1. SISTEME MODERNE DE SUPRAVEGHERE A MEDIULUI 1.1 CARACTERISTICILE METODELOR DE SUPRAVEGHERE A MEDIULUI {in ultimii ani, domeniul supravegherii mediului s-a dezvoltat rapid, in toate etapele de elaborare a informatiei, incepand din momentul in care senzorul preia o marime caracteristicd mediului studiat pana la faza de elaborare si organizare a informatilor rezultate, astfel incat acestea s& poata fi interpretate de un utilizator oarecare Domeniul mediului are © serie de caracteristici specifice care se reflecta si in metodele alese pentru obfinerea unor informatji adecvate si precise. Dintre acestea pot fiamintite: - multidisciplinaritatea — functionarea sistemelor naturale implica interactiuni intre procese fizice, fizico-chimice si biologice. Aceste procese fac apel la domenii de competenta foarte variate si foarte specializate care trebule sa fie puse in interactiune pentru a se obfine ansamblul datelor care pot fi exploatate. - multitudinea sc&rilor spatiale si temporale adecvate - descriptorii mediului indicd variatii in timp si spatiu. Aceste variatii apar foarte des ca o ‘suprapunere de variatii elementare caracterizate printr-o scara de timp si de spatiu. Astfel, alegerea unui pas de timp sia unui pas de spatiu de achizitie reprezinta 0 conditie primordiala in vederea unei exploatari eficiente a datelor. - variatile catastrofale ale perturbatiilor — intr-o abordare generala, se observa 4 anumite fenomene naturale, precum si variafiile adesea_periodice mentionate mai sus, sunt susceptibile de variafii bruste si intense in anumite situafii (tipic este cazul cresterii nivelului rurilor). Aceste fenomene nu sunt reproductibile si sunt dificil de prevazut. Tinand seama de pagubele pe care le pot produce, trebuie puse in aplicare urmariri specifice, care sunt adesea delicate si foarte scumpe. interpretarea rezultatelor — domeniul mediului implica o interpretare conjugata a Variabilelor perturbatoare si a celor de stare ale mediului, cea ce confera modelarii, ca instrument de interpretare a datelor de mediu, o dificutate sporita si o importanta deosebita. = generalizarea rezultatelor - cunostintele referitoare la mediu sunt intotdeauna rezultatul observatillor locale. Dificultatea consta in generalizarea acestor informatii si interpretarea lor in cadrul general. Aceste dificultafi vor creste pe masura ce punctele de observare sunt mai eterogene (cazul mediilor urbane) si pot aparea variafii ale , fortarilor® (perturbattlor) de la un punct de masurare la altul, astfel cd este imposibil sau extrem de hazardat s& se transpun’ sau 4 se extrapoleze rezultate locale. fn acest caz, solutia este multiplicarea punctelor de testare, astfel incat informatiile sa poata fi comparate si s& se treaca apoi la extragerea informatillor generale. - ufiizarea_punctelor de lucru ,atelier" — Utilizarea unui punct de observare pentru efectuarea unor masurari specifice unui anumit proces impune ,cunoasterea” prealabilé a acestuia. Aceasta implica urmarirea principalelor variabile perturbatoare si a comportarii lor la 0 scar& de timp semnificativa Initial, se face 0 apreciere generala a mediului. Apoi, se regrupeaza diferite studii specifice facute in acelasi punet, care permit inceperea unei urmariri de fond utlizabilé in mai multe etape. Astfel apare notiunea de observator al mediului sau punct de lucru ,atelier’. 141.2 STRUCTURA RETELELOR DE SUPRAVEGHERE A MEDIULUI Pentru analiza riscurilor, difuzarea unei informatii precise si fiabile, sensibilizarea si alertarea publicului este necesar s8 se masoare continuu si cu mijloace adecvate calitatea mediului inconjurator. in fata complexitafii tehnicilor care trebuie puse in aplicare experienta disciplinelor mediului, a cunostintelor aprofundate in domeniul metrologiei si implementarii retelelor de supraveghere si a competentelor in materie de sisteme informationale sunt necesare. O retea de supraveghere a mediului este alcatuita din urmatoarele componente de baza: 1. Statii de masura 2. Laborator mobil 3. Mijloace de comunicatie 4, Post central (server) 5. Posturi de lucru 6. Conexiuni exterioare |. Statiile de masura O statie de supraveghere este alcatuita dintr-o incinta care adéposteste analizoarele si traductoarele necesare pentru toti parametrii specifici mediului care pot fi masurati Ansamblul este gestionat de un sistem de achizitie de date autonom cu care se poate comunica la distanta. 2. Laboratorul mobil Sistemul de supraveghere poate fi completat cu un laborator mobil. Instrument de studiu si diagnosticare, acest dispozitiv permite obtinerea informatillor referitoare la zonele care nu necesita o supraveghere permanenta 3. Mijloace de comunicatie Ansamblul tuturor stafiilor de m&sura comunic& cu postul central al retelei de supraveghere prin intermediul a diferite suporturi: relea analogica, linie specializata, retea GSM, legatura radio etc 4. Postul central Postul central al refelei de supraveghere este de regula un sistem de calcul care asigura ansamblul comunicatillor, arhivarea datelor, executarea calculelor si gestiunea alarmelor. El se bazeaza pe arhitectura client - server. Ansamblul informatiilor si datelor din retea este gestionat cu ajutorul unui Sistem de Gestiune a Bazelor de Date. 5. Posturile de lucru Functiile indeplinite de aceste posturi sunt numeroase: configurarea la distanta a statilor de supraveghere, tele-calibrarea metrologiei, urmérirea in timp real a parametrilor, organizarea evenimentelor, validarea interactiva a datelor, tratari statistice evoluate, importul si exportul datelor, prezentarea cartografica a datelor, reprezentarea graficd a acestora si tiparirea rezultatelor. 6. Conexiunile exterioare Sistemul are ca obiectiv achizifia si prelucrarea datelor referitoare la mediul ‘inconjurator. in afara functillor de transfer catre bazele de date exterioare el trebuie s& 1-2dispund de instrumente necesare difuzarii informatilor c&tre public si administratorii insdrcinati cu gestionarea alertarilor din punct de vedere al poluarii. Gestiunea episoadelor de poluare este simplificaté de asemenea prin utilizarea posturilor de lucru aflate la distanta Utilizarea_unei refele de supraveghere a mediului implic’ parcurgerea urmatoarelor etape: a. Planificarea activitatilor - consta in stabilirea tuturor activitatilor care vor fi desfagurate in vederea monitorizarii parametrilor care caracterizeazi mediul. Pentru realizarea acestei etape vor fi avute in vedere urmatoarele obiective - definirea necesitatilor, - bilantul informatillor existente, - definirea si planificarea campaniilor de masurare, = organizarea logistica, - planificarea, = realizarea unor studii de impact. b. Aplicarea si realizarea: - instalarea sistemului de masura, executarea si urmatirea campaniilor de masurare, primirea informatiilor exterioare. c. Raportarea si analiza: - trecerea informatilor obtinute pe un suport informatic, prelucrarea datelor si verificarea rezultatelor, conceptia si redactarea unui raport de studiu complet si detaliat, prezentarea raportului d. Decizia Daca pentru o acfiune rapida si eficienté sunt necesare informatii precise si fiabile, pentru o decizie adecvata si durabila sunt esenfiale previziunile si anticiparea Mijloacele tehnice care pot fi puse in aplicare in acest cadru pot fi importante dar competentele in materie de studiu, analiza si modelare sunt indispensabile 132. SISTEME DE ACHIZITIE A DATELOR 2.1, STRUCTURA SISTEMELOR DE ACHIZITIE A DATELOR Utilizarea pe scara larga a calculatoarelor in cercetare gi industrie are ca scop rezolvarea numerica a problemelor stiintifice si tehnice, conducerea experimentelor de laborator, prelucrarea datelor experimentale, simularea, conducerea si controlul proceselor industriale, precum si transmiterea informatiei Un sistem de achizitie a datelor indeplineste urmatoarele functii: conditionarea, amplificarea, filtrarea, multiplexarea, esantionarea si conversia analog-digitala. a semnalelor, prelucrarea, afigarea si stocarea datelor. Aceste functii sunt realizate de componente hardware (senzori si traductoare, module de conditionare a semnalelor, interfete de achizitie a datelor, calculatoare) si software (programe de achizitie si prelucrare a datelor), 2.1.1. Calculatorul personal Utilizarea calculatoarelor personale in sistemele de achizitie a datelor este facilitata de perfectionarea simultand a microprocesoarelor si a magistralelor de comunicatie. Alegerea structurii interfetei de achizitie si a magistralei de comunicatie externa trebuie sa fie corelaté cu performantele metodei de transfer inter a informatiilor. Arhitectura calculatorului implicat in sistem poate afecta considerabil viteza de achizitie a datelor. Un suport de caloul fiexibil utilizat din ce in ce mai frecvent in industrie este calculatorul portabil realizat in jurul unui microprocesor. Un sistem de calcul este format din urmatoarele elemente: - unitatea centralS de prelucrare (CPU - Central Processing Unit), care efectueaz calculele $i urmareste realizarea secventiald a programului prin interpretarea si procesarea informatilor; - memoria central cu acces aleator (RAM — Random Access Memory) in care sunt pastrate temporar instructiunile si datele procesate; echipamentele peniferice, utlizate pentru introducerea datelor in calculator (echipamente de intrare), pentru extragerea datelor din calculator (echipamente de iesire) si pentru memorarea pe termen lung a programelor si datelor (memorii auxiliare). Capacitatea discului dur (HDD - Hard Disk Drive) al calculatorului poate limita sever cantitatea de date achizitionate. De asemenea, timpul de acces la disc si fragmentarea fisierelor inregistrate pe acesta pot reduce semnificativ viteza de esantionare si de stocare a datelor in cazul sistemelor destinate achizifiei semnalelor de inalta frecventa este indicat 88 se aleaga o unitate de disc dur de mare viteza si sA se asigure pe disc un spatiu liber si nefragmentat (contiguu) suficient de mare pentru colectarea tuturor datelor necesare in plus, este util sA se rezerve un disc dur numai pentru stocarea datelor achizitionate, sistemului de operare fiindu-i alocat un alt disc. Procesarea semnalelor in timp real si achizifia semnalelor de inalta freoventa necesita procesoare pe 32 sau 64 biti de mare viteza si coprocesoare, sau procesoare de semnale digitale (DSP — Digital Signal Processing). 