CUPRINS

©2003
Toate
dreptu
rile
asupr
a C
acestu
o
i
l'olum n
sunt s
rezerv i
ate l
Editurii i
CERMA e
r
M
e a
d f
i t
t e
o i
r
i R
a e
l d
: a
c
D t
r o
. r
:
I
o M
n a
r p
i e
a n
ţ
i
J
a
a
n
T
a e
h
M n
a o
f r
t e
e d
i a
c
G t
o a
l r
o
e a
n
c a
o
m I
p o
u n
t e
e s
r c
i u
z
a
t
ă
:

E
l
i
CAPITOL ..........
UL ............
8
5 -
ETIOPAT 5.2.
Substr
OGENIA atul
CARIEI nutriti
DENTARE v.........
-PAR- ...........
............
TICULARI
............
TĂŢI LA ...........
...........
COPIL ŞI ...........
ADOLESC ...... 12
ENT .......... 5.3.
Calitate
.................. a
...... 5 slruct
Uiilor
5.1. dure
Flora dentar
micro e.........
biana ...........
......... ...........
......... ...........
........ ...........
........ ... 12
...........
............ 5.4.
......... Momen
tul
acţiun .
ii 1
facto .
rilor C
etiolo a
gici .. r
......... i
......... a
......... i
......... n
......... c
. 13
i
5.5. p
Caria i
incipi e
entă . n
......... t
......... ă
.........
......... d
......... e
.........
......... p
......... e
s
.........
u
.... 13 p
5 r
. a
5 f
e .
ţ .
e .
l .
e .
.
n .
e .
t .
e .
d .
e .
1
. 4
. 5
. .
. 5
. .
. 2
. .
. C
. a
. r
. i
. a
. i
. n
. c
. i
. p
. i
.
e .
n .
t .
ă .
.
d .
i .
n .
.
ş .
a .
n .
ţ .
u .
r .
i .
.
ş .
i .
f .
o .
s .
e .
t .
c .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
 1 ............
9 .. 28
5. 6.
fndici
de CAPITOL
aprec
iere a UL
activj 6
tăţii -
cario CARIA
ase....
......... LA
......... DINŢII
......... TEMPOR
.........
......
AR!
21 -
Biblio EPIDE-
gt MIOLOGIE
rtfie... ŞI FORME
......... CLINICE ..
.........
.....................
.........
......... .....................
......... .......... 33
......... 6.1.
......... Date
......... epidem
......... iologic
e..........
.........
......... s
......... t
......... u
......... d
......... ii
......... e
.... 33 p
6 i
d
.
e
1 m
. i
1 o
. l
o
R g
e i
z c
u e
l ..
t ..
a ..
t ..
e ..
l ..
e ..
..
u ..
n ..
o ..
r ..
. a
. p
. r
. o
. c
. e
. s
. e
. l
. o
. r
c
3 a
5 r
i
6
o
.
a
1
s
.
e
2
..
.
..
..
D
..
i
..
s
..
t
..
r
..
i
..
b
..
u
..
..
i
..
 . ............
. ...........
. ...........
. ............
. ...........
. ............
. .... 43
. 6
.
.
.
. 2
. .
. 1
. .
. C
. l
. a
. s
.
.
i
. f
. i
c
4 a
1 r
6.2. e
Fotm ..
e ..
clinic ..
e....... ..
......... ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. .
. 4
. 3
. 6
. .
. 2
. .
. 2
.
C ..
a ..
r ..
i ..
..
a ..
..
d ..
i ..
n ..
..
s ..
a ..
n ..
u ..
r ..
i ..
..
ş ..
i ..
..
..
f
..
o
..
s
..
e
..
t
4
e
6
.
. 6

·
. .
. 2

-----
. d
3 e
. ..
..
C ..
a ..
r ..
i ..
a ..
..
d ..
e ..
..
p ..
e ..
..
s ..
u ..
p ..
r ..
a ..
f ..
e ..
ţ ..
e ..
l ..
e 4
6
n
6
e
.
t
2
e
. ·
4 ··
. ··
··
C ··
a ··
r ··
i ·.
a ..
..
d ..
e ..
..
b ..
i ..
b ..
e ..
r ..
o ..
n ..
..
· ..
· ..
· ..
· ..
· ..
· ..
· ..
· ..
· ..
· 4
· 9
6 ..
. ..
2 ..
. ..
5 ..
. ..
..
C ..
a ..
r ..
i ..
a ..
..
r ..
a ..
m ..
p ..
a ..
n ..
t ..
ă ..
..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. ..
. e
. f
. a
t
.
ă
. p
. e
. h
. i
. p
. o
p
6 l
a
6
z
6 i
. a
2 s
. m
6 a
. lţ
u
C l
u
.
i
a
..
r
..
i
..
a
..
..
g
..
r
..
.
. e
. a
. r
i
. a
. l
. a
. c
. o
. p
. U
. i
. c
u
.
d
. c
. s
. p
. i
. c
. ă
. t
. u
. t
i
l
7 a
0 b
6 i
. o
2 -
. m
7 a
. x
 i ..
l ..
o ..
- ..
p 7
a 2
l Bibliog
a
t rafie.....
i .. .........
n ............
e ............
...... .....
. ............
. ............
. ............
. ............
. 73
.

CA
PIT
OL
ISBN 973-9266-74-6
UL
7-
CA
RI
2
A
SI
MP
L subiecti
7.1. v ..........
Diag ............
nosti :..........
c...... .............
........ ............
.........
........
80
........
........ 7.1.2.
Examen
........
ul
........ obiecti
........ v..........
........ ............
........ ............
........ ............
....... ............
79 .........
80
7.l.l.
Examen ul
7.2.1"'l·at ....
ament ..... ....
............... ....
............... ...
............... 83
............... 7.
............... 2.
.............. 2.
83
pn
7.2
.n
.1.
Ob ",'1
iec · p.
tiv u.
e .. de
.....
..... trn
..... .ta
..... m
.....
en
....
.... t ..
.... ...
.... ...
.... ....
....
.... ...
.... ...
.... ...
....
... ţJ"
.... lor
... ...
.... ...
...
...
...
...
...
... ...
... ....
... ....
... ....
.... ...
... ...
...
...
...
83 ...
7. ....
2. ....
3. ...
pr ...
ep ...
ata .
re 83
a 7.
ca 2.
vt. 4.
ta-
M
ate
 ria .............
le ... 97
de
obt
ura
CAPITOLUl.8.
._ţi
e .. :..
.... PATOLOGIA
.... PULPARĂ
.... LA DINŢII
.... TEMPORAR
.... I
....
.... - FORME
.... CLINICE DE
.... ÎMBOLNĂVI
.... RE .................
.... .........................
.... 99
....
8.1.
....
Aspecte
...
generale
94
............
Bibliogi" ..............
afie......... ........
............... _...........
............... .............
............... .............
.............. .............
...............
 99 .....
8.2. Pul .....
pita la .....
dinţii .
temporari 10
............. 5
............. 8.3.
............... Gangrea
.............. n la
........... dinţii
103 temporar
8.2 i .............
.1. ...............
Ele .............
me ...............
nte ...... 111
de 8.
dia 3.
gn 1.
ost F
ic . or
..... n
..... 1
..... e
..... cl
..... in
..... ic
..... e.
.....
... 8.3
... .2.
... Co
... mp
... 1ic
... aţii
... .....
... .....
.....
...
.....
...
.....
... .....
... .....
... .....
... .....
... .....
... .....
... .....
... .....
... .....
... .....
... .....
... ..
... 11
... 3
... BibJiogra
. .fie..........
ll ................
3 ................
 ................ alegrera
................ tratmentu
................ lui...........
......... ...............
120 ...............
...............
.. 124
CAPITOLUL 9.2.
Metode
de
9 - METODE tratamen
t în
DE inflamaţi
a
pulpară .
TRATAMENT ..............
..............
ÎN ...........
127
9.2
PATOLOGIA .!.
PULPARĂ A Co
DINŢILOR afa
jel
TEMPORAR!. e
.......................... pu!
................. 123 par
e ...
9.1. ......
Factori în ......
....... ·····
....... ·····
....... ·····
....... ·
....... 12
....... 9
.......
9.2.
.......
3.
......
Pul
..
pot
12
om
8
ia
9.2 vita
.2. lă .
Pul .....
pot ......
om .....
ia .. .....
...... .....
...... .....
..... .....
.....
......
.....
......
.....
.·· ......
····· ......
····· ...
····· 13
····· 1
····· 9.2.
 4. tratamen
Pul
pOt t în
Om gangrena
.ia pulpară....
devi
ta_} ................
ă..... ................
........ ...... 158
.
9.3.
H

... ...
.. ..
. . .
.. ...

1.
.....
.. ...
.. ...
.. ...
.. ...
. .

15 Tra
4 tam
t:"';,) ent
ul
con
9.2.5. ser
Pulpecto vat
mia.......... or .
......
................
......
................ ......
................ ......
................ ......
.....
. 155
......
V ......
Metode ......
de .
158 ro
9.3. mis
2. .....
Ext ......
r·ac .....
ţia . ......
...... ......
...... ......
...... ......
....... ......
......
.......
.....
.......
164
.......
....... 9.3.
....... 4.
....... Atit
...... udi
...... nea
...... în
. caz
163 ul
pus
9.3. eul
3. ui
Mii acu
smi t.....
le ......
de ......
co ......
mp ......
 ...... ......
...... .....
. .....
167 ..
9.4. 169
Materiale 9.4.
de 2.
obturaţie Pas
de tele
canal....... pc
................ baz
................ ă
................ de
... 168 hidr
9.4. ox.i
1. d
Pas de
tele cal
iod ciu
ofo ......
nna ......
te... ......
...... ......
...... ......
...... .....
...... 171
...... 9.4.
...... 3.
...... Pas
tele ......
pe .......
baz ......
ă ......
de .
eug 175
enat Bibliogrnf
de ie..............
zin ................
c ... ...............
...... ..................
...... ................
...... ................
...... .... 176
......
......
172 4
9.4.
4.
Stu
dii
com
para
tive
......
.......
.......
.......
.......
.......
 A
CAP
CAR
ITO
IEI
LUL
DE
S
NTA
ETI
RE
OPA PARTI
C
TOG U
L
ENI A
R
I I
T
Ă A
Ţ D
I O
L
L E
A S
C
C E
O N
P T
'
I
L
Etiopat
o
S g
e F
n l
i o
a r
a
c
a m
r i
i c
e r
i o
b
d i
e a
n n
t ă
a
r S
e u
b
s t
t e
a
r s
a t
t r
u u
c
l t
u
n r
i
u
l
t o
r r
i d
u
t r
i e
v d
C e
a n
l t
i a
t r
a e
M r
o e
m ti
e o
n l
t o
u g
l i
a c
c i
ţ Caria
i incipi
u entă
n Indici
i de
i apreci
f ere a
a activit
c ăţii
t carioa
o se
r
i
l Caria
o dentară,
proces cronic rezultat al
distructiv al acţiunii unor
structurilor factori de
dure dentare mediu.
este o La copil,
afecţiune de ca
şi
natură la
pluricauzală. adult,
Fără a nega
rolul leziunea
componentei carioasă
genetice în apare
producerea în
urma
cariei
interacţiunii
dentare, se
simultane a
consideră că
patru factori
boala
importanţi:
carioasă este
placa
o afecţiune
bacteriană,
dobândită ca
substratul
nutritiv, ea structurilor
calitatea d.ure dentare,
structurilor urmată
dure dentare ulterior şi de
şi momentul distrugerea
acţiunii componentei
factorilor organice.
implicaţi (fig. Boala
5.1.) carioasă
"
In prezent apare ca
se acceptă unnare a unui
ideea
dezechilibru
că
boala între procesul
de
carioasă dernineraliza
este o
re şi cel de
boală
remineralizar
infecţioasă
e,
care are drept
dezechilibru
rezultat
demineralizar 5
care se Acizii
produce la produşi de
placa
nivelul
bacteriană
smalţului difuzează în
dentar. Ea smalţ prin
matricea
este .
smalt,ului s i
demineralize
considerată
ază
o boală cu
marginile
expresie cristalelor de
întârziată îs h
deoarece n
pentru
apariţia s
cavităţii m
a
l
t
•
id r
p m Figur r
D
P
c a 5.
Îd r
calitatea 1. -
dure dentare Cei o
patru c
p pT e
bacteriană •a factor
i s
impor u
tanţi ll
tn e
apariţ z
ia i
cariei o
n
N a
. l
u
e
st
e
r
e
v
e
r
si
b
il 6
at
u

7
ât
a
ti
m
p
c
ât
st
ra
tu
l
s
u
p
e
r-
f
S
 lu l um i -
na
acestei flora
concepţii mic
privind robi
debutulle ană;
ziunii -
carioase
1r·e hu te subs
trat
privită ul
nutr
itiv;
intervenţia
celor -

calit
patru atea
stru
factori cturi
lor
etiologici dure
ilnpottanţi dent
implicaţi: are;
m
o o
m l
e o
n g
t i
u c
l i.
a
c 5.1.
ţi Flora
u
microbia
n
nă
ii
f Se ştie că
a boala carioasă
c apare când
t influenţa
o mediului
ri
încon jurător
l
o produce tm
r dezechilibru
e ecologic în
ti comunitatea
microbi ană care poate fi
cantonată pe izolat în gura
suprafaţa nou-
dintelui, astfel născutului la
încât 18 ore după
microorganis naştere
mele cu (MARSH şi
potenţial MARTIN,
cariogen devin 1992). Tot
dominante în prima zi
(MILNES, după naştere,
1986). cavitatea
Flora bucală este
microbian colonizată
ă
răspunzăt cu:
oare de
producere Veillonella
a cariei
dentare alcalescens,
Lac tobacili
şi Candida
albicans, iar
după câteva
luni cu capacitatea
Actino myces să adere la
şi alţi mucoasele
anaerobi. care se
Deşi reduse exfoliază
ca număr, (descua
microorganis lnează).
roele Deoarece
pioniere Streptococcu
asigură s mutans,
condiţiile principalul
pentru microorga
colonizarea nism implicat
şi cu alte în iniţierea
specii. cariei în
Microorga smalţ nu are
nismele capacitate de
care
prindere pe
populează
iniţial aceste
cavitatea mucoase, ci
bucală au pe
suprafeţele \
e i
dure, el va s p
apare în t a
cavitatea e l
bucală o dată r d
cu erupţia e e
dinţilor, sursa p
principală r d
e i
fiind z f
reprezentată e e
de mamă n r
(MILNES, t i
a t
1986 t e
SUHONEN ă l
e
şi col., î
1994; n s
TINANOFF
şi p
O'SULLIVA p e
N, 1997 )
.
sa u de fraţii r c
ma
. ..
i
i i
, n i
/
'
c
d a i (
e n l a
s g l c
t u e i
r i r d
e
p s i o
t , ) p
o , h
c s i
o
c a l l
i l a u
( i c s
m v t
u a o ş
t r b i
a i a
n u c c
s s i a
, , l s
i e
s m i
) t c
, i c l
n u a
u o s
n m t
e i m o
l c u ţ
e e t i
t a
t e n c
i . s o
p , p
u S i
r t î i
i r n i
e t
d p â c
e t l u
o n
a c i c
c o t a
r z t
i o î
i l d n
a e
d t 1
e C 9
n d A 2
t e U 4
a F
r C I l
e L E a
, A L
R D c
a K o
E ( p
f , 1 i
o 9 i
s c 7 i
t i 7
t ) b
i a , r
i p a r
t r n u
a i s p
n n
i s h
c S e e
i t t
. r d e
e e r
Î p n o
n t u g
o m e
p c e n
r o ş
e c t d
z c e e
e i
n u s
t m n t
, u r
t g e
p i c p
t o t
o d c o
c i c c
o n u o
c t s c
c r c
i e m u
u s
g c t
r a a s
a r n o
m e s b
r
p S ş i
o t i n
z r u
i e S s
t p t
i t r s
v o e u
n a A
t m t U
i e F
c c I
e r c E
l o u L
e o D
r e t
m g a 1
a a r 9
i n i 9
i a 7
f s )
r m l .
e e a
c A
v a o c
e s m e
n o s
t c ( t
e i C e
 t i ă
m â t
i l ş
c n î i
r e n
o s s
o c c e
r a
g î v g
a n i ă
n t s
i m a e
s o t s
m d e c
e a
o î
s b b n
e i u t
ş c r
î n a -
n u l u
n L i
s n ş
u c i
e n i
c t p f
h a a
i r l c
l e u
p d l
i
r e t
b e a
r z s t
u e p i
n e v
e t c
A

a
a i
c
t i
o e
l
a
o î e
g n r
i o
p b
c
r e
.
f. p z
t Pâ
a nă 8
t
c
• în 9
Se pre
ap
rec ze
iaz nt,
ă nu
că. se
,
cu cu
cât no
po aşt
pu
lar e
ea cu
cu pre
Str ciz
ept
oc ie
oc vâr
cu sta
s la
mu
tan car
s e
a se
studii în e ideea
care se că, din
afi1mă că punct de
vedere
infectarea se
microbian,
produce la
există
vârsta de 11
prernizele
luni sau de
grefării
12-16luni
procesului de
(BROWN şi
carie pe
col.; 1985,
dinţii
respectiv
temporari,
LUNT şi
pre1nize cu
LAW, 1974,
atât mai mari
citaţi de
cu cât gradul
TINANOFF
de infectare
şi
cu
O'SULLIV
Streptococcu
AN, 1997).
s mtJtans este
Din cele
relatate mai mare.
se Persistenţ
desprind a microflorei
orale este gingival, la
dependentă care se adaugă
de cu
capacitatea intennitenţă
de a obt'ine aportul
substratul exogen
nutritiv s,i provenit din
de a se ali mentaţia
dezvolta în individului,
cavitatea rol
bucală. semnificativ
Substratul având hidraţii
nutritiv este de carbon. În
furnizat în funcţie de
principal de fluctuaţia
com- substratului
ponentele nutritiv,
endogene microflora
ale salivei şi rezidentă va
lichidului avea rol
din şanţul saprofit sau
patogen
(MARSH şi intervine în
MARTIN, apariţia cariei
1992). prin
Astfel, în capacitatea
condiţiile unor germeni
unui aport de a sintetiza
crescut de polizaharide
sucroză se intra şi
poate mări extracelulare
populaţia de şi prin
Candida şi capacitatea
de a produce
de
acizi.
Streptococcu
Dintre
s mutans
microorganis
creându-se
mele orale,
condiţiile - Streptococcus
apariţiei unei
candideze mutans este
sau a unei recunoscut
carii. pentru
Flora capacitatea sa
rnicrobiană de a sintetiza
polizaharide sintetizare
extracelular a
e de tip polizaharid
glucan şi elor
extracelula
fructan care
re se
realizează o
pâslă de
filamente
polizaharidic
e pe
suprafaţa
microorgani
smelor, prin
intermediul
cărora
acestea se
fixează pe
suprafaţa
smalţului.
Capacitat
ea de
S 1 , i
care a .
u ;
proprie
tăţi şi F
funcţii U
diferite J
asupra I
aderenţ W
ei A
c R
ll·pcnd A
ente de
sucroză ş
a i
Strepto
coccul c
ui o
mutans l
(TAM .
URA
şi -
"
o 1
9 aride
9 intracelu
5 lare t•rrc
) se
. depozite
În
ază în
afara
interioru
acestor
l
enzime
celulei
,
microbie
Strepto
ne.
coccus
Aceste
mutans
1>( 1l
mai iZLharid
posedă e sunt
n:,ime produse
care . în
permit prezenţ
sintetiz a unor
area substrat
unor uri de
polizah glucide
u( ultlo ză. Din
n, mt t·r
maltoz fcrenţa
ă, Streptoc
glucoz occului
ă şi mutans
zaharo cu
ză) şi zaharoza
servesc , ca
drept substrat
rezerv 1
1
ă n 1
>
tdaboli 1
zabilă i
în g
absenţa a
t
aportul
o
ui r
exterio i
r de u
zaharo
p t
e ă
n
u p
u l
a
b c
i a
o
s b
i a
n c
t t
e e
z r
ă i
, a
n
r ă
e .
z 1 'Iaca
u bacteriană
l oferă
 condiţii ea
favorabile secundar
pentru ă cu
dezvoltar microor
ea ganisme
J' ,, ( t u t• în
mcnilo
prezenţa
r
microb substratu
ieni. lui
Ea glucidic
împied îl
ică degradea
acţiune ză până
a la acid
leucoci Iru. 1 ic
telor Acumula
şi
rea de
.
acid la
anticor
adăpostu
pilor şi
l plăcii
permite
bacterien
invadar
e este activit
dec1siv atea
ă enzi
pentru ma
dcbutu tkă
lleziun de
ilor de sfă
carie. şur
ată
Agresivita
;
tea plăcii
bacteriene -
depinde
de: c
- a
n
num t
ărul i
de t
micr a
oorg
t
anis
me e
şi de a
 o
l
d i
e z
a
b
s i
u l
b
s c
t a
r r
a e
t

e
m s
e t
t e
a
b t
r c
a t
n i
s c
f ;
o -
r
m vechi
mea
a
t plăcii

î bacter
n iene;

a cele
c
mai
i
d pericu
loase
l s
a u
n
t g
r
p o
l a
ă s
c e
i ,
l
e g
e
b l
a a
c t
t i
e n
r o
i a
e s
n e
e
p i
r n
i t
n e
r
c v
a e
r n
e i

n s
u i
s
m t
a e
i m
e
p l
o e
t
t
 a a
m
p plăcii
o
bacteriene
n se
!W
s llimbă
a apărând
l microor
i ganism
e
v
facultati
a v
r anaerob
e e. În
. d
t• 1l
(>dată cu g
ap
:
maturizar
ea,

compoziţi
 5.2.Substr scopul
atul producerii
nutritiv dextranulu
Sursa i. De
nutritivă asemenea,
pentru sucroza
microorgani este
sme este transforma
reprezentat tă în acid
ă de care
hidrocarbon conduce la
atele deminerali
rafinate, zarea
mai ales smalţului
sucroza cu
(zaharoza). condiţia ca
Sucroza este pH-ul să
metabolizat fie
ă de suficient
microorgani de scăzut.
sme în Proces
ul de bicarbonat
demineraliz ului elin
are al salivă. În
smalţului plus, unele
poate fi componen
stopat sau te
diminuat de minerale
diferitele salivare,
component între care
e salivare. F, Ca, P,
Sunt contribuie
importante la
în acest reminerali
sens zare
creşterea (MATHE
fluxului WSON şi
salivar şi PRIMOS
capacitatea CH,
de 1995).
tamponare
a 5.3.
 Calitatea
cariei
structurilo dentare.
r dure La
dentare copil,
Calitatea susceptibi
litatea
st1ucturilor dintelui
la
dure carie
este
dentare crescută.
Între
este
factorii
unul favorizanţ
i se pot
din enumera:

factorii
•
responsabili
de
declanşarea
 5.4.Mome acidului la
ntul suprafaţa
acţiunii smalţului.
factorilor Există o relaţie
etiologici directă între
Se ştie că prevalenţa
pH-ul plăcii cariilor şi
rămâne la nivel frecvenţa
cariogen timp gustărilor
de 30 de dintre mesele
minute după principale.
consumul de Un
hidrocarbonate. exemplu
Obiceiul de a elocvent al
felului în
folosi gustări care
între mese va intervine
conduce în momentul
consecinţă la acţiunii în
un atac producerea
aproape cariei îl
constant al constituie
"earia de factorii cauzali
biberon", formă intervin mai
particulară de intens în
carie în care perioada de
obiceiurile de creştere
hrănire a datorită unor
copilului mic condiţii
în momente obiective:
nepotrivite -
asigură condiţii
pentru grefarea dintel
procesului de e
carie. conti
nuă
În concluzie,
să se
mecanismele matur
care izeze
declanşează şi
apariţia cariei după
erupţi
den tare la copii
a în
sunt aceleaşi ca
ca
la adult, dar
vita m
tea en
buc tel
ală, or
rezi an
ste or
nţa ga
cre ni
scâ ce
nd di
odat n
ă sa
cu liv
vâr ă;
sta -
prin
copiii
cap
dores
tare c să
a consu
ele me
mai
 multe şi hipocalc
dulciur contribuie ri pe c
i decât se grefe
la
morfo s mai u
acwnularea
logia p
plăcii cariile;
dentar re
p bacteriene, -
ăşanţu
rile şi u acumulare imatu
foset b favorizată ritate
ele e a
şi
precu rt dinţil
a prezenţa
m şi or
t aparatelor
e ortodontice recent
; erupţ
;
contactele poziţia i
deficienţe
interdentare uneori (MA
în perioada
plate anormală de formare THE
largi dinţilor WSO
a organului
reprezentân arcadă N şi
dentar
d zone reduce PRI
generează
retenţie posibilitateahipoplazii MOS
alimentelor; CH,
de curăţiresau
1995). poster - în bacte
Dinţii uptiv perio riene
sunt (McD ada este
mai ONA de mare
susce LD). creşte în
ptibili re, speci
la numă al în
carie rul perio
în zonel ada
primii or de de
doi retenţ trecer
ani ie e de
după care la
erupţi favor dentiţ
e, izeaz ia
perioa ă temp
dă dezv orară
neces oltare la cea
ară a petm
matur plăcil anent
izării or ă
 (Livia n Le eşt
ZAR c ziu e
ne în
NEA, i a zo
1983) p inc nel
. i ipi e
e ent în
ă car
5.5 n de e
. t car se
Ca ă ie a
ria se î
inc înt
r âln
ipi
ent e
ll p
C r
a e
r z
i i
a n
t
i ă
su prarc]c dintele
vestibular uscat. Prin
e şi orale uscarea
şi sub suprafeţei
punctul de smalţ,
de contact
smalţul alb,
pe
opac, dar
:-uprafeţele
încă dur şi
aproximale.
lucios
De
alleziunii,
asemenea,
se
se dezvoltă
deosebeşte
şi în
de smalţul
şanţurile şi
sănătos din
fosetele
vecinătate.
ocluzale.
Acest
Leziunea de
aspect
carie
macroscopi
incipientă
c. al cariei
se observă
incipiente
cel mai este
bine pe
expresia periferiei
clinică a cristalelor
unor care duce
modificări la o lărgire
microscopic a spaţiilor
e care intercrista1i
constau în
ne şi la o
disoluţia
creştere a
suprafeţei
porozităţii.
exten1e a
smalţului Datorită
indicilor
(THYLSTR
diferiţi de
UP şi
refracţie ai
FEJERSKO
hidroxilapat
V,
itei (1,62),
1986, citaţi
al apei
de KIDD,
(1,33) şi al
1990). Se
aerului
produce o
(1,0), prin
disoluţie
parţială a uscarea cu
aer a
suprafeţei Pe
de smalţ şi suprafeţele
înlocuirea dentare
apei din netede earia
spaţiile incipientă,
intercristali cunoscută
ne ţesutul sub
poros îşi denumirea
pierde de
translucidita "white_spo
tea şi devine
t", este
opac
evidentă
(KIDD,
sub forma
1990).
unei pete
albe, opace,
5.5.1.
acoperită
Caria
incipien de smalţ
tă de pe neted şi
suprafe.t lucios, dur
ele la palpare,
netede aparent
nemodificat evidenţiază
.În anumite · pe
condiţii, secţiune
leziunea se transversală
prezintă sub o leziune a
fonna unei smalţului
pete brune de formă
("brown conică, cu
spot"). vârfulleziu
Deşi din nii orientat
punct de spre
vedere dentină. Din
macroscopi suprafaţă
c nu se spre
remarcă profun zime
lipsă de se observă
substanţă, mai tnulte
studiile de straturi
m.icroscopie lezionale
polarizată corespunzâ
nd gradului erfi
diferit de cia
demineraliz lă
are al
se
smalt• ului.
Aceste află
straturi
sunt în
următoarele
: zona ime
superficială diat
, corpul a
leziunii,
zona
întunecată s• vec
inăt
i zona ate
translucidă.
- a
p
Zon
l
a
ă
c
sup
i i
i m
b e
a
c d
t e
c
r 2
i 0
e -
n 1
c 0
, 0
a
r I
e J
1
o I
l
g ş
r i
o e
s s
t
e z
o
n
a

c
e
a

m
a
i

p
u
ţ
i
n

d
e
m
i z
n ă
e
r c
a ă
l
i p
z r
a e
t z
ă i
. n
S t
e ă

a o
p
r p
e i
c e
i r
a d
e r
r a
e l

a d
e
c
o 1
n -
ţ 1
i 0
n %
u ;
t
-
u
l
u C
i o
m r
i p
n u
e l
l o
e n
z a
i
u c
n u
i
i d
r i
e s
p t
r n
e 1
z c
i ţ
n i
t a
ă
c
z e
a e
m d
a u
i c
m e
a r
r e
e a
a
s c
m o
a n
l ţ
ţ i
u n
l t
u u
i l
, u
r i
m h
i n
n a
e t
r i
a v
l
f 2
i 5
i %
n ;
d -

d Zon
a
e
a întu
p nec
r ată
o
x se
cara d
cter e
izea m
ză
i
prin n
e
exis r
tenţ a
a
t
u
i
n
z
o
a
r
.
z
r
o
e
n
,
e
p
r
d
e
e
c
u e
m m
i
ş n
i e
a r
a
u l
n i
o z
r a
z r
o e
n ,
e r
e
d m
e i
n
r e
r î
a n
l
i w
z m
a a
r
e r
a e
p
r r
e e
z c
u i
l p
t i
â t
n ă
d r
i
i
i z
o o
n n
i e
l l
o e
r
d c
i e
z l
o e
l
v m
a a
ţ i
i
d p
i r
n o
f a
u
n a
d c
e e
s
a t
l
e n
i
l v
e e
z l
i
u p
n i
i e
i r
. d
L e
r
e c
a i
r
m c
i a
n
e 6
r %
a ;
l -
ă
Zon
a
e tra
s nsl
t uci
e dă
repr
ezi
d ntă
e zon
a r
cea d
mai e
avan r
sată
e
a
l
r
e
n
z
i
i
n
u
e
n
r
i
a
i
l
ş
ă
i
a
d
r
e
e
o
1
p
%
i
e
( S
P C
I I
N U
K B
H B
A A
M ,
, 1
1 9
9 8
8
9
8
; ;
R S
E I
G L
E V
Z E
I R
ş
S
i
T
O V
N A
E N
T
ş
ş
i
c
i
c
o
o
l.
l
,
.
1
,
9 1
8 9
8 8
; 5
S ;
T W
U E
R I
D ,
E 1
 9 inspecţie
8 după
8 uscare
) prealabilă
. este
Diagnos suficientă
ticarea pentru
Ieziunii examinare.
incipiente În nici un
caz nu
de carie de -

pe este
suprafeţele necesară
vestibulare palparea cu
sonda
şi orale este ascuţită
relativ pentru a
uşoară, depista un
modificarea e
de culoare v
fiind e
n
evidentă.
t
Simpla
u
a modificarea
l de culoare
existentă în
o
cazul
r
i defectelor
f de structură
i (hipominera
c lizări).
i Modificarea
u de culoare
.
în acest caz
Modifica
este vizibilă
rea de
şi pe dintele
culoare
umed.
generată de
Leziunile
o leziune
incipient
incipientă e pe
de carie suprafeţe
trebuie le
diferenţiată aproxima
de le se
 depisteaz sesizarea
ă unei
mai greu modificări
decât uşoare de
leziunile de culoare.
pe Pentru
suprafeţele depistare
netede a cariilor
vestibulare incipient
e
şi orale. aproxima
Examenul le s-au
clinic atent propus
prin m
inspecţie pe a
dintele i
spălat şi m
bine uscat u
poate l
orienta t
uneori prin e
m
e
t
o
d
e
:

14
15
- ef
ic
tra ie
ns nt
ilu ă
mi pe
na nt
re ru
a id
cu en
fib tif
re ic
op ar
tic ea
e, Ie
In zi
eto un
dă il
ma or
i di
n
de st
nti er
nă io
, ri;
ma r
i a
pu d
ţin i
di o
n g
sm r
alţ, a
in f
sp i
ec a
ial
la b
di i
nţi t
e
i
-
po
w r
i o
n n
g a
r
( )
c ,
u m
e
f t
i o
l d
m ă

r c
e a
t r
r e
o
c p
o o
a e
t r
e p
r
c e
r t
e ă
a r
i
d î
i n
f
e l
r e
i g
t ă
e t
u
i r
n ă
t
c î
u n
t
c i
o n
n d
c e
o r
r e
d a
a
n r
ţ a
a d
i
î o
n t
t r
r a
e n
s
p c
a a
r v
e i
n t
ţ a
e ţ
i i
e
ş i
i ;
s
a e
p p
a a
r r
i a
ţ r
i e
a a
t ţ
e i
m l
p o
o r
r
a c
r u
ă
a
l j
e u
n t
t o
ă r
u
a l

d i
i n
n
e i
l ,
e m
l e
o t
r o
d
d ă
i
n c
a
e r
l e
a
s p
t r
o e
m z
e i
r n
t b
ă ţ
i
a n
v e
a
n u
t n
a
j
s
u
p
l
a
ţ
c
i
ă
u

s
s
e
u
f
o
i
c v
i a
e
n p
t r
e
p z
e e
n n
t ţ
r a
u
s
a a
u
o
b a
s b
e s
r e
n n
ţ s
a p
e
c c
a ţ
v i
i e
t
ă ş
ţ i
i p
i r
i
p n
r
i e
n x
p
i l
o a
r .
a F
r a
e ţ
ă
b
l d
â e
n
d s
ă e
p
c a
u r
a
s r
o e
n a
d
r i
a p
p u
i r
d i
ă d
e
c
u s
e
d p
i a
f r
e a
r t
i o
t a
e r
e
t ,
a t
c ă
e
a e
s x
t p
ă l
o
m r
e a
- r
e
t a
o
d i
ă n
t
e e
v m
i p
e z
s a
t m
i e
v c
ă a
n
c i
a c
r
e s
u
p p
o r
a a
t f
e a
ţ
l a
e
" u
n l
e u
c i
a
v c
i u
t
a r
r e
ă d
" u
-
a
c
s e
m r
a e
l a
ţ
c e
a r
p a
a l
c i
i z
t a
ă r
ţ e
i
i ş
i
d
e d
e
r
e o
m p
i r
n i
r c
e e
s
a u
l
e u
v i
o
- c
a
l r
u i
ţ o
i s
e
i (
P
p I
r T
o T
S 8
7
;
ş
W
i A
G
L G
O O
N
N
E
G R
B
O ş
T i
T A
0 S
H
1
T
v O
i N
, ,
1 1
9 9
8
9 Zona
) colorată,
. remineraliz
ată este mai
rezistentă la
un atac
carios
ulterior în
comparaţie
cu smalţul
sănătos din
vecinătate
(HICKS şi
col., 1985;
LUCA,
1990).
Se stie
că
reminera
lizarea
se
realizeaz
 ă în
cavitatea p
bucală în r
'
mod i
spontan, dar n
poate fi
îmbunătăţită
prin aport s
de agenţi t
m i
i n
n 1
e u
r l
a a
l r
i e
z a
a
n f
ţ l
i u
x
ş u
i l
u animale sau
i os) care
conţin ioni
s complecşi
a
capabili să
l
i mineralizeze
v smalţul
a uman (ex.
r soluţia
. Remodent -
Agenţii hidrolizat de
mineralizanţi ţesuturi
pot fi osoase care
artificiali conţine mai
(calciu, multe nricro-
fosfor, fl.uor) şi
sau pot fi macromolec
preparaţi din ule şi
materiale compuşi
naturale organici).
(dinţi de Agenţii
mineralizanţi ,
intervin în
remineraliza 1
re prin 9
diferite 9
mecanisme 0
;
de acţiune
(BOROVSK
N
Y şi col.,
Y
1987; Y
KOLMAKO S
W şi col., S
1 O
9 N
9 E
1 N
;
ş
L i
U
C c
A o
l fluor
. stimulează
, pe de o
parte viteza
1 de depunere
9 a fosfatului
9
de calciu,
1
iar pe de
)
altă parte,
.
Cei mai
prin
încorporare
folosiţi a lui în
structura
agenţi dură reduce
solubilitatea
mineraliz în mediul
anţi sunt
a
c
reprezent i
ati de d
:fluoruri. a
Ionul de
s
m is
a ii
"
p
l
t I i
u n
l n
u c c
i a i
z p
r
e u i
m l e
i p n
n
e r t
r o e
a d (
l
i u p
z c r
a e e
t
. ri z
S ' i e
studi
U
p J n
n
r e e ţ
e l zi a
e u "
d n p
e cA c o
t t a
lţ
e u r
i
i r e
a
ă s
ae g
a m
e
s a
n
e lţ
ţi
m u
m
ă l
i
n u
n
ă i
e
t s
r
a
li 16
z 17
a
n
ţi
c
u
st
r
u
 Ionii 1991).
de calciu, Metodele
fosfat sau de stimulare
alţi ioni a fluxului
completea salivar
ză reduc riscul
deficitul la carie
din şi în
structura acelaşi ,
cristalelor t..imp
iar unii crează
ioni se pot condiţii
lega favorabil
izomorf la e
reţeaua de reminera
hidroxiap lizării
atită cariei
(NYYSS incipien
ONEN şi te. In
col., acest
sens (5-1O
trebuie
subliniat g/zi)
rolul preferab
benefic il sub
al formă
consumul de gumă
ui de
mestecat
zilnic . Studii
pe loturi
de de
populaţi
ca tităţi e au
evidenţia
mici t
reminer
de alizarea
leziunilo
xylitol r de
carie
după r
2 e
8
a
d
e a
c
1 e
u s
n t
i e
i
d
e m
e
u t
t o
i d
l e
i .
z Mecanismu
a l prin care
 xylitolul bacterien
contribuie la e şi la
remineralizar neutraliz
e area
este acizilor
prezentat
schematic produşi
în figura prin
5.2. In degradar
esenţă ea
consumul
de carbohid
xylitol raţilor
stimulează alimenta
fluxul ri. De
salivar. asemene
Mărirea a
fluxului contribu
salivar ie la
duce la reminer
creşterea alizare
pH-ului prin
plăcii conţinut
ul de ioni
de calciu 1 ,
l
şi fosfat
(MĂKIN
EN, Mi
1993).
cr

Mecanism de actiune
carle ' oo
Pierd
erea rg
Ca++
şi an
Po4
-din
is
smalţ
ul
m
dentar

1
e
OEMI
NERA
JJ
LIZAR
E
 Utilizarea de obturat,ie
de a elibera
în ioni de fluor o
lungă perioadă
ultimele
de timp oferă
pe lângă
două
protecţia
decenii a marginilor
cavităţii şi
cilnenturilor posibilitatea
remineralizării
glass unei leziuni
ionomerice incipiente de
reprezintă o altă carie de pe
n1odalitate de dintele vecin,
remiueralizare a aflată faţă în
leziunilor faţă cu
incipiente de obturaţia
carie. respectivă
Proprietatea (ANDREESC
acestor materiale
U şi ILIESCU, cadrul
1990; BERG şi strategiilor de
coL, 1988; prevenire a
LUCA, 1990; cariei dentare.
STRATMAN şi Depistarea,
col., 1989). deşi nu
în concluzie, întotdeauna
depistarea şi uşoară,
trebuie
tratamentul
făcută
corespunzăto printr
r al cariei un exainen
incipiente de clinic atent,
pe suprafeţele efectuat cu
dentare netede, manevre
dar mai ales blânde pentru
prevenirea ei a nu leza
reprezintă una stratul
din modalităţile supetficial de
cele mai smalţ a cărui
eficiente în prezenţă şi
 integritate este rolul
necesară pentru impm1ant
remineralizare.
Remineraliz iar prevenirea
se poate
area este obţine printr-o
favorizată igienă orală
în ptincipal şi alimentaţie
de corecte
expunerea precum şi
în contact cu prin utilizarea
diferiţi agenţi
mineralizanţi, în aplicaţii
dintre care locale a
diferitelor
.pre-paratele cu preparate
conţ.inut de fluorurate.
Pentru
fluor atingerea
deţin acestui scop,
scădere
_
1 1_ 1 GLUCIDE este
pH
--
Acidltate
e L.- .J
M
i.
carbohid
n ă de
rat e educaţie
ferment
abil
c din
e partea
s tuturor
a factorilor
r
ă
responsa
o bili,
o
activitate
m
u în
n echipă
c susţinută
ă
de
i o
n
t
e
n
s
Aport Ca++ şi
Fo4--- din salivă
bază
în smalţuldentar materi
ală
cores
punză
toare
(LUC
A,
R.,
1993)
.
[
A
REMINERA
L!ZA"Rel 5.5.
2.ea
i1 ria
incip
ientă
din
şanţ
uri
şi
foset
e A
creştere..+.. ",.___ [ Stimulare bsenţa j
// XYLITOL
pH j flux aspectul
T salivar
cariei
acldltăţ
il r incipiente
carboh
de pe
idrat suprafeţele
neferm netede.
entabil
Deosebirea
se datoreşte
modului
diferit de
debut.
F hem
i a
g mec
. anis
5 mul
. ui
2 de
. acţi
- une
S al
c xylit
o Caria
l
u din
l şanţuri
u
i şi
î fosete,
n în
remineraliz genera
area cariei l earia
incipiente.
ocluza
lă,
încep
e
sub fotma
a două
leziuni
separate
pe pereţii
laterali ai
şanţurilor

18
19
sau are culoare
fosetelor, maron sau
leziuni care neagră, în
confluează timp ce
după ce smalţul de
ajung la la
jonc marginea
ţiunea şanţului
smalţ-
apare alb.
dentină.
Acest
Pentru aspect se
depistare, datoreşte
este absenţei
necesară translucidit
examinarea ătii ca
atentă a urmare a
suprafeţei demineraliz
ocluzale ării
după subiacente.
prealabilă
Pentru d
uscare.
celarea·
Şanţul cariat
acestei timp, vârful
leziuni sondei
nu se poate
recomandă
constitui
palparea un
intempestivă mijloc
cu de inoculare
sonda cu bacterii
cariogene a
deoarece şanţurilor
această neinfectate.
Examen
manoperă ar ul radiologic
putea . nu este util.
întrerupe în stabilirea
continuitatea diagnosticul
smalţului ui de carie
uşor incip]entă
demineraliza ocluzală
t. În acelaşi datorită
complexităţi
i irnaginii
radio logice
Fig. 5. 3. -
a şanţurilor Caria
ocluzale şi a ocluzală-
capacităţii schemâ
(după
smalţului
PATERSO
sănătos de a N şi col.,
masca 1991)
aspectullezi A. Debut sub
onal forma a două
leziuni
(PATERSO
separate pe
N şi col., pereţii laterali
199l)(fig. ai şanţului.
5.3.) R
a
A. z
e
B. l
e

X
..
t
r c
e a
c r
e
p
r m
i a
n s
c
s h
m e
a a
l z
ţ ă
u
l l
e
o z
' i
l u
i n
n i
ă l
t e
o .
s mai avansată,
 detectab (TOLEDO
ilă şi col.,
radiolog 1995),
ic totuşi,
numai pentru
când a diagnostic,
depă. it se
limita recomandă
smal•t- o
dentină coroborare
. între
examenul
Des• i
numai
examenul
histologic
este capabil
să evalueze
corect starea
şanţurilor
ocluzale
 mai avansată
Ca
decât s-a
atitudinea
presupus, se
terapeutică, se
pregăteşte o
recomandă
cavitate
explorarea
clasică.
şanţurilor şi
fosetelor cu 5. 6.
ajutorul unor Indici de
freze fine .
aprecz er
sferice sau
ciJindricşi ea
dacă . ..
actzv z ţ a ...
diagnosticul
se confirmă ..
ţ it cano
..,
se realizează
obturaţii
.ase
prevenllve. Activitate
Dacă a carioasă
progresiunea poate fi
cariei este apreciată la
:Q.ivel serie de
individual şi indicatori
Ia nivel de statistici.
masă. La Aceşti
nivel indicatori
individual exprimă
aprecierea se raportul
face prin dintre două
examen clinic mărimi
şi prin (valori)
examene numerice
complementa absolute
re iar la nivel (CĂRĂUŞU
de masă se , 1997).
face cu Fenomen
ajutorul ul de masă
metodelor al
statistice. îmbolnăviril
Metodele or care apar
statistice sau
utilizează o evoluează în
cadrul unei de
comunităţi inte
poartă nsita
numele de te
morbiditate. -
Morbiditatea
indic
prin carie
i de
dentară poate gravi
fi evaluată tate
printr-o sede -
de indicatori:
- indic
i de
indic struc
atori tură
de in
frecv di
enţă ci
- di
n
indic a
atori
 mi indicele
ci de preva
de lentă, indicele
la de incidenţă
nţ. şi frecvenţa
Dintre subiecţilor
aces• ti indemni.
indicatori, ,Indicele
în mod de
curent se prevalenţă
calculează (Ip) exprimă
indicatorii de ponderea
frecvenţă şi subiecţilor
indicatorii de afectati de
intensitate. carie din
Ca totalul
indicatori subiecţilor
de examinaţi Ia
frecvenţă un moment
se dat. A.cest
utilizează: indice se
exprimă în X
20
procente şi
se calculează 21
după
următoarea
formulă:
s n su
r bi
.
ect
s i
u ex
b
i a
e mi
c na
t
i ti '
'
c
u
c
a
r
i
e.
n
r
.
 Indicele noi de
de carie într-o
prevalenţă unitate de
arată timp, de
răspândirea regulă într-
cariei în un an
rândul calendaristi
populaţiei c. Unitatea
studiate la statistică
un moment este "cazul
dat, fără să nou" de
precizeze îmbolnăvir
gravitatea e, iar
afectării calculul se
prin carie. face după
Indicele formula:
de .
incidenţ
ă (Ii) nr
exprimă .
frecvenţa ca
cazurilor z
 ur indemni
i de carie
no
i este un
de indicator
ca complemen
ri
e tar indicelui
Ii de
=- prevalenţă.
---
--- El
- X
100 evidenţiază
nr. ponderea
su
bi subiecţilor
ec neinfectaţi
ţi
ex de carie din
a totalul
m subiecţilor
in
aţi examinaţi.
Se
Frecven calculează
ţa după
subiecţilor formula:
 nr. DMF. El a
subiecţi fost propus
indenini de KLEIN
de carie şi
---
--- PALMER
--- în 1938 în
-X
100 SUA şi
nr. evidenţiază
subi
ect,i experienţa
exa carioasă a
min unui
at,i individ sau
a unui grup
Din
populaţiona
categoria
l.
indicatorilo
Denumi
r de rea
intensitate,
indicele cel indicelu
mai utilizat i
este
indicele provine
 utilizează
de litere mici
când
la
indicele se
iniţialele referă la
indicele de
uvintel experienţă
or carioasă
"Qeca în dentiţia
yed" temporară
(cariat)
, şi
"missi litere
ng" mari când
(absen indicele se
t) şi referă la
"filled experienţa
"
carioasă în
(obtur
at). dentiţia
"
In pennanentă
notare se (indice dmf,
respectiv
indice uşurinţa
DMF). studiilor
"
I n comparativ
limba e, pare mai
română simplu să
corespon se utilizeze
dentul terminologi
indicelui a engleză.
dmf 1 Când
DMF
este unitatea
cao 1 CAO statistică
sau cer 1
CER (dinte luată în
cariat,
absent sau consider
are
extras,
obturat sau este
restaurat).
Totuşi, dintele,
pentru indicele
poartă provenind de
numele de la iniţiala
indice dmf-t cuvântului
1 DMF-T, "1ooth"
litera "t 1
(dinte). Când
T"
unitatea
statistică
este
suprafaţa
dentară,
indicele se
numeşte
indice dmf s
1 DMF-S,
litera "s 1
S('
provenind
de la iniţiala
cuvântului
"urface"
("suprafaţă"
). o
Valoarea a
individua r
lă a e
indicelui l
dmf 1 o
DMF se r
obţine
prin e
î l
n e
s m
u e
m n
a t
r e
e :
a -
u nu
r ml
m de
ă dinţ
t
i1 n
supr ţ
afeţe i
cu e
proc
x
ese
cari t
oase r
; a
- ş
i
n c
u a
m
ă u
r r
u m
l a
d r
e e
d
i a
 d
c e
o n
m t
p a
l r
i e
c
a s
ţ a
i u
i
l n
o u
r m
c ă
a r
r u
i l
e d
i e
 e
s ş
u t
p e
r
a d
f i
e n
ţ ţ
e i
c i
a e
r x
e t
a r
l a
c ş
ă i
t ;
u -
i
n e
u ţ
m e
ă
r c
u a
l r
d e
e
d p
i r
n e
ţi z
1 i
n
s t
u ă
p
r o
a b
f t
u a
r t
a a
ţi m
i e
c n
a t
m a
o l
d c
a a
l r
i i
t e
ă i
ţ .
"
i In
d funcţie de
e experienţ
a carioasă,
t
valorile
r indicelui
 dmf-t pot dmf-s
varia între pot
cifra zero varia între O
(individ fără şi 88, iar
cruii) şi valorile
cifra indicelui
maximă 20 DMF-S
(afectarea între O şi
prin carie a 148. Trebuie
tuturor menţionat
dinţilor că rareori se
temporari), obţin
iar valorile valorile
indicelui maxime.
DMF-T între Pentru
O şi 32. evaluarea
Pe baza experienţei
aceluiaşi carioase la
raţionam un grup de
ent, indivizi, la o
valorile colectivitate
indicelui
, se
caiculează mixtă se
vaioarea impun
medie a câteva
indiceini dmî precizări:
i DMF prin a)
însumarea în
tuturor calc
valorilor ular
individuale ea
şi împărţirea indi
la numărul celu
de persoane i
examinate. dmf,
com
În
pon
legătură cu
enta
aprecierea ,,m"
experienţei se ia
carioase în în
dentiţia c
temporară şi o
în dentiţia n
s t
i e
d l
e e
r a
a f
r o
e s
n t
u e
t x
n t
a r
i a
d s
a d
c a
ă t
d o
i r
n i
t e
ă r
u d
n e
u r
i e
p a
r p
o r
c i
e n
s
d e
e x
c f
a o
ri l
e i
; e
p r
i e
fi l
Z c
i u
O l
.
l D
o u
g p
i ă
c v
ă â
n r
u s
s t
e a
i d
a e
î 5
n
c a
a n
i, r
o i
d i
a i
t n
ă c
c i
u s
d i
e v
b i
u l
t o
u r
l t
e e
x m
f p
o o
li r
e a
ri e
, a
i z
n ă
d n
i u
c m
e a
l i
e p
d e
m n
f t
s r
e u
c
a d
l i
c n
u ţ
l i
 i e
d r
i i
n o
z a
o d
n a
a d
d e
e n
s t
p i
r ţ
ij i
i e
n i
. m
b) i
î x
n t
p e
, p
e r
x e
p c
e i
r a
i z
e ă
n
ţ ş
a i
c s
a e
ri n
o o
a t
s e
ă a
s z
e ă
a s
e d
p e
a n
r t
a i
ţ
t
i
p e
e
n (
tr s
u e
fi
e c
c a
l
a
c
r u
e l
ti e
p a
d z
e ă
s
e
p
a
r
a
t

d
m
f

ş
i

D
M
F
)
.

