura mediului ambiant este mai mare decоt tem-
peratura corpului:
a) [ ] conducţie;
b) [ ] convecţie;
c) [ ] iradiere;
d) [ ] transpiraţie;
e) [x] evaporarea sudorii;
---------------------------------------------------------------------
558).
Punctajul: 10cs Centrul termoreglării este situat în:
a) [ ] mezencefal;
b) [x] hipotalamus;
c) [ ] bulbul rahidian;
d) [ ] cerebel;
e) [ ] formaţiunea reticulată;
---------------------------------------------------------------------
559).
Punctajul: 10cs Izotermia este caracteristică pentru:
a) [x] animalele homeoterme;
b) [ ] animalele poikiloterme;
c) [ ] şi homeoterme şi poikiloterme;
d) [ ] animalele care traiesc in zonele reci;
e) [ ] animalele care traiesc in zonele calde;
---------------------------------------------------------------------
560).
Punctajul: 10cs Energia acumulată de organism este necesară pentru:
a) [ ] activitatea musculară;
b) [ ] sinteza substanţelor în celule;
c) [ ] absorbţia în tractul digestiv;
d) [ ] secreţia glandelor;
---------------------------------------------------------------------
561).
Punctajul: 10cs Reducerea conţinutului de glucoză din sînge se numeşte :
a) [ ] hiperglicemie;
b) [ ] anemie;
c) [ ] hipotonic;
d) [x] hipoglicemie;
---------------------------------------------------------------------
562).
Punctajul: 10cs Care din hormonii enumeraţi nu participă în reglarea metabolismului glucidic:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] insulina;
c) [ ] glucagonul;
d) [x] interrnedina;
e) [ ] tiroxina;
---------------------------------------------------------------------
563).
Punctajul: 10cs Care din glandele endocrine nu participă în reglarea metabolismului lipidic:
a) [ ] hipofiza;
b) [ ] pancreasul;
c) [x] paratiroidă;
d) [ ] sexuale;
e) [ ] tiroidă;
---------------------------------------------------------------------
564).
Punctajul: 10cs Prin bilanţ azotat pozitiv se subînţelege :
a) [ ] cantitatea de azot eliminată predomină asupra celei acumulate;
b) [x] azotul acumulat predomină asupra celui eliminat;
c) [ ] azotul acumulat este egal cu cel eliminat;
d) [ ] azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi;
e) [ ] nici un raspuns corect;---------------------------------------------------------------------
565).
Punctajul: 10cs În ce caz n-are loc retenţia azotului:
a) [ ] la organismul în creştere;
b) [ ] оn timpul sarcinii;
c) [x] în inaniţie proteică;
d) [ ] la însănătoşire după maladii grave;
e) [ ] la mărirea masei ţesutului muscular (sportivi);
---------------------------------------------------------------------
566).
Punctajul: 10cs Care din substanţele enumerate posedă un coeficient caloric maxim:
a) [ ] proteinele;
b) [x] lipidele;
c) [ ] glucidele;
d) [ ] vitaminele;
e) [ ] sărurile minerale;
---------------------------------------------------------------------
567).
Punctajul: 10cs Coeficientul respirator reprezintă:
a) [ ] raportul dintre V de O2 consumat către V de CO2 eliminat;
b) [ ] raportul dintre V de aer inspirat către volumul de aer expirat;
c) [x] raportul dintre V de CO2 eliminat către volumul de O2 consumat;
d) [ ] raportul dintre presiunea parţială a CO2 din aerul alveolar către tensiunea CO2 în sânge;
e) [ ] raportul dintre tensiunea parţială a CO2 în sîngele venos către tensiunea CO2 în sângele arterial;.
---------------------------------------------------------------------
568).
Punctajul: 10cs Valoareaa coeficientului respirator pentru glucide este :
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [x] 1,0;
d) [ ] 0,8;
e) [ ] 0.7;
---------------------------------------------------------------------
569).
Punctajul: 10cs Valoarea coeficientului respirator pentru lipide este :
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [ ] 1,0;
d) [ ] 0,8;
e) [x] 0,7;
---------------------------------------------------------------------
570).
Punctajul: 10cs Valoarea coeficientului respirator pentru proteine este:
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [ ] 1,0;
d) [x] 0,8;
e) [ ] 0,7;
---------------------------------------------------------------------
571).
Punctajul: 10cs Echivalentul caloric al oxigenului reprezintă:
a) [ ] V de O2 consumat оn timp de 24 ore;
b) [ ] capacitatea oxigenică a sîngelui arterial;
c) [ ] capacitatea oxigenică a sângelui venos;
d) [x] cantitatea de căldură degajată în urma consumării 1l de O2;
e) [ ] cantitatea de energie degajată la oxidarea 1 g de substanţă nutritivă;
---------------------------------------------------------------------
572).
Punctajul: 10cs În ce caz coeficientul respirator poate depăşi cifra 1:
a) [ ] оn timpul somnului;
b) [ ] la femeiele gravide;
c) [x] în perioada de restabilire după o activitate musculară intensă;
d) [ ] în inaniţie proteică;
e) [ ] оn stare de foame;
---------------------------------------------------------------------
573).
Punctajul: 10cs Metabolismul energetic bazal reprezintă :
a) [ ] cantitatea de energie cedată de organism prin convecţie;
b) [x] consumul energetic minim în stare de repaus în anumite condiţii standard ale organismului şi a
mediului ambiant;
c) [ ] consumul energetic la efort fizic;
d) [ ] consumul energetic la copii pînă la un an;
---------------------------------------------------------------------
574).
Punctajul: 10cs Metabolismul bazal depinde de :
a) [ ] sex ;
b) [ ] vîrstă;
c) [ ] greutate;
d) [ ] inaltime;
---------------------------------------------------------------------
575).
Punctajul: 10cs Condiţiile necesare în determinarea metabolismului bazal sunt:
a) [ ] post alimentar de cel puţin 12 ore;
b) [ ] după un somn de noapte;
c) [ ] оn stare de repaus muscular;
d) [ ] la temperatura de comfort (18-20 C);
---------------------------------------------------------------------
576).
Punctajul: 10cs Metabolismul energetic general reprezintă:
a) [ ] consumul energetic оn stare de repaus;
b) [x] consumul energetic în stare de activitate individuală;
c) [ ] consumul energetic la persoane cu vîrstă înaintată;
d) [ ] acţiunea specifico-dinamică a hranei;
---------------------------------------------------------------------
577).
Punctajul: 10cs Determinarea degajului de energie prin calorimetria directă constă în:
a) [ ] determinarea temperaturii corpului;
b) [x] captarea căldurii cedate de organism cu folosirea unor camere calorimetrice speciale;
c) [ ] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase complete;
d) [ ] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase incomplete;
---------------------------------------------------------------------
578).
Punctajul: 10cs Determinarea degajului de energie prin calorimetria indirectă constă în:
a) [ ] determinarea capacităţii vitale a plămânilor;
b) [ ] captarea căldurii cedată de organism cu folosirea unor camere calorimetrice speciale;
c) [x] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase;
d) [ ] studierea respiraţiei la efort fizic;
e) [ ] calcularea metabolismului energetic după tabele speciale;
---------------------------------------------------------------------
579).
Punctajul: 10cs La întocmirea raţiei alimentare trebuie de ţinut cont de :
a) [ ] cheltuielile energetice zilnice;
b) [ ] a repartiza primirea hranei оn 3-4 rate;
c) [ ] a include cantităţi optime de proteine, lipide şi glucide;
d) [ ] anumite cantităţi de vitamine şi săruri minerale;
---------------------------------------------------------------------
580).
Punctajul: 10cs Sub noţiune de optimum proteic se subînţelege:
a) [ ] cantitatea de proteine necesare pentru a menţine echilibrul azotului;
b) [ ] cantitatea de proteine dezintegrate zilnic оn organism;
c) [x] cantitatea de proteine în hrană care satisface pe deplin cerinţele organismului;
d) [ ] cantitatea de proteine în hrană de origine animală;
e) [ ] cantitatea de proteine când bilanţul azotat devine negativ;
---------------------------------------------------------------------
581).
Punctajul: 10cs Sub noţiune de minimum proteic se subînţelege :
a) [x] cantitatea minimă de proteine ,în cadrul căreia se menţine echilibrul azotat;
b) [ ] cantitatea de proteine necesară organismului în stare de repaus;
c) [ ] cantitatea de proteine folosită de copii până la un an;
d) [ ] cantitatea de proteine necesară organismului în timpul somnului;
---------------------------------------------------------------------
582).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în proteine pentru omul adult este :
a) [ ] 420-500 gr;
b) [ ] 360-420 gr;
c) [ ] 260-360 gr;
d) [x] 100-160 gr;
e) [ ] 50-100 gr;
---------------------------------------------------------------------
583).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în lipide pentru omul adult este :
a) [ ] 250-300 gr;
b) [ ] 200-250 gr;
c) [ ] 150-200 gr;
d) [x] 80-140 gr;
e) [ ] 30-80 gr;
---------------------------------------------------------------------
584).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în glucide pentru omul adult este :
a) [ ] 500-700 gr;
b) [x] 400-500 gr;
c) [ ] 200-400 gr;
d) [ ] 300-400gr;
e) [ ] 200-300 gr;
---------------------------------------------------------------------
585).
Punctajul: 10cm Bilanţul azotat:
a) [x] exprimă echilibrul dinamic între aportul şi utilizarea proteinelor;
b) [x] exprimă diferenţa dintre azotul ingerat şi cel eliminat (prin excreţie, transpiraţie, descuamare
etc.);
c) [x] este echilibrat în condiţii de sănătate şi solicitări obişnuite ale organismului;
d) [ ] este pozitiv dacă aportul proteic din dietă este crescut,
e) [ ] este negativ оn timpul sarcinii;
---------------------------------------------------------------------
586).
Capitol: respiratia m.g.
Punctajul: 10cs Cea mai scazuta presiune partiala a oxigenului se gaseşte in:
a) [ ] aerul atmosferic;
b) [x] singele venos;
c) [ ] aerul alveolar;
d) [ ] aerul expirat;
e) [ ] singele arterial;
---------------------------------------------------------------------
587).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori nu influenteaza fixarea oxigenului pe hemoglobina:
a) [ ] pO2;
b) [ ] pCO2;
c) [ ] temperatura;
d) [ ] pH;
e) [x] viteza de circulatie;
---------------------------------------------------------------------
588).
Punctajul: 10cs Frecventa respiratiei la un adult normal in repaus este de:
a) [ ] 40-60 resp/min;
b) [ ] 30-40;
c) [x] 16-18;
d) [ ] 22-26;
e) [ ] 20-22;
---------------------------------------------------------------------
589).
Punctajul: 10cm Volumul de aer ,care va furniza oxigen singelui in cursul respiratiei normale este
format din:
a) [x] volumul curent;

b) [x] volumul rezidual si volumul expirator de rezerva;
c) [ ] volumul curent si volumul rezidual;
d) [ ] volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva;
---------------------------------------------------------------------
590).
Punctajul: 10cs Cum se realizeaza trecerea oxigenului din aerul alveolar in singele venos:
a) [ ] datorita gradientului de presiune intre aerul atmosferic si aerul din singele venos;
b) [x] datorita gradientului de presiune intre pO2 din aerul alveolar si pO2 din singele venos;
c) [ ] datorita gradientului de presiune intre pO2 din singele arterial si pO2 din singele venos;
---------------------------------------------------------------------
591).
Punctajul: 10cs .In cursul unei inspiratii obisnuite presiunea intratoracica devine:
a) [ ] pozitiva fata de presiunea atmosferica;

b) [x] negativa fata de presiunea atmosferica;
c) [ ] nu se modifica;
d) [ ] egala cu presiunea atmosferica;
---------------------------------------------------------------------
592).
Punctajul: 10cs Cea mai mare parte a CO2 care patrunde in singe este transformat prin hidratare in
H2CO3 in eritrocite (hematii) deoarece:
a) [ ] plasma contine o anhidraza carbonica cu actiune lenta;

b) [ ] plasma contine un exces de ioni de clor;
c) [x] hematiile contin o cantitate mare de anhidraza carbonica;
d) [ ] datorita modificarii pH prin eliberarea de H+ in cursul dezoxigenarii hemoglobinei
---------------------------------------------------------------------
593).
Punctajul: 10cs Zonele reflexogene centrale (cu rol in reglarea respiratiei) situate in regiunea
ventrolaterala a bulbului sunt sensibile la:
a) [ ] modificarile CO2 din lichidul cefalorahidian;

b) [x] modificarile H+ din lichidul cefalorahidian sau din lichidul interstitial cerebral;
c) [ ] modificarile HCO3- din lichidul interstitial cerebral ;
d) [ ] modificarile compozitiei singelui arterial;
e) [ ] toate r[spunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
594).
Punctajul: 10cs La care din urmatoarele componente din structura hemoglobinei se poate lega O2 :
a) [x] hem;
b) [ ] globina;
c) [ ] mai ales la hem;
d) [ ] dupa caz la ambele;
---------------------------------------------------------------------
595).
Punctajul: 10cs Sectionarea maduvei spinarii la nivelul C1 determina:
a) [x] apnee;
b) [ ] tahipnee;
c) [ ] bradipnee;
d) [ ] nu afecteaza respiratia;
---------------------------------------------------------------------
596).
Punctajul: 10cs In cursul deglutitiei respiratia este:
a) [x] oprita;
b) [ ] accelerata;
c) [ ] incetinita;
d) [ ] nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
597).
Punctajul: 10cs Care din cele doua faze respiratorii este activa in respiratia linistita, in repaus:
a) [x] inspiratia;
b) [ ] expiratia;
c) [ ] ambele faze sunt active;
d) [ ] mbele faze sunt pasive
---------------------------------------------------------------------
598).
Punctajul: 10cs In inspiratie plaminii urmeaza miscarile cutiei toracice datorita:
a) [ ] surfactantului;
b) [ ] scaderii presiunii intrapulmonare;
c) [x] scaderii presiunii intrapleurale;
d) [ ] tesutului pulmonar elastic;
---------------------------------------------------------------------
599).
Punctajul: 10cs Chemoreceptorii sensibili la hipoxie sunt situati in:
a) [ ] muşchi;
b) [ ] centrii respiratiri;
c) [ ] peretii vaselor mari;
d) [ ] organe cu metabolism intens;
e) [x] corpusculul carotidian;
---------------------------------------------------------------------
600).
Punctajul: 10cs Respiratia se opreste in caz de sectiune:
a) [ ] la nivelul santului bulbopontin;
b) [x] sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior);
c) [ ] sub C5;
d) [ ] zona mediopontina si concomitent se sectioneaza nervii vagi;
---------------------------------------------------------------------
601).
Punctajul: 10cs Respiratia se pastreaza in caz de sectiune:
a) [ ] la nivelul santului bulbopontin;

b) [ ] sub decustia piramidala (nivelul bulbar inferior);
c) [x] sub C5;
d) [ ] zona mediopontina si concomitentse sectioneaza nervii vagi;
---------------------------------------------------------------------
602).
Punctajul: 10cs Ce procese de transport prin membrane intervin in schimburile gazoase:
a) [ ] osmoza;
b) [ ] transport activ;
c) [ ] filtrare;
d) [x] difuziune;
e) [ ] transport cu carausi;
---------------------------------------------------------------------
603).
Punctajul: 10cs Cea mai mare cantitata de CO2 este trasportata de la tesuturi spre plamini in forma:
a) [ ] dizolvat;
b) [ ] legat de proteine;
c) [ ] legat de Hb ca HbCO2;
d) [x] bicarbonati de sodiu;
e) [ ] acid carbonic;
---------------------------------------------------------------------
604).
Punctajul: 10cs Cea mai mica cantitate de CO2 este transportata de la tesuturi spre plamini in forma:
a) [x] dizolvat;
b) [ ] legat de proteine;
c) [ ] legat de Hb ca HbCO2;
d) [ ] bicarbonat de sodiu;
e) [ ] acid carbonic;
---------------------------------------------------------------------
605).
Punctajul: 10cs Presiunea in cavitatea pleurala in timpul inspiratiei normale este egala cu:
a) [ ] -20 mm Hg;
b) [x] -9 mm Hg ;
c) [ ] +5 mm Hg;
d) [ ] -3 mm Hg;
e) [ ] +2 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
606).
Punctajul: 10cs Volumul spatiului mort este egal cu:
a) [ ] 1200 ml;
b) [ ] 350 ml;
c) [x] 140 ml;
d) [ ] 750 ml;
e) [ ] 500 ml;
---------------------------------------------------------------------
607).
Punctajul: 10cs Capacitatea pulmonala totala:
a) [ ] 3500 ml;
b) [ ] 1500 ml;
c) [x] 5000 - 6000 ml;
d) [ ] 2500 ml;
e) [ ] 4500 ml;
---------------------------------------------------------------------
608).
Punctajul: 10cs Centrul pneumotaxic este localizat in :
a) [ ] hipotalamus;
b) [ ] maduva spinarii;
c) [x] puntea lui Varoli;
d) [ ] bulbul rahidian;
e) [ ] scoarta cerebrala;
---------------------------------------------------------------------
609).
Punctajul: 10cs In pneumotorax deschis presiunea in cavitatea pleurala este:
a) [ ] mai mica decit cea atmosferica;

b) [x] egala cu cea atmosferica;
c) [ ] mai mare decit cea atmosferica;
d) [ ] se schimba in dependenta de fazele ciclului respirator;
---------------------------------------------------------------------
610).
Punctajul: 10cs La sfirsitul unei expiratii fortate cu glota inchisa, presiunea intrapulmonara este:
a) [ ] mai mica fata de presiunea atmosferica;

b) [x] mai mare fata de presiunea atmosferica;
c) [ ] egala cu presiunea atmosferica;
---------------------------------------------------------------------
611).
Punctajul: 10cs Care din cele doua faze respiratorii este activa in respiratia fortata:
a) [ ] inspiratia;
b) [ ] expiratia;
c) [x] ambele faze sunt active;
d) [ ] ambele faze sunt pasive;
---------------------------------------------------------------------
612).
Punctajul: 10cs Un gram (1 g) de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
a) [ ] 15;
b) [x] 1,34;
c) [ ] 2,58;
d) [ ] 3,15;
e) [ ] 0,58;
---------------------------------------------------------------------
613).
Punctajul: 10cm Expiratia obisnuita este un proces realizat pe seama:
a) [x] elasticitatii pulmonare;

b) [x] elasticitatii ligamentelor si cartilajelor costale;
c) [ ] contractiei muschilor intercostali interni si a diafragmului;
d) [ ] contractiei muschilor toracali si abdominali;
---------------------------------------------------------------------
614).
Punctajul: 10cm In cursul hipoventilatiei pulmonale se produce:
a) [x] hipercapnie;
b) [ ] anoxie;
c) [x] hipoxie;
d) [ ] hipocapnie;
e) [ ] hiperoxie;
---------------------------------------------------------------------
615).
Punctajul: 10cm La ce valori ale presiunilor partiale ale O2 si CO2 au loc schimbarile gazoase la
nivel pulmonar intre aerul alveolar si singele venos:
a) [ ] pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 singe venos 70 mm Hg;

b) [x] pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 singe venos 46 mm Hg;
c) [x] pO2 alveolar 100 mm Hg - pO2 singe venos 40 mm Hg;
d) [ ] pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 singe venos 40 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
616).
Punctajul: 10cm Generarea si acumularea locala a CO2 in tesuturile in activitate intensa determina:
a) [ ] creşterea pH;
b) [x] scaderea afinitatii hemoglobinei pentru O2;
c) [x] scaderea pH;
d) [x] vasodilatatie;
e) [ ] creşterea afinitatii hemoglobinei pentru O2;
---------------------------------------------------------------------
617).
Punctajul: 10cm. Cresterea temperaturii la nivel tisular determina:
a) [ ] vasoconstrictie;
b) [ ] intensificarea respiratiei;
c) [x] vasodilatatie;
d) [x] disocierea HbO2;
e) [x] scaderea afinitatii Hb pentru O2;
---------------------------------------------------------------------
618).
Punctajul: 10cm. Capacitatea vitala a plaminilor este formata din:
a) [x] volumul curent (VC);

b) [x] volumul expirator de rezerva (VER);
c) [ ] volumul rezidual (VR);
d) [x] volumul inspirator de rezerva (VIR);
e) [ ] Volumul expirator maxim( VEM);
---------------------------------------------------------------------
619).
Punctajul: 10cm. Cu un spirometru se pot determina direct urmatoarele volume de aer:
a) [ ] volumul inspirator de rezerva;

b) [ ] capacitatea functionala reziduala;
c) [x] volumul curent;
d) [x] capacitatea vitala;
e) [x] volumul expirator de rezerva;
---------------------------------------------------------------------
620).
Punctajul: 10cm In ce conditii are loc devierea spre dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei:
a) [ ] creşterea pH;
b) [x] scaderea pH;
c) [x] cresterea pCO2 ;
d) [ ] scaderea pCO2 ;
e) [x] cresterea temperaturii;
---------------------------------------------------------------------
621).
Punctajul: 10cm Surfactantul ,substanta tensioactiva formata din proteine si fosfolipide are rol de:
a) [x] scaderea tensiunii superficiale intraalveolare;

b) [ ] creşterea tensiunii superficiale intraalveolare;
c) [x] asigura stabilitatea alveolelor;
d) [ ] provoaca atelectaza alveolelor;
---------------------------------------------------------------------
622).
Punctajul: 10cm Factorii de care depinde rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie sunt:
a) [x] grosimea membranei;

b) [x] marimea suprafetei membranei;
c) [ ] volumul curent respirator;
d) [x] coeficientul de difuziune alveolo-capilar;
---------------------------------------------------------------------
623).
Punctajul: 10cm Volumul rezidual este aerul :
a) [x] care ramine in alveole si nu poate fi expulzat in mod normal;
b) [ ] care ramine in alveole si nu poate fi expulzat decit prin expiratia fortata;
c) [x] aerul alveolar care este expulzat din plamini partial doar la deschiderea cutiei toracice;
---------------------------------------------------------------------
624).
Punctajul: 10cm In inspiratie normala se contracta urmatorii muschi:
a) [ ] abdomenului;
b) [x] intercostali externi ;
c) [x] diafragmului;
d) [ ] pectorali;
e) [ ] intercostali interni;
---------------------------------------------------------------------
625).
Punctajul: 10cm Care dintre urmatorii factori provoaca hiperventilatie pulmonara:
a) [x] adrenalina in doze mici;

b) [ ] presiunea partiala crescuta a O2 in singe;
c) [x] presiunea partiala crescuta a CO2 in singe;
d) [x] concentratia marita a ionilor de H+ in lichidulm cefalorahidian ;
---------------------------------------------------------------------
626).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile nerespiratorii ale plaminilor:
a) [x] sinteza de proteine;

b) [x] rezervor (depou) de singe (10-12%);
c) [ ] schimbul gazos respirator aer - singe si singe - aer;
d) [ ] vehicularea de aer prin sistemul de cai aeriene;
e) [x] aparare contra agresiunilor aerogene;
---------------------------------------------------------------------
627).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile respiratorii ale plaminilor:
a) [ ] controlul presiunii sangvine pulmonare;

b) [ ] eliberarea substantelor volatile din singe;
c) [x] schimbul gazos respirator aer-singe şi singe-aer;
d) [ ] schimbul substantelor liposolubile;
e) [x] vehicularea de aer prin caile aeriene;
---------------------------------------------------------------------
628).
Punctajul: 10cm La nivelul plaminilor sistemul nervos simpatic determina:
a) [x] vasoconstrictie in circulatia pulmonara;

b) [x] bronhodilatatie;
c) [ ] vasodilatatie in ramurile arterei pulmonare;
d) [ ] bronhoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
629).
Punctajul: 10cs Capacitatea pulmonara totala cu valoarea medie de 5000-6000 ml este formata din :
a) [ ] volumul expirator de rezerva;

b) [ ] volumul curent;
c) [ ] volumul inspirator de rezerva;
d) [ ] volumul rezidual;
---------------------------------------------------------------------
630).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta spirometria::
a) [x] determinarea volumelor pulmonare;

b) [ ] inregistrarea miscarilor respiratorii;
c) [ ] determinarea amplitudinii miscarilor respiratorii;
d) [ ] inregistrarea volumelor respiratorii:
e) [ ] determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii;
---------------------------------------------------------------------
631).
Punctajul: 10cm Precizaţi răspunsurile corecte referitoare la căile respiratorii şi alveole:
a) [x] structurile cartilaginoase din peretele traheei , bronhiilor şi bronhioleleor previn colabarea
peretelui acestora;
b) [x] căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf din aer;
c) [ ] căile respiratorii cu diametrul mic determină rezistenţa maxima a aerului;
d) [ ] alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze;
e) [x] prezenţa surfactantului este obligatorie in alveole;
---------------------------------------------------------------------
632).
Punctajul: 10cm La un subiect sănătos, cu o capacitate pulmonară totală de 6,0 l :
a) [ ] volumul total de repaus este de circa 1,0 l;
b) [ ] capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală;
c) [x] capacitatea reziduală funcţională este de circa 2,0 l;
d) [x] volumul exspirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l;
e) [x] volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l;
---------------------------------------------------------------------
633).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii se referă la ventilaţie şi schimbul de gaze:
a) [x] spaţiul mort anatomic este zona conductivă care nu participă la schimbul de gaze;
b) [x] spaţiul mort fiziologic este mai mare , ca spaţiul mort anatomic;
c) [ ] spaţiul mort anatomic este independent de volumul total;
d) [ ] în ortostatism, ventilaţia alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
e) [x] capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O2, deoarece
coeficientul său de solubilitate este de 24 ori m ai mare ca a O2;
---------------------------------------------------------------------
634).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii se referă la ritmul respirator:
a) [ ] muşchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică;
b) [x] centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizaţi în bulbul rahidian;
c) [x] respiraţia continuă şi dacă toate aferenţele nervoase sunt întrerupte;
d) [x] princcipalul muşchi respirator este diafragma;
e) [ ] în cursul expiraţiei, creşte tonusul muşchilor intercostali externi;
---------------------------------------------------------------------
635).
Punctajul: 10cs Concentraţia cea mai mică de CO2 este:
a) [x] în spaţiul mort anatomic, la sfîrşitul inspiraţiei;
b) [ ] în spaţiul mort anatomic, la sfîrşitul expiraţiei;
c) [ ] în alveole, la sfîrşitul inspiraţiei;
d) [ ] оn alveole, la sfîrşitul expiraţiei;
e) [ ] оn sоngele venelor pulmonare;
---------------------------------------------------------------------
636).
Punctajul: 10cs Volumul de aer care rămîne in plămîni după o expiraţie normală reprezintă:
a) [ ] capacitatea inspiratorie;
b) [ ] volumul expirator de rezervă şi volumul curent;
c) [ ] volumul inspirator de rezervă;
d) [x] volumul rezidual şi volumul expirator de rezervă;
e) [ ] capacitatea pulmonară totală;
---------------------------------------------------------------------
637).
Punctajul: 10cs Procentul de Hb saturat cu O2 va creşte dacă :
a) [ ] pCO2 arterial creşte;
b) [x] pO2 arterial creşte;
c) [ ] concentraţia Hb creşte;
d) [ ] temperatura creşte;
e) [ ] pH-ul arterial scade;
---------------------------------------------------------------------
638).
Punctajul: 10cs Capacitatea de difuziune a plămînilor pentru O2 depinde de :
b) [ ] concentraţia Hb în capilarele sanguine pulmonare;
c) [ ] suprafaţa alveolară de schimb;
d) [ ] grosimea membranei alveolocapilare;
---------------------------------------------------------------------
639).
Punctajul: 10cs Ritmul respirator de bază este generat de :
a) [ ] centrul apneustic;
b) [ ] centrul pneumotaxic;
c) [x] centrul respirator bulbar;
d) [ ] nucleul parabrahial;
e) [ ] cerebel,
---------------------------------------------------------------------
640).
Punctajul: 10cm Volumul respirator curent:
a) [x] reprezintă ventilaţia de repaus,, în timpul unui singur ciclu respirator;
b) [ ] are valoare de aproximativ 3500 ml;
c) [ ] este de aproximativ 5000 ml;
d) [x] este de aproximativ 500 ml;
e) [x] are valori variabile în funcţie de talia individului;
---------------------------------------------------------------------
641).
Punctajul: 10cm Cedarea CO2 la plămîni este favorizată de :
a) [ ] fluxul aerian;
b) [ ] rezistenţa căilor aeriene;
c) [x] oxigenarea Hb;
- -
d) [x] pompa de schimb Cl /HCO3 din membrana eritrocitară;
e) [x] gradientul presiunii parţiale a CO2 ;
---------------------------------------------------------------------
642).
Punctajul: 10cs Prin efectul Haldane se înţelege influenţa pO2 din sоnge asupra :
a) [ ] capacităţii de saturare a Hb cu O2 ;
b) [ ] capacităţii de transport a CO;
c) [ ] capacităţii de disociere a HbO2 ;
d) [x] capacităţii de transport a CO2 ;
---------------------------------------------------------------------
643).
Punctajul: 10cs În timpul contracţiei diafragmului, presiunea din spaţiul interpleural devine:
a) [ ] egal cu 0;
b) [ ] mai pozitivă;
c) [x] mai negativă;
d) [ ] egală cu presiunea din alveole;
e) [ ] egală cu presiunea din atmosferă;
---------------------------------------------------------------------
644).
Punctajul: 10cm Devierea spre stоnga a curbei de disociere a HbO 2 indică:
a) [x] creşterea afinităţii HbO2 ;
b) [ ] reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 );
c) [x] modificările pulmonare de fixare a O2 ;
d) [ ] modificărrile periferice de cedare a O2 ;
---------------------------------------------------------------------
645).
Punctajul: 10cs Ritmul respirator de bază este generat de:
a) [x] grupul neuronilor respiratori bulbari;
b) [ ] centrul pneumotaxic;
c) [ ] centrul apneustic;
d) [ ] hipotalamus,
e) [ ] scoarţa cerebrală;
---------------------------------------------------------------------
646).
Punctajul: 10cm În cursul expiraţiei forţate , musculatura activă este reprezentată de :
a) [ ] sternocleidomastoidieni;
b) [ ] diafragm;
c) [x] muşchii abdominali;
d) [x] intercostali interni;
e) [ ] scaleni;
---------------------------------------------------------------------
647).
Punctajul: 10cs Spirometrul poate fi utilizat pentru măsurarea directă a:
a) [ ] capacităţii funcţionale reziduale;
b) [x] capacităţii inspiratorii;
c) [ ] volumului rezidual;
d) [ ] capacităţii pulmonare totale;
---------------------------------------------------------------------
648).
Punctajul: 10cs Capacitatea de difuziune a oxigenului la nivel pulmonar este determinată de următorii
factori, cu excepţia unuia:
b) [x] gradientul de presiune parţială a O2 din aerul alveolar spre sоngele din capilarele pulmonare;
c) [ ] concentraţia de hemoglobină din sîngele capilarelor pulmonare;
d) [ ] suprafaţa alveolară de schimb;
e) [ ] grosimea membranei alveolo-capilare;
---------------------------------------------------------------------
649).
Punctajul: 10cs Hiperventilaţia poate fi produsă prin stimularea următorilor receptori cu excepţia:
a) [ ] chemoreceptorii periferici;
b) [ ] receptorii I de iritaţie (receptori cu adaptare rapidă);
c) [ ] algoreceptorii periferici;
d) [x] presoreceptorii pulmonari;
e) [ ] receptorii J (juxtacapilari);
---------------------------------------------------------------------
650).
Punctajul: 10cm Apneea se produce prin stimularea următorilor receptori:
a) [ ] receptorilor de distinsie;
b) [ ] receptorilor de iritaţie (receptori I);
c) [x] receptorilor juxtacapilari (receptori J);
d) [x] receptorilor cutanaţi stimulaţi de răcirea tegumentului;
e) [ ] receptorilor cutanaţi stimulaţi de încălzirea şi răcirea alternativă a tegumentului;
---------------------------------------------------------------------
651).
Punctajul: 10cs Inspiraţia normală rezultă din :
a) [x] scăderea presiunii interpleurale;
b) [ ] creşterea presiunii alveolare;
c) [ ] revenirea toracelui la dimensiunile de repaus;
d) [ ] relaxarea diafragmului;
---------------------------------------------------------------------
652).
Punctajul: 10cs Оn cursul inspiraţiei, la un subiect sănătos în repaus:
a) [ ] creşte presiunea intrapulmonară;
b) [x] creşte presiunea intraabdominală;
c) [ ] scade presiunea intraabdominala;
d) [ ] se produce un effort muscular mai mic faţă de cel din faza iniţială a expiraţiei;
e) [ ] laringele este ridicat;
---------------------------------------------------------------------
653).
Punctajul: 10cm Spaţiul mort anatomic:
a) [ ] este identic cu capacitatea funcţională reziduală;
b) [x] reprezintă 5% din capacitatea funcţională reziduală,
c) [ ] reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
d) [ ] volumul lui depinde de volumul inspirator;
e) [x] şi spaţiul mort fiziologic se determină prin diferite metode, valorile spaţiului mort fiziologic fiind
mai mari faţă de cele ale spaţiului mort anatomic în condiţii patologice;
---------------------------------------------------------------------
654).
Punctajul: 10cs Coeficientul respirator:
a) [ ] scade оn cursul efortului fizic intens,
b) [ ] scade оn cursul acidozei metabolice;
c) [ ] scade оn ambele situaţii de mai sus;
d) [x] creşte în cursul hiperventilaţiei;
e) [ ] creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în
lipide;
---------------------------------------------------------------------
655).
Punctajul: 10cs Care din următoarele funcţii nu aparţin plămînilor?
a) [ ] prevenirea trecerii embolilor spre aortă;
b) [ ] fibrinoliza,
c) [ ] conversia angiotensinei I în angiotenssină II;
d) [x] eliberarea în circulaţie a adrenalinei,, vasopresinei şi oxitocinei;
e) [ ] menţinerea echilibrului fluido-coagulant;
---------------------------------------------------------------------
656).
Punctajul: 10cs Care din următorii factori afectează,, în cea mai mare măssură,, capacitatea sîngelui
de a transporta O2 ?
a) [ ] solubilitatea O2 ;
b) [x] cantitatea de hemoglobină;
c) [ ] pH-ul plasmei,
d) [ ] CO2 din hematii;
e) [ ] temperatura sоngelui;
---------------------------------------------------------------------
657).
Punctajul: 10cm Contracţia diafragmului produce :
a) [x] scăderea presiunii intrapleurale;
b) [ ] creşterea presiunii intrapleurale;
c) [x] creşterea diametrului anteroposterior al abdomenului;
d) [ ] scăderea tendinţei de retracţie a plămînului;
---------------------------------------------------------------------
658).
Punctajul: 10cm La sfîrşitul unei inspiraţii normale:
a) [x] presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală;
b) [ ] presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică;
c) [x] presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică;
d) [ ] presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului;
---------------------------------------------------------------------
659).
Punctajul: 10cs CO2 :
a) [ ] facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;
b) [ ] este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată;
c) [ ] dacă se adaugă sîngelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;
d) [x] pătrunde în capilare prin difuziune, din ţesuturi;
e) [ ] este transportat în principal ca şi compuşi carbaminici;
---------------------------------------------------------------------
660).
Punctajul: 10cm Curba de disociere a CO2 pentru sоngele integral :
a) [ ] este independentă de concentraţia hemoglobinei;
b) [ ] reflectă interrelaţia între HbCO2 pCO2 ;
c) [ ] are aspect sigmoid;
d) [x] reflectă interrelaţia între toate formele de CO2 din sînge şi pCO2 ;
e) [x] nu prezintă saturaţie;
---------------------------------------------------------------------
661).
Punctajul: 10cm Circulaţia pulmonară se caracterizează prin următoarele elemente cu excepţia unora:
a) [ ] este un circuit cu presiune scăzută;
b) [ ] are o capacitate crescută de adaptare, prin creşterea fluxului;
c) [x] este reglată în principal prin mecanisme nervoase vegetative;
d) [ ] arterele au o musculatură netedă redusă;
e) [x] este unicul circuit care primeşte debitul cardiac în totalitate;
---------------------------------------------------------------------
662).
Punctajul: 10cs Surfactantul :
a) [ ] este o peliculă subţire de lipoproteine tensioactive;
b) [ ] asigură stabilitatea formei alveolelor;
c) [ ] împiedică filtrarea lichidelor din interstiţiu şi capilare spre alveolele pulmonare;
d) [ ] favorizează emulsionarea particulelor inhalate uşurînd procesul de fagocitare a macrofagilor;
---------------------------------------------------------------------
663).
Punctajul: 10cm Volumul spaţiului mort anatomic se modifică:
a) [ ] la administrarea atropinei se măreşte;
b) [x] la administrarea acetilcolinei se micşorează;
c) [x] la excitarea sistemului simpatic se măreşte;
d) [ ] nu se modifică;
---------------------------------------------------------------------
664).
Capitol: singele m.g.
Punctajul: 10cs Care este natura anticorpilor. Din ce fractie proteica fac parte:
a) [ ] albumine ;
b) [ ] alfa globuline;
c) [ ] glicoproteine;
d) [x] gamaglobuline;
e) [ ] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
665).
Punctajul: 10cs Unde sunt produsi anticorpii:
a) [ ] in reticulocite;
b) [ ] in monocite;
c) [ ] in ficat;
d) [x] in plasmocite;
e) [ ] in trombocite
---------------------------------------------------------------------
666).
Punctajul: 10cs In ce caz apare accident datorat incompatibilitatii mama-fat:
a) [ ] la prima sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;

b) [x] la a 2 sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
c) [ ] la prima sarcina cu fat Rh- si mama Rh+ ;
d) [ ] la a 2 sarcina cu fat Rh- si mama Rh+;
---------------------------------------------------------------------
667).
Punctajul: 10cs Prin intermediul caror celule se realizeaza imunitatea celulara:
a) [ ] reticulocite;
b) [ ] plasmocite;
c) [x] limfocite T;
d) [ ] monocite;
e) [ ] limfocite B;
---------------------------------------------------------------------
668).
Punctajul: 10cs Care este functia limfocitelor T:
a) [x] asigura imunitatea celulara;

b) [ ] asigura imunitatea umorala;
c) [ ] asigura dezvoltarea timusului;
d) [ ] asigura limfopoeza ;
e) [ ] asigura trecerea apei in celule;
---------------------------------------------------------------------
669).
Punctajul: 10cs Care este functia limfocitelor B:
a) [ ] asigura imunitatea celulara;

b) [x] asigura imunitatea umorala;
c) [ ] asigura dezvoltarea timusului;
d) [ ] asigura limfopoeza;
e) [ ] asigura trecerea apei in celule;
---------------------------------------------------------------------
670).
Punctajul: 10cs In procesul coagularii trombina are urmatoarele actiuni:
a) [ ] de activare a F XII;
b) [ ] de activare a F IX;
c) [x] catalizeaza transformarea fibrinogenului in fibrina;
d) [ ] faciliteaza polimerizarea fibrinogenului;
e) [ ] favorizeaza desfasurarea reactiilor plachetare;
---------------------------------------------------------------------
671).
Punctajul: 10cs In conditii fiziologice, actiunea proteolitica a plasminei se exercita asupra :
a) [ ] fibrinogenului;
b) [ ] factorilor V,VIII,VII,IX,XIII;
c) [ ] caseinei;
d) [x] fibrinei;
e) [ ] gamaglobulinelor;
---------------------------------------------------------------------
672).
Punctajul: 10cs Cum se numeste starea patologica aparuta la nou nascut cu incompatibilitatea
materno-fetala in
sistemul Rh:
a) [ ] hemofilie;
b) [ ] trombocitopenie;
c) [ ] icter nuclear;
d) [x] eritroblastoza fetala;
e) [ ] anemie;
---------------------------------------------------------------------
673).
Punctajul: 10cs Ce se intimpla cu hematiile puse intr-o solutie hipotona:
a) [ ] se ratatineaza (se zbircesc);

b) [x] se hemolizeaza;
c) [ ] ramin nemodificate;
d) [ ] se aglutineaza;
e) [x] se umfla;
---------------------------------------------------------------------
674).
Punctajul: 10cs Ce se intimpla cu hematiile puse intr-o solutie hipertona:
a) [ ] se hemolizeaza;
b) [ ] se aglutineaza;
c) [x] se ratatineaza (se zbircesc);
d) [ ] ramin nemodificate;
e) [ ] se precipita;
---------------------------------------------------------------------
675).
Punctajul: 10cs Ce regleaza specific eritropoeza:
a) [ ] vit.B12;
b) [ ] concentratia oxigenului arterial;
c) [x] eritropoetina;
d) [ ] hormonii glandelor endocrine;
e) [ ] sistemul nervos vegetativ;
---------------------------------------------------------------------
676).
Punctajul: 10cs Ce regleaza nespecific eritropoeza:
a) [ ] eritropoetinele;
b) [ ] vitaminele;
c) [ ] hormonii;
d) [ ] ganglionii limfatici;
e) [x] hipoxia ;
---------------------------------------------------------------------
677).
Punctajul: 10cs Ce este trombopoetina:
a) [ ] un factor plachetar;
b) [ ] un factor ce intervine in sinteza prostoglandinei ;
c) [x] un factor umoral specific cu rol in producerea plachetelor sangvine
d) [ ] un factor ce produce purpura trombocitopenica idiopatica;
e) [ ] un factor ce produce splenomegalia;
---------------------------------------------------------------------
678).
Punctajul: 10cm Care este valoarea normala a presiunii osmotice a plasmei,redata prin toate sistemele
de masura (exprimare):
a) [ ] 28-30 mm Hg;
b) [ ] 5030 mm Hg;
c) [x] 6,7-8,1 atm;
d) [ ] 1-2 atm ;
e) [x] 302,8mOsm/l;
---------------------------------------------------------------------
679).
Punctajul: 10cm Presiunea coloid osmotica (oncotica) este determinata de concentratia in plasma a :
a) [ ] substantelor cristaloide;
b) [x] albuminelor;
c) [x] globulinelor;
d) [x] fibrinogenului;
e) [ ] glucidelor ;
---------------------------------------------------------------------
680).
Punctajul: 10cm Care este valoarea normala a glicemiei:
a) [x] 80-120 mg%;

b) [ ] 8-12 mg%;
c) [ ] 8-12 g% ;
d) [x] 3,3-5,5 mmol/l;
e) [ ] 6-11 g%;
---------------------------------------------------------------------
681).
Punctajul: 10cm Care factori plasmatici ai coagularii prin activare declanseaza mecanismele
coagularii pe cale intrinseca:
a) [ ] I;
b) [ ] III;
c) [x] IX;
d) [x] XII;
e) [x] VIII;---------------------------------------------------------------------
682).
Punctajul: 10cm Care factori plasmatici ai coagularii prin activare declanseaza mecanismele
coagularii pe cale extrinseca:
a) [ ] XII;
b) [x] X ;
c) [x] VII;
d) [x] V ;
e) [ ] XIII;
---------------------------------------------------------------------
683).
Punctajul: 10cm Ce substante anticoagulante ce circula in singe cunoasteti:
a) [ ] calciu;
b) [x] heparina ;
c) [ ] dicumarolul;
d) [x] antitrombina III;
e) [ ] fibrinostabilizator;
---------------------------------------------------------------------
684).
Punctajul: 10cm Ce substante anticoagulante actioneaza prin fixarea Ca++:
a) [ ] heparina;
b) [x] oxalatul de amoniu;
c) [x] oxalatul de Na sau K;
d) [x] citratul de sodiu;
e) [ ] hirudina;
---------------------------------------------------------------------
685).
Punctajul: 10cm Care sunt substantele cu actiune fibrinolitica:
a) [ ] fibrina;
b) [x] plasmina ;
c) [x] fibrinolizina;
d) [ ] tripsina;
e) [ ] trombostatina;
---------------------------------------------------------------------
686).
Punctajul: 10cm Ce proteina plasmatica lizeaza cheagul de singe:
a) [ ] fibrinogenul;
b) [ ] gamaglobulinele;
+
c) [ ] factorul rezus Rh ;
d) [x] plasmina ;
e) [x] fibrinolizina;
---------------------------------------------------------------------
687).
Punctajul: 10cm Care sint fazele coagularii singelui:
a) [ ] activarea trombinei la contactul cu peretele lezat;
b) [x] formarea activatorului protrombinei (complexului protrombinazei);
c) [ ] retractia cheagului ;
d) [x] formarea trombinei;
e) [x] formarea fibrinei;
---------------------------------------------------------------------
688).
Punctajul: 10cm Cine transporta fierul in singe:
a) [x] beta globulina plasmatica;
b) [ ] ceruloplasmina;
c) [x] apotransferina;
d) [ ] feritina;
e) [ ] eritrocitele;
---------------------------------------------------------------------
689).
Punctajul: 10cm Ce sunt aglutininele si originea lor:
a) [x] anticorpi;
b) [ ] antigeni;
c) [x] gamaglobuline;
d) [ ] aminoacizi;
e) [ ] fosfolipide;
---------------------------------------------------------------------
690).
Punctajul: 10cs Care este cauza maririi vitezei de sedimentare a eritrocitelor:
a) [ ] marirea cantitatii de fibrinogen;
b) [ ] marirea cantitatii de ceruloplasmina;
c) [ ] marirea cantitatii de lipoproteide;
d) [ ] marirea cantitatii de imunoglobuline;
---------------------------------------------------------------------
691).
Punctajul: 10cm Care este rolul vitaminei K in hemostaza:
a) [x] contribuie la sinteza protrombinei in ficat;
b) [x] contribuie la sinteza factorilor VII si IX;
c) [ ] participa la transformarea fibrinogenului in fibrina;
d) [x] contribuie la sinteza factorului X;
---------------------------------------------------------------------
692).
Punctajul: 10cs Leucocitoza fiziologica poate fi:
a) [ ] alimentara;
b) [ ] emotionala;
c) [ ] la efort fizic;
d) [ ] la femei gravide;
---------------------------------------------------------------------
693).
Punctajul: 10cm Ce organ depoziteaza fierul si in ce forma:
a) [ ] splina;
b) [ ] maduva rosie;
c) [x] sub forma de feritina;
d) [x] ficatul;
e) [ ] sub forma de transferina;
---------------------------------------------------------------------
694).
Punctajul: 10cm Ce sunt aglutinogenii si originea lor:
a) [ ] anticorpi;
b) [x] antigeni;
c) [ ] gamaglobuline;
d) [x] complexe de aminoacizi si polizaharide;
e) [ ] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
695).
Punctajul: 10cs Care din cele sase tipuri de antigene Rh poseda o proprietate antigenica mai
pronuntata:
a) [ ] antigen Rh de tip C;
b) [ ] antigen Rh de tip E;
c) [x] antigen Rh de tip D;
d) [ ] antigen Rh de tip e;
e) [ ] antigen Rh de tip d;
---------------------------------------------------------------------
696).
Punctajul: 10cs Prezenta carui tip de antigen Rh da denumirea singelui Rh+:
a) [ ] antigenul C;
b) [ ] antigenul E;
c) [ ] antigenul d;
d) [x] antigenul D;
e) [ ] antigenul e;
---------------------------------------------------------------------
697).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori au actiune fibrinolitica:
a) [ ] factorul XII;
b) [ ] factorul Hageman;
c) [ ] factorul IX;
d) [x] plasmina (fibrinolizina)
e) [ ] nici unul;
---------------------------------------------------------------------
698).
Punctajul: 10cm Care din substantele enumerate inhiba agregarea trombocitelor:
a) [ ] prostaciclinele;
b) [x] prostaglandinele;
c) [ ] ADP;
d) [ ] tromboxanul A2;
e) [x] heparina;
---------------------------------------------------------------------
699).
Punctajul: 10cm Indicati coagulantii cu actiune indirecta:
2+
a) [ ] ionii Ca ;
b) [x] vitamina K;
c) [x] vitamina C;
d) [ ] corticosteroizii;
---------------------------------------------------------------------
700).
Punctajul: 10cs Valoarea presiunii osmotice a singelui depinde de concentratia in plasma a:
a) [ ] albuminelor;
b) [ ] globulinelor;
c) [ ] fibrinogenului;
d) [x] substantelor cristaloide;
e) [ ] hemoglobinei;
---------------------------------------------------------------------
701).
Punctajul: 10cs Rolul vitaminei K in mecanismele hemostazei:
a) [ ] activeaza factorii coagularii;
b) [ ] activeaza elaborarea factorilor trombocitari;
c) [x] activeaza la nivelul ficatului sinteza unor factori ai coagularii;
d) [ ] inhiba actiunea tromboxanului A2;
e) [ ] activeaza factorul XII de contact;
---------------------------------------------------------------------
702).
Punctajul: 10cs Care sunt conditiile ce determina aparitia hemofiliei:
a) [ ] scaderea numarului de trombocite;
b) [ ] lipsa factorilor plasmatici I, II, V;
c) [x] lipsa factorilor plasmaticiVIII, IX, XI;
d) [ ] lipsa tromboplastinei trombocitare;
---------------------------------------------------------------------
703).
Punctajul: 10cs Bazofilele elimina urmatorii factori, cu exceptia:
a) [ ] histamina;
b) [ ] heparina;
c) [ ] bradinina;
d) [x] hirudina;
e) [ ] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
704).
Punctajul: 10cm Transportul lipidelor in singe este asigurat de:
a) [x] albumine;
b) [x] 1 globuline;
c) [ ] ceruloplasmina;
d) [ ] transferina;
e) [x]  lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
705).
Punctajul: 10cm Functia de fagocitoza este caracteristica pentru urmatoarele celule in afara de:
a) [ ] eozinofile;
b) [ ] neutrofile;
c) [ ] monocite;
d) [x] limfocite;
e) [x] plasmocite;
---------------------------------------------------------------------
706).
Punctajul: 10cm Agregarea plachetara a trombocitelor este stimulata de :
a) [x] fibrele de colagen:
b) [ ] prostaglandine;
c) [x] tromboxanul A2;
d) [x] ADP;
e) [ ] heparina;
---------------------------------------------------------------------
707).
Punctajul: 10cm Plachetele:
a) [x] sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
b) [ ] sunt în număr mai mare ca hematiile;
c) [x] pot adera de peretele vascular lezat;
d) [ ] secretă majoritatea factorilor coagulării;
e) [x] aglutinează în prezenţa tromboxanului.
---------------------------------------------------------------------
708).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) [x] monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare;
b) [ ] neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante;
c) [ ] macofagele utilizează NO pentru a omorî bacteriile;
d) [x] sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză;
e) [x] celulele NK (limfocit-killer) acţionează prin distrugerea celulelor infectate cu viruşi.
---------------------------------------------------------------------
709).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) [ ] limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe;
b) [ ] limfocitele părăsesc sîngele definitiv, la locul inflamaţiei;
c) [x] limfocitele B se maturizează în măduva osoasă;
d) [x] limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular;
e) [ ] toate limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică.
---------------------------------------------------------------------
710).
Punctajul: 10cs Care din următoarele procese nu contribuie la hemostaza locală:
a) [ ] expunerea plachetelor sanguine la colagen;
b) [ ] conversia protrombinei la trombină;
c) [x] conversia plasminogenului la plasmină;
d) [ ] conversia fibrinogenului la fibrină;
e) [ ] eliberarea de tromboxan A2.
---------------------------------------------------------------------
711).
Punctajul: 10cm Care din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în
activarea lor:
a) [ ] trombina;
b) [x] tromboxanul A2;
c) [x] adenozindifosfatul (ADP);
d) [x] prostaglandinele H2 (PGH 2);
2+.
e) [ ] ionii de Ca
---------------------------------------------------------------------
712).
Punctajul: 10cs Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:
a) [ ] lega factorul XII;
b) [ ] оmpiedica activitatea factorului XII;
c) [ ] laga vitamina K;
2+
d) [x] fixa ionii de Ca ;
e) [ ] se metaboliza foarte lent.
---------------------------------------------------------------------
713).
Punctajul: 10cm Timpul de sоngerare poate fi prelungit anormal оn :
a) [ ] infecţii virale;
b) [x] absenţa factorului von Willebrand;
c) [ ] boli hepatice;
d) [x] scăderea numărului de plachete;
e) [x] scăderea agregării plachetare.
---------------------------------------------------------------------
714).
Punctajul: 10cm Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:
a) [ ] depinde de concentraţia electroliţilor;
b) [ ] depinde de numărul de particule solubile;
c) [ ] depinde de volumul de apă plasmatică;
d) [x] diferă de presiunea osmotică a sîngelui;
e) [x] scade în inaniţie.
---------------------------------------------------------------------
715).
Punctajul: 10cm Faactorul XII activ determină activarea:
a) [x] factorul XI;
b) [ ] coagulării prin mecanism extrinsec;
c) [ ] căii clasice a cascadei complementului;
d) [x] plasminogenului în plasmină;
e) [x] formării de kinine plasmatice.
---------------------------------------------------------------------
716).
Punctajul: 10cs Hipovolemia normocitemică apare:
a) [ ] la altitudine;
b) [x] posthemoragic imediat;
c) [ ] postransfuzional;
d) [ ] în sarcină;
e) [ ] оn effort fizic.
---------------------------------------------------------------------
717).
Punctajul: 10cm Macrofagele:
a) [ ] sunt monocite în involuţie;
b) [ ] secretă Ig M;
c) [x] participă la răspunsul imun specific;
d) [x] secretă interferon ? şi ß;
e) [x] secretă IL -1, IL - 8, IL - 10, IL - 12.
---------------------------------------------------------------------
718).
Punctajul: 10cs Cantitatea cea mai mare de azot neprotei din sоnge rezultă din:
a) [x] uree;
b) [ ] acid uric:
c) [ ] creatinină;
d) [ ] amoniac;
e) [ ] catecolamine.
---------------------------------------------------------------------
719).
Punctajul: 10cm Enzimele din eritrocit sunt:
a) [ ] enzimele cixlului Krebs;
b) [x] enzimele pentru glicoliza anaerobă;
c) [x] methemoglobin reductaza;
d) [ ] shunt-ul hexozofosfaţilor;
e) [x] anhidraza carbonică.
---------------------------------------------------------------------
720).
Punctajul: 10cm Dintre elementele figurate ale sîngelui durata cea mai lungă de viaţă o au :
a) [ ] eritrocitele;
b) [x] limfocitele T cu memorie;
c) [ ] monocitele;
d) [x] polimorfonucleare;
e) [ ] trombocitele.
---------------------------------------------------------------------
721).
Punctajul: 10cm Sinteza următorilor factori ai ccoagulării este dependentă de vitamina K:
a) [ ] fibrinogen;
b) [x] protrombină;
c) [ ] accelerină;
d) [x] proconvertină;
e) [ ] factorul antihemofilic A.
---------------------------------------------------------------------
722).
Punctajul: 10cs Tulburarea adezivităţii plachetare se datorează:
a) [ ] absenţei ionilor de calciu;
b) [x] absenţei receptorilor pentru factorul von Willebrand;
c) [ ] aabsenţei receptorilor pentru trombină;
d) [ ] absenţei octapeptidului CB4;
e) [x] lipsei factorului von Willebrand.
---------------------------------------------------------------------
723).
Punctajul: 10cm Tulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:
a) [ ] afibrinogenemia congenitală;
b) [x] hemofilia A;
c) [x] hemofilia B;
d) [ ] deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII.
e) [ ] disfibrinogenemiile.
---------------------------------------------------------------------
724).
Punctajul: 10cm Hipocoagulabilitatea apare оn caz de :
a) [x] hemofilie A şi B;
b) [x] boala Willebrand;
c) [ ] exces de vitamina K;
d) [x] lipsa vitaminei K;
e) [ ] tromboze.
---------------------------------------------------------------------
725).
Punctajul: 10cs Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului :
a) [ ] I;
b) [x] II;
c) [ ] III;
d) [ ] IV;
e) [ ] V;
---------------------------------------------------------------------
726).
Punctajul: 10cs Coagularea sîngelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na, K, oxalat de K,
Na, fluorură de Na :
a) [ ] blocarea trombinei;
2+
b) [x] fixarea Ca ;
c) [ ] aglutinarea trombocitelor;
d) [ ] blocarea fibrinogenului;
e) [ ] blocarea tromboplastinei.
---------------------------------------------------------------------
727).
Punctajul: 10cs Factorul XIII poate fi activat de :
a) [ ] numai de trombină;
2+
b) [ ] factorul V + Ca ;
c) [ ] factorul XII;
d) [ ] trombină şi factorul X activ;
2+
e) [x] trombina şi Ca .
---------------------------------------------------------------------
728).
Punctajul: 10cm Hemoliza fiziologică poate avea loc în :
a) [x] splină;
b) [x] ficat;
c) [ ] rinichi;
d) [x] circulaţia generală;
e) [ ] compartimentul extravascular.
---------------------------------------------------------------------
729).
Punctajul: 10cm Presiunea coloidosmotică a plasmei:
a) [ ] este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial;
b) [ ] creşte după ingestia de NaCl în exces;
c) [ ] este determinată în primul rînd de serumoglobuline;
d) [x] este determinată 80% de albumine;
e) [x] este determinată de către macromoleculele proteice.
---------------------------------------------------------------------
730).
Punctajul: 10cs Membrana eritrocitară are proprietăţile:
a) [ ] deformabilitate;
b) [ ] elasticitate;
c) [ ] permeabilitate redusă pentru cationi;
d) [ ] încărcare electronegativă;
---------------------------------------------------------------------
731).
Punctajul: 10cm Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostază?
a) [x] aderarea la suprafaţa rugoasă şi aglutinare;
b) [x] eliberarea unor factori ai coagulării;
c) [x] formarea dopului plachetar;
d) [ ] menţinerea integrităţii enddoteliului vascular;
---------------------------------------------------------------------
732).
Punctajul: 10cm Albuminele plasmatice au următoarele roluri:
2+ 3+
a) [ ] transprtul de Cu şi Fe ;
b) [x] transportul de macromolecule;
c) [ ] determină 80% din presiunea hidrostatică;
d) [x] detrmină presiunea coloidosmotică în proporţir de 80%;
e) [x] transport de streptomicină.
---------------------------------------------------------------------
733).
Punctajul: 10cm În care dintre proprietăţile fizico-chimice ale sîngelui sunt implicate proteinele
plasmatice?
a) [ ] culoare;
b) [x] densitatea;
c) [x] viscozitatea;
d) [ ] presiunea osmotică;
e) [x] pH-ul.
---------------------------------------------------------------------
734).
Punctajul: 10cs Care dintre factorii coagulării intervine doar pe calea extrinsecă?
a) [ ] XII;
b) [ ] XI;
c) [ ] X;
d) [ ] IX, VIII;
e) [x] VII.
---------------------------------------------------------------------
735).
Punctajul: 10cm Care dintre factorii coagulării nu sunt globuline antihemofilice?
a) [ ] VIII;
b) [ ] IX;
c) [x] X;
d) [ ] XI;
e) [x] XII.
---------------------------------------------------------------------
736).
Punctajul: 10cs Hematiile din grupa AB nu aglutinează cu serul:
a) [ ] A;
b) [ ] B;
c) [ ] O;
d) [x] AB;
e) [ ] toate răspunsurile corecte
---------------------------------------------------------------------
737).
Punctajul: 10cs Care dintre următoarele proprietăţi nu este caracteristică trombocitelor?
a) [ ] aglutinarea;
b) [x] transportul de gaze;
c) [ ] participarea la coagulare şi fibrinoliza;
d) [ ] fagocitoza;
e) [ ] participarea la hemostaza temporară.
---------------------------------------------------------------------
738).
Punctajul: 10cs Bazofilele nu secretă:
a) [ ] histsmină şi serotină;
b) [ ] kinine;
c) [ ] heparină;
d) [ ] enzime proteolitice;
2+
e) [x] Ca .
---------------------------------------------------------------------
739).
Punctajul: 10cm Eritropoetina este:
a) [ ] o enzimă cu rol în eritropoeză;
b) [x] un hormonccirculant format la o persoană normală în proporţie de 80 - 90 % în rinichi;
c) [x] o glicoproteina din grupa alfa1 - globulinelor cu greutatea moleculara de circa 34 kDa;
d) [ ] factorul hematopoetic renal ;
e) [x] un hormon cu rol în eritropoeză.
---------------------------------------------------------------------
740).
Punctajul: 10cs Asupra cărei celule din cadrul eritropoezei acţionează eritropoetina?
a) [ ] reticulocitul;
b) [ ] celula stem pluripotentă;
c) [x] celula suşă angajată eritroid;
d) [ ] eritroblastul bazofil;
e) [ ] eritroblastul acidofil;
---------------------------------------------------------------------
741).
Punctajul: 10cm Care din următoarele funcţii nu este o funcţie primară a sîngelui?
a) [ ] transportul de hormoni;
b) [ ] transportul de chilomicroni;
c) [ ] transportul de oxigen;
d) [x] transportul de anticorpi,
e) [x] transportul de medicamente
---------------------------------------------------------------------
742).
Punctajul: 10cs Care dintre factorii coagulării este comun în complexul de activare al factorului X, pe
calea extrinsecă şi pe calea intrinsecă?
a) [ ] fosfolipidele plachetare;
2+
b) [x] Ca ;
c) [ ] factorul IX a;
d) [ ] factorul VIIa;
e) [ ] factorul VIIIa.
---------------------------------------------------------------------
743).
Punctajul: 10cs Funcţiile caracteristice trombinei sunt următoarele, cu excepţia uneia:
a) [ ] capacitatea de a converti fibrinogenul la fibrină;
b) [ ] activarea factorului XIII;
c) [ ] inducerea agregării plachetare;
d) [x] stabilizarea reţelei de fibrină;
e) [ ] activarea factorilor V şi VIII.
---------------------------------------------------------------------
744).
Punctajul: 10cm Factorii care contribuie la sinteza AND necesar diviziunilor celulare оn cursul
eritropoezei sunt:
a) [x] vitamina B12;
b) [ ] acidul aspartic;
c) [x] acidul folic;
d) [ ] numărul de eritrocite din sînge;
e) [ ] hemoglobina.
---------------------------------------------------------------------
745).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre monocite sunt incorecte?
a) [ ] sunt mai numeroase, comparativ cu eozinofilele şi bazofilele;
b) [ ] se formează la adult în măduva roşie osoasă, şi în ganglionii limfatici;
c) [ ] spre deosibire de neutrofili sunt mai bogate în lipază;
d) [x] spre deosebire de neutrofil, nu se acumulează la nivelul focarului inflamator;
e) [ ] nu fac parte din grupul granulocitelor.
---------------------------------------------------------------------
746).
Punctajul: 10cm Care sunt factori majori cu rol în activarea locală a fibrinolizei?
a) [ ] Plasminogenul;
b) [x] activatorul vascular;
c) [x] urokinaza;
d) [ ] plasmina;
e) [ ] factorii coagulării : XIIa, Xia şi kalikreina.
---------------------------------------------------------------------
747).
Punctajul: 10cs Factorul von Willebrand, o componentă a factorului plasmatic VIII al coagulării, este
necesar pentru:
a) [ ] aderarea plăcuţelor la peretele vascular;
b) [x] aderarea plăcuţelor la fibrele de colagen denudate;
c) [ ] ambele procese;
d) [ ] are rol neînsemnat în aderarea plachetară;
e) [ ] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
748).
Punctajul: 10cs Formarea complexului protombinazic pe caleinstrinsecă este iniţiată de :
a) [ ] vitamina K;
b) [x] trombocite;
2+
c) [ ] ionii de Ca ;
d) [ ] contactul cu suprafeţe umectabile, rugoase sau fibre de colagen,
e) [x] activarea factorului XII.
---------------------------------------------------------------------
749).
Punctajul: 10cs Formarea complexului protombinazic pe cale extrinsecă este iniţiată de :
a) [x] factori tisulari;
b) [ ] factori plasmatici;
c) [ ] factori plachetari;
2+
d) [ ] ionii de Ca ;
e) [ ] suprafeţe electronegative.
---------------------------------------------------------------------
750).
Punctajul: 10cs Principala sursă de eritropoetină în organismul adultului este reprezentată de :
a) [ ] ficat;
b) [ ] măduva roşie;
c) [ ] splina;
d) [x] rinichi;
e) [ ] glandele salivare.
---------------------------------------------------------------------
751).
Punctajul: 10cs Vitamina K acţionează ca :
a) [ ] anticoagulant ;
b) [ ] antiheparină;
c) [x] coenzimă pentru sinteza protrombinei, precum şi a factorilor VII, IX şi X;
d) [ ] activator de protrombină;
e) [ ] factor care prelungeşte coagularea.
---------------------------------------------------------------------
752).
Punctajul: 10cm Limfocitele B:
a) [ ] secretă anticorpi circulanţi;
b) [x] transportă receptori antigenici pe suprafaţa lor;
c) [x] necesită prezenţa limfocitelor T helper în cursul activării;
d) [ ] secretă plasmină;
e) [x] se maturează complet în măduva oaselor.
---------------------------------------------------------------------
753).
Punctajul: 10cs Activarea factorului XII (Hageman) pe calea intrinsecă a coagulării se face în :
a) [ ] contact cu suprafeţele electronegative,
b) [ ] prezenţa prekalikreinei (factorul Fletcher);
c) [ ] prezenţa kininogenului cu moleculă mare (factorul Fitzgerald);
d) [ ] prezenţa factorului XI;
---------------------------------------------------------------------
754).
Punctajul: 10cm Care sunt activatorii intrinseci ai plasminogenului?
a) [ ] urokinaza;
b) [x] factorii XIIa şi Xia ;
c) [ ] toxinele microbiene (streptokinaza);
d) [x] kalikreina;
e) [ ] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
755).
Capitol: excretia m.g.
Punctajul: 10cm Glomerulul renal indeplineste urmatoarele functii:
a) [x] filtreaza plasma sanguina;
b) [x] formeaza urina primara;
c) [ ] secreta hormonii;
d) [ ] mentine constanta apei in organism;
e) [ ] toate variantele corecte;
---------------------------------------------------------------------
756).
Punctajul: 10cm In 24 ore in rinichi se formeaza urina primara si definitiva:
a) [x] primara aproximativ 180 litri;
b) [ ] primara 10 l;
c) [ ] definitiva 0,5 l;
d) [x] definitiva 1-1,5 l;
e) [ ] nici o varianta corecta;
---------------------------------------------------------------------
757).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulara depinde de:
a) [x] structura si suprafata membranei filtrante;
b) [x] presiunea efectiva de filtrare;
c) [x] debitul circulator renal;
d) [ ] presiunea osmotica a sangelui;
---------------------------------------------------------------------
758).
Punctajul: 10cm Filtratul glomerular contine:
a) [x] apa;
b) [ ] elemente figurate;
c) [ ] proteine;
d) [x] saruri;
e) [x] glucoza;
---------------------------------------------------------------------
759).
Punctajul: 10cs. Presiunea sangelui in capilarele glomerulare este:
a) [x] 60-70 mmHg;
b) [ ] 100 mm Hg ;
c) [ ] 10 mm Hg;
d) [ ] 120 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
760).
Punctajul: 10cm Functia capilarelor peritubulare:
a) [x] reabsorbtia lichidului din filtrat in spatiile interstitiale si apoi in sange;
b) [ ] filtrarea lichidului din sange in tubi;
c) [x] reabsorbtia diferitor ioni si substantelor cu valoare nutritiva din filtrat in sange;
d) [x] secretia unor substante organice ca acidul paraaminohipuric;
---------------------------------------------------------------------
761).
Punctajul: 10cm Membrana glomerulara este alcatuita din :
a) [x] celule endoteliale ale capilarelor;
b) [ ] celule de muschi netezi;
c) [x] membrana bazala;
d) [x] celule epiteliale a capsulei Bowman;
---------------------------------------------------------------------
762).
Punctajul: 10cm Care sunt fortele ce realizeaza filtrarea glomerulara:
a) [x] presiunea din capilarele glomerulare;
b) [x] presiunea din capsula Bowman;
c) [ ] presiunea osmotica;
d) [x] presiunea oncotica a proteinelor plasmatice;
---------------------------------------------------------------------
763).
Punctajul: 10cs De ce nu trec moleculele proteice prin membrana glomerulara:
a) [ ] nu permit porii membranei (sunt mai mici decat diametrul moleculelor proteice);
b) [ ] lipsesc moleculele transportoare;
c) [x] sunt respinse electrostatic de catre proteoglicanii membranei bazale;
d) [ ] sunt retinute de plasma;
---------------------------------------------------------------------
764).
Punctajul: 10cm Debitul filtrarii glomerulare se modifica astfel:
a) [x] cresterea fluxului sanguin prin nefron creste debitul filtrarii;
b) [ ] cresterea presiunii oncotice in plasma creste debitul filtrarii;
c) [x] constrictia arteriolei aferente scade debitul filtrarii;
d) [ ] constrictia arteriolei eferente scade debitul filtrarii;
e) [x] constrictia arteriolei eferente creste debitul filtrarii;
---------------------------------------------------------------------
765).
Punctajul: 10cs Constrictia arteriolei eferente care mentine constanta debitului de filtratie este produsa
de:
a) [x] angiotensina II;
b) [ ] concentratia scazuta a ionilor de sodiu si clor in ansa Henle;
c) [ ] concentratia marita a ionilor de sodiu si clor in ansa Henle;
d) [ ] debitul scazut al filtrarii glomerulare;
---------------------------------------------------------------------
766).
Punctajul: 10cs Cea mai mare cantitate de glucoză, care este filtrată la nivel glomerular, este
reabsorbită în:
a) [x] tubul contort proximal;
b) [ ] ramura descendentă a ansei Henle;
c) [ ] ramura ascendentă a ansei Henle;
d) [ ] tubul contort distal;
e) [ ] tubul colector;
---------------------------------------------------------------------
767).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulară este influenţată de:
a) [ ] sarcina osmotică a rinichiului;
b) [x] presiunea coloid-osmotică a plasmei;
+ -
c) [x] concentraţi ionilor de Na şi Cl оn lichidul tubular de la nivelul maculei densa;
d) [ ] concentraţia glucozei sanguine;
e) [ ] clearance-ul inulinei;
---------------------------------------------------------------------
768).
Punctajul: 10cm Stimularea simpaticului renal produce următoarele efecte:
a) [x] hipodiureza;
b) [x] scăderea presiunii efective de filtrare;
c) [ ] creşterea clearance-ului PAH;
d) [ ] creşterea clereance inulină;
e) [x] scăderea clereance inulină;
---------------------------------------------------------------------
769).
Punctajul: 10cm La indivizii dehidrataţi:
a) [ ] reabsorbţia cea mai mare de apă are loc la nivelulu tubului colector;
b) [x] creşte secreţia de renină;
c) [x] creşte concentraţia ureei plasmatice;
d) [ ] scade foarte mult filtrarea glomerulară;
e) [x] scade diureza;
---------------------------------------------------------------------
770).
Punctajul: 10cm Reabsorbţia glucozei:
a) [ ] este nelimitată;
b) [x] este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;
+
c) [x] se realizează în contrasport cu Na ;
d) [ ] necesită prezenţa insulinei;
e) [x] are loc la polul apical al nefrocitului;
---------------------------------------------------------------------
771).
Punctajul: 10cs În absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
a) [x] tubul proximal;
b) [ ] ansa Henle;
c) [ ] tubul distal;
d) [ ] tubul colector cortical;
e) [ ] tubul colector medular;
---------------------------------------------------------------------
772).
Punctajul: 10cs.Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul glomerular prin transport activ
la nivelul:
a) [ ] ansei Henle;
b) [x] tubului proximal;
c) [ ] tubului distal;
d) [ ] tubului colector;
e) [ ] pelvisului renal;
---------------------------------------------------------------------
773).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre renină sunt adevărate?
a) [ ] este secretată de celulele tubului proximal;
b) [ ] secreţia sa duce la pierderea de Na şi apă din plasmă;
c) [ ] secreţia sa este stimulată prin presiunea arterială crescută;
d) [x] converteşte angiotensinogenul la angiotensina I;
e) [ ] converteşte angiotensina I, la ahgiotensină II;
---------------------------------------------------------------------
774).
Punctajul: 10cs Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:
a) [ ] glomerulului;
b) [ ] tubului contort proximal;
c) [ ] porţiunii subţiri a ansei Henle;
d) [ ] porţiunii groase a ansei Henle;
e) [x] tubului distal şi colector cortical;
---------------------------------------------------------------------
775).
Punctajul: 10cm Rata reabsorbţiei de glucoză este determinată de:
a) [x] cantitatea filtrată;
b) [x] capacitatea de transport a celulelor;
c) [x] diferenţa între cantitatea filtrată şi rata de excreţie;
d) [ ] metabolizarea rapidă a glucozei;
e) [ ] insulină;
---------------------------------------------------------------------
776).
Punctajul: 10cs Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele epiteliale ale tubului contort
proximal este:
a) [ ] reabsorbţia activă a glucozei;
b) [ ] reabsorbţia activă a amoniacului;
+
c) [x] reabsorbţia activă a Na -ului;
d) [ ] hormonul antidiuretic;
e) [ ] presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;
---------------------------------------------------------------------
777).
Punctajul: 10cm Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a:
a) [ ] vasoconstricţiei arteriolei aferente;
b) [x] vasodilataţiei arteriolei aferente;
c) [ ] compresiei capsulei Bowman;
d) [x] hipoproteinemiei;
e) [ ] scăderea fluxului sanguin renal;
---------------------------------------------------------------------
778).
Punctajul: 10cs Creşterea potasemiei produce o creştere a:
a) [ ] secreţiei de renină;
b) [x] secreţiei de aldosteron;
c) [ ] secreţiei de hormon antidiuretic;
d) [ ] secreţiei de hormon natriuretic;
e) [ ] producţiei de angiotensină II;
---------------------------------------------------------------------
779).
Punctajul: 10cm Aldosteronul:
a) [ ] acţionează asupra unor receptori mambranari şi are ca mesager secund AMPc;
+ + +
b) [x] intervine оn eliminarea de ioni de K şi H оn tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na ;
c) [x] acţionează asupra unor receptori intracelulari şi are ca mesager secund ARNm;
+
d) [x] produce efecte la nivelul tubului cotort distal mărind permeabilitatea pentru Na ;
+
e) [ ] produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea pentru Na ;
---------------------------------------------------------------------
780).
Punctajul: 10cm Care din următorii hormoni acţionează asupra unor receptori bazo-laterali tubului şi au
ca mesager secund AMPc?
a) [x] parathoromonul;
b) [x] hormonul antidiuretic;
c) [ ] aldosteronul;
d) [ ] factorul natriuretic atrial;
e) [ ] angiotensina II;
---------------------------------------------------------------------
781).
Punctajul: 10cm Ce factori influenţează filtrarea glomerulară?
a) [x] permeabilitatea capilarelor glomerulare;
b) [x] suprafaţa de filtrare a nefronilor funcţionali;
c) [x] presiunea hidrostatică glomerulară;
d) [ ] presiunea coloidosmotică glomerulară;
e) [ ] presiunea coloidosmotică capsulară;
---------------------------------------------------------------------
782).
Punctajul: 10cm. Filtrarea glomerulară este afectată de modificările:
a) [x] presiunii hidrostatice glomerulare;
b) [x] presiunii hidrostatice capsulare;
c) [x] proteinemiei;
d) [ ] membranei filtrante;
e) [ ] încărcării electrice a porilor la trecerea particuleleor electronegative de dimensiuni mici;
---------------------------------------------------------------------
783).
Punctajul: 10cm Creşterile fiziologice ale diurezei sunt determinate de:
a) [ ] căldură;
b) [x] frig;
c) [ ] efort fizic;
d) [x] aportul hidric crescut;
e) [ ] numărul micţiunilor;
---------------------------------------------------------------------
784).
Punctajul: 10cm Sediul sintezei de eritropoetină la nivelul renal este în:
a) [ ] A.celulele mioepiteliale;
b) [x] B.celulele endoteliale;
c) [x] C.capilarele peritubulare din corticală;
d) [x] D.celulele hipoxice juxtaglomerulare;
e) [ ] E.celulele tubului colector;
---------------------------------------------------------------------
785).
Punctajul: 10cm Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă la secreţia de:
a) [x] endoteline;
b) [ ] catecolamine;
c) [x] kinine;
d) [ ] urokinază;
e) [x] prostaglandine;
---------------------------------------------------------------------
786).
Punctajul: 10cs Care din următoarele substanţe este secretată tubular?
a) [ ] sodiul;
b) [x] potasiul;
c) [ ] glucoza;
d) [ ] clorul;
e) [ ] inulina;
---------------------------------------------------------------------
787).
Punctajul: 10cs Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
a) [ ] vasoconstricţia arteriolei aferente;
b) [ ] vasoconstricţia arteriolei eferente;
c) [ ] creşterea presiunii în capsula Bowman;
d) [x] A şi C corecte;
---------------------------------------------------------------------
788).
Punctajul: 10cs Care este regiunea nefronului оn care debitul ultrafiltratului este maxim?
a) [x] capsula Bowman;
b) [ ] tubul contort proximal;
c) [ ] ansa Henle;
d) [ ] tubul contort distal;
e) [ ] tubul colector;
---------------------------------------------------------------------
789).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulară nu depinde de:
a) [ ] permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;
b) [ ] suprafaţa de filtrare;
c) [ ] presiunea efectivă de filtrare;
d) [x] transportul maxim tubular;
e) [x] schimburile оn contracurent din vasele recta;
---------------------------------------------------------------------
790).
Punctajul: 10cm Secretia hormonului antidiuretic este determinata de :
a) [x] cresterea concentratiei sodiului in lichdul extracelular;
b) [x] cresterea osmolaritatii care excita osmoreceptorii hipotalamici;
c) [ ] cresterea cantitatii de apa in organism;
d) [ ] scaderea cantitatii de potasiu in organism;
e) [ ] scaderea osmolaritatii;
---------------------------------------------------------------------
791).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentala:
a) [ ] segmentul toracic I;
b) [x] segmentul I-II cervical;
c) [ ] segmentul lombar IV;
d) [ ] segmentul toracic VIII;
e) [ ] segmentul lombar I;
---------------------------------------------------------------------
792).
Punctajul: 10cs De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:
a) [x] fotoreceptorii retinei;
b) [ ] urechei interne;
c) [ ] pielei;
d) [ ] muschilor;
e) [ ] tendoanelor;
---------------------------------------------------------------------
793).
Punctajul: 10cs De unde se incepe fascicolul Monakov:
a) [ ] scoarta emisferelor mari;
b) [ ] bulbul rahidian;
c) [x] nucleii rosii ai mezencefalului;
d) [ ] cerebel;
e) [ ] talamus;
---------------------------------------------------------------------
794).
Punctajul: 10cs De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:
a) [ ] de la receptorii retinei;
b) [x] de la receptorii urechei interne;
c) [ ] de la receptorii pielei;
d) [ ] de la proprioreceptorii muschilor;
e) [ ] de la termoreceptori;
---------------------------------------------------------------------
795).
Punctajul: 10cs Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal:
a) [x] pe celulele motore a coarnelor anterioare;
b) [ ] pe celulele coarnelor posterioare;
c) [ ] in ganglionii periferici;
d) [ ] pe neuronii intercalari;
e) [ ] in coarnele laterale;
---------------------------------------------------------------------
796).
Punctajul: 10cs Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral:
a) [ ] mai sus de talamii optici;
b) [x] sub nucleii rosii;
c) [ ] mai jos de bulbul rahidian;
d) [ ] mai sus de hipotalamus;
e) [ ] mai sus de ganglionii bazali;
---------------------------------------------------------------------
797).
Punctajul: 10cs Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare:
a) [ ] nucleelor nervului frenic;
b) [ ] nucleelor nervului facial;
c) [ ] nucleelor nervului trigemen;
d) [x] nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
e) [ ] nucleelor nervului vag;
---------------------------------------------------------------------
798).
Punctajul: 10cs Excitarea caror nuclee a hipotalamusului provoaca efecte simpatice:
a) [ ] ventromediale;
b) [ ] anterioare;
c) [x] posterioare;
d) [ ] ventrolaterale;
---------------------------------------------------------------------
799).
Punctajul: 10cm La ce duce excitarea locala a nucleelor posterioare a hipotalamusului;
a) [x] cresterea presiunii arteriale;
b) [ ] micsorarea temperaturii;
c) [x] marirea metabolismului;
d) [x] dilatarea pupilei;
---------------------------------------------------------------------
800).
Punctajul: 10cs Care functii sunt reglate de hipotalamus:
a) [ ] metabolismul hidrosalin;
b) [ ] metabolismul termic;
c) [ ] comportamentul alimentar;
d) [ ] comportarea sexuala;
---------------------------------------------------------------------
801).
Punctajul: 10cm Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale:
a) [x] hipotalamusul;
b) [x] scoarta emisferelor mari ;
c) [ ] talamusul;
d) [x] sistemul limbic;
e) [ ] ganglionii bazali;
---------------------------------------------------------------------
802).
Punctajul: 10cm In care portiuni ale creerului sunt localizati neuronii preganglionari parasimpatici:
a) [ ] diencefal;
b) [x] bulbul rahidian;
c) [ ] puntea lui Varoli;
d) [x] mezencefal;
e) [ ] cerebel---------------------------------------------------------------------
803).
Punctajul: 10cs In care portiuni ale maduvei spinarii sunt localizati neuronii preganglionari parasimpatici:
a) [x] sacrala;
b) [ ] toracala;
c) [ ] lombara;
d) [ ] cervicala superioara;
e) [ ] cervicala inferioara;
---------------------------------------------------------------------
804).
Punctajul: 10cm Unde sunt localizati neuronii preganglionari simpatici:
a) [ ] in coarnele anterioare ale maduvei spinarii;
b) [ ] in coarnele posterioare ale maduvei spinarii;
c) [x] in coarnele laterale ale segmentelor lombare;
d) [x] in coarnele laterale I-XII ale segmentelor toracale ale maduvei spinarii;
e) [ ] in portiunea cervicala a maduvei spinarii;
---------------------------------------------------------------------
805).
Punctajul: 10cm Care substanta este parasimpatomimetica si parasimpatolitica:
a) [ ] acetilcolina parasimpatolitica;
b) [x] atropina parasimpatolitica;
c) [ ] atropina parasimpatomimetica;
d) [x] acetilcolina parasimpatomimetica;
e) [ ] aminazina parasimpatomimetica;
---------------------------------------------------------------------
806).
Punctajul: 10cm Care substante sunt simpatomimetice:
b) [x] adrenalina;
c) [ ] aminazina;
d) [x] noradrenalina;
e) [ ] atropina;
---------------------------------------------------------------------
807).
Punctajul: 10cm Ce functie indeplineste talamusul:
a) [x] asociativa;
b) [x] sensora;
c) [x] activeaza cortexul cerebral.;
d) [ ] coordonarea miscarilor;
e) [ ] comportament alimentar;
---------------------------------------------------------------------
808).
Punctajul: 10cm Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii:
a) [x] fasciculul Goll si Burdach;
b) [x] fasciculul Gowers si Flechsig;
c) [x] spinotalamica ventrala;
d) [ ] fascicului Monakow;
e) [ ] fasciculul rubrospinal;
---------------------------------------------------------------------
809).
Punctajul: 10cm Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii:
a) [x] corticospinala;
b) [ ] cerebelo-spinala;
c) [x] rubrospinala;
d) [ ] Golea-Burdah;
e) [x] vestibulospinala;
---------------------------------------------------------------------
810).
Punctajul: 10cs Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian:
a) [ ] regleaza respiratia;
b) [ ] regleaza sistemul cardiovascular;
c) [ ] regeleza tonusul muscular;
d) [ ] regleaza deglutitia;
---------------------------------------------------------------------
811).
Punctajul: 10cm Numiti centrii bulbului rahidian:
a) [x] respirator;
b) [x] hemodinamic;
c) [x] digestiv;
d) [ ] foamei;
e) [ ] setei;
---------------------------------------------------------------------
812).
Punctajul: 10cs Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian:
a) [ ] motori si tonici (nucleele Deiters,Behterev,Schwalbe);
b) [ ] reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
c) [ ] masticatie;
d) [ ] deglutitie;
---------------------------------------------------------------------
813).
Punctajul: 10cm Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic:
a) [x] nuclei specifici (comutanti);
b) [ ] nuclei supraoptici;
c) [x] nuclei asociativi;
d) [x] nuclei nespecifici;
e) [ ] nucleul caudat;
---------------------------------------------------------------------
814).
Punctajul: 10cm Care formatiuni intra in componenta mezencefalului:
a) [ ] talamusul;
b) [ ] hipotalamusul;
c) [x] substanta neagra;
d) [x] coliculii cvadrigemeni;
e) [x] nucleii rosii;
---------------------------------------------------------------------
815).
Punctajul: 10cm Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca:
a) [ ] marire presiunii sangvine;
b) [ ] senzatia de satietate;
c) [x] eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
d) [x] scaderea frecventei cardiace;
e) [x] reglarea temperaturii corpului;
---------------------------------------------------------------------
816).
Punctajul: 10cm Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca:
a) [ ] eliberarea oxitocinei;
b) [ ] scaderea frecventei cardiace;
c) [x] reglarea temperaturii corpului;
d) [x] marirea presiunii sangvine;
e) [x] inhibitia motilitatll tractului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
817).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale cerebelului:
a) [x] regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;
b) [x] participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
c) [x] influenteaza asupra cortexului;
d) [ ] influenteaza asupra hipotalamusului;
e) [ ] influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;
---------------------------------------------------------------------
818).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare:
a) [x] stimuleaza cortexul cerebral;
b) [ ] inhiba cortexul cerebral;
c) [x] inhiba reflexele spinale motore;
d) [ ] stimuleaza musculatura neteda;
e) [x] stimuleaza reflexele spinale motore;
---------------------------------------------------------------------
819).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic:
a) [x] participa in mecanismele memoriei;
b) [x] regleaza comportamentul emotional;
c) [x] controleaza actiunile motivationale;
d) [ ] regleaza reflexele stato-kinetice;
---------------------------------------------------------------------
820).
Punctajul: 10cs Care sunt semnele clinice de lezare a cerebelului:
a) [ ] ataxia;
b) [ ] astazia;
c) [ ] atonia;
d) [ ] astenia;
---------------------------------------------------------------------
821).
Punctajul: 10cm Functiile hipotalamusului:
a) [x] este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
b) [x] control vegetativ si endocrin;
c) [x] asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
d) [ ] coordoneaza miscarile voluntare;
e) [ ] regleaza tonusul muscular;
---------------------------------------------------------------------
822).
Punctajul: 10cm Manifestarile specifice a socului spinal sunt:
a) [x] scaderea brusca a tensiunii arteriale;
b) [x] blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati;
c) [x] reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate;
d) [ ] tensiunea arteriala nu se modifica;
e) [ ] tonusul muschilor scheletali nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
823).
Punctajul: 10cm Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt:
a) [x] reactia pozitiva de sustinere a pozei;
b) [x] reflexul de pasire ritmica;
c) [x] reflexul de galop;
d) [ ] reflexul de mictiune;
e) [ ] reflexele stato-kinetice;
---------------------------------------------------------------------
824).
Punctajul: 10cs Cauza socului spinal este:
a) [ ] blocarea centrelor spinale provocate de trauma;
b) [ ] inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii;
c) [x] intreruperea legaturii cu centrele supraiacente;
---------------------------------------------------------------------
825).
Punctajul: 10cm Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:
a) [ ] impulsatia aferenta marita;
b) [x] lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului;
c) [ ] influenta excitatoare a formatiei reticulare;
d) [x] marirea excitabilitatii centrelor spinale;
---------------------------------------------------------------------
826).
Punctajul: 10cm Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in:
a) [x] mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale;
b) [x] comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului;
c) [x] comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului;
d) [ ] controlul miscarilor voluntare;
---------------------------------------------------------------------
827).
Punctajul: 10cs Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea
animalului este:
a) [ ] sub bulbul rahidian;
b) [ ] intre segmentele cervicaqle 1-2;
c) [x] mai jos de segmentul 3-5 cervical;
d) [ ] intre ultimul segment cervical si primul toracal;
---------------------------------------------------------------------
828).
Punctajul: 10cm Cerebelul asigura:
a) [x] supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
b) [x] ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modelede miscare in special ale extremitatilor distale ale
c) [ ] termoreglarea;
d) [ ] reglarea metabolismului hidrosalin;
---------------------------------------------------------------------
829).
Punctajul: 10cs Semnele clinice la lezarea cerebelului sunt:
a) [ ] dizartria;
b) [ ] adiadocokinezia;
c) [ ] tremorul intentional;
d) [ ] nistagmusul;
---------------------------------------------------------------------
830).
Punctajul: 10cm Rolul ganglionilor bazali:
a) [x] participa in reglarea activitatilor motorii complexe;

b) [x] implicarea in executarea miscarilor invatate;
c) [x] controlul miscarilor fine;
d) [ ] participa la formarea memoriei de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
831).
Punctajul: 10cm Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:
a) [x] atetoza;
b) [x] boala Parkinson;
c) [x] corea Huntington;
d) [ ] regiditatea de decerebrare;
e) [ ] agnozia;
---------------------------------------------------------------------
832).
Punctajul: 10cs Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:
a) [ ] stimularea fibrelor aferente A α; de la nivelul fusului neuromuscular;
b) [x] distrugerea nucleelor vestibulari (in special Dieters);
c) [ ] transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
d) [ ] stimularea motoneuronilor α;
e) [ ] stimularea motoneuronilor γ;
---------------------------------------------------------------------
833).
Punctajul: 10cs Nucleii bazali :
a) [ ] reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate;
b) [ ] intervin оn reglarea tonusului, posturii, echilibrului;
c) [ ] intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă;
d) [ ] intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu;
e) [x] toate răspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
834).
Punctajul: 10cm Reflexul monosinaptic necesită următoarele elemente cu excepţia:
a) [x] organului tendos Golgi;
b) [ ] aferenţelor musculare din grupa A ? de tip Ia, de la receptorii primari ai fusului neuromuscular;
c) [x] aferenţelor musculare din grupa A ? de tip Ib,de la receptorii tendinosi Golgi;
d) [ ] motoneuronilor α;
e) [ ] acetilcolinei;
---------------------------------------------------------------------
835).
Punctajul: 10cm Care din următoarele asocieri sunt incorecte?
a) [ ] reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
b) [ ] reflex miotatic - monosinaptic;
c) [ ] reflex de extensie simplă - multisinaptic,
d) [x] circuit Renshaw - adrenalină;
e) [x] reflex rotulian - reflex polisinaptic;
---------------------------------------------------------------------
836).
Punctajul: 10cm Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:
a) [ ] segmentar
b) [x] intersegmentar;
c) [ ] suprasegmentar;
d) [x] polisinaptic;
e) [ ] monosinaptic;
---------------------------------------------------------------------
837).
Punctajul: 10cs Fibrele de la gama -motoneuroni:
a) [ ] inervează motoneuronii spinali,
b) [ ] sunt insensibile la întinderea pasivă;
c) [ ] sunt o clasă de fibre cu diametru cel mai mare;
d) [x] nu inervează fibrele musculare extrafusale,
---------------------------------------------------------------------
838).
Punctajul: 10cm Un motoneuron α:
a) [ ] Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale;
b) [ ] inervează o singură fibră musculară;
c) [x] face parte din calea finală comună;
d) [x] inervează fibrele musculare extrafuzale;
---------------------------------------------------------------------
839).
Punctajul: 10cs Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia :
a) [ ] corticale;
b) [ ] bulbo-ponto-mezencefalice;
c) [ ] cerebeloase;
d) [ ] hipotalamice, limbice şi corticale;
e) [x] hipofizare;
---------------------------------------------------------------------
840).
Punctajul: 10сm Arcul reflex simpatic diferă de cel somatic astfel :
a) [ ] calea eferenta simpatica este alcatuita de un neuron ;
b) [x] calea eferenta simpatica este alcatuita din doi neuroni;
c) [ ] centrul simpatic este situat in coarnele anterioare;
d) [x] centrul simpatic este situat in coarnele laterale;
e) [ ] axonii simpatici trec in nervii spinali prin radacina posterioara;
---------------------------------------------------------------------
841).
Punctajul: 10cm .Neuronii preganglionari simpatici fac sinapsa cu neuronii postganglionari:
a) [x] in ganglionul lantului simpatic in care au ajuns;
b) [x] fac sinapse in alt ganglion a lantului simpatic;
c) [x] poate trece prin lant si face sinapsa in ganglionii prevertebrali;
d) [ ] fac sinapse in organul efector cu ganglionii intramurali;
---------------------------------------------------------------------
842).
Punctajul: 10сs Fibrele preganglionare sunt de tip :
a) [ ] A;
b) [x] B;
c) [ ] C;
d) [ ] amielinice;
e) [ ] E. toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
843).
Punctajul: 10сs Fibrele postganglionare sunt de tip:
a) [ ] A;
b) [ ] B;
c) [x] C;
d) [ ] mielinice;
---------------------------------------------------------------------
844).
Punctajul: 10сs Neuronii simpatici postganglionari care ajung la glandele sudoripare si muschii
piloerectori sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] serotoninergici;
d) [ ] dopaminergici;
e) [ ] histaminergici;
---------------------------------------------------------------------
845).
Punctajul: 10cs Toate procesele enumerate apar la excitarea sistemului nervos simpatic cu exceptia:
a) [ ] inhibitia peristaltismului;
b) [ ] contractia muschiului radial al irisului;
c) [ ] secretia reninei;
d) [x] secretia insulinei;
e) [ ] dilatarea vaselor coronariene;
---------------------------------------------------------------------
846).
Punctajul: 10cs Neuronii simpatici preganglionari sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] dopaminergici;
d) [ ] serotoninergici;
e) [ ] histaminergici;
---------------------------------------------------------------------
847).
Punctajul: 10cs Neuronii simpatici postganglionari sunt:
a) [x] adrenergici;
b) [ ] colinergici;
e) [ ] purinergici;
---------------------------------------------------------------------
848).
Punctajul: 10cs Neuronii parasimpatici preganglionarai sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
e) [ ] purinergici;
---------------------------------------------------------------------
849).
Punctajul: 10cm Receptorii colinergici sunt:
a) [ ] alfa ;
b) [x] muscarinici;
c) [ ] beta;
d) [x] nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
850).
Punctajul: 10cm Receptorii adrenergici sunt de tip:
a) [ ] muscarinici;
b) [x] alfa;
c) [ ] nicotinici;
d) [x] beta;
---------------------------------------------------------------------
851).
Punctajul: 10cm Receptorii muscarinici se gasesc in:
a) [x] toate celulele efectoare stimulate de neuronii postganglionari a sistemului nervos parasimpatic;
b) [ ] la nivelul sinapselor dintre neuronii pre si postganglionari simpatici ;
c) [ ] fibrele musculare scheletice la nivelul sinapsei neuromusculare;
d) [x] in celulele stimulate de neuronii colinergici postganglionari a sistemului nervos simpatic;
e) [ ] in glandele sudoripare;
---------------------------------------------------------------------
852).
Punctajul: 10cm Stimularea nervului simpatic provoacă:
a) [x] contracta fibrele radiale ale irisului si dilata pupila;
b) [ ] contractă muschii circulari ai irisului si micsoreaza diametrul pupilei;
c) [x] produce o secretie concentrata a celulelor glandulare;
d) [x] produce contractia vaselor sangvine care iriga glandele;
e) [ ] mareste eliminarea secretului concentrat a celulelor glandulare;
---------------------------------------------------------------------
853).
Punctajul: 10cm Stimularea simpaticului:
a) [x] mareste forta contractiei miocardului si ritmul contractiilor inimii;
b) [ ] micsoreaza forta contractiei miocardului si ritmul contractiilor;
c) [x] contracta vasele sangvine din viscerele abdominale si din piele!
d) [ ] dilata vasele sangvine din viscerele abdominale si din piele;
e) [x] mareste forta de propulsie a sangelui de catre inima si rezistenta la flux;
---------------------------------------------------------------------
854).
a) [ ] provoaca o scadere a secretiei sudorii;
b) [x] provoaca o secretie abundenta a sudorii;
c) [x] dilata bronhiile;
d) [ ] constricta bronhiile;
e) [x] scade peristaltismul si tonusul intestinal;
---------------------------------------------------------------------
855).
a) [x] constricta sfincterii (piloric,vezicii biliare,vezicii urinare);
b) [ ] relaxeaza sfincterii (piloric,vezicii biliare ,vezicii urinare);
c) [x] mareste viteza de coagulare a sangelui;
d) [x] mareste metabolismul bazal;
e) [ ] scade metabolismul bazal;
---------------------------------------------------------------------
856).
Punctajul: 10cm Stimularea parasimpaticului :
a) [x] provoaca constrictia pupilei (mioza);
b) [ ] provoaca dilatarea pupilei (midriaz);
c) [x] provoaca secretia abundenta a sucurilor digestive;
d) [ ] micsoreaza secretia sucurilor digestive;
e) [x] provoaca constrictia bronhiilor;
---------------------------------------------------------------------
857).
Punctajul: 10сm Stimularea parasimpaticului:
a) [x] mareste peristaltismul si tonusul intestinal;
b) [ ] micsoreaza peristaltismul si tonusul intestinal;
c) [x] relaxeaza sfincterii (piloric,vezicii biliare,vezicii urinare);
d) [x] provoaca constrictia muschiului detrusor;
e) [ ] provoaca relexarea muschiului detrusor;
---------------------------------------------------------------------
858).
Punctajul: 10cm Raspunsul simpatic la stresul fizic sau intelectual este:
a) [x] cresterea presiunii arteriale;
b) [x] cresterea glicolizei hepatice si musculare;
c) [ ] reducerea glicolizei hepatice si musculare;
d) [x] cresterea vitezei coagularii sangelui;
e) [ ] scaderea ratei metabolismului celular;.
---------------------------------------------------------------------
859).
Punctajul: 10cs Care din reflexele vegetative sunt aplicate in medicina pentru aprecierea starii
sistemului nervos vegetativ:
a) [ ] reflexul Danini-Asner;
b) [ ] reflexul cardio-respirator (aritmia respiratorie);
c) [ ] reactia ortostatica;
d) [ ] dermografizmul;
e) [x] toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
860).
Punctajul: 10cs Care din reflexele vegetative sunt aplicate in medicina pentru aprecierea starii
sistemului nervos vegetativ:
a) [ ] reflexul Danini-Asner;
b) [ ] reflexul cardio-respirator (aritmia respiratorie);
c) [ ] reactia ortostatica;
d) [ ] dermografizmul;
---------------------------------------------------------------------
861).
Punctajul: 10cs Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz :
a) [x] sunt fibre de tip A α ;
b) [ ] sunt fibre de tip A β;
c) [ ] sunt fibre de tip C ;
d) [ ] sunt fibre de tip B ;
e) [ ] toate variantele corecte ;
---------------------------------------------------------------------
862).
Punctajul: 10cm Reflexele medulare segmentare sunt :
a) [ ] reflexul de ascensor;
b) [ ] reflexul de redresare;
c) [x] reflexul de flexie;
d) [x] reflexul de flexie si extensie incrucisata;
e) [x] reflexul de extensie;
---------------------------------------------------------------------
863).
Punctajul: 10cs .Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării:
a) [ ] in regiunea prepontin-intercolicular;
b) [ ] sub trunchiul cerebral la nivelul C1;
c) [x] mai jos de nivelul C4;
d) [ ] subtalamic;
e) [ ] superior maduvei spinarii;
---------------------------------------------------------------------
864).
Punctajul: 10cm Animalul decerebrat:
a) [x] prezinta rigiditate de decerebrare;
b) [ ] este animal spinal;
c) [ ] se obtine prin sectiunea la nivelul suprarubric;
d) [ ] este animal mezencefalic;
e) [x] se obtine prin sectiunea la nivel intercolicular infrarubric;
---------------------------------------------------------------------
865).
Punctajul: 10cs Sistemul limbic intervine in :
a) [ ] organizarea tipurilor de comportament;
b) [ ] controlul functiilor vegetative/endocrine;
c) [ ] durere, invatare, olfactie;
d) [ ] mentinerea ritmurilor biologice;
---------------------------------------------------------------------
866).
Punctajul: 10cs In timpul unei miscari voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite
sistemului nervos central informatii despre:
a) [ ] lungimea muschiului ;
b) [ ] intensitatea miscarilor;
c) [ ] irigatia muschiului;
d) [x] tensiunea dezvoltata in muschi la inceputul miscarii;
e) [ ] modificarile unghiului articulatiilor in miscare;
---------------------------------------------------------------------
867).
Punctajul: 10cs Fusul neuromuscular Kuhne :
a) [ ] contine proprioceptori;
b) [ ] fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
c) [ ] contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
d) [ ] contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
---------------------------------------------------------------------
868).
Punctajul: 10cm Cerebelul este important in controlul :
a) [x] coordonarii miscarilor succesive;
b) [ ] emotiilor;
c) [x] miscarilor rapide preprogramate;
d) [x] mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
---------------------------------------------------------------------
869).
Punctajul: 10cs β-adrenoreceptorii activeaza proteinele G, care la rindul lor activeaza:
a) [x] adenilat ciclaza;
b) [ ] protein kinaza A;
c) [ ] protein kinaza C;
d) [ ] calmodulina;
e) [ ] fosfolipaza C;
---------------------------------------------------------------------
870).
Punctajul: 10cs Noradrenalina determina contractia musculaturii netede din :
a) [ ] bronhiole;
b) [ ] muschiul erector al firului de par;
c) [ ] intestin;
d) [x] arteriole;
e) [ ] corpul ciliar;
---------------------------------------------------------------------
871).
Punctajul: 10cs Hipotalamusul nu este cel mai putin implicat in reglarea:
a) [ ] aportului de apa;
b) [ ] temperaturii;
c) [ ] osmolaritatii urinei;
d) [x] contractia musculaturii scheletice;
e) [ ] comportamentului emotional;
---------------------------------------------------------------------
872).
Punctajul: 10cm Neuronii simpatici:
a) [ ] care inerveaza medulosuprarenala sunt postganglionari;
b) [ ] care produc noradrenalina sunt preganglionari;
c) [ ] pot elibera la nivelul organelor efectoare, GABA;
d) [x] elibereaza noradrenalina care isi exercita actiunea la nivelul organelor efectoare, prin activarea
a doua categorii de receptori α (α 1 si α 2 ) β (β 1 si β2 );
e) [x] actioneaza la nivelul inimii, prin intermediul receptorilor β1, si determina cresterea frecventei si
fortei de contraactie;
---------------------------------------------------------------------
873).
Punctajul: 10cs Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o;
a) [ ] leziune cerebeloasa;
b) [x] leziune a nucleilor bazali;
c) [ ] leziune talamica;
d) [ ] leziune hipotalamica;
e) [ ] E.leziune a cortexului cerebral;
---------------------------------------------------------------------
874).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul
caudat si substanta neagra, scad in concentratie in boala lui Parkinson?
b) [x] dopamina;
c) [ ] histamina;
d) [ ] GABA;
e) [ ] melatonina;
---------------------------------------------------------------------
875).
Punctajul: 10cm Care sunt elementele comune in organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic si
parasimpatic?
a) [ ] lungimea fibrelor preganglionare;
b) [x] neuromediatia la nivel ganglionar;
c) [x] receptorul nicotinic la nivel ganglionar;
d) [x] centrii superiori localizati in hipotalamus;
e) [ ] originea fibrelor preganglionare;
---------------------------------------------------------------------
876).
Punctajul: 10cm Receptorii nicotinici se gasesc:
a) [x] la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici;
b) [x] la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici;
c) [x] la nivelul jonctiunelor neuromusculare scheletice;
d) [ ] оn organele efectoare viscerale;
e) [ ] glandele sudoripare;
---------------------------------------------------------------------
877).
Punctajul: 10cs Acetilcolina intervine in neuromediatie la urmatoarele nivele:
a) [ ] sinapsele neuroneuronale din ganglionii simpatici;
b) [ ] sinapsele neuroneuronale din ganglionii parasimpatici;
c) [ ] sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice;
d) [ ] sinapsele terminale, neuroefectoare somatice;
---------------------------------------------------------------------
878).
Punctajul: 10cm Transmiterea sinaptica in ganglionii simpatici:
a) [ ] este electrica;
b) [x] implica eliberarea de acetilcolina;
c) [ ] este mediata de receptorii adrenergici in exclusivitate;
d) [ ] implica receptorii muscarinici;
e) [x] implica receptorii nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
879).
Punctajul: 10cm Care receptori pot fi activati prin acetilcolina:
a) [ ] Receptorii α1 si α2 - adrenergici;
b) [ ] receptorii β1- adrenergici;
c) [ ] receptorii β 2- adrenergici;
d) [x] receptorii nicotinici ;
e) [x] receptorii muscarinici;
---------------------------------------------------------------------
880).
Punctajul: 10cm Precizati asocierile incorecte:
a) [ ] reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
b) [x] reflex bineuronal - reflex de flexie;
c) [ ] reflex monosinaptic - reflex miotatic;
d) [ ] reflex neconditionat - reflex innascut;
e) [x] reflex vegetativ - reflex de clipire;
---------------------------------------------------------------------
881).
Punctajul: 10cs Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel :
a) [ ] trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare);
b) [ ] este originea tractului rrubrospinal;
c) [ ] este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
d) [ ] este originea tracturilor vestibulospinal lateral si testospinal;
---------------------------------------------------------------------
882).
Punctajul: 10cm Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este;
a) [x] dopaminergica;
b) [x] GABA-ergica;
c) [x] colinergica;
d) [ ] noradrenergica, serotoninergica;
e) [ ] enkefalinergica si prin substanta P;
---------------------------------------------------------------------
883).
Punctajul: 10cs Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia:
a) [ ] memoriei;
b) [ ] emotivitatii;
c) [x] controlul motor al pozitiei;
d) [ ] reglarii comportamentului;
e) [ ] olfactiei;
---------------------------------------------------------------------
884).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos?
a) [x] celulele Purkinje;
b) [ ] celulele granulare;
c) [ ] celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
d) [ ] celulele stelate externe;
e) [ ] celulele spinotalamice;
---------------------------------------------------------------------
885).
Punctajul: 10cm Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:
a) [ ] facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi;
b) [ ] contractia musculaturii antagoniste;
c) [x] reflexul tendinos Golgi;
d) [x] inhibarea motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
e) [ ] inhibitia reciproca;
---------------------------------------------------------------------
886).
Punctajul: 10cs Organul tendinos Golgi este localizat in:
a) [ ] fibrele musculare intrafusale;
b) [x] tendon;
c) [ ] articulatii;
d) [ ] tegument;
---------------------------------------------------------------------
887).
Punctajul: 10cs Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia faptului
ca:
a) [x] sunt reflexe monosinaptice;
b) [ ] arcul reflex este multineuronal;
c) [ ] cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
d) [ ] sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si durerosi;
e) [ ] neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali;
---------------------------------------------------------------------
888).
Punctajul: 10cm Urmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu
exceeptia faptului ca:
a) [x] motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
b) [x] sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza;
c) [ ] sunt fixate la un capat de tendoane;
d) [ ] semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
e) [ ] semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului;
---------------------------------------------------------------------
889).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali?
a) [ ] tremor de repaus;
b) [ ] tulburari de tonus de tip hipertonic;
c) [ ] miscari involuntare atetozice si coreice;
d) [ ] balismul si hemibalismul;
e) [x] toate raspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
890).
Punctajul: 10cs Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic:
a) [ ] se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor;
b) [ ] poate implica postdescarcarea;
c) [ ] rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
d) [ ] poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare;
---------------------------------------------------------------------
891).
Punctajul: 10cs Un medicament, care dilata pupila si simultan blocheaza acomodarea cristalinului,
a) [ ] stimuleaza receptorii adrenergici;
b) [ ] blochiaza receptorii adrenergici;
c) [ ] stimuleaza receptorii colinergici muscarinici;
d) [x] blocheaza receptorii colinergici muscarinici;
e) [ ] stimuleaza receptorii colinergici nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
892).
Punctajul: 10cs Functia primara a ganglionilor bazali este:
a) [ ] integrarea senzoriala;
b) [ ] memoria de scurta durata;
c) [x] planificarea miscarii voluntare;
d) [ ] controlul neuroendocrin;
e) [ ] somnul lent;
---------------------------------------------------------------------
893).
Capitol: ANALIZATORII m.g.
Punctajul: 10cs Modificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial
poarta numele de:
a) [ ] potential de actiune;
b) [ ] potential postsinaptic de excitatie;
c) [ ] potential vestigial;
d) [x] potential de receptor;
---------------------------------------------------------------------
894).
Punctajul: 10cs Alegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici:
a) [ ] efectele radiatiei electromagnetice;
b) [x] deformarea mecanica a receptorului;
c) [ ] modificarea temperaturii membranei receptorilor;
d) [ ] aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului;
---------------------------------------------------------------------
895).
Punctajul: 10cs Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa:
a) [ ] serotinina;
c) [x] bradichinina;
d) [ ] histamina;
e) [ ] ioni de potasiu;
---------------------------------------------------------------------
896).
Punctajul: 10cs Sistemul opioid al creerului:
a) [ ] este calea de transmitere a durerii viscerale;
b) [x] face parte din sistemul de analgezie a creierului;
c) [ ] percepe durerea acuta;
d) [ ] asigura aparitia durerii referite;
---------------------------------------------------------------------
897).
Punctajul: 10cs Alegeti pentru senzatia gustativa primara de amar-tipurile de substante chimice care
determina aceasta senzatie:
a) [x] substante organice cu lant lung ce contin azot; alcoloizi;
b) [ ] saruri ionizate;
c) [ ] acizi;
d) [ ] alcooli, aminoacizi, aldehide;
e) [ ] baze;
---------------------------------------------------------------------
898).
Punctajul: 10cs .Semnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin nervii cranieni
enumerati mai jos:
a) [ ] nervul lingual;
b) [ ] nervul facial;
c) [ ] nervul vag;
d) [ ] nervul glosofaringian;
---------------------------------------------------------------------
899).
Punctajul: 10cs Care suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie:
a) [x] suprafata anterioara a corneei;
b) [ ] suprafata posterioara a corneei;
c) [ ] suprafata anterioara a cristalinului;
d) [ ] suprafata posterioara a cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
900).
Punctajul: 10cs Controlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de:
a) [ ] sistemul nervos simpatic;
b) [ ] sistemul nervos somatic;
c) [x] sistemul nervos parasimpatic;
d) [ ] mecanisme hormonale;
---------------------------------------------------------------------
901).
Punctajul: 10cs Presbiopia apare in rezultatul :
a) [ ] alungirii globului ocular;
b) [x] scaderii elasticitatii cristalinului;
c) [ ] cresterii tensiunii intraoculare;
d) [ ] dereglarii inervatiei muschiului ciliar;
---------------------------------------------------------------------
902).
Punctajul: 10cs Cataracta se manifesta prin :
a) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
b) [ ] modificarea curburii corneei;
c) [ ] alungirea globului ocular;
d) [ ] dereglarea inervatiei m.ciliar;
e) [x] opacifierea cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
903).
Punctajul: 10cs Pentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la
distanta de:
a) [ ] 20m;
b) [ ] 8m;
c) [ ] 15m;
d) [x] 5m;
e) [ ] 2m;
---------------------------------------------------------------------
904).
Punctajul: 10cs Corectia astigmatismului poate fi efectuata:
a) [ ] cu lentile concave;
b) [ ] prin indepartarea chirurgicala a cristalinului;
c) [x] cu lentile cilindrice;
d) [ ] folosind preparate farmacologice;
e) [ ] cu lentile convexe;
---------------------------------------------------------------------
905).
Punctajul: 10cs Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:
a) [ ] muschii ciliari;
b) [ ] cristalinul;
c) [ ] retina;
d) [ ] irisul;
e) [x] procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
---------------------------------------------------------------------
906).
Punctajul: 10csCum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie:
a) [ ] se indeparteaza;
b) [x] se apropie;
c) [ ] nu se modifica;
d) [ ] se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
---------------------------------------------------------------------
907).
Punctajul: 10cs Cum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie:
a) [ ] nu se modifica;
b) [x] se indeparteaza;
c) [ ] se apropie;
d) [ ] se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:
---------------------------------------------------------------------
908).
Punctajul: 10cs .Substanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste:
a) [ ] melanina;
b) [ ] iodopsina;
c) [x] rodopsina;
d) [ ] fotopsina;
---------------------------------------------------------------------
909).
Punctajul: 10cs Care este cauza hemeralopiei(orbire nocturna):
a) [ ] insuficienta enzimei retinal -izomeraza;
b) [ ] opacifierea cristalinului;
c) [ ] dereglarea vascularizarii retinei;
d) [ ] lipsa pigmentului melanina;
e) [x] insuficienta severa de vitamina A;
---------------------------------------------------------------------
910).
Punctajul: 10cs Care este rolul guanozin-monofosfatului ciclic(GMPc) in generarea potentialului
receptor din bastonase:
a) [ ] participa la scindarea rodopsinei;
b) [x] distrugerea GMPc provoaca inchiderea canalelor de sodiu;
c) [ ] distrugerea GMPc provoaca deschiderea canalelor de sodiu;
d) [ ] mareste influxul ionilor de Na+;
---------------------------------------------------------------------
911).
Punctajul: 10cs Sistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de:
a) [ ] cantitatea pigmentului melanina;
b) [ ] viteza de scindare a rodopsinei;
c) [x] proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;
d) [ ] intensitatea fluxului de lumina;
---------------------------------------------------------------------
912).
Punctajul: 10cs Care este cauza defectelor vederii color:
a) [ ] insuficienta rodopsinei;
b) [ ] lipsa bastonaselor;
c) [x] lipsa diferitor tipuri de conuri;
d) [ ] insuficienta de melanina;
---------------------------------------------------------------------
913).
Punctajul: 10cs Care tip de celule nu face parte din celulele retinei:
a) [ ] celule orizontale;
b) [x] celule ciliate externe;
c) [ ] celule amacrine;
d) [ ] celule bipolare;
e) [ ] celule ganglionare;
---------------------------------------------------------------------
914).
Punctajul: 10cs Disparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de:
a) [ ] presbiopie;
b) [ ] acromazie;
c) [ ] astigmatism;
d) [ ] miopie;
e) [x] hemianopsie;
---------------------------------------------------------------------
915).
Punctajul: 10cs Hemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit:
a) [ ] prin nervul optic drept;
b) [ ] prin nervul optic sting;
c) [x] prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
d) [ ] prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
---------------------------------------------------------------------
916).
Punctajul: 10cs Hemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit:
a) [ ] prin nervul optic stang;
b) [ ] prin nervul optic drept;
c) [ ] prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
d) [x] prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
---------------------------------------------------------------------
917).
Punctajul: 10cs Ce numim anizocorie:
a) [ ] Anomalie a refractiei ochiului;
b) [ ] dereglarea vederii cromatice;
c) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
d) [x] diametrul diferit al pupilelor;
e) [ ] dereglarea acomodarii;
---------------------------------------------------------------------
918).
Punctajul: 10cs Care din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie:
a) [x] membrana vestibulara;
b) [ ] ciocanul;
c) [ ] scarita;
d) [ ] nicovala;
e) [ ] m. tensor al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
919).
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de protejare a urechii de zgomotele nocive:
a) [ ] relaxarea m.tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice;
b) [ ] inhibitia celulelor cu cili;
c) [ ] relaxarea m.scaritei;
d) [ ] extinderea reflexa a membranei bazilare;
e) [x] contractia reflexa a m.stapedius si tensor al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
920).
Punctajul: 10cs Cum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator:
a) [ ] nu se modifica;
b) [ ] se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
c) [ ] apare surditatea totala;
d) [x] scade esential;
---------------------------------------------------------------------
921).
Punctajul: 10cs Ce numim helicotrema:
a) [ ] membrana pe care se gasesc receptorii auditivi;
b) [x] orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
c) [ ] orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie;
d) [ ] orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara;
e) [ ] membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
---------------------------------------------------------------------
922).
Punctajul: 10cs Care nervi cranieni nu inerveaza muschii extraoculari ai ochiului:
a) [ ] perechea III;
b) [ ] perechea IV;
c) [ ] perechea VI;
d) [x] perecheaVII;
---------------------------------------------------------------------
923).
Punctajul: 10cs Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete
cu frecventa
inalta:
a) [x] segmentul de la baza cohleei;
b) [ ] segmentul mediu;
c) [ ] segmentul distal;
---------------------------------------------------------------------
924).
Punctajul: 10cs Cum sistemul nervos determina diferite frecvente sonore:
a) [ ] analizind amplitudinea oscilatiilor membranei timpanice;
b) [ ] analizind modificarilede concentratie a ionilor din endolimfa;
c) [ ] determinind locul unde membrana bazilara este cel mai mult stimulata;
d) [ ] prin analiza frecventei sunetului de catre unele harti tonotopice ale cortexului auditiv;
---------------------------------------------------------------------
925).
Punctajul: 10cs O persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de
frecventa:
a) [ ] 5000-8000 Hz;
b) [ ] 500-3000 Hz;
c) [ ] 200-5000 Hz;
d) [ ] 500-10000 Hz;
e) [x] 20-20000 Hz;
---------------------------------------------------------------------
926).
Punctajul: 10cs Care din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea de arii de asociatie:
a) [ ] aria limbica;
b) [ ] aria Wernicke;
c) [x] aria somatosenzitiva;
d) [ ] aria prefrontala;
e) [ ] aria lui Broca
---------------------------------------------------------------------
927).
Punctajul: 10cs Care este functia de baza a ariei lui Broca:
a) [ ] analiza senzatiilor auditive;
b) [ ] controleaza miscarile voluntare ale corpului;
c) [ ] este responsabila de emotii si motivatii;
d) [x] este raspunzatoare de formarea cuvintelor;
---------------------------------------------------------------------
928).
Punctajul: 10cs Lezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:
a) [x] aria Broca;
b) [ ] aria limbica de asociatie;
c) [ ] aria Wernicke;
d) [ ] aria vizuala secundara;
e) [ ] aria prefrontala de asociatie;
---------------------------------------------------------------------
929).
Punctajul: 10cs Care este functia majora a ariei Wernicke:
a) [ ] analiza informatiei vizuale;
b) [ ] analiza informatiei auditive;
c) [ ] formarea cuvintelor;
d) [x] intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
e) [ ] e responsabila de compartament;
---------------------------------------------------------------------
930).
Punctajul: 10cs Prin ce se caracterizeaza afazia auditiva:
a) [ ] incapacitatea de a vorbi;
b) [ ] surditate;
c) [x] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
d) [ ] afectarea receptorilor auditivi;
---------------------------------------------------------------------
931).
Punctajul: 10cs Care structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de
scurta durata
in memoria de lunga durata:
a) [ ] nucleul supraoptic a hipotalamusului;
b) [ ] hipofiza;
c) [ ] cerebelul;
d) [ ] ganglionii bazali;
e) [x] hipocampul;
---------------------------------------------------------------------
932).
Punctajul: 10cs Ce dereglari survin la exterparea hipocampului:
a) [ ] tremor intentionat;
b) [ ] dereglarea perceperii culorilor;
c) [ ] dizartrie;
d) [x] amnezie anterograda;
e) [ ] amnezie retrograda;
---------------------------------------------------------------------
933).
Punctajul: 10cs Circulatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal(circuit reverberant)
este un mecanism al memoriei:
a) [ ] tertiare;
b) [ ] de lunga durata;
c) [ ] senzoriale;
d) [x] de scurta durata;
---------------------------------------------------------------------
934).
Punctajul: 10cm Modificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei:
a) [ ] senzoriale;
b) [ ] de scurta durata;
c) [x] tertiare;
d) [x] de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
935).
Punctajul: 10cs Amnezia retrograda se caracterizeaza prin:
a) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
b) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
c) [x] incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
d) [ ] incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
936).
Punctajul: 10cs Care trasaturi nu sant caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
a) [ ] micsorarea tonosului muscular;
b) [ ] scaderea metabolismului bazal;
c) [ ] scaderea presiunii sangvine;
d) [x] miscari rapide a globilor oculari;
---------------------------------------------------------------------
937).
Punctajul: 10cs Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul paradoxal:
a) [ ] visele;
b) [ ] frecventa cardiaca neregulata;
c) [ ] miscari rapide ale globilor oculari;
d) [x] metabolismul total al creierului scade;
e) [ ] miscari musculare neregulate;
---------------------------------------------------------------------
938).
Punctajul: 10cs Care din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in
a) [ ] noradrenalina;
c) [ ] glicina;
d) [ ] dopamina;
e) [x] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
939).
Punctajul: 10cm Stimularea caror arii specifice din creier poate produce un somn asemanator somnului
natural:
a) [x] nucleii rafeului;
b) [ ] hipocampul;
c) [x] nucleii tractului solitar;
d) [ ] aria excitatoare a trunchiului cerebral;
---------------------------------------------------------------------
940).
Punctajul: 10cs La ce modificari ale somnului poate conduce lezarea nucleilor rafeului:
a) [ ] la cresterea duratei somnului ortodoxal;
b) [ ] la cresterea duratei somnului paradoxal;
c) [x] la o stare de veghe continua;
d) [ ] o stare de somnolenta;
---------------------------------------------------------------------
941).
Punctajul: 10 cs Enumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali :
a) [ ] mecanoreceptori;
b) [ ] termoreceptori;
c) [ ] nociceptori;
d) [ ] chemoreceptori;
---------------------------------------------------------------------
942).
Punctajul: 10cm Care sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice
ale corpului:
a) [ ] tractul rubrospinal;
b) [x] sistemul lemniscal dorsal;
c) [ ] tractul piramidal;
d) [ ] tractul reticulospinal;
e) [x] sistemul antero-lateral;
---------------------------------------------------------------------
943).
Punctajul: 10cm Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral:
a) [ ] durere;
b) [x] senzatii de vibratie;
c) [x] senzatii de pozitie;
d) [ ] senzatii termice;
e) [ ] senzatii sexuale;
---------------------------------------------------------------------
944).
Punctajul: 10cm Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:
a) [x] senzatii de gidilit;
b) [ ] senzatii vibratorii;
c) [x] senzatii de durere;
d) [ ] senzatii de pozitie;
e) [x] senzatii termice;
---------------------------------------------------------------------
945).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru durerea acuta (rapida):
a) [ ] e resimtita la 5 sec.dupa aplicarea stimulului;
b) [ ] e transmisa spre maduva prin fibre de tip C;
c) [x] e transmisa spre maduva prin fibre de tipA delta;
d) [x] apare in principal la stimularea receptorilor de durere mecanica si termica;
e) [x] e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
---------------------------------------------------------------------
946).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru durerea cronica (lenta):
a) [ ] e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
b) [x] localizarea ei de catre SNC este foarte slaba;
c) [x] e transmisa spre creier prin tractul paleospinotalamic;
d) [ ] se transmite spre maduva prin fibre de tip A delta;
e) [x] se transmite spre maduva prin fibre de tip C;
---------------------------------------------------------------------
947).
Punctajul: 10cm Enumerati principalele tipuri de receptori de durere:
a) [x] mecanici;
b) [ ] electromagnetici;
c) [x] chimici;
d) [x] termici;
---------------------------------------------------------------------
948).
Punctajul: 10cm Ce structuri a SNC nu participa in perceptia durerii:
a) [ ] formatiunea reticulara;
b) [x] cerebelul;
c) [ ] talamusul;
d) [ ] cortexul cerebral;
e) [x] nucleii vestibulari;
---------------------------------------------------------------------
949).
Punctajul: 10cm Principalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint:
a) [ ] bradikinina;
b) [x] enkefalina;
c) [x] serotonina;
d) [ ] histamina;
e) [x] beta-endorfina;
---------------------------------------------------------------------
950).
Punctajul: 10cm Sensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori:
a) [ ] chimici;
b) [x] receptori pentru frig;
c) [x] receptori pentru durere;
d) [x] receptori pentru cald;
e) [ ] receptori mecanici;
---------------------------------------------------------------------
951).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi:
a) [x] sunt receptori secundari;
b) [x] provin din celule epiteliale;
c) [ ] sunt receptori primari;
d) [x] contin microvili;
---------------------------------------------------------------------
952).
Punctajul: 10cm Celulele olfactive se caracterizeaza prin:
a) [ ] sunt receptori secundari;
b) [x] provin din SNC;
c) [x] sunt receptori primari;
d) [ ] nu se adapteaza;
e) [x] contin cili;
---------------------------------------------------------------------
953).
Punctajul: 10cm Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul:
a) [x] formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei;
b) [ ] provoaca hiperpolarizarea membranei biologice;
c) [x] sunt substante volatile;
d) [x] sunt hidrosolubile;
---------------------------------------------------------------------
954).
Punctajul: 10cm Imaginea unui obiect pe retina este:
a) [ ] virtuala;
b) [x] micsorata;
c) [x] inversata;
d) [x] reala;
---------------------------------------------------------------------
955).
Punctajul: 10cm Cind muschiul ciliar ocular este complect relaxat:
a) [x] ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
b) [ ] ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza;
c) [ ] puterea de refractie a cristalinului creste;
d) [x] puterea de refractie a cristalinului scade;
e) [x] cristalinul se aplatizeaza;
---------------------------------------------------------------------
956).
Punctajul: 10cm Numiti erorile de refractie ale ochiului:
a) [x] miopia;
b) [ ] prezbiopia;
c) [ ] glaucomul;
d) [x] hipermetropia;
e) [x] astigmatismul;
---------------------------------------------------------------------
957).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia:
a) [x] imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
b) [ ] globul ocular este mai scurt;
c) [x] poate fi corectata cu lentile concave;
d) [ ] poate fi erectata cu lentile convexe;
e) [x] globul ocular este mai lung;
---------------------------------------------------------------------
958).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia:
a) [ ] globul ocular este mai lung;
b) [x] globul ocular este mai scurt;
c) [x] poate fi corectata cu lentile convexe;
d) [ ] scade elasticitatea cristalinului;
e) [x] imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;
---------------------------------------------------------------------
959).
Punctajul: 10cm Astigmatismul este determinat de:
a) [ ] alungirea globului ocular;
b) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
c) [x] forma alungita a corneei;
d) [x] forma alungita a cristalinului;
e) [ ] opacifierea cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
960).
Punctajul: 10cm Lichidul intraocular cuprinde:
a) [ ] cristalinul;
b) [x] umoarea apoasa;
c) [ ] corneea;
d) [x] umoarea vitroasa;
e) [ ] corpul ciliar ;
---------------------------------------------------------------------
961).
Punctajul: 10cm Glaucomul se caracterizeaza prin :
a) [ ] dereglari de perceptie gustativa;
b) [x] comprimarea nervului optic la esirea lui din globul ocular;
c) [ ] afectarea cortexului vizual;
d) [x] presiunea intraoculara marita;
e) [x] dereglarea evacuarii umorii apoase;
---------------------------------------------------------------------
962).
Punctajul: 10cm Enumerati segmentele functionale principale ale unui con sau bastonas:
a) [x] segmentul extern;
b) [ ] segmentul intermediar;
c) [x] segmentul intern;
d) [x] nucleul;
---------------------------------------------------------------------
963).
Punctajul: 10cm Care sunt produsii finali de scindare a rodopsinei:
a) [ ] metarodopsina I;
b) [ ] batorodopsina;
c) [x] scotopsina;
d) [x] trans retinal;
e) [ ] metarodopsina II;
---------------------------------------------------------------------
964).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor:
a) [ ] reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
b) [x] este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
c) [ ] este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
d) [x] reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
e) [x] durata 1 - 1,5 sec;
---------------------------------------------------------------------
965).
Punctajul: 10cm Manifestarile electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:
a) [ ] predomina undele alfa;
b) [ ] predomina undele delta;
c) [x] predomina undele beta;
d) [x] are loc desincronizarea ritmului;
e) [ ] are loc sincronizarea ritmului;
---------------------------------------------------------------------
966).
Punctajul: 10cm Notati principalele tipuri de celule ganglionare:
a) [x] celuleW;
b) [ ] celule Z;
c) [ ] celule B;
d) [x] celule Y;
e) [x] celule X;
---------------------------------------------------------------------
967).
Punctajul: 10cm Care sunt mecanismele de crestere a sensibilitatii retiniene la intuneric(adaptare la
intuneric):
a) [ ] activizarea pompei de sodiu din membrana bastonaselor;
b) [x] convertirea retinalului si opsinei in pigmenti fotosensibili;
c) [x] convertirea vitaminei A in retinal;
d) [ ] convertirea retinalului in vitamina A;
e) [ ] dilatarea pupilei;
---------------------------------------------------------------------
968).
Punctajul: 10cm Care sunt mecanismele de reducere a sensibilitatii retiniene la lumina (adaptare la
lumina):
a) [ ] dilatarea pupilei;
b) [ ] convertirea vitaminei A in retinal;
c) [x] convertirea retinalului in vitamina A;
d) [x] convertirea pigmentilor fotosensibili in retinal si opsina, si reducerea ca urmare a cantitatii lor;
---------------------------------------------------------------------
969).
Punctajul: 10cm Care este rolul corpului geniculat lateral:
a) [x] retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual;
b) [ ] retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv;
c) [x] functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
d) [ ] este centrul superior de perceptie a durerii;
e) [ ] retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici;
---------------------------------------------------------------------
970).
Punctajul: 10cm Care este rolul maculelor din aparatul vestibular:
a) [x] detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala;
b) [ ] detecteaza orientarea capului fata de corp;
c) [x] detecteaza acceleratia lineara a corpului ;
d) [x] participa la mentinerea echilibrului static;
e) [ ] determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie;
---------------------------------------------------------------------
971).
Punctajul: 10cm Cind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular:
a) [ ] la o rotatie brusca a capului;
b) [x] la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala;
c) [x] la o miscare liniara accelerata a corpului;
d) [ ] la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante;
e) [x] la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului;
---------------------------------------------------------------------
972).
Punctajul: 10cm Care este rolul receptorilor din canalele semicirculare:
a) [x] detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie;
b) [ ] participa la reglarea echilibrului static;
c) [ ] participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare;
d) [ ] participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante;
e) [x] preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;
---------------------------------------------------------------------
973).
Punctajul: 10cm Numiti cele mai importante arii de asociere a cortexului:
a) [x] aria parieto-occipito-temporala;
b) [x] aria prefrontala;
c) [ ] aria auditiva secundara;
d) [ ] aria somatica secundara;
e) [x] aria limbica;
---------------------------------------------------------------------
974).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza afazia Wernicke:
a) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
b) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
c) [x] incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
d) [x] dementa totala;
e) [ ] incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
---------------------------------------------------------------------
975).
Punctajul: 10cm Care sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:
a) [x] gama;
b) [x] alfa;
c) [x] beta;
d) [ ] delta;
---------------------------------------------------------------------
976).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza undele electrice cerebralae alfa:
a) [ ] frecventa 20-30 Hz;
b) [ ] se inregistreaza in timpul somnului;
c) [x] ce inregistreaza in starea de veghe in repaus;
d) [x] frecventa 8-13 HZ;
e) [ ] apar in incordare nervoasa;
---------------------------------------------------------------------
977).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:
a) [x] frecventa mai mare de 14Hz;
b) [ ] frecventa mai mica de 14Hz;
c) [x] apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
d) [x] apar in somnul paradoxal;
e) [ ] apar in stare de veghe in repaus;
---------------------------------------------------------------------
978).
Punctajul: 10cm Caracterizati undele electrice cerebrale delta:
a) [ ] frecventa 8-13 HZ;
b) [x] frecventa mai mica de 3Hz;
c) [ ] apar in starea de veghe in repaus;
d) [x] apar in somnul foarte profund;
e) [x] apar in boli cerebrale grave;
---------------------------------------------------------------------
979).
Punctajul: 10cm Caracterizati undele electrice cerebrale teta:
a) [ ] frecventa 1-3 Hz;
b) [x] frecventa 4-7 Hz;
c) [x] voltajul mai mare ca la undele alfa;
d) [x] apar in stresul emotional si somnul ortodoxal;
e) [ ] apar in somnul paradoxal;
---------------------------------------------------------------------
980).
Punctajul: 10cm Numiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat:
a) [ ] este innascut;
b) [x] este dobandit;
c) [x] se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat;
d) [x] poate fi elaborat la diferiti stimuli;
e) [ ] se elaboreaza fara participarea cortexului;
---------------------------------------------------------------------
981).
Punctajul: 10cm Numiti regulile de elaborare a reflexelor conditionate:
a) [ ] stimulul conditionat urmeaza dupa stimulul neconditionat;
b) [x] importanta fiziologica a stimulului conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
c) [x] starea de veghe a organismului;
d) [x] lipsa afectiunilor grave a scoartei;
---------------------------------------------------------------------
982).
Punctajul: 10cm Care din structurile descrise sunt responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor:
a) [ ] cerebelul;
b) [x] hipotalamusul;
c) [ ] nucleul rosu;
d) [x] sistemul limbic;
e) [x] formatiunea reticulara;
---------------------------------------------------------------------
983).
Punctajul: 10cm In ce conditii poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice a cortexului:
a) [x] in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus;
b) [x] trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
c) [ ] trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal;
d) [ ] la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus;
e) [ ] in stare de narcoza;
---------------------------------------------------------------------
984).
Punctajul: 10cs Ce numim memorie:
a) [ ] capacitatea creierului de a primi informatia;
b) [ ] capacitatea creierului de conservare a informatiei;
c) [ ] capacitatea creierului de recunoastere a informatiei;
d) [ ] capacitatea creierului de evocare a informatiei;
---------------------------------------------------------------------
985).
Punctajul: 10cm Cind are loc procesul de sincronizare a ritmului EEC:
a) [ ] la excitarea SNC;
b) [x] la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
c) [x] la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
d) [x] la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
---------------------------------------------------------------------
986).
Punctajul: 10cs Care celule din retina transmit semnalele vizuale electrotonic:
a) [ ] conurile si bastonasele;
b) [ ] celulele bipolare;
c) [ ] celulele orizontale;
d) [ ] celulele amacrine;
---------------------------------------------------------------------
987).
Punctajul: 10cs Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la
sunetele cu o frecventa joasa:
a) [ ] segmentul la baza cohleei;
c) [x] segmentul distal;
d) [ ] membrana bazilara in intregime;
e) [ ] segmentul mediu si la baza cohlei;
---------------------------------------------------------------------
988).
Punctajul: 10cm Care este rolul trompei lui Eustachio:
a) [x] asigura vibratia perfecta a timpanului;
b) [x] egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
c) [ ] micsoreaza gradul de vibratie al timpanului;
d) [ ] mareste gradul de vibratie al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
989).
Punctajul: 10cm Receptorii auditivi se caracterizeaza:
a) [ ] sunt receptori cu sensibilitate primara;
b) [x] sunt receptori cu sensibilitate secundara;
c) [ ] potentialul generator apare in celulele senzitive;
d) [x] potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
---------------------------------------------------------------------
990).
Punctajul: 10cm Care va fi adaptarea sensibilitatii acustice la diferite ambiante sonore:
a) [ ] in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce;
b) [x] in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
c) [x] in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
d) [ ] in conditii de zgomot sensibilitatea va creste;
e) [ ] pragul de excitatie va ramine acelasi;
---------------------------------------------------------------------
991).
Punctajul: 10cs La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere:
a) [x] la temperatura la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura;
b) [x] peste 45 C;
c) [ ] la 30 C;
d) [ ] la 5 C;
---------------------------------------------------------------------
992).
Punctajul: 10cm Care este puterea de acomodatie a cristalinului in dependenta de virsta:
a) [x] la copilul mic - 14 D;
b) [ ] la virsta 45-50 ani - 10D;
c) [x] la virsta 45-50 ani - 2D;
d) [x] la virsta de 70 ani - 0D;
e) [ ] la virsta de 70 ani - 5D;
---------------------------------------------------------------------
993).
Punctajul: 10cm Stimularea carui nerv si contractia carui muschi asigura acomodatia cristalinului:
a) [ ] n.simpatic si muschiul irisului;
b) [ ] n.facial;
c) [x] n.oculomotor (fibrele parasimpatice);
d) [x] contractia muschiului ciliar;
e) [x] contractia muschiului;
---------------------------------------------------------------------
994).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza:
a) [x] reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
b) [ ] dilatarea pupilei;
c) [x] ingustarea pupilei;
d) [x] contractia m.sfincter pupilar de catre n.parasimpatic;
e) [ ] contractia m.radial al irisului de catre n.simpatic
---------------------------------------------------------------------
995).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile caracteristice midriazei:
a) [x] marirea diametrului pupilei;
b) [ ] micsorarea diametrului pupilei;
c) [x] contractia m.radial al irisului de catre n.simpatic si adrenalina.;
d) [ ] contractia m.sfincter pupilar de catre n.parasimpatic;
e) [x] se produce la intuneric;
---------------------------------------------------------------------
996).
Punctajul: 10cm .Indicati localizarea centrelor corticale:
a) [ ] girusul postcentral centrul vizual;
b) [x] girusul postcentral centrul sensorial somatic;
c) [x] girusul occipital centrul vizual;
d) [ ] girusul frontal centrul auditiv;
e) [x] girusul temporal centrul auditiv;
---------------------------------------------------------------------
997).
Punctajul: 10cs Caracterizati regiunea foveala a retinei:
a) [ ] are un diametru de 0,4 mm;
b) [ ] este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5 microni;
c) [ ] vasele de singe si celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera
conurile;
d) [ ] fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;
---------------------------------------------------------------------
998).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate sunt implicate in producerea somnului rapid
(paradoxal):
b) [ ] serotonina;
c) [ ] glicina;
d) [ ] GABA;
e) [x] catecholaminele;
---------------------------------------------------------------------
999).
Punctajul: 10cm Structurile nervoase responsabile de somnul paradoxal sunt:
a) [ ] formatia reticulara diencefalica;
b) [x] nucleul reticular pontin oral;
c) [x] nucleul reticular pontin caudal;
d) [ ] nucleul tractului solitar;
---------------------------------------------------------------------
1000).
Punctajul: 10cs Caracteristicile fiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:
a) [ ] predominarea proceselor anabolice;
b) [ ] scaderea tonusului muscular;
c) [ ] scaderea tonusului simpatic;
d) [ ] scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine;
---------------------------------------------------------------------
1001).
Punctajul: 10cm Manifestarile electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:
a) [ ] predomina undele beta;
b) [ ] predomina undele alfa;
c) [x] predomina undele delta;
d) [x] are loc sincronizarea ritmului;
e) [ ] are loc desincronizarea ritmului;
---------------------------------------------------------------------
1002).
Punctajul: 10cs Caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:
a) [ ] pragul de trezire este ridicat;
b) [ ] miscari rapide a globilor oculari;
c) [ ] creste metabolismul total al creierului;
d) [ ] predomina undele beta;
---------------------------------------------------------------------
1003).
Punctajul: 10cm Notati hormonii si mediatorii ce controleaza functiile mentale:
a) [x] dopamina;
b) [ ] pancreozimina;
c) [x] serotonina;
d) [ ] bombezina;
e) [x] noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
1004).
Punctajul: 10cm Endolimfa :
a) [ ] se afla in scala vestibulara;
b) [ ] este localizata in scala timpanica;
c) [x] este secretata de stria vestibularis;
d) [x] este localizata in scala medie;
e) [ ] are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare;
---------------------------------------------------------------------
1005).
Punctajul: 10cs In care din situatiile urmatoare o persoana nu mai percepe culorile?
a) [ ] are pupila in mioza;
b) [ ] are tulburari de acomodatie;
c) [x] are leziuni retiniene in regiunea maculara (sovea centrala);
d) [ ] are pupila in midriaza;
e) [ ] are leziuni in retina periferica;
---------------------------------------------------------------------
1006).
Punctajul: 10cs Surditatea de transmisie apare dupa:
a) [ ] lezarea nucleului cohlear;
b) [ ] lezarea cortexului primar;
c) [x] traumatisme ale timpanului;
d) [ ] intoxicatia cu monoxid de carbon;
e) [x] inflamatii ale urechii medii;
---------------------------------------------------------------------
1007).
Punctajul: 10cm Functia primara a oscioarelor din urechea medie la om este:
a) [x] amplificarea stimulilor sonori;
b) [ ] filtrarea sunetelor cu frecventa inalta din stimulii sonori;
c) [x] detectarea directiei sunetelor;
d) [ ] diferentierea sunetelor cu frecvente diferite;
e) [ ] protejarea urechii de deteriorari;
---------------------------------------------------------------------
1008).
Punctajul: 10cm Retinenul (retinolul) din structura pigmentilor vizuali:
a) [x] este grupare neproteica;
b) [x] este o aldehida a vitaminei A, aceeasi pentru toti pigmentii vizuali;
c) [x] exista sub doua forme izomere :cis si trans, trecerea cis -trans se face sub actiunea energiei
luminoase si trecerea trans-cis are loc la intuneric;
d) [ ] forma trans se combina usor cu opsinele formind pigmentul caracteristic;
---------------------------------------------------------------------
1009).
Punctajul: 10cm Triplul raspuns reflex in cazul acomodarii pentru vederea de aproape consta in :
a) [x] creste puterea de refractie a cristalinului;
b) [ ] scade puterea de refractie a cristalinului;
c) [x] mioza;
d) [ ] midriaza;
e) [x] convergenta axelor oculare;
---------------------------------------------------------------------
1010).
Punctajul: 10cm Daca o persoana se roteste incet spre dreapta:
a) [ ] stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de kinocil;
b) [x] atat ochiul drept, cit si ochiul sting deviaza spre stinga;
c) [ ] celulele receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal sting se depolarizeaza;
d) [x] se poate observa componenta lenta a nistagmusului, initiata de impulsuri vestibulare;
---------------------------------------------------------------------
1011).
Punctajul: 10cs Daca o persoana emetropa devine prezbiopa:
a) [ ] acuitatea vizuala creste;
b) [x] punctul proxim se indeparteaza;
c) [ ] punctul remotum se apropie;
d) [ ] puterea totala de refractie creste;
e) [ ] capacitatea de a vedea obiectele la distanta scade;
---------------------------------------------------------------------
1012).
Punctajul: 10cm Acomodarea vizuala pentru vederea de aproape implica urmatoarele mecanisme:
a) [ ] secretia de noradrenalina, in fibrele nervoase simpatice;
b) [ ] scaderea convergentei cristalinului de la 30 la 15 dioptrii;
c) [x] convergenta axelor vizuale;
d) [ ] contractia fibrelor musculare radiare ale irisului;
e) [x] contractia fibrelor musculare circulare ale irisului si ale muschilor ciliari, sub control vegetativ
parasimpatic (nervul III cranian);
---------------------------------------------------------------------
1013).
Punctajul: 10cm Urmatoarele afirmatii despre ochi sunt adevarate, cu exceptia:
a) [ ] punctul focal la ochiul hipermetrop este inapoia retinei;
b) [ ] punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este inaintea retinei;
c) [ ] punctul focal la ochiul emetrop este pe retina;
d) [x] cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectata miopia;
e) [x] cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectata hipermetropia;
---------------------------------------------------------------------
1014).
Punctajul: 10cs Cohleea:
a) [ ] A.contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
+
b) [ ] contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K ;
c) [ ] contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria (Corti)
acelulara;
d) [ ] contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor
celulelor receptoare;
---------------------------------------------------------------------
1015).
Punctajul: 10cm .Fotoreceptorii:
a) [x] contin pigmenti vizuali numiti rodopsina in celulele cu bastonase si iodopsina i celulele cu conuri;
b) [ ] fac sinapsa direct cu celulele ganglionare din retina;
c) [x] produc potentiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmentilor, ceea ce determina
modificari ale conductantei ionice;
d) [ ] prezinta pigmenti cu aceeasi absorbanta pentru energia luminoasa;
e) [x] prezinta mecanisme comune de fotoreceptie, amplitudinea potentialului generator este
proportionala cu logaritmul intensitatii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1016).
Punctajul: 10cm Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte? Fovea centralis este suprafaţa retinei
unde:
a) [ ] concentraţia celulelor cu conuri este maximă;
b) [ ] acuitatea vizuală este maximă;
c) [ ] lipsesc celule cu bastonaşe;
d) [x] sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină;
e) [x] nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră;
---------------------------------------------------------------------
1017).
Punctajul: 10cs Care din următoarele enunţuri sunt incorecte?
a) [ ] punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, cu
efort acomodativ maxim;
b) [ ] punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar,
fără efort acomodativ;
c) [x] puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului;
d) [ ] hemeralopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric;
e) [ ] vederea diurnă colorată, la lumină puternică este asigurată de celulele cu conuri;
---------------------------------------------------------------------
1018).
Punctajul: 10cs Dacă lumina pătrunde într-un ochi:
a) [x] pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
b) [ ] este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic;
c) [ ] este stimulat reflexul contralateral pupiloconstrictor parasimpatic;
d) [ ] au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secţionat bilateral;
---------------------------------------------------------------------
1019).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?
a) [ ] mioza este produsă de substanţe ca morfina;
b) [ ] midriaza este produsă de substanţe parasimpaticolitice ca şi atropina;
c) [ ] midriaza este produsă prin ischemie cerebrală;
d) [ ] mioza este produsă la privirea obiectelor apropiate;
e) [x] mioza este produsă de anxietate;
---------------------------------------------------------------------
1020).
Punctajul: 10cm Transecţiunea pe calea optică produce:
a) [ ] pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală in
regiunea chiasmei optice;
b) [x] pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a efectuat
la nivelul nervului optic respectiv;
c) [x] pierderea vederii în câmpul nazal al ochiului contralateral şi în câmpul temporal al ochiului
ipsilateral, dacă este secţionat tractul optic;
d) [ ] pierderea vederii în câmpurile temporal ipsilateral şi temporal contralateral, dacă s-a efectuat
transecţiunea totală a nervului optic;
---------------------------------------------------------------------
1021).
Punctajul: 10cm Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear):
a) [x] sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Cori;
b) [x] sunt transmise spre nucleii cohleari;
c) [ ] rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic;
d) [ ] rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital;
---------------------------------------------------------------------
1022).
Punctajul: 10cs Care din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex?
a) [ ] tactil;
b) [ ] acceleraţie;
c) [ ] gust;
d) [ ] miros;
e) [ ] proprioceptive;
---------------------------------------------------------------------
1023).
Punctajul: 10cs Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:
a) [ ] este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase la o diostanta minimala intre ele;
b) [ ] are valoarea de 45 secunde de arc;
c) [ ] este maximă la nivelul foveei centrale;
d) [ ] se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale, şi devine tot mai slabă la periferia retinei;
---------------------------------------------------------------------
1024).
Punctajul: 10cs Umoarea apoasă:
a) [ ] este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min);
b) [ ] este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare;
c) [ ] circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a ochiului;
d) [ ] contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20 mm
Hg;
e) [x] toate răspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
1025).
Punctajul: 10cm Ce particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor?
a) [ ] este un potenţial de depolarizare;
b) [x] este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
+
c) [x] descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na , la nivelul membranei segmentare
externe, datorită unei cascade de excitaţie;
d) [x] durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1026).
Punctajul: 10cs Celulele ganglionare din retină:
a) [ ] au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică şi tractusul optic;
b) [ ] transmit semnal sub formă de potenţiale de acţiune continue, spontane;
c) [ ] semnalele vizuale se suprapun pe fondul potenţialului de acţiune;
d) [ ] prezintă un răspuns "on-off" în funcţie de modificările intensităţii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1027).
Punctajul: 10cs Оn transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:
a) [ ] membrana timpanică;
b) [ ] sistemul osicular;
c) [ ] muşchii scăriţei şi tensor al timpanului;
d) [ ] reflexul de atenuare;
e) [x] cohleea;
---------------------------------------------------------------------
1028).
Punctajul: 10cs Mugurii gustativi:
a) [ ] prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi;
b) [ ] reprezintă receptorii gustativi;
c) [ ] sunt foarte sensibili şi la stimuli de contact, temperatură, durere;
d) [ ] prezintă o mare adaptabilitate;
---------------------------------------------------------------------
1029).
Punctajul: 10cm Corpusculii Pacini sunt:
a) [ ] termoreceptori;
b) [ ] algoreceptori;
c) [x] mecanoreceptori;
d) [x] receptori cu adaptare rapidă;
e) [ ] receptori cu adaptare lentă;
---------------------------------------------------------------------
1030).
Punctajul: 10cs Care din următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
a) [ ] senzatii tactile;
b) [ ] senzatii de durere;
c) [ ] senzaţii termice;
d) [ ] senzaţia de gвdilat;
e) [x] senzatia de gust;
---------------------------------------------------------------------
1031).
Punctajul: 10cs Precizaţi asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:
a) [ ] celule ciliate - organ Corti;
b) [x] celule ciliate - epiteliu olfactiv;
c) [ ] celule ciliate - epiteliu gustativ;
d) [ ] presoreceptori - sinus carotidian şi aortic;
e) [ ] chemoreceptori - corpuscul carotidian şi aortic;
---------------------------------------------------------------------
1032).
Punctajul: 10cs Acomodarea vizuală implică:
a) [ ] creşterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului,
b) [ ] relaxarea muşchiului circular al irisului;
c) [x] contracţia muşchiului ciliar;
d) [ ] scăderea curburii cristalinului;
e) [ ] creşterea presiunii intraoculare;
---------------------------------------------------------------------
1033).
Punctajul: 10cs Vitamina A este un precursor pentru sinteza:
a) [x] retinenului 1;
b) [ ] scotopsinei;
c) [ ] pigmenţilor irisului;
d) [ ] melatoninei;
e) [ ] colesterolului;
---------------------------------------------------------------------
1034).
Punctajul: 10cm Fovea centralis este:
a) [x] zona cu acuitate vizuală maximă;
b) [ ] zona cea mai bogată în celule cu bastonaşe;
c) [x] zona în care se găsesc numai celule cu conuri;
d) [ ] zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut;
2
e) [x] depresiunea centrală, cu suprafaţa de 1,5 mm de la nivelul maculei lutea (petei galbene);
---------------------------------------------------------------------
1035).
Punctajul: 10cs Intensitatea sunetelor se măsoară:
a) [ ] оn daltoni;
b) [ ] оn volti;
c) [ ] оn pascali;
d) [x] оn decibeli;
e) [ ] оn amperi;
---------------------------------------------------------------------
1036).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii este incorectă?
a) [ ] sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore;
b) [x] intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
c) [ ] timbrul undei sonore este determinat de vibraţiile armonice supraadăugate;
d) [ ] scăriţa se sprijină cu talpa pe fereastra ovală;
e) [ ] calea auditiva nu trece prin talamus;
---------------------------------------------------------------------
1037).
Punctajul: 10cs Referitor la urechea medie, toate afirmatiile care urmează sunt corecte cu excepţia:
a) [ ] presiunea aerului оn urechea medie este în mod normal egală cu cea atmosferică;
b) [ ] vibraţia membranei timpanice la sunete este transmisă perilimfei vestibulare de către lanţul de
oscioare;
c) [ ] membrana timpanică "protejează" fereastra rotundă prin prelucrarea în faze a undelor sonore;
d) [x] scăriţa transmite energia mecanică direct la membrana bazilară a cohleei;
e) [ ] muşchii urechii mediii se contractă ca răspuns reflex la sunetele puternice;
---------------------------------------------------------------------
1038).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile care urmează sunt corecte în privinţa canalelor semicirculare ale
labirintului membranos, cu excepţia:
a) [ ] sunt sensibile la acceleraţia angulară;
b) [ ] sunt trei canale în fiecare ureche internă;
+
c) [ ] conţin lichid cu o concentraţie mare de ioni K ;
d) [ ] fiecare este legat cu lumenul utriculei;
e) [x] fiecare se află într-un plan care se aliniază exact cu axa cardinală verticală şi orizontală) a
capului;
---------------------------------------------------------------------
1039).
Punctajul: 10cs Celulele ciliate cohleare:
a) [ ] sunt de două tipuri, la fel ca celulele ciliate vestibulare;
b) [ ] se află în perilimfă;
c) [ ] produc un potenţial de acţiune;
d) [x] nu au kinocil;
e) [ ] formează legături sinaptice numai cu fibrele eferente;
---------------------------------------------------------------------
1040).
Punctajul: 10cs Un nucleu din bulb, care primeşte fibre aferente primare de la cohlee este:
a) [x] nucleul cohlear dorsal;
b) [ ] ganglionul spiral;
c) [ ] corpul trapezoidal;
d) [ ] coliculul cvadrigemen inferior;
e) [ ] corpul restiform;
---------------------------------------------------------------------
1041).
Punctajul: 10cs Celulele receptoare senzoriale cohleare:
a) [ ] sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II;
b) [ ] nu au kinocil;
c) [ ] au stereocili prinşi în membrana tectoria;
d) [ ] sunt scăldaţi de endolimfă;
---------------------------------------------------------------------
1042).
Punctajul: 10cs În concordanţă cu teoria localizării, tonurile de înaltă frecvenţă:
a) [ ] stimulează selectiv numai celulele ciliate externe;
b) [ ] fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon;
c) [ ] stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul
cvadrigemen inferior;
d) [x] produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;
---------------------------------------------------------------------
1043).
Punctajul: 10cs Care din următoarele structuri nu aparţine de cohlee?
a) [ ] rampa vestibulară;
b) [ ] rampa medie;
c) [ ] rampa timpanică;
d) [x] utricula;
e) [ ] membrana bazilară;
---------------------------------------------------------------------
1044).
Punctajul: 10cs Vibraţia ferestrei ovale este transmisă la celulele receptoare ciliate:
a) [x] prin perilimfă din scara vestibulară;
b) [ ] prin lamina spiralată;
c) [ ] prin nervul cohlear;
d) [ ] prin endolimfă din ramapa timpanică;
e) [ ] prin organul lui Corti;
---------------------------------------------------------------------
1045).
Punctajul: 10cs Ce ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa?
+
a) [ ] K ;
+
b) [x] Na ;
-
c) [ ] Cl ;
2+
d) [ ] Ca ;
e) [ ] nici unul;
---------------------------------------------------------------------
1046).
Punctajul: 10cs Potenţialul microfonic este produs de:
a) [ ] stimularea electrică a celulelor ciliate;
b) [ ] stimularea chimică a celuleleor ciliate;
c) [x] stimularea mecanică a celuleleor ciliate;
d) [ ] stimularea nervoasă a celuleleor ciliate;
---------------------------------------------------------------------
1047).
Punctajul: 10cs Canalele semicirculare sunt esenţiale în:
a) [x] detectarea accelaratiei angulare;
b) [ ] detectarea sunetelor;
c) [ ] menţinerea refelxelor auditive;
d) [ ] fixarea obiectelor în spaţiu;
---------------------------------------------------------------------
1048).
Punctajul: 10cs Surditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a:
a) [ ] cortexului auditiv;
b) [ ] nucleului geniculat medial;
c) [x] nucleilor cohleari;
d) [ ] lemniscului lateral;
e) [ ] coliculului cvadrigemen inferior;
---------------------------------------------------------------------


c. O substanţă cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna reabsorbită
la

a. Reabsorbţia moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele
transportoare specifice.
b!. Apariţia glicozuriei reflectă saturaţia transportorilor de glucoza în tubul
proximal.
c!. Transportul glucozei şi aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale este
asociat cu sodiu.
e!. Dacă clearance-ului renal al unei substanţe depăşeşte pe cel al inulinei, în
acest caz ea este secretată în tubi

b!. La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul
proximal.
d. Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate
a tubului contort proximal.

