5 Joseph Goebbels Imperiul simturilor in iua de 7 noiembrie 1926, un ténar mic de statur’, care schiopata de un picior, extrem de slab, dar din fiinfa c&ruia emana acea energie care da intotdeauna senzatia cd persoana in cauzd se indreapta intr-o directie bine stabilita, ci are o misiune de indeplinit, cobora dintr-un vagon de clasa a treia in gara Anhaltbanhof din Berlin. Cu putine bagaje, Joseph Goebbels se indrepta spre capitala Reich-ului pentru a-si cistiga 0 reputatie. Rimas in istorie drept genialul manipulator al unui regim bazat pe aparenfe si proslavit cu ardoare prin manifestari caracteristice spectacolului, intentia sa avea o semnificatie aparte. Desi avea faima unui bun orator si ideolog al aripii stingi a NSDAP, avea si isi construiasca pornind de la aceasta o noua reputatie care acclipsat-o pe cea dintai, dandu-i un alt sens, diferit de simpla capacitate de comuni- care de care diduseri dovada si alti membri marcanfi ai partidului pana la momentul Tespectiv. Acest fenomen s-a produs pe doua cai ce implicau stilul adoptat, find acor- (at o atenie deosebita inaltimii podiumului si situarii personajului pe scend. Pe de o parte, se urmarea modificarea insusi conceptului de propagandist, limitat pana atunci la sarcina de a descurca ghemul lozincilor cu ajutorul firului cAliuzitor al harului ratoric, Pe de alta parte, tinand cont de caracteristicile proiectului politic in Taport cu leeesitatile personale ale lui Goebbels, se punea problema relafici sale cu Fahrerul, ‘ae intruchipa unitatea miscarii, Acesta era si scopul in care fusese pus la incercare, inctedingéndu-i-se responsabilitatea conducerii partidului in capitala Reich-ului. Ae Pe de douazeci si nous de ani nu putea decat st priveasch eee : timp ce se apropia de un oras pe care il cumostea deja 31 Aft. TN Mt “zit i momentulu, indiferent daca proveneau din Bavaria sau din Rensnis etm : js i Republica: forta stan- 25% cazul say fie chintesen{a neajunsurilor aduse de Rep ee Parea si fie ¢ : jasmul spectacolelor decadente, "eanizata in partide si sindicate marxiste, entuztastee OAMENT LUI HITLER: » chiar jun deat 5 eee eae ioc iy a cael ms a NS Fee ee mel pil at BS response veri Tumi dominse deat eseacomst amie ste conin i ea ad plnbaes cd pinoy THO MOB de iy jon Mage a ca pnbiiatea noni se onset sera ye Ale aie (in Std! Unda pga) a ea crn acest zee oa zi, FUNC ayen oe ic et Ceri mtv amills pice pe ean ap tnaner putin obignt a condvestorl suprem al partidulu, Cu ch ae tsa capil Riki pen ar annenacn aA a cl aes minal Propet ae anal dente ale celui de-lTreilea Reich, mulfumindu-i pentru es att serie Soetljanetnnl ony evo mete de lnm ao ‘Fanon intnd un tina ia cia pruaea Puc af font ape ‘Al Hier sa indeptt salut dieat de regu persoane! sale cite Goebbels rend bral lexclandnd ceils. De data aecasta,insernas dae, ta evec senztia de ptereesimgi In fxfmaslor de oxen a Isr gece Hn a ell suprem: Num asepam. Am est profndtlbura. ey ‘adresinduni mic exclamatia “Heil”, Cath fericre! in acel moment, sala abu aplauzen (So habe ich ict ervart, fh bin gerd und te egifen. Erentay ‘cine Hei Wie glskch ch bn, Frenetsche Beiflstrne») ‘inceputul vietii lui Paul Joseph Goebbels nu a avut nimic in comun cu acel acy sicu acon vosaie pli in sens srt al cunt, pe cae witoal mind Propagonds din esl deal Trea Reich mi a dobandioniciodats. Dac exe spect care sh defiessc personales ace om de actune condamnat de dfs ‘fcc enue a apt avsre cuvdntl acd exist un aspect care shee terizeze exitni unui nvid inesat eu ara necesar comand eu masele $ o capciat diabolic8 dea identifica mecaismele de persusiune ide clabote Popa set nse eto inode aii poten alos tun medi dif, cum a caries preojeasd lust incall de familia Goebbels ea inch adolescent. Aspect eae I dfinete care Ui garaneaz ls itr, mu exe alent stu tara dora de a duce o existent foal int P cad de totltariam, vais de a6 voceacomuniitnt-o epoc tn care i ‘nw este vizut decit ca parte integranta a Volk-ului. Goebbels a captat impresioms ‘ointt de putee care implica monopolizarea vtal a realitaii de eatre miseare Iemares tees ce icon incon no pane component ‘exponent al spiritul eaGed sumarea gull popor, a dou a ne pari a acest, 588 ‘slau majriatslderilor. Din acest punet de vedere, Goebbels putea i Pe2* aie lt nes cee cote i i cree eet Se ns map a ene Ss care tere cba san esc a france Se (imi conforismul. Cove weeds Aap SS Nt mon oumgine a ee retain asta ota rao ered