ConŃine suplimentul "Oferte Speciale"

locuinte /proiecte / amenajari / preturi / piata imobiliara / investitii

Anul XI - Nr. 8 (68), noiembrie-decembrie 2008 Apare de opt ori pe an

OPINIA
MANAGERILOR
Încetineşte ritmul
ritmul de
de
creştere,
creştere, dar
dar nu
nu vom
vom
asista
asista la
la oo scădere
scădere

PIAłA
Blocajul
Blocajul imobiliar
imobiliar se
se
prelungeşte
prelungeşte în
în 2009
2009

UTIL A JE DE
CONSTRUCłIE
Început
Început de
de an
an
promiŃător
promiŃător şi scădere
scădere
surprinzătoare
surprinzătoare din
din
luna
luna august
august

CONSILIER
220
220 -- 250
250 euro/mp
euro/mp
costul
costul de
de realizare
realizare aa
unei
unei case
case "la roşu"
Proiecte de case

5 948479 000181 1 1>

100 pagini / 9,5 lei

3
Întâi informaŃia
apoi
fundaŃia
Grup de Presă fondat în 1990

Revista Bursa ConstrucŃiilor

este partener media
al Ordinului ArhitecŃilor
din România (OAR)
al AsociaŃiei Române
a Antreprenorilor
BURSA CONSTRUC ł IILOR - CUPON DE COMAND Ă
din ConstrucŃii (ARACO) Abonamentele contractate până la data de 31.12.2008,
şi al Casei Sociale beneficiază de preŃurile de abonament din 2008
a Constructorilor (CSC)
Domnul/Doamna _______________________________________________
Editor:
Gina Dadu
din partea firmei ________________________________________________ Abonamente
avand domeniul de activitate ______________________________________
Redactor şef: Cod fiscal/CUI _________________ CNP ___________________________
Alina Toma Vereha
avand funcŃia de ____________________________ doresc să primesc:
Redactori:
Emilia Olescu, BifaŃi căsuŃa corespunzatoare opŃiunii dumneavoastră
Cornelia Angelescu
Viviani Mirică

Publicitate:
Revista Bursa ConstrucŃiilor - opt apariŃii pe an -
Geanina Vodă, preŃ de abonament
Ana Marina Rouman,
suport preŃ revistă 2009 2008
Documentare:
hârtie 133 lei 114 lei 100 lei
14%
Loredana DorobanŃu reducere
Departament difuzare: faŃă de preŃul
Sorin Avram electronic (pdf) 88 lei 76 lei 65 lei de pe coperta

Fotoreporter
Marcella Drăgan
Eduard Curelariu Newsletter Bursa ConstrucŃiilor - zilnic - 24%
preŃ de abonament
Caricaturi:
Pavel Constantin
reducere
suport preŃ 2009 2008 faŃă de preŃul
Tehnoredactare: de pe coperta
Şerban Enache, electronic (e-mail) 295 lei 221 lei 200 lei
Vasile Hosu

CorespondenŃi:
Doru Mocanu - Iaşi, Pachet: Revista + Newsletter Bursa ConstrucŃiilor 30%
Marilena Dinu - GalaŃi preŃ de abonament
Ştefan Vacarenco - Braşov,
2009 2008
reducere
Sibiu, Alba Iulia, suport preŃ
Sorin Mărghitaş - Cluj, faŃă de preŃul
de pe coperta
Paula Bulzan - Arad, hârtie + electronic 428 lei 299 lei 275 lei
Dan Nedelcu - ConstanŃa,
Dan Toneanu - Călăraşi
Taxele poştale de 45 lei sunt incluse în preŃ.
S.C. RING MEDIA S.R.L.
cu sediul în Bucureşti,
str. Popa Tatu, nr. 71, sect.1 Comanda va fi trimisă la adresa:
RC J40/9304/1998
cod fiscal: R11082243. Localitatea ________________________________ JudeŃ (sector) _______________________
Telefon: 021/311.23.31, 311.23.32,
315.43.56, 0722.233.287 Cod poştal ____________Str. _______________________Nr. ____ Bl. ____ Sc. ____ Ap.____
Fax: 021-312.45.56
e-mail: bursaconstructiilor@bursa.ro;
office@bursa.ro, Tel.: _____________________________________Fax: ________________________________
www.bursa.ro
e-mail _______________________________________ www.____________________________
Nota redacŃiei:
Reproducerea integrală sau
parŃială, pe orice cale şi prin orice Plata s-a făcut prin O.P. _____________ Mandat poştal _______________ în contul S.C. Ring Media s.r.l.
mijloace, a conŃinutului revistei
este interzisă în lipsa unui acord cod IBAN RO46BTRL04101202790044XX Banca Transilvania-Bucureşti, sector 3, Sucursala Lipscani
în scris din partea editorului.
Articolele semnate de colaboratori
cad în responsabilitatea acestora. ModalităŃi de abonare: trimiteŃi cuponul de abonament completat
EdiŃia s-a închis la: prin fax la nr. 021/312.45.56,
27.10.2008
prin e-mail la marketing@bursa.ro,
Sugestii şi reclamaŃii la tel: prin poştă: RedacŃia Bursa ConstrucŃiilor, str. Popa Tatu, nr. 71, sector 1, Bucureşti, cod 010804,
021/313.87.07
(serviciu non-stop) ContactaŃi-ne direct la telefon 021/311.22.36 311.23.31;311.23.32;311.23.33,
ISSN 1454 - 9956
e-mail: difuzare@bursa.ro; marketing@bursa.ro
 Numarul 8
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2008

Blocajul imobiliar se prelungeºte în 2009, iar construcþiile îºi încetinesc ritmul de creºtere

Piata imobiliara 10
Situaþia incertã se va mai perpetua ceva timp nCEREREA – Cumpãrãtorii sunt extrem de prudenþi
ºi aºteaptã noi ieftiniri ale locuinþelor nIEFTINIRI - Primele ieftiniri ale apartamentelor noi din
Bucureºti au readus cumpãrãtorii nSOLUÞII PENTRU CRIZÃ - “Red” nu-ºi mai vinde centrele
comerciale ºi le integreazã sub management propriu nSPATII COMERCIALE - O treime din
proiectele de mall-uri nu se vor concretiza nBIROURI - Piaþa spaþiilor de birouri pare imunã la
crizã nPROIECTE NOI - “Shapir” vrea sã fenteze criza prin construcþia a 2.300 de apartamente

Locuinþe 23
GIURGIU - Oraºul se extinde în vest, nord-est ºi cartierul Negru Vodã nBUZÃU - Deºi sunt
puþine tranzacþii, terenurile ºi locuinþele din Buzãu se menþin la preþuri ridicate
nDROBETA TURNU SEVERIN - Dupã tranzacþiile cu apartamente, s-au blocat ºi tranzacþiile cu
terenuri nRÂMNICU VÂLCEA -Multe vile noi au apãrut la periferia municipiului
nCRAIOVA - Blocaj total pe piaþa imobiliarã din Craiova

Piaþa 28
ARACO - Criza va încetini ritmul de creºtere al sectorului de construcþii
OPINIA MANAGERILOR - Încetineºte ritmul de creºtere, dar nu vom asista la o scãdere

Companii 40
PLANURI - „Conarg” mai construieºte un cartier rezidenþial în Capitalã n„Dimri International”
construieºte 3.600 de apartamente în Ghencea n„Seven Hills” are proiecte de 650 de milioane de
euro n“Eyemaxx” va finaliza, în România, trei parcuri logistice ºi un mall nDouã produse noi
pentru achiziþia locuinþelor „Impact Developer&Contractor” nGrupul istraelian ILDC ºi-a propus sã
construiascã 1.400 de locuinþe * Urmeazã “Rovere”2

Proiecte 44
Vilã cu trei dormitoare nVilã cu patru dormitoare nCasã cu un dormitor la parter ºi douã la etaj

Consilier 54
SISTEME TERMICE - Alegeþi echipamentele împreunã cu specialiºtii
COSTURI - 220 - 250 euro/mp costul de realizare a unei case “la roºu”

Amenajari 56
Decoraþiunile de Crãciun pot fi adaptate profilurilor de activitate ale firmelor

Piata utilajelor de constructie 58

Început de an promiþãtor ºi scãdere surprinzãtoare din luna august nBuldoexcavatoarele - cele mai
cãutate utilaje nVânzãrile totale vor depãºi, în acest an, 3.000 de unitãþi nAchiziþiile de utilaje se
fac predominant prin leasing

Materiale 64
ªINDRILELE BITUMINOASE - Potrivite pentru orice tip de acoperiº
RENDEROC FC - Mortar de finisare monocomponent pe bazã de ciment, modificat cu polimeri

Finantare 67
FONDURI EUROPENE - ADR Sud Muntenia estimeazã o contractare de 80% a fondurilor
europene aferente acestui an nCereri de 414 milioane de euro pentru finanþare prin POR în
Regiunea Sud Vest Oltenia

Investiþii 70
BUZÃU, GIURGIU, OLT, VÂLCEA, GORJ, MEHEDINÞI
Câºtigãtorii licitaþiilor organizate pentru lucrãri din fonduri publice

Fotoreportaj 90
Legea 93
Consideraþii asupra modificãrii Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul prin
Ordonanþa de Guvern 27/2008

International 95
CONSTRUCÞIILE ÎN LUME -Þãrile din Orientul Mijlociu ºi America Latinã oferã cele mai bune
perspective pentru creºtere în anii urmãtorii
EUROPA - Speranþele unei reveniri au fost amânate pentru 2010

6 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

C over story
Criza financiarã internaþionalã a afectat ºi
România, prin restricþionarea drasticã a creditãrii,
scumpirea împrumuturilor, scãderea tranzacþiilor cu
imobile ºi terenuri, reducerea preþurilor locuinþelor,
deprecierea monedei naþionale în raport cu euro ºi
scumpirea anumitor produse alimentare ºi a utilitãþi-
lor. Managerii din sectorul construcþiilor ºi actorii pie-
þei imobiliare privesc cu prudenþã ºi îngrijorare viitorul
8 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
ºi au revizuit prognozele de creºtere pentru 2008 ºi
2009.
Este clar pentru toatã lumea cã va încetini ritmul de
creºtere al sectorului construcþiilor, iar încetinirea va
continua în 2009 ºi 2010, când este prognozatã ieºirea
pieþei imobiliare din starea actualã de expectativã.
Dacã pentru finele acestui an este estimatã o
creºtere a sectorului de construcþii de circa 28-30%,
antreprenorii susþin cã nu au, deocamdatã, date sufi-
ciente în baza cãrora sã poatã face estimãri pentru
2009. Comisia Naþionalã de Prognozã nu a avut, însã,
nicio problemã în a estima o creºtere de doar 12,8% a
sectorului de construcþii în 2009. Creºterea construcþii-
lor în 2008 faþã 2007 este susþinutã de lucrãrile edilita-
re ºi de infrastructurã, care au mai compensat din
regresul dezvoltãrii pieþei imobiliare din acest an.

Majoritatea analiºtilor imobiliari susþin cã piaþa se
reaºeazã ºi se maturizeazã acum, prin practicarea de
preþuri realiste la apartamente ºi terenuri. Cumpãrãto-
rii sunt speriaþi ºi prudenþi. Ei nu mai achiziþioneazã
proprietãþi ºi aºteaptã sã vadã ce se întâmplã cu credi-
tele. Mulþi agenþi spun cã marea ºansã a pieþei noastre
imobiliare în contextul crizei globale este gradul inci-
pient de dezvoltare ºi o piaþã a creditelor aflatã la înce-
tãþilor. Dacã BNR continuã politica înþeleaptã ºi ºtie
când sã mai dea drumul, din nou, la robinetul de bani
din bãnci, iar statul nu face cheltuieli bugetare ne-
sãbuite ºi continuã investiþiile în infrastructurã, þara
noastrã ar putea trece mai uºor prin crizã ºi ar putea
atrage, în continuare, investiþii noi.
Toþi analiºtii financiari ºi cei din sectorul imobiliar al
construcþiilor îºi îndreaptã, în acest final de an, atenþia
spre Guvern ºi acþiunile de majorare a salariilor buge-
tarilor. Actualul Executiv, pe ultima sutã de metri, a
amânat majorãrile de 50% pentru profesori pentru
data de 1 aprilie 2009, dar acest lucru nu a convins sin-
dicatele sã-ºi amâne acþiunile de protest ºi nici nu
împiedicã viitorul Guvern sã acorde majorãrile solicita-
te. Deci starea de incertitudine se prelungeºte pânã la
începutul anului viitor, când se va ºti clar dacã
cheltuielile bugetare vor fi sau nu generatoare de
inflaþie.
Majoritatea managerilor din construcþii ºi-au refãcut
planurile pe termen scurt ºi mediu, având în vedere
prudenþa cu care privesc viitorul. Toate sectoarele din
construcþii au resimþit reculul pieþei imobiliare, dar nu
vor înregistra scãderi ale cifrelor de afaceri, ci creºteri
mai mici decât cele prognozate la început de an.
Companiile de consultanþã imobiliarã se aºteaptã la
ajustãri mari de preþuri pentru apartamentele vechi ºi
noi, dar ºi pentru terenuri, având în vedere bula
creºterii exagerate din 2007, în urma speculaþiilor
agresive. Nu orice teren are potenþial de creºtere, iar
tranzacþii au înregistrat doar proprietarii de locaþii va-
loroase, cu proiect aprobat ºi care au ºtiut sã lase din
preþ.
Vor rezista pe piaþã doar dezvoltatorii puternici, care
dispun de finanþare pentru proiectele lor, precum ºi
cei care decid repede ieftiniri ºi promoþii ºi acceptã un
profit mai mic în urma vânzãrii noilor locuinþe. Astfel
de mãsuri au fost luate de unii antreprenori la finele
lunii octombrie ºi au înregistrat succes în vânzarea
noilor locuinþe.
Cumpãrãtorii care au absolutã nevoie de o locuinþã
sunt condamnaþi sã rãmânã, o perioadã, chiriaºi. Pe
aceastã piaþã, existã ºansa menþinerii ºi chiar a scãderii
preþurilor având în vedere afluxul mare de oferte.
Majoritatea actorilor pieþei imobiliare privesc tot
înspre bãnci, fãrã de care piaþa nu-ºi va relua nivelul
normal de tranzacþionare. Dacã nu-ºi adapteazã pro-
dusele de creditare, iar BNR nu devine puþin mai indul-
gentã cu împrumuturile când contextul internaþional o
va permite, sunt ºanse slabe într-o revigorare a
tranzacþiilor în 2009.
putul ascensiunii, fãrã instrumente financiare sofisti-
cate. Reaºezarea pieþei pe principii sãnãtoase ºi
cererea imensã din toate sectoarele, în special din cel
rezidenþial, fac din România una dintre cele mai
atractive þãri pentru investiþii.
ªansa de a profita de crizã este unicã ºi trebuie spe-
culatã inteligent, susþin managerii din construcþii ºi
agenþii imobiliari. Totul depinde de intervenþia autori-
9
P iata imobiliara
Situaþia incertã se va mai perpetua ceva timp
Cumpãrãtorii de locuinþe sunt nevoiþi sã aºtepte credite mai relaxate
Implicaþiile pe care criza financiarã internaþionalã
ºi declinul pieþelor imobiliare din SUA ºi Europa le vor
avea asupra pieþei noastre erau, încã, necunoscute
pentru specialiºti la finele lunii octombrie. Starea de
incertitudine face utopic orice scenariu, în condiþiile în
care limitarea creditãrii a scãzut considerabil tranzac-
þiile cu locuinþe noi ºi vechi.
Profesorul de gestiune imobiliarã Artur Silvestri ne-a
declarat cã, deocamdatã, contextul nu este propice
unor prognoze ºi situaþia incertã se va mai întinde
ceva timp. Domnia sa susþine cã este imposibil sã esti-
meze un interval rezonabil pânã la probabilele clarifi-
cãri ale efectelor crizei pe piaþa noastrã fiindcã nimeni
nu îndrãzneºte sã anticipeze nici cât de rãspânditã ºi
nici cât de profundã va fi criza globalã ºi nici efectele
ei.
Cel mai mult vor avea de suferit cei care au nevoie de
o locuinþã pentru uz personal. Profesorul Silvestri ne-a
precizat cã va urma un rãzboi al nervilor, unde pânã la
urmã, va ceda cine are rezistenþa mai scãzutã. Domnia
sa ne-a explicat: „Cine are bani destui pentru a cumpã-
ra ceea ce îi trebuie - cazuri rare la noi - trebuie sã
aºtepte momentul când se strânge funia la par ºi inves-
titorul panicat vinde locuinþele noi la cel mai jos preþ
posibil ca sã mai tempereze din pierderi. Cine nu are
bani, nu are decât sã aºtepte pânã când restrângerea
creditului va fi mai micã decât în prezent ºi robinetul
de bani va curge din nou”.
Din pãcate, cum în þara noastrã o locuinþã nu se cum-
pãrã din economii, iar programe de stat pentru cons-
trucþia de locuinþe ieftine nu existã, altã soluþie decât
aºteptarea ºi închirierea unui apartament nu existã,
aratã Artur Silvestri.
Cei cu bani trebuie sã cumpere numai
proprietãþi de valoare
Domnul Silvestri ne-a spus cã, în vreme de crizã, este
esenþial sã ai bani, iar dacã îi ai, trebuie cheltuiþi înþe-
lept, prin achiziþia de proprietãþi de valoare, cu un
grad relativ de expunere la pericolul degradãrii sau
devalorizãrii: „Prin urmare, speculatorii vor cumpãra
locuinþe, dar abia peste o vreme, când preþurile con-
strucþiilor noi vor fi la un minim de panicã ºi când toþi
cei ce au cedat euforiei preþurilor incredibile ºi s-au lã-
comit vor fi obligaþi sã vândã ieftin ºi poate chiar cu
orice preþ fiindcã nu mai au acces la împrumuturi ban-
care”, a subliniat domnia sa.
Artur Silvestri preconizeazã cã vor fi cumpãrãri masi-
ve de terenuri ultra-ieftine, dar nu situate aiurea în
câmp, fãrã infrastructurã ºi posibilitãþi de dezvoltare.
„Luxul vechi” (construcþii cu valoare arhitecturale ºi
cele situate în zone centrale) îºi va pãstra valoarea,
10 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliarã
având fluctuaþii inevitabile, dar nu prãbuºiri de
preþuri.
Salvarea proprietarilor este închirierea
De obicei, când vânzãrile încetinesc, închirierea îi ajutã
pe proprietari sã treacã de perioadele incerte sau chiar
nefaste. Cine „nu stã în banii luaþi din vânzare” ºi dis-
pune de suficiente venituri, sisteazã vânzarea ºi cautã
chiriaº. Cine se grãbeºte, pierde, ne-a declarat Artur
Silvestri.
Pentru cumpãrãtorii rãmaºi, deocamdatã, numai cu
speranþa, închirierea este soluþia clasicã, dar condiþiile
ar trebui sã fie, teoretic, mai încurajatoare mãcar prin
scãderea preþurilor. Domnul Silvestri susþine cã multi-
tudinea de oferte de pe piaþa chiriilor ar trebui sã
conducã la o corecþie de preþuri.
Statul nu are soluþii pentru criza
imobiliarã
Statul trebuie sã fie observatorul obiectiv al economiei
ºi sã ia mãsurile necesare de reglementare. La noi însã,
chiar dacã s-ar hotãrî o intervenþie, nu vor fi ºi soluþii
deoarece nu existã strategii în materie de locuire, nu
sunt formulate prognoze obiective pe termen lung ºi
nici nu existã o evidenþã clarã a preþurilor de tranzac-
þionare din anii trecuþi. Profesorul Silvestri susþine cã
nu ne putem aºtepta la nimic ºi cã, pe scurt, scapã cine
poate.
În þarã, în aproape 20 de ani, a fost vândutã partea
cea mai consistentã din fondul imobiliar de stat, dar
nu s-a construit nimic semnificativ. Soluþia europeanã
a programelor sistematice trebuia adoptatã demult,
dar în forme complet diferite de ceea ce se considerã
acum „locuinþa socialã”. Artur Silvestri ne-a spus cã un
program amplu de construire de locuinþe, care sã fie
de real ajutor pentru tineri, pare, acum inaplicabil pen-
tru cã este nevoie de multe terenuri aflate în proprie-
tatea primãriilor. În absenþa inventarului public ºi a
cadastrului sistematic nu se pot face decât desfãºurãri
de micã anvergurã.
Avem noroc cã puþini români s-au
îndatorat nesãbuit
Ipoteza cã, în raport cu „criza americanã” ºi cu ecoul ei
european, piaþa noastrã imobiliarã va cunoaºte efecte
mai puþin violente, nu este total neadevãratã. Profeso-
rul de gestiune imobiliarã Artur Silvestri susþine cã no-
rocul pieþei româneºti este absenþa instrumentelor so-
fisticate ºi gradul scãzut de îndatorare. Domnia sa
aratã cã, în þara noastrã, nu existã o legãturã pronun-
þatã între Bursa de Valori Bucureºti, construcþii ºi sec-
torul imobiliar în sensul cã doar puþine companii din
domeniu sunt listate.
Profesorul Silvestri mai aratã cã doar un numãr redus
de cumpãrãtori în raport cu totalul cererii au putut sã
se îndatoreze nesãbuit la bãnci ºi vor fi puþini cei care
se vor expune executãrilor silite. Astfel de fenomene
vor apãrea, în opinia domniei sale, chiar pânã la iarnã.
BNR a procedat bine prin
restricþionarea creditelor
Un aspect negativ al actualului stadiu de dezvoltare a
pieþei imobiliare româneºti este o dependenþã uriaºã
de achiziþia prin credite ºi o capacitate de a economisi
incredibil de scãzutã. Peste 80% din locuinþele cumpã-
rate sunt cu banii din bãnci. Artur Silvestri ne-a expli-
cat: „De aceea piaþa este acum paralizatã. Bãncile ezitã
sã mai împrumute cumpãrãtorii, având o prudenþã ab-
solut fireascã în actualul context, iar BNR a restrâns,
printr-o manevrã înþeleaptã, robinetul de bani chiar
dacã debitul acestuia scãzuse de la sine. Pe scurt, nu
sunt bani disponibili, iar în viitor, când aceºtia vor apã-
rea ºi vor fi ceva mai mulþi, vor fi mai scumpi”.
Faptul cã piaþa noastrã imobiliarã a fost afectatã de
valul crizei financiare internaþionale o indicã perplexi-
tatea în care se aflã actorii ei: nimeni nu ºtie în ce di-
recþie sã o mai apuce chiar dacã efortul de a dobândi
puncte de reper în haos existã ºi trebuie fãcut. Domnul
Silvestri atrage atenþia cã piaþa are nevoie de calm ºi
prudenþã întrucât pericolul nu a trecut ºi abia la primã-
varã se va putea, probabil, trage o linie de bilanþ al
efectelor crizei pe piaþa noastrã.
A naliza imobiliara

Cumpãrãtorii sunt extrem de prudenþi ºi aºteaptã noi ieftiniri ale

locuinþelor
Crizele financiare care afecteazã toate sectoarele economiei rareori permit previ-
ziuni. Rezistã doar cei care dispun de suficiente lichiditãþi ºi investesc inteligent.
Orice intervenþie greºitã a statului, cu scopul de a salva anumite ramuri economi-
ce, poate provoca dezastre mai mari ºi recesiuni puternice.
Þara noastrã are “norocul” unei slabe dezvoltãri a pieþei creditelor ºi a unor in-
strumente financiare sofisticate, dar ºi a unei pieþe imobiliare la începutul dezvol-
tãrii. Banca Naþionalã a României (BNR) ºi-a jucat bine rolul ºi a luat mãsurile potri-
vite sub ameninþarea unei crizei financiare internaþionale. Restricþionarea
creditelor a scãzut dramatic ritmul vânzãrilor ºi a coborât ºi preþurile. Actorii pieþei
imobiliare susþin cã vânzãtorii trebuie sã practice preþuri realiste, iar investitorii sã
scadã marja profiturilor pentru ca piaþa sã se dezmorþeascã. În plus, bãncile
trebuie sã-ºi adapteze produsele contextului actual de piaþã, iar BNR sã permitã
reluarea creditãrii.
Existã ºansele ca aceastã crizã sã reaºeze piaþa noastrã imobiliarã pe principii mai sã-
nãtoase, cu preþuri realiste, conforme cu valoarea proprietãþii comercializate. Cumpãrã-
torii sunt extrem de prudenþi ºi aºteaptã noi ieftiniri ale locuinþelor, chiar dacã îºi permit
achiziþionarea lor ºi în actualele condiþii de piaþã. Dezvoltatorii trebuie sã-ºi refacã strate-
giile ºi ofertele astfel încât sã menþinã un nivel acceptabil de vânzãri.

În cel mai pesimist scenariu, preþurile apartamentelor vechi scad cu

70% faþã de decembrie 2007
Statul trebuie sã aibã mare grijã cum intervine pe piaþã

Toamna anului 2008 a adus
multã incertitudine pe piaþa financiarã,
dar ºi pe piaþa imobiliarã. Cumpãrãtorii
fie nu mai pot sã acceseze credite
pentru achiziþia de locuinþe, care au fost
restricþionate de bãnci, fie chiar dacã dis-
pun de resurse financiare aºteaptã noi
ieftiniri. Tranzacþiile imobiliare sunt
aproape inexistente, iar instituþiile fi-
nanciare îºi revizuiesc riscurile ºi se
adapteazã noilor condiþii de creditare
impuse de BNR.
Gabriel Alexandru, vicepreºedintele
companiei imobiliare „Century21”, ne-a
declarat cã din cel mai pesimist scenariu
pentru evoluþia pieþei noastre imobiliare
nu lipsesc falimentele generalizate ale
dezvoltatorilor ºi constructorilor (ale pro-
iectelor fãrã finanþare proprie, adicã fi-
nanþate de un investitor, o bancã sau
fond de investiþii), quasi-inexistenþa tran-
zacþiilor, scãderi cu 50% faþã de decem-
brie 2007 ale cotaþiilor (exprimate în
euro) la închiriere, scãderi de circa 70%
ale preþurilor apartamentelor vechi ºi cu
35% ale celor noi.
Din acest scenariu nu lipsesc abundenþa
de proprietãþi la vânzare ºi închiriere, in-
clusiv din cele executate silit de bãnci,
precum ºi apariþia unui nou tip de specu-
latori de tipul „rescue funds”. Ei vor achi-
ziþiona proprietãþi ºi proiecte în diverse
faze de finalizare, la valori de lichidare
foarte mici. În acest caz, va exista un puter-
nic impact social negativ, în care multe fa-
milii ºi-ar pierde locuinþa de bazã achizi-
þionatã pe credit ipotecar. Cel mai
pesimist scenariu, în opinia domnului
Alexandru, presupune un început de revi-
gorare a pieþei în primãvara anului 2010.
Cel mai optimist scenariu de evoluþie
a pieþei imobiliare ar fi, în viziunea vice-
preºedintelui „Century21”, acela în care
dobânzile bancare ar reveni la o cotã
mai micã de 10%, cotaþiile apartamen-
telor vechi ar scãdea doar cu 40% faþã
de nivelul din decembrie 2007, chiriile
s-ar reduce numai cu 30%, iar preþurile
locuinþelor noi vor fi doar cu 20% mai
mici faþã de nivelul din decembrie 2007.
Dezvoltatorii care nu vor da faliment

Blocuri pe Calea Griviþei din Bucureºti

11
A naliza imobiliara
Cei ce vor doar sã fructifice apartamentele achiziþionate ºi nu creeze un cadrul legal eficient. Odatã sta- Reducerea TVA sau
sunt nevoiþi sã vândã, ar putea sã le închirieze pe cel puþin doi bilite regulile jocului, piaþa îºi poate de- subvenþionarea dobânzilor
ani, cu o chirie fixã, eventual indexabilã în euro. Gabriel termina singurã cotaþiile, preþurile ºi nu- la credite - posibile mãsuri
Alexandru, vicepreºedintele companiei imobiliare „Century21”, mãrul de tranzacþii pe baza cererii ºi de sprijin pentru tineri
susþine cã afluxul de oferte de închiriere din zona apartamentelor ofertei. Cu toate acestea, dacã statul ar Pentru sprijinirea tinerilor, statul poate
care nu se vând va conduce la o reducere a preþurilor chiriilor. avea interes sã împiedice o prãbuºire a subvenþiona avansul sau dobânzile la
Cumpãrãtorii de locuinþe nu au o altã soluþie decât sã pieþei imobiliare de la noi, ar trebui sã im- creditele ipotecare, poate garanta di-
economiseascã în euro ºi sã amâne decizia de cumpãrare pulsioneze cererea ºi sã frâneze oferta. rect pentru tinerii ce solicitã un credit
pâna la punctul de inflexiune al evoluþiei preþurilor, când piaþa Potrivit vicepreºedintelui „Century21”, ipotecar, poate construi eficient aparta-
îºi va reveni ºi când vor fi reluate tranzacþiile. Pânã atunci, dacã pe partea de ofertã se poate dimi- mente, în parteneriat public-privat,
închiriere poate satisface parþial nevoile cumpãrãtorilor ºi ale nua numãrul autorizaþiilor de construcþie, eventual cu finanþare prin obligaþiuni
vânzãtorilor în condiþiile actuale de piaþã. prin reglementãri suplimentare, în ceea ipotecare pe terenurile statului sau ofe-
ce priveºte stimularea cererii ar trebui rind garanþia statului pentru împrumu-
(cei ce nu au finanþat excesiv proiectul riscul unei deprecieri ºi mai puternice
redus costul creditului (scãderea turi de la finanþatori clasici.
din surse externe), ar putea finaliza par- decât cele 10-20% înregistrate în acest
dobânzii de referinþã a BNR), ar trebui De asemenea, statul poate oferi facili-
þial proiectele începute ºi ar putea an. Domnul Alexandru are convingerea
majorate veniturile ºi acceptarea unui tãþi, amânãri sau scutiri de la plata obli-
închiria proprietãþile construite, în cã preþurile îºi vor continua tendinþa
LTV (loan-to-value) mai mare de 75%, gaþiilor fiscale ale participanþilor din
aºteptarea cumpãrãtorilor. Piaþa s-ar descendentã în urmãtoarele 12 luni, dar
adicã acceptarea unor credite cu avans sectorul imobiliar ºi al construcþiilor. De
putea revigora în toamna anului 2009, nu poate previziona cât de puternicã va
cât mai mic. „Nu trebuie sã uitãm cã toate exemplu, ratele plãtite la bãnci ar putea
în cel mai optimist scenariu imaginat de fi scãderea preþurilor locuinþelor.
aceste mãsuri au efecte ºi în celelalte sec- fi deductibile fiscal sau constructorii ar
Gabriel Alexandru.
toare ale economiei, efecte ce nu sunt putea beneficia de scutiri de TVA sau de
Cei care vor sã-ºi vândã apartamente- Statul trebuie sã aibã mare
întotdeauna pozitive. Astfel cã asemenea aplicarea unei cote mai mici a TVA-ului
le în maxim ºase luni trebuie sã se grã- grijã cum intervine pe piaþã
mãsuri trebuie luate cu foarte mare aten- pentru proiectele destinate tinerilor.
beascã, sã reducã din preþul cerut ºi sã Ca regulã generalã, statul nu trebuie sã
þie ºi într-un moment potrivit”, afirmã
vândã cât mai repede, mai ales cã existã intervinã pe piaþã, ci doar trebuie sã
Gabriel Alexandru.

Criza de lichiditãþi ne afecteazã mai puþin, întrucât piaþa noastrã

este la începutul dezvoltãrii
Alexandru Niþescu, managerul za financiarã se apropie de sfârºit sau se denþiale ce urmau sã fie livrate precum operator al pieþei libere imobiliare, doar
departamentului Proiecte & Investiþii al aflã într-un stadiu în care mãsurile in- ºi numãrul dezvoltãrilor anunþate au rã- autoritãþile locale pot hotãrî, dacã va fi
companiei imobiliare „Regatta”, are o tervenþioniste ale statelor au fãcut sã se mas la un nivel scãzut, în special din ca- cazul, demararea unor ample programe
viziune mai optimistã asupra evoluþiei întrevadã niºte soluþii. Piaþa imobiliarã uza situaþiei financiare internaþionale. de sprijinire a unor anumite categorii
pieþei noastre imobiliare în contextul româneascã, despre care am atras aten- Cererea este, de asemenea, la un nivel sociale cu locuinþe sociale. Acest lucru
crizei globale financiare. Domnia sa þia cã se aflã într-un grad incipient de scãzut, întrucât creditarea a fost puter- se poate face numai în funcþie de buge-
ne-a declarat: „Spre norocul nostru, cri- dezvoltare, este afectatã doar în mãsura nic restricþionatã”. tele de cheltuieli ale fiecãrei autoritãþi
în care nivelul lichiditãþilor s-a dimi- Statul ºi-a menþinut pârghia de inter- în parte ºi nu la scarã largã.
Pentru perioada urmãtoare, nuat. Pe de altã parte, având în vedere venþie pe piaþa monetarã ºi pe cea ban-
reprezentantul „Regatta” îi raportul dintre cerere ºi ofertã, putem carã. Pe piaþa imobiliarã nu au existat
sfãtuieºte pe cei care au de spune cã acesta a ajuns la un oarecare politici intervenþioniste. Alexandru Ni-
vânzare proprietãþi echilibru. Numãrul total de unitãþi rezi- þescu susþine cã statul neputând fi un
imobiliare, indiferent de
tipul lor, sã îºi analizeze
situaþia ºi sã decidã dacã
prioritarã este vânzarea la
orice preþ sau închirierea.
Acest fapt este o decizie
personalã ºi nu poate fi
mãsuratã în mod obiectiv.
Cei care nu-ºi mai permit
achiziþionarea de locuinþe
prin credit ipotecar, au
opþiunea sã rãmânã chiriaºi
pânã când împrumuturile
vor fi deblocate ºi vor fi
accesibile unui numãr mai
mare de consumatori.

12 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

Statul ºi bãncile trebuie sã
readucã echilibrul între nevoia
de lichiditãþi ºi politica de risc
al creditãrii
Conducerea „Esop” susþine cã Doamna Petrescu susþine cã este clar
momentul actual de incertitudine trans- cã va exista o atitudinea mult mai pru- clasa medie, preþurile la închiriere tre- suri prin care sã redea încrederea popu-
formã previziunile în pure speculaþii. Iri- dentã a cumpãrãtorilor atât faþã de con- buie sã fie competitive cu cele în blocu- laþiei în bãnci. Trebuie pãstrat, însã, un
na Petrescu, manager în cadrul compa- tractele cu banca, dar ºi faþã de cele cu rile vechi, iar locaþia sã aibã un acces echilibru între politica prudentã de limi-
niei imobiliare, ne-a declarat cã nu dezvoltatorii. Clienþii vor analiza toate foarte bun. În lipsa acestor elemente, tare a riscurilor ºi nevoia de lichiditãþi.
existã o formulã unicã pentru a face faþã implicaþiile fiecãrui detaliu contractual, clienþii vor închiria apartamente în blo- Autoritãþile centrale ar mai putea spri-
pericolelor crizei. Chiar dacã unii dez- vor compara ºi vor alege cea mai bunã curile vechi, cãutând un preþ ºi o locaþie jini dezvoltatorii. Dacã în ultimii cinci
voltatori realizeazã cã trebuie sã vinã cu opþiune pentru ei sau vor decide sã mai cât mai bunã, iar elementul calitate este ani, imobiliarele au fost motorul econo-
idei noi la nivel de strategie de vânzare aºtepte, atât în ceea ce priveºte ultimul care conteazã în luarea miei, este rândul statului sã intervinã
ºi de promovare, soluþiile cer timp, efort creditul, cât ºi locuinþa. deciziei”. pentru redresarea domeniului, în spe-
conjugat, organizare ºi, mai ales, Irina Petrescu ne-a explicat: „De Închirierea va rãmâne o alternativã cial a celui rezidenþal. Potrivit Esop, sta-
implementare. exemplu, în cazul proiectelor noi pentru viabilã pentru apartamentele în blocuri tul ar putea, astfel, sã dezvolte infra-
vechi ºi pentru o parte din proiectele pe s tr u ctu r a º i s ã acor d e, pentr u o
Închirierea este o soluþie dificilã pentru dezvoltatorii noilor segmentul mediu plus ºi de lux. În ceea perioadã limitatã, facilitãþi fiscale
ansambluri. „Esop” aratã cã ele trebuie, mai întâi finalizate, ce priveºte cumpãrãtorii, pânã la deblo- pentru cumpãrãtori ºi investitori.
ori, în aceastã perioadã puþine cartiere noi sunt recepþionate carea sistemului de creditare, nu vor Modul în care statul poate sprijini ac-
sau aproape de finalizare. Apoi, potenþialul la vânzare al unui avea ales decât sã rãmânã chiriaºi. cesul tinerilor la locuinþe este susþine-
proiect diferã de potenþialul la închiriere. Astfel cã multe rea sistemului privat imobiliar, un sis-
locuinþe noi nu vor fi cãutate pentru închiriere. În aceste Statul trebuie sã îºi tem bancar sãnãtos, care sã permitã
condiþii, vor rezista numai dezvoltatorii care dispun de echilibreze politicile fiscale accesul la credite, un cadru economic
finanþare puternicã ºi care promoveazã ansambluri bine Irina Petrescu este de pãrere cã statul stabil, care sã dea posibilitatea tinerilor
plasate ºi structurate, la un preþ conform cu realitãþile poate interveni în primul rând pentru sã câºtige suficient astfel încât sã îºi
economice. deblocarea sistemului de creditare, mã- permitã o locuinþã.

Preþul locuinþelor va continua sã

scadã
Conducerea „Remax” are încre-
dere în sistemul bancar românesc ºi în
deciziile BNR ºi crede cã instituþiile
noastre financiare dispun de suficiente
lichiditãþi. Un scenariu pesimist al evo-
luþiei pieþei financiare ºi al celei imobi-
liare ar fi dat, în opinia lui Adrian
ªiºchin, director regional al „Remax
România”, de practicarea unor dobânzi
mari la credite. Cel mai optimist scena-
riu, în opinia domniei sale, este deblo-
carea creditelor ipotecare.
Domnul ªiºchin ne-a precizat: „Perso-
nal, cred cã preþurile apartamentelor
vor continua sã scadã pânã când se vor
reîncadra în marjele în care cumpãrãto-
rii îºi permit, din punct de vedere
financiar, sã le achiziþioneze. Cei care au
neapãratã nevoie sã-ºi vândã aparta-
mentele trebuie sã facã acest lucru ra-
pid, înainte sã le scadã valoarea ºi mai
mult. Cumpãrãtorii nu au dispãrut cu
totul. Unii chiar trebuie sã îºi schimbe
locuinþa, iar alþii au nevoie urgentã sã
achiziþioneze un apartament”.
Mulþi dezvoltatori vor avea nevoie, de Închirierea este o soluþie ºi pentru din români care deþin o locuinþã
asemenea, sã vândã rapid locuinþele vânzãtori ºi pentru cumpãrãtori, dar nu- proprie.
noi pentru a putea rambursa credite mai pentru aceia dintre ei care nu se
sau pentru a-ºi recupera investiþiile. grãbesc sã ia o decizie. În România,
Succesul vânzãrii noilor locuinþe depin- însã, profilul consumatorului este de
de de strategia de marketing aleasã ºi proprietar. Suntem pe locul 2 în Europa
de politica de preþuri. ca numãr de proprietari, cu peste 90%

13
A naliza imobiliara

Statul ar putea ajuta construcþiile prin reducerea TVA sau facilitãþi

fiscale

Conjunctura actualã este extrem numãr al tranzacþiilor, cât ºi ca nivel de

de dificilã, motiv pentru care orice esti-
mare despre evoluþia pieþei imobiliare
este pur speculativã, apreciazã specia-
liºtii „Coldwell Banker Affiliates of Roma-
nia”. „Este drept, putem estima cã piaþa
rezidenþialã va continua sã scadã atât ca
Potrivit „Coldwell Banker
Affiliates of Romania”,
vânzãtorii de locuinþe ar
trebui sã propunã preþuri
mai realiste ºi sã scadã
marja de profit. Investitorii
trebuie sã ofere pachete de
vânzare mai atractive ºi
soluþii de platã mai flexibile
pentru aceastã perioadã, în
care accesul la credite este
aproape imposibil.
preþuri, însã nu putem prevedea limita
inferioarã”, ne-au spus aceºtia.
Reprezentanþii „Coldwell Banker Affi-
liates of Romania” ne-au declarat cã
statul poate ajuta sectorul imobiliar ºi al
construcþiilor sã treacã peste crizã. Mã-
suri potrivite ar fi acordarea de facilitãþi,
reducerea de impozite ºi taxe corobora-
tã cu acordarea de soluþii financiare în
condiþii avantajoase atât dezvoltatori-
lor, cât ºi cumpãrãtorilor. O altã soluþie
este reducerea TVA pentru locuinþe.
Cumpãrãtorii ar trebui sã fie mai infor-
maþi, sã cearã mai multe detalii despre
locuinþele noi, sã compare proiectele, ºi
dacã nu pot negocia atât cât îºi doresc
sau nu îºi pot permite, soluþia închirierii
rãmâne una viabilã cel puþin pe termen
scurt.

Evoluþia pieþei depinde de mãsurile BNR privind creditarea

Politica precautã ºi restrictivã a bãn-
cilor a reuºit, în final, sã ne salveze din
faþa unui colaps masiv, apreciazã spe-
cialiºtii companiei imobiliare “EuroMe-
tropola”. Totuºi, actualele norme au
limitat foarte mult accesul unei impor-
tante pãrþi a populaþiei la surse de fi-
nanþare pentru achiziþia de proprietãþi
rezidenþiale, fapt care a afectat simþitor
nivelul vânzãrilor. Ei spun cã mersul pie-
þei depinde acum de urmãtoarea
miºcare pe care o va face BNR-ul, dar ºi
de cât va mai dura situaþia de incertitu-
dine financiarã.
Potrivit “EuroMetropola”, cu siguranþã
vor scãdea preþurile ofertelor slabe.
Cele mai pesimiste scenarii indicã o re-
dresare a pieþei în 2010. În aceste condi-
þii, vânzãtorii ar trebui sã îºi evalueze
corect proprietãþile, dacã acestea nu se
apropie de standardele actuale vizavi
de calitate, amplasament, preþ ºi sã re-
considere preþul cerut în funcþie de
aceste criterii.
Cei care doresc sã achiziþioneze o lo-
cuinþã pentru uz personal sunt, dintr-un
anumit punct de vedere, avantajaþi de
situaþia actualã: dacã dispun de resurse
financiare suficiente, este cel mai uºor
sã cumpere locuinþe la un nivel scãzut al
preþurilor, într-o perioadã cu cerere
extrem de scãzutã.
Piaþa rezidenþialã a chiriilor a rãmas
nealteratã de la începutul anului, indi-
ferent de oscilaþiile pieþei, iar la început
de toamnã este cu mult mai dinamicã.
Proprietarii care nu sunt presaþi sã-ºi
vândã imobilele ºi care exclud varianta
de a micºora preþul de vânzare, preferã
sã le închirieze pânã când vor gãsi un
cumpãrãtor care sã le ofere preþul
satisfãcãtor.
Reprezentanþii “EuroMetropola”
ne-au declarat cã BNR trebuie sã menþi-
nã controlul asupra creditelor, însã fãrã
sã devinã exagerat de restrictiv. Astfel,
tranzacþiile imobiliare ar putea fi
reluate încet ºi sigur.

14 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

P iata imobiliara
Primele ieftiniri ale apartamentelor noi din Bucureºti au readus
cumpãrãtorii
„Gigant Construct” a reuºit sã vândã locuinþe cu 1.000 de euro/mp
Sfârºitul lunii octombrie a adus, pe piaþa
imobiliarã bucureºteanã, primele ieftiniri ale aparta-
mentelor din noile ansambluri rezidenþiale. „Gigant
Construct”, dezvoltatorul complexului „Pallady Resi-
dence”, a redus preþul de vânzare de la 1.400 de
euro/mp + TVA la 1.000 de euro/mp + TVA pentru ulti-
mele apartamente disponibile în ansamblu. Corneliu
ªerban, directorul general al companiei, ne-a declarat:
„Dupã o perioadã scurtã de promoþie, am vândut,
dintr-un foc, opt apartamente. Se pare cã acest preþ re-
dus este acceptat pe piaþã ºi am decis vânzarea tuturor
apartamentelor rãmase la acest tarif”.
Domnia sa ne-a precizat cã, la finele lunii octombrie,
mai erau 20 de apartamente de vânzare în „Pallady Re-
sidence”. Întregul cartier este programat pentru finali-
zare în perioada noiembrie-decembrie 2008 ºi nu va
înregistra întârzieri, susþine domnul Serban.
Acest ansamblu este alcãtuit din douã blocuri. Un
imobil este dispus pe subsol, parter, patru etaje ºi al
cincilea retras ºi cuprinde douã tronsoane. Cel de-al
doilea bloc are un regim de înãlþime pe subsol, parter,
cinci etaje ºi al ºaselea retras. „Pallady Residence” cu-
prinde, în total, 134 de apartamente, de la studiouri la
unitãþi cu trei camere, precum ºi 124 de locuri de par-
care subterane ºi 16 în exterior. Cartierul este ampla-
sat pe strada Feteºti, la 50 de metri de bulevardul
„Pallady Residence” (stadiu la finele lunii iulie)
Theodor Pallady.
„Gigant Construct” mai promoveazã ºi proiectul „Pal-
lady Towers”, unde preþul de vânzare al locuinþelor
era, la finele lunii octombrie, de 1090 de euro/mp +
TVA. Corneliu ªerban ne-a declarat cã nu a avut pro-
bleme cu vânzarea apartamentelor din acest complex
ºi cã va menþine preþul în continuare. „Pallady Towers”
este situat tot pe bulevardul Theodor Pallady, pe un
teren de 11.000 mp. Complexul cuprinde o clãdire de
birouri clasa A ºi trei imobile cu 297 de apartamente:
studiouri, douã camere ºi trei camere. Locuinþele au
suprafeþele cuprinse între 47 mp ºi 113 mp.
Directorul general al „Gigant Construct” ne-a decla-
rat cã va continua sã construiascã locuinþe ºi în perioa-
da urmãtoare: „Cumpãrãtorii sunt acum speriaþi ºi nu
ºtiu la ce sã se aºtepte. Eu am încredere cã piaþa româ-
neascã va fi mai puþin afectatã de criza financiarã in-
ternaþionalã ºi cã tranzacþiile îºi vor reveni mai ales cã
cererea este mult mai mare decât oferta”.
Sfârºitul anului va aduce mult mai
multe ieftiniri ale noilor apartamente
Cãlin Clinciu, directorul de dezvoltare al companiei
imobiliare „Euroest”, ne-a declarat cã ieftiniri ale apar-
tamentelor noi vor opera din ce în ce mai mulþi dezvol-
tatori. Domnia sa ne-a explicat: „Vânzãrile de locuinþe
noi au fost slabe în septembrie ºi octombrie, astfel cã
dezvoltatorii trebuie sã ia mãsuri pentru a atrage
clienþi. Vulnerabili sunt investitorii care au venit cu pu-
þini bani în proiect ºi care au mizat pe fondurile bãnci-
lor ºi ale cumpãrãtorilor. Acum ei se aflã în mare difi-
cultate ºi sigur vor opera ieftiniri pentru a nu ieºi din
piaþã. Cei cu proiecte slabe vor fi eliminaþi din piaþã ºi,
probabil, vor vinde proiectele foarte ieftin acelor investi-
tori tip rescue funds care urmãresc asemenea oportu-
nitãþi în momente de crizã ºi care îºi permit sã aºtepte
pânã când piaþa îºi va reveni”.
Domnul Clinciu ne-a precizat cã cei mai mulþi dezvol-
tatori vor rezista acestei perioade dificile pentru cã au
apucat sã vândã o parte mare din apartamente. În
plus, categoria care pierde clar în aceastã perioadã
sunt acei investitori care au achiziþionat zeci de apar-
tamente într-un proiect, numai cu avansul de 20% (în
general achitat prin împrumut bancar), cu scopul de a
vinde contractul cu profit frumuºel la finalizarea noilor
blocuri. Ei nu au, acum, fondurile necesare sã achite
dezvoltatorilor restul de 80% din fonduri.
Reprezentantul „Euroest” susþine cã, în mod cert,
dezvoltatorii vor scoate aceste apartamente la vânzare
pentru a îºi acoperi cheltuielile. Acei dezvoltatori care
au contractat credite în baza avansului de 20% îºi pot
finaliza proiecte începute în 2006 ºi 2007 ºi vor obþine
ceva profit chiar dacã reduc preþurile la 1.000 de
euro/mp construit.
Tranzacþii slabe ºi pe piaþa terenurilor
ªi piaþa terenurilor din Capitalã ºi împrejurimi a
înregistrat tranzacþii slabe în a doua jumãtate a anului.
Cumpãrãtorii aºteaptã ieftiniri, iar proprietarii þin la
preþ. Directorul „Euroest” susþine cã s-au tranzacþionat
numai acele loturi bine plasate, cu PUZ ºi proiect apro-
bate de autoritãþi. Dar ºi în aceste cazuri, proprietarii
au trebuit sã lase din preþ. Cele mai mari reduceri în
urma negocierilor au fost de circa 30% faþã de preþul
de listare. În rest, preþurile de vânzare ofertate pentru
terenuri nu au înregistrat ieftiniri deosebite în lunile
septembrie ºi octombrie.
Cãlin Clinciu ne-a spus: „Cu siguranþã cã preþurile te-
renurilor nu mai pot fi practicate la un nivel nejustifi-
cat. Anul 2007 a fost sãlbatic din acest punct de vede-
re. Proprietarii mãreau preþurile ºi de la o zi la alta, fãrã
justificãri suplimentare. Acum a venit ºi vremea cum-
pãrãtorilor, care au mare putere de negociere”.
În afara Capitalei, s-au mai vândut, în perioada men-
þionatã, doar loturile de teren de care firmele au avut
neapãratã nevoie pentru construcþia de hale de pro-
ducþie sau de depozitare.
15
P iata imobiliara
RED nu-ºi mai vinde centrele comerciale ºi le
integreazã sub management propriu
Criza financiarã internaþionalã
afecteazã toate sectoarele economiei ºi
are ecouri ºi în þara noastrã. Piaþa rom-
âneascã imobiliarã a resimþit efectele
crizei prin restrângerea creditãrii ºi, im-
plicit, scãderea tranzacþiilor în cursul
acestui an. În aceste condiþii, cunoscu-
tul dezvoltator imobiliar RED a anunþat,
la finele lunii octombrie, cã va pãstra în
administrare proprie proiectele pe care
le dezvoltã pe piaþa româneascã. RED
are în lucru, în diferite stadii, proiecte
cu funcþiuni mixte în marile oraºe din
þarã. Acestea sunt grupate în jurul unor
mari centre comerciale în valoare totalã
de 700 milioane de euro. Totodatã, RED
va mai demara, în urmãtorii ani, investi-
þii de circa 300 de milioane de euro. În
total, nouã centre de retail vor intra sub
administrarea proprie a companiei.
Teodor Pop, managing partner RED, a
explicat: “Am considerat cã acestea sunt
soluþiile pentru o perioadã de crizã. Am
decis sã nu ne mai vindem proiectele
pentru cã ni se ofereau preþuri mai mici
decât valoarea lor realã tocmai din cau-
za declinului în care au intrat toate pie-
þele imobiliare. Sectorul imobiliar nu se
16 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
þa cu certitudine ºi deciziile luate de
dezvoltatori ºi finanþatori deopotrivã.
Pentru a face faþã unor transformãri
fãrã precedent în peisajul economic,
actorii domeniului imobiliar se aflã în
faþa unor decizii importante pentru Teodor Pop, managing partner RED
evoluþia lor ulterioarã”.
Domnul Pop a spus cã RED nu va re-
nunþa la niciunul din proiectele dema- Nu este exclus ca piaþa sã asiste ºi la fali-
rate în România pânã în momentul de mente rãsunãtoare. Vor rezista numai
faþã, mai ales cã grupul are foarte mare brand-urile puternice ºi dezvoltatorii
încredere în conceptul ºi mixul de chi- care dispun de finanþare ºi nu depind
riaºi promovat. Cunoscutul dezvoltator foarte tare de bãnci.
are un portofoliu personalizat de pro- RED Management Capital a fost creat,
iecte ºi foarte variat, prin integrarea de în noiembrie 2005, pentru investiþiile
spaþii publice ºi institute culturale ºi de fondurilor Warburg Pincus ºi GED Ea-
artã contemporanã. stern Fund II din Europa de Sud-Est, în
Conducerea RED considerã cã piaþa special din România.
româneascã va depãºi acest moment
crucial în a doua jumãtate a anului
2010, când majoritatea centrelor co-
merciale promovate vor fi date în
folosinþã.
Potrivit oficialilor RED, piaþa spaþiilor
poate disocia de criza economicã recen- comerciale din þara noastrã se va con-
tã, iar sentimentul general de nesigu- frunta cu întârzieri de proiecte sau chiar
ranþã din domeniul financiar va influen- stoparea definitivã a unor construcþii.
Valoarea proiectului ”Casa Nova Residence”
din Corbeanca a fost redusã cu douã treimi
Compania “Asset Management”, cu capital american, ºi-a vile individuale ºi de tip duplex ºi 16 imobile cu structurã
regândit proiectul “Casa Nova Residence” din Corbeanca ºi P+2E+3 retras, în cadrul cãrora sunt disponibile 300 aparta-
a redus investiþia de la 300 milioane de euro la 100 milioa- mente, totalizand 35.000 mp construiþi. Parterul acestor imo-
ne de euro, ca urmare a “exploziei” preþurilor terenurilor în bile va fi destinat exclusiv spaþiilor comerciale care se vor
zonã. închiria sau vinde, în funcþie de solicitãri. Mai mult, tot în a
“Planul iniþial era de extindere a terenului de 50 hectare doua fazã se vor construi ºi o serie de facilitãþi, respectiv ºcoa-
pânã la 100 de hectare, însa dezvoltatorul nu a reuºit sã lã, grãdiniþã, spital, club, terenuri de tenis, cãmin de bãtrâni cu
ducã acest plan pânã la capãt pentru cã preþurile terenuri- centru de tratament ºi recuperare, ºi mai multe locuri de joacã
lor în zonã au explodat în aceastã perioadã. Proprietarii pentru copii”, mai spun cei de la Eurometropola.
care au aflat de intenþia dezvoltatorului de a se extinde au Suprafaþa totalã a terenului pe care se va întinde acest
mãrit nejustificat preþul”, au declarat reprezentanþii firmei complex este de 50 hectare, iar pânã la sfârºitul acestui an
imobiliare “Eurometropola”, promotorul proiectului. se vor finaliza primele patru case model. Potrivit compa-
Potrivit acestora, lucrãrile complexului au fost deja dema- niei, valoarea totalã a proiectului este estimatã în acest mo-
rate. În prima fazã a proiectului au fost realizate 88 de case ment la 100 milioane euro, urmând sã se suplimenteze, în
individuale cu structurã P, P+1 ºi P+1+M ºi suprafeþe con- funcþie de solicitãrile apãrute pânã la finalizarea integralã,
struite cuprinse între 150 ºi 400 mp. Aceste case au fost din 2010.
vândute integral încã din aceastã varã, iar noii proprietari “Asset Management” mai are în portofoliu ºi alte proiecte
se vor putea muta începând cu vara anului 2009. rezidenþiale, cum ar fi Solaria Residence Bãneasa ºi Bectro
“Cea de-a doua fazã a proiectului va cuprinde înca 212 de Office Building Unirea.
P iata imobiliara

O treime din proiectele de mall-uri nu se vor concretiza

Criza financiarã internaþionalã chiriaºi.

afecteazã toate domeniile economiei,
iar piaþa imobiliarã nu face excepþie, cu
toate segmentele ei. Dezvoltatorii de
proiecte de centre comerciale întâmpi-
nã acum dificultãþi prin accesul mai di-
ficil la fonduri. Bãncile au devenit foar-
te prudente în acordarea împrumuturilor.
Andrei Bîrsan, directorul Departamen-
tului Centre Comerciale din cadrul com-
paniei imobiliare “Cushman & Wake-
field Activ Consulting”, ne-a declarat cã
partea bunã a crizei este faptul cã inve-
stitorii se vor întoarce la fundamentele
sãnãtoase ale pieþei imobiliare: o locaþie
bunã, un mix de chiriaºi cu reputaþie re-
cunoscutã ºi consultanþa unui expert cu
experienþã sunt elemente ce vor cântãri
greu în obþinerea finanþãrii.
Domnul Bîrsan estimeazã cã nu vor
fi concretizate 20-30% din proiectele
anunþate la nivel naþional sau, poate,
chiar mai multe. Va fi cazul proiecte-
lor fãrã ancore solide, localizate nu
tocmai corespunzãtor pentru un cen-
tru comercial ºi cu un mix precar de
Sunt 45 mp de spaþii
comerciale la 1.000 de
locuitori
Reprezentantul “Cushman & Wakefield
Activ Consulting” ne-a spus cã, în prima
jumãtate a anului, au fost livraþi
130.000 mp de spaþii în centre comer-
ciale moderne. Astfel cã stocul a ajuns,
la sfârºitul lunii iulie a anului curent, la
puþin peste un milion metri pãtri închi-
riabili, adicã o medie de 45 mp la 1.000
de locuitori.
În privinþa proiectelor pentru care s-a
demarat construcþia, pânã la sfârºitul
anului 2009, dacã termenele anunþate
Andrei Bîrsan, directorul Departamentului Centre Comerciale din cadrul companiei
se vor respecta, sunt aºteptate încã
imobiliare “Cushman & Wakefield Activ Consulting”
700.000 mp de centre comerciale de
calitate.
media înregistratã în UE - 200 mp la Domnul Bîrsan ne-a precizat cã nu ori-
Avem puþine centre 1.000 de locuitori. Aceastã situaþie, co- ce proiect de centru comercial va avea
moderne în comparaþie cu roboratã cu creºterea salariilor ºi apeti- ºi succesul garatat: locaþia, ancorele so-
europenii tul românilor pentru cumpãrãturi fac lide ºi un mix de chiriaºi bine realizat
Andrei Bîrsan apreciazã cã valoarea sto- piaþa româneascã de retail sã fie încã sunt condiþii fãrã de care un mall nu po-
cului este foarte micã în comparaþie cu atractivã pentru investitori. ate spera sã supravieþuiascã.

