Vino, Iisuse în inima mea

Doamne, când norii se scutur de-argint,

Și totu-i alb de ninsoare,
Aș vrea și eu să-ți mai cânt un colind,
Cu el să-ți cad la picioare.
Aș vrea să fie din aur curat,
Și adieri de tămâie,
Cum dinioară și magii ți-au dat,
Darul știut de o vecie.

Refren: Vino, Iisuse în inima mea,

Ca într-o iesle săracă,
Și încălzește-o cu dragostea Ta,
Templu curat să se facă. (Bis)

Dar dacă aur în mine nu am,

Atunci cu râvnă fierbinte,
S-alerg spre Tine ca bunii păstori,
Și ca oița cuminte.
Dacă în mine nici râvnă nu am,
Ce alte mai dulci cuvinte,
Ca îngerescul, duios ,,osana”,
Pot să-mi mai vină în minte?

Refren: Vino, Iisuse în inima mea,

Ca într-o iesle săracă,
Și încălzește-o cu dragostea Ta,
Templu curat să se facă. (Bis)
Un fir de paie, săracul meu cânt,
Ca alte paie, o mie,
Măcar cu ele să-ți faci așternut,
Prunc coborât din vecie.
Dar și sărac, eu doar Ție mă închin,
Chiar de n-am daruri să-ți placă,
Și-aduc cu mine tot vechiul colind,
Nașterea Ta s-o slăvească.

Refren: Vino, Iisuse în inima mea,

Ca într-o iesle săracă,
Și încălzește-o cu dragostea Ta,
Templu curat să se facă. (Bis)