ch pases a kd un bit ean inp so unc dn ptm epee as ects a cae perite Into ot pape uv pean ate see rund din tere. Goes ru cngen hu cote fei A etext fo pti credit. Ene visio peo cre cel evocatde Zig cl vee ew Nine a serait de dare de mac In tnp ce eda nto pense str ie dap Suracm™: Exe Ul ops pesos nin al a ess, sas ST acne We iene roe fis vie peel, simple, ctne, jie permanent in 19 puma a putea gt, ane sma buena aco wi ek vi oear or ii, 6 ideologies un poke ope, oe ime ie de lumen contemporand conn hex a ere oie re reepane Goebbels invalid asset tele ares seer na pare atenfia slr care i obser sti Testers consi con ‘Mire, depane de fo simple consoarereprerntun ava mod de Wa ostream are nevole nef de un Ot exe. Ines ssc sca smanpuliremogilor propi sale clo in pce un coli Ac ene ne tein Ago Hier, ciara ca One sine Pool cnn era decSt un mame care ape in rae Gin rest don put {Ela MUnchen clnd espn vesten proces stu sp stands SSS ‘eho Landsberg, a devenitun element de refein ments 1 unease ‘ape posi divergente, da care dispunesu un nin manitor come CS ‘ma mine spain public er © persoanesigu ct sibrions a Senses deaf revanoscut, de a ata co ene pny SE TT Sea a rndulsdu dovada de feinne. Carson MECaE Os 9 ty ‘Watt nelegem aceasta diferent ce situeazh completa a a ‘ite in-un eadra convenabil necesita aminesno (OAMENIILUT HITLER rind, dragostea este 0 exprienfh Impl de doug — ln pial int imps nu inseamnd cl sto experien fap sto 4 cious pemoane. Exist o persoun care ube fo persona iubig PA rovine dino lame eid. Adeseapersoanaiubit au est dec un hig ro aah timp de mai li aii inima persoane cre ake me An ere ee eM ee ne canes agar ccast experin fice si sufere? Farag tar afecjunea Iii Goebbels fat de Hitler este evident. Jumalul tu nu ceva ita epte eet oer nun md care eet odie spina ‘Scrccri de oheteosexuaitatecarala ce eontasteazd nme scandals ‘Srcc impose uneipersoae care face propaganda vie de fil, dar ea ne erat de un lider dela cae se ateapts 0 mbrisare,recunoayerea mete, so i pin Ea wt de very dependents erotic, ‘crue; mistce mai curand dect militant; a uneirelai care canalizesz psig pena via care do forma material red care fi permite 88 consti an Fe Mier pena cd ra experimentat el insu a solu a frimintrile hii, reste in fija uni lumi ost, cinice, a une lumi care ia rp lols ded, nvonul car ise cuvine, succes editorial pe cae i promites alent sunt ity une lumi burgheze care nail acceptd conform criti clase medi. ceil obligh sf Tupte pentru a le schimbs, constent ind cf i isc vio in et jpoereae In mod curios, 35a cum sa intmplat de multe or cadrul mise nit, sutritarismul si autosuficiena ideriloe fc s8 vibreze pinza de planjen a consis “iectveininsd de poxiiaideolgic3 a lui Hier in vegeta oith a deme [enmane. La felcarestulplaneelr care se rotse cu nef lentoare in vi mle ahora! Kanpyet-ali sal celui deal Trilea Reich, Goebbels ste cl esp ete in sum solemtate a unui cmp gravitaiona, in densitatea unr ini cae contueazd traectoria, a unui traseu dstrsiont format in etape cle ie ‘ntunecoase si luminoase, servitute ests vizuth cao forma de venerare mai bine dect Goebbels, regizoral minutios a vtenogls ls ier Supunres san est similar cell demonsirate de Hess atte fa de iderul supem este ce a une! intendente smite care apt aici adevdrate stapne dela Manderly. Nu este nei cal Himenler a) car amen feionst $i eile, uorar ree, aft in spain te aera sir cli adoptt de ajrdorul Sevens faa lori Dane Sac de Kazuo Lh, cre iniseaa decadent robin Ce din poioada imerbelcs. In eazu lui Goebbels, aitudina est fei se a femal pe cae meni nuo poate ‘spectacoluli prin care est promo Tunetie de dstana gi de pozifia fa de Fuhrer. Aces JOSEPH GOEBBELS m a lat cu Danae sce pt on? Hritos sau dar Sin lous Goatees Ce ere aa a ate cca se in rons pi i Pu ae Seed oe feet scons, a fst mare de dn de abomaeo ne cal nc EE Pn tp ht venechi tera soot ges, sng sont psi ee eas ce cbt eat el a oe aa a il rs Geman in sel a se oe ell ncare Goebbels at shay rol ek pe cl a ua eos el a tia aria, pra al eet smatul sua devenit de fo fn ait Se fare timpsia un cezoe al aroganst i compensate a ntligen ite ea pa meg a eal, baal es mic sracS din clas de milo din Renan calla sft deo on cea Tras Cm pcr deforma nap ce nu pot a a Compsiuna cu care rata d ad cine al inj Pal Joseph Gocbcs ta. xine aia rth Se i, dispus intotdeauna si fed pe plac tistruli tot mai excentic. era inst intoigen, care ave hse dformez ae de