Examenul de bacalaureat naţional 2021

Proba E. a)
Limba şi literatura română
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia
profilului pedagogic)

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
”Cea mai veche carte de bucate care oferă o imagine a gastronomiei Imperiului Roman este cea a
lui M Gavius Apicius. Din cauza existenței mai multor personaje cu același nume în istoria Romei antice,
se poate vorbi la noi despre doi Apicius, ambii pasionați de gastronomie: primul a trait cam în jurul anului
100 î.H., iat cel de-al doilea este M Gavius Apicius, despre care se crede că a fost autorul cărții De re
coquinaria și că a trait între anii 80-41 î. H. Pasionat fiind de gastronomie și de experimentele
gastronomice, acesta a strâns toate rețetele vremii, realizând această carte de bucate. Întrucât, pe lângă
rețetele care-i poartă numele, au fost găsite în carte și rețete denumite după personalități din Roma
Imperială, istoricii consideră că, cel mai probabil, cartea a fost găsită între timp și completată cu rețete.
Putem considera lucrarea De re coquinaria drept Biblia artei culinare (antice), dacă stăm să ne
gândim la felul în care au evoluat lucrurile: din Grecia vin rădăcinilie gastronomiei Romei Imperiale,
Roma a influențat arta culinară a Italiei, Italia a influențat, într-o oarecare măsură, gastronomia franceză.
Regulile și principiile lui Apicius încă influențează gastronomia, fiind prezente în țări precum
Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Suedia, ajunse aici tocmai datorită cuceritorilor și navigatorilor.
Până la începutul secolului al XVIII-lea, toată literatura gastronomică a fost profund influențată de
principiile lui Apicius.
Unele dintre principiile sale se refereau la prepararea cârnaților și a altor preparate din carne
tocată, la cum se conservă carnea, stridiile, peștele, fructele de mare, măslinele etc. (pentru că atunci nu
existau frigidere), cum să transformi anumite părți ale legumelor, pe care noi astăzi le aruncăm, în
adevărate surse nutritive.
În România, a apărut în 1841, la Iași, Carte de bucate boierești. 200 de rețete cercate de bucate,
prăjituri și alte trebi gospodărești, scrisă de doi moldoveni: Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu.”
(Andreea Popescu – A fi sau a nu fi bucătar? Istoria cărții de bucate, www.historia.ro)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței a strâns toate rețetele vremii. 6 puncte
2. Precizează care este titlul celei mai vechi cărți de bucate din Moldova. 6 puncte
3. Menționează care a fost influența principiilor lui Apicius asupra gastronomiei europene, justificându-ți
răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Explică ce legătură există între gastronomia franceză și Grecia antică, folosind informațiile din textul-
suport. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, care erau beneficiile, pentru gastronomia antică, a informațiilor cuprinse
în cartea de bucate a lui Apicius. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă o carte de bucate
poate ajuta sau nu omul contemporan să aibă o dietă echilibrată, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul prezentat, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Analizează, în minimum 50 de cuvinte, relația dintre idea poetică și mijloacele artistice din textul
următor:
Era un vălmășag imens de scări, Treceam din una-n alta, și mereu
Asemeni unei uriașe schele Îmi răsărea tot altă scară-n față,
Care-astupase cele patru zări De parcă toate scările din viață
Și eu urcam și coboram pe ele. Se-ngrămădiseră-mprejurul meu! (…)
Al. Philippide – Tainicul țel
De lemn, de marmură, de lut, de fier,
Și vechi și noi, și simple și luxoase,
Ce architect nebun le ridicase,
Haotică grămadă, către cer,
Într-un avânt de trepte hărțăgoase?1

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu, de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcţie a
unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui G. Călinescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două episoade/secvenţe comentate;

1
Hărțăgos/arțăgos (pop.)=certăreț, scandalagiu, cârcotaș, gâlcevitor
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative
pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, relaţii
temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative, perspectivă
narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus