6.1.

Noțiuni introductive privind dreptul vamal

Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă

de drept formată din instituţii şi norme juridice care au
drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se
modifică şi se sting în legătură cu trecerea persoanelor,
mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera
vamală a statului.
Obiectul de reglementare juridică al dreptului vamal îl
constituie relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale.
Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt
condiţionate de însăşi structura şi conţinutul activităţii
vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiate
următoarele categorii de relaţiile sociale vamale:
1. sfera politicii vamale;
2. relaţii şi principii axate pe trecerea mărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontieră vamală;
3. ce vizează statutul regimurile vamale;
4. ce ţin de reglementarea tarifară şi perceperea plăţilor
vamale;
5. vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;
6. organizarea şi efectuarea controlului vamal;
7. legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale
şi răspunderea pentru comiterea lor;
Trăsătura caracteristică a relaţiilor sociale enumerate mai
sus constă în faptul că ele se nasc, se modifică şi se sting
doar în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontieră vamală a statului.
Izvoarele dreptului vamal. Izvoarele dreptului vamal sunt:
1. Acte normative din domeniul vamal:
– Codul Vamal, nr. 1149-XIV, 20.07.2000.
– Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere
a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice nr.1569-XV, 20.12.2002.
– Legea cu privire la tariful vamal, nr. 1380-XIII,
20.11.97.
– Hotărârea Guvernului cu privire la Tariful Vamal
Integrat al Republicii Moldova, nr. 501 din 14.08.2009.
2. Acte normative ale Serviciului Vamal:
– Ordin nr. 103-o din 05.04.2011, Cu privire la
completarea declaraţiei vamale în detaliu.
– Ordinul 389-o din 09.08.2013, pentru modificarea și
completarea unor acte legislative.
– Ordine, referitor la clasificarea unor categorii de
mărfuri.
– Ordine, referitor la organizarea controlului vamal.
3. Tratate internaționale din domeniul vamal.
– Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la
Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a aderat prin Legea RM nr.
253 din 05.12.2008). A intrat în vigoare la 2 mai 2009.
– Convenţia cu privire la crearea consiliului
colaborării vamale, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie
1950 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM
nr.164-XIII din 30.06.1994).
Politica vamală. Politica vamală este parte integrantă a
politicii externe şi interne a statului. Aceasta urmăreşte
asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării
schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al R. Moldova,
contribuţia la rezolvarea problemelor politice şi
comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea
dezvoltării economiei naţionale, alte obiective stabilite de
legislaţie.
Activitatea vamală. Activitatea vamală se constituie din
promovarea politicii vamale, asigurarea respectării
reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor
de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a
Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi
drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea
vamală, din alte activităţi de promovare a politicii vamale.
6.2. Tariful vamal