2.1.2, Modulele de conditionare a semnalelor Traductoarele sesizeaza diferite marimi fizice si genereazé semnale electrice pe care le furnizeaza sistemelor de achizitie de date in scopul masurarii si inregistrarii. De 2-4exemplu, termocuplele si termistoarele convertesc temperatura intr-un seminal analogic pe care un convertor analog-digital il poate transforma jntr-un semnal numeric. Din punct de vedere structural, semnalele uzuale pot fi clasificate in doua categorii analogice si digitale Un semnal electric analogic este o tensiune sau un curent variabil continu in raport cu timpul, caracterizat prin nivel, forma gi frecvent’. Un semnal electric digital are numai doua niveluri caracteristice: superior si inferior (on sau off, 0 sau 1). Informatille pe care le poate furniza un astfel de semnal ‘sunt numai starea (descrisd prin nivelul semnalului: superior sau inferior) si durata (intervalul de timp in care acesta isi conserva starea). Semnalul furnizat de un traductor trebuie sA fie compatibil cu sistemul de achizitie de date, adicd s& prezinte caracteristici adecvate performantelor statice si dinamice ale acestuia. Compatibilizarea se realizeazé printr-un modul de conditionare a semnalului. Acesta amplifica sau reduce dupa caz nivelul semnalelor, le izoleaza galvanic si le fitreazé pentru eliminarea zgomotului, marind semnificativ precizia si siguranfa sistemului in sistemele industriale complexe modulele de conditionare a semnalelor pot fi introduse explicit jn lantul de masura, ca echipamente independente, sau pot fi incluse in echipamente integrate de achizitie de date 2.1.3 Echipamente de ac! ie a datelor Aceste echipamente constituie interfata dintre procesul monitorizat si calculator deoarece digitizeazi semnalele analogice furnizate de traductoare pentru a fi interpretate de calculator. Specificatile obligatorii pentru definirea unui sistem de achiziie de date sunt: = numarul de canale analogice si digitale de intrare; - rata de esantionare, corespunzatoare frecventei conversiei analog-digitale; o rat de esantionare mare permite achizitia unui numér mai mare de date intr- un interval de timp dat, oferind o reprezentare numericé mai fidelé a semnalului original; = numarul de convertoare analog-digitale care asigura multiplexarea; + rezolutia conversiei, adic numarul de biti pe care convertorul analog-digital it utiizeaz& pentru a reprezenta semnalul analogic; - domeniul de m&sura, care reprezenta diferenta dintre nivelul maxim $i nivelul minim de tensiune cuantificata de convertorul analog-digital. 2.1.4 Programe Programele necesare functionarii unui calculator se impart in trei mari categorii - programe de sistem - controleaza operatille efectuate de sistemul de calcul si asigura legatura dintre subsistemele acestuia, programele de aplicatie si cele utilitare; au rolul de a simplifica operatiile de alocare a memoriei, afisare a caracterelor pe ecran si la imprimanta, citire a caracterelor de la tastatura, accesul la informatie stocate pe discurile magnetice etc.; = programe de aplicatie - interactioneaza direct cu utiizatorul, fiind specializate jin executarea unor prelucrari specifice; in aceasta categorie intra programele pentru achizitia si gestiunea bazelor de date, editoarele de texte, programele de tehnoredactare $i grafic’ etc.; = programe utilitare - interactioneaza direct cu utilizatorul, dar, spre deosebire de programele de aplicatii, realizeaza prelucrari de uz general; ele sustin administrarea sistemului de calcul si utilizarea programelor prin copierea 2-2fisierelor, pregatirea discurilor magnetice pentru utilizare, crearea de copii pentru salvarea informatillor, testarea sistemului de calcul etc.; 0 categorie aparte de programe utiitare o constituie programele de “interfafa", care ‘indeplinesc rolul de “interpret” intre utilizator si sistemul de operare Programele de achizifie transforma sistemul format dintr-un calculator si echipamentele de achizitie intr-un instrument complex de prelevare, stocare, analiza si prezentare a datelor. Un sistem performant de achizitie a datelor destinat masurari, reglarii sau testarii este format din componente compatibile de calitate similara. Dacd acestea sunt grefate pe un sistem de calcul de uz general, interfatarea lor cu operatorul este asigurata numai de programul de achizitie, care integreaza traductoarele, modulele de conditionare a semnalului si echipamentul de achizitie, coordonand toate activitatile sistemului 2.2 METODOLOGIA DE ACHIZITIE A DATELOR EXPERIMENTALE Sistemele de masurare automata, continua sau intermitent&, constituie in prezent instrumente obligatorii in procesele de dezvoltare a produselor sau proceselor industriale. in ultimii 20 de ani, sistemele de masura au cunoscut o evolutie structuralé radicala, ajungand la o noua arhitecturé in cadrul careia calculatorul are rolul principal 2.2.1 Evolutia sistemelor de masura Tn urma cu peste doud decenii, comunicatiile seriale RS-232 si GPIB au permis calculatorului personal s& devin o parte componenta a sistemelor de masura. Prin conectarea echipamentelor de masura la calculator s-au redus atat timpul de lucru, cat si erorile de procesare specifice transferului manual al datelor introduse in calculator pentru analize ulterioare. Utilizarea calculatorului ca ,manager” pentru componentele sistemelor de masura a permis integrarea si coordonarea simultana a mai multor instrumente de masura. In acest scop, a fost necesara crearea unei interfete software numité driver’ destinaté interogarii si receptionarii raspunsurilor de la instrumente. Driver-ele se instalau ca 0 parte a sistemului de operare, conform unor standarde precum API (Application Programming Interface - Interfata de Programare a Aplicatilor) La jumatatea anilor '80, progresele realizate in arhitectura sistemelor de calcul (respectiv a magistralelor de transmisie) au permis dezvoltarea echipamentelor de masura modulare pe care utilizatorii le puteau instala intr-un calculator personal Aparitia placilor de achizitie modulare a eliminat necesitatea utilizarii_ unui microprocesor specializat, a memoriei inteme si a programelor dedicate, stocate in instrumente de masura independente. Avantajele oferite de placile de achizitie au fost majore: dimensiunile si costurile componentelor calculatoarelor s-au redus, iar performantele sistemelor de masur& au crescut Aceste platforme flexibile si ieftine solicitau ins& de la programul de achizitie mai multe operatii decat trimiterea comenzilor si primirea raspunsurilor. Interfetele de programare a aplicatilor de nivel inalt au simplificat procesul de transfer rapid al datelor intre placa de achizitie si memoria volatila a calculatorului. Cu ajutorul algoritmilor de procesare a semnalelor sia instrumentelor software, specialistii au creat proprille rutine de analiza’. Programele de interfaté cu utilizatorul au fost realizate cu pictograme amplasate pe ecranul caloulatorului sub forma de butoane si cursoare specifice instrumentelor de masura clasice. Astfel, dezvoltarea medillor specializate de masura a condus la dezvoltarea instrumentelor integrate de control si achizitie a datelor, analiza si vizualizare a acestoraInovatile din domeniul athitecturii magistralelor de transmisie (de ex. Pxi/Compact PCI) au permis in ultimii ani crearea unor sisteme specializate de masura sicontrol. Spre deosebire de sistemele traditionale, acestea integreazé o mare varietate de echipamente de masura. La inceput au fost conectate la PC instrumentele de masura independente; ulterior, s-au adaugat echipamentele de masura analogice si digitale, iar in prezent sunt incluse chiar si echipamente de achizitie a imaginilor pentru verificari vizuale si controlere de actionare. In plus, sistemele de masura si control integrate ofer& posibilitatea conectarii simple la echipamentele din familia automatelor programabile (PLC). 