JULIEN BEND‘ria Carturari. _ Tradarea carturarilor jl faurisem s& fie spiritual in carnea sa; iar acum a devenit carnal pina si in spirit.“ Bossuet, Elevations, VII, 3 in capitolele precedente n-am avut in vedere decit mase, burgheze sau populare, regi, ministri, condu- c&tori politici, adic’ acea parte a speciet umane pe care 0 voi numi laicd, a carei functie, prin esent{a e1, este aceea de a urmari interese temporale si care, la urma urmelor, cind se vadeste, tot mai mult, exclusiv si sistematic realist, nu face decit s4 se manifeste conform asteptarilor. Pe ling& categoria umana pe care poetul o zugri- veste dintr-o singura trasdtura: O curvae in terris animae et caelestium inanes* se putea distinge, pind acum cincizeci de ani, o alta, esential diferité de prima si in stare, pind la un punct, s-o {ind in friu; m4 Tefer la categoria celor pe care ii voi numi carturari, cuprinzind sub acest nume pe cei ce desfasoar4 o . ACtivitate strdind, prin esenta ei, de orice scop practic, $1 care, aflindu-si bucuria in cultivarea artei, stiintei —=_—__ * »Oh, suflete incovo: ersius, I, 61) (nt) ate spre pamint si lipsite de fior divin“62 TRADAREA Cag v sau speculatiei nd ban igi metafizice, in a fi on-temporal, YP a i cuva a impiratia mea age promt it in g loud mii de ani 7 lin lume. Pe cx | Stipin, Geqalezen ds ee Bene aceasta.s a) , de ace, a exist; a savanti care PIeOfi, de sonnet UM sir nega Me; — 4proay Thitori, Neingy ” de tins s& se opuni Pe Loti in ace, de arti Hirer Opozitia lor fai di categoric ieee, Ristimp Bi de forme: sau, compl © pasiunile Polidee ~ ay exemplul unui caeeaenca de aceste p imbrica qa ent exclusiv tee itis Gidea iv fa » de dezinteres 7 valoarea ipa si inaugues O° 2°tivitateg au ficm, de pilds, da Vind Meee au eredinga sau, moralist) convingh terme Stent cum egoismele omenesti si, analisti ai ciocnime ess de omenie sau de ae adoptarea, ac dintre supetior oi de"a dreplll opus arsine rakes numele ata de pildi Erasmus, Kant sau Re Pasiuni, ome chiar dac& ei : au Renan, Desi misura in ce avesta fe an pesigur " duale — acjiunea ace: in friu egoismele indivi teoretict; nu i stor c&rturari raiminea mai Ne meaga ane el putut impiedica pe Taici of are dar i-au impiedice vuietul urilor si al masacrelor ra mindreasci cu in: ee si aib cultul acestor acte, si jumitd lor, timp deloud Tor. Putem afirma c8, mul. iii or, inp de dou mii de ani omenizea a intip- Const onoarea ae {in aceast contradictie Nash ae a eee produs 0 schimbart oi secolului al XIX-lea, s-a jocul pasiunilor poi ne eeturarii ince| a calea realises ioe Sei care alcatui op si fact , smului_popoarelor cAtuiau stavila in acum il stimuleazi. _—_ CARTURARIL 6 spnturarii adopt pasiunile politice $0, yrarii_ adopt pasiunile politicé. ai inti, CHa contesta CA astizi, an toat jlor de litere si de Nimen! aia ‘a majoritate & oamenilor de Mt Je Buropa Versi savanti> filozofi, ,slujitori at cultului arth, NUM A partitura ategrinduese in corul urilor j inter i © sutin se va putea nega igi im cu atit mai pusin oe Peat Msiunile nasionale. Desigur, faptul c& arMaje lui Dante, Petrarc® q’Aubigné, al name ustinditor al Tui ‘Caboche sau predicator al cutimjemonstreaz Cu prisosint c& uni cirturari bi asteptat epoca noastra, ca si triiascl asemenea pasiuni cu toatl oct ycdrarea firii lor, dar acesti CAT i iMguie an fond o exceptie, cel pun In rindul spiritelor de litt, Tar dact evoctim, in afara § sus, legiunea unor Toma din Aquino, Roger Bacon, Galileo, Rabelais, Montaigne, Des- cartes, Racine, Pascal, Leibniz, Kepler, Huyghens, Newton, ba chiar st Voltaire, Buffon, Montesquieu (gi acestea sint doar citeva nume), putem repeta cf, pin’ in zilele noastre, majoritatea cugetatorilor fie Famine straina de pasiunile politice si subscrie vor” belor lui Goethe ,,Si lisim politica in seama diplomagilor si a militarilor, fie, daci se preocup’ de pasiuni (ca Voltaire), le trateazi critic, nu gile ansuseste ca pasiuni; se poate afirma chiar ci, atunci cind si le asuma, ca Rousseau, Maistre, Chateau- briand, Lamartine, chiar si Michelet, 0 face cu 0 jnaljime a gindirii, cu 0 ‘viziune abstract, cu un disprej al contingentului care, in fapt, exclud denu- mirea de pasiune. ‘Astizi, ins’, ajunge si-i numim pe Mommsen, Treitschke, Ostwald, Brunetitre, Barres, Lemaitre, Péguy, Maurras, @’ Annunzio, Kipling ca si ne dam seama ch pasiunile politice capata acum,64 TRADAREA c, E fat carturari, ae 0ana dup§ : ole Pentru sco, a Bue ente, excesul, na ae las& pe ‘aie ica; i _ 5 el consider’ cx a dobir iNdit spirj Pit injelege s& si iri si-l exercite din pi ri im pling ent Cetatengy lt i indra ge si Michel: langelo, care-i 3 in fap de , Care-i reprosa lui Da Vee s. eae Floren oy De Vinci ini i . $i ma i stpineste & , intr-adevar, Si macstr Cine cu totul inima, rea Frum 1 Care. partea celui dintii. Este dc c&rturarul yine vert cerea ca filozoful si ste departe vremea © vehement st-i pese de trebr si fie pus in lanjuri gi ore, Paton viata urile statului. A fi i obligat asy 4a celor vesnice si fi menit si-ti i fel preocupindu-te de nn credelcait sporest chia modern. Este evii ‘ate, iat optiu meritul . Este evident cit nea Carturarului carturarului cit de mult contribui arului Ul ne ontri Girturarului la pasiunile laicilor, t abate aderarea ea i ; > zea lor i inti, laicii sint em si este firesc si fie va low : al unui tip de rum, seutti de spectacolul sae practic; apoi, si ni neinteresat de universu ; : 5 pasiunile polite mai ales, cind cdrturarul ie al sensibilit3gii e, el le aduce ocean ou Convin geste hea ee Mish al ee neds mornin este gindi ale de gee Leste: ginditor, al sprestigiulul stv le de a mi Lan “1 lerge mai muresc citeva chestiuni: departe, cred c& trebuie si Mai HH. Masninl’s fall de ; . Massis, Jugemenes nan si de .imoralismul si a ul siu speculativ™ sy Ey la sfirieae st ziul Ta sfirgitu acesta si ital vole g°e8t2 $i noutatea Tui in istor lorie, vezi nota 65 ginditorilor ante- Am ‘cind spun c&, Pe 1 pool noast. opuncau alismului laicilor si in vedere fiecare din totalitatea lui; sta- cele dou" ozitie intre un caracter general si alt ‘asadar, nu M-A5 considera contrazis ¢ mi-ar obiecta subtil cf in primul a si cite unul care s& fie realist, iar in tre unul care Sanu fie, din moment fi obligat si admit c4, fn ansamblu, garacterizeazi prin trasitura sem- aga, cind vorbesc despre un anumit am in vedere opera lui in ceea ce are ea esengial, 1 componenta dominant’ a invaysturié sale, jar dact este uneori dezmintita de alte compo- . Asadar, continui si vad in Malebranche un maestru al jiberalismului, chiar dac& unele rinduri i ité de Morale par © justificare a sclaviei, in un moralist al razboiului, chiar dacd, la firgit, Zarathustra este © pledoarie pentru fraterni- tate mai conving&toare poate decit Evanghelia. Imi pastrez. opiniile cu atit mai mult cu cit Malel ‘etzsche ca iubitor al ee adept al sclavagismului, gi Ni wut nici 0 influent ca atare, jar lucra- omenirii n-au a" rea mea Sse ocup’ de influenta carturarilor in lume si nu de fiinga lor adinca. it ure Fmpusis Cai il slwjeses ON ri in ansamblul, in e numi carturari si stei tagme pe un i de 2. Vor spune multi: cum fipoti mustra ci nu respect spiritul ace: Barrds, pe un Péguy, atit de evident oameni teh neindoielnic, actiune, a c&ror gindire politic’ esl preocupati injele momentului, trezitd 4 numai de cer i, wezi exclusiv de stimu! Jei; de altfel, cel dintii si-@ Jentul zil i exprimat-O aproape numai in articole de Zia.66 TRADARE ‘A CARTU RARIL oR Raspund ; CA acesia : intr- ‘stia isi : inu-adevar nu est S! Prezinty median Cale faa, altceva decd Pra gi i > Ca pe rodul activi; lecit Sing), inalt speculative, activitdyii i © forney ite, considerati si » Nici Pé; i mai ayy ceime Si Hi yu! aur ° lor oleae ampli polemisti 1 Near fj aati . 