Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Facultatea de Arte Plastice

LUCRARE DE LICENȚĂ

Chit Chat With the Lord of Time

La Povești cu Lordul Timpului

Coordonator științific: conf.univ.dr.Iliescu Alice Student: Iordache Roxana-Andreea

Cluj-Napoca 2022
CUPRINS

Introducere … p. 3

CAPITOLUL1 - Despre World-Building …p. 5

1.1 World-building …p. 5

1.2 J. R.R. Tolkien …p. 8

1.3 “Doctor Who” și TARDIS-ul …p. 11

CAPITOLUL 2 - Inspirație …p. 17

2.1 Teoriile de Conspirație …p. 17

2.1.1 Agartha - Țara de dincolo de Poli …p. 18

2.2 Banda Desenată și Franciza Marvel …p. 20

2.2.1 Todd McFarlane …p. 22
2.2.2 “Spawn” …p. 23

2.3 Universul Marvel … p. 25

2.3.1 Stan Lee …p. 27
2.3.2 Franciza Cinematografică Marvel …p. 30

CAPITOLUL 3 - “Chit Chat With the Lord of Time” …p. 33

3.1 Introducere …p. 33

3.2 Cuprins …p. 34

3.3 Încheiere și Extras …p. 43

CONCLUZII …p. 46

BIBLIOGRAFIE …p. 47

LISTĂ ILUSTRAȚII …p. 49

INTRODUCERE

Pentru proiectul de licență am ales să realizez o bandă desenată cu titlul “Chit Chat With
the Lord of Time” (La Povești cu Lordul Timpului), acesta are ca scop explorarea prin mediul
artei secvențiale a conceptului de World-building; o aventură prin mai multe dimensiuni
expusă prin prima experiențelor unui pilot de avion cu elice ca personaj principal.

Ideea acestui proiect de bandă desenată s-a născut din dorința mea de a arăta lumii
universul meu interior, de a putea lăsa cititorul să exploreze o parte din lumea mea lăuntrică
ce există sub forma unui multivers, World-buiding. Am decis că ar fi un lucru interesant să îi
pun pe oameni în perspectiva pilotului care exploreaza aceste lumi noi, iar cititorul să le
exploreze împreună cu el.

A fost de altfel și un experiment în realizarea pentru fiecare dimensiune prin care trece
personajul un stil cu totul diferit; deși lucrată în mediul digital am încercat să nu mă limitez
doar la acest lucru, reprezentând diverse dimensiuni ca o imitare a modului de lucru
tradițional. Pot spune că proiectul are aspect de mixed media, însă doresc să-l rezum la mediu
digital cu tendințe tradiționale ca înfățișare.

În primul capitol voi începe cu introducerea în ceea ce este World-building-ul, ce

reprezintă acesta și diversele modalități de creare a unor lumi noi, după aceea mă voi apropia
mai mult de acest concept prin explorarea personajului celebru J. R. R. Tolkien, unul dintre
cei mai faimoși autori de fantasy și un exemplu extrem de bun de World-building; ca apoi să
închid acest capitol cu o discuție despre “Doctor Who”, serialul enorm de longeviv despre un
Lord al Timpului care călătrește cu TARDIS-UL prin spațiu-timp.

Capitolul doi va începe cu sursa mea de inspirație ce stă la baza poveștii: o teorie de
conspirație; voi vorbi despre teoriile de conspirație în general ca ulterior să ajung la teoria
repectivă care mi-a influențat proiectul “Agartha / Țara de dincolo de poli”; după care trec la
unul dintre artiștii americani de bandă desenată ce m-a ajutat de-a lungul anilor să-mi
contureaz stilul și modul de a gândi benzile desenate, Todd McFarlane, creatorul benzii
desenate “Spawn”.

Spre finalul capitolului mă voi îndrepta către altă sursă de inspirație pentru proiect,
Universul Marvel, împreună cu unul dintre creatorii săi, Stan Lee, care de altfel este
3
recunoscut pentru celebrele benzi desenate cu Spider-man, Iron-man și multe altele. Și el de
altfel venind cu un bagaj considerabil de influențe asupra modului în care eu percep arta
secvențială. Voi termina acest capitol vorbind despre renumita franciză cinematografică
Marvel, punând cap la cap, perioadele în care acestea au fost create și multiversul ce se află în
spatele lor.

În continuare voi ajunge la capitolul trei unde am să dezbat despre proiectul meu și
demersul pe care l-am avut lucrând la acesta; voi trece prin toate dimensiune poveștii
analizând aspecte diverse ale acesteia precum stilul, modul de lucru, acțiunile personajelor și
valorile morale ale acestora.

De altfel voi explica anumite detalii despre personaje și semnificațiile unor elemente din
proiect care în opinia mea sunt importante. În discuția despre proiect doresc să expun de altfel
legătura dintre mediile și conceptele explorate în capitolele unu și doi aplicate în lucrare.

4
CAPITOLUL 1 - Despre World-Building

1.1 World-building

Cu toții cunoaștem într-un fel sau altul ideea de World-building. Este prezentă în cărți,
filme, seriale, benzi desenate etc. World-building înseamnă crearea unei lumi imaginare, o
lume nouă, gata de explorat pentru publicul larg. Ea este deobicei folosită în aria artistică a
vieții și asociată cu un univers ficțional în cazul în care un autor creează povești diferite, dar
care sunt plasate în aceeași lume imaginară. Mai există și definiția de Shared World (lume
partajată) în contextul în care mai mulți autori împart aceeași lume cum este cazul în “Star
Wars Expanded Universe”.

Scriitorii și artiștii vizuali se folosesc de acest lucru pentru a crea povești noi, interesante,
pentru a adăuga ceva nou, diferit, ceva ce nu se poate atinge în realitatea noastră, dar desigur
și publicul contribuie acestui lucru, este interesant să explorezi o lume nouă. Magia sau
tehnologia foarte avansată creată în aceste universe ne pot purta în evenimente, situații, locuri,
concepte ce nu pot fi accesate în lumea noastră obișnuită. Aceste universe pot avea o istorie
proprie, hărți, creaturi imaginare, rase noi, în unele situații chiar și o limbă proprie, cum este
cazul lui J. R. R. Tolkien1 care a creat pentru cartea lui “Silmarillion” o limbă nouă pentru
elfii din universul său ficțional. Există lumi imaginare enorm de mari, unele dintre ele fiind
imposibil de explorat complet:

Ca lumi, există și laturi sociale, culturale, lingvistice, politice, tehnologice și

antropologice de luat în considerare în special în unele lumi imaginare de astăzi, care
au ajuns la o dimensiune atât de enormă încât o singură persoană nu va putea
niciodată să vadă și să le experimenteze în întregime2.

Ideea de explorare a altor lumi/ crearea lor nu sunt concepte recente, ele fiind prezente
inclusiv în Antichitate, în mitologie/ religie. Există enorm de multe lumi imaginare create
de-a lungul istoriei, unele dintre ele chiar transmise oral, au ajuns să se piardă fiind uitate
odată cu trecerea timpului.

1
J. R. R. Tolkien - was an English writer, poet, philologist, and academic, best known as the author of the high
fantasy works The Hobbit and The Lord of the Rings.
2
Wolf, M., 2017. The Routledge Companion to Imaginary Worlds. 1st ed. New York: Routledge.
5
 Un exemplu bun de world-building creat în Antichitate este Mitologia Nordică, aceasta
fiind plină de mituri, legende, povești bazate pe crearea unei lumi imaginare, în care multe
lucruri din acea lume nu pot fi realizate în viața reală. Mitologia Nordică având de altfel
conceptul de Valhalla, o sală enormă condusă de Odin situată în Asgard care este considerată
a fi una dintre Cele Nouă Lumi.

În cartea “World-building and the Early Modern Imagination” editată de Allison B

Kavey este prezentat cum conceptul de World-building există încă din trecut din Perioada
Modernă Timpurie:

Intelectualii, exploratorii, dramaturgii și teologii din această perioadă își explorează

reciproc ideile și cadrele intelectuale în timp ce construiesc noi lumi. Filozofi ai
Renașterii, de exemplu, au pus laolaltă lumi folosind idei din Vechiul și Noul Testament,
filozofi antici precum Aristotel și Platon, pseudo surse antice precum Hermes
Trismegistus, teologi medievali, matematicieni și alchimiști și mulți alții. Ei au asamblat
aceste idei în moduri noi extraordinare, producând noi sisteme ale lumii care explicau
modul în care lumea naturală se raporta la Ceruri și Zei, forțele care operează pentru a
crea schimbări naturale și modalitățile prin care aceste forțe ar putea fi manipulate prin
magie naturală și cerească pentru a crea efectele dorite.3

Această lume nouă, creată de artist poate varia în multe feluri, cum spune Moriah
Richard4 într-un articol publicat de Writer’s Digest: “World-buildingul se poate mula în
funcție de nevoile poveștii tale.”5

Lumile imaginare sunt de obicei create de autori de Fantasy sau Science Fiction în
general, desigur asta nu înseamnă că ele nu pot apărea și în alte genuri, un exemplu bun ar fi
franciza “John Wick” având ca gen acțiune și thriller.

În general o lume imaginară poate fi creată în trei moduri, prima metodă se numește
Top-Down (de sus în jos), artistul/ scriitorul creeaza lumea începând cu o viziune de ansamblu
asupra lumii. Artistul/ Scriitorul poate crea pentru început estetica lumii fără a intra în prea
multe detalii. Deobicei se poate începe cu câteva amănunte cum ar fi: caracteristici
geografice, câteva detalii minore despre locuitorii lumii, o idee generală despre tehnologia

3
Kavey, A., 2010. World-Building and the Early Modern Imagination. 1st ed. Palgrave Macmillan US, pp.1-2.
4
Moriah Richard - Editor la Writer’s Digest
5
RICHARD, M., 2021. What Is World-Building?. [online] writersdiges. Available at:
<https://www.writersdigest.com/write-better-fiction/what-is-world-building>, consultat 24 aprilie 2021.
6
deținută de locatari, climatul și o scurtă istorie a acelei lumi. După ce au fost stabilite bazele
lumii de obicei autorul generează detalii pentru respectiva lume astfel începând un proces de
detaliere a acelei lumi adăugând treptat continente, țări, orașe etc. Această metodă oferă
autorului stabilitate, ideile par să se lege mult mai ușor între ele, însă pentru acest tip de
creație este nevoie de multă muncă pentru a putea fi pus în practică și adusă la realitate prin
intermediul poveștilor plasate acolo.

A doua variantă posibilă pentru crearea unei lumi este metoda Bottom-Up ( de jos în sus),
este opusul primei metode de creație, prin această metodă autorul creează lumea începând cu
un detaliu minor, cum ar fi un oraș, acesta fiind în principal cel mai detaliat loc al acelei lumi.
De acolo se creează un proces de expansiune în care creatorul tot adaugă detalii împrejurul
locației principale deja existente. Metoda aceasta poate fi plină de multe ori de inconsecvențe,
dar poate de altfel prin spontaneitate sa aducă elemente destul de interesante.

A treia metodă este o combinație a primelor două: Top-Down și Bottom-Up, se presupune

că ar fi cea mai grea metodă de pus în practică și necesită mult timp.

În societatea din ziua de astăzi conceptul de World-building a devenit foarte cunoscut

pentru consumatorii de literatură, film, comic book și jocuri video. Poți găsi cu mare ușurință
pe internet, cărți sau videoclipuri, sfaturi despre cum să-ți creezi propria ta lume imaginară,
posibilitățile sunt infinite.

Un exemplu de worldbuilding în jocuri ar fi “Death Stranding” creat de Hideo Kojima.

Este un joc experimental în care mecanica jocului te impune să explorezi o lume
post-apocaliptică cu creaturi ciudate și peisaje minunate. Modalitățile de deplasare sunt puține
și greu de folosit, în multe situații trebuie să te plimbi pentru a ajunge la locația dorită, ceea ce
poate plictisi în anumite situații jucătorul, însă rămâne totuși o lume ce merită explorată:
“Death Stranding este o călătorie lungă, bizară, ce poate fi în același timp uimitoare și
plictisitoare.”6

World-building poate fi o experiență minunată pentru autor având posibilitatea de a crea

o lume nouă, dar și pentru consumatorul produsului în sine ce poate explora un univers nou

6
Webster, A., 2019. Hideo Kojima’s post-Metal Gear game demands a lot from players. [online] theverge.
Available at: < https://www.theverge.com/2019/11/1/20941606/death-stranding-review-ps4-hideo-kojima >
[Accessed 27 May 2021].
7
care te poate face să privești lumea reală cu “alți ochi” prin asocierea lumii imaginare relatate
de autor cu lumea palpabilă din jurul nostru.

