anna ania) cunoasicirea mutla- TRADAREA PROFESORI, 6 R Ca tf ndscocitonig Perse itt tin decir exgaya Civiizaia occidentali se bazeaza pe rattle se bareara pe ciilizatia ocidentala, Nasser centrism daci sustinem a doua afirmatie, care cate ade PFN cin, in misura in care concentrm aici cunoasterea st (et nung, omului, Pretutindeni se doreste dezvoltarea, Pri pou tepturie deni evorba de acceptares explicit sau implicit, aco Pretuine voltiri, si anume: aplicarea cunoasterii in practic. Rene St sidemttajiculturale” nue, de multe or, altceva decit nn ici exigente, rd insd a se renunta la gindul dezvoltari, Cent cam aga: usurafi-ne dezvoltarea prin subventit, pentru auc putem dispensa de efortul de astabilio relate eficace eu realign” ‘Céci despre asa ceva e vorba in lumea a treia, in tiermarne general. Tiermondismul nu este o filozofie a dezvoltanh den Ferulu de resurse,destinat sd perpetueze subdezvoliarea atenta sircia, dar in principal pentru ct Ider ce impun subdesvolae, sisi poataachitadatorile externe. Prin ,apiarea identi et turale, tiermondigti nu ineleg, de fapt, apararea propriel chi, zai elt conservarea proprillor privlegt, apararea dreptulu line ficient, a dreptului la coruptie si dictat. Altminteri nu se poate Ineege pentru ce valor ett, ceaile arte erature formeazi, stunci cind totul sa consumat, unica marci distinct originalitgiiculturale a uneicivilizati, de ce deci aceste valor ms sistema enitate in moment in care oscietate fe ‘ese 3 univers neesar— economia thn Pie Per edi src Observe ni osociat contemports ‘ML piegs¢prirobetval deals, prin wrmare, a IRE a evo de neo, ewaxioma ral ent legit Dar este, oare, in practicd ta fel de recunoscut acest drept I? chiar ci : ‘ivlzaia care La generat si sus|inut, died in cea occidental? Vv -TRADAREA PROFESORILOR a este Fecunoscut ca ata, dar ol och ar Msi asigurim pe panier ee ida ‘a culturilor, printre care ma prenumar Pit atengia asupra rezistenei artigo temeiat pe rationale Toner? ‘mai radical nv aici ezida. Nu toemai cutaaqae consol! ae preolumbiene de pls yee cota saber ole, Pet de ttle, pe al desing a aes gto! 99; ginal din intreaga itoriea umanitiji? Anes a te aa a vi fea nv inte ,identitatea cultural” si rajonaliae,c ivi ca atare. Adicé antagonisml care face ca pe, prin si pentru cunoastere tind la v ‘teri intuntral domeniullintrinse seg, Nu acesa eet pend ere ace vi I mst Be ek a a ey de actin lula i negara sa ar prejuic gavvaa in infringerea gindini, Alain Finkielkraut a desris foarte bine sn. ecapia al acest lini. ins dup prea me ona porns care afeteah in prezentcvilizia cnet, pa ‘cu atit mai profund, cu ct sint mai multe zorele Tind-o, actionea7t . aa ale de informa n-a nici un impact amas, ar are ut proape complet apltizate din pricina refuel ra bizar intre cultur oe Ge responsabilitate au, in acest sens, intelectual Inks umese aga pe scritor,ginditori, artistic pe savant in msi sarrteelscmplica in chestiuni de politic st moral (amare ‘-cum). Ins prin intelectual” se nfelege mut me profesorior, Or, tocma ei transmit URES ee File culturil ei deqincheia cu care fccare genet ‘stem de reprezentri ale wives fe Mort de ar pf ttuctoarle et ‘mai influenti: it 1 cunoa pregitesc ri se pregateste si intre {a cei mai marungi inva britii universitare, trecind prin cei ce, cei care sintinsircinayi cu formareacopiloe de la 10 la 18 ani, Influenga lor este, acum COT dect era in trecut,finded propo tineilor nel ‘este mult mai mare. Nu tofi profesorii, desigur, Pot Uniidintre ei nu fac deci si particine I tural, Foarte putini intreyin cu-acest2 0" fi lasai pine sintelet > aborarea poms jaye personal de298 JEAN-FRANCOIS REVEL resi gust, conditie, de bine, de ru, a intelectualutui, vat. Asta nu inseamni cd, numindu-i pe profesori ni titori de culturd, le minimalizam rolul social; ej compun imaginea global a culturi Ia fntotdeauna, dar mai ales de fer copie truns in toate straturile sociale, pedagogul a avut functs qe a PE pret, de mediator, oferind fiecirei generatii traducerea conc a cunostinjelor fundamentale si a valorilor specifice unui men - Nui mome, dat. Insd, ca orice traducstor, profesorul poate ff infidel textulyr *OMULY cul, SLE Simp re ia de inte, ginal; pedagogii nu s-au oferit niciodata de a rescrie a est text con, form proprillor prejudeciqi. Nu sint et singuri,fiteyte: ci dau om cireulaelor minstrile, diretivelorprimite We lasuperion as inspectori st comisile de tot fell, cate le impun orientrea ge rali si con{inutul precis al invijimintului. Oricum, in faite the corp profesorl exerci asupra autoritailor, grate