Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Liviu Antonesei, O Prostie A Lui Platon. Intelectualii Si Politica

    Încărcat de

    Simona Croitoriu
    18 vizualizări14 pagini
    ,bjhgjhb

    Titlu original

    1. Liviu Antonesei, O Prostie a Lui Platon. Intelectualii Si Politica

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    ,bjhgjhb

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    18 vizualizări14 pagini

    Liviu Antonesei, O Prostie A Lui Platon. Intelectualii Si Politica

    Încărcat de

    Simona Croitoriu
    ,bjhgjhb

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 14
    |O prostie a lui Platon Intelectualii si politica Adam Michnik in ianuarie’ La inceputul lui 1990, Adam Michnik a fost la Bucuresti, invitat de Grupul pentru Dialog Social. La jntilnirea cu membrii Grupului, relatata pe larg intr-un numéar din revista ,22”, oaspetele si-a intrebat gazdele ce au de gind sa faca, pentru ce au infiintat asociatia. I sa raspuns ci este vorba de ,luminarea cetitenilor’, de amenajarea spatiului pentru dialog s.a.m.d. Michnik a fost cel putin stupefiat - a spus cd aga ceva ar fi trebuit sa facd pe vremea lui Ceausescu, cd in Romania a sosit vremea sa se faca politica si cd nu poti schimba nimic decit facind politica. Mai mult, aflind ca partidul cel mai puternic este Frontul Salvarii Nationale, i-a consiliat pe interlocutori sa intre in acest partid daca vor si schimbe rapid ceva. Michnik stia ce spune. Facuse politic’ mai bine de 20 de ani, la Universitate, in cadrul KOR-ului, apoi in calitate de consilier al »Solidaritatii”. Din pacate, preopinentii sai n-au inteles nimic. fn chiar zilele intilnirii cu Michnik, majoritatea intelectualilor importanti — unii fosti dizidenti sau Opozanti - pardaseau FSN-ul, in urma anuntului ca acesta va participa la alegeri. Unii il pardsisera chiar inainte, altii vor urma. Doar Caramitru $i Gabriel Andreescu au mai rimas in interior, mai mult ca sa »Supravegheze” ce se intimpla decit ca si influenteze Ceva ~ ce-ar fi putut influenta doi oameni intr-o organ= Zatie in care fostii activisti si oportunistii fara scrupule Nimaseserd singuri la conducere ? Ei bine, neintelegerea de la re Semnifica deosebirea dintre inte —_—_ “Contrapunct’, decembrie 1994. spectiva intilnire Jectualii precum 44 Michnik § Si intelectual; SAU Jelew ny Stal noste. Mie orciale a comunisnaye pina la Carta 7: ” Si Be Pentru perioada de” duns inseminat germenii soci! Politice. In arile lor Goncz, Pluralismul Pornind de la zero, n. : La noi, in schimb, intelectualii aun ; cum s-a spus adesea decembrie 1989. Chiar si cei care san pus sau ay = = sdizidat” au ficut-o cu titlu individual, Nu! existat nic) 3 macar o tentativa de organizare a unei Tezistente struc. * turate. Daca exceptaim ,cazul Goma” sau SLOMR«u}, °S Beau existat nici un fel de proteste colective lar in “5 cazul protestului lui Goma solidarizarea 1a venit 4 dinspre breaski, ci mai mult de la solicitantii de +» Pasapoarte pentru pardsirea farii, iar SLOMR-ul, desi ¢ 2, initiativa intelectuala, a avut o predominanja ‘mun. > toreasca. Despre acel 1987 brasovean nici nu mai Yorbesc, pentru ed intelectualii n-au avut nici o treabi, Cum n-au avut nici in 1977, cind au explodat mineri, f chiar curios c4 singura actiune ,de grup” a apartinut 3 Ainozaurilor stalinisti — ma refer la »Scrisoarea celor sase". Tar solidarizarea cu Dinescu a fost pur profe- +> sional, ca si spun aga, in vreme ce sprijinirea acqiunii . jlui Dan Petrescu a sosit dupa @proape doi ani de 2 singuratate, cam la