2.) Acesti on nici macar in cy lo. Sinctraray week gaMeth CA, nag ty aroga calit: tind §i tree dren ot Adevan, eeboure Br area | de ginditor oot evar, 1 joare in arena) si itor care bine a bucuri de un si tocmai datority biney, acti n prestigiu deosebi i acestui ti jiune. Subiectul _deosebit int i tithy cArturarul ca atare studiului meu ii Te Oamenij - wie et Ci + col at de jur si capabil s& in aay considerat ast Costu a embleme. nfeze lumea in virtut & cei din Mt Acelasi rispuns it voi da fi lea acestej faurras $i cu ceilalyi a in legatura Saat al eset c T’Action frangaise, ‘a publicisti doctorali de Ina apiisat cX sint oam ee care mi se va spuni fa ziarul ‘ eni i 1 e $i mai consideraji A le actiune si deci lai xersitt prem acesti oaticni peer Y Pot Sree acing In turple unei doetrine ind Ga ; ut obiectiva a istori indite carea celui mai iectivd a istoriei, prit ‘ai pur spirit stiingi iei, prin apli- ca se pretind spirit stiinific: si tocmai faptu oe sil to cope ti eet ae ieenia eine Fa falliangt daraterdtts Gah mean la oamenii ure, le asigura ulul, carturari nii de actiune. © audienga special aT Oleste gf > Barres scrii i ria, in 1891, di exist vreo val 11, directorului zi mo valor ts Cee ee ni Coerenta ideilor pe in chile acestea, ca pall La, Piuyne: Dock welrle acestea" injelege area ti mst in logica lor, in lege campania dust i oven y favoarea lui Bou- _ AS VICE consider © rt 3: AS ng CO Gn pints POOLE ei pasiuni 2 wu triumful unet pasiuni ajiune. Gerson, j-a infierat pe realist | amv 5 5 cind, aim ai Ludovic 4 , Spinoza, cind, igast in pericol, & scris pe poarta celor punindus) nase’ Ge Witt Ultimi _barba- cate Voltaire cind s-a batut pentru Calas, Zola si : u depus marturie intr-un proces ‘au cu topii, in modul cel mai cetedr 18° Noe] mai demn, vrgiunea de cirturaris i jntinau ascultind de 4 Existi de altfel un cri- teriv i flim cind un cirturar scat in Viaja P' face in concordanyi cu ine i fiat pinta oprobriulut lumii ‘ocrate, Isus). Se c& un cSrturar Iudat de laici Dar si revenim la adeziunca ice. aa priori poate afirm misiunea. j-a uridat carturarulu Sfera in care ac recenti si foarte plina. de con yasiunii nagionale. Fara indoiald, nici in privinja aceasta N-@ asteptat omenirea epoca actuala ca si, dea nagtere unor cArturari cupringi de asemenea pasiune; fara a mai pomeni de poeti, a caror duioas’ inim’ a suspinat jntotdeauna: Nescio tale solum dul- cedine cunctos Ducit*, Visind la 0 i TMi se va spune o& anumiti sh se degradeze, pentru cauza oi jase, a unei nagiunl sacl for, a naqiunit for. Au Ricue® desigu amiga coincidea in acel MOMent cH ‘con a justigie’ abstracte- Pe tofi ne ademeneste. Jocul natal cu farmecul Iui anun 268 > TRA AREA CARTURARIL oR antici, tofi inflactrati clrati patri im it . Patrioti pj Pet insinie gee: a 1 DI Ia. stoic, artisti, moralisti, aca noastra, Sinism nec, sored cents ba chiar stujtori Criitori, pie explicit, un dena eat, mai Orit Bisericis Mt, Dar la ei secilimentil ae deosebit fayx ie ai zis i ; acesta nu-si nao in rationale, ci * nu-si ia bee pile Pierdea rag arhintim cum ati-des dezviluie $i sender ctu aiiitiit it dezaprobat Fénel lerile, gy si, numite rizboaie ale lui Ludovi lon sau ne stigmatizat Voltai lovic al X1V-lea: lon Laid ‘ire devastarea aa s-a ridicat Renan impotri Palatinatulye cum a blamat ai ipotriva violen{elor lui poe cum Revolutia fran uckle intoleranja Angli Vapoleon; Ger Neea ez’; cum, in zilele noastre. 9 alt de Nuliel' i eiesa noise An ae de Frais tap ‘a noastr4 au api Tanja s retin: “ ipdrut ci < . pretins!cugelton) care st merturiieee ae chet ipa ated nici unui coatrel Hite ch ee Gee rajional pe compatio He care st proclame triddtori de dai Tibettaten te spltit sau pastreaz’, fai de ac fara orien pirit sau macar de cuvint: in Fra easta, vginditori" on tia din memorie ftacurile.atitot Rent, cafes pul ultimului razboi, 1a adres: ia nafionale®; if ‘ingdduia libera cint&rire a i ma tui . + $i nici un eveniment petrecut cn lorie: putin 5 Asemenea atitudini Cicero le rej lini au existat gi in antichit buna Insults edad aribece sll Wk Gisbd Te ettt fnea ti 91 th efits te ae (Deon penne bites 1211 un scritor care cita f E, I, XD. bataliite si raise malls Erin dea rida inadmisibil ca Ae aa eat Ht val Meinl, de cdsatoril famtie'oe Slmtea Obfigat o8 adhe ee le fipturile margi ply Medan hte bray a luceau pe atunci treburile 1, astizk mu lear mal pateg sc atottl acestor le nimeni fri a * sau Renan nu ° CARTURARIT atitor tineri, pretinsi adepti mie, a0! i intre dascalii lor gnaites 2 ituale, IMP hs A ii PIT vajase Ca patriotismul nu trebuie jnare criticd. Se poate afirma c& vor- octrinar german, rostite in octombrie ise Belgia $i savirsise $i a ce i 1904, eeu Nu aver @ ne cere iertare pentru alte aeae fi putut i rostite daci ara lor s-ar fi Hn in jmprejurii similare — de majoritatea mento- atin impredary™guunci, de Barres in. Fran de annunzio in Talids de Kipling in Anglia, dact este im dup. comportarea din timpul razboiului James in America, in momentul cind com- jirii sale CU puri, de William fact ne amintim pozijia lui patriot pat Cuba De altfel, sint gata sh recunosc cA tocmai acest patriotism orb d& nastere nor nafiuni puremice si ci patriotismul lui Fénclon poate clidi imperii. Ramine de aflat c&rturarilor este st clideasc& imperii. Srturarilor 1a pasiunea national? este ternici la cei pe care i voi numi ciirtu- engi, adic la slujitorii Bisericii. De ni incoace si in toat{ Europa, imensa Jor majoritate nu numai ci a aderat Ja sentimentul nagional, incetind astfel si arate lumii cugete indrep- tre Domnul, dar a si fcut-o cu acecasi vrotestul r otriva unula di lui au Ocul dact menirea Aderarea C deosebit de pul rari prin excel cincizeci de al tate numai Cc syzat e& nu este bun francez" (G- Guy-Grand, La philosophie ri si-1 condamne; fi nationaliste, aceasta este ciudajenia. + Citat de Monseniorul Chapon in, excelentul stu France et I’ Allemagne devant ia doctrine chrétienne respondant din 15 august 1915) Cf, Lettres (Mh, P- 31)- io + Se na gindim elt de ugor accePHt €! astizi se Vezi nota F, la s mului. p. 165). Fark ca adevirati ginditor us articol La * (in Le Cor- srviciul militar. firgitul volu70 TRADAREA . ' cARTu patima pe care ai RARILOR sint si ei gata sd. m semnalat-o si 1a dente nedrepriti erica fara vinovatg te germani in timput akin vitzut foare’ £18 maj e objine de la ei nici o ultimului rizboit "preg ciate tae es ee f nu saa pti a lor tari lor, iar aceasts Protest impor, Pury torat numai_ prudenjei.'0 ticere nu pa triva a refinere, 0 voi aminti pe « In contrast paid ase h veacul al X’ Pe cea a teologi U ac al XVI-lea, de pil logilor cast io Fanci de ice ene spanioli gi vehemenja cu je Victoria, care au ue Casas trio lor cumnoscutd eruzimile slvirgiee ema a pent &4 af prettide Indiitor [Oceidentaiee pe tunel @.ssernneeeatt slujtorii Bisericit aye jenea atitudine, ci ca si i ii adoptay intreb dacy ___ 19 Sint cunoscut i igo Cmnoseule cauzele aceste atitudini ; faptelor si a cee ml cient narilor patriotism, care ius din girile beligerante a nth a a 2 pepe pane ea unitatea de vedert aes. os, Tiel periaany Mf de doud ori mai pericutos i telat rd car imesh come Snel Uiecee wate sce _ 4 brie 1915). Si luim Publicatd de ziarul Le sane de a duce se solidariza cu natiunen eden vata “cigar. la 17 acta, ti. Bossuet cel payne indiferentc¥ este ea: hotlrrea Oe actele agresive Sle I ence Un ase! sau nu moral cauza ale li Ladowes at ences Motiv cind proteja lea. ‘cichstag-ului un fel de va, taspru ci a vr de scuze (ef. A. Loy! Guene et Religion n tayes mevoie * Astfel Glare descopert in rina a - ie dus’ de Bi de Bismarck impotriva sia $i Germani nal’, ania, pe ependenti de star, Hie 2 teal ma de un al doilea Kultur- CARTURARIT n ari in care acestia ar putea-O vreo fare Me sale fie permisa."