1.2 J. R.R. Tolkien

John Ronald Reuel Tolkien născut în data de 3 Ianuarie 1892, în Bloemfontein, Orange
Free State, a fost un scriitor englez, filologist și academic. El este cunoscut pentru celebrele
sale lucrări “The Hobbit” și “Lord of the Rings” și pentru faptul că a fost printre primii care
au pus bazele și a definit ce însemna genul fantasy și World-buildingului, el susținând ideea
că o lume imaginară poate fi creată cu totul separată de povestea ce urmează să fie plasată în
lumea propriu-zisă.

Deși mulți alți autori au publicat înaintea lui Tolkien lucrări fantasy el a devenit enorm de
cunoscut prin succesul adus de “The Hobbit” și “Lord of the Rings”, aceste lucrări aducând o
renaștere a genului fantasy, Tolkien ajungând să fie numit drept “Părintele” literaturii
moderne, mai precis a genului High Fantasy.

După moartea tatălui său Tolkien a fost trimis de către mama lui să locuiască cu bunicii
în Kings Heath, Birmingham, unde a avut ocazia să exploreze împrejurimile zonei ce l-au
inspirat mai târziu în operele sale. El știa să citească la vârsta de patru ani, mama lui lăsându-l
să citească multe cărți cum ar fi: “Treasure Island”, “The Pied Piper”, “Alice's Adventures in
Wonderland” de Lewis Carroll7, deși "Fairy Books" de Andrew Lang8 au jucat un rol
important, observându-se influența acestora în lucrările sale.

În adolescență Tolkien a luat contact pentru prima oară cu limbă nouă “Animalic”,
inventată de verișoarele sale. Deși interesul lor pentru “Animalic” nu a durat mult, el și cu
verișoarele sale au creat mai târziu limba “Nevbosh”, urmând ca mai încolo Tolkien să-și
creeze propria sa limbă: “Naffarin”.

În Octombrie 1911 Tolkien și-a început studiile în Exeter College, Oxford, unde s-a
înscris pentru “Classics9”, transferându-se ulterior în 1913 la Limba și literatura Engleză,
materie pe care o termină în 1915.

7
Lewis Carroll - scriitor de ficțiune pentru copii
8
Andrew Lang - poet Scoțian, romancier, critic. Cunoscut pentru colecția sa de povești cu zâne și povești
folclorice.
9
Materie școlară unde se studiază literatura antică Greacă și Latină, filosofie și istorie.
8
 Faima și atenția publicului asupra lucrărilor lui Tolkien, și de altfel asupra sa ca persoană
publică a început să crească considerabil în perioada în care acesta era la pensionare. Tolkien
a fost și nominalizat la Premiul Nobel Pentru Literatură. Viața lui a încetat în anul 1973, din
cauza ulcerului și a unei infecții la piept, el se odihnește în Wolvercote Cemetery, Oxford
împreună cu soția lui Edith.

Una dintre publicațiile lui Tolkien care a atras multă atenție în vederea World-
Buildingul-ui este “Silmarillion”, această scriere a lui este o colecție de povești mitopeice
care a fost publicată în anul 1977 de către fiul său (Christopher Tolkien) asistat de către
autorul de fantasy Guy Gavriel Kay. Inițial Tolkien dorea să publice “Silmarillion” împreună
cu cartea sa “The Lord of the Rings”, însă a fost refuzată.

Fig. 1 - J.R.R. Tolkien - The Silmarillion - 1st Edition - 1977 Fig. 2 - J. R. R. Tolkien tânăr10

“Silmarillion” este enorm de diferită față de poveștile pe care le citim în mod normal,
aceasta neavând în sine un plot anume, fiind o colecție făcută de scrierile lăsate de Tolkien
care au fost ulterior luate de către fiul său și puse laolaltă, chiar și completate unde erau lipsă
de informații, în așa fel încât să aibe sens. Gergely Nagy scrie că “Silmarillionul” este pe atât
de lung în ​timpul “Pământului de Mijloc”, cât și în anii din viața lui Tolkien; și oferă impresia
de profunzime atât pentru “Hobbit”, cât și pentru “Stăpânul Inelelor”.

Silmarillion nu este o poveste de aventură pe care Tolkien a scris-o ca poveste

de culcare pentru copiii săi sau o fantezie epică pe care o putea citi cu voce tare
studenților săi. Este menit să fie un atlas cuprinzător al acestei mari mitologii care a

10
2019. Tolkien as a younger man. [image] Available at:
<https://epistleofdude.wordpress.com/2019/05/12/photos-from-the-lives-of-c-s-lewis-and-j-r-r-tolkien/>
[Accessed 10 May 2022].
9
 clocotit în creierul lui Tolkien toată viața sa, și, din păcate, este, de asemenea,
incompletă-...11

În “Silmarillion” este povestea unei lumi numite “Eä”, un univers ficțional care include
“Tărâmul Binecuvântat al Valinor”, regiunea odată mare a “Beleriandului”, insula scufundată
“Númenor” și continentul “Pământului de Mijloc”. Tot din această lume fac parte “The Lord
Of The Rings” și “Hobbitul”, unele dintre cele mai populare lucrări ale lui Tolkien.

Inițial “Silmarillion” a început ca o schiță ce avea ca scop să fie continuarea cărții

“Hobbit”, ideea a fost refuzată, văzută ca ciudată, obscură de către editor și nu a fost
publicată, de altfel costurile pentru publicare erau foarte mari în acea perioadă. Ulterior
Tolkien a început să creeze o nouă poveste care va fi publicată “The Lord Of The Rings”.

“Silmarillionul” are cinci părți:

Prima parte “Ainulindalë”, povestește despre crearea lumii “Eä”, a doua parte
“Valaquenta”, oferă o descriere a “Valarului și Maiar”, puteri supranaturale ale lumii “Eä”.
Următoarea parte, “Quenta Silmarillion”, care formează cea mai mare parte a colecției,
prezintă istoria evenimentelor dinaintea și din timpul “Primei Epoci”, inclusiv războaiele
pentru cele trei bijuterii, Silmarils, care de altfel au și dat titlul cărții, a patra parte,
“Akallabêth”, relatează istoria căderii lui “Númenor” și a oamenilor săi, care are loc în “A
Doua Epocă”.
Partea finală, cea a “Inelelor Puterii” și a “Epocii a Treia”, este o scurtă prezentare a
circumstanțelor care au condus la ideea pentru a scrie “Stăpânul inelelor”, și a întâmplărilor
ce se află în ea.

În carte se poate vedea că Tolkien a avut multe surse de referință, printre care sunt
incluse epopeea finlandeză “Kalevala”, mitologia greacă în insula pierdută Atlantida și zeii
olimpieni. “Silmarillionul este istoria definitivă a autorului asupra universului său.”12

Tematica lucrării este un complexă, o temă cheie este natura lucrării ca fiind o mitologie,
cu mai multe texte interconectate în stiluri diferite; David Bratman le-a numit „Annalistice”,
„Antique” și „Apendice”. Toate acestea sunt departe de stilurile romanistice abordabile din
“Hobbitul” și “Stăpânul Inelelor”, lipsind un singur fir narativ și fără beneficiul “Hobbiților”
ca ghid, așa cum a notat Tolkien într-o scrisoare.

11
Coggan, D. and Holub, C., 2017. Why you should read J.R.R. Tolkien's The Silmarillion. [online]
Entertainment Weekly. Available at:
<https://ew.com/books/2017/09/16/why-you-should-read-j-r-r-tolkiens-the-silmarillion/> [Accessed 10 May
2022].
12
NEWSWEEK. 2017. The Road Goes On—The Making of J.R.R. Tolkien's 'Silmarillion'. [online] Available at:
<The Road Goes On—The Making of JRR Tolkien's 'Silmarillion'> [Accessed 10 May 2022].
10
 O altă temă majoră este sensibilitatea analizată de Flieger în cartea sa din 2002
“Splintered Light”, despre care Nagy notează că a fost prima monografie completă despre
“Silmarillion”. Flieger arată că o temă centrală a scrierii lui Tolkien este fragmentarea
progresivă a luminii din momentul creației; lumina simbolizează atât creația divină, cât și
subcreația autorului. Simbolurile cheie, inclusiv cei doi copaci ai lui “Valinor”, Silmarils
înșiși, transformarea lui Eärendil Marinarul și a navei sale “Vingilot” în “Steaua Dimineții” și
“Arborele Alb al Númenorului” întruchipează lumina.

Deși în prezent cartea este destul de populară, ea nu a avut același prestigiu de la început,
fiind criticată pentru seriozitatea de care dădea dovadă și lipsindu-i momentele light-hearted
așa cum le avea “Stăpânul Inelelor” și “Hobbitul”. Au fost aduse critici și în legătură cu
limbajul arhaic greu de citit și numele personajelor care pentru mulți cititori erau foarte greu
de reținut.

“Silmarillion” nu este deci o carte obișnuită, nu este o poveste, deși în anumite părți
poate părea că aceasta are un plot dacă este văzută ca ansamblu ideea de plot dispare și poate
crea confuzie; este defapt o înșiruire de idei, schițe și documente pe care Tolkien le-a creat
de-a lungul vieții pentru a-și exprima lumea aceea fictivă creată de el însuși. Nu se poate ști
care era defapt planul pentru “Silmarillion”, având în vedere că nu Tolkien a publicat această
care și este și incompletă.

1.3 Doctor Who și TARDIS-ul

“Doctor Who” este un program de televiziune britanic Science-Fiction difuzat de către

BBC începând cu anul 1966. Povestea prezentată în program/ serial este despre aventurile
personajului principal care este un Lord al Timpului (Time Lord) cu o înfățișare umană, dar
de origine extraterestră. Personajul principal, Lordul este denumit ca “Doctor” el explorează
universul într-o navă spațială care călătorește prin timp numită TARDIS.

TARDIS-ul deși este o navă extraterestră are înfățișarea exterioară a unei cabine de
telefon ale poliției britanice (cabinele de telefon au fost folosite în Marea Britanie de-a lungul
secolului XX de către polițiști și civili pentru a putea contacta poliția), acestea erau încă
prezente în Marea Britanie când programul de televiziune a fost difuzat pentru prima oară.

În serial Doctorul/protagonistul este un erou, luptă pentru a salva civilizații extraterestre

și oamenii care au nevoie de ajutor. Începând cu William Hartnell, treisprezece actori au
deținut titlul de “Doctor” de-a lungul timpului; “Amintit pentru efectele sale speciale
primitive și poveștile convingătoare, “Doctor Who” a devenit un reper al culturii populare
britanice.”13

13
Britannica. 2022. Doctor Who British television program. [online] Available at: <Doctor Who | Plot,
Characters, Actors, & Facts | Britannica> [Accessed 11 May 2022].
11
 Trecerea de la un Doctor la altul este scrisă în conceptul serialului de la ideea de
regenerare, de reîncarnare. Lordul/ Doctorul se transformă, ia o altă formă, un nou corp când
cel actual este mult prea distrus pentru a se mai putea vindeca normal. “Doctorul și colegii săi
s-au luptat cu o multitudine de antagoniști, inclusiv roboți, monștri și un Lord al Timpului.”14

Fig. 3- Al unsprezecelea Doctor

Portretul fiecărui actor este unică, însă toate înfățișările pe care le are Doctorul sunt
defapt etape din viața aceluiași personaj, aceste corpuri diferite ale Doctorului formează un
singur lifetime (o singură viață) cu o linie narativă definită și neîntreruptă. Abilitatea
Doctorului de a călători cu Tardisul prin timp aduce un lucru interesant, Doctorii se pot întâlni
între ei în diferite timpuri ale existenței.

Necesitatea este mama invenției, așa cum se spune, iar necesitatea i-a permis
incredibilului serial Doctor Who de aproape șase decenii de producție (întreruptă) să
devină cel mai durabil serial science-fiction din lume.15

Programul este listat în Guinness World Records ca fiind cea mai longevivă emisiune de
televiziune științifico-fantastică din lume, precum și „cel mai de succes” serial
științifico-fantastic din toate timpurile.

14
Britannica. 2022. Doctor Who. [online] Available at: <Doctor Who | Plot, Characters, Actors, & Facts |
Britannica> [Accessed 20 May 2022].
15
Harmes, M., 2022. 60 years and 14 Doctors: how Doctor Who has changed with the times – and Ncuti
Gatwa’s casting is the natural next step. [online] THE CONVERSATION. Available at:
<https://theconversation.com/60-years-and-14-doctors-how-doctor-who-has-changed-with-the-times-and-ncuti-g
atwas-casting-is-the-natural-next-step-182677> [Accessed 11 May 2022].
12
 “Doctor Who” a generat, de asemenea, numeroase spin-offuri, inclusiv benzi desenate,
filme, romane, drame audio și serialele de televiziune “Torchwood” (2006–2011), “The Sarah
Jane Adventures” (2007–2011), “K-9” (2009–2010) și “Class” (2016). A fost subiectul multor
parodii și referințe în cultura populară.