fortel sini te, un ascendent irezistbil. Conducitorié administrativn recrany de alte, tot dintse profesor, nu pot nicidecum sa atace nesting, rit yfortreata invatamintului", pentru a reiua ttt unet eazy spre Federajia Najionalé a Educajci (Fundafia Saint-Simon, Pars, Fayard, 1985) Aga ci problema principala 0 consttuie starea Ue spirit a profesorlor, redutabil grup social si categorie intelectual total apart, raportl lor cu cunoasterea, cu simjul pedagogic de raspundete cu etica profesional, “Trebuie sé remarcim mai inti ci invjamintl, alla, woretie, sub flamuraideii de transmitere imparfala sine, sa dort nto deaumna (cu delicioaséingenvitate) o arm de lupt. Chars inante de secolul al XIX-lea, cind mai multe far au resimitca peo fits datorie eradicatea analfabetismului si generalizarea invajamints- Jui, observim in comportamentul pedagogic o dimensiune mai mull normative deci deseriptiv, in fin, ca si lbertatea pres rea populard cresteo data cu gradul democratiai societii, unde se insrie ca o componenta organicd, Democraja nu se poate di- pensa de informatie i, alturi de pres invatimintul nu este, a ma urmei,decit oat fai, oalt Galea informant. $i olusi atunci, invamintul a dat dovada de o ambiguitate de care nu $2 debarasa niiodats, care caracterizeara raportul dintre educa informatie i dire edueare formate. Cred, de altel, cd, pentfU redefini cum se cade prima notiune, at trebui sa revenim Ia vechill termen de insruire (instrute solar), adicd trancontercn coos TRADAREA PROFESORILOR Pr] sare, pstrindtereral deuce pan ce ajementare due ena cera nt tds tormare emits cuenta ia comportamentudi ein societate sso orl poate asada, a fl de bine pede sau sind profes reuarca cunostinelorprvalazi, educa inde i fa principal, in interes cei ,n general demo. neste RCH Thimb, cind prevalear indoctrinares,Invéyimintl Fimpostura. : Or sigur cf educa formativ este genil ru al ns, Sem vcare ea malformea7d cunoasterea ca ata (cc, in rest, “pera s4-sialeagi traseele conform obceiuilor taiio- educatia ¢ rciilor modei), Semnul sigur dei este ci toate societile arr qumensiunea foal” chiasStemi or elu xara en ental Cusea eli cade bing rea mincinilsstemate Din ere, anamitec- denga cenza ele sige fundamental ot 6 peta in met rane de dso B20 = chiar si societitilortotalitare i se ments ae A apd msi Fer tnceg cn Steyn ‘ereavd par st simp toate dsspinle, eile raster oars iese dim imi i invadeart char 320008 SA state ai nofersive poi. Ua ast fe a US tS tm {upd cum am vizut. Sau in China re : ‘onden al Occidentulu), cind nu se pul nn nino a sie" a Tui Mao, o incredibild insumare @ SPE davea sh pribuseascd ara in noaplea Pres ‘nu au acces, in materi de idei generale, 06 T Tuitger" dpa cum teialbaneainhlcrscT Tf i3s ery rice ale lui Enver Hodja, asa cum ment Intoxicagi cu ideologia nazist. E un tO a fost maniaci a educaieiea sii Pres Ay sianic in context Scoala — spunea Bem yep toate niveturile si de toate gral er at Reel Tieni pentru ai face si ingeleag clita ry cia vorba de revolujia fascist, bineingele rea sui o saat eeepc in ccc 0 a300 JEAN-FRANCOIS REVEL var aga ceva. In numele alteirevolui, un pedagog din Par ‘unis alin aveas usin exact acl tue in 1972: al lume sin fara noastré un ansamblu de idei ce reprezingg ota toi ma on mre mre peas 9 ee Jumtte de eco incoace:voinya noasta este ca scoata ny ye? integral acesteidei” (Giorgio Bini). ba Tar sooaale-a gi afirmat! In fone, simplul fap ei, butulinstituyitor democratice, in Italia, ca si in Fra Invayimint confesional si altul lac, bine separate, vajimintul n-a fost niciodatd neutru, cd, adicd, ni urmirit si pun, pur si simply, la dsportatneilor informa ¢ unostng, isindu-is (le) judeee singuti,neconstrins Mamet clevilor din seolilereligioase sit diferite de cele ale elevilor ats {colle publie, inclusiv antologite de texte lterare:sint seit pare tele si independent, alcituite de profesor diferii,in spirit afer, Privilegiind evenimente si concepte diferite $i publicate la edit ierte— chiar si gramaticile late! Eclar int dous Tumi sep, Tate sic nic una dintre ele nu este obiectivd, Parinii care-y uint {cau copiii— la inceputul secotului — la scolile contesionate voing at acestia Si dobindeasci o ,educatie cresting”, chiar ila acele ma, ‘anksire nu aeau nimic dea face cu regia, Cit despre scoala pu bic’, laicd, ea inculca elevitorideile ,tepublicane”, cum se zice in Franja, Aicise rescria istoria si se erat hiza literatura conform aces- {cjPerspective. Studiind manualele de istorie ale lui Ernest Lavisse, £21 care de la sfirgitul secolului trecut si