BFN 81

MOSCOVA A PIERDUT RĂZBOIUL DEZINFORMĂRII

TITLU: MOSCOVA A PIERDUT RĂZBOIUL DEZINFORMĂRII

https://www.youtube.com/watch?v=kYreZZrsQcY

POATE REUSESTI SA SCOTI CAT MAI MULT DIN GENERAL, UNDE APAR CU UN SINGUR PICIOR
FARA SOSETA

MAI DEGRABA ASA

14.53 MV Transnistrenii...

16.34 SOLOVIOV: [00:26:05] Probabil că așa putem numi acum toate acele metode folosite
înainte de 24 februarie anul acesta. Acum întrebarea este pusă mai ferm. Și da, pentru
Moldova, pentru Ucraina, pentru Georgia, probabil că nu contează, probabil, ci obținerea
statutului de candidat. Dar, în primul rând, statutul [00:26:30] de candidat nu înseamnă
aderarea la UE și este dificil de spus cât timp va dura după obținerea statutului de candidat.
Există diverse estimări potrivit cărora ar putea dura până la 10 ani, iar acest lucru nu este foarte
clar. Este posibil să existe o decizie politică puternică din partea Uniunii Europene de a accepta
acum aceste țări în cadrul comunității? [00:27:00] Atunci când există un război în Ucraina și
multe dintre ele pe o serie de parametri, acum Comisia Europeană, apoi Consiliul Uniunii
Europene va da, va da un răspuns gata. Crede că aceste țări sunt pregătite să adere la UE? Să
vedem. Dar, în orice caz, mi se pare că ne aflăm deja într-o situație în care evoluțiile viitoare
depind direct de modul [00:27:30] în care evoluează situația de pe front. Cum va evolua, ce se
va întâmpla acolo unde se oprește Rusia? Și după aceea va fi mai clar ce se va întâmpla cu
Moldova în special. Georgia ca un element separat deocamdată. Dar, la urma urmei, Moldova și

1
 BFN 81
MOSCOVA A PIERDUT RĂZBOIUL DEZINFORMĂRII

Ucraina sunt o singură regiune și o singură [00:28:00] regiune. Modul în care se va încheia
războiul va determina ce se va întâmpla aici în continuare.

SOLOVIOV: [00:31:50] În acest caz, sunt posibile diferite scenarii. Cred că viitorul Transnistriei
depinde și de situația de pe front, de modul în care se va încheia războiul din [00:32:00]
Ucraina. Dar acum situația este cu adevărat unică, deoarece până acum Transnistria a existat în
mare parte datorită Ucrainei. Granița cu Ucraina era vitală pentru Transnistria. Multe bunuri
erau importate și exportate prin porturile Odesa și Illichivsk. Această frontieră este acum
închisă. Transnistria s-a trezit dependentă de [00:32:30] Moldova. Cu toate acestea, chiar dacă
ultima dată când Transnistria a votat în 2006, a fost un referendum în care Transnistria a votat
pentru independență, cu anexarea ulterioară la Rusia. Mie mi se pare că pentru elitele
transnistrene, în special pentru elitele economice, cea mai optimă situație este menținerea
status quo-ului, pentru că, ca proiect de afaceri, Transnistria poate exista [00:33:00] doar în
aceste condiții, în condițiile în care este un stat nerecunoscut și primește gaz rusesc ieftin, de
fapt, Transnistria nu plătește pentru el pe gratis. Transnistria produce bunuri, produse datorită
acestei energii ieftine, practic gratis. Iar aceste produse sunt în mare măsură competitive pe
[00:33:30] piață, inclusiv în Europa, tocmai datorită acestui sprijin energetic gratuit din partea
Rusiei. Prin urmare, autoritățile transnistrene au repetat de mai multe ori că nu o fac. Nu putem
avea nicio reintegrare cu Moldova. Nu vom mai putea niciodată să facem parte din Republica
Moldova. Dar cred că există o viclenie aici și că este vorba doar de retorică. [00:34:00] Iar ceea
ce își doresc cu adevărat este ca lucrurile să rămână așa cum sunt. Dar după 24 februarie nu
mai poate rămâne nimic, deoarece există o schimbare radicală a situației. Iar când spun că
viitorul Transnistriei depinde de situația de pe front, mă refer la faptul că aici sunt posibile
diferite scenarii. Dacă ne imaginăm un scenariu ipotetic în care Rusia obține ceea ce vrea, iar
unii politicieni ruși, cum [00:34:30] ar fi Konstantin Zatulin, au spus că Ucraina ar trebui să
devină o putere terestră. Ucraina ar trebui să-și piardă accesul la mare. Acest lucru ar trebui
înțeles ca însemnând că Odesa, Oblastul Odesa ar trebui să treacă sub controlul Rusiei. În acest
caz, Republica Moldova nu va avea o frontieră cu Ucraina, ci cu Rusia. Și apoi.