În poveste Doctorul fuge din “Gallifrey”, planeta Lorzilor Timpului, într-un TARDIS
furat („Timp și Dimensiunea Relativă în Spațiu”), o mașină a timpului care călătorește
materializându-se și dematerializându-se din vortexul temporal.

TARDIS-ul (mașina timpului), care la exterior este doar o cabină de telefon a poliției
britanice, are un interior vast, spațios, fiind echipat cu un mecanism asemănător cu cel al unui
cameleon ( circuit cameleon), acesta îi oferă TARDIS-ului posibilitatea de a se deghiza în
diverse obiecte comune din spațiul înconjurător.

În prima emisiune difuzată (1963) apare o defecțiune în “circuitul cameleon” după

evenimentele din “An Unearthly Child”, episodul pilot al emisiunii (deși a fost reparat
temporar în “Attack of the Cybermen”, care se termină cu revenirea la forma unei cutii de
poliție), în seria “Doctor Who” reînviată (din 2005), s-a afirmat că, în ciuda “circuitului
cameleon” distrus, TARDIS-ul este capabil să genereze un „filtru de percepție”, astfel încât să
fie ignorat de oricine nu este deja conștient de prezența lui. Doctorul încetase să mai încerce
să repare “circuitul cameleon” în acea perioadă, devenind atașat de aspectul acestuia.
Celelalte TARDIS-uri care apar în serie au “circuite cameleon” care sunt complet funcționale.

În timp ce exteriorul este de dimensiuni limitate, TARDIS-ul este „mai mare la interior”,
interiorul fiind o dimensiune complet separată, care conține un număr infinit de camere,
coridoare și spații de depozitare, toate acestea își pot schimba aspectul. Odată, Doctorul a
susținut că există o piscină și uneori vedem un vestiar. Doctorul a susținut odată că „Greutatea
TARDIS-ului ar doborî planeta!”. TARDIS-UL are, de asemenea, capacitatea de a traduce
diferite limbi în engleză.

Fiecare TARDIS are un fel de conștiință, TARDIS-ul Doctorului este remarcat prin faptul
că are o personalitate distinctă. Deși nu este capabil să comunice în mod convențional cu
ființele vii, Doctorul este văzut ca având conversații cu nava de mai multe ori. De asemenea,
este capabil să acționeze independent de Doctor, ducându-l adesea în locuri în care consideră
că acesta trebuie să fie, mai degrabă decât unde vrea Doctorul să ajungă și refuzând să-și
îndeplinească instrucțiunile dacă le consideră „greșite”.

Dar observați ceva despre TARDIS? Luminile de la ferestre? S-ar putea să nu ți

se pară așa mare chestie, dar acest lucru a fost prezentat în 1988, iar TARDIS-ul nu a

13
 fost prezentat ca având lumini în ferestre până la relansarea seriei în 2005.16

Când serialul “Doctor Who” era încă în etapa de dezvoltare în 1963, membrii echipei de
producție au discutat despre cum va arăta mașina timpului a Doctorului. Pentru a menține
designul în limita bugetului s-au decis ca exteriorul să semene cu o cutie telefonică a poliției.

Acest aspect al exteriorului TARDIS-uluo a fost explicat ca fiind rezultatul mecanismului

“circuitul cameleon”, care schimbă aspectul exteriorul navei în milisecunda în care aterizează
(pentru a se camufla cu mediul înconjurător). De altfel fiind defect, a rezultat ca TARDIS-ul
să fie blocat sub aspectul unei cabine telefonice de poliție.

Primul Doctor explică că, dacă ar ateriza în mijlocul Revoltei Indiene, ar putea avea
aspectul unui howdah (un scaun pentru călărie pe spatele unui elefant sau cămilă). În
contextul seriei, “circuitul cameleon” defect al TARDIS-ului a fost raționalizat ca una dintre
caracteristicile sale familiare.

Fig. 4 - Exteriorul TARDIS-ului

Ideea pentru deghizarea cabinei de poliție a venit de la un scriitor al personalului BBC,

Anthony Coburn, care a rescris primul episod al programului dintr-o schiță de C. E. Webber.
Deși nu există un precedent cunoscut pentru această noțiune, un episod din noiembrie 1960 al
popularei emisiuni de comedie radio “Beyond our Ken” a inclus o schiță cu o mașină a

16
Farnell, C., 2015. Doctor Who: the brief cameos that are definitely canon. [online] DEN OF GEEK. Available
at: <https://www.denofgeek.com/tv/doctor-who-the-brief-cameos-that-are-definitely-canon-2/> [Accessed 18
May 2022].
14
timpului descrisă drept „o cutie lungă de poliție”. În primul episod, „An Unearthly Child”
(1963), TARDIS-ul este văzut pentru prima dată într-un depozit de fier vechi în 1963.
Ulterior, funcționează defectuos, păstrând forma cutiei de poliție într-un peisaj preistoric.

Găurile de vierme, totuși, sunt doar o modalitate de a explica interiorul

încăpător al TARDIS-ului. Un alt mod în care Doctorul descrie interiorul TARDIS-ului
este următorul: Gândiți-vă să vă uitați printr-o ramă a unui tablou. Pe cealaltă parte a
ramei, departe, se află o cutie mult mai mare. Deoarece cineva se uită prin rama de
tablou și cutia este departe, cutia mare poate părea suficient de mică pentru a încăpea
prin ramă. Dar asta doar pentru că este departe. În realitate, este mult mai mare. În
TARDIS, cineva pășește prin rama tabloului și direct în a doua cutie mai mare,
călătorind incredibil de departe cu un singur pas.17

Unul dintre designerii primului episod, Peter Brachacki, a creat primul TARDIS. Cu toate
acestea, o poveste spune că cutia a venit de la “Z-Cars”, în timp ce producătorul “Doctor
Who” Steven Moffat a spus că recuzita originală TARDIS a fost refolosită de la “Dixon of
Dock Green”, deși acest lucru este contrazis în mod explicit de cercetare. În ciuda
schimbărilor ale recuzitei, TARDIS-ul a devenit cel mai recunoscut element vizual al
serialului.

Fig. 5 - Interiorul TARDIS-ului

Dimensiunile și culoarea recuzitei TARDIS folosite în serial s-au schimbat de multe ori,
ca urmare a deteriorării și a cerințelor emisiunii, și niciuna dintre recuzita BBC nu a fost o
replică fidelă a modelului original MacKenzie Trench. Acest lucru a fost menționat pe ecran
17
Brookshire, B., 2018. Doctor Who’s TARDIS is bigger on the inside — but how?. [online] Science News For
Students. Available at: <https://www.sciencenewsforstudents.org/article/doctor-whos-tardis-bigger-inside-how>
[Accessed 18 May 2022].
15
în episodul „Blink” (2007), când personajul detectiv inspectorul Shipton spune despre
TARDIS că “nu ​este o adevărată cabină de poliție. Telefonul este doar un manechin, iar
ferestrele au dimensiunea greșită.”

O gaură de vierme ar putea conecta exteriorul TARDIS-uli cu interiorul mai

mare. „Dacă ai vrea să faci un TARDIS în spațiul nostru, ai lua o gaură de vierme și
curbura spațiului și a timpului în altă parte, unde ai depozitat TARDIS-UL.”, spune
Eldridge. Exteriorul TARDIS-ului poate călători oriunde sau oricând, interiorul ar
rămâne în același loc; o planetă îndepărtată, de exemplu, cu mult spațiu pentru camere
de control și piscine.18

Echipa de producție a conceput ca TARDIS-ul să călătorească dematerializându-se

dintr-un loc și rematerializându-se în altă parte, deși uneori în serie se arată că este capabil și
de călătorii convenționale în spațiu. În episodul special de Crăciun din 2006, „Mireasa
fugară”, Doctorul remarcă că pentru o navă spațială, TARDIS-ul zboară remarcabil de puțin. “
„TARDIS-ul”, înseamnă „Time And Relative Dimension In Space”. Sau uneori „Time And
Relative Dimensions In Space”.”19

Capacitatea de a călători pur și simplu intrând și ieșind din diferite locații a devenit una
dintre “trademark-urile” spectacolului, permițându-i astfel o mare versatilitate în decor și
poveste, fără cheltuieli mari pentru efectele speciale. Efectul sonor distinctiv al deplasării
TARDIS-ului un zgomot șuierător și geamăt ciclic – a fost creat inițial în cadrul BBC
Radiophonic Workshop de Brian Hodgson. Când este folosit în serial, sunetul este de obicei
sincronizat cu lumina intermitentă din partea de sus a cabinei de telefon ale poliției sau cu
efectele de “fade-in” și “fade-out” ale unui TARDIS-ului. În timp ce benzile desenate din
revista “Doctor Who” folosesc în mod tradițional sintagma onomatopeică „vworp vworp
vworp”.

18
Brookshire, B., 2018. Doctor Who’s TARDIS is bigger on the inside — but how?. [online] Science News For
Students. Available at: <Doctor Who's TARDIS is bigger on the inside — but how? | Science News for
Students> [Accessed 18 May 2022].
19
Farnell, C., 2021. Doctor Who: What Do We Actually Know About the TARDIS?. [online] Den Of Geek.
Available at: <Doctor Who: What Do We Actually Know About the TARDIS? | Den of Geek> [Accessed 20
May 2022].
16
CAPITOLUL 2 - Inspirație

2.1 Teoriile de Conspirație

O teorie a conspirației este o explicație pentru un eveniment sau o situație care invocă un
complot a unor grupuri considerate sinistre și puternice, adesea cu motivație politică, atunci
când alte explicații sunt mai probabile. Termenul are o conotație negativă, implicând că apelul
la o conspirație se bazează pe prejudecăți sau probe insuficiente. O teorie a conspirației nu
este același lucru cu o conspirație; în schimb, se referă la o conspirație ipotetică cu
caracteristici specifice, cum ar fi o opoziție față de consensul principal în rândul acelor
oameni (cum ar fi oamenii de știință sau istorici) care sunt calificați să-i evalueze acuratețea.

Teoriile conspirației rezistă falsificării și sunt întărite de un raționament circular: atât

dovezile împotriva conspirației, cât și absența dovezilor pentru aceasta sunt reinterpretate ca
dovezi ale adevărului ei, prin care conspirația devine o chestiune de credință mai degrabă
decât ceva care poate fi dovedit sau infirmat. “credința în teoriile de conspirație poate avea
consecințe dăunătoare, atât pentru indivizi, cât și pentru comunitatea mai largă”20. Studiile au
legat credința în teoriile conspirației cu neîncrederea în autoritate și cinismul politic. Unii
cercetători sugerează că ideația conspiraționistă – credința în teoriile conspirației – poate fi
dăunătoare sau patologică din punct de vedere psihologic, și că este corelată cu gândirea
analitică inferioară, inteligența scăzută, proiecția psihologică, paranoia și machiavelianismul.

Teoriile de conspirație refuză să recunoască “erorile” și atribuind oamenilor

politici ideea de malefic. Prin suspiciune accentuată ele atacă modelul liberal de
rațiune. Tacticticile sunt menite să legitimeze închiderea pieței ideatice.21

Teoriile de conspirației sunt un obstacol semnificativ în calea îmbunătățirii sănătății

publice, încurajând opoziția față de vaccinare și fluorizarea apei, printre altele, și au fost
legate de focare de boli prevenibile prin vaccinare. “Conspirațiile medicale, în special,
persistă pentru că sunt mai emoționale și mult mai importante pentru oameni decât o falsă de
aterizare pe Lună.”22 Alte efecte ale teoriilor conspirației includ încrederea redusă în dovezile
științifice, radicalizarea și consolidarea ideologică a grupurilor extremiste și consecințe
negative pentru economie.

20
Brotherton, R. and French, C., 2014. Belief in Conspiracy Theories and Susceptibility to the Conjunction
Fallacy. [online] Wiley Online Library. Available at: <Belief in Conspiracy Theories and Susceptibility to the
Conjunction Fallacy - Brotherton - 2014 - Applied Cognitive Psychology - Wiley Online Library> [Accessed 24
May 2022].
21
Bratich, J., 2008. Conspiracy panics. Albany, NY: State University of New York Press, p.41.
22
Barajas, J., 2016. How many people does it take to keep a conspiracy alive?. [online] PBS. Available at: <How
many people does it take to keep a conspiracy alive? | PBS NewsHour> [Accessed 24 May 2022].
17
 Teoriile de conspirației, cândva limitate la publicul marginal, au devenit obișnuite în
mass-media, internet și rețelele sociale, apărând ca un fenomen cultural de la sfârșitul
secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea. Ele sunt răspândite în întreaga lume și
sunt adesea considerate în mod obișnuit, unele chiar fiind deținute de majoritatea populației.
Intervențiile pentru a reduce apariția credințelor conspirative includ menținerea unei societăți
deschise și îmbunătățirea abilităților de gândire analitică ale publicului larg.