Termenul „tarif” provine de la numele orașului Tarifa,

situat în apropierea strâmtorii Gibraltar. Orașul a primit
această denumire de la numele unui conducător de triburi
berberice, Tarif ibn-Malika, care printre primii a pășit pe
tărâmul spaniol. În timpul stăpânirii asupra strâmtorii se
percepeau, după un tabel special, în Tarifa, taxe de pe
toate navele care treceau prin strâmtoare în funcție de
caracterul și cantitatea mărfii. Ca urmare tabelele privind
încasarea diferitor taxe, inclusiv vamale, au început să fie
cunoscute sub denumirea de „tarif”. Astfel, toponimul
„tarif” a intrat în uzul comun. Termenul „tarif”, așadar,
este de proveniență arabă și înseamnă listă, registru.
În literatura de specialitate , în funcție de prioritatea
acordată politicii comerciale și de contextul utilizării,
noţiunea de „tarif vamal” este tratată atât în sens larg, cât
şi în sens îngust. În sens larg, tariful vamal este privit ca
un instrument special de realizare a politicii comerciale a
statului, având drept scop echilibrarea importului şi
exportului de mărfuri, cât şi protejarea pieţei interne prin
instituirea şi aplicarea mecanismului de percepere a
taxelor vamale. Iar în sens îngust, conceptul de tarif vamal
este utilizat drept document, care conține lista
sistematizată a taxelor vamale.
Codul Vamal al Republicii Moldova, precum și Legea cu
privire la tariful vamal definesc tariful vamal ca un
catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse
pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul
taxei vamale la aceste mărfuri .
Ansamblul taxelor de import şi export reprezintă tariful
vamal al fiecărui stat. Fiecare stat prin tariful de import
acordă prioritate uneia dintre cele 3 scopuri pentru care a
fost perceput:
– optimizarea structurii importului de mărfuri;
– echilibrarea importului şi exportului de mărfuri,
protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
– crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea
economiei Republicii Moldova în economia mondială.
Practica comerţului internaţional a consacrat tariful vamal
ca principal instrument pentru reglementarea schimburilor
comerciale externe.
În practica vamală sunt întâlnite mai multe sisteme
tarifare. Sistemul tarifar al RM prevede:
– Fie un nivel al taxei unic pentru fiecare articol,
aplicabil tuturor ţărilor;
– Fie două sau mai multe nivele, aplicabile diferitor
grupe de tari.
Scopul tarifului vamal de import este majorarea preţului
produselor importate prin aplicarea taxelor vamale de
import. Respectiv, cu cât bariera tarifară la import va fi
mai ridicată, cu atât mărfurilor străine le va fi mai dificil
să concureze cu mărfurile autohtone.
Funcțiile tarifului vamal. Tariful vamal, de regulă,
îndeplinește următoarele funcții:
– funcția fiscală – asigură acumulările necesare în
bugetul de stat.
– funcția de protecție – se manifestă prin creșterea
prețurilor la produsele de import și apărarea producției
interne de concurența străină, care poate cauza un
prejudiciu considerabil producătorilor autohtoni de
aceleași mărfuri sau mărfuri similare. Tariful vamal de
import are efect de protecție, deoarece taxa vamală scade
competitivitatea mărfurilor asupra cărora se aplică. Odată
cu majorarea nivelului taxei, cresc orientările sale
protecționiste ca un instrument al politicii de comerț
exterior. Tariful vamal este un instrument flexibil ce
protejează producătorul local față de mărfurile din
străinătate .
– funcția regulatoare – are o anumită influență la
formarea structurii de producere, la mecanismul de
formare a prețurilor, facilitează dezvoltarea anumitor
ramuri și stopează dezvoltarea altora.
– funcția comercial-politică (care poate fi privită ca și
funcție de reglementare) este un instrument de influență
indirectă asupra politicii economice a altor state, joacă un
rol aparte în atingerea balanței intereselor economice între
anumite state. Datorită tarifului vamal, ca instrument de
politică comercială externă, se produce raționalizarea
structurii de mărfuri, se menține un raport optim de
venituri valutare și cheltuieli în stat. În plus, tariful vamal
este un instrument economic de influență a relațiilor
economice externe ale țării. Prin folosirea acestui
instrument, guvernul poate controla volumul și natura
traficului de mărfuri, adică poate stimula circulația
mărfurilor sau, dimpotrivă, poate bloca circulația lor.
Clasificarea tarifului vamal. Pentru o aplicare mai
eficientă a tarifului vamal, în funcție de diferite situații
apărute în practică, tariful vamal se clasifică în:
1. Tarif cu o coloană (simplu) care cuprinde o singură
lista de taxe vamale care se aplică importurilor provenind
din toate ţările. Acesta este foarte puţin răspândit (Mexic,
Bolivia, Panama etc.) ;
2. Tarif cu mai multe coloane (compus) – prevede mai
multe categorii de taxe, care se aplică diferit faţă de ţară
de unde provine marfa. Structural tariful vamal compus
conţine mai multe coloane şi anume :
– Coloana taxelor generale (autonome sau de bază) -
se aplică statelor, cărora nu li se acorda clauza naţiunii
celei mai favorizate;
– Coloana taxelor convenționale - se aplică produselor
din statele cărora li se acorda clauza naţiunii celei mai
favorizate. Clauza naţiunii celei mai favorizate se prezintă
ca fiind „orice avantaje, privilegii şi imunităţi acordate de
către o parte contractantă pentru un produs originar sau
având ca destinaţie teritoriul tuturor celorlalte părţi
contractante vor fi extinse imediat şi necondiţionat asupra
oricărui produs similar originar având ca destinaţie
teritoriul tuturor celorlalte părţi contractante”.
– Coloana taxelor preferențiale - se aplică produselor
din ţară cărora li se acordă preferinţe. Pentru taxele
vamale preferenţiale pot fi întâlnite uneori două coloane şi
anume:
• Taxe vamale preferenţiale, bazate pe principiul
reciprocităţii;
• Taxe vamale preferenţiale, bazate pe principiul
nereciprocității.
– Coloana taxelor de retorsiune - se aplică produselor
din ţările care au discriminat exportul din ţară dată.
Serviciul Vamal se desemnează în calitate de autoritate
abilitată cu elaborarea şi gestionarea Tarifului Vamal
Integrat al Republicii Moldova (TARIM), în temeiul
Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova . În
continuare este prezentat un exemplu a modelului tarifar
pentru Republica Moldova:
Poziția tarifara Denumirea mărfii Taxa vamală
(% din cost, dacă nu este stabilit alt indice)
0106 Animale vii 15
Peste viu 10
Peşte uscat, sărat sau în saramură; peşte afumat, fiert
sau nefiert, înaintea sau în timpul afumării; făinuri, pudre
şi pelete de peşte pentru consum uman0
0403 Lapte şi smântână, neconcentrate, fără adaos de
zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) 15
0405 Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte; paste
lactate pentru tartine:
0405 10 - Unt 15%+500 euro/t
040520 – paste lactate pentru tartine 20%+500
euro/t
0706 Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru salată, floare de
câmp galbenă (barba-caprei), ţelină, ridiche şi rădăcinoase
comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerate 15
070700 Castraveţi şi cornişoni, în stare proaspătă sau
refrigerată:
070700050 castraveți
– – de la 1 ianuarie la 31 martie 10
– – de la 1 aprilie la 31 octombrie 15
– – de la 1 noiembrie la 31 decembrie 10
070700900 – cornişoni 10
080300 Banane, inclusiv din specia Musa paradisiaca
(plantains), proaspete sau uscate 10
0805 Citrice, proaspete sau uscate 10
0808 Mere, pere şi gutui, proaspete:
080810 – mere:
– – – de la 1 ianuarie la 30 iunie 10
– – – de la 1 iulie la 31 iulie 15
Ceai, chiar aromatizat:
– ceai verde (nefermentat), prezentat în ambalaje
directe cu un conţinut de maximum 3 kg 10
– ceai negru (fermentat) şi ceai parţial fermentat,
prezentat în ambalaje directe cu un conţinut de maximum
3 kg 7
1806 Ciocolată şi alte preparate alimentare care conţin
cacao 15
220300 Bere fabricată din malţ 0,25eur/l
2204 Vin din struguri proaspeţi, inclusiv vinuri îmbogăţite
cu alcool; must din struguri, altul decât cel de la poziţia
tarifară 2009 0,5eur/l