2.2.2 Integrarea echipamentelor de masura In prezent, instrumentele de masura independente sunt optimizate pentru a putea fi utllizate in sisteme de masura integrate. Evolutia rapida a tehnicii de masurare sia echipamentelor specifice impune reducerea timpului necesar elaborarii programelor aferente de testare. In acest scop, se utilizeaza limbaje de programare evoluate (Visual Basic, Visual C++ etc.). Programele specifice joaca un rol vital in dezvoltarea sistemelor de achizitie a datelor si control deoarece asiguré programarea si_integrarea echipamentelor de masura, precum si configurarea locala si distribuit’; ele trebuie sa fie modulare, s& poata fi elaborate simplu si modificate rapid la schimbarea cerintelor sistemului Medille de dezvoltare a aplicatillor (Application Development Environments — ADEs) integreaz4 modulele executabile ale programelor, driverele echipamentelor, interfetele programelor de aplicatie (API) si managerul de configurare. Driverele echipamentelor trebuie sa asigure flexibilitatea programarii, o interfata API scalabila si consistent, configurare si operare de la distanta si integrarea cu algoritmii de conducere (Driver Engines and Algorithms = Motoare si Algoritmi de Condueere). 2.2.3 Medii de dezvoltare a aplicatiilor Mediile de dezvoltare a aplicatiilor joacd un rol important in conceptia programelor de masurare si automatizare deoarece permit proiectarea sistemului care preia datele furnizate de traductoare, controleaza procesele, afigeaza informatille la utilizatorul final, asigura conectarea cu alte aplicatii etc. Alegerea unui mediu de dezvoltare a aplicafiilor de masura si control depinde de capacitatea acestuia de gestionare si procesare a datelor obtinute prin masurari, astfel inca acestea sa poaté fi utiizate in rutinele de procesare aditional’. Pentru a creste la maximum productivitatea programarii aplicatillor, mediile de dezvoltare trebuie s& includa functii de analiza numeric si algoritmi performanti de procesare a semnalelor, specifici aplicatiilor de masurare, functii de reglare de tip PID sau fuzzy, rutine de reducere a zgomotului, de analiza spectrala, de filtrare digitala, de integrare si derivare numerica, trasare si netezire a curbelor etc. Mediile de dezvottare a aplicatillor trebuie sa asigure: - conectivitatea cu alte instrumente software prin intermediul unor instrumente software precum ActiveX si DLL); - conectarea la 0 baz de date (SQL, MySQL, ORACLE, DB2, FOX PRO ete.); ~ conectarea la refele de calculatoare prin intermediul tehnologiilor TCP/IP sau UDP; ctearea rapoartelor partajate in formate XML, HTML ete. Tehnologile modeme, precum Microsoft.NET, permit conectivitatea inte sisteme aflate la distanta.Un exemplu tipic de de rezolvare integralé a problemelor mentionate este furnizat de firma National Instruments (S.U.A.), creatoare a doua medii de dezvoltare a aplicatiilor - LabVIEW si LabWindows/CVI. 2.3 PROGRAME DE MANAGEMENT AL SISTEMELOR DE MASURA $I AUTOMATIZARE Programul de management al sistemului de masuré (System Management Software) are un rol important in cadrul pachetului de programe de masura si automatizare (Measurement and Automation Software Framework) Programul de management al incerc&rilor (Test Management Software) furnizeaza cadrul de lucru pentru intreg sistemul de masura, asigurand interfata dintre sistemul de testare si alte sisteme precum bazele de date, sistemele de fabricatie si cele de asigurarea calitatii Sistemele de masura colecteaza cantitati mari de date, astfel c& modul in care se face gestionarea acestora este deosebit de important pentru sistemele de masura integrate. Prin incorporarea managementului datelor tehnice in sistem, acestea pot fi partajate eficient si se pot lua decizii fundamentate pe criterii obiective Programul de gestiune a datelor (Data Management Frameworks) asigura aceste functii, furnizand sistemelor de masuré un mediu de lucru organizat, care permite stocarea datelor in numeroase tipuri de fisiere, manipularea acestora si analiza interactiva cu ajutorul rutinelor bazate pe masurari, generarea rapoartelor profesionale standardizate etc.3. SISTEME SCADA 3.1 DEFINIREA SISTEMELOR SCADA SCADA este un sistem de calcul numeric destinat colectarii si analizei datelor in timp real. Termenul corespunde denumirii engleze a sistemului: Supervisory Control and Data Acquisition, Sistemele SCADA sunt utilizate pentru monitorizarea si controlul instalafiilor sau echipamentelor in domenii precum telecomunicatille, managementul apei, energiei si deseurilor, extractia, transportul si prelucrarea petrolului $i gazelor naturale etc. Un sistem SCADA tipic colecteaza informatiile dintr-un proces, le transfera dispecerului, analizeaza evenimentele gi elaboreazd comenzi adecvate, afisand informatille intr-un mod organizat si intuitiv. De exemplu, un astfe! de sistem identificS locul in care are loc o scurgere de gaz dintr-un gazoduct, stabileste nivelul de gravitate al evenimentului si comand’ inchiderea vanelor rapide aferente tronsonului de conduct implicat dac& scurgerea este critic’. Sistemele SCADA au fost utiizate pentru prima data in anul 1960 si pot indeplini funetii relativ simple, precum monitorizarea condifilor de mediu dintr-o oladire mica de birouri, sau extrem de complexe, precum monitorizarea tuturor activitatilor dintr-o centrala nucleara sau a functionarii unui sistem urban de alimentare cu apa. Sistemele SCADA utilizeazé instrumente informatice si de teletransmisie complexe pentru a realiza urmatoarele functii: - achizitia semnalelor numerice sau analogice de la traductoarele si senzorii aferenti echipamentele controlate; - analiza datelor, elaborarea si transmiterea comenzilor catre elementele de executie incorporate in echipamente; - vizualizarea evenimentelor din proces (detectarea starilor anormale si incidentelor, tratarea alarmelor etc.) in diferite formate; - executarea automata a secventelor de control predefinite; - simularea actiunilor care pot fi realizate in conditii specifice; - _athivarea ierarhizata a evenimentelor inregistrate; - vizualizarea evenimentelor dupa un criteriu de filtrare disponibil; fundamentarea deciziilor operatorilor (sistem expert); ~__ instrument de simulare in timp real pentru formarea personalului. Sistemele SCADA se caracterizeaza prin: - modularitate; arhitectura modular a sistemelor SCADA permite utilizarea unui numar mare de "module de interfata" (VO), deci posibilitatea de a controla echipamente diverse; = ergonomie; la ceterea operatorului, datele pot fi afigate in diferite moduri ferestre multiple, detali, prin selectarea variabilelor dupa tip, vizualizarea starii unui anumit echipament etc.; = structurarea informatie’, necesitatea prelucrarii unui mare _numar de date impune utilizarea unor baze de date structurate, construite cu programe specializate; - configurare flexibilf; procedeele automate de configurare, care elaboreaza instrumentele grafice cu tehnologia programarii orientate pe obiecte, simplificd aplicarea unui sistem generic la orice tip de sistem supravegheat; - mentenabilitate; functiile dedicate mentenatei sistemelor ofera operatorilor instrumente pentru diagnosticare; - _ formarea personalului prin simulare; metodele de simulare complexe fi pun pe operatori in situatii reale (incidente, situatii critice) constituind un suport eficient pentru formarea lor; 341- posibilitatea dezvoltérii continue; instrumentele oferite de mediile de dezvoltare a aplicatiior permit clienfilor s8 introduc modificari in programele de configurare a instalafillor care trebuie controlate, prin adaugarea sau eliminarea secventelor de programe corespunzatoare echipamentelor care trebuie controlate si modificarea automaté a afisairii 3.2 EXEMPLE DE SISTEME SCADA Firma ADVANTECH din S.U.A. produce sisteme SCADA de uz general, realizate din numeroase tipuri de module de comunicatie si I/O incluse tn seria ADAM. Acestea sunt frecvent utilizate in aplicatiile de monitorizare a calitaii apei si aerului, terenutilor, barajelor, podutilor, traficulul rutier etc. In domeniul energiei, firma ADVANTECH furnizeaza solutii pentru managementul retelelor de conducte si de distributie a energiei electrice si termice Firma ALLEN - BRADLEY, consacrata in acelagi domeniu, ofera solutii complete pentru realizarea sistemelor de achizitie de date, supraveghere, comanda si control al sistemelor distribuite prin intermediul linilor de comunicatie seriale care conecteaza posturile la o statie centrala. Pentru a elabora solutia adecvata unei aplicatii este necesar si se aleaga urmatoarele componente ale sistemului: refeaua de telemasura, echipamentele de transmisie a datelor, statia de baz (centrala), interfata pentru operator, posturile de comanda locale si modulele de intrare/iesire adecvate controlului si supravegherii aplicatiei insasi 4. Reteaua de masurare la distanta (telemasurare) constituie calea de comunicare a sistemului SCADA. O aplicatie poate avea mai multe refele de masurare la distanta. in aplicatille foarte importante este necesar uneori sa se prevada un sistem de salvare sau o procedura de recuperare pentru reteaua principala. in vederea realizarii acestei retele se va avea in vedere: alegerea topologiei, alegerea modului de transmisie, alegerea suportului de legatura, alegerea protocoalelor, stabilirea sarcinilor. Topologia reprezinté organizarea geometrica a statiilor si legaturilor care constituie reteaua. Aceasta poate fi de mai multe feluri - punet ou punct — exist o linie de comunicatie numai intre doua statii, care permite ca o statie s8 poata interoga si comunica cu o alta statie. Statile pot fi racordate prin cabluri, linii telefonice sau servicii electronice sau prin conexiuni temporare cum ar fi linille automate sau transmisille prin radio sau satelit = punct cu punct multipla - este topologia principal a aplicatilor SCADA. In acest caz exista linii de comunicatie intre trei sau mai multe statii, una dintre ele fiind “arbitrul” comunicatiei (stafia centrala), care controleaz4 momentele in care celelalte stafii pot comunica. Statiile pot fi racordate prin linii specializate sau servicii electronice, transmisii radio sau prin satelit etc. = puncte multiple cu puncte multiple — linia de comunicatie dintre trei sau mai multe statii f&r& arbitru de comunicatie (statie centrala) in care orice statie poate incepe comunicatia cu o alta 2. Echipamentul de transmitere a datelor furnizeazé legatura dintre un suport de transmisie si stafille centralé si descentralizate (terminal de date). Echipamentul contine atét modemurile telefonice si radio cat si echipamentul de transmisie hertiana si prin satelit. 