c!. Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăşi 1200
mOsm/l.
d. Porţiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na+, în acelaşi fel
ca şi în tubul proximal.

b!. Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentraţia plasmatică a
ionilor de Na scade.
e!. Glandele corticosuprarenale secretă aldosteron, ca răspuns la stimularea prin
angiotensina II.

a!. După ingestia unei cantităţi mai mari de apă, o persoană normală poate
produce urină cu osmolalitate sub 100 mOsm/ kg.
b. Medulara renală are un gradient osmotic care scade de la limita cu cortexul, spre
papilele renale.
c!. Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de Na+ şi
CI‾, din porţiunea ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul interstiţial.
d. HAD este secretat de hipofiza anterioară, ca răspuns la scăderea osmolalităţii
sângelui.
e!. HAD acţionează la nivelul tubilor colectori, pentru creşterea permeabilităţii lor
pentru apă.

a!. Nefronii juxtamedulari (25-30% din totalul nefronilor) prezintă o ansă Henle
lungă, care ajunge până la medulară.
c!. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se
modifică.
e. PTH influenţează reabsorbţia de Ca2+, în tubul contort proxima! şi de fosfaţi, în tubul
contort distal.
9. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

10. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Capacitatea rinichiului de a excreta urina concentrată va

fi crescută dacă:
11. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este
reabsorbita în:
e. tubul colector
12. cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele
proprietăţi:
13. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al
nefronului este urmată de:
14. cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcalozelor prin:

15. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrarea glomerulară este influenţată de

16. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance-ul glucozei:

17. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce

urmatoarele efecte:
a!. hipodiureza
18. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In prezenţa hormonului antidiuretic:

19. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

20. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se

reabsorb:
a!. Na+
c. aminoacizii
d!. K+
e. proteine
21. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia glucozei:

a. este nelimitată
22. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă
se reabsoarbe în:
a!. tubul proximal
b. ansa Henle
c. tubul distal
23. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul
glomerular prin transport activ la nivelul:
a!. ansei Henle
b. tubului proximal
c. tubului distal
d. tubului colector
e. pelvisului renal
24. cs Alegeţi afirmaţiile corecte.Secreţia de H+ în tubul proximal este în principal

asociată cu:
c. reabsorbtia de ionii de Ca2+
25. cm Alegeţi afirmaţiile corecte:

26. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Renina:

27. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe va fi mai concentrată la
sfârşitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
a. glucoza
b!. creatinina
c. sodiul
d. bicarbonatul
e. fosfatul
28. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. HAD produce creşterea:

29. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanţe, care este filtrată
liber, este mai mic de 125 ml/ min:
d. substanţa se fixează pe proteine, la nivel tubular
30. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza ete reabsorbită în:

b. ansa Henle
31. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia nivelul:

a. glomerulului
32. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Calculaţi clearance-ul unei substanţe cunoscând că

fluxul urinar = 3 ml/min, concentraţia ei plasmatică - 20 mg/dl, concentraţia ei urinară
= 50 mg/dl
a!. 7,5 ml/min
b. 333 ml/min
c. 1,2 ml/min
d. 1,2 l/min
e. 125 ml/min
33. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat).

b. osmolalitatea urinii este mai mare faţă de cea a plasmei, pentru că retenţia apei în
tubul contort proximal scade gradientui de concentraţie a Na+, între fluidul tabular şi celulele
tabulare, împiedicându-i reabsorbţia
34. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a furosemidului

e. tubul colector
35. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a tiazidelor

e. tubul colector
36. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare
ca a plasmei
e. tubul colector
37. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+
e. tubul colector
38. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+

e!. tubul colector
39. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

e. tubul colector
40. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în
lipsa vasopresinei
e. tubul colector
41. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrare reprezinta
a. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
b. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până
în medulara internă
d. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele
capsulei Bowman
e!. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante
glomerulare
42. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Celule granulare

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de
vasopresină, în tubul colector
c. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent
de modificările presiunii arteriale
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
43. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

a. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent
c. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia
d!. nefronul cu ansă Henle lungă, care începe din apropierea corticalei şi se
întinde până în medulara internă
44. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance reprezinta

a. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până
în medulara internă
c. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre foiţele
capsulei Bowman
e!. volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o
anumită substanţă în unitatea de timp
45. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Proteinurie reprezinta

46. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale

c!. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară,
independent de modificările presiunii arteriale
47. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. AMPc este

a!. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de
48. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Diureza osmotică

49. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

b!. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre
foiţele capsulei Bowman
50. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sistemul contracurent

c!. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică
concentraţia osmotică ridicată din medulară
e. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară, independent
51. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele cauze determina o creştere a
pragului renal pentru glucoza?
d. dieta
52. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata reabsorbţiei de glucoza este determinată de:
e. insulina
53. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe permit măsurarea cea
mai exactă a "filtratului glomerular la om?
54. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Factorul major care determină reabsorbţia apei în
celulele epiteliale ale tubului contort proximal este:
55. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a deficitului
de HAD), osmolalitatea urinii şi rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
e. 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore
56. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia în proporţie de 65% a Na+-lui şi apei
filtrate se realizeaza la nivelul
d. tubul colector
57. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un
cărăuş cotransportor pentru Na+-K+-2Cl‾
d. tubul colector
58. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un
cărăuş cotransportor pentru Na+-Cl‾
d. tubul colector
59. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este
crescută
d. tubul colector
60. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna
izoton cu plasma
d. tubul colector
61. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, unde acţionează aldosteronul
d!. tubul colector
62. !cm Alegeţi afirmaţiile corecte

c. profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din
capilarele comune
63. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină pentru
că:
a!. este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25
dihidroxicolecal-ciferol
c!. participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon,
parathormon, calcitonină
64. cs Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?

65. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a

66. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Secreţia de H+ în tubul contort proximal este asociată
primar cu:
67. !!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:

68. !!!cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Diferenţa între concentraţia de Na+ şi cea a anionilor
majori este egală cu concentraţia anionilor minori din plasmă. Care din următorii ioni
contribuie la deficitul anionic (anion gap)?
a. Cl‾
b. HCO3‾
c!. fosfat
d!. sulfat
e!. lactatul
69. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are
loc o creştere a:
d. debitului urinar
70. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Creşterea potasemiei produce o creştere a:

!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbţia aproape completă
alaminoacizilor din filtratul glomerular, prin transport activ?
b. ansa Henle
d. tubul colector
e. pelvis renal
71. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Producţia zilnică de ioni de H+ din CO2 este tamponată
iniţial de:
72. !!!cm Alegeţi afirmaţiile corecte

a!. distrugerea nucleului supraoptic determină creşterea volumului urinar şi
eliminarea unei urini foarte diluate
d. cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul contort
distal
e. celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort
distal; ambele sunt prevăzute apical cu numeroşi microvili
73. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade

dacă:
74. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este
inhibată de:
b. prostaglandine
c. HAD
d. aldosteron
75. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cazul insuficienţei renale, concentraţia plasmaticâ a

ureei (uremia) este foarte ridicată pentru că:
c. (-)ureea este secretată în cantitate scăzută în tubul contort distal
76. cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Aldosteronul:

b!. intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul
+
de Na
d!. produce efecte la nivelul tubului contort distal influenţând permeabilitatea
pentru Na+
e. produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea pentru
Na+
77. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glomerulul reprezinta

c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini
concentrate
78. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Tubul contort proximal

concentrate
79. !cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea ascendentă a ansei Henle

c!. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini
concentrate
80. cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Ductul colector

concentrate
81. cm Alegeţi asocierile corecte.

b!. aldosteron - secreţia sa are loc în zona glomerulară a corticosuprarenalei şi
este controlată de angiotensina II
c. factor natriuretic atrial - secreţia sa este inhibata de creşterea volumului de lichid
extracelular
d. 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D3, format la nivel renal,
sub controlul parathormonului
82. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acţionează asupra unor
receptori bazo-laterali tubulari şi au ca mesager secund AMPc?
a!. parathormonui
c. aldosteronul
e. angiotensina II
83. !cm Alegeţi afirmatiile corecte.

84. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în tubul
a!. glucoza
b. ionul de H+
c!. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
85. !!!cs Alegeţi afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în
tubul contort proximal are loc împreună cu:
a. glucoza
b!. ionul de H+
c. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
86. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Direcţia de deplasare izoosmotică a fluidului tubular

reabsorbit în tubul contort proximal este:
a. lumen → spaţiu intercelular → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare
peritubulare
87. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite
în:
e. colectori
88. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite în:
e. colectori
89. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea reabsorbţiei,
are loc împreună cu:
90. !cs Alegeţi afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreţia urinară de K+
între 1-110% sunt următorii:
e!. nivelul de HAD
91. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreţia de K+ în tubul contort
distal
c. acidoza acuta
92. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma
ingestiei, pacientul X va prezenta
93. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Y bea 2 litri de soluţie izotonică de NaCl. In urma
ingestiei, pacientul va prezenta

a. filtrarea glomerulară se opreşte, dacă presiunea netă efectivă de filtrare prin
membrana filtrantă este zero
c. menţinerea unei balanţe normale de H+ este posibilă, dacă excreţia totală zilnică de
H este egală cu producţia zilnică şi ingestia zilnică de acizi nonvolatile
+
d!. dacă concentraţia plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul
maxim rata excreţiei de glucoza scade

a. presiunea capilară glomerulară la un adult sănătos, scade în cazul vasoconstricţiei
arteriolei aferente
b!. la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări
importante în compoziţia filtratului glomerular
d. celulele tubului contort distal conţin cantităţi mari de anhidrază carbonică, cu rol în
secreţia de H+ şi reabsorbţia de Na+, prin schimb cu secreţia H+
e. în cazul pacienţilor trataţi cu inhibitori de anhidrază carbonică se elimină mai puţin H+ şi se
reabsoarbe mai puţin HC03‾
96. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte.

b. la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează
capsula glomerulară
d. raportul între cantitatea de inulină excretată pe minut şi concentraţia de inulină în
plasma arterială, în condiţii de repaus, la un subiect examinat, scade ca răspuns la scăderea
presiunii coloidosmotice a plasmei
e. dacă o substanţă are un clearance renal de 20 ori mai mare ca al inulinei, ea este
numai secretată în tubi
97. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ureea:

98. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică

99. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie

100. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză mixta

b!. pCO2 scazut
101. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză metabolică

d!. pCO2 scazut
102. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie

d. pCO2 scazut
103. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză mixta

c. pCO2 scazut
104. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul

baroreceptorilor sinocarotidieni, are loc:
105. cm Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o sub-
stanţă la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
b. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-
lare.
c. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul unor sis-
teme de transportori, caracterizate prin transport maxim.
106. cm Alegeţi afirmatiile corecte.

a! Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o
substanţă la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
b!. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor
glomeru-lare.
c!. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul
unor sisteme de transportori, caracterizate prin transport maxim.
e Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice.
107. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care porţiune a nefronului este impermeabili
pentru apă?
e. tubul colector
108. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Creşterile fiziologice ale diurezei sunt

determinate de:
a. căldură
b!. frig
c. efort fizic
109. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următoarele substanţe au efect

vasoconstrictor la nivel renal?
a!. noradrenalina
b. acetilcolina
c!. angiotensina II
d. eritropoetina
e. kininele
110. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale se

caracterizează prin:
111. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă la
secreţia de:
a!. endoteline
b. catecolamine
c!. kinine
d. urokinază
e!. prostaglandine
112. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţia fibrinoliticâ a rinichiului se realizează

prin:
a. eritropoetină
b. β2 - microglobulină
c. PGF2α,
d!. urokinază
e. plasmină
113. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Reabsorbţia electroliţilor Na+, CI‾, P043‾ şi
HC03‾ este:
a!. maximă în tubul contort proximal
b. minimă în ansa Henle şi maximă în tubul colector
c!. minimă în tubul contort distal şi tubul colector
d. maximă în ansa Henle
e. maximă în tubul contort distal şi în tubul colector
114. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa X se găseşte în urină în concentraţii

identice cu cele plasmatice; aceasta dovedeşte că:
a. substanţa X este filtrată liber de glomerul, dar nu este secretată şi nici reabsorbită de
tubi
b. substanţa X difuzează pasiv afară din capilarele peritubulare, în lumenul tubular
c. substanţa X este transportată activ din lumen, în spaţiul peritubular
d. membranele tubulare sunt impermeabile la substanţa X
e!. nici una dintre afirmaţiile din afirmatiile nu este corectă
115. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa Z este filtrată, reabsorbită şi se-

cretată. Care dintre aceste modificări vor duce la o excreţie renală crescută a sa?
a!. creşterea ratei filtrării glomerulare
b!. creşterea concentraţiei plasmatice a substanţei
c. cresterea reabsorbţiei tubulare a substanţei
d!. secreţia tubulară crescută a substanţei
e. cresterea clearance-lui apei
116. csAlegeţi afirmatiile incorecte. O inhibiţie completă a transportului active Na+

poate provoca o creştere a excreţiei uneia dintre urmatoarele substanţe:
a. apă
b! H+
c. clor
d. glucoza
e. aminoacizii
117. cs legeţi afirmatiile corecte. are din următoarele substanţe este secretată
tubular?
a. sodiul
b! potasiul
c. glucoza
d. clorul
e. inulina
118. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţele organice cu valoare nutritivă sunt

reabsorbite în:
b. ansa Henle
d. toate porţiunile tubului urinifer, dependent de tipul substanţei
e. colectorii corticali
119. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este
determinată de: '
a. scăderea secreţiei hipotalamice de HAD
b. scăderea capacităţii hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul
c. scăderea reabsorbţiei tubulare de Na+
d! creşterea cantităţii de substanţe osmotic active din filtratul glomerular,
substanţe care nu mai pot fi reabsorbite tubular
e. imposibilitatea concentrării plasmei datorită deficitului de HAD
120. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă o substanţa are un clearance plasmatic
mai mic decât al inulinei, această substanţă suferă la nivel renal:
a. numai filtrare
b. numai secreţie tubulară
c. numai reabsorbţie tubulară
d. filtrare şi secreţie tubulară
e!. filtrare şi reabsorbţie tubulară
121. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate

observa în:
a!. vasoconstricţie pe arteriola aferentă
b!. vasoconstricţie pe arteriola eferentă
c!. creşterea presiunii în capsula Bowman
d. cresterea usoara a presiunii arteriale
e. vasodilataţie pe arteriola aferentă
122. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea secreţiei de aldosteron poate

determina: ,
a!. scăderea reabsorbţiei tubulare a Na+
b. creşterea reabsorbţiei tubulare a Na+
c. creşterea filtrării de Na+ la nivel glomerular
d. scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular
e. nu influenteaza reabsorbtia si filtrarea de Na+
123. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul
nefronului are loc pentru următoarele substanţe, cu excepţia:
a!. ureei
b. glucozei
c. sodiului
d. bicarbonatului
e. potasiului
124. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului unde
concentraţia Na+-lui din ultrafiltrat este maximă?
a. capsula Bowman
c. ramura descendentă a ansei Henle
d!. virful ansei Henle
e. ramura ascendentă a ansei Henle
125. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului în care debitul
a!. capsula Bowman
c. ansa Henle
e. tubul colector
126. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5
I. Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia maximă a apei
e. tubul colector
127. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
I. Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia apei în prezenţa HAD
e!. tubul colector
128. csAlegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
I. Precizaţi la ce nivel al nefronului unde nu se reabsoarbe apa
e. tubul colector
129. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a
urinii tubulare la aceeaşi presiune osmotică cu cea a urinii finale?
130. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi

mari de apă şi electroliţi prin urină, se întâlneşte în:
a. diabetul insipid
e!. când în urina tubulară sunt substanţe care nu se reabsorb ca de exemplu
manitol, uree, glucoza,
131. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Clearance-ul este definit ca:

a. mg substanţă care este epurată din plasmă/l min
b. mg substanţă care se elimină prin urină/l min
c. mg substanţă care este fiitrată/lmin
d!. ml plasmă care este epurată de o substanţă/ml min
e. ml plasma care este epurata de o substanta/ml ora
132. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza apoasă survine în cazul:

a. diabetului zaharat
b. secreţiei crescute de ADH
c!. sistării secreţiei de ADH
d!. diabetului insipid
e!. ingerării unor cantităţi mari de lichide hipotone
133. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Secreţia de HAD este influenţată direct de:
a. osmolaritatea urinii
b!. osmolaritatea plasmei
c. sistemul renină-angiotensină
d. ACTH
e. toţi factorii enumeraţi
134. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Filtrarea glomerulară nu depinde de:

a. permeabilitatea membranei filtrante glomeralare
b. suprafaţa de filtrare
c. presiunea efectivă de filtrare
d!. transportul maxim tubular
e!. schimburile în contracurent din vasele recta
135. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de

concentrare şi diluare a urinii?
a!. sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle
b. autoreglarea circulaţiei renale
c. compoziţia urinii primare
d!. schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta)
e!. homonul ADH
136. !cm Alegeţi afirmatiile corecte. După ingerarea unei cantităţi foarte mari de
apă, volumul urinii finale creşte. Ce parametri ai funcţiei renale se modifică?
b. reabsorbţia tubulară de Na+
c!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului colector
d. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal
e!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal
137. !cm Alegeţi afirmatiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în
menţinerea echilibrului acido-bazie?
b!. secreţia tubulară a ionului de H+
c!. reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic
d. concentraţia urinii prin contracurentu! multiplicator
e!. acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat
monosodic
138. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Rinichii intervin în menţinerea constantă a

homeostaziei prin următoarele funcţii:
a. eliminarea de proteine
b!. eliminarea de substanţe inutile şi toxice
c!. menţinerea echilibrului acido-bazic
d. autoreglarea circulaţiei renale
e!. menţinerea echilibrului osmotic
Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde

1 daltonism;
poartă numirea de:
scăderea numărului de
2 Accelerarea VSH-lui este determinata de: hematii;
reducerea albuminelor și
creșterea globulinelor
3 Accelerarea VSH-ului este determinată de:
plasmatice;
Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel

ganglionar, nu însă și la nivelul joncțiunii
4 nicotinici colinergici;
neuromusculare:
mușchiului ciliar;
5 Acomodarea se realizează prin contracția:

variația convexității
cristalinului;
6 Acomodarea se realizează prin:
Activarea factorului XII al coagulării este determinată contactul cu colagenul;
7
de:
Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se contact cu plăcuțe

8
face prin agregate și colagenul ;
Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția
9
uneia:
hipofizare;
10 Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile plămânilor: eliberarea în circulație a

adrenalinei, vasopresinei și
oxitocinei;
este mai mic comparativ
cu cel al CO2, deoarece O2
este mai putin solubil;
Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de
11 este cea mai mică în
difuziune a O2:
spațiul mort anatomic la
sfârșitul inspirației;
12 Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația CO2:
Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU Viteza de circulație

13
afectează formarea HbO2:
Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai bicarbonați de sodiu în

14
importantă de transport a CO2: plasmă;
Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența 12-16 resp/min;
15
respirației la adult normal în repaus:
Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul
16 ambele faze sunt active;
respirației forțate:
este activă
17 Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus: numai
inspirația;
hipoxie,
Alegeţi afirmația corectă referitor la modificările produse de hipercapnie și
18
hipoventilație: acidoză
respiratorie;
Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală la devine mai
19
inspirație: negativă;
este generat de
grupul dorsal
de neuroni
20 Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:
respiratori
bulbari;
este generat de
centrul
21 Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază: respirator
bulbar;
Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și

22 prin difuziune;
țesuturi:
sunt în sângele
23 Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:
venos
este volumul
rezidual și
Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni volumul
24
după o expirație normală: expirator de
rezervă;
este mesagerul
secund care
mediază creșterea
25 Alegeți afirmația corecta. AMPc: permeabilității
apei, produsă de
vasopresină, în
tubul colector;
reabsorbția Na+
Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi
26 în nefronul distal
scade dacă:
scade
Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe permit clearance-ul
27
măsurarea cea mai exactă a filtratului glomerular la om? inulinei
Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe va fi mai
28 creatinina
concentrată la sfârșitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul
29 capsula Bowman
Alegeți afirmația corecta. Contratransportul Na+-lui în tubul contort
30 ionul de H+
proximal are loc cu:
secreţiei de
31 Alegeți afirmația corecta. Creșterea potasemiei produce o creștere a:
aldosteron
regiunea unde
permeabilitatea
pentru apă nu
32 Alegeți afirmația corectă. Ductul colector:
depinde de
osmolalitatea
plasmei;
crește
permeabilitatea
33 Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:
tubului distal
pentru apă
Alegeți afirmația corecta. Factorul major care determină reabsorbția reabsorbţia activă
34
apei la nivelul tubului contort proximal este: a Na+-lui
Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează tubul contort

35
prin: distal;
tubul contort
36 Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită în:
proximal
Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel tubul contort
37
glomerular, este reabsorbita în: proximal
Alegeți afirmația corecta. In absența vasopresinei, cea mai mare
38 tubul proximal
cantitate de apă se reabsoarbe în:
tubul contort
39 Alegeți afirmația corecta. Locul de acțiune a tiazidelor: distal;
bariera care
separă
capilarele
sanguine
40 Alegeți afirmația corecta. Membrana filtrantă glomerulară: glomerulare de
spațiul urinar
dintre foițele
capsulei
Bowman;
Alegeți afirmația corecta. Porțiunea tubulară, în care fluidul este capsula
41
totdeauna izoton cu plasma: Bowman.
excreția
anormală de
42 Alegeți afirmația corecta. Proteinuria reprezinta:
proteine în
urină
Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal,

43 concentraţiei de
crește dacă are loc o creștere a:
K+ plasmatic
reabsorbția
Alegeți afirmația corecta. Secreția de H+ în tubul contort proximal
44 ionilor de
este asociată primar cu:
HC03‾
Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul ureei
45
nefronului are loc pentru următoarele substanțe, cu excepția:
presiunea
intrapleurală
este mai mare
46 Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la pneumotorax: ca cea
atmosferică în
pneumotorax
deschis;
este responsabil
în special
47 Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la grupul respirator dorsal:
pentru expirația
forțată;
poate induce o
pierdere a
conștiinței din
48 Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la hiperventilaţia voluntară
cauza unei
hiperoxii
cerebrale ;
este inclus în
volumul
49 Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la volumul respirator curent:
inspirator de
rezervă;
volumul spațiului
Alegeți factorul ce NU afectează direct rata difuziunii gazelor prin
50 mort
membrana respiratorie:
anatomic;
Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secționarea măduvei
51 apnee;
spinării la nivelul C1:
52 Alegeți modificările respiratorii în timpul deglutiției: apnee de scurtă durată;
Aminoacizii sunt reabsorbiți din filtratul glomerular la
53 tubului proximal
nivelul:
la nivelul bulbar inferior (sub
54 Apneea apare în caz de secțiune:
decusatia piramidala);
Aportul normal de apa, pentru un organism adult
55 2500 ml ;
sănătos, în 24 ore, este:
Aria integrativa pentru reflexele spinale este Substanța cenusie;
56
reprezentata de:
prezintă o bogată inervație
57 Arteriolele:
simpatică;
58 Astigmatismul se corectează cu lentile: cilindrice;
Asupra cărui proces are influența mai mare motilitate și secreție
59
parasimpaticul, fața de simpatic: gastrointestinală;
Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin
60 II;
lipsa factorului:
tiroida în compartimentul
61 Calcitonina este secretata de:
interstițial;
Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge
62 uree ;
rezultă din
Include Volumul Curent și
63 Capacitatea Inspiratorie.
Volumul Inspirator de Rezervă;
64 Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în: ficat;
Caracteristicele funcționale ale sinapselor cu
65 transmiterea bilaterala;
transmitere chimica sunt CU EXCEPȚIA:
dereglarea integrității
66 Care afirmație este corectă: funcționale (reversibilă) se
obține la acțiunea cu lidocaină;
Care din elementele enumerate NU fac parte din
67 membrana vestibulara;
urechea medie:
68 Care din funcțiile enumerate ii aparțin enterochinazei: activează tripsinogenul;
69 Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei; respiratorie;
Care din procesele enumerate NU au loc în intestinul
70 reabsorbția sărurilor biliare;
gros:
Care din substanțele descrise este considerata
71 neurotransmițătorul major implicat în producerea serotonina;
somnului lent:
Care din următoarele celule formează cai eferente de la

72 celulele Purkinje ;
cortexul cerebelos
Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în
73 timpul fazei de platou a potențialului de acțiune g Ca2+;
ventricular, fața de repaus:
Care din următoarele senzații NU sunt inițiate de la
74 senzația de gust;
nivelul terminațiilor nervoase libere?
75 Care din următoarele structuri NU aparține de cohlee? utricula;
Care din următoarele substanțe, prezente în
concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și
76 dopamina;
substanța neagra, scad în concentrație în boala lui
Parkinson:
Care din următoarele țesuturi conține cea mai mare
77 țesutul muscular;
proporție de apa:
Care din următoarele țesuturi conține cea mai mica
78 smalțul dentar;
proporție de apa:
Care dintre celulele glandelor stomacale secreta
79 mucoase (auxiliare);
mucina:
Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la
80 receptorii beta-2-adrenergici;
adrenalină, comparativ cu alfa-receptorii:
destinderea ampulei rectale în
Care este stimulul adecvat pentru declanșarea
81 urma pătrunderii în rect a
defecației:
materiilor fecale;
lipsa diferitor tipuri de conuri;
82 Care este cauza defectelor vederii color:
forța de contracție a inimii, care
Care este factorul principal care determină circulația întreține gradientul de presiune
83
venoasă? între capetele sistemului venos;
înțelegerea limbajului și
84 Care este funcția majora a ariei Wernicke: efectuarea proceselor
intelectuale;
menținerea homeostaziei
85 Care este funcția respiratorie a plămânilor:
gazoase;
Care receptori sunt parte componentă a canalelor
86 receptorii nicotinici;
ionice pentru Na+ și K+:
Care structuri ale creierului sunt responsabile de
87 trecerea informației din memoria de scurtă durată in hipocampul;
memoria de lungă durată:
Care substanță din cele enumerate este cea mai
88 bradichinina;
dureroasa:
Care suprafață a sistemului optic al ochiului are cea
89 suprafața anterioara a corneei;
mai mare putere de refracție:
90 Care tip de celule NU face parte din celulele retinei: celule ciliate externe;
Care-i acțiunea nervului simpatic asupra vaselor
91 vasoconstricție;
glandei submaxilare:
92 Cataracta se manifesta prin : opacifierea cristalinului;
prezenta în sânge a anticorpilor
93 Cauzele hipertiroidismului sunt: tireostimulina cu acțiuni similare
TSH;
Ce mediator se elimina în terminatiunile coardei
94 acetilcolina;
timpanice, care inervează glanda submaxilara:
Ce modificări ionice au loc în faza de depolarizare crește conductanța membranei
95
rapidă, a fibrelor miocardice? pentru Na+;
96 Ce numim anizocorie:
orificiul ce unește rampa
97 Ce numim helicotrema:
timpanică cu cea vestibulara;
98 Ce numim memorie:
generarea unor excitații ritmice
de către țesutul excitoconductor
nodal;
Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei procesele (pliurile) ciliare din
100
apoase: corpul ciliar;
Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi
101 fibrilația ventriculară;
determină după câteva minute moartea:
102 Cea mai crescuta concentrație a proteinelor este în: compartimentul intracelular;
Cea mai mare cantitate din aportul zilnic de apa se pe cale orala, prin ingestia de apa
103
realizează: și alte lichide;
Cea mai mare parte a CO2 transportat în sângele
104 hidrocarbonat de Na+
venos se află în:
Cel mai important component osmotic al spațiului
105 Na+;
extravascular este:
Cel mai mic procent de apa din organism, în cursul
106 bătrân;
ontogenezei, se găsește la:
Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale
107 Măduvei spinării;
picioarelor “dinspre și către corp” se afla la nivelul:
Citratul este un anticoagulant folosit pentru
108 fixa ionii de Ca2+;
capacitatea sa de a:
Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea
109 de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+, pentru că fixarea Ca2+;
are loc:
Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a
110 angiotensinei II;
concentrației:
Controlul autonom al acomodației ochiului este
111 sistemul nervos parasimpatic;
asigurat de:
112 Controlul voluntar explicit al respirației este realizat: direct prin căile corticospinale;
113 Corecția astigmatismului poate fi efectuata: cu lentile cilindrice;
Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității
114 mărește;
enterochinazei din sucul intestinal:
Cum se modifica sensibilitatea auzului când se
115 scade esențial;
înlătură timpanul și sistemul oscilator:
De la care receptori impulsurile se transmit la corpii
116 fotoreceptorii retinei;
geniculați laterali:
117 Diabetul zaharat tip I se datorește: lipsei de insulina;
Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea
118 limfocitele T cu memorie;
mai lungă de viaţă o au:
Dispariția percepției vizuale în diferite arii a câmpului
119 hemianopsie;
vizual poarta denumirea de:
distanța între centrul optic al
120 Distanța focală a lentilei este: lentilei și focarul principal;
121 Durata medie de viaţă a unei hematii este patru luni;

Excitarea căror nuclee duce la accentuarea regiditatii nucleelor Deiters a bulbului
122
de decerebrare: rahidian;
123 Factorul XIII poate fi activat de: trombina și Ca2+ ;
realizarea mișcărilor complexe
124 Funcția primara a ganglionilor bazali este:
invațate;
celulele G de la nivelul antrului
125 Gastrina este secretată de:
piloric;
126 Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de: hipofiza anterioara;

hipertrofia tiroidei și hipersecreția de
coloid;
Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de distrugerea nucleelor vestibulari (în
128
decerebrare poate fi înlăturată prin: special Deuters);
129 Hipotalamusul NU este implicat în reglarea: contracția musculaturii scheletice;
130 Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura: steroizi;
131 Hormonii estrogeni sunt secretați la nivelul: ovarului;
132 Hormonii hipotalamici sunt ca structura: peptide, proteine;
stimulează secreția de testosteron în
testicul;
In cavitatea bucala la adult are loc scindarea
134 amidonului preparat;
enzimatica a:
imaginea obiectelor se formează pe
135 În cazul ochiului emetrop:
retina ( pata galbenă);
136 În cazul ochiului hipermetrop: imaginea se formează dupa retina
In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate
137 70-80 ml;
de sânge de:
138 În reglarea reflexă a respirației NU participă: Receptori viscerali din rinichi și ficat;
În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul)
tensiunea dezvoltată în muşchi la
139 tendinos Golgi transmite sistemului nervos central
începutul mişcării
informații despre:
In urma digestiei gastrice se formează o pasta
140 chim gastric;
omogena, semifluida cu reacție acida numita:
141 In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de: inervația vegetativă;
Închiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul
142 complexul QRS;
unuia din componentele unui traseu EKG:
Informația despre lungimea și viteza de modificare a
143 Fusurile musculare;
lungimii mușchiului este generata de:
Informația despre tensiunea mușchiului este generata
144 Organele tendinoase Golgi;
de:
145 Intensitatea sunetelor se măsoară: în decibeli;
Izotonia semnifica valoarea constanta a osmolarităii
146 300 mosmol/l;
egala cu:
La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu
147 carne;
aciditatea maximala:
La ce nivel al tubului digestiv acționează predominant
148 cavitate bucala;
mecanismul nervos de reglare a secreției digestive :
La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135
g/L sânge, iar numărul hematiilor este de 4,5
149 19 ml 02 /%;
milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a
sângelui arterial?
Lezarea căror arii corticale provoacă apariția afaziei
150 aria Broca;
motorie:
Lezarea căror nuclee duce la dispariția regiditatii de nucleelor Deiters a bulbului

151
decerebrare: rahidian;
Lezarea căror nuclee duce la dispariția regiditatii de
152 ---
decerebrare:
nucleul arcuat din hipotalamusul
153 Liberinele si statinele se secreta la nivelul:
medial;
154 Miopia se corectează cu lentile: divergente;
are o frecvența spontană de
Nodul sinoatrial este focarul principal de automatism
155 descărcare mai mare ca restul
deoarece:
formațiunilor nodale;
deshidratarea prin vărsături cu
156 O alcaloza metabolică poate fi determinată de:
conținut gastric;
O persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate
157 20-20000 Hz;
mare cu limitele spectrului de frecventa:
158 Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: proteine;
Pedunculul cerebelos mijlociu conține fibre aferente
159 pontocerebelos
pentru conexiunea cu tractul:
Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este
160 5m;
plasat de la persoana examinata la distanta de:
Pigmenții biliari (bilirubina și biliverdina) sunt produși
161 hemoglobinei ;
de degradare ai:
Precizați care este locul de secreție al hormonului
162 porțiunea pilorica a stomacului;
gastrina:
Precizați concentrația corectă a următoarelor
163 155 mEq/1 K+;
substanțe din fluidului intracelular:
164 Presbiopia apare în rezultatul: scăderii elasticității cristalinului;
incapacitatea de a înțelege
165 Prin ce se caracterizează afazia auditiva Wernike:
cuvintele auzite;
166 Prolactina este secretata de:
perceperea defectuoasă a culorii
167 Protanomalia este:
roșii;
Rigiditatea de decerebrare apare la secționarea
168 sub nucleii roșii;
trunchiului cerebral:
cantitatea de azot introdusă în
Selectați afirmația corectă referitor la bilanțul azotat. organism cu hrana predomina
169
Prin bilanțul azotat pozitiv se subînțelege: asupra celei eliminate din
organism;
Selectați afirmația corecta referitor la echilibrul azotat. azotul introdus este egal cu cel
170
Prin echilibru azotat se subînțelege: eliminat ;
Selectați afirmația corecta referitor la funcțiile
asigurarea presiunii coloid-
171 proteinelor plasmatice. Funcția principala a
osmotice;
albuminelor plasmatice este:
Selectați afirmația corectă. Aportul azotului NU are
172 în inaniție proteică;
loc:
Selectați afirmația corecta. Concentrația normala a
173 glucozei sanguine la o persoana care nu a mâncat în 3,3 - 5,5 mmol/l;
intervalul ultimelor 3-4 ore:
Selectați afirmația corectă. Reducerea conținutului de
174 hipoglicemie;
glucoză în sânge se numește:
Sistemul nervos interpretează diferite senzații de proporțiile stimulării celor trei tipuri
175
culoare în dependenta de: de conuri;
face parte din sistemul de analgezie
176 Sistemul opioid al creerului:
a creierului;
Sunt adevărate următoarele afirmații privind sucul secreția sa este numai sub control
177
pancreatic cu EXCEPȚIA faptului ca: nervos;
Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafața de
178 capilare;
schimb (cm2) este reprezentat de:
Totalitatea actelor prin care bolul alimentar trece din
179 deglutiție;
cavitatea bucala în stomac se numește:
Tulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un
180 conținut crescut de bicarbonat standard în plasmă, se alcaloza metabolică ;
pot întâlni în
Un nucleu din bulb, care primește fibre aferente
181 nucleul cohlear dorsal;
primare de la cohlee este:
Un subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate
182 ABIV Rh (+)
dona 500 ml sânge unui primitor:
183 Unde este localizat centrul salivar: in bulbul rahidian;
Următorii factori influențează capacitatea de fixare a
184 viteza de circulație a sângelui;
O2 pe hemoglobina cu EXCEPȚIA:
185 Valoarea pH-ului sucului pancreatic: 7,8-8,4;
186 Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar: reabsorbtia apei;
187 Vezica biliară este contractată cel mai puternic de: colecistokinina;
Zgomotul I cardiac, debutează o dată cu una din
188 contracția izovolumetrică;
următoarele faze ale ciclului cardiac:
 Ce proces patologic demonstrează hemograma unui om adult cu următorii indicii hematologici:

Numărul total de eritrocite – 2,7 x 1012/L; Hemoglobina - 100 g/l. Reticulocitele - 5 % o; Trombocitele
-310000 la 1mkl sânge. VSH – 15 mm/oră. Numărul total de leucocite -6,5 x 109/L. Formula
leucocitară: bazofile – 1 %, eozinofile - 4%, neutrofile nesegmentate – 5%, neutrofile segmentate -
56%, limfocite – 27%, monocite. – 7%.
 limfocitoză
 leucocitoză neutrofilă
 error_outlineanemie
 leucemie
 eritrocitoză
Timp utilizat: 00:04
 Ce manifestare apare la şoricel în hipoxia normobarică ?

 hipertermie
 meteorism
 hipoglicemie
 error_outlinecianoză
 hiperglicemie
 Cum a fost demonstrat experimental pe broscuţă rolul căilor de conducere în activitatea reflexă?
 error_outlinelipsa reflexului de flexie la lăbuţa denudată la contactul cu acidul sulfuric 75%
 error_outlinepăstrarea reflexului de flexie la lăbuţa cu n. sciatic intact la contactul cu acidul
sulfuric 75%
 lipsa reflexului de flexie la lăbuţa intactă la contactul cu acidul sulfuric 75%
 error_outlinelipsa reflexului de flexie la lăbuţa cu n. sciatic secţionat la contactul cu acidul
sulfuric 75%
 păstrarea reflexului de flexie la lăbuţa denudată la contactul cu acidul sulfuric 75%
 Ce manifestări apar la şoricel în hipoxia normobarică ?

 meteorism
 error_outlinetahicardie
 hipertermie
 hiperemie sclerelor
 Care sunt modificările microcirculaţiei în limba broaştei în hiperemia arterială?

 hipoperfuzia
 error_outlineintensificarea limfogenezei
 error_outlinecreşterea vitezei liniare a sîngelui
 spasmarea capilarelor si venulelor cu dilatarea arteriolelor
 diminuarea limfogenezei
 Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

 astmul bronşic
 edemul epiteliului bronşic
 tromboza vaselor pulmonare
 spasmul căilor aeroconductorii inferioare
 error_outlineedemul laringelui
 Ce tulburări metabolice survin în organismul şoricelului în cadrul hipoxiei normobarice fără

hipercapnie ?
 error_outlinealcaloza respiratorie
 error_outlinehipoxemie
 hipercapnie
 Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

 error_outlinecompresia căilor aeroconductorii superioare
 astmul bronşic
 Care sunt mecanismele compensatorii în cadrul pletorei experimentale ?

 micsorarea diurezei
 intensificarea eritropoezei
 spasmul vaselor rezistive
 error_outlinedepozitarea sângelui
 activarea sistemei renină-angiotensină-aldosteron
 Prin ce metode a fost modelată tahicardia sinusală la broscuţă ?

 prin aplicarea asupra cordului a solutiei de HCl
 prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice reci
 prin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei
 error_outlineprin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
 error_outlineprin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
 Care sunt modificările microcirculaţiei în limba broaştei în cadrul hiperemiei venoase ?

 error_outlinedilatarea venulelor
 ingustarea venulelor
 mărirea refluxului venos
 creşterea vitezei de circulaţie a sîngelui
 ingustarea lumenului arteriolelor
 Care sunt manifestarile hiperemiei venoase pe limba broaştei?

 diminuarea reţelei vasculare
 mărirea fluxului sanguin
 error_outlineîncetinirea fluxului sanguin
 error_outlineamplificarea reţelei vasculare
 supraumplerea cu sînge a arteriolelor
 Pentru ce afectiuni sunt caracteristice urmatoarele schimbări din hemogramă? Eritrocite – 4,2× 1012
/L, Hb – 130 g/L, leucocite – 14×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile – 5%, neutrofile segmentate
– 60%, neutrofile nesegmentate – 8%, metamielocite (neutrofile tinere) – 1%, limfocite – 14%,
monocite – 12%, VSH – 30 mm/oră.
 alergii
 infecţii virale
 error_outlineinfecţii strepto-, stafilococice
 invazie parazitară
 infecţii intracelulare (bacilul Coh, Sporchetele)
 Care este mecanismul creşterii PA la excitaţia dureroasă ?

 Se activează sistemul calicrein- kininic
 Creşte numarul de adrenoreceptori
 Scade rezistenţa periferică vasculară
 Se activează MAO
 error_outlineSe intensifică secreţia de catecolamine
 Care sunt cauzele de formare a trombului ?

 intensificarea circulaţiei sanguine
 activarea sistemului fibrinolitic
 error_outlineîncetinirea curentului sanguin
 activarea sistemului complementului
 error_outlinelezarea vasului
 Cum a fost demonstrat rolul centrilor nervoşi spinali în activitatea reflexă?

 error_outlinepăstrarea reflexului de flexie la broasca cu măduva spinării intactă la contactul
cu acidul sulfuric 75%
 lipsa reflexului de flexie la lăbuţa denudată la contactul cu acidul sulfuric 75%
 lipsa reflexului de flexie la lăbuţa cu n. sciatic secţionat la contactul cu acidul sulfuric 75%
 error_outlinelipsa reflexului de flexie la broasca spinalizată la contactul lăbuţei intacte cu
acidul sulfuric 75%
 Pentru ce patologie este caracteristică urmatoarea hemogramă: Numărul total de eritrocite - 3,0 x
1012/L. Hemoglobina - 40 g/l. Trombocitele - 170 000 la 1mkl sânge. Reticulocitele - 10 % o.
Conţinutul de fier seric – diminuat. Numărul total de leucocite – 6,8 ×10 9 /L. Formula leucocitară:
bazofile – 1%, eozinofile - 2%, metamielocite - 3%, neutrofile nesegmentate – 7%, neutrofile
segmentate - 57%, limfocite – 25%, monocite. – 5%. Plasma sângelui – palidă. În frotiul sanguin:
anulocitoză pronuţată, microcitoză, multe eritrocite hipocrome.
 anemie B12 – deficitară
 anemie aplastică
 error_outlineanemie Fe - deficitară
 anemie hemolitică
 anemie posthemoragică cronică
 Ce numim hipotireoidism primar ?

 deficit de hormon tireotrop şi hormoni tiroidieni
 micsorarea funcţiei glandei tiroide în lipsa tirotropinei
 dereglarea raportului T3/T4
 micsorarea funcţiei glandei tiroide în şipsa tiroliberinei
 error_outlinemicsorarea primară a funcţiei glandei tiroide
 Cum a fost demonstrat rolul diferitor componente ale arcului reflex spinal în dereglările sensibilităţii ?
 prin înhibiţia sistemului piramidal
 error_outlineprin înlăturarea receptorilor periferici
 prin secţionarea retrobulbară a encefalului
 prin înhibiţia creierului
 error_outlineprin distrugerea motoneuronilor spinali
 Care este mecanismul poliuriei în faza iniţială a în necroza tubulară acută ?

 error_outlinelezarea epiteliului intregului sistem canalicular
 lezarea epiteliului tubilor proximali
 lezarea aparatului juxstaglomerular
 lezarea epiteliului tubilor distali
 lezarea membranei bazale glomerulare
 Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

 error_outlinemărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare
 accelerarea reflexului Hering-Breuer
 error_outlinerespiraţie forţată
 inhibiţia centului respirator
 error_outlineintărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer
 Cum se modifică reactivitatea şi rezistenţa la hipoxia hipobarică a unui şobolan cu SNC excitat?
 reactivitatea şi rezistenţa creşte
 error_outlinereactivitatea creşte, rezistenţa scade
 reactivitatea scade, rezistenţa creşte
 reacţivitatea creşte şi rezistenţa nu se schimbă
 reactivitatea şi rezistenţa scade
 Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

 astmul bronşic
 error_outlineobturarea căilor aeroconductorii superioare
 Cum se modifică reflexele spinale motorii la broscută în colemia experimentală?

 sensibilitatea la stimuli dureroşi nu se schimbă
 viteza reflexelor creşte
 error_outlinetimpul de apariţie a reflexelor va creste
 creşte sensibilitatea la stimuli dureroşi
 reflexele motorii spinale nu se modifică
 Ce factor provoacă hiperemie venoasă în focarul inflamator pe limba broaştei?

 Transudatul format
 error_outlineMărginalizarea leucocitelor în microvase
 Dilatarea venelor
 Dilatarea arteriolelor
 Tromboza arteriolelor
 Care factori endogeni determină efectul diferit a hipoxiei şi hipobariei asupra şobolanilor ?
 hipoproteinemia
 error_outlinestrarea funcţională a SNC
 metabolismul hidric a şobolanului
 starea sistemului imun
 error_outlinestarea funcţională a sistemului endocrin

 Se activează MAO
 error_outlineCreste secreţia de renină
 Se activează sistemul calicrein- kininic
 Creşte numarul de adrenoreceptori
 error_outlineCreşte rezistenţa periferică vasculară
 Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea parenterală a conţinutului intestinului

gros?
 error_outlineconvulsii
 inhibitie motorie
 error_outlinecomă
 excitaţie motorie
 somnolenţă
 Сare este hormonul stresului ?

 parathormonul
 tiroxina
 insulina
 hormonul somatotrop
 error_outlinecatecolaminele
 Cum s-a schimbat funcţia cordului cu infarct experimental?

 apariţia ţesutului conjunctiv
 bradicardie urmată de tahicardie
 mărirea amplitudinei de contracţie
 error_outlinemicşorarea forţei de contracţie
 mărirea forţei de contracţie
 Ce manifestări apar la şobolanii supuşi acţiunii presiunii atmosferice scăzute ?

 error_outlineMeteorism
 error_outlineHiperglicemie
 error_outlineConvulsii
 Hipertermie
 Hipertensiune
 Ce mecanism determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?

 hipernatriemia
 hipoglicemia
 hiperproteinemia
 mărirea necesităţilor organismului în O2
 error_outlinehiperlipidemia
 Cum se modifică diureza la şoricel la administratrea pituitrinei?

 error_outlineoligurie
 poliurie
 error_outlineanurie
 izostenurie
 error_outlinehiperstenurie
 Care factor endogen determină efectul diferit a hipoxiei şi hipobariei asupra şobolanilor ?
 error_outlinevîrstă ( nou-născut, matur)
 metabolismul electrolintic a şobolanului
 hipoproteinemia

 error_outlinemicşorarea forţei de contracţie
 error_outlinetahicardie urmată de bradicardie
 Care este mecanismul respiraţiei profunde şi accelelrate ?

 intărzierea reflexului Kratschmer
 intărzierea reflexului Bainbridge
 apariţia reflexului de apărare Kratschmer
 Care sunt cauzele sfîrşitului letal la şobolanii supuşi acţiunii presiunii atmosferice scăzute ?
 error_outlineScăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
 Hipoxia circulatorie
 Hipoxia respiratorie
 Scăderea presiunii atmosferice
 error_outlineHipoxemia

Numărul total de eritrocite – 4,9 x 1012/L. Hemoglobina - 144 g/l. Reticulocitele - 5 % o; Trombocitele
-300 000 la 1mkl sânge. VSH – 15 mm/oră. Numărul total de leucocite – 14,5 x 109/L.. Formula
 leucocitoză neutrofilă cu deviere nucleară spre stânga
 error_outlinelimfocitoză
 eritrocitoză
 leucemie
 anemie
 error_outlineintensitatea metabolismului
 hipoproteinemia
 Ce mecanisme scad rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism experimental la hipoxie?

 micşorarea reacţiilor de oxido-reducere
 error_outlinemărirea gradului de utilizare a O2
 micşorarea intensităţii metabolismului bazal
 micşorarea gradului de utilizare a O2
 error_outlineiepuizarea substratelor metabolice neuronale
 Care sunt mecanismele modificărilor diurezei în hidremia experimentală la şoricei?

 creşterea presiunii oncotice în capilarele glomerulare
 scăderea reabsorbţiei tubulare
 error_outlinecreşterea presiunii efective de filtrare
 error_outlinecreşterea presiunii hidrostatice în capilarele glomerulare
 scăderea presiunii hidrostatice în arteriola eferentă
 Ce factori provoacă hiperemie venoasă în focarul inflamator pe limba broaştei?

 error_outlineExsudatul format

 sensibilitatea la stimuli dureroşi nu se schimbă
 error_outlinescade sensibilitatea la stimuli dureroşi
 Ce mecanisme determină rezistenţa la acţiunea factorilor stresanţi ?

 error_outlinemărirea tonusului muşchilor
 error_outlinehiperfuncţia cordului
 error_outlinehiperglicemia
 Cum se modifică respiraţia la broscută în sindromul colemic experimental ?

 amplitudinea respiraţiei creşte
 amplitudinea si frecvenţa respiraţiei nu se modifică
 error_outlinefrecvenţa respiraţiei scade
 error_outlineamplitudinea respiraţiei scade
 frecvenţa respiraţiei creşte

 activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
 diminuarea diurezei
 error_outlinecreşterea diurezei
 La ce conduce staza îdelungată în focarul inflamator?

 mişcarea pendulară a fluxului sanguin
 mişcarea pulsatilă a fluxului sanguin
 error_outlinehipoperfuzie
 error_outlineagregarea intravasculară a hematiilor
 micşorarea reţelei de capilare
 Cum s-a demonstrat reflexul de protecţie Kratschmer la iepure ?

 prinn inhalarea de dioxid de carbon
 prin astuparea ambelor nări ale iepurelui
 prin astuparea unei nări a iepurelui
 error_outlineprin inhalarea de amoniac
 prin inhalarea de monoxid de carbon
 Ce numim hipertireoidism primar ?

 intensificarea funcţiei glandei tiroide la secreţia abundentă de tiroliberină
 intensificarea funcţiei glandei tiroide la secreţia abundentă de tirotropină
 exces de hormon tireotrop şi hormoni tiroidieni
 dereglarea raportului T3/T4
 error_outlineintensificarea primară a funcţiei glandei tiroide

 hipoperfuzia
 error_outlinehiperperfuzia
 diminuarea limfogenezei
 Care a fost doza de ser de cal pentru declanşarea şocului anafilactic la iepure?
 error_outline1 ml
 0,2 ml
 error_outlinede 10 ori mai mare ca doza de sensibilizare
 0,5 ml
 2 ml
 Ce este reflexul respirator Kratschmer?

 reflex ce determină trecerea inspiraţiei în expiraţie
 reflex de preintămpinarea edemului plămănilor
 error_outlinereflex de apărare la inspiraţia substanţelor toxice
 reflex de apărare pentru limitarea perfuziei plămănilor
 reflex ce determină stimularea diafragmului

 hipoglicemie
 error_outlinemeteorism
 hipertermie
 error_outlinehiperglicemie
 error_outlinedispnee
 Care sunt schimbările diurezei la şoricel în necroza tubulară acută ?

 nu se modifică
 error_outlinepoliurie iniţial
 error_outlineoligurie în etapa tardivă
 oligurie iniţial
 poliurie în etapa tardivă

 scăderea numărului de capilare funcţionale
 dilatarea arteriolelor, ingustarea venulelor
 scăderea vitezei circulaţei sângelui
 error_outlinecreşterea vitezei circulaţiei sângelui
 micşorarea numărului de capilare funcţionale
 Cum se modifică pneumograma în perioada III a asfixiei experimentale ?

 apare dispneea inspiratorie cu apnezis
 apare dispneea expiratorie cu apnezis
 apare dispneea inspiratorie
 apare dispneea expiratorie
 error_outlineapare respiraţie terminală şi apneizis
 Care din animalele experimentale cu funcţia tiroidei modificate a fost mai sensibil la acţiunea hipoxiei?
 animalul căruia i s-a administrat NaCl
 animalul căruia i s-a administrat novocaină
 animalul căruia i s-a administrat mercazolil
 animalul căruia i s-a administrat metiltioouracil
 error_outlineanimalul căruia i s-a administrat L-tiroxină
 Care este mecanismul respiraţiei stenotice ?

 stimularea reflexului Kratschmer
 Care este mecanismul spasmului bronhiolelor în şocul anafilactic experimental?

 acţiunea glucocorticoizilor
 acţiunea acidului gama-aminobutiric
 acţiunea adrenalinei
 acţiunea directă a complexului imun
 error_outlineacţiunea histaminei
 Care sunt efectele stazei inflamatorii pe limba broaştei?
 extinderea alteraţiei primare
 extinderea alteraţiei secundare
 fagocităza intensă
 error_outlinelocalizarea procesului inflamator
 intensificarea metabolismului celular
 error_outlinede intensitatea metabolismului
 hipoproteinemia

 error_outlinedilatarea vaselor rezistive

 hipernatriemia
 hipernatriemia
 Ce factori provoacă hiperemie arterială în focarul inflamator pe limba broaştei?

 error_outlineeliberarea mediatorilor vasodilatatori
 eliberarea mediatorilor vasoconstrictori
 trombogeneza în focarul inflamator
 error_outlineacidoza în focarul inflamator
 distrucţia vaselor
 Ce dereglări a funcţiei sistemului nervos apar la iepure în şoc anafilactic experimental?

 error_outlineconvulsii tonice
 hipokinezie
 error_outlinehiperkinezie
 convulsii faziceh
 atonie musculară

 error_outlinemărirea tonulusului muşchilor
 hipoglicemia
 Care sunt mecanismele alteraţiei secundare modelate pe limba broaştei?

 error_outlinealterarea vaselor sanguine
 error_outlinealterarea structurilor nervoase
 acţiunea directă a cristalelor de AgNO3
 error_outlinedereglarea homeostaziei biochimice a celulei
 error_outlinedereglarea funcţiilor şi structurilor subcelulare

 hipoperfuzia
 Care este cauza sfîrşitului letal la şobolanii supuşi acţiunii presiunii atmosferice scăzute ?
 error_outlineHipoxemia
 Hipoxia hemică
 Сare este hormonul stresului ?

 hormonul somatotrop
 error_outlinecortizolul
 epiandrostenolonul
 tiroxina
 insulina
 Ce substanţăm s-a folosit pentru a evidenţia focarul alteraţiei primare de pe limba broaştei?
 Heparina
 acetilcolina
 HCl
 error_outlinealbastru de metilen
 Adrenalina

 error_outlineintensificarea metabolismului bazal
 micşorarea numărului de capilare funcţionale
 micşorarea vitezei circulaţiei sângelui
 error_outlinedilatarea arteriolelor, capilarelor, venulelor
 error_outlinede starea funcţională a sistemului endocrin
 hipoproteinemia
 hipoproteinemia
 Ce mecanism scade rezistenţa şobolanului cu hipertireoidism experimental la hipoxie?

 mărirea potenţialului de repaos membranar a neuronului


 Îngustarea arteriolelor
 error_outlineTromboza venulelor

 Care este mecanismul restabilirii presiunii arteriale în hipercatecolaminemie ?

 Activarea sistemului renina- angiotensina – aldosteron
 error_outlineActivarea MAO cu scindarea excesului de catecolamine
 Centralizarea hemocirculaţiei
 Depozitarea singelui
 Creşterea cantităţii de acetilcolină
 La ce factor stresant au fost supuse animalele cu hipocorticizm acut experimental?

 pletora artificială
 inaniţia
 error_outlineefortul fizic
 electrocutarea
 hipoxia hipobarică

 Cum se modifică diureza la şoricei în modelul hiperglicemiei?

 error_outlinepoliurie
 oligurie
 hipostenurie
 izostenurie
 anurie
 Care sunt modificările respiratorii la iepure în şoc anafilactic experimental?

 error_outlinerespiraţie agonală
 respiraţie superficială
 error_outlinestop respirator
 respiraţie profundă şi accelerată
 bradipnee

Numărul total de eritrocite – 2,9 x 1012/L, Hemoglobina - 80 g/l. Trombocitele - 180 000 la 1mkl
sânge. Reticulocitele - 6 % o. Leucocite – 90,0 ×10 9 /L. Formula leucocitară: bazofile – 1%, eozinofile
- 4%, mieloblaste - 60%, neutrofile segmente - 15%, limfocite – 16%, monocite. – 4%.
 eritrocitoză
 limfocitoză
 anemie
 error_outlineleucemie
hipercapnie ?
 hipercapnie
 error_outlineacidoză metabolică
 error_outlinealcaloza respiratorie
 Care este cauza sfîrşitului letal la şobolanii supuşi acţiunii presiunii atmosferice scăzute ?
 Hipoxia hemică
 error_outlineScăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat

 error_outlinesupraumplerea cu sînge a venulelot
 Care este mecanismul oliguriei la şoricel la administrarea pituitrinei?

 creşterea reabsorbţiei apei la nivelul întregului sistem canalicular
 error_outlinecreşterea reabsorbţiei apei în tubii distali renali
 creşterea reabsorbţiei apei în tubii proximali renali
 creşterea presiunii efective de filtrare
 creşterea presiunii oncotice a plasmei
 prin stimularea n.sciatic
 prin distrugerea neuronilor senzitivi spinali

 meteorism
 hiperemia sclerelor
 Care este una din modificările respiratorii la iepure în şoc anafilactic experimental?
 bradipnee
 respiraţie periodică
 dispneie expiratorie

 error_outlinefagocitoza intensă
 error_outlineextinderea alteraţiei secundare
 error_outlinedeteriorarea troficei tisulare

-150 000 la 1mkl sânge. VSH – 15 mm/oră. Numărul total de leucocite – 8,5 ×10 9 /L. Formula
 eritrocitoză
 anemie
 eritrocitopenie
 error_outlinetrombocitopenie
 trombocitoză


 izostenurie
 oligurie
 hipostenurie
 anurie

 hipoglicemia

 Prin ce metodă a fost modelat infarctul de cord la broscuţă ?

 prin aplicarea asupra cordului a solutiei de KCl
 prin aplicarea asupra cordului a adrenalinei
 error_outlineprin aplicarea asupra cordului a AgNO3
 Care este mecanismul coloraţiei celulelor moarte în focarul alteraţiei primare?

 error_outlinecolorantul pătrunde pasiv în celula moartă
 colorantul pătrunde pasiv în celula vie
 colorantul pătrunde activ în celula moartă
 celula vie absoarbe în mod activ colorantul
 error_outlinecolorantul nu pătrunde în celula vie
 Prin ce metodă a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?

 prin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
 prin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de HCl
 error_outlineprin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei de KCl
 prin aplicarea asupra cordului denudat a AgNO3
 Cum se modifică reactivitatea şi rezistenţa la hipoxia hipobarică a unui şobolan cu SNC inhibat ?
 reactivitatea creşte rezistenţa scade la hipoxie
 error_outlinereactivitatea scade, rezistenţa creşte
 reactivitatea şi rezistenţa creşte
 reactivitatea şi rezistenţa scade
 reacţivitatea creşte şi rezistenţa nu se schimbă

 bradipnee
 Care animale sunt mai sensibile la acţiunea hipoxiei hipobarice ?

 nou-nascuţi
 cu hiperglicemie
 cu imunodeficit
 cu intensitatea metabolismului scăzută
 error_outlinematuri

 hipertensiune
 hipertermie
 error_outlinecianoza
 Ce numim asfixie ?
 ingustarea cailor aeroconductorii inferioare
 acumularea de aer în cavitatea toracală
 ingustarea cailor aeroconductorii superioare
 error_outlinedereglarea acută a aprovizionării organismului cu O2 şi eliminării de CO2
 micșorarea elasticității plămănilor

 hipernatriemia
 hipoglicemia

 error_outlinecreşterea numărului de capilare funcţionale
 Care sunt modificările microcirculaţiei înlimba broaştei în cadrul prestazei ?

 mişcare centripetă
 limitarea afluxului
 error_outlinemişcări pulsatile
 mişcări accelerate
 mişcări turbulente

 poliurie
 hipostenurie
 izostenurie
 Cum a fost modelată embolia grasă în vasele mezenteriale ale broscuţei ?

 Prin administrarea emulsiei uleioase transcutanat
 error_outlinePrin administrarea emulsiei uleioase în ventricol
 Prin administrarea emulsiei peros
 Prin administrarea emulsiei uleioase intraperitoneal
 Prin administrarea emulsiei uleioase în sacul limfatic

 Care sunt mecanismele patogenetice ale hiperemiei venoase inflamatorii?

 dilatarea vaselor limfatice
 error_outlinesfericizarea entoteliocitelor
 error_outlineagregarea eritrocitelor şi trombocitelor
 micşorarea vâscozitaţii sîngelui
 marirea lifogenezei
 error_outlineprin secţionarea n.sciatic

 ingustarea arteriolelor

 bradipnee

 error_outlinecu intensitatea metabolismului crescută
 cu hiperglicemie
 nou-nascuţi
 cu imunodeficit
 Care dereglări microcirculatorii conduc la stază în focarul inflamator pe limba broaştei?

 error_outlinetromboza
 error_outlinehiperemia venoasă
 hiperemia arterială
 ischemia
 embolia
 Care este metoda modelarii hiperemiei arteriale pe limba broaştei ?

 ligaturarea arterei linguale
 ligaturarea unilaterala a venelor principale a limbii
 error_outlineexcitarea chimică a limbii
 aplicarea adrenalinei
 error_outlineexcitatrea mecanică a limbii
 balanţa electrolintică a şobolanului
 hipoproteinemia
 Care sunt mecanismele reflexului Kreicmer ?

 error_outlineinhibiţia centrului inspirator
 stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare
 eferentaţia puternică prin ramurile n. diafragmal
 error_outlineaferentaţia puternică prin n. olfactiv
 error_outlinestimularea receptorilor din căile respiratorii superioare
 Care este metoda modelarii hiperemiei venoase pe limba broaştei ?

 prin ligaturarea arterei linguale
 prin excitatrea mecanică a limbii
 error_outlineprin ligaturarea unilaterala a venelor principale a limbii
 prin aplicarea adrenalinei
 prin excitarea chimică a limbii

 error_outlineacumularea în focarul inflamator a compuşilor dezintegrării celulare

 hipoglicemie
 hipertermie

 hipoglicemia
 Prin ce metodă a fost modelat hipertireoidismul la şobolani ?

 prin administrarea şobolanului de NaCl
 prin administarea şobolanului cofeinei
 error_outlineprin administrarea şobolanului de L-tiroxină
 prin administarea metiltiouracilului
 prin administrarea şobolanului cloralhidratului
 Care este mecanismul poliuriei în modelul hiperglicemiei la şoricel?

 intensificarea absorbţiei tubulare
 creşterea presiunii osmotice în interstiţiul tubular
 creşterea presiunii osmotice în urina secundară
 error_outlinecreşterea presiunii osmotice în urina primară
 Care este mecanismul alteraţiei primare pe limba broaştei la aplicarea AgNO3?

 staza sanguină
 hiperemia venoasă
 trombogeneza în vase
 constricţia arteriolelor
 error_outlineleziuni celulare chimice
 Cum sa modelat necroza tubulară acută la şoricei?

 prin administrarea subcutanată a soluţie de AgNO3
 error_outlineprin administrarea intraeritoneală a soluţiei de sublimat
 prin administrarea subcutanată a soluţie de HCl
 prin administrarea subcutanată a soluţie de NaCl
 prin administrarea intraeritoneală a soluţiei de AgNO3

 error_outlinepaliditate
 meteorism
 hiperemia sclerelor
 Care este mecanismul fenomenelor patologice în şocul anafilactic modelat pe iepure?

 distrucţia celulelor parenchimatoase
 error_outlinedegranularea mastocitelor
 alterarea endoteliocitelor
 activarea sistemului nociceptiv
 activarea receptorilor membranari
 Prin ce metodă s-a modelat asfixia la epure ?

 prin inhalarea de amoniac
 error_outlineprin închiderea ambelor nări
 prin inhalarea de dioxid de carbon
 prin închiderea unei nări a iepurelui

 fagocitoza intensă

 Care este consecutivitatea reacţiilor vasculare în iflamaţie pe limba broaştei?

 staza venoasă -> hiperemia venoasă -> hiperemia arterială -> ischemia
 ischemia -> hiperemia venoasă -> hiperemia arterială -> staza
 hiperemia arteriala -> hiperemia venoasă -> ischemia -> staza
 error_outlineischemia -> hiperemia arterială -> hiperemia venoasă -> staza
 hiperemia venoasă -> hiperemia arterială -> ischemia -> staza

 bradicardie
 meteorism
 hipertermie
 La ce factori stresanţi au fost supuse animalele cu hipocorticizm acut experimental?

 inaniţia
 error_outlineefortul fizic
 electrocutarea
 error_outlineapa rece
 Care este mecanismul restabilirii presiunii arteriale după excitaţia dureroasă ?

 Depozitarea singelui
 error_outlineActivarea MAO cu scindarea excesului de catecolamine
 Activarea sistemului renina- angiotensina – aldosteron
 Creşterea cantităţii de acetilcolină
 Centralizarea hemocirculaţiei
 Care este unul din mecanismele patogenetice ale hiperemiei venoase inflamatorii?
 Cum a fost estimat experimental rolul hormionilor tiroidieni în patologie?

 Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hipoxia hiperbarică
 Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hipoxia normobarică
 Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hiperoxie
 Expunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hipotermie
 error_outlineExpunerea animalelor cu hipo- şi hipertireoidism la hipoxia hipobarică
 Cum se modifică activitatea cardiacă a broscuţei în sindromul colemic experimental?

 error_outlineapare stop cardiac
 error_outlineapare bradicardie
 apare tahicardie
 apare extrasistolie
 nu se modifică

 error_outlineprin aplicarea asupra cordului a acetilcolinei

 hipoglicemia
 Prin ce metodă a fost modelată tahicardia sinusală la broscuţă ?

 prin aplicarea asupra cordului a AgNO3
 error_outlineprin aplicarea asupra cordului a solutiei fiziologice calde
 Când se declanşează şocul anafilactic experimental la iepurele sensibilizat?

 la contactul cu imunoglobuline specifice
 la primul contact cu orice alergen
 la contactul repetat cu orice alergen
 error_outlinela contactul repetat cu alergenul specific
 la primul contact cu alergenul specific
 Care sunt stadiile asfixiei ?

 de alarmă
 error_outlinede exitație a SNC
 error_outlinede înhibiție a SNC
 de inițiere
 error_outlinede paralizie a SNC

 hipoglicemia
 Care este mecanismul oliguriei în faza tardivă a necrozei tubulare acute ?

 error_outlinescăderea numărului de nefroni funcţionali
 creşterea reabsorbţiei tubulare
 scăderea presiunii efective de filtrare
 scăderea reabsorbţiei tubulare
 Prin ce s-a manifestat pe ECG extrasistola ventriculară la broscuţă?

 error_outlinelărgirea complexului QRS
 error_outlinedeformarea complexului QRS
 supradenivelarea segmentului S-T
 marirea intervalului P-Q
 error_outlineapariţia prematură a complexului QRS

 error_outlinemărirea permeabilităţii vasculare
 Care a fost doza de ser de cal pentru senzibilizarea iepurelui?
 0,5 ml
 2 ml
 10 ml
 0,2 ml
 error_outline0,1 ml
 Prin ce se manifestă şocul anafilactic experimental la iepure?

 hiposecreţia mucusului bronşic
 error_outlinebronhospasm
 bronhodilataţie
 error_outlinecolaps arterial
 error_outlinehipersecreţia mucusului bronşic
 Prin ce s-a manifestat pe ECG bradicardia sinusală la broscuţă?

 micşorarea intervalului R-R
 error_outlinemărirea intervalului R-R
 lărgirea complexului QRS
 Cum a fost modelată formarea trombului roşu în vasele mezenteriale ale broscuţei ?
 prin aplicarea de heparină
 prin aplicarea ligaturii pe vasele mezenteriale
 prin aplicarea în bifurcaţia vaselor a unui cristal de Na Cl
 prin aplicarea în bifurcaţia vaselor a unui cristal de AgNO3
 error_outlineprin lezarea mecanica a vasului
 Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea parenterală a sucului gastric?

 adinamie
 ajitaţie
 somnolenţă
 convulsii
 error_outlinenu se modifică
 Care sunt cauzele morţii iepurelui în şocul anafilactic experimental?

 coma cerebrală
 stop cardiac
 error_outlineasfixie
 Care sunt mecanismele respiraţiei profunde şi accelelrate ?

 error_outlineintărzierea reflexului Hering-Breuer
 error_outlineinhibiţia întărziată a inspirului
 Cum se modifică comportamentul şoricelului la administararea parenterală a continutului intestinului

subtire?
 error_outlineinhibiţie motorie
 excitaţie motorie
 nu se modifică
 convulsii
 error_outlinesomnolenţă
 Cum se modelează pletora experimentală?

 prin administrarea acetilcolinei în patul vascular
 prin administrarea adrenalinei în patul vascular
 error_outlineprin administrarea soluţiei izotonice în patul vascular
 prin administrarea cofeinei în patul vascular
 prin administrarea cloralhidratului în patul vascular

 hipoglicemia
 Cum a fost modelată autointoxicaţia intestinală la şoricel?

 prin administarea bilei
 prin administarea conţinutului intestinului subţire
 prin administrarea conţinutului gastric
 prin administarea sucului pancreatic
 error_outlineprin administrarea conţinutului intestinului gros
 Care este cauza respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

 astmul bronşic

 astmul bronşic

 ingustarea capilarelor
 error_outlinediminaurea refluxului prin venule
 Peste cât timp după administrarea dozei declanşatoare apar manifestările şocului anafilactic
experimental la iepurele sensibilizat ?
 Peste câteva zile
 peste o ora dupa administrare alergenului specific
 peste 24 ore
 peste 10 minute dupa administrarea alergenului specific
 error_outlinepeste câteva secunde

 micşorarea vitezei liniare a sîngelui
 hipoperfuzia
 Care este semnificaţia reflexului de protecţie Kratschmer ?

 întreruperea bruscă a perfuziei pulmonare
 întreruperea bruscă a expiraţiei
 error_outlineîntreruperea bruscă a pătrunderii substanţelor toxice în căile respiratorii
 întreruperea bruscă a afluxului de sunge în capilarele pulmonare
 întreruperea bruscă a refluxului de sănge prin venele pulmonare
 Cum a fost modelată alteraţia pe limba broaştei?

 ligaturarea bilaterală a venelor limbii
 error_outlineaplicarea cristalelor AgNO3 pe suprafaţa limbii
 ligaturarea unilaterală a venei linguale
 administrarea soluţiei de adrenalină 0,1%
 ligaturarea arterei linguale
 Pentru ce patologie este caracteristică urmatoarea hemogramă: Numărul total de eritrocite – 2,8 x
1012/L. Hemoglobina - 80 g/l. Trombocitele - 200 000 la 1mkl sânge. Reticulocitele - 18 %o.
Bilirubina liberă (ne conjugată), hemosiderina – mărită. Numărul total de leucocite – 6,8 x 1012/L.
Formula leucocitară: bazofile – 1%, eozinofile - 2%, metamielocite - 3%, neutrofile nesegmentate –
7%, neutrofile segmentate - 57%, limfocite – 25%, monocite. – 5%. Plasma sângelui – palidă. În frotiul
sanguin: schizocite, anizocitoză, ovalocitoză, multe eritrocite policromatofile.
 anemie Fe - deficitară
 error_outlineanemie hemolitică
 La ce factor stresant au fost supuse animalele cu hipocorticizm acut experimental?

 inaniţia
 pletora artificială
 electrocutarea
 error_outlineapa rece

 hipertensiune arterială
 error_outlinebronhospasm

 hipertermie
 hipoglicemie
 Prin ce metodă a fost modelată tahicardia sinusală la broscuţă ?

 prin aplicarea asupra cordului a AgNO3
 error_outlineprin aplicarea asupra cordului a adrenalinei

 hipertermie
 hipoglicemie


 error_outlinesupraumplerea cu sînge a venulelor
 Care compusi ai bilei determină modificările activităţii cardiace în colemie la broscuţă ?

 pigmenţii biliari
 colesterol
 fosfolipide
 glicoproteide
 error_outlineacizii biliari

 micşorarea perfuziei
 error_outlineactivarea sistemului procoagulant
 Ce procese sunt caracteristice pentru patogenia colemiei experimentale ?

 error_outlineinhibitia neuronilor din măduva spinării
 excitaţia creierului
 excitaţia măduvei spinării
 error_outlineinhibitia centrilor vitali a SNC
 scăderea vitezei de depolarizare lentă spontană a nodulului sinusal

 error_outlineprin aplicarea asupra cordului denudat a solutiei fiziologice reci

 hipertensiune arterială
 error_outlinehipersecreţia mucusului bronşic

 astmul bronşic
 Cum se modiifică funcţia cordului broscuţei la administrarea soluţiei de KCl ?

 error_outlineapare stopul cordiac în diastolă
 apare stopul cordului în sistolă
 apare extrasistolia
 Cum se modifică pneumograma în perioada II a asfixiei experimentale ?

 apare apneizisul
 apare dispneea inspiratorie cu perioade de apnezis
 error_outlineapare dispneea epiratorie cu perioade de apnezis

 nou-nascuţi
 cu SNC inhibat
 error_outlinecu SNC excitat
 error_outlinecu intensitatea metabolismului crescută


 anurie
 error_outlinepoliurie
 izostenurie
 oligurie

 hiperglicemie
 hipertermie
 hipoglicemie
 meteorism

-310 000 la 1mkl sânge. VSH – 15 mm/oră. Numărul total de leucocite - 6,5 x 109/L. Formula
 limfocitoză
 error_outlineeritrocitoză
 anemie
 leucemie

 micsorarea vitezei circulaţiei sângelui
 Prin ce metode a fost modelată bradicardia sinusală la broscuţă ?


Eritrocite – 4,4× 1012 /L, Hb – 130 g/L, leucocite – 15×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile – 5%,
neutrofile segmentate – 60%, neutrofile nesegmentate – 8%, metamielocite neutrofile (tinere) – 1%,
limfocite – 20%, monocite – 6%, VSH – 20 mm/oră.
 leuceme
 leucocitoză neutrofilă cu deviere nucleară spre dreapta
 limfocitoză relativă
 limfocitoză absolută
 Care este mecanismul respiraţiei profunde şi accelelrate ?

 error_outlineinhibiţia întărziată a inspirului
 intărzierea reflexului Bainbridge
 error_outlinedilatarea venulelor
 error_outlinediminaurea refluxului venos

 stimularea reflexului Kratschmer
 Care sunt etapele de formare a trombului alb ?

 activarea protromboplastinei
 error_outlineagregarea trombocitelor
 activarea fibrinogenului
 error_outlineaglutinarea trombocitelor
 error_outlineadeziunea trombicitelor
 Care este metoda modelarii stazei pe limba broaştei ?

 aplicarea adrenalinei
 excitatrea mecanică a limbii
 error_outlineligaturarea bilaterală a venelor limbii
 secţionarea venelor principale a limbii
 excitarea chimică a limbii

 error_outlinereabsorbţia insuficientă a glucozei filtrate
 error_outlinecreşterea presiunii osmotice în urina primară
 Prin ce metodă a fost declanşat şocul anafilactic la iepurele sensibilizat?

 prin administrarea parenterală a masei eritrocitare
 prin administrarea parenterală a soluţiei de NaCl de 0,9%
 prin administrarea parenterală a adrenalinei
 error_outlineprin administrarea parenterală a serului de cal
 prin administrarea parenterală a soluţiei de glucoză


 apare tahicardie paroxistică
 error_outlineapare stopul cordiac în diastolă

 astmul bronşic

 error_outlineapare stop cardiac
 apare fibrilaţie
 nu se modifică
 Cum a fost demonstrat experimental pe broscuţă rolul exteroreceptorilor în activitatea reflexă?

 error_outlinelipsa reflexului de flexie la lăbuţa denudată la contactul cu acidul sulfuric 75%
 întîrzierea reflexului de flexie la lăbuţa denudată la contactul cu acidul sulfuric 75%
 păstrarea reflexului de flexie la lăbuţa denudată la contactul cu acidul sulfuric 75%
 error_outlinepăstrarea reflexului de flexie la lăbuţa intactă la contactul cu acidul sulfuric
75%
 Cum a fost modelată formarea trombului alb în vasele mezenteriale ale broscuţei ?
 prin aplicarea ligaturii pe vasele mezenteriale
 prin aplicarea în bifurcaţia vaselor a unui cristal de AgNO3
 error_outlineprin aplicarea în bifurcaţia vaselor a unui cristal de NaCl
 prin aplicarea adrenalinei
 Prin aplicarea de heparină

 hiperemie sclerelor
 meteorism
 hipertermie

 error_outlinecreşte rezistenţa periferică vasculară
 se activează sistemul calicrein- kininic
 error_outlinese intensifică secreţia de catecolamine
 creşte numarul de adrenoreceptori
 se activează MAO

 Cât timp durează perioada de sensibilizare a iepurelui în şocul anafilactic experimental?

 error_outline7-8 zile
 5-10 minute
 24 ore
 30 zile
 1-2 zile

 apare tahicardie paroxistică

 dilatarea arteriolelor, îngustarea venulelor
 Ce absorbant pentru bioxidul de carbon s-a folosit pentru modelarea hipoxiei normobarice fără
hipercapnie?
 error_outlinecalce sodat
 clorura de Na
 oxigen sub presiune
 clorură de carbon
 sublimat
 Ce structuri sunt alterate primar la aplicarea AgNO3 pe limba broaştei?

 celulele sanguine
 mitocondriile
 organitele celulare
 nucleul celular
 error_outlinemembrana celulară

 hiperglicemie
 hipoglicemie
 meteorism
 hipertermie

 mărirea amplitudinei de contracţie
 error_outlinetahicardie urmată de bradicardie


 bradipnee

 izostenurie
 poliurie
 hipostenurie


 Pentru ce afectiuni sunt caracteristice urmatoarile schimbări din hemogramă? Eritrocite – 4,0× 1012 /L,
Hb – 130 g/L, leucocite – 15×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile – 3%, neutrofile segmentate –
22%, neutrofile nesegmentate – 5%, metamielocite (neutrofile tinere) – 0%, limfocite – 50%, monocite
– 20%, VSH – 25 mm/oră.
 error_outlineinfecţii intracelulare (bacilul Coh, Sporchetele)
 infecţii strepto-, stafilococice
 infecţii parazitare
 alergii
 Prin ce sa manifestat pe ECG infarctul de cord la broscuţă?

 apatriţia prematură a complexului QRS
 error_outlinedeformarea complexului QRS
 mărirea intervalului R-R
 error_outlinesupradenivelarea segmentului S-T
 Cum se modifică diureza la şoricei în modelul hiperosmiei de sare?

 scade după o oră
 error_outlinecreşte după o oră
 iniţial creşte
 nu se modifică
 error_outlineiniţial se micşorează
 Cum se modifică presiunea arterială şi frecvenţa respiraţiei la excitaţia dureroasă ?

 error_outlineFR creşte
 PA scade
 error_outlinePA creşte
 PA scade , FR nu se modifică
 FR scade
 Ce stimul provoacă reflexul de protecţie Kreichimer ?

 inspiraţia aerului ce conţine vapori de H2O
 inspiraţia aerului ce conţine SiO2
 inspiraţia aerului ce conţine microorganisme
 inspiraţia aerului ce conţine multe antigene
 error_outlineinspiraţia aerului ce conţine substanţe cu miros înţepător
 Care sunt modificările microcirculaţiei în limba broaştei în cadrul prestazei ?

 mişcări accelerate
 error_outlinemişcări pendulare

 Cum se modelează colemia la broscută?

 prin administrarea intraperitoneală a HCl
 error_outlineprin administrarea bilei în sacul limfatic spinal
 prin injectarea suspenziei uleioase în cord
 prin administrarea acizilor biliari în sacul limfatic spinal
 prin administrarea a colesterolului în sacul limfatic spinal
 bradipnee

 fagocităza intensă
 Care din animalele experimentale cu funcţia tiroidei modificate a fost mai rezistent la acţiunea
hipoxiei?
 error_outlineanimalul căruia i s-a administrat metiltioouracil
 animalul căruia i s-a administrat NaCl
 animalul căruia i s-a administrat novocaină
 animalul căruia i s-a administrat cortizol
 animalul căruia i s-a administrat L-tiroxină

 error_outlinesupraumplerea cu sînge a venulelot
 Prin ce metodă a fost modelat hipotireoidismul la şobolani ?

 error_outlineprin administarea metiltiouracilului
 prin administrarea şobolanului cloralhidratului
 prin administrarea şobolanului de L-tiroxină
 prin administrarea şobolanului de NaCl
 prin administarea şobolanului cofeinei
 Care factori determină efectul diferit a hipoxiei şi hipobariei asupra şobolanilor ?

 hipoproteinemia
 Prin ce s-a manifestat pe ECG tahicardia sinusală la broscuţă?

 lărgirea complexului QRS
 error_outlinemicşorarea intervalului R-R
 mărirea intervalului R-R
 Pentru ce afectiuni sunt caracteristice urmatoarile schimbări din hemogramă? Eritrocite – 4,0× 1012 /L,
Hb – 130 g/L, leucocite – 15×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile – 8%, neutrofile segmentate –
58%, neutrofile nesegmentate – 5%, metamielocite (neutrofile tinere) – 0%, limfocite – 17%, monocite
– 12%, VSH – 25 mm/oră.
 infecţii strepto-, stafilococice
 infecţii intracelulare (bacilul Coh, Sporchetele)
 error_outlineinvazie parazitare
 error_outlinealergii

 error_outlinetimpul de apariţie a reflexelor va creste
 error_outlinescade sensibilitatea la stimuli dureroşi

 Ce reprezintă reflexul Hering-Breuer?

 reflex de limitarea a perfuziei plămănilor
 error_outlinereflex ce determină oprirea inspiraţiei şi iniţierea expiraţiei
 reflex de apărare la inspiraţia substanţelor toxice
 reflex de stimulare a diafragmului
 reflex petru preintămpinarea edemului pulmonar
 Care sunt mecanismele dereglării activităţii motorii la broscuţă în colemia experimentală?

 blocul joncţiunii neuromusculare
 error_outlineinhibiţia motoneuronilor spinali
 excitarea centrilor nervoşi spinali
 creşterea sensibilităţii receptorilor
 scăderea sensibilităţii receptorilor


 micsorarea eritropoiezei
 Care sunt modificările microcirculaţiei înlimba broaştei în cadrul prestazei ?

 error_outlinemişcări pulsatile
 error_outlinemişcări pendulare

 hipoglicemia
 Care este metoda modelarii ischemiei pe membrana înnotătoare a broaştei ?

 secţionarea venelor principale a limbii
 ligaturarea venelor membranei înnotătoare
 excitarea chimică a membranei înnotătoare
 a. excitatrea mecanică a membranei înnotătoare
 error_outlineaplicarea adrenalinei pe membrana înnotătoare

 Cum se modifică pneumograma în perioada I a asfixiei experimentale ?

 apare dispneea expiratorie cu perioade de apnezis
 error_outlineapare dispneea inspiratorie cu perioade de apnezis
 apare apneizisul

 poliurie
 hipostenurie
 izostenurie
 Care factor endogeni determină efectul diferit a hipoxiei şi hipobariei asupra şobolanilor ?
 ereditate

Eritrocite – 4,2× 1012 /L, Hb – 130 g/L, leucocite – 15×10 9 /L. Formula leucocitară: eozinofile – 5%,
neutrofile segmentate – 60%, neutrofile nesegmentate – 8%, metamielocite neutrofile (tinere) – 1%,
limfocite – 20%, monocite – 6%, VSH – 20 mm/oră.
 limfocitoză
 eritrocitoză
 anemie
 error_outlineleucocitoză neutrofilă cu deviere nucleară spre stânga
 leucemie

 Prin ce metodă a fost modelată respiraţia stenotică la iepure ?

 prin închiderea ambelor nări ale iepurelui
 prin inspirarea dioxidului de carbon
 prin compresia cutiei toracice
 Prin inspirarea oxigenului
 error_outlineprin închiderea unei nare la iepure
 Care este metodă de inregistrare a presiunii arteriale sistemice la iepure în cadrul pletorei
experimentale ?
 error_outlinemetoda directă intraarterială cu manomentrul cu mercur
 metoda indirectă cu ajutorul aparatului Riva-Roci poziţionat pe lăbuţele anterioare
 metoda indirectă cu ajutorul aparatului Riva-Roci poziţionat pe lăbuţele posterioare
 metoda directă intraarteriolară cu manomentrul cu mercur
 metoda indirectă cu ajutorul aparatului Riva-Roci poziţionat pe torace


 hipoglicemia
 balanţa hidrică a şobolanului
 bradipnee
 hipoproteinemia
 error_outlinede strarea funcţională a SNC

1012/L. Hemoglobina - 80 g/l. Trombocitele - 100 000 la 1mkl sânge. Reticulocitele - 1 % o. VSH – 10
mm/oră. Numărul total de leucocite - 2,5 ×10 9 /L. Formula leucocitară: bazofile – 1%, eozinofile -
3%, metamielocite - 1%, neutrofile nesegmentate – 10%, neutrofile segmentate - 40%, limfocite –
40%, monocite. – 5%. În frotiul sanguin: eritrocite hipercrome, megalocite, megaloblaşti, multe
neutrofile gigante cu nucleu hipersegmentat, eritrocite cu inele Cabot şi incluziuni Jolli.
 error_outlineanemie B12 – deficitară
 Cum se modifică diureza la şoricei în hidremia experimentală?

 apare oligurie.
 error_outlineapare poliurie
 apare polachiurie
 apare anurie
 apare izostenurie

 hipoglicemia
 Cum a fost modelată insuficienţa acută a corticosuprarenalelor la şobolani ?

 prin administarea preparatelor care blochează metabolismul colesterolului
 prin ligaturarea arterelor suprarenale
 prin administrarea de citostatice
 prin înlăturarea operatorie unilaterală a suprarenalelor
 error_outlineprin înlăturarea operatorie bilaterală a suprarenalelor

 hipoglicemia
 hipernatriemia

 cateterizarea vasului
 Care este mecanismul hipotireoidismului la administraea metiltiouracilului?

 are lor intensificarea captării iodului de către tirocite
 error_outlineare lor inhibiţia captării iodului de către tirocite
 are lor distrugerea tireoglobulinei în tirocite
 are lor inhibiţia exocitozei hormonilor tiroidieni
 are lor intensificarea absorbţiei iodului din sânge
 Cum a fost a fost pregătit preparatul broaştei pentru studiul reflexului spinal ?
 error_outlinedecapitare pe linia retrobulbară a craniului
 prin distrugerea măduvei spinării
 decapitare pe linia anterobulbară a craniului
 anestezie generală
 secţiunarea nervului sciatic
 Prin ce metodă s-a modelat respiraţia profundă şi accelelrată la iepure ?

 prin inhalarea de amoniac
 prin închiderea unei nări a iepurelui
 error_outlineprinn inhalarea de dioxid de carbon
 prin inhalarea de oxigen
 Prin ce metodă a fost modelată extrasistola ventriculară la broscuţă ?

 prin aplicarea asupra cordului a solutiei de KCl
 prin excitarea electrică a cordului
 error_outlineprin excitarea mecanică a cordului

 apare fibrilaţie
 nu se modifică
 Care sunt mecanismele patogenetice al dereglării respiraţiei la iepure în şoc anafilactic?

 spasmul arteriolelor cu hipertensiune arterială
 dilatarea arteriolelor cu hipotensiune arterială
 error_outlinehipersecreţia glandelor muco-nazale
 error_outlinespasmul musculaturii netede al arborelui bronşic
 dilatarea venulelor cu hipotensiune arterială
 Care este mecanismul reflexului Hering-Breuer ?

 error_outlineaferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu inhibiţia inspirului
 stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare
 error_outlinestimularea mecanoreceptorilor alveolari
 aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea expirului
 aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea inspirului

 hipertermie
 hipertensiune
 Care sunt mecanismele modificării respiraţiei în colemia experimentală la broscută?

 micşorarea presiunei O2 în sănge
 error_outlineinhibiţia centrului respirator de către acizii biliari
 creşterea presiunei CO2 în sănge
 excitarea centrului respirator de către acizii biliari
 creşterea presiunei O2 în sănge

1012/L. Hemoglobina - 70 g/l. Trombocitele - 110 000 la 1mkl sânge. Reticulocitele - 0 % o. Numărul
total de leucocite - 2,8 x 1012/L. Formula leucocitară: bazofile – %, eozinofile - 1%, neutrofile
nesegmentate – 3%, neutrofile segmentate - 57%, limfocite – 34%, monocite. – 5%. În frotiul sanguin:
anizocitoză pronuţată, microcitoză, eritrocite hipocrome.
 error_outlineanemie aplastică


hipercapnie ?
 error_outlineacidoză metabolică
 hipercapnie
 error_outlinehipoxemie

 creşterea presiunii osmotice în interstiţiul tubular
 error_outlinereabsorbţia insuficientă a glucozei filtrate

talamusul;
hipotalamusul;
substanța neagra;
nucleii roșii;
alfa-1-receptorii;
alfa-2-receptorii;
beta-1-receptorii;
505Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale:
hipotalamusul;
cortexul limbic;
talamusul;
sistemul limbic;
ganglionii bazali;
506Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecventa
înaltă:
segmentul mediu;
segmentul distal;
507Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de scurtă durată
in memoria de lungă durată:
hipofiza;
cerebelul;
ganglionii bazali;
hipocampul;
serotonina;
acetilcolina;
bradichinina;
histamina;
ioni de potasiu;
corpului:
tractul piramidal;
parasimpatic:
512Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ parasimpatic:
prognozarea mișcărilor;
gama;
alfa;
beta;
delta;
teta;
metarodopsina I;
batorodopsina;
scotopsina;
trans retinal;
metarodopsina II;
corpul vitros;
celule orizontale;
celule amacrine;
celule bipolare;
celule ganglionare;
în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitație va scădea;
vasodilatație;
vasoconstricție;
nu acționează;
emoții negative;
524Ce acțiune are calcitonina?
hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
hipercalcemie;
dizartrie;
amnezie retrograda;
vasodilatație;
vasoconstricție ;
vasodilatație ;
vasoconstricție;
vasodilatație;
vasoconstricție;
timpul de la excitarea receptorie până la apariția reacției de răspuns;
PPSE
PPSI
Potential local
PPSE
PPSI
Potential local
Potential generator
influx lent de Na+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
asociativa;
I 0;
II A;
III B;
IV AB;
I 0 și II A;
539Ce mediator se elimina în terminatiunile coardei timpanice, care inervează glanda submaxilara:
noradrenalina;
adrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
540Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului de broască:
542Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
543Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
cerebelul;
talamusul;
cortexul cerebral;
muschii ciliari;
cristalinul;
retina;
irisul;
durere;
senzații termice;
senzații sexuale;
senzatii vibratorii
senzații termice ;
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
plasma;
carbo-Hb
carboxi-Hb
K2CO3
plasma;
ureea;
albumina;
glucoza;
Na+;
K+;
embrion;
făt;
adult;
bătrân;
conțin rodopsină;
sunt sensibile la intensități mici de lumină;
provin din SNC;
nu se adaptează;
conțin cili;
565Centrul Pneumotaxic.
stereognoziei
prognozării mişcărilor
568Chemoreceptorii respiratori periferici.
569Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce perioadă din
cursul ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială;
protodiastola;
ejecția rapidă;
571Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp” se afla la
nivelul:
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;
lega factorul XII;
lega vitamina K+;
fixa ionii de Ca2+;
573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+,
pentru că are loc:
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
574Cohleea:
conține organul lui Corti situat pe membrana bazilara și acoperit de membrana tectoria (Corti)
acelulara;
conține membrana bazilara, care vibrează cu frecventa variabila, în funcție de frecvența sunetului;
salivei;
sucului gastric;
bilei;
sucului pancreatic;
sucului intestinal;
Na+;
Cl-;
K+;
HCO3-;
Ca2+;
577Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație prin
stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
578Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației:
angiotensinei II;
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;
NO;
angiotensinâ II;
bradikininâ;
funcția splinei
sex și vârsta;
aportul de lichide;
funcția renala;
funcția splinei;
sex și vârsta;
aportul de lichide;
funcția renala;
gonadotropine;
oxitocina;
hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;
sistemul limbic;
cu lentile concave;
cu lentile convexe;
cu lentile concave;
cu lentile convexe;
587Corpul galben:
termoreceptori;
algoreceptori;
mecanoreceptori;
stimularea n. vag;
disocierea HbO2;
efectul Bohr;
vasodilatație;
vasoconstrictie;
unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;
unda P;
unda Q;
unda R;
segmentul P-Q;
segmentul T-P;
volumul curent;
capacitatea vitala;
nu acționează;
mărește;
micșorează;
nu acționează;
mărește;
micșorează;
nu se modifica;
scade esențial;
creste esențial;
axo-somatice;
axo-dendritice;
axoaxonice;
motorii;
senzitive;
urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;
reflexele de flexie
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;
hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
605Dendritele:
607Depolarizarea
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
612Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte:
γ-globulinele;
albuminele;
613Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:
arterelele;
venulele;
aorta;
cordul drept;
arterele;
venele;
aorta;
cordul drept;
eritrocitele;
monocitele;
trombocitele;
616Dintre vitaminele enumerate sintetizate de către bacteriile intestinale și absorbite în cantități
semnificative fac parte:
vitamina K;
vitamina B1;
riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;
presbiopie;
acromazie;
astigmatism;
miopie;
hemianopsie;
hiporeflexie
620După ce semnalul senzorial a pătruns prin coarnele posterioare in măduva spinării acesta poate sa
circule direct spre:
un motoneuron;
un interneuron;
spre mușchi;
distrusa;
fagocitată;
622După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa, tripsina prin:
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
un pH alcalin;
patru zile;
patru săptămâni;
patru luni;
patru ani;
şapte ani;
tahicardia;
bradicardie;
hipoglicemia;
hiperglicemie;
634EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec. Care dintre
următoarele afirmații explică starea lui?
Are febră;
hiposalivatie;
hipersalivatie;
xerostomie;
sialoree;
bulemie;
636Endolimfa:
mecanici;
electromagnetici;
chimici;
termici;
tactili;
Mecanoreceptori
termoreceptori;
nociceptori;
chemoreceptori;
relaxarea uterului;
nucleelor bazali;
641Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei neuronului asupra
excitabilității lui :
scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face membrana neuronului mai excitabila;
presiunea osmotica;
pompa muscular
pompa toracică
neuro-mediatori;
metabolici;
angiotensina II;
noradrenalina;
NO;
superoxidul;
angiotensina II;
endotelina 1;
NO;
factorului XI ;
factorul VIII;
factorul V + Ca2+;
factorul XII;
factorul X activ;
trombina și Ca2+ ;
tripsina;
proteina C;
trombomodulina;
aSistemul nervos central particular
1. CS La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea

momentana: B498
2. CS De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:

G349; B256
B.urechei interne;
C.pielei;
D.muschilor;
E.tendoanelor;

B.bulbul rahidian;
D.cerebel;
E.talamus;
4. CS De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:

B526

6. CS Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral:
H999, B510
7. CS Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare:

B510; C

A!.hipotalamusul;
C.talamusul;
D!.sistemul limbic;

A!.asociativa;
B!.sensora;


A!corticospinala;
B.cerebelo-spinala;
C!rubrospinala;
D.Golea-Burdah;
12. CS Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian: H1061-1063 ;

B505-508

A!.respirator;
B!.hemodinamic;
C!.digestiv;
D.foamei;
E.setei;
14. CS Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian: H1061-1064;

B505-508
C.masticatie;
D.deglutitie;

E.nucleul caudat;

A.talamusul;
B.hipotalamusul;
E!.nucleii rosii;
17. CM Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca: H1120,

1118
18. CM Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca: H1018-

1020


22. CS Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului: G389;

B519-523
A.ataxia;
B.astazia;
C.atonia;
D.astenia;


25. CM Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt:

G372, 373; H1055-1060
27. CM Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:

H1062; H498,499
28. CM Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si

locomotiei consta in: G374, 378
A!.mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei
gravitationale;
29. CS Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind

supravietuirea animalului este:
H1062; B498

B!.ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale
extremitatilor distale ale
C.termoreglarea;

A.dizartria;
B.adiadocokinezia;
D.nistagmusul;

33. CM Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:

G391, 392, 393; H997
A!.atetoza;
B!.boala Parkinson;
E.agnozia;
34. CS Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi

înlăturată prin: H1062

36. CM Care din următoarele asocieri sunt incorecte: H1055-1060

37. CS Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic:
B433, 434

E.somnul lent


A.corticale;
C.cerebeloase;
E!.hipofizare;
41. CS Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz :

G395
E. corect C,D ;

43. CS Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării: G373;
H999; B498
D.subtalamic;
44. CM Animalul decerebrat: H998; B509, 510


46. CS Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali:
G390, 391
A.tremor de repaus;

C.contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele
lantului nuclear);

B.emotiilor;
A.aportului de apa;
B.temperaturii;

51. CS Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o;

G390, 391
C.leziune talamica;
52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in

putamen, nucleul caudat si substanta neagra, scad in concentratie in boala lui
Parkinson: G392, 393
A.acetilcolina;
B!.dopamina;
C.histamina;
D.GABA;
E.melatonina;

54. CS Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel

: G416-418
55. CM Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este:
G405; H893
A!.dopaminergica;
B!.GABA-ergica;
C!.colinergica;
56. CS Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia:

G408, 409, 406, 407
A.memoriei;
B.emotivitatii;
E.olfactiei;
57. CS Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul

cerebelos: G386, 387
58. CMPrin activarea organului tendinos Golgi se produce: G371, 370;

H922
B!.tendon;
C.articulatii;
D.tegument;
60. CS Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu

exceptia faptului ca: H1055, 1056
D.sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si
durerosi;
61.CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt

corecte, cu exceeptia faptului ca: G369, 367 ; H922
B!.sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se
asociaza;

d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului
nervului spinal
e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii

b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar
organele tendinoase Golgi răspund primar la modificările de lungime.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul
fusului este mai mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul
contracţiei musculare

c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor,
distal faţă de secţiune.
a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu
motoneuronii spinali.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce
la pierderea controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul
vestibulospinal.

b. la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera
dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a
corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi
măduva spinării.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu
măduva spinării.

a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea
poziţiei verticale.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru
menţinerea poziţiei verticale.


a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii
ipsilaterali.
e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa
neagră.




a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de
veghe


d. subtalamic


a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP




e. vorbire

23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi

24.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului

neuromuscular:

neuromuscular:


b.! menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor
musculare
27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu

tractul:
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris

a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară

b. temperaturii
b. stereognoziei
a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
aferentele Ia din organele tendinoase Golgi
b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
aferentele Ia, din fusurile neuromusculare
c. în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii γ, care inervează fusurile
d. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii γ care inervează fusurile
e. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii α ai muşchilor antagonişti


e.! determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea
receptorilor anulospinali

a.! trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile
spinocerebeloase
c. trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor
motorii
d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care
dispar progresiv după circa o lună

c. hiporeflexie
37. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei

spinării:
d. determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub
nivelul leziunii
e. determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice),
termice şi dureroase heterolateral


b. apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la
om
d. persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la
vârsta de 2 ani
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în
putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui
Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
pina aici

d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului
nervului spinal
e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii
b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar
organele tendinoase Golgi răspund primar la modificările de lungime.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul
fusului este mai mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul
contracţiei musculare

c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor,
distal faţă de secţiune.
a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu
motoneuronii spinali.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce
la pierderea controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul
vestibulospinal.
b. Consecutiv unei hemoragii cerebrale, care afectează girusul precentral din
emisfera dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea
stângă a corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi
măduva spinării.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu
măduva spinării.
a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea
poziţiei verticale.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru
a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii
ipsilaterali.
e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa
neagră.
a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de
veghe
d. subtalamic
a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP

23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi
b. este prezent în număr mare ta muşchii de dimensiuni reduse ale
membrelor (ex. în muşchii interosoşi ai mâinii)
c. conţine 2 tipuri de fibre intrafiisale (fibrele sacului nuclear şi fibrele
lanţului nuclear)
neuromuscular:
b.! menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor
musculare
27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu
tractul:
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
b. temperaturii
b. stereognoziei
a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
aferentele Ia din organele tendinoase Golgi
b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
aferentele Ia, din fusurile neuromusculare
c. în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii γ, care inervează fusurile
d. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii γ care inervează fusurile
e. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii α ai muşchilor antagonişti
e.! determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea
receptorilor anulospinali
a.! trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile
spinocerebeloase
c. trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor
motorii
d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care
dispar progresiv după circa o lună
c. hiporeflexie
37. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei
spinării:
d. determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub
nivelul leziunii
e. determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice),
termice şi dureroase heterolateral
b. apare la 3 săptămâni, după secţionareaaccidentală a măduvei spinării, la
om
d. persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la
vârsta de 2 ani
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în
putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui
Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
Alegeti varianta corecta
Alegeti afirmatiile corecte privind activarea chemoreceptorilor respiratori
Diagrama arata schimbarea potentialului membranar in timpul unui potential de actiune intr-un axon
gigantic de calmar.Consultind graficul numiti punctul in care incepe inactivitatea canalelor voltaj
dependente de Na+
Numiti mediatorul marcat prin „?”
In care punct al graficului potentialului de actiune prezentat in figura,ionii de Na+ sunt cel mai aproape
de potentialul lor de echilibru?
Alegeti varianta corecta?
Alegeti afirmatiile corecte privind activarea chemoreceptorilor respiratori

Alegeti afirmatiile corecte referitor la receptorii chimici respiratori
In figura alaturata este reprezentat schematic un nefron .Care tipuri de celule din peretele unuia din
aceste segmente pot regula echilibrul acido-bazic
Care dintre diagramele reprezinta modificarile acestora marcate prin linii discontinui dupa echilibrul
osmotic la un pacient cu analgezice insuficienta in timpul vizitei la stomatolog?
Vezi imaginea.Analizeaza ECG si deterima amplitudinea undelor R, T.

Care este frecventa si denumirea undelor EEG din imagine ?
Alegeti afirmatia corecta

Vezi imaginea. Analizeaza ECG si determina frecventa contractiilor cardiace ( V=25 mm/s)
Adaptarea la lumina si intuneric implica urmatoarele mecanisme ( adevarat/fals)
Avind in vedere ca neuronul A se afla in potential de repaus egal cu -65 milivolti , alegeti afirmatiile
corecte despre starile neuronilor B si C
Diagrama ilustreaza caracteristicile sectiunii izometrice a doi muschi cheletici A si B ca raspuns la un
stimul depolarizant. Care din evenimentele ... depolarizare si inceputul contractiei muschilor A si B ?
Indicati neuromediatorul secretat de neuronul numerotat cu cifra 1

Selectati afirmatiile adevarate cu referire la discriminarea tactila
Diagrama arata schimbarea potentialului membranar in timpul unui potential de actiune intr-un axon
gigantic de calmar. Consultind graficul numiti faza indicata cu litera C ?
Care din diagramele (A-E) prezinta modificarile volumului si osmolaritatii extra- si intracellular dupa
perfuzia solutiei hipertonice
In figura alaturata este reprezentata schematic un nefron. Care din urmatoarele procese pot avea loc
in unul din segmentele sale ?
Numiti neuromediatorul si receptorul marcate prin ?
Selectati afirmatiile ( adevarat/fals) cu referire la mecanismul excitarii celulei fotoreceptoare
Care din diagramele (A-E) prezinta modificarile volumului si osmolaritatii extra- si intracellular dupa
perfuzia solutiei hipotonice
Diagrama prezinta relatia lungime-tensiune pentru un singur sarcomer.De ce tensiunea este maxima
in punctele B si C ?
Numiti neuromediatorul si receptorul marcat prin ?
Alegeti ordinea corecta a receptorilor marcati cu ?

Vedeti rezultatele analizei de laborator.Precizati modificarile si cauza acestora
Care dintre urmatoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din potentialul
mebmbranei aflat in punctul
F?
Vedeți rezultatele analizei de laborator. Precizați modificările și cauza acestora.

Indicați denumirea neuronului numerotat cu cifra 2:
Pe o imagine este reprezentată modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune

la nivelul unui axon. Următoarele afimarții caracterizează cel mai bine axonul când potențialul de
membrană se află în punctul F.
Analizează ECG și determină amplitudinea undelor Q, T:
În diagrama alăturată, sunt reprezentate columele (pe orizontală) și osmălaritățile (pe verticală) ale
lichidelor compartimentelor lichidiene ale corpului unor pacienți. Care dintre diagrame reprezintă
modificările acestora marcate prin linii discontinui după echilibrul osmotic la un pacient cu
hipersecreție de hormon antidiuretic ?
Ce receptor este reprezentat în imaginea B
În graficul anexat este aratata relatia intre nivelul hormonului plasmatic în funcție de timp. La care
dintre punctele indicate pe axa timpului are loc ovulația ?
Diagrama arată schimbarea potențialului membranar în timpul unui potențial de acțiune intr-un axon
gigantic de calmar.
Având în vedere că neuronul A se află in potențial de repaus egal cu -65 milivolți, alege afirmațiile
corecte despre stările neuronilor B și C:
În diagrama alăturată, sunt reprezentate columele (pe orizontală) și osmolaritățile (pe verticală) ale
lichidelor compartimentelor lichidiene ale corpului unor pacienți. Care dintre diagrame reprezintă
modificările acestora marcate prin linii discontinui după echilibrul osmotic la un pacient cu hemoragie
masivă ?
Care hormoni acționează pe receptorii din imaginea B
Vedeți rezultatele analizei de laborator. Precizați modificările și cauza acestora
Vedeti imaginea. Folosind schema proiecțiilor vectorului sumar pe laturile triunghiului Eithoven
expune rezultatul despre poziția cordului la persoana examinată.
Ce receptori sunt prezentat în imagine
Care din afirmațiile referitoare la nefronul reprezentat schematic în figura alăturată este FALSĂ ?
Numiți structurile numerotate cu 1, 2, 3 (Adevărat/Fals)
La ce moment din figura de mai jos este ascultat S1 ?

Determinați legăturile dintre:
Alegeți afirmațiile corecte privind activarea chemoreceptorilor respiratori

Vdeti rezultatele analizei de laborator. Precizati modificările si cauza acestora.
Specifică ce lipseste in imagine

Care dintre următoarele sunt responsabile pentru puncctul A?
Conform imaginei date:

In imaginea data, este reprezentat:
Alegeți afirmațiile corecte referitor la receptorii chimici respiratori:
Numiti mediatorul marcat prin ”?”
Care din diagramele (A-E) prezinta modificarile volumui si osmolaritatii lichidelor extra- si intracelulare
dupa dupa perfuzia 300ml de NaCl 10%
În figura alăturată este reprezentat schematic un nefron. În care din segmentele lui, poate avea loc
filtrarea plasme sangive?
Care este frecvența si denumirea undelor EEG din imagine?

