Averescu Raspunderile 1918

lilGA POPORULUI
RĂSPUNDERILE ·
G81ftlnl ILBIIIDRU IYIRBICD
EDiTURA ,LIGEJ POPORULUI•
-1918
PREŢUL LEI 1.50
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.iini.ro
IIB!JOT::~
1w·
CoL
l L'f llh 1
Numeroasele cereri ce primim, ne-aa ho-

tărât ca să facem să apară in broşură, seria
articolelor intilalqte : Răspunderile, Punctul
nostru de vedere, semnate de d. General
Averescu, preşedintele „Ug~i Poporului".
ln această serie de articole, apărute în co-
loanele „ lndreptărei", d. General Alexandru
Averescu, aratil pe vinova/ii dezastrului, şi cere
sd se pedcpseaoet'i; Ctt asprime, greşelile lor
de neiertat, cari au dus tara pe marginea pră
pastiei.
Editura „Ligei Poporului"
~:...~. ,(ll-4U,.,,e,a, 7~~ ._
ca,.,,,,.· , , : ~ • , /Jc;~"< ~ =
~· / ~ ~r-4· ..&î,_
.w..,h~~- ~.....,,,,.,·.
~~~ _,d:-,,~4~~
6
"CU silinţele unite ale oamenilor de bine din ţară, inde-

pendent de clasă socială şi culoare politică, pentru simplut
cuvânt, că am considerat acest pas din parte-mi, ca o -
adevărată datorie către Patrie.
Prin ce întâmplare, c!in ce cauze şr prin ce proces.
psihologic, nu voi sta să examinez eu, fapt pozitiv este,-
însă, că Ia momentul când am scris acea scrisoare, _Jll a--
jori,tatea privirilor din întreaga ţară erau îndreptate asup-
ra mea, în speranţa să găsească în mine iniţiato rut une i:-
îndrumări spre : îndreptare.
In astfel de condiţiuni, nu am crez.ut că avern drep-
tul de a nu merge, cu . orice risc, acolo unde ieRtiHie ■ -
Nl celor mai mulţi mă reclama.
Dacă am exagerat lucrurile şi dacă m'alll ta,etat
viitorul o va dovedi. Şi tot astfel, viitorul va dovecll.
lktcă 'cei ce pun speranţa în mine s'au înşelat - aau ns ..
In asemenea chestiuni este bine să l ăsăm faptelor
~arcina s ă vorbească.
Până atunci este de constatat, că vijelia stârnită de,
~crisoarea inc rim i nată să dator ~şte d'e sigur telor tre,i
puncte menţiorl afe · în~eă;08repC prima: ·orientare Ia al-
cătuire a Ligei. Esfe cazul de aceea să fi e examinate, fi e
chiar pe scurt.
Primul punct ş i poate cel mai important, . este · do-
rinţa de a intra de «fapt în viaţa constitutionala,· prin
_aplicarea nefăţarn ic ă şi n e alterată a art. 31 din ea».
Este greu de c:1 înţăle ge întrucât aceast ă do r in ţă
poate să supere pe cineva. ·
Din douEi una: sau Con sti tuţi a a fost sinc.er şi fi del
aplicată şi atunci nu poate fi vorba de vre-o îndrţ! ptare;:.
sau Constituţia nu a fost fidel aplicată şi atun ci · ches-
tiunea îndreptării poate fi pu s ă.
Dacă Constituţia a fost respectată şi până acum,.
acest pun ct din scrisoa!'e ar fi o l o vitură de sabie în
gol, v ătămătoare celui care a dat-o. N'ar avea pe cine-
să lovească, nefiind nici un vinovat.
D acă totul însă n'a fost în regulă, ar fi trebuit s ă
. se bucure toţi de o do r inţ ă de îndreptare, sau să ai- -
bă cel puţin demnitatea de a nu protesta împotriva ei.
,dovedind astfel legitimitatea ei.
Pe de altă parte să nu ui tăm faptul de înnaWh
~ mportanţă morală, că toate . guvernele când sunt înves-
tite cu puterea, jură cu mâna pe evanghelie, că vor- re~-
:pecta Constituţia l ·· -~ - ,; ~-·
. ' .. ~*
. Al . doilea punct este st?gilirea răşpunderilor.
' ;l -SP aici din tlt}ţÎă -:arfa:~ ' s'au -făcuFsa-u nu gi'eşeli ? „
·, _.r ,IJacă nu -s'au=:.faelifffev a-- fi- : şi -' în cazul acesta. o·: lo-
·vHurâ de S-:\bie- în'.; gof'şi -deci ·.n-im_ehi nit-~ai:-e ·nici -a se
Jenfe, nicr a'"" se :. -,s:'(t~ătfă-. . -· -~-- ;__. •, a:· .•• 1r: '... ;:._.·;
Dar dată s'au făcut?°! - _ . , _ - --· ·..-: · ·. . ...:2.. .
.i'Y.Q6sgr:€fe" :Curtilâr McfrţFale - şi ~ celea-·a1e · difor1telor
·ms~ '"'t j1tidecătoteşti, ·su·~t pliµi:! ·de .- chem~r-i?tta~tăspu.n
dere pe11tru unele . greş~'. apfoape ·ele --n~micr _şi ; attiuci
cânct";es·te· 'vorba a:e:agreşfeli-· .fi{ţ--e1 e'-Ichiar . ţ>tes·upuse,,_
cari au dus la ciuntirea- ţări-i şi-· au ·1:rus· · în to~ :ekiste.n.ta
-e(-cfiiaf, ate ci-n-evf dfeptu-1 să- sfiige împ0tttva dorinţe i
de- a ie chema ·vinovaţii lct· .tăsptfoâere· ? ~ · ! , . ; ,;~- ·
_,..#'~1.~S!ţ ~ţey_~~(ţ,e ;fleţl}cqţpujt_ ~i . sfrigă·te11: ,' ~Ce~tea·: nu
p·of ~f1 a-ec'âl-:~:n'dhv-adâ--şt 111.at mult că · sta'b1hrea răspun-
d~r_i_lor . este impe~iO~i] ~sar.~ ş!-" 5ă vip~~a(~--=- ·tîn)f; :ffli
,-v1))9yat1 presupuşi, c1 vinovaţi e-a-11. tfgăfete de mcl1g-
nate ·ti - denunţă
... .... .....
~ ;;~ .'};
. ' ....
.,
, ln ceeace priveşte _ al treilea punct,_re1ormel{ agr_are.,

~lecţt>rale · şi administrative/ nid nu cred·· ~ă · hiai· este
catyJ; ~:·-mai spune ·ceya·: . -·_ . : . - -··
Toate partidele, zise 'de-guvernământ, fe au ·în pro-
,gra~ele lor. ·- · - -- · · ·
-~ .,, Deosebirea ·este că aceste partide le trâmbiţeâză
numai atunci când sunt la strămtoare . sau ~ând au -ne-
voie d_e... ·o. plciJJorrnă electorală; pe câtă vreme Liga nici
nu este la strâţnto·ar_e şi nici nu are nevoie de aHă 7popu
~faritate, decât de ··aceea pe care opinia publică i-â acor-
dat-o deja spontaneu·. · ~, ~ . ·
Manopere .de genul .a·cesta de · altfel, n·u vor intra
niciodată în cadrul ,de activitate al Ugei, sau· dacă din
nenorocire ar trebui să intre vreodată, .atunci ·ea ,, va fi
c:tr ăi t", cel puţin pentru cel care semnează.
· Bacău, 1 Api!ie,.l'H8
8
li
e or o an a.
« Tke King can d<J no Wt'<>''IJ{J.,. ,
Dacă Ia 14 August 1916, s'ar fi ştiut că peste trei Iun~

de război, vom avea o bună parte din tară, ocupată, ş r<
că pentru a scăpă restul, vom avea nevoie de un ajutor:
de peste un milion de oameni, de sigur că în acea zi
nu s'ar fi decretat mobilizarea.
Pozitiv deci că România a · intrat tn război în com-
plectă necunoştinţă şi a situaţiunii generale în Europa·.
şi a propriei sale situaţiuni militare.
Cui -revine greaua răspundere a unei aşa de grave-
hotărâri în necunoştinţă de cauză?
· In sarcina căror organe eră. pregătirea ţării şi a ar""-
matei, şi pentruce acele organe nu şi-au sp_us cuvântul
în momentul hotărîtor ?
Aceste întrebări ·ne .duc direct la cercetarea. Con-
sti tuţiunei . . ..
Dar, păşind la o asemenea cerţet~re se v-a ridică. ·iittp ă,
cum s'a ridicat dejă, -acuzâţtutre-a" de lipsă de deferenţă:
faţă de Majestatea Coroanei, şi chiar de lipsa de cre-
d i nţă către tron.
Conştiinţa senină şi trecutul vorbitor constitue o chiu~
rasă mai puternică decât trebuie contra unor asemenea-
arme ruginite dintr'uh arsenal care se simte prăbuşi ndu-se ..
De aceea toate acuzăril e şi toate răstă!măci rile meş
teşu gi te nu vor fi în stare să creeze diversiuni pentru
a ne abate dela drumul indicat de opinia publică ge n eral ă.
Credem tocmai în acest scop necesara o preal abilă :
.şi cinstită t>xpHcare, luând fără înconjur taurul de coarne.
lntr'un stat orgailizat după principiile constituţionale
nu se poate concepe un act în via!a p ublică, de orice
natură ş i importantă, fără să
împlice o răspundere . cu
preci:~:rea persoanei care obligator trebuie sa şi -o asume,
Dacă se poate susţine o astfel de teorie de cineva
pentru ţara noastră, atunci declarăm că nu o împărtăş im
şi că o vom combate, primind orice acuzaţiune s'ar a-
r un că asupră-n~ ·
Aşa dar, sa fie bine stabilit: pornim dela ideia, că
orice exercitare de autoritate în trebile publice, implică:
9
<> răspundere şi eercetarea acestei răspunderi nu are

nimic de comun cu credinţa şi nici chiar cu convingerile
~monarhice sau dinastice.
De alfel, pentru oamenii de bine şi pentru susţin ă
torii conştienţi ai actualei noa.;tre organizaţiuni de Stat,
.afirmatfonea de mai sus, nu poate fi decât urmarea fi-
r ească a principiilor din textul înstiş al Constituţiunii.
Jn adevăr:
Art. 92. «Persoana Regelui este neviolabilă. Miniştrii
„ Lui sunt răspunzători. Nici un act al Regelu! nu poate
.,,avea tărie , dacă nu va fi,contrasemnat . de un ministru,
,, care prin aceasta chiar devine răspunzător de acel act".
Art. 100. ,,In nici un caz, ordinul. verbal sau înscris
,. al Regelui, nu poate apăra pe un ministru de răspundere".
·Toate Constituţiunile existente au aceiaş origine co-
•rnună: Constituţiunea engleză .
Principiile an)tate mai sus, din Coastitutiunea noastră,
isyorăsc din doctrina engleză ; ,, The King can do 11..9
·wrong"; ,, R:egele nu'"'-poate greşi". ··- - ..
Regele nu poate ·gteşi,~m:_1: ,;~e.:.~t~ycă .- flici ,.un·_ acţ , al
~ u-nu poate fi greşit d pentruca: ···-,, The King cannot
;.act alone "; ,,Regele nu dispune singur".
Astfel fiind, r-ăspunde r ea unui act public, nu poate să
::.e restrângă nici câ tuş de puţin asupra Coroanei, deşi
actul a fost semnat de Rege, ce-Ya mai mult, răspunde
·rea se resfrânge în întregime asupra qmsmeri!or Regelui>
·chiar şi atunci, când actul semnat de Rege nu· a fost
cont rasemnat de ministru.
Ac eastă doctrin8, adm i să explidt de Consti tuţia noa-
stră, tre.bue s ă aibă deplină şi d esăvârş ită putere în _in-
teresul prestigiului Coroanei însăşi. Despre acest lucru
au cunoştint ă şi sunt convinş i de sigur t oţi guvernanţii
din trecut, şi de aceea se ridică protestări în contra în-
-drăzne l ei
de a vorbi de Con stituţ ie , protestări subliniate
cu acuza ţi uni su bvers1ve, lucrul este foarte !ămmit.
Atunci se pune întrebarea, ci ne-i lipsit de res pect
faţăde C o roană: cel care cauta pe vinovat, ştiind că:
Regele nu poate greşi , sau cei cari în disperare de cauză
"Cau tă refugiu la umbra tronui1d? ·
Strigând, că a vorbi de greşeli este a' viza pe Rege~
m1 iasă ei implicit a înţălege că pentru dânşii doctrina,,
că „Rege le nu poate gr eşl", nu este de loc absolută?
Tn aceâstă privinţă este --po-ate instrudiv şi suge ...
stiv a reamlr.1n--ce-v-a· d-ifl trecul .,..,
Nemulţămită de preciziunea · şi uimitoarea regulari"•·
tate cu care au fost conduse operaţiunile noastre în Buf•
garia, în 1913. pentru singurul motiv că- la unele regi--
mente a sosit odată- sau de două ori pâinea mucigăită ,,
şi a trebuit să o înlocuiască cu mămăl'gă, şi că armata·
fiind contaminată de holeră, a dat un tribut în total de
de 1850 de mo·rţ1, o parte din presa noastră a grămădit a-
supra conducerei toate învinuirile. cari- de abia dacă .ar
fi polrivite, dezastielor şi mizeriilor -prin•. cari am trecut
in războiul „de faţă 1• ·. -
Deşi persoana Regelui .nu era atunci direct a!'lles-
tecată în conducerea -opetaţiunilor, numai puţin şeful de:
stat -major de atunci-• a luat fără cea mai mică şovăire ş i
fără cea mai mică rezervă întreaga .. răspund.ere . a tot
ee-e-aGe,-se găsea că, tus-ese răt.i. . :. · . ' ·, -· · ;
· - e.st dre,pt-..c.:L s'a :ridicat şi atunci acuzaţia de ne--
cuviinţă, zicându-se că, luâ!'.du-se răspunderea greşelilor
se atingea prestigiul -comandantului_! , :- . ...- i :· ·
~ ;-•-~ tit.ud-inea- şctfl:lltţi .de~stat majoc..- Jiin.;.-_1913, desminte î-rt-
modul cel I11ai văait insinuările contra generalului din 19!8~
· Mai întăi, urmărind stabilirea- răspunder i lor nu vi--•
zez absolut nici o perso~rnă anume.
Se va urmărl cercetarea faptelor pentru ·a constatai,
dacă au fost sau nu - greşeli, şi - în caz că da. legile şi
dea-supra lor Constituţia însăşi. vor indica persoanele.
Menţin acest_ punct de vedere, unghiul- ~ăruia m.t
poate să cuprindă Coroana. şi toate insinuările în acest
sens, nu sunt decât o zdrobitoare ~ ,dovadă că ziua jude ...
căţii pentru nerespectarea Constituţiunii şi pentru exa-
mi-narea faptelor, cari ne-au dus la catastrofă, inspiră °''
groază care a şi început să turbure minţile.
Şi pentru a termina, raportând,..ne la titlul acestui.
articol, vom spune că nu privirile limpezi, vorbele des-
chise, spin ă rile drepte · şi spiritele indiferente la favoruri
au putut fi vreodată, în istoria neamurilor. v ătămă toare·
caselor _domnitoare, ci mai de grabă privirile smerite~
l. Asnprn aeostei c om paraţiuni se T-Or roi-eni în . cele wai-sup,1·ato,1ro dela· i i,.

la Treme.
11
,vorbele p1ăcute mai ·mult auzului şi spinările încovoiate

'-pentru a justifica o favoare primită sau aşteptată.
Cei ,ctintăi sunt adevăraţii piloni ai edificiu·lui mo-
narhic, pe • când cei din urmă- nu sunt decât nişte jalnice
"ornamen·te, înnapoia căr-ora :se ascunde igrasia, vătămă-
;1oare solidităţii. · · · · ·
I -
:in
· · Dorinţa înnăscută în ·om- -_ poate moştenită din tim-
,purile când frica era singu ra lui armă în lupta pentr-ti:
-existenţă.:......de · a d~sco,p erl fe.găturile, chiar· şi cele mai
--misterioase, dintre·' efe-ct 7şl cauză, se manifestă în rnasse;·
în anumite împrejurări, ' ca -0 necesitate imperioasă şi
îmbracă o haină simplă. ,- ' · · ·
Asu13ra .acesttii · fenomen .psihologic · sunt _de · acord
,acei, cari au -făcut cer.eeMri speciale sau au meditat a-
:supra mişcărilor sufleteşti'-: în' mylţime::"_..,.~ ~.:t'-: r.r,.t
El nu scapă, de regulă, neob{ervat nici acelor cari
trăesc în mijlocul aglomerărilor ·de oameni.
Izbitor este -el, însă , mai cu seamă în armată:
Să pierde o 'luptă? Cauzele în realitate vor fi fost .
multiple, adânci, depărtate.
txplicaţiunea înfrâng··· · --lMilllate fi decât fructul.
1:1nor cercetări ,îngrijite şi · f~• -
_ Mulţimea nu aşteaptă şi nici nu primeşte compli-
eatiunile. - Pentrucă explicaţiunea trebuie să fie imeiiiată„
simplă ş•i concretă. · ,-_•.
A fos·P înfrângere, pentru că a fost la mijloc -tră.dare
-sau nepricepere, sau ceva sill}ilar. Simplu şi · coJfcret:
concursul complex de -· îmP.r,eju rări, trece ditJcolo 'âe ho-
.tarul pe r ce pţi unilor mulţi:mif: ' ••,-': ., ' ( :
Şi tot astfel cu izbânda. Armata -victorioasă îşi
creiază eroi , chiar şi atunci câ_ nd adevăratul erou este
ea însăşi • 1
·
l Foarte iuteresaut este ş i feno mrnu l, c:, da.că mu]tirn e11. î ş i lll'ciaz ă cu în-
căpăţ ena reero ii d atori ţ i si m ţ ămân t ului ci. cu o eg alii, Î n Qăpă(ânarc n,spinge p•
aceia cari se voeşte a •
Cauzele dezastrului.
Războiul nostru a fost dezastruos, şi dezastrul a fost'
,cu atât _mai sguduitor pentru întreg neamul nostru. cu.
cât el a fost voit de noi, început când am voit noi şi.
îndrumat cum am voit noi.
'L-am început şi 'l-am îndrumat, convinşi, sau mai
bine zis fascinaţi, de imagina victoriei, pe care cei cari
. aveau căderea, o dădeau mulţimii, mai asigurata chiar,
decât în 19i 3.
A fi vorbit înnainte de război de posibilitatea. nu
a unui dezastru, dar de a unei simple neisbânzi, ar fr
fost mai mult decât o aberaţiune, ar fi fost o, lips1 de
patriotism.