O teorie a conspirației poate lua ca subiect orice materie, dar anumite subiecte atrag un
interes mai mare decât altele. Subiectele favorizate includ morți și asasinate celebre, activități
guvernamentale dubioase din punct de vedere moral, tehnologii suprimate și terorismul „fake
flag”. Printre cele mai longevive și cele mai recunoscute teorii ale conspirației se numără
noțiunile referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy, aterizările pe luna Apollo din 1969 și
atacurile teroriste din 11 septembrie, precum și numeroase teorii referitoare la presupusele
comploturi pentru dominarea lumii de către diverse grupuri atât reale, cât și imaginare.

2.1.1 “Agartha” - Țara de dincolo de Poli

Pământul gol sau “Hollow Earth” este un concept care propune că planeta Pământ este în
întregime goală sau conține un spațiu interior substanțial. Sugerată în special de Edmond
Halley la sfârșitul secolului al XVII-lea, noțiunea a fost respinsă, mai întâi de Pierre Bouguer
în 1740, apoi definitiv de Charles Hutton în experimentul său Schiehallion în jurul anului
1774.

A fost încă apărat ocazional până la mijlocul secolului al XIX-lea, în special de John
Cleves Symmes Jr. și Jeremiah N. Reynolds, dar până atunci făcea parte din pseudoștiința
populară și nu mai era o ipoteză viabilă din punct de vedere științific. Conceptul unui Pământ
gol apare încă în folclor și ca premisă pentru ficțiunea subterană, un subgen al ficțiunii de
aventură. În antichitate, conceptul de lume subterană în interiorul Pământului a apărut în
mitologie, folclor și legende.

“Agartha” este un oraș legendar despre care se spune că ar fi amplasat în centrul

Pământului. El este legat de credința într-un Pământ gol și este un subiect popular în
ezoterism.

Aceasta teorie presupune că știința ascunde faptul că interiorul planetei noastre ar putea fi
gol, este pusă întrebarea: Cum de nici o expediție către cei doi poli ai planetei nu a fost
reușită? Sunt contrazise idei și teorii demonstrate de către astronomi și fizicieni, considerate
false, greșite. Un exemplu des întâlnit în încercarea de a demonstra că pământul este gol este

18
exemplul forței centrifugă, unde este descrisă mașina de spălat haine, teoria susținând că
Pământul funcționează pe același principiu: cuva mașinii de spălat se rotește rapid astfel încât
hainele ajung la marginile cuvei iar interiorul rămâne gol.

Doctorul Raymond Bernard afirmă în cartea sa “Pământul gol” că polii magnetici nu

coincid cu polii geografici, susține ideea că această problemă ar putea fi rezolvată dacă am
renunța la ideea de Pământ plin, deoarece teoria Pământului gol poate explica asta cu ajutorul
găurilor din crusta planetei (deschideri polare) care fac posibilă poziționarea polilor
magnetici.

Fig. 6 - Harta Agharta

Richard E. Byrd (25 octombrie 1888 – 11 martie 1957) a fost un ofițer și explorator naval
american, aviator american pionier, explorator polar și organizator al logisticii polare, care a
primit Medalia de Onoare. Zborurile în care a servit ca și lider de expediție au traversat
Oceanul Atlantic, un segment al Oceanului Arctic și un segment al Podișului Antarctic. Byrd
a susținut că expedițiile sale au fost primele care au ajuns atât la Polul Nord, cât și la Polul
Sud pe calea aerului. “La vârsta de cincisprezece ani Byrd s-a înrolat în “Virginia Military
Institute” unde a decis că o să facă parte din marina militară și corăbiile sale de mare distanță
ca și carieră de viitor.”23

Teoria susține că Richard E Byrd a spus într-o declarație de presă că el ar fi ajuns în

așa-zisa lume subterană numită “Agartha”, însă această declarație a fost ștearsă de pe toate
posturile și nu se mai poate găsi. Se mai presupune de altfel că Amiralul Byrd a scris în

23
Rodgers, E., 2012. Beyond The Barrier. New York: Naval Institute Press.
19
jurnalul său despre această descoperire pe care a facut-o, cea despre “Agartha”, dar nu are
voie să vorbească despre acest subiect, notând totul în secret pentru a nu fi descoperit.

2.2 Banda Desenată și Franciza Marvel

O carte de benzi desenate, uneori cunoscută ca revistă de benzi desenate sau pur și simplu
benzi desenate în Regatul Unit și Irlanda, este o publicație alcătuită din panouri juxtapuse
secvențiale care descriu scene separate. Panourile sunt adesea însoțite de text descriptiv și
narațiune scrisă, cu dialoguri de obicei conținute în bulele cu text, care este un semn distinctiv
al stilului de benzi desenate. Deși cărțile de benzi desenate datează din secolul al XVIII-lea în
Asia de Est, ele au fost popularizate inițial în anii 1930 în Statele Unite și Regatul Unit.

“Famous Funnies”, prima carte de benzi desenate contemporane, a fost publicată în

Statele Unite în 1933 și a fost o retipărire a benzilor desenate umoristice anterioare ale
ziarelor care au creat multe dintre tacticile de povestire folosite în benzi desenate. Cuvântul
„carte de benzi desenate” provine din faptul că benzile desenate americane erau o colecție de
benzi desenate hilare; totuși, această practică a fost înlocuită de povești cu mai multe genuri,
dintre care majoritatea nu au un ton comic.

Prima carte de benzi desenate, “Funnies on Parades”, a stabilit dimensiunea, durata și

formatul benzilor desenate contemporane. “Famous Funnies: A Carnival of Comics”, de 36
de pagini, publicat de Dell Publishing, a fost primul adevărat chioșc de benzi desenate
americane; Goulart, de exemplu, îl descrie ca fiind „piatra de temelie pentru unul dintre cele
mai profitabile sectoare ale publicării de reviste”24.

În 1905, G.W. Compania Dillingham a produs o carte de antologie intitulată „The

Incredible Upside-Downs of Little Lady Lovekins and Old Man Muffaroo”, care conținea 24
de benzi desenate ale caricaturistului Gustave Verbeek. Lansarea “Superman-ului” lui Jerry
Siegel și Joe Shuster în 1938 a inaugurat Epoca de Aur a benzilor desenate, transformând
benzile desenate într-o mare industrie. Arhetipul super-eroului s-a născut în timpul Epocii de
Aur. Potrivit istoricului Michael A. Amundson, personajele convingătoare din benzi desenate
i-au ajutat pe tinerii cititori să-și depășească teama de război nuclear și să-și facă griji cu
privire la problemele ridicate de energia nucleară. “În general, oamenii sunt de acord că

24
Goulart, R., 2004. Comic Book Encyclopedia. 1st ed. New York: New York : HarperEntertainment.
20
Superman a lansat epoca de aur a benzilor desenate în iunie 1938, cu debutul în “Action
Comics” #1, publicat de ceea ce este acum cunoscut sub numele de DC Comics.25”

Cronologia cărților de bandă desenată americane este de obicei împărțită în epoci de către
istorici. Epoca de aur a benzilor desenate a început în 1938, odată cu prima apariție a lui
“Superman” în “Action Comics” #1, publicat de Detective Comics (precursorul DC Comics)
și este considerată pe scară largă drept începutul cărților de benzi desenate moderne așa cum o
știm noi astăzi. Prima renaștere reușită a formei de super-erou, aflată atunci în stare de
adormire, odată cu debutul “Flash” în “Showcase” #4, este în mare măsură privită drept
începutul Epocii de Argint a benzilor desenate (oct. 1956).

Fig. 7 - Primul număr al seriei originale de benzi desenate/reviste “Action Comics”

Marvel Comics a reinventat genul cu supereroi naturaliști precum “Cei Patru Fantastici”
ai lui Stan Lee și Jack Kirby și “Spider-man” al lui Lee și Steve Ditko în timpul Epocii de
Argint, care a durat până la sfârșitul anilor 1960 sau începutul anilor 1970.

Eu consider sfârșitul Epocii de Aur în 1954. O panică morală bazată pe

presupunerea falsă că mediul era strict pentru copii mici și îi transforma în delincvenți
juvenili a dus la arderi de benzi desenate și la audieri ale Senatului SUA care, în cele

25
the Guardian. 2022. Art Spiegelman: golden age superheroes were shaped by the rise of fascism. [online]
Available at:
<https://www.theguardian.com/books/2019/aug/17/art-spiegelman-golden-age-superheroes-were-shaped-by-the-
rise-of-fascism> [Accessed 9 June 2022].
21
 din urmă, i-au scos pe mulți editori din afaceri.26

2.2.1 Todd McFarlane

Todd McFarlane, este un creator de benzi desenate, artist, scriitor, regizor și antreprenor
canadian, născut pe 16 martie 1961. El este cel mai bine cunoscut pentru munca sa ca artist la
“The Amazing Spider-Man” și ca scriitor și artist pentru seria cu supereroi horror-fantasy
Spawn.

McFarlane a devenit cunoscut la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 ca

ilustrator pentru franciza “Spider-Man” la Marvel Comics, unde a creat primele apariții
complete ale personajului “Venom”. A ajutat la înființarea Image Comics în 1992, renovând
personajul anti-erou ocult “Spawn” din portofoliul său de liceu pentru anii 1990. În anii 1990,
Spawn a fost un erou popular care a declanșat o tendință în creațiile de benzi desenate
deținute de creatori.

A ilustrat benzi desenate mai rar de când a renunțat la partea de inking (încernăluire)
pentru “Spawn” #70 (februarie 1998), concentrându-se pe eforturi antreprenoriale precum
McFarlane Toys și Todd McFarlane Entertainment, un studio de film și animație.

El a format apoi Image Comics cu alți șase artiști cunoscuți, fiecare dintre ei lucrând deja
în ramura aceasta a marketingului. Todd McFarlane Productions a lansat creaţia lui
McFarlane, "Spawn", cu tematică ocultă, pe care l-a scris şi ilustrat. După lansarea
Youngblood a lui Rob Liefeld cu o lună înainte, a fost cea de-a doua lansare a editurii Image,
“Spawn” #1 (mai 1992) a vândut 1,7 milioane de exemplare când a fost lansat pentru prima
dată în 1992, ceea ce este încă un record pentru o carte de benzi desenate independentă.

26
the Guardian. 2022. Art Spiegelman: golden age superheroes were shaped by the rise of fascism. [online]
Available at:
<https://www.theguardian.com/books/2019/aug/17/art-spiegelman-golden-age-superheroes-were-shaped-by-the-
rise-of-fascism> [Accessed 10 June 2022].
22
 2.2.2 Spawn

“Spawn” este un super-erou fictiv care a apărut într-o serie de filme, emisiuni de
televiziune și adaptări de jocuri video aflate în Universul Image, precum și într-o serie lunară
de benzi desenate cu același nume publicată de compania americană Image Comics.
Personajul a fost creat de Todd McFarlane și a apărut pentru prima dată în Spawn #1. (mai
1992).

Adevăratul impact cultural al lui Spawn există în afara paginilor de benzi

desenate, în primul rând este capacitatea lui Spawn de a pune Image Comics pe hartă,
având o mulțime de artiști vedete care abandonează The Big Two și își formează
propria publicație în ceea ce era cunoscut sub numele de The Image Revolution.27

Fig. 8 - Coperta la “Spawn” #1

“Angela”, “Curse of the Spawn”, “Sam & Twitch” și manga japoneză “Shadows of
Spawn” sunt doar câteva dintre spin-off-urile serialului. “Spawn” a fost tradus într-un
lungmetraj din 1997 cu Michael Jai White, un serial animat HBO care a fost difuzat între
1997 și 1999, o serie de figuri de acțiune care a făcut din McFarlane Toys un nume cunoscut
în industria jucăriilor și un film de repornire cu Jamie Foxx și Jeremy. Renner.

27
Draper, M., 2021. How SPAWN Changed Comic Books (Even Though It Sucks). [video] Available at:
<https://youtu.be/X4Zv8Ao8opc> [Accessed 10 June 2022].
23
 Pe lângă compilațiile anuale, mini-seriale speciale scrise de autori și artiști invitați și
numeroase povești încrucișate în alte cărți de benzi desenate, cum ar fi “Savage Dragon” și
“Invincible”, precum și două crossovere DC Comics cu “Batman”, personajul apare în
numeroase povești încrucișate în alte cărți de benzi desenate.