Alegeți columele sau capacități respiratorii prezentate prin ”?” pe diagramă
Deschiderea canalului din imaginea dată este responsabilă de următoarele fenomene:
In tabel sunt prezintate concentrațiile a patru ioni la nivelul membranei plasmatice a unei celule
model. Analizand acest tabel răspundeți la următoarele întrebări. Care este potențialul de echilibru
pentru Cl – la nivelul membranei plasmatice a acestei celule?
Pe imagine este reprezentata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la
nivelul unui axon gigantic de calmar. În cazul cand dorim sa declansam un potential de actiune in
punctul F, trebuie:
Alegeți afirmațiile corecte despre proteina din imagine :

Secreția HCl de către celulele parietale. Numiți substanțele marcate prin ”?”
De ce este determinată pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare și

debutul contracției musculare observate in ambii muschi A si B ?
Pe imagine este reprezentata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de acțiune la
nivelul unui axon gigantic de calmar. Care din următoarele variante de raspuns explica schimbarea
potențialului membranei dintre punctele D și E?
Selectați varianta corectă în legătura cu secreția de HCl

Numiți neuromediatorul și hormonul marcate prin ”?”
1. Sangele se caracterizeaza prin:

a. circula in interiorul arborelui cardiovascular;
b. impreuna cu limfa face parte din mediul intern al organismului;
c. impreuna cu endolimfa face parte din mediul intern al organismului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
2. Sangele constituie mediul intern al organismului impreuna cu:
a. lichidul interstitial;
b. lichidul cefalorahidian;
c. perilimfa;
3. Dintre organele de depozit pentru sange, fac parte:
a. stomacul;
b. tiroida;
c. ficatul;
d. rinichiul;
e. pancreasul.
4. Dintre organele de depozit pentru sange, fac parte:
a. duodenul;
b. timusul;
c. suprarenala;
d. colonul;
e. splina.
5. Volumul sangvin de rezerva reprezinta sangele:
a. care circula permanent;
b. stagnant;
c. care se gaseste in organele de rezerva;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
6. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat in:
a. diferite situatii fiziologice;
b. efort fizic;
c. hemoragii;
7. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat prin:
a. vasodilatatie;
b. sistola ventriculara;
c. vasoconstrictie;
d. sistola atriala;
e. nici un raspuns nu este corect.
8. Culoarea rosie a sangelui se datoreaza:
a. bilirubinei din plasma;
b. hemoglobinei din eritrocite;
c. hemoglobinei din leucocite;
9. Sangele arterial are culoarea:
a. rosu-deschis, datorita oxihemoglobinei;
b. rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;
c. rosu-inchis, datorita oxihemoglobinei;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
10. Sangele venos are culoarea:
a. rosu-deschis, datorita oxihemoglobinei;
b. rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;
c. rosu-inchis, datorita hemoglobinei reduse;
11. Temperatura sangelui este de:
a. 34o C;
b. 35 o C;
c. 38o C;
d. 39o C;
e. 37o C.
12. Prin centrifugarea unei eprubete cu sange necoagulabil, se produce:
a. separarea sangelui in doua componente;
b. distrugerea hematiilor;
c. dezagregare leucocitelor;
13. Dupa centrifugare, elementele figurate se prezinta:
a. ca un lichid putin vascos;
b. de culoare rosu-inchis;
c. situate deasupra;
14. Dupa centrifugare, plasma sangvina se prezinta:
a. ca un lichid foarte vascos;
b. opac;
c. de culoare galben-deschis;
d. situata la baza eprubetei;
15. In volumul sangvin elementele figurate ale sangelui reprezinta:
a. 55%;
b. 60%;
c. 40%;
d. 45%;
e. 65%.
16. Volumul elementelor figurate ale sangelui constituie:
a. hematocritul;
b. volumul globular procentual;
c. volumul sangvin;
17. Hematocritul se caracterizeaza prin:
a. este mai mic la femei;
b. este mai mare la barbati;
c. este mai mic la persoanele in varsta;
d. este mai mare la persoanele tinere;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
18. Elementele figurate ale sangelui sunt:
a. globulelele rosii;
b. globulele albe;
c. plachetele sangvine;
19. Globulele rosii:
a. se mai numesc eritrocite;
b. se mai numesc hematii:
c. nu au nucleu;
20. Globulele rosii au urmatoarele roluri:
a. transporta oxigenul;
b. transporta dioxidul de carbon;
c. participa la mentinerea echilibrului acido-bazic;
21. La femeie, 1 mm3 de sange contine hematii in numar de:
a. 4500000;
b. 5000000;
c. 3500000;
d. 5500000;
e. 4000000.
22. La barbat, 1 mm3 de sange contine hematii in numar de:
a. 4500000;
b. 5000000;
c. 3500000;
d. 5500000;
e. 4000000.
23. Numarul hematiilor:
a. poate creste temporar;
b. poate creste pe o durata mai lunga;
c. este fix intotdeauna;
24. Cresterea temporara a numarului hematiilor se face prin:
a. diminuarea hemolizei;
b. scaderea volumului plasmatic;
c. mobilizarea volumului sangvin de rezerva;
25. Cresterile de lunga durata a numarului de hematii:
a. sunt reprezentate de poliglobulia de altitudine;
b. apar in diverse situatii patologice;
c. se numesc poliglobulii;
26. Scaderea numarului hematiilor se numeste:
a. poliglobulie;
b. hiperglobulie;
c. anemie;
d. hemoliza;
e. eritroliza.
27. Scaderea numarului hematiilor este consecinta unei:
a. distrugeri exagerate a hematiilor;
b. producerii deficitare ahematiilor;
c. unei hematopoieze intense;
28. Forma si structura hematiilor:
a. reprezinta adaptari morfologice la functia de transport a gazelor;
b. este in functie de diametrul vasului sangvin;
c. depind de suprafata de sectiune a capilarului;
29. Hematiile au o forma:
a. rotunda;
b. biconcava;
c. cilindrica;
d. biconvexa;
e. piramidala.
30. Diametrul mediu al hematiei este de:
a. 7,5 mm;
b. 5 microni;
c. 10 microni;
d. 7,5 microni;
e. 5,5 microni.
31. Hematia se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. consuma foarte mult oxigen;
b. nu are nucleu;
c. nu are organite celulare;
d. nu este capabila de sinteza proteica;
e. metabolismul sau este foarte redus.
32. Hemoglobina este formata din:
a. o proteina;
b. globina;
c. o grupare neproteica;
d. hem;
33. Hemul contine:
a. calciu;
b. fier bivalent;
c. fier trivalent;
d. magneziu;
e. vitamina C.
34. Hemoglobina se poate combina cu:
a. azotul;
b. clorul;
c. heliu;
d. dioxidul de carbon;
e. hidrogenul.
35. HbCO2 reprezinta una din formele de transport ale CO2 de la:
a. plamani la tesuturi;
b. inima la tesuturi;
c. tesuturi la plamani;
d. plamani la inima;
36. Hb formeaza carboxihemoglobina prin combinarea cu:
a. CO2;
b. hidrogenul;
c. azotul;
d. CO;
e. fierul.
37. Methemoglobina se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este un derivat patologic al hemoglobinei;
b. se produce sub actiunea oxidantilor;
c. se produce sub actiunea unor droguri;
d. contine fier trivalent;
e. este produsa si de ATP.
38. Methemoglobina se caracterizeaza prin
a. este un compus labil;
b. in cazul cresterii concentratiei sale produce asfixie;
c. transporta oxigenul;
d. contine fier bivalent;
e. se gaseste si in leucocite.
39. Hematopoieza este procesul de:
a. reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui;
b. distrugere a hematiilor;
c. mobilizare a hematiilor din organele de rezerva;
40. Durata medie de viata a hematiilor circulante este de:
a. 120 ore;
b. 4 luni;
c. 180 zile;
d. 2 luni;
e. 5 luni.
41. Sediul eritropoiezei la adult este:
a. maduva spinarii;
b. ficatul;
c. maduva hematogena;
d. timusul;
e. toate raspunsurile sun corecte.
42. Hemoliza reprezinta procesul de:
a. reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui;
b. distrugere a hematiilor imbatranite;
c. mobilizare a hematiilor din organele de rezerva;
43. Hemoliza se produce in sistemul monocito-macrofagic din urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. splina;
b. ganglioni limfatici;
c. ficat;
d. maduva rosie hematogena;
e. tiroida.
44. Leucocitele:
a. au nucleu;
b. nu au mitocondrii;
c. sunt celule fixe;
45. Leucocitele se caracterizeaza prin:
a. au capacitatatea de a emite pseudopode;
b. au capacitatatea de a fagocita;
c. prezinta proprietatea de diapedeza;
46. Diapedeza reprezinta capacitatea leucocitelor de a:
a. traversa peretele capilar;
b. distruge particulele straine;
c. se inmulti;
d. transporta dioxidul de carbon;
47. Leucocitele prezinta urmatoarele caracteristici:
a. reprezinta o grupare celulara omogena;
b. au aceeasi forma;
c. au afinitati tinctoriale diferite;
48. Leucocitele se clasifica in functie de:
a. marimea corpului celular;
b. aspectul nucleului;
c. marimea nucleului;
d. grosimea membranei celulare;
e. forma corpului celular.
49. Nucleul leucocitelor poate fi:
a. in numar de ordinul zecilor;
b. absent;
c. lobat;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
50. Leucocitele se clasifica in functie de prezenta sau absenta in citoplasma a granulelor, in:
a. granulocite;
b. agranulocite;
c. poligranulocite;
51. Numarul total al leucocitelor variaza intre:
a. 5000-10000/mm2;
b. 3000-4000/mm3;
c. 10000-14000/ mm3;
d. 10000-20000/ mm3;
52. Principala functie a leucocitelor consta in:
a. participarea la reactia de aparare a organismului;
b. transportul oxigenului;
c. transportul dioxidului de carbon;
d. hematopoieza;
e. sinteza proteinelor.
53. Granulocitele sunt reprezentate prin:
a. neutrofile;
b. eozinofile;
c. bazofile;
54. Agranulocitele sunt reprezentate prin:
a. monocite;
b. limfocite;
c. neutrofile;
55. Polinuclearele neutrofile se caracterizeaza prin:
a. au rol in fagocitoza agentilor patogeni;
b. au nucleu cu 3-5 lobi;
c. se deplaseaza rapid cu ajutorul pseudopodelor;
56. Polinuclearele neutrofile au urmatoarele caracteristici:
a. au viteza mare de diapedeza;
b. ajung primele la locul infectiei;
c. fagociteaza microbii, distrugandu-i;
d. se mai numesc microfage;
57. Polinuclearele neutrofile raman in sange:
a. cateva ore;
b. cateva zile;
c. o luna;
d. cateva luni;
e. 120 zile.
58. Numarul polinuclearelor neutrofile creste in:
a. cancer;
b. infectii acute;
c. boli parazitare;
59. Puroiul se formeaza din:
a. microbi;
b. leucocite moarte;
c. exudat din vase;
60. Eozinofilele se caracterizeaza prin:
a. granulatiile lor contin histamina;
b. au rol in reactiile alergice;
c. numarul lor creste in boli parazitare;
61. Bazofilele se caracterizeaza prin:
a. au rol in hemostaza;
b. au granulatii ce contin substante anticoagulante;
c. au granulatii ce contin heparina;
62. Monocitele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt leucocite capabile de fagocitoza direct;
b. sunt leucocite capabile de fagocitoza prin transformare in macrofage;
c. numarul lor creste in boli alergice;
d. se transforma in macrofage dupa ce ies din vase in tesuturi;
e. fagociteaza microbi si resturi celulare mari (leucocite, hematii).
63. Limfocitele se caracterizeaza prin:
a. au rol in reactia de aparare specifica;
b. au un nucleu mare;
64. Nucleul eozinofilelor este:
a. cu 3-5 lobi;
b. bilobat;
c. absent;
d. variabil ca forma;
e. unic si rotund.
65. Organismul uman vine permanent in contact cu:
a. agenti patogeni;
b. antigene libere;
c. purtatori de antigene;
66. Antigenul:
a. este o macromolecula proteica straina organismului;
b. este o macromolecula polizaharidica straina organismului;
c. patruns in mediul intern determina producerea de anticorpi;
67. Anticorpii:
a. sunt proteine plasmatice;
b. sunt gamaglobuline;
c. neutralizeaza antigenul;
d. distrug antigenul;
68. Apararea se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
a. specific;
b. nespecific;
c. electric;
69. Apararea nespecifica:
a. este innascuta;
b. nu este prezenta la toti oamenii;
c. se realizeaza numai prin mecanisme celulare;
70. Apararea nespecifica se realizeaza prin:
a. mecanisme celulare;
b. fagocitoza;
c. mecanisme umorale;
71. Apararea specifica:
a. se dobandeste numai artificial;
b. se dobandeste numai activ;
c. este o imunitate dobandita;
72. Apararea specifica se dezvolta:
a. in urma expunerii la agenti capabili sa induca un raspuns imun;
b. in urma expunerii la agenti imunogeni;
c. este innascuta;
73. Apararea specifica poate fi:
a. dobandita natural;
b. dobandita artificial;
c. innascuta;
74. Imunitatea dobandita natural:
a. poate fi pasiva;
b. se realizeaza prin transfer transplacentar de anticorpi;
c. poate fi activa;
75. Imunitatea dobandita natural activ:
a. se instaleaza in urma unei boli;
b. apare in urma unei fracturi;
c. apare in urma unei interventii chirurgicale;
76. Imunitatea dobandita artificial pasiv se obtine prin:
a. administrare de antitoxine;
b. administrare de alfa-globuline;
c. vaccinare;
77. Raspunsurile imune specifice sunt mediate prin:
a. doua mecanisme independente;
b. imunitatea umorala, care implica limfocitele B;
c. imunitatea celulara, care implica primar limfocitele T;
78. Vaccinarea se caracterizeaza prin:
a. declanseaza aceleasi mecanisme imunitare;
b. reactiile produse in organism sunt mai atenuate;
c. efectul final este dobandirea imunitatii;
79. Raspunsul imun specific are drept caracteristici:
a. diferentierea structurilor proprii de cele straine organismului;
b. specificitate;
c. memorie imunologica;
80. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin:
a. se mai numesc trombocite;
b. sunt elemente celulare nefigurate ale sangelui;
c. transporta gaze respiratorii;
81. Numarul trombocitelor pe mm3 variaza intre:
a. 150.000-300.000;
b. 50.000-100.000;
c. 300.000-500.000;
d. 400.000-500.000;
e. 350.000-450.000.
82. Forma trombocitelor este:
a. rotunda;
b. cilindrica;
c. variabila;
d. biconvexa;
e. biconcava.
83. Diametrul trombocitelor este:
a. 3 mm;
b. 15 mm;
c. 3 microni;
d. 13 microni;
e. 18 microni.
84. In structura trombocitului intra:
a. putine organite;
b. incluziuni;
c. nucleu;
85. Trombocitele:
a. sunt fragmente citoplasmatice;
b. nu sunt celule propriu-zise;
c. sunt sincitii;
86. Functiile trombocitelor sunt:
a. intervin in cursul tuturor timpilor hemostazei;
b. favorizeaza mecanismele de oprire a sangerarii;
c. intervin in imunitate;
87. Durata medie de viata a trombocitelor este de:
a. 10 zile;
b. 100 zile;
c. de la cateva ore la cativa ani;
d. o luna;
e. 10 luni.
88. Proprietatile specifice ale trombocitelor sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. adezivitatea;
b. imunitatea;
c. aglutinarea;
d. metamorfoza vascoasa;
e. eliberare unor substante active.
89. Prin metamorfoza vascoasa se intelege:
a. aderenta la suprafetele lezate;
b. formare de conglomerate;
c. autoliza;
90. Trombocitele elibereaza urmatoarele substante active, cu o exceptie:
a. histamina;
b. fosfolipide;
c. ADN;
d. serotonina;
e. trombostenina.
91. In timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:
a. aderarea trombocitelor la suprafata lezata a endoteliului vascular;
b. formarea cheagului alb trombocitar;
c. formarea cheagului rosu;
92. In timpul plasmatic al hemostazei se produc:
a. trombocitele participa prin factorul fosfolipidic;
b. se formeaza cheagul rosu;
c. se produce coagularea sangelui;
93. Plasma sangvina:
a. are proprietati fizice constante la persoanele sanatoase;
b. are proprietati chimice variabile la persoanele sanatoase;
c. contine factorii trombocitari de coagulare;
94. Constanta proprietatilor plasmei se numeste:
a. hemostaza;
b. homeostazie;
c. hemoliza;
d. hematopoieza;
95. Principalele proprietati ale plasmei sunt:
a. densitatea;
b. vascozitatea;
c. presiunea osmotica;
96. Presiunea osmotica are rol important in schimburile dintre:
a. capilare si tesuturi;
b. artere si vene;
c. aerul alveolar si aerul atmosferic;
97. Presiunea osmotica a sangelui este egala cu cea a:
a. apei;
b. lichidului interstitial;
c. urinii;
d. sucului gastric;
e. bilei.
98. Singura forta care atrage apa din tesuturi spre capilare este presiunea coloid osmotica a:
a. proteinelor;
b. glucidelor;
c. lipidelor;
99. Sangele are un pH de:
a. 6,38-6,42;
b. 5,38-6,38;
c. 7,38-7,42;
d. 5,38-6,42;
e. 8,38-8,42.
100. Sistemele tampon se caracterizeaza prin:
a. intervin prompt in neutralizarea acizilor in exces din mediul intern;
b. intervin prompt in neutralizarea bazelor in exces din mediul intern;
c. se consuma in timpul neutralizarii;
101. Din volumul sangvin, plasma reprezinta:
a. 55%;
b. 75%;
c. 25%;
d. 45%;
e. 65%.
102. Plasma contine:
a. 90% apa;
b. 9% substante anorganice;
c. 1% substante organice;
103. Proteinele plasmatice sunt reprezentate prin:
a. albumine;
b. globuline;
c. fibrinogen;
104. Albuminele plasmatice transporta urmatoarele substante, cu o exceptie:
a. Cu;
b. Ca;
c. oxigen;
d. Fe;
e. hormoni.
105. Globulinele plasmatice au rol in:
a. transportul substantelor din sange in afara vasului;
b. coagularea sangelui;
c. echilibrul acido-bazic;
106. Imunoglobulinele:
a. sunt suportul chimic al anticorpilor;
b. au rol in coagularea sangelui;
c. sunt antigene;
107. Fibrinogenul:
a. are rol in coagularea sangelui;
b. trece sangele din stare solubila in retea insolubila;
c. formeaza cheagul de fibrina;
108. Substantele anorganice din plasma sunt:
a. HCl;
b. saruri biliare;
c. saruri minerale;
109. Sarurile minerale din plasma se prezinta sub forma:
a. legate de proteinele plasmei;
b. nedifuzibile;
c. libere in plasma;
d. difuzibile;
110. Dintre cationi, cei mai importanti sunt:
a. Na+;
b. K+;
c. Ca+;
d. Mg2+;
111. Dintre anioni, cei mai importanti sunt:
a. Cl-;
b. CO3H-;2-
c. SO43
d. PO4
112. Hemostaza fiziologica reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la
nivelul vaselor:
a. mici;
b. mijlocii;
c. mari;
113. Timpul vasculo-plachetar se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. incepe in momentul lezarii vasului;
b. duce la oprirea sangerarii in 12-14 minute;
c. prima reactia consta in vasoconstrictia peretelui lezat;
d. se produce aderarea trombocitelor la nivelul plagii;
e. se produce agregarea si metamorfoza vascoasa a trombocitelor.
114. La coagulare participa urmatorii factori, cu o exceptie:
a. factori plasmatici;
b. factori plachetari;
c. Fe2+;
d. Ca2+;
e. factori tisulari;
115. Faza I a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
116. Faza a II-a a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
117. Faza a III-a a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
118. Faza a III-a a coagularii se caracterizeaza prin:
a. trombina desface din fibrinogen niste monomeri de fibrina;
b. monomerii se polimerizeaza spontan;
c. prin polimerizare se formeaza reteaua de fibrina insolubila;
d. in ochiurile retelei de fibrina se fixeaza elementele figurate;
119. Sangele are urmatoarele functii, cu o exceptie:
a. sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin hormonii pe care-i vehiculeaza;
b. transmiterea inpulsurilor nervoase;
c. intervine in termoreglare;
d. rol de indepartare si transport spre locurile de excretie a substantelor toxice;
e. sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin mediatorii chimici pe care-i vehiculeaza;
120. In plasma se gasesc:
a. anticorpi;
b. aglutinine;
c. aglutinogene;
121. La om, cele mai importante aglutinogene sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. zero;
b. A;
c. C;
d. B;
e. D.
122. Aglutininele cel mai frecvent intalnite sunt:
a. alfa;
b. beta;
c. gama;
d. delta;
123. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine sunt:
a. OAB;
b. Rh(D);
c. Rh(B);
124. Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga are ca urmare:
a. conflict imun;
b. conflict antigen-anticorp;
c. distrugerea hematiilor;
125. Grupele sangvine sunt:
a. O(I);
b. A(II);
c. B(III);
d. AB(IV);
126. Grupa O(I) are urmatoarele aglutinogene:
a. alfa;
b. nu are aglutinogene;
c. beta;
d. A;
127. Grupa O(I) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. nu are aglutinine;
128. Grupa A(II) are urmatoarele aglutinogene:
a. A;
b. B;
c. A,B;
129. Grupa A(II) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. alfa, beta;
130. Grupa B(III) are urmatoarele aglutinogene:
a. A;
b. B;
c. A,B;
131. Grupa B(III) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. alfa, beta;
132. Grupa AB(IV) are urmatoarele aglutinogene:
a. alfa;
b. beta;
c. A,B;
133. Grupa AB(IV) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. nu are aglutinine;
c. beta;
134. Grupa O se caracterizeaza prin:
a. poate dona la toate grupele;
b. este donator universal;
c. poate primi de la toate grupele;
135. Grupa AB se caracterizeaza prin:
b. este primitor universal;
c. poate primi de la toate grupele;
136. Populatia Rh pozitiva reprezinta:
a. 75%;
b. 85%;
c. 95%;
d. 65%;
e. 55%.
137. Populatia Rh pozitiva contine pe hematii antigenul:
a. D;
b. M;
c. Z;
d. X;
138. Despre antigenul Rh se pot afirma:
a. in mod natural nu exista aglutinine omoloage anti-Rh;
b. aglutininele anti-Rh se pot genera prin transfuzii de sange Rh+ la persoane Rh-;
c. aglutininele anti-Rh se pot genera prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
139. Transfuzia de sange Rh+ la persoane Rh-, determina:
a. aparatul imunitar al gazdei reactioneaza fata de aglutinogenul D ca si fata de un aglutinogen oarecare;
b. sunt activate limfocitele;
c. se produc anticorpi anti D;
140. Anticorpii anti D;
a. reactioneaza cu antigenul D de pe suprafata hematiilor;
b. produc hemoliza;
c. nu distrug hematiile;
141. In cazurile cu mama Rh negativ si tatal Rh pozitiv:
a. copiii vor mosteni caracterul Rh pozitiv;
b. prima sarcina poate evolua normal;
c. in conditii fiziologice hematiile Rh pozitive ale fatului nu pot traversa placenta;
142. In cazurile cu mama Rh negativ si tatal Rh pozitiv:
a. la nastere se produc rupturi de vase sangvine in momentul deslipirii placentei de uter;
b. la nastere o parte din sangele fetal trece la mama si se stimuleaza productia de aglutinine anti-Rh;
c. la o noua sarcina aceste aglutinine, care pot traversa capilarele placentare, patrund in circulatia fetala si
distrug hematiile;
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Sangele se caracterizeaza prin:
a. este fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular;
b. impreuna cu limfa constituie mediul intern al organismului;
c. impreuna cu endolimfa constituie mediul intern al organismului;
d. impreuna cu lichidul interstitial constituie mediul intern al organismului
2. Volumul sangvin:
a. constituie volemia;
b. cantitatea totala de sange din organism constituie 7% din greutatea corpului;
c. doua treimi circula permanent: volumul circulant;
d. scade in transfuzii.
3. Volumul sangvin de rezerva:
a. constituie o treime din volumul sangvin;
b. este mobilizat voluntar;
c. constituie volumul stagnant;
d. este mobilizat in hipertensiune.
4. Organele de depozit a sangelui sunt:
a. splina;
b. ficatul;
c. tesutul subcutanat;
d. pancreasul.
5. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat in:
a. diferite situatii fiziologice;
b. efort fizic;
c. diferite situatii patologice;
d. hemoragii.
6. Referitor la culoarea sangelui, se pot afirma:
a. culoarea sangelui se datoreaza hemoglobinei din eritrocite;
b. culoarea sangelui nu este variabila;
c. sangele arterial este rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;
d. sangele venos este rosu-inchis.
7. Elementele figurate ale sangelui se caracterizeaza prin:
a. prin centrifugarea unei eprubete cu sange se situiaza deasupra plasmei;
b. se prezinta ca un lichid foarte vascos;
c. reprezinta 55% din volumul sangvin;
d. au o culoare rosu-inchis.
8. Plasma sangvina se caracterizeaza prin:
a. este un lichid mai putin vascos;
b. este un lichid opac;
c. are culoarea galben-deschis;
d. reprezinta 45% din volumul sangvin.
9. Elementele figurate ale sangelui sunt reprezentate de catre:
a. globule rosii;
b. globule albe;
c. plachete sangvine;
d. anticorpi.
10. Globulele rosii se mai numesc:
a. leucocite;
b. hematii;
c. plachete sangvine;
d. eritrocite.
11. Globulele rosii se caracterizeaza prin:
a. sunt celule fara nucleu;
b. au rol in transportul oxigenului;
c. au rol in transportul dioxidului de carbon;
d. au rol in mentinerea echilibrului acido-bazic.
12. Un mm3 de sange contine:
a. 4.500.000 de hematii la femeie;
b. 4.500.000 de hematii la barbat;
c. 5.000.000 de hematii la femeie;
d. 5.000.000 de hematii la barbat.
13. Numarul hematiilor poate creste:
a. temporar;
b. prin mobilizarea volumului sangvin de rezerva;
c. durata mai lunga;
d. cresterea se numeste anemie.
14. Poliglobuliile se caracterizeaza prin:
a. pot fi de altitudine;
b. pot apare in urma hemolizei;
c. pot apare in diverse situatii patologice;
d. au ca rezultat anemia.
15. Anemia are urmatoarele caracteristici:
a. numarul eritrocitelor este mai mare;
b. este consecinta unei distrugeri exagerate a hematiilor;
c. hemoglobina este in cantitate mai mare;
d. apare in urma unei produceri deficitare a hematiilor.
16. Forma si structura hematiilor:
a. reprezinta adaptarea morfologica la functia de transport a gazelor;
b. hematiile au o forma de disc biconcav;
c. hematiile au o mare rezistenta la deformare;
d. diametrul mediu al hematiei este de 7,5 microni.
17. Hemoglobina este alcatuita din:
a. glucide;
b. o proteina;
c. lipide;
d. o grupare neproteica.
18. In structura hemoglobinei intra:
a. globina;
b. ADN;
c. ATP;
d. hemul.
19. Hemul se caracterizeaza prin:
a. leaga reversibil oxigenul;
b. leaga ireversibil dioxidul de carbon;
c. cu oxigenul formeaza oxihemoglobina;
d. contine fier trivalent.
20. Cu dioxidul de carbon hemoglobina formeaza:
a. carbohemoglobina;
b. oxihemoglobina;
c. carbaminohemoglobina;
d. methemoglobina.
21. Carbohemoglobina:
a. este un compus fiziologic;
b. nu afecteaza functia de transport a oxigenului;
c. reprezinta una din formele de transport ale dioxidului de carbon de la tesuturi la plamani;
d. se mai numeste carboxihemoglobina.
22. Carboxihemoglobina:
a. reprezinta combinatia Hb cu dioxidul de carbon:
b. reprezinta combinatia Hb cu CO;
c. se intalneste in poliglobulii;
d. este un compus stabil.
23. Methemoglobina:
a. contine fier trivalent;
b. apare in urma interactiunii Hb cu agenti oxidanti;
c. apare in urma interactiunii Hb cu unele droguri;
d. apare in urma interactiunii Hb cu CO.
24. Eritrocitele se caracterizeaza prin:
a. hematiile circulante reprezinta doar o etapa din viata acestor elemente;
b. din momentul patrunderii lor in circulatie si pana la distrugerea lor trec aproximativ 120 de zile;
c. durata medie de viata a eritrocitelor este de aproximativ 4 luni;
d. desi traiesc relativ putina vreme, numarul lor ramane constant.
25. Eritropoieza se caracterizeaza prin:
a. exista un echilibru intre procesul de distrugere si cel de formare de noi hematii;
b. creste in carenta de fier;
c. scade la altitudini mari;
d. sediul eritropoiezei este, la adult, maduva hematogena.
26. Hemoliza:
a. reprezinta procesul de distrugere a hematiilor batrane si uzate;
b. se intensifica la altitudini crescute;
c. se intensifica in deficitul fierului sangvin;
d. se produce in sistemul monocito-macrofagic.
27. Hemoliza se produce in urmatoarele organe:
a. splina;
b. ganglioni limfatici;
c. ficat;
d. maduva rosie a oaselor.
28. Leucocitele:
a. au nucleu;
b. reprezinta o grupare celulara omogena;
c. au mitocondrii;
d. contin neurofibrile.
29. Proprietatile leucocitelor sunt:
a. au capacitatea de a emite pseudopode;
b. au capacitatea de a traversa peretele capilar prin porii sai, trecand in tesuturi;
c. au proprietatea de diapedeza;
d. toate au aceeasi forma a nucleului.
30. In functie de prezenta sau absenta in citoplasma a granulelor, leucocitele se clasifica in:
a. mononucleare;
b. granulocite;
c. polinucleare;
d. agranulocite.
31. In functie de aspectul nucleului, leucocitele se clasifica in:
a. mononucleare;
b. granulocite;
c. polinucleare;
d. agranulocite.
32. Numarul total al leucocitelor pe mm3, poate fi:
a. 5.000;
b. 6.000;
c. 8.000;
d. 10.000.
33. Leucocitele au urmatoarele functii, cu unele exceptii:
a. transportul oxigenului;
b. transportul CO;
c. transportul dioxidului de carbon;
d. participa la reactiile de aparare ale organismului.
34. Polinuclearele neutrofile:
a. au rol in fagocitoza agentilor patogeni;
b. au o viteza de diapedeza lenta;
c. nu emit pseudopode;
d. raman in circulatie cateva ore.
35. Caracteristicile polinuclearelor neutrofile sunt:
a. ajung primele la locul infectiei;
b. fagociteaza microbii, distrugandu-i;
c. se mai numesc microfage;
d. numarul lor creste in infectii acute.
36. Puroiul este format din:
a. microbi;
b. leucocite moarte;
c. lichid exudat din vase;
d. hematii.
37. Eozinofilele se caracterizeaza prin:
a. au rol in reactiile alergice;
b. granulatiile lor contin histamina;
d. numarul lor creste in infectii acute.
38. Bazofilele se caracterizeaza prin:
a. au rol in hemostaza;
b. contin histamina;
c. contin heparina, substanta anticoagulanta;
d. sunt macrofage.
39. Monocitele se caracterizeaza prin:
a. sunt capabile de fagocitoza in mod direct;
b. se pot transforma in macrofage;
c. fagociteaza microbi;
d. fagociteaza resturi celulare.
40. Limfocitele:
a. au rol in reactia de aparare specifica;
b. se clasifica dupa organitele pe care le contin;
c. intervin in boli parazitare;
d. se clasifica in raport cu modul in care participa la procesul de imunitate.
41. Organismul uman vine in contact cu:
a. agenti patogeni;
b. antigene libere;
c. agenti purtatori de antigene;
d. agenti purtatori de imunoglobuline.
42. Antigenul:
a. este o macromolecula proteica straina organismului;
b. este o polizaharida straina organismului;
c. patruns in organism determina producerea de anticorpi;
d. distruge hematia pe care se afla.
43. Anticorpul:
a. este o proteina din hematie;
b. face parte din clasa gamaglobulinelor;
c. fagociteaza hematia tanara;
d. neutralizeaza antigenul.
44. Functia de aparare a sangelui poate fi:
a. nespecifica;
b. adrenergica;
c. specifica;
d. colinergica.
45. Granulocitele sunt reprezentate prin:
a. neutrofile;
b. eozinofile;
c. bazofile;
d. monocite.
46. Neutrofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. au un nucleu cu 3-5 lobi;
b. au nucleul bilobat;
c. nu fagociteaza;
d. reprezinta 52-62% din leucocite;
47. Eozinofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. au un nucleu bilobat;
b. reprezinta 1-3% din leucocite;
c. ajuta la detoxifierea substantelor straine;
d. secreta enzime.
48. Bazofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. au un nucleu lobat;
c. nu au granulatii;
d. reprezinta sub 1% din leucocite.
49. Agranulocitele:
a. nu au granule citoplasmatice;
c. traiesc intre 100-300 de zile;
d. au nucleu bilobat.
50. Monocitele se caracterizeaza prin:
a. nucleul are o forma variabila;
b. nucleul poate fi rotund;
c. nucleul poate fi oval;
d. reprezinta 3-9% din leucocite.
51. Limfocitele:
a. au un nucleu foarte mare;
c. asigura raspuns imun specific (inclusiv anticorpii);
d. nucleu este bilobat.
52. Apararea nespecifica:
a. este innascuta;
b. este prezenta la toti oamenii;
c. se realizeaza prin mecanisme celulare;
d. se realizeaza prin mecanisme umorale.
53. Apararea specifica:
a. este dobandita;
b. se dezvolta in urma expunerii la substante imunogene;
c. poate fi dobandita natural;
d. poate fi dobandita artificial.
54. Apararea dobandita natural poate fi:
a. pasiva;
b. prin transfer transplacentar de anticorpi;
c. activ;
d. in urma unor boli.
55. Apararea dobandita artificial poate fi:
a. pasiva;
b. prin administrare de antitoxine si gama-globuline;
c. activa;
d. prin vaccinare.
56. Raspunsurile imune specifice pot fi mediate prin mecanisme:
a. nervoase;
b. umorale;
c. electrice;
d. celulare.
57. Vaccinarea se caracterizeaza prin:
a. declanseaza, in principiu, aceleasi mecanisme imunitare;
b. reactiile produse in organism sunt mai atenuate;
c. efectul final este dobandirea imunitatii;
d. este o imunitate pasiva.
58. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin:
a. sunt elemente figurate necelulare ale sangelui;
b. au o forma fixa;
c. numarul lor variaza intre 150.000-300.000/mm3;
d. diametrul lor este de 13-15 microni.
59. Scaderea numarului plachetelor sangvine sub 100000/mm 3, se numeste:
a. trombopenie;
b. trombocitemie;
c. hipoglobulie;
d. trombocitopenie.
60. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. sunt fragmente citoplasmatice;
b. nu sunt celule propriu-zise;
c. durata medie de viata este de 10 zile;
d. se mai numesc globule galbene.
61. Proprietatile specifice ale plachetelor sunt:
a. adezivitatea;
b. aglutinarea;
c. metamorfoza vascoasa;
d. eliberarea factorilor trombocitari.
62. Proprietatile specifice ale plachetelor sunt:
a. adera la suprafetele lezate;
b. formeaza intre ele conglomerate;
c. se autolizeaza;
d. participa la transportul gazelor respiratorii.
63. Trombocitele elibereaza urmatoarele substante active:
a. histamina;
b. trombostenina;
c. serotonina;
d. ADP.
64. Plasma sangvina:
a. la persoanele sanatoase are proprietati fizice constante;
b. contine aglutinogene;
c. contine organite celulare;
d. la persoanele sanatoase are proprietati chimice constante.
65. Principalele proprietati ale plasmei sunt:
a. densitatea;
b. vascozitatea;
c. presiunea osmotica;
d. tensiunea arteriala.
66. Presiunea osmotica a sangelui:
a. este egala cu cea a lichidului interstitial;
b. presiunea coloid-osmotica este una din fortele care atrage apa din tesuturi;
c. rolul presiunii coloid-osmotice se manifesta in procesul de ultrafiltrare glomerulara care are ca rezultat
formarea urinii;
d. conditioneaza oxigenarea sangelui.
67. Despre pH-ul sangvin se pot afirma:
a. are valoarea cuprinsa intre 7,38-7,42;
b. depinde de concentratia sodiului;
c. depinde de concentratia calciului;
d. este mentinut in limite normale prin sistemele tampon.
68. Structurile care au rol in mentinerea in limite normale a pH-ului sunt:
a. plamanii;
b. rinichii;
c. hematiile;
d. tegumentul.
69. Sistemele tampon:
a. intervin prompt in neutralizarea acizilor sau bazelor in exces din mediul intern;
b. reprezinta sisteme biologice;
c. se consuma in timpul neutralizarii;
d. functionalitatea lor depinde de presiunea osmotica.
70. Plasma se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. reprezinta 55% din volumul sangelui;
b. contine apa in procent de 99%;
c. are substante anorganice 1%;
d. nu are substante organice.
71. Albuminele plasmatice transporta:
a. Cu;
b. Ca;
c. Fe;
d. oxigen.
72. Albuminele plasmatice au urmatoarele roluri:
a. transporta hormoni;
b. transporta pigmenti biliari;
c. intervin in reglarea presiunii coloid-osmotice a sangelui;
d. scaderea lor compromite schimburile de la nivelul capilarelor.
73. Globulinele plasmatice au urmatoarele roluri:
a. transportul substantelor prin sange;
b. intervin in coagularea sangelui;
c. prin imunoglobuline sunt suportul chimic al anticorpilor;
d. favorizeaza formarea oxihemoglobinei.
74. Fibrinogenul plasmatic are rol in:
a. coagularea sangelui;
b. hematopoieza;
c. hemoliza;
d. formarea cheagului de fibrina.
75. Proteinele plasmatice au urmatoarele roluri:
a. determinarea vascozitatii plasmei;
b. determinarea densitatii plasmei;
c. reglarea echilibrului acido-bazic;
d. transportul gazelor respiratorii.
76. Dintre cationi, cei mai importanti sunt:
a. Na+;
b. Ca+;
c. K+;
d. Mg2+.
77. Dintre anioni, cei mai importanti sunt:
a. Cl;
b. CO3H;
c. SO2;
d. PO3-.
78. Hemostaza fiziologica se caracterizeaza prin:
a. reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor mici;
b. are un timp vasculo-leucocitar;
c. are un timp plasmatic;
d. reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor mijlocii.
79. Hemostaza primara se caracterizeaza prin:
a. reprezinta timpul plasmatic;
b. incepe in momentul lezarii vasului;
c. prima reactie consta in vasodilatatia peretelui vasului;
d. se produce aderarea trombocitelor la nivelul plagii.
80. In timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:
a. agregarea trombocitelor;
b. metamorfoza vascoasa a trombocitelor;
c. oprirea sangerarii in 2-4 minute;
d. formarea fibrinei.
81. In timpul plasmatic al hemostazei au loc:
a. transformarea fibrinogenului plasmatic solubil in fibrina insolubila;
b. metamorfoza vascoasa a trombocitelor;
c. autoliza trombocitelor;
d. coagularea sangelui.
82. Prima faza a coagularii:
a. duce la formarea tromboplastinei;
b. este faza cea mai laborioasa;
c. dureaza 4-8 minute;
d. se formeaza protrombina.
83. A doua faza a coagularii:
a. se formeaza protrombina din tromboplastina;
b. are ca rezultat formarea trombinei;
c. protrombina transforma tromboplastina in trombina;
d. formarea trombinei dureaza 10 sec.
84. A treia faza a coagularii:
a. se formeaza fibrina;
b. dureaza 1-2 sec;
c. trombina desface din fibrinogen monomeri de fibrina care polimerizeaza spontan;
d. se formeaza reteaua de fibrina care devine insolubila.
85. Plasma contine:
a. compusi cu rol de anticorpi;
b. grupari hem;
c. organite celulare;
d. aglutinine.
86. Cele mai importante aglutinogene intalnite sunt:
a. zero;
b. A;
c. B;
d. D.
87. Cele mai frecvente aglutinine intalnite sunt:
a. alfa;
b. gama;
c. beta;
d. delta.
88. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine in practica medicala curenta sunt:
a. Rh(M);
b. OAB;
c. BAD;
d. Rh(D).
89. Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog, nu pot exista indivizi posesori de:
a. aglutinogen A si aglutinine alfa;
b. aglutinogen B si aglutinine alfa;
c. aglutinogen A si aglutinine beta;
d. aglutinogen B si aglutinine beta.
90. Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga, duce la:
a. conflict imun;
b. conflict antigen-anticorp;
c. distrugerea hematiilor;
d. consecinte grave pentru individ.
91. Grupele sangvine:
a. s-au stabilit pe baza sistemului OAB;
b. sunt rezultatul combinatiilor si coexistentelor posibile dintra aglutinogen si aglutinina, tolerate
imunologic;
c. sunt in numar de patru;
d. sunt stabilite pe baza sistemului Rh(D).
92. Grupa sangvina zero(I):
a. nu are aglutinogene;
b. are aglutinina alfa;
c. are aglutinina beta;
d. nu are aglutinine.
93. Grupa sangvina A(II):
a. are aglutinogen A;
b. are aglutinogen B;
d. are aglutinina alfa.
94. Grupa sangvina B(III):
a. are aglutinogen A;
b. are aglutinogen B;
d. are aglutinina alfa.
95. Grupa sangvina AB(IV):
a. are aglutinogenele A si B;
b. are aglutinina alfa;
d. nu are aglutinine.
96. Cunoasterea apartenentei la una din grupele sangvine are importanta in urmatoarele situatii, cu unele exceptii:
a. imunitate;
b. transportul gazelor respiratorii;
c. hematopoieza;
d. transfuzia de sange.
97. Grupa sangvina zero(I):
b. este donator universal;
c. poate primi numai sange izogrup;
d. poate primi sange de la grupa zero.
98. Grupa sangvina A(II):
a. poate dona la grupa A;
b. poate primi de la grupa AB;
c. poate primi de la grupa zero;
d. poate dona la grupa B.
99. Grupa sangvina B(III):
a. poate dona la grupa B;
b. poate primi de la grupa AB;
c. poate primi de la grupa zero;
d. poate dona la grupa A.
100. Grupa sangvina AB(IV):
b. este primitor universal;
c. poate primi numai sange izogrup;
d. poate dona numai la grupa AB.
101. 85% din populatia globului poseda pe eritrocite factorul:
a. D;
b. alfa;
c. Rh;
d. beta;
102. Aglutininele omoloage anti-Rh:
a. in mod natural nu exista;
b. se pot genera prin transfuzii repetate de sange Rh+ la persoane Rh-;
c. se pot genera prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
d. reactioneaza cu antigenul D de pe suprafata hematiilor si produc hemoliza.
103. In cazul mamei Rh negativ cu tatal Rh pozitiv:
a. copiii rezultati vor fi Rh pozitiv;
b. prima sarcina poate evolua normal;
c. in conditii fiziologice hematiile Rh+ ale fatului nu pot traversa placenta pentru a ajunge in circulatia
materna;
d. mama nu poate avea copii.
104. In privinta compozitiei plasmei sangvine, se pot afirma:
a. reziduul uscat reprezinta 10%;
b. substantele organice sunt 9%;
c. substantele anorganice reprezinta 1%;
d. are organite celulare.
ANATOMIA APARATULUI CADIOVASCULAR

COMPLEMENT SIMPLU
1. Inima prezinta urmatoarele caracteristici:
a. este organul central al aparatului cardiovascular;
b. este situata in mediastin;
c. este situata intre cei doi plamani;
2. Inima se caracterizeaza prin:
a. are forma unei piramide patrunghiulare;
b. are axul indreptat oblic in jos, la stanga si inainte;
c. 1/3 din inima este situata la stanga;
3. Fetele inimii sunt:
a. sternocostala, concava;
b. diafragmatica, plana;
c. inferioara, convexa;
4. Baza inimii se caracterizeaza prin:
a. este situata posterior;
b. este situata la dreapta;
c. la nivelul ei se gasesc vasele mari ale inimii;
d. la nivelul ei se gasesc atriile;
5. Pe suprafata inimii se gasesc:
a. doua santuri interventriculare;
b. doua santuri atrioventriculare;
c. santurile coronare;
6. Inima prezinta urmatoarele cavitati:
a. un ventricul;
b. doua atrii;
c. aorta;
d. artera pulmonara;
7. Atriile se caracterizeaza prin:
a. au forma rombica;
b. au o capacitate mai mare decat ventriculele;
c. au peretele mai subtire decat ventriculele;
d. fiecare atriu prezinta doua prelungiri numite urechiuse;
8. La nivelul atriului drept se gasesc urmatoarele, cu o exceptie:
a. orificiul venei cave superioare;
b. orificiul venei cave inferioare;
c. orificiul venelor pulmonare;
d. orificiul sinusului coronar;
e. orificiul atrioventricular drept.
9. Orificiul atrioventricular drept este prevazut cu valva:
a. bicuspida;
b. tricuspida;
c. mitrala;
10. La nivelul atriului stang se gasesc urmatoarele orificii:
a. patru orificii ale venelor pulmonare;
b. orificiul de deschidere al urechiusei stangi;
c. orificiul atrioventricular;
11. Orificiul atrioventricular stang este prevazut cu valva:
a. bicuspida;
b. tricuspida;
c. mitrala;
12. Ventriculele se caracterizeaza prin:
a. au o forma piramidal triunghiulara;
b. au baza spre orificiul atrioventricular;
c. peretii lor nu sunt netezi;
13. Pe fata lor interna, peretii ventriculilor prezinta:
a. trabecule;
b. orificii venoase;
c. orificii arteriale;
14. La baza ventriculilor se afla:
a. orificiile atrioventriculare;
b. orificiile arteriale;
c. septul interventricular;
15. La baza ventriculului stang se afla:
a. orificiul trunchiului pulmonar;
b. orificiul atrioventricular stang;
c. valva tricuspida;
16. La baza ventriculului drept se afla:
a. orificiul aortic;
b. valva bicuspida;
c. orificiul atrioventricular drept;
17. Orificiul arterei pulmonare este prevazut cu:
a. trei valvule semilunare;
b. trei valvule sigmoide;
c. valvule cu aspect de cuib de randunica;
18. Orificiul aortic este prevazut cu:
a. trei valvule semilunare;
b. doua valvule sigmoide;
c. valvule cu aspect de cuib de randunica;
19. Tunicile inimii sunt:
a. epicardul;
b. pericardul;
c. miocardul;
f. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
20. Pericardul se caracterizeaza prin:
a. are o foita seroasa;
b. are o foita fibroasa;
c. foita seroasa se numeste si endocard;
21. Epicardul se caracterizeaza prin:
a. este foita viscerala a pericardului seros;
b. acopera complet exteriorul inimii;
c. apartine pericardului fibros;
22. Pericardul seros se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. are doua foite;
b. o foita este parietala;
c. foita parietala acopera fata superficiala a pericardului fibros;
d. o foita este viscerala;
e. foita viscerala acopera complet exteriorul inimii.
23. Pericardul fibros este legat prin ligamente de organele din jur:
a. stern;
b. coloana vertebrala;
c. diafragm;
24. Miocardul se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este stratul cel mai gros din structura inimii;
b. are fibrele dispuse circular in ventricule;
c. are fibrele dispuse oblic in ventricule;
d. are fibrele dispuse circular in atrii;
e. musculatura atriilor este complet separata de cea a ventriculelor.
25. Miocardul se caracterizeaza prin:
a. este stratul cel mai gros al inimii;
b. este situat sub endocard;
c. nu este vascularizat;
26. Miocardul cuprinde urmatoarele tipuri:
a. contractil;
b. embrionar;
c. de receptie;
27. Miocardul embrionar se mai numeste:
a. de comanda;
b. tesut nodal;
c. de executie;
28. Tesutul nodal se caracterizeaza prin:
a. realizeaza legatura anatomica intre miocardul atrial si cel ventricular;
b. este alcatuit dintr-o musculatura specifica;
c. este alcatuit dintr-o musculatura care pastreaza caracterele embrionare;
29. Morfologic, tesutul nodal se caracterizeaza prin:
a. aranjamentul neregulat al miofibrilelor;
b. miofibrilele trec de la o celula la alta;
c. miofibrilele formeaza retele;
30. Sarcoplasma tesutului nodal este bogata in:
a. aminoacizi;
b. ADN;
c. glicogen;
d. acizi grasi;
e. glicerol.
31. Tesutul nodal cuprinde:
a. nodulul sinoventricular;
b. nodulul atrioventricular;
c. fasciculul atrioventricular Harvey;
32. Nodulul sinoatrial se caracterizeaza prin:
a. este situat in atriul stang;
b. se continua cu fasciculul atrioventricular;
c. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
33. Nodulul atrioventricular se caracterizeaza prin:
a. este situat deasupra varsarii venei cave superioare;
b. este situat deasupra orificiului atrioventricular drept;
c. se continua cu reteaua Purkinje;
34. Fasciculul atrioventricular prezinta urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. pleaca din nodulul sinoatrial;
b. se imparte in doua ramuri;
c. are un ram stang;
d. are un ram drept;
e. coboara in ventricule.
35. Reteaua subendocardica Purkinje:
a. pleaca din nodulul atrioventricular;
b. se gaseste in peretii ventriculari;
c. se continua cu fasciculul His;
36. Endocardul se caracterizeaza prin:
a. captuseste incaperile inimii;
b. trece fara intrerupere de la atrii la ventricule;
c. endocardul inimii drepte este independent de cel al inimii stangi;
a. endocardul atriilor se continua cu intima arterelor;
b. endocardul ventriculilor se continua cu intima venelor;
c. este situat intre miocard si epicard;
38. Inima este vascularizata de catre arterele coronare:
a. dreapta;
b. stanga;
c. anterioara;
39. Arterele coronare ale inimii se caracterizeaza prin:
a. au originea in aorta ascendenta;
b. din ele se desprind colaterale de tip terminal;
c. colateralele nu se unesc cu colateralele vecine;
40. Daca una din colateralele arterelor coronare se obstrueaza:
a. teritoriul respectiv nu mai este vascularizat;
b. teritoriul respectiv se necrozeaza;
c. se produce infarctul;
41. Sinusul coronar al inimii se caracterizeaza prin:
a. este situat in santul atrioventricular stang;
b. se deschide in atriul drept;
c. colecteaza sangele arterial al inimii;
42. Inervatia extrinseca a inimii este asigurata de:
a. nervii cardiaci;
b. nervi proveniti din nervii vagi;
c. simpaticul cervical;
43. Arborele vascular este format din:
a. artere;
b. vene;
c. limfatice;
44. Arterele se caracterizeaza prin:
a. sunt vase prin care sangele circula dinspre inima spre tesuturi;
b. sunt vase prin care sangele circula dinspre organe spre inima;
c. au un calibru mic;
45. Capilarele se caracterizeaza prin:
a. sunt vase de calibru mic;
b. la nivelul lor se fac schimburile dintre sange si tesuturi;
c. continua arteriolele;
46. Tunicile arterelor si venelor se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt in numar de trei;
b. la exterior este adventicea;
c. intima este cea mai groasa;
d. la interior este intima;
e. una din tunici este media.
47. Capilarele pot continua:
a. arteriolele;
b. metarteriolele;
c. venulele;
48. Tunica externa a arterelor si venelor este formata din:
a. tesut conjunctiv;
b. fibre de colagen;
c. fibre elastice;
49. In adventice se gasesc:
a. vase mici de sange;
b. fibre nervoase vegetative;
c. fibre nervoase cu rol vasomotor;
50. Tunica medie a arterelor:
a. are structura diferita in functie de calibrul arterelor
b. arterele mari sunt artere de tip muscular;
c. arterele mici si mijlocii sunt artere de tip elastic;
51. Tunica medie a arterelor mari contine:
a. lame elastice cu dispozitie radiara;
b. tesut conjunctiv;
c. numeroase fibre musculare netede;
52. Tunica interna a arterelor:
a. este alcatuita dintr-un rand de celule epiteliale turtite;
b. celulele sunt asezate pe o membrana bazala;
c. se continua cu endocardul ventricular;
53. Calibrul vascular se caracterizeaza prin:
a. cel al arterelor scade de la inima spre periferie;
b. cel al venelor scade de la periferie spre inima;
c. nu influenteaza tensiunea arteriala;
54. Peretele venelor:
a. are in structura sa aceleasi trei tunici ca si la artere;
b. in venele situate deasupra nivelului cordului, se gasesc valvule care se opun gravitatiei;
c. valvulele sunt prelungiri ale mediei;
55. Capilarele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
b. pot avea un calibru de 4-12 mm;
c. sunt raspandite in toate tesuturile si organele;
d. la exterior prezinta un tesut conjunctiv cu fibre colagene si de reticulina;
e. la interior prezinta un endoteliu.
56. Capilarele sinusoide sunt prezente in:
a. ficat;
b. glandele endocrine;
c. splina;
57. In alcatuirea arborelui vascular se disting urmatoarele teritorii de circulatie:
a. circulatia mare;
b. circulatia mica;
c. circulatia sistemica;
58. Circulata mica se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste circulatie sistemica;
b. incepe in ventriculul drept;
c. din ventriculul drept pleaca cele doua artere pulmonare;
59. Trunchiul pulmonar:
a. se imparte in doua artere pulmonare;
b. transporta sange incarcat cu oxigen;
c. trunchiul pulmonar se termina in plamani;
60. Arterele pulmonare:
a. se termina cu reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare;
b. sunt in numar de doua pentru fiecare pulmon;
c. iau nastere din ventriculul drept;
61. Venele pulmonare:
a. transporta sange oxigenat;
b. sunt in numar de patru;
c. se termina in atriul drept;
62. Circulatia mare:
a. incepe in ventriculul stang;
b. incepe prin artera aorta;
c. se mai numeste circulatie sistemica;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b
63. Aorta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
b. transporta sange incarcat cu dioxid de carbon;
c. transporta sange incarcat cu substante nutritive;
d. transporta sange spre tesuri;
e. transporta sange spre organe.
64. Sistemul aortic se caracterizeaza prin:
a. este format din aorta;
b. este format din ramurile aortei;
c. iriga toate tesuturile si organele;
d. toate raspunsurile suntcorecte;
65. Aorta prezinta urmatoarele caracteristici:
a. are o portiune ascendenta din care se desprind arterele coronare;
b. aorta ascendenta se continua cu aorta descendenta;
c. terminal, aorta descendenta se bifurca in arterele iliace interna si externa;
66. Ramurile arcului aortic sunt:
a. artera carotida comuna dreapta;
b. artera carotida comuna stanga;
c. artera subclaviculara dreapta;
d. trunchiul arterial brahiocefalic stang;
67. Trunchiul arterial brahiocefalic:
a. ia nastere din aorta ascendenta;
b. da nastere arterei carotide comune stangi;
c. da nastere arterei carotide comune drepte;
d. da nastere arterei subclaviculare stangi;
68. Arterele carotide comune:
a. sunt in numar de doua;
b. dau nastere la o carotida interna;
c. dau nastere la o carotida externa;
d. urca pana la marginea superioara a cartilajului tiroid;
69. La nivelul bifurcatiei sale, artera carotida comuna prezinta:
a. o mica dilatatie;
b. sinusul carotidian;
c. o zona bogata in receptori;
70. Artera carotida externa iriga urmatoarele, cu o exceptie:
a. emisferele cerebrale;
b. gatul;
c. regiunea occipitala;
d. regiunea temporala;
e. viscerele fetei.
71. Artera carotida interna:
a. patrunde in craniu;
b. iriga creierul;
c. iriga ochiul;
72. Arterele subclaviculare:
a. iau nastere din aorta ascendenta;
b. se continua cu artera axilara;
c. se continua cu artera carotida externa;
73. Din artera subclaviculara se desprind arterele:
a. vertebrala;
b. toracica interna;
c. brahiala;
74. Artera vertebrala se caracterizeaza prin:
a. intra in craniu prin gaura vertebrala;
b. se uneste cu cea de partea opusa;
c. participa la vascularizatia encefalului;
75. Din artera toracica interna iau nastere arterele:
a. intercostale posterioare;
b. coronare;
c. intercostale anterioare;
76. Artera axilara se caracterizeaza prin:
a. vascularizeaza peretii axilei;
b. vascularizeaza peretele anterolateral al toracelui;
c. se continua cu artera brahiala;
77. Artera brahiala se continua cu:
a. artera radiala;
b. artera ulnara;
c. arcadele palmare;
78. Din arcadele palmare se desprind arterele:
a. digitale;
b. radiala;
c. ulnara;
d. carpiene;
e. metacarpiene.
79. Aorta descendenta are urmatoarele segmente:
a. toracic;
b. abdominal;
c. crosa aortei;
80. Aorta descendenta toracica da urmatoarele ramuri:
a. osoase;
b. parietale;
c. toracica interna;
81. Ramurile viscerale ale aortei toracice sunt arterele:
a. bronsice;
b. pericardice;
c. esofagiene;
82. Aorta descendenta toracica da urmatoarele ramuri:
a. osoase;
b. parietale;
c. abdominala interna;
83. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. trunchiul celiac;
b. artera mezenterica superioara;
c. artera hepatica;
d. artera mezenterica inferioara;
e. arterele renale.
84. Din aorta abdominala se desprind arterele:
a. gastrica dreapta;
b. esofagiene; c. testiculare; d. splenica;
1. e. toate raspunsurile sunt corecte.
85. Din aorta abdominala se desprind arterele:
a. gastrica dreapta;
b. esofagiene;
c. ovariene;
d. splenica;
86. Trunchiul celiac se imparte in arterele:
a. splenica;
b. gastrica dreapta;
c. hepatica stanga;
87. Trunchiul celiac vascularizeaza urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. stomacul;
b. rinichii;
c. duodenul;
d. pancreasul;
e. ficatul.
88. Artera mezenterica superioara vascularizeaza urmatoarele, cu o exceptie:
a. jejuno-ileonul;
b. ficatul;
c. cecul;
d. colonul ascendent;
e. partea dreapta a colonului transvers.
89. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza urmatoarele, cu o exceptie:
a. partea stanga a colonului transvers;
b. colonul descendent;
c. apendicele vermicular;
d. colonul sigmoid;
e. partea superioara a rectului.
90. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele:
a. iliaca comuna dreapta;
b. iliaca comuna stanga;
c. sacrata laterala;
91. Arterele iliace comune:
a. ajung la articulatia sacro-iliaca;
b. dau nastere arterei iliace externe;
c. dau nastere arterei iliaceinterne;
92. Artera iliaca externa se caracterizeaza prin:
a. iese din bazin;
b. se continua cu artera femurala;
c. ajunge pe fata anterioara a coapsei;
93. Artera femurala se caracterizeaza prin:
a. iriga gamba;
b. se continua cu artera poplitee;
c. continua artera iliaca interna;
94. Artera poplitee se caracterizeaza prin:
a. se afla pe fata posterioara a genunchiului;
b. se afla pe fata anterioara a genunchiului;
c. se continuainferior cu artera femurala;
95. Arterele tibiale se caracterizeaza prin:
b. continua artera poplitee;
c. ambele se termina pe fata dorsala a piciorului;
96. Artera tibiala anterioara se caracterizeaza prin:
a. iriga fata anterioara a gambei;
b. iriga laba piciorului;
c. se termina prin artera dorsala a piciorului;
97. Artera dorsala a piciorului se continua cu arterele:
a. digitale plantare;
b. digitale dorsale;
c. plantare;
d. femurale;
e. poplitee.
98. Artera tibiala posterioara se caracterizeaza prin:
a. iriga fata posterioara a coapsei;
b. ajunge in regiunea dorsala a piciorului;
c. se continua cu doua artere plantare;
99. Artera tibiala posterioara se continua cu arterele:
b. digitale dorsale;
c. plantara interna;
d. plantara externa;
e. sunt corecte raspunsurile c si d.
100. Artera iliaca interna da ramuri parietale pentru:
a. peretii bazinului;
b. peretii abdomenului;
c. organele din bazin;
101. Artera iliaca interna da ramuri viscerale pentru:
a. organele din bazin;
b. organele genitale;
c. peretii bazinului;
102. Artera iliaca interna vascularizeaza in bazin:
a. vezica urinara;
b. prima portiune a rectului;
c. portiunea terminala a ileonului;
103. Artera iliaca interna vascularizeaza urmatoarele organe genitale, cu o exceptie:
a. uterul;
b. vulva;
c. vezica urinara;
d. prostata;
e. penisul.
104. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de venele:
a. pulmonara dreapta;
b. cava superioara;
c. pulmonara stanga;
d. cava mijlocie;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si d.
105. Vena cava superioara se caracterizeaza prin:
a. face parte din circulatia mare;
b. se termina in atriul stang;
c. insoteste artera cava superioara;
106. Venele jugulare interne aduna sangele de la:
a. creier;
b. cap;
c. gat;
107. Venele subclaviculare aduna sangele de la:
a. brat;
b. antebrat;
c. mana;
108. Sistemul venos azygos aduna sangele de la urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. spatiile intercostale;
b. esofag;
c. inima;
d. bronhii;
e. pericard.
109. Vena cava superioara se formeaza prin unirea venelor:
a. jugulare interne;
b. subclaviculare;
c. brahiocefalice;
110. Sangele venos al membrului superior este colectat de:
a. doua sisteme venoase;
b. un un sistem venos profund;
c. un sistem venos superficial;
111. Venele profunde se caracterizeaza prin:
a. poarta aceeasi denumire cu arterele pe care le insotesc;
b. sunt mai putine ca numar decat arterele;
c. au o suprafata totala de sectiune mai mica decat a arterelor;
112. Venele superficiale se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se mai numesc subcutanate;
b. insotesc arterele omonime;
c. se gasesc imediat sub piele;
d. se vad cu ochiul liber prin transparenta;
e. se vad cu ochiul liber datorita coloratiei albastre.
113. Venele superficiale se caracterizeaza prin:
a. se varsa in venele profunde;
b. la nivelul lor se fac injectii venoase;
c. sunt situate sub tegument;
114. Vena cava inferioara aduna sangele venos de la:
a. membrele inferioare;
b. peretii bazinului;
c. viscerele bazinului;
d. rinichi;
115. Vena cava inferioara aduna sangele venos de la urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. suprarenale;
b. ficat;
c. inima;
d. testicule;
e. ovare.
116. Venele lombare aduna sangele venos de la:
a. peretele posterior al abdomenului;
b. peretele anterior al abdomenului;
c. rinichi;
117. Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor:
a. iliace comune;
b. iliace interne;
c. iliace externe;
118. Vena iliaca interna aduna sangele venos de la:
b. viscerele bazinului;
c. rinichi;
119. Vena iliaca externa se caracterizeaza prin:
a. se continua cu vena iliaca interna;
b. continua vena femurala;
c. formeaza impreuna cu cea de partea opusa vena iliaca comuna;
120. Membrul inferior are urmatoarele tipuri de vene:
a. profunde;
b. superficiale;
c. cele superficiale insotesc arterele omonime;
121. Vena cava inferioara are urmatoarele caracteristici:
a. urca la stanga coloanei vertebrale;
b. strabate diafragma;
c. se termina in atriul stang;
122. Vena porta se formeaza prin unirea urmatoarelor vene:
a. mezenterica superioara;
b. mezenterica inferioara;
c. splenica;
123. Vena porta se caracterizeaza prin:
a. face parte din marea circulatie;
b. transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive;
c. transporta spre ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma absorbtiei intestinale;
124. Sangele venos al ficatului:
a. este transportat in vena cava inferioara;
b. este transportat de la ficat prin venele hepatice;
c. este adus la ficat de vena porta;
125. Sistemul limfatic se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. prin el circula sange venos;
b. limfa face parte din mediul intern al organismului;
c. in final limfa se varsa in circlatia arteriala;
126. Sistemul limfatic se caracterizeaza prin:
a. este identic cu sistemul circulator sangvin;
b. capilarele sale se anastomozeaza cu capilarele venoase;
c. este adaptat la functia de drenare a tesuturilor;
d. peretii vaselor limfatice sunt mai grosi decat peretii vaselor sangvine;
127. Capilarele sistemul limfatic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. au structura diferita fata de capilarele sangvine;
b. sunt foarte raspandite;
c. se gasesc in toate tesuturile;
d. se gasesc in toate organele;
e. formeaza retele terminale.
128. Vasele limfatice se caracterizeaza prin:
a. au o structura asemanatoare arterelor;
b. se formeaza prin confluarea capilarelor limfatice;
c. sunt prevazute la exterior cu valvule semilunare;
129. Ganglionii limfatici se caracterizeaza prin:
a. sunt situati pe traiectul vaselor limfatice;
b. prin ei trece in mod obligatoriu limfa;
c. sunt asemanatori ganglionilor nervosi: d. toate raspunsurile suntcorecte;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
130. Ganglionii limfatici au urmatoarele functii:
a. opresc patrunderea unor substante straine organismului;
b. au rol de bariera in raspandirea infectiilor;
c. produc antigene;
131. Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaza prin:
b. sunt reprezentate prin canalul toracic;
c. sunt reprezentate prin vena limfatica dreapta;
132. Canalul toracic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este cel mai mare colector limfatic;
b. incepe printr-o dilatatie;
c. dilatatia este la nivelul vertebrei L3;
d. urca anterior de coloanavertebrala;
e. urca inapoia aortei.
133. Canalul toracic colecteaza limfa:
a. din jumatatea inferioara a corpului;
b. din patrimea superioara stanga a corpului;
c. din patrimea superioara dreapta a corpului;
134. Vena limfatica dreapta se caracterizeaza prin:
a. are o lungime de 10-12 cm;
b. colecteaza limfa din patrimea superioara dreapta a corpului;
c. se varsa in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne stangi cu vena subclaviculara stanga;
135. Debitul limfatic mediu zilnic este de:
a. 1000 ml;
b. 2000 ml;
c. 1500 ml;
d. 1100 ml;
e. 1800 ml.
136. Splina se caracterizeaza prin:
a. este un organ abdominal;
b. este un organ nepereche;
c. apartine sistemului circulator;
137. Rolurile splinei sunt:
a. produce limfocite;
b. distruge hematiile tinere;
c. intervine in metabolismul calciului;
138. Splina poate depozita o cantitate de sange egala cu:
a. 2-3 kg;
b. 0,200-0,300 kg;
c. 400-500 g;
d. 800-900 g;
e. 0,5-0,6 kg.
139. Splina trimite sange in circulatie in caz de:
a. hemoragii;
b. efort fizic;
c. hipertensiune;
140. Loja splenica se caracterizeaza prin:
a. este cuprinsa intre colonul ascendent si diafragma;
b. este situata la stanga lojei gastrice;
c. are raport cu duodenul;
141. Splina are o greutate de:
a. 250-300 g;
b. 100-150 g;
c. 180-300 g;
d. 300-400 g;
e. 400-450 g.
142. Vascularizatia splinei este asigurata de:
a. artera splenica, ram al aortei abdominale;
b. vena splenica, care se varsa in vena cava inferioara;
c. vena splenica, care participa la formarea venei porte;
COMPLEMENT MULTIPLU
a. este organul central al aparatului cardiovascular;
b. este situata in mediastin;
c. este situata intre cei doi plamani;
d. are forma unei piramide patrunghiulare.
2. Inima prezinta urmatoarele caracteristici:
a. are axul indreptat oblic in jos, la dreapta si inainte;
b. 1/3 din inima este situata la dreapta planului medio-sagital al corpului;
c. are o greutate de 250-300 mg;
d. 2/3 din inima sunt situate la stanga planului medio-sagital al corpului;
3. Inima prezinta urmatoarele fete:
a. sternocostala;
b. pericardica;
c. diafragmatica;
d. pulmonara dreapta.
4. Inima prezinta urmatoarele margini:
a. dreapta, ascutita;
b. superioara; plana;
c. inferioara, convexa;
d. stanga, rotunjita.
5. Baza inimii se caracterizeaza prin:
a. este situata la dreapta;
b. este situata posterior;
c. la nivelul ei se gasesc vasele mari ale inimii;
d. la baza inimii se gasesc atriile.
6. Atriile se caracterizeaza prin:
a. au forma cubica;
b. au o capacitate mai mica decat ventriculele;
c. au peretii mai subtiri decat ventriculele;
d. prezinta cate o prelungire numita urechiusa.
7. La nivelul atriului drept se gasesc urmatoarele orificii:
a. orificiul venei cave superioare;
b. orificiul venei cave inferioare;
c. orificiul sinusului coronar;
d. orificiul venelor pulmonare.
8. Atriul drept prezinta:
a. orificiul urechiusei drepte;
b. orificiul venelor pulmonare;
c. trabecule;
d. orificiul atrioventricular drept.
9. La nivelul atriului stang se gasesc:
a. orificiile celor doua vene pulmonare;
b. orificiul de deschidere al urechiusei stangi;
c. trabecule;
d. orificiul atrioventricular stang.
10. Orificiile atrioventriculare sunt prevazute cu valvulele:
a. cel drept cu valvula tricuspida;
b. cel drept cu valvule semilunare;
c. cel stang cu valvula bicuspida;
d. cel stang cu valvele semilunare.
11. Ventriculele se caracterizeaza prin:
a. au o forma triunghiulara;
b. au baza spre orificiul atrioventricular;
c. nu au peretii netezi;
d. prezinta pe fata lor interna trabecule.
12. La baza ventriculilor se afla:
a. orificiile atrioventriculare;
b. orificiul aortei la baza ventriculului stang;
c. orificiul trunchiului pulmonar la baza ventriculului drept;
d. ambele orificii atrioventriculare sunt prevazute cu valve tricuspide.
13. Fiecare orificiu arterial este prevazut cu valvule:
a. sigmoide;
b. bicuspide;
c. semilunare;
d. triunghiulare.
14. Din punct de vedere structural, inima este alcatuita din:
a. endocard;
b. epicard;
c. miocard;
d. pericard.
15. Epicardul:
a. este foita viscerala a pericardului seros;
b. acopera complet interiorul inimii;
c. este intrerupt la nivelul vaselor inimii;
d. vine in raport cu fata profunda a pericardului fibros.
16. Pericardul se caracterizeaza prin:
a. are doua foite;
b. la interior este percardul fibros;
c. la exterior este pericardul seros;
d. pericardul fibros este un sac rezistent.
17. Pericardul seros se caracterizeaza prin:
a. are doua foite;
b. la exterior este foita parietala;
c. la interior este foita viscerala;
d. foita parietala acopera fata profunda a pericardului fibros.
18. Pericardul fibros este legat prin ligamente de urmatoarele organe:
a. stern;
b. coloana vertebrala;
c. diafragma;
d. plamani.
19. Miocardul:
a. este cel mai gros strat din structura inimii;
b. cuprinde miocardul contractil sau de comanda;
c. cuprinde miocardul embrionar sau de executie;
e. miocardul embrionar se mai numeste tesut nodal.
20. Fibrele miocardului contractil sunt dispuse astfel:
a. circular in atrii;
b. oblic in atrii;
c. oblic in ventricule;
d. circular in ventricule.
21. Miocardul atrial se caracterizeaza prin:
a. este neregulat pe fata interna;
b. este complet separat de cel ventricular;
c. are pe fata interna trabecule;
d. este mai subtire decat cel ventricular.
22. Miocardul embrionar se caracterizeaza prin:
a. realizeaza legatura anatomica intre miocardul atrial si cel ventricular;
b. realizeaza legatura functionala intre miocardul atrial si cel ventricular;
c. este alcatuit dintr-o musculatura specifica;
d. este alcatuit dintr-o musculatura ce pastreaza caracterele embrionare.
23. Morfologic, tesutul nodal se deosebeste de miocardul contractil prin:
a. aranjamentul neregulat al miofibrilelor;
b. miofibrilele trec de la o celula la alta;
c. miofibrilele formeaza retele;
d. celulele miocardice au sarcoplasma bogata in glicogen.
24. Tesutul nodal cuprinde:
a. nodulul sinoatrial;
c. fasciculul atrioventricular;
d. reteaua subepicardica Purkinje.
25. Nodulul sinoatrial se caracterizeaza prin:
a. este situat in atriul drept;
b. de la el pleaca fasciculul atrioventricular;
c. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
d. este situat in grosimea endocardului.
a. este situat deasupra orificiului atrioventricular drept;
b. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
c. este situat deasupra celui sinoatrial;
d. de la el pleaca fasciculul atrioventricular.
27. Fasciculul atrioventricular se caracterizeaza prin:
a. a fost descris de Harvey;
b. se imparte in doua ramuri;
c. cele doua ramuri sunt: anterioara si posterioara;
d. cele doua ramuri coboara in ventricule.
28. Cele doua ramuri ale fasciculului atrioventricular:
a. se termina in atrii;
b. se divid;
c. se anastomozeaza intre ele;
d. formeaza in peretii ventriculari reteaua subendocardica Purkinje.
a. captuseste incaperile inimii;
b. trece fara intrerupere de la atrii la ventricule;
c. endocardul de la nivelul atriilor se continua cu intima venelor;
d. endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi.
30. Inima este irigata de:
a. artere cu originea in aorta ascendenta;
b. artera coronara dreapta;
c. artera coronara stanga;
d. artera coronara anterioara.
31. Ramurile colaterale ale arterelor coronare se caracterizeaza prin:
a. sunt de tip terminal;
b. iriga anumite teritorii din miocard;
c. nu se unesc cu ramurile colaterale vecine;
d. se anastomozeaza intre ele.
32. Obstructia uneia dintre colateralele arterelor coronare produce:
a. lipsa de vascularizatie a teritoriului respectiv;
b. necroza teritoriului respectiv;
c. infarct;
d. eliberare de adrenalina.
33. Sinusul coronar se caracterizeaza prin:
a. colecteaza sangele venos al inimii;
b. este situat in santul atrioventricular stang;
c. se deschide in atriul drept;
d. este situat in grosimea miocardului.
34. Inervatia extrinseca a inimii:
a. este asigurata de nervii cardiaci;
b. provine din nervii vagi;
c. provine din simpaticul cervical;
d. provine din glosofaringian.
35. Arborele vascular este format din:
a. artere;
b. vene;
c. capilare;
d. nervi.
36. Arterele sunt vase prin care circula sangele dinspre inima spre:
a. tesuturi;
b. plamani;
c. organe;
d. cap.
a. sunt vase cu calibru mic;
b. duc sangele dinspre vene spre artere;
c. la nivelul lor se fac schimburile intre sange si tesuturi;
d. au peretele format din trei tunici.
38. Arterele si venele au urmatoarele tunici dinspre interior spre exterior:
a. intima;
b. media;
c. adventicea;
d. seroasa.
39. Calibrul arterelor:
a. scade de la inima spre periferie;
b. creste de la inima spre periferie;
c. este acelasi pentru toate arterele mari;
d. cele mai mici sunt metaarteriolele.
40. Tunica externa a arterelor si venelor:
a. are fibre musculare netede;
b. este formata din tesut conjunctiv;
c. este acoperita de seroasa;
d. are fibre de colagen.
41. In structura adventicei se gasesc:
a. vase mici de sange;
b. vase care patrund in tunica medie;
c. vase care hranesc peretele vascular;
d. fibre nervoase vegetative, cu rol vasomotor.
42. Tunica medie a arterelor:
a. are o structura diferita;
b. are aceeasi structura la toate arterele;
c. structura este in functie de calibrul arterelor;
d. este mai subtire decat intima.
43. Arterele mari se caracterizeaza prin:
a. se mai numesc artere de tip muscular;
b. au media formata din lame elastice cu dispozitie concentrica;
c. au multe fibre musculare netede;
d. au tesut conjunctiv.
44. Arterele mici si mijlocii:
a. au media groasa;
b. sunt artere de tip elastic;
c. nu au fibre musculare netede;
d. au fibre colagene si elastice.
45. Tunica interna a arterelor
a. este formata dintr-un rand de celulu endoteliale turtite;
b. este formata din celule asezate pe o membrana bazala;
c. intima se continua cu endoteliul ventricular;
d. este groasa.
46. Venele se caracterizeaza prin:
a. calibrul lor creste de la periferie spre inima;
b. au in structura trei tunici;
c. in venele de sub nivelul cordului exista valvule;
d. valvulele au rolul de a fragmenta si directiona coloana de sange.
b. au calibrul cuprins intre 4-12 mm;
c. sunt raspandite in toate tesuturile si organele;
d. au la exterior un strat de tesut conjunctiv.
48. In structura capilarelor intra:
a. fibre colagene;
b. fibre de reticulina;
c. fibre nervoase vegetative;
d. un endoteliu format dintr-un singur strat de celule.
49. Capilarele sinusoide:
a. se gasesc in ficat;
b. se gasesc in glandele endocrine;
c. au un calibru de 10-30 microni;
d. au peretele intrerupt din loc in loc.
50. In alcatuirea arborelui vascular se disting urmatoarele teritorii de circulatie:
a. mare;
b. sistemica;
c. mica;
d. pulmonara.
51. Circulatia mica:
a. incepe in ventriculul drept;
b. incepe prin trunchiul arterei pulmonare;
c. transporta spre plaman sange incarcat cu CO2;
d. se numeste si circulatie sistemica.
52. Trunchiul arterei pulmonare se caracterizeaza prin:
a. se imparte in cele doua artere pulmonare;
b. transporta sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare;
c. la nivel alveolar CO2 este eliminat;
d. prezinta valvule la terminare.
53. Venele pulmonare:
a. sunt cate doua pentru fiecare plaman;
b. se termina in atriul stang;
c. transporta sange oxigenat;
d. au peretele mai gros decat al arterelor pulmonare.
54. Sistemul aortic:
a. este format din aorta si ramurile ei;
b. iriga toate tesuturile;
c. iriga toate organele;
d. este format numai din vase de tip muscular.
55. Sistemul aortic se caracterizeaza prin:
b. incepe cu aorta ascendenta;
c. din aorta ascendenta se desprind arterele coronare;
d. din aorta ascendenta se desprind arterele ventriculare.
56. Segmentele aortei sunt:
a. aorta ascendenta;
b. arcul aortic;
c. aorta descendenta;
d. aorta transversala.
57. Aorta descendenta are urmatoarele segmente:
a. cervical;
b. toracic;
c. sacral;
d. abdominal.
58. Aorta abdominala se termina cu arterele iliace:
a. externa;
b. comuna dreapta;
c. interna;
d. comuna stanga.
59. Dintre ramurile arcului aortic fac parte:
a. trunchiul arterial brahiocefalic stang;
b. artera carotida comuna stanga;
c. artera carotida comuna dreapta;
d. artera subclaviculara stanga.
60. Trunchiul brahiocefalic se imparte in arterele:
a. carotida comuna stanga;
b. carotida comuna dreapta;
c. artera subclaviculara stanga;
d. artera subclaviculara dreapta.
61. Arterele carotide comune se caracterizeaza prin:
b. urca pana la nivelul cartilajului cricoid;
c. se bifurca in artera carotida interna si externa;
d. dau ramuri colaterale voluminoase.
62. Bifurcatia carotidei comune prezinta:
a. mica dilatatie;
b. ingustare;
c. sinusul carotic;
d. zona saraca in receptori.
63. Artera carotida externa iriga:
a. gatul;
b. plamanul;
c. viscerele fetei;
d. inima.
64. Artera carotida externa iriga regiunile:
a. occipitala;
b. mediastinala;
c. temporala;
d. pleuro-pulmonara.
65. Artera carotida interna se caracterizeaza prin:
a. patrunde in craniu;
b. iriga gatul;
c. iriga fata;
d. iriga creierul si ochiul.
66. Arterele subclaviculare:
a. ajung pana in axila;
b. iriga fata;
c. iriga regiunea temporala;
d. se continua cu arterele axilare.
67. Artera vertebrala se caracterizeaza prin:
a. se uneste cu cea de partea opusa;
b. intra in craniu prin gaura vertebrala;
c. se continua cu artera cerebeloasa;
d. participa la vascularizatia encefalului.
68. Artera toracica interna:
a. este ram din artera subclaviculara;
b. vascularizeaza plamanul;
c. vascularizeaza inima;
d. da nastere arterelor intercostale anterioare.
69. Artera axilara se caracterizeaza prin:
a. vascularizeaza peretii axilei;
b. vascularizeaza peretele anterolateral al toracelui;
c. se continua cu artera brahiala;
d. continua artera subclaviculara.
70. Artera brahiala se caracterizeaza prin:
a. la plica cotului da nastere arterei radiale;
b. la plica cotului da nastere arterei ulnare;
c. continua artera axilara;
d. vascularizeaza antebratul.
71. Arterele mainii:
a. formeaza arcadele palmare;
b. se formeaza din artera brahiala;
c. se termina cu arterele digitale;
d. nu se anastomozeaza intre ele.
72. Aorta descendenta toracica da ramuri:
a. cervicale;
b. parietale;
c. coronare;
d. viscerale.
73. Ramurile viscerale ale aortei descendente toracice sunt arterele:
a. bronsice;
b. pericardice;
c. esofagiene;
d. coronare.
74. Aorta descendenta abdominala da ramuri:
a. parietale;
b. femurale;
c. iliace externe;
d. viscerale.
75. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt:
a. trunchiul celiac;
b. artera mezenterica superioara;
c. arterele suprarenale;
d. arterele renale.
76. Dintre ramurile viscerale ale aortei abdominale fac parte arterele:
a. testiculara;
b. hepatica;
c. mezenterica inferioara;
d. splenica.
77. Trunchiul celiac se ramifica in arterele:
a. hepatica;
b. splenica;
c. gastrica stanga;
d. gastrica dreapta.
78. Trunchiul celiac vascularizeaza:
a. stomacul;
b. duodenul;
c. pancreasul;
d. ficatul.
79. Artera mezenterica superioara vascularizeaza:
a. jejunoileonul;
b. cecul;
c. colonul ascendent;
d. partea stanga a colonului transvers.
80. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza:
a. colonul descendent;
b. partea stanga a colonului transvers;
c. sigmoidul;
d. partea superioara a rectului.
81. Ramurile terminale ale aortei:
a. sunt arterele iliace comune;
b. sunt in numar de doua;
c. ajung pana la nivelul articulatiei sacro-iliace;
d. se continua cu arterele femurale.
82. Artera iliaca externa se caracterizeaza prin:
a. este ram din artera iliaca comuna;
b. intra in bazin;
c. ajunge pe fata posterioara a coapsei;
d. se continua cu artera femurala.
83. Artera femurala se caracterizeaza prin:
a. continua artera iliaca interna;
b. vascularizeaza coapsa;
c. se afla pe fata posterioara a coapsei;
d. se continua cu artera poplitee.
84. Artera poplitee se caracterizeaza prin:
a. se afla pe fata posterioara a genunchiului;
b. continua artera iliaca externa;
c. se afla in fosa poplitee;
d. se continua cu arterele plantare.
85. Artera tibiala anterioara se caracterizeaza prin:
a. ia nastere din artera poplitee;
b. iriga fata anterioara a gambei;
c. iriga laba piciorului;
d. iriga coapsa.
86. Artera tibiala posterioara se caracterizeaza prin:
a. ia nastere din artera poplitee;
b. iriga laba piciorului;
c. iriga fata anterioara a gambei;
d. iriga fata posterioara a gambei.
87. Artera tibiala posterioara se continua cu arterele:
b. plantara interna;
c. digitale dorsale;
d. plantara externa.
88. Artera ilica interna se caracterizeaza prin:
a. are ramuri parietale;
b. ramurile parietale se distribuie peretilor bazinului;
c. are ramuri viscerale;
d. continua artera iliaca externa.
89. Ramurile viscerale ale arterei iliace interne vascularizeaza:
a. organele din bazin;
b. vezica urinara;
c. ultima portiune a rectului;
d. penisul.
90. Ramurile viscerale ale arterei iliace interne vascularizeaza urmatoarele organe genitale:
a. uterul;
b. vezica urinara;
c. prostata;
d. rectul.
91. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de venele:
a. cava superioara;
b. pulmonare;
c. cava mijlocie;
d. cava inferioara.
92. Vena cava superioara se formeaza prin fuzionrea venelor:
a. jugulara interna;
b. brahiocefalica stanga;
c. subclaviculara;
d. brahiocefalica dreapta.
93. Vena jugulara interna colecteaza sangele de la:
a. creier;
b. cap;
c. gat;
d. torace.
94. Sistemul venos azygos colecteaza sangele de la:
a. spatiile intercostale;
b. esofag;
c. bronhii;
d. pericard.
95. Vena brahiocefalica se formeaza prin fuzionarea venelor:
a. jugulara interna;
b. brahiocefalica stanga;
c. subclaviculara;
d. brahiocefalica dreapta.
96. Vena subclaviculara se caracterizeaza prin:
a. continua vena axilara;
b. se continua cu vena cava superioara;
c. se continua cu vena jugulara externa;
d. se uneste cu vena jugulara interna.
97. Sangele venos al membrelor superioare este colectat de urmatoarele sisteme venoase:
a. extern;
b. superficial;
c. intern;
d. profund.
98. Venele profunde ale membrului superior:
a. insotesc arterele;
b. se varsa in venele superficiale;
c. poarta aceeasi denumire cu arterele pe care le insotesc;
d. sunt situate sub tegument.
99. Venele superficiale ale membrului superior:
a. sunt situate subcutanat;
b. se pot vedea cu ochiul liber prin transparenta;
c. la nivelul lor se fac injectii venoase
d. insotesc arterele;
100. Vena cava inferioara aduna sangele de la:
a. membrele inferioare;
b. peretii bazinului;
d. rinichi.
101. In vena cava inferioara se varsa sangele venos de la:
a. suprarenale;
b. testicul;
c. ovar;
d. ficat.
102. Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor:
a. iliaca comuna dreapta;
b. ilace interne;
c. iliace externe;
d. iliaca comuna stanga.
103. Vena iliaca interna colecteaza sangele de la:
b. splina;
d. pancreas.
104. Vena cava inferioara se caracterizeaza prin:
a. urca la dreapta coloanei vertebrale;
b. strabate diafragma;
c. se termina in atriul drept;
d. se uneste cu vena cava superioara.
105. Vena porta se formeaza prin unirea venelor:
a. mezenterica superioara;
b. splenica;
c. mezenterica inferioara;
d. gastrica stanga.
106. Vena porta se caracterizeaza prin:
a. transporta sange spre ficat;
b. sangele transportat este incarcat cu oxigen;
c. sangele transportat este incarcat cu substante nutritive;
d. se varsa in vena cava inferioara.
107. Limfa se caracterizeaza prin:
a. este o substanta semisolida;
b. face parte din mediul intern al organismului;
c. este bogata in hematii;
d. in final ajunge in circulatia venoasa.
108. Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin:
a. este adaptat la functia de drenaj a tesuturilor;
b. capilarele limfatice nu formeaza retele terminale;
c. ocupa o pozitie intermediara intre sistemul arterial si cel venos;
d. peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine.
109. Capilarele limfatice se caracterizeaza prin:
a. au aceeasi structura cu capilarele sangvine;
b. se gasesc in toate organele;
c. se gasesc in toate tesuturile;
d. prin confluenta formeaza vase limfatice.
110. Vasele limfatice se caracterizeaza prin:
a. au o structura asemanatoare venelor;
b. sunt prevazute la interior cu valve semilunare;
c. pe traseul lor prezinta ganglioni limfatici;
d. valvulele vaselor limfatice inlesnesc circulatia limfei.
111. Ganglionii limfatici realizeaza mai multe functii:
a. produc hematii;
b. produc monocite;
c. se gasesc in interiorul vaselor limfatice;
d. produc limfocite.
112. Ganglionii limfatici au urmatoarele functii:
a. formeaza anticorpi;
b. au rol in circulatia limfei;
c. opresc patrunderea unor substante straine;
d. au rol de bariera in raspandirea infectiilor.
113. Trunchiurile limfatice mari sunt:
a. canalul toracic;
b. vena cava superioara;
c. vena limfatica dreapta;
d. vena limfatica superioara.
114. Canalul toracic:
a. este cel mai mare colector limfatic;
b. incepe prin cisterna Chile;
c. are originea la nivelul vertebrei L4;
d. incepe printr-o dilatatie.
115. Canalul toracic se caracterizeaza prin:
a. urca anterior de coloana vertebrala;
b. urca inapoia aortei;
c. strabate diafragma;
d. se termina in atriul drept.
116. Canalul toracic are urmatoarele caracteristici:
b. in interior prezinta valve;
c. strange limfa din patrimea inferioara stanga a corpului;
d. strange limfa din jumatatea inferioara a corpului.
117. Vena limfatica dreapta:
b. colecteaza limfa din patrimea superioara stanga a corpului;
c. se deschide in confluenta dintre vena jugulara interna dreapta si vena subclaviculara dreapta;
d. este cel mai voluminos colector limfatic.
118. Debitul limfatic mediu:
a. este in jur de 1500 ml/zi;
b. depaseste 2000 ml/zi;
c. este egal cu volumul sangvin;
d. variaza in functie de factori hemodinamici locali.
119. Compozitia limfei:
a. variaza in functie de teritoriul drenat;
b. limfa din intestinul subtire este mai bogata in lipide;
c. limfa din ficat este bogata in proteine si enzime;
d. limfa din intestinul subtire are aspect laptos.
120. Splina este un organ:
a. abdominal;
b. pereche;
c. care apartine sistemului circulator;
d. care are o greutate de 280-300 g.
121. Splina indeplineste urmatoarele roluri:
a. produce limfocite;
b. distruge hematiile batrane;
c. intervine in metabolismul fierului;
d. este un depozit de limfa.
122. Splina se caracterizeaza prin:
a. contine 200-300 g de sange;
b. trimite sange in circulatie in caz de hemoragii;
c. trimite sange in circulatie in efortul fizic;
d. este situata sub ficat.
123. Loja splenica este situata:
a. intre colonul transvers si diafragm;
b. sub ficat;
c. la dreapta duodenului;
d. la stanga lojei gastrice.
124. Vascularizatia splinei:
a. cea arteriala este asigurata de artera splenica;
b. cea arteriala este asigurata de un ram din aorta;
c. sangele venos este colectat de vena splenica;
d. vena splenica se varsa in vena cava inferioara.
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

COMPLEMENT SIMPLU
1. Aparatul cardiovascular asigura circulatia in organism a:
a. sangelui;
b. limfei;
c. sucurilor digestive;
2. Circulatia sangelui asigura:
a. distribuirea substantelor nutritive tuturor celulelor din organism;
b. distribuirea oxigenului tuturor celulelor din organism;
c. colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati;
3. Circulatia sangelui este asigurata de urmatoarele structuri, cu o exceptie:
a. inima, forta motrice;
b. artere. care reprezinta conductele de distributie;
c. limfatice, cale derivativa a sangelui;
d. vene, rezervoare de sange, asigurand intoarcerea acestuia la inima;
e. microcirculatie, la nivelul careia au loc schimburile de substante si gaze.
4. Inima ca “pompa”:
a. este alcatuita din doua pompe dispuse in serie;
b. pompa stanga deserveste circulatia pulmonara;
c. pompa dreapta deserveste circulatia sistemica;
d. se deschid in timpul sistolei;
f. toate raspunsurile sunt corecte.
5. Valvele atrio-ventriculare:
a. sunt in numar de trei;
b. cea stanga este valva mitrala;
c. cea stanga este valva tricuspida;
d. se deschid in timpul sistolei;
6. Valvele atrio-ventriculare se caracterizeaza prin:
a. permit sangelui sa treaca in atrii;
b. separa atriile de ventricule;
c. permit deplasarea sangelui in ambele sensuri;
d. se inchid in timpul diastolei;
7. Valvele semilunare:
a. se deschid in timpul diastolei;
b. permit expulzia sangelui in ventricule;
c. se inchid in sistola;
d. permit revenirea sangelui in ventricule;
8. Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul:
a. debitului cardiac;
b. presiunii arteriale;
c. debitului diastolic;
9. Debitul sistolic reprezinta:
a. volumul de sange expulzat de ambii ventriculi intr-un minut;
b. volumul-bataie;
c. volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut;
10. Frecventa cardiaca normala pe minut este de:
a. 80-85 batai;
b. 60-65 batai;
c. 70-75 batai;
d. 75-85 batai;
e. 80-85 batai.
11. Frecventa cardiaca este sub control:
a. voluntar;
b. enzimatic;
c. nervos;
12. Frecventa cardiaca este crescuta de:
a. vag;
b. simpatic;
c. glosofaringian;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si c;
13. Frecventa cardiaca este scazuta de:
a. activitatea parasimpatica;
b. vag;
c. voluntar;
14. Volumul-bataie variaza cu:
a. forta contractiei ventriculare;
b. presiunea arteriala;
c. volumul de sange aflat in ventricul la sfarsitul diastolei;
15. In timpul eforturilor fizice intense, debitul cardiac poate creste pana la:
a. 40 l;
b. 50 l;
c. 30 l;
d. 45 l;
e. 55 l.
16. Debitul cardiac scade in:
a. somn;
b. hemoragii;
c. transfuzii;
17. Debitul cardiac creste:
a. in febra;
b. in sarcina;
c. la altitudine;
18. Functia de pompa a inimii se realizeaza cu ajutorul proprietatilor:
a. muschiului cardiac;
b. valvulelor atrio-ventriculare;
c. valvulelor semilunare;
d. endocardului;
19. Conexiunea functionala electrica intre atrii si ventricule se realizeaza de catre:
a. nodulul atrioventricular;
b. fasciculul atrioventricular His;
c. nodulul sinoatrial;
20. Musculatura cardiaca este alcatuita din urmatoarele tipuri de celule musculare:
a. care initiaza si conduc impulsul;
b. care raspund la stimuli prin contractie;
c. care formeaza epicardul;
21. Excitatia care produce contractia miocardului este generata:
a. in nervul vag;
b. la nivelul miocardului insusi;
c. la nivelul simpaticului;
d. voluntar;
e. SNC.
22. Propritatile comune ale miocardului cu tesutul nervos sunt:
a. excitabilitatea;
b. conductibilitatea;
c. automatismul;
23. Despre excitabilitatea miocardului se pot afirma urmatoarele, cu o exceptie:
a. este proprietatea miocardului de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat;
b. exista un prag de excitabilitate;
c. la nivelul miocardului nu actioneaza legea “tot sau nimic”;
d. inima este excitabila numai in diastola;
e. inima este inexcitabila numai in sistola.
24. In timpul sistolei:
a. inima este in perioada refractara absoluta;
b. inima nu poate fi stimulata decat de stimuli foarte puternici;
c. sangele este aspirat din artere;
25. Tetanizarea inimii se produce prin:
a. sumarea contractiilor;
b. stimuli cu frecventa mare;
c. inima nu poate tetaniza;
26. Automatismul se caracterizeaza prin:
a. este specific inimii;
b. reprezinta proprietatea inimii de a se autoexcita;
c. inima nu-si continua activitatea in lipsa influentelor extrinseci nervoase;
d. inima nu-si continua activitatea in lipsa influentelor extrinseci umorale;
27. Centrii de automatism cardiac sunt:
a. nodulul sinoatrial;
c. fasciculul His si reteaua Purkinje;
28. Nodulul sinoatrial:
a. este situat la jonctiunea atrioventriculara;
b. are cel mai rapid ritm de descarcari;
c. conduce inima numai in cazul lezarii vagului;
29. Nodulul sinoatrial descarca impulsuri cu o frecventa de:
a. 50-60/min;
b. 40-50/min;
c. 70-80/min;
d. 80-90/min;
e. 90-100/min.
30. Nodulul atrioventricular descarca impulsuri cu o frecventa de:
a. 50/min;
b. 40-50/min;
c. 40/min;
d. 50-60/min;
e. 20-30/min.
a. nu se poate manifesta in mod normal;
b. functioneaza permanent;
c. functioneaza in paralel cu nodulul sinoatrial;
32. Nodulul atrioventricular preia comanda inimii atunci cand:
a. centrul sinusal este scos din functie;
b. fasciculul His este scos din functie;
c. reteaua Purkinje este scoasa din functie;
33. Cand comanda inimii este preluata de nodulul atrioventricular se imprima un ritm:
a. nodal;
b. jonctional;
c. idio-ventricular;
34. Fasciculul His si reteaua Purkinje prezinta un ritm de descarcare al impulsurilor de:
a. 25/min;
b. 35/min;
c. 15/min;
d. 40/min;
35. Fasciculul His si reteaua Purkinje prezinta urmatoarele caracteristici:
a. pot comanda inima numai in cazulintreruperii conducerii atrioventriculare;
b. imprima un ritm mai frecvent atriilor;
c. imprima ritmul idio-ventricular;
36. Accelerarea ritmului inimii se numeste:
a. hemostaza;
b. tahicardie;
c. bradicardie;
d. hipotensiune;
e. hipertensiune.
37. Tahicardia poate fi produsa de:
a. caldura;
b. SN simpatic;
c. frig;
38. Bradicardia poate fi produsa de:
a. racirea nodulului sinusal;
b. stimularea parasimpaticului;
c. inhibarea simpaticului;
39. Conductibilitatea miocardului:
a. este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;
b. viteza de conducere prin fasciculul His este de 10 ori mai mare decat prin miocardul contractil atrial si
ventricular;
c. din momentul descarcarii nodulului sinusal si pana la completa invadare a atriilor si ventriculilor de catre
stimul, trec 0,22 s;
40. Contractilitatea miocardului:
a. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale;
b. ca urmare a alungirii fibrelor miocardice are loc expulzia sangelui;
c. forta de contractie este invers proportionala cu grosimea peretilor inimii;
41. Legea inimii se caracterizeaza prin:
a. depinde de viteza de propagare a impulsului prin tesutul nodal;
b. cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in timpul diastolei, cu atat ea poate pompa un
volum de sange mai mare in sistola urmatoare;
c. este proportionala cu frecventa cardiaca;
42. Ciclul cardiac este format din:
a. sistola (relaxarea cardiaca);
b. perioada de latenta;
c. diastola (relaxarea cardiaca);
43. Durata ciclului cardiac:
a. este invers proportionala cu frecventa cardiaca;
b. la un ritm de 75 batai/min, ciclul cardiac dureaza 0,8 s;
c. sistola atriala dureaza 0,1 s;
44. Ciclul cardiac se caracterizeaza prin:
a. exista un asincronism intre sistola atriala si cea ventriculara;
b. sistola atriala o precede cu 0,1 s pe cea ventriculara;
c. la sfarsitul diastolei, ventriculele sunt goale;
45. In timpul sistolei atriale:
a. are loc o scadere a presiunii in atrii;
b. sangela refluiaza in venele mari;
c. se contracta fibrele musculare din jurul orificiilor de varsare a venelor in atrii;
46. Diastola atriala se caracterizeaza prin::
a. dureaza 0,7 sec;
b. urmeaza sistolei ventriculare;
c. corespunde inceputului ciclului cardiac;
47. Sistola ventriculara:
a. dureaza 0,3 sec;
b. are o faza de contractie izovolumetrica;
c. are o faza de ejectie;
48. Faza izovolumetrica se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. incepe in momentul inchiderii valvelor atrio-ventriculare;
b. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
c. ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa;
d. creste rapid presiunea intracavitara;
e. cresterea presiunii se datoreste faptului ca lichidul este incompresibil.
49. In momentul in care presiunea ventriculara o depaseste pe cea din artere, se produce:
a. deschiderea valvelor semilunare;
b. ejectia sangelui;
c. inchiderea valvelor atrioventriculare;
50. Faza de ejectie a sistolei ventriculare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
b. la inceput are loc o ejectie rapida a sangelui;
c. aproximativ 1/3 din debitul sistolic este expulzat in primele 2/3 a sistolei;
d. se termina cu o ejectie lenta;
e. incepe cu deschiderea valvelor semilunare;
51. Volumul sistolic in repaus este:
a. 75 ml;
b. 100 ml;
c. 90 ml;
d. 50 ml;
e. 60 ml.
52. In efortul fizic intens, volumul sistolic poate creste pana la:
a. 150 ml;
b. 160 ml;
c. 180 ml;
53. Diastola ventriculara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. dureaza 0,5 sec;
b. datorita relaxarii miocardului presiunea intracavitara creste rapid;
c. cand presiunea din ventricule devine inferioara celei din arterele mari, se inchid valvele semilunare;
d. pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise;
e. dupa diastola izoventriculara presiunea intraventriculara continua sa scada.
54. Dupa diastola izoventriculara au loc:
a. scaderea presiunii intraventriculare pana la o valoare inferioara celei din atrii;
b. deschiderea valvelor atrioventriculare;
c. inceperea umplerii cu sange a ventriculilor;
55. Diastola generala se caracterizeaza prin:
a. atriile sunt in diastola;
b. ventriculele sunt in diastola;
c. valvele atrioventriculare sunt inchise;
56. Diastola generala dureaza:
a. 0,8 sec;
b. 0,6 sec;
c. 0,4 sec;
d. 0,5 sec;
e. 0,3 sec.
57. Dupa diastola generala incepe:
a. sistola atriala;
b. sistola ventriculara;
c. sistola generala;
58. In timpul activitatii sale, cordul produce manifestari:
a. electrice;
b. mecanice;
c. acustice;
59. Manifestarile electrice ale miocardului se caracterizeaza prin:
a. reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica;
b. inregistrarea grafica reprezinta electroencefalograma;
c. produc zgomotele inimii;
e. nici un raspun nu este corect.
60. Manifestarile mecanice ale miocardului sunt redate de:
a. zgomotele cardiace;
b. socul apexian;
c. pulsul venos;
61. Socul apexian se caracterizeaza prin:
a. este o expansiune diastolica a peretelui toracic in dreptul varfului inimii;
b. se percepe in spatiul IV intercostal stang;
c. este o expansiune sistolica a peretelui toracic in dreptul varfului inimii;
e. nici un raspun nu este corect.
62. Pulsul arterial se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se percepe comprimand o artera superficiala pe un plan osos;
b. reprezinta o expansiune sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui;
c. inregistrarea grafica a pulsului se numeste electrocardiograma;
d. prin palparea pulsului se obtin informatii privind volumul sistolic;
e. prin palparea pulsului se obtin informatii privind ritmul inimii.
63. Manifestarile acustice ale miocardului sunt:
a. socul apexian;
b. zgomotele cardiace;
c. bataia varfului inimii;
d. pulsul arterial;
64. Zgomotele cardiace se inregistreaza grafic prin:
a. electrocardiograma;
b. fonocardiograma;
c. miograma;
d. sfigmograma;
e. electroencefalograma.
65. Zgomotul I se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este scurt;
b. are tonalitate joasa;
c. este zgomotul sistolic;
d. este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare;
e. este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare.
66. Zgomotul II se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este mai lung;
b. este zgomotul diastolic;
c. este mai acut;
d. este mai puti intens;
e. este produs de inchiderea valvelor semilunare.
67. Cu studiul circulatiei sangelui se ocupa:
a. cardiologia;
b. hemodinamica;
c. hematologia;
d. chirurgia;
e. anatomia.
68. Sangele se deplaseaza:
a. in circuit inchis;
b. intr-un singur sens;
c. in toate sensurile;
69. Legile hemodinamicii se conduc dupa legile:
a. generale ale hidrodinamicii;
b. osmozei;
c. difuziunii;
d. gradientelor de concentratie;
e. incarcarii electrice.
70. Volumul de sange pompat de ventriculul stang intr-un minut in marea circulatie, este egal cu volumul de sange
pompat de:
a. atriul stang intr-un minut in marea circulatie;
b. atriul drept intr-un minut in mica circulatie;
c. ventriculul drept intr-un minut in mica circulatie;
71. Arterele sunt vasele prin care sangele circula:
a. de la inima spre periferie;
b. de la periferie spre inima;
c. in ambele sensuri;
72. Proprietatile arterelor sunt:
a. elasticitatea;
b. contractilitatea;
c. conductibilitatea nervoasa;
73. Elasticitatea reprezinta proprietatea:
a. arterelor mari;
b. arterelor de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui;
c. de a reveni la calibrul initial cand presiunea a scazut;
74. In timpul sistolei ventriculare, in artere este pompat peste sangele continut, un volum de sange egal cu:
a. 75 ml;
b. 60 ml;
c. 50 ml;
d. 100 ml;
e. 90 ml.
75. Unda de soc sistolica este amortizata datorita:
a. fibrelor musculare;
b. elasticitatii;
c. contracrilitatii;
76. Variatiile calibrului vascular datorate expulziei sangelui sunt:
a. active;
b. cu consum energetic;
c. pasive;
d. datorate automatismului cardiac;
77. Datorita elasticitatii se produc:
a. transformarea ejectiei sacadate a sangelui din inima in curgere continua prin artere;
b. cresteri ale tensiunii arteriale in arterele cu elasticitate mare;
c. diminuari ale tensiunii arteriale in arterele cu elasticitate mica;
78. Contractilitatea vaselor:
a. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractia muschilor netezi
din peretele lor;
b. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractia muschilor striati din
peretele lor;
c. permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe;
79. Tonusul musculaturii netede depinde de:
a. activitatea nervilor simpatici;
c. concentratia locala a unor metaboliti;
80. Suprafata totala de sectiune a arborelui circulator:
a. este constanta;
b. creste semnificativ pe masura ce avansam spre periferie;
c. scade semnificativ pe masura ce avansam spre periferie;
81. Viteza de curgere a sangelui prin artere este:
a. constanta;
b. direct proportionala cu suprafata de sectiune;
c. invers proportionala cusuprafata de sectiune;
82. Circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand:
a. presiunea arteriala;
b. debitul sangvin;
c. rezistenta periferica;
83. Presiunea arteriala maxima are valoare de:
a. 120 mm Hg;
b. 80 mm Hg;
c. 60 mm Hg;
d. 90 mm Hg;
e. 160 mm Hg.
84. Presiunea arteriala maxima este:
a. diastolica;
b. sistolica;
c. aceeasi in toate vasele sistemului circulator;
85. Presiunea arteriala minima este:
a. diastolica;
b. sistolica;
c. aceeasi in toate vasele sistemului circulator;
86. Presiunea arteriala minima are valoare de:
a. 12o mm Hg;
b. 80 mm Hg;
c. 60 mm Hg;
d. 90 mm Hg;
e. 160 mm Hg.
87. In practica medicala curenta presiunea arteriala se apreciaza prin masurarea:
a. frecventei pulsului;
b. debitului cardiac;
c. tensiunii arteriale;
88. Factorii determinanti ai presiunii arteriale sunt urmatorii, cu o exceptie:
a. debitul cardiac;
b. hematocritul;
c. rezistenta periferica;
d. volumul sangvin;
e. elasticitatea.
89. In raport cu debitul cardiac, presiunea arteriala variaza:
a. direct proportional;
b. invers proportional;
c. nu prezinta variatii legate ale debitul cardiac;
90. Rezistenta periferica se caracterizeaza prin:
a. variaza invers proportional cu lungimea vasului;
b. cu cat vasul este mai ingust, rezistenta este mai mare;
c. cu cat vasul este larg si mai lung, rezistenta este mai mare;
91. Volumul sangvin:
a. se mai numeste volemie;
b. variaza invers proportional cu lichidele extracelulare;
c. scaderea volumului LEC creste volemia;
92. Volumul sangvin se caracterizeaza prin:
a. scaderea volumului sangvin duce la scaderea tensiunii arteriale;
b. cresterile LEC duc la cresterea volumului sangvin;
c. cresterile LEC duc la cresteri ale tensiunii arteriale;
93. Elasticitatea:
a. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola;
b. contribuie la mentinerea tensiunii arteriale in diastola;
c. scade cu varsta;
94. In aorta viteza sangelui este de:
a. 50 mm/sec;
b. 500 mm/sec;
c. 500 microni/sec;
d. 800 mm/sec;
e. 500 mm/min.
95. In capilare viteza sangelui este de:
a. 0,5 microni/sec;
b. 0,5 mm/min;
c. 0,5 mm/sec;
d. 5 mm/sec;
e. 50 mm/sec.
96. Scaderea vitezei de circulatie a sangelui in capilare se datoreste:
a. cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar;
b. scaderii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar;
c. scaderii vascozitatii sangelui;
97. Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale sistolice peste:
a. 100 mm Hg;
b. 130 mm Hg;
c. 120 mm Hg;
d. 110 mm Hg;
e. 125 mm Hg.
98. Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale diastolice peste:
a. 40 mm Hg;
b. 50 mm Hg;
c. 60 mm Hg;
d. 70 mm Hg;
e. 90 mm Hg.
99. Hipertensiunea arteriala:
a. determina cresterea lucrului mecanic cardiac;
b. duce la afectarea vaselor sangvine;
c. afecteaza rinichii, cordul si ochii;
100. Microcirculatia include urmatoarele vase:
a. metarteriolele;
b. arteriolele;
c. capilarele;
d. venulele postcapilare;
101. Capilarele se formeaza direct din:
a. arteriole;
b. metarteriole;
c. venule;
102. La locul de origine al capilarului exista:
a. sficterul precapilar;
b. o dilatatie;
c. o valvula;
103. Sfincterul precapilar este format din:
a. fibre musculare netede;
b. fibre de colagen;
c. fibre elastice;
104. Capilarele unui tesut se caracterizeaza prin:
a. in conditii bazale sunt functionala numai 15-30% din capilare;
b. nu toate capilarele unui tesut sunt functionale in acelasi timp;
c. in timpul unor activitati metabolice intense sunt functionale 1-10% din capilare;
105. Deschiderea si inchiderea capilarelor:
a. produc modificari ale debitului sangvin;
b. constituie vasomotricitatea capilarelor;
c. este comandata cortical;
106. Microcirculatia reprezinta locul unde se realizeaza schimburile dintre:
a. sange si limfa;
b. sangele venos si cel arterial;
c. sange si lichidele interstitiale;
107. Schimburile dintre sange si lichidele interstitiale se realizeaza datorita:
a. contractiilor capilarelor;
b. actiunii scoartei cerebrale;
c. permeabilitatii capilare;
108. Permeabilitatea reprezinta proprietatea capilarelor de a permite transferul prin endoteliul lor a:
a. apei;
b. substantelor dizolvate;
c. organitelor celulare;
109. Permeabilitatea capilara se datoreaza:
a. particularitatilor structurale ale peretelui capilar;
b. prezentei porilor in peretele capilar;
c. prezentei macrofagelor;
110. Prin porii peretilor capilari pot trece:
a. toti componentii plasmei;
b. proteinele;
c. organitele celulare;
111. Schimburile capilar-tesut, difuziunea si osmoza se fac:
a. prin filtrare;
b. prin pinocitoza;
c. in ambele sensuri;
112. Difuziunea se caracterizeaza prin:
a. este principalul mecanism de schimb la nivelul microcirculatiei;
b. este caracterizata de rata de difuziune;
c. deplasarea gazelor respiratorii se face in sensul dictat de diferentele de presiuni partiale;
113. Rata de difuziune depinde de:
a. concentratia substantei respective in tesuturi;
b. solubilitatea substanteirespective in tesuturi;
c. temperatura;
d. suprafata de schimb disponibila;
114. Presiunea partiala a oxigenului in sangele capilar este de:
a. 100 mm Hg;
b. 40 mm Hg;
c. 60 mmHg;
d. 80 mm Hg;
e. 50 mm Hg.
115. Presiunea partiala a oxigenului in sangele tisular este de:
a. 100 mm Hg;
b. 40 mm Hg;
c. 60 mmHg;
d. 80 mm Hg;
e. 50 mm Hg.
116. Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele tisular este de:
a. 100 mm Hg;
b. 40 mm Hg;
c. 46 mmHg;
d. 86 mm Hg;
e. 56 mm Hg.
117. Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele capilar este de:
a. 100 mm Hg;
b. 40 mm Hg;
c. 46 mmHg;
d. 86 mm Hg;
e. 56 mm Hg.
118. Filtrarea se datoreste:
a. ratei de difuziune;
b. consumului energetic;
c. existentei unei diferente de presiune hidrostatica de o parte si de alta a endoteliului capilar;
119. La capatul arterial al capilarelor se filtreaza:
a. apa;
b. solvitii din capilare;
c. produsii de catabolism;
120. La capatul venos al capilarelor se filtreaza:
a. apa;
b. solvitii din capilare;
c. produsii de catabolism;
121. Venele:
a. sunt vase prin care sangele se intoarce la inima;
b. toate venele transporta sange oxigenat;
c. au un volum de trei ori mai mare decat volumul arterial;
122. In teritoriul venos se afla aproximativ:
a. 75% din volumul sangvin;
b. 85% din volumul sangvin;
c. 95% din volumul sangvin;
d. 65% din volumul sangvin;
e. 55% din volumul sangvin;
123. Presiunea sangvina la originele sistemului venos este de:
a. 80 mm Hg;
b. 10 mm Hg;
c. 40 mm Hg;
d. 60 mm Hg;
e. 50 mm Hg.
124. La varsarea venelor cave in atriul drept presiunea sangelui este de:
a. 10 mm Hg;
b. 0 mm Hg;
c. 15 mmHg;
d. 20 mm Hg;
e. 30 mm Hg.
125. Suprafata de sectiune a venelor este:
a. mai mare decat a capilarelor;
b. egala cu cea a capilarelor;
c. mai mica decat a capilarelor;
d. mai mica decat a arterelor;
126. Viteza de circulatie a sangelui venos la periferie este de:
a. 0,5 m/s;
b. 0,1 mm/s;
c. 0,8 mm/s;
d. 0,9 mm/s;
e. 0,5 mm/s.
127. Viteza de circulatie a sangelui in cele doua vene cave este de:
a. 100 mm/s;
b. 200 mm/s;
c. 300 mm/s;
d. 500 mm/s;
e. 250 mm/s.
128. In structura peretelui lor venele prezinta:
a. cantitati mici de tesut elastic;
b. cantitati mici de tesut muscular neted;
c. cantitati mici de tesut muscular striat;
129. Peretii venelor prezinta urmatoarele caracteristici:
a. distensibilitate;
b. contractilitate;
c. fagocitoza;
130. Cauza principala de intoarcere a sangelui la inima este:
a. contractia peretelui venos;
b. activitatea de pompa cardiaca;
c. aspiratia ventriculara;
d. aspiratia atriala;
e. contractia capilarelor.
131. Presiunea arteriala in aorta este:
a. 75 mm Hg;
b. 65 mm Hg;
c. 100 mmHg;
d. 150 mm Hg;
e. 80 mm Hg.
132. Presiunea sangvina in atriul drept este:
a. 0 mm Hg;
b. 10 mm Hg;
c. 5 mm Hg;
d. 15 mm Hg;
e. 20 mm Hg.
133. Inima functioneaza ca o pompa:
a. aspiratoare;
b. respingatoare;
c. aspiro-respingatoare;
d. tripla;
134. Intoarcerea venoasa este asigurata de urmatorii factori, cu o exceptie:
a. aspiratia toracica;
b. presa abdominala;
c. gravitatia;
d. impulsuri corticale;
e. masajul pulsatil.
135. Aspiratia toracica:
a. contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica;
b. ea se manifesta mai ales in inspiratie;
c. ea se manifesta mai ales in expiratie;
136. Presa abdominala:
a. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele spre inima;
b. este accentuata in expiratie;
c. este accentuata in inspiratie;
137. Pompa musculara:
a. in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange;
b. in perioada de relaxare dintre contractii, venele profunde aspira sangele din venele superficiale;
c. refluxul sangvin este impiedicat de prezenta valvelor;
138. Gravitatia:
a. favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra atriului drept;
b. are efect negativ asupra intoarcerii sangelui din venele membrului inferior;
c. are efect negativ asupra intoarcerii sangelui din vena cava inferioara;
139. Masajul pulsatil:
a. este efectuat de artere asupra venelor omonime aflate in acelasi pachet vascular;
b. are efect favorabil asupra intoarcerii venoase;
c. este efectuat de vene asupra arterelor omonime aflate in acelasi pachet vascular;
140. Sistemul nervos afecteaza in special functiile globale ale sistemului circulator:
a. redistributia sangvina in diverse teritorii ale organismului;
b. cresterea activitatii pompei cardiace;
c. asigura controlul rapid al presiunii arteriale;
141. Sistemul nervos controleaza circulatia exclusiv prin:
a. SNV simpatic;
b. sistemul endocrin;
c. scoarta cerebrala;
d. punte;
e. mezencefal.
142. In reglarea functiilor cordului este important:
a. SNV simpatic;
b. SNV parasimpatic;
c. mezencefalul;
d. talamusul;
e. cerebelul.
143. Nervii simpatici contin:
a. un numar mare de fibre vasoconstrictoare;
b. putine fibre vasodilatatoare;
c. fibre musculare netede;
144. Fibrele vasoconstrictoare se gasesc in numar mai mare in urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. rinichi;
b. intestin;
c. ficat;
d. splina;
e. piele.
145. Centrul vasomotor este localizat in:
a. substanta reticulata bulbara;
b. treimea inferioara a puntii;
c. mezencefal;
146. Centrul vasomotor transmite impulsuri eferente:
a. prin maduva spinarii;
b. prin fibre simpatice vasoconstrictoare;
c. la toate vasele sangvine;
147. Centrul vasomotor controleaza:
a. diametrul vascular;
b. activitatea cordului;
c. activitatea splinei;
148. Portiunile laterale ale centrului vasomotor:
a. transmit impulsuri excitatorii cordului;
b. scad frecventa cardiaca;
c. scad contractilitatea cardiaca;
149. Portiunile mediale ale centrului vasomotor au urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. sunt situate in apropierea nucleului dorsal al vagului;
b. transmit impulsuri cordului prin nervii vagi;
c. transmit impulsuri excitatorii cordului;
d. determina scaderea frecventei cardiace;
e. scad contractilitatea cardiaca.
150. Centrul vasomotor poate fi stimulat sau inhibat de arii localizate in substanta reticulata din:
a. punte;
b. mezencefal;
c. diencefal;
151. Regiunile postero-laterale ale hipotalamusului determina:
a. excitatie;
b. inhibitie;
c. bradicardie;
d. descreste activitatea cordului;
152. Regiunile anterioare ale hipotalamusului determina:
a. excitatie puternica;
b. inhibitie;
c. tahicardie;
d. creste activitatea cordului;
153. Hipotalamusul asigura integrarea activitatii cardiovasculare cu alte activitati vegetative ca:
a. termoreglarea;
b. digestia;
c. functiile sexuale;
154. Stresul emotional influenteaza:
a. frecventa cardiaca;
c. debitul cardiac;
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Aparatul cardiovascular asigura in organism circulatia:
a. sangelui venos;
b. sangelui arterial;
c. limfei;
d. lichidului cefalorahidian.
2. Aparatul cardiovascular indeplineste urmatoarele functii majore:
a. eliminarea produsilor toxici;
b. distribuirea substantelor nutritive si a oxigenului tuturor celulelor din organism;
c. metabolizarea principiilor alimentari;
d. colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati.
3. Aparatul cardiovascular se caracterizeaza prin:
a. forta sa motrice este inima;
b. conductele de distributie sunt arterele;
c. venele sunt rezervoare de sange;
d. microcirculatia este teritoriul vascular la nivelul caruia au loc schimburile de substante si gaze.
4. Microcirculatia cuprinde:
a. arteriole;
b. metarteriole;
c. capilare;
d. venule.
a. rolul sau fundamental este de a pompa sangele;
b. ea poate fi considerata ca fiind alcatuita din doua pompe dispuse in paralel;
c. fiecare parte a inimii este echipata cu doua seturi de valve;
a. valvele inimii permit circulatia sangelui in ambele sensuri.
1. Valvele atrio-ventriculare au urmatoarele caracteristici:
a. separa atriile de ventricule;
b. se deschid in timpul sistolei ventriculare;
c. se inchid in timpul diastolei;
d. permit sangelui sa treaca in ventricule.
2. Valvele atrio-ventriculare sunt:
a. mitrala;
b. aortica;
c. pulmonara;
d. tricuspida.
3. Valvele semilunare:
a. se deschid in timpul sistolei;
b. permit expulzia sangelui in artere;
c. se inchid in diastola;
d. in diastola impiedica revenirea sangelui in ventricule.
4. Debitul cardiac se caracterizeaza prin:
a. are o valoare de 70 ml;
b. pe baza sa se poate aprecia activitatea de pompa a inimii;
c. scade in efortul fizic;
d. reprezinta volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut.
5. Volumul-bataie si frecventa cardiaca se caracterizeaza prin:
a. volumul-bataie al fiecarui ventricul este de 70 ml;
b. frecventa cardiaca normala este de 70-75 batai/min;
c. frecventa cardiaca este sub control nervos;
d. volumul bataie variaza cu forta contractiei ventriculare.
6. In cursul unor eforturi fizice intense:
a. frecventa cardiaca poate creste pana la 200 batai/min;
b. volumul-bataie poate creste pana la 150 ml;
c. debitul cardiac poate creste de 6 ori;
d. debitul cardiac poate creste pana la 5 l/min.
7. Debitul cardiac:
a. in repaus este de 5 l/min;
b. creste in febra;
c. scade in somn;
d. creste in sarcina.
8. Frecventa cardiaca:
a. este crescuta de simpatic;
b. creste in somn;
c. este scazuta de parasimpatic;
d. scade in efort.
9. Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt:
a. excitabilitatea;
b. automatismul;
c. conductibilitatea;
d. contractilitatea.
10. Musculatura cardiaca este alcatuita din:
a. celule care initiaza impulsul;
b. celule care conduc impulsul;
c. celule care raspund la stimuli prin contractie;
d. fibre elastice.
11. Excitabilitatea miocardului se caracterizeaza prin:
a. este proprietatea de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat;
b. miocardul nu se conduce dupa legea “tot sau nimic”;
c. miocardul este excitat de orice stimul, indiferent de intensitatea acestuia;
d. unele manifestari ale excitabilitatii miocardului sunt comune cu ale altor celule excitabile.
12. Legea inexcitabilitatii periodice a miocardului:
a. inima este excitabila numai in faza de relaxare;
b. inima este inexcitabila in diastola;
c. inima este inexcitabila in faza de contractie;
d. inima este excitabila in sistola.
13. Legea inexcitabilitatii periodice a miocardului se caracterizeaza prin:
a. un stimul foarte puternic poate produce o noua contractie in sistola;
b. in timpul sistolei inima se afla in perioada refractara absoluta;
c. stimulii cu frecventa mare pot tetaniza inima;
d. perioada refractara absoluta asigura ritmicitatea contractiilor cardiace.
14. Automatismul cardiac:
a. este proprietatea inimii de a se autoexcita;
b. nu este specific inimii;
c. se mai numeste autoritmicitate;
d. scoasa din corp inima continua sa bata.
15. In lipsa influentelor nervoase si umorale:
a. inima isi continua activitatea ritmica timp de ore sau zile, daca este irigata cu un lichid nutritiv special;
b. aceasta se datoreste automatismului cardiac;
c. automatismul este generat de anumiti centri care au in alcatuirea lor celule care initiaza si conduc
impulsurile;
d. automatismul este intretinut de terminatiile nervoase intramiocardice.
16. Nodulul sinoatrial:
a. are o frecventa a descarcarilor de 70-80/min;
b. este localizat la nivelul ventriculului drept;
c. este situat in apropierea sinusului venos coronar, de unde ii vine si numele;
d. in mod normal inima bate in ritm sinusal.
17. Nodulul atrioventricular:
a. are o frecventa de 40 de potentiale de actiune/min;
b. acest centru se manifesta in mod normal permanent;
c. este functional permanent si in paralel cu nodulul sino-atrial;
d. daca centrul atrioventricular este scos din functie, comanda inimii este preluata de centrul sino-atrial.
18. Fasciculul His si reteaua Purkinje:
a. au o frecventa de descarcare de 25 de impulsuri/min;
b. acest centru poate prelua comanda numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare;
c. cand preia conducerea, imprima ritmul idio-ventricular.
d. acest centru este situat in septul atrial.
19. Tahicardia este produsa de:
a. stimularea parasimpaticului;
b. stimularea simpaticului;
c. racirea nodulului sinusal;
d. caldura.
20. Bradicardia este produsa de:
a. stimularea parasimpaticului;
b. stimularea simpaticului;
c. racirea nodulului sinusal;
d. caldura.
21. Conductibilitatea:
a. este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;
b. viteza de conducere este de 10 ori mai mica prin fasciculul His decat prin miocardul contractil atrial;
c. viteza de conducere este de 10 ori mai mica prin reteaua Purkinje decat prin miocardul contractil
ventricular;
d. din momentul descarcarii nodulului sinusal si pana la completa invadare a atriilor si ventriculilor de catre
stimul, trec 0,22 sec.
22. Contractilitatea:
a. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale;
b. forta de contractie este proportionala cu grosimea peretilor inimii;
c. forta de contractie este mai redusa la atrii;
d. forta de contractie este mai puternica la atrii.
23. Forta de contractie a ventriculilor:
a. creste proportional cu alungirea diastolica a fibrelor componente;
b. scade la efort;
c. cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in timpul diastolei, cu atat ea poate pompa un
volum de sange mai mare in sistola urmatoare;
d. se conduce dupa legea ventriculara.
24. Un ciclu cardiac este format din:
a. perioada refractara;
b. sistola;
c. perioda de latenta;
d. diastola.
25. Ciclul cardiac se caracterizeaza prin:
a. exista un asincronism intre sistola atriilor si cea a ventriculilor;
b. asincronismul se datoreste intarzierii stimulului prin nodulul atrio-ventricular;
c. sistola atriala o precede pe cea ventriculara cu 0,1 sec;
d. durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa cardiaca.
26. Ciclul cardiac:
a. incepe cu diastola ventriculara;
b. la un ritm de 75 batai/min, dureaza 0,8 sec;
c. se termina cu sistola ventriculara;
d. la inceputul sau, ventriculele se afla la sfarsitul diastolei.
27. Sistola atriala:
a. dureaza 0,1 sec;
b. definitiveaza umplerea ventriculara;
c. determina cresterea presiunii din atrii;
d. determina refluarea sangelui spre venele mari.
28. Diastola atriala:
a. dureaza 0,7 sec;
d. urmeaza sistola atriala.
29. Sistola ventriculara:
a. dureaza 0,3 sec;
d. precede diastola ventriculara.
30. Faza de contractie izovolumetrica:
a. incepe in momentul inchiderii valvelor atrio-ventriculare;
b. incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare;
c. se termina in momentul deschiderii valvelor semilunare;
d. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare.
31. In timpul fazei de contractie izovolumetrica:
a. ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa;
b. dimensiunile fibrelor miocardice raman constante;
c. nu se consuma energie;
d. creste rapid presiunea intracavitara.
32. Faza de ejectie se caracterizeaza prin:
a. incepe cu deschiderea;
b. are loc ejectia sangelui in ventricule;
c. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
d. creste rapid presiunea intracavitara.
33. In timpul fazei de ejectie:
a. la inceput are loc o ejectie rapida;
b. aproximativ 2/3 din debitul sistolic este expulzat in prima treime a sistolei;
c. se termina cu o ejectie lenta;
d. presiunea creste progresiv.
34. Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole se numeste:
a. debit cardiac;
b. volum bataie;
c. volum izovolumetric;
d. volum sistolic.
35. Volumul sistolic se caracterizeaza prin:
a. este de 75 ml in repaus;
b. este mai mare in ventriculul drept decat in cel stang;
c. in efortul fizic intens poate creste pana la 150-200 ml;
d. creste in timpul somnului.
36. Diastola ventriculara:
a. dureaza 0,5 sec;
b. precede diastola generala;
c. urmeaza diastolei generale;
d. se caracterizeaza printr-o scadere rapida a presiunii intracavitare.
37. In timpul diastolei ventriculare:
a. pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise;
b. presiunea intraventriculara scade pana la valori inferioare celei din atrii;
c. se deschid valvele atrio-ventriculare;
d. incepe umplerea cu sange a nentriculilor.
38. Diastola generala se caracterizeaza prin:
b. dureaza 0,4 sec;
c. la sfarsitul ei se produce sistola atriala a ciclului cardiac urmator;
d. atriile si ventriculele sunt relaxate;
e. poate fi intrerupta printr-un stimul puternic
39. In timpul activitatii sale cordul produce urmatoarele manifestari:
a. electrice;
b. mecanice;
c. acustice;
d. termice.
40. Manifestarile electrice:
a. reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica;
b. se datoresc socului apexian;
c. se inregistreaza grafic prin electrocardiograma;
d. au ca rezultat aparitia celor trei zgomote ale inimii.
41. Manifestarile mecanice:
a. se inregistreaza grafic prin electrocardiograma;
b. sunt redate de socul apexian;
c. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
d. sunt redate de pulsul arterial.
42. Socul apexian:
a. reprezinta o expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii;
b. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
c. se percepe in spatiul cinci intercostal stang;
d. da nastere zgomotelor cardiace.
43. Pulsul arterial:
a. reprezinta expansiunea sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui;
b. se percepe comprimand o artera pe un plan dur;
c. de regula se ia la artera radiala;
d. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
44. Prin palparea pulsului se obtin informatii privind:
a. volumul sistolic;
b. frecventa cardiaca;
c. ritmul inimii;
d. modul de golire a ventriculului drept.
45. Sfigmograma ofera informatii privind:
a. arterele;
b. venele;
c. capilarele;
d. modul de golire a ventriculului stang.
46. Manifestarile acustice:
a. sunt reprezentate de catre zgomotele cardiace;
b. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
c. se inregistreaza grafic prin fonocardigrama;
d. sunt in numar de 2-4.
47. Zgomotul I este:
a. sistolic;
b. mai lung;
c. de tonalitate joasa;
d. mai intens.
48. Zgomotul I este produs:
a. de inchiderea valvelor semilunare;
b. de vibratia miocardului;
c. la inceputul diastolei;
d. de inchiderea valvelor atrio-ventriculare.
49. Zgomotul II este:
a. diastolic;
b. mai scurt;
c. mai acut;
d. mai putin intens.
50. Zgomotul I este produs:
a. la inceputul diastolei;
b. la inceputul sistolei;
c. de inchiderea valvelor semilunare;
d. de inchiderea valvelor atrio-ventriculare.
51. Despre circulatia sangelui se pot afirma:
a. cu studiul circulatiei sangelui se ocupa hemodinamica;
b. sangele se deplaseaza in circuit inchis;
c. sangele se deplaseaza intr-un singur sens;
d. marea si mica circulatie sunt dispuse in serie.
52. Arterele au urmatoarele proprietati functionale:
a. elasticitatea;
b. contractilitatea;
c. presiunea arteriala;
d. conductibilitatea nervoasa.
53. Elasticitatea arterelor:
a. este proprietatea arterelor mari de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui;
b. este proprietatea vaselor de a-si mari diametrul prin contractia muschilor netezi din peretele lor;
c. este proprietatea arterelor mari de a reveni la calibrul initial cand presiunea sangelui scade la valori mai
mici, dupa ce au fost destinse;
d. este proprietatea vaselor de a-si micsora diametrul prin relaxarea muschilor netezi din peretele lor.
54. Prin elasticitate se realizeaza:
a. amortizarea undei de soc sistolice;
b. inmagazinarea unei parti a energiei sistolice;
c. energia inmagazinata este retrocedata coloanei de sange in diastola;
d. prin aceste variatii ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea ejectiei continue a sangelui din
inima in curgere sacadata prin artere.
55. Contractilitatea vaselor sangvine:
a. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul prin contractia muschilor netezi din peretele
lor;
b. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul prin relaxarea muschilor netezi din peretele
lor;
c. permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe si tesuturi;
d. este controlata cortical.
56. Tonusul musculaturii netede depinde de:
a. activitatea nervilor simpatici;
c. concentratia locala a unor metaboliti;
d. activitatea unor mediatori.
57. Arborele circulator se caracterizeaza prin:
a. suprafata totala de sectiune a sa creste semnificativ spre periferie;
b. suprafata totala de sectiune a sa scade semnificativ spre periferie;
c. viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de sectiune;
d. viteza de curgere este invers proportionala cu suprafata de sectiune.
58. Presiunea arteriala se caracterizeaza prin:
a. cea maxima este cea diastolica;
b. cea maxima are 120 mm Hg;
c. cea minima este cea sistolica;
d. presiunea arteriala minima are 80 mm Hg.
59. Factorii determinanti ai presiunii arteriale sunt:
a. debitul cardiac;
b. rezistenta periferica;
c. volumul sangvin;
d. elasticitate.
60. Debitul cardiac:
a. presiunea arteriala creste proportional cu debitul cardiac;
b. cand debitul cardiac creste, presiunea arteriala scade;
c. cand debitul cardiac scade, presiunea arteriala scade;
d. presiunea arteriala variaza invers proportional cu debitul cardiac.
61. Volumul sangvin:
a. se mai numeste volemie;
b. variaza direct proportional cu variatia lichidelor extracelulare (LEC);
c. in scaderi ale volumului LEC, scade si volemia;
d. cresterea volemiei duce la scaderea presiunii arteriale.
62. Elasticitatea:
a. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola;
b. contribuie la marirea ei in diastola;
c. scade cu varsta;
d. este mai mica la persoanele tinere.
63. Viteza sangelui in artere:
a. in aorta viteza este de 500 mm/s;
b. in capilare viteza este de 0,50 mm/s;
c. in capilare viteza sangelui este de o mie de ori mai redusa decat in aorta;
d. reducerea vitezei la periferie se datoreaza cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar.
64. Hipertensiunea arteriala sistemica reprezinta:
a. scaderea presiunii arteriale diastolice sub 90 mm Hg;
b. cresterea presiunii arteriale sistolice peste 130 mm Hg;
c. cresterea presiunii arteriale diastolice peste 50 mm Hg;
d. determina cresterea lucrului mecanic cardiac.
65. Hipertensiunea arteriala sistemica poate duce la afectarea urmatoarelor organe:
a. vaselor sangvine;
b. rinichilor;
c. cordului;
d. ochilor.
66. Capilarele se formeaza din:
a. arteriole;
b. venule;
c. vase limfatice;
d. metarteriole.
a. la locul de origine al capilarelor exista sfincterul precapilar;
b. toate capilarele unui tesut sunt functionale in acelasi timp;
c. in conditii bazale, 1-10% din capilare sunt functionale;
d. au peretele format din trei tunici.
68. Capilarele prezinta urmatoarele caracteristici:
a. in timpul unei activitati metabolice intense, numarul capilarelor functionale este mai mic;
b. deschiderea si inchiderea vaselor microcirculatiei si modificarile consecutive in debitul sangvin
constituie vasomotricitatea capilarelor;
c. deschiderea si inchiderea vaselor microcirculatiei este comandata de scoarta cerebrala
a. in functie de necesitati;
d. in timpul unei activitati metabolice scazute, numarul capilarelor functionale este mai mic.
69. Microcirculatia are urmatoarele proprietati:
a. vasomotricitatea;
b. circulatia in contracurent;
c. permeabilitatea capilara;
d. contractilitatea.
70. Permeabilitatea capilara se caracterizeaza prin:
a. este proprietatea endoteliului capilar de a permite transferul de apa si substante dizolvate prin
endoteliul lor;
b. se datoreaza structurii particulare a peretelui capilar ai carui pori pot fi strabatuti de toti componentii
plasmei;
c. porii nu pot fi strabatuti de proteine;
d. este posibila intr-un singur sens.
71. Schimburile capilar-tesut, difuziunea si osmoza se fac:
a. prin filtrare;
b. contra gradientelor de concentratie;
c. prin pinocitoza;
d. intr-un singur sens.
72. Difuziunea:
a. este principalul mecanism de schimb la nivelul microcirculatiei;
b. necesita consum energetic;
c. este controlata de scoarta cerebrala;
d. este caracterizata de rata de difuziune.
73. Rate de difuziune depinde de:
a. concentratia si solubilitatea substantei respective in tesuturi;
b. temperatura;
c. suprafata de schimb disponibila;
d. marimea moleculelor.
74. Filtrarea:
a. la capatul arterial al capilarului apa trece din capilar in tesuturi;
b. la capatul arterial al capilarului solvitii trec din capilar in tesuturi;
c. la capatul venos al capilarului apa intra in capilar;
d. la capatul venos al capilarului produsii de catabolism celular intra in capilar.
75. Circulatia venoasa se caracterizeaza prin:
a. venele transporta sange spre tesuturi;
b. volumul venos este de trei ori mai mare decat cel arterial;
c. in teritoriul venos se afla circa 85% din volumul sangvin;
d. presiunea sangelui in vene este de 10 mm Hg la originea sistemului venos.
76. Circulatia venoasa prezinta urmatoarele caracteristici:
a. presiunea sangelui in vene este de 0 mm Hg la varsarea venelor cave in atriul drept;
b. suprafata de sectiune a venelor este mai mica decat a capilarelor;
c. viteza de circulatie a sangelui la periferie este de 0,5 mm/s;
d. viteza de circulatie a sangelui in venele cave este de 10 mm/s.
77. Peretii venelor contin:
a. cantitati mici de tesut elastic;
b. limfocite;
c. cantitati mici de tesut muscular neted;
d. trombocite.
78. Venele prezinta:
a. distensibilitate;
b. sinapse;
c. perioada refractara;
d. contractilitate.
79. Circulatia venoasa se caracterizeaza prin:
a. cauza principala a intoarcerii sangelui la inima este activitatea de pompa cardiaca;
b. inima creaza si mentine in permanenta o diferenta de presiune intre aorta si atriul drept;
c. la inceputul sistemului venos este o forta de impingere de 10 mm Hg;
d. inima aspira sangele din venele cave in atriul drept.
80. Factorii care asigura circulatia venoasa sunt:
a. aspiratia toracica;
b. presa abdominala;
c. pompa musculara;
d. masajul pulsatil.
81. Aspiratia toracica:
a. contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica;
b. ea actioneaza numai asupra venelor superficiale;
c. ea se manifesta mai ales in inspiratie;
d. ea se manifesta mai ales in expiratie.
82. Presa abdominala:
a. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele venos spre inima;
b. actioneaza numai asupra venelor superficiale;
c. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele arterial spre inima;
d. in inspiratie, datorita coborarii diafragmului, efectul de presa este accentuat.
83. Pompa musculara:
a. in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange;
b. in perioadele dintre doua contractii musculare, venele profunde aspira sangele din venele superficiale;
c. refluxul sangvin in timpul contractiilor musculare este impiedicat de prezenta valvelor;
d. este mai puternica la musculatura neteda.
84. Gravitatia:
a. are efect pozitiv pe vena cava inferioara;
b. favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra cordului;
c. are efect negativ pe venele jugulare;
d. are efect negativ pe venele membrului inferior.
85. Controlul sistemului nervos asupra circulatiei se realizeaza astfel:
a. controlul se face prin intermediul SNV;
b. controlul se face mai ales prin intermediul SNV simpatic;
c. SNV parasimpatic este important in reglarea functiilor cordului;
d. SN somatic controleaza numai musculatura striata din structura aparatului cardiovascular.
86. Nervii simpatici contin:
a. un numar foarte mare de fibre vasoconstrictoare;
b. putine fibre vasodilatatoare;
c. fibrele vasoconstrictoare se distribuie tuturor segmentelor aparatului circulator;
d. pe vasele coronare fibrele simpatice produc vasodilatatie.
87. Centrul vasomotor este localizat in:
a. substanta reticulata bulbara;
b. substanta reticulata mezencefalica;
c. substanta reticulata din treimea inferioara a puntii;
d. substanta reticulata diencefalica.
88. Centrul vasomotor trimite impulsuri eferente:
a. prin maduva spinarii;
b. prin fibre simpatice vasoconstrictoare;
c. in aproape toate vasele sangvine;
d. prin nervii cranieni.
89. Centrul vasomotor prezinta urmatoarele zone:
a. reflexogena;
b. vasodilatatoare;
c. aritmica;
d. vasoconstrictoare.
90. Centrul vasomotor controleaza:
a. diametrul vascular;
b. grosimea peretelui vascular;
c. grosimea miocardului;
d. activitatea cordului.
91. Portiunile laterale ale centrului vasomotor:
a. transmit impulsuri excitatorii cordului;
b. cresc frecventa cardiaca;
c. cresc contractilitatea cardiaca;
d. scad debitul sangvin.
92. Portiunile mediale ale centrului vasomotor:
a. sunt situate in apropierea nucleului dorsal al vagului;
b. tansmit impulsuri cordului prin nervii vagi;
c. scad frecventa cardiaca;
d. cresc debitul sangvin.
6. Activitatea cordului:
a. se intensifica concomitent cu vasoconstrictia periferica;
b. este constanta tot timpul;
c. scade concomitent cu inhibitia vasoconstrictiei;
d. nu este influentata umoral.
93. Centrul vasomotor poate fi influentat de arii din subatanta reticulata:
a. pontina;
b. mezencefalica;
c. diencefalica;
d. corticala.
f. Hipotalamusul:
a. joaca rol special in controlul sistemului vasoconstrictor;
b. poate exercita asupra sistemului vasoconstrictor efecte stimulatorii;
c. poate exercita asupra sistemului vasoconstrictor efecte inhibitorii;
d. nu are efecte asupra sistemului vasoconstrictor.
94. Hipotalamusul asigura integrarea activitatii cardiovasculare cu activitati vegetative ca:
a. termoreglarea;
b. digestia;
c. functiile sexuale;
d. activitatea musculara scheletica.
95. Stresul emotional influenteaza:
a. frecventa cardiaca;
b. alungirea fibrei miocardice;
c. presiunea arteriala;
d. centrul vasomotor diencefalic.
GRILE FIZIOLOGIE
SANGELE
1. Despre agregarea plachetara, este adevarat ca:

a) poate debuta in urma interactiunii dintre receptorii trombocitari si endoteliulnormal
b) este initiata de interactiuni de tip trombocit-colagen din peretele vascular lezat
c) poate fi urmata de o reactie in care kalikreina actioneaza ca si procoagulant
d) poate fi precedata de imposibilitatea realizarii functiei trombomodulinei
e) este urmata de interactiuni factor tisular-Ca2+-factor stabil
2. Despre raspunsul imun declansat de un determinant antigenic de tip H, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) presupune secretia unor interleukine
b) implica activarea unor limfocite de tip B
c) implica activarea directa a unor limfocite T citotoxice
d) este declansat de prezentarea determinantului antigenic in asociatie cu MHC I
e) poate fi de tip innascut
3. In anemie:
a) pacientul poate deceda in cateva zeci de minute in cazul sever cand concentratiaHb = 0
b) creste marcat debitul cardiac
c) scade concentratia de 2,3 DPG
d) inima se adapteaza prin mecanism heterometric Franck-Starling
e) este stimulata sinteza de δ-aminolevulinatsintaza ( δ-ALAS )
4. Afirmatiile urmatoare sunt corecte, cu exceptia:
a) in timpul digestiei, creste valoarea factorului celular
b) activarea caii intrinseci a coagularii este realizata de interactiuni factor XII-colagen
c) in lipsa Ca2+ ,pe cale extrinseca se poate forma complexul activator al protrombinei
d) dupa rupturea unui vas sangvin,coagularea se desfasoara pe ambele cai
e) volumul globular nu se modifica in plasmoragii
5. Antigenele complete timodependente:
a) sunt solubile
b) sunt prezentate limfocitelor specifice in asociatie cu MHC I
c) raspunsul imun mediat de ele implica activarea unor limfocite T citotoxice
d) raspunsul imun mediat de ele implica formarea de anticorpi
e) pot fi prezentate numai in asociatie cu MHC II limfocitelor T helper
6. Despre hemostaza, urmatoarele afirmatii sunt valabile:
a) in timpul hemostazei definitive pot aparea fenomene de hipoxie in teritoriultesutului in curs de
cicatrizare
b) este initiata de factori plasmatici
c) este definitivata de factori plasmaticid) substante inhibitoare de COX pot functiona ca factori agreganti
d) debuteaza cu vasoconstrictie chimica
7. Coagularea:
a) are ca factor limitant de viteza o reactie al carei sens de activare este sustinut de un factor labil
b) trombocitele joaca un rol important in activarea protrombinei
c) Ca2+este indispensabil initierii ambelor cai ale coagularii
d) Ca2+este esential desfasurarii coagularii pe ambele cai
e) poate surveni in cazul lichidelor interstitiale
8. Policitemiile:
a) policitemia vera este produsa ca o adaptare la altitudine
b) fluxul sangvin devine lent in vasele periferice
c) se asociaza cu o usoara crestere a ratei intoarcerii venoase
d) se asociaza cu o crestere marcata a debitul sangvin
e) se asociaza cu o crestere a concentratiei Hb eritrocitare
9. Hematiile:
a) in hipoxie prezinta o concentratie a 2,3 DPG invers proportionala cu concentratiaADP
b) in sangele venos au o concentratie a Cl-crescuta
c) stimularea suntului Rapaport-Luebering este un mecanism compensator importantin anemie
d) prezinta receptori pentru eritropoetina
e) contin depozitat in Hb o cantitate de Fe2+de aproximativ 2 mg
10. Despre Hb, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) in sangele unui adult barbat concentratia ei variaza intre 13-16 g/L
b) cedeaza oxigenul in conditii de presiune ridicata
c) leaga oxigen ionic coordinativ de atomul de Fe 2+din structura sa
d) o molecula poate transporta 8 atomi de oxigen
e) in conditii de hipoxie, cedarea de oxigen molecular catre tesuturi este stimulata decresterea
concentratiei de 2,3 DPG
11. Trombul sangvin:
a) contine celule si plasma
b) survine in ser in urma actiunii factorului de stabilizare a fibrinei
c) poate initia un feedback pozitiv cu consecinte asupra cresterii cantitatii detrombina
d) se contracta prin activarea trombosteninei
e) formarea sa este esentiala desfasurarii normale a procesului de coagulare
12. Activarea factorului X al coagularii:
a) este realizata indirect,prin feedback pozitiv, de catre trombina
b) este realizata de catre factorul 3 trombocitar
c) este etapa limitanta de viteza a coagularii
d) este etapa coagularii cu cei mai multi factori care o sustin
e) implica o cale rapida si una lenta
13. Alegeti factorii ce intervin numai intr-una din cele doua cai de activare a coagularii:
a) factorul IV
b) factorul VII
c) factorul X
d) factorul VIII
e) factorul IX
14. Coagularea nu are loc in lipsa:
a) factorului I
b) factorului III
c) factorului XII
d) factorului IV
e) vitaminei K
15. Despre sange este adevarat ca:
a) anticorpii sistemului Rh sunt numai de tip imun
b) indivizii grupei 0 nu au antigene pe suprafata hematiilor
c) creste volumul globular in timpul sarcinii
d) vascozitatea sa variaza mult in raport cu globulinele plasmatice
e) poate coagula, spre deosebire de lichidul interstitial
16. Despre cascada coagularii este adevarat ca:
a) factorul activator al protrombinei poate fi generat pe cale extrinseca daca toti factorii caii intrinseci
lipsesc
b) formarea trombinei necesita timpul major alocat coagularii
c) odata formata, trombina este capabila prin feedback sa intretina coagularea, in lipsacelorlalti factori
d) prin intermediul factorilor V si VIII trombina isi sustine activarea
e) fibrinogenul polimerizeaza in prezenta trombinei
17. Hematiile:
a) in hipoxie, conduc la formarea 2,3 BPG in detrimentul energiei
b) spre deosebire de reticulocit, au mobilitate
c) prezinta o activitate intensa a ferochelatazei
d) sintetizeaza Hb
e) prezinta ca factori pro senescentari molecule de acid sialic
18. Stimularea eliberarii eritropoietinei este asigurata de urmatorii factori:
a) scaderea fluxului sangvin
b) anemia
c) cresterea Hb
d) cresterea P sangvine
e) hipoxia tisulara
19. Senescenta eritrocitara presupune:
a) interactiuni macrofag – resturi de acid sialic
b) scaderea deformabilitatii eritrocitare
c) o dezvoltare a citoscheletului membranar
d) cresterea fragilitatii mecanice si osmotice
e) o crestere a ionilor de K +
20. Limfocitele B:
a) pot functiona ca APC
b) sunt foarte eficient stimulate de antigene fara implicarea celulelor T helper
c) au pe suprafata receptori pentru epitopii exprimati de lifocitele T helper
d) duc la formare de anticorpi in cadrul raspunsului imun umoral innascut
e) au receptori pentru antigene pe suprafata lor de tipul Ig
21. In raspunsul imun umoral:
a) limfocitul B functioneaza ca APC pentru limfocitele T helper
b) limfocitul T helper activeaza limfocitele B prin secretie de Il-4 si Il-5
c) limfocitele T helper prezinta antigen pe suprafata lor complexat cu CD4
d) se diferentiaza limfocite B cu memorie
e) limfocitele B pot recunoaste antigene solubile
22. Antitrombina III:
a) prezinta specificitate crescuta pentru proteina C
b) este un inhibitor al tuturor factorilor ce sustin activarea factorului X
c) are efect de protectie e heparinei
d) functioneaza ca fibrinolizina
e) inhiba factorul VIIIa
23. Factorul activator al plasminogenului:
a) participa la fibrinoliza
b) este o proteaza eliberata de endoteliul vascular
c) are efect agonist unei alfaantitripsine
d) inhiba coagularea
e) inactiveaza factorul XIII al coagularii
24. Modificarea vascozitatii sangelui nu se datoreaza:
a) hematocritului
b) deformabilitatii membranei eritrocitare
c) temperaturii
d) fibrinogenului
e) bazofilelor
25. Etapa embriofetala a eritropoiezei:
a) debuteaza din luna 5 a vietii intrauterine
b) presupune sinteza de lanturi beta globinice
c) conduce la formarea de Hb Gower I
d) conduce la formarea de Hb Portland
e) presupune formarea de ertitrocite la nivel medular de la inceputul sapt 5
26. In raspunsul imun mediat celular:
a) limfocitele B pot functiona ca APC
b) se secreta Il-2
c) sunt activate limfocite T citotoxice
d) celula infectata viral este distrusa
e) limfocitele T helper prezinta epitopi receptorilor CD8 ai limfocitelor T citotoxice
27. Hipovolemiile:
a) pot fi corectate prin actiunea aldosteronului
b) nu se pot datora exclusiv scaderii hematocritului
c) pot rezulta ca un dezechilibru al fortelor “Starling”
d) sunt corectate prin actiunea atriopeptinei
e) sunt controlate prin implicarea adenozinei
28. Alegeti afirmatiile corecte:
a) plasmina solubilizeaza polimerii de fibrina
b) limfocitele B pot participa si in cadrul raspunsului imun celular
c) Fe se absoarbe preponderant in ileon
d) factorul XIII al coagularii poate declansa calea extrinseca
e) neutrofilele infuenteaza vascozitatea sangelui
29. Granulocitele:
a) eozinofilele pot functiona ca APC
b) neutrofilele au IgE pe suprafata
c) bazofilele mediaza reactii de hipersensibilitate
d) participa la raspunsul imun mediat umoral
e) participa la raspunsul imun mediat cellular
30. Antigenele eritrocitare:
a) poarta denumirea si de hemolizine
b) din sistemul ABO sunt prezente pe suprafata tuturor celulelor din organism
c) grupa de sg. O nu are antigene pe suprafata
d) aditia galactozei la antigenul H genereaza antigenul A
e) din sistemul Rh ajuta la pastrarea proprietatilor membranei eritrocitare
31. Etritropoietina:
a) previne apoptoza proeritroblastilor
b) prezinta receptori la nivelul precursorilor eritrocitari
c) stimuleaza sinteza de Hb la nivelul hematiei
d) stimuleaza eliberarea de reticulocite in sangele periferic
e) secretia sa este stimulata de factori ce determina cresterea consumului de Otisular
32. Antigenele:
a) cele timoindependente pot stimula formarea de lomfocite B cu memorie
b) cele timoindependente nu implica niciun tip de limfocite T in raspunsul imundeclansat
c) cele incomplete au specificitate
d) haptenele duc la formare de anticorpi
e) prezinta ca si conditie de antigenicitate prezenta unui carrier in structura
33. Alegeti afirmatiile corecte despre determinantii antigenici:
a) cei de tip efector pot duce la formare de perforine
b) pot fi folositi ca imunosupresori
c) cei liniari sunt recunoscuti de limfocite B
d) cei conformationali pot fi recunoscuti de anticorpi si limfocite T
e) pot duce la implicarea in raspunsul imun a tuturor tipurilor de limfocite
34. Raspunsul imun umoral:
a) implica participarea celulelor APC
b) implica participarea lomfocitelor T helper
c) implica participarea limfocitelor B
d) implica secretie de IL-4 si IL-5
e) se finalizeaza prin distrugerea celulei infectate viral
35. In raspunsul imun umoral:
a) limfocitul T helper prezinta epitop limfocitului B pentru activare
b) celula antigen prezentatoare expune epitop receptorului limfocitului B
c) limfocitul T helper activeaza limfocitul B prin secretie de interleukine
d) factorul declansator este interactiunea limfocit T - APC cu MHC I
e) se pot diferentia celule T helper cu memorie
36. Despre metabolismul glicolitic eritrocitar, nu este adevarat ca:
a) genereaza ATP folosind strict glucoza
b) conduce intotdeauna la formare de acid lactic
c) genereaza 2,3 BPG in detrimentul a 2 moli ATP
d) conduce la formarea a 2 moli de ATP
e) poate conduce la formarea a 1 mol ATP
37. Alegeti afirmatiile corecte:
a) in hiperhidratari volumul globular este scazut
b) in hiperhidratari, volumul globular procentual nu se modifica
c) in hemoragiile acute volumul globular este scazut
d) in hemoragiile acute volumul globular procentual este scazut
e) in plasmoragii hematocritul creste
17. Leucocitele polinucleare sunt:
a) limfocite si neutrofile;
b) monocite si eozinofile;
c) eozinofile, bazofile si limfocite;
d) neutrofile, eozinofile, bazofile;
e) neutrofile, monocite, mastocite.
a) granulocitelor bazofile au rol in fagocitoza;
b) granulocitelor bazofile detin funcţia secretoare a leucocitelor în cursul inflamaţiei;
c) granulocitelor bazofile au rol metabolic;
d) granulocitelor bazofile au functie secretoare;
e) granulocitelor bazofile sunt granulocite specializate în stocarea şi eliberarea de histamină
19. Complexul monocitomacrofagic este constituit din:
a) limfocite si grupul macrofagelor fixe;
b) monocite si grupul macrofagelor fixe;
c) neutrofile si monocite;
d) neutrofile si grupul macrofagelor fixe;
e) monocite si eozinofile.
20. Macrofagele au urmatoarele functii:
a) fagocitară, secretoare, eliberarea de histamină;
b) eliberarea de histamină, imunitară, metabolică;
c) fagocitară, secretoare, imunitară si metabolică;
d) eliberarea de histamină, secretoare, imunitară, metabolică;
e) fagocitară, stocarea de histamină, imunitară, metabolică.
21. Opsoninele sunt:
a) sistemul complement, anticorpii si antigenele;
b) proteina C reactivă, antigenele si anticorpii;
c) proteina C reactivă, sistemul complement si antigenele;
d) plachetele sangvine, sistemul complement si anticorpii;
e) proteina C reactivă, sistemul complement si anticorpii.
22. Durata de viata a trombocitelor este de :
a) 8 zile;
b) 120 zile;
c) 1-4 zile
d) 2 zile
e) 14 zile
23. Fenomenele de hipercoagulabilitate apar la o valoare a trombocitelor de peste :
a) 150.000/mm3
b) 360.000/mm3
c) 500.000/mm3
d) 400.000/mm3
e) 180.000/mm3
24. Hemostaza fiziologică, spontană se desfăşoară în:
a) 6 timpi
b) 5 timpi
c) 2 timpi
d) 4 timpi
e) 3 timpi
25. Timpul parietal reprezinta :
a) formarea trombusului alb;
b) ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micşorează;
c) ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfăşoară la de 3- 5 min. de la producerea leziunii
vasculare;
d) procesul ce apare după 7 zile când trombusul de fibrină este distrus prin procesul de fibrinoliză;
e) procesul fiziologic prin care spaţiile formate sunt imediat ocupate de fibroblaşti, care secretă colagen,
determinând fibroza şi închiderea definitivă a vasului lezat.
26. Coagularea sangelui se desfasoara in :
a) patru faze;
b) doua faze;
c) trei faze;
d) sase faze;
e) cinci faze.
27. Faza a III-a de formarea fibrinei:
a) are o durata de 10 sec;
b) se desfasoara pe doua cai: intrinseca si extrinseca;
c) tromboplastina transformă protrombina în trombină;
d) trombina desface, din fibrinogen, nişte monomeri de fibrină, care polimerizează spontan;
e) dureaza 4-8 min.
a) timpul trombocitar reprezintă ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micşorează;
b) timpul plasmatic reprezintă formarea trombusului alb care închide lumenul vascular deja contractat;
c) hemostaza definitivă, apare după 7 zile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vascular lezat,
agregarea şi metamorfoza vâscoasă a acestora ducând la oprirea hemoragiei;
d) timpul parietal reprezintă ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfăşoară în decurs de 3-5 min.
de la producerea leziunii vasculare;
e) trombusul de fibrină apare ca urmare a transformării fibrinogenului în fibrină sub influenţa trombinei.
29. Despre plasma sanguina nu se poate afirma ca:
a) volumul plasmatic reprezintă cca 4 – 5% din greutatea corporală;
b) plasma conţine 90% apă şi 10% reziduu uscat, constituit din numeroase substanţe organice şi
anorganice;
c) substanţele organice neazotate reprezintă 1% din reziduul uscat al plasmei şi sunt constituite din:
cloruri,sulfaţi, fosfaţi de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc.;
d) substanţele organice neproteice sunt: ureea, acidul uric, creatina şi creatinina, amoniacul, aminoacizii
şi polipeptidele;
e) substanţele organice plasmatice sunt reprezentate si de: corpii cetonici, pigmenţii biliari, urobilinogenii.
30. Substanţele organice neazotate plasmatice sunt:
a) corpii cetonici, pigmenţii biliari, urobilinogenii;
b) glucoză, acid lactic, acid piruvic, acid oxalic, acid fumaric;
c) proteine complexe de tipul glicoproteinelor şi al lipoproteinelor;
d) fosfolipide, gliceride, mai ales trigliceride; colesterol liber şi esterificat; acizii graşi si produşi finali
aicatabolismului proteic;
e) aminoacizii, polipeptidele, glucoză, acid lactic, acid fumaric.
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
1. Inima este organul propulsor ce asigură deplasarea sângelui în:

a) circulaţia sistemică asigură deplasarea sângelui din ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare,
venule,vene, ajungând în ventriculul drept;
b) circulaţia pulmonară asigură deplasarea sângelui din atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi
apoi înatriul stâng prin venele pulmonare;
c) circuitul închis al marii şi micii circulaţii;
d) mica circulaţie asigură deplasarea sângelui din ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi
apoi înatriul drept prin venele pulmonare;
e) circuitul deschis al marii şi micii circulaţii.
2. Marea circulaţie (circulaţia sistemică) asigură deplasarea sângelui din:
a) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
b) atriul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în ventriculul drept;
c) ventriculul stang la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul drept prin venele pulmonare;
d) ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în atriul drept;
e) ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în ventriculul drept.
3. Mica circulaţie (circulaţia pulmonară) asigură deplasarea sângelui din:
a) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în ventriculul stâng prin venele pulmonare;
b) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
c) atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în ventriculul stâng prin venele pulmonare ;
d) atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
e) ventriculul stang la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare.
4.Inima este situată în:
a) mediastin;
b) spatiul 5 intercostal stang;
c) diafragm;
d) spatial intercostal drept;
e) hipocondru.
5. Vârful inimii orientat în jos şi spre stânga este situat în:
a) spaţiul 4 intercostal stâng, paasternal;
b) spaţiul 5 intercostal stâng pe linia axilara anterioara;
c) spaţiul 4 intercostal stâng pe linia medioclaviculara stanga;
d) spaţiul 5 intercostal stâng, parasternal;
e) spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculara stângă.
a) inima are forma unui con turtit, culcat pe mediastin;
b) circulaţia pulmonară asigură deplasarea sângelui din atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi
apoi înatriul stâng prin venele pulmonare;
c) atriul stâng comunică cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonară.
d) ventriculul stâng comunică cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonară
e) marea circulaţie asigură deplasarea sângelui din ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule,
vene,ajungând în ventriculul drept
a) inima este alcătuită din trei straturi ce se suprapun de la exterior spre interior: pericard, miocard,
endocard;
b) pericardul seros se află în interiorul pericardului fibros şi este format din două foiţe: una internă
(viscerală), epicardul, care căptuşeşte suprafaţa interna a miocardului; una externă (parietală), care
tapetează suprafaţaexterna a pericardului fibros;
c) miocardul este alcătuit din miocardul contractil şi din miocardul embrionar ;
d) intre cele două foiţe ale pericardului seros se află cavitatea pericardică, ce conţine o cantitate mică de
lichid pericardic;
e) pericardul seros se află în interiorul pericardului fibros şi este format din două foiţe: una internă
(viscerală),epicardul, care căptuşeşte suprafaţa externă a miocardului; una externă (parietală), care
tapetează suprafaţainternă a pericardului fibros.
8. Prin orificiile arteriale se realizeaza comunicarea dintre:
a) atriul stang cu venele pulmonare si atriul drept cu vena cava inferioara;
b) ventriculul drept cu artera pulmonara si atriul drept cu vena cava inferioara;
c) ventriculul drept cu artera pulmonara si ventriculul stang cu aorta;
d) atriul drept cu artera pulmonara si atriul stang cu aorta;
e) atriul stang cu aorta si ventriculul drept cu artera pulmonara.
TESTE GRILA CU RASPUNSURI