pind in 1914 a dat toned inavimintului francez, Pietra Nora a demonstrat foarte bine obiectivul principal — educaia republican — era ides de teed g acestora.! Predarea istori maceste manuale se bazeaza integral pe idul co, © data cu de, Na, CXista yy dovedeste ci in. iciodatd el ny a 1 £8 ct de ménoite,4volame sub teia i Pere (0988 Pierre Nor save maa ect i Pier Nora, Gallimard nol. national le ptt Levis, évangile de a ‘bigue) aaté , pentru aicenae eee ae bora Frage Lats sori pti xc era te oo deci un repertoar de exem ‘ontrariul une} adevirate lv, un principiu care eonduce ‘uote, oFi deformezi ci ee LOR 301 expliarit fenomenclor exci prin cate fnate pil Te condamna vgutos spirit sine at ered re Oe ranged e scindatd in dowd: inaime si dupa 19) Pri gine StS gare datd cu Fran n987, nue, pemteu Laker, Sa eioaes ea unei Revoluifanceze sasteptarea unc i, Fed eae esta de comploturile medievale ale absoluismutg man deems med Ae ae 5d manierd de a utiliza scoala penta pe , cereal 799. Toa a v ; ia dupe acolo luptele ideologice ale adulilo idea spor ef rasporta ac010 0 toate este un picat pedagogic oa rspin yee eae ey acest sens 0 reprezints si eforturile — zadamice, ai © devas [opuse in SUA de catre asocail reigioase pentru in ere waned in coli a evoluionismului darvnian. Des 1 ag Jimintului formativ cu cel informativ coexist desi respectul adevarului mu ghideaza Zap tel depns de dis de pe. trnarea amenini sia total eal sxe az, cel putin atunc cind demeeraji union de eect espinge tentativa de anexate a invajimintlut secine aaeee Age a fost in Fran{a migearea impotia deca sm eon A XIX lea, ori cea impotiva socilsmuli, din ies, testaile riage de protest, cele fe ard simi soe anil 1 pe Mitterrand si rerag poi de unre 9 tical nayonate, area ince a i nu ch acele cite aan iol Se cus sro se aol fervent st clan lor nu provenea ec Sas. Eo ipotezd prea pun pUZbl Po tat cind practicarea religiei este in Secor Filor eau parinjii elevilor de la seoile particu ‘au marca militamtismului confesional ‘anuale dela gcolile publie, Char dacs Qt U profitat, din rayiuni politice, de ace? sage instinty sau deiberatimpotriva ea A SU notim ci prineipalul mobil cared rear f fost presimgitea marii amenin{iti 8 MMP sm mi iratul sectarism confesional, adevirsT ists, iat Fear ‘esti, cain secotultrecut, ct mars MAT Cy obser ‘aionatd a Educatiei devenise prote' intotdeauna peday i aids uli yi imense 2302 JEAN-FRANCOIS REVEL just atunci Emmanuel Le Roy Ladue, era un nonsens xg idcalul laic pentru a pune — ideologic — mina pe intreguy @%°% Conceptul de laictates-a format in secolultrecut werner tet So oda se me a tea pineipiuluineuralt cunasteri, Com oho a piu exact impotriva reali care a desemnat? Socitatea ene" 2 iar punc unelngrine nsepone ana Oe cu conta ca invitminal simi serio, eat ew ons e lism, Altminterreactiones.Invajind in coal primar ye 2a ein 1928 pnd n 1941, ot ews dopa invyimintal aga se fcea, cx profesionalism —ar frimas, dee fara elevi, daci n-ar fi fost asa. Paradox curios: abia cind a1 ; intr-un licew de stat, pregitindu-ma pentru concursul i Normaté Superioara, aia atunci am auzit vorbindu-se cel marca de eligie, a unii profeso fie de dreapta, care ameste cau religiacu docirinele jor cu mult mai mult decit ar ddreptul s-0 facd pring iezvit. Ins, oricum, era o 20nd comusd {nite cele dous sisteme de invajimint. Se studia exact coca ee ye bie si se studieze, pe baza criteriilor, pe cit de banale, pe atta eseniale, de pura transmitere de cunostinge ‘Tocmai acest pact de moderatie si respect reciproc a fost inca cat i rupt in ultimele decent ale secolulut al XX- lea Printr-o picanta inconsecventd, tocmai in 1953, anul mori li Stalin, sau stalinizat si manualele franceze. Regisim aici veches ‘meteahni a marxistlor occidental, care se gisese si aplicetezcle oficiale din rile comuniste tocmai cind ele sint abandonate acolo, ori sint in regresiune. Luin cuvintl la un colocvi cu tema . Imag nea URSS in manualele franceze”, in 1987, istoricul si demograful Jacques Dupiiquier, abordind cu precidere manvalele de geogra- fie, a aratat cum, in acele manuale, economia URSS e Jescrist In ‘ermeni pur ideologici, sprifninduse, in plus, pe staisticle fies. le sovietice. , Toate respira Sinatate, succes, incredere in viitor.” Au ‘orii manualelor prezintd crudcle realitayi ale colhozurilor in culori idilice, Hiudindu-le productivitatea. Ei exaltd , planul Davido de Schimbare a cursulifavilrsiberine”,precum si-supertele se, zultate”objinute de elevi lui Miiurin gi Lisenko. A aprobs dio. {eniile lui Lisenko este