3-2Modemul este un aparat care converteste informatia numeric provenit’ de la un automat programabil sau de la un calculator intr-un semnal analogic compatibil cu suportul de transmisie utilizat (linie telefonica, unde radio, transmisie prin satelit). Semnalul este apoi transferat modemului destinatar care 1l converteste in informatie numeric’ 3. Statia de baza (centrala) intr-un sistem SCADA, statia de baza (centrala) - obtine datele analogice citind si/sau primind periodic date direct de la stattile descentralizate sau prin intermediul unei stafii secundare; - permite o supraveghere si un control coordonate de ansamblul sistemului prin intermediul interfetei sale de operare Aplicatiile complexe pot necesita de asemenea si statii secundare care: = primesc datele de la statiile descentralizate intr-o regiune; = suporta interfata de operare locala a regiunii; = suporta inregistrarea alarmelor si evenimentelor; - transmit datele catre stafille descentralizate si asisté comenzile de supraveghere; = servesc de interfata cu o statie central supervizoare mult mai importanta. 4. Stati descentralizate O statie descentralizata a unei aplicatii SCADA are urmatoarele functii: comanda intrarile si iesirile echipamentelor procesului (elemente de executie, instrumente de masura, ete.); - supravegheaza conditile echipamentelor procesului si inregistreaza alarmele; raporteaza starea statiei de baza si executa comenzile primite de la ea. 3.3 PROGRAMUL GENESIS DE DEZVOLTARE A SISTEMELOR SCADA 3.3.1 Caracteristicile programului Cu 0 bibliotecd de peste 250 de drivere, GENESIS for Windows permite conectarea la aproape orice fel de echipament. Este realizat de firma ICONICS si permite configurarea bazelor de date grafice orientate pe obiecte care nu necesita cunostinte de programare, permitand construirea $i vizualizarea diagramelor procesului unmérit. Arhitectura programului este modulara de tip client/server, deschisd, ca $i a mediului de operare Windows. GENESIS 32 Enterprise Edition este un pachet de programe de tip SCADA destinat automatizni sistemelor industriale. E! a fost implementat in urmétoarele domenii - ape sitratarea apelor uzate; - industria chimicd si petrochimica; - industria farmaceutic’ i medicalé: = transportul si productia produselor petroliere; = industria alimentara; - industria poligrafica; = transport: = industria textild; = industria aeronautic’; - industria prelucrarii maselor plastice; = sisteme de securitate: = gestionarea consumurilor energetice; 33industria minier’; = _supravegherea pe anti geografice mari etc. GENESIS 32 este conceput modular, fiecare modul find specializat pentru anumite funcfi. Modulele contin tehnologii de tip VisualBasic for Applications, ActiveX, etc. care permit realizarea unei soluti’ perfect adaptaté aplicatiei. Tehnologia OLE pentru controlul proceselor este cea mai comod& metodé pentru a conecta surse de date ca: aparate, baze de date, efc. cu aplicatii client de supraveghere. Interfata dintre client si server se bazeazd pe un mecanism standard de comunicare a datelor c&tre orice aplicatie dient. Este echivalentul tehnologiel “plug-and-play” In aplicatiile industriale. GENESIS for Windows poate fi folosit ca un sistem SCADA integrat care poate fi utilizat in totalitate pentru o aplicatie sau ca module pentru imbunatatirea performantelor altor aplicati software. De exemplu, poate fi folosit modulul TrendWorX+, una dintre aplicatile cele mai puternice, pentru urmérirea $i colectarea datelor sau modulul AlarmWorX+ pentru managementul complet al alarmelor in maniera multimedia. Cu GENESIS s-a realizat cea mai mare aplicatie SCADA din lume, premiaté de Bill Gates in 1998 — Dispecerizarea a 45000 km de conduct petroliera si a peste 400 de stati de pompare de-a lungul ei. Sistemul alimenteaz3 32 de rafindrii si monitorizeazé peste 900 de tancuri de depozitare in peste 100 statii depozit. In plus, sistemul realizeaza $i functia de detectie a scurgerilor. Scalabilitatea si modularitatea oferite de GENESIS permit realizarea onicarei aplicatii de monitorizare. 3.3.2 Sistem integrat de management in domeniul apelor Sistemul integrat de management in domeniul apelor este un sistem multticomplex, muttinivel, larg distribuit, care permite integrarea diverselor sisteme locale de automatizare, dispecerizare si monitorizare. Prin implementarea acestui sistem se asigura o arhitectura flexibilé de tip "open - systems" care permite schimbul de informatii $i conducerea optima a proceselor tehnologice (colectare, tratare, distributie) specifice proceselor din domeniul gestiondrii resurselor de apa Domenii de utilizare: = automatizarea si dispecerizarea sistemelor hidrotehnice; - conducerea si dispecerizarea sistemelor de aductiune, transport si distributie a apei Sistemul permite monitorizarea unei game largi de parametri: - hidraulici - presiuni, debite, nivele de apa in bazine, nivele de apa in hidrofoare; - electrici — tensiuni, curenti, cos «p, putere, energie; - diversi — nivelul de ulei in lagare de motor, temperatura in motoare, pozitia vanelor, starile agregatelor (pauzé, avarie, pornit/oprit), etc. Acesti parametti sunt urmariti de echipamente locale de achizitie de date si comanda. Informatie necesare pentru optimizarea si dispecerizarea sistemului sunt transmise la echipamentul de pe nivelul ierarhic superior, urmand s& primeasca de la acesta marimile de comanda pentru procesul tehnologic pe care jl controleaza. Sistemul de management pentru apa are o structura ierarhizata Nivelul local este format din automatizarea locala a instalafiilor tehnologice si a echipamentelor distribuite pe zone largi. Aceste instalatti si echipamente constau din: - cdmpuri de puturi (pompe de extractie de apa); = fezervoare, stafii de pompare; statii de epurare si/sau tratare. 3-4Automatizarea acestor echipamente si instalatii este facuta folosind controllere specializate sau calculatoare de proces echipate cu placi de achizitie de date si software dedicat. La acest nivel sunt realizate functii de achizitie de date in timp real, primirea comenzilor si executia lor asupra echipamentelor si dispozitivelor (vane de reglare, pompe, relee, convertizoare de frecventé, etc.), transmisia de date la nivelul ierarhic superior, afigarea localé pe ecrane a diferitilor parametri, operarea de la tastatura locala Nivelul transmisiei de date — cuprinde echipamentele de transmisie a datelor la distanta: - modemuri, stati radio; - echipamente concentratoare de date (calculatoare de proces specializate in stocarea gi transmiterea datelor intre echipamente de pe nivele ierarhice diferite); magistrale de comunicatie Pentru a fi folosite la nivelul dispeceruiti, datele primare (achizitionate pe nivelul 1) sunt transmise fie prin statii radio - in special intre statii de pompare si dispecer, fie printr-un mediu fizic de transmisie de date: cabluri coaxiale, etc. Protocoalele de comunicatie pot fi TCP/IP, RS 485 etc. Nivelul de dispecerizare — cuprinde urmatoarele echipamente: = calculatoare (server i statti de lucru in cazul unei retele); software SCADA (GENESIS for Windows); imprimante. La acest nivel se realizeazé dispecerizarea si monitorizarea intregului sistem. Calculatoarele sunt interconectate intr-o retea locala (LAN Ethernet, TCP/IP etc.) care permite partajarea informatillor intre diferiti operatori, administrarea eficienta a datelor si luarea deciziilor privind incarcarea sistemului si gestionarea optima a resurselor. Tot pe acest nivel informatiile sunt gestionate de cdtre programul GENESIS. Funetile principale realizate la acest nivel sunt: = _afigarea schemelor sinoptice (fluxul tehnologic complet); = _afigarea evenimentelor si alarmelor; = prelucrarea informatillor in vederea optimizarii functiondrii_ sistemelor componente si a sistemului in ansamblu, conform unor algoritmi de optimizare si reglare implementati; = afigarea marimilor m&surate sau calculate; - fnregistrarea periodic a marimilor si redarea lor ulterioara in diverse forme (grafice, tabele, figiere); - contorizarea orelor de functionare ale diferitelor echipamente; realizarea de rapoarte tiparite la imprimanta, privind starile curente ¢i istoricul evenimentelor; - elaborarea unor strategii de functionare; - management asistat. 