! sth, ast ; existl, 4 ar dori mac : oh, adopt in care © yn alt aspect specific al patriotis- eva $i un alt en: xenofobia. Ura omults ‘voi relev> mulvi earturarat art (strainul), disprejul lui fay fad de nO." de la el, toate pornirile acestea atit ce fue in rinaurile popoarelor si, aparent, atit ge constante 1 Tafei lor, au fost ast) preluate de ygetatori, CU seriozitate a prac- Te naivitate care obligh 1a and- jizarea acestei preluari. Se stic cit de sistematic proclama grupul de magistri german de cincizeci fe ani incoace, declinul oricérei alte civilizagh afar de cea a neamului lor; s& gtie cum i-au tratat, cindva, in Franja, anumiti francezi care se pretin- deau din sfera viepit spirituale pe admiratorit lui Nietzsche sau Wagner, ba chiar pe cei ai lui Kant -si Goethe.!? Ne dim seama cit de nout este aceast forma de patriol mai ales in tism la cugetitori, Franja, dacd fi evocim pe Lamartine, Victor Hugo, Michelet, Proudhon, Renan, citind astfel carturari patrioti din vremea imediat ant si aga-zisi i cu 0 Hips terioara celei de care ¢ aliate reproseazi adesea clerului german faptul cf, in 1914, 8 solidarizat ch ‘nedreptatea; ei abU- sez’ astfel de norocul de a apartine uner ari a clror cauzi a feat dreaptt. Dar in 1923, cind, cu prite julincidentului din ecg iatia a avut fath de Grecia o pozitie bt fel de nedreapti corey a Austriei, din 1914, fafa de Serbia, 0 stiu si se fi in- dignat clerul italian. De asemenca, snu-mi amintese ca, in 1900. diam Sati european’ a intervenit in China (cazul,Boxerilor*) si cind soldafii ei au sivirgit acolo ( felul de atrocititi, mem- Fes clerului qarilor respective 58 fi protest vehement. Nume dat de europeni membrilor ‘unei migcZiri xenofobe chineze. (n. &) _2Oatitudine ‘0 frumoasi respinge se giiseste in Les On 1 Membrii cleruluisdin aril ut filozoful Boutroux. ‘a lui Ch. Andler, p. VIL deosebit de relevant a "a ei, provenind din par Fines du Pangermanisme,2 smivanea — CARTUr *ARILOR B CARTURARIT 4 c&, in planul ne ocupim. Mai e: i ste Oare in aceast privi nevoj Tome palin tar poe fatea haicior? Ficut sx sporessiit ma i 9 eas a me obiecta C8, de o ju Pasionay? ita in ultimii douazeci Matate de i. razboi, strdinata ci de anj 9:°°% si vi, Strdindtatca a avut fal de Re, “inainte care fi obliga pe fi t fata de Fra, inte qn mal vohementé parfiaihen eval Tt Aitucing ae itate nagi, ii lor ne patriofi au fost numai fionala sj la . ai partasii si ca a pretindem conterta ares Ta acest fanatien a practicat acest fanatis spunem numai cx eatiS™- Practical acest fanatism, c&rturar fi C4 cei care 4 popoarelor iad const ema trdat lor pentra far 0 pti Ia care le impinge Pu"e cel al dreptttii si corporatie al c&rei uni: Inge cultul shcaiect cath si al adevarului. Drept e te Cult este depiate,adevar si eee c& nu stiu ce ines Ge pentru'el ade deal cece aul meter tatea din circi se nasle din utilitate, iar dregs n circumstanje. T fate, iar drep- cindva si Calli . Toate aceste: a inti gue singura eect ea ginditorilor d ; stirnea Trebuie si le seama din vrei : modern la ieee c& aderarea chin oe Cirturarii france; mul patriotic au inigiat-o ida . 21 erau inca insufletiti — aves aa au Si » $i Or Sehlaatl romanticilor) cind, dej gel, un Fichte, un Goes un Lessing, jeau in inima lor impitim) see ita adoragi $i dispetul fat de tote fata de ,tot ce este german“ ii in’ Si Politice ad de c&rturarij a . 4, astfel cee germant ovirsic BTaniei in lume este acum int 5 s0P ti ee iowa o a nce i ermania, dind naster pe jst gi dobindind astfel 14 specie utere, a facut ca aceas e a Fate celelalte jar. Fara doar st ja a avut oameni ca ‘era obligata si aib& “yack nu, risca si fie in grav infe- i najional si sisi vada francez preocupat mai ales ¢a, ca Barres; Ms oament Cr ga de fanatismu riortae te insist existenia. OFICe t ameningatl Wr ari sale trebuie SH se PYG ET 8 si & sori iret ima juriitate de Vea, 0 literatura faiatic najionalist’. Totusi, ne-ar fi placut ca acest francez. inalyindu-se 0 clip deasupra propriului stu interes $i riminind, astfel, credincios onoarei nea- rmului si, sd regrete cA traiectoria lumii il obligd s& se bucure de un asemenea fenomen. in general, se poate admite c& atitudinea realist le-a fost impusi c&rturarilor moderni, mai ales celor din Franja, de conditiile politice, externe gi interne, ale yarii lor. Oricit de grav ar fi acest lucru, gravitatea lui ar fi sensibil atenuati daci am con- stata c&, ribdindu-l de nevoie, cirturarii il regreta, c& isi dau seama cit le scade el valoarea, cit le ameninji civilizatia, cit le slujeste universul. Or, tocmai aceste reactii lipsesc. Dimpotriva, cfrturarii practic’ bucuros realismul, gasesc ct inversunarea ca este beneficd civilizatiei, lor nationalist’ fi jnaltd, c& impodobeste lumea. Si-atunci ne dm seama ct nu este vorba defel despre neindeplinirea unei functii din pricina unor conjuncturi, ci despre 0 catastrofald risturnare 2 reperelor morale ale celor ce educ’ lumea.74 TRADAREA c;) ARTURAR dtm Ag mai mengi A lenfiona d ., . Ou: patriotismului c&rturari stun pain cea dea dene a wlor modern, gah « D atita putemig we, dintr rindul Popoarelor. HY puternic acean cag al Prima nu se “4 rating contrast Cu 0 eginl 4 ear - - ‘ contrast cu o pagini a unui scr Pine docs , Cu atit mai d itor din secu sia dovedit cu fapta drach ai Secotyt eae we ‘apta dragoste; roma ag ea Toate cetitile, serie Ger as » toate regatele sit bi wiceiaraini s : fn : ardinj intr-o bund zi sfirsitul, peectitoare: ori oy ate dite , fie firesc, fie intimuar®! depli un cettjean, martor la pieirea anne ia eplinge antenereenTer ci mule Pi sale, maya su: fara si-a implinit sil va. depling pe ay Ee ene soarta ineluctabiins ae al tel iesinenan it dat sd se nascd tocm ie toad usel asemenea pribusiri Ne inrebim pee aon ae r ginditor, devotat {&rii ena Sxl Sacre cal lui de mai sus, care si indrizne St a sine Deen a vorbi, despre ea intr- Oto ae it de liberd fi ae mult, ne aflim it io antl : I, ate al iciunea ei. Mai was Hae 4 ezenja unei impietafi di . tech te eae refuzul dé a sae ai in virejul elicia » €xistd o migcare de ordin a tot Altice ath os a ena Va fi tirita, ca orice a itlucn, tong! ch ease ince, devotati cetatii lor, tie ea Wigeca pus Destinului. Cetate nthe insisi diving gf blir nee Cad were es rue eae Scns vet nena te i o finders . Intreaga lite- tr, dura need, tial scurtd, in gindul IT, Ci a indi’: Tuci- San Foarte limpede impotri enaieas Enpotriva Tebei: «ei Pare gindulacesta in cor di Wl c¥ casele si votre none conul din Cei sapte neaste.: O, voi casak 38 $e nave, ° sluiti de atita ta aa gy law vergiliv il Jar gre nu inseamn 4 nimic tatea — prin Asi prefacd cel are infrunts jt modemilor S nir-un turn r— il a patriotismului intenjia lor de a-si Iega forma de spirit nayionala care desigur 0 jJaud& sus si tare, opunind-o rit nationale. Se stic cifi savanti de 4 ale Rinului, de cincizeci de ani indirea in numele stiingei fran- al stiinei germane, Se stie cit de aprig tind i nostri din acelasi ristimp si simi sensibilitatea franceza, inteligenja 4, in timp ce ceilalji sustin a doua trisdturd noud moderni este propria forma de spirit cu 0 altor forme de spit ambele maluri jncoace, isi afirm’ gi ceze sau atitia scriitori ai vibrind in ei francezi, filozofia francez: da voi oare...2 La fel de in Eneida, unde are se dlalo~ vreme pe pimintul nostru, fl veti ti Timpede apare, sase_veacuri mai tirziu, supravietuitea cetait Troia prin aitea ticiri pe ™ sare exclusiv protectici Tunonei. $i mi ‘decum vreunui har al singelui troian care si-i garanteze Vvegnicia, (ScSpare a lui Benda: Scptitoarea troienilor era Venus, mama fui Aeneas, iar Tunona oprigonitoarea lor. (”. £)] crigputerea Romei gi domnia ei sortith pieiril." 497 (n. t). Georgice, 11,ariand; francezii ana, 7 zii le dau repyic, Pictur maestru o bunict evreiic® descne semit. Nu este vorba a 31 venerin in le aj in Petrece, mai cu . Shs; un fenomen demr done it Hindu cameamanic, - le retinut. Este cu totul sno i Temarcabjy abil a sit inje a os si si abdicare a indi tot. obstesti, impersonal jen! in fives eH c& aceasti © drept c& aceasta t este pe placul altui nemaaaee fendinj& a artistului se m nas Poate Sermanii par a fi inv i ae un Lessing, un Schlegel literaturii fra; uni ni-i vor elt go> RePrezentangi Tn roi Pezentantii Pleiade} form& de expresie naerai, teen! franceze, pe care i. ea tin ti, ea a fo: y Se Va spune nicios 2 HMb& stil st desigur niciodats Indeajung ated dis- mult a stivilit ciloa CARTURARIT arrés, de pild’, i in pulsul 7 eee intarea ae sine ica 31 Pagel) de ast spori incintarea de Sine ea scunde Xi cici constiint cului individual se mie sine POSS erabil Prin constiinta eului nation Pranceste oor timp. artistul descoper’s in aceasta agin acel®S\ hoi teme Trice): poate admite si Gove constr y nu este Vasensibil 1a propriul su art ibil 1a Prop i faptul CA Ae pretinde exprestt geniului nagiunii interes © gg neamul si se admire in invita intr ferd el, artis! tul.!5 Oricare ar fi insd nevoie s& spunem cit de grav sau cele considerate mari, apotriva a ceca Ce se astepta de Ja ele prin rapor- me zgomotoasd cum o stim, a jntregii valori pro- ry meamul lor, cit de grav au miagulit vanitatea prinind astfel aroganja cu care fiecare igi oritatea in obrazul vecinilor sai.'