1. Care este baza anatomica a actului reflex
a) nervul spinal
b) exteroceptorii
c) arcul reflex
R (c)
2. Cine elaboreaza comenzi
a) centrul nervos
b) proprioceptorii
c) actul reflex
R (a)
3. Unde se gasesc exteroceptorii
a) in muschi
b) in tegument
c) in peretii organelor interne
R (b)
4. Cum se transmite impulsul nervos
a. aferent prin axoni spre muschi
b. eferent prin axoni spre muschi
c. eferent prin dendrite spre centrul nervos
R (b)
5. Cum se transmite impulsul nervos prin fibrele mielinice
a. din aproape in aproape
b. saltatoriu
c. cu viteza mai mica decat prin fibrele amielinice
R (b)
6.Ce reprezinta butonul terminal al axonului intr-o sinapsa
a. portiunea postsinaptica
b. portiunea presinaptica
c. sistem enzimatic
R (b)
7. Cati neuroni formeaza arcul reflex monosinaptic
a. doi neuroni
b. trei neuroni
c. cinci neuroni
R (a)
8.Ce controleaza reflexele vegetative
a. activitatea muschilor somatici
b. activitatea muschilor netezi
c. activitatea articulatiilor
R (b)
9. Ce rol au nervii spinali
a. conecteaza centrii nervosi cu receptorii si efectorii
b. inerveaza partile moi ale capului
c. asigura masticatia
R (a)
10. Cum este structurat trunchiul nervului spinal
a. este format din fibre senzitive
b. este format din fibre motorii
c. este mixt
R (c)
11. Cate perechi de nervi spinali exista
a. 8 perechi
b. 12 perechi
c. 31 perechi
R (c)
12. Ce continua trunchiul cerebral
a. maduva spinarii
b. sistemul extrapiramidal
c. sistemul piramidal
R (a)
13. Cum sunt nervii cranieni ca structura
a. senzitivi si micsti
b. motori si micsti
c. micsti
R (c)
14. Ce regleaza hipotalamusul
a. activitatea hipofizei
b. activitatea proprioceptorilor
c. reflexul de deglutitie
R (a)
15. Prin ce se manifesta excitatia corticala
a. prin initierea sau sistarea unei activitati
b. prin initierea sau amplificarea unei activitati
c. prin diminuarea sau sistarea unei activitati
R (b)
16. Prin ce se manifesta inhibitia corticala
a. prin diminuarea sau sistarea unei activitati
b. prin initierea sau sistarea unei activitati
c. prin initierea sau amplificarea unei activitati
R (a)
17. Ce caracterizeaza starea de veghe
a. cresterea tonusului cortical
b. scaderea tonusului cortical
c. inhibitia sistemului reticulat activator
R (a)
18. Din ce este format sistemul nervos
a. sistem nervos central
b. sistem nervos periferic
c. sistem nervos central si periferic
R(c)
19. De unde primeste sistemul nervos vegetativ informatii
a. de la organele interne
b. din mediul extern
c. de la nervii somatici
R (a)
20. Ce efect are simpaticul
a. accelereaza activitatea inimii
b. incetineste activitatea inimii
c. micsoreaza pupila
R (a)
22.Ce efect are parasimpaticul
a. scade frecventa cardiaca
b. creste frecventa cardiaca
c. produce vasoconstrictie periferica
R (a)
23. Ce sunt analizatorii
a. structuri complexe
b. structuri unitare
c. structuri complexe si unitare
R (c)
24. Care sunt receptorii analizatorului kinestezic
a. proprioceptorii
b. labirintul osos
c. organul Corti
R (a)
25. Ce structura este importanta in acomodarea ochiului
a. corneea
b. sclerotica
c. cristalinul
R (c)
26. Din ce componente este format sistemul neuromuscular
a. componenta musculara si nervoasa
b. componenta musculara si glandulara
c. componenta nervoasa si glandulara
R (a)
27. Cine face legatura intre componentele sistemului neuromuscular
a. tonusul muscular
b. aparatul locomotor
c. unitatea motorie
R (c)
28. Ce caracteristici au muschii striati
a. desvolta forta si viteza
b. se contracta involuntar
c. obosesc lent
R (a)
29. Care este structura sistemului neuromuscular
a. celule gliale
b. o componenta nervoasa si o componenta musculara
c. celule glandulare
R (b)
30. Ce actiune au muschii striati
a. se contracta involuntar
b. obosesc foarte greu
c. obosesc repede
R (c)
31. Cine asigura inervatia vegetativa a muschilor striati
a. sistemul nervos vegetativ
b. reflexele medulare
c. organul Scarpa
R (a)
32. Ce adaptari produce efortul fizic asupra muschilor striati
a. adaptari imediate
b. adaptari tardive
c. adaptari imediate si tardive
R (c)
33. Care este natura adaptarilor produse de efortul fizic
a. biochimica
b. biomecanica
c. biofizica
R (a)
34. Ce se produce in muschi in efortul fizic
a. acid lactic
b. glucoza
c. hormoni
R (a)
35. Ce secreta glandele endocrine
a. hormoni
b. acid lactic
c. acid carbonic
R (a)
36. Care sunt glandele endocrine
a. hipofiza, suprarenale, tiroida
b. glande salivare
c. glande sebacee
R (a)
37. Cati lobi are hipofiza
a. 2 lobi
b. 4 lobi
c. 3 lobi
R (c)
38. Ce hormon intervine in reglarea glicemiei
a. glucagonul
b. parathormonul
c. ocitocina
R (a)
39. Ce hormon intervine in reglarea metabolismului lipidic
a. cortizolul
b. parathormonul
c. colesterolul
R (a)
40. Ce hormon intervine in reglarea echilibrului hidro-electrolitic
a. triiodotironina
b. calcitonina
c. antidiureticul
R (c)
41. Ce inseamna bradicardia
a. cresterea frecventei cardiace
b. scaderea frecventei cardiace
c. cresterea tensiunii arteriale.
R(b).
42. De unde primeste sistemul nervos informatii
a. mediul intern
b. mediul extern
c. mediul intern si extern
R(c).
43. Din ce este format sistemul nervos
a. sistem nervos central
b. sistem nervos periferic
c. sistem nervos central si periferic
R(c).
44. Cate perechi de nervi cranieni avem
a. 12 perechi
b. 10 perechi
c. 11 perechi
R(a).
45. Cate perechi de nervi spinali exista in corp
a. 22 perechi
b. 25 perechi
c. 31 perechi
R(c).
46. Ce inerveaza sistemul nervos somatic
a. rinichii
b. muschii striati
c. tiroida
R(b).
47. Ce inerveaza sistemul nervos vegetativ
a. muschii netezi
b otolitii
c. proprioceptorii
R(a).
48. Ce contine arcul reflex
a. receptor si centru nervos
b. receptor si efector
c. receptor, cale aferenta, centru nervos, cale eferenta, efector
R(c).
49. Ce contine calea aferenta a arcului reflex
a. dendrita neuronului motor
b. axonul neuronului senzitiv
c. dendrita si axonul neuronului senzitiv
R(c).
50. Cine elaboreaza comanda motorie
a. centrul nervos
b. receptorul
c. ganglionii spinali
R(a).
51. Ce efectueaza centrul nervos
a. primeste informatia
b. prelucreaza informatia
c. primeste informaaia, o prelucreaza si elaboreaza comenzi
R(c).
52. Ce fel de receptori exista dupa stimulul pe care-l percep
a. termoreceptori
b. mecanoreceptori
c. termoreceptori, mecanoreceptori, baroreceptori
R(c).
53. Ce contine calea eferenta a arcului reflex somatic
a. axonul motoneuronului alfa
b. axonul neuronului motor vegetativ
c. dendrita neuronului senzitiv.
R(a).
54. Ce se afla pe calea eferenta a arcului reflex vegetativ
a. fibre preganglionare
b. fibre conjunctive
c. ganglioni spinali
R(a).
55. Ce proprietati fundamentale are neuronul
a. generarea impulsului nervos
b. conducerea impulsului nervos
c. generarea si conducerea impulsului nervos
R(c).
56. Din ce este format neuronul
a. soma si dendrite
b. corp si axon
c. dendrite, corp si axon
R(c).
57. Cum se face conducerea impulsului nervos
a. centripet prin axon
b. centrifug prin dendrite
c. centrifug prin axon.
R(c).
58. La ce stimuli raspunde neuronul
a. fizici, chimici, electrici
b. depolarizare
c. hiperpolarizare
R(a).
59. Ce produce impulsul nervos
a. contractie musculara
b. secretie glandulara
c. ambele variante
R(c).
60. Cum se transmite impulsul nervos motor
a. de la centrul nervos spre efector
b. pe cale aferenta
c. spre centru nervos.
R(a).
61. Cum se transmite impulsul nervos senzitiv
a. de la centru nervos spre efector
b. pe cale eferenta
R(c).
62. Ce proprietati are teaca de mielina
a. este un bun izolator electric
b. conduce impulsul nervos saltatoriu
c. ambele variante
R(c).
63. Ce este sinapsa
a. un buton terminal
b. o portiune postsinaptica
c. o formatiune anatomo-functionala complexa
R(c).
64. Ce intra in structura unei sinapse
a. o portiune postsinaptica
b. soma neuronului
c. impulsul nervos
R(a).
65. Cat dureaza transmitarea sinaptica
a. 0, 7 ms.
b. 0, 5 ms
c. 10 ms.
R(b).
66. Ce functii are maduva spinarii
a. functia reflexa si functia de conducere
b. functia secretorie
c. functia de analiza si prelucrare
R(a).
67. Ce se gasesc la nivelul maduvei spinarii
a. centrii nervosi somatici
b. centrii de echilibru
c. centrii de termogeneza
R(a).
68. Ce reflexe se inchid la nivelul maduvei spinarii
a. reflexe somatice
b. reflexul de clipit
c. reflexul de tuse
R(a).
69. Ce se inchid la nivelul maduvei spinarii
a. mecanisme homeostatice
b, reflexe somatice si vegetative
c. procese de glicoliza
R(b).
70. Ce este motilitatea
a. raspunsul motor al muschilor
b. degradarea lipidelor
c. transmiterea impulsului nervos pe cai ascendente
R(a).
71. Cum sunt nervii cranieni dupa structura
a. senzitivi si eferenti
b. motori si aferenti
c. micsti, senzitivi si motori
R(c).
72. Cum sunt nervii spinali dupa structura
a. motori si aferenti
b. senzitivi si eferenti
c. micsti
R(c).
73. Ce prezinta nervii spinali
a. radacini si trunchi
b. trunchi si ramuri periferice
c.radacini, trunchi si ramuri periferice
R(c).
74. Unde se afla trunchiul cerebral
a. sub maduva spinarii
b. in continuarea mezencefalului
c. deasupra maduvei spinarii
R(c).
75. Ce reflexe se inchid in trunchiul cerebral
a. reflexe medulare monosinaptice
b. reflexe medulare polisinaptice
c. reflexe vegetative
R(c).
76. Ce este trunchiul cerebral
a. component al encefalului
b. component al hipotalamusului
c. o parte a cerebelului
R(a).
77. Prin ce are trunchiul cerebral legaturi cu scoarta cerebrala
a. formatiunea reticulata
b. glanda epifiza
c. sistemul limbic.
R(a).
78. Cu cine are conexiuni cerebelul
a. adenohipofiza
b. maduva spinarii
c. sistemul limbic.
R(b).
79. Ce fel de aferente primeste cerebelul
a. ale sensibilitatii proprioceptive
b. ale sensibilitatii gustative
c. ale sensibilitatii olfactive
R(a).
80. Cine intervine in mentinerea echilibrului
a. hipotalamusul
b. adenohipofiza
c. cerebelul
R(c).
81. Din ce este format diencefalul
a. patru structuri nervoase
b. talamus si nervi
c. talamus si cerebel
R(a).
82. Ce se afla in talamus
a. centrii nervosi cardiovsculari
b. al III- lea neuron al sensibilitatii specifice
c. centrul termoreglarii
R(b).
83. Ce rol are hipotalamusul
a. este creierul vegetativ al organismului
b. participa la reglarea posturii
c. primeste informatii despre echilibru
R(a).
84. De cine este reprezentata partea cea mai voluminoasa a S N C
a. emisferele cerebrale
b. lobul frontal
c. metatalamus
R(a).
85. Cine transforma informatia in impuls nervos
a. centrii nervosi
b. receptorii
c. caile eferente
R(b).
86. Ce stau la baza activitatii corticale
a. reflexele conditionate
b. reflexele neconditionate
c. glandele endocrine
R(a).
87. Cum este activitatea organelor interne
a. constienta
b. inconstienta
c. somatica
R(b).
88. Unde se afla centrii nervosi vegetativi
a. in ganglionii spinali
b. in sistemul nervos central si periferic
c. in baroreceptori
R(b).
89. Din ce este alcatuit sistemul nervos vegetativ
a. fibre simpatice si parasimpatice
b. celule somatice
c. nervi somatici
R(a).
90. Ce contine calea eferenta vegetativa
a. 4 neuroni
b. 5 neuroni
c. fibre preganglionare
R(c).
91. Ce efect are sistemul nervos simpatic
R(a).
92. Ce efect are sistemul nervos parasimpatic
a. mareste pupila
c. accelereaza activitatea inimii
R(b).
93. Ce actiune are simpaticul
a. creste frecventa cardiaca
b. scade frecventa cardiaca
c. produce vasodilatatie periferica
R(a).
94. Ce actiune are parasimpaticul
c. produce vasoconstrictie periferica
R(a).
95. Ce sunt analizatorii
c. sisteme complexe si unitare
R(c).
96. Care este segmentul periferic al analizatorului
a. calea eferenta
b. receptorul
c. centrul nervos
R(b).
97. Ce sunt receptorii
a. exteroceptori si interoceptori
b. celule conjunctive
c. celule adipoase
R(a).
98. Din ce este alcatuit segmentul intermediar al analizatorului
a. cai nervoase descendente
b. cai nervoase ascendente
c. celule epiteliale
R(b).
99. De cine este reprezentat segmentul central al analizatorului
a. visceroceptori
b. scoarta cerebrala
c. interoceptori
R(b).
100. Cine dau informatii despre gradul de contractie al muschiului
a. receptorii analizatorului vestibular
b. receptorii analizatorului auditiv
c. receptorii analizatorului motor
R(c).
a.celulele bipolare
b. otolitii
c. fusurile neuromusculare
R(c).
102. La ce stimuli raspund fusurile neuromusculare
a. undele electromagnetice
b. variatii ale concentratiei de C02
c. variatii ale tensiunii intramusculare
R(c).
103. Cum se comporta cristalinul cu inaintarea in varsta
a. isi pierde elasticitatea
b. isi mentine elasticitatea
c. isi mareste elasticitatea
R(a).
104. Ce structura intra in alcatuirea urechii interne
a. canalul auditiv
b. pavilion
c. labirintul membranos
R(c).
105. Ce structura intra in alcatuirea urechii medii
a. labirintul osos
b. ciocanelul, nicovala si scarita
c. pavilionul
R(b).
106. Unde se gasesc receptorii pentru auz
a. organul Corti
b. utricula
c. sacula
R(a).
107. Unde se gasesc receptorii pentru echilibru
a. urechea medie
b. labirintul osos
c. in canalele semicirculare membranoase
R(c).
108. Cine intervine in acomodarea ochiului
a. corneea
b. sclerotica
c. cristalinul
R(c).
109. Din ce este format sistemul neuromuscular
a. celule gliale
b. o componenta nervoasa si o componenta musculara
c. celule glandulare.
R(b).
c. obosesc repede
R(c).
111. Ce actiune au muschii netezi
a. se contracta voluntar
b. obosesc greu
c. obosesc repede
R(b).
112. Cum este inervatia muschilor striati
a. este somatica si vegetativa
b. este data de catecolamine
c. este data de sitemul limbic
R(a).
113. Cum este inervatia somatica a muschilor striati
a. reflexa
b. parasimpatica
c. senzitiva si motoare
R(c).
114. De cine este asigurata inervatia vegetativa a muschilor striati
c. organul Scarpa
R(a).
115. Cat reprezinta muschii striati din masa musculara
a. 40-45 %
b. 20-25 %
c. 30-50 %
R(a).
116. Ce rol are inervatia somatica senzitiva a muschilor striati
a. asigura sensibilitatea
b. este reprezentata de axoni
c. declanseaza motricitatea
R(a).
117. Ce rol are inervatia somatica motoare a muschilor striati
a. este reprezentata de dentritele neuronilor senzitivi
b. asigura sensibilitatea
c. declanseaza motilitatea
R(c).
118. Prin ce se transmite impulsul nervos motor
a. sinapsa neuro-musculara
b. proprioceptori
c. fibre aferente
R(a).
119. Ce produce efortul fizic asupra muschilor striati
a. adaptari imediate
b. adaptari tardive
c. adaptari imediate si tardive
R(c).
120. Ce natura au adaptarile imediate
a. biochimica
b. biomecanica
c. biofizica
R(a).
121. La ce duc eforturile aerobe
a. cresterea cantitatii de mioglobina
b. scaderea cantitatii de mioglobina
c. scaderea rezervei de oxigen din ficat
R(a).
122. Ce produce muschiul in activitate
a. acid lactic
b. glucoza
c. aminoacizi
R(a).
123. Ce actiune are sistemul neuro-endocrin
a. regleaza activitatea diferitelor organe si sisteme
b. integreaza functiile vegtative in ansamblul organismului
c. ambele
R(c).
124. Ce secreta glandele endocrine
a. hormoni
b. acid lactic
c. acid carbonic
R(a).
b. glande salivare
c. glande sebacee
R(a).
126. Unde este situata hipofiza
a. la baza creierului
b. in saua turceasca
c. ambele
R(c).
127. Din ce este formata hipofiza
a. 2 lobi
b. 4 lobi
c. 3 lobi
R(c).
128. Ce secreta adenohipofiza
a. hormonul antidiuretic
b. ocitocina
c. hormonul de crestere
R(c).
129. Ce actiune are neurohipofiza
a. secreta hormonul antidiuretic
b. depoziteaza hormonul antidiuretic
c. secreta hormonul de crestere
R(b).
130. Ce secreta tiroida
a. tiroxina si triiodotironina
b. insulina
c. glucagonul
R(a).
131. Ce secreta glandele corticosuprarenale
a. mineralocorticoizi
b. adrenalina
c. noradreanalina
R(a).
132. Ce secreta glandele medulosuprarenale
a. adrenalina si noradrenalina
b. hormoni tropi
c. prolactina
R(a).
133. Cate perechi de glande paratiroide avem
a. 2 perechi
b. 3 perechi
c. 4 perechi
R(a).
134. Ce secreta glandele paratiroide
a. parathormonul si calcitonina
b. calcitonina si somatotropul
c. parathormonul si insulina
R(a).
135. Ce secreta pancreasul endocrin
a. insulina si glucagonul
b. catecolamine
R(a).
136. Ce este insulina
a. principalul hormon hipoglicemiant
b. hormon hiperglicemiant
c. organ hematopoetic
R(a).
137. Ce actiune are glucagonul
a. este hormon hiperglicemiant
b. regleaza metabolismul lipidic
c. regleaza echilibrul hidro-electrolitic
R(a).
138. Cat reprezinta volemia din greutatea corpului
a. 7-9 %
b. 8-12 %
c. 7-15 %
R(a).
139. Ce este hematocritul
a. raportul dintre plasma si elementele figurate
b. globula rosie
c. glanda endocrina
R(a).
140. Ce actiune are sangele prin functia respiratorie
a. regleaza tensiunea arteriala
b. produce bradicardie
c. transporta gazele respiratorii
R(c).
141. Prin ce contribuie sangele la apararea organismului
a. leucocite
b. volemie
c. hematocrit
R(a).
142. Care sunt elementele figurate ale sangelui
a. hematii si proteine
b. leucocite si hormoni
c. hematii, leucocite, trombocite
R(c).
143. Ce fel de organ este inima
a. excitabil
b. contractil
c.excitabil, contractil si endocrin
R(c).
144. Care este durata ciclului cardiac in repaus
a. 0,8 secunde
b. 0,7 secunde
c. 0,1 secunde
R(a).
145. Care este frecventa cardiaca in repaus
a. 60-80 c / minut
b. 50-60 c / minut
c. 90-120 c / minut
R(a).
146. Ce factori determina tensiunea arteriala
a. debitul cardiac
b. trombocitele
c. hormonii
R(a).
147. Ce secreta celulele miocardice endocrine
a. hormonul de crestere
b. factor natriuretic atrial
c. colesterol
R(b).
148. Care sunt factorii care favorizeaza intoarcerea venoasa
a. activitatea de pompa a inimii
b. hormonul de crestere
c. pancreasul endocrin
R(a).
149. Ca actiune are masajul pulsatil arterial
a. impiedica intoarcerea venoasa
b. favorizeaza intoarcerea venoasa
c. creste colesterolul
R(b).
150. Prin ce se face reglarea nervoasa a aparatului cardiovascular
a. sistemul nervos somatic
b. sistemul nervos vegetativ
c. cresterea concentratiei miozinei
R(b).
151. Ce este inspiratia
a. un proces activ
b. un proces pasiv
c. scaderea volumului cutiei toracice
R(a).
152. Ce este expiratia normala
a. un proces activ
b. un proces pasiv
c. cresterea volumului cutiei toracice
R(b).
153. Ce se intampla cu diafragma in expiratie
a. se bolteste
b. se aplatizeaza
c. se scurteaza
R(a).
154. Ce se intampla cu diafragma in inspiratie
a. se scurteaza
b. se aplatizeaza
c. se bolteste
R(b).
155. Care sunt muschii inspiratori
a. diafragma
b. abdominalii
c. digastricul
R(a).
156. Care sunt principalii muschi expiratori
a. abdominalii antero-laterali
b. croitorul
c. deltoidul
R(a).
157. Cum se face reglarea respiratiei
a. pe cale nervoasa
b. pe cale umorala
c. pe ambele cai
R(c).
158. Ce efect are efortul fizic asupra respiratiei
a. frecventa respiratorie scade
b. frecventa respiratorie creste
c. frecventa cardiaca scade
R(b).
159. Ce fenomen este termoreglarea
a. de mentinere constanta a temperaturii corpului
b. de crestere a temperaturii corpului
c. de scadere a temperatturii corpului
(a).
160. Prin ce proces se obtine urina primara
a. reabsorbtie
b. ultrafiltrare glomerurala
c.secretie tubulara
R(b).
161. Cine intervine in reglarea nervoasa a activitatii renale
a. sistemul nervos somatic
b. sistemul nervos vegetativ
c. unitatea motorie
R(b).
162. Ce fel de reactii sunt reactiile anabolice
a. reactii de sinteza
b. reactii de scindare
c. reactii cu eliberare de energie
R(a).
163. Ce fel de reactii sunt reactiile catabolice
a. reactii cu consum de energie
b. reactii de scindare
c. reactii de sinteza
R(b).
164. Cine elaboreaza comenzi
a. arcul reflex
b. actul reflex
c. centrul nervos
R (c)
165. Ce face centrul nervos
a. elaboreaza impuls nervos motor
b. elaboreaza impuls nervos senzitiv
c.secreta hormoni
R (a)
166. Unde se gasesc proprioceptorii
a. in muschi
b. in glande
c. in cerebel
R (a)
a. eferent prin dendrite
b. aferent prin dendrite
c. aferent prin axoni
R (b)
168. Unde se gasesc centrii nervosi vegetativi
a. in coarnele anterioare ale maduvii spinarii
b. in coarnele laterale ale maduvii spinarii
c. in coarnele anterioare ale maduvii spinarii
R (b)
169. Pe ce cale este transmisa sensibilitatea
a. ascendenta
b. descendenta
c. umorala
R (a)
170. Cati neuroni sunt pe calea ascendenta a sensibilitatii
a. 2 neuroni
b. 5 neuroni
c. 3 neuroni
R (b)
171. Unde este primul neuron al caii sensibilitatii tactile
a. in ganglionii bazali
b. vena cava superioara
c. in ganglionul spinal
R (c)
172. Unde se afla al treilea neuron al caii sesibilitatii tactile
a. in ganglionul bazal
b. in talamus
R (b)
173. Pe ce cale se transmite motricitatea
a. ascendenta
b. descendenta
c. hormonala
R (b)
174. Prin ce se transmite motricitatea voluntara
a. sistemul extrapiramidal
b. sistemul piramidal
c. sistemul muscular
R (b)
175. Prin ce se transmite motricitatea involuntara
a. sistemul piramidal
R (b)
176. Prin ce se transmite motricitatea automata
R (b)
a. eferent prin dendrite
b. eferent prin axoni
c. aferent prin axoni
R (b)
178.. Ce este sinapsa
a. o formatiune neuroneuronala
b. o formatiune neurohormonala
c. o formatiune neuromielinica
R (a.)
179. Ce este sinapsa
a. o formatiune neuromusculara
b. o formasiune neurohormonala
c. o formatiune neuromielinica
R (a)
180. Cate componente are arcul reflex
a. 3
b. 5
c. 2
R (b)
181. De unde pornesc fibrele descendente
a. de la centrii corticali si subcorticali
b. cela centrii corticali si medulari
c. de la centrii subcorticali si medulari
R (a)
182. Ce se afla in trunchiul cerebral
a. centrii nervosi somatici
b. centrii nervosi vegetativi
c. centrii nervosi somatici si vegetativi
R (c)
183. Ce regleaza trunchiul cerebral
a. reflexe vegetative
b. reflexe somatice
c. reflexe somatice si vegetative
R (c)
184. Ce controleaza reflexele somatice
a. activitatea muschilor netezi
b. activitatea muschilor striati
c. activitatea organelor interne
R (b)
185. Cine elaboreaza impulsul nervos motor
a. receptorul
b. centrul nervos
c. ganglionii spinali
R (b)
186. Cum sunt nervii spinali dupa structura
a. senzitivi
b. micsti
c. motori
R (b)
187. Ce contine un nerv spinal
a. fibre senzitive
b. fibre senzitive si motoare
c. fibre motoare
R (b)
188. Ce contine trunchiul cerebral
a. centrii nervosi
b. cai de conducere
c. ambele structuri
R (c)
189. Care sunt procesele corticale fundamentale
a. excitatia
b. inhibitia
c. excitatia si inhibitia
R (c)
190. Cine intretine tonusul cortical
a. sistemul reticulat ascendent activator
b. sistemul reticulat ascendent inhibitor
c. sistemul descendent activator
R (a)
191. Ce produce efortul fizic in muschi
a. glucoza
b. hormoni
c. acid lactic
R (c)
192. Din ce este format sistemul neuromuscular
a. o componenta nervoasa
b. o componenta musculara
c. ambele
R (c)
a. muschii striati
b. muschii netezi
c. organele vegetative
R (a)
a. muschii striati
b. muschii somatici
c. muschii netezi
R (c)
195. Unde se afla neuronul senzitiv al arcului reflex
b. in ganglionul spinal
c. in ganglionul limfatic
R (b)
a. muschii somatici
b. muschii striati
c. organele interne
R (c)
197. Unde se afla receptorii vegetativi
a. in vasele sanguine
b. in organele interne
c. in ambele
R (c)
198. Ce contine calea eferenta a arcului reflex vegetativ
a. fibre conjunctive
b. fibre postganglionare
c. ganglioni bazali
R (b)
199. Ce este sinapsa
a. formatiune glanduara
b. un buton axonal
c. portiune presinaptica
R (a)
200. Ce se gasesc la nivelul maduvii spinarii
a. centrii nervosi vegetativi
b. centrii de echilibru
c. centrii termoreglarii
R (a)
201. Ce este actul reflex
a. un fenomen
b. o structura anatomica
c. o structura glandulara
(a)
202.Cine elaboreaza impulsul nervos motor
a.centrul nervos
b.proprioceptorii
c.actul reflex
R (a)
203. In ce sens se transmite impulsul nervos
a. aferent prin axoni spre muschi
b. eferent prin axoni spre muschi
c. eferent prin dendrite spre centrul nervos
R (b)
204.Intr-o sinapsa ce reprezinta butonul terminal al axonului
a. portiunea postsinaptica
b. portiunea presinaptica
c. sistem enzimatic
R (b)
205. Cati neuroni se gasesc in arcul reflex monosinaptic
a. doi neuroni
b. trei neuroni
c. cinci neuroni
R (a)
206. .Ce controleaza reflexele vegetative
a. activitatea muschilor somatici
b. activitatea muschilor netezi
c. activitatea articulatiilor
R (b)
207. Care este functia nervilor spinali
a. conecteaza centrii nervosi cu receptorii si efectorii
b. inerveaza partile moi ale capului
c. asigura masticatia
R (a)
208. In continuarea cui se afla trunchiul cerebral
a. sistemului extrapiramidal
b. sistemului piramidal
c. maduvei spinarii
R (c)
209. Cum sunt nervii cranieni ca functie
a. senzitivi si micsti
b. motori si micsti
c. micsti
R (c)
210. Ce regleaza hipotalamusul
a. activitatea hipofizei
b. activitatea proprioceptorilor
c. reflexul de deglutitie
R (a)
211. Ce efect are simpaticul
R (a)
212.Ce efect are parasimpaticul
c. produce vasoconstrictie periferic
R (a)
213. Ce formatiuni structural-functionale sunt analizatorii
c. structuri complexe si unitare
R (c)
a. proprioceptorii
b. labirintul osos
c. organul Corti
R (a)
215. Care este structura sistemului neuromuscular
a. componenta musculara si nervoasa
b. musculara si glandulara
c. componenta nervoasa si glandulara
R (a)
216. Prin ce se caracterizeaza muschii striati
a. desvolta forta si viteza
b. se contracta involuntar
c. obosesc lent
R (a)
217. Cine inerveaza vegetativ muschii striati
c. organul Scarpa
R (a)
218. Ce produce efortul fizic in muschi

a. acid lactic
b. glucoza
c. hormoni
R (a)
219. Ce produc glandele endocrine
a. hormoni
b. acid lactic
c. acid carbonic
R (a)
b. glande salivare
c. glande sebacee
R (a)
221. Cati lobi are hipofiza
a. 2 lobi
b. 4 lobi
c. 3 lobi
R (c)
222.. De cine este reglata glicemia
a. glucagonul
b. parathormonul
c. ocitocina
R (a)
223. De cine este reglat metabolismul lipidic
a. cortizolul
b. parathormonul
c. colesterolul
R (a)
224. De cine este reglat echilibrul hidro-electrolitic
a. triiodotironina
b. calcitonina
c. antidiureticul
R (c)
225. Ce inseamna bradicardia
a. cresterea frecventei cardiace
b. scaderea frecventei cardiace
c. cresterea tensiunii arteriale.
R(b).
226. De unde primeste sistemul nervos informatii
a. mediul intern
b. mediul extern
c. mediul intern si extern
R(c).
a. rinichii
b. muschii striati
c. tiroida
R(b).
a. muschii netezi
b otolitii
c. proprioceptorii
R(a).
229. Ce contine arcul reflex
a. receptor si centru nervos
b. receptor si efector
c. receptor, cale aferenta, centru nervos, cale eferenta, efector
R(c).
230. Ce contine calea aferenta a arcului reflex
a. dendrita neuronului motor
b. axonul neuronului senzitiv
c. dendrita si axonul neuronului senzitiv
R(c).
231. Ce efectueaza centrul nervos
a. primeste informatia
b. prelucreaza informatia
c. primeste informaaia, o prelucreaza si elaboreaza comenzi
R(c).
232. Ce contine calea eferenta a arcului reflex somatic
a. axonul motoneuronului alfa
b. axonul neuronului motor vegetativ
c. dendrita neuronului senzitiv.
R(a).
233. Ce proprietati fundamentale are neuronul
a. generarea impulsului nervos
b. conducerea impulsului nervos
c. generarea si conducerea impulsului nervos
R(c).
234. Cum este condus impulsul nervos
a. centripet prin axon
b. centrifug prin dendrite
c. centrifug prin axon.
R(c).
235. La ce stimuli raspunde neuronul
a. fizici, chimici, electrici
b. depolarizare
c. hiperpolarizare
R(a).
236. Ce produce impulsul nervos
a. contractie musculara
b. secretie glandulara
c. ambele variante
R(c).
a. de la centrul nervos spre efector
b. pe cale aferenta
R(a).
a. de la centru nervos spre efector
b. pe cale eferenta
R(c).
239. Care sunt functiile maduvii spinarii
a. functia reflexa si functia de conducere
b. functia secretorie
c. functia de analiza si prelucrare
R(a).
240. Ce reflexe se inchid la nivelul maduvei spinarii
a. reflexe somatice
b. reflexul de clipit
c. reflexul de tuse
R(a).
241. Ce se inchid la nivelul maduvei spinarii
a. mecanisme homeostatice
b, reflexe somatice si vegetative
c. procese de glicoliza
R(b).
242. Ce este motilitatea
a. raspunsul motor al muschilor
b. degradarea lipidelor
c. transmiterea impulsului nervos pe cai ascendente
R(a).
243. Din ce sunt formati nervii spinali
a. radacini si trunchi
b. trunchi si ramuri periferice
c.radacini, trunchi si ramuri periferice
R(c).
244. Ce reflexe se inchid in trunchiul cerebral
a. reflexe medulare monosinaptice
b. reflexe medulare polisinaptice
c. reflexe vegetative
R(c).
245. Ce este trunchiul cerebral
a. component al encefalului
b. component al hipotalamusului
c. o parte a cerebelului
R(a).
246. Cine intervine in mentinerea echilibrului
a. hipotalamusul
b. adenohipofiza
c. cerebelul
R(c).
247. Din ce este format diencefalul
a. patru structuri nervoase
b. talamus si nervi
c. talamus si cerebel
R(a).
248. Ce se afla in talamus
a. centrii nervosi cardiovsculari
b. al III- lea neuron al sensibilitatii specifice
c. centrul termoreglarii
R(b).
249. Ce rol are hipotalamusul
a. este creierul vegetativ al organismului
b. participa la reglarea posturii
c. primeste informatii despre echilibru
R(a).
250. Cine reprezinta partea cea mai voluminoasa a SNC
a. emisferele cerebrale
b. lobul frontal
c. metatalamus
R(a).
251. Ce stau la baza activitatii corticale
a. reflexele conditionate
b. reflexele neconditionate
c. glandele endocrine
R(a).
252. Cum este activitatea organelor interne
a. constienta
b. inconstienta
c. somatica
R(b).
253. Care este segmentul periferic al analizatorului
a. calea eferenta
b. receptorul
c. centrul nervos
R(b).
254. Din ce este alcatuit segmentul intermediar al analizatorului
a. cai nervoase descendente
b. cai nervoase ascendente
c. celule epiteliale
R(b).
255. De cine este reprezentat segmentul central al analizatorului
a. visceroceptori
b. scoarta cerebrala
c. interoceptori
R(b).
a.celulele bipolare
b. otolitii
c. fusurile neuromusculare
R(c).
257. La ce stimuli raspund fusurile neuromusculare
a. undele electromagnetice
b. variatii ale concentratiei de C02
c. variatii ale tensiunii intramusculare
R(c).
258. Unde se gasesc receptorii pentru auz
a. organul Corti
b. utricula
c. sacula
R(a).
259. Unde se gasesc receptorii pentru echilibru
a. urechea medie
b. labirintul osos
c. in urechea interna
R(c).
c. obosesc repede
R(c).
261. Ce actiune au muschii netezi
a. se contracta voluntar
b. obosesc greu
c. obosesc repede
R(b).
262. Cum este inervatia muschilor striati
a. este somatica si vegetativa
b. este data de catecolamine
c. este data de sitemul limbic
R(a).
263. Cum este inervatia somatica a muschilor striati
a. reflexa
b. parasimpatica
. c. senzitiva si motoare
R(c).
264.Cine asigura inervatia vegetativa a muschilor striati
c. organul Scarpa
R(a).
265. Cat reprezinta muschii striati din masa musculara
a. 40-45 %
b. 20-25 %
c. 30-50 %
R(a).
266. Ce rol are inervatia somatica senzitiva a muschilor striati
a. asigura sensibilitatea
b. este reprezentata de axoni
c. declanseaza motricitatea
R(a).
267. Ce rol are inervatia somatica motoare a muschilor striati
a. este reprezentata de dentritele neuronilor senzitivi
b. asigura sensibilitatea
c. declanseaza motilitatea
R(c).
268. Prin ce se transmite impulsul nervos motor
a. sinapsa neuro-musculara
b. proprioceptori
c. fibre aferente
R(a).
269. Ce produce muschiul in activitate
a. acid lactic
b. glucoza
c. aminoacizi
R(a).
270. Care este actiunea sistemului neuro-endocrin
a. regleaza activitatea diferitelor organe si sisteme
b. integreaza functiile vegtative in ansamblul organismului
c. ambele
R(c).
271. Unde este situata hipofiza
a. la baza creierului
b. in saua turceasca
c. ambele
R(c).
272. Din ce este formata hipofiza
a. 2 lobi
b. 4 lobi
c. 3 lobi
R(c).
273. Ce secreta adenohipofiza
a. hormonul antidiuretic
b. ocitocina
R(c).
274. Care este actiunea neurohipofizei
a. secreta hormonul antidiuretic
b. depoziteaza hormonul antidiuretic
c. secreta hormonul de crestere
R(b).
275. Ce rol are tiroida
a. secreta tiroxina si triiodotironina
b. secreta insulina
c. secreta glucagonul
R(a).
276.Ce secreta glandele corticosuprarenale
a. mineralocorticoizi
b. adrenalina
c. noradreanalina
R(a).
277. Ce secreta glandele medulosuprarenale
a. adrenalina si noradrenalina
b. hormoni tropi
c. prolactina
R(a).
278. Cate perechi de glande paratiroide avem
a. 2 perechi
b. 3 perechi
c. 4 perechi
R(a).
279. Ce secreta glandele paratiroide
a. parathormonul si calcitonina
b. calcitonina si somatotropul
c. parathormonul si insulina
R(a).
280. Ce secreta pancreasul endocrin
a. insulina si glucagonul
b. catecolamine
R(a).
281. Ce este insulina
a. principalul hormon hipoglicemiant
b. hormon hiperglicemiant
c. organ hematopoetic
R(a).
282. Ce actiune are glucagonul
a. este hormon hiperglicemiant
b. regleaza metabolismul lipidic
c. regleaza echilibrul hidro-electrolitic
R(a).
283. Cat reprezinta volemia din greutatea corpului
a. 7-9 %
b. 8-12 %
c. 7-15 %
R (a).
284. Ce este hematocritul
a. raportul dintre plasma si elementele figurate
b. globula rosie
c. glanda endocrina
R(a).
285. Ce actiune are sangele prin functia respiratorie
a. regleaza tensiunea arteriala
b. produce bradicardie
c. transporta gazele respiratorii
R(c).
286. Prin ce contribuie sangele la apararea organismului
a. leucocite
b. volemie
c. hematocrit
R(a).
287. Care sunt elementele figurate ale sangelui
a. hematii si proteine
b. leucocite si hormoni
c. hematii, leucocite, trombocite
R(c).
288. Ce fel de organ este inima
a. excitabil
b. contractil
c.excitabil, contractil si endocrin
R(c).
290..Care este frecventa cardiaca in repaus
a. 60-80 c / minut
b. 50-60 c / minut
c. 90-120 c / minut
R(a).
291.Cine influenteaza tensiunea arteriala
a. debitul cardiac
b. trombocitele
c. hormonii
R(a).
292. Ce secreta celulele miocardice endocrine
a. hormonul de crestere
b. factor natriuretic atrial
c. colesterol
R(b).
293.Ce factor favorizeaza intoarcerea venoasa
a. activitatea de pompa a inimii
b. hormonul de crestere
c. pancreasul endocrin
R(a).
294. Ca actiune are masajul pulsatil arterial
a. impiedica intoarcerea venoasa
b. favorizeaza intoarcerea venoasa
c. creste colesterolul
R(b).
295. Ce face diafragma in expiratie
a. se bolteste
b. se aplatizeaza
c. se scurteaza
R(a).
296. Ce face diafragma in inspiratie
a. se scurteaza
b. se aplatizeaza
c. se bolteste
R(b).
297. Ce fenomen este termoreglarea
a. de mentinere constanta a temperaturii corpului
b. de crestere a temperaturii corpului
c. de scadere a temperatturii corpului
(a).
298. Prin ce proces se obtine urina primara
a. reabsorbtie
b. ultrafiltrare glomerurala
c.secretie tubulara
R(b).
299. Ce face centrul nervos
a. elaboreaza impuls nervos motor
b. elaboreaza impuls nervos senzitiv
c.secreta hormoni
R (a)
300. Unde este primul neuron al caii sensibilitatii tactile
a. in ganglionii bazali
b. vena cava superioara
R (c)
301. Unde se afla al treilea neuron al caii sesibilitatii tactile
b. in talamus
R (b)
302. Pe ce cale se transmite motricitatea
a. ascendenta
b. descendenta
c. hormonala
R (b)
303. Prin ce se transmite motricitatea voluntara
a. sistemul extrapiramidal
b. sistemul piramidal
R (b)
304. Prin ce se transmite motricitatea involuntara
R (b)
305. Care sunt procesele corticale fundamentale
a. excitatia
b. inhibitia
c. excitatia si inhibitia
R (c)
306. Cine intretine tonusul cortical
a. sistemul reticulat ascendent activator
b. sistemul reticulat ascendent inhibitor
c. sistemul descendent activator
R (a)
307. Unde se afla neuronul senzitiv al arcului reflex
b. in ganglionul spinal
c. in ganglionul limfatic
R (b)
308. Ce este actul reflex
a. un fenomen
b. o structura anatomica
c. o structura glandulara
R (a)
TESTE FIZIOLOGIE
1. Derivatiile standard (bipolare) sunt notate :
a) V1 - V6
b) D I - D III
c) aVR
d) aVF
e) aVL
R : 1b
2. Derivatiile precordiale sunt notate :
a) V1 - V6
b) D I - D III
c) aVR
d) aVL
e) aVF
R:2a
3. Derivatiile aVR, aVL, aVF, sunt :
a) bipolare
b) standard
c) precordiale
d) unipolare ale membrelor
e) bipolare ale membrelor
R:3d
4. Segmentul central (principal) al zgomotului I cardiac este generat de fenomenele :
a) MDTÎ PDAD
b) AÎPÎTDMD
c) MÎTÎPDAD
d) PDAD MDTÎ
e) ADPDTÎMÎ
R:4c
5. Segmentul central (principal) al zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :
a) MÎTÎPDAD
b) MDTDPÎAÎ
c) AÎPÎTDMD
d) AÎPÎ
e) TDMD
R:5d
6. Postsegmentul zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :
a) AÎPÎ
b) MÎTÎPDAD
c) TDMD
d) TÎMÎ
e) MDTDPÎAÎ
R:6c
7. Unda P de pe EKG reprezinta :
a) depolarizarea atriala
b) depolarizarea ventriculara
c) conducerea atrio-ventriculara
d) depolarizarea vârfului ventricular
e) repoalrizarea ventriculara
R:7a
8. Segmentul Pq al EKG reprezinta :
R:8c
9. Unda P de pe EKG dureaza :
a) 0,04 - 0,10 s
b) 0.08 - 0,11 s
c) 0,12 - 0,21 s
d) 0,24 - 0,42 s
e) 0,15 - 0,30 s
R:9b
10. Complexul qRS al EKG reprezinta :
d) repolarizarea ventriculara
e) repolarizarea atriala
R : 10 b
11. Apreciati elementele criteriului EKG în cazul ritmului sinusal :
a) intervalul Pq = 0,04 - 0,10 s
b) segmentul Pq = 0,12 - 0,21 s
c) distanta PP = distanta RR
d) frecventa = 80 - 100/min.
e) intervalul Pq = 0,12 - 0,21 s
R : 11 c, d, e
12. Unda T de pe EKG reprezinta :
a) repolarizarea atriala
R : 12 e
13. Complexul epicardic drept se caracterizeaza pe EKG prin :
a) unda R ampla, pozitiva si unda S mica, negativa în derivatiile V1 si V2
b) unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
c) unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa în derivatiile V5 si V6
d) unda R ampla, pozitiva si unda S mica, negativa în derivatiile V 5 si V6
e) unda R mica, negativa si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
R : 13 b
14. Complexul epicardic stâng se caracterizeaza pe EKG prin :
a) unda R ampla, pozitiva, si unda S mica, negativa în derivatiile V5V6
b) unda R ampla, pozitiva, si unda S mica, negativa în derivatiile V1V2
c) unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
d) unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
e) unda R mica, negativa si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
R : 14 a
15. Apreciati plasarea focarului de ascultatie mitral la adultul normal :
a) spatiul II inter -costal parasternal stânga
b) spatiul II inter -costal parasternal dreapta
c) spatiul V inter - costal pe linia medio-claviculara stânga
d) în partea inferioara a sternului
e) în regiunea supraclaviculara stânga
R : 15 c
16. Factorul central al presiunii arteriale depinde de :
a) sectorul rezistiv
b) elasticitatea peretelui vascular
c) debitul cardiac
d) forta de contractie a inimii
e) numarul elementelor figurate
R : 16 c, d
17. Factorul periferic al presiunii arteriale depinde de :
a) forta de contractie a inimii
b) vâscozitatea sângelui
c) debitul cardiac
d) sectorul rezistiv
e) debitul sistolic
R : 17 b, d
18. Între zgomotul I cardiac si zgomotul II, pe fonocardiograma se înregistreaza :
a) pauza mare
b) sistola
c) diastola
d) pauza mica
e) umplerea rapida
R : 18 b, d
19. În alcatuirea miocardului embrionar (excito-conductor) intra :
a) actina
b) miozina
c) nodulul sinusal si cel atrio-ventricular
d) tropomiozina
e) fasciculul His
R : 19 c, e
20. În alcatuirea miocardului contractil intra :
a) actina
b) miozina
c) nodulul sinusal si cel atrio-ventricular
d) fasciculul His
e) reteaua Purkinje
R : 20 a, b
21. Centrul primar al automatismului cardiac este reprezentat de :
a) nodulul atrio-ventricular
b) fasciculul His
c) nodulul sinusal
d) reteaua Purkinje
e) septul atrio-ventricular
R : 21 c
22. În procesul cuplarii excitatiei cu contractia, Ca2+ se fixeaza initial pe :
a) tropomiozina
b) troponina I
c) troponina C
d) miozina
e) meromiozina grea
R : 22 c
23. Ritmul nodal asigura o frecventa de :
a) 20-40 / min.
b) 40-60 /min.
c) 60-100 / min.
d) 120 /min.
e) 10-20 / min.
R : 23 b
24. Ritmul sinusal are o frecventa de emitere de :
a) 120 / min.
b) 40-60 / min.
c) 80-100 / min.
d) 20-40 / min.
e) 60/min.
R : 24 a
25. Potentialul de actiune al fibrei miocardice este declansat de influxul ionilor :
a) Na+
b) Mg +
c) K +
d) Cl -
e) Ca2+
R : 25 a
26. Inima are particularitatea de a fi excitabila :
a) atât în sistola cât si în diastola
b) numai în sistola
c) numai în diastola
d) la începutul sistolei
e) numai la începutul perioadei refractare
R : 26 c
27. Conducerea prefentiala a impulsurilor între nodulul sinusal si cel atrio-ventricular se face prin intermediul
fasciculelor :
a) James
b) Bachmann (anterior)
c) Wenckebach (mediu)
d) Paladino-Kent
e) Thorel (inferior)
R : 27 b, c, e
28. Proteinele modulatoare (reglatoare) ale miocardului contractil sunt :
a) meromiozina usoara
b) meromiozina grea
c) actina
d) troponina
e) tropomiozina
R : 28 d, e
29. Mecanismul de contractie musculara se realizeaza prin :
a) deplasarea actinei (glisare)
b) cuplarea Ca2+ de tropomiozina
c) revenirea Ca2+ în cisternele terminale
d) intrarea Na+ în celula
e) intrarea K+ în celula
R : 29 a
30. Apreciati elementele sistemului circulator de înalta presiune :
a) 80% din volumul sanguin total
b) ventriculul stâng în sistola pâna la arteriole
c) 12% din volumul total de sânge
d) inima dreapta, venele, teritoriul capilar
e) 50% din volumul total de sânge
R : 30 b, c
31. Apreciati elementele sistemului circulator de joasa presiune :
a) 80% din volumul sanguin total
b) ventriculul stâng în sistola pâna la arteriole
c) 12% din volumul total de sânge
d) inima dreapta, venele, teritoriul capilar
e) 50% din volumul total de sânge
R : 31 a, d
32. Valorile normale ale VEMS sunt :
a) 1800-2600 ml
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml
R : 32 b
33. Valorile normale ale VIR sunt :
a) 1800-2600 ml
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml
R : 33 a
34. Valorile normale ale VER sunt :
a) 1800-2600 ml
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml
R : 34 c
35. Capacitatea vitala normala, are valorile :
a) 1800-2600 ml
b) 800-1500 ml
c) 5500-7000 ml
d) 3500-5000 ml
e) 2800-4000 ml
R : 35 d
36. Apararea nespecifica a organismului este asigurata de :
a) granulocitul neutrofil
b) limfocitul T
c) monocit
d) plasmocit
e) limfocitul B
R : 36 a, c
37. Apararea specifica - celulara - a organismului este realizata de :
a) limfocitul B
b) limfocitul T
c) monocit
d) granulocitul neutrofil
e) plasmocit
R : 37 b
38. Apararea specifica - umorala - a organismului este realizata de :
a) limfocitul B
b) limfocitul T
c) monocit
d) granulocitul neutrofil
e) plasmocit
R : 38 a
39. Care dintre urmatoarele substante considerati ca au actiune fibrinolotica :
a) fibrina
b) plasmina
c) chemotripsina
d) protrombina
e) trombostenina
R : 39 b, c
40. Apreciati care sunt etapele coagularii :
a) activarea trombinei la contactul cu peretele lezat
b) formarea complexului activator al protrombinei
c) retractia cheagului
d) trombinoformarea
e) fibrinoformarea
R : 40 b, d, e
41. Când apar aglutinogenele în sistemul sanguin OAB :
a) în momentul nasterii
b) în primele 30 de zile dupa nastere
c) în luna a II-a - a III-a de viata intra-uterina
d) în luna a VII-a - a IX-a de viata intra-uterina
e) posttransfuzie incompatibila
R : 41 c
42. Apreciati cum trebuie sa fie compatibilitatea între sângele donatorului si cel al primitorului
la transfuziile sub 500 ml de sânge :
a) între aglutinogen primitor si aglutinina donator
b) între aglutinogen donator si aglutinina primitor
c) între aglutinina donator si aglutinogen primitor
d) nu este necesara compatibilitatea
e) între aglutininele donatorului si cele ale primitorului
R : 42 b
43. Apreciati cum trebuie sa fie compatibilitatea între sângele donatorului si cel al primitorului
la transfuziile peste 500 ml de sânge :
a) între aglutinogen donator si aglutinina primitor
b) între aglutininele donatorului si cele ale primitorului
c) între aglutinogen primitor si aglutinina donator
d) între aglutinogenele primitorului si cele ale donatorului
e) nu mai este necesara compatibilitatea
R : 43 a, c
44. Aglutininele sistemului sanguin OAB apar :
a) imediat dupa nastere
b) progresiv, spontan, dupa nastere
c) în viata intra-uterina
d) posttransfuzie incompatibila
e) în luna a II-a - a III-a de viata intra-uterina
R : 44 b
45. De concentratia caror substante depinde valoarea presiunii coloid-osmotice :
a) glucide
b) lipide
c) albumine
d) globuline
e) fibrinogen
R : 45 c, d, e
46. Valoarea normala a timpului de sângerare (TS) este :
a) 10-18 sec.
b) 6-8 min.
c) 2-4 min.
d) 8-10 min.
e) 8-12 min.
R : 46 c
47. Valoarea normala a timpului de coagulare (TC) este :
a) 10-12 sec.
b) 2-4 min
c) 10-18 sec.
d) 6-8 min.
e) 1 min. si 10 sec.
R : 47 d
48. Mecanismul coagularii pe cale intrinseca este declansat prin activarea initiala factorilor plasmatici :
a) V
b) X
c) VII
d) XII
e) VIII
R : 48 d
49. Care este rolul vitaminei K în hemostaza :
a) fibrinoliza
b) vasospasm
c) agregare trombocitara
d) sinteza unor factori plasmatici ai coagularii
e) favorizeaza unele reactii plachetare
R : 49 d
50. Mecanismul coagularii pe cale extrinseca este declansat prin activarea initiala a factorilor plasmatici :
a) XII
b) V
c) II
d) VII
e) X
R : 50 d
51. Ce substante anticoagulante cunoasteti :
a) calciul
b) heparina
c) citratul de sodiu
d) oxalatul de sodiu
e) trasilolul
R : 51 b, c, d
52. Apreciati modificarile timpului de sângerare (TS) si de coagulare (TC) în trombocitopenii :
a) TS si TC cresc
b) TS creste si TC este normal
c) TS scade si TC creste
d) TS si TC scad amândoua
e) TS este normal si TC creste
R : 52 b
53. La recoltarea sucului biliar, bila A reprezinta :
a) bila hepatica
b) bila coledociana
c) bila veziculara
d) bila libera
e) bila neconjugata
R : 53 b
54. În digestie, sucul biliar intervine prin :
a) pepsina
b) lipaza
c) pigmernti biliari
d) saruri biliare
e) tripsina
R : 54 d
55. Secretia de acid clorhidric - din componenta sucului gastric - este realizata de :
a) celulele principale
b) celulele oxintice
c) celulele endocrine
d) celulele endoteliale
e) celulele enterocromatofine
R : 55 b
56. În timpul digestiei, enterokinaza activeaza :
a) pepsinogenul secretiei gastrice
b) tripsinogenul secretiei biliare
c) lipaza pancreatica
d) lipaza gastrica
e) tripsinogenul secretiei pancreatice
R : 56 e
57. Enterogastrona este secretata în timpul digestiei gastrice în faza :
a) cefalica
b) intestinala
c) gastrica
d) duodenala
e) veziculara
R : 57 b
58. Secretina are actiune stimulatoare asupra :
a) secretiei gastrice
b) secretiei biliare
c) secretiei intestinale
d) secretiei pancreatice
e) secretiei duodenale
R : 58 d
59. Gastrina are urmatoarele efecte în digestie :
a) inhiba secretia gastrica
b) stimuleaza tonusul intestinal
c) stimuleaza secretia gastrica
d) stimuleaza secretia biliara
e) inhiba tonusul intestinal
R : 59 c
60. La nivel renal, principala forta care favorizeaza filtrarea glomerulara, este :
a) presiunea coloid-osmotica
b) presiunea interstitiala
c) presiunea hidrostatica
d) presiunea elastica
e) forta gravitationala
R : 60 c
61. La nivel renal, descarcarile în exces ale ADH pot avea loc :
a) în conditii de deshidratare
b) în conditii de hiperhidratare
c) în ambele situatii
d) în conditiile unor mari pierderi lichidiene în cadrul unui sindrom diareic
e) în cazul scaderii numarului de trombocite
R : 61 a, d
62. Numarul normal de leucocite, la adultul normal, este :
a) 4000-8000 / cm3
b) 150 000-300 000 /mm3
c) 4000-8000 /mm3
d) 40 000-80 000 / mm3
e) 100-180 / mm3
R : 62 c
63. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normala a eozinofilelor, procentual si în numar absolut, este :
a) 0,5-1%
b) 100-180 / mm3
c) 1-3%
d) 1200-2000 /mm3
e) 62-64%
R : 63 b, c
64. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normala a bazofilelor, procentual si în numar absolut, este :
a) 1-3%
b) 4-8%
c) 0,5-1%
d) 30-60 / mm3
e) 100-180 / mm3
R : 64 c, d
65. Granulocitul neutrofil, se caracterizeaza prin :
a) 2-5 lobi la nivelul nucleului
b) citoplasma acidofila
c) granulatii citoplasmatice brun-albastrui ce acopera nucleul
d) diametru de 10-15 μ
e) citoplasma bazofila
R : 65 a, b, d
66. Granulocitul bazofil, se caracterizeaza prin :
a) diametru de 10-15 μ
b) diametru 10-13 μ
c) granulatii citoplasmatice violet-brun ce nu acopera nucleul
d) citoplasma acidofila
e) nucleu nelobat
R : 66 b, d
67. Anticorpii anti-Rh apar :
a) în timpul vietii intra-uterine
b) la mama Rh - cu fat Rh +, dupa nastere
c) la mama Rh + cu fat Rh - , dupa nastere
d) la mama Rh - cu fat Rh +, înainte de nastere
e) spontan, dupa nastere, indiferent de Rh-ul parintilor
R : 67 b
68. Anticorpii anti-Rh :
a) sunt Ig M care trec bariera placentara
b) sunt Ig G care nu trec bariera placentara
c) sunt Ig D care nu trec bariera placentara
d) sunt Ig G care trec bariera placentara
e) sunt Ig A care nu trec bariera placentara
R : 68 d
69. Apreciati testele de laborator care exploreaza hemostaza primara :
a) dozarea fibrinogenului
b) timpul de coagulare - TC
c) timpul de sângerare - TS
d) timpul Quick - TQ
e) testul garoului
R : 69 c, e
70. Imunizarea cu ser anti-Rh a mamei cu Rh - si fat Rh + , se face :
a) la 10-14 zile de la nastere
b) în primele 72 de ore dupa prima nastere
c) în primele 72 de ore doar dupa a doua nastere
d) în prima saptamâna dupa prima nastere
e) nu este necesara
R : 70 b
71. În mod patologic, pe EEG, undele lente apar :
a) la copii (SNC imatur)
b) în timpul somnului
c) în hipoxia cerebrala
d) în tumori cerebrale
e) în stari comatoase
R : 71 c, d, e
72. Tracturile medulare ascendente sunt reprezentate de :
a) Goll si Burdach
b) Gowers si Flechsig
c) spinotalamic anterior si posterior
d) tecto-spinal
e) piramidal direct
R : 72 a, b,c
73. Cine reprezinta unitatea morfo-functionala a fibrei musculare, în mod direct :
a) sarcomerul
b) miofilamentele de actina si de miozina
c) fibra musculara
d) miofibra
e) unitatea motorie
R : 73 a
74. Tracturile extrapiramidale sunt reprezentate de :
a) tractul nigro-spinal
b) tractul olivo-spinal
c) tractul vestibulo-spinal
d) piramidal direct
e) reticulo-spinal
R : 74 a, b, c, e
75. Sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta se transmite prin tracturile :
a) Flechsig - inconstienta
b) Goll - constienta
c) Gowers - inconstienta
d) Burdach - constienta
e) spinocerebelos direct - constienta
R : 75 a, b, c, d
76. Care este numarul normal de hematii, la adultul sanatos :
a) 400 000-500 000 / mm3
b) 4 000 000- 5 000 000 / cm3
c) 4 500 000-5 000 000 / mm3
d) 150 000-300 000 / mm3
e) 4000-8000 / mm3
R : 76 c
77. Care sunt cele trei tipuri posibile de muschi (respectiv tipuri de tesut muscular) care se pot întâlni la om :
a) muschi striat, voluntar
b) muschi cardiac, involuntar
c) muschi neted
d) muschi penati
e) muschi antagonisti
R : 77 a, b, c
78. Care este valoarea normala a VSH-ului, la o ora si la doua ore, la modul general :
a) 1-3 mm/h si 4-6 mm/2h
b) 7-9 mm/h si 10-12 mm/2h
c) 15-20 mm/h si 25-45 mm/2h
d) 12-15 mm/h si 20-25 mm/2h
e) 0-2 mm/h si 2-4 mm/2h
R : 78 b
79. Factorii plasmatici care cresc VSH sunt reprezentati de :
a) cresterea globulinelor
b) cresterea albuminelor
c) cresterea acizilor si sarurilor biliare
d) cresterea fibrinogenului
e) scaderea numarului de eritrocite
R : 79 a, d
80. Cine este donator universal (ce grupa sanguina) :
a) OI
b) AII
c) ABIV
d) BIII
e) OI si ABIV
R : 80 a
81. Cine este primitor universal (ce grupa sanguina) :
a) O I
b) A II
c) B III
d) AB IV
e) O I si AB IV
R : 81 d
82. Care este numarul normal de trombocite, la adult :
a) 1500-3000 / mm3
b) 150 000-300 000 / mm3
c) 4000-8000 / mm3
d) 150 000-300 000 / cm3
e) 4 500 000-5 000 000 / mm3
R : 82 b
83. Ce anioni cunoasteti în plasma :
a) Na+
b) Cl-
c) K+
d) Ca2+
e) fosfati
R : 83 b, e
84. Ce cationi cunoasteti în plasma :
a) Na+
b) Cl-
c) K+
d) Ca2+
e) fosfati
R : 84 a, c, d
85. Care este valoarea normala a presiunii osmotice a plasmei :
a) 25-28 mmHg
b) 5700 mmHg
c) 7,6 atm
d) 300-350 m Osm
e) 1-2 atm
R : 85 b, c, d
86. Combinatia hemoglobinei cu bioxidul de carbon (CO2) se numeste :
a) oxihemoglobina
b) carboxihemoglobina
c) carbhemoglobina
d) methemoglobina
e) hemoglobina redusa
R : 86 c
87. Disfunctiile ventilatorii de tip obstructiv sunt reprezentate de :
a) astmul bronsic
b) BPOC
c) emfizem pulmonar
d) pneumonii
e) cordul pulmonar cronic
R : 87 a, b
88. Din punct de vedere fiziopatologic, BPOC se caracterizeaza prin :
a) bronhospasm
b) edem
c) calibrul cailor aerifere
d) hipersecretie
e) afectarea tesutului elastic peribronsic
R : 88 a, b, d, e
89. În edemul pulmonar acut - cardiogen - se constata :
a) lichid în cavitatile alveolare
b) distrugeri de septuri alveolare
c) exudat alveolar
d) transudat alveolar
e) cresterea frecventei respiratorii
R : 89 a, c, e
90. Anemia falciforma (drepanocitara) se caracterizeaza prin :
a) deficit cantitativ al lanturilor de globina
b) deficit calitativ al hemoglobinei
c) hemoglobina se prezinta sub forma unui gel vâscos în hematii
d) prezenta corpilor Heinz
e) lanturi α în exces
R : 90 b, c
91. Disfunctia hepato-celulara - în cazul cirozei hepatice - duce la :
a) scaderea sintezei proteinelor
b) hiperbilirubinemie
c) scaderea ratei proceselor de detoxifiere - normala
d) poliglobulie
e) aparitia corpilor Heinz
R : 91 a, b, c
92. Hipertensiunea portala, din cadrul cirozei hepatice, este raspunzatoare pentru :
a) hemoragie varicoasa
b) ascita
c) carcinom hepatocelular
d) encefalopatie hepatica
e) aparitia corpilor Heinz
R : 92 a, b, d
93. Ocluzia intestinala - mecanica - se datoreaza :
a) unui obstacol ce blocheaza lumenu intestinal
b) unui fenomen refelex, în cadrul colicilor renale sau hepatice
c) unei cicatrici post operatorii
d) unui volvulus
e) hiperperistaltismului intestinal
R : 93 a, c
94. Glomerulonefritele se caracterizeaza în general prin :
a) leziuni initiale ale tesutului interstitial ce separa tubii
b) leziuni inflamatorii ale glomerulilor
c) prezenta anticorpilor anti-membrana bazala
d) aparitia anemiei drepanocitare
e) existenta unor complexe antigen-anticorp la nivel glomerular
R :94 b, c, e
95. Insuficienta renala cronica este caracterizata prin :
a) distrugerea ireversibila a unui numar de nefroni
b) alterarea rapida si potential reversibila a functiei renale
c) suprasolicitarea functionala a nefronilor restanti
d) aparitia de leziuni tubulare
e) scaderea perfuziei renale
R : 95 a, c
96. Encefalopatia hipertensiva :
a) este o complicatie cerebrala a HTA
b) se caracterizeaza prin prezenta edemului cerebral
c) se caracterizeaza prin aparitia hipertrofiei ventriculare stângi (HVS)
d) se caracterizeaza prin scaderea filtrarii glomerulare
e) poliglobulie
R : 96 a, b
97. Diabetul zaharat de tip II :
a) este secundar unor afectiuni pancreatice repetitive
b) se datoreaza lipsei relative de insulina
c) este insulinoindependent
d) este insulinodependent
e) se datoreaza lipsei totale de insulina din organism
R : 97 b, c
98. Aparitia HTA esntiala se datoreaza :
a) unor anomalii în metabolismul sodiului
b) alterarii mecanismelor reglatoare renale
c) factorilor neurogeni
d) aparitiei corpilor Heinz
e) disfunctiei hepto-celulare
R : 98 a, b, c
99. Substratul fiziopatologic al cardiopatiei coronariene este reprezentat de :
a) irigatia deficitara a miocardului contractil
b) deprimarea functiei de pompa a inimii
c) aparitia unui dezechilibru între aportul si necesarul de O2
d) disfunctia hepato-celulara
e) prezenta corpilor cetonici
R : 99 a, c
100. Insuficienta cardiaca poate apare prin :
a) deprimarea functiei de pompa a inimii
b) irigatia deficitara a miocardului contractil
c) alterarea functiei diastolice prin deficit de umplere ventriculara
d) scăderea numarului de trombocite
e) alterarea functiei sistolice de ejectie
R : 100 a, c, e
956. Arteriolele:
a) [ ] reprezintă zona de minimă rezistenţă a sistemului vascular;
b) [ ] participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale;
c) [ ] participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local;
d) [x] prezintă o bogată inervaţie simpatică;
e) [ ] sunt influenţate numai pe cale umorală;
157 Corectia astigmatismului poate fi efectuata:

a) [ ] cu lentile concave;
b) [ ] prin indepartarea chirurgicala a cristalinului;
c) [x] cu lentile cilindrice;
d) [ ] folosind preparate farmacologice;
e) [ ] cu lentile convexe;

a) [ ] I
b) [x] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V
1079. Limfocitele:
a) [x] cooperează în producerea răspunsului imun
b) [x] prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanţi
c) [x] sintetizează limfokine şi interleukine
d) [ ] au durata de viaţă de 1-2 săptămâni
e) [ ] de tip T sunt prezente în proporţie de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase
127. Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia:

a) [ ] scade calcemia;
b) [ ] scade fosfatemia;
c) [ ] Cinhibă activitatea osteoblastelor;
d) [x] inhibă activitatea osteoclastelor;
e) [ ] acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
33 Calcitonina este secretata de:

a) [ ] tiroida in compartimentul folicular;
b) [x] tiroida in compartimentul interstitial;
c) [ ] paratiroida;
d) [ ] hipofiza anterioara;
e) [ ] ficat;
1012. Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
a) [x] uree
b) [ ] acid uric
c) [ ] creatinină
d) [ ] amoniac
e) [ ] catecolamine
561 Caracteristicele functionale ale sinapselor cu transmitere chimica sunt:

a) [x] potentarea postsinaptica si fatigabilitatea;
b) [x] inexcitabilitatea electrica a membranei postsinaptice;
c) [x] intirzierea sinaptica;
d) [x] uniderectionalitatea;
e) [ ] transmiterea bilaterala;
555. Care din urmatoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
a) [ ] potentialul de repaus;
b) [ ] durata perioadei refractare;
c) [x] viteza de conducere a potentialului de actiune:
d) [ ] potentialul de actiune;
e) [ ] activitatea pompei de Na-K;
322. Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos:
a) [x] celulele Purkinje;
b) [ ] celulele granulare;
c) [ ] celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
d) [ ] celulele stelate externe;
e) [ ] celulele spinotalamice;
317. Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si
substanta neagra, scad in concentratie in boala lui Parkinson:
b) [x] dopamina;
c) [ ] histamina;
d) [ ] GABA;
e) [ ] melatonina;
365. Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:
a) [ ] oxintice (parietale);
b) [x] peptici (principale);
c) [ ] mucoase (auxiliare);
e) [ ] toate trei
367. Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina:

a) [ ] oxintice (parietale);
b) [x] mucoase (auxiliare);
c) [ ] peptice (principale);
e) [ ] toate trei;
889. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-receptorii:
a) [ ] receptorii beta-1-adrenergici
b) [x] receptorii beta-2-adrenergici
c) [ ] receptorii beta-3-adrenergici
d) [ ] receptorii nicotinici
e) [ ] receptorii muscarinici
163. Care este cauza defectelor vederii color:

a) [ ] insuficienta rodopsinei;
b) [ ] lipsa bastonaselor;
c) [x] lipsa diferitor tipuri de conuri;
d) [ ] insuficienta de melanina;
e) [ ] scaderea elasticitatii cristalinului;
161. Care este cauza hemeralopiei(orbire nocturna):

a) [ ] insuficienta enzimei retinal -izomeraza;
b) [ ] opacifierea cristalinului;
c) [ ] dereglarea vascularizarii retinei;
d) [ ] lipsa pigmentului melanina;
e) [x] insuficienta severa de vitamina A;
176. Care este functia de baza a ariei lui Broca:

a) [ ] analiza senzatiilor auditive;
b) [ ] controleaza miscarile voluntare ale corpului;
c) [ ] este responsabila de emotii si motivatii;
d) [x] este responsabil de formarea cuvintelor;
e) [ ] analiza senzatiilor vizuale;
178. Care este functia majora a ariei Wernicke:

a) [ ] analiza informatiei vizuale;
b) [ ] analiza informatiei auditive;
c) [ ] formarea cuvintelor;
d) [x] intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
e) [ ] e responsabila de compartament;
Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecventa inalta:
a) [x] segmentul de la baza cohleei;

c) [ ] segmentul distal;
d) [ ] segmentul distal si mediu;
e) [ ] toate trei segmente vibreaza cu amplitudine egala;
180 Care structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de scurta durata in
memoria de lunga durata:
a) [ ] nucleul supraoptic al hipotalamusului;
b) [ ] hipofiza;
c) [ ] cerebelul;
d) [ ] ganglionii bazali;
e) [x] hipocampul;
149. Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa:
a) [ ] serotinina;
c) [x] bradichinina;
d) [ ] histamina;
[ ] ioni de potasiu;
364. Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:

a) [ ] vasodilatatie;
b) [x] vasoconstrictie;
c) [ ] nu actioneaza;
d) [ ] initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie;
e) [ ] initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia;
155. Cataracta se manifesta prin :

a) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
b) [ ] modificarea curburii corneei;
c) [ ] alungirea globului ocular;
d) [ ] dereglarea inervatiei m.ciliar;
e) [x] opacifierea cristalinului;
98. Cauzele hipertiroidismului sunt:

a) [ ] secretia excesiva de hormon tireotrop;
b) [x] prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
c) [ ] insuficienta nutritiei;
d) [ ] insuficienta iodului in hrana;
e) [ ] emotii negative;
181. Ce dereglari survin la exterparea hipocampului:
a) [ ] tremor intentionat;
b) [ ] dereglarea perceperii culorilor;
c) [ ] dizartrie
d) [x] amnezie anterograda;
e) [ ] amnezie retrograda;
167. Hemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit:
a) [ ] prin nervul optic stang;
b) [ ] prin nervul optic drept;
c) [ ] prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
d) [x] prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
e) [ ] prin nervul vag;
166. Hemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit:

a) [ ] prin nervul optic drept;
b) [ ] prin nervul optic sting;
c) [x] prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
d) [ ] prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
e) [ ] prin nervul vag;
Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:

a) [ ] stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
b) [x] distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters);
c) [ ] transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
d) [ ] stimularea motoneuronilor α;
e) [ ] stimularea motoneuronilor γ;
314. Hipotalamusul nu este implicat in reglarea:

a) [ ] aportului de apa;
b) [ ] temperaturii;
c) [ ] osmolaritatii urinei;
d) [x] contractia musculaturii scheletice;
e) [ ] comportamentului emotional;
1009. Hipovolemia normocitemică apare:

a) [ ] la altitudine
b) [x] posthemoragic imediat
c) [ ] posttransfuzional
d) [ ] în sarcină
e) [ ] în efort fizic
797. Hipoxia stimulează respiraţia prin:

a) [ ] Stimularea chemoreceptorilor periferici şi centrali
b) [ ] Hipoxie cerebrală
c) [ ] Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
d) [x] Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de PaO2 scăzut
e) [ ] Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui
90. Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:

b) [ ] hormonul foliculostimulant;
c) [x] hormonul luteinizant;
d) [x] gonadotropina corionica;
e) [ ] progesteronul;
37. Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

a) [ ] proteici;
b) [x] steroizi;
c) [x] provin din colesterol;
d) [ ] glicoproteici;
e) [ ] provin din vitamina C;

La un adult sanatos, plasma are urmatoarele caracteristici cu Exceptia:

Reprezinta 10% din greutatea corporala
Contine albumina circa 8% din greutatea corporala
4. Plachetele:
! volumul sanguin total este de 5,1
Plachtele au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA:

Sunt in numar mai mare ca hematiile
Sunt celule nucleate
96. Valorile VSH-ului cresc în:

a.!anemii
e.!infecţii acute
118. Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

transportul de macromolecule
determină presiunea coloidosmotică înproporţie de 80%
transport de streptomicină
transport de antibiotice;
transportul de hormoni liposolubili;
transporta hormoni;
transporta pigmenti biliari;
intervin in reglarea presiunii coloid-osmotice a sangelui;
scaderea lor compromite schimburile de la nivelul capilarelor.
126. Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:

c.!transportă NO
127. Alegeţi afirmaţia falsă despre vâscozitatea sângelui:

129. Reflexul pentru reglarea volumului sanguin este iniţiat din:

130. Intr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:

Intr-o hipovolemie izotona sunt stimulate urmatoarele mecanisme corectoare, cu Exceptia:

Cresterea secretiei de factor natriuretic atrial
Cresterea continutului de albumine
131. Alegeţi afirmaţia corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

Alegeți afirmațiile corecte privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

Presiunea hidrostatica apilara (10mm HG) se opune reabsorbtiei
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28mm Hg) favorizeaza reabsorbtie
Presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intracellular (8mm Hg) se opune reabsorbtiei
Kalikreina:
Descompune kininogenul
Are rol vasodilatator

133 Aglutininele:
136. Activarea locală a fibrinolizei are loc prin:

b. !plasmină
d.! proteina C
e. trombomodulina
137. Granulocitele:
143. Care din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în organism:
e fierul plasmatic

-maturizarea întârziată a scheletului;
-nivele ridicate ale tireotropinei (TSH în sânge);
-retard mental;
Piticism asimetric
7. Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:

-sinapsele neuro neuronale din ganglionii simpatici;
-sinapsele neuro neuronale din ganglionii parasimpatici;
-sinapsele terminale, neuro efectoare parasimpatice din intestinul subțire;
sinapsele terminale, neuro efectoare somatice din intestinul subțire
8. Acidificarea duodenului va determina:

scăderea secreției de suc gastric prin intermediul secretinei;
scăderea evacuării gastrice;
creșterea contracției colecistului prin intermediul secretinei;
9. Acomodarea ochiului pentru vederea la distanţă presupune:

aplatizarea cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor;



are valoarea de 45 secunde de arc

Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin:

cresterea fortei de contractie si debitului cardiac prin cresterea lungimii fibrelor miocardice
Faptul ca este un mecanism intrinsic
pentru aceea și lungime inițiala, forța de contracție este influențată de frecvența cardiacă și de temperatură;
Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin faptul ca, cu EXCEPTIA:

este un mecanism extrinsec
Frecventta si forta de contractie sunt controlate de sistemul nervos vegetatic
Forta de contractie creste prin cresterea lungimii fibrelor miocardice
24. Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că:

pentru aceiași lungime inițiala, forța de contracție este influențată de frecvența cardiacă și de temperatură;
23. Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

stimularea secreției de glucagon;
stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
inhibarea secreției de insulină;
22. Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacității de:

stimulare a secreției glucagonului;
stimulare a glicogenolizei în mușchi și ficat;
inhibiție a secreției insulinei;
26. Adrenalina și noradrenalina sunt secretate la nivelul:

medulosuprarenalei;
fibrelor postganglionare simpatice;
paratiroidelor;
25. Adrenalina și noradrenalina acționează pe receptorii:

alfa-adrenergici;
beta-adrenergici;
29. Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:

reabsorbția sodiului;
secreția de potasiu;
secreția ionilor de hidrogen;
;




Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise;
Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
Perioada refractara relativa - implica canalele de Na+ dependente de Ach;
tubul collector;
118. Alegeți afirmațiile CORECTE. Edemul extracelular:

119. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Edemul extracelular:

120. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:

este cauzat de întinderea brusca a mușchiului;
121. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:


Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport cuplat cu glucoza.
Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a tubului contort proximal.
Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:

Zgomotul II este cauzat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și
pulmonara)

Lichidele circula intre capilare si tesuturi, prin filtrare si reabsorbtie
Proteinele plasmatice joaca un rol important in schimbul tisular de lichide
Limfa are aceeasi compozitie ionica ca si plasma, dar are o presiune oncotica mai mica

Daca presiunea arteriala scade brusc, reflexul presor baroreceptor determina cresterea frecventei cardiace
Fluxul sanguine coronar este reglat, mai ales de necesitatile metabolice

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 5 intercostal stâng pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial ;
Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda R;

Zgomotul 2 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda P;
131. Alegeți afirmațiile corecte despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

135. Alegeți afirmațiile corecte privitor la secreția salivara:


139. Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:






presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală;
presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică;



pCO2 mărit;

pCO2 mărit;

pCO2 mărit;

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezența O2;


pCO2 scazut;

172. Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe au efect vasoconstrictor la nivel renal?
Noradrenalina;
Acetilcolina;
angiotensina II;
eritropoetina;
kininele;
173. Alegeți afirmațiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra unor receptori bazo-laterali tubulari şi au ca
mesager secund AMPc:
parathormonul;
aldosteronul;
angiotensina II;

reprezintă 60% din clereance-ul inulinei;
176. Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în tubul contort proximal are loc împreună cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonat;

diabetului zaharat;
diabetului insipid;

diabetului zaharat;
diabetului insipid;
179. Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă și electroliți prin urină, se
întâlnește în:
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree, glucoza;

189. Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular prezintă:
volum mai mare;
pH mai mic;
insulin;

este nelimitată;
195. Alegeți afirmațiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a homeostaziei prin următoarele funcții:

198. Alegeți afirmațiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
199. Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva a simpaticului renal produce următoarele efecte:
Hipodiureza;
creșterea clereance inulină;




creșterea pCO2;
scăderea pCO2;

diafragma;
mușchii scaleni;
Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala primara a fusului muscular:

Reprezinta o fira nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale fibrei intrafusale
Este o fibra nervoasa de tip I a cu diametrul mediu de 17 microni
Transmite impulsuri senzoriale cattre maduva spinarii cu iteza de 70-120 m/sec.
Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala secundara a fusului muscular:

Transmite impulsuri senzoriale catre maduva spinarii cu viteza de 70 m/sec




dilatarea pupilei;

conțin microvili;


este animal spinal;

Apa oxigenata;
Lactoferina;
Lizozim;


cristalinului;
corneei;
corpului vitros;
umoarei apoase;
retinei;

sărurile biliare;
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
lipaza intestinala;
pepsinele;


Bilantul hidric pozitiv semnifica:
a!.o perturbare a echilibrului hidric;
b!.hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;
c.deshidratarea extracelulara si celulara;
d.deshidratarea globala;
e.perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa;

hipoglicemie;
hiperkaliemie;
hiperpigmentare;


bradicardie;

creșterea secreției de androgeni;

V (trigemen);
VII (facial);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);

V (trigemen);
VII (facial);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);



creșterea pCO2;



ptialina;
pepsinogenul;
gelatinaza;
chimozina ;
maltaza;

histamina;
adrenalina;
pancreozimina;
secretina;
tiroxina;

cerebelul;
hipotalamusul;
nucleul rosu;
sistemul limbic;
măduva spinării;

acetilcolina;
atropina;
adrenalina;
noradrenalina;
gastrina;
367.Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid (paradoxal):
catecholaminele;
GABA;
glicina;
acetilcolina;
serotonina;
467. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și substanța neagră, scad în
concentrație în corea Hantington
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;

biconcave;
biconvexe;
plan concave;
sferice concave;
sferice convexe;

parathormonul;
estradiolul;
tiroidieni;
Care din urmatorii ioni au concentratia extracelulara mai mica decit intracelulara
K si Mg
Care din următorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:

Na+ , Cl-, Ca2+
Care din fazele deglutiției este involuntară:
Esofagiana
Faringiana
Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio:

Egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului
Asigura vibratia perfecta a timpanului

talamusul;
hipotalamusul;
substanța neagra;
nucleii roșii;
502 Care receptori NU pot fi activați prin acetilcolina:

505 Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale: (aici raspuns mai este si scoarta emisferelor mari!!!)
hipotalamusul;
cortexul limbic;
talamusul;
sistemul limbic;
ganglionii bazali;
513 Care sunt funcțiile de baza ale cerebelului:

prognozarea mișcărilor;
515 Care sunt principalele unde electrice cerebrale în stare de veghe:

gama;
alfa;
beta;
delta;
teta;
524 Ce acțiune are calcitonina:

hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
hipercalcemie;
526 Ce efect NU are stimularea fibrelor parasimpatice care inervează glandele salivare
vasodilatație;
vasoconstricție ;
531 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

532 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

529 Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

530 Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

533 Ce este timpul reflexului:

536 Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
influx lent de Na+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
537 Ce funcție îndeplinește talamusul:

asociativa;
537 Ce funcție îndeplinește talamusul:

asociativa;
542 Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
542 Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
562 Celulele acinare prezintă următoarele sisteme de transport ionic membranar:

563 Celulele cu bastonaşe:

conțin rodopsină;
sunt sensibile la intensități mici de lumină;
565 Centrul Pneumotaxic.

566 Cerebelul este important în controlul:

stereognoziei
prognozării mişcărilor
580 Conținutul de apa din organism este influențat de:

funcția splinei
sex și vârsta;
aportul de lichide;
funcția renala;
581 Conținutul de apa din organism NU este influențat de:

funcția splinei;
sex și vârsta;
aportul de lichide;
funcția renala;
584 Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

588 Corpusculii Pacini sunt:

termoreceptori;
algoreceptori;
mecanoreceptori;
589 Creșterea forței de contracție a miocardului este determinată de:

stimularea n. vag;
Precizati care din afirmatiile de mainjos sunt CORECTE, in miocard:

Potentialul de actiune in muschiul cardiac are o durata mai mare, ca in muschii scheletici
Ca2+ patrunde in miocite in cursul fazei de platou a potentialului de actiune
Potentialul de actiune se propaga de la celula la celula, prin jonctiunile gap
Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt CORECTE, Miocardul:

Cel atrial sic el ventricular formeaza doua sincitii functionale
Este refractar la stimulare timp de 0,20 sec atit la nivel atrial, cit si ventricular
597 Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC:

axo-somatice;
axo-dendritice;
axoaxonice;
motorii;
senzitive;
precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corete:

vascozitatea crescuta a singelui mareste presiunea arteriala
arteriolele sunt vase rezistente
scaderea brusca a presiunii arteriale determina cresterea frecventei cardiace

Potentialul de actiune din miocard sunt mai lungi ca durata, fata de cele din muchii scheletici
Viteza de conducere prin musculature lucratoare atriala, este in jur de 0,3-0,5 m/sec
Sistemul excito-conductor este format din miocite specializate, legate prin jonctiuini gap.
598 De ce depinde trecerea conținutului din intestinul subțire în cel gros:

602 Deficitul de vasopresina (ADH) produce:

diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;
603 Deficitul glucocorticoizilor provoacă:

604 Deficitul mineralocorticoizilor provoacă:

hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
608 Despre saliva este adevarat ca:

612 Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte:
γ-globulinele;
albuminele;
613 Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:

arterelele;
venulele;
aorta;
cordul drept;
628 Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

hipoglicemia;
629 Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:



635 Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:
hiposalivatie;
hipersalivatie;
xerostomie;
sialoree;
bulemie;
636 Endolimfa:
637 Enumerați principalele tipuri de receptori de durere:

mecanici;
electromagnetici;
chimici;
termici;
tactili;
Glaucomul se caracterizeaza prin :

a) [ ] dereglari de perceptie gustativa;
b) [x] comprimarea nervului optic la esirea lui din globul ocular;
c) [ ] afectarea cortexului vizual;
d) [x] presiunea intraoculara marita;
e) [x] dereglarea evacuarii umorii apoase;
Glucagonul:
a) [ ] este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
b) [x] scade glicogeneza hepatică;
c) [ ] inhibă secreţia de insulină;
d) [ ] stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
e) [x] creşte glucogenoliza hepatică;
Glucagonul determina:
gluconeogeneza hepatica
glicogenoliza hepatica
cetogeneza hepatica
Alegeti afirmatia incorecta referitor la grupul dorsal:

Eferențele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
Primește aferențe prin intermediul nervului vag și glosofaringian
Activitatea este modulată de imputația cu origine în cchemoreceptori și mecanoreceptori
679 Hiperglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

680 Hipermetropia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;

boala Basedow;
Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la:
acromegalie,
hipoglicemie;
atrofia gonadelor;
Hipoglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:
nu influențează secreția celor doi hormoni
Hormonii androgeni sunt:

aldosteronul;
testosteronul;
testosteronul;
cortizolul;
Hormonii derivați de la colesterol sunt:

hormonii sexuali;
parathormonul;
calcitonina;
Hormonii pancreasului endocrin sunt:

insulina;
somatotropul;
glucagonul;
aldosteronul;
calcitonina;
Hormonii pot fi metabolizați la nivelul:

ficatului;
miocardului;
plămânului;
rinichi;
Hormonii hipofizari sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
Hormonii sexuali sunt produși de:

corticosuprarenala;
ovar;
testicul;
medulosuprarenala;
Hormonii tiroidieni sunt:

tireoglobulina;
monoiodtirozina;
triiodotironina;
tetraiodotironina;
calcitonina;
Hormonul foliculostimulant (FSH):

produce ovulația;
Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

produce ovulația;
Hormonul paratiroidian determină:

Imaginea unui obiect pe retina este:

virtuala;
micșorata;
mărita;
inversata;
reala;
În astigmatism:
In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:

lipidelor;
glucozei ;
zaharozei;
proteinelor;
In ce consta rolul de protecție al salivei:
În compoziția materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:

bacteriile;
lipidele;
proteinele;
glucide;
In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:
In diabetul zaharat se produce:

hiperglicemie;
hipoglicemie;
poliurie;
glucozurie;
anurie;
In formula leucocitară normală la adult întâlnim:

l% - eozinofile;
65% - limfocite;
8% - monocite;
60% - neutrofile;
10% - bazofile;
In mod normal, hematiile:

nu au nucleu;
In mod normal, hematiile se caracterizeaza prin cu exceptia:

-contin circa 2gr Hb/celula
-traiesc circa 10 zile
In saliva și în sucul gastric sunt substanțe organice comune:

acidul uric, urea;
In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

volumul sistolic;
In timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin, cu exceptia:

Stimularea parasimpatica a rezistentei vaselor
Dilatarea vaselor venoase
Presiune arterial sistemica scazuta
Indicați localizarea centrilor corticali:

Informația despre lungimea, tensiunea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata de :
Fusurile muscular;
La femeie secreția de gonadotropine este reglata de :

Lentilele sferice convergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
prezbiopiei;??????
Lichidul intraocular cuprinde:

umoarea apoasa;
umoarea vitroasa;
Lichidul intraocular cuprinde, cu Exceptia:

Cristalinul
Cornea
Corpul ciliar
Notati principalele tipuri de celule ganglionare:

Celule W
Celule Y
Celule X
Manifestările clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:

atetoza;
boala Parkinson;
corea Huntington;
agnozia;
Manifestările electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

Marcați asocierile corecte:

Mediatorii excitanți (în mai multe cazuri )sunt:

acetilcolina;
dopamina;
noradrenalina;
glicina;
Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung in circulatia sistemica sunt asigurate de:
Sistemul renina-angiotensina-aldosteron
Mecanismele renale de control a volemiei
Interventia HAD
Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid in circulatia sistemica sunt asigurate de:
Reflexe initiate de baroreceptori arteriali
Mecanisme renale de control a volemiei
Mediatori excitanti (in mai multe cazuri) sunt:

Acetilcolina
Noradrenalina
Mediatori excitanti:
Provoaca depolarizarea membranei postsinaptice
Deschid canalele pentru Na+
Mediatorii inhibitori (in mai multe cazuri) sunt:

Dopamine
Glicina
Acidul gama-amino-butiric
Mediatorii inhibitori provoaca:

Deschiderea canalelor pentru K+ pe membrane postsinaptica
Hiperpolarizarea membrane postsinaptice
Mediatorii SNC sunt distrusi de catre urmatorii fermenti:
Acetilcolina de catre colinesteraza
Noradrenalina de catre colinacetilaza
Noradrenalina determina contractia fibrelor musculare netede din:

Muschiul piloerector
arteriole
Precizati care afirmatie este corecta. Arteriolele:

Participa intr-o mare masura la reglarea tensiunii arteriale
Prezinta o bogata inervatie simpatica
Tonusul muscular este reglat atit pec ale umorala cit si pe ale nervoasa
Motilina:
mixedemul se caracterizeaza prin:

retinerea apei in organism
scaderea metabolismului bazal
scaderea excitabilitatii SNC
Motoneuronul:
;
Motoneuronii A alfa:
Impreuna cu fibrele musculare inervate formeaza unitati motorii
Inerveaza fibrele musculare scheletice extrafusale
Transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mare in comparative cu fibrele motoneuronilor de tip Gamma
Motoneuronii gamma:
Se situeaza in coarnele anterioare ale maduvei spinarii
Numarul lor este mai mic dect cel al neuronilor alfa
Inerveaza fibrele intrafusale
Motoneuronii spinali alfa au urmatoarele caracteristici cu Exceptia:

Primesc impulsuri de la neuronii din coanele laterale ale maduvei spinarii
Inerveaza o singura fibra musculara
Mentionati acre din urmatoarele conditii determina cresterea presiunii somotice a lichidului extracellular:
aport hidric deficitar
exces de Na+ in lichidul extracelular
pierderi hidrice zilnice crescute
Mentionati care din urmatoarele conditii NU determina cresterea presiunii ismotice a lichidului extraceular:
Aport hidric excesiv
Concentratia scazuta a sodiului in lichidul extracelular
Neuromediatia specifica evidențiata în sistemul ganglionilor bazali este:

dopaminergica;
GABAergica;
colinergica;
Neuronii simpatici:
acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și forței de contracție;
Nictalopia (cecitatea nocturna):

Numărul leucocitelor crește în/după:

Viroze;
boli parazitare;
numarul leucocitelor NU creste in/dupa:

inanitie proteica
iradieri massive cu raze X
Numiți cele mai importante arii de asociere ale cortexului:

aria prefrontala;
aria limbica;
Numiți centrii bulbului rahidian:

respirator;
cardiovascular;
deglutiție;
hemodinamic
Numiți erorile de refracție ale ochiului:

miopia;
hipermetropia;
astigmatismul;
Numiți grupele de nuclee ale talamusului optic:

nuclei asociativi;
nuclei nespecifici;
Numiți principalele trăsături ale reflexului condiționat:

este înnăscut;
este dobândit;
Ochiul emetrop se caracterizează prin următoarele cu EXCEPȚIA:

Ochiul emetrop se caracterizează prin:

focar principal pe retină, la privirea la distanța (infinit);
Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:

Ovarul secreta:
hormoni estrogeni;
progesteron;
Oxitocina este un hormone cu urmatoarele efecte:

Contractia celulelor mioepiteliale din glandele mamare
Ejectia laptelui
Contractia miometrului uterin
Oxitocina provoaca:
Contractia miometrului
Eliberarea laptelui
Contractia mioepiteliului din canalele galactofore
Parathormonul:
Parotina:
Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC:
divergența;
Pentru a masura potentialul de epaus al membrane:

Folosim un volumetru special
Amplasam un electrod pe partea exterioara a membrane celulare si altul in interiorul celulei
Pe receptorii intracelulari acționează următorii hormoni:

steroizi;
tiroidieni;
Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:

hormonii proteici;
adrenalina;
Pentru formarea de micelii este necesară prezența:

sărurilor biliare;
Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

pH-ul sanguine arterial este de 7,4
Pentru un adlt sanatos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice urmatoarele afirmatii:

Ph-ul sanguine este 7,0
Numarul leucocitelor este de 1x10 laputerea a 9-a/1
Single contine circa 10% din totalul fierului din corp
Perioada de contracție izovolumetrică:

Perioada de contracție izovolumetrică se carcaterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA:

corespunde cu inceputul sistolei atriilor
Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici:

țesutul osos;
smalț;
rinichi;
glandele endocrine;
embrion;
Precizați in care din structurile enumerate se găsește apa in cantitate mare:

țesut osos;
mușchi;
rinichi;
smalț dentar;
splina;
Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la:

Presiunea arteriala este întreținută de:

Presiunea osmotica în spațiul extracelular în condiții normale este determinata de:

glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:

Alegeți afirmația corecta. Autoreglarea circulației renale:

constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările presiunii arteriale;
Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele cauze determina o creștere a pragului renal pentru glucoza?
scăderea ratei de filtrare glomerulară;
Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:

reabsorbția Na+ în nefronul distal scade;
Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe permit măsurarea cea mai exactă a filtratului glomerular
la om?
Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe va fi mai concentrată la sfârșitul tubului proximal decât la
începutul acestuia?
Creatinina;
59. Alegeți afirmația corecta. AMPc:

este mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei, produsă de vasopresină, în tubul colector;
Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul ultrafiltratului este maxim?
capsula Bowman;
Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului unde concentraţia Na+-lui din ultrafiltrat este maximă?
Alegeți afirmația corecta. Care porțiune a nefronului este impermeabila pentru apă indiferent de controlul hormonal
al permeabilității?
Prin AMPc acționează următorii hormoni:

parathormonul;
Prin ce se caracterizează afazia Wernicke:

dementa totala;
Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale alfa:

frecventa 20-30 Hz;
frecventa 8-13 HZ;
Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale beta:

Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta:

oxitocina;
vasopresina;
neurofizinele;
Neurofizinele:
Sunt protein transportatoare
Transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar
Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul:

Nucleul supraoptic din hipotalamusul anterior
Nucleul paraventricular din hipotalamusul anterior
Progesteronul este secretat la nivelul:

corpului galben;
testiculului;
placentei;
Proteinele glandulare din saliva sunt:

pepsina;
Amilaza;
Mucinele;
Lipaza linguala;
tripsina;
Proteinele glandulare din saliva sunt următoarele:

lizozimă;
amilaza;
HCl;
substanțele de grup sanguin (aglutinogenule din sistemul ABO);
acidul lactic;
Răspunsul local se caracterizează prin:

Răspunsurile postsinaptice :
Receptorii nicotinici se găsesc:

Receptorii pulmonari de destindere:

Recepționează mărirea volumului pulmonar;
Inhiba faza de inspirație;
Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:

în prezbiopie;
la scăderea elasticității cristalinului;
în miopie;
în astigmatism;
Referitor la metabolismul glucozei:

Reflexele medulare segmentare sunt :

reflexul de flexie;
Reflexele posturale și locomotorii a măduvei spinării sunt:

reflexul de galop;
Reflexul de convergența presupune:

.
Reflexul de convergența presupune:
Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:

segmentar;
intersegmentar;
suprasegmentar;
polisinaptic;
monosinaptic;
Reglarea aportului hidric se realizează prin:

senzația de sete;
prin progesterone;
Renina:
Repolarizarea fibrei nervoase:

apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea canalelor pentru potasiu;
In ce consta rolul excretor al salivei;

a) eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
b) eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
c) eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
d) eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
e) toate raspunsurile corecte;
Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:

Stomac
Intestinul subtire
Secreția de ACTH:
Este stimulată de stress
Este stimulată de hipoglicemie
Intervine in pigmentarea pielii in exces
Secretia de hormon este reglata de:

Somatoliberina
Secretia se vasopresina (ADH) este stimulată de:

Scaderea volumului plasmtic
Stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidulu extracelular (hiperosomie)
Stimularea receptorilor de joasă presiune la scăderea volumului plasmatic
Secretia mineralocorticoizilor este stimulată de:

Cresterea ionilor de poatsiu in lichidul extracelular
Hormonul adrenocorticotrop
Cresterea sintezei de angiotensina in rinichi
Selectati afirmatiile adevarate ce se refera semnul lui Babinski
Selectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului :

A !.tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal ;
B !.absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal ;
C.tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ;
D.tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ;
E.absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ;
Selectati afirmatiile corecte referitor la bilantul azotat:

Exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor
Exprima echilibrul dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie)
Este echilibrat la persoana adulta sanatoasa
Selectati afirmatiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO2) :

A !.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism ;
B !.ECO2 este in medie 4,825 kcal;
C.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism;
D.ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ;
E.ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
Selectati afirmatiile corecte referitor la efectul aldosteronului asupra secretiei sudoripare

Aldosteronul diminueaza pierderile de NaCl prin sudoare
Aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari
Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la supraincalzire

Prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici
Prin stimularea glandelor sudoripare
Selectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB) :

A !.MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ţesuturilor independent de efort fizic sau alti factori externi;
B!.MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard);
C.MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman;
D.MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia;
E! MB la adult este in medie 70 kcal/ora ;
Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade t corporala
Vasoconstrictia cutanata
Piloerectia si oprirea sudoratiei
Selectati afirmatiile corecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

A!. prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
B !.prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E.prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;
Selectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:

Adrenalina
Cortizol
Selectati afrmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara prin:
Difuziune facilitata
Transport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare
Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A.vasoconstrictia cutanata ;
B.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
C !.excitatia chimica simpatica ;
D !.secretia crescutade tiroxina ;
E !.stimularea hipotalamica ;
Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº corporala :
A .excitatia chimica simpatica ;
B .secretia crescuta de tiroxina ;
C !.vasoconstrictia cutanata ;
D !.piloerectia ;
E !.oprirea sudoratiei ;
Selectati afirmatiile corecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :
A.asigura sinteza acizilor grasi ;
B! asigură desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie;
C!.sinteza trigliceridelor din glucide;
D!.sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi ;
E.saturarea triglicidelor ;
Selectati afirmatiile incorecte referitor la metabolismul bazal:

MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman
MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia
Selectati afirmatiile incorecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

Prin conductie catre aer si apoi prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura
Prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura
Prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura
Selectati afirmatiile incorecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare:

A .in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora ;
B .evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura corpului;
C!.pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii sudoratiei;
D!.prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii ;
E!.evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate;
Selectati afirmatiile incorecte referitor la Rata metabolismului:

A.rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
B!.RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C!.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
E!.RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ;
Selectati afirmatiile incorecte referitor la reglarea aportului alimentar :

A .in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
B .in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;
C !.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei ;
D !.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii ;
E !.pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei ;
Selectati afirmatiile incorcte.Apa in cantitate mare se gaseste in :

a.tesut osos;
b.muschi;
c rinichi;
d.smalt;
e.splina;
Alegeti afirmatiile incorecte.Apa se gaseste in cantitate mica in:

a.tesut osos;
b!.muschi;
c!.rinichi;
d.smalt;
e!.splina;
sensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori:

receptori pentru cald
receptori penru durere
receptori pentru frig
sinapsele electrice se deosebesc de cele chimice:

spatiu sinaptic mai mic
retentia sinaptica lipseste
Ce efecte are stimularea fibrelor nervoase simpatice asupra inimii:

a) [x] creste forta de contractie si se intensifica metabolismul;
b) [x] se accelereaza ritmul;
c) [x] creste viteza de conducere si tonusul;
d) [ ] scade excitabilitatea;
Sistemul port hipotalamo-hipofizar:

a) [x] este un sistem vascular;
b) [x] leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
c) [ ] leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
d) [ ] transporta oxitocina si vasopresina;
e) [x] transporta liberine si statine;
sistola atriala:
determina unda a pe flebograma
determina zgomotul IV in caz de hipertrogie atriala
Somatotropul:
Creste sinteza proteinica
Mareste utilizarea glucozei in scop energetic
Scade concentratia glucozei in singe
Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM):

Mareste ventilatia pulmonara
Mareste impactul structurilor suprapontine in controlul respiratiei
Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare:

Secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime
Vasodilatatie
Stimularea caror receptori produce scaderea motilitatii gastrointestinale:

Alfa-2-adrenergici
Beta-2-adrenergici
Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:

Mucina
Ureea, acidul uric
Lizozimul
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca:
Secretia sa este numai sub control nervos
Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie:

Apare in flamatii ale urechii medii
Apare in traumatisme ale timpanului
Testiculul produce:
a) [x] spermatozoizi din celulele liniei seminale;
b) [x] hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
c) [ ] gonadotropine LH, FSH;
d) [ ] progesteron;
e) [ ] cortizol;
Tractul hipotalamo-hipofizar:
a) [ ] este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
b) [x] este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
c) [ ] este un sistem vascular ;
d) [ ] ajunge la hipofiza anterioara;
e) [x] ajunge la hipofiza posterioara;
Transmiterea sinaptica in ganglionii simpatici:

Implica eliberarea de acetilcolina
Implica receptorii nicotinici
Urmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceptia faptului ca:
Motoneuronii Y formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale
Sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza
Urmatoarele afirmatii se refera la mecanismele de hemostaza:

Caile extrinseca si intrinseca duc la activarea factorului X
Coagularea poate fi prevenita prin adaugarea de citrat, la proba de singe recoltata
Hemostaza depinde de factori speifici ai coagularii, produsi in ficat
Valvulele semilunare aortice sunt inchise pe toata durata:

Contractiei atriale
Contractiei izovolumetrice a ventriculului sting (VS)
Zgomotului II
Vasopresina (ADH) actioneaza la nivelul:

Tubului contor distal
Tubului colector??????
Vasopresina produce:
Contractia vaselor sangvine
Cresterea presiunii arteriale
Care din următoarele asocieri sunt INCORECTE:

Alegeti afirmatiile corecte depre celulele Renshaw:

Reprezinta niste neuroni situati in apropierea motoneuronilor
Au functie inhibitoare asupra neuronilor
Au functie de a focalize semnalul primar
Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
declanseaza reflexe depresoare
Unde este localizat centrul salivar:

A.in mezencefal;
B.in diencefal;
C!.in bulbul rahidian;
D.in cerebel;
E.in talamus;
La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:

A.unt;
B.piine;
C!.pesmeti;
D.cartofi;
E.carne;
La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive :
A.stomac;
B!.cavitate bucala;
C.intestin subtire;
D.intestin gros;
E.cavitatea bucala si stomac;
Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara:
A.noradrenalina;
B.adrenalina;
C!.acetilcolina;
D.glicina;
E.dopamina;
5.Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:

A.vasodilatatie;
B!.vasoconstrictie;
C. nu actioneaza;
D.initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie;
E.initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia;
6. Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:

A.oxintice (parietale);
B!.peptici (principale);
C.mucoase (auxiliare);
D.primele doua;
E.toate trei
7. Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric: G442

A.peptice (principale);
B.mucoase (auxiliare);
C!. oxintice (parietale);
D.primele doua;
E.toate trei;
8.Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina: G442

A.oxintice (parietale);
B!.mucoase (auxiliare);
C.peptice (principale);
D.primele doua;
E.toate trei;
9.La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala: G442,443; C.

A.zahar;
B.lapte;
C!.carne;
D.piine;
E.egal;
10. Precizati care este locul de secretie al hormonului gastro-gastrinei: G442

A.cavitatea bucala;
B!.portiunea pilorica a stomacului;
C.duodenul;
D.pancreasul;
E.tot traseul tubului digestiv;
11. Care din functiile enumerate ii apartin enterokinazei: G444

A!.activeaza tripsinogenul;
B.scindeaza proteinele;
C.serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic;
D.scindeaza lipidele;
E.intensifica motorica stomacului;
12. Valoarea pH-ului sucului pancreatic: G445

A.7,0-7,8;
B.6,5-7,0;
C!.7,8-8,4;
D.1,8-2,5;
E.8,8-9,0;
13. Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic: G444
A.gelatinaza;
B.pepsina;
C.chimotripsina;
D.carboxipolipeptidaza;
E!.primele doua;
14. Reglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos: G445; C.
A.somatic;
B.simpatic;
C.parasimpatic;
D!.corect B si C ;
E.corect A si B;
15. In reglarea umorala a secretiei pancreatice participa: G445

A.acetilcolina;
B.gastrina;
C.colecistokinina;
D.secretina;
16. In componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de fermenti: G444

A.proteaze;
B.lipaze;
C.carboxipolipeptidaze;
D.primele doua;
E!. A,B,C-corect;
17. Miscarile de foame ale stomacului se datoreaza: G432

A.lipsei alimentelor din stomac;
B!. contractiei musculaturii stomacului gol;
C.senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac;
D.secretiei crescute de suc gastric;
E .nici un raspuns corect;
19. Care din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva:
A.pepsina;
B.tripsina;
C.chimotripsina;
E!.Toate raspunsurile corecte;
20. In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita: G432
A.bol alimentar;
B!.chim gastric;
C.chim intestinal;
D.bol fecal;
E.substanta alimentara;
21. Evacuarea continutului gastric in duoden depinde de : G433

A.pH-ul continutului gastric si intestinal;
B.consistenta continutului gastric;
C.presiunea osmotica a continutului gastric;
D.gradul de umplere a duodenului;
22. Sarurile biliare au rol in : G447; C.

A.emulsionarea grasimilor;
B.activarea lipazelor pancreatice;
C.stimularea secretiei biliare;
D.favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile;
23. Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:

A.trombocitelor;
B.leucocitelor;
C!.hemoglobinei ;
D.sarurilor biliare;
E.mioglobinei;
24.csUnde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv: G455

A.stomac;
B.jejun;
C.ileon;
D!.colon;
25.csCare din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ: G45,44, 453,454
A.glucoza, fructoza, galactoza;
B.aminoacizii;
C.ionii de Ca ++;
D.ionii Na+, K+;
26.csCare din functiile enumerate nu-i corespund salivei; G441

A.digestiva;
B.excretorie;
C!.respiratorie;
D.facilitarea vorbirii;
E.termoreglare;
27.csSenzatia de satietate este determinata de: G489

A.volumul lichidului extracelular;
B.presiunea sangvina;
C.concentratia proteinelor plazmatice;
D.concentratia sodiului plasmatic;
E!.concentratia intracelulara a glucozei;
28.csCatre hormonii intestinali se atirna: G445; H856,856-858

A.secretina;
B.pancreozimina;
C.polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP);
D.enterogastronul;
29.csCe are loc cu glucoza absorbita din intestin in sânge; G451, 454,461,462
A.se transforma in glicogen;
B.se transforma in grasimi;
C.se oxideaza eliminând energie;
D.circula prin sânge;
E!.toate raspunsurile corecte ;
30.cmCare din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic; G444

A!.atropina ;
B.acetilcolina;
C.gastrina;
D!.adrenalina;
E. noradrenalina;
31.csCare este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei: G436

A.stimularea simpatica;
B.umplerea vezicii urinare;
C!.destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale;
D.contractia musculaturii peretelui abdominal;
E.contractia diafragmului;
32.csIn intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari: G434; C; H589.

A.segmentare;
B.tonice;
C.pendulare;
D.peristaltice;
33.csCare din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros: G449, 455

A.absorbtia apei;
B.formarea de indol si scatol;
C.secretia mucinei;
D.sinteza vitaminelor K si B1 (tiamina);
E!.reabsorbtia sarurilor biliare;
34.csIn ce consta rolul excretor al salivei; G441

A.eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
B.eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
C.eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
D.eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
35.csCum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal; G444
A.nu actioneaza;
B!.mareste;
C.micsoreaza;
D.actioneaza numai in prezenta bilei;
E.la inceput mareste apoi micsoreaza;
36.csCare din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros: G445; H610
A.vitamina K;
B.vitamina B12;
C.tiamina (B1) ;
D.riboflavina (B2);
37.csSecretia pancreatica este stimulata de : G444

A.acetilcolina ;
B.gastrina;
C.pancreozimina;
D.secretina;
38.csCare din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic; G444

A.tripsina;
B!.pepsina;
C.chimotripsina;
E.nici una din enzimele enumerate;
39.csCare din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire; G435

A.gastrina;
B.colecistokinina;
C!.secretina;
D.insulina;
E.serotonina;
40.csCare din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire; G434; H589
A.segmentare regulata;
B.segmentare izolata;
C.segmentare neregulata;
D.segmentare regulata slaba;
41.csSucul gastric «de apetit» se elimina in urmatoarele faze: G443

A.stomacala;
B!.cerebrala;
C.intestinala;
D.in toate trei faze;
E.numai in faza cerebrala si stomacala;
42.csCe efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare; G445; H528
A.secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;
B!.vasodilatatie;
C.secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
D!.secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime;
E.vasoconstrictie;
43.cmCare dintre fazele deglutitiei este involuntara: G431

A.toate;
B.bucala;
C!.faringiana;
D!.esofagiana;
E.nici una;
44.cmCare din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric; G442
A.creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
B!.scindeaza proteinele;
C. transforma pepsinogenul in pepsina;
D!.scindeaza lipidele;
E.provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor;
45.cmCare din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric; G445; H541-542
A!.ptialina;
B.pepsinogenul;
C.gelatinaza;
D.chimozina ;
E!.maltaza;
46.cmCare din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie; G447,449
A.secretia glandelor parotide;
B!.bila;
C.secretia glandelor gastrice;
D.secretia glandelor submaxilare si sublinguale;
E!.secretia glandelor mucoase din intestinul gros;
47.cmCare sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara: G447

A.produce cresterea secretiei de bila in ficat;
B.produce inchiderea sfincterului Oddi;
C!.determina contractia colecistului;
D!.determina relaxarea sfincterului Oddi;
E.formeaza pigmentii biliari;
48. Asupra lipidelor emulsionate actioneaza :

A.sarurile biliare;
B!.lipaza gastrica;
C!.lipaza pancreatica;
D!.lipaza intestinala;
E.pepsinele;
49.De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros:

A.de starea sfincterului piloric;
B!.de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
C!.de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
D!.de starea valvulei iliocecale;
E.de starea sfincterului Oddi;
53. Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:

A.intensifica secretia pancreatica exocrina;
B!.inhiba secretia gastrica;
C. intensifica motilitatea intestinului;
D!.inhiba motilitatea stomacului;
E.contribuie la absorbtia grasimilor;
54.cmCare din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica: G444; H857;C

A!.gastrina;
B.adrenalina;
C!.pancreozimina;
D!.secretina;
D.tiroxina;
55.cmColesterolul endogen este un component al: G440,447; H578,525

A!.salivei;
B.sucului gastric;
C!.bilei;
D.sucului pancreatic;
E.sucului intestinal;
56.cmEliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de: G441; H528; C.