Dorinţa se lua drept realitate, şi schimbarea bruscă,
a ceeace se conturase atât de inciziv şi definit în -rn·-
cbipuirea şi credinţa fiecăruia, nlt a p_u tut să . aibă decât
efectul unei izbiri zguduitoare în sufletul mutţim1i, care
participa la această dramă sfâşietoare.
De la sine s'a pus întrebarea :
Cum ?. De ce ?. _
Că-rei _. ~~u~ţ -~şte 2-4e.",aţ_rJb_utt faptu_l_ îngrozitor, că
acolo unde trebuia "să fie victorie strălucitoare, vedem
dezastru şi ruină?
Astfel şi-a pus sufletul mulţimii întrebarea, şi cum,.
explicaţiunea trebuia să urmeze numa.i .decât înt rebării,
şi să-i urmeze sub forn ~, şi simplă şi concret ă, s'a.
pronunţat un nume,_ au mai adăugat pe lângă.
el, încă
·vreo câteva.
Este constatat lucru, că mulţimea rare ori se înşală.
în verdictele sale. când sunt spontanee;
Subconştientul massei este de o-putere de intui ţi une
uimitoare.
Este deci de netăgăduit, că răspunderea deza~trul ui-
nostru o au acei pecetluiţi deja de opinia publică, adieri.
de subconştientul spontaneu al celor mulţi, al mai tuturoL.
Vinovafii.
Dar dacă se rezolvă în chipul acesta simplist ch e-..
stiunea de către mulţime; tot astfel este bine oare 1 să
13
fie ea deslegată şi de ~crcetătorii izolati,

mai cu ose- şi
t,jre de aceia, cari se pun la cercetarea faptelor,
nu
cin simpla dorinţă arătată mai sus, înnăscută în om, de
a găsl explicaţiunea, ci din aceea, mult mai largă, mai
1nnalta, de a căuta indreptarea pentru viitor?
Mi-am pus întrebarea: dacă printr'un concurs oare-
care de împrejurări, persoana sau persoanele, -pecetluite,
cum am spus, de opinia publică,- nu ar mai există, sau
ar dispare într'un chip sau altul, ar fi oare deslegată
pentru noi sau mai biJJe zis, pentru ţară, chestiunea
răspunderilor?
Se înţelege că nu.
Se înţelege că nu, pentrucă alături cu întrebarea:
cine a greşit, se mai pune şi aceea: cum de s'a putut
:reşi? cum a putut o singură persoană, sau o mână de
persoane, să aibă o acţiune atât de precumpănitoare
î-ncât să hotărască rezultatul unui mare eveniment care
interesa neamul- întreg, în prezent şi viitor?
Găsind pe vinovat-t, se poctte -_ fla_'-&aHsiacţi_e celor
cari au suferit de pe urma greşelilo-r săvâYşiîe.""Sfatenrnl
însă va rămâne, şi cu el şi primejdia pentru viitor.
_ Descoperind din contra şi motivele, mulţămită cărora
vin ovaţii, au fost nestingheriţi _ în greşelile lor, avem pu-
tinţa să aducem indreptări pentru viitor şi această parte
a ctiestiunii este mult mai importantă decât prima, care
totuş nu pierde întru nimic din gravitatea ei.
Astfel pusă chestiunea, rezu!tă că, pentru stabilirea
r ăspunderilor, nu personale numai, ci mai cu seamă
faptele, trebuiesc avute în vedere.
Luând în cercetare deci fapt cu fapt, vom da de toţi
acei cari sunt viuovati de săvârşirea lor, cu m ăs ura
răspund~rii l ce revine fiecărnia în parte; vom da însă
şi de efectele organizaţiunii vieţii noastre publice, de-
fecte cărora este datorită ,posibilitatea -celor întâmplate,
şi cărora se va datora dacă vor mai dăinui , greşeli si-
milare în viitor.
Numai pe această cale se poate face şi dreptate,
•ar şi îndreptare. Se va putea da şi satisfacţie senti-
mentului general revoltat, dar se "a putea şi garantă
ţara contra unei recăderi în aceleaşi păcate.
14
A-baterile.
Faptele prin examinarea cărora se poate ajunge şi

Ia stabilirea răspunderilor şi la găsirea cauzelor cărora ·.
s'a datorit posibilitatea săvârşirii . lor, pot fi grupate în:
. Faptele în opoziţiune cu legislaţia în vigoare, şi
cari deci comportă o sancţiune juridică şi fapteie , cari .
fără de a fi nelegale, au fost în opoziţie cu dreapta
judecată sau cu- intereresele general~ şi cari nu comportă .
decât sancţiunea morală a opinii publice, iar cele mai,
grave şi sancţiunea istoriei. ~ - ·· - -
Această clasare este convenţională, ca~toale _.clasă
rile, şi cele două categorii; deşi oare cun:i distincte, se
suprapun ş\ în unele părţi, se confundă . ·
Toate greşelile în opoziţie cu legislaţia cad evident:
sub ambele sancţiuni: şi cea juridică şi , cea morală, :Jar .
pe de altă parte sunt cazuri în . care . s-a11ţţiunea morală
se conturează mai viguros, este mai înfiorătoare.
Fiecare din categoriile indicate se pot subîmpărţi,
la rândul lor, pentru o metodică îndrum are _a, c~.rcetărilor.
Astfel, prima. se~ p_Qa:te. ·:-tmpătţi în abaţerile dela
Constituţie, şi abaterile dela celalte legi.
A doua categorie se poate împărţi la hotărârile
greşite şi neîmpiedecarea de a se lua asemenea ho-
tărâri.
Nu este nici locul aici şi nu avem nici posibilita-
tea de a face o enume~rare comolectă a tuturor sau, cel
puţin, a celei mai mari părţi dit1 faptele demne de a fi
luate îndeaproape în cercetare.
Colecţia este prea bogată şi prea variată.
Vom semnala numai unele din ele, mai mult pen-
tru ~ face să reiasă şi mai pronunţat, îndoitul scop ce
trebuie urmărit în această chestiune a «Răspunderil or>?,
care inter e sează şi chiar pasionează, vor zice cu drept
cuvânt, întreaga ţară, fără excepţie.
Zic fără excepţie, căci chestiunea interesează şi pe
cei vizaţi de opi nia publ ică, deşi desigur îi interesează
într'un alt sens. -
*
Nu este lege mai nesocotită, din toată voluminoasa
colecţie a d-lui Hamangiu, ca „Pactul nostru fundamen-
tal", Constituţia, cu toate jurămintele solemne de a o
15
respectă. Este surprinzătoare pe de altă parte gravita-

tea cu ~arţ. citează la ocazii miniştrii, textul unei legi,
unui regulament, chiar al unei decizii, atunci când au
nevoie, de a sprijinl o acţiune a vreunui adversar politic.
Intr'un comitet al inspectorilor generali, am auzit
pe preşedintele corriitetului, care era şi preşedinte al
tonsiliului de miniştri, declarând sol~mn că: are toate
gurajele, dar cur&jul de a eşi din lege, nu'! are.
Şi totuş nufăcea, după cum se va vedea mai departe,
aecât să calce necontenit legea de organizare a ministerului.
.'
N\ oravurt. . ~
·, Foarte scrupuloşi, scrupuloşi până la pedantismul
hiurocratic cel mai strâ_mt imaginabil, atunci când este
nevoie pentru interesul Jor să fie aşa. Elastici şi cu un-
ghiuri de vedere . excesiv de la.: gi, atunci când împre-
jurările · povăţuiesc altfel. · •-
. Deşi neregulate, nu mai puţin, . date moravurilţ
noasti;:e., abaterile dela o lege, în faza de desuetudine
ar: fi poaţe ,din -Pc!rtea .unui om de stat, înc_ercat şi dove-.
flit· (nu ~utoconsfigt!ţ ~ţQ.li_f~P}le, _ dacă n~. ;;~uzii_bile. .
Dar să se nesocotească ,_ -~g~cJ .legilor, cimentul.cai:.e-
strânge îrltr'un tot organic întreagâ noastră alcătuire, şi
politică, şi socială, este tot ce ~poate fi mai condamnabil
tăci atunci se ajunge unde · . aju .1s noi, cj1 numai este
timie s-fânt în ţară, afară d ·orta brutală. Deţinătorii
puterii fac ce vor; numai pri: · simplul fapt <:ă 4etin pu!
te:ea şi -prin ea dispun de forţa baionetelor. .
In luna lui August 1916, s'a semnat o convenţiune
militară, între noi şi puterile aliate, prin care se hotărî
tă două divizii de infanterie şi una de cavalerie ruse
vor coopera cu trupele noastre.
Imediat după decretarea mobilizărei, trupele ruse
au trecut frontiera şi-au păşit pe teritoriul nostru.
Artlcblul 122 din Constituţie glăs11eşte ·însă astfel :
«Nici o trupă străină nu va putea fi admisă în ser-
viciul statului, nici ocupa teritoriul României, nici trece
pe el, dec,.lt în puterea unei anume legi».
Care a fost legea anume, în puterea căreia trupele
ruse au trecut pe teritoriul nostru?
Textul Constituţiei, a fost vădit călcat, şi-din punc-
tul de vedere juridic-este suficient.
16
Important~ este însă a se şti şi urmărHe funeste alt~

acestei călcări a înţelep tei prescrip ţiuni din Constituţie ,.
Este în afară, deci, orice îndoială că cu alcătuirea
parlamentului nostru ş i, mai ales, cu starea de spirite
din 1916, orice lege cerută atunci de guvern parlamen-
tului său ( c ăci era al guvernului, nu al ţări i), ·s'ar fi a.-
probat cu siguranţă .
Nu mai p uţin o expunere de motive ar fi fost ne-
cesară şi guvernul ar fi ştiut că din acea expunere de
motive. trebuia să se afle de existenta unei convenţiu ni
militare şi, deci, de cuprinsul ei, cel puţin , în trăs ături
generale, precum şi de numele, calitatea şi competenta
în materie, a semnataru!ui din partea României.
Ştiind guvernul că avea să dea seamă de aceasta
i: arlamentului, poate, că ar fi fost mai circumspect.
Având însă complecta libertate şi plecând de la i-
dela preconcepută că va avea să dea seamă de actele
sale numai la ·sfârşitul răs}?oiului,, adică după victorie,
cel care întrupă guvernul, nu a pus nici un frâu sufi-
cientei sale, tot pe atât de nejustificate pe cât de ~e_în-
cercate, în nici o direcţie, cu atât mai puţin cea militară.
Acestei- împrejută-ri neh(j.fo:cHe "· se - datoreşte neîn-
chipuitul fapt că , pe când convenţia era sem n ată din
partea .Rusiei, Angliei, Fran ţei ş i Italiei de patru militari
aprecia ţ i în ţările lor, ca d i stinşi, din partea · noastră i
·semnat d. I. Brătian u, av·ând ca singurele titluri, pe baza
cărora putea să revendice co m petin ţa militară, îgtreitul
fapt că eră: maior de r e zer vă, ministru de război - şi a-
mic intim al unui foa rte bun ofiţer tehnic de artilerie.
In ceeace pri ve şt e conţinutul acelei convenţii , iată
ce găse s c în Carnetul meu, notat în ziua de 15 August
1916, când am întâlnit pe · Preşe d i nte ie consiliului în ca-
mera a djutanţilor, la Palatul Regal.
„M'a chemat la o parte, împreună cu " generalul
Aslan, ş i - ne-a spus: ţin foarte iimlt să nu se vorb ească
de operaţiunile militare; wtuş aşi clari ca vestea că 200000
rie Ru şi trec prin Dobroqea, să se răspâncleasc ă, prin toa te
mfjloarele, · c~t mai mult" .
Câteva · zile numai d upă încheerea convenţiun i!
semnatarul ei simţea, chiar înnaintea începerii o'pera-
tiunilor, nevoia de a încinci ajuto--arele cerute!
17
Nu ar fi fost mai cuminte a fi făcut aceasta la în-

,(;heierea con venţiunii?
Se pune atunci întrebarea, dacă în aceiaş zi de
15 August, în loc de a vorbi la doi generali, în secret,
;cari de altfel, nici nu aveau atunci' cunoştinţă de textul
convenţiunii, ar fi trebuit să dea seamă - cum cerea
,Constituţia - înnaintea reprezentanţilor naţiunii, ar maâ
:fi putut vorbl astfel despre ceea ce simţea că ar fi tre-
buit să fie o realitate dar şi reeace ştia că era o fic-
ţiune?
. Mai este de ştiut, repet, dacă perspectiva unei a-
:semenea explicări nu ar fi impus, din partea semnata-
.rului convenţiunii, mai multă circumspecţiune şi nu ar
·fi trimis, în locul său, un militar cu .reputaţiune dovedită
în conducerea operaţiunilor, pentru a trată şi semna
conv enţiunea?
eăfoări de leJe.~ Semna1Ji-reac.ra·ului.

Păcatele rganizării arm atei. -· Răspunsul primului
.mini_stru. - Nesocotirea legilor. - eonfuzii
şi haos. - O convinjere funestă.
_ Siguranţa victoriei I
Nu mai puţin interesante sunt u r mătoarele exemple

d e călcări de legi obişnuite, călcări din cari au germi-
mat cele mai fatale urmări. '
Legea de organizare a Armatei , stabileşte la Art. 2
elemente-Ie compun ăto ar e ale Armatei noast:-e şi anume
Armata activ ă, rezerva armatei şi miliţiil e. ·
La art. 3 este spus că: Armata activă şi rezerva
f9rmează Armata de o peraţiuni.
Cu alte cuvinte Armata de operaţiuni trebuie sau
mai bine zis poate să coprindă două din cele trei ele-
,-mente ale puterei armate ale ţării.
Este de văzut act:m dacă legiuitoru! a voit ca a-
.ceste elemente să fie contopite sau s:i-şi păstreze fîe-
ca-re individualitatea, in compunerea Armatei ere ope-
rntiun i.
115
Ar t. 16 sună astfel : ln fiecare cerc de recrutare se·

vor organiza unităţi de rezervă a căror destinaţiune se
va hotărî prin ordinea de bătae, pentru mobilizare.
Unităţi de rezervă, vor purta denumirea cercurilor
tiin c:arj sunt recrutate, iar în caz de grupare în unităţi ,
mai mari ; . acestea vor pr-irni o numerotate proprie, cu de-
numirea de «rezervă». ,
Am putea să ne oprim etici, dar pentru a face să
reiasă ş1 mai bine ideia precisă, netă, a legiuitorului
mai citez un articol.
Pupă ce Ia Art. 28, legea ·- arată în detaliu compu,-
aerea marilor unităţi ale Armatei active din timpul de·
pace «care trebue să corespundă pe cât se-poate, .or"".-
dinei -de bătae în timp d~ _război însă cu efective . re~
tfose »., prescri~ la Art. 29 ; · ·
«Trupele de rezerva se pot grupa în_· ·UNHăţi marL
După actleaşi norme ca şi armata activă» ·.
Aşa dar, legiuitorul a voit, ·dând o· formă explicităi
voinţei sale în lege, ca Arniata de operaţiuni să se·
com pue din două elemente distincte: armata._ ,-activă şi,
t~uptle}e„ r.ţ~~IXl l}n_ţ!ăţile, ii •-~ ţor }fţip~_~rffiâ;''"~v;e~u . 41
fi btgantzate ş't "'g i:fpate dtî tipul umtăţ1lor- acftve,· dar·
,-ăstrând individualitatea lor prin denumirea: de rezervă .
Este de ştiut că nu a1rt avut în prima parte a răz
•oiului nici o mare unitate de rezervă, din cauză că ·
•nităţile mici au fost amestecate încă din timpul de pace,,
iar !a mobilizare s'a creiat o adevărată stare haotică.
Legea a fost deci nesocotită, călcată, ceeace im-
plică se înţelege în orice caz, o răspundere.
Măsura acestei răspunderi poate fi dată, de gra-
vitatea urmărilor decurse din călcarea săvârşită, precum
şi de faptul dacă săvârşitorul a fost sau nu în cunoş
tinţă de cauză.
Gravitatea urmărilor decurse din amestecul diferi-
telor eiemente ale armatei, este mai mare de căt ceea ce se
poate imagina.
Când se va face relaţiunea operaţiunilor, în detaliu,
şi în întregul lor, se vor vedea lucruri peste măsură de
dureroase, datorite acelei organizatiuni hibride şi haotice ..
· 19~
Semnalarea răului.
Mă-·abţin de a ilustra cu probe aceste afirrriatiuni;
ranele sunt încă prea s~ngerânde pentrn a putea fi ~:-
iinse . chiar cât de uşor_'. · _- _
Să vedem dacă s'â semnalat celor_de drept, la timp,
răul ce făceau prin călcarea legei de organizare a Armatei.
Simptoqiele unei viitqare _desorganizări at;l apărut
prjma dată,. în . I.11strucţiuni de . mobiliza:i:e .date ~~ , ~ătre
Marele Stl:l.t Major pentru anul 1914-1915. . -.
__ Qţ. sjgur, nu puteam să rămân indiferent lă acest
îpceput "nefast de distrugere a ed_ifi ci ului, a cărui bază
q, pusesem cu atâtea greutăti _în 1908 şi la care mai _a:-
cfăogasem ceva în anii 191_ 2::....1913, mulţumită patriotis:.:
mului lu_minat al neuitatului N. Filipescu. _ -
Ani' în'aintat de aceea un fel de memoriu -dare de
.seamă- · _
asupra acelei mobilizări, şi arătam documentat
l~rouJi.f, răul _ce se făcea armatei prin măsurile ordonate .
... -~ $1' -n'tl'·erafa :decât la început! Măsuri mai ·dezastru-
oase aveau- să urmeze;_m~surt .c.ari ~u_"<;.ulminqt ,Jn ._or-
dinea de bătae adoptăttt -pe ziti( de~lff.Wugi:ts-tf916~~ade-
· vărată monstruazitate de or g anlz aţiune militară !
_. Y ăzânct· ~ă Marele Stat Major, nu numai că nu ia
în con sideraţiune strigătul meu de alarmă , dar cqntinuă.
să aplice opera sa rui nătoa re, am făcut. prin Mir.istrul
efectiy, să ajungă în mânele Ministrului nominal, Me-
mori'ul meti. - ·
Am fost chemat la Bucureşti şi primit de către Mi-
,nis_trul de Război {la d-sa acasă) cu aceste ~uvinte :
,D-ta . critici, Domnul~ General, organizaţi unea armatei
ca ·şf c,în_d. ar_ fi făcută de mine». · ,-~~~-
Aceste cuvinte desvălue o întreagă menfaJifate.
Totul se reâuce la-Persoane, lucrurile în sln~...iit î există!
Despre intere& geqefal,. patriotism, devotament in-
stituţiuni: , etc ... nici nu putea îi -vorba. Toate .acestea e-
rau riguros monopolizate pentru oamenii zllei.
Păcatele organiz ării armatei.