22
23
 Indicel aceeaşi
e dmf 1 valoare
DMF putând
are o exprima fie
serie de
numai
inconve
niente dinţi cariaţi
(POUL neobturaţi,
SEN fie absenţa
şi col., unui număr
1991; de dinţi,
MAN restul fiind
N şi intacţi sau
col.,
chiar
1993;
LINDA numai dinţi
SHAW cu
, obturaţii,
1994): fără
• Este procese
'
un indice active de
cumulativ, carie. Din
acest motiv, totodată
calcularea
şi analiza şi
separată a
c01nponent care
elor
indicelui, este
respectiv
componente nivelul
le d 1
îngrijirilor
D, m 1 M şi
f1F stomatolo
contribuie gice.
"
la • In
cunoaşterea înregistrare
tendinţelor a
experienţei proceselor
carioase de carie se
iau în
arătând
considerare
doar cariile
netratate detectabi1e
depistate prin
prin examen
examen radiologic.
vizual În plus, nu
(inspecţie) se
şi prin precizează
palparea cu extinderea
sonda. În în suprafaţă
felul acesta
se pot şi
omite profunzim
eventuale e a
procese de proceselor
carioase şi
carie
nici
detectabile
potenţialel
cu ajutorul
e
altor complicaţii
mjjloace, în pulpa.re.
special •
Absenţa dificultate
unui dinte şi poate
de pe arcadă genera
se poate erori în
datora mai înregistrare
multor a com
cauze: ponen,..tei
carie, "m 1 M".
incluzie, • In •
absenţă cadrul
congenitală indicelui
nu se
, avulsie consem
posttrauma nează
obturatiil
tică, e care
extracţie în refac
scop defecte de
ortodontic. altă natură
Uneori, decât earia
stabilirea dentară
cauzei se (fracturi
face cu coronare
post- existenţei
traumatism, unei carii
leziuni secundare.
hipoplazice, De
leziuni asemenea,
generate de nu sunt
uzura consemn.at
dentară e sigilările.
- abraziuni, Aceste
eroziuni)
şi inconv
nici eniente
obturaţille
care impun
necesită
înlocuire găsirea
datolită
unei
unor defecte
de adaptare modalit
marginală ăţi
şi datorită
 1nai necesar,
potrivite de
estimare a
nevo,..ilor
de
tratament,
a costurilor
s.i a
resurselor
umane
necesare. In
acest sens,
MANN şi
col. (1993)
propun
indiceLe
necesarului
de tratament
(Treatment
Need Index
- TNI) care
serveşte la
aprecierea
tipului de
tratament
indiferent de tratamentul
cauză (carie, adecvat în
traumatism, care un dinte
boală poate fi
parodontală). catalogat
Se porneşte (tab. 5.1.)
de la Există
examinarea ţări în care
clinică, la starea de
care se sănătate
poate asocia dentară a
şi examenul copiilor şi
radiologic a<;lolescenţil
dacă exista or este
radiografii, urmărită în
şi de la tipul mod regulat
de tratament prin studii
necesar, de tip
rezultând "pathfinder"
şapte situaţii sub formă de
clinice cu studii
naţionale indivizilor
("national indemni de
pathfinder carie şi
survey") sau indicii dmf 1
sub formă de DMF.
studii pilot Aceşti
("pilot indici se
survey"). calculeaz
ă numai
Pentru
pentru
aprecierea anunute
stării de grupe de
sănătate vârstă.
dentară, de Organizaţia
obicei se Mondială a
calculează Sănătăţii
următorii recomandă
vârstete de
indici:
12 şi 15
indicele de
ani,
prevalenţă,
considerate
frecvenţa
ca vârste de
referinţă. De programelor
regulă, în de prevenţie
studiile de şi a
bază pentru tendinţelor
aprecierea de
stălii de îmbolnăvire
sănătate prin carie,
dentară nu se se
recomandă recomandă
includerea stabilirea
afectării prin numărului
carie a de copii fără
dentiţiei carii la
temporare la grupa de
vârsta de 5 vârstă de
şi 6 ani. 5-6 ani. Ca
Totuşi, metodologie
pentru , OMS
aprecierea indică
eficienţei examinarea
unei clase de monitorizar
copii în e a sănătăţii
vârstă de 5 şi dentare a
6 ani în copilului şi
şcolile în adolescentul
care se ui. Din
examinează ·1972,
copiii de 12 Danemarca
ani (WHO, foloseşte un
1987). sistem
Ţările naţional de
înre gistrare
din cu
raportare
Scandina
anuală a
via au
datelor.
pus la Finlanda
utilizează
punct un un sistem
asemănător
sistem de de raportare
pentru toate r de
grupele de îngrijire a
vârstă. sănătăţii
"
In Suedia, dentare. în
deşi există
general, se
un sistem
unic de urmăreşte
inregistrar earia
e, există d
sisteme de e
n
înregistrare t
proprii a
diferitelor r
regiuni cărora ă
le revine şi l
responsabilit a
atea directă
v
a
â
organizării r
modalităţilo s
t a
e n
l i
e .

d 24
e 25

4
,

1
2
,

1
5

ş
i

1
9
Tabelul5.1.
Criterii pentru M
scorurile A
Indicelui N
Necesarului de N
T
r ş
a i
t
a c
m o
e l
n .
t ,

( 1
d 9
u 9
p 3
ă )
 di
Categoria de nt
Aspectul el
încadr ui
area
e
Asp xi
ectu st
l ă
clini la
c al di
s
p
radi o
olog zi
ic ţi
(dac e
ă

Trat n
ame e
ntul c
e
pent
s
ru
ar
tratament
 radiografri) În Norvegia
.
o şi Islanda nu
-Sănătos sau cu se foloseşte
Sănătos sau cu un sistem
Nu necesită oficial de
înre
gistrare, dar se
efectuează
studii
epidemiologice
asupra
prevalenţei
cariei la
diferite grupe
de vârstă
(POULSEN şi
col., 1991).
În Regatul
Unit
al
 Marii a populaţiei
Britanii adulte, iar din
se fac 1973 se
studii
urmăreşte şi
statistice
sănătatea
naţionale asupra
dentară
cariei dentare o
a·copiilor.
dată la 1O ani.
Aceste studii
Primul studiu a ("survey") au
o serie de
fost iniţiat în avantaje: se
fac la nivel
1968 şi a vizat
sănătatea dentară
S ob obturaţie de calitate tratament
A tu
N raţ
A ie
T de
O ca
S lit
at
e
 s e
a
t 1
i
s Dentiţi
f e
ă sănăto
c asă la
ă un
t
o Sănăto
a s sau
r cu
e
Aplica
re
s locală
a
PREVENTIV
t sub
i iec
s t
f car
ă e
ar
c obt
ă ura
t t• ie
o de
a cal
r itat
e Şanţuri adânci sau
carii
de
fluor Sănătos - fără carii
benefi
cia de Sigilarea
aplica
re
inci
pien
satisfă te
cătoar ale
e şanţ
l uril
o or
c dete
a ctat
l e pe
ă vre
o
d şanţ
e uril
or
f supr
afaţ
l ă
u
o 3
r
Cavitate
2 punctifonnă
 jum
Carii limitate în ătat
e
din
Obturaţie pe o sup
smalţ rafa
suprafaţă ţă
1ob-
turaţic sau
preventivă cari
i
cu apr
răşină oxi
mat
4 e
sup
Suprafaţa leziunii rafe
ţe
Carii ocluzale care în

Obturaţii pe una 5
vv .!-""'•""' .&. .a.u..... y-t..LA..._
DERAT 1a""n.::a. Suprafata leziunU
M rn-::1;
nnti n
rfp
Carii în dentină dar
pătrund
în Obturaţie pc trei
dentină AVANSAT
acoper
sau
două
mult
de
l
ă mai
 endod
fără ontic
afectarea sau
distrus
sau mai ă în
multe totalita
jumătate te
din
suprafaţă
proteti
c sau
pulpei ex-
tra
supntfeţe 6b
sau
Ca mai sus
Ca mai sus
6a Extracţie fără

Leziunea afectează intenţ

ie de
înloc
Procesul cru.ios uire
prin
Tratament tratame
CAL pulpa sau nt
coroana protetic
este
afectează
pulpa 26
naţional pe 1997).
eşantioane În anul
reprezentative de 1992,
populaţie; includ Suedia a
date iniţiat
clinice şi proiectul
sociologice "Sănătatea
arătând dentară a
copiilor din
interacţiunea
Europa" la
dintre cunoştinţe,
care au fost
atitutidini,
invitate să
comportan1ent şi
participe toate
boală; metodele
ţările Europei.
se descriu precis
Scopul
şi sunt
proiectului a
standardizate,
fost de a se
ceea ce pennite o obţine date
urmărire privind
longitudinală sănătatea
(RUGG-GUNN,
dentară a copiilor amintite vor
în vârstă de 5 şi fi
12 ani. Fiind comentate
în
făcută după o
capitolul
metodologie bine
pusă la punct, următor pentru
respectând ace a arăta care
leaşi criterii; este
cercetarea a morbiditatea
permis efectuarea prin carie la
tmor studii dinţii
compa rative temporari.
între ţările
participante la
program (BOLIN
şi col., 1996).
Rezultatele
unora dintre
studiile
27
 CAPITOLUL6

CAR
TEM
•

EPIDEMIOLOGIE SI FORME
CLINICE
'

Date epid
For
Caria
'
din
'
'
Caria de p
netede
Caria de b
Cari
Caria gref
de smalţ
Caria la c
despicătu
palatine

Caria
temporari
formă f
î1nbolnăv
constituie
problemel
stomatolo
importante
confruntat
preşcolar,
implicaţiil
şi prin
consecinţe
dinţilor
Chiar da
industrial
lumii se
în genera
frecvenţei
la dentiţia
frecvenţa
fie ridica
pentru u
sociale ale

6.1. Date
Există
inf01maţii
starea săn
la copilu
decât de
sănătăţii
copilul şc
principal
abordar«?a
a preşco
ales
frecvente
colectivit
cămin, gr
32
33
 Datele experien
privind ţei
carioase
prevalenţa şi se fac în
experienţa funcţie
carioasă a d
dinţilor e
temporari
provin din o
unele studii
s
întreprinse e
la nivel r
naţional, dar i
mai ales din e
studii pe
grupuri mai d
e
mici de
copii. v
Analiza a
prevalen r
ţei şi a i

34 35
a
b me
i diul
l urb
e an
: 1
- rur
al;
vâr -
sta
pac cate
ien gori
tul a
ui; soc
- io-
pro
sext fesi
d ona
pac lă;
ien -
tul
ui; zon
-

34 35
a În
geo
gra general,
fică atât
; prevale.nţ
- a cât
şi
con experien
cen ţa
traţ carioasă
ia cresc
de o
fl.u d
or a
din t
apa ă
pot
abil c
ă; u
-
c
ras r
a. e

34 35
ş l
t u
e i
r .
e
A

Intr-o
a serie de
studii
v epidernio
logice
â sunt
r raportate
s diferenţe
t privind
e afectarea
i
prin carie în
p funcţie de
a sexul
c pacientului
i şi de mediul
e în care
n
locuieşte
t
u (urban 1

34 35
rural). (INFANT
Datele sunt E şi
însă OWEN197
contradictori 5, citaţi
de
i.
McDONA
Astfel, LD;
HESCOT
în
funcţie şi
de sexul ROLAND,
pacientul 1994;
ui, unele PIEPER şi
col., 1999
studii
SZOKE şi
indică PETERSEN,
2000; LUCA
şi col.,
2001).
Există însă
şi lucrări
care

34 35
 subliniază o profesional
prevalenţă de
mai mare a provenienţă.
cariilor la Unele
copiii care cercetări
trăiesc în arată o
comunităţi afectare mai
urbane mare a
(FALLAN, copiilor care
1997). provin din
Rezultate medii socio-
contradictorii profesionale
sunt de categorie
raportate şi inferioară
în privinţa (muncitori,
afectării prin fermieri,
carie în părinţi fără
funcţie de ocupaţie)
mediul (INFANTE
socio- şi OWEN,

34 35
1975, citaţi COHEN şi
de col., 1997).
McDONAL Totuşi,
D;
HESCOT şi copiii
ROLAND,
provenin
1994; d
GRATRIX şi
HOLLOWA din
Y, 1994).
Alte cercetări clasele
arată că nu
sociale
există nici o
"
legătură între înalte"
afectarea
prin carie şi au
clasa socială semnificativ
(MASIGA şi statistic un
HOLT, 1993; număr mai
SGAN- mare de

34 35
dinţi î n .-.

temporari d i
obturaţi e
c R
decât copiii â O
care provin t L
din celelalte A
clase l N
a D
(MASIGA şi ,
HOLT, b
1993). ă 1
i 9
Valorile e 9
prevalenţe ţ 4
i şi i )
experienţ ,
ei carioase (
prezintă H î
variaţii E n
vi S
- C
a O t
l T i
o m
r ş p

34 35
 i a x
c f t e
e e i
r s
a e t (
l n i W
t t c E
e e I
s î
t s n
u e t ş
d m r i
i n e
i i
f c c
n i e o
u c l l
a e .
a t ,
r i d
a v o
t e u 1
ă ă 9
s s 9
d t e 3

34 35
; 6 ş
) i
S .
T Z Î
O O c
D K n o
D E l
s .
ş
ş i c
i P h (
E i 2
T r 0
c
o E n 0
l R b 1
. S ,
, )
E
N L c
1 , U o
9 C
9 n
1 A
4 s
9
, 9 t

34 35
a r n
t e f
ă u c
c n a
d e c r
i l ţ e
f e i
e e l
r d o
e o d c
n u e u
ţ ă i
i m e
e s e s
r e d c
i x i .
e u
î l D
n î a
t n î c

34 35
ă c n m
a ţ n
p r i i
e i e f
n o a i
t a z c
r s ă a
u ă t
d i
e n i v
x u f e
p e
e s r s
r e e t
i n a
e e ţ t
n v e i
ţ i s
a d s t
e e i

34 35
c x d c
e i ,
î , u
n l p
t i e
r n î n
e d n t
i r
c f c u
e e a
l r r i
e e e n
n d
d t l i
o o c
u d c e
ă e u l
i e
s m e
e e s d

34 35
e t ţ
a i a
p t i v
r ă â
e d n
v d i d
a i n
l f o
e e m
n r e f
ţ e d r
ă n i e
ţ u c
s e l v
e , e
r n
c b u t
o ă r •

n i a
s e l ă

34 35
 e stu a
dii
m c evi r
den e
a â ţiaz
i t ă
o p
m f r
a e a i
r t f n
e e e
l c c
a e t a
a r
.
În r i
c fun e e
a cţie
de
r me
diul m a
i
în a
e care
loc i c
i uies
c, o
une m p
d le

34 35
i n c c
i o a
l m m r
o e p e
r d a
i r
c u a t
a l ţ r
r i ă
e r e i
u e
t r c s
r a u c
ă l
i ,
e c î
s î e n
c n i

î m

34 35
e c
d
d C
i
6.
u 1.
l 1.
Re
zul
u tat
r ele
b un
a or
n stu
dii
ep
id
e
mi
ol
og
ic
e

34 35
111 l '''>J, p
din 1983 e
studiul r
extinzând i
u-se şi în e
Scoţia şi n
ţ
Irlanda de
a
Nord.
Pentru c
dentiţia a
temporară r
Ia copiii i
în vârstă o
de 5 ani a
concluziil s
e au fost ă
următoare
le: î
n
-
A
e
n
x

36 37
g )
li a
a scă
ş zut
i tre
W pta
a t
l de
e la
s 72
(i %
n în
d 19
i 73
c la
e 52
l %
e în
" 19
d 83
f ;
t -
"

36 37
d l
u e
p
ă s
2 t
0 u
d d
e i
a i
n
i î
d n
e t
l r
a e
p p
r r
i i
m n
e s

36 37
e B
î r
n i
R t
e a
g n
a i
t i
u
l p
U r
n e
it v
a a
l .
M l
a e
r n
i ţ
i a

36 37
 t
c ă
a
r d
i e
e
i 5
l
a a
c n
o i
p
ii e
i s
î t
n e
v
â d
r e
s

36 37
 4 n
5 i
%
; e
x
- i
s
î t
n ă
tr
e v
d a
if r
e i
ri a
t ţ
e i
l i
e
r a
e l
g e
i
u

36 37
e ţ
x i
p a
e
ri ş
e i
n
ţ
e m
i a
c i
a
ri a
o l
a e
s s
e
. î
Î n
n
S I
c r
o l

36 37
a m
n a
d r
a
d m
e a
N i
o
r m
d a
, r
c e
o
p d
ii e
i
a c
u a
u r
n i
n i
u

36 37
 ( 1987
D -
O 1993
W
arată că
N
E în 1993,
R 57%
, dintre
1 copiii în
9 vârstă de
9 6 ani nu
5 prezintă
).
carii la
InFran
dinţii
ţa, un
temporar
studiu
i.
efectu
Analizân
at din
d
3 în 3
experien
ani în
ţa
perioad
carioasă,
a
s-a

36 37
constatat N
o scădere D,
a 19
indicelui 94
).
"df' de la
Proie
3,21 în ctul
1987la "Sănă
2,68 tatea
în dentar
199 ă a
0 şi copiil
la or din
1,69 Europ
în a",
199 iniţiat
3 de
(HE Suedia
SC în
OT anull99
şi anl 2 şi uau
RO
efectuat
LA

36 37
 în condiţii Tabelul6
similare, -l.
pe loturi Indicele
egale de de
copii, în 8 prevalenţ
Ţara şi oraşul
ţări din Fără carii (%) lp(%) dmft dmf
ă şi
Stockholm,Comunita
Suedia 74,0 26,0 experienţ
0,80 (1,91) 1,23 (3
tea a
o

Valencia, Spania 28,5 0,85 {2,02) 1,86 (5

European 71,5 carioasti
ă, oferă
Gen.t, Belgia 56,0 44,0 la vârstă
1,38 (2,16) 2,46 (4
date de 5 ani
Atena, Grecia 54,5 45,5 1,62 (2,55) 3,49 (6
privind în 8 ţări
Sassari, Italia 48,0 52,0 ale
2,81 (4,28) 7,22 (13
Comunita
Cork, Irlanda 46,0 54,0 2,09 (2,81) 4,41 (7
tii
Berlin, Germania 37,5 62,5 Europene
2,99 (3,37) 6,06 (8

Dundee, Scoţia 62,5

(între
3,06 (3,54) 7,93 (11
37,5
parenteze
rotunde
este

36 37
 trecutc.l în tabelele
abaterea 6-2 şi 6-3
standard) sunt
(după prezentate
BOLIN. şi şi alte
col., 1996) rezultate
rapor
a t
f-
e
. c
t
a
r
e
a

36 37
at e 1
5 . (
1
( ; '-
'
' U
P
H
1 J.
r ,
U
ll
.
l
e .
ll
J
.
C
s .
,
U
l
U
p . l
U
. 1
e .
,
c .

t .
.
• .
_
i .

. .
:

V .
:
;

.
.
.
:

36 37
 m T
f vârsta
d
de 5
Autorul studiului 1 Ţara 1 Anul
(mediu Ip (%) dmft dm

Dohnke-Hohrmann Sylvia 1 Germaniaurban)

1 1994 62,5 2,99 6,0

Freire M.C.M. si coL 1 Brazilia 1 1995 63,9 - -

Raadal M. şi col. 1 Norvegia 1 1997 71 - 5,3

Saenz Laura şi col. 1 Mexic /1997 75 4,08 -

Campus G. şi col. 1 Italia 1 1998 52 2,81 7,2

36 37
'l'abelul 6-3. diu
Indi urb
ci an)
Vârsta
de
Anul
Autori prev Oraş 3-7 ani 5 ani
studiului
alen Ip (%) dmft Ip(%) dm
ţă .
Cocârlă E
şi col.
şi
1993 Cluj 69,49 3,28 70,10 2,
acti
Dorobăt• V. vitat
şi col.
1994 Iasi 61,27 - 50 1,
e
Luca şi col. cari
2001 Bucureşti 65,78±2,38 3,98±0,64 63,15±1,53 3,75
oas
ă
la
vârs
ta
de
6
ani
(me

38 39
Indici de
prev
alenţ
ă şi T e
dmft a a
b z
în
e ă
unel l
e u v
oraş l a
e din l
Rom 6 o
ânia - t
4 i
Automl studiului 1 Ţara 1 Anul Ip (%) dmft l dm
e
Sgan-Cohen H.D. şi col. 1 Israel 1 1983- -i - 8,
1992 l
Petersen P.E. 1 Danemarca 1 1988 •
39u - r
s a
Petersen P.E. şi col. 1 România 1 1992 67
t - p
Freire • M.C.M. şi col 1 Brazilia / 1995 r
70,6 - o -
Alamoudi N. s, i col. 1 Arabia Saudită /1996 73,5 - -
38 39
 r T Vârsta
n
Indici t T
a 3 ani 4 anj 5 ani 6 ani 7an
- a
Ip (%) t - 61,29 63,15 73,91 61,5
b
e
dt 0,4 3,39 3,75 e4,47 4,07

1 mt p o o u l u u
e u0,08
ft o o o 0,15
n l
drnft
t
0,4 3,39 3,75
64,05 4,22

ds r 1,2 6,04 6,57 -9,30 8,96

ms
u o o o 4o o
.
· fs
u o o o 0,13 0,52

d.mfs n 1,2 6,04 6,57 I9,43 9,38

e n
l
d
e
i
l
c
i

38 39
 e i
e
p n
r ţ
e a
v
a c
l a
e r
n i
ţ o
ă a
s
ş ă
i
Autorul studiului 1 Ţara 1 Anul Vârsta Ip (%)î dmft d
e n
Schwartz E. şi col. 1 China 1 1993
x 5 ani 93,0 - unele1
•
p
Monse-Schneider B.,
localit
e R. 1Filipine /2000 7,1 ani 91,2 7,2 ± 5,1
rural
Heinrich-Weltzien
r
Szoke J., Petersen P.E. / Ungaria /1996
5-6 ani 64-96 -
(9 zone rurale)
38 39
 R

P
c
d

u
d
I i
V
a i
l l
o o
r r
i
l
e e
f
e
s c
t t

38 39
Tabel (înt
ul6-7. re
Indici par
de ant
preval eze
enţă rot
şi und
experi e
enţa este
carioa trec
să la ută
un lot aba
de tere
copii a
preşco sta
lari nda
din rd)
mediul
rural Indici
3-7 ani

40 41
 Aceste
rezultate
subliniază
necesitatea
instituirii unor
programe de
educaţie
pentru
sănătatea
dentară atât la
nivel naţionaL
cât şi la nivel
comunitar,
grădiniţa şi
şcoala având
un mare
potenţial de
influenţare a
obiceiurilor
de îngrijire a

40 41
sănătăţii dentare subliniază
la copii. De necesitatea
asemenea,
Ip 91,3
(%) 0
program
92,4 . naţional
6 global, c(}Ie să
.
aibă în vedere
şi factorii
socio
d

t (

6 0

, )

40 41
7 0
, ,
3 0
5 8

( (
3
0
,
,
0
0
0
6
)
)

40 41
, ,

1 0

3 0

( (
0 0
, ,
0 0
5
0
)
)

t
0

0
0
0

40 41
 0

( 3

, (

0 1

0 ,

) 3

d 2

m )

4
7
8
,

40 41
 4

3 (
, 2
0 ,
5 6
) 8

)
d

3
1
,
4
0
, 0
2

40 41
( 0

5 ,
, 4
3 5
1 )
)

m 0
s ,

0 3

4 (

5 0

3
(
3

40 41
) 0

,
0
0
,
0
0

0
(

0
(
,
0
0
,
0
0
)

40 41
 dmf
s
14,6
9 realiz
(2,7 ate
7)
13,8
3
(5,6 în
5)

Com foste
parând
datele tări
obţinute
pentru social
grupa iste
'
de·vârst '
rezult
ă 5 ani ateie
cu studii obţinu
te de
LUC
anterioa A şi
re col.
atât
pentru
similare rnuni
cipiul

40 41
Bucureş SZOK
ti, cât şi E şi
pentru PETE
unele RSE
zone N
rurale, (2000)
sunt raport
apropiat ează
e de cele un
raportat indice
e în de
Ungaria preval
pentru enţă
vârsta de
de 5-6 64%
ani. şi
Astfel, copii
pentru îndem
oraşul ni de
Budapes ca.rie
ta -

40 41
36%. pr
Pentru op
mediul us
rural, ca
aceiaşi în
autori an
arată că ul
numărul 20
copiilor 00
îndemni 50
de carie %
variază di
între 4% ntr
(localitat e
ea Tet) co
şi 36% pii
(localitat i
ea în
B6ly). vâ
O.M rst
.S. a ă

40 41
de 5-6 Româ
ani să nia
nu arată
prezinte o
carii, iar preoc
în anul upare
2010 insufi
90% cientă
dintre pentr
aceştia. u
Având în starea
vedere de
obiectiv sănăta
ele te
O.M.S., dentar
rezultate ă a
le copil
studiilor ului
întreprin preşc
se în olar.

40 41
e .
c
o
n Forma şi
o
distribuţia
m
i cariilor la
c dinţii
i temporari sunt
în legătură
ş directă cu
i
vârsta
c copilului, cu
u dintele şi cu
l suprafaţa
t dentară
u afectată. In
r general, atacul
a
carios are loc
l
i după un tipar
specific, cu

40 41
interesarea cu tipare
molarilor, întâi a obişnuite
celor de carie,
primele
mandibulari, apoi
procese
carioase apar
afectaţi dinţii
la nivelul
anteriori
molarilor, pe
mandibulari sau
suprafaţa
suprafeţele
ocluzală. Până
vestibulare şi
la vârsta de
orale ale tuturor
4-5 a
dinţilor temporari.
reprezintă
Afectarea
forma cea
suprafeţelor mai
mai frecventă
rezistente la carie
de carie.
constituie un
indiciu de Localizarea
carioactivitate ocluzală este
intensă. favorizată de
La indivizii relieful mai

40 41
accidentat, cu e
c
şanţuri şi fosete, â
al acestei t
suprafeţe
p
dentare. r
Frecvent•a cariei i
m
ocluzale este i
mai mare la i
molarii
mandibulari m
decât la cei o
maxilari, iar l
molarii secunzi a
sunt mai r
- .... .
a i
f .
e La vârsta
c de
t 5-6
a ani
ţ
i devin
.evidente.a
d riile

40 41
 localizate existente între
p. molarii
SUJ2!afeţele temporari.
12roxin1ale ale După
molarilor. MATHEWS
Debutul lor are
ON şi
loc ceva mai
-
PRIMOSCH
:
s fi
devreme, dar ele (1995), în
nu pot depistate jurul vârstei de
decât în stadii
mai avansate, 8 ani frecvenţa
evoluţia fiind carjilor
mascată o vreme proximale este
de contactele egală cu
întinse în frecvenţa
suprafaţă cariilor
ocluzale.l

40 41
 Aparia la de
sprijin
vârste ceva . In
mai prima
perioa
mari a cariei
dă a
aproximale
de pe dentiţi
ei
1nolari
se tempo
A

rare
explică
prin există
spaţier
modul în
care se i între
dinţi,
stabilesc
contactel remarc
ându-
e între
dinţii se în
mod
temporari
din zona specia
l aşa
numitele initial
'
"spaţii un
'

primate". contac
Aceste t
proxi
spaţii se ma!.
găsesc la Acest
1naxilar a se
realize
între ază la
incisivul cei
lateral şi mai
canin, mulţi
iar Ia dintre
mandibu copii
lă între la
canin si A
vârsta
>

primul de 3-4
molar. ani
Intre
molarul (KRE
secund si IBOR
molarul G şi
unu nu col.,
există
1991). creân
Pe du-se
măsură condiţi
ce i
arcadele pentru
se apariţi
pregătesc a
pentru cariilo
erupţia r
molarulu proxi
i de şase male.
ani, în La copiii
aceeaşi . care iniţial
măsură prezentau
se strâng spaţii
interdentar
spaţiile
e m.ai mici
dintre
de 0,5
dinţii
mm.
zonei de
s-a
sprijin
constatat 1995).
o Pe
frecvenţ ntru a
ă de 1O surpri
ori mai nde
mare a cariile
cariei aproxi
aproxi male
male în
decât la stadiil
cei cu e de
spaţii încep
interden ut,
tare mai radiog
rafiile
largi
bite-
(MATH
wing
EWSO
efectu
N şi
ate în
PRIMO
jurul
SCH,
vârstei
de 4-5
ani sunt de
foarte
utile. carii
Ca
distribuţi
ecariile "în
proximal
e de la oglind
nivelul ă".
molarilor
sunt Apatiţ
simetric ia
e cariil
or
şi
"faţă
respectă
în
tiparul
faţă" difere
nţelor
este în
secve
încă nţa de
erupţi
o e,
leziun
dovadă ile
proxi
a male
apar
caracter la
ului interv
transmis ale
ibil al diferite
bolii de
carioase. timp.
Dato De
rită exemp
lu,
mai întâi apare
apare după
earia erupţia
distală molar
pe ului de
molarul şase
unu şi ani.
apoi, D
după un eoare
interval ce
de circa conta
18 luni, ctul
earia canin
mezială -
pe molar
molarul unu
doi. este
Caria mai
distală a puţin
acestuia susce
ptibil la catiei
carie este
decât mult
contactu mai
l tnolar rapidă
unu - decât
molar în
doi, se cazul
constată dentiţi
o ei
frecvenţ petma
ă mai nente.
mare a Proces
cariilor ul
distale. este
În favori
dentitia zat
temporar de
ă,
42
progresia
grositnea mai carie,
:mică a leziunile
smalţului şi de debutează la
gradul mai vârste foarte
redus de mine ici şi
ralizare. Astfel, interesează
pentru leziunile dinţii şi
carioase suprafeţele
proximale se dentare
apreciază că ele rezistente la
devin detectabile carie, în primul
clinic după o rând grupul
perioadă de un dinţilor frontali.
an de zile.
La indivizii 6.2. Forme
cu clinice
tipare În
general, la
neobişnuite dinţii
de temporâri se
întâlnesc are
aceleaşi forme Formele
clinice de carie clinice de
ca ]a dinţii carie în
dentiţia
permanenţi. Ele
temporară
au însă unele
se clasifică
patticularităţi în
care derivă din f
particularităţile u
morfologice şi n
de structură ale c
dinţilor ţ
temporrui.. i
e
Există însă şi
unele forme de d
carie specifice e
numai dinţilor
temporari. o

6.2.1·.Clasific s
e
r procesului
i carios.
e
Tabelul6.8.
d Clasificareafo
e
nnelor clinice
f
de carie la
a din,tii
c temporari
t
o
r
i Criteriul
: Forme
a) topografia clinice
procesului Topografi
carios e
b) structurile Carii în
dentare şanţuri şi
afectate fosete
c) viteza de Carii pe
propagare a
 suprafeţe Carii
netede compli
- cate
aproxirnale
- Interesa
vestibulare rea
orale ţesuturi
lor dure
în 113 de Carii
colet superfi
ciale
Interesare
a pulpară Carii
Carii profunde
simple
43
Viteza de c) După
propagare viteza de
Carii acute propagare,
Carii cariile se
Fotme împart în
particulare carii acute
Carii şi
severe carii cronice.
precoce Fonnele acute
-carii prezintă
unnătoarele
-carii
caracteristici:
Carii
- pot
hipoplazii de
fi
sma
înt
Carii
despicături âln
ite
la
toa
te fo
tiputi m1
le de ele
carii, par
indif tic
erent ula
de re
topog de
car
rafie;
ie,
sunt
mai aşa
frecv cu
ente m
în est
perio e
ada ear
de ia
vârst de
ă 4-8 bib
ani. ero
În
n,
 se vâr
pot stă
de
întâln 1
i la an
vârst şi 8
lun
e i-
ţoarte 1
mici, an
chiar şi
1O
la lun
•
copiii i;
în
- .
labio-maxilo- Sm
palatine init,ia alt,
l au o ui
desch este
idere
limita
tă în
smalt
,
 de
a) După
topografi stru
a cturi
procesul le
ui carios dent
se are
disting afec
carii tate
locali carii
zate în le
şanţuri pot
şi fosete fi
şi carii îm
locaJizat părţi
e pe te în
suprafeţ dou
ele ă
netede. cate
b) În gorii
funcţie :
A
carii pulpară.
simple I
şi carii n
complic
ate. func
Cariile ţie
si1nple de
interese stru
ază cturi
numai le
ţesuturil dure
e dure, inter
pulpa esat
fiind e şi
indemn de
ă, în prof
timp ce cariile unzi
complicate
mea
presupun şi o
afectare afec
tării se sfărâ
descriu mici
os,
două sub
tipuri de mina
carii: t şi
- acop
eră o
cariile canti
superfici tate
mare
ale, de
localizat
e în denti
smalţ şi nă
doar moal
limitat e şi
ume
dă;
- au
viteză
mare
de
 propagare,
în circa 2 devi
luni putând n
ajunge la mai
nivelul frecv
camerei ente
pulpare după
(ZARNEA, vârst
L). a de
Cariile cronice 8 ani
au drept -
caracteristici
următoarele: debutea
- se ză

întâlnes printr-o
c rar la
dinţii poartă
largă
tempora de
ri. Ele intrare,
 dar după
cu o
interesar perio
ea adă
redusă a de
dentinei; evol
- au uţie
de 1-
evoluţie
2 ani
lentă. Se (ZA
poate RNE
ajunge la A,
camera L).
pulpară
"Ţ...., An.. ă t-n ,.....

Ae +.•.......,..,.....01 e •
..-. .h. . ,.,....... ., ..... ,.....,....
, , ....
o .....
"...,n..,._." 'V'-tn
· " 0
-

- i
l
c e
a
r p
i r
o
f s
u m
n a
d l
e ţ
,
l ş
o i
c
a d
l e
i n
z t
a i
t n
e ă

î c
n u
 t
m
e s
n u
ţ b
i ţ
n i
e r
r e
e ,
a
d
u u
n r
u ,
i
s d
t e
r
a d
e ă
n
t d
i e
n
ă c
a
c m
a e
r r
e a

l p
e u
l
s p
e a
p r
a ă
r
 ( redusă
L a
. stratulu
Z i de
A smalţ
R ca şi de
N viteza
E mai
A mare
) de
. propag
Existe are a
nţa doar a proces
acestor ului
două carios
tipuri de în
carii este dentiţia
justificată tempor
de ară. La
grosimea creşter
ea vitezei "carbo
de nat"
progresie ocupă
a cariei două
contribuie poziţii
o serie de diferite
factori în
între care structu
trebuie ra
menţionat hidroxi
conţinutul apatitei
mai mare smalţul
de ui:
"carbonat poziţia
" din "hidro
smalţul xi"
dinţilor (tipul
temporari A) şi
. Se ştie poziţia
că ionul "fosfat
 lll (lJ.Q.J U
" (tipul
ULJ:"Ja.J.vi
B).
VlJ.l<')UUJ.U:.- U'-'
Smalţul '-'a.l.J.v, vAl.<')!.« .3.1.
UJ.!v.Lv .LV.lU.lv
dinţilor particulare,
temporari caracteristice
conţine copiilor
semnifica preşcolari.
tiv mai După
umlt JOHNSEN,
"carbonat D.C. (1984) în
" de tip A această
decât categorie sunt
smalţul incluse:
dinţilor -
permanenţi
(SONJU cariile
CLASEN şi de
RUYTER, 1997). bibero
n;
-
 cariile
grefate denumirea de
pe carii
hipoplazi
i de precoce ale
smalţ;
- cariile copilăriei
galopant ("early
e; childhood
- cariile
dezvoltate la caries": ECC)
copiii cu formele de
despicături labio- carie acută
palatine. apărute la
Academia copilul foarte
mic şi mic.
Americană de În mai 2001,
Stomatologie AAPD
Pediatrică propune
(AAPD) utilizarea
descrie sub tern1enului de
 carie caries": S-
severă precoce a ECC) şi îl
copilăriei atribuie
("seyere următoarelor
early situaţii clinice:
childhood

44
45
- â
r
oric s
e t
sem ă
n de
cari d
e pe e
supr
afeţ p
ele â
nete n
de ă
la
l
copi
a
lul
î
3
n
a
v
n
i eţe
; ne
u te
n de
a ale
s di
a nţi
u lor
m te
a m
i po
m rar
u i
lt an
e tet
s ior
u i
p m
r ax
a ila
f ri
c e
a au
ti du
a s
t la
e pi
, er
o de
b re
t de
u nt
r ar
a ă
t la
e co
s pii
a i
u cu
c vâ
a rst
r e
 c aceleiasi
u denumiri
p când
ri indicele
n ·
s "
e d
î m
n f
tr -
e s
3 "
şi
5 a
a r
n e
i.
AAPD •
v t

recomand a
ă l
folosirea o
r ani;
i • 5
l la
e vârsta
de 4
u ani;
r •
m
ă
>- 6
t
o la
a vârsta
r de 5
e ani.
:
• 2: 6.2.2.
Caria din
4 la
şanţuri
vârs şi.fosete
ta
Caria din
de 3
 şanţuri şi până la vârsta
fosete se de 4-5 ani.
dezvoltă la Apariţia ei
nivelul este favorizată
molarilor în special de
temporari, pe situaţiile
suprafaţa lor clinice în care
ocluzală există reliefuri
şi/sau în mai
şanţurile şi pronunţate şi
fosetele retentive.
. Odată
La copiii străpunsă
cu tipare bariera
obişnuite smalţului,
de carie, leziune.a
earia
ocluzală evoluează în
reprezintă direcţie
localizarea laterală, cu
de elecţie subminarea
cuspizilor. s
u
6 p
. r
2 a
. f
3 e
. ţ
e
C l
a e
r
i n
a e
t
d e
e d
e
p Oricare
e dintre
suprafeţele
netede poate slabă, earia se
constitui un poate grefa pe
potenţial loc suprafaţa orală
pentru a molarilor
apariţia inferiori sau pe
cariei. suprafaţa
Localizar vestibulară a
ea cea mai
m olarilor
frecventă -
este superiori.
reprezentată
de supra 6.2.3.1.
feţele Caria
aproxima le, aproximală
de la
mai ales
nivelul
suprafeţele
molarilor
aproximale
Cariile
ale molarilor.
Totuşi, la
copiii cu aproximale de
igienă oraţa la
 este
nivelul favorizată
de
molarilor existenţa
liniei
debutează neonatale
care trece
la punctul de pe la
contact sau
baza
imediat sub
cuspizilo
el. Această
r şi care
fonnă de
debut separă
ţesuturile
dure
mi]Jeraliz
ate
prenatal,
mai bine
structurat
e, de cele
minerali în
zate molţlentul
postnat distructjei
al. crestei
Prog marginale
resiu , pro
nea cesul
carii carios
lor este
apro profund
xima şi, de
le se cele mai
face multe ori,
în peri
direc litează
ţie
starea
pulp
pulpei.
ară,
Depistare
în aşa
a cariilor
fel încât
aproxima
le în i
stadiile contactel
de or dintre
început molari,
numai care
prin devin
examen plate şi se
clinic realizează
este pe
aproape suprafaţă
imposibi mare.
lă în Efectuare
cele mai a
multe periodică
cazuri a
datorită, radiografi
în ilor bite-
principa wing
l, (radiogr'!
evoluţie -fii
retrocor de carie
onare) care
poate fi poate
utilă din beneficia
acest de
punct de măsuri
vedere. profilacti
Carii ce locale.
le Pentru
aproxim a
ale sunt arăta
consecin că
ţa unui modul
anumit de
mod de viaţă
are
viaţă şi
influe
reprezin nţă
tă asupra
tiparul apariţi
 ei vârste
•
cuprinse
leziunil între 2 şi
or 7 ani.
aproxim Acest
ale pe studiu i-a
molarii pennis
tempora stabilirea
ri, caracteris
JOHNS ticilor de
EN bază
(1980) pentru
copiii
a
fără carii
efectuat
şi pentru
un cei cu
studiu multe
pe un leziuni
lot de aproxirn
copii cu ale.
"
In
general, u
în cazul n
copiilor
fără carii n
a reieşit i
că: v
- e
l
p d
ă e
r i
i n
n s
ţ t
i r
i u
i
a r
u e
r c
i e
d l
i p
c u
a ţ
t i
n
(
a d
b e
s c
o o
l l
v e
e g
n i
ţ u
i )
;
-
n
f u
a m
m e
i r
l o
i a
a s
ă
e ;
s -
t
e p
ă
p r
u i
ţ n
i ţ
n
i
i n
ţ
s i
e n
e
p r
r e
e a
o p
c r
u o
p p
ă r
i
d e
e i
s
m ă
e n
ă u
t ş
ă i
ţ l
i a

c
d
o
e n
n t
t r
a o
r a
e l
; e
co
pi s
ii t
su o
nt m
ad a
to c
lo o
gi p
ce ii
; l
- o
r
a s
l e
i f
l a
n c
e e
n i
t n
a m
r o
e d
a s
u
 p melor
r profilacti
a ce care
v vizează
modificar
e ea stilului
g de viaţă.
h în acelaşi
e timp, el
a arată şi
t dificultat
. ea
În aplicării
conseci acestor
nţă, programe
JOHNS ,
EN deoarece
sublinia ele
ză trebuie
importa aplicate
nţa
progra cu
ajutorul
părinţil
or a
căror
coopera
re
diferă
în
funcţie
de
gradul
lor de
cultură,
de
timpul
de care
dispun
etc.
 6.2.3.2.Cari este
a destul
aproximală de
de la nivelul rară.
frontalilor Da
La torită
nivelul grosim
dinţilor ii
frontali, reduse
datorită a
waţierilo structu
r rilor
fiziologi dure
ce, de la
favoral? nivelul
un
_ij.e
ghiului
autoc..ură
incizal
ţirii, earia
, dar şi
aprox uzurii
imală care se

48 49
instalează proces
în t imp, ul
de cele carios
mai are
multe ori locali
cariile zare
aproxima prepo
le se ndere
însoţesc
nt
de niezial
facmr:a ă pe
uoghiului incisiv
incizal. ii
CURZON şi central la
col. (1996),
i si în
citând ăate
din mai
literatură, mică
' măsur
arată că
incisivii ă
superioli locali

48 49
zare Caria
aproximat
mez1o- ă devine
incizală frecventă
pe dinţii
pe fronta1i în
incisivii cazul
laterali. unor fonne
La
incisivii particulare
inferiori de
şi la carie
caninira (ex: p
earia
mbeior
de
arcade biberon,
catia se earia
localize rampantă). În
aceste situaţii,
ază e
... catiile
suprafata aproximate se
pot dezvolta
-
dist ală.