prostie mai mare dect ince yo Uistiile oficiale sovietice. ined 0 dati: sé nu uitim ex apologia obscurantismului lisenkian aparea nu in ziare Prosovietice, ci in 'm ajuns la Scoala vut tot TRADAREA PROFESORILOR 303, + impuse eeviordtep uc srk de in sare imp inornare oe 5c ce aa Neg as at Instruciei Publice. AbUUl i ttidareadatonei mo ae aes encgr in ats ca no mane saa in arepici raportul tui Hrusciov din 1956 nu a redus elt 2 07, ae pry stu. 1 -clor propagandi - nostri Fo, conforma uturor cielo propqandsis ste eae ese sa repodte tuna dap rea eee coptiister Mpicitul demografic nu se expica decit prin mosteirea Novosti. & prin invazia hitlerist, niciodatd prin masiveleepuriri arama S gr ca prea putin dintre autor de manual rau com stalinist-Prnbri ai partidulul respectv. Dar asta nu face deci i aig say oda Mai mult acest fenomen fda cir cxaminare demonic injelege corect istoria cultural si politic epoci noss- use poal deologiei marxiste asupra unor zone de stinga neo- re: intinderea id cua <4 ne imagindm climatul de in- we Mite. Nee wl mai great sine imaginim ial de i- cana al acelor ani in invayamintul france. Expresi i tokrayoarc” servest, in genera desemnare acto oean- searaptl contra sling cr ves. rest nares wa eva tna ipo Sel 6 ‘biay sume pedagogic, Dupaguie asopost acs oa eg pie cae a aan a 6 et eeoge : sie fotograile 7 UURSS deci era stats ee al, Sad ce pvestsec:,agacomera eae asa fon cri Am Rest atacal de eae Nation 8 srr a Boda, veo atari de srr Se O'S SCO mea a de sentiment, de a see uh, UB cE de imdipmat, ineit nu si-a pututdescrie minia Sa eA CeVA'INSPAIMINTATOR DE STUPID 9 eno. CREDINTA. Atul avatdeiattea de2 ale nal, pentru a spune ca avut ito.deaus roe pune b 4, dar 4, de acum inainte, li fe vinzrile sa publleat lel, dare, re Elves ‘sub semnul, Intrebri tot ce sea PA et nv dep “asa a pri; vinzrile anuale din manuel sus ede la x 1e oe 20000 de exemplare, in vrem treia atingea ugor 50 000. ial ‘Trebuie si stim cA succesul a Baise depinde de decizia suverandia pro join iva mesRAN FRANGOIS REVEL ge sau al respinge.E de infles,atunc, de ce editurite aintelucrrisuscepubile a stimneascd nemuljumivey Intre 1980 $i 1985 a inceput un dezghet; s-a put va si parjiala destalinizare a manualelor de ifort Franja. Mutajia ii apartine, f 4, intelighentey fay demain ei. Twa, in 1983, se giseaw ind deste cage, salinismulu, cum erau manualee din cokcia Gauthier ete ABC), unde se putea cit ci .mai multe etemente ne aca at Gi uti Andropov, sucesorl i Leonid Brejev laconduce a tidului Comunist al Uniunii Sovitice de la 12 noiembric rea continua politica de deschidere practcaté dle predecesorai Orie zarist liber si profereze imprecatilimpotriva una de afirmati complet nefondate, dupa cum oricinec liber st ja Pe Brejnev ca find ,deschis", poate mai deschis dect eri keg Ciitort au vizatdestule ehesti de acest gen, iar Zant i gy oricind retitica opinile. Dar si arunci atare neadevirur siren lor elevi, sici obligi si le invefe direct din manualul scolur ny impuiezi mintea inocenti a copillor cu inept de acest gen! ¢ biaté scoala public”? Lacolocviul decare am pomenit maisus, Maurice Decrop a exe ‘minat manvalele de istorie francezd aparute din 1931 incoace. Ela ardtat c& din 24 de manuale etichetate ca probolgevice (contra 21 antibolgevice si 10 de mijloc), 23 au aparut intre 1946 si 1982, ceea ce confirm o data mai mult procesul de stalinizare a invd{amintu Jui francez de dupa razboi, Subliniezfaptul cd flsificarile nu privese opiniile, ci evenimentele istorice ca atare; de pilda, manualele wee sub tdcere revolta de la Kronstadt, ori atribuie construirea Zidului Berlinului... Germaniei Federale! Decrop spune, pe bund drepta- ezita 53 82 9 u ast, "te pe Mil Hers pun ceafot road ln Kronsa -Siane Dt Ans qui arene monde, Caoann Lay, 98) Mian ec ‘rogadaimpresioat ptun pe mart Pot ig an ae Mice cpeins anal ttl Porno Sean ea figura pte marie cur gee sl mann os eee ea Peropariorsk a redacato rezolujc, formulindrevendcirle marimar Bec, Ex ‘eat adopts mitngl del mare din gana ant Bali Ex are ioe inertaten xpress pres pen munca, bers ted rene dcp de form cone yea ee i er se teas a ora an oi "aa imprumtur or svn fora de mucin propane a TRADAREA TRUSESORILOR. 