A.hiposalivatie;
B!.hipersalivatie;
C.xerostomie;
D!.sialoree;
E.bulemie;
57.cmCare din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte: G446-447, 441; H527-528
A.deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
B.bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
C!.saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
D!.pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
E!.bila nu contine enzime digestive;
58.cmCare din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte: G443,444; H545,455
A.factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
B!.colecistokinina inhiba secretia gastrica;
C.secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
D!.HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
E.In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
59.csSunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca: G444-446
A.pH-ul sau este aproximativ 8,0;
B.are un continut ridicat de bicarbonat;
C.se secreta in jur de 1000 ml/zi;
D.contine colesteraza;
E!.secretia sa este numai sub control nervos;
60.csSecretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia: G443-444

A.acetilcolina;
B.cafeina;
C.gastrina;
D.histamina;
E!.noradrenalina;
61.cmDupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina prin: G444
A!.enterokinaza;
B.procarboxipeptidaza;
C.lipaza pancreatica;
D!.tripsina secretata anterior;
E.un pH alcalin;
62.csProtectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin: G444

A!secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive;
B!.secretia de antienzime ca antitripsina;
C.inactivarea pepsinei;
D.continutul crescut de bicarbonat;
E.actiunea lenta a enzimelor proteolitice;
63.cmMotilina: C; H862.
A!.este hormon tisular;
B.inhiba motilitatea gastrica;
C!.stimuleaza motilitatea duodenala;
D.are actiuni similare glucagonului;
E!.stimuleaza tranzitul alimentelor;
64.cmSubstantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru: G445, 447

A!.neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
B!.digestia hidratilor de carbon;
C!.digestia lipidelor;
D.reglarea nivelului glucozei in singe;
E.reglarea absorbtiei intestinale;
65.cmAcidifierea duodenului va determina: G433, 442

A!.scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei;
B.cresterea secretiei de suc gastric;
C!.scaderea evacuarii gastrice;
D!.cresterea contractiei colecistului prin intermediul secretinei;
E.cresterea contractiei sfincterului Oddi;
66.cmDintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in cantitati semnificative fac parte:
A!.vitamina K;
B!.vitamina B1;
C!.riboflavina B2;
D.acidul folic;
E.vitamina D;
67.csCare faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie: G443; C

A.bazala;
B.cefalica;
C.gastrica;
D.intestinala;
68.csVitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in: G454, 455, 443; H610
A.stomac;
B.duoden;
C.jejun;
D!.ileon;
E.colon;
69.csVezica biliară este contractată cel mai puternic de: G447

A.enterogastron;
B!.colecistokinina;
C.insulină;
D.secretină;
E.glucagon;
70.csGastrina este secretată de: G443

A.neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
B.celulele principale ale glandelor gastrice;
C!.celulele G de la nivelul antrului piloric;
D.epiteliu duodenal;
E.celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
71.cmHormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt. G433

A.motilina;
B!.colicistokinina;
C.substanţa P;
D!.secretina;
E!.somatostatina
72.cmMasticaţia: G430
A!.este un act reflex cu centrul în bulb;
B!.este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
C!.poate fi controlată cortical;
D.este coordonată de SN vegetativ;
E.nu stimulează secreţia salivară;
73.csCare din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului: G433

A.acetilcolina;
B.motilina;
C.gastrina;
D!.secretina;
E.histamina;
74.csÎn formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat cu
transportul de: G442
A!.K+;
B.Cl-;
C.HCO3-;
D.H+;
E.Na+;
75.csDigestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele substanţe: G442
A!.proteine;
B.grăsimi;
C.glucide;
D.vitamine;
E.minerale;
76.csFactorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către: G443

A.celulele principale;
B!.celulele parietale (oxintice);
C.celulele "clare" din regiunea antrală;
D.celulele auxiliare;
E.celulele G şi D;
77.csFactorul intrisec Castle: G443

A.activează vitamina B12;
B.stimulează secreţia de HCl;
C.inhibă secreţia de mucus;
D.stimulează absorbţia fierului în ileon;
E!.nu are nici unul din rolurile enumerate;
78.csContracţiile de foame: G432

A.apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar;
B.continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului;
C.sunt percepute în mod normal ca forme "dureroase";
D!.dispar după administrare de glucagon;
E.dispar după administrare de insulină;
79.cmBila, prin acizii biliari, are rol: G447 ; C

A!.coleretic;
B.în neutralizarea acidităţii chimului gastric;
C.absorbţia unor metale grele;
D!.emulsionarea lipidelor;
E!.activarea lipazei pancreatice;
80.csCare din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros : G449, 435, 455
A.absorbţia apei;
B.formarea de acid folic, vitamina B1;
C.formarea de NH3;
D.secreţia de mucină şi K+;
E!.resorbţia de Fe2+;
81.cmPrin mecanisme active se absorb: G454

A!.monozaharidele de tipul pentozelor;
B.glicerina;
C.vitaminele hidrosolubile;
D.acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
E!.aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
82.cmCare sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie: G436, 431

A!.sunt declanşate de mecanoreceptori;
B!.implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
C!.implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
D.sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
E.sunt procese controlate voluntar, în totalitate;
A!.previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
B.permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
C!.facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare fragmentate;
D.facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă);
E.este ultima etapa a procesului digestiv;
84.cmFuncţia de depozit a ficatului se referă la: G436; H574

A!.stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina, stricnina, curara;
B!.depozitarea de fier sub forma feritinei;
C.reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
D.depozitarea albuminelor;
E!.depozitarea glucidelor;
85.cmEnzimele proteolitice din sucul enteric (intestinal) sunt: G448; C

A!.aminopeptidazele;
B.colagenaza;
C.elastaza;
D!.enteropeptidaza;
E!.peptidaze diverse;
86.cmUndele peristaltice primare: G434; H589; C

A!.apar în timpul esofagian al deglutiţiei;
B.sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei;
C!.sunt iniţiate în cursul timpului faringian;
D.apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar;
E!.favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag;
1c.s.Selectati afirmatia corecta referitor la transmiterea excitatiilor in muschiul neted al intestinului: G427
a.prin sinapse chimice;
b.!prin jonctiuni de tip gap;
c.prin neuroni;
d.prin muschii striate;
e.excitatia nu se transmite.
2c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor netezi ai tractului gastrointestinal:G427
a.unde lente;
b.spike-uri;
c.nu poseda activitate electrica;
d.!unde lente si spikeuri;
e.activitate electrica cu frecventa mare.
3c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la valoarea potentialului membranar in celulele TGI:G428
a.nu se modifica;
b.se modifica la orice actiuni;
c.!se modifica la 1. intinderea fibrei musculare; 2.la stimularea parasimpatica si secretia acetilcolinei;3.la stimularea
simpatico si secretia noradrenalinei;
d.!variaza in jurul -56 mv;
e.este de 120 mv.
4c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al tractului gastrointestinal se realizeaza cu
contributia: G428
a.fosforului;
b.!calmodulinei;
c.!ionilor de Ca++;
d.Mg++;
e.Fe++.
5c.m. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G.428
a.este propriu tractului gastrointestinal;
b.reprezinta sistemul nervos central;
c.reprezinta maduva spinarii;
d.reprezinta ganglionii paraverterbrali;
e.!se intinde in peretele intestinal de la esofag pina la anus.
6c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la controlul activitatatii tractului gastrointestinal: G429
a.! se afla la nivel intestinal clocal;
b.! se afla la nivelul ganglionilor prevertebrali;
c.! se afla la nivelul sistemului nervos central;
d.este efectuat de nervul frenic;
e. este efectuat de nervii tactili.
7c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:G.430

a.!etapa voluntara ce initiaza procesul deglutitiei;
b.!etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag;
c.!etapa esofagiana involuntara, ce determina trecerea din esofag in stomac;
d.a,b,corecte;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
8c.s. Selectati afirmatiile corecte referitor la durata deglutitiei: G.431

a.10 minute;
b.!1- 2 secunde;
c.este nelimitat;
d.1-2 minute;
e.depinde de numarul de dinti.
9c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la deglutitie: G.431

a.! in timpul deglutitiei respiratia este oprita;
b. in timpul deglutitiei respiratia este intensificata;
c.deglutitia nu influenteaza respiratia;
d. in timpul deglutitiei are loc inspiratia;
e. in timpul deglutitiei are loc expiratia.
10c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea esofagiala: G431

a.!miscari peristaltice primare;
b.!miscari peristaltice secundare;
c.miscari antiperistaltice;
d.miscari convulsive;
e.nu poseda automatism;
11c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului provoaca in stomac: G.431
a.contractie;
b.!relaxare;
c.fara modificari;
d.!cresterea volumului stomacal;
e.micsorarea volumului stomacal.
12c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica): Functiile motorii ale stomacului sunt:G.432
a.antiperistaltice;
b.!de depozitare a unor cantitati de alimente;
c.!de amestec a alimentelor cu sucul gastric;
d.!contractii de foame;
e.!de golire lenta a alimentelor din stomac in intestinal subtire.
13c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-Evacuarea gastrica este determinata de :G
433
a.motilitatea esofagului;
b.!factori gastrici;
c.grosimea peretelui stomacal;
d.!factorii duodenali;
e.motorica intestinului gros.
14c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Muschuiul neted gastrointestinal functioneaza:G
427
a.la comanda;
b.!independent;
c.!ca un sincitiu;
d.ca muschii scheletici;
e.in mod reflex conditionat.
15c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Stratul de muschi gastrointestinali longitudinali si
circulari:G 427
a.!au conexiuni intre ele;
b.nu au conexiuni intre ele;
c.functioneaza separat;
d.!functioneaza impreuna;
e.sint muschi striati.
16c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a cavitatii bucale consta in: G 427
a.!prelucrarea mecanica a hranei;
b.protejarea limbii materne;
c.!prelucrarea chimica a hranei;
d.a asigura fumatul;
e.secretia salivei..
Potentialul postsinaptic de excitatie (PPSE):

Este capabil sa se sumeze in timp
Amplitudinea depinde de cantitatea de mediator
Nu se supune legii ”tot sau nimic”
17c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI- Potentialul membranar de repaus a
fibrei musculare gastrointestinale netede apare cu o frecventa de : G 428
a.!3 pe minut la nivelul stomacului;
b.!12 pe minut la nivelul intestinului subtire;
Potentialul membranar de repaus

este negativ
este mentinut de contributia indirecta a pompei de Na-K
18c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul de spike (virf) sunt
potentiale de actiune adevarate a fibrei musculare a intestinului ce apar: G.428
a.!cu o frecventa de 1-10 virfuri secunda;
b.50 virfuri secunda;
c.!automat;
d.la comanda;
e.prezinta potentiale de repaus;
19c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul de membrana a fibrei
musculare a intestinului: G 428
a.este stabil;
b.!se poate modifica;
c.!este aproximativ – 56 mv;
d.!depinde de intinderea fibrei musculare;
e.!depinde de stimularea simpatica si parasimpatica.
20c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare ale TGI - La contractia muschiului
intestinal participa: G.428
a.!ionii de calciu;
b.!calmodolina;
c.magneziu;
d.substantele nutritive;
e.nitratii.
21c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G428
a.!are un sistem nervos proporiu numit enteric;
b.!poseda automatism;
c.este reglat numai pe cale umorala;
d.activeaza dependent de mediul ambient;
e.c, d – raspuns incorrect.
22c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G429
a.! este format din 2 plexuri;
b. este format din 3 plexuri;
c. este format din 4 plexuri;
d. este format din 5 plexuri;
e. este format din 6 plexuri;
a.! este format din plexul extern mienteric Auerbach;
b.! este format din plexul intern Miissher;
c. este format din ganglionii paravertebrali;
d. este format din ganglionii prevertebrali;
e. are functie exocrina;
24c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul extern mienteric Auerbach controleaza:
G.429
a.!in special, motilitatea gastrointestinala;
b.secretia;
c.pH intestinal;
d.temperatura chimului intestinal;
e.compozitia sucului intestinal;
25c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul enteric submucos Meissner
controleaza: G429
a.motilitatea gstrointestinala;
b.pH intestinal;
c.!secretia epiteliala locala gastrointestinala;
d.!fluxul sangvin local;
e.regleaza deglutitia;
26c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - Receptorii din peretele intestinal trimit fibre
aferente:G429
a.!ambilor plexuri enterice Auerbach si Meissner;
b.!ganglionilor prevertebrali simpatici;
c.!maduvei spinarii;
d.!prin nervii parasimpatici catre trunchiul cerebral;
e.la scoarta cerebelului.
27c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea motilitatii si secretiei intestinale: G429
a.! are loc cu participarea reflexelor locale la nivel intestinal;
b.! are loc cu participarea reflexelor lungi cu centrii in ganglionii prevertebrali;
c.! are loc cu participarea reflexelor cu centrii in sistemul nervos central;
d. are loc fara participarea sistemului nervos;
e.reglarea are loc in mod constient.
Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -Neuronii enterici secreta urmatoarele tipuri de
neurotransmitatori
a.!acetilcolina si noradrenalina;
b.!adenozin trifosfatul, serotonina, dopamine;
c.!colecistokinina, substanta P, polipeptidul vasoactiv(VIP), somatostatina;
d.!len-enkefalina, met-enkefalina si bombezina;
e.adrenalina;.
29 Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI:

a.nu influenteaza functia tractului gastrointestinal;
b.frineaza functia tractului gastrointestinal;
c.!mareste activitatea tractului gastrointestinal;
d.frineaza motilitatea stomacului plin;
e.nu enerveaza intestinul;
30 Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei
a.etapa intestinala;
b.!etapa voluntara orala;
c.!etapa faringiana;
d.!etapa esofagiana;
e.etapa gastrica;
Selectati afirmatiile corecte refritor la structuta şi funcţiile ATP-lui:

ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru extragerea energiei
In ATP radicalii fosfaţi sunt legaţi prin legături macroergice;
Selectati afirmatile incorecte referitor la structura şi funcţiile ATP-lui :

ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu;
ATP-ul este un compus chimic foarte stabil ;
ATP nu contine legaturi macroergice ;
Selectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara prin :
difuziune facilitala ;
trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
Selectati afirmatiile incorecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara prin :
difuziune simpla
transport activ ;
co-transport activ ;
Selectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se numeste :
hipoglicemie ;
Selectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de :

.intermedina ;
Selectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:

A !.adrenalina ;
B !.cortizol ;
Selectati afirmatiile incorecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:
C !.intermedina ;
D !.oxitocina ;
E !.vasopresina
Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucozei:
B!.fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice;
C!. fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali;
D!. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial;
Selectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucozei:
A!.fosforilarea glucozei este iriversibila in toate celulele organismului uman;
E!. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului;
Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucosei:

A!.in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
B!.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este iniţiată de glucokinaza;
D!.in majoritatea celulelor fosforilarea glucozei asigura captarea glucozei;
Selectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucosei:
C!.in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei;
E!.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila;
Selectati afirmaţiile corecte referitor la glicogenoliză:

A!.glicogenoliza este îndepărtarea rezervelor de glicogen;
B!.glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula ;
14.cm Selectati afirmatiile incorecte referitor la glicogenoliză:

C!.glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat ;
D!.glicogenoliza este un process fizic;
E!.glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza;
15.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la glicoliză :

A!.glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului;
B!.glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic ;
E !.glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
16.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la glicoliză :

C !.glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului ;
D !.glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic ;
17.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la gluconeogeneză :
A!.gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi;
B!gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glycerol;
18.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la gluconeogeneză:

C !.gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi;
D !.gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism;
E !.gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara;
Selectati afirmatiile corecte. Concentratia normala a glucozei sanguine la o persoana care nu a mincat in intervalul ultimelor
3-4 ore :
A !.3,3 – 5,5 mmol/l ;
20.cmSelectati afirmatiile corecte. Care din compusii chimici le puteţi clasifica ca lipide:
A !.grasimile neutre (trigliceridele) ;
B !.fosfolipide;
D!.colesterolul ;
21.cmSelectati afirmatiile incorecte. Compusii chimici, clasificati ce lipide sunt:

C !.aminoacizii;
E !.lipoprotein – lipaza ;
22.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la caracteristicele lipoproteinelor :

A !.lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
C !.lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine ;
E !.lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;
23.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la lipoproteine :

B !.lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;
D !.lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
24.cmSelectati afirmatiile corecte despre functiile lipoproteinelor:

A!.lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
C !.lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
D!.lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
25.cmSelectati afirmatiile incorecte despre functiile lipoproteinele:

B !.lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
E !.lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;
26.cmSelectati afirmatiile corecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :

27.cmSelectati afirmatiile incorecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :

A !.asigura sinteza acizilor grasi ;
E !.saturarea triglicidelor ;
28.cmSelectati afirmatiile corecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de :

A !.adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile :
B !.corticotropina care determina secretia cortizolului;
C!.deficitul de insulina;
29.cmSelectati afirmatiile incorecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de :

D !.excesul de insulina;
E !.excesul de vasopresina ;
30.csSelectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In reglarea metabolismului lipidic nu participa :
C !.parotiroidele;
31.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice. Functia principala a albuminelor plasmatice
este :
A !.asigurarea presiunii coloid-osmotice;
32.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile globulinelor plasmatice :

B!.participa in formarea imunitatii;
33.csSelectati afirmatia corecta. Functia principala a fibrinogenului plasmatic:
C !.participa la coagularea sangelui;
34.cmSelectati afirmatia corecta referitor la gluconeogeneza şi cetogeneză :

A !.conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza;
B!.conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza;
35.cmSelectati afirmatia incorecta referitor la gluconeogeneza :

C!.conversia corpilor cetonici in glycogen se numese gluconeogeneza;
D!.conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza;
E !.conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza;
36.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat pozitiv se subintelege :
B !.cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
37.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat negativ se subintelege :
A !.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
38.csSelectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibru azotat se subintelege:
C !.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
39.csSelectati afirmatia corecta. Retentia azotului nu are loc :

C !.in inanitie proteica;
40.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la bilantul azotat :

A ! exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
B !.exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
C !.este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
41.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la bilantul azotat :

D !.este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
E !.este negativ in timpul sarcinii ;
42.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO 2) :

43.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO 2) :

C !.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism;
D !.ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ;
E !.ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
50.csSelectati afirmatia corecta referitor la efectul stimularii simpatice asupra ratei metabolismului :
A !.stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
51.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

52.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

C !.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D !.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E !.prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;
53.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare :

A !.in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5 kcal sau 12-16
kcal/ora.
B !.evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura corpului ;
54.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare:

C!.pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii sudoratiei;
55.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei sudoripare :

A !.aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
B!.aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
56.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei sudoripare:

C!.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali;
D!.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
E!.aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;
57.csSelectati afirmatia corecta referitor la centrul de termoreglare :

A !.centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus;
58.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la supraincalzire :

A !.prin stimularea glandelor sudoripare;
E!.prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
59.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la supraincalzire :

B!.prin inhibarea glandelor sudoripare;
C!.prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior;
D!.prin vasoconstrictia vaselor din piele;
60.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A !.vasoconstrictia cutanata ;
B !.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
61.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
62.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº corporala :
A !.excitatia chimica simpatica ;
B !.secretia crescuta de tiroxina ;
63.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº corporala :
D !.piloerectia ;
64.csSelectati afirmatia corecta referitor la frison :

B !.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii ;
A !.centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a hipotalamusului ;
C!.Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la termostatul din zona
preoptica;
D!.in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism;
E!.in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;
69.csSelectati afirmatia corecta referitor la febra :

A !.febra reprezinta cresterea tº corporale peste limita obisnuita a normalului ;
A !. febra poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice ;
A !.febra poate fi cauzata de deshidratare ;
A !.febra apare in urma comutarii termostatului hipotalamic la un nivel mai inalt ;
A !.in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate ;
A !. in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai ridicata ;
B !.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoarea mai
ridicata;
D !.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la valoare mai
scazuta ;
C !.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare
mai ridicata ;
E!criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita vasodilatatiei
generalizate;
79.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar si reglarea lui :

A !.foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de incordare si agitatie ;
80.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar :

E !.apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana ;
E !.apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general;
A!satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline ;
83.csSelectati afirmatia corecta la continutul energetic al alimentelor (la fiecare 1g) :

A!.glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal;
84.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la coeficientul respirator (CR) :
A!.CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
D!.CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ;
85.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la coeficientul respirator (CR) :
B !.CR este raportul O2 consumat la CO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;

C !.CR este raportul O2 eliberat la CO2 consumat in timpul oxidarii;
E !. CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
86.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:

A !.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
B !.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;
87.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la reglarea aportului alimentar :

88.cmSelectati afirmatiile corecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului alimentar :

A !.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii trunchiului
cerebral ;
C !.amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul;
89.cmSelectati afirmatiile incorecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului alimentar:

B!.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic;
D!.excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire;
E!.excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire;
90.csSelectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar:

A !.scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului alimentar;
B !.cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului alimentar ;
C! cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
D! scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ;
E!cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar pe termen lung;
96.cs Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

E !in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali ;
E !.obezitatea nu poate fi determinata de un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de energie ;
E !aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii ;
E !.pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul de energie ;
100.csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :

A !.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism;
A!.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine ;
C !efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor ;
D !.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de valoarea ei initiala ;
E !.dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine scade ;
105.Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

A!.vitamina A exista in organism sub forma de retinol;
B !.insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei ;
C!.vitamina Aeste importanta in procesul formarii pigmentilor fotosensitili ai retinei;
E!.ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de
reproducere ;
D!.consecintele insuficientei vitaminei A pot fi keratinizarea corneei cu opacifierea consecutive a acestuia;
110.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B :

A !.carenta de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase atit din nervii
periferici si din SNC ;
111.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

B!.insuficienta de riboflovina (vitamina B 2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea comisurilor bucale) ;

C !.carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice si ascitei ;

D!un efect particular al carentei de vitamina B12 este anemia pernicioasa ;

E!vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la dezoxiribonucleotide, care determina
formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
115.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D) :
A! acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de consolidare a
colagenului;
B!carenta de acid ascorbic (vitamina C) timp de 20-30 saptamini produce scorbut ;
C! insuficienta vitaminei C duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari;
D! transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului este asigurat de vitamina D;
E!deficitul de colecalciferol in organism poate fi prevenit prin expunere la raze ultraviolete ;
120.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si vitaminei K :

A! vitamina E este numita « vitamina antisterilitate » ;
B! insuficienta vitaminei E determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula ;
C! carenta de vitamina E determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei celulare;





B!. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii afinităţii Hb produse de CO2
C. !este 95 mm Hg




14 CM Alegeţi afirmaţile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la anumită valoare a presiunii
transpulmonare
15. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO 2 sporite asupra ventilaţiei
D!. este cauzat de de mărirea HCO3- în lichidul cerebrospinal












B !. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului
C!. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
29. CM. Alegeţi afirmaţile corecte referitor la ventilaţia cu volumuri curente de 200 ml la frecvenţa de 30 respiraţii/ minută




Alegeti afirmatiile corecte:









43. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni se observă

B. !reflexul de strănut
44. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni nu se observă:

D!. Reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite








2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea HbO2:
C!.Viteza de circulatie

C!.12-16 resp/min
4. CS Alegeţi afirmaţia corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în repaus este format din:




B!. anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menţinerea pH-ului sângelui

B!. CO se fixează cu uşurinţă la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre stânga

A!.apnee







B!. prin difuziune
B!.bicarbonaţi de sodiu în plasmă
B!.-9 mm Hg

C!.150 ml
C!.5000 - 6000 ml




B!.1,34





B!. creşterea pH

B!.efectul Bohr
D!. vasoconstrictie



C!.cresterea pCO2

38.CM Alegeţi afirmaţiile ce NU sunt proprii volumului rezidual :












E!.capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O2, deoarece coeficientul său de solubilitate
este de 24 ori mai mare ca a O2




E. !. afinitatea Hb pentru CO2







E!. valorile spaţiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil faţă de cele ale spaţiului mort anatomic în unele condiţii
patologice


71.csCare din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea sîngelui de a transporta O 2


74CS . Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO2 :



5.cmUrmătoarele afirmaţii se referă la mecanismele de hemostază:


Alegeți afirmația corecta. Sistemul contracurent:

Celulele care sintetizeaza renina
Mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care expliza concentratia osmotica ridicata din medulara


10 cm răspunsurile corecte la afirmaţiile

11 cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină
creşterea între 100-1000 ori a capacităţii anticoagulame a acesteia.


14.csCare din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:

16.csCea mai crescută concentraţie proteică este prezentă în:

17. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
17. cmPrecizaţi răspunsurile incorecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
18.cmCare din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea
lor:
b!.tromboxanul A2
19.csCitratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

20.cmSunt adevărate următoarele afirmaţiile privind activarea plasminogenului:

răspuns la stres
21.cmDiapedeza este un proces legat de:

e. !citodiabază
22. cmTimpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:

c.!boli hepatice
24.csFactorul XII al coagulării poate fi activat de:

25.csUrmătorii factori influenţează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:

26.cmValoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:


a.!factorului XI
28.csHipovolemia normocitemică apare:

29.cmMacrofagele:
30.cmAglutininele au următoarele caracteristici

b.!aparţin Ig G
31.csCantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
a.!uree
32.cmNumărul leucocitelor creşte în/după:

b.!boli parazitare
33.cmGenerarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

34.csCel mai important component osmotic al spaţiului extravascular este:

d.!Na+
6. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul joncțiunii neuromusculare:
35.csAccelerarea VSH-lui este determinata de:

! reducerea albuminelor ș i creș terea globulinelor plasmatice;
anemie;
36.cmTrombocitele au următoarele roluri în hemostaza:

37.csUn subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui primitor:
d.!AB IV Rh (+)
38.csUrmătoarele substanţe pot fi tampoane intracelulare cu excepţia:

e.!oxalatului

41.csTulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conţinut crescut de bicarbonat stan-

42.csSistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon pentru:
c.!plasmă
43.cmAccelerarea VSH este determinată de:

44.csScăderea numărului de hematii circulante determină:

46.csO insuficienţă hepatică va determina creşterea concentraţiei serice în primul rând pentru:
b.!amoniac
48.csCea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
49.cmEnzimele din eritrocit sunt:

50.csCea mai mare proporţie de proteine se găseşte în:

d.!HDL .
51. cmAlegeţi o combinaţie corecta de parametri a echilibrului acido bazic

52.csO hipoproteinemie poate fi determinată de:

d.inaniţie
53.csO alcaloza metabolică poate fi determinată de:

54.csUn subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml şi un volum sanguin
56.csRitmul eritropoezei se corelează cu presiunea parţială a oxigenului la nivelul:

d.! rinichilor
57 csDurata medie de viaţă a unei hematii este

c.! patru luni
58. cmOxigenarea Hb determină:

d!.descompunerea bicarbonatului
59. csPrima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:
61.cmMacrofagele:
62.csDintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
63.cmParticiparea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:

64.csIn reglarea eritropoezei intervin:

65.cmCaracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:

67.cmRinichiul participă la combaterea acidozelor prin:

e.!amoniogeneză
68.cmIn cazul alcalozelor metabolice:

69.cmSinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:

b.!protrombină
d.!proconvertină
70.cmVitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:

a.!proteina C
d.!proteina S
71.cmAntitrombina III inhibă:

d.!plasmina
74.cm adezivităţii plachetare se datorează:

75.cmMarcaţi răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:

76 cmIn formula leucocitară normală întâlnim:

a.!l%eozinofile
c.!8% monocite
d.!60% neutrofiie
77.csCelulele care prezintă antigeni sunt:

c.macrofagele
d.celulele B
78.cmNotaţi substanţele cu rol chemotactic:
d!.ATP şi ADP
79.cmAccelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

e.!anemie
82.cmUrmătoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:

85. csTrombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:

86.cmUn subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui primitor:
a. !AII Rh (-)
c.!AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
90.cmTulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:

b.! hemofilia A
c.! hemofilia B
91.cmHipocoagulabilitatea apare în caz de:

a!.hemofilie A şiB
b.!boala Willebrand
92.csAvitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

b.!II
93.csCoagularea sângelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+,
pentru că are loc:
b!.fixarea Ca2+
94.csActivarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în prezenţa Ca 2+, are

97.csSubstanţele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac parte:
c!γ-globulinele
98.csCare din proprietăţile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:

99.cmConcentraţia CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparaţie cu Cl- în eritrocitele din
100.csFactorul XIII poate fi activat de:

101.csSub ce formă se găseşte Ca2+ în plasmă:

a.Ca2+ ionic
b.solubilă
d.insolubilă
102.csActivarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

104.cmUn subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de citeva ori unui
primitor:
a.!AB Rh0(+)
c!.B Rh 0 (+)
105.csLa un pacient conţinutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar numărul hematiilor
d.!19ml02 /%
106 cmHemoliza fiziologică poate avea loc în:

a.!splină
b! ficat
107. cmValoarea presiunii osmotice a plasmei:

108.cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

109.csActivarea factorului XII al coagulării este determinată de:

110.csMembrana eritrocitară are proprietăţile:

a.deformabilitate
b.elasticitate
1 1 1 . c m Proteina C:
1 1 2 cmCe rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza

113 cmFactorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:

d.!urokinaza
114.cmNumărul leucocitelor creşte în următoarele situaţii:

c.!efort fizic
e.!septicemii
115.csEfectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor celule:

116.cmCare din următorii componenţi plasmatici nu fac parte din fracţiunea globulinică:
c.!eritropoetina
e.!fibrinogenul
117.cmCentrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral şi puţin caudal de nucleul supraoptic,

este stimulat fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată de:
o hemoragie poate genera urmatoarele reactii compenstorii:

vasocontrictie arteriala
cresterea secretiei de catecolamina
cresterea eliberarii de HAD
O reducere a presiunii in sinusul carotidian va determina o crestere a:

Volumului bataie
Rezistentei periferice totale
Activitatii sistemului nervos simpatic
118.cmAlbuminele plasmatice au următoarele roluri:

119.cmAnhidraza carbonică acţionează:

c.!în eritrocit
120.cmAglutininele:
121.cmFactorul VIII:
122.cmHemoconcentraţia se produce în:

b.!deshidratare
d.!poliglobulii
123. Limfocitele:
124.cmFactorii care reglează hematopoeza:

c!.intervin în diferenţierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1, IL-6,
IL-3
125.cmCitokinele sunt molecule:

formam de creştere
127.csAlegeţi afirmaţia falsă despre vâscozitatea sângelui:

128. csUn subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml sânge, de 2 si mai
multe ori unui primitor:
a.!AB Rh 0 (+)
129.csReflexul pentru reglarea volumului sanguin este iniţiat din:

130. cmIntr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:

136.cmActivarea locală a fibrinolizei are loc prin:

b. !plasmină
d.! proteina C
137.cmGranulocitele:
143. cmCare din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în organism:








A!.hipotalamusul;
D!.sistemul limbic;

A!.asociativa;
B!.sensora;


A!corticospinala;
C!rubrospinala;
C.masticatie;
D.deglutitie;

E!.nucleii rosii;




A.ataxia;
B.astazia;
C.atonia;
D.astenia;





A.dizartria;
B.adiadocokinezia;
D.nistagmusul;

A!.atetoza;
B!.boala Parkinson;




E!.hipofizare;




A.tremor de repaus;



52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si substanta neagra, scad
in concentratie in boala lui Parkinson: G392, 393
B!.dopamina;

B!.tendon;
61.CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceeptia faptului ca: G369,
367 ; H922

b.!În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.


b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea controlului mişcărilor
fine ale mâinii şi degetelor.

a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările poziţiei
corpului.











a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
d.!serotoninergică




23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central
informaţii despre:


Alegeți afirmațiile corecte cu referința la inhibiția laterala in cazul motoneuronilor spinali

Stimularea unui motoneuron va determina inhibitia motoneuronilor adiacenti
Se realizeaza prin intermediul celulelor Renschaw
Este importanta pentru focalizarea sau amplificarea impulsurilor spre o directie
d.!portocerebelos

29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat, mers ebrios,
este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă


a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele tendinoase
Golgi






40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi substanţa
neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
b.! dopamina




b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea controlului mişcărilor
fine ale mâinii şi degetelor.

a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările poziţiei
corpului.










a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
d.!serotoninergică





23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central
informaţii despre:

b. este prezent în număr mare ta muşchii de dimensiuni reduse ale membrelor (ex. în muşchii interosoşi ai
mâinii)



d.!portocerebelos

29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat, mers ebrios,
este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă



a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele tendinoase
Golgi







40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi substanţa
neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
b.! dopamina

D[x].potential de receptor;

B[x].deformarea mecanica a receptorului;
C[x].bradichinina;

B[x].face parte din sistemul de analgezie a creierului;
B[x].nervul facial;
C[x].nervul vag;
D[x]. nervul glosofaringian;
A[x].suprafata anterioara a corneei;
C[x].sistemul nervos parasimpatic;

B[x]. presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului;

E[x]. cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului;
D[x].5m;

C[x]. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice;

E[x].procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;

B[x].se apropie;

B[x].se indeparteaza;

C[x].rodopsina;

E[x].insuficienta severa de vitamina A;
C[x].proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;

C[x].lipsa diferitor tipuri de conuri;

B[x].celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei;
E[x].hemianopsie;

C[x].prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
Apneea Nu apare in caz de sectiune:

Sub segmental spunal C5
Zona mediopontina
Intre colicolii cuadrigemeni, concomitant cu vagotomia

D[x].prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;

D[x].diametrul diferit al pupilelor;
A[x].membrana vestibulara;
E[x].contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului;
D[x].scade esential;

B[x].orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
28.csCare segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecuenta inalta:
G-358, 359
A[x].segmentul de la baza cohleei;
E[x].20-20000 Hz;

C[x].aria somatosenzitiva;

D[x].este responsabil de formarea cuvintelor;
A[x].aria Broca;

D[x].intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;

C[x].incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
E[x].hipocampul;

D[x].amnezie anterograda;
37.csCirculatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit reverberant) este un mecanism al memoriei:
D[x].de scurta durata;

A.senzoriale;
B.de scurta durata;
C.tertiare;
D.de lunga durata;
E[x].C si D corecte;

C[x].incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
D[x].miscari rapide a globilor oculari;

D[x].metabolismul total al creierului scade;
E[x].serotonina;

A.mecanoreceptori;
B.termoreceptori;
C.nociceptori;
D chemoreceptori;
B[x].sistemul lemniscal dorsal;
E[x].sistemul antero-lateral;

B[x].senzatii de vibratie;
C[x].senzatii de pozitie;
A[x].senzatii de gidilit;
C[x].senzatii de durere;
E[x].senzatii termice;

A[x].mecanici;
C[x].chimici;
D[x].termici;

B[x].cerebelul;
E[x].nucleii vestibulari;

B[x].enkefalina;
C[x].serotonina;
E[x].beta-endorfina;

B[x].receptori pentru frig;
C[x].receptori pentru durere;
D[x].receptori pentru cald;

A[x].sunt receptori secundari;
B[x].provin din celule epiteliale;
D[x].contin microvili;
B[x].provin din SNC;
C[x].sunt receptori primari;
E[x].contin cili;

A[x].formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei;
C[x].sunt substante volatile;
D[x].sunt hidrosolubile;

B[x]. este micsorata;
C[x]. este marita;
D[x]. este inversata;

A[x].ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
D[x].puterea de refractie a cristalinului scade;
E[x].cristalinul se aplatizeaza;

A[x].imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
C[x].poate fi corectata cu lentile concave;
E[x].globul ocular este mai lung;

B[x].globul ocular este mai scurt;
C[x].poate fi corectata cu lentile convexe;
E[x].imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;

C[x].forma alungita a corneei;
D[x].forma alungita a cristalinului;

B[x].umoarea apoasa;
D[x].umoarea vitroasa;

C[x].scotopsina;
D[x].trans retinal;

B[x].este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
D[x].reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
E[x].durata 1 - 1,5 sec;
C[x].predomina undele beta;
D[x].are loc desincronizarea ritmului;
Manifestarile electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:

Predomina undele delta
Are loc sincronizarea ritmului
Manifestraile electrifiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

Este prezenta atonia musculara
Predomina undele beta
Are loc desincronizarea ritmului
A[x].retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual;
C[x].functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
A[x].detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala;
C[x].detecteaza acceleratia lineara a corpului ;
D[x].participa la mentinerea echilibrului static;

B[x].la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala;
C[x].la o miscare liniara accelerata a corpului;
E[x].la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului;
A[x].detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie;
E[x].preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;
C[x].incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
D[x].dementa totala;
B[x].alfa;
C[x].beta;

C[x].se inregistreaza in starea de veghe in repaus;
D[x].frecventa 8-13 HZ;
A[x].frecventa mai mare de 14Hz;
C[x].apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
D[x].apar in somnul paradoxal;
B[x].frecventa mai mica de 3Hz;
D[x].apar in somnul foarte profund;
E[x].apar in boli cerebrale grave;
B[x].frecventa 4-7 Hz;
C[x].voltajul mai mare ca la undele alfa;
D[x].apar in stresul emotional si somnul ortodoxal;
B[x].este dobandit;
C[x].se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat;
D[x].poate fi elaborat la diferiti stimuli;
Numiti regulile de elaborare a reflexelor conditionate:

Importanta fiziologica a excitantului conditiomat e mai mica decit a celui neconditionat
Starea de veghe a organismului
Lipsa afectiunilor grave a scoartei
B[x].importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
C[x].starea de veghe a organismului;
D[x].lipsa afectiunilor grave ale scoartei;
B[x].hipotalamusul;
D[x].sistemul limbic;
E[x].formatiunea reticulara;
A[x].in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus;
B[x].trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;

E[x]. toate raspunsurile corecte;
80.cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG:
B[x].la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
C[x].la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
D[x].la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;

C[x].segmentul distal;
A[x].asigura vibratia perfecta a timpanului;
B[x].egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
B[x].sunt receptori cu sensibilitate secundara;
D[x].potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
B[x].in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
C[x].in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;

A[x].la temperatura, la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura;
B[x].peste 45 C;

A[x].reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
C[x].ingustarea pupilei;
D[x].contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;

A[x].marirea diametrului pupilei;
C[x].contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina.;
E[x].se produce la intuneric;
La intuneric:
Creste cantitatea de pigment depozitat
Pupila se dilata
Scade pragul de axcitabilitate al celulelor receptoare
B[x].girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
C[x].girusul occipital - centrul vizual;
E[x].girusul temporal - centrul auditiv;

A[x].are un diametru de 0,4 mm;
B[x].este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5 microni;
C[x].vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera conurile;
D[x].fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;

C[x]. predomina undele delta;
D[x].are loc sincronizarea ritmului;


C[x].este secretata de stria vestibularis;
D[x].este localizata in scala medie;

C[x].apare in traumatisme ale timpanului;
E[x].apare in flamatii ale urechii medii;

A[x]. contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
C[x].contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria acelulara;
D[x].miros;

E[x].toate răspunsurile sunt corecte;
99.cmCe particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor? G-341, 342
B[x].este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
C[x].descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare externe, datorită unei
cascade de excitaţie;
D[x].durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;


C[x]. sunt mecanoreceptori;
D[x]. sunt receptori cu adaptare rapidă;
E[x].senzatia de gust;

A[x].retinenului 1;

D[x].în decibeli;

B[x].intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
A[x].nucleul cohlear dorsal;
B.nu au kinocil;
108.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă frecvenţă, in concordanţă cu teoria
localizării (tonotopie
D[x].produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;

D[x].utricula;
B[x].Na+;

C[x]. este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate;

A[x]. sunt esenţiale în detectarea accelaratiei angulare;

C[x].nucleilor cohleari;
a. [x] Diferite tipuri de receptori specializaţi răspund mai uşor la stimuli specifici.
b. [x] Frecvenţa unui grup (tren) de potenţiale de acţiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă intensitatea stimulării asupra receptorului.
e. [x] Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinaţi coincid în parte.

c. [x] Termoreceptorii cutanaţi sunt terminaţii nervoase libere.
d. [x] Informaţiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanaţi, ajung la scoarţa cerebrală via deutoneuronii din coarnele medulare posterioare.
e. [x] Tractul spinotalamic lateral transmite informaţii de la termoreceptorii cutanaţi.

c. [x] Algoreceptorii sunt terminaţii nervoase libere.
d. [x] Algoreceptorii pot fi activaţi consecutiv eliberării de bradikinină.
e. [x] Durerea viscerală este neplăcută şi în acelaşi timp, de obicei, slab localizată.
a. [x] Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg.
c. [x] Mioza se produce pentru vederea de aproape.
d. [x] La lumina puternică, ambele pupile se contractă.
c. [x] Focalizarea ochiului este controlata de inervaţia parasimpatică a corpului ciliar
d. [x] În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei şi corecţia se face cu lentile divergente.
a. [x] În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală.
b. [x] Adaptarea completă la întuneric necesită 30 min.
a. [x] Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz şi 20 kHz.
b. [x] Urechea este mai sensibilă la frecvenţa între 1 kHz şi 3 kHz.
c. [x] Oscioarele din urechea medie sunt esenţiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre cohlee.
a. [x] Canalele semicirculare au rol esenţial în menţinerea echilibrului.
b. [x] Utricula răspunde la deceleraţia mişcării vehiculelor.
d. [x] Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic.
b. [x] astigmatismul hipermetropic
c. [x] hipermetropia
e. [x] prezbiţia
123. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul Corti:
c. [x] sunt aranjate pe un singur rând
e. [x] reprezintă receptori auditivi propriu-zişi
124. cs În care din situaţiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:
c. [x] are leziuni retiniene în regiunea maculară
b. [x] astigmatismul miopic
d. [x] miopia
125. cs Funcţia primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:
a. [x] amplificarea stimulilor sonori şi conducerea lor spre cohlee
126. cs Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a transmisiei sonore?
b. [x] muşchiul scăriţei şi tensor al timpanului
a. vibraţiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări mecanice la contactul cu membrana tectoria
e. [x] toate răspunsurile corecte
a. [x] este grupare neproteică
b. [x] este o aldehidă a vitaminei A, aceeaşi pentru toţi pigmenţii vizuali
c. [x] există sub 2 forme izomere: cis şi trans; trecerea din forma cis în trans se face sub acţiunea energiei luminoase şi trecerea din trans în cis are loc la
întuneric
e. [x] retinenul + scotopsina = pigment vizual
129. Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari bulbari controlează echilibrul static şi dinamic?
c. [x] vestibulocerebelos
130. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de aproape:
a. [x] creşterea convergenţei cristalinului
c. [x] miozâ
e. [x] convergenţa axelor oculare
131. cm Ca urmare a absorbţiei energiei radiaţiei luminoase electromagnetice, cu lungimi de undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea
translocare a pigmenţilor vizuali:
a. [x] descompunerea în retinen şi scotopsină
d. [x] transformarea formei cis în forma trans a retinenului
132. cm Dacă o persoană se roteşte încet spre dreapta:
b. [x] atât ochiul drept, cât şi ochiul stâng deviază spre stânga
d. [x] se poate observa componenta lentă a nistagmusului, iniţiată de impulsuri vestibulare
Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la prezbiopie:
b. [x] punctul proxim creşte
134. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:
d. [x] creşte potenţialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
135. Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:
e. [x] activarea fosfodiesterazei
136. Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele mecanisme:
c. [x] covergenţa axelor vizuale
e. [x] contracţia fibrelor musculare circulare ale irisului şi ale muşchilor ciliari sub control vegetativ parasimpatic (nervul III cranian)
137. Midriaza implică următoarele procese, cu excepţia:
c. [x] stimulării nucleului Behterev
138. Următoarele afirmaţii despre ochi sunt adevărate, cu excepţia:
d. [x] cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
e. [x] cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia
139. Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
d. [x] adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar şi în absenţa mişcărilor capului
e. [x] potenţialele de acţiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii motori ai nervilor cranieni şi spre paleocerebel, prin nucleii
vestibulari bulbari
Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru:

Incepe prin deschiderea canalelor de Na+ voltaj dependente
Dureaza 0,25 -0,30 sec in fibra ventriculara
Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPȚIA:

Are o faza de platou in cursul careia permeabilitatea pentru Ca2+ este scazuta
Este precedat de o depolarizare lent diastolica
Dureaza mai putin in fibra musculara atriala, decit in cea ventriculara
Potentialele de actiune axonale:

Se transmit mai rapid in axonii cu diametrul mare
Sunt generate de potentialele postsinaptice excitatorii produse in densrite, sau corpul neuronal
Determina cresterea permeabilitatii pentru ionii de Ca2+ in butonul axonic
Potentialul de actiune a unei singure fibre nervoase:

Este produs prin cresterea permeabilitatii neurilemei pentru sodiu
Nu poate fi generat daca canalele de sodiu sunt inactive
Se supune legii ”tot sau nimic”
140. Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la ochi:
c. [x] numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric
141. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor fotoreceptori:
a. [x] conţin pigmenţi vizuali numiţi rodopsină în celulele cu bastonaşe şi iodopsinâ în celulele cu conuri
c. [x] produc potenţiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenţilor, ceea ce determină modificări ale conductanţei ionice
e. [x] prezintă mecanisme comune de fotorecepţie, amplitudinea potenţialului generator este proporţională cu logaritmul intensităţii luminoase
142. Care dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale?
c. [x] presbitismul
143. Care din următoarele afirmaţii sunt inco-
de:
d. [x] sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină
e. [x] nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră
c. [x] stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari şi celulele ganglionare
c. [x] puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului
146. Dacă lumina pătrunde într-un ochi:
a. [x] pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
c. [x] este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic
147. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?
e. [x] mioza este produsă de anxietate
148. Transecţiunea pe calea optică produce:
b. [x] pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a efectuat la nivelul nervului optic respectiv
c. [x] pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral şi în câmpul nazal al ochiului ipsilateral, dacă secţiunea interesează tractul optic
a. [x] amplitudinea vibraţiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 feţe ale sale sunt egale
c. [x] contracţia muşchiului ciocanului reduce vibraţiile timpanului la sunete prea puternice.
d. [x] căile şi centrii acustici au o organizare tonală
e. [x] distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive secundare provoacă afazie auditivă
e. [x] endolimfa prezintă variaţii de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a avut loc transmisia prin urechea externă, medie şi perilimfă
151. Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:
a. [x] sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti
b. [x] sunt transmise spre nucleii cohleari
152. Selectaţi afirmaţiile corecte:
d. [x] senzaţia de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
153. Selectaţi formulările incorecte:
a. [x] rinencefalul îndeplineşte în totalitate funcţiile olfactive
c. [x] mugurii gustativi sunt situaţi numai pe limbă
e. [x] a, b, c, d corecte
Potentialul retinian de receptor:

Este rezultatul scindarii pigmentilor forosensibili
Este un potential hiperpolarizant
Este rezultatul micsorarii permeabilitatii membrtanei celulelor receptoare pentru sodium
157. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează potenţialul receptor al bastonaşelor:
b. [x] este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei
c. [x] descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare externe
d. [x] potenţialul receptor durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase
158.cm Selectaţi enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul bastonaşelor, care explică sensibilitatea deosebită a acestora la întuneric:
a. [x] rodopsină activată
b. [x] fosfodiesteraza activată
c. [x] rodopsinkinaza
cm Neuromediaţia sinaptică din retină se realizează cu următoarele substanţe:
a. [x] acetiicolinâ, dopamină, serotonină
b. [x] GABA, glicină, glutamat
c. [x] activarea guanilil ciclazei
d. [x] inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină
161 cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a celor 3 tipuri de conuri, conform teoriei tricromatice pentru per-
cepţia culorilor:
a. [x] este asemănătoare curbelor de absorbţie a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenţi fotosensibili
b. [x] este determinată de pigmenţii din conuri (combinaţii de retinal şi fotopsină), care le conferă sensibilitate la culorile albastru, verde şi roşu
c. [x] celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X şi Y; celulele W reprezintă peste 50% şi au rol în transmiterea imaginilor vizuale şi percepţia culorilor
163. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează neuronii bipolari din retină:
a. [x] asigură un mecanism secundar de inhibiţie laterală
b. [x] pot fi depolarizanţi şi, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
c. [x] pot fi hiperpolarizanţi şi în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
e [x] toate răspunsurile corecte
cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat dorsolateral (corpul geniculat lateral):
a. [x] este un nucleu de releu între axonii tractului optic şi neuronii ai căror axoni formează tractul geniculocalcarin
b. [x] are 6 straturi celulare care primesc diferenţiat semnale de la retina temporală ipsilaterală şi cea nazală heterolaterală
c. [x] filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
e. [x] fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-un mecanism neuroumoral
e. [x] cohleea
169cs Principiul localizării în determinarea înălţimii (frecvenţei) sunetului, se referă la detectarea diferitelor frecvenţe sonore, în raport:
[x] de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată.
170 cm Hărţile tonotopice din cortexul auditiv primar şi ariile auditive de asociaţie, se referă la analiza sunetelor, după caracteristicile lor specifice:
[x] după frecvenţe
[x] după direcţie
[x] după secvenţialitate (secvenţă de tonuri)
a. [x] prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
b. [x] conţin celule gustative
c. [x] sunt sensibili şi la stimuli termici şi de durere
174. Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv urmează traseul:
c. [x] cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul
olfactiv→ cortex
b. [x] reflexe olfactive primitive

c. [x] controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. [x] reflexe condiţionate olfactive mai complicate
a. [x] analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. [x] aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
179.cs Care sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)?
c. [x] aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
180.cs Care sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)?

a. [x] talamus (nucleul dorsomedia[x]) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
182.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive prin stimuli chimioolfactivi:
a. [x] receptorii sunt chemoreceptori
b. [x] stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanţelor excitante, care interacţionează specific cu receptorul
c. [x] adaptarea receptorilor este rapidă
185.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de acru:
d. [x] sunt acizi organici şi anorganici
c. [x] sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
b. [x] sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
188.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de amar:
a. [x] sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
a. [x] nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari
c. [x] depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în potenţial de recepţie pentru gust
d. [x] că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei microvililor, în consecinţă se deschid sau se închid unele
canalele ionice şi membrana celulei se depolarizează
d. [x] diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
e. [x] gustul
b. [x] neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
b. [x] celule ciliate - epiteliu olfactiv
194.cs Care din următoarele senzaţii sunt supuse facilitării şi inhibiţiei în sistemul nervos central?
c. [x] durerea
c. [x] contracţia muşchiului ciliar
c. [x] fovea centralis
d. [x] regiunea parafoveală

a. [x] retinenului
a. [x] este zona cu acuitate vizuală maximă
c. [x] este zona în care se găsesc numai celule cu conuri
200.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?
b. [x] vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru este caracteristică retinei centrale
e. [x] imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă şi egală cu obiectul
In hipervolemie:
-creste debitul cardiac
-creste intoarcerea venoasa
-Scade secretia de aldosteron
In timpul inregistrarii complexului QRS pe EKG, activitatea electrica a miocardului include urmatoarele, cu exceptia:
Fazei de platou a potentialului de actiune pe fibra miocardica izolata
Depolarizarii miocardului ventricular, in afara de bazei ventriculului sting
Repolarizarii atriala
In zona postsinaptica are loc:

Legarea mediatorului cu receptorii specifici
Inactivarea mediatorului
Generarea potentialului postsinaptic
Incinzura pe sfigmograma arterei carotide semnalizeaza:

Inceputul diastolei izovolumetrice a VS
Inchiderea valculelor aortice
Influenta stresului fizic si psihic:

Crestere apreciabila de ACTH
Crestere secrretiei cortizolului
Insulina produce urmatoarele efecte:

Utilizarea crescuta a glucozei in celulele insulinodependente
Gluconeogeneza scazuta
Cetogeneza scazuta
Postactiunea (reverberatia) este:

Proprietatea centrului nervos
Circulatia excitatiei printr-un ”inel” neuronal
Raspunsul efectorului si dupa intreruperea excitatiei receptorilor
68. Alegeți afirmația corecta. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
69. Alegeți afirmația corecta. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
70. Alegeți afirmația corecta. Consumul de oxigen în rinichi:
reflectă direct, nivelul de Na+ transportat;
71. Alegeți afirmația corecta. Contratransportul Na+-lui în tubul contort proximal are
loc cu:
Glucoza;
72. Alegeți afirmația corecta. Creșterea potasemiei produce o creștere a:

secreţiei de aldosteron;
73. Alegeți afirmația corecta. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular
(180 1/24 ore) se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizați la ce
nivel al nefronului are loc reabsorbția maximă a apei:
74. Alegeți afirmația corectă. Ductul colector:

regiunea unde permeabilitatea pentru apă nu depinde de osmolalitatea plasmei;
75. Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

crește permeabilitatea tubului distal pentru apă;
76. Alegeți afirmația corecta. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:

77. Alegeți afirmația corecta. Factorul major care determină reabsorbția apei la nivelul
reabsorbţia activă a Na+-lui;
78. Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează prin:

Urokinază;
79. Alegeți afirmația corecta. Glomerulul:

este o rețea capilară implicată în filtrare;
80. Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită în:

81. Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este
reabsorbita în:
82. Alegeți afirmația corecta. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se
reabsoarbe în:
tubul proximal;
83. Alegeți afirmația corecta. In prezența hormonului antidiuretic:

cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal ;
84. Alegeți afirmația corecta. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinei
tubulare, unde presiune osmotică are aceleași valori ca cea a urinei finale?
85. Alegeți afirmația corecta. Locul de acțiune a tiazidelor:

86. Alegeți afirmația corecta. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este determinată
de:
creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care nu mai
pot fi reabsorbite tubular;
87. Alegeți afirmația corectă. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare
ca a plasmei:
88. Alegeți afirmația corecta. Membrana filtrantă glomerulară:

bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiul urinar dintre foițele capsulei
Bowman;
89. Alegeți afirmația corecta. Porțiunea ascendentă a ansei Henle:

90. Alegeți afirmația corecta. Porțiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton
cu plasma:
capsula Bowman;
91. Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este
crescută:
92. Alegeți afirmația corecta. Proteinuria reprezinta:

93. Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește dacă are
loc o creștere a:
concentraţiei de K+ plasmatic;
94. Alegeți afirmația corecta. Renina:

convertește angiotensinogenul la angiotensina 1;
95. Alegeți afirmația corecta. Scăderea secreției de aldosteron poate determina:

scăderea reabsorbției tubulare a Na+;
96. Alegeți afirmația corecta. Secreția de H+ în tubul contort proximal este asociată
primar cu:
reabsorbția ionilor de HC03‾;
97. Alegeți afirmația corecta. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată
de:
creşterea presiunii în arteriolele aferente;
98. Alegeți afirmația corecta. Sistemul contracurent:

99. Alegeți afirmația corecta. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite
în:
100. Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului
are loc pentru următoarele substanțe, cu excepția:
Ureei;
100. Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului
are loc pentru următoarele substanțe, cu excepția:
Ureei;

102. Alegeți afirmația corecta. Ionii de H+, rezultați din CO2, sunt tamponați inițial de:
hemoglobina intraeritrocitară;

104. Alegeți afirmația corectă. Volumul de aer, implicat în schimbul de gaze în repaus
este format din:
Volumul curent și capacitatea reziduală funcționala minus volumul spațiului mort;

Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
tubul collector;
108. Alegeți afirmația FALSA despre vâscozitatea sângelui:

scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității;
110. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2;
118. Alegeți afirmațiile CORECTE. Edemul extracelular:

119. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Edemul extracelular:


Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 5 intercostal stâng pe linia medio-claviculară
cu 1,5 cm medial ;

Alegeti afirmatiile incorecte:

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
131. Alegeți afirmațiile corecte despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

este 80% din valoarea ei revine NaCl;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mmHg) se opune reabsorbției;
161. Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză metabolică :

pCO2 mărit;

pCO2 mărit;

pCO2 mărit;


166. Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză mixtă:


pCO2 scazut;
168. Alegeți afirmațiile corecte. Aldosteronul:

intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+;
acționează asupra unor receptori intracelulari;
produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru Na+ ;



172. Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe au efect vasoconstrictor
la nivel renal?
Noradrenalina;
angiotensina II;
173. Alegeți afirmațiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra unor
parathormonul;
174. Alegeți afirmațiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare şi

diluare a urinii?
hormonul ADH;

176. Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în tubul
contort proximal are loc împreună cu:CM
Glucoza;
aminoacizii;
H+

diabetului insipid;
179. Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de
apă și electroliți prin urină, se întâlnește în:
diabetul zaharat;
când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza;
180. Alegeți afirmațiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de apă,
volumul urinii finale crește. Ce parametri ai funcției renale se modifică?
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului collector;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal;
181. Alegeți afirmațiile corecte. Endotelina:

Este un puternic vasoconstrictor;
Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y
Alegeti afirmatiile incorecte. Endotelina:

Are efect opus angiotensinei II;
Este un puternic vasodilatator
182. Alegeți afirmațiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul contort
distal:
diureticele tiazidice şi de ansă;
dietă bogată în K+;
secreţia crescută de aldosteron;
183. Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară este influențată de:

presiunea coloid-osmotică a plasmei;
concentrația CI‾ și Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa;
184. Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară NU depinde de:

schimburile în contracurent din vasele recta;
transportul maxim tubular;
185. Alegeți afirmațiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la secreția
de:
Endoteline;
Kinine;
Prostaglandine;

permeabilității apei în porțiunea distala a tubul distal și collector;
reciclării ureei;
187. Alegeți afirmațiile corecte. In porțiunea ascendentă groasă a ansei Henle se

reabsorb:
Na+;
Ca2+ Mg2+ şi HC03‾;
K+;

189. Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular

prezintă:
190. Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+:
porțiunea groasă a ansei Henle;
191. Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+:

tubul collector;
193. Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾
este:
maximă în tubul contort proximal;
minimă în tubul contort distal și tubul collector;

195. Alegeți afirmațiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a homeostaziei

prin următoarele funcții:
196. Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină prin
faptul că:
este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-ciferol;
participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon,

calcitonină;
secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine;

198. Alegeți afirmațiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa
în:
199. Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva a simpaticului renal produce

Hipodiureza;


202. Alegeți afirmațiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menținerea

secreția tubulară a ionului de H+;
reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic;
acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) și de Ca+2 tip T,
deschise în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente), deschise în faza de
repolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach), deschise în faza de
repolarizare;
In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza
de depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250
In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
Alegeti afirmatiile incorecte:

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este
aceiasi;

Alegeți afirmațiile incorecte:


vasoconstrictor;

Perioada refractara absoluta - miocardul nu răspunde nici la un stimul;
Perioada refractara absoluta - miocardul răspunde la stimul suprapragal;
Perioada refractara absoluta - miocardul răspunde la stimul subprapragal;
Perioada refractara absoluta în miocardul ventriculelor durează cât potențialul de acțiune;
Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se închide poarta de
inactivare;

ml;
ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 70-75
ml;
ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 50 ml;

Unda P - expresia pe EKG a depolarizării ventriculare;
Unda P - expresia pe EKG a depolarizării atriale;
Unda P - expresia pe EKG a repolarizării atriale;
Unda P - expresia pe EKG a proiecției vectorului atrial;
Unda P - expresia pe EKG a depolarizării apexului;

Unda T în toate derivațiile are cea mai mare amplitudine;
Unda T- proiecția vectorului de depolarizare a septului interventricular;
Unda T expresia pe EKG a repolarizării ventriculare;
Unda T expresia pe EKG a repolarizării atriale;
Unda T - proiecția vectorului de repolarizare ventriculara;


219. Alegeți afirmațiile INCORECTE privind reabsorbția la capătul venos al

capilarului:
230. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la hematii:

231. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la schimbul de gaze în țesuturi:

232. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Adenozina:

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;

234. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa intracelulara:
236. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel

intracelular prezintă:
volum mai mare;
pH mai mic;
237. Alegeți afirmațiile INCORECTE. Volumul plasmatic:


Ionii de hidrogen și bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstricție ;


vasoconstrictor;





Peptide mici;

ansei Henle;
tubului proximal;



în eritrocit;
278. Aplicarea unor stimuli subliminali (subpragali) determina următoarele modificări

ale potențialului de membrana:
281. Aportul normal de apa, pentru un organism adult sănătos, în 24 ore, este:
2000 ml ;
2500 ml ;
2,000 l ;

cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat
în tireoglobulină;
286. Arteriolele:

II;


298. Boala Addison este:

insuficienta corticosuprarenalei;

hiperkaliemie;
hiperpigmentare;
301. Boala Bazedow se caracterizează prin:

poliurie
302. Boala Cushing este determinata de:
303. Ca2+ în plasmă se găsește in următoarele forme, CU EXCEPȚIA:

hidroxiapatite;
306. Calcitonina are următoarele efecte cu EXCEPȚIA unuia:

inhibă osteoclastele;
307. Calcitonina este secretata de:

tiroida în compartimentul interstițial;
308. Calcitonina:
este hormon antagonist al parathormonului;
309. Când are loc procesul de sincronizare a ritmului EEC:

la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
311. Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
uree ;
acid uric;
creatinină;
amoniac;
catecolamine;
316. Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
ficat;
rinichi;
pulpa dentara;
318. Caracteristicele funcționale ale sinapselor cu transmitere chimica sunt CU EXCEPȚIA:

319. Caracteristicile acidozei metabolice sunt:

320. Caracteristicile ECG ale ritmului sinusal sunt:

fiecare complex QRS este precedat de unde P pozitive în Dl, DII;
intervale R-R regulate;

dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin atingerea cu obiect
incandescent;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin secționarea nervului și suturarea
lui;
351. Care din factorii de mai jos Nu participă la eliminarea Na+-lui?

361. Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:

adrenalina;
noradrenalina;
somatomedina;
somatostatina;
somatotropina;
368. Care din tipurile de fibre nervoase eferente, enumerate mai jos, sunt vasodilatatoare?
fibrele parasimpatice colinergice, care aparțin nervilor cranieni III, VII, IX, şi X și regiunea
medulara sacrală;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul eliminării de neuromediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul acțiunii unei singure molecule de neuro-mediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de Ca2+ în
terminațiile postsinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de K+ în terminațiile
post sinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
tensiunea musculară este maximă la creșterea Mg2+ intracelular;
tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;

contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanțurile ușoare ale
miozinei;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;



fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un
răspuns local;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potențialul de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
nivelul critic de depolarizare este vârful potențialului de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;

mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
mediatorul este eliminat de spațiul sinaptic al sinapsei neuromusculare;
mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;


fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, relaxare,
contracție;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, contracție,
relaxare;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - relaxare, contracție, perioada
latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, relaxare, perioada
latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, perioada latentă,
relaxare;

anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Na+;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru K+;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Ca2+;
membrana postsinaptică conține canale chemodependente;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Cl-:

sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
sarcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a mușchiului;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

mușchiul striat are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul neted are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul cardiac are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul striat și mușchiul neted au aproximativ aceeași durata de contracție;
mușchiul neted și mușchiul cardiac au aproximativ aceeași durata de contracție;

fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sânge;

mușchiul striat posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul neted posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul striat și mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;
mușchiul cardiac și mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;

oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul cardiac;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul scheletic;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted din viscere;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted vascular;
toți mușchii obosesc la fel;

ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcolemă;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în mitocondrii;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în ribozomi;

fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formației reticulate;

calciului;
sodiului;
calciului;
potasiului;
magneziului;

în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este mușchiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mare labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana pre sinaptică;
miorelaxantii scindează acetilcolina;
miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
miorelaxantii blochează mișcarea moleculelor de acetilcolină în spațiul sinaptic;

fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele post ganglionare vegetative;

membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

filtrarea este mișcarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
difuziunea apei are loc prin canale ionice;
excitabilitatea fibrelor nervoase și musculare este egală;
excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decât a fibrei musculare;
excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decât a fibrei nervoase;
labilitatea fibrei musculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;
labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;

pragul de excitație este valoarea maximă a excitantului ce provocă potențialul de acțiune;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă potențialul de acțiune;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
pragul de excitație este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia mușchilor respiratori si asfixie;
miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;

în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid lactic;
in timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid lactic;
în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid piruvic;
în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

ionii de Mg2+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Na+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Cl- determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Ca2+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de H+ determină cuplarea excitația - contracția;

capul miozinei se unește cu troponina C;
capul miozinei se unește cu troponina T;
capul miozinei scindează ATP;
capul miozinei se unește cu troponina I;
capul miozinei scindează GTP

calsechestrina micșorează capacitatea de stocaj de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic ;
calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
calsechestrina micșorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
calsechestrina mărește cantitatea de Ca stocat în reticulul sarcoplasmatic;

tonusul muscular este determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
tonusul muscular este determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
tonusul muscular este determinat de numărul de miofibrile;
tonusul muscular este determinat de numărul unităților motorii în acțiune și frecventa lor de
descărcare;
tonusul muscular este determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

potențialul de repaus este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile este -60 - -90 V;

în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este mușchiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mică labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana pre sinaptică;
colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spațiul sinaptic;
colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
fibra musculară este inexcitabilă atât în timpul perioadei refractare absolute, cât și celei
relative;

potențialul de acțiune este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în caz de
excitare;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular
de Cl-;
de K+;
de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular
de K+;

potențialul de repaus durează 1 min;
potențialul de repaus este permanent;
potențialul de repaus durează 2 sec;

repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular
de Cl-;
de K+;
de Na+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular
de K+;
membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;






măduvei spinării;

noradrenalină;

noradrenalină;

potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului supraliminal);


transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substanțe pe




are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile Ranvier;



măduvei spinării;

noradrenalină;




hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește valoarea potențialului
de repaus;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează valoarea potențialului
de repaus;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;


o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ
primar;









viteza de transmitere a excitației e mai mare în fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:

membranei;
micșorează;
mărește ;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;


455. Care din următoarele afirmații sunt INCORECTE? Fovea centralis este suprafața
retinei unde: concentrația celulelor cu conuri este maximă;

457. Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de
diametrul sau?
celulele Purkinje ;
459. Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a
potențialului de acțiune ventricular, fața de repaus:
g Ca2+;

465. Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în
activarea lor:
tromboxanul A2;
țesutul muscular;
țesutul muscular;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;

503 Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină

504 Care receptori sunt parte componentă a canalelor ionice pentru Na+ și K+:
510 Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ

simpatic și parasimpatic:
512 Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ
parasimpatic:
519 Care trăsături NU sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
523 Cauzele hipertiroidismului sunt:

emoții negative;
524 Ce acțiune are calcitonina?

hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
526 Ce efect NU are stimularea fibrelor parasimpatice care inervează glandele salivare
528 Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare:
vasodilatație;
vasoconstricție;
529 Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

531 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

533 Ce este timpul reflexului:

534 Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?

PPSI
PPSE
Potential local
Potential generator
536 Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
influx lent de Na+;

I 0;
II A;
III B;
IV AB;
I 0 și II A;
540 Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului
de broască:
541 Ce modificări ionice au loc în faza de depolarizare rapidă, a fibrelor miocardice?

542 Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
543 Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice
atipice:

553 Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea:
555 Cea mai crescuta concentrație a proteinelor este în:

556 Cea mai mare cantitate din aportul zilnic de apa se realizează:
558 Cea mai scăzută concentrație proteică este prezentă în:

559 Cel mai important component osmotic al spațiului extravascular este:

Na+;
561 Cel mai mic procent de apa din organism, în cursul ontogenezei, se găsește la:
bătrân;
569 Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce
perioadă din cursul ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială;
protodiastola;
ejecția rapidă;
570 Ciclul cardiac reprezintă:

572 Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

fixa ionii de Ca2+;
573 Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/
Na+, pentru că are loc:
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
576 Concentrația unui singur ion rămâne crescuta în saliva indiferent de debitul salivar:
K+;
577 Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație

prin stimularea receptorilor:
beta-2-adrenergici;
578 Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației:

angiotensinei II;
579 Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
bradikininâ;
580 Conținutul de apa din organism este influențat de:

sex și vârsta;
aportul de lichide;-
funcția renala;
581 Conținutul de apa din organism NU este influențat de:

funcția splinei;
582 Contracția mușchiului uterin este stimulata de următorii hormoni:

oxitocina;
hormonii estrogeni;
583 Controlul autonom al acomodației ochiului este asigurat de:
sistemul limbic;
584 Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

587 Corpul galben:

589 Creșterea forței de contracție a miocardului este determinată de:

591 Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I:

unda R;
592 Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului II?

segmentul T-P;
602 Deficitul de vasopresina (ADH) produce:

diabetul insipid;
603 Deficitul glucocorticoizilor provoacă:

604 Deficitul mineralocorticoizilor provoacă:

hiperkaliemie;
hiponatriemie;
605 Dendritele:
606 Denervarea completă a intestinului subțire produce:

607 Depolarizarea
610 Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de:
611 Diabetul zaharat tip I se datorește:

lipsei de insulina;
612 Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte:
613 Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:

arterelele;
aorta;
614 Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

venele;
cordul drept;
615 Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
eritrocitele;
616 Dintre vitaminele enumerate sintetizate de către bacteriile intestinale și absorbite

în cantități semnificative fac parte:
vitamina K;
vitamina B1;
riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;
621 După exocitoza neuromediatorului membrana veziculelor este:

623 Durata medie de viaţă a unei hematii este

patru săptămâni;
624 Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori cu EXCEPȚIA:

625 Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori:
626 Edemul tisular poate fi cauzat de:

627 Efectele cardiovasculare ale adrenalinei și noradrenalinei:

tahicardia;
bradicardie;
628 Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

629 Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:



632 Efectele metabolice ale adrenalinei:

hiperglicemie;
633 EGF (Epidermal Growth Factor) are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

634 EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec.
Care dintre următoarele afirmații explică starea lui?
Are febră;
639 Estrogenii favorizează:
relaxarea uterului;
641 Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei

neuronului asupra excitabilității lui :
642 Factorii care determina sensul de deplasare al apei în organism sunt:

presiunea osmotica;
644 Factorii vasoactivi de control pentru circulația locală pot fi:

neuro-mediatori;
metabolici;
645 Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt următorii, cu EXCEPȚIA:

angiotensina II;
646 Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt:

superoxidul;
angiotensina II;
endotelina 1;
NO;
Noradrenalina
FNA
647 Factorul XII activ determină activarea:
factorului XI ;
648 Factorul XIII poate fi activat de:

trombina și Ca2+ ;
649 Fibrinoliza are loc prin:

650 Fluxul sanguin cerebral se intensifică la creșterea:

651 Fluxul transmembranar de Na+ este:

657 Funcțiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:

660 Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

durează 25 sec;

676 Hemoglobina are afinitate ridicată pentru O2.

677 Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:


splină;
ficat;
679 Hiperglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

681 Hipersecreția de hormon somatotrop produce:

682 Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la:

acromegalie,
hipoglicemie;
atrofia gonadelor;
684 Hipocoagulabilitatea apare în caz de:

hemofilie A şi B;
boala Willebrand;
lipsa vitaminei K;
687 Hipovolemia normocitemică apare:

la altitudine;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
688 Hipovolemia normocitemică apare:

la altitudine;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
690 Hormonii androgeni sunt:

aldosteronul;
testosteronul;
testosteronul;
cortizolul;
691 Hormonii care participa la menținerea corpului galben sunt:

androgenii;
progesteronul;
692 Hormonii care pot provoca bilanțul azotat negativ:

insulina;
693 Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;
695 Hormonii estrogeni sunt secretați la nivelul:

medulosuprarenalei;
ovarului;
tiroidei;
696 Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

697 Hormonii hipofizari sunt ca structura:

peptide, proteine;
Glicoproteine
698 Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

peptide, proteine;
699 Hormonii medulosuprarenalei sunt ca structura:

700 Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

701 Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul acționează la nivelul:

tubului colector;
702 Hormonii pancreasului endocrin sunt:

insulina;
glucagonul;
703 Hormonii pancreatici sunt ca structura:

peptide-proteine;
704 Hormonii pot fi metabolizați la nivelul:

ficatului;
705 Hormonii sexuali sunt produși de:

corticosuprarenala;
ovar;
testicul;
706 Hormonii tiroideni:

707 Hormonii tiroidieni sunt:

triiodotironina;
tetraiodotironina;
calcitonina;
708 Hormonii tubului digestiv sunt:

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
709 Hormonul foliculostimulant (FSH):

710 Hormonul intestinal enterogastronul îndeplinește următoarele funcții:


712 Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

produce ovulația;
713 Hormonul paratiroidian determină:

scade reabsorbția tubulară de fosfați
scade reabsorbția tubulară de calciu
714 Hormonul somatotrop produce:
715 Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de:

hipotalamus;
tiroida;
pancreas;
716 Hormonul tireotrop (TSH):


triiodotironină;
718 Imaginea unui obiect pe retina este:

virtuala;
micșorata;
mărita;
inversata;
reala;
719 Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitației:
721 In care din țesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulin dependenta a glucozei:
mușchiul cardiac;
creer;
epitelui renal;
724 In cazul alcalozelor metabolice:
creşte potasiemia;
726 În cazul în care un pacient în vârstă de 21 de ani, de sex masculin are o rezervă cardiacă
de 300% și un debit maximă cardiac 16 L / min, care este debitul lui cardiac de repaus?
3 l / min
4 L / min
5,33 L / min( 16/3)
6 l / min
8 l / min
735 In ce faza a potențialului de acțiune membrane este hiperexcitabila?

738 In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:
739 In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;
740 In cursul unui exercițiu fizic prelungit NU creste pierderea de apa prin:
materiile fecale;
urina;
sudoare;
741 In diabetul zaharat se produce:

hiperglicemie;
hipoglicemie;
poliurie;
glucozurie;
anurie;
743 In formula leucocitară normală la adult întâlnim:

l% - eozinofile;
65% - limfocite;
8% - monocite;
60% - neutrofile;
10% - bazofile;
744 In hipervolemie:
746 In mod normal, hematiile se caracterizează prin cu EXCEPȚIA:

nu au nucleu;
747 In mod normal, hematiile:

nu au nucleu;
748 In reglarea eritropoezei intervin:

751 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină reabsorbția

la capătul venos capilar.
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
752 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină filtrarea la

capătul arterial capilar.
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg

debitului sistolic;

volumul sistolic;

756. In timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin:





764. Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui
traseu EKG:
segmentul P-Q;
complexul QRS;
unda T;





în decibeli;

776. Intr-o hipovolemie izotonă sunt stimulate următoarele mecanisme corectoare, cu

EXCEPȚIA:

300 atm;
300 mosmol/l;
300 mosmol;
300 osmol/l;
300 mg%;
778. Kalikreina:

adrenalina;

787. La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135 g/L sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
13 ml 02 /% ;
15 ml 02 /%;
17 ml 02 /%;
19 ml 02 /%;
22 ml 02 /%;

797. Limfocitele:

asigurate de:
intervenția HAD;
asigurate de:

acetilcolina;
noradrenalina;


dopamina;
glicina;


813. Membrana luminală a celulelor tubulare conține un cărăuş co-transportor pentru Na+-Cl,
selectați segmentul:
tubul colector;
814.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a

lichidului extracelular.



827. Neurofizinele:

dopaminergica;
GABAergica;
colinergica;

acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și forței
de contracție;


bronhiole;
intestin;
arteriole;
corpul ciliar;

Viroze;
boli parazitare;

inaniție proteica;

hemoragie;
coma diabetica;

presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama Presiune -
Volum al ventriculul stâng este prezentata.
2000
3000
4000
6000
7000
844. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea
arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normală. Diagrama Presiune -Volum al
ventriculul stâng este prezentata.
Indică punctele din relația presiune-volum când apare al doilea zgomot cardiac?
La punctul C
Între punctul A și punctul B
Între punctul B și punctul C
Între punctul C și punctul D
Între punctul D și punctul A
845. O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii, cu EXCEPȚIA:

vasoconstricţie arterială;
vasoconstricţie venoasă;
creșterea secreției factorului natriuretic atrial (FNA);
creşterea eliberării de hormon antidiuretic;
bradicardie;

vasoconstricție arterială;
creșterea secreției de catecolamină;
creșterea eliberării de HAD;
bradicardie;

volumului bătaie;
rezistenței periferice totale;
activității sistemului nervos simpatic;
853. Ovarul secreta:

hormoni estrogeni;
progesteron;

contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
ejecţia laptelui
contracţia miometrului uterin;

contracția miometrului;
eliberarea laptelui;
contracția mioepiteliului din canalele galactofore;

857. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

proteine;
858. Parathormonul:
859. Parotina:
860. Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC:
divergența;

steroizi;
tiroidieni;

hormonii proteici;
adrenalina;

867. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele

afirmații:

pH-ul sanguin arterial este 7,4;
870. Perioada de contracție izovolumetrică se caracterizează prin următoarele, cu

EXCEPȚIA:
îîncepe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare;
corespunde cu începutul sistolei atriilor;
871. Perioada de contracție izovolumetrică:

începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare

;
874.Plachetele:
sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
pot adera de peretele vascular lezat;
875. Plachetele:
sunt produse în măduva osoasă roşie, din megacariocite;;
secretă factorilor cu rol in hemostaza primară (microcirculatorie);
876. Postactiunea (reverberația ) este:
proprietatea centrului nervos;
circulația excitației printr-un «inel» neuronal;
răspunsul efectorului și după întreruperea excitației receptorilor;
877. Potențialele de acțiune axonale:

se transmit mai rapid în axonii cu diametrul mare;
sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau corpul
neuronal;
determina creșterea permeabilității pentru ionii de Ca2+ în butonul axonic;
878. Potențialul de acțiune a unei singure fibre nervoase:

este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru sodiu;
nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive;
se supune legii "tot sau nimic";
879. Potențialul de acțiune al fibrei miocardice se deosebește de al fibrei musculare scheletice

prin:
durată mai lungă (250-300 ms);
intensitatea mai mare;
880. Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru se caracterizează prin următoarele, cu

EXCEPȚIA:
are o fază de platou în cursul căreia permeabilitatea pentru Ca2+ este scăzută;
durează 0,25-0,30 s în fibra ventriculară;
881. Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru:

începe prin deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente;
durează mai puțin în fibra musculară atrală, fața de cea ventriculară;
882. Potențialul de acțiune:

este un potențial gradat;
este produs de stimulii subpragali;
începe cu repolarizarea declanșată de efluxul ionilor de clor;
are o viteză de propagare mai lent în fibrele nervoase groase;
se propagă fără decrement;

este determinat de permeabilitatea selectivă a membranei pentru ioni;
este determinat de ionii de potasiu;
884. Potențialul de repaus al membranei este determinat de:

Difuzia liberă a ionilor de potasiu în ambele direcții;
Difuzia ionilor de sodiu spre interiorul celulei;
Deschiderea canalelor ligand (chimic) - dependente;
Deschiderea canalelor voltaj dependente;
Deschiderea tuturor canalelor;
885. Potențialul membranar de repaus:

este negativ;
este menținut de contribuția indirecta a pompei de Na-K;
886. Potentialul postsinaptic de excitație (PPSE):

este capabil sa se sumeze în timp;
nu se sumează;
amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
nu se supune legii «tot sau nimic»;
887. Potențialul retinian de receptor:

este un potenţial hiperpolarizant;
este rezultatul micşorarii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium

reflex bineuronal - reflex de flexie;
reflex vegetativ - reflex de clipire;


tonusul muscular este reglat atât pe cale umorală cât și pe cale nervoasa;

reprezintă zona de minimă rezistenta a sistemului vascular;

reprezintă zona de maxima rezistența a sistemului vascular;
893. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE, în miocard:
potențialul de acțiune în mușchiul cardiac are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potenţialului de acţiune;
potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap.

vâscozitatea crescută a sângelui mărește presiunea arterială;
arteriolele sunt vase rezistive;
scăderea bruscă a presiunii arteriale determină creșterea frecventei cardiace;
895. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. Miocardul:
cel atrial și cel ventricular formează două sinciții funcționale;
prezintă o viteză de conducere între 0,3 -0,5 m/s, atât la nivel atrial, cât şi ventricular;
896. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. In miocard:
mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune;
897. Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
de la baroreceptori se declanșează reflexe depresoare;

Potențialele de acțiune din miocard sunt mai lungi ca durată, faţă de cele
Viteza de conducere prin musculatura lucrătoare atrială, este în jur de 0,3 - 0,5 m/sec;
Sistemul excito-conductor este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap;

Lichidele circulă între capilare și țesuturi, prin filtrare și reabsorbție;
Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide;
limfatică;
Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune oncotică mai mică.

Dacă presiunea arterială scade brusc, reflexul presor baroreceptor determină creșterea
frecventei cardiac;
Mecanoreceptorii cardiaci sunt responsabili, mai ales, pentru reglarea pe termen lung a
presiunii arteriale sistemice;
Fluxul sanguin coronar este reglat, mai ales, de necesitățile metabolice;
Amplitudinea undelor pe EKG, se măsoară în mV;

In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135 mm Hg;
In contracția izovolumetrică volumul ventricular nu se modifică;

Zgomotul II este cauzat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară);

Amplitudinea undelor, pe EKG, se măsoară în mV;

Potențialele de acțiune din miocard sunt de 2 ori mai lungi ca durată, fața de cele din
mușchiul scheletic;
Țesutul sistemului excitoconductor din miocard este format din miocite specializate, legate
prin joncțiuni gap;

în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135mm Hg;
volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul sistolic;
907. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE. În miocard:
numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;

în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maxim la 135mm Hg;
909. Precizați care este locul de secreție al hormonului gastrina:

cavitatea bucala;
porțiunea pilorica a stomacului;
duodenul;
pancreasul;
tot traseul tubului digestiv;
910. Precizați concentrația corecta a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

4 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
100 mEq/1 HCO3-;
70 mEq/1 Na+;
155 mEq/1 K+;
911. Precizați concentrația corectă a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

95 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
100 mEq/1 HCO3-;
70 mEq/1 Na+;
155 mEq/1 K+;
912. Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici:
țesutul osos;
smalț;
rinichi;
glandele endocrine;
embrion;
țesut osos;
mușchi;
rinichi;
smalț dentar;
splina;

inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal;
inhibă eliberarea de renina;
915. Precizaţi răspunsurile corecte:
erecția apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
916.Precizați răspunsurile INCORECTE referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):

stimulează secreţia de renină;
stimulează eliberarea de aldosteron;

919. Presiunea arteriala este întreținuta de următorii factori, cu EXCEPȚIA:

debitul cardiac;
elasticitatea vaselor;
presiunea osmotica a sângelui;
920. Presiunea arteriala este întreținută de:


creşte în hiperproteinemii;
este determinată în primul rând, de albumine;

este determinată 80% de albumine;
este determinată de către macromoleculele proteice;
923. Presiunea osmotica în condiții normale în lichidul din compartimentul extracelular NU

este determinat de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
925. Presupunând că vasele de la A la E sunt de aceeași lungime, dar gradientul de presiune,

raza vasului și vâscozitatea sângelui variază, care vas are cel mai mare flux?
parathormonul;


935. Procentul de saturație a Hb cu O2 va crește:

la mărirea pO2 arterial;
la mărirea concentrației de Hb;
936. Progesteronul este secretat la nivelul:

corpului galben;
placentei;
937. Progesteronul favorizează:

relaxarea uterului;
proliferarea alveolelor sânilor;
938. Progesteronul:
este scăzut în timpul menstruațiilor;
939. Prolactina este secretata de:

hipotalamusul medial;
testicul;
ovar;
940.Propagarea potențialul de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
musculatura atrialâ;
nodul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
reţeaua Purkinje;
941. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
musculatura atrială;
nodulul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
rețeaua Purkinje;
942. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se reține la nivelul:

musculaturii atriale;
nodulului atrio-ventricular;
fasciculului Hiss;
reţelei Purkinje;
musculaturii ventriculare;
948. Răspunsul local se caracterizează prin:

950. Răspunsurile postsinaptice :

951. Receptorii nicotinici se găsesc:



senzația de sete;
prin progesterone;
967. Relaxarea ventriculară izovolumetrică corespunde pe ECG:

undei P;
complexului QRS;
undei R;
undei T ;
segmentului ST;

apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea canalelor
pentru potasiu;
Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ
Hormonii cresterii
Mineralocortizoizii
  
Hormonii glucocorticoizii
 
Surplusul de hormini tiroizi
Insulina
3. In conditii fiziologice,efectul caloric al hormonilor tiroidieni este produs prin:

 cresterea activitatii Na+-K+-ATP-azei memranare
o interactiunea cu un sistem de receptori din membranele celulelor tinta
o decuplarea fosforilarii oxidative
o stimularea activitatii neuropsihice
o cresterea numarului mitocondriilor in celulele tinta
4. Selectati adevarat sau fals (despre PTH)

a) hormonul paratiroid stimuleaza producerea de OPGL F
b) hormonal paratiroid se uneste cu receptorii
intracelulari F
c) hormonal paratiroid NU este secretat de glanda
paratiroida F
d) hormonal paratiroideste un derivate al tirozinei F
e) receptorii pentru hormonal paratiroid se afla in
osteocite A
5. hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:

Hormonul foliculostimulant

Hormonal luteinizant
Hormonul antidiuretic

Gonadotropina corionica
Progesteronul
6. La femei secretia de gonadostropina este reglata de:

Estradiol prin feed-back pozitiv
 
Estradiol prin feed-back negativ
Adrenalina
Testosteron prin feed-back

negatic Hormonal de eliberare
hipotalamic
7.Cuplarea acetilcolinei cu M2 colinoreceptorii se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
o Depolarizarea prin influx in celula a ionilor de K+
 Reducerea concentratiei
cAMP o Inhibarea PLC
o Stimularea PLC (fosfolipaza
C) o Marirea concentratiei
cAMP
8.Boala Cushing este determinate de :
  
Cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara
 
Hiperplazia cortexului suprarenal

Cresterea secretiei de androgeni
9. Hormonii care pot determina un bilant negativ al azotului

sunt: STH-ul
Cortizolul
Adrenalin
a
  
Glucagonul
 
Hormonii tiroidieni in exces

10. Ce receptori sunt prezentati in imagine

M3
M5
colinoreceptor M1
colinoreceptor
11.Care sunt elementele comune in organizarea sistemului nervos somatic si vegetativ
parasimpatic o Receptorii la nivel de organ efector
o Receptorii la nivel ganglionar
 Neuromediatorii la nivel de organ
efector o Localizarea neuronilor in
maduva spinarii o Neuromediatia la
nivelul ganglionilor

12. Stimularea caror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ si K+,la
jonctiunea neuromusculara
o Alfa-2-adrenergici
o Beta-2-
adrenergici o Alfa-
1- adrenergici
 Nicotinici colinergici
13. In figura alaturata este reprezentata calea eferenta a sistemului nervos parasimpatic. Numiti
tipul de fibre numerotate cu cifra 2
o Adrenergice
o dopaminergice
 Colinergice
o Histaminergice
o Serotoninergice
14. In figura alaturata este reprezentat calea eferenta din sistemul nervos
simpatic. Indicati denumirea neuronului numerotat cu cifra 1:
o Glicinergic
o Adrenergic
 Acetilcolinegic
o Serotoninergic
o Dopaminergic
15. Indicati neuromediatorii si hormonal marcate prin “?”
Serotonin
a GABA

Adrenalina

Acetilcolina
Melatonina
16. Specific ce lipseste in imagine
o PLC
o PkA
 DAG
o GMPc
o AMPc
17.Mecanismul de actiune comun la nivelul receptorilor beta-1 si beta-2 adrenergici este:

o IP3-Ca2+
o GMPc
o DAG
 AMPc
o Nu folosesc mesageri secunzi
18. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivelul ganglionar,nu insa si la nivelul
jonctiunii neuromusculare
o Beta-1-adrenergici
o Muscarinici
colinergici
 Nicotinici
colinergici o Alfa-1-
adrenergici

19. Hormonul cel mai active al glandei tiroide
este: o Tiroxina
o Tirozina
o Acidul triiodtiroacetic
 Triiodtironina
o Tireoglobulina
20.Receptorii prin intermediul carora se inhiba adenilatciclaza sunt urmatorii:

β1 adrenoreceptori
α1 adrenoreceptori
β2 adrenoreceptori

α2 adrenoreceptori

M2 colinoreceptori
21.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte

Administrarea unui medicament blocant al cnversiei L-DOPA in 
dopamine,determina scaderea cantitatii de noradrenalina in circulatie
Nicotina,in cantitati mici,scade producerea de acetilcolina in ganglionii
simpatico Fiziostigmina,inhibitor acetilcoliesterazic,scade secretia de
glucagon
  
Axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatico


Administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici,produce scaderea
frecventei si fortei de contractie a miocardului
22.care din urmatoarele afirmatii nu este corecta:

Lantul laterovertebral simpatic se intinde din regiunea cervicata,pina in regiunea
sacrala a maduvei spinarii

venelor sanguine este reglat in totalitate de catre sistemul nervos
Diametrul
simpatic
Acetilcolina este secretata si de catre unele finre posteganglionare simpatico

Fibrele preganglionare simpatico secreta noradrenalina

Neuronii preganglionari simpatici se afla in segmentele medulare T1-T2
23. Unei femei de 30 de ani ii este administrat cortizol pentru tratamntul unei boli
autoimmune. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil sa apara?
o Cresterea masei
muscular o Hipoglicemia
intre mese
 Cresterea secretiei de insulin
o Cresterea secretiei de cortizol
o Cresterea secretiei de ACTH
24.care din urmatoarele afirmatii NU este corecta

 
Papiloconstructia se produce prin stimularea nervilor simpatici
Motilitatea gastrointestinala creste la stimularea vagala
Glicogenoliza hepatica poate fi data de catre adrenalina secretata de catre
glanda medulosuprarenala
Activarea simpatico produce vasodilatatia in muschii scheletici si vasoconstructia in
viscera si tegument

Stimularea vagala produce tahicardie
25. O scadere a secretiei de cortizol poate
duce la: o Cresterea gluconeogenezei
hepatice
o Scaderea secretiei de ACTH
 Creste lipogeneza
o Cresterea
glicemiei
o Reduce concentratia somatomedinelor in plasma

26. care din urmatoarele afirmatii este corecta
o Reducerea gluconeogenezei la actiunea
cortizolului o Reducerea gluconeogenezei la
actiunea glucagonului
o Intensificarea glicogenolizei in fibre musculare la actiunea glucagonului
 Intensificarea glicogenolizei in ficat la actiunea glucagonului
o Cortizolul reduce captarea glucozei de catre fibrele musculare
27. Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt
  
Stimularea sintezei glicogenului
 Scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi
Scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru
glucoza Cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru

aminoacizi Marirea permeabilitatii membranelor
celulare pentru glucoza
28. Tiroxina fiziologica active se gaseste in una din urmatoarele forme
o Ca o glucoronida
o Legata de prealbumina
 Nelegata,libera
o Legata de albumina
o Legata de globulina
29. Somatotropul
  
Scade utilizarea glucozei in scop energetic
 Miscoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de
glucoza in singe
Scade concentratia glucozei in singe
Mareste utilizarea glucozei in scop

energetic Mareste depozitele de
glicogen
30.Hormonii mineralocarticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul
 
Tubului contort distal
Glomerurului renal

Tubului
colector
Tubului contort
proximal Ansa lui
Henle
31.Secretia de HAD este stimulate in caz de:

o Scadere a osmolaritatii plasmei
 Hemoragii 
o Ingestii de alcool
o Expunere la frig
o Ortostatism
32.Selectati afirmatiile adevarate referitor tiriotropina (TSH)

Este sintetizata de catre hipotalamus
  
Sinteza si eliberareade TSH este stimulate de hormonal TRH
 Hormonii tiroidieni inhiba sinteza si secretia TSH
Nu intervine in metabolismul iodului
 
Actioneaza asupra glandei tiroidiene,stimulind doar sinteza de T3
si T4
33.Glanda medulosuprarenala se caracterizeaza prin
  
Receptori nicotinici pe celulele cromafine
 Mediatia sinaptica colinergica
Secretia de adrenalina 50% si de noradrenalaina 50% in circulatie


Sinapsa directa a fibrelor preganglionare simpatico pe
celulele cromafine
Secretia de adrenalina 20% si de noradrenalina 80% in circulatie
34.Angiotensina II

Este secretata de rinichi
Creste presiunea arterial

Are effect
vasoconstrictor
Nu modifica presiunea sangvina
Stimuleaza secretia reninei
35.In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitate insulin-independenta a
glucozei
Creer
 Muschiul cardiac
Epiteliul renal
 Muschiul scheletal
Epiteliul intestinal
36. Efectele glucocortizoizilor asupra metabolismului glucidic

sunt: Hipoglicemia
Scaderea gluconeogenezei
  Stimularea gluconeogenezei
  Scaderea utilizarii glucozei de catre celule
 Cresterea glicemiei
37.Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarea cale:

 Descompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidiene si eliberarea in
o singe Descompunerea tireoglobulinei in celulele “tinta”
o Digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T si T
3 4
o in singe Eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in singe

38.Progesteronul favorizeaza
Proliferarea endometriului

Relaxarea uterului
 Secretia endometrului
Contractia uterului

Proliferarea alveolelor sanilor
39.selectati afirmatiile adevarate referitor la hormonii tiroidieni
 
Cresc rata metabilosmul bazal
Inhiba actiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de crestere


Determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol,fosfolipide si
triglyceride
Inhiba lipoproteinlipaza
Inhiba receptorii β adrenergici
40. Hipotiroidismul primar se caracterizeaza prin
 
Alterarea primara a nivelului hormonilor tiroidieni,cu efecte feed-back
positive asupra secretiei de TSH
 
T4 si T3 TSH
41. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la somatomedine este adevarat?
 
Sunt factori de crestere secretati de ficat,cartilaje si alte tesuturi
Antagonizeaza efectele insulinice
 
Stimuleaza cresterea oaselor si a cartilajului
Inhiba sinteza de protein
Mediaza efectele locale ale somatostatinelor in creer
42. Selectati efirmatiile corecte cu referire la

mixidem Tahicardie
T4 si T3 TSH
T4 , T3 si TSH neschimbat

Infiltrarea mixidematoasaa tesutului conjuctiv prin acumularea de
 mucopolizaharide si apa
 Distructia grandei tiroide prin mechanism autoimun
43.Care din urmatorii hormoni activeaza receptorii legati cu enzima?
 Insuli
n o
ACTH
 o ADH
o
Aldosteron
o PTH
44.Momentul ovulatiei coincide cu:
 
Stimularea feedback-ului pozitiv estrogenic
Reducerea secretiei de FSH
  
Activarea unui centru cyclic hipotalamic
 
Secretia de LH
Activarea unui centru tonic hipotalamic
45.Selectati afirmatiile corecte

Hormonii T4 ,T3 actioneaza pe cai nongenomice
Receptorii hormonilor tiroidieni in asociere cu receptorii retinoid X(RxR)
modificatranscriptia genelor specific
Hormonii T4 ,T3 actioneaza pe receptorii membranari din celulele tinta
  
Hormonii T4 ,T3 actioneaza pe receptorii nuclear din celulele tinta
 Hormonii T4 ,T3 actioneaza pe receptorii cuplati cu protein G
46. Cotransmitatorul parasmpatic periferic este:

GnRH
Dopamine
ATP
Neuropeptidul Y
 Polipeptidul vasointestinal

oacizi necesita proteina plasmatica transportatoare
47. S Nu sunt implicate in metabolismul oxidative

el in urma atabolizarii acestor hormoni este secretat ca iod
Iodul rezultat
e modecular
ct Nu influenteaza dezvoltarea sistemului nervos
at
i 
af
 feedback negativ la care participa TSH si
Sunt sub controlul unui sistem
homoni tiroidieni circulanti
ir
m 48.Parathormonul
at Favorizeaza depunerea
iil 
Este
calciului in oase
e hormon hipercalcemiant
a
d Este hormon hipocalcemiant
e   
Creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer
v  Mareste eliminarile urinare de fosfor
ar
at
e 49.T3( triodtironina)
re
 
Stimuleaza diferentierea tisulara la organismele tinere
fe Este sintetizat de tiroida in cantitati
rit crescute in inanitie Este un produs
or inactive biologic
la
h Provine din metanolizarea prin dezaminarea T3
or  
Are effect caloric
m
o 50.Hormonul tiroidian cel mai active in
ni curculatie sub forma de o Tiroxina
i
tir o Tireoglobulina
oi  Tr
di iiodtir
e onina
ni o
 Tirotr
opina
F
i o Factor stimulator cu actiune prelungita ( FSTAP)
i
n
d 51. care receptori sunt mai sensibili la adrenalina,decit
la noradrenalina Receptorii beta-2-
d
e adrenergici +
r Receptorii alfa-1-
i adrenergici
v
a Receptorii alfa-2-
t adrenergici
i
Receptorii beta-3-
d adrenergici
e
Receptorii beta-
a 1-adrenergici+
m
i
n
53. Receptorii adrenergici mediaza umatoarele efecte:
  Secretia de PTH
  
Contractilitatea miocardica crescuta
 
Vasodilatatia coronara si pulmonara
Secretia de T4 si

calcitonina Secretia
de insulin si glucagon
54.Hormul luteinizant la femei:
Produce
ovulatia +
Maturizeaza
folicutii Stimuleaza
lactatia
Formeaza coprul luteal +
Pmoveaza secretia exocrine in ovare
55.Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta

o Receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici +
o Noradrenalina actioneaza preferential asupra alfa-adrenoreceptorilor
o Adrenalina actioneaza asupra beta-2- adrenoreceptorilor din vasele muscular
scheletice si produce vasodilatatia
o Acetilcolin produsa la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare,actioneaza
o Efectul metabolic majoral catecolaminelor este scaderea glicogenolizei
56.care din urmatoarele fibre nu se gasesc in plexurile intriseci digestive
Fibrele parasimpatice
postganglionare Fibrele
simpatice preganglionare+
Fibrele simpatice postganglionare
colinergice+
Fibrele parasimpatice preganglionare
Fibrele simpatice postganglionare adrenergice
57.Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei

Tahicardie+
Vasoconstrictie+
Cresterea presiunii arteriale+
Scaderea presiunii arteriale
Vasodilatatie
USMF “N.TESTEMITANU” RED.: 01
Catedra Fiziologia omului şi Biofizică DATA: 05.05.09
Pag. 623 / 1921
58. Apreciati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte

Hormonii tiroidieni sunt esetiali pentru dezvoltarea si maturizarea
timpurie a SNC+ Prsoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal
scazut+
T3 si T4 stimuleaza secretia de TRH
Un plus de 65 c/min sugereaza diagnosticul de tireotoxicoza
Cea mai mare parte a iodului din organism este present in glanda tiroida,
unde este incorporate in tireoglobulina+
59. Receptorii care nu implica calea adenilatciclaza sunt

urmatorii β1 adrenoreceptori
α1
adrenoreceptori+
β2 adrenoreceptori
α2 adrenoreceptori
M1
colinoreceptori+
60.Somatostatina are urmatoarele roluri,cu exceptia faptului ca:

o Inhiba vasodilatatia coronara si pulmonara
o Stimuleaza secretia unor hormoni gastrointestinal :
gastrina,secretina+
o Inhiba activitatea celulelor imune
o Inhiba secretia de insulin si glucagon
o Inhiba secretia de STH si TSH
61. Efectele metabolice ale adrenalinei
Activeaza consumul cellular de
glucoza Hiperglicemie+
Produce hipoglicemie
Glicogenoliza hepatica si
musculara+
Favorizeaza depunerea glucidelor
62. Boala basedow se caracterizeaza

prin Bradicardie
Irascibilitate
Marirea excitabilitatii SNC+
Scaderea metabolismului
bazal Marirea
metabolismului bazal+
2. Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde poartă numirea de:
miopie;
Pag. 624 / 1921
hipermetropie;
daltonism;
astigmatism;
presbitism;

11. Acomodarea se realizează prin contracția:
mușchiului ciliar;
12. Acomodarea se realizează prin:

variația convexității cristalinului;

14. Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:

contactul cu colagenul;
contactul cu sticla siliconată;
tromboplastina;
trombină;
fibrină;
15. Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

contact cu suprafețele electropozitive;
fără prezenţa prekalikreinei;
prezenţa kininogenului cu greutate moleculara mică;
contact cu plăcuțe agregate și colagenul;
tromboplastina tisulara;

17. Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoacă:

Pag. 625 / 1921
eliberarea oxitocinei și vasopresinei;
scăderea frecvenței cardiace;
micșorarea temperaturii corpului;



creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor miocardice;
forța de contracție depinde de lungimea inițială a sarcomerului;
faptul că este un mecanism intrinsec;
21. Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu EXCEPȚIA:
pentru aceiași lungime inițială, forța de contracție este influențata de frecvența cardiacă și de
temperatură;
27. Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția uneia:

corticale;
bulbo-ponto-mezencefale;
cerebeloase;
hipotalamice, palidale, limbice și corticale;
hipofizare;

Pag. 626 / 1921

32. Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile plămânilor:

eliberarea în circulație a adrenalinei, vasopresinei și oxitocinei;
33. Alegeți afirmația corectă cu referire la CO2.

pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi;
34. Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui:

este determinată mai mult de cantitatea de Hb;
35. Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic

Poate produce o inspirație prelungită în unele împrejurări ;
36. Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

este localizat în nucleul parabronhial în partea superioară punții;
37. Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de difuziune a O2:

este mai mic comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este mai putin solubil;
38. Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

nu se modifică în cursul efortului fizic;
39. Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația CO2

este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;
40. Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația O2:

este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;
41. Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influențează:
afinitatea Hb pentru CO2;
42. Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU afectează formarea HbO2:

PCO2;
PO2;
Viteza de circulație
2, 3- DPG şi pH;
temperatura;
43. Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
fizic dizolvată în plasmă;
bicarbonați de sodiu în plasmă;
carbamați (HbCO2);
legată de proteine;
Pag. 627 / 1921
acid carbonic;
44. Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:
40-60 resp/min;
30-40 resp/min;
12-16 resp/min;
22-26 resp/min;
20-22 resp/min;

122. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala primara a fusului muscular:??
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a
fibrei INTRAFUSALE;
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a fibrei
EXTRAFUSALE;
ste o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70-120 m/sec;
123. Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala secundara a fusului

muscular:??
124. Alegeți afirmațiile ce NU caracterizează circulația pulmonară:

în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative;
este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate;
125. Alegeți afirmațiile ce NU sunt proprii volumului rezidual:

aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze;
poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă;
Pag. 628 / 1921
129. Alegeți afirmațiile corecte cu referința la inhibiția laterala in cazul motoneuronilor spinali:
130. Alegeți afirmațiile corecte despre celulele Renshaw:

Reprezinta niște neuroni situați în apropierea motoneuronilor;
Au funcție inhibitorie asupra neuronilor;
Au funcție de a focaliza semnalul primar;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mmHg) se opune reabsorbției;

134. Alegeți afirmațiile corecte privind receptorii auditivi:

135. Alegeți afirmațiile corecte privitor la secreția salivara: ??

136. Alegeți afirmațiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorilor periferici:

sunt stimulați la un pH arterial <7.25;
Pag. 629 / 1921

sunt stimulați de Pa O2 <60 mm Hg;
sunt stimulați de creșterea Pa CO2;
137. Alegeți afirmațiile corecte referitor la căile respiratorii și alveole: ?

structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora;
căile respiratorii au rol important în purificarea aerului;
prezența surfactantului este importantă pentru micșorarea tensiunii superficiale;

139. Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:?

la excitare are loc stop respirator;




Pag. 630 / 1921

144. Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
este produsă de creșterea pH-ului;
indică creșterea afinității Hb pentru O2;

146. Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei:

produce vasodilatație cerebrală;
reduce PO2 alveolar;
147. Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatație;
constrictă vasele pulmonare;
148. Alegeți afirmațiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:

Se realizează conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge;
Este influențat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii;
149. Alegeți afirmațiile corecte referitor la importanța surfactantului:

deficiența reduce complianţa pulmonară ;
Pag. 631 / 1921
deficiența mărește elastanţa pulmonară ;


mușchii intercostali externi participă la inspirație normală;
mușchii intercostali interni participă la expirație forțata;

este mai joasă ca PaO2 din alveole;
este 95 mm Hg;
este 104 mm Hg;

Din diferența cu presiune intraalveolară rezultă presiunea transpulmonară;
Este mai negativă la inspirație;

Chemoreceptorii periferici sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge;
Mecano-receptorii arteriali, și cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori;????
CO2 stimulează chemoreceptorii periferici;


Pag. 632 / 1921


reprezintă 5% din capacitatea funcțională reziduală (150 ml);
valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort
anatomic în unele condiții patologice;
160. Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumele și capacitățile pulmonare la o capacitate



limite de reglare între 50-250 mm Hg;
nu include mecanismul miogen;
174. Alegeți afirmațiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare şi diluare a

urinii?
autoreglarea circulației renale;
compoziția urinii primare;
hormonul ADH;

Pag. 633 / 1921




se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafuzale;
este declanșat de creșterea tensiunii în tendonul mușchiului scheletic;
217. Alegeți afirmațiile FALSE despre terminația senzoriala secundara a fusului muscular:
reprezinta fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza mai mare de 70 m/sec;
218. Alegeți afirmațiile GREȘITE cu referința la inhibiția laterală in cazul motoneuronilor spinali:


Pag. 634 / 1921


Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbtiei ;
222. Alegeți afirmațiile INCORECTE privind receptorii auditivi:


permite estimarea volumului rezidual;
permite estimarea capacității reziduale funcționale;

la distrugere apare tahipnoe;
la distrugere se reduce volumul curent;
225. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la curba de disociere a HbO2:


la excitare produce apneea la inspirație;
la excitare produce bradipnoe;
227. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectele măririi cantității de CO2:

Pag. 635 / 1921
creșterea pH;
scăderea pH;
creșterea afinității hemoglobinei pentru O2;
228. Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra
ventilației:
este potențat de sporirea pH-ului sângelui ;
este potențat de hipoxie ;
este cauzat de micșorarea H+ în lichidul cerebrospinal ;

Nu este influențat de structuri suprapontane;
Activitatea lui este mărită în sindromul Blestemului Ondinei;



creșterea pCO2;
scăderea pCO2;
247. Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secționarea măduvei spinării la nivelul C 1:

apnee;
tahipnee;
bradipnee;
nu afectează respirația;
Pag. 636 / 1921
măreşte durata timpului de expiraţie;
248. Alegeți factorul ce NU afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie:
grosimea membranei;
mărimea suprafeței membranei;
volumul spațiului mort anatomic;
coeficientul de difuziune alveolo-capilar;
gradientele alveolo capilare de presiune parțiala a gazelor respiratorii;
249. Alegeți factorii ce măresc ventilaţia pulmonară:

adrenalina în doze mici;
presiunea parțiala crescuta a CO2 în sânge;
concentrația mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
250. Alegeți modificările respiratorii în timpul deglutiției:

Apnee de scurta durata;
tahipnee;
bradipnee;
expirația prelungită;
nu se modifica;
251. Alegeți modul corespunzător de excitație a receptorilor senzoriali mecanici cutanați:

efectele radiației electromagnetice;
modificarea temperaturii membranei receptorilor;
deformarea mecanica a receptorului;
aplicarea unei substanțe chimice pe membrana receptorului;
acțiunea undelor sonore;

diafragma;
mușchii scaleni;
253. Alegeți pentru senzația gustativa primara de amar tipurile de substanțe chimice care
substanțe organice cu lanț lung ce conțin azot, alcaloizi;
săruri ionizate;
acizi;
alcooli, aminoacizi, aldehide;
baze;

Pag. 637 / 1921




dilatarea pupilei;
258. Alegeti răspunsurile ce caracterizează potențialul receptor al bastonaselor:

reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
este determinat de scăderea conductanței pentru Na+ a membranei celulare;
reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
este determinat de creșterea conductanței pentru Na+ a membranei celulare;
este determinat de creșterea conductanței pentru Cl- a membranei celulare;
260. Alegeți trăsăturile caracteristice pentru durerea acuta (rapida):

e resimțita la 50 sec. după aplicarea stimulului;
e transmisa spre măduvă prin fibre de tip C;
e transmisa spre măduvă prin fibre de tip A delta;
apare în principal la stimularea receptorilor de durere mecanica și termica;
261. Alegeți trăsăturile caracteristice pentru durerea cronica (lenta):

localizarea ei de către SNC este foarte slaba;
e transmisa spre creier prin tractul paleospinotalamic;
se transmite spre măduvă prin fibre de tip A delta;
se transmite spre măduvă prin fibre de tip C;

Pag. 638 / 1921

conțin microvili;

pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg ;

pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg;
pO2 sânge arterial în capilare pulmonare 104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg;

Peptide mici;
Implicate în digestia amidonului;
Stimulatoare ale secreției de mucus;

tubului collector;
ansei Henle;
tubului proximal;
ubului distal;
pelvisului renal;

de numărul de canale pentru Cl- deschise;
de numărul canalelor pentru K+ deschise;

în neuroni;
în eritrocit;
Pag. 639 / 1921
atât în plasmă, cât și în eritrocit;

este animal spinal;
276. Apa trece în saliva la nivelul:

Acinilor, pe cale paracelulara;
Acinilor prin secreție activa;
Ductelor striate;
Ductelor excretoare;
Ductelor intercalate;

Apa oxigenata;
Lactoferina;
Lizozim;
278. Aplicarea unor stimuli subliminali (subpragali) determina următoarele modificări ale
279. Apneea apare în caz de secțiune:

la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala);
zona mediopontina;
280. Apneea NU apare în caz de secțiune:

zona mediopontina;
La nivelul segmentului spinal C1;
282. Arcul reflex polisinaptic este:

Arc reflex complex;
arc reflex simplu;
Pag. 640 / 1921

cu durata timpului reflexului mai mare;

hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;
cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în
tireoglobulină;
284. Aria integrativa pentru reflexele spinale este reprezentata de:

Teaca de mielina;
Substanța cenusie;
Substanța neagra;
Substanta alba;
Locus ceruleus;

V (trigemen);
VII (facial);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);


cristalinului;
corneei;
corpului vitros;
umoarei apoase;
retinei;
289. Astigmatismul se corectează cu lentile:

Convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu lentile;
divirgente;
Pag. 641 / 1921
290. Asupra cărui proces are influența mai mare parasimpaticul, fața de simpatic:
vasodilatație;
motilitate și secreție gastrointestinală;
dilatația pupilei;
răspunsul apărare - atac;
arterioloconstricţie;

sărurile biliare;
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
lipaza intestinala;
pepsinele;
292. Asupra metabolismului glucidelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:

gluconeogeneza hepatica;
hiperglicemie;
glicogenoliza;
hipoglicemie;
293. Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor;

alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;

III;
II;
I;
IV;
V;


Pag. 642 / 1921

303.Ca2+ în plasmă se găsește in următoarele forme, CU EXCEPȚIA:

Ca2+ ionic;
solubilă;
combinații neionizabile;
insolubilă;
hidroxiapatite;

V (trigemen);
VII (facial);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);

uree ;
acid uric;
creatinină;
amoniac;
catecolamine;
312.Capacitatea Inspiratorie:
Volumul inspirat și expirat la o respirație normală;
Volumul care poate fi expirat după expirație maximală;
Volumul căilor aeriene;
Include Volumul Curent și Volumul Inspirator de Rezervă;
Volumul care mai poate fi inspirat pe deasupra Volumului Curent;

Pag. 643 / 1921


Include Volumul Expirator de Rezervă și Volumul Rezidual;
Volumul din plămâni după o expirație normală;
Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximală;
Include Capacitatea Inspiratorie și Volumul Expirator de Rezervă;

cortexul cerebral;
ficat;
rinichi;

cortexul cerebral;
rinichi;
pulpa dentara;
318.Caracteristicele funcționale ale sinapselor cu transmitere chimica sunt CU EXCEPȚIA:

potențarea post sinaptica și fatigabilitatea;
inexcitabilitatea electrica a membranei postsinaptice;
întârzierea sinaptica;
uniderectionalitatea;

creșterea pCO2;

Pag. 644 / 1921



frecventa mai mica, amplitudine mai mare;
apar în somnul foarte profund;
apar în boli cerebrale grave;

frecventa 1-3 Hz;
frecventa 4-7 Hz ;
voltajul mai mare ca la undele alfa ;
apar în stresul emoțional și somnul ortodoxal ;

dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin atingerea cu obiect incandescent;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin secționarea nervului și suturarea lui;

saliva conține o enzima, care degradează amidonul;
parasimpaticul crește rata secreției;
bila nu conține enzime digestive;

secretina inhiba secreția gastrica;??????
HCl este secretat de către celulele parietale (oxintice);
In faza intestinala a secreției gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl și pepsinogen;

Pag. 645 / 1921
reabsorbția sărurilor biliare în intestin stimulează secreția biliara;

cea mai mare parte a sărurilor biliare sunt reabsorbite în ileonul terminal;
scăderea sărurilor biliare duce la scăderea absorbției vitaminei E;

în absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de către organism este
scăzuta;
Introducerea de acid în duoden stimulează secreția pancreatica;
conținutul de Cl al sucului pancreatic scade, dacă rata secreției creste la acțiunea secretinei;

hipotalamusul are un rol important în reglarea aportului alimentar;
prezenta unei cantități crescute de lipide in chimul stomacal accelerează evacuarea gastrica;

Fusurile neuromusculare au rol în reglarea tonusului muscular;??????
Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi
răspund primar la modificările de lungime;
Fusurile neuromusculare conțin fibre nervoase aferente și eferente;
Sensibilitatea dinamică a terminațiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca
cea de la nivelul terminațiilor primare;
Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracției
musculare;

Șocul spinal se caracterizează prin suprimarea temporară a tuturor funcțiilor medulare, distal fața
de secțiune;?????
Excitația receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic;
Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele somatice;??????

În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici;
Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive;
Rădăcinile spinale ventrală și dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal;
deservite;

Pag. 646 / 1921

Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii;
Tremorul intențional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului;
337.Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte(singura)

Hipotalamusul este implicat în menținerea temperaturii;
Hipotalamusul este implicat în reglarea osmolarității urinei;
Hipotalamusul este implicat în controlul aportului de apă;
347. Care din elementele enumerate NU fac parte din urechea medie:
membrana vestibulara;
ciocanul;
scărița;
nicovala;
mușchiul tensor al timpanului;
348.Care din enzimele enumerate NU aparțin sucului pancreatic:

enterokinaza;
pepsina;
chimotripsina;
ptialina;
349.Care din enzimele enumerate Nu intra în componenta sucului pancreatic;
tripsina;
pepsina;
chimotripsina;
lipaza;
ptialina;
pepsinogenul;
gelatinaza;
chimozina ;
maltaza;
351.Care din factorii de mai jos Nu participă la eliminarea Na+-lui?
factorii renali hemodinamici și fizici;
sistemul prostaglandinic şi kininic renal;
nervii renali simpatico;

colecistokinina;
Pag. 647 / 1921
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
histamina;
adrenalina;
pancreozimina;
secretina;
tiroxina;

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
355.Care din funcțiile enumerate ii aparțin enterochinazei:
activează tripsinogenul;
servește ca excitant umoral în secreția sucului pancreatic;
0intensifica motorica stomacului;
crează mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
357.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei;

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
termoreglare;
358.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei:

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
termoreglare;
361.Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:

adrenalina;
Pag. 648 / 1921
noradrenalina;
somatomedina;
somatostatina;
somatotropina;
362.Care din procesele enumerate NU au loc în intestinul gros:

absorbția apei;
formarea de indol și scatol;
secreția mucinei;
sinteza vitaminelor K și B1 (tiamina);
reabsorbția sărurilor biliare;

bila;
secreția glandelor mucoase din intestinul gros;

cerebelul;
hipotalamusul;
nucleul rosu;
sistemul limbic;
măduva spinării;
365.Care din substanțele descrise este considerata neurotransmițătorul major implicat în

noradrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
serotonina;

acetilcolina;
atropina;
adrenalina;
noradrenalina;
gastrina;
367.Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid (paradoxal):
catecholaminele;
GABA;
glicina;
acetilcolina;
serotonina;
Pag. 649 / 1921
465. Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea
lor:
tromboxanul A2;
trombina;
plasminogenul;
ionii de Ca+2;
466. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat
și substanța neagra, scad în concentrație în boala lui Parkinson:
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
467. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și
substanța neagră, scad în concentrație în corea Hantington
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;

biconcave;
biconvexe;
plan concave;
sferice concave;
sferice convexe

parathormonul;
estradiolul;
tiroidieni;

talamusul;
hipotalamusul;
substanța neagra;
nucleii roșii;

Pag. 650 / 1921
503 Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină

504 Care receptori sunt parte componentă a canalelor ionice pentru Na+ și K+:
alfa-1-receptorii;
alfa-2-receptorii;
beta-1-receptorii;
505 Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale: (aici raspuns mai este si scoarta
emisferelor mari!!!)
hipotalamusul;
cortexul limbic;
talamusul;
sistemul limbic;
ganglionii bazali;
506 Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete cu
frecventa înaltă:
segmentul mediu;
segmentul distal;
507 Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de scurtă
durată in memoria de lungă durată:
hipofiza;
cerebelul;
ganglionii bazali;
hipocampul;
508 Care substanță din cele enumerate este cea mai dureroasa:
serotonina;
acetilcolina;
bradichinina;
histamina;
Pag. 651 / 1921
ioni de potasiu;
509 Care sunt căile ce transmit informațiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale
corpului:
tractul piramidal;
510 Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și
parasimpatic:
511 Care sunt efectele acțiunii colecistokininei în secreția biliara:

512 Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ
parasimpatic:
513 Care sunt funcțiile de baza ale cerebelului:

514 Care sunt funcțiile de baza ale formațiunii reticulare:

515 Care sunt principalele unde electrice cerebrale în stare de veghe:

Pag. 652 / 1921
gama;
alfa;
beta;
delta;
teta;

metarodopsina I;
batorodopsina;
scotopsina;
trans retinal;
metarodopsina II;
corpul vitros;

celule orizontale;
celule amacrine;
celule bipolare;
celule ganglionare;


vasodilatație;
vasoconstricție;
nu acționează;
Pag. 653 / 1921


emoții negative;

hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
hipercalcemie;

dizartrie;
amnezie retrograda;
vasodilatație;
vasoconstricție ;
vasodilatație ;
vasoconstricție;
vasodilatație;
vasoconstricție;
Pag. 654 / 1921






PPSE
PPSI
Potential local

PPSE
PPSI
Potential local
Potential generator
Pag. 655 / 1921
influx lent de Na+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;

asociativa;

submaxilara:
noradrenalina;
adrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;

543Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice
atipice:
Pag. 656 / 1921







cerebelul;
talamusul;
cortexul cerebral;
Pag. 657 / 1921

muschii ciliari;
cristalinul;
retina;
irisul;

durere;
senzații termice;
senzații sexuale;

senzatii vibratorii
senzații termice ;
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;

plasma;

Pag. 658 / 1921
carbo-Hb
carboxi-Hb
K2CO3

plasma;

ureea;
albumina;
glucoza;
Na+;
K+;

embrion;
făt;
adult;
bătrân;

conțin rodopsină;
Pag. 659 / 1921

provin din SNC;
nu se adaptează;
conțin cili;


stereognoziei


569Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce perioadă
din cursul ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială;
protodiastola;
ejecția rapidă;

Pag. 660 / 1921

571Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp” se afla
la nivelul:
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;

lega factorul XII;
lega vitamina K+;
fixa ionii de Ca2+;
573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;

acelulara;

salivei;
sucului gastric;
bilei;
sucului pancreatic;
sucului intestinal;

termoreceptori;
algoreceptori;
mecanoreceptori;
Pag. 661 / 1921

stimularea n. vag;

disocierea HbO2;
efectul Bohr;
vasodilatație;
vasoconstrictie;

volumul curent;
capacitatea vitala;
nu acționează;
mărește;
micșorează;

nu se modifica;
scade esențial;
creste esențial;

axo-somatice;
axo-dendritice;
axoaxonice;
motorii;
senzitive;

Pag. 662 / 1921

urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;


reflexele de flexie

diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;


hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
605Dendritele:
Pag. 663 / 1921


607Depolarizarea


vitamina K;
vitamina B1;
riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;
presbiopie;
acromazie;
astigmatism;
miopie;
hemianopsie;
Pag. 664 / 1921
622După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa, tripsina
prin:
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
un pH alcalin;
636Endolimfa:

mecanici;
electromagnetici;
chimici;
termici;
tactili;

Mecanoreceptori
termoreceptori;
nociceptori;
chemoreceptori;
relaxarea uterului;

nucleelor bazali;

presiunea osmotica;
Pag. 665 / 1921

neuro-mediatori;
metabolici;

factorului XI ;

factorul VIII;
factorul V + Ca2+;
factorul XII;
factorul X activ;
trombina și Ca2+ ;


somnul lent


Pag. 666 / 1921

somnul lent;


epiteliu duodenal;

durează 25 sec;


prin nervul vag;

Pag. 667 / 1921

prin nervul vag;

prin nervul vag;



splină;
ficat;
rinichi;
muschi;


divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
Pag. 668 / 1921

boala Basedow;

acromegalie,
hipoglicemie;
atrofia gonadelor;


la altitudine;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;

la altitudine;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;


Pag. 669 / 1921


hipotalamus;
tiroida;
pancreas;





Pag. 670 / 1921



depolarizare;

bacteriile;
lipidele;
proteinele;
glucide;

30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;
materiile fecale;
urina;
sudoare;

hiperglicemie;
hipoglicemie;
Pag. 671 / 1921
poliurie;
glucozurie;
anurie;

acidul uric, urea;
Lipaza;
Pepsinogen;
Factor intrinsic;


760. În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinous Golgi transmite sistemului
nervos central informații despre:
761. In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida numita:
bol alimentar;
chim gastric;
chim intestinal;
bol fecal;

temperatură;
mediatorii;
Pag. 672 / 1921
769. Informația despre lungimea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata de:
Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
generata de :
Celulelor Renschaw;
Fusurile muscular;
Interneuroni;
Motoneuroni;

Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;

300 atm;
300 mosmol/l;
300 mosmol;
300 osmol/l;
300 mg%;
778. Kalikreina:

unt;
pâine;
pesmeți;
cartofi;
carne;

zahar;
Pag. 673 / 1921
lapte;
carne;
pâine;
egal;

stomac;
cavitate bucala;
intestin subțire;
intestin gros;

adrenalina;
783. La întuneric:
pupila se dilata;



Pag. 674 / 1921

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;

aria Broca;
aria Wernicke;



cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;

cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
Pag. 675 / 1921
corpul ciliar;
797. Limfocitele:
sănătoase;

atetoza;
boala Parkinson;
corea Huntington;
agnozia;




asigurate de:
Pag. 676 / 1921

intervenția HAD;
asigurate de:
806. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid în circulația sistemică sunt
asigurate de:

acetilcolina;
dopamina;
noradrenalina;
glicina;


dopamina;
acetilcolina;
glicina;
adrenalina;

Pag. 677 / 1921


tubul colector;
814.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a lichidului
extracelular.

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;

Pag. 678 / 1921

tahicardie;
820. Modificarea potențialului de membrana al receptorului la acțiunea stimulului senzorial poarta

numele de:
821. Motilina:


825. Motoneuronul:

Pag. 679 / 1921
827. Neurofizinele:
sunt hormoni;

dopaminergica;
GABAergica;
colinergica;

acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și forței de
contracție;



bronhiole;
intestin;
arteriole;
corpul ciliar;

celule W;
celule Z;
celule B;
Pag. 680 / 1921
celule Y
celule X

Viroze;
boli parazitare;
inaniție proteica;

aria prefrontala;
aria limbica;

respirator;
cardiovascular;
deglutiție;
foamei;
setei;
838. Numiți erorile de refracție ale ochiului:

miopia;
cataracta;
glaucomul;
hipermetropia;
astigmatismul;
839. Numiți grupele de nuclee ale talamusului optic:

nuclei supraoptici;
nuclei asociativi;
nuclei nespecifici;
nucleul caudat;
840. Numiți principalele trăsături ale reflexului condiționat:

este înnăscut;
este dobândit;
852. Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:

Pag. 681 / 1921

recunoașterea partenerului sexual la animale

proteici;
steroizi;
adrenalina;
tiroidieni;

hormonii proteici;
adrenalina;
hormonii steroizi;
hormonii sexuali;
863. Pedunculul cerebelos mijlociu conține fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
spinocerebelos direct;
spinocerebelos încrucişat;
tectocerebelos;
pontocerebelos;
vestibulocerebelos;

amplasăm un electrod pe partea exterioară a membranei celulare și altul în interiorul celulei;
865. Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la
distanta de:
20m;
8m;
15m;
5m;
2m;

fierului;
colesterolului;
sărurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12
Pag. 682 / 1921
925. Presupunând că vasele de la A la E sunt de aceeași lungime, dar gradientul de presiune, raza
vasului și vâscozitatea sângelui variază, care vas are cel mai mare flux? ( am ghicit )

928.Prin ce se caracterizează afazia auditiva Wernike:

incapacitatea de a vorbi;
surditate;
incapacitatea de a înțelege cuvintele auzite;
afectarea receptorilor auditivi;
incapacitatea analizei informației vizuale;

dementa totala;
930. Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale alfa:

frecventa 20-30 Hz;
frecventa 8-13 HZ;


Pag. 683 / 1921

oxitocina;
vasopresina;
neurofizinele;

bradikinina;
enkefalina;
opioizii; (?)
histamina;
beta-endorfina;

955. Reflexele de flexiune se caracterizează prin următoarele elemente cu excepția faptului ca:
sunt reflexe mono sinaptice;
arcul reflex este multineuronal;
cuprind 6-10 neuroni intercalări dispuși în lanț închis sau deschis;
sunt reflexe inițiate de la nivelul exteroceptorilor cutanați; tactili; termici și dureroși;
neuronii intercalări fac sinapsa cu moto neuronii ipsi- si controlaterali;
956. Reflexele medulare segmentare sunt :

reflexul de flexie;
957. Reflexele posturale și locomotorii a măduvei spinării sunt:

reflexul de galop;
958. Reflexul de convergența presupune:

Pag. 684 / 1921

959. Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:

segmentar;
intersegmentar;
suprasegmentar;
polisinaptic;
monosinaptic;
960. Reflexul de umflație (Herring - Breuer):

Inhibă inspirația și previne extinderea excesivă a plămânilor;
Micșorează faza inspiratorie;
Este inițiat de stimularea receptorilor de întindere;
961. Reflexul Hering-Breuer la adulți:

Întrerupe inspirația la volume respiratorii mărite;
Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari;

senzația de sete;
prin progesterone;
968. Renina:

apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea canalelor
pentru potasiu;
Pag. 685 / 1921

1.Termenul "glicocalix" se referă la
A) lanțurile de carbohidrați încărcate negativ amplasate pe suprafața interioara a membranei
celulare
B) stratul de carbohidrati încărcat negativ pe suprafața exterioară a membranei celulare
C) stratul de anioni aliniat pe suprafața citosolică a membranei plasmatice
D) depozitele mari de glicogen găsite în mușchii
E) un mecanism pentru atașare celulelor una de alta
Care dintre următoarele afirmații este adevărată atât pentru pinocitoză cât și pentru
fagocitoză?
A) implică utilizarea filamentelor actinice
B) apare spontan și neselectiv
C) vezicule care se unesc cu ribozomi care ulterior eliberează hidrolaze
D) are lor numai în macrofage și neutrofile
E) nu necesită ATP
Concentratia intracelulara (mM) Concentratia extracelulara (mM)

140 K+ 14 K+
10 Na+ 100 Na+
11 Cl- 110 Cl-
10-4 Ca++ 2 Ca++
In tabel sunt prezintate concentrațiile a patru ioni la nivelul membranei plasmatice a unei celule
model. Analizand acest tabel răspundeți la următoarele întrebări:
Care este potențialul de echilibru pentru Cl – la nivelul membranei plasmatice a acestei celule?
A) 0 milivolți
B) 122 milivolți
C) -122 milivolți
D) 61 milivolți
E) -61 milivolți
Alegeti varianta corecta referitor la concentratiile ionilor in interior/exteriorul celulei

A) intracelular: 140 K+, 10 Na+,
B) extracelular: 14 K+, 100 Na+,
C) intracelular: 4 K+, 10 Na+,
D) extracelular: 14 K+, 100 Na+,
E) extracelular: 14 K+, 14 Na+,
5. Cuplajul excitare-contracție în mușchii scheletici implică toate evenimentele următoare cu
EXCEPTIA:
A) generarea ATP
Pag. 686 / 1921

E) Creșterea conductivității Na + a sarcolemului
6. Cuplajul de excitație-contracție în mușchii scheletici implică:

A) generarea ATP
E) Activarea canalelor voltaj dependente pentru Ca++
7. Care dintre următoarele afirmații despre contracția musculară netedă este mai potrivita?
E) Există o suprapunere minimă între filamentele actina și miozina
8. Care dintre următoarele afirmații despre contracția musculară netedă sunt false?
E) Cu durată mai lungă în comparație cu mușchiul scheletic
9. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate depinde în primul rând de gradientul de
concentrație a ionului de :
A) Ca ++
B) Cl -
C) HCO3-
D) K +
E) Na +
10. Potențialul de repaus al unei fibre nervoase mielinizate NU este în primul rând dependent de
gradientul de concentrație a ionului de:
A) Ca ++
B) Cl -
C) HCO3-
D) K +
E) Na +
11. Care dintre următoarele afirmatii se datoreaza prezentei mielinei pe fibrele nervoase cu diametru
mare?
A) Viteza scăzută a impulsurilor nervoase
B) Generarea de potențiale de acțiune numai la nodurile din Ranvier
Pag. 687 / 1921

12. Ce dintre următoarele sunt caracteristice transmiterii potentialului de actiune prin fibrele cu
diametru mic, nemielinezate?
A) Viteza crescuta a impulsurilor nervoase
13. Cum se explica transmiterea saltatorie a potentialului de actiune la nivelul fibrelor mielinezate
A) Canalele voltaj dependente de Na+ sunt doar la nivelul nodurilor Ranvier
C) Intre nodurilor Ranvier Na+ difuzeaza prin citoplasma
D) potentialul de actiune se transmite pe suprafata mielinei
E) potentialul de actiune se transmite prin celulele Schwann
15.Similaritățile dintre mușchii scheletici și neted sunt:

A) Abilitatea de a se contracta în absența unui potențial de acțiune
B) Contracția este Ca ++ dependenta
C) Prezența unei rețele tubulare T
D) Implicarea miozin kinazei în contracția musculară
E) Aranjamentul striat al filamentelor de actina și miozina
16. In timpul contracției unei fibre musculare scheletice, care dintre următoarele structuri se
scurteaza?
E) sarcomerul
17. In timpul contracției unei fibre musculare scheletice, care dintre următoarele structuri NU isi
schimba lungimea?
E) sarcomerul
18. Contracția tetanică a fibrei musculare scheletice se datoreaza cumularii intracelulare de:
Pag. 688 / 1921
A) ATP
B) Ca ++
C) K +
D) Na +
E) Troponină
21. Sportul profesional poate duce la o creșterea masei musculare scheletice. Această creștere a
masei musculare se datorează, în primul rând:
22. Sportul profesional poate duce la creșterea masei musculare scheletice. Această creștere a masei
musculare NU este atribuită:
23. Pe imagine este reprezintata modificarea potențialului membranei în timpul potențialului de

acțiune la nivelul unui axon gigantic de calmar.
Care dintre următoarele variante de raspuns explica schimbarea potențialului membranei dintre
punctele D și E?

Pag. 689 / 1921

Care dintre următoarele variante de raspuns NU DETERMINA schimbarea potențialului

E) Difuzia Cl- din celulă spre exterior

Care dintre următoarele variante de raspuns explica schimbarea potențialului membranei in punctul
F?
A) Activitatea pompei Na+/K+ - ATPaza

C) O parte de K+ se afla încă în afara celulei

Pag. 690 / 1921
Care dintre următoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din potențialului
membranei aflat in punctul F?

B) axonul este hipopolarizat si hiperexcitabil
C) potentialul membranar este mai electronegativ decat in punctul A
D) potentialul membranar este mai electropozitiv decat in punctul A
E) potentialul membranar este la fel ca in punctul A

Care dintre următoarele variante de raspuns caracterizeaza starea axonului reesind din potențialului
membranei aflat in punctul F?
A) axonul se afla in perioada refractara relativa

B) axonul se afla in perioada refractara absoluta
C) axonul se afla in perioadele refractare si absoluta, si relativa
D) axonul este depolarizat
E) axonul este hiperpolarizat

In cazul cand dorim sa declansam un potential de actiune in punctul F, trebuie:
Pag. 691 / 1921
A) sa aplicam un stimul pragal

B) sa aplicam un stimul subpragal
C) sa aplicam stimul suprapragal
D) nu putem genera potential de actiune deoarece este in perioada refractara absoluta
E) sa aplicam un stimul de 30 mV sau mai puternic (pentru acest caz particular)

Urmatoarele afirmatii caracterizeaza cel mai bine axonul cand potentialul de membrana se afla in
punctul F:

B) axonul se afla in perioada refractara relativa
C) pentru a genera un potential de actiune avem nevoie de un stimul suprapragal
D) axonul este hipopolarizat si hiperexcitabil
E) axonul se afla in perioada refractara absoluta
Pag. 692 / 1921
30. Care dintre următoarele sunt responsabile pentru punctul A?
A) Echilibrul dintre gradientul electrochimic si electrostatic pentru K+

B) Mișcarea K+ în / din celulă prin canalele de scurgere
C) Mișcarea Na+ în / din celulă prin canalele de scurgere
D) Difuzia Na + în interiorul celulei prin intermediul canalelor voltaj dependente
E) Mișcarea K + în / din celulă prin canalele voltaj dependente
31. In imagine sunt ilustrate caracteristicile secuselor musculare unice a doi mușchi scheletici, A și
B, ca răspuns la un stimul depolarizant al membranei musculare. Analizand imaginea va rugam sa
răspundeți la următoarea întrebare:
De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare și

debutul contracției musculare observate în ambii mușchi A și B?

B) de timpul necesar pentru sinteza ATP-ului
D) de timpul necesar pentru polimerizarea G-actiei în F-actină
32. In imagine sunt ilustrate caracteristicile secuselor musculare unice a doi mușchi scheletici, A și
B, ca răspuns la un stimul depolarizant al membranei musculare. Analizand imaginea va rugam sa
răspundeți la următoarea întrebare:
Pag. 693 / 1921
De ce este determinata pauza (perioada de latenta) dintre depolarizarea membranei musculare și

debutul contracției musculare observate în ambii mușchi A și B?

B) de timpul necesar pentru modificarea conformationala a receptorului dehidropiridinic
D) de timpul necesar pentru modificarea conformationala a receptorului ryanodinic
33. Contracția musculară netedă se finiseaza datorita:

A) Activarii canalelor voltaj dependente pentru Ca++
B) Defosforilarii lanțului ușor de miozină
C) Efluxului ionilor de Ca ++ din celula
D) Inhibarea miosin fosfatazei
E) absorbția ionilor de Ca ++ în reticulul rugos
34. În experimentul ilustrat în diagrama A, volume egale de soluții X, Y și Z sunt plasate în

compartimentele celor două recipiente în formă de U. Cele două compartimente ale fiecărui vas
sunt separate printr-o membrana semipermeabila (adică IMpermeabile pentru ioni și permiabila
pentru apa).
In diagrama B este ilustrata distribuția fluidelor in aceleasi recipiente dupa ce a avut loc osmoza si
s-a obtinut un echilibru. Analizand diagrama B, identificați fiecare soluție prezentată:
Pag. 694 / 1921
aplicata o atela de ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a observat ca
mușchiul gastrocnemius stâng este semnificativ mai mic în diametru decât a fost înainte de fractură.
Care este cea mai probabilă explicație?

B) scăderea fluxului sanguin către mușchi cauzată de constricția din cast
C) reducerea temporară a sintezei proteinelor de actina și miosina
E) denervare progresivă
aplicata o atela de ghips pentru 2 luni. După ce piciorul a fost scos din ghips, pacientul a observat ca
mușchiul gastrocnemius stâng este semnificativ mai mic în diametru decât a fost înainte de fractură.
Care dintre afirmatiile de mai jos sunt FALSE?