48 49
ca atare 1 sau
sau în orală
:. --
asociere în
cu carii treime
pe a de
suprafeţ colet
ele se
netede în întâln
treimea este
de colet. mai
rar.
6.2.3.3. Ea
Caria devine
localizată în însă
treimea de
frecve
colet
A
ntă în
In tiparele
obişnuite de cazul
carie, formel
localizarea or
vestibulară şi partic

48 49
ulare de aseme
carie. nea
În general, locali
această zare
localizare sunt
este obişnuită proba
copiilor cu bil
igienă singur
orală ele
nesatisf leziuni
ăcătoare care
. Din pot fi
acest preven
motiv, ite
se numai
consider prin
ă că periaj
procesel dentar
e (CUR
carioase ZON
cu

48 49
şi col., supeti
1996). ori şi
Acest lingual
e fonne la
de cruie molarii
se inferi0
observă 1i,
cu zone a
uşurinţă, căror
cu exami
excepţia nare
cariilor trebuie
localizat făcută
e în cu
zonele mai
mai greu mare
accesibil atenţie
e, .
vestibular îndepă
la molarii rtarea

48 49
părţilor a care
moi, trebuie
spălarea exami
şi nată
uscarea poate
zonelor servi
mai în
puţin acelaşi
vizilc timp
sunt
foarte
utile în
aceste
situaţii.
Oglinda
aplicată
cu partea
activă
spre
suprafaţ

48 49
pentru localizate pe
îndepărtarea suprafaţa
părţilor moi, vestibulară a
mărirea caninilor
fasciculului temporari.
Zona
luminos şi
hipoplazică
vizualizarea
poate favoriza
propriu-zisă a
retenţia plăcii
zonei respective. bacteriene la
Uneori catia copiii la care
nu se efectu
se poate
grefa ează igienă
orală,
pe defecte de contribuind
structură de astfel la
producerea
tip cariei (HEN
hipoplazic. În NON şi col.,
acest sens se 1969, citat de
citează carii CURZON şi

48 49
col., JOHNSEN, pediatru
1984). american, a
sugerat că
laptele de
6.2.4.Caria
de biberon vacă poate fi
Caria de cariogen.
biberon, formă Cercetări
particulară de moderne
carie, reprezintă asupra acestei
forn1c de
o fonnă severă
îmbolnăvire s-
de carie precoce a
au făcut însă
dinţilor temporari
după anul
(Pediatric
1962
Dentistry, 2001-
(MILNES,198
02). Ea a fost
6;
descrisă pentru
SCHOUKER,
prima dată în
1982).
anul Primele semne
1862, când de
Jacobi, un

48 49
îmbolnăvire apar precoce a
la ţesutului
vârste foarte pulpar şi
mici, la scurt distrucţie
timp după coronară
erupţia dentară. rapidă
în (JOHNSEN,
condiţiile 1984;
persistenţei McDONALD
factorilor şi col., 1994;
patogeni, MEON, 1991;
procesul carios MILNES,
se poate extinde 1986;
la toţi dinţii erupţi SCHOUKER,
la un moment dat 1982;
şi are tendinţă de TINANOFF,
evoluţie rapidă 1988; YASIN-
în suprafaţă şi
HARNEKAR,
profunzime, cu
1988;
interesarea
ZARNEA şi

48 49
LUCA, 1987). grupelor
Acest tip de dentare, dar
carie se cu respectarea
localizează, în grupului
general, pe frontal
suprafeţele inferior. Astfel
dentare plimul grup
considerate cu afectat este cel
risc scăzut la al incisivilor
carie, de regulă pe superiori, apoi
suprafeţele cel al
netede vestibulare molarilor unu,
şi orale, fără a al caninilor şi,
exclude însă şi în final, al
localizarea molarilor
proximală. secunzi,
Extinderea se aceasta dacă
face conform nu se
ordinii de îndepărtează
erupţie a factorii

48 49
cauzali.

48 49
 ( 'Hria cita
tulburările
de funcţional
biberon e de
este un masticaţie
tip de
, fonaţie,
carie
cu tulburările
evoluţie fizionomi
acută ce,
cu antrenarea
i1nportant unor
e obiceiuri
consecinţe vicioase
locale şi de
uneori
interpoziţi
chiar cu
consecinţe e ( a
generale.
A
limbii, a
Intre buzei
consecinţe superioare
le locale
se pot ).

50 51
 Copiii de
cu duretile
carie dentare şi
de
distrucţiil
biberon e severe
cresc coronare.
într-un In general,
ritm acest tip
1nai de carie
lent are o
decât influenţă
copiii fără negativă
carii, iar asupra
calităţii
unii dintre
vieţii
ei sunt copilului
subponder (THOMA
ali datorită S şi
dificultăţil P
or de R
alimentare I
M
generate
O

50 51
S de
C biberon
H este
, descris
ă în
2 literatu
0 ra de
0 special
2 itate
) sub
.
A
'

diferite
denumiri.
6.2.4.1 Intre
. Date denumiril
e folosite
epide se pot
miolo enumera:
gice nursing
1. caries,
Termin nursing
ologie caries
Caria synd.rome,

50 51
nursing caries, le
syndrom
bottle de
caries, bib,.,eron
nursing (SCHOU
KER,
bottle 1982;
MILNES,
mouth,
1986;
baby bottle MEON,
caries, 1991). In
baby bottle majoritat
tooth ea
acestor
decay, denumiri
bottle se
caries, regăseşte
labial unul din
factorii
caries,
favorizanţ
melanodon i ai
tie
apariţiei
infantile, bolii -
ramp ant
- modul

50 51
incorect de ran1pantă
hrănire a cu cauză
copilului specifică
mic (cu ce (TINANO
şi când). FF,
Unii MITCHE
autori LL şi
descriu MITCHE
earia de LL,
biberon ca ERONAT
entitate şi EDEN,
separată MARSH
(McDON şi
ALD, MARTIN
LEVINE, ). Pornind
JOHNSEN însă de la
), alţii o definiţia
consideră lui
o formă de DAVIES
carie (citat de

50 51
 McDONA inferiori şi
LD şi col. dezvoltare
şi de a tiparului
MEON) că
prin carie
rampantă
se înţelege
acea
. formă de

carie

caracterizat
ă prin

interesarea

suprafeţelor
aproximate
ale dinţilor
anteriori

50 51
coronară ambele
rapidă, tipuri de
severă, carie
practic a (rampantă
întregii şi de
dentiţii la biberon)
persoanele sunt forme
tinere, severe de
poate este carie
mai potrivit precoce a
să se dinţilor
considere temporari.
earia de
biberon .2.
drept o Frecvenţ
entitate a
separată. Caria
Trebuie de biberon
menţionat reprezintă o
însă că problemă

50 51
serioasă a mic,
sănătate element
publică important
(Pediatric în etiologia
Dentistry, acestei
2001-02). forme de
Frecvenţa ei îmbolnăvir
variază de e.
la o Deoarece
populaţie la nu există o
alta, cultura standardiza
şi re privind
obiceiurile colectarea
diferitelor datelor,
grupări valorile
etnice raportate
influenţând privind
modul de prevalenţa
alimentaţie cariei
a copilului precoce la

50 51
dinţii şi la grupele
temporari, de
entitate în populaţie
care este dezavantaj
inclusă şi ate din
earia de ţările
biberon, dezvoltate
variază în frecvenţa
limite poate
foarte largi. atinge 70%
I"n ţările din
dezvoltate, populaţia
frecvenţa preşcolară
este
(MILNES,
cuprinsă
între 1 şi 1996).
12%, iar în Studii
efectuate
ţările în
curs de în
dezvoltare Bucureşt

50 51
 i UMF
au "Carol
evidenţia Davila'',
t ambele
o sexe fiind
frecvenţă afectate în
aceeaşi
de
A

măsură
7,23% la (LUCA şi
copiii col., 2002,
preşcolari LUCA şi
col.,
din 2001). In
grădiniţe şi schimb, o
o frecvenţă afectare
de 32,66%
1nai mare a
la copiii
băieţilor
prezentaţi
pentru este
tratament în raportată
Clinica de de autorii
Pedodonţie turci,
a motivaţia

50 51
fiind remarca
tendinţa bile
tradiţională în
a părinţilor prevenir
din ţările ea
asiatice de
a fi mai cariei
indulgenţi dentare,
cu fiii cel puţin
(ERONAT în statele
industrializ
şi EDEN,
ate, copiii
1992; foarte mici
HAYDAN, . constituie
1996).
În un

pofida grup

progrese de
lor

50 51
 risc exti n

pentru

apariţia

cariei

de

biberon
(SARNAT
şi col.,
1995).
Vârsta la
care
debutează,
tendinţa la
de c d

cari
e

50 51
dificultatea apariţia
realizării cariei de
tratatnentului biberon se
impun regăsesc
cunoaşterea principalii
cauzelor factori
acestei implicaţi în
î1nbolnăviri producerea
în vederea bolii
stabilirii carioase, dar
unor momentul
programe în care
preventive aceşti factori
eficiente. interacţionea
ză capătă
3. importanţă
Etiopato majoră.
genie Aşa cum
În s-a arătat
în
 capitolul cariogen
5, boala devin
carioasă dominante
apare (MILNES,
când 1986).
influenţa La
mediului naştere,
înconjurător cavitatea
produce un bucală a
dezechilibru copilului
ecologic în este
comunitatea sterilă.
Procesul
microbiană
de populare
cantonată pe
cu
suprafaţa microorganis
dintelui me se face
astfel încât iniţial prin
microorganis contaminare
mele cu pasivă de la
potenţial mamă,
 alimente, sunt
lapte şi apă şi reprezentate
de la saliva în
indivizilor
A

.J.. .. ...
nrincioal de
din imediata soecii
apropiere a aerobe si
copilului. facultativ
" anaerobe.
I ncă din Intre acestea
primele zile se
de viaţă, numără şi
cavitatea Streptococcu
bucală este s salivarius
foarte care poate fi
selectivă faţă izolat în
de gura nou-
microorganis născutului la
me. Primele 18 ore după
specii de naştere
microorganis (MARSH şi
me pioniere MARTIN,
1992). Deşi capacitatea
reduse ca să adere la
număr, mucoasele
microorganis care se
mele dcscuameaz
pioniere ă. Deoarece
asigură Streptococcu
condiţiile s mutans,
pentru principalul
colonizarea microorganis
cu alte m implicat în
specii. iniţierea
Microorg cruiei în
anismele smalţ, nu are
care capacitate de
populeaz prindere pe
ă iniţial aceste
cavitatea
mucoase, ci
bucală
au pe
suprafeţele AN, 1997)
dure, el va sau de fratii
apare în mai
caviatatea m
bucală odată a
cu erupţia r
i
dinţilor,
sursa (
principală M
fiind I
reprezentată L
de mamă N
(MILNES, E
1986; S
SUHONEN ,
şi col.,
1
1994;
9
TINANOFF
8
şi
O'SULLIV 6
) Se
. apreciază
că, cu cât
popularea
cu
Streptococc
us mutans a
plăcii
incisivilor
ternporari se
face mai
devreme, cu
atât
experienţa
carioasă
ulterioară a
individului
va debuta
mai de
vreme şi va infectaţi va
fi mai creşte odată
amplă cu erupţia
(ALALUUS altor grupe
UA şi dentare
REKONEN, (FUJIWAR
1983; A şi col.,
KOHLER şi 1991, citat
col., 1988, de
citaţi de SUHONEN
SUHONEN şi col.,
şi col., 1994).
1994). De Până în
asemenea, prezent, nu
concentraţia se cunoaşte
salivară a cu precizie
Streptococc vârsta la
ului mutans care se
la copiii produce
infectarea NOWAK,
cu 1997;
Streptococc TINANOFF
us mutans. şi
Unele studii O'SULLIV
AN, 1997),
arată că
în timp ce
infectarea
altele
("fereastra
plasează
de
această
infecţiozitat infectare
e") se mult mai
produce la devreme, la
vârsta de 19 vârsta de 11
până la 31 luni sau de
de luni 12-16 luni
(CAUFIEL (BROWN
D şi coL, şi col,
1993 citaţi 1985,
de respectiv
LUNT şi dinţii
LAW, 1974, temporari,
citaţi de premise cu
TINANOFF atât mai
şi mari cu cât
O'SULLIV gradul de
AN, 1997). infectare cu
Aceste Streptococc
observaţii us mutans
subliniază este mai
ideea că, mare.
din punct de Persisten
vedere ţa
microbian, microflorei
există orale este
premisele dependentă
grefării de
procesului capacitatea
de carie pe de a obţine
 substratul din şanţul
nutritiv şi gingival, la
de a se care se
dezvolta în adaugă cu
cavitatea intermitenţă
bucală. aportul
Substratul exogen
nutritiv provenit
este din
furnizat în alilnentaţia
principal individului,
de rol
· semnificativ
componente având
le hidratii de
endogene carbon si
ale salivei cazeina. I"n
şi functie de
fluctuatia
Iichidului substratului t
'
 "

nutrţtiv, sursa
nricroflora majoră de
rezidentă lactoză din
va avea rol alimentaţie,
saprofit sau iar sucroza,
patogen
agentul de
(MARSH
îndulcire
şi
cel mai
MARTIN
, 1992). frecvent
. utilizat,
Aliment îndeplineşte
aţia un rol cheie
în
copilului
metabolism
mic se
ul bacterian
bazează în din
principal pe cavitatea
lapte. I" n
general, 53
laptele este
bucală desfăş
(MARS urării
H şi activit
MARTI ăţii
N, floreî
1992). În micro
felul biene
acesta, cariog
prin ene.
modul Se
de ştie că
hrănire laptele
al matern
copilului şi
mic se suptul
asigură la sân
asigur
substratu
ă cele
l nutritiv
mai
necesar
bune
condiţii are
pentru P<?
dezvolta tenţial
rea şi pentru
sănătate dezvol
a tarea
copilului cariei
mic.Totu de
şi, după bibero
erupţia n prin
primilor mărire
dinţi, a
suptulla timpul
sân ui de
prelungit expun
, neurmat ere
de ţnăsrui dintre
de igienă hidraţi
orală i de
corespun carbon
zătoare ferme
ntabili şi conţint
suprafeţe ului
le mare
dentare de
(Pediatri lactoz
c ă care,
Dentistry p1i.n
, 2001- degrad
02). are şi
A

In literatura form
de are de
specialitate, glucan,
capacitatea
cariogenă a ajută
laptelui la
este fixarea
controver orală a
sată. micro
Efectul organi
cariogen smelor
se şi, în
datorează acelaşi
timp, a pH-
duce la o ului
scădere decât
a. pH- laptel
ului e de
plăcii bovin
(HALLO e
NSTEN (HAL
şi col., LONS
1995; TEN
MILNES şi col.,
, 1986; 1995)
PINKHA datorit
M, ă
1988). cantită
Laptele ţii mai
uman mari
produce de
o lactaz
scădere ă
mai mare (7,2%
faţă de laptele
4,5%) de
(HALL bovine
ONSTE .
N şi Ef
col., ectul
1995; protec
MILNES tor al
, 1986). laptelu
De i se
asemene datore
a, laptele ază
uman conţin
conţine utului
mai mare
puţin de
fl.uor, calciu
caiciu, şi
îosfat şi fosfat
proteine (MIL
decâi
NES, lipidel
1986). or şi
După ionilo
Moyniha r de
n, laptele calciu
de vacă, şi
chiar fosfat
din
dacă
comp
conţine
oziţie
4% (MO
lactoză, YNIH
protejea AN şi
ză col.,
A

dinţii, 1996)
împiedic . In
plus,
ând factor
disoluţia ii
smalţulu antiba
i datorită cterie
ni
cazeinei, conţin
 uţi în la fel
lapte de
interferă
prompt
cu flora
lactoz
microbia
a ca
nă orală
sursă
(KOSIK
energe
OWSKI,
tică
1970,
aşa
citat de
cum o
TINAN
fac în
OFF şi
cazul
O'SULL
sucroz
IVAN,
ei
1997),
(RUG
iar
G-
bacteriile
GUN
cariogen
N şi
e nu sunt
col.,
capabile
1985,
să
citaţi
utilizeze
de cariog
TINAN en
OFF şi decât
O'SULLI alte
VAN, lichide
1997). care
Dator conţin
ită zahăr.

caracteri S4
sticilor

amintite,

laptele

este

mai

puţin
 I"'n 1995în salivară
Brazilia au fost limitată)
efectuate o serie (ARAUJO şi
de studii "in situ" col., 1995). De
pentru a evidenţia asemenea, în
potenţialul aceleaşi
cariogen al condiţii p
laptelui. ternic
Rezultatele au cariogene,
condus la laptele de
concluzia că bovine este
laptele matern nu necariogen, dar
este cariogen efectul
chiar în condiţii cariostatic
puternic dispare prin
cariogene (dinte adaos de zahăr
imaturt retenţie de (VICENTINI
placă bacteriană, şi col., 1995).
conţinut crescut Dacă
de hidrocabonate
- sucrozăt acţiune potenţiala
 şi
cariogenitate O'SULLIVAN
a , 1997).
laptelui Pll'\TKHA
rămâne încă M (1988)
o problemă afmrtă că
neclarificată, în laptele urnan şi
schimb el poate de bovine
adrninistrat în
constitui tm
momente
vehicul pentru
nepotrivitet de
substanţe exemplu în
cariogenprin tin1pul nopţii,
combinarea lui cu fără igienă
zahăr sau alte orală
alimente ulterioară are
potenţial de
(WEISS şi iniţiere a
BIBBY, 1996, cariei, în
citaţi de t imp ce
TINANOFF SHAFER şi
col. susţin că dacă a
laptele sau alte
forme de hidraţi împiedica
de carbon sunt efectul
curăţaţi rapid din
cariogen
cavitatea bucală
generat de
nu sunt puternic
cariogeni. La prezenţa
fel, lactozei. Este
McDONALD şi cert că un
col (1994) sunt mod incorect
r- ....1 -- +.:: ! !...1-!! - de alimentare a
1"

o
_,., -
.;t'C' s+n,.,........_n.......a n.
copilului mic
alt "'l
lnrt-1--
1 poate asigura
.-.Y"W"\?'tl"'\
condiţîi propice
CU).l'l
rlo
Gl.UCIJ ll lUvll Uv (1
.UU J!IV111J.H'-' pentru
.a0.u.a..1"-' a.
l.Uf'l.'-'.lU.l \ dezvoltarea
U.lll<41..t o;)UU
Uv

bovine) pe dinţi, procesului de

tocmai carie prin
pentru realizarea şi
 riscul la carie
grăbirea datorită
dezechilibrului contactului
în prelungit
dintre
comunitatea glucidele din
compoziţia
microbiană
orală. lichidelor
Consumul
frecvent de respective şi
lichide care bacteriile
conţin hidraţi cariogene de
de carbon pe
fetmentabili,
lichide care suprafeţele
uneori pot fi
acidulate, (ex: dentare
sucuri, lapte, lapte
praf, sifon) cresc susceptibile
 (Pediatric au
Dentistry, 2001- potenţial
cariogen.
2002). Trebuie Intre
a
obiceiurile
mintit faptul
incorecte
că
de hrănire
sucurile de a copilului
A
mic se
fructe, naturale
enumeră:
sau

artificiale, 55
 a) ceai,
hrănirea diferit
cu e
biberonu sucuri
l înainte )
de având
culcare o
în timpul conce
som ntraţie
nului din cres
cursul cută
zilei, dar de
gluci
mai ales de
în timpul fenne
ntabil
nopţii, e, fie
lichidele în
mod
ad natur
ministrat al, fie
e (lapte, prin
adaos
 ; .
b) aport de s
glucide cu u
ajutorul p
suzetelor (în t
special u
miere,
l
gem, alte u
substanţe i
dulci);
c l
) a
p
r s
e â
l n
u
n p
g e
i s
r t
e e
a
 v situaţi
â e, în
r
condiţ
s
t iile
a existe
nţei
r Strept
e
ococc
c
o ului
m mutan
a s pe
n supraf
d
aţa
a
t dentar
ă ă, a
. aportu
a) lui de
"
I n hidroc
prima arbon
ate premi
fermenta zele
bile şi a declan
scăderii şării
fluxului proces
salivar ului
din de
tirnpul carie.
somnulu Meca
i nismu
(xerosto l de
1nie produ
fiziologi cere
că) este
(SUHO sinteti
NEN şi zat
col., foarte
1994) se bine
creează de
MILNE rapid.
S (1986). Pe
La măsură
început,
copilul - ce
aflat în copilu
poziţie l
culcată -
suge se
viguros,
secreţia satură
şi fluxul
şi

salivar adoar
me,
cresc,
deglutiţi secreţi
a se face a
şi fluxul bucală

salivar şi

scad, la
ritmul
deglutiţi metab
ei olizare
diminuă, a
ceea ce
duce la substr
stagnare atului
a ferme
lichidulu ntabil
i îndulcit
de
în
către
cavitatea

microf
lora nivelu
orală. l
supraf
Se eţelor
de
smalţ
produc mai
subţiri
astfel ,
acizi rezult
organici ând
care duc
tiparul
la
disolutia de
ranidă a carie
smaltulu cervic
i. ală;
Distructi apoi
a se '
L
la
nivelul
'
'

produce şanţuri
mai întâi
la lor
(MILNE corect
S, 1986). ează.
Dinţii cei Incisiv
mai ii
afectaţi inferio
sunt ri nu
incisivii sunt
n1axilati interes
şi aţi
molarii deoare
unu, ce sunt
urmaţi de protej
canini şi aţi de
molarii părţile
secunzi, Inci
dacă (buză
obiceiul inferio
incorect at·ă,
de hrană limbă
nu se ) şi de
vecinăta de
tea ordine
canalelo a de
r erupţi
glandelo e a
r dinţilo
salivare r
submand tempo
ibulare şi rari şi
sublingu de
ale. Se persist
poate enţa
spune, sau
deci, că întreru
grefarea perea
procesul obicei
ui de ului
carie se incore
face în ct de
funcţie alimen
tare a
copilului în
.
"
In mo
funcţi me
e ntu
l
de utiliz
ării
poziţi biber
a onulu
i şi,
pe impli
cit, în
funcţi
care
e de
calea
o de
scurg
are ere
copilu 56
l
a lichidelui ce va copilul este
fi ingerat, treaz şi este
procesele ţinut în braţe
carioase pot fi pentru a fi
simetrice sau hrănit cu
asimetrice în biberonul, se
raport cu linia vor earia
mediană şi pot suprafeţele
avea anumite orale ale
localizări. Astfel, molarilor
leziunile vor avea inferiori, în
un caracter tiinp ce
simetric atunci incisivii
când copilul stă superiori vor fi
în decubit dorsal foarte puţin
sau vor fi interesaţi
asimetrice când (JOHNSEN,
copilul stă în 1984).
decubit lateral
(fig.6.1.). Când
 a
r
i
e

d
e

b
i
b
e
r
o
n
F
i
c
g
u
.
6
l
.
o
1
c
.
a
-
l
i
C
 z formă lichidă
a
care conţ,i..n
r
e zahăr pot să
apară carii
a asemănătoare
s
i cariilor de
m biberon. In
e 1991,
t GEHRKE şi
r
i JOHNSEN au
c descris primul
ă caz de carie
de
La copiii cu
biberon asociat
afecţiuni
cu
generale cronice, administrarea
care fac terapiei anti-
tratamente de HIV
lungă durată cu (Zidovudine,
medicamente sub preparatul
Retrovir). Catia împreună cu
a fost depistată la un lichid
un pacient în îndulcit cu
vfu·stă de 2 ani sucroză.
care în urmă cu La apariţia
1O luni cruiei de
începuse un biberon poate
tratan1ent cu contribui şi
Retrovir sub consumul de
fom1ă de elixir. lichide
Pentru a fi îndulcite
acceptat de şi/sau
pacient, acidulate
medicamentul, folosind
care conţinea diferite
sucroză, a fost recipiente
adm.insitrat cu
biberonul 57
închise de
etanş cu pahar,
capace de
prevăzut cană,
e cu o de
prelungi sticlă,
re în iar
fo1mă ciocul
de cioc capac
prin ului
care se este
elllnină prevă
lichidul zut cu
respectiv o
. fantă
Recipien sau cu
tele au multip
fom1e le
variate, orificii
pentru ul lor
scurgere din
a cană.
lichidulu Folos
i. Ele irea
servesc lor o
ca perio
adjuvant adă
e în scurtă
perioada de
de timp
ajută
trecere
copilu
de la
l să
consum
'înveţe
ul să
lichidelo
r din
biberon
la
consum
 "
c) In privinţa intervalul
suptului prelungit 1970-1980 o
la sân, al rolului frecvenţă
acestuia în crescută a
creşterea cariei, în timp
prevalenţei cariei, ce în altele se
datele din arată că
literatură nu sunt momentul
întot deauna întreruperii
concordante. suptului la sân
HALLONSTEN nu
şi col. (1995) influenţează
citează mai multe experienţa
studii care carioasă,
raportează în
bea din cană a
sau din prelungită c
pahar. a e
Utilizarea s
 " '
tor prezenţa sau I
n
nivelul ur
Streptococc m
ului mutans a
salivari.
recipien END
te poate T,
favoliza SZIG
apariţia OLEI
cariei de T şi
biberon col.,
printr-un 2000)
mecanis .
"
m b) I n
similar cazul
cu cel al folosirii
folosirii suzetei,
biberon pe care· se
ului aplică
(BEHR în
 prealabil ă care
alimente poate
dulci lua
(miere, chiar
sirop, forma
zahăr tetinei
pudră (sindr
etc.), omul
caliile de
vor ti suzetă
localizat descri
e pe s de
incisivii MUG
superiori NIER,
şi citat
inferiori, de
realizân SCH
d o OUK
beanţă ER, 1
iatrogcn 82)
(fig.6.2. tăbliei osoase
). vestibulare
inferioare.

Fig.6.2. - Carie de
suzetâ cu erodarea
studiului efectuat au arătat că
pe copii care au copiii ale
supt până la căror mame
vârsta de 18 luni, au avut o
HALLONSTEN sarcina cu
şi col. ajung la probleme sau
concluzia că care au avut
suptul prelungit o naştere cu
la sân poate fi probleme
un factor de risc prezintă un
în anumite risc crescut
condiţii, cum ar în dezvoltarea
fi asocierea cu c ei de
un număr de biberon în
gustări cu condiţiile
alimente utilizării
cariogene. excesive a
Unele studii biberonului
(PEREZ şi pasageră
KAFKA, (NIKIFORUK
1997). şi FRASER,
Complicaţiile 1991) care
din timpul
poate induce o
sarcinii ca şi
evenimente trau perturbare în
matice din
timpul naşterii formarea
(cezariană sau
extragerea cu smalţului
ajutorul vacuum-
ului sau (hipocalcifiere
forcepsului) ,
pot
produce o hipoplazie).
Expunerea
hipocalcemie
continuă şi
 îmbolnăvirii
intensă la apar în jurul
vârstei de 20-
acţiunea 22 de luni la
nivelul
factorilor incisivilor
maxilari (fig
cruiogeni cresc 6.3.).
vulnerabilitatea Leziunile sunt
la carie a localizate fie
smaltului cu pe feţele
defecte de vestibulare
structură. sau orale în
apropierea
6.2.4.2. caietului, fie
Tablou clinic pe suprafeţele
Primele aprox.llnale,
senme ale marginea
incizală fiind
n p
e u
i ţ
n i
t n
e
r l
e a
s
a î
t n
ă c
e
c p
e u
l t
.

58
59
 Fig.6.3. -Carie de biberon- Leziuni
Localizate pe centralii superiori

I
n
i
ţ
i
a
l

s
e

c
o
n
s
t
a
t
ă
d
o
a
r

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

d
e

c
u
l
o
a
r
e
,

s
m
a
l
ţ
u
l

f
i
i
n
d

m
a
i

a
l
b
-
o
p
a
c

s
a
u

c
h
i
a
r
m
a
r
o
n

î
n
c
h
i
s

(
T
I
N
A
N
O
F
F
,

1
9
8
8
)
.

D
a
c
ă

n
u

s
e

c
o
r
e
c
t
e
a
z
ă

o
b
i
c
e
i
u
l

i
n
c
o
r
e
c
t

d
e

h
r
ă
n
i
r
e

ş
i
n
u

s
e

i
n
s
t
i
t
u
i
e

m
ă
s
u
r
i

d
e

i
g
i
e
n
ă

o
r
a
l
ă

a
p
a
r

n
o
i

p
r
o
c
e
s
e

d
e

c
a
r
i
e

p
c
c
e
i
l
a
l
ţ
i

d
i
n
ţ
i

t
e
m
p
o
r
a
r
i
.

O
r
d
i
n
e
a
d
e

a
p
a
r
i
ţ
i
e

c
a
r
i
i
l
o
r

r
e
s
p
e
c
t
ă

o
r
d
i
n
e
a

d
e

e
r
u
p
ţ
i
e
,
a
s
t
f
e
l

î
n
c
â
t

d
u
p
ă

a
f
e
c
t
a
r
e
a

i
n
s
i
s
i
v
i
l
o
r

s
u
p
e
r
i
o
r
i
u
r
m
ă
t
o
r
i
i

d
i
n
ţ
i

i
n
t
e
r
e
s
a
t
i

V
Q
r

f
i

p
r
i
m
i
i

m
o
l
a
r
i
,

a
p
o
i

c
a
n
i
n
i
i

ş
i
,

Î
ţ
l
f
i
n
a
l
,

m
o
l
a
r
i
i

s
e
c
u
n
z
i
.

S
i
n
g
u
r
i
i

d
i
n
ţ
i

c
a
r
e

n
u

v
o
r
f
i

a
f
e
c
t
a
ţ
i

s
u
n
t
i
n
c
i
s
i
v
i
i

i
n
f
e
r
i
o
r
i

d
a
t
o
t
i
t
ă

p
r
o
t
e
c
ţ
i
e
i

o
f
e
r
i
t
ă

d
e
p
ă
r
ţ
i
l
e

m
o
i

ş
i

d
e
v
e
c
i
p
ă
t
a
t
e
a

o
r
i
f
i
c
i
i
l
o
r

g
l
a
n
d
e
l
o
r
s
u
b
m
a
n
d
i
b
u
l
a
r
e

ş
i

s
u
b
l
i
n
g
u
a
l
e

(
f
i
g
.
6
.
4
)
.

N
e
a
f
e
c
t
a
r
e
a

i
n
c
i
s
i
v
i
l
o
r

i
n
f
e
r
i
o
r
i

c
o
n
s
t
i
t
u
i
e

u
n

e
l
e
m
e
n
t

d
e

d
i
a
g
n
o
s
t
i
c

d
i
f
e
r
e
n
ţ
i
a
!

c
u

e
a
r
i
a

r
a
m
p
a
n
t
ă

c
a
r
e

r
e
p
r
e
z
i
n
t
ă

t
o
t

o
formă de carie precoce a dinţilor
temporari.
Fig. 6.4. -Carie de biberon la un băieţel în
vârstă de 3 ani şi 5 luni.
A .şi B . -A
fn C se rem
radiotransp
unor g
obtura
60
61
 Severit genera
atea l,
leziunilor
leziun
variază în
ile se
funcţie de
dezvo
vârsta ltă
copilului,
de tipul şi asimp
de modul tomat
de ic,
aliinentaţie
, precum şi dar
de tipul au
hidraţilor evoluţie
de carbon
conţinuţi rapidă în
în lichid suprafaţă
(MILNES, şi
1986).
În profunzim
e, dinţii
 ajungând
în
scurt timp
resturi
radiculare,
dacă nu se
corectează
obiceiurile
· incorecte
de îngrijire a Fig.6.5 - Carie
copilului de
(fig. 6.5).· biber
on A
-
Incisi
vii
super
iori
sub
formă
 de complicaţ
resturi ii grave.
radicu Uneori,
lare;
procesul
B-
osteitic
lncisi
vii
dezvoltat
inferio poate
ri eroda
sunt tăblia
îndem osoasă
ni vestibulară
cu apariţia
De
prin
obicei,
mucoasă
simptomat
a unei
ologia
părţi din
devine
rădăcina
zgomotoasă
(vezi
când apar
fig.6.2).
 Din de abcese
păcate, gingivale
cei mai (paruljs)
mulţi
părinţi sau de
se fistule
alarmea (fig.6.6.)
ză şi . Dar şi
aduc în această
copilul
situaţie,
la medic
îngrijorar
foarte
ea lor
târziu,
vizează în
când
principal
distn1.cţiile
eventuala
coronare
interesare
ajung
a dintilor
resturi
petmanen
radiculare
ţi. În
şi se legătură
însoţesc
cu acest părinţilor
aspect implicaţiil
trebuie e ce
făcută o decurg de
corelaţie aici.
între
gravitatea
proceselor
osteitice
ale dinţilor
temporari
şi gradul
de
dezvoltare
al dinţilor
permanenţ
i de
înlocuire
explicând
 C
a
r
i
e

d
e

b
i
b
e
r
o
n
-
F
i 5
g 1
. ,

5
6
2
.
,
6
- 6
 1 ă; 53, 63
- - Carii
R vestibular
e e;
s Frontalii
t
u mandibul
r aJi
i îndemni.
r
a În
d
i studiul
c
u
întreprins
l de LUCA,
a
r R. şi col.
e
(2002),
cu fistulă
pe 78,95%
mucoasa dintre copiii
vestibular cu carie
precoce la mari în
dinţii alimentare.
temporari
consultaţi în 6.2.4.3.
clinică Diagnos
tic
depăşiseră diferenţi
vârsta de 3 a[
ani şi Diagnost
icul
prezentau diferenţia
distrucţii l se face
cu:
coronarse
-
întinse,
abcese eari
gingivale sau a
ra
fistule şi mp
dificultăţi ant
 ă În cazul
- cariilor
eari localizate
a pe dinţii cu
gref
ată defecte de
pe structură,
hlpo
cel puţin în
plaz
ia primele faze
sma de evoluţie,
lţul
ui. leziunile au
În earia o distribuţie
rampantă
leziunile 62
sunt 63
localizate
şi pe
frontalii
inferiori.
H
p
0
c
1
f

i
c
ă
,

c
o
r
e
s
p
u
n
z
ă
t
o
a
r
e

t
o
p
o
g
r
a
f
i
e
i

d
e
f
e
c
t
e
l
o
r
r
e
s
p
e
c
t
i
v
e
,

i
a
r

a
n
r
u
n
n
e
z
a

e
v
i
d
e
n
ţ
i
a
z
ă

a
n
u
m
i
t
e

a
f
e
c
ţ
i
u
n
i

a
l
e

m
a
m
e
i

î
n
t
i
n
1
p
u
l

s
a
r
c
i
n
i
i
s
a
u

a
l
e

n
o
u
-
n
ă
s
c
u
t
u
l
u
i

c
a
r
e

a
r

f
i
p
u
t
u
t

g
e
n
e
r
a

d
e
f
e
c
t
e
l
e

r
e
s
p
e
c
t
i
v
e
(
v
e
z
i

t
a
b
e
l
u
l

6
.
2
.
)
.

6.2.4.4. Principii de tratament

P
r
e
v
e
n
i
r
e
a
a
p
a
r
i
ţ
i
e
i

c
a
r
i
e
i

d
e

b
i
b
e
r
o
n
,
c
u

c
o
n
s
e
c
i
n
ţ
e

n
e
p
l
ă
c
u
t
e

l
o
c
a
l
e
ş
i
,

u
n
e
o
r
i
,

c
h
i
a
r

g
e
n
e
r
a
l
e
,

t
r
e
b
u
i
e

î
n
c
e
p
u
t
ă

p
r
i
n
i
n
s
t
r
u
i
r
e
a
p
ă
r
i
n
ţ
i
l
o
r
a
s
u
p
r
a
m
o
d
u
l
u
i
c
o
r
e
c
t
d
e
î
n
g
r
i
j
i
r
e
a .....
s
u
_
g
a
r
u
l
u
i

ş
i

c
o
p
i
l
u
l
u
i

m
i
c
:

R
e
a
l
i
t
a
t
e
a
a
t
e
s
t
ă

f
a
p
t
u
l

c
ă
m
u
l
ţ
i

p
ă
r
i
n
ţ
i

n
u
c
u
n
o
s
c

s
a
u

i
g
n
o
r
ă

e
f
e
c
t
u
l

p
o
t
e
n
ţ
i
a
l

c
a
r
i
o
g
e
n

a
l

o
b
i
c
e
i
u
r
i
l
o
r

i
n
c
o
r
e
c
t
e

d
e

h
r
ă
n
i
r
e

ş
i
d
e

î
n
g
r
i
j
i
r
e

c
o
p
i
l
u
l
u
i

m
i
c
,

c
e
e
a

c
e

a
t
r
a
g
e

r
e
s
p
o
n
s
a
b
i
l
i
t
ă
ţ
i

s
p
o
r
i
t
e

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l
u
i

m
e
d
i
c
a
l

ş
i

n
u

î
n

u
l
t
i
m
u
l

r
a
n
d

m
a
s
s
1
n
e
d
i
e
i
.
"In legătură cu modalităţile de
hrănire sau de liniştire
a

cu copilul
lichide ,
îndulcite precu
pentru a m şi
adormi alăptat
ul curân
nocturn, d
la cerere, posibil
după ce după
erupţia
prilnul primil
dinte a or
dinţi.
erupt (în
De
jurul aseme
varstei nea,
părinţi
de i
6luni). trebui
Copilul e
trebuie să
ştie
învăţat că
1năsur
să bea ile
din cană, de
igienă
cât mai orală,
ca şi Fig. 6.7. - Carie
controal
ele de biberon în
curs de tratament
la o fetiţă în
vârstă de 4 ani .şi
11 luni. Carii
oprite din
evoluţie la
incisivii superiori.
Se remarcă
obturaţiile de
amalgam de
argint de pe
molari (54 şi 64
au avut carii
complicate cu
gangrene; 55 şi
65 - carii simple
ocluzale);
Modalitaţi de
tratament la dinţii
inferiori. Se remarcă radiologic al
coroana prefabricată jr·ontalilor
de pe 74 care a avut superiori.
gangrenă
complicată; Aspectul
sto apari
Tratamentul
matologice ţia curativ
, trebuie prim constă, în
instituite ului primul rând,
în corectarea
odată cu..
.
dinte obi-
" •

.
t porar.: In figura ceimilor de
e6.7. esteprezentată îngrijire a
copilului, cu
. oprirea din
mevoluţie a suprimarea
obiceiului
. incorect
cariilor superi
de pe ori, a
incisivii căror
vitalitate lui cu
s-a lapte
păstrat, îndulci
la o t în
fetiţă timpul
la nopţii
care s-a
sa prelun
git
instituit până
în jurul varstei
periajul de 4 ani.
dentar,
deşi

utilizarea
biberonu
dhrănire sau de suprimării lui
liniştire şi bruşte şi
instituirea unei
igiene orale suportarea
corecte. catorva nopţi
Renuntarea la de nesomn, se
biberon generează poate recurge '

de cele mai multe la dezvăţarea

ori "proteste". De treptată a
aceea, în locul copilului prin

64
65
utilizarea simple a
licaţii
de locale de
preparate
diluţii
fluorate,
succesive
pentru
ale reminera-
•
lizarea
conţinutului lţziunilor
incipiente,
biberonului. pană la
extracţie _şi
I"n eventual
funcţie de aplicarea
menţ.toar
gravitatea
elor de
leziunilor, spaţiu m
tratamen t ul cazul
·-
poate ieziunilor
avansate. În
varia· de. la legătură cu
menţinătoar ele pentru
ele de prevenirea
spaţiu, obiceiurilor
trebuie de
precizat că interpoziţie
ele nu (a limbii, a
sunt buzelor).
necesare în Vârsta
zona mică a
frontală copilului,
dacă lipsa de
extracţia colaborare
incişivilor cu
s-a făcut pacientul,
după frecventele
erupţia complicaţii
locale
caninilor. impun de
Totuşi, se cele mai
recurge la multe ori
efectuarea de o parte
tratamentul - din
ui sub cauza
anestezie limitelor
generală. metodelor
Chiar după şi
un materialelor
tratament de
de restaurare,
reabilitare iar pe de
orală altă parte
completă - din
sub cauza
anestezie activităţii
generală, carioase
rezultatele care
în timp nu rămane
sunt din crescută
cele mai (GIZANI şi
bune, - pe col., 2001).
Această şi earia
realitate rampantă
constituie sunt
un considerate
argument în forme
plus pentru severe de
sporirea carie
modalităţilo precoce,
r de mulţi autori
prevenire a apreciind
cariei de că ele
biberon. reprezintă
aceeaşi
6.2.5. entitate
Caria clinică.
ranzpan Totuşi, în
tă
earia
Atât
rampantă
earia de
sunt
biberon, cât
afectaţi şi
dinţii excretoare
frontali ale
inferiori la glandelor
nivelul sublinguale
cărora se şi subman
pot întâlni dibulare,
carii aşa cum se
aproxhnale întâmplă în
şi carii earia de
cervicale. biberon.
La acest tip Caria
de carie nu rampantă
se mai face nu este
simţită specifică
protecţia dinţilor
oferită de temporari.
părţile 1noi Ea se poate
şi de întâlni şi
vecinătatea în dentiţia
canalelor pennanentă
, în special brusc, cu
în prima răspândire
perioadă a mare, cu
adolescenţe interesare
i. După pulpară
MASSLER precoce,
(1945), citat
localizată la
de
dinţii care
McDONA
de obicei
LD, earia
sunt imuni
rampantă
la earia
este un tip
obişnuită.
de carie cu
debut
În
producer
ea cariei
66
rampant
e nu s-
au
depistat
mecanis
me
diferite, însă important
anumiţi care creşte
factori pot susceptibilita
accelera tea.
procesul favorizând
distructiv, apariţia
făcându- cariei
1incontrolabi rampante
l este
(McDONAL reprezentat
D, 1994). de .
Cariarampan modificarea
tă se dezvoltă cantitativă şi
la indivizii calitativă a
cu salivei.
susceptibilita Reducerea
te crescută la fluxului
un moment salivar sau
dat. Un absenţa
factor totală a
salivei i
generează o c
distrugere e
rapidă a
s
dinţilor. a
Disfuncţia u
salivară este
generată de o e
serie de m
o
situaţii: ţ
t i
u o
l n
b a
u l
r e
ă ;
ri
-
p
s
unel
i
h e
afec a
ţiun
i
gen
s
eral
e: a
o
r
e a
i c
o u
n t
u ă
l

î d
n e
t
f e
a r
z m
i a
n r
ă ă

o a

r f
e l
d u
u x
c u
e l
r u
e i
t s
e a
m l
p i
o v
r a
 r e
;
- p
r
a e
f c
e u
c m
ţi
u l
n u
i e
s s
p u
e l
c ,
i T
f B
i C
c
ş e
i l
a e
c
ti a
n c
o u
m t
i e
c s
o u
z p
a u
, r
p a
r t
o i
c v
e e
s
i a
n t
h u
i t
b u
ă r
f o
u r
n g
c l
ţi a
a n
u d
n e
e l
i o
a r
s s
a a
u l
 i i
v m
a u
l
r
u
e l
; a
- d
e
mias c
tenia v
gra a
vis- t
glan d
dele a
saliv t
are o
nu r
mai i
pri t
mes ă
c d
st i
 s ţiun
tr i
u gen
g etic
e e
ri (ex:
i dis
a pla
c zia
e ect
ti ode
l nna
c lă).
o -
li
n
i
e
i; r
- a
d
unel i
e e
afec
r c
e a
a
c m
a o
p d
u a
l l
u i
i t
ş a
i t
g e
â
t d
u e
l
u t
i r
a l
t i
a g
m n
e e
n ;
t r
î e
p
n
o
a z
f i
e ţ
c i
o
ţi n
u a
n r
i e
m a
c
a h
ir v
u a
r r
g e
i l
c a
a c
l o
ă p
a i
c i
o i
n c
d u
u s
c c
t
u
e
r
l
g
o
e
r
r
s
al e
i p
 e i
r e
si n
st ţ
e
e
n
t
ă a
d l
e e
s
a v
li
i
v
ă t
; a
-- m
d i
e n
f e
i i
c B
. i
î c
n o
s t
p i
e n
c i
i c
a ;
l -
a
a utili
zare
c
a
i uno
d r
u me
l dica
u me
i nte
(tra
n
nch
 iliza salivei s-a
nte arătat o
de frecvenţă
tipul
mai mare a
c
cariei
l
o rampante la
r pacienţii cu
p salivă
r vâscoasă.
o De
m
asemenea, s
a
z a precizat că
i există o
n relaţie între
e saliva
i) vâscoasă şi
. consumul A

In exagerat de
privinţa dulciuri
calităţii (McDONA
LD, 1994).