6.3. Taxele vamale

Legislaţia vamală a Republicii Moldova, în frunte cu
Codul Vamal , stipulează faptul că una din prerogativele
activităţii vamale o constituie perceperea drepturilor de
import şi drepturilor de export. Prin drepturi de import şi
export, înţelegem taxele care se cuvin statului la importul
sau exportul de mărfuri şi care sunt încasate de către
organul vamal în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Taxa vamală este definită de către legiuitor în art.1 pct.27)
al Codului Vamal şi Legea cu privire la tariful vamal
fiind: impozitul încasat de organul vamal conform
tarifului vamal la import.
În condiţiile economiei de piaţă , taxele vamale constituie
un mijloc de creştere a exporturilor, de lărgire a cooperării
economice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale. Într-o
anumită măsură, plăţile vamale servesc la formarea
bugetului statutar. Un exemplu elocvent ar fi statistica
efectuată în anul 2012 care prevedea că bugetul Uniunii
Europene ar fi crescut cu 10,8% datorită ponderii
veniturilor din taxele vamale . Astfel, taxele vamale fac
parte din cea mai răspândită şi cunoscută categorie de
venituri bugetare, reprezentând un impozit indirect
perceput de către stat asupra mărfurilor în momentul
trecerii graniţelor vamale ale ţării respective. Acestea se
instituie asupra bunurilor şi produselor care intră şi ies din
ţară, sau care tranzitează teritoriul naţional. Spre deosebire
de impozitul pe circulaţia mărfurilor, care se aplică odată
cu vânzarea sau cumpărarea unor mărfuri, indiferent dacă
ele sunt produse pe plan extern sau intern; taxa vamală se
aplică numai asupra produselor ce trec frontiera vamală a
statului.
Astfel, taxa vamală reprezintă un mecanism al politicii
vamale care influenţează preţul mărfurilor importate,
astfel se tinde spre reducerea importului şi reducerea
deficitului balanţei comerciale. Fiind un impozit indirect,
taxa vamală îi determină pe consumatori să prefere
bunurile economice autohtone, care sunt, în principiu, mai
ieftine .
Importatorul este primul afectat de taxa vamală, el fiind
obligat să verse în bugetul autorităţii publice o sumă de
bani corespunzătoare nivelului taxei vamale din tariful
vamal, însă, ulterior, trecând taxa vamală asupra preţului
de vânzare a produsului. În ultimă instanţă, consumatorul
este ultimul care suportă taxa vamală atunci când procură
un produs la preţ exagerat.
Clasificarea taxelor vamale. Legea cu privire la tariful
vamal, prevede în art.3 următoarele tipuri de taxe vamale:
1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în
vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o
unitate de marfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale
specificate la p.1 şi 2;
4) excepţională, care, la rândul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor
de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a
mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii
care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale
considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe
teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât
valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului,
dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea
sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau
similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe
teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul
cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă
sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea
sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau
similare.
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se
stabilesc de către Parlament. Cotele taxei vamale se aplică
în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale
la care Republica Moldova este parte. Cotele taxei vamale
sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor
prevăzute de legislaţie şi de acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte.
6.4. Subiectele activității vamale