drstic sa ier impeding sib o Via act noma Faia aps anc le a iin si ph Gn eva nur cu ri Dol ae cen ce a se char i crt Candia nee, or cn a eit uu ple cnet epee irs cota sr aeapbi st atui nenoei aa dn 198 vi penta re de wah care esr iad wor. In gl Mare sbi sn edt u a fot accept in sel ai, Gebel inva wt Mtpvedeas daisy ineoluias Uteark: of farmeul stu Tost fie i tresuc vedere. Expimaea stacy manic, apie a sesiza pce sabe ea rrsoane: Pa asigra un scees eat a sel fas. 1916 rims vrata ra mls se simteeniasernat pe ing ey (evi Keine chin Gegensatz zu Dir bin»). "Aga cum aveas& pocedeze d-alangul inet sae vie 2 tual dri pricita criera politic, Goebbels aspns uni sua ner Set nacla tmp, maguttor pent amoral i pop cu marae ueisle congtinefhcare ferme pe care ets faves fables “ile unmirese ean hp mn * Char i ez al asin ‘esi simeiderea impreand ct ‘Magi ndch un aspect fet de acest one foci fet i convngni elo nes sim i See ane eet Paap ince ston oa ee eae price ese af il Iu care avea 8 se esonl puta face ca de ‘ubuatori ochi neg, dezmidej ea 0wo conn Lor HITLER src vc ani conde iol incl unde indy ac eee paren aon get dg Py mic, ar ae a pe scan Sa cara iit marca mac, nisl ml, pee ca she cae sie sunt me sa dear, eo combine orgl ye sees den amir pane Ace eri eon see oda nas aafoalill reqrodessa ES Tomei cpneec ance EAs tonal schiba sare de apezte pn se aap cance ‘Stor scant epoch. ence, ‘een vii einai mpi cine enh cpus Deca ne ier paral cae die acs iment ne lon tere ueerece mio pots pst ch ura wea cae rnc a expt activin ui, drei c prepress a ee as nce sides erates orice ocelot aes cuvenen, icin din coosper un cer CO JOSEPH GoEBBELS ns sul de rele al patofor gemani e est, decizin sa, ‘afl Mane eens i epaac act an comer, ae a tp oa conde ution ate ry monarhist Gin DNVP, da ei 008 cara to ss rie eel a ped dee sy 28 pentru um om ca Goebbels ema i, au fScutshrenune la Ajo Po era mal crt 0 fom endl de pattine ane oo ie. ce ima de pasate, eile putea prelate tn ti mf ete a Pri versie oma ss hehe ects eee he moments nce pa esis ce me A rad pesmi nd am apace din Koln aug suena be ed a munca Ce ae agrmanael ay ie te cena carey emt nofesionale, ct i cle afective laate de Anka, rete sau se putea eet aero I 0 mica flat dj in ian, Nefiind a it mba ca Dest, Stich Sass Ra "enh ood 12 lac in polio va ma a inp, aru so wf ico aspirate: rite ei ca la Feldermhale se numirau gi oameni mai Fo rsp sn Men us ben ee ss ela Cd Gat ot pa a eee te sc oat in adi i tse, Lend Yon Grace i cai pS aio va a ena ata ovr pol tu, arp cae reget delle mje provost de st tsp care eaves poe in ofc a pare. lg main aa re pina crc miei fst eau vice de sn in nutagiu personal, ai rnd deck ambarauneconsrut inet sep cv aca de animal spc ne yori ial saz Thoma Fae adel pterea voit in fia mises resets oper nea ate pentru a injelege diferent dnt activates tumaltwast a miiantiut scoasanjaburghezS a geniuli creato* “Gchbels ven sh dobindeascd rapid prestg ca orator, pret care inst stout wif. Pe parcursul urmtorr doi an, a contemplat coo enum dont ‘cies! un oportunism pe care, de asemenea, a manifest wt ish. fund a paral in Frbotelt, piping lun fname cr pst ht {Epandoreorecunoayea gi asepind moment i cae ttl uma nest ° ‘lv nara an part a perms ti pune ard ca sss Pine de pee bral de mare ta din edn fat eb imped SO "dena ecungcut de casa medi urban din cre se arte COMER E SCT datzatecleglor sai la vremea respectivd sunt in consonants caracterul Pe Ae steal republican, Ruhr poi adop- Seekdena tro pid nso sd io do ay a cer da ea np tence cy i at lo Dopp et a de eatge tn ata ncaa putea indepia de unica red care i stn ne, dans tnt decdto parte a istorci: restul il reprezint8antciparea unei train rma cel etal puro teri Se ae oetoneomuate pete Gal se de libertate a lui Hitler, prizonier la Landsberg, ti dea © maretie pe cae ne [utut sho demonstreze ace deine Menschen care ecvena ih numa mare ada totkiseh. in zona staat la nord de Main, migcarca depindea de dezertori din Dutt rupatiin Paridul Votisch al Liberti sub conducere iui Von Grae. in accuse? text absenfa li Hitler dobindea dimensinile nostalgic, cel timp al evel lawn Roca referire Benjamin cind vorbea despre o existent permanent aent green, in asteptarea sosirii lui Mesia. * ty cance dead fr Sao mse coorcia cco te cgi hi Hier 3d ha dn Mtchen ip ges erent gona tread Coufrinsl dee Bano 196.61 aos See ETc ented th, Cosh an ee ae ram nacre eel pacing ext ares site preset einai