67
 1\bsc unei
fetiţe
na
în
glandelor
vârstă
salivare
de 4
duce la
ani,
apariţia
iar
cariei
GELBI
rampante
ER şi
la ambele
WINTE
dentiţii şi
R
la
(1995)
pierderea
raporte
precoce a
ază
dinţilor.O
şapte
'MALLE
cazuri
Y şi col.
de
(1993)
indiviz
descriu
i cu
cazul
carie simpto
rampantă melor,
în absenţa hipofu
glandelor nc ţia
salivare. glandel
Redu or
cerea salivare
.fluxului poate
salivar nu fi
.induce neglijat
întotdeau ă.
na Adesea,
senzaţja primul
de sete simpto
sau de m
gură .al deficienţei
uscată. salivare poate
Datorită fi deteriorarea
absenţei rapidă a
dinţilor.
 Datori delimit
tă acestor are
considere clară
nte, în între
cazul adevăra
cariei ta
rampante carie
se impune ratnpa
un ntă şi
exam.en dezvolt
clinic area
foarte unor
atent, carii
atât multipl
subiectiv e ca un
cât şi nare a
obiectiv. neglije
Trebuie nţei şi
făcută o a
igienei preceda
orale tă şi
necorespu urmată
nzătoare. de
Simpla măsuri
rezolvare n1enite
a să
proceselo corecte
r carioase ze sau
prin să
modalităţi îndepăr
le dictate teze
de situaţia factorii
clinică favoriz
propriu- anţi.
zisă nu Ideal ar fi
este să se facă o
eficientă. depistare
Ea trebuie precoce a
catiei
 rampante iar u
conduita n
terapeutică să i
constea în: l
t o
r r
a
t
a o
m d
e o
n n
t t
u a
l l
e
l
e
z p
i
r u
i
n e
x
t
r
o a
b c
t ţ
u i
r i
a
ţ î
i n
i
f
u
s n
a c
ţ s
i t
e r
u
d c
e ţ
i
g e
r
a d
d e
u n
l t
a
d r
e ă
;
d
i s
f r
a i
t v
u i
r n
i d

r i
e g
p i
e e
t n
a a
t
e
o
r
p a
l
ă c
o
r
ş e
i c
t
ă
a
l ş
i i
m
e c
n o
t n
a t
ţ r
i o
a l
u r
l a
;
a t
p r
l a
i t
c a
ă m
r e
i n
i t
e
a
c p
e r
s e
t v
o e
n u
t
i c
v a
e r
i
- e

p r
a a
c m
i p
e a
n n
ţ t
i ă
i
r
c e
p
r i
e n
z d
i i
n v
t i
ă z
i
u
n c
u
g
r r
u i
p s
c
d
e c
r c
e a
s r
c e
u
t s
e
l
a i
n
c d
r i
u c
i ă
e
f
l l
a u
o
r p
o e
p
r c
o a
f l
i e
l
a g
x e
i n
a e
, r
a
a l
t ă
â
t (
t
a â
b t
l
e ş
t i
e
p
f e
l
u c
o a
r l
a e
t
e l
) o
, c
a
c l
ă u
r
( ă
l )
a
c ş
u i
r
i e
, f
e
a c
p t
e u
a
d r
e e
a
g
 s e
i r
g e
i a
l
ă u
r s
i c
ă
l
c
o
i
r
u
; n
- i
i
c
o o
m r
b a
a l
t
e ,
,
c c
â u
n
d a
j
e u
s t
t o
e r
u
p l
r
e g
z u
e m
n e
t l
ă o
r ă
d r
e
ş
m i
e
s a
t
e s
c p
a r
t a
f y
ă u
r r
ă i
l
z o
a r
h
c ă
u
(
s O
a '
l M
i A
v L
ă L
E
a Y
r
t ş
i i
f
i c
c o
i l
a .
l ,
1993; în figura
GEL 6.8. sunt
BIER
prezentate
şi
WINT aspecte clinice
ER, şi radiologice
1995) de carie
. rampantă
întâlnite la o
pacientă în
vârstă de 5 ani,
prove
nită dintr-o
familie
dezorganizată
şi îngrijită de
bunică.
 Figura
-Carie ra
la o fetiţă
de 5 ani. T
temporari
au dist
coron.are
sau sunt
radiculare.
că incisivi
.._ şi 46 su
erup.
"i : t!j'q

F.
'
)

69
 6.2.6. linia neonatală,
Caria entitate evidentă
grefată pe histologic,
hipoplazi realizează o
a zonă de
sma(tului demarcat•ie
Caria
netă între
grefată pe
structurile dure
hipoplazia dentare ale
smalţului este dinţilor
o formă de
temporari
carie care se formate
poate
prenatal şi
confunda cu
earia de structurile
biberon fonnate
(JOHNSEN,
1984). postnatal.
Trebuie Această
reamintit că -linie se
 găseşte Anumite
evenimente
aproximativ petrecute
în în jurul
treimea de naşterii,
colet a cum ar
incisivilor, în fi o
treimea medie naştere
a caninilor şi prematură sau
la baza dificilă
sau unele
cuspizilor afecţiuni
ale nou-
molarilor născutului
(vezi (paralizia
tabelul cerebrală,
4.3.). de exemplu)
vor determina
perturbări în
 formarea leziuni sub
smalţului. Ca forma unor mici
şanţuri
urmare, vor plasate pe
rezulta
defecte traiectoria
de tip liniei
hipoplazic pe
suprafaţa neonatale.
Leziunile
hipoplazice
respectă tiparul
smalţului. La
de formare al
nivelul s1nalţului. I"n
acestor consecinţă · ele
defecte
grosirnea vor
smalţului este
mai redusă fi
rezultând
 paralele (diabet,
cu afecţiuni renale,
marginea infecţii virale
incizală sau bacteriene).
sau la nivelul
cu suprafaţa acestora apar
ocluzală şi vor defecte de
avea un tipar dezvoltare de
circular. tip
Dacă în hipocalcificare
timpul sarcînii sau de tip
mama a hipoplazic,
prezentat unele dispuse, de
afecţiuni care asemenea,
au perturbat conform
procesul de tipanllui de
formare a formare al
dinţilor smalţului. Ca
temporari urmare ele se
vor găsi la orice
nivel pe interesând dinţii
suprafaţa omologi
smalţului, (simetric
corespunzător dreapta-
cu gradul de stânga) cu cât
formare în defectul
momentul hipoplazic se
acţiunii produce mai
factorului aproape de
perturbator, pe1ioada de
dar orientate debut a formării
tot paralel cu smalţului, cu atât
marginea el este localizat
incizală sau mai aproape de
suprafaţa marginea
ocluzală. incizală sau la
Leziunile sunt nivelul acesteia.
dispuse
simetric, 70
 Defe grefată pe
ctele smalţul cu
hipoplaz defecte
ice se hipoplazi
întâlnes ce se
c mai caracteriz
frecvent ează prin
la următoare
incisivii le:
maxilari -
decât la
p
cei
e
mandibu i
lari, iar n
incisivii c
centrali is
sunt mai i
afectaţi v
i
decât cei
e
laterali. st
Caria
e m
a
l r
o g
c i
a n
l ii
i i
z n
a c
t i
ă z
a
l l
a e
s
n a
i
u
v
e
l p
u a
l r
a
lel e
ă a
ri
cu a

ace d
ast e
a
b
av i
ân b
d e
r
for o
mă n
,
cir
cul c
ară e
l
(în
 pu e
r
_ţi e
n s
a
t
la ă
);
p
înc e
ep m
o
ut,
l
a
ma ri
rgi a
ne r
a e
•
inc t
iza o
lă t
nu d
est
e i
int s
 po tabelul
ziţ 6.9. se
ie prezintă
cir
elementel
cul
ară e
, principale
int de diag
ere nostic
sân diferenţia
d l între
în earia de
spe biberon
cia
l şi earia
mo grefată
lari pe
i hipoplazi
sec a de
un smalţ.
zi.
În
Tabelul6.9.
Ca opla
rac zia
ter de :
isti mzal
cil ţ.
e
car Elemente de comparat
iei
Dinţii interesaţi
de
bib wT cau•z• are:
ero -Incisivi
n
şi - Molari
ale Simetrie
car Dintele în momentul
iei generale ale
gre mamei şi/sau nou-
fat născutului în antecedente
e
pe În
hip figura
6.9. este 7
prezenta
tă o
formă
severă
de carie
pre
coce,
posibil
carie de
suzetă,
grefată
pe
defecte
de
structură
de tip
hipopla
zic.
 6.2.7.
Caria la
copiii cu
despicăt
uri
labio-
maxilo-
palatine
Caria la
copiii cu
Fig. 6.9. Carie de suzetă diferite tipuri
grefată pe de
hipoplazie de despicături,
smalţ- deşi nu are
formli severi1 un tipar
cu erodarea special, se
tăbliei dezvoltă în
osoase conditiile în
vestibulare care există
inferioare multiple
zone de toate
retenţie gn1pele
alimentară dentare, dar
iar _igiena
orală este mai frecvent
de cele mai dinţii din
multe ori apropierea
precară, ceea despicăturii
ce şi molarii
favQrizează
apariţia unor temporari.
carii cu I"n
evoluţie
rapidă în general,
si1prafaţă şi copilul
profunzime. cu
BOKHOUT
şi despicătu
ră este
HOFFMAN
necooper
(1997) au
ant.
arătat că
Abordarea
sunt afectate
lui se face indulgenţa
foarte greu crescută a
datorită părinţilor
experienţelor care au un
multiple pe sentiment de
care le-a avut vinovăţie faţă
cu personalul de astfel de
medical de copii,
diferite instruirea
specialităţi şi părinţilor
rezistenţei pe privind
care o opune regimul de
din statt. Din viaţă,
acest motiv, alimentaţia şi
dar şi îngrijirile
datorită orale corecte
faptului că la reprezintă o
apariţia necesitate
cariilor imperioasă.
contribuie şi Aceasta, în
primul rând
pentru
împiedicarea
apariţiei Bffi
cariilor dar şi LIO
pentru GRA
abordarea
FIE
mai uşoară a
copilului în
ARAUJO,
vederea
D.R.,
aplicării VELASCO,
1netodelor L. F., DEL
locale de BEL CURY,
prevenire. A.A.,
MALTZ, M.,
ARAUJO,
FB., CURY,
J.A. - An in
situ Evaluatin
of Cariogenic
Potential of 90, 2000, 8,
Human Breast 72-74.
Miile sm BOUN,
World A.K.,
Congress on BOLIN,
A.,
Preventive
KOCH,
Dentistry, Sao G.-
Paulo, Children's
April27-30, dental
1995, health in
Abstracts; pp. Europe: caries
72. experience of
BEHREN 5 and 12 year-
old children
DT, A.,
from EU
SZIEGOLEIT, coun
F. et al- tries.
Zunehmender International
Einfluss des Journal
NBS durch ofPaediatric
Schnabeltassen Dentistry,
. Zahnmedizin 1996,6, 3,
155-162. DMFS,
BOKHOU T-need, and
T, DDE indexes
B.,HOFFMA in five and
N, F.X. - twelve-year-
Incidence of old Sardinian
dental caries in (Italy)
the primary children.
dentition in Italian
Journal of
children with
Paediatric
cleft lip and/or
Dentistry,
palate. Caries 1998, 2,
Research, 107-112.
1997, 31,1,8- COCARL
12. Ă ELVIRA,
CAMPUS, POP
G., VIORICA,
LUMBAU, CHIŞ
A.,
MIHAELA -
FALCOLI
Statusul
NI, G. -
DMFI', odontalla un
lot de
preşcolari din 9
Cluj-Napoca. 6
Stomatologia ,
(Buc.), 1993,
p
XXXX, 1-2, g
65-67. .
CURZON,
M.E.J., 8
ROBERTS, 9
J.F., ;
KENNEDY, 1
0
D.B. -
1
Kennedy's -
Paediatric 1
Operative 0
Dentistry. 3
Fourth .
Edition. DOHNKE
Right, -
1 HOHRMANN
9 SYLVIA -
Status of
Dental Health EUGENIA,
and Treatment ZEGAN
GEORGETA,
Need of PĂSĂREAN
Children at the U MARINE-
Age of 5 and LA,
12 years in VALENCIUC
Germany. 15lh LUMINIŢA,
Congress STELEA, L.,
ofiAPD, PRISECARU
Găteborg, -RADOS
Sweden, June NICOLETA -
8-11, 1995, Oral diseases
Abstract 117. of preschool
DOROBĂ children:
T epidemiology
VALENTI and preventive
NA,
MAXIM, measures.
A., Congresul II
BALAN al
ADRIANA stomatologilor
, . Teze.
'
CURA Chişinău.
1
9
9
4
,

p
p
.

1
6
6
.

72
73
CAPITOLUL?
...
CARI
LA
TEM

D
-

Examenul
-

Examenu

Obiective
-

Principii
 -

Prepararea
-
Reguli de
-
Pat1icular
cavităţii
-
Instrumen
-
Tehnica A
•

-
Tratamentul plăgii dentinare
-

ivfateriale

7.1.DIAG
În den
temporară
odontală
de boala
cum s-a a
capitolul
varie tate

forme cli

carie dar,

pentstabi

conduitei
trebuie să
dacă ele s
nu de afe
Caria

simplă
este

procesul

patologic

în care

se

păstrează
integritat
funcţiona
puţin d
vedere
Diagnost
simplă
coroborar
obţinute
examenul
a celui ob
78
79
 7.1.1. părintele
Examen sau alt
ul membru al
subiecti familiei.
v Absent• a
comunicării
Examen cu copilul
ul subiectiv sau
constă în comunicare
anamneză. a parţială cu
Având în acesta, ca şi
vedere inforn1aţiile
vârsta
furnizate de
copilului,
altă
cele mai
persoană
multe date
pot
se obţin de
denatura
la
însoţitorul situaţia
acestuia, de reală,
regulă îngreunează
·examinarea nu sunt
şi reduc influenţate
importanţa de co
examenului ponenta
subiectiv în emoţională
precizarea a copilului
diagnosticul sau de cea a
ui. Pe de însoţitorului
altă parte, .
medicul In orice
trebuie să caz, în
aibă Inult earia
discemămân simplă,
t pentnl a simptom
alege din atologia
datele este, de
anamnestice cele
obţinute mai multe.
numai pe ori, absentă
acelea care sau
minimă.
Acesta este, carii simple
poate, unul pot prezenta
dintre nelinişte
motivele înaintea
pentru care sau în
copilul este timpul
adus al meselor,
medic inapetenţă
târziu, când şi repulsie
deja pentru
procesul alimentele
carios este care le
avansat, declanşază
ajungând sufetinţă
chiar în dentară,
sladiul de somn
carie agitat.
complicată. Neasociind
Totuşi, întotdeauna
aceste
copiii cu semne cu
multiple starea
dinţilor, servi foarte
părinţii bine pentru
examinarea
diferitelor
suprafeţe
dentare, dar
şi pentru
mprirea
vizibilităţii
prin
reflectarea
luminii.
Inspecţia
poate
evidenţia
:
-

mod
ifică
 ri de ale
culo cariei
are;
- incipiente
(pe
lipsă
de suprafeţele.
subs
vestibulare
tanţă
sau orale)
;
se observă o
-
modificare
prez de culoare
enţa sub forma
denti unei pete
nei albe în
alter cazulleziunii
ate. active sau
În unele sub forma
unei pete
localizări brune în
cazulleziunii evident la
oprite din dinţii
evoluţie. temporari.
Uneori, în În
cazul cariei procesele
aproximale, carioase în
îna jnte care lipsa de
de substanţă
este
întreruperea evidentă se
crestei poate
marginale, observa
aceasta poate aspectul
avea o tentă dentinei
albicioasă alterate
sau uşor gri. (culoare
Totuş' i, acest gălbuie, gri
stadiu de alburie în
evoluţie este cariile
mai puţin acute,
culoare of
brună în u
cariile n
cronice). zi
Palparea m
cu sonda e
precizeaz a
ă: pr
în o
ti ce
nd su
er lu
ea i
în c
su ar
pr io
af s;
aţ c
ă al
şi it
pr at
ea ă
d s
e a
nt u
in d
ei e
al c
te o
ra n
te si
, st
d e
ac nt
ă '
ă
es m
ai
te
fe
rn
u 1
m ă.
e :
d e
c
r Z .2.
m A Ex
d e R am
e d N en
i E ul
m c A ob
u u , iec
l l tiv
t u L
Ex
e i . am
, en
ul
o p ob
iec
l e 1 tiv
se
i d 9 fac
e
i 9 în
s a 3 co
nd
f t ) iţii
le
a r . un
ei
t u O bu
ne
u viz
l ( 7.1 ibi
lit
ăti
 -
du a
.
pe p
M
T pă
sp
ăla
re
a
şi
us
ca
re
a
pr
eal
abi
lă
ul p
a e
•

Se la rece,
consideră prin
că testele durere
care
temlice
dispare
sunt cele la
mai fidele îndepăr
în a tarea
evalua stimulul
starea ui.
pulpei. Rezu
Dintele ltatele
sănătos obţinute
răspunde cu
la testele
modificări electrice
le sunt puse
t ermice, la
în special îndoială.
Ele pot t
indica period
prezenţa ic
este
sau
util
absenţa pentr
sensibilită u
ţii, fără a depistar
preciza ea
normalitat
ea pulpară cariilor
(SNAWD
ER, incipient
1980). e în
Exam
enul special
de
radiol
ogic pe

efectua suprafeţe
le proxi este
ale, dar
şi evident,
pentru dacă
celelalte
depistarea n1odalităţ
i de
celor examinar
care nu e
au pledează
pentru
întrerupt diagnosti
creasta cul de c
ctrle
marginală
. Dacă simplă,
nu
procesul rni
de carie este
 privinţa
necesar cariei
s:l se simple.
f acă Exa
men
radiografi ul
părţi
e.
lor
Examenul moi
din
radiologic veci
se nătat
e
trebui
impune,
e
totuşi, făcut
când întotdeau
există na cu
atenţie,
dubii deoarece
în poate
 ajuta de pe
uneori la molarul
precizarea II, când
diagnostic catia nu
ului. De a
exemplu, întrerupt
în cazul creasta
cariei marginală
aproximal şi nu se
e extinde
de suficient
la nivelul vestibula
molarilor, r sau oral
în special pentru a
al cariei fi
distale de observală
pe la
molarul I inspecţie,
şi a cariei papila
meziale interdent
 ară poate pe
fi baza
inflamată unnătoar
(modifica elor
tă de semne:
culoare, -
uşor
mărită de s
volum, i
m
sângercază
p
uşor). t
Diagn o
osticul m
pozitiv a
t
de o
carie l
simplă o
se g
pune i
c
e ar
s e
u
de
b
ie
ct cu
i lo
v ar
ă
şt e
e (î
a n
r ea
s ria
ă
;
m in
o ci
d pi
if en
i tă
c de
 ul
p ar
e e
s sa
u u
p or
r al
a e)
f ;
e -
ţ
l
e
i
l p
e s
v a
e
d
st e
i
b s
u z
b e
st n
a ţ
n a
ţă
d d
u e
r n
ă t
d i
e n
n e
t i
a a
r l
ă t
; e
- r
a
p t
r e
e
; h
- i
s
c ă
a ;
m -
e
r v
a i
p t
u a
l l
p i
a t
r a
ă t
e e
st a
e
î d
n e
c n
ta
ră
e
st
e
p
ă
st
r
at
ă
î
n
li
m
it
e
n
o
r
m
al
e.
 7.2.TR uţi
ATAi\1E ei
NT pro
ces
7.2.1.
ulu
Obiectiv i
e car
Prin ios
tratamentul ;
cariei -
sin1ple a
dinţilor p
temporari se r
urmăresc e
următoarele v
obiective: e
- n
i
opri r
rea e
evol a
 i
a l
p o
a r
r
i l
ţ o
i c
e a
i l
c e
o
m ş
p i
l
i l
c a
a
ţ d
i i
 s ii
t rit
a mului
n fiziologic
de
ţ
resorbţie
ă radiculară
; pentru
- men
ţ
păst
rare inerea
a dinte]ui pe
vital arcadă până
ităţi la vârsta de
i exfol iere.
dent
are Aceste
în
ved obiective
erea asigură
asig desfăşurare
urăr
a
 norm incipii
ală a de
tratame
funcţiilor nt
aparatului "
A. I n
earia
dento- incipient
maxilar, ă activă
("white
oferind spot")
tratament
ul co?stă
pacientului
în:
-
confort şi
o cor
i ntegrare ect
socială foarte are
bună. a
obi
7.2.2.P1 cei
uril i
or n
ali s
men t
tare
i
;
t
-
u
i
c
r
o
e
r
a
e
c
u
t
n
a
e
r
i
e
a
i
s
g
a
i
u
e t
n â
e n
o d
r
a m
l e
e t
c o
o d
r e
e l
c e
t
e ş
, i
a
d t
a e
p h
n s
i t
c a
i
l c
e o
î p
n i
l
r u
a l
p u
o i
r ;
t -
c
u sti
v mu
lar
â ea
r
tnec i
anis
mel l
or o
c
loca a
le l
e
de
d
rem e
iner
aliz p
are r
p e
ri p
n a
a r
p a
li t
c e
a
ţi
 fl arar
o ea
r une
u i
r cav
a ităţ
t i;
e -
.
B. În trat
earia simplă am
ent
cu lipsă de
ul
substanţă, ca
plă
atitudine gii
terape- utică den
se adoptă tin
unnătoarele are
etape: ;
- -

prep refa
 cere carios se
a pregătesc
dist cavităţi
ruct• clasa I, a II-
iei a, a III-a, a
coro IV-a, a V-a
nare sau cavităţi
. atipice, care
de cele mai
7.2.3.Pre
multe ori se
pararea
vor obtura
cavită,til
cu materiale
or
plastice de
În funcţie obturaţie.
de topografia
procesului 8
 În în funcţie
general, de
pregătirea materiale
cavităţilor le
se face utilizate
respectând pentru
regulile refacerea
clasice ale distrucţiei
lui Black coronare.
cu adaptări Parti
în funcţie cular
ităţil
de
e
particularit morf
ăţile mor ologi
fologice şi ce şi
de de
structură struct
ură
ale dinţilor
de
temporari care
precum şi trebui
 e să 7.2.3.1.
se ţină cont Reguli de
în pregătire
prepararea
cavităţilor Regulile de
sunt pregătire a
prezentate în cavităţilor
tabelul 7.1. enunţate de
Black sunt:
1)
7.1. Particularită,tile Deschidere
din,tilor a procesului
temporari carios
şi 2) Exereza
implicaţiil dentinei
alterate
e în
3) Extensia
prepararea preventivă
cavită,tilo 4) Forma de
r retenţie
5) Forma de
rezistenţă
6) Forma de
 .
convenienţă
;
1) în preparareaprin
Irriplicaţia aduc
şi/sau
Particularitatea procesului
7) Finisar<?a obturarea autocurăţi
cavităţii
marginilor de pune înseamnă
smalţ
Grosime mai mică ale
a structw-ilor La obturarea cu ciale
materiale neaderente, pentru
cavităţii
cavităţii
dure dentare tenţie, cavitatea se extinde mai mult în supra
multe
risc de deschidere a camerei pulpare clasa a I
•
. procesele afara pun
· Cameră pulpară volumi- Risc de deschidere a camerei pulpare
noasă, cu unele coarne pulpare orificii orizontale
procidente necesită clasa I.
Contacte strânse şi întinse
. Usurarea
în Dificultăţi în realizarea Totuşi
extensiei preventive
suprafaţă între_ molari, după cavitatea de clasaapro a II-a (cavitateaternporari
verticală)
vârsta de 3-4 ani nu extinse, în
Proeminenţă mezio-vestibulară Greutate în adaptarea matricei fi obturat
m
hm 1/3 de colet a molarilor regul largi cont
(tuberculul Zuckerkandl)
excepţia P1in măr
Orientarea prismelor de smalţ Nu este necesară limitată
bizotarea
pereţii cav
Strat exterior de smalţ apris- Timp de demineralizarepulpar, mai lung când se folosş
frecarea
.
matic mateiiale compozite
cu modalitat
Modificări regresive pulpare Restrâng utilizarea coafajelor pulpare
asin1ptomatic.
odată cu instalarea rezorbţiei . 3) 84
radiculare
permanenţi . 85
Viaţă limitată pe arcadă Se pot face sacrificii mai mari de structură d
pentru a obţine refaceri durabile în timp
în apropierea timpului de exfoliere, cavităţile
pot pregăti şi obtura mai puţin riguros, în ti
mai scurt
retenţiei se se realizează
evită cu mai
crearea unor mare
cavităţi mai greutate în
adânci în condiţiile
special în
păstrătii
dreptul
vitalităţii
coamelor
pulpare dentare,
mezio- datorită
vestibulare gro.simii
ale Inai reduse
molatilor.
a smalţului
4)
şi dentinei
Forma de
dinţi.lor
retenţie a
cavităţii, în temporari.
Pentru
cazul a
folosirii suplini
acest
materialelor inconve
de obturaţie nient se
recurge
neaderente,
 la ve
creştere
a nti
suprafeţei ve
de contact ma
i
dintre
am
pereţii
ple
cavităţii şi ;
materialul -
de
obturaţie, rot
aşa cum s-a unj
arătat mai ire
sus, lucru a
realizabil un
gh
prin:
iur
- ilo
r
ext de
ens nti
ii na
pre re.
 5) special la
Forma de solicitările
rezistenţă masticatorii
presupune . Din păcate,
ca în timpul în cazul
pregatirii proceselor
cavităţii să carioase
rezulte atât întinse acest
pereţi lucru nu
dentari cât este posibil.
şi margini Scurtarea
de obturaţie pereţilor
suficient de subţiri ar
groase reduce din
pentru a înălţimea
rezista la acestora
solicitările periclitând
din forma de
cavitatea retenţie. De
bucală, în aceea, în
asemenea
situaţii, se lucru în
recomandă toate zonele
folosirea cavităţii
coroanelor atât în
prefabricate timpul
. pregătirii
6) cât şi în
Forma timpul
de obturării.
conveni 7)
enţă Finisare
impune a
realizare margini
a unor lor de
cavităţi smalţ
a căror ale
dimensiune cavităţii,
să permită care la
accesul dinţii
instrumenta petmanenţi
rului de presupune
rotunjirea materialelor
unghiurilor compozite
din smalţ şi pentru a
bizo tţlfea mări
smalţului, la suprafaţa de
dinţii prindere la
temporari suprafaţa
constă dentară.
numai într-o IRELA
simplă ND (1963),
netezire. citat de o
Orientarea serie de
prismelor de autori
smalţ nu printre care
ZARNEA,
necesită
L.,
bizotare.
MATHEW
Se face
SON şi
bizotare în
PRIMOSH
cazul
a propus
folosirii
prin cipiile
preparării -
cavităţilor
pe molarii p
temporari, e
vizând în r
principal e
cavitatea de ţ
clasa I şi II i
pentru i
amalgam: v
e
86 s
t
i
b
u
l
a
r
i
ş
i o
o n
r v
a e
l r
i g
s e
e n
ţ
r i
e c
a ă
l t
i r
z e
e
a o
z c
ă l
u
c z
a e
l a
,
a v
s a
t
f a
e v
l e
î a
n
c b
â a
t z
c ă
a
v m
i a
t i
a l
t a
r d
g e
ă c
â
( t
p o
e r
r i
e f
t i
e c
l i
e u
l
p d
u e
l
p d
a e
r s
) c
h s
i t
d e
e n
r ţ
e a
.
P p
e e
n r
t e
r ţ
u i
l
c o
a r
s
r ă
e
z n
i u
 e
f
i s
e ă

s f
l i
ă e
b
i p
t a
ă r
, a
e l
i e
t l
r i
e c
b u
u
i c
o
n a
t l
u e
r
u d
r i
i n
l t
e e
l
e u
x i
t .
e
r D
i e
o o
a a
r r
e e
c i
e p
e
l r
a e
ţ
m i
o i
l v
a e
r s
i t
i i
t b
e u
m l
p a
o r
r i
a ş
r i
o ă
r t
a r
l e
i
s ·
u o
n c
t l
c u
o z
n a
v l
e ,
r c
g o
e n
n v
ţ e
i r
c g
e i
n i
ţ v
a a

p r
e e
r s
e p
ţ e
i c
l t
o a
r ,
c d
a e
v
i f
t a
ă p
ţ t
, a
c l
o e
n
t a
u c
r e
u s
r t
i o
l r
e a
.
e
x
t
e
r
n
e
 -

pere
ţii
dent
inar
i se
întâl
nesc
în
ung
Figur hiur
a 7.1. i
Conve rotu
rgenta njit
spre e;
ocluza
la -
pereţil
or c
lateral
i ai a
cavită v
ţii i
t
a
t c
e u
a
e
x
s t
e e
n
s
r i
e i
a
l c
i â
z t
e
a m
z a
ă i
 s
l t
a e
r m
g u
i l
î d
n e
g
l ş
o a
b n
â ţ
n u
d r
i
t ş
o i
t f
s o
i s
 e Black.
t
e 7.2.3.2.
; Particul
- arizări
în
mar funcţie
ginil de tipul
e de cavităţii
sn1a
lţ nu Cavitate
se a
bizo de
teaz
ă. clasa 1
Ultimile se
trei principii
au fost deja realizează
comentate respectân
când s-au d
expus
regulile lui principiil
 e ,...
enunţate. In
cazul
obturării cu
runalgam de
argint, în
conturul
cavităţii se
înglobează
tot sistemul
de şanţuli şi
fosete
pentru a

87
realiza conferă
extensia rezistenţă
preventivă. (creasta
transversală
Trebuie
de
acordată la
atenţie,
pentru a nu molantl
submina II
crestele superior şi
marginale. creasta de
Ori de la molarul
câte ori I inferior)
este (fig.7.2.).
posibil,
trebuie
păstrate
crestele
de
smalţ
care
 glas
s
ion
ome
r
tipu
lll.
2.
(Ch
elo
n
Figu
Silv
ra
er):
7.2.
A.
Cavi Două
tăti obtur
de aţii
ocluz
clasa
ale pe
1 55 cu
obtu conse
rate rvare
a
cu creste
 i procesului
transv
ersale carios şi
B. schiţarea
Două conturului
obtura cavităţii se
ţii
ocluzal face excreza
e pe dentinei
84 cu alterate de
conser
pe pereţii
varea
crestei verticali şi
transv doar o
ersale; exercză
obturaţie
unică pe 85.
parţială pe
peretele
pulpar.
Pentru a nu
se disloca
bucăţi mari
de dentină
alterată,
existând preparat
astfel riscul neodentinog
deschiderii enetic
camerei (hidroxid de
pulpare, se calciu,
recomandă eugenat de
ca exereza zinc).
să se facă Ulterior,
cu exereza
instrun1entar dentinei
rotativ alterate se
(freze va relua.
sferice) şi Cavitate
nu cu a de
linguri clasa
Black a
(SNAWDE II-a este
R, 1980). alcătuită
"'
I n cavitate din două
se aplică cavităţi,
apoi un
una verticali
verticală şi convergenţi
una spre ocluzal.
orizontală, Peretele
unite printr- gingival.
o zonă mai rezultat în·
îngustă, unna
numită exerezei
istm. dentinei
Cavitate alterate este
a îngust
verticală datorită
se grosimii
realizeaz
reduse a
ă după
principiil smalţului şi
e dentinei la
generale, acest nivel
cu
ceea ce va
baza largă
favoriza
şi pereţi
instabilitate
a obturaţiei. trebuie
Pentru a realizată
Îlnpiedica până în
zonele de
aceşt " '
. In
incovenient,
autocură
zon
se recoma
a
ndă ca cer
peretelui vic
gingiva.l săi ală,
se dea o acea
formă stă
concavă ext
către ens
ocluzaL ie
Extensia va
preventivă a fi
mai
pereţilor
mar
laterali
e
(vestibulari V st
şi orali) âr a
c s d îC
o u e,
pi nt a
p v
lu e
lu •• e it
i " nt a
I
şi ru t
n
pr e e
of ca
x a
u z
e o
n ul
r r
zi c z
m e
a o
e z
vi n
a a
tă t
pr d
o ţi a
e
c lo l
n
es r ă
ti
ul p ,
ui n
r d
ei
o e
ca f a r
ri e
os u
n t
e v o
dI
n e n
"
ţi rt t
e, n i a
e t c l
st â a ă
e l l ,
d n ă i
e ir ş s
re e i t
g a c m
ul d e u
ă i a l
s n o ,
u tr r t
p e i
e c z
rf a
i v
c it
i a
a t
l e
ă a
sau a pune HARTSOO
în pericol K citat
pulpa şi de
trebuie să fie
suficient de McDONAL
adâncă D R.E.,
pentru a
asigura propune ca
lăţime
materialului optimă Y2
de din
obturaţie
dimensiune
grosimea a intercus
pidiană
necesară pentru
pentru a nu dinţii la
se care
procesul de
fractura. carie nu
este foarte ·
mare. Livia de
ZARNEA
recomandă material de
ca istmul să obturaţie la
fie foarte acest nivel,
larg, iar evitând
unghiul de astfel
întâlnire eventualele
dintre fracturi.
peretele În
pulpar şi acelaşi
parapulpar
A

scop este
să fie rotunjit bine ca
înainte de
pentru prepararea
a cavităţii să
asigura se
un identifice
volum cu hâ11ie
mai de
mare articulaţie
cuspizii cu A.
potenţial
periculos şi
să se
reducă cu
ajutorul
pietrelor. In
felul acesta
se vor
reduce
numărul
fracturilor
în primele
6-8 ore
după
aplicarea
amalgamul
ui (Mc
DONALD
şi
AVERY).
realizează pe e
suprafaţa a
vestibulară m
sau orală a e
dintelui (la d
incisivii i
inferiori pe e
suprafaţa a
s
vestibulară).
u
Ea are
p
anumite
r
caracteristic: a
se f
pl e
as ţ
ea e
ză i;
în s
tr e
ei e
m v
it a
ă c
ap a
ro v
pi i
er
t
ea
de ă
m ţ
ar i
gi i
ne n
a u
in
d
ci
z e
al p
ă; ă
lă ş
ţi e
m ş
e t
e a
ju l
m a
ăt l
at d
e i
di n
n t
di e
a l
m u
et i
r ;
ul -
m
e pere
tele
zi
o- para
di pulp
st ar
 se o
n
situe a
ază
i
imed s
iat t
m
sub u
jo l
nc u
ţiu
ne i
a e
sl s
a t
m e
ţ- l
de
a
nt
in r
ă; g
z ă
şi i
u s
ni e
re r
a o
di t
nt u
re n
c j
ei e
d ş
oi t
p e
er .
eţ Cavitate
i a de clasa V
p se prepară
ul asemănător
p cavităţii de
ar clasa V de la
dinţii st
pern1anenţi, r
însă se acordă u
m
o atenţie mai e
mare peretelui n
parapulpar ta
pentru a evita r
deschiderea r
ot
camerei at
pulpare. iv

7.2.3.3. a
Instrume ct
io
ntar n
A

fu at
prepararea
cavităţilor la
pe dinţii
temporari tu
se pot ra
utiliza: ti
in e
 în gam at
alt de e
ă argin
t co
m
sa A. Aspect
u B. Aspect pu
'
' radiologic să,
convenţională; de
- oa
C
instrumentar C re
de av ce
mână, în ita se
special te pr
linguri a e
Black de g
şi cla
toporişti sa
Cavit IV
ăţi de est
clasa
Il e
obtur o
Figur ate ca
a cu
7.3. vit
amal
In ge c ef
sp ne u ic
eci ral aM ie
al , nţ
la c
co a
co D
nt lo
pii O
ur r,
N
ul fr
pr A
eş şi e
L
co sc z
D
lar hiţ el
re
i ar e
c
tra ea o c
ta ca m
m vit a
en
ăţi n
tul
i d
tre se ă,
bu po p
ie t e
să re nt
se ali ru
eÎn za
90
91
obtinerea linguri
unor cavităti Black sau
br ute şi
realizarea de chiar cu
unghiuri excavatorul.
rotunjite
•
Finisarea
•
sau marginil
exprimate. or
Exereza
dentinei cavităţii
alterate
se face se
cu
turaţie efectuea
convenţi ză
onală, cu
cu
freze
sferice, de discuri
mărime
corespunzăt de
oare sau cu hârtie
nemontate.
 aparatura
7.2.3.4. uzuală şi se
Tratame efectuează
ntul cu minimum
atrau1n de
atic de
instrumentar
restaura
re , în condiţii
(ART) "rnodeste"
de lucru.
Relativ În
nou introdus
în practica esenţă,
pedodontică, lehnica
tehnica ART
ART
reprezintă o constă
în
modalitate
de tratan1ent curăţarea
care nu
cavităţii
utilizează
cu l
a

p
a
c
i
e
n
ţ
i
i
î
n

v
â
r
s
t
ă
, c
n a
e r
d e
e
p l
l o
a
s c
a u
b i
i e
l s
i c
ş
i î
l n
a
c
c a
e s
i e
 i
d i
e n
s
î t
n i
g t
r u
i ţ
j i
i o
r n
e a
l
( i
i z
n a
d ţ
i i
v )
i ;
z -
 c
l r
a e
s
p c
a u
c t
i l
e a
n
ţ c
i a
i r
c i
u e
,
r c
i a
s
c e
t
a
p t
ă r
a
i t
n a
t n
e 1
r e
- n
t
m ,
e p
d â
i n
a ă
r
ă l
a
d
e s
t (
a P
b I
i L
l O
i T
z ,
a 1
r 9
e 9
a 9
,
e c
v i
o t
l a
u t
ţ d
i e
e
i H
 O tehnica ART
N poate
K reprezenta o
A opţiune de
L tratarnent la
A dinţii
temporari,
ş la indivizii
i din ţările
c industtializa
o te. Ea poate
l fi folosită
a cu succes în
b restaurarea
. cavităţilor
) de clasa
. I pe molarii
HONKA temporari,
LA şi colab. la copii
(2003) foarte mici,
consideră că anxioşi, fără
experienţă pulpare.
stomatologi Aceasta se
că. face în
funcic de
7.2.3.5. profunzimea
Tratame cavităţii şi
ntul de
plăgii materialul
dentinar care va fi
e folosit
penuu
După
obturaţie. Se
preparare
va
, i
a ,
..

cavitatea r au
w

se spală e pa
...

a
..