353.4 SISTEME DE CONDUCERE NUMERICA A PROCESELOR 3.4.1 Evolutia conceptului de conducere numeric a proceselor Din punctul de vedere al teoriei sistemelor, procesele tehnologice modeme sunt sisteme automate numerice. Conducerea ,on-line” (in timp real) a patruns in cele mai variate domenii de activitate prin implementarea teoriei sistemelor adaptive si a sistemelor expert. Datorit8 programelor dedicate de conducere numerica a proceselor, avestea devin flexibile, extensibile si adaptive Primele aplicatii ale calculatorului numeric in domeniul sistemelor industriale au fost de tip conducere off-line. Calculatorul de uz general solicita conditii de functionare extrem de pretentioase (mediu climatizat si lipsit de praf) si prezenta marele dezavantaj al incompatibilitatii dintre tipul si forma datelor pe care le accepta (alfa-numerice) si cele oferite de procesul condus (semnale electrice analogice). Aceasta incompatibilitate a impus preluarea datelor din proces de catre operator, trecerea lor pe un suport adecvat calculatorului, prelucrarea datelor de catre acesta si editarea rezultatelor prin imprimare pe hartie pentru a servi operatorului ca ghid de comand a elementelor de reglare pe care le avea la dispozitie. Modul de conducere off-line excludea orice legaturd intre calculator si procesul condus. Aparitia sistemelor de interfata cu procesele a deschis perspective largi utilizarii calculatoarelor in conducerea on-line a acestora, Sistemul de interfata realizeaza adaptarea caracteristicilor informatillor din proces la cele ale informatillor care pot fi introduse in caloulator precum si a caracteristicilor informatillor generate de calculator la cele ale comenzilor acceptate de proces. Astfel, s-a trecut la 0 noua etapa in care calculatorul este mult mai aproape de proces, avand si posibilitatea de a funciona sigur in conditii industriale. © maniera hibrid& de implicare a unui calculator de uz general in conducerea unui proces complex este numité ghid operator si presupune numai achizitia datelor relevante din procesul condus, prelucrarea acestora in conformitate ou strategia stabilit4 prin algoritmul de conducere si elaborarea unor indicafii necesare operatorului pentru a conduce procesul in scopul realizarii unui criteriu de performanta prestabilit Un asemenea mod de conducere presupune o echipare adeovata a procesului cu mijloace de automatizare conventionala (traductoare, regulatoare locale etc.). Cu toate acestea, utilizarea unui echipament complex de calcul numai pentru a orienta operatorul in luarea deciziilor pe care tot el le implementeaza nu se justifica din punct de vedere economic decat in cazul sistemelor supuse unui mare numar de restrictii si perturbatii eterogene. Un exemplu tipic de astfel de sistem jl oferé cascadele de centrale hidroelectrice Un pas inainte spre integrarea deplina a calculatorului in conducerea proceselor il constituie conducerea prin fixarea marimilor de referin{&. In acest caz, calculatorul furnizeaza valorile marimilor de referinfa ale regulatoarelor care conduc. diferite subsisteme ale procesului. Marimile de intrare in calculator sunt valorile parametrilor reglati precum si limitele admise pentru unii parametri asociati acestora. Calculatorul primegte si semnale de tip numeric care furnizeaza informatii asupra starii diverselor elemente componente ale procesului, informatii de tipul pornit - oprit, normal - avarie, in functiune - in rezerv etc. in afara referintelor regulatoarelor diferitelor bucle, calculatorul comand si pornirea sau oprirea unor echipamente ale procesului tehnologic condus. Activitatea pe care o desfasoaré calculatorul este implementata intr- 36un pachet de programe care include tofi algoritmii necesari aplicarii strategiei de conducere Aceasta metoda de conducere asigura o eficienta economica ridicaté deoarece valoarea investitiei necesare pentru introducerea conducerii numerice este redusa in raport cu valoarea intregului sistem de automatizare a procesului. Un proces echipat corect cu aparaturé de automatizare conventionala poate fi modelat fidel, astfel ca programele necesare conducerii pot asigura realizarea indicelui de performanta ales drept criteriu de conducere Elimindnd aparatura de automatizare conventionala si introducdnd in sistem un calculator industrial se poate realiza conducerea numeric direct in cadrul careia calculatorul comanda elementele de execute prin interfete adecvate. Toate functille de reglare specifice procesului sunt preluate de calculator intr-un mod unitar. Astfel, cantitatea de echipamente de automatizare si pretul acestora se micsoreaza semnificativ, simultan cu ameliorarea _performantelor statice si dinamice, corespunzatoare algoritmilor eficienti si preciziei de calcul ridicate Conducerea numericd a proceselor complexe, care includ un mare numar de buole de reglare, se face cu refele distribuite si ierarhizate de calculatoare industriale Conducerea optimal reprezinté de regul& un caz particular al conducerii prin fixarea marimilor de referint&, deoarece determinarea valorii referintelor se face fn urma extremizérii unui indice de performant&. Conducerea optimala este adecvat proceselor continue, cu un numar mare de variabile interdependente, a c&ror deviere de la valorile optime influenteaza calitatea produselor si performantele economice. Conducerea adaptivs reprezinta o forma particularé a conducerii numerice directe, fiind utilizata in cazul proceselor ale c&ror parametri tehnologici variaza aleator, impunand reacordarea periodic’ a regulatoarelor; in anumite cazuri reacordarea nu poate rezolva complet problema mentinerii performantelor la nivelul impus, fiind necesara si o adaptare structurala, 3.4.2 Structura sistemelor de conducere numerica a proceselor Abordarea problemelor legate de conducerea proceselor industriale se face pornind de la caracteristicile acestora: procesele industriale sunt complexe, fiind caracterizate de un numar mare de parametri interdependenti care trebuie controlati simultan; = comanda oricdrui proces industrial se face in timp real, prin intermediul unei interfete industriale numerice sau hibride; - activitatea de comanda si control trebuie sa fie permanenta, indiferent dac& procesul condus este continuu sau discret; - folul operatorului uman in conducerea unui proces industrial depinde de gradul de automatizare al acestuia Problema conducerii proceselor complexe trebuie abordata ierarhizat, prin distribuirea functionala si spatiala a functiilor de conducere. O structura ierarhizata de conducere se caracterizeaza prin: ~ dispunerea verticalé a subsistemelor componente; - prioritatea de actiune a nivelurilor superioare; - dependenja bunei functionari a nivelurilor superioare de performanta nivelurilor inferioare. 37Pentru realizarea unei astfel de structuri este necesar’: - descompunerea sistemului condus si a celui de conducere in subsisteme a c&ror analiza, sinteza si implementare sunt simple; - implementarea unui algoritm de conducere optimal in scopul satisfacerii obiectivelor globale impuse prin tema de proiectare. Conducerea proceselor industriale moderne este integraté in sisteme informatice, care au atat rolul de conducere propriu-zisd a proceselor tehnologice cat si de management al tuturor resurselor. in centrul unui sistem informatic se aflé un calculator industrial, care cuprinde module de intrare, module de prelucrare si module de iesire definite structural si parametric in functie de obiectivele sistemului. Intrarile sunt marimile de referint’ si marimile de stare ale procesului fumizate de traductoare si senzori. lesirile sunt semnalele de comanda ale procesului si semnalele care asigura informarea sintetica ierarhicd a operatorilor. Aceste funcfii sunt asigurate de un ansamblu omogen de proceduri automate 3.4.3 Structura calculatoarelor industriale Conducerea numericd a proceselor industriale a impus modificarea structurii calculatoarelor de uz general. Un calculator industrial sau de proces (Industrial Process Computer - IPC) poate fi privit ca fiind o entitate digitalé formata dintr-un echipament de calcul gi un sistem de interfete de intrare si de iesire. Spre deosebire de calculatorul universal, cafculatoru! de proces are o structura modulara. Fiecare modul realizeazi 0 anumité functie: culegerea si conversia informatiei de intrare, stocarea informatiei, prelucrarea acesteia, elaborarea deciziilor etc. Calculatorul universal poate functiona in timp real, in timp accelerat sau in timp “dilatat” pe cand calculatorul de proces trebuie sd functioneze numai in timp real. Functionarea in timp real impune sincronizarea prelucrarii electronice a informatiilor cu preluarea informatillor de intrare si, implicit, cu dinamica procesului industrial Informatia achizitionata prin sistemul de interfete trebuie sé fie prelucrata si memorata intr-un interval de timp minim, astfel incét rezultatul calculului s& fie obtinut in timp util transmiterii marimii de comanda la procesul condus. Calculatorul de proces trebuie si trateze toate solicitarile de rezolvare a problemelor de conducere si sé determine succesiunea optima a executdrii comenzilor in intervalul