fe pe Aces hone aoe cara s rg Geman Jes sunnier Ne an eer eel Manchn Foca eva ft ogy aoe areca, oma ca ptr inscnd an aan rom cs car ave clare, pt onset de cl politica a lui Goebbels si Hitler. In perioada 1929-1932, printre activitayile desfiqi- a nae tie cr pees wie some cee econ meee erat in acy nar ot cae nn ee er prada an 930 caress atm glatsaprcghocel a Gemaca Aco ais ‘conflict a pus la incercare capacitatea de lider ~ si, prin urmare, de control - @ I ‘Goebbels asupra proprilor sale trupe de oc, care erau indispensabile in context! eae rela onhunnencvconani gs wpe pari ea Jose Gornn sees us sin. Cia, apc am vt In capital dei eR, sc topic nine eager dB cad ie ret Ue veer in 48 i Wale Stacy, dra inch cee Sava aul 9D, cod NSDAP ween eat i oyerbre 1930, a Hier eran mse de dove doe wat Frese rosin i Goebbels fon orcum feat dcnsten ens jqatsge ite ajutoral Fahrerlul end tuple SA au ocupet sedi partiulu din eta reveal pin pa wn oni eu Glee Dat avant pe Hil, exe a ft va rp nvngioe at Soul ear de medi aciae winds germare ce pana tn extemal ave ace gel in 193, con {ol me, Schleicher. Pe de al pare, fap 8 Goch ues vot ee el nse pe iri lepir cupercll pe cari representa ptr ‘ise ie iaare Ia MOnchen, cera ari de ae boc Gael blend pe ce ava sincere so solufoneze pin ivizren Gana ‘Brolu Political NSDAP se fla ine Gregor Steer, ata ei gees ocala ng pee em ree ot exert infu up apes Hr in mc ase to i Aa cen 6 8 pt peo ate deminer soe fore caismatice limited eae dspuea Goebbels fh de cen ide unc ide inconestbil logue. Tart timp dup soluionarea crize proves deStenes, Gosthes fiat un (aNea sh prope in mod neastepiat de Hiern decembrie 193 reahi sa sal cu Magda Quant denise sufcient de seros inet st evluee spre “Samedi care ava in substat dor celor oi dea mui pe ier mig tis setuia De exemplu, victoria objmu in conical pe cre Goebbels Ln avut ‘areponsabilul Ligit Militante pentru Cultura Germans, Alfed Rosenberg, pe cae Tapert de controlul asupraspafilui cultural prin infinarea Reichshulturkammer (RK) in ua de 22 septembrie 1933, a coincs cu interesul demonstrat de Fret, te ea de plore c& trebuie si existe o coordonare perfects ine responsabiul eu popganda si cl care rispundea de fltareaacivitijilor asic si iterare din ar Pcl de Gleichschaltung,uniormizarea care a dus la unfcrea ttn onelor Sera aleReich-ului sub autortatea entraliza a guvemuli fost pretext inyo- Gt de Goebbels pentru a solicitauniiarea autor culture in mae sale Cs "ue acest, a fost nevoits8negocieze unele aspect, mips de importa: Dac Seepunea ‘de activitite de propagand in cdral partial, in pres cease cept de Oxo Detrich una dine pesoaele a cior medica viens 0 es neil ne de slogans sau cu fe nazisten, Din1B OAMENII LUI HITLER: deta iis. Numirea ui Dieich ca esponsbila ASC de Prag carrer ptime un mot de permanent conn Ce an pega hy ae rom cre Coebbels ave, eI, dpa, ae ne dines ngurlecomuyate celui deal Tela Reich cae Se Bucur de ing Co er carson ep pubic dite Parcusul aay thumit chiar de director reprezentantul acestoa, postr din care a ajuns gy fy Camera de Presi din cadrul RKK. Robert Ley, conducltoru! Frontuiy ity en cop din nat 1933, aa vet cock bun act contol age ae eect ocr el sees exert prin intermedi Kr at areas seca ier de as mente sera de autora aven a gee seeeriate mt gd semnifeapaprofund « Comuniti Popa St Seer noc cid a perdt bila pen contol relaior deg “Ministerul Muncii aa In ciuda avestor conflcte normale in cadrul regimului, Goebbels sa ag repncentta poste acpe Stn gin, de exempt Inmportan coda mana ar de pate deri lun pe aces dato cea eae Tn caminlesenmene dispuncas, cu pun faint de izbucivea Sabo setae dost cae tipone in egitrt voce FUhrerai saa mii am ls Lepn Preset din otombri 1933, care sabilea responsable dren, Subteatilors obigat da uma dtetivele adopate de RMVP*" La sce aaenestuge lr 1944 Lepea Ciemaogrfie, care stbiles principale cea, ‘ie sau detain modal de senfionaeadetictelor Eiminarea proesney seer apes miloncelor de comuniare de mas ae, n opinia Ii Goce {ven scoput Ja winforma, ci dea ins, necesita un anumt rad de eae care uncle te arses dea dja ova cade exempta radoul, cinemas fulsa penile deg dar area trebuitst fe consoidat treptat in tmpal ehh Trea Rech ga cum sa fntimplat in cezul presi fn uma afin iets de Max Amato, Acoust concentare pemite unifcares directive, dar ce rear ensue ine dfete modalii dea interpreta alte dome cre mt att de car soeiate mecanismeloraditonale