şi se c
pregăteşt o
e pentru n
a
•

reali u
zarea n
• ..

protecţiei a
 e T a a
i l
p
S a
i tf'rYITV"Irr1 rrM ,
t
r)bjl.DU "" "il' t;m-n 1 fl;n11·j f'::Î nhf n nti11P.
t
u l e
a z e
d h
ii n u
n
l d l
i
e a t c
a a
e ş t
f i e A
e C l R
c h o T
t i r
u n " a
Î
'

a a
t g
e a
s
î u
n p
r
n f
o
e s
n t
e u
r t
i c î c
l sM n t
i ţ
e ă d
z t
a t e
o i
t d vla
ă l
a e copiii
l
a d foarte
A e
p R rnici,
z
o T v care
p o abia
u s l
e îşi
l t
a dobân
a
ţ p sc
t
i r e exper
a a d a
c c i
t stoma
u n
r i p ogică
c -
i u
ă n la
s
pacien a f
ţii -
ol
anxioş to
in
i, al
ă)
cu et
tea1:nă .
a -
crescu ca
tă a
vi pl
faţă tă
de ic
ţii ar
manevr ( e
e H a
stomatol 2 d
ogice; 0- e
la " la
pacienţii al c,
cu c d
handicap o e
n1ental ol ti
J
1 sau ,
C
fizic; n
o
ea p
al asig oxizi e
it ură i a
e, prot meta d
pe e
toţ
e_cţi bolic
C
i e i,
a
pe mar rezul (
re gma taţi O
ţii lă a în H
ca cavit urma )2
vi ăţii coro î
- n
până ziuni
tătii, s
în i
dacă u
tnon amal
se s
1ent gam
va p
ul ului. e
obt -
în n
ura
care si
cu a
se e,
ama pl
vor c
gam. ic â
depn
acu ar n
e,
d al c r
se et o e
v a ol c
a c ;
a s t:
o • cu
v e.
bt it p Ca
ur ă o )2 s
a ţi at eug
c i e
u pen
(
•

utiliz ob
c n a
0 u cloru ea
1 s ra de am
n e benz m.
f alco o
p niu).
o o
l - Ca
zi o )2 î
.c
te s cav
. o
e af le
b
4

şt foa
aj
o 4
=

- e adâ
to a in
car
l di
 vor Ca(OII
obtura când
cu vor obtura
glass- cu
ionon1e compozit.
ri.
•
 "
In apreci
situaţiil eze cu
e în care mult
există o disce
zonă măm
limitată ânt
de dacă
dentină se
alterată, face
a cărei coafaj
îndepărt
are ar
duce la
deschide
rea
camerei
pulpare,
trebuie
să se
 A

convenţionali, longevităţii
obturaţiilor
fie
la
cei
cavităţile
nzodificaţi de clasa
cu II, s-a arătat
că la
răşină obturaţiile cu
glass-ionomer
( cmnpomeri). In
convenţionalli
privinţa
scul de
" '
natural In eşec este de
aleg cinci ori
sau se erea mai mare decât
trece la cond
terapie uitei în cazul
folosirii
pulpară. glass
terapeut numai
ice îrt
conteaz situaţi
ă stadiul a
în care
deschi
se
deti.i
găseşte
accid
dintele
şi starea entale
pulpară a
(vezi camer
detalii ei
în pulpa
capitole re,
le 8 şi desch
9). idere
Coaf realiz
ajul ată în
direct ţes ut
este dur
indicat dentar
sănătos r
(vezi a
detalii în f
capitolul i
9). a

7.2.4. c
Materiale de a
obturaţie v
i
Alegerea t
materialelor
ă
de obturaţie
ţ
se face în
funcţie de: i
- i

t ş
o i
p
o c
g e
r i
i n
n
ţ a
e c
l e
e a
s
c t
a a
r
e (
r
d e
e z
c i
u s
r t
g e
n
d ţ
ă r

l d
a e

a m
c .
ţ a
i s
u t
n i
e c
a a
ţ
f i
o e
r ,
ţ
e a
l s
o p
e ;
c -
t
mări
f mea
distru
i
ct• iei
z
coron
i
are;
o -
n
0 gradul
1 de
n coope
rare
i cu
c copil
ul;
e -
t
c vârsta
. denta
) ră.
 Pentr glass-
u iono
refacere merii
conve
a nţion
morlolo ali de
giei tip
coronar ll.l şi
e, II.2;
..
reflectat -
ă prin c01np
omer
earia n;
simplă, -
se pot
folosi: c01np
- ozitel
e;
arnalga -
mele de
argint; coroa
- nele
de
 înveliş Amal
prefabri gamu
cate;
l de
i
n argint
c răn1â
r ne
u mateli
s alul
t de
a electi
ţ
e
i
i pentru
l obţine
e rea
. cavită
ţilor
a. Materiale de
pentru zona clasa
laterală: I şi II
• de pe
molarii arcadă
temporar este
i, 1nai mai
ales dacă scăzu
vor tă se
rămâne pot
pe arcadă folosi
o glass
perioadă -
mai iono
lungă de m.eri
trei ani.
i, fie
• cei
Dacă
distrucţi 94
a este
mai
limitată
sa u viata
dintelui
pe
ionomerului pretentioase,
modificat cu deoarece au
răşină (Vitamer) nevoie de o
şi că pentru izolare foarte
runbele tipuri de bună, de
materiale tehnică de
insuccesul este lucru foarte
din cauza atentă. Deşi
retenţiei şi au o serie de
apariţiei cariei proprietăţi
secundare
fizice şi
(HUBEL şi
rnecanice
MEJARE, 2003).
excelente,
•
performanţele
lor nu rezistă
Compozitele
sun t la
considerate competiţia
an1algarnul. cu
CUNHA
tnateriale (2000)
recomandă
sensibile, folosirea
compozitelor
posterioare în
perioada dentiţiei
u nii aut01i
1nixte tardive. preferă
• Coroanele amalgamul ori
prefabricate se de cîte ori este
indică în situaţia posibil
disfuncţiilor (McDONALD
coronare pe 1nai ).
mult de două
suprafeţe. Ele se b. Materiale
aplică relativ pentru zona
uşor, după o frontală:
şlefuire sun1ară a • Glass-
ionomeri;
dintelui. Trebuie
•
avut însă grijă la C01npon1e1i
adaptarea ;
marginală, •
deoarece, altfel C01npozite
pot produce anterioare.
iritaţii gingivale. La canini,
Din acest motiv, pentru
 cavităţile Adaptări în
distale, pregătirea
sunt cavită,tii, in
autmi
funcţie de
care
reco material
m •
a Amalgamul
n :
d - .ncce ită
ă cavităti
rerenti ve
a '
nu se
m bizotea
a ză
l margini
g le de
a smalţ
m ale ca
u vităt.ii;
-
=
L nţcesită
protectie
7.2.4.1. pulpară
(Ca(OH)2,
eugenat de 95
zinc).
• Glass-
ionomerii a
d d
e e
ş r
i
e
s
n
u t
n e
t ,

m n
a e
t c
e e
r s
i i
a t
l ă
e
t e
o n
t ţ
u i
ş e
i
î
c n
a
v c
i a
t z
a u
t l
e
c
d a
r
e
i
i
r l
e o
t r
 r
a i
p i
r
o t
x e
i m
m p
a o
l r
e a
r
d i
e ;
-
p
e n
e
m c
o e
l s
a
i n
t u
ă m
a
p
i
r
o
t î
e n
c
ţ c
i a
e v
i
p t
u ă
l ţ
p i
a l
r e
ă
f
 o Compozite
a le:
r -
t
e n
u
a
d n
â e
n c
c e
i s
( i
C t
a ă
(
O c
H a
) v
2 i
)
. t
• ă
ţ
i î
r m
e b
t m
e ţ
n ă
t -
i
v t
e ă
, ţ
d i
a r
r
e
,
a
p
e
n r
t e
r t
u e
n r
ţ g
i i
e n
i a
ş l
i e
a ,

a s
d e
a
p r
t e
ă c
r o
i -
i
m m
a
a
n o
d r
ă
d
b e
i
z s
o 1
t n
a a
r l
e ţ
a
î
m n
a
r u
g n
i
g
n
i
h
l i
 o
d l
e a
b
.
4
,
5
°
1
(
9
M
8
A
7
T
)
H
;
E
W -
S
necesi
O tă
N întotd
eauna
ş protec
i ţie
c pulpa
 nl (este Refacerea
incom. per
patibi ete
l cu
lui
euge
natul lip
de să
zinc). cu
aju
7.2.4.2. tor
Tipuri de ul
matrice n1a
Pentru tric
ei
realizarea pe1
obturaţiei mit
în cazul e:
cavităţii
de clasa ful
II are
trebu ie să se a
aplice matrice. cor
ect
ă a val
mater ă;
ialulu sup
i de raf
obtur aţa
aţie, lust
ruit
ceea
ăa
ce obt
duce
ura
la
ţiei.
creşte
rea
Pe
rezist nt1u
enţei
obtur dentiti
aţici; a
o bună
adapt tempo
are rară se
margi recon1
nală andă
gingi
 1
unnătoar 1
ele tipmi o
de
d
matrici:
o
- bandă
n
m.etalică
t
'în forn1a
literei i
"T" c
(bandă în ă
T);
- d 1

i
b n
a
n c
d a
ă r
e
0
s e
e
d
c e
o
n
f d
e i
c m
t e
i n
o s
n
i
e
a
u
z n
ă e
a
i
n d
e i
l n
t
e c
l a
u r
i e
r
e s
s e
p
e a
c d
t a
p
i
t
v e
, a
i z
n ă
e
l l
e a
c z
o ă
l
e c
t u
ş
i a
s j
e u
t
c o
o r
n u
f l
e
c c
ţ l
i e
o ş
n t
e
i
a
l
< ţ
; i
: ;
> I
n
r
a
p
t
e
r
n
i
t
c
r e
u a

c T
o
o
n
f
v
f
e
x l
i e
t m
ă i
r
e d
i
m
ş e
i n
s
i
u
S
n
i
i
q
u
p
e
e
l
n
a
t
n
r
d
u
c
c
u
o
p ,
i
l 1
9
( 9
C 6
U )
R ;
Z -
O
N 1natric
ea şi
ş post1na
i tricea
Apis;
-
c
o matric
l e
a parţiale
b ţinute
. de
1nedic. Pentru
obţinerea
cavităţilor
de clasa III
şi IV:
-

matric
e

metali
că

atunci

când
se

obture
ază
cu
am
alg
am
 cavita dintelui cu
tea a
distală j
a u
canin t
ului; o
- r
u
matrice l
de
celuloid; p
- e
n
e
coroane de l
celuloid pentru o
cavităţile de r
clasa IV.
Matricile vor d
fi adaptat cât e
mai intim la
l
suprafaţa e
m
n ANDLAW,
.
R.l, ROCK,
W.P.- A
Manual of
Paedodontic
B Third edition,
I Churcill
Livingstone,
B 1993, pag. 87-
L 107.
I CUNHA,
O R.F. - A
third months
G clinica!
R evaluation of
A a postelior
compozite resin
F in primary
I molars. Jotunal
E of Clinical
Pediatric
D 2
e 4
n ,
i
s 1
t 1
r 3
y -
, 1
1
2 5
0 .
0 CURZON,
0
, M.E.J.,

p ROBERTS,
a .
g T.F.,
.
KENNEDY,
2
, D.B.
 - FORTIER,
Kennedy 's
Pediatric Operative J-P.,
Dentistry, Fourth
Edition, Wright, DEMARS-
1 FREMAULT
9 ,
9
6 Ch.
,
-
p
a Abrege
g
. de
Ped
6 odo
3 ntie
-
. 2e
1
Edit
2
7
ion.
. Mas
son,
· Pari
s, E., KERUSUO,
1987, E., G., AL-
pag. JAME - The
82-87.
atraumatic
GAFAR, M. ,
restorative art
SITEA, M.,
(ART) approach
ANDREESCU, C.
t restoring
- Curs de
primary teeth in
patologie şi terapie
a standard
odontală, vol. L dental clinic.
Litografia I.M.F., International
Bucureşti, 1981. Journal of
HONKALA, Ciinical
Pediatric
E.,
Denistry, 2003,
BEHBEIHANI, pag.
3
IBRICEVIC, ,
H., 1
3
,
KERUSUO, 1
7 Class II
2 restorations in
- primary molars.
1
7
A 3- year
9 c.linical study.
. International
HUBEL, S., Journal of
MEJARE, I. - Pediatric
Conventional Denistry, 2003,
versus resin- pag. 1 -8,13.
modified glass-
ionomer cement for 97
 LU Te
CA, ză
RODI de
CA - do
Studiu ct
clinic or
şi at,
experi B
mental uc
privind ur
prepara eş
rea ti,
cavităţil 1
or şi 9
obturaţ 8
ia cu 3.
amalga M
m de A
argint T
pe H
dinţii E
laterali. W
SON, C
R.J., o.,
PRIMO In
SCH, c,
R.E., 19
ROBE 87
RTSO ,
N, D. - pa
Funda g.
mnetal 22
s of 5-
Pediatr 26
ic 6,
Dentist 26
ry, 8-
Second 29
Revise 2.
d McDO
Edition NALD,
L.,
. MITCH
Quintes EL,
D.A.
sence -
Publish. Oxford
Handbook
of

C
A
P
I
T
O
L
U
L
S

PAT
OL
OGI
A
PUL
PAR
 A LA
DINTII
'
Clinical
TE CLI
Denistry, Oxford
University Press, MPNIC
E
1992, pag. 96- OR
100. AR
I-
FO
R
M
E
McEVOY, Te Dental
S.A. -A ch Clinics
modified ni of
Class III qu North
Cavity e Americ
Preparation for a,
and
1984.
Compozite Pri PI
ma N
Resin ry
K
Inc
Filling iso H
rs. A
 M, DE
VIR
J.R. IE
-
BOL
N
Pediatric

Dentistry.
Pul
Infancy pit
a
Through la
Adolescence.
din
Third ţii
te
Edition. W.B. mp
Saunders ora
ri
Company,

1990,

pag.
309-340. *
SN
AWDE
Ele
R, me
K.D.- nte
Handb
de
ook of
Clinica dia
!. gno
Pedod stic
ontics.
Gangrena
The
C.V.
la dinţii
Mosby
temporari
Compa *For
ny, St. me
clin
Louis, ice
1980,
pag.
126-
139,
156-
158.
 ZARNEA . gangrene -
. ..,
.
: LIVIA -
Pedodonti . ..
..
e, Editura
. .
Didactică .
şi .
Pedagogic .
ă,
R.A.,
Bucureşti,
1993, pag.
'
u.m
ţu
1an1&.
tem
por
94-107. _"
* Elen1e

8.1. ASP
Carac
structură
temporari
patologie
Particular
viteza d
A

pulpare,
precum
Astfel, î
profund,
instalează
pulpei d
cazul din
are tendi
la nivel
extindere
 dintele t
stadiu 1na
În p
parodonta
mai mu
scurtă, a
A

canalicule
clentinare
din
podeaua
camerei
pulpare.
In
felul

98
99
 acesta se radiculară prezintă
numai un
scurtcircuitează grad uşor de
traseul îmbolnăvire sau
pulpar chiar este
indenmă. Aceasta
radicular,
constituie una din
procesul
situaţiile în care
patologic
pacientul prezintă
cantonându-se
din punct de
vedere clinic
interradicular,
simptomatologie
irr1ediat
de interesare
sub
parodontală, dar la
bifurcaţia sau
abordarea pulpară,
t:rif urcaţia
pulpa este vie,
radiculară în
sensibilă la diferite
condiţiile în
nivele, chiar şi
care pulpa
 coronar, nu teritoriul pulpar
nmnai radicular. alegând căile
Nu trebuie cele mai scurte
exclusă dictează una din
nici particularităţile
inflamaţiei
posibilitatea pulpare la dinţii
propagării temporarj şi
procesului anume existenţa
patologic p1in formelor nuxte de
orificiul apical îmbolnăvire, la
şi extinderea în
spaţiul
periapical.
Modalităţile
acestea de
extindere a
procesului
patologic
dincolo de
care se apărare
găseşte şi
dintele contrac
respecti arare a
v. Cu efectelo
cât r
dintele nocive
este sunt
mai mai
tânăr mari. În
(sta schimb,
diile în cazul
1 şi dintelui
2) aflat
cu î_stadiul
-
atât 3 de.
posi evoluţie
bilit ! în
ăţile special
sale când_rt;.
de sorQţia
radi ic
cula (DEM
ră e ARS şi
te FORTI
avan ER,
sată, 1981).
răsp .cadrul
îfl ).2
unsu atO
.·ei
l
pulp u.lpare a
dinţilor
ar temporar
i este
cons inclusă
il}ţi m
tă ţia
pulpară
mai
pulpita
ales şi
în m01tifica
rea şi
infla infectare
a pulpară
maţi r
e de l(gangi;e
tip
nâ))
cron
. ., pară
A se
tâ dator
t esc
p acţiu
ul nii
pi unor
ta factori
câ etiologici
care se pot
t grupa în
şi trei
ga categorii
n principale.
Aceşti
gr
factori sunt
en reprezentaţi
a de:
p a.
ul \ t1
 o j)a
r tq
a _g
en
m ă;
i b.
c !.f
er
r
iţi
o fa
b ct
i ori
a iat
ro
n
ge
ă ni;
acelaşi grade
dinte diferite
întâlnind de
u-se interes
are e în tot
pulpară. teritmiul
Din putpar.
punct de I"n
vedere acelaşi
morfopato timp,
logic, prin
stadiile instalare
acute ale a
resorbţie
inflamatie
i
i sunt
radicular
mai
e şi
scurte deschide
ducând rea unui
în final număr
la tot mai
'

forrnarea ' mare de

microabce canalicul
selor
e
disen1inat
dentinare
sp- re sp- e şi
atiul croniciza
periodonta re.
l există Form
posibilitate a de
a drenării îmbolnă
fenomenel vire
or pulpară
congestive depinde
din si de
teritoriul factorul
pulpar etiologie
către cel care a
periodonta dus la
l cu deschide
amendarea rea
reacţiilor carnerei
vasculare pulpare.
intrapulpar Astfel,
se
consideră tra!ată
că în corespun
cazul zător.
deschideri Dacă
i cmnerei
pulpare
prin
traumatis
m sau
accidental,
în timpul
preparălii
unei
cavităţi,
pulpa este
sănătoasă
şi poate fi
păstrată
ca atare,
dacă este
 c. t r toxinclor
·- microbiene
aumatism
care
ele_dell.ta invadează
te. pulpa •

Ponderea cea dentară,

mai PAMBUCCI
mare este AN Gr.
reprezentată (1987)
de precizează că
invazia o cantitate
bacteriană relativ mică
din procesele de toxine
carioase produce
(INGLE şi inflamaţie, în
LANGELAN timp ce
D, cantităţile
1985). mari duc
Referitor la direct la
conccntraţia mortificare.
 COHEN şi -
1

MASSLER
(1967), citaţi formarea
de dentinei
EIDELMAN de
şi col. arată că reparaţie
;
în cazul cariei
-
dentare,
răspunsul
r
complexului
e
pulpo dentinar d
al dinţilor u
temporari este c
similar cu cel e
al dinţilor r
permanenţi, e
între a
modalităţile n
de reacţie u
fiind incluse: m
ăr c
ul a
i r
_şi e
di a
me f
ns o
iu r
ni m
Lo e
da i
nt a
ob c
laş e
til st
or, o
cu r
1n a
od ;
ifi
este în - elul
to ară
descoperită td invazia a
însă prin e
proces de
a
ca rios, celule
---...... .......... l u
,...
n rotunde
a în zona
e liberă
st c
e -
inf).ama
tă caz
ul
"ronic
în
sau
_poate. car
fi e

ne..croti este
că. Jn int1
ama tă dire
..
cronic, ct
inflan1 de
aţia
poate fi stad
parţială iul
sau
totală__( fizi
ULLA olo
SCHR gic
ODER
şi col., în
1991).
De 10
altfel,
răspuns
ul
pulpar
la
diferiţii
agenţi
etiologi
ci
depind
e în
mod
 lui Weil; pulp
- invazia de ar
capilare sub num
cariile mai ai
profunde; suo
- proc
esel
creştere e
a cari
oase
numărul fOar
ui te
prof
de und
celule e.
inflamat
orii la 101
nivel
 RAYNE dentară. Ei
R Şi precizează
SOUTHAM că
(1979), citaţi modificările
tot de inflamatorii
EIDELMA pulpare apar
N şi col. când t1ora
ajung la rnicrobiană,
concluzia că pătrunsă în
pulpa dentina
dinţilor cariată, se
temporari găseşte la o
răspunde distanţă de
mai rapid 1,8 mm faţă
decât pulpa de camera
dinţilor pulpară.
permanenţi Din
în cazul
agresiunii punct
prin carie de
 N şi col.
vedere (1992)
al utilizează
următoarele
modifică diagnostice
rilor
histologice:
histologi 1. Pulpă
ce normală,
pulp(lre, în care
pulpa
preluând
este
clasificarea normală,
lui neinfla
SELTZER mată;
şi col. 2.
(1963) la Stadiul de
care fac tranziţie, în
unele care pulpa
modificări, este intactă
EIDELMA dar cu
celule i
inflamatorii n
"împrăştiate f
"; l
a
3.
Pulpită m
cronică a
parţială t
în care o
în pulpa r
radicular i
ă lipsesc i
ţ;;. - ----.".-.;.;....

c ;
e 4.
l Pulpită
u cronică
l parţială cu
e necroză
l parţială sau
e
fmmare de
abces într-o
mică zonă totală cu
lângă necroză
leziunea parţială
carioasă sau sau
pulpa formare
de
descoperită;
abces, cu
5.
modificări
Pulpită
cronică ca în pulpita
totală în cronică
care parţială dar
procesul şi cu
inflamator interesarea
afectează pulpei
pulpa radiculare;
coronară şi 7.
radiculară; Necroza
pulpară
6.
totală în
Pulpită
care
cronică întregul
 ţesut în
pulpar următoarele
este categorii:
n 8.
e Modificări
c histologice
r
tratabile, în
o
care pulpa
t
i normală sau
c în stadiu de
. tranziţie are
În capacitatea
funcţie de de a se
potenţialul vindeca
pulpar de după ce s-a
vindecare, efectuat
aceste tratamentul
modificări cariei;
histologice 9.
sunt grupate
 Modifică sau
ri extracţie;

histologi 10
ce

netratabi
le, care
cuprind
pulpita
cronică
totală, cu
sau fără
necroză
parţială sau
totală, iar
tratamen
tul constă în
terapie
pulpară
radicală -
pulpectornie
 10.
Modificări diagnosti
histologice cele
chestionabil
e , care histologi
cuprind ce
pulpitele
cronice a1nintite
parţiale cu ,
EIDELMA
necroză
N şi col. .
parţială sau studiază
microabces, modificările
tratamentul pulpare
apărute la
constând în .
pulpotomie. .
Având .
.
în .
"

vedere .

.
. Rezultatele
tnCISIVU
temporan studiului
1n um1a
unor subliniază
procese că, în ciuda
canoase
profunde. multiplelor
Cercetarea leziuni
a fost făcută carioase
pe 53 de profunde,
incisivi majoritatea
te1nporari dinţilor îşi
extraşi de la păstrează
22 de copii, vitalitatea
cu vârste chiar dacă
cuprinse la unii
între 20 şi dintre ei se
42 de luni, depistează
care clinic
prezentau deschiderea
carie de camerei
biberon. pulpare în
urma pulpa este
exerezei n01mală,
dentinei ceea ce
alterate. face ca
I"n opinia leziunea să
autorilor, se înscrie
păstrarea în categoria
integrităţii leziunilor
anatomice a tratabile sau
camerei chestionabil
pulpare e. I"n
după schimb, la
exereza două treimi
dentinei din cazurile
alterate ]a care s-a
reprezintă produs
un bun deschiderea
indiciu că, camerei
din punct pulpa:re, s-a
de vedere constatat
histologic,
inflamaţia L
pulpei A
coronare
care D
I
impune N
tratamentul T
p1in I
pulpotornie. I

8 T
. E
2 M
. P
O
P R
U A
L R
P I '
I Particula
T rităţile
A
morfo-
funcţionale toate
a le fonnele de
, ..
dinţilor pulpite
temporari cronice, care
restrâng în opinia
formele de autorilor
îmbolnăvire scandinavi
pulpară.In (ULLA
consecinţă, SCHRODE
se admite că R şi col.,
la dinţii 1991) pot fi
ten1porari parţiale sau
sunt mai totale. De
frecvente asemenea se
pulpitele întâlnesc şi
purulente forme mixte
din de
categoria îmbolnăvire
pulpitelor , în acest
acute şi caz tabloul
morfopatolo logia clinică
gic variind şi
modificarea
la acelaşi morfopatolo
dinte în gică
limite foate
largi, de la 103
pulpă
sănătoasă,
nen1odifica
tă până la
filet pulpar
radicular
mortificat.
Totus• i,
deoarece de
cele mai
multe ori nu
există
concordant•
ă între
sin1ptomato
pulpară, şi mai
este mult
preferabi datori
l ca tă
diagnosti dificu
cul ltăţilo
inflamaţi r de
eî comu
pulpare nicare
să se cu
stabileas copilu
că pe alte l. Din
criterii. acest
În cazul punct
dinţilor de
temporar vedere
i aceasta , n1ai
se utilă
impune este
clasificar ă nu
ea este o
inflamaţi boală,
ei ci un
pulpare simpt
în pulpite om
reversibi care
le, dispar
asimpto e prin
matice şi îndep
pulpite ărtare
ireversib a
ile, cauzei
simptom (carie,
atice.
obtura
Se
ţie
consider
fără
ă că
protec
pulpita
ţie
r:eversibil
pulpar
ă). Dacă revers
nu se ibilă
îndepărte se
ază cauza caract
în timp erizea
util, ză
feno1nen prin
ele durere
inflamat numai
pro
orii se
vocat
extind,
ă, care
conducâ
dispar
nd la
e
pulpită
odată
ireversib cu
ilă îndep
(SIMON ărtare
, 1987). a
Pulpi excita
ta ntului,
iar pul clasificării
pita lui
ireversib
ilă prin SIMON
durere
provocat (1987),
ă, care
nu pulpitele
înceteaz
irever
ă după
îndepărt s
i
area
b
excitantu i
lui, dar l
şi prin e
durere
spontană p
. o
Conform t

f
i parţial
: e;
a. în funcţie -
de evoluţie:
a totale;
c c. după
u gradul de
t infectare
e pulpară:
; - cu
- pulpă
sterilă
subacute ;
: '
- cu
- cron1•
ce; pulpă
infect
b. după ată.
gradul de
interesare Di
pulpară: n
- punct
de
vedere etc.).
clinic, Pulpa
pulpa infla
inflamat mată
ă acut cronic
este este
simptom asimp
atică tomati
(durere că. În
spontană aceast
de ă
dife1ite categ
grade, orie
localizat sunt
ă sau inclus
iradiată, e
intermite pulpit
ntă sau a
permane hiper
ntă, plazic
ă, 8.2.1.
resorbţia Elemente
internă de
(granulo diagnostic
mul Diagnosticu
inten1), l
calcifica îmbolnăvirilor .
rea pulpare la
pulpară dinţii te1nporari
(degener este greu de
escenţa precizat
calcară). datorită
greutăţii de
colaborare cu
pacientul în
timpul
anamnezei,
acesta nefiind
în stare să
descrie
simptomatologia. tratament. De
Pe de altă parte, aceea, chiar
aşa cum s-a admiţând
arătat, nu există o slaba
corelaţie între capacitate a
simptomatologia metodelor de
clinică şi examinare în
modificările aprecierea
histopatologice. gradului de
Totuşi, inflamaţie
precizarea pulpară,
diagnosticului trebuie recurs
este absolut la ele pentru a
necesară pentru obţine cât mai
stabilirea multe
conduitei informaţii
terapeutice, pentru Din punct
alegerea celei de
mai indicate vedere
n1etode de
subiectiv
 în Dintele
· cauzal se
îmbolnăvirea
pulpară
stabileşte
simptomatologia
uneori
este ştearsă,
cu
incertă ca
element de
stabilire a greutate, în
diagnosticului şi special în
de altfel, greu de cazul
obţinut de la pacienţilor cu
1nicul pacient şi multiple
chiar de la procese
însoţitor. În carioase pe
general durerea aceeaşi
este de intensitate hemiarcadă.
mică, in1precisă, Sensibilitat
nelocalizată (se ea
poate întâlni pe o
hemifaţă). atenuată
 scurt,
la terminându-se
în zona
dinţii
odontoblastică.
temporari Doar o mică
parte se
se termină in
canaliculele
datorează dentinare,
substratului complexele
morfologic, mecano-
numărului mai receptoare
redus de fibre fiind în număr
nervoase decât la mai
dinţii permanenţi mic
şi distribuţiei (TAKEUCHI,
acestora. H., 1991). De
Majoritatea asemenea,
fibrelor nervoase fibrele
au traiect mai nervoase sunt
mai puţin maturează când
rnielinizate decât se dezvoltă
cele ale dinţilor pulpa).
pennanenţi Desi
(CHARMEUX, mecanismul de
A, 1981). În plus, declanşare a
prin instalarea durerii la nivel
resorbţiei periferic este a
radiculare, apare elaşi ca la
şi o degenerare a adult,
elementelor capacitatea de
nervoase (ţesutul interpretare a
nervos este durerii la
primul care
degenerează când JOS
începe resorbţia
şi ultimul care se
copi
l n
este e
limit o
ată c
o
r
dator t
ită e
integ x
rării u
sale l
la

nivel n
corti u
cal.
La
copil a
,
 a
ajun l
s la u
l

mat
urita (
te. c
La r
el, e
mult i
e
mai r
funcţ u
ional l

este
"
rine !
ncef i
mbie l
") u
i
care
deţin s
e e
şi
funcţ f
ia de a
"ter c
mos e
tat"
al î
vieţii n
emo
ţion
ale.
La p
nivel r
ul i
mul m
o
rând t
· i
integ v
rarea e
,

emo l
ţion a
ală
a c
o
dure p
rii. i
l
Din
e
aces x
te i
 stă u
disc n
orda e
nţă o
între r
perc i
epţia "
fizic
ăa
dure c
1ii şi o
m
inter p
pret o
area n
e
ei. n
Astf t
el, a
 C
emo u
ţion
ală
a
dure t
rii o
ia a
prop t
orţii e
nem
ăsur
ate, a
chiar c
dacă e
dure s
rea t
este e
uşoa a
ră. ,
 f
dure o
rea n
poat n
e e
l
prez e
enta

unel c
e l
parti i
cula n
rităţi i
depe c
nde e
nte

de d
 e m
i
infla n
maţi u
e. t
e
Astf
el, p
â
în n
inflamaţia} ă
durerea
este l
intensă a
(neatingând
însă intensitatea de la o
dinţii pennanenţi), dar
de scurtă durată (de la n
30 o
de a
pte). i
În r
infla i
maţi "
aq>u f
ru.Ie l
nfă} a
dure m
rea a
este ţ
puls ţ
atilă, i
surd l
ă, c
exac r
erba o
tă n
la i
cald, c
în e
, d'! fo-e:a-r-tl-iDp-
fere o-nant
pentru
a
precizarea
este
d
proy
i
o_ca
a
tă
g
de
n
actul
o
mast
s
icato
t
r
i
(ZÂ
c
RN
u
EA,
l
L., !
u
'993
i
}
.
.. Examenul
obiectiv este-
El i
se l
face i
prin t
met ă
ode ţ
obiş i
nuit i
e:
insp d
ecţi e
e, n
palp t
are, a
perc r
uţie, e
exa ,
min
area t
mob e
star d
ea i
vital a
ităţii g
, n
exa o
men s
radi t
olog i
ic. c
La u
toat l
e u
aces i
tea, la dinţii
pent temporari se
ru adaugă exmnenul
prec direct
intrapulpar.
izar
ea
 inflamatorii şLcarie
chiar din secundar
stadiile de ă
început ale (datorită
proce sului fractu
carios, înainte rării
de a se produce obturaţie
deschiderea i,
camerei adaptării
pulpare, ca o marginal
consecinţă a e
evoluţiei defectu
cariei; oase sau
- dinte cu mobilităţ
obturaţie ii
intactă, de acesteia
obicei );
voluminoasă - fr _gură
sau dintecu coronară
obturaţie
posttraumatică,- şanţ
mai. frecvent )a vestibu
d lar).
i Existenţ
n a unor
ţ
modifică
i
i ri ale
acestora
f (modific
r are de
o culoare,
n
prezenţa
t
a unui
l mic
i abces
; gingival
- aspectul sau
părţilor moi fistulă,
(mucoasă etc.) este
gingivală , expresia
 unei extinderi t
parodontale a u
inflamaţiei r
a
pulpare.
ţ
La palpare se i
observă: e
- consistenţa i
dentioei alterate; ;
n - eX
r
o
isten•ta
b
i unui
l
i eventual
t
â orificiu
t de
e
o deschid
b
ere a
 camerei rva cantita
pulpaŢe, ur te
mărimea măt mare,
oar
acestuia. cu o
ele:
Palparea dă de event
-
asemenea uală
indicaţii asupra <!_inte
desch
gradului cu
idere
de proces
a
L , carios
camer
a profun
s 9, cu ei
i e pulpar
dentin
n e.
s p ă DUG
p o alterat GAL
e t ă
şi
c umedă
o , col.
ţ de
b obicei (2000)
i
e s ,
în
e studii
nd a cavităţile
rel întind largi,
aţi erii care
a proces depăşesc
din ului jumătate
tre carios din dista
ext în intercusp
ind raport ană,
ere cu indiferent
a distan dacă e
pr ţa sau
oc interc deschisă
es uspidi camera
ulu ană pulpară,
i poate există
car fi un grad
ios indicator inflamaţi
şi inflamaţ pulpară.
pulpare. AutOiii
inf
lan I"n susţin
că în sen e e
pulpa sib x
molarilo ilit i d
r ate s e
temporar pul t
i apar s
par
modific ă c
ă
ări car h
e, u i
de n d
obi e
cei, o r
nu r e
est
i
e
foa f a
rte i
ma c c
re. i a
Cu m
ân e
d d r
ei de e r
pul se , t
par nsi a
e, bil p n
pri ita u t
n te r
pal şi o d
par car i e
ea act )
lui eru . o
cu l b
so sec E s
nd reţi s e
a ei t r
se eli e v
co mi a
nst nat i t
ată e m
gra (sâ p c
dul ng o u
loa icii J i
rea asu . d
sân pra H e
gel tip . r
ui ulu , i
eli i i
mi de m
nat îm ă c
, bol r a
ca nă i m
ntit vir l e
ate e n r
a pul e e
lui, par a i
ace ă.
ste Du d p
a pă e u
fii CA s l
nd MP c p
ind , h a
re, i p r
as im u i
pe por l n
ctu tan p
l ţi e p
pul în i r
pei dia o
şi gn d c
ca ost e e
ntit ica s s
ate rea c
a gra o c
he dul p a
mo ui e r
rag de r i
iei inf i o
su la t s
nt ma e .
fac ţie
tor a p O
des e n e
chi pul
par s
der ă. t
e UL
pri LA p e
n SC r
pro HR o
OD
ces ER c î
şi e n
cari col.
(19 s t
os
91) o
se susţ
va t
in
îns că c d
oţi pu a e
înt lpa r a
otd i u
eau
ex o n
na
de pu s a
infl să
am pri
aţi
inf al
la sa
m u
at est
ă e
cr m
on ort
ic, ifi
pa cat
rţi ă.
al (fi
sa g.
u 8.
tot 1).

106
107
 cronice
pulpare:
a) în
earia
profund
ă;
b
)

î
n
a
p
)
u
l
b p
) i
t
c a
)
c
r
Fig. 8.1. o
Extinder n
ea i
inflamaţ c
iei ă
 o
p n
a i
r c
ţ ă
i
a t
l o
ă t
; a
l
c ă
) (dup
ă
î ULL
n A
SC
p HR
u OD
l ER
p şi
i col.
t ,
a 199
1).
c
r
O
 deschid întotdeauna
ere de o
minusc inflamat• ie
ulă întinsă sau
poate necroză s• i
induce nu va
o beneficia
inflama de terapie
ţie pulpară
pulpară
care poate vitală. De
varia în altfel,
limite pentru o
foarte
largi, de la inflamaţie
.
min imă pulpară
până la întjnsă
extinsă şi pledează
necroză
totală. In şi o
schimb, o sângerare
deschidere
mare se va extinsă la
însot• i locul
d i
e m
s p
c u
h l
i
d a
e m
r p
i u
i t
a
c ţ
a i
e
ş r
i
p
î u
n l
p
t a
r pentru o
e inflamaţie
. cronică.
" '
In Aspectu
legătură cu l pulpei,
sângerarea, culoarea şi
o nuanţă consistenţa
roşu ei la
deschis este palpare
un in- diciu sunt alte
pentru o indicii
inflamaţie pentru tipul
seroasă, în de
schimb o inflamaţie.
nuanţă n1ai Percuţi
închisă ca a în ax,
şi apreciată ca
caracterul atare• nu
profuz este un
pledează element
care să
ajute exanlinare.
substanţial Percuţia
diagnosticu trebuie
l, pentru că efectuată
răspunsul cu blândeţe
este şi când este
influenţat pozitivă
de orientează
co1nponent către o
a interesare
emoţională pulpară
a copilului. totală, cu
Ea poate sau fără
fi însă un extindere
indicator parodontală
eficient .
când se
coroboreaz
ă si cu
celelalte
metode de
 Gradul Pentru
de interpretare
mobilitate a cât mai
dentară - corectă se
rezultatul va face
testului comparaţie
trebuie cu
apreciat cu mobilitatea
mult dintelui
discernămâ omolog.
nt deoarece Utilizar
o eventuală ea teltelor
mobilitate de
patologică vitalitate
se poate nu este
suprapune recomandat
peste ă de unii
mobilitatea practicieni.
fiziologică Totuşi,
a dintelui apreciatcu
respectiv. discemămâ
nt şi luând testelor de
în vitalitate la
consideraţi dinţii
e unele temporari
limite, ele la copiii
pot oferi o sub vârsta
serie de de 1O ani
indicii nu sunt
valide. relevante
MUNF deoarece
ORD, copilul nu
citat este
de cooperant
ASFOU Totuşi,
R studiile lui
şi ASFOUR
col. şi col. au
(1996), pus în
arată evident,ă
că
următoarel
folosirea e:
c i
o .
p n
i s
i e
i
î
c n
u t
r
v e
â
r 7
s
t ş
e i

c 1
u 0
p
l a
n â
i n
t
a
u c
â
a n
v d
u
t l
i
d
i s
s -
c a
e u
r
n a
ă p
r l
n i
c t
a e
t
t
t e
e r
s m
t i
e c
e
d
e (
c
v l
i o
t r
a u
l r
i ă
t
a d
e r
ă
e s
t p
i u
l n
) s
u
ş r
i i
l
e
e
l
a
e u
c
t f
r o
i s
c t
e
;
s p
i u
m r
i i
l
a d
r e
e t
e
l s
a t
e
a ,
m
b
c
e
l e
e e
a
t
i c
e a

c c
o ă
n
t t
r e
a s
z t
i e
c l
e e

c e
r l
e e
d c
i t
n r
ţ i
c
e c
r
d e
a d
u i
b
r i
e l
z e
u .
l Autorii
t consider
a ă că
t alegerea
e testelor
de
vitalitate
m
reprezin
a tă
i pur şi
simplu o efectuează
preferwţă într-un
personală. timp mai
Folosirea scurt decât
testului testele
termic cu electrice.
clorură de Persiste
etil, deşi nu nţa durerii
permite după
variaţia testele
intensităţii termice,
excitantului indiferent
, reprezintă dacă se
o metodă foloseşte
mai căldură
simplă, (baton de
mai gutapercă
convenabil încălzită)
ă şi care sau
se temperatur
ă scăzută pulpară
(baton de ireversi
gheaţă sau bilă.
buletă cu Testele
clorm·ă de
etil, aceasta electrice
din urmă precizea
fiind 1nai ză
eficientă
doar
deoarece
evită
absenţa
prelingerea
spre sau
1nargin
ea prezenţa
gingiva
lă), sensibilită.t
indică ii' fără a
o indica
normalitate
patolog a pulpară.
ie Ele sunt
supuse unor 109
factori de
eroare.
Astfel, o
pulpă cu
necroză de
lichefacţie
poate da
răspuns
pozitiv, iar
în cazul
unei
îmbolnăviri
mixte se
poate
obţine un
răspuns
fals pozitiv
(SNAWDE
R, K. D.,
1980).