305 ri grosolane ale adeviulu seamind msi de. a a informatie, deci cu o ied ce informatie”. tergeu UNTO Ss ne intrchim, agar, ince consis pretinns archi: amintului public. Referitor la asta, eamuran st coralitate 7 Semnat de Jacqueline Frysine-Dominjn, et Female de l'Ecole lire, 1882-1949 (A. Coin, 1969). Au anaes coal public dept model de obiectitate dcare toarea preZin’ S pdepartat. Divergentleprofunde dine manvale ala ident ty istoriei URSS ne fac sf ne gindim daci nu cumva e Ja preventatea Fr tare a parabolei cv ociu, pail tim. a act Je Foe de pare, la un moment dat adic prin ani’), ‘Totus pew indus sf maifi, cm eram a0, const i, nem cis si od constient po- wofesorii, ne au decis si-giutilizeze in mo P ritia de forts fal ria — si nu de a o preda pur $i eae Fou pe stun mags sing arms simply Ee in locs-0 aplice.Invaimin cra ‘ trun gh al profeoruui autor (Vt- itn Ase sy precresfturie wma: Sv ala cet ots, el ous se amp elevilor Ci, a) sialtul antiimperialist si dem cat (URSS) Fe moar (SUA) gominaea moni pin sina we ind eC ctv, lupta contra impe! ft (SUA) step a antimpeia entaie deoutti(URSS) cn Rela OS seri, Fiat nsosimaisare sce pra Resa ean apr ama ca roan impede: ei nu se ridic Impotrivs | Pe ris er enews 8 restated meen sc kaka et Pega ting Jb comand Ia ss mm ati vr agin nies i Galil et306, JEAN-FRANGOIS REVEL Riminem perl: scopulprofsortor nv ext dep nostic de a estuna capsule ac gee PE aceasté mareaja misiune. in manualul de spaniola Sup Pan, pentru clasle terminal (pregitirea bacalaureatulu) ae je" Jean-Paul Duviols (Bordss, 1985), ambi asistenti universes 'uninteg capitol cae face apologa ui Fidel Canto, ar un ath Se rveniuc mills mtseor ee auconds rena de. Aproape toyi autorii moderni citayiin manual sint comune . i Ust,on, atv tet getanvnspinee seen Pini in ilete noastre, manvalul nu-i conjine nici pe Origa oa Set, nici pe Azorin sau Menéndez Pelayo, nici pe Pérez Galdss, mes de la Serna, Pérez de Ayala, Maeztu, Salvador de Madnic iar dintre poctii dinainte de 1936 lipsesc Gerardo Diego, Saline Jorge Guillén. Nu exist decit ,martirul” Garcia Lorca — asasinay in iuda legend, ma mult din run personae dectt police comunigti Alberti si Herndndez. Unul dintre cei mai mari poeyig. limba spaniolé ai timpurilor moderne i din toate timpurile guanul Rubén Darfo, nue prezent in manual deci cu singurd poe. 2i¢ politicé (una dintre pujinele mediocre ale sale), un poem are. sat in 1905 presedintelui SUA Theodore Roosevelt. Textul ¢ Pretios pentru frajti Duviols fiindcd este o diatriba impotriva yan. keilor”. Dar cea ce ei uit si mentioneze este ca Rubén Dario ata cd aici SUA... pentru a apira colonialism spaniol care Roosevelt! a intervenit in Cuba pentru a-i alunga pe spaniolii de acolo. Poetul se atasea unei lumi vech, antidemocraige si re- actionare din motive sentimentale, dn nostal loniale pe cale de disparite. iat poemul sljind drept manifest al stingiirevoluyionare din anit'60. Cit despresocietatea capitalist, dai arf si dim crezare corp tui profesoral france, ea nu merit si mai existe, ca si imperial mul care-o defineste, Manualul de Inifere economicd gi social Pentru clasa ce precede bacalaureatul aleg c se, Pentru ilustrarea ,,do- Sarului” dedicat ,capitalutui in intreprindere afigulflmutwi Barc Tn ginal pol seinen Teodor, drat manual a schimbot ‘i i -ausps: Lai Roose” peru cara fee 3 Att de -P. Cnion, 0, Eehdealin 3: Lagrange sand Nathan, 1981 od, Fe TRADARFA PROFESORILOR a at din vaga Marthe! Handy, un dine vtec ana 1 sen ee for escrorne rat Ce este Ointreprindere”, es ea onoratacu un FE eater, iol fat dupa roman ui RenéVietor aie eae ee ator simplist § slingst fa adresa uni society ines, UN Torn ginare. Mai departe intlnim alts iustaje: cot Biomass pe in ae st cr ee GS 9 a Ge pose rasunitoare yalului. $iasa ceva se numesteobiectvitate! De ee nu leu ast inci, Int-o carte destinata iii tineilor AL anu se gsesc alle exemple intr ilutrarea celor dous Fea metal al sce ~ ane aeprndrea — ee le escroci! cl mal ici beneticieck devin anal Dar silor. tn Evel! @ histoire! manual desta cll ce “nt yeatesunsee a INS oO epi vids : ca dea pretore pnd ee nose, sim it vein lea 39, intl "roe oe , ‘ ‘ales in orase viata devine grea, nesiinitoasd si mi- sel arco grav i de confor Nu camel Souitet re pn iol munch isp nto ngs sess acale pind rt evap deena defame Molo Linge ru mate ni, eer ane, Deak —9 mule deol. lena estos, Costin dnc {Emr pie ler ature Pines ab ul vee om tifa ce mab desent de coma, Ces pune Tetruteq! eum, eps nod ep atone it oracollssutunl pov omaline mH "ened, desiur, cm, ne aes ema 8 cna dn pit emanet mau am a ma hraneioroata ell pols sessien (ransportlu tt mai fl a slot a otal org 3 vo equate de orl os 2 esinase In i or furan cia arr rset gumelor : le—a ‘deci ci speranja de Hot afetate de insecticide — cum se face det lor infectate de ins 5 Viagd s-a dublatfati de secolul treeu ve, 191. 