Marile centre comerciale se

Proiectul Cotroceni Park este finanþat prin banca germanã Hypo Real-Estate Bank. Dezvoltatorul acestui proiect, AFI Europe, a
declarat cã nu are niciun motiv de îngrijorare legat de finanþarea, dupã ce poziþia bãncii a fost stabilizatã. Proiectul AFI Cotroce- închiriazã în maxim doi ani
ni Park a primit la începutul anului o finanþare de la Hypo Real Estate Bank în valoare de 234 milioane euro, creditul fiind acordat Media de timp în care se închiriazã un
pe o perioadã de opt ani ºi reprezintã circa 80% din valoarea de investiþie, estimatã la 280-300 de milioane de euro. Banca ger-
manã Hypo Real Estate Holding AG va primi un ajutor financiar total de 50 miliarde euro (68 miliarde dolari) din partea guvernu- mare centru comercial depinde de mã-
lui german ºi a mai multor bãnci ºi companii de asigurãri, potrivit Reuters. rimea ºi strategia de dezvoltare în pri-
vinþa mixului de produse ºi chiriaºi.
Andrei Bîrsan ne-a declarat: “În linii
mari, putem spune cã un centru comer-
cial mic sau mediu poate fi închiriat
într-un an. Pentru un centru de dimen-
siuni mai mari o perioadã obiºnuitã pen-
tru procesul de închiriere, care include ºi
proiectarea ºi design-ul, este de doi ani”.
Bucureºtiul mai are nevoie de mall-uri
deoarece concentreazã cea mai mare
putere de cumpãrare.
Tranzacþiile cu centre comerciale din
þara noastrã au scãzut, în acest an, în
comparaþie cu 2007. România s-a înca-
drat, astfel, în tendinþa de pe pieþele eu-
ropene, unde investiþiile au avut de su-
ferit din restricþionarea finanþãrii.

17
P iata imobiliara

Piaþa spaþiilor de birouri pare imunã la crizã

Cererea de spaþii de birouri continuã sã fie

ridicatã pentru produsele de calitate, iar tranzacþiile
au loc pe piaþã, în ciuda dificultãþilor cauzate de ten-
siunile financiare actuale. În peisajul tulburãrilor glo-
bale, existã posibilitatea ca o serie de dezvoltatori
imobiliari sã fie afectaþi, bãncile fiind mai precaute în
acordarea de credite. Conducerea companiei imobilia-
re „Regatta” susþine cã, în ciuda acestor dificultãþi, pia-
þa de birouri din þara noastrã înregistreazã o evoluþie
constantã, fãrã schimbãri semnificative faþã de înce-
putul lui 2008.
Specialiºtii „Regatta” mai afirmã cã piaþa spaþiilor de
birouri este funcþionalã, urmând acelaºi trend ca la
începutul anului. Ei susþin cã, pânã la finele anului, chi-
riile pentru spaþiile de birouri vor rãmâne crescute în
centrul Capitalei ºi nu este preconizatã o scãdere a lor.

Stocul din Capitalã a depãºit 1 milion

mp
Stocul modern de spaþii de birouri din Bucureºti a
depãºit 1 milion de metri pãtraþi. În prima jumãtate a
anului 2008, au fost finalizaþi ºi livraþi pe piaþã peste
130.000 mp, suprafaþã similarã cu cea finalizatã în se-
mestrul I 2007. Pânã la sfârºitul anului, 200.000 mp se
vor adãuga stocului existent, aratã un raport al „Jones
Lang LaSalle”. Specialiºtii companiei imobiliare esti-
meazã cã jumãtate din stocul aflat în construcþie este
deja preînchiriat. În aceste condiþii, în anul 2008,
aproximativ 330.000 mp vor fi livraþi pe piaþa localã.
Totodatã, 100.000 mp din stocul anului curent repre-
zintã birouri prognozate, iniþial, sã fie finalizate în 2007.

Unele proiecte vor fi întârziate

Specialiºtii „Jones Lang LaSalle” apreciazã: „Având în
vedere factorii care limiteazã domeniul construcþiilor
pe piaþa localã, precum disponibilitatea forþei de mun-
cã, a finanþãrilor ºi creºterea continuã a preþurilor în
construcþii, estimãm cã o parte semnificativã a stocu-
lui aflat în prezent în faza de construcþie va înregistra
amânãri pentru anii urmãtori”.
Peste 65% din stocul livrat în prima jumãtate a anu-
lui este localizat în partea de nord a oraºului, respectiv
Bãneasa ºi Pipera. Preluarea în chirie de spaþii de biro-
uri în semestrul I 2008 a depãºit 90.000 mp. „Estimãm În timp ce zona centralã ºi din nordul oraºului conti- de neocupare pentru zona centralã de afaceri. În ulti-
cã pentru întreg anul 2008 preluarea de spaþii de biro- nuã sã atragã interesul majoritãþii potenþialilor chi- mele ºase luni, chiriile pentru spaþiile de birouri de ca-
uri va depãºi 200.000 mp, nivel similar cu semestrul I riaºi, s-a observat un interes crescut ºi pentru diverse litate superioarã au urmat un trend ascendent
2007. Preînchirierile rãmân o caracteristicã a pieþei lo- zone din partea de vest a oraºului. Zona vesticã bene- atingând valori de 20 - 22 de euro/mp/lunã în zonele
cale de birouri, în special pentru zonele centrale ºi ficiazã de infrastructura existentã, în special de mijloa- de centru-nord, în timp ce în zona centralã de afaceri
bine deservite de mijloacele de transport în comun. ce de transport în comun, precum ºi de o continuã rea- sunt de 25 de euro/mp/lunã.
Din totalul suprafeþei închiriate în semestrul I 2008, bilitare urbanã a fostelor platforme industriale. Spre deosebire de acestea, în cazul contractelor de
coridorul Barbu Vãcãrescu - Floreasca deþine 29%, „Jones Lang LaSalle” estimeazã o creºtere a ratei de neo- preînchiriere în zona Pipera (amplasatã în afara limite-
zona de vest peste 18%, Pipera Oraº ºi Pipera Nord cupare spre mijlocul anului 2009, ca urmare a unor livrãri lor oraºului), chiriile au urmat un trend descendent.
11%, zona de nord 13,2% iar zona de centru-est masive de spaþii de birouri în zona de nord a oraºului. Zona de vest marcheazã chirii cuprinse între 15-18
13,6%”, mai aratã raportul citat. Pe termen mediu, compania preconizeazã rate mici de euro/mp/lunã.

18 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

Traficul infernal din nord relocheazã
firmele în vest
Potrivit unui studiu „Esop”, piaþa birourilor se dez-
voltã în contextul unei redefiniri a principiului sãu fun-
damental, locaþia. Dacã în trecut locaþia era evaluatã în
special prin prisma unor parametrii, precum apropie-
rea mai micã sau mai mare de axul central al oraºului,
de distanþa faþã de anumite obiective specifice, în mo-
mentul de faþã locaþia este din ce în ce mai adesea eva-
luatã de cãtre companii prin prisma aspectelor ce þin
de trafic, timpi de acces ºi locuri de parcare.
Specialiºtii „Esop” susþin cã principala soluþie de con-
servare a mobilitãþii unei firme devine din ce în ce mai
clar orientarea cãtre alte zone ale Capitalei, zona cen-
tral - vesticã fiind în momentul de faþã alternativa cea
mai viabilã. Firmele analizeazã mai atent timpii de ac-
ces la birou, mijloacele de transport pe care angajaþii
le au la dispoziþie, existenþa locurilor de parcare, iar
zona central - vesticã oferã aceste avantaje, ºi de ase-
menea accesul uºor cãtre principalele pieþe centrale
ale oraºului. Situarea pe un flux invers celui de aglo-
merare a rutelor este, de asemenea, un avantaj al zo-
nei, care poate duce la salvarea unor timpi preþioºi în
trafic. De asemenea, zona oferã alternative de spaþii de
birouri de calitate superioarã, atât în prezent, cât ºi în
viitorul apropiat.
Stocul de spaþii de birouri în zona central - vesticã la
finalul anului 2008 se va situa la peste 151.781 mp
(dintre care 100.500 mp situaþi în clãdiri de clasã supe-
rioarã, de peste 5.000 mp). Cel puþin 298.000 mp sunt
propuºi pentru finalizare în vest, în intervalul 2009 -
2011, incluzând aici principalele proiecte de anvergurã
anunþate, Sema Parc - etapa II, Anchor Plaza Metropol,
Cotroceni Park ºi Plaza Centers.
Din punct de vedere al pieþei spaþiilor de birouri,
pânã în 2003-2004, motorul pieþei a fost reprezentat
de proiectele situate în perimetrul ultra-central, iar în
anii ce au urmat zona de centru - nord (începând cu
Piaþa Victoriei) ºi nord (incluzând Bãneasa ºi Pipera) au
devenit direcþia prioritarã de dezvoltare.
Nordul are o serie de atuuri importante, precum
apropierea de aeroport, de zonele rezidenþiale pentru
angajaþii strãini ai companiilor ºi alþi expaþi, precum ºi
de existenþa unor suprafeþe largi de teren disponibile.
Peste 890.000 mp funcþioneazã deja în acest perime-
tru ca spaþii de birouri livrate pânã în prezent, ºi alþi
peste 840.000 mp sunt anunþaþi a se finaliza în
urmãtorii trei ani.
Evoluþie pozitivã a stocului ºi
închirierilor în urmãtoarele 18 luni
Previziunile generale pentru evoluþia pieþei birouri-
lor din Capitalã în urmãtoarele 18 luni rãmân optimis-
te ºi în viziunea specialiºtilor „Atisreal”. Cererea mare
existentã coroboratã cu proiectele moderne de mari
dimensiuni, susþinute de tranzacþii semnificative de
pre-închiriere încheiate în ultimele 12 luni indicã un
trend ascendent al pieþei pe termen scurt, aratã un
studiu realizat de „Atisreal”. Stocul de spaþii de birouri
construite speculativ, propus spre finalizare în seme-
strul II din 2008, totalizeazã, în prezent, aproximativ
200.000 mp, cu 148.000 mp concentraþi în zona de
nord ºi cea de vest a Capitalei.
În opinia specialiºtilor „Atisreal”, stocul de spaþii de
birouri propus spre finalizare va determina scãderea
chiriilor în special în zonele secundare. Totuºi, aproape
55% din spaþiile de birouri propuse spre finalizare
pentru acest an sunt deja pre-închiriate, ceea ce va de-
termina menþinerea condiþiilor dificile pentru chiriaºii
care solicitã suprafeþe mari de birouri la standarde
înalte de calitate.
În cazul în care proiectele propuse spre finalizare
pentru semestrul II din 2008 va fi livrate în întregime
pe piaþã, stocul total de birouri va atinge 1,9 milioane
mp pânã la sfârºitul anului.
Dupã creºterea spectaculoasã a numãrului proiecte-
lor de clasa A finalizate în acest an, spaþiile propuse
pentru finalizare demonstreazã în continuare tendinþa
pieþei pentru spaþii de calitate, care oferã suprafeþe de
mari dimensiuni ºi dotãri de calitate. Ca urmare, birou-
rile de clasa A reprezintã 55% din totalul de spaþii de
birouri propuse spre livrare în semestrul II din 2008.
Specialiºtii „Atisreal” mai aratã cã, în ciuda previziu-
nilor pesimiste asupra evoluþiei pieþei imobiliare la ni-
vel internaþional, stocul de birouri din Bucureºti a cres-
cut semnificativ în acest an în comparaþie cu perioada
2000-2007, în semestrul I din 2008 fiind livraþi pe piaþã
aproximativ 235.000 mp. Ca urmare a numãrului im-
portant de proiecte finalizate în aceastã perioadã, la
sfârºitul primului semestru din 2008 stocul spaþiilor de
birouri era de aproximativ 1.735.000 mp (suprafaþã
construitã). Astfel, s-a înregistrat o creºtere cu 15%
faþã de suprafaþa totalã existentã în trimestrul IV din
2007.
33
P iata imobiliara
“Shapir” vrea sã fenteze criza prin construcþia a 2.300 de
apartamente
Grupul israelian susþine cã succesul constã în locaþie, preþ ºi finanþare asiguratã
Grupul israelian “Shapir” face o
figurã aparte pe piaþa noastrã imobiliarã
Pentru prima etapã de dezvoltare a pro-
întrucât este printre puþinii dezvoltatori
iectului “North Park Residence”, sunt di-
care au lansat proiecte noi în aceastã
sponibile spre vânzare 30 de tipuri de
toamnã, când criza financiarã internaþio-
apartamente de la garsoniere la pen-
nalã s-a adâncit, iar bãncile ºi-au restrâns
thouse-uri. Preþurile de vânzare valabile
mult finanþarea pentru construcþiile noi.
în 2008 sunt, pentru o garsonierã cu su-
Investitorii de la “Shapir” susþin cã s-au
prafaþa de 50,6 mp ºi terasã de 17 mp de
mai confruntat cu momente de crizã de-a
76.133 de euro, la care se adaugã TVA.
lungul existenþei grupului ºi au încredere
Pentru un apartament cu douã camere
în potenþialul pieþei imobiliare româneºti,
de 65 mp ºi terasa de 13 mp, preþul me-
dar ºi în conceptul proiectelor promovate.
diu este de 92.469 de euro, la care se
Punctul forte al “Shapir”, conform oficiali-
adaugã TVA. O locuinþã de trei camere
lor grupului, este cã finanþarea proiectelor
cu suprafaþa de 98 mp ºi terasã de 22
din România este asiguratã pe durata
mp ajunge la 140.519 de euro, la care se
întregii derulãri a acestora de cãtre banca
adaugã TVA. Toate apartamentele be-
israelianã “Leumi Bank”.
neficiazã de locuri de parcare.
“Shapir Europe” a lansat, concomi-
tent, în þara noastrã, douã proiecte rezi-
denþiale de anvergurã, unul în Bucureºti
de 1.500 de apartamente ºi unul în Si-
biu, de 800 de apartamente. Acestea se
vor derula pe o perioadã estimatã de
cinci ani. De asemenea, proiectele de in-
frastructurã de drumuri în care compa-
nia este implicatã de peste nouã ani de
când este prezentã în România, repre-
zintã un alt segment important de
activitate pe termen lung.
Conducerea “Shapir” ne-a declarat:
“Considerãm cã, în actualul context de pia-
þã, secretul unui proiect constã în a oferi, în
sfârºit, un raport optim calitate - preþ pen-
tru locuinþele noi. În consecinþã, proiectele
adaptate cererii ºi puterii de cumpãrare
sunt în continuare achiziþionate. Nevoia de
apartamente în România este, încã, extrem
de ridicatã raportat la ofertã. Pânã în 2008,
Proiectul “North Park Residence”
20 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
nu a fost finalizat un numãr suficient de lo-
cuinþe noi pentru a ameliora acest decalaj”.
Lipsa ofertei ar putea
scumpi noile locuinþe
Reprezentanþii grupului ne-au spus cã
este posibil ca, din cauza noilor condiþii
de creditare care afecteazã anumite
lansãri sau construcþii de proiecte rezi-
denþiale, sã asistãm în 2009 la un feno-
men interesant. Cei care ezitã acum sã
achiziþioneze apartamente noi este po-
sibil ca, anul viitor, sã cumpere la preþu-
ri mai ridicate, având în vedere un nu-
mãr estimat de livrãri de apartamente
mai mic decât în 2008 ºi o cerere con-
stantã pe acest segment de piaþã.
“Shapir” a lansat, la finele lunii sep-
tembrie, în Bucureºti, proiectul “North
Park Residence”, localizat în Pipera, cu
un concept arhitectural deosebit - ºase
hectare de parc ºi clãdiri cu regim me-
diu de înãlþime, distanþate pânã la 54
de metri una de alta. Cererea pentru lo-
cuinþele din “North Park Residence” a
fost constantã. Potrivit “Shapir”, la acest
lucru a contribuit ºi contractarea la un
preþ final pe unitate extrem de compe-
titiv. Pânã la finele lunii octombrie,
compania nu a întâmpinat dificultãþi în
încheierea contractelor, deºi creditarea
ipotecarã este restricþionatã, pe piaþa
româneascã, încã din primãvarã.
Dispar proiecte ºi investitori
care nu au deja asiguratã
finanþarea
Conducerea “Shapir” ne-a precizat cã
restricþiile de creditare reprezintã doar
unul din factorii care afecteazã în mod
direct piaþa imobiliarã: “Este adevãrat
cã, dacã vorbim de un credit ipotecar,
condiþiile actuale de pe piaþa bancarã
sunt destul de puþin permisive. În
schimb, noi au pregãtit modalitãþile de
platã care sã ajute cumpãrãtorii sã trea-
cã de aceastã problemã. Mai exact,
cumpãrãtorii au posibilitatea, pentru
locuinþele din North Park, ca 75% din
suma pentru un apartament sã fie plãti-
tã la recepþia lucrãrilor, adicã peste doi
ani. Astfel cã, pentru rezervare sau pen-
tru un avans de 10% din valoarea apar-
tamentului, nu mai este nevoie de efor-
tul unui credit ipotecar”.
În ceea ce priveºte creditele acordate
companiilor dezvoltatoare, investitorii
israelieni susþin cã este posibil ca un nu-
mãr de proiecte rezidenþiale anunþate
spre lansare sã fie amânate. De aseme-
nea, proiectele în derulare, care nu benefi-
ciazã deja de o creditare sau de o forþã fi-
nanciarã solidã în spate, pot ajunge în
situaþia imposibilitãþii continuãrii lucrãrilor.
Piaþa imobiliarã româneascã trece, acum,
printr-un moment de departajare între
proiectele competitive, cu finanþare solidã,
ºi cele cu management neperformat, fãrã
sprijin financiar.
“Shapir” are deja 200 de
milioane de euro pentru
construcþia “North Park”
“North Park” reprezintã o investiþie de
peste 200 de milioane de euro, ce are la
bazã studii aprofundate de piaþã ºi be-
neficiazã de echipe extinse de specia-
liºti. Aceºtia au lucrat peste un an de
zile pentru pregãtirea fiecãrui detaliu al
proiectului, motiv pentru care nu a fost
necesarã ajustarea planurilor de investi-
þii ale “Shapir” în contextul crizei finan-
ciare internaþionale.
Complexul acoperã o suprafaþã de te-
ren de aproape 75.000 mp ºi va oferi, în
total, 1.500 de unitãþi locative, care vor fi
livrate în trei etape de dezvoltare. În pri-
ma etapã, urmeazã sã fie realizate 400 de
apartamente, în zece clãdiri cu un regim
de înãlþime între subsol, parter, trei etaje,
plus alte douã retrase ºi subsol, parter,
ºapte etaje, plus alte douã retrase. În a
doua ºi a treia etapã de dezvoltare vor fi
puse la dispoziþia locatarilor ºi un total de
9.000 mp de suprafeþe comerciale. Ace-
stea vor include grãdiniþã ºi facilitãþi af-
ter-school, zona comercialã, centre de
sport, fitness&spa, restaurante, cafenele ºi
o zonã de promenadã.
Suprafaþa construitã desfãºuratã a între-
gului proiect este de aproximativ 175.000
mp. Execuþia primelor blocuri a demarat în
aceastã varã, iar complexul va fi finalizat în
întregime în circa 5-6 ani. “North Park” va
beneficia, în total, de 38 de clãdiri, din care
34 sunt rezidenþiale.
L ocuinte
Oraºul se extinde în vest, nord-est ºi cartierul Negru Vodã
Noul PUG transformã oraºul prãfuit ºi plicticos într-o destinaþie exoticã
Turnul cu ceas din Giurgiu
Cele mai multe autorizaþii
pentru construcþia de vile din Giurgiu
au fost eliberate de primãrie pentru
zonele de extindere ale oraºului, res-
pectiv vest ºi nord-est, dar ºi în cartie-
rul Negru Vodã. Deºi au fost eliberate
certificate de urbanism pentru an-
sambluri rezidenþiale de locuinþe indi-
viduale, pânã la finele lunii octom-
brie, nu fuseserã emise ºi autorizaþiile
de construire.
În Giurgiu se construiesc, însã, blocuri,
majoritatea prin programul Agenþiei
Naþionale pentru Locuinþe (ANL). Potri-
vit datelor furnizate de Direcþia
Urbanism a Primãriei Giurgiu, este vorba
despre douã blocuri finalizate în zona
centralã, totalizând 32, respectiv, 19
apartamente. Imobilele au un regim de
înãlþime parter ºi patru etaje. Alte patru
blocuri cu finanþare ANL totalizeazã 44
de apartamente. Imobilele sunt situate
în apropierea hotelului ºi parcului “Ste-
aua Dunãrii” ºi au un regim de înãlþime
parter ºi trei etaje.
Un alt amplasament ANL cuprinde
cinci blocuri cu 55 de apartamente.
Acestea se aflã pe aleea Cãrãmidarii Ve-
chi ºi sunt dispuse pe parter ºi trei etaje.
Un alt imobil ANL se aflã în zona ºoselei
Slobozia - Istru ºi are 40 de apartamen-
te, dispuse pe parter ºi trei etaje.
În Giurgiu, au apãrut ºi primele iniþia-
tive private de construire de aparta-
mente noi. Ansamblul rezidenþial “Prie-
teniei” va avea trei clãdiri cu 156 de
apartamente, situate pe ºoseaua Priete-
niei. Firma dezvoltatoare este SC “Asim
Properties” SRL.
Oficialii Primãriei Giurgiu ne-au preci-
zat cã, în acest an, au fost eliberate cer-
tificate de urbanism ºi pentru alte blo-
curi, solicitanþii fiind persoane fizice sau
juridice private. Dar nu au fost eliberate
ºi autorizaþiile de construire pânã la
finele lunii octombrie.
Proiecte pentru încã 120 de
locuinþe ANL
Continuã, în schimb, proiectele ANL.
Ministerul Dezvoltãrii a aprobat indi-
catorii tehnico-economici pentru con-
struirea a 120 apartamente sociale. La
sfârºitul semestrului I al acestui an,
erau în execuþie, potrivit datelor Pri-
mãriei Giurgiu, 174 de locuinþe indivi-
duale în diferite stadii de execuþie, 51
de apartamente în douã blocuri ºi alte
44 de apartamente în patru imobile
noi.
Noul PUG al oraºului Giurgiu va subor-
dona toate celelalte proiecte de infra-
structurã avute în vedere: alimentare cu
gaze naturale (se executã reþeaua de di-
stribuþie gaze naturale medie presiune);
depozit ecologic pentru gunoiul mena-
jer (în cadrul proiectului “Sistem de ma-
nagement integrat al deºeurilor în jude-
þul Giurgiu); zona rezidenþialã ºi de
agrement “Vama nouã-Giurgiu II” (locu-
inþe unifamiliale pe loturi de 400-1000
mp, cu regim de înãlþime de maxim par-
ter ºi douã etaje). La aceasta se adaugã
ºi zona destinatã agrementului: port
pentru ambarcaþiuni uºoare, falezã, pla-
jã, spaþii pentru cazare ºi alimentaþie
publicã, parcuri, etc.
Un proiect ambiþios este realizarea no-
ului port de mãrfuri (se elaboreazã stu-
diul de fezabilitate, finanþarea a fost asi-
guratã de Guvernul Olandei), dar ºi
realizarea tronsonului nord-vestic al
drumului de centurã al oraºului (o parte
în execuþie, pentru alte sub-tronsoane
s-a elaborat studiul de fezabilitate.
PUG-ul nou va include proiecte privind
optimizarea transportului de cãlãtori ºi
de mãrfuri pe calea feratã; moderniza-
rea sistemului de alimentare cu apã ºi
canalizare a oraºului (în cadrul proiectu-
lui “Reabilitarea ºi extinderea sistemelor
de alimentare cu apã ºi de canalizare în
judeþul Giurgiu”, proiect cu co-finanþare
UE)
21
L ocuinte
În viitorul PUG, Primãria Giurgiu ia în
considerare ºi investiþia Voestalpine
Steel Service Center România într-o fa-
bricã de prelucrare mecanicã a elemen-
telor metalice (prelucrare la rece a semi-
fabricatelor laminate - tablã pentru
subansamble destinate industriei de au-
tomobile, produselor electrocasnice,
etc). Suprafaþa terenului este de patru
hectare. Pentru investiþie a fost elibera-
tã autorizaþia de construire, termenul de
punere în funcþiune fiind septembrie
2009. Proiectul constã în douã hale in-
dustriale conectate - un depozit de ma-
terii prime ºi materiale ºi o halã tehnolo-
gicã cu depozit de produse finite ºi
locaþie de expediþie, clãdiri operaþio-
nale, cabine poartã, cântare pentru
camioane, drumuri de acces, parcãri, li-
nie CF, gard ºi iluminat perimetral.
22 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Mall-ul Armonia va fi situat
în centru
La finele lunii octombrie, Primãria Giur-
giu avea în curs de autorizare douã cen-
tre comerciale. Este vorba despre Armo-
nia Mall, care include ºi hipermarketul
Carrefour, ambele situate pe un teren
de 2,4 hectare din zona centralã. Bene-
ficiar este cunoscutul dezvoltator RED.
Cel de-al doilea proiect este centrul co-
mercial Kaufland, situat pe un teren din
bulevardul Bucureºti, cu o suprafaþã de
circa 2,5 hectare. Beneficiarul lucrãrilor
este SC “Novum Beta” SRL.
Blocuri ANL construite la Giurgiu
Giurgiu este port la Dunãre
Noul PUG transformã oraºul
prãfuit ºi plicticos într-o
destinaþie exoticã
Cel mai important proiect de reglemen-
tare urbanã al Primãriei Giurgiu este ac-
tualizarea Planului Urbanistic General
(PUG) al oraºului. Documentul va inclu-
de un nou ansamblu de locuinþe în
ºoseaua Portului. Potrivit oficialilor pri-
mãriei, în zonã pot fi edificate locuinþe
colective joase, cu maxim trei etaje ºi
accente izolate cu regim de maxim zece
etaje.
PUG prevede posibilitatea amenajãrii
unui complex sportiv ºi de agrement în
pãdurea Bãlãnoaia, proiect ce include
reabilitarea ºi refuncþionalizarea taberei
de elevi existente, construirea unui
complex pentru cazare, amenajarea
unor terenuri de sport în aer liber, asi-
gurarea infrastructurii necesare funcþio-
nãrii – drumuri ºi utilitãþi. La acestea se
adaugã finalizarea amenajãrii lacului
Prietenia din zona de agrement “Steaua
Dunãrii”, complex sportiv care include
parc, salã de sport de 150 de locuri,
terenuri de sport în aer liber, vestiare,
parcare, etc.
Din planurile ambiþioase ale Primãriei
Giurgiu fac parte ºi realizarea unui port
de agrement la Canalul Sfântul Gheor-
ghe, precum ºi amenajarea unei zone
de falezã. ªi mai grandios este proiectul
“Insulele Dunãrii”, propus de o firmã
spaniolã, care are în vedere amenajarea
pe insulele Mocanu ºi Mocãnaºul a unor
spaþii atent studiate, destinate agre-
mentului, relaxãrii, care sã îmbine ºi sã
punã în valoare frumuseþea ºi sãlbãticia
peisajelor cu vegetaþia ºi relieful acestor
insule. Aceste amenajãri vor fi adaptate
cerinþelor impuse de dotãri sportive în
aer liber (terenuri de golf, tenis, bad-
minton, fotbal, volei, baschet, tir cu ar-
cul, hipism, etc) dar ºi de apropierea
Dunãrii (port turistic de agrement,
plajã, piscine, dotãri pentru sporturi
nautice, etc).
P iata imobiliara
Deºi sunt puþine tranzacþii, terenurile ºi locuinþele din Buzãu
se menþin la preþuri ridicate
Piaþa imobiliarã din Municipiul
Buzãu este amorþitã, din cauza lipsei
tranzacþiilor. Agenþii imobiliari locali
susþin cã, în acest an, s-au mai tranzac-
þionat ceva terenuri în zona comercialã
a oraºului, înspre ieºirea pe podul Mãrã-
cineni, unde au fost ridicate Mall-ul Ga-
leria, XXL, Kaufland ºi Carrefour. Aici
este ºi singurul cartier privat din Buzãu,
unde compania „Concas” a realizat 60
de vile.
Ansamblul se numeºte „Orizont” ºi cu-
prinde vile la preþuri între 200.000 ºi
300.000 de euro, ne-a declarat Mioara
Manta, directorul agenþiei „Connect
Imobiliare”. Casele sunt construite în re-
gim parter ºi etaj, cu 150 - 250 mp de
suprafaþã construitã, la care se adaugã
un teren de 300 - 400 mp. Reprezentan-
þii agenþiei „Invest Euroland” susþin cã
firma „Concas” doreºte sã construiascã
în zonã, un numãr total de 385 de
Piaþa Dacia, din Buzãu
locuinþe.
Casele construite la iniþiativa particu-
larilor se regãsesc în zonele Indepen-
denþei, Pãcii, 23 August, ne-au mai spus
agenþii de la „Invest Imobiliare”. În cur-
sul acestui an au mai fost cumpãrate,
sporadic, case vechi demolabile, care
vor fi înlocuite cu locuinþe noi.
Preþurile terenurilor pe care se con-
struiesc vile noi sunt cuprinse între 200
ºi 500 de euro/mp, ne-a precizat Ale-
xandru Ionescu, reprezentantul agen-
þiei “Casa Ta”. Mioara Manta este de pã-
rere cã preþurile terenurilor nu vor mai
creºte, pentru cã oricum sunt foarte
mari, în raport cu puterea de cumpãrare
a buzoienilor. Pãrerea unanimã a agen-
þilor imobiliari intervievaþi este cã pre-
þurile terenurilor fie vor stagna, fie vor
înregistra regrese.
Dacã un teren din zonele bune ale Bu-
zãului costã 400 de euro/mp, în cartie-
rele mãrginaºe preþul era, la finele lunii Mioara Manta considerã cã tranzacþii-
octombrie, de 150 de euro/mp, iar la le cu apartamentele vechi vor scãdea,
ieºirile din oraº de 60 - 100 de euro/mp, din cauza preþurilor prea mari, deºi exis-
în funcþie de utilitãþi, susþine Mioara tã cerere pe piaþã. Doar o scãdere a pre-
Manta. þurilor cu minim 25% mai poate impul-
În oraº nu se construiesc blocuri noi, siona vânzãrile de apartamente vechi,
în afara investiþiilor ANL. Doar un pro- concluzioneazã domnia sa. Vânzãrile au
cent de 10% din blocurile din Buzãu încetinit considerabil în Buzãu, ca peste
sunt construite dupã anul 1990. Blocuri- tot în þarã, din cauza restricþionãrii cre-
le din zonele Dorobanþi, Unirii, Broºteni, ditelor ipotecare, pe fondul crizei
Miro 3 sunt construite în anii ‘80, susþin financiare internaþionale.
reprezentanþii „Invest Euroland”.
Dacã în zona Dorobanþi, un aparta-
ment cu douã camere, cu îmbunãtãþiri
medii costa, la finele lunii octombrie,
între 50.000 ºi 55.000 de euro, în Micro
3 preþul ajungea ºi pânã la 60.000 de
euro. În zona centralã, preþurile aparta-
mentelor cu douã camere urcau, în pe-
rioada menþionatã ºi pânã la 75.000 de
euro. Un apartament cu patru camere
costa între 100.000 ºi 120.000 de euro.
23
P iata imobiliara
Dupã tranzacþiile cu apartamente, s-au blocat ºi tranzacþiile cu
terenuri
Cele mai multe vile noi construi-
te în Drobeta Turnu Severin sunt con-
centrate în partea de nord vest a
oraºului, în zona aeroportului. Proprie-
tarii sunt persoane fizice, în proporþie
de 90%, sau persoane juridice care-ºi
construiesc aici sedii de birouri. Dezvol-
tatorii de cartiere noi lipsesc de pe piaþa
imobiliarã din Drobeta Turnu Severin,
ne-a declarat Virgil Corea, reprezentan-
tul agenþiei imobiliare “Annapolis”.
Preþurile terenurilor erau cuprinse, la
finele lunii octombrie, între 30 ºi 130 de
euro/mp, în funcþie de dotarea cu utili-
tãþi, de suprafaþã ºi localizare, susþin ofi-
cialii agenþiei „As Imobiliare”. Conform
declaraþiilor acestora, în anul 2008, pre-
þurile terenurilor fie au cunoscut o
uºoarã scãdere de 10%, faþã de perioa-
da de început a anului, fie au stagnat, în
prezent tranzacþiile fiind blocate, ca ur-
24 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
mare a înãspririi condiþiilor de credita-
re. Tendinþa este de scãdere cu 10 - 12%
a preþurilor la terenuri, afirmã
reprezentantul “As Imobiliare”.
Cele mai multe tranzacþii cu terenuri
s-au realizat în zona aeroportului. Este
vorba de aeroportul care gãzduia
cândva micile avioane ce împrãºtiau pe-
sticide peste terenurile agricole, dupã
relatãrile reprezentanþilor „As Imobilia-
re”. Suprafeþele din aceastã zonã, ce au
aparþinut CAP-ului, au fost revendicate
de foºtii proprietari, care, dupã ce le-au
primit înapoi, le-au parcelat ºi le-au
vândut, ne-a explicat Virgil Corea.
Oficialii „As Imobiliare” ne-au declarat
cã aceste parcele s-au vândut acum trei
- patru ani, la preþul de 1 - 2 euro/mp,
pentru a fi vândute ºi revândute ulterior
la preþuri mult mai mari. În funcþie de
proximitatea faþã de oraº, preþurile te-
renurilor din zona aeroportului pot ment cu douã camere confort I costa, în
ajunge pânã la 130 de euro/mp. În oraº, octombrie, în jur de 50.000-55.000 de
metrul pãtrat de teren era cotat, la fine- euro, iar unul cu trei camere era de
le lunii octombrie, ºi la 430 de euro/mp, aproximativ 70.000 de euro. O graso-
ne-a declarat reprezentantul agenþiei nierã avea, în perioada menþionatã, un
“Annapolis”. preþ de vânzare de 34.000 de euro,
În oraº nu se construiesc blocuri noi, ne-au declarat reprezentanþii „As Imo-
iar tranzacþiile cu apartamente vechi biliare”. Ei sunt de pãrere cã preþurile
merg foarte prost, pentru cã preþurile apartamentelor vechi vor mai scãdea,
sunt prea mari în raport cu puterea lo- din cauza lipsei cumpãrãtorilor.
calã de cumpãrare. Dacã anul trecut
preþurile apartamentelor creºteau cu
2.000-3.000 de euro pe lunã, iar cumpã-
rãtorii se grãbeau sã le achiziþioneze de
teamã sã nu se scumpeascã în continua-
re, în prezent toþi clienþii aºteaptã o ief-
tinire, în timp ce vânzãtorii nu lasã din
preþ. Astfel, piaþa s-a blocat, ne-au
precizat reprezentantul agenþiei “As
Imobiliare”.
În zona centralã a oraºului, un aparta-
P iata imobiliara
Multe vile noi au apãrut la periferia municipiului
Cele mai multe vile noi din
Râmnicu Vâlcea se construiesc în zonele
limitrofe ale oraºului, în cartierul Gora-
nilor, Murilor, Bujoreni, Troianu, Vlã-
deºti. Proprietarii vilelor sunt persoane
fizice, într-un procent de 80%, susþine
Larisa Niþã, reprezentant al agenþiei
“Imobiliare Capella” din Râmnicu
Vâlcea. Dezvoltatorii imobiliari care au
investit în construcþia de vile sunt “Elec-
trovâlcea”, “Electronix” ºi “Grup Sofia-
nu”, la care se adaugã câteva agenþii
imobiliare care s-au transformat în dez-
voltatori, ne-a spus Dan ªerb, admini-
stratorul agenþiei “Imobil Klass”.
Cele mai mari ansambluri de vile noi
s-au construit în zonele Vlãdeºti, unde
s-a ridicat cartierul “Primãvara Parc”,
ne-a precizat domnul ªerb. Lucrãrile de
construcþie la acest ansamblu, care con-
tinuã sã se extindã, erau în derulare la
finele lunii octombrie, a adãugat
domnia sa.
Aceiaºi dezvoltatori care au investit în
proiecte rezidenþiale de vile, au con-
struit ºi blocuri noi, ne-a declarat repre-
zentantul “Imobil Class”. Astfel de imo-
bile noi au fost ridicate în centrul
oraºului Râmnicu Vâlcea, zona 1 Mai ºi
zona Libertãþii. Dan ªerb ne-a mai spus
cã blocuri noi se construiesc ºi în cartie-
rul Morilor ºi în zona maternitãþii (Liber-
tãþii). Reprezentantul “Imobil Class” su-
sþine cã existã o preferinþã a clienþilor
pentru apartamentele vechi ºi pentru
vile, pentru cã sunt mai solide decât
apartamentele noi.
În oraº, s-au mai vândut, sporadic par-
cele de 200 - 400 de mp. Loturi mari de
teren nu se mai gãsesc la vânzare în
oraº, ci numai în zonele limitrofe pre-
cum Vlãdeºti, Bujoreni, Goranu. În car-
tierul Ostroveni sunt în curs de execuþie
case pe Bulevardul Dem Rãdulescu. De
asemenea, se mai construiesc vile ºi exi-
stã ºi proiecte de construcþii de blocuri,
care urmeazã sã fie avizate de primãrie,
ne-a mai spus Dan ªerb.
Tranzacþiile cu apartamentele vechi
au stagnat, susþin reprezentanþii agen-
þiilor imobiliare locale. Apartamente ve-
chi au mai fost scoase spre vânzare, în
acest an, în zona centralã, unde preþuri-
le sunt mari, precum ºi în zona Traian ºi
Ostroveni.
O garsonierã confort I, cu suprafaþã
cuprinsã între 16 ºi 38 mp, costa, la fine-
le lunii octombrie, între 45.000 ºi 70.000
de euro, ne-a declarat reprezentantul
„Imobil Klass”. Un apartament de douã
camere confort I avea, în perioada men-
þionatã, preþuri între 60.000 ºi 80.000
de euro, iar unul cu trei camere - între
70.000 ºi 80.000 de euro. O locuinþã de
patru camere tot confort I valora între
90.000 ºi 120.000 de euro.
Mai ieftine sunt apartamentele în
zona Petriºor, unde blocurile sunt con-
struite în anii ‘70.
Cererea pentru apartamente vechi a
fost micã în aceastã toamnã, susþin re-
prezentanþii agenþiilor imobiliare loca-
le. Cine va dori sã vândã la final de an ºi
început de 2009, va trebui scadã mult
din preþ, este de pãrere Larisa Niþã. Iar
Dan ªerb susþine cã vâlcenii preferã mai
degrabã casele ºi vilele, decât
apartamentele.
Preþurile terenurilor în zonele în care
se construiesc vile noi sunt cuprinse
între 60 ºi 120 de euro/mp, susþin ofi-
cialii agenþiei “Imobil Class”. În funcþie
de zonã, preþurile terenurilor urcau, la
finele lunii octombrie, ºi pânã la 300 de
e u r o / mp , a f i r mã r e p r e z e nta ntu l
agenþiei “Imobiliare Capella”.
Deºi nu existã cerere pentru terenuri
din cauza preþurilor prea ridicate, valoa-
rea loturilor nu a scãzut. Larisa Niþã nu
exlude totuºi posibilitatea ca, în aceastã
situaþie, proprietarii de terenuri sã mai
lase din preþuri.
25
P iata imobiliara
Blocaj total pe piaþa imobiliarã
din Craiova
Tranzacþiile imobiliare din Cra-
iova au cunoscut, pânã în acest an, o
dezvoltare continuã ºi sigurã. 2008 a
adus un blocaj în tranzacþii, aºa cum s-a
întâmplat peste tot în þarã. De vinã sunt
preþurile foarte mari ale proprietãþilor,
dar ºi restricþionarea creditelor. Mai
nou, nici terenurile nu mai sunt
tranzacþionate.
Paul Balint, patronul agenþiei imobi-
liare „Balint” din Craiova, ne-a declarat:
„Practic, toþi actorii pieþei sunt în aºtep-
tare. Cei cu bani aºteaptã noi ieftiniri,
cumpãrãtorii care au nevoie de locuinþe
pentru uz personal nu mai pot accesa
credite, iar vânzãtorii aºteaptã vremuri
mai bune. Piaþa este blocatã ºi nu s-a re-
vigorat în aceastã toamnã, aºa cum se
aºteptau mulþi agenþi”.
Domnia sa susþine cã ceva-ceva mai
merg afacerile cu construcþia de case „la
roºu” în zona Selgros, vizavi de fabrica
de automobile preluatã de Ford. Paul
Balint, ca ºi mulþi afaceriºti locali, a dez-
voltat, în anii trecuþi, construcþia de
case în zonã. Majoritatea cumpãrãtori-
lor au preferat construcþiile rezidenþiale
„la roºu” pentru cã sunt mult mai ieftine
ºi pentru cã preferã sã-ºi finiseze singuri
locuinþele.
Potrivit domnului Balint, costul con-
strucþiei unei case „la roºu” este de circa
200 - 220 de euro/mp suprafaþã cons-
26 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
truitã. Cum majoritatea vilelor au su-
prafeþe utile de circa 200 mp, rezultã cã
preþul de vânzare al unei construcþii „la
roºu” este de 40.000 - 50.000 de euro.
Cu tot cu teren, casa ajunge la 90.000 -
110.000 de euro.
Patronul agenþiei „Balint” susþine cã
au fost foarte multe speculaþii cu tere-
nuri în zona uzinelor Daewoo preluate
acum de Ford. Dacã în anii trecuþi se
tranzacþionau terenuri de pe partea cu
fabrica, acum s-au ridicat foarte multe
locuinþe vizavi, lângã Selgros. La finele
lunii octombrie, terenul în zonã
ajunsese la preþuri între 100 ºi 150 de
euro/mp.
Singurul segment al pieþei care mai
înregistreazã tranzacþii este cel de
închiriere a locuinþelor. Chiriile au avut
un accent de creºtere puternicã în pe-
rioada începerii ºcolilor ºi a cursurilor
universitare, apoi si-au mai revenit,
apreciazã Paul Balint. La finele lunii oc-
tombrie, preþurile pe acest segment de unii insistã sã vândã ºi au scãzut preþu- nuri. ªi domnia sa este de pãrere cã
piaþã variau între 300 ºi 400 de euro rile cu circa 20%, nu cred cã tranzacþiile tranzacþiile cu locuinþe nu se vor deblo-
pentru apartamentele cu douã ºi trei se vor relua nici cu ieftiniri mai mari. ca nici dacã se mai produc ieftiniri, pen-
camere din zonele bune al Craiovei, ºi Toþi sunt în aºteptare pentru cã nu ºtiu tru cã toþi se aºteaptã sã se revinã la un
între 200 - 250 de euro pentru locuinþe- încotro se va îndrepta piaþa”. nivel al preþurilor din perioada 2003 -
le din cartierele mãrginaºe. Domnul Ba- Emilia Neagu, reprezentantul agenþiei 2004. „Nu cred cã acest lucru va fi posi-
lint ne-a precizat: „Afluxul de oferte „Tyrex Imobiliare” susþine, de aseme- bil, dar ieftiniri semnificative se pot pro-
provine din zona vânzãrii apartamente- nea, cã în septembrie ºi octombrie a duce, mai ales cã preþul apartamentelor
lor. Cum piaþa a intrat în blocaj, proprie- încheiat doar tranzacþii de închiriere ºi nu a scãzut foarte mult în acest an”, a
tarii au decis sã le închirieze. Chiar dacã nu a mai vândut apartamente sau tere- subliniat doamna Neagu.
Potrivit „Tyrex Imobiliare”, o garsonie-
rã confort I costa, la finele lunii octom-
brie, între 36.000 ºi chiar 85.000 de
euro, în funcþie de locaþie ºi dotãri.
Apartamentele cu douã camere aveau o
plajã de preþuri între 50.000 ºi 100.000
de euro, iar cele cu trei camere între
60.000 ºi 150.000 de euro.
Emilia Neagu ne-a precizat cã o garso-
nierã se închiriazã cu 150 - 250 de euro,
un apartament cu douã camere între
150 de euro nemobilat ºi chiar 350 de
euro ultradotat central. Apartamentele
cu trei camere aveau, la finele lunii oc-
tombrie, chirii de circa 300 de euro, iar
cele de lux costau ºi 700-800 de
euro/lunã.
 S.C. CARS S.A.
Adresa: Str. Bradului Nr. 14, Târnăveni 545600, jud. Mureş
Tel. +40-0265-446107, Fax: +40-0265-446108
DIN EN ISO 9001:2000
Zertifikat 15 100 53023

e-mail:office@sccarssa.ro URL: www.sccarssa.ro

Preocupată permanent de obŃinerea performanŃei în activitate, S.C. CARS S.A. łiglă jgheab łiglă solzi łiglă Marsilia B Coame
TÂRNĂVENI, prin managementul la cel mai înalt nivel, şi-a impus ca imperativ major cali- 395x220x11 mm 350x170x11 mm 395x235x11 mm 325x250x197x90x80 mm
tatea, cu orientare preponderentă spre satisfacerea permanentă a exigenŃelor clienŃilor.
Acest obiectiv s-a materializat prin implementarea Sistemului de Management al CalităŃii în
conformitate cu standardul SR EN ISO 9001-2001, certificat de TÜV CERT Germania.
ConsecvenŃi tradiŃiei noastre de aproape 100 de ani, vrem ca renumele asociat mărcii
"CARS" să devină un sinonim al calităŃii şi încrederii, pentru toŃi partenerii şi clienŃii noştri.
Având o tehnologie modernă şi o vastă experienŃă în domeniu, societatea noastră produce
şi comercializează:
+ Ńigle ceramice: profilate (jgheab), solzi,
tip "Marsilia B", tip "Marsilia B" lateral stânga şi dreapta;
tip "Olandeză", tip "Olandeză" lateral stânga,
dreapta şi de capăt; łiglă Olandeză Cărămizi manuale Bloc ceramic Cărămizi ceramice
+ coame ceramice; 405x235x11 mm diferite dimensiuni 290x240x138 mm 240x115x88 mm
290x240x188 mm 290x140x88 mm
+ cărămizi si blocuri ceramice;
+ cărămizi manuale
+ cahle de teracotă:
diverse culori şi modele

WAVIN ROMANIA
Gama completă programe produse pentru transport şi distribuŃie
fluide este alcătuită din Misiunea Wavin
“Obiectivul grupului
Wavin este
de a fi furnizorul
numarul 1 de
sisteme de
ReŃele de DistribuŃie Sanitare şi Încălzire conducte din materiale
ReŃele de Canalizări Interioare plastice in termenii
ReŃele de Canalizare Exterioară gamei de produse,
Sisteme pentru Ape Pluviale inovatiei,
ReŃele de DistribuŃie Apă şi Gaz serviciilor logistice
precum
si a prezentei
geografice.”
AplicaŃii rezidenŃiale, civile
şi industriale
Odai street 173A, entrance 2, sector 1 , Bucharest, Romania
Phone: +4 021 351 9376; +4 021 351 8378;Fax: +4 021 352 8375
Mobile: +4 074 511 9411
E-mail: office@wavin.ro
P iata
Criza va încetini ritmul de creºtere al sectorului de construcþii
ARACO cere respectarea
legii privind ajustarea
dinamicã a preþurilor în
contractele publice
Laurenþiu Plosceanu a subliniat faptul
cã firmele de construcþii s-au confrun-
tat, în prima parte a anului ºi cu creºte-
rea preþurilor la materialele de con-
strucþii din cauza costurilor mari cu
energia, dar ºi cu creditare restricþiona-
tã ºi scumpã. ARACO pledeazã pentru
practicarea de relaþii contractuale care
sã conþinã formule de decontare cu aju-
stare dinamicã a preþurilor (FIDIC), în
special în cadrul licitaþiilor publice.
Laurenþiu Plosceanu ne-a spus: „La
solicitarea noastrã, a fost emis, la jumã-
tatea acestui an, un ordin semnat de
Ministerul Dezvoltãrii, Ministerul Finan-
þelor ºi Ministerul Transporturilor, prin
care s-a dispus aplicarea mãsurilor
FIDIC în cadrul contractelor de lucrãri
publice. Apelãm din nou la beneficiari
pentru cã aplicarea decontãrii cu aju-
stare dinamicã a preþurilor încã genere-
azã probleme. Rugãm beneficiarii de lu-
crãri publice sã respecte legea întrucât,
altfel, constructorii nu-ºi pot onora in-
tegral obligaþiile contractuale. Dacã
proiectele se prelungesc peste terme-
nele stabilite, ºi beneficiarii vor suporta
cheltuieli suplimentare”.
28 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Criza financiarã internaþionalã
este fãrã precedent întrucât a condus la
soluþii de etatizare a unor mari instituþii
financiare din SUA, dar ºi din Europa.
Cum România face parte acum din
Uniunea Europeanã va resimþi efectele
crizei, cu implicaþii încã necunoscute
pentru finele acestui an, apreciazã Lau-
renþiu Plosceanu, preºedintele Asocia-
þiei Române a Antreprenorilor de Con-
strucþii (ARACO).
Domnia sa ne-a declarat, într-un inter-
viu acordat la finele lunii octombrie:
„Acum trecem printr-o perioadã de
neîncredere, în special în domeniul fi-
nanciar, care a afectat piaþa imobiliarã
ºi construcþiile, dar ºi alte domenii de
activitate. Bãncile au restrâns puternic
creditele, iar procedurile de evaluare a
riscurilor vor fi consolidate. Este clar
pentru toatã lumea cã, în perioada ur-
mãtoare, disponibilitãþile financiare se
vor restânge. Acest lucru nu înseamnã
cã va lipsi finanþarea. Numai cã va fi mai
greu de accesat”.
Având în vedere aceste date, viteza de
derulare a proiectelor de construcþii se
va reduce. Preºedintele ARACO ne-a
spus cã este greu sã faci predicþii despre
evoluþia sectorului construcþiilor în con-
textul economic actual: „Estimãm cã
stagnarea de pe piaþa imobiliarã din
acest an va fi compensatã de valorile
Laurenþiu Plosceanu, preºedintele Asociaþiei Române a Antreprenorilor de
suplimentare pentru contracte publice Construcþii (ARACO)
de lucrãri edilitare ºi de infrastructurã.
Faþã de prognoza noastrã de la începu-
dãm pentru TVA zero la lucrãrile de con- tãþii întregului sector. „Sigur cã mãsura
tul lui 2008, când estimam o creºtere a
solidare ºi de construire de locuinþe so- reducerii TVA trebuie luatã astfel încât
sectorului cu circa 35% faþã de anul
ciale sau pentru tineri, dar ºi la toate sã nu se producã distorsiuni în piaþã. Fi-
2007, cred cã majorarea realã va fi de
lucrãrile ce implicã o reducere a consu- nanþiºtii nu sunt încântaþi de idee pen-
aproximativ 30%”.
mului energetic al clãdirilor. Poate fi re- tru cã este amputat un venit consistent
dus TVA-ul pentru toate proiectele de la bugetul de stat. Argumentul reduce-
Reducerea TVA pentru construcþii ce rãspund unor nevoi socia- rii unor venituri consistente la bugetul
anumite lucrãri ar susþine le acute. Pledãm pentru acest lucru de de stat nu þine pentru cã va creºte baza
sectorul construcþiilor în mai bine de trei ani, mai ales cã TVA-ul de impozitare, iar sumele se pot recu-
momente de crizã redus este o mãsurã aplicatã de aproa- pera uºor. M-aº bucura dacã actualul
Statul poate lua mãsuri, pentru 2009, pe toate statele europene cu economii Guvern ar avea curajul sã ia o asemenea
de susþinere a economiei ºi a sectorului dezvoltate ºi are beneficii dovedite”. mãsurã înþeleaptã chiar în prag de
de construcþii, în contextul crizei finan- TVA-ul redus va proteja forþa de mun- aleger i gener ale”, ne-a d eclar at
ciare. În opinia preºedintelui ARACO, cã în domeniul construcþiilor, dar aduce Laurenþiu Plosceanu.
este momentul ca autoritãþile sã decidã, beneficii indirecte bugetului de stat
în sfârºit, reducerea TVA pentru anumi- prin dezvoltarea sectoarelor colaterale
2009 nu va fi dezastruos
te lucrãri de construcþii. construcþiilor, prin creºteri salariale pentru construcþii
Domnul Plosceanu ne-a explicat: „Ple- pentru muncitori dar ºi ale productivi- Potrivit preºedintelui ARACO, economia
nu mai este sensibilã la derapajele poli-
tice. Cel puþin acest lucru a rezultat din
perioada 2004-2008. Domnia sa ne-a
declarat cã încetinirea creºterii va face
bine sectorului de construcþii, care era
în pericol sã se supraîncãlzeascã. Aflu-
xul imens de lucrãri de infrastructurã
din 2007 ºi 2008, marile investiþii imobi-
liare ºi criza acutã de forþã de muncã din
construcþii aduceau sectorul în pericolul
de a nu putea absorbi fondurile dispo-
nibile. Acum piaþa se reaºeazã, iar fir-
mele de construcþii au o gurã de oxigen
pentru a-ºi asigura capacitatea tehnicã
de a continua ºi prelua noi lucrãri.
În aceste condiþii, anul 2009 nu se
anunþã dezastruos. Laurenþiu Ploscea-
nu ne-a explicat: „Chiar dacã încetineºte
piaþa imobiliarã a proiectelor noi din
cauza lipsei tranzacþiilor ºi a finanþãrii,
existã suficiente resurse financiare pen-
tru lucrãrile de infrastructurã, care au
deja asigurate bugetele. În plus, vor
începe lucrãrile la investiþiile din fondu-
rile structurale, care nu sunt deloc de
neglijat. Cred cã sectorul construcþiilor
se va menþine pe un ritm de creºtere
bun datoritã absorbþiei fondurilor piaþa noastrã tot oferã randamente mai încât sã rezolve nevoia acutã de forþã de mulþi constructori calificaþi care se
europene”. bune decât alte state europene sau din muncã din sectorul românesc al con- întorc în þarã”.
Domnia sa considerã cã fondurile eu- regiune. Investitorii nu pot ignora defi- strucþiilor. Laurenþiu Plosceanu ne-a de- Domnia sa ne-a precizat cã puþinii
ropene reprezintã colacul de salvare al citul mare de locuinþe, birouri ºi chiar clarat: „Estimez cã, în doi-trei ani, circa muncitori care s-au întors au pretenþii
întregii economii, iar autoritãþile trebu- spaþii comerciale. Iar piaþa spaþiilor logi- 40-45% din muncitorii noºtri plecaþi sã salariale consistente, dar ºi-au gãsit lo-
ie sã-ºi canalizeze eforturile în acest stice ºi industriale este abia la începutul lucreze în Europa de Vest se vor întorce curi de muncã. Pentru acest an, salariul
sens. Astfel, se mai degreveazã ºi dezvoltãrii. în þarã. Recesiunea economicã din Italia mediu al muncitorilor calificaþi din con-
bugetul statului de unele obligaþii. ºi, mai ales, din Spania, i-a lãsat fãrã lo- strucþii este de 400-450 de euro pe
Aproape jumãtate din curi de muncã. Fenomenul revenirii for- lunã, iar pentru anul viitor patronii sunt
România va fi, în continuare, constructorii plecaþi în þei de muncã nu este puternic acum, pregãtiþi sã ofere circa 550-600 de euro
printre cele mai atractive strãinãtate se vor întoarce în dar se va simþi pe termen lung. Majori- pe lunã, ajungând la nivelul din Polonia
þãri europene pentru þarã tatea muncitorilor au plecat în strãinã- ºi Ungaria.
investiþii imobiliare tate pentru a munci o perioadã limitatã Preºedintele ARACO susþine cã munci-
ARACO are semnale cã se întorc o parte
de timp. Nu toþi românii vor sã se stabi- torii români din strãinãtate au la ce sã
Preºedintele ARACO susþine cã piaþa din muncitorii calificaþi, care au lucrat,
leascã acolo. Aºa cã am încrederea cã, se întoarcã în þarã. Condiþiile de muncã
imobiliarã a construcþiilor noi nu va co- în ultimii ani, în Spania ºi Italia. Feno-
mai devreme sau mai târziu, vom avea pe ºantiere sunt, acum moderne, pa-
lapsa. În ciuda încetinirii tranzacþiilor, menul nu este unul de amploare, astfel
chetele salariale sunt atractive, iar pa-
tronii din construcþii sunt conºtienþi cã
trebuie sã-ºi plãteascã bine muncitorii
calificaþi pentru a putea sã-ºi finalizeze
proiectele în bune condiþii.
Cu sau fãrã criza financiarã internaþio-
nalã care ameninþã ºi România, contrac-
tele aflate în derulare în special în infra-
structurã sunt foarte multe ºi foarte
mari. Întoarcerea muncitorilor va repre-
zenta o gurã de aer pentru sectorul con-
strucþiilor întrucât lipsa forþei de muncã
ar fi condus la o supracontractare a
companiilor din domeniu.