108
 Examen n
ul
radiologic l
e
oferă date
g
şi permite ă
evaluarea t
ele mentelor u
anatomice r
normale ă
(dinte,
spaţiu c
periodontal, u
os alveo lar,
d
relaţia cu i
germenele n
dintelui de t
înlocuire) şi e
patologice. l
Î e
 i
p car
r ios
e ,
c rel
i aţi
z a
e Jui
a cu
z c.a
ă me
: ra
C!"--·-
- p
u
l
pro p
a
fun r
ă
zi ;
me
a
pro
ces
ulu
 Prin metodei de
coroborarea tratament.
tuturor Diagnosticu
datelor l de
obţinute în certitudine
urma se pune însă
examenului în urma
clinic examenului
subiectiv şi direct
obiectiv se intrapulpar
conturează când, de
un altfel, se ia
diagnostic şi
al hotărârea
îtnbolnăviri finală
i pulpare asupra
metodei
care optime de
orientează tratament.
medicul în
aobturaţii
-:-existenţ
lor şi
eventual
ărecidivă
alegerea de carie; aspectu
camerei (resorbţii cu ie
pulpare; interne reco-
_.. radicul
modificar sau mandarea ară;
ea calcificări unei -
conţinutul terapii
). E? pulpare
ui - d .fillP11C,:lllnP.c;:n
âstenţa ftllllll nenon"""
mai e
camerei acestora radicale; xi
EUlpare - st
subliniază
prin zone nulţlăr e
..-----
r o suf
,
,
••
rinţă_pulp ul, nt
de forma, ,a
ară în
radio...,tran dimens u
dente
sQarenţă iunea n
la anumite
şi este şi ui
nivele indiciu lungim e
prezenţa al . ile răd
restrângeri v
unor cinilor; e
i
-
."

radioopaci posibilităţi nt
tăţi în lor gradul u
interiorul de de
acesteia tratament al
resorbţ
tr e gi ullami
at s n nei
a p e dura.
m re a D
e s ra e
nt p di s
e aţ ol p
n iu o re
d l gi g
o p c er
d er ă m
e
o io i
n
nt d n
ul
ic o d di
a nt ic nt
nt al ă: el
er , .&..&..J.
..
,................,...

ui
r.a.... . . . . _.....
io i
-

........ - d
r. m - e
D a aspect în
l relaţia e e
o cu o d
c dintele la e
u tempor r, s
ir ar. r p
e I" a r
p n d e:
r p i aspectu
e ri o general
ci v g osului
z i r alveola
e n a -
a ţa fi eve
z o a ntua
ă: s o
la
- u f
exis
gradul l e
r tent
de u
ă ,ă
dezvol i
tare; al d a
- v at uno
r bi- c erei
zon sau spre pul
e trifu spaţ pare
de rcaţ iul -
radi iilor inte dato
o- (se r rită
tran mni radi can
spar fica cula alic
enţă ţie r pe ulel
, a cale or
mai unei a aber
frec trec cea ante
vent eri mai şi
inte rapi scm por
rrad de a tă o
icul pro - zităţii
ar, ces pod crescut
la ului eau acestei
niv pato a
elul logi catn
 T ar fT
8
E ă
. C
M re
3 H
P p
. A
O re
G zi O
A R U
nt
N A ă şi
G R î c
! m o
R
b l.
E P (
N M ol
o n 1
A 9
rt ă
I 9
if vi
A ic re 6
ar a ),
D e c ci
I a e tâ
N p a n
Ţ ul m d
II p ai d
at e e N
e ri m O
t p ,
r e o
e l r M
c e a .
e st ri L
n u s .
d p H
te ii e
d a c .
i u ii şi
n i b c
z a o
li o c
te l.
l t (
r a e
at t ri 1
u l e 9
a n 9
r d e 7
ă, i sB ),
n
1
\
a R st
c=t ţi
D i U u
if t d
ii
n 110
d 111
c
a
n
a
l
e
l
e
i
n
f
e
c
t
a
t
e
aG
particularită ce
ţi sul
sunt ui
favorizate pa
de tol
og
caracterele
ic
motfologice
şi de spr
structură ale e
dinţilor ca
temporari şi m
constau în: er
- a
p
ext u
ens l
ia p
rap a
idă
r
a
ă
pro
; c
e ă
s
t l
e a

c d
u i
n n
o ţ
s i
c i
u
t t
f e
a m
p p
t o
u r
l a
r e
i
e g
v a
o n
l g
u r
ţ e
i n
a ă

c s
a e
r
i f
e a
i c
s e
p
r î
n l
a
t
i d
m i
p n
ţ
m i
a i
i
s p
c e
u r
r m
t a
d n
e e
c n
â ţ
t i
 ,
(
C 1
R 9
I 6
S 7
T )
O ;
- -

L te
O nd
V inţ
E a
A de
ex
N
ter
U ior
, iz
R ar
. e
 în a
spa procesului
ţiul patologic
per cu
iod exterioriza
ont re în
al; afara
- spaţiului
endodontic
abs depinde de
ent• stadiul
a fiziologic
ten al din
din telui
t• ei ten1porar.
de Astfel, în
del cazul
imi dintelui
tar temporar
e. aflat în
. Calea de stadiul
propagare 2 (perioada
de extinde,
stabilitate ducând
uneori la
sau
formarea
n1aturitate), unui abces
procesul vestibular,
patologic fără a
depăşeşte fi
bariera exclu
apicală şi se să
însă
cantone. ază nici
în spaţiul locali
periapical şi zarea
de acolo, în orală,
absenţa palati
nal
tratamentulu
sau
i şi în lingua
anumite l.
condiţii, se La
poate
1nolarii ouloei .....
.&.

temporari
-
...
...

coronare
aflaţi în
direct în
stadiul 3, spaţiul
în interradicul
ar, în
perioada dreptul
de furcaţiei
eliminare radiculare.
sau de După
resorbţie FORTIER
fiziologică, şi
în special DEMARS-
când FREMAUL
resorbţia T (1987),
radiculară la dintele
este temporar în
avansată, stadiul 3,
infectia se
zona
orooagă de
la nivelul intenadicul
ară a
reprezintă
calea şi
preferenţial
ă de po
extensie a roz
infecţiei. itat
ea
Această
1nodalitate
po
de extensie
del
este ei
favorizată
de: cat
- ne
rei
pe p
nn u
eab l
ilit p
ate a
 r ac
e c
; e
- s
o
exis l
tenţ i
a i
)
can
c
alel a
or r
e
pul
po- .
par l
odo e
ntal a
e g
d
(can i
ale r
e
 c i
t n
p t
u e
l r
p r
a a
c d
o i
c
r
u
o l
n a
a r
r
ă (
c z
u o
s n
p a
a
ţ f
i u
u r
l c
•
a
 ţ zonei
i periapicale
e
i (GENTHE
) R şi col.,
. 1991).
Calea de
propagare a 11
infecţiei
direct din
pulpa
coronară în
zona
furcaţiei
permite ca
regiunea
interradicula
ră să fie
afectată
înaintea
interesării
 8.3.1. m
Forme o
clinice r
t
În funcţie i
de teritoriul f
pulpar i
mortificat şi c
infectat se a
descriu două t
ă
forme clinice
de gangrenă. ş
Aceste fonne i
sunt:
1. e
Gangrenă s
parţială, t
în care e
numai o
parte din i
pulpă n
este f
e s
c e
t
a d
t e
ă s
; c
2. r
Gangrenă i
u
totală, în care
întreaga t
pulpă este o
mortificată şi t
infectată.
d
În raport
cu o
tendinţa u
de ă
exterioriz
are a f
procesului o
patologic
r
m Gangrena
e complicat
ă, în care
c procesul
patologic
l depăşeşte
i
bariera
n
pulpară,
i
extinzându-
c
e se în spaţiul
: periodontal
şi chiar în
3.
o
Gangrena
s
simplă, în u
care procesul l
patologic este
cantonat a
l
strict la
v
nivelul pulpei e
dentare; o
4. l
a se pot însoţi
r de
complicaţii.
d În cazul
i
gangrenei
n
parţiale,
v procesul
e patologic se
c propagă
i prin podea
n ua camerei
ă pulpare şi
t
va
a
cuprinde
t
e parodonţiul
. şi chiar osul
Atât alveolar din
gangrena zona bi- sau
parţială cât trifurcaţiei
şi cea totală radiculare,
uneori cu
posibilitatea pulpa
exteriorizării radiculară
pe mucoasa este vitală,
gingivală sub la palpare
forma unui depistându-
mic abces se sensi
gingival sau bilitate şi
sub forma sângerare.
unei fistule. Această
Dar, deşi pot formă de
exista gangrenă se
asemenea întâlneşte
manifestări în mai frecvent
cazul gan la copilul
grenei mare, când
parţiale dintele
complicate, ten1porar se
la examenul găseşte fu
clinic se stadiul 3 al
constată că evoluţiei
sale, cu care se
resorbţia regăsesc şi
radiculară între
instalată. complicaţiil
e gangrenei
8.3.2.Co dinţilor
mplicaţii permanenţi
Complica iar în a doua
ţiile categorie
gangrenei sunt
pulpare la cuprinse
dinţii complicaţiil
temporari e specifice
se numai
pot ,... dinţilor
grupa în
două temporari.
categorii. In
prima 113
categorie
sunt incluse
complicaţiile
 8.3. prima
2.1. categ
Co1nplic orie
aţiile în
întâlnite comp
şi în licaţii
gangren asimp
a tomat
dinţilor ice şi
pennan în
en,ti comp
licaţii
LIVI simpt
A omati
ZARNE ce. În
A catego
grupeaz ria
ă comp
complic licaţii
aţiile din lor
 simptom e:
atice p
este ar
inclusă o
parodont d
ita o
apicală nt
acută. it
Din a
cate ap
gori ic
a al
com ă
plica cr
ţiilor o
asim ni
pto că
mati ,
ce ca
fac re
part
este
şi chis.t
form ul
peria
a pical
, de
cea
asem
mai enea
frec o
vent com
ă; plica
- ţie
rară;
granulo -
mul
periapi e
cal, x
complic
t
aţie
extrem i
de rară n
- d
e a
r m
e a
a t
o
p r
r i
o i
c
e ş
s i
e
l s
o u
r p
u
i r
n a
f t
l i
v u
e b

î f
n o
r
l m
o ă
j
i d
l e
e
c
f e
e l
ţ u
e l
i i
t
s ă
 vedere
s posibilitat
a ea ca
u
procesul
a patologic
b să
se
c
locali
e
zeze
s
şi în
;
alte
-
zone
adenitel ale
e; spaţiu
infec lui
tia perio
de donta
focar l, nu
. ' numai
Având în
la
nivelul FOR
paradonţ TIER
iului şi
apical, DEM
termenul ARS-
de FRE
"parado MAU
ntită LT.
"
apicală" In
este cazul
uneori gangre
impropri nei
u. Din compli
cate
acest
prin
tnotiv extensi
pare mai a
potrivită proces
terminol ului
ogia patolo
utilizată gic
de în
spaţiul c
periodon două
tal şi de forme
acolo clinic
spre osul e.
alveolar, Acest
ei e
utilizeaz form
ă e
termenul clinic
de e sunt
necroză repre
pulpară zentat
cu e de
patologie afecţi
periodo unile
ntală la pulpo
care în -
mod parod
curent se ontal
întâlnes e
acute şi tempo
de rari
afecţiuni în
lc stadiu
pulpo- l 2,
parodon semn
tale el e
cronice. clinic
· e
În fiind
accepţiu asem
nea ănăto
aceloraş are cu
i autori, cele d
fonnele etermi
acute se nate
întâlnes de
c cel parod
mai des ontita
la apical
molarii ă
acută a prin
dinţilor instal
permane area
nţi, resorb
păstrând ţi.ei
însă radic
proporţii ulare,
le dintel
Fon e
nele devin
cronice e o
sunt "entit
mai ate
frecvente desch
la dinţii isă"
temporar care
i în permi
stadiul 3 te
de nume
evoluţie roase
, când, schim
bări Studii
pulpo- histologice "in
parodon vitro"
tale. efectuate de
autori japonezi
cu ajutorul
microscopiei
electronice au
arătat că în
cazul
proceselor
periapicale
avansate
microorganis
mele
invadează
numai
canaliculele
dentinare din
treimea
coronară făcute şi prin
radiculară si cu studii cu
preponderenţă în ajutorul
jurul intrării în microscopului
canalele electronic cu
radiculare. În transmisie,
treimea apicală, ceea ce
la cazw·ile la pennite
care s-a constatat avansarea ideii
invazia că înainte de
microbiană, invazia
aceasta este tnicrobiană a
superficială şi canaliculelor
limitată _numai la dentinare
unele canalicule radiculare se
dentinare produce
(TANIGUCHI şi inflamaţia
col., 1995). pulpară care
Aceleaşi avansează în
constatări sunt regiunea
 1

apicală şi a înlocuire.
(urcaţiei dinţilor O
temporari complicaţie
(YAWAKA şi care se
col., 1995). adresează
dintelui în
8.3.2.2. cauză este
Complicaţii modificare.::t
specifice tiparului şi
dinţilor vitezei de
tenlporari resorbţie
Complicaţiile radiculară.
gangrenei Astfel, pot să
specifice dinţilor apară resorbţii
temporari se în zone unde
repercută fie nu se produc
asupra dintelui în mod nonn
în cauză, fie al, de exemplu
asupra dintelui resorbţii
permanent de interne care
duc la subţierea resorbtive, aşa
şi ulterior încât resorbţia
perforarea radi culară se
peretelui pe1manentizeaz
radicular, resorbţii ă grăbind
în podeaua exfolierea
camerei pulpare dintelui.
care unemi pot Alteod, dar
secţiona complet mai rar, ritmul
o rădăcină de de resorbţie se
restul dintelui, încetineşte
resorbţii ducând la
longitudinale. persis tenţa
Viteza de dintelui pe
resorbţie poate arcadă peste
creşte, cu vârsta
desfiinţarea fiziologică de
perioadelor de exfoliere.
pauza dintre Între

-
procesele complicaţiile
cu repercusiuni t uctură şi
asupra dintelui dezvoltarea
permanent de chisturilor
înlocuire se _12ţricoronare.
citează apariţia
gefectelor_ de_ 115
 Defectel care se
e de dezvoltă
structură dintele
ale dintelui succesional
. cu
permanent
condiţia ca
de
mai puţin
înlocuire
de jumătate
apar în
din coroana
cazul în
acestuia să
care
fie fotmată.
procesul
Gravitatea
osteitic al
defectului
dintelui
de structură
tetnporar
depinde de
este foarte
gradul de
întins
dezvoltare
ajungând în
al coroanei
apropierea
dintelui
criptei în
succesional,
de întinderea hipocalcific
procesului are) sau de
patologic al la un mic
dintelui defect
temporar, de hipoplazic
durata până la
perioadei de modificări
injurie. serioase de
Defectul formă,
de structură dimensiune
al dintelui şi structură,
succesional cunoscute
poate varia sub
de la denumirea
modificarea de dinte
de culoare TURNER.
a unei mici BRUNO
suprafeţe M. L. H. şi
(zonă de col., 1997)
arată că
infecţia defecte
cronică a de
molarilor
dezvoltare.
temporari În
produce
tulburări ordine
variate în
dezvoltarea
dinţilor
permanenţi
de
înlocuire. Ei
arată că
69% din
cazurile
urmărite
prezintă
diferite
 Evoluţia şi de
complicaţii.
lor În stadiul
de
latenţă
este
care este
asimpto
destul matic,
depistarea
de se
face
rapidătrecând întâmplător
prin
succesiv efectuarea
unui examen
prin stadiile radiologic al
de latenţă, de unui dinte
defonnare, din
de vecinătate.
exteriorizare Există însă
şi fistulizare şi unele
semne a
dentare care m
pot atrage o
atenţia l
părintelui. a
sau r
medicului. u
Aceste l
semne u
sunt: i
- s
e
m c
o u
b n
il d
it
a t
t e
e m
p d
o e
r d
a a
r t
c a
u î
m n
u l
lt o
ti c
m u
p i
î r
n i
a i
i ;
n -
t
e p
e m
r p
s o
i r
s a
t r
e d
n u
ţ p
a ă
u c
n e
u t
i o
m ţ
o i
l c
a e
r i
t l
e a
lţ N
i ,
a P
u h
f .
o ş
s i
t c
e o
x l
f .
o ,
li 1
a 9
ţi 8
( 2
A )
L .
L
A Elemente
I de
 diagnosti
-
c o
p
ri
re
Diagnost a
de
zv
icul ol
tă
de ri
i
ră
gangrcnă d
ăd
n
ii
simplă (4
9,
totală 3%
di
se n
ca
pune zu
ri
); .
pe oercutl" a' ax
următoarele m ner
semne: rat
.
- 1.. ..
va
:
abse hipoplazie re
nţa de smalţ (4,2%);
dure (12,1%); -
rii; - sechest
pul dilacera
d par arca
germen ch ...
,
n
ului ist """" g
(2,8%). ic . r
- e
A
C e teste de
de n
hi vitalitat a
st m e c
ur negativ o
ile e (nu m
se p
pe
efectue li
ric ază de
or c
obicei);
on at
- ă
ar absenţa c
e modifi u
su cărilor p
nt radiolo a
fo gice. r
rm ÎÎn a
aţi d
un o
g
i a n
ti
tă a
c
a ut
pi ă
c p
al
ă
 Examen cauzal.
ul obiectiv Totodată
exobucal poate fi
poate pune prezentă
adenopatia
uneori în
loca-
evidenţă
regională.
celulită, o
Exame
deformare nul
şi o endobu
congestie cal
tegumentar precize
ază la
ă cu dintele
localizare cauzal:
diferită
(suborbitară
, jugală,
submandibu
lară) în f
uncţie de
.topograt1a
dintelui
 Percuţia care trebuie
în ax este reţinute şi
negativă, ea anume,
devenind aspectul
pozitivă radiologic
numai în şi aspectul
cazul mucoasei
acutizărilor. gingivale
Deoarece din
obiectivitate vecinătate.
a Exatnenu
răspunsului l
copilului la
radiologi
acest test
c
este
chestionabil evidenţia
ă, există alte ză
semne
obiective modifică
mai ri
importante
 ale z
o
spaţiului
n
t
- e
distrucţi a
a .
coronar l d
ă cu e
proces
cario.s ş sau uneori
profund i tratat fractură
netratat incorect coronară
/ (în
s cu
special
a obturaţie la
u necorespun incisivii
zătoare, superior
parţial );
a
fracturată camera
l
sau pulpară
e
absentă; deschisă
- sau care
deschide trebu absenţa po
prin ie modific rar
ărilor în
îndepărtare făcut sta
radiolog di
a dentinei ă cu ice; ele ul
alterate; multă pot fi 2
absenţa blând prezente de
sensibilităţi eţe, în cazul ev
i şi acutizării ol
uneo uţi
sângeră.rii unui
ri e,
pulpare; proces
numa sÎn
- cronic.
i cu A.
ga
In
pulpa un ng
durer deget ele re
e la ului; sit na
percu ua co
- ţii,
ţia în 1nobilit la m
ax; ate din pli
percu dentară tel cat
crescută e ă
ţia în te
; cu
ax m pr
-
 oc ată rM
es din L
c
cr
on
tel
e
e
pd -
ic cu
pa dis
ro uu
do cti
nt e
al, co
ro
s
La na •
ex ră
A a n
m Ig
A

en s
ul
ob
iec
tiv
se
co
nst
1
T
C
H
A
O
U
,

W
.

S
.
,

T
U
R
N
G
,
B
.

F
.
,

M
I
N
A
H
,

G
.

E
.
,

C
O
L
L
,

J
.

A
.
-

I
n
h
i
b
i
t
i
o
n
o
f

p
u
r
e

c
u
l
t
u
r
e
s

o
f
o
r
a
l

b
a
c
t
e
r
i
a

b
y

r
o
o
t

c
a
n
a
l

f
i
l
l
i
n
g
materials. Pediatr Dent, 1996, 18, 7, 444-449;
Z
A
CAPITOLUL9
R
N
E
A
,

L
I
V
I
A

P
e
d
o
d
o
n
ţ
i
e
,

E
d
i
t
u
r
a

D
i
d
a
c
t
i
c
ă

ş
i
P
e
d
a
g
o
g
i
c
ă
,

R
.

A
.
,

B
u
c
u
r
e
ş
t
i
,

1
9
9
3
,

p
g
.

1
0
8
-
1
4
0
.
A

MET
PATO
DIN

Factori în
Metode d
Coafajele
Pulpotom
1ateriale pentru acoperirea plăgii
pulpare
V
devitală P
Metode d
Tratament
Extracţia
Măsurile
Atitudinea
Materiale
Pastele io
Pastele pe
Eugenatu
•

Tratamenl
dinţii tem
reşte păst
condiţii d

mai

mult
 posibil,

eventual

până

la

vârsta

de

exfoliere

122 1
•
fiziologică. invazive
(însoţite de
Păstrarea sângerare)
pacientul
dintelui trebuie să
primească
temporar m o
x
este
i
necesară c
il
pentru i
n
ă
p
e
r
o
s
s
 .
p R c
' protez
d î e
A Î valvul .
R
9. T
A
are
is ·cardia
1. A c ce;
F M f reparaţi
A E o chirurgi
C N ar lă recen
T T te a unui
O U î defect
n cardio
RI L
IN U al vascula
A I t: până în
- luni;
L
A episod -
E
anterio şu,
G r al ntur
E endoca i
R rditelor
chir
E infecţi
A oase; urgi
'

T -
" cale
 ale R d er
is v io
arter -
c b si
ei
î • s;
pul
n def •
mon ect
a co
are de ar
lt
(BL sep ct
:
A- t aţ
boli ve
LO reumatice ie
ntr de
CK- cardiace
icu ao
sau
TA alte lar rt
US afectiuni (ne ă;
SIC cardiace op
' •
era
). bo
t);
r li
l
A
• al
d
lÎ pat e
l ent va
v
c.... duc lv
t
tus ei
art tri
cus bo vă
•
pid ală a
st
e; car or
en
dia ti
• oz
că că
hip ă
cia bi
ert ao
no c
rof rti
tic us
ie că
ă pi
asi ;
co d
me
• m ă;
tric
st ple
ăa
en xă;
sep
oz •
tul
ă val
ui;
p
• ul
tet m
ral o
ogi na
a ră
Fal ;
lot •
;
• t
r
s o
t f
e i
n c
o ă
z
ă i
s d
u i
b o
a p
o a
r t
ti i
c c
ă ă
h •
i
p
e c
r a
 t s
e
t d
e
e
r
v
a v
s a
c l
u
v
l
a ă
r
; m
• i
t
p r
r a
o l
l ă
a
p
c ă
u ş
i
i /
n s
s a
u u
f m
i u
c r
i m
e u
n r
ţ •
ă
h
m o
it l
r o
a s
i
l
s l
t v
o ă
li
c m
; i
• t
r
p a
o l
s ă
t ;
o •
p
e ş
r u
a n
ţi t
e v
p e
e n
v t
a r
i l
c ;
u •
l
o s
a •
r u
t n
e t
r v
i e
a n
ll o
a v
h e
i n
d t
r r
o i
c c
e u
f l
a a
r e
; u
• t
r
p o
a f
c i
i l
e i
n e
ţi (
c A
o N
m C
p )
r ; su
o b
m 5
i 0
ş
i 0/
c m
u m
3

n Risc
moderat: prolaps
- de valvă
mitrală
(NIPV),
istori
cu
c de murmur
febră sistolic
reum tardiv;
atică - lupus
(mai eritemato
puţin s;
de 5 dializă
renală
ani)
cu
fără aplicar
afecţ e de
iune şunt
cardi arterio
acă -
venos;
clini
- şunt
că;
ventricul
-
o- /rom3;
periton -
ealla
hidroce drogaţii;
fali; Risc scăzut:
- -
pacienţi murmur
sub fiziologic
chimiot funcţiona
erapie; l sau
- inocent;
- istoric
pacienţi
irnunoc de
omprom febră
işi cu reumat
ANC > ică
500/mm (mai
3
sau mare
< de 5
1000
ani),
 fără
afecţ stenoza
iune arterei
coronare;
cardi
- grefă
acă; de bypass
- arteră
coronară;
defect
septal -
secunda
r atrial pacemake
necomp r cardiac;
licat; - boală
- MPV cardiacă
fără ateroscler
insufici otică;
enţă - cateter
mitrală Swan-
sau Ganz;
munnur
; 126
-
- ţi;
-
d
i pa
a
ci
b
e en
t ţi
i im
c un
i oc
b o
i m
n
pr
e
c o
o mi
n şi
t cu
r
o A
l N
a
C i
m
ult
1 ;
0 -
0
0 du
/ pă
6
f
lun
f i
i sau
l ma
n i
l mu
s lt
a po
sto
u
pe
rat
m or;
a -
 -
d
u gre
c fă
t aut
a og
r en
t ă
e va
r sc
i ula
a ră;
l d
l e
i f
g
e
a
t c
u t
r e
a
t a
; t
ri p
al t
e

sa î
u n
c
v h
e i
nt s
ri e
c
ul c
ar h
e i
r
d u
e r
g
se i
 c psa
al afe
(f cţi
ăr uni
lor
ă
car
p dia
et ce
e as
d oci
a ate
cr :
o •
n
anemi
);
e cu
- celule
în
î secer
n ă;
l •
i
fibroz
ă m.etal
chistică ice
; ortop
• edice.
Alţi
boli factori care
transmis trebuie luaţi
e
în
sexual
(fără considerare
HIV); în alegerea
• trata
mentului
înlocuiri sunt
protetic reprezentaţi
e de de gradul
articula
de
ţii;
cooperare
•
cu pacientu
dispozit l, interesul
ive manifestat
 de părint DE
în
TRATA
rezolvare MENT
a l1.V
probleme
i I1VFLA
MA,TI
stomatolo A
gice a PULPARĂ
copilului,
posibilitat Metodel
e de
ea de a
tratament
veni la se aleg
tratament în
în şedinţe funcţie
repetate. de
factorii
.
9.2. amintiţi
1nai sus şi
MET depind în
ODE principal de
gradul de cului de
extindere certitudine,
al infla decizia
tnaţiei finală
pentn1
pulpare. alegerea
metodei de
Datorită trata1nent
se ia după
absenţei deschiderea
catnerei
unei pulpare şi

posibilităţi examenul
de
direct
stabilire
preoperat intrapulpa.r.
or a Datele de
diagnosti
 observaţi nouă
e atitudine de
.) d irectă a tratament
pulpei Indifere
pot nt care va
confirma
fi decizia
sau
infirma finală,
există
diagnosticul câteva
prezumpt metode de
iv şi tratament
metoda cu care se
de poate
tratament opera:
aleasă
iniţial şi 12
în felul
acesta pot
orienta
către o
 coafa
jele;
pulpot nu
omia
(amp poate
utaţia
);
fi
-

pulpecto stopat
mia
(extirpar prin
ea).
Când rnetod
ele
menţi
procesul onate
sau
porţiu
evolutiv nea
coronară recurg
rămasă e
nu
pe1mite la
o
refacere extracţ
corespun ie
zătoare a
distrucţie (Ghid
i ul.
dentare, Acad
nu se emiei
mai Ameri
indică cane
terapia de
pulparşi Stom
atolog
se ie
Pediat
poate rică
-
AAPD - judici
2001- oasă a
02). situaţi
ei
9.2.1. clinice
Coafajele .
pulpare Datele
Aleg din
erea literat
tipului ură
de reduc
coafaj, mult
indirect sfera
sau indica
direct, ţiilor
trebuie coafaj
să se elor la
facă dinţii
după o tempo
analiză rari
 cariaţi, a
fără a le dintel
exclude. ui
Alegerea tempo
lor se rar
face în (stadiu de dinte
funcţie tânăr-imatur,
de gradul matur sau în
de stadiul de
resorbţie).
intersare A

pulpară, In cazul
pulpei
greu de inflamate
apreciat reversibil,
de altfel, fără
dar simptorr1at
ologie
adaptat
su
la 1_"stadiul
nn d·;..-. .,. tPTY'I1"'rar afl-:lt cbrJ1nl 1 C ll 2
biectivă
t'l
S>"i'"'n ano\

fiziologi
r)p
c de
evoluţie zgomoto
asă în profund
fără
antecedente deschider
ea
(absenţa camerei
pulpare, se
poate face
coafaj indirect
duretii PVJ..l \.
cu păstrarea
il'--';, unei
.LU..
...t..l
zone limitate
.li..l.""'--"
VJ..&..Ll'"''-'.L
1.-
..&.
de dentină
. L.J.44'-'
.L.L.& U
alterată. Se
e..Q..'-a..&.'-4L
vu..
'• cunoaste
"' stratificarea în
evoluţie, 3
straturi distincte
care în cazul cariei
prezintă active. Aceste
straturi sunt, de
proces la
carios suprafaţă spre
profunzime,
wmătoarele:
-
d
s e
t n
r t
a i
t n
ă
.
n
n e
1 c
o r
a o
l t
e i
c
d ă
e ,
 n
p u
u c
t r
e o
r b
n i
i a
c n

ş
i i
n
f n
e e
c d
t u
a r
t e
r
o t
s i
n
l ă
a
i
s n
t f
i e
. c
t t
n a
u t
l ă
i )
;
( -
d
e s
n t
r
a a
t
m
d a
e i

c f
o e
n r
s m
i ă
s ,
t
e c
n u
ţ
ă c
o
c n
e i
v n
u r
t o
o
m r
a g
i a
n
r i
e s
d m
u e
s
ş
i
d
e d
u
r
m e
i r
c o
s n
ă

l a
a f
e
c
s t
t a
i t
m ă
u )
l ;
i -

( s
d t
e r
n a
t t
i
d o
e a
s
d ă
e ,
n
t u
i s
n ,

ă o
r
d
u m
r o
ă d
i
s f
ă i
n c
ă a
t t
ă i
n
d u
e t

c m
u i
l c
o
a m
r i
e c
, r
o
c b
u i
a
c n
o
n ş
ţ i
 •

d
u i
r i
e
r s
o t
a i
s m
ă u
l
l i
a .
128
d
i
f
e
r
i
t
 "
In coafajul (SIM
indirect se ON. ,
îndepărtează 1987
stratul de ).
denliuu infectată,
eliminând astfel .
Coafajul
cantitatea cea mai direct este
mare de indicat
microorganisme. numai în
cazul
Prin aplicarea deschiderilo
preparatelor r pur
biostin1ulatoare, mecanice în
dentina afectată se cursul
poate remineraliza pregăthii unei
şi odontoblaştii cavităţi sau în
formează dentină unna unor A
,
de reparaţie, traum.atisme
evitând astfel coronare
deschiderea recente. Insă,
camerei pulpare în cazul
traumatismelor
, de tratament
trebuie să existe prin care se
posibilitatea de a îndepărtează
acoperi etanş şi de numai pulpa
durată materialul coronară. Faţă
de coafaj. Nu este de filetul
recomandat radicular
coafajul direct în restant se
cazul dinţilor cu adoptă o
camera pulpară atitudine
deschisă prin terapeutică
proces carios. diferenţiată în
raport cu
9.2.2. tehnica de
Pulpotomia lucru utilizată.
"
In funcţie
Pulpotomia, de
cunoscută şi sub
numele de modalitatea
"amputaţie", de
repre zintă metoda obţinere
 a încetarea
anesteziei,
insensibilizării filetul radicular
pulpare în vederea restant ră1nâne
îndepărlării pulpei vital şi este
coronare se protejat cu un
descriu tehnici preparat
vitale sau devitale medicamentos
de pulpotomie. care să l'i
"
In menţină în timp
vitalitatea.
pulpotomia
vitală, Această tehnică
insensibilizare de lucru,
a pulpară păstrând
este filetul radicular
reversibilă şi se vital, permite
realizează prin menţinerea
unui ritm de
anestezie locală
resorbţie
sau loca A

radiculară cât
regională. După mai aproape
de cel fiziologic. în1bolnăvirii şi,
In plus, are în consecinţă,
avantajul că la dacă metoda de
examenul pulpar tratament a fost
direct nu bine aleasă. Din
maschează aceste motive,
tabloul clinic, în tehnica vitală
felul acesta trebuie utilizată
penniţând ori de câte ori
stabilirea este posibil.
diagnosticului de
certitudine al 129
 în radicula
pulpotomia
r nu îşi
mai
devitală, păstrea
insensibilizar ză
ea pulpară vitalitat
este irever ea. El
sibilă şi se
se
realizează menţine
prin
utilizarea mortific
unor at şi
preparate fixat
medicame cu
n toase. În
această ajutorul
tehnică,
ftletul unor
preparate motiv
cu rol şi
mum.ifian
t. din
Insensibili conseci
zarea nţele
chimică are
pulpară decurg
nu mai din el,
mascar
permite ea unei
cuprind
aprecierea eri
t9tale a
stării pulpei
în
pulpei. procesu
Din acest l
patolog
ic şi,
prin urn indicaţi
1are, i mai
apariţia restrâns
unor com e.
plicaţii în Princip
timp ala
prin indicaţi
e
neschimb
area este în
cazul
metodei în
de
care nu
tratament se
alese
iniţial, poate
pulpotomi
a devitală efectua
are
anestezia Pulpotomi
(refuzul a este
copilului, indicată în
contraindi următoarel
caţii de e situaţii:
ordin a.
general- Inflamaţie
de pulpară
exemplu coronară;
băieţi cu b.
hemofilie, Deschi
pentru derea
evitarea carnere
manevrel i
or pulpar
sângerând e în
e). tirnpul
îndepă
9.2.2.1. rtări.i
Indicaţii dentine
i
alterate pulpar
dintr-un e
proces (eşecul
carios coafaje
profund, lor).
cu multă Inflamaţia
dentină pulpară
allerată, coronară se
dintele apreciază
frind după
vital; următoarel
c. e
Eşecul criterii:
metodelo -
r de
conserva d
i
re în
n
totalitate
t
a e
vitalităţii
a c
s e
i d
r e
n n
p t
t e
o ;
m -
a
t î
i n
c

î p
n r
e
a z
n e
t n
e t
 e
s c
i t
m i
p v
t ă
o
m ş
a t
t e
o a
l r
o s
g ă
i ,
e
c
s u
u
b d
i u
r x
e a
r m
e e
n
n u
u l
m
a c
i l
p i
r n
o i
v c
o
c o
a b
t i
ă e
; c
e
t e
i m
v n
e
n
u a
l
e e
v
i e
d x
e t
n i
ţ n
i d
a e
z r
ă i
i
s
p r
r
o (
c m
e o
s b
u i
l l
u i
i t
a
i t
n e
f
l e
a x
m a
a -
t
o g
e e
r
a l
t a
ă
p
d e
e r
n c
t u
a ţ
r i
ă a
,
î
d n
u
r a
e x
r ,
 a
m r
o e
d
i a
f
i 1
c n
a u
r c
e o
a a
s
d e
e i

c g
u i
l n
o g
i
v î
a n
l
e s
p
d e
i c
n i
a
v l
e
c v
i e
n s
ă t
t i
a b
t u
e l
a
r e
, v
e
c n
u t
u
p a
r l
e
z m
e i
n c
ţ
a a
b
u c
n e
u s
i
g f
i i
n s
g t
i u
v l
a ă
l )
, ;

n 130
o
d
u
l

s
a
u
- inte
rne
exam rad
enul i
radiol cul
ogic are,
nu den
indică ticu
semn li)
e ale şi
unei nici
sufe inte
rinţe res
pulpa are
re în a
antec spa
edent ţiul
e ui
(resor per
bţii io
 donta
l la direct
diferit nu
e
nivele eviden
, în ţiază
speci
al sânger
interr area
adicul exc
ar în esi
cazul vă
molar a
ilor; file
- tel
or
examenu rad
l icu
lar
pulpar e
după inst
îndep itui
ărtare rea
a he
pulpe mo
i sta
coron zei.
are.
Sâng 9.2.3.Pulpo
erare tomia
a ar vitală
trebui 9.2.3.1.
să se Tehnică
oprea ,..
In general
scă tehnica
după este
2-3 similară
minut cu
cea
e de de
la la
 dinţii ane
per- ste
manenţi, zic
elo
parcurgând r
aceiaşi timpi făr
operatori. ă
Tehnica de lucru vas
este următoarea: oc
anest ons
ezie, tric
de tor,
obice pe
i ntr
plexa
u a
lă. Se
reco nu
mand n1
ă asc
utiliz a
area tab
 loul -
îmbo
lnăvi cre
rii are
pulpa a
re; câ
mp
-
ulu
i
îndepărta
ope
rea
rat
part:ială a
or
dentinei
pri
alterate; n
- izo
lar
spălarea ea
cavităţii şi
coronare şter
cu apă de ger
la unitul ea
dentar; din
telui D
s• i rec
vecin om
ilor an
cu dă
alcoo ca
l ori
iodat.
ce
Ideal
ă ar ter
fi api
izolar e
ea cu pul
diga, par
01i de ă
câte să
ori se
este efe
posib
ctu
il.
AAP eze
fol
 osind rei
diga; pul
- par
e
îndepărta cu
rea în ins
totalitate tru
a
me
dentinei
nta
a.lterate;
r
-
rot
ati
îndep
v
ărtare
la
a în
tur
totali
ati
tate a
e
tavan
co
ului
nv
came
ent
ional fie
ă cu făc
''
freze ută
cilind ma
rice i
şi lar
sferic
e g
cores pri
punz n
ătoar înd
e.
Este epă
bine rtar
ca ea
desch zo
idere nel
a or
came de
rei sm
pulpa alţ
re să nes
usţin 19
ute 87)
(MA (t1
THE g.
WSO 9.1
N şi );
col.,
131
 sângerări
nu, eleme
pulpare st
hemostaza
nu masch
soluţii an
lucru se
radicular,
•

presiu
ne
blândă
,
bulete
sterile
uşor
umect
ate
în
•
solutia
 exercitare

presiun
ii
numai
cu
bulete
neumez
ite,
uscate,
.,...

Fig. o
9.1. r
Desc a
hider r
ea i
came (după
rei MATH
pulp EWSO
are N şi
în col.,
pulp 1987).
otom
ia -
mola
rilor
temp c
o i
n i
t
r t
o a
l v
u a
l n
u
î l
n u
d i
c
p p
ă u
r l
t p
ă a
r r
, o
n
p d
r a
i
n d
i
p n
a s
l p
p r
a e
r
e p
o
c d
u e
a
s u
a p
r
c e
a
m t
e a
r v
e a
i n

p p
u e
l
p t
a o
r ţ
e i

s p
e a
r v
e a
ţ n
i
i n
. e
î
Z n
o d
n e
e p
l ă
e r
t
d a
e t
e
t
a p
d u
ă l
p p
o a
s r
t e
e ,
s
c s
u
r r
e s
s ă
t
u d
r e
i
s
â e
n u
g n
e a
r r
a e
r
e a

ş t
i e
h
d n
e i
c
î i
n i
g
r d
 e
p
l u
u l
c p
r e
u i
;
- c
o
e r
x o
a n
m a
i r
n e
a
r (
e c
a u
l I
o a
a
r p
e a
a l
, p
a
c r
o e
n ,
s
i a
s s
t p
e e
n c
ţ t
a u
l
 i
e a
i
ş
g i
e
n e
e x
r e
a
r
l
e
)
z
;
a
-

p
e
u
x
l
c
p
i
e
z
i u
r
c i
o
r B
o l
n a
a c
r k
e
, a
s
c c
u u
ţ
l i
i t
n e
g
c
o i
r n
e s
s t
p r
u u
n m
z e
ă n
t t
o a
a r
r
e r
, o
t
c a
u t
i a
v r
i
( )
f
r s
e a
z u
e
u
s n
f e
e o
r r
i i
c
e c
u
m
e f
x o
c a
a r
v t
a e
t
o i
r n
u 1
l p
) o
. r
t
E a
s n
t t
e
m
o e
d p
u ă
l r
t
î e
n a
z
c ă
a
r p
e u
l
s p
e a

î c
n o
d r
o e
n b
a u
r i
ă e
.
s
S ă
e
c f
ţ i
i e
u
n t
e r
a a
n
t ş
r a
n .
t
P
ă l
, a
g
a
n
u c
e
a a
n m
- a
f i
r c
a u
c r
t a
u t
o ă
a .
s ,
ă f
a
v
o o
r b
a ţ
b i
i n
l e
ă
p
v l
i i
n n
d
e î
- n
d
c e
ă p
r ă
i r
i t
, a
r
s e
e a
 t
c u
u r
a
f ţ
r i
e e
z
e î
n
d a
i l
a t
n ă
1 ,
a c
n u
t
a c
t o
e n
acţio d
nate i
la t
 ia ca r
răcir i
ea să
f
se
facă i
cu c
apă a
steril
ă; r
- e
a
spălarea
cavităţii
coronare
d
de
resturile i
de a
dentină; g
- n
o
v s
e t
i r
c e
u a
l
u a
i s
p
p e
r c
i -
n
t
e u
x l
a u
m i
i
n
a s
â a
n
g r
e a
r d
ă i
r c
i u
i l
a
d r
i ă
n
(
c
p u
u l
l o
p a
r deoarece
e se poate
mobiliza
a
cheagul
format.
132 In cazul
unei
pulpe cu
inflamaţi
e
cronică
minimă,
sângerar
ea
trebuie
să se
oprească
după 3-
5
minute
de hemo (MATH
stază. Dacă EWSON
hemoragia şi col.,
continuă, se 1987);
verifică dacă
a fost medica
îndepărtată mentos,
toată pulpa ca de
coronară. altfel şi
Atunci când se pe
observă un podeaua
exsudat camerei
puntlent, o pulpare.
pulpă fibroasă Se pot
sau hemoragia aplica:
nu poate fi 1.
controlată, se hid
recurge la ro
pulpectomie xid
ce
calciu; col
2. ag
eugenat en;
de zinc; 8.
3. os
fonnocre liof
zol; iliz
4. at,
glutarald etc
ehidă; .;
5. sulfat aplicare
feric; . a peste
6. MTH pansame
("Minera ntul
l medica
Trioxide mentos
Aggrega a ob
te"); turaţiei
7. de bază
preparate
şi a celei
de
definitiv
e sau numai a dintelui
unei bune în timp.
obturaţii
provizorii şi 133
urmărirea
 " '
In dezvol
continuar tate la
e se vor punctul
da detalii 9.2.3.2
privind .
tehnica t'
aplicării a
unora )
dintre
pansame P
ntele u
medicam l
entoase, p
iar o
proprietăţ t
ile mate o
rialelor m
enumerat i
e mai sus a
vor fi
c
u
\
h
i D
d u
r p
o ă
x
i r
d e
a
d l
e i
z
c a
a r
l e
c a
i
u h
e
m n
o
s s
t t
a r
z a
e t
1
: d
s e
e
1
a
p m
l m
i
c g
ă r
o
u s
i f
i
m e
e c
a
r
d e
e
o
r
C i
a f
( i
c
O i
H u
)
a
2 l

p c
a
e n
s a
t l
u
e l
•
u
i d
r e
a
d c
i
c a
u l
l c
a
r i
; u
h
i s
d e
r
o p
x r
i e
d s
u e
l a
z
ă
 v
u a
ş t
o ă
r
ş
c i
u
s
o e

b v
u e
l r
e i
t f
ă i
c
d ă
e
d
a g
c e
ă r
a
n r
u e

s d
e i
n
p
r f
o i
d l
u e
c t
e e
l
s e
â
n r
a e
d a
i
c u
u n
l u
a i
r
e c
. h
e
I a
n g
t
e s
r a
p n
u g
n u
e i
r n
 ş
î i
n
t p
r r
e e
p
p a
l r
a a
g t
a u
l
p
u d
l e
p
a c
r o
ă a
f e
a c
j a
r
v e
a a
;
î s
m e
p
i a
c
e
o
d
p
i e
c r
a ă

v î
i n
n t
r
d
e u
a
g u
a n

z p
o r
n e
ă p
a
a r
a
f t
u
r d
c e
a C
ţ a
i (
e O
i H
)
c 2
 ;
d s
e e
c
i a
r c
c p
a p
e
1 r
ă
r
m
z
n
o
g n
r a
o
s o
i r
m i
e
f
i p
c o
j i
i
l a
o
r f
u
r r
a c
d a
i ţ
c i
u e
l i
a ,
r
e c
, u

a m
i _
c e
i n
a
c t
a
n q
t e
i
t Z
Î
ă
J
ţ !
i C

d c
e u

e p
u r
g i
z i
ă c
1 ă
e
n a
t s
ă i
. g
u
A r
c ă
e
a o
s
t b
ă u
n
t ă
e
h î
n n
c i
h ţ
i i
d a
e
r ·
e s
p
ş a
i ţ
i
e i
v l
i o
t r
ă
g
a o
p a
a l
r e
, s
â
p n
e g
n e
t r
r a
u r
e
a a

î u
m l
p t
i e
e r
d i
i o
c a
a r
ă
; a
s z
u ă
p
r o
a b
i t
a u
c r
e a
n ţ
t i
a
s
e d
e
r f
e i
a n
l i
i t
z i
e v
ă i
e
s
a (
u f
o i
b g
t .
u
r 9
a .
ţ 2
i )
a .

p
r
o
v
i
z
o
r
 T b) a.
b.
Pulpotoinia cu
c.
t,orrnC;creZoi-1_
Se descriu
două tehnici: •
tehnica într-o
)
singură şedinţă şi
tehnica în două
şedinţe (a doua
şedinţă după şapte
zile) (fig. 9.3. şi
9.4.). d.

e
.
f.
Hi

Eugen
Fi c ar a
g u ea p
ur
ta u
a f
9. o va l
3. r nu p
Ti m lui e
m o ca i
pi c
i r me c
o e rei o
pe z pu r
ra o lp o
to l
ar n
ri (
în d e; a
p u B. r
ul p Ex e
p ă
ciz ;
ot ANDI.
o ia C
şi ROCK,
m şi .
A.l
ia ex S
vi nd,
er p
ta ep
lă ez ă
ărt
 lare or ţiei re
a mo coron
vitalărest cre
uril zol
or ; realizarea
dent E. hemostaz
inar Ap peste o
e .şi lic canalelor
pulp ar radiculare
are ea aplică
din pa sterile u
cam ns (nu satur
era am formocre
pulpa ent diluţie d
rc'J. ulu (formocre
D.A i Buckley)
plic medic Pentru
area ament formocre
os;
bule să vin
F.Ref
tei cerea contact in
cu.f distruc ţesutul pu
 aplică
o buletă
Figura 9.2.
Pulpotomia vitală
cu Ca(OH)z-
chemă (după
HARD!, F.J.)