wspartul tirgului”, Cum se explica aceasta Brin tama? Nu cted ca © 0 explcatie suipeus on cauza forfei represiunii? Dar in decembrie 1989, vazut ca_tepresiunea era, mult eis mai ineficace deci crezut, Mai mult de © decit s-a leci¥’ represiuneg Proprius, functionat fantasma represiunit si coy | waist, a “ lo regimului i a aparatilui situ de autopre et” Potente’ . _ ‘Clie. Pina la Wakenssrn Al «come endo. ea chiar in’ rekztit terenul comunismatus 4 Pe cei ai society ik ai societat in Ungaria lui Arpad. ist nu s-q instalay eX Nibilo, ezistat .prin cultume admirativ sau “ironje dupa 45 yi Platon prose 4 represiunea a fost mai puternica in ec limpede “A Pealitate. In fond, ce-au patit cei nostra deci! Nu mare lucrt, dar asta n-a che aw reaction’ a vizibil eae cit a sabe ! = si el nu s-a petrecut si da = oe ae inteles foarte ao i numat ae schimba uae intr-o societate. intirzierea in ,u at ctualilor” explic’ — nu exclusiv, di ues irzierile in evolutia societafii romAnesti in Inder] sdu. Poate gi invers, mia spus odatl cineva, Nowe ‘Arfi cumva in spiritul determinismului anv oe tuabii chiar sint ,partea luminata” a arxist. Intelec- detin capitalul conceptual si Soe ee eee ae limpede ca s-ar fi putut ,lumina” al societayl reme! Mai bine mai tirziu dect nicign®S, acord, numai si nu fie deja prea tirziu, peg eott4? De neonomenklaturista s-a consolidat deja pret © asa pe cale si obtina monopolul economia’ Pulere sie majoritatti politice. O oligathie ~ maj mt SPriiinul putin — ,noua” este pe cale sd se formes! mal prin transferul ilegal al proprietatii pubje, MAH ales ™ zona a tui Platon presto 4 este deja bine ¢ onsolidatd s-a vazut cu Giadatului coruptiel’ $1 tuturor scandalurilor vonomice. Toate acestea au scipat Cepsite, iar faptasit a fost spalati cu ,Ariel majo- coruptic fara corupti. Infractori fara pedepsiti. ‘A aceasta situatie va continua — si va continua daca a acerece rotasia fa putere ~ pericolul pentru Romania nu este nich ‘comunismul, nici fascismul, ci un faucoritarisr de 1p Jatino-american. Vom fi o republica Monier’ fara banane, Pentre ca la noi clima nu Prearajeaza plantatille de acest fel. Sau un fel de Mexic, ineye partidul de guvernamint — ,revolutionar-institu- tional” — se afl ka putere de peste 60 de ani, desi vomal exist pluralism, alegeri libere, presa autonoma gi chiar 0 oarecare prospenitate economica. lar $.U.A. mite acest lucru, pentru simplul motiv ca piata libera eesti, pluralismul teoretic la fel, iar stabilitatea eS Gestul de bine garantatd. Daca acest lucru este permis Sa Mexic, de ce si credem ca in Romania n-ar fi posibil? Oricum, n-ar fi vorba de o intoarcere la ceausism, CE de Geautoritarism ,civilizat”, de o ,despotie luminata”, cum visa dl, Iliescu inc& din aprilie 1990! Un singur Iueru ag dori si cer ,colegilor mei intelectualii”, mat mult sau mai putin apolitici, de bund-credinia sau pelerini Ia Cotroceni - sa aiba in vedere exemplul Mexicului atunci cind isi imagineaza cA democratia se face singura, cA ea este asigurata pentru ci altfel se supard Occidentul”. Nimic nu ¢ sigur, iar Occidentul nu vrea gi nu poate si rezolve problemele noasite Daca nu ne ajutim singuri, nimeni nu o st ne ajute. Daca ¢ stabilitate in Romania, chiar si un regim de tipul celui actual € tolerabil. incet, incet, va prea chiar onorabil. Iliescu deja s-@ fntilnit cu Clinton — chiar daca intr-un hotel, deocamdat’ -, iar vizita in Anglia se cam apropie- 7 ; gi fi mai rog wn Tuer Pe colegii mei — si-si ima- gineze, pent ct intelectualii au o mare putere de 48 Livi imaginare, cum va arita