29
T endinte
Încetineºte ritmul de creºtere, dar nu vom asista la o scãdere
Reprezentanþii companiilor din sectorul construcþiilor sunt de
acord cã rezultatele prognozate anul trecut cã vor fi obþinute în acest an au
devenit optimiste în contextul actualei crize financiar-economice. Dacã
vânzãrile din primele luni ale anului îndreptãþeau aceste speranþe, odatã cu
venirea toamnei a început sã devinã din ce în ce mai evident cã asistãm la o
încetinire a derulãrii investiþiilor în construcþii, situaþie ce s-a reflectat în di-
minuarea vânzãrilor de materiale de construcþii ºi a prestãrilor de servicii
pentru acest sector.
PRODUCÞIA DE CIMENT
Anul viitor, am putea asista la o stagnare sau chiar reducere
semnificativã a cererii
l ”Carpatcement” anticipeazã o creºtere a cifrei de afaceri de aproximativ 10% în acest an
30 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Consecinþa directã a fost reanalizarea planurilor de activitate ale companiilor
din domeniu pe termen scurt ºi mediu. Iar ajustarea planurilor înseamnã, în pri-
mul rând, diminuarea costurilor ºi limitarea investiþiilor legate de dezvoltarea
de noi capacitãþi de producþie. ªi aºa începe contractarea economiei.
Totuºi, managerii din construcþii rãmân optimiºti: cerere existã ºi cât timp
avem cerere vor fi gãsite soluþii pentru acoperirea ei. De aceea, majoritatea ma-
nagerilor sperã într-o încetinire a ritmului de creºtere în sector ºi nu prea le vine
sã ia în calcul o scãdere efectivã.
În primul semestru, piaþa localã de ciment a crescut cu aproxi-
mativ 13%, iar pe întreg anul domnul Mihai Rohan, director general al
Carpatcement Holding, estimeazã o creºtere de circa 20%. Aceastã
creºtere a fost realizatã cu precãdere din construcþii non-rezidenþiale ºi
infrastructurã.
Având în vedere rezultatele obþinute de companie în primele nouã
luni ale anului, domnul Rohan anticipeazã o creºtere a cifrei de afaceri
de aproximativ 10% în acest an.
Þinând cont de ultimele evoluþii din economia globalã, prognozele Car-
patcement pentru anul 2009 au în vedere, în egalã mãsurã, atât o stagna-
re a cererii, cât ºi o reducere semnificativã a acesteia. “Pentru ambele va-
riante, spune domnul Mihai Rohan, atenþia este concentratã pe reducerea
costurilor astfel încât indicatorii de eficienþã sã rãmânã în marje
acceptabile”.
Pe termen scurt, domnul Rohan considerã cã vom asista la o reducere de
activitate, în primul rând ca urmare a îngheþãrii activitãþii în sectorul rezi-
denþial. În perioada urmãtoare, dezvoltatorii se vor concentra pe finaliza-
rea ºi vânzarea proiectelor deja începute ºi mai puþin pe proiecte noi. În
ceea ce priveºte sectorul comercial, activitatea va fi condiþionatã de posi-
bilitatea de obþinere de finanþare (în principiu, de cât de scump va deveni
creditul).
Pe de altã parte, vom asista ºi la o îngheþare a activitãþii în infrastruc-
turã, pe fondul alegerilor generale din noiembrie. “Estimãm cã în infra-
structurã lucrãrile vor demara cel mai devreme în a doua jumãtate a
anului viitor”, spune domnul Mihai Rohan.
Mihai Rohan, director general al Carpatcement Holding

STICLÃ
Corecþiile din piaþa imobiliarã au nivelat
creºterea din întregul sector al construcþiilor
l Creºterea cifrei de afaceri a “Saint-Gobain Glass România”
este estimatã la peste 10%, pentru pieþele de export.
Cererea de sticlã pentru construcþii a înregistrat
o creºtere importantã în prima jumãtate a anului, la
acelaºi nivel cu creºterea activitãþii din sectorul con-
strucþiilor, afirmã Ovidiu Pãscuþiu, director comercial
pentru Europa de Sud-Est la “Saint Gobain Glass
România”.
Piaþa imobiliarã a crescut, de asemenea, spectaculos,
continuând trendul din 2007, cererea de locuinþe noi
fiind motorul acestei dezvoltãri. Tendinþa de maturiza-
re a pieþei creditelor imobiliare a avut un rol impor-
tant, iar creºterea economicã din România a sporit
încrederea oamenilor în a achiziþiona o locuinþã pe
credit sau în a renova locuinþa existentã. Segmentul
construcþiilor comerciale a întrecut ca ritm de creºtere
pe cel al construcþiilor rezidenþiale, estimãrile pentru
cererile de spaþii noi de birouri rãmânând în
continuare la nivel ridicat.
Însã, în ultimul trimestru au apãrut primele semne
de corectare a evoluþiei spectaculoase din piaþa imobi-
liarã (în special, rezidenþialã), nivelând creºterea din
întregul sector al construcþiilor. Criza financiarã ºi eco-
nomicã globalã prin care trecem afecteazã ºi piaþa cre-
PRODUCÞIA DE CIMENT
Piaþa cimentului va creºte cu 10-15%
în acest an
l Holcim (România) se aºteaptã sã aibã o evoluþie
similarã pieþei cimentului
În prima jumãtate a acestui an, Holcim (România) a înregistrat o creºtere de 22% a cantitãþii
de ciment produsã ºi comercializatã, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. “Ne aºteptãm
ca, pânã la sfârºitul acestui an, piaþa cimentului sã aibã o creºtere de 10-15% comparativ cu 2007”,
ne-a declarat domnul Markus Wirth, director general Holcim (România). Domnia sa considerã cã
principalii factori care au continuat sã influenþeze piaþa cimentului ºi în acest an sunt proiectele re-
zidenþiale, de birouri ºi depozite ºi, într-o mult mai micã mãsurã, proiectele de infrastructurã.
În ceea ce priveºte cifra de afaceri a Holcim (România), domnul Markus Wirth afirmã cã se aºteap-
tã sã aibã o evoluþie similarã celei a pieþei cimentului ºi sã înregistreze o creºtere de 10-15% în
acest an comparativ cu 2007.
În cursul acestui an au avut loc miºcãri pe piaþã care au pus în pericol estimãrile pe termen mai
lung ale companiilor. Totuºi, domnul Wirth, considerã cã este “oarecum timpuriu sã discutãm de-
spre posibile modificãri ale planurilor pentru 2009 ºi pentru urmãtorii ani deoarece consecinþele
crizei financiare nu pot fi încã definite”.
Domnul Markus Wirth se numãrã printre optimiºti ºi apreciazã cã, pe termen scurt, sectorul de
construcþii îºi va continua evoluþia de la începutul acestui an. “Pentru 2009, ne aºteptãm ca aceas-
tã piaþã sã îºi continue evoluþia crescãtoare la un nivel mai scãzut totuºi datoritã impactului schim-
bãrii de situaþie în ceea ce priveºte acordarea de credite pentru achiziþionarea de case, precum ºi
datoritã crizei financiare”, ne-a mai declarat Markus Wirth.
Markus Wirth, director general Holcim (România)
ditelor din România; în plus ea vine corelatã cu înãspri-
rea condiþiilor de creditare a populaþiei hotãrâtã de
Banca Naþionalã în aceastã toamnã. “Toate acestea ne
fac sã privim cu prudenþã sfârºitul acestui an ºi evolu-
þia cererii pentru anul viitor, în special în segmentul
rezidenþial”, afirmã domnul Ovidiu Pãscuþiu.
În aceste condiþii, domnul Pãscuþiu susþine: “Urmã-
rim cu atenþie situaþia economicã globalã ºi a pieþelor
pe care acþionãm din România, ºi ne ajustãm planurile
în funcþie de condiþiile de piaþã actuale ºi de perspecti-
Ovidiu Pãscuþiu, director comercial pentru Europa de
va pe termen scurt. Pe termen lung, suntem încre- Sud-Est la “Saint Gobain Glass România”
zãtori în evoluþia economicã a României ºi a þãrilor din
Europa de Sud-Est, iar planurile noastre de dezvoltare
în zonã sunt stabile ºi foarte ambiþioase.” Europei de Sud-Est. România rãmâne însã piaþa noas-
Managerii “Saint-Gobain Glass România” estimeazã trã de interes prioritar în aceastã zona geograficã.”,
cã societatea va realiza o cifrã de afaceri în creºtere cu subliniazã domnul Ovidiu Pãscuþiu.
peste 10% în termeni reali faþã de 2007 pentru pieþele
de export, însã creºterea vânzãrilor în 2008 pe piaþa
româneascã este mult mai mare. “De la unitatea noas-
trã de producþie la Cãlãraºi, unde producem începând
din acest an ºi sticle speciale - cu emisivitate scãzutã ºi
control solar - realizãm ºi exporturi, în special în þãrile
31
T endinte
SISTEME TERMICE
Vânzãrile din acest an vor fi la un nivel similar celui de anul trecut
l “Baxi România” va depãºi rezultatele înregistrate anul trecut cu 15-20%
Pentru anul acesta, “Baxi Româ-
nia” estimeazã cã volumul de centrale
vândute va înregistra un nivel similar cu
cel de anul trecut, respectiv
160-170.000 de unitãþi, cu o valoare to-
talã cuprinsã între 130 ºi 150 milioane
euro, ne-a declarat Mariana Neamþu, di-
rector de marketing al “Baxi România”.
Evoluþia se datoreazã scãderii vânzãri-
lor de sisteme termice pe apartamente
vechi ºi creºterii celor pe locuinþe noi,
fapt ce conduce la o relativã echilibrare
între cele douã segmente majore.
Domeniul construcþiilor a ajutat par-
þial industria termotehnicã. În mod clar,
aceste evoluþii au compensat în volum
scãderea vânzãrilor pe apartamentele
vechi, însã nu ajutã într-un mod
covârºitor la creºterea valorii pieþei.
Pentru marile ºi numeroasele com-
plexuri rezidenþiale, dezvoltatorii prefe-
rã, în general, centrale termice de bazã,
deci cu preþuri reduse ºi margini de pro-
fit mai mici pentru distribuitori. Oricum,
pentru acest segment de dezvoltãri, ne-
gocierile dureazã foarte mult, iar rezul-
tatele se vãd târziu în cifra de afaceri,
dupã un an sau chiar doi, când are loc
achiziþia ºi montajul. Deci, în acest caz,
creºterile companiilor provin din
volume.
Construcþiile realizate în regim indivi-
dual, de cãtre proprietari, pot aduce
însã un suflu nou industriei, aceºtia
fiind foarte interesaþi sã achiziþioneze
cele mai performante ºi eficiente echi-
pamente termice, evident mai scumpe,
de genul pachetelor termice solare - pa-
nouri solare cuplate în tandem cu cen-
trala termicã cu condensare. Pentru
acest segment, performanþele
companiilor se realizeazã din volume
mici.
În ceea ce priveºte rezultatele compa-
niei, doamna Mariana Neamþu conside-
rã cã semestrul II al acestui an nu a adus
Mariana Neamþu, director de marketing al “Baxi România”
32 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
rezultatele prognozate. “Cu toate aces- creat probleme serioase la creditare, vor mai putea adapta preþurile din
tea, vom depãºi rezultatele înregistrate prin creºterea costurilor împrumuturilor cauza condiþiilor din piaþã.
anul trecut cu cel mult 15-20%”, sau prin blocarea acestora. În consecin- Perspectivele unui curs valutar ridicat
apreciazã doamna Neamþu. þã, dezvoltatorii nu au mai avut posibili- se menþin ºi pentru anul viitor dacã in-
În actualul context, ºi industria termo- tatea sã finanþeze continuarea proiecte- vestiþiile strãine vor scãdea în 2009,
tehnicã autohtonã va fi afectatã de criza lor. Situaþia este valabilã ºi în cazul împreunã cu exporturile cãtre þãrile UE
financiarã globalã ºi de recesiunea þãri- proiectelor comerciale ºi a spaþiilor de (unde se înregistreazã scãderi ale cererii
lor din UE, ca urmarea a scãderii volu- birouri unde dezvoltatorii au dificultãþi pe segmente extinse de produse ºi ser-
mului ºi vitezei investiþiilor strãine în majore în a atrage capital pentru vicii). Situaþie ce va conduce la intrãri
economia româneascã. “Cuvântul de or- demararea sau finalizarea planurilor. mai puþine de valutã ºi, deci, la dificul-
dine este: prudenþã. Atât în elaborarea În consecinþã, cererea de materiale de tãþi pentru acoperirea deficitului
bugetului, cât ºi a strategiei pe care o construcþii a scãzut ºi va produce o scã- bugetar ºi presiune pe curs.
vom adopta pe termen scurt ºi mediu.”, dere a ritmului de creºtere pe trimestrul De asemenea, un nivel ridicat al mo-
afirmã doamna Mariana Neamþu. trei ºi anul viitor. Problemele vor conti- nedei europene va crea probleme ºi po-
nua în perspectivele creºterii cursului pulaþiei prin lanþul de scumpiri ºi
Sectorul construcþiilor nu se de schimb leu-euro la niveluri de 3,75 - creºterea ratelor. La tot acest context se
va prãbuºi pentru cã existã 3,85, ca urmare a nevoii de euro a inves- adaugã ºi înãsprirea condiþiilor ºi a cos-
cerere neacoperitã, însã titorilor strãini care trebuie sã returneze turilor de creditare cu efecte directe în
înregistreazã un recul fonduri propriilor investitori, fapt ce va obþinerea de împrumuturi pentru achi-
Piaþa construcþiilor din România cu- determina o scãdere a profitabilitãþii ziþia de locuinþe ºi bunuri. Scumpirile
noaºte un recul care a început sã se ma- pentru unii producãtori ºi comercianþi antrenate ºi creditarea dificilã vor con-
nifeste încã din prima parte anului, a de materiale de construcþii. Aceºtia nu duce ºi la o scãdere a resurselor
devenit cert dupã primul semestru ºi va
continua ºi în 2009, cel puþin pânã la ju-
mãtatea anului.
Fondul problemei este constituit de o
serie de factori interni ºi externi, printre
care starea de aºteptare a cumpãrãtori-
lor de locuinþe privind evoluþia preþuri-
lor, manifestatã începând cu prima par-
te a lui 2008, stare ce a blocat
tranzacþiile imobiliare atât pe
segmentul locuinþelor noi, cât ºi vechi.
Dezvoltatorii de proiecte rezidenþiale
au întâmpinat probleme în principal din
cauza retragerii investitorilor care achi-
ziþionau volume importante de locuin-
þe. În urma crizei financiare mondiale
aceºtia au stopat achiziþiile în România,
fapt ce a determinat probleme de finan-
þare a dezvoltatorilor care se bazau pe
fondurile provenite din achiziþiile inves-
titorilor pentru continuarea proiectelor.
De asemenea, neîncrederea finanþatori-
lor cu privire la evoluþia economiei
mondiale ºi dispariþia lichiditãþilor au

Este foarte posibil ca
firmele de materiale de
construcþii sã opteze
pentru scãderi de preþuri în
2008 ºi 2009, sacrificând
profiturile, în încercarea de
a colecta cota de piaþã de
la concurenþi ºi pentru a se
putea apropia de planurile
de vânzãri.
disponibile pentru renovãri.
Dacã efectele infuziilor de capital din
partea guvernelor europene în sistemul
financiar european vor produce efecte
târzii în reluarea ºi scãderea costurilor
actuale ale creditãrii afacerilor, planuri-
le de dezvoltare a companiilor româ-
neºti în general se vor reduce sau vor fi
stopate, producând rate de creºtere mai
mici, precum ºi o scãdere a ratei de
creºtere a salariilor.
Tot acest tablou trebuie, însã, comple-
tat cu faptul cã existã o cerere neacope-
ritã, parþial solvabilã, în ceea ce priveºte
necesarul de locuinþe, precum ºi o piaþã
încã nesatisfãcutã în ceea ce priveºte re-
novãrile pentru proprietãþile deþinute
sau care vor fi achiziþionate. Trebuie
precizat faptul cã este o greºealã sã se
proroceascã sfârºitul apartamentelor
vechi. Preþurile apartamentelor noi nu
pot scãdea decât puþin ca urmare a pre-
þurilor mari de achiziþie a terenurilor mai
ales în oraºe, creºterii costurilor pentru
forþa de muncã ºi a materialelor de con-
strucþii, ceea ce va prezerva pentru mult
timp o piaþã pentru apartamentele vechi
al cãror preþ va ajunge sã se distanþeze în
scãdere faþã de cele noi. În consecinþã,
apartamentele vechi vor fi mai accesibile
decât cele noi ºi preferate de cei care nu
îºi pot permite o locuinþã nouã. Deci pu-
tem spune cã piaþa renovãrilor are un po-
tenþial important.
Piaþa construcþiilor nu se va prãbuºi
pentru cã mai are mult de acoperit, însã
înregistreazã un recul ca urmare a ma-
turizãrii, fortaþã de criza financiarã ºi
economicã mondialã.

COMERÞ CU MATERIALE DE CONSTRUCÞII

“Arabesque” sperã sã depãºeascã jumãtate de miliard de euro cifra
de afaceri în acest an
Compania “Arabesque” a înregistrat, în pri-
mul semestru, o creºtere de 22% a vânzãrilor compa-
rativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, pe fondul ce-
rerii de materiale de construcþii în creºtere. “Având în
vedere evoluþia din primele ºase luni, considerãm cã
nivelul de creºtere de 22 - 25% preconizat la începutul
anului este realizabil. În aceste conditii, cifra de afaceri
a companiei va depãºi o jumãtate de miliard de euro,
urmând sã ajungã la circa 560 milioane de euro”, ne-a
declarat doamna Florina Necula, director de marke-
ting al companiei. care va fi afectat de criza financiarã. Domnia sa este opti-
În cursul acestui an totuºi compania ºi-a ajustat uºor mistã referitor la viitor ºi crede cã pe termen mediu ºi
planurile pentru 2009 ºi pe termen mai lung. “Avem lung ritmul va reveni la valori ridicate datoritã nevoilor
proiecte de investiþii în derulare pe care le vom finaliza pentru locuinþe ºi infrastructurã.
pânã la sfârºitul acestui an, iar altele, aflate în diferite
stadii de execuþie, vor fi finalizate în 2009”, spune
doamna Necula.
În ceea ce priveºte evoluþia sectorului de construcþii pe
termen scurt, doamna Florina Necula crede cã va avea loc
o încetinire a ritmului de dezvoltare în construcþii, sector

33
T endinte
INSTALAÞII SANITARE
Creºterea a fost mult mai micã decât estimãrile optimiste
de 25% - 30%
l Vânzãrile “Romstal” de instalaþii sanitare au fost mai mari cu 15% în prima jumãtate a
anului

Piaþa instalaþiilor sanitare, ºi

anume baterii, cãzi ºi cabine cu/fãrã hi-
dromasaj, cãdiþe de duº, obiecte sanita-
re ceramice, are o valoare estimatã pen-
tru anul acesta de 108 - 110 milioane
euro pentru 3,65 milioane bucãþi, în
creºtere cu 10% faþã de anul trecut,
ne-a spus Oana Iftime, director de Stra-
tegii ºi Cercetãri de Marketing Sanitare,
Ceramice ºi Electrice Decorative la
“Romstal”.
Cea mai mare creºtere faþã de 2007 o
au produsele cu hidromasaj (18-20%),
urmate de obiectele sanitare ceramice
ºi baterii (cu câte 10%). La polul opus se
aflã cãzile simple, care au cea mai micã
creºtere faþã de anul trecut, în jur de
3%.
Dacã obiectele sanitare ceramice (in-
clusiv rezervoarele) se situeazã pe locul
doi în topul creºterilor faþã de anul tre-
cut, ele au totuºi cea mai mare cotã în
piaþa instalaþiilor sanitare, fiind estima-
te la 2,3 milioane bucãþi pentru 2008, cu
o valoare aproximativã de 46,5
milioane euro.
Piaþa a fost susþinutã în primul rând
de planurile de dezvoltare pentru 2008
ale companiilor cu lanþuri de magazine
specializate (precum “Romstal”), ale re-
þelelor DIY (“do it yourself” - bricolaj) ºi Oana Iftime, director de Strategii ºi Cercetãri de Marketing
ale companiilor de materiale de con- Sanitare, Ceramice ºi Electrice Decorative la “Romstal”
strucþii care au ca obiectiv extinderea
reþelei de magazine ºi alocã în acest produse din zona mediu - lux, de calita- Sã nu uitãm vremea nefavorabilã de la jumãtate a anului, faþã de perioada si-
scop sume importante, de zeci de te, cu un design modern, atrãgãtor, cu începutul anului, care nu a permis avan- milarã a anului trecut, în timp ce vânzã-
milioane de euro, spune Oana Iftime. beneficii multiple. sarea lucrãrilor de construcþii în ritmul rile de obiecte sanitare ceramice au
Proiectele dezvoltate pe segmentul În mod evident, piaþa sanitarelor este prognozat ºi de aici a rezultat o întârzie- crescut cu 14% faþã de 2007.
rezidenþial ºi al clãdirilor de birouri se influenþatã de evoluþia pieþei construc- re în achiziþionarea materialelor pentru Doamna Oana Iftime este de pãrere cã
vor finaliza în cursul acestui an ºi vor þiilor ºi a sectorului imobiliar. Estimãrile utilarea cu instalaþii sanitare ºi plãci piaþa instalaþiilor sanitare din România
avea ca efect achiziþionarea materiale- de anul trecut care menþionau creºteri ceramice. are un potenþial mare de creºtere ºi în
lor pentru amenajãri interioare (sanita- de 25% - 30% pentru 2008 s-au dovedit O altã tendinþã pe care doamna Oana mod clar este atrãgãtoare pentru com-
re, plãci ceramice, corpuri de iluminat, a fi optimiste, în realitate creºterea a Iftime a remarcat-o anul acesta, pe seg- paniile care activeazã în domeniu dacã
mobilier). ªi în acest an au continuat ac- fost mai micã. mentul rezidential mai ales, a fost ofer- ne gândim la marile reþele de DIY care
tivitãþile de renovare ºi modernizare a Stagnarea sau chiar scãderea tranzac- tarea “la roºu” sau “la gri” faþã de “la au intrat în România în ultimii doi ani ºi
locuinþelor vechi, datoritã românilor þiilor imobiliare datorate condiþiilor mai cheie” de anul trecut. Unii dezvoltatori la planurile de dezvoltare ale tuturor
care lucreazã în strãinãtate ºi care îºi fo- severe de creditare, a dificultãþilor de imobiliari au preferat sã livreze proiec- jucãtorilor, distribuitori ºi producãtori.
losesc economiile pentru re-amenaja- pe pieþele financiare internaþionale ºi tele la roºu ºi sã negocieze separat par- Anul acesta consumatorii se îndreaptã
rea ºi creºterea gradului de confort în crearea unei aºteptãri din partea cum- tea de amenajãri, lucru care a dus la cre- fie cãtre produse mediu - lux importate
locuinþele din România. pãrãtorilor care au fost asaltaþi de infor- area unor întârzieri între finalizarea din Spania ºi Italia oferite de magazine-
Extinderea ofertei de produse ºi maþii privind scãderea preþurilor locuin- construcþiei propriu-zise ºi dotarea/uti- le specializate, fie cãtre produsele iefti-
creºterea puterii de cumpãrare contri- þelor au contribuit la temperarea larea ei cu instalaþii sanitare ºi plãci ne, economice aprovizionate din China,
buie, de asemenea, la susþinerea creºte- creºterii de pe piaþa sanitarelor care ceramice. Turcia si Egipt oferite de magazinele
rii din acest an. Acest lucru se poate ob- anul trecut a fost spectaculoasã, de Vânzãrile “Romstal” de instalaþii sani- DIY.
serva în orientarea clienþilor cãtre peste 30% faþã de 2006. tare au fost mai mari cu 15% în prima

34 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

MATERIALE DE CONSTRUCÞII DIN CERAMICÃ BRUTÃ
Cerere complet atipicã
l “Siceram” Sighiºoara va realiza în acest an o cifrã de afaceri estimatã la 68 milioane lei, în
creºtere cu 25% faþã de anul trecut
Cererea a fost anul acesta complet
atipicã, susþine domnul Nicolae Neag,
director comercial al “Siceram” Si-
ghiºoara. Dacã în lunile de început ale
anului - ianuarie, februarie ºi martie, ce-
rerea a fost mai mare decât în perioada
similarã a anilor anteriori, începând cu
luna iunie s-a simþit o uºoarã diminuare
a cererii. Tendinþa s-a menþinut ºi în lu-
nile urmãtoare, dar scãderea a fost mai
accentuatã.
La ora actualã marfa se vinde cu des-
tulã dificultate, mai ales în zonele unde
se derulau proiecte investiþionale de
amploare, spune domnul Neag. Domnia
sa crede cã principala cauzã a fost tea-
ma dezvoltatorilor imobiliari de extin-
dere a crizei de peste ocean ºi în Europa
(fapt împlinit de altfel), precum ºi
scumpirea creditelor.
Având în vedere perioada buna din
prima parte a anului, bugetul pe acest
an al societãþii “Siceram” Sighiºoara nu
este în pericol, cifra de afaceri estimatã
sã fie realizatã în acest an fiind de 68
milioane lei, în creºtere cu 25% faþã de
anul trecut. Desigur, aceasta a fost in-
fluenþatã ºi de punerea în funcþiune a
noii investiþii la produsele de învelitori
care a adus începând cu luna iunie un
aport suplimentar faþã de anul anterior.
“Siceram” renunþã
deocamdatã la investiþia
într-o fabricã de cãrãmizi
mici
Schimbãrile de tendinþã înregistrate în
acest an au adus ºi modificãri în planuri-
le companiilor. Astfel, ca o primã mãsu-
rã “Siceram” a renunþat, deocamdatã, la
o investiþie care era programatã sã
înceapã în prima parte a anului viitor,
respectiv, o noua capacitate de cãrãmizi
cu accentul pus mai mult pe cãrãmizile
mici ºi aparente. De asemenea, progra-
mul de producþie în timpul iernii va fi
mai relaxat decât în anii anteriori, ºi va
fi diminuat numãrul de personal, dacã
va fi cazul.
Pentru anul viitor, domnul Nicolae
Neag anticipeazã o scãdere a sectorului
dÎoarte mare dacã va fi influenþatã doar
de criza financiarã din Europa, dar care
poate fi semnificativã dacã, datoritã
anului electoral, se vor orienta banii
prevãzuþi la buget pentru investiþii în românii”. datoritã instabilitãþii sectorului finan-
sectorul salariilor pentru bugetari.” În Influenþa, pentru început, se va simþi ciar, probabil cã o parte din economiile
opinia domnului Neag, dacã guvernan- mai mult la proiectele rezidenþiale mari, populaþiei se vor investi tot în sfera
þii nu se gândesc la o diminuare drasticã considerã domnul Nicolae Neag. Dom- imobiliarã”, mai apreciazã domnul
a cheltuielilor bugetare în special în sfe- nia sa crede cã nu va fi influenþatã foar- Neag.
ra salariilor, “ne vom îndrepta spre o te mult construcþia caselor în regie pro-
perioadã foarte dificilã pentru toþi prie în localitãþile mai mici. “De fapt,
PROFILE METALICE
Vânzãrile de produse destinate construcþiilor
rezidenþiale se mutã de la oraº la sat
l “Lindab România” mizeazã pe o creºtere cel puþin egalã cu cea a
pieþei în care îºi desfãºoarã activitatea.
În cursul acestui an s-a manifestat o tendinþã de tem- globalã, dar cre-
perare a cererii în domeniul rezidenþial ºi de creºtere puterni- dem cã în România
cã în domeniul industrial, apreciazã Andrei Sulyok, director se vor resimþi mai
general “Lindab România”, companie specializatã în sisteme puþin efectele
metalice pentru construcþii. acestei situaþii”,
Domnul Andrei Sulyok spune cã diverºi factori, cum ar fi, de spune domnul
exemplu, creºterea acceleratã a preþurilor terenurilor, au dus la Sulyok.
importante modificãri în modul de a construi al românilor: s-a Pentru Lindab,
trecut treptat de la modul de a construi pe orizontalã la cel pe vânzãrile de produ-
verticalã, blocurile ºi construcþiile înalte fiind acum preferatele se destinate con-
dezvoltatorilor. Aceasta înseamnã cã suprafaþa de acoperiº per strucþiilor reziden-
locuitor a scãzut în mod semnificativ. “Vor continua sã se înregis- þiale se mutã din ce
treze creºteri pe piaþa localã a sistemelor pentru acoperiºuri, dar în ce mai mult, de la
nu în ritmul de pânã acum”, apreciazã Andrei Sulyok. an la an, de la oraº
În acelaºi timp, se constatã o schimbare a ponderii numãru- la sat. “Va trebui,
lui de autorizaþii din mediul rural faþã de numãrul celor din spune Andrei Sul-
mediul urban. De exemplu, peste 60% din numãrul autoriza- yok, sã ne adresãm Andrei Sulyok,
director general “Lindab România”
þiilor eliberate în vara anului 2008 au fost pentru zona ruralã, mai mult potenþiali-
menþinându-se trendul de la începutul anului. lor clienþi din mediul rural”. De asemenea, un alt factor care va
În 2008, scumpirea repetatã ºi continuã a materiei prime co- modifica structura vânzãrilor Lindab îl constituie renovãrile ce
roboratã cu fluctuaþiile cursului valutar ºi scumpirea credite- vor fi din ce în ce mai multe. “Altfel spus, 2009 va fi un an inte-
lor au fost ºi încã sunt obstacolele, dar în acelaºi moment ºi resant, în care vom concura pentru cota de piaþã”, afirmã dom-
provocãrile principale. “De asemenea, ne confruntãm în conti- nul Andrei Sulyok .
nuare cu lipsa forþei de muncã specializate în domeniu”, Pentru perioada urmãtoare, domnul Sulyok estimeazã cã
subliniazã domnul Sulyok. cererea de spaþii industriale va fi în continuã creºtere,
Dar, chiar în aceste condiþii, pânã la sfârºitul anului 2008, “ce-i drept, o creºtere mai temperatã”.
“Lindab România” mizeazã pe o creºtere cel puþin egalã cu Specialiºtii estimau la începutul anului o creºtere de
cea a pieþei în care îºi desfãºoarã activitatea. 20-25% a pieþei de profile metalice pentru 2008, dar
Strategia “Lindab România” pentru anii urmãtori nu s-a mo- Andrei Sulyok considerã însã cã la sfârºitul anului, procen-
dificat foarte mult ca urmare a evoluþiei economice din ultima tele vor fi uºor diferite, iar în ceea ce priveºte anul 2009,
perioadã. “Ceea ce se întâmplã acum pe piaþa construcþiilor “evident cã ritmul de creºtere va încetini”.
din România, era oarecum previzibil ºi inclus în planurile noastre Domnul Andrei Sulyok afirmã: “În condiþiile în care am
de viitor”, afirmã Andrei Sulyok. fost obiºnuiþi cu ritmuri anuale de creºtere de 30- 40%, ne
Þãrile din jurul nostru, Ungaria, Polonia se confruntã de câþi- va veni destul de greu sã ne obiºnuim cu ritmuri de
va ani cu situaþia în care se aflã acum România. “Este adevãrat creºtere normale de 5% - 10%. De fapt, aºa este normalita-
cã nu ne-am aºteptat la crizele de pe pieþele financiare ºi nici tea, o normalitate cu care nu suntem noi obiºnuiþi”.
la incertitudinea ce caracterizeazã dezvoltarea economicã
35
T endinte
SISTEME PENTRU ETANªARE, IZOLARE
Evoluþia pieþei determinã reevaluarea optimismul pentru anul viitor
l Piaþa de tâmplãrie termoizolantã ºi a accesoriilor aferente va stagna sau cel mult va
creºte cu câteva procente în anul 2008, spune Dorin Spãtaru, director general al “Selena”.
Dupã ce în prima jumãtate a anului
2008, cererea de produse ºi materiale
de construcþii a continuat sã creascã
prin comparaþie cu perioada similarã
din 2007, în a doua jumãtate a anului
asistãm la o stagnare a cererii. Aceasta
mai ales pentru proiectele rezidenþiale
(care au chiar o tendinþã de uºoarã scã-
dere) sau nerezidenþiale, proiectele
începute urmând sã fie terminate în
cursul anului 2009, afirmã Dorin Spãta-
ru, director general al “Selena”.
Creºterea cu circa 10% a cursului de
schimb leu/euro în primele ºase luni ale
anului a condus la o situaþie dificilã
pentru companiile ce achiziþioneazã
produse/materii prime din Uniunea Eu-
ropeanã. De asemenea, lipsa forþei de
muncã a dus la creºterea costurilor cu
personalul, costuri necorelate cu pro-
ductivitatea, situaþie ce a complicat ºi
mai mult contextul în care companiile
îºi desfãºoarã activitatea.
Pe de altã parte, subliniazã Dorin
Spãtaru, rãzboiul în preþuri început în
toamna trecutã de anumiþi competitori
a condus la introducerea pe piaþã de
produse (fabricate local sau din UE) cu
nivel de calitate sensibil mai scãzut.
Reducerea în ultimele trei luni a dina-
micii lucrãrilor de construcþii, pentru
multe dintre proiectele rezidenþiale de-
marate ºi aflate în diferite stadii de exe-
cuþie a determinat o uºoarã reducere a
vânzãrilor faþã de prognozele fãcute la
începutul anului. “Acest fapt ne deter-
minã sã afirmãm cã, de exemplu, în ci-
fre absolute, piaþa de tâmplãrie termi-
zolantã ºi a accesoriilor aferente va
stagna sau cel mult va creºte cu câteva
procente în anul 2008. Chiar dacã, de
exemplu, în acest an se vor utiliza mai
multe tuburi de spumã poliuretanicã,
valoarea pieþei se va diminua deoarece
preþul mediu al unui tub de spumã po-
liuretanicã a scãzut în medie cu 15% în
2008.”, afirmã domnul Dorin Spãtaru.
Fenomenul este influenþat de fabrica-
rea sau de introducerea pe piaþã de
spume poliuretanice cu performanþe
sensibil diminuate în comparaþie cu anii
anteriori. Chiar dacã materia primã uti-
lizatã pentru producþia de spume a
crescut valoric, produsul final poate fi
achiziþionat mai ieftin datoritã
36 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
“Evoluþia pieþei ne
determinã sã ne reevaluãm
optimismul pentru anul
viitor ºi sã ne aºteptãm la o
scãdere a ritmului de
crestere a vânzãrilor,
situaþie general valabilã
pentru domeniul
construcþiilor”, spune
domnul Dorin Spãtaru,
director general al
“Selena”.
schimbãrilor în sens defavorabil a
performanþelor produselor.
Piaþa de materiale de
construcþii pentru montaj,
izolaþii, etanºãri ºi finisaje ar
putea creºte cu 6-10% anul
viitor
În acest moment piaþa materialelor de
construcþii se aflã într-o încetinire vizi-
bilã, proiectele rezidenþiale sau nerezi-
denþiale începute urmând sã fie termi-
nate în 2009. Pentru piaþa de materiale
de construcþii pentru montaj, izolaþii,
etanºãri ºi finisaje, ritmul de creºtere
estimat pentru 2009 ar putea ajunge la
6-10%.
Conform datelor INS piaþa construcþii-
lor, în general, a înregistrat în primele
opt luni o creºtere de peste 30%, ca ur-
mare a proiectelor începute anii trecuþi,
fiind totuºi inferioarã creºterii manifes-
tate în 2007 (32%-35%).
Evoluþia sectorului de construcþii va fi
influenþatã pe termen scurt ºi mediu de
criza care a început sã se manifeste în
economie, iar suita de falimente ºi pro-
bleme generate de situaþia gravã din
SUA, resimþitã puternic ºi în Uniunea
Europeanã va influenþa ºi economia
româneascã.
Sectorul construcþiilor, ca motor prin-
cipal al creºterii economice din ultimii
doi - trei ani, îºi va încetini sensibil rit-
mul de creºtere datoritã urmãtoarelor
influenþe:
Ø influenþele crizei globale manife-
state în America ºi Europa de Vest, în
principal reducerea lichiditãþilor pentru
creditãri ºi creºterea costurilor acestora;
Ø restricþii în politica de creditare a
bancilor, ca urmare a aplicarii normelor
BNR, ceea ce va conduce la o creºtere
mai micã a tranzacþiilor cu locuinþe;
Ø evoluþia cursului de schimb euro-leu;
Ø evoluþia pieþei forþei de muncã ce a
condus la creºterea costurilor de perso-
nal pentru companii, costuri necorelate
cu productivitatea,.
La acestea se poate adãuga ºi tendin-
þa accentuatã în acest an de schimbare
a ponderii lucrãrilor de construcþii rezi-
denþiale ºi nerezidenþiale în total volum
lucrãri în favoarea lucrãrilor inginereºti,
care vor avea o pondere tot mai mare în
perioada 2009-2010. Astfel, de la o pon-
dere în totalul lucrãrilor de construcþii
rezidenþiale ºi nerezidenþiale de circa
40% în urma cu trei ani, înregistrãm în
acest moment o scãdere a acesteia în
jurul a 26-27%, datoritã anunþatelor
proiecte în domeniul infrastructurii,
reabilitãrilor reþelelor de alimentare cu
apã ºi altor lucrãri inginereºti.
O pondere tot mai mare în total, pen-
tru anii 2009-2010, o vor avea lucrãrile
de reparaþii capitale, ºi mentenanþã
precum ºi cele de reabilitare ºi eficienti-
zare energeticã sau termicã a fondului
de locuinþe ºi clãdiri existent. Segmen-
tul construcþiilor noi îºi va continua
creºterea, datoritã deficitului de locuin-
þe existent în România, dar ritmul de
creºtere va fi temperat de situaþia eco-
nomicã ºi de factorii de influenþã
externi, apreciazã domnul Dorin
Spãtaru.
LACURI ªI VOPSELE
Tiberiu Andrioaiei, directorul Diviziei “Deko
Professional Policolor”
“Nu am perceput modificãri
semnificative ale cererii”
În piaþa construcþiilor cererea a
fost conform aºteptãrilor, apreciazã
domnul Tiberiu Andrioaiei, directorul
Diviziei “Deko Professional”, din cadrul
“Policolor”, producãtor de lacuri ºi
vopsele.
“Nu am perceput modificãri semnifi-
cative ale cererii, datoritã în special
unor factori care au þinut-o într-un echi-
libru instabil: scãderea surselor de fi-
nanþare pe de o parte, dorinþa de a fina-
liza proiecte în scopul recuperãrii
investiþiilor ºi/sau a diminuãrii pierderi-
lor, ambele pe fondul unui potenþial de
cerere evident”, spune domnul Tiberiu
Andrioaiei.
În ceea ce priveºte rezultatele acestui
an, domnul Andrioaiei spune cã evaluã-
MATERIALE DE CONSTRUCÞII DIN BETON
Creºterea s-a ponderat în trimestrul al treilea
l Compania “Elpreco” Craiova îºi propune o majorare a cifrei de afaceri de peste 25%
Piaþa costrucþiilor îºi continuã
evoluþia începutã în 2007, cu o uºoarã
ponderare în cel de-al treilea trimestru,
apreciazã Dan Cãprioarã, director gene-
rile finale încã nu s-au realizat, dar divi-
zia specializatã pentru construcþii
“Deko Professional” a obþinut “rezultate
în trend cu creºterea pieþei de profil”.
Strategia de activitate a societãþii nu a
suferit schimbãri pe durata acestui an.
“Datoritã cursului pieþei, chiar dacã
aparent instabil, nu am considerat ne-
cesar sã facem modificãri importante pe
parcursul anului”, ne spune domnul
Andrioaiei.
Domnia sa este optimist ºi considerã
cã sectorul construcþiilor este unul din-
tre cele mai mature la momentul actual
în economia româneascã, capabil sã
facã faþã “turbulenþelor” din piaþã. “Din
punct de vedere economic nu cred cã
vor apãrea modificãri mari în perioada
ral ”Elpreco”. Politica permisivã de cre-
ditare din primul semestru a avut ca
efect creºterea exageratã a preþurilor,
temperatã odatã cu restricþiile impuse
Dan Cãprioarã, director general ”Elpreco”
urmãtoare, influenþele venind mai de- acestora”, apreciazã domnul Tiberiu
grabã din segmentul financiar. Cred cã Andrioaiei.
investiþiile nu se vor diminua, ci poate
vor fi ceva mai eficient gestionate, ceea
ce nu înseamnã neapãrat scãdere; am
putea vedea o creºtere în calitate a
de BNR asupra creditului imobiliar ºi biliare va duce preþurile la un nivel real,
ipotecar. neinfluenþate artificial de oferta banca-
Pe fondul unei creºterii estimate a pieþei rã. Estimãm cã sectorul imobiliar ce are
de profil, compania “Elpreco” Craiova îºi la bazã tranzacþionarea locuinþelor
propune o majorare a cifrei de afaceri de vechi va fi serios afectat, în timp ce va
peste 25%, încercând sã menþinã aceastã spori cererea pentru locuinþe noi”, afir-
tendinþã ºi pentru 2009. mã domnul Dan Cãprioarã.
Poziþia competitivã a “Elpreco” ºi
apartenenþa la grupul internaþional
CRH, lider pe piaþa europeanã a mate-
rialelor de construcþii din beton, impu-
ne o perpetuã extindere a capacitãþilor
de producþie, dezvoltare ºi modernizare
a liniilor de fabricaþie existente, precum
ºi diversificarea produselor, menþionea-
zã domnul Cãprioarã.
Cu toate cã domnia sa considerã cã în
perioada imediat urmãtoare piaþa va
continuã sã creascã, apreciazã totuºi cã
aceastã creºtere va fi într-un ritm mai
moderat, tendinþa fiind relativ influen-
þatã de condiþiile actualei crize econo-
mice mondiale. “Ponderarea pieþei imo-
37
T endinte
Comisia Naþionalã de Prognozã
Construcþiile îºi înjumãtãþesc
ritmul de creºtere anul viitor
Comisia Naþionalã de Prog-
nozã (CNP) a estimat o creºtere de
12,8% a sectorului de construcþii în
2009 faþã de 2008. Pentru acest an,
creºterea este estimatã la 28,8%. Prin
urmare, pentru anul viitor, CNP preconi-
zeazã o înjumãtãþire a ritmului de
creºtere a sectorului construcþiilor.
Laurenþiu Plosceanu, preºedintele
Asociaþiei Române a Antreprenorilor de
Construcþii (ARACO), ne-a declarat cã
nu comenteazã prognoza CNP ºi consi-
derã cã orice scenarii privind evoluþia
sunt premature la aceastã datã. Evolu-
þia sectorului de construcþii depinde de
efectele crizei financiare internaþionale,
de cheltuielile bugetare cu investiþiile în
contextul scandalului pe marginea sala-
riilor bugetarilor, precum ºi de valoarea
fondurilor europene accesate în 2008
cu execuþie în 2009. Pentru acest an, La-
urenþiu Plosceanu estimeazã, într-ade-
vãr, o creºtere de circa 30% a sectorului
construcþiilor. Blocajul pieþei imobiliare
Anul viitor vor intra în execuþie
contracte cu finanþare europeanã
de aproape un miliard de euro
Proiectele depuse pentru accesarea
de fonduri structurale prin Programul
Operaþional Regional (POR) aveau la fi-
nele lunii octombrie o valoare de circa
1,7 miliarde de euro. Laszlo Borbely, mi-
nistrul Dezvoltãrii, estimeazã cã, pânã la
sfârºitul anului, vor mai fi semnate con-
tracte cu finanþare POR în valoare totalã
de circa 879 milioane de euro. Astfel,
anul viitor, vor intra în execuþie contrac-
te cu finanþare europeanã de aproape
un miliard de euro.
Mulþi analiºti financiari au spus cã
ºansa þãrii noastre de a trece mai uºor
de criza internaþionalã este buna ab-
sorbþie a fondurilor europene. Inclusiv
analiºtii imobiliari susþin cã piaþa are
ºanse mai mari sã iasã din blocajul ac-
tual al tranzacþiilor dacã autoritãþile
continuã investiþiile din infrastructurã.
Antreprenorii îºi pun bazele tot în lucrã-
rile de infrastructurã pentru un ritm
bun de creºtere al sectorului de con-
strucþii în 2009.
Florin Pogonaru, preºedintele Asocia-
38 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
a fost compensat, în acest an, de
fondurile pentru infrastructurã.
Ion Ghizdeanu, preºedintele CNP,
ne-a declarat cã prognoza a luat în cal-
cul efectele de bazã dupã doi ani cu un
ritm de creºtere al sectorului de circa
30%. Practic, procentul de creºtere esti-
mat pentru anul viitor este puþin mai
mare decât media înregistratã în 2005,
înainte ca ramura de construcþii sã fie
impulsionatã, începând cu 2006, de
boom-ul pieþei imobiliare ºi de un vo-
lu m su plimentar d e investiþii în
infrastructurã.
Domnia sa susþine: „Se cunosc investi-
þiile în infrastructurã de anul viitor, pre-
cum ºi ritmul mediu de creºtere al locu-
inþelor populaþiei. În plus, sectorul
imobiliar are o pondere micã în cel al
Ion Ghizdeanu, preºedinte CNP
construcþiilor, de circa 10-15%, astfel cã
un recul pe acest segment nu poate in- 2007 ºi 2008”.
fluenþa foarte mult piaþa. Este un ritm Potrivit prognozei CNP, ritmul de
mediu de creºtere dupã majorãrile ex- creºtere al sectorului în perioada 2010 –
traordinare înregistrate de sector în 2013 va scãdea de la 12,3% la 8,9%.
þiei Oamenilor de Afaceri din România
(AOAR), ne-a declarat: „Este clar cã ace-
ste fonduri europene vor ajuta econo-
mia în contextul actual ºi un nivel de un
miliard de euro contractat numai din
fonduri structurale dã aºteptãri pozitive
investitorilor. Trebuie sã facem faþã cu
bine ºi perioadei de implementare.
Suma nu este foarte mare, dar nici de
neglijat. Nivelul investiþiilor în infra-
structurã este un indicator important
pentru investitori. Iar planurile statului
în acest sens sunt încurajatoare pânã în
momentul de faþã”.
Potrivit prognozei Ministerului Dez-
voltãrii, plãþile prin POR, fãrã prefinan-
þare, la nivelul anului 2008 sunt de
13,49 milioane de euro, iar în 2009
ajung la 466,24 de milioane de euro.
Pentru 2010, sunt prefigurate plãþi de Florin Pogonaru, preºedinte AOAR
626,99 de milioane de euro. Rambursã- Ministerul estimeazã cã vor continua
rile FEDR fãrã avansuri sunt de 10,7 mi- contractãrile de fonduri prin POR cu o
lioane de euro în 2008, de 393,2 milioa- valoare a finanþãrii solicitate de 862,52
ne de euro în 2009 ºi de 512,73 milioane de euro în 2009 ºi de 1,117
milioane de euro în 2010. miliarde de euro în 2010.

Vă economisim timpul pentru documentare
şi vă furnizăm rapid informaŃiile de care aveŃi nevoie!
Buletinul electronic "Bursa ConstrucŃiilor"
PrimiŃi zilnic pe email
! ştirile şi articolele, din domeniile construcŃii şi
imobiliar, publicate în cotidianul BURSA
! revista presei cu rezumate ale celor mai
importante articole din construcŃii şi imobiliar
apărute în presă
! licitaŃiile - anunŃuri apărute în Monitorul Oficial,
partea a VI-a
PreŃuri avantajoase
BeneficiaŃi până la 31 decembrie 2008, de o reducere de
35% la pachetul "Bursa ConstrucŃiilor", achitând numai
275 lei faŃă de preŃul întreg de 428 lei şi primiŃi
! buletinul electronic în fiecare zi lucrătoare
! revista "Bursa ConstrucŃiilor" (suport hârtie), opt
apariŃii pe an (martie, aprilie, mai, iunie, iulie-august,
septembrie, octombrie, noiembrie-decembrie).
Pentru a intra în posesia cuponului de
abonament trimiteŃi o solicitare la e-mail:
difuzare@bursa.ro sau marketing@bursa.ro
ANUNT IMPORTANT
S.C. PROIECT BUCURESTI S.A.
Proiect Bucuresti SA,infiintata in 1953 si avand o experienta
de peste 55 de ani, fiind cea mai importanta companie de
arhitectura, inginerie si edilitare din Romania si avand in
acest moment peste 250 de angajati, anunta introducerea
noii sale sigle prezentata mai jos:
si care inlocuieste vechea sigla:
Mai mult, vechea echipa manageriala a fost inlocuita iar
noul Director General al companiei este Dl. Arh. Viorel
Constantinescu.
Aceste schimbari au fost considerate necesare in contextul
unui proces de modernizare mai larg demarat de compania
noastra in urma cu cateva luni,proces care va facilita accesul
Proiect Bucuresti SA la noi oportunitati de dezvoltare imo-
biliara si de infrastructura in sectorul public si privat aparute
in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in 2007.
Cu aceasta ocazie, Proiect Bucuresti SA, de asemenea, de-
clara ca noua companie infiintata in 2008 de catre cativa
fosti angajati ai Proiect Bucuresti SA si care ofera servicii si-
milare sub numele de:
SC Proiect Bucuresti Grup Consultanta Imobiliare SA
NU ARE NICIO LEGATURA cu Proiect Bucuresti S.A.
Facem aceasta precizare cu scopul de a clarifica orice
confuzie din piata.
C ompanii
În ciuda crizei, „Conarg” mai construieºte un cartier rezidenþial
în Capitalã
Nou cod de practicã
pentru producerea
betonului
Patronatul din Industria Cimentului ºi
altor Produse Minerale pentru Construc-
þii din România (CIROM), Asociaþia Rom-
ânã a Antreprenorilor de Construcþii
(ARACO) ºi Asociaþia Producãtorilor de
Betoane din România (APBR), în parte-
neriat cu Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãri-
lor Publice ºi Locuinþelor (MDLPL), au
organizat, în octombrie, un seminar pe
tema implementãrii noului cod de prac-
ticã pentru producerea betonului. Noul
cod se înscrie în demersul stabilirii, la ni-
Perspectivã „Quadra2”
40 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
„Conarg Real Estate” va con-
strui un nou proiect rezidenþial „Qua-
dra2”, amplasat pe strada Fizicienilor, în
imediata vecinãtate a parcului Politeh-
nica ºi a complexului rezidenþial „Qua-
dra Place”, primul dezvoltat ºi finalizat
de companie în Capitalã. „Quadra2” cu-
prinde 850 de apartamente ºi are o va-
loare a investiþiei de 75 de milioane de
euro. Agentul exclusiv al proiectului
este „CB Richard Ellis Eurisko”, finanþa-
rea este asiguratã de „Raiffeisen Bank”,
iar antreprenor este „Conarg Con-
struct”. Lucrãrile de arhitecturã au fost
asigurate de „Arxtudio”.
Ansamblul va fi construit pe un teren
de 20.495 mp ºi va consta în patru clãdi-
ri cu 16 tronsoane de blocuri. Imobilele de euro. Preþurile nu includ TVA ºi nici
vor avea un regim de înãlþime între 10 ºi costurile locurilor de parcare, ce vor fi
12 etaje ºi vor cuprinde de la garsoniere amenajate în subsolul general al
pânã la apartamente cu patru camere. ansamblului.
Cele 380 de garsoniere au suprafeþe în Predarea în întregime a ansamblului
jur de 50 mp ºi preþuri între 61.700 ºi va fi între 31 iulie ºi 31 decembrie 2010.
73.800 de euro, iar apartamentele cu Suprafaþa totalã construitã a complexu-
douã camere sunt în numãr de 342, cu lui rezidenþial va mãsura aproximativ
suprafeþe cuprinse între 71 ºi 76 mp. 61.000 mp. Construcþia este programa-
Preþurile acestora variazã între 95.700 ºi tã sã înceapâ pânã la finele lui 2008.
110.400 de euro. Locuinþele cu trei ca-
mere vor fi în numãr de 88 ºi mãsoarã
între 88 ºi 91 mp. Preþurile de vânzare
sunt între 115.000 ºi 130.000 de euro.
Vor fi amenajate ºi 40 de apartamente
cu patru camere, cu suprafeþe de 136
mp ºi preþuri între 184.600 ºi 199.700
 vel european, a unor reguli comune pri-
vind realizarea structurilor din beton ar-
mat, au arãtat oficialii asociaþiilor
patronale menþionate. Codul de practi-
„Dimri International” construieºte 3.600 de cã 012/1-2007, intrat în vigoare în luna
iulie 2008, marcheazã momentul de
apartamente în Ghencea început al implementãrii în România a
reglementãrilor europene privind pro-
România. Douã sunt în Bucureºti, în ducerea betoanelor, proiectarea ºi exe-
Ghencea, unul în Pipera ºi douã în Plo- cutarea lucrãrilor din beton armat, pre-
ieºti. Valoarea investiþiilor Dimri în achi- cum ºi al unui nou sistem de evaluare a
ziþia terenurilor din România a fost de calitãþii betoanelor din structurile din
aproximativ 30 de milioane de euro”. beton armat existente.
Preþul de vânzare al locuinþelor din Ion Crângaºu, directorul executiv al
„Dimri Ghencea Allegro” este de 1.100 CIROM, a declarat: „Codul a fost dorit
de euro/mp, la care se adaugã TVA. demult pe piaþa româneascã a construc-
Întregul proiect urmeazã sã fie livrat þiilor. Actul normativ elaborat de MDLPL
pe piaþã pânã la sfârºitul anului 2013. este foarte util ºi apreciat de constructo-
Proiectul se va finaliza abia dupã a treia ri. Am constatat cã este nevoie de popu-
fazã a construcþiei, care va include încã larizarea lui pentru cã mulþi antrepreno-
aproximativ 2.500 de locuinþe. La finele ri trebuie sã înveþe rapid metodele
primelor douã etape de dezvoltare, car- performante de lucru, noile produse
tierul va avea imobile cu o suprafaþã lansate în domeniul betoanelor ºi sã-ºi
construitã de aproximativ 128.000 mp. adapteze producþia la noile standarde.
„Dimri Ghencea Allegro”
Apartamentele vor avea 110.000 mp, În þara noastrã, aplicarea standardelor
birourile - 12.000 mp ºi spaþiile comer- prevãzute în cod va fi o problemã. Dacã
Un alt proiect imobiliar de am- pânã în septembrie 2010. A doua fazã
ciale - 6.000 mp. Locuinþele vor avea la nivelul producþiei nu mai sunt de
ploare a fost lansat, în aceastã toamnã, va consta în construirea tuturor celorlal-
între douã ºi patru camere ºi vor fi ame- mult nereguli ºi stãm foarte bine, la
de „Dimri International”, filiala compa- te unitãþi proiectate, în aproximativ pa-
najate ºi penthouse-uri. Vor fi construi- nivelul punerii în operã încã sunt
niei „Y.H. Dimri Construction & Deve- tru ani. Investiþia totalã pentru primele
te 1.416 de locuri de parcare, atât în probleme”.
lopment”. Este vorba despre „Dimri douã faze ale proiectului, constând în
subsol, cât ºi la suprafaþã. Elaborat având în vedere condiþiile cli-
Ghencea Allegro” din Bucureºti. Acesta construcþia a 1.108 de apartamente,
este de aproximativ 135 de milioane de matice specifice ºi experienþa naþionalã
va avea, în total, aproximativ 3.600 de
euro. în domeniu, codul stabileºte regulile
unitãþi locative. Prima fazã de dezvolta-
Ygal Dimri, CEO al „Dimri Internatio- pentru asigurarea calitãþii betoanelor ºi
re va include douã clãdiri cu un total de
nal”, a declarat: „Avem cinci proiecte în pentru îmbunãtãþirea rezistenþei ºi a
332 de apartamente, ce vor fi finalizate
durabilitãþii construcþiilor din beton ar-
mat. Toate prevederile codului, referito-
are la materialele componente betonu-
lui (cimenturi, agregate, apã, aditivi
„Seven Hills” etc.), la caracteristicile betonului, la sta-
bilirea compoziþiei betonului în funcþie
are proiecte de 650 de expunerea construcþiei în diferite
medii ºi la procedurile de control al pro-
de milioane de euro ducþiei, vor conduce la menþinerea unei
calitãþi constante a producþiei de
betoane ºi implicit la sporirea gradului
Cunoscutul investitor imobiliar „Seven Hills”, subsidiara din
de asigurare a rezistenþei betonului din
România a grupului „BSG” în domeniul imobiliar, a vândut,
elementele ºi structurile de construcþii.
pânã la finele lunii octombrie, aproape jumãtate din aparta-
mentele aflate în execuþie în a doua etapã de dezvoltare a
complexului „West Park Residential” din Capitalã. Promova-
rea locuinþelor a fost demaratã de la începutul anului. Direc- „West Park”
torul de marketing ºi vânzãri al „Seven Hills”, Nimrod Zvik, a
declarat: „Locuinþele din prima etapã de dezvoltare au fost tenþionãm sã ridicãm locuinþe de lux. În Sãftica, am planificat
vândute în totalitate, iar în etapa a doua am programat realizarea realizarea a 1.000 de vile, iar în Ploieºti vom demara, în
a 180 de apartamente. În total, cartierul va avea circa 1.400 de lo- curând, construcþia de 250 de apartamente în centrul
cuinþe”. Prima fazã presupune ridicarea a patru blocuri, iar cea oraºului”.
de-a doua cuprinde construirea a încã douã imobile. „Seven Hills” Conducerea companiei nu a fost descurajatã de încetinirea
va demara, în viitorul apropiat, ºi etapa a treia a „West Park”, care tranzacþiilor din varã ºi considerã cã piaþa rezidenþialã se va
va avea aproximativ 200 de unitãþi locative. reaºeza, maturizându-se. Astfel cã „Seven Hills” ºi-a propus
Oficialul „Seven Hills” a explicat: „Compania a planificat in- sã-ºi lanseze toate proiectele rezidenþiale în urmãtorul an.
vestiþii de peste 650 de milioane de euro. Vom construi, în Dezvoltatorul israelian nu exclude realizarea unor ample car-
zona Pantelimon din Bucureºti, un amplu cartier de circa tiere ºi în marile oraºe din þarã, unde prospecteazã piaþa de
1.000 de unitãþi locative în blocuri înalte. Vom avea ºi un pro- ceva vreme.
iect deosebit în zona Cotroceni - Grãdina Botanicã, unde in-

41
C ompanii
Proiectul de Aeroport a
scumpit terenurile din
sudul Capitalei
Popeºti Leordeni, Bragadiru, Mihãileºti
ºi Adunaþii Copãnceni sunt zonele în
În urmãtorii doi ani, “Eyemaxx” va finaliza,
care s-a prefigurat, pe rând, în ultimii
doi ani, construcþia unui nou aeroport,
în România, trei parcuri logistice ºi un mall
cel din urmã anunþându-se în luna fe-
bruarie a acestui an. Reconsiderarea ve-
chilor proiecte comuniste, precum aero-
portul ºi canalul Bucureºti - Dunãre ºi,
mai nou, viitoarea linie de centurã, au
constituit suficiente motive pentru ca
proprietarii de terenuri din zonã sã ridi-
ce preþurile. Conducerea “EuroMetropo-
la” susþine cã sudul este zona cea mai
puþin exploatatã din punct de vedere
imobiliar, aici gãsindu-se printre cele
mai ieftine terenuri.
Deºi aceste proiecte sunt doar la nivel
de declaraþie, investitorii se gândesc
deja la potenþialul de creºtere al terenu-
rilor cumpãrate la început de an, cu câþi-
va cenþi. Reprezentanþii „EuroMetropo-
la” susþin: „În Adunaþii Copãceni,
localitate în care cei mai mulþi dau drept
sigurã locaþia viitorului aeroport, cele
mai scumpe sunt loturile de case cu su-
prafeþe mici 500 - 1500 mp, care acum Centru logistic Timiºoara
se vând cu 25 - 50 euro/mp. Acestea, la
început de an, nu depãºeau suma de 25 „Eyemaxx Real Estate”, unul fazã a proiectului a fost finalizatã, fiind Jiu Mall este primul proiect comercial
euro/mp. Diferenþa a fost datã de pro- dintre cei mai puternici dezvoltatori dat în folosinþã un spaþiu de depozitare al “Eyemaxx” în România. Imobilul va fi
iectele rezidenþiale care s-au anunþat în imobiliari din Europa Centralã ºi de Est, de 18.000 mp. În cursul lunii octombrie, situat foarte aproape de centrul
zonã, care se vor întinde pe câteva þinteºte piaþa noastrã de logisticã ºi de dezvoltatorul negocia cu diverºi clienþi oraºului ºi va avea o suprafaþã totalã de
hectare”. retail pe termen mediu ºi cea de clãdiri pentru cea de a doua fazã cu spaþii de 23.202 mp. Proiectul urmeazã sã fie fi-
Bãtãlia cea mare se dã pentru terenu- de birouri pe termen lung. Compania închiriere de 33.000 mp. nalizat în primul trimestru al anului
rile cu deschidere la DN5, situate între are zece proiecte de parcuri logistice Log Center Ploieºti este situat la o di- 2010.
Adunaþii Copãceni ºi Cãlugãreni, unde ºi/sau industriale localizate în stanþã de 7 km faþã de centrul oraºului, „Eyemaxx Real Estate” este un grup
pentru cele din intravilan se cer 70-80 Timiºoara, Ploieºti, Braºov, Sibiu, pe o suprafaþã de 39 hectare ºi cu un austriac de dezvoltare în domeniul imo-
euro/mp, pe când pentru cele din extra- Cluj-Napoca, Bacãu, Craiova, Constanþa, spaþiu de depozitare de 60.000 mp ºi biliar cu proiecte de mare amploare în
vilan, preþul cerut de proprietar este de Oradea ºi Târgu -Mureº. Proiectele afla- 11.700 mp de spaþii de birouri. Prima România ºi alte þãri din Europa Centralã
15-25 euro/mp. Potrivit „EuroMetropo- te în curs de dezvoltare sunt trei centre fazã de dezvoltare a proiectului va fi fi- ºi de Est: Bulgaria, Serbia, Slovacia, Ce-
la”, au fost achiziþionate ºi terenuri în logistice dezvoltate sub brandul Log nalizatã pânã la sfârºitul acestui an ºi hia, Ungaria, Ucraina ºi Rusia, fiind spe-
câmp, cu 1-6 euro/mp, însã suprafeþele Center în Timiºoara, Ploieºti ºi Braºov ºi este deja închiriatã. cializat în centre comerciale, dezvoltãri
tranzacþionate sunt foarte mari, de mi- un proiect comercial în Târgu-Jiu. Log Center Braºov este situat la doar 7 logistice ºi clãdiri de birouri. Compania
nimum un hectar. Mulþi cumpãrãtori de Log Center Timiºoara este situat în Re- km de centrul oraºului, întinzându-se a investit deja 800 milioane euro in dez-
terenuri agricole ºi-au concentrat achi- metea Mare, la o distanþã de 10 km faþã pe 19,67 hectare ºi având o suprafaþã voltarea proiectelor sale.
ziþiile exact acolo unde s-a vehiculat de oraº, ºi se întinde pe o suprafaþã de de depozitare de 60.000 mp ºi 11.700
amplasamentul aeroportului: tarlalele 12 hectare. Proiectul beneficiazã de un mp spaþii de birouri. Proiectul va fi fina-
67 - 69. spaþiu de depozitare de 51.000 mp ºi lizat pânã la sfârºitul primului trimestru
Cea mai scumpã zonã din sudul Capi- 11.000 mp de spaþii de birouri. Prima al anului 2009.
talei nu este cea în care s-au anunþat
proiectele de infrastructurã, ci cea mai Centru logistic Braºov
apropiatã de Bucureºti, respectiv comu-
na Berceni. Aceasta se aflã la numai 400
metri de ultima staþie de metrou din
tronsonul Pipera - Depoul IMGB. Aici
preþurile se situeazã între 100 ºi 400
euro/mp pentru terenurile din intravi-
lan ºi 80-200 de euro/mp pentru cele
din extravilan. Deºi deþine recordul la
preþuri, Berceniul nu se poate lãuda cu
proiecte rezidenþiale notabile,
exceptând construcþiile în regie proprie.

