Crocodilii sunt o subfamilie de reptile mari acvatice, care trăiesc
la tropice în Africa, Asia, America de Nord, America de Sud și Australia. Corpul crocodilului este acoperit cu plăci osoase, iar sistemul de circulație a păstrat unele caractere comune cu păsările. Crocodilii sunt buni înotători, iar când vânează stau ascunși sub apă până la nivelul ochilor și nărilor. Atunci când prada se apropie destul de mult, crocodilul o atacă fulgerător, țintuind-o sub apă până când aceasta se îneacă, apoi devorând-o. Cel mai mare crocodil ținut vreodată în captivitate este un hibrid estuarino–siamez numit Yai (în thailandeză ใหญ่ însemnând „mare”) (născut pe 10 iunie 1972) la Samutprakarn Crocodile Farm and Zoo, Thailanda. Acest animal măsura 6 m în lungime și avea o greutate de 1114,27 kg. Forma corpului crocodililor din prezent este adaptată la mediul de viață în care trăiesc: astfel corpul este turtit dorsoventral și se termină cu o coadă lățită și musculoasă care ajută la înot sau pe post de cârmă. Gura este largă, prevăzută cu o dentiție puternică de formă conică. Crocodilii au o lungime a corpului, în funcție de specie, între 1,20 și 7 m lungime. Craniul crocodililor este alungit, ochii în timpul evoluției au ajuns să fie dispuși dorsal, iar la vârful botului se află orificiile ovale largi ale nărilor, care sunt legate de faringe astfel încât animalul să poată respira fără probleme chiar și cu gura plină. Nările și orificiile urechilor se închid în apă. Văzul îi ajută pe crocodili la depistarea hranei. Gura este largă, iar pe maxilare se află dinți conici, inegali, fixați în scobituri ale maxilarelor numite alveole. Corpul este turtit dorso-ventral, acoperit cu plăci cărnoase, dublate de plăci osoase, nesudate între ele în regiunea dorsală. Coada este și ea comprimată lateral. Are 5 degete libere la membrele anterioare și 4 degete unite prin membrană la membrele posterioare. Ele servesc la deplasarea în apă și pe uscat. Iese pe uscat pentru a se odihni. Crocodilul se hrănește cu animale acvatice și terestre. Atacă și oamenii din preajma lor. Femelele depun ouă, protejate de o membrană, în nisip sau în gropi săpate în pământul afânat, păzindu-le până la eclozare. Când puii ies din ouă, femela vine și îi cară în gură până la apă, unde sunt mai în siguranță. Ea rămâne cu ei până când își pot purta siguri de grijă, dând dovadă de un instinct matern puternic.