Stomatita veziculoasa (A 020) Boala contagioiasa de natura virala din Fam. RHABDOVIRIDAE , Gen.

VESICULO virus caracterizat printr-un genom SS ARN negative, cu virion de dimensiuni mari in forma de glontz. 2 tipuri de virus -serotipul Nev Jersey (cel mai rasp, si pathogen) -seotipul Indiana 3 subtipuri: Indiana 1 fort lupton 2 cocal Trinidad 3 alagor brazilia Epidemiologie Boala ce afecteaza anim domestice si slabatice La anim domestice exprimarile clinice sunt mai grave, in ordine descrescatoare a gravitatzii : cai , magari, catari , vaci, porci -oile si caprele sunt destul de rezistente fara o exprimare clinica evidenta Medil silvatic boala evol la spp familei CERVIDEAE, cu precadere la cerbl alb, si numeroase mamif mici din reg tropicala Experimental la spp de anim salbatice :cerbii , maimultele, rasii , ratonii In efectivele de bovine de lapte in cresterea intensive principala cale de transmitere digestiva , ingestia de apa, furaje contaminate, prin intermediul aparatleor de muls generand patrunderea virusului Virusul poate fi transmis prin transfer embrionar, riscul fiin eliminate prin spalarea embrionilor cu tripsina 0,25% La om zoonoza minora calea de infectie fiind suspicionata a fi transcutan sau/si respiratorie-aerosoli Se transmite prin vectorii: tantari, din genul Lutzomyia virusul se transmite si transovarian, fiind o modalitate de mentinere a virusului in natura Serotipul new jersey a fost izolat de la hematofage si muste, in cursul episodului de boala din 82 ce a evoluat in SUA. Un focar se inchide la 2 sapt dupa deziinfectie Morbiditate: In cazul aparitiei bolii- 90% animale recepive exprima clinic boala- dezvoltaanticorpi specifici -evolutie epidemica-reg temperate boala dispare la primul inghetz -evol endemica clima calda cel mai mult evol la sf sezonului polios Noi focare- miscare anim infectat, prin contactul anim respective cu apa, furaj conta minat, obiecte infectate sezonul rece In SUA evol sporadic in reg calduroase avand epidemic o ciclitate de 10-25 ani Romania tzara indemna

Patogeneza experimental pe soareci de laborator, pattrunde pe 2 cai: intranazala calea directa aj la SNC -virsul aj la nivelul MS prin canalul central, prinextensie directa de la sistemul ventricular cerebral -infectie limitata a plamanilor, accdentala Calea 2 :diseminarea masiva a virusului in sistemul ventricular. Debutul viremiei in prima zi duapa infectie, si a doua zi prezentza virusului in macrofagele din limfonoduri ARN mesager al virusului nu a fost evidentiat in aceste macrophage In cazul inocularii s.c. vol infectii la soareci sugari si tineri, viremia este identical cu cea intranazala, dar antigenul viral si ARN-ul mesager au fost evidentiate in SNC mai devreme. O data aj in MS (virusul) raspandirea se realizeaza prin canalul central si sistemul ventricular. Viremia constanta demonstrate in cazul inocularii s.c. mimand calea nat de infectie a soarecilor sugari si tineri a demoinstrat ca acestia servesc ca amplificatori sau gazda, rezervor pt VSV. Viremia acestora frnizeaza o modalitate de infectie initial a mutselor si a altor vectori. Tablou clinic si lezional Perioada de incubatie variabila In infectia pe cale intralinguala dupa 24 h apare Obisnuit perioada de incubatie este de 2-8 zile (21zile), la om 24-48 h Debutul: -hipertermie moderata -salivatie excesiva -eruptia vziculoasa : limba , buze, bucce, la cal-partea superioara a limbii si fatza interna a buzelor animalul plescaie -animalele prezinta dificultate in consumul hranei -leziunile podale de la nivelul coroanei determina schiopaturi -eruptii bovine:limba, buze, bucce, palatal tare,perinazal, vacile in lactatie dezv leziuni si pe mamloane -porc: infect nat: leziune podala schiopatura Vindecare : 3-4zile Infect second prelungesc evol bolii : aparitia mastitelor, exacerbarea schiopaturii cai -anato pat: centrat pe leziunea veziculoasa cu localizari lanivel bucal, mamelonr, podal. Diagnostic: Diferential: la cabaline evol mai blanda decat in febra aftuoasa, caracter sporadic