42 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008


Douã produse noi pentru achiziþia locuinþelor
„Impact Developer&Contractor”
„Impact Developer&Con-
tractor” a anunþat, la finele lunii oc-
tombrie, cã a lansat douã produse rezi-
denþiale pentru persoanele care doresc
sã-ºi achiziþioneze propria locuinþã.
Cele douã soluþii oferite de companie se
adreseazã atât cumpãrãtorilor care au
banii necesari pentru cumpãrarea unei
case, cât ºi celor care nu dispun, mo-
mentan, de fonduri suficiente. Astfel,
oficialii „Impact” susþin cã beneficiarii
se pot muta imediat în casã nouã, fãrã a
dispune de banii necesari achitãrii inte-
grale a locuinþei sau protejându-ºi inve-
stiþia de eventuale scãderi ale
preþurilor.
Produsul CETIF (Ceiling Float Price
Ramburs Apartament) garanteazã cum-
pãrãtorilor recuperarea diferenþei de
preþ dintre valoarea imobilului la mo-
mentul achiziþionãrii sale ºi o valoare
viitoare, în cazul scãderii preþului imo-
bilului. Acest produs este oferit persoa-
nelor care au resursele financiare nece-
sare achiziþionãrii unei locuinþe, dar
care se aflã în expectativã, temându-se
de o eventualã scãdere a preþurilor pe
piaþa imobiliarã. Ei pot solicita restitui-
rea diferenþei oricând, pânã la data de
Urmeazã “Rovere” 2
Compania cu capital italian Emme
Development Holding (EDH), care are în
dezvoltare proiectul Rovere Exclusive
Concept în nordul Capitalei, intenþione-
azã sã investeascã circa 145 milioane de
euro într-un nou ansamblu rezidenþial
31 decembrie 2009. Calculul discountu-
lui este raportat la preþurile de listã
afiºate de companie la momentul exer-
citãrii cererii de restituire a diferenþei.
CALLBUY (Timeframe Discounted Buy
Option Rent Apartment) oferã celor
care nu dispun de resursele financiare
necesare sau celor care mai trebuie sã
aºtepte pânã la aprobarea creditului
posibilitatea de a se muta în noua casã
imediat, cu plata ulterior, atunci când
vor îndeplini noile condiþii de creditare.
În acest fel, persoanele interesate de
apartamentele dezvoltate de „Impact”
vor putea achita doar o garanþie iniþialã
de 230 de apartamente. Proiectul este
situat în zona Teiºani din nordul Bucu-
reºtiului ºi lucrãrile ar putea începe anul
viitor. Potrivit unor surse din companie
citate în presã, 22 din cele 48 de aparta-
mente din ansamblul “Rovere Exclusive
de minimum 20.000 de lei, având la di-
spoziþie o perioadã de patru ani pentru
contractarea oricând a creditului pro-
priu-zis. În tot acest timp, beneficiarul
va plãti o chirie lunarã, care îi conferã,
ulterior, dreptul la un discount din pre-
þul de achiziþie. Garanþia iniþialã este
consideratã drept avans, în momentul
contractãrii creditului.
Concept” erau vândute pînã la jumãta-
tea lunii octombrie.
Lucrãrile ansamblul “Rovere Exclusive
Concept” au început în luna iunie a ace-
stui an ºi urmeazã sã fie finalizate în iu-
nie 2009. Apartamentele de douã, trei ºi
patru camere sunt complet mobilate de
Rovere Mobili ºi au preþuri care încep de
la 280.000 de euro ºi ajung la 1,1 milio-
ane euro. Finanþatorul proiectului este
“Bancpost”. Ansamblul are regimul de
înãlþime parter + 3 etaje, este dezvoltat
pe un teren de 5.200 mp ºi are o supra-
faþã construitã de 13.000 mp.
Complexul de locuinþe va fi construit de
firma turcã Summa.
Grupul israelian ILDC ºi-a
propus sã construiascã
1.400 de locuinþe în
Bucureºti
Grupul “Israel Land Development
Company” (ILDC) va dezvolta prin com-
pania Eagle Development, care a con-
struit ºi mall-ul Seven Star din Ploieºti,
un proiect rezidenþial cu 1.400 de locu-
inþe în Bucureºti.
Reprezentanþii proiectului nu au dorit
sã facã publicã investiþia înainte de lan-
sarea oficialã, care va avea loc cel târziu
în luna noiembrie.
Proiectul este amplasat în zona ºoselei
Dobroieºti din Capitalp ºi va fi dezvoltat
pe un teren de 5,4 hectare.
Preþul mediu de vânzare a unitãþilor
din cadrul proiectului, denumit Jackob
Park, este prevãzut la 1.200 euro/mp.
Proiectul cuprinde 12 clãdiri, cu un re-
gim de înãlþime de 14 etaje ºi va dispu-
ne de 800 de locuri de parcare subtera-
ne ºi 64 supraterane.
Compania a mai cumpãrat un teren de
4 hectare în oraºul Giurgiu, pentru 6,5
milioane de euro, pe care intenþioneazã
sã construiascã un mall cu o suprafaþã
de 20.000 de metri pãtraþi. Achiziþia a
fost finantaþã din surse proprii. Compa-
nia intenþioneazã sã construiascã alte
trei mall-uri, în Ploieºti, la Chiºinãu, în
Republica Moldova, ºi în Africa de Nord.
43
P roiecte

Vilă cu trei dormitoare

SuprafaŃa construită la sol 154,85 mp
SuprafaŃa desfăşurată totală 306,57 mp
SuprafaŃa desfăşurată fără terase 266,00 mp
SuprafaŃă terase, verande, balcoane 40,57 mp
SuprafaŃa utilă 205,81 mp

44 Bursa Constructiilor Nr. 8 / 2008


Bragadiru Jud. Ilfov
Contact: 021/3693167/0766 540 550
www.roberto-arhidesign.ro
office@roberto-arhidesign.ro
FuncŃiuni
LocuinŃa prezentată are destinaŃia de locuire per-
manentă, având o suprafaŃă desfăşurată (parter +
etaj) de 266 mp. Prin robusteŃe şi arhitectură vila
prezentată atinge standarde moderne în domeniul
construcŃiilor. SpaŃiul acestei locuinŃe permite un
confort ridicat şi o amenajare interioară modernă.
Cu o înălŃime la cornişă de 8,30 m, până la 9,85 m,
podul poate fi folosit în scopuri strict de depozitare.
LocuinŃa unifamilială prezentată are regimul de
înălŃime parter plus etaj şi este construită în oraş cu
acces la toate utilităŃile (apă-canal, gaze, electrici-
tate).Destinată unei familii compusă din patru - şase
persoane, locuinŃa oferă un confort deosebit în
special datorită suprafeŃelor vitrate generoase.
Intrarea se face, la parter, printr-un vestibul, urmat
de un hol deschis spre o cameră de zi amplă de 33
mp, cu mari suprafeŃe de ferestre ce dau spre terasă.
Parterul adăposteşte şi bucătăria în suprafaŃă de de
peste 16 mp, de asemenea, cu acces pe o terasă,
baia, un spaŃiu pentru centrala termică şi garajul. În
hol se află şoi casa scării ce asigură legătura cu
etajul. La etaj se găsesc trei dormitoare, dintre care
unul matrimonial cu baie proprie şi dressing.
Celelalte două dormitoare beneficiază de o baie.
Toate cele trei dormitoare au ieşire pe terasă sau
balcon.
Sistemul constructiv
Sistemul de fundare este de tip fundaŃie continuă
din beton simplu şi cuzineŃi din beton armat. Struc-
tura de rezistenŃă este formată din pereŃi din zidărie
de cărămidă cu grosimea de 30 cm, stâlpi, centuri,
grinzi şi planşeu peste parter din beton armat. Com-
partimentările interioare sunt din cărămidă. Acope-
rişul este realizat cu Ńiglă metallică pe şarpantă din
lemn termoizolat cu vată minerală. Termoizolarea
locuinŃei este realizată la pereŃii exteriori cu polis-
tiren expandat de faŃadă în grosime de 5 cm, iar pla-
ca de la parter cu polistiren extrudat în grosime tot
de 5 cm. Hidroizolarea fundaŃiei este clasică cu
carton bitumat şi bitum. Tâmplăria exterioară este
din PVC cu geamuri termopan iar cea interioară din
lemn,uşa de la intrarea principala fiind metalică.
Finisaje interioare
PereŃii şi tavanele, acolo unde nu sunt plăci de gips
carton sunt tencuite, gletuite şi zugrăvite cu vopsea
vinilică albă. În bucătărie şi în grupurile sanitare s-au
prevăzut placări cu plăci de faianŃă până la înăl-
Ńimea de 2,20 m. Pardoselile sunt din parchet lame-
llar cu excepŃia bucătăriei şi a grupurilor sanitare
unde au fost prevăzute plăci din gresie glazurată.
Finisaje exterioare
Au fost prevăzute tencuieli, vopsitorii lavabile exte-
rioare şi placări cu piatră naturală.Balcoanele şi tera-
sele sunt placate cu plăci de gresie rezistentă la
îngheŃ.
InstalaŃiile aferente construcŃiei
Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate se face
din şi în reŃeaua stradală de apă-canal. Imobilul este
dotat cu instalaŃii sanitare moderne de cea mai
bună calitate. Grupurile sanitare sunt ventilate natu-
ral. Alimentarea cu energie electrică se face de la re-
Ńeaua publică. Încălzirea imobilului se realizează cu
calorifere tip panou din oŃel, funcŃionând cu apă cal-
dă încălzită la 90/70 °C.Sursa de încălzire o formează
centrala termică cu tiraj forŃat care funcŃionează cu
gaze naturale, amplasată în grupul sanitar de la
parter.
Măsuri de protecŃie civilă
LocuinŃa nu va fi echipată cu spaŃii care să asigure
protecŃia civilă deoarece se încadrează în prevede-
rile Ordinului MI nr 602/2003 care prevede autori-
zarea construcŃiilor civile fără adăpost, cu suprafaŃa
desfăşurată mai mică de 600 mp şi fără subsol.
45
P roiecte

Vilã cu trei dormitoare

autor: ing. Sorin Turcuº

Estimarea informativã a costurilor de edificare curs valutar 3,75 lei/euro

Denumirea lucrarii UM Cantitate Total euro Total (lei) Material Manopera Utilaj Alte cheltuieli
din care (lei) (lei) (lei) (lei)
Excavatii mc 58,10 2467,06 9251,48 0,00 5457,30 1150,90 2643,28
Umpluturi si compactari mc 30,98 727,78 2729,16 787,20 1162,20 0,00 779,76
Hidroizolatii si lucrari aferente mp 54,20 1943,72 7288,96 1940,00 3266,40 0,00 2082,56
Termoizolatii polistiren expandat mp 251,20 8032,64 30122,40 8993,00 12523,00 0,00 8606,40
Termoizolatii polistiren extrudat mp 105,41 932,59 3497,20 1531,00 967,00 0,00 999,20
Termoizolatii vata minerala mp 120,90 1086,77 4075,40 1383,00 1528,00 0,00 1164,40
Beton simplu in fundatii mc 15,96 3948,30 14806,12 8143,70 2432,10 0,00 4230,32
Beton armat in structura mc 69,20 38727,17 145226,90 71435,50 32110,50 187,50 41493,40
Scari si podeste din beton ml 20,40 794,64 2979,90 1357,00 771,50 0,00 851,40
Zidarii din caramida mc 97,95 25437,33 95389,98 50863,00 17272,70 0,00 27254,28
Balustrada balcoane ml 24,40 4062,76 15235,36 9028,00 1854,40 0,00 4352,96
Alte confectii metalice kg 221,00 1178,58 4419,66 2541,50 615,40 0,00 1262,76
Invelitoare tabla incl.astereala mp 186,00 6157,95 23092,30 10334,00 6160,50 0,00 6597,80
Sarpanta din lemn mc 5,32 4957,64 18591,16 4043,20 9236,20 0,00 5311,76
Jghiaburi si burlane ml 46,90 1414,26 5303,48 866,40 2921,80 0,00 1515,28
Trotuare si platforme din dalate mp 52,50 1300,95 4878,58 2362,50 1122,20 0,00 1393,88
Alte lucrari de rezistenta % 3,00 3095,10 11606,64 5268,27 2982,04 40,15 3316,18
Total lucrari de rezistenta lei 106.265 398.495 180.877 102.383 1.379 113.856
Tamplarie din lemn mp 18,60 4238,19 15893,22 10272,30 1080,00 0,00 4540,92
Tamplarie PVC cu geam termopan mp 35,52 9243,40 34662,74 21297,40 3461,70 0,00 9903,64
Tamplarie metalica kg 537,00 2154,36 8078,84 4072,60 1698,00 0,00 2308,24
Tencuieli exterioare mp 292,60 4188,91 15708,42 1726,40 9493,90 0,00 4488,12
Vopsitorii lavabile exterioare mp 279,10 3501,61 13131,02 1500,00 7879,30 0,00 3751,72
Placaje exterioare mp 13,50 703,55 2638,30 886,30 998,20 0,00 753,80
Tencuieli interioare mp 1012,00 12853,12 48199,20 3560,70 30867,30 0,00 13771,20
Vopsitorii lavabile interioare mp 966,40 10981,41 41180,30 3431,30 25983,20 0,00 11765,80
Placari cu placi de faianta mp 109,90 4209,41 15785,28 5905,70 5369,50 0,00 4510,08
Placari cu placi de gips-carton mp 32,00 671,07 2516,50 683,00 1114,50 0,00 719,00
Pardoseli din parchet laminat mp 116,14 3303,96 12389,86 6808,00 2041,90 0,00 3539,96
Pardoseli dingresie glazurata mp 45,15 2506,56 9399,60 3782,00 2932,00 0,00 2685,60
Pardoseli din gresie rezist.la inghet mp 51,30 3256,66 12212,48 4726,50 3996,70 0,00 3489,28
Pardoseli din beton armat cu plasa mp 18,00 884,50 3316,88 1310,90 1058,30 0,00 947,68
Alte lucrari de finisaj % 3,00 1880,90 7053,38 2098,89 2939,24 0,00 2015,25
Total lucrari de finisaj lei 64.578 242.166 72.062 100.914 0 69.190
Bransament apa-canal lei 1,00 5021,33 18830,00 8662,00 4788,00 0,00 5380,00
Coloane si legaturi sanitare lei 1,00 2558,45 9594,20 4488,00 2365,00 0,00 2741,20
Obiecte si armaturi sanitare lei 1,00 9247,47 34678,00 21440,00 3330,00 0,00 9908,00
Bransament electic lei 1,00 2519,85 9449,44 4610,00 2139,60 0,00 2699,84
Cabluri,conductori,tevi electrice lei 2796,00 6910,96 25916,10 6970,00 11541,50 0,00 7404,60
Aparate electrice ml 1,00 2281,74 8556,52 3630,00 2481,80 0,00 2444,72
Corpuri de iluminat lei 1,00 1755,49 6583,08 3177,00 1525,20 0,00 1880,88
Bransament gaze lei 1,00 1686,12 6322,96 2570,00 1946,40 0,00 1806,56
Coloane si legaturi de incalzire lei 1,00 5376,00 20160,00 7675,00 6725,00 0,00 5760,00
Centrala termica gaze lei 1,00 2747,73 10304,00 6360,00 1000,00 0,00 2944,00
Corpuri de incalzire din otel lei 1,00 2166,45 8124,20 3533,00 2270,00 0,00 2321,20
Termoizolatii conducte lei 1,00 1040,11 3900,40 1194,00 1592,00 0,00 1114,40
Alte lucrari de instalatii % 3,00 1299,35 4872,57 2229,27 1251,14 0,00 1392,16
Total lucrari de instalatii lei 1,00 44.611 167.291 76.538 42.956 0 47.798
Total constructie lei 215.454 807.952 329.478 246.253 1.379 230.843
Cost de proiectare 2.500 euro (inclusiv TVA)
Notã: La "Alte lucrãri de instalaþii" sînt incluse în procentul de 10% ºi: instalaþia de telefonie interioarã, instalaþia de alarmare la efracþie - Alte instalaþii nenominalizate.
Preþurile sînt calculate pentru construcþie realizatã sub un contract de antreprenoriat, ca urmare evaluatorul a þinut cont de toate taxele ºi impozitele (inclusiv TVA), ca ºi de
profitul antreprenorului.

46 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

P roiecte

Vilă cu patru dormitoare

SuprafaŃa construită la sol 125,64 mp
SuprafaŃa desfăşurată totală 241,02 mp
SuprafaŃa desfăşurată fără terase 210,66 mp
SuprafaŃă terase, verande, balcoane 30,36 mp
SuprafaŃă utilă 158,88 mp

48 Bursa Constructiilor Nr. 8 / 2008

Plan etaj
Plan parter
Bragadiru Jud. Ilfov
Contact: 021/3693167/0766 540 550
www.roberto-arhidesign.ro
office@roberto-arhidesign.ro
FuncŃiuni
LocuinŃa unifamilială prezentată are regimul de
înălŃime parter plus etaj şi permite şi o eventuală
mansardare peste etaj cu o suprafaŃă de la 40 până
la 60 mp utili. Are acces la toate utilităŃile (apă-
canal,gaze,electricitate).
LocuinŃa este destinată unei familii compusă din
patru - şase persoane, incluzând şi o cameră la par-
ter cu acces direct care poate fi utilizată ca birou.
LocuinŃa are o arhitectură clasică oferind tot con-
fortul locatarilor, elementele de modernitate fiind
constituite de suprafeŃele generoase ale camere-
lor,teraselor şi balcoanelor.
Accesul principal în locuinŃă se face la parter, într-
un hol de peste 18 mp din care se pătrunde în ca-
mera de zi, deschisă spre locul de luat masa şi bu-
cătărie. La parter se mai află un birou (care poate fi
folosit şi ca dormitor) şi o baie.
Etajul adăposteşte trei dormitoare, dintre care unul
matrimonial de 19 mp, cu baie proprie. Celelalte
două dormitoare sunt deservite de o singură baie.
Sistemul constructiv
Sistemul de fundare este de tip fundaŃie continuă
din beton simplu şi cuzineŃi din beton armat.
Structura de rezistenŃă este formată din pereŃi din
zidărie de cărămidă cu grosimea de 30 cm, stâlpi,
centuri, grinzi şi planşeu peste parter şi etaj din be-
ton armat. Compartimentările interioare sunt din
cărămidă.
Acoperişul este clasic din tablă zincată pe şarpantă
din lemn termoizolat cu vată minerală.
Termoizolarea locuinŃei este realizată la pereŃii ex-
teriori cu polistiren expandat de faŃadă în grosime
de 5 cm,iar placa de la parter cu polistiren extrudat
în grosime tot de 5 cm. Hidroizolarea fundaŃiei este
clasică cu carton bitumat şi bitum. Tâmplăria exte-
rioară este din PVC cu geamuri termopan iar cea
interioară din lemn, uşa de la intrarea principală
fiind metalică.
Finisaje interioare
PereŃii şi tavanele sunt tencuite, gletuite şi zugră-
vite cu vopsea vinilică albă. În bucătărie şi în gru-
purile sanitare s-au prevăzut placări cu plăci de fa-
ianŃă până la înălŃimea de 2.20 m.
Pardoselile sunt din parchet laminat cu excepŃia
bucătăriei şi a grupurilor sanitare unde au fost
prevăzute plăci din gresie glazurată.
Finisaje exterioare
Au fost prevăzute tencuieli,vopsitorii lavabile exte-
rioare. Balcoanele şi terasele sunt placate cu plăci
de gresie rezistentă la îngheŃ.
InstalaŃiile aferente construcŃiei
Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate se
face din şi în reŃeaua stradală de apă-canal. Imobi-
lul este dotat cu instalaŃii sanitare moderne de cea
mai bună calitate. Grupurile sanitare sunt ventilate
natural. Alimentarea cu energie electrică se face de
la reŃeaua publică.
Încălzirea imobilului se realizează cu calorifere tip
panou din oŃel, funcŃionând cu apă caldă încălzită
la 90 - 70 ° C. Sursa de încălzire o formează centrala
termică cu tiraj forŃat care funcŃionează cu gaze
naturale,amplasată în grupul sanitar de la parter.
Măsuri de protecŃie civilă
LocuinŃa nu va fi echipată cu spaŃii care să asigure
protecŃia civilă deoarece se încadrează în prevede-
rile Ordinului MI nr.602/2003 care prevede autori-
zarea construcŃiilor civile fără adapost, cu supra-
faŃa desfăşurată mai mică de 600 mp şi fără subsol.
49
P roiecte

Vilã cu patru dormitoare

autor: ing. Sorin Turcuº

Estimarea informativã a costurilor de edificare curs valutar 3,75 lei/euro

Denumirea lucrarii UM Cantitate Total euro Total (lei) Material Manopera Utilaj Alte cheltuieli
din care (lei) (lei) (lei) (lei)
Excavatii mc 46,10 1957,54 7340,76 0,00 4330,20 913,20 2097,36
Umpluturi si compactari mc 31,06 831,15 3116,82 899,00 1327,30 0,00 890,52
Hidroizolatii si lucrari aferente mp 42,92 1539,22 5772,06 1536,30 2586,60 0,00 1649,16
Termoizolatii polistiren expandat mp 264,60 8461,11 31729,18 9472,70 13191,00 0,00 9065,48
Termoizolatii polistiren extrudat mp 83,13 735,47 2758,00 1207,40 762,60 0,00 788,00
Termoizolatii vata minerala mp 95,60 859,38 3222,66 1093,60 1208,30 0,00 920,76
Beton simplu in fundatii mc 12,78 3161,61 11856,04 6521,10 1947,50 0,00 3387,44
Beton armat in structura mc 76,16 42622,27 159833,52 78620,30 35340,10 206,40 45666,72
Scari si podeste din beton ml 37,40 1456,82 5463,08 2487,80 1414,40 0,00 1560,88
Zidarii din caramida mc 73,41 19064,38 71491,42 38120,00 12945,30 0,00 20426,12
Balustrada terasa parter ml 11,35 1890,04 7087,64 4200,00 862,60 0,00 2025,04
Invelitoare tabla zincata,incl.aster. mp 147,00 4866,77 18250,40 8167,20 4868,80 0,00 5214,40
Sarpanta din lemn mc 4,21 3923,40 14712,74 3200,00 7309,10 0,00 4203,64
Jghiaburi si burlane ml 64,00 1929,91 7237,16 1182,30 3987,10 0,00 2067,76
Trotuare si platforme din dalate mp 49,60 1229,09 4609,08 2232,00 1060,20 0,00 1316,88
Alte lucrari de rezistenta % 3,00 2835,84 10634,42 4768,19 2794,23 33,59 3038,40
Total lucrari de rezistenta 97.364 365.115 163.708 95.935 1.153 104.319
Tamplarie din lemn mp 17,22 3923,81 14714,28 9510,20 1000,00 0,00 4204,08
Tamplarie PVC cu geam termopan mp 33,96 8837,55 33140,80 20362,00 3310,00 0,00 9468,80
Tamplarie metalica kg 147,00 589,87 2212,00 1115,00 465,00 0,00 632,00
Tencuieli exterioare mp 294,00 4208,96 15783,60 1734,70 9539,30 0,00 4509,60
Vopsitorii lavabile exterioare mp 294,00 3688,53 13832,00 1580,00 8300,00 0,00 3952,00
Tencuieli interioare mp 1146,00 14555,03 54581,38 4032,20 34954,50 0,00 15594,68
Vopsitorii lavabile interioare mp 1070,60 12165,48 45620,54 3801,30 28784,80 0,00 13034,44
Placari cu placi de faianta mp 75,40 2887,99 10829,98 4051,80 3683,90 0,00 3094,28
Pardoseli din parchet laminat mp 125,53 3571,12 13391,70 7358,50 2207,00 0,00 3826,20
Pardoseli din gresie glazurata mp 33,55 1862,56 6984,60 2810,30 2178,70 0,00 1995,60
Pardoseli dingresie rezist.la inghet mp 30,36 1927,33 7227,50 2797,20 2365,30 0,00 2065,00
Alte lucrsri de finisaj % 3,00 1746,55 6549,55 1774,60 2903,66 0,00 1871,30
Total lucrari de finisaj 59.965 224.868 60.928 99.692 0 64.248
Bransament apa-canal lei 1,00 5021,33 18830,00 8662,00 4788,00 0,00 5380,00
Coloane si legaturi sanitare lei 1,00 2558,45 9594,20 4488,00 2365,00 0,00 2741,20
Obiecte si armaturi sanitare lei 1,00 8858,83 33220,60 20539,00 3190,00 0,00 9491,60
Bransament electic lei 1,00 2519,85 9449,44 4610,00 2139,60 0,00 2699,84
Cabluri,conductori,tevi electrice ml 2158,00 5334,19 20003,20 5380,00 8908,00 0,00 5715,20
Aparate electrice lei 1,00 1761,72 6606,46 2803,00 1915,90 0,00 1887,56
Corpuri de iluminat lei 1,00 1484,82 5568,08 2452,00 1525,20 0,00 1590,88
Bransament gaze lei 1,00 1686,12 6322,96 2570,00 1946,40 0,00 1806,56
Coloane si legaturi de incalzire lei 1,00 4150,16 15563,10 5925,00 5191,50 0,00 4446,60
Centrala termica gaze lei 1,00 2131,73 7994,00 4910,00 800,00 0,00 2284,00
Corpuri de incalzire din otel lei 1,00 1678,13 6293,00 2735,00 1760,00 0,00 1798,00
Termoizolatii conducte lei 1,00 890,47 3339,28 1022,20 1363,00 0,00 954,08
Alte lucrari de instalatii % 3,00 1142,27 4283,53 1982,89 1076,78 0,00 1223,87
Total lucrari de instalatii 39.218 147.068 68.079 36.969 0 42.019
Total constructie . 196.547 737.051 292.715 232.597 1.153 210.586
Costuri de proiectare 2.000 euro (TVA inclus)
Notã: La "Alte lucrãri de instalaþii" sînt incluse în procentul de 10% ºi: instalaþia de telefonie interioarã, instalaþia de alarmare la efracþie - Alte instalaþii nenominalizate.
Preþurile sînt calculate pentru construcþie realizatã sub un contract de antreprenoriat, ca urmare evaluatorul a þinut cont de toate taxele ºi impozitele (inclusiv TVA), ca ºi de
profitul antreprenorului.

50 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

P roiecte

Casă cu un dormitor la parter şi două la etaj

SuprafaŃa construită la sol 114,29 mp
SuprafaŃa desfăşurată totală 212,61 mp
SuprafaŃa desfăşurată fără terasă şi balcoane 183,69 mp
SuprafaŃă terase şi balcoane 28,92 mp
SuprafaŃă utilă 133,74 mp

51
 P roiecte Casă cu un dormitor la parter şi două la etaj

FuncŃiuni Plan etaj

LocuinŃa prezentată are regimul de înălŃime parter
plus etaj mansardat fiind construită într-o zonă
rurală de munte,cu acces la reŃeaua de electricitate şi
de gaze naturale, dar fără acces la apă curentă şi la
canalizare.
Intrarea se face de pe terasă într-un hol din care se
distribuie funcŃiunile:camera de zi, cu ieşire pe tera-
să, bucătăria, de asemenea, cu acces la o terasă, un
dormitor,baia,precum şi spaŃii destinate depozitării
şi adăpostirii centralei termice.
La etaj se află două dormitoare, ambele beneficiind
de baie proprie, dressing şi ieşire pe balcon indi-
vidual. Tot la etaj se mai găseşte şi o debara de peste
3 mp.
Sistemul constructiv
Sistemul de fundare este de tip fundaŃie continuă
din beton simplu şi cuzineŃi de beton armat. Struc-
tura de rezistenŃă este formată din pereŃi din zidărie
de cărămidă cu grosimea de 30 cm, stâlpi, centuri,
grinzi şi planşeu peste parter din beton armat.Com-
partimentările interioare sunt din cărămidă. Aco-
perişul este realizat pe şarpantă din lemn, cu înveli-
toare din tablă, planşeul din lemn peste etajul
mansardat fiind izolat cu vată minerală,protejată cu
plăci din gips carton. ETAJ
SuprafaŃa utilă = 64.44 mp
Termoizolarea locuinŃei este realizată la pereŃii ex- Dormitor = 19.95 mp
teriori cu polistiren expandat de faŃadă în grosime Dormitor = 13.44 mp
de 5 cm, iar placa de la parter cu polistiren extrudat Dressing = 4.95 mp
în grosime tot de 5 cm. Hidroizolarea fundaŃiei este
Dressing = 4.95 mp
realizată clasic cu bitum şi carton bitumat.Tâmplăria
Baie = 6.98 mp
exterioară este din PVC cu geamuri termopan iar cea
interioară din lemn. Baie = 4.88 mp
HOL+debara = 9.29 mp
Finisaje interioare Plan parter Balcoane = 9.19 mp
PereŃii şi tavanele, acolo unde nu sunt plăci de gips
carton, sunt tencuite, gletuite şi zugrăvite cu vopsea
vinilică albă (si plăcile din gips carton se vopsesc tot
cu vopsea vinilică albă). În bucătărie şi în grupurile
sanitare s-a prevăzut placarea cu plăci din faianŃă
până la înălŃimea de 2,20 m.
Pardoselile sunt din parchet laminat cu excepŃia
bucătăriei şi a grupurilor sanitare unde au fost pre-
văzute placări cu plăci din gresie glazurată.
Finisaje exterioare
Au fost prevăzute tencuieli structurate şi placări cu
piatră naturală.Terasa şi balcoanele sunt placate cu
plăci de gresie rezistente la îngheŃ şi antiderapante.
InstalaŃiile aferente construcŃiei
Alimentarea cu apă se realizează printr-un puŃ de
mare adâncime (peste 30.00 m) şi instalaŃiile afe-
rente captării apei şi distribuŃiei acesteia în imobil.
Evacuarea apelor uzate se face într-o fosă vidanjabilă PARTER
iar al celor pluviale printr-un sistem de jghiaburi şi SuprafaŃa utilă = 69.30 mp
burlane, în incinta proprietăŃii. Grupurile sanitare Living = 19.95 mp
sunt ventilate natural, iar toate instalaŃiile sanitare Bucătărie = 13.44 mp
sunt de o foarte bună calitate. Alimentarea cu ener- Dormitor = 12.42 mp
gie electrică se face de la reŃeaua publică. Încălzirea Baie = 4.88 mp
imobilului se realizează cu calorifere tip panou din HOL = 13.95 mp
oŃel, funcŃionând cu apă caldă, încălzită la 90/70 °C. Cămară = 2.36 mp
Sursa de încălzire este o centrală termică cu tiraj Centrală termică = 2.36
forŃat funcŃionând cu gaze naturale, amplasată la Terase = 19.73 mp
parter.
Măsuri de protecŃie civilă
LocuinŃa nu va fi echipată cu spaŃii care să asigure
protecŃia civilă deoarece se încadrează în prevede- Bragadiru Jud. Ilfov
rile Ordinului MI nr. 602/2003 care prevede autori- Contact: 021/3693167/0766 540 550
zarea construcŃiilor civile fără adapost, cu suprafaŃa www.roberto-arhidesign.ro
desfăşurată mai mică de 600 mp şi fără subsol. office@roberto-arhidesign.ro

52 Bursa Constructiilor Nr. 8 / 2008

Casa cu un dormitor la parter ºi douã la etaj
autor: ing. Sorin Turcuº

Estimarea informativã a costurilor de edificare curs valutar 3,75 lei/euro

Denumirea lucrarii UM Cantitate Total euro Total (lei) Material Manopera Utilaj Alte cheltuieli
din care (lei) (lei) (lei) (lei)
Excavatii mc 42,46 1802,94 6761,02 0,00 3988,20 841,10 1931,72
Umpluturi si compactari mc 28,63 625,59 2345,98 676,70 999,00 0,00 670,28
Hidroizolatii si lucrari aferente mp 38,72 1388,58 5207,16 1385,90 2333,50 0,00 1487,76
Termoizolatii polistiren expandat mp 169,70 5426,51 20349,42 6075,30 8460,00 0,00 5814,12
Termoizolatii polistiren extrudat mp 63,90 565,34 2120,02 928,10 586,20 0,00 605,72
Termoizolatii vata minerala mp 106,00 952,86 3573,22 1212,60 1339,70 0,00 1020,92
Beton simplu in fundatii mc 15,00 3710,82 13915,58 7653,90 2285,80 0,00 3975,88
Beton armat in structura mc 51,34 28731,96 107744,84 52998,50 23823,00 139,10 30784,24
Scari si podeste din beton ml 18,70 728,49 2731,82 1244,00 707,30 0,00 780,52
Zidarii din caramida mc 72,65 18867,03 70751,38 37725,40 12811,30 0,00 20214,68
Balustrade din lemn ml 29,60 8536,79 32012,96 21685,80 1180,60 0,00 9146,56
Invelitoare tabla inclusiv astereala mp 163,00 5396,46 20236,72 9056,10 5398,70 0,00 5781,92
Sarpanta din lemn mc 4,66 4528,98 16983,68 3693,60 8437,60 0,00 4852,48
Trotuare si platforme dalate mp 66,00 1635,50 6133,12 2970,00 1410,80 0,00 1752,32
Alte lucrari de rezistenta % 3,00 2486,94 9326,01 4419,18 2212,85 29,41 2664,57
Total lucrari de rezistenta 85.385 320.193 151.725 75.975 1.010 91.484
Tamplarie din lemn mp 27,30 6220,63 23327,36 15077,10 1585,30 0,00 6664,96
Tamplarie PVC cu geam termopan mp 24,80 6453,70 24201,38 14869,70 2417,00 0,00 6914,68
Tencuieli exterioare structurate mp 188,56 2758,34 10343,76 1335,10 6053,30 0,00 2955,36
Placari cu placi gresie de exterior mp 13,50 654,90 2455,88 756,00 998,20 0,00 701,68
Tencuieli interioare mp 677,00 8598,39 32243,96 2382,00 20649,40 0,00 9212,56
Vopsitorii lavabile interioare mp 678,70 7712,21 28920,78 2409,80 18247,90 0,00 8263,08
Placari cu placi de faianta mp 90,75 3475,92 13034,70 4876,60 4433,90 0,00 3724,20
Placari cu placi de gips-carton mp 46,00 964,66 3617,46 981,80 1602,10 0,00 1033,56
Pardoseli din parchet laminat mp 98,90 2813,51 10550,68 5797,40 1738,80 0,00 3014,48
Pardoseli din gresie glazurata mp 34,90 1937,53 7265,72 2923,40 2266,40 0,00 2075,92
Pardoseli din gresie rez.la inghet mp 28,92 1835,90 6884,64 2664,50 2253,10 0,00 1967,04
Alte lucrari de finisaj % 3,00 1302,77 4885,39 1622,20 1867,36 0,00 1395,83
Total lucrari de finisaj 44.728 167.732 55.696 64.113 0 47.923
Put de apa si hidrofor lei 1,00 3631,38 13617,66 5644,50 4082,40 0,00 3890,76
Fosa septica vidanjabila lei 1,00 3463,79 12989,20 8280,00 998,00 0,00 3711,20
Coloane si legaturi sanitare lei 1,00 1685,53 6320,72 2228,00 2286,80 0,00 1805,92
Obiecte si armaturi sanitare lei 1,00 8858,83 33220,60 20539,00 3190,00 0,00 9491,60
Bransament electric lei 1,00 2519,63 9448,60 4610,00 2139,00 0,00 2699,60
Cabluri,conductori,tevi electrice ml 2210,00 5723,95 21464,80 5509,00 9823,00 0,00 6132,80
Aparate electrice lei 1,00 1803,20 6762,00 2869,00 1961,00 0,00 1932,00
Corpuri de iluminat lei 1,00 1387,87 5204,50 2512,00 1205,50 0,00 1487,00
Bransament gaze lei 1,00 1686,31 6323,66 2570,00 1946,90 0,00 1806,76
Coloane si legaturi de incalzire lei 1,00 3412,42 12796,56 4988,00 4152,40 0,00 3656,16
Centrala termica gaze lei 1,00 1841,88 6907,04 4133,60 800,00 0,00 1973,44
Corpuri de incalzire din otel lei 1,00 1407,84 5279,40 2296,00 1475,00 0,00 1508,40
Termoizolatii conducte lei 1,00 676,11 2535,40 776,00 1035,00 0,00 724,40
Alte lucrari de instalatii % 3,00 1142,96 4286,10 2008,65 1052,85 0,00 1224,60
Total lucrari de instalatii 39.242 147.156 68.964 36.148 0 42.045
Total constructie 169.355 635.081 276.384 176.235 1.010 181.452
Costuri de proiectare 1750 euro
Notã: La "Alte lucrãri de instalaþii" sînt incluse în procentul de 10% ºi: instalaþia de telefonie interioarã, instalaþia de alarmare la efracþie - Alte instalaþii nenominalizate.
Preþurile sînt calculate pentru construcþie realizatã sub un contract de antreprenoriat, ca urmare evaluatorul a þinut cont de toate taxele ºi impozitele (inclusiv TVA), ca ºi de
profitul antreprenorului.

53
C onsilier
Alegeþi echipamentele împreunã cu specialiºtii
Alina Negrila, director adjunct al “Integral Technic Trade”
Dacã în primul semestru al anului cele mai multe
vânzãri realizate de compania “Integral Technic Trade”
au fost generate de segmentul “casnic” al pieþei,
doamna Alina Negrilã, director adjunct al firmei sperã
ca în cel de-al doilea semestru compania sã îºi dezvolte
cât mai mult vânzãrile cãtre segmentul “corporate” al
pieþei.
În acest an, compania “Integral Technic” a lansat un
important proiect în domeniul imobiliar, “Baneasa
Happy House”, care constã în construirea a trei blocuri
tip vilã, cu regimul de înãlþime subsol + parter+ douã
etaje + al treilea retras. Complexul are în componenþã
54 de apartamente cu o suprafaþa construitã des-
fãºuratã de aproximativ 8.000 mp (din care circa 6000
mp suprafaþã construitã locuibilã, circa 1000 mp su-
prafaþã construitã spaþii comune ºi circa 1000 mp sub-
sol). Ansamblul de locuinþe va fi edificat pe un teren în
suprafaþã de 3723 mp în zona Bãneasa. La acest proiect
“Integral Technic” are atât rolul de dezvoltator, cât ºi
de executant al instalaþiilor termice, de aer condiþio-
nat, ventilaþie, ºi electrice.
54 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Piaþa de echipamente ºi materiale pentru
instalaþiile termice ºi de aer condiþionat este extrem
de diversificatã. Ca urmare, Alina Negrila, director ad-
junct al “Integral Technic Trade”, companie specializa-
tã în domeniul instalaþiilor de aer condiþionat, ventila-
þie, încãlzire, electrice, recomandã beneficiarilor sã
decidã asupra tipului de echipament achiziþionat
împreunã cu un specialist ºi nu în funcþie de sfaturile
vecinilor sau “meseriaºilor”.
Astfel, în ceea ce priveºte instalaþiile termice, acestea
trebuie alese în funcþie de volumul ºi configuraþia spa-
þiului ºi de necesarul de apã caldã menajerã, respectiv
de numãrul de utilizatori, de stilul de viaþã al acestora.
Specialistul va efectua un calcul energetic, care stã la
baza alegerii echipamentului potrivit. Achiziþionarea
unor centrale termice moderne ºi performante asigurã
economii de energie care determinã amortizarea rapi-
dã a costurilor instalaþiei.
Echipamentele de aer condiþionat se aleg în funcþie
de orientarea faþã de soare ºi de volumul spaþiului cli-
matizat, de mãrimea suprafeþelor vitrate ºi de gradul lor
de izolare, de numãrul de schimburi de aer (natural sau
forþat), de sursele de încãlzire ºi de numãrul de persoane
aflate în încãperi. Alegerea echipamentului trebuie fãcutã
împreunã cu specialistul în instalaþii de aer condiþionat,
care va calcula puterea frigoricã necesarã.
Tipul echipamentului de aer condiþionat (de perete,
de pardosealã, încastrat în tavan, etc) se alege în func-
þie de preferinþele beneficiarului. Este bine ca benefi-
ciarul sã solicite de la furnizor datele tehnice ale echi-
pamentelor, respectiv: clasa energeticã, domeniul de
funcþionare din punct de vedere al temperaturii me-
diului ambiant, nivelul de zgomot atât al unitãþii inte-
rioare, cât ºi cel al unitãþii exterioare, tipurile de filtre
cu care sunt dotate echipamentele, ce funcþii îndepli-
nesc acestea: rãcire, încãlzire, ventilare,
dezumidificare, programare orarã, etc.
Tot împreunã cu specialistul în instalaþii de aer con-
diþionat se alege locul de montaj al unitãþilor interio-
are ºi exterioare, astfel încât echipamentul sã fie exploa-
tat la maxim, în condiþii de confort al beneficiarului.
Atât la instalaþiile termice, cât ºi la cele de aer condi-
þionat, doamna Alina Negrilã recomandã beneficiarilor
sã achiziþioneze modelele mai noi deoarece, în acest
domeniu, “nou” înseamnã respectarea standardelor ºi
normelor comunitãþii europene, eficienþa energeticã,
utilizare facilã, design modern, funcþii noi, care
sporesc siguranþa ºi confortul utilizatorilor.
De asemenea, doamna Negrilã recomandã benefi-
ciarilor sã apeleze la firme specializate, cu vechime în
domeniu care sã asigure proiectarea, vânzarea cât ºi
montarea echipamentelor, precum ºi garanþia, ºi
service postgaranþie.
Ca dealer Viessmann, unul din cei mai importanþi
producãtori de echipamente pentru instalaþiile termi-
ce ºi în contextul crizei energetice din ce în ce mai
pregnante, societatea “Integral Technic” promoveazã
instalaþiile solare tip Vitosol, ca soluþie pentru prepa-
rea apei calde menajere în completarea fiecãrui sistem
de încãlzire Viessmann. De asemenea, firma comercia-
lizeazã cazanele în condensaþie produse de Viessmann
care sunt pregãtite pentru funcþionarea cu
combustibil biogen, cea mai bunã soluþie pentru
viitor.
Compania “Integral Technic Trade”, în calitate de de-
aler Daikin, unul din cei mai importanþi producãtori de
aparate de aer condiþionat, promoveazã sistemul
“Altherma”. Acest sistem produce cãldurã de trei ori
mai eficient decât sistemele de încãlzire cu combusti-
bil tradiþionali sau electrice, prin folosirea cãldurii din
mediul înconjurãtor. Tehnologia “inverter”, care stã la
baza sistemului, asigurã un consum redus de energie.
Costurile de instalare sunt minimizate prin faptul cã
nu sunt necesare lucrãri de excavare. Neproducând
flacarã ºi fum nu este necesar un coº de evacuare sau
ventilarea constantã a camerelor. “Altherma” poate fi
configuratã sã funcþioneze împreunã cu o instalaþia
termicã nouã sau deja existentã: radiatoare, încãlzire
prin pardosealã sau ventiloconvectoare. De asemenea,
asigurã producerea apei calde menajere, chiar ºi prin
conectarea la instalaþiile solare.
La acest sistem existã ºi opþiunea de “rãcire” a încã-
perilor, pentru zilele calde de varã.
Deoarece nu se alimenteazã cu gaz, motorinã sau
alte substanþe primejdioase, “Altherma” este un sis-
tem extrem de sigur, nepoluant.
Sistemul “Altherma” este format dintr-o unitate ex-
terioarã ce preia cãldura aerului din mediul înconjurã-
tor, creºte temperatura pânã la valoarea necesarã
încãlzirii locuinþei ºi o transmite unitãþii interiore.
Aceasta încãlzeste apa care circulã prin radiatoare,
prin sistemul de încãlzire prin pardosealã sau prin ven-
tiloconvectoare ºi asigurã necesarul de apã caldã me-
najerã. De asemenea, sistemul “Altherma” mai conþine
un rezervor de apã care, iniþial, este încãlzitã de aerul
din mediul înconjurãtor printr-un schimbãtor de cãl-
durã conectat la o pompã de cãldurã. O rezistenþã ter-
micã adiþionalã asigurã încãlzirea apei din rezervor la
valoarea necesarã consumului domestic. Având un re-
gulator de temperaturã inteligent, este posibilã regla-
rea încãlzirii sau rãcirii încãperilor în funcþie de necesi-
tãþile utilizatorilor. “Altherma” este un sistem
inteligent ºi economic pentru obþinerea unui confort
total, spune doamna Alina Negrilã.
220 - 250 euro/mp costul de realizare a unei case “la roºu”

Construcþiile în regie proprie sunt Unii antreprenorii nu întrevãd o are, partea exterioarã a acoperiºului (þi- 220 - 230 euro/mp + TVA, calculat la su-
efectuate direct de proprietari, de mul- creºtere a interesului beneficiarilor pen- glã, tablã, etc), instalaþiile aferente prafaþã construitã desfãºuratã, din cãrã-
te ori fãrã a contracta o companie de tru construcþia de case individuale, (electrice, sanitare, gaze, racordare la midã pe cadre de beton. Preþurile
construcþii specializatã, angajând direct întrucât cele mai multe loturi disponibi- utilitãþi). practicate pentru construcþia “la cheie”
muncitori ºi cumpãrând pe cont propriu le nu au acces facil la utilitãþi, nu au dru- Casele “la cheie” includ finisaje exterio- sunt în jur de 380 - 400 euro/mp+TVA
materialele necesare. În cazul în care muri de acces. Aceastã situaþie creºte are (învelitoare acoperiº, geamuri ter- (nu include instalaþiile termice). Firma
beneficiarul contracteazã efectuarea lu- costurile realizãrii unei locuinþe indivi- mopan, tencuieli exterioare, izolaþie po- oferã manopera pentru construcþia ca-
crãrilor de construcþie cu o firmã specia- duale. Totuºi, domnul Silviu Sãvulescu listiren expandat grosime 5 cm), finisaje sei “la roºu” la 45-55 euro/mp, iar pen-
lizatã de antreprenoriat în construcþii, este de pãrere cã cei ce îºi doresc o locu- interioare (tencuieli interioare, gresie, fa- tru casa “la cheie” la 150-180 euro/mp.
plãteºte materialele, manopera ºi aco- inþã vor fi mai interesaþi sã ºi-o constru- ianþã, parchet, uºi acces), instalaþii sani-
perã profitul constructorului (25-40% iascã în regie proprie, deoarece, cu toa- tare (chiuvetã, cadã/duº, vas toaletã, ro-
sau chiar mai mult). În plus, trebuie sã te cheltuielile presupuse de utilitãþi, bineþi bucãtãrie/baie, racorduri),
achite ºi taxa pe valoarea adãugatã. oricum ies mai ieftin dacât dacã instalaþii termice (centralã termicã, calo-
Proprietarul îºi face un calcul simplu achiziþioneazã o casã dintr-un complex rifere, racorduri), instalaþii electrice
de rentabilitate ºi vede cã acele cheltu- rezidenþial. (întrerupãtoare, prize, reþea electricã).
ieli pe care le-ar fi fãcut pentru contrac- La finele lunii octombrie, firma “AGI Proiectul unei case costã în jur de 10 -
tarea constructorului le poate redirec- Total Construct” din Bucureºti practica 25 euro/mp, în funcþie de gradul de de-
þiona spre acoperirea costului crescut al preþuri de 250 euro/mp + TVA pentru taliu, dacã include avize/autorizaþii,
materialelor ºi al terenului. construcþia de case “la roºu” ºi de 610 dacã este original sau nu.
Principalele dezavantaj ale construc- euro/mp + TVA pentru construcþia de Preþurile diferã în funcþie de comple-
þiei în regie proprie sunt timpul investit case “la cheie”. Preþurile se referã la xitatea proiectului ºi tipul materialelor
ºi nervii consumaþi cu urmãrirea construcþii din cãrãmidã porotherm. folosite. Preþurile conþin atât manopera,
lucrãrilor. Casele “la roºu” cuprind fundaþia, ridica- cât ºi materialele de construcþie ºi sunt
Dupã ce crescuserã în prima parte a rea pereþilor ºi structura acoperiºului pe calculate la suprafaþa construitã a casei.
anului, preþurile de construcþie a case- care se monteazã ulterior învelitoarea. Nu Societatea “Sinco” Bucureºti constru-
lor au înregistrat scãderi în toamnã. sunt incluse finisajele interioare ºi exterio- ieºte case “la roºu” cu preþuri de circa
Principala cauzã o reprezintã reducerile
costurilor cu materiile prime, în princi-
pal ieftinirea oþelului beton, material cu
pondere importantã în preþul de cons-
trucþie a unei case “la roºu”.
Antreprenorii spun cã în aceastã pe-
rioadã lucreazã în continuare la proiec-
te demarate la începutul anului. Aºa cã
doar în primãvarã vor putea evalua si-
tuaþia pieþei prin numãrul de proiecte
noi iniþiate. Pe de altã parte, majorita-
tea beneficiarilor care au proiecte de
case în lucru sunt finanþaþi prin credite
bancare, iar antreprenorii se tem ca
aceºtia sã nu întâmpine probleme la
finalizarea locuinþelor.
Silviu Sãvulescu, director general
“Sinco” Bucureºti, spune cã într-adevãr
cea mai mare problemã o reprezintã
acum faptul cã lucrãrile sunt finanþate
pe bazã de credite a cãror dobândã a
crescut accelerat, situaþie ce pune bene-
ficiarii în pericol sã nu mai poatã conti-
nua plata lucrãrilor. “Asistãm la o sta-
gnare a cererii ºi lucrãm numai pe
contracte aflate deja în derulare”,
subliniazã Silviu Sãvulescu.