. Este interesant cred să citez c&ie'.'a obs ervaţiuni
<lin Memoriul meu, de 21 pagini, scrise cu maşina:
20
Chiar la primul început arăt că: Incadrarea unită-·

ţilor cu ofiţeri s'a făcut în aşa condiţiuni, în cît se poate-
afirmă că în cazul unei campanii serioase, corpul de ar-
mată nu va fi în stare să desfăşoare cu siguranţă o tă
rie corespunzătoare compunerei saie organice şi efec-
tivului său în trupe.
Mai departe:
,,Prin urmare: Dificenta şi cantitativă şi calitativă.
în elementul de frunte şi de bază al puterei noastre.
militare".
,,Cauza este pe deoparte lipsa de ofiţeri activi, faţă.
c11 trebuinţele chiar ale piciorului de pace, iar pe de
alta, sporul nemăsurat de mare în raport cu scurtu1 tim,-,
în care s'a înfăptuit, al unităfilor de rezervă».
Acest spor era necesar pentru a spune altora şi apoi
a crede şi noi, că avem sute şi sute de mii de baion_ete , _
cu care vom hotărî soart~ războiului european şi pe.
baza căror putem lărgi tot mai mult pretentiunile noastre·
dincolo de TorontaI.
Se uită povestea broaştei!
Dar să mai citez:
,, ... Este de prevăzut ctF'fuăsura~~ de ~a -,.se îngloba u-
nităţile de rezervă în unităţile active, va umfla inconte-
stabil efectivele trupelor de prima linie, dar le va scobori
atât de s:mţitor calitatea, încât făcând bilanţul, rezultatul
poate fi considerat ca o scădere a capacităţii tactice a
infanteriei, iar nu ca un spor" .
ln fine mai departe:
,, Pe de altă parte este de ţinut seamă că · artileria.
va fi, în raport cu infanteria, nemăsurat de slabii,. Numai
27, thaxlmum 30 baterii a 4 tunuri pentru 40 batalioane.
In Germania se tinde la aproape o baterie de 6 tunuri
pentru fiecare batalion!".
Aceste afirmatiuni precise nu porneau de la un prim
venit, necu năs cător în materie. Aşi fi meritat o oarecare,.
dacă nu foarte se1ioasă aten ţiu n~!
RâsjJu.tt!c':;! Primul:1i-Minisfru.
' Da, li s'a dat atenţiune căci a doua zi, fiind întru
nirea inspectorilor Generali,h Palat, şi, pun ând u-se vag:
21
!far cu ţintă · hotărîtă întrebarea, dacă' are cineva obser-

v a ţiuniide făcut asupra organizaţiunii, am rezumat pă-
1rerile mele cu aceiaşi precizie şi nu fără încăpăţânare-.
Mi-a fost dat să aud atunci următoarele cuvintei-
care pentru mine Ie-am ~aractcrizat de memorabile :-.
„ Voi răspunde d-lui General Averescu, nu ca Ministru de
Război, ci, ca Preşedinte de Consiliu, că Armata noastră nu.
va rnai avea de luptat cu trupe mai b-ine organizate !" ...
Eram la începutul lui 1915. Ce amarnică şi dure•
roasă desminţire s'au însărcinat faptele brutale să 4ea.:
acestei, prin nimic îndreptăţite, prefeţii !...
Nu este ·nevoe să mai reproduc aici răspunsul meu ?·
aar este interesant să · notez c--ă am fost combătut, , din-
tre cei prezenţi de doi generali, pentru care guvernut
a găsit cu cale să facă legi speciale ş.j care nu au avut
pe timpul războiului alt roi de cât pe acela. că unul din,
ei s'a împuşcat chiar de la început.
. : _--__ Dar ·în privinţa generalilor zilei voi mai reveni la,
răsJ>lirrderi_te:c.!lloralei.
..... ... . '
~-- ~~. _":·-s. __·;;-_ ~-< . : ~ ~/"# _-; ½~ ·-~
Urmările. _:__ Nesocotlreâ legilor.
: _Art. 23 din Legea organizării Ministerului de Răz
boi prescrfe-:= «-Ministerul va !uâ obligator avizul acestui.
comitet (al Inspectorilor generali), în chestiunile de or--
qanizare a armatei, apărarea ţă rii-, mobilfoare, concentrnî·e...
asupra tuturor chestiunilor de interea gen:eral>).
Am făcî.tt parte neconte11it cHi1 comiteh!l inspecto-
rilor generali de !a ale cărui şedinţe nu am lips i:ţ · abso-
11:!ţ niciodată şi nu ştiu să se fi discutat o singură dată
vr.e0 :chesti~ne de organizare, mobilizare, .concentra.re
saii ăe apărarea ţării, şi Dumnez·eu ştie, d-aţă în inter-
valul de ta·· 4 l~nua-rie · 1914, până Ia 16 August 1916' , au
fost reorganizări peste reorganizări, ·. co ncentrăr i pes te
. concentrări şi tot felul de măsuri de apărare pe fro n--
tierile ţării !
Şi aici nesocotire2 teg~i· este vădită.
AvJt'a această nesocotire unn·ări ?~
Este de .şt i ut că prin- o. concepţiune extraordin ară •
. 1a Marele Stat Major, nesocotindu-se nu principiile în de~
obşte adoptate în materie de ac.operirea mob ilizării ...
22
concentrare a armatei, şi desfăşurarea strategică a ar-

·matei, dar, trecându-se peste p,reşcriptiunile explicite şi
precise ale regulamentelor însăşi, s'a ·-adoptat neînchi-
puita doctrină a. cotropirei şi confundării a acestor trei
operaţiuni distincte. _
Acest singur fapt dădea o importanţă nemăsurat de
mare, dispoziţiunilor primordiale şi impunea deci luarea
lor o mai mare circumspecţiune, o mai matură gândire
şi o mai scrupuloasă respectare a înţeleptei prescrip-
ţi u ~ i din Legea de organizare a Ministerului de Război.
-~·
Confuzii şi haos.
,
Jată ce găse sc într'un studiu al meu din Decemvre 1915,:
asupra dispoziţiunilo r de acoperi re, concentrări şi îndruma-
,rea -op eraţiunil or, în vederea nenorocitului nostru _război:
,,Dispoziţiunile ordonate în cursul an1:1Tu( 1911-!915·
cu privre la măsurile de acoperire _pe fr.011tiera muntba5ă
p oartă pecetia n esiguranţei" ·
«Din Iulie 1914 şi până în Octombrie 1915 s'au primit
1a Comandamente şiruri de instrucţi uni, complectând dar
mai cu seamă modificând unele pe altele;· fă,:-ă ca să
iasă totuş din jurul unui ace la ş punct de vedere~.
,,Modificările în deobştesunt un indiciu de nesiguranţă,
dar când numărul lor, fără nevoe vădită, devine covârşitor
şi când se mai înfâmplă ca unele din ele să nu fie din
-cele mai fericite, atunci duc foarte uşor la confuziuni".
«D acă s'ar mai adăoga şi faptul, că în cazul
de faţă multe din ordinile modificătoare să fie sem.:
nate de ofiţeri, cari prin etatea şi expirenţ'a ce li se
poa te atrib ui, nu prezintă destule garanţii, pentru a rez8lva
.independent asemenea chestiuni, iar prin graclul lor, nu au
căderea de a semna asemenea ordine . naşte atunci băn u ial a
că toa tă acea fecunditate de proecte a provenit mai cu
seamă din cauză că diferitele disp oziţi un i ajunse la Co -
mandamente direct din birourile în care au fost conceptate
fă rii să t reacă printr'un control matur şi minuţi os».
Acestei îndoeli, a urmat în mod fires;; întrebc:rea :
dacă astfel pot să se petreacă lucrurile, atun ci când şi
timpul şi liniş tea spiritului perm it ca toate organel..!
.armatei să funcţioneze normal, în co ndiţtunile cele mai
favorabile, ce ar fi oare atunci, câ1ul va trebut să se con--
teapă şi să se ordone in timp măsurat, cu spiritul sub rtpăsârea
nu numai a imensei răspunderi, dar şi sub aceea a eveni-
mentelor, cari pot să aibă tot felul de întorsătur i ?
Ingrijorare din nenorocire, justificată, căci s'a ade-
verit în modul cel mai dureros.
Ar fi deaju_ns a reamintf ordinul dat prin telef,m
Comanc;Iamentului dela Turtucaia, a rezista păuă la.
ultimul om, atunci când Comandamentul raportă. că
erice rezistenţă nu mai poate duce · decât la dezastru.
O convingere funest<l
Găsindu-mă _în tren, întâmplător cu .Ministrul de
iăzboi, pe la începutul anului 1915 şi, venind vorba despre
.e eventuală pătrundere .a noastr;i peste Munţi, i-am pus
întrebarea, cam cât credea că v·a trebui armatei noastre
să - tr&vets.ez~ : Jran.silvani.a. Mi-a răspuns: 15 zile!
- ·· Am„ Jă11:1as,. _§_µm .zice Francezul, abruti !... ·
I-am răspu·ns, Gă după socotelil'e. Jmcle şi . făcând
abstracţie de orice probabilă împiedecare a du ş manului
eumai .pentru simpla mişcare materială a trupelor ne-ar·
irebui aproape două luni!...
A doua zi i-am trimis un mic memoriu, în care~
ar~tatn: descriptiv, grafic, şi . sinoptic, mecanismul co111-
pliq1tei operaţiunii ce comporta acea traversare.
Acest memoriu care astăzi fără exagerare poate fi
aumit, document, conţinea toate elementele concrete ne-
cfsare a face pe ministrul de război să vadă, · că idei a ce-
~v~a pe mersul prnbabil a viitoarelor operaţi uni, nu con-
corda_u <;:u _veduile unu i militar. de o oar e care. experienţă ..
Firesc ar fi fost, cel puţin atunci să intre în lege şi
să supue unei cercetări mai serioase a comitetului, planul
mobilizării şi concentrării armatei n·oastre, în vederea
unui război contra Austro- Ungariei.
, O astfel de cercetare ar fi dus cu siguranţă la multe
schimbări şi ar fi luminat pe ministru poa'te şi asupra
alegerei monumentului pentru intrarea în acţiune, cea.
mai fatală din greşeliie săvârş ite.
• Nu s'a făcut aşa.
Nu s'a 'fă cut aşa, pentrucă s>a p9rnit dela nenorocita,
ideie, că ne vom arunca asupra unor trupe istovite şi
24
;tlesorganizate şi că,cu ·astfel de trupe oricum s'ar face

·operaţiunile nu vor putea fi decât un _marş triumfal, în-
coronat de cea mai desăvârşită victorie, care să decidă
-de soarta însăş a întregului război european.
Cu credinţa nestrămutată în acest miraj prescri -
:ptiunile înţelepte ale legilor nu aveau nici o valoare iar 1
<:ăkarea lor nu deşteaptă nici un scrupul.

Când ese cineva victorios totul se amnestiază, deci,
·scoţând un aşa strălucit rezultat se puteau lua anticipat
răspunderile cele mai riscate.
Este şi aceasta un punct de vedere psichologiceşte
-foarte explieabil; dar cine-l adoptă trebue să primească
ş.i urmările atunci când socotelile de acasă s'ar întâmpla
să încurce iţele pe câmp, aşa cum s'a întâmplat din ne-
;norocire la noi. ·
Siguranţa victoriei.
Nu pot încheia mai bine această parte, de cât re-
'l)roducând cele scrise 'în Carnetul meu, în ziua de 28
-Iunie 1916, privitcr la această concepţie de a scontă cu
.,atâta siguranţă _ o pr~sup_us-ă ~ictorie, şi . a dispreţul, cu
·un aşa de hipotetic punct de sprijin, nu numai cuno-
:ştinţeJe şi expirenta altora, dar chiar şi avizul organelor
pe care legea le impune ministrului obligator să-l ia.
Scriam sub impresia victoriei Italienilor dela Gorizia:
« Acum se deschide Italienilor doua căi: una spre
Leibach şi alta spre Trie~t.
«De sigur că se vor izbi pe ambele c2i de noui şi
-mari d ificultăţi. Război fără dificultate nu poate să existe,
cleci în mintea mistruJui nostru de războ i- - . - . . . .
..... . . . . . . . . . . . . . .
«Pare extraordinar a-ţi închipui un război fără gre-
· Utăţi enorme şi fără alternativa de a fi şi învins. Mintea
ministrului de război concepe însă aşa ceva. ! In viaţa lui „
. . . . . . . . . . . . ... . . , . . . ..
«Oece nu ar avea acelaş noroc şi pentru barca la
a c) rei cârmă sta.
«li urez din suflet s ă-l aibă, Nu mai puţin adevărat
că concepţi unea ce are de organizaţiun e a militară, cit
cearacterul războiului şi de alternativele lui este după
.cum am spus, extraordinară" .
25
Răspunderile miniştrilorc
Planul de luptA.- O aplicare monstruoâsi.-
Dezastrul dela Turtucaia.
Sunt fapte implicând o grea r~spundere, cari ar trebttt

clasate între cele cu sancţiune juridică, da_r cari ies totuş;
din prevederile, legislaţiugii noastre.
Din cauză ca, în 1886, ne găseam încă sub suzera,.
nitatea Portei, Constituţia noastră nu conţine nki o pres-
c ripţiuae cu privire la politica externă. ·
· CenstiJu/ia $i politica externi1.

La art. 93 este spus: ,,El (Regele) încheie cu sta-
tele străine, convenţiunile necesare pentru com.ert, navi--
gaţiune şi altele asemenea, însă, pentru ca aceste acte
să aibă autoritate îndatoritoare, trel,ue mai intâi a fi, su-
put~·_Pu·teryi legislative şi aprobate de ea"".
Despre Jrat~ţţl~t ~oli-tice, declarare de război şi în ...
chiere de pace-, nu1este~_SRUS ,11imi~."-- ,~~~~-- ~-
O foarte mare lacună,- a car-ei gravitate s'a arătat
itn ultimii ani pe deplin.
. !Ste _totuş _de relevaţ pe deoparte, faptul că art. 96.
precizează : Regele nu are.., a,Jte puteri decât a.cclet"i date Lui..
prin Cons tituţie" •
.: Urmarea -acestui articol ar fi că nici miniştrii răs
punzălori" să nu aibă alte puteri, decât tot numai acelea
cari decurg din Constituţie, ca contrasemnatari răs_p1m-
zători ai actelor emanate dela Coroană. .
fe de altă parte. în fata unei chestiuni peste pre-
vederile literei Constituţiei, indicat ar fi a se --cauta spi-
ritul ei şl a-L luă de că ia uză. ._ ;:
Atunci s'a"'r pute.a .naşte următoarea întrebarţ :
Dacă textul Con:stîtuţiei- exige ca ·pentru convenţiile
comerciale, că trebue niâi înta(supuse puterii legislative
şi aprobate de ca, spre a deveni acte îndatoritoare, nu.
ar rezulta oare din spiritul Const ituţiei, ca p::·:tru decla-
rarea de război sa se urmeze sub o forma oarecare o
procedare analoaga ?
In mice caz insă din cauza acestei lacune a Con--
26
:stituţiei noastre,· lege~ ·asupr:a· re·sposabilităţii ministeriale

nu .pn~_v._ede __ nimi~ : pcn\IJt gE .şe1ile .poliJice; : · :1
In Anglia, pi-jniştrii ·-sunt răspunzăt~ri înnaintea Ca-
merilor chiar şt . de . actele· for greşite- şi prejuditiabile
naţiunii. _ .
. La· noi, legea prevede la art. 3 al. ·b, · ~aţul · când
miniştrii cu rea \1 oinţă şi în prejudiţiul interesu'lul ·ţării,
amăgesc. reprezentaţiunea naţională asupra situaţiei afa-
cerilor· Statului, ceiace nu este acelaş lucru. ·
- :.· Cazul compromiterei fnteres·e-tor naţiunii, fără rea. c1:e-
-:dinţă şi fără am~gire; ese din prevederile legislaţiunii noastre.
Ceiace scapă însă sancţiunii juridice nu poate scăpa
.sancţiunii morale a opiniei publice. ·.:.~ - ·
-- . , " ,, Raspunderep. .decisidnilof personale.
Faptele cari nu simt în opoziţle vă~ite rui.-ţext4t ·!1niJ

legi, pot consta, după cum :am spus, din o'< hotă·râre ·gre-
.şită saµ ~in a nu, fi Jmpiedicat a •asemenea hotărâre.
- Pentru a înlătu·rl orice ţ'ălmăcire rău voiJoare cred
-~_e_cesar~ o prealabilă · lămurire. __ ,. _
· Rareorr, în ' pr'acfrcă:. s.e · lntâmplţ!, .· c( o:- h_9tărâre să
fie, luată de o singură persoană, :îh mod cu desăvârşire
independentă. In cele mai multe cazuri sau chiar aproape
de regulă, hotărârile sunt rezultate, sau mai · 1'Ine zis,
rezultanta mai multor păreri şi nu arare ori unele d111
aceste_ păreri slujesc- de mobil determinant în luarea
hotărârii. ·
Deşi răspunderea celui care ·a spus cuvântul ·· hotă
râtor nu poate fi pusă în discuţie; totuş ar ·fi greşit a
im se ţine seama şi de greutatea părerilor cari au con-
··curat- sau chiar determinat hotărârea.
D~ aci rezultă şi pentru emanatorii unor asemenea
păreri răspunderi după cazuri foarte grele, în unele chiar
poate mai grele decât pentru însuşi factorul principal,
Exemplu: .
In Noembrie trecut, se pusese pentru noi chest•unea
dacă mai trebuie să prelungim rezistenţa sau să urmăm
calea luată de Rusia revoluţionară, adică aceea a păciL
In această privinţă se pune în sarcina primului-mi-
nistru de atunci, greşal a de a nu fi ţinut seama de
sfaturile -primite din teritoriul ocupat. sub forUJtl· unui ,
Hiemeriu, ;în care se spunea precis că dacă ş'ar înce_pe
tra'.tâtivele cu adve:rsarul, s'ar obţine o pace favor$il~.
La acea epocă · noi dispuneam de o armată în C0J!-
diţiuni morale exceţen·ţe şi înfr'o si-tuaţ' une strategică
,rezută favorabilJf. Ce ar fi ·pufot înctreptăţi pe guvern şă
r enunţe la rezisten-ţă, de~ât convingerea _că orice - 1upiă .
7
devenise o imposibilitate sau cel' puţin o îndrumare si-

gură spre dezastru, de curs-â, din părerea organelor mi- -
litare autorizate ? .
Ori, aceste organe au afirmat, fără cea mai miel:
icticenţă, că crearea unui n:0u front era ceva sigur, că trn-
pele ruseşti de pe frdf'.ltul i uso-r.omân ·vor sta neclintite la
.~atQria- lor. .Că la Ki-ev erau deja în stare de .formaţiţ 28'·
! 'c" divizii şi <;ă jn mai puţin de două luni, se Y0r mai
ierma încă 40de divizii.