® a dovedi mai clar noutatea pozitiei 4 privinys decit citind cuvintele pscrie orice adevrat cuge- ,,Omul nu aparjine nici el nu-si aparjine decit care i-0 O} 9 ‘ or pilurile, nu mai est my acjionat marile SP! te, prii |: popoarelor, hi azvirle superi N-as pute: cSrturarului in aceast lui Renan, la care ar su! tutor, de la Socrate incoace: limbii, nici neamului sau; 5 Acesta ar fi fost, dup’ Nietzsche, cazul lui Wagner care rolul de Mesia al artei atribuindu-si in faa contemporanilor s3i germane, infelesese c& poate ocupa astfel ,un loc bun’ de fapt, fntreaga lui formatie artistic’, precum si filozofia sa profunda, ven iy esenfi universaliste (cf. Ecce homo, p. 58; »Ne i-am putut niciodats ierta lui Wagner faptul eX s-a plecat jn fata dorinfelor Germaniei). Oare nu s-ar putea spuné acelasi lucru despre cutare apostol al ,geniului loren" sau provensai? ie Nationalizarea spiritului duce citeodat® la consecinte S00 roase, insuficient apreciate ca atare: in 1904, n-au fost invitate la Taabivorirea centenarului (de fapt, aniversarea a 700 de ani — nt] lui Petrarca tirile lui Goethe i Shakespeare, && fiind nela- fine, dar au fost invitagi romani, Nu mai stim dac8 a fost sau nu invitat Uruguayul.78 ‘TRADAREA CARTURARY LOR siesi, cici este o fii siesi iin’ libers, adi ta Bands riepunde, In alana eo tau. Sintem in fata oa er, $4 te d rg auzit’ in lume din saneataee ri mn aie lpn UNOF slujit ii gregar yt! c& nu pot gindi ilele noastre fac mal : spon adevarate decit pe bine, ct nu pot antl det se “dezridiicinenz tn pea dec cy lucreaza in Béarn-ul re Bees ttc pared > In Berry-ul ir Y ia eee valabilitatea peat ar nua etd poeji, ci si pentru eritich, : f i tofi cei care slujese activin intelect i itl mu ae va 7 eleenvall. po c& spiritul nu are vata mmr cre ect of lee de pi va asigura fir, carturarilor m i un jalele spiritualit&gii mt paren de vazt in : it&qii! Evident, e seam u invita fui Plot: sO Zao : mai Beinn a lui Plutarh: ,,Omul Plant, 4 la nemiscare gi cu ridici ile aa ipte in solul natal" dat de An ee cecenen sau cu raispunsul dat de ‘Anti. wdmpartiti lui care se ludau cu ne ee glorie cu melcii si cu Wicustalert Je eee Ch dezaprob aici dringa carturarului rane leterminat de neamul ,sau, i z ee pamintul sau, decit in masur: indie simian .° atitudine politic’, o ovens nationalist Nu pot esl ma car aceast limare politic’, inal inn dl tins de psi ct tae a atins de pasi ie : moi ma carturar modern “pamintului i Datrit j ie rinul stejar sub care st: Pont pune stau vorbeste la rindul aoe citeste la umbr: c&ror strofe se cbatbg Ban: finde Tetanig legi nu Oralist, atea pur mea Cindyanttcele ‘gotice va cu freamatul cARTURARIT 1 sarmosior ti waieske in paigull me, SUNG patrine chiar decit ae enero! aceste® prea putin cunoscusi strimosi, nose ae sti Fie si aurerile svect. Veh Gopaisee rel, fink Vremelnicé, multe Year iia putes Fai cucerniCs Cinsteste pamintul patriei. Fniva ani" puci un pun ‘ae wirind, gindestc-te che oti APU ON nit a cror PulDEre. ames- hrinit de veacuri si al ‘est pamint, m-a nit d ri Mgcest paminls MTs pristea, copilul lor tecal ns gun a recut in Une, TT Nu-i gine vinovali nici nai Prabiciunea ginduli, nick de -i ficeau, uneori, nemilosi. Ar c& ai fost cindva copil. uferit, au sperat pentru tine gi nici T Anatole France, La Vie littérair®. vol. Il, p-274. — Optit- pea seriitorilor francezi semnalah ‘aici a avut, dincolo de cele Tijee, multe alte urmari, nu Se va SPAN niciodati indeajuns cit Povmnulti si-au pervertit talentul ip Thimii cincizeci de ani, si-a0 fenorat adevaratul har din ‘ambitia de a simti in m igeeezi: un bun exemple este Voyage 0° reas pagini arath ce frumoasd ar fi purl fiea, ietat fi silitsd sirnt, sub cerul Grecieh com ‘cerea sufletul unui Monitor nascut in Lorena. Se videste aici 0% dintre cele mai cit- Sete trisituri ale scriitorilor vremii noaste refuzul libertatii de spirit pentru ei insisi, aspira disciplina (de aici tot Jia CBI © wf seecesal domnilor Maurras si Maritain), aspiratie care provine. la cei mai multi, dintr-un intelectual. fundamental nihilism (Despre acest nihilism Ja Barrés, vezi ‘Curtius: Barrés et les fon- cements. intellectuels du. nationalisme rangais, extrase, i” CUnion pour a vérité din mai 1925: 1a Maurras, vezi Guy- Grand, op. cit.,p. 19, iL- Dimier, Ving 2 d’Action frang: 330; .N-am vazut niciodatd suflet me ‘mihi P. nit ca al Ini"). D psihologia scriitorilor cic emnporani in sine 4i in Siar\PEDEP ei politice nu intré in subiectu nostru,80 TRADAREA Carry UI 2. Acceptd ca pasiuniy en asupra activitatii or le Dolitice ‘a de Carturarii n ee aa Politice, in sensu! cf Sh tet wera = on st§pineasca in calle, setvittie reve loc si acestor pasiuni fee ran, fe = gi ac siuni; di ia tera, or ee lor; le ingiduie Pv “into i tienen in creafia lor arti Hicd sa eS stint t cugetarea tor filozofica 4” capattastfel 0 anumité culoare, ate mote anumit ampre: Fe cA Prods s-a vazut atita plet Fe Tucrae tPe oa si oglindeasc4 vate aaa Prine se ey it ent i S : sub semnul politcal, AMET, care sty ae Poeziei, nu este. r a i sts putem lepta de la poeti si-si de: 1; cum cele din urm% stituie peg de celor dintii, Constituit i, SE . tui poeme pentru Pune o singuri intrebare: sere tana Pasiuni pentru a ea pasiunile fs Pot ve poeme? uta edem de ce ar exclute din mate eae related lop Poate, de mirare, nj ~ Nu iunea politica, a n aga cum ' D’Annunzio, de pildi, ae Jipsité de sve sore glacial fata de se vides a de pee pollighte de-al doilea, ‘asiatt la poftele cele mai adi i ais eet eet 3 vulnerabilitatea bine Se generalltti at Prezint& altcey; sth arnt a in Les Tragique ptr Tetoricele u din L’Ann ee CARTURARIT = oem La Nave, cu finalitate Poe precisa, tot ait de practicd pe ali ef jui Bismarck, si unde je exeMP de a glorifica acest caracter yirismuly re o noutate gn istoria poezici, practic, oF vei politi Cit despre efectul acestel chit F a aicilor, el poate fi exact méasurat in outtti ASUPC GS spirit @ poporului italian.'* Dar cel acwuala Scabil exemplu contemporan de stridanie i tsi pune arta in stujba patimilor poli- a numi Jirismul un ible: ret ot atit cea & ice. ‘ a pool genul literar care s-ar putea m te ni suprem simbol ramine opera lui ja inceput, si-a ales ca il ic, al fitoz0fie. dupa ce, je stéri de spirit cu adevarat filo- 1, inaltul intelectualism sceptic), 4 devenit apoi exclusiv sustinatorul pasiunii de neam gi al sentimentului national. Se stie prea bine cum a reugit acest gen, in care actiunea lirismului este qublati de prestigiul spiritului de abstractizare (Barres prinsese foarte exact aparen{a acestui spirit: a furat unealta a zis un filozof) minuit de c&rturari, fie si numai in Franja, s& ascuts patimile politice ale laicilor, cel putin ale acelei parti atit de impor- tante care citeste si isi inchipuie c& gindeste. Este de altfel greu de stiut ‘dacd la acesti poeti, si in spe- * Poeme de Agrippa d’Au (at). 1? Mi se pare o noutate faptul c& un poet stimeste la content, poranii sti un gest atit de practic pe cit este urmitorul text Poraeat iui D'Annunzio de Liga Navali Venetian’ a dova zi dup’ aparitia poemului siu La Nave: win ziua cind geniul thu imuiazk cu o nou’ strdlucire asupra stipinel de odinioar’ a vated noastren, asupra Veneiei, dezarmatd astizi in faja Polei, Liga Navali Venetian’ iyi muljumeste CM sufletul plin de emotie, sperind ca cea de a treia Italie si-si inarme2e prora gi s& por- neasc& spre lume." tru de inspirati zofice (panteismu! tor Hugo bigné si, respectiv, Vict82 TRADAREA ¢; “ARTUI RARILOR cial la cel pe care l-am eee numi | venit in ajutorul unei mit, lirism, si sincere, sa Patimi potiticg ° slujba lirism i faci, dimpotrivg tice reese! cay Pe ee ui dornic de hrang. Patima satSten si pitrund ee Tast pat fudest er constiing’; abdi lor, ci macay TC Politigs vem bdicarea de Ia'rolul tor mice, © Olitiog i grava decit c cul lor mi riud cieri, la dra 4 a poctilor; ma refer P'S ‘in , la dramaturgi, adic’ la c Fefer la rot nea sl deserie eft mal Obie at €2te au mi aneae ctiv cl i au " contradictorii ale sufletului U puting fram; care, asa cum au di pen cues Mail lemonstrat de pildt Shake! lid sau Bolas oe pasate Pill Shakespeare, iaiga pe care i'o tea indeplini cu toata pa A 5 aici. Misi Ply mai mul 7 siune; ins i Lagest oricind ‘alterati de aserving et oS o Servirea ej casein ° demonstreazi exemplul an ci rani. nu fii RH ot povestiril ii tinded isi eran ae Balzac o fan simpiminte , ci fiindcd, in loc sa atribuie Soi ae sirpkmion 5 fapte decurgind din corecta al pasiunea He atribuic acestora pe cele — personajul wadltional amare romance thar deauia, ta ist, oricit ar gresi, vadeste