Bovine: febra aftuoasa, pesta bovina, boala limbii albastre Porc: fera aft, boala veziculoasa a porcului, exantem veziculos Ovine idem porcine Confirmare: examen de lab Materiale patologice prelevate pt izolare si identif agent pathogen reprezentate de: -epiteliul vezical refrigerat sau recoltat in glicerol tamponat -fluid vezical recoltat aseptic si refrigerat Examene serologice, recoltare probe perechi, de ser in faza acuta si covalescentza. Anticorpii serici pot atinge valori mari, dar poate fi intalnita reinfectia Met de lab: ELISA si RFC La rasp neg izolarea virusului prin inocularea pe soareci, oua embrionate sau culture celulare urmate de reconfirmare prin elisa si rfc Exam electronomicroscopic are importantza in diagnostic Combatere: Restrictie de circulatie in efectivele unde au aparut focare de boala c exceptia deplasarilor la abator, sunt ridicate de la 30 de zile de la ultima leziune observata Dezinfectia instalatiei de lapte de mult mecanic si a fermei in ansamblu Nu exista tratament specific atibiotice, doar pt evitarea infectiilor secundare si tratamentul de subst antiinflamatorii nesteroidiene, reducand suferintza animalului is favorizeaza remiterea clinica Profilaxie: Dezinsectii profilactice, in zonle in care poate aparea -sanitara: miscarea animalului restrictionata -diagn de laborator efectuat cat mai rapid In Romania suparveghere obligatorie, metodele fiind: -inspectia animalelolor domestice si salbatice recepive la virus, efectuandu-se carantina pentru animalele importate din tarile contaminate 21 de zile -inspectia in abatoare si puncte de taiere a animalellor din spp suscepribilie, taiate in perd de carantina duap import din tarile contaminate -supravegherea clinica si serologicain caz de suspiciune sau aparitia bolii cu aplicarea masurilor de diagn, supraveghere si combatere, -supraveghere clinica -medicala: s-au testat experimental vaccinele inactivate si attenuate darn u sunt comercializate Vaccinuri inactivate cu hidorxid de aluminiu sau ulei, ca adjuvantzi. Oferind protectie max 6 luni. Au generat niveluri ridicate de anticorpi specifici la vacile vaccinate anticorpii serici putand fi neprotectori. -nu au fost introduse pe piatza nici tulpini vii atenuate

-o pposibilitate imunoprofilactica o ofera vaccinurile vii preparate din tuplini termostabile, care se multiplica numai la nivelul mucoasei nazale, dar nu produc viremie, si nu se comercializeaza.

Pesta bovina A 040 Boala contagiasa virotica cu evol acuta specifica rumegatoarelor si suinelor caracterizata prin hiprtermie, stomatita necrotica, diaree si mortalitate mare. Etiologie: Produsa de un agent viral din Fam paramixum viridae, gen morbilivirus, tulinile prezentand diferentze de patogenitate identice antigenic. Infectia produsa de tulpina VPB protejeaza fatza de oricare alta Este un virus polimorf cu forme sferice si ovoide, genimul este ARN SS simplu catenar, de sens negative. Exista 3 genotipuri: In ultimul tip Africa si Asia a evoluat tipul 1 in Etiopia si Sudan Si tipul 2 in Africa de est Tipul 3 in Asia Virus pantrop, cu afinitate pt struct limfoide Cant mici de virus rezista la 56 garde timp de 60 min, stabil la valori de pH cuprinse intre 4 si 10, fiind susceptibil la solventzi lipidici, este inactivat de maj dezinfectatntelor uzuale (fenol, cresol), timp de supravietuire mare. Epidemiologie: Sunt susceptibile toate rumeg si porcii Infectai nat: -la bovine si bivoli -focare la oi si caprine Porcii europeni sunt susceptibili la infectie prezentatnd un puseu febril moderat pasager Dromaderul se infecteaza si speciile salbatice cele mai sensibile: bivolul ,antilopa, elanul, girafa. Factorul major de risc care modifica receptivitatea este statusul imun: animalele vaccinate, trecute prin boala, tineretul in perioada desupt,