de timp de esantionare. Calculatorul de proces rezolva probleme de supraveghere si de comanda care réman practic neschimbate pe durate de timp relativ lungi de exploatare a instalatiei sau de desfasurare a procesului Calculatorul de proces trebuie s& functioneze neintrerupt 0 perioada mare de timp, deci trebuie s4 aiba o fiabilitate si o insensibilitate la perturbati ridicaté, deoarece orice defectiune sau intrerupere in functionare poate produce o avarie in instalatie. Configuratia calculatorului de proces depinde de particularitatile aplicatiei. Exist doud clase de aplicatit: - informationele, de achizitie si prelucrare a informatiel; calculatorul de proces asiguré culegerea datelor de la traductoarele din proces, filtrarea semnalelor pentru identificarea informatiei utile, compararea marimii semnalului real cu valoarea admisé, prelucrarea informatiei in vederea diagnosticarii $i prognozarii starii instalatiei industriale. Calculatorul de proces trebuie sd semnalizeze insctierea valorilor parametrilor procesului in limite admisibile sau situatille contrare;- de conducere; calculatorul de proces asigura, pe langa functia de achizitie si prelucrare a datelor specificé aplicatilor informationale si conducerea procesului, prin pornirea si oprirea echipamentelor, optimizarea functionarii instalatiei dupa un criteriu impus de programator, identificarea proceselor conduse in cazul variatiei parametrior lor, schimbul de informatii cu echipamentele de calcul situate la nivelurile superioare ale sistemului ierarhic de conducere etc.; calculatoarele din aceasta categorie au o structuraé mai complexa decat cele spectfice aplicatilor informationale. 3.4.4 Implementarea calculatoarelor industriale Conexiunea dintre un proces si calculatorul industrial aferent se realizeaza astfel: - procesul este identificat cu ajutorul unor senzori sau traductoare adecvate, care genereaza semnale proportionale cu marimile fizice semnificative; semnalele sunt transmise unui sistem de interfaté de intrare (Sil) care realizeaza esantionarea, multiplexarea si conversia analog/digitala (A/D) cu 0 precizie si o frecventa adecvate vitezei de variatie a marimilor masurate, pentru a putea fi prelucrata eficient de unitatea centrala (UC); - semnalele de comanda elaborate de unitatea central conform algoritmului de conducere adoptat sunt transformate de interfata de iesire (SIO) in semnale electrice adecvate si transmise elementului de executie, care va actiona in sensul necesar asupra procesului condus. I ‘Traductor Provesincustal | be sms, Marimi | fizice I ta Le ea 1 1 eremant de oxecutio I Schimbul de informatii intre sistemu! de conducere $i proces Precizia si stabilitatea impuse sistemelor de reglare automata industriale conditioneaz& esential structura, calitatea si costul echipamentelor de conducere numeric’. 394, SISTEMUL AUTOMAT DE SUPRAVEGHERE addVANTAGE A730 versiunea 3.30 Sistemul automat de supraveghere A730 este un sistem de achizitie si prelucrare a datelor flexibil, usor de instalat si de intrefinut, produs de firma Adcon Telemetry — firma specializata in sisteme de achizitie si procesate a datelor. 4.1. DEFINIREA SISTEMULUI Sistemul produs de firma Adcon Telemetry cuprinde doua parti: una hardware (aparatura in sine) si alta software (programele), cu ajutorul c&rora pot fi masurati anumiti parametri, de pe o suprafata relativ mare. Parametrii reprezinta orice valoare fizic& convertita in echivalent electric. De exemplu, parametri ca temperatura aerului, umiditatea relativa, umiditatea solului, viteza vantului, nivelul apei intr-un réu sau intr-un bazin pot fi convertifi in semnale electrice datorita senzorilor. Daca exista un senzor pentru un anumit paramettu fizic, este foarte usor ca el sa fie atagat sistemului Adcon. Exist ins& si unele limite: consumul de energie electrica al senzorului trebuie sd fie destul de mic ca el sd poata fi folosit ‘impreund cu statia pentru masurarea si transmiterea datelor care se alimenteaza din energia solara Parametrii convertiti in semnale electrice sunt stocati in memoria statiei pentru masurarea si transmiterea datelor. Statia pentru masurarea si transmiterea datelor, are propria sa inteligenta, sub forma unui microprocesor, care periodic indeplineste diferite functii: “interogheaza” senzorii, inmagazineaza datele masurate, verificd canalul radio, masoara tensiunea acumulatorului, etc. Statia pentru masurarea si transmiterea datelor este echipaté cu un modul radio, care comunica in timp real cu alta stafie pentru masurarea si transmiterea datelor, ceea ce inseamna ca se poate construi o retea pe 0 suprafata vasta. Statia de baza este compusé dintr-un receptor si un calculator personal. Receptorul actioneazé ca un supraveghetor al refelei: periodic (la fiecare 15 minute) el cere date, prin intermediul modulului radio cu care este echipat, de la toate statile pentru masurarea si transmiterea datelor din retea. Receptorul stocheaza datele in memorie fiind capabil s& “interogheze" pana la 50 de stafii si mentine datele timp de cel putin cinci zile fara ca acestea sa fie transferate in calculator. in plus, un acumulator intern fi permite s8 opereze cel putin 20 de ore fara sA fie conectat la refeaua de energie electrica. Periodic, normal o data pe zi, datele din memoria receptorului sunt transferate in PC prin lansarea in executie a programului add VANTAGE. Programul addVANTAGE colecteaz datele din receptor sau de la alt sistem add VANTAGE prin modem — aceste date pot fi vizualizate sau analizate. addVANTAGE asteapta de la utilizator configurarea anumitor parametri astfel incat datele transmise si colectate sa fie analizate prin intermediul algoritmilor, 4.2. FUNCTIONAREA SISTEMULUI Nucleu! programului addVANTAGE negociaza cu functile asociate subsistemului de comunicare serial, utilizarea bazei de date, informatiile de intrare (mouse si tastatura), interfata cu utilizatorul, configurarea si altele. Pe baza resurselor oferite de nucleu, modulele adifionale numite extensii culeg datele de la nucleu, le prelucreaza in functie de algoritmul programat si rezultatul il comunica nucleului pentru a fi adaugat in baza de date. Astfel, nucleul furnizeaza rezultatele provenite din extensii prin interfata grafica. aSchema da dovada de un inalt grad de flexibilitate atat pentru beneficiari cat si pentru programatori; o alta interfata este deschisd si disponibila pentru a programa noi extensii In functie de aplicatia proprie care este folosita, este necesar s& se instaleze programul de baz (nucleul) si una sau mai multe extensii. Extensiile sunt modulele care fac analiza datelor - rspunzand la una dintre intrebarile utilizatorului. 4.3. STRUCTURA SISTEMULUI Sistemul de achizitie a datelor produs de firma Adcon Telemetry este compus din urmatoarele elemente: componente hardware: * calculator personal « receptorul A 730 SD « statii pentru masurarea gi transmiterea datelor A 730 MD +» senzori si dispozitive de actionare alte parfi ajutatoare (antene, cabluri, mufe, etc.) = componente software. + programul add VANTAGE (nucleul) + extensii specifice + utilitare pentru configurare gi intretinere In functie de aplicatia la care urmeaza sa fie folosit, sistemul poate avea o component’ diferité de la caz la caz. Se disting dou tipuri de sisteme: + server = client. Diferenta de baz dintre server si client este aceea c& serverul are propriul lui receptor si este capabil sa receptioneze datele direct de la stafille pentru masurarea si transmiterea datelor prin unde radio. in plus, serverul poate avea instalat un modem si poate transmite datele clientilor, prin linia telefonic&. Instalarea unui sistem server este putin mai complicat& decat instalarea unui sistem client si implicé componente hardware si software suplimentare. Clientul nu poate primi date decat de la un server prin intermediul liniei telefonice. 4.4, INSTALAREA SISTEMULUI Planificarea instalarii Etapele care trebuie parcurse sunt: Instalarea statiei de baza - receptor si software. Conectarea unei statii pentru masurarea si transmiterea datelor, aleasé la intamplare pentru test. + Instalarea statillor pentru masurarea si transmiterea datelor, una cate una incepand cu statia cea mai apropiata de statia de baza. * Completarea si configurarea programului de la stafia de baz’: configurarea statiilor pentru masurarea si transmiterea datelor si rutele dupa care ele sunt receptionate de stafia centrala, instalarea si configurarea algoritmilor, configurarea preferintelor etc., configurarea si verificarea modemului clientului daca este necesar. + Pornirea si configurarea programului modemului server-ului, daca este necesar. 