11.10.

2021 POPA EUGEN

TEORIA INFORMAȚIEI – C 2 LCRPL

NOTIȚE
Informație - Elementul nou, în raport cu cunoștințele prealabile,
cuprins în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri (dex).
Informația reprezintă formularea într-un mesaj oarecare a unei
cunoașteri, în legătură cu organizarea structurală, funcțională ori acțională
sau cu starea unui obiect, eveniment, fenomen, persoană (Vlăduțescu).
Autorul accentuează caracteristicile informației, prezentând-o ca un
ansamblu de semnificații gnozice, purtătoare de noutate, relevanță și
utilitate referitoare la stări, situații, obiecte, fenomene, fapte, probleme,
evenimente, persoane, tot ce reprezintă interes pentru beneficiarul
informației. Umbrto Eco indică 2 sensuri ale termenului informație:
a. Semnifică o proprietate statistică a sursei, desemnează
cantitatea de informație care poate fi transmisă.
b. Semnifică o cantitate precisă de informație selecționată care a
fost practic transmisă și receptată.
Informația la sursă reprezintă doar măsura de probabilitate a unui
eveniment în interiorul unui sistem. Ea nu înseamnă ceea ce se afirmă ca
element de cunoaștere, ci ceea ce poate fi afirmat, conținutul informațional
potențial al unui sistem (surse).
Se pot distinge două atribute ale informației:
- Reprezintă o cunoaștere și tot odată o construcție și o ordonare
a lumii în cadrul unui raport evaluativ, descriptiv sau constatativ.
- Are un caracter obiectiv (intersubiectiv), procesual și sistemic,
fără a depinde esențial de purtătorul său, de mijlocul ori canalul
de transmitere sau de forma de conservare.
- Este o proiecție subiectivă prin faptul că activitatea de constatare,
descriere ori evaluare e realizată de o conștiință (subiect
cunoscător); subiectivitatea nu afecează însă caracterul obiectiv
al realității informative, dacă funcționează după criterii științifice
de obiectivitate sau dacă rezistă verificării și validării ei, după
criterii recunoscute
Corectitudinea textului nu este garantată!