Ve 2 =|Capitolul II Carl SchmittCarl Schmitt s-a nascut in ori ; sia murit tot acolo in 1985, la an ‘etenbere, an ee Practic Lae in America, el este considerat astizi in multe giri europene, indeosebi in Germania, drept unul dintre cei mai insemnati teoreticieni politici ai secolului XX. Cartile sale, dintre care cele age importante au fost scrise in timpul Republicii de la Weimar, sint retiparite permanent in multe limbi si constituie subiectul unei intense dezbateri academice. Nici macar dovezile tot mai numeroase privind circumstantele colaboririi active a lui Schmitt cu regimul nazist nu au scazut interesul fata de el si scrierile sale. Povestea acestei colaborari este foarte tristi. La 1 mai 1933, pe cind era profesor de drept la Universitatea din K6In, Schmitt a facut cerere de primire in Partidul Nazist. Desi nu figura in avangarda misc&rii, dup cum atest si numarul siu de membru (2.098 860), decizia sa nu era mai putin surprinzatoare. in dece- niul precedent, se afirmase ca teoretician antiliberal al dreptului si politicului, precum gi in calitate de critic fatis al Tratatului de la Versailles si al Constitutiei de la Weimar. Cind democratia parlamentara germana s-a dezintegrat in anii ’20, sub presiunea extremismului politic de stinga si de dreapta, Schmitt a propus instaurarea unei dictaturi temporare a presedintelui Reichului, care, sustinea el, ar fi legald, potrivit puterilor ey in situatii de urgenta garantate de Articolul 48 din Constitutia la Weimar. : i i ind la urma in momentul in care guvernul german a invocat pina Articolul 48 in 1932 si a numit un comisar al capa Prusia, in incercarea de a st&vili ascensiunea social- i Schmitt a apirat aceasté numire in faa Curtii Constitutionale @o SPIRITUL NESABUIT landului. A pierdut procesul, dar argumentele sale j putetilrexcepionale in iat de urgent au impresiong puternic oficialitaile naziste incit, dup’ ce, citeva luni at at dy au preluat puterea, [-au invitat s& devin unul inte eo juridici ai regimului. Schmitt a acceptat si in scurt tim vais ‘numeau ,,juristul coroanei” in cel de-Al Treilea Reich wet Ca gi alfi intelectuali germani, printre care Martin Hei Eos Jnger si Gottfried Benn, Schmitt ia spriinit irae isi in perioada de inceput a celui de-Al Treilea Reich, De ty cum oral Anteas Komen fs ope ~ 9 foerte dala = cane despre ca” Sein, « mess thai departe dech oe bediceetnp pee devotat, oficial al regimului nazist', rs patna a Hemanm Goring fst mit in Const de Se a en aa catedra de profesor la Berlin si a coordonat ema pala de drept. Fark indoiala, nazistii sperau ca Set scone repent ji sen Hier - Suit dean. Crd inate Inga, ls PSeEsaiat een ae aplra principiul Fihrer-ului, prioritatea uf smut Vik. Dp Noaptea Ctl: Lang os one ot ae aeverr ail in SA prints care un prten propia a i Semi ‘a publicat un articol infam si influent, it ac gest Ii Hitler reprezenta in si ay eee sine cea mai inal ‘Schmit a atins nadirul moral in lupin impowiva spirtului evteiee”™ El pda seen acolo pentru a ae Ds RAC se oo feet ober are mu au mai fost replicate ~ gin poses 1995. seo tem rte Juristen Zeitung, 15 octombrie 1936, pp. 1193-tnon ett: Deutsche (CARL SCHMITT 6 sorierilor evreiesti din bibiotec iii incurja cole st ene circle in ‘autori evrei sau, dack nu se putea alfel, si rei fan er cevrei, ,Un autor evreu nu are pentru noi rei 0 autoritate Dupi ce si-a avertizat colegii cl renumita aime 10BiCa” 8 evreilor nu era decit 0 armé indreptatt aset iva noastra”, a incheiat citindu-l pe Hitler: ,indepartindu-i Pvrei, Iupt pentru tucrarea lui Dumnezeu”. De fapt, discursul ni Schmit cconstituia un efort dea indepirta vopriii dusmani din govern. intr-o epocd in care nazistii cei ocala dover epuray Peo suspect de sbi mal ideotogic. Ca si