Umidiatea ridicata este implicata direct in reziztentza virusului in mediu. Virusul rezista in afara org, la temp camarei cateva ore, in cadavre se inactiveaza in 24 ore sub act pH-ului si a pitrefactiei, se distruge usor prin incazire la uscaciune si sub act dezinfectantelor uzuale. Resitent la temp scazute - cateva luni in sangele refrigerat Transmiterea se realizeaza cu furaj contaminat, sau prin inhalarea aerosolilor contaminatzi, depinzand de umiditate. Experminetal: anumite tulpini de virulentza moderata pot determia avrotul la cateva sapta mani dupa remiterea clinica si fatul contine virus viu. Insectele sunt purttaoare de virus Animaele salbatice reprezinta o sursa de virus, iar cele vindicate sunt purtatoare numai cateva zile. Apare ca epidemie, cand epizootiile apa in pop c mare susceptibiliatate morbiditatea si mortalitatea sunt mari si etse necesara sacrificarea unui nr mare de animale ce au venit in contact cu animalele bolnave daac se doreste eradicarea. Zone endemice: bovine au grad de imunitate, mortalitatea < 30 %, rareori >30% In zonele epidemice, mortalitate 100% Patogeneza: Inhalat o data cu aerosolii contaminatzi, traversand epiteliul cailor digestive superioare unde aj inlimfonodulii regionali unde se multiplica, dupa care aj in cel sanguine monocatenare unde este transportat catre alte organe limfoide unde se replica. Prezinta tropism pentru structurile limfoide si mucoasa cailor digestive anterioare, producandu-se distrctie masiva de elemente limfoide, rezultand leucopenie severa. Cantitatea mare de virus se gaseste in limfocite si doar putin in plasma. Stomatita necrotica in focare si enterita sunt rezultatul replicarii virusului in epiteliul acestor mucoase. Anticorpii serici ating nivelul maxim dupa 14 zile de la aparitia bolii. Imunitatea post infectie este de lunga durata iar cea maternala de 6-11 luni. Tablou clinic: Incubatia 21 zile Media 3-15 zile Pentru forma blanda incubatia este de 7-14 zile (23 zile) Poate fi intalnit in nr nelimitat de variatii in sindroamele clinice posibile Evol clinica: supraacut, act, subacut, ianparent Forma supraacuta: In infectiile experimentale: hipertermie, cngestia mucoaselor, insuficientza respiratorie, moarte 1-2-3 zile

Forme acute: bovine fara anticorpi in zonele indemne avnd 4 stadii de incubatie : febril, de cogestie a mucoaselor apartente, si remiterea febrei in stadium simptomatologiei gastro-intestinale. Hipertermia dupa 6-9 zilede incubatie insotita de anorexie, scaderea prod de lapte, depresie, jetaj, si catar ocular, fiind maximul viremiei. In 2-3 zile apar leziuni necrotice punctiforme, formand plagi cu aspect fibors, pe limba, mucoasa bucala, si gingii, cingestia mucoasei vaginale si tumefierea vulvei. Secretiile oculonazale devin mucopurulente Dupa 3-5 zile scade teperatura, dar cu agravarea leziunilor mucoaselor. In final diaree apoasa cu sang mucus si membrane mucoase Dureri abdominale, sete, respitatie dificila, moarte in urma deshidratarii Hipertermia in 6-12 ziel de evol. Moarte dupa 24 de ore In forma edemica: forma subacuta si cutanata cu morbiditate scazuta In forma subacuta hipertermia este moderata asociata cu anorexie, infalamatia mucoaselor de tip cataral. In abomas se pot potduce ulcere fara semen clinice Forma cutanata : pustule mici, pe pielea gatului , grebanului, scrot si memebre Imunitatea consecutiva inectiei si postvaccinala este pe toata durata vietii, datorita sintezei anticorpilor: Ig A, M, E Decelabil prin ELISA Rumegatoarele mici manifesta forma clinica si subclinica Leucocitoza din perioada de incubatie este urmata de luecopenie cu limfopenie in perioada febrile. Tablou lezional: Microscopic: Necroza epiteliului stratoficat scvamos in caile digestive superioare si necroza criptelor intestinale cu formarea de ulecere superficiale Limfonodulii si splina prezinta necroza masiva a limfocitelor Macroscopic: Modif la nivlul cailor digestive, respiratorii, org genitale ext la female Caracsele deshidratate emaciate si murdarite de fecale Pe mucoasa bucala necroze mici cu eroziuni profunde regasindu-se si in faringe, esofag si cav nazale, aceleasi leziuni se gasesc si in mucoasa abomasumului fiind rosie si tumefiata si cu hemoragii in reg pilorica. Limfonodulii sunt maritzi si edematosi cu mici focare albicioase si necroze Diagnosticul:

