Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect de Lectie Cls A Xa 6
Proiect de Lectie Cls A Xa 6
Proiect didactic
1. Obiective operaționale:
1.1. Obiective informative: elevii trebuie să cunoască:
- Etapele creației barbiene;
- Geneza poeziilor ”Riga Crypto și lapona Enigel”, ”Joc secund” și ”Timbru”;
- Tematica poeziilor analizate;
- Motivele literare parnasiene, expresioniste, simboliste care se regăsesc în poeziile
sale;
- Motivele centrale cu valoare de simbol;
- Semnificația culorilor în opera barbiană;
- Structura compozițională a poeziilor;
- Secvențele lirice și tablourile poetice;
- Conceptele literare și filosofice cu care operează poetul;
- Speciile și genurile literare cărora le aparțin poeziile studiate.
1.2. Obiective formative: elevii trebuie să fie capabili:
- Să structureze creația lui Ion Barbu, evidențiind temele creației autorului;
- Să ilustreze fiecare temă a creației cu poezii reprezentative;
- Să identifice particularitățile de artă poetică ale poeziilor studiate;
- Să observe specificul operei barbiene;
- Să ilustreze specificul de artă poetică, geneza poemului, semnificația titlului,
structura și compoziția poemului;
- Să identifice temele și motivele literare, elementele expresioniste, parnasiene,
simboliste, ermetice, avangardiste prezente în poeziile studiate;
- Să recunoască motivul central al fiecărei poezii, care stă la baza titlului și a
structurii sale compoziționale (cu referire la geneza poeziei);
- Să identifice ideea care stă la baza poeziei;
- Să identifice elementele de compoziție ale unui text liric sau epic (titlu, vers,
tablou poetic, secvență poetică, strofă);
- Să argumenteze că textul dat aparține genului liric sau epico-lirico-dramatic;
- Să identifice și să compare idei, atitudini diferite în dezvoltarea aceleiași teme;
- Să analizeze un text liric sau epic din punct de vedere stilistic, prozodic și al
imaginilor artistice;
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
- Să analizeze un text liric sau epic din perspectiva lexicului folosit, al limbajului
poetic;
- Să argumenteze cărei specii literare îi aparține textul;
- Să aplice elementele de teorie literară specifice creației lui Ion Barbu;
- Să identifice particularitățile unei epoci culturale și ideologii literare în vederea
definirii artei poetice a lui Ion Barbu
1.3.Obiective afective: elevii trebuie să fie capabili:
- Să aprecieze situarea poeziilor în cadrul operei poetice barbiene;
- Să aprecieze situarea poeziilor în cadrul literaturii române și universale;
- Să dovedească receptivitate față de valoarea operei studiate;
- Să aprecieze valoarea estetică și universul de semnificații al poeziilor.
2. Strategia didactică
2.1. Metode și procedee didactice: lectura expresivă, expunerea didactică, discuția,
conversația, întrebări frontale, individuale, comentariu pe text, studiu individual,
lucrul cu textul, analiza literară, învățarea prin descoperire, problematizarea,
argumentarea, exemplificarea, observarea dirijată, analogia, metoda inducției și a
deducției
2.2. Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală, îmbinată cu
activitatea individuală.
2.3. Mijloace de învățământ: manualul, volume de versuri de Ion Barbu, fișe de
lucru
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
- În primele două ore de curs profesorul va preda cele patru curente literare,
folosind în expunerea sa didactică metoda prelegerii, a discuției, a conversației, a
analogiei, a exemplificării;
- În următoarele două ore de curs, profesorul va preda etapele creației barbiene,
urmărind curentul literar, teme și motive întâlnite, conceptele literare și filosofice
cu care lucrează poetul;
- În următoarele ore se va lectura fiecare poezie de către elevi și se evidențiază
conceptele literare și filosofice cu care lucrează poetul, semnificația culorilor,
teme și motive literare, cuvintele cu valoare de simbol, tablourile poetice și
secvențele lirice, semnificațiile textului. Se vor urmări valențele tematice ale
poeziilor, geneza și titlul poeziilor, valoarea de artă poetică a poeziilor etc., în
fișele de lucru pe care elevii le vor completa individual. Timpul de rezolvare a
cerințelor pentru fiecare poezie este de o oră, după care profesorul va face o
scurtă sinteză cu privire la valoarea de artă literară a poeziilor studiate și va
aprecia activitatea elevilor cu note în catalog.