-,. Es_te drept că un gla-~ &zolat ~punea hotărât contrariu-l' :
•~rmiff l di fă.fă- cea mai -mkă reticenfă că, hi ·nusia de mult
,fa· totu-l- de;i nchiP-~i-t -"alf!-ră de o armată carţ s~ l:1-fp!e. ş·t •ci
forma.rea 1mei'"-armn eT..·,.,ui;ţati{iă1Jte f'. e;ril±•>'b '~aitev~icită:: nă"lucă.
Dar acest glas a fost întotdeâunri suspectat şi ţinut la caran-
un!J.,. şi decLn~ s'ar fi, putut înţelege pentr-µ ce t_ocmai atunci
iă :·ailfă .- âtâta·• g-reutate lncât să precumpănească - pe c_elelalte
,iastiri ·ioa·t; concordante ·în a susţine contrar.iul. i). ·
Astfel fiind-,- nu şti-iţ_ qQcă . sfătuitorii ri,u au o raspun.dere ·
/oarte grea, ~acă nu şî tnâ-i grea decât acela chiar, :care. pe
temefu-l ticeli:Jf_sŢaţiiŢi aulotizate a mers înnainte _pe· pov;rni_ş,d
primejdios pe -care _'ne pusese starea de lucruri- din Rusia_ ?
Cred, p#n urmare, că in . categoria faptelor_cari ies
din prev-:derile legei asupra răspund~rii min-is{eriale, to/i
acei _ca-tf.- ă-u fost chema/i a-si da·părerea şi-prin părerea
lor au~ c'Ontri~uit„7a ,r(lul isvorât "dmtr'o hofărâre nefast-
luată,nu pot $1 ntl_ trebue s1 rămână fă,ră' a mai fi cher:zatt
la răspundere · pentru~:-~;p,:imi
.
fiecare-partea
- - . .
..,:: '
ce-i revir:ze.
Planul de operaţiuni,~
Una din chestiunile cele ·mai grave de cercetat este:
aceea a alc,Hnir~i pl_anului nostro _de ope~aţiuoi.
I) -'fara lle aC1ela i.l Minist-rului de R.ă1.boi , et\re şi el arăta imposibili-
tate rezist, nţe i din punctul de vedere al greutllţdor administrative.
Aveam in capul Ministerului de război un civil.
Dacă i se poate pune în sarcină însuşirea oricărea.
·. 1ucrări emanate dela organele militare, dacă i _se poate
.pune în sarcină răspunderea ateyerii colaboratorilor şf
sfătuitorilor, riu-i mai putin adevărat că ministrul nu a
putut să vadă situaţia militară decât prin prizma cola-
boratorilor cari au alcătuit de fapt planul şi cărora trebue
să le revină partea lor de răspundere.
A fost apoi acel plan supus examenului unui con•-
·siliu militar ? ~
Se zice că da.
Care a fost compunerea acelui consiliu?
-Ce încheiere s'a făcut? Ce păreri s'au emis ? .
· In iunie 1915, am fost chemat de orimul-ministru şi in -
:trebat asupra posibilităţii und eventuâte intrări în acţi une•).
Am răspuns că nu cunoaştem în·ieaju-ns situaţia -ln
Rusia, pentru a emite o părere. ·
La acea epocă, Serbia eră în picioare, se poate zic;;:-
·la apogeul gloriei sale, Turcia era în agonie din l ipsa
de mun-itiuni. Bulgaria nu avea legă tura cu Puterile Cen-
·trale şi nu avusese nici timpul nici mijloctţl de- a-şi com-
plectă lipsurile„ îti armament şi rriunifiuni, datorite răz
.boiului 1912-13. Era deci puţin probabii să fie o arnenintar,c
seri oasă pentru noi, cu atât mai mult, cu cât atitudinea
Greciei o obliga la multă băgare de ~eamă. In fine A-
Hatii erau Jncă -în peninsula Galipoli.
Cu toate aceste condiţiuni favorabile în Orient.. în
·orice caz, mult superioare celor din 1916 şi cu toate că
,frontul nostru s'ar fi mărginit numai la frontîera rmm-
1oasă , nu mai puţin prevedeam a se -cere un sprijin pe
dreapta noastră d.e 3-4 corpuri de aimată ruse.
/Jupă terminarea s-i înmânarea lucrărei m~lt, ministru
,,ni-a promis ca înnainte de a se lua hotărîrea definit-iva, voi
fi ch,emat din nou, aceasta fi iri.d că-i atragem atenţiunea c,.r.
la inchei~rea conventiei trelme să fie im oj'iţe·r pricepi1t, ct1re
să fie in măsură să judece situaţi unea momentult!i in f-witJ.'.
ti vafoa re.
Nu am /ost chemat.
-Se pune întrebarea în orice caz cifl.e . au jo-.sl
29
aceia cari au conceput planul ca armata noastră

lntărilă numai cu două singure divizii ruseşti, să se
întindă dela Mare până la Dorna, trecând prin 1 .
Severin şi să opereze ofensiv fn două direcfiunl: Bn-
dapesta şi 1 ărnova? ,
Este o monstruozitate militară mai mare con-
ceptabilă ? şi poate fi făcut de ea răspunzător un
civil? afară de cazul ca ar fi p1opria lui operă. per-
sonală şi nu ar fi aratat-o llimănui până în mo-
mentul punerei în aplica/ie?
la masa slabilirei răspunzător trebue să Jie che-
.JJlllfi toti autorii acestul prim pas Jatal în 11enoro-
cit1tl nostru război.
Am avut cunoştinţă de planul nostru de operatitJ 1!i
de abia în ziua de 25 August.
. Când am fost numit comandant al armatei II-a prin-
tr'un ordin semnat, în ziua de 13 August 1916, am mers ·
la ..IY.larele Stat-Major unde un Lt.·Colonel, m'a pus la
ctirenf cu situaţia armatei mele şi m(a dat instrucţiunile
privitoare la operaţiunile ei. Acesta ~râ_. J2rQ,~ed~µl ln .acele
vremuri, generalii primeau fiîstructimii ·-:âeJa· · it.-coloneL
Când am fost mutat în ziua de 25 August ia Ar-
ma_ ta _Ul-~i am luat cunoştinţă de instrucţiunile date a-
cestei armate.
Prin acest concurs de împrejurări am putut fi în
m ~su ră să cunosc planul nostru general de operaţi uni.
Este de prisos a spune aci, ce am gândit şi ce am
simţit atunci; voi cita
mai departe un docuN11ent oficial
-în această privinţă.
O aplicare monstruoasă.
Punerea Jn apHcaţie a monstruosulLti nostru plan de
operatiuni, a fust nu mai puţin monstruoasă. -
Pornindu-se de la nu ştiu ce principiu inovator s'a pre-
cipitat intempestiv armata pe întregul enorm front peste
frontieră, chiar din prima zi de mobilizare, înnainte ca
transporturile de mobilizare, cel puţin să se fi terminat
ca organele de comandament s ă fi început să funcţhrneze;
Citesc în Carnetul meu, la data de 21 A11gust:
„Am sosit la 1.30 Ia Ploeşti şi am luat posesltme
de fapt, de Comandamentul men ...".
30
- Am găsit pe Generalul Co_tescu fn gară (Comandant!',i

corpului 11). L'am·: întrebai- asupra . situaHunei ~corpului de
armată şi -mi-a răspuns că nu 6re idee· ) şi că se duce la
1
Sinaia, etc.- etc ........ , -,

"Trupele de acoperire, adică cea mai mare pa,rte din
rupe au fost mişcate de Marele Cartier General. _
„ Primul lucru ce mi s'a raportat a fost că Jlarele
C,i,:tier a schimbat zona de aduuare, împingând-o pes·te frontier5.
-,, Jf otivul? Dumnezeu sri-l ştie !. ..
"Schimbarea aceasta este ţm indiciu şi mai serios t.k
n11st~mpăr ~i-mi umple sufletul de îngrijorare.
„Ce se va lnJâmpla dacl în unele părJi • lucrurile $'11r
inRrca p~ntru noi. '·
ETident era o imprudenţă incalificabilă, aceea de ' a-

u împinge trupele înainte, fără a le avea constituite
kleă şi fără ca situaţiunea strategică , să · se fi"-O'eliniat.
Era cu trei zile înainte d'e catastrofa dela Turtucaia
al cărei preludiu Jncepuse.
S itu a ţiu n i strategi ce nenorocite prin împingerea
i n tempestivă a trupelor ·înainte şi neăstămpărului semn-lat
ia Marele Cartier:· s'au":..dâtcffit •-ircete niişcari desordonate
şi _;'fă ră înţeles militar, prin care se luau trupe de pe o
fro ntie r ă pentru ,a a le aduce pe alta, cârp.ind o spăr
tură, făr ă a se băga de seamă că se lăsa o alta şi mai
gravă în urm ă.
Nu lu-a Germania trupe pe de o frontieră pentru ca
să le arunce pe ce, l alt ă, manevrând pe linii interi-oare,
în stil napoleonian ? De ce nu am fi făcut şi noi ace-
l a ş lucru?
Nu era m cu atât mai îndreptă ţi ti la a ş a ceva, cu
cât o parte din p re să pusese· deja la c:.uent marele pu-
blic de noroc ul ce d ăd u s e peste ţara noa stră, că firile
ţe să turei strategice erau în mâinile unui al - doilea
«Napoleon» ?
Tri sta realitate a voit însă ca genialul nostru ma-
estru-strategian, să -şi î n ceapă renumele ne muritor, nu
la Montenotte, ci la T urtucaia.
1. Era firesc, pentru ea (,onrnnda,nentul de o.bh atunoi s~ constituia.
31
· Turtucaia
;.- ,~ ;ftţ.r}u'.Caia
! I~t::i o -alt~ ;!UOns.truozitate.
Cine este autorul •.ig:e@i s,·Că. ;,avern ;la .Tttrtucaia, • urt
;cap de pod? -~-: . _ .. a.:"'. 11:.:,:;
."·r Cap de po,(M-ră pod ! ,., _. ,,,.·_
> · Cine a fp-st~ inc,onştjenta·l care a- legat de un punt
1ără însem_gltate, căci îi ijpş_ecţ partea ,esenţjală-podul
a -îri~em.nxi '. S:ţ!.Va-:soarta a .33.000 de,aoameni -Şi ieputa-
ţia n,2asfră militară _ ?- ! - - · ...
.- - ·°""'. 'A face răspunzător de acest lucru în mod exclusiv
;pe- Ministrul de Răsboiu, ar fi o adevărată denaturare
a lucrurilor.l
Qr.gari-e e militare trebuesc trase la cea mai nemi-
Joas '."'"ră,~ '~ce efil,;t~: <: C, -: \ .. : .. - .... 0
,.c<: ·. : ,
. -:--.Nl.iJie dţ! 'vh~ţi~e. i~ti,;JJ~sJ}fe§Umtiu-ne}!_t11P}~re.chiate

·CU_ ·nţpJ1i„c~~JJW _t:t•e-.O i~ep sţ :-.~a o_şfâytft )_l:~t9~iţ! !_
_ . Jî..f~ ~ va . 1 de un ~ i.JJ- mteres pentru c1t1fon. ur-
.in,ătqa:rele _ţtriiănnnte~ s~risţ _de mine asu_p_ra fap_ tul~i :
- ,. ._ . ~~- ~ .·· ··-"'::- r·:....-- -.. _. . ~ ... ,-- >-. : ..._l"..
•··. -«lnointe do amiază om vorbit c~ Generalul Te odorescu s,;ă-

.Pis ţa_.prin .minune de la Ţlţflucaia. . . _,
,.. ' ' - ·· · ·u.e1~ , M91JJ,;u.l ·~'81/J•n.l (Je/e ţ/'eja· cunoscu.te. de .cei cari au
~urmlirit cu atenţie evoltÎţi1me~ ~rga~1zl1rii noastre militare în ul-
.timii' doî ·ă'kii şî · întirumctrea ._ o~o_(iunilor din : ziua d~lar?l,ri.i
_:::... ca ,: . . • ~~"'- .::.:.: .
!11.iHiJm,Bf"..ovizate~ ,.. - ,__
;Inc&iird~ . .~
: ·.,.Ofi_teri de _-1 i~~IJjli. , , _,,, __
.: ~ n\ !fceste cauze .pzii,in_K~ ·rezistmiţll la fo c-> "' intens _Şi' foarte
.mare u,unnj°l:Eentru propagarea panicei, produs~ de elemeiieleslabe.
„ln ceeat ·~154:!il~{~ i_f%._mandam~tul superior, p_e ·de o parte
o foarte mare nepri<J,epeYe ~~r;,regl1tire §i un aineslec excesfo 111
conducere, de sus în · ·os,-7~"'.:'.":..;' ~ i-~ ·
_ «Din ortilet·ia grea. 1.8 guri de / oe· 'J!!.U•·PUieau trage (iindc?J.
·nu aveau munifiuni. Acestea nefiind calibrate., s-au trimiJJ la ar-
s enal şi 'acolo au _r lhnas. - '.
«Cela/te gud de foc au avut câte 1.00 { circa) lovih6ri. Re1J-
..tul_..do_ta ţiunei era de ex pediat din Bucureşti. Gene-ralul ··r. u ştia
da · _,,0a • fost e xpediat, cert îmti că nu a s; sit.
«Ca ··co71:..~ucere este destul rie ş tiu t, că indii t~ ce ş i-a dat
:eaml că partida era pierduil gen~alul Teo<Jo,r1;acu a raporl4 f'
cmn stau lucrorik.
"' Marele Cartier i-a dat ordin prin maforul Rosetti: SA re•
siste pină la ultima extremitate şi inamicul si nu poată intră-:
decAt trecând peste trupurile aplirltorilor I h,).
•Pentru ce? Pentru ce?
cCe avem de apărat la Turtucaia PI
«Faimosul cap de pod fără. pod I
"' J/i 86 stinge inima de durere. lncepem
gina urMă, care va iimâne pentru veci" .
Ofensiva în sud.-Organizarea arrrrîrtt~~ ·..,..~

Trecerea) · Dunirel Ia - F!ăm·Aqd&. - -_Qrdmuf;,·l f i ~ ·~
eartierului. - Planul fatal. - Urffl'ăr,ile=-~ui. -"" - --
ln ziua · de 25 August, am fost i;nutat dela Armata U-a, la Ar• 0

mata III-a. -.- - _---:-::=----..--;iH'
Ex-istau_foa-tţ~_.:._ş,eri94ş_~Je.i;n~t_i.~~!ffi llb'e ri garll, prin tre-
ce;rea Dunlfref. Temerea·era 1n·s1 ·aosolu t nefondatll :::: _. s:v-0ra:--1ti~
necunoaşterea exactă a distribuirii forţelor bulgare ii. di~...!_ll~!!'tta-
rea produsli de lovitura primită la Turtucaia. " _ : ..-? : ~ · ~.;, , .,
Situaţiunea era tQtuş, de fapt,' -gra'Vl; ·"-'Iffi '-'"atât pria ameninţarea: .
duşmanului, cât prin· extr~ma noastrll sl ăbiciune. • _ ~ - ___ . _ ,-·..,
Armata Ul-a, al cifrei eomaodament mi se mcredinţs-se, consta
numai din o parte din armat a co mandat~ de pred~~s9ro}"1ii13u; Ge-
neralul Aslao, şi anume din (;o;;J Corpuri-- d · :arm'ilM şi 2 b_J:jg' z
mixte, toate pe stâogR Dune,· :. Diviziile de pe dreapt~ Jhtn: Ţl!i,- -cu
trupele ruseşti, au r.onstituit o nouă armată zisll ; ., De Dobrogea " _1;: ~
comandat~ de generalul rus Zaioncik.oya.kJ 1).
Compw1erea Armatei a III-a.

luda!M ce sm luat în primire noul post şi am avnt icnn o~tlaţli
de s!tu11ţium1a si starea trupH lor, am făcut uo râpor:l M. C G.
N u 1-ste locu! a re pro 1uce aiq, a •iel ra port cu ~aract~r tehnic.
Ariltarn in .-J cli uo 0 tilţ1 l~ ,~a co11,pl10ea arm:1t11, dac~ &r avna.
orga niz11ţiunoa norm,Ut, ar fi trt>btiit s!i cupriorlii_:_ 82 batt1l_i o11ne, 32
sectii min-itliern , 72 baterii de câm;J şi f2 blite,·11 de obuziere,
- - -] ~ ln :ieest moment D1Ji aveam oinoi Armste opcr:1tÎY9 : 1, 1l, 3, Armata de
l'Cord şi Arn111ta do Dohrogoa. ~rmat~ izerm,rna a Îlle 1,ut răl.boiul, dlMJll. m, ml•
m~lll, cu 9 Arm ~te ; ,1oi .nunrn.1 e11. oinei, :for1010 .noastre ora<1 ruode.,te.
33
De fapt lQI!., as:niata nu disp.unea · decât de 54 battilio11ne~ 57

secţii mitralia,r,~,:i:d~--abi$. 44 baterii de camp şi nam ai 2 de· obuziere.
Mai departe.
" Di,Q cele_r54" ,batalioane, 10. ,~ra-g.,; din regimeutele active, 20
ef!lU-~di~ ;,r§giJneQtele de rez~i:v:li,,J,9 Jiatalioane, i m?rovizate (numite
.a1 4, !El.a ), . tai, 5, de miliţ1U . ,,_;fi.>•t · ; ,, · .
P.iJ!
~~le 44 baterit. •-~ ~..llP} ,n11mai 2() , cu itra~ere repede ;
1 5 era~ baterii vecti" . CJl ttJgţre î.nee$-tlt.,. ~.tar. re&IJ,d,: ba·t er-ii' de ea-
libru mic, de nici o valoare.
_ ~ - ,, Trupe cai::ţ , · , ~ ~ 1g~,~ ru);e.._ PW! u;} Şt~u acesie trupe,
plitnul dA operlll ·pţevel:Je a se lua : ' 'Vama„ Şumls, Rusciucul ş i
e îonamia ,R~ ,!3,.-Iap_tra !". ,· ~;~ 1 ,, , -di,·• . . , .
_,""Q;~ ·Je.