SOLOVIOV: [00:34:57] Evenimentele se pot derula în mai multe scenarii. [00:35:00] Primul
scenariu este ca Transnistria să devină parte a Rusiei. Dar există un alt scenariu în care Rusia
poate livra, cere când, când are graniță cu Moldova. Cereți acest lucru. De la autoritățile
moldovenești să reintegreze Transnistria, astfel încât Transnistria să redevină parte a Republicii
Moldova. Într-o astfel de situație, situația politică internă din Moldova [00:35:30] s-ar schimba
radical. Oamenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldovenești nerecunoscute Transnistria
sunt orientați spre Rusia și vor deveni.
21.20

21.22 MV Toata lumea s-a intrebat ce vrea Kremlinul.

22.27 SOLOVIOV: [0 0:35:45] Votarea societății moldovenești. Își vor putea alege reprezentanții
în parlament, vor putea participa, vor putea participa la alegerile prezidențiale. Și apoi acest
echilibru, care este destul de fragil, atunci când populația, [00:36:00] societatea
moldovenească, populația Republicii Moldova a fost împărțită aproximativ în mod egal, uneori

2
 BFN 81
MOSCOVA A PIERDUT RĂZBOIUL DEZINFORMĂRII

40-50, între cei care sunt susținători ai Uniunii Europene, calea occidentală și cei care doresc
relații strânse cu Rusia. Acest echilibru poate înclina în favoarea celei din urmă.

SOLOVIOV: [00:36:25] Forțele pro-ruse ar putea ajunge la putere în Moldova și ar [00:36:30]

putea schimba cursul țării. Acesta este, în opinia mea, un scenariu realist, cu condiția ca Rusia
să atingă obiectivele care au fost până acum stabilite neoficial, dar exprimate într-un fel sau
altul de politicieni și comandanți militari, inclusiv în ceea ce privește Transnistria. Atunci se va
schimba statutul Transnistriei.

SOLOVIOV: [00:41:35] Așa [00:41:30] cum am spus, am văzut competiție în toți anii precedenți.
grade diferite de duritate între Rusia și Occident în ceea ce privește influența asupra țărilor care
formau Uniunea Sovietică. Această concurență a fost deosebit de acută în Ucraina, Georgia
[00:42:00] și Moldova în 2000, în timpul războiului din Georgia. În esență, da. Apropo, în acea
perioadă, la București avea loc un summit NATO. Vladimir Putin a fost acolo și a spus câteva
lucruri. El a spus că Ucraina și Georgia nu ar trebui să devină membre ale NATO și a afirmat că
Ucraina este un stat peticit. Este artificială. Nu citez cu exactitate acum, dar cam atât.
Următorul. [00:42:30] Apoi, s-a dovedit a fi Moscova.