Conform Codului vamal , sistemul organelor vamale este

alcătuit din mai multe organe: Serviciul vamal, birouri
vamale şi posturi vamale. Fiecare din acestea având
scopuri, sarcini şi funcţii specifice.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul
administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor,
care asigură securitatea economică a statului,
implementează politica vamală şi conduce nemijlocit
activitatea vamală în Republica Moldova. Serviciul Vamal
are misiunea de a implementa politica vamală, asigură
respectarea reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor,
mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontieră
vamală a R. Moldova, percepe drepturile de import şi
drepturile de export, efectuează vămuirea, controlul şi
supravegherea vamală.
Funcţiile de bază ale Serviciului Vamal sunt următoarele:
– asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale,
– facilitarea comerţului şi transportului internaţional,
– reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova,
– contribuirea la rezolvarea problemelor politice şi
comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea
dezvoltării economiei naţionale, precum şi în realizarea
altor obiective stabilite de Guvern.
Serviciul Vamal are următoarele atribuţii de bază:
– asigură, în limitele competenţei sale, securitatea
economică a R.Moldova;
– asigură respectarea şi executarea legislaţiei vamale;
– elaborează şi întreprinde măsuri de combatere a
fraudelor vamale şi a altor încălcări a regulilor activităţii
vamale;
– asigură controlul mărfurilor, mijloacelor de transport
şi altor bunuri deplasate peste frontieră vamală a
Republicii Moldova;
– administrează statistica vamală;
– participă la elaborarea proiectelor de acorduri
internaţionale, acte legislative, ordonanţe şi hotărâri ale
Guvernului, precum şi a altor acte normative ce
reglementează activitatea vamală;
– creează condiţii pentru accelerarea traficului de
mărfuri şi de călători peste frontieră vamală;
– contribuie la dezvoltarea relaţiilor economice
externe;
– colaborează cu organele vamale ale ţărilor străine;
– organizează activitatea de combatere a corupţiei şi
protecţionismului;
– instituie zone de control vamal pe tot teritoriul vamal
al Republicii Moldova;
– coordonează activitatea tuturor serviciilor de stat
amplasate în zona de control la frontieră;
– asigură supravegherea activităţii unităţilor din
subordine;
– apără interesele legitime ale persoanelor juridice şi
fizice în domeniul activităţii vamale;
– asigură îndeplinirea prevederilor tratatelor
internaţionale în domeniul vamal la care Republica
Moldova este parte;
– administrează patrimoniul organelor vamale;
– stabileşte originea mărfurilor, eliberând actele
vamale respective;
– exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.
Birourile vamale și posturile vamale sunt create,
reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal. Fiecare
birou vamal are în subordinea sa câteva posturi vamale. În
prezent, pe teritoriul Republicii Moldova, activează 3
birouri vamale, și 66 posturi vamale, după următoarea
structură:
1. Biroul vamal Sud cu 16 posturi vamale.
2. Biroul vamal Centru cu 30 posturi vamale.
3. Biroul vamal Nord cu 20 posturi vamale.
Colaboratorul vamal. Colaboratorul vamal este persoană
cu funcţie de răspundere numită, în condiţiile Legii
serviciului în organele vamale, într-o funcţie în cadrul
organului vamal . Pot fi colaboratori vamali cetăţenii
Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, apţi
după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de
studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului
vamal.
Principiile ce ghidează conduita colaboratorului vamal.
1. Legalitatea. Acest principiu presupune că:
a) în activitatea lor, colaboratorii vamali se conduc atât de
legislaţia internă cât şi de cea internaţională;
b) nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul
vamal să efectueze acţiuni pe care legislaţia nu le-a pus în
sarcina organelor vamale .
2. Libertatea accesului la funcţia de colaborator vamal,
înseamnă că toate persoanele ce îndeplinesc cerinţele
înaintate sunt în drept să pretindă la funcţia de colaborator
vamal. Conform art.311 Cod Vamal şi art.5 din Legea
serviciului în organele vamale pot fi colaboratori vamali
cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18
ani, apţi după calităţile individuale şi profesionale, după
nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile
organelor vamale.
Deasemenea, nu poate fi angajată în organul vamal
persoana cu antecedente penale şi nu se mai poate afla în
exerciţiul funcţiunii colaboratorul vamal recunoscut prin
hotărârea judecătorească definitivă, incapabil sau cu o
capacitate de exerciţiu limitată (vezi tema 7).
3. Profesionalism – colaboratorul vamal trebuie să-şi
exercite atribuţiile de serviciu cu responsabilitate,
competenţă, eficienţă, promptitudine şi corectitudine,
asigurată de o bună pregătire a angajaţilor Serviciului
Vamal.
4. Calitate a serviciilor – colaboratorul vamal trebuie să-și
îndeplinească atribuţiile la cele mai înalte standarde de
performanţă, astfel încât să asigure atât realizarea eficientă
a funcţiilor de bază ale Serviciului Vamal, cât şi derularea
nestingherită a activităţii contribuabilului.
5. Integritate – colaboratorul vamal își exercită funcţia în
mod onest, corect şi conştiincios.
6. Loialitate – colaboratorul vamal dă dovadă de
devotament faţă de instituţia unde activează şi valorile
promovate de aceasta, faţă de obiectivele, funcţiile și
misiunile ei, de onestitate în relaţiile interpersonale.
7. Confidenţialitate – colaboratorul vamal este obligat să
nu divulge informaţiile pe care le deţine în virtutea
exercitării atribuţiilor de serviciu.
8. Independenţă – colaboratorul vamal își îndeplinește
atribuţiile şi împuternicirile potrivit competenţelor,
stabilite pentru nivelul ierarhic pe care îl ocupă în cadrul
organelor vamale, fără imixtiunea ilegală a altor
colaboratori vamali, persoane sau autorităţi.
9. Imparţialitate – colaboratorul vamal este obligat să ia
decizii în mod nediscriminatoriu şi echitabil, fără a acorda
prioritate unor persoane sau grupuri de persoane în funcţie
de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,
opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială,
postul deţinut, prioritar fiind interesul public .
Brokerul vamal. Conform Regulamentului cu privire la
activitatea brokerului vamal: ,,Brokerul vamal este
persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova, care deţine autorizaţie pentru
activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi
care efectuează, în numele şi pentru terţe persoane,
declararea mărfurilor, prezentarea lor pentru vămuire,
garantarea achitării şi achitarea drepturilor de
import/export cuvenite, precum şi alte operaţiuni de
mediere în domeniul vamal. Majoritatea agenţilor
economici nu au timp sau acces permanent la schimbările
reglementărilor internaţionale în domeniul vamal, pe când
un broker vamal poate acţiona în calitate de expert al
acestei întreprinderi în comerţul internaţional, prin urmare
acesta va prezenta documentele necesare şi va efectua
plăţi în vamă, va asista la vămuirea şi controlul mărfurilor,
va plăti taxele vamale de intrare şi ieşire în locul clientului
său în schimbul unui comision. Dacă există o problemă,
brokerul vamal va lucra pentru rectificarea acesteia, astfel
încât bunurile şi mărfurile clienţilor săi să poată fi
eliberate din vamă şi transportate spre destinaţiile lor.
Brokerul vamal poate asigura ca esenţial marfa clientului
va ajunge la timp. Din aceste motive, serviciile unui
broker vamal sunt recomandate pentru importatori şi
exportatori.
Brokerul vamal poate acorda un şir de avantaje eficiente
în procesul exportului şi importului :
– va prezentă documentele necesare şi va efectua plăţi
în vamă, va asista la vămuirea şi controlul mărfurilor, şi va
plăti taxele vamale de intrare şi ieşire în locul clientului
său în schimbul unui comision. Acesta poate acţiona în
calitate de expert al agentului economic în exportul sau
importul internaţional, pentru că marfa să fie destinată fără
complicaţii sau întârzieri de frontieră. Iar în cazul apariţiei
unei probleme, brokerul vamal va lucra pentru rectificarea
acesteia, astfel încât bunurile şi mărfurile clienţilor săi să
poată fi eliberate din vamă şi transportate spre destinaţiile
lor;
– oferă o gamă tot mai mare de servicii specializate
pentru a ajuta clienţii în dezvoltarea de noi linii de
business, explorarea unor noi pieţe şi modalităţi de a
reduce costurile;
– sunt parteneri comerciali pentru majoritatea lumii
internaţionale;
– posedă abilităţi şi cunoştinţe la nivel profund despre
procesele şi procedurile de comerţ, inclusiv clasificarea,
evaluarea, regulile de origine, cerinţele de admisibilitate,
taxe vamale şi impozite.
Însă, există şi unele dezavantaje ale brokerajului. Dat fiind
faptul că această sferă a serviciilor în domeniul exportului
şi importului este recent apărută în Republica Moldova,
întreprinderile ce prestează astfel de servicii de brokeraj
sunt într-o continuă dezvoltare profesională şi consolidare.
De asemenea, un punct slab pentru întreprinderile mici şi
mijlocii care nu dispun de resurse financiare suficiente ar
fi faptul că preţurile pentru acordarea acestor servicii de
brokeraj sunt exagerate.
Astfel, activitatea de broker vamal nu se poate desfăşura
în lipsa autorizaţiei, sau activitatea de broker efectuată
fără autorizaţie, va trebui calificată ca activitate ilegală.
Autorizaţia este valabilă numai în raza de acţiune a
birourilor vamale pe lângă care este acreditat brokerul
vamal . Autorizaţia pentru activitatea de broker vamal
reprezintă un document special eliberat de Serviciul
Vamal, în care se atestă dreptul deţinătorului de a
desfăşura activitatea de broker vamal pe lângă unul sau
mai multe birouri vamale.
Specialistul în domeniul vămuirii. Specialist în domeniul
vămuirii poate fi orice persoană fizică, rezident al
Republicii Moldova, care deţine diplomă de studii medii
speciale sau superioare. Specialistul în domeniul vămuirii
este persoana fizică, angajată a brokerului vamal sau a
declarantului, care activează în numele acestora și deţine
atestatul de calificare, eliberat de Serviciul Vamal, şi care
activează în numele acestora.
Operaţiunile vamale realizate de către specialist vamal se
consideră a fi efectuate din numele declarantului sau al
brokerului vamal care l-a angajat (în continuare -
angajator), dacă nu se demonstrează contrariul.
Toate operaţiunile vamale se efectuează de către brokerii
vamali sau declaranți prin intermediul specialistului
vamal.
Drepturile şi obligaţiile specialistului vamal ce ţin de
procedura de vămuire se limitează şi nu pot depăşi:
– drepturile şi obligaţiile brokerului sau a declarantului
vamal la care este angajat;
– drepturile şi obligaţiile ce reies din contractului
individual de muncă;
– contractul de prestări servicii, în baza căruia se
realizează procedura de mediere în domeniul vamal.
Astfel, pentru a-şi desfăşura activitatea în domeniu,
specialistul are dreptul :
– să asiste la vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de
transport;
– să efectueze, sub supraveghere vamală, examinarea
mărfurilor şi mijloacelor de transport, să cântărească sau
să determine în alt mod cantitatea, precum şi, cu
permisiunea colaboratorului vamal, să preleveze probe şi
mostre de mărfuri;
– să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării (expertizei)
probelor şi mostrelor de mărfuri prelevate de către
organele vamale sau de alte organizaţii împuternicite;
– să aibă acces în zona de control vamal pentru
efectuarea operaţiunilor de vămuire, în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
– să conteste, în modul stabilit, deciziile, acţiunile sau
inacţiunile organelor vamale sau ale factorilor de decizie.
Organele vamale efectuează controlul activităţii
profesionale a specialistului nemijlocit în procesul de
desfăşurare de către acesta a atribuţiilor sale sau în alt
mod, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
La realizarea operaţiunilor de vămuire, specialistul are
următoarele obligaţii :
– să îndeplinească corespunzător obligaţiunile sale
profesionale;
– să manifeste un comportament adecvat regulilor
morale şi eticii profesionale;
– să se supună dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale
organelor vamale;
– să nu împiedice accesul colaboratorilor vamali în
încăperi sau pe teritoriu pentru efectuarea controlului
vamal;
– să participe, la solicitarea organelor vamale, la
efectuarea actelor de procedură în cazurile de cercetare a
contravenţiilor vamale;
– să respecte legislaţia în vigoare.