;~t;,~ nitu f~.p.tele; . în·. ,contra. inep~ipi, din nenorocire;
:Pili;..B .JP!!iJl Ja,rµ. • i - .., , , :n· ... , . - , ,
~--··te altment eri ~ici.. la . A.rmţttll; :lh~ tm~r,q,r.i!P ,nu, -!lt~teiţn ·, mult
mei bine. Divizi a 4-a, bunăoar~, d~~oe ţa_ tnf!lo~~ri.e, de e sin•
~u r1ţ _ bri ga ~ă,)'ţist,~1, s ..c9.~~., 4i
.~?,titJioa _e , .r.'\,~f~e,;,Jllci ,năcar
JOl'C{:K ~Ql8Af,t\ţţ,: ,,· ,· ::L ·a~:; _ ,:.; .,: '.\•· ,f,;.•,t , , ,'\:. : .. ,,·
. fo ziua e 2,'.Z August ain întocmit un meDJ_.QJ."i.u.. as1JJ)r.a 13ituş
ÎlllJlf'Î . ,~~nei;e)e ,,P,eu~ t~~fl;Ul ,A!lltt . ~a.t.ru,flAAIW@l~~Qj,, ,şi ~ pi;niam
a se pădlsi •f.\ !M.Ul .Pe .~z,~.,.c~i:91 .~~. ~ nqep»ţ f~bolu .şi .a .se 1!,ţiop.tâ-,
el~J,-.~ii'- . . .•,ilfU~ffi\ll~ţţ aţOIQentqht:J., f Î ,mai potrivi t
.or~~-e e1tl rti ' • qh rn; :, ; ,, .. . 1, , :
' ._ ' , I • iJ' . • . ·::Pf ~:r:Jţ, • .J;: , ,UL l,;,-l! ~Ji i;f
Ofensivai' ~~ i .. ",;; • "l"-' • : " · 1-·, ,,
'
Jri .;ziua , de ,.2 Septerobr.e ~-91' .(Qst · * •nn at l~•M• G. .-G....- un'tle
fWÎ¼.fţfsi jle ~ i l i r Gul"jI •~ U,,HD . . tH: L· , d -,.. '' . ·· l
~S'e · ţinut un .f et ,de-,Gotisiliq d fl{ib.<ll,t, \ll--••1l8!a - ,4 ··asistat . şi:
Prtmlfl-Minimu, .. !M;, 1 ,, ,,.,. !l:rr .• • : ~i• {ii' ., • ;. î ·. = ::, . , i' 1
.' ··H.(leirera}~...<iJul:aer,, . eclKl!l\t r,,că ,ye4e,,sit uwu11ea •etât,• d&<îe- I
e .'- - ' C ~ p,pd!tlti tttn-JU~ ~~- ,o ,IJOl~ie, ,cue sit ,-duel ,sigur
- ,
ta- iez\lUât- fa,yoţ,,.abil. r •f ,. ,., •-1-, ,.~ •

. · ITin.t · -. · -i- * ~i ~-e,~ h c~eac~ puse ~ in,,6cr:is 1 în
-_ os.ml me u , iî.şl ~a . dl . . , JJJJttt _-"d&~f~out. erâ-- 1'.h,..a.ţ, se,
opt, f4tfe · · Cl>J&pre . Nord,;..•artr-1'; r :;r.a~'1~ ,,u,m.ttJallşj . ,. po.rm1-l~
ma-rlnlurii~~bili- .,._· Itt~, o acţi"'n&tl1tfenşltl:n-Utărâtt(IJ;t. ~ itSud„
Generalul -frez110, comandantul Armatei 4ft. :Nord., 11, . ffdţt w;if..
de O· pl1rn·e co ;to _ . ••1 .,'"', . . . ~ , ; "..,i.;rit,~J _
; ; . Uupă, e~ a t1e.u -~ l,uojf~ . i.asu.pr,a alclHuiF-il \J[}lV. s~l•n
d~. opera.ţi u ni , îotr'~ ,. · '· : · · . e, f.r lt pu~1,tt ~ (j~ă ~~
fectui u,oui e nergic sQmni'1r1411snp..r ":»_~r_ . · ro,faQ ii - s(\ fu_r-
•~M„un oogat. material de cri:ticll , uşoa.rl1-şF,r;eereşti:vlw lllltsl au-
ilio! ·comţlf.lfate, 2) . a conchis -că af"1Ui va spre Tr.aQailuania tr-9--
1) Diri Car:qetol. meu, la d>ta do 25 ' Atijl1st. ro.' '"
2) G'e.Milaf f'ieaim- &li"te otiţer pro'.\'eni t' din geni n N'11 • .f"ll.out · eco~â de
riiltohi a , enit .tn oonta.ct; ,u ,u:11pcle'·wmbat,mte ti~ia. ,ea,, î-noopere ,de li\ g~
dai d„ ee.ţon!),l. Voi iotrâ în uri:efo i ~t~li privitoare la Mil:lt,, episod al r4iboialui.
nostru, fiindcă au foal puse âtuncl în oars unele legende, sooa~e la · ivea IA dia
non, acum tu nr1BiL.
34
bu.e sa contirwe şi că ea trebue împind cit enerr,ie moi cu ;1eami

di-n munţii Moldovei, adidţ ·to:cma ·: .ife pe latura• 'l'raosih:anit-î : Mre
er:a. cea_ mai bine condiţionată -11 a'fru·~ t'ezi t-enţă et:icace· a _ du, '
maoulutl ·
• ~ceastă ide:?, ·pe caro o pot ctitll'cte · , do -fitt-ală, a prevalat.
Ot~ns1va spre- 1'ransilvania nu -a fost opr~. ·Mat·târzi_u s'au "!ad us •
chiar forţo ruseşti pe frontiera Moldovei spre, mlvania, pentru. ·
a se .,îoţepeo\ în Munti şl. a · nu.- -ex~i:cita nici' ce -~-rnM 1 mică rd râu-
rire favornbiHi asupra tragediei. din Olte'Ilia şi · Mirrn _niîil ~ · ·'' ~
. ...
· \ ~
,..
Trecerea Dantlref lli Fldmânda. · - ·
, _. ~_:.-:--;. •¼~
Viizâod cll o_schimbue general• în me?~u(1>ci-eraţiuhiro· ~J:ar~

ne ducoall J>& povârnişul roioli„ nit erir thf a$tep11it :din cau~ . ci'
cel cari te dut>euu firele, erau departe de a fi jri-.mltsurli sit imbtă: · ·
ţişeze situa:ţiuoea eu simf de r~a!itate; 'am 1m?igm)it[ ¾:ji1me, cu
caracl<,r local, pe frontul de Sad: · -~ 4 · .. • · -· '
· HoUh--ar-ea mi:.a fo ~t facilitatil de faptul ci am fosl ~ÎiumJ &- -
mandunt al grupului Armatelor de Sud, COlll !J US d_fn Arinat11 '· t • '
ATm'âta de Dobron ai. .' ,.., .· ' ~ .. ,. .
· ·.Peouu e~E-r:l'iuil9! fmaginatl, a'.yaam î ~ _'!f6~ ~ ~ ~ Fllp;l.,;._de
ddejde-, elici ea era'"a'e 'oa eafai!ter . x1r~of<d'e ntffifzrfeţ.~ .. · · ~-;,a
- Am mers Ja .M. CH i: 'of: am ex1Jms1plânu ·' mă¼i,- · ·
lotenţiooam a ţine ·pe duşman/ ueJ front cu Armata --de Do-
brogea şi a-l ataca în flanc şi soate r.u Armata Ul~ trecând I)6&te
Dunlfre pe Ja FJlimănda (S.ud. Bu.ellt~tl). 1 ,.) __ ~ " - .,,
Proecţul meu a f@t-ÎQ.c.udioţat, âq. ut:; o d~ !r_u~ cde el
dejde» lllÎ· ill'a.u · tz-oîşt6<VnJi-f ţ~ b niellt~ .~:şi :ânifule:-.,.-Div.lziil;!
fO, 21 şi 22, t::i. Divizia -to, necompltJctlt, 81! compunea din regi-
nieotele din Dobrogea; deci elementele tndoelnict,1. ,' · -::
. Diviziile 21 şi 22 erau de recentlt f?rmaţiun.~JÎjj, ~. · ~o_S♦!' ,
U1zate pe timpul operaţlun.il.ot, .. dlulti . 1duJi-- •~~~-ni.bolu lu I.
Acest rfapb îmi- ··impiinell, , •inu,' tntntprindM -aţâî. de temo rar ,<
o extrerul1 prudeoţll. ' .. · .· . . ..

• , lncontes ltil ~ ântffncbe,-ea acettor doull fin ,:ceiid. . .
ale ope.,..ţlullii nu erd' ceva uşor' ; ~datli hotllrat î ~- at era .
de şo 'Kit. Eratn convins cit , aclilmM' -Armat · ·· · . rogea ~e ,u-
fU a foa te m:ull, î.Jigănd \tit=gh - : :; ·• alJ chiar, ia.tlan-Qfil -
şîi· apatefe duftbanului: ~ --il; - t,., · · ·· · · · • "" -
• Convingerea mea t>ate cll va reu~i . ctr-ec-tfrea-, citei este;f-bin,
pTe~titli ; llu ~ftu· ., el m~ ·mod se va desf4Fâ -<1fensiv.,a._..:. Cert
esta, ci nu, ml s'su li t - : mljloacele necesare ,pentru a-:i n P.Uff8 -;auc.'
cesul- în ..: afară de îndo•ial11"·. (,N-Otll• lfin•• ea1rîet:-· t.il Septe~vt.e):; r-r
,1 . Âm numit o· comisi'une -pentru exec-uta ,,.rucrbjJo • ,preglW,- ..
totre, care le-a -~'i' început mediat, sub diteCţiunea g.soeraluJui Văi ·
toiaou, Comandantul Diviziei 10,a. . ., . ~
.S'..ll- desfll:eurat-< o .aetivitate demnll• de ioait\:.~da şi pre~irei,,
deşi cotflporl-ii' lucrlîri ·tntimtt şi fo1trt.i ~omplicate:-,l deşi a durat 12 .
ziJe., s'o ~cu r în aşfi c®diţiunî, cil îttemieul' nu ·a ~tiLI:t de proec 11'·
35
"-!Hnthu de cat in ~1ua de 19 - Septemvriâ, când a îne-dp~t com t ru 1•ţi<l

· electivă a podului.
Prin ottlitftJI tfo. operatie era hotMrAt ca o-dată cu - constr,1.1-cti-t
podolul- s11 se fatii şi trecerea primelor tru pe d-e infdnteri~' tJe •am:.
. barr1tţiuoi, anutntt aduse din Del'ta i)uaărei. Operaţiunile s'au, in-
·drunrat eXi1tct •1,um prevoEiea-- -ol'(!inul,•.., , ..., . ,
"Până tll ore'e H 11. m. tuctu'r.ila ' '>'ltl defsfă ~tltot: f;iv0rabil.
,Divizi.a ffi-u 'si- a · t1 eeut iiffonle~a··tollt~ şi · coÎ'lstvuir":\ p,ldului mâr~o
bine, · d'eşi · ca~1 rne~t, <tl'n t'fttzli. · că şalbpt'lo ~r„morche.re· u'o.u· dtis-
:tulă pu-lere". •·
,,Dilpi'i ami11-ză . ~ituaţia a ,început fă · d GvitHn l1 deta-vo:-alri-lă., din•
-cauza - apariţiuoii ·•Mtoplane!or duşn'Htne car-i au bomba1°datr eontinuu
- şi cu furia ' foaltă, ltfoca Fliirnânda~ 1)" - • , · •
"Ofitni şi ' Ojlmei:if de trupll morti şi răniţi. Luerările podului

1!uspendate; Atropl1111~ l" ncastr6 ca şi t•ând m1 a-r ex:illt-ii.·
La î.30, s'a termiuat îu fine ii I odÎl-1 :!;). ·
„Bilanţul' zilei 'ftrVorll'bU. O:esi,gur 'fo-s~ că dispunând şi no-i de
avioane de luptă cu -avia.Ufri, cel •puţifi to-i ~!ll·âi M îndrăzneţi• câ cel
.g~rmani, ltr~utile al ;ff, cffi6fS -mult tÎlai bine: '
,:,ln or.ice. caz, - difkult'fJ.ţile de până -«cum au fa~t ·inlttiwate•
•.(l\ută di:n C'ar:ntlt--; ·pe: .ziua de lo· SeptE:ri1bre"). ' ·
fo. curan-1 . nopttî *
trecut, deasem~nea pe imbarcaţi-oni, juruă
•tat&-.di-rF mfrnt-e1'ia, iiff~iitilri 2l•a, ier în zorii z11ei 11 ttecul pe pod
Htileriw diviziei'· -«r-11:~- 1t ·• ,~ ·
O~ereţiunea ~utea 'fi i:~n~~~-,u__,,şi~4ită; - •-~ . . -:

Dm nenorocire -sau rU"l'h ·se va y'vilâea · m"âi departe dm fer1c1rn,
' În cursul uopţii s's des1lfoţuit o &traşuidi fti,tuor~ cu o ploole to-
,renţială', caor.e · â 11mtlat -apel!! · Dunăni şi au transfotl'l}St lunca îutr'o
-imen,sJ -bMto-acă~:•@rii-e t>i:fri>.-un-ies-ţie · in a rar-a ti&şelei• cons!ruitlt de
·noi pe o lntihdcr• -da ne.o 11 mll. erir e--FdusA~ ·.
Mi se 11emnall'lfzl1 în aeelaş timp, că moeitoat"ele auşmani>-, cari
erair !>loeat~ din eau-za 1Jpelor· mici, ' îtr Canidul din -d:o"lluf' ' inaulei
.â>H-ainâ, 1N p.u.ttit eşi' diti canal ş1 ;' profitărid de intunenc şi-au fii-
eut '8'JJiltiţit1n'8:i\ :diiniireaţa in apropierea 'purretlitui tfe trecere. ·.
Bar11jelP. 'au- t'oit '~onte· e1itac~,. iat' a:pllr-ările ·de:'pe maJ nu 8u
putut Bemnala, din cauza întun~riţulu_i v!jeliri_şi ploaei, _ tr~~
·· vase]or duşmane, - ·• •~· '
- S-itu.-ţioAea · era se-rio-esă, trebutau luat& mltstiW · corcq,unză-
toa:re et ·; .-~,~•'-l. -" ~ , • · ' . · ' · · >'
Am pllfe-trţ -i mellrat ;fa' M. c. '6., şi după o seort~ e'f-pu-tier.e ~
·-ee lor- intâ.mpl"atk ' aml IJJlO,p·t1B ·'iirmlHotirete: t:1-0ui\ soluţii·: · ··
l) Sau a' mergd înatnf•/ ttiii ' tis'cuWt!rt1 dacă iha~cal izbuteşt e
a ne, d;str:ug-e. podul, ââ f~n1âlfe ff\rf t'~&tîi'eeţfe·' in · spate 'şi to-
' • • • • ~ _; I - ~ • • •
- ~ - - ------t: ., ---- ••. • . .· •
- ·· t )' Ptiîn_a 111011, grjJă de dimineata ii•·fost .chr a trnee pe la Pareul del a Mi:
· )1 ai -Bt~ut 1Q_rai-11e!-e şi "'l'OC.Oll'.lllDdâţronile- mele "au ,'fă-ma!.' ·flld, ·• moof:;· Pe de ai1â '
.,.pacte d,1dusemc. ordiit Ar,mate· dio l>o!)ro-g13llJl( -să-mi: trin»-1;\ · ,tl ia-owplaoe .ru se~t-i ~
-41tpt!\ , Mi-~ trimis numai un11l .,,,llaro .a.- \eniţ .cftnd nu mi i :.f~IU-).10YO(l. . _.,.. .
. _ ~) ._in aceasţă °"!!Z_i,u!ld U~~neral ul L:Îmbru s'.:1 disti i s. priu a c tlriţ~:ea _ ş1 s n:
;1,ele"hrl° rece. · ;,, ·• - · · · • • • .., • _
36
tul BH depindă tJumai de rezul,tatl!l opera-ţiunilor îoaiote adică d~·

soliditatell trupelor;
2) Sau să suspendllm o.pe:l',atiile--peotru timpul necesar de s.,.
strlimula bateriile coa11tre grele, tn ~a .mod, ea .d. ţie în respect,~
la .distantă mare, mooitoar~le aJvecse.
Am declarat că înclinam pentru aceasi!l -8 do1.1;r1 . soia ţie, din-.
cauza c-pmpunerei diviziilor -fe m.i, ae pusesa la disp.oziţte . ·
.Mi s'a încuviinţQţ soluţiunea a doua şi am dat, 01::dia de ex-e--
culare din Periş chiar (de. fiU)t ordinul. era. pregătit . to ,to!!,te d.!ta-.
liile înainte de plecare şi lăsat Generelnlui Cristes~u. Din Periş am ,
telegrafid numai .s s~ dâ c1irs ordinuh1i). ,,: •
· . Acest orcll-in JHescria s, se r;etr11:ge în cor.sul nopţ•i arLiJerla. ş k
parte din iofmterie şi 1t se l~sâ pe malql J)pqs tJ.'.u.pe suficie Gte, ~en- -
tru a c>o.n st,rl!i . 110 soiid qo-p !le pod>l i;e:tărind1i-ş~ l,1 .el. ,
Toate bateriile grele a se . stdipi,uta ;epr~ \.·;t,şt., · 1-, ecop :il · de a-,
ţine monitoar('le mult do;!p trte de pod. . · .' , , r. a . · , • _
, Uq. adeyl!.r%•{)resentim.eut m'a facu t, l'a . ,iod-aţă . :€~ uam ~j,uos .
în Gl0qgh·81\'i„ ,'l,ă tiX!!Z io- s<;ris ştât sitnaţbnea <'ât şi ;soluţia. t<ildO,.>•
tatl!, 1n raportul m,~u 20Ş :(iln 19_, IX , arăt: "Armata Il!-a a ·d'o11ch
»nevoiţij a;, .iptf~J-upn oporaJiqpi!e, d.e lt:~cerea . D.:.1~1!.rei„ din .cauz-1 .
,,timpului rău, eare foce ~cceş4l l<1 ,pocl, apJgap~ hţţP,osibiluMoni_toa , ·
,. rele adv~rn~.1\1\ s',a.ll , apro_piaţ ,,d . 0§tl;1n;Ql·l;iu_ug.. ţ3unt ţfnutt' la ll 1s--
,,t~nţli ~ fo~-\1] ... !1,rt"leJi~i. :qpJs-tr~ Periţru ~:line a'au luat d1spozi-
,, ţiuni a des~şura împotriv~ lor o putoru i :ă a1.:ţiune da artiletie" ..
.