SOLOVIOV: [00:42:39] Concurența cu Occidentul pentru influență prin soft power, cu Soft
Power. Ea pierdea atât în Ucraina, cât și în Moldova. A pierdut în mod repetat bătălia pentru,
cred, minți și inimi. Se poate spune și așa, oameni [00:43:00] buni. Ea paria pe anumiți
politicieni. Ianukovici, Dodon, Voronin. Dar acest pariu nu a funcționat întotdeauna. În 2013,
Moscova a reușit aparent să determine Ucraina să refuze să semneze acordul de asociere cu
Uniunea Europeană. Anterior, Moscova a reușit să scoată Armenia din Parteneriatul [00:43:30]
Estic, lăsând doar Moldova, Georgia și Ucraina. Apoi, în toamna anului 2013, Ianukovici a
refuzat să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce a provocat Maidanul de
la Kiev, care s-a încheiat cu răsturnarea lui Ianukovici. Я. Ei bine, evident, Moscova a luat-o ca
pe o înfrângere foarte dureroasă. După aceea, s-a întâmplat Crimeea. După aceea, [00:44:00] a
început conflictul din Donbass și au fost inventate acordurile de la Minsk. Acordurile de la
Minsk, care prevedeau returnarea Donbassului către Ucraina, dar în principal în condiții rusești,
anii lungi de negocieri nu au pus capăt conflictului din Donbass, care a durat opt ani, și nici nu
au avut ca rezultat acordul Ucrainei de a reintegra Donbassul în conformitate cu acordurile de
la Minsk. Și apoi, când a [00:44:30] devenit clar că acest lucru nu era posibil, se pare că la
Kremlin s-a decis că, din acest motiv, vom lansa această operațiune militară specială, așa cum a
fost numită. Și să luăm ceea ce am vrut să luăm deja cu forța, trebuie remarcat. Adică, cred că,
desigur, războiul nu este probabil ultima soluție, [00:45:00] este o modalitate foarte arhaică de
a rezolva problemele și de a-și consolida influența, dar statele continuă să îl folosească în lumea
modernă. Și acum, din păcate, a avut loc acest dezastru. Și acum, în general, îi cred pe acei
politicieni și oficiali ruși care, în primul rând, spun că Moscova va pune punctul pe [00:45:30] i
acolo unde va considera necesar. Ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov a declarat că
vom pune punctul pe i acolo unde este necesar pentru noi și nu pentru altcineva, nu pentru
Kiev și pentru cei care îl manevrează în Occident. Și îi cred pe acei politicieni care spun că, în
general, Ucraina ar trebui lăsată fără mare. Adică, nu vedem nicio negociere între Kiev și
Moscova cu privire la o încetare în acest moment. [00:46:00]

3
 BFN 81
MOSCOVA A PIERDUT RĂZBOIUL DEZINFORMĂRII

SOLOVIOV: [00:46:01] Cu privire la încetarea ostilităților. Acestea sunt în curs de desfășurare.

26.46
Politicienii și autoritățile ucrainene recunosc că situația este foarte dificilă pentru Kiev. Asta de
curând, un deputat din partea Partidului Servitorilor.

SOLOVIOV: [00:46:21] Cei din cercul intim al președintelui Zelenski, David Orekhami, au
declarat că Ucraina pierdea până la 1.000 de [00:46:30] luptători pe zi. Sunt multe. Și din ceea
ce putem vedea pe hartă, ofensiva rusă avansează încet, dar progresează. Cred că atunci când și
dacă Rusia va decide problema Donbass, iar Moscova a spus că Donbass, a cărui independență
a recunoscut-o, republicile populare Donețk și Luhansk, ar trebui să fie, [00:47:00] au fost
recunoscute de ea în limitele administrative. Adică, zona trebuie extinsă. Nu exclud ca după
aceea, după ce această parte a operațiunii din Donbass se va încheia, Rusia să treacă la sudul
Ucrainei.

SOLOVIOV: [00:47:21] Va încerca să treacă spre Odessa. Așadar, încă o dată, este imposibil
[00:47:30] de prezis ce se va întâmpla pe front. Dar cred că obiectivele sunt conturate, iar
Moscova se îndreaptă spre ele.

28.23 Ce cred rusii desrpe razboi?

SOLOVIOV: [00:51:47] Ei bine, ceea ce înseamnă sociologia aparatului de stat este clar. Nimeni
nu i-a condamnat pe oficialii lor. Toată lumea susține acțiunile Rusiei în Ucraina, [00:52:00] în
societate. Sondajele de opinie arată că 70 % din populație sprijină, de asemenea, o operațiune
militară specială. Bineînțeles, există o parte a acestei părți care este împotriva ei. Și chiar foarte.