Diferentziat: febra aftuasa, rinotraheita infectioasa, stomatita veziculoasa, salmoneloza, necrobaciloza, paratuberculoza, intoxicatie cu arsen la bovine Diferentziat cu pesta micilor rumegatoare Pentru ex histopatlogic: recoltare de limfonoduli, portiuni din tubul digestive cu leziuni, splina si sange proaspat pentru decelarea antigenului si izolarea virusului Exam de lab: recotare de la mai multe anim in fazele timpurii cu exprimare diareica. Agentul viral se poate expria dupa 3-5 zile de la exprimarea clinica a bolii In fazele incipiente poate fi identificat in fecale, raclat de pe mucoasa bucala, secretii nazale si oculare Cel mai specific test imunoloic este seroneutralizarea -se realizeaza pe clturi primare, renale de vital, cultivate in roller -RFC-ul nu deceleaza titrurile mici de anticorpi ce instotesc convalescentza prelungita. -pentru detectarea anticorpilor: imunoflorescntza, imunopeproxidaza, elisa, dot-elisa Ca teste serologice pentru detectrea anticorpilor anti pesta bovina : elisa de competitie, elisa indirect, seroneutralizare. Combatere: Se impune intericere mutarilor de animale si a produselor de la acestea in caz de boala Zonele endemice, combaterea este dependenta de utlizatea unei scheme de vaccinari, cat si de supravegherea lor. In AFRICA ECUATORIALA se practica vaccinarea anuala a intreg efectivului, urmata de vaccinarea anuala a viteilor si revaccinarea pana cand timp de 5 ani nu s-au mai inregistrat focare. Acest program trebuie insotit de supravegherea periodica a stausului imun. Vaccinul ideal petru pesta bovina: preparat dinrt-o tulpina de diferite grade de atenuare capabile sa prodca raspuns imun, protector la bovinele cu susceptibilitate diferita. La vitei tre sa se aiba in considerare stausul mamelor, prezentza sau nu in colstru a anticorpilor specifici. In functie de acestea fiind vaccinatzi chiar din prima zi, daca provin de la mame neimunizate. Toate anim susceptibile din focar si care au venit incontact ci acestea se sacrifice si se distrug in focar. Profilaxie: Riscul introducerii pestei bovine intr-o tzara indemna este reprez de introd de anim infectate de renta mai ales la gardinile zoologiice sau legat ade importul de carcase contaminate care nu sun tratatte termic, in mod normal nu se importa bovine sau suine din zonele contaminate

In Romania supravegherea este obligatorie, facandu-se o inspectie planificata a anim din spp domestice sau salbatice receptive la virus In zonelecu risc major sau minim de conta minaret transfrontalier Carantina se va intinde pe durata maxima de incubatie a bolii, animalele taiate pe perioada de carantina vor fi supuse insepctiei Daca se supicioneaza sau se confirma boala se aplica complxul de masuri de diagn , suparveghere, profilaxie si combatere Imunoprofilaxie: -vaccinul din tulpina adaptata pe capre, -imunitate de lunga durata cu reactii postvaccinale grave -tulpina adaptata pe iupure, este insufficient protectoare pt zebu, imunitate 2 ani Vaccinuri obtiute din tuplini attenuate pe embrioni de chicken, cel mai ieftin si stabil. Protectie 16 luni Vaccinuri din tulpini adaptate pe culture celulare, iftine si sigure. Imunitate 10 ani. Vaccinuri recombinate: utilizand genele F(fuziune) si H (hemaglutinina) clonate vector poxivirus Roamnia tzara indemna. (