ale ui ditaturi, Nu ee vor t Ae cenzr i de misiunea constructing de creare a acelo arhtipri ar was stalabaza contin comunitar, Nu este suprnzior fap, n 1936, Cost promovatun deere vind interierea crc nloeuireasa cu coment elds valor eoiogiesprduseor cultural aise obiectivihi cA intenfiacrticului era de a exercita 0 libertate burghez8 i individualist eo viziune elitist cu privire la arti, pe care insusi Hitler avea si 0 denune st mai tir, semnalnd earn ereeazpentr pop, nu pntra el insu T= lose de comunicare aveau sf colaborez a fabricarea acest «consti {saris de Cana Koon, rend st eeeeoideolgi cares conse ar ind emanafia polticd singulara a comunitayi, ca o entitate omogen’ °#* JOSEPH GOEBBELS bs sano slitaine de personal conta fied nte acest domeni ups preac s Sa penta aeast form deaniesar orn inguopiie 7, ce Gar ip sea dictator stil impr Is moment nnn curopeni i an Su seo cen Hep iy rege (1942), presum suit oe al Kolberg (194), se bazau peo ain ee eo serie een de peruae Set cient use pp eama diac eataiaceoreie oo exuneca cla anu tra mane gn sce (ep see dentitate i allertate. Aceastideologisexpi rf expat prin inertediah oe i gs o confirma In percaa i Star Oppetirnes,pats ware asocite balor~capitalsmulinsewul sven mat ahoce sce ee tl roses nazis ck Seas peer eres pa anomalies ln cous, a aie ane a ec defini Hi acesti factori care jucau un rol hotirator se ig een cate ps ee ec ter ote xe ‘et Mamann pete caro nei sane dsr” ne Oca serait Pete Reichel, bisa plc cate a ce deal pita Rech er cel de a face posit prezenaea conus populares cle ‘ee alii ses indict de oct nalcojne ssi na ue ier de 1 mar 193, clo arial ine diy omnia ‘ane ef i prscaa inch in sores, individ fd apa “eal rou, care ii deplgeadeprindrle ost pent a adopt oaitaine undtiirea tonusuly ga SAIC Taies ince ctor Goes ot ut sty dF | marie dpclue pnd et do ete mia en tea, deaile prvi organizareacongreslr, cadrl material lear sini, “een dea mal mater Spee dct te | "Activiaten propagandsil a Ii Goebbels, strins legats de convingeea a | rv metal dunslan popes neato cuales dare itncontomlate cu porn oh on pria uma cu ares ae Ge gr de perl oa capa rial ae cures pe inci 1936 mene prodoei anamitr veinens pe plan nema Comer remit Renne buch a Spa, fora es ‘sti rejilr cu epmure laude ali Saponi i preiniea | ‘Pentru o economic de raizboi, care erau demonstrate de aprobarea Planului Cvadriesa, | {dn cbane I fs incre Ging Fucus dine State pt al parila cl lst relat pen amie Hiern nen lle Reali apd caliseade eller al uniorS, ec wb drama spe creme ses mult J probate gird NIM, falar anreocene impotriva sectoarelor considerate «strdine de comunitates ds edt yd reptile peta expnsianea ritalin special a sae ler ei cei tau fest evidentiate into manieraagresva de campanile | no oes naniza de mint incae Gobo remareaten rt i rose referirla declare solemne prezentate de Hitler in Reichs" wey = See | JOSEPH GOEBEL 1 sostnea ~ cu aSeaimental opin pubcg ee popups german de fre cei cee, cia Stet le ee cues ce tet Mas ee te pce pa es Ti ep ens sed un tata fark trebuia Si 0 accepts, cpa, tani 1938, pe care Goebbels as epic al nationals wc pverlu, pentra care AnschIus nu puta haat forma, avid vedo a e © tonalite diferia dup oruparea a a inact race i alia scieti germane de ai recone omer eee tee epee pe je amen leg de Fllgemsca el Grdwiclnd np, evolu najonall era un act ear rials presents Yolen ee pada conenonl al epinurlr uae ial aul veal ea, set Xevnd wcologe naioalocalse« aprile. Propaganda a xeptootnvat cu pvr a anxae eto sue jae brie sac di Noaptes de Cristal dn noir 1938 demonavns modal in exe po fered cea intra Se imbinu ise lepitmay repo a aaratl pope savor, pint-o concepfie pe care Goebbels oniderato eal comune i ‘ex cnsolida dentate Hid, oinja de puter, dor domingnd pe ci cre mu ‘eau parte din ea, prin intermediul unei expansuni pe scena politic intematio- fs ees neutralizeze vechile argument ale conservator a Bismark penta ‘opaun nou tp de imperialism, asocat insti societies Mil i Hier sui urmizea construire imagini esi ere objnuse pair ined ri ch tes cae uma si redea Gemma locu in ume, ind o puters cope ‘iain lj comunihi, Mia i Hier junsees uchieze runes Since Iinkgemeinacha Lebensraum’ Co oat aestea, lucruilese puta schimbs oda cu inbunie boii ake kj conscinge au fost semnalate int maniet nua de ni ders partis, «x Goring sau Goebbels, n special dup ce au fst marti clorntimpacuminis- "a Apiri gi Seful