134
 După 5 Dacă
minute de hemoragi
contact cu a nu
poate fi
formocrezolu controlată
l bonturile se aplică
pulpare apar o buletă
brun- cu
negricioase. formocrezol
Dacă există mai diluat
încă care se lasă
sângerare, se sub obturaţie
contio lează provizorie
dacă există tin1p de 7
ţesut pulpar zile. ·
restant şi se
reaplică o TE
HI
buletă cu NC
A
formocrezol IN
pentru 2-3 TR
-O
minute. SE
 DI
NT pansament
A

antiseptic
DupaSmin -

Mitchell,

T1!
1992).
HNI
CA
IN
DOU
Deasupra
A
SED
INT
E se
Eugclltltdo 21nc
+
formo<:resol
+ aa pune
obturaţia de
bază şi se
reface
distrucţia
coronară.
Având în
vedere că şedinţă, prin
pentru aplicarea
pacientul peste pasta
copil de mai sus a
şedinţele unei
lungi de obturaţii
tratament provizorii .de
sunt greu de eugenat de
acceptat, zinc. Într-o
chiar dacă nu şedinţă
implică ulterioară se
manevre va lăsa bază
dureroase, se din eugenat
poate şi se va
temporiza aplica
refacerea obturaţia
definitivă a coronară de
morfologiei durată.
coronare cu c)
încă o Pulpotomi
a cu sulfat p
feric l
- a
g
d a
u p
p u
ă l
h p
e a
m r
o ă
st (
a p
z e
ă, st
p e
e o
st ri
e fi
ci ic
il ă,
e p
c e
a n
n tr
al u
el 1
o 0
r -
ra 1
di 5
c s
ul e
ar c
e) u
s n
e d
a e,
pl o
b s
u u
le lf
tă a
u t
m f
e e
ct ri
at c
ă 1
î 5
n ,
s 5
o %
l ;
u - se
ţi spală
e plag
d a sub
e izola
re, r
apoi e
se i
usuc p
ă; u
- l
p
p a
e r
p e
o s
d e
e a
a p
u li
a c
c ă
a u
m n
e st
r st
a e
t c
d a
e r
e e
u s
g e
e p
n u
a n
t e
d e
e u
z g
i e
n n
c, a
p t
e d
 e
z teh
i Fi
nic
n a
gu
c fntr
ra
c -o
9.4
u sin
.
p gu
Pu
ri ră
lpo
z şed
to
inţ
ă mi
ă
r a
şi
a vit
în
p ală
do
i cu
uă
d for
şe
ă m
di
; oc
nţ
D
- rez
e- •
ol-
sch
em m d a
ă a o z
(du n u u
pă d ă l
HA ă
RD ş î
!, p e n
19
u d
90
l i c
)
p n a
K o ţ r
O t e e
P o
E m ş e
L i i x
a i
r î s
e î n t
c n ă
o c
c n r e
o
l c n s
e a u -
c m a
ţ e ş
i r i r
e a e
l a
p p a l
u u i
r l l z
u p o a
l a c t
e r u
n ă l a
t , m
ă u p
d n u
î a d t
a a s
ţ z u o
i u s a
a l o s
, a e
e r
p x e î
r i n
e s m
c t o z
u e d o
m n i n
ţ f a
ş e i
i i c i
ă n
î u r t
n n i e
e r
c i o r
a r r a
d o i n
ş o t
i ă d e
c r o c
u i n e
l t d
a a a e
l n
r l t
ă i s e
, g a f
a u ă
a m
e d r
n u ă
u t r
n u e a
e l r l
i u e t
•
i e
î î
n p n
g e c
o şi G a
n în u u
l a
t cea a
r c
r lalt ă r
u
a ă, c n
dup u
i r
n ă f e
o i
d fixa n
n
i rea o
sup c
c r
a rafe e
z
ţ ţei o
l
i de
s
i s e
e
. c a
Şi ţ c
i o
într u p
n e
-o e r
ă
teh r
nic a p
P o
ă . d
i e
9.2 l a r
.3. t t u
2. i e
Ma t a
ter u r c
ial
d e o
e
pe i c p
ntr n o e
u e m r
ac a a i
op n r
eri d d e
rea e a a
plă t
gii p e f
pul
r i
par
e p l
e
p e e
M a n t
u r t e
l n j a
o t ă
r e r l
i e
r î i
a n m
d l e
i v o n
c e r ţ
u d i
l e ş n
a r i e
r e
e a p v
e i
r p n t
e r t a
s o r l
t t u i
a e t
a u d d
t l e i
e p ţ
a c l i
ă i i
s n l
u n e e
b i ş
l c t n
i i e e
n u c
i n t e
a u o s
z l a a
ă t r
n e e
f u .
a c
p î o M
t n n a
t u r ă
e a
r a d f
i c i i
a o c e
l p u
u e l n
l r a e
i r t
i r e o
d e x
e a t i
a r c
l p e
u b p
p l u e
e p i n
n e e t
t i r
r s u
 e c
p a r
u î i o
l n b b
p c ă i
ă o a
n a n
ş j c ă
i u ţ
r i ş
s ă u i
t t n
r o e p
u a o
c r a t
t e n e
u , t n
r i ţ
i s m i
l ă i a
l t a a
r r
a u d ă
n e
t a e
i i x
i c n i
n o f s
f n l t
l t a e
a r m n
m o a t
a l ţ ă
t a i ,
o e
r s p
t p r
p a u e
e r l c
n e p u
m e a i
l n
ş t ă t
i e e
h d r
p n e f
e i e
c l r
c a u e
e c z
a c r e
h u
i i , p
n r r
d u s o
u r ă c
s u e
ă g n s
i u u
d c l
 b K 0
f ţ S 0
i i , 2
z e )
i i 2 .
o
cu pe
l r
o a u
g d l
i i p
c c a
u r
a l
l a -
r ·
r e
e
s (
o F
r U
De z u
p u o l
ă g l
r e
ţ n
i o (
l e
s
e t
g ş e
a i
l
e a
f ş
o a
d n -
e n n
o u
c m
e r i
e t
a n i n
c t v t
o r ă i
p o c
e d
r u î ă
i c n
r e e
e r s
a e p t
a r e
a
p c î
u l t m
l u i
p i c p
a a i
r e .
ă e n d
, f d i
e c
o
c a
i t d
o t
ă ţ
i
d i
e
a
f n
a t
p i
t i
u n
l f
l
c a
ă m
a
a t
g o
e r
n i

1
disponib ot
o
ili în
mi
prezent a
nu sunt vit
foarte ală
eficienţi
nu
şi sunt
prea sat
toxici isf
pentru ac
uzul pe
stomatol deplin
ogic. scopul
Mate pe. ntr
rialel u
e care
utiliz se
ate
folose
în
pulp sc
datorită diluat
ă, dar
efectelor efectel
lor e lui
secundar nedorit
e, locale e au
sau la impus
distanţă. găsirea
Cel unor
mai înlocu
folosit itori.
material Dintre
a f st înlocu
fonnocr itorii
ezolul, propuş
în i se
special pot
în fonna enum
lui era:
- --
atâ
g t
l
fo
u
t nn
a oc
r re
a zo
l lul
d cât
e şi
h
sul
i
d fat
a ul
; fe
1ic
su
nt
un
ual
c dl' De
rezu şi
yate am
clini bel
cşi.r e
adiol m
ogic at
e e
bune, ria
cu o le
rată po
înalt t
ă de in
păstr du
are a ce
dinţil res
or or
pe bti
arcad i
ă. int
erne, lui
depis (P
tate A
radio P
- A
logic, GI
acest A
ea N
nu N
inter O
feră U
în LI
multe S,
cazur 20
i cu 02
durat );
a de -
viaţă
a MTA
dinte dă
rezultate ne
mai (E
bune ID
în E
L
comparaţ
M
ie .cu
A
form
N
ocre
şi
zolul
co
,
l.,
deoa
20
rece
01
el
);
nu
prod ul
uce
resor
bţii n
inter e
r - fo
e soluţi
c ile
u
de
m
colag
o en
s ilnbo
u găţite;
l
,
aceste
l
i a
o au
f fost
i propu
l se
i
consi
z
a derân
t du-se
, că vor
favori
î d I
P
1.
s form
ocre
u
zolul
n dilua
t t
50%
d 2.
u glut
b aral
dehi
i
da
i 2%
3.
a sulf
s atul
u feric
p
r
a
n v fd
o
r
c F
e B
l p
e r
e
c z
e e
n
t
u a
r
m
e p
a r
z i
ă n
c
i
s p
e a
l
e
A

I u fatât (spec
n l de
t forrnoc
e rezolul maim
u cât
l ă).
c sulfatul
t feric punc
i e
r conduc de
m la
i c vede
i e succes histo
t clinic
în ic!
a ă
n r pulpoto amb
i i mia pr,2d
s p vitală necr
- r efectua
i tă ă
a
u v pulpe pulp
i inflam şi
f n ate
d abce
ă molaril
c peric
u u or icale
t t "baboo (CLE
i
l n" TON
m
JONES 3d
fS
şi • a •
o
2002).
l
u
t
i
a

d
e

f
0
1
m
o
c
r
e
z
o
l
Totuşi, fu şi
legătură cu GODMAN
încorporar , 1991).
ea Ca
fonnocrezo mecanism
lului în de acţiune,
pasta de prin
eugenat de aplicarea
zinc, s-a unei bulete
arătat că de vată
aceasta nu saturată cu
este
necesară formocrezo
deoarece l timp
nu apar de
diferenţe
apreciabile câteva
(CAMP,
1987; minute în
KETLEY
contact cu
pulpa, formocr
ezol
crezolul timp de
7-14
zile, în
produce
ţesutul
necroză pe
p
o
u
zonă l
mai p
a
limitată, iar r
.
fonnaldehid d
e
a realizează
v
fixare pe o i
arie mai n
extinsă.
După e
expuner v
ea la i
d
e e
n :
t 1. o
e zonă de
fixare,
t largă,
r acidofilă,
e în
i porţiunea
coronară a
z pu lpei
o ..
n Îadi{allare;
e ,..
n
'
'

2. o
-
d zonă
i atroficăl
argă,
s colorată
t slab în
i regiune
n a mijlo
ie a
c
t P
, infla
U a
l
p
e ţesuţui
i pulpar
normal
r subiacent,
( fără
: tendinţă
! la
d del:iootare-
i prin
c t,esut fibros
u sau barieră
l calcică.
După o
r perioadă
e de 60 de
; zile până
3. o la un an,
zonă largă, zona de
cu celule fixare
pro Rezult
atele
cercetărilo
r pe
animalele
de
experienţă
, precunt şi
sn1dii de
laborator,
au arătat
că
formocrez
olul are
efect tGxic.:
ţ,ocal şi .
generadl.e

asemenea,
are
capacitate îngrijoare,
de aceea s-
carcinogenă au căutat
şi alternative
mutagenă pentru
(vezi înlocuirea
"Pul formocrez
potornia olului.
la Darînainte
de a-l
d1nţii înlocui,
substitutel
ternporari" e
, trebuie
ă
1996). demonstre
Extrapolar ze clinic
ea la om a şi
acestor
rezultate a histologic
generat
că
 sunt demonstre
ze aceasta
la · în timp
fel sau (CURZO
N şi col.,
chiar 1996).
mai
llidroxid
bune. De ul de
asemenea, calciu
Hidro
trebuie
xidul de
să
calciu se
fie
foloses,te
la
în mod
fel
curent în
de
pulpotomi
a dinţilor
sigure şi
permanenţ
să
i, în timp
ce la dinţii unor
temporari pulpotomii
are o în care s-a
utilitate utilizat
limitată, hidroxidul
iar rata de de calciu,
succes nu arată că după
este aşa de o pelioadă
mare ca de 18 luni,
după rata
succesului
pulpotomi g i
a cu U
ne c
le
st e
formocrez ud
ii
au s
ol. ar
ăt
at
că t
ef
ec
KETLEY tul e
fo
rm d
şi oc
re
zo
lul e
GODMA ui
as 5
up
ra
N, trecând 0
în revistă %
rezultatele ş
 c î
h au rm
i b
u
m î
m
t
b
,
. E
- N
ţ şi
R
În co
19 l.
86 au
, pu
V bli
A cat
N re
A zu
M lta
E tel
R e
O u
N
G
140
141
pulpă prin controla
interpunere parametrii
a unui cheag variabili ai
sanguin la tratamentul
nivelul ui, de
locului de exemplu
amputarech
eag care tehnica
împiedică
vindecare. amputării
Aceste
proble1ne ar propriu-
putea fi zise,
înlăturate şi
ar putea fi metodele
obţinute
rezultate utilizate
mult mai pentru
favo rabile
dacă s-ar oprirea
 pentru
sângerării, restaurarea
tipul finală,
de parametrii
care pot
hidroxid influenţa
de rata
succesului.
calciu Pentru
îmbunătăţir
folosit, ea
materialele rezultatelor
pulpotomie
folosite i cu
hidroxid de
pef:1tru calciu,
SASAKI şi
obturarea col. (2002)
recomandă
cavităţii şi aplicarea
electrocoa tehnică . se
gulătii, timp controlează
de o sângerarea
secundă, pe plăgii
fiecare filet pulpare şi
radicular, în se
situatiile în formează
care un cheag
sângerarea 111inim.
pulpară nu
poate fi Eugen
oprită prin atul de
presare zinc
uşoară cu
Eugena
bulete de
tul de zinc
vată sterile,
s-a utilizat
umecate în
pentru
ser
acoperirea
fiziologic.
plăgii pul
Prin această
pare în
pulpotomia cronică,
vitală a resorbţie
dinţilor internă şi
temporari, necroză
datorită pulpară.
rezul tatelor Dfu aceste
clinice şi motive s-au
radiologice restrâns
raportate. indicaţiile
Totuşi, utilizării
unele eugenatului
cercetări au de zinc în
arătat că terapia
din punct pulpară a
de vedere dinţilor
histologic temporari,
folosirea el fiind
eugenatului indicat 1n
induce cazul
inflamaţie pulpectomi
ei reduce
(SCHROD extinderea
ER şi col., răspunsului
1991). inflamator
(SUN şi
Glutara col., 1990).
ldehida Această
Glutaral ipoteză a
=
dehida fost
este investigată
folosită iniţial in
ca vitro şi
fi:tator
apoi pe
în
microsc animale de
opia laborator,
t

atât în
cazul pulpei
normale, cât
şi a celei
inflamate.
Demonstrân 2%, .aplicată
du-i-se pentru 5
eficacitatea, minute
au urmat după
ulterior amputarea
încercările pulpei
clinice la coronare,
om (IDCKS urmată de
şi col., închiderea
1986). cu oxid de
KOPEL zinc
şi col., într- .eugeqol, în
un studiu
in vivo pe care s-
molarii a
temporari
încorporat o
umani, a picătură de
folosit
glutalaldehi glutaraldebi
dă,
da '
tehnica decât
fiind :f01mocrez
simitară cu
cea olul în
folosită la .QUlpotomii
pulpotomia la dintii
cu temporari".
formocrezol
A

. Intr-un
alt
Observaţiile studiu,
clinice şi utilizând
pentru 1-
histologice 3 minute
i-au glutarald
determinat ehidă
pe autori să 2%
netamponat
sugereze că
ă,
uglutaraldeh GARCIA-
ida este GODOY a
acceptată obţinut o
bi9logic r rată de
.
96,4%
mai bine
s
u 9
c 8
c %
e
s s
u
d c
u c
p e
ă s

1 d
8 u
p
l ă
u
n 4
i 2

ş d
i e
l succes era
u de 94%,
n respectiv
i
90%, dar
.
după 25 de
O rată a
luni a scăzut
succesului
la 82%.
cu puţin
Eşecul s-a
mai mică a
dat rat
fost obţinută
resorbţiei
de PUKS şi
intee şi a
col. folosind
condus la
timp de 5
concluzia
minute
că. la. fel ca
glutaraldehi
şi J
da 2%
forn1ocrezol
tamponată.
ul,
După 6 şi
glutaraldehi
Qluru
da nu
procentul de
stimulează
vindecarea pulpotomie
pulRMă. şi de 90,4%
Rezultate după un an.
oarecum De
simjlare asemenea,
au fost au semnalat
obţinute
la 7,5% din
şi de
HICKS cazmi apa
şi riţia
col. în 1986,
folosind resorbţiilor
aceeaşi intetne,
tehnică de iar la
lucru. Ei au 9,4% din
raportat un cazuri
succes clinic obliterarea
de 94,3% canalelor
după 6luni radiculare.
Rezultatele
de la
studiilor
1nent• ionate on c
conduc la ş s
p ot
eş c
l J.şi,
e gluta
c ralde
t hida
r este
o cons
n idera
i tă
c în
ă conti
nuar
e
un
t î
g t
 Glutar der
aldehida e
prezintă o chi
serie de mi
avantaje c;
faţă de 2.
formocrez for
me
ol:
ăză
1. rap
iniţ id
ial tu
est E!
e _
ma ifu
i za
act re
ivă a
din fiin
pu <L
nct mai
de lim
ve itat
ă; Je
3. şi
nu nec
est roz
e ă;
atâ 5.
t nut
de im
vol ule
atil az
ă; ă
4. apa
det riţi
er a
mi ţes
nă utu
mai lui
puţ de
ine gţ'a
lezj nul
uni aţie
ap per
ka iaJ
 ?ic bidă sunt
l; similare cu
6. cele
det obţinute cu
er
formocrez
mi
nă ol,
mai rezultatele
puţ studiilor
ină de
cal laborator
cifi nu aţ"ată
ere avantaje
p_u
remarcabil
lp_a
nL e. Din acest
Dacă motiv
rezultatele studiile
clinice ultimilor
obţinute ani acordă
cu atenţie mai
glutaralde mare altor
preparate. reacţia
sângelui atât
Sulfatul cu ionii de
feric fier cât şi cu
cei de sulfat.
Sulfatul
feric este În felul acesta
un
agent eazL
o_
hemostatic. membrană
Ca care

mecanism sigjJează
de J!!ec
acţiune, el ic vasele
produce o
aglutinare a sangvme
proteinelor
sangvine secţionate
rezultată din
producând
 resorbţjej
hemostaza. jnterne a
ţesutului
Controlul pulpar
hemor giei restant.
pulpare Disttibuţia
cu sulfat sistemică a
feric sulfatului
poate feric nu
preveni este
pr blemele cunoscută
generatede deoarece
formarea cheagul
cheagului împiedică
sangvin, distribuţia
reducânq (KEE-
posibilitatea SANG
de apariţie HONG,
a S
inflamaţiei E
sau a E
- aluminofe
H rit
Y tetracalcic.
U
El se
N
prezintă
H sub formă
A de pulbere
H care se
N combină_
,
cu apa.
1 Ca
9 proprietăţ
9 i, pH-ul
9 este 12,5
) 'iar
. rezistenti
la
compresi
une este
de 70
Mpa. Ca ţ
mecanism i
de d
acţiune, e
stimuleaz
d
ă e
citok:inele n
din t
celulele i
n
osoase, ă
favorizând
formarea p
ţesuturiloc e
dure. El it! p
uce. u
vin:decarea l
pulpeii p
fo1p1area a
upei a>
... ;
e
p x
u p
n
u 5 eşecuri
s la dinţii cu
ă
. formocrez
· Într-un ol şi 1 la
studiu dinţii cu
.comparat MTA,
iv între prin eşec
înţelegând
pulpotomii apariţia
la resorbţiei
interne.
care Perioada
s-au. de
folosit urmărire a
MTA şi fost de la
formocrez 4 la 29 de
ol, luni.
EIDELM Obliterare
AN şi col. a canalului
au s-a produs
constatat la 14%
dintre condus
dinţii la
cu conclu
zia că
formocrez MTA
ol şi la poate
32% înlocui
dintre cu succes
cei cu formocre
MTA. zolul la
Ocazional dinţii
, sub temporari
MTA s-a cu
observat o pulpotom
punte mică ie.
de Rezultate
dentină. favorabil
Rezul e au
tatele raportat
studiul anterior şi
ui au
ROCHA consideră
şi col. că MTA
(1999). este
Deşi aproape
rezult prohibit
atele
sunt pentru
ţo rte folosirea
bune, în practica
neînre pedodonti
gistrâ
ndu- că
se deoarece
resorb este foarte
ţii
• scump,
interne ca
în cazul iar
folosirii materialu
formocre l care
zolului
sau rămâne
sulfatului după
feric, deschider
FUKS ea
(2002) ambalajul
ui nu r
mai poafe u
f
t. p
u
Din acest
l
motiv, p
autoarea o
afinnă că t
sulfatul o
feric r
poate fi n
i
considera
a
t ca o
soluţie l
validă şi a
necostisit
oare d
p i
e n
n ţ
t i
i e 9.
un 2.
t ci 3.
e me 3.
m nt V
p fo ar
o nn ia
r at nt
a di
e
r n
de
i sili
te
. cat
h
tri ni
Tr re ci
io gat cal
cic 1
xi (M de
,
du T lu
sil
l A) cr
ic
mi u
M
Pr at
ne
ral oro d
M
·
ag ot
est
Î i s p
n , - r
a o
c u p
p a u
r s
i v t
v a
i r 1
n i
ţ a
a n
t
e
p
u d
l e
p
o l
t u
o c
m r
i u
e
 9.2.3.3.1. K
Pulpotomi în
a parţială at
a
Pu m
lpoto en
mia tu
parţial l
ă, fra
numită ctu
şi ril
chiure or
taj cor
pulpar, <?
a fost nar
propus e
ă şi pe
folosit net
ă cu t:a
succes nt_
de ţ.Jf
CWE l
 dinţii. eB
perma te
nenţţ pr
c1.1 oa
rădăci sp
na ăt
incqm.
ă
plet
('U şi
forma câ
tă. nd
Metod la
a este lo
indicat cu
ă în l
situaţi de
ile în sc
care hi
plaga de
pulpa rii
ră se
obs ce
erv re
căr a
i tr
prolif au
erativ m
e ati
indife s
rent m
de ul
dimen ui
siune şi
a m
leziun o
ii, de m
interv en
alul tu
dintre l
ap
produ lic
ării tratame
trata nt si
mentu folosind
lui
sau de o
gradul tehnică
de
matur de
itate
radicu lucru
lară.
riguroasă
.
,."

In
se
condit,iile
stabilirii obţin
corecte
a succese

indicat'iei în
de proporţie
de 94-
96%. vecinătatea
"'
In
esenţă,. deschiderii
pulpotomi
a parţială
constă camerei
în e cjzia pu
unLpărt,i lp
superficiale ar
din pulpa e
coronară; de şi

regulă se se
a.i
îndepărtează g
1-2 ur
nlln din ă
pr
ţesutul ote
cţi
a
pulpar dîn
zo
nei
respe
ctive
cu
hidrox
id de
calciu \
acoper
it
etans
cu
materi
al de
obtur
aţie.

F
i
g î
u n
r
a d
e
9 n
. t
5 i
. ţ
i
T a
e
r t
a e
p m
i p
a o
r
p a
u r
l ă
p :
a a
r )
ă
e a
x f
c a
a j
v u
a l
ţ
i d
a i
r
s e
u c
c t
c ;
e
s c
i )
v
ă p
; u
l
b p
) o
t
c o
o m
i (
a d
u
p p
a ă
r
ţ U
i L
a L
l A
ă
; S
C
d H
) R
p O
u D
l E
p R
o
t ş
o i
m
i c
a o
l
 . e
,

1 faţ
9 ă
9
1
) de

C pu
a lp
ot
avanta o
je m
ia
ale tot
al
pulpo ă
tomie se
i en
u
parţial m
eră: ă
-
o
f
păstrar e
ea r
ă
unei

porţiu p
o
ni din s
i
pulpa b
i
cor9p l
arăc.ă i
rei t
ă
bo
,.,- ţ
găţ i
ie
m
ce_ a
l,! i
llar
 -
bu
n. nţin
ere
de .. a
re
pa
r capac
ie; ităţii
"' de

apozi
ţie

fiziol
ogică
de
nti
nar
ă
în
zo
na
cervic n
ală, t
ceea. i
ce n
oferă a
re r
istenţ i
ă
•
;
-
- m
-
.

p
enţiner
_
ţ ea
r
e culorii
ţ şi
i
l transP-
o
.arenţ.e
r
i.natur
d
e ale a
 dintelui; - î
-
posibilita desch
tea iderea
efectuării
testelor accide
de
vitalitate; ntală
.
-. . nu a
necesită camer
trat.amen ei
t pulpar
endodont e,
ic ultmor. pulpa
f
. i
Autorii i
scandinavi n
d
recomandă
pulpotomia s
parţială şi în cazul ă
dentiţiei temporare n
în două situaţii: ă
 t cro
o nic
a
s e
ă a
; l
- în e
deschi .
.... ..
derea In prima
camar situaţie,
dacă
ei deschidere
pulpar a mecanică
este
e prin minimă, în
proces mod normal
carios se recomandă
şi coafajul direct.
existen Dacă la
ţa nivelul
unei deschiderii s-a
pulpite
produs însă o pulpita cronică
contaminare cu parţială
material infecţios flamaţia
sau dacă se cronică este
observă sângerare limitată numai
intrapulpară, în zona
atunci se din
A

recomandă vecinătatea
pulpotornia deschiderii.
In plus,
parţială. datorită
,."

In situaţia a secţionării
doua, unui
pulpotomia număr mai
parţială este
tratamentul de mic de vase,
sângerarea
pulpotomia poate fi
clasică. Ca controlată mai
tnotive se invocă uşor şi se
faptul că în reduce
 .

posibilitatea "

In
fonnării cheagului de
sangvin pă
rta
extrapulpar. re
Tehnica de a
lucru este un
ei
următoarea: po
- rţi
un
Anestezie i
de
; 1-
- Izolare 2
foarte mr
bună, n
preferabil di
n
cu d.iga; pu
- lp
"
Indepărt a
area cor
dentinei on
alterate;
,
ară ma
din nt
dreptul de
orifici for
ului mă
de sfe
deschi ric
dere ă
al acţ
camar ion
ei at
pulpar cu
e. vit
Manop eză
era se îna
efectu ltă,
ează su
cu un b
dia
146
147
răcire itent
amplă asupra
cu ser ţesutului
fiziolog dur şi
ic asupra
steril. pulpei
Dimen coronare.
siunea Lucrând
frezei în aceste
trebuie condiţii
să fie se obţine
suficien o tăiere
t de netedă
mare în
pentru condiţiil
a e unei
acţiona traumati
concom zări
 minime ră
a plăgii se
pulpar spa
e. lă
- blâ
nd
Hemostaz
a · cu
ser
P
fizi
l
olo
a
gic
g
ster
a
il,
p
apo
u
i
l
p
se
a
u uşo
s ară
u
c cu
ă bul
etă
p de·
ri vat
n ă
ster
a ilă.
ti Du
n pă
g o
e sec
r ţio
e nar
e
n r
e
t
ă săn
, ăto
ţ s
e
s va
u
t
u sân
l ger
a
p
u
l 1n
p od
a era
t. net
D edă
a ,
c sân
ă ger
s are
e a
c se
ţi poa
u te
n pre
e lun
a gi.
n Pe
u ntr
e u
s he
t mo
s uţie
t su
a pr
z tur
ă ată
s de
e a(
f O
H)
o z,
l ioni
o i
s de
e
ş
t
e
s
o
l
 9.2.3.3. rnăsura în
2. care este
posibil pulpa
Tehnica coronară fiind
lui îndepărtată
BARR prin
EIRO peretele
... aproxima!
In 1998,
BARR (fig. 9.6.).
EIRO, .....
A.D.
propune
o
telmică
conserv
ativă
de
pulpotomie
care
păstrează
_intactlay.a O
nul P
E
cawareLpul N
par.eîn C" .
I
 N F
G evit
A
P
e
util
R
ZOE izar
calciu
u ea
Îl! alto
r
he
mo
stat
ice
deo
are
ce
ele
f
i
e

\
d
e u
t l
e ,
r
i
o f
r i
e e
a
z i
ă n
d
ţ u
e c
s
u
t s
â a
n r
g ă
e .
r
a D
r a
e c
a ă

u s
l â
t n
e g
r e
i r
o a
r u
e i
a e

p s
e ă
r Sel..........f....l.. r -.A.
_.J.

s COnsi
t
..ol.""" ...

i dere
s Că
t
t
es
ă
l
n
t n
r t':l
e v

b această
A

cronic.
In situaţie
 t
fie se
Figura
îndepăr -
9.6.
tează Pulpoto Ref 1
porţiune mie- ace
tehnica
lui rea
mai BARRE
JRO dis
mare
de
(1998) -
-sut
A
R
pulpar, ec
fie F
se
reconsi
deră
atitudin
ea
terapeut
ică.
-
-
49
 9.2.3.3. secundare
3. s-au propus
Tehnici aşa-
hemost numitele
atice tehnici
nefarm hemostatice
acologi nefannacolo
ce gice.
În ideea În 1993,
găsirii unor MACK şi
metode mai DEAN trec
bune de în revistă
protejare a cercetările
filetelor privind
radiculare utilizarea
restante electrochiru
după rgiei în
pulpotomia terapia
vitală şi fără pulpară şi
efecte subliniază
următoarele i pe
aspecte: p
- u
l
în p
195 e
7 l
LA e
W
S d
des i
cri n
e ţ
folo i
sire l
a o
ele r
ctr p
oco
e
agu
r
lări
m
a K
n U
e S
n
ţ H
i I
, J
i
I
a
s
r
u
g
î
e
n
r
e
1
a
9
z
7
ă
5
,
c
Y
ă
A
p t
u r
l o
p c
o h
t i
o r
r u
n r
i g
a i
e
p
r p
i o
n a
t
e e
l
e f
c i
v c
a ă
l
o "
r e
o l
a e
s c
ă t
r
î o
n t
o
s m
p u
e l
c "
i
a u
l t
d i
a
l r
i e
z
e s
a l
z a
ă b

c ş
u i
r c
e u
n
t d
d u
e r
a
i t
e ă
ş
i s
 c R
u M
r A
t N
ă ,
; d
- e
s
î c
n r
i
1 e
9
8 p
2 u
, l
A p
N o
D t
E o
m u
i r
a g
i
p e
r
i l
n a

e d
l i
e n
c ţ
t i
r i
o t
c e
h m
i p
r o
r e
a
r o
i
s 1
u n
s e
ţ t
i o
n d
â ă
n
d e
f
c i
ă c
i
e e
s n
t t
ă d
e
d
a e
t x
o e
r c
i u
t ţ
ă i
e
u
ş ş
u i
r t
i i
n m
ţ p
e u
i l
u e
i n
c t
o r
n u
s
u c
m ă
a
t e
p s
r t
e e
c
u ş
m i
r
ş e
i l
p a
t i
i c
v a
ţ
l i
i i
p p
s o
i s
t t
ă o
p
d e
e r
a
c t
o o
m r
p i
l i
 ; răs
- pun
sul
în
a
198 j
3, u
t
RU
E o
MP t
IN u
G l
e
şi l
e
col.
,co c
mp t
arâ r
nd o
c
h o
i c
r r
u e
r z
g o
i l
e ,
i c
s o
a n
u s
t
c a
u t
ă
f
o c
r ă
m
e r
l a
e b
s i
t l
e i
n
l d
a i
f
f e
e r
l e
d n
e t
d
f e
a
v t
o e
h H
n U
i L
c M
a A
N
p
u ş
l i
p c
o o
t l
o .
m (
i 1
e 9
i 8
. 7
S )
C a
r h
a n
t i
ă c
, a
î
n e
l
s e
c c
h t
i r
m o
b c
, h
c i
ă r
u
t r
e g
i ţ
c i
a e
l
ă r
a
p d
r i
o c
d u
u l
c a
e r
ă
r
e p
s a
o t
r o
b l
o r
g i
i a
c p
ă i
c
ş a
i l
p ă
a
t ş
o i
l /
o s
g a
i u
e
a
p
e f
u l
r c
c ă
a
ţ r
i e
e z
i u
. l
E t
s a
t t
e e
l
p e
o
s c
i o
b n
i t
r e
a
- s
ă
d
i f
c i
t e
o
r g
i e
i n
r e
a r
p a
o t
r e
t
a d
t e
 d
t e
e
h l
n u
i c
c r
i u
l .
e Î
n
d
i p
f r
e i
r n
i 1
t u
e l
s
t p
u u
d t
i a
u t
ă
p
u m
l e
p c
a a
n
a i
c
f
o ş
s i
t a
a u
m
f h
o i
s n
t u
t ·
r g
a i
t c
a a
t l
e n
u
e m
l a
e i
c b
t o
r n
o t
c u
r a
i l
l d
e o
i
p l
u e
l a
p
a s
r t
e u
, d
i i
a u
r
î
î n
n t
r
e a
a
g f
a o
s
p t
u î
l n
p d
ă e
p
c ă
o r
r t
o a
n t
a ă
r
ă p
e
 i
c c
a a
l l
e ă
,
e p
l r
e o
c d
t u
r c
o e
c r
h e
i a
r
u e
r x
g c
e l
s e
i c
v t
ă r
i
d c
e i
t
c a
ă t
l e
d
u p
r u
ă t
â
ş n
i d
e
s e
ă l
e
g
e n
n e
e f
r a
e v
z o
e r
a
r b
e i
z l
u e
l ;
t
a 15
t
- e
ca
d le
u el
p ec
ă tr
p o
ul c
p hi
ot ru
o r
m gi
ia ca
ef lă
e ]a
ct ca
u ni
at ni
ă u
p m
a ra
ni di
n ol
e o
c gi
ar ce
ia e
ţi vi
, d
re e
z nţ
ul ia
ta ză
te u
le n
cl ră
in sp
ic u
e ns
şi p
ul gr
p ad
ar ul
v n
ar or
ia m
bi al
l al
ju re
st so
if rb
ic ţi
at ei
a ra
p di
ar c
e ul
nt ar
d e
e a
 pi electrochirur
c gicală se
al obţin
e. rezultate
Studii
efectuate histologice
pe dinţi com
temporar
parabile.
i ai
maimuţe Deşi
lor au
arătat că rezultatele
în unna nu au
pulpotomiei arătat
cu superioritate
formocrezol a
cât şi a tehnicii
celei electrochirur
realizate pe gicale
. cale faţă de
cea cu
 efecte
formocrezol nedorite
, local şi
general.
principalele MACK
avantaje ale şi DEAN
(1993)
fac un
electrochiru
studiu
rgiei retrospect
iv
constau în privind
faptul că rezultatele
se poate clinice şi
efectua radiologice
repede şi că ale
nu iinplică pulpotomi
agenţi ei efectuate
fannacotera pe cale
peutici care electrochir
să producă urgicală şi
le compară decât în
cu cele cazul
obţinute pulpotomie
după i cu
pulpotomîi formocrez
cu ol.
formocrez Ca
ol. modalita
Rezultatel te de
lucru,
e
aceşti
evidenţiaz autori
ă o recoman
proporţie dă
de 99,4% următoar
succese ea
clinice şi l hnică:
radiologic -
e, succese
semnificati anes
tezi
v mai mari
e
loca uzal
lă ă a
pro înălţ
fun imii
dă; coro
- anei

izol cu
area
he o
mia frez
rca ă
dei a
cu c
dig t•
ă; i
- o
n
red a
uce t
rea ă
ocl d
 e sferi
că
t mar
e
u
r (
b n
i u
n m
ă ă
; r
- u
l
înd 6
epă )
rtar a
ea c
dent
inei ţ
alte i
rate o
cu n
o a
frez t
ă ă
 c ta
u re
a
v ta
i
va
t
e n
z ul
ă ui
ca
m m
i er
c ei
ă
p
;
ul
-
pa
re
în
c
d
u
e
fr
p
ez
ăr
a pulp
a ei
cţ coro
nare
io
cu
n inst
at rum
ă ente
la de
tu mân
ă
ra
ş
ţi i
e /
în s
a
al u
tă
f
; r
- e
z
amp a
utar s
ea f
e o
t n
i a
c t
ă ă
c
c u
u .
.
d t
.

i u
a r
m a
e ţ
t J
r .
u e
J
O
m a
s
a a
r ;
e -
a
c he
ţ
i
m e
o bu
st let
a e
z st
ă er
te il
m e
p de
or va
ar tă
ă cu
pr di
in a
a m
pl et
ic ru
ar m
e ar
d e;
151
- ă

î a
n
d b
e u
p l
ă e
r t
t e
a l
r o
e r
a
ş
r i
a
p a
i p
d
A
l
i e
c c
a t
r r
e o
a d
u
i l
m u
e i
d
i d
a e
t n
ă t
a
a r

e d
l e
 l
e a
l p
e a
c r
t a
r t
o u
f l
u u
l i
g
u d
r e
a
ţ e
i l
e e
c
a t
r t
o o
c r
h
l 7
r 0
u 5
r A
g
i î
e n

( c
H a
y z
f u
r l
e
c c
a e
r m
c a
e i
t
ă
r
i s
i u
m s
e )
n .
ţ
i
o
n E
a l
t e
e c
t
r
o o
d r
u
l d
e
a
s s
e u
p
r
a a
p
l
i
c ţ
ă e
s
u
u t
ş u
l
u a
i r
c
u
( l
1
-
2 e
l
e
n c
u t
n r
) i
c

ş s
i e
f p
o r
r i
m m
e u
a l
z u
ă i

d
e o
a r
s i
u f
p i
r c
a i
u
 t
d i
e m
p

c d
a e
n
a o
l
r
a s
d e
i c
c u
u n
l d
a ă
r ,
,
d
u p
p e
ă r
i
c o
a a
r d
e ă

u d
r e
m
e r
a ă
z c
ă i
r
e
o
d r
e e
a
5
d
s e
e
c c
l ă
U l
1 d
d u
e r
. ă
D
e ş
g i
a
j
a
t e
r
a
n
s
f r
e e
n d
1 u
l c
e
l a
e s
c t
t f
r e
i l
c

s l
a e
r
m e
a a
x
i e
m l
e
c
p t
r r
i o
n d
u
m l
e u
n i
ţ
i l
n a
 e
d
i p
s u
t l
a p
n a
ţ r
ă e

d ş
e i

f
i
l d
e e
t
e s
l t
r n
u n
c i
t ţ
u â
r n
i d
l
e
t
d o
e t
n u
t ş
a i
r
e f
, o
p r
e m
a c
r .
e
a A
c
a e
r s
c t
u
l p
u r
i o
c
e e
l d
e e
c u
t
r
i a
 p
f e
o t
s a
t t

d
î e
n
. m
a
g x
e i
n m
e
r 3
a
l o
r r
e i
 r
p e
e
n o
t r
r i
u f
i
f c
i i
e i
c l
a e
r
e c
a
d n
i a
n l
t e
l ă
o c
r u
t
r
a
d c
i â
c t
u e
l
a
r o
e
.
S
- a
a p
l
f i
c l
a a
r
e n
i
v
d e
e l
u
o l

s
e f
c i
u e
n c
d ă
ă r
u
i
 r
e
o
r
i s
f -
i a
c
i r
u e
, p
e
d t
u a
p t
ă
m
a
c n
a e
v u
r p
a r
, a
p î
e n
n c
t ă
r l
u z
i
a r
e
e a
v
i î
t n
a t
r
s -
o p
ă
z
o f
n i
ă e
c
a a
r
d e
i
n a
t p
e l
l i
u c
i a
. r
D e
u ,
 t
p o
e r
s
t s
e e

o a
r p
i l
f i
i c
c ă
i
u o
l
u b
r u
m l
ă e
t r
ă u

s a
t
e a
r b
i s
l o
ă r
b
m i
a
r s
e â
n
p g
e e
n l
t e
 r
s e
a ţ
u i
i
e
v î
e n
n a
t i
u n
a t
l e
e
l d
e e

s u
e r
c m
ă f
t i
o .
a t
r î
e a
a l
,
a l
p a
l
i n
c i
a v
r e
e l
. u
T l
n
o
r u
i l
l p
l a
c r
i e
i
l a
o p
r a
, r
f
l u
l s
e c
t a
e
t
l
e
e

p ş
i e
d s
e t
e
c
u e
l l
o e
a
r s
e e

n a
e p
a l
g i
r c
ă ă
.
P d
i n
r c
e
c
t d
e
e
u
g c
e o
n n
a s
t i
s
d t
e e
n
ţ
z ă
i
 u
c
b I
i R
t M
o )
a ,
s
ă c
u
(
d c
e a
r
e e
x
e s
m e
p
l u
m i
p i
l .
e
S
ş e
i
r ş
e l
s e
t f
u u
l i
c e
a s
v c
i
t
ă
ţ
a a
p l
o e
i

f
e ş
ţ i
e
l
e
d
i
p n
r t
o e
x l
i e
m
 ă
.
s
e c
u
d
e a
r j
e u
t t
e o
n r
t u
i l
v
i u
z n
e e
a i
z
f ă
r
e c
z a
e r
e
d
e s
e
t
u a
r p
b l
i i
n c
ă ă
,
d o
u
p c
o n
r
o o
a ţ
n e
ă l

d i
e n
o
î x
n i
v d
e a
l b
i i
ş l
.
d
i Pulpoto
mia cu Din
LASER punct de
vedere
clinic,
radiologic şi
histologic,
după 7 ibO
de zile, nu
s-au
observat
diferenţe
semnificati
ve între cele
2 den sităţi
energetice.
Cu excepţia
dinţilor care
au suferit o
contaminar
e bacteriană
prin pare a fi în
pierderea detrimentul.
obturaţillor, ţesuturilor
toţi ceilalţi pulpare.
dinţi şi-au
păstrat Pulpoto
vitalitatea şi mia cu
capacitatea LASER
de Nd:YA
vindecare G
pulpară. LASER
Aceste -ul
constatări Nd:YAG
duc la este cel mai
concluzia că important
folosirea LASER cu
LASER-ului corp solid.
cu argon la El este
parametrii indicat
descrişi nu pentru
utilizare în
mod 0,5-3,5
"impuls" (procente de
dar şi masă) ion
pentru de Neodyn
modul (Nd).
"continuu". P!
Cristalul Ilpotohlia cu
gazdă este LASER
format din reprezintă o
Ytrium tehnică
- Oxid de hemostatică
non
aluminiu farmacologi
- Granat că.
şi Proprietăţile
este hemostatice
ale radiaţiei
impuriflcat LASER se
cu datorează
micşorării temperatură
cantităţii de 1nai mare de
colagen. 60°C,
Fotocoagula proteinele
rea necesită încep un
o expunere proces de
scurtă la o denaturare
temperatură cu
înaltă, iar deformarea
efectele sunt structurii şi
imediate şi modificarea
vizibile. lanţurilor
Datorită proteice.
conţinutului· Pereţii
proteic vasculari au
crescut al un conţinut
colagenului, crescut de
prin colagen.
expunerea la Sub
o acţiunea
LASER- LASER-ul
ului, prin Nd:YAG
creşterea are un efect
temperaturii, bactericid.
scade ·
cantitatea de LIU
colagen, (1999) a
utilizat
lumenul LASER-
vascular se ul
micşorează Nd:YAG
în
până la pulpot01
obliterare nii pe
totală P pi
(CARMEN uc
lo
COLOJOA p
RA şi col., er
1998). o
Utilizat în n
a
tratamentul
r
endodontic,
W eu ) di , c )

fe
ri 1
te
l
W
,
2'
(2
4,
8
0
J/
c
m
2
or o
material la 3
compoz luni.
it, fie cu Din
coroană punct
de oţel
de
inoxida
bil. vedere
Dinţii clinic,
au la toţi
fost dinţii,
urn1ăriţi tratam
pe o entul a
perioadă reprez
de 12- entat
27 luni un
prin succes.
controal Numai
e la un
periodic dinte,
A

e, o dată după 6
luni s-a
observat
resorbţie
radicula dev ta J
ră
internă. 9.2.4.1.
In Indicaţii
schimb,
Insensibili
la
zarea
aproxim pulpară
at.iv prin
jumătate tehnicile
din dinţii devitale
trataţi s- oferă
au
constatat
calc.
ificăti
intraradi
culare.
[ .4.9.- p
Îfotomia
asociază cu un
9.2.4.3.
anestezic de
contact (Bonain,
Tehnica de
Dentocalmin). O lucru
altă ca1acteris.tică Tehnica ·= -
este că se de lucru,
inactivea
efectuată în
îo timp destul de
repede. mai multe
şedinţe,
"
1 1 o = $2
'

In cazul constă în
pulpitelor
cronice aplicarea în
deschise, prima
pentru şedinţă,
insensibilizar sub izolare,
e se
mai pot folosiŞi a
- preparatulu
soluţia}Walkhgff i
devitalizant
ş( tricrezolforffiâl , iar în a
in doua
şedinţă,
după o folosit, se
perioadă efectuează
variabilă de pulpotomia
timp în propriu-
raport cu zisă.
materialul
avantaj ( )
ul că d .
este mai a
acceptat r I
ă de n
copil (se m d
evită a i
anestezia i c
) iar m a
şedinţel u ţ
e de l i
lucru t i
sunt mai e l
scurte ! e
au Eugenat Amalg
cu priza am
fost prezentate P
la punctul a
9.2.2. st
a
d
e
v
it
a
ll
z
a
n
t
a

E
u
g
e
n
a
t
 de cu pma
zînc

9.2.4.2. Preparate l n
pentru devitalizare i s
M z i
a a b
t t i
e e l
r i
i p z
a e a
l n r
e t e
l r
e us
u
u i n
t nt
i s:
e
a t V
r oI
s aA
e r
n eZ
i A
c dR
u eN
l E
aA
ş r )
i s .
e Arseni
î n cul se
n i foloseşt
e la
l c
dinţii
o tempor
c ( ari sub
u L fowă
i I de
 fibţe,
Dupa 10 • 14
pastă, granule" în nici un zile
caz pulbere, a cărei
acţiune nu poate fi
c.. ,.
controlată. Folosirea c::t"- '
arseniculuiare n ,
..... .
ca Pu ,...:.t.;.
avantaje o lp
a ţant:·:.
acţiune vi
e
promptă difuza
şi dincolo
sigură,
iar de
câmpul apex.
operator De
nu mai aceea,
sân
rează. se
Dezavân foloseş
tajul te
principal jumătat
este că e din
poate doza
pent1u arsenic.
Aceste
adult preparat
e au
(ZARN actiune
mai
EA). lentă în
Înlocuitoare timE (7-
10-15
le de arsenic zile, în
sunt funce
preparate în de
special pe compo
bază ziţie).
•
A Ele nu
de P ifuzea
.arafonna ză prin
ldehidă. dentină,
Intre
preparate necesit
le ând
tipizate
existente
se
o-
numără deschid
Novatrix
-ul, ere cât
Ioxavit-
ul, mai
Caustine

fără
.
rf-u l mare a
camerei vechi,
de
pulpare. aceea
După se
îndepărt 154
are
pot lăsa
sensibili
tate şi
sângerar
e.
Aplicare
a lor
este
uneori
dureroas
ă, în
special
dacă
preparatu
l este
mai
 i
F
i
d
g
e
.
v
i
9
t
.
a
7
l
.
e
S
(
c
d
h
u
e
p
m
ă
a
p
H
u
A
l
R
p
D
o
/
t
,
o
1
m
9
i
9
e
 0 cacazul
) eşecurilor
.
2.5P.ulpec celorlalte
tomia\
1 metode
Pulpectomia
este de
indicată
tratament,
în
cazul la
dinţilor
dinţii
cu
inflamaţie la
pulpafă care
interesează care
întreg resorbţia nu
teritoriul a început
_pulpar., sau este
limitată. păstrarea
Ea constă în unei
îndepărtarea porţiuni
pulpei din pulpa
coronare şi a radi culară
unei mari părţi de 1-2 mm
din cea în zona
api cală.
radiculară,
cu
- .