55
A menajari
Nu vã zgârciþi la decoraþiunile de Crãciun!
Decoraþiunile pot fi adaptate profilurilor de activitate ale firmelor
Pentru companii decorarea biro-
urilor ºi sediilor pe perioada Sãrbatori-
lor de iarnã reprezintã un aspect extrem
de important, chiar dacã unii manageri
de obicei o considerã ca fiind o cheltuia-
lã fãrã sens ºi fãrã profit, mai ales. Vlad
Simion, head-designer la “Brazi de Cra-
ciun.ro” , spune cã, privind din afarã,
oricine ar fi de acord cã atenþia la deta-
liu ºi respectul pentru propria imagine
vorbesc cel mai apãsat ºi convingãtor
despre o companie. O atmosferã plãcu-
tã, caldã, de sãrbãtoare, într-un sediu
vor lãsa mereu o puternicã impresie
asupra clienþilor, partenerilor, colabora-
torilor ºi angajaþilor firmei respective.
Pentru amenajarea interioarã ºi pen-
tru cea exterioarã a sediilor recomanda-
56 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
rea “BrazideCraciun.ro” este de a se
pune un accent foarte mare pe persona-
lizarea decoraþiunilor. Atât pentru exte-
rior, cât ºi pentru interior. Deºi nu existã
o ofertã variatã în acest sens, costurile
nu sunt atât de mari pe cât v-aþi putea
gândi. Pentru decorãrile de exterior,
aceasta alegere ar putea fi un mare plus
pentru mai multã vizibilitate ºi brand
awareness. Tot pentru exterior, Vlad Si-
mion sugereazã amplasarea ºi decora-
rea unui brad impozant prin înãlþime ºi
bogãþie. Pe site-ul
www.brazidecraciun.ro dimensiunile
brazilor variazã între 0.5 ºi 12 metri.
Pentru decorarea în interior a sediilor
de firmã, globuleþele pot fi marcate cu
siglele firmei, cu imagini grãitoare de-
spre activitatea firmei, cu denumirea
unor proiecte de succes pe fiecare glo-
buleþ, cu numele angajaþilor, pozele lor
sau mesaje haioase între colegi. Posibi-
litãþile sunt infinite.
Decoraþiunile pot fi
adaptate profilurilor de
activitate ale firmelor
Existã globuleþe din sticlã, lucrate ºi su-
flate manual, personalizate cu sigla
companiei sau o imagine grãitoare pen-
tru domeniul ei de activitate. Mai existã
varianta personalizãrii cu siglele clienþi-
lor sau cu imagini ale produselor oferi-
te. Vlad Simion menþionazã: “Ideile
noastre sunt nenumãrate. Cel mai mult
conteazã creativitatea furnizorilor de
decoraþiuni, flexibilitatea ºi capacitatea
de a înþelege nevoile clienþilor. Echipa
noastrã numãrã ºase designeri speciali-
zaþi în decoraþiuni interioare, coloristi-
cã, ambient ºi feng-shui, aleºi personal
de cãtre mine. Nu aveþi cum sã nu gãsiþi
aici o persoanã la unison cu propria
viziune.”
Din ce în ce mai mult companiile ape-
leazã la designeri profesioniºti pentru

amenajãri de calitate, spune Vlad Si-
mion. Mai ales în Bucureºti, unde tim-
pul fiecãruia este din ce în ce mai aca-
parat de traficul ºi aglomeraþia
caracteristice, companiile, dar ºi persoa-
nele fizice preferã sã apeleze la niºte oa-
meni pasionaþi de ceea ce fac, experi-
mentaþi ºi extrem de creativi. În cereri,
se pune foarte mult accent pe calitatea,
valoarea ºi exclusivitatea designului.
“Românii încep din ce în ce mai mult sã
observe ºi sã aprecieze adevãrata calita-
te, detaliile care fac diferenþa, combina-
þiile de culori, faptul cã decoraþiunile
sunt fabricate manual, iar acest lucru se
oglindeºte în mod direct ºi pregnant în
pretenþiile clienþilor noºtri”, mai spune
Vlad Simion.
De asemenea, foarte importantã a de-
venit ºi alegerea unui brad natural - mi-
rosul proaspãt pe care îl va lãsa în jurul
managerilor. “Cine pune valoare pe
anumite detalii ale calitãþii indiscutabi-
le sau pe importanþa acestei sãrbãtori în
tradiþia internaþionalã, poate cã nu se
va zgârci la buget”, considerã Vlad Si-
mion. Poate unele companii considerã
de o importanþã mai mare cadourile
oferite clienþilor, colaboratorilor ºi par-
tenerilor, caz în care vor neglija
decoraþiunile pentru sediul propriu,
bugetul micºorându-se.
Spre exemplu, anul trecut echipa de
decoratori www.brazidecraciun.ro a re-
alizat un brad de lux, numai cu decora-
þiuni din cristale Swarovski, cu fir de
aur, fundiþe din catifea ºi mãtase de cea
mai bunã calitate. “La amenajarea aces-
tui brad au lucrat douã persoane, timp
de opt ore. S-a depus mult efort, atenþie
ºi migalã pentru punerea în valoare a
fiecãrui element decorativ prin jocuri de
lumini reflectate în încãpere de cristale-
le Swarovski. Imaginea era una feericã”,
afirmã Vlad Simion. Bradul a costat
10.000 de euro, dar frumuseþea lui era
nepreþuitã pentru clientul care îl co-
mandase. “Persoana respectivã ne-a
emoþionat prin faptul cã a stat ºi l-a
admirat minute în ºir, fãrã cuvinte”,
spune Vlad Simion.
sãu, bogaþia ºi frumuseþea coroanei.
Astfel de brazi pot fi gãsiþi pe site-ul fir-
mei “BrazideCraciun.ro”. Aceºtia sunt
cultivaþi în pepiniere speciale ºi sunt de
calitate superioarã. “De asemenea, ofe-
rim ºi brazi în ghiveci, pentru cei care
vor sã transmitã un mesaj ECO”,
subliniazã Vlad Simion.
Bugetele alocate pentru decorarea se-
diilor depind foarte mult de pretenþiile
Moda acestui an
Cele mai moderne decoraþiuni sunt, ca
în fiecare an, tot cele tradiþionale: glo-
buleþe, betealã, fundiþe, figurine, lum-
ânãri, conuri de brad. Singura diferenþã
este aceea de coloristicã, subliniazã Vlad
Simion, precizînd: “Cele mai în trend cu-
lori ale anului 2008 sunt alb, mov ºi ver-
de. Combinaþii surprinzãtoare de purita-
te, regalitate ºi prospeþime din naturã.”
De asemenea, se pune mare accent pe
calitatea ºi valoarea ornamentelor. Se
poartã decoraþiunile cu cristale Swarov-
ski, de catifea, mãtase, cu fir de aur ºi ar-
gint, personalizate manual. Vlad Simion
considerã cã foarte multe persoane vor
fi încântate ºi de ideea personalizãrii de-
coraþiunilor cu numele copiilor, imagini
ale lor, mesaje de dragoste sau urãri în
familie.
Anul acesta, spune Vlad Simion, firma
sa se va axa foarte mult pe calitate, in-
tegrînd în ofertã globuri decorate cu cri-
stale Swarovski, globuri decorate ma-
nual, din sticlã ºi suflate cu argint,
globuri cu design personalizat în funcþie
de cerinþele clienþilor, decoraþiuni pre-
þioase din catifea, mãtase sau fir de aur.
57
P iata utilajelor de constructii
Început de an promiþãtor ºi scãdere surprinzãtoare din luna august
Piaþa a continuat sã creascã, dar ritmul este mult atenuat
“Autoconstruct”
În condiþiile unei pieþe mai dificile ca ni-
ciodatã, compania “Autoconstruct” din
Otopeni, Ilfov, a vândut, pânã la finele
lunii septembrie, un numãr de 750 de
unitãþi din toate categoriile de produse
pe care le oferã. Cota de piaþã deþinutã
de companie este estimatã de domnul
Viorel Rusu, directorul general al “Auto-
construct” în jurul a 35 - 37% din piaþa
vehiculelor de transport.
Piaþa de profil din România nu mai
este atât de dinamicã cum a fost în
2007, cererea înregistrând o scãdere
semnificativã faþã de nivelul ofertei, su-
bliniazã Viorel Rusu. “Cu toate acestea
sperãm sã realizam ceea ce ne-am pro-
pus ºi anume o cifrã de afaceri de 30 de
milioane de euro. Dacã la finele anului
trecut, când ne propuneam acest obiec-
tiv, ni s-a pãrut unul nu foarte greu de
atins, în 2008 însã s-a demonstrat cã so-
coteala de acasã nu se potriveºte cu cea
din piaþã”, spune domnul Viorel Rusu.
Din fericire, în România nu se resimte
încã foarte mult criza economicã din
America, poate cu excepþia majorãrii ar-
tificiale a cursurilor de schimb ale princi-
palelor valute sau jocurilor de bursã cu
acþiuni ale unor companii care nu ai fi
crezut niciodatã cã se pot devaloriza la
un astfel de nivel, considerã domnul
Rusu. Domnia sa crede cã “acum totul
depinde de percepþia fiecãruia dintre
noi, cei implicaþi în aceastã piaþã ºi de
cât de uºor vom trece peste o astfel de
crizã care, la urma urmei, nu a fost nici
prima ºi cu siguranþã cã nu va fi, din ne-
fericire, nici ultima.”
Domnul Viorel Rusu spune cã planurile
de viitor ale companiei vor continua, iar
o astfel de situaþie de crizã este una din-
tre cele mai bune modalitãþi de selecþie
internã a personalului: acum cei puter-
nici continuã mai departe iar cei obiºnu-
iþi cu situaþiile ideale sau chiar favorabi-
le abandoneazã “corabia”.
58 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Dupã ce ani la rândul piaþa utilajelor domnul Cristian Harabagiu. construcþii este una aproape identicã cu
de construcþii a înregistrat creºteri spec- Dupã un început de an foarte promi- cea de anul trecut ca ºi volum (vânzãri
þãtor, partea a doua a anului nu a mai de utilaje). În ceea ce priveºte cererea
taculoase, anul acesta creºterea s-a do-
molit destul de brusc, luându-i prin sur- înregistrat creºterile aºteptate de agen- de utilaje observãm o creºtere în special
prindere pe mulþi dintre producãtorii ºi þii economici din piaþã. Dacã este sã pentru utilaje specializate.” Cererea de
distribuitorii de astfel de utilaje. împãrþim anul 2008 în douã semestre piaþã a fost influenþatã de investiþiile în
“Ritmul de creºtere a încetinit în acest putem clar sã observãm cã în primul se- infrastructurã, creºterea volumului de
an”, afirmã Rãzvan Bãnescu, director mestru al anului lucrurile au funcþionat lucrãri în domeniul construcþiilor civile,
general al “Bergerat Monnoyeur - Româ- foarte bine, apreciazã domnul Constan- industriale etc., mai spune domnul
nia“, reprezentantul Caterpillar în Rom- tin Mincu, directorul general “Case Uti- Constantin Mincu.
ânia din 1991. Dacã piaþa s-a dublat în laje Construcþii”. Creºterile estimate În primele douã trimestre din 2008 s-a
2006 ºi 2007 comparativ, fiecare, cu pentru 2008 erau pe cale sã se adeve- înregistrat o creºtere susþinutã pe seg-
anul precedent, creºterea în 2008 nu va reascã, adicã o creºtere cu circa 40% a mentul de piaþã al “Energoutilaj”- pre-
depãºi probabil 30%, apreciazã domnul numãrului de utilaje vândute (de la cir- stãri de servicii cu macarale mobile -
Rãzvan Bãnescu. ca 2800 unitãþi total în 2007 la aproape fapt ce s-a reflectat în creºterea cu peste
Domnia sa considerã cã încetinirea rit- 3900 unitãþi în 2008). În ceea ce pri- 70% a cifrei de afaceri din semestrul I
mului de creºtere a pieþei se datoreazã veºte situaþia pe semestrul al doilea al 2008, comparativ cu perioada similarã a
evoluþiei construcþiilor rezidenþiale ºi anului 2008 putem observa o neîndepli- anului precedent. “Începând cu luna au-
industriale, dar ºi lucrãrilor de infra- nire a creºterii prognozate la sfârºitul gust, creºterea s-a temperat, fãrã a pu-
structurã (este adevãrat, mai mult prin anului 2007, creºterea faþã de anul pre- tea vorbi totuºi de o scãdere a ei sub ni-
lucrãri de întreþinere ºi reparaþii). cedent fiind una chiar foarte micã, spu- velul anului 2008”, spune Claudiu
Spre deosebire, însã, de anii 2006 ºi ne domnul Constantin Mincu. Domnia Covrig, director general. Domnia sa
2007când a fost nevoie de înlocuirea ra- sa ne-a declarat: “Comparativ cu anul considerã cã, în cazul pieþei utilajelor de
pidã a marilor parcuri de utilaje care 2007, în anul 2008 piaþa de utilaje de construcþii din România, cererea a fost
funcþionau încã din anii ’80 ºi provene-
au din fostele companii de stat,
începând cu 2008 este foarte probabil
ca piaþa utilajelor sã nu mai aibã un ritm
de creºtere superior celui al pieþei con-
strucþiilor, considerã domnul Rãzvan
Bãnescu.
ªi Cristian Harabagiu, directorul de
vânzãri al “Terra Utilaje de Construcþie”,
este de acord cã creºterea înregistratã
în acest an de piaþa utilajelor nu a fost
cea estimatã: “Cererea de utilaje a cres-
cut comparativ cu anul trecut, deºi nu
chiar cu procentul prognozat“. Compa-
nia “Terra Romania Utilaje de Construc-
þii“ este reprezentant exclusiv pe piaþa
româneascã al mãrcii de utilaje JCB.
Motivele încetinirii ritmului de creºtere
al pieþei de utilaje þin de contextul in-
ternaþional în care evoluãm, cât ºi de
faptul cã este an electoral, considerã
Dacã piaþa s-a dublat în 2006 ºi 2007
comparativ, fiecare, cu anul precedent,
creºterea în 2008 nu va depãºi probabil
30%, apreciazã domnul Rãzvan Bãnescu,
director general al “Bergerat Monnoyeur -
România“.

major influenþatã atât de volumul lucrã-
rilor, cât ºi de nevoia de performanþã -
în condiþiile în care parcul îmbãtrânit de
pe piaþã nu face faþã din punct de vede-
re tehnic nevoilor constructorilor. Parti- la producãtori, constructorii neavând
cu lar , pentr u piaþa d e închir ier i posibilitatea sã aºtepte 12-18 luni
macarale mobile, cererea a crescut ºi livrarea unui utilaj nou, mai spune
sub influenþa termenelor mari de livrare directorul general al “Energoutilaj”,
Claudiu Covrig.
Pe primele 4 - 5 luni creºterea a fost
cea preconizatã adicã în jur de 60%, dar
dupã alegerile locale din luna iunie s-a
produs un blocaj în achiziþiile de utilaje
pentru construcþii, blocaj resimþit de
toþi importatorii indiferent de marcã,
ne-a declarat domnul Lucian Gheorghe,
director operaþiuni comerciale la “Pro-
truck Echipamente Construcþii”, distri-
buitor autorizat în România al utilajelor
pentru construcþii New Holland Con-
struction Equipment S.p.A. Ulterior, lu-
crurile au început sã revinã, însã din
nou în aceastã perioadã, datoritã fluc-
tuaþiilor euro, instabilitãþii internaþio-
nale, alegerilor parlamentare ºi blocaju-
lui în construcþiile civile, potenþialii
cumpãrãtori aºteaptã. “Este clar cã în
toate domeniile conexe construcþiilor
cererea din acest an a fost sub
aºteptãrile fiecãruia dintre noi.”,
subliniazã domnul Lucian Gheorghe.
Flamouropoulos Efstratios, director
general a “Power E.P.A.B”. Bucureºti,
reprezintã în þara noastrã pe
“Armodynamiki” , producãtor grec de
staþii de beton ºi staþii de sortare.
”Bergerat Monnoyeur –
România” sperã într-o cifrã
de afaceri în jurul a 100
milioane euro
Cu peste 3.000 de utilaje de construcþii
Caterpillar aflate în întreþinere directã
sau prin contracte de service, ”Bergerat
Monnoyeur” este lider pe piaþa de servi-
cii pentru utilajele de construcþii în Ro-
mania. În ceea ce priveºte numãrul de
utilaje vândute, compania se aflã pe
unul dintre primele trei locuri pentru
fiecare familie de utilaje echivalente cu
cele din gama pe care o distribuie, cu
cote de piaþã cuprinse între 10 ºi 90%. În
plus, activitatea companiei cuprinde de
anul acesta ºi activitatea de închiriere
prin divizia ”The CAT Rental Store”, o
axã strategicã de dezvoltare pentru
viitor.
Spre deosebire de anii precedenþi, pia-
þa din 2008 este plinã de contraste din
punctul de vedere al distribuþiei numã-
rului de unitãþi vândute de-a lungul
anului. Dupã un prim trimestru foarte
bun ºi un al doilea excepþional, lunile iu-
lie ºi august au înregistrat o scãdere
considerabilã. Septembrie a reuºit sã
mai echilibreze trimestrul trei ºi sã-l
aducã undeva la nivelul primului trimes-
tru. "Cu toate surprizele (negative sau
pozitive) pe care le poate aduce ultima
parte a anului, nu cred cã piaþa va
depãºi 4.000 de unitãþi în 2008. În func-
þie de rezultatele trimestrului patru,
estimãm o cifrã de afaceri în jurul a 100
de milioane de euro”, ne-a declarat Rãz-
van Bãnescu, director general al ”Berge-
rat Monnoyeur - România”.
Domnia sa considerã cã ceea ce se
întâmplã acum pe pieþele financiare in-
ternaþionale este imposibil sã nu afecte-
ze ºi activitatea clienþilor companiei,
deci, pe cale de consecinþã, ºi activitatea
actorilor de pe piaþa utilajelor de con-
strucþii. Magnitudinea impactului este
însã greu de anticipat sau mãsurat. Este
posibil ca ritmul de creºtere a pieþei sã
încetineascã pe termen mediu. ”De 18
ani de când am început activitatea în
România ne-am obiºnuit însã sã fim cu
un pas înaintea pietei atunci când este
vorba de investiþii pentru dezvoltare. Nu
pot sã nu amintesc aici faptul cã facem
parte din Grupul Monnoyeur care a sãr-
bãtorit acum doi ani 100 de ani de acti-
vitate. Ceea ce ne intereseazã aºadar în
România sunt planurile pe termen lung,
planuri care rãmân neschimbate pentru
Bergerat Monnoyeur ºi Caterpillar”, afir-
mã Rãzvan Bãnescu, director general al
”Bergerat Monnoyeur - România”.
59
P iata utilajelor de constructii
“Case Utilaje Construcþii”
Þinta de vânzãri a companiei “Case Uti-
laje Construcþii” în acest an este de 250
de unitãþi. Pânã în octombrie compania
reuºise sã vândã clienþilor sãi un numãr
de 210 unitãþi. Ca urmare, domnul Con-
stantin Mincu, directorul general al
“Case Utilaje Construcþii”, este optimist
ºi considerã cã pânã la sfârºitul anului
compania va putea îndeplini cu succes
targetul pe care ºi l-a propus la început
de an.
În ceea ce priveºte cota de piaþã a
companiei “Case Utilaje Construcþii”,
conform statisticilor furnizate de Aso-
ciaþia Distribuitorilor pentru Utilaje de
Construcþii, aceasta era de 7,2 % la data
de 30 septembrie 2008.
“Având în vedere cã este al doilea an
de activitate, creºterile procentuale ale
cifrei de afaceri a companiei sunt destul
de mari”, subliniazã domnul Constantin
Mincu. Pentru 2008, cifra de afaceri esti-
matã ºi aproape realizatã de “Case Utila-
je Construcþii”, este de 30 milioane de
euro. O creºtere de circa 200% faþã de
anul 2007 când societatea a avut o cifrã
de afaceri de 9,1 milioane euro.
Domnul Constantin Mincu apreciazã
cã actuala crizã financiarã nu va modifi-
ca planurile de viitor ale companiei.
Aceasta pentru cã nevoile de infrastruc-
turã ale României sunt departe de a fi
satisfãcute, iar piaþa de utilaje pentru
construcþii va mai creºte ºi în urmãtorii
ani. Poate nu atât de mult ca în ultimii
trei ani, dar va fi pe trend pozitiv, spune
domnul Mincu. “Credem cã vom asista
cel mai probabil la o înãsprire a condiþii-
lor de creditare, dar companiile profe-
sioniste vor putea trece cu uºurinþã pe-
ste aceastã perioadã”, spune Constantin
Mincu.
“Energoutilaj“
În primele nouã luni ale anului 2008,
gradul mediu de ocupare a macaralelor
“Energoutilaj“ a crescut cu 16% faþã de
aceeaºi perioadã a anului 2007, în
condiþiile în care numãrul macaralelor a
crescut cu aproape 50%. Cererea a fost
însã mai mare decât aceste creºteri
combinate, fapt reflectat de numãrul
mare de comenzi pe care compania a
trebuit sã le refuze din cauza supracere-
rii. “Energoutilaj“ este unul din primii
trei mari prestatori de servicii cu maca-
rale mobile din România.
În cazul “Energoutilaj“ existã douã
componente ale creºterii cifrei de aface-
ri: creºterea parcului de macarale mobi-
le ºi creºterea perioadei active medii a
utilajelor. Domnul Claudiu Covrig, direc-
tor general al “Energoutilaj“, ne-a decla-
60 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
“Nu mai este un secret pentru nimeni
cã cererea de vehicule în 2008 este cu
mult mai scãzutã, nu doar faþã de volu-
mul de anul trecut, dar ºi faþã de aºtep-
tãrile tuturor dealerilor de camioane ºi
semiremorci ce activeazã pe piaþa din
România”, ne-a declarat Viorel Rusu, di-
rector general “Autoconstruct” din Oto-
peni, Ilfov. “Autoconstruct” reprezintã
pe piaþa utilajelor de construcþii din þara
noastrã producãtori importanþi din
Uniunea Europeanã (F.X. Meiller, Fay-
monville, Muller-Milteltal, Stokota NV,
Emi Tecno Due, Reinex, Trenkamp &
Gehle).
În ceea ce priveºte factorii care au in-
fluenþat cererea pe piaþã, domnul Rusu
apreciazã cã mai mulþi factori au fost la
Buldoexcavatoarele - cele mai cãutate utilaje
Buldoexcavatoarele reprezintã,
în continuare, puþin peste 50% din pia-
þã. În acelaºi timp, gama tuturor utilaje-
lor comercializate (buldozere, excavato-
are, încãrcãtoare, compactoare etc.)
este din ce în ce mai largã, subliniazã
Rãzvan Bãnescu, director general, “Ber-
gerat Monnoyeur - România“.
Cristian Harabagiu, directorul de
vânzãri al “Terra Utilaje de Construcþie”
spune cã buldoexcavatorul rãmâne cel
mai cerut utilaj, datoritã caracterului
sãu multifuncþional, dar “se simte ºi o
atenþie mãritã acordatã utilajelor spe-
cializate”. Domnul Harabagiu spune cã
societatea pe care o reprezintã a vândut
excavatoare pe ºenile aproape dublu
faþã de anul trecut.
Faptul cã acum se vând
utilaje de un anumit tonaj
sau de o anumitã capacita-
te care nu existau pe pia-
þa din România în urmã
cu doar câþiva ani, aratã
cã nevoile clienþilor sunt
din ce în ce mai diverse,
pentru cã ei ºtiu sã rãspundã profesio-
nist provocãrilor legate de calitatea lu-
fel de importanþi ºi determinanþi în ace-
laºi timp: “Climatul politic instabil, pe
fondul fostei ºi actualei campanii elec-
torale, preþul istoric al barilului de pe-
trol, sistarea unor lucrãri de mare anver-
gurã în infrastructurã ºi poate o posibilã
saturaþie a pieþei pe fondul volumelor
considerabile realizate în anul anterior”.
Cristian Sedlacec, “Tuscher&Milas
Company”, Ciucea, judeþul Cluj, apre-
ciazã cã cererea de utilaje a fost mai sla-
bã în acest an, comparativ cu anul pre-
cedent, ca urmare a numãrului mare de
utilaje aduse în þarã.
Printre optimiºti se numãrã Flamouro-
poulos Efstratios, director general a
“Power E.P.A.B”. Bucureºti, care repre-
zintã în þara noastrã pe “Armod-
crãrilor, timpul de execuþie ºi, nu în ulti-
mul rând, de standardele de
rentabilitate pe care ºi le impun. “Este
vorba de o piaþã din ce în ce mai
maturã“, considerã domnul Rãzvan
Bãnescu.
Dacã anul trecut, pe fondul cererii ri-
dicate de autosaºie noi, s-au vândut
mai bine suprastructurile basculabile,
anul acesta a crescut ponderea de semi-
remorci basculabile vândute, spune
Viorel Rusu, director general al “Auto-
construct”. Totodatã ºi complexitatea
semiremorcilor de transport agabaritic
a crescut proporþional cu nevoile de
transport ale clienþilor. “Putem spune
cã existã o creºtere pentru vehicule de
transport din ce în ce mai complexe”,
menþioneazã
domnul Viorel
Rusu.
Multitudinea de
proiecte care s-au de-
rulat în 2008 a solicitat
practic întreaga
gamã de
ynamiki” S.A. , producãtor grec de staþii
de beton ºi staþii de sortare. Domnia sa
apreciazã cã s-a dublat cererea de utila-
je în anul 2008 comparativ cu cel prece-
dent, influenþatã în principal de dezvol-
tarea numeroaselor proiecte
rezidenþiale ºi de infrastructurã.
În primele trei trimestre din 2008 ce-
rerea de utilaje a crescut ºi aceasta s-a
evidenþiat prin depãºirea volumului
vânzãrilor cu peste 30% faþã de aceeaºi
perioadã a anului 2007, susþine Petre
Moroianu, secretar general al Asociaþiei
Distribuitorilor de Utilaje în Construcþii,
asociaþie non-profit care reuneºte 29 de
distribuitori de utilaje pentru
construcþii.
macarale mobile de care dispune “Ener-
goutilaj“ - de la 20 la 140 tone. Grupa de
macarale cea mai utilizatã din parcul
companiei a fost cea a macaralelor cu
capacitatea de 60-100 tone. Termenele
de finalizare presante ale proiectelor au
crescut cererea pentru utilajele moder-
ne ºi performante, de generaþie nouã,
în defavoarea celor mai vechi ºi mai ief-
tine. Claudiu Covrig, director general al
“Energoutilaj” spune: “Ne-am pregãtit
pentru a face faþa acestei rafinãri a cere-
rii, adãugând în plus experienþa de ºase
decenii a companiei ºi siguranþa în ex-
ploatare pe care am transformat-o
într-un obiectiv permanent. În plus,
proiectele ambiþioase ºi complexe din
punct de vedere tehnic ne-au stimulat
în achiziþionarea unor utilaje mai
speciale, din decembrie 2008 parcul
Energoutilaj urmând sã fie completat cu
o macara mobilã cu capacitatea de 300
tone“.
Deºi în întâlnirile distribuitorilor de
utilaje s-a discutat despre scãderea în
viitor a vânzãrii “buldoexcavatorului -
utilajul bun la toate”, aceastã scãdere
nu a apãrut încã, menþioneazã Lu-
cian Gheorghe, director opera-
þiuni comerciale la “Protruck
Echipamente Construcþii”.
Este adevãrat, apreciazã
domnul Gheorghe, cã
Cristian Harabagiu, directorul de vânzãri
al “Terra Utilaje de Construcþie”, este de
acord cã creºterea înregistratã în acest an
de piaþa utilajelor nu a fost cea estimatã:
“Cererea de utilaje a crescut comparativ
cu anul trecut, deºi nu chiar cu procentul
prognozat“.
piaþa s-a mai maturizat ºi a început sã
cearã configuraþii de utilaje ºi accesorii
pentru utilaje mult mai complexe, dar
segmentarea pieþei este încã în plin
proces.
În momentul de faþã cele mai solicita-
te modele din gama de utilaje oferite de
“Case Utilaje Construcþii” sunt buldoex-
cavatoarele, acestea fiind utilaje com-
plexe ce pot folosi unei game largi de
întrebuinþãri iar costurile de achiziþie nu
sunt mari. În clasamentul celor mai soli-
citate tipuri de utilaje, pe primele patru
locuri în preferinþele cumpãrãtorilor se
aflã în ordine, buldoexcavatoarele, ex-
cavatoarele pe ºenile, mini-încãrcãtoa-
rele multifuncþionale, încãrcãtoarele
frontale. În ceea ce priveºte cererea
pentru utilajele specializate, domnul
Constantin Mincu, directorul general al
“Case Utilaje Construcþii” observã o
creºtere importantã, clienþii devenind
din ce în ce mai pretenþioºi, dorindu-ºi
produse care sã corespundã întocmai
specificului activitãþii lor. În acest sens,
domnul Mincu menþioneazã o creºtere
a cererii pentru concasoare ºi staþii de
sortare, compania sa fiind unic importa-
tor al brandului OM în România. “Fore-
zele pentru cariere Furukawa sunt la
început de drum, dar suntem convinºi
cã firmele de specialitate vor începe in-
vestiþii ºi în acest domeniu”, afirmã
domnul Constantin Mincu.
Buldoexcavatoarele sunt încã foarte
solicitate, dar se remarcã o solicitare din
ce în ce mai mare pentru excavatoare,
încãrcãtoare ºi miniîncãrcãtoare (skid-
steer), spune Petre Moroianu, secretar
general al Asociaþia Distribuitorilor de
Utilaje în Construcþii.
Principalii clienþi ai
dealerilor de utilaje rãmân
antreprenorii în construcþii
Cei mai importanþi clienþi ai dealerilor
de utilaje rãmân antreprenorii în con-
strucþii. Claudiu Covrig, directorul gene-
ral al “Energoutilaj”, apreciazã cã nu
este încã un fapt acceptat cã închirierea
ajutã antreprenorii sã evite investiþii
inutile ºi excesive, costurile de mente-
nanþã ºi personal ºi alte cheltuieli, asi-
gurându-le echipamentul necesar acolo
unde este nevoie ºi doar pentru perioa-
da în care le este necesar. În calitate de
furnizori de servicii cu macarale mobile,
“Energoutilaj” poate oferi constructori-
lor nu numai echipamentele necesare,
ci ºi personal specializat ºi experienþã în
exploatare. Domnul Claudiu Covrig afir-
mã: “În anul 2008 am fãcut asta pentru
mai mult de 150 de clienþi, cãrora le-am
asigurat utilajul potrivit pentru fiecare
lucrare, ceea ce este de naturã sã crea-
scã eficienþa proiectelor. Mai mult,
mentenanþa utilajelor prestatorilor este
asiguratã de specialiºti, rezultatul fiind
funcþionalitatea ºi calitatea superioare
mediei. Din cei 150 de clienþi ai “Ener-
goutilaj” din primele nouã luni ale aces-
tui an, peste 50% au fost constructori,
urmaþi la distanþã (25%) de companii
din sectorul industrial care se retehno-
logizeazã. “Din pãcate, lipsa proiectelor
ample sau a finanþãrii menþin încã la un
nivel modest cererea companiilor din
sectorul energetic ºi de infrastructurã”,
menþioneazã domnul Claudiu Covrig.
În ceea ce priveºte portofoliul de
clienþi al firmei “Autoconstruct”, în pro-
porþie de 75% sunt firme sau companii
ce activeazã în domeniul construcþiilor.
"Însã, prin prisma gamei de produse
oferitã, avem clienþi ºi din segmentul
agricol, în special al transportatorilor de
cereale, dar ºi din domeniul salubritã-
þii", precizeazã Viorel Rusu, director
general al “Autoconstruct”.
În cazul societãþii “Case Utilaje Con-
strucþii”, în funcþie de numãrul de utila-
je achiziþionate, pe primul loc se aflã
companiile al cãror obiect de activitate
îl reprezintã efectuarea de lucrãri pen-
tru infrastructurã, acestea fiind urmate
îndeaproape de companiile ce se ocupã
de construcþii civile ºi industriale,
cariere, închirieri utilaje construcþii.
rat: “În primele nouã luni ale anului
creºterea înregistratã de cifra de afaceri
a fost de 60% ºi estimãm cã aceastã ten-
dinþã se va menþine pentru întreg anul
2008“. Totuºi, domnia sa apreciazã cã ar
fi nerealist sã afirme cã “actuala crizã nu
ne va afecta, în condiþiile în care Energo-
utilaj deruleazã în prezent un program
de investiþii ambiþios. Din punct de ve-
dere financiar, prudenþa cu care am
abordat finanþarea acestui program ne
pune însã la adãpost de surprize neplã-
cute ºi avem certitudinea cã vom finali-
za în bune condiþii completarea parcului
de macarale mobile ºi autovehicule
pentru transporturi grele“.
În contextul general, domnul Claudiu
Covrig se aºteaptã la o încetinire a rit-
mului de creºtere a sectorului construc-
þiilor, dar considerã cã societatea pe
care o reprezintã este pregãtitã sã facã
faþã unei cereri axate din ce în ce mai
pregnant cãtre servicii complexe de ma-
nipulare ºi transport, rapiditate în exe-
cuþie ºi siguranþã în exploatare. “2009
va fi anul în care «Energoutilaj» este pre-
gãtitã din punct de vedere tehnic ºi ope-
raþional pentru abordarea sectoarelor
industrial, energetic ºi de infrastructurã
- pe care le considerãm de o deosebitã
importanþã pentru depãºirea unor posi-
bile dificultati economice“, ne-a decla-
rat Claudiu Covrig, director general al
“Energoutilaj“.
“Protruck Echipamente
Construcþii”
Pânã în luna octombrie a acesti an, com-
pania “Protruck Echipamente Construc-
þii” a vândut în jur de 200 utilaje, ne
spune Lucian Gheorghe, director opera-
þiuni comerciale. Cota de piaþã a compa-
niei este estimatã de domnul Gheorghe
la aproximativ 10%.
Datoritã fluctuaþiilor înregistrate în
acest an de cererea de utilaje, creºterea
cifrei de afaceri a companiei va fi mai
micã decât cea scontatã, însã precizeazã
domnul Gheorghe “acest an îl vom
încheia cu o creºtere mai mare decât cea
a pieþei ºi asta este un lucru bun”.
Datoritã crizei financiare internaþiona-
lã ºi datoritã cãderii unor pieþe impor-
tante cum ar fi cea din America ºi cea
din vestul Europei, presiunea ºi intere-
sul faþã de piaþa din România ºi poten-
þialul pieþei româneºti va fi mult mai
mare, considerã Lucian Gheorghe, di-
rector operaþiuni comerciale “Protruck
Echipamente Construcþii”.
61
P iata utilajelor de constructii
“Terra Utilaje de
Construcþie”
Compania “Terra Utilaje de Construcþie”
este lider de piaþã la gredere ºi se situea-
zã, de asemenea, pe un loc fruntaº între
membrii ADUC în ceea ce priveºte
vânzarea de utilaje telescopice, conform
rapoartelor Asociaþiei Distribuitorilor
pentru Utilaje de Construcþii (ADUC),
afirmã Cristian Harabagiu, directorul de
vânzãri al “Terra Utilaje de Construcþie”.
Domnia sa precizeazã cã buldoexcava-
toarele rãmân însã cele mai vândute uti-
laje din portofoliu, segment pe care
compania deþine o cotã de piaþã de
25%.
Criza financiarã mondialã, dar ºi apro-
pierea alegerilor generale, tradusã prin
blocarea plãþilor de la buget ºi stoparea
proiectelor de infrastructurã, vor înceti-
ni ritmul de creºtere a pieþei utilajelor
de construcþii, este de pãrere Cristian
Harabagiu. Problemele principale sunt
generate de criza de lichiditãþi, costul
mai mare al creditãrii ºi volatilitatea mo-
nedei naþionale.
În actualele condiþii de piaþã, Cristian
Harabagiu se aºteaptã la o evoluþie a ci-
frei de afaceri similarã cu creºterea de
pe piaþa de utilaje de construcþii, “adicã
în jur de 31% pânã în prezent, dar în
scãdere pe final de an”. Pentru “Terra
Utilaje de Construcþie”, anul curent a
fost ºi unul de investiþii serioase în pre-
zenþa localã, compania deschizând re-
prezentanþe în Turda, Bacãu, Timiºoara,
Galaþi ºi Braºov.
62 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Vânzãrile totale vor depãºi, în acest an,
3.000 de unitãþi
În primele trei trimestre ale
acestui an au fost vândute pe piaþa
româneascã peste 2780 utilaje, potrivit
datelor furnizate de Asociaþia Distribui-
torilor de Utilaje în Construcþii. Petre
Moroianu, secretar general al Asociaþiei
estimeazã cã firmele membre ADUC
acoperã circa 90% din piaþa utilajelor
de construcþii din România.
Avand în vedere rezultatele din prima
parte a anului, reprezentantul ADUC
considerã cã în anul 2008 volumul
vânzãrilor va depãºi 4000 unitãþi, ceea
ce înseamnã o depãºire cu circa 28 -30
% a volumului din anul 2007.
Totuºi, þinînd cont de faptul cã în a
doua jumãtate a anului condiþiile de
piaþã s-au deteriorat, domnul Constan-
tin Mincu, directorul general “Case Uti-
laje Construcþii”, preconizeazã cã în
acest an se va ajunge la circa 3.100 -
3.200 de unitãþi vândute.
În ceea ce priveºte valoarea utilajelor
vândute în acest an, Rãzvan Bãnescu,
director general “Bergerat Monnoyeur -
România“, estimeazã cã piaþa de utilaje
pentru construcþii din þara noastrã se
plaseazã în jurul valorii de 350 -400 de
“Nu mai este un secret pentru nimeni cã cererea de vehicule în 2008 este cu mult
milioane de euro.
mai scãzutã, nu doar faþã de volumul de anul trecut, dar ºi faþã de aºteptãrile
Piaþa utilajelor de construcþii din tuturor dealerilor de camioane ºi semiremorci ce activeazã pe piaþa din România”,
România a avut un volum ºi o evoluþie ne-a declarat Viorel Rusu, director general “Autoconstruct” din Otopeni, Ilfov.
remarcabilã a vînzãrilor, cel puþin în pri-
mul semestru al acestui an, atât dealerii euro anual. avem o piaþã cu un volum considerabil,
ºi producãtorii, cât ºi finanþatorii Este destul de greu de apreciat valoa- însã lucrurile nu stau chiar aºa. Cu toate
anunþând creºteri importante ale rea pieþei de utilaje din þara noastrã acestea, putem spune cã piaþa autohto-
vânzãrilor. În ce priveºte închirierea ma- pentru cã fluctuaþiile de la un an la altul nã de vehicule destinate transportului
caralelor mobile, domnul Claudiu Co- sunt destul de mari, spune domnul Vio- în domeniul construcþiilor poate ajunge
vrig, director general al “Energoutilaj“ rel Rusu, director general “Autocon- la o valoare de 1,2 miliarde de euro,
estimeazã cã piaþa pe care compania sa struct”. “Dacã ar fi sã ne uitãm la cele incluzând bineînþeles ºi partea de
acþioneazã (Bucureºti ºi zona limitrofã) peste 12.000 de camioane noi vândute camioane”, mai spune domnul Rusu.
are o valoare de circa 25 - 30 milioane în România în 2007, am putea spune cã
“Energoutilaj“ este unul din primii trei mari prestatori de servicii cu macarale mobile din România.
Achiziþiile de utilaje se fac prin leasing
Dezvoltarea serviciilor financiare a
facilitat explozia achiziþiilor de utilaje
de construcþii în ultima perioada. Faptul
cã începând din toamnã societãþile fi-
nanciare traverseazã o perioadã dificilã
ar putea afecta ºi volumul finanþãrilor
pe care le acordã. Situaþia se va reflecta
în diminuarea capacitãþii de cumpãrare
a clienþilor, obligând producãtorii ºi de-
alerii de utilaje sã îºi regândeascã
ofertele.
Între modalitãþile de finanþare cele
mai practicate pe piaþa utilajelor, Cris-
tian Harabagiu de la “Terra Utilaje de
Construcþii” menþioneazã leasing-ul “în
proporþie de 95%”. Mai sunt ºi fondurile
europene, precizeazã domnul Haraba-
giu, dar demersurile pentru obþinerea
lor înainteazã greu.
“Noi, la Terra, avem parteneriate soli-
de cu majoritatea jucãtorilor importanþi
din piaþa de leasing, prin oferte speciale
ºi condiþii de finanþare avantajoase ºi
datoritã acestor parteneriate putem
oferi facilitãþi la platã”, mai spune
Cristian Harabagiu.
Circa 90% din vânzãrile firmei “Case
Utilaje Construcþii” au la bazã finanþa-
rea prin leasing, spune Constantin Min-
cu, directorul general al firmei. În func-
þie de importanþa clientului ºi de parcul
de utilaje achiziþionat, firma “Case Uti-
laje Construcþii” poate oferi o serie de
facilitãþi în ceea ce priveºte modalitãþile
de platã, astfel încât clienþii sãi sã bene-
ficieze exact de ceea ce au nevoie, mai
subliniazã domnul Mincu.
Viorel Rusu, director general al “Auto-
construct”, spune cã marea majoritate a
vânzãrilor se efectueazã prin interme-
diul finanþãrilor de tip leasing sau, în ca-
zul semiremorcilor de transport cereale,
prin intermediul finanþãrilor de tip
SAPARD ori, mai nou, FEADR. “Plãþile in-
tegrale sunt din ce în ce mai rare pe fon-
dul nivelului scãzut al pieþei”, subliniazã
Viorel Rusu.
Lucian Gheorghe, director operaþiuni
comerciale la “Protruck Echipamente
Construcþii” este de aceeaºi opinie cã fi-
nanþarea se face predominant în sistem
leasing sau linii de creditare pentru
pachetele mai mari de utilaje.
Aceastã opinie este de întãritã ºi de
Petre Moroianu, secretarul general Pe primele 4 - 5 luni creºterea a fost cea preconizatã adicã în jur de 60%, dar dupã
ADUC care spune cã la nivelul Asociaþiei alegerile locale din luna iunie s-a produs un blocaj în achiziþiile de utilaje pentru
construcþii, blocaj resimþit de toþi importatorii indiferent de marcã, ne-a declarat
Distribuitorilor de Utilaje în Construcþii,
domnul Lucian Gheorghe, director operaþiuni comerciale la “Protruck Echipamente
cele mai uzitate modalitãþi de finanþare Construcþii”
a achiziþiei de utilaje sunt leasingul ºi
creditul oferit de bãnci. “Nu ne-am propus sã le concurãm, nu þionând în perioada 2006-2008 peste 15
De aproximativ doi ani, spune domnul este meseria noastrã. Cele mai atractive macarale mobile. “În perioada în care
Rãzvan Bãnescu, director general al facilitãþi de platã pentru achiziþia utila- am achiziþionat aceste utilaje am optat
“Bergerat Monnoyeur - România“, se fo- jelor Caterpillar rãmân cele oferite de pentru finanþarea lor în leasing finan-
losesc în România aproape aceleaºi me- partenerul nostru Caterpillar Financial ciar, cel operaþional fiind puþin practicat
tode de finanþare a achiziþiei de utilaje Services“, afirmã domnul Bãnescu. pentru astfel de echipamente. Având
ca ºi cele întâlnite pe orice piaþã euro- În ceea ce priveºte finanþarea achiziþii- contracte de leasing financiar încheiate
peanã: creditul bancar, leasing-ul finan- lor de utilaje, domnul Claudiu Covrig, atât cu societãþi financiare din România,
ciar ºi, din ce în ce mai mult, cel opera- director general al “Energoutilaj“ emite cât ºi cu lessori din spaþiul Uniunii Euro-
þional. Bãncile ºi companiile de leasing opinii în calitate de cumpãrãtor de uti- pene, putem aprecia ca finanþarea echi-
au oferte din ce în ce mai competitive. laje, societatea “Energoutilaj“ achizi- pamentelor de construcþii în România
este un domeniu ce poate fi major
îmbunãtãþit atât din punct de vedere al
facilitãþilor acordate clienþilor, cât ºi din
punct de vedere al cunoaºterii aspecte-
lor tehnice ºi de funcþionare specific
echipamentelor - fapt ce ar conduce la
eliminarea multor clauze nerealiste din
contractele de leasing.”, subliniazã
domnul Claudiu Covrig.
63
M ateriale
Potrivite pentru orice tip de acoperiº
ªindrilele bituminoase CertainTeed sunt
produse de societatea “Certain Teed
Corporation” din Statele Unite ºi sunt
importate ºi distribuite în þara noastrã
de “Compania Americanã ªindrila” SRL
din Oradea.
Preþul practicat de societatea orãdea-
nã pentru distribuitorii din þarã este cu-
prins între 7 ºi10 USD/mp, fãrã TVA.
***
Componentele de bazã ale ºindrilelor
sunt: stratul suport alcãtuit dintr-o
împâlsiturã de fibre de sticlã, care oferã
ºindrilei rigiditatea necesarã în operaþii-
le de fabricare, manipulare ºi punere în
operã; bitumul aditivat cu APP, ce asigu-
rã durabilitate ºindrilei; granulele mine-
rale ce acoperã ºindrila pe faþa exterioa-
rã, protejeazã bitumul împotriva razelor
solare constribuind la rezistenþa în timp
a produsului. Granulele pot avea culoa-
rea verde, neagrã, maro, gri sau roºie.
64 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
ªindrilele CertainTeed sunt
învelitori bituminoase pentru acope-
riºurile ºarpantã, fiind expuse direct in-
temperiilor atmosferice. ªindrilele sunt
utilizate ca învelitori la acoperiºurile
ºarpantã cu pantã medie ºi mare, apli-
cate pe suport din lemn (asterealã), la
orice tip de clãdire, fiind utilizate la
învelirea acoperiºurilor noi ºi, de ase-
menea, a celor existente, în orice condi-
þii climatice.
În funcþie de formã ºindrilele Certain-
Teed sunt distribuite, în þara noastrã, în
douã sortimente: Crescendo ºi CT20.
Produsele se prezintã ca benzi rectan-
gulare decupate în formã de solzi prin
trei fante (rezultând 4 elemente), la ti-
pul Crescendo ºi în formã dreptunghiu-
larã, prin douã fante (rezultând 3
elemente) la tipul CT20.
Fantele sunt perpendiculare pe latura
lungã a ºindrilei, pe o lungime aproxi-
mativ egalã cu lãþimea pãrþii expuse
(circa 134 mm). Aceste decupaje delimi-
teazã partea de ºindrilã expusã intem-
periilor ºi dau impresia unui acoperiº cu
un numãr mare de bucãþi de þigle
individuale.
Aderenþa rândului superior de ºindrile
de cel inferior se realizeazã prin inter-
mediul unor benzi bituminoase termoa-
dezive, care la cãldura soarelui devin
active, realizând lipirea între rândul su-
perior ºi cel inferior de þigle, asigurând
astfel o protecþie suplimentarã
împotriva ploii ºi a vântului.
Elementele de dolie ºi coamã se decu-
peazã din bucãþile de ºindrile la dimen-
siunile necesare ºi se monteazã pe
acoperiº. Accesoriile utilizate la înveli-
torile realizate din ºindrile bituminoase
CertainTeed sunt: elementul de aerisire
(din tablã de aluminiu vopsitã în ne-
gru), elementul de racord la jgheab (din
tablã zincatã), parazãpadã (din alumi-
niu vopsit în negru), elementul de pro-
tecþie calcan (din tablã zincatã), cuie
speciale pentru ºindrilã (34x30 mm ºi
34x25 mm), adezivul la rece ºi
membrana bituminoasã sub ºindrilã.
Prin concepþie, ºindrilele bituminoase
asigurã protecþia hidrofugã a acope-
riºurilor ºarpantã a construcþiilor, pro-
dusele nu îºi aduc aport la izolarea ter-
micã a clãdirilor ºi la economia de
energie.
Aceste ºindrile se utilizeazã pe suport
de plãci OSB de cel puþin 11 mm grosi-
me sau pe scândurã de cel puþin 25 mm
grosime, dar nu mai latã de 152 mm.
Învelitoarea trebuie sã fie uniformã ºi
curatã.
Unghiul de înclinare recomandat este
între 15-85 grade, putând ajunge pânã
la poziþionarea pe verticalã.
Garanþii ºi durabilitate
Producãtorul american acordã o garan-
þie ºindrilelor bituminoase pentru pã-
strarea culorii de 10 ani, iar pentru pro-
bleme apãrute din defecte de fabricaþie,
de 25 de ani pentru sortimentul Cre-
scendo, respectiv de 20 de ani, pentru
sortimentul CT20. Durabilitatea produ-
selor este de minim 35 de ani. Învelitoa-
rea nu necesitã lucrãri de întreþinere,
dar anual este necesarã o inspectare ge-
neralã a învelitorii.
Punerea în operã
Stratul suport
Astereala acoperiºului, obligatoriu
ignifugatã, trebuie sã asigure o suprafa-
þã rigidã. Nu sunt permise deformaþii
mari sau deplasãri ale scândurilor sub
greutatea zãpezii sau a muncitorilor
care lucreazã. Înainte de punerea în
operã a ºindrilelor se va controla starea
scândurilor, care trebuie sã fie plane.
Scândurile vor avea minim 2,4 cm grosi-
me ºi circa 8-15 cm lãþime. Rosturile
dintre scânduri nu vor depãºi 5 mm.
Pentru a evita acumularea de umeze-
alã pe asterealã, care ar putea conduce
la ondularea acesteia, se va asigura un
sistem de ventilare a spaþiului de sub
acoperiº. Se recomandã ca deschiderile
de aerisire sã fie prevãzute sub jgheab
ºi sub coamã sau/ºi în câmpul
acoperiºului.
Punerea în operã
Astereala de scândurã, uscatã ºi igni-
fugatã, se acoperã cu un strat de bazã.
În mod obiºnuit, ca straturi de bazã se
folosesc membrane bituminoase din bi-
tum oxidat. Acest strat protejeazã aste-
reala în cazul infiltrãrii accidentale a
apei.
Aplicarea ºindrilelor se face de-a lun-
gul ºi pe diagonala acoperiºului, de la
partea interioarã a acestuia spre coamã.
ªindrila se fixeazã de asterealã cu cuie
ºi, suplimentar, aderenþa rândului supe-
rior de ºindrile de cel inferior se realize-
azã prin intermediul benzilor adezive
de bitum, activate la cãldura soarelui.
Fixarea ºindrilei de asterealã se face
cu cuie galvanizate, de minim 25 mm
lungime ºi cu diametrul capului de 9
mm. Tija cuiului trebuie sã aibã 2,5 mm
grosime. Acestea se bat numai pânã la
nivelul superior al ºindrilei, pentru a nu
deteriora materialul, la o distanþã de
minim 2,5 cm de marginea ºindrilei.
Cuiele se dispun în apropierea zonei
de suprapunere, deasupra tãieturilor de
modelare ºi în mijlocul acestora. La pan-
te sub 50 grade fixarea unei bucãþi se
face cu câte 4, respectiv 5 cuie (în fun-
cþie de modelul ºindrilei), iar la pante
peste 50 grade, cu câte 6, respectiv 7
cuie (se suplimenteazã la colþurile
superioare ale ºindrilei).
ªindrilele se monteazã pânã la coame
sau dolii pe ambele pãrþi ºi se taie la
acelaºi nivel. Elementele de coamã se
realizeazã din ºindrile tãiate. ªindrilele
de coamã trebuie îndoite peste coama
acoperiºului (prin încãlzire uºoarã la
temperaturi nu prea mari), suprapuse ºi
prinse cu cuie.
La montarea coamelor se þine seama
de direcþia predominantã a vântului,
montându-se spre direcþia de bãtaie a
acestuia, iar montarea elementelor pe
muchii, dolii se începe de jos în sus.
M ateriale
Mortar de finisare monocomponent pe bazã de ciment, modificat
cu polimeri
Descriere
Renderoc FC este livrat ca un amestec
gata preparat de pulberi uscate care ne-
cesitã doar adãugarea de apã curatã la
locul de aplicare pentru a obþine un
mortar de reparaþie foarte consistent pe
bazã de ciment. Materialul are la bazã
un amestec de cimenturi, agregate cali-
brate, fileri speciali ºi aditivi chimici
pentru a realiza un material cu bune ca-
racteristici de lucrabilitate, minimizând
totodatã cantitatea de apã. Produsul
are compatibilitãþi excelente cu betonul
ºi este perfect compatibil cu alte morta-
re din gama Renderoc ºi cu peliculele
Dekguard.
Avantaje
Ø Uºor de folosit - nu necesitã o amorsã
sau o membranã de protecþie
independentã
Ø Aderenþã excelentã la substratul de
beton
Ø Gata preparat pentru a preveni va-
riaþiile de dozaj – necesitã doar adãuga-
rea de apã curatã la locul de aplicare
Ø Nu conþine adaosuri de cloruri
Ø Compatibil cu Renderoc Galva-
shield XP
Conformitate cu standardele Rende-
roc FC este agrementat de Comisia Bri-
tanicã de Agrement cu Certificatul nr.
98/3461.
Criterii de proiectare
Renderoc FC este creat pentru utilizare
verticalã sau de plafon pentru umplerea
structurilor poroase în formã de fagure
ºi a orificiilor de pânã la 3 mm adâncime
în suprafaþa betonului.
Proprietãþi
Au fost obþinute urmãtoarele rezultate
la un raport apã/pulbere de 0,3:1 gravi-
metric sau 1:3 volumetric, la tempera-
tura de 20 EC.
Metoda de testare Rezultat tipic
Coeficient de expansiune termicã 7 -
12 x 10-6/0C
Timpul de aplicare Aprox. 20 minute
Timpul de întârire 30 minute - 1 orã
Densitatea în stare proaspatã Aprox.
2000 kg/m3
Nota: Timpul de aplicare ºi cel de întã-
rire variazã în funcþie de temperatura
mediului ºi a substratului.
Precizari
Renderoc FC este un mortar de finisare
unicomponent, pe bazã de ciment, mo-
dificat cu polimeri, ce se prezintã ca un
amestec de pulberi amestecate, care
necesitã doar adãugarea de apã curatã
la locul de aplicare. Materialul poate fi
utilizat fãrã sisteme individuale de
amorsare sau protectie.
Instrucþiuni de aplicare
Pregãtirea suprafeþei
Curãþaþi suprafaþa ºi înlãturaþi praful,
materialul liber, tencuiala, uleiul, vop-
seaua, grãsimile, straturile de coroziune
sau de alge. Buciardaþi suprafaþa pentru
a înlãtura lãptirile, descoperiþi agrega-
tul fin prin cioplire blandã sau prin sa-
blare cu alice.
Straturile de ulei ºi grãsimi trebuie
înlãturate prin curãþare cu aburi, spãla-
re cu detergent sau prin utilizarea unui
degresant potrivit. Eficacitatea decon-
taminãrii trebuie verificatã printr-un
test de aderenþã (prin tragere).
Mortarele de reparaþii din gama Ren-
deroc nu necesitã preparare suplimen-
tarã înaintea aplicãrii Renderoc FC. Nu
este necesar un sistem de amorsare su-
plimentar. Suprafeþele curãþate trebuie
suflate cu aer comprimat fãrã ulei înain-
te de a continua. Suprafeþele pregãtite
trebuie sã fie bine saturate cu apã cura-
tã înainte de aplicarea Renderoc FC, iar
apa rezidualã de la suprafaþã trebuie
înlãturatã. În condiþii de uscare extreme
poate fi necesarã udarea de mai multe
ori pentru a asigura saturarea
substratului în momentul aplicãrii.
Lucrul trebuie planificat ºi trebuie
avut grijã ca apa sã nu intre in contact
cu suprafeþele pe care a fost aplicat
Renderoc FC cel puþin 12 ore de la
aplicare.
Amestecarea
Trebuie avut grijã ca Renderoc FC sã fie
bine amestecat. Cantitãþi mici (de pânã
la 10 kg) pot fi amestecate manual folo-
sind un butoi sau o gãleatã de ameste-
care potrivitã. Cantitãþile mai mari tre-
buie amestecate folosind un malaxor
puternic. Amestecarea într-un butoi de
mãrime potrivitã folosind o paletã în Produsul Renderoc FC este distribuit pe
piaþa româneascã de “Iridex Group
spiralã agrementatã adaptatã la o
Import Export” din Bucureºti. Domnul
maºinã de gãurit de putere la vitezã
micã (400/500 rpm) constituie o alter- Tudor Marinescu, Director Materiale
nativã acceptabilã. Speciale pentru Constructii în cadrul so-
cietãþii menþionate, ne-a spus cã un sac
Avertisment la amestecare de 25 kg de Renderoc FC costã 29,80
euro + TVA.
Ca ºi în cazul altor mortare de reparaþie
Renderoc FC este proiectat pentru apli-
unicomponente, Renderoc FC dove-
care în straturi subþiri, obþinându-se o
deºte caracteristici de lucrabilitate sati-
suprafaþã netedã a betonului sau zidã-
sfãcãtoare chiar în cazul în care nu este
riei care urmeazã sã fie acoperite cu un
bine amestecat.
strat protector/decorativ.
Aceasta are ca rezultat un nivel de
Imperfecþiunile suprafeþei de pânã la 3
performanþã sensibil diminuat sau posi-
mm adâncime pot fi umplute prin apli-
bila distrugere. Este prin urmare esen-
care cu racleta. Imperfecþiunile mai mari
þial ca instrucþiunile de amestecare sã
trebuie acoperite separat în prealabil,
fie urmate în amãnunt, cu accent deo-
din nou limitând grosimea stratului la 3
sebit pe cantitatea de apã folositã ºi pe
mm. Alternativ, trebuie acordatã atenþie
durata amestecãrii.
utilizãrii mortarului de reparaþie ºi pro-
Atunci când se amestecã manual can-
tecþie Renderoc RP252.
titãþi mici, Renderoc FC trebuie dozat
Renderoc FC poate fi de asemenea uti-
volumetric. Adãugaþi trei volume de
lizat ºi în asociere cu alte mortare din
pulbere de Renderoc FC cu un volum de
gama Renderoc. În condiþii normale,
de apã potabilã. Se amestecã bine timp
produsul nu necesitã o amorsã sau o
de minimum 3 minute.
membranã de protecþie independentã.
Pentru volume mai mari, puneþi 7-8 li-
tri de apã potabilã în malaxor ºi, cu apa-
ratul în funcþiune, adãugaþi un sac
întreg de 25 kg de Renderoc FC ºi ame-
stecaþi timp de minimum 3 minute (ma-
ximum 5 minute). În funcþie de tempe-
ratura mediului ºi de consistenþa doritã,
cantitatea de apã necesarã poate varia
uºor dar nu trebuie sã depãºeascã 8 litri
la un sac de 25 kg de Renderoc FC. Nu
adãugaþi ulterior apã. Nota: În toate
cazurile pulberea de Renderoc FC
trebuie adãugatã apei.
Aplicare
Aplicaþi amestecul de Renderoc FC cu
mistria de fier pe substratul pregãtit,
într-un strat de grosime minimã. Trebu-
ie aplicat cât mai repede ºi lãsat sã se
întãreascã parþial înainte de a fi netezi-
rea finalã cu mistria. Dacã este necesarã
obþinerea unei suprafeþe foarte netede,
suprafaþa acoperitã cu Renderoc FC se
stropeºte cu puþinã apã cu ajutorul unei
bidinele înainte de ultima finisare cu
mistria.
Nu începeþi aplicarea în iminenþa ploii
65
M ateriale
decât dacã suprafaþa este acoperitã sau
protejatã.
Nota: grosimea maximã de aplicare a
stratului de Renderoc FC este 3mm, mã-
suraþi de la adâncimea orificiilor pânã la
suprafaþa finisatã.

Lucrul la temperaturi
scãzute
Trebuie luate precautii normale în cazul
lucrului pe timp de iarnã cu materiale pe
bazã de ciment. Materialul nu trebuie
aplicat când substratul ºi/sau tempera-
tura aerului este mai micã de 50C.
La 50C sau la mai mult de 50C puteþi
relua aplicarea.

Lucrul la temperaturi mari

La temperaturi ale mediului de peste
350C, materialul trebuie depozitat la
umbrã ºi la amestecare trebuie adãuga-
tã apã rece.

Protejarea
Renderoc FC nu necesitã nicio formã de
protejare în condiþii de temperaturi ale
mediului moderate, dar în condiþii de
uscare rapidã poate fi necesarã proteja-
rea. În acest caz Renderoc FC trebuie
protejat imediat dupã finisare conform
practicii de turnare a betonului. Se reco-
mandã în acest caz utilizarea produsu-
lui Nitobond AR, sprayat pe suprafaþa
de Renderoc FC finisatã, într-o peliculã
continuã. Suprafeþele mari trebuie pro-
tejate pe mãsura aplicãrii cu mistria (0,5
m2 odatã) fãrã a aºtepta acoperirea
întregii suprafeþe. În condiþii de uscare
foarte rapidã, trebuie folositã o proteja-
re suplimentarã prin învelire cu polieti-
lena a muchiilor suprafeþei.
În condiþii de temperaturi scãzute, su-
prafaþa reparatã ºi finisatã trebuie pro-
tejatã împotriva îngheþului.
Acoperirea cu finisãri
decorative ºi de protecþie
Renderoc FC poate fi acoperit cu o ba-
rierã de protecþie/peliculã decorativã
dupã minimum 48 de ore. Fosroc reco-
mandã folosirea gamei Dekguard ca pe-
liculã de protecþie ºi anti-carbonatare.
Aceste produse oferã un aspect uni-
form ºi protejeazã pãrþile structurii care
nu au fost reparate ºi pot fi altfel expuse
eroziunii mediului.
Curãþare
Renderoc FC trebuie îndepãrtat de pe
unelte, echipamente ºi malaxoare cu
apã curatã imediat dupã folosire. Mate-
rialul protejat poate fi îndepãrtat numai
mecanic.
Contraindicaþii
Renderoc FC nu trebuie utilizat când
temperatura este mai micã de 50C. Nu
continuaþi aplicarea în iminenþa ploii
decât dacã suprafaþa este acoperitã sau
protejatã. Expunerea la precipitaþii îna-
intea prizei complete poate duce la ab-
sorbþii de apã ºi diminuarea substanþia-
lã a performanþelor produsului întãrit.
Produsul nu trebuie expus curgerilor
de apã în timpul sau dupã aplicare.
Dacã apar suspiciuni în privinþa tempe-
raturii sau a stãrii substratului, consul-
taþi Departamentul de Relatii cu Clientii.
Când Renderoc FC este folosit în combi-
naþie cu Dekguard Elastic sau Dekguard
E2000, proprietãþile elastomerice ºi re-
zistenþa la rupere ale suprafeþei astfel
acoperite o fac nepotrivitã pentru su-
prafeþele supuse direct atacului fizic
prin acte de vandalism. Trebuie avute în
vedere în acest caz produsele Dekguard
S sau Graffitiguard.
Mod de livrare
Renderoc FC: saci de 25 kg
Consum specific
Renderoc FC: aprox. 15,0 ltr/sac de 25
kg (5,0 mp la 3 mm grosime)
Mod de viaþã la depozitare
Toate produsele au o duratã de viaþã la
depozitare de 12 luni dacã sunt pãstra-
te în loc uscat în ambalajul original
nedesfãcut.
Condiþii de depozitare
A se depozita în mediu uscat în ambala-
jul original nedesfãcut. Depozitat la
temperaturi ridicate ºi/sau umiditate
sporitã durata de viaþã la depozitare se
poate reduce la 4 - 6 luni.
Mãsuri de precauþie
Sãnãtate ºi siguranþã
Renderoc FC conþine pulberi de ciment
care, când sunt amestecate sau când
sunt în contact cu apa, elibereazã alca-
lini care pot afecta pielea. În timpul fo-
losirii evitaþi inhalarea pulberii ºi con-
tactul cu pielea ºi ochii. Purtaþi
echipament de protecþie corespunzã-
tor, mãnuºi, ochelari de protecþie ºi
echipament de protecþie pentru cãile
respiratorii. Folosirea cremelor de pro-
tecþie conferã protecþie suplimentarã
pentru piele. În caz de contact cu pie-
lea, clãtiþi bine cu apã, apoi curãþaþi cu
apã ºi sãpun. În caz de contact cu ochii,
clãtiþi imediat cu multã apã ºi consul-
taþi un medic. În caz de ingurgitare,
consultaþi de urgenþã un medic - nu vã
provocaþi voma.
Comportamentul la foc
Produsul Renderoc FC nu este
inflamabil.
Pentru informaþii suplimentare con-
sultati Fiºa tehnicã de Siguranþã a
produsului.
Produsele FOSROC sunt garantate
împotriva defectelor de material ºi de
fabricaþie ºi sunt vândute conform con-
diþiilor standard pentru livrarea de mãr-
furi ºi prestãri servicii. Fiºele tehnice
conþinând aceste condiþii pot fi obþinu-
te la cerere. Deºi FOSROC face tot posi-
bilul pentru a asigura acurateþea ºi co-
rectitudinea oricãrei consultanþe,
specificaþii sau informaþii care i-ar fi so-
licitate, compania nu poate, neavând
controlul direct sau continuu asupra lo-
cului ºi modalitãþilor de aplicare a pro-
duselor sale, sã-ºi asume direct sau indi-
rect responsabilitatea de orice fel care
d er i v ã d i n u ti l i zar ea pr od u s el or
FOSROC, indiferent dacã consultaþiile,
specificaþiile, recomandãrile sau
informaþiile date sunt respectate sau
nu.