i Personajul lipsicas et un suflet nobil, eee le credinga este sortit st nu aibi, at , cu toate eforturil ata Hee comportari ticdloase?!; si harurile, inti mare ; tout aa ul din popor e dir mp ce josniciaexte numa a burghe: urghe- liri Misiy. TNL * Va decide altci Mi altcineva"* ‘lee (nn, a cu Impiedica si arate pee eat, aU ersonajel ‘onservatorism nu-I sonajele feminii le con: soe ional Pe E. Seillire (Balzac ot la mena i emai migulitoare, E, Seilite (Balzac ot la morale romanning 32 88 - face autorului aspre mautlavs, P.27 Phe ese im roguri pene Pentru aceasta, te 83 cd contact a. intres avantajul moral celor putin Vad™ estui procedeu este dublit nu nic pasiunea politica in inima ‘ynul dintre efectele cele A Mare ale operei de arti: analiza de civilize gemnat OFice SPCCTALOT jn fata unei fiinjei umane pe care 0 simte vero- exclusiv de adevar.22 De ase- } de vedere al artistului si al partialitatea aceasta este semn ului, acea insusire 1 cea mai jnalté podoab’ a lumii, const el minreazit patimile omenesti in vasch si afl in emofia jocului acelasi i de bucurii si de suferinge ca si omul d este martor Ja intimplari reale; daci aceasta desavirsitt, forma de activitate de lux se pune acum in slujba natiunii sau a clasei, dacd aceasti floare a dezinteresirii devine utilitarg, voi spune si eu, ca poctul care a scris Fecioarele cu stinci*, cind autorul lui Siegfried isi di duhul: ,,gi lumea gi-a pierdut din pret. C&rturarii care, tatea patimilor politice sint poet i din punctu! a, See ii sale jorii activitayii Sale> ‘ valorit 2 trecidere: valoarea aris obisnuit cin cum am spus, isi aservesc activi- ti, yomancieri, dra- Jean-Christophe (care reiau, in aceasti ee sand). In schimb, am impresia in romanul, totusi atit Résurrection, priving’, procedecle lui Georg: Pr Hi se face destul’ dreptate burghezilor de tendentios, Les Misérables. BI De exemplu, inainte de rizboi, roman franjuzesti care infiisau francezi stabiliti vAlsacia-Lorena, Putem fi siguri cB. incepind din 1918, germanii au soris romane simetrice. Spi ai nota G, la sfirgitul volumulu. * D’Annunzio (a. ¢)TRAD, maturgi, it AREA CARTURARIL este eaeaman cuvint artist i la urma urm a voiti, a pasiunii nelor, ingiduita men: Cavan dew eee ee Predominag resath a ae se da in Lituri de ee Cintra: ai piritului, a c&ror infil ACtivitar, fe mult mai adinc&, dat fii luenta, abu ra mai deosebite: istoricii. in carp restigiul fun 0 mai sus, al poetil SUS, lor, noutate: fecjiunea demersului. Desigur, Smet ales vremurile de azi ca s& 28 ison step slujba spiritului d iid storia puninange sty le partid sau a pasiunit ae ih pot afirma, cred, ci n-a intiigir en nal dar pot afirma, ered, cB nea intlit nic md ee h nsitate de constii vat at jumitate de veac, unii i pe de _ 9 jumitate de veac, uni istorici germani ens doukzeci de ani, monarhistitfranceri Coat panies a atit mai remarcabil ‘cu ct Seer parte = june a carei i na inteligengei um: i vesie slr in stor ane va fis glorie in istori; aaa ceea Ca a pri at ae oa pareve ca Beaufort, Fiéret, vol Pe Tieny, Renan, Fustel de Coulan, ncamusie t aia a 0 ges, Condamnare: theca riei_ pragmatice i ch wae te ae dezinteresate . ‘Dar ane virat ste marturisi s alii, intengia di 2 urisirea acestei jalicagi, ee fo folosi cape o metod a fink adeviit storie al Germanie, declard un’ salad infajiseze mai ales feptele-car® + adic og ‘AlCio, Clie: wor Ir, = tie; > Ca Si in li, general se poate gl 8 $4 exalte spul due la ribo atid iat ozofiletendeng spunem, oare, dupa cele ae trancezilor a etzbe cel Sd alti, ‘zboi civil. SA superiorit ritatea moral a celor din umaye ¢Pl in urma? acesta vadeste vi 1914, lua n ; ; cutul din perspectiva pasit cARTURARIE aniei‘ tot e) il laud pe I Orel se mindrea cu asta) pentru Romei » are aratd Ca © istofie a : ane"; altul (Treitschke) se e obiectivitayi care «. altul (Giese- istoric™s puie sa pluteascd pe sta fie nagionald, si fie ger- j nu se last mai prejos, iar autor al unei Istoriia Franjei j nostri se gindeau inca din preintimpine razboiul din area istoricului care infa- junilor yremii istoriei este lei anemic imyului inga nu tel iseaz_ Weck € sale2* partinirea potarita in prezentarea ste tapile in care ‘cArturarul modern Is! isi dac& se acceptt sna dintre modalit trideaza cel i definijia dati de noi ace: eia: ea const in stivilirea personalitatii Jaicilor, in act i ch le afiyi acestora mai dibaci ca oricind pasiunea, nu numai ca fi lipseste de sugestiva contemplare a unui om st4pinit exclusiv de setea de adevar, dar fi si impiedic’ si asculte un glas strain de piafa public’, acel glas (poate ilustrat cel mai frumos de Renan) care afirma ci, de 1a indlyimea rostirii sale, pasiunile contrarii sint tot atit de justificate, tot atit de necesare cetatii pamintesti, si care il tndeamna astfel pe citi- torul cit de cit capabil de autodepasire s& destinda, micar o clip, rigiditatea propriei sale pasiuni. Dar, s& zicem c& cei ca Treitschke si ca omologii s&i francezi nu sint, de fapt, istorici; sint oameni politici care folosesc istoria pentru a consolida 0 tr Revue universelle, 15 aprilie 1924, Ciudata este optiunes modernilor de a ceda Subiectivismului, in vreme ce predecesorii Tor se striduiau s&-1 combatl.86 x TRADAREA Carey cauzai al crei triu URARILOR, mel dorese. A tai ii aie pens ac pays care Pain ds aa gril monarhs, caPatineggah I se scrie conrorm erului ora . abili au i it dezinteresarii2s |"! 54 BTA sans, : imi inchipui a 1 ipui cA mulji dintre cei tny; i ci de isiunii irituai bi dezinteresate pe care Gi a spa, ee istoric, de. psiholog: aC a unde, f Hspunde, Reed ascmenea marturise n regia eNa sintem defel in slujba itu fn luiba temporal, a unui Partid politi nation, Nora ‘et in loc si Ie api uae ‘isul. Sir iit pan Sintem militia spire el Printre cei care ar trebui 3 dezvaluie abuz; leon, care i-a de ming 8 activ; d aleg pave g mMoralist ‘me i s& ofere lumii lumii priveli fe a eli. He dezinteresate si cat ee Webractice fi voi mai cita ‘ Considers ¢ nce ‘ce cae 1.0 oper nu-i frumoash dectt in ‘misure in masura in care sluj é ijeste partiduluj exprima ,,geni tidului_ scum, es 7 geniul natiunii*, deci ae oe dectt daca in si ustreaz’i doc- Pe critici. Stic oricine cit modemi, 5 fel spuneam, vor ca nee ae eae isc es s4 determine icd originalitate a Brae nu aceasta va fi 1M Cursul istoriei. c acce istorici. i, Ci Omen 9 astfel de criti eee meni polit: critica Politici care igi p un 5 Vezi not ‘2 H, la sfirsitul volumutui baie Ne aftien fn fae scopurile ‘ice care 5° datO~ pa scot asiunii POUT at XIV-lea sau ca im Se ; tic? jon - a Le aati cher ey moder ginat foloseasc’ critica casmarhistii francezi, © de © lite- monarhisit ot te obligatoriu legat ste OUST mn’, intr-o ara de cunt in acest ideal, a '4 si-i considere i i celor Ci ae ‘ne scriitori far talent” ai yemarcabila a c&Srturarilor asiunea politica in pia cea ™ j, hotariti sh includ’ pas : 1 oderni, ncluderea ei chiar si 'n filozofie, chiar si ra, este i ‘lozo! i ereyatizicd. Metafizica rimisese, pind in secolul al XIX-lea, citadela necuceritd a speculatiei dezintere- sate; ei, intre wate formele de activitate spiritual, i se putea aduce admirabilul omagiu pe care un mate- matician il adres: te ramurile matematicil, a, intre toat teoriei numerelor: »Ea este ramura cea mai puri a stiinjei noastre, adic! 4 ramura nepatats de contactul cu aplicatiile.