Curente literare:
- Parnasianismul este un curent literar apărut în Franța, la mijlocul secolului al
XIX-lea, care cultivă o poezie impersonală, obiectivă, un joc al formei și al
imaginii, manifestându-se ca reacție fermă împotriva romantismului, care
suprasaturase lumea literară prin exces de sentimentalism și fantezie. Poezia lui
Ion Barbu, exprimată într-un vocabular dur, pe un ton grav, se deosebește totuși
de lirica parnasiană prin aceea că poetul român evocă antichitatea greacă, din
care se revarsă o vitalitate frenetică, în deplină concordanță cu ritmurile vii ale
naturii;
- Parnasianismul, derivat din ”parnasian”, fr. ”parnassien”, este un curent poetic
constituit în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea, ale cărui principii sunt
opuse atât principiilor naturalismului, cât și celor ale literaturii romantice. Poetul
exclude din poemele sale orice preocupare de viață socială și refuză să-și
dezvăluie emoțiile și sentimentele intime. Poezia lor este impersonală, obiectivă,
rece, reținută. Numele de parnasieni l-au adoptat poeții ale căror versuri s-au
publicat în culegerea antologică ”Parnasul contemporan” (fr. ”La Parnasse
Contemporain”);
- Parnasienii își proclamă ”impersonalitatea în artă”, poezia lor devenind nu
”mărurisire a sentimentelor”, ca la romantici, ci descriere poetică, repovestire a
unor mituri sau legende, comentariu sau meditație filosofică. Acestea sunt temele
predilecte ale parnasianismului. Negând fondul emotiv și retoric al versurilor,
parnasienii acordă deosebită atenție formei, perfecțiunii versificației, cultivării
unor specii lirice cu formă fixă cum sunt sonetul, rondelul, pantumul și folosirii
unui vocabular strălucitor, ”prețios”. Ei reclamă retragerea artistului ”în turnul
său de fildeș” și idealul ”artei pentru artă””. Versul parnasian este plastic și se
remarcă prin rigoare canonică, prin sonoritatea cuvintelor și rimele inedite și
bogate;
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
- Obs. Pantum este o poezie cu formă fixă, alcătuită din catrene, în care versul al
doilea este repetat de versul cinci, șase, nouă, zece, treisprezece, apoi versul patru
e repetat de vesrul șapte, opt, de unsprezece, doisprezece, cincisprezece ș.a.m.d.,
iar facultativ ultimul vers îl repetă pe primul. În plus, primele două versuri ale
fiecărui catren enunță o idee care e reluată, într-o paralelă, în celelalte două. Este
o poezie care cere virtuozitate;
- Principalii poeți parnasieni sunt: Leconte de Lisle, considerat șeful școlii
parnasiene, franceze (”Poeme antice”, ”Poeme barbare”), Theophile Gautier, a
cărui capodoperă poetică, ”Emailuri și camee” se distinge prin riguroasă
obiectivitate picturală a descrierilor, rafinament coloristic, arhitectonică
impresionantă a versurilor, Jose Maria de Heredia, reprezentant principal al
parnasianismului, maestru al sonetelor ș.a.;
- Leconte de Lisle își afirmă atitudinea individualistă și reținută, care constituie și o
dominantă a parnasianismului: : ”În orgoliul meu crunt, în mormântul meu fără
glorie, / Chiar de-aș fi înghițit de neagra veșnicie, / Nu-mi voi vinde lumii durerea
sau entuziasmul”;
- În literatura română Alexandru Macedonski sfârșește ca parnasian, iar Ion Barbu
debutează cu versuri de factură parnasiană. În 1943 Nicolae Davidescu publică o
”Antologie a poeziei parnasiene”;
- Expresionismul a fost un curent artistic modernist, avangardist, inițial prezent în
poezie și pictură, avându-și originea în Germania, la începutul secolului al XX-
lea. Aceasta este caracterizată de prezentarea lumii din perspectivă strict
subiectivă, distorsionată intenționat, pentru a crea momente emoționale care să
transmită idei și stări de spirit. Artiștii de orientare expresionistă caută să exprime
înțelegerea lumii prin propria lor perspectivă sau experiență emoțională, prin
comparație cu înțelegerea ”obișnuită” sau rațională a lumii materiale;
- Apărut ca reacție împotriva realismului și a extensiei acestuia, naturalismul,
expresionismul a apărut inițial de la ideologiile unui grup de pictori germani,
împotriva academismului și a convențiilor estetice rigide. Acest curent literar ia
naștere în Germania, într-un moment de extremă tensiune socială a anilor 1911-
1925, înainte și în timpul primului război mondial;
- Arta plastică expresionistă păstrează temele tradiționale pe care le expune într-o
formulă nouă, prin excesul de culaore, cromatica stridentă, contrastantă, linii
frânte și curbe. Această estetică se răsfrânge și asupra literaturii, care cultivă cu
precădere trăiri covârșitoare, puternice, aspirația eului spre absolut;
- Eul liric se reîntoarce la origini, spre paradigma mitică, spre timpurile
primordiale, când ființa se contopea cu cosmosul, formând un întreg. Astfel, apare
negarea orașului, poetul căutând refugiu în mituri, credințe, ritualuri străvechi.
Crezul artistic reprezintă o întoarcere în timp, în zonele arhetipale ale culturii și
ale omenirii;
- Trăirile sufletești, sentimentul inutilității, subiectivitatea apar constant în poezia
expresionistă. Salvarea vine prin reîntoarcerea eului la originar, la timpurile
mitice, primordiale;
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
- Înțelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie să fie poezia este mai aproape de
concepția unor poeți moderni și singulari ca Mallarme sau Valery, decât de
concepția, mai generală, impusă de romantism;
- Barbu însuși avansa ipoteza interferenței între poezie și matematică: ”Oricât ar
părea de contradictorii acești doi termeni la prima vedere, există undeva, în
domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlnește cu poezia. Suntem
contemporanii lui Einstein care concurează pe Euclid în imaginarea de universuri
abstracte, fatal trebuie să facem și noi concurență demiurgului în imaginarea unor
lumi probabile... Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică
pentru reprezentarea formelor posibile de existență... Pentru mine poezia este o
prelungire a geometriei, așa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată domeniul
divin al geometriei.”
- Starea poetică a lui Ion Barbu nu e provocată de evenimente autobiografice ca
iubirea, prietenia, durerea, ura etc., nici de încântarea în fața peisajului sau de
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Fișe de lucru
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Natalia Gălățan
Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel
Natalia Gălățan