Transportatorul vamal. Transportatorul vamal este

persoana juridică din Republica Moldova inclusă în
Registrul transportatorilor vamali, care efectuează
transportul internaţional de mărfuri, aflate sub
supraveghere vamală. Registrul transportatorilor vamali
este administrat de către Serviciul Vamal, în care se
înscriu datele despre persoanele ce beneficiază de statutul
de transportator vamal.
Drepturile şi obligaţiile transportatorului vamal sunt
următoarele:
Drepturile:
– să beneficieze de proceduri simplificate de vămuire
şi control vamal, prevăzute de Regulamentul cu privire la
activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul
vămuirii şi alte acte normative;
– să transporte mărfuri aflate sub supraveghere vamală
fără escortarea acestora (cu excepţiile stabilite de legislaţia
în vigoare);
– să traverseze frontiera de stat în regim prioritar (în
cazul existenţei itinerariului de culoar verde);
– reducerea măsurilor de control vamal fizic efectuat
în punctele de trecere a frontierei de stat în privinţa
mărfurilor transportate de către transportator vamal,
precum şi efectuarea controlului vamal fizic al
compartimentului marfar din vehiculele în locurile care ar
asigura integritatea mărfurilor şi ar minimaliza costurile
pentru încărcarea/descărcarea mărfurilor;
– să beneficieze de accesul facilitat la procedurile
simplificate de vămuire a mărfurilor stabilite de legislaţia
vamală;
– să aleagă de sine stătător itinerariul pentru tranzit;
– să beneficieze de termeni maximi pentru tranzitul de
mărfuri, stabilite de legislaţia în vigoare.
Obligaţiile:
– transportarea mărfurilor spre locul de destinaţie, în
aceeaşi stare în care se aflau la momentul încărcării lor, cu
excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale;
– respectarea termenilor şi rutelor stabilite pentru
transportarea mărfurilor;
– excluderea transportării mărfurilor aflate sub
supraveghere vamală în comun cu alte mărfuri;
– asigurarea integrităţii mărfurilor, prezentarea
acestora şi actelor ce le însoţesc organului vamal de
destinaţie;
– amplasarea mărfurilor, sosite la locul de destinaţie în
afara orelor de lucru ale organului vamal, în zona de
control vamal – în cazul expirării termenului de tranzit
până la oferirea „liber de vamă”;
– şcolarizarea personalului din subordine despre
regulile de transportare a mărfurilor sub supraveghere
vamală;
– la indicaţia organului vamal de destinaţie, să
schimbe locul staţionării mijlocului de transport cu marfă,
să efectueze operaţiuni de descărcare/încărcare a
mărfurilor;
– să achite drepturile de import/export şi a penalităţilor
respective în cazul neprezentării mărfurilor aflate sub
supraveghere vamală, la organul vamal de destinaţie, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
- să ducă evidenţa mărfurilor transportate sub
supraveghere vamală şi să o prezinte la solicitarea
organului vamal în raza de activitate al căruia este
înregistrat. Actele de evidenţă urmează a fi păstrate
conform termenilor stabiliţi de legislaţia în vigoare.

6.5. Introducerea şi scoaterea bancnotelor, monedelor şi

cecurilor în moneda naţională a Republicii Moldova,
precum şi a bancnotelor, monedelor şi cecurilor de
călătorie în valută străină.