Un ···ordin _uimita; '
, .' · ""' f( ;,;
;;n? · '.' : ·' .:._-.J
' ' . l~, 1~,.l_, • '- Î
I~r;tJ i:i,..d iwinoat~., zi}..ej q _1tQ; 1..&nitew,_y , l~h Qrl it,Q:~4t) ,a. ~ m. ,
pun ,l-q r1an9.rtul„ P.Jţ,l,1) ,i J~ :"" Armaţ~ _Jll-a cootfoul1. operaţiunile ,or•
doo11te· ţifi"; fără nici un in.rideil1. Pentru atacul flotilei :s'11-u luat ,ml1-
surile nectsar12, dar din cauza teren1Jh~i; de3f.u;ndş.t . ilc.ania ;_i baţe•·-,
riilor se face cu greut~ttiu .. , ,. , . ;-; •: ::· i,,-. ., ,..1a,~e: u Jt
. Jn acei&ş, , zi; , ios~, tiM)J;& n~măl;qf§t~ , P.l~ \l.il:Qj !l, 11&)J'imeso · Halas,
M ţ}, G» 1# .(\t;a,;~,!Pi !Dl flr1 4iPw. /45..3 ,.. l rl!~fJlgt,ţliviijUe iO, 21 şi -
22, peotr.u;.a J~ tll.itQH~ ,_ll\~tl1Jte, ~fl'p{\ţe ~"no~rtioe, io raportul ver,hah
ce am:-f:ă<t.llţ , î~ ,aj,l]n .aş fi a;p.tat "cli t.re::erea Dunărtii nq ,mti:i 1)U--
tea .reaşt•. "• . . _ .. f, .: .. ,., ,
A m-- ră.spuns imedi11t cu No. 229 : . ·-- · -,. ,
«Lua._L,,iglisU;ri ,p.e,otru îotqcg1~! . -.4tJ6<t,\IWe4.•0td:~nului telE>grafic·
•~O. 1453 Sunt dator să 11rli.t înslt dl situaţiunea la .F'l~mâoda, s'e,,
« menţ1uu .t- ~stfr,i •f;l}ffi 11m oV:ut, pnqţre a·_ o ~xpuqi, eri ~.r)jal :şi : ra-
- u porta apoi cu I':J:q, ..2,08 .•/f,~@llQi r,~1r· Ş!d;l r~zenţa. [!\Q:nitqar&IQJ' ,r i n&~ -
«mic.e &u aVl,lt ~!l , efocţ num"i inţăr~ietor r jar ~!:f ·.,~ dettir,mml{nt».
cPpsibijit.ot_ea a ,1ţju;nil Ar~atei a. 111•.e. s;;j: ;~~oţipul ipeeen,tenit• peo•·-
«tru cari cuvinte au ş1 ţinut io stllpănire, de fapt, malul drept al .
«Dunl\rei şi podul îotin5. Era şi eşte .nuipa-~ necesar, w,. ~ainte de
«a da c1.1rs mai departe ofeoshei l,adru~a_te, •Im se~ia .mllsurl pan-,,
cdra a bară fo mod sigur eoalea monltOarclor d ·1şmâne, · ceeace e$te'~
,.,i.o ~urs de a se· face, cred cu ·bun tez•ltat». -
,,la oenferinţa oe am avut-o chiar aeom Olt Mairalul Bnesoa,,...
37
,ajunse~m la concluzfa cil escad.ri1 noastră do Dunăre ar fi putut

·participa le acţiunea Arma tei J:l-a contra Turtucael. Cu acest con-
. c ~re întinderea podului al doilea o con.8i'deram ca asiguraţii".
Planul fa tal
Acest · raport dl\ ·o desminţiro ·'VădiHt ' şi . precislt afirma{iunilor
· ce ordin ul i\1. C. ·G. arăta că aş fi flfrut, care de altfel erau dP.ja in
·-dezacord cu ropo11rtele mele 208 şi 2 12.
· · · · D acă rn -adevăr' · er fl E'Xistat acel dezacord, adică una aşi fi
-'!spu-s t>i trlta aş · fi scrit '.în trei r-apo 3rte ~ eonse~ufive; • 1111 ' ar fi ·fost
'' razul să •fiu ' cbimrnt numai decât să m~ explic'?... Cltosfiunes erit
pre11 gravii şi d'.n punctul de vedere optiratiV ~i din acela moral
:pent1'u 1' a se trece asupra ei aşa uşor. ..
· .:·pe do altă par-te, dt1cli a~i fi fost · r.stfe[ cotat'Ja "l\1. O. G. mi
·.s'er fi incredintat oere · c' l'lc'i zile dupti acein Comenfam-entulul unei
elte armate, în tr'o· situaţiune disperatM, pentru a se red'a încrederea
trup elor şi desigtir ~i fos~i 11· n-larelui Citrtier ?... · · :"
. Nii . Se şt_ie_ '. liin'e ,zâ· 'M. C. , G. că tm ·a fost nicţ o 'nepo-
:trivire ; · că nu am expus verbai deccit ceeace am. arătat ulte-
.r ior~~î . ·,ispr)s · dar .s„{l. cre.zut că ern. nevoe de un ,pr.t;:text sub
-care să se ia cele trei cUV,$,zii c.ari în adevăr -er.au .imperios
,necesare în • •lt-ă !ff)a,~! · , .,, , · : j>-) •
Urmărfridu„se · nec6nrinţt ~fătq,JJt('Jlfa.n_1 prWifoffli · r '•h-
Jens foe i în do uă d irecţiuni. au 1j11 ns la wi moment d9,t - la
,o criză-_ ge11era/-ă.
Eclificiut „r;tadit pe el înGcpuse ,ia trosn't din toate pă,rţile.
. A {ost im odevăra·t ·noroc, pentru un· moment cel pufir1-.
·C.~c,i .nuniai ttecători 'p!],teq; ,să fie, .~ă 'pfo4ia_·ăin noaptea -·/le
,lŞ .S,epJţPf}'f'.ie "a frl11jie,dicat 1rmCLtg,· lll-a · de ;a. .- p~'trmide în
-DobrQgea P&:! J<.t. fJA~nd,(J- .Şi,, .M. ,t,. G. a' c:u;1.ţt 1im pretext; dar
--chiar şi · pocSibtr-t.ate-.a ,e_,-;;a ,7 re-trage ti'ei ,divizii şii (l; .ie duce
;aco1o und~ eatastrQfa "Se m-~ta fn tdală zdtobitoare0: ei realitate.
0
• ~- . •t· ,., ţ oi: -
1
ln ziuit ·'de 23 Septem'vrti am luat comliotfa '-A'rniafeF II-a şi
. am găslf' în '<fr-ilmul ;coloanelor duşmane biruitoare ei ainen-i'nţlttoaţe,
p~ valea ~.raho~.~1,_. Dlvfziile t-6 fi 2-t, Iar pe Dărrib<tvîeîoarei, :Olvi-
.z1a 23, ad1ci1 d1v1z-de 'luate dela F-1/Jmânda !. ·
Cu c~ s'ar fi ovrit drumul acestor coloane · spre Bucureşti
-<iacii in ziua de 19, Armata m-a ar fi putu_t sl1 inainleze, şi în ziua
-,ele 20, când s'a dat ordinul de retragere celor trei divizii ca ele să
se fi glisit deja angajate cu -duşmanul ?!.
'Ducerea divtz 'ilor ·dela Armata 111-a la a 11-s, a fost o ma-
·nevri1 judicioasă, impu-sll de necesitatea momentului. Procedarea nu
a fost însă din cele •mai ;frumoase. In luc a se recunoaşte necesi-
tatea inexorabilll de a -se duce 11jutoare îo alte pll.rţi s'a alergat la
,::,Jretexte meschine. Abyartu •abyt8um i1wocat.
• 38
Roadele Jatale.
Capul de op~rl!'. -de nopricepere ~i uşurin ţll pe bazi cărni por;.
nis,;m· a ne real ,zâ "idealul ontional " i 1i <fa tot ·m:ii m 11lt pe faţ.ă,
fructe l'l lui fdtale.
Se şopte şte în cercurile interc~at.e cit aces !, plan ar fi arnt a-
probarea unor milita"!'i stră ini ; de înaltă com petint!C
M ă indossr-.
Dar chiar işa fiind, e-1 tMmâne, nu mai puţln, o zdrobiloare•
dovadă de nep ricepere şi uşurinţă din partea celor cari l'au concaput.
la cari se ad rngă o neerhti inconştienţ!t sau rea credinţ~, când a
fost supus, aocl.1 a fost, aprecierei altora.
Au fo;.t pu~i ;ceştia din crml1 în perfec~ şi euctll cunoştinţit
de valoarea instrumentu111l di.-stiflllt a lot~ptui- _plaQul concepu t ? ..
Orice . plan de operaţiune porneşte, mai prssus__de ori.ce, dela 0:
justl!'. aprociore a mijlo:icelor «reale>, nu închipuite, celor douli plfrţi.
Armo vile noastre, cinci la num!ir, însumau la un loc _pp.ate-
24 de divizii ( cu brigăzile în.dependente). Repr.:;zentau e' e O'ire va-
1oarc11 şi strategică şi l~ctlcll, a unul · aşct de impunător :rnmăr ? .
Faptele au dovedit cit nu. ·
Acest lucru 'nu putea fi " şliut ·'d~ l!trlfini. Et putea 11tf fie cu ·
noscut şi apus ·numai de · mJHt-arll ·m,ştrl.
_Yinovaţli sunt aceia cari au vorbit fără sli ailJă şi competinţa.
neceserll şi vino,·aţi sunt şi acela cari, având c9mpetioţa, au llfout.
Câ,t do solid era instalatM neconipstipţa la M. · C. G., esto des•
tul · slf menţionez urmll-loru-1 fapt, 86 ,'li · iie'e' 'de u·~'c rezut:: Când ar-
matele no!lstre din Traosilvanis erau date peste eâp, retrlî gîtodu -se,.
în special a· doua, în comploctlt dezordine; ~ud pon-tru o se aco-
peri Bucuroşii! pe '10-11ă direcţiuni pEiMlpale :. Pr~de!\l ~i _'QAmpu-
Lung, au lrohu\t. Juste trupe dela Sud,_~eând in_D_o.qro,gl3a _ si.tuaţiu
nea încep.ea 11ă d~vie tot mai· pr~car,; oine.ol, în 'ziua · de 22 Sl:l p·
temvre, otc'linul de ope1\aţi\.lni ' prin ·cari ·se ·spunea că deoar-eca ini-
ntio.ul este thcat in Dobmgea 's'a 'hotârtt 'teîu:,:fr'ei pi"anului lhlţial (III;
a,i ·ofensive~ pe frontul -de Nord-Vest, formând o, masă de tniney,ri. Co
.probl inai vlidi tli că operaţinnile nu ss urmllreau cp. di'scerniimâ.nt
ţ,i cit 11itueţiun t>a ntt se ·judecâ in justa ei valoare ?
, 'l'roj z_ile ffil\Î târziu, du~manu.l; .~r. dej.,l pa solul nostru din--
i!Oftce .de frontj,e~a du. Nord ... A.tr.-tlg ,,atenţiune.a asupu ox;pr~~ iuni i
..,ltasa oe m~~-~vr~,: cl!d -41!- ~~ . v;.a r~p~~.91 urmJt9.rul ~av\t<>l eJ
rlh:.boiului nostr u, 11di~~ ,~ _lupt6l!lr din interiqr:_ul ; ţ~ ii . . .
39 •
/ Ofensiva în Nord. -Ordine stranii.

Pe Valea Jiului. - Aberaţiuni strategice
Carsct,..ristica cea mai dureroasă a mentalitl1ţii noast re dela
începutul rlfaltniului şi pâuîi azi, a fost faptul PXtraordinar, că ne-
norodrile îndurate, lecţiunile plătite atât de sâog~ros, nu serveau,
la nimic, , . . i~ ·
Foptele trl1ite nu aruncau destnllt lurninl osupr11 minţilor noa-
stre, pentru a ne face, să pltşim mlli departe, călăuziţi de înv~ţl1-
mi ntele trase din ele.
Su_b "impresiunea imediată a unei lovituri sguduitoare, se plî-
ree că, in fine, ochii se deschid, minţile se lumineflz~, şi că, prin
o sforţare, atât de mult aşteptată, se va eş\. din fifgaşul fatal in
care eram prinşi •.
Totul era numai o veleit!lte treclhoare.
Câteva zile di, linişte erau de-ajuns ; o neînsomnetlt îmbunlt-
Hîţire era destul să fie . simţitlî: un fir cât d11 s-ubti:re de rilză de
speranţă, 618 mai mult de cât suficient pentruc~ im„diat in tregul
eparat s~ reLn-tr.e în funţţiona_rea lui a.nte:rioarM, turburat pontru
moment de o elarmli, cam, nu se cade, sit tulbure pe cei tui !
· Oamenii mari, oamenii de c~ra~~~r, . nu se lasl1 a fi copleşiţi
aşa de uşor! · · :. . · · · ___ •.~
CPI mult sunt permise treclftoal16 inomefite ·de slltbiciune, dar
cine nu a Bvut de acestea! ..•
Aşa este.
. Se JlUQţ,i îusă întrebar~a: ce aveau- în bilanţul trecutului lor,
afar,a de o ridicul~ ii. prin -nimic j iuititicatl1 - presl'tmţfune, ecef ca-ri.
se cr<'deau îndreptăţiţi_ a se ponsidera in · stare să domine· situatiu•
oile gravo prin cari treceau ?!
Ofensiva in- Nord ··

Of~nsiva·;s.~ţf:l '){;ra ş_( ~~;kY~sl-:- ~r,OjjCtat1' cu masa de . ma-
Îl~vrti, menţionată în ordin.ul dela 2·2 Se,ptemvre, este uoa d-in ·a"ffe~
sţe recid~ve, Din J l6Q.Oroc~re nu .~iµ,gura! . h .. , ,-. .,
· Âr~11.JJe!~, 0n,Qaş,tr<-' 1 • din _Tra·nsilvani~.- -au · fost svârlite -ina-p-Oi;
. ~e ·µ.i~l!i_)!Jp. dir~~ţj11p'.i, tru p.el-c no.astre, er.a.\ti . io ·complectll
de·zordine. ., . .~ ~ ., :\·· _
Cu s : orţliri, pot zice supraomeneşte, se pa.r.vine, pe lli sfâr-
-~jtu,l lui S!lpte111brier,!1. ;'}~ - ~pr,ţ .:«ll~IDM\W 41e -h.t>ntieră.
.. U~rncţiunîle _cele mai .pfi~ru~:llite .erau : , comunicaţiunile prin
Pti:ld(}al .şi G~D1:1lu-ng~ .,11 •• •• : ,, . • " •
,._ . ·· Ţru,pele. Yt:1nit.e di11 ,J?pbr,qgefA )f\\}uţe~c ;~ -s "'fiu 1 · lipsa de re-
zerve filcea 'iris~, CiJ situaţiunea s)( tiit de o siguranţă foarţe in-
J!<?~lnidf. .... . ,_. ,. _.. . •· . , . , , . -..
···· ·p.,e ~direcţiune.a Qâiµpulu.~g r ~aam!eul- .con~ntrea-d . ia · contra
<1iv1ziilor· noastre 22' şi 1. 2, trei divizii şi. jumlit&f(>:. : •
40
Energit1 volu icilor no ştri genereli R11z11 şi Giii;;~anu, era pusit

în unele mom ento, la m:ax{rpum qe :g,rlla"'î ncercara.
Numai când· se vu ser} istoria răz.bc,fuhii, -:: se \8 :şti dovada
str~l11citli d& -îIÎ-dăritnicic, într' o 'luptă oliegată, 'dcsfaşur>1tă do tru -
pele noastre în acel punct, desp·re rare iotu~ s'a vorbit atât de puţiu 1
Mai de loc l - '
. . . Pe directiunea Predeal d& asemenea diYizii!e a 21-a şi a 10 a,
comandate do nu mai puţin i• va!O:roşii di vizionari La:mhru şi Vi1 it o:-
lanu, aveau de luptat, cu greu tăţi neînchipuite, pc
care im esto
locul 1111 le descri u îirci. • ' ·
. Ajurige s~ spun, că. Divizja 21 care era diare JHl şose_aua P1 0·-
deal, ajunsese la un moment, să aib~, ia lu pttr; numai 2400 lnran·-
terişti. Nici un regiment! Jar „brig-ada ' dirinfabterie a divizioi a -10-a,
compus~ .din \regimeu,telee 33 şi 73; n' fo'St tetrasă '•ctt' un to tul ge-
neral de 500 oan1eni ! . · ., · !, · . '
Faţă cu o estfol de situaţiune şi pontru a evf"(a' ·o. ' l)rătrnş i r~
asflmonei, celei csre s'a. produs •c âtva mai t;i.rziu, ·111 Va'l'ea ' \Jiulu i,
am dispus pe deope,r;te. a , a. p:r:egrn· poz iţ iu ni îa spatele liniilor noa-
stre, pentrµ Cţl~lll un ei retrageri, iar p.e · de ·elta am' hotărât i_nto·-
,c uirea,, pe ,Y~a. Pr.o,bovei, a„divi'ziHor :40. -şi 2t:cu divizi'ile ·4 şi 16,
P.~ Q poziFww eu 9. , klm. ,mai la Sod•; '•Ciirflsll se p·rez 1ht e la con~
dfţ ~ni mai avan~g:ioase,.,, .-.t 1 1., ,, <
• •. • : .•ll Ordine stranii

Cf.ud. ar11 r.aportat aceste măs·uri lff · M. :G'.'t ·-c. arrf'' p'rin1it iu
ziua de 11 Septemvrie, un ordin·, caro <ro\'~a ' b ·c·ă
dis '•o•· p"!fl'te'
nu se cunoştea edevărRta situaţiune, iar pe de alta , clî 1·11',h~sesem
to ţ aceiaşi c~rLtusesem Ja înreputul războiu lui cu toate lzbituri_le
deja atât. de c.opleşitollre ale viJeliei ce se deslănţuise pe ţepul ,noWfii:
· . .Marele cartier nu admitea a „a -vor,bifl d'e ?t"eYtâg'ehi'cl:'îi(situ'(.
fiunea actuală. :• ,·,1, ., ' . ·i:·· "· ' ' ..,·.
«Inamicul este şi el obosit şi dacă caută să întoarcă una dia
poziţiunile noastre, poa;ţs; ~ f .el::. l( 1i.1rA"nt.0t..s'- la I âodul luî" !
Inamicul era atât de obosit~ c/1 a continuat necontenit da a-
tunci sfo~{11.r.ile lui şi· nu s' a oprit să se odi'h~eascţ};, . d~c~t,1 în /~ta
dgazulut de pe Siret-Put11a !... · · · · · '.->·. ' 1, · , · ·
« Trebua ca toat/1 lumea, începând'' ţ{e · :tii"::-G enerahd . Coman-

da11t .al Armatei-.zibe ordinul 1irâFliepârte.a-~'lf des(d§O,:re o ener-
gie. extremă;..treime, a · se ·reutaa -âptifu'dinea fwrtdamentat& . a s_ofda~
tului nostru, vrednici!J /a atac"!... ··
Eram . in„nll'l't·I ' '· · · ' . .