Romania ni "ong doar dupa 10-20 de guvernare Tea oe 60 de indiferent de cite Of isi vt mal sep onuc pastidului ce se va afla formal la guven imagineze acest lucru si apoi si raspundai ‘dn apolitismul in Romania, daca intelectual «Pol abstractie de politica. Si-si pund aceasta toy Sint decit vorbe, mai mult sau mai putin spotrivie’ mai mult sau mai putin goale. Problema meee au in ceea ce priveste ibertile intelectuale, in ett garanjiilor privind.o societate democratica stabil Democratic’ stabila, nu pur gi simplu stabila. Pentru cA dictaturile si regimurile autoritare si chiar foarte stabile. Iar regimurile autoritare ,civlizate’ chiar mai stabile decit dictaturile cele mai singeroase Deci, despre asta este vorba cind vorbim despre relatia dintre intelectuali si politica in regimurile post-comu. niste. In societati ,de tranzitie”. in democraturi. Pent ca exact asta este Rominia in momentul de. fat Democratia reaki, deci occidentala, nu e decit o promi- siune. Ademenitoare, ca orice promisiune. insa nu o Certitudine. $i nu va fio certitudine atit timp cit noi vom rimine in ,turnul de fildes", asteptind ca demo- cratia si creascd singura ca un fel de copac, ori s-o faci ipoliticienii profesionisti. Pentru ca, in afara activistilor comunisti, dupa cinci ani de pluralism politic, politicieni profesionisti au rimas inci o imensi raritate. Asta ¢ situatia — sintem niste frlocuitori, dar pina la aparitia profesionistilor, in Romina, politica se va face cu i rlocuitori”. Profesionisti de la putere $i ,inlocuitori’ “amatorii” din opozitie. Cam asta e situatia, dar nv ange face, Ba da. Ceva poate fi facut ~” anume profesionalizarea amatorilor. Cindva, voi i ae vorbesc si despre asta eee r eat, * umelg nate, i. Ms oprostie ag Iwi Platon . Nici eu nu sint mai breaz scris pind acum, ar putea sa rezulte ca enirea mea critic’ Se indreapta numai catre exterior, pomag considera, din Aces! punct de vedere, superior folegilor mei ‘Adevarul este c& nici eu nu sint mai preaz. Si eu aveam acecasi proasti parere despre oliticd, si eu eram bintuit de prejudecata ca politica il pollgareste pe intelectual, si eu ingelegeam prin politics mt ceea ce se spunea in vechiul regim ci este critica. $i eu eredeam, dec, c@ politica este apanajul PMivistilor mai mult sau mai putin trogloditi, mai mult sey mai pufin oportunisti, mai mult sau mai putin sepecili, De: putind vreme, acesta ¢ adevarul, stiu ca mea ce se numea in vechiul regim politica era, in fealitate, un fel de pedagogie prost injeleasa, cuplatl vers de administratie. Cind securisti, cu o forma perv in anchete, imi reprosau ca fac politica, eu stream ars-— spuneam ci eu nu-mi fac decit treaba de scriitor. $i atunci cind ma striduiam sa ingel vigilenta cenzurii, i atunci cind trimiteam revistele studenjesti la ,Europa libera’, si atunci cind recitam in public poeziile care nu reugeau sf apara, si atunci cind vorbeam mult mai liber decit era permis, Nu ag fi acceptat cu nici un chip ca, de fapt, fac politica. Asta le spuneam lor, desigus, dar asta si credeam, nu era nici o dedublare. Desigut, tot aga le-as fi rispuns, ca st ma protejez si dack a8 fi stiut cd fac politic’, dar nu stiam — despre astt este Yorba, Prima data cind am fost constient ci fac un gest politica fost spre sfirgitul verii lui 1989, cind am semnat apelul lui Dan Petrescu impotriva realegerii lui Ceausescu la Congresul al XIV-lea. Dar gi atunci cons deram ca reactionez la faptul ca sint amestecat intr-o problema care nu ma priveste. Nu eram membrs = partid si nu ingelegeam™ de ce se spune peste