“ Si, ntr-adevar, nu numai ginditori Tiberi de orice inclinare spre terestru, ca de pildd Plotin, Toma din Aquino, Descartes sau Kant, dar nici macar ginditori profund convinsi de superiori- tatea clasei sau nafiunii lor, ca Platon sau Aristotel, nu s-au gindit vreodatt sa-si indrepte consideratiile transcendente spre demonstrarea_ acestei superioritati sia datoriei universului de a 0 accepta; morala filo- pentru a combate janse- 26 Dar iezuigii s-au gindit la aceasta nismul (Cf. Racine, Port-Royal, partea inti), 27 Despre lipsa de gust literar care inso} adeptii ei, critica cu caracter politic, vezi a KEL. Dimier (Vingt ans d’Action frangaise, P- 334).88 Zohlloe, greci este, cum fe metafizica lor es; na aes macar Biserica, res i a wanes de clas& Sau de*nagi izica ei, decit pe Dutt MU mai noastra sortitd Pe pimnezeu s'9 Lene Sa vad& metafj cet alt& calitate, indreptinda in 8 i exaltarea patriei aie Spec gxaltarea patil lor si dimin ne oe din toate puterile Ein Zare sd ascutd pofta de se stie cA Fichte si av . si Hegel Briow : cee sOcotesc oti § Nossal E deavoltti Flintei este eae Suen a avut conceptie Ie nea ardtat ce grave se a avut conceptia lor in suftetul iaicitor sess grim s& adaugiim ot neuer sects spe ; umai Germar SPus, or; te i + Oi insa orientatg 8 adesea favorabily triumfu 3. Carturanii, turarii, prin doctri asiunitor politice "°"* 19r fac jocut Dar cel mai mai Re grav au Cut cu hotarire jocul Tupt clrturanii oy Iaicilor doritor, waditia siau 84 se situe: Ze 89 i indu-le © rine, propunindw-le Oat iO constiiny de douazeci de u inceput s& trans- al are le sprijin’ in = juni si cw re le in bene ceste PASH’ qu mai aibl decks dispret pentru 5 au altul, s© situeazi din- un fel 1eaz Voi prezenta acum principalele atitudini. jntr-| nt : ge temporal: pecte ale acestei a. Carturarit exalt inclinagia spre particular $1 dezaprobt sentimentul universalulut alte dorinya oamenilor ge ase situa intr-un spatiu distinct si st desconsidere rice tendinga de a se situa ¢ntr-un spayiu universal. Daca facem abstractie de citiva scriitori ca Tolstoi sau Anatole France, care stirnesc mila majorit&tii confratilor, putem afirma ca, de cincizeci de ani fncoace, tofi moralistii la care Europa ia aminte, ca Bourget, Barts, Maurras, Péguy, D’Annunzio, Kipling si imensa majoritate a ginditorilor germani, au ridicat in slivi stradania oamenilor de a se simti ficind parte din najiunea lor, din neamul lor, in misura in care acestea fi disting si fi opun, gi le-au imputat orice aspiratie de a se simi pur si simplu oameni, in tot ce are acest statut mai general si mai transcendent faji de limitele etnice; cei care, ince- pind cu stoicii, predicaser’ mereu dizolvarea egois- melor nationale in simpimintul unei fiinte abstracte si eterne, au inceput s& vestejeasci orice asemenea simyimint si si proclame jnalta moralitate @ acelor egoisme; in vremea noastra, urmagii unor Erasmus, Mai intii, au inceput s& ex’90 TRADAREA CiRtug aie Voltaire au de eee moral; ba ai ual, ir — meee a misura in care i 8 pe yg tl Ochii acestor eat ‘: sithtul Practic, can “ote intelectuale. oo. mas =a Tin s& fac distincyia i SS mea — sensi listincjia intre umanitar; wt sibilitatea fag’ de calitane” ce este omenesc, faza d iput a corn umane™ (Monsign) NP Rest acon astfel d igne) — si simpamintyl peri lesemnat, Coa : ‘i : 1» anume dragos| Me anal obst existenta lor concretd. Prime dnt oe 9 ae qaea to, conereth, Prima dintre aceste rape oe © numim umanism) oma ee cept; este o pur’ pasi cain’ gen psi de orice iubire pirsineasca eco es bine fnchipu 0 fiingS cufundinduese 9 oe oe ifiei umane 81a a avea cea mar on od a ede wean om: aca ete om pe feat ragostea fafa de omenire la ari ait tora piritului, la un Erasmus, un Malebrancha, 7. un Erasmus, alebr: tae pe coetnes dar niciunul dintre ei mba mee ee de a se arunca in brajele pa loua est 2 Oe ste O stare a i $i, q ee sufletelor plebee; ca eee 4 ; el 7 Me mi ane vremea cind fnalta lor Gini ins ee ate apare, in schimb, enaltaea saith secolul al XVIII-lea, mai al ean : . les odatt CARTURARIL a1 «ej politice dou’ clisee la fel de gi Ambratisarea gic! Py patriotics F ersald ul care cinsteste cali- oa das OH ummanului este singurul care ii ated abstract esti Colt oamenii, caci, evident, din je st ube esti oamenii sub aspectul lor ope ail vit coast calitate este repartizat’ i, odati cu Renan: win reali~ incaal re este, mai mule SOW mai pufin om, mai vrai pugin fiul ui Dumneze¥-- Nu stiu de ear trebui so cred ci un papuas este nemuritor. Bealitaristi din zilele noastre, neingelegind cd nu ate exista egalitate decit in abstract? si ch esenta Concretului este inegalitatea, si-au dovedit, dincolo de remarcabila lor sting’cie politic’, si extraordinara rosoliinie de spirit. Umanismul, aga curn lam definit, n-are nimic comun nici cu jnternationalismul. Acesta este un pro- “28 . itaris™ manitarism este bine — cele dou’ tipuri de w ind Wahrheit) 28 Deosebirea inte exprimati de Goethe ind relateazi (Dichtung w jndiferenta lui gia prietenilor s&i fats de evenimentele din 1789. siereul nostru cere nu ne preocupay nici gazetcle, nici tril te noi ne interesa cunoasterea omuluis cit despre oameni, fi Pram si fact ce poftesc." Mai trebuie oare amintit_c& Mumanitajile®, acele studia humanitatis infiiniate de lezui mati al XVil-lea, cheamé la ,studierea esentet mult sinici- sree a exercitii de altruism? Vezi, in privinta aceasta Gin nota 1 frefasital volumului, un text interesant al unui seriitor antic. .S Adevirul acesta Ia infeles bine Biserica. precur) §- coro- ‘crea jubirea intre oameni decit dez- Jarul siu: c& nu se poate saindu-le sensibilitatea fats de fiinja umand abstract’, decit vembatindu-le interesul pentru omul coneret indreptindu-i spre meditatia metafizicd, indepaetindu-i de studierea istoriei (vezi ri celei adoptate de cirtu- Malebranche). Directie exact contrart © varii modernis dar acestia, repetim, nu [in deloc si aduct iubire intre oameni-92 TRADARI = EA CARTUR, fest fay de egoismul n; Pasiuni spirituale, ci » ci a altui ak terestre; este mi ei rl al MUNCIE, ban SSAC Une: category: Altci pate Runcitori, bancheri, industrias; OT! Ge oanheSiun; ‘asupra granifelor in numele re ere; ‘tae Precise, si nu se ridicy impotriva’® decit in masura in care acesta fi cae acestor interese,30 Pe Tinea = 8 Ppasiunea Nafionalista Pare 0 misc; > ane mi ro teresata. In sfirsit, umanismul dite Falta si in litism, si i ues sn. ior ator tse esi va atu uturor culturi ae ‘ u f ulturil in genet Paredes dogmatism moral.3! Dea reveeneral a Hi ‘are a cdrturarilor care indeamna poset R se perceapil in ceea cele distinge de al eae Storia 8€ va uimi, cind va examing igcare a cirturarilor, indeosebi : executarii sale. Ei au indemnat pereapl in cea ce le deosebeste me sarah in poetii decit in degra 4 in legende decit in filozofi in nit mai national’, mai izolant ine seama de aceasta — decit Pro ARILOR ‘ational, ny 4 © se ‘Ung Cl0r ei praca’ Pe 7 Piritulu; nay’ si Stinjeneste {onal ina_aceas de perfectiunes Popoarele s% se mai mult de altele. savantii lor, maj a lor, poezia fiind — si ei si-au dat dusele intelectului 2 De aceea este i ste in stare si Grede c& acesta fi slujeste inte si accepte spiritul national < listilor nati national/ei listilor nationalisti fional/cind esele: dovadi, partidul ,socia- * Uni nationalist, Valoare 1 nationalist, vrind s& lau. it le rcs commana Cone’ fice : Dommul Paul Bourget, eorusmul este nationalism Tumba + ciruia ti apartine definijia (Paris : — Goethe $i pe Stendhal, man, se stridui ae Sinditii franceze, ar wotlaie Ne int £2, Se stride? iat celilalt, iduieste s& inj . eleag’s dove Ses mac agi confunda ir lism", fie el si jumper und francez, in mod evident Snationat* oa Pomnul cage onafionalist, inde au o> 93 cARTURARIE ive caracteristicile n tin th det folosi I S| ae te pretutindeni.? Ei boas coz fine ‘reap in tot ceea ce le fae He i jor, ci gi at s& 8° PE, orta, literatura “Oe 3 ee ae ‘mobilierul gi hrana lor; de j incoace, ne-am obisnuit si vedem tuiese stiruitor compa- j care-si Sf vorbim doar despre fara noastr’, St inciosi modei franceze, coafurii franceze, jei ucktariei franceze, masinilor Shtragerie’ FANCEZ ss sim diferiti pind franceze.-.—-"ustel de Coulanges spune CX isto~ ict yermani gi inviti natia s& se mbete de perso- ae ei, pind si de componenta ei barbara; nici ee moralist francez nu se lasi mai prejos $t a din neamul lui si-si accepte ,determi- te ca cei accepte deter ooral nagional in ,totalitatea lui indivizibila’ cu nedreptitile si ingelepciunile lui, cu fanatismele si cu discernamintul lui, cu meschinariile gi cu sublimul Jui; altul (Maurras) rostest Bune sau rele, gusturile noastre sint ale noastre si avem oricind dreptul de a fi unicii judec’tori si unicele modele ale viel noastre.