42Amplasarea statiei de baz& Un element important pentru buna funcfionare a sistemului de achizitie este planificarea retelei de stati, fiind esentiala realizarea unei bune amplasari a stafiei de baza. Aceasta trebuie amplasaté in aceeasi clédire cu personalul care utilizeaza sistemul sau cel putin in apropiere, iar din punct de vedere geografic, in centrul perimetrului in care sunt instalate stafile pentru masurarea si transmiterea datelor. Daca se doreste utilizarea statiei de baza ca server, pentru ca alti utilizatori din retea sd se poatd conecta si s8 obtina date, trebuie sa existe o linie telefonica care va fi folosita in exclusivitate Din perspectiva transmisiei radio, indltimea la care este montaté antena de receptie de la statia de bazd este esentiala: cu cat antena este mai inalta, cu atat comunicarea radio este mai buna. Propagarea undelor radio folosite de sistemul Adcon este asemdnatoare cu cea a luminii (propagarea se face in raza de vizibilitate directa), Datorité curburii pamantului, pe teren neaccidentat, maximul distantei depinde de inaltimea antenei de receptie de la statia de baza si a statiei pentru masurarea si transmiterea datelor. Pentru antena de la stafia de bazé exist’ mai multe optiuni referitoare la indlfimea antenei si distanta la care poate fi montata statia pentru masurarea si transmiterea datelor (de exemplu: la 6 m indltimea antenei — distanta tipicd atinsa este de 5 km, iar pentru 30 m — 24 km). Ideal pentru instalare este un teren neaccidentat, deschis si fara constructii urbane in apropiere Amplasarea statiei pentru m3surarea $i transmiterea datelor Statiile pentru masurarea si transmiterea datelor trebuie instalate in locuri in care 88 existe o buna propagare radio si in care sé existe date relevante pentru parametrii masurati, De asemenea, daca datele sunt transmise intermitent sau nu sunt transmise din cauza legaturii radio slabe, statia nu poate fi utiizata in functie de configuratia terenului, s-ar putea ca unele stafii pentru masurarea $i transmiterea datelor s8 nu "vada" receptorul. in acest caz, contactul poate fi facut prin- tr-o statie releu. Statia releu (denumita si statie de rutare) primeste datele de la o statie sile transmite catre o alta (sau catre receptor) Daca gi unde trebuie amplasate statille releu depinde de teren si va fi stabilit in cursul configurérii sistemulu La instalarea sistemului trebuie avute in vedere doua reguli care trebuie respectate = instalarea statillor pentru masurarea si transmiterea datelor trebuie facuta incepand de la cea mai apropiaté de stafia de baz spre cea mai departata; - se face intotdeauna verificarea contactului radio cu statia de baza sau cu o alta statie pentru masurarea gi transmiterea datelor. Verificarea instalarii Atat receptorul cat si o statie pentru masurarea si transmiterea datelor care este activa trebuie sd raspunda testului de conectivitate. Configurarea statilor pentru masurarea si transmiterea datelor Dupa terminarea instalari statiilor in teren, programul addVANTAGE trebuie configurat pentru a extrage datele, Programul are nevoie de urmatoarele informatii = numele si codul statiilor pentru masurarea si transmiterea datelor; = numele si codul statilor releu (daca exista in retea); = senzorii adifionali montati pe stafiile pentru masurarea si transmiterea datelor daca exista in retea 43Determinarea $i configurarea rutelor Orice statie pentru masurarea si transmiterea datelor sau stalie releu care se afd in refea, dar nu este in legatura cu receptorul, necesita o ruta care trebuie introdusa in programul add VANTAGE. Ruta unei statii de masura este de fapt sirul de stafii prin care trebuie sé se treacd pentru a se ajunge la receptor. Ordinea statillor este foarte important&: ruta incepe intotdeauna cu statia de masura cea mai apropiatd de statia de baza gsi se termina cu stajia cea mai apropiaté de cea finala care trebuie rutata Folosind metoda aproximarilor succesive este posibil s8 fie rutate toate statille de masura Configurarea comunicatjei prin modem Sistemul Adcon este astfel conceput incat poate sa colecteze si totodatd si distribuie date. Datele pot fi distribuite de la o statie de baza prin intermediul modemului sia programului addVANTAGE Server. Fiecare client are un cont in statia de baza; server-ul recunoaste clientul si in functie de drepturile pe care le are, ji trimite datele de la statia de masurd ceruta. Dupa ce datele au fost transmise, programul addVANTAGE instalat in PC-ul clientului proceseaza datele si afigeaza rezultatele Pentru ca sistemul s& functioneze corect, este necesar sa fie configurat server-ul (calculatorul care colecteaza datele direct din receptor) si subsistemul de comunicare prin modem din calculatorul clientului. Atat server-ul ct si clientul au nevoie de cat modem; server-ul are nevoie de 0 linie telefonica dedicata in mod special comuni prin modem. 4.5. ORGANIZAREA PROGRAMULUI addVANTAGE, Datele colectate de statiile de masura si transmitere a datelor sosesc pe calea undelor radio la receptor si sunt inmagazinate pentru o anumita perioada de timp. Programul addVANTAGE extrage apoi datele din receptor si efectueaza urmatoarele operatii - converteste datele extrase din receptor in unitati de masura (°C, m/s, procent, etc.) folosind regulile de conversie specifice pentru fiecare senzor in parte; = stocheazé datele primare convertite intr-un fisier baz de date atribuit datelor primare; acesta confine datele primare neprocesate, colectate de la statiile de masura instalate pe teren; fiecare grup sau grupuri de date transferate si stocate sunt marcate printr-un semnal audio — bip (un grup confine datele achizitionate la fiecare 15 minute); - dupa ce a terminat de extras datele din receptor sau modem si dacd cel putin o extensie este atasata programului, add VANTAGE va incepe procesarea lor. extensiile analizeaza datele primare si genereaza evenimente care sunt memorate in alté baz de date denumita "Lista de evenimente”, - cand nu mai sunt date pentru procesare, programul addVANTAGE se opreste din procesare si asteapta date noi, Modul de accesare a datelor Programul add VANTAGE transfera automat datele memorate in receptor. Pentru accesarea diferitelor tipuri de date pot fi folosite urmatoarele elemente: * lista de stafii de masura - contine toate statiile pentru masurarea si transmiterea datelor din baza de date; * graficul cu date primare - afigeaz& datele brute, neprocesate (temperatura, precipitatii, umiditatea relativa a aerului, prezenta picaturilor de apa pe frunze, nivelul apei, etc.), unele procesate (min/max/media, etc.) si indici; 44* lista de evenimente - confine datele procesate de extensii (de exemplu: nivelul apei peste limita admis’, conditii de infectie, baterie descarcata, etc). Lista statilor __Aceasta va fi intotdeauna punctul central de lucru al programului add VANTAGE. Incepand de aici pot fi vizualizate informatille pe care sistemul le pune la dispozitie Daca datele primite de la stafii indicd un eveniment deosebit (de obicei o avertizare), un patrat de culoare rosie apare in dreptul numelui statiei. Acest lucru inseamnd c& este necesara o trecere in revista a listei de evenimente corespunzéitoare statiei respective {in general aceasta fereastrd trebuie ldsata deschisé deoarece aproape toate activitatile din programul addVANTAGE pornesc de la ea si orice alarma sau avertizare este observati. Ca majoritatea ferestrelor din programul addVANTAGE, cand se incheie programul, lista va fi memorata si va fi afigaté la repornirea programului Ordinea stafiilor de msura poate fi schimbatd oricdnd Datele primare Datele primare sunt transferate prin intermediul cablului serial dintre receptor si PC (in cazul sistemului de tip client, datele primare sunt obtinute prin modem, apelind un server). Faptul c& datele primare sunt incarcate intr-un format in care nu este specificata unitatea de masura, nu reprezinté un dezavantaj. Fiecdrui senzor ji este atagat un modul software care face conversia in unitati de masura specifice (°C, RH, mis, bar etc.). Datele primare convertite sunt apoi stocate in baza de date si pot fi afigate, pe lungi perioade de timp, sub forma grafica. * Graficul cu date primare Va fi afigat pe ecranul monitorului; tn partea de sus va apare legenda cu culoarea specifica pentru fiecare senzor in parte. In partea stanga a fiecarei culori exist o cdsuta de bifare care permite vizualizarea curbei de valori specifice pentru fiecare senzor. Pot fi de asemenea create si salvate configuratii prestabilite. In dreptul fiecarei culori sunt afigate valorile masurate pentru fiecare senzor. + Selectarea tipurilor de date primare Programul addVANTAGE permite determinarea tipurilor de date (precipitatii, temperatura, umiditate relativa etc.) care pot fi vizualizate in graficul de date primare. Pot fi vizualizate oricat de multe date. De asemenea, poate fi determinata perioada de timp care trebuie vizualizata. Aceasta poate fi de una, sapte sau treizeci de zile iar axele X si Y vor fi configurate automat. De asemenea pot fi salvate unele configuratii prestabilite si apoi vizualizate. ‘* Opfiuni pentru afigarea datelor primare Exista posibilitatea alegerii culorilor pentru fiecare curb& de valori din grafic si minimul si maximul pe scara valorilor pentru fiecare dintre datele primare afisate in grafic. Pentru a avea o imagine clara si a distinge bine curbele de valori, acestea sunt afigate in culori diferite. Programul face acest lucru automat, iar utiizatorul poate schimba oric&nd aceste culori * Exportul si importul datelor primare Programul addVANTAGE poate s& exporte sau sd importe date primare in format ASCII; aceasta facilitate a programului poate fi folosita in urmatoarele cazuri - export de date pentru a fi folosite cu o alta versiune Windows sau cu alte programe care nu ruleaza sub Windows, cum ar fi programele de calcul