În viața reală, “Spawn” era Albert Francis Simmons, al doilea cel mai mare dintre cei trei
copii născuți de Bernard Simmons, un vânzător ambulant, și Esther Simmons, o adoratoare a
diavolului, în Detroit, Michigan. Simmons a fost anterior un comandant extrem de distins în
Corpul Marin al Statelor Unite, urcând în rânduri până la locotenent-colonel în timp ce slujea
cu Force Recon.

Simmons – cunoscut acum sub numele de “Spawn” – ajunge pe Pământ în stupoare,

dezechilibrat și dezorientat după moartea și renașterea sa. Își amintește doar numele și că a
murit, doar amintiri neclare din trecutul său. “Spawn” are flashback-uri oribile din când în
când și în cele din urmă își amintește contractul cu Malebolgia, dar nu și numele soției sale.

El își localizează soția folosind datele CIA și descoperă că ea este căsătorită cu fostul
său cel mai bun prieten Terry, cu care are o fiică pe nume Cyan, și că au trecut cinci ani de la
moartea lui.

“Spawn” este în curând abordat de un alt Hellspawn, care îl informează că abilitățile sale
sunt alimentate de Necroplasm și că, dacă se epuizează, se va întoarce în Iad. “Spawn”
încearcă să găsească un nou scop în viață, folosind cât mai puțină putere posibil, deoarece nu
vrea să se întoarcă în Iad. “Spawn” este împins în mai multe escapade ca anti-erou în New
York City, unde se luptă cu găștile de pe stradă și crima organizată. Spawn descoperă un nou
scop în combaterea răului în timp ce se luptă cu mafioții italieni și în cele din urmă îl ucide pe
criminalul în serie și pedofilul Billy Kincaid.

Când majoritatea oamenilor se gândesc la supereroi, de obicei se gândesc la

personajele care populează universurile Marvel și DC. Dar Image Comics a crescut o
listă impresionantă de personaje în cei 30 de ani de la înființare, iar unul dintre cei
remarcați este “Spawn”.28

28
Jennings, C., 2022. 'Spawn': The Heavy-Metal Comic Book Movie That Takes You Straight to Hell. [online]
Collider. Available at: <https://collider.com/spawn-comic-book-movie-why-its-good/> [Accessed 10 June 2022].
24
 Todd McFarlane desenează încă din copilărie, iar când avea 16 ani, a creat
personajul “Spawn”, petrecând „nenumărate ore” perfecționând aspectul fiecărei
componente a designului estetic al personajului.

Pe măsură ce publicația se apropia de numărul 300, a cunoscut o revenire a

popularității și a fost din nou inclusă în Top 100 al lui Diamond. “Spawn” este acum cea
mai longevivă serie de benzi desenate independente din toate timpurile, cu numărul 300.

2.3 Universul Marvel

Universul Marvel este un univers fictiv comun în care au loc poveștile din majoritatea
publicațiilor americane de benzi desenate Marvel Comics și din alte media. Mulți supereroi
Marvel, inclusiv Spider-Man, Captain America, Iron Man, Thor, Hulk, Ant-Man, Wasp,
Wolverine, Black Panther, Doctor Strange, Daredevil, Captain Marvel și Deadpool, trăiesc în
acest univers, la fel ca și super-echipele precum Avengers, X-Men și Fantastic Four, Doctorul
Doom, Magneto, Ultron, Thanos, Loki, Green Goblin, Kang the Conqueror, Red Skull,
Kingpin, Doctor Octopus și Venom se numără printre infractorii cunoscuți.

Fig. 9 - Diverse personaje ale Universului Marvel. Artă promoțională pentru miniseria 2006–2007
“Civil War” de Steve McNiven.

Universul Marvel este, de asemenea, arătat ca fiind în interiorul unui „multivers” format
din mii de realități diferite, toate acestea fiind creații Marvel Comics și, în anumite privințe,

25
„universuri Marvel”. Termenul „Univers Marvel” este folosit în acest context pentru a se
referi la continuitatea principală Marvel, cunoscută și sub denumirea de Pământ-616 sau
Prime Earth.

Fig. 10 - Coperta la “The Amazing Spider-man” (1963) #200

Deși conceptul de univers comun nu era nici nou, nici unic pentru benzile desenate în
1961, scriitorul/editorul Stan Lee a colaborat cu mai mulți artiști, în special Jack Kirby și
Steve Ditko, pentru a dezvolta o serie de volume în care evenimentele dintr-o singură carte ar
avea ramificații într-o alta și poveștile serializate ar demonstra creșterea și evoluția
personajelor. “Această abordare mai realistă a caracterizărilor a construit reputația Marvel și a
început să atragă cititori de vârstă universitară.29”

Odată cu lansarea “Fantastic Four” nr. 1 (noiembrie 1961), cititorii au fost

introduși într-un cadru supereroic care, totuși, avea rădăcini în lumea reală. Lee și
Kirby au încercat să-și facă personajele de benzi desenate mai originale, permițându-le
să interacționeze unul cu celălalt într-un mod realist, inclusiv eroi care se luptă sau se
ceartă adesea între ei.30

Personajele din intriga principală a unei cărți ar apărea în alte volume ca și personaje
cameo sau invitați. Multe dintre personajele principale (Ant-Man, Wasp, Iron Man, Thor și

29
DeForest, T., 2022. Marvel Comics | History, Characters, Facts, & Movies. [online] Encyclopedia Britannica.
Available at: <https://www.britannica.com/topic/Marvel-Comics> [Accessed 10 June 2022].
30
DeForest, T., 2022. Marvel Comics | History, Characters, Facts, & Movies. [online] Encyclopedia Britannica.
Available at: <https://www.britannica.com/topic/Marvel-Comics> [Accessed 10 June 2022].
26
Hulk) s-au reunit în cele din urmă pentru a forma “The Avengers”, care a debutat în
septembrie 1963. Nu a fost prima dată când personajele Marvel au interacționat între ele, dar
a fost prima dată când personajele au apărut să împărtășească un univers.

În plus, Universul Marvel a fost renumit pentru că și-a stabilit locațiile principale în New
York City, în timp ce multe personaje DC locuiesc în orașe imaginare. Orașul și globul au fost
descrise cât mai realist posibil, prezența supraoamenilor având efecte diverse asupra
cetățenilor obișnuiți.

Câțiva scriitori Marvel Comics i-au convins de-a lungul timpului pe editori să includă
ideea unui Multivers, similar cu lumile paralele din DC; acest dispozitiv narativ permite să
construirea mai multor realități ficționale care, în general, nu se suprapun. Ceea ce se
întâmplă pe Pământ în principala realitate Marvel are în general puțină legătură cu ceea ce se
întâmplă pe un Pământ paralel într-un alt univers Marvel. Scriitorii, pe de altă parte, ar avea
puterea creativă de a scrie povești despre oameni dintr-unul dintre aceste universuri care
vizitează alt univers alternativ.

2.3.1 Stan Lee

Stan Lee a fost un scriitor, editor, și producător american de benzi desenate, care s-a
născut pe data de 28 decembrie 1922 și a murit pe 12 noiembrie 2018. A progresat în
rândurile Timely Publications, o companie deținută de familie; companie care avea să devină
în cele din urmă Marvel Comics. Timp de două decenii, el a fost directorul de creație al
companiei, supervizând creșterea acesteia de la o subsidiară minoră a unei edituri la un
conglomerat multimedia care a dominat sectoarele benzilor desenate și a filmului.

El a co-creat personaje emblematice precum Spider-Man, X-Men, Iron Man, Thor, Hulk,
Ant-Man, Wasp, Fantastic Four, Black Panther, Daredevil, Doctor Strange, Scarlet Witch și
Black Widow cu ajutorul altora de la Marvel, în special co-scenariștii /artiștii Jack Kirby și
Steve Ditko. Debutul acestor personaje și ale altora în anii 1960 l-au facut pe Lee sa fie
pionierul unui stil mai naturalist în benzile desenate cu super-eroi. Lee a luptat împotriva
limitelor Autorității Codului benezilor desenate în anii 1970, ducând indirect la reforme.

Lee a rămas un simbol proeminent pentru Marvel după retragerea sa în anii 1990 și a
făcut frecvent apariții cameo în filme și emisiuni de televiziune bazate pe personaje Marvel,

27
pentru care a primit un credit de producător executiv. El a lucrat la propriile sale proiecte
creative până în anii 90, până la moartea sa în 2018. Lee a fost inclus în “Will Eisner Award
Hall of Fame” și Jack Kirby Hall of Fame în industria benzilor desenate în 1994 și, respectiv,
1995. În 2008, a fost distins cu Medalia Națională a Artelor de către National Endowment for
the Arts.

El le-a dat supereroilor săi defecte, o abatere de la arhetipurile ideale care erau în general
dezvoltate pentru preadolescenți. Majoritatea supereroilor erau înainte ființe perfecte, ideale,
fără probleme grave pe termen lung. Lee însă, a creat personaje complicate, realiste, cu
diferite temperamente, chiar și repulsive, accese de tristețe și vanitate; se certau între ei, se
îngrijorau de plata facturilor și de impresionatul persoanei iubite, se plictiseau și, uneori, chiar
se îmbolnăveau fizic.

Revoluția lui Lee a afectat modul în care cărțile de benzi desenate au implicat cititorii și a
creat un sentiment de comunitate între fani și scriitori, pe lângă personaje și intrigi. Și-a făcut
un obicei din a include un panou de credit pe pagina de start a fiecărei narațiuni, numind nu
numai scriitorul și desenatorul, ci și cerneșorul și toate persoanele care contribuiau la crearea
benzii. Pagina Bullpen Bulletins, care, la fel ca secțiunile de scrisori din fiecare număr, a fost
scrisă într-un stil vesel și vorbăreț, prezenta știri regulate despre membrii personalului Marvel
și comploturi planificate.

Fig. 11 - Stan Lee

În loc să scrie un scenariu întreg, Lee crea de obicei un scenariu cu artistul și apoi scria
un rezumat simplu și scurt, apoi artistul determina și deseneaza povestea de la panou la
panou pe baza rezumatului pentru a acoperi numărul de pagini alocat. Lee compunea bulele

28
de dialog și legendele după ce artistul preda paginile creionate, apoi supraveghea letteringul
(scrisul) și colorarea, artiștii fiind defapt co-plotteri.

După plecarea lui Ditko din Marvel în 1966, John Romita Sr. s-a alăturat lui Lee în “The
Amazing Spider-Man” ca și colaborator. În decurs de un an, a depășit “Fantastic Four” drept
cel mai bine vândut titlu al companiei. Poveștile lui Lee și Romita s-au concentrat la fel de
mult pe viețile sociale și universitare ale protagoniștilor, atât cât și pe aventurile lui
Spider-man. Poveștile lui “Spider-man” au devenit din ce în ce mai actuale pe măsură ce
războiul din Vietnam, alegerile politice și mișcarea studențească au devenit mai proeminente.
Robbie Robertson, care a apărut inițial în “The Amazing Spider-Man” #51 (august 1967), a
fost unul dintre primele personaje afro-americane care a avut un rol secundar semnificativ
într-o carte de benzi desenate.

„Trilogia Galactus” în trei părți, care a început în “Fantastic Four” #48 (martie 1966) și a
cronicizat venirea lui Galactus, un gigant cosmic care a căuta să înghită planeta, iar mesagerul
său, Silver Surfer, este în general recunoscut drept Lee; și cea mai mare realizare a lui Kirby.

Pe măsură ce cel de-al patrulea an “Fantastic Four” s-a încheiat, Stan Lee și
Jack Kirby păreau că abia acum încep să-și facă încălzirea. Privind retrospectiv, a fost
poate cea mai fertilă perioadă a oricărui titlu lunar din timpul Epocii Marvel.31

Departamentul pentru Sănătate, Educație și Bunăstare al Statelor Unite i-a cerut lui Lee
să scrie o poveste de benzi desenate despre pericolele drogurilor, iar în “The Amazing
Spider-Man” #96–98 (copertă mai-iulie 1971), Lee a creat un subplot cu trei numere în care
cel mai bun prieten al lui Peter Parker devine dependent de medicamentele prescrise. Această
publicație a fost respinsă, neconformându-se cu Comics Code Authority, însă în cele din urmă
a reușit să publice titlul respectiv, CCA (Comics Code Authorithy) facând o reformă pentru
autorizarea reprezentării în benzi desenate a drogurilor sub un aspect negativ, cât și alte
reforme.