Heideeser fn aceeasiperioadi, Schmitt a Gonstatat ci orele sale Cra! supravegheate de ofitert SS si cl era nod public de juristi nazisti rivali, A flicut o ultimd ‘istiga influenta jntre 1939 si 1941, Sowa ce a numit Grossraum sa fer S608 7 ‘Doctrina Monroe ca precedent st i teoria avea si ment paces I epoct a democratic sia rizboiului mecanizals £9 0 tentaivl transparent de File imperialiste ale lui Hitler pentru Al Treilea Reich. (Schmitt avea s& ‘pretinds mai tirziu cast anes Reet porenteze acest ambit) DA Te a reusit is S x in 1 regimului si, PE asurl ce Fizboiul devenes Seale Sema r uitat. Sia pierdut majori- tin rizboi total, Schmitt a fost aproape tatea functiilor ‘continuat sa predea i! oficiale, dar @ pombardat pind la sfirsitul aboiul. Reputatia lui Si jurist fruntes aliate care au arestat din nou de amen in susfinea) de mast a justifica ambit it ji art eh on de ania 1 Ca pg 8 5 Gamer Masekela um ena i oon eta Norms: an en aceast Duncker 1995; ‘Staat $i Humblot, Beli%6 SPIRITUL NESABUITT lagir de internare, spre afi trimis, in sfirsit, la Nay un interogatoriu. Pe anchetatorul rus l-a anuntat, ine ey ~~Am bat bacilul eset oe psc nazist, dar n-am fost infestat”. in te intesc de autojustificirile | is lui Heidegger, Schmitt ingi pe examinatorul iu american de la Narnberg sinwise superior ui Hl sic ncercase t-siimpunnt interpretare a natonl-socialismui, Cit despre Holoe aint anchetatorui cg cess dus la pe nian de amen” Incele din uma afosteliberat sss? cru iu mil cu inertia de a mai prea venta iit 228 moni, Setmit a refwzat in mod agre o ae colaborarea Iui. in perioada imediat i oe face sa SS 0 mate parte din energie wero at re, dintre care cteva au fost publicate in Gen in ee dean sg de carte aut eu semndtura a Schmit impr mar rule ps coped. Cara feu senate, scind pi viola limbo pins pe aaron iu Sehit..Evrei ciara el, ,in vreme ce comunisti se pot amel a a ‘Adeviratlinamic este evrulasmiar” “Pre Hitler decit prietenia acestor emigrat gi Ce era de fapt mai indecent ste Si scuipi pe el in 19452" antisemitd, care ar suna, TB Proprig st, ig ramin evrei”, jora si schimba. [...] +E mai bund dusmania lj mantis car ein Sa tt ltr a Hier in 1933 sau Schmit a compus chiar o seurti poezie inii mari, dup cum urmeaza : Toatd lumea vorbeste de elt, “ dar refucd 54 priveasca veasc lucrurile fw exist dect tracelne at: {ntr-un gigantic spatiu planetar Dupa razboi, Schmitt si- a , Schmit sia inant so rsindu-$i amarul in insemniileslelacrimogens emia, ,autocompat T Glomartam aafihmangen der Joh er Jahre 194 Freier: von Modem, Duncler Hambiot, Beri fof! © Boerhard yy ‘CARL SCHMITT ” par, departe dea fi uitat, el a deveit tot mai influent 9 40 eee i ea a recerea timpului. Desi cultiva mtu of sr fi reras in e Tinigti”, in primii ani ai Republic Federale s-aauto- Snovat neObOsis coplesind cu scrisori magulitoare si cri cu Prograf pe orcine ‘considera el c& ar putea rispunde. La un decent dupa jinternarea sa de cétre Aliafi, casa lui Schmitt de la pretenders a devenit un loc de pelerinaj pentru toi cei care te sk dezhatd chestiun politcecu fot jurist al oreae. nsi, desi Schmitt insusi reprezenta neindoielnic 0 personalitate seen, redescoperirea cArior lu este cea care a retabiit f actuala reputafie in Europa. Raymond Aron, ale cis wePlingeri liberate erau de nezdruncnat, init pe Schmitt purtat o corespondent intermitent cu el ‘numindu-l, in tun mare filozof social, in tradijia lui Max Weber. Mexandre Kojeve, filozoful rus la ale cru confer pariziene despre Hegel din anit "30 veneau cei mai strauciti intelectual franceri, a Ficut o viziti la Pletenbers in ait "60, explicindw-i tinei cunostinje cA Schmitt este singurul on in Germania cu ‘are merit sa stai de vorba”. Jacob Taubes, influent - si intra