Staului Major, dupa ee acta sa manifesta poz fa de nui prezentate de Hite la sfritul anului 1937 Blomberg i Fisch au fost °itimele nor proceserusnoase organize de Servs de Seurtate ali Heysrich, ‘ar au condus la destituirea lor pe motivc& prim dinre ei se eBsitorise cu 0 fostd stat, iar cel deal doileafusse santa dun omoseral. Indole exprimate Goring puteau fi determinate, aga cum vom vedea, de faptul e& era contient de1s ‘OAMENIILULHITLER reskin dfctard a Plant Cvadienal le ca obietve fase Fsie den abo stat la mare distant. In cazal I Goobbe de osenpa jedeeat snot, de cunostren formidable dunay ®t Sentra, de diprelsiv absolut pen Jashi von Ribbentrop, cqe Sy conduct laconscins dezasruase, cum arf onfruntarea cu Marea Brita "4 inultimal nd -derolul pe cae ura sil joae in cadral unui confit arm 8 uml ven 8 apr coi care efi de sri unei fre pe 8 cervaprrenth de patemicee uni SS, cae realiasr8fuziune tut 2° seiorponaney din in elhsicerelshaupront (RSHA), Brg Coe Scone sens dpa do mind aca dls alibi dora gue ‘Sot exiset peters Goan Aust. rin uae, ade ‘mene ac eran el pal pra ap et ‘chide imporant, ear ramses In sarin setoaroor cu Cae 5 identifies putin alas tu nue desceaifctr cece demonstat de Hing Resear ildterminu st adopt o dint pe cre ivi api, evi ‘aor se debarseze del lee mai mi semn de etre. Graal de ato ‘lun soi situ tu devas nce dout vl e care il consis en sl dea putea sabi reli culmea ari teatrlu i einematografli,cey find to ccna cu espet in faa pesca’ cae putea s eof mae, munca defini, senzatia dea aves I piioareo lume cre il espns in tineye preva cea deaf ndplintieluie revolonae pe care lenin ping de militants dn Beri, era facto prea hotirdtor pentru ca temerilesle cu ie ia sara confi sf modifice revise clor dou tale ale balan. De ae, Ingeul spat de propagand® sa pega 38 salute cu entuiasm victorile mie cine a incepta boil, rexpetind-s nace timp principal odie a Fie cv care Goebbels ra pe depin de scrd pe care ave dct la ineplae u mai mlt zl dectcolegi sti de para. Proietul political nazismulu sep ribs dn terior areal al lipsutilorprovocate de rzbo. De ace, roi tea i precentat deci nit inteprins nu numa penta prota con Meologiceexpuse de najina-socialism nc de la fondara sac i pensua mex sistema de asistng social» po cre stain din Germania din anit 1938-1938 adusese la limita posibiltiflor sale, in cazul in care nu se realizau incursiuni de if interior ocypate de popula inferiare” Gocbbels ga dedicat efor dese ‘perio droitoare a fonelor germane ia virile rapide obinue de ‘2, claborid un volun imens de document pe bazacirora se realizau fine ne ee ee projectate chiar gi In localitaile rurale prin interme lord cinematografe mobile. Fill el mai i usin cea ‘edzboi fulger» a fost, fd indoiald, Pre penyrimear ‘maginile miler # ‘Prizonieri polonezi si cuvintele ameninjltosre care st Tuera 821 Eee suger cB acelag ue 8 rtamieaveau dar de ai consola pe german de pee sosercoesoeis we 1 ge sins yoga org at act no ; poi oe Py ara 058 pos sre ene EA ie ie oP sae eat ait ie a alnhat co inept ioe fere a adevirului cu care Goebbels ane re ni seen scone Se ce oleae inaeaun kaeedcamae se pe | | inrautdtirii situatiei, in ” ee eee Sel til esi Ki tes sna Ge pe acd devs a csr pom rc ee se ae con cael St ei ca ee es . Serra Te utlizae regimul, Eval orienta, bolgevi snl on ca tole Pe um 0 demonstrau chiar flmarle eliza de reporter Minister un ifuzarea fotograilor unor tran care artau consteraji de coca ce Se re gle ike, ara a pes te re em rp doe ca ie et siemens iis Boe fe i uate nr St fis ot Orit i a pe Gonhanm tn ape vial” De pee inp cone Desc fae d vaona ySena ntnee anno pe pos shite use pp core cn si pce ana rt stn, acl pea Pe ac ago Slr Unis ncn x atl er Una ‘eft fsese, pe ling claicl obiectvidcologi,obinerea capri rapide a sei ota c giant aerian tacit Apel Gch a see ae poms pa ola tat cape hace ean 0s sa seman de acl dents, eu ni clr al isn are ena cela lier nz; Gott ae tno coi Se devoiaan care puna aieree eines poplar nice SMa pe a ofilir gi neo i eset coment EPEirmasat one aven po Some peal, ind vrs de ingen ‘Stn nro pd ntarrea amen omnia Goebes eos ‘Ten simp onare!gomanlo care sito e cel opel nae ‘tema dn pane cru ere rosie crcl, dara acum preset al She Tea stun era a av eet re eae ma a gad dct ‘Se przet a juralee de i, dr Goebbels crea chet adv, manip ‘alin aah aestnen a ainsi pre asunder Sere entra metneea varus ih, seat ae a4 ‘isi demonstreze efectele produse asupra imaginarului colectiv in momentul in care bi a sttudiinea manifestatt de Goebbels in Si ° nua mai putt fi nega” Aceasaa fost a ‘le sale, gener enumerate 4000 deci sar plist de evista Rech, una dntre publica care sau bacurat de ce mal mae presi in nulwo conven LUTHITLER in mvt de ice nsdn onl HT nce sci, Ea ora existent Cup el rin fein eR, aaae ae ntaresSiaclor Unt in ribo. Fal eatitudines arogany yp Ge Externe, care susina iinenja unei improbable victor rapide, gyn 6 teasi confi en cazul ctor epurate supra rior nvise,popory ma a sh aprovizeo relatare care se apropia de adev."