31
Greenberger, R., 2001. The 100 greatest Marvels of all time. New York, NY: Marvel Comics, p.26.
29
2.3.2 Franciza Cinematografică Marvel

Marvel Cinematic Universe (MCU) este un univers comun centra pe o serie de filme cu
supereroi de la Studiourile Marvel. Filmele sunt bazate pe personaje care apar în romanele de
benzi desenate americane de la Marvel Comics. Emisiunile de televiziune, scurtmetrajele,
serialele online și romanele fac parte din franciză. Universul comun a fost creat combinând
elemente comune ale intrigii, locații, echipe și personaje, la fel ca Universul Marvel original
din benzile desenate.

Primul film MCU este “Iron Man” (2008),de altfel fiind și fimlul care dă startul Fazei
Întâia terminându-se cu crossover-ul “The Avengers” (2012). Faza a doua a început cu “Iron
Man 3” (2013) și s-a încheiat cu “Ant-Man” (2015). Faza a treia a început cu “Captain
America: Civil War” (2016) și s-a încheiat cu “Spider-Man: Far From Home” (2019). Primele
trei faze ale francizei sunt cunoscute în mod colectiv sub numele de „The Infinity Saga”.
Filmele din Faza a patra au început cu Black Widow (2021).

Fig. 12 - Scenă din filmul “The Avangers” (2012), Hulk în momentul în care îl trântește pe Loki de
pământ

Majoritatea fanilor Marvel nu se așteptau la ceea ce avea să urmeze, respectiv această

franciză imensă și plină de crossover-uri: “Când a apărut „Iron Man”, în 2008, a fost un film
de sine stătător. Fanii filmelor Marvel nu știau că va declanșa o narațiune imensă
interconectată care, [...] , va include invazii extraterestre în New York … 32”

32
Phillips, M., 2019. The Narrative Experiment That Is the Marvel Cinematic Universe. [online] The New
Yorker. Available at:
<https://www.newyorker.com/culture/culture-desk/the-narrative-experiment-that-is-the-marvel-cinematic-univer
se> [Accessed 21 June 2022].
30
 Franciza a fost un succes comercial și a primit în mare parte feedback pozitiv. “Alex
McLevy, scriitor și editor la A.V. Club, a descris evenimentul la care a participat ca „dincolo
de orice am experimentat vreodată într-un cinematograf. . . . Este frumos și terifiant.”33”.

Alte companii de filme și televiziune au fost încurajate să încerce să stabilească

universuri comune similare, bazate pe adaptări ale personajelor de benzi desenate. Mai multe
atracții tematice, o expoziție de artă, două programe speciale de televiziune, ghiduri pentru
fiecare film, diverse jocuri video legate și reclame au fost toate inspirate de MCU.

Studiourile Marvel și-au combinat poveștile filmelor prin referințe făcute de la un film la
altul în timpul Fazei Întâia a MCU, în ciuda faptului că nu aveau un plan pe termen lung
pentru cronologia universului partajat la momentul respectiv. Potrivit declarațiilor lui Nick
Fury (personaj din film) , “Iron Man 2” are loc la șase luni după evenimentele din “Iron Man”
și cam în același timp cu “Thor”.

Fig. 13 - Scenă din filmul “Avangers; Endgame”, Tony Stark, momentul de dinainte să-și pocnească
degetele pentru a activa Infinity Stones

Pentru a simplifica timeline-ul (linia temporală) a poveștii pe scară largă, filmele din a
Doua Fază erau cât de cât în acord cu timpul real relatat la “The Avangers”. “Iron Man 3” are
loc șase luni mai târziu, “Thor The Dark World” după un an, “Captain America: The Winter
Soldier” doi ani mai târziu, ca după “Avangers: Age of Ultron” și “Ant-Man” să încheie
această fază în 2015.

33
Phillips, M., 2019. The Narrative Experiment That Is the Marvel Cinematic Universe. [online] The New
Yorker. Available at:
<https://www.newyorker.com/culture/culture-desk/the-narrative-experiment-that-is-the-marvel-cinematic-univer
se> [Accessed 21 June 2022].

31
 Conceptul de timp real plasat în Faza a Doua este continuat și în cea de-a Treia Fază cu
“Captain America: Civil War” care începe la un an după “Age of Ultron”, “Avangers: Infinity
War” dupa doi ani de la “Age of Ultron”. “Black Panther” și “Spider-Man: Homecoming”
încep la o saptămână, respectiv o lună după “Civil War”. “Thor: Ragnarok” are loc la patru
ani după “The Dark World” și la doi ai după “Age of Ultron”, în aproape același timp cu
“Civil War” și “Spider-Man: Homecoming”. “Doctor Strange” are loc după un an, “Ant-man
and the Wasp” la doi ani după “Civil War” aproape de “Infinity War”, “Guardians of the
Galaxy” și volumul 2 se plasează în 2014. “Avangers: Endgame” începe imediat după
“Infinity War” și se termină în 2023, “Spiderman: Far from Home” are loc la opt luni după
“Avangers: Endgame” în 2024.

Multe dintre lucrurile din a Patra Fază se plasează după “Avangers Endgame”,
“WandaVision” se plasează în timeline la trei luni după evenimentele din “Avangers:
Endgame”, și dă startul la “Doctor Strange in the Multiverse of Madness”. Primul sezon din
serialul “Loki”, având legatură directă cu franciza de filme, continuă din evenimentele din
“Endgame” din 2012, serialul este totuși plasat înafara spațiului și a timpului și introduce
conceptul “Time Variance Authority”, care se leagă direct cu “Multiverse of Madness”.
“Spider-Man: No Way Home” începe imediat după “Far From Home” și continuă până în
2024. “Thor: Love and Thunder” are loc după “Endgame” în 2024. “Black Widow” între
“Civil War” și “Infinity War”.

32
CAPITOLUL 3 - “Chit Chat With the Lord of Time”

3.1 Introducere în lucrarea de licență

În acest subcapitol am să discut despre ceea ce am studiat în capitolele anteriore și

corelarea acestora cu proiectul meu de licență, de altfel și o introducere în proiectul meu.
Pentru proiectul de licență am ales să realizez o bandă desenată de 32 de pagini intitulată
“Chit Chat With the Lord of Time”.

Acest proiect are un istoric pe lângă cel reprezentat în imagini, personajele, scenele și
locurile aflate în lucrare fiind configurate cu mulți ani înainte de a realiza fizic proiectul într-o
lume interioară, imaginară a autorului ce dorește să-și exprime universul său interior ce nu
este exprimat prin sentimente, ganduri, angoase; ci printr-o lume imaginară, ce a stat și a
clocotit în timp până în acest moment în care are ocazia să se creioneze pe hârtie.

Fig. 14 - Schiță reprezentându-l pe Max, personajul principal

Intenția mea este să expun acest univers / această lume imaginară cu mai multe
dimensiuni, locuri, personaje, pentru a fi văzută și înțeleasă de cititor, o împărtășire a mea
către public a altor universe și experiențe.

33
 Povestea prezentată în banda, a glimpse of my inner reality (o bucățică din lumea mea
interioară) îl înfățișează pe Maxxer / Max ca personaj principal, el este un pilot de avion cu
elice din perioada anilor ‘40 - ‘50. În plot el este urmărit de alte avioane și descoperă din
întâmplare că poate călători prin spațiu-timp cu ajutorul avionului său. El dorește să se
întoarcă acasa însă nu știe cum funcționează aceast mecanism așazis SF / magic.

După cum am povestit în primul capitol, lucrarea se bazează pe conceptul de

Worldbuilding, personajul principal călătorind prin mai multe dimensiuni, aceastea existând
simultan în diferite timpuri pe axa spațiului și a timpului.

Dimensiunile prin care călătorește Max sunt clar definite și ca stil, dar și ca estetic, unele
fiind magice, altele Științifico-fantastice. Originile personajului, ale locrurilor, deși nefiind
prezente în poveste, doresc să dea o senzație de autenticitate pentru cititor, să fie înțeleasă
acea lume prin caracteristicile ei și stilul prin care este prezentată.

3.2 Cuprins

Am menționat anterior despre dimensiunile prin care Max călătorește și felul în care stilul
acestora variază de la dimensiune la dimensiune. Am ales acest aspect pentru a stabili clar
limitele dimensiuinilor, emotia și atmosfera pe care o transmite fiecare dintre ele.

Fig. 15 - Cadru din pagina 3, momentul în care Max depășește limita universului său nativ pentru prima oară

Fiind în opinia mea unul dintre cele mai importante aspecte ale poveștii, călătoria
personajului principal este doar un pretext pentru a arăta și portretiza aceste lumi noi și
neexplorate de către public / cititor. Însă acest fapt nu denotă călătoria personajului ca fiind de

34
altfel importantă pentru poveste.

Personajul trece printr-un șoc în decursul plotului, sentimente de confuzie, curiozitate,

poate chiar și spaimă în care el află cine este de fapt și cum poate să călătorească în acest
mod. Realitatea personajului este distrusă de aceste descoperiri, nu mai este cine credea el, ca
și în realitate suntem prinși în loc și nu mai știm unde să mergem și ce să facem, așa este și
Max în momentul în care descoperă aceste lucruri, este blocat, nu știe unde ar trebui să se
îndrepte cu viața sa în acest moment.

Se poate observa din acest cadru (Fig. 15) modul de lucru , oldschool (vechi) pentru a fi
congruent cu universul său nativ, acesta situat undeva între anii 1940 - 1950, fundalul maro
este menit să dea senzația de vechi, pagină veche peste care este desenat conținutul, albastru
pentru pix și creion. Datele din funadulul panoului, care se află de altfel pe toate paginile
acestui univers, figurează cu coordonate de zbor.

Se poate vedea pe expresia personajului că este șocat, surprins, și nu știe ce se întâmplă,

este șocul și spaima inițială a personajului care experimentează ceva necunoscut,
neexperimentat încă de el, primul pas înafara zonei de confort și a vieții sale normale.
Imaginea lui este dublată subtil, la fel și cea a avionului său cu o hașură finuță pentru a
accentua deformarea normalității și ruperea treptată de universul său originar.

Povestea, odată cu această dimensiune începe în forță, cu acțiune, citittorul este deja pus
în prim plan cu un efort al personajului de a scăpa de urmăritori, are loc o luptă în aer,
dimensiunea sa originară va fi lasată în urmă și nu vom mai ști nimic despre ea.

În momentul în care Max depășește această dimensiune ajunge într-un loc necunoscut,
ciudat, gol, înafara spațiului și a timpului, acest loc nu este considerat o altă dimensiune în
poveste, este spațiul dintre dimensuni / multivers, un spațiu unde Max va ajunge de fiecare
dată când depășește barierele unui univers. Spațiul acesta este o referință către conceptul de
vid, înafara\ universului nostru observabil fiind preconizat într-o teorie științifică că nu există
nimic, nici timp, nici spațiu.

Având în vedere că nu există nimic în vid, conceptul de timp dispare complet, Max fiind
singura entitate care sfidează legile acestui lucru. Timpul neexisând în acest medu
înconjurător este reprezentat prin starea constantă de frig, înghet, prezentă până și în aburii
emanți de personaj, culorile albăstrui, reci; în conformitate cu starea Vidului, unde nimic nu
se mișcă. Singura pată de culoare în acest mediu monocrom este fularul, obiect care la rândul
său odată cu Max sfidează legile Vidului.

35
 Vidul nu doar că este rece, lipsit de viață, timp și mișcare, dar orice miscare făcută de alte
entități înafară de Max rămân inghețate sub o formă fizică asa cum este reprezentat în Fig. 17.

Fig. 16 - Max în Vid, contemplând ce să facă în continuare, cadru din pagina 4

Fig. 17 - Max uitându-se mirat la elicia avionului, mișcarea elicei în sine fiind înghețată în timp, în
cadrul următor se poate vedea cum atinge mișcarea elicei înghețată fiind o structură fizică, cadre din pagina 4

Într-o încercare disperată de a ieși din acest spațiu el reușește să pornească avionul, el
defapt nefiind motorul acestor călătorii, el este o unealtă de care Max se folosește, Max este
defapt motorul avionului, el îl pornește și tot el îi dă puterea de a rupe barierele spațiului și a
timpului.

Modul în care Max folosește avionul ca pe o “mașină a timpului” este o necunoscută

pentru el, nu știe încă cum să manevreze noul mod de a “zbura” prin alte lumi pentru a ajunge
unde dorește el.

36
 În următoarea dimensiune personajul ajunge într-un univers futuristic (fig. 19) , orașul
este plin de lumini, culori și noane, el este curios, fiind ceva nou, intră în oraș și începe să
exploreze. Este aglomerat și plin de viață în acest loc, contrar cu Vidul unde totul este rece și
închețat, culorile sunt vii, proeminente.