Vrednida •<Ja-:irta-c a un<fr ' trupe desbrganiiate, neirestneticita
î~c~ de · iofrânger.ile, suferite şi · H'P&ite· clb „seu}~«•; cum· z-lceaii ~ieţii
noştrii soldaţi, fiind în bunul lor simţ tacţicieiihfrei · lscµsiţi; de cât
fe vacil~;ilş„ cari, fiteând _adevl1ratll li'fur11h.irll· îi ·co114emn·aw la jel,'.tţe
nefotosîtoare~ .. t·' ; j . -· 'o· ,.-, ': .. . .. ,, ,,; ,-
Puti~e zile de o linişte telativM, faţă cu situaţjune11. disp~rată

de mai înaiote.· au_ fost- -de~u111i pentru. a face ll~ . -c.~ !. âe la M. C. G.
sli rocadă în vechiul 'fltgaş f· · ·; ,.. •
41
Pe v'rl~ea fiulu i
Survine o mare victori e in Valoa Jiul ui.
Divizia 1 i bav11rezl1 a fost distrusă. 1)
Noul proecte.
Situaţia îmbunătltţindu.,,.ss în Oltenia, se va fa ce 110 masii de
manevră" la Pile§li, pentru nu ştiu ce scopuri, . în a?taptarea marei
-oţ,ensive pornitl1 din ltJoidova; cu trupe rus.o ro>nâne !
·, Acest lucru mi-a: fost comunicat , verbaL de tlll · persQnaj im-
portant din M. C. G., în ziua do 20.Octombrio. ,,h1uiote. de a plocu
„mi-tt spus el( in · 4--5 zile se va incepe constituirea tip.oi rezer ve
.la PiteşU, l.ucru posibil, muJţu-mitl1 lsbi\uzilor dela Jiu" , (Carnetul,
20 Octombrie). . ·. .
Si tuaţia real~, nu iutrârzie însă, a· so desmnna.
ln zia1L de 6 Noembrie, ICU onciinul do oper,aţiuni 29,78, M. C,
--G:, aJ?reciind situaţiuneir creatlt.rpllin pilininderea i-na_miculu1 p-o to-
ntoriul _Olteniei 2), hotlMiş:le forni6r:oa „unei mase :. de. o/lauevrli" )a
- Vest de Biteşti • (qei stătlatl1, nu- în Pileşti c-hiarJ .. ·n.in scoput u·nei
bătniii decisive ,penft·111 a . zdro})i. :pe·inamic.." • , , .... ,, -,
Eram în pragul catastrofei şl M. C. G. era i•atât" de •la ,curent ,'1u
„r;eaUtate4-, ihlaţiunall-~ Anciî .visă- •«sdri0birn inamicul.uh> care.. operează
-n-,dUthOltotuH · ltduD , -1.. ;,,, ·, •• i ·_ - -: • , • ,
· ,.Gupl( :8 ,.zile..t[!utn~uptimll&e ·d l -Geneeaiul · l?rEţZa.n deja C!)-
municarea unui nou pion. ~,
~ .\~ :f! •~.•~~'";rt,. _}
..,,, .~1:i--s~ i ~~e, pu~o~c~, _în ziu'1 d~ _14- Noemvrie, ~~ s'a hot~rât
f ?qu~ a un l !m~s~ .8: ,m!!~~""r~", " ~; care s~ se _at~.?e . inamicul
.li.!" 1n~r1Hre:t~a _,C.o_s,JJş_t,t fi~ îp djr~ la AiJex,a~4fia, I 'sgpa .,, mas_e1or
, _ maiţevrll _. C?Q 11:1,-u.11. ·" r . ,t, · 1,i;r„ 1. ,,.,f-.. , , 1 •
,, . · fo {ţJ?,.e 8, .zile :ma1„ţ rzj_ ,: se .~cejjle , iţpea (au!lo.a!lă . ~lH~lle Be
Arge~,-batezaţţ .,qe. l~ntii~ .a,~tfoj pţje, "~l.ar~a "J:i~.mâp! "! .~ar~ s I\
1t~~nµo11ţ pq~. "e~~ sţt. ~t1e, t 4~l1; cllW.IţU, 1.ş~ . puJe§..,,term1n~ &lfflel.
~ ln !?f-C4B ţ,ge I UcQţt ~un~ , li\, /âfş1t :. ~ ,. ,, .·
"Lupta .care începe mâ~Jtfl ,fii tţ_,ingu.ra, f!e. qar.e _ff,9p_r1:~e :~~afta
"~~ţt~u i, nu admit retragere(!../, •• , Del.ff, go/qµJ pşn~ ţa . genifral
Jr,ebue ,1li,. 71fOţJd atq,pând l" . · , . _ ' _ . .• . .
. ~li.. " l&i-. {e .a- fl,~u,t c1:1l câre' a : re<l_apt~t' or~Înu _- i ?5Pii dl 0;icl
nu a atM~t„ n1; __ Jl"' mµrjt ! . ~.?
.' '
•
· Dhl fericire,' ~ a· Iii! _i~ : ntî ţt d'd iliBi' llo' i,ttea nechibzuită
~Mtlliie; a depins nu mai ţioţiti muit1 'şl neat 're'grn aH1 r%!lf iiu a de-
p[ns de rezultatul ei şi soarta acelor cari a·u plln\lif..!b. ' · ·
!~ . #-. • ·: !, : .! ; . '. • tS.; - ' I
1) Ce legendă vinovată[ ,Dint(iin, su~oes modest s'~i: lMl)lUit o victorie. 1

T,Jnul din coma.d nţii Armatei, mi-a d.eo\11rat 'î1J 'uriiil;- tei;:'uaî:· ce distru 11 Do-
mnule Genernl, ne ilsl& diiizie. mi 0 â făcllt il'le!e' cele' mar &mare pe timpul retra-
-: gerei s1->re (Jraiova. ·' · -•,I · : :
• ~ c2t. •t nota. o~ in{!omiiruls p~truns 11111.i, 1>e. direo$hto.ea. pe o_ar'e M. C' ,
G. trâmbiţase victorii importante cari permiteau o .u.ou~ ·grupare ::i forţelor îu v -
derea ::iltor vi 01orii ! ! ! • ' · •
42
.
Eî.l b r.dov~ r un moment serios ln ţei:lHura o peraţi~nilor.
Cu ce trupe se fl1~ea această mare încercare. do cui·e trebuia-
i;ă de pi ndf\ soarta ne~mului ? .
De Diviz!r1 a 18-a şi diu celelalte trnpe din grupul a plfrărei
D unăre!, nu moi vor-besc, de oarece arn arătat deja în al:., parte
valoarea lor acti vă.
Erau trupele cari compuneau Armata Jil-a, cand i-am luat
comanda. M. C.. G. cunoştea valoarea lor, că_ci o descrisesem it1
rapo rtul meu dest ul de ltlmurit.
Diviziile 9 19, 2-5 şi 1-17 so compune fiecare din vămlişiţel;}
dezorgm1izate ·a câte două divizii ~i înjghebate împreună in grabă
cum 1,·a putut.
Două divizii au fost luate dela ·mine.
Df.vizla 2 t, c~re, după cum am spus când a ·fost retras)( cu o
Junl1 înainte dela Predeal, av-t\a numai 240!) ds i-nfaoterJşti în- front.
A fost reorganizatl!'. la Ploe.ştl şi aduslt in stare bunicică • p.e ntru o,
întreprindere localll, ~u au·cces asigurat -prin superioritatea nume-
ric~, nu avea însM chi.agul necesar ·peatru a băUUle de eare sl!'. de-
pind!( .soatt& neamului. '.. _ '.. . .,.,-"•=
Div-izia H>-a, in· stare -.si. -tnlti rQ'lt. A1n ·.ar.lltat el( regimentele•
apro~ia ct! ,i
33- 37 eu e~it din luptll cu , un total de 500 <nimeni. Orlcina poete
această divizie numai pentru o luptă serioas~ nu era !:
Abera/iuni strategice
Cât d~spre vel<fli1-'a ~t~upiHor ·cor~ulu1 l d'-a · Ariri~tlf, ar fi des-
tul sit roprod'uc ~rlf tărila coinanrlanttt-lui intregului grup de forte
dintre Munte si Dunăre, pe ziua de 19, peMru a pune_si mai ni·u,it
în ~videnţă, dacă o' ar ojunge _cele deja spuse~ ·ci ·înttbâg_Îl'" teslî-
1.urll. sti-et~gico-tactici 'tl,iµ a do'uo ju·miHate 'll·1t{i Noeriîbfie; fos t a
v aber11ţiun·(r ;<!s'r~· î~fr~c~~-.c_u !,llt..i~l p~ ·c~le .-ii~rei"io_i.-iro.
· Aooraţfone cu consMrnţe grave peotrl!c!t·. se cnde& pe ea atât
de m4.i.t şi .Qu s'&u f(fa't unele mltsu·n la -ctiri · o conducere _mai în-•
ţeleaptă 'fo ar ff întârztat ·a sţi ··gândi. . ·· •, ~ . .
Cu toate pronosticurile optimisto, ţlle .M. ;_e~. G., âându ~~ii
se1m1a de starea reală de lucruri, am c(lrut ~tn ihfa · ere 12 Not1m--
vrie. f. lf i-M se' '1ţp1iriK, Îfi caz de' r'etrâg~re! {)tffe a-r_ff fost noul fr9,nt·
0
ee ar f i avut sll ocupB armata mea, căm credeam necesar ·sn,:.:J:

preg~tesc din vreme .
., Nu .~11i s'a.,:~iji,p4p~ , decil,t i,; r oapţe ~ , A~a 15 .Ja ,16 gqplt re-
petafo, r,eveni,ri. ale m_elo, . că M. P-: G. uu eoate)ă . a,:.ate inc~ n.oul
front ce se V~ QC;Ullfl "· .. , .,,-,.,., , 0 ~ '·, ., 1• • , •. - __
Facem un rlizboi manevrat şi se aştep'ta s~ ss ia hotărilrile·
d,1pA iiistliraţfunili:, gttifale ale mo,ne)l-tuhrH ·. ., e
O~va .· mal m·uit, i m pr:hnit re~etat,e . C.8 Qr~lne;·
V'a\~a ,Pralio-
V(IÎ sl! nu fie părăsită decât" cu ordînur l\r c.· G.
'· Chiar 'p'e ntr u strămutarea cartîer-ufo i Armat~r; trebuia . să aş
tept o asemen ea desle-jţ'ili'e. :.·. -.
43
-
Se . Sper/fo vtctc-ri11 hă t!!'li-ei ,,.sin-gura de- care tlepîrid~a soc te:
oeem·ului" . .:. .· · ' , _
Am primit de&le.garea pontrlt ţ- mij r-etrag.:i din V-11\ea Praho-
vei, în searn <le 21 Noemvre,... când po :•u1ele duşmano erau l11 circa
20 km. de cnriierul Armetei.
Aici trebue cliutat~ Jlfit\ din cau~ele pierderei întregei di\'izi! a 4-a .
Se va zice, cli dup~ M~lk, este uşor , a vorbL
*
D~schid pentru acoeia Carnetul meu ~-
5 Ncemvrle. «Când a {<Ml aici colonelul Wasld1urn 1) i-am.
, spus_cil . ar ii
de o extrem~ utilitate un- corp d9 armată r1ls-, dacă
nu cliiar dou'd, aici la Âr'mata li- a sau lr, A-rmata 1-z, ~i riceasla·
1uimai pe11tru câteva zile.
«Prevedeam catastrf>fa <i:eja d-e. atum 2'(} zile (de fapt mai
mult, căci vizita lui Washburn a fo,t în ziua dlJ 12' Octomvre !);
Cei dela M. C. G. se leg'dnau în braţP-le victoriei lor din Oltenia!»
6 Novembre. "Evenimenieie din Oltenia iau dln ce în ce ca-
racterul catastro[<1l.
nPe când n'oi facem răiboiul eu totul desoFientaţi, ei, -{Ger-
manii) fl' d'IJC î~ modul cel mai judioio!J poaibil I .
,./mi sa:îiyeri?bi'ă inima ' şi• mlferea mea e.te cuatâl mqi mare, .
cu Cât sunt convin~ d ' trJate aclflle. nenor<XJ.iN-Q.J;_ ţi. -pJJ,t.u!,(i.,.evilale
,,Ffră să fi putut face "ttw: ,r~1:s/Joi...t~ălue#, ,din cauza nepre-
găh rii uoastre, fotu~ am fi putut fa.ce unul o-n.-0rabilq •
•
ln zfoa de iO NQ9'i~yr(;l ~~ . avu.t, Îl1 .{>loeşti, o 1u&gă convor--
bire -cu g,
Mihail Gantasp.2,ino, }111re so e.rlUâ-, ..foart.e îMrezător· în-
cele ce se pregiHiau la Vest <:fe Bueure~ti ~i voia · .să ştţe · şi pltre-
rea mea. ·
Nt.'-l\lD despărţit-, in neŢJDţt-ivi_re- de vederi, cl(ci nu am
pe-~~c,IA
esitat a-i arăta I1'mur1t înooeHJe tnefo, "'foar t.-. întunecate ..
Cunoaştem -wiloaooa ;ta-0,HeA:, a- trltJ)elo-r improviţata din .r€sturi-
ce se concentrase pentru··lt•,dir~o blWHiiJ.., -maoevristă, ~i r.-gno1w,~ m-
şi eomplert-a desor teutare a •c;Gmllnda-mc:at11l:-0J, e~rţţ a--v.~ să ducă
fi,els ac,stei bătiHii, d ~ş,i. se. '\-:a:rl>i1:1e de un v.iitor ,J-Uo,d:emburg român !
~Puteftl sli."inţri t-t';.-e:., ., Îlll spiritul cui-va, we-o -îndo.iala asupra ro-
zul1atulul? ·.1+-, ,.,-.,.,,
• , . ', "" ._ • ; (.' : l .., , · • ~,,;, ;., • • f · • ,,. • . . - •

l~
I_, , ~- ,l .llţ _spµs ,ci. !P-'rţ:.~}ii:ect, ,~~wkr"J i s-lj<_ fiind î~ · o_n_n_e _ t~la~'.uui ci,,
g,neral!i l A Jex1ef dorea s~ ijt1_01 pij.rei;ea , me:t al\nprn.ccopert re1 Rtr(litfr '·
44
,eum înţeleg răspunderile. - T,ifosul exantematic.

eercetaşii.- lntârzieraa ofensivei noastre.-
PregăUrea sufletească. ·
Am iosistst poate covd cam mult , asupra unor diu- operaţi.a•
oile din prima parte a războiului, d~r lucrnl este uşor do înţeli;s.
Do fi ec.ire din aceste oreraţi1lni a fost l egată soarta unei păr ţi din
trupul ţării noastre; fi ecare din e!e ne -a costat m ii şi mii do jertfe
cari puteau fi înl~turate. . . ,
Şi pe.1tru a focp sit rdasă -~i .. mai bine .1rio9u_; ,cujn·_ înţeleg
· rMspunderile, în. c eea ce pri ,cşţe I a_ceşts opeJ'.aţfooi, re)Yro·ctuc urrn!l.-
toarefo rândurj s<·rJse . i11 . ,vogpou1 {DOlf,. :n1b impresiunea evenimen-
telor sdrobit_o~ra diu Oltenia,_ prodr?m~11 : ţrt1g~4i~~ ~i~_ ~1~~t~?ia .
,,Ne ga-sim in fata u ne: /atalită ţz. . .
,. G1·eşelile s.e pl~t.esc;, cş.nd {aptul bru,tal are c_uvântul....
-- '\-•\·,--1;..
. )le \•'-, • ~
,,flvenorocirea mare şsţe că ~ . p/ijtesc cei nevinovaţi. · .,,, ,·. .... .

:; '
,,Adica a~ dre.Ptat(J , sit spun ~;1':vino~aţi., ,. ·

"Sunt oare absolut 11evi~ovaţi acei car( din ,:ÎJl(,Îili-,;enJ~,. d.in
la§ilate sau din inMr-e'S î*i lcmi ~dfJ. ~1tn1!, ,. VOţl· gfJtul în- jugţtl unor .. ,
.De doi ani n.l\!_.,.,,_eg~ti11 de .rlfab,oi. ! · ·
,;Pe mâinile;. cui . a · fost lis_a'tă ac,east'tl pregătire? !
.Sunt numai ei 11inovaţi? Acei cari ou a-sistat la pregătirea
nimicirii noastre, fără să rnacţione:;e nu sunt <1are to_tcţ,lâtd!J. 1'ltnouaţi?
,,Suferim 'Sonrta pe ca,:e o mei:ri/lJm l.., • iu· ,.~ ,,, .. • ,.
„Eu însumi sunt vinovat. 4m vorbit este drept, d:o· . 1w am
vqrbit _destul. ! Am avut scrupule. l'red, îns1, că în /'aţa marelor
• _e venimente, pe cari natuta iii j71g·t1iiue . s'it le întrevezi, scrupulul
,i~-şi are lo~ul. "Tr~bue ~~ ,. r~cu,~~!~ 'făr~. 'înp ?n~·-:'r :_el! sjmt ·§t·;4
vmovat. Mai puţin ca al{u, dar- mn-Uval". ., ·· -- · ·" ·.' ·
-~ · ' ,,., Tlfbsttt::eta,Uentaticj
) :
1: 1 ,.
~ ! ; ' :; J • ~ ";
Sll- nu se · e~eadă di, în a doua parte a r.l izb ,) iului , , nu ,au fost
· fapte cari să hnpli'ce o teribilă t <spunder.e .
SA spioolm câteva mai cu.noseu.te ,d& toati( :hameQ-., ,·
C:âte ,;iotime a secerat tifosuhexantematfa? -· . .
Cau ul~ atf' lost pe d.a. o parte . 1i~revetlerea., iar pe de alta
greşelile neertate ale înalhJlui comandament. .
Dnpâ ce s'a început retragerea, în grabă., în pripă, s'au fixat
-zonele iu cari să se conrtntreze trupele rntrase, pmtru a se reor-
ganiza. S'au imprimst ,i afişat pretutindeni localităţile către cari
trebuiau sa se dirij, ze trupeie şi rl1tăciţii.
Câteva zile în urmă, se modifici\ -dislocarea hotlirâtl1 şi se des-
tioli alte loca]itlfţi, iar puţine zile mat în urmli se face o nouă mo-
dificare ! - Rezultatul :
Uoitlfţi întregi, dar- ~ai cu ~eamli oameni ri\sleţl, 11u răllkit
~Mdldov11 lptrţagli şi au ajhns Ia fgCut'ile lor, în eele mai bune con-
. diţi uni, pentru a fi o pradl1 sigur11 epidemiei. a ' ·
45
De abia in luna Februarie şi ·au glfsit locurile t.oţl.

La 5 Fehru(lrie uneia din pfrţile seden tare ale cotpurflor Ar 4
-
mate~ II-a, n1,1. ,erau in1i'â în garnizoanele destin~te de M. C. G.

O i;stfel -de d~sordine nu pute!l lipsi d<' a-şi da roadele:
Un singu·r f'0rp de armlitl1 a pierdul pP. timpul refacer~i·, ·_, î.Ji ,
Interiorul .M.oldove i, enoqn.a. ci(rl1 do 13.00n de oameni 1 ·
LflAtmata II a mortp!itafea a dsvt>nit sic.nţitoare·, eând au început
să .V;iit,, detaşamentele din foteriorul Moldovei µen!t.ru a·umple golurile! '.