Persoanele fizice au dreptul :

1) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova
bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a
Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi
cecuri de călătorie în valută străină, nelimitat fără a
prezenta organelor vamale documentele confirmative
menţionate la p.3);
2) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova
bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a
Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi
cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de până la
10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană fără a
prezenta organelor vamale documentele confirmative
menţionate la p.3);
3) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova
bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a
Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi
cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de până la
50000 euro (sau echivalentul lor) de persoană cu condiţia
prezentării organelor vamale a documentelor
confirmative:
– actele vamale ce confirmă introducerea valutei
respective pe teritoriul Republicii Moldova; şi/sau
– permisiunea de a scoate valută străină de pe teritoriul
Republicii Moldova, eliberată, în conformitate cu actele
normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă
autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei;
Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Persoanele fizice au dreptul:
1. de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea
drepturilor de import, obiecte de uz personal, bancnote,
monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii
Moldova, bancnote, monede şi cecuri de călătorie în
valută străină, precum şi mărfuri menţionate în anexa la
Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice:
– obiecte de uz personal – orice obiect destinat uzului
sau consumului personal, sau necesităţilor casnice,
inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat,
echipament destinat uzului personal sau satisfacerii
necesităţilor gospodăreşti, obiecte de parfumerie, de
cosmetică, de igienă, medicamente, produse alimentare de
necesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale
uzuale, animale de casă, precum şi instrumente portabile
de care persoană are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau
profesiei, toate aceste bunuri neputând fi destinate
activităţii comerciale sau de producţie;
2. de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea
drepturilor de import, alte bunuri decât cele indicate la
p.1) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300
euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de
producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte
cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se
vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă
(cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea
impozabilă a bunului):
– bunuri – mărfuri, obiecte de uz personal şi mijloace
de transport;
3. de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin
intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a
bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de
import, cu condiţia că acestea nu sunt destinate activităţii
comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc
de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea
acestor bunuri prin moştenire. Faptul stabilirii pentru trai
permanent sau obţinerii moştenirii se confirmă prin actele
respective. Modul de acordare a înlesnirilor menţionate se
stabileşte de Serviciul Vamal:
– trimitere poştală internaţională – orice trimitere
poştală, perfectată în conformitate cu prevederile
legislaţiei naţionale şi ale actelor Uniunii Poştale
Internaţionale, care parvine pe teritoriul Republicii
Moldova sau se acceptă pentru expediere peste hotarele ei;
– bagaj neînsoţit – bunuri expediate de către proprietar
(posesor) sau la indicaţia lui, care sunt deplasate peste
frontieră vamală de către transportator şi nu sunt însoţite
de către proprietar (posesor);
4. de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri,
cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de
300 euro şi nu sunt destinate activităţii comerciale sau de
producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte
limita neimpozabilă indicată, drepturile de import se vor
percepe reieşind din valoarea bunurilor în vamă (limita
neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea
impozabilă a bunurilor);
5. de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sunt
prevăzute la p.1 şi 2 şi care nu sunt destinate activităţii
comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării tuturor
drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;
6. de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor
poştale internaţionale sau al bagajelor neînsoţite, cu
condiţia că acestea nu sunt destinate activităţii comerciale
sau de producţie, precum şi cu condiţia achitării
drepturilor de import, cu excepţia cazurilor prevăzute la
lit.d), şi declarării în modul stabilit.
Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul
Republicii Moldova :
1. bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele
expediate prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea
drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în modul
stabilit şi dacă aceste bunuri nu sunt destinate activităţii
comerciale sau de producţie;
2. bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul
trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite)
destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror
valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 000 euro, cu
condiţia respectării măsurilor de politică economică,
achitării drepturilor de export şi declarării în modul
stabilit.
3. Bunurile destinate activităţii comerciale sau de
producţie a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 100
000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova,
în modul stabilit, numai de agenţii economici care sunt
înregistraţi la Î.S. Camera Înregistrării de Stat ca subiecţi
ai activităţii de întreprinzător.

Anexă
LISTA
mărfurilor a căror trecere de o singură dată pe teritoriul
Republicii Moldova
de către persoane fizice se efectuează fără achitarea
drepturilor de import