Fig. 18 - Cadre din pagina 6, dimensiune SF, se poate observa un oraș futuristic, plin de lumini și
neaone; în cele două cadre mici este reprezentat efectul parcurgerii călătoriei dintre dimensiuni, senzația de
greață pe care o simte Max

Fig. 19 - Cadre din pagina 7, personajul ajunge în oraș și este surprins de aspectul acestuia, este curios și
explorează împrejurimile, neoanele puternice pe timp de noapte sunt fascinante pentru Max, o nouă descoperire

Stilul abordat pentru această dimensiune am ales să fie asemănător cu cel de bandă
desenată americană, lineart și culoare. Însă pe lângă aceste lucruri, culorile deși vii și
proeminente sunt majoritatea tonuri reci, fiind noapte în oraș în momentul în care Max
descoperă această lume. Neoanele ies enorm de mult în evidență, fiind roz, albastru, verde;

37
panourile de pe clădiri unde există text sunt într-un limbaj necunoscut, neînțeles de personaj.
Universul respectiv este defapt un alt timp al universului său originar, viitorul său.

Max este o necunoscută în această lume pentru oamenii de acolo, este ciudat, ceva e
diferit, hainele și aspectul său nu se potrivesc cu mediul. Ajunge urmărit de agenți pe străzile
orașului, însă scapă și reușește să plece.

Fig. 20 - Cadru din pagina 10, ajunge în dimensiunea magică, se poate observa un zâmbet subtil pe
fața personajului

Fig. 21 - Cadru din pagina 10, este reprezentată atmosfera pădurii magice

Se pot observa din imagini (Fig. 21 și Fig. 22) atmosfera de poveste, magică pe care o
emană această dimensiune, este singurul univers magic reprezentat în proiect, iar pentru
acesta am ales un stil pictural pentru a contura atmosfera de pădure magică.

38
 Unde este lumină este folosit galben, iar pentru umbră albastru, mediul este colorat și plin
de animale sălbatice, este în contrat cu restul dimensiunilor care au o tentă mult mai
întunecată din punct de vedere atmosferic.

Personajul se plimbă prin această pădure și o explorează, are nevoie de o îndrumare și o

caută prin locuri în care ajunge întâmplător fără o direcție anume. În pădure îl întâlnește pe
Stormhow, un necromancer, care locuiește în propriul său magazin, el este interesat de
sceptrul pe care Max îl poartă cu el oriunde merge. Stormhow este în stare să îî ofere orice în
schimbul sceptrului, însă Max nu este de acord.

Fig. 22 - Momentul în care Stormhow se enervează pe Max pentru că nu ii dă sceptrul și își

transformă roba în tentacule, culorile sunt sunt saturate pentru a atrage atenția cititorului asupra acestei acțiuni
și a amplifica scena, cadre din pagina 13

Stormhow este un personaj secundar, subit, în poveste locuiește singur în pădure și nu

putem vedea cum arată el defapt. După acesta încearcă toate modurile și nu reușește să obțină
sceptrul se enervează și ajunge într-o extremă agresivă foarte spontran, dat faptul că este
instabil mintal și impulsiv știe totuși acest lucru și își judecă acțiunile la scurt timp după
realizarea lor.

Max este speriat de reacția bruscă și neavând timp să reacționeze, stă și așteaptă să vadă
ce se va întâmpla, Stormhow se calmează, iar ca și părere de rău pentru acțiunile sale agresive
îi ofera un ceas magic, însă nu ii spune cum să-l folosească.

39
 “Red Planet” (Planeta Roșie) este o altă lume prin care personajul călătorește, aspectul
acestei lumi este unul arid, periculos, deșii este plină de tonuri colorate, calde și vii cum ar fi
galben, portocaliu, roșu. Această lume este un alt loc, în timp, face parte tot din universul său
natal, dar acțiunea se întâmplă pe o planetă aridă, departe de Pământ, si intr-un alt timp.

Fig. 23 - Cadru de pe pagina 16, tentacul uriaș înainte să îl atace pe max

Planeta este ostilă, plină de pericole, personajul este atacat chiar din momentul în care
ajunge de către tentaculele uriașe (Fig. 23) ce trăiesc într-un mini canion. Sunt scârboase,
urâte și cărnoase și acționează de parcă ar putea privi ceea ce se întâmplă în jurul lor.

Fig. 24 - Atmosfera planetei, cadru din pagina 18, reprezintă un loc de pe această planetă prin care
trece Max în drumul său spre găsirea unei rezolvări.

Din cauza interacțiunii ostile cu tentaculele avionul ajunge distrus, iar Max este nevoit să
exploreze acest mediu pentru a găsi o cale de a reface avionul în scopul de a se întoarce acasă.

Ajunge la un bar în mijlocul unui canion, loc în care întâlnește extratereștrii ostili care să
îl bată. Acțiunea este oprită de o femeie din bar care îl conduce pe Max într-o cameră separată
să o ajute să îi vindece fratele bonlav cu sceptrul. Acesta reușește să îl salveze pe fratele
femeii, iaer în schimbul ajutorului dat, ei sunt de acord să îi repare avionul.

40
 Această parte a poveștii este plină de limbajul extraterestru ce apare si dessupra
personajului principal, dar și pe cer. Acest limbaj străin este încă nederminat de ceea ce ar
putea însemna pentru personaj.

Fig. 25 - Cadru din pagina 22, momentul în care Max este ajutat pe timp de noapte să își repare
avionul pentru a putea pleca

Această parte a poveștii este plină de limbajul extraterestru ce apare si dessupra

personajului principal, dar și pe cer. Acest limbaj străin este încă nederminat de ceea ce ar
putea însemna pentru personaj.

Fig. 26 - Cadre din pagina 25, Max care este asimilat treptat de către Vid

După ce el părăsește această dimensiune ajunge înapoi în Vid, nu mai știe ce să facă în
continuare, și se așează pe avion să se odihneasca cu ochii închiși. Prins în acest stadiu de
semi-meditație lucrurile din jurul încep să dispară, până dispare și el cu totul, Vidul îl
consumă, deoarece stă, nemișcat, Vidul vrea să îl absorbă pe Max să devină una cu el, iar asta,
ar însemna să îl șteargă din existența lui actuală.

41
 Se trezește însă repede și realizează ceea ce tocmai era să se întâmple, realizează că nu
mai poate sta acolo și încearcă să caute o cale de scăpare din tot acest proces de vizitat
dimensiuni dintre care niciuna din ele nu este cea corecta doar ca să ajungă să se întoarcă iar
în Vid.

În cele din urmă el decide să încerce să folosească ceasul pe care i l-a dat Stormhow, dar
fără succes, se enervează și aruncă ceasul. Realizează că probabil ceasul este sinugra lui
scapare din acest loop ( buclă) de acțiuni în care se află așa că merge după el cu speranța că va
afla cum se foloște. Găsește ceasul și ajunge la un Tessaract desfățurat în spațiu imens în fața
lui și decide să se aproapie pentru a-l analiza.

Fig. 27 - Cadre din pagina 28, se poate observa în primele trei cadre cum Max prinde ceasul, acesta
emanând acel limbaj necunoscut și momentul în care observă Tessaractul, iar mai jos este reprezentarea
Tessaractlu și avionul prezentat mic în partea din stânga jos a paginii

Tessaractul prezent în bandă este un cub în a patra dimensiune, am ales acest astept
deoarece a patra dimensiune este considerată și dimensiunea timpului. Pentru că noi nu avem
capacitatea să vizualizăm un obiect cu mai mult de trei dimensiuni matematice am ales să
reprezint forma desfășurată a Tessaractului având un aspect mai interesant și mai impunător
ca obiect în poveste.

42
 De altfel apare si varianta cealaltă a acesuia sub forma unui cub într-un cub, cu o textură
cărnoasă, fiind de aceeași culoare ca fularul personjului. Acest cub se desface și își întinde
bucăți din el către avion, ca și cum l-ar invita înăuntru.

Tessaractul actionează ca un TARDIS, este o altă dimensiune în interioru acestuia mult

mai mare decât exteriorul său, cubul în cub este intrarea către dimensiunea finală, cea unde se
află Lordul Timpului.

Fig. 28 - Cadru din pagina 29, momentul în care cubul se desface către avion, se poate observa în
interior nucleul cubului, un focar luminos

3.3 Încheiere și Extras

Proiectul se termină cu a șasea și ultima dimensiune, moment în care personajul ajunge să

se întâlnească cu Lordul Timpului, Elishya, ea fiind o entitate făcută din cristal, această
înfățișare prin care am ales să o reprezint provine dintr-o teorie ștințiifică despre timp, în
teorie se presupune că timpul ar pute fi defapt un cristal. Acest lucru mi-a atras foarte tare
atenția și m-a inspirat să o portretizez cu acest aspect.

De altfel toată dimensiunea unde se află ea, Casa Timpului, este o lume făcută din
cristale, cristale ale timpului. Nu se cunoaște multe despre ea și acea dimensiune, ea vorbind
cu Max mai multe despre ceea ce este el decât despre mediul în care există ea și ideea de
timp.

Elishya deși apare în doar ultimele trei pagini se poate vedea ce fel de personalitate are,
ea oferă impresia că este acolo să-l ajute pe max, un îndrumător în această căutare haotică pe
care el o are de la începutul poveștii cu scopul de a-și găsi dimensiunea nativă. Fiind Lordul

43
Timpului știe deja cine este Max, care este trecutul lui si locurile prin care a călătorit. Scopul
ei în această interacțiune este să-l lămurească și să-l ajute să se descopere pe sine însuși.

Elishya îi povestește lui Max cine este el și de ce poate călători prin spațiu-timp, ea nu îi
oferă o rezolvare la problema lui, faptul că el nu mai poate să se întoarcă în dimensiunea sa
natală, însă revelațiile pe care Max le are la final despre cine este el defapt și ce este el sunt de
ajuns.

Fig. 29 - Cadru din pagina 30, Fig. 30 - Cadru din pagina 31, Max își vede pentru
Elishya în fața lui Max, prima ei prima oară forma sa adevărată
Apariție în bandă, se poate
Observa diferența de mărime
dintre Max și ea

Max și Elishya au un dialog în care ea îi povestește lui Max despre originile sale, el
defapt nu este un om, el este o entitate, ființă dintr-o altă dimensiune, mult mai diferită și
ciudată decât cele întâlnite de el în poveste. Nu are un corp fizic, așa că el este o ființă mult
mai evoluată decât oamenii care a fost pusă în corpul unui om prin înlocuirea unui suflet
uman cu el. Aceste ființe au puterea de a străbate spațiul și timpul.

Limbajul necunoscut pe care tot îl întâlnește Max este defapt manifestarea ființei sale
interioare caere este el cu adevărat, care a început odată cu primul său salt dintr-o simensiune

44
în alta. Finalul benzii este unul deschis, nu se știe ce va face Max defapt, el este văzut cum
pleacă cu avionul din dimensiunea Timpului, iar mai departe este la alegerea cititorului să
interpreteze ceea ce se întâmplă.

Ca tehnică pentru această dimensiune am ales mediul strict digital, este de la sine înțeles și
se poate observa foarte clar. Proiectul în întregime este în mediul digital, cu unele dimensiuni
ce tind să imite mediul tradițional. Dimensiunea proiectul este 15.24 x 24.13 cm, pe formatul
de bandă desenată amercan, tipul acesta de realizare a benzilor desenate fiind o sursă de
inspirație majoră pentru proiectul meu după cum am discutat și în capitolul 2.

Max este văzut în toată povestea cu un sceptru, oriunde merge are sceptrul cu el, este
văzut și folosindu-l în diferite ipostaze când este atacat sau când este rugat să ajute pe cineva.
Sceptrul lui are puterea de a îmbătrâni sau întineri orice. Din același motiv el este căutat pe
parcursul poveștii de tot felul de personaje pentru a-i fura sceptrul.

Fig. 31 - Cadru din pagina 9, Max folosind sceptul pentru a omorâ agenții secreți care îl urmăreau, dimensiunea
cu neoane

45
CONCLUZII

Am început prin a vorbi în capitolul 1 despre Worldb-uilding pentru a face o introducere

în ceea aveam de explorat în proiect. Tot în capitolul 1 am discutat și despre Tolkien, un
personaj extrem de important în literatură despre worldbuilding. Am inclus diverse medii în
acest capitol de la scriitori, cum este Tolkien la jocuri video “Death Stranding” ca apoi să trec
la “Doctor Who”, un serial cu un plot enorm de mare ce explorează mai multe lumi și
respectiv TARDIS-ul Doctorului din serial, care au avut elemente ce mi-au influențat puternic
banda.