* Repet: remarcabil aici nu este cf asemenca lucruri s-au spus, ci cA le-au spus c&rturari, le-a spus 0 categorie de oameni care pind acum isi indemna -si cult i nat ese ifi u pe cele i cifice, nu pe . era inden are le sint SPC 2 * ia masura aitor jtalian 1§1 Yauda acon je: un inde So vat in Italia, si hulea nina oc 3? Mai toate lucririle de propaganda najionali apirutc in ogii de poezie, foarte rar firile mici ale Europei de Est sint anto ve studii teoretice. Vezi gi cuvintele rostite de Em. Boutrowt in august 1915, in faja Comitetului Antantel Cordiale, impotriva nafilor care fac prea mare caz de inteligentt. care tinde si fie, Mumai ea, una gi comuni tuturor fiinfelor capabile de tere". cay res Nouvelles littéraires, din 25 sept. 1926.94 ‘TRA DAREA CARTURAR, concetijenti sti se LOR alti oameni, si c& 1 . ~ le-au * Me spus, au ontaigne, Pascal, Voltaire in Fran, uy fo uda particularitagi cel - tilor nagi - Partea oricdror cirturari, este man? east vine de la cei pe care ican ce Mai ci Plata qi, Perceap’ in coeg ic pentru ,,fidelitatea ie Pentru ,,inalterabila tor tecul in care se fine predica, fail de spirtul francez" x onstiiny , pentre ie op aaa » pentru ,,fervoarea inimij lene”. Ne-am putea intreba si ee acevo el rostit prin gura i apostolul care a rostit prin iz Nu existh g cureu sau sit, exist doar Crisos protutindeni" ee areca 1 vreuna din bisericile sale siar care ae aoe sai sint imbiafi si se inchi ae ? ine nail Sd s line chi- pala une finale cu sabia la sold gi aa parere ar avea cel aces tg most din cater ryan pee, vil retin at lope ational: .Viem st asezim ideal universalist » Care este cea a ones contem| Pet cea a orickrui ti porand a forn an 8 rica tip de via chiar ta vb Sonn ee ite de Atay, Cac rt indoiald,o juctte, 'menea spirite, evadrani eel Reli- °8 Este grditor faptul ra cercului este, inlocuit coset SPU, de reo douazeci de an, Bi I: ani, Biserica a acrobafii robajiile la care trebuie si recurgi oe NU Vei Sivirgi cu: fapta sau invoirea Omor nu vei PS ag CARTURARIL ia indeajuns cit este de nowt in Me yaud’ a caracteristici or ma clari de astizi. Far a ‘1 Sfintul Augustin pre- i riotism din cuprinsul ycirui patriotism a_oricaret Fyeoarce mAcar 1a Bossuck “otis Ctr 4 indignarea lui Isus, cind vedea ci gre ne IT ¢ munti, witim n ; mart niste Fiuri $i nist -dooarees Te ge-o Fini, ial murile cin ‘4 ca, in 1849, un inalt 3 simtem tO miscarea nagionalitatilor iar deosebirea dintre ‘eatului sia ciderii omului. Fart limbi, © ur matia aceasta, inspiratt de prea-cato- inte a Toseee si menita si stivileasc’ intentiile separatiste ate popoarelor din imperiul stu, era inter- sepia; dar indriznesc si susjin cA astizi, nici inter- ceatt find, Biserica n-ar mai face-o- Mi se rispunde a, si sii vrea, n-ar mai putea-o face, cAci slujitorii ei grajunge astfel cumplit de nepopulari in rindul cclor din neamul lor. Ca si cind menirea cArturarului n-ar fiaceea de a le spune laicilor adevaruri neplicute, Cu prejul proprici sale linisti. Sq nu cerem prea mult, Exist oare un singur preot in vreun amvon din Europa, care st indriz- heascd s& mai afirme: ,,Crestinul este totodatd cosmo- polit si patriot. Cele dou’ stiri nu sint incompatibile- ntr-adevar, lumea este o patrie comund sau, mai crestineste zis, un exil comun.* nvayitura pastoral f Ii Le Franc de Pompignan, episcopul orasului Puy, 1763: ,,Despre pretinsa filozofic a necredin- ciosilor moderni“. ,,Necredinciogii* sint aici cei care contest Bisericii dreptul de a fi cosmopolits.) Uniresruirarimerg mai departe gi consider ca, Wudind caracteristicile nationale, se ‘conformeazi perfect spiritului fundamental al Bisericii, in special96 TRADARE, i -A CARY ——— invayaturii ' ‘TURAR marilor ei LOR (Aceas lor ei mului) Si mai ange Pune dint ‘ai amintesc Catolicism at M aie dascalii acestia oare c& ce} SMa lediy (turil i s-al Mai tinis. unei ene ca fiind coueinit national ateedl of ee lest i pectati, ca ori Si inferioare 1 Meluctapiie”® posrath oa orice vrere a lui D © $i care trepaeid a bales iciodats umnezeu? Cy wie inima aceste si ‘Pe oameni si-si inge™ Ee pretind’ c& mptminte, of wig est inttreasea St : aceast{ intari -au gindit mage Berfeclionare morala? Pe ie fommiicar sa ieerica auiicl andl ieee Xercitiu ‘i ci cind Iuda i, ceea de otic, era com uda — la sentimenny : 01 i se ud Tybives omnia penta cornea ain sentimentut pat, lui pentru semenii si, si tre Concetiten;, $i i, fay de ali ; ameni; nu o} Papi Aiprepccmrarggheieg patriotismat ca eat -xtin- de oameni dere a iubiri eni, nu ca limi 4 lust el mai extraordinar, pe eceastl line, ot faptle8 de lao vee — mat exact de a mustriie agente lal Benoit XV-lea in timpul ukimule Hebol penta cB ne estejit aroganta nationalism iu in sinul Bisericii o scoalt care dascali ee cxemply. Iniuernagou text al lui Bos: ETS Snel tae oer de ai mult trebuie acesta si- Si lube as concetifenii. Toats familie $i pricter dragostea pe ci fe pte Sle ee pa ee rae esas |. Sa ludm aminte la vor Dra Dragostea de patrie Tica arf, pare-se, bucuross& adevarats drago: oe el gt tapeenticcnuies toy Sosy oie ore oie caredsimed cb ante eeapee 1923), 38 prez 's asupra Bise- Feud eens cee Tntaigare a ub Beczinia tn continuare Sere ceea ce i-ar ingidui si Eas pods appara eres ie fied st eet ii amintesc re pentru diet tabi ci si urd fat de Sc ch pariotismul nu suse ridicd gla- * agra. Cina na eu Sedge Bo Sacer a Dilemme de Mare ‘oamenii sinceri? fare CARTURARTT 1 Parinte, proce exe 08 Seine POT ci sid monstiys indemnunys divinului Siu gsifels 2 Fj cor nachivoc, ca omul S8-$h pare, mai bine comupeprezintly 2 nul modern Je ‘pune faptele $i i gepearitor Te erior ince Sect atitudinea sus in apostol al a spun asa: fsus nu i bro ac granitele init Tui ca si-i ajute pe erile lui. Femeii din Canaan, circia S voia lui, fi spune MY int trimis ‘yecit © Nie cele pierdute ale casei lui Israel ae Tui ucenici ti trimite in gi staruie Si nu Se ‘quct altundeva. In calea “rer sai nu merged St fn vreo cekate de samari Nea nu intragis ci mai degrabi mergeri cate oile He eae tu Israel (Matei, X+ 6). V2 i i tirziu 0 vreme cind Vestea cea Buni se va i si printre striini, dar mai inti sintem datori fayi de ai nostrl- “Tocmai asta vrea si spund co vor pele, pline de injeles si de Gragoste de jari, cass ul Israel. Un grup de Jameni de acclasi singe de acccasi limba, de ‘acccasi Teligic, de acceasi traditic dledtuieste 0 casi. Aceste Caracteristici reprezinth tot oie aduri despanitoare."™” Si mal SP aga: Cel a izbitor Wweru, in clipa cind 1sus angiduic sa se pliteasc’d: birul cuvenit Cezarului sau cind refuzd aearena pe care mulyimea iro oferd ip pustiu, este NU prudenja sau dezinterest! Tui, ci patriotismul. redicii Tui Tsus este prima trasiwuri specific a REC caracterul ei absolut rnayional."%* Cititorul va putea i? yismului? aa mulcestia_ ciudali mour des hommes. A. Lugan, La grand cl, cap. HL. 1 ppntele Olivier. Les am le Joi sociale de 1a és de Jésus, p- 142+98 TR. ADAREA CARTURARIL OR investiga, dact vre S ea, solidi Sprijindteza magi oe Inu er puteric Tega de um a dovedit, primi m , Primind, la vi cumcizia); ceea ce mi 4.1 vst do op si mi se © O . Jaca co care’ creguni ous Fein xe jr age Pate de retinut estas vipitorul lor Ty acd Ivan er cel pun ne POF st facet iicator al egoi => Nu cred cai is eaan ional ou aprecieril fi national, atitudinea Biserielt faa deme i ¢ ricii fe ionaptivi modificsts’fh urnha’recenista nationals modifcate in urma recentclor declaa it enero tut Sea pre un anumit nationale, S™ Sit ae coal Honan trance, declraicate mn numai nationalien noe antitestin, dei foarte rar, dar are mud cara is seta comets eames si inge universali oat cum ii rispunde uni slut 9 pub i le universalistului 0 publican c: este intr-un i Sanaa “a este Inteun fel expresia oficial a sndint nec aie Das Ht oamenii int fii acluias tal da despartt de la bun inceput. ei nu s-au roa ane Neola. Familia dezbinaté nu sa mai strine, dine pouvi;desigur, mi place st recunosc fraternitates ase? eae viata, Gar sint oare tofi mort ii uy ESan Ne era ci cu to4ii? Au siifenit tail muncit tof pent noi? Uni waiaw fn eealalt parte a globolu,oarecum in att lume; alt tucrau impo! ts na Su dad jt pe stro no 9 ffesau in sper a ocroti sau di pre Pi or most esta alr ‘tu noud. Ce Gatorie avem not fat de ei? Dac un cdi si des. porile orgici, nu mai e cimine s Pie min, © han.