66 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

F inantare
ADR Sud Muntenia estimeazã o contractare
de 80% a fondurilor europene aferente
acestui an
Bugetul total al REGIO, de aproximativ 4,4 mi-
liarde de euro pentru perioada 2007 - 2013, va fi folo-
sit pentru sprijinirea dezvoltãrii echilibrate ºi durabile
a regiunilor þãrii noastre. 84% din buget reprezintã fi-
nanþare din Fondul European de Dezvoltare Regiona-
lã, iar restul provine din fonduri româneºti publice
(14%) ºi private (2%). Pentru Regiunea Sud Muntenia
sunt alocate aproximativ 630 milioane de euro pentru
întreaga perioadã de programare, respectiv
2007-2013.
Conducerea Agenþiei de Dezvoltare Regionalã (ADR)
Sud Muntenia ne-a explicat cã, spre deosebire de re-
stul Programelor Operaþionale (PO), care urmãresc
atingerea unor obiective la nivel naþional, pentru a re-
duce disparitãþile existente între România ºi celelalte
state membre, REGIO (Programul Operaþional Regio-
nal - POR 2007-2013) urmãreºte reducerea disparitãþi-
lor de dezvoltare între cele opt regiuni ale României.
Astfel, REGIO acordã prioritate regiunilor rãmase în
urmã ºi zonelor mai puþin dezvoltate din cadrul regiu-
nilor mai prospere. În acelaºi timp, o atenþie deosebitã
va fi acordatã sprijinirii dezvoltãrii durabile a oraºelor -
potenþiali poli de creºtere, care pot contribui la o
dezvoltare policentricã a teritoriului României.
Conducerea ADR Sud Muntenia estimeazã cã, pânã
la sfârºitul acestui an, sã fie contractatã suma de apro-
ximativ 50 de milioane de euro, reprezentând 80% din
fondurile alocate din REGIO pentru anul 2007.
42 de proiecte în diferite stadii de
evaluare
Oficialii ADR Sud Muntenia ne-au spus cã, pânã la data
de 15 octombrie 2008, au fost depuse 75 de proiecte
prin care se solicitã finanþare nerambursabilã prin
POR. Din cele 75 de proiecte depuse, 32 au fost respin-
se ºi un proiect a fost retras de cãtre aplicant.
Pe Axa Prioritarã 2 “Îmbunãtãþirea infrastructurii de
transport regionale ºi locale”, cu un buget de 124,76
milioane de euro, au fost depuse 18 proiecte pe dome-
niul major de intervenþie (DMI) 2.1 Reabilitarea ºi mo-
dernizarea reþelei de drumuri judeþene, strãzi urbane
inclusiv construcþia/reabilitarea ºoselelor de centurã.
Douã dintre proiecte au fost respinse.
Potrivit datelor furnizate de ADR Sud Muntenia,
pânã la finele lunii octombrie, din cele 16 proiecte rã-
mase, 13 erau în curs de evaluare ºi au un buget total
de 662.623.722 de lei. Din aceastã sumã, 537.991.546
de lei reprezintã valoarea nerambursabilã solicitatã de
cãtre potenþialii beneficiari. Douã proiecte erau în curs
de precontractare ºi s-a semnat contractul de finanþa-
re pentru un proiect în valoare totalã de 36.462.900 de
lei.
Pe Axa prioritarã 3, care are un buget de buget 93,56
milioane de euro, nu a fost depus niciun proiect. Pe
Axa prioritarã 4 - Sprijinirea mediului de afaceri regio-
nal ºi local (buget de 113,22 milioane de euro), sunt
proiecte depuse pe DMI 4.3 - Sprijinirea dezvoltãrii mi-
croîntreprinderilor. Pânã la data de 16 iunie, au fost
înregistrate 54 de cereri de finanþare de cãtre solici-
tanþii din regiunea Sud Muntenia în valoare totalã de
67.479.028 de lei. Au fost respinse 28 de proiecte în
urma verificãrii conformitãþii administrative ºi eligibili-
tãþii, iar pentru 26 proiecte se aºtepta, la finele lunii
octombrie, avizul AM POR privind finalizarea etapei de
evaluare tehnicã ºi financiarã.
Pe Axa prioritarã 5 - Dezvoltarea ºi promovarea turi-
smului (buget de 101,86 milioane de euro), DMI 5.2. Crea-
rea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism
pentru valorificarea resurselor naturale si creºterea calitã-
þii serviciilor turistice, au fost depuse douã proiecte, care
au ºi fost respinse . Pe DMI 5.3 Promovarea potenþialului
turistic ºi crearea infrastructurii necesare în scopul creºte-
rii atractivitãþii României ca destinaþie turisticã, alocarea
financiarã este distribuitã la nivel naþional iar organismul
intermediar ce se ocupã de acest domeniu este Ministe-
rul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Pro-
fesii Liberale.
Contract semnat pentru modernizarea
unui drum judeþean
Contractul de finanþare semnat la nivelul Regiunii Sud
Muntenia vizeazã „Ranforsarea ºi modernizarea dru-
mului judeþean DJ201B, pe traseul Ciochina - Orezu –
Raºi”. Proiectul apaþine Consiliului Judeþean Ialomiþa
ºi are o valoare totalã de 36.462.900 de lei. Celelalte
douã proiecte aflate în curs de precontractare la finele
lunii octombrie sunt “Reabilitarea ºi modernizarea in-
frastructurii de drumuri în staþiunea balnearã Amara”
(17.640.143 de lei) ºi “Modernizarea ºi reabilitarea
drumului de centurã al municipiului Târgoviºte”
(88.789.047 de lei).
14 proiecte în derulare prin PHARE
2004 CES
Conducerea ADR Sud Muntenia ne-a declarat cã, la fi-
nele lunii octombrie, mai avea în derulare 14 proiecte
prin programul PHARE 2004 CES. Zece dintre acestea
sunt pe schema de investiþii pentru proiecte mici de
gestionare a deºeurilor. Valoarea totalã a investiþiilor
este de 6,9 milioane de euro, din care grantul reprezin-
tã 6,2 milioane de euro. Ate trei proiecte sunt prin pro-
gramul TVET ºi au o valoare totalã preconizatã a gran-
tului de 14,8 milioane de euro. Proiectele vizeazã
reabilitarea atelierelor ºi laboratoarelor a unui total de
Liviu Musat, director Agenþia de Dezvoltare Regionalã
(ADR) Sud Muntenia
54 de unitãþi ºcolare. Un proiect presupune reabilita-
rea drumului de legãturã rutierã între oraºul Videle ºi
DN61 Milcovãþu, prin modernizarea DJ601D. Investiþia
este derulatã prin componenta PHARE 2004 CES –
Infrastructurã localã ºi regionalã ºi valoreazã, în total,
6,2 milioane de euro. Valoarea grantului este de 5,5
milioane de euro.
33 de investiþii finanþate prin PHARE
2005 CES
În regiunea Sud Muntenia, mai erau în execuþie, la finele
lunii octombrie, 33 de investiþii finanþate prin PHARE 2005
CES. Cinci proiecte sunt pe programul de Mãsuri împotriva
dezastrelor provocate de inundaþii. Valoarea totalã a inve-
stiþiilor este de 9,5 milioane de euro, din care 8,7 milioane
de euro reprezintã grantul PHARE.
12 proiecte sunt derulate prin Schema de granturi
pentru sectorul public pentru pregãtirea de proiecte în
domeniul protecþiei mediului. Valoarea totalã a con-
tractelor este de circa 388.000 de euro. Alte opt con-
tracte sunt finanþate prin Schema de investiþii pentru
sprijinirea iniþiativelor sectorului public în sectoarele
prioritare de mediu. Valoarea totalã a investiþiilor este
de 8,4 milioane de euro, din care 6,8 milioane de euro
este valoarea grantului.
Pe componenta infrastructurã localã ºi regionalã a
PHARE 2005 CES, erau în curs de execuþie, la finele lu-
nii octombrie, ºase proiecte. Potrivit datelor furnizate
de ADR Sud Muntenia, este vorba despre reabilitarea
zonei industriale Priboiu – Brãneºti (14,3 milioane de
euro, din care grant de 6,6 milioane de euro), reabilita-
rea infrastructurii de turism în Slãnic Prahova (3,1 mi-
lioane de euro, din care grant de 2,8 milioane de euro)
ºi reintroducerea în circuitul turistic a cetãþii de scaun
Târgoviºte lot I (3,4 milioane de euro, din care grant de
2,8 milioane de euro).
La acestea se adaugã lotul II al proiectului de reintro-
ducere în circuitul turistic al cetãþii de scaun Târgo-
viºte (4,2 milioane de euro), reabilitarea infrastructurii
de transport între autostrada A1 – DN7 – DJ 702 Topo-
loveni judeþul Argeº (5,4 milioane de euro) ºi îmbunã-
tãþirea infrastructurii de transport regional pe traseul
Pucioasa – Valea Lungã – Iedera – Moreni – I.L.Cara-
giale, prin reabilitarea ºi modernizarea DJ710 ºi
DJ710A (9,2 milioane de euro).
67
F inantare
Cereri de 414 milioane de euro pentru finanþare prin POR în
Regiunea Sud Vest Oltenia
Pentru regiunea Sud-Vest Oltenia s-a alo-
cat un procent de 14,01% din suma de 4,6 milioane
euro aferentã Programului Operaþional Regional (POR)
pentru perioada 2007-2013. Astfel, Agenþia de Dezvol-
tare Regionalã (ADR) SV Oltenia va gestiona 621,60
milioane de euro, ne-a declarat Marilena Bogheanu,
directorul agenþiei. Acesta este singurul Program ope-
raþional care are o alocare regionalã. Repartizarea fon-
durilor pe regiuni are un caracter orientativ ºi s-a fãcut
pe baza indicatorului Produsul Intern Brut pe cap de
locuitor, ajustat cu un coeficient al densitãþii popula-
þiei specifice fiecãrei regiuni. Celelalte ºase Programe
Operaþionale Sectoriale (POS) au o abordare naþionalã,
regiunea SV Oltenia aflându-se, astfel, în competiþie
directã cu celelalte regiuni în ceea ce priveºte accesa-
rea acestor fonduri.
Doamna Bogheanu ne-a spus cã, în programarea fi-
nanciarã indicativã prezentatã în Documentul Cadru
de Implementare a POR, pentru anii 2007-2008 sunt
alocaþi regiunii SV Oltenia circa 126 milioane de euro.
Pânã în prezent, au fost depuse un numãr de 113 de
cereri de finanþare, valoarea totalã solicitatã fiind de
413.872.837 euro.
Situaþia proiectelor pe domenii majore
de intervenþie
Potrivit datelor furnizate de ADR SV Oltenia, pe dome-
niul major de intervenþie (DMI) “Reabilitarea ºi moder-
nizarea reþelei de drumuri judeþene, strãzi urbane - in-
clusiv construirea/reabilitarea ºoselelor de centurã” au
fost depuse 36 de cereri de finanþare. Suma totalã so-
licitatã este de 336.928.618 euro.
DMI 3.1 “Reabilitarea / modernizarea / echiparea in-
frastructurii serviciilor de sãnãtate are douã cereri de
finanþare depuse, în valoare totalã de 4.686.083 euro.
Iar DMI 3.2 “Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea
ºi echiparea infrastructurii serviciilor sociale beneficia-
zã de o singurã cerere de finanþare depusã la nivel
regional, în sumã de 782.900 euro.
Conducerea ADR SV Oltenia ne-a precizat cã au fost
depuse trei proiecte pe DMI 3.4 “Reabilitarea / moder-
nizarea / dezvoltarea ºi echiparea infrastructurii edu-
caþionale preuniversitare, universitare ºi a infrastruc-
turii pentru formare profesionalã continuã”. Valoarea
totalã a acestora este de 21.092.048 euro.
Pe DMI 4.1 “Dezvoltarea durabilã a structurilor de
sprijinire a afacerilor de importanþã regionalã ºi loca-
lã” este o cerere de finanþare de 943.856 euro.
DMI 4.3 „Sprijinirea dezvoltãrii microîntreprinderi-
lor” are, în regiunea SV Oltenia, 61 de cereri de finanþa-
re depuse la nivel regional, în valoare totalã de
68 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
7.237.019 de euro, iar DMI 5.1 „Restaurarea ºi valorifi-
carea durabilã a patrimoniului cultural, precum ºi cre-
area/modernizarea infrastructurilor conexe” dispune
de trei cereri de finanþare. Acestea totalizeazã
23.420.111 de euro
Pe DMI 5.2 „Crearea, dezvoltarea, modernizarea in-
frastructurii de turism pentru valorificarea resurselor
naturale ºi creºterea calitãþii serviciilor turistice”, exi-
stã ºase cereri de finanþare depuse la nivel regional.
Suma totalã solicitatã este de 15.781.198 euro.
Cinci contracte semnate
La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia au fost semnate,
pânã în prezent, cinci contracte de finanþare. Marilena
Bogheanu ne-a declarat cã unul dintre proiecte aparþi-
ne Consiliului Judeþean Gorj ºi vizeazã “Reabilitare
drumuri judeþene DJ 665, km 0+000-54+500 ºi DJ km
0+000-4+400”, în valoare totalã de 92.371.337 de lei.
Consiliul Judeþean Dolj are proiectul “Reabilitarea ºi
Marilena Bogheanu, director Agenþia de Dezvoltare
modernizarea DJ 652: DN 65 - Lacriþa - Cosoveni - Regionalã (ADR) SV Oltenia
Ghindeni - DN 55, Judeþul Dolj”, în valoare totalã de
25.663.131 de lei, iar Consiliul Local Drãgãºani - “Ocoli-
Totodatã, regiunea a avut la dispoziþie ºi programe
rea Municipiului Drãgãºani”, de 22.208.769 de lei.
guvernamentale. Toate aceste fonduri au fost destina-
Un alt contract semnat aparþine Consiliului Local al
te administraþiei publice locale pentru proiecte din do-
Municipiului Craiova pentru proiectul “Fluidizarea tra-
meniul turismului ºi serviciilor sociale ºi IMM-urilor
ficului rutier în municipiul Craiova, pe axa de transport
pentru proiecte de investiþii.
est-vest prin reabilitarea bulevardului Decebal - Da-
În perioada menþionatã, ARD SV Oltenia susþine cã a
cia”, în valoare totalã de 43.972.608 de lei. Iar Consiliul
reuºit sã atragã în regiune 80 de milioane de euro prin
Local al Municipiului Târgu Jiu va realiza “Moderniza-
cele 600 de proiecte contractate. În prezent, se aflã în
rea drumurilor de rocadã”, în valoare de 76.157.872 de
implementare un numãr total de 44 de proiecte finan-
lei.
þate din programele Phare, în valoare totalã de
Toate aceste contracte sunt semnate în cadrul REGIO
44.828.401 de euro.
- DMI 2.1 „Reabilitarea ºi Modernizarea Reþelei de Dru-
muri Judeþene, Strãzi Urbane - inclusiv Construcþia/Re-
abilitarea ºoselelor de centurã”.
Circa 74 de milioane de euro au fost
contractate
Conform regulii N+3, alocarea financiarã pentru anul
2007 ºi 2008 trebuie sã fie cheltuitã ºi certificatã la ni-
vel de program pânã în anul 2010 respectiv 2011 in-
clusiv. Suma totalã contractatã, pânã în acest moment,
la nivelul regiunii SV Oltenia este de 260.337.719 de lei
(circa 74 milioane de euro).
Pe parcursul celor opt ani de la înfiinþare, ADR SV
Oltenia a gestionat fondurile de coeziune socialã, care
au avut mai multe componente: sprijin pentru între-
prinderi mici ºi mijlocii, infrastructurã micã ºi mare re-
gionalã, servicii sociale, dezvoltarea resurselor umane,
învãþãmânt tehnic ºi vocaþional, programe pentru
dezvoltarea turismului, managementul deºeurilor.
 CEI MAI BUNI A JUNG DEPARTE

+ ConstrucŃii din lemn

+ Amenajării grădini şi spaŃii de recreere
+ ConstrucŃii terasamente şi alei
+ ReŃele irigaŃii, canalizare şi apă
+ Închirieri utilaje

Şos. Pantelimon, nr. 79, sector 2, Bucureşti

Tel/Fax: 021.250.02.50
Mobil: 0720203600, 0728959459
e-mail: atdsystem@rdslink.ro
www.atdsystem.ro

www.bursa.ro
I nvestitii

Consiliul Judeþean Buzãu a cheltuit majoritatea fondurilor de

investiþii pentru drumuri
Aproape 300 milioane de lei solicitaþi din fonduri structurale europene

Valoarea totalã a bugetului de in-
vestiþii al Consiliului Judeþean Buzãu
(CJB) pentru acest an este de 3.650.000
de lei. Circa 650.000 de lei provin din
venituri proprii ºi 3.000.000 de lei din
bugetul de stat, ne-a declarat conduce-
rea CJB.
Pânã în luna septembrie, pentru lu-
crãrile demarate de Consiliul Judeþean
Buzãu a fost cheltuitã suma de 765.783
de lei pentru alimentãri cu apã ºi
142.101 de lei pentru dotãri. Consiliul
Judeþean Buzãu are în administrare un
numãr de 932 km de drumuri judeþene
ºi 172 poduri. Suma cheltuitã pânã în
luna septembrie pentru lucrãrile de
drumuri este de 32.280.800 de lei, din
care 19.506.012 lei sunt din bugetul lo-
cal, 10.208.236 de lei din Fondul Solida-
ritatea al Uniunii Europene (FSUE), iar
restul reprezintã alte surse.
Suma alocatã, în anul 2008, pentru
modernizarea drumurilor judeþene, în
scopul dezvoltãrii parametrilor iniþiali,
asigurãrii siguranþei ºi confortului în
trafic, a fost de 1.949.807 lei.
Principalele obiective sunt moderni-
zarea DJ 203A Mãrgãriteºti - Batogu ºi a
DJ 203D Mitropolia - Scutelnici.
CJB a întocmit ºi proiectele tehnice
pentru reabilitãrile drumurilor judeþene
DJ 220 Batogu-Pardosi, Buda-Valea Sal-
ciei, Valea Salciei, dar ºi a DJ 103P Chioj-
du ºi DJ 203M C.A. Rosetti.
Aproape 300 milioane de lei
solicitaþi din fonduri
structurale europene
Conducerea CJB ne-a spus cã unul din-
tre cele mai importante proiecte pentru
care a cerut finanþare din fonduri euro-
pene este “Modernizarea infrastructurii
de acces în zonele turistice cu potenþial
demonstrat din judeþul Buzãu”, promo-
vat prin Programul Operaþional Regio-
nal (POR) 2007-2013, Axa prioritarã 2 –
Îmbunãtãþirea infrastructurii de trans-
port regionale ºi locale. Valoarea totalã
a proiectului este de 97.072.121 de lei,
din care asistenþa financiarã nerambur-
sabilã solicitatã se ridicã la 76.527.665
lei.
Proiectul a depãºit, în luna octombrie,
etapa de evaluare strategicã.
Drumurile care fac obiectul acestei in-
vestiþii, în lungime totalã de 56,99 km,
sunt amplasate în zonele de interes tu-
ristic ale judeþului Buzãu ºi permit acce-
sul spre aceste zone cât ºi spre monu-
mente istorice sau monumente ale na-
turii. Este vorba despre DJ 203C, DN
1B-Pietroasele - 2,7 km (acces Tezaur
Pietroasele); DJ 205 Pietroasele-Merei -
10 km; DJ 203G Merei-Monteoru – 5 km
(acces staþiunea Monteoru); DJ 205 Me-
rei-Verneºti – 11 km (acces Mânãstirea
Barbu); DJ 100H Verneºti-Hales – 15,6
km (acces Mânãstirea Ciolanu, Tabãra
de sculpturã în aer liber Mãgura); DJ
203G Hales-Ciuta – 14 km; alei
pietonale în staþiunea Monteoru – 1
km.
Lucrãrile prevãzute constau în reabili-
tarea îmbrãcãminþii asfaltice existente
ºi consolidarea terasamentelor în
zonele alunecãtoare.
Proiectul “Modernizare drum judeþe-
an DJ 203K Vintilã Vodã - Plaiul Nucu-
lui” a fost promovat, de asemenea prin
POR Axa 2. Valoarea totalã a investiþiei
este de 104.782.893 de lei, din care asi-
stenþã financiarã nerambursabilã solici-
tatã - 86.449.518 de lei. Proiectul îºi
propune modernizarea drumului pe o
lungime de 30 km, prin aducerea la pa-
rametrii corespunzãtori clasei tehnice
“IV” ºi categoria de importanþã “C”. În
urma execuþiei lucrãrilor drumul va
avea o lãþime a platformei de 8 metri.
Se vor executa lucrãri de consolidare a
terasamentelor, amenajare de trotuare,
amenajare drumuri laterale, dispozitive
de colectare ºi evacuare a apelor de
suprafaþã ºi subterane ºi reparaþii la
podurile existente.
O lucrare cu importanþã deosebitã o
constituie execuþia unui viaduct cu o
lungime de 928 ml (58 de deschideri a
câte 16 ml/deschidere). Se vor executa
lucrãri de amenajare a albiei pârâului
Slãnic ºi lucrãri de siguranþa circulaþiei.
Un alt proiect costisitor este ºi “Reabi-
litarea DJ 203H Râmnicu Sãrat – Buda,
promovat prin POR Axa prioritarã 2, în
valoare de 32.960.861 de lei. Asistenþa
financiarã nerambursabilã solicitatã
este de 27.194.429 de lei. Proiectul îºi
Consiliul Judeþean Buzãu

Investiþii în derulare
Potrivit oficialilor CJB, principalele pro-
iecte de investiþii în derulare în a doua
jumãtate a anului sunt reabilitarea sis-
temului de alimentare cu apã a comu-
nelor situate pe Valea Slãnicului. Lucrã-
rile sunt finanþate prin HG 577/1997 ºi
au ca finalitate alimentarea cu apã a
ºase comune situate pe Valea Slãnicu-
lui. Alte lucrãri constau în consolidarea
clãdirilor din strada Chiristigii nr. 3 Bu-
zãu ºi a Centrelor de asistenþã medi-
co-sociale (CAMS) Pogoanele ºi Alecu
Bagdad - Râmnicu Sãrat. În curs de exe-
cuþie mai este ºi reabilitarea Sãlii Mari a
Sediului Consiliului judeþean Buzãu.

70 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

 propune moderni- armat existente, lucrãri de asigurare a clasei tehnice “IV” ºi categoria de de luni, iar valoarea totalã a investiþiei
zarea drumului scurgerii apelor ºi siguranþa circulaþiei importanþã “C”. este de 685.710 de euro).
pe o lungime rutiere. Reabilitarea Muzeului judeþean Buzãu Tot cu finanþare Phare, dar realizate în
de 16 Tot pe Axa 2, CJB a solicitat finanþare este o altã investiþie promovatã de CJB parteneriat sunt ºi proiectele “Sistem de
pentru reabilitarea DJ 203K Gura Te- prin POR, dar pe Axa 5 Dezvoltare dura- management integrat al deºeurilor în
ghii-Nehoiaºu, în valoare totalã de bilã ºi promovarea turismului. Valoarea zona localitãþilor de pe Valea Slãnicului
45.706.942 de lei (asi- totalã a proiectului este de 34.924.166 cu staþia de transfer în comuna Beceni,
stenþa finan- de lei, din care asistenþã nerambursabi- judeþul Buzãu” în valoare totalã de
lã solicitatã - 28.538.580 de lei. Proiec- 785.316 de euro, precum ºi “Sistem de
tul se gãsea, la finele lunii octombrie, în management integrat al deºeurilor în
etapa de evaluare tehnicã ºi financiarã. zona localitãþilor de pe Valea Buzãului ºi
Obiectivele proiectului urmãresc reabi- Valea Chiojdului cu staþia de transfer în
litarea ºi consolidarea clãdirii muzeului comuna Cislãu” (810.459 de euro).
într-o perioadã de trei ani de zile, Obiectivele proiectelor urmãresc in-
înfiinþarea unui centru de informare troducerea într-o perioadã de 19 luni, a
c i a r ã n e- turisticã ºi creºterea numãrului de unui sistem de colectare si de transport
km, prin rambursabilã vizitatori. a deºeurilor menajere în zona Vãii Slãni-
aducerea la para- este de cului, în parteneriat cu comunele Bece-
metrii corespun- 37.711.919 Proiecte din fonduri Phare ni, Bisoca, Cernãteºti, Lopãtari, Mânzã-
zãtori clasei tehni- de lei). Pro- Proiectele implementate cu finanþare leºti, Sãruleºti, Vintilã Vodã, dar ºi în
ce “IV” ºi categoria iectul îºi din fonduri europene cuprind reabilita- zona Buzãului ºi Vãii Chiojdului, în par-
de importanþã “C”. În propune rea ºcolilor cu clasele I-VIII din satele teneriat cu comunele Cislãu, Calvini,
urma execuþiei lucrãri- m o d e r n i- Izvoru Dulce (comuna Merei) ºi Panatau Cãtina, Chiojdu, Mãgura, Vipereºti,
lor, drumul va avea o zarea dru- (comuna Panatau), afectate de inunda- Unguriu.
lãþime a platformei de 8 mului pe o þii (212.910 euro), dar ºi repararea po-
metri. Se vor executa lucrãri lungime de dului pe DJ 202 Puieºti, afectat de inun-
de reparaþii a infrastructurii ºi supra- 11,6 km, prin daþiile din 2005 (durata de
structurii a patru poduri din beton aducerea la parametrii corespunzãtori implementare a proiectului este de 26

Consiliul Judeþean Giurgiu a cheltuit în primele nouã luni aproape

jumãtate din fondurile pentru investiþii
Pentru mai multe proiecte s-a obþinut finanþare din fonduri europene, în valoare totalã de
circa ºapte milioane de euro

Valoarea totalã a bugetului de investiþii al Consi-
liului Judeþean Giurgiu (CJG) pentru anul 2008 este de
39,39 milioane de lei. Din surse proprii au fost asigura-
te 18,88 milioane de lei, din credit intern - 16,45 milio-
ane de lei ºi din fonduri externe - 1,83 milioane de lei.
Alte 2,2 milioane de lei provin din transferuri interne,
ne-a declarat conducerea CJG. Pânã în luna septem-
brie a acestui an, pentru lucrãrile demarate de consi-
liul judeþean, a fost cheltuitã suma de 16 milioane de
lei.
Aproape întregul buget de investiþii a
fost alocat modernizãrii drumurilor
Oficialii CJG ne-au spus cã pentru modernizarea dru-
murilor judeþene a fost alocatã, în acest an, suma de
35,23 milioane de lei (aproape întreg bugetul disponi-
bil pentru investiþii). Principalele obiective prinse în
programul de modernizare sunt DJ 404 limitã judeþ
Dâmboviþa - Drãgãneasca - Floreºti - DJ 401A, DJ 601E,
DJ 601 (Bolintin Vale) - Poenari - Ulmi, DJ 412C Ogre-
zeni (DJ 412A) - Podiºoru - Bucºani, DJ 601 limitã judeþ
Ilfov - Bolintin Deal - Crevedia Mare - Mârºa - limitã ju-
deþ Teleorman. La acestea se adaugã reabilitarea ºi
modernizarea DJ 601A Cosoba, DJ 601E Ulmi, DJ 602
limitã judeþ Ilfov - Jopiþa - Sãbãreni - limitã judeþ Ilfov.
ªase noi investiþii vor fi demarate pânã
la finele anului
Pentru finele anului 2008, mai sunt programate sã
înceapã modernizarea DJ 412B Sterea - DN 61, a DJ
503 Toporu - limitã judeþ Teleorman, dar ºi reabilitarea
DJ 401 limitã judeþ Ilfov - Valea Dragului, a DJ 401A li-
mitã judeþ Ilfov - Tântava - Bolintin Deal - Gãiseni - li-
mitã judeþ Dâmboviþa, ºi a DJ 412A - DN 5 (Adunaþii
Copãceni) - Mihãileºti - Buturugeni - Ogrezeni - Malul
Spart. La acestea se adaugã reabilitarea ºi moderniza-
rea DJ 412A Grãdiºtea.
Fonduri europene de circa ºapte
milioane de euro
CJG are mai multe proiecte pentru care s-a obþinut fi- Dumitru Beianu,
nanþare din fonduri europene, în valoare totalã de cir- preºedintele Consiliului Judeþean Giurgiu (CJG)

71
I nvestitii
ca ºapte milioane de euro. este de 6,2 milioane de euro. graniþã”, „Dezvoltarea afacerilor - fundamentul
Cea mai mare investiþie Alt proiect important este reabilitarea ºi moderni- dezvoltãrii regionale” ºi cel privind „Fenomenele
este reabilitarea drumului zarea DJ 411 limitã judeþ Cãlãraºi - Hotarele - Coma- naturale distructive din judeþul Giurgiu”.
de legãturã rutierã între na - Cãlugãreni - Clejani (DN 61), în lungime de
oraºul Videle ºi DN 61 44,541 km. Lucrarea este cuprinsã în Programul
(Milcovã- multianual “Asistenþã tehnicã pentru sprijinirea au-
toritãþilor administraþiei publice locale în pregãtirea
tehnicã a proiectelor de investiþii publice, finanþate
prin Programul Operaþional Regional
2007-2013”. Va fi reabilitat ºi modernizat DJ 603
Naipu (DN 6) - Schitu - Uzunu - Comana (DJ 411),
în lungime de 32,231 km. Lucrarea este prinsã în
cadrul aceluiaºi program.
Fonduri europene au fost obþinute ºi pentru
Centrul de afaceri transfrontalier “Danubius”, rea-
þu) prin lizarea strategiei de dezvoltare a judeþului Giurgiu
modernizarea pentru perioada 2008-2013, evidenþa populaþiei în
DJ 601D Mereni - judeþul Giurgiu, sistemul managementului urgen-
Videle ºi DJ 612 Mil- þelor, ºi proiectul „Identitate pentru cetãþenii
covãþu - Mereni. Valoa- romi”. Alte investiþii sunt realizarea strategiilor
rea totalã a proiectului „Viitorul dezvoltãrii locale - turismul în zona de

Peste 74 de milioane de lei pentru infrastructura din Giurgiu

Aproape ºase milioane de lei au fost alocaþi pentru reabilitarea ºcolilor

Valoarea totalã a investiþiilor de-
rulate, în acest an, de Primãria Munici-
Pentru dezvoltarea locuinþelor, a fost
piului Giurgiu se ridicã la 74,04 miliaone
alocatã suma de 2.029.000 de lei pentru
lei. Din aceastã sumã, 61,46 milioane de
ansamblul cu 55 apartamente din zona
lei reprezintã fonduri bugetare ºi 12,58
Obor, pentru mini-cartierul de 44 de
milioane de lei sunt din credite. Valoa-
apartamente din zona Steaua Dunãrii ºi
rea investitã de primãrie pânã în luna
pentru cele 120 de apartamente în
septembrie a acestui an, este de
ºoseaua Portului. Toate aceste locuinþe
18.534.300 de lei.
sunt realizate în parteneriat cu ANL. Pri-
Conducerea Primãriei Giurgiu ne-a co-
mãria a asigurat ºi banii necesari pentru
municat cã urmeazã sã investeascã în
un ansamblu de 40 de apartamente cu
infrastructura rutierã suma de 20,19 mi-
locuinþe sociale din zona Istru. Aceastã
lioane lei. Principalele obiective sunt
investiþie este susþinutã din fonduri
modernizare carosabil ºi trotuare pe
proprii.
strada Pictor Andreescu, reabilitare ca-
rosabil ºi trotuare în cartier Oinac I, car-
tier zona centralã bloc turn, cartier
Negru Vodã, cartier Tineretului blocuri-
le T7-T10, Liceul economic, zona Meteor
blocul 92. La acestea se adaugã moder-
nizarea prin asfaltare a strãzilor Mihai
Viteazul, Hristo Botev, General
Berthelot, George Coºbuc, Mihail
Sadoveanu, Salciei, Nicolae Titulescu.
Peste zece milioane de lei
pentru apã ºi canalizare
Pentru lucrãri de alimentare cu apã, au
fost alocate fonduri de 2.862.000 de lei,
iar pentru lucrãrile de canalizare - 7,89
milioane lei. Principalele obiective sunt
strãzile Horea, Soarelui, Pãcii, Dunãrii,
Cloºca, Criºan, Mihai Eminescu, 1 Mai,
Fântânelor, Nicolae Titulescu, Baciu,
Plugari, 1 Decembrie 1918, Aleea
Plantelor.
Pentru finele anului, municipalitatea
avea programate lucrãri de alimentare
cu apã ºi canalizare pe strada Digului,
mãrirea capacitãþii bazinului de retenþie
ºi staþie de pompare a apelor pluviale în
zona de NV a oraºului, dar ºi lucrãri de
alimentare cu apã ºi canalizare pe strã-
zile I.L.Caragiale, Delavrancea ºi
Bulevardul 1907.
Proiectele finanþate din fonduri euro-
pene, prin programul Phare, sunt mo-
dernizarea ºi reabilitarea drumului de
legãturã dintre DN5 Bucureºti - Giurgiu,
DJ507 Giurgiu - Oinacu ºi drumul de
centurã Sud. Alte proiecte sunt amena-
jarea lacului Prietenia în zona de
agrement parc Steaua Dunãrii.
Aproape ºase milioane de lei
pentru ºcoli
Conducerea Primãriei Giurgiu ne-a spus
cã, pentru modernizarea ºcolilor, buge-
tul pe 2008 este de 5.861.000 de lei.
La finele lunii octombrie, stadiul de
execuþie a principalelor obiective era de
25% pentru campusul ºcolar Tudor Via-
nu, 10% pentru consolidarea colegiului
Naþional I. Maiorescu, iar grãdiniþa cu
program normal nr. 6 era abia la faza de
începere a lucrãrilor. La Grupul ºcolar
Naval (reabilitare clãdire, acoperiº tip
ºarpantã) lucrãrile fuseserã, în perioada
menþionatã, executate în proporþie de
70%, iar la grãdiniþa PP5 (schimbare de
destinaþie cantinã în spaþiu de
învãþãmânt preºcolar) – de 60%.

72 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

I nvestitii
Consiliul Judeþean Olt a depus zece proiecte în cadrul POR
Cinci au fost deja aprobate, cu o finanþare nerambursabilã de 86 milioane de lei
Proiectele depuse de cãtre Consiliul
Judeþean Olt (CJO) în cadrul Programu-
lui Operaþional Regional (POR)
2007-2013 Axa 2 - Îmbunãtãþirea infra-
structurii regionale ºi locale de tran-
sport sunt în numãr de ºapte ºi privesc
reabilitarea ºi modernizarea drumurilor
judeþene DJ 677 limitã judeþ Vâlcea -
Piatra-Olt, DJ 644A Morunglav - limitã
judeþ Vâlcea, DJ 648 - limitã judeþ
Vâlcea - Vitomireºti, DJ 604, DJ 641 Ca-
racal - limitã judeþul Olt ºi DJ 643A Balº -
limitã judeþ Dolj.
În ºedinþele CRESC desfãºurate pânã
la finele lunii octombrie, au fost aproba-
te cinci din aceste proiecte, pentru DJ
604, DJ 648, DJ 677, DJ 643A ºi pentru
DJ 641. Conducerea CJO ne-a declarat
cã aceste proiecte au depãºit, în octom-
brie, faza evaluãrii tehnice ºi financiare,
ºi a evaluãrii strategice. Valoarea totalã
a finanþãrii nerambursabile este de
peste 86 milioane de lei.
Pe Axa 3 a POR - Îmbunãtãþirea infra-
structurii sociale, domeniu major de in-
tervenþie (DMI) 3.1. - Reabilitarea/mo-
dernizarea/dezvoltarea ºi echiparea
infrastructurii serviciilor de sãnãtate,
CJO a depus proiectul “Modernizarea,
dezvoltarea ºi echiparea ambulatoriului
din cadrul Spitalului Judeþean de
Ur genþã Slatina”. La f inele lu nii
octombrie, acest proiect se afla în
proces de evaluare.
Pentru DMI 3.2 - Reabilitarea/moder-
nizarea/dezvoltarea ºi echiparea infra-
structurii serviciilor sociale se afla, în
perioada menþionatã, în proces de eva-
luare, proiectul Modernizare Centru de
Recuperare Persoane cu Handicap
Cezieni.
Oficialii CJO ne-au mai spus cã pe Axa
4 - Sprijinirea dezvoltãrii mediului de
afaceri regional ºi local, DMI 4.1. - Dez-
voltarea durabilã a structurilor de spriji-
nire a afacerilor de importanþã regiona-
lã ºi localã a fost depus proiectul de
realizare a unei burse de cereale în
oraºul Corabia. ªi acest obiectiv se afla
în curs de evaluare la finele lunii acordarea asistenþei medicale de ur- versitare, universitare ºi a infrastructurii
octombrie. genþã; ambulanþe de prim ajutor; am- pentru formare profesionalã continuã,
bulanþe de reanimare; centre de sunt alte douã proiecte, respec-
ªapte proiecte mai urmeazã comandã ºi control ºi tiv Reabilitarea ºi dotarea
sã fie depuse în cadrul POR echipamente de comunicaþii ªcolii Speciale Ajutãtoare
Acestea nu sunt singurele proiecte ale aferente. Echipamentele vor fi Balº, precum ºi
CJO, pregãtite pentru POR. La finele lu- destinate serviciilor pentru Reabilitarea ºi dotarea
nii octombrie, Consiliul Judeþean se situaþii de urgenþã din ªcolii Profesionale
pregãtea sã mai depunã alte ºapte fiecare judeþ al Regiunii
proiecte. Sud-Vest Oltenia.
Pe Axa 3 - Îmbunãtãþirea infrastructu- Pentru DMI 3.2 Reabili-
rii sociale DMI 3.3 - Îmbunãtãþirea dotã- tarea/modernizarea/dez-
rii cu echipamente a bazelor operaþio- voltarea ºi echiparea infra-
nale pentru intervenþii în situaþii de structurii serviciilor
urgenþã, se afla în pregãtire un proiect sociale, proiectele în
regional - “Îmbunãtãþirea sistemului re- pregãtire
gional integrat pentru situaþii de urgen-
þã prin achiziþionarea în comun a
echipamentelor pentru
intervenþii în situaþii de
urgenþã”.
Acest proiect va fi depus de
Asociaþia de Dezvoltare Interco-
munitarã Sud-Vest Oltenia înfiinþatã de
consiliile judeþene Dolj, Olt, Gorj, Mehe-
dinþi ºi Vâlcea. Pânã la finele lui octom-
brie, consiliile judeþene Olt, Dolj, Gorj,
Mehedinþi ºi Vâlcea se asociaserã deja sunt
în vederea constituirii Asociaþiei de Reabilitare
Dezvoltare Intercomunitarã urmând sã Centrul de
întocmeascã cererea de finanþare ºi Îngrijire ºi
întreaga documentaþie necesarã. Asistenþã
Valoarea finanþãrii nerambursabile ªopârliþa, Centru
pentru acest proiect este de 13,93 mi- Terapie Ocupa-
lioane euro, respectiv întreaga alocare þionalã Drãgã-
financiarã pentru regiunea Sud-Vest neºti-Olt ºi
Oltenia pe acest domeniu de interven- Modernizare
þie. Reprezentanþii CJO ne-au explicat Centrul de
cã proiectul va consta în achiziþionarea Îngrijire ºi
unor echipamente specifice, pentru ba- Asistenþã Slatina.
zele regionale ºi judeþene pentru situa- Pentru DMI 3.4
þii de urgenþã respectiv: autospeciale Reabilitarea, mo-
pentru lucrul cu apã ºi spumã; autospe- dernizarea, dez-
ciale de intervenþie la accidente colecti- voltarea ºi
ve ºi pentru salvãri urbane; autospecia- echiparea
le de cercetare NBCR (nuclear, biologic, infrastruc-
chimic, radiologic); autospeciale pentru turii edu-
descarcerãri grele; autospeciale com- caþionale
plexe de intervenþie, descarcerare ºi p r e u n i-
73
I nvestitii
Valoarea totalã a bugetului de investiþii
al Consiliului Judeþean Olt (CJO) pentru
anul 2008 este de 39.456.800 de lei pen-
tru drumuri ºi de 6.582.038 de lei pentru
investiþii civile. Sursele de finanþare
pentru acestea sunt bugetul propriu al
CJO, dar ºi un împrumut bancar.
Conducerea CJO ne-a declarat cã, pe
primele trei trimestre din acest an, au
fost cheltuiþi 2.184.105 de lei pentru in-
vestiþii civile ºi 35.029.617 de lei pentru
drumuri.
Oficialii CJO ne-au precizat cã, potrivit
programului pentru lucrãri executate pe
drumuri judeþene în anul 2008, a fost re-
partizatã suma de 19.928.000 de lei
pentru întreþinere îmbrãcãminþi asfalti-
ce (plombe), întreþinere îmbrãcãminþii
cu lianþi hidraulici (beton), întreþinere
drumuri pietruite, întreþinerea platfor-
mei drumurilor, întreþinerea mijloacelor
pentru siguranþa circulaþiei, întreþinere
curentã poduri ºi podeþe, întreþinere cu-
rentã pe timp de iarnã, tratamente bitu-
minoase, covoare bituminoase simple,
covoare duble. Au fost efectuate ºi lu-
crãri de consolidãri la versanþi, reabilitã-
ri sisteme ru tiere, consolidãri ºi Consiliul Judeþean Olt
reabilitãri poduri.
Lucrãrile menþionate anterior cuprinse
în program vizeazã în principal drumuri- Balº. uzatã, sub asistenþa ISPA, pentru 10 ju- Zagrajden.
le judeþene DJ 643, DJ 644, DJ 657D, DJ CJO va depune un proiect ºi pe Axa 5 - deþe printre care ºi Olt. Acestea vor intra Pe Axa 3 - Dezvoltare economicã ºi so-
657B, DJ 546B, DJ 703C, DJ 657, DJ Dezvoltarea durabilã ºi promovarea tu- în finanþare în cadrul acestui POS Me- cialã, CJO propune Crearea Parcului
546A, DJ 679, DJ 543, DJ 544, DJ 642, DJ rismului, DMI 5.1. - Restaurarea ºi valo- diu. Proiectul CJO, în valoare de 73 mi- Industrial în oraºul Corabia.
546, DJ 653, DJ 677, DJ 678E, DJ 604, DJ rificarea durabilã a patrimoniului cultu- lioane de euro, este realizat în asociere CJO mai pregãteºte pentru Programul
703, DJ 703D, DJ 641, DJ 546G, DJ 644A, ral, precum ºi crearea/modernizarea cu primãriile Slatina, Drãgãneºti-Olt, Operaþional Dezvoltarea Capacitãþii
DJ 643A, DJ 643C, DJ 651B, DJ 657B, DJ infrastructurilor conexe. Este vorba de- Scorniceºti, Piatra Olt ºi Potcoava. Administrative 2007-2013, proiectele
657D, DJ 703B, DJ 657E, DJ 679, DJ 546E, spre reabilitarea secþiilor expoziþionale Alte investiþii în curs de Instruirea funcþionarilor publici ºi Ela-
DJ 546C, DJ 679B, DJ 544A, DJ 642A, DJ la Muzeul Judeþean Olt ºi amenajarãri pregãtire pentru depunerea borarea strategiei de dezvoltare durabi-
678, DJ 678G. peisagistice, lucrãri decorative pentru proiectelor lã a judeþului Olt ºi planificare
evidenþierea clãdirii ºi a exponatelor. Programul Operaþional Cooperare strategicã pânã în anul 2020.
Transfrontalierã România-Bulgaria
Peste 100 milioane de euro 2007-2013 nu a rãmas indiferent CJO.
ar putea fi accesate prin POS Consiliul avea în pregãtire, pentru Axa –
Mediu Accesibilitate - Îmbunãtãþirea mobilitã-
În aceastã toamnã, prin Program Opera- þii ºi a accesului la infrastructura de
þional Sectorial (POS) Mediu, se aflau în transport, informaþii ºi comunicaþii în
pregãtire, la nivel naþional, zece proiec- regiunea transfrontalierã proiectele Re-
te în sectorul de management al deºeu- abilitarea drumului judeþean DJ 543,
rilor, pregãtite prin asistenþã ISPA, pen- Modernizarea drumului judeþean DJ
tru 10 judeþe printre care ºi Olt. Pânã la 544 ºi Crearea unui centru de informare
finele lunii octombrie, CJO pregãtise în Euro-Regiunea Olt-Pleven la Slatina ºi
draft-ul Master Planului Judeþului Olt în Pleven.
domeniul managementului deºeurilor, Pe Axa 2 - Mediu, erau, la finele lui oc-
ºi draft-ul studiului de fezabilitate. Con- tombrie, în curs de elaborare, investiþii-
form planificãrii, pregãtirea documen- le Asigurarea intervenþiilor rapide în si-
taþiei pentru aplicaþia de finanþare tre- tuaþii de risc, Protejarea naturii în
buie realizatã pânã la sfârºitul anului regiunea Olt-Pleven prin lucrãri de
2008. Valoarea estimatã a proiectului împãdurire ºi protecþie împotriva alu-
este de 30 - 50 milioane de euro. necãrilor de teren ºi Realizarea unui sis-
Potrivit datelor furnizate de CJO, tot tem comun de avertizare împotriva
zece proiecte erau în pregãtire la nivel inundaþiilor pe zona de graniþã cu
naþional, pentru reþeaua de apã/apã Dunãrea, în localitãþile Corabia ºi