- Sa eti_e violenta CIÎl]lpenie dusl1 de presa- ţ 1berafo. _îo 19.f 3 pe
tema n~preve~e~~i în · coiitra holerci 1 · · - · ' - ~ · j •
A tun ci din ca,uza . urgenţii oporaţiuuilor'~ impusl1 „ de situaţiu•

ma ci-iticl1 in,; care iie . Ms~uu Sârbii, 'armata a p¾ltruos· în Bulgaria ·
i~r:ă. ş .ft .11rmată., la .distim\~ c·uvenit~, ăe· serviciile' ei'. Tot1.1ş, îme•
d11tt; cy,__ a:- izbucnit opidemia,. s•au luat tiflJ-surt grabnice şi mehi'dice,
wult~a;iita ţjiro.ra flagelul în 10 ~ile 'a fost jirgulttt, şi _ triliutut t_otaf 0
•
în morţi nu a fost decât de ·i 850 ! ·· ' 1
ln 1916, epidemia lzbtldrieşte ·fiirtd la ~oi 'Îil ţari - ~t ··organele

de drept s'au ari1tat de o aşa insuficienţii. lneâMiu- s'a 1pu·t:ut ajunge•
la o d~molire destul de tar<11v~·!l,r,lhilui,.,de<;ât!!;U,mai când trupele insAşi .
au luat, fiecare duplîcum s'a pricepu{, i:nl1surl pentru c-om baterea lui.
·, .Ş ţ do-ar; se etia,· când au intrat· în .rMiboi. • cli ,8erbia f,,aase
bân~ 'rtlf '-,<ro_:·aeea'st'lt 'boalit, .şi .fili, , pe timpul •iei;nii . iuţnulţlre,11 · Los.-eQ~-.
telor eifte11n~v-itâ1J:tliii,!(tacif nu .·se ·•ia:u .aoumf) şi «din-, vceme . ,mi1.l{uri . .
. .· · N_b a\1 m""nffill!-.fnitmi tnun tif),Ht¼t~'hilit .de , C-Ul}:toar~ . 4~ despl!" .
Cl~tchere, A trebui( stt "făti persbitaH,ma~-m~IL-t,, (O.Jif9 it,o ,,P,âllJ ,c,şll ,
OJung la un ·r ezultat mai~bun. , · • • 1 .. , ••• 1.: ,· 31,,!I i; ,., •. _
0
_ Nici .nu putoa altfel. Pregătirea sanitară a -armatei fu&ese în: •

credinlatlt M iniştri " or d'e interne şi lucrlhi p11blice !... .
. '. -p ropabH cit i.nspectotu,t , geimer.a}:.:fJl s~rviciqlui sănitar era in-
Rllre1nat cn prt'glittrea şose!elorJ ,. -~· · ;i: ; 1 •,. ,_; : ~ •
- . -EJ!(J~q-(l_r~ii.. li~erilof: .:_: 'J·: : I ' - ·:
' Dii:r ~iil.e de tinerf -d~ri ab •tfos-t tuâJÎ' cfici' te'fitbfojf ocuţ>d}' ·~i ,·
evacuaţi în Moldo.va, lticepântt' :tf 'tefe L 4 cles~f de foeorpbret ·şi, tner- _
gând p~nli la CO,Piil ,~e f5 :~~~ . ,i ~.chi11~.. m!J..fr~gezi? 1 ~ · 1 •~.
Crne s' a ·ocupat' d" · e flcu-area for, -de tiranii lor, di! imb'r'llc~-
mint~a~i~9rJ de _ad}îpostul lor„ în Jimpul iernii? : : ·· ~ ·· -:!~•pt;
CAţi: iiu. pierit din -acee~t! ~ăti~!li~~t~ ;~~ , :t ţi:untr'o~~s'tref
mai g~e~~-;r1!e _,.1i~~asţ:"! _t.e_rib1lî1 ~11~f1~~er~-.
-~11~ ~,~
1
cele .:~~-lt ·,
Uni! d~n el/ H~~~!b;ciii}/'au fosf dâi Ruşllor p'Oiitrt:'â' J· tucră ·1a
fo1tificaţli! - Murlalî Oa ~inuştif;,1 . . , . ' .: . •. . I r • '
~ · t·· fJ .i.:: l~J t,,~~~l !1. i, ţ;•. -'i .-·
Operll/ianile ·- · ·· · :.,., · ·
le ~oe .prlveţ,.t; o,peraH~il.e -d n~. a~ · <;re d( ci lucr.Qrile ,
eu ltlers ma'i bine decât fa partea l•a. . . _ .
$i. Bifi nu putea Ji aitfel. , .
.Miut.&a diriguitoare ~• ~Qea a l\llui imb.erb. . ...
4-6 .
' Se schimbase persoanele, siste1'(lul rlruilses➔ ace i aş !

1
Un facto um, invent,a.t şf restul decor 1 . · -
Dacă evooimenteli iiu au fost atât de izbitoare C:i în ~rima

'Parte a· rltzboiului 1 aci:,esţ-a „ se da.tor~şUi el!'lliientuhţi regufator, niii il ,;
ponderat, conştitult dil comandam.entu( 1:.is;· este lotuş a suferit şi
,ci de i ntluenţa n~{a~tf a mar„iui noslrn e11rti~r'g'eneral. ·
Re_9rgaaţz~reii · ar.matei din interiorul Moldovei,' 'ii fost con4usă
cu atâw.- .stângădo şi lipsi( do me.4>dl1, în cit, pe când ; Arrrlab ll_-a .
. car~ &!ea insl1rdnarea t!_tt a ţipe yi,
frontul a fost; gots" pe~tru or1~e ·
·î ntreprmdere, cum a dovedit-o de altfel Armata 1, ru toB-t'li pltrti -
oir~.a arăţ.atl1 . în fl\voarea -~i ,do ftl. C. G.., nu.
a putut fi !n st~re de
a oper~ decât, pe la -tioe1~/ il11J I unie ~i ahtu ~f n_u_p ai p~rţ~al !
lşt . dă cineva seama de gEavitaţţ~ f1Cesre1_~~târ_z1en _? ,.·
Diică lu,cr- ,1:iie ar fi fos.t conduse <;u pricepen~. ofenst~ ·
noastrji s'ar fi. p~tut produce · îri luoa _Miji ·şî cu' sigaran\lt că !n0
acel caz, armist: f:i.; l nc:ar n găsit cel putiif' p~ l'it1if ' Buzăul11 1 l
fotăr;ieţca .:~eaştil- -~e 2 luni şi jumătate a fost faţală _ !
_C:uj revine · ră;spun,derea ?
:O/ensiya -no<;'Sfri1
:IJar chier şi -ofensiva noastră· a fost concep11t~ 1tYâ~d la buză
· co~aidP.raţiuni' e1e-bine,d'iţ posi-uni peJfl'ODllle-. ~ li.l'.ţlp:vor fi d~te pe ftită.
- ··tn finO',· -pebtro"1' ··p®e · mai bine în evidenţii meotahtalc~ caro
a domnit fn con61i~erea -~peraţtunilc»" Armatei oo-astre. po_ ~1mp~
!
p~rt-ei ~ doua .. ră:zboi~ lui, e~te- destul, să atrag. ht~~?a aipinţe _ca_;_,
sa !alş1ficat pană wtra tât chiar noţiune~ v aJoare.1- m1ltt4re. , a . qne~ l"'
-t rupe, flfot-dd ,ae a1>ll-rl1 cti :eevA< ex-ttanrimar .,. t i:,; O;,,~ -~ ,a , putll,t 8 ~
•rezizte cu blirMţie · tmlft ~a1ao <sângeros"'eum· -a= fost . J~ -M~-rliş~_ştt. •
- Era omr d~ ·aşteptat mai puţin ? Pierdusem pâ.nă in aja g rn d .
-iocroderea 10 ,oinlefa soldatului nostru? . - . , .•
. Armata 1-a, proaspăt\\ eşitl\_ din reorgon.jzarc, " fost dusă P6
•front pentru ca d atace -dm· siliortt "'Nltmd}()fla în cirecţiunea R-
S~tat,,: µJn~\~ţ:iQar,~du.-a nimli,i forţ61~ cl~_şru_an~ e_~,e rau în acea varte
_· .Alrgere,a_. ac;şstăi <U{,ctw-Qi . Je.. alac· i-e 'ipoti\'a" c~ fiind cea
-mai favorabilii.' · ' " · , •· ·'
.Zilel11 dc 1 8 . ş_i -fo J.ulie erau d•sti oale pregati~ii prln bombar.l·
·-damentul ar1ller1ei _ · ' _.. ' ·
.. ltt ziua._4e -tÎ,~A.r.mat,a li-a .a de~l(~tit ·t . acflu:o'ea iofont~riei
,sale, ,iq,_gJoi:-ipaM, 9,f!l ăivA Eţe.l_a. . .mră;şt;..:: - ,·
Armata I-â, deşi se susţinuse c1( · s·ec-tort'1l acda era cel mai
'.fa ~~rap9-.,pentr,. atgs, c~isl. m.~ ~·~~ al ··?~(}}!l;U!i_, D~ ·l}-,l~ _p,~D?infif'•
,preglthrea. f S ll acordat 1neă O ZI : dor ~I 1-U sea.ri\ Zf H ·aA ,{ { re·
,gl1tirea nu era terminată din care cauza s'au mai"~c6°rdâî ia.rlif 'i> 'zf. ·,
• Io seara zilei d13 12, pel}ţţţl : . ij ~Cţ uooscute, dilr nejustifi-
-cab!le din pu_nctul de ndere românes_c, ·ofensiva este suspendat ă .
. ln ·6 ICf!'" CftZ' 1â lermiuarea . eelfTui' ~ltvott6~" dâ-:ofe-nswM situa•
-ţi unea era urmatoarea: ' . .. "' .:,,
. Ai mata l-a în plin complect de Juptâ~ eh ,, l'e2111rve -~erbici>
-1n epat_e,_ ~râ gata pen1rifLo acţiune" o(enslv«'Vi 'i'ra judee-ată i-n mă11ur:t
-!I nirmct lortole d~mane din faţa ei .
47
Patrusprezece ,iile m~i tar1.iu ace„t.e forte, cari dup1 sJcute-

,,,A.ile Marelui nostru cartier general, trebufou şi deci puteau slt f,l➔
- ife nimicite de Armata I, se arund! eh, asupra Armatei 1-a. Pria
o frumoasă rezistenţll, ajutat~ de toate rezervele de e;are dispune,, _
.M. C. G. şi sprijinitlt la vreme de stânga Armatei U-a, Armata I
izbuteşte să opreasd inaintarea inamicului.
Faptul este cert şi foarte imbucuriHor; dar să puk!l cere_ 011ra
mai putin dela o 1ru.pll eşitll deabia din o reo rgan:zare labouoas
de peste 6 luni 'I
Falşificarea noţiunei de valoarea trupelor noastre a mers_până
acolo, clt s'a spus cit acea rezlstenţM a salvat onoarea armatei!
Protestez in numele sutelor de mii de soidaţi ce am cor111m-
dat în cursul rltzbolului. Onoarea armatei nol¼Stre nu a fost nido-
dat compromisA, pentru ca să fi avut nevie a fi salv~tlt 06Zor-
ganizarea ei din timpul de pace ti conducerea nechibzuită de prima
parte a rbboiului nu a împiedicat'o a face, în numeroase l'âudurl
dovada ce constă din un material valoros, şi acolo unde este v11-
l011.n,, onoarea nu poate fi compromislt .
Exemple de rezistenţă solidă, la atacuri inverş1mate, cel puţm
tot ăfat de strlUucite, am avut şi tn cursul primei pllrţi a eampa_-
niei, ca toatlt o-rgaaizaţiunea deplorabilă de atunci, iar la Mll!llşb,
s?ldatul român, a dovedit cil poate câştiga victo1U nu numat re-
zistând, ci şi plfşind voiniceşte Ioainte, liberând sute de km, cu
zod de sate, cucerind trofee Ji fllcand mii de pri1o0ni6rl. .
Marele cartier general avea înd nevoe de o gloriollf; trebuiau
invent,aţi eroi; şi aceştia nu se putea obţin(\ decât falşiftcând panll
şt noţiunea valoarei tactice a bravelor noaatre trupe şi, 111când_sa
csparll ca un maximum, ceea de fapt nu putea s~ fie d(>c:}.t uo
minimum.
Pregătirea sufletească
Nu pot incltide aceat capitol firit a ml opri măcar i-n treac~l
aaupra acel~ cateyorii de fap~, a dror ră,punder• 11u cade în
aarclfta guwr_nantilor decdt foarte indir«:t, dar cari totuş au 1.1-
vut o înrâurire atât de martt asupra rezultalului lanţului de eve-
nimente dela Julie 914 pf!nă astlizi I
&te vorba de p_regălirea ,,oaalri aufla~aad da rbboi !
Se ştitt c alit tnai1de de intratM în acţiu" cât JÎ în lim•
puJ itinşial opwap11nilor militare, am foat îm11ărţiţi în do•,11 labere
lntr'un monuin olit d11 solemn tn via/a neamului nostru ne-
!m gllail deabinaţi, şi ca 9ăndire, şi ca aitntire, §i ca faptlf.
Criminalii cari au co-ntribuit la actaal'it pe . vttci ble8femat-"i
deablnare, dacit .capă aa-ncţiunea legilor, trebuie acoţi /a iveam ,
pentru ca sll fie !nfiera/i, de opinia publicl, cu pecetea infflmie:
şi 811 le rllmtnll numele ţi hiscria tn ialo, la neamului, cu aia fig/
de litere, ca să nu provoace· la citifo<f'ul generaţiile vJtot;Jre, •lecâl
durere, scârbă fi indignare I

Averescu Raspunderile 1918

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Averescu Raspunderile 1918

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lilGA POPORULUI

EDiTURA ,LIGEJ POPORULUI•

PREŢUL LEI 1.50

Numeroasele cereri ce primim, ne-aa ho-

"CU silinţele unite ale oamenilor de bine din ţară, inde-

, ln ceeace priveşte _ al treilea punct,_re1ormel{ agr_are.,

Dacă Ia 14 August 1916, s'ar fi ştiut că peste trei Iun~

<> răspundere şi eercetarea acestei răspunderi nu are

l. Asnprn aeostei c om paraţiuni se T-Or roi-eni în . cele wai-sup,1·ato,1ro dela· i i,.

,vorbele p1ăcute mai ·mult auzului şi spinările încovoiate

fie ea deslegată şi de ~crcetătorii izolati,

Faptele prin examinarea cărora se poate ajunge şi

respectă. Este surprinzătoare pe de altă parte gravita-

Important~ este însă a se şti şi urmărHe funeste alt~

Nu ar fi fost mai cuminte a fi făcut aceasta la în-

eăfoări de leJe.~ Semna1Ji-reac.ra·ului.

Nu mai puţin interesante sunt u r mătoarele exemple

Ar t. 16 sună astfel : ln fiecare cerc de recrutare se·

Păcatele organiz ării armatei.

Chiar la primul început arăt că: Incadrarea unită-·

!far cu ţintă · hotărîtă întrebarea, dacă' are cineva obser-

concentrare a armatei, şi desfăşurarea strategică a ar-

;tlesorganizate şi că,cu ·astfel de trupe oricum s'ar face

<:ăkarea lor nu deşteaptă nici un scrupul.

Sunt fapte implicând o grea r~spundere, cari ar trebttt

· CenstiJu/ia $i politica externi1.

:stituţiei noastre,· lege~ ·asupr:a· re·sposabilităţii ministeriale

-- . , " ,, Raspunderep. .decisidnilof personale.

Faptele cari nu simt în opoziţle vă~ite rui.-ţext4t ·!1niJ

devenise o imposibilitate sau cel' puţin o îndrumare si-

aceia cari au conceput planul ca armata noastră

- Am găsit pe Generalul Co_tescu fn gară (Comandant!',i

Sinaia, etc.- etc ........ , -,

ETident era o imprudenţă incalificabilă, aceea de ' a-

1. Era firesc, pentru ea (,onrnnda,nentul de o.bh atunoi s~ constituia.

. -:--.Nl.iJie dţ! 'vh~ţi~e. i~ti,;JJ~sJ}fe§Umtiu-ne}!_t11P}~re.chiate

•··. -«lnointe do amiază om vorbit c~ Generalul Te odorescu s,;ă-

Ofensiva în sud.-Organizarea arrrrîrtt~~ ·..,..~

ln ziua · de 25 August, am fost i;nutat dela Armata U-a, la Ar• 0

Compw1erea Armatei a III-a.

De fapt lQI!., as:niata nu disp.unea · decât de 54 battilio11ne~ 57

ta- iez\lUât- fa,yoţ,,.abil. r •f ,. ,., •-1-, ,.~ •

bu.e sa contirwe şi că ea trebue împind cit enerr,ie moi cu ;1eami

Viizâod cll o_schimbue general• în me?~u(1>ci-eraţiuhiro· ~J:ar~

o extrerul1 prudeoţll. ' .. · .· . . ..

"-!Hnthu de cat in ~1ua de 19 - Septemvriâ, când a îne-dp~t com t ru 1•ţi<l

"Ofitni şi ' Ojlmei:if de trupll morti şi răniţi. Luerările podului

O~ereţiunea ~utea 'fi i:~n~~~-,u__,,şi~4ită; - •-~ . . -:

tul BH depindă tJumai de rezul,tatl!l opera-ţiunilor îoaiote adică d~·

,ajunse~m la concluzfa cil escad.ri1 noastră do Dunăre ar fi putut

• ~- . •t· ,., ţ oi: -

/ Ofensiva în Nord. -Ordine stranii.

Ofensiva in- Nord ··

Energit1 volu icilor no ştri genereli R11z11 şi Giii;;~anu, era pusit

• •. • : .•ll Ordine stranii

« Trebua ca toat/1 lumea, începând'' ţ{e · :tii"::-G enerahd . Coman-

Puti~e zile de o linişte telativM, faţă cu situaţjune11. disp~rată

1) Ce legendă vinovată[ ,Dint(iin, su~oes modest s'~i: lMl)lUit o victorie. 1

ee ar f i avut sll ocupB armata mea, căm credeam necesar ·sn,:.:J:

• , . ', "" ._ • ; (.' : l .., , · • ~,,;, ;., • • f · • ,,. • . . - •

,eum înţeleg răspunderile. - T,ifosul exantematic.

,,flvenorocirea mare şsţe că ~ . p/ijtesc cei nevinovaţi. · .,,, ,·. .... .

,,Adica a~ dre.Ptat(J , sit spun ~;1':vino~aţi., ,. ·