B) s-a dezvoltat o hipertrofie a muschiului
C) reducerea temporară a sintezei proteinelor de actina și miozina
E) s-a dezvoltat o hipotrofie a muschiului
38. Un băiat de 12 ani sufera ultimile 4 luni de diminuare a vederii și diplopie (vedere dubla, apare
din cauza slabiciunei muschilor oculomotori). De asemenea, el prezinta oboseala severa spre
sfarsitul zilei. Nu există alte simptome. La examinare, pacientul are o ptoză a pleoapei stângi
(slabiciune a muschiului levator a pleoapei), care se îmbunătățește după o perioadă de somn. In rest,
examinarea clinică si paraclinica este normală, cu exceptia testelor suplimentare care indică
prezența anticorpilor anti-receptorilor pentru acetilcolină în plasmă. Care este diagnosticul
Pag. 695 / 1921
inițial?
A) Astrocitom
B) Boala Graves
C) Tiroidita Hashimoto
D) miastenia gravis
E) Scleroza multiplă

c) Amino acid
e) Reglator al degradării proteinelor
c) Exemplu de transport impotriva gradientului de concentratie
e) Exemplu de transport cu utilizare de energie
41. Transportul ionilor de Na + din citozol în fluidul extracelular cu utilizare de ATP este
A) difuzie simplă
D) Co-transport
E) Contra-transport
42. Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul tubular
renal spre citozol este:
A) difuzie simplă
D) Co-transport
E) Contra-transport
43. Transportul moleculelor de glucoză dependent de Na + (in aceiasi directie) din lumenul tubular
renal spre citozol este:
A) difuzie simplă
D) Co-transport
E) Contra-transport
44. Alegeti variantele posibile de transport ale glucozei, aminoacizilor si Ca ++ dependente de Na

+:
A) difuzie simplă
Pag. 696 / 1921

D) Co-transport
E) Contra-transport

D) Co-transport
E) Contra-transport
D) Canale voltaj dependente pentru Na+
E) Pompa Na+/K+
47. Hiperpolarizarea (inhibitia) neuronului poate fi efectuata prin:

A) transportul ionilor de Cl- din interiorul celulei spre exterior
B) transportul ionilor de K+ din interiorul celulei spre exterior
C) transportul ionilor de Cl- in interiorul celulei
D) transportul ionilor de Na+ din exteriorul celulei spre interior
E) cresterea metabolismului neuronului
48. Într-un neuron cu potențialul de repaus egal cu -65mV, distribuția a cărui ioni de-a lungul
membranei neuronale reprezintă cea mai mare forță electromotrica (EMF)?
A) Potasiu
B) Clorura
C) Sodiu
D) Calciu
E) Magneziu
49. Exocitoza neurotransmițătorului din membrana presinaptica este determinata de :

A) Sinteza acetilcolinesterazei
B) Hiperpolarizarea terminalului sinaptic
C) Deschiderea canalelor de calciu voltaj dependente
D) Influxul Ca++ în butonul axonal presinaptic
E) Activarea pompelor cu ATP pentru Ca++
50. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana postsinaptica
poate avea loc urmatoarul raspuns:
C) Inactivarea enzimelor care inițiază reacții biochimice în neuronul postsinaptic
D) Inactivarea transcripției genetice în neuronul postsinaptic
Pag. 697 / 1921
51. În sinapsele chimice care folosesc sistemul mesagerului secundar pe membrana postsinaptica
(un exemplu este proteină G, care este activata atunci când neurotransmitatorul se leagă de
receptorul ei), poate avea loc urmatoarele raspunsuri:
C) Activarea enzimelor care inițiază reacții biochimice în neuronul postsinaptic
D) Activarea transcripției genetice în neuronul postsinaptic
1.Care din urmatoarele afirmatii despre nucleulii bazali sunt corecte?

a. ei sunt localizati in git
b.ei contin nucleul caudat
c.sunt implicati in controlul miscarilor
d.ei contin lobul floculonodular
e.ei sunt parte a sistemului extrapiramidal
2. Care este frecventa undelor Electrocardiogramei si tipul lor?
a.8-12 Hz
b.1-4 Hz
c.Delta
d.Beta
e.Alpha
3. Efectele stimularii parasimpatice.
a.bronhodilatarea prin intermediul adrenoreceptorilor
b.Constrictia pupilei (mioza)
c.Bronhoconstrictia prin intermediul M-colinoreceptorilor
d.Dilatarea pupilei (midreaza)
e.Vazoconstrictie
4.Un barbat de 45 de ani acuza arsuri si dureri in regiunea epigastrica, care apar postprandial,
pierderea greutatii si apetitului. Alege variantele corecte.
a.secretia deficitara a glandelor oxintice
b.Histamina blocheaza secretia gastica
c. Hipersecretia glandelor mucoase a pylorului
d. Aport insuficient de singe la peretii stomacului
e.Continut crescut de acid si continut peptic
5. Hiperventilatia cauzeaza:
a.Hipoxie
b.Scaderea concentratiei de HCO3 in singe
c.O scadere a pH sangvin
d.Hipocapnie
Pag. 698 / 1921
e.Cresterea concentratiei de HCO3 in singe
6.In care din urmatoarele conditii descreste PO2 alveolar si creste PCO2 alveolar?
a. creșterea proporțională a metabolismului și ventilația alveolară
b. metabolismul crescut și ventilația alveolară nemodificată
c.cresterea ventilatiei lveolare si metabolism nemodificat
d.descresterea ventilatiei alveolare si metabolism nemodificat
7.Numeste neurotransmitatorul si receptorul notat cu ,,?,,
a.Norepinefrina
b.Acetilcolina
c.Receptorul adrenergic
d.Receptor Muscarinic Colinergic
c.Receptor Nicotinic Colinergic
8.Verifica rezultatele hemoleucogramei. Marcheaza schimbarile si cauzele lor.
a.Bazofilie
b.Monocitoza
c.Cantitate mare de limfocite
d.Infectie virala
e.Limfocitoza
9. Un barbat de 45 de ani acuza arsuri si dureri in regiunea epigastrica, care apar postprandial,
pierderea greutatii si apetitului. Alege variantele corecte.
Pag. 699 / 1921
a.Aport insuficient de singe la peretii stomacului

b.Hipersecretia celulelor parietale
c.Secretia deficitara a glandelor oxintice
d.Histamina blocheaza secretia gastric
e.Cresterea continutului acid si peptic
10. Barbat 38 ani acuza dureri severe in epigastru.Consumator de alcool. Prezinta vome, abdomen
marit in volum, tegumente palide, icter. CT:parenchimul pancreatic largit, Proba maselor fecale-
Lipide. Alegeti corelatiile corecte referitor la situatia clinica.
a. Secretina stimulează secreția pancreatică ca răspuns la prezența unui continut intestinal acid
b. Secretina stimulează secreția pancreatică ca răspuns la prezența unui continut intestinal alcalin
c.Acetilcolina stimuleaza secretia pancreatica
d. Inhibitorul de tripsină previne activarea tripsinogenului în lumenul intestinal
e. Inhibitorul de tripsină previne indirect activarea de chimotripsinogen
11.Numeste neurotransmitatorul marcat cu ,,?,,
a.Serotonina
b.Acetilcolina
c.Epinefrina
d.Glicina
e.Glutamat
12. O femeie de 47 de ani acuză durerea abdominală în anamneză. balonare. flatulență. și diareea
instalată după ce a mincat o inghetata. Alegeți corelația corectă despre situatie clinica.
a.Fructoza este absorbita prin cotransport cu sodium
b.Galactoza este absorbita prin mecanismul de cotransport cu potasiu
c.Lactaza- o enzima localizata in eritrocite specializata in digestia lactozei
d.Galactoza este absorbita prin acelasi mechanism ca glucoza
e. Activitatea lactozei este considerabil mai mica ca a altor oligozaharide
Pag. 700 / 1921
13.Numiti neurotransmitatorii si receptorii marcati(in imagine ):
a. Norepinefrina
b. Receptorul nicotinic cholinergic
c. *Receptorul muscarinic cholinergic
d. *Acetilcolina
e. Receptorul adrenergic
14.Un om de 45 ani acuza dureri putrnice in regiunea epigastrica apare postprandial, pierderea
poftei de mincare, pierderea greutatii. Situatia clinica este:
a.Deficitul de aport sangvin la peretele gastric
b.Hipersecretia celulelor parietale
c.Deficitul secretiei glandelor oxintice
d.Blocarea secretiei gastrice de histamine
e.Cresterea contentului acid si peptic
15.Femeie de 43 de ani, acuza dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut dupa consumul
de alimente bogate in grasimi. USG arata calculi biliari si semen de colicistita acuta
a. Contractia vezicii biliare este stimulate de nervii vagi, cit si de sistemul nervos enteric
b.Alimentele bogate in grasimi cresc secretia deck
c.CCK este eliberat ca raspuns la prezenta in duaden a alimentelor bogate in lipide
d. CCK duce la contractia vezicii biliare si relaxarea sfincterului Odii
e. contractia vezicii biliare nu este stimulata de nervii vagi, sau sistemul nervos enteric
16.Femeie de 47 ani acuza dureri abdominal in anamneza, balonare, meteoris si diaree indata dupa
consumarea unei inghetate
a.Fructoza este absorbita de cotransport cu sodiul
b.Galactoza este absorbita de de mecanismul de cotransport al potasiului
c.Lactoza este localizata la celulele striate a enterocitelor, specializate in digestia lactozei
d.Galactoza este absorbita de acelasi mechanism ca si glucoza
e.Activitatea lactozei este considerabil mai inalta decit a altor oligozaharide
Pag. 701 / 1921
17.B/38 ani acuza dureri severe in epigastru. Consummator de alcool. Prezinta vome, abdomen
marit in volum, tegumentele palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic largit, proba maselor
fecale – lipide.
a.Secretina determina o secretie pancreatica bocata in biocarbonat si solutii apoase
b.Nivelul crescut al amilazei si lipazei serice indica o distructie acinara
c.Acetilcolina si colecistokinina determina o secretie pancreatica bogata in biocarbonat si
solutii apoase
d.Secretina stimuleaza secretia pancreatica ca raspuns la prezenta unui continut intestinal
alcalin
e.Inhibitorul tripsinei previne activarea tripsinogenului in lumenul intestinal
18.Care din urmatoarele conditii arata scaderea alveolara de po2 si cresterea alveolara de pco2?
a. Cresterea proportional a metabolismului si ventilatiei pulmonare
b. Cresterea metabolismului si ventilatia alveolare neschimbata

c. Cresterea ventilatiei alveolare si metabolismul neschimbat
d. Descresterea ventilatiei alveolare si metabolismul neschimbat
19.Hiperventilatia tinde sa cauzeze

a.Hiboxie
b.Descresterea in singe a hco3-
c.Descresterea pH sangvin
d.Hipocapnie
e.Cresterea in singe a HCO3-
20.O persoană care a suferit o leziune cerebrală traumatică pare să poată înțelege cuvântul scris și
vorbit, dar nu poate crea sunetele corecte pentru a putea vorbi un cuvânt care poate fi recunoscut.
La care zona a creierului are daune aceasta persoana?
a.girusul angular;
b.aria Broca;
c.lobul prefrontal;
d.nucleul dentat;
e.Aria lui Wernicke.
21. Un bărbat în vârstă de 45 de ani acuză dureri de arsuri în regiunea epigastrică, care apare dupa
masa , pierderea apetitului, scădere în greutate. Alege corelațiile corecte despre situația clinică:
a. hipersecreția glandelor mucoase pilorice;
b. alimentarea deficitara cu singe a peretelui gastric;
c. conținut crescut de acid și peptic;
d. deficit de gastrina;
e. hipersecreția celulei parietale.
22. Cei mai importanți parametri controlați de trunchiul cerebral sunt:
a. tonul mușchilor masseter;
b. frecvența respiratorie;
Pag. 702 / 1921
c. ritm cardiac;
d.presiunea arteriala;
e.nivelul glucozei din singe;
23. Alege afirmatiile corecte privind reflexele sexuale:

a. erecția este o funcție simpatică și parasimpatică;
b. erecția este o funcție predominant parasimpatică;
c.ejacularea este predominant o functie simpatica;
d.ejacularea este predominant o functie parasimpatica;
e.erectia este o functie predominant simpatica;
24. O femeie de 47 de ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalate după ce au
consumat înghețată. alege corelațiile corecte despre situația clinică:
a. la nivelul jejunului proximal, activitatea și bogăția oligozaharidazelor este cea mai mare;
b. galactoza este absorbită de același mecanism ca și glucoza;
c. glucoza și galactoza sunt absorbite de două ori mai lent decât fructoza;
d. activitatea lactazei este considerabil mai mare decât cea a altor oligozaharide;
e. lactaza este localizată la marginea pensulei de enterocite, specializată în digestia lactozei;
25. Femeie de 88 de ani, acuză: pierderea în greutate, dificultate în înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitare.
Rox dilatat esofag toracic. manometria esofagiană - absența contracțiilor musculare la nivelul infertilității și relaxarea
inadecvată a sfincterului esofagian inferior în timpul înghițitului. alege corelațiile corecte despre situația clinică:
a. scăderea sfincterului esofagian relaxant nu este mediată de NO;
b. înghițirea este un act involuntar la nivelul esofagului;
c. Sistemul nervos enteric asigură peristaltismul esofagian;
d. în achalasie severă fluidele trec sfincterul esofagian inferior;
e. peristaltismul primar este pur și simplu continuarea periferiului peristaltic care începe în faringe și se extinde în
esofag în timpul fazei faringiene;
26. Hipertrofia musculară:

a. masa totală a mușchilor crește, deoarece mușchiul conține mai multă apă;
b. masa totală a mușchilor crește deoarece apar noi fibre musculare;
c. masa totală a mușchilor crește deoarece actina și miozina sunt utilizate pentru energie;
d. masa totală a mușchilor scade, deoarece miofirilii se impart;
e. masa totală a mușchilor crește deoarece se formează noi filamente de actin și miozină;
27. Găsiți amplitudinea undei P și R pe acest ECG:
a.R-1.9mv;
b.P-0.1mv;
c.R-2.1mv;
d.R-1,1mv;
e.P-0.01mv;
Pag. 703 / 1921
28. Lipsa de coordonare care rezultă din erorile în viteza, forța și direcția de mișcare pe care o numim? și se dezvoltă
din cauza deteriorării?:
a.ataxie;
b. bazele ganglionare;
c. paralizie;
d.coree;
e.cerebel;
29. Selectați declarațiile corecte despre localizarea receptorilor de N-acetilcolină:

a. sunt situate în mușchii netezi;
b. sunt situate în ganglionii parasimpatici;
c. sunt situate în glandele exocrine;
d. sunt situate în ganglionii simpatici;
e.sunt situate în mușchii scheletici;
30. Senzatia de durere este insotita de urmatoarele fenomene:

a. creșterea concentrației plasmatice a gonadotropinei corionice;
b. stimularea sistemului nervos simpatic;
c.stimularea sistemului nervos parasimpatic;
d. creșterea concentrației plasmatice a progesteronului;
e.cresterea concentratiei plasmatice a adrenalinei
31. Verificați rezultatele anchetei de sânge. Marcați schimbarea
și cauza lor (cauzele).
a.nueutrphilia
b. boli alergice
c. ifluenta. pojar. rubeolă. varicela. hepatită
d.trauma. interventie chirurgicala
e. eosinopenia
32. În caz de intoxicare cu ciuperci otrăvitoare muscarinice. vor fi folosite următoarele modificări
Pag. 704 / 1921
contracararea simptomelor (hipersalivare, diaree,bronhospasm, voma):
a. adrenomimetic
b. N-colinomimeticelor
c. B-adrenoblockers
d. M-colinomimeticelor
e. M-cholinoblockers;
33.Franc un bărbat în vârstă de 72 de ani. este adus la spital de către el soția Ea explică doctorului că soțul
ei dintr-o data a paralizat parțial și a avut dificultăți de a vorbi. În examinare, medicul stabilește că Frank este
paralezat pe partea dreaptă a corpului său, dar este capabil să produca un reflex de genunchi cu un picior.
Ce regiuni ale creierului sunt implicate în controlul motric al corpului?
A. Lobul temporal
b. Zona Wernicke
c. Gyrus precentral
d. Dentat nucleu
e. Angular gyrus
34. Hipertrofia musculară:
A. masa totală a mușchilor crește datorită ca mușchii conțin mai multă apă:
b. masa totală a mușchilor crește deoarece actina și miosina sunt nou formate;
c. masa totală a mușchilor scade deoarece miofibrilele se despart;
d. masa totală a mușchiului crește deoarece este nouă apar fișiere musculare.
e. masa totală a mușchilor crește deoarece actina și myosin sunt folosite lasă energie
35. O femeie de 60 de ani, cu o viteză a inimii de 70 bpm și o presiune arterială de 130/85 mmHG. Curba
volum-presiune este atașată. Găsiți ieșirea cardiacă.
a.7000
b.6000
c.3000
d.2000
c. 4000
Pag. 705 / 1921
36. Care dintre următoarele sunt NU răspunzătoare în primul rând pentru schimbarea potențialului
a. circulatie de Na + în celulă
b. circulatie lui K + în celulă
c. circulatie k + din celula
d. circulatie Na + din celula
e.Activarea Na +, K + -ATPazei
37. Persoanele cu boala Aizheimer:
A. o pierdere de neuroni în substantia nigra
b. o pierdere a neuronilor din hipocamp și cortexul cerebral
c. o acumulare de depozite de proteine extracelulare numite plăci senile
d. un acumulator de Ca ++ intracelular
e. o acumulare a proteinelor intracelulare care formează încurcări neurofibrilare
38. Dioxidul de carbon NU este transportat în sânge ca:
A. bicarbonat ion
b. methemoglobină
c. carboxihemoglobina
d. gaz dizolvat
e. carbaminohemoglobin
39. Denumiți receptorul marcat cu ''? '

Pag. 706 / 1921
A. Receptorul serotoninei
b. N Receptor de acetilcolină
c. Receptor adrenergic
d. Receptorul GABA
e. M Receptor de acetilcolină
40. O femeie de 47 de ani acuză durerea abdominală în anamneză: Balonare, flatulență și diareea
instalată după ce a luat inghetata. Alege corelația corectă despre situația clinică.
a. Activitatea lactazelor crește pe tot parcursul vieții, până la aproximativ 25 de ani, apoi scade vertiginos
b. Galactoza este absorbită prin mecanismul de transfer al cetării de potasiu
c. trecerea de glucoză, galactoză și fructoză prin membrana bazolaterală utilizează un transporter de

glucoză facilitat - GLUT 2
d. Activitatea creșterii lactazei este considerabil mai scăzută decât cea a altor oligozaharide
e. Activitatea lactazelor crește de-a lungul vieții, până la aproximativ 25 de ani, apoi scade vertiginos.
41. Femeia de 88 de ani acuză: pierderea în greutate, dificultate în
înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitarea. Rx dilatat
toracic esofag. Manometria esofagului - absența
contracțiile musculare la nivelul extremității mătcii și inadecvate
relaxarea LESU (sfincter esofagian inferior) în timpul
înghițire.
Alegeți corelațiile corecte despre situațiile clinice:
A. Relaxarea LES nu este mediată de NO
b. Înghițind un act involuntar la esofag nivel
c. ENS (Sistemul nervos enteric) produce peristaltismul esofagian.

Pag. 707 / 1921
d. În achalasia severă, fluidele trec la nivelul LES
e. Peristaltismul primar este pur și simplu o continuare a valului peristaltic care începe în faringel și se
extinde în esofag în stadiul faringian al vaginului-mugind.
42. La sfârșitul inhalării, cu o glottis deschisă, presiunea pleurală este:
A. se supune presiunii atmosferice
b. mai mare decât presiunea atmosferică
c. mai puțin decât presiunea alveolară
d. egal cu presiunea alveolară
e. mai mare decât presiunea alveolară
43. Barbat,38 ani ,se acuza de durere severa in epigastru .Este consumator de alcool ,are abdomen largit
,piele palida si rece ,icter .Parenchimul pancreasului e extins ,Fecalele sunt albe (cu lipide).ALege varianta
corecta despre situatia clinica :
a. Acetilcolina si colecistochinina au o secretie bogata de bicarbonat pancreatic.
b. Secretina si Colecistokinina stimuleaza secretia pancreatica .
c. Secretina stimuleaza secretia pancreatica ,ca raspuns la prezenta continutului intestinal alcalin.
d. Acetilcolina si Colecistokinina produc o secretie bogata pancreatica digestiva .
e. Secretina stimuleaza secretia pancreatica ,ca rsp la prezenta continutului intestinal acid.
44. Care din muschii urmatori nu se contracta in timpul inspiratiei fortate?

a. m.Sternocleidomastoidian
b. m.intercotali externi
c. m.intercostali interni si m.recti abdominali
d. m.Scalen
e. Diafragma
45. Diagrama ne arata schimbarea potentialului membranei ,in timpul unui potential de actiune intr-un axon .
Luind in considerare info. Rsp la urmatoarea intrebare : Care din urmatoarele este in primul rind responsabil
pentru schimbarea potentialului membranei intre punctele B si D .
a. Iesirea K+ din celula
b. Intrarea Na+ in celula
c. Iesirea Na+ din celula
d. Intrarea K+ in celula
e. Inhibitia Na+/K+ ATP-azei
46. Actiunea Adrenalinei asupra receptorilor Beta-2 determina :
A. Vasodilatarea
B.Dilatarea bronhiei
C.Contractia uterului
D.Relaxarea uterului
E.Vasoconstrictia
47. Femeie,88 ani , se acuza de :npierderea de Kg ,dificultati in inghitirea mincarii solide si lichide
,regurgitarea( adica stamacul e plin ,continutul stomacal vine inapoi in esofag) .Rx : esofagul toracic
dilatat . Monometria esofagiana- absenta contractiilor musculare la extremitatea inferioara si relaxarea
inadecvata a sfincterului esofagian inferior ,in timpul inghititului . Alegeti rsp corect:
Pag. 708 / 1921
a.Peristaltica secundara a esofagului asigura golirea completa

b.Etapa faringiana al procesului de inghitire este perturbata
c.In ahalasie severa (adica micsorarea enervatiei la nivelul esofagului) fluidele trec la nivelul
sfincterului esofagian inferior
d. Sfincterul esofagian inferior este in mod normal relaxat pt. a preveni stagnarea alimentelor in
esofag .
e.Esofagul prezinta in mod normal 2 tipuri de miscari peristaltice : Peristaltism primar si secundar
48. Verificati rezultatele anchetei de singe .Evedentiati schimbarile si cauzele lor.

a.Neutrofile
b.Afectiuni(boli) alergice ?
c.Gripa,pojar,rubeola,varicela,hepatita
d.Trauma ,Chirurgical
e.Eosinopenia
49. La sfirsitul inhalarii ,cu o glota deschisa ,Presiunea pleurala este :
a.Egala cu Presiunea Atmosferica

b.Mai mare ca Presiunea Atmosferica
c.Mai mica ca Presiunea Alveolara
d.Egala cu Presiunea alveolara
e.Mai mare ca Presiunea Alveolara
50. O femeie de 43 ani se acuza cu : durere sub coasta dreapta ,acutizinduse dupa ce a
consumat alimente bogate in grasimi .USG a aratat pietre biliare si semne de colecistita
acuta .Alege rsp corect :
a.Mincarea bogata in grasimi mareste secretia de CCK

b.CCK va creste golirea gastrica
c.CCK este eliberat din mucoasa heuristica
d.Acumularea contractiei vezicii biliare este stimulata de nervii vagului si de sistemul
nervos enteric.
e.CCK determina relaxarea vezicii biliare si contractia sfincterului Oddi .
51. Cresterea in masa a musculaturii este direct atribuita :
a. Cresterea in numar a neuronilor motori
b. Cresterea in numar a jonctiunilor neuromusculare
c. Hipertrofia fibrelor muscular individuale
d. Cresterea aportului sangvin in scheletul muscular
e. Fuziunea sarcomerului dintre miofibrine .
Pag. 709 / 1921
52.Atrofierea muscular :
a. Fibrele musculare sunt inlocuite cu fibrele tisulare si striate
b. Fibrele muscular sunt inlocuite cu tesut adipos imediat dupa denervatie
c. Este reversibila chiar si dupa 2 ani
d. Muschii pierd apa
e. Proteinele contractile sunt distruse imediat dupa denervare
53.Selectati afirmatiile corecte cu referire la optotipurile utilizate pentrudeterminarea acuitatii vizuale:

a.optotipuri pentru aproape
b.optotipuri snellen cu litere si cifre
c.optotipuri snellen cu cercuri neintrerupte
d. oprotipuri pentru distant
e. optotipuri cu triunghiuri

X creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor miocardice;
X forța de contracție depinde de lungimea inițială a sarcomerului;
X faptul că este un mecanism intrinsec;
13.Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu

EXCEPȚIA:
X este un mecanism extrinsec;
X frecvența și forța de contracție sunt controlate de sistemul nervos vegetativ;
X forța de contracție crește prin creșterea lungimii fibrelor miocardice;
pentru aceiași lungime inițială, forța de contracție este influențata de frecvența cardiacă și de
temperatură
21.Alege afirmațiile corecte referitor la adaptarea ochiului la întuneric:

X este completă după 1 oră;
X se realizează prin recompunerea substanței fotochimice;
22.Alege afirmațiile corecte referitor la ochiul adaptat la întuneric:

X are o sensibilitate la lumină mai mare decât cel mai fin film fotografic;
X sensibilitatea bastonaşelor crește de la 1 la 25000 ori;
X sensibilitatea conurilor creste de 50-70 ori;
79.Alegeți afirmațiile corecte. Diureza apoasă (hipotonă) survine în cazul:
diabetului zaharat;
Pag. 710 / 1921
X sistării secreției de ADH;

X diabetului insipid;
X ingerării unor cantități mari de lichide hipotone;
80.Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă și
X diabetul zaharat;
diabetul insipid;
X după administrarea de medicamente diuretice;
X când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza;
89.Alegeți afirmațiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

X inhibă secreția de vasopresină;
X determină creșterea diurezei;
98.Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul participă la combaterea alcalozelor prin:

X eliminarea unei urini alcaline;
X reducerea reabsorbţiei bicarbonatului;
100.Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva a simpaticului renal produce

X Hipodiureza;
X scăderea presiunii efective de filtrare;
creșterea clearance inulină;
X scăderea clearance insulină;

X senzația de sete;
prin progesterone;
X uscăciune in cavitatea bucală;
455.Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:

segmentar;
X intersegmentar;
suprasegmentar;
X polisinaptic;
monosinaptic;
+456.Reflexul de convergența presupune:

X suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi;
Pag. 711 / 1921







măduvei spinării;
Pag. 712 / 1921

noradrenalină;

noradrenalină;



transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substanțe pe un
transportor comun;


Pag. 713 / 1921






măduvei spinării;

fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta, noradrenalină;
Pag. 714 / 1921




hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește valoarea potențialului de
repaus;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează valoarea potențialului de
repaus;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;


o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ primar;

Pag. 715 / 1921








Pag. 716 / 1921


viteza de transmitere a excitației e mai mare în fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:

membranei;

micșorează;
mărește ;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;


455. Care din următoarele afirmații sunt INCORECTE? Fovea centralis este suprafața retinei
unde:
concentrația celulelor cu conuri este maximă;
Pag. 717 / 1921


457. Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
potențialul de repaus;
durata perioadei refractare;
amplitudinea potențialului de acțiune;
activitatea pompei de Na-K;
celulele Purkinje ;
celulele stelate interne (celulele cu coșuleț);
celulele granulare;
celulele stelate externe;
celulele spinotalamice;
459. Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potențialului
de acțiune ventricular, fața de repaus:
g Na+;
g K+;
conductanță totală a membranei;
g Ca2+;
g CP;
460. Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală (microcirculatorie):

expunerea plachetelor sanguine la collagen;
conversia protrombinei la trombină;
conversia plasminogenului la plasmină;
conversia fibrinogenului la fibrin;


Pag. 718 / 1921

463. Care din următoarele senzații NU sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase libere?
senzații tactile;
senzații de durere;
senzații termice;
senzația de gust;
senzația de gâdilat;
464. Care din următoarele structuri NU aparține de cohlee?

rampa vestibulară;
rampa medie;
rampa timpanică;
utricula;
membrana bazilară;
465. Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea
lor:
tromboxanul A2;
trombina;
plasminogenul;
ionii de Ca+2;
466. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat
și substanța neagra, scad în concentrație în boala lui Parkinson:
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
467. Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și
substanța neagră, scad în concentrație în corea Hantington
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
țesutul muscular;
țesutul osos;
dentina;
Pag. 719 / 1921
smalțul dentar;
țesutul muscular;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;

biconcave;
biconvexe;
plan concave;
sferice concave;
sferice convexe;
NU EXISTA INTREBARILE 471-500

talamusul;
hipotalamusul;
substanța neagra;
nucleii roșii;


alfa-1-receptorii;
alfa-2-receptorii;
beta-1-receptorii;
505Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale: (aici raspuns mai este si scoarta
emisferelor mari!!!)
Pag. 720 / 1921
hipotalamusul;
cortexul limbic;
talamusul;
sistemul limbic;
ganglionii bazali;
506Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete cu
frecventa înaltă:
segmentul mediu;
segmentul distal;
507Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de scurtă
durată in memoria de lungă durată:
hipofiza;
cerebelul;
ganglionii bazali;
hipocampul;

serotonina;
acetilcolina;
bradichinina;
histamina;
ioni de potasiu;
corpului:
tractul piramidal;

parasimpatic:

Pag. 721 / 1921

512Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ

parasimpatic:



gama;
alfa;
beta;
delta;
teta;

metarodopsina I;
batorodopsina;
scotopsina;
trans retinal;
metarodopsina II;
corpul vitros;

Pag. 722 / 1921
celule orizontale;
celule amacrine;
celule bipolare;
celule ganglionare;


vasodilatație;
vasoconstricție;
nu acționează;


emoții negative;

hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
hipercalcemie;
Pag. 723 / 1921

dizartrie;
amnezie retrograda;
vasodilatație;
vasoconstricție ;
vasodilatație ;
vasoconstricție;
vasodilatație;
vasoconstricție;



Pag. 724 / 1921


influx lent de Na+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;

asociativa;

I 0;
II A;
III B;
IV AB;
I 0 și II A;

submaxilara:
noradrenalina;
adrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
Pag. 725 / 1921


543Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice
atipice:



Pag. 726 / 1921



cerebelul;
talamusul;
cortexul cerebral;

muschii ciliari;
cristalinul;
retina;
irisul;

durere;
senzații termice;
senzații sexuale;

senzatii vibratorii
senzații termice ;
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
Pag. 727 / 1921
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;

plasma;

carbo-Hb
carboxi-Hb
K2CO3

plasma;

ureea;
albumina;
glucoza;
Na+;
K+;

Pag. 728 / 1921
embrion;
făt;
adult;
bătrân;

conțin rodopsină;

provin din SNC;
nu se adaptează;
conțin cili;


stereognoziei

Pag. 729 / 1921


569Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce perioadă
din cursul ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială;
protodiastola;
ejecția rapidă;

571Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp” se afla
la nivelul:
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;

lega factorul XII;
lega vitamina K+;
fixa ionii de Ca2+;
573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
Pag. 730 / 1921

acelulara;

salivei;
sucului gastric;
bilei;
sucului pancreatic;
sucului intestinal;
Na+;
Cl-;
K+;
HCO3-;
Ca2+;
577Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație prin
stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
578Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației: ?

angiotensinei II;
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;
NO;
angiotensinâ II;
bradikininâ;

funcția splinei
sex și vârsta;
aportul de lichide;
Pag. 731 / 1921
funcția renala;

funcția splinei;
sex și vârsta;
aportul de lichide;
funcția renala;

gonadotropine;
oxitocina;
hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;

sistemul limbic;



cu lentile concave;
cu lentile convexe;

cu lentile concave;
Pag. 732 / 1921

cu lentile convexe;
587Corpul galben:

termoreceptori;
algoreceptori;
mecanoreceptori;

stimularea n. vag;

disocierea HbO2;
efectul Bohr;
vasodilatație;
vasoconstrictie;

unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;

unda P;
unda Q;
unda R;
segmentul P-Q;
segmentul T-P;

Pag. 733 / 1921
volumul curent;
capacitatea vitala;
nu acționează;
mărește;
micșorează;
595Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal
nu acționează;
mărește;
micșorează;

nu se modifica;
scade esențial;
creste esențial;

axo-somatice;
axo-dendritice;
axoaxonice;
motorii;
senzitive;


urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;

Pag. 734 / 1921


reflexele de flexie

diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;


hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
605Dendritele:

607Depolarizarea
Pag. 735 / 1921




lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
???612Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte:

γ-globulinele;
albuminele;
+613Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:

arterelele;
venulele;
aorta;
cordul drept;

Pag. 736 / 1921
arterele;
venele;
aorta;
cordul drept;
eritrocitele;
monocitele;
trombocitele;

vitamina K;
vitamina B1;
riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;

presbiopie;
acromazie;
astigmatism;
miopie;
hemianopsie;

hiporeflexie
620După ce semnalul senzorial a pătruns prin coarnele posterioare in măduva spinării acesta
poate sa circule direct spre:
un motoneuron;
un interneuron;
spre mușchi;
Pag. 737 / 1921

distrusa;
fagocitată;
622După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa, tripsina
prin:
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
un pH alcalin;

patru zile;
patru săptămâni;
patru luni;
patru ani;
şapte ani;




tahicardia;
bradicardie;
Pag. 738 / 1921


hipoglicemia;




hiperglicemie;

634EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec. Care dintre
următoarele afirmații explică starea lui?
Are febră;
Pag. 739 / 1921


hiposalivatie;
hipersalivatie;
xerostomie;
sialoree;
bulemie;
636Endolimfa:

mecanici;
electromagnetici;
chimici;
termici;
tactili;

Mecanoreceptori
termoreceptori;
nociceptori;
chemoreceptori;
relaxarea uterului;

nucleelor bazali;
Pag. 740 / 1921
641Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei neuronului asupra

excitabilității lui :
presiunea osmotica;

pompa muscular
pompa toracică

neuro-mediatori;
metabolici;

angiotensina II;
noradrenalina;
NO;

superoxidul;
angiotensina II;
endotelina 1;
NO;

factorului XI ;
Pag. 741 / 1921

factorul VIII;
factorul V + Ca2+;
factorul XII;
factorul X activ;
trombina și Ca2+ ;

tripsina;
proteina C;
trombomodulina;

pH-ului sângelui;
pCO2;
651Fluxul transmembranar de Na+ este:

absent în cursul repolarizării rapide;


somnul lent

Pag. 742 / 1921

somnul lent;

658Fusurile musculare sunt:

transmit informația spre SNC despre viteza de alungire a mușchiului;
transmit informația spre SNC despre gradul de modificare a lungimii mușchiului;

epiteliu duodenal;

durează 25 sec;

Pag. 743 / 1921

671Haptocorina:
Se secretă de glandele salivare;
Este o glicoproteina care leagă vitamina B12 la nivel stomacal;
Protejează vitamina B12 de aciditatea sucului gastric;
672Hemeralopia se caracterizează prin:

deficit al celulelor cu conuri ;
bolnavii se orientează greu la intensități mari de lumină ;

prin nervul vag;

prin nervul vag;

prin nervul vag;


Pag. 744 / 1921


splină;
ficat;
rinichi;
muschi;


divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;

boala Basedow;

acromegalie,
hipoglicemie;
atrofia gonadelor;

684Hipocoagulabilitatea apare în caz de:

hemofilie A şi B;
Pag. 745 / 1921
boala Willebrand;
lipsa vitaminei K;
trombocitoza;
685Hipoglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

686Hipotalamusul NU este implicat în reglarea:

aportului de apa;
temperaturii;
osmolaritatii urinei;
contracția musculaturii scheletice;
comportamentului emoțional;

la altitudine;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;

la altitudine;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;

690Hormonii androgeni sunt:

aldosteronul;
testosteronul;
testosteronul;
cortizolul;
691Hormonii care participa la menținerea corpului galben sunt:

Pag. 746 / 1921
androgenii;
progesteronul;
692Hormonii care pot provoca bilanțul azotat negativ:

insulina;
693Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;
694Hormonii derivați de la colesterol sunt:

hormonii sexuali;
parathormonul;
calcitonina;
695Hormonii estrogeni sunt secretați la nivelul:

medulosuprarenalei;
ovarului;
tiroidei;
696Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

gonadelor;
hipotalamusului;
697Hormonii hipofizari sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
Pag. 747 / 1921
698Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
lipide;
glicoproteine;
glucide;
699Hormonii medulosuprarenalei sunt ca structura:

steroizi;
provin din colesterol;
glicoproteici;
provin din vitamina C;
700Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

hipotalamusului;
tiroidei;
701Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul acționează la nivelul:

ansei lui Henle;
tubului colector;
glomerulului renal;
702Hormonii pancreasului endocrin sunt:

insulina;
somatotropul;
glucagonul;
aldosteronul;
calcitonina;
703Hormonii pancreatici sunt ca structura:

peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
704Hormonii pot fi metabolizați la nivelul:

ficatului;
miocardului;
plămânului;
rinichi;
Pag. 748 / 1921
705Hormonii sexuali sunt produși de:

corticosuprarenala;
ovar;
testicul;
medulosuprarenala;
706Hormonii tiroideni:
inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;
inhibă receptorii adrenergici;
inhibă lipoproteinlipaza;
cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
707Hormonii tiroidieni sunt:

tireoglobulina;
monoiodtirozina;
triiodotironina;
tetraiodotironina;
calcitonina;
708Hormonii tubului digestiv sunt:

colecistokinina;
oxitocina;
gastrina;
secretina;
prolactina;
709Hormonul foliculostimulant (FSH):

produce ovulația;

711Hormonul luteinizant (LH) la bărbat:

inhiba secreția de testosteron;
stimulează secreția de hormoni sexuali în corticosuprarenala;
Pag. 749 / 1921
nu influențează secreția hormonala;
712Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

produce ovulația;
713Hormonul paratiroidian determină:



hipotalamus;
tiroida;
pancreas;


triiodotironină;
tiroxină;
tireoglobulină;
tirotropină;
factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
718Imaginea unui obiect pe retina este:

virtuala;
micșorata;
mărita;
Pag. 750 / 1921
inversata;
reala;
719Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitației:

inhiba eliminarea mediatorului;
interacționează cu receptorii membranei postsinaptice;
nu participa la eliminarea mediatorului din presinapsa;
720 În astigmatism:
721In care din țesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
mușchiul cardiac;
creer;
epitelui renal;
722In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:
lipidelor;
glucozei ;
zaharozei;
proteinelor;
723In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatică a:

lipidelor;
glucozei;
maltozei;
amidonului fiert;
proteinelor;
724In cazul alcalozelor metabolice:

creşte potasiemia;
725In cazul animalului decerebrat, trunchiul cerebral este secționat in regiunea:

parții mijlocii sau inferioare a mezencefalului;
deasupra nucleelor pontini si vestibulari;
Pag. 751 / 1921

726În cazul în care un pacient în vârstă de 21 de ani, de sex masculin are o rezervă cardiacă de
300% și un debit maximă cardiac 16 L / min, care este debitul lui cardiac de repaus?
3 l / min
4 L / min
5,33 L / min
6 l / min
8 l / min

imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clară, fără acomodare ;
imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare ;
imaginea obiectelor plasate mai aproape de 6 m de ochi este clară, cu acomodare ;





Pag. 752 / 1921



depolarizare;

bacteriile;
lipidele;
proteinele;
glucide;
737În cursul absorbției:

crește nivelul insulinei plasmatice;
crește captarea de aminoacizi în celule;
crește glicogeneza hepatică;
738In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:

30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;
Pag. 753 / 1921

materiile fecale;
urina;
sudoare;

hiperglicemie;
hipoglicemie;
poliurie;
glucozurie;
anurie;
742In ducte, celulele epiteliale striate elaborează saliva finala, astfel:

Sodiul nu se absoarbe;
Bazolateral sodiul e transportat active prin ATP-aza Na+/ K+;
Clorul se absoarbe apical activ (antiport Cl-/ HCO3-) si bazolateral prin canale de Cl-;
K+ si HCO3- se secreta;
Joncțiunile intercelulare permit pasajul glucozei;
743In formula leucocitară normală la adult întâlnim:

l% - eozinofile;
65% - limfocite;
8% - monocite;
60% - neutrofile;
10% - bazofile;
744In hipervolemie:
Crește întoarcerea venoasă;
Scade secreția de aldosteron;
745În inspirație plămânii urmează mișcările cutiei toracice datorită:

surfactantului;
scăderii presiunii intrapleurale;
scăderii presiunii intrapulmonare;
bronhomotricităţii;
țesutului pulmonar elastic;
746In mod normal, hematiile se caracterizează prin cu EXCEPȚIA:

nu au nucleu;
Pag. 754 / 1921
747In mod normal, hematiile:

nu au nucleu;
748In reglarea eritropoezei intervin:

749În reglarea reflexă a respirației NU participă:

Receptorii alveolari;
Baroreceptorii vasculari;
Receptori viscerali din rinichi și ficat;
Propriorceptori musculari;
Chemoreceptori vasculari;

acidul uric, urea;
Lipaza;
Pepsinogen;
Factor intrinsic;
751 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină reabsorbția la

capătul venos capilar.
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
752 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină filtrarea la capătul
arterial capilar.
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg

Pag. 755 / 1921
debitului sistolic;

volumul sistolic;

756.I n timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin:

757. In timpul înregistrării complexului QRS pe EKG, activitatea electrică a miocardului include
următoarele, cu EXCEPȚIA:


Pag. 756 / 1921
760. În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinous Golgi transmite sistemului
nervos central informații despre:
761. In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida numita:
bol alimentar;
chim gastric;
chim intestinal;
bol fecal;

temperatură;
mediatorii;

inactivarea mediatorului;
764. Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui traseu
EKG:
segmentul P-Q;
complexul QRS;
unda T;
765. Închiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui traseu
EKG:
intervalul T-P;
segmentul P-Q;
complexul QRS;
unda T;

începutul diastolei izovolumetrice a VS;
Pag. 757 / 1921



creștere apreciabila de ACTH;
769. Informația despre lungimea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata de:
Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
generata de :
Celulelor Renschaw;
Fusurile muscular;
Interneuroni;
Motoneuroni;

Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;

creșterea conductanței Na+-lui;
scăderea conductanței K+-lui;
creșterea conductanței Mg2+-lui;

Pag. 758 / 1921

lipoliza crescută;

în daltoni;
în volti;
în pascali;
în decibeli;
în amperi;

contracțiile musculaturii scheletice;
creșterea presiunii abdominale;
negativitatea accentuată a presiunii intratoracice;
776. Intr-o hipovolemie izotonă sunt stimulate următoarele mecanisme corectoare, cu EXCEPȚIA:

300 atm;
300 mosmol/l;
300 mosmol;
300 osmol/l;
300 mg%;
778. Kalikreina:

unt;
pâine;
pesmeți;
cartofi;
carne;
Pag. 759 / 1921

zahar;
lapte;
carne;
pâine;
egal;

stomac;
cavitate bucala;
intestin subțire;
intestin gros;

adrenalina;
783. La întuneric:
pupila se dilata;



Pag. 760 / 1921
787. La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135 g/L sânge, iar numărul hematiilor este de
4,5 milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
13 ml 02 /% ;
15 ml 02 /%;
17 ml 02 /%;
19 ml 02 /%;
22 ml 02 /%;

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;

aria Broca;
aria Wernicke;


Pag. 761 / 1921



cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;

cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
797. Limfocitele:
sănătoase;

atetoza;
boala Parkinson;
corea Huntington;
agnozia;


Pag. 762 / 1921




asigurate de:
intervenția HAD;
asigurate de:
806. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid în circulația sistemică sunt
asigurate de:
Pag. 763 / 1921

acetilcolina;
dopamina;
noradrenalina;
glicina;


dopamina;
acetilcolina;
glicina;
adrenalina;



Pag. 764 / 1921

tubul colector;
814.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a lichidului
extracelular.

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;

tahicardie;
818. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe
acest grafic? - GRAFIC
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
819. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe
acest grafic? - GRAFIC
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Pag. 765 / 1921
Mg2+
820. Modificarea potențialului de membrana al receptorului la acțiunea stimulului senzorial poarta

numele de:
821. Motilina:



825. Motoneuronul:

Pag. 766 / 1921
827. Neurofizinele:
sunt hormoni;

dopaminergica;
GABAergica;
colinergica;

acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și forței de
contracție;



bronhiole;
intestin;
arteriole;
corpul ciliar;
Pag. 767 / 1921

celule W;
celule Z;
celule B;
celule Y
celule X

Viroze;
boli parazitare;
inaniție proteica;

Viroze;
boli parazitare;
inaniție proteica;

aria prefrontala;
aria limbica;

respirator;
cardiovascular;
deglutiție;
foamei;
setei;
943. Protanomalia este:

944. Protecția țesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:

secreția de proteaze sub forma de pro-enzime inactive;
secreția de antienzime ca antitripsina;
Pag. 768 / 1921

b!. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a măduvei spinării

d. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă, noradrenalină

b!. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda medulosuprarenală
d!. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere şi tegument

a!. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi produce
vasodilataţie
e!. acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acţionează asupra receptorilor muscarinici

b. ATP
c. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH

b!. ATP
c!. neuropeptidul Y
d. dopamina
e. GnRH

b. protein kinaza A
c. protein kinaza C
d. calmodulina
e. fosfolipaza C

a. bronhiole
b. iris
c. intestin
d!. arteriole
e. corpul ciliar

e!. acţionează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, şi determină creşterea frecvenţei şi forţei de contracţie
10. CM. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic şi parasimpatic:
11. CS. Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic şi vegetativ parasimpatic:
Pag. 769 / 1921



e. nervului vag

a. IP3-Ca2+
b. DAG
c!. AMPc
d. GMPc

a. este electrică
18. CS. Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ şi K+:
19. CM. Care receptori pot fi activaţi prin acetilcolina:

20. CS. Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină:
21. CS. Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-receptorii:


Pag. 770 / 1921
24. CS. Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ şi K+, la joncţiunea neuromusculară
26. CS. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă şi la nivelul joncţiunii neuromusculare
27. CS. Concentraţiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilataţie prin stimularea receptorilor



31. CS. Asupra cărui proces are o influenţă mai mare parasimpaticul, faţă de simpatic:
a. vasodilataţie
32. CS. Un medicament, care dilată pupila şi simultan blochează acomodarea cristalinului, este un medicament care:
33. CS. Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât şi parasimpatică, asupra frecvenţei cardiace este:
34. CM. Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive:
35. CS. În timpul reacţiei de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină majoritatea efectelor simpaticului, cu excepţia:
b!. sudoraţiei
Pag. 771 / 1921
c. hipertensiunii
e. tahicardiei
36. CS. Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile simpatice şi parasimpatice pentru că:
37. CS. Pentru stimularea bronhodilataţiei la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie, se recomandă:

39. CM. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:

d!. administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină scăderea cantităţii de noradrenalină în circulaţie
e!. administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea frecvenţei şi forţei de contracţie a miocardului

b. lanţul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a măduvei spinării

d!. fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ţintă, noradrenalină

b. glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda medulosuprarenală
d. activarea simpatică produce vasodilataţie în muşchii scheletici şi vasoconstricţie în viscere şi tegument

a. adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice şi produce
vasodilataţie
f. acetilcolina, produsă la nivelul
fibrelor parasimpatice
postganglionare, acţionează
g. 1. CS La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentana: B498
h. A.segmentul toracic I;
i. B!.segmentul I-II cervical;
j. C.segmentul lombar IV;
k. D.segmentul toracic VIII;
l. E .segmentul lombar I;
m.
n. 2. CS De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali: G349; B256
o. A!.fotoreceptorii retinei;
p. B.urechei interne;
q. C.pielei;
Pag. 772 / 1921
r. D.muschilor;
s. E.tendoanelor;
t.
u. 3. CS De unde se incepe fascicolul Monakov: B504
v. A.scoarta emisferelor mari;
w. B.bulbul rahidian;
x. C!.nucleii rosii ai mezencefalului;
y. D.cerebel;
z. E.talamus;
aa.
bb. 4. CS De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali: B526
cc. A.de la receptorii retinei;
dd. B!.de la receptorii urechei interne;
ee. C.de la receptorii pielei;
ff. D.de la proprioreceptorii muschilor;
gg. E.de la termoreceptori;
hh.
ii. 5. CS Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal: H1004, 1005
jj. A!.pe celulele motore a coarnelor anterioare;
kk. B.pe motoneuronii coarnelor posterioare;
ll. C.in ganglionii periferici;
mm. D.pe neuronii intercalari;
nn. E.in coarnele laterale;
oo.
pp. 6. CS Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral: H999, B510
qq. A.mai sus de talamii optici;
rr. B!.sub nucleii rosii;
ss. C.mai jos de bulbul rahidian;
tt. D.mai sus de hipotalamus;
uu. E.mai sus de ganglionii bazali;
vv.
ww. 7. CS Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare: B510; C
xx. A.nucleelor nervului frenic;
yy. B.nucleelor nervului facial;
zz. C.nucleelor nervului trigemen;
aaa. D!.nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
bbb. E.nucleelor nervului vag;
ccc.
ddd. 8. CM Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale: B545; C
eee. A!.hipotalamusul;
fff. B!.scoarta emisferelor mari ;
ggg. C.talamusul;
hhh. D!.sistemul limbic;
iii. E.ganglionii bazali;
jjj.
kkk. 9. CM Ce functie indeplineste talamusul: B525
lll. A!.asociativa;
mmm. B!.sensora;
nnn. C!.activeaza cortexul cerebral.;
ooo. D.coordonarea miscarilor;
ppp. E.comportament alimentar;
qqq.
rrr. 10. CM Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii: B502
sss. A!.fasciculul Goll si Burdach;
ttt. B!.fasciculul Gowers si Flechsig;
uuu. C!.spinotalamica ventrala;
vvv. D.fascicului Monakow;
www. E.fasciculul rubrospinal;
Pag. 773 / 1921
xxx.
yyy. 11. CM Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii: B503, 504
zzz. A!corticospinala;
aaaa. B.cerebelo-spinala;
bbbb. C!rubrospinala;
cccc. D.Golea-Burdah;
dddd. E!.vestibulospinala;
eeee.
ffff. 12. CS Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian: H1061-1063 ; B505-508
gggg. A.regleaza respiratia;
hhhh. B.regleaza sistemul cardiovascular;
iiii. C.regleaza tonusul muscular;
jjjj. D.regleaza deglutitia;
kkkk. E!.toate raspunsurile corecte;
llll.
mmmm. 13. CM Numiti centrii bulbului rahidian: H1061, 1062 ; B505-508
nnnn. A!.respirator;
oooo. B!.hemodinamic;
pppp. C!.digestiv;
qqqq. D.foamei;
rrrr. E.setei;
ssss.
tttt. 14. CS Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian: H1061-1064; B505-508
uuuu. A.motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe);
vvvv. B.reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
wwww. C.masticatie;
xxxx. D.deglutitie;
yyyy. E!.toate raspunsurile corecte;
zzzz.
aaaaa. 15. CM Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic: B525
bbbbb. A!.nuclei specifici (comutanti);
ccccc. B.nuclei supraoptici;
ddddd. C!.nuclei asociativi;
eeeee. D!.nuclei nespecifici;
fffff. E.nucleul caudat;
ggggg.
hhhhh. 16.Care formatiuni intra in componenta mezencefalului: H1065; B508
iiiii. A.talamusul;
jjjjj. B.hipotalamusul;
kkkkk. C!.substanta neagra;
lllll. D!.coliculii cvadrigemeni;
mmmmm. E!.nucleii rosii;
nnnnn.
ooooo. 17. CM Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca: H1120, 1118
ppppp. A.marire presiunii sangvine;
qqqqq. B.senzatia de satietate;
rrrrr. C!.eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
sssss. D!.scaderea frecventei cardiace;
ttttt. E!.micsoreaza temperatura corpului;
uuuuu.
vvvvv. 18. CM Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca: H1018-1020
wwwww. A.eliberarea oxitocinei;
xxxxx. B.scaderea frecventei cardiace;
yyyyy. C!.mareste temperatura corpului;
zzzzz. D!.marirea presiunii sangvine;
aaaaaa. E!.inhibitia motilitatll tractului digestiv;
bbbbbb.
cccccc. 19. CM Care sunt functiile de baza ale cerebelului: G384, 388
Pag. 774 / 1921
dddddd. A!.regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;

eeeeee. B!.participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
ffffff. C!.influenteaza asupra cortexului;
gggggg. D.influenteaza asupra hipotalamusului;
hhhhhh. E.influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;
iiiiii.
jjjjjj. 20. CM Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare: B546, 514
kkkkkk. A!.stimuleaza cortexul cerebral;
llllll. B.inhiba cortexul cerebral;
mmmmmm. C!.inhiba reflexele spinale motore;
nnnnnn. D.stimuleaza musculatura neteda;
oooooo. E!.stimuleaza reflexele spinale motore;
pppppp.
qqqqqq. 21. CM Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic: B545
rrrrrr. A!.participa in mecanismele memoriei;
ssssss. B!.regleaza comportamentul emotional;
tttttt. C!.controleaza actiunile motivationale;
uuuuuu. D.regleaza reflexele stato-kinetice;
vvvvvv. E.toate raspunsurile corecte;
wwwwww.
xxxxxx. 22. CS Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului: G389; B519-523
yyyyyy. A.ataxia;
zzzzzz. B.astazia;
aaaaaaa. C.atonia;
bbbbbbb. D.astenia;
ccccccc. E!.toate raspunsurile corecte;
ddddddd.
eeeeeee. 23. CM Functiile hipotalamusului: H1018-1020
fffffff. A!.este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
ggggggg. B!.control vegetativ si endocrin;
hhhhhhh. C!.asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
iiiiiii. D.coordoneaza miscarile voluntare;
jjjjjjj. E.regleaza tonusul muscular;
kkkkkkk.
lllllll. 24. CM Manifestarile specifice ale socului spinal sunt: G373; H1062
mmmmmmm. A!.scaderea brusca a tensiunii arteriale;
nnnnnnn. B!.blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati;
ooooooo. C!.reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate;
ppppppp. D.tensiunea arteriala nu se modifica;
qqqqqqq. E.tonusul muschilor scheletali nu se modifica;
rrrrrrr.
sssssss. 25. CM Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt: G372, 373; H1055-
1060
ttttttt. A!.reactia pozitiva de sustinere a pozei;
uuuuuuu. B!.reflexul de pasire ritmica;
vvvvvvv. C!.reflexul de galop;
wwwwwww. D.reflexul de mictiune;
xxxxxxx. E.reflexele stato-kinetice;
yyyyyyy. 26. CS Cauza socului spinal este: G373, H1062; B498
zzzzzzz. A.blocarea centrelor spinale provocate de trauma;
aaaaaaaa. B.inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii;
bbbbbbbb. C!.intreruperea legaturii cu centrele supraiacente;
cccccccc. D.toate raspunsurile corecte;
dddddddd. E.nici un raspuns corect;
eeeeeeee.
ffffffff. 27. CM Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de: H1062; H498,499
gggggggg. A.impulsatia aferenta marita;
hhhhhhhh. B!.lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului;
Pag. 775 / 1921
iiiiiiii. C.influenta excitatoare a formatiei reticulare;

jjjjjjjj. D!.marirea excitabilitatii centrelor spinale;
kkkkkkkk. E.nici un raspuns corect;
llllllll.
mmmmmmmm. 28. CM Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in:
G374, 378
nnnnnnnn. A!.mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale;
oooooooo. B!.comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului;
pppppppp. C!.comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului;
qqqqqqqq. D.controlul miscarilor voluntare;
rrrrrrrr. E.nici un raspuns corect;
ssssssss.
tttttttt. 29. CS Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea animalului
este:
uuuuuuuu. H1062; B498
vvvvvvvv. A.sub bulbul rahidian;
wwwwwwww. B.intre segmentele cervicaqle 1-2;
xxxxxxxx. C!.mai jos de segmentul 3-5 cervical;
yyyyyyyy. D.intre ultimul segment cervical si primul toracal;
zzzzzzzz. E.toate raspunsurile corecte;
aaaaaaaaa.
bbbbbbbbb. 30. CM Cerebelul asigura: G384, 386
ccccccccc. A!.supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
ddddddddd. B!.ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale extremitatilor distale ale
eeeeeeeee. corpului (maini, picioare,degete);
fffffffff. C.termoreglarea;
ggggggggg. D.reglarea metabolismului hidrosalin;
hhhhhhhhh. E.nici un raspuns corect;
iiiiiiiii.
jjjjjjjjj. 31. CS Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt: G389, 390
kkkkkkkkk. A.dizartria;
lllllllll. B.adiadocokinezia;
mmmmmmmmm. C.tremorul intentional;
nnnnnnnnn. D.nistagmusul;
ooooooooo. E!.toate raspunsurile corecte;
ppppppppp.
qqqqqqqqq. 32. CM Rolul ganglionilor bazali: G390, 391; H997
rrrrrrrrr. A!.participa in reglarea activitatilor motorii complexe;
sssssssss. B!.implicarea in executarea miscarilor invatate;
ttttttttt. C!.controlul miscarilor fine;
uuuuuuuuu. D.participa la formarea memoriei de lunga durata;
vvvvvvvvv. E.nici un raspuns corect;
wwwwwwwww.
xxxxxxxxx. 33. CM Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali: G391, 392, 393; H997
yyyyyyyyy. A!.atetoza;
zzzzzzzzz. B!.boala Parkinson;
aaaaaaaaaa. C!.corea Huntington;
bbbbbbbbbb.D.regiditatea de decerebrare;
cccccccccc. E.agnozia;
dddddddddd.
eeeeeeeeee. 34. CS Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:
H1062
ffffffffff. A.stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
gggggggggg. B!.distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters);
hhhhhhhhhh. C.transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
iiiiiiiiii. D.stimularea motoneuronilor α;
jjjjjjjjjj. E.stimularea motoneuronilor γ;
kkkkkkkkkk.
Pag. 776 / 1921
llllllllll. 35. CS Nucleii bazali : G390-394; H997

mmmmmmmmmm. A.reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate;
nnnnnnnnnn. B.intervin în reglarea tonusului, posturii, echilibrului;
oooooooooo.C.intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă;
pppppppppp.D.intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu;
qqqqqqqqqq.E!.toate răspunsurile sunt corecte;
rrrrrrrrrr.
ssssssssss. 36. CM Care din următoarele asocieri sunt incorecte: H1055-1060
tttttttttt. A.reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
uuuuuuuuuu. B.reflex miotatic - monosinaptic;
vvvvvvvvvv. C.reflex de extensie simplă - multisinaptic,
wwwwwwwwww. D!.circuit Renshaw - adrenalină;
xxxxxxxxxx. E!.reflex rotulian - reflex polisinaptic;
yyyyyyyyyy.
zzzzzzzzzz. 37. CS Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic: B433, 434
aaaaaaaaaaa. A.se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor;
bbbbbbbbbbb. B.poate implica postdescarcarea;
ccccccccccc. C.rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
ddddddddddd. D.poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare;
eeeeeeeeeee. E!.toate raspunsurile corecte;
fffffffffff.
ggggggggggg. 38. CS Functia primara a ganglionilor bazali este: G390, 391, 394
hhhhhhhhhhh. A.integrarea senzoriala;
iiiiiiiiiii. B.memoria de scurta durata;
jjjjjjjjjjj. C!.planificarea miscarii voluntare;
kkkkkkkkkkk. D.controlul neuroendocrin;
lllllllllll. E.somnul lent
mmmmmmmmmmm.
nnnnnnnnnnn. 39. CM Un motoneuron α: G367, 368
ooooooooooo. A.Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale;
ppppppppppp. B.inervează o singură fibră musculară;
qqqqqqqqqqq. C!.face parte din calea finală comună;
rrrrrrrrrrr. D!.inervează fibrele musculare extrafuzale;
sssssssssss. E.nici un răspuns corect;
ttttttttttt.
uuuuuuuuuuu. 40. CS Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia: G367
vvvvvvvvvvv. A.corticale;
wwwwwwwwwww. B.bulbo-ponto-mezencefalice;
xxxxxxxxxxx. C.cerebeloase;
yyyyyyyyyyy. D.hipotalamice, palidale, limbice şi corticale;
zzzzzzzzzzz. E!.hipofizare;
aaaaaaaaaaaa.
bbbbbbbbbbbb. 41. CS Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz : G395
cccccccccccc. A!.sunt fibre de tip Aα ;
dddddddddddd. B. sunt fibre de tip Aβ;
eeeeeeeeeeee. C. sunt fibre de tip C ;
ffffffffffff. D. sunt fibre de tip B ;
gggggggggggg. E. corect C,D ;
hhhhhhhhhhhh.
iiiiiiiiiiii. 42. CM Reflexele medulare segmentare sunt : G372
jjjjjjjjjjjj. A.reflexul de ascensor;
kkkkkkkkkkkk. B.reflexul de redresare;
llllllllllll. C!.reflexul de flexie;
mmmmmmmmmmmm. D!.reflexul de flexie si extensie incrucisata;
nnnnnnnnnnnn. E!.reflexul de extensie;
oooooooooooo.
pppppppppppp. 43. CS Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării: G373; H999; B498
qqqqqqqqqqqq. A.in regiunea prepontin-intercoliculara;
Pag. 777 / 1921
rrrrrrrrrrrr. B.sub trunchiul cerebral la nivelul C1;

ssssssssssss. C!.mai jos de nivelul C4;
tttttttttttt. D.subtalamic;
uuuuuuuuuuuu. E.superior maduvei spinarii;
vvvvvvvvvvvv.
wwwwwwwwwwww.
xxxxxxxxxxxx. 45. CS Sistemul limbic intervine in : G408, 409, 406
yyyyyyyyyyyy. A.organizarea tipurilor de comportament;
zzzzzzzzzzzz. B.controlul functiilor vegetative/endocrine;
aaaaaaaaaaaaa. C.durere, invatare, olfactie;
bbbbbbbbbbbbb. D.mentinerea ritmurilor biologice;
ccccccccccccc. E!.toate raspunsurile corecte;
ddddddddddddd.
eeeeeeeeeeeee. 46. CS Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali: G390, 391
fffffffffffff. A.tremor de repaus;
ggggggggggggg. B.tulburari de tonus de tip hipertonic;
hhhhhhhhhhhhh. C.miscari involuntare atetozice si coreice;
iiiiiiiiiiiii. D.balismul si hemibalismul;
jjjjjjjjjjjjj. E!.toate raspunsurile sunt corecte;
kkkkkkkkkkkkk.
lllllllllllll. 47. CS Fusul neuromuscular Kuhne: G368; H922
mmmmmmmmmmmmm. A.contine proprioceptori;
nnnnnnnnnnnnn. B.fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
ooooooooooooo. C.contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
ppppppppppppp. D.contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
qqqqqqqqqqqqq. E!. toate raspunsurile corecte;
rrrrrrrrrrrrr.
sssssssssssss. 48. CM Cerebelul este important in controlul: G388, 389, 384
ttttttttttttt. A!. coordonarii miscarilor succesive;
uuuuuuuuuuuuu. B.emotiilor;
vvvvvvvvvvvvv. C!.miscarilor rapide preprogramate;
wwwwwwwwwwwww. D!.mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
xxxxxxxxxxxxx. E.toate răspunsurile corecte;
yyyyyyyyyyyyy.
zzzzzzzzzzzzz. 49. CS Hipotalamusul nu este implicat in reglarea: G407
aaaaaaaaaaaaaa. A.aportului de apa;
bbbbbbbbbbbbbb. B.temperaturii;
cccccccccccccc. C.osmolaritatii urinei;
dddddddddddddd. D!contractia musculaturii scheletice;
eeeeeeeeeeeeee. E.comportamentului emotional;
ffffffffffffff.
gggggggggggggg. 50. CM Motoneuronii spinali α: G367, 368
hhhhhhhhhhhhhh. A!.primesc impulsuri de la nucleii vestibulari;
iiiiiiiiiiiiii. B!.primesc impulsuri de la cortexul contralateral;
jjjjjjjjjjjjjj. C!.pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori;
kkkkkkkkkkkkkk. D.inerveaza o singura fibra musculara;
llllllllllllll. E!.inerveaza fibrele musculare extrafusale ;
mmmmmmmmmmmmmm.
nnnnnnnnnnnnnn. 51. CS Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o; G390, 391
oooooooooooooo. A.leziune cerebeloasa;
pppppppppppppp. B!.leziune a nucleilor bazali;
qqqqqqqqqqqqqq. C.leziune talamica;
rrrrrrrrrrrrrr. D.leziune hipotalamica;
ssssssssssssss. E.leziune a cortexului cerebral;
tttttttttttttt.
uuuuuuuuuuuuuu. 52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul
caudat si substanta neagra, scad in concentratie in boala lui Parkinson: G392, 393
vvvvvvvvvvvvvv. A.acetilcolina;
Pag. 778 / 1921
wwwwwwwwwwwwww. B!.dopamina;
xxxxxxxxxxxxxx. C.histamina;
yyyyyyyyyyyyyy. D.GABA;
zzzzzzzzzzzzzz. E.melatonina;
aaaaaaaaaaaaaaa.
bbbbbbbbbbbbbbb. 53. CM Precizati asocierile incorecte: G416, 417; H1055, 1058
ccccccccccccccc. A.reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
ddddddddddddddd. B!.reflex bineuronal - reflex de flexie;
eeeeeeeeeeeeeee. C.reflex monosinaptic - reflex miotatic;
fffffffffffffff. D.reflex neconditionat - reflex innascut;
ggggggggggggggg. E!.reflex vegetativ - reflex de clipire;
hhhhhhhhhhhhhhh.
iiiiiiiiiiiiiii. 54. CS Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel : G416-418
jjjjjjjjjjjjjjj. A.trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare);
kkkkkkkkkkkkkkk. B.este originea tractului rrubrospinal;
lllllllllllllll. C.este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
mmmmmmmmmmmmmmm. D.este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal;
nnnnnnnnnnnnnnn. E!.toate răspunsurile corecte;
ooooooooooooooo.
ppppppppppppppp. 55. CM Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este:
G405; H893
qqqqqqqqqqqqqqq. A!.dopaminergica;
rrrrrrrrrrrrrrr. B!.GABA-ergica;
sssssssssssssss. C!.colinergica;
ttttttttttttttt. D.noradrenergica, serotoninergica;
uuuuuuuuuuuuuuu. E.enkefalinergica si prin substanta P;
vvvvvvvvvvvvvvv.
wwwwwwwwwwwwwww. 56. CS Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia: G408, 409,
406, 407
xxxxxxxxxxxxxxx. A.memoriei;
yyyyyyyyyyyyyyy. B.emotivitatii;
zzzzzzzzzzzzzzz. C!.controlul motor al pozitiei;
aaaaaaaaaaaaaaaa. D.reglarii comportamentului;
bbbbbbbbbbbbbbbb. E.olfactiei;
cccccccccccccccc.
dddddddddddddddd. 57. CS Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos:
G386, 387
eeeeeeeeeeeeeeee. A!.celulele Purkinje;
ffffffffffffffff. B.celulele granulare;
gggggggggggggggg. C.celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
hhhhhhhhhhhhhhhh. D.celulele stelate externe;
iiiiiiiiiiiiiiii. E.celulele spinotalamice;
jjjjjjjjjjjjjjjj.
kkkkkkkkkkkkkkkk. 58. CMPrin activarea organului tendinos Golgi se produce: G371, 370; H922
llllllllllllllll. A.facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi;
mmmmmmmmmmmmmmmm. B.contractia musculaturii antagoniste;
nnnnnnnnnnnnnnnn. C!.reflexul tendinos Golgi;
oooooooooooooooo. D!.inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
pppppppppppppppp. E.inhibitia reciproca;
qqqqqqqqqqqqqqqq.
rrrrrrrrrrrrrrrr. 59. CS Organul tendinos Golgi este localizat in: G371, 370; H922
ssssssssssssssss. A.fibrele musculare intrafusale;
tttttttttttttttt. B!.tendon;
uuuuuuuuuuuuuuuu. C.articulatii;
vvvvvvvvvvvvvvvv. D.tegument;
wwwwwwwwwwwwwwww. E.toate raspunsurile corecte;
xxxxxxxxxxxxxxxx.
Pag. 779 / 1921
yyyyyyyyyyyyyyyy. 60. CS Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia

faptului ca: H1055, 1056
zzzzzzzzzzzzzzzz. A!.sunt reflexe monosinaptice;
aaaaaaaaaaaaaaaaa. B.arcul reflex este multineuronal;
bbbbbbbbbbbbbbbbb. C.cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
ccccccccccccccccc. D.sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si durerosi;
ddddddddddddddddd. E.neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali;
eeeeeeeeeeeeeeeee.
fffffffffffffffff. 61.CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu
exceeptia faptului ca: G369, 367 ; H922
ggggggggggggggggg. A!.motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
hhhhhhhhhhhhhhhhh. B!.sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza;
iiiiiiiiiiiiiiiii. C.sunt fixate la un capat de tendoane;
jjjjjjjjjjjjjjjjj. D.semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
kkkkkkkkkkkkkkkkk. E.semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului;
lllllllllllllllll.
mmmmmmmmmmmmmmmmm. 1.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
nnnnnnnnnnnnnnnnn. a. Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi
neuronali.
ooooooooooooooooo. b. !În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.
ppppppppppppppppp. c.!Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive.
qqqqqqqqqqqqqqqqq. d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul
trunchiului nervului spinal
rrrrrrrrrrrrrrrrr. e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii
sssssssssssssssss.
ttttttttttttttttt. 2.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
uuuuuuuuuuuuuuuuu. a.! Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi
mişcărilor.
vvvvvvvvvvvvvvvvv. b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea
musculară iar organele tendinoase Golgi răspund primar la modificările de lungime.
wwwwwwwwwwwwwwwww. c.!Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi
eferente.
xxxxxxxxxxxxxxxxx. d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de
la nivelul fusului este mai mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
yyyyyyyyyyyyyyyyy. e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea
acestuia în cursul contracţiei musculare
zzzzzzzzzzzzzzzzz.
aaaaaaaaaaaaaaaaaa. 3. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
bbbbbbbbbbbbbbbbbb. a. Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi
interneuroni.
cccccccccccccccccc. b. Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală
medulară.
dddddddddddddddddd. c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor
muşchilor, distal faţă de secţiune.
eeeeeeeeeeeeeeeeee. d.! Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic
dinamic.
ffffffffffffffffff. e.! Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.
gggggggggggggggggg.
hhhhhhhhhhhhhhhhhh. 4.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
iiiiiiiiiiiiiiiiii.
Pag. 780 / 1921
jjjjjjjjjjjjjjjjjj. a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte,
cu motoneuronii spinali.
kkkkkkkkkkkkkkkkkk. b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin
secţiuni, pot duce la pierderea controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
llllllllllllllllll. c.! Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
mmmmmmmmmmmmmmmmmm. d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de
fasciculul vestibulospinal.
nnnnnnnnnnnnnnnnnn. e. Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare
parte.
oooooooooooooooooo.
pppppppppppppppppp.
qqqqqqqqqqqqqqqqqq. 5. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
rrrrrrrrrrrrrrrrrr. a.! Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
ssssssssssssssssss. b. la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera
dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
tttttttttttttttttt. c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii
centrale şi măduva spinării.
uuuuuuuuuuuuuuuuuu. d.! Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la
talamaus.
vvvvvvvvvvvvvvvvvv. e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale
cu măduva spinării.
wwwwwwwwwwwwwwwwww.
xxxxxxxxxxxxxxxxxx.
yyyyyyyyyyyyyyyyyy. 6.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
zzzzzzzzzzzzzzzzzz. a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea
cefei semnalizează modificările poziţiei corpului.
aaaaaaaaaaaaaaaaaaa. b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în
bbbbbbbbbbbbbbbbbbb. c. Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
ccccccccccccccccccc. d.!Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi
posturii.
ddddddddddddddddddd. e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente
pentru menţinerea poziţiei verticale.
eeeeeeeeeeeeeeeeeee.
fffffffffffffffffff.
ggggggggggggggggggg. 7. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
hhhhhhhhhhhhhhhhhhh. a. Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
iiiiiiiiiiiiiiiiiii. b. Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
jjjjjjjjjjjjjjjjjjj. c.! Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
kkkkkkkkkkkkkkkkkkk. d.! Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile
cerebelului.
lllllllllllllllllll. e. Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.
mmmmmmmmmmmmmmmmmmm.
nnnnnnnnnnnnnnnnnnn.
ooooooooooooooooooo. 8.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
ppppppppppppppppppp. a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la
muşchii ipsilaterali.
Pag. 781 / 1921
qqqqqqqqqqqqqqqqqqq. b. Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa

neagră.
rrrrrrrrrrrrrrrrrrr. c.! Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
sssssssssssssssssss. d.! Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
ttttttttttttttttttt. e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa
neagră.
uuuuuuuuuuuuuuuuuuu.
vvvvvvvvvvvvvvvvvvv.
wwwwwwwwwwwwwwwwwww. 9.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
xxxxxxxxxxxxxxxxxxx. a.! Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
yyyyyyyyyyyyyyyyyyy. b.! Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei
zzzzzzzzzzzzzzzzzzz. c.! Hipotalamusul este implicat în saţietate
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. d. Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbb.
cccccccccccccccccccc. 10.csFibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:
dddddddddddddddddddd. a.! sunt fibre de tip A α
eeeeeeeeeeeeeeeeeeee. b. sunt fibre de tip A β
ffffffffffffffffffff. c. sunt fibre de tip C
gggggggggggggggggggg. e. reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhh.
iiiiiiiiiiiiiiiiiiii. 11cs De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. a. reflexele miotatice propriu-zise
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkk. b. reflexele miotatice pozitive
llllllllllllllllllll. c. reflexele miotatice negative
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmm. d.!reflexele miotatice inversate
nnnnnnnnnnnnnnnnnnnn. e. reflexele de flexie
oooooooooooooooooooo.
pppppppppppppppppppp. 12.cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqq. a. celulele Purkinje şi celulele stelate
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrr. b.!celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
ssssssssssssssssssss. c. celulele granulare şi celulele stelate
tttttttttttttttttttt. d.!celulele Golgi II şi celulele stelate
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. e.! celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvv.
wwwwwwwwwwwwwwwwwwww. 13cm Sistemul reticular activator descendent are rol în:
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru
menţinerea stării de veghe
yyyyyyyyyyyyyyyyyyyy. b. modularea impulsurilor senzitive
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzz. c.! exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. d.! menţinerea tonusului muscular
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb. e.! descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre
motoneuronii γ spinali
ccccccccccccccccccccc.
ddddddddddddddddddddd.
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. 14.cmReflexele medulare segmentare sunt:
fffffffffffffffffffff. a. reflexul de clipire
Pag. 782 / 1921
ggggggggggggggggggggg. b. reflexul de ştergere

hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh. c.! reflexul de flexie
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. d.!reflexul de flexie şi extensie încrucişată
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. e.! reflexul de extensie
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk.
lllllllllllllllllllll.
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm. 15.csŞocul spinal se produce prin secţiunea
nevraxului:
nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn. a. în regiunea prepontin-intercoliculară
ooooooooooooooooooooo. b. sub trunchiul cerebral la nivelul C1
ppppppppppppppppppppp. c.! la nivelul mai jos de C4-C7
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq. d. subtalamic
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr. e. superior măduvei spinării
sssssssssssssssssssss.
ttttttttttttttttttttt. 16.cmÎn reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. a. toate circuitele extrinseci cerebeloase
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv. b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
wwwwwwwwwwwwwwwwwwwww. c.! circuitul olivo-cerebelo-rubric
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. d. circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy. e. numai circuitul arhicerebelos
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz.
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa.
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb. 17.cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:
cccccccccccccccccccccc. a.! dopaminergică
dddddddddddddddddddddd. b.!GABA-ergică
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. c.! colinergică şi nordrenergică
ffffffffffffffffffffff. d.!serotoninergică
gggggggggggggggggggggg. e. prin ATP şi ADP
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh.
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. 18cm Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk. a.! neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
llllllllllllllllllllll. b. neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm. c. neuronii parvocelulari din nucleul
supraoptic şi paraventricular
nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn. d.! secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
oooooooooooooooooooooo. e.! secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii
magnocelulari
pppppppppppppppppppppp.
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq.
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr. 19.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:
ssssssssssssssssssssss. a.! prezintă rigiditate de decerebrare
tttttttttttttttttttttt. a. prezintă rigiditate de decerebrare
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. b. este animalul spinal
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv. c. se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-
intercolicular, suprarubric
wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww. d. este animalul mezencefalic
Pag. 783 / 1921
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. e.! se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-

intercolicular şi infrarubric
yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy.
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz. 20.cm Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se
referă la:
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. a. informaţiile feedback de la segmentele periferice ale
corpului
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb. b.! planificarea mişcărilor
ccccccccccccccccccccccc. c. controlul mişcărilor învăţate
ddddddddddddddddddddddd. d.! asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. e.! mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
fffffffffffffffffffffff.
ggggggggggggggggggggggg. 21.cs Sistemul limbic intervine în:
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh. a! organizarea tipurilor de comportament
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. b! controlul funcţiilor vegetative/endocrine
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. c! durere, învăţare, olfacţie
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk. d. menţinerea tonusului muscular
lllllllllllllllllllllll. e. vorbire
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm.
nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn. 22.cm Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:
ooooooooooooooooooooooo. a. pozitiv de întindere
ppppppppppppppppppppppp. b. pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq. c.! pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr. d.!negativ de întindere, dacă se opune scurtării
sssssssssssssssssssssss. e. negativ de întindere, dacă se opune alungirii
ttttttttttttttttttttttt.
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. 23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul)
tendinos Golgi transmite sistemului nervos central informaţii despre:
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv. a. lungimea muşchiului
wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww. b. intensitatea mişcărilor
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. c. irigaţia muşchiului
yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy. d.! tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz. e. modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa.
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb. 24.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia
fusului neuromuscular:
cccccccccccccccccccccccc. a. fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
dddddddddddddddddddddddd. b. fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. c.! fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear
ffffffffffffffffffffffff. d. fbre B pentru sacul nuclear
gggggggggggggggggggggggg. E. fibre C pentru sacul nuclear
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh.
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. 25.cm Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. a.! prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk. b.!pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale
llllllllllllllllllllllll. c.! prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm. d. indirect, prin motoneuronii A β
nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn. e. indirect prin neuronii senzitivi
Pag. 784 / 1921
oooooooooooooooooooooooo.
pppppppppppppppppppppppp. 26.cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq. a. stimularea fibrelor musculare scheletice pentru
contracţie
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr. b.! menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul
contracţiilor musculare
ssssssssssssssssssssssss. c. generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
tttttttttttttttttttttttt. d. detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. e. protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv.
wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww. 27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine
fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. a. spinocerebelos direct
yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy. b. spinocerebelos încrucişat
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz. c. tectocerebelos
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. d.!portocerebelos
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb. e. vestibulocerebelos
ccccccccccccccccccccccccc. 28.cs Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale
pentru:
ddddddddddddddddddddddddd. a. vedere
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. b. olfacţie
fffffffffffffffffffffffff. c. auz
ggggggggggggggggggggggggg. d. kinestezie
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh. e.! mişcări voluntare
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. 29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk. a.! cerebeloasă
lllllllllllllllllllllllll. b. bulbară
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm. c. medulară
nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn. d. a ganglionilor bazali
ooooooooooooooooooooooooo. e. a nervului cranian VIII
ppppppppppppppppppppppppp.
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq. 30.cs Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr. a. aportului de apă
sssssssssssssssssssssssss. b. temperaturii
ttttttttttttttttttttttttt. c. osmolarităţii urinei
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. d.! respiraţiei normale
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv. e. comportamentului emoţional
wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww. 31.cm Cerebelul este important în controlul:
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. a.! coordonării mişcărilor succesive
yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy. b. stereognoziei
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz. c. reflexelor voluntare
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. d.! mişcărilor rapide preprogramate
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb. e.! menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi
redresării corpului
cccccccccccccccccccccccccc. 32.cs Selectaţi afirmaţiile corecte:
Pag. 785 / 1921
dddddddddddddddddddddddddd. a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata

descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele tendinoase Golgi
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de
impulsuri în aferentele Ia, din fusurile neuromusculare
ffffffffffffffffffffffffff. c. în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de
impulsuri în motoneuronii γ, care inervează fusurile
gggggggggggggggggggggggggg. d. în timpul reflexului rotulian creşte rata
descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care inervează fusurile
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh. e. în timpul reflexului rotulian creşte rata
descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai muşchilor antagonişti
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. 33.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în
general:
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk. a.! este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
llllllllllllllllllllllllll. b. depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm. c.! este asociat cu inhibiţia reciprocă
a muşchilor antagonişti
nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn. d. implică o conducere lentă prin fibrele aferente
senzitive
oooooooooooooooooooooooooo. e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari
în zone bine precizate
pppppppppppppppppppppppppp.
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq. 34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la
motoneuronii spinali:
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr. a. primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
ssssssssssssssssssssssssss. b.!primesc impulsuri de la cortexul contralateral
tttttttttttttttttttttttttt. c.! pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. d. inervează o singură fibră musculară
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv. e.! determină stimularea fibrelor musculare
extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali
wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. 35. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la
cerebel:
yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy. a.! trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin
tracturile spinocerebeloase
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz. b. primeşte impulsuri de la neocortexul motor
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. c. trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru
corectarea erorilor motorii
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb. d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea
totală, tulburări care dispar progresiv după circa o lună
ccccccccccccccccccccccccccc. e. contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive
cu funcţie motorie
ddddddddddddddddddddddddddd.
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. 36.cs Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale
determină:
fffffffffffffffffffffffffff. a.! paralizie spastică contralateral leziunii
ggggggggggggggggggggggggggg. b. fasciculaţii musculare
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh. c. hiporeflexie
Pag. 786 / 1921
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. d. hipotonicitate ipsilaterală

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. e. ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk.
lllllllllllllllllllllllllll. 37. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea
măduvei spinării:
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm. a. determină sindromul Brown
Sequard
nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn. b.!determină paralizie musculară contrlateral, sub
nivelul leziunii
ooooooooooooooooooooooooooo. c. determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul
leziunii
ppppppppppppppppppppppppppp. d. determină abolirea sensibilităţii profunde
conştiente (epicritice), sub nivelul leziunii
qqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqqq. e. determină abolirea sensibilităţii tactile
nediscriminate (protopatice), termice şi dureroase heterolateral
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr.
sssssssssssssssssssssssssss. 38.cs Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se
presupune că are o:
ttttttttttttttttttttttttttt. a. leziune cerebeloasă
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. b.! leziune a nucleilor bazaii
vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv. c. leziune talamică
wwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwww. d. leziune hipotalamică
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. e. leziune a cortexului cerebral
yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy.
zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz. 39. cs Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui
Babinski:
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. a. este reflexul cutanat plantar inversat
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb. b. apare la 3 săptămâni, după secţionarea
accidentală a măduvei spinării, la om
cccccccccccccccccccccccccccc. c. este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
dddddddddddddddddddddddddddd. d. persistă la copii până la mielinizarea completă a
fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani
eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. e.! toate răspunsurile sunt corecte
ffffffffffffffffffffffffffff. 40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii
ridicate în putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui
Parkinson:
gggggggggggggggggggggggggggg. a. acetilcolina
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh. b.! dopamina
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. c. histamina
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj. d. GABA
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk. e. melatonin

A. potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta
excitării;
B!. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
Pag. 787 / 1921
C. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta

excitării;
D. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
E. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;

A. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;
B!. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
C. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150 V;
D. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 V;
E. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -200 – -300 V;

A. potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de excitare;
B. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
C!. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
D. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
E. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;

A. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de
Cl-;
B. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de
K+;
C!. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de
Na+;
D. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de
Na+;
E. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de
K+;

A. potentialul de repaus durează 10 msec;
B. potentialul de repaus durează 100 msec;
C. potentialul de repaus durează 1 min;
D!. potentialul de repaus este permanent;
E. potentialul de repaus durează 2 sec;

A. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
B. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
C. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
D. potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
E!. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
Pag. 788 / 1921

A. muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;
B!. muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
C. muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
D. muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
E. muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;
8. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 88

A!. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
B. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
C. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
D. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
E. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;

A!. muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;
B. muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
C. muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
D. muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
E. muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
10. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 112-113
A. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;
B!. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
C. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
D. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
E. toti muschii obosesc la fel;

A. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
B. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
C!. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
D. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
E. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;

A. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
B!. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
C. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
D. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
E. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;

A!. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
B. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a sodiului;
Pag. 789 / 1921
C. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a calciului;

D. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
potasiului;
E. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
magneziului;

A. în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea
tensiunii;
B!. în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
C. în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
D. în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
E. în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

A. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
B!. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
C. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
D. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
E. fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei relative;

A. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;
B. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
C!. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
D. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
E. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;

A. în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea
tensiunii;
B. în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
C. în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
D. în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
E!. în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;

A. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
B!. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie,
relaxare;
C. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada
latentă;
D. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada
latentă;
E. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă,
relaxare;
Pag. 790 / 1921

A. pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
B. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
C!. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
D. pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
E. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

A. excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;
B!. excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
C. excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
D. labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
E. labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;

A. pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
B. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
C!. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
D. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
E!. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;

A. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un răspuns
local;
B!. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă potentialul
de actiune;
C. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid canalele
de K+;
D. nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
E. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;

A!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
C. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa neuromusculară;
D. în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
E. în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

A. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
C!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa neuromusculară;
D. în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
E. în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

A!. mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
Pag. 791 / 1921
B. mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;

C. mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
D. mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
E. mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

A. membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
B!. membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
C. spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
D. membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
E. nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

A. colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;
B!. colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
C. colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
D. colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
E. colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

A. miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;
B. miorelaxantii scindează acetilcolina;
C!. miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
D. miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
E. miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;

A. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;
B. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect incandescent;
C. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si suturarea lui;
D!. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
E. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;
B!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 5-15 m/s;

A. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
B. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
C. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
D!. fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
E. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;

Pag. 792 / 1921
A. prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;

B. la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
C. amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
D. la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
E!. potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;

A. acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;
B!. acetilcolina este scindată de colinesterază;
C. acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
D. acetilcolina este scindata de adrenalină;
E. acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;

A!. miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;
B. miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
C. miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
D. miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
E. miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

A. în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
B. în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
C!. în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
D. în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
E. în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
36. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S., T., -65
A. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;
B. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
C. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
D!. membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
E. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:

A. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;
B. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 5-15 m/s;
C. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 15-40 m/s;
D. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 4-8 m/s;
E!. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;

A. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
B!. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
C. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
D. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
E. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;
Pag. 793 / 1921

A. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de
Cl-;
B. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de
K+;
C. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de
Na+;
D. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de
Na+;
E!. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de
K+;

A!. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;
B. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
C. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
D. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
E. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;

A. răspunsul local apare la excitatie supraliminală;
B!. răspunsul local apare la excitatie subliminală;
C. răspunsul local apare la excitatie liminală;
D. răspunsul local apare la excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminală;
E. răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;

A!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 5-15 m/s;

A. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
B. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
C. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
D!. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
E. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

A. în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
B. în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
C!. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
D. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
E. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

Pag. 794 / 1921
A!. reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
B. timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
C. cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
D. catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
E. anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

A. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;
B!. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 3-15 m/s;
C. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 15-40 m/s;
D. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 4-8 m/s;
E. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;

A. ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
B. ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
C. ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
D!. ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
E. ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;

A. fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
B. fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
C. fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
D. fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
E!. sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

A. suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;
B!. suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
C. suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
D. suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
E!. suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;

A. capul miozinei se uneste cu troponina C;
B. capul miozinei se uneste cu troponina T;
C!. capul miozinei scindează ATP;
D. capul miozinei se uneste cu troponina I;
E. capul miozinei scindează GTP;

A. calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;
B. calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
C. calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
D. calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului sarcoplasmatic;
Pag. 795 / 1921
E!. calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;

A. în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
B. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
C. muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
D. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
E!. muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;

A. în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip «gap»);
B. în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
C. în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
D. muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
E!. muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
54. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-89- 91

A!. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C!. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E!. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

A. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii potentialelor de
actiune;
B!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti motorii
active;
C!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
D. muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
E. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de
actiune;

A!. ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;
B. ionii de Ca2+ împiedică contractia;
C!. ionii de Ca2+ mentin contractia;
D. ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
E. ionii de Ca2+ opresc contractia;

A. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;
B. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
C!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
D!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
E. sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
Pag. 796 / 1921

A!. potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
B. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
C!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
D. potentialul de actiune se sumează;
E. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
59.cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-45

A. răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;
B!. răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
C!. răspunsul local nu se propagă;
D!. răspunsul local se sumează;
E. răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;

A. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
C!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
E!. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;

A!. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
B. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
C!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D!. în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
E. are loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

A. teaca mielinică propagă impulsul nervos;
B!. teaca mielinică este un izolator electric;
C!. teaca mielinică are functia trofică;
D. teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
E. teaca mielinică asigura transportul unor substante active;

A!. prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
B. prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
C. prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
D. viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
E!.viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:

A. membrana celulară contine bistratul lipidic;
B. membrana celulară contine canalele proteice;
C. membrana celulară contine proteinele cărăus;
D. membrana celulară contine proteinele receptori;
E!. membrana celulară contine proteine contractile;
Pag. 797 / 1921

A. difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
B. difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
C!. difuziunea simplă are loc canalele ionice;
D!. difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
E. difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;

A!. potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale
membranei;
B. intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
C!. potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
D!. activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
E. potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

A!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea potentialului de
repaus;
B. hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea potentialul de
repaus;
C!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de excitatie ;
D. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;
E. hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;

A. micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
B. depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
C!. hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
D!. mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
E. hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

A. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
micsorează;
B!. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
măreste ;
C!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
D. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
E!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;

A!. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;
B. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
C!. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
D!. potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
E. potentialul de actiune se sumează;
Pag. 798 / 1921

A!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ primar;
B. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
C. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
D!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
E. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;

A. filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
B. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
C. solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
D!. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
E. difuziunea apei are loc prin canale ionice;

A. rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;
B. rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
C. rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
D. rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
E!. rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;

A. transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
B. transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
C!. transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante pe un
transportor comun;
D!. transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
E!. energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a unui

A. există cotransport de Na+ si apă;
B. există cotransport de Na+ si H+;
C!. există cotransport de Na+ si glucoză;
D. există cotransport de Na+ si Ca2+;
E!. există cotransport de Na+ si aminoacizi;

A. există antiport pentru Na+/K+;
B!. există antiport Na+/Ca2+;
C!. există antiport Na+/H+;
D. există antiport Na+/glucoză;
E. există antiport Na+/aminoacizi;

A. pompa de Na /K introduce K în celulă;
+ + +
B. pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;

C. pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
Pag. 799 / 1921
D. pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;

E!. pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+ extracelulari;

A. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
B. arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
C!. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
D. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
E. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 70-120 m/s;
C!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 5-15 m/s;

A. tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
B. tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
C. tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
D!. tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor de
descărcare;
E. tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 3-18 m/s;
E!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;

A. sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
B!. sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
C. sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
D. sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
E. sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

A. în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a fibrei
musculare si pătrunde prin tubulii "T";
B!. în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
C. în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
D. în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
E. în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;
Pag. 800 / 1921


A!. micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
B!. depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
C. hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
D. mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
E!. hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

A. tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
B. tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
C. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
D!. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
E. tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;

A. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
B!. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
C. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
D. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
E. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale miozinei;


A. tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
2+
B. tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;

C. tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
D. tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
E!. tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.

A. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
B!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
C!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
Pag. 801 / 1921
D. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;

E. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

A!. potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;
B. potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
C. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în terminatiile
postsinaptice;
D. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în terminatiile
postsinaptice;
E. potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

A!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
B. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
C. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
D!. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
E!. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

A!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
C. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
E. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
94. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-70-73

A. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
B!. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
C. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D. în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
E!. ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

A. potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
B!. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
C. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
D!. potentialul de actiune se sumează;
E!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;

A!. există cotransport de Na+ si apă;
B!. există cotransport de Na+ si H+;
C. există cotransport de Na+ si glucoză;
D!. există cotransport de Na+ si Ca2+;
E. există cotransport de Na+ si aminoacizi;

Pag. 802 / 1921
A!. există antiport pentru Na+/K+;

B. există antiport Na+/Ca2+;
C. există antiport Na+/H+;
D!. există antiport Na+/glucoză;
E!. există antiport Na+/aminoacizi;
сs Cea mai crescuta concentratie proteica este prezenta in:
a!.compartimentul de lichid intracelular;
b.compartimentul de lichid interstitial;
c.compartimentul de lichid transcelular;
d.plasma;
e.lichid cerebrospinal;
cmPresiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular este determinata de:

a.glucoza;
b!.Na+;
c!.Cl-;
d.uree;
e.aminoacizi;
cmPresiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular nu este determinata de:

a!.glucoza;
b.Na+;
c.Cl-;
d!.uree;
e!.aminoacizi;
cmStimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea celulara. Mentionati care din
urmatoarele conditii nu determina cresterea presiunii osmotice a lichidului extracelular;
a. aport hidric deficitar;
b!.aport hidric excesiv;
c.exces de Na+ in lichidul extracelular;
d.pierderi hidrice crescute;
e!. insuficienta de Na+ in lichidul extracelular;
cmStimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea celulara. Mentionati care din
urmatoarele conditii determina cresterea presiunii osmotice a lichidului extracelular;
a!. aport hidric deficitar;
b.aport hidric excesiv;
c!.exces de Na+ in lichidul extracelular;
d!.pierderi hidrice crescute;
e. insuficienta de Na+ in lichidul extracelular;
csEdemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori cu exceptia:

a.presiunea capilara crescuta;
b.scaderea proteinelor plasmatice;
c.scaderea presiunii osmotice a plasmei;
d.cresterea permiabilitatii capilare;
e!. scaderea permiabilitatii capilare;
cmEdemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori:

a!.presiunea capilara crescuta;
b!.scaderea proteinelor plasmatice;
c!.scaderea presiunii osmotice a plasmei;
d!.cresterea permiabilitatii capilare;
e. scaderea permiabilitatii capilare;
Pag. 803 / 1921
cmIn cursul unui exercitiu fizic prelungit nu se modifica pierderea de apa prin:
a!.piele (pierderi insensibile);
b.sistemul respirator (pierderi insensibile);
c!.materiile fecale;
d!.urina;
e.sudoare;
cmIn cursul unui efortului fizic prelungit pierderea de apa creste prin:
a.piele (pierderi insensibile);
b!.sistemul respirator (pierderi insensibile);
c.materiile fecale;
d.urina;
e!.sudoare;
csCare este procentul mediu al apei totale din organismul adult:

a.90%;
b.80%;
c.70%;
d!.60%;
e.sub 60%
csCel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se gaseste la:
a!. embrion;
b.fat
c.copil in crestere;
d.adult;
e.batran;
A. nu variază cu timpul
C. sporeşte primele 24 ore
D. este redus primele ore
E. sporeşte primele 24 ore apoi se reduce
A. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor in sânge
B. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
C. este cauzată de creşterea eliminării bicarbonaţilor cu urina
E. este cauzată de diminuarea permeabilităţii pentru CO2 a barierei hematoencefalice

A. un rol major îl joacă receptorii localizaţi pericapilar în pereţii alveolelor.
B. un rol major îl joacă receptorii iritanţi din straturile epiteliale şi subepiteliale în alveole.
C. un rol major îl joacă proprioceptorii muşchilor respiratori.
E. un rol major îl joacă receptorii din foiţele pleurale

A. participă în controlul respiraţiei la nou născuţi
B. are un rol protector contra volumelor respiratorii elevate
C. este declanşat de volume ce depăşesc de trei ori volumul curent normal.
D. nu este declanşat de volume curente normale la adulţi
Pag. 804 / 1921

B. la excitare produce tahipnoe
D. la excitare reduce volumul curent
E. la excitare reduce durata inspiraţiei

A. la distrugere sporeşte durata ciclului respirator
B. la distrugere apare bradipnoe
D. la distrugere apare apnee la inpiraţie dacă a fost făcută vagotomia

A. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii PO2
B!. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii afinităţii Hb produse de CO 2
C. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza creşterii ADP intracelular
D. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de adenozină.
E. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de hipoxie
A. este egală cu PaO2 din alveole
C. !este 95 mm Hg
D. depăşeşte PaO2 din alveole
E. este 104 mm Hg

A. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi alveole
B. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi ţesut
D. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de efectul Bohr
E. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de cantitatea de difosfoglicerat

A. deficienţa măreşte complianţa pulmonară
B. deficienţa reduce tensiunea superficială
D. deficienţa reduce elastanţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆P /∆ V
C. creşte la deficit de surfactant
D. creşte odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. creşte odată cu mărirea elastanţei

A. este echivalentă cu ∆V /∆ P
C. este 200 ml/cm H2O
E. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
Pag. 805 / 1921
E. scade odată cu mărirea elastanţei
14 CM Alegeţi afirmaţile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la anumită valoare a presiunii
transpulmonare
A. este acelaşi în timpul inspiraţiei şi expiraţiei

B. este mai mare în timpul inspiraţiei
D. se micşorează odată cu creşterea complianţei pulmonare
E. nu depinde de valoarea complianţei pulmonare
15. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra ventilaţiei
A. este cauzat de de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal
C. este potenţat de hipoxie
-
D!. este cauzat de de mărirea HCO3 în lichidul cerebrospinal
E. cauzat de acţiunea H+ asupra receptorilor centrali şi periferici

B. este produs de stimularea chemoreceptorilor periferici
C. apare la Pa O2 < 60 mm Hg
D. hipoxia produce vazoconstricţie la nivel pulmonar
E. hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali şi carotidieni prin reducerea
permeabilităţii canalelor de K+ senzitive la O2

A. este determinată mai mult de solubilitatea O2
C. este determinată mai mult de pH-ul sângelui
D. este determinată mai mult de CO2 din hematii
E. este determinată mai mult de temperatura sângelui

A. CO2 facilitează formarea HbO2
B. este transportat mai mult ca compus carbaminic
C. este transportat mai mult fizic dizolvat
E. nu este legat cu cantitatea de bicarbonaţi

B. produce vazoconstricţie cerebrală
D. reduce pCO2 alveolar
E. măreşte pO2 alveolar

A. asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa
C. excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice la nou născuţi
D. tensiunea superficială este direct proporţonală cu concentraţia de dipalmitoilfosfatidilcolină
E. este format de alveolocite de tip I

Pag. 806 / 1921
A. sunt stimulaţi de PaO2 80-90 mm Hg

C. sunt stimulaţi de de pH arterial 7.4
E. sunt stimulaţi direct de CO2

A. creşterea de PCO2 scade pH-ul
B. creşterea de PCO2 produce vazodilataţia
E. creşterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2

A. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
B. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare
D. nu diferă de cel a CO2
E. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată

B. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
C. este cea mai mică în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mică în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mică în sângele arterial

A. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
C. este cea mai mare în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mare în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mare în sângele arterial

A. !devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea pH-ului
B. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului
C. devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2
29. CM. Alegeţi afirmaţile corecte referitor la ventilaţia cu volumuri curente de 200 ml la frecvenţa de 30
respiraţii/ minută
A. va asigura homeostazia găzoasă
B. poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie
E. măreşte durata apneei voluntare

A. permite estimarea volumului curent
C. permite estimarea capacităţii vitale
E. permite estimarea capacităţii inspiratorii
Pag. 807 / 1921

A. Stimularea chemoreceptorilor periferici şi centrali
B. Hipoxie cerebrală
C. Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
E. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui

A. Implică chemoreceptorii pulmonari
D. Implică chemoreceptorii centrali şi periferici
E. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii normale

A. Este esenţial pentru a asigura ritmul respirator de bază
C. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat
D. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat după secţiune mediopontină
E. Reduce durata inspiraţiei

A. Primeşte mesaje aferente de la chemoreceptori
C. Este sursa ritmului respirator de bază
D. Primeşte mesaje aferente de la mechanoreceptori

B. Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian
D. Reduc frecvenţa descărcărilor la inspiraţie
E. Măresc durata inspiraţiei

A. Receptor alveolari
B. Baroreceptorii vasculari
D. Proprioceptori musculari
E. Chemoreceptori vasculari

A. se reduce durata apnei voluntare
B. se produce vazodilataţia la nivelul vaselor cerebrale
E. se reduce afinitatea Hb către O2

A. Mărită de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. Redusă de surfactant
C. Este de 110 ml /cm H2O
E. Este mai redusă la nivelul unei inspiraţii profunde

Pag. 808 / 1921
A. în timpul somnului nonREM respiraţia este iregulată

C. în timpul somnului nonREM se măreşte ventilaţia pulmonară
E. în timpul somnului nonREM ventilaţia nu diferă de starea de veghe

B. este redusă de surfactant
D. Este mai înaltă la nivelul unei expiraţii profunde

A. nu influienţează ventilaţia pulmonară
B. reduce ventilaţia pulmonară
D. Reduce variabilitatea indicilor respiratori

A.în cadrul reacţiilor posturale
B. hipertermie şi febră
D. în actul deglutiţiei
E. în reflexele de tuse şi strănut

A. Chemoreceptorii centrali sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
C. Chemoreceptorii centrali sunt afectaţi de PaO2 de 60 mm Hg
E. CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici

B. este localizat în partea superioară a punţii
D. întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la distrugere produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie

A. este localizat în partea inferioară a punţii
C. stimulează inspiraţia
E. la excitare produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie

A. primeşte aferenţe pin intermediul nervului vag şi glosofaringean
C. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
E. activitatea este modulată de impulaţia cu origine în chemoreceptori şi mecanoreceptori

Pag. 809 / 1921
A. conţine neuroni inspiratori şi expiratori

B. este responsabil pentru expiraţia activă
D. sporeşte activitatea in cadrul unei ventilaţii mărite
E. determină includerea muşchilor respiratori auxiliari

A. este constituit în special de neuroni expiratori
B. este responsabil in special pentru expiraţia forţată
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează muşchii auxiliari
E. activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic

A. produce vazoconstricţia vaselor cerebrale
B. produce o legătură mai trainică a HbO2
D. produce hipoxie cerebrală
E. diminuază stimularea chimică a centrului respirator

A.sunt în aerul atmosferic
B. sunt în aerul expirat
C. sunt în aerul alveolar
E. sunt în sângele arterial

A.40-60 resp/min
B.30-40 resp/min
C!.12-16 resp/min
D.22-26 resp/min
E.20-22 resp/min
4. CS Alegeţi afirmaţia corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în repaus este format
din:
A. Capacitatea inspiratorie minus volumul spaţiului mort
C.Volumul curent şi volumul rezidual minus volumul spaţiului mort
D.Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spaţiului mort
E. Capacitatea totală minus volumul spaţiului mort.

A. Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge
B. Este afectată de pH-ul sângelui
E. Este afectată de conţinutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)
Pag. 810 / 1921

A. Este egală cu presiunea transpulmonară
D. Din diferenţa cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară
E. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă histereza

A. în ţesuturi HCO3- este transportat în plazmă şi Cl- trece în eritrocit
C. în ţesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
D. Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la menţinerea pH-ului
E. Compuşii carbaminici transportă 23% de CO2

A. în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă
B!. anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menţinerea pH-ului
sângelui
C. anhidraza carbonică catalizează formarea H2O şi CO2 în plămâni
D. abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue la menţinerea pH-
ului
E. sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2
A. modificarile pH-ului sângelui arterial
C. modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
D. modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal
E. modificările PO2 a sângelui arterial

A ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2
B!. CO se fixează cu uşurinţă la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre
stânga
D. acidoza ionizează radicalii aminici şi ca consecinţă scade formarea de carbhemoglobină
E. difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb

A. 2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb micşorând pH-ul eritocitar şi fixânduse de lanţul β a
dezoxi-Hb
B. Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, alcaloză, reducerea cantităţii de Hb
C. 2,3- DPG constitue factor de adaptare în hipoxie produsă de tulburarea circulaţiei în ţesuturi
D. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2
Pag. 811 / 1921
A!.apnee
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu afecteaza respiratia
E.măreşte durata timpului de expiraţie

B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu se modifică
E.expiraţia prelungită

B. este activă numai expiraţia
C.ambele faze sunt active
D.ambele faze sunt pasive
E.expiraţia devine activă în poziţie ortostatică

A.surfactantului
C.scăderii presiunii intrapulmonare
D.ţesutului pulmonar elastic
E.bronhomotricităţii

A.sunt localizaţi în muşchi respiratori
D. sunt localizaţi în organe cu metabolism intens
E. sunt localizaţi în bulbul rahidian

A.la nivelul şantului bulbopontin
B. sub segmentul spinal C5
D.zona mediopontina
E. între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia

C.sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior)
E. La nivelul sementului spinal C1
Pag. 812 / 1921

A.prin osmoza
B!. prin difuziune
C. prin filtrare
D. prin transport activ
E. prin transport cu carauşi
A. fizic dizolvată în plazmă
B!.bicarbonaţi de sodiu în plazmă
C. carbamaţi (HbCO2)
D.legată de proteine
E.acid carbonic
A.-20 mm Hg
B!.-9 mm Hg
C.+5 mm Hg
D.-3 mm Hg
E.+2 mm Hg

A.1200 ml
B.350 ml
C!.150 ml
D.750 ml
E.500 ml

A.3000-3500 ml
B.1000-1500 ml
C!.5000 - 6000 ml
D.2000-2500 ml
E.4000-4500 ml

A. este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului
C. este localizat în partea inferioară a punţii
D. este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
E. este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian

A.este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase
Pag. 813 / 1921
B.presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis

C. presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax valvular
D.poate deplasa organele mediastinului

A.este mai mica faţă de presiunea atmosferica la inspiraţie şi la expiraţie
B. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la expiraţie
C.este egală cu presiunea atmosferică la expiraţie
E. este mai mai mare faţă de presiunea atmosferică la expiraţie şi inspiraţie

A.este activă numai inspiratia
B. este activă numai expiratia
C.ambele faze sunt pasive
E. expiraţia este pasivă în poziţia clinostatică
A.14
B!.1,34
C.2,58
D.3,14
E.0,54

A. este pe seama contracţiei muschilor toracali si abdominali
C. este pe seama contracţiei muschilor intercostali interni şi a diafragmului
E. expiraţia este pasivă numai în poziţia clinostatică

A.hipercapnie, hipocapnie şi acidoză respiratorie
B. normocapnie şi hipoxie
C.hipocapnie şi alcaloză respiratorie
E.hiperoxie şi acidoză metabolică

A.pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg
E.pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg

Pag. 814 / 1921

B.pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 20 mm Hg
D. pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg

A. scaderea afinitaţii hemoglobinei pentru O2
B!. creşterea pH
C.scaderea pH
E.vasodilataţie în ţesuturi

A.disocierea HbO2
B!.efectul Bohr
C.vasodilataţie
D!. vasoconstrictie
E!. mărirea afinitaţii Hb pentru O2

A.volumul curent (VC)
B.volumul expirator de rezerva (VER)
D.volumul inspirator de rezerva (VIR)
E.volumul spaţiului mort

C.volumul curent
D.capacitatea vitala
E.volumul expirator de rezerva

B. reducerea difosfogliceratului
C!.cresterea pCO2
D.scaderea pCO2
E.reducerea temperaturii

A. micşorează complianţa pulmonară
B. măreşte tensiunea superficială intraalveolară
D. provoacă atelectaza alveolelor
Pag. 815 / 1921
A.grosimea membranei
B.marimea suprafetei membranei
C.coeficientul de difuziune alveolo-capilar
E.gradientele alveolo capilare de presiune parţială a gazelor respiratorii
38.CM Alegeţi afirmaţiile ce nu sunt proprii volumului rezidual :

A. aerul ce rămâne în alveole după expiraţie maximă
B.împeună cu volumul expirator de rezevă formează capacitatea funcţională reziduală
E. aerul alveolar care este expulzat din plămâni parţial doar la deschiderea cutiei toracice

A. muşchii abdomenului participă la expiraţie normală
C. muşchii diafragmului participă numai în expiraţie forţată
D. muşchii intercostali interni participă la inspiraţie normală şi forţată

B.presiunea partiala crescuta a O2 în sânge;
E. concentraţia redusă a ionilor de H+ în sânge;

A.conversia angiotensinei I în angiotensină II
B.rezervor (depou) de singe (10-12%)
D.sinteza de proteine
E.apărare contra agresiunilor aerogene

B.eliberarea substantelor volatile din sânge
C controlul presiunii sangvine pulmonare
D.schimbul substanţelor liposolubile

A. măreşte rezistenţa opusă fluxuilui aerian prin bronhoconstricţie
C.dilată vasele pulmonare
D.reduce volumul spaţiului mort, mărind astfel ventilaţia alveolară
Pag. 816 / 1921

C. nu include volumul volumul spaţiului mort
E. nu include volumul rezidual

A .determinarea presiunilor în căile respiratorii
B. determinarea rezistenţei opuse fluxului de aer
C.determinarea amplitudinii mişcarilor respiratorii
E.determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii

C.bronhiolele determină rezistenţa maxima a aerului
D.alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze
47CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la volumele si capacităţile pulmonare la o capacitate

A.volumul curent de repaus este de circa 1,0 l

B.capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală

A. resistenţa maximală opusă fluxul de aer apare la nivelul bronhiolelor terminale
C.spaţiul mort anatomic este independent de volumul total;
D.în ortostatism, ventilaţia alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
E!.capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O2, deoarece
coeficientul său de solubilitate este de 24 ori mai mare ca a O2

A.muşchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică
E.în cursul expiraţiei, creşte tonusul muşchilor intercostali externi
A.este capacitatea inspiratorie
B. este volumul expirator de rezervă şi volumul curent
Pag. 817 / 1921
C. este volumul inspirator de rezervă

E. este capacitatea pulmonară totală

A.la mărirea pCO2 arterial
C. la mărirea concentraţiei de Hb
D. la mărirea temperaturei
E. la scăderea pH-ul arterial

A. este generat de centrul apneustic
B. este generat de centrul pneumotaxic
D. este generat de nucleul parabrohial
E. este generat de cerebel

A.reprezintă ventilaţia de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator
B.este inclus în capacitatea inspiratorie
C.este de aproximativ 500 ml
E.are valori variabile în funcţie de talia individului
A.capacitatea de saturare a Hb cu O2
B. capacitatea de transport a CO
C. capacitatea de disociere a HbO2
D.gradientul de presiune parţială a CO2
E. !. capacitatea de transport a CO2

A.este egală cu presiunea transpulmonară
C devine mai pozitivă
D. este egală cu presiunea intralveolară
E. este egală cu presiunea din atmosferă
A. este produsă de creşterea concentraţiei difosfogliceratului

B.reprezintă reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 )
D. este produsă de scăderea pH-ului

A. este generat de centrul pneumotaxic
C. este generat de centrul apneustic
D. este generat de hipotalamusul şi sistemul limbic
E. este generat de cortexul motor

Pag. 818 / 1921

B.diafragmul
D. muşchii sternocleidomastoidieni
E. muşchii scaleni

A.capacităţii funcţionale reziduale
C.volumului rezidual
D.capacităţii pulmonare totale

A.chemoreceptorii periferici
B.receptorii I de iritaţie (receptori cu adaptare rapidă)
D.algoreceptorii periferici
E.receptorii J (juxtacapilari)

B.creşterea presiunii alveolare
C.revenirea toracelui la dimensiunile de repaus
D.relaxarea diafragmului

A.este identic cu capacitatea funcţională reziduală;
C.reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
D. reprezintă 15% din capacitatea funcţională reziduală
E!. valorile spaţiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil faţă de cele ale spaţiului mort anatomic în unele
condiţii patologice

A.scade în cursul efortului fizic intens,
B.scade în cursul acidozei metabolice
C.scade în ambele situaţii de mai sus
E.creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în lipide

A.prevenirea trecerii embolilor spre aortă
B.fibrinoliza
C.conversia angiotensinei I în angiotenssină II
E.menţinerea echilibrului fluido-coagulant
71.csCare din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea sîngelui de a
transporta O2
A.scaderea solubilitatii O2
Pag. 819 / 1921
C.micsorarea pH-ul plasmei,

D.CO2 din hematii
E.cresterea temperaturii sîngelui

B. produce creşterea presiunii intrapleurale
D. produce scăderea tendinţei de retracţie a plămînului
E. micşorează presiunea intraabdominală

B. presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică
D. presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului
E. tensiunea superficială alveolară se măreşte
74CS . Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO 2 :

A.facilitează fixarea O2 pe hemoglobină
B.este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată
C.dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic
E.este transportat în principal ca compus carbaminic

A.este un circuit cu presiune scăzută
B.are o capacitate crescută de adaptare, prin creşterea fluxului
D.arterele au o musculatură netedă redusă

B.nu asigură stabilitatea formei alveolelor
E. este secretat de celule epiteliale alveolare tip I
1. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

a.! la majoritatea persoanelor, centrul pentru controlul vorbirii este localizat în emisfera cerebrală stângă.
b.! leziunile lobilor parietali pot duce la tulburări sau imposibilitatea recunoaşterii obiectelor.
c. la stângaci, centrul vorbirii este localizat în emisferul drept.
d. afazia Wernicke apare în leziuni ale ariei frontale a vorbirii.
e. în afazia Broca apare paralizia buzelor şi limbii.
2. cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a. pe o EEG normală, la o persoană în stare de veghe, predomină undele α.

b. în cazul somnului profund, pe EEG predomină undele δ.
c.! EEG poate fi utilizată pentru monitorizarea stării de sănătate cerebrale.
d.! prezenţa undelor δ pe o EEG, la o persoană în stare de veghe, indică o afecţiune cerebrală.
e.!în cursul somnului normal, secreţia de cortizol creşte la finele somnului.
3.cm Receptorii fazici sunt:

a.! receptori cu adaptare rapidă
Pag. 820 / 1921
b. receptori cu adaptare lentă

c. receptori fără adaptare
d.! proprioceptori mioartrokinetici
e.! chemoreceptori
4.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la somnul cu unde lente:

a. se mai numeşte şi somn REM
b.! deţine 60-70% din somnul comportamental la animale
c.! se instalează lent, în etape
d. este un somn care se instalează rapid
e. se caracterizează prin creşterea tonusului

simpatic
5. Activarea hipotalamusului rostral şi medial determină:
a.! reacţii endofilactice
b. reacţia de apărare
c.! reacţia trofotropă
d. reacţia ergotropă
e.! reacţii cu rol anabolic şi de protecţie şi menţinere a homeostaziei
6.cm Porţiunea extranevraxială a sistemului proprioceptiv cuprinde fibre:

a.! Aa
b.! Aβ
c. Aγ
d. Aδ
e. C
7.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la receptorii ampulari:

a. recepţionează acceleraţia unghiulară şi liniară
b.! sunt stimulaţi de rotaţia capului
c. au un potenţial de repaus de -70 mV
d.! se depolarizează atunci când stereocilii se apropie de kinocil
e.! au rol predictiv în menţinerea echilibrului
8.cs Numiţi nucleii reticulari cu rol receptor:

a. grupul medial
b. grupul periapeductal
c. grupul periventricular
d. grupul intermediar
e.! grupul lateral, zona parvocelulară
9.cm Structurile nervoase responsabile pentru somnul REM sunt:

a. hipotalamusul anterior
b. nucleul caudat
c. locus ceruleus
d.! nucleul reticular pontin oral şi caudal
e.! nucleii vestibulari ???
10.cm Selectaţi afirmaţiile cu privire la fusul neuromuscular Kuhne:

a.! este un proprioceptor muscular
b.! este prezent în număr mare în muşchii de dimensiuni reduse ale membrelor (ex. în
muşchii interosoşi ai mâinii)
c.! conţine 2 tipuri de fibre intrafiisale (fibrele sacului nuclear şi fibrele lanţului nuclear)
d.! conţine terminaţii nervoase senzitive şi motorii
e este un receptor chimic
11.cm Selectaţi afirmaţiile cu privire la somnul cu mişcări rapide oculare (REM-rapid eye movement) sau somnul paradoxal:
Pag. 821 / 1921
a.! se caracterizează prin atonie musculară

b.! se caracterizează prin abolirea reflexelor miotatice
c. se caracterizează prin mioză, bradicardie. bradipnee, sforăit persistent
e.! se caracterizează prin vise
12.cs Spasticitatea poate fi cauzată de secţionarea:

a. fibrelor corticospinale
b. fibrelor vestibulospinale
c. fibrelor aferente Ia
d.! fibrelor corticoreticulare
e. fibrelor reticulospinale
13. cm Ritmul α, care apare pe electroencefalogramă, are următoarele caracteristici:

a. unde cu frecvenţa de 20-30 cicli/sec
b.! dispare la deschiderea ochilor
c. este asociat cu somnul profund
d.! unde cu frecvenţa de 8-13 cicli/sec şi amplitudine de 50 μV?????
e.! este prezent în starea de somnolenţă, la adultul culcat cu ochii închişi
14 cs Selectaţi fenomenele ce au loc în timpul reflexului rotulian:?????
a.! creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din organele tendinoase Golgi
b. creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile neuromusculare
KUhne
c. scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care inervează fusurile
d. creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care inervează fusurile
e. creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai muşchilor antagonişti
15.cm Indicaţi ce urmează imediat după transecţiunea măduvei spinării:

a. o perioadă de şoc spinal, care rar durează mai mult de 24 ore
b. o creştere generală a tonusului musculaturii scheletice
c.! retenţie de urină şi fecale
d. creşterea umplerii reflexe a vezicii urinare
e. ! paralizie flască
16.cs Visele sunt asociate în mod obişnuit cu:

a. o perioadă de somn caracterizat pe EEG prin unde lente, cu frecvenţă sub 8 Hz
b.! mişcări rapide ale globilor oculari
c. hipertonie musculară
d. scăderea pragului de stimulare extrinsecă
e. somn cu unde δ
17.cs Care sunt necesităţile de somn pentru nou-născuţi?
a. 8-10 ore
b. 10-14 ore
c. 14-18 ore
d. 18-20 ore
e.! 20-22 ore
18.cs Sistemul activator ascendent al formaţiei reticulare nu se implică în următoarele procese:

a. menţinerea stării de veghe şi atenţiei
b. învăţare
c. formarea reflexelor condiţionate
d.! termoreglare
e. modularea impulsurilor senzitive şi adaptarea secreţiilor endocrine
19.cs Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi abolită prin:
Pag. 822 / 1921
a. stimularea fibrelor aferente Aα de la nivelul fusului neuromuscular

b.! secţionarea rădăcinilor dorsale ale nervilor spinali
c. transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral
γ
d. stimularea motoneuronilor α
e. stimularea motoneuronilor
20.cs Care din următoarele elemente se găseşte în concentraţie mai mică în lichidul cefalorahidian, comparativ cu sângele din
capilarele cerebrale?
a. Na+
b. K+
c.! proteinele
d. Mg'+
e. glucoza
21.cs Selectaîi afirmaţiile greşite referitoare le nucleii bazali:

a. reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate
b. intervin în reglarea tonusului, posturii,echilibrului .
c. intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă (ex. mersul)
d. intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu (ex. în- clinarea corpului, rotaţia trunchiului)
e.! intervin în reglarea funcţiilor vegetative
22.cs Reflexele miotatice inversate sunt iniţiate de la nivelul:

a. fusurilor neuromusculare
b. receptorilor eflorescenţi ?????
c. receptorilor anulospirali
d.! corpusculilor tendinoşi Golgi
e. atât fusurilor neuromusculare, cât şi corpusculilor musculotendinoşi Golgi
23.cs Selectaîi afirmaţiile greşite referitoare la reflexul miotatic inversat sau reflexul ten-
dinos Golgi:
a. este bisinaptic
b. este produs de contracţia muşchilor
c. poate fi dinamic sau static, în funcţie de răspuns
d.! este polisinaptic
e. este un reflex cu rol protector contra rupturilor musculare şi faţă de smulgerile
tendoanelor de pe os
24.cs Selectaîi afirmaţiile greşite referitoare la fibrele aferente cortexului cerebeios:

a. sunt fibre agăţătoare (căţărătoare)
b. sunt fibre muşchioase
c. sunt fibre aminergice de tip serotoninergic
d. sunt fibre aminergice de tip noradrenergic
e.! sunt fibre fibre dopaminergice
25.cm Selectaîi afirmaţiile incorecte:

a.! informaţiile sunt transferate între cele 2 emisfere ale cortexului cerebral, prin trigon
b. emisfera dreaptă este dominanta faţă de cea stângă, în ceea ce priveşte expresia facială, intonaţia, gestica şi activităţile
somatice
c.emisfera stângă este dominantă faţă de cea dreaptă, în ceea ce priveşte limbajul
d.! leziunile din aria lui Broca produc afazie senzorială
e.! leziunile din aria lui Wernicke produc afazie motorie
26.cs Selectaîi afirmaţiile corecte referitor la bariera hematoencefalică:

a. este formată de celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale
b. este formată de celulele epiteliale ale plexurilor coroide
Pag. 823 / 1921
c.! este formată atât de celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale, cât şi de plexurile
coroide
d. este situată în spaţiul subaranoidian
e. toate răspunsurile sunt greşite
27.cm Selectaîi afirmaţiile corecte referitor la bariera hematoencefalică:

a.! are rol în menţinerea unor condiţii constante de viaţă pentru neuronii din sistemul
nervos central
b.! are rol de protecţie a encefalului de toxinele exo- şi endogene
c. ! are rol în prevenirea pierderilor de neuromediatori în circulaţia generală
d. permite trecerea tuturor medicamentelor în creier spre neuroni
e. ! poatj fi distrusă în urma inflamaţiei, iradierii şi tumorilor
28.cm Bariera hematoencefalică este permeabilă pentru:
a.coloranţi organici cu moleculă mare

b.!alcool
c.!hormoni steroizi
d.! apă
e.! C02 şi 02
29.cs Selectaîi afirmaţiile corecte referitor la lichidul cefalorahidian:

a. se găseşte în spaţiul subarahnoidian şi intraventricular
b. este format la nivelul celulelor epitelialeale plexurilor coroide
c. este reabsorbit la nivelul vilozităţilor arahnoidiene din sinusul sagital
d. are rol protector, menţine o presiune constantă în cutia craniană şi participă la schimburile dintre vase şi ţesutul nervos
30.cm Care din următoarele afirmaţii referitoare la învăţare şi memorie sunt corecte:
a.! memoria de scurtă durată implică modificări sinaptice
b.! memoria de lungă durată implică modificări structurale
c. leziunile bilaterale ale hipocampului împiedică capacitatea de memorare de scurtă
durată
d.! leziunile bilaterale ale hipocampului împiedică capacitatea de memorare de lungă durată;
e.! formaţiunea reticulară poate interveni în învăţarea condiţionata
31.cm Neuromediaţia specifică evidenţiată în sistemul ganglionilor bazali este:

a.! dopaminergică
b.! GABA-ergică
C. ! colinergică
d noradrenergică, serotoninergică
e. enkefalinergică şi prin substanţa P
32.cs Sistemul limbic intervine în următoarele procese cu excepţia:

a. memoriei
b. emotivităţii
c.! controlul motor al poziţiei
d. reglării comportamentului
e. olfacţiei
33.cm Care din următoarele elemente asigură impulsuri aferente spre cerebel?
a. motoneuronii α
b. neuronii granulari
c.! fibrele agăţătoare
d! fibrele muşchioase
e. fibrele Purkinje
Pag. 824 / 1921
34.cs Care din următoarele celule formează căi eferente de la cortexul cerebelos?
a.! celulele Purkinje
b. celulele granulare
c. celulele stelate interne (celulele cu coşuleţ)
d. celulele stelate externe
e. celulele spinotalamice
35.cm Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:

a. facilitarea motoneuronilor α ce inervează acelaşi muşchi
b. contracţia musculaturii antagoniste
c.! reflexul miotatic inversat
d.! inhibarea motoneuronilor α ce inervează muşchii corespunzători
e. inhibiţia reciprocă
36.cm Reflexul monosinaptic necesită următoarele elemente cu excepţia:

a. ! organului tendinos Golgi
b. aferentelor musculare din grupa A α de tip Ia
c.! aferentelor musculare din grupa A α de tip lb
d. motoneuronilor α
e. acetilcolinei
37.cs Reflexele de flexiune se caracterizează prin următoarele elemente cu excepţia faptului că:
a.! sunt reflexe monosinaptice

b. arcul reflex este multineuronal
c. cuprind 6-10 neuroni intercalări dispuşi în lanţ închis sau deschis
d. sunt reflexe iniţiate de la nivelul exteroceptorilor cutanaţi, tactili, termici şi dureroşi
e. neuronii intercalări fac sinapsă cu motoneuronii ipsi- şi contralaterali
38 cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la funcţia motorie:

a.! ganglionii bazali modifică interacţiunea talamocorticală
b.! tractul corticospinal lateral conţine 80% din fibrele corticospinale
c. nucleii vestibulari au rol în controlul selectiv al comenzilor inhibitorii transmise muşchilor antigravitaţionali
d.! nucleii reticulari pontini şi bulbari au acţiune antagonică
e. vertijul este o senzaţie obiectivă de deplasare a obiectelor înconjurătoare sau faţă de obiectele din jur
39.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la la fusurile neuromusculare:

a. motoneuronii γf ormează sinapse cu fibrele musculare extrafusale
b. sunt activate prin contracţia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociază
c.! sunt fixate la un capăt pe tendoane
d.! semnalizează modificările de lungime ale muşchiului
e.! semnalizează modificările ratei de alungire a muşchiului
40.cm Care din următoarele semne apar în leziuni ale ganglionilor bazali?
a.! tremurătura de repaus
b.! tulburări de tonus de tip hipertonic
c.! mişcări involuntare atetozice şi coreice
d. ! balismul şi hemibalismul
e. tremor de intenţie
Pag. 825 / 1921
1.cmSelectati afirmatiile corecte refritor la structuta şi funcţiile ATP-lui:

A!.ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru
extragerea energiei ;
B.ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu;
C.ATP-ul este un compus chimic foarte stabil ;
D.ATP nu conţine legături macroergice ;
E! In ATP radicalii fosfaţi sunt legaţi prin legături macroergice;
2.cmSelectati afirmatile incorecte referitor la structura şi funcţiile ATP-lui :

A.ATP-ul este un compus intermedia cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru
extragerea energie ;
B !.ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu;
C !.ATP-ul este un compus chimic foarte stabil ;
D!.ATP nu contine legaturi macroergice ;
E.in ATP radicalii fosfati sunt legati prin legaturi macroergice;
3.cmSelectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma

celulara prin :
A. difuziune simpla ;
B !.difuziune facilitala ;
C.transport activ ;
D !.trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
E.co-transport activ ;
4.cmSelectati afirmatiile incorecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma

celulara prin :
A !. difuziune simpla ;
B .difuziune facilitala ;
C !.transport activ ;
D .trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
E !.co-transport activ ;
5.csSelectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se numeste :

A.hiperglicemie ;
B.anemie ;
C.hipotonie ;
D !.hipoglicemie ;
E.hipertermie ;
6.csSelectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de :

A.adrenalina ;
B.glucagon ;
C.insulina ;
D !.intermedina ;
E.tiroxina ;
7.cmSelectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:

A !.adrenalina ;
B !.cortizol ;
C.intermedina ;
D.oxitocina ;
E.vasopresina;
Pag. 826 / 1921
8.cmSelectati afirmatiile incorecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:

A.adrenalina ;
B.cortizol ;
C !.intermedina ;
D !.oxitocina ;
E !.vasopresina;
9. cm. Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucozei:

A. fosforilarea glucozei este ireversibila in toate celulele organismului uman;
B!.fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice;
E. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului;
10.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucozei:

A!.fosforilarea glucozei este iriversibila in toate celulele organismului uman;
B.fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice;
C. fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali;
D. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial;
E!. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului;
11.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucosei:

A!.in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
B!.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este iniţiată de glucokinaza;
C.in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei;
D!.in majoritatea celulelor fosforilarea glucozei asigura captarea glucozei;
E.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila;
12.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucosei:

A.in celule glucoza se combindicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
B.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este initiala de glucokinaza;
C!.in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei;
D.in majoritatea celulelor glucozei fosforilarea asigura captarea glucozei;
E!.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila;
13. cm. Selectati afirmaţiile corecte referitor la glicogenoliză:

A!.glicogenoliza este îndepărtarea rezervelor de glicogen;
B!.glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula ;
C.glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat ;
D.glicogenoliza este un process fizic;
E.glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza;
14.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la glicogenoliză:

A.glicogenoliza este indepartarea rezervelor de glycogen;
B.glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula ;
C!.glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat ;
D!.glicogenoliza este un process fizic;
E!.glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza;
Pag. 827 / 1921

A!.glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului;
B!.glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic ;
C.glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului ;
D.glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic ;
E !.glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
16.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la glicoliză :

A.glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului;
B.glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic ;
C !.glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului ;
D !.glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic ;
E.glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic;

A!.gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi;
B!gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glycerol;
C.gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi;
D.gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism;
E.gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara;
18.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la gluconeogeneză:

A.gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi;
Bgluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glicerol;
C !.gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi;
D !.gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism;
E !.gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara;
19.csSelectati afirmatiile corecte. Concentratia normala a glucozei sanguine la o persoana care nu

a mincat in intervalul ultimelor 3-4 ore :
A !.3,3 – 5,5 mmol/l ;
B.2,9 – 7,9 mmol/l ;
C.200 mg/100ml ;
D.200 mg/1;
E.2 g/100 ml;
A !.grasimile neutre (trigliceridele) ;
B !.fosfolipide;
C.aminoacizii;
D!.colesterolul ;
E.lipoprotein – lipaza ;
21.cmSelectati afirmatiile incorecte. Compusii chimici, clasificati ce lipide sunt:

A.grasimile neutre (trigliceridele) ;
B.fosfolipide;
C !.aminoacizii;
D.colesterolul ;
E !.lipoprotein – lipaza ;

A !.lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
Pag. 828 / 1921
B.lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;

C !.lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine ;
D.lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
E !.lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;
23.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la lipoproteine :

A.lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
B !.lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;
C .lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine ;
D !.lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
E .lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;

A!.lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
B.lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
C !.lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
D!.lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
E.lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;
25.cmSelectati afirmatiile incorecte despre functiile lipoproteinele:

A.lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
B !.lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
C .lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
D.lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
E !.lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;

A.asigura sinteza acizilor grasi ;
E.saturarea triglicidelor ;
27.cmSelectati afirmatiile incorecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :

A !.asigura sinteza acizilor grasi ;
B .desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie;
C.sinteza trigliceridelor din glucide;
D.sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi ;
E !.saturarea triglicidelor ;

A !.adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile :
B !.corticotropina care determina secretia cortizolului;
C!.deficitul de insulina;
D.excesul de insulina;
E.excesul de vasopresina ;
29.cmSelectati afirmatiile incorecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de :

A .adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile :
B .corticotropina care determina secretia cortizolului;
C.deficitul de insulina;
D !.excesul de insulina;
E !.excesul de vasopresina ;
Pag. 829 / 1921
30.csSelectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In reglarea

metabolismului lipidic nu participa :
A.hipofiza ;
B.pancreasul ;
C !.parotiroidele;
D.glandele sexuale;
E.tiroida ;
31.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice. Functia principala a

albuminelor plasmatice este :
A !.asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B.participa in formarea imunitatii;
C.participa la coagularea sangelui;
D.asigura absorbtia vitaminelor ;
E.asigura difuzia electrolitilor ;

A .asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B!.participa in formarea imunitatii;
C.participa la coagularea sangelui;

A .asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B.participa in formarea imunitatii;
C !.participa la coagularea sangelui;

A !.conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza;
B!.conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza;
C.conversia corpilor cetonici in glicogen se numese gluconeogeneza;
D.conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza;
E.conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza;
35.cmSelectati afirmatia incorecta referitor la gluconeogeneza :

A .conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza;
B.conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza;
C!.conversia corpilor cetonici in glycogen se numese gluconeogeneza;
D!.conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza;
E !.conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza;
36.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat pozitiv se
subintelege :
A.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism
cu hrana ;
B !.cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana ;
C.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
D.azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi ;
Pag. 830 / 1921
E.deficitul de azot in organism ;
37.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat negativ se
subintelege :
A !.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in
organism cu hrana ;
B .cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana ;
C.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
A.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism
cu hrana ;
B .cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana ;
C !.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;

A.la organismul in crestere ;
B.in timpul sarcinii ;
C !.in inanitie proteica;
D.la insanatosire dupa maladii grave;
E.la marirea masei tesutului muscular (sportivi) ;

A ! exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
B !.exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
C !.este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
D.este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
E.este negativ in timpul sarcinii ;
41.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la bilantul azotat :

A.exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
B.exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
C.este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
D !.este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
E !.este negativ in timpul sarcinii ;

43.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO2) :

A.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism ;
B.ECO2 este in medie 4,825 kcal;
Pag. 831 / 1921
C !.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism;

D !.ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ;
E !.ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
44.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB) :

A !.MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ţesuturilor independent de efort fizic sau
alti factori externi;
B!.MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard);
C.MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman;
D.MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia;
45.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la metabolismul bazal (MB) :

A .MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ;esuturilor independent de efort fizic sau
alti factori externi;
B.MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard);
C!.MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman;
D !.MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia;
E.MB la adult este in medie 70 kcal/ora ;
46.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la Rata metabolismului:

A!.rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
procese alimentare ;
B.RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D !.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale
organismului ;
E.RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ;
47.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la Rata metabolismului:

A.rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
principii alimentare ;
B!.RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C!.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale
organismului ;
E!.RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ;
48.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului :

A !.tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal ;
B !.absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal ;
C.tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ;
D.tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ;
E.absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ;
49.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului :

A .tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 6-100% peste normal ;
Pag. 832 / 1921
B .absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal ;

C !.tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ;
D !.tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ;
E !.absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ;
A !.stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
B.stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
C.stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
D. stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
E. stimularea simpatica nu schimba RM;

C.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E.prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;
52.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

A. prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
B.prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C !.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D !.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E !.prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;

A !.in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd
0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora.
B !.evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura
corpului ;
C.pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei ;
D.prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii :
E.evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate ;
54.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare:

A .in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5
kcal sau 12-16 kcal/ora ;
B .evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura
corpului;
C!.pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei;

A !.aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
B!.aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
Pag. 833 / 1921
C.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali;

D.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
E.aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;
56.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei sudoripare:

A .aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
B.aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
C!.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali;
D!.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
E!.aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;

A !.centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus;
B.centrul de termoreglare este localizat in bulbul ahidian;
C.receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul de termoreglare;
D.receptorii termosensibili din abdomen nu transmit semnale catre centrul de termoreglare ;
E.centrul de termoreglare asigura controlul temperaturii numai atunci, cind tº corporala creste
peste norma ;

A !.prin stimularea glandelor sudoripare;
B.prin inhibarea glandelor sudoripare;
C.prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior;
D.prin vasoconstrictia vaselor din piele;
E!.prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
59.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la supraincalzire :

A .prin stimularea glandelor sudoripare;
B!.prin inhibarea glandelor sudoripare;
C!.prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior;
D!.prin vasoconstrictia vaselor din piele;
E.prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
60.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº

corporala :
A !.vasoconstrictia cutanata ;
B !.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
C.excitatia chimica simpatica ;
D.secretia crescuta de tiroxina ;
E.stimularea hipotalamica;
61.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº

corporala :
A.vasoconstrictia cutanata ;
B.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
62.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade
tº corporala :
Pag. 834 / 1921
A !.excitatia chimica simpatica ;

B !.secretia crescuta de tiroxina ;
C.vasoconstrictia cutanata ;
D.piloerectia ;
E.oprirea sudoratiei ;
63.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind

scade tº corporala :
A .excitatia chimica simpatica ;
B .secretia crescuta de tiroxina ;
D !.piloerectia ;

A.centrul motor primar al frisonului se gaseste in bulb;
B !.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele si
maduva spinarii ;
C.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din
hipotalamus ;
D.in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism ;
E.in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;

A !.centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a hipotalamusului ;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de « rece » din piele si
maduva spinarii ;
C.centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la termostatul din
zona preoptica ;

A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si
maduva spinarii;
C!.Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la
termostatul din zona preoptica;
D.in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism;
E.in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare;

A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
maduva spinarii;
hipotalamus ;
D!.in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism;

A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
Pag. 835 / 1921
maduva spinarii;
hipotalamus ;
E!.in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;

A !.febra reprezinta cresterea tº corporale peste limita obisnuita a normalului ;
B.febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice ;
C.febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate ;
D.febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt ;
E.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;

B.febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate ;
C.febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt ;
D.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;

A !.febra poate fi cauzata de deshidratare ;

A !.febra apare in urma comutarii termostatului hipotalamic la un nivel mai inalt ;

A !.in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate ;
B.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
E.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;

A !. in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare
mai ridicata ;
B.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o
valoare scazuta ;
C.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a
termostatului la o valoare scazuta ;
D.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o
valoare ridicata ;
Pag. 836 / 1921

A.in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare
mai scazuta ;
B !.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la
o valoarea mai ridicata;
valoare ridicata ;

mai scazuta ;
valoare scazuta ;
D !.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la
valoare mai scazuta ;

mai scazuta ;
valoare scazuta ;
C !.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a
termostatului la o valoare mai ridicata ;
valoare ridicata ;

mai scazuta ;
valoare scazuta ;
valoare ridicata ;
E!criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita
vasodilatatiei generalizate;

A !.foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de
incordare si agitatie ;
B.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
C.apetitul este dorinta de alimente in general ;
D.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
Pag. 837 / 1921
E.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;

A.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
B.apetitul este dorinta de alimente in general ;
C.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
D.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;
E !.apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana ;
81.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

A.apetitul este dorinta de alimente in general;
B.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective;
C.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism;
D.apetitul nu determină calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana;
E !.apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general;

A!satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline ;
B.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
C.apetitul este dorinta de alimente in general ;
D.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
E.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;

A!.glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal;
B. glucide 5 kcal, lipide 12 kcal, proteine 5 kcal;
C.glucide 4 kcal, lipide 4 kcal, proteine 4 kcal;
D. glucide 9 kcal, lipide 9 kcal, proteine 9 kcal;
E. glucide 18 kcal, lipide 10 kcal, proteine 12 kcal;

A!.CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
B.CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;
C.CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii;
D!.CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ;
E. CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
85.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la coeficientul respirator (CR) :

A .CR este raportul CO2 eliberat la O2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
B !.CR este raportul O2 consumat la CO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;
C !.CR este raportul O2 eliberat la CO2 consumat in timpul oxidarii;
D.CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ;
E !. CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
86.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:

A !.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
B !.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;
C.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei ;
D.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii ;
E.pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei ;
87.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la reglarea aportului alimentar :

A .in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
Pag. 838 / 1921
B .in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;


A !.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral ;
B.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic ;
C !.amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul;
D.excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire ;
E.excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire ;
89.cmSelectati afirmatiile incorecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului alimentar:

A.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral;
B!.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic;
C.amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul;
D!.excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire;
E!.excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire;

A !.scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului alimentar;
B.cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar;
C.cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar;
91.csSelectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar :

A. cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar ;
B !.cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului alimentar ;
C.cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar ;

B.descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar ;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar;

E .cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar ;
Pag. 839 / 1921

D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
E!cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar pe
termen lung;
95.csSelectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

A!.obezitatea este determinate printr-un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de
energie ;
B.faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
C.pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de
energie ;
D.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;

A.obezitatea este determinate printr-un aport diminuat de energie comparativ cu consumul de
energie ;
B.faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
C.pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de
energie ;
D.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E !in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali ;

A. faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de
energie ;
C.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
D.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
E !.obezitatea nu poate fi determinata de un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de
energie ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de
energie ;
E !aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de
energie ;
E !.pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul de
energie ;
Pag. 840 / 1921

A !.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism;
B.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
C.depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la o treime fata de
valoarea ei initiala ;
E.dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste ;
101. csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :
A!.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine ;
B.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de

A.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
C !efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a
proteinelor ;

D !.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de

E !.dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine scade ;
105.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

A!.vitamina A exista in organism sub forma de retinol;
B.excesul de vitamina A duce la descvamarea pielii si acne;
C.formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A;
D.keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de vitamina
A in organism;
E.incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt
manifestari ai carentei vitaminei A;
106.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A :

A.vitamina A exista in organism sub forma de carotina ;
B !.insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei ;
Pag. 841 / 1921

A in organism;

B.excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne;
C!.vitamina Aeste importanta in procesul formarii pigmentilor fotosensitili ai retinei;
A in organism;

A.vitamina A exista in organism sub forma de carotina;
D!.consecintele insuficientei vitaminei A pot fi keratinizarea corneei cu opacifierea consecutive a
acestuia;

A in organism;
E!.ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea
procesului de reproducere ;

A !.carenta de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase atit din nervii periferici si din SNC ;
B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor
bucale) ;
C.excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita ;
D.anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B12)
in organism ;
E.vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in
eritrocitelor;

A.excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase din nervii periferici si din SNC;
B!.insuficienta de riboflovina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea comisurilor
bucale) ;
in organism ;
Pag. 842 / 1921

eritrocitelor;

bucale ;
C !.carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice si
ascitei ;
in organism ;
eritrocitelor;

bucale ;
D!un efect particular al carentei de vitamina B12 este anemia pernicioasa ;
eritrocitelor;

bucale ;
in organism ;
E!vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la dezoxiribonucleotide,
care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
115.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si

colecalciferolului (vitamina D) :
A! acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de
consolidare a colagenului;
B.excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut;
C.insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari ;
D.acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului ;
E.deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in
vitamina D ;

A.reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta
acidului ascorbic ;
Pag. 843 / 1921
B!carenta de acid ascorbic (vitamina C) timp de 20-30 saptamini produce scorbut ;

E.deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in vitamina
D;

acidului ascorbic ;
D;

acidului ascorbic ;
D;

acidului ascorbic ;
E!deficitul de colecalciferol in organism poate fi prevenit prin expunere la raze ultraviolete ;

B.insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula ;
C.excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei
celulare ;
D.vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X ;
E.afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de
vitamina E in organism ;

A.vitamina K este numita vitamina antisterilitate ;
celulare ;
Pag. 844 / 1921

C! carenta de vitamina E determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei
celulare;

celulare ;
D! vitamina K este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VIII, IX si X;

celulare ;
E! afectarea microflorei din colon la administrarea antibioticilor creaza deficitul de vitamina K in
organism;
Alegeţi afirmaţiile corecte

c. O substanţă cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna reabsorbită la

a. Reabsorbţia moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele transportoare
specifice.
b!. Apariţia glicozuriei reflectă saturaţia transportorilor de glucoza în tubul proximal.
c!. Transportul glucozei şi aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale este asociat
cu sodiu.
e!. Dacă clearance-ului renal al unei substanţe depăşeşte pe cel al inulinei, în acest caz ea
este secretată în tubi

b!. La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal.
Pag. 845 / 1921
d. Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a tubului
contort proximal.

c!. Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăşi 1200 mOsm/l.
d. Porţiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na +, în acelaşi fel ca şi în tubul
proximal.

b!. Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentraţia plasmatică a ionilor de Na
scade.
e!. Glandele corticosuprarenale secretă aldosteron, ca răspuns la stimularea prin angiotensina II.
cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a!. După ingestia unei cantităţi mai mari de apă, o persoană normală poate produce urină cu
osmolalitate sub 100 mOsm/ kg.
b. Medulara renală are un gradient osmotic care scade de la limita cu cortexul, spre
papilele renale.
c!. Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de Na+ şi CI‾, din porţiunea
ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul interstiţial.
d. HAD este secretat de hipofiza anterioară, ca răspuns la scăderea osmolalităţii sângelui.
e!. HAD acţionează la nivelul tubilor colectori, pentru creşterea permeabilităţii lor pentru apă.
cmAlegeţi afirmaţiile corecte

a!. Nefronii juxtamedulari (25-30% din totalul nefronilor) prezintă o ansă Henle lungă, care
ajunge până la medulară.
c!. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se modifică.
e. PTH influenţează reabsorbţia de Ca2+, în tubul contort proxima! şi de fosfaţi, în tubul contort distal.
csAlegeţi afirmaţiile corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

csAlegeţi afirmaţiile corecte. Capacitatea rinichiului de a excreta urina concentrată va fi crescută dacă:
csAlegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita în:
Pag. 846 / 1921
e. tubul colector
cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele proprietăţi:
csAlegeţi afirmaţiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al nefronului este urmată de:
cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcaloze lor prin:

cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrarea glomerulară este influenţată de


cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce urmatoarele efecte:
a!. hipodiureza
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In prezenţa hormonului antidiuretic:


Pag. 847 / 1921
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se reabsorb:

a!. Na+
c. aminoacizii
d!. K+
e. proteine
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia glucozei:

a. este nelimitată
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
a!. tubul proximal
b. ansa Henle
c. tubul distal
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul glomerular prin
transport activ la nivelul:
a!. ansei Henle
b. tubului proximal
c. tubului distal
d. tubului colector
e. pelvisului renal
cs Alegeţi afirmaţiile corecte.Secreţia de H+ în tubul proximal este în principal asociată cu:

cm Alegeţi afirmaţiile corecte:

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Renina:

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe va fi mai concentrată la sfârşitul tubului
proximal decât la începutul acestuia?
a. glucoza
b!. creatinina
c. sodiul
d. bicarbonatul
e. fosfatul
Pag. 848 / 1921
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. HAD produce creşterea:

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a furosemidului

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a tiazidelor

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a plasmei
e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na +

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+

e!. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în lipsa vasopresinei
e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrare reprezinta

Pag. 849 / 1921
a. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică
b. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în medulara
internă
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Celule granulare

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în tubul
colector
presiunii arteriale
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

presiunii arteriale
c. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică
d!. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în medulara
internă
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance reprezinta

a. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în medulara
internă
e!. volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o anumită substanţă în
unitatea de timp
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Proteinurie reprezinta

colector
presiunii arteriale
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale

colector
presiunii arteriale
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. AMPc este

Pag. 850 / 1921
a!. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în tubul
colector
presiunii arteriale
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Diureza osmotică

colector
presiunii arteriale
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

colector
presiunii arteriale
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sistemul contracurent

colector
c!. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată
din medulară
presiunii arteriale
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele cauze determina o creştere a pragului renal pentru
glucoza?
d. dieta
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata reabsorbţiei de glucoza este determinată de:

e. insulina
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe permit măsurarea cea mai exactă a "filtratului
glomerular la om?
Pag. 851 / 1921
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele epiteliale ale tubului
contort proximal este:
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a deficitului de HAD), osmolalitatea
urinii şi rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
e. 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia în proporţie de 65% a Na+-lui şi apei filtrate se realizeaza la nivelul
d. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un cărăuş cotransportor pentru
Na+-K+-2Cl‾
d. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un cărăuş cotransportor pentru
Na+-Cl‾
d. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este crescută
d. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu plasma
d. tubul colector
Pag. 852 / 1921
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, unde acţionează aldosteronul

d!. tubul colector

cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină pentru că:
cs Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Secreţia de H+ în tubul contort proximal este asociată primar cu:
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:

cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Diferenţa între concentraţia de Na+ şi cea a anionilor majori este egală cu
concentraţia anionilor minori din plasmă. Care din următorii ioni contribuie la deficitul anionic (anion gap)?
a. Cl‾
b. HCO3‾
c!. fosfat
d!. sulfat
e!. lactatul
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are loc o creştere a:
Pag. 853 / 1921

d. debitului urinar
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Creşterea potasemiei produce o creştere a:

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbţia aproape completă alaminoacizilor din filtratul
glomerular, prin transport activ?
b. ansa Henle
d. tubul colector
e. pelvis renal
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Producţia zilnică de ioni de H+ din CO2 este tamponată iniţial de:

a!. distrugerea nucleului supraoptic determină creşterea volumului urinar şi eliminarea
unei urini foarte diluate
e. celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort distal; ambele
sunt prevăzute apical cu numeroşi microvili
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată de:
b. prostaglandine
c. HAD
d. aldosteron
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cazul insuficienţei renale, concentraţia plasmaticâ a ureei (uremia) este
foarte ridicată pentru că:
c. ureea este secretată în cantitate scăzută în tubul contort distal
Pag. 854 / 1921
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Aldosteronul:

b!. intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+
d!. produce efecte la nivelul tubului contort distal influenţând permeabilitatea pentru Na +
e. produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea pentru Na +
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glomerulul reprezinta

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Tubul contort proximal

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea ascendentă a ansei Henle

c!. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Ductul colector

cm Alegeţi asocierile corecte.

b!. aldosteron - secreţia sa are loc în zona glomerulară a corticosuprarenalei şi este controlată de
angiotensina II
c. factor natriuretic atrial - secreţia sa este inhibata de creşterea volumului de lichid extracelular
d. 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D3, format la nivel renal, sub controlul
parathormonului
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acţionează asupra unor receptori bazo-laterali
tubulari şi au ca mesager secund AMPc?
a!. parathormonui
c. aldosteronul
e. angiotensina II
cm Alegeţi afirmatiile corecte.