În capitolul 2 am început cu sursa de inspirație, “Agartha” / Țara de dincolo de poli, o

teorie de conspirație despre pământul gol care realționa cu proiectul meu prin faptul că în
ambele este vorba despre un pilot care călătorește și descoperă lumi noi.

După ce am trecut prin teorii de conspirație am ajuns la partea de bandă desenată, unde
am discutat despre o scurtă istorie a benzilor desenate în principal cele americane, ce sunt ele,
cum s-au creat, și cum au ajuns la stadiul în care sunt astăzi. Cu această ocazie am vorbit și
despre Todd McFarlane creatorul benzii desenate “Spawn” și câteva detalii despre aveasta.

În continuarea explorării mele am scris despre Universul Marvel, fiind un univers vast,
creat în mult timp și având o mulțime de oameni care au contribuit la acest lucru, apoi am
adăugat cateva lucruri despre Stan Lee, unul din creatorii Marvel și a multor personaje de
bandă desenată ce m-au inspirat pe de-a lungul anilor și de altfel și pentru acest proiect. La
finalul capitolului 2 am intrat în mai multe detalii despre franciza de filme Marvel, unde de
altfel este foarte evident worldb-uildingul având universe multiple interconectacte.

Ultimul capitol, capitolul 3 a fost despre proiectul ce l-am creat pentru susținerea licenței
și am descris demersul poveștii analizând tehnicile artistice folosite pentru a reprezenta
fiecare dimensiune în parte și experimentele stilistice pentru acestea, pe cât și o scurtă
caracterizare a personajelor și modul lor de acțiune, punctele culminante și motivele acestora.

În concluzie pot spune că tot ceea ce am explorat în aceste capitole se poate vedea clar în
lucrare, studiile și căutarile fiind conturate și explicate prin prisma procesului artistic realizat
în proiectul fizic.

46
BIBLIOGRAFIE

1. J. R. R. Tolkien - Scriitor Englez

2. Wolf, M., 2017. The Routledge Companion to Imaginary Worlds. 1st ed. New York:
Routledge.
3. Kavey, A., 2010. World-Building and the Early Modern Imagination. 1st ed. Palgrave
Macmillan US, pp.1-2.
4. Moriah Richard - Editor la Writer’s Digest
5. RICHARD, M., 2021. What Is World-Building?. [online] writersdiges. Available at:
<https://www.writersdigest.com/write-better-fiction/what-is-world-building>,
consultat 24 aprilie 2021.
6. Webster, A., 2019. Hideo Kojima’s post-Metal Gear game demands a lot from players.
[online] theverge. Available at: <
https://www.theverge.com/2019/11/1/20941606/death-stranding-review-ps4-hideo-koj
ima > [Accessed 27 May 2021].
7. Lewis Carroll - scriitor de ficțiune pentru copii
8. Andrew Lang - poet Scoțian, romancier, critic. Cunoscut pentru colecția sa de povești
cu zâne și povești folclorice.
9. Materie școlară unde se studiază literatura antică Greacă și Latină, filosofie și istorie.
10. 2019. Tolkien as a younger man. [image] Available at:
<https://epistleofdude.wordpress.com/2019/05/12/photos-from-the-lives-of-c-s-lewis-
and-j-r-r-tolkien/> [Accessed 10 May 2022].
11. Coggan, D. and Holub, C., 2017. Why you should read J.R.R. Tolkien's The
Silmarillion. [online] Entertainment Weekly. Available at:
<https://ew.com/books/2017/09/16/why-you-should-read-j-r-r-tolkiens-the-silmarillion
/> [Accessed 10 May 2022].
12. NEWSWEEK. 2017. The Road Goes On—The Making of J.R.R. Tolkien's
'Silmarillion'. [online] Available at: <The Road Goes On—The Making of JRR
Tolkien's 'Silmarillion'> [Accessed 10 May 2022].
13. Britannica. 2022. Doctor Who British television program. [online] Available at:
<Doctor Who | Plot, Characters, Actors, & Facts | Britannica> [Accessed 11 May
2022].
14. Britannica. 2022. Doctor Who. [online] Available at: <Doctor Who | Plot, Characters,
Actors, & Facts | Britannica> [Accessed 20 May 2022].
15. Harmes, M., 2022. 60 years and 14 Doctors: how Doctor Who has changed with the
times – and Ncuti Gatwa’s casting is the natural next step. [online] THE
CONVERSATION. Available at:
<https://theconversation.com/60-years-and-14-doctors-how-doctor-who-has-changed-
with-the-times-and-ncuti-gatwas-casting-is-the-natural-next-step-182677> [Accessed
11 May 2022].
16. Farnell, C., 2015. Doctor Who: the brief cameos that are definitely canon. [online]
DEN OF GEEK. Available at:
<https://www.denofgeek.com/tv/doctor-who-the-brief-cameos-that-are-definitely-cano
n-2/> [Accessed 18 May 2022].
17. Brookshire, B., 2018. Doctor Who’s TARDIS is bigger on the inside — but how?.
[online] Science News For Students. Available at:
<https://www.sciencenewsforstudents.org/article/doctor-whos-tardis-bigger-inside-ho
w> [Accessed 18 May 2022].
18. Brookshire, B., 2018. Doctor Who’s TARDIS is bigger on the inside — but how?.
[online] Science News For Students. Available at: <Doctor Who's TARDIS is bigger
on the inside — but how? | Science News for Students> [Accessed 18 May 2022].

47
19. Farnell, C., 2021. Doctor Who: What Do We Actually Know About the TARDIS?.
[online] Den Of Geek. Available at: <Doctor Who: What Do We Actually Know
About the TARDIS? | Den of Geek> [Accessed 20 May 2022].
20. Brotherton, R. and French, C., 2014. Belief in Conspiracy Theories and Susceptibility
to the Conjunction Fallacy. [online] Wiley Online Library. Available at: <Belief in
Conspiracy Theories and Susceptibility to the Conjunction Fallacy - Brotherton - 2014
- Applied Cognitive Psychology - Wiley Online Library> [Accessed 24 May 2022].
21. Bratich, J., 2008. Conspiracy panics. Albany, NY: State University of New York
Press, p.41.
22. Barajas, J., 2016. How many people does it take to keep a conspiracy alive?. [online]
PBS. Available at: <How many people does it take to keep a conspiracy alive? | PBS
NewsHour> [Accessed 24 May 2022].
23. Rodgers, E., 2012. Beyond The Barrier. New York: Naval Institute Press.
24. Goulart, R., 2004. Comic Book Encyclopedia. 1st ed. New York: New York :
HarperEntertainment.
25. the Guardian. 2022. Art Spiegelman: golden age superheroes were shaped by the rise
of fascism. [online] Available at:
<https://www.theguardian.com/books/2019/aug/17/art-spiegelman-golden-age-superh
eroes-were-shaped-by-the-rise-of-fascism> [Accessed 9 June 2022].
26. the Guardian. 2022. Art Spiegelman: golden age superheroes were shaped by the rise
of fascism. [online] Available at:
<https://www.theguardian.com/books/2019/aug/17/art-spiegelman-golden-age-superh
eroes-were-shaped-by-the-rise-of-fascism> [Accessed 10 June 2022].
27. Draper, M., 2021. How SPAWN Changed Comic Books (Even Though It Sucks).
[video] Available at: <https://youtu.be/X4Zv8Ao8opc> [Accessed 10 June 2022].
28. Jennings, C., 2022. 'Spawn': The Heavy-Metal Comic Book Movie That Takes You
Straight to Hell. [online] Collider. Available at:
<https://collider.com/spawn-comic-book-movie-why-its-good/> [Accessed 10 June
2022].
29. DeForest, T., 2022. Marvel Comics | History, Characters, Facts, & Movies. [online]
Encyclopedia Britannica. Available at:
<https://www.britannica.com/topic/Marvel-Comics> [Accessed 10 June 2022].
30. DeForest, T., 2022. Marvel Comics | History, Characters, Facts, & Movies. [online]
Encyclopedia Britannica. Available at:
<https://www.britannica.com/topic/Marvel-Comics> [Accessed 10 June 2022].
31. Greenberger, R., 2001. The 100 greatest Marvels of all time. New York, NY: Marvel
Comics, p.26.
32. Phillips, M., 2019. The Narrative Experiment That Is the Marvel Cinematic Universe.
[online] The New Yorker. Available at:
<https://www.newyorker.com/culture/culture-desk/the-narrative-experiment-that-is-th
e-marvel-cinematic-universe> [Accessed 21 June 2022].
33. Phillips, M., 2019. The Narrative Experiment That Is the Marvel Cinematic Universe.
[online] The New Yorker. Available at:
<https://www.newyorker.com/culture/culture-desk/the-narrative-experiment-that-is-th
e-marvel-cinematic-universe> [Accessed 21 June 2022].

48
LISTĂ ILUSTRAȚII

Fig. 1 - 2019. Tolkien as a younger man. [image] Available at:

<https://epistleofdude.wordpress.com/2019/05/12/photos-from-the-lives-of-c-s-lewis-and-j-r-r
-tolkien/> [Accessed 10 May 2022].

Fig. 2 - Tolkien, J., n.d. Book Cover Silmarillion. [image] Available at:
<https://johnatkinsonbooks.co.uk/book/j-r-r-tolkien-the-silmarillion-first-uk-edition-1977-3/>
[Accessed 14 May 2021].

Fig. 3 - n.d. Eleventh Doctor. [image] Available at: <https://www.ebay.com/p/1802299635>

[Accessed 11 March 2022].
Fig. 4 - n.d. TARDIS. [image] Available at:
<https://www.365games.co.uk/props-and-replicas/11th-doctor-tardis-doctor-who-16-scale-dio
rama> [Accessed 19 May 2022].

Fig. 5 - n.d. Inside TARDIS. [image] Available at:

<https://ro.pinterest.com/pin/455004368579864916/> [Accessed 19 May 2022].

Fig. 6 - n.d. Agartha. [image] Available at: <2022. Agartha. [image] Available at:
<https://ro.pinterest.com/pin/542261611384781409/> [Accessed 23 June 2022].> [Accessed
23 June 2022].

Fig. 7 - 2022. Cover of Action Comics #1. [image] Available at:

<https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/5/5a/Action_Comics_1.jpg> [Accessed 23 June
2022].

Fig. 8 - McFarlane, T., 1992. Spawn #1. [image] Available at:

<https://imagecomics.com/comics/releases/spawn-1> [Accessed 23 June 2022].

Fig. 9 - McNiven, S., 2022. Various characters of the Marvel Universe. Promotional art for
the 2006–2007 miniseries Civil War by Steve McNiven.. [image] Available at:
<https://en.wikipedia.org/wiki/Marvel_Universe#/media/File:Marvel_Universe_(Civil_War).j
pg> [Accessed 23 June 2022].

49
Fig. 10 - Lee, S., Wolfman, M. and Pollard, K., 1980. The Amazing Spider-Man (1963) #200.
[image] Available at:
<https://www.marvel.com/comics/issue/6595/the_amazing_spider-man_1963_200>
[Accessed 23 June 2022].

Fig. 11 - Harrison, F., 2017. Photo by Frazer Harrison/Getty Images / Stan Lee. [image]
Available at:
<https://www.polygon.com/2017/8/15/16152058/stan-lee-charlottesville-marvel> [Accessed
23 June 2022].

Fig. 12 - 2018. Hulk Smashing Loki. [image] Available at:

<https://comicbook.com/marvel/news/how-do-spider-man-movie-rights-work-new-comic-rele
ases/> [Accessed 23 June 2022].

Fig. 13 - 2019. Tony Stark / Iron-Man. [image] Available at:

<https://www.cinemablend.com/news/2485445/avengers-endgame-writers-explain-why-tony-
stark-had-to-die> [Accessed 23 June 2022].

Fig. 14 - Schiță realizată pentru proiectul de licență “Chit Chat With the Lord of Time”, 2021

Fig. 16 - Cadru din pagina 4, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 17 - Cadre din pagina 4, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 18 - Cadre din pagina 6, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 19 - Cadre din pagina 7, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 20 - Cadru din pagina 10, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

50
Fig. 21 - Cadru din pagina 10, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 22 - Cadre din pagina 13, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 23 - Cadru din pagina 16, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 24 - Cadru din pagina 18, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 25 - Cadru din pagina 22, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 26 - Cadre din pagina 25, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 27 - Cadre din pagina 28, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 28 - Cadru din pagina 29, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 29 - Cadru din pagina 30, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 30 - Cadru din pagina 31, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

Fig. 31 - Cadru din pagina 9, din banda desenată “Chit Chat With the Lord of Time”, mediul
digital, dimensiunea 15.24 x 24.13 cm, 2022

51