* Pa, ree popes aga ScilPeae y oct es mrt dn cad rel nit op an casesull Stalingrad: se punes problems rajionsliziiteforturiloradnigy ao cia jute wie nde st pont fe succes in special dact acsteaerauingreunate de tendinta de disperse ponsabiliior gi de lips efiientel in prodocerea materalului de ribo, pay Me 1943 prezntase, cu sprijinl lui Speer si opoztia hui Bormann, Keg” aaa ea cae iol pe Hier de desfisurea real a confit eg aa fcr ee af ial ir ibaa ciara shoes ereteracopires Arata 6a npc rar morte genral pce ovr nnd ops ead doves ning Germann swe ese vin ae cee some Eon Rome cc een i Gna fe domed cone de che irae rbot Acca seman dea mee simone para p Hot ai Serre ule ce ee vine deitoorbombadane tora pine ire ede sch pln apt aerate crac ancnbae ened ope xa dlc cof ‘onan mii ew oe cae pute essa pe bra ‘armament sau construirea de fortficati. Incepsind din 1943, in Reichsleitung-ul nazit ‘Dzau penne uesne tee Fa pas pe pres ‘tira onli al ctor mde Abe Spee peedeet pros Je deriv fel ents oie yo eos cum em cab Mitr so Gost" ety Gabel wastes ripper gos ‘mai era o sarcind ministeriald: implica supraviefuirea sa intr-o luptd pentra puter Cav ls ose un pub suc a une pln, ph cum et Stn cng Fave us ais realm drove eu cea set ideo dn) mate 190 Pgh inten vrei prin ie andi al publi Dar Rh cpa pia nage ei ermine ose de cil pn ae st oped pop 2 ‘empl vista rib cote dbus salience ‘Sumo decals stn Daten pr ex lr como seince al emora urael sl,pesl selr eepnsn ome ® he Rautnon iret nye dnrguesoy Henb eod et ing, | JOSEPH GOEBBELS ut 1 Berlinului au devenit constant, inospind ye Pou " need din nombre 198. Mojuni mu Fa fScut sb park fn faa popula et pune nds gal 856 in Beri, caea put declarative de roo sens man — Sree oun bis de oper finan a ei ical verse atti mnie sarah efritelecagoisle oie 109 je demesne ear mperror pe toi ik ob cn Sips ls sh pu la sprit mele desi jt tnt bom Spa cae pcre sae Race st Lone eo 194,01 2, i ate an cv el Spd ar ni fra acest ua eat el sie mi ml i) eI lcm bombast arate unt coving sn nan eis, end eating nisl se ocr spine supe une a ol ora et eG toe hk lt a pa Hier i144 fa 18 eae te muselr rene in Pala Sportsor al dae ele mai ie a incr 9 prob lear cnc ma 6c rei dic ul ap He Duh ce ea eit wer en se oo se desir nea impo bled ead se re ape ue ii ie Deu is sea oa ac nbc niin wn lg tin nea roms it Gill cof iba sem Fe cade In victors ania trai pros as Ss wna saci acai trol cars ot 8 i i ach era Sips st maces AS 7 PE 8 aaa vedere mail confi aa daca Pa se ala cea implica un uric eit st aud ts Tans in fata oii ‘ver in cada amfilor pe care propaganda bai ae eee Pasi pce dine ait yi oupat; dat era spi st srine Da Sa ‘pa impotiva eel mai mare percaly e! | 4 pnt la dispoziia sold de pe fon to & 2 ‘pucipe in egal masard Ia eforturile ‘at sprjneau luptaimpotrva dezertoilor ‘jlo lipsurlorcu cre se confanta Stix saraci sa suporte in ena 1 al ofensive bole cae poporul cx bogs. Tr dach dorea ca at cei bogs vmsurt difcuapie rzboisal Discursl ert~ 1 HITLER 142 ‘OAMENH LU \ ta, ou recsiv pentru deebateile interne cu privire I coordonarea eforturilo de i pe a peu al spect peng 0c nga oct ss paevismuli nidcoum cu celal upelor ait ara i sone de ngltt cae Psst T COX dane ga saree eat german A dou 2 arle au semnalt adevrata inten gue 2 a aol al ahi Goebel un Sen aera rasa erienare radical atios-scialismui Yolgemeye Sonumd cu Arteggemeiscof sau Kampfemeinochaf I 3 0 pte ites a pane de veer al sufrncor,dstbuite inves proporiog oe | ‘aa sls a preupunio Fotksgenassen.Avind in vedere lzboial exe oa aan ih a popoareler, Goebbels nu lua a considerare existe unei elite wae | ‘Bees Himmler Insircinat ca realzaeapropiuui su «420i totaly prin pane stl progemului naionasocaist ia matere de exterminiri. Goethe Pee isc! populist, cscursu osu revolufionr care ple s ignore rec ye cae o primen de la