Pag. 855 / 1921

cm Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în tubul contort proximal are loc
împreună cu:
a!. glucoza
b. ionul de H+
c!. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
88 cs Alegeţi afirmatiile corecte. Contratransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în tubul contort proximal are
loc împreună cu:
a. glucoza
b!. ionul de H+
c. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
cs Alegeţi afirmatiile corecte. Direcţia de deplasare izoosmotică a fluidului tubular reabsorbit în tubul contort
proximal este:
a. lumen → spaţiu intercelular → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare peritubulare
cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite în:
e. colectori
cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite în:
e. colectori
cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea reabsorbţiei, are loc împreună cu:
cs Alegeţi afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreţia urinară de K+ între 1-110% sunt
următorii:
e!. nivelul de HAD
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreţia de K+ în tubul contort distal
Pag. 856 / 1921

c. acidoza acuta
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma ingestiei, pacientul X va
prezenta
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Y bea 2 litri ele soluţie izotonică de NaCl. In urma ingestiei, pacientul va
prezenta
cs Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. filtrarea glomerulară se opreşte, dacă presiunea netă efectivă de filtrare prin membrana filtrantă este
zero
c. menţinerea unei balanţe normale de H+ este posibilă, dacă excreţia totală zilnică de H+ este egală cu
producţia zilnică şi ingestia zilnică de acizi nonvolatile
d!. dacă concentraţia plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul maxim rata excreţiei de
glucoza scade
cs Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. presiunea capilară glomerulară la un adult sănătos, scade în cazul vasoconstricţiei arteriolei aferente
b!. la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări importante în compoziţia
filtratului glomerular
d. celulele tubului contort distal conţin cantităţi mari de anhidrază carbonică, cu rol în secreţia de H + şi
reabsorbţia de Na+, prin schimb cu secreţia H+
e. în cazul pacienţilor trataţi cu inhibitori de anhidrază carbonică se elimină mai puţin H + şi se reabsoarbe mai
puţin HC03‾
cs Alegeţi afirmatiile corecte.

b. la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează capsula glomerulară
d. raportul între cantitatea de inulină excretată pe minut şi concentraţia de inulină în plasma arterială, în
condiţii de repaus, la un subiect examinat, scade ca răspuns la scăderea presiunii coloidosmotice a plasmei
e. dacă o substanţă are un clearance renal de 20 ori mai mare ca al inulinei, ea este numai secretată în
tubi
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ureea:

Pag. 857 / 1921
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică

cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie

cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză mixta

b!. pCO2 scazut
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză metabolică

d!. pCO2 scazut
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie

d. pCO2 scazut
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză mixta

c. pCO2 scazut
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul baroreceptorilor sinocarotidieni, are
loc:
cm Alegeţi afirmatiile incorecte.

a!. Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanţă la nivelul
rinichiului în unitatea de timp.
b. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
c. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme de
transportori, caracterizate prin transport maxim.
Pag. 858 / 1921
cm Alegeţi afirmatiile corecte.

a! Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanţă la nivelul
rinichiului în unitatea de timp.
b!. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
c!. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme de
transportori, caracterizate prin transport maxim.
e! Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice.
cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care porţiune a nefronului este impermeabili pentru apă?
e. tubul colector
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Creşterile fiziologice ale diurezei sunt determinate de:
a. căldură
b!. frig
c. efort fizic
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următoarele substanţe au efectvasoconstrictor la nivel renal?
a!. noradrenalina
b. acetilcolina
c!. angiotensina II
d. eritropoetina
e. kininele
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale se caracterizează prin:

cs Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180 1/24 ore) se elimină
în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia
maximă a apei
e. tubul colector
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180 1/24 ore) se
reabsorbţia apei în prezenţa HAD
e!. tubul colector
Pag. 859 / 1921
csAlegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180 1/24 ore) se elimină
în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizaţi la ce nivel al nefronului unde nu se reabsoarbe
apa
e. tubul colector
cs Alegeţi afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinii tubulare la aceeaşi
presiune osmotică cu cea a urinii finale?
cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă şi electroliţi prin
urină, se întâlneşte în:
a. diabetul insipid
e!. când în urina tubulară sunt substanţe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree, glucoza,

 [X]acetilcolina este scindată de colinesterază;
 Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:

 hipernatriemie;
 [X]hiponatriemie;
 [X]scaderea volumului de lichid extracelular;
 Ce se înțelege prin automatism cardiac?

Pag. 860 / 1921
 întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți

de la sistemul nervos vegetativ
 [X]generarea unor excitații ritmice de către țesutul
excitoconductor nodal
 generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele
miocardice
 Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori

(inhibine), sunt:
 [X]STH;
 ACTH;
 [X]prolactina;
 tireotropina;
 Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:

 [X]reabsorbtia sodiului;
 [X]secretia de potasiu;
 [X]secretia ionilor de hidrogen;

 în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin
jonctiuni strînse (de tip «gap»);
 în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o
fibră la alta;
Pag. 861 / 1921
 în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă

împreună;
 [X]muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului
si muschii piloerectori;

 [X]ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;
 [X]ionii de Ca2+ mentin contractia;
 Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

 [X]ficat
 rinichi
 Tractul hipotalamo-hipofizar:
 [X]este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si
paraventriculari;
 [X]ajunge la hipofiza posterioara;

Pag. 862 / 1921
 [X]Unda T in toate derivatiile este maxima;

 [X]Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului
interventricular;
 [X]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală globală) este

asociată cu:
 [X]hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;
 hipoglicemie;
 [X]hiperpigmentare;
 Glucocorticoizii sunt:
 [X]hormoni steroizi tip C21;
 [X]reprezentați prin cortizol și corticosteron;

 [X]Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 [X]Presiunea diastolica depinde de volemie;
Pag. 863 / 1921
 Glucagonul este secretat de:

 [X]celulele alfa pancreatice;
 hipofiza;
 ficat;
 Secreția de ACTH:
 [X]este stimulată de stress;
 [X]este stimulată de hipoglicemie;
 [X]intervine în pigmentarea pielii în exces;

 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de
Ca2+ la lanturile usoare ale miozinei;
 [X]contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor
de Ca2+ la calmodulină;
Ca2+ la troponină;
Ca2+ la tropomiozină;
Ca2+ la lanturile grele ale miozinei;
 Precizați răspunsurile corecte:

 [X]erectia apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil
penian;
Pag. 864 / 1921
 [X]în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția

prostatică și a veziculelor seminale;
 Hormonii tiroidieni sunt:

 tireoglobulina;
 [X]triiodotironina;
 [X]tetraiodotironina;
 [X]calcitonina;

 [X]miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor
respiratori si asfixie;
 miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie
intraabdominală;

 [X]reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care
provoacă excitatie;
 timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care
 cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care
 catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric,
care provoacă excitatie;
Pag. 865 / 1921
 anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric,

care provoacă excitatie;

 [X]Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de
0,08-0,12sec;
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal
sting;
 [X]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal
sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial;
 [X]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

 [X]Emotii stres presiunea arteriala creste;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :

 hipotalamus;
 tiroida;
 pancreas;
 Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

 [X]stimularea secreției de glucagon;
Pag. 866 / 1921

 [X]stimularea glicogenolizei hepatice și musculare;
 [X]inhibarea secreției de insulină;

 hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și
maturizarea timpurie a SNC;
 [X]persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal
scăzut;
 [X]cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în
glanda tiroidă, unde este încorporat în tireoglobulină;

 deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) crește riscul de
hiperhidratare;
 [X]dopamina acționează ca un inhibitor al celulelor
hipofizare lactotorofe, care secretă prolactină;
 [X]secreția de STH este controlată atât de somatostatină, cât
și de GHRH (Hormonul de eliberare a hormonului de crestere;
 [X]hiperfuncția hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani,
este asociată cu scăderea ratei metabolismului bazal;

 [X]celulele cromafine se găsesc în glanda
medulosuprarenala;
 [X]secreția excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
Pag. 867 / 1921
 frecvența cardiacă se reduce sub acțiunea catecolaminelor

circulante;
 [X]secreția crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
 Hipersecreția de STH (somatotropina) la adult poate duce la:

 [X]acromegalie,
 hipoglicemie;
 [X]atrofia gonadelor;

 [X]în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii
de K+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de
Na+;
Cl-;
Ca2+;
 Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:

 [X]hormonul luteinizant;
 [X]gonadotropina corionica;
 progesteronul;
Pag. 868 / 1921

 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul
cranian III (oculomotor)
 [X]fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele
salivare
 [X]fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel
terminal, spre organele țintă, noradrenalină
 Exista secretie endocrina la nivelul:

 hipofizei;
 rinichiului;
 [X]toate raspunsurile corecte;

 [X]Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de
0,05-0,10sec;
 [X]Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor
semilunare aortica si pulmonara;
 [X]Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal
parasternal;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal
sting;
 Alegeti afirmatiile incorecte) Endotelina:

 [X]Are efect opus angiotensinei II;
Pag. 869 / 1921

 [X]Este un puternic vasodilatator;
 Hormonii pot fi ca structura:

 [X]proteine;
 [X]aminoacizi;
 glucide;
 [X]steroizi;
Secreția de aldosteron este stimulată de:

 [X]ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
 hipokalcemie;
 [X]angiotensină II;
 hipernatriemie;
 Stimularea căror receptori produce scăderea motilității

gastrointestinale
 Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează

cel mai lent prin:
Pag. 870 / 1921
 [X]nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss

 [X]există antiport Na+/Ca2+;
 [X]există antiport Na+/H+;

 colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin
membrana presinaptică;
 [X]colinesteraza scindează acetilcolina legată cu
colinoreceptori;
 colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul
sinaptic;
 colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu
colinoreceptorii;

 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc
în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în
lungime;
Pag. 871 / 1921
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în

lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele
subtiri cresc în lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele
groase cresc în lungime.
 Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:

 [X]creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
 [X]creste sinteza proteinelor;
 [X]promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului
adipos;

 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul
perioadei refractare absolute;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul
perioadei refractare relative;
 [X]excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul
fazei postpotentialului negativ;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei
postpotentialului pozitiv;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei
de depolarizare;
 Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii

(cortizolul) produc:
Pag. 872 / 1921
 glicogenoliza;
 hipoglicemie;
 Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii
(cortizolul) produc:
 [X]inhibitia sintezei de proteina;
 [X]catabolism proteic exagerat;
 [X]determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
 [X]scade sinteza de imunoglobuline;

 [X]In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul
stâng ajunge la zero.
 [X]In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul
stâng ajunge maximum de 16kDa(120 mmHg).
 In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este
ejectat.
 [X]In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul
ventricular nu se modifică.
 Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din
ventriculul stâng depășește presiunea din atriul stâng.
 În timpul reacției de apărare – atac, descărcarea de adrenalină

determină majoritatea efectelor simpaticului, cu excepția:
 [X]sudorației
 hipertensiunii
 tahicardiei
Pag. 873 / 1921

 [X]există cotransport de Na+ si apă;
 [X]există cotransport de Na+ si H+;
 [X]există cotransport de Na+ si Ca2+;
 Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:

 [X]cantitatii mici in ovar;
 [X]glandei testiculare;

 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor
excitabile este -60 – -90 V;
 [X]valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor
excitabile -60 – -90 mV;
excitabile -120 – -150 V;
Pag. 874 / 1921
 Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?

 [X]receptorii muscarinici
 Alegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a

semlalelor de la baroreceptori :
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea
nervilor IX;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea
nervilor X;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea
nervilor IX;
 [X]Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea
nervilor XI;
 Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează

cel mai rapid prin:
 fasciculul Hiss
 [X]rețeaua Purkinje
 Hormonul foliculostimulant (FSH):

 [X]stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
Pag. 875 / 1921
 [X]promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin

actiune directa;
 [X]stimuleaza spermatogeneza;

 [X]răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de
valoarea excitantului subliminal);
 [X]răspunsul local nu se propagă;
 [X]răspunsul local se sumează;
 răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără
decrement;

 [X]potentialul de actiune apare la actiunea excitantului
suprapragal;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului
subpragal;
 [X]potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal
;
 [X]potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
 In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de

sânge de:
 30-40 ml
 50-60 ml
 [X]70-80 mi
Pag. 876 / 1921
 90-100 ml
 100-110 ml
 Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea

acestui receptor
 [X]muscarinici colinergici
 Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se

poate face prin:
 [X]fasciculele internodale ;
 [X]tesutul miocardic ;

 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului
nervos simpatic;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii
sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului
nervos parasimpatic;
Pag. 877 / 1921

 [X]Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
 [X]Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol
vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor
;
 [X]Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;

 [X]Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola
ventriculara in repaos este de 50 ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola
ventriculara in efort este de 70-75 ml;
ventriculara in efort este de 120 ml;
 Hormonii tiroideni:
 inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de
creștere;
 inhibă -receptorii adrenergici;
 [X]determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol,
fosfolipide si trigliceride;
Pag. 878 / 1921
 Calcitonina:
 [X]este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom
medular al tiroidei;
 [X]are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un
polipeptid mai scurt);
 se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de
pentagastrin;
 [X]are ca stimul declansator hipercalcemia;
 Alegeti afirmatiile incorecte) Adenozina:

 [X]Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 [X]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta
O2;
 Secreția de cortizol:
 [X]prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm
circadian);
 [X]crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;

 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din
vasele musculare scheletice și produce vasodilatație
Pag. 879 / 1921
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-

adrenoreceptorilor
 [X]efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea
glicogenolizei
 [X]receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt
muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice
postganglionare, acționează asupra receptorilor muscarinici
 Insulina produce următoarele efecte:

 utilizarea crescută a glucozei în țesutul adipos și mușchii
scheletici;
 [X]hiperpolarizarea celulară;
 [X]gluconeogeneză scăzută;
 [X]cetogeneză scăzută;
 Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare

rapida, a fibrelor miocardice tipice:
 [X]creste conductanta membranei pentru Na+ ;
 [X].scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul

fazei de platou a potențialului de acțiune ventricular, față de
repaus:
 gNa+
Pag. 880 / 1921
 gK+
 [X]gCa24
 gCP

 [X]Presiunea sistolica depinde de volemie;
 [X]Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 [X]Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
 Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează

acomodarea cristalinului, este un medicament care:
 [X]blochează receptorii colinergici muscarinici

 [X]există cotransport de Na+ si glucoză;
 [X]există cotransport de Na+ si aminoacizi;

 [X]o substantă se poate transporta împotriva gradientului
electrochimic prin transport activ primar;
Pag. 881 / 1921
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului

electrochimic prin difuzie facilitată;
electrochimic prin canale ionice;
 [X]o substantă se poate transporta împotriva gradientului
electrochimic prin simport;
electrochimic prin osmoză;
 Corpul galben:
 [X]se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
 [X]secreta hormoni estrogeni si progesteron;
 [X]se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
 Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului

sunt:
 [X]reabsorbtia tubulara a sodiului;
 [X]excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
 [X]marirea reabsorbtia apei;
 Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la

noradrenalină?
Pag. 882 / 1921
 Calcitonina:
 [X]este hormon hipocalcemiant;
 [X]este hormon antagonist al parathormonului;
 [X]favorizeaza depunerea calciului in oase;

 potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre
suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în absenta
excitării;
 [X]potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre
suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în caz de
excitare;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a
 Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:

 [X]pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
 pe mitocondrii;
 A si B;
Pag. 883 / 1921

 [X]adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor
din vasele musculare scheletice și produce vasodilatație
 [X]noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-
adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea
glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt
muscarinici
 [X]acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice
postganglionare, acționează asupra receptorilor muscarinici
 Hormonii pancreatici sunt ca structura:

 [X]peptide-proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;

 proteici;
 [X]steroizi;
 [X]provin din colesterol;
 glicoproteici;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor
de Na+ în celulă;
Pag. 884 / 1921
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din

celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din
celulă;
 [X]hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a
ionilor de K+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în
celulă;

 [X]determină repolarizare lentă în platou
 Progesteronul:
 [X]este secretat de corpul galben;
 [X]este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
 [X]este scăzut în timpul menstruațiilor;
 Referitor la metaobolismul glucozei:

 [X]glucogenoliza și glucogenoza sunt funcții hepatice;
 [X]glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
 [X]gluconeogeneza este stimulată în condiții de
hipoglicemie;
Pag. 885 / 1921
 glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP

scad;
 Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:

 [X]contracția miometrului uterin;
 lactogeneza;
 [X]ejecția laptelui;
 [X]contracția celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
 Glucagonul:
 [X]scade glicogeneza hepatică;
 [X]crește glucogenoliza hepatică;
 Boala Addison este:

 [X]insuficienta corticosuprarenalei;

 [X]în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
Pag. 886 / 1921

 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu
puterea a 4-a a razei vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala
cu puterea a 2-a a razei vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu
vascozitatea sangelui;
cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu
lungimea vasului ;
 Hormonul tisular vilichinina:

 [X]stimuleaza motilitatea vilozitatilor;

 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a
presiunii arteriale (hipertensiune);
 [X]La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a
presiunii arteriale (hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii
arteriale (hipertensiune);
Pag. 887 / 1921
 [X]In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii

arteriale (hipotensiune);

 [X]Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor
ventriculari;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea
diastolica;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea
pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor
ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica
;
 Zona glomerulară adrenală:

 [X]este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de
aldosteron;
 [X]reprezintă 10% din volumul glandei;
 [X]afectata în boala Addison;
 Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita

capacitatii de :
 [X]stimulare a secretiei glucagonului;
 [X]stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
 [X]inhibitie a secretiei insulinei;
Pag. 888 / 1921
 Glandele endocrine sunt:

 [X]hipofiza;
 ficatul;
 [X]gonadele;
 [X]tiroida;
 Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei

(ADH) cu exceptia:
 [X]mareste diureza;
 Arteriolele:
 participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator
local
 [X]prezintă o bogată inervație simpatică
 Boala Addison este determinata de:

 [X]atrofia cortexului adrenal;
 [X]distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau
canceros;
Pag. 889 / 1921

 Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe

termen mediu a presiunii arterial:
 [X]Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si
dinspre arborele circulator;
 Care sunt elementele comune în organizarea sistemului

nervos vegetativ simpatic și parasimpatic?
 [X]neuromediația la nivel ganglionar
 [X]receptorul nicotinic la nivel ganglionar
 [X]organele efectoare

 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de
40-70 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 70-
120 m/s;
40 m/s;
18 m/s;
Pag. 890 / 1921

15 m/s;
 Hormonii pancreasului endocrin sunt:

 [X]insulina;
 somatostatina;
 [X]glucagonul;
 aldosteronul;
 calcitonina;
 Hormonii sexuali sunt produsi de:

 [X]corticosuprarenala;
 [X]ovar;
 [X]testicul;
 Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:

 [X]ficatului;
 miocardului;
 [X]tesuturilor tinta;
 plamanului;

 [X]Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera
fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea
Pag. 891 / 1921
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea

presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea
excitabilitatii neuronii centrului vasoconstrictor;
 Cotransmițătorul simpatic periferic este:

 [X]ATP
 [X]neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
 Neurofizinele:
 sunt hormoni;
 [X]sunt proteine transportoare;
 transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port
hipotalamo-hipofizar;
 [X]transporta oxitocina si vasopresina prin tractul
hipotalamo-hipofizar;

 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea
Pag. 892 / 1921
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea

presiunea arteriale sistemice;
 [X]Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea
excitabilitatii neuronii centrului vasoconstrictor;
 Alegeti afirmatiiile incorecte:

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din
endoteliu;
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din
cardiomiocite;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce
vasodilatatie;
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce
vasoconstrice;
 [X]Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange
circulant;

 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la
locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul
excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre
nervoase;
 [X]are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra
nervoasă în strangulatiile Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii
integritătii fiziologice;

Pag. 893 / 1921
 [X]Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale

arterei carotide in timpul ejectiei VS;
 [X]Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie
;
 [X]Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in
ventriculul la sfirsitul sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple
ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD)
ventricular;
 La capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile

filtrarii este de 41 mmHg: Alegeti afirmatiile corecte care
determina aceasta suma;
 [X]presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8
mmHg;
 [X]presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
 Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază

cu:
 [X]maturizarea întârziată a scheletului;
 [X]piticism asimetric;
 In diabetul zaharat se produce:

Pag. 894 / 1921
 hipoglicemie;
 [X]poliurie;
 [X]glucozurie;
 Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor

activează:
 [X]adenilat ciclaza
 calmodulina
 fosfolipaza C
 La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :

 adrenalina;
 [X]estradiol prin feed-back negativ;
 [X]hormonul de eliberare hipotalamic;
 Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

 steroizi;
 lipide;
 glicoproteine;
 glucide;
Pag. 895 / 1921
 Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul

venos al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune
reabsorbtia;
 [X]Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg)
se opune reabsorbtia ;
 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg)
favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3
mmHg) se opune reabsorbtiei;

 glicoproteine;
 glucide;
 [X]steroizi;
 proteine;
 amine biogene;
 Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității

cardiace

Pag. 896 / 1921
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din

endoteliu;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din
cardiomiocite;
 [X]Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce
vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce
vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange
circulant;

 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele
medulare T1-T2
 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea
cervicală, până în regiunea sacrală a măduvei spinării
 [X]fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre
postganglionare simpatice
 [X]diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către
sistemul nervos simpatic
 Hormonii androgeni sunt:

 aldosteronul;
 [X]testosteronul;
 estradiolul;
 [X]dehidrotestosteronul;
 cortizolul;

Pag. 897 / 1921
 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor

ventriculari;
 [X]Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor
ventriculari ;
 [X]In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea
diastolica ;

 miozina este o proteină din filamentele groase ale
miofibrilelor;
 [X]mioglobina este o proteină din filamentele groase ale
miofibrilelor;
 [X]creatina este o proteină din filamentele subtiri ale
miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale
miofibrilelor;

 [X]potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii
cuantelor de neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei
singure molecule de neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii
conductantei ionilor de Ca2+ în terminatiile postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii
conductantei ionilor de K+ în terminatiile postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii
canalelor voltaj-dependente de Na+;
Pag. 898 / 1921

 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune
este cauzată de fluxul intracelular de Cl-;
este cauzată de fluxul intracelular de K+;
 [X]depolarizarea membranei în timpul potentialului de
actiune este cauzată de fluxul intracelular de Na+;
este cauzată de fluxul extracelular de Na+;
este cauzată de fluxul extracelular de K+;

 [X]prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă
bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa
neuromusculară;
 [X]ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa
neuromusculară;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-
70 m/s;
 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de
70-120 m/s;
40 m/s;
Pag. 899 / 1921

18 m/s;
15 m/s;
 Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele

forme:
 [X]nelegată, liberă;
 Ovarul secreta:
 [X]hormoni estrogeni;
 [X]androgeni in cantitati mici;
 aldosteron;
 [X]relaxina;
 Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:

 ansa lui Henle;
 vasa recta;
 Diabetul zaharat se datoreste:

Pag. 900 / 1921
 [X]lipsei de insulina;
 Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici

astfel:
 [X]stimuleaza secretia de insulina;
 [X]inhiba secretia de glucagon;

 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat
extracelular, potentialul de repaus se micsorează;
 [X]la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat
extracelular, potentialul de repaus se măreste ;
 [X]la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat
extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat
extracelular, va apărea excitatia;
 [X]la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat
extracelular, va apărea depolarizarea;
 Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :

 [X]hormonii de eliberare hipotalamici
 [X]hormonii de inhibitie hipotalamici;
 oxitocina;
 vasopresina;
Pag. 901 / 1921
 neurofizinele;
 Adrenalina:
 [X]se secretă în cantități crescute în cursul stărilor
neobișnuite de anxietate și tensiune;
 [X]are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai
puternice ca noradrenalina;
 [X]acționează pe receptori  și adrenergeci;
 Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței

cardiace
 Sistemul port hipotalamo-hipofizar:

 [X]este un sistem vascular;
 [X]leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
 [X]transporta liberine si statine;
 Au activitate lipolitică următorii hormoni:

 [X]glucagonul;
 [X]adrenalina;
Pag. 902 / 1921
 insulina;
 [X]cortizolul;
 Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

 arteriolar
 venos
 [X]capilar
 arterial

 filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune
hidrostatică joasă spre cea înaltă;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă
spre cea joasă;
 solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele
proteice;
 [X]osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă
spre cea înaltă;

 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
 [X]Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
Pag. 903 / 1921
 Glucagonul produce:
 hipoglicemie;
 [X]glicogenoliza hepatica;
 Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb

(cm2) este reprezentat de:
 arterele mari
 arteriole
 [X]capilare
 venele mari

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii
atingerii;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii
musculari;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile
musculare;
 [X]fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare
vegetative;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare
vegetative;

 [X]viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 3-15 m/s;
Pag. 904 / 1921

 Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare

pe termen rapid a presiunii arterial:

 în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se
măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
 [X]în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste,
lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si
tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar
tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar
tensiunea nu se modifica;
 Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de

medulosuprarenală produc vasodilatație prin stimularea
receptorilor
Pag. 905 / 1921
 Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare

rapida, a fibrelor miocardice atipice:
 [X]creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos

al capilarului:
 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune
reabsorbtia;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se
opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
favorizeaza reabsorbtiei;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-
3 mmHg) se opune reabsorbtiei;

 [X]Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol
vasoconstrictor ;
Pag. 906 / 1921

 [X]Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

 [X]micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea
pragului de excitatie;
 [X]depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a
excitabilitătii;
 [X]hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la
locul excitării;
 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la
locul excitării;
 [X]excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre
nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra
nervoasă în strangulatiile Ranvier;
 [X]propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii
integritătii fiziologice;
 Neurofizinele I și II:
 sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în
circulația sistemică;
 [X]sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și
respectiv OX (oxitocina);
Pag. 907 / 1921

 sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare,
odată cu hormonii;

 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de
Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj
dependente):deschise în faza de repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente
de Ach):deschise în faza de repolarizare);
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl -
(non-gated) activate în timpul DLD;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de
K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;

 [X]Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt
deschise, se inchide poarta de inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii
potentialului membranar de repaus, pana se atinge echilibrul
ionic in celula;
 [X]Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o
perioadă de 300 milisecunde;
 [X]Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului
de calciu;
 [X]Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+
dependente de Ach;

Pag. 908 / 1921
 [X]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei

contractiei atriale;
 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei
atriale;
 [X]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii
AD, cu usoara crestere a presiunii intraatriale;
 [X]Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei
VD;
 Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:

 Testiculul produce:
 [X]spermatozoizi din celulele liniei seminale;
 [X]hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale
Leydig;
 progesteron;
 cortizol;
 Hormonul tireotrop (TSH):

 [X]stimuleaza secretia glandei tiroide;
Pag. 909 / 1921

pe termen lung a presiunii arterial:
 [X]Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si
aortici;
 Hormonul somatotrop produce:

 [X]cresterea tesuturilor;
 [X]cresterea oaselor in lungime;
 [X]cresterea viscerelor;

 [X]potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii
a ionilor pe ambele părti ale membranei;
 intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de
repaus;
 [X]potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva
a membranei pentru diferiti ioni;
 [X]activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
 potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a
ionilor de Ca2+ în celulă;
Pag. 910 / 1921

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în
lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în
lungime;
 [X]la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc
în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele
subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele
groase cresc în lungime.
 O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:

 [X]vasoconstricție arterială
 [X]creșterea secreției de catecolamine
 [X]creșterea eliberării de HAD
 bradicardie
 Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:

 [X]hormonii proteici;
 [X]adrenalina;
 Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1

și beta-2-adrenergici este:
 IP3-Ca2+
 DAG
Pag. 911 / 1921
 [X]AMPc
 GMPc

 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la
un stimul;
 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la
stimul suprapragal;
 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la
stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine
cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt

 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune
este cauzată de fluxul intracelular de Cl-;
este cauzată de fluxul intracelular de K+;
este cauzată de fluxul intracelular de Na+;
este cauzată de fluxul extracelular de Na+;
 [X]repolarizarea membranei în timpul potentialului de
actiune este cauzată de fluxul extracelular de K+;

Pag. 912 / 1921
 miozina este o proteină din filamentele groase ale

miofibrilelor;
 [X]mioglobina este o proteină din filamentele groase ale
miofibrilelor;
 [X]creatina este o proteină din filamentele subtiri ale
miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale
miofibrilelor;
 Efectele metabolice ale adrenalinei:

 [X]glicogenoliza hepatica si musculara;
 Alegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al

 [X]Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului
circulator periferic;
 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului
 [X]Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a
cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a
cordului;
 [X]Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului
cardiac;
Pag. 913 / 1921
 Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :

 estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului
menstrual;
 [X]gonadotropina FSH;

 pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce
provocă potentialul de actiune;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce
provocă hiperpolarizare;
 [X]pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce
provocă potentialul de actiune;
 pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce
provoacă răspunsul local;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce
provoacă răspunsul local;
 Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci

digestive?
 [X]fibrele simpatice preganglionare
 [X]fibrele simpatice postganglionare colinergice
 Pacienții cu boala Basedow-Graves:

Pag. 914 / 1921
 prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale

tiroidei;
 au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză
anterioară;
 [X]prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%)
stimulatoare ale tiroidei, dintre care face parte și IgG;
 [X]prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la
100%;

 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin
ligaturarea nervului;
atingerea cu obiect incandescent;
sectionarea nervului si suturarea lui;
 [X]dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la
actiunea cu lidocaină;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la
actiunea atropinei;
 Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?

 Presiunea arteriala este intretinuta de)

 [X]forta de contractie a inimii
Pag. 915 / 1921

 [X]elasticitatea vaselor mari
 [X]rezistenta vasculara

 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului
interventricular;
 [X]Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 [X]Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
 Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:

 [X]hormonii hipotalamici;
 [X]hormonii hipofizei anterioare;
 [X]parathormonul;
 estradiolul;
 tiroidieni;

 [X]excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei
musculare;
 excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei
nervoase;
 labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea
fibrei nervoase;
 labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît
labilitatea fibrei nervoase;
Pag. 916 / 1921

 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente
pentru Na+;
pentru K+;
pentru Ca2+;
 [X]membrana postsinaptică contine canale
chemodependente;
pentru Cl-:
 Alegeti afirmatiile corecte) Monoxidul de azot (NO):

 [X]Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund
intracelular: AMPc ;
 [X]Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund
intracelular: GMPc;
 [X]Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

 [X]muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi
durata de contractie;
 muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi
durata de contractie ;
Pag. 917 / 1921

 pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2
ioni de K+ extracelulari;
 [X]pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe
3 ioni de K+ extracelulari;

 transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al
energiei ATP;
 transportul activ secundar se bazează pe specificitatea
pompelor;
 [X]transportul activ secundar constă în fixarea simultană a
moleculelor de diverse substante pe un transportor comun;
 [X]transportul activ secundar utilizează energia unui gradient
ionic de concentratie;
 [X]energia pentru transportul activ secundar rezultă din
gradientul de Na+, consecintă a unui transport activ primar;

 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-
0,12sec
 [X]Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4
parasternal sting
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal
sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial
 [X]Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
Pag. 918 / 1921

 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid
fosforic legat cu calciu;
 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid
lactic;
 [X]în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid
lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid
piruvic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid
fosforic legat cu calciu;
 Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de

comandă fiziologic?
 [X]nodului sinoatrial
 fasciculul Hiss
 după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de
comandă

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică
labilitate este nervul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică
labilitate este muschiul;
 [X]în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică
labilitate este sinapsa neuromusculară;
Pag. 919 / 1921
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai

mică labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa
neuromusculara au cea mai mică labilitate;
 Hormonii derivati de la colesterol sunt:

 [X]hormonii sexuali;
 [X]hormonii mineralocorticoizi;
 parathormonul;
 calcitonina;

 [X]membrana celulară contine proteine contractile;

 [X]scăderea HAD duce la creșterea excesivă a diurezei;
 [X]atât oxitocina, cât și HAD, se secretă ca răspuns la
reflexele neuroendocrine;
 secreția de oxitocină și HAD este reglată de releasing
hormoni hipotalamici;
 [X]HAD acționează prin fixarea pe receptori membranari V2
din celulele tubulare, din tubii colectori;
Pag. 920 / 1921

 [X]Emotii stres presiunea arteriala scade;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 [X]La variatii de temperatura presiunea arteriala este
constanta;
 Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația

sistemică sunt asigurate de:
 [X]reflexe inițiate de baroreceptori arteriali
 [X]reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și
cel carotic
 [X]intervenția HAD
 Estrogenii favorizeaza:
 [X]dezvoltarea organelor sexuale;
 [X]dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
 [X]contractia uterului;
 Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot

fi:
 [X]circulatori, endotelio-dependenți
 [X]derivați din endoteliu
 [X]neuromediatori
Pag. 921 / 1921
 [X]metabolici
 Perioada de contracție izovolumetrică:

 [X]corespunde cu începutul sistolei ventriculare
 [X]începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
 [X]începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
 este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și
deschiderea valvelor semilunare
 Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor

ionice pentru Na+ și K+, la joncțiunea neuromusculară

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei
atriale;
 [X]Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei
atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii
AD, cu usoara crestere a presiunii intraatriale;
 [X]Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei
VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei
VD;
Pag. 922 / 1921
 Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:

 [X]surplusul de hormoni tiroizi;
 insulina;
 Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:

 [X]hipofiza anterioara ;
 ovar;
 testicul;
 Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic

sunt:
 [X]captarea rapida a glucozei de catre celule;
 [X]cresterea glicolizei;
 [X]cresterea secretiei de insulina;

 [X]cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea
concentratiei sarcoplasmice a calciului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea
concentratiei sarcoplasmice a sodiului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea
concentratiei sarcoplasmice a calciului;
Pag. 923 / 1921

concentratiei sarcoplasmice a potasiului;
concentratiei sarcoplasmice a magneziului;

 [X]prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este
saltatorie;
 viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai
mare decît in cele mielinice;
 [X]viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele
mielinice comparativ cu cele amielinice:
 Cauzele hipertiroidismului sunt:

 [X]prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni
similare cu cele ale TSH;
 Deficitul de vasopresina (ADH) produce :

 [X]diabetul insipid;
 [X]eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
Pag. 924 / 1921
 Hormonul luteinizant (LH) la barbat:

 [X]stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
 Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:

 [X]alfa-adrenergici;
 [X]beta-adrenergici;
 muscarinici;
 nicotinici;
 Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și

parasimpatică, asupra frecvenței cardiace este:
 [X]sistemul nervos central
 Somatotropul:
 [X]creste sinteza proteinica;
Pag. 925 / 1921
 Secretia somatotropului este controlata de :

 [X]nivelul proteinelor celulare;
 [X]hormonul hipotalamusului de eliberare;
 [X]nivelul de glucoza in singe;
 Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:

 [X]cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
 [X]hormonul adrenocorticotrop;
 [X]cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
 SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:

 [X]sistemului nervos vegetativ
 nervului vag

 [X]Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un
reflexde depresor;
 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un
reflex presor;
 [X]Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un
reflex presor;
 [X]Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza
un reflex depresor;
Pag. 926 / 1921
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un

reflex depresor;

 tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din
cisternele reticulului sasrcoplasmic;
 [X]tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si
miozină.
 Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la

următorii stimuli:
 [X]deshidratare;
 [X]hemoragie severă;
 [X]durere, stress chirurgical;

 [X]consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia
 aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei și
magneziemiei;
 [X]secreția de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6
a.m.;
 [X]cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
Pag. 927 / 1921

 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului
nervos simpatic;
 [X]Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii
sistemului nervos parasimpatic;
 Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :

 [X]inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul
legaturii inverse negative;
 [X]micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
 [X]micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
 Hormonii tubului digestiv sunt:

 [X]colecistokinina;
 oxitocina;
 [X]gastrina;
 [X]secretina;
 prolactina;

 [X]potentialul de repaus este permanent;
Pag. 928 / 1921

 [X]sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;
 Secreția de hormon antidiuretic este stimulată în caz de:

 hiperhidratare;
 [X]hiperosmolaritate;

 potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a
 [X]potentialul de repaus este diferenta de potential dintre
suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în absenta
excitării;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre
suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în caz de
excitare;
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a
Pag. 929 / 1921
 Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:

 [X]sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici
 [X]sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
 sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul
subțire
 [X]sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din
intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul
subțire
 Neuronii simpatici:
 [X]cei postganglionari eliberează noradrenalină
 [X]cei preganglionari produc acetilcolină
 [X]acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și
determină creșterea frecvenței și forței de contracție
 Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos

al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza
reabsorbtia;
favorizeaza reabsorbtia ;
 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune
reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se
opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3
mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
Pag. 930 / 1921
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona

reflexogenă sinocarotidiană:
 [X]este formată din receptori care au proprie-
 [X]conține atât baro~ cât și chemoreceptori
 [X]declanșează reflexe depresoare

 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din
capilare in tesuturi;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza
filtrarea din capilare in tesuturi;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular,
se opune filtrarii capilare;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii
capilare ;

 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a
fibrelor nervoase;
 [X]pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a
fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a
fibrelor musculare;
 [X]pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare
decît a fibrelor nervoase;
Pag. 931 / 1921

 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare,
atingerea căruia provoacă un răspuns local;
 [X]nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare,
atingerea căruia provoacă potentialul de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la
atingerea căruia se deschid canalele de K+;
 nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de
actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la
atingerea căruia se inactivează canalele de Na+;
 Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:

 bronhiole
 iris
 intestin
 [X]arteriole
 corpul ciliar
 In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

 temperatură
 mediatorii
 [X]inervația vegetativă

 Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul
nervos simpatic)
Pag. 932 / 1921
 Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor

sanguine)
 [X]Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin
acumularea de cataboliți, în cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
 [X]Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și
piele și vasodilatație, în mușchii scheletici.
 [X]Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele
sanguine din tractul gastrointes-tinal.

termen lung a presiunii arterial:
 [X]Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin
aldosteron;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si

 în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se
măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
 în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste,
lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si
tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar
tensiunea scade;
 [X]în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar
tensiunea nu se modifica;
Pag. 933 / 1921

 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor
simpatici
 [X]glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina
secretată de către glanda medulosuprarenală
 [X]motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 [X]activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii
scheletici și vasoconstricție în viscere și tegument
 Boala Bazedow se caracterizeaza prin:

 [X]marirea metabolismului bazal;
 [X]poliurie;
 [X]marirea excitabilitatii SNC;
 bradicardie;

 [X]Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și
tricuspide)
 [X]Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide
(aortică și pulmonară).

 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului
de excitatie;
Pag. 934 / 1921
 [X]hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;

 [X]mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a
excitabilitătii;
 Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină,

favorizează răspunsurile simpatice și parasimpatice pentru că:
 [X]acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi
 acetilcolina participă la neuromediația vegetativă în sinapsele
postganglionare
 receptorii colinergici sunt localizați în toate organele
efectoare vegetative
 acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos
periferic
 acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice și
simpatice colinergice
 Receptorii nicotinici se găsesc:

 [X]la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici
 [X]la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
 [X]la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos
somatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos
parasimpatic
 Prolactina este secretata de :

 testicul;
Pag. 935 / 1921
 ovar;

 [X]Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin
difuziune)
 [X]Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul
tisular de lichide)
 Capilarele constituie un factor important de rezistență
vasculară.
 Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt
recuperate în sânge prin circulația limfatică.
 [X]Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are
o presiune osmotică mai mi-că.

 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în
sarcoplasmă;
sarcolemă;
 [X]ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în
reticulul sarcoplasmatic;
mitocondrii;
ribozomi;
 Secretia hormonului tireotrop este reglata de :

 [X]efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra
hipotalamusului;
Pag. 936 / 1921
 [X]actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei

anterioare;
 [X]temperatura scazuta a mediului extern;
 Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia

din componentele unui traseu EKG:
 intervalul T-P
 segmentul P-Q
 [X]complexul QRS
 unda T
 Renina:
 [X]este secretata de aparatul juxta-glomerular;
 [X]transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
 Hormonul paratiroidian determină:

 [X]cresterea cantității de calciu în singe;
 [X]scaderea reabsorbției tubulare a fosfaților,
 [X]scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
 Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:

Pag. 937 / 1921
 [X]cresterea apreciabila de ACTH;

 [X]cresterea secretiei cortizolului ;
 [X]cresterea secretiei factorului eliberator din
hipotalamus(CRF);

 [X]In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de
Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de
Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl -
K+(non-gated) activate în timpul DLD;
 Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:

 [X]scaderea presiunii abdominale
 Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:

 proteici;
 [X]steroizi;
 adrenalina;
Pag. 938 / 1921
 [X]tiroidieni;

 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin
modificarea amplitudinii potentialelor de actiune;
 [X]muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin
modificarea numărului de unităti motorii active;
 [X]muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin
modificarea frecventei impulsurilor motorii;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin
modificarea duratei potentialelor de actiune;

 [X]cortizolul are efecte imunosupresoare și antiinflamatoare;
 [X]hormonii tiroideni produc creșterea consumului de O2 și a
ratei metabolismului;
 [X]creșterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină
creșterea ratei de STH.
 Alegeti afirmatiile incorecte) Monoxidul de azot (NO):

 [X]Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund
intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund
intracelular: GMPc;
Pag. 939 / 1921
 [X]Efect - constricta fibrele musculare netede,

vasoconstristie;

 [X]hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru
că se măreste valoarea potentialului de repaus;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se
micsorează valoarea potentialul de repaus;
 [X]hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru
că se măreste pragul de excitatie ;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că
se micsorează pragul de excitatie;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se
micsorează pragul de excitatie;

 [X]sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului
sarcoplasmatic;
 Ce acțiune are calcitonina?

 [X]hipofosfatemie;
 [X]hipocalcemie;
 [X]natriureză;
 hipercalcemie;
Pag. 940 / 1921
 Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea

în sistolâ a cordului de broască?
 [X]administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat și perfuzat

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune
este de 300ms=0,3s;
 [X]In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de
actiune este de 200ms=0,2s;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de
actiune este de 300ms=0,3s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune
este de 200ms=0,2s;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile)
durata potentialului de actiune este aceiasi;
 Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în

medulosuprarenală
Pag. 941 / 1921

 [X]oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul
scheletic;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted
din viscere;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted
vascular;
 Boala Cushing este determinata de :

 [X]hiperplazia cortexului suprarenal;
 [X]cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori

ai hipotalamusului:
 adrenalina;
 noradrenalina;
 somatomedina;
 [X]somatostatina;
 somatotropina;
 Oxitocina provoaca:
 lactogeneza;
 [X]contractia miometrului;
 [X]eliberarea laptelui;
 [X]contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
Pag. 942 / 1921

 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt
 [X]Perioada refractara relativa - tine pina in momentul
atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge
echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o
perioadă de 300 milisecunde;
 Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de
calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+
dependente de Ach;
 Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:

 [X]sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe
celulele cromafine
 [X]mediație sinaptică colinergică
 [X]receptori nicotinici pe celulele cromafine
 secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în
circulație
 secreție de adrenalină 50% și de noradrenalină 50% în
circulație
 Care sunt elementele comune în organizarea sistemului

nervos somatic și vegetativ parasimpatic?
 [X]neuromediatorii la nivel de organ efector
Pag. 943 / 1921


 [X]capul miozinei scindează ATP;
 Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene

sunt:
 [X]creste proteoliza tireoglobulinei;
 [X]creste iodarea tirozinei;
 [X]creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;

 în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se
răspîndeste pe suprafata externă a fibrei musculare si pătrunde
prin tubulii "T";
 [X]în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în
celulă;
 în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a
ATP-ului;
Pag. 944 / 1921
 O secreție excesivă de tiroxină produce:

 [X]reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
 [X]piele caldă și umedă;
 [X]hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;
 Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor

digestive
 Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) In

miocard:
 potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune
din fibrele nervoase simpatice
 [X]potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în
mușchii scheletici
 [X]mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în
cursul fazei de platou a potențialului de acțiune
 [X]potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă,
prin joncțiunile gap

 calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in
reticulul sarcoplasmatic ;
Pag. 945 / 1921
 calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a

membranei reticulului sarcoplasmatic;
 calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+
a membranei reticulului sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a
membranei reticului sarcoplasmatic;
 [X]calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul
sarcoplasmatic;

 miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din
membrana presinaptică;
 [X]miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana
postsinaptică;
 miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul
sinaptic;
 miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină
în spatiul sinaptic;

 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 [X]Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 [X]Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

 [X]Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa
extrasistola ;
Pag. 946 / 1921

 [X]Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de
volumul telediastolic (VTD);
 [X]Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care
umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul
telediastolic(VTD) ventricular;

 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj
dependente):deschise în faza de repolarizare);
 [X]In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(
dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl -
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de
K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;

 [X]miozina este o proteină din filamentele groase ale
miofibrilelor;
 mioglobina este o proteină din filamentele groase ale
miofibrilelor;
 [X]actina este o proteină din filamentele subtiri ale
miofibrilelor;
 creatina este o proteină din filamentele subtiri ale
miofibrilelor;
 [X]tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale
miofibrilelor;
Pag. 947 / 1921

 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o
singură fibră nervoasă;
 muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli
nervosi;
 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează
separat;
 [X]muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;

 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de
Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
 [X]In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de
Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
 [X]In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl -
K+(non-gated) activate în timpul DLD;
 Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la

nivelul:
 [X]tubului contort distal;
Pag. 948 / 1921
 Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

 [X]nucleul arcuat din hipotalamusul medial;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de
40-70 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de
70-120 m/s;
 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este
de 15-40 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 3-
18 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 5-
15 m/s;
 Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:

 [X]stimuleaza secretia de glucagon;
 [X]inhiba secretia de insulina;

Pag. 949 / 1921

 [X]ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 Progesteronul favorizeaza:
 [X]secretia endometrului;
 [X]relaxarea uterului;
 [X]proliferarea alveolelor sanilor;

 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată
in interior +;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată
pe suprafata externă -;
 [X]în stare de repaus membrana celulei excitabile este
încărcată â in interior -;
 [X]în stare de repaus membrana celulei excitabile este
încărcată pe suprafata externă +;
 sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de
repaus;
 Deficitul glucocorticoizilor provoaca:

 [X]scaderea gluconeogenezei;
 [X]reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 [X]micsoreaza nivelul de zahar in sange;
Pag. 950 / 1921
 Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:

 [X]facilitează creșterea foliculilor ovarieni;
 [X]cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului și
endometrului;
 [X]pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
 Alegeti afirmatiile corecte) Endotelina:

 [X]Are efect asemănător angiotensinei II;
 [X]Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 [X]Este un puternic vasoconstrictor;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola
;
 [X]Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa
extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul
telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple
 [X]Volumul sistolic VS nu depinde de volumul
telediastolic(VTD) ventricular;

Pag. 951 / 1921
 [X]mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a

sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei
neuromusculare;
 mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a
 mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a

 membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o
sensibilitate mare fată de mediator;
 [X]membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o
 spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate
mare fată de mediator;
 membrana axonului sinapsei neuromusculare are o
 nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o
sensibilitate fată de mediator;
 Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:

 digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea
T3 si T4 in sange;
 [X]discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si
eliberarea in sange;
Pag. 952 / 1921

 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) –
perioada latentă, relaxare, contractie;
 [X]fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea
corectă) – perioada latentă, contractie, relaxare;
relaxare, contractie, perioada latentă;
contractie, relaxare, perioada latentă;
contractie, perioada latentă, relaxare;
 O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o

creștere a:
 [X]volumului bătaie
 [X]rezistenței periferice totale
 [X]activității sistemului nervos simpatic

 [X]Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100 ori mai
lungi ca durată, față de cele din mușchiul scheletic)
 Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90
mV.
 [X]Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre
de conducere specializate)
 Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin
musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec)
 [X]Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite
specializate, legate prin joncțiuni gap.
Pag. 953 / 1921
 Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de

actiune prin AMPc:
 [X]adrenocorticotropina;
 [X]vazopresina;
 [X]hormonii gonadotropi;
 In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc

următoarele fenomene:
 [X]depolarizarea ventriculară
 [X]repolarizarea atrială
 Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:

 [X]polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
 Progesteronul este secretat la nivelul:

 [X]corpului galben;
 testiculului;
 [X]placentei;
Pag. 954 / 1921

 la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie
sinaptica;
 amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea
de mediator eliberat;
 la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică
participa ionii de Ca2+;
 [X]potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;

 [X]La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a
 [X]La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a
presiunii arteriale (hipotensiune);
 [X]In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii
arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii
arteriale (hipotensiune);
 Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :

 [X]scaderea volumului plasmatic;
 [X]stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si
a lichidului extracelular (hiperosmie);
Pag. 955 / 1921
 [X]stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea

volumului plasmatic;
 Angiotensina II:
 [X]are efect vasoconstrictor;
 [X]creste presiunea arteriala;

 [X]Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si
complianta arborelui vascular;
 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este
propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
 [X]Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua
sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra
peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
 [X]Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este
 Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei

mari cantități de sânge, este reprezentat de:
 artere
 capilare
 [X]vene
 inima
Pag. 956 / 1921
 Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:

 tiroxina;
 [X]triiodtironina;
 tireoglobulina;
 Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația

sistemică sunt asigurate de:
 [X]reflexe inițiate de baroceptorii arteriali
 [X]reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și
cel carotidian

 tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+
extracelular;
 tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+
intracelular;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos
incomplet;
 [X]tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos
complet;

Pag. 957 / 1921
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150

msec;
 [X]potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2
msec;
 Calcitonina este secretata de:

 [X]tiroida in compartimentul interstitial;
 paratiroida;
 ficat;
 Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru

 [X]are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută
 [X]începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+
 [X]durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea
ventriculară
 Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

 [X]contracției atriale
 [X]contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
 [X]zgomotului II
Pag. 958 / 1921
 Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

 [X]promoveaza secretia endocrina in ovar;
 [X]produce ovulatia;
 [X]formeaza corpul galben;

 suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de
excitatie;
 [X]suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
 [X]suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de
excitatie;
 Alegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control

al baroreceptorilor arteriali:
 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului
 [X]Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a
cordului;
 [X]Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a
cordului;
 Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

Pag. 959 / 1921
 gonadelor;

 [X]presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea
din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza
filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se
opune filtrarii capilare;
 [X]presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii
capilare ;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune
filtrarii capilare ;
 Denervarea completă a intestinului subțire produce:

 [X]are un efect redus asupra peristaltismului
 Hormonul tiroidian cel mai activ în circulație este sub formă

de:
 [X]triiodotironină;
 tiroxină;
 tirotropină;
Pag. 960 / 1921

 [X]determină repolarizarea lentă în platou
 Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel

ganglionar, nu însă și la nivelul joncțiunii neuromusculare

 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă
la acetilcolină;
 arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la
acetilcolină;
 [X]sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la
acetilcolină doar la nivelul jonctiunii neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid
glutamic la nivelul jonctiunii neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă
la acid glutamic;
Pag. 961 / 1921

 [X]potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de
valoarea excitantului supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei)
fără decrement;
 [X]potentialul de actiune se sumează;
 [X]potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului
(fibrei) cu decrement;
 Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul,

față de simpatic?
 vasodilatație
 [X]motilitate și secreție gastrointestinală

 [X]prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă
unilateral;
 [X]are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin
sinapsa neuromusculară;
 [X]în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea
excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa
neuromusculară;

Pag. 962 / 1921

cu puterea a 4-a a razei vasului;
puterea a 2-a a razei vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala
cu vascozitatea sangelui;
lungimea vasului;
 [X]Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala
cu lungimea vasului;

 [X]fluidul din tubii transversali din fibra musculară este
lichid extracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid
intracelular;
 Secretia de hormon somatotrop este reglata de :

 gonadotropine;
 somatostatine;
 prolactina;
 [X]somatoliberina;
 Care din următoarele afirmații sunt corecte?

 fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de
glucagon
Pag. 963 / 1921
 nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în

ganglionii simpatici
 [X]axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai
lungi ca cei simpatici
 [X]administrarea unui medicament blocant al conversiei L-
DOPA în dopamină, determină scăderea cantității de
noradrenalină în circulație
 [X]administrarea unui medicament blocant al receptorilor
beta-adrenergici, produce scăderea frecvenței și forței de
contracție a miocardului
 Kininele:
 [X]au intense efecte vasodilatatoare
 [X]derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și
mică
 [X]pot determina creșterea permeabilității capilare

pe termen mediu a presiunii arterial:
aortici;

Pag. 964 / 1921
 [X]Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici

la un stimul;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul
suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul
subprapragal;
 [X]Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor
tine cat potentialul de actiune;
 [X]Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din
fibra musculară;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de
creatinfosfat din fibra musculară;
 [X]tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor
motorii în actiune si frecventa lor de descărcare;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de
Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;
 Hipersecretia de hormon somatotrop produce:

 [X]gigantismul la copil;
 [X]acromegalia la adult;
 boala Basedow;
Pag. 965 / 1921
 Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la

adrenalină, comparativ cu alfa-receptorii?
 Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:

 [X]reabsorbtia apei;
 secretia H+;

 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei
carotide in timpul ejectiei VS;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in
ventriculul la sfirsitul sistolei;
 [X]Presarcina reprezinta volumul de singe care umple
 [X]Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD)
ventricular;

 [X]există antiport pentru Na+/K+;
Pag. 966 / 1921
 [X]există antiport Na+/glucoză;

 [X]există antiport Na+/aminoacizi;
 Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?

 [X]determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și
hiponatriurie;
 [X]acționează la nivelul tubului contor distal și tubului
colector;
 [X]conservă Na în lichidul extracelular;
 Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:

 este electrică
 [X]implică eliberarea de acetilcolină
 [X]implică receptorii nicotinici
 Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:

 hiperglicemiei;
 [X]catecolaminelor;

 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei
refractare relative;
Pag. 967 / 1921
 [X]fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei

refractare absolute;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei
postpotentialului negativ;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei
postpotentialului pozitiv;
 fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei
refractare absolute, cît si celei relative;

 [X]In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de
actiune este de 300ms=0,3s;250
 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune
este de 200ms=0,2s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune
este de 300ms=0,3s;
 [X]In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de
actiune este de 200ms=0,2s;150
 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile)
durata potentialului de actiune este aceiasi;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un
reflexde depresor;
 [X]Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un
reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un
reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un
reflex depresor;
Pag. 968 / 1921
 [X]Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un

reflex depresor;
 Parathormonul:
 [X]este hormon hipercalcemiant;
 [X]creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
 [X]mareste eliminarile urinare de fosfor;
 Sistolă atrială:
 [X]determina unda a pe flebogramă
 [X]determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială

ventriculara in efort este de 70-75 ml;
Pag. 969 / 1921
 Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

 arteriolele
 [X]venulele
 aorta
 [X]trunchiul arterei pulmonare
 [X]cordul drept

 [X]difuziunea simplă are loc canalele ionice;
 [X]difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
 In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata

insulindependenta a glucozei:
 [X]muschiul cardiac;
 creer;
 [X]muschiul scheletal;
 epitelui renal;
 Mixedemul se caracterizeaza prin:

 [X]retinerea apei in organism;
 [X]scaderea metabolismului bazal;
 [X]scaderea excitabilitatii SNC;
 tahicardie;
Pag. 970 / 1921

 [X]fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul
cranian III (oculomotor)
 [X]nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele
salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel
terminal, spre organele țintă, noradrenalină
 [X]fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina

 [X]potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de
valoarea excitantului supraliminal);
 [X]potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului
(fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei)
cu decrement;
 Alegeți combinația corectă hormon-efect în următoarele

cupluri:
 [X]cortizol – hiperglicemie,
 [X]tiroxina – efect inotrop și cronotrop pozitiv;
 Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de :

Pag. 971 / 1921
 suprarenale ;
 hipotalamus;
 tiroida;
 Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după

câteva minute moartea?
 extrasistolele
 aritmia
 [X]fibrilația ventriculară
 Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:

 [X]ovarului;
 tiroidei;
 Glucagonul determină:
 [X]gluconeogeneza hepatică;
 [X]glicogenoliza hepatică;
 [X]cetogeneză hepatică;
 Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :

 glucagonul;
Pag. 972 / 1921
 STH-ul;
 cortizolul;
 [X]noradrenalina;
 adrenalina;
 Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:

 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru
glucoza;
 [X]marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru
glucoza;
 [X]cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru
aminoacizi;
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru
aminoacizi;
 [X]stimularea sintezei glicogenului;

 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru
glucoză;
 [X]membrana celulară are permeabilitate cea mai mare
pentru apa;
Cl-;
K+;
Na+;
 In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

Pag. 973 / 1921
 [X]debitul sistolic
 [X]frecvența cardiacă
 [X]presiunea sistolică
 Gușa endemică este caraczterizată prin:

 [X]hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;

 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si
complianta arborelui vascular;
 [X]Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se
deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
 [X]Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange
asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat
in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

 [X]viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;
Pag. 974 / 1921
 Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:

 somatomedina;
 [X]hormonul tireotrop;
 oxitocina;

 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de
40-70 m/s;
70-120 m/s;
15-40 m/s;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 3-
18 m/s;
 [X]viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este
de 5-15 m/s;
 Alegeti afirmatiile corecte) Adenozina:

 [X]Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
 [X]Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 [X]Acționează pe receptori specifici-purinergici;

Pag. 975 / 1921
 [X]neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele

medulare T1-L2
 [X]lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea
cervicală, până în regiunea sacrală a măduvei spinării
 [X]acetilcolina este secretată și de către unele fibre
postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către
sistemul nervos simpatic
 Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul

venos al capilarului:
 [X]Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza
reabsorbtia;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg)
favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune
reabsorbtiei;
se opune reabsorbtiei;
 [X]presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-
3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

termen rapid a presiunii arterial:
Pag. 976 / 1921

aortici;

 [X]pupiloconstricția se poate produce prin stimularea
nervilor simpatici
 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina
secretată de către glanda medulosuprarenală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii
scheletici și vasoconstricție în viscere și tegument
 [X]stimularea vagală produce tahicardie
 Vasopresina produce :
 [X]contractia vaselor sangvine;
 Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

 tiroidei;
 Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic

sunt:
Pag. 977 / 1921
 [X]stimularea gluconeogenezei;
 [X]scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
 [X]cresterea glicemiei;
 hipoglicemia;
 Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

 [X]proteine;
 steroizi;
 glicoproteine;
 glucide;
 amine biogene;

 [X]în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare
labilitate este nervul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare
labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare
labilitate este sinapsa neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai
mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa
neuromusculara au cea mai mare labilitate;
 Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii

hormoni:
 gonadotropine;
 [X]oxitocina;
 [X]slab de hormonul antidiuretic;
Pag. 978 / 1921
 [X]hormonii estrogeni;

 rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata
membranei scade;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea
membranei creste;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile
particulei cresc;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de
concentratie a particulei scade;
 [X]rata de difuzie a unei substante creste dacă
liposolubilitatea particulei creste;
 Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:

 [X]tahicardia;
 vasodilatatie;
 [X]vasoconstrictie;

 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii
 [X]fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din
coarnele anterioare ale măduvei spinării;
sistemului nervos parasimpatic;
Pag. 979 / 1921

corpului geniculat;
formatiei reticulate;
 Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

 [X]acelereaza ritmul ;
 [X]intervin in mecanismul homeometric de reglare a
cordului;
 [X]determina repolarizarea in platou ;
 Calcitonina are următoarele efecte cu excepția unuia:

 scade calcemia;
 [X]inhibă activitatea osteoclastelor;
 acționează prin intermediul unui receptor membranar specific
și a AMPc;
 Pentru stimularea bronhodilatației la un pacient astmatic, fără

a produce tahicardie, se recomandă:
 [X]un stimulent selectiv beta-2
Pag. 980 / 1921

 Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor
ventriculare
 [X]Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1
mV.
 [X]Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)
 [X]Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)
 Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :

 [X]nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
 [X]nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 Hormonii hipofizari sunt ca structura:

 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
 Somatotropul :
 [X]scade utilizarea glucozei in scop energetic;
 [X]mareste depozitele de glicogen;
 [X]micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste
concentratia de glucoza in singe;
Pag. 981 / 1921
 Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :

 [X]hipersecretia glucocorticoizilor;

 1. CS. Care din următoarele afirmaţii este corectă?
 A!. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de sodiu, clor şi bicarbonaţi;
 B. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de sodiu, clor şi fosfaţi;
 C. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de potasiu, clor şi bicarbonaţi;
 D. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de potasiu, magneziu şi fosfaţi;
 E. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de potasiu, calciu şi fosfaţi;

 2. CS. Care din următoarele afirmaţii este corectă?
 A. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de sodiu, clor şi bicarbonaţi;
 B. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de sodiu, clor şi fosfaţi;
 C. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de potasiu, clor şi bicarbonaţi;
 D!. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de potasiu, magneziu şi fosfaţi;
 E. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de potasiu, calciu şi fosfaţi;

 3. CS. Oxigenul este transportat prin membrana celulelor:
 A!. prin difuzie;
 B. prin difuzie facilitată, combinat cu hemoglobina;
 C. prin pompa de oxigen;
 D. prin contra-transport cu CO2;
 E. ca ion de O2-;

 4. CS. Bioxidul de carbon este transportat prin membrana celulelor:
 A!. prin difuzie;
 B. prin difuzie facilitată, combinat cu hemoglobina;
 C. prin pompa de CO2;
 D. prin contra-transport cu O2;
 E. ca ion CO2-;

 5. CS. Ionii de potasiu nu pot trece prin canalele de scurgere de sodiu:
 A. deoarece canalul are sarcina pozitiva în interior;
 B!. deoarece canalul este foarte îngust;
 C. deoarece ionul de potasiu atrage multe molecule de apă;
 D. deoarece ionii de potasiu se combină cu fosfaţii;
 E. deoarece ionii de potasiu se combină cu ionii de clor;

 6. CS. Ionii de sodiu nu pot trece prin canalele de scurgere de potasiu:
 A. deoarece canalul are sarcina pozitiva în interior;
 B. deoarece canalul este foarte îngust;
 C!. deoarece ionul de sodiu atrage multe molecule de apă;
 D. deoarece ionii de sodiu se combină cu ioni de clor;
 E. deoarece ionii de sodiu se combină cu fosfaţii;
Pag. 982 / 1921

 7. CM. Osmoza:
 A.! are loc din apa pură spre soluţia de NaCl;
 B. are loc din soluţia de NaCl spre apă pură;
 C!. presiunea osmotică depinde de numărul de particule;
 D. presiunea osmotică depinde de greutatea particulelor;
 E. presiunea osmotică depinde de mărimea particulelor;

 8. CM. "Rigor mortis":
 A!. este starea de contractură în toţi muşchii corpului;
 B. este starea de contractura numai în muşchii membrelor;
 C. este rezultat din lipsa ATP necesar pentru activitatea pompei Ca2 +;
 D!. este rezultat din lipsa ATP necesar pentru separarea capului de miozină de la actină;
 E. este rezultat din lipsa ATP necesar pentru efectuarea tracţiunii în forţă;

 9. CM. Care din următoarele afirmaţii este corectă?
 A. fibre rapide au un număr mai mare de mitocondrii;
 B!. fibrele lente au un număr mai mare de mitocondrii;
 C!. fibrele lente conţin o cantitate mare de mioglobină;
 D. fibre rapide conţin o cantitate mai mare de mioglobină;
 E. fibre rapide au culoarea roşie;

 10. CM. Care din următoarele afirmaţii NU este corectă?
 A!. fibre rapide au număr mai mare de mitocondrii;
 B. fibrele lente au număr mai mare de mitocondrii;
 C!. fibrele lente conţin o cantitate mare de mioglobină;
 D. fibre rapide conţin o cantitate mai mare de mioglobină;
 E!. fibre rapide au culoarea roşie;

 A. fibrele rapide sunt fibre cu dimensiuni mari;
 B!. fibrele lente sunt fibre cu dimensiunii mari;
 C!. fibrele lente au o vascularizaţie mai bogată;
 D. fibre rapide au o vascularizaţie mai bogată;
 E!. fibre rapide au culoarea albă;

 A!. fibrele rapide sunt fibre cu dimensiuni mari;
 B. fibrele lente sunt fibre cu dimensiuni mari;
 C. fibrele lente au o vascularizaţie mai bogată;
 D!. fibre rapide au o vascularizaţie mai bogată;
 E. fibre rapide au culoare alba;

 13. CS. Unitatea motorie este:
 A!. toate fibrele musculare inervate de o singură fibră nervoasă;
 B. toate fibrele musculare inervate de o singură rădăcină anterioară a măduvei spinării;
 C. toate fibrele musculare dintr-un singur fascicul muschi;
 D. toate fibrele musculare, care se contractă simultan, ca urmare a stimulării pielii;
 E. toate fibrele musculare conectate prin joncţiuni tip gap;

 14. CS. Hipertrofia musculară:
 A. masa totală a muşchiului creşte, deoarece apar fibre musculare noi;
 B!. masa totală a muşchiului creşte, deoarece filamente noi de actină şi miozină sunt formate;
 C. masa totală a muşchiului scade, deoarece miofibrile se divid;
 D. masa totală a muşchiului creşte, deoarece actina şi miozina sunt folosite pentru energie;
Pag. 983 / 1921
 E. masa totală a muşchiului creşte, deoarece muşchiul conţine mai multă apă;

 15. CM. Alegeţi afirmaţiile INCORECTE despre hipertrofie musculară:
 A!. masa totală a muşchiului creşte, deoarece apar fibre musculare noi;
 B. masa totală a muşchiului creşte, deoarece filamente noi de actină şi miozină sunt formate;
 C. masa totală a muşchiului creşte, deoarece miofibrile se divid;
 D!. masa totală a muşchiului creşte, deoarece actina şi miozina sunt folosite pentru energie;
 E!. masa totală a muşchiului creşte, deoarece muşchiul conţine mai multă apă;
 16. CS. Atrofia musculară:
 A!. proteinele contractile sunt distruse imediat după denervare;
 B. muşchiul pierde apă;
 C. fibrele musculare sunt înlocuite cu ţesut adipos imediat după denervare;
 D. fibrele musculare sunt înlocuite cu ţesut fibros şi se întind;
 E. este reversibilă, chiar şi după 2 ani;

 17. CM. Alegeţi afirmaţiile INCORECTE despre atrofie musculară:
 A. proteinele contractile sunt distruse imediat după denervare;
 B!. muşchiul pierde apă;
 C!. fibrele musculare sunt înlocuite cu ţesut adipos imediat după denervare;
 D!. fibrele musculare sunt înlocuite cu ţesut fibros şi se întind;
 E. este reversibilă în decurs de 1-2 ani;

 A. cantitatea de proteine contractile nu se schimbă, doar numărul de mitocondrii;
 C. fibrele musculare sunt inlocuite cu ţesut adipos imediat după denervare;
 D!. fibrele musculare sunt înlocuite cu ţesut fibros şi se scurtează, căuzînd contractură;

 C!. după denervare fibrele musculare sunt înlocuite cu ţesuturi adipos şi fibros după 1-2 ani;

 C. fibrele musculare sunt înlocuite cu ţesut adipos imediat după denervare;
 E!. este ireversibilă după 2 ani;

 21. CM. Hipertrofia musculară:
 A. sistemul enzimatic pentru a furniza energie creşte, în special pentru lipoliză;
 B. sistemul enzimatic pentru a furniza energie devine ineficient;
 C!. sistemul enzimatic pentru a furniza energie creşte, în special pentru glicoliză;
 D. pentru a produce hipertrofia sunt necesare zilnic contracţii slabe, dar multe;
 E!. pentru a produce hipertrofia sunt necesare zilnic câteva contracţii, dar puternice;

 22. CM. Alegeţi afirmaţiile INCORECTE despre hipertrofia musculară:
 A!. sistemul enzimatic pentru a furniza energie creşte, în special pentru lipoliză;
 B!. sistemul enzimatic pentru a furniza energie devine ineficient;
 C. sistemul enzimatic pentru a furniza energie creşte, în special pentru glicoliză;
 D!. pentru a produce hipertrofia sunt necesare zilnic contracţii slabe, dar multe;
Pag. 984 / 1921
 E. pentru a produce hipertrofia sunt necesare zilnic câteva contracţii, dar puternice;

 A.! sumaţia fibrelor multiple este un număr mai mare de unităţi motorii contractându-se simultan;
 B. sumaţia fibrelor multiple duce la tetanie;
 C. sumaţia fibrelor multiple este cauzată de o frecvenţă mai mare a stimulării;
 D. tetania este un număr mai mare de unităţi motorii contractându-se simultan;
 E!. tetania este cauzată de o stimulare cu frecvenţă mai mare;

 A. sumaţia fibrelor multiple este un număr mai mare de unităţi motorii contractându-se simultan;
 B!. sumaţia fibrelor multiple duce la tetanie;
 C!. sumaţia fibrelor multiple este cauzată de o frecvenţă mai mare a stimulării;
 D!. tetania este un număr mai mare de unităţi motorii contractându-se simultan;
 E. tetania este cauzată de o stimulare cu frecvenţă mai mare;

 25. CM. Care din următoarele afirmaţii despre unitatea motorie este corectă?
 A!. sunt 2 sau 3 fibre musculare pentru o unitate motorie în muşchiul laringian;
 B!. unităţile motorii mici sunt utilizate pentru mişcările precise;
 C. unităţile motorii mici nu au un control fin;
 D. muşchiul solear este compus din unităţi motorii mici;
 E!. muşchiul solear este compus din unităţi motorii mari;

 26. CM. Care dintre următoarele afirmaţii despre unitatea motorie este corectă?
 A. sunt 2-3 fibre musculare pentru o unitate motorie în muşchiul solear;
 B!. câteva sute de fibre musculare pentru o unitate motorie în muşchiul solear;
 C. unităţi motorii mari au un control fin;
 D. unităţi motorii mari sunt utilizate pentru mişcări precise;
 E!. unităţi motorii mari sunt utilizate pentru mişcări ample;

 27. CM. Care dintre următoarele afirmații despre unitatea motorie NU este corectă?
 A. sunt 2 sau 3 fibre musculare pentru o unitate motorie în muşchiul laringian;
 B. unităţile motorii mici sunt utilizate pentru mişcările precise;
 C!. unităţile motorii mici nu au un control fin;
 D!. muşchiul solear este compus din unităţi motorii mici;
 E. muşchiul solear este compus din unităţi motorii mari;

 28. CM. Care dintre următoarele afirmaţii despre unitatea motorie NU este corectă?
 A!. sunt 2-3 fibre musculare pentru o unitate motorie în muşchiul solear;
 B. câteva sute de fibre musculare pentru o unitate motorie în muşchiul solear;
 C!. unităţi motorii mari au un control fin;
 D!. unităţi motorii mari sunt utilizate pentru mişcări precise;
 E. unităţi motorii mari sunt utilizate pentru mişcări ample;

 29. CS. Contracţiile musculare au forţă maximă atunci când lungimea sarcomerului înainte de
contracţie este:
 A!. 2-2.2 microni;
 B. 2.2-2.5 microni;
 C. 1-1.6 microni;
 D. 2.5-3 microni;
 E. 1.6-2 microni;

 30. CS. Contracţiile musculare au forţă maximă atunci când:
 A!. filamentul de actină se suprapune peste toate punţile transversale, dar nu şi peste întregul
filament de miozină înante de contracție;
Pag. 985 / 1921
 B. nu există nici o suprapunere actină-miozină înainte de contracţie;

 C. filamentul de actină se suprapune peste jumătate de punţi transversale înainte de contracţie;
 D. filament de actină se suprapune complet peste filamentul de miozină înainte de contracţie;
 E. filamentul de actină atinge centrul filamentului de miozină înainte de contracţie;

 31. CS. Prima sursă de energie pentru a reconstitui ATP în timpul contracţiei musculare este:
 A!. fosfocreatina;
 B. glicogenul;
 C. acidul piruvic;
 D. acidul lactic;
 E. acetil-CoA;

 32. CM. Pentru a reconstitui ATP in timpul contracţiei musculare, muşchiul foloseşte:
 A!. fosfocreatina;
 B!. glicogenul;
 C. acidul lactic;
 D. mioglobina;
 E!. lipide;

 33. CM. Mioglobina:
 A!. conferă culoarea roşie musculare;
 B!. se combină cu oxigenul;
 C. se combină cu bioxidul de carbon;
 D. se combină atât cu oxigenul, cît şi cu bioxidul de carbon;
 E. conferă culoarea albă fibrelor musculare;

 34. CM. Alegeţi afirmaţiile INCORECTE despre mioglobină:
 A. conferă culoarea roşie musculare;
 B. se combină cu oxigenul;
 C!. se combină cu bioxidul de carbon;
 D!. se combină atât cu oxigenul, cît şi cu bioxidul de carbon;
 E!. conferă culoarea albă fibrelor musculare;

 35. CM. Metabolismul oxidativ în muşchi:
 A!. este principala sursă de energie pe o contracţie de durată lungă;
 B. este principala sursă de energie pentru o contracţie de durată scurtă;
 C. consumă în principal proteine;
 D!. consumă în principal lipide;
 E!. consumă în principal glucide;

 36. CM. Alegeţi afirmaţiile INCORECTE despre metabolismul oxidativ în muşchi:
 A. este principala sursă de energie pe o contracţie de durată lungă;
 B!. este principala sursă de energie pentru o contracţie de durată scurtă;
 C!. consumă în principal proteine;
 D. consumă în principal lipide;
 E. consumă în principal glucide;

 37. CM. Fosfocreatina:
 A!. conţine o legătură fosfat-macroegică;
 B. conţine acid piruvic;
 C. conţine acid lactic;
 D!. este folosită pentru a reconstitui ATP din ADP;
 E. este folosită în mitocondriile fibrei musculare pentru metabolismul oxidativ;

 38. CM. Alegeţi afirmaţiile INCORECTE despre fosfocreatină:
Pag. 986 / 1921
 A. conţine o legătură fosfat-macroegică;

 B!. conţine acid piruvic;
 C!. conţine acid lactic;
 D. este folosită pentru a reconstitui ATP din ADP;
 E!. este folosită în mitocondriile fibrei musculare pentru metabolismul oxidativ;

 39. CS. Pentru contracţiile musculare cu o durată extrem de lungă energia necesară provine din:
 A!. în cea mai mare măsură din lipide;
 B. jumătate lipide, jumătate glucide;
 C. în cea mai mare măsură din glucide;
 D. jumătate proteine, jumătate glucide;
 E. în cea mai mare măsură din proteine;

 40. CS. Pentru contracţiile musculare cu o durată medie, 2-4 ore, energia necesară provine din:
 A. în cea mai mare măsură din lipide;
 B!. jumătate lipide, jumătate glucide;
 C. în cea mai mare măsură din glucide;
 D. jumătate proteine, jumătate glucide;
 E. în cea mai mare măsură din proteine;
1.csModificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial se
numeste: G-310
D!.potential de receptor;

B!.deformarea mecanica a receptorului;
A.serotinina;
B.acetilcolina;
C!.bradichinina;
D.histamina;
E.ioni de potasiu;

B!.face parte din sistemul de analgezie a creierului;
5.csSemnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii nervi cranieni :G-
363, H-978
Pag. 987 / 1921
A.nervul lingual;
B.nervul facial;
C.nervul vag;
D. nervul glosofaringian;
6.csCare suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie: B-461, H -
973
A!.suprafata anterioara a corneei;
E.corpul vitros;

C!.sistemul nervos parasimpatic;
E.sistemul limbic;

B!. presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului;

E!. cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului;
10.csPentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la distanta
de: G-336
A.20m;
B.8m;
C.15m;
D!.5m;
E.2m;

C!. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice;
Pag. 988 / 1921

A.muschii ciliari;
B.cristalinul;
C.retina;
D.irisul;
E!.procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
13.csCum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie:G-334

A.se indeparteaza;
B!.se apropie;
C.nu se modifica;
E.A si D corecte;

A.nu se modifica;
B!.se indeparteaza;
C.se apropie;
E.C si D corecte;

A.melanina;
B.iodopsina;
C!.rodopsina;
D.fotopsina;
E.bilirubina;

E!.insuficienta severa de vitamina A;
C!.proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;

C!.lipsa diferitor tipuri de conuri;
Pag. 989 / 1921

B!.celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei;
20.csDisparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de: H-
958, C
A.presbiopie;
B.acromazie;
C.astigmatism;
D.miopie;
E!.hemianopsie;

C!.prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;
22.csHemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit: H-

958, C
D!.prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;

D!.diametrul diferit al pupilelor;
A!.membrana vestibulara;
B.ciocanul;
C.scarita;
D.nicovala;
Pag. 990 / 1921
25.csCare este mecanismul de protejare a analizatorului auditiv de zgomotele nocive: G-

356, H-945
E!.contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului;
26.csCum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator: G-

356, H-936
A.nu se modifica;
D!.scade esential;
E.creste esential;

B!.orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
28.csCare segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu
frecuenta inalta: G-358, 359
A!.segmentul de la baza cohleei;
B.segmentul mediu;
C.segmentul distal;
G-360, H-943
A.5000-8000 Hz;
B.500-3000 Hz;
C.200-5000 Hz;
D.500-10000 Hz;
E!.20-20000 Hz;

A.aria limbica;
B.aria Wernicke;
C!.aria somatosenzitiva;
D.aria prefrontala;
E.aria lui Broca;

Pag. 991 / 1921

D!.este responsabil de formarea cuvintelor;
32.csLezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:G-382, 397, 399 H-1014
A!.aria Broca;
C.aria Wernicke;

D!.intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;

B.surditate;
C!.incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
35.csCare structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de scurta
durata
B.hipofiza;
C.cerebelul;
E!.hipocampul;

C.dizartrie;
D!.amnezie anterograda;
37.csCirculatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit reverberant) este un

mecanism al memoriei: G-401
A.tertiare;
B.de lunga durata;
C.senzoriale;
Pag. 992 / 1921
D!.de scurta durata;

E.A si B corecte;

A.senzoriale;
B.de scurta durata;
C.tertiare;
D.de lunga durata;
E!.C si D corecte;

C!.incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
E.A si B corecte;
D!.miscari rapide a globilor oculari;

A.visele;
D!.metabolismul total al creierului scade;
42.csCare din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in

producerea somnului lent: G-410
A.noradrenalina;
B.acetilcolina;
C.glicina;
D.dopamina;
E!.serotonina;

A.mecanoreceptori;
B.termoreceptori;
C.nociceptori;
D chemoreceptori;
44.cmCare sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale
corpului:G-310
Pag. 993 / 1921
B!.sistemul lemniscal dorsal;
E!.sistemul antero-lateral;

A.durere;
B!.senzatii de vibratie;
C!.senzatii de pozitie;
D.senzatii termice;
E.senzatii sexuale;
A!.senzatii de gidilit;
C!.senzatii de durere;
E!.senzatii termice;

A!.mecanici;
B.electromagnetici;
C!.chimici;
D!.termici;
E.tactil;

B!.cerebelul;
C.talamusul;
E!.nucleii vestibulari;
49.cmPrincipalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint:

G-327
A.bradikinina;
B!.enkefalina;
C!.serotonina;
D.histamina;
E!.beta-endorfina;

A.chimici;
Pag. 994 / 1921

B!.provin din SNC;
D.nu se adapteaza;
E!.contin cili;


A. este virtuala;
B!. este micsorata;
C!. este marita;
D!. este inversata;
E. este reala;


A!.miopia;
B.prezbiopia;
C.glaucomul;
D!.hipermetropia;
E!.astigmatismul;

Pag. 995 / 1921



A.cristalinul;
B!.umoarea apoasa;
C.corneea;
E.corpul ciliar ;

A.metarodopsina I;
B.batorodopsina;
C!.scotopsina;
D!.trans retinal;
E.metarodopsina II;
62.cmAlegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor: G-

341, 342
63.cm Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM): G-343, H-

1073
64.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral: G-349, 345
H- 955
Pag. 996 / 1921

65.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul vestibular: G-
375, 376, 377
66.cmCind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular: G-376, 377

67.cm Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele semicirculare:
G-377

E!.aria limbica;
69.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke: G-397, 398, 399,
B-613
D!.dementa totala;
A.gama;
B!.alfa;
C!.beta;
Pag. 997 / 1921
D.delta;
E.teta;
71.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa: G-

411, 412 H-1228,
72.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta: G-

411, 412 H-1228,
73.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale delta:

G-412,
74.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta:

G-412, H-1
A.frecventa 1-3 Hz;
75.cmNumiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat: H-1118, 1117 B-578,

579
A.este innascut;
B!.este dobandit;
76.cm Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor conditionate: H-

1117, 1118 B-578
Pag. 998 / 1921

77.cm Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor: G-406,

407
A.cerebelul;
B!.hipotalamusul;
C.nucleul rosu;
D!.sistemul limbic;
78.cm Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice ale
cortexului:

80.cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG: B-536,537
H-1130, 1080,
A.la excitarea SNC;

82.csCare segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu
frecventa joasa: G-358, 357, 359
B.segmentul mediu;
E.A si B corecte;
Pag. 999 / 1921
85.cm Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la diferite ambiante
sonore: G-356,352, 359,
B!.in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
C!.in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
86.cm La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere: H-

911
B!.peste 45 C;
C.la 30 C;
D.la 5 C;


A!.marirea diametrului pupilei;
C!.contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina.;
E!.se produce la intuneric;
B!.girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
Pag. 1000 / 1921
C!.girusul occipital - centrul vizual;

E!.girusul temporal - centrul auditiv;

A!.are un diametru de 0,4 mm;
B!.este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5
microni;
C!.vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera conurile;
D!.fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;
E.este pata oarba;
91.cs Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului lent (non-REM): H-1070, 1071, 1072, B-
604, 605
92.cmSelectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM): H-

1073, 1074
C!. predomina undele delta;
D!.are loc sincronizarea ritmului;
93.csSelectati caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (REM): G-410 H-1070-

1074

C!.este secretata de stria vestibularis;
D!.este localizata in scala medie;
95.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie: G-

361 H-948
C!.apare in traumatisme ale timpanului;
Pag. 1001 / 1921

E!.apare in flamatii ale urechii medii;

A!. contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
B.contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K+;
C!.contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria acelulara;
D.contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor
celulelor receptoare;
97.csCare din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex G-364, 365 H-986, 987
A.tactil;
B.acceleraţie;
C.gust;
D!.miros;
E.proprioceptive;

C.circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a
ochiului;
D.contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg;
99.cmCe particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor G-341, 342
B!.este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
C!.descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare
externe, datorită unei cascade de excitaţie;
D!.durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;


C!. sunt mecanoreceptori;
D!. sunt receptori cu adaptare rapidă;
Pag. 1002 / 1921
102.csCare din următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere C
A.senzatii tactile;
E!.senzatia de gust;

A!.retinenului 1;
B.scotopsinei;
D.melatoninei;
E.colesterolului;

A.în daltoni;
B.în volti;
C.în pascali;
D!.în decibeli;
E.în amperi;
105.csCare din următoarele afirmaţii este incorectă G-358, 359, 360

B!.intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
A!.nucleul cohlear dorsal;
E.corpul restiform;
107.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare senzoriale cohleare:

G-358, 359
B.nu au kinocil;
108.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă frecvenţă, in concordanţă

cu teoria localizării (tonotopie): G-358, 359
Pag. 1003 / 1921

C.stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul
cvadrigemen inferior;
D!.produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;
109.csCare din următoarele structuri nu aparţine de cohlee G-356, 357

B.rampa medie;
C.rampa timpanică;
D!.utricula;
110.csCe ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa

H-938, 940
A.K+;
B!.Na+;
C.Cl-;
D.Ca2+;
E.nici unul;

C!. este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate;

A!. sunt esenţiale în detectarea accelaratiei angulare;

C!.nucleilor cohleari;
114. cmAlegeţi răspunsurile corecte:
a. ! Diferite tipuri de receptori specializaţi răspund mai uşor la stimuli specifici.
b. ! Frecvenţa unui grup (tren) de potenţiale de acţiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă intensitatea stimulării asupra receptorului.
e. ! Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinaţi coincid în parte.
Pag. 1004 / 1921
c. ! Termoreceptorii cutanaţi sunt terminaţii nervoase libere.

d. ! Informaţiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanaţi, ajung la scoarţa cerebrală via deutoneuronii din coarnele medulare posterioare.
e. ! Tractul spinotalamic lateral transmite informaţii de la termoreceptorii cutanaţi.
116.cm Alegeţi răspunsurile corecte:
c. !
Algoreceptorii sunt terminaţii nervoase libere.
d. !
Algoreceptorii pot fi activaţi consecutiv eliberării de bradikinină.
e. !
Durerea viscerală este neplăcută şi în acelaşi timp, de obicei, slab localizată.
!
a. Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg.
c. ! Mioza se produce pentru vederea de aproape.
!
d. La lumina puternică, ambele pupile se contractă.

!
c. Focalizarea ochiului este controlata de inervaţia parasimpatică a corpului ciliar
!
d. În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei şi corecţia se face cu lentile divergente.

a. ! În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală.
b. ! Adaptarea completă la întuneric necesită 30 min.

!
a. Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz şi 20 kHz.
!
b. Urechea este mai sensibilă la frecvenţa între 1 kHz şi 3 kHz.
!
c. Oscioarele din urechea medie sunt esenţiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre cohlee.
e. Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienţii la care pierderea conducerii osoase şi a conducerii aeriene a sunetelor este similară.

!
a. Canalele semicirculare au rol esenţial în menţinerea echilibrului.
!
b. Utricula răspunde la deceleraţia mişcării vehiculelor.
!
d. Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic.

a. miopia
b. ! astigmatismul hipermetropic
c. ! hipermetropia
e. ! prezbiţia
123. cmSelectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul Corti:
c. ! sunt aranjate pe un singur rând
e. ! reprezintă receptori auditivi propriu-zişi
124. csÎn care din situaţiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:
c. ! are leziuni retiniene în regiunea maculară
115. cmCare dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile divergente:

a. hipermetropia
b. ! astigmatismul miopic
Pag. 1005 / 1921
d. ! miopia
e. prezbiţia
125. csFuncţia primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:

a. ! amplificarea stimulilor sonori şi conducerea lor spre cohlee
126. csCare din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a transmisiei sonore
a. urechea externă
b. ! muşchiul scăriţei şi tensor al timpanului
c. urechea internă
127. csSelectaţi afirmaţiile adevărate despre celulele ciliate din organul lui Corti
a. vibraţiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări mecanice la contactul cu membrana tectoria
e. ! toate răspunsurile corecte
128. cmSelectaţi afirmaţiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura pigmenţilor vizuali:
a. ! este grupare neproteică
b. ! este o aldehidă a vitaminei A, aceeaşi pentru toţi pigmenţii vizuali
c. ! există sub 2 forme izomere: cis şi trans; trecerea din forma cis în trans se face sub acţiunea energiei luminoase şi trecerea din trans în cis are loc la întuneric
e. ! retinenul + scotopsina = pigment vizual
129. csCare dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari bulbari controlează echilibrul static şi dinamic
a. vestibulospinal
b. vestibulonuclear
c. ! vestibulocerebelos
d. a şi b corecte
130. cmSelectaţi afirmaţiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de aproape:
a. ! creşterea convergenţei cristalinului
c. ! miozâ
d. midriază
e. ! convergenţa axelor oculare
131. cmCa urmare a absorbţiei energiei radiaţiei luminoase electromagnetice, cu lungimi de undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea translocare a pigmenţilor
vizuali:
a. ! descompunerea în retinen şi scotopsină
d. ! transformarea formei cis în forma trans a retinenului
132. cmDacă o persoană se roteşte încet spre dreapta:

b. ! atât ochiul drept, cât şi ochiul stâng deviază spre stânga
d. ! se poate observa componenta lentă a nistagmusului, iniţiată de impulsuri vestibulare
134. csSelectaţi afirmaţiile corecte referitor la prezbiopie:

b. ! punctul proxim creşte
134. csSelectaţi afirmaţiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:
d. ! creşte potenţialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
Pag. 1006 / 1921
135. csRazele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:

e. ! activarea fosfodiesterazei
136. cmAcomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele mecanisme:

c. ! covergenţa axelor vizuale
e. ! contracţia fibrelor musculare circulare ale irisului şi ale muşchilor ciliari sub control vegetativ parasimpatic (nervul III cranian)
137. csMidriaza implică următoarele procese, cu excepţia:

c. ! stimulării nucleului Behterev
138. cmUrmătoarele afirmaţii despre ochi sunt adevărate, cu excepţia:

d. ! cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
e. ! cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia
139. cmAparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

d. ! adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar şi în absenţa mişcărilor capului
e. ! potenţialele de acţiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii motori ai nervilor cranieni şi spre paleocerebel, prin nucleii vestibulari
bulbari
140. csSelectaţi afirmaţiile incorecte referitor la ochi:

c. ! numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric
141. cmSelectaţi afirmaţiile corecte referitor fotoreceptori:

!
a. conţin pigmenţi vizuali numiţi rodopsină în celulele cu bastonaşe şi iodopsinâ în celulele cu conuri
c. ! produc potenţiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenţilor, ceea ce determină modificări ale conductanţei ionice
e. ! prezintă mecanisme comune de fotorecepţie, amplitudinea potenţialului generator este proporţională cu logaritmul intensităţii luminoase
142. csCare dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale

a. miopia
b. hipermetropia
c. ! presbitismul
d. astigmatismul
e. strabismul
143. cmCare din următoarele afirmaţii sunt incorecte. Fovea centralis este suprafaţa retinei un-
de:
d. ! sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină
e. ! nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră
144 csCare din următoarele afirmaţii sunt incorecte

a. pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul ocular şi este situată medial şi inferior de pata galbenă.
c. ! stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari şi celulele ganglionare
Pag. 1007 / 1921
145 cs Care din următoarele enunţuri sunt incorecte

a. punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, cu efort acomodativ maxim
b. punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poale fi văzut clar, fără efort acomodativ
c. ! puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului
146. cmDacă lumina pătrunde într-un ochi:
a. ! pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
c. ! este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic
147. csCare din următoarele afirmaţii sunt incorecte
e. ! mioza este produsă de anxietate
148. cmTransecţiunea pe calea optică produce:
a. pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală şi
interesează chiasma optică
b. ! pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a
efectuat la nivelul nervului optic respectiv
c. ! pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral şi în câmpul nazal al ochiului
ipsilateral, dacă secţiunea interesează tractul optic
d. pierderea vederii în câmpurile temporale ipsilaterale şi temporale contralaterale, dacă s-a
efectuat transecţiunea totală a nervului optic
149. cm Selectati afirmatiile corecte:
a. ! amplitudinea vibraţiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 feţe ale sale sunt
egale
b. trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea din urechea
internă
c. ! contracţia muşchiului ciocanului reduce vibraţiile timpanului la sunete prea puternice.
d. ! căile şi centrii acustici au o organizare tonală
e. ! distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive
secundare provoacă afazie auditivă
150. cs Selectati afirmatiile corecte:
e. ! endolimfa prezintă variaţii de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a avut
loc transmisia prin urechea externă, medie şi perilimfă
151. cmjImpulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:
a. ! sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti
b. ! sunt transmise spre nucleii cohleari
d. rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital
e. a şi c corecte
Pag. 1008 / 1921
152. csSelectaţi afirmaţiile corecte:

b. senzaţia de acceleraţie este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în
neocortex
d. ! senzaţia de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
e. senzaţia de gust şi miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează
în neocortex
153. cmSelectaţi formulările incorecte:
a. ! rinencefalul îndeplineşte în totalitate funcţiile olfactive
b. iritantele nazale ca menta, mentolul şi clorul stimulează neuronii trigeminali şi iniţiază
lăcrimare, strănut şi inhibiţie respiratorie
c. ! mugurii gustativi sunt situaţi numai pe limbă
e. ! toate raspunsurile corecte
b. este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare
c. circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a
ochiului
d. contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-
20 mm Hg
e. ! toate răspunsurile sunt corecte
a. cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o trilionime de
secundă (psec)
c. depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina şi regenerează
rodopsină
157. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează potenţialul receptor al bastonaşelor: a.
este un potenţial de depolarizare
b. ! este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei
!
c. descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na +, la nivelul membranei segmentare externe
d. ! potenţialul receptor durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase
Pag. 1009 / 1921
158.cm Selectaţi enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul bastonaşelor, care

explică sensibilitatea deosebită a acestora la întuneric:
a. ! rodopsină activată
b. ! fosfodiesteraza activată
c. ! rodopsinkinaza
d. adenilat ciclaza
e. transducina
cm Neuromediaţia sinaptică din retină se realizează cu următoarele substanţe:
a. ! acetiicolinâ, dopamină, serotonină
b. ! GABA, glicină, glutamat
c. ! activarea guanilil ciclazei
d. ! inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină
161 cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează s ensibilitatea spectrală a celor 3 tipuri de conuri, conform teoriei tricromatice
pentru percepţia culorilor:
a. ! este asemănătoare curbelor de absorbţie a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenţi fotosensibili
b. ! este determinată de pigmenţii din conuri (combinaţii de retinal şi fotopsină), care le conferă sensibilitate la culorile albastru, verde şi roşu
c. poate fi influenţată de absenţa conurilor receptoare, pentru o anumită culoare şi de numărul crescut compensator al conurilor, pentru celelalte culori
d. b şi c corecte
e. a şi c corecte

a. circuitul neuronal al retinei este organizat dinspre coroidă astfel: fotoreceptori → celule
orizontale → celule bipolare → celule amacrine → celule ganglionare
b. transmiterea majorităţii semnalelor din retină se face prin conducere electronică, nu prin
potenţialul de acţiune, ceea ce permite conducerea gradată a intensităţii semnalului
c. ! celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X şi Y; celulele W reprezintă peste 50% şi au rol în
transmiterea imaginilor vizuale şi percepţia culorilor
e. inhibiţia laterală suplimentara prin unele celule amacrine, contribuie la creşterea contrastului
vizual
163.cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează n euronii bipolari din retină:
a.! asigură un mecanism secundar de inhibiţie laterală
b.! pot fi depolarizanţi şi, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
c.! pot fi hiperpolarizanţi şi în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
e ! toate răspunsurile corecte
cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat dorsolateral (corpul geniculat
lateral):
Pag. 1010 / 1921
a. ! este un nucleu de releu între axonii tractului optic şi neuronii ai căror axoni formează tractul
geniculocalcarin
b. ! are 6 straturi celulare care primesc diferenţiat semnale de la retina temporală ipsilaterală şi
cea nazală heterolaterală
c. ! filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
d. conţine neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X şi neuroni
parvocelulari care primesc semnale de la celulele ganglionare Y
a. cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine şi se întinde către polul
occipital, pe faţa medială a emisferei
b. semnalele din diferite părţi ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria
maculară →polul occipital; semnalele periferice din retină→ anterior de polul occipital, în cercuri
concentrice
c. cortexul vizual percepe în principal linii şi margini, în locul suprafeţelor plane din cadrul
imaginii vizuale
d. între ochi - creier-muşchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care
determină fixarea ochilor într-un punct anume din câmpul vizual
e. ! fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-
un mecanism neuroumoral
e. ! cohleea
169 cs Principiul localizării în determinarea înălţimii (frecvenţei) sunetului, se referă la detectarea
diferitelor frecvenţe sonore, în raport:
! de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată.
de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)
de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată
de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată
f. a şi d
170 cm Hărţile tonotopice din cortexul auditiv primar şi ariile auditive de asociaţie, se referă la ana-
liza sunetelor, după caracteristicile lor specifice:
! după frecvenţe
! după direcţie
! după secvenţialitate (secvenţă de tonuri)
după intensitate
f. c şi d
171. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează m ugurii
gustativi:
a. ! prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
Pag. 1011 / 1921
b. ! conţin celule gustative

c. ! sunt sensibili şi la stimuli termici şi de durere
172. ! cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează simţul gustativ:
a. !are rol în controlul dietei în raport de preferinţă
b. împreună cu olfacţia, are şi o componentă emoţionala, contribuind la elaborarea
unor stări afective complexe de plăcere şi neplăcere
174. csTransmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv urmează traseul:
c. ! cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul
I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
e. axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→
cortex
b. ! reflexe olfactive primitive
e. a şi b
176. cm Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive vechi( paleocortexul olfactiv):
c. ! controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. ! reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi c
a. ! analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
e. b şi d
178. Care sunt localizările ariilor olfactive foarte vechi (arhicortexul olfactiv)
b. ! aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
Pag. 1012 / 1921
d. a şi c
e. b şi c
179.cs Care sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)

a. talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
c. ! aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c
180.cs Care sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)

a. ! talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
d. a şi c
e. b şi c
181 cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la rolul s imţului olfactiv:

odoranţi
d. are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanţelor alimentare în putrefacţie şi a
substanţelor toxice poluante
182.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive prin stimuli
chimioolfactivi:
b. se face cu participarea unor proteine de legare a substanţelor odorante, situate la nivelul
membranelor cililor
c. poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori
membranari) → activarea proteinei Gs cuplată cu proteina receptoare →activarea adenilatciclazei
→formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice membranare→influx de Na+ → depolarizarea
membranei celulei receptoare
d. este posibilă dacă substanţele sunt volatile şi dacă se dizolvă în lichidul care acoperă
mucoasa olfactivă
183. cm Olfacţia şi simţul gustului au următoarele roluri comune:
a. ! procurarea şi selectarea hranei
b. ! favorizarea reflexelor secretorii digestive
a. ! receptorii sunt chemoreceptori
b. ! stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanţelor excitante, care interacţionează
specific cu receptorul
c. ! adaptarea receptorilor este rapidă
Pag. 1013 / 1921
185.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de
acru:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
d. ! sunt acizi organici şi anorganici
sărat:
chinina)
c. ! sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
dulce:
chinina)
b. ! sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
amar:
a. ! sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
189. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării mugurelui
gustativ:
a. ! nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari
b. fiecare tip de receptor răspunde la cel puţin 2 tipuri de substanţe sapide, proprietate ce permite
potenţarea gusturilor
c. ! depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în potenţial de
recepţie pentru gust
d. ! că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei
microvililor, în consecinţă se deschid sau se închid unele canalele ionice şi membrana celulei se
depolarizează
Pag. 1014 / 1921

d. ! diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
191 cs Care dintre următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere
a. atingerea
b. durerea
e. ! gustul
b. ! neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
e. a şi c corecte
b. ! celule ciliate - epiteliu olfactiv
aortic
194.cs Care din următoarele senzaţii sunt supuse facilitării şi inhibiţiei în sistemul nervos central
a. atingerea
c. ! durerea
d. auzul
c. ! contracţia muşchiului ciliar
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. ! fovea centralis
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. fovea centralis
d. ! regiunea parafoveală
Pag. 1015 / 1921

a. ! retinenului
b. scotopsinei
d. melatoninei
e. colesterolului
a. ! este zona cu acuitate vizuală maximă
c. ! este zona în care se găsesc numai celule cu conuri
200. cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte
a. unitatea funcţională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele
bipolare şi fotoreceptoare aflate în relaţii sinaptice
b. ! vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru
este caracteristică retinei centrale
c. adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă şi apoi o fază lentă, care durează
împreună 20 de minute
d. dacă suprafaţa retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele
din jur
e. ! imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă şi egală cu obiectul
A.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. !Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E. Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
2cmAlegeti afirmatiiile incorecte:

A.Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E.! Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

A.. !Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B. Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C! Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. !Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

A.Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B.! Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C. Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E.! Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

A. Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B. Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
Pag. 1016 / 1921
D. !Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;

E. !Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

A. !Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B.! Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. !Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

A.! Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. !Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. !Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

A. Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B.! Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C.! Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

A. Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B.! Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge
C. Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

A.! Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B. Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge
C.! Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. !Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. !Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

A.Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B.! Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
D. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

A.!Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
D. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

A. !Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
Pag. 1017 / 1921
C. !Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
D. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. !Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

A. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. !Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
D. !Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

A. Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. !Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. !In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

A. !Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. !In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C.! In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

A. !Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;
B. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
C. !Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial;
D. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. !Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

A. Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec
B.!Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
C. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial
D. !Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

A.!Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B. !Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. !Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

A.Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B.Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. !Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. !Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

A. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
Pag. 1018 / 1921
C. Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;

D. !Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

A. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. !Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

A. Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. !Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. !Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

A. !Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. !Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. !Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

A. !Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. !Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D. Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E !Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

A. Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. !Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D.! Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E .Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

A. !Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. !Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. Presiunea diastolica depinde de volemie;
E !Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

A. Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. !Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. !Presiunea diastolica depinde de volemie;
E .Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

A. !Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. !La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D. La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
Pag. 1019 / 1921
E. La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

A. Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. !Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D.!La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. !La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

A. !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C.! Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .! Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

A. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C. Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;

A. La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
B. !La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
C. La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. !In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

A. !La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
B. La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
C. !La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. !In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

A.! presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
B.presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
C. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D.! presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E..! presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

A. presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
B.!presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesut uri;
C. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D. presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E.. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
43cmLa capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:
A. !presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;
B .!presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
C. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
D.! presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
Pag. 1020 / 1921

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B.! Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C.! Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

A. !Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D.!Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

A. !Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. !Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. !Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.!Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
48cmAlegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. !Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. !Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E.! Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
49cmAlegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. ! Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. !Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E. Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

A. !Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. !Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

A. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. !Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. !Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. !Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
52cmAlegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

Pag. 1021 / 1921
A.! Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

B.!Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
E. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
53cmAlegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

A. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. !Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D.! Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
E. !Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

A.!Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
B. Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
C.!Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arter iale sistemice;
E. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;

A.Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
B.! Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
C.Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. !Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. !Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
56cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii arterial:
A. Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. !Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
57cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii arterial:
A. !Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
C. Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. !Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. !Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
58cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii arterial:
59cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii arterial:
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
Pag. 1022 / 1921
60cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii arterial:
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
61cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii arterial:
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;

A.! Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B. !Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. !Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

A. Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B.Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. ! Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. !Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

A. ! Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. ! Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. ! Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

A. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. !Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. !Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
66cmAlegeti afirmatiile corecte. Monoxidul de azot (NO):

A! Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. ! Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D. Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. ! Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
67cmAlegeti afirmatiile incorecte. Monoxidul de azot (NO):

A. Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B.! Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D.!Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

Pag. 1023 / 1921
a.!Potenţialele de acţiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, faţă de cele din muşchiul scheletic.
b.Celulele nodale sinoatriale au un potenţial de repaus de -90 mV.
c.!Potenţialul de acţiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate.
d.Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec.
e.!Ţesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap.

a.Unda P pe EKG reflectă contracţia atrială
b.Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
c.!Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
d ! Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare.
e. !Intervalul PQ măsoară 0,2 sec.

a.!In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
b.!In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16
kDa(120 mmHg).
c.In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
d.!In stadiul iniţial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
e.Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depăşeşte presiunea din atriul stâng.

a.!Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale şi tricuspide.
b.Zgomotul I precede unda R pe EKG.
c.!Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică şi pulmonară).
d.Zgomotul II are loc în cursul undei T.
e.Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

a.Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic.
b.Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine.
c.!Hiperemia reactivă este dată de vasodilataţia produsă prin acumularea de cataboliţi,
d.!Activarea simpatică produce vasoconstricţie, în viscere şi piele şi vasodilataţie, în
muşchii scheletici.
e. !Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-
tinal.

a.!Lichidele circulă între capilare şi ţesuturi, mai ales prin difuziune.
b.!Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide.
c.Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară.
d.Toate lichidele care pătrund din capilare în ţesuturi, sunt recuperate în sânge prin cir-
culaţia limfatică.
e.!Limfa are aceeaşi compoziţie ionică ca şi plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-
că.
79csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a.musculatura atrială
b.!nodului atrio-ventricular
с. fasciculul Hiss
d.reţeaua Purkinje
c.musculatura ventriculară
80cmValvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

a.!contracţiei atriale
b.!contracţiei izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
c.!zgomotului II
d.ejectiei rapide a singelui
e ejectiei lente a singelui
81cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
a.cuprinde numai baro (preso) receptori
b.este aferentă nervului vag
c.!este formată din receptori care au proprie-
d.!conţine atât baro~ cât şi chemoreceptori
e.!declanşează reflexe depresoare
Pag. 1024 / 1921
82cmO reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creştere a:

a !volumului bătaie
b.tonusului nucleului nervului vag
c.!rezistenţei periferice totale
d.!activităţii sistemului nervos simpatic
e.activităţii sistemului nervos parasimpatic
83cmO hemoragie poate genera următoarele reacţii compensatorii:

a.!vasoconstricţie arterială
b.vasodilatare venoasă
c.!creşterea secreţiei de catecolamine
d.!creşterea eliberării de HAD
e.bradicardie
84csArteriolele:
a.reprezintă zona de minimă rezistenţă a sistemului vascular
b.participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
c.participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
d.!prezintă o bogată inervaţie simpatică
e.sunt influenţate numai pe cale umorală
85cmIn timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

a.activittea sistemului nervos parasimpatic
b.!debitul sistolic
c.!frecvenţa cardiacă
d.rezistenţa periferică vasculară totală
e.!presiunea sistolică

a.!reflexe iniţiate de baroceptorii arteriali
b.sistemul renină - angiotensină aldosteron
c.!reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotidian
d.!mecanisme renale de control a volemiei
e.intervenţia aldosteronului
87csCare din următoarele conductanţe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potenţia-
lului de acţiune ventricular, faţă de repaus:
a. gNa+
b.conductanţa totală a membranei
c. gK+
d. !gCa24
e. gCP
88csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
a. musculatura atrială
b nodului atrio-ventricular
c.fasciculul Hiss
d.!reţeaua Purkinje
e.musculatura ventriculară
89cmKininele:
a.!au intense efecte vasodilatatoare
b.!derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare şi mică
c.se formează sub acţiunea glucocorticoizilor
d.sunt activate de către kininaze
e.!pot determina creşterea permeabilităţii capilare
90cmPerioada de contracţie izovolumetrică:

a.!corespunde cu începutul sistolei ventriculare
b.începe odată cu închiderea valvelor semilunar
c.!începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
d.!începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
e.este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare şi deschiderea valvelor semilunare
91csCe model experimental puteţi alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de broască?
Pag. 1025 / 1921
a.excitarea electrică a nervului vag

b.administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat şi perfuzat
c.administrarea de acetilcolină pe cordul izolat şi perfuzat
d.!administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat şi perfuzat
e. administrarea de noradrenalina pe cordul izolat şi perfuzat
92cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.!accelerează ritmul
b.răreşte ritmul
c.opresc inima în diastola
d.!cuplează excitaţia cu contracţia
e.!determină repolarizare lentă în platou
9 3 cmDin sistemul circulator de presiune joasă fac parte.

a.arteriolele
b.!venulele
c.aorta
d !trunchiul arterei pulmonare
e. !cordul drept
94cmFactorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:

a.!circulatori, endotelio-dependenţi
b.circulatori, endotelio-independenţi
c.!derivaţi din endoteliu
d.!neuromediatori
e.!metabolici
95cmSistolă atrială:
a.este urmată de unda P
b.contribuie 70% la umplerea ventriculară
c.!determina unda a pe flebogramă
d.!determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
e. corespunde zgomotului I
96csCu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

a.unda P
b.undaQ
c.!unda R
d.unda T
e.segmentul T-P
97csIn vitro, contracţiile inimii nu sunt influenţate de:

a.temperatură
b.oxigenul din lichidul de perfuzie
c.concentraţia unor ioni
d.mediatorii
e.!inervaţia vegetativă
98cmIn timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

a.!depolarizarea ventriculară
b.depolarizarea nodulului a-v
c.!repolarizarea atrială
d.începutul repolarizării ventriculare
e. repolarizarea apexului
99csIntoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:

a.contracţiile musculaturii scheletice
b.creşterea presiunii abdominale
c.negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
d.scăderea presiunii în atriul drept
e. !scaderea presiunii abdominale
100csCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.!accelerează ritmul
b.opresc inima în diasistolă
c.!cuplează excitaţia cu contracţia
Pag. 1026 / 1921
d.!determină repolarizarea lentă în platou

e.repolarizeaza atriile
101cmPotenţialul de acţiune în fibra miocardicătie lucru

a.!are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută
b.este precedat de o depolarizare lentă diastolică
c.!începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ şi Na+
d.durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
e !durează mai puţin în fibra musculară atrală, faţă de cea ventriculară
102csInchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
a intervalul T-P
b segmentul P-Q
c.!complexul QRS
d.segmentul izoelectric S-T
e.unda T
103csCapilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

a.cortexul cerebral
b.hipofiza poslerioară
c.!ficat
d.intestinul subţire
e.rinichi

a.!reflexe iniţiate de baroreceptori arteriali
b.sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c.!reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotic
d.!mecanisme renale de control a volemiei
e.!intervenţia HAD
105csConstricţia arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creştere a concentraţiei locale de:
a.NO
b.!angiotensina II
c.factor natriuretric atrial (FNA)
d.hidrogen ioni (FT)
e.bradikinină
106csCe se înţelege prin automatism cardiac?

a.întreţinerea contracţiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniţi de la sistemul nervos vegetativ
b.producerea unor contracţii ritmice, fără participarea inervaţiei
c.apariţia unor contracţii foarte frecvente
d.!generarea unor excitaţii ritmice de către ţesutul excitoconductor nodal
e.generarea contracţiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
107csCare dintre formaţiunile ţesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?

a.!nodului sinoatrial
b.fasciculul Hiss
c.nodului atrioventricular
d.reţeaua lui Purkinje
e.după caz, toate formaţiunile pot prelua rolul de centru de comandă
108csIn cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

a.30-40 ml
b.50-60 ml
c.!70-80 mi
d.90-100 ml
e.100-110 ml
109csCare este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

a.arteriolar
b.venos
c.!capilar
d.arterial
e microcirculaţia
Pag. 1027 / 1921
120csTeritoriul vascular cu cea mai mare suprafaţă de schimb (cm2) este reprezentat de:
a.arterele mari
b.arteriole
c.!capilare
d.venele mari
e.arterele şi venele mari
121csSectorul vascular de capacitanţă, cu rol îndepozitarea unei mari cantităţi de sânge, este
reprezentat de:
a.artere
b.capilare
c.!vene
d.circulaţia pulmonară
e.inima
122Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea?
a.extrasistolele
b.aritmia
c.flutterul atrial
d.fibrilaţia atrială
e.!fibrilaţia ventriculară
123cmPresiunea arteriala este intretinuta de.

a. !forta de contractie a inimii
b. debitul cardiac crescut
c. !elasticitatea vaselor mari
d. volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
e. !rezistenta vasculara
124cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

a!.acelereaza ritmul ;
b.opresc inima in diastola ;
c !.intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
d.intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
e!.determina repolarizarea in platou ;
125cmTrecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:

a.fibrele nodale ;
b !.fasciculele internodale ;
c.fasciculul atrioventricular Hiss ;
d !.tesutul miocardic ;
e.nici un raspuns corect ;
126csCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice:
a .creste conductanta membranei pentru Na+ ;
c.scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d !.creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
127cmCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice tipice:
a. !creste conductanta membranei pentru Na+ ;
c !.scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d .creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
1.CM Dupa caracterul mediatorului eliberat neuronii se impart in: B564
A!.colinergici;
B!.adrenergici;
C!.serotoninergici;
D. reninergici;
E. nici un raspuns corect;
Pag. 1028 / 1921
2.CM Dupa sensibilitatea la excitanti neuronii se impart: C

A!.monomodali;
B!.bimodali;
C!.polimodali;
D. colinergici;
3.CS Arcul reflex este: H1048

A. reactia de raspuns a organismului la excitarea receptorilor;
B. calea de la sistemul nervos central pana la organul efector;
C!.calea de la receptori pana la organul efector;
D. calea de la receptori pana la sistemul nervos;
4.CM Arcul reflex polisinaptic este: H1049, 1055, 1058; B397

A!. Arc reflex complex;
B. arc reflex simplu;
C. este alcatuit din doi neuroni;
D!. cu durata timpului reflexului mai mare;
E. cu durata timpului reflexului mai mic;
5.CM Ce este timpul reflexului: B401, 402

A. timpul excitatiei receptorilor;
B. timpul transmiterii excitatiei prin centrul nervos;
C. timpul excitatiei organului efector;
D!. timpul de la excitarea receptorie pina la aparitia reactiei de raspuns;
E!. timpul transmiterii excitatiei de la receptor pana la organul efector;
6.CM Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC: B392

A!. axosomatice;
B!. axodendritice;
C!. axoaxonice;
D. motore;
E. senzitive;
7.CM Mediatorii excitanti: G305

A. provoaca hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
B!. provoaca depolarizarea membranei postsinaptice;
C!. deschid canalele pentru Na+;
D. deschid canalele pentru K+;
E. deschid canalele pentru Ca++;
8.CM Potentialul postsinaptic de excitatie (PPSE): G305

A!. Este capabil sa se sumeze in timp;
B. nu se sumeaza;
C!. amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
D. se supune legii «tot sau nimic»;
E!. nu se supune legii «tot sau nimic»;
9.CM Amplitudinea PPSE depinde: G304, 305

A!. De numarul de canale pentru Na+ deschise;
B!. de cantitatea de mediator;
C. de numarul de canale pentru Cl- deschise;
D. de numarul canalelor pentru K+ deschise;
E!. de forta si durata excitarii;
10.CM Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitatiei: G302

Pag. 1029 / 1921
A!. Asigura eliminarea mediatorului din presinapsa;

B. inhiba eliminarea mediatorului;
C. interactioneaza cu receptorii membranei postsinaptice;
D. deschid canalele pentru Na+;
E!. prelungesc timpul excitarii membranei postsinaptice;
11.CS Sumatia PPSE provoaca aparitia potentialului de actiune pe: G306, 307, 305
A. membrana postsinaptica;
B. membrana somei neuronului;
C. membrana dendritelor;
D. membrana axonului in strangulatia Ranvie;
E!. segmentul initial al axonului;
12.CM Mediatorii inhibitori provoaca: G306

A. deschiderea canalelor pentru Na+ pe membrana postsinaptica;
B!. deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica;
C. depolarizarea membranei postsinaptice;
D!. hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
E. nu modifica potentialul membranei;
13.CM Postactiunea (reverberatia ) este: B406

A. proprietatea sinapsei;
B!. proprietatea centrului nervos;
C. iradierea excitatiei;
D!. circulatia excitatiei printr-un «inel» neuronal;
E!. raspunsul efectorului si dupa intreruperea excitatiei receptorilor;
14.CM Principiul dominantei este: B421

A. proprietatea sinapsei;
B!.proprietatea centrului nervos;
C!.inhibitia focarelor slabe de excitatie de catre un focar de excitatie puternic;
D!.marirea excitabilitatii unui focar mai puternic pe contul focarelor mai slabe;
15.CM Mediatorii SNC sunt distrusi de catre urmatorii fermenti: G303

A!. Acetilcolina de catre colinesteraza;
B. acetilcolina de catre colinacetilaza;
C!. noradrenalina de catre monoaminoxidaza;
D. noradrenalina de catre colinacetilaza;
E. nu sunt distrusi de fermenti;
16.CM Mediatorii excitanti (in mai multe cazuri )sunt: G303

A!.acetilcolina;
B. dopamina;
C!.noradrenalina;
D. glicina;
E. acidul gama-amino-butiric (AGAB);
17.CM Mediatorii inhibitori (in mai multe cazuri ) sunt: G303

A!. Serotonina;
B. acetilcolina:
C!. glicina;
D!. acidul gama-amino-butiric;
E. nici unul din ei;
18.CS Particularitatile transmiterii excitatiei prin centrul nervos: H1052-1056

A. convergenta ;
B. postactiunea;
Pag. 1030 / 1921
C. transformatia ritmului;
D. facilitarea;
19.CM Particularitatile transmiterii excitatiei prin sinapsele SNC: H1052, 1054, 1055, 1056
A!.transmiterea unilaterala;
B!.retentia sinaptica;
C! sumatia in timt (temporara);
D. iradierea excitatiei;
E. convergenta;
20.CS Inhibitia pesimala este provocata de : B414

A. hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
B. depolarizarea membranei postsinaptice;
C. actiunea mediatorului inhibitor;
D!. depolarizarea stabila;
21.CM Canalele ionice postsinaptice, activate chimic sunt: G303

A!.canale de sodiu;
B. canale de calciu;
C!.canale de potasiu;
D!.canale de clor;
22.CM Sinapsele electrice se deosebesc de cele chimice: H208; G307

A. retenţia sinaptică este prelungită;
B. spaţiu sinaptic mai larg;
C!.spaţiu sinaptic mai mic;
D!.retenţia sinaptică lipseşte;
E. prezenţa mediatorului specific.
23.CS Neuropeptidele sunt: H865-869; G406, 406

factorii de eliberare hipotalamici;
peptidele hipofizare;
peptidele somnului;
endorfinele si enkefalinele;
24.CM Generarea potentialului de actiune in segmentul initial al axonului este cauzata de: G306, 307,
305
A! Numarul marit (de 7 ori) de canale de sodiu voltajdependente in aceasta regiune in comparatie cu
membrana somei;
numarul marit de canale voltajdependente pentru calciu;
C!.excitabilitatea membranei segmentului initial este mai mare decit a membranei somei;
2. excitabilitatea scazuta;
3. nici un raspuns corect;
25.CM In sinapsele inhibitoare, pe membrana postsinaptica se deschid canalele: G306

de sodiu;
B!.de potasiu;
de calciu;
D!.de clor;
nici un raspuns corect;
26.CS Mediatorul trece prin membrana presinaptica: G302

prin canale voltaj dependente;
Pag. 1031 / 1921
prin canale activate chimic;

C!.prin exocitoza;
prin transport activ;
prin difuzie;
27.CS Care structură are mai multe canale de sodiu voltajdependente: G305
A. membrana somei neuronului;
B!.membrana segmentului initial al axonului;
C. membrana dendritelor;
D. au acelas numar de canale;
28.CM Cum se modifica sensibilitatea tesutului denervat fata de mediator: B564, 565
A!. creste;
B. scade;
C!. se mareste sensibilitatea receptorilor fata de mediator;
scade sensibilitatea receptorilor fata de mediator;
nici un raspuns corect;
29.CM Cum este explicata marirea sensibilitatii tesutului denervat fata de mediator: B564
A!.creste numarul de receptori pe membrana postsinaptica;
scade numarul de receptori pe membrana postsinaptica;
C. creste activitatea enzimelor care distrug mediatorul;
D!.scade activitatea enzimelor care distrug mediatorul;
10. nici un raspuns corect;
30.CM Principiile teoriei reflexe sunt: С

A!. determinismul;
B!. analiza si sinteza;
C!. structuralitatea,
D. fatigabilitatea şi facilitatea;
E. iradierea şi ocluzia;
31.cmPotentialul de actiune a unei singure fibre nervoase:

A.!este produs prin modificarea crescuta a permeabilitatii neurilemei pentru sodium;
B.!dispare daca canalele de sodiu sunt inactive;
C.se poate suma cu un alt potential de actiune;
D.se amplifica, daca intensitatea stimulului depaseste pragul;
E.!se supune legii “tot sau nimic”;
32.cmViteza de propagare a potentialului de actiune este:

A.!mai mare in fibrele mielinice, fata de cele amielinice;
B.!mai mare in fibrele cu diametrul mai mare;
C. independenta de grosimea tecii de mielina;
D.!scazuta daca fibra este amielinica;
E.!mai mare, daca fibra este domienilizata
33.cmAplicarea unor stimuli subliminali (subpragali) determina urmatoarele modificari ale potentialului de
membrana:
A.!raspuns local, propagat decremential;
B.raspuns local, propagat la distanta nedecremential;
C.!raspuns local, cu amplitudine proportionala cu stimulul;
D.potential de actiune cu amplitudine constanta;
E.!potential de actiune, prin sumatia spatiala sau temporala a rspunsurilor locale;
34.csIn ce faza a potentialului de actiune membrane este hiperexcitabila?

A. perioada de latenta;
B. depolarizare;
Pag. 1032 / 1921
C. repolarizare rapida;
D.!postpotential negativ;
E. postpotential pozitiv;
35.cmRaspunsul local se caracterizeaza prin:

A.!amplitudine proportionala cu stimul;
B. amplitudine si durata constanta;
C.!propagare locala decrementionala;
D.!sumare temporo-spatiala;
E. propagare activa fara decrement;
36.csPotentialul de repaus al membranei neuronale este dependent primar de gradientul de concentratie al

ionului de:
A.!K+;
B.Na+;
C.Ca2+;
D.Cl-;
E.HCO3-;
37.csCare din urmatoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
A. potentialul de repaus;
B. durata perioadei refractare;
C.!viteza de conducere a potentialului de actiune:
D. potentialul de actiune;
E. activitatea pompei de Na-K;
38.cmFluxul transmembranal de Na+ este:

A. absent in conditii de repaus;
B.!prezent in conditii de repaus;
C.!de 20-25 ori mai redus in conditii de repaus, fata de cel al K+ liului;
D. crescut de 500 ori in cursul repolarizarii;
E.!absent in cursul repolarizarii rapide;
39.csUrmatorii neuromediatori sunt excitatori la nivelul SNC cu exceptia:

A. noradrenalina;
B. glutamatul;
C.!acidul GABA;
D. serotonina;
C. histamina.
40.cmPotentialele de actiune axonale:

A. se propaga indirectional;
B.!se transmit mai rapid in axonii cu diametrul mare;
C.!se propaga discontinuu in axonii mielinizati;
D. sunt generate de potentialele postsinaptice excitatorii produse in dendrite, sau corpul neuronal;
E.!determina cresterea permeabilitatii pentru ionii de Ca2+ in butonul axonic;
41.cmViteza de conducere a impulsului nervos intr-o fibra variaza in functie de:

A.!prezenta tecii de mielina;
B. numarul strangulatiilor Ranvier;
C.!diametrul fibrei;
D.!lungimea internodurilor;
E. nu variaza;
42.cmIn zona postsinaptica are loc:

A. difuziunea mediatorului;
B. eliberarea mediatorului;
C.!legarea mediatorului cu receptorii specifici;
Pag. 1033 / 1921
D.!inactivarea mediatorului;
E.!generarea potentialului postsinaptic;
43.cmCaracteristicele functionale ale sinapselor cu transmitere chimica sunt:

A.!potentarea postsinaptica si fatigabilitatea;
B.!inexcitabilitatea electrica a membranei postsinaptice;
C.!intirzierea sinaptica;
D.!uniderectionalitatea;
E. transmiterea bilaterala;
44.cmDendritele:
A.!receptioneaza semnalele pe o arie extinsa in jurul motoneuronului;
B. transmit potentialele de actiune;
C.!transmit semnalele prin conducere electronica spre soma;
D.!prezinta un numar redus de canale de Na+ voltaj dependente;
E.!prezinta o conducere decrementala electrotonica;
45csDupa transmiterea sinaptica membrana veziculeleor este:

A. distrusa;
B.!reciclata;
C. transformata in neurofilamente;
D. transformata in neurotubuli;
E. intra in componenta membranei presinaptice;
46.csInhibitia postsinaptica rezulta prin:

A.!cresterea conductantei K+-lui;
B. cresterea conductantei Na+-lui;
C. cresterea conductantei Ca2+-lui;
D. scaderea conductantei K+-lui;
E. cresterea conductantei Mg2+-lui;
47.cmCa2+ este un cation important in transmiterea sinaptica deoarece:

A.!este direct implicat in transmitere;
B. participa la degradarea neuromediatorilor;
C. determina cresterea afinitatii moleculei de neuromediator pentru receptorii postsinaptici;
D.!determina atasarea veziculelor cu neuromediatori de membrana presinaptica si exocitoza continutului in
fanta;
48.cmExplicati influenta modificarii voltajului potentialului de repaus al somei neuronului asupra

excitabilitatii lui :
A.!scaderea voltajului la o valoare mai putin negativa face membrana neuronului mai excitabila;
B.!cresterea voltajului la o negativitate mai accentuata face neuronul mai putin excitabil;
C. scadrea voltajului face neuronul mai putin excitabil;
D. cresterea voltajului face neuronul mai excitabil;
E. modificarea voltajului nu influenteaza excitabilitatea;
49.csDaca conductanta neurolemei pentru ionii de Na+ si K+este egala , potentialul de membrana se
stabileste la :
A. -90 mv;
B. - 70 mv;
C. – 15 mv;
D.!– 0 mv;
E. + 40 mv;
50.cmRaspunsurile postsinaptice :
A.!pot fi rapide sau lente;
B.!pot fi de tip excitator sau inhibitor;
Pag. 1034 / 1921
C.!nu se supun legii “tot sau nimic’;

D. au aceeasi baza ionica daca sunt de tip excitator sau inhibitor;
E. se supun legii “tot sau nimic”;
51.cmPotentialul membranar de repaus:

A. este de 80 mv in neuron;
B.!este negativ;
C.!este determinat de conductanta crescuta a K+ in repaus;
D. este determinat de conductanta scazuta a Na+ in repaus;
E.! este mentinut de contributia indirecta a pompei de Na-K;
52.cmNeuromediatorul:
A.!dopamina este un precursor in sinteza noradrenelinei;
B.!noradrenalina poate fi degradata de monoaminooxidaza;
C. glicina stimuleaza motoneuronii spinali;
D.!acidul gama aminobutiric este neuromediator inhibitor;
53.cmIn sistemul nervos :

A.substanta alba contine un numar mare de corpi neuronali;
B.!mielina in jurul axonilor este secretata de catre oligodendroglii;
C.!piciorusile vasculare ale astrocitelor acopera capilarele din creier;
D.!lichidul extracelular din jurul neuronilor este izolat de modificarile compozitiei plasmei (bariera hemato-
encefalica);
54.cmSinapsele dendritice excitatoare:

A.!localizate mai aproape de soma neuronului au un efect excitator mai mare;
B.!localizate mai departe de soma neuronului au un efect excitator mai mic;
C.!localizate mai aproape de soma au o scurgere de curent electric mai mica;
D.!localizate mai departe de soma au o scurgere de curent electric mai mare;
E.efectul excitator este acelas;
1.csUnde este localizat centrul salivar: G441
A. in mezencefal;
B. in diencefal;
C!. in bulbul rahidian;
D. in cerebel;
E. in talamus;
2.csLa care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva: G441
A. unt;
B. piine;
C!. pesmeti;
D. cartofi;
E. carne;
3.csLa ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive : G440
A. stomac;
B!. cavitate bucala;
C. intestin subtire;
D. intestin gros;
E. cavitatea bucala si stomac;
4.csCe mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara: G441, C.
A. noradrenalina;
B. adrenalina;
C!. acetilcolina;
D. glicina;
E. dopamina;
5.csCare-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare: G441, C.

A. vasodilatatie;
B!. vasoconstrictie;
C. nu actioneaza;
D. initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie;
Pag. 1035 / 1921
E. initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia;
6.csCare dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric: G442
A. oxintice (parietale);
B!. peptici (principale);
C. mucoase (auxiliare);
D. primele doua;
E. toate trei
7.csCare dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric: G442

A. peptice (principale);
B. mucoase (auxiliare);
C!. oxintice (parietale);
D. primele doua;
E. toate trei;
8.csCare dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina: G442

A. oxintice (parietale);
B!. mucoase (auxiliare);
C. peptice (principale);
D. primele doua;
E. toate trei;
9.csLa ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala: G442,443; C.

A. zahar;
B. lapte;
C!. carne;
D. piine;
E. egal;
10.csPrecizati care este locul de secretie al hormonului gastro-gastrinei: G442

A. cavitatea bucala;
B!. portiunea pilorica a stomacului;
C. duodenul;
D. pancreasul;
E. tot traseul tubului digestiv;
11.csCare din functiile enumerate ii apartin enterokinazei: G444

A!. activeaza tripsinogenul;
B. scindeaza proteinele;
C. serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic;
D. scindeaza lipidele;
E. intensifica motorica stomacului;
12.csValoarea pH-ului sucului pancreatic: G445

A. 7,0-7,8;
B. 6,5-7,0;
C!. 7,8-8,4;
D. 1,8-2,5;
E. 8,8-9,0;
13.csCare din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic: G444

A. gelatinaza;
B. pepsina;
C. chimotripsina;
D. carboxipolipeptidaza;
E!. primele doua;
14.csReglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos: G445; C.

A. somatic;
B. simpatic;
C. parasimpatic;
D!. corect B si C ;
E. corect A si B;
15.csIn reglarea umorala a secretiei pancreatice participa: G445

A. acetilcolina;
B. gastrina;
C. colecistokinina;
D. secretina;
16.csIn componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de fermenti: G444

Pag. 1036 / 1921
A. proteaze;
B. lipaze;
C. carboxipolipeptidaze;
D. primele doua;
E!. A,B,C-corect;
17.csMiscarile de foame ale stomacului se datoreaza: G432

A. lipsei alimentelor din stomac;
B!. contractiei musculaturii stomacului gol;
C. senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac;
D. secretiei crescute de suc gastric;
18.csIn cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a: G447; C.

A. lipidelor;
B. glucozei ;
C. zaharozei;
D! amidonului preparat;
E. proteinelor;
19.csCare din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva: G444
A. pepsina;
B. tripsina;
C. chimotripsina;
E!. Toate raspunsurile corecte;
20.csIn urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita: G432
A. bol alimentar;
B!. chim gastric;
C. chim intestinal;
D. bol fecal;
E substanta alimentara;
21.csEvacuarea continutului gastric in duoden depinde de : G433

A. pH-ul continutului gastric si intestinal;
B. consistenta continutului gastric;
C. presiunea osmotica a continutului gastric;
D. gradul de umplere a duodenului;
22.csSarurile biliare au rol in : G447; C.