SOLOVIOV: [00:52:23] Cunosc mulți jurnaliști care. Stânga Moscova. Știu, am multe cunoștințe
care au plecat [00:52:30] și ele din Moscova după ce a început războiul în Rusia. Acum locuiesc
în străinătate și încearcă să își facă o viață acolo. Există persoane care se exprimă în mod activ -
acum este o infracțiune penală să vorbești împotriva războiului și, într-adevăr, cuvântul război
nu ar trebui să fie rostit în mass-media. Dar este foarte greu de estimat ce parte a populației nu
susține războiul, [00:53:00] pentru că eu cred că oamenii care răspund sociologilor la această
întrebare, ei pot fi precauți, răspund sincer, spun ce cred. În Rusia nu au avut loc proteste anti-
război pe scară largă. Da, oamenii au ieșit în stradă, au fost arestați, au fost amendați pentru
asta. Dar indiferent cât de puternică a devenit mișcarea anti-război. [00:53:30] Dimpotrivă,
propaganda vorbește despre succese, explicând nevoia de război. Nimeni nu cunoaște numărul
exact al victimelor. Nu există cifre exacte. Pentru cei care. În ceea ce privește acele instituții de
presă care încă mai funcționează în Rusia, acestea se pot baza doar pe datele oficiale. Aceștia
nu au voie să utilizeze [00:54:00] alte date. Acestea se pot baza doar pe datele raportate de
Ministerul Apărării. Dar da, nu am văzut niciun fel de oroare în ceea ce se întâmpla. Există
susținere, există chiar euforie din cauza faptului că aici luăm ceva care ne aparține. Vladimir
Putin a declarat re cent că, așa cum Petru cel [00:54:30] Mare s-a întors și s-a întărit, așa ne

4
 BFN 81
MOSCOVA A PIERDUT RĂZBOIUL DEZINFORMĂRII

întoarcem și noi ne întărim. Și se pare că există destul de mulți susținători ai acestui punct de
vedere.
31.20

31.22 MV Si in privinta sanctiunilor...

SOLOVIOV: [00:57:30] Salman. [00:57:30] Nu știu ce spera Occidentul, dar, în opinia mea,
sancțiunile nu au făcut în niciun caz Kremlinul mai conciliant și au unit în parte atât aparatul de
stat, cât și populația din Rusia. Nimeni nu vede niciun efect devastator al sancțiunilor în acest
moment. După cum se pare, totul continuă să funcționeze. Da, [00:58:00] există probleme. Ei
promit că vor fi rezolvate. Adică, cred că sancțiunile au probabil un fel de efect întârziat, în loc
să nu vedem prea multe efecte acum. Dacă în primele zile ale lunii februarie, dolarul și euro
depășeau 100 ₽, astăzi se află deja sub nivelul de dinaintea războiului. De asemenea, țările
occidentale [00:58:30] care sunt dependente de energia rusească, dar cu siguranță nu vor putea
renunța complet la ea, așa cum promit în următorii, nu știu, cinci ani. Iar acest lucru înseamnă
că este foarte posibil ca Occidentul să experimenteze efectul invers al acestor sancțiuni în
viitorul apropiat, pentru că prețurile hidrocarburilor cresc, la fel [00:59:00] și facturile pe care le
plătesc cetățenii acestor țări. Și poate cu asta. Și poate că și ca urmare a acestui fapt, politicile
acestor țări ar putea fi ajustate. Și asta este ceea ce poate spera Kremlinul. Dar, încă o dată,
sancțiunile sunt fără precedent. Și nicio țară din lume nu a fost supusă unor astfel de sancțiuni.
Astăzi acestea sunt. Dar [00:59:30] este evident că nu au reușit. Nu au forțat Rusia să dea înapoi
în niciun fel, să își schimbe poziția. Dimpotrivă, această poziție devine din ce în ce mai dificilă.
34.10

34.11 Cred cu adevarat rusii in

35.09 SOLOVIOV: [01:02:27] Nu prea înțeleg în ce [01:02:30] constă această ideologie. Nu îmi
este clar ce altceva. Ce este lumea rusă? Cu ce este plin acest conținut, în afară de valorile
tradiționale, în afară de care valorile tradiționale ale ortodoxiei continuă să spună. Ce altceva
sugerează această ideologie? Nu prea înțeleg, dar. Evident, [01:03:00] da, domină în acest
moment. Pe de o parte, este vorba de această ideologie.