Codul Denumirea poziţiei Cantitatea

1 2 3
2203 Bere fabricată din malţ 5 litri
2204-2208 90 Vinuri naturale din struguri, inclusiv
vinuri alcoolizate; must din struguri, altul decât cel de la
poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi
alte băuturi spirtoase 2 litri
2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi
Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun
200 bucăţi
27 Carburanţi Carburanţi pentru mijlocul de transport
auto, cu condiţia că aceştia se află în rezervoarele
mijlocului de transport cu care persoana intră pe teritoriul
Republicii Moldova
42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte
produse similare3 unităţi
43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri
artificiale 1 unitate
61 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi
croşetate 3 unităţi
62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât
cele tricotate sau croşetate 3 unităţi
64 Încălţăminte 2 perechi
8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale
acestora 1 unitate
8517 12 000 Telefoane pentru reţeaua de telefonie
mobilă şi pentru alte reţele fără fir 2 unităţi
8519 Aparate de înregistrare a sunetului; aparate de
reproducere a sunetului; aparate de înregistrare şi
reproducere a sunetului 1 unitate
8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar
încorporând un receptor de semnale videofonice 1 unitate
8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1
unitate
8527 Aparate de recepţie pentru radiotelefonie,
radiotelegrafie sau radiodifuziune, chiar combinate în
acelaşi corp cu un aparat de înregistrare sau de
reproducere a sunetului sau cu un ceas 1 unitate
90 Instrumente şi aparate optice, fotografice,
cinematografice 1 unitate din grupă
91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi
9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi
articole similare 4 unităţi
Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din
metale şi pietre preţioase. Persoanele fizice au dreptul :
1) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:
– bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de
până la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea
drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate
nu sunt omogene;
– obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sunt
destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu
condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în
modul stabilit.
2) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
– bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de
până la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea
drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu
sunt omogene;
– obiecte din metale şi pietre preţioase produse de
agenţii economici autorizaţi (cu excepţia celor indicate la
lit.a) a prezentului punct) a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate
activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia
achitării drepturilor de export şi declarării în modul
stabilit;
– obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare
în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt
destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu
condiţia achitării drepturilor de export, declarării în modul
stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei
eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii,
prin care se confirmă costul lor şi faptul că obiectele
respective nu prezintă valoare culturală;
– obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele
expediate prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii
economici autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau
de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma
de 100 000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de
politică economică, achitării drepturilor de export şi
declarării în modul stabilit.
Introducerea şi scoaterea valorilor cultural. Persoanele
fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii
Moldova valori culturale (obiecte care, conform
determinării organului competent, constituie valoare
pentru artă, literatură, ştiinţă, cultură şi religie) cu condiţia
prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de
autoritatea competentă a statului de expediere, respectării
măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de
import şi declarării în modul stabilit. În cazul apariţiei
suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că
acesta prezintă valoare culturală, dar persoana fizică nu
dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea
competentă a statului de expediere, organul vamal va
permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării
autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii al Republicii
Moldova, prin care se va confirma costul lui şi faptul că
obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.
Însă, persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe
teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valori
din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei
pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia prezentării
autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii al Republicii
Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că
acesta nu prezintă valoare culturală.
Introducerea şi scoaterea mijloacelor de transport auto.
Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe
teritoriul Republicii Moldova:
1. – mijloace de transport auto clasificate la poziţia
tarifară 8702 destinate transportării a mai mult de 20 de
persoane şi la poziţiile tarifare 8704 şi 8705, precum şi
motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce
nu depăşeşte 10 ani;
– tractoare clasificate la poziţiile tarifare 8701 10 000,
8701 20, 8701 30, 8701 90 900, precum şi motoarele şi
caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte
12 ani;
– tractoare clasificate la poziţiile tarifare 8701 90 110–
8701 90 500, precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu
termenul de exploatare ce nu depăşeşte 20 de ani;
– mijloace de transport auto clasificate la poziţia
tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă),
precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de
exploatare ce nu depăşeşte 10 ani;
– autovehicule concepute pentru transportul a
maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia 8702,
precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de
exploatare ce nu depăşeşte 7 ani,
– motociclete clasificate la poziţia tarifară 8711,
precum şi motoarele lor, cu termenul de exploatare ce nu
depăşeşte 10 ani.
procurate (obţinute prin donaţie) în străinătate, cu condiţia
declarării şi achitării drepturilor de import la organul
vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat.
Mijloacele de transport menţionate trebuie să fie scoase de
la evidenţă de la autoritatea competentă a statului de
expediere;
2. – mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară
8702 destinate transportării a mai mult de 20 de persoane
şi la poziţiile tarifare 8704 şi 8705, precum şi motoare şi
caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte
10 ani;
– tractoare clasificate la poziţiile tarifare 8701 10 000,
8701 20, 8701 30, 8701 90 900, precum şi motoarele şi
caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte
12 ani;
– tractoare clasificate la poziţiile tarifare 8701 90 110–
8701 90 500, precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu
termenul de exploatare ce nu depăşeşte 20 de ani;
– mijloace de transport auto clasificate la poziţia
tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă),
precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de
exploatare ce nu depăşeşte 10 ani;
– autovehicule concepute pentru transportul a
maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia 8702,
precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de
exploatare ce nu depăşeşte 7 ani,
– motociclete clasificate la poziţia tarifară 8711,
precum şi motoarele lor, cu termenul de exploatare ce nu
depăşeşte 10 ani.
obţinute în folosinţă (fapt confirmat prin actele
respective), cu condiţia aflării acestora la evidenţă
permanentă în alt stat şi declarării lor la intrare în ţară
conform modului stabilit, fără achitarea drepturilor de
import.
Dar persoanele fizice rezidente nu au dreptul de a
introduce pe teritoriul Republicii Moldova:
– mijloace de transport auto clasificate la poziţia
tarifară 8702 destinate transportării a mai mult de 20 de
persoane şi la poziţiile tarifare 8704 şi 8705, precum şi
motoare şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare de
peste 10 ani;
– tractoare clasificate la poziţiile tarifare 8701 10 000,
8701 20, 870130000, 8701 90 900, precum şi motoarele şi
caroseriile lor, cu termenul de exploatare de peste 12 ani;
– tractoare clasificate la poziţiile tarifare 8701 90 110–
8701 90 500, precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu
termenul de exploatare de peste 20 de ani;
– mijloace de transport auto clasificate la poziţia
tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă),
precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de
exploatare de peste 10 ani;
– autovehicule concepute pentru transportul a
maximum 20 de persoane, clasificate la poziţia 8702,
precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de
exploatare de peste 7 ani,
inclusiv cele obţinute prin moştenire şi în legătură cu
stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova,
indiferent de regimul vamal ales.
Persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente, prin
derogare de la prevederile art.20 al Codului vamal al
Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000, au
dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova
mijloace de transport auto, indiferent de termenul de
exploatare a acestora, doar în cazul în care vor fi declarate
prin acţiune şi plasate, pe un termen de până la 180 de zile
dintr-o perioadă de 12 luni, în regimul vamal de admitere
temporară, cu achitarea vinietei şi cu respectarea
următoarelor condiţii:
– mijloacele de transport auto se află la evidenţă
permanentă în alte state;
– persoanele fizice rezidente să deţină în proprietate
sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de
transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare;
persoanele fizice nerezidente să fie proprietari ai
mijloacelor de transport şi să locuiască temporar în
Republica Moldova, aceste fapte fiind confirmate prin
actele corespunzătoare;
– mijloacele de transport auto să fie scoase de pe
teritoriul R. Moldova până la expirarea termenului
acordat, conform regimului vamal de admitere temporară;
– mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru
transportul de mărfuri şi de pasageri;
– în cazul în care persoanelor fizice nerezidente li se
acordă un alt regim de şedere pe teritoriul R. Moldova,
documentele confirmative se vor prezenta organului vamal
în vederea prelungirii termenului de aflare a mijlocului de
transport auto declarat prin acţiune, informaţia respectivă
incluzându-se în Registrul de stat al transporturilor.
În cazul în care persoana fizică părăseşte teritoriul
Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a
fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia de pe teritoriul
Republicii Moldova, aceasta este obligată să plaseze
mijlocul de transport auto sub supraveghere vamală în
regimul vamal de antrepozit vamal sau depozit provizoriu
ori să depună o sumă de garanţie, până la expirarea
termenului acordat, în cuantum egal cu drepturile de
import prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de
transport în regimul vamal de import. În cazul în care
mijlocul de transport auto nu este scos de pe teritoriul
Republicii Moldova în termenul indicat, sumele de
garanţie depuse se transferă integral la bugetul de stat. În
cazul în care mijlocul de transport a fost scos de pe
teritoriul Republicii Moldova în termenul stabilit, suma de
garanţie se restituie persoanei fizice. Constituirea garanţiei
şi restituirea sumelor de garanţie se efectuează conform
Codului vamal.
Drept bază la calcularea termenului de exploatare a
mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei se ia
anul de producţie. Anul de producţie se stabileşte în baza
datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare
(paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de
identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul
necorespunderii datelor ce se conţin în documentele de
înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept
bază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului.