A. emulsionarea grasimilor;
B. activarea lipazelor pancreatice;
C. stimularea secretiei biliare;
D. favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile;
23.csPigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai: G446

A. trombocitelor;
B. leucocitelor;
C!. hemoglobinei ;
D. sarurilor biliare;
E. mioglobinei;
24.csUnde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv: G455

A. stomac;
B. jejun;
C. ileon;
D!. colon;
25.csCare din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ: G45,44, 453,454
A. glucoza, fructoza, galactoza;
B. aminoacizii;
C. ionii de Ca ++;
D. ionii Na+, K+;
26.csCare din functiile enumerate nu-i corespund salivei; G441

Pag. 1037 / 1921
A. digestiva;
B. excretorie;
C!. respiratorie;
D. facilitarea vorbirii;
E. termoreglare;
27.csSenzatia de satietate este determinata de: G489

A. volumul lichidului extracelular;
B. presiunea sangvina;
C. concentratia proteinelor plazmatice;
D. concentratia sodiului plasmatic;
E! concentratia intracelulara a glucozei;
28.csCatre hormonii intestinali se atirna: G445; H856,856-858

A. secretina;
B. pancreozimina;
C. polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP);
D. enterogastronul;
29.csCe are loc cu glucoza absorbita din intestin in sânge; G451, 454,461,462
A. se transforma in glicogen;
B. se transforma in grasimi;
C. se oxideaza eliminând energie;
D. circula prin sânge;
E!. toate raspunsurile corecte ;
30.cmCare din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic; G444

A!. atropina ;
B. acetilcolina;
C. gastrina;
D! adrenalina;
E. noradrenalina;
31.csCare este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei: G436

A. stimularea simpatica;
B. umplerea vezicii urinare;
C!. destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale;
D. contractia musculaturii peretelui abdominal;
E. contractia diafragmului;
32.csIn intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari: G434; C; H589.

A. segmentare;
B. tonice;
C. pendulare;
D. peristaltice;
33.csCare din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros: G449, 455

A. absorbtia apei;
B. formarea de indol si scatol;
C secretia mucinei;
D. sinteza vitaminelor K si B1 (tiamina);
E!. reabsorbtia sarurilor biliare;
34.csIn ce consta rolul excretor al salivei; G441

A. eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
B. eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
C. eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
D. eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
35.csCum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal; G444
A. nu actioneaza;
B! mareste;
C. micsoreaza;
D. actioneaza numai in prezenta bilei;
E. la inceput mareste apoi micsoreaza;
36.csCare din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros: G445; H610
Pag. 1038 / 1921
A. vitamina K;
B. vitamina B12;
C. tiamina (B1) ;
D. riboflavina (B2);
37.csSecretia pancreatica este stimulata de : G444

A. acetilcolina ;
B. gastrina;
C. pancreozimina;
D. secretina;
38.csCare din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic; G444

A. tripsina;
B!. pepsina;
C. chimotripsina;
E. nici una din enzimele enumerate;
39.csCare din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire; G435

A. gastrina;
B. colecistokinina;
C! secretina;
D. insulina;
E. serotonina;
40.csCare din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire; G434; H589
A. segmentare regulata;
B. segmentare izolata;
C. segmentare neregulata;
D. segmentare regulata slaba;
41.csSucul gastric «de apetit» se elimina in urmatoarele faze: G443

A. stomacala;
B!. cerebrala;
C. intestinala;
D. in toate trei faze;
E. numai in faza cerebrala si stomacala;
42.csCe efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare; G445; H528
A. secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;
B!. vasodilatatie;
C. secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
D!. secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime;
E. vasoconstrictie;
43.cmCare dintre fazele deglutitiei este involuntara: G431

A. toate;
B. bucala;
C!. faringiana;
D!. esofagiana;
E. nici una;
44.cmCare din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric; G442
A. creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
B! scindeaza proteinele;
C. transforma pepsinogenul in pepsina;
D!. scindeaza lipidele;
E. provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor;
45.cmCare din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric; G445; H541-542
A!. ptialina;
B. pepsinogenul;
C. gelatinaza;
D. chimozina ;
E!. maltaza;
46.cmCare din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie; G447,449
Pag. 1039 / 1921
A. secretia glandelor parotide;

B!. bila;
C. secretia glandelor gastrice;
D. secretia glandelor submaxilare si sublinguale;
E!. secretia glandelor mucoase din intestinul gros;
47.cmCare sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara: G447

A. produce cresterea secretiei de bila in ficat;
B. produce inchiderea sfincterului Oddi;
C!. determina contractia colecistului;
D!. determina relaxarea sfincterului Oddi;
E. formeaza pigmentii biliari;
48.cmAsupra lipidelor emulsionate actioneaza : G442,444,448

A. sarurile biliare;
B!. lipaza gastrica;
C!. lipaza pancreatica;
D!. lipaza intestinala;
E. pepsinele;
49.cmDe ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros: G434,435
A. de starea sfincterului piloric;
B!. de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
C!. de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
D!. de starea valvulei iliocecale;
E. de starea sfincterului Oddi;
50.cmSubstantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt: G440,442

A!. lizozimul;
B!. mucina;
C. amilaza si lipaza;
D!. ureea,acidul uric;
E. pepsina;
51.cmIn ce consta rolul de protectie al salivei: G441

A. reglarea pH-ului mediului intern;
B!. lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare;
C!. actiunea antimicrobiana;
D!. umectarea mucoasei cavitatii bucale;
E. scindarea amidonului;
52.cmScindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv: G444,448
A. cavitatea bucala;
B! stomac;
C!. intestinul subtire;
D. intestinul gros;
E. esofag;
53.cmHormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii: G448; H554,857;C

A. intensifica secretia pancreatica exocrina;
B! inhiba secretia gastrica;
C. intensifica motilitatea intestinului;
D!. inhiba motilitatea stomacului;
E. contribuie la absorbtia grasimilor;
54.cmCare din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica: G444; H857;C

A!. gastrina;
B. adrenalina;
C!. pancreozimina;
D!. secretina;
D.tiroxina;
55.cmColesterolul endogen este un component al: G440,447; H578,525

A!. salivei;
B. sucului gastric;
C!. bilei;
D. sucului pancreatic;
E. sucului intestinal;
56.cmEliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de: G441; H528; C.

Pag. 1040 / 1921
A. hiposalivatie;
B!. hipersalivatie;
C. xerostomie;
D!. sialoree;
E. bulemie;
57.cmCare din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte: G446-447, 441; H527-528
A. deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
B. bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
C!. saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
D!. pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
E!. bila nu contine enzime digestive;
58.cmCare din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte: G443,444; H545,455
A. factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
B! colecistokinina inhiba secretia gastrica;
C. secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
D!. HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
E. In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
59.csSunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca: G444-446
A. pH-ul sau este aproximativ 8,0;
B. are un continut ridicat de bicarbonat;
C se secreta in jur de 1000 ml/zi;
D contine colesteraza;
E!. secretia sa este numai sub control nervos;
60.csSecretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia: G443-444

A. acetilcolina;
B. cafeina;
C. gastrina;
D. histamina;
E!. noradrenalina;
61.cmDupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina prin: G444
A!. enterokinaza;
B. procarboxipeptidaza;
C. lipaza pancreatica;
D! tripsina secretata anterior;
E. un pH alcalin;
62.csProtectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin: G444

A! secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive;
B!. secretia de antienzime ca antitripsina;
C. inactivarea pepsinei;
D. continutul crescut de bicarbonat;
E. actiunea lenta a enzimelor proteolitice;
63.cmMotilina: C; H862.
A!. este hormon tisular;
B. inhiba motilitatea gastrica;
C!. stimuleaza motilitatea duodenala;
D. are actiuni similare glucagonului;
E!. stimuleaza tranzitul alimentelor;
64.cmSubstantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru: G445, 447

A!. neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
B!. digestia hidratilor de carbon;
C!. digestia lipidelor;
D. reglarea nivelului glucozei in singe;
E. reglarea absorbtiei intestinale;
65.cmAcidifierea duodenului va determina: G433, 442

A!. scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei;
B. cresterea secretiei de suc gastric;
C!. scaderea evacuarii gastrice;
D!. cresterea contractiei colecistului prin intermediul secretinei;
E. cresterea contractiei sfincterului Oddi;
66.cmDintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in cantitati semnificative fac parte: G455
Pag. 1041 / 1921
A!. vitamina K;
B!. vitamina B1;
C!. riboflavina B2;
D. acidul folic;
E. vitamina D;
67.csCare faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie: G443; C

A. bazala;
B. cefalica;
C. gastrica;
D. intestinala;
68.csVitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in: G454, 455, 443; H610
A. stomac;
B. duoden;
C. jejun;
D!. ileon;
E. colon;
69.csVezica biliară este contractată cel mai puternic de: G447

A. enterogastron;
B!. colecistokinina;
C. insulină;
D. secretină;
E. glucagon;
70.csGastrina este secretată de: G443

A. neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
B. celulele principale ale glandelor gastrice;
C!. celulele G de la nivelul antrului piloric;
D. epiteliu duodenal;
E. celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
71.cmHormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt. G433

A. motilina;
B!. colicistokinina;
C. substanţa P;
D!. secretina;
E!. somatostatina
A!. este un act reflex cu centrul în bulb;
B!. este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
C!. poate fi controlată cortical;
D. este coordonată de SN vegetativ;
E. nu stimulează secreţia salivară;
73.csCare din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului: G433

A. acetilcolina;
B. motilina;
C. gastrina;
D!. secretina;
E. histamina;
74.csÎn formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat cu
transportul de: G442
A!. K+;
B. Cl-;
C. HCO3-;
D. H+;
E. Na+;
75.csDigestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele substanţe: G442
A!. proteine;
B. grăsimi;
C. glucide;
D. vitamine;
E. minerale;
Pag. 1042 / 1921
76.csFactorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către: G443

A. celulele principale;
B!. celulele parietale (oxintice);
C. celulele "clare" din regiunea antrală;
D. celulele auxiliare;
E. celulele G şi D;
77.csFactorul intrisec Castle: G443

A. activează vitamina B12;
B. stimulează secreţia de HCl;
C. inhibă secreţia de mucus;
D. stimulează absorbţia fierului în ileon;
E! nu are nici unul din rolurile enumerate;
78.csContracţiile de foame: G432

A. apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar;
B. continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului;
C. sunt percepute în mod normal ca forme "dureroase";
D!. dispar după administrare de glucagon;
E. dispar după administrare de insulină;
79.cmBila, prin acizii biliari, are rol: G447 ; C

A!. coleretic;
B. în neutralizarea acidităţii chimului gastric;
C. absorbţia unor metale grele;
D!. emulsionarea lipidelor;
E!. activarea lipazei pancreatice;
80.csCare din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros : G449, 435, 455
A. absorbţia apei;
B. formarea de acid folic, vitamina B1;
C. formarea de NH3;
D. secreţia de mucină şi K+;
E!. resorbţia de Fe2+;
81.cmPrin mecanisme active se absorb: G454

A!. monozaharidele de tipul pentozelor;
B. glicerina;
C. vitaminele hidrosolubile;
D. acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
E!. aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
82.cmCare sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie: G436, 431

A!. sunt declanşate de mecanoreceptori;
B!. implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
C!. implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
D. sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
E. sunt procese controlate voluntar, în totalitate;
A!. previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
B. permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
C!. facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare fragmentate;
D. facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă);
E. este ultima etapa a procesului digestiv;
84.cmFuncţia de depozit a ficatului se referă la: G436; H574

A!. stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina, stricnina, curara;
B!. depozitarea de fier sub forma feritinei;
C. reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
D. depozitarea albuminelor;
E!. depozitarea glucidelor;
85.cmEnzimele proteolitice din sucul enteric (intestinal) sunt: G448; C

A!. aminopeptidazele;
B. colagenaza;
C. elastaza;
D!. enteropeptidaza;
E!. peptidaze diverse;
86.cmUndele peristaltice primare: G434; H589; C

Pag. 1043 / 1921
A!. apar în timpul esofagian al deglutiţiei;

B. sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei;
C! sunt iniţiate în cursul timpului faringian;
D. apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar;
E!. favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag;
OTHER
1c.s.Selectati afirmatia corecta referitor la transmiterea excitatiilor in muschiul neted al intestinului: G427
a. prin sinapse chimice;
b.! prin jonctiuni de tip gap;
c. prin neuroni;
d. prin muschii striate;
e. excitatia nu se transmite.
2c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor netezi ai tractului gastrointestinal:G427
a. unde lente;
b. spike-uri;
c. nu poseda activitate electrica;
d.! unde lente si spikeuri;
e. activitate electrica cu frecventa mare.
3c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la valoarea potentialului membranar in celulele TGI:G428
a. nu se modifica;
b. se modifica la orice actiuni;
c.! se modifica la 1. intinderea fibrei musculare; 2.la stimularea parasimpatica si secretia acetilcolinei;3.la stimularea simpatico si secretia
noradrenalinei;
d.! variaza in jurul -56 mv;
e. este de 120 mv.
4c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al tractului gastrointestinal se realizeaza cu contributia: G428
a. fosforului;
b.! calmodulinei;
c.! ionilor de Ca++;
d. Mg++;
e. Fe++.
a. este propriu tractului gastrointestinal;
b. reprezinta sistemul nervos central;
c. reprezinta maduva spinarii;
d. reprezinta ganglionii paraverterbrali;
e.! se intinde in peretele intestinal de la esofag pina la anus.
6c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la controlul activitatatii tractului gastrointestinal: G429
d. este efectuat de nervul frenic;

a.! etapa voluntara ce initiaza procesul deglutitiei;
b.! etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag;
c.! etapa esofagiana involuntara, ce determina trecerea din esofag in stomac;
d. a,b,corecte;

a. 10 minute;
b.! 1- 2 secunde;
c. este nelimitat;
d. 1-2 minute;
e. depinde de numarul de dinti.

c. deglutitia nu influenteaza respiratia;

Pag. 1044 / 1921
a.! miscari peristaltice primare;

b.! miscari peristaltice secundare;
c. miscari antiperistaltice;
d. miscari convulsive;
e. nu poseda automatism;
11c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului provoaca in stomac: G.431
a. contractie;
b.! relaxare;
c. fara modificari;
d.! cresterea volumului stomacal;
e. micsorarea volumului stomacal.
12c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica): Functiile motorii ale stomacului sunt:G.432
a. antiperistaltice;
b.! de depozitare a unor cantitati de alimente;
c.! de amestec a alimentelor cu sucul gastric;
d.! contractii de foame;
e.! de golire lenta a alimentelor din stomac in intestinal subtire.
13c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-Evacuarea gastrica este determinata de :G 433
a. motilitatea esofagului;
b.! factori gastrici;
c. grosimea peretelui stomacal;
d.! factorii duodenali;
e. motorica intestinului gros.
14c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Muschuiul neted gastrointestinal functioneaza:G 427
a. la comanda;
b.! independent;
c.! ca un sincitiu;
d. ca muschii scheletici;
e. in mod reflex conditionat.
15c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Stratul de muschi gastrointestinali longitudinali si circulari:G 427
a.! au conexiuni intre ele;
b. nu au conexiuni intre ele;
c. functioneaza separat;
d.! functioneaza impreuna;
e. sint muschi striati.
16c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a cavitatii bucale consta in: G 427
a.! prelucrarea mecanica a hranei;
b. protejarea limbii materne;
c.! prelucrarea chimica a hranei;
d. a asigura fumatul;
e. secretia salivei..
17c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI- Potentialul membranar de repaus a fibrei musculare
gastrointestinale netede apare cu o frecventa de : G 428
a.! 3 pe minut la nivelul stomacului;
b.! 12 pe minut la nivelul intestinului subtire;
c.3 pe minut la nivelul intestinului gros;
d. 12 pe minut la nivelul intestinului gros;
e. nu se modifica.
18c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul de spike (virf) sunt potentiale de actiune
adevarate a fibrei musculare a intestinului ce apar: G.428
a.! cu o frecventa de 1-10 virfuri secunda;
b. 50 virfuri secunda;
c.! automat;
d. la comanda;
e. prezinta potentiale de repaus;
19c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul de membrana a fibrei musculare a intestinului:
a. este stabil;
b.! se poate modifica;
c.! este aproximativ – 56 mv;
d.! depinde de intinderea fibrei musculare;
e.! depinde de stimularea simpatica si parasimpatica.
Pag. 1045 / 1921
20c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare ale TGI - La contractia muschiului intestinal participa: G.428
a.! ionii de calciu;
b.! calmodolina;
c. magneziu;
d. substantele nutritive;
e. nitratii.
a.! are un sistem nervos proporiu numit enteric;
b.! poseda automatism;
c. este reglat numai pe cale umorala;
d. activeaza dependent de mediul ambient;
e. c, d – raspuns incorrect.
24c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul extern mienteric Auerbach controleaza: G.429
a.! in special, motilitatea gastrointestinala;
b. secretia;
c. pH intestinal;
d. temperatura chimului intestinal;
e. compozitia sucului intestinal;
25c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul enteric submucos Meissner controleaza: G429
a. motilitatea gstrointestinala;
b. pH intestinal;
c.! secretia epiteliala locala gastrointestinala;
d.! fluxul sangvin local;
e. regleaza deglutitia;
26c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - Receptorii din peretele intestinal trimit fibre aferente:G429
a.! ambilor plexuri enterice Auerbach si Meissner;
b.! ganglionilor prevertebrali simpatici;
c.! maduvei spinarii;
d.! prin nervii parasimpatici catre trunchiul cerebral;
e. la scoarta cerebelului.
e. reglarea are loc in mod constient.
28c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -Neuronii enterici secreta urmatoarele tipuri de neurotransmitatori:
a.! acetilcolina si noradrenalina;
b.! adenozin trifosfatul, serotonina, dopamine;
c.! colecistokinina, substanta P, polipeptidul vasoactiv(VIP), somatostatina;
d.! len-enkefalina, met-enkefalina si bombezina;
e. adrenalina;.
29c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI: G429
a. nu influenteaza functia tractului gastrointestinal;
b. frineaza functia tractului gastrointestinal;
c.! mareste activitatea tractului gastrointestinal;
d frineaza motilitatea stomacului plin;
e. nu enerveaza intestinul;
30c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei : G.430

Pag. 1046 / 1921
a. etapa intestinala;
b.! etapa voluntara orala;
c.! etapa faringiana;
d.! etapa esofagiana;
e. etapa gastrica;
1. cmMediatori durerii pulpare sunt următorii:
a.! bradikinina
b.! histamina
c. adrenalina
d.! prostaglandinele
e.! subsanţa P
2. cmSensibilitatea someslezicâ a sistemului oro-facial este asigurată de următorii nervi:

a. ! nervul V (trigemen)
b.! nervul VII (facial)
c.! nervul IX (glosofaiingian)
d. nervul X (vag)
e.! micul nerv occipital
3. cmProteinele glandulare din salivă sunt urmatoarele:

a.! lizozimul
b.! amilaza
c.! histatinelelor
d.! substanţele de grup sanguin (aglutinogenele din sistemul ABO)
e. acidul lactic
4.csSunt adevărate următoarele privind sucul pancreatic cu excepţia faptului că:

a. pH-ul său este aproximativ 8.0
b. are un conţinut ridicat de bicarbonat
c. se secretă înjur de 1000 ml /zi
d. conţine colesterază
e.! secreţia sa este sub control nervos primar
5.csSecreţia gastrică este stimulată de urmatoarele cu excepţia uneia:

a. acetileolina
b. cafeina
c. gastrina
d. histamina
e.! noradrenalina
6. cmDintre substanţele azotate proteice din saliva nu fac parte:

a. amilaza şi lipaza linguală
b. haptocorrina
c.! ureea şi acidul uric
d. lizozimui
e.! aminoacizi
7. cmStimulii cu rol în controlul mişcarii poziţiei mandibulei sunt urmatorii:

a.! aferente de provenienţă musculara
b.! aferente la nivelul ţesuturilor moi faciale orale şi parietale
Pag. 1047 / 1921
c. aferente esofagiene de durere, presiune,temperatură

d.! aferente de la dinţi şi periodont
e.! aferente de la articulaţia temporo-mandibulara
8. cmCelulele G antrale secretă:

a!. gastrină
b. secretină
c!. endorfine
d. VIP
e. histamina
9. csAferenţe de provenienţă musculara, cu rol in controlul mişcărilor mandibulei, provin de la:

a!. fusurile neuromusculare din muşchii mandibulari
b. mecanoreceptorii periodontali
c. mecanoreceptorii capsulei articulare
d. receptorii nociceptivi din structurile articulaţiei temporo-mandibulare
e. receptorii nociceptivi periodontali
10. csPătrunderea alimentelor în duoden poate stimula următorii receptori inhibitori:

a. mecanoreceptori de distensie
b. chemoreceptori proteo- şi lipidosensibili
c. chemoreceptori pH-sensibili
d. chemoreceptori osmosensibili
e!. toate răspunsurile corecte
11. cmIn mucoasa gastrică celulele:

a!. de tip G asigură secreţia de gastrina şi opioide endogene
b. mucinogene cu rol regenerator
c. zimogene (principale) secretă HCl
d!. de oxintice (parietale sau marginale) secretă HC I şi factorul intrinsec
e!. enterocromafine secretă serotonină
12. cmDupă secreţia tripsinogenului în duoden, enzima este convertită în forma sa activă, tripsină
prin:
a!. enterokinază
b. procarboxipeptidaza
c. lipaza pancreatică
d!. tr ipsina secretată anterior
e. un pH alcalin
13. csUnde are loc absorbţia maximă de apă în tubul digestiv?

a. stomac
b!. jejun
c . duoden
d. ileon
e. colon
14. cmSubstanţele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru:

Pag. 1048 / 1921
a!. neutralizarea chimului gastric acid care intră în duoden

b! . digestia hidraţiior de carbon
c!. digestia lipidelor

d!. digestia proteinelor
e. creşterea activităţii tripsinei
15.csSunt adevărate următoarele plivind sucul pancreatic uman, cu excepţia:

a. pH-ul său este de - 8.0
b. are un conţinut ridicat de bicarbonat
c. se secretă înjur de 1000 ml/zi
d. conţine c ol ester ol -ester ază
e!. secreţia sa este stimulată de glucagon şi somatostatin
16. csCare din următoarele afirmaţii d espte compuşii sucului gastric nu este corectă:
a. pepsina este s ec retată ca o pro enzi mă inactiva-pepsinogen
b. celulele parietale secreta atât HC I, cât şi factor intrinsec
c!.pepsina este inactivă la un pH de 3 şt sub acesta
d. compoziţia ionică a sucului gastric depinde d e ritmul de secreţie
e. s ecreţ ia de HCl descreşte prin medicamente, care inhibă activitatea ATP-azei H+ - K+
17. cmSunt corecte următoarele privind colecistokinina:

a!. este eliberară de celulele I din mucoasa intestinului subţire
b!. creşte secreţia enzirnaiicâ pancreatică
c!. c ontracta vezicula bi lia ră
d. contracta sfincterul O ddi
e. scade evacuarea gastrică
18. csAbsorbţia vi ta min el or l iposo iubi le necesită:

a. factor intr insec
b. chi motr ipsină

c!. prezenţa bilei
d. amilaza pancreatică
e. nici una din cele de mai sus
19. csSunt corecte uimatoarele privind secreţia salivară, cu o excepţie:

a!. este stimulată p rin nivele serice crescute de g astrina
b. este stimulată de SNS şi de SNP
c. conţine substanţe organice, b acter icid e
d. concentraţia i o ni lor dc K+ est e mai mare decât in plasmă
e. pH-ul salivar variaza de la acid la bazic cu creşterea ritmului secreţiei salivare
20. csSecreţia de HCI de către mucoasa gastrica este corect descrisă prin următoarele:
a. se realizează în celulele principale
b. este inhibată prin acetilcolina
c. este inhibată prin h i stam ina
d!. se realizează prin transport activ de H+
e. necesită eliberarea de HCl din granulatiile zimogene
Pag. 1049 / 1921
21. csGazele d e l a nivelul colonului apar în principal din:

a CO 2 eliberat din interacţiunea HCO3 si H+
b. difuziunea din sânge
c!. fermentaţia bacteriana a oligozaharidelor nedigerate
d. aerul atmosferic Înghiţit (aerofagie)
e. nici un răspuns bun ????
22.csVitamina B12, se absoarbe în principal in:

a. stomac
b. duoden
c. jejun
d!. ileon
e. colon
23. csHipokaliemia poate să apară prin pierderea excesiva de lichid din:

a. stomac
b. Ileon
c!. colon
d. pancreas
e.ficat
24.csMişcările în masă de la nivelul colonului pot fi abolite prin:

a. vagotomie
b. denervare extrinsecă
c. distensia colonului
d. distrugerea plexului Meissner
e!. distrugerea plexului Auorbach
25. csCare din următoarele afirmaţii privind motilitatea intestinului subţire sunt corecte:
a. frecvenţa contracţiilor este constantă de la duoden spre ileonul terminal
b. peristaltismul este contracţia majoră în ti mpu l alimentaţiei
c.complexele motoare migratorii apar în timpul perioadei digestive
d.vagotomia aboleşte activitatea contractilă in timpul perioadei digestive
e!. activitatea contractila este iniţiata ca râspuns la distensia peretelui intestinal
26. csVezica biliară este contractată în principal de catre:

a. enterogastron
b!.Colecistichinina-Pacreozanina
c. insulina
d. secretina
e. glucagon
27.cmNecesarul de lipide din raţia alimentară reprezinta:

a!. 25-30%
b!. sursa pentru acizii graşi esenţiali
c!. sursă pentru vitaminele liposolubile
d. un raport optim de 4/1 cu glucidele
e. un raport optim 4/1 cu proteinele
Pag. 1050 / 1921
oarele afirmaţii despre secreţia gastrica sunt adevarate:

2 8. cmUrmat
a. faza cefalică este mai lungă ca cea gastrica

b!.faza cefalică asigură 40% din volumul secretor
c!. a pro xim ati v 50% din H CI este secretat în timpul fazei gastrice
d!. HCl este necesară pentru activitatea pepsinei
e!. HCI împiedică creşterea bacteriilor
29. cmGastrina poate fi s ecretat ă de de

a!. neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian
b. celulele principale ale glandelor gastrice
c. celulele A ale p ancre asulu i endocrin
d!. celulele G de la nivelul antrului piloric
e. celulele a rg entaf ine din mucoasa intestinului subţire
30 cmHormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt

a. motilina
b!. Colecistichinina-Pacreozanina
c. substanţa P
d!. secretină
e!. somatostatinul
31. cm „Marginea în perie" a intestinului are rol de:

a!. bariera protectivă pentru epiteliul intestinal
b. facilitare a mişcărilor intestinale
c!. creşterea suprafeţei de schimb a mucoasei intestinale

d!. asigurarea enzimelor digestive
e!. asigurarea sistemelor de transport specializate
32. cmIn compoziţia bilei se află:

a. e nzime digestive
b!. acizi biliari

c!. colesterol şi lecitină
d!. bilirubină/biliverdină
e!. apă circa 97%
33.cm Precizaţi compuşii care se absorb folosind un carrier comun cu Na+:

a!. galactoza
b. lactoza
c. acizii graşi
d!. aminoacizii
e!. glucoza
34. csSecreţia acidă gastrică (HCI) este inhibată de:

a!. s omat ostatinâ
b. gastr ină
c. histamina
Pag. 1051 / 1921
d. aminoacizi
e. acetilcolina
35. csUr mătoa re le efecte sunt cauzate de secret i nă cu exc epţia :

a. stimularea secreţiei de bicarbonat pancreatic şi biliar
b!. reglarea apetitului

c. inhibarea efectelor trofice ale gastrinei
d. inhibarea motilităţii gastrice
e. stimularea secreţiei p ancre atice
36. csCare din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului?
a. acetilcolina
b. motilina
c. gastrină
d!. secretina
e. h istam ina
3 7. c s In for mare a HCl de către celulele parietale, transportul H+ prin celulele parietale este cuplat cu t iansportu l
de:
a!. K+
b. Cl -
c. HCO3-
d. H+
e. Na+
38. csDigestia gastrică la adult este cea mai importanta, pentru una din următoarele substanţe:
a!. proteine
b. grăsimi
c. glucide
d. vitamine
e. minerale
39. cmCare din următorii hormoni gastrointestinali se produc ca răspuns la stimularea vagala:
a!. somatostatinul
b. gastrina
c. Colecistichinina-Pacreozanina
d. secretina
e!. p eptidu l intestinal vasoactiv
Secreţia gastrică acida este stimulata de următoarele substanţe cu excepţia uneia:

40 . cs
a. gastrină
b. cafeina
c. nicotină
d histamină
e!. secretina
41. cmRitmul evacuării gastrice:

a. este i n dep endent de peristaltismul gastric
b!. este inhibat de aciditatea duodenală sub 3,5-4
Pag. 1052 / 1921
c. este accelerat de prezenţa lipidelor in duoden

d. nu depinde de calităţile chimului gastric
e!. este inhibat reflex, de distensia intestinului subţire
42. cmStimulul pentru secreţia secretinei este:

a. prezenţa proteinelor în duoden
b. prezenţa lipidelor în duoden
c. prezenţa glucidelor în duoden
d!. prezenţa HCl în duoden
e!. prezenţa HCO3- in duoden
43. csFactorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către:

a. celulele principale
b!. celulele parietale (oxintice)
c. celulele „clare" din regiunea antrala
d. celulele auxiliare
e. celulele G şi D
44. csUna din cele câteva enzime pancreatice secretată in formă activă este:
a. tripsma
b!. amilaza
c. carboxipeptidaza
d. fosfolipaza A2
e. chimotripsina
45. csFactorul intrinsec Castle:

a. activează vitamina B12
b. stimulează secreţia de HCI
c inhibă secreţia de mucus
d. stimulează absorbţia fierului in ileon
e!. nu are nici unul din rolurile enumerate
46. csContracţiile de foame:

a. apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar
b. continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului
c. sunt percepute in mod normal ca forme „dureroase''
d!. dispar după administrarea de glucagon
e. dispar după administrare de insulina
47. cmBila, prin acizii biliari, are roi:

a!. coleretic
b. în neutralizarea acidităţii chimului gastric
c. absorbţia unor metale grele
d!. e mu lsi onare a lip ide lor
e!. activarea lipazei pancreatice
48. csCare din următoarele procese nu au loc la nivelul intestinului gros:

a. absorbţia apei
Pag. 1053 / 1921
b. formarea de acid folic, vitamina B 1

c. formarea de NH3
d. secreţia de mucină şi K+
e!. resorbţia de Fe2+
49. csUr mătoa re le glucide pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale, excepţie:
a. glucoza
b. galactoza
c. xiloza
d!. maltoza
e. fructoza
50. Tripsina activează urmatoarele enzime cu e xc epţia uneia:

a. profosfolipazele
b. chimotripsinogenul
c. procarboxipeptidazele
d. proelastaza
e!. enterokinaza
51. csPrin mecanisme active se absoib.

a. m on oz ahar ide le de tipul pentozelor
b. glicerina
c. vitaminele hidrosolubile
d. acizii graşi cu lanţ lung de atomi de carbon
e!. aminoacizii şi derivaţii nucleotidici, ca baze purinice şi pirimidinice
52. csDistensia stomacului:

a. inhiba peristaltismul gastric
b!. determina cresteri nesemnificative ale presiunii intragastrice
c. intirzie instalarea senzatiei de satietate
d. inhiba secretia de suc gastric
e. inhibă secreţ ia de gastrina
53.csSecreţia salivară:
a. are o compoziţie constantă indiferent de debitul de secreţie
b. este probabil un simplu ultrafiltrat de plasmă
c. are o compoziţie constanta indiferent de natura alimentelor
d. este controlata numai de cortexul cerebral
e!. este o c a le de eliminare a substanţelor
azotate neproteice
f. dispare după administrare de insulina
54. cmAbsorbţia intestinală a fierului:

a. este inhibata de aciditatea chimului gastric
b. este controlată de factorul intrinsec Castle
c!. scade consecutiv gastrectomiei parţiale
d!. depinde de starea de saturare a sistemului apoferitircă - feritină

e!. are loc în formă Fe2+ în duoden ş i jejunul superior
Pag. 1054 / 1921
55. cmAlegeţi răspunsurile co recte :

a. ficatul secreta zilnic circa 5000 ml bila
b. sărurile biliare se produc zilnic în cantitate de 50 mg
c!. 95% din sărurile biliare sunt reciclate în ileonul terminal
d. m ice li i le sunt conglomerate de săruri biliare, colesterol, lecitină şi proteine

e!. secreţia biliară este stimulată de secretină, gastrină, CCK-PZ, acizi biliari
56. csStimulul major pentru secreţia acidă gastrică in faza cefalică este:
a. histamina
b. gastrina
c. secretina
d. somatostatina
e!. acetiicolina
Acţiunea dinamică sp ecif ică (ADS ) este:

5 7. cs
a. suma e f ectel or metabolice hormonale

b!. capacitatea principiilor alimentare de a stimula metabolismul b az al
c. efectul moderator al SN parasimpatic asupra metabolismului baz a l

d. efectul stimulator simpatoadrenal asupra metabolismului baz a l
e. nimic din cele de mai sus
58. csSe poate realiza fara participarea trunchiului cerebral:

a. masticaţia
b. deglutiţia
c . peristaltismul primai esofagian
d. voma
e!. umplerea stomacului
59.cmVagotomia:
a!. reduce secreţia gastrică acidă
b!. scade atât sti mula rea directă a ce lul el or oxintice cât şi producţia de histamină şi gastrina
c. cr eşte activitatea nervoasă intrinsecă a tubu lui digestiv

d!. reduce funcţia pancreasului exocrin
e. creşte funcţia pancreasului endocrin
60. cmCare din urmatoarele afirmaţii despre absorbţia şi metabolismul fierului sunt corecte:
a. aproximativ 100 mg de fier sunt absorbiti pe zi
b. fierul este absorbit rapid din intestin
c!. fierul în sânge este legat la transferină
d!. fierul ingerat în stare feroasă în general, este oxidat la starea ferică pentru absorbţie
e!. absorbţia fierului scade în alimentaţia bogată în fitaţi şi

oxalaţi
61. cmAcizii biliari conjugaţi:

a. activează toate tipurile de lipaze
b!. au rol de detergenţi
c!. se absorb la nivelul intestinului subţire in proporţie de 95%
Pag. 1055 / 1921
d. reglează secreţia de bilă prin mecanism de f e edback negativ

e. activează protolipaza
62. csTripsina activează următoarele enzime cu excepţia uneia:

a. protolipaza
b. chimotripsinele
c. procarboxipeptidele
d. proelastaza
e!. e nt erok i naza
63. csLabfermentul este:

a!. contestat ca enzima a sucului gastric, toate enzimele proteolitice gastrice, a vând
rol î n coagularea laptelui
b. important pentru digestia lipidelor din lapte
c. o enzimă glicolitică
d. secretat de celule endocrine ale mucoasei gastrice
e. un inhibitor ai gastrinei
64. csSpecia umană n u poate digera:

a. glicogcnul
b. de xtrin el e
c. zaharoza
d!. celuloza
e. amilopectina
65. csPrin mecanism activ se absorb:

a. monozaharidele de tipul pentozelor
b. glicerina
c. vitaminele liposolubile
d acizi grasi cu lant lung de atomi de carbon
e!. aminoacizi si derivaţi nucleotidici ca bazele purinice si pirimidinice
66.cmRitmul evacuarii gastrice:

a. este independent de peristaltism gastric
b!. este inhibat de scăderea acidităţii duodenale sub 3.5-4
c. este accelerat de prezenţa lipidelor în duoden
d. nu depinde de calităţile chimului gastric
e!. este inhibat reflex de distensia intestinului subţire
67. cmEvacuarea gastrică:

a. propulsează chimul în jejun
b. creşte, dacă presiunea arterială scade considerabil
c!. este stimulată de nervii parasimpatici
d. este stimulată ele secretina si colecistokinină
e!. este inhibată de pătrunderea chimului gastric acid în duoden si hormoni intestinali
68. cmSecreţia acidă din stomac:

Pag. 1056 / 1921
a. se face prin exocitoză

b!. este asigurată de către celulele parietale
c!. poate fi stimulată de histamină şi gastrină
d. produce scăderea pH-ului în sângeie arterial, în cursul alimentaţiei
e!. este asociata cu producerea H CO 3- în celulele parietale şi a lca lin iz ar ea sângelui ven os, prin pătrunderea sa î n
sânge, simultan cu schimbul de Cl-
69. csDigestia
a. lipidelor necesită pigmenţi biliari
b. glucidelor necesita mediu acid
c. determină creşterea osmolarităţii conţinutului gastric
d. lipidelor este posibilă şi completată cu ajutorul lipazelor din sucul enteric
e! proteinelor depinde în mare măsură de proteaze, secretate iniţial, ca şi proenzime
70. cmAbsorbţia intestinală:

a. a apei este un proces activ
b!. a glucozei este cuplată eu transportul de Na+
c!. a fierului este posibilă dacă pH-ul gastric este scăzut
d!. este asociată cu mişcările segmentare intestinale
e. se face în cea mai mare parte pentru lipide, direct în vena portă hepatică
71. cmBila:
a!. este produsă de hepatocite
b!. conţine urobilinogen
c!. ajută absorbţia lipidelor, prin acţiunea sărurilor biliare
d!. se concentrează prin reabsorbţia apei în colecist
e. este produsă în colecist şi evacuată în jejun, ca răspuns la hormonul colecistokinină
72. cmIn cursul absorbţiei:

a!. creşte nivelul insulinei plasmatice
b!. creşte captarea de aminoacizi in celule
c. creşte oxidarea acizilor graşi şi cetogeneza
d!. creşte glicogeneza hepatică
e. insulina stimulează captarea glucozei in neuroni
73. cmCare sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie?

a !. sunt declanşate de mecanoceptori
b!. implică participarea unor muşchi n etezi si stri ati
c!. implică m ecan ism e nervoase vegetative si participarea unor nervi somatici
d. sunt coordonate de centrii ner voş i din bulbul rahidian
e. sunt procese controlate voluntar, in totalitate
74. cmC are sunt ase mănăr il e dintre secreţia gast rică şi cea pancreat ică?
a !. conţin enz im e pr ote ol itice secretate ca si proenzime
b!. sunt secreţii a căror elaborare determina modificări ale p H-u lui plasmatic arterial
c. conţin enzime pentru degradarea tutur or principiilor alimentare
d!. în cursul alimentaţiei secreţia este stimulată în 3 faze – cefalică, gastrică şi intestinala
e!. pot fi stimulate de parasimpatic
Pag. 1057 / 1921
75. cmMasticaţia:
a !. pre vin e leziunile mecanice pe care l e - ar putea produce fragmentele mari de alimente
b. permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubr i fierea după deglutiţie

c!. facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particulelor alimentare fragm e ntate
d. facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptiva)
e. ......
76. csC are din următoarele afirmaţii r ef erit oare la motilitatea intestinului subţire este corectă:
a. frecvenţa contracţiilor, pe tor traseul intestinului subţire, este constanta
b. peristaltismul este pattern-ul contracţii major în cursul alimentaţiei
c. complexele motorii migratorii suni prezente în cursul perioadelor digestive
d. vagotomia aboleşte activitate contractila în cursul perioadelor digestive
e!. activitatea contractila este iniţiată ca răspuns la distensia peretelui intestinal
77. cmCare din următoarele afirmaţii referitoare la evacuarea gastrică suni corecte:
a!. alimentele solide sunt evacuate mai încet ca lichidele
b. vagotomia accelerează evacuarea
c. alimentele nedigerate sunt evacuate în cursul perioadelor digestive
d. pH-ul acid antral scade evacuarea
e!. vagotomia scade acomodarea reflexă a porţiunii proximală a stomacului
f!??????. rata actuală a acomodării depinde de reflexul enterogastric şi de enterogastron, care iniţiază
un feedback inhibitor
78. csSecreţia gastrică acidă este crescută:

a. prin pH-ul acid antral
b. prin administrarea de antagonistt ai receptorilor H2
c. după vagotomie
d!. in ulcerul duodenal
e. în ulcerul gastric
79. csRelaxarea musculara gastrointesiinală se produce sub influenţa unuia din următorii
neuromediatori:
a. dopamina
b!. peptidul intestinal vasoactiv

c. somatostatinul
d. acelilcolina
e. substanţa P
80. csCare din următoarele substanţe inhibă secreţia gastrică acidă

a. histamina
b acelilcolina
c!. somatostatinul
d.enlcrooxinlina
e.gastrina

a!. toxina holerica produce diaree, prin inhibarea absorbţiei de NaCl in intestinul subţire
Pag. 1058 / 1921
b!. absorbţia apei şi electroliţilor, la nivelul tr actului gastrointestinal, are loc în cea mai mare parte în
jejun
c. ac idoz a metabolica, hipokalimica, se p roduce dacă are loc o p ierd ere excesivă de
fluide, la nivelul il e onulu i
d. vagotomia afectează, mas ales, peristaltismul distal al stomacului
e!. m ot i lina este implicata în coordonarea complexelor motorii migratorii
82. csContracţia colecistitului este controlată primar de:

a. enterogastron
b. insuiină
c. secretmă
d. gastrină
e!. c o lecist ok inina-pancriozamina
83. csMişcările în masă, din colon, pot f i abolite prin:

a. simpatectomie
b vagotomie
c. distiugerea plexului Meissner
d!. distiugerea plexului Auerbach
e. denervare totală extrinseca
Sistemul endocrin
1. CМ Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:
!a.stimularea secreţiei de glucagon
!b.creşterea gluconeogenezei hepatice
!c.stimularea glicogenolizei hepatice
!d.inhibarea secreţiei de insulina
2.CM Administrarea exogenă de hormoni tiroidieni ar determina:

!a.inhibarea feedback-ului negativ al secreţiei de TSH
!b.scăderea screţiei de trioiodotironină
!c.scăderea utilizării iodului în glanda tiroidă
d.creşterea consumului de O2 la nivel cerebral
e.creşterea eliberării de TRH
3.CM Vitamina D3 activă (colecalciferolul) şi PTH-ul au mai multe efecte

similare:
!a.scad reabsorbţia fosfaţilor în rinichi
!b. scad reabsorbţia calciului în rinichi
!c. măresc absorbţia calciului în intestin
d.scad concentraţia de calciu în plasmă
e.măresc concentraţia de fosfat în plasmă
4.CM Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre testosteron:

Pag. 1059 / 1921
!a.este produs în echilibru cu androstendionul

!b.este un proestrogen
!c.este inactivat după conversia în dihidrotestosteron
d.derivaţii sintetici ai testosteronului sunt substanţe doping pentru sportivi
!e.accelerează inchiderea cartilajului metafizar al oaselor lungi
5. CM Secreţia de hormon de creştere este crescută prin următorii factori:

!a.înfometare
!b.administrarea de arginină
c.administrarea de somatostatină
!d.administrarea de catecolamine
!e.hipoglicemie
6.CM Stimulii pentru secreţia de aldosteron sunt:

!a.angiotensina II
!b.hiperkaliemia
!c.hipovolemia
!d.corticotropina (ACTH)
e.factorul natriuretic atrial
7.CS Efectul insulinei asupra transportului de glucoza este următorul:

a.permite transportul împotriva unui gradient de concentraţie
b.sporeşte transportul în creier
!c.sporeşte transportul prin membrana celulară prin difuziune facilitată cu
ajutorul
GLUT-4
d.sporeşte transportul prin epiteliul tubular al rinichiului
e.sporieşte transportul prin mucoasa intestinală
8. CM ADH este indispensabil pentru:

!a controlul volemiei
b.controlul reabsorbţiei obligatorii de apă la nivel renal
!c.controlul concentraţiei de sodiu în spaţiul extracelular
d.controlul concentraţiei de potasiu în spaţiul extracelular
!e.reglarea homeostaziei osmotice
9.CM Glucagonul:
a.este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric
!b.scade glicogeneza hepatică
c.inhibă secreţia de insulina
Pag. 1060 / 1921
d.stimulează absorbţia intestinală a glucozei

!e.creşte glicogenoliza hepatică
10.CS În condiţii fiziologice, efectul caloric al hormonilor tiroidieni este

produs prin:
a.stimularea activităţii neuropsihice
b.creşterea numărului mitocondriilor în celulele ţintă
!c.creşterea activităţii Na+-K+-ATP-azei membranare
d.decuplarea fosforilării oxidative
e.interacţiunea cu un sistem de receptori din membranele celulelor ţintă
11.CM Spermatogeneza poate fi inhibată de :

!a.deficitul de testosteron
!b.deficitul de FSH
!c.deficitul de STH
!d.criptorhidism
e.deficitul de PL
12.CM Somatomedina A:
a.inhibă secreţia de insulina
!b.este sintetizată în ficat şi cartilaje
c.este sintetizată în adenohipofiză
!d.are efect insulinic
!e.secreţia este stimulată de STH
13.CM Receptorii adrenergici mediază următoarele efecte:

a.secreţia de PTH
!b.contractilitatea miocardică crescută
! c.vasodilataţia coronară şi pulmonară
!d.secreţia de insulina şi glucagon
e.secreţia de T4 şi calcitonină
14.CS O scădere a secreţiei de cortizol poate duce la:

a.creşterea gluconeogenezei hepatice
b.scăderea secreţiei de ACTH
!c. reduce concentraţia somatomedinelor în plasmă
d.creşterea glicemiei
e. creşte lipogeneză
15.CS Efectul HAD asupra rinichiului este:

!a.creşte permeabilitatea tubului distal pentru apă
Pag. 1061 / 1921
b.creşte ritmul filtrării glomerulare

c.creşte excreţia de Na+
d.creşte excreţia de apă
e.creşte diametrul arterei renale
16.CS Care din următoarele afirmaţii despre aldosteron sunt corecte:

!a.creşte permeabilitatea tubului distal pentru Na+şi CI"
b.creşte reabsorbţia H+
c.are principalul efect pe tubul proximal
d.este secretat ca răspuns la o creştere a presiunii sanguine
e.î-şi exercită efectul prin activarea AMPc
17.CM Celulele Leydig, care reprezintă 20% din masa testiculară, secretă:
!a.testosteron
b.inhibină A şi B
!c.factori de creştere de tip IGF
!d.oxitocina şi HAD
!e.androstendion
18.CM Interacţiunea catecolaminelor cu receptorii adrenergici determină:

!a.stimularea secreţiei de amilază salivară
b. inhibarea contracţiei miocardice
c.inhibarea contracţiei sfincterelor digestive
d.secreţia de melatonină
!e.secreţia de renină
19.CS In ziua a 14-a a ciclului menstrual normal:

a.concentraţia progesteronului circulant atinge valoarea maximă
!b.concentraţia de LH circulant atinge valoarea maximă
c.cantitatea de glicogen endometrial este optimă pentru implantare
d.endometrul funcţional începe să se regenereze
e.arterele spirale din endometru încep să se contracte
20.CS Parathormonul:
a.este secretat de celulele parafoliculare ale tiroidei
b.interacţionează cu receptorii nucleari în celulele ţintă
!c.are structură proteică
Pag. 1062 / 1921
d.stimulează hidroxilarea hepatică şi renală a vitaminei D3

e.stimulează resorbţia tubulară a fosfaţilor în rinichi
21.CM Alegeţi combinaţia corectă „hormon-efect" referitor la reabsorbţia

renală a electroliţilor:
a.calcitonină - reabsorbţia crescută de Ca2+
!b.aldosteron - reabsorbţia crescută de Na+
c.progesteron - reabsorbţia crescută de Na+
d.calcitonină - reabsorbţia crescută de HPO42+
!e.1,25-(OH)2-colicalciferol - reabsorbţia crescută de Ca2+
22.CM Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri:

a.STH - bilanţ azotat negativ.
b.insulina - efect catabolizant lipidic
!c.cortizol - hiperglicemie
!d.tiroxina - efect inotrop şi cronotrop pozitiv
e.inhibină - inactivarea testosteronului
23.CM Asocierile corecte sunt:

!a.plasmă hiperosmolară - secreţie de HAD
!b.gluconeogeneza - cortizol, glucagon, adrenalină
c.serotonină - stimularea celulelor pancreatice
!d.hipofosfatemie - hiperparatiroidism
!e. hipocalcemie – hipoparatiroidism
24.CS Somatostatina are următoarele roluri, cu excepţia faptului că:

a. inhibă secreţia de STH şi TSH
b.inhibă secreţia de insulina şi glucagon
c.inhibă activitatea celulelor imune
!d.stimulează secreţia unor hormoni gastrointestinali: gastrina, secretina
e.inhibă vasodilataţia coronară şi pulmonară
25. CM Hormonul paratiroidian determină:

a. creşterea depozitelor minerale osoase
!b. scăderea cantităţii de calciu în fluidul tubular
!c. scăderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor
d. creşterea excitabilităţii neuromusculare
e. creşterea contractilităţii muscular
Pag. 1063 / 1921
26.CS НST are următoarele roluri cu excepţia unuia:

!a. stimulează glicogenoliza hepatică
b. stimulează lipoliza în ţesutul adipos
c. stimulează cetogeneza
d. controlează secreţia hipotalamică de somatostatină
e. menţine un bilanţ azotat pozitiv
27. CM Alegeţi afirmaţiile corecte:

a. acţiunea T4 este de 3-4 ori mai puternicăca cea a T3
!b. T3 conţine 58 % iod
!c. T4 conţine 66 % iod
!d. dozele mari de iod (50-100 ori faţă de normal) inhibă secreţia hormonilor
tiroidieni
e. organificarea iodului pe tireoglobulină poate fi şi în lipsa peroxidazei
28.CM Care din următoarele afirmaţii referitoare la somatomedine este

adevărată?
a. inhibă sinteza de proteine
b. antagonizează efectele insulinice
!c. stimulează creşterea oaselor şi a cartilajului
d. mediază efectele locale ale somatostatinelor în creier
!e. sunt factori de creştere secretaţi de ficat,cartilaje şi alte ţesuturi
29. CM Celulele secretoare de androgeni sunt:

a. spermatogoniile
!b. celulele Leydig
c. celulele Sertoli
!d. celulele zonei fasciculate din cortico-suprarenală
e. ovogoniile
30. CM Hipersecreţia de STH la adult poate duce la

!a. acromegalie
b. hipoglicemie
c. inhibă transportul aminoacizilor
d. stimulează formarea de uree
!e. atrofia gonadelor
31.CS Următorii factori cresc secreţia de insulin cu excepţia:

a. aminoacizilor (Arg, Leu, Liz, Fen)
b. p-cetoacizilor
Pag. 1064 / 1921
c. stimulării vagale
d. STH, ACTH
!e. catecolaminelor
32.CS Secreţia de HAD este stimulată în caz de:

a. scădere a osmolarităţii plasmei
b. expunere la frig
c. ingestie de alcool
d. ortostatism
!e. hemoragii
33.CS Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia:

a. scade calcemia
b. scade fosfatemia
!c.inhibă activitatea osteoblastelor
d.inhibă activitatea osteoclastelor
e. acţionează prin intermediul unui receptorul membranar specific şi a AMPc
34.CS Hormonii tiroidieni:

a. inhibă acţiunea somatotropinei
b. inhibă receptorii adrenergici
c. inhibă lipoproteinlipaza
!d. stimulează conversia hepatică a caroteniilui în vitamina A
e. cresc concentraţia plasmatică a colestrolului
35.CM Care din următoarele afirmaţii despre proIactină sunt corecte:

a. iniţiază ovuiaţia
!b. este principalul hormon lactogenetic
c. inhibă creşterea glandei mamare
d. secreţia ei este controlată prin TRH
!e. secreţia ei este inhibată prin dopamină
36.CM Transportul glucozei cu ajutorul GLUT 4 prin membrana celulară,

dependent de insulina are loc în:
a. enterocit
!b. fibra musculară striată
!c. adipocit
d. celulele tubilor renali
e. eritrocit
Pag. 1065 / 1921
36. MC The insulin depended transport of glucose by GLUT 4 trough cell

membrane is possible in:
a. enterocyte
!b. muscular fiber
!c. adipocyte
d. in the renal tubules cells
e. eritrocyte
36.CM Инсулин зависимый транспорт глюкозы с использованием GLUT 4
через мембрану клетки, происходит в:
a.энтероцитах
!b. поперечно-полосатых мышечных волокон
! с. адипоцитах
d.клетахк почечных канальцев
e.эритроцитах
37.CM Într-o hipersecreţie adrenocorticală (sindrom Cushing) putem

constata:
!a. hipertensiune arterială
!b. osteoporoză
c. creşterea susceptibilităţii la infecţii
!d. reducerea forţei musculare
!e. hiperglicemie
37. MC In the adrenal cortex hyper secretion are possible :

!a. arterial hyper tension
!b. osteoporosis
c. increasing ability to infections
!d. decreasing of muscular forces
!e. hyper glycemia
37. MC При гипер секреции коры надпочечников возможны следующие

симтомы:
! а. повышение артериального давления
!b. остеопороз
с. снижение резистентности к инфекциям
! г. снижение мышечной силы
! е. гипергликемия
38.CM Hiperglicemia este indusă prin acţiunea următorilor hormoni:
!a. noradrenalină
Pag. 1066 / 1921
b. tiroxină
c. aldosteron
!d. ACTH
!e. glucagon
38. MC The hyper glycemia can be caused by secretion of follow hormones:

!a. nor epinephrine
b. thyroxin
c. aldosterone
!d. ACTH
!e. glucagon
38. MC Гипергликемия может быть вызвана секрецией последующих
гормонов:
!а. норадреналина
b. тироксина
с. альдостерона
! d. АКТГ
! е. глюкагон
39.CS în boala Basedow-Graves, după testele de laborator, se pot observa

următoarele rezultate:
a. T3 şi T4 normale
b. T3 şi T4 scăzute
!c. T3 şi T4 crescute
d. T3 normal şi T4 crescut
e. T3 scăzut şi T4 crescut
39. SC The laboratory tests in the Graves disease confirm:

a. T3 and T4 normal
b. T3 and T4 decrease
!c. T3 and T4 increase
d. T3 normal but T4 increase
e. T3 decrease but T4 increase
39. SC Болезнь Базедова-Грейвса подтверждается следующими

лабораторными результатами:
а. Т3 и Т4 в норме
b. Т3 и Т4 снижены
Pag. 1067 / 1921
! с. Т3 и Т4 увеличены
d. T3 в норме, но T4 увеличен
е. T3снижен, а T4 увеличен
40. CM Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect In următoarele cupluri:

!a. insulina - efect ănabolizant
b. STH - diferenţiere neuronală
!c. cortizol - hiperglicemie
!d. tiroxină - efect inotrop şi cronotrop pozitiv
!e. oxitocina - contracţia uterului gravid şi declanşarea naşterii
40. MC Choice the correct combination “hormone - effect”:

!a. insulin – anabolic effect
b. GH – neurons differentiation
!c. cortizol – hyper glycemia
!d. thyroxin – cronotrop and inotrop positive effect
!e. oxytocin - uterus contraction and childbirth
40. MC Выберите правильные сочетания "гормон - эффект":

!а. инсулин - анаболический эффект
b. СТГ - дифференциация нейронов
! с. кортизол - гипергликемия
! d . тироксин – хронотропный и инотропный положительные эффекты
! е. окситоцин - сокращение матки и роды
41.CM Momentul ovulaţiei coincide cu:
!a. reducerea secreţiei de FSH
!b. secreţiа de LH
c. stimularea feedback-ului pozitiv estrogenic
!d. activarea unui centru tonic hipotalamic
!e. activarea unui centru ciclic hipotalamic
41 MC The ovulation moments coincide with:

!a. decrease secretion of FSH
!b. secretion of LH
c. positive feedback stimulation of estrogen
!d. activation of hypothalamic tonic center
!e. activation of hypothalamic cyclic center
Pag. 1068 / 1921
41 MC Момент овуляции совпадает с:

!а. уменьшением секреции ФСГ
! b . секрецией ЛГ
с. положительной обратной связью стимуляции эстрогенов
! d . активация тонического центра гипоталамуса
! е. активация циклического центра гипоталамуса
42.CS Funcţiile celulelor Sertoli în tubii seminiferi includ:

a. secreţia de FSH în lumenul tubular
b. secreţia de testosteron în lumenul tubular
c. secreţia de estrogeni după pubertate
!d. menţinerea barierei sânge-testiculi (hematotesticulare)
e. secreţia de ACTH în lumenul tubular
42. SC Choice the correct function of Sertoli cells:

a. FSH secretion in the tubules
b. the testosterone secretion in the tubules
c. the estrogen secretion after maturation
!d. formation and keeping of hemathotesticular barrier
e. ACTH secretion in the tubules
42. SC Выберите правильный ответ относительно функционирования

клеток Сертоли:
а. Секреции ФСГ в канальцах
b.секреции тестостерона в канальцах
с.секреции эстрогенов после созревания
! . d формирование и поддерживание барьера кровь - семенняки
е. секреция АКТГ в канальцах
43. CM Hormonii care pot determina un bilanţ negativ al azotului sunt:

a. STH-ul
b. adrenalina
!c. glucagonul
!d. hormonii tiroidieni în exces
!e. cortizolul
Pag. 1069 / 1921
43.MC The hormones which determine the negative nitrogen equilibrium are:
a. GH
b. epinephrine
!c. glucagon
!d. high level of thyroid hormones
!e. cortizol
43.MC гормонов, которые определяют отрицательные азотистый баланс
являются:
а. СТГ
b. адреналин
! с. глюкагон
! d. высокий уровень гормонов щитовидной железы
! е. кортизол
44.CS Nucleul supraoptic al hipotalamusului este implicat în controlul

secreţiei de:
a. ACTH
b. oxitocină
c. hormon de creştere
!d. hormon antidiuretic
e. FSH
44. SC In the suprаoptic nuclei of hypothalamus is syntheses:

a. ACTH
b. oxitocine
c. GH
!d. ADH
e.FSH
44. SC В n. supraopticus гипоталамуса синтезируется:

а. АКТГ
b. oкситоцин
с. СТГ
! d. AДГ
e.ФСГ
45.CM T3 (triiodtironina):
a. provine din metanolizarea prin dezaminarea T3
b. are efect caloric
Pag. 1070 / 1921
!c. este un produs inactiv biologic

!d. este sintetizat de tiroidă în cantităţi crescute în inaniţie
e. stimulează diferenţierea tisulară la organismele tinere
45. MC The T3 hormone:

a. result from T3 methanolisation and desamination
b. has caloric effect
!c. is non active biological product
!d. the synthesis in thyroid gland increase in the inanition
e. stimulate the tissue differentiation in young organisms
45. MC гормонаТ3 (трийодтиронин):

а.является результатом дезаминирования T3
b. обладает калорическим эффектом
! с. не является активным биологическим продуктом
! d .синтезнруется в щитовидной железе в увеличенных количествах при
истощении
е. стимулирует дифференцировку тканей в молодых организмах
1c.s.Selectati afirmatia corecta referitor la transmiterea excitatiilor in muschiul neted al intestinului:
a.prin sinapse chimice;
b.!prin jonctiuni de tip gap;
c.prin neuroni;
d.prin muschii striate;
e.excitatia nu se transmite.
2c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor netezi ai tractului
gastrointestinal:G427
a.unde lente;
b.spike-uri;
c.nu poseda activitate electrica;
d.!unde lente si spikeuri;
e.activitate electrica cu frecventa mare.
3c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la valoarea potentialului membranar in celulele

TGI:G428
a.nu se modifica;
b.se modifica la orice actiuni;
c.!se modifica la 1. intinderea fibrei musculare; 2.la stimularea parasimpatica si secretia
acetilcolinei;3.la stimularea simpatico si secretia noradrenalinei;
d.!variaza in jurul -56 mv;
e.este de 120 mv.
4c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al tractului gastrointestinal
se realizeaza cu contributia: G428
a.fosforului;
b.!calmodulinei;
c.!ionilor de Ca++;
d.Mg++;
Pag. 1071 / 1921
e.Fe++.
a.este propriu tractului gastrointestinal;
b.reprezinta sistemul nervos central;
c.reprezinta maduva spinarii;
d.reprezinta ganglionii paraverterbrali;
e.!se intinde in peretele intestinal de la esofag pina la anus.
6c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la controlul activitatatii tractului gastrointestinal:

d.este efectuat de nervul frenic;

a.!etapa voluntara ce initiaza procesul deglutitiei;
b.!etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag;
c.!etapa esofagiana involuntara, ce determina trecerea din esofag in stomac;
d.a,b,corecte;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
a.10 minute;
b.!1- 2 secunde;
c.este nelimitat;
d.1-2 minute;
e.depinde de numarul de dinti.

c.deglutitia nu influenteaza respiratia;

a.!miscari peristaltice primare;
b.!miscari peristaltice secundare;
c.miscari antiperistaltice;
d.miscari convulsive;
e.nu poseda automatism;
11c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului provoaca in stomac:
G.431
a.contractie;
b.!relaxare;
c.fara modificari;
d.!cresterea volumului stomacal;
e.micsorarea volumului stomacal.
12c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica): Functiile motorii ale
stomacului sunt:G.432
Pag. 1072 / 1921
a.antiperistaltice;
b.!de depozitare a unor cantitati de alimente;
c.!de amestec a alimentelor cu sucul gastric;
d.!contractii de foame;
e.!de golire lenta a alimentelor din stomac in intestinal subtire.
13c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-Evacuarea gastrica

este determinata de :G 433
a.motilitatea esofagului;
b.!factori gastrici;
c.grosimea peretelui stomacal;
d.!factorii duodenali;
e.motorica intestinului gros.
14c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Muschuiul neted

gastrointestinal functioneaza:G 427
a.la comanda;
b.!independent;
c.!ca un sincitiu;
d.ca muschii scheletici;
e.in mod reflex conditionat.
15c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Stratul de muschi
gastrointestinali longitudinali si circulari:G 427
a.!au conexiuni intre ele;
b.nu au conexiuni intre ele;
c.functioneaza separat;
d.!functioneaza impreuna;
e.sint muschi striati.
16c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a cavitatii bucale
consta in: G 427
a.!prelucrarea mecanica a hranei;
b.protejarea limbii materne;
c.!prelucrarea chimica a hranei;
d.a asigura fumatul;
e.secretia salivei..
17c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI- Potentialul
membranar de repaus a fibrei musculare gastrointestinale netede apare cu o frecventa de : G 428
a.!3 pe minut la nivelul stomacului;
b.!12 pe minut la nivelul intestinului subtire;
c.3 pe minut la nivelul intestinului gros;
d.12 pe minut la nivelul intestinului gros;
e.nu se modifica.
18c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul
de spike (virf) sunt potentiale de actiune adevarate a fibrei musculare a intestinului ce apar:
G.428
a.!cu o frecventa de 1-10 virfuri secunda;
b.50 virfuri secunda;
c.!automat;
d.la comanda;
e.prezinta potentiale de repaus;
Pag. 1073 / 1921
19c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul
de membrana a fibrei musculare a intestinului: G 428
a.este stabil;
b.!se poate modifica;
c.!este aproximativ – 56 mv;
d.!depinde de intinderea fibrei musculare;
e.!depinde de stimularea simpatica si parasimpatica.
20c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare ale TGI - La
contractia muschiului intestinal participa: G.428
a.!ionii de calciu;
b.!calmodolina;
c.magneziu;
d.substantele nutritive;
e.nitratii.
a.!are un sistem nervos proporiu numit enteric;
b.!poseda automatism;
c.este reglat numai pe cale umorala;
d.activeaza dependent de mediul ambient;
e.c, d – raspuns incorrect.
24c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul extern mienteric
Auerbach controleaza: G.429
a.!in special, motilitatea gastrointestinala;
b.secretia;
c.pH intestinal;
d.temperatura chimului intestinal;
e.compozitia sucului intestinal;
25c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul enteric
submucos Meissner controleaza: G429
a.motilitatea gstrointestinala;
b.pH intestinal;
Pag. 1074 / 1921
c.!secretia epiteliala locala gastrointestinala;

d.!fluxul sangvin local;
e.regleaza deglutitia;
26c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - Receptorii din
peretele intestinal trimit fibre aferente:G429
a.!ambilor plexuri enterice Auerbach si Meissner;
b.!ganglionilor prevertebrali simpatici;
c.!maduvei spinarii;
d.!prin nervii parasimpatici catre trunchiul cerebral;
e.la scoarta cerebelului.
e.reglarea are loc in mod constient.
28c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -Neuronii enterici
secreta urmatoarele tipuri de neurotransmitatori: G429
a.!acetilcolina si noradrenalina;
b.!adenozin trifosfatul, serotonina, dopamine;
c.!colecistokinina, substanta P, polipeptidul vasoactiv(VIP), somatostatina;
d.!len-enkefalina, met-enkefalina si bombezina;
e.adrenalina;.
29c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI: G429
a.nu influenteaza functia tractului gastrointestinal;
b.frineaza functia tractului gastrointestinal;
c.!mareste activitatea tractului gastrointestinal;
d.frineaza motilitatea stomacului plin;
e.nu enerveaza intestinul;
30c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei : G.430

a.etapa intestinala;
b.!etapa voluntara orala;
c.!etapa faringiana;
d.!etapa esofagiana;
e.etapa gastrica;
1. SC. Care din următoarele afirmaţii este corectă?
A!. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de sodiu, clor şi bicarbonaţi;
B. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de sodiu, clor şi fosfaţi;
C. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de potasiu, clor şi bicarbonaţi;
D. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de potasiu, magneziu şi fosfaţi;
E. lichidul extracelular conţine cantităţi mari de potasiu, calciu şi fosfaţi;
2. SC. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

A. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de sodiu, clor şi bicarbonaţi;
B. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de sodiu, clor şi fosfaţi;
C. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de potasiu, clor şi bicarbonaţi;
D!. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de potasiu, magneziu şi fosfaţi;
E. lichidul intracelular conţine cantităţi mari de potasiu, calciu şi fosfaţi;
Pag. 1075 / 1921
3. SC. Oxigenul este transportat prin membrana celulelor:

A!. prin difuzie;
B. prin difuzie facilitată, combinat cu hemoglobina;
C. prin pompa de oxigen;
D. prin contra-transport cu CO2;
E. ca ion de O2-;
4. SC. Bioxidul de carbon este transportat prin membrana celulelor:

A!. prin difuzie;
B. prin difuzie facilitată, combinat cu hemoglobina;
C. prin pompa de CO2;
D. prin contra-transport cu O2;
E. ca ion CO2-;
5. SC. Ionii de potasiu nu pot trece prin canalele de scurgere de sodiu:

A. deoarece canalul are sarcina pozitiva în interior;
B!. deoarece canalul este foarte îngust;
C. deoarece ionul de potasiu atrage multe molecule de apă;
D. deoarece ionii de potasiu se combină cu fosfaţii;
E. deoarece ionii de potasiu se combină cu ionii de clor;
6. SC. Ionii de sodiu nu pot trece prin canalele de scurgere de potasiu:

A. deoarece canalul are sarcina pozitiva în interior;
B. deoarece canalul este foarte îngust;
C!. deoarece ionul de sodiu atrage multe molecule de apă;
D. deoarece ionii de sodiu se combină cu ioni de clor;
E. deoarece ionii de sodiu se combină cu fosfaţii;
7. MC. Osmoza:
A.! are loc din apa pură spre soluţia de NaCl;
B. are loc din soluția de NaCl spre apă pură;
C!. presiunea osmotică depinde de numărul de particule;
D. presiunea osmotică depinde de greutatea particulelor;
E. presiunea osmotică depinde de mărimea particulelor;
8. MC. "Rigor mortis":

A!. este starea de contractură în toți muschii corpului;
B. este starea de contractura numai în mușchii membrelor;
C. este rezultat din lipsa ATP necesar pentru activitatea pompei Ca2 +;
D!. este rezultat din lipsa ATP necesar pentru separarea capului de miozină de la actină;
E. este rezultat din lipsa ATP necesar pentru efectuarea tracțiunii în forță;
9. MC. Care din următoarele afirmații este corectă?

A. fibre rapide au un număr mai mare de mitocondrii;
B!. fibrele lente au un număr mai mare de mitocondrii;
C!. fibrele lente conțin o cantitate mare de mioglobină;
D. fibre rapide conțin o cantitate mai mare de mioglobină;
E. fibre rapide au culoarea roșie;
10. MC. Care din următoarele afirmații NU este corectă?

A!. fibre rapide au număr mai mare de mitocondrii;
B. fibrele lente au număr mai mare de mitocondrii;
C!. fibrele lente conțin o cantitate mare de mioglobină;
D. fibre rapide conțin o cantitate mai mare de mioglobină;
E!. fibre rapide au culoarea roșie;

A. fibrele rapide sunt fibre cu dimensiuni mari;
Pag. 1076 / 1921
B!. fibrele lente sunt fibre cu dimensiunii mari;

C!. fibrele lente au o vascularizație mai bogată;
D. fibre rapide au o vascularizație mai bogată;
E!. fibre rapide au culoarea albă;

A!. fibrele rapide sunt fibre cu dimensiuni mari;
B. fibrele lente sunt fibre cu dimensiuni mari;
C. fibrele lente au o vascularizație mai bogată;
D!. fibre rapide au o vascularizație mai bogată;
E. fibre rapide au culoare alba;
13. SC. Unitatea motorie este:

A!. toate fibrele musculare inervate de o singură fibră nervoasă;
B. toate fibrele musculare inervate de o singură rădăcină anterioară a măduvei spinării;
C. toate fibrele musculare dintr-un singur fascicul muschi;
D. toate fibrele musculare, care se contractă simultan, ca urmare a stimulării pielii;
E. toate fibrele musculare conectate prin joncțiuni tip gap;
14. SC. Hipertrofia musculară:

A. masa totală a mușchiului crește, deoarece apar fibre musculare noi;
B!. masa totală a mușchiului crește, deoarece filamente noi de actină și miozină sunt formate;
C. masa totală a mușchiului scade, deoarece miofibrile se divid;
D. masa totală a mușchiului crește, deoarece actina și miozină sunt folosite pentru energie;
E. masa totală a mușchiului crește, deoarece mușchiul conține mai multă apă;
15. MC. Alegeți afirmațiile INCORECTE despre hipertrofie musculară:

A!. masa totală a mușchiului crește, deoarece apar fibre musculare noi;
B. masa totală a mușchiului crește, deoarece filamente noi de actină și miozină sunt formate;
C. masa totală a mușchiului crește, deoarece miofibrile se divid;
D!. masa totală a mușchiului crește, deoarece actina și miozină sunt folosite pentru energie;
E!. masa totală a mușchiului crește, deoarece mușchiul conține mai multă apă;
16. SC. Atrofia musculară:
A!. proteinele contractile sunt distruse imediat după denervare;
B. mușchiul pierde apă;
C. fibrele musculare sunt înlocuite cu țesut adipos imediat după denervare;
D. fibrele musculare sunt înlocuite cu țesut fibros și se întind;
E. este reversibilă, chiar și după 2 ani;
17. MC. Alegeți afirmațiile INCORECTE despre atrofie musculară:

A. proteinele contractile sunt distruse imediat după denervare;
B!. mușchiul pierde apă;
C!. fibrele musculare sunt înlocuite cu țesut adipos imediat după denervare;
D!. fibrele musculare sunt înlocuite cu țesut fibros și se întind;
E. este reversibilă în decurs de 1-2 ani;

A. cantitatea de proteine contractile nu se schimbă, doar numărul de mitocondrii;
C. fibrele musculare sunt inlocuite cu țesut adipos imediat după denervare;
D!. fibrele musculare sunt înlocuite cu țesut fibros și se scurtează, căuzînd contractură;

C!. după denervare fibrele musculare sunt înlocuite cu țesuturi adipos și fibros după 1-2 ani;
Pag. 1077 / 1921

C. fibrele musculare sunt înlocuite cu țesut adipos imediat după denervare;
E!. este ireversibilă după 2 ani;
21. MC. Hipertrofia musculară:

A. sistemul enzimatic pentru a furniza energie crește, în special pentru lipoliză;
B. sistemul enzimatic pentru a furniza energie devine ineficient;
C!. sistemul enzimatic pentru a furniza energie crește, în special pentru glicoliză;
D. pentru a produce hipertrofia sunt necesare zilnic contracții slabe, dar multe;
E!. pentru a produce hipertrofia sunt necesare zilnic câteva contracții, dar puternice;
22. MC. Alegeți afirmațiile INCORECTE despre hipertrofia musculară:

A!. sistemul enzimatic pentru a furniza energie crește, în special pentru lipoliză;
B!. sistemul enzimatic pentru a furniza energie devine ineficient;
C. sistemul enzimatic pentru a furniza energie crește, în special pentru glicoliză;
D!. pentru a produce hipertrofia sunt necesare zilnic contracții slabe, dar multe;
E. pentru a produce hipertrofia sunt necesare zilnic câteva contracții, dar puternice;

A.! sumația fibrelor multiple este un număr mai mare de unități motorii contractîndu-se simultan;
B. sumația fibrelor multiple duce la tetanie;
C. sumația fibrelor multiple este cauzată de o frecvență mai mare a stimulării;
D. tetania este un număr mai mare de unități motorii contractăndu-se simultan;
E!. tetania este cauzată de o stimulare cu frecvență mai mare;

A. sumația fibrelor multiple este un număr mai mare de unități motorii contractîndu-se simultan;
B!. sumația fibrelor multiple duce la tetanie;
C!. sumația fibrelor multiple este cauzată de o frecvență mai mare a stimulării;
D!. tetania este un număr mai mare de unități motorii contractăndu-se simultan;
E. tetania este cauzată de o stimulare cu frecvență mai mare;
25. MC. Care din următoarele afirmații despre unitatea motorie este corectă?
A!. sunt 2 sau 3 fibre musculare pentru o unitate motorie în mușchiul laringian;
B!. unitățile motorii mici sunt utilizate pentru mișcările precise;
C. unitățile motorii mici nu au un control fin;
D. mușchiul solear este compus din unități motorii mici;
E!. mușchiul solear este compus din unități motorii mari;
26. MC. Care dintre următoarele afirmații despre unitatea motorie este corectă?
A. sunt 2-3 fibre musculare pentru o unitate motorie în mușchiul solear;
B!. câteva sute de fibre musculare pentru o unitate motorie în mușchiul solear;
C. unități motorii mari au un control fin;
D. unități motorii mari sunt utilizate pentru mișcări precise;
E!. unități motorii mari sunt utilizate pentru mișcări ample;
27. MC. Care dintre următoarele afirmații despre unitatea motorie NU este corectă?
A. sunt 2 sau 3 fibre musculare pentru o unitate motorie în mușchiul laringian;
B. unitățile motorii mici sunt utilizate pentru mișcările precise;
C!. unitățile motorii mici nu au un control fin;
D!. mușchiul solear este compus din unități motorii mici;
E. mușchiul solear este compus din unități motorii mari;
Pag. 1078 / 1921
28. MC. Care dintre următoarele afirmații despre unitatea motorie NU este corectă?
A!. sunt 2-3 fibre musculare pentru o unitate motorie în mușchiul solear;
B. câteva sute de fibre musculare pentru o unitate motorie în mușchiul solear;
C!. unități motorii mari au un control fin;
D!. unități motorii mari sunt utilizate pentru mișcări precise;
E. unități motorii mari sunt utilizate pentru mișcări ample;
29. SC. Contracțiile musculare au forță maximă atunci când lungimea sarcomerului înainte de contracție
este:
A!. 2-2.2 microni;
B. 2.2-2.5 microni;
C. 1-1.6 microni;
D. 2.5-3 microni;
E. 1.6-2 microni;
30. SC. Contracțiile musculare au forță maximă atunci când:

A!. filamentul de actină se suprapune peste toate punțile transversale, dar nu și peste întregul filament de
miozină înante de contracție;
B. nu există nici o suprapunere actină-miozină înainte de contracție;
C. filamentul de actină se suprapune peste jumătate de punți transversale înainte de contracție;
D. filament de actină se suprapune complet peste filamentul de miozină înainte de contracție;
E. filamentul de actină atinge centrul filamentului de miozină înainte de contracție;
31. SC. Prima sursă de energie pentru a reconstitui ATP în timpul contracției musculare este:
A!. fosfocreatina;
B. glicogenul;
C. acidul piruvic;
D. acidul lactic;
E. acetil-CoA;
32. MC. Pentru a reconstitui ATP in timpul contracției musculare, mușchiul folosește:
A!. fosfocreatina;
B!. glicogenul;
C. acidul lactic;
D. mioglobina;
E!. lipide;
33. MC. Mioglobina:

A!. conferă culoarea roșie musculare;
B!. se combină cu oxigenul;
C. se combină cu bioxidul de carbon;
D. se combină atât cu oxigenul, cît și cu bioxidul de carbon;
E. conferă culoarea albă fibrelor musculare;
34. MC. Alegeți afirmațiile INCORECTE despre mioglobină:

A. conferă culoarea roșie musculare;
B. se combină cu oxigenul;
C!. se combină cu bioxidul de carbon;
D!. se combină atât cu oxigenul, cît și cu bioxidul de carbon;
E!. conferă culoarea albă fibrelor musculare;
35. MC. Metabolismul oxidativ în mușchi:

A!. este principala sursă de energie pe o contracție de durată lungă;
B. este principala sursă de energie pentru o contracție de durată scurtă;
C. consumă în principal proteine;
D!. consumă în principal lipide;
E!. consumă în principal glucide;
Pag. 1079 / 1921
36. MC. Alegeți afirmațiile INCORECTE despre metabolismul oxidativ în mușchi:

A. este principala sursă de energie pe o contracție de durată lungă;
B!. este principala sursă de energie pentru o contracție de durată scurtă;
C!. consumă în principal proteine;
D. consumă în principal lipide;
E. consumă în principal glucide;
37. MC. Fosfocreatina:

A!. conține o legătură fosfat-macroegică;
B. conține acid piruvic;
C. conține acid lactic;
D!. este folosită pentru a reconstitui ATP din ADP;
E. este folosită în mitocondriile fibrei musculare pentru metabolismul oxidativ;
38. MC. Alegeți afirmațiile INCORECTE despre fosfocreatină:

A. conține o legătură fosfat-macroegică;
B!. conține acid piruvic;
C!. conține acid lactic;
D. este folosită pentru a reconstitui ATP din ADP;
E!. este folosită în mitocondriile fibrei musculare pentru metabolismul oxidativ;
39. SC. Pentru contracțiile musculare cu o durată extrem de lungă energia necesară provine din:
A!. în cea mai mare măsură din lipide;
B. jumătate lipide, jumătate glucide;
C. în cea mai mare măsură din glucide;
D. jumătate proteine, jumătate glucide;
E. în cea mai mare măsură din proteine;
40. SC. Pentru contracțiile musculare cu o durată medie, 2-4 ore, energia necesară provine din:
A. în cea mai mare măsură din lipide;
B!. jumătate lipide, jumătate glucide;
C. în cea mai mare măsură din glucide;
D. jumătate proteine, jumătate glucide;
E. în cea mai mare măsură din proteine;

B.urechei interne;
C.pielei;
D.muschilor;
E.tendoanelor;

B.bulbul rahidian;
D.cerebel;
E.talamus;

Pag. 1080 / 1921





A!.hipotalamusul;
C.talamusul;
D!.sistemul limbic;

A!.asociativa;
B!.sensora;


A!corticospinala;
B.cerebelo-spinala;
C!rubrospinala;
D.Golea-Burdah;
Pag. 1081 / 1921

A!.respirator;
B!.hemodinamic;
C!.digestiv;
D.foamei;
E.setei;
C.masticatie;
D.deglutitie;

E.nucleul caudat;

A.talamusul;
B.hipotalamusul;
E!.nucleii rosii;

18. CM Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca: H1018-1020


Pag. 1082 / 1921


A.ataxia;
B.astazia;
C.atonia;
D.astenia;


H1062; B498
Pag. 1083 / 1921

30. CM Cerebelul asigura:G384, 386

C.termoreglarea;

A.dizartria;
B.adiadocokinezia;
D.nistagmusul;

A!.atetoza;
B!.boala Parkinson;
E.agnozia;

36. CM Care din următoarele asocieri sunt incorecte:H1055-1060

Pag. 1084 / 1921


E.somnul lent


A.corticale;
C.cerebeloase;
E!.hipofizare;

E. corect C,D ;

D.subtalamic;


Pag. 1085 / 1921
A.tremor de repaus;


B.emotiilor;

A.aportului de apa;
B.temperaturii;

C.leziune talamica;
52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si substanta neagra,
scad in concentratie in boala lui Parkinson: G392, 393
A.acetilcolina;
B!.dopamina;
C.histamina;
D.GABA;
E.melatonina;

Pag. 1086 / 1921
55. CM Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este: G405; H893
A!.dopaminergica;
B!.GABA-ergica;
C!.colinergica;
A.memoriei;
B.emotivitatii;
E.olfactiei;
B!.tendon;
C.articulatii;
D.tegument;
D.sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si durerosi;
61.CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceeptia faptului ca:
G369, 367 ; H922
Pag. 1087 / 1921


b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi răspund primar la modificările de lungime.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.

b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.

b. la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a
corpului.






Pag. 1088 / 1921




d. subtalamic


a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP




e. vorbire

Pag. 1089 / 1921
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central informaţii despre:



c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară

b. temperaturii
b. stereognoziei



Pag. 1090 / 1921


c. hiporeflexie



b. apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui
Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
pina aici

b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi răspund primar la modificările de lungime.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.

b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
b. Consecutiv unei hemoragii cerebrale, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în
jumătătea stângă a corpului.
Pag. 1091 / 1921

d. subtalamic
a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP
Pag. 1092 / 1921


23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central informaţii despre:
b. este prezent în număr mare ta muşchii de dimensiuni reduse ale membrelor (ex. în muşchii interosoşi ai mâinii)
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
b. temperaturii
b. stereognoziei
Pag. 1093 / 1921
c. hiporeflexie
b. apare la 3 săptămâni, după secţionareaaccidentală a măduvei spinării, la om
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui
Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
50.cmSensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori:
A.chimici;
51.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi:

52.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive:

B!.provin din SNC;
D.nu se adapteaza;
E!.contin cili;
Pag. 1094 / 1921
53.cm Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul:

E. nu sunt hidrosolubile;
54.cm Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina:

A. este virtuala;
B!. este micsorata;
C. este marita;
D!. este inversata;
E!. este reala;
55.cmCind muschiul ciliar ocular este complect relaxat:

56.cmNumiti erorile de refractie ale ochiului:

A!.miopia;
B.prezbiopia;
C.glaucomul;
D!.hipermetropia;
E!.astigmatismul;
57.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia:

D.poate fi corectata cu lentile convexe;
58.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia:

59.cm Astigmatismul este determinat de:

60.cmLichidul intraocular cuprinde:

A.cristalinul;
B!.umoarea apoasa;
C.corneea;
E.corpul ciliar ;
61.cm Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei:

Pag. 1095 / 1921
A.metarodopsina I;
B.batorodopsina;
C!.scotopsina;
D!.trans retinal;
E.metarodopsina II;
62.cmAlegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor:

63.cm Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM):

64.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral:
65.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul vestibular:
66.cmCind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular?:

67.cm Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele semicirculare:
68.cmNumiti cele mai importante arii de asociaţie ale cortexului:

E!.aria limbica;
69.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke:

Pag. 1096 / 1921

D!.dementa totala;
70.cmCare sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:

A.gama;
B!.alfa;
C!.beta;
D.delta;
E.teta;

72.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:

73.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale delta:

74.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta:

A.frecventa 1-3 Hz;
75.cmNumiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat:

A.este innascut;
B!.este dobandit;
76.cm Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor conditionate:

77.cm Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor:

A.cerebelul;
B!.hipotalamusul;
C.nucleul rosu;
D!.sistemul limbic;
Pag. 1097 / 1921
80.cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG:
A.la excitarea SNC;
82.cs Care segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu frecventa joasa:
B.segmentul mediu;
E.A si B corecte;
83.cm Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio:

84.cm Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi :

86.cm La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere:

B!.peste 45 C;
C.la 30 C;
D.la 5 C;
E. la 39 C;
87.cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza:

1.cmSelectati afirmatiile corecte refritor la structuta şi funcţiile ATP-lui:
A!. ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru extragerea
energiei ;
B. ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu;
C. ATP-ul este un compus chimic foarte stabil ;
D. ATP nu conţine legături macroergice ;
Pag. 1098 / 1921
E! In ATP radicalii fosfaţi sunt legaţi prin legături macroergice;
3.cmSelectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara prin :
A. difuziune simpla ;
B !. difuziune facilitala ;
C. transport activ ;
D !. trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
E. co-transport activ ;
5.csSelectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se numeste :

A. hiperglicemie ;
B. anemie ;
C. hipotonie ;
D !. hipoglicemie ;
E. hipertermie ;
6.csSelectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de :

A. adrenalina ;
B. glucagon ;
C. insulina ;
D !. intermedina ;
E. tiroxina ;
7.cmSelectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:

A !. adrenalina ;
B !. cortizol ;
C. intermedina ;
D. oxitocina ;
E. vasopresina;
9. cm. Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucozei:

A. fosforilarea glucozei este ireversibila in toate celulele organismului uman;
B!. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice;
E. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului;
11.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucosei:

A!. in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
B!. in celulele hepatice fosforilarea glucozei este iniţiată de glucokinaza;
C. in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei;
D!. in majoritatea celulelor fosforilarea glucozei asigura captarea glucozei;
E. in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila;
13. cm. Selectati afirmaţiile corecte referitor la glicogenoliză:

A!. glicogenoliza este îndepărtarea rezervelor de glicogen;
B!. glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula ;
C. glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat ;
D. glicogenoliza este un process fizic;
E. glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza;

A!. glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului;
B!. glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic ;
C. glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului ;
D. glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic ;
E !. glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic

A!. gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi;
B! gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glycerol;
C. gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi;
D. gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism;
E. gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara;
Pag. 1099 / 1921
19.csSelectati afirmatiile corecte. Concentratia normala a glucozei sanguine la o persoana care nu a mincat in intervalul
ultimelor 3-4 ore :
A !. 3,3 – 5,5 mmol/l ;
B. 2,9 – 7,9 mmol/l ;
C. 200 mg/100ml ;
D. 200 mg/1;
E. 2 g/100 ml;
A !. grasimile neutre (trigliceridele) ;
B !. fosfolipide;
C. aminoacizii;
D!. colesterolul ;
E. lipoprotein – lipaza ;

A !. lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
B. lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;
C !. lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine ;
D. lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
E !. lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;

A!. lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
B. lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
C !. lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
D!. lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
E. lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;

A. asigura sinteza acizilor grasi ;
C!. sinteza trigliceridelor din glucide;
D!. sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi ;
E. saturarea triglicidelor ;

A !. adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile :
B !. corticotropina care determina secretia cortizolului;
C!. deficitul de insulina;
D. excesul de insulina;
E. excesul de vasopresina ;
30.csSelectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In reglarea metabolismului lipidic nu participa :
A. hipofiza ;
B. pancreasul ;
C !. parotiroidele;
D. glandele sexuale;
E. tiroida ;
31.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice. Functia principala a albuminelor plasmatice
este :
A !. asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B. participa in formarea imunitatii;
C. participa la coagularea sangelui;
D. asigura absorbtia vitaminelor ;
E. asigura difuzia electrolitilor ;

A. asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B!. participa in formarea imunitatii;
C. participa la coagularea sangelui;
Pag. 1100 / 1921

A. asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B. participa in formarea imunitatii;
C !. participa la coagularea sangelui;

A !. conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza;
B!. conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza;
C. conversia corpilor cetonici in glicogen se numese gluconeogeneza;
D. conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza;
E. conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza;
36.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat pozitiv se subintelege :
A. cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B !. cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
C. azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
D. azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi ;
E. deficitul de azot in organism ;
37.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat negativ se subintelege :
A !. cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B. cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
C. azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
A. cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B. cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
C !. azotul introdus este egal cu cel eliminat ;

A. la organismul in crestere ;
B. in timpul sarcinii ;
C !. in inanitie proteica;
D. la insanatosire dupa maladii grave;
E. la marirea masei tesutului muscular (sportivi) ;

A! exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
B !. exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
C !. este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
D. este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
E. este negativ in timpul sarcinii ;

A !. ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism ;
B !. ECO2 este in medie 4,825 kcal;
C. ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism;
D. ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ;
E. ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
44.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB) :

A !. MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ţesuturilor independent de efort fizic sau alti factori
externi;
B!. MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard);
C. MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman;
D. MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia;
Pag. 1101 / 1921
46.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la Rata metabolismului:

A!. rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite procese
alimentare ;
B. RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C. RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D !. RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
E. RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ;
48.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului :

A !. tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal ;
B !. absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal ;
C. tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ;
D. tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ;
E. absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ;
A !. stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
B. stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
C. stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
D. stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
E. stimularea simpatica nu schimba RM;

B !. prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C. prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D. prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E. prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;

A !. in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5 kcal sau 12-16
kcal/ora.
B !. evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura corpului ;
C. pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii sudoratiei ;
D. prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii :
E. evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate ;

A !. aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
B!. aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
C. aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali;
D. aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
E. aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;

A !. centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus;
B. centrul de termoreglare este localizat in bulbul ahidian;
C. receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul de termoreglare;
D. receptorii termosensibili din abdomen nu transmit semnale catre centrul de termoreglare ;
E. centrul de termoreglare asigura controlul temperaturii numai atunci, cind tº corporala creste peste norma ;

A !. prin stimularea glandelor sudoripare;
B. prin inhibarea glandelor sudoripare;
C. prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior;
D. prin vasoconstrictia vaselor din piele;
E!. prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
60.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A !. vasoconstrictia cutanata ;
B !. piloerectia si oprirea sudoratiei ;
C. excitatia chimica simpatica ;
D. secretia crescuta de tiroxina ;
Pag. 1102 / 1921
E. stimularea hipotalamica;
62.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº corporala :
A !. excitatia chimica simpatica ;
B !. secretia crescuta de tiroxina ;
C. vasoconstrictia cutanata ;
D. piloerectia ;
E. oprirea sudoratiei ;

A. centrul motor primar al frisonului se gaseste in bulb;
B !. centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii ;
C. centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din hipotalamus ;
D. in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism ;
E. in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;

A !. centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a hipotalamusului ;
B. centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de « rece » din piele si maduva
spinarii ;
C. centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la termostatul din zona preoptica ;

A. centrul motor al frisonului este localizat in bulb;
B. centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii;
C!. Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la termostatul din zona
preoptica;
D. in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism;
E. in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare;

A. centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
D!. in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism;

A. centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
E!. in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;

A !. febra reprezinta cresterea tº corporale peste limita obisnuita a normalului ;
B. febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice ;
C. febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate ;
D. febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt ;
E. in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;

B. febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate ;
C. febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt ;
D. in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;
E. criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;

A !. febra poate fi cauzata de deshidratare ;
Pag. 1103 / 1921


A !. febra apare in urma comutarii termostatului hipotalamic la un nivel mai inalt ;

A !. in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate ;
B. criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
E. in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;

A !. in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai ridicata ;
B. in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare
scazuta ;
C. in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare
scazuta ;
D. vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare
ridicata ;

A. in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai scazuta ;
B !. in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoarea mai
ridicata;
scazuta ;
ridicata ;
scazuta ;
scazuta ;
D !. vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la valoare mai
scazuta ;

scazuta ;
C !. in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare
mai ridicata ;
ridicata ;

scazuta ;
scazuta ;
ridicata ;
Pag. 1104 / 1921
E! criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita vasodilatatiei
generalizate;

A !. foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de incordare si agitatie ;
B. foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
C. apetitul este dorinta de alimente in general ;
D. satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
E. satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;

A. foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
B. apetitul este dorinta de alimente in general ;
C. satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
D. satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;
E !. apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana ;
81.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

A. apetitul este dorinta de alimente in general;
B. satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective;
C. satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism;
D. apetitul nu determină calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana;
E !. apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general;

A! satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline ;
B. foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
C. apetitul este dorinta de alimente in general ;
D. satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
E. satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;

A!. glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal;
B. glucide 5 kcal, lipide 12 kcal, proteine 5 kcal;
C. glucide 4 kcal, lipide 4 kcal, proteine 4 kcal;
D. glucide 9 kcal, lipide 9 kcal, proteine 9 kcal;
E. glucide 18 kcal, lipide 10 kcal, proteine 12 kcal;

A!. CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
B. CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;
C. CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii;
D!. CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ;
E. CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
86.cm0Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:

A !. in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
B !. in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;
C. in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei ;
D. in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii ;
E. pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei ;
A !. miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii trunchiului
cerebral ;
B. miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic ;
C !. amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul;
D. excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire ;
E. excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire ;

A !. scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului alimentar;
B. cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar;
C. cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar;
D. scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
Pag. 1105 / 1921
E. cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar;

B !. cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului alimentar ;
C. cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ;
D. scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
E. cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar ;

B. descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar ;
D. scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
E. cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar;

E. cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar ;

D. scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
E! cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar pe termen lung;

A!. obezitatea este determinate printr-un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de energie ;
B. faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
C. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
D. obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E. in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;

A. obezitatea este determinate printr-un aport diminuat de energie comparativ cu consumul de energie ;
B. faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
C. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
D. obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E! in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de energie ;
C. obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
D. in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
E !. obezitatea nu poate fi determinata de un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de energie ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de energie ;
E! aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
E !. pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul de energie ;
Pag. 1106 / 1921

A !. in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism;
B. in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
C. depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie ;
D. dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la o treime fata de valoarea ei initiala ;
E. dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste ;
101. csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :

A!. in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine ;
B. in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism ;
D. dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de valoarea ei initiala ;

A. in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
C! efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor ;

D !. dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de valoarea ei initiala ;

E !. dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine scade ;

A!. vitamina A exista in organism sub forma de retinol;
B. excesul de vitamina A duce la descvamarea pielii si acne;
C. formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A;
D. keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de vitamina A in organism;
E. incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt manifestari ai carentei
vitaminei A;
A. vitamina A exista in organism sub forma de carotina ;
B !. insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei ;
vitaminei A;
B. excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne;
C!. vitamina Aeste importanta in procesul formarii pigmentilor fotosensitili ai retinei;
vitaminei A;
A. vitamina A exista in organism sub forma de carotina;
D!. consecintele insuficientei vitaminei A pot fi keratinizarea corneei cu opacifierea consecutive a acestuia;
vitaminei A;
Pag. 1107 / 1921

E!. ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de
reproducere ;

A !. carenta de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase atit din nervii
periferici si din SNC ;
B. excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale) ;
C. excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita ;
D. anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B12) in organism ;
E. vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in dezoxiribonucleotide, care
determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;

A. excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase din nervii
periferici si din SNC;
B!. insuficienta de riboflovina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea comisurilor bucale) ;
D. anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B12) in organism ;

B. excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale ;
C !. carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice si ascitei ;
D. anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B 12) in organism ;

D! un efect particular al carentei de vitamina B12 este anemia pernicioasa ;

D. anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B 12) in organism ;
E! vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la dezoxiribonucleotide, care determina
formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
115.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si colecalciferolului (vitamina
D) :
A! acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de consolidare a
colagenului;
B. excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut;
C. insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari ;
D. acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului ;
Pag. 1108 / 1921
E. deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in

vitamina D ;
D) :
A. reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta acidului ascorbic ;
B! carenta de acid ascorbic (vitamina C) timp de 20-30 saptamini produce scorbut ;
E. deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in vitamina D ;
D) :
D) :
D) :
E! deficitul de colecalciferol in organism poate fi prevenit prin expunere la raze ultraviolete ;

B. insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula ;
C. excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei celulare ;
D. vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X ;
E. afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de vitamina E in
organism ;

A. vitamina K este numita vitamina antisterilitate ;
organism ;

C! carenta de vitamina E determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei celulare;
organism ;

Pag. 1109 / 1921

D! vitamina K este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VIII, IX si X;
organism ;

E! afectarea microflorei din colon la administrarea antibioticilor creaza deficitul de vitamina K in organism;
CsAlegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita în:
e. tubul colector
cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele proprietăţi:
cmAlegeţi afirmaţiile incorecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele proprietăţi:
a. inhibă reabsorbţia de sodiu la nivel renal
b. inhibă secreţia de renină
c!. creste eliberarea de vasopresină
d. inhibă eliberarea de aldosteron
e!. stimulează reabsorbţia de Na+ la nivel renal
csAlegeţi afirmaţiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al nefronului este urmată de:
cmAlegeţi afirmaţiile incorecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al nefronului este urmată de:
a. scăderea pH-ului mediului intern
b. creşterea concentraţiei H+ seric
c!. creşterea eliminării urinare de NH3
d!. creşterea eliminării urinare de NaH2PO4
e!. scăderea eliminării urinare a HCO3‾
cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al nefronului este urmată de:
b!. creşterea concentraţiei H+ seric
cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcaloze lor prin:

a. sinteza de novode bicarbonat
Pag. 1110 / 1921
cmAlegeţi afirmaţiile incorecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcaloze lor prin:

a!. sinteza de novo de bicarbonat
b. eliminarea unor urini alcaline
c!. creşterea aminogenezei
d!. inversarea raportului fosfaţilor
e. reducerea reabsorbţiei bicarbonatului
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrarea glomerulară este influenţată de

cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Filtrarea glomerulară este influenţată de

a!. sarcina osmotică a rinichiului
b. presiunea coloid-osmotică a plasmei
c. concetraţia CI‾ si Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa
d. concentraţia crescută glucozei sanguine
e!. clearance-ul inulinei

cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Clearance-ul glucozei:

a. este influenţat de nivelul glicemiei
b. la indivizii sănătoşi are valoarea 0
c!. nu este influenţat de nivelul glicemiei
d!. reprezintă 60% din clereance-ul inulinei
e. la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă
a!. hipodiureza
a. hipodiureza
b. scăderea presiunii efective de filtrare
c!. creşterea clearance-ului PAH
d!. creşterea clereance inulină
e. scăderea clereance inulină
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In prezenţa hormonului antidiuretic:

Pag. 1111 / 1921

cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Ingestia excesivă de lichide:

a. inhibă secreţia de vasopresină
b!. stimulează secreţia de aldosteron
c!. determină creşterea filtrării glomerulare
d. determină creşterea diurezei
e. stimulează secreţia de hormon natriuretic
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se reabsorb:

a!. Na+
c. aminoacizii
d!. K+
e. proteine
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se reabsorb:

a. Na+
b. Ca2+ Mg2+ şi HC03‾
c!. aminoacizii
d. K+
e!. proteine
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia glucozei:

a. este nelimitată
e. are loc la polul bazal al nefrocitului
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Reabsorbţia glucozei:

a!. este nelimitată
b. este limitată de o capacitate maximă de transport tubular
c. se realizează în cotransport cu Na+
d!. necesită prezenţa insulinei
e!. are loc la polul bazal al nefrocitului
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
a!. tubul proximal
b. ansa Henle
c. tubul distal
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul glomerular prin transport activ la
nivelul:
a. ansei Henle
b!. tubului proximal
c. tubului distal
d. tubului colector
e. pelvisului renal
Pag. 1112 / 1921
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul glomerular prin transport activ la
nivelul:
a. ansei Henle
b!. tubului proximalcu Na+ prin transport activ secundar
c. tubului distal cu Na+ prin transport activ secundar
d. tubului colector
e. pelvisului renal
cs Alegeţi afirmaţiile corecte.Secreţia de H+ în tubul proximal este în principal asociată cu:

b. excreţia de ioni H+
cm Alegeţi afirmaţiile corecte:

cm Alegeţi afirmaţiile incorecte:

a. în tubul proximal se reabsoarbe 65% de Na+
b!. Na+ - reabsorbţie prin contratransport cu fosfatul şi lactatul
c!. balanţa glomerulotubulară este realizata de catre tubul colector medular
d. in porţiunea ascendentă a ansei Henle se reabsoarbe 25% de Na+
e. secreţie distală de K+ crescută poate fi cauzata de K+ crescut în dietă
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Renina:

cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Renina:

b!. este eliberata de aparatul juxtaglomerular
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Renina:

a!. este secretată de celulele tubului proximal
b. este eliberata de aparatul juxtaglomerular
c!. secreţia sa este stimulată prin presiunea arterială crescută
d. converteşte angiotensinogenul la angiotensina 1
e!. converteşte angiotensina 1, la angiotensina II
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe va fi mai concentrată la sfârşitul tubului proximal decât la
începutul acestuia?
a. glucoza
b!. creatinina
c. sodiul
d. bicarbonatul
e. fosfatul
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. HAD produce creşterea:

Pag. 1113 / 1921

cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. HAD produce creşterea:

a!. permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi colector
b. reciclării ureei
c. permeabilităţii apei în portiunea distala tubul distal şi colector
d!. reabsorbţiei izoosmotice a apei în tubulproximal în proporţie de 1/3
e!. reabsorbţiei de apă în porţiunea terminalăanefronului prin acţiune pe receptorii Vi
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanţe, care este filtrată liber, este mai mic de 125 ml/ min:
d. substanţa se fixează pe proteine la nivel tubular
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza ete reabsorbită în:

b. ansa Henle
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia nivelul:

a. glomerulului
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Calculaţi clearance-ul unei substanţe cunoscând că fluxul urinar = 3 ml/min, concentraţia
ei plasmatică - 20 mg/dl, concentraţia ei urinară = 50 mg/dl
a. 7,5 ml/min
b. 333 ml/min
c. 1,2 ml/min
d. 1,2 l/min
e. 125 ml/min
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat).

b. osmolalitatea urinii este mai mare faţă de cea a plasmei, pentru că retenţia apei în tubul contort proximal
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat).

a!. este inhibată acţiunea vasopresinei la nivel tubular
b!. osmolalitatea urinii este mai mare faţă de cea a plasmei, pentru că retenţia apei în tubul contort proximal
c. reabsorbţia apei în tubul contort proximal este redusă
d. are loc pierderea unei mari cantităţi de apă şi electroliţi prin urină
e!. osmolalitatea urinii este crescută şi se produce intoxicaţia cu apă
Pag. 1114 / 1921
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a furosemidului

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a tiazidelor

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a plasmei
e. tubul colector
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+

e. tubul colector
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Locul unde este reabsorbit activ Na +

e!. tubul colector
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+

e!. tubul colector
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Locul unde este secretat K+

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în lipsa vasopresinei
Pag. 1115 / 1921

e. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrare reprezinta

a. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată din
medulară
b. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în medulara internă
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Celule granulare

presiunii arteriale
medulară
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

presiunii arteriale
c. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată din
medulară
d!. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în medulara internă
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance reprezinta

a. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde până în medulara internă
e!. volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o anumită substanţă în unitatea de timp
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Proteinurie reprezinta

presiunii arteriale
medulară
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale

presiunii arteriale
medulară
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. AMPc este

a!. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de vasopresină, în tubul colector
Pag. 1116 / 1921

presiunii arteriale
medulară
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Diureza osmotică

presiunii arteriale
medulară
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

presiunii arteriale
medulară
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sistemul contracurent

c!. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată din
medulară
presiunii arteriale
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele cauze determina o creştere a pragului renal pentru glucoza?
d. dieta
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata reabsorbţiei de glucoza este determinată de:

e. insulina
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Rata reabsorbţiei de glucoza este determinată de:

a. cantitatea filtrată
b. capacitatea de transport a celulelor
c!. concentratia apei in urina primara
d!. metabolizarea rapidă a glucozei
e!. insulina
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe permit măsurarea cea mai exactă a "filtratului glomerular
la om?
Pag. 1117 / 1921
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele epiteliale ale tubului contort
proximal este:
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a deficitului de HAD), osmolalitatea urinii şi
rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
e. 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia în proporţie de 65% a Na +-lui şi apei filtrate se realizeaza la nivelul
d. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un cărăuş cotransportor pentru Na +-K+-
2Cl‾
d. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine un cărăuş cotransportor pentru Na +-Cl‾
d. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este crescută
d. tubul colector
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu plasma
d. tubul colector
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, unde acţionează aldosteronul

Pag. 1118 / 1921

d!. tubul colector
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Porţiunea tubulară, unde acţionează aldosteronul

d. tubul colector

cm Alegeţi afirmaţiile incorecte

a. nu toţi nefronii sunt activi
b. rata filtrării glomerulare este determinatăde forţele Starling
c!. profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din capilarele comune
d!. ansa lui Henle acţionează ca schimbător în contracurent
e!. vasa recta acţionează ca multiplicator în contracurent
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină pentru că:
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină pentru că:
a. este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-ciferol
b!. participă la metabolizarea unor hormoni sterolici
c. participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon, calcitonină
d. secretă substanţe cu proprietăţi de hormoni: renina, prostaglandine, kinine
e!. participă la metabolizarea catecolaminelor
cs Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?

cm Care din factorii de mai jos participă la eliminarea Na+-lui?

a!. factorii renali hemodinamici şi fizici
b!. sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c. vasopresina
d. nervii renali parasimpatici
e!. nervii renali simpatici
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Care din factorii de mai jos participă la eliminarea Na +-lui?
Pag. 1119 / 1921
c!. vasopresina
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a

b!. vasodilataţiei pe arteriola aferenta
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a

a!. vasoconstricţiei pe arteriola aferentă
c!. compresiei capsulei Bowman
d. hipoproteinemiei
e!. scăderii fluxului sanguin renal
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Secreţia de H+ în tubul contort proximal este asociată primar cu:
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:

cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:

a!. este legata cu transport activ
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Consumul de oxigen în rinichi:

a. este legata cu transport activ
b!. este reglat de eritropoetina
c!. rămâne constant, la creşterea fluxului sanguin
d. reflectă direct, nivelul de Na+ transportat
e!. este mai mare în medulară
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Diferenţa între concentraţia de Na + şi cea a anionilor majori este egală cu concentraţia
anionilor minori din plasmă. Care din următorii ioni contribuie la deficitul anionic (anion gap)?
a!. Cl‾
b!. HCO3‾
c. fosfat
d. sulfat
e. lactatul
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Diferenţa între concentraţia de Na + şi cea a anionilor majori este egală cu concentraţia
anionilor minori din plasmă. Care din următorii ioni contribuie la deficitul anionic (anion gap)?
a. Cl‾
b. HCO3‾
Pag. 1120 / 1921
c!. fosfat
d!. sulfat
e!. lactatul
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are loc o creştere a:
d. debitului urinar
cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are loc o creştere a:
c!. Secretia aldosteronului
d. debitului urinar
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă are loc o creştere a:
a. concentraţiei de K+ plasmatic
b!. volumului plasmatic
c. Secretia aldosteronului
d!. debitului urinar
e!. osmolalităţii plasmei
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Creşterea potasemiei produce o creştere a:

cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbţia aproape completă alaminoacizilor din filtratul glomerular,
prin transport activ?
b. ansa Henle
d. tubul colector
e. pelvis renal
cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Producţia zilnică de ioni de H+ din CO2 este tamponată iniţial de:

a!. distrugerea nucleului supraoptic determină creşterea volumului urinar şi eliminarea
e. celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort distal; ambele sunt
Pag. 1121 / 1921
cm Alegeţi afirmaţiile incorecte

a. distrugerea nucleului supraoptic determină creşterea volumului urinar şi eliminarea
b. renina determină transformarea angiotensinogenului în angiotensina
c. corecţia renală a hiperkaliemiei se face prin secretia aldosteronului
d!. cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul contort distal
e!. celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort distal; ambele sunt
Capitolul 6. Sângele

a.reprezintă 10% din greutatea corporală
e.conţine albumină circa 8 % din greutatea corporală
2.în mod normal, hematiile:

a.conţin circa 2 gr Hb/celulă
b.!nu au nucleu
c!.iau naştere în măduva roşie osoasă din eritroblaşti
d!.se formează în circulaţie din celule imature numite reticulocite
e.trăiesc circa 10 zile
3.Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

a!.volumul sanguin total este de 5 1
b.pH-ul sanguin este 7,0
c!.numărul hematiilor este de 5 x I012/1
d.numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
e.sângele conţine circa 30% din totalul fierului din corp
4.Plachetele:
b.sunt în număr mai mare ca hematiile
d.secretă majoritatea factorilor coagulării
5.Următoarele afirmaţii se referă la mecanismele de hemostază:

d.hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
e.hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele
6.Următoarele afirmaţii sunt corecte:

b.neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante
Pag. 1122 / 1921
c.macrofagele utilizează NO pentru a omora bacteriile

e.celulele NK acţionează prin distrugerea celulelor infectate cu virusi
7.Următoarele afirmaţii sunt greşite:

b.la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
c.mastocitele secretă agenţi chemotactici, care atrag limfocitele
e.răspunsul inflamator poate fi declanşat de fixarea factorilor complementului pe supra-
faţa microorganismelor
8.Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a.limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe
b.limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamaţiei
e.toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică
9.Următoarele afirmaţii sunt greşite:

a.limfocitele B secretă IgG, dacă sunt activate
b.limfocitul T răspund la celulele infectate cu virus
e.celulele T răspund la proteinele celulelor gazdă (moleculele CMH)
10 Precizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

d. IgM străbate placenta şi asigură protecţia adultului şi nou-născutului la infecţii.
e.Mastocitele eliberează noradrenalina şi heparină prin degranulare.
11 Precizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină
creşterea între 100-1000 ori a capacităţii anticoagulame a acesteia.
c. Atât în trombocitopenie, cât şi în hemofilie, apare tendinţa de sângerare in toate vasele.
d. In hemofilie apare tendinţa de hipercoagulare in vasele de calibru mare.

e. Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare şi
venule).
Precizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

12.
Pag. 1123 / 1921
d.Ambele căi de coagulare se declanşează exploziv.

e.Viteza de desfăşurare a ambelor căi ale coagulării este limitată şi lentă.
13. Precizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a. Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea cheagului,
e.Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfăşurarea tuturor reacţiilor chimice din cursul
coagulării.
14.Care din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:

a.expunerea plachetelor sanguine la colagen
b.conversia protrombinei la trombină
d.conversia fibrinogenului la fibrină
e.eliberarea de tromboxan A2
16.Cea mai crescută concentraţie proteică este prezentă în:
b.compartimentul de lichid interstiţial
c.compartimentul de lichid transcelular
d.plasma
e.lichidul cerebrospinal
17. Precizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
b.stimulează secreţia de renină
e.stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal
17. Precizaţi răspunsurile incorecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
c.inhibă eliberarea de vasopresină
18.Care din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
a.trombina
b!.tromboxanul A2
d.plasminogenul
e.ionii de Ca+2
19.Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

a.lega factorul XII
Pag. 1124 / 1921
b.împiedica activitatea factorului XII

c.lega vitamina K
e.se metaboiiza foarte lent
20.Sunt adevărate următoarele afirmaţiile privind activarea plasminogenului:

a. are loc atât în sânge, cât şi în urină
răspuns la stres
e. produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, stimuleaza hemostaza
21.Diapedeza este un proces legat de:

a. coagulare
b. fibrinoliză
d. hemoliză
e. !citodiabază
22. Timpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:

a. absenţa factorului VIII
c.!boli hepatice
d.scăderea numărului de plachete
24.Factorul XII al coagulării poate fi activat de:

a.trombină
b.factorul XIII
c.factorul V şi Ca2+
d.trombină şi Ca2+
25.Următorii factori influenţează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:

a.p02
b.pC02
c.2,3-DPG (difosfogliceratul)
e.pH-ul sanguin
26.Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:

a.depinde de concentraţia electroliţilor
b.depinde de numărul de particule solubile
c.depinde de volumul de apă plasmatică
Pag. 1125 / 1921


a.!factorului XI
b.coagulării prin mecanism extrinsec
c.căii clasice a cascadei complementului
28.Hipovolemia normocitemică apare:

a.la altitudine
c.posttransfuzional
d.în sarcină
e.în efort fizic
29.Macrofagele:
a.sunt monocite în involuţie
b.secretă Ig M
30.Aglutininele au următoarele caracteristici

a.aparţin Ig M
b.!aparţin Ig G
c.au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
d.au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
a.!uree
b.acid uric
c.creatinină
d.amoniac
e catecolamine
32.Numărul leucocitelor creşte în/după:

b.!boli parazitare
d.inanitie proteica
e.iradieri masive cu raze X
33.Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

a.durează 25 sec
Pag. 1126 / 1921

d.activează fosfolipide
34.Cel mai important component osmotic al spaţiului extravascular este:

a.ureea
b.albumina
c.glucoza
d.!Na+
e.K+
35.Accelerarea VSH-lui este determinata de:

a.forma de disc biconcav a hematiilor
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminei plasmatice
d.creşterea numărului de hematii
36.Trombocitele au următoarele roluri în hemostaza:

a.menţinerea integrităţii endoteliului vascular
e.fibrinoliza
37.Un subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui primitor:
a.AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.OI Rh (-)
38.Următoarele substanţe pot fi tampoane intracelulare cu excepţia:

a.hemoglobinei
b.proteinelor
c.fosfaţilor organici
d.HCO-,"
e.!oxalatului
40.Alegeţi răspunsurile corecte:

c.excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
d. hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
e. hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa
41.Tulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conţinut crescut de bicarbonat stan-

Pag. 1127 / 1921
a.cetoacidoza diabetică
b.alcaloza respiratorie
c.acidoza metabolică
e. acidoza respiratorie
42.Sistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon pentru:
a.lichidele transcelulare
b.toate celule
c.!plasmă
d.eritrocite
e.mediul intracelular
43.Accelerarea VSH este determinată de:

a.reducerea globulinelor şi creşterea aibuminelor plasmatice
c.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
d.creşterea hematocritului
44.Scăderea numărului de hematii circulante determină:

a. stimularea hemolizei fiziologice
c.scăderea vâscozităţii plasmei
d.creşterea vâscozităţii plasmei
e.scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
46.O insuficienţă hepatică va determina creşterea concentraţiei serice în primul rând pentru:
a.creatinină
b.!amoniac
c.albumina
d.acid uric
e.uree
48.Cea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
a.carbo-Hb
b.carboxi-Hb
c.CO2 solvit în plasmă
e.carbonat de Na+
49.Enzimele din eritrocit sunt:

a.enzimele ciclului Krebs
d.shunt-ul hexozofosfaţilor
Pag. 1128 / 1921
50.Cea mai mare proporţie de proteine se găseşte în:

a.chilomicroni
b.VLDL
c.LDL
d.!HDL .
e.β 3-lipoproteine
51. Alegeţi o combinaţie corecta de parametri a echilibrului acido bazic

b. pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
c. pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
e. pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie
52.O hipoproteinemie poate fi determinată de:

d.inaniţie
53.O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

a.hipoventilaţia pulmonară
c.deshidratarea prin diaree
d.insuficienţa renală
e.toate situaţiile de mai sus
54.Un subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml şi un volum sanguin
a.normovolemie oligocitemică
b.hipervolemie oligocitemică
c.hipovolemie oligocitemică
d.hipovolemie normocitemică
56.Ritmul eritropoezei se corelează cu presiunea parţială a oxigenului la nivelul:

a.ficatului
b.măduvei hematogene
c.splinei
d.! rinichilor
e. glomusului Carotic
57 Durata medie de viaţă a unei hematii este

a.patru zile
Pag. 1129 / 1921
b. patru săptămâni
c.! patru luni
d. patru ani
c.şapte ani
5 8.Oxigenarea Hb determină:
a.creşterea puterii tampon a sângelui
c.fixarea protonilor la molecula de Hb
d!. descompunerea bicarbonatului
e.formarea bicarbonatului
59. Prima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:

b.în splină
c. în măduva hematogenă
d. în ficat
e. în placentă
61.Macrofagele:
a.nu secretă interferon
e.fagocitează numai particule opsonizate
62.Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
a.eritrocitele
c.monocitele
d.polimorfonuclearele
e.trombocitele
63.Participarea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:

b.pompei cuplate Na/K+
d.valenţei fierului din hem
64.In reglarea eritropoezei intervin:

b.interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor
c.lactoferina cu rol stimulator
d.prostaglandinele E cu rol stimulator
e. erotropetinele cu rol inhibitor
Pag. 1130 / 1921
65.Caracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:

a.creşterea pH-ului
b.creşterea pC02
67.Rinichiul participă la combaterea acidozelor prin:

c.acidurie paradoxală
d.creşterea excreţiei fosfatului disodic
e.!amoniogeneză
68.In cazul alcalozelor metabolice:

b.scade PC02 în sânge
e.creşte potasemia
69.Sinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:

a.fibrinogen
b.!protrombină
c.accelerină
d.!proconvertină
e.factorul antihemofilic A
70.Vitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:

a.!proteina C
b.heparina
c.antitrombina III
d.!proteina S
e antitrombina I
71.Antitrombina III inhibă:

c.plasminogenul
d.!plasmina
e. factorul von Willebrand
74.Tulburarea adezivităţii plachetare se datorează:

a.absenţei ionilor de calciu
c.absenţei receptorilor pentru trombină
d.absenţei plasminogenului
Pag. 1131 / 1921
75.Marcaţi răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:

b.eliberează substanţe procoagulante
c.eliberează antiheparine
76 In formula leucocitară normală întâlnim:

a.!l%eozinofile
b.65% limfocite
c.!8% monocite
d.!60% neutrofiie
e.10% bazofile
77.Celulele care prezintă antigeni sunt:

c.macrofagele
d.celulele B
78.Notaţi substanţele cu rol chemotactic:

a. fragmentele „b" ale complementului
b proteina S
d!.ATP şi ADP
79.Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

a.forma de disc concav a hematiilor
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminelor plasmatice
e.!anemie
82.Următoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:

b.acidoză respiratorie în cursul digestiei
e.alcaloză respiratorie în mediu rece
85. Trombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:

b.aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
Pag. 1132 / 1921
c.eliberarea de noradrenalină, serotonină

d.eliberarea de factori ai coagulării
e.refracţia cheagului
86.Un subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui primitor:
a. !AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.!AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
90.Tulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:

a. afibrinogenemia congenitală
b.! hemofilia A
c.! hemofilia B
d. deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII
e. disfibrinogenemiile
91.Hipocoagulabilitatea apare în caz de:

a!.hemofilie A şiB
b.!boala Willebrand
c.exces de vitamină K
e.tromboze
92.Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

a.I
b.!II
c.III
d.IV
e.V
93.Coagularea sângelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+,
pentru că are loc:
a.blocarea trombinei
b!.fixarea Ca2+
c.aglutinarea trombocitelor
d.blocarea fibrinogenului
e.blocarea tromboplastinei
94.Activarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în prezenţa Ca2+, are

a.protrombinei
b.tromboplastinei
c.plasminei
d.fibrinogenului
Pag. 1133 / 1921
96.Valorile VSH-ului cresc în:

a.!anemii
b.hipervolemii normocitemice
c.toate disproteinemiile
d.hipovolemii policitemice
e.!infecţii acute
97.Substanţele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac parte:
a.ureea şi acidul uric
b.creatinina şi creatina
c!γ-globulinele
d.polipeptidele şi aminoacizii
e.indicanul şi amoniacul
98.Care din proprietăţile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:

a.elasticitatea
b.permeabilitatea selectivă a membranei
d.menţinerea pH-ului
e.transportul de gaze
99.Concentraţia CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparaţie cu Cl- în eritrocitele din
a.mai mică, datorită schimburilor capilare
b.mai mică, datorită volumului eritrocitar
c.neschimbată
100.Factorul XIII poate fi activat de:

a.numai de trombină
b.factorul V + Ca2+
c.factorul XII
d.trombina şi factorul X activ
101.Sub ce formă se găseşte Ca2+ în plasmă:

a.Ca2+ ionic
b.solubilă
d.insolubilă
102.Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

a.contact cu suprafeţele electropozitive
b.fără prezenţa prekalikreinei
c.în prezenţa kininogenului cu GM mică
Pag. 1134 / 1921

e.toate răspunsurile sunt corecte
104.Un subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de citeva ori unui
primitor:
a.!AB Rh0(+)
b.A Rh 0 (-)
c!.B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
105.La un pacient conţinutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar numărul hematiilor
a. 13ml02 /%
b 15ml02 /%
c.17 ml 02 /%
d.!19ml02 /%
e.20 ml 02 /%

a.!splină
b! ficat
c rinichi
e.compartimentul extravascular
107. Valoarea presiunii osmotice a plasmei:

a. depinde de mărimea particulelor solvite
e.depinde de macromoleculele proteice plasmatice
108.Presiunea coloidosmotică a plasmei:

a.este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial
b.creşte după ingestia de NaCl în exces
c.este determinată în primul rând de serumoglobuline
109.Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:

b.contactul cu sticla siliconată
c. tromboplastina
d.trombină
c.fibrină
110.Membrana eritrocitară are proprietăţile:

Pag. 1135 / 1921
a.deformabilitate
b.elasticitate
Proteina C:
1 1 1.

d.activează complementul pe cale alternă
e activează proteina S
Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza

1 1 2

d. menţinerea integrităţii endoteliului vascular
113 Factorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:

a. plasminogenul
c.factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.!urokinaza
e.fibrina
114.Numărul leucocitelor creşte în următoarele situaţii:

a.emoţii
b.reacţii leucemoide
c.!efort fizic
d.iradieri masive cu raze X
e.!septicemii
115.Efectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor celule:

a. reticulocit
b.celulă suşă pluripotentă
c.eritroblast bazofil
e.eritroblast acidofil
116.Care din următorii componenţi plasmatici nu fac parte din fracţiunea globulinică:
a.ceruloplasmina
b.haptoglobina
c.!eritropoetina
d.transferina
e.!fibrinogenul
Pag. 1136 / 1921
117.Centrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral şi puţin caudal de nucleul supraoptic, este
stimulat fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată de:
d.ingerarea masivă de lichide
e.hipotermie
118.Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

a.transportul de Cu2+ şi Fe2+
c.determină 80% din presiunea hidrostatică
119.Anhidraza carbonică acţionează:

a.în neuroni
c.!în eritrocit
e.atât în plasmă, cât şi în eritrocit
120.Aglutininele:
d.lipsesc întotdeauna din secreţii
e.apar în perioada intrauterină în lunile 3-6
121.Factorul VIII:
a.activează factorul X prin proteoliză
b.se sintetizează în ficat în prezenţa vitaminei K
c.determină durata timpului de coagulare
122.Hemoconcentraţia se produce în:

a.anemie
b.!deshidratare
c.hiponatremie
d.!poliglobulii
e.hemoragii, după câteva ore
123.Limfocitele:
d.au durata de viaţă de 1-2 săptămâni
Pag. 1137 / 1921
e.de tip T sunt prezente în proporţie de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase
124.Factorii care reglează hematopoeza:

b.pot acţiona atât la nivel medular, cât şi în sângele periferic
c!.intervin în diferenţierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1, IL-
6, IL-3
e. stimulează dezvoltarea celulelor pentru linia limfocitară
125.Citokinele sunt molecule:

a.aglutinine
d.care pot fi secretate de către toate celulele organismului
formam de creştere
126.Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:

c.!transportă NO
d.fixează K+ pe lanţurile p
e.fixează de 6 ori mai multe molecule de O2, comparativ cu mioglobina
127.Alegeţi afirmaţia falsă despre vâscozitatea sângelui:

a.vâscozitatea creşte, când temperatura scade
b.vâscozitatea creşte proporţional cu concentraţia fibrinogenului circulant
c.vâscozitatea variază invers proporţional cu viteza de circulaţie
e.în vasele cu diametrul mai mic de 300 μm, vâscozitatea creşte odată cu scăderea
calibrului
128. Un subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml sânge, de 2 si mai
multe ori unui primitor:
a.!AB Rh 0 (+)
b.A Rh 0 (-)
c B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
129.Reflexul pentru reglarea volumului sanguin este iniţiat din:

a.atriul stâng prin activarea receptorilor A
b.ventriculul stâng (reflexul Bezold-Jarisch)
d.zona alveolară (reflexul Hering-Breuer)
e.zona sinocarotidiană (corpusculul carotic)
Pag. 1138 / 1921
într-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:

130 .

d. creşterea secreţiei de factor natriuretic ntrial
e. creşterea continutului de serumalbumine
131 ,Alegeţi afirmaţia corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:


133 Aglutininele:
1 34 Factorul VIII:
a.!este sintetizat mai ales de endoteliile vasculare
b. se sintetizează în ficat, în prezenţa vitaminei K
c.!are activitate biologică prin cuplarea cu factorul Willebrand
d.este activat de trombină
e. este activat de plasmină
136.Activarea locală a fibrinolizei are loc prin:

b. !plasmină
d.! proteina C
e. trombomodulina
137.Granulocitele:
Pag. 1139 / 1921

143. Care din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în organism:
e fierul plasmatic
1.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după consum de alimente bogate în
grăsimi. La USG s-au depistat calculi biliari și semne de colecistită acută.
5. Conracția vezicii biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric
4. Contracția vezici biliare nu este stimulată de nervii vagi, sau de sistemul nervos enteric
5. Contracția vezici biliare este stimulată de nervii vagi, cât și de sistemul nervos enteric
Pag. 1140 / 1921
Pag. 1141 / 1921

12.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar postprandial, inapetență,
pierdere în greutate.
1. Conținut acid și peptic crescut
2. Aport sangvin deficitar la nivel de perete gastric
Pag. 1142 / 1921
Pag. 1143 / 1921
21. Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de
înghețată.
înghețată.
înghețată.
22.Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree instalată după consum de
înghețată.
5. Iesirea glucozei,galactozei și fructozei prin membrana bazolaterală utilizează un transportor facilitate
de glucoză – GLUT 2
Pag. 1144 / 1921
înghețată.
4. Activitatea lactazei crește pe parcursul vieții, până la aproximativ 25 ani, apoi descrește vertiginous.
înghețată.
înghețată.
3. Activitatea lactazei crește pe parcursul vieții, până la aproximativ 25 ani, apoi descrește vertiginous
înghețată.
înghețată.
Pag. 1145 / 1921

înghețată.
înghețată.
înghețată.
înghețată.
înghețată.
Pag. 1146 / 1921

vertiginous.
înghețată.
înghețată.
înghețată.
5. Activitatea lactazei crește pe parcursul vieții, până la aproximativ 25 ani, apoi descrește vertiginous
înghețată.
Pag. 1147 / 1921
înghețată.
înghețată.
înghețată.
înghețată.
înghețată.
Pag. 1148 / 1921
42.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și lichide, regurgitări.Rx torace-
esofag lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI.
esofag lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI.
esofag lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI .
3. SNE asigură peristaltismul esofagian
Pag. 1149 / 1921
51.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome, abdomen mărit în volum,
tegumentele palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
inflamator
Pag. 1150 / 1921

Pag. 1151 / 1921

4. Secretina și colecistokinina-produse de mucoasa duodenului și jejunului proximal stimulează secreția
pancreatică.
pancreatică.
5. Colecistokinina induce o secreție de enzime pancreatice, ca răspuns la prezența produsilor proteici și
acizi grași cu lanț lung din chimul provenit din stomac.
inflamator
3. Colecistokinina induce o secreție de enzime pancreatice, ca răspuns la prezența produsilor proteici și
acizi grași cu lanț lung din chimul provenit din stomac.
Pag. 1152 / 1921

1. Acetilcolina și colecistokinina determina o secreție pancreatică bogată în bicarbonat și soluții apoase
pancreatică.
4. Acetilcolina și colecistokinina determina o secreție pancreatică bogată în bicarbonat și soluții apoase
Pag. 1153 / 1921
pancreatică.
67.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-
deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie anală – deteriorarea inervației.
1. Alegeți corelațiile corecte referitor la situația clinică
2. Cel mai adesea rectul, nu conține materii fecale,datorită sfincterului slab între sigmoid și rect la care
se adaugă o angulație abruptă tot la acest nivel
3. .Prezența funcționlă a sfincterului anal intern asigură defecația voluntară
4. exteriorizarea continuă de materii fecaleeste împiedicată datorită prezenței funcționle a sfincterului
anal intern și extern .
2. Exteriorizarea continuă de materii fecaleeste împiedicată datorită prezenței funcționle a sfincterului
4. În procesul eficient al actului de defecație se implică atât reflexul intrinsec mienteric cât și reflexul
parasimpatic de defecație.
Pag. 1154 / 1921

intrinsec mienteric
2. N.pelvieni în contextul reflexului de defecație parasimpatic inervează colonul descendent, sigmoid,
rect, anus

2. Cel mai adesea rectul, nu conține materii fecale,datorită sfincterului slab între sigmoid și rect la care
se adaugă o angulație abruptă tot la acest nivel
intrinsec mienteric
5. Cel mai adesea rectul este încărcat cu materi fecale.
Pag. 1155 / 1921

intrinsec mienteric
 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2

măduvei spinării

noradrenalină

medulosuprarenală
tegument
Pag. 1156 / 1921

Întrebarea Nr. 5: Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
Întrebarea Nr. 6: Cotransmițătorul simpatic periferic este:
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
Întrebarea Nr. 7: Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:
 calmodulina
 fosfolipaza C
Întrebarea Nr. 8: Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:
 bronhiole
 iris
 intestin
 arteriole
 corpul ciliar
Întrebarea Nr. 9: Neuronii simpatici:

 cei postganglionari eliberează noradrenalină
 cei preganglionari produc acetilcolină
 acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și determină creșterea frecvenței și forței de
contracție
Întrebarea Nr. 10: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ
simpatic și parasimpatic?
Pag. 1157 / 1921

 neuromediația la nivel ganglionar
 receptorul nicotinic la nivel ganglionar
 organele efectoare
Întrebarea Nr. 11: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și
vegetativ parasimpatic?

 neuromediatorii la nivel de organ efector
Întrebarea Nr. 12: Receptorii nicotinici se găsesc:
 la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici

 la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
Întrebarea Nr. 13: Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:
 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici

 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
 sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subțire
Întrebarea Nr. 14: SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:

 sistemului nervos vegetativ
 nervului vag
Întrebarea Nr. 15: Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:
37. sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine

38. mediație sinaptică colinergică
39. receptori nicotinici pe celulele cromafine
40. secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în circulație
41. secreție de adrenalină 50% și de noradrenalină 50% în circulație
Întrebarea Nr. 16: Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1 și beta-2-
adrenergici este:
Pag. 1158 / 1921
14. IP3-Ca2+
15. DAG
16. AMPc
17. GMPc
18. nu folosesc mesageri secunzi
Întrebarea Nr. 17: Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:
este electrică
implică eliberarea de acetilcolină
este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
implică receptorii nicotinici
Întrebarea Nr. 18: Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?
Întrebarea Nr. 19: Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?

Întrebarea Nr. 20: Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
receptorii alfa-1-adrenergici
receptorii alfa-2-adrenergici
receptorii beta-1-adrenergici
Întrebarea Nr. 21: Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu
alfa-receptorii?
Întrebarea Nr. 22: Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
Pag. 1159 / 1921
beta-1-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
Întrebarea Nr. 23: Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în
medulosuprarenală
13. alfa-2-adrenergici
14. beta-1-adrenergici
16. muscarinici colinergici
17. nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 24: Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ și
K+, la joncțiunea neuromusculară
Întrebarea Nr. 25: Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
Întrebarea Nr. 26: Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la
nivelul joncțiunii neuromusculare
54. alfa-1-adrenergici
57. muscarinici colinergici
58. nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 27: Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc
vasodilatație prin stimularea receptorilor
Întrebarea Nr. 28: Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace
Pag. 1160 / 1921
Întrebarea Nr. 29: Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale
alfa-1-adrenergici
alfa-2-adrenergici
beta-2-adrenergici
muscarinici colinergici
nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 30: Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive
Întrebarea Nr. 31: Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de
simpatic?
 vasodilatație
 motilitate și secreție gastrointestinală
Întrebarea Nr. 32: Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea

 blochează receptorii colinergici muscarinici
Întrebarea Nr. 33: Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și parasimpatică,
asupra frecvenței cardiace este:
 sistemul nervos central

Întrebarea Nr. 34: Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?

Fizio Examen Mare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fizio Examen Mare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Absența pigmentului

1 fotosensibil pentru lumina daltonism

Analizatorii. Activitatea nervoasa superioara.

1.csModificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial se numeste: G-310

2.csAlegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici: G – 310, 311

4.cs Selectati afirmatiile corecte cu referire la sistemul opioid al creerului: G - 327

7.csControlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de: G-333

8.cs Selectati afirmatiile corecte: G-333

9.cs Selectati afirmatiile corecte: G-335

D. cataracta se manifesta prin dereglarea inervatiei m.ciliar;

11.cs Selectati afirmatiile corecte: G-334

12.csCe structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase: G-337

13.csCum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie: G-334

14.csCum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie: G-333

15.csSubstanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste: G-340

16.csCare este cauza hemeralopiei(orbire nocturna): G-341

18.csCare este cauza defectelor vederii color: G-344

E.scaderea elasticitatii cristalinului;

19.cs Selectati afirmatiile corecte: G-346

21.csHemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit: H-958, C

22.csHemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit: H-958, C

23.csCe numim anizocorie: B-466

27.csCe numim helicotrema: G-358

30.csCare din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea ariilor de asociatie: B-541-543

31.csCare este functia de baza a ariei Broca: G-382

33.csCare este functia majora a ariei Wernicke: G-396, 397, 399

34.csPrin ce se caracterizeaza afazia auditiva: G-396, 397, 399

36.csCe dereglari survin la exterparea hipocampului: G-402

38.csModificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei: G-402

39.csAmnezia retrograda se caracterizeaza prin: G-402

41.csCare trasaturi nu sunt caracteristice pentru faza REM al somnului: G-410

43.csEnumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali : G-310

45.cmCe tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral: G-322, 323

47.cmEnumerati principalele tipuri de receptori de durere: G-324

48.cmCe structuri a SNC nu participa in perceptia durerii: H-1105

49.cmPrincipalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint: G-327

50.cmSensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori: G-324

51.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi: G-362, H- 975-977

53.cm Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul: H-988-990

54.cm Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina: G-332

D[x]. este inversata;

55.cmCind muschiul ciliar ocular este complect relaxat: G-332, 333

56.cmNumiti erorile de refractie ale ochiului: G-333, 334

57.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia: G-334

58.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia: G-334

59.cmAstigmatismul este determinat de: G-334

60.cmLichidul intraocular cuprinde: G-337

61.cm Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei: G-341

62.cmAlegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor: G-341, 342

E.are loc sincronizarea ritmului;

66.cmCind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular?: G-376, 377

68.cmNumiti cele mai importante arii de asociaţie ale cortexului: G-396

71.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa:

79.cs Selectati afirmatiile ce caracterizeaza memoria: H-1110

81.csIndicati celule retinei ce transmit semnalele vizuale electrotonic: G-345, 346

86.cm La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere: H-911

87.cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza: G-354, B-466

88.cmAlegeti raspunsurile caracteristice midriazei: G-354

90.cmSelectati caracteristicile regiunii foveale ale retinei: G-338, 339

92.cmSelectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM): H-1073, 1074

93.csSelectati caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (REM): G-410 H-1070-1074

94.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza endolimfa : H-940

95.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie: G-361 H-948

96.cs Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza cohleea: G-356, 357, 354