1 veg Chalanges Librairie Dela.JEAN-FRANCOIS REVE| 308 Faptul of scoala a fost invadata de sti ral) se poate constata in toaté Europa. fn Ft yy de lotunciatansmiteri de cunostng fa fvoarea ta oe Mice ta pemecut in di timp, Incepind cu 968 esta pt stingismului pentru a suprima pur si simplu toate manyan’ re. ,Nu manuallor! — se afirmd into gazet a sindicns : {nvdimint. Manualele sint plitite de muncitori, chiar si gr piitese statu. Elenu sint decito afacere care aduce might Tilor gi sint impuse de interesele patron. Ele nu servese vst le muncitorilor si favorizeazd o cultura ey izcaza o cultura de clas, necalificatgt" sionamentul aminteste teza dezvoltata in anii "oO dea ie Sociology tases Boris iL Rion cnt fimintuln-afScut niciodatdaltceva decit si serveased mcr Gast conducitoar Int pntr ce, coninuf manifesta Tectia didactic poli al sindiatatal tnvajtorior a ic saa eal rs mls paren textes pein rate a semana desig, inviecy Me eitoror de i cole. Aunt a tenet in ajuora PC: aces aos al oe ip al opera. Manual vor eae tend aprd—isasps cio deco esis in sia Binelui, si nu a Réulu,Intrun stu i Shain ile tse pane are eels de glk r mare" Eitoris-au adapat, ies, fo rat pat, este, foarte rap iii mpd 172 pod mane tnt eologe int | editori au cedat santajului comercial Bnd i din pl pts compu din coms is ine ce Raymon Atm nome saat man trina vt de ss dine supancte aime Reval {estes Lucio Laman mate ra eomaca care Scie ntctsgremmemrat te Rom, de aaa 0 demands le ind cu te 1 tro testo nella sucka la seuolaelementare, serigmbrie 175 levine Dimenaone ak al libro test: 1 iv esto: eda poi n Calon latcole presi comuniste a acest sens. PO anuare 1972 ‘*peire, in soptimeniul ne. 8 TRADAREA O00 NT preter stmorai” din 1976. Minciunile, omisiunile sea- ‘ole etalate de manualele franceze, inci il voi vio nov rafal de citate Ma voi limita la un singor ‘unui manual, ,profesor” de storie, povestete cel a ‘ondial fard a mengiona pactul germano-sovie- pa JO Fa wrma, dich invadaes Plone! ee Hier ii, Rel crest vis fara conflctului, URSS a 5 Sina una nf 3DeTra y fusese Belgia deci saider ‘rinsi copii italien si Invele) a cucert succes Genoslovacia si Polonia. Natiuile democratic, cre er te conti, a fest nevis ine 1p Mus- chu al german, previindo wore stuctoae a aes soi elrat rzhoi Fane (1940), Armatle germane au ined tra pentrs a ocol foie tances st a tas ran in Bee Bupa ec a ocupat so parte din Fran, Tred Jos, Germa- sat Pmtors impotiva Uniunil Sovitice, care fst obliga an bot” (eras din Qvale Reals, manval pentru clash V8 elementat). ‘Cee mai trist este pasul in manualele gcol indoiali ci, dintotdeauna fel sau altul, dar inre limite tole depigesc enorm aceste limite si Ceara In plus, democratizarea inv taducayei de mas au extins enorm aria deacon falsifcatorlor de costing, Plimbindo-miint-ozi pe mal $0 sit aun ppuchinst un manual vechi de storie, destinat on coiegiuetoies acre iz meputl secoful ect, unde ra4rves biel era impinsi 7a in 1798 la firgiul Revol, si unde Nap Toon Bonaparte era ansfrmat in geneal O° 7 armatee ut oem Vita! Mi indoieseprofund <5 ° versiune a faptetor se va flimpusta vremet acer sion 7 ma Lente ‘ne dpe male SS me deze a coli 4 ar gx indiferente surzitoare- Or ‘mai putem pet + ¢ i", ca si ini OS tind care acu ezinformarea soln eee ci sa utr exetitgoilea rézboi ™ int cons hast fel de variante trunchiateforfotesc la tot re, incitsfrsim prin a izbueni in ris. Far fatsificarea scolar a fost o realitateintr-un ‘abile: sint, ns, perioade cind se ind dispare orice bun-sitn pro- yimintului, intrarea in eraEARS REVEL 310, reluim ttl actei cyl demoratizant de adevirae a tg Bonilauri, dedicat subiectului cr Profesorii — sav, cel putin, curentul dominant at proy 1 fxat,asadar, ca obiectiv formarca ,personalit ty rotsorng elevilor anumite informatii st idei (nu acesta era rolul fainc™ Index?) educatia,rupturil de capitalism” justticadisimulares varului si completarea cu minciuni a cunostiniclor, conforms a mei, Din 1968, 0 dati cu revoltete inspirate de contraculturg 4% ricani, 0 a doua component ideologic’ s-a adiugat practens grosolane ale puerile cenzaricinice, st anume: ins transmit ‘cunostingelor a devenit reactionard, A inva insemna deci a fre acjionar. A apdrut pedagogia aga-numit’ non-direct facut ca, in 15 ani, o treime din clevilajunsi la ciclul do 5-6 ani de ,instruire” elementara, si fie evasianalfabei, iar major. tatea celor ajunsi la Universitate si stie si citeascd, dar si nu prea poata descifra sensul ideilor. Numai in parte se datoreaza toata deciderea asta lipsei de personal calificat si cresterii