SOLOVIOV: [01:03:13] Formulat sau deloc. Iar pe de altă parte, cred că Moscova percepe tot
ceea ce se întâmplă ca o răzbunare pe Occident pentru anii de umilință, pentru perioada în care
interesele [01:03:30] sale au fost ignorate, când NATO a fost extins, deși i s-a promis că nu se va
extinde. S-a vorbit mult despre acest lucru înainte de război. S-a vorbit mult despre acest lucru
în decembrie. Putin a spus acest lucru în repetate rânduri când a oferit Occidentului, când a dat
un ultimatum Occidentului. Să semnăm un nou tratat de securitate. Și să lăsăm NATO să
respingă granița din '97. Deci [01:04:00] și România trebuie să se retragă din NATO, se pare,
conform acestui ultimatum. Și acum Rusia, care a criticat Occidentul pentru că a criticat SUA,
pentru invazia americană din Irak, pentru operațiunea militară din Libia, apoi în Siria. Acum, se
pare că [01:04:30] Rusia a decis că și ea poate, și ea poate, și nimeni nu o poate opri. Și, în
general, nimeni nu se poate opune cu adevărat acestui lucru. Este foarte nefericit ceea ce se
întâmplă astăzi, ceea ce se întâmplă și faptul că am fost cu toții martori la aceste evenimente. Ei

5
 BFN 81
MOSCOVA A PIERDUT RĂZBOIUL DEZINFORMĂRII

bine, da, [01:05:00] da, da. Cred că mesianismul este prezent aici. Adunarea de terenuri,
anexarea de noi teritorii, care cred că se va întâmpla în mod inevitabil. Se vorbește deja despre
posibilitatea ca regiunea Kherson să devină parte a Rusiei. Donețk și Luhansk vor deveni parte a
Rusiei și. Și astfel, un fel de misiune de a lupta împotriva lumii unipolare [01:05:30] împotriva,
așa cum spun adesea diplomații ruși, a lumii anglo-saxone, împotriva neoliberalismului,
împotriva valorilor sale false. Aparent, aceasta este percepția pe care o au în prezent despre
misiunea lor.
38.21

38.26 Am auzit de Romania din ...

SOLOVIOV: [01:09:45] Pe mine mă surprinde, dar România este foarte puțin observată. Iar la
Moscova se vorbește despre asta în contextul amenințării pe care România o reprezintă
[01:10:00] pentru Moldova, că România ar putea absorbi Moldova. Dar nu am auzit asta de la
oficiali la nivel oficial. Dar se fac tot felul de presupuneri de acest fel în științele politice. Mie mi
se pare că România este percepută de mult timp la Moscova ca nefiind o țară independentă,
care se înscrie strict în urma politicilor Washingtonului. [01:10:30] Și astfel, e un fel de a nu fi
prea mult, dar nu prea mult. Singura dată când îmi amintesc că președinții României și Rusiei s-
au întâlnit în acest nou secol a fost în 2007. Summitul Organizației de Cooperare Economică a
Mării Negre, care a avut loc în România, unde au discutat în marja summitului. Dar, într-adevăr,
niciodată președintele României, nici președintele.

SOLOVIOV: [01:11:28] Răspunsul la această întrebare este [01:11:30] de ce se întâmplă acest

lucru? Nu, pentru că și cu Polonia, cu care Rusia a avut întotdeauna relații dificile, chiar și
contacte au existat înainte. În ceea ce privește Crimeea. Au existat contacte înainte de 2014. Și
atunci s-au prăbușit deja și relația se înrăutățește de acolo. Dar chiar și cu Polonia, Polonia și
Rusia au reușit cumva să construiască relații. [01:12:00] Iar relația cu România este pur și simplu
completă. O relație de zero total nu există, pur și simplu. Din punctul meu de vedere, deși
economia este vizibilă, iar interacțiunea în economie este vizibilă. În România sunt reprezentate
firme rusești. Nu știu cât de mult era reprezentat businessul românesc în Rusia înainte de
februarie.

Producător: Marian Voicu

Editor imagine: Cornel Tudorache
Traducere: Tatiana Codreanu
Jurnaliști: Horia Grușcă, Tatiana Țarfulea, Gabriela Avram
Directori de imagine: Andrei Coruț, Marius Nechita
Postprocesare sunet: Răzvan Ionescu
Sunet: Ionuț Chelaru
Asistent imagine: Cristian Catrina
Grafică video: Marius Portik, Gabriela Burcea
Organizator de producție: Valentin Coporan

FACEBOOK: @BreakingFakeNews

6
 BFN 81
MOSCOVA A PIERDUT RĂZBOIUL DEZINFORMĂRII

YOUTUBE: @tvrcanaluloficial
www.tvrplus.ro

© TVR 1, MXII