Das Rech st imensiuile vile pe care si-o conse, Sciwanenverdet,pozecerile veneiene onganizate lings Wannsee, voli x ‘rntene dedieate eae actjeor aspirant sau unorinieli mai give, rf ida ou Lide Bearova, Toate acestea au fost date tri in moment ee, {ys cum a sermalat Robert Herzstein, Goebbels deveitideologulrizboil a, Concept care nu seeferea a omai bund planar @ acestui, cis intptuiea eid $ revel nazis, profitind de difcultilecucare se contruntapopolya dnc mu ribo in care oi ebuiau 8 sufreinaceagi isu.” De aceca,rspunslsectazlor vite, l cor nivel de trai mu fasese ae ‘abo, eae profiaer de pe urma explotiri mfini deer aservt,a propel | vellor sa confi sau dspesini responsabiitijilor care ofere leur de ms $i postr iste de prio in ariegard,semalacX toate aceste persoane su sia. insulate de Gault miniseul Goebbels. Dak poporl nu accept fore | ‘abo, acest cr se datoraepeuliatunlorfnuepins de elca yf al propa Stati pri ncereare de a tiga ppulrtate gi de a transforma ited int-o ocazie politic, menjinindu-si loilitatea fai de Hitler dar aparind drept sok, tu scuicralacesua atin cereul puter nazi cao lovturd in plex solac NE | Bormann, nic Keitel nic Lammers, el Canclarii, ni Himmler, care Pree sf acceads la porta de lide i Incerea st scape de cel mai puteric co al stu, Albert Spee, in cori in cae Goring ii pierduse credinga lui Hier, nici comandang armati care se ajtept Ia lnsarea unui ape cB® ‘ergardh ce put determina aparijia unei fore civice parlele celei rep a ‘armat ~ pe liingé faptul c& s-au simfit vizati de ceea ce considerau 0 imistivne opie sponsbi- mu ave seu Goebbels cea nee Atlan mat aba it went din 194, net pn ats assert bloat. in acel moment, Goebbels a fost in = JOSEPH GoERRELS 6 ss orate ep ft pint spt i te a oc Hite 8d Gp a en a anette tons ape eit FO ul Jr Pent cs emea de pele Wafer SS 9 de mtn al arnt umexsch pe Gosh Pica al Ras ae lenipotentiar al Razboiului wi ae ete Pr den les Kress Gee toe reac eeu mobilize suse ee cee pu oe oe te psu pod pri ml de sot et ee Goole etenior cre ave peste pipezce ni ena a 3 {pox de mide adolesceni aa primi ces sac ‘nu tuna se pa, ct 5 fst corto Sper carci a oes ts see chr anit co mare ete SS ms ama ane ezultatee scontat, In special penru cd Hier ea ined ia mast il tat de pra pn eupre wor pope tee, es oe nouli model de Messechmid exe arf emiscretee sei ten avicaneor de vinstoae germane. in schinb, comin space sa pedeape pe care Luftwaffe na emai pa de fbn it, in imp ea ene ca impor pt ein in aa efor i Spee de sacar fofele antierene fn arn frist eae 0 are seomeuctie. Du ofensiva cua in Ardennes, his yi Goebel aot eit ear en pi ar nb apt ne pe <4 alk as cy exalt cared stimula, cae pric asnezin seal tin de sa ma ane, pre supa colabrtore ica ani tsi (mer pola Leu moment dt in tp ew oer come uni ‘pe front, Goebbels [-a intrerupt cu ‘urmitoarele cuvinte: «ca imp ce stai in fata mea rad pest, mi inte ack nu exe man tii oes soi opi Tipea, a emotonatvizionind filma Opfergang sa elect moarea vokmart asics o existent vegan de 2 aprile 1945 s- dicta ltmelecomestari a ata In bance) Creat ase rile mai tru, ait, tg sofia st, au dita cle 0 Seon ‘sresat lui Harald, fiul Magdei dintr-o clisnicie sation Toseph henge aera ‘Ymias fel teil de families sf fie mindr de mama uk pe ae WON team vet ui ern de seenes ssn eat ears ‘tees produc in lume inepind din ace moment MaBsa PASTS ‘Wu lit cunogtea foarte bine si de aceea sia 8 v8 ineles aa it ‘okie i scare o avusesr mic nu ims Pues i concept de vial» pe me | ‘BS ineeaga moartea copilor ei, cae ear er Germai iaurezen ip nce srisoare imploring pena | "329 aprilie, Joseph Goebbels si dicta wis apt fa144 OAMENII LUI HITLER Cred ed fac cel mai mare serviciu poporului german, pentru 4, jn ca acestea, exemplele sunt mai importante decdt oamenii. intotdeaung ey oameni dispusi si lupte pentru eliberarea patriei, dar reconstruirea iden, Se poy ie germanice este imposbiléfir8 a avea Ia baz exemple edifcatoare pen preferat sine incheiem existenfa alaturi de Fuhrer in locul unei vieti care toi. 4 valoare pentru mine, atdta timp cét nu o pot pune in slujba sa si nu o Pat ie ia. deel. Cu doar un sfert de secol inainte, Goebbels, care es i nainte, 9 suase pe pl; i a valoarea sa si de refuzul lumii de a 0 accepta, reactionase i oe jie St {beodnice sa, desprtre care parea si simbolizeze toate frustraile sale vin Mt | icsiament, mult mai modest din punct de vedere al realizasilor ee oy * Pit