efectivelor de elev. Cauza principald e doctrina oficialilor, optiunea deliberata prin care scoala nu trebuie si aibai drept scop sential transmiterea ‘cunostinjelor. Nu, si nu crede{i ci glumesc: ignoranja face in zilele noastre (sau, mi rog, ficea pind mai ieri) obiectul unui cult progra- ‘mat, ale cArui justificiri—teoretice, pedagogice, politice si sociolo- gice — au fost explicit detaliate in texte si directive? Conform act tor directive, scoala trebuie si inceteze de a mai transmite cunostinje, pentru a deveni un soi de falanster convivial”, un ,loc de viala” unde se deprinde ,deschiderea fata de ceilalgi si fay de lume”, Trebuie, nu-i asa, abolit criteriul reacyionar al competent. 1 PLE 1983, Dind foarte multe exemple, Honaur enumertobectivele manune lor) .ntrumusejarea svieismull;2),condammarea liberal: 3) ditaes pluralism ince privy Pana cst dete st de gst in teva cir apt inte 198251985, unde misundctemplele de denunjare a raogior taeae te eel de ‘cor Cin care a insemnatadescor adcviratesucete d itare Dita seectee trebuie si rejnem dou, semaate de Maurice Maschino,Vorenfans nowy crane ls iV ous des enfant de snvoasa Polson fier deI-P.Despin iM-C Burthly Casittblrechahon aeerat ee ine (coe In fy, etevortn $ de caren pubcat de Inet g L Enseignement en déwesse, 1984, cane TRADAREA PROFESORILOR: au ceuie si invele nimic, iar profesorul poate nai ewan ma pe “™ oatesd naib Bare cet Ma expediiva metos dea suprimaorce qe. in © oii pedagogti neagi, de fapt, sisi ideea de esec scalar, ir? Fao al unel singure cauze: inegaltiie sociale Dep oy iattibor egaliti intre gradul de inzestrare intelectual a elev fn sponte lr nate. apa nls eae wear rai a, le oa Dd favorizali, all defavorizal”, socials cultura. Im. arr fi deci sa impiedicém raspindtea acestor ines govt tminteri, am da api la moard teoriei dupi care unit ele finde inteligenti ca ali, unit profesrisint mai bine pega de- ee omelet nage eae a ele rena de cas pve ecmomic sano ca Nom provenit din condi favorizante devia, numai le ar fi ga- wef reustei, nicidecum priceperca, ambitia gi taletul. Tot ce se ratfpli in scoala ar depinde extlusiv de ceea ce se petrece in afara ii! $coala, prin urmare, nu ar avea decit o singurd misiune: si seirralizeze influenja acestor factor, restailind riguros ezalitaea, fvelarea rezultatclor. Lasind cimp de actiune deosebirilor dintre evil ,buni” si cei ,slabi", le permitem celor dint si inveye mai repede si mai temeinic decit ceili, ceea ce ar conduce la agravarea inegalitatilor si dect la inechitae social. Elevul dott trebuieyinut tu nivelul clevului slab: echitate social, nu? Reusita scolar se dis- tribuie aga cum statul socialist dstribuie venituril. Oriceincercare de a vedea in invayimint o masind de descoperit sistimulat talente ta fi conform acestei teorii, condamnati din start drept elitist, dacd'nu de-a dreptul reactionar "Am sub och 0 rezoluje a Congresului FEN 13 (Fee Najionata a Educate vot in unanimitat la 22 anuarie 198812 rs 1B64siLa Bourdieu (mai cu scams Les Heri, 19643 1 Teoreticianu ideiiestePiere ole ete # sp. nosmaaecreterte erga} Peer se ee ilippe Benéton, unde se face analiza (oy Cor ew int-un iceu parzian. ron rss tum ir aneme ormal (V. iité des chances, la see me a ce ha SentoBiz so oe secfia Bouches-du-Rh6ne, in Aix-en-Provence, Op; ect SaineCharles ain Marseille, consti de administrate, Hey protet pentru crearcaunel sci A. vzindinfinjarea pea Frenobiis” filierd a unei sectiuni aparte, cu elevii may et tals considera in eonsecitd,calisii de yanse in ayd tl. est prolect se va teal, el va crea un precedent peries ‘rea oficial o filiera selectiva fara posibilitate de apel penyy, = Ul Va sttg concurenta celorlalte licee din Marsila $i va incuraja crear filiere elitiste. FEN, care s-a pronunjat dintotdeauna in fave democratizari invatimintului, pentru ca un numar cit mai mares elev sd poatdavea aces la cele mal nal grade de educate? ddamnd proiectlrespectv. Federaia face ape! Ia toy simpatiny si membri sisi se opund acestui proiect de selectionare” Aceasti mostra de flozofie pedagogic’ se sprijnd pe dows tulate lipste de orice valoare stiijiicd. Primul este postulay idemttai de patrimoniu genetical tutor fiinfelor umane. Aldo, tea dogmatizearAideea ci rerultatelescolaresint in directa legit cu avantajele economice ale mediului social $i anume cd nic un copil provenit din medi sirace nu va reusi vreodata sé ajungi i posture vizate de copiti favor mena {proape cd intreceabsurditatea biologic. Unvehicol alco nitorii pedagogiei obscurantiste contundi, cum bine a obser , educatia initerea cultural si deprinderea unei gindiri auto ve. Meter mai ales lateral, inde eistle bene cance un dab van: imagor dara ett, ambele asin ct |, urme in memorie. Numai ci majoritateainformayilor pao de la jurnalele televizate, Or, natura medium-ului telereuel depin de, evident, de voinjajurmaistior,fworiznd nena se ici, ca si rapiditatea vit Legea genuluiimpune suecstoees et ‘mai rapid a imaginilor,scurtimea comentaruiu,lipes earn catae clara delimitare a subiectului. De a oid all faptelor. O noutate internayionala, sau economi Portangé, e urmati imediat de un banal subiect | inevitabil simplifica, superficial perceput, eh zc, emosional, stirneste o reactie puternici, De oh spre ceva televizat: ,Da, ; POttivg, lermongi Pi Poate Limin, Moral mini g, | absenta oricdrei ierarhii a ici, de extrema im- local. Comentariul, TRADAREA PROFESORILOR 317 de cauze si de context, imaginea loveste numai un eee liek; calea cdtre memorarc e incé lungs si destul de rar “Gunge pind acolo, Atonc cind ne amintim de uncle ,mo- | yazute la televizor, noi rememorim socul afecti avut aroce, comice, tragice, oribile ete, aproape nicio- in fata grea explicativi, profunzimea ori impactul coneret asupra att gi cursului evenimentelor, INS putea aplica starit de constinyé a telespectatorului (care «cufun telealegator) cei patru termeni folositi de Freud pentru ‘mecanismelor visului: ,deplasare” (cineva poate juca ro- ere" st wsimbolizare”. L-ag adiuga peal cincilea: evaporare. piece pene ; uno caactersichacentueai sab cpacitae format 2 bie faird cirmaci si fird a i = poser de acest gen, pI 1a fost dintotdeauna legat de factor’ politic hn si viivorul. M medi for de informa, toate obiectile {amintul318 JEAN-FRANCOIS REVEL v sicd au siei, ca tofi oamenii, drepturite lor int liber opiniile polit ulin inseamad nicidecum ci profesor ay gies ln in cuprinsa inviminul. Etoarte bine qq cP sulla la aleituirea politiciiinvlimintului, numai ca, ye fost consulta in vltimi 0 de ani, parerite tor au fost a le, de secare side iresponsabile, inet te indoiesti cd mans serie reprezinti pentru ci o preocupare anume. Cit degpie te lor dea intra in politcd (si, dupa cum se sic, o fae foarte a a.sifacecariere onorabile pe aeast cle ce lepitui are ey gst simpll dea tansmitecorect, fra nici o pirtinire, cunosine atate? Sigur cd nu putem cere profesorior si ramind ngte ee Julien Benda, in La rahison des lees, na condami isn aga tea politica ntelectualilor. Ceca ce reclami el este si nusesea doneze adevarul angajiri, O datorie care se impune vv atte mult profesorlor, celor care predav adevarul unor fine care nt de ales, obligagia lor find si asculte. Un profesor infidel mise, sale adaugi la picatul impotriva adevirului si folosirea abusivs pozijici sale dominant De ce, oare, majoritatea profesorilor din frile democrate urise att de mult societatea liberal, votind (ca s& vorbim la coneret) mai ‘degrabi stinga, spre deosebire de masa populatiei? In seeolul treat siin prima jumatate a veacului nostru, armata era cea care se in, departa de curentul principal al opinieipublce, mergind, adic, spre dreapta sau extrema dreaptd. Astii,profesoiisint cei care simpa- tizeazstinga si extrema sting, Nu doar in demoeraile europene, dar siin SUA. In 1982, de exemplu, prof. Bertell Ollman, de la Uni versitatea din New York, se felicta constatind: ,O adevarata revo. lujie cultural marxisté se petrce astii in universitile americh ne’! Manual prof. Oliman (Alenreaconeepta madd dese mtn socettea capitals) — un tly caresund ea o glum tare neascproasti de la inceputulanilor'60 —~ ela in 4989 in peste © sutd de universtii amercane, ca text obliatoraajunging la a saptea edie, Once observator curepeanva prviamyah neepi ta fans a marsismului in SUA, mars atin ping ee po 4 Citat In ,Karl Marx Goes to College”, de Arnold Beich ‘nal, 14 mai 1982. man, In Wall Se Jour- ut $2) au vec iat, 1982) fy Revi ny € mal ae wi in TRADAREA PROFESORILOR 319 IWeile extremiste—scria Guenter Leny in Po. tiga teren si au patruns in protun- frat aceasta observa sa cum este . Nicest Mr sesitajle american unde lvcraza sue, pate SE i" Organvatoi color cooper oe nil 6 Pore nai greu participanti, au fost nevoili ssi importe Continent: i sea 10! Mal Be J anclo de oan Ne rennd noe xis Oe a uzatd pe care Ie-am vindut-o. Spectacolul acestui marfa socmal Me peste Atlantic nu face insd decit s4 amplifice misterul: de ping Pore ee feroce a intelectualilorfalé de cilia arate ae istorii cay fria dea le dsiruge cms pe i cae a ofritintligente! roll pin mal pul pguele evil pal?