aie Fatreaga fart doresterealegeres tui Ceausescu. In opi pin ce-am wy mea, era problema celor vreo trei-p; membrl de partid, care naveau done sef voiau. In primavara aceluiagi an, c's? Meng, ca mu mai public in Romania atita views Aun mai importangi decit mine n-au drept de se atit mai putin am avut senzatia unui act eae vorba de o solidarizare de breasla, pur profes ou Er Din pacate, primul meu act politic constient daca nu pind la capat, nu m-a facut mai intelege et macar urmarile gestului, nu dintre cele mai placare“! m-au ajutat sd infeleg cX nu poti schimba nimic 43°" societate decit prin politica. In primele zile de dum? decembrie, o muljime de: oament m-au abhat propunindu-mi sa infiintam un partid politic, de vre; = ce pluralismul era acceptat de nota putere”. Dups vreo trei zile, am dat o declaratie in care ceream s ‘4 ma mai deranjeze nimeni cu astfel de propuneri, pent cA nu vreau sa fac nici un partid, nici macar nu vreay sa intru in vreun partid. in seara aceleiasi zile, am fos sunat de Ion Caramitru si Dan Haulica pentru a {i cooptat in CFSN, prima conducere a tarii. La incepwt am refuzat, citindu-le si declaratia mea din ,Opinia studenteasca”. M-au convins numai afirmind ,cu mina pe inima” ca FSN nu este un partid, ci doar o structuri provizorie de putere care va conduce fara pina la primele ,alegeri libere". Ei s-au ingelat, dar nici eu n-am avut prea multd minte. Dupa ce s-a anunfat ci Frontul va participa la alegeri, mi-am dat demisia din functia de sef al departamentului ,animatie cultural — tineret” alComisiei culturale conduse de Caramiti ‘Am facut, deci, exact invers decit suna sfatul Iu Michnik ~ msicar am scuza c& nu stiam acel sft arancl De fapt, un singur lucru mi se datoreaza din none, acelei luni cit am luat parte la sconducere ates infiintarea postului de radio pentru tines ¢! ty fostului program II (sau HID. fn rest, toate st, lot! seazut” Ia nivelul d-lui Hiescu gi al cee roleetele au rlalti. Cel mai anu, cit sent nh prostie a! Platon 51 0, re de Universitatea Central Europeand, care ja Timisoara, nu la Praga si Budapesta, Asa anii ocaziile, cum am reusit s4 ratdm si 2 puna pe care © aveam ca natiune, pind In imagine ntra-manifestatie Organizata de FSN, eventual ams prima mineriada, Dac n-am facut mare Iucra ind jucind fara”, mAcar ma pot mindsi ci am con- compe bani mei! Nu mi s-a ficut niei un decont dase de © lund de zile, iar plecarea mea a fost precipitata. Jat ~ tot imi este datoare patria cu ceva, prevreo zece-cincisprezece mii de lei la nivelul anului 590! intre timp, altii isi puneau la cale averile viitoare, dar asta € treaba constiintei lor si, eventual, a justitiei, supunind ci la noi va exista vreodati aceasta institutie. De-abia dupa alegerile din 1990 si, mai ales, dupa mineriada cea dintii, am inceput sd ma trezesc. Am fnfeles cA trebuie facut ceva daci nu vreau si ne jntoarcem de unde am plecat - de fapt, nici nu pleca- sem cu adevarat. imi amintesc discutiile pe care le-am avut cu Gabriel Andreescu, Smaranda Enache, Cristian Moraru, Dan Oprescu si alti, Ia Copenhaga, cu putin inainte de prima mineriada. Imi amintesc Societatea ‘Agora de la lasi din timpul ,micii piete a Universitaii” {mi amintesc si Piata Universitatii ,cea mare”. Aga s-a ajuns la Alianfa Civica. $i iarasi, imi amintesc cum, la Paris, am vazut numéarul din ,Romania Libera” in care, pe prima pagina, era tiparita lista ,membrilor fonda tori”. Eram printre ei, si eram foarte emotionat, Monica Lovinescu si Virgil Terunca erau si ei emotionayi ca, in sfirsit, aparuse organizatia