“ sf 4a. (Una din, cc tut: itr “Are jg: institutiile a ele esa imi ezilor 3 Dictionnaire aj role colul ,,Patrie“. sie de masigue de la foi catholic are. Este de rematet extaordiaral spit paste ol ceva pentru noi. anu iubi spirit practi vi. decit pe cei c; practic al are au facut CARTURARIT ai printre cet care au parasit ar prea, of zi preoti crestini profesind aa Sica VO 4 Peyavorulut lor Sh spunind far Bia docttie anghelia froryus nu PresupwNE PatTae rat jut Ean ae ince ncamului sau a inceput cfirtu- ci? fe sul 5 = timentul universalului, Nu numa si aezaprobe sent Cre. Timpul nostru va (sau muncito- fi vazut ci siin fleet declars purgheziei moralisti Carte de a chuta gg atenueze perceplia simi) Hs Ginure ele i de & 5 ‘simi in comunitatea le 5 Gpotriva, si caute s& simtl cf Metibil aceastt deosebires C8 i este acest din urmd efort, in timp ce de apropiere este semn de josnicie, de agitate $i de prostic. Aceasta este, cum se stic, teza lasnuth in Réflexions Sit Ja Violence si tidicata in havi de o pleiad’ de apiratori ai spiritului modern. atintpeast atitudine a clrturarilOy exist o noutate, ii mai ciudat’ decit cea din teoria asp%™ puri indo Ht despre responsabilititile acestei doctrine nagjunii. C’ si despre clocotul de urd, fird precedent, iscat de ea in sinul fieckrei clase, astfel ca aceasta s& comits acte de violenyi asupra ‘adversarului ci, le putem mmacura, din partea burgheziei, prin fascismul italian, Tar din cealaltt parte, prin bolsevismul rusesc.*" for natural mai deplin $ frumos $i 101 orice tendint ToLoisy, Guerre et Religion, p. 60. Tots? sint si unii preoti ‘nc’ in functie care ‘vorbesc in acelagi sens (cf. Guillot de Givry, Le Christ et Ia Patrie, spre sisi: sige. tie c& si fascismul italian st polgevismul rusese se revendicd de la autorul jucririi Réflexions ‘sur la Violence*; acesta, ¢ drept, predica egoismul de clas intr-un fel oarecum vin exprimat’, pentru interest ‘universal, fra preferintS, cel p n t ‘unei clase anume. In ‘maniera lui de a predica ‘egoismul exist un fel de imparyialitate 1 Tipsit de mirejie, PE care ins’ discipolit Jui n-au mostenit-o. * Georges Sorel (1. 1)-JULIEN BEND‘ae —— TRADAREA -$i CAR: st-si flureasct 0 scary TURARILOR a min: . ati de analiz. binelui i' speck a nevoil : ei speci Voilor ej i - fice, a condigiil Ci specail Mutu sic& nu trebui lor span PCCifice, ait rebuie sii se hewn eitice care sete. ree 0 neo unig incon tito tatea in sine“, ,omeni: muri r Sa an moralei generale, . Maurras, Sor r eae cum igi Dee rasa irit care, de | dE Und on *» de la Platon la K; b ientindu- ret de bine orientindu-se dupa sufletur omg’ . La ce duce doctting ea orntltt eter grup de oameni si se instituie eae, cm ia loralitafii faptelor sale, nee fears Inc : a ce codificare a violenfelor cate ee a violentel nea cutarea planuril paisa " : rilor sale prison maniei, in 1 i foe i Zi, in toaty eat vara vt pin i oe + Poate, intr. 21 in toatt Europa, prin exemplul b ieee perepa. prin exemplul burghezici fu cumva, doctrinele ei intorcindu-se impotri a yeyedea chiar prin exemplul clasei aces ee moralist francezt fat de sew! Ge iat i metalist francezi agi de actul Germaniei din 19'4 mal ui foarte. pls mi-adue aminte cum, cu sae eee luc , CU sai- amintit, tot ei , Cu prilejul proce i oe = ani fn : esului mai amino rediaa eompatroor ‘lor exact ead , afitindu-i si respi ul doen resping’ bsoluta fluturat de nigte vmetatizicieni »metafizicieni ia in sine“ si Da hi urckhe rturarii cor machen Plet form, Aor aj OF sak le, in exe. Des, tier Telatia di traditionaligtilon fact tezele tui Di lalistilor francezi, vezi i Durckheim si feigoraine en Fimnce eye D. Parodi, La Philo ieee alle ‘© Germania este singur’ fosepe eo; dele (maiorul von Disfusthe ne pits SH-si j nationale pare a fi mai A nov. 1914), Filet juitece meto- Ss i fia moralelor remarcabild afirmagia aptsatdeg Pei Ne ESE ui Platon, in Republic n, in Republica, a lui Hegel si uma grecior, na ch 3 8 doi Dine els Zeller cum idées politiques, vol. Lp. 14 (oe rm: potrivits 103 cARTURARIT a accepte decit © areptate wadaptats jo 9s a Bree, iste cea wigs Benes VERTIS Gi actuale <7 Mi-ar plicea FrgnelO® OL Dine, din FesPece Tati de acesti teoreti- init pot SPURS -Cgin respect fase de ‘consecventa vreau SA Ga lor din 1914 ne asculta de vreo seaee ai, 1 dour de SOE de ai pune ey proasti, in ochit unei lumi naive, pe rit lor. ni atitudine a cUrturan lor se numara, cred, (Ae cele care Ie ‘dezviluie cel mai clar optiunca ay —- de a sluji astizi pasiunile Taice. cS mpatriosilor lor de a nu accepta decit conald si de a respinge morala uni- abilitiqi in arta de a-i ‘mnul unei mari veritas se vrea deosebiti de toti ceilalti oameni, inged in arta de a le perfections: micar in una dintre Gemele ei, pasiunea nayonsls. A nu accepta alt judecdtor decit pe sine fnsusi sia disprejui orice alt wie, Oe vedere constitule, Wtr-SGevEr, © incontes- ibid fork pentru o tar’, precum orice exercitare & orgoliului constituie o forts pentre & instituyic al oan; principiu organic este, orice $-ar spur afir- fmarea unui cu impotriva unui none. Ceea ce, in ‘Ultima rizboi, a dus Germania la pierzanie nu este deloc ,orgoliul ei exasperat®, cum pretind iluminatii care jin cu orice pret ca rautatea sufletului si fie un Fo de mirare 68 mai exists invagit: sera Barr’s in 1898, care rai‘stau sf discute despre dreptate, 0sstre ‘adevir, cind orice om care Se T fe s& ne limit 1a a afla orice om corectraportul ize doi oameni anawe> "ntr-o anumit chock, in conditit specitice.” Co err aeeste cuvinte Te va shspunde Germania, in 1914, acuzatorilor ei. Si mai spunem, Rasputin Franja nu 32 va gist cl os moralist, inainte de care ce el De Maistre sau Bonalds ar, ‘sh afirme Ch ,oFice Om 7 Mie in vedere exclusiv justitia de circumstan{a?as —_ TRADAREA, CARTUI fe ici — factor de slibiciune tn via fora ci materiala na fost Be Practica, gj dice dex iul gaseste 0 forfl mana? © sori duce deloc popoarele ta pi terial pe math sia lal Bismarck Chater ane: Aovad Rae ani, chemau Franja sis! jude vm eee ini-oe sinchiseascl de'ouee” singurt fp sa at le morala e aPtCle si gg Salt simy al interesului national aa dovedcat gl a fe realist si let indime een realist $i complet indiforent S ce pasiune devinteresatt, inet 0 dat sett fat de viz uncfia ci i Spun: riming St acmanea ine Ta eH cows e's : ea : Carturarii moderni au tsa eral nu numai mi " orala univ universal. Aici s-a Pee universal. Aiei s-au aritat de-a acu gear stridania de a se pune in sujba pastunior inice. Bayt 5 nstituie un i caine pentru cei care v api in ealitana tn ecole we sis perceapi in calitatca lore tie cceptat, el fi obliga si in calitaea for universal. Ce bucurie penn el sh an Cf universal acesia este doar o static, c& de tap exist deeit adeviruri particular, vadevirurt din Lorena, adevirur din Provenia, adevarur din Bre- Eoapeaaes pele ‘stecate timp de veacuri, reprezint gera.e este Benefic;respctabil adevaat in Fran“ : ea cee adevarat i , cu alte cuvint erates si fe, C4 Pascal e un spirit cam paca i Prada disprejutyj © L'Appel au sold: traditions lat, De am ts cet tis foe din alt tack (ha ae al dispas =Din orice tara a Tai att ant" (Losique de Port-Royat igs eevee tinea afl adevirul moral; recent adevirurilor nationale XX). Si nu ne doctrinele lal Etastetn cua teor ecto francezs vizeazi numai patriii lor. in au fost preluate f8r% mult caitae ea re de com- ARTURARIE 105 ace de Pirinei este croare : Ree Gmenirii i se predic’ 8 ruth ince Gespre clases | $e spune c& exist’ un 7 jun adevar mmuncitorese; mai mult, atpuie si funcyioneze altfel, sau burghezi. Izvorul Sorel muncitorilor, st esanaii cum trebuic sf gindeasci clasa cA Mar le spune discipolul stu, Johannet, ta j-ar putea si apard curing consecinjele Sate cu care cirturarii moderni duc Ta Ae Claselor sociale CX sint diferite var dincos este Molo de & eheoastr’ trebuie, Sintern muncitort yoastre, Ie SpuUnc de alta. uitul pentru particular si disprejul fay de uni- versal este 0 risturnare de valori caracteristicd doc- rine} carturarilor moderni in modul cel mai general i roclamata de ei intr-un tip de gindire mult mai 5 Jvat decit gindirea politic’. Se slic c& metafizica Sdoptat’ in ultimii dousizeci de ani de aproape toti ginditorii sau pretinsii ginditori statueazi ca stare Suprema de constiing’ starea — \durata* — in care Tebatim off ne peretisem TH eee le BS mai indivi- dual, mai distinct de tot ce mu sintem noi, si sh ne liberi de formele de gindire (concept, rationa- nent, deprinderi de exprimare) prin care We putem percepe numai in ceea ce ne sie comun cu alti; c& Pemacord rangul de form superioarl de cunoastere a lumii inconjuratoare acelei forme care percepe orice lucru in unicit i, in deosebirea lui fay de atea lui, oricare altul, si c& este pling de dispres fayh de spi- ritul care inc fearct si descopere fine generale. Epoca noastri va fi vazut un lucru nemaivazut pind acum, cel putin in asemenca grad: metafizica predicind adorarea contingentului gi disprejul eter