statistic sau programe expert (Harvard Graphics, Excel, dBase, etc); = importul datelor din alte programe pentru a putea fi simulate cu extensiile programului add VANTAGE, 45Lista de evenimente In afara de datele primare, in addVANTAGE se poate lucra cu anumite puncte din program care necesita un inalt nivel de prelucrare. Datele primare sunt colectate si inmagazinate intr-o bazé de date iar apoi sunt procesate cu ajutorul extensiilor Extensiile sau modulele evalueaza datele primare si genereazai avertizari si mesaje Mesajele generate de extensii se numesc evenimente si sunt memorate intr-o alta baz de date a programului add VANTAGE. Pentru a le vizualiza se foloseste lista de evenimente. in continuare se prezinté cateva exemple tipice de evenimente: = conexiune intrerupta (Intreruperea comunicatiei radio cu o statie de masura) - baterie desoaroata - nivelul maxim de apa atins - se fecomanda tratament - conditii de infectie = tratament inceput, protectie activata - conditii pentru producerea zapezii artificiale. Daca sistemului nu i se atageaza nici o extensie, atunci nu vor fi generate nici un fel de evenimente iar lista va fi goala. Totusi, in timpul instalérii programului va fi instalaté automat extensia Main. Aceasta proceseaza datele primare, afisand valorile datelor de baz despre stattile de masurd (nivelul transmisiei radio, nivelul de incarcare al bateriei), generdnd informatii generale despre senzorii standard (temperatura si umiditatea relativa a aerulvi, cantitatea de precipitati, etc.) si, de asemenea, cdteva date statistice. Lista de evenimente poate afisa cum se dezvolta anumite conditii specifice, cand trebuie folosite masurile preventive sau cand apar probleme tehnice de orice natura Evenimentele importante care necesita atentie imediat’ (de exemplu, masuri de protectie) sunt afigate cu caractere de culoare rosie. Fiecare eveniment este afigat in list& avand data, ora, durata, originea extensiei si o desoriere. Durata este afigaté numai pentru evenimentele care s-au incheiat. Dac evenimentul este in curs de desfégurare (de exemplu, continua sé ploua) este afigat ca activ. Programul addVANTAGE permite determinarea tipurilor de evenimente care vor fi afigate. Pot fi afigate toate evenimentele sau numai o parte dintre ele. Utilizatorul poate defini tipul de evenimente pe care doreste sa le afigeze, iar aceasta configuratie poate fi salvata pentru o utilizare ulterioara. Continutul fiecarei liste de evenimente poate fi configurat separat pentru fiecare statie de masura in parte, in functie de extensia atasata staliei respective, in acelasi sistem De asemenea, este permis s& se schimbe ordinea de sortare cronologica a evenimentelor din list si s& se grupeze dupa tipuri de evenimente. Acest lucru face mult mai ugoara examinarea listei, mai ales atunci cand este necesara listarea evenimentelor pe o perioad’ mai mare de 0 zi. Alarme si avertizari Programul addVANTAGE are posibilitatea de a genera alarme. O alarma in statia de masura atrage atentia cé s-a produs un eveniment la statia respectiva si trebuie examinata lista de evenimente. La deschiderea listei avertizarea va fi observata imediat deoarece este afigata cu litere rosi. Alarmele din lista de statii sunt afigate in functie de ziua in care a aparut evenimentul 4.6. EXTENSII Extensille sunt module program care folosesc datele primare transmise de stafille de masura - analizandule dupa anumite reguli si elibereaza rezultatele sub forma de 46evenimente, Conceptul acesta de extensie oferé programului addVANTAGE o flexibilitate special, permitand configurarea pentru aplicatii multiple. > Extensia Main Aceasta extensie genereaza evenimente folositoare din punct de vedere tehnic si climatic. Este important din doua puncte de vedere: monitorizeaza functionarea statillor de masurd si inregistreaza datele primare. Instalarea extensiei Main la toate statiile de masura din sistem (inclusiv la cele folosite ca relee) este de cea mai mare important& pentru a monitoriza datele lor tehnice. Extensia Main poate lucra in modul depanare, oferind posibilitatea reanalizarii datelor. Extensia Main permite utilizatorului s8 introduc un eveniment (propria adnotatie) in lista de evenimente de la 0 anumita statie de masura. Acest eveniment nu are nici un fel de impact asupra extensiilor - este doar un punct de referinta stabilit de utilizator. > Extensia macro Extensia macro permite ca evenimentele simple s8 fie programate de utilizator. Poate fi folosita pentru a inregistra gradele zilnice, a numara evenimente matematice sau statistice dupa procesarea valorilor transmise de senzori, etc. In cazul in care condifile programate sunt adevarate, extensia va genera un eveniment, va apela un pager prin modem si/sau va genera o comanda inapoi catre statia departata Extensia va evalua expresia la fiecare pachet de date primite (la interval de 15, minute) si, depinzand de rezultat, va executa actiunea. Extensia poate fi folosita in numeroase aplicafii care necesita monitorizarea anumitor senzori, cum ar fi cel de nivel de apa, presiunea apei sau a aerului, temperatura, etc. De asemenea poate fi folosité pentru a genera alarme bazate pe functiile matematice sau statistice aplicate unor masuratori pe 0 perioada mai lunga de timp (zile sau luni). Expresii Extensia macro evalueazi matematic si statistic expresile realizate pe baza valorilor venite de la senzori. O expresie este 0 combinatie de senzori, operatii si valori. * Un senzor reprezinté valoarea data de stafia de masuré * Un semn de operare este un simbol care indica operatia care va fi facut intre elemente. Semnul poate fi aritmetic, de comparatie, logic. + Valorile sunt literale sau functi Senzori In aceasta categorie sunt inclusi tofi senzorii atasati unei anumite statii. Valorile, venite la fiecare 15 minute, pot fi folosite pentru a construi expresia, aplicandu-le la oricare dintre functiile disponibile Functii matematice Extensia macro suporta cele mai multe dintre funcfiile matematice uzuale cum ar fi: sum, sin, radical etc. Argumentele unei asemenea functii sunt expresii compuse din senzor, valori si semne matematice Funefii statistice in extensia macro sunt implementate gase functi: Avg - reprezinta media masuratorilor pentru un interval de timp specificat; Min si Max — sunt minimele, respectiv maximele valorilor masurate in intervalul de timp specificat; ‘Sum — este suma valorilor pentru intervalul specificat; Cnt reprezinta un contor care specifica de cate ori expresia este adevarata; Dgd - reprezinté. suma temperaturilor efective, pentru un interval de timp specificat.Simbolurile operatilor matematice Sunt recunoscute urmétoarele simboluri (pot fi inserate in expresii cu ajutorul tastaturii sau apasdnd respectivul buton cu simbolul ales): +,-,*,/,>,<,=,<>,0, etc... 4.7. INTRETINEREA SISTEMULUI Pentru mentinerea sistemului in stare bund de functionare, trebuie efectuate periodic anumite sarcini administrative. Programul addVANTAGE Manager, denumit si Manager, este un program utiltar care fi ajuta pe utilizatori sé administreze sistemul. Acesta permite: - efectuarea operatiilor cu bazele de date (crearea, copierea, stergerea, initializarea si restaurarea); - adaugarea, stergerea si instalarea extensiilor, = efectuarea operatiilor cu senzori (crearea si stergerea driver-elor, conectarea sideconectarea senzorilor) * Utlizarea extensillor Programul Manager permite instalarea, activarea sau dezactivarea extensilor. * Utiizarea senzorilor Datorité flexibilitati sistemului, utilizatorul are posibilitatea instalarii si folosirii unei game largi de senzori. Statiile de m&suré A730MD accept 7 senzori analogici si un numar de senzori logici care depinde de tipul lor. Folosind o interfata speciala (denumit& A730Y) numérul senzorilor analogici poate fi extins (dublat). * Operatii cu baze de date in aceasta categorie intra functiile de administrare a bazei de date: selectarea, cearea, stergerea, copierea, initializarea, afigarea proprietittlor unei baze de date inclusiv athivarea si restaurarea. Din motive de securitate este necesar si se arhiveze baza de date la intervale regulate. Pot fi folosite numeroasele programe de arhivare asociate cu diferite tipuri de suporturi de memorare: benzi, discuri optice, discuri magnetice, etc. Ritmul in care se face arhivarea depinde de cantitatea de date acumulata, dar trebuie facuta cel putin odata la doud saptéméni (la un numar mai mare de 7 stati de m&sura) si cel putin in fiecare séptamana la mai mult de 10 stati Receptorul stocheaz& o copie a datelor in memoria sa pentru o anumit& pericad& de timp (Intre 6 si 150 de zile, depinzand de numarul de statii de m&sura din sistem). Receptorul nu sterge datele chiar dac& acestea au fost transferate in programul addVANTAGE. Aceasta inseamna ca baza de date poate fi reparata extragand datele lips& din receptor. Utiizatorul va trebui sa reintroduc’ evenimentele configurate si datele pentru perioada care a fost refacuté (de la ultima arhivare).. Pentru a Imbunatati performantele sistemului si a usura procesul de arhivare, trebuie schimbata periodic baza de date, Aceasta operatie inseamna impértirea bazei de date in mai multe parti, in functie de natura aplicatiei, de exemplu pe sezoane, pe ani, pe luni ete. 48