Promisiuni din Isaia

De ce plângi şi crezi că Domnul s-a ascuns cumva de tine?

Ai uitat cât e de mare sfânta Lui promisiune?
Dumnezeu îl întăreşte pe cel slab şi obosit,
Îi dă pace şi odihnă şi îl face fericit.

Mucul ce mai arde încă, niciodată nu îl stinge

Nici o trestie-ndoită n-o zdrobeşte, nici n-o frânge!
Cel ce se încrede-n Domnul îşi va înnoi puterea,
Va zbura ca şi un vultur, cel ce-şi are-n El plăcerea.

"Căci așa vorbește Domnul, Cel care te-a întocmit:

Eşti al Meu, te chem pe nume, nu te teme de nimic!
De vei trece chiar prin ape, ele nu te-or îneca,
Nici un foc nu te va arde, Eu voi stinge flacăra!

Pentru că tu eşti iubit şi ai preţ în ochii Mei

Te voi scoate din necazuri şi din mâna celor răi!
Cine poate sta-mpotrivă când lucrez cu-nţelepciune?
Cine va putea vreodată să Mă-ntreacă-n vreo minune?

Nu te mai gândi la lucruri care-au fost mai înainte,

Căci voi face ceva nou şi e gata să se-ntâmple!
Vei vedea cum Eu voi face un drum nou, chiar în pustie
Şi în locuri secetoase va ţâşni o apă vie.

Iată că îţi ies 'nainte, că-mplineşti dreptatea Mea

Şi privirea Mea cea blândă către tin' voi îndrepta!
Văd cum suferi în tăcere, ştiu că duhul ţi-e mâhnit
Dar te mângâi, cum o mamă-şi mângâie un fiu rănit.

Eu îţi şterg orice păcat ca pe-un nor, ca pe o ceaţă,

Deci întoarce-te la Mine chiar acum, ca să ai viaţă!
Eu voi merge înainte drumul să ţi-l netezesc
Şi voi rupe mari zăvoare, ca să ştii că te iubesc!

Îţi voi da comori ascunse şi te voi chema pe nume

Ca să ştii că Eu sunt Domnul, singurul din astă lume!
Eu am întocmit lumina şi al nopţii întuneric,
Eu îţi dau prosperitate şi un viitor feeric.

Te-am purtat pe al Meu umăr şi mai vreau să te mai port

Şi voi fi mereu Acelaşi, ce-am spus, să-mplinesc Eu pot!
Poate-o mamă să îşi uite un copil de-al ei cândva?
Chiar de-ar face-o, tu să ştii că Eu nu te voi uita!
Câtva timp te părăsisem, dar te voi primi 'napoi
Cu o dragoste fierbinte şi voi fi cu toţi ai tăi!
Chiar de s-ar muta vreun munte, dealuri de se vor mişca
Dragostea Mea-n veci rămâne şi nu se va clătina!

Izgoneşte orice teamă, orice groază, orice spaimă

Căci nu îţi va fi aproape a-ntunericului armă,
Orice planuri făurite care-s împotriva ta
Sub a ta putere, toate, totdeauna vor cădea!

Orice armă ce se-ndreaptă către tine, în ascuns

Nu va mai avea putere, va pieri într-un abis!
Locuinţa Mea-i în ceruri, dar sunt şi cu cel smerit
Şi înviorez pe omul cel cu sufletul zdrobit.

I-am văzut căile toate, totuși îl voi mângâia,

Îi voi alina durerea, boala îi voi vindeca.
Îi voi pune pace-n suflet, laudă în gura sa
Şi din cer îi voi răspunde atunci când Mă va chema!

Orice zi a suferinţei pentru veci se va sfârşi,

Toate lucrurile-acestea, Eu Domnul le voi grăbi!
Îi voi da şi o cunună, iar cenuşa va dispare
Căci va fi doar bucurie, fără urmă de-ntristare"!

Eu mă bucur azi în Domnul că în ceasul asfinţirii

Mi-a dat haina mântuirii şi mantaua izbăvirii,
M-a-mbrăcat ca pe-o mireasă cu veşmânt strălucitor
Pentru clipa revenirii să mă pregătesc de zbor!