74 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

Modernizãri ºi reparaþii de strãzi de 11 milioane de lei în municipiul
Slatina
În primele nouã luni au fost realizate cheltuieli de investiþii de 57 milioane de lei
Suma alocatã, în acest an, pentru
modernizarea strãzilor din municipiul
Slatina este de 9,22 milioane de lei, la
care se adaugã alte 2,05 milioane lei
pentru reparaþii de strãzi. Conducerea
Primãriei Slatina ne-a declarat cã princi-
palele artere prinse în programul de
modernizare sunt Horia ºi Cloºca, Tudor
Vladimirescu, 13 Decembrie, Artileriei,
Basarabilor, Cireaºov, Dinu Lipatti, Drã-
gãneºti, Ionaºcu, Mihai Eminescu,
Mânãstirii - intersecþia Palatul de Justi-
þie ºi Oituz. La acestea se adaugã strãzi-
le Nicolae Titulescu, Unirii, Vederii, cu
amenajare trotuare pe strada Corniºei ºi
zid de sprijin, amenajare intersecþie
strada George Poboran, Aleea Oltului,
Ionaºcu, dar ºi reparaþii pe strada Depo-
zitelor. Alte strãzi unde au fost demara-
te lucrãri de reparaþii sunt Teiului ºi
Poenii.
Oficialii municipalitãþii din Slatina
ne-au precizat cã au fost demarate ºi lu-
crãri de supralãrgire ºi asfaltare pe Ale-
ea Înfrãþirii, amenajare parcare ªcoala
generalã nr. 7, modernizarea strãzilor
Victoriei, Trandafirilor, Pãcii, Constantin
Brâncoveanu, cu amenajare sens girato-
riu ºi construire fântânã artezianã în
zona Vâlcea. A fost amenajat ºi sensul
giratoriu din zona Corniºei-Piteºti, a
parcãrii strada Criºan - Policlinica Sto-
matologicã; a celei din zona blocului
GA22 - Aleea Rozelor ºi din Aleea
Lalelelor
Aproape patru milioane de
lei pentru apã ºi canalizare
Potrivit datelor furnizate de primãria
Slatina, suma alocatã pentru extinderea
ºi modernizarea reþelelor de apã ºi ca-
nalizare este de 3,84 milioane de lei.
Principalele obiective prinse în buget la
capitolul apã ºi canalizare sunt conduc-
ta de aducþiune DN 700 Curtiºoara - SP
Bãlcescu, conducta DN 600 SP Bãlcescu
SP Criºan - traversare strada Oituz; reþea
apã ºi canalizare pe strada Vulturului.
Alte investiþii sunt reþea de canalizare
pe strada Mânãstirii între strãzile Banu-
lui ºi Milcovului, colectare ape pluviale
Dealul Viilor, canalizare pe strãzile Vãi-
lor, Vulturului ºi Palatul de Justiþie.
Buget generos pentru
modernizarea ºcolilor
Bugetul pentru modernizarea ºcolilor
este de 7,92 milioane lei, din care 2,3
milioane lei sunt din bugetul local ºi
credit intern ºi 5.624.000 lei din transfer
de la bugetul de stat. De asemenea,
pentru reparaþiile ºcolilor a fost alocatã
suma de 3,41 milioane lei. Principalele
obiective sunt amenajarea terenurilor
de sport la Liceul cu program Sportiv ºi
ªcoala Generalã Constantin Brâncovea-
nu; Reabilitare campus Colegiul Naþio-
nal Ion Minulescu; reparaþii faþade uni-
tãþile de învãþãmânt; amenajare pistã
Liceul cu program sportiv; amenajare
sãli de sport la Liceul de Construcþii,
ªcoala Eugen Ionescu ºi Constantin
Brâncoveanu.
Cheltuieli de investiþii de 57
milioane de lei pe primele
nouã luni
Suma cheltuitã de Primãria Slatina pe
primele trei trimestre ale anului este de
57.074.000 de lei din totalul bugetului
de investiþii. Printre obiectivele dema-
rate în acest an se mai numãrã construi-
rea unui teatru ºi cinema, a blocului
V23, reabilitãri termice la blocurile de
locuit, precum ºi reabilitarea reþelei de
iluminat public în zona unui cartier cu Suma alocatã de Primãria Slatina pentru
600 apartamente. La acestea se adaugã dezvoltarea locuinþelor este de aproape
amenajarea parcului Piteºti, a unei par- opt milioane de lei, din care 4.871.000
cãri supraetajate, realizarea de utilitãþi de lei sunt din bugetul local ºi credit in-
în zona cu 600 apartamente ºi tern ºi 3.437.000 de lei din transfer de la
modernizarea locurilor de joacã pentru bugetul de stat.
copii. Departamentul de Urbanism din ca-
drul primãriei ne-a comunicat faptul cã,
Proiecte cu finanþare
în acest an, au fost autorizate vile noi ai
europeanã
cãror beneficiari - persoane fizice au in-
Unul dintre cele mai mari obiective
vestit în zonele Clocociov, Progresul ºi
pentru care municipalitatea din Slatina
Satu Nou.
a cerut finanþare din fonduri europene
Primãria nu a emis autorizaþii pentru
este Reabilitare inel secundar Basarabi-
amenajarea de cartiere rezidenþiale, dar
lor - Banului - Cuza Vodã - Poenii.
sunt avizate construcþii de blocuri noi în
Obiectivul general al proiectului vizeazã
zonele Criºan, A.I.Cuza, Basarabilor ºi
îmbunãtãþirea infrastructurii de tran-
Oituz.
sport la nivelul municipiului Slatina,
La finele lunii octombrie, erau în exe-
pentru a facilita mobilitatea populaþiei,
cuþie 93 de vile ºi 436 apartamente ai
a bunurilor ºi serviciilor în vederea sti-
cãror beneficiari sunt firme investitoare.
mulãrii dezvoltãrii economice durabile
Primãria a contractat ºi proiectarea Pla-
a municipiului Slatina. Practic, prin rea-
nului Urbanistic General (PUG) al
bilitarea inelului secundar se doreºte
oraºului.
devierea traficului existent din centrul
oraºului în scopul fluidizãrii acestuia,
***
reducerii blocajelor rutiere ºi a traversã-
Valoarea totalã a bugetului de investiþii
rii oraºului în condiþii de siguranþã.
al Primãriei municipiului Slatina pentru
Obiectivele specifice ale acestui proiect
anul 2008 este de 86.229.000 de lei, din
sunt reabilitarea strãzilor Basarabilor,
care 35.265.000 lei sunt din bugetul lo-
Banului, Mãnãstirii, Milcovului, Poenii,
cal, 23.903.000 lei din credit intern, 18
Cuza Vodã, Vãilor, precum ºi extinderea
milioane fond de rulment ºi 9,06 milioa-
infrastructurii sistemului de alimentare
ne lei din transfer de la bugetul de stat.
Panoramã Slatina
75
I nvestitii
Vâlcea are un buget de peste 44 milioane de lei
Consiliul Judeþean are un proiect aprobat pentru finanþare prin fonduri europene
Valoare totalã a investiþiilor pro-
gramate de Consiliul Judeþean Vâlcea
(CJV) pentru anul curent se ridicã la
44.460.495 de lei. Circa 23 de milioane
de lei sunt pentru lucrãri în continuare,
iar alte 10,7 milioane de lei sunt pentru
lucrãri noi. Alte cheltuieli de investiþii
sunt în cuantum de 10.698.529 de lei.
Pânã în luna septembrie a acestui an,
CJV a efectuat plãþi pentru lucrãrile de
investiþii în valoare de 6.056.028 de lei.
76 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Primãria Slatina
Pentru reabilitarea ºi modernizarea
drumurilor judeþene, în anul 2008, a
fost alocatã suma de 5.626.025 de lei,
iar pentru consolidãri suma de
2.222.251 de lei.
Foarte multe proiecte de
modernizare a drumurilor
judeþene
Conducerea CJV ne-a declarat cã princi-
palele obiective investiþionale sunt mo-
dernizarea drumurilor judeþene DJ
676B Glãvile - DJ 677A - Voiculeasa -
Olteanca - Lãpuºata - DJ 676, reabi-
litarea DJ 676G Zãtreni - DN 67B -
Olteþu - Sãscioara - Budele - Nenciu-
leºti - Popeºti - Mãneasa - Þepeºti DJ
676, modernizarea DJ 676G Zãtreni -
DN 67B - Olteþu - Sãscioara - Budele -
Nenciuleºti - Popeºti - Mãneasa -
Þepeºti DJ 676.
La acestea se adaugã reabilitarea
ºi modernizarea DJ 677 Mãdulari -
ªuºani - limitã judeþ Olt, reabilitarea
ºi modernizarea DJ 665 limitã judeþ
Gorj - Mariþa - Izvorul Rece - Vaideeni -
Horezu; modernizarea DJ 651B Bãlceºti
- limitã judeþ Olt.
Printre investiþiile importante se mai
numãrãr modernizare DJ 703G Jiblea -
Sãlãtrucel - Berislãveºti - limitã judeþ
Argeº, a DJ 703N Berislãveºti -Releu Co-
zia, a DJ 643 limitã judeþ Olt - Laloºu -
cu apã ºi canalizare pe strãzile Banului
ºi Milcovului.
Foarte interesant este ºi proiectul pi-
lot de management urban ºi planificare
teritorialã. Oficialii Primãriei Slatina
ne-au explicat: „În cadrul proiectului, ne
propunem dezvoltarea instrumentelor
ºi bazelor de date privind planificarea
teritorialã la nivelul primãriei pentru
aria de intravilan a municipiului ºi dez-
voltarea capacitãþii instituþionale prin
realizarea unui management urban efi-
cient. Vrem sã dezvoltãm ºi instrumen-
tele ºi bazele de date privind planifica-
rea teritorialã. Pentru realizarea acestui
obiectiv este nevoie de implementarea
sistemului informaþional specific dome-
Fãureºti - Dãnciuleºti - Oteteliºu - Ben-
geºti - Lãcustenii de Jos - Gãneºti (DN
67B), DJ 648 Ioneºti - Olanu - limitã
judeþ Olt.
Din programul de investiþii mai fac
parte ºi construcþia a douã poduri din
beton armat, refacerea podului pe DJ
703M Periºani - Racoviþa - Cornet, km
7+692, dar ºi modernizarea intersecþiei
DN 67 - DJ 646.
Un proiect aprobat pentru
finanþare prin fonduri
europene
CJV avea, la finele lunii octombrie, un
singur proiect pentru care s-a aprobat
finanþare din fonduri europene, prin
Programul Operaþional Regional (POR)
Axa 2. Investiþia constã în modernizarea
DJ 651B Bãlceºti - limitã judeþ Olt, pe o
lungime de 12.500 de metri.
Proiecte pentru care CJV a cerut finan-
þare europeanã ºi fuseserã, la finelele
lunii octombrie, evaluate din punct de
vedere strategic sunt reabilitarea ºi mo-
dernizarea DJ 677 Mãdulari - ªuºani - li-
mitã judeþ Olt (23.850 de metri), reabili-
tarea ºi modernizarea DJ 665 limitã
judeþ Gorj - Mariþa - Izvorul Rece - Vai-
deeni - Horezu (15.519 metri), precum
ºi a DJ 703N Berislãveºti - Releu Cozia
(20.500 metri).
Un alt proiect evaluat este moderniza-
niului imobiliar/edilitar ºi bãncilor de
date urbane, care sã inventarieze intra-
vilanul municipiului Slatina – 2.288 de
ha, pentru stabilirea punctului de
plecare în elaborarea hãrþilor digitale
tematice ºi actualizarea permanentã a
managementului urban”.
Alte proiecte pentru care s-a solicitat
finanþare europeanã sunt reabilitarea
zonei pod Sãrãceºti ºi regularizare
pârâu Mariþa, reabilitare ansamblu de
strãzi cuprins între Strehãreþi ºi Nicolae
Bãlcescu, precum ºi reabilitarea zonei
Cireaºov ºi Satu Nou.
rea DJ 648 Ioneºti - Olanu - limitã judeþ
Olt ºi construcþia a douã poduri din
beton armat.
Proiecte în curs de evaluare din punct
de vedere strategic, la finele lunii oc-
tombrie, erau reabilitãrile ºi modernizã-
rile DJ 703G Jiblea - Sãlãtrucel - Berislã-
veºti - limitã judeþ Argeº ºi DJ 643 limitã
judeþ Olt - Laloºu - Fãureºti - Dãnciuleºti
- Oteteliºu - Bengeºti - Lãcustenii de Jos
- Gãneºti (DN 67B).
Cel mai important proiect pentru
investiþii al CJV aflat în derulare la
finele lunii octombrie este amena-
jarea, extinderea ºi modernizarea
clãdirii cinematografului Modern
din municipiul Râmnicu Vâlcea pen-
tru Teatrul Anton Pan. Noua con-
strucþie va avea 327 de locuri, o su-
prafaþã construitã desfãºuratã
totalã de 3.204 mp.
Primul judeþ din Regiunea Oltenia care a obþinut fonduri europene
2,5 milioane de lei pentru investiþii prin programul de alimentare cu apã la sate
Consiliul Judeþean Gorj (CJG) a depus primul
proiect din Regiunea Sud Vest Oltenia pe Axa 2 a Pro-
gramului Operaþional Regional (POR) 2007-2013 -
Îmbunãtãþirea infrastructurii de transport regionale ºi
locale. Acesta este al doilea contract semnat la nivel de
þarã cu finanþare din POR ºi vizeazã reabilitarea dru-
murilor judeþene DJ 665 Curtiºoara - Racovita ºi DJ 675C
Poienari - Baia de Fier. Conducerea CJG ne-a spus cã valo-
area contractului este de 28.161.993 de euro, din care
fonduri FEDR nerambursabile de 19.961.205 de euro, fi-
nanþare de la bugetul naþional de 3.052.890 de euro ºi
co-finanþarea beneficiarului de 469.675 de euro.
Durata de implementare a proiectului este de 32 de
luni, perioadã în care se vor reabilita 58,8 km de dru-
muri judeþene, vor fi modernizate 53 de podeþe ºi va fi
construit un podeþ nou. De asemenea, vor fi executate
sisteme de siguranþã a traficului, iar podurile cu des-
chidere de peste 5 metri vor fi reabilitate, ne-au decla-
rat oficialii CJG.
Cele douã drumuri, DJ 665 ºi DJ 675C, traverseazã lo-
calitãþile Curtiºoara, Tetila, Lãzãreºti, Grui, Gãmani,
Bãrcaciu, Larga, Stãnceºti, Drãgoeºti, Cãrpiniº, Aniniº,
Berceºti, Cernãdia, Racoviþa ºi Poienari.
Odatã cu implementarea acestui proiect se va rezol-
va problema rutierã în nordul judeþului, ceea ce va
duce la uºurarea accesului spre obiectivele turistice
din zonã. Realizarea unei investiþii de asemenea an-
vergurã va conduce ºi la dezvoltarea potenþialului eco-
nomic al zonei, la preluarea traficului de pe DN 66 ºi la
scurtarea drumului de la Petroºani la Horezu cu apro-
ximativ 15 km.
Licitaþia de atribuire a lucrãrilor s-a desfãºurat la
sfârºitul lunii iulie. La finele lunii octombrie, CJG aºtep-
ta un rãspuns la contestaþia depusã de unul dintre
ofertaþi. Lucrãrile sunt programate sã înceapã pânã la
finele anului 2008.
Alte investiþii pentru care CJG a solicitat finanþare eu-
ropeanã sunt reabilitare DJ 674 Vlãdureni - Urdari -
Turceni - limitã judeþ Mehedinþi. La finele lunii octom-
brie, proiectul avea în curs de elaborare studiul de fe-
zabilitate, proiectul tehnic ºi detaliile de execuþie. În
acelaºi stadiu de pregãtire era ºi reabilitarea DJ673A
Drãgoteºti - Mãtãsari DN67, precum ºi reabilitarea DJ
673 Slacu - Borãscu - Broºteni.
În schimb, pentru reabilitarea DJ672 Ciuperceni - Go-
dineºti - Tismana - Topeºti - Pestiºani - Brãdiceni - Bur-
duhala, la finele lunii octombrie, fusese finalizat stu-
diul de fezabilitate ºi mai erau în curs de elaborare
proiectul tehnic ºi detaliile de execuþie. Într-un stadiu
similar de dezvoltare se afla, în perioada menþionatã,
ºi reabilitarea DJ 674 Peºteana - Þicleni - Târgu
Cãrbuneºti. li de investiþii. Conducerea CJG ne-a declarat cã suma
Ceva mai puþin avansat era, la finele lunii octombrie, cheltuitã, pânã în luna septembrie a acestui an, pentru
proiectul de reabilitare al DJ 672C Tãlpãºeºti - Stroieºti lucrãrile de investiþii este de 17.019.168 de lei.
- Rãchiþi - Runcu - limita judeþului Hunedoara. Studiul Suma alocatã în anul 2008 pentru modernizarea dru-
de fezabilitate fusese elaborat, dar urmau sã fie licitate murilor judeþene este de 26.053.000 de lei. Principale-
serviciile de proiectare. le obiective de investiþii din anul 2008 sunt consolida-
Toate aceste proiecte sunt propuse spre finanþare rea terasamentelor pe DJ 674 comuna Ioneºti, pe DJ
prin POR Axa prioritarã 2 Domeniul major de interven- 675C comuna Bustuchin, pe DJ 605A Obârºia, amelio-
þie DMI 2.1 „Reabilitarea ºi modernizarea reþelei de rare albie în zona podului ºi consolidare rampe acces
drumuri judeþene”. pe pod pe DJ 675C Popeºti. La acestea se adaugã lu-
crãri de reabilitare ºi modernizare a DJ 671 Apa Neagrã
Proiecte noi de investiþii în - Padeº - Cloºani - Valea Mare, DJ 674B Negomir - Borã-
infrastructurã scu, DJ 672C Tãlpãºeºti - Stroieºti - Rachiþi - Runcu -
CJG mai are pregãtite ºi noi proiecte de investiþii în in- limita judeþului Hunedoara.
frastructurã, în valoare totalã de aproape 12 milioane Un proiect important este ºi cel de realizare tratamente
de lei. Extinderea complexului de recuperare ºi reabili- bituminoase executate la rece cu emulsie bituminoasã tip
tare neuropsihiatricã pentru adulþi Bâlteni costã 1,2 EBCR 60 pe nouã porþiuni de drumuri judeþene.
milioane de lei, are o duratã estimatã a execuþiei de 12
luni ºi a fost depus pe Axa 3 a POR - DMI 3.2 „Reabilita- 2,5 milioane de lei prin programul de
rea, modernizarea, dezvoltarea ºi echiparea infrastruc- alimentare cu apã la sate
turii serviciilor sociale”. Extinderea ºi dotarea centrului Prin programul de alimentare cu apã la sate aprobat
de îngrijire ºi asistenþã Dobriþa costã 2,8 milioane de prin HGR 577/1997, cu modificãrile ºi completãrile ul-
lei ºi a fost depus în cadrul aceluiaºi DMI al Axei 3. Ter- terioare, judeþul Gorj are alocatã, pentru anul 2008,
menul de execuþie este de 24 de luni. suma de circa 2,5 milioane de lei. Comunele prinse în
Reabilitarea termicã a spitalului de pneumoftiziolo- program sunt Bãleºti, Plopºoru, Teleºti, Tismana,
gie Tudor Vladimirescu din Runcu valoreazã 3,3 milio- Bâlteni, Bustuchin, Berleºti, Drãguþeºti, Hurezani,
ane de lei ºi are un termen de execuþie de patru luni. Þânþãreni ºi Vladimir. Prin programul de alimentare cu
Finanþarea este asiguratã de Ministerul Dezvoltãrii, apã la sate, aprobat prin HGR 687/1997, se va introdu-
CJG ºi din fondul elveþian pentru reabilitarea termicã a ce apã în comuna Bãlãneºti (3.311.496 de lei) ºi în co-
instituþiilor publice. muna Teleºti (445.988 de lei).
Extinderea, modernizarea ºi dotarea Spitalului Jude-
þean Târgu Jiu este un proiect în valoare de 492 milioa-
ne de lei depus, de asemenea, pe Axa prioritarã 3 DMI
3.1. Durata investiþiei este de 36 de luni, iar la finele lu-
nii octombrie era în curs de elaborare studiul de
fezabilitate.
Sistemul de canalizare ºi staþia
de epurare a spitalului de pneu-
moftiziologie Tudor Vladimire-
scu din Runcu costã 4,4 milioane
de lei, are un termen de finalizare
de 12 luni ºi a fost înaintat spre eva-
luare pentru accesarea unui grant EEA.
Buget de investiþii de 43 milioane
de lei
Consiliul Judeþean Gorj (CJG) dispune, în acest an,
de un buget de investiþii de 43,3 milioane de lei,
din care 21,5 milioane de lei sunt pentru lucrãri noi,
1,4 milioane de lei pentru continuarea unor lucrãri ºi
restul de 20,3 milioane de lei sunt pentru alte cheltuie-
77
I nvestitii
Mehedinþi a pregãtit proiecte de 340 milioane de lei pentru
atragerea de fonduri structurale
Consiliul Judeþean are la dispoziþie un buget de investiþii de circa 24 de milioane de lei
Consiliul Judeþean Mehedinþi
(CJM) a reuºit sã pregãteascã multe pro-
iecte de infrastructurã pentru atragerea
de fonduri structurale europene. Valoa-
rea totalã a investiþiilor este de peste
340 de milioane de lei, iar proiectele au
fost depuse în cadrul Programului Ope-
raþional Regional (POR) Axa 2 Domeniul
Major de Intervenþie (DMI) 2.1 „Reabili-
tarea ºi modernizarea reþelei de drumu-
ri judeþene, strãzi urbane - inclusiv con-
strucþia/reabilitarea ºoselelor de
centurã”.
Conducerea CJM ne-a precizat cã cel
mai costisitor proiect pregãtit este rea-
bilitarea DJ606 limita judeþului Dolj - in-
tersecþie DJ566, în valoare totalã de
132,2 milioane de lei. Lungimea pe care
se va lucra este de 61,5 km. Proiectul
este pe locul 6 în lista de prioritãþi
comunicatã de ADR SV Oltenia.
Alt proiect este modernizarea ºi con-
solidarea DJ670 Marga - Baia de Aramã,
de circa 35 km. Valoarea investiþiei este
de 43,7 milioane de lei. Proiectul este
pe locul 4 în lista de prioritãþi comuni-
catã de Agenþia de Dezvoltare
Consiliul Judeþean Mehedinþi
78 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
Regionalã (ADR) SV Oltenia.
Proiectul de reabilitare a DJ606C limi-
ta judeþului Dolj - Þânþaru - Buiceºti
DN6 este pe locul 7 în lista de prioritãþi
a ADR Oltenia. Valoarea investiþiei este
de 13 milioane de lei, iar lucrãrile se vor
desfãºura pe aproape 8 km.
Reabilitarea DJ 607C Cireºu - Podeni,
în lungime de 12 km, este un proiect ce
urmeazã sã fie depus pentru accesarea
finanþãrii. Proiectul de modernizare a
infrastructurii de transport a zonei Ge-
meni, Darvari - Obârºia de Câmp nu a
fost selectat de ADR SV Oltenia.
Reabilitarea DJ607 - DN67A Pãsãrani
costã, în total, aproape 47 de milioane
de lei. Proiectul era, la finele lunii oc-
tombrie, în curs de evaluare la CRESC
(n.r. Comitet regional de evaluare a
proiectelor).
Buget de investiþii de circa
24 de milioane de lei
CJM are la dispoziþie, pentru acest an,
un buget total de 23,88 de milioane de
lei. Pânã în luna septembrie, pentru lu-
crãrile demarate de Consiliu, a fost chel-
tuitã suma de 6,7 milioane de
lei. Pentru modernizarea dru-
murilor judeþene a fost aloca-
tã suma de 10,38 milioane
de lei (cheltuieli de ca-
pital) pentru
lucrãri
d e i n-
vestiþii
în continuare
(1,35 milioane de lei), lu-
crãri noi de investiþii (4,9
milioane de lei) alte cheltu-
ieli de investiþii (studii de fe-
zabilitate, documentaþii tehnice)
– 4 milioane de lei.
Conducerea CJM ne-a spus cã princi-
palele obiective pentru care au fost de-
marate lucrãri importante în acest an
sunt asfaltare DC 58 DJ 670 - ªiroca -
Sfodea - Balta poduri beton armat;
asfaltare DC 59 DJ 607A - Cerveniþa - Lu-
minc; balastare DJ 607C, conso-
lidare la km 9+000; covor
asfaltic DJ 607 DN 67A (Stre-
haia) - Carceni - Grozeºti -
ªuºiþa - Pãsãrani judeþul Gorj
- 25,352 km; covor asfaltic
DJ 607C Canton Cireºu
- Podeni 11,2 km.
Lucrãri simi-
lare
au fost
derulate
pe DJ
6071A Bala,
DJ 607C - DN
56A - Jiana, DJ
606A Plopi -
Dumbrava, DJ 563 -
DN 56A - Opriºor.
La acestea se adaugã DJ 564 - DJ 562A
- Dãnceu, consolidare ºi refacere corp
drum DJ 607A zona Marmanu, precum
ºi DJ 606B la Podul Grosu.
Multe investiþii sociale
Alte proiecte de investiþii importante
aflate în derulare sunt cele ale Direcþiei
Generale de Asistenþã Socialã ºi Protec-
þie a Copilului. Este vorba despre Cen-
trul de îngrijire ºi asistenþã Strehaia,
centrul de integrare prin terapie ocupa-
þionalã Burila Mare, corp cantinã Pãtu-
lele, bloc garsoniere, centru de zi copii
0-3 ani Hinova, centru de îngrijire ºi asi-
stenþã Siseºti, centru de îngrijire ºi asi-
stenþã pentru persoane cu Alzheimer ºi
demenþa senilã Cireºu.
De asemenea, se fac investiþii la cen-
trul de persoane cu handicap Pãtulele,
centrul respiro Ilovãþ, serviciul pentru
copilul delicvent Gura Vãii, centrul de
plasament ºi reabilitare pentru copilul
cu handicap ºi centrul de zi pentru copii
ºcolari Vânju Mare.
I nvestitii
Cîºtigãtorii licitaþiilor organizate pentru lucrãri din
fonduri publice
Denumire autoritate
contractanta
Alba
Curtea de Apel Alba Iulia
Arad
Primaria orasului Pecica
Consiliul Local Pecica
Arges
CN Transelectrica SA - Pitesti, str. Fratii Golesti nr.
Filiala Societatea 25B, tel: 0248/607.300
Comerciala pentru Servicii
de Mentenanta a Retelei
de Transport Smart SA -
Sucursala Pitesti
Hidroelectrica SA
Bucuresti - SH Arges
Hidroelectrica SA
Bucuresti - SH Arges
Bihor
Universitatea din Oradea
Botosani
Penitenciarul Botosani
Braila
Scoala de Arte si Meserii
Viziru
Brasov
Directia Silvica Brasov
Tribunalul Brasov
Tribunalul Brasov
Bucuresti
Ministerul Educatiei
Cercetarii si Tineretului
Ministerul Culturii si Bucuresti, sos. Kiseleff nr. 30,
Cultelor - Unitatea de tel/fax: 021/222.84.79
Management a Proiectului
Localitatea beneficiarului
Alba Iulia, str. I.C. Bratianu nr.
1 tel: 0258/831.576
Pecica, strada 2 nr. 150, tel:
0257/468.323
Pecica, strada 2 nr. 150, tel:
0257/468.323
Curtea de Arges, bd.
Basarabilor nr. 82-84
Curtea de Arges, bd.
Basarabilor nr. 82-84
Oradea, tel/fax: 0259/432.830
Botosani, str. I.C.Bratianu nr.
118, tel: 0231/535.422
Viziru, tel: 0239/666.156
Brasov, str. Closca nr. 31, tel:
0268/415.770
Brasov, bd. 15 Noiembrie nr. 45
Brasov, bd. 15 Noiembrie nr. 45
Bucuresti, str. Gen. Berthelot
nr. 28-30, tel: 021/405.63.30
Data Societate cîstigator licitatie Categoria lucrarilor/serviciilor Pret contractat
semnarii
contractului
01.08.2008 Marinex Alba Iulia, str. Livezii nr. 35C, reparatii generale si renovari la salile de 29.367 lei, fara TVA
sedinta 201, 213 si birouri 212 la Curtea
de Apel Alba Iulia
19.08.2008 Expert Instal SRL Iasi, Splai Bahlui nr. lucrari de constructii de statii de tratare a 692.907,38 euro,
35, bl. B2, ap. 4, tel/fax: 0234/415.594 apelor reziduale, de statii de epurare si fara TVA
de statii de incinerare a deseurilor
menajere
26.09.2008 Kis Insproject SRL Pecica, str. 2 nr. lucrari de instalare de echipamente de 83.191,05 lei, fara TVA
154 incalzire centrala
25.09.2008 Prelchim SRL Ramnicu Valcea lucrari de constructii si instalatii, inclusiv neprecizata
montaj echipamente
20.06.2007 Smart SA Bucuresti, sos. Stefan cel inlocuirea si verificarea protectiilor, 15.546,78 lei,
Mare nr. 1A automatizarilor si circuitelor secundare exclusiv TVA
aferente liniilor electrice aeriene LEA
110 kv de la Valea Larga 1 si 2 din statia
electrica 110 kv Moroieni si LEA 110 kv
Moroieni - Dobresti
19.09.2007 Filiala de Intretinere si Servicii transformator de putere trifazat tip 10.168,52 lei,
Energetice Electrica Serv SA - SISE TTU-AL-0.4/20KV-250MVA- grupa de exclusiv TVA
Electrica Muntenia Nord - AISE conexiuni Dyn5
Targoviste, Calea Domneasca nr. 236
25.09.2008 Indomus SRL Oradea, str. Traian reabilitare spatii de invatamant - 281.483,45 lei + TVA
Mosoiu nr. 7 pavilioanele A si G
17.09.2008 General Topcom SRL sat Catamarasti pavilion vizita - reeducare si popota 1.572.932,37 lei,
Deal, comuna M. Eminescu cadre cu subsol si P+2E - lucrare de fara TVA
investitii
14.06.2008 Relvra Instal SRL, bd. Dorobantilor bl. consolidarea si amenajarea cladirii, 371.490,49 lei
B1, parter, tel: 0239/614.451 dotarea si echiparea cu instalatii de
alimentare apa rece-calda, precum si
dotarea cu instalatii electrice
26.08.2008 M@G Scavi SRL Fagaras, str. 13 lucrari construire fanar la Herghelia 99.300,47 lei,
Decembrie bl. 24(5), sc. B, ap. 8 Sambata inclusiv TVA
19.09.2008 Duplex SA Fagaras, str. Capului bl. lucrari de reparatii capitale, modernizare 2.442.380,35 lei,
11, sc. C+D, parter si refunctionaliare la sediul Judecatoriei cu TVA
Fagaras
19.09.2008 Triga SRL Odorheiu Secuiesc, str. lucrari de reparatii capitale, modernizare 2.273.659,20 lei,
Nicolae Balcescu nr. 3 si refunctionaliare la sediul Judecatoriei cu TVA
Rupea
20.08.2008 Dan Mar General Construct SRL lucrari de tencuieli, zugraveli, vopsitorii, 592.242,15 lei
demontare si montare usi si ferestre,
reparatii instalatie electrica, procurare si
montare gresie si faianta, reparatii
instalatie sanitara
31.07.2008 Alsecon SRL Alba Iulia, bd. 1 lucrari de executie la imobilul "Casa 850.743,69 euro,
Decembrie 1918 nr. 9 Albastra" din cadrul muzeului Brukenthal fara TVA
Sibiu
79
I nvestitii
Denumire autoritate Localitatea beneficiarului Data Societate cîstigator licitatie Categoria lucrarilor/serviciilor Pret contractat
contractanta semnarii
contractului
Ministerul Culturii si Bucuresti, sos. Kiseleff nr. 30, 08.08.2008 Iasicon SA Iasi, bd. T. Vladimirescu lucrari de consolidare, restaurare si 7.152.420,69 euro,
Cultelor - Unitatea de tel/fax: 021/222.84.79 nr. 32A amenajare la Palatul Culturii Iasi fara TVA
Management a Proiectului

Agentia Romana de Bucuresti, str. Spiru Haret nr. 08.08.2008 Hidro Salt B-92 SRL Bucuresti, str. reparatii generale si de renovare 47.816,15 lei, fara TVA
Asigurare a Calitatii in 12, sector 1 Viitorului nr. 50 suplimentare
Invatamantul
Preuniversitar

Ministerul Agriculturii si Bucuresti, bd. Carol I nr. 24, tel: 27.11.2007 Valcon Roofs SRL Bucuresti, str. lucrari de inlocuire a acoperisului la 2 346.561,89 lei,
Dezvoltarii Rurale 30.72.482 Foisorului nr. 13, bl. F8C, sc. 1, ap. 6 cladiri inclusiv TVA

Ministerul Agriculturii si Bucuresti, bd. Carol I nr. 24, tel: 27.11.2007 Profesional Construct Grup SRL lucrari de executie a bransamentelor la 156.796,26 lei,
Dezvoltarii Rurale 30.72.482 Pitesti, str. Negru Voda bl. F4, scara reteaua publica de alimentare cu apa si inclusiv TVA
A, et. 3, ap. 16 de realizare a instalatiilor de hidranti,
sanitare, de evacuare a apelor uzate, de
avertizare de incendiu

Muzeul Municipiului Bucuresti, bd. I.C.Bratianu nr. 16.07.2008 M&P Best Construct SRL Bucuresti, reparatii la bransament la reteaua 158.695,64 lei,
Bucuresti 2, tel: 315.68.58 str. Doamna Ghica nr. 8, bl. 1-2, sc. electrica de la Muzeul George fara TVA
G, ap. 224 Severeanu

Administratia Lacuri, Bucuresti, sos. 26.06.2007 Tehnologica Radion Bucuresti, aleea lucrari de consolidare a falezelor 525.138,92 lei,
Parcuri si Agrement Bucuresti-Ploiesti nr. 8B, tel: Ghirlandei nr. 16, bl. N5, parter, ap. 2 fara TVA
Bucuresti 021/222.84.19

Administratia Lacuri, Bucuresti, sos. 02.08.2007 Dimar SRL Bucuresti, str. Leonida nr. lucrari de consolidare a barajelor 7.274.312 lei, fara TVA
Parcuri si Agrement Bucuresti-Ploiesti nr. 8B, tel: 25
Bucuresti 021/222.84.19

Administratia Lacuri, Bucuresti, sos. 10.12.2007 AP-EL Conf Impex SRL Bucuresti, str. lucrari de amenajare a terenului 875.981,73 lei,
Parcuri si Agrement Bucuresti-Ploiesti nr. 8B, tel: Putul cu Tei nr. 40, sector 4 fara TVA
Bucuresti 021/222.84.19

Administratia Lacuri, Bucuresti, sos. 16.10.2007 Garden Art SRL Bucuresti, Splaiul lucrari de amenajare a terenului 831.805,46 lei,
Parcuri si Agrement Bucuresti-Ploiesti nr. 8B, tel: Unirii nr. 35, bl. M7, sc.B, et. 3, ap. 46 fara TVA
Bucuresti 021/222.84.19

Agentia Nationala Antidrog Bucuresti, bd. Unirii nr. 37, 19.08.2008 Macon Grup SRL Bucuresti, Calea proiectarea si executarea lucrarilor de 3.022.400 lei, fara TVA
bl.A4, tel: 021/318.44.00 Vitan nr. 111, V16A, sc. 2, ap. 33 amenajare a comunitatii Terapeutica
Mica

Primaria sectorului 3 Bucuresti, str. Parfumului nr. 28.07.2008 Tehnologica Radion Bucuresti, aleea executie si finalizare a lucrarilor de 58.421.462,12 lei,
2-4 Ghirlandei nr. 16, bl. N5, parter, ap. 2 sistematizare, modernizare sistem rutier inclusiv TVA
pe strazi din sectorul 3

Ministerul Culturii si Bucuresti, soseaua Kiseleff nr. 27.08.2008 Final Construct SRL Bucuresti, calea lucrari de consolidare, restaurare si 138.253,32 euro,
Cultelor - Unitatea de 30, tel/fax: 021/222.8479 13 Septembrie nr. 137, bl. TC1, ap. 4 reabilitare a sediului DJCCPCN fara TVA
Management a Proiectului Botosani

Administratia Lacuri, Bucuresti, sos. 11.10.2007 UV Rom SRL Bucuresti, str. lucrari de reparare a drumurilor 223.871,83 lei,
Parcuri si Agrement Bucuresti-Ploiesti nr. 8B, tel: Constantin Radulescu-Motru nr. 22, fara TVA
Bucuresti 021/222.84.19 bl. 46, sc. A, ap. 35

Administratia Lacuri, Bucuresti, sos. 27.09.2007 Conmart Prodexim SRL Bucuresti, str. lucrari de reparatii generale si de 234.962,59 lei,
Parcuri si Agrement Bucuresti-Ploiesti nr. 8B, tel: Novaci nr. 8 renovare fara TVA
Bucuresti 021/222.84.19

Ministerul Educatiei Bucuresti, str. Gen. Berthelot - Dan-Mar General Construct lucrari de reparatii generale si de 498.522,82 lei,
Cercetarii si Tineretului nr. 28-30, tel: 021/405.63.30 Bucuresti, bd. Basarabia nr. 256, renovare fara TVA
C160-Biroul 1

Federatia Romana de Bucuresti, str. Aviator Popa 19.11.2007 General Instal Prod Com SRL dezafectare instalatie de incalzire veche 181.200 lei, fara TVA
Handbal Marin nr. 2, tel: 021/231.89.87 Bucuresti, str. Stefan Mihaileanu nr. de la birourile si vestiarele aferente salii
28A "Lucian Grigorescu" si realizarea unei
instalatii de incalzire noi

Federatia Romana de Bucuresti, str. Aviator Popa 13.12.2007 Aplast SRL sat Ceptura de Jos, com. montare tamplarie PVC cu geam 34.279 lei, fara TVA
Handbal Marin nr. 2, tel: 021/231.89.87 Ceptura, tel: 0244/445.533 termoizolant, usi si ferestre pe o
suprafata estimata de 118 mp

Institutul de Stat pentru Bucuresti, bd. Marasti nr. 61, 29.09.2008 Octav Construct SRL lucrari de reparatii generale si de 170.000 lei
Testarea si Inregistrarea tel: 021/318.43.80 renovare
Soiurilor

Politia Comunitara Sector Bucuresti, sos. Pantelimon nr. 12.09.2008 Gyvy Instal Construct Bucuresti, str. lucrari de amenajare incinta si refacere 289.954,4 lei,
2 27 Olarului nr. 12B, bl.B, et. 1, ap. 3 imprejurari la sediul Politiei Comunitare fara TVA
Sector 2

Regia Autonoma de Bucuresti, bd. Dinicu Golescu 21.09.2006 Asocierea formata din IMSAT SA linie de troleibuz pe Calea Vacaresti, bd. 12.130.735,87 lei,
Transport Bucuresti nr. 1 (lider) Bucuresti, str. Orhideelor nr. Tineretului si Dimitrie Cantemir fara TVA
27-29si Siemens Romania SRL
Bucuresti, calea Plevnei nr. 139

Buzau
Administratia Nationala Buzau, str. Bucegi nr. 20 bis, 02.09.2008 Dimar SRL Bucuresti, str. Soldat diguri de aparare 4.622.933,44 lei,
"Apele Romane" - Directia tel: 0238/72.54.47 Gheorghe Matac nr. 15-17 exclusiv TVA
Apelor Buzau-Ialomita

Cluj
CNCF CFR SA - Cluj-Napoca, Piata Avram 12.09.2008 Abed Nego SRL Oradea, str. General reparatii la cablurile instalatiilor SCB de 291.492 lei, fara TVA
Regionala Cluj Iancu nr.17, tel. 0264/594.712 H.M. Berthelot nr. 22 pe raza sectiei CT4 Satu Mare

80 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

 Denumire autoritate Localitatea beneficiarului Data Societate cîstigator licitatie Categoria lucrarilor/serviciilor Pret contractat
contractanta semnarii
contractului
Constanta
Serviciul Public de Techirghiol, str. Dr. V. Climescu 04.08.2008 Jenitom SRL Constanta, aleea lucrari de reparatii trotuare in zona 131.279 lei, fara TVA
Administrare a Domeniului nr. 24, camera 13, tel/fax: Zefirului nr. 12a, bl. FB10A, sc. B, ap. centrala a orasului Techirghiol
Public si Privat de Interes 0241/735.955 15
Local Gosserv
Consiliul Local al comunei Limanu, str. Castanului nr. 32, 01.08.2008 Covatin SRL Constanta, sos. construire 111 platforme containere 72.756,91 euro,
Limanu tel: 0241/858.204 Mangaliei nr. 11, bl. J2B, ap. 2 deseuri fara TVA
Consiliul Local al comunei Limanu, str. Castanului nr. 32, 01.08.2008 Covatin SRL Constanta, sos. constructie pista comuna pentru pietoni 411.770,78 euro,
Limanu tel: 0241/858.204 Mangaliei nr. 11, bl. J2B, ap. 2 si bicilete fara TVA
Unitatea de Asistenta Agigea, str. Sanatoriului nr. 1, 06.08.2008 Remont SRL Constanta, str. Garofitei lucrari de amenajare pavilion 921.222 lei, fara TVA
Medico-Sociala Agigea tel: 0766/622.000 nr. 11A administrativ la Unitatea de Asistenta
Medico-Sociala
ENEL Distributie Dobrogea Constanta, str. Nicolae Iorga 21.08.2008 CN Transelectrica SA - Filiala reabilitare instalatii existente 1.423.942 lei, fara TVA
SA nr.89A Societatea Comerciala pentru Servicii
de Mentenanta a Retelei de Transport
Smart SA - Sucursala Bucuresti
ENEL Distributie Dobrogea Constanta, str. Nicolae Iorga 12.08.2008 Electromontaj SA Sucursala reabilitare LEA 110 kv Fetesti-Pietroiu 106.505 lei,
SA nr.89A Constanta, str. Varful cu Dor nr. 8 inclusiv TVA
Primaria comunei Murfatlar Murfatlar, Calea Dobrogei nr.1, 09.05.2008 Regia Autonoma de Drumuri si Poduri lucrari de reparare a drumurilor 153.897,18 lei,
tel. 0241/234.350 Constanta, str. Barbu Delavrancea nr. fara TVA
14

Dambovita
Consiliul Local Aninoasa Aninoasa, str. Constantin
Manolescu nr. 143, tel:
0245/22.62.14
Consiliul Local Doicesti Doicesti, str. Constantin
Brancoveanu nr. 431, tel/fax:
0245/227.023
Consiliul Local Doicesti Doicesti, str. Constantin
Brancoveanu nr. 431, tel/fax:
0245/227.023
30.07.2008 DAF SRL Targoviste, str. Grivitei bl. 2, monitorizarea comunei Aninoasa cu 81.160 lei, fara TVA
ap. 4 sistem video - evaluare, proiectare,
instalare, testare si punere in functiune
18.08.2008 Ilva Impex SRL Targoviste, str. Maior introducere retea distributie apa, PEID 174.183,87 lei
Brezisanu nr. 58 Pn 6, L= 5300 m, comuna Doicesti
15.09.2008 Iulcover Group SA Targoviste, bd. extindere si modernizare Gradinita nr. 2, 488.748,35 lei,
Carol I, bl. K, et. 1 comuna Doicesti fara TVA

Dolj
CNCF CFR SA - Craiova, bd. Decebal nr. 5-7 24.09.2008 Vest Construct SRL Brasov, str. Mihai punere in siguranta versanti si protectie 402.637,71 lei,
Regionala CF Craiova Viteazul nr. 40, bl. 60, sc.C, ap. 1 linie CF contra caderilor de stanci, linia fara TVA
203 Piatra Olt - Podu Olt, km
358+500-359+600
CNCF CFR SA - Craiova, bd. Decebal nr. 5-7 24.09.2008 Vest Construct SRL Brasov, str. Mihai punere in siguranta versanti si protectie 2.920.808,68 lei,
Regionala CF Craiova Viteazul nr. 40, bl. 60, sc.C, ap. 1 linie CF contra caderilor de stanci, linia fara TVA
203 Piatra Olt - Podu Olt, km
351+500-353+400
CNCF CFR SA - Craiova, bd. Decebal nr. 5-7 24.09.2008 Vest Construct SRL Brasov, str. Mihai punere in siguranta versanti si protectie 1.475.344,35 lei,
Regionala CF Craiova Viteazul nr. 40, bl. 60, sc.C, ap. 1 linie CF contra caderilor de stanci, linia fara TVA
203 Piatra Olt - Podu Olt, km
321+900-322+400
Spitalul Clinic Municipal Craiova, str. C-tin Brancusi nr. 15.04.2008 TIAB SA Craiova, bd. Nicolae lucrari de proiectare si executie a 28.420,58 lei,
"Filantropia" 3, tel/fax: 0251/307.535 Romanescu nr. 1 instalatiei electrice la generatorul electric inclusiv TVA
Spitalul Clinic Municipal Craiova, str. C-tin Brancusi nr. 30.06.2008 Romprest SRL Craiova, str. Fantana lucrari de reparatii acoperis la Clinica 212.380,11 lei
"Filantropia" 3, tel/fax: 0251/307.535 Popova nr. 42 Medicala I si Maternitate

Galati
Primaria comunei Ivesti Ivesti, str. E. Grigorescu nr. - Building Style Comp SRL Galati, str. lucrari de reparatii capitale la alei 509.988 lei, fara TVA
451, tel: 0236/866.004 Tecuci nr. 49 pietonale
Primaria comunei Ivesti Ivesti, str. E. Grigorescu nr. - Electromontaj SA Sucursala Galati, lucrari de reabilitare de iluminat public in 509.988 lei, fara TVA
451, tel: 0236/866.004 str. Drum Centura nr. 2 comuna Ivesti
Primaria comunei Ivesti Ivesti, str. E. Grigorescu nr. - Constructia SA Tecuci, str. 13 lucrari de asfaltare drum comunal in 418.728 lei, fara TVA
451, tel: 0236/866.004 Septembrie nr. 5B comuna Ivesti
Unitatea Comuna Tepu 14.12.2007 Asocierea SC Constructii Feroviare pod din beton armat si punte pietonala 2.325.472,88 lei,
administrativ-teritoriala SA Galati si SC Mistral SA Tecuci, str. peste albia paraului Berheci fara TVA
comuna Tepu Egalitatii nr. 2
Unitatea Comuna Tepu 16.11.2007 Asocierea SC Vila SA Tecuci, SC retea de canalizare in comuna Tepu 9.291.606 lei,
administrativ-teritoriala Integral SA Buzau si SC Proiect SA inclusiv TVA
comuna Tepu Galati

Giurgiu
Regia Nationala a Giurgiu, str. 1 Decembrie 1918 18.09.2008 Oas Com Impex SRL Negresti-Oas, lucrari de amenajare a terenului 2.159.495 lei, fara TVA
Padurilor - Romsilva nr. 12, tel: 0246/218.238 str. Victoriei nr. 78

Harghita
Primaria comunei Lueta Lueta, str. Principala nr. 397 27.06.2008 Multiconstruct SRL Vlahita, str. lucrari de constructii - statia de epurare 3.710.788 lei, fara TVA
Barenzi Margit nr. 14 alcatuita din bazinele de epurare si din
constructia care adaposteste
echipamentele mecanice

81
I nvestitii
Denumire autoritate Localitatea beneficiarului Data Societate cîstigator licitatie Categoria lucrarilor/serviciilor Pret contractat
contractanta semnarii
contractului
Iasi
Autoritatea de Sanatate Iasi, str. V. Cont anr. 2-4, tel: 05.09.2008 Clima Therm Center SRL Iasi, sos. lucrari de instalatii de incalzire centrala 435.723 lei, fara TVA
Publica Iasi 0232/21.09.06 Pacurari nr. 139 - Spitalul Clinic de Urgenta 300 de
paturi; lucrari de constructii de centrale
termice; schimbatoare de caldura si
dispozitive de lichefiere a aerului sau a
altor gaze

Ilfov
Serviciul Public de Buftea, str. Stirbei Voda nr. 18 18.08.2008 Constructii Complete SRL Bucuresti, refacere covor asfaltic si modernizare 2.454.344,27 lei,
Administrare a Domeniului str. Masina de Paine nr. 69, bl. OD strazi din orasul Buftea cu TVA
Public si Privat al orasului 23, sc. A, ap. 44 in asociere cu SC
Buftea Sorocam SRL

Mures
Primaria comunei Ibanesti Ibanesti, str. Principala nr. 708 22.08.2008 Tomsa Instal SRL satul Toaca nr. tencuieli exterioare, interioare si zugravit 165.057,29 lei,
477, comuna Hodac, jud. Mures fara TVA

Primaria comunei Ibanesti Ibanesti, str. Principala nr. 708 06.10.2008 Tera Plast SRL Bistrita, str. Romana montaj tamplarie din PVC la Scoala 30.694 lei
nr. 17A Generala de la Ibanesti-Padure

Prahova
Primaria orasului Busteni Busteni, bd. Libertatii nr. 91, tel: 11.09.2008 Asociatii Elida Impex SRL Busteni, lucrari de modernizare a strazii Palanca 3.772.300,56 lei,
0244/322.005 str. Aurel Vlaicu nr, 16 si IREM fara TVA
Construct SRL Campina, str. Bobalna
nr. 51

Satu Mare
Spitalul Orasenesc Negresti Oas, str. Victoriei nr. 04.09.2008 ICEP SRL Baia Mare, str. Gheorghe amenajare spatiu urgenta si primire 178.495,09 lei,
Negresti Oas 97 Bilascu nr. 15/5 bolnavi, schimbare coloane la corpul C1 fara TVA

Consiliul Judetean Satu Satu Mare, Piata 25 Octombrie 03.10.2008 Alfa Rom SRL Satu Mare, str. reabilitarea cailor de acces rutier 2.526.914,67 lei,
Mare nr. 1, tel: 0261/711.004 Magnoliei nr. 56, tel: 0261/721.915 spre punctul de trecere al frontiere fara TVA
romano-ucrainiene Hamleu - DJ
194A

Timis
Spital Dr. Karl Diel Jimbolia, str. Contele 17.09.2008 Vionel 2004 SRL Jimbolia, str. lucrari de zidarie fatade 5.949,42 lei
Csekonics nr. 4, tel: Corneliu Coposu nr. 20
0256/360.655

Spital Dr. Karl Diel Jimbolia, str. Contele 17.09.2008 Vionel 2004 SRL Jimbolia, str. lucrari de zidarie fatade 34.185,60 lei
Csekonics nr. 4, tel: Corneliu Coposu nr. 20
0256/360.655

Spital Dr. Karl Diel Jimbolia, str. Contele 17.09.2008 Vionel 2004 SRL Jimbolia, str. lucrari de zidarie fatade 16.989,24 lei
Csekonics nr. 4, tel: Corneliu Coposu nr. 20
0256/360.655

Spital Dr. Karl Diel Jimbolia, str. Contele 17.09.2008 Vionel 2004 SRL Jimbolia, str. lucrari de zidarie fatade 20.932,10 lei
Csekonics nr. 4, tel: Corneliu Coposu nr. 20
0256/360.655

Spital Dr. Karl Diel Jimbolia, str. Contele 17.09.2008 Vionel 2004 SRL Jimbolia, str. lucrari de zidarie fatade 26.123,26 lei
Csekonics nr. 4, tel: Corneliu Coposu nr. 20
0256/360.655

Directia pentru Agricultura Timisoara, Piata Libertatii nr. 1, 12.09.2008 Saifilm SA Timisoara, str. Brediceanu lucrari ameliorare fond funciar pe 510.202 lei
si Dezvoltare Rurala Timis tel: 0256/220.941 nr. 8 perimetrul Otelec, Uivar

Directia pentru Timisoara, Piata Libertatii nr. 1, 12.09.2008 Saifilm SA Timisoara, str. Brediceanu lucrari ameliorare fond funciar pe 343.071 lei
Agricultura si Dezvoltare tel: 0256/220.941 nr. 8 perimetrul Herneacova Lug Recas
Rurala Timis

Primaria comunei Gavojdia Gavojdia, jud. Timis 25.09.2008 EMI Impex SRL Gavojdia nr. 260 lucrari de intretinere si ameliorare 121.900 lei
Pasunea comunala Gavojdia

Valcea
Institutul National de Ramnicu Valcea, str. Uzinei nr. 18.09.2008 Stema Grup SRL Ramnicu Valcea, lucrari de reparatii generale si renovare 124.750 lei, fara TVA
Cercetare-Dezvoltare 4, tel: 0250/732.744 str. General Magheru nr. 4, bl. V8, sc.
pentru Tehnologii A, ap. 8
Criogenice si Izotopice -
ICSI Ramnicu Valcea

Vaslui
Regia Nationala a Vaslui, str. Veteran Turcanu nr. 05.09.2008 Zooprod SRL mun. Husi, str. lucrari de pregatire a terenului si solului 649.714 lei
Padurilor - Romsilva, prin 61, tel: 0235/361.437 Husi-Stanilesti nr. 50
DS Vaslui

Notã: Cîºtigãtorii prezentaþi au fost anunþaþi în Monitoarele Oficiale nr. 345/15.09.2008

82 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

Licitaþii organizate pentru lucrãri din fonduri publice

Beneficiar Adresa beneficiar Denumire lucrare Termen Finantare Data limita

executie depunere oferte
Ilfov
Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Mogosoaia, sos. Bucuresti-Targoviste construirea unei gradinite cu program depinde de fonduri de la MedCT 25.07.2008
Mogosoaia nr. 107, tel/fax: 021/351.66.94 prelungit finantare
Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Buftea Buftea, Aleea Scolii nr. 1, tel/fax: constructie cladire noua la gradinita cu 9 luni bugetul de stat 08.07.2008
021/350.54.54 program prelungit nr. 2 Buftea
Serviciul Public de Administrare a Buftea, str. Stirbei Voda nr. 18, tel: refacere covor asfaltic si executie 5 luni buget local 08.07.2008
Domeniului Public si Privat al orasului 021/35.04.319 modernizare strazi din orasul Buftea
Buftea
Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Gruiu Gruiu, sos. Gruiu Snagov nr. 136, tel: lucrari de constructii de gradinite 24 luni fonduri de la MECT 22.07.2008
021/350.80.10
Scoala cu clasele I-VIII nr.1 Buftea Buftea, Aleea Scolii nr. 1, tel/fax: lucrari de constructii de gradinite 9 luni neprecizata 21.07.2008
021/350.54.54
Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Buftea Buftea, Aleea Scolii nr. 1, tel/fax: lucrari de extindere a cladirilor 6 luni bugetul de stat 05.08.2008
021/350.54.54
Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Buftea Buftea, Aleea Scolii nr. 1, tel/fax: lucrari de constructii de gradinite 9 luni bugetul de stat 08.08.2008
021/350.54.54
Scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Buftea Buftea, Aleea Scolii nr. 1, tel/fax: lucrari de extindere a cladirilor 6 luni bugetul de stat 04.08.2008
021/350.54.54
Comuna Ciorogarla Ciorogarla, sos. Bucuresti nr. 112, tel: lucrari de constructii scoala 12 luni fonduri 04.08.2008
313.15.90 guvernamentale si
surse proprii
Primaria comunei Cioplani Ciolpani, str. Manastirea Tiganesti nr. lucrari de constructii de cladiri - scoala cu 10 neprecizat MEC 17.10.2008
132, tel/fax: 021/266.80.45 clase
Primaria comunei Ciorogarla Ciorogarla, sos. Bucuresti nr. 112, tel: lucrari de constructii Scoala de Arte si Meserii 12 luni fonduri 10.09.2008
313.15.90 Grup Scolar Pamfil Seicaru guvernamentale si
surse proprii

Maramures
Consiliul Local Baia Mare Baia Mare, aleea Serelor nr. 2, tel: lucrari de asamblare a structurilor metalice 45 zile buget local 27.06.2008
0262/22.57.73
Grup Scolar Forestier Sighetu Sighetu Marmatiei, str. Dragos Voda, reabilitarea unui campus scolar prin reabilitarea 36 luni bugetul de stat neprecizata
Marmatiei nr.43, tel./fax 0262/312.613 a 4 corpuri de cladire si construirea a 2
corpuri si a unor terenuri de sport

Mehedinti
Primaria municipiului Drobeta Turnu Drobeta Turnu Severin, str. Maresal reabilitare si extindere scoli si gradinite 4-12 luni buget local 21.08.2008
Severin Averescu nr. 2, tel: 0252/31.43.79
Primaria municipiului Drobeta Turnu Drobeta Turnu Severin, str. Maresal reabilitare imobil si construire campus grup 24 luni buget local 25.08.2008
Severin Averescu nr. 2, tel: 0252/31.43.79 scolar industrial auto
Tribunalul Mehedinti Drobeta Turnu Severin, bd. Carol I nr. proiectare sediu "Palat de Justitie Mehedinti" neprecizat neprecizata neprecizata
14, tel: 0352/403.100
Secom SA Drobeta-Turnu Severin, bd. Carol I nr. lucrari de constructii de statii de epurare a 18 luni ISPA, BEI si bugetul 07.10.2008
53, tel: 0352/401.331 apelor reziduale de stat

Mures
Primaria municipiului Tarnaveni Tarnaveni, Piata Primariei nr. 7, tel: retea de apa si statie de pompare 2 luni bugetul general al 21.08.2008
0265/443.400 municipiului
RA Aeroport Transilvania Targu Targu Mures, loc. Vidrasau, DN15, lucrari de extindere si reorganizare fluxuri 4 luni bugetul RA Aeroport 30.08.2008
Mures soseaua Targu Mures - Ludus km14,5, aerogara, lucrari de constructii de cladiri Transilvania Targu
tel. 0265/328.259 pentru transportul aerian Mures
Primaria Band Band, Str. Pacii, nr.18, comuna Band, lucrari de constructii de conducte de apa si 12 luni fonduri comunitare 14.07.2008
tel. 0265/428.403 de canalizare a apelor reziduale la mare
dinstanta
Primaria municipiului Tarnaveni Tarnaveni, Piata Primariei nr. 7, tel: SF si PT - retea de apa si racordurile si 90 zile buget local 31.07.2008
0265/443.400 bransamentele aferente
Primaria municipiului Tarnaveni Tarnaveni, Piata Primariei nr. 7, tel: retea de apa neprecizat bugetul general al 12.08.2008
0265/443.400 municipiului
Primaria municipiului Tarnaveni Tarnaveni, Piata Primariei nr. 7, tel: inlocuire si extindere retea de apa, statie de 3 luni bugetul general al 8/19/2008
0265/443.400 pompare municipiului
Primaria municipiului Tarnaveni Tarnaveni, Piata Primariei nr. 7, tel: retea de canal menajer pe str. Pref. V. neprecizat buget general 02.09.2008
0265/443.400 Moldovan

83
I nvestitii
Beneficiar Adresa beneficiar Denumire lucrare Termen Finantare Data limita
executie depunere oferte
Neamt
Compania Judeteana Apa Serv SA Piatra Neamt, str. Lt. Draghescu nr. 20, lucrari pentru conducte de alimentare cu apa 12/31/2009 memorandum de 30.08.2008
Neamt tel: 0233/23.33.40 finantare
Compania Judeteana Apa Serv SA Piatra Neamt, str. Lt. Draghescu nr. 20, lucrari de constructii de canalizare de ape 6/30/2010 memorandum de 30.08.2008
Neamt tel: 0233/23.33.40 reziduale; statie de pompare a apelor finantare
reziduale
Compania Judeteana Apa Serv SA Piatra Neamt, str. Lt. Draghescu nr. 20, servicii de supraveghere a lucrarilor; 11/30/2010 memorandum de 8/20/2008
Neamt tel: 0233/23.33.40 servicii de proiectare tehnica pentru finantare
constructie de lucrari publice; servicii de
asistenta tehnica

Prahova
SNGN Romgaz SA Medias- Ploiesti, str. Gh. Gr. Cantacuzino nr. lucrari de suprafata la sondele de proiectare neprecizat surse proprii 04.07.2008
Sucursala Ploiesti 184, tel: 0244/503.885 si executie Bilciuresti
SNGN Romgaz SA Medias- Ploiesti, str. Gh. Gr. Cantacuzino nr. lucrari de suprafata la sondele de proiectare neprecizat surse proprii 04.07.2008
Sucursala Ploiesti 184, tel: 0244/503.885 si executie Sarmasel
SNGN Romgaz SA Medias- Ploiesti, str. Gh. Gr. Cantacuzino nr. lucrari de suprafata la sondele de proiectare neprecizat surse proprii 04.07.2008
Sucursala Ploiesti 184, tel: 0244/503.885 si executie Urziceni
Primaria comunei Cornu Cornu, bd. Eroilor nr. 750, tel: amenajare spatii verzi, fantani arteziene, 10 luni bugetul de stat si 15.07.2008
0244/367.461 retele, alei pietonale, carosabil auto, plantare bugetul local
arbori, arbusti si gazon
Primaria Busteni Busteni, Bd. Libertatii, nr.91, tel. lucrari de modernizare si imbunatatire a 24 luni bugetul local 04.08.2008
0244/322.005 situatiei actuale a infrastructurii din strada
Palanca
Primaria comunei Drajna Drajna, nr. 517, tel: 0244/290.202 lucrari de constructii de conducte de apa si 4 luni OG 7/2006 si buget 04.08.2008
de canalizare a apelor reziduale la mare local
distanta
Primaria orasului Baicoi Baicoi, str. Unirii nr. 21, tel: modernizare si reamenajare parc Sala de 60 zile neprecizata 14.08.2008
0244/260.830 sport
Primaria orasului Baicoi Baicoi, str. Unirii nr. 21, tel: servicii de proiectare tehnica - intocmire SF si 3 luni neprecizata 13.08.2008
0244/260.830 PT poduri peste paraul Dambu in orasul
Baicoi
FDFEE Electrica Distributie Muntenia Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: instalatii de joasa tensiune 12 luni neprecizata neprecizata
Nord SA 0244/405.305
FDFEE Electrica Distributie Muntenia Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: instalatii de tensiune medie 6 luni neprecizata neprecizata
Nord SA 0244/405.305
FDFEE Electrica Distributie Muntenia Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: statie electrica de transformare 12 luni neprecizata neprecizata
Nord SA 0244/405.305
FDFEE Electrica Distributie Muntenia Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: instalatii de tensiune medie 9 luni neprecizata neprecizata
Nord SA 0244/405.305
FDFEE Electrica Distributie Muntenia Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: instalatii de joasa tensiune 5 luni neprecizata neprecizata
Nord SA 0244/405.305
UM 0865 Campina Campina, str. Nicolae Balcescu nr. 43, modernizare sistem incalzire si preparare apa 12/31/2009 fonduri bugetare 09.09.2008
tel: 0244/334.650 calda menajera
Primaria comunei Drajna Drajna de Sus nr. 517, tel: lucrari pentru conducte de alimentare cu apa 4 luni OG nr. 7/2006 si 15.09.2008
0244/29.02.02 buget local

Salaj
Primaria orasului Jibou Jibou, str. Piata 1 Decembrie 1918 nr. lucrari de constructii, instalatii si racorduri la 24 luni bugetul local 01.07.2008
4, tel: 0260/644.558 utilitati pentru: corp cladire scoala, ateliere,
cantina, camin pentru elevi, garsoniere, sala
de sport, teren sport, etc

Satu Mare
Consiliul Judetean Satu Mare Satu Mare, Piata 25 Octombrie nr. 1, reabilitarea cailor de acces rutier spre punctul 100 zile fonduri externe 10.07.2008
tel: 0261/713.693 de trecere al frontierei Hamleu nerambursabile si
bugetul judetean
Satu Mare
FDFEE Electrica Distributie Satu Mare, str. Mircea cel Batran nr. modernizarea postului de transformare PTZ 4 luni neprecizata 05.08.2008
Transilvania Nord SA - SDEE Satu 10A, tel: 0261/805.830 2013 Somes
Mare
FDFEE Electrica Distributie Satu Mare, str. Mircea cel Batran nr. inlocuirea conductoarelor funie Al neizolate 4 luni neprecizata 05.08.2008
Transilvania Nord SA - SDEE Satu 10A, tel: 0261/805.830 existente pe o lungime de 3388 m, cu
Mare conductoare izolate torsadate
FDFEE Electrica Distributie Satu Mare, str. Mircea cel Batran nr. inlocuirea postului de transformare PTM 2812 4 luni neprecizata 05.08.2008
Transilvania Nord SA - SDEE Satu 10A, tel: 0261/805.830 cu un post de transfomare in anvelopa de tip
Mare PTAB
Primaria comunei Andrid Andrid, str. Principala nr. 508, tel: reabilitare drum comunal DC 124 Dindestiu 24 luni surse MDLPL, buget 25.08.2008
0261/820.409 Mic - Dindesti, km 2+125-7+420, jud. Satu local si alte surse
Mare legal constituite

84 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

 Beneficiar Adresa beneficiar Denumire lucrare Termen Finantare Data limita
executie depunere oferte
Consiliul Judetean Satu Mare Satu Mare, Piata 25 Octombrie nr. 1, asigurarea scurgerilor apelor in zona 24 luni bugetul propriu de 03.09.2008
tel: 0261/713.692 drumului, taieri acostament, combatere exces venituri si cheltuieli
bitum, cosirea vegetatiei al judetului Satu
Mare
Asociatia Heidenroslein Satu Mare, str. Ion Slavici nr. 13, tel: executie canal de aductiune, lucrari de 8/14/2009 fonduri comunitare 23.09.2008
0745/791.580 suprainaltare dig, subtraversare dig, lucrari
transversale, decolmatare

Sibiu
Serviciul Public Judetean Salvamont Sibiu, str. Campului nr. 11-13, tel/fax: lucrare de construire baza de salvare P+1E, 24 luni buget local 14.07.2008
0269/216.477 mansardat
CNTEE Transelectrica SA - ST Sibiu Sibiu, bd. C. Coposu nr. 3, tel: filtrare si racordare canalizare statii si sedii la 120 zile surse proprii 31.07.2008
0269/207.100 canalizarea urbana
CNTEE Transelectrica SA - ST Sibiu Sibiu, bd. C. Coposu nr. 3, tel: modernizarea echipamentelor in statia 20 kv 24 luni surse proprii 19.08.2008
0269/207.100 Alba Iulia
CNTEE Transelectrica SA - ST Sibiu Sibiu, bd. C. Coposu nr. 3, tel: modernizare cladire de locuit Sadu II - 45 zile surse proprii 02.09.2008
0269/207.100 documentatii de proiectare
CNTEE Transelectrica SA - ST Sibiu Sibiu, bd. C. Coposu nr. 3, tel: instalatie de incalzire cu panouri saolare si 45 zile surse proprii 02.09.2008
0269/207.100 climatizare la sediul ST Sibiu - expertiza
tehnica+SF+CS

Suceava
Consiliul Local Gura Humorului Gura Humorului, Piata Republicii, nr.14, servicii de arhitectura, de inginerie, de 17 luni fonduri bugetare si 17.07.2008
tel. 0230/235.051 constructii si servicii conexe de consultanta alte surse atrase
tehnica

Teleorman
Scoala cu clasele Poroschia Poroschia, tel: 0726/776.366 construire grup sanitar interior 2 luni bugetul de stat 28.08.2008
Primaria comunei Silistea Silistea, tel: 0247/452.633 servicii de conceptie tehnica 10/5/2012 buget local, finantari 22.09.2008
interne si externe

Timis
Directia pentru Agricultura si Timisoara, Piata Libertatii nr. 1, tel: lucrari de amenajare a terenului 4 luni alocatii bugetare 14.07.2008
Dezvoltare Rurala Timis 0256/220.944
Directia pentru Agricultura si Timisoara, Piata Libertatii nr. 1, tel: lucrari de amenajare a terenului 12 luni alocatii bugetare 28.08.2008
Dezvoltare Rurala Timis 0256/220.944
CNCF CFR SA - Regionala Timisoara Timisoara, bd. 16 Decembrie 1989 nr. reparatii la cablurile instalatiilor SCB de pe 12 luni BIRD si bugetul de 15.09.2008
2, et. 2, cam. 73, tel/fax: 0256/49.41.58 raza sectiei CT2 Arad stat

Tulcea
Consiliul Local al municipiului Tulcea
Consiliul Local al municipiului Tulcea
Consiliul Local al municipiului Tulcea
Tulcea, str. Pacii nr. 20, tel:
0240/51.19.92
Tulcea, str. Pacii nr. 20, tel:
0240/51.19.92
Tulcea, str. Pacii nr. 20, tel:
0240/51.19.92
reabilitare conducta alimentare cu apa si 12 luni buget local 22.09.2008
reabilitare, extindere conducta colectare ape
uzate de pe str. Eroilor si a bretelelor
adiacente acesteia, mun. Tulcea
constructii noi - scoala 10 clase, ateliere, 24 luni bugetul de stat 16.10.2008
garsoniere profesori, centrala si statie
termica, statie epurare, microferma,
consolidare si reabilitare 2 camine si cantina;
retele de apa, canalizare, termice
reabilitare sistem de incalzire si apa calda de 6 luni buget local si buget 25.09.2008
consum prin montarea de module, etapa a de stat
VII-a

Valcea
Spitalul de Pneumoftiziologie
Constantin Anastasatu
Consiliul Local Orlesti
Mihaesti, tel: 0250/768.018 lucrari de finisare a constructiilor; lucrari de 18 luni bugetul de stat 01.08.2008
instalatii pentru cladiri
Orlesti, tel: 0250/763.563 sistem centralizat de alimentare cu apa, 30 zile neprecizata 15.10.2008
canalizare, statie de epurare si modernizare
drumuri in satele Scaiosi si Auresti

Vaslui
Regia Nationala a Padurilor Romsilva Vaslui, str. Veteran Turcanu nr. 61, tel: lucrari de indepartare a vegetatiei si de 9/1/2009 fondul de 25.08.2008
0235/361.437 amenajare a teritoriului conservare si
regenerare a
padurilor
Primaria comunei Viisoara Viisoara, tel: 0235/433.011 proiectare si executie - modernizare strazi in 12 luni bugetul local 15.09.2008
satul Viisoara

Vrancea
Scoala Generala cu clasele I-VIII nr. 2 Marasesti, str. Garoafei nr. 17, tel: consolidare si reabilitare scoala cu clasele 12 luni neprecizata 01.09.2008
0237/260.378 I-IV Haret
Scoala Generala cu clasele I-VIII nr. 2 Marasesti, str. Garoafei nr. 17, tel: consolidare si reabilitare scoala, extindere si 12 luni bugetul de stat 02.10.2008
0237/260.378 lucrari de instalatii, retele exterioare,
imprejmuire, rampa pentru persoanele cu
handicap

Notã: Cîºtigãtorii prezentaþi au fost anunþaþi în Monitoarele Oficiale nr. 238/02.06.2008-342/11.09.2008

85
I nvestitii
Beneficiar Adresa beneficiar Denumire lucrare Termen Finantare Data limita
executie depunere oferte

Bacau
Consiliul Local Targu Ocna Targu Ocna, str. Trandafirilor nr. 1, tel: lucrari pentru conducte de alimentare cu apa 8/28/2009 Phare, bugetul de 16.10.2008
0234/344.115 stat, fonduri publice
locale

Consiliul Local Faraoani Faraoani, tel/fax: 0234/254.010 extindere canalizare si statie de pompare 6/15/2009 Phare, bugetul de 03.11.2008
stat si bugetul local

Consiliul Local al comunei Margineni, tel: 0234/21.10.32 furnizarea apei potabile in 7 sate, precum si 30 ani neprecizata 27.11.2008
Margineni intretinerea retelelor de distributie cu o
lungime totala de 38.991 ml

Bihor
Universitatea din Oradea Oradea, str. Armatei Romane nr. 1, tel: executie lucrari de constructii - instalatii 2 luni fonduri bugetare 06.10.2008
0259/40.81.17 pentru obiectivul "Reparatii capitale
Facultatea de Medicina"

Compania de Apa Oradea SA Oradea, str. Duiliu Zamfirescu nr. 3, tel: proiect de extindere a retelei de apa si 12 luni BERD 20.10.2008
0259/434.789 canalizare din Oradea

Unitatea Administrativ Teritoriala Alesd, str. Bobalna nr. 3, tel: constructie corp nou Colegiul Tehnic 12 luni bugetul de stat 21.10.2008
Alesd 0259/342.539 Alexandru Roman

Primaria comunei Sanmartin Sanmartin, str. Principala nr. 105, extindere retea de alimentare cu apa in loc. 2 luni bugetul primariei 27.10.2008
tel/fax: 0259/318.003 Betfia

Unitatea Administrativ Teritoriala Alesd, str. Bobalna nr. 3, tel: proiectare si executie "Centru integrat de 9 luni bugetul local si Phare 06.11.2008
Alesd 0259/342.539 dezvoltare a afacerilor pentru promovarea
turismului si a culturii regionale"