6.6. Regimurile vamale

Regimul vamal reprezintă un ansamblu de norme de drept
şi procedee vamale aplicarea şi efectuarea cărora au drept
scop determinarea statutului juridic al mărfurilor şi
unităţilor de transport implicate direct în trecerea peste
frontieră vamală a ţării.
Sunt stabilite următoarele regimuri vamale:
1) Regimuri vamale definitive. Regimuri vamale
definitive sunt operaţiuni de o singură dată prin care
mărfurile se scot din supravegherea vamală și se pun în
circulație fie pe teritoriul vamal, fie în afara acestuia cu
achitarea drepturilor de import sau de export și aplicarea
măsurilor de politică economică:
– Import. Importul este regimul vamal în care
mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de
mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite
drepturile de import şi sunt aplicate măsurile de politică
economică.
– Export. Exportul este un regim vamal în care
mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia
reintroducerii lor pe acest teritoriu.
2) Regimuri vamale suspensive. Acestea sunt
operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea
totală sau parţială de drepturile de import sau de export:
– Tranzit. Tranzitul este regimul vamal în care
mărfurile sunt transportate pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără
perceperea drepturilor de import şi de export şi fără
aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia
nu prevede altfel.
– antrepozit vamal. Antrepozit vamal este locul
aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea
acestuia, unde pot fi depozitate mărfurile.
– perfecţionare activă (cu suspendare). Regimul vamal
de perfecţionare activă permite că următoarele mărfuri să
fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în una sau
mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul
vamal sub formă de produse compensatoare – fără
încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor
de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie – dacă
sunt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare. În acest caz, regimul vamal de
perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor
de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.
– transformare sub control vamal. Regimul de
transformare sub control vamal permite ca mărfurile
străine să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în
operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea
drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, şi ca produsele rezultate din astfel de
operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata
drepturilor de import aferente acestor mărfuri.
– admitere temporară. Regimul vamal de admitere
temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii
Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de
import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a
mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare,
cu excepţia uzurii lor normale.
– perfecţionare pasivă. Perfecţionarea pasivă este un
regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie
sunt scoase pentru prelucrare sau transformare în afara
teritoriului Republicii Moldova, iar produsele
compensatoare sunt introduse cu exonerarea, totală sau
parţială, de drepturile de import.
Pe lângă aceste regimuri vamale, găsim și alte destinații
vamale (prin destinație vamală înțelegem plasarea
mărfurilor sub un regim vamal, plasarea lor într-o zonă
liberă, într-un magazin duty-free, reexportul, reimportul,
distrugerea și abandonul lor în favoarea statului):
– Zona liberă. Zona liberă este o parte a teritoriului
vamal în care mărfurile străine sunt introduse şi utilizate
fără plată drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor
de politică economică, potrivit procedurii stabilite de
Codul Vamal şi de alte acte normative, în cazul când
legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sunt
introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite
pentru regimul vamal de export.
– Magazinul duty-free constă în comercializarea
mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea
măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu
prevede altfel, în locuri special amenajate, amplasate în
aeroporturile internaţionale sau la bordul aeronavelor,
precum şi în locurile specificate la art.97 alin.(1).Astfel, în
scopul deservirii unor categorii de persoane străine,
specificate la cap.VI din Codul Vamal, poate fi înfiinţat, în
municipiul Chişinău, un magazin duty-free pentru
deservirea corpului diplomatic. Plata pentru mărfurile
comercializate în magazinul duty-free pentru deservirea
corpului diplomatic se efectuează contra lei moldoveneşti.
Comercializarea mărfurilor în acest magazin se va face pe
baza carnetelor de identitate CD (corp diplomatic),
eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, în cantităţi obişnuite pentru comerţul cu
amănuntul, destinate uzului personal şi familial, fără a fi
utilizate în scopul vânzării. Reprezentanţele străine pot
cumpăra mărfuri şi în cantităţi solicitate, pe bază de
comenzi întocmite prealabil, cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Modul de
înfiinţare şi de funcţionare a magazinului duty-free este
stabilit de Codul Vamal şi de Guvern, în limitele stabilite
de Codul Vamal.
– Reexportul. Reexportul este destinaţia vamală care
constă în scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport
străine, plasate anterior într-un regim vamal cu impact
economic, în destinaţiile vamale zonă liberă sau magazin
duty-free, de pe teritoriul vamal fără perceperea
drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, în conformitate cu Codul Vamal şi cu alte acte
normative.
– Reimportul. Reimportul este destinaţia vamală care
constă în reintroducerea, fără perceperea drepturilor de
import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, şi fără
aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi
a mijloacelor de transport scoase anterior temporar în
afara teritoriului vamal în conformitate cu Codul Vamal şi
cu alte acte normative.
– Distrugerea este destinaţia vamală care constă în
distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală,
fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică.
– Abandonul în favoarea statului este destinaţia
vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul
statului fără onorarea drepturilor de import sau de export
şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.
Persoana are dreptul să aleagă oricând regimul vamal sau
să renunţe la el (în schimbul unui alt regim vamal),
indiferent de cantitatea, felul, originea şi destinaţia
mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni
nu contravin Codului Vamal şi altor acte normative.