despre @ carei_necesitate vorbisem cu doar citeva zile mai inainte, despre care fusese vorba si in interviul ce tocmai il luasem. Cind a aparut partidul, PACU! adica, am fost printre Get Cote au sprijinit ideea, dar care mu s-au inscris, Din nou, aceeasi reticent’ fata de politica. Stiam, deja, cA politica este absolut necesara, dar mai credeam Ci trebuie 8-0 faca ,alyi”, mereu alti, Inaintes alegerilor din 1992, aw imi pare efi puree are £08 mea j Hivin Any pentru cd o multime de oameni m ' am scris 0 intreaga epistola in ,22" care, dupa ce vorbeam despre ne : despre necesitatea profesionalizarii s°* Poli explicam de ce nu mi se potriveste mi 1 je omen potriveste chiar artistilor in general. $i 7 de ce ny : daci nu a fost o explicatie las, ori macay nent inte acum ma intreb daci am dreptul si ma prong oe Si calitatii proaste a parlamentarilor nostri, « eae multi dintre ei, odata ce-am preferat sa ramin son ms Singura scuzi ar putea fi campania electorala we rioasi, dar lungi si obositoare, pentru Primaring Iasi. O campanie, cu adevarat, profesionista Cred una din pujinele campanii profesioniste desfasurate s Rominia dupa decembrie 1989. Nu spun asta ea stan laud neaparat, nici ca sd ma scuz definitiv, ci nu no dintr-un singur motiv — sint mindru de campania acees e unul din puginelé Iucruri de care sint mindru di, ceea ce am facut fn afara literaturi, “ A doreay can, Si in presa Joga vin ici, Am prins gustul politic! Cred ca de-abia acea campanie electoral mi-a trezit gustul politicii. A fost fascinant si fac un plan de campanie gi sa-l respect in ciuda slabelor resurse logistice pe care le-am avut la indemind. A fost fascinant s4 mi se confirme pronosticul facut cu trei zile inainte de cel de-al treilea tur ~ ,candidatul nite va lua 60% din voturi, prezenta la vot fiind aes 60% din electorat”. Asa a fost, asta aparus 1 dou zile inainte in ziare. La fel de fascinant'a fort : Creierul si coloana In general, legim conditia intelectuatul citagile sale intelectuale, de inteligenta Ino © este foarte gresit, intelectualul e capabil sa oi my conceptele, isi exerseazi gindirea, poate pw cu analize subtile si rafinate. Nu este eronati o wumee la definite, dar este destul de restrictiva si, pina Loe? circumscrie doar genul proxim, nu si diferenr cificd. Intelectualul este mai mult decit un ye operator’, mai mult decit un tehnocrat hiperspeci ye ori un enciclopedist generos. La un moment lag a CA se intimpla spre sfirsitul studiilor mele universinne’ © asemenea definitie nu m-a mai satisficut. intim a rs a facut ca si dau atunci peste textul in care Cant definea intelectualul ca fiind persoana capabilt spuna nu, deci sé se opuna, si resping’, sa Brose (ied ca am stat mai bine de cincisprezece ani sub tia acestei definitii. Atit de mult m-a marcat inch nu e de mirare ci am leg, de juns si un non-conformist, chiar un negativist. int ra a eram in stare si resping aproape totul, sa ae pentru inceput ~ chiar si lucrutile cu care vey de acord. Dar nici aceasti definitie m convinge definitiv. Are o multime de linn acum, mi se pare un act de curaj politicii, nu s-o respingi cu Sa respingi politica in bl ,dubioasa pa, urma si cad = nu m-a_putut le lipsuri. De pilda, intelectuala”. lOc pentru cA murd: etc. mi se pare un act de suprey ar ‘ma lasitate * ,Contrapunct’, iunie 1995. oprostie a lui Platon fe tru cA, tot CamUS © spunea, esti dato, ae sh toate privintele — ste uc Pete slitic. Iar ce anume alegi, cum alegi si cum te Pomporti in legituri cu alegerea ta~ ei, bine, toate

    S-ar putea să vă placă și