Braila
Primaria orasului Ianca Ianca, str. Garii nr. 7, tel: reabilitare, extindere si modernizare campus 24 luni bugetul de stat 02.12.2008
0239/66.89.35 Grup Scolar N. Oncescu, Ianca

Gradinita cu Program normal nr. Braila, str. Albinei bl. S, ap. 76-77, tel: constructie noua Gradinita nr. 34 Braila 24 luni bugetul de stat 17.11.2008
34 Braila 0239/67.75.97

Bucuresti
MT-CNADNR SA - DRDP Bucuresti, bd. Iuliu Maniu nr. 401A covoare asfaltice pe DN 2 si DN 2A neprecizat neprecizata 07.10.2008
Bucuresti

Ministerul Economiei si Bucuresti, bd. Mircea Voda nr. 44, servicii pentru construirea de noi locatii pentru 3 luni fonduri comunitare 29.10.2008
Finantelor intrarea B, tel: 021/326.55.55 Politia de Frontiera si modernizarea unor nerambursabile
locatii existente

Ministerul Economiei si Bucuresti, bd. Mircea Voda nr. 44, lucrari de drumuri; lucrari de marcaj rutier, 12 luni Phare si bugetul de 30.10.2008
Finantelor intrarea B, tel: 021/326.55.55 lucrari de pavare si asfaltare, lucrari de stat
constructii de refugii pentru pietoni; instalare
de indicatoare rutiere

Ministerul Internelor si Reformei Bucuresti, str. Nicolae Iorga nr. 29, tel: proiectare tehnica si executie lucrari de 36 luni bugetul de stat 23.10.2008
Administrative 021/212.84.69 reparatii generale si renovare pentru
obiectivul Modernizare corp A

Ministerul Economiei si Bucuresti, bd. Mircea Voda nr. 44, studiu de fezabilitate, realizarea proiectului de 10/1/2009 facilitatea Schengen 03.11.2008
Finantelor intrarea B executie a cladirii Centrului National SIS

Ministerul Transporturilor - Bucuresti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, lucrari de constructii de poduri feroviare 24 luni fonduri comunitare si 21.11.2008
DGRFE - Directia Implementare tel: 0750.032.379 buget de stat
Proiecte

Ministerul Transporturilor DGRFE Bucuresti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, lucrari de constructii de drumuri nationale, 24 luni fonduri comunitare si 04.11.2008
- Directia Implementare Proiecte tel: 0750/032.379 lucrari de prevenire a inundatiilor buget de stat

Oficiul National pentru Cultul Bucuresti, str. Gen. Candiano Popescu lucrari de consolidare-restaurare - exterior a 24 luni bugetul de stat 24.11.2008
Eroilor nr. 6, tel: 021/335.11.76 imobilului cu destinatie de sediu

Centrul de Pregatire pentru Busteni, str. Paltinului nr. 16, tel: lucrari de instalare de echipamente de 30 zile surse proprii 13.11.2008
Personalul din Industrie 0244/32.10.34 incalzire centrala

Ministerul Economiei si Bucuresti, bd. Mircea Voda nr. 44, tel: reabilitarea Biroului de Accidente Usoare 12 luni Phare si bugetul de 13.11.2008
Finantelor 021/326.55.55 stat

Cluj
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, injectie si normalizare de tensiune Nojorid 12 zile surse proprii 10.10.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435

FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, modernizare instalatie de incalzire la sediul 2 luni surse proprii 10.10.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435 SDEE Oradea

Spitalul Clinic de Urgenta Prof. Cluj-Napoca, str. Constanta nr. 5, tel: montarea unui ascensor intr-un put existent si neprecizat neprecizata 06.10.2008
Dr. Octavian Fodor 0264/596.414 elaborarea documentatiei de proiectare a unui
ascensor si montarea acestuia pe fatada
Sectiilor Clinice Interne I si II

86 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

 Beneficiar Adresa beneficiar Denumire lucrare Termen Finantare Data limita
executie depunere oferte
FDFEE Electrica Muntenia Nord Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, lucrari de instalatii electrice - loc. Calinesti 3 luni neprecizata 14.10.2008
SA - SDEE Satu Mare tel: 0264/205.435 Oas
FDFEE Electrica Muntenia Nord Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, imbunatatire nivel de tensiune in loc. 4 luni neprecizata 14.10.2008
SA - SDEE Satu Mare tel: 0264/205.435 Draguseni, zona PTA 5152
FDFEE Electrica Muntenia Nord Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, modernizare LEA 0,4 kV in loc. Someseni 4 luni neprecizata 14.10.2008
SA - SDEE Satu Mare tel: 0264/205.435
FDFEE Electrica Muntenia Nord Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, reconstructie PTA 2224 Moftinu Mare 4 luni neprecizata 14.10.2008
SA - SDEE Satu Mare tel: 0264/205.435
FDFEE Electrica Muntenia Nord Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, sistem de automatizare a distributiei SAD la 4 luni neprecizata 14.10.2008
SA - SDEE Satu Mare tel: 0264/205.435 SDEE Satu Mare
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, realizarea unui circuit nou proiectat; inlocuirea 1 luna surse proprii 22.10.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435 conductoarelor funie cu conducte izolate,
trifazarea unor tronsoane de retea
CNCF CFR SA - Regionala Cluj Cluj-Napoca, Piata Avram Iancu nr. 17, adaptare instalatii BLA si LC 8 luni fonduri externe BIRD 28.10.2008
tel/fax: 0264/598.869 si bugetul de stat
Primaria comunei Negreni Negreni, str. Principala nr. 63, tel: lucrari de constructii si instalatii pentru 24 luni buget local 27.10.2008
0264/25.82.22 realizarea obiectivului "Sediu Primarie
comuna Negreni"
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, realizarea unui circuit nou proiectat; inlocuirea 7 luni surse proprii 29.10.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435 conductoarelor funie cu conducte izolate,
inlocuirea unor stalpi de lemn, inlocuire post
trafo
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, modernizare LEA JT Gersa-PTA 1, iesirea 6 luni surse proprii 29.10.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435 spre Runcu Poienitei
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, modernizare: LEA JT Sarata, LEA JT 6 luni surse proprii 29.10.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435 Rebra-Pta 2 Iesirea de Sus, LEA 20 kV
Sangiorz Bai
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, modernizare LEA JT Runcu Salvei 6 luni surse proprii 29.10.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, imbunatatirea exploatarii zona PTA Radar 365 zile surse proprii 30.10.2008
Trasilvania Nord SA tel: 0264/205.435 Meteo Oradea
Spitalul Clinic de Urgenta Prof. Cluj-Napoca, str. Constanta nr. 5, tel: montarea unui ascensor intr-un put existent si neprecizat neprecizata 07.11.2008
Dr. Octavian Fodor 0264/596.414 elaborarea documentatiei de proiectare a unui
ascensor si montarea acestuia pe fatada
Sectiilor Clinice Interne I si II
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, sistem de automatizare a distributiei SAD la 2 luni neprecizata 18.11.2008
Transilvania Nord SA - SDEE tel: 0264/205.435 SDEE Satu Mare
Satu Mare
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, sistematizare LES 6 kv PA 1002 - "Martirilor 5 luni neprecizata 18.11.2008
Transilvania Nord SA - SDEE tel: 0264/205.435 deportati" PTAB 1202 Zirmer BUD mun. Satu
Satu Mare Mare
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, imbunatatire nivel de tensiune in loc. Batarci 5 luni neprecizata 18.11.2008
Transilvania Nord SA - SDEE tel: 0264/205.435
Satu Mare
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, lucrari de amplificare PTAB 2854 Strand 1 luna neprecizata 18.11.2008
Transilvania Nord SA - SDEE tel: 0264/205.435 Tasnad
Satu Mare
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, imbunatatire nivel de tensiune LEA 0.4 kv str. 1 luna neprecizata 18.11.2008
Transilvania Nord SA - SDEE tel: 0264/205.435 L. Blaga din mun. Satu Mare
Satu Mare
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, reconstructie PTA 4406 Certeze I 4 luni neprecizata 18.11.2008
Transilvania Nord SA - SDEE tel: 0264/205.435
Satu Mare
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, construire racord MT, PTA 20/0,4 kV 63 kVA, 365 zile surse proprii 12.11.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435 retea jt
CNCF CFR SA - Regionala Cluj Cluj-Napoca, Piata Avram Iancu nr. 17, platforma si structura adiacenta statia CF 12 luni fonduri externe BIRD 12.11.2008
tel/fax: 0264/598.869 Cluj-Napoca si bugetul de stat
FDEE Electrica Distributie Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr. 28A, pozare LES 20 kV, achizitionare si montare 365 zile surse proprii 17.11.2008
Transilvania Nord SA tel: 0264/205.435 celule 20 kV in posturi, achizitionae si
montare transformatoare de putere

Constanta
ENEL Distributie Dobrogea SA Constanta, str. N. Iorga nr. 89A, tel: lucrari pentru cresterea sigurantei in 3-5 luni surse proprii 13.10.2008
0241/805.305 exploatarea instalatiilor electrice
ENEL Distributie Dobrogea SA Constanta, str. Nicolae Iorga nr. 89A, modernizare instalatii electrice in statiile de 45 zile surse proprii 17.10.2008
tel: 0241/805.308 transformare Macin
Consiliul Local al comunei Valu Valea lui Traian, Calea Dobrogei nr. 53, lucrari locuinte sociale 6 luni buget propriu si 16.10.2008
lui Traian tel: 0241/231.006 fonduri atrase
ENEL Distributie Dobrogea SA Constanta, str. Nicolae Iorga nr. 89A, reparatii hidroizolatii posturi de transformare 1-3 luni surse proprii 12.11.2008
tel: 0241/805.308 CE MT-JT Constanta si Medgidia

87
I nvestitii
Beneficiar Adresa beneficiar Denumire lucrare Termen Finantare Data limita
executie depunere oferte
ENEL Distributie Dobrogea SA Constanta, str. Nicolae Iorga nr. 89A, amenajare sediu mentenanta Medgidia 3 luni surse proprii 14.11.2008
tel: 0241/805.308

ENEL Distributie Dobrogea SA Constanta, str. Nicolae Iorga nr. 89A, montare containere medie tensiune in statiile 3 luni surse proprii 24.11.2008
tel: 0241/805.308 de transformare Budesti si Fundulea

ENEL Distributie Dobrogea SA Constanta, str. Nicolae Iorga nr. 89A, modernizare celule 110 kV in statiile de 6 luni surse proprii 24.11.2008
tel: 0241/805.308 transformare ENEL Distributie Dobrogea

Covasna
Primaria municipiului Targu Targu Secuiesc, piata Gabor Aron nr. lucrari prioritare de extindere a retelelor de 12/1/2009 buget local si bugetul 13.10.2008
Secuiesc 24, tel: 0267/36.19.74 alimentare cu apa si canalizare in loc. Targu MMDD
Secuiesc

Dambovita
Primaria comunei Petresti Petresti, str. Principala nr. 1, tel: lucrari de constructii de canalizare de ape 24 luni bugetul de stat si 22.10.2008
0245/730.084 reziduale bugetul local

Grupul Scolar Stefan Anghel Bailesti, str. Revolutiei nr. 4, tel: executie campus scolar "Stefan Anghel" 24 luni bugetul de stat si 21.11.2008
0251/311.459 bugetul local

CN Transelectrica SA - ST Craiova, str. Brestei nr. 5, tel: modernizare statie 20 kV Targu Jiu Nord 12 luni surse proprii 12.11.2008
Craiova 0251/30.71.00

Galati
Colegiul National Costache Negri Galati, str. Brailei nr. 134, tel: lucrari de constructie la institutiile scolare 3 ani bugetul de stat 13.10.2008
0236/430.650

Primaria municipiului Galati Galati, str. Domneasca nr. 38, tel/fax: modernizare Baia Comunala - bazin de inot 24 luni buget local 12.11.2008
0236/307.720

CNCF CFR SA - Regionala Galati, str. Domneasca nr. 51, tel: modificarea instalatiei BLA Braila - Lacu Sarat 7 luni fonduri externe BIRD 03.11.2008
Galati 0236/461.236 si bugetul de stat

Consiliul Local Vanatori Vanatori, tel: 0236/344.043 actualizare alimentare cu apa sat Vanatori si 24 luni buget 17.11.2008
sat Costi, comuna Vanatori, jud. Galati

Harghita
Primaria orasului Baile Tusnad
Baile Tusnad, str. Oltului nr. 63, tel: alimentare cu apa si canalizare, captare, 30 ani neprecizata 14.11.2008
0266/335.006 tratare, transport, inmagazinare si distributie
apa potabila; colectare, transport, epurare si
evacuare apa uzata

Serviciul Public Administrarea Petrosani, str. 1 Decembrie 1918 nr. lucrari de instalatii pentru cladiri 18 luni bugetul local si 31.10.2008
Domeniului Public si Privat 93, tel: 0254/541.220 bugetul de stat
Petrosani

Iasi
Consiliul Local al comunei Al.I.Cuza, tel/fax: 0232/716.537 reabilitare drum comunal DC 97 12 luni neprecizata 07.11.2008
Al.I.Cuza

Clubul Sportiv Politehnica Iasi, str. Lascar Catargi nr. 38, tel: lucrari de constructii si instalatii aferente 12 luni neprecizata 05.11.2008
0232/27.63.90 pentru reparatia, modernizarea si reabilitarea
caminului existent

CNCF CFR SA - Regionala CF Iasi, str. Piata Garii nr. 1, tel: proiectarea si executia lucrarilor necesare in 30 zile bugetul de stat 03.11.2008
Iasi 0232/21.56.00 vederea repunerii in functiune a liniei c.f.
Darmanesti-Cacica-Gura Humorului

Ilfov
Casa Corpului Didactic Ilfov Branesti, str. Slt. Petre Ionel nr. 2, proiectare de detaliu si lucrari de reabilitare si 24 luni MEdCT 29.10.2008
tel/fax: 021/350.14.02 extindere cladire

Primaria orasului Popesti-Leordeni, Piata Sfanta Maria lucrari de reparatii, reabilitare si modernizare 48 luni buget local 20.11.2008
Popesti-Leordeni nr. 1, tel: 021/361.40.29 strazi

Primaria orasului Buftea Buftea, piata Mihai Eminescu nr. 1, tel: reabilitare si extindere alimentare cu apa oras 62 zile Phare si bugetul local 06.11.2008
031/824.12.31 Buftea

Primaria comunei Ciorogarla Ciorogarla, sos. Bucuresti nr. 112, tel: lucrari de constructii de institutii scolare 12 luni fonduri 27.10.2008
313.15.90 guvernamentale si
surse proprii

Maramures
Primaria comunei Grosi Grosi nr. 187, tel: 0262/25.88.04 realizarea unei conducte de aductiune in 8 luni buget local 10.11.2008
lungime de 1570 m - loc. Ocolis, jud.
Maramures

Grupul Scolar Forestier Sighetu Sighetu Marmatiei, str. Dragos Voda nr. reabilitare campus scolar 36 luni bugetul de stat 02.12.2008
Marmatiei 43, tel/fax: 0262/31.26.13

88 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

 Beneficiar Adresa beneficiar Denumire lucrare Termen Finantare Data limita
executie depunere oferte
Mehedinti
Scoala de Perfectionare a Orsova, str. 1 Decembrie 1918 nr. 33A modernizare si reabilitare scoala 6/30/2010 bugetul de stat 13.10.2008
Cadrelor Politiei de Frontiera
Orsova
Tribunalul Mehedinti Drobeta-Turnu Severin, tel: proiectare sediu "Palat de Justitie Mehedinti" 12/31/2012 bugetul de stat 20.11.2008
0352/403.100

Mures
Primaria municipiului Tarnaveni Tarnaveni, Piata Primariei nr. 7, tel: retea de canal menajer pe str. Aviatiei si neprecizat bugetul general al 10.10.2008
0265/443.400 Zefirului municipiului
Primaria municipiului Tarnaveni Tarnaveni, Piata Primariei nr. 7, tel: retea de apa si reabilitare str. Liliacului neprecizat bugetul general al 03.10.2008
0265/443.400 municipiului

Neamt
Primaria orasului Targu Neamt Targu Neamt, bd. Stefan cel Mare nr. documentatii de proiectare pentru obiectivul 4 luni buget local 17.12.2008
62, tel: 0233/79.02.45 de investitii "Reabilitarea si modernizarea
infrastructurii rutiere in orasul Targu Neamt"

Prahova
FDFEE Muntenia Nord SA
FDFEE Electrica Muntenia Nord
SA
FDFEE Electrica Muntenia Nord
SA
FDFEE Electrica Muntenia Nord
SA
FDFEE Electrica Muntenia Nord
SA
Carbonifera SA Ploiesti
Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: implementare sistem automat de distribuire 12 luni neprecizata neprecizata
0244/405.305 (SAD) LEA MT - et. III, in cadrul FDEE EMN
Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: instalatii de tensiune medie 12 luni neprecizata neprecizata
0244/405.305
Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: realizare statie trafo 110/20 kV si racorduri - 12 luni fonduri constituite 14.11.2008
0244/405.305 St. 110/20 kV Movila Vulpii, Ploiesti prin marire de capital
Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: implementare sistem monitorizare prin PLC a 12 luni fonduri constituite 12.11.2008
0244/405.305 consumatorilor din cadrul SDEE Ploiesti - prin marire de capital
instalatii de joasa tensiune
Ploiesti, str. Marasesti nr. 44, tel: realizare statie trafo 110/20 kV si racorduri - neprecizat neprecizata neprecizata
0244/405.305 zona Nord, mun. Ploiesti
Ploiesti, str. Anul 1907 nr. 26 bis, tel: lucrari de excavare, de decopertare a solului, 12 luni surse proprii 11.12.2008
0344/80.20.19 de taluzare, de santier - Carbonifera
Campulung

Satu Mare
Colegiul National Mihai Eminescu Satu Mare, str. Mihai Eminescu nr. 5, reabilitarea cladirii colegiului national 8/31/2009 bugetul de stat 30.10.2008
tel: 0361/401.078
Comuna Certeze Certeze, str. Principala nr. 864, tel: retea de canalizare menajera si statie de 8 luni fonduri 19.11.2008
0261/858.005 epurare, comuna Certeze guvernamentale

Sibiu
Primaria comunei Alma Alma, str. Mihai Eminescu nr. 226, tel: lucrari pentru conducte de alimentare cu apa 24 luni fonduri 13.10.2008
0269/25.75.45 guvernamentale si
bugetul local
CNTEE Transelectrica SA Sibiu, bd. C. Coposu nr. 3, tel: garaje auto sediul ST Sibiu - elaborare SF, 135 zile surse proprii 18.11.2008
Bucuresti - Sucursala Sibiu 0269/20.71.00 PT+CS, DE

Timis
Inspectoratul Teritorial de Regim Timisoara, str. M. Kogalniceanu nr. 6, lucrari de reconstructie ecologica forestiere 84 luni fondul de ameliorare 10.10.2008
Silvic si de Vanatoare Timisoara tel: 0256/294.897 prin impadurire al fondului funciar

Tulcea
Primaria municipiului Tulcea Tulcea, str. Pacii nr. 20, tel: actualizarea planului ubrnanistic general si a 2 ani buget local 04.11.2008
0240/51.19.92 regulamenului local de urbanism al mun.
Tulcea
Consiliul Local al municipiului Tulcea, str. Pacii nr. 20, tel: reabilitare retele termice secundare, etapa a 6 luni bugetul local si 15.10.2008
Tulcea 0240/51.19.92 V-ia bugetul de stat
Consiliul Local al municipiului Tulcea, str. Pacii nr. 20, tel: reabilitare retea termoficare agent primar intre 8 luni buget local si buget 27.10.2008
Tulcea 0240/51.19.92 Penitenciarul Tulcea si Cartier E3 - mun. de stat
Tulcea

Valcea
Primaria comunei Bunesti Bunesti, tel: 0250/77.44.90 modernizare DC 17, km 0+000-2+500, 12 luni bugetul local, HG 24.11.2008
comuna Bunesti, jud. Valcea 577/1997

Vrancea
Scoala Generala cu clasele I-VIII Marasesti, str. Garoafei nr. 17, tel: consolidare si reabilitare scoala Padureni 12 luni neprecizata 15.10.2008
nr. 2 0237/260.378

Notã: Cîºtigãtorii prezentaþi au fost anunþaþi în Monitoarele Oficiale nr. 344/15.09.2008 - 393/24.10.2008

89
F otoreportaj - stadiul marilor santiere din Bucuresti
"Floreasca
Business Park"
În primãvara anului 2009 ur-
meazã sã fie finalizate lucrãri-
le la imobilul “Floreasca Busi-
ness Park” aflat în construcþie
pe strada Calea Floreasca nr
169A. Proiectul include o clã-
dire de zece etaje ºi 35.000 mp
spaþii pentru birouri ºi trei
niveluri pentru parcãri
subterane.
Antreprenor general este
“Heberger Construcþii” SRL, fi-
liala grupului german Heber-
ger Bau.
Managerul proiectului este
Gardiner&Theobald. Proiectul
preliminar a fost realizat de
Chapman Taylor. Dirigenþia de
lantier este asiguratã de Coral
C.A. Construct.

În imagini, stadiul lucrãrilor la finele lunii octombrie 2008

“Floreasca City Center”

Un proiect pe care criza financiarã l-a sur-
prins într-o etapã iniþialã de dezvoltare
este “Floreasca City Center” - un ansamblu
multifuncþional, pe Calea Floreasca nr
246B, sectorul 1 al Capitalei. Lucrãrile au
demarat, potrivit panoului de ºantier, în
aprilie 2008 ºi urmeazã sã fie finalizate în
aprilie 2011.
Proiectul este finanþat de Raiffeisen Evo-
lution, divizia imobiliarã a grupului au-
striac Raiffeisen, investitia necesarã fiind
de circa 250 milioane de euro.
Proiectul cuprinde mai multe clãdiri cu
diferite destinaþii, printre care ºi Sky Tower
care va avea nu mai puþin de 131 de metri
înãlþime, cu regimul de înãlþime cinci sub-
soluri + parter+36 de etaje+ un etaj tehnic.
Ansamblul este situat în cartierul Aviaþiei,
vis-B-vis de Oracle Tower. Pe lângã Sky To-
wer va mai exista un centru comercial (Pro-
menada Mall) ºi o a doua clãdire de birouri
numitã Office Wing. Clãdirea cu mallul ºi
spaþiile de birouri va avea regimul de înãlþi-
me de trei subsoluri + parter+ 2/3/10 etaje
+ un etaj tehnic.
În total va exista o suprafaþã de 90.000
mp destinatã birourilor ºi 1.000 locuri de
parcare.

90 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

 Sun Plaza
Anunþat iniþial cã va fi finalizat în primãvara acestui an, centrul comercial Sun Pla-
za, situat în partea de sud a Capitalei va fi inaugurat de-abia anul viitor, potrivit unui
raport al diviziei de investiþii imobiliare a grupului Erste Bank Sparkassen Immobi-
lien, unul dintre dezvoltatorii acestui proiect.
Directorul general al companiei Euromediterranee Consulting, firmã partener în
dezvoltarea centrului comercial, a declarat cã devansarea termenului de livrare se
datoreazã dificultãþilor de a gãsi forþã de muncã în construcþii, dar ºi din cauza
complexitãþii proiectului.
Investiþia iniþialã de 150 de milioane de euro a fost ºi ea mãritã la 185 de milioane
de euro. Suprafaþa întregului centru comercial va fi de 112.500 metri pãtraþi, din
care 85.000 de metri pãtraþi suprafaþa construitã. Pânã în primãvara acestui an erau
deja semnate contracte de preînchiriere pentru 60% din suprafaþa centrului
comercial.
Autorizaþia de construcþie a fost obþinutã în 23 august 2006.

În imagini, stadiul lucrãrilor la finele lunii octombrie 2008

Nusco Tower
Grupul “Nusco”, printre cele mai mari
societãþi producãtoare de uºi din Euro-
pa, construieºte Nusco Tower, pe ºose-
aua Pipera nr 42, sector 2, Bucureºti.
Italienii de la “Nusco” au preluat fabri-
ca de mobilã Pipera din Bucureºti.
Managementul de proiect este asigu-
rat de “Interdraw” SRL Ilfov, proiectan-
tul general este Westfourth Architectu-
re SRL Bucureºti. Antreprenor incinta
piloþi foraþi este Mota-Engil România -
Fundaþii Speciale.
Lucrãrile au demarat în aprilie 2008
ºi au ca termen final de realizare aprilie
2010.

91
F otoreportaj - stadiul marilor santiere din Bucuresti
Swan Office Park
Fondul englez de investitii imobiliare
Chayton Capital împreunã cu Arca East
Invest si DTZ Echinox ºi-au propus sã
investeascã 110 milioane euro, în reli-
zarea parcului de afaceri, denumit
Swan Office Park.
Parcul va include patru clãdiri cu ºase
ºi ºapte etaje, având ultimul etaj re-
tras. Acestea vor forma baza dezvoltã-
rii a aproximativ 55.000 mp de spaþii
de birouri împreunã cu o clãdire de un-
sprezece etaje ce poate fi folositã fie ca
spaþiu de birouri, fie ca hotel.
Ansamblul de birouri presupune o
investiþie de 52 de milioane de euro,
dezvoltarea proiectului fiind fãcutã de
Duna Fund, fondul administrat de
compania Chayton, care deþine 95%
din proiect ºi de Arca East Invest.
Fondul britanic Chayton Capital mai
deþine în România un teren de 92 hec-
tare în Constanþa, unde intenþioneazã
sã dezvolte un proiect. Chayton Capital
investeºte în proiecte imobiliare ºi în
Bulgaria ºi Ungaria.

În imagini, stadiul lucrãrilor la finele lunii octombrie 2008

Ansamblul Upground
Situat în perimetrul delimitat de Bd. Barbu
Vãcãrescu, Str. Fabrica de Glucozã ºi ªos. Pe-
tricani, ansamblul rezidenþial Upground va
cuprinde douã clãdiri de apartamente (3
subsoluri + Parter + 16 etaje). Upground re-
prezintã o dezvoltare mixtã alcãtuitã din 600
de apartamente, 7 000 mp la parterul blocu-
rilor – spaþii comerciale ºi de relaxare, plus
2000 de locuri de parcare.
Ansamblul rezidenþial Upground va fi con-
struit pe un teren de 16.000 mp, suprafaþa
construitã totalã fiind de 126.000 mp. Valoa-
rea investiþiei în construcþia celor douã tur-
nuri rezidenþiale este de 100 milioane euro.
Upground Estates este un grup de compa-
nii care dezvoltã proiecte rezidenþiale, co-
merciale ºi industriale. În ultimii 7 ani, Gru-
pul a finalizat peste zece proiecte dintre care
ºapte au fost deja vândute fondurilor de in-
vestiþii ºi investitorilor instituþionali.
Finanþatorul proiectului este Banca
Româneascã.
ªantierul nu avea panou care sã precizeze
data începerii lucrãrilor ºi data estimatã pen-
tru finalizarea lor. Potrivit unui comunicat de
presã vânzãrile de apartamente în acest an-
samblu au început în 5 decembrie 2007.

92 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

L egea
Consideraþii asupra modificãrii Legii 350/2001 privind amenajarea
teritoriului ºi urbanismul prin Ordonanþa de Guvern 27/2008
Oana Ureche, Avocat asociat “Þuca Zbârcea ºi Asociaþii”
Luna august a acestui an a adus modificãri impor-
tante ale legislaþiei privind amenajarea teritoriului ºi
urbanismul, modificãri ce reitereazã, pe de o parte, ro-
lul documentaþiilor de urbanism ºi al planurilor de
amenajare a teritoriului pentru dezvoltarea coerentã a
localitãþilor, iar pe de altã parte, stabilesc reguli ºi cri-
terii mai clare pentru elaborarea acestui tip de
documentaþii.
Modificarea Legii 350/2001 privind amenajarea teri-
toriului ºi urbanismul are însã impact direct ºi imediat
asupra proiectelor de investiþii elaborate de dezvolta-
torii imobiliari, în mãsura în care acestea nu erau
înscrise în procedura de aprobare la data intrãrii în vi-
goare a Ordonanþei Guvernului nr. 27/2008. Din acest
motiv, este posibil ca numeroase planuri ale dezvolta-
torilor imobiliari sã fie, la rândul lor, revizuite, iar con-
secinþele sã se producã ºi asupra altor elemente ale
pieþei imobiliare (spre exemplu, preþurile de achiziþie a
terenurilor).
În primul rând, prin modificãrile aduse Legii
350/2001 este subliniat rolul Planului Urbanistic Gene-
ral (P.U.G.) de principal instrument de planificare a
dezvoltãrii urbanistice. Astfel, pe lângã elementele ce
erau iniþial reglementate, Planul Urbanistic General va
trebui sã cuprindã inclusiv prevederi referitoare la:
Ø zonele cu reglementãri ce nu pot fi modificate
prin planuri urbanistice zonale sau de detaliu,
Ø principalele proiecte de dezvoltare ºi
restructurare,
Ø zonele cu interdicþie temporarã ºi definitivã de
construire ºi
Ø zonele în care se preconizeazã operaþiuni urbani-
stice de regenerare urbanã.
Elaborarea mult mai detaliatã a Planului Urbanistic
General reduce însã posibilitatea derogãrii de la regle-
mentãrile stabilite de acesta prin documentaþiile spe-
cifice - Planul de Urbanism Zonal (P.U.Z.) ºi Planul de
Urbanism Detaliat (P.U.D.). Astfel, pentru a sublinia ca-
racterul prioritar, de reglementare urbanisticã de bazã
a localitãþilor, a Planului Urbanistic General, se subli-
niazã posibilitatea emiterii autorizaþiilor de construire
direct pe baza Planului Urbanistic General, pentru ace-
le zone în privinþa cãrora existã reglementãri privind
regimul juridic, economic ºi tehnic al imobilelor.
Mai mult, au fost stabilite reguli ºi principii pe baza
cãrora vor fi analizate cererile de derogare, prin Planu-
ri de Urbanism Zonale sau de Detaliu, de la prevederile
cuprinse în Planul Urbanistic General. Astfel, Planul de
Urbanism Zonal se va elabora numai dupã emiterea
unui aviz de oportunitate eliberat de administraþia pu-
blicã localã care va prevedea teritoriul ce urmeazã a fi
supus noilor reglementãri, funcþiunile admise, regle-
mentãrile obligatorii ºi dotãrile de interes public nece-
sare. Stabilirea indicatorilor urbanistici prin Planurile
Oana Ureche, Avocat asociat “Þuca Zbârcea ºi Asociaþii”
de Urbanism Zonale va trebui sã aibã un caracter ge-
neral, aplicabil întregii zone supuse reglementãrii, fãrã
a mai putea rãspunde unui anumit proiect de investiþii
destinat unui beneficiar individualizat.
De asemenea, Planul de Urbanism Zonal va putea
modifica pãrþi ale Unitãþii Teritoriale de Referinþã
(U.T.R.), în limita unui coeficient de utilizare a terenu-
lui (C.U.T.) de maxim 20% faþã de cel aprobat iniþial.
Aceasta se va putea realiza numai prin refacerea Pla-
nului de Urbanism Zonal la nivelul întregii unitãþi de
referinþã ºi numai la iniþiativa autoritãþii administraþiei
publice locale competente. Potrivit dispoziþiilor cu-
prinse în Ordonanþa Guvernului nr. 27/2008, zonele
sau parcele cu coeficienþi de utilizare a terenului (CUT)
mai mari de 4, sunt stabilite numai prin Planul Urbani-
stic General ºi regulamentul local de urbanism.
Pe lângã dispoziþiile referitoare la modalitatea de
elaborare ºi modificare a documentaþiilor de urba-
nism, Ordonanþa Guvernului nr. 27/2008 cuprinde ºi
câteva precizãri referitoare la situaþiile în care obþine-
rea certificatului de urbanism este obligatorie. Legea
nr. 350/2001, anterior modificãrii sale, prevedea obli-
gaþia obþinerii unui certificat de urbanism în cazul
operaþiunilor de partajare sau comasare a bunurilor
imobile, ceea ce, în practicã, a generat numeroase difi-
cultãþi. Ca urmare a modificãrilor adoptate, se limitea-
zã cazurile în care obþinerea certificatului de urbanism
este obligatorie, precizându-se cã aceastã formalitate
trebuie respectatã pentru întocmirea documentaþiilor
cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a
bunurilor imobile doar dacã aceste operaþiuni privesc
sau au ca rezultat minimum 3 parcele de teren.
Nu în ultimul rând, meritã menþionatã ºi completa-
rea Legii nr. 350/2001 cu prevederi privind implicarea
publicului în procesul decizional referitor la activitãþile
de amenajare a teritoriului ºi urbanism. Astfel, se asi-
gurã publicului dreptul la informare, consultare ºi ac-
ces la justiþie referitor la activitãþile de amenajare a te-
ritoriului ºi urbanism pe tot parcursul elaborãrii
strategiilor ºi documentaþiilor de urbanism ºi
amenajare a teritoriului.
Informarea publicului este procesul prin care autori-
tãþile administraþiei publice fac publice (i) obiectivele
dezvoltãrii economico-sociale privind amenajarea teri-
toriului ºi dezvoltarea urbanisticã a localitãþilor, (ii)
conþinutul strategiilor de dezvoltare teritorialã ºi a do-
cumentaþiilor de urbanism care urmeazã a fi supuse
aprobãrii, precum ºi al documentaþiilor aprobate, po-
trivit legii, (iii) rezultatele consultãrii publicului, (iv)
deciziile adoptate ºi (v) modul de implementare a de-
ciziilor. Prin consultarea publicului, autoritãþile admi-
nistraþiei publice centrale ºi locale colecteazã ºi iau în
considerare opþiunile ºi opiniile publicului privind (i)
obiectivele dezvoltãrii economico-sociale privind
amenajarea teritoriului ºi dezvoltarea urbanisticã a lo-
calitãþilor ºi (ii) prevederile strategiilor de dezvoltare
teritorialã ºi ale programelor de amenajare a teritoriu-
lui ºi de dezvoltare urbanisticã a localitãþilor. Metodo-
logia pe baza cãreia se vor organiza ºi desfãºura activi-
tãþile de informare ºi de consultare a publicului
urmeazã însã sã fie elaboratã prin ordin al Ministerului
Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.
Fãcând o prezentare succintã a principalelor modifi-
cari aduse de Ordonanþa de Guvern 27/2008, putem
concluziona cã aceasta se doreºte a fi un instrument
care sã asigure dezvoltarea coerentã a sistemului de
urbanism ºi amenajare a teritoriului. Acordând însã un
rol mult mai important procesului de elaborare a do-
cumentaþiilor de urbanism, care vor avea un caracter
mai complex decât pânã acum, Legea nr. 350/2001,
astfel modificatã, impune obligaþii foarte clare autori-
tãþilor locale, cãrora le revine sarcina de a analiza ºi de
a reflecta corect în documentaþiile ºi regulamentele de
urbanism planurile de dezvoltare a localitãþilor; depin-
de însã de aceste autoritãþi dacã, îndeplinindu-ºi obli-
gaþia de elaborare a planurilor de amenajare ºi a
documentaþiilor de urbanism, vor reuºi sã susþinã sau,
dimpotrivã, sã frâneze dezvoltarea localitãþilor.
93
L egea

Modificarea ºi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanþa

energeticã a clãdirilor
Guvernul României a aprobat, la
1 octombrie 2008, modificarea ºi com-
pletarea Legii nr. 372/2005 privind per-
formanþa energeticã a clãdirilor.
Principalele modificãri/completãri se
referã la:
Ø Realizarea controlului de cãtre or-
ganele abilitate ale primãriilor munici-
piilor, oraºelor ºi comunelor, respectiv
ale Primãriei Generale a Municipiului
Bucureºti, privind afiºarea certificatului
de performanþã energeticã la clãdirile
aflate în proprietatea/administrarea au-
toritãþilor publice sau a instituþiilor care
presteazã servicii publice;
Ø Obligativitatea existenþei certifica-
tului de performanþã energeticã a clãdi-
rii la recepþia lucrãrilor;
Ø Obligativitatea existenþei certifica-
tului de performanþã energeticã a clãdi-
rii în cazul încheierii contractelor de
vânzare-cumpãrare ºi/sau închiriere;
Ø Realizarea unei baze de date la
Institutul Naþional de Cercetare-Dezvol-
tare în Construcþii ºi Economia Con-
strucþiilor (INCERC) Bucureºti, dupã cen-
tralizare certificatelor de performanþã
energeticã.
Legea nr. 372/2005 privind perfor-
manþa energeticã a clãdirilor transpune
integral în legislaþia naþionalã prevede-
rile Directivei europene privind perfor-
manþa energeticã a clãdirilor.
Legea prevede obligativitatea elabo-
rãrii certificatului de performanþã ener- clãdirii. ada 2007-2010, a consumului total de
geticã la clãdirile nou construite ºi la România, la fel ca toate statele mem- energie cu cel puþin 4,5% comparativ cu
clãdirile care urmeazã sã fie vândute bre ale Uniunii Europene, a elaborat Pri- media consumului din ultimii cinci ani,
sau închiriate, astfel încât potenþialul mul Plan de Acþiune în domeniul Efi- plan în care au fost incluse ºi clãdirile.
cumpãrãtor sau chiriaº sã fie informat cienþei Energetice prin care s-a angajat
asupra consumurilor energetice ale sã ia mãsuri pentru reducerea, în perio-

Finanþãri de 90% de la stat pentru montarea de panouri solare

pentru încãlzire
Asociaþiile de locatari ºi cei care locuiesc la casã ar
putea accesa, chiar din 2008, o finanþare nerambursa-
bilã de 90% din suma necesarã instalãrii de panouri
solare pentru încãlzire, dupã aprobarea reglementãri-
lor necesare, a spus ºeful Administraþiei Fondului de
Mediu (AFM), Mihai Toti.
Astfel, cetãþenii vor putea sã-ºi completeze sau sã-ºi
înlocuiascã sistemele clasice de încãlzire cu panouri fo-
tovoltaice, dacã vor face dovada cã au posibilitatea sã
contribuie cu 10% din suma totalã pentru realizarea
investiþiei ºi dacã vor face o cerere în acest sens.
Banii pentru realizarea de proiecte de încãlzire din
resurse alternative (panouri solare, instalaþii eoliene,
surse geotermale) ar putea fi alocaþi în noiembrie sau
decembrie, dupã finalizarea Ghidului de finanþare ºi
parcurgerea ultimelor aprobãri.
ªeful AFM a declarat cã banii necesari proiectului au
fost deja alocaþi de la bugetul de mediu ºi pot fi distri-
buiþi pentru proiecte încã din acest an.
Pentru stabilirea tipului de panou indicat pentru
încãlzirea locuinþei sau blocului trebuie luate în calcul
mai multe criterii, printre care numãrul de locuitori
care vor beneficia de acest tip de energie ºi consumul
mediu pentru fiecare. În plus, deoarece este vorba de
bani publici, dupã cum a precizat preºedintele AFM,
panourile se vor da la cheie ºi vor fi efectuate inspecþii
periodice, astfel încât sã nu existe fraude în acest
domeniu.
La jumãtatea lunii octombrie, din Fondul de mediu
erau în curs de finanþare zece proiecte pentru creºte-
rea producþiei de energie din resurse regenerabile, în
valoare de 49,9 milioane lei, din care douã vizeazã pro-
ducerea ºi distribuþia apei calde menajere cu ajutorul
panourilor solare. Finanþarea nerambursabilã pentru
acestea depãºeºte 356.800 lei.
Conform reglementãrilor Uniunii Europene (UE)
România va trebui sã producã 20% din energie prin re-
surse regenerabile pânã în 2020.

53 milioane euro pentru reabilitarea a peste 90 kilometri de drumuri

din Regiunea Vest
Ministrul dezvoltãrii, lucrãrilor
publice ºi locuinþelor, László Borbély a
semnat la finele lunii octombrie, la
Timiºoara, primele cinci contracte de fi-
nanþare, cu o valoare totalã de peste 53
milioane euro, în cadrul Programului
Operational Regional (POR) 2007 –
2013 din Regiunea Vest.
“În momentul de faþã sunt depuse
proiecte în valoare de 2,2 miliarde euro
din care am contractat deja proiecte în
valoare de 269,3 milioane de euro. Pânã
la sfârºitul anului se vor încheia contrac-
te cu o valoare de peste 800 milioane
euro”, a declarat ministrul László
Borbély.
Potrivit acestuia, cele cinci contracte
se înscriu în domeniul de intervenþie 2.1
Reabilitarea ºi Modernizarea Reþelei de
Drumuri Judeþene, Strãzi Urbane - in-
clusiv Construcþia/Reabilitarea ºosele-
lor de centurã ºi au fost semnate la
sfârsitul Comitetului de Monitorizare al
Programului Operaþional Regional de-
sfãºurat în Regiunea Vest. “Contractele
de finanþare semnate la 27 octombrie,
la Timiºoara au o valoare totalã de
191,16 milioane lei, adicã peste 53 mi-
lioane de euro ºi vor finanþa proiecte în
cadrul cãrora se vor reabilita peste 90
de kilometri de drumuri din Regiunea
Vest”, a mai spus ministrul.
Cele cinci contracte includ „Centura
Sud Ineu”, depus de Consiliul Local
Ineu, în valoare totalã de 16,9 milioane
de lei, „Modernizare tronsonului Juliþa -
Mãdrigeºti, componentã a traseului tu-
ristic E68 Moneasa”, depus de Consiliul
Judeþean Arad, în valoare totalã de 56,3
milioane de lei, “Modernizare DJ 668:
DN 66 – Bucium Orlea – Gânþaga, km
1+200 – 9+200”, depus de Consiliul Ju-
deþean Hunedoara, în valoare totalã de
peste 13 milioane lei, „Reabilitare DJ
682 limita judeþ Arad – Periam – Sara-
vale – Sânnicolau Mare, L=24 km”, de-
pus de Consiliul Judeþean Timiº, în valo-
are totalã de 43,3 milioane lei ºi
„Reabilitarea drumului judeþean DJ 592,
Buziaº – Lugoj, km 25+000 – 54 + 200,
L= 29,2 km”, depus de Consiliul
Judeþean Timiº, în valoare totalã de
61,5 milioane lei.

94 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008

I nternational

Þãrile din Orientul Mijlociu ºi America Latinã oferã cele mai bune
perspective pentru creºtere în anii urmãtorii
Oportunitãþi bune în anii viitori vor fi în sectorul de infrastructurã din economiile în
dezvoltare, prognozeazã “Global Insight”

Vilnius

Creºterea globalã a sectorului de
construcþii va încetini sub 2% în 2009,
potrivit previziunilor economice fãcute
de compania de cercetare “Global
Insight”. Aceasta va fi cea mai redusã
rata de creºtere din 2002, când indus-
tria la nivel mondial a crescut cu numai
0,1%. În ultimii ºase ani ritmul de
creºtere a variat între 4% ºi 6%.
Piaþa Americii de Nord va fi cea mai
afectatã, cu o contracþie de -9%, datora-
tã crizei din Statele Unite. În compara-
þie, Europa de Vest va fi ceva mai bine,
pentru cã nu va înregistra scãderi, dar
nici creºteri. Dar, sectoarele de cons-
trucþii din Franþa ºi Germania se aºteap-
tã la recesiune. Scãderi sunt estimate
pentru ºi Spania ºi Marea Britanie, posi-
bil ºi Italia.
Europa de Est îºi va încetini ritmul de
creºtere în construcþii, dar va avea
totuºi o creºtere pozitivã. ªi aici însã se
vor înregistra diferenþe între þãrile din
sudul ºi din nordul regiunii.
În ceea ce priveºte sectorul construc-
þiilor din Asia, analiºtii de la “Global
Insight” se aºteaptã sã asiste la o înceti-
nirea accentuatã pentru cã pieþele de
export îºi reduc cererea. Oricum, “Glo-
bal Insight” spune cã regiunea încã va
oferi posibilitãþi de creºtere, India de-
scurcându-se chiar mai bine decât Chi-
na datoritã dependenþei mai reduse de
export.
Pieþe în creºtere
Analiºtii de la “Global Insight” spun cã
þãrile din Orientul Mijlociu ºi America
Latinã oferã cele mai bune perspective
pentru creºtere în anii urmãtorii. Totuºi,
riscul ieftinirii materiilor prime repre-
zintã o sursã de îngrijorare. Oricum,
“Global Insight” adaugã cã rezervele
semnificative de valute strãine ºi sur-
plusurile fiscale adunate de multe þãri
din regiune vor fi suficiente pentru a
atenua ºocul ieftinirii materiilor prime.
Economiile în dezvoltare, în general,
sunt de aºteptat sã continue sã in-
vesteascã în infrastructurã, în timp ce li
se reduc oportunitãþile de desfacere la
export. “Global Insight” se aºteaptã ca
oportunitãþi bune în anii viitori sã fie în
sectorul de infrastructurã din economii-
le în dezvoltare.
Scott Hayelton, directorul departa-
mentului de construcþii de la “Global
Insight” spune cã se aºteaptã ca 2010 sã
fie mai bun decât 2009, dar sã rãmânã
totuºi slab. “Nici o redresare adevãratã
a construcþiilor nu este aºteptatã pânã
în 2011”, spune cu pesimism Hayelton.
Redresarea ar putea fi oricum punctua-
lã. Nevoile pieþelor în dezvoltare rãmân
mari, iar redresarea construcþiilor, când
se va produce, va fi puternicã, mai
spune Scott Hayelton.

95
I nternational
Speranþele unei reveniri au fost amânate pentru 2010
2008 ºi 2009: doi ani dificili
O piaþã de 1.500 de miliarde
de euro
Rezultatele întregului sector al con-
strucþiilor din cele nouãsprezece þãri din
reþeaua Euroconstruct au fost cuantifi-
cate anul trecut la peste 1.500 miliarde
euro (la preþurile din 2007), respectiv
puþin peste 12% din produsul intern
brut al celor nouãsprezece þãri ºi puþin
sub PIB-ul Italiei.
Rolul segmentului rezidenþial a fost
decisiv, acesta reprezentând aproape
jumãtate din piaþã, respectiv 718 miliar-
de euro, chiar dacã a încetat sã mai fie
cea mai dinamicã parte a pieþei din 2007
încoace. Construcþiile noi ºi renovãrile
din segmentul non-rezidenþial au atras
investiþii de peste 480 miliarde euro,
respectiv aproape o treime din totalul
investiþiilor. Acest segment este deose-
bit de activ, jucând un rol fundamental
în dinamica sectorului construcþiilor de
anul trecut, mai ales datoritã compo-
nentei de construcþii noi. Nu în ultimul
rând, segmentul de lucrãri civile a atras
319 milioane euro, respectiv 21% din
totalul de 1519 miliarde, confirmând la
rândul sãu creºterea cererii de pe piaþã.
96 Bursa Construcþiilor nr. 8 / 2008
În evoluþia ciclicã a sectorului
construcþiilor în Europa, anul trecut a
reprezentat finalul fazei de expansiune
ce a demarat în 1999 ºi a culminat în
2006, când sectorul construcþiilor a cres-
cut mai mult decât PIB-ul total (3,8%
comparativ cu 3,0%). Analiza,realizatã
de Centrul italian de Cercetãri Economi-
co - Sociale ale Pieþei, ia în calcul indus-
tria construcþiilor dintr-un numãr de
nouãsprezece þãri europene.
Începînd cu anul trecut, ciclul a intrat
în faza de regres, sectorul construcþiilor
pierzând peste un punct procentual de
creºtere (2,7%), conform cu tendinþa
generalã a PIB-ului total (2,8%).
Cifrele consolidate pentru anul trecut
indicã o creºtere mai micã decât se anti-
cipase. Pesimiºtii prevãd cã, pornind de
la evenimentele economice declanºate
în aceastã toamnã, creºterea economicã
va încetini sau se va opri în multe þãri
din Europa Occidentalã.
În 2008, piaþa se pregãteºte pentru re-
cesiune: ultima revizuire a prognozei in-
dicã o creºtere zero a sectorului cons-
trucþiilor (-0,3%), comparativ cu o
creºtere slabã a PIB (+1,8%).
Un scenariu similar este anunþat pen-
tru 2009, când sectorul european al
construcþiilor va continua sã stagneze
(+ 0,2%) ca urmare a efectelor încetini-
rii accentuate a creºterii economice eu-
ropene (+1,7%). Speranþele unei slabe
reveniri au fost amânate pentru 2010 scãdere a ritmului de creºtere în grupul tendinþa se va pãstra ºi în urmãtorii doi
(+1,6%), când PIB-ul ar trebui sã revinã celor patru þãri. ani: pe termen mediu, sectorul con-
la un ritm de creºtere de douã puncte strucþiilor va realiza o creºtere anualã
procentuale (2,1%). Stagneazã construcþiile, medie de peste 8%, comparativ cu o
2008 va fi un an în care efectele noului locomotiva Europei de Est creºtere a PIB de doar 5%.
climat macroeconomic vor fi resimþite Analiza comparativã a ritmurilor de În cele cincisprezece þãri occidentale,
mai puternic: de la o creºtere estimatã creºtere a PIB ºi a sectorului construcþii- anul 2006 a fost caracterizat de rolul de
de 1,4% la doar 0,3%, pe fondul unui re- lor în zona vesticã ºi cea esticã a Europei locomotivã al sectorului construcþiilor,
gres în Europa Occidentalã (-0,8% faþã aratã cã sectorul construcþiilor avansea- în timp ce 2007 a fost un an de aliniere
de +1%). zã mult mai repede decât PIB-ul în Euro- între acesta ºi PIB, dar perspectivele
2009 va fi un an de stagnare în Europa pa de Est. În anul trecut a fost atins ni- pentru 2008 sunt mai sumbre.
Occidentalã (în locul unei creºteri esti- velul de 7,5%, ce a confirmat ritmul de
mate iniþial de 1,2%) ºi de creºtere sus- creºtere din 2006, fiind vorba de o pe-
þinutã în cele patru þãri rãsãritene. Nu în rioadã de doi ani în care PIB-ul a crescut
ultimul rând, prognoza pentru 2010 cu ºase puncte procentuale. Rolul sec-
aratã cã sectorul construcþiilor ar putea torului construcþiilor a fost reconfirmat
ieºi din faza de stagnare în cele cinci- ºi consolidat mai ales în prima parte a
sprezece þãri, în corelare cu o uºoarã anului 2008. Analiºtii italieni sperã cã
V itrina firmelor
S.C. Bramac Sisteme de Învelitori SRL
Str. Europa Unită Nr. 5, 550018 - Sibiu
Tel. 0269 / 229995, Fax: 0269 / 229444
E-mail: office_ro@bramac.com, www.bramac.ro
Producător de sisteme de învelitori: Ńigle şi accesorii din
mortar de ciment; accesorii din PVC şi metal; sisteme de
jgheaburi şi burlane.
Din 2008 am lansat panoul solar cu ramă integrata:
estetică şi funcŃionalitate cu ajutorul unui singur produs.
S.C. CARS S.A.
Târnăveni, Str. Bradului Nr. 14, 545600, jud. Mureş
Tel. +40-0265-446107, Fax: +40-0265-446108
e-mail:office@sccarssa.ro URL: www.sccarssa.ro
Produce şi comercializează
materiale de construcŃii din argilă arsă
łigle - Blocuri ceramice
Cărămizi - Cahle de teracotă
Doka România
Şoseaua de Centură 34, 077180 Tunari, Ilfov
Tel: 021/ 206 49 50 Fax: 021/206 49 99
romania@doka.ro www.doka.ro
Sigur. Rapid. Eficient.
+ ConstrucŃii din lemn
+ Amenajării grădini şi spaŃii de recreere
+ ConstrucŃii terasamente şi alei
+ ReŃele irigaŃii, canalizare şi apă
+ Închirieri utilaje
Şos. Pantelimon, nr. 79, sector 2, Bucureşti
Tel/Fax: 021.250.02.50
Mobil: 0720203600, 0728959459
e-mail: atdsystem@rdslink.ro, www.atdsystem.ro
+ OŃel beton neted şi profilat
+ Profile mici, mijlocii şi grele
+ Tablă neagră şi zincată ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE PENTRU
+ Europrofile INSTALAłII TERMICE, CLIMATIZARE,
+ OŃel lat şi pătrat SANITARE, GAZ ŞI AMENAJĂRI
+ Sârmă neagră şi zicată INTERIOARE
+ Profile şi Ńevi din inox
B-dul AUREL VLAICU, Nr. 191, ConstanŃa
Tel.: 021-413.23.46, 413.23.48, 13.71.81, 413.11.94
Tel/Fax 0241-697700;
Fax: 021-413.23.19
e-mail: office@blackseasuppliers.ro
bestagroup@besta.ro www.blackseasuppliers.ro
www.besta.ro
BUTAN GRUP
GALATI
S.C. Carpatcement Holding S.A.
S.C. BUTAN GRUP SRL GalaŃi Sediul Central
Str. Logofat Nicolae Tăutu nr. 3, cod 800009 Şos. Bucureşti-Ploieşti 1A,
tel: 0236321996; fax: 0236475832
office@butangrup.ro web: www.butangrup.ro Bucharest Business Park, Intrarea C, Et. 1,
Sector 1, 013681 Bucureşti, România
Putem furniza:
E-mail: carpatcement@carpatcement.ro,
- poduri rulante, macarale portal,
platforme autoridicatoare, toate la cheie; sales@carpatcement.ro
- hale industriale din structuri metalice la cheie www.heidelbergcement.ro
DEF' ART
Fabrica la Ceptura, Prahova SC DEF ' ART SRL
Tel. 02 44 445 800, Fax 0244 445 801
info@coilprofil.ro www.coilprofil.ro
Proiectare arhitectură, rezistenŃă, instalaŃii
Str. Fagetului, nr. 5, oraş Pantelimon, judeŃul Ilfov
Producător profile din tablă de oŃel,
Ńiglă metalică, panouri termoizolante, Contact: Arh. Felicia Popescu
casete structurale şi de faŃadă, tel. 0721 855 060 / 0766 288 083;
profile Z şi C, piese de finisaj, accesorii fax. 031 817 13 40
Pentru ca firma dumneavoastrå
så fie prezentå în
"VITRINA FIRMELOR"
Sistem de zidărie cu rosturi subŃiri-BCA
vå rugåm så contactaÆi redacÆia
Sistem învelitoare-łiglă din beton
Sistem pavaj-Pavale, dale, borduri, rigole
"Bursa ConstrucÆiilor":
Tel: 021/311.23.31; 315.43.56
Sistem canalizare-Tuburi canalizare, cămine vizitare
Fax: 021/312.45.56; 311.21.39
www.elpreco.ro
office@elpreco.ro e-mail: marketing@bursa.ro;
telefon: 0251-462.298 office@bursa.ro
fax: 0251-486.305
Infoline: 08000-800-103
97
V itrina firmelor

! demolări ! drumuri ! platforme ! parcări

! piste aeroportuare ! reŃele de alimentare apă şi
canalizare ! depozite ecologice pentru deşeuri
menajere şi industriale ! închideri mină
! lucrari hidrotehnice şi îmbunătăŃiri funciare
! construcŃii civile şi industriale
! furnizare şi instalare materiale geosintetice,
aditivi beton şi alte materiale speciale
Tel/Fax:021/240.40.41
e-mail: marketing@iridexcons.ro

www.iridexcons.ro

MaHill RO
:
la
u
No
StaŃii de betoane fixe şi mobile ELBA
Vibroprese germane ZENITH
KNAUF GIPS Sisteme de monitorizare a umidităŃii Marmură şi Granit natural
Str. Nicolae Iorga nr. 13, sector 1,
Bucureçti HYDRONIX Tătărani (Centura Ploieşti-Vest), comuna Bărcăneşti,
Tel: 021-650.00.40, Fax: 021-650.00.48
e-mail: office@knauf.ro, www.knauf.ro
Elicoptere finisat beton D.J.101 G NR. 235, Jud. Prahova
BARTELL-MORRISON Tel./Fax.: 0244/277661;0244/277678;
Mobil: 0744/218868;0744/681000,
Sisteme de finisaj uscat, mortare şi
sisteme speciale pentru finisaj interior şi exterior.
www.mahill.ro, mahill.ro@gmail.com mail:office@marmidesign.ro
0721-900-633 www.marmidesign.ro

lider
european Braşov, Str. Zizinului nr. 123 G
în producŃia www.motcar.ro, contact@motcar.ro
Tel.: 0268 329060, Fax: 0268 331888
de maşini de tencuit Mobil: 0722 209 700

şi transportat mortare
prestari servicii în
construcŃii cu:
+ autobasculante
Sediu administrativ: + autobetoniere
+ buldozere
Oradea, Şos. Borşului 24/A + buldoexcavatoare
T: 0259 444 234 - F: 0259 444 550 + compactoare
E: office@mixersrl.ro - www.mixer.com.ro + motocompresoare
+ automacarale

Calea Floreasca nr. 126, ap. 24, sect.1, Bucuresti 5 ani garanŃie
Tel/Fax : 311.11.35; Mobile: 0722.12.13.14;
0728.55.22.22; 0728.55.22.23; 0730.55.22.24
E-mail: office@romada.ro; www.romada.ro
SOFTEH PLUS
! Vânzare şi montaj
- învelitori cu tablă tip Ńiglă MEGAPROFIL Ços. Mihai Bravu nr. 174
- sisteme de jgheaburi şi burlane din metal şi PVC Tel/Fax: 323.78.38
- ferestre de mansardă FAKRO BUCUREŞTI, Şos. Mihai Bravu 203 e-mail: office@softeh.ro, www.softeh.ro
- tablă cutată şi panouri tip sandwich ptr. hale ind. MEGAPROFIL tel 0213213676 / fax 0213238808
- parchet din lemn masiv din stejar şi frasin. office@rotsystem.ro SoluÆii software pentru construcÆii, medicinå,
! ProducŃie de tâmplarie din PVC cu geam termopan - profil VEKA
! Proiectare, consultanŃă şi construcŃii de case www.rotsystem.ro asiguråri, farmacii, contabilitate, gestiune

Pentru ca firma dumneavoastrå

så fie prezentå în
WAVIN ROMÂNIA "VITRINA FIRMELOR"
TERRA ROMÄNIA Str. Odăi nr. 173 A, Sector 1, Bucureşti
Tel: 021.351.93.76; 351.83.78, Fax: 021.352.83.75 vå rugåm så contactaÆi redacÆia
UTILAJE DE CONSTRUCæII SRL E-mail: office@wavin.ro "Bursa ConstrucÆiilor":
Şos. de Centură, nr. 11, km 7, com. Tunari, jud. Ilfov
ReŃele de distribuŃie sanitare şi încălzire Tel: 021/311.23.31; 315.43.56
Tel: 031-730.73.02, Fax: 031-730.73.07
www.terra-romania.ro ReŃele de canalizări interioare Fax: 021/312.45.56; 311.21.39
ReŃele de canalizări exterioare e-mail: marketing@bursa.ro;
Importator şi distribuitor utilaje Sisteme pentru ape pluviale office@bursa.ro
de construcŃii ReŃele de distribuŃie apă şi gaz

98 Bursa Constructiilor nr. 8/2008