155
 Ca şi în Tehni
cazul ca
pulpotonlÎe pulpec
tomiei
i, pentru
vitale
insensibiliz
area pulpară Tehnic
a
se poate
folosi de
anestezia
(pulpectom lucru
ie vitală)
în
sau se--
-folosesc pulpect
substanţe omia
chimice
vitală
(pulpectom
ia devitală). respect
ă
9.2.5.1.
timpii U nemi, 1n
situaţia
pulpitei
purulente
sau a unei
fon1H; 111 f 11
dl
îmbolnăvire
(pulpă vie
pe un canal,
pulpă
mortificată
po ullld)
este necesar
să se
aplice un
pansament
intermediar
1ncdi
camentos cu
un antispetic 9
r 2erar
sau chiar cu Du orificii
pă
un antibiotic. canale
înd
ep radicul
9.2.5.2. ărt cu so_n
Tehnica are ggiqă;
pulpecto a
tav -
miei
devitale an înde
ulu părt
s rea
o i
c pulp
p _9a
r me i
e radi
i rei
r ular
ş pj!. cu
a
i lpa ace
t
o re tirre
nerf
r şi_ cu
p a. dim
i
e _pu nsiu
n lpe i
d potr
t i
e vite
r
"
ee
;

c
 cu t m
'

·
diam o a
etrul m ·
canal C
ului. i ş
a
În e e
cazul i d
ş
canalelor i
i
d n
înguste,
e ţ
îndepărtare î
v ă
a pulpei n
i
radiculare t s
c
se a e
a
faceu l
z
ace Kerr e a
u
fine; , p
l
l
·
î i
.., p
n c
u
•·- ă
l
p
o
p
r
·----
'

a
&

f
i î
A
In rtar rtarea rea
) )

se pulpei pulpei
di ea c01·on
nt radicul
în are;
a e
a tota - conform
d litat repera tehnici
o rea
u e descrise
orificii
a: a la
lor -
- tav canalel pulpecto
izo or i.â, vita
anu
şi radcul
îndepăr
tarea
lui
ca
are;
îndepărta
-
obtnrnţ mer : a· U
iei A P .

ei Q nr r
.
proviz r ea r
orii; pul e
par
e gr
- gc - e
e; - a
ă a
- n
înd .
îndepă al
epă t s
'1
 o
b tratame
mecan
ua p ,
blând
r c m
-
na
toa
arn
a- a1
-
până la reta
iU 1-2 mn canalu
1I zona
U• apicală; lui;
l - -
ra obturaţ
hemost ia de
(n aza; canal;
.c
uscarea -
u1 reface
w canalelQr;
rea
r o distruc
.
tiei
coro
are.
'
D
a
c
ă
 p v
în r a fi
şe e n
·1 zi t e
nţ n a f
a tă j e
a u c
d s l t
a
o E c u
u x ă a
a ti t
se r p ă
c p o
o a a f
n r t
st e e
at a
ă d
c e
ă v
p it
ul a
p l
a ă
m ar
ai e
a
 9.3. între
...,
METODE specialişti
DE existând
TRATA încă
MENT numeroase
ÎN controvers
GANGRE e.
1VA Metodele
PULPAR terapeutic
A e
recomand
Trata
ate de-a
mentul
lungul
gangrenei
timpului
la dinţii
prezintă
temporari
diferite
rămâne o
grade de
problemă
compromi
neelucidat
s şi nu
ă pe
îndeplines
deplin,
c toate
condiţiile sunt
pentru următoare
păstrarea le:
dintelui -
până în !
momentul a
!-
exfolierii
!
fiziologic l
e. E
În t
prezent ;
se ;
contureaz
ă totuşi s
e
trei r
metode v
de a
tratatnent. t
p
Aceste r
metode J
j
- e
[
! d
X e
il c
â o
C f
i u
i p
E r
} o
- m
i
[ &
m iau în
considerare
t
o
d
e
i
interra cu
dicular ajutorul
, fără a coroane
ajunge lor
în prefabn
apropie cate, Iar
rea pac1enţu
germen au stare
ului general
dtu!,• ă bună
hn şi sunt
pert.!!:a! coopera
_leJ? nţi.
t-}!.l MA
c ir, THEW
ţs SON,
ucţia R.E. şi
coronar col.
ă ?oate
(1987)
irefă ut
.l.>J 111 recoma
obturaţ ndă ca
ie sau pulpect
omia- si
terme_!l molarii
secunzi;
utilizat la
în incisivi
literatur tratame
a ntul să
fie
engleză restrâns
'
de la copiii
speciali sub
tate vârsta
pentrutr de 4
ani, iar
atarn:en la
tul molarii
dinţilor secunzi
tratame
cu p lpă ntul să
necroti fie
că- să exclus
fie după
limitată apariţia
la molarul
incisivi ui de
6 ani. reu
Totoda ma
tis
tă ei ma
contrai lă,
ndică nef
rite
"pulpec cro
tomia" nîc
la copiii e).
O atentie
cu boli
cronice deosebită
trebuie
:w
(leucer
acordată
nie, păstrării
af molanl}uj
ec II-.
tiu t

ni ....

ca '

rd
ia tep1
pora
ce rgangcu
de renă
înain
te
de
na erup
tur ţia
m?
rulu
ie
ă
.
 Î gradul copilului
u în
i_g_teresare -
ac
afosului posibilita
est
alveolar; ea de
e
co importanţa cooperar
nd dintelui q_u
1ţu respectiv pacientu
est menţinerea şi
e însoţitoru
spaţiul
dif ;
pentru
1c -
pern1anen posibilit
1la ea ca
1 în corelaţie
pacientul
-·- cu să fie adu
-
graduiradiculare
tenta unor resorbtii patologice la
copilului (interne
tratamen
forma
,

de ?

cu
- - -

în
resorbţie dentară;
clinică şedinţe
- radiculară
- repetate.
dgaQgreiJ şi,
eventual, starea
ă; sănătate 9.3.1
exis-
o-radul dentară .
distruc
K-

generală Trat
coronară; sau externe
ame t g e
ntul e r s
con f e o
serv o n r
ator r ă b
S m ti
e e l e
l a
t e d r
r c i a
a l n d
t i ţ i
e n i c
a i i u
z c a l
ă e c a
d ă r
t e r ă
o g o n
a a r u
n r
d / n d
e is
e 4 c p
p e o
ă d s z
ş j i it
t i
e p ă a
ş c l
t l o c
e u n ă
f t
n e u
1 g c it
} i ţ d
i i
m o n
3 e n tr
a' a -
s r o
.
e c
a a o
u u r
_ n o
u a
i n
l
ă i o tă
d c r ·o
e a a b
o t r a
ţ ă ,. r
e p d ă
i e e d
i m c e
n o a ot
o l r el
x a e i
i r .. n
d u e o
a l s xi
b I t d
i e a
l t s bi
a e u l
p m d în
l p a f
0 rţ a f
- e
1 i
a ţ
m u l e
ă n v i
d e' e m
e d o e
i l z
" a i
s
L t r a
' a d l
' l e e
ă - a
, a
p m
a l o
ă
t u l
c r n a
u g
ă r
n u
r l u
d l
e e s
u u
i i i
n p
p r d
t
o a e
r
6 c c ,
.
• .. .. "1

'
e u ·
a s e :
n t v !
i u i -
, i t
g a
a P
r r
h î e i
i n a n
d p a
â o 1 t
n z u r
d iţ n a
i e t
c a
e a m
r c a
r e
u o n
u
p r m t
ţ e e u
i c z l
a t 1 c
ă o
a n
a , 1 s
e
e mortificat 1
r
v e şi
a infeetate;
•
t
o 2.
r sterilizare
a
s canalelor
e radicul.ar
e;
u
-3
r
m ,l
ă d
r e
e c
ş o
t n
e c
: e
1. s
1ndeJ2ărtiD i
"ea p11lpe i
.
 a) constă
Îndepărtar numai în
ea îndepărtare
conţinutulu a ţesutului
mortificat
i pulpar
şi infectat
infectat se
şi,
realizează
eventual, o
prin
lărgire
tratament
sumară a
mecanic şi
canalelor
spălături cu
radiculare.
soluţii
Aceasta, pe
antiseptice.
de o parte,
La dinţii
p ntru a
tetnJlorru.i,
ev1ta
tratamentul
traumat1zar
se
ea şi
efectuează
infectarea
cu unele
zonei
concesii şi
apicale şi Morfologia
traumatizar radiculară
ea dintelui complexă a
permanent, dinţilor
iar pe de temporari,
altă parte, ca şi
pentru a instalarea
prţveni fenomenul
perforarea ui
pereţilor fiziologic
radiculari al
subţili. resorbţiei
, radiculare
Este îngreuneaz
foat1e ă stabilirea
importantă lungimii
determinar canalelor
ea lungimii radiculare.
canalelor Examenul
radiculare. radiologic
poate indica unui aparat
lungimea electronic
radiculară, ca
cu alternativă
inconvenien la
tele examenul
generate de racliologic.
incidenţă şi Rezultatele
de obţinute cu
imaginea aparatul
electronic
bidimensio
Root ZX
nală. La (Marita, 1
copiii Japonia) nu
agitaţi, sunt
neliniştiţi, influenţate
MOLLER de tipul de
dinte şi de
şi col. tipul de
(2000) canal
propun radicular
utilizarea (incisiv,
 molar). nici Kerr, nr. 15,
20 si 25,
de starea Plflnevrate
periapexul cu
ui blândeţe.
În
(resorbţie
cazul
oartia]ă).
canalelor
nici de
- conditiile
clinice
foarte
înguste în
(sânQ"erare) care nu pot
. fi introduse
.1
.
'
,
,
,
acele tirre-
..

nerfs se
.
""
""
"
,

Evidare folosesc
a direct acele
cont•inutulu
Kerr...In
i canalelor
radiq1lare canalele
se curbe,
realizează
cu ace tu- penrtu
re:ilerfs şi evitarea
perforăriloJ canalului
, se radicular.
iec01nandă Ele se
încurbarea opresc la 2-
manuală a 3 !!EU
acelor
îria:inte de
introducere
a lor în
canal.
Introduc
erea
acelor şi
prelucra
rea
canalelo
r nu se
realizea
ză
pe toată
lungilnea
 recom
Alti autmi andă
citati de o serie
ROBERTS, de
medic
- DROTER ament
(1963), e.
rtlterc
HOUS< >N alârea '
'
în
,
(1970) şi tin:lp
PA MER l
(1971)- trata
preferă meut
pulpQtomia ului.l
în doi timpi !lc a
în spălăt
urilor
cazul cu
soluţii
molarilor
antiseptice
temporari contribuie
cu la
mortificar dizolvarea
e pulp ă; şi
îndepărtare
pentru
a resturilor
deziÎlfect
are ei organjce
 tisulare, acestora
precum şi la :-_irigaţii cu.
dezinfectare H202
a canalţlor ' 3%, apoi
radiculare. cu
În mod hipoclorit
curent se de sodiu
recomandă (McDONA
utilizarea LD, 1988).
'
soluţiilor de Ingarea
cloramină T canalelor
sau trebuie
hipoclorit efectuată
de -·u a cu mare
a entilor atenţie şi
oxidanti . fără
CH202 presiune
(- e e!!tul excesivă
folosirea
pentru a
alternativă a
evita
împingerea anestezicele
în ţesuturile lo_cale.
periapicale Este
sau
importan
interradicul t de
are, subliniat
prin că
intermediul
medicam
canaliculel entele
or utilizate
accesorii pentru
(PINKHA irigarea şi
M, 1988). sterilizarea
Unii autori canalelor
recomandă radiculare nu
ca soluţii
trebuie să .
alternative
fie iritante.
solutiile b)
saline sterile • •

sau Steriliza
 rea Dontisolon
cana!e! )
o!"
a
radkn! p
are l
tmnreşte i
iP..hiba.rea
c
microorgan a
ismelor t
neînde ărt e
trata ent
m · an1c.
• î
Rezultate n
bune se o
ţin prin
folosirea c
soluţiei a
Walkhoff m
saa
e
uno&_ p ste r
cu a
a®,bi,gtice
(Ledermix, p
Asfalin, u
l pozitive
p care
a reprezintă
r 90% din
ă flora
.
n1icrobiană
BALLE a canalelor
SIO şi col. radiculare.
(2002) :t\1ecanismu
reco1nandă l de
folosirea acţiune al
unui ds h
antibiotic e
din ela. ··
., a
.olide]or, Jns p
e
amicin.a, x
activ în .
special pe A
bacteriile c
gratn e
a
ms c r o l
a
t e
c
r
o
li
d
e
l
o
r,
p
ri
n
i
n
h
i
b
a
r
e
a
 ••
KARGUL micro
orgais
şi
melor
KADIR anaer
obe
(2000)
din
au canal
investigat ele
infect
efectele
ate
antibact
ale
eriene
molar
ale
ilor
Ornidaz
tempo
olului
rari. \
(Biteral,
Ornld
Roebe)
asupra
azolul
) ste '

un 'l.I Bact
eroid
tmara- es,
zitaF- Clost
Cl.L..§P ridiu
m,
tru Fuso
.larg, bacte
rium,
eficient Pecto
in vitro cocc
şi in us,
vivo Pepto
asupra
unor strept
bacterii. ococc
.anaţrqb
us,
e ..ca:
_
. Veillo
.
' nella,
*
'
precu
m şi
f

contr
-

·
a fiziol
Trichom ogic
onas a
vaginali produ
s, s o
Enatam modi
oeba ficare
hlstolyti semn
ca şi ificati
Giardia. vă în
Folosire rata
a unui micro
amestec organ
proaspăt ismel
de or
Ornidaz (94,5
ole şi 3%).
ser c)
 Obturaţia de at
canal se atunci
realizează cu când:
materiale -
resorbabile
1 - dispa
(vezi re
punctul senza
9.4.). ţia de
disco
Moment nfort
ul opti1n şi
pentru
realizare acien
a tul
supor
obturaţi
tă
ei de
pa
canal ns
poate fi ar
consider ne
 n t
e
oc
J
uz1v;
-
(
s
d
p
e
a
ş
r
i
e

a
f
b
e
s
t
e
i
n
d
ţ
î
a
f
a
e
i i
c
n r
u o
b
e i
s o
t l
e o
g
u i
n e
,
t
e p
s r
t e
z
m e
n r
ţ ,
a
a
e t
i r
, a
g
î e
n
a
m t
o e
d n
t
s i
i a
g
u c
ă s
t
t e
r
a î
t n
a c
1 h
n e
e i
n a
t t
u )
l ;
-
n t§c..a
u cg;sec
r:€fla
4i pc
e căn(e
ste 9.3.2. •
foarte Extractia
greu
să Extracţia,
se ca metodă de
•
tratament a
gangrenei
pulpare, se
recomandă în
cazurile în
care nu se
poate efectua
tratament
conservator
(fig.9.8.).
 i
n
t
e
r
n
ă
r
a
d
i
c
Figura 9.8. 54- u
Pere l • •

ţi a
radic r
ulari ă
subti -
aţi,
resor i
bţie n
dicat
ie CRISTOLO
de VEANU,
extr R.
(1967)
actie
consideră
.
că
extracţia
· le perfect uscate)
(ZARNEA,
· 1993).
o
b
ţ
i
n
ă

c
a

n
a
reprezi simplă pentru
ntă şi
metoda cea
cea mai
mai sigură
Paci semn
entul e:
trebuie -
unnărit
în timp. d
Succesu i
l s
tratame p
ntului a
r
se
i
apreciaz
ţ
ă după
i
unnătoa
a
rele
a
c ş
u i
z
e o
l b
o i
r e
c
s t
u i
b v
i e
e
c î
t n
i
v
e c
a n
z g
u r
l e
n
f ă
o
r c
m o
e m
l p
o l
r i
c
d a
e t
ă
g ;
a -
 a
dintele
d
este
funcţion i
al pe o
arcadă; l
- o
g
e i
v c
o ă
l
u f
ţ a
i v
e o
r
a
r b
i e
l l
ă e

p
( o
u a
n t
e e
o
r f
i i
,

d
i "
n m
t u
t v
" e
d
d e
i r
n e

a
p l
u
n
c
t s
i
d m
e p
-•
t
o
m a
a l
t
o s
l e
o m
g n
i e
e l
o
s r
u
b c
i l
e i
c n
t i
i c
v e
e ,

ş d
i a
r e
d
i r
n a
d
p i
u o
n l
c o
t g
i
d c
e ,

v î
e n
d
e p
r l
i a
n r
e
p
r s
o a
c u
e
s d
e
d
e e
x
i t
n i
s n
t d
a e
l r
e o
n
î t
n a
l
s
p ş
a i
ţ
i o
u s
l u
l
p
e a
r l
i v
o e
d o
l prevenirea
a
r oricăror

complicaţii.El
î recomandă
n
v extracţia în
e unnătoarele
situatii:
c '
-
i
n dintele
în
a
t cauză
nu
) are
.
import
anţă
funcţi
onală,
vârsta de
pacie ntiţ
ntului iei.
corela Ast
tă cu fel,
vârsta inc
dentar isi
ă vii
arătân cu
d că ga
extrac ngr
ţia enă
dintel pot
ui nu fi
va ext
pericl raş
ita i cu
evoluţ 2-3
ia ani
norma îna
lă a int
ea tre
exfoli bui
erii e
fiziol păs
ogice, traţ
molar i
cât
ul I
mai
temp
mu
orar
lt
- cu
tim
1-2
p
ani ,
pos
canin
ibil
iicu
;
cel
-
mult
1 an,
din
iar
ţii
molari
la
i II
car
e din
acutiz ţilo
ările r
repeta per
te ma
pun ne
în nţi
perico de
l înl
dezvo oc
ltarea uir
e;
germ
enilor 163
c ă
â
n o
d
p c
a u
c r
i b
e ă
n
t f
u e
l b
p r
r i
e l
z ă
i
n f
t ă
r e
ă
c g
a e
u n
z e
ă r
e a
v l
i ă
d
e a
n l
t t
ă e
, r
s a
t t
a ă
r ,
i u
n n
a e
p
e o
t
e b
n o
ţ a
ă l
ş ă
i
s d
e e
p
r f
e o
s c
u a
p r
, l
c o
h r
i o
a r
r g
î a
n n
a i
b c
s e
e
n a
ţ l
a e
s
e s
m t
n a
e d
i t
i e
l
o a
r l
e e
v
o a
l c
u e
t s
i t
v e
e i
a a
v .
a McDON
n ALD
s şi
AVERY
a
recoman
 dă tă;
extracţia n
, e
după f
o r
prealal;lilă i
premedicaţi t
e, la copiii ă
cu ;
următoarele -
af cţiuni:
- l
e
end u
oca c
rdit e
ă m
bac i
teri e
ană ;
sub t
acu u
 m i
o c
r l
i
i
;
c
-
ă
n
i
e
d
u
i
t
o
r
p
o
a
p
t
e
i
n
c
i
ă
e

s
c
a e
u
p
a r
l o
t d
ă u
a c
f e
e
c s
ţ c
i ă
u d
n e
e r
c e
a a
r
c g
i r
c a
l n
i u
c l
ă o
s c
a i
u t
e
c l
r o
o r
n
i ş
c i
ă l
a e
u o
c n
o u
c c
i l
t e
e a
l r
o e
r .
p LIVIA
o
l ZARNE
A
i
r (1983)
n
o indică
r
extracţia
f
în
 m
următoar o
ele r
situatii: f
'
o
l
o
g
i
e
c
o
m
p
l
e
x
ă
a
c
a
n r
al m
el it
o e
r a
r b
a o
d r
ic d
u a
la r
r e
e a
c l
a o
r r
e e
n n
u d
p o
e d
o l
n a
ti r
c e
ă a
, r
î e
n s
s o
p r
e b
ci ţ
al i
d e
u i
p r
ă a
i d
n i
st c
a u
l a
a s
r t
e ă
( s
A it
N u
D a
L ţi
A e
W e
ş s
i t
R e
O î
C n
K t
). â
A l
c n
e it
ă l
m a
ai c
al a
e r
s e
l d
a e
m p
o u
la n
ri e
i r
t e
e a
m d
p e
o d
r e
a n
ri ti
n i
c
ă ă
s• n
u
i m
r ă
e r
s u
o l
r ş
b i
ţi f
a o
f n
i n
z a
i c
o
l a
o n
g
i a
c l
ă
m e
o l
d
if o
r T
S
r ,
a
d J
i .
c F
u .
l ,
a
r 1
e 9
9
( 6
R )
O ;
B
E
R .
 i
d
i c
n o
ţ r
i o
n
c a
u r
e
d
i f
s o
t a
r r
u t
c e
ţ
i m
a t
r e
i c
u
;
m d
u i
lt s
i t
p r
l u
e c
c ţ
a i
ri i
i m
c a
o r
m i
p c
li a
c r
a e
a m
r e
a r
n o
t a
r s
e e
n
a e
x
d t
u r
p a
ă c
ţ
s i
i i
n ;
e -

n c
u o
n b
d i
iţ l
ii e
o a
c p
l l
u i
z c
a ă
l r
e i
n i
e m
f e
a n
v ţ
o i
r n
a ă
 a
t ţ
o i
r a
u î
l n
u c
i a
d r
e e
s î
p n
a c
ţi ă
u n
î u
n a
si e
t n
u t
 p ente şi
t nu
m sunt
o acceptate de
l multe şcoli
de
a
stomatologie.
r e
u x
l i
d s
t
e e
6 n
a ţ
n a
i. u
Metodele n
de o
comprom r
is au o
serie de c
inconveni
o ă
m
p f
l o
i a
c r
a t
ţ e
i î
i n
g t
r i
a n
v s
e ă
,
c
( e
o
s l
t u
e l
i i
t t
ă ă
,
a d
d e
e
n f
i o
t c
ă a
s r
u )
p ;
u e
r ş
a e
t c
ă u
, r
b i
o a
a l
l e
t "
r trat
a am
t ent
a ul
m în
e stil .' .
n ul
t une
e i
l am
o
put
r
aţii
e
f (A
e ND
c LA
t W
u şi
a RO
t CK
e ,
 în F
care g •
1
..
•' . ..
se
O
. 1.
. '
poate
rvato coop
- copii l
r dar era u
mici,
lipsa cu n
sănăt
de copil i
oşi,
cola ul; .
la
borar
care D
e
cond u
impu
iţiile p
ne
loca ă
temp
e ar
oriza d
indic
rea r
a
până e
trata
în n
ment
mom a
ul }
entul
conse
s t a
- t l
a î i a
n i
p t
r s ş r
a t i a
c i , t
t l a
i u d m
c l u e
a p n
t u ă t
n ,
t e 2
r i d
a a i
t a n n
a m i t
m p e
e u d l
n t e e
 n
e a
r l
a
p
î e
n
c a
ă r
c
f a
u d
n ă
ţ .
i
o
 Tratamen es
tul în e
stilul unei nţ
amputaţii ă
, întâlnit în
în în
literatura d
britan e
ică p
sub ăr
denu ta
mirea re
de a
pulpo p
tomia ul
nevita p
lă, ei
const c
ă în or
onare p
necro e
tice şi o
tratar b
ea ul
pulpe et
i ă
radic d
ulare e
infect v
ate at
cu o ă
soluţi ca
e re
antise se
ptică la
puter să
nică, în
ce se ca
aplică m
era te
pulpa se
ră n
pentr u
u m
1-2 ăr
săptă ă:
mâ.ni c
sub r
pansa e
o
ment s
ocluzi o
v. t
u
Între l,
soluţii
le f
antise o
l
ptice o
utiliza si
t
 gaiac
ol,
în cresil
ol),
A obţin
uţi
ng prin
lia distil
, are
din
gudro
a nul
m de
es fag;
te -
c
f
de o
c r
m m
n o
p c
uş r
i e
fenolici z
(cresol, o
 lul; a
- p
l
mono i
clorf c
enolu ă
l
camf o
orat
(AN p
DLA a
W şi s
ROC
t
K).
.... ă
In şedinţa
următoare, a
peste n
pulpa t
radiculară i
s
restantă e
se p
t i
i m
c et
ă o
.
d
H
e
OBS
d
ON,
e
citat
tr
de
at
AND
a
LAW
m
şi
e
ROC
nt
K, a
în
raport
6
at
6
succe
%
se ale di
aceste n
 cazuri l
, la o ă
evalu
are u
r
făcută
m
după
ă
3 ani. t
ANDLAW o
şi ROCK a
(1993) r
recomandă e
pentru a
pulpotOini
a t
j e
n h
e n
v i
i c
t ă
a
 d
e p
l r
u e
c
r g
u ă
:
t
• . în
prima i
şedinţă: r
-
e
izolar a
ea
dintel
ui; c
a
- v
i e
t p
ă
ă
r
ţ t
i a
i r
e
;
a
-
îndep t
ărtare
a a
proce v
sului
cario a
s;
n
- u
l
î u
n i
d
c a
a
m p
e u
r l
e p
i e
i
p
u c
l o
p r
a o
r n
e a
r
ş e
i ;
i

c
spălare şi uscare; a
- n
a
d l
a u
c l
ă
r
a a
c d
c i
e c
s u
u l
l a
r
l
a
e i
s n
t
e p
u
b l
u p
n a
,
r
o a
d
p i
a c
r u
t l
e a
r
d ă
p c
o u
a
t u
e n

f m
i i
c
î
n e
d x
e c
p a
ă v
t a
a t
t o
ă
r
. i
n
D d
a i
c f
ă e
r
p e
e n
t
p
a d
r e
c
u n
r i
s v
, e
l l
, p
ă
s
e v
i
î t
n a
t l
â ă
l ,
n
e a
ş t
t i
e t
u
p d
u i
n b
e u
a i
e
t
e s
r c
a h
p i
e m
u a
t t
i ă
c ,
ă
e
t f
r e
e c
t t
u o
â r
n n
d i
u e
-
s d
e e
v
f i
i t
e a
l
p ă
u ,
l
p f
o i
e
c
p u
u
l f
p o
o r
t m
o o
m c
i r
e e
z
v o
i l
t
a î
l n
ă
d -
o
u aplica
ă re în
camer
a
ş
pulpar
e ăa
d unei
i buk 1'
n
111111 ( 1
ţ 11 1 11
e sol
; uţi
e
de
cre
os
ot;
-
 realizarea anţ
obturaţiei ise
provizorii pti
. c;
• în şedinţa a -
doua, după 1-2
săptămâni: apl
- ica
re
izolare;
cu
-
pre
siu
îndepă
ne
rtarea
obturaţ a
ie pas
proviz tei
orii şi ant
a ise
buletci pti
<.:u ce
pe spr
podeau e
a reg
camere iun
i ea
pulpar api
e, cal
pentru ă,
a inf
împing ecţ
e pasta ia
în rez
canale. idu
În ală
felul fii
acesta nd
ţesutul ma
pulpar i
este apr
împins oa
 pe de puseu acut, cu
vasele durere
sangui spontană, cu
ne sau fără
periapi tumefacţie,
cale; atitudinea este
- următoarea:
-
refacerea
distrucţiei de
rAn t-inntn 1111 pnrnlPnt·

coronare sc
prin hid
obturaţie ere
de durată. a
ca
9.3.4.Atitudine me
a în cazul rei
puseului acut pul
Când pacientul par
se prezintă în e
şi
 îndepă contin
rtarea uarea
conţin drenaj
utului ului;
pulpar -
necroti
c cu co
asigura nti
rea nu
drenaj are
ului a
"''-'.LA.1...1..&......,
L.....,.._ ...a.. trat
....,.... .............,. 44"''
am
spălătu ent
ri ulu
endodo
i
ntice;
en
- lăsarea
dintelui do
deschis do
pentru nti
 c după drenarea
4-7 abcesului prin
zile, înţepare, fără a
unnată se administra
de antibiotice pe
aplicar cale generală.
ea Dacă este
unui prezentă
pansa tumefacţia
ment exobucală
ocluzi şi/sau febra, cJ
v. renajul
endodontic se
Dacă durerea
asociază cu
acută este însot'ită
administrarea
de tumefact,ia
pe cale
t,esutului gingival generală de
(abces gingival) antibiotice:
este suficient penicilină VK
drenajul (potasică)
endodontic şi
(125-250 mg de 4 zile) la copii
ori/zi, timp de 5 sensibili la
zile) sau penicilină.
eritromicină (125- Greutatea
250 mg de 4
ori/zi, timp de 5 167
medie la greuta
copiii de tea
4-5 ani mai
este de mare
aproxima de
tiv 17,4 17,4
kg. Doza kg,
pentru doza
copiii cu este
greutatea de
mai 250
mică de rng de
17,4 kg 4
este de ori/zi.
125 mg Trebuie
de 4
ori/zi, iar subliniată
la copiii im.portanţa
cu realizării
 p
drenajului e
endo c
dontic a
chiar l
atunci e
când g
este e
indicată n
ad1ninist e
r
rarea de a
•
a l
n ă
t .
i Da
b
i că se
o hotără
t şte
i extrac
c
e ţia
dintel
ui prin
respectiv deschi
, ea nu derea
se va camer
efectua ei
în pulpar
prezenţa e,
tumefacţi drenaj
ei endod
exobucal ontic
e. şi
Extracţia admin
se va istrare
face de
după antibi
amendar otice.
ea
fenomen 9.4.
elor MATERIA
acute LE DE
 OBTURAŢIE 9.4.1.
DE CANAL Pastele
iodoformate
Un
1naterial Pastele
ideal iodoformare
penttu conţin, în
obturarea principal,
iodoform şi
canalelor soltt \i(•
radicular
W
e ale
a
dinţilor l
temporar k
i trebuie h
să o
îndepline f
ască f
următoar .
ele Pastele
condiţii:
iodoformate
 au materialului de
efect obturaţie din
canale nu
antibacterian
mai mare, influenţează
se succesul
resorb n1ai uşor tratamentului.
din regiunea în
periradiculară şi
nu produc reacţie categoria
pastelor
de corp străin aşa
cum se întâmplă
iodoformate
în cazul sunt
eugenatului de incluse:
zinc pasta
(MURUZUBAL Walkhoff,
şi col., 1996, pasta Kri şi
citaţi de MASS şi pasta Maisto,
ZILBER MAN). pasta Maisto
Obturaţia în modificată.
exces şi resorbţia Pasta
Wal.khoff Pliaânache
conţine · mie AG,
QfJ f drept Switzerland
vehicul pentru ,
amestecul cu c
soluţia de o
paraclorfenol- n
camfor-mentol. t
Pasta KRI, i
produsă n
de e
: '
- i
a
s
ă s
ă
f
i s
e per
iapi
p cal
e
r
o şi
d
u
c
ă

c
u

v
i să
t fie
e inofensiv
pentru
z ţesuturile
- p-clorfenol - 2,025 %
- camfor 4,86 %
1,215 %
p telui e -
e p. iodofot
m
n
tr
u
g
-
er
m
e
n
ul
d
i
n
80, 8%
- să se nevoi
resoarbă e;
uşor în - să
cazul fie
depăşiril radio
or opac;
apicale;
- să
adere la
pereţii
radicular
i;
- să nu
se
contract
e;
- să se
îndepărt
eze uşor
la
 - excipient aii t
pas.tam e
Pasta Maisto
conţine în plus u
oxid de zinc, r
timol şi m
lanolină.
ă
C t
o o
m a
p r
o e
z a
i :
ţ - oxid de
i zinc
a 14 g
- iodoform
e 42 g
s
·- să n
u are a coroane1
•

(PIN
pr KH
od AM
uc .
ă

m
od
ifi
că
ri
de

cu
lo
ar
e
de
nt
- timol c mfor
2g a 3 c1n3
- clorfenol
Ace din
ste mat
eria
condiţii lele
de
nu obt
uraţ
sunt ie
dis
îndepli pon
nite ibil
e.
de Material
ele
niciunu folosite
l pentru
obturare
a
 canalelor - lanolină
radiculare la 0,50 g
Pasta Maisto
modi.ficată
conţine:
- oxid de
zinc
7g
dinţii temporari de-
se pot grupa în 3 iodofoorm
hidroxid
categorii: de- timol
• - clorfenol
calciu;
• camfor
pastele eu-lanolină
iodofor ul
mate; zi
•

pastele
pe bază
14 g 0 g (MASS
1g , şi
1g 2 ZILBERM
5 AN, 1989)

168
169
 În e
clinica foar
de te
bun
Pedodo
nţie a e, o -
Facultă past
ţii de ă
Stomat pre
ologie, găti
U.M.F. tă
"Carol exte
Davila" mp
Bucure ora
şti, se neu
foloseşt prin
e, de amestecul
foarte solutiei
mulţi Walkhoff
ani, cu cu
iodoforrn
rezultat
şi oxid de
 zinc. Deşi 9.4.2.Pastele
'
pe bază de
-

hidroxid de
calciu
Pastele pe
bază detemporari deoa
limitat pentru obturarea canalelor dinţilor
ritmul lor de resorbţie es hidroxid
<;irapid decât de
ritmul resor
calciu se
folosesc
destul de
nu cont• ine
elementele
componente în
proporţiile -
pastei
originale, acest
material de
obturaţie este
numit impropriu
" astă
Walkhoff' (fig.
9.10., şi 9.11.).
 Figura defecte
9.10. de
Obturaţie structu
de canal ră.
cu pastă
Walkhoffp
reparată
extempora
neu la 64,
cu
gangrend
complicat
ă, la un
pacient în Figur
vârstd de a
4 ani. 9.11.
64-
Dintele a
gangr
fost enă
înlocuit la parţia
1O ani; 25 lă
comp
nu a licată
prezentat la un
 pacient Dintel
în vârstă e s-a
de
exfolia
7 ani şi
t
10 luni -
după
a,spect
un an
radiologi
şi
c: A -
jumăt
înainte
ate.
de
tratamen
tul 170
endodont
ic; B -
obturaţie
de canal
cu pastă
Walkhoff
preparat
ă
extempor
aneu.
 radiculară, nu
radicula re.
are efecte
Totuşi există o
toxice asupra
serie de studii
dintelui
care recomandă
permanent de
folosirea
înlocuire, este
hidroxidului de
radioopac
calciu în amestec (PINKHAM).
cu iodoform Datorită
(FUKHINO, acestor calităţi,
1980, NISHINO MACHIDA
şi col., 1980 (1983), citat de •
- citaţi de PINKHAM,
PINKHAM). consideră
Preparatul amestecul
rezultat se aplică hidroxid de
uşor, se resoarbe calciu -
într un ritm uşor iodoform
mai rapid decât materialul
resorbţia aproape ideal
pentru obturaţia A.A. 7523
de canal la dinţii Cali,
temporari, iar Colombia,
DOMINGUEZ şi S.A.).
col. (1989), citat VlTAPEX
conţine:
de NURKO si
iodoform 40,4
GARCIA-
%, hidroxid de
GODOY (1999),
calciu 30,3%,
raportează
silicon 22,4
rezultate
%.
excelente într-un
NURKO s•
studiu "in vivo". i
Ca produse
c01nerciale se GARCIA-
citează GODOY
VITAPEX
(Neo Dental, (1999)
Tokyo, Japan) şi prezintă
ENDOFLAS
(Sunbor rezultatele
Laboratoires, clinice şi
radiologice precum şi
obţinute după o diferite aspecte
perioadă de 3
până la 22 de radiologice,
luni de la expresia lizei
obturarea cu osoase
Vitapex a periapicale sau
canalelor interradiculare
radiculare la s• i a resorbt•iei
dinţii tetnporari radiculare
cu gangrenă. interne sau
externe. Ca
Lotul de studiu a
tratament,
cuprins 33 de după
dinţi care deschiderea
prezentau cainerei
diferite semne pulpare şi
evidarea
clinice,
conţinutului
subiective şi pulpar,
obiective, de canalele s-au
rnortificare şi lărgit cu ace
infectare pulpară,
tip pilă până la aceeaşi şedinţă
nr.40 şi s-au cu tratamentul
spălat cu apă. mecanic de
Obturaţia de canal, la toţi
canal s-a realizat dinţii,
cu pastă indiferent
VITAPEX în
171
de vindecarea
gravitatea eventualelo
semnelor r leziuni
clince şi gingivale
radiologice (abcese,
existente. În fistule).
toate Din punct
cazurile s- de vedere
au obţinut radiologic
rezultate s-au redus
clinice şi zonele de
radiologice transparenţ
foarte bune, ă şi s-a
cu obţinut
dispaliţia regenerare
durerii, a osoasă. Ca
mobilităţii avantaje ale
patologice folosirii
şi cu pastei
VITAPEX,
autorii asupra
subliniază germenului
că excesul dintelui
se resoarbe permanent
într-un de înlocuire.
interval de Pentru a
o avea
săptămână certitudinea
până la asupra
două luni, acestui
în funcţie ultim
de mărimea aspect, este
excesului, necesară
pasta se însă o
introduce şi evaluare
se poate tnai
îndepărta îndelungată
uşor şi, , până la
aparent, nu erupţia
are efecte acestor
dinţi. în Statele
Unite este,
9.4.3. probabil,
Pastele materialul
pe bază cel mai
de obişnuit
eugenat
pentru
de zinc
obturarea
Pastele canalelor
pe bază de la dinţii
eugenat de temporari
zinc sunt (PINKHA
recomandat M).
e în CURZON
special de şi col.
şcolile (1996)
americane subliniază
şi necesitatea
britanice. folosirii
Cel puţin oxidului de
zinc pur în discută
pregătirea destul de
mult
nrastei despre
gradul de
r n- entru resorbţie al
eugenatului
obturarea
de zinc.
itmul lui
canalu.l..u...i..
ar.!'>:as..t. a
de resorbţie
,
n.1:"'"""n.........'-_n-.
este mai
lent. decât
-
cel al
reduce resorbţiei
potenţialul rădăcinii
iritativ în ·
cazul SAND
obturaţiilor RIAN şi
cu depăşire.
COLL.
Se
(1993) au
studiat dinţi la care
gradul s.au
deretenţie efectuat
al pulpectomi
obturaţiilor i.
cu eugenat Concluziile
de zinc după studiului
pierderea subliniază
dintelui că:
teinporar de -
pe arcadă,
fie prin în
exfoliere,
49,
fie prin 4%
extracţie.
Evaluarea a din
fost
radiologică caz
uri,
şi s-a făcut
pe 81 de du
pă p
u
90, l
p
8 e
c
luni t
o
de m
i
e
la i

dat s
a -
a
e
f
e o
c b
t s
u e
ă r
r v
i a
i t
r -
e
t
e e
n x
t
i i
a s
t
ă

d
i
f
e
r
e
n
ţ
e

î
n n
g c
r ţ
a i
d e
u
l d
d e
e
r n
e i
t v
e e
n l
ţi u
e l
î o
n b
f t
u u
r i
a c
ţ ă
i
e r
i e
d t
e e
c n
a ţ
n i
a e
l;
c s
e e
a
m î
a n
i r
m e
g u
i r
s a
t ţ
r i
e i
a l
z o
ă r
i
î n
n c
c o
a m
z p
u l
l e
o t
b e
t ,
e e
f
e a
c p
t e
u x
a
t s
e a
p u
â
n c
ă h
l i
a a
1 r
m m
m a
i
d s
c a
u p
r o
t i
e o
( b
3 t
5 u
, r
3 a
% ţ
) i
, i
u l
r e
m
e p
a â
z n
ă ă
 u
l l
a
c
a
e
p l
e
x m
( a
5 i
2
m
,
a
9 r
% e
)
i d
a e
r
g r
r e
a t
d e
n z
ţ u
i l
e
o
s b
e t
u
î r
n a
t ţ
â i
l i
n l
e o
ş r
t
e c
j u
n
d
c e
a p
 ă ulu
ş i
i
r ner
e eso
rbit
(
6 (ret
5 enţi
, ona
4 t)
%
A

s
) c
; a
d
- e
dim î
ensi n
une
a t
i
m
eug p
enat .
I s
n
8 o
0 r
% b
d ţ
i i
n e
c
a
z t
u
r o
i t
s a
e
p l
r ă
o
d
u s
c a
e
o u
r
e p
a 0
r %
ţ
i d
a i
l n
ă
, c
î a
n z
u
t r
i i
m n
p u
c
e s
î e
n
2 p
r u
o l
d m
u e
c d
e i
r u
e
s î
o n
r
b c
ţ a
i r
e e
.
T e
i u
m g
p e
n r
a d
t e
u r
l e
p a
e
r d
s i
i n
s t
t e
ă l
d u
u i
p e
ă s
p t
i e
e
d l
e
2 m
4 e
, d
2 i
u
l
u î
n n
i
, c
i a
a r
r e
t
i a
m r
p e
u
l ,
o 1
c
r l
e u
s n
o i
r ;
b -
ţ
i gra
e dul
de
e rete
s nţie
t al
e mat
eria
d lul
e ui
5 de
obt
0
uraţ s
ie u
nu
este l
i s
n a
f u
l
u e
e ş
n e
ţ c
a u
t l
d p
e u
s l
u p
c e
c c
e t
m b
n ţ
i i
e e
i,
d r
e a
g d
r i
a c
d u
u l
l a
d r
e ă
r
e p
s o
o s
r t
o a
p c
e i
r e
a n
t t
o u
r l
i u
e i
, î
d n
e
v m
â o
r m
s e
t n
a t
p u
l m
t e
r n
a e
t a
a ,
m n
e u
n
t e
u s
l t
u e
i
. i
D n
e f
a l
s u
e e
n i
ţ e
a r
t d
d e
e
m d
o i
d n
u t
l e
î l
n e
c
a (
r e
e x
s f
e o
p l
i i
e c
r i
e d
s e
a
u v
e â
x r
t s
r t
a a
c
ţ l
i a
e
) c
ş a
i r
n e
 i de
s realizare
u a
obturaţie
r
i de canal
v cu
i eugenat
n de
e zinc se
p
recomandă
i trei tehnici:
e tehnica
r
d adaosurilor
succesive,
e
tehnica cu
r acul
e
a Lentulo şi
. telmica cu
Ca
modalităţ seringa cu
 adaosuri
presiune succesive
(recomandat utilizează o
ă de pastă m.ai
CAMP,
consistentă,
1984, citat
de formată din
PINKHAM, 4 măsuri de
pentru pulbere şi
a
A
două picături
rezolva de lichid.
problema Materialul
obturaţiilor
incomplete). se introduce
In funcţie de în canal cu
tehnică ajutorul
se reglează unui fuloar
consistenţa endodontic
pastei. a cărui
a. mărime
Tehnica corespunde
prin cu
dimensiunea căru l a
m
canalului i
'
î
eugenat ş
ului
de
zinc
şi
nu
există
diferenţ
e
şi
incisivi
;
 o O primă
porţiune
consistenţă de 2 mm,
1nai
fe1mă corespunzâ
se nd
rulează
sub capătului
formă efilat
conică al ruloului,
(de se
Bflacără") introduce
în canal şi
corespunzâ se aplică
nd blând în
zona
dimensiunii apicală.
şi formei Apoi se
adaugă
canalului. succesiv
portiuni de
câte 2 mm introduce
până când până la
se 1mm de
umple tot lungimea
canalul. canalului
b. apreciată
Tehnica cu anterior şi
acul se roteşte cu
Lentulo viteză
.foloseşte o redusă. Se
pastă de adaugă
consistenţă treptat alte
mai moale, cantităţi de
pregătită din pastă până
2 măsuri de se umple tot
pulbere şi 2 canalul.
picături de DUGG
lichid. Un AL şi
CURZON
ac fin trecut
(1994)
prin pastă se
recomandă
un an1este. a ultimului
de ac folosit
consistent• ă pentru
cretnoasă prelucrare.
care se De
introduce în asemenea,
canal cu ci
ultimul ac recomandă
cu care s-a tăierea
făcut
acestui ac
prelucrarea
mecanică pe
sau cu un jumătate,
ac Lentulo. cu ajutorul
Dimensiune unei
a acestuia foarfeci '

trebuie să ascuţite. In
fie cu un
A
felul acesta
număr mai acul va
mic decât putea fi
dimensiune folosit mai
uşor în gura presiune
copilului şi (GREENBE
va fi RG, 1961;
î1npiedicată LEE,
împingerea 1988).
AYLARD
şi
JOHNSON
(1987)
precizează
că tehnica
cu acul
Lentulo
este
superioară
numai în
cazul
canalelor
curbe.
 9.4.4. prezentau
Studii semne de
compara interesare
tive parodontală
("fără
DAMLE
abcese").
şi
Tratamentul
NADKARN
a constat în
I (1999) au
folosirea
folosit
"1netodelor
eugenatul de
zinc sau mecanice şi
hidroxidul a agenţilor
de calciu fa1macologi
pentru a ci". S-au
obtura făcut
canalele a spălături
60 de molari endodontice
cu ser
temporari
fiziologic şi
infectaţi, dar
hipoclorit de
care nu
sodiu.
Canalele au cu hidroxid
fost de calciu.
obturate Un alt
prin tehnica
adaosurilor studiu,
succesive. care
compară
Dinţii au
rezultatel
fost evaluaţi e după
după o obturaţie
săptămână, de
3 luni, 6 canal cu
luni şi mai eugenat de
zinc sau
1nult de 6
hid.roxjd de
luni. calciu, este
Rezultatele cel al lui
au arătat un MA NI şi
succes mai col. (1997).
mare în Studiul s-a
cazul făcut pe 40
obturat,iilor de molari
temporari
i nferiori, la se a
copii cu ri d
vârste între ng
4 şi 9 ani. a
Spălătţrrlle cu
pr
endo-
es
p C
- A......_......, iu
"""'""
t.....,f'l
.
ne
l
Jh_...t
t
fo
t'"'-\Jr" lo
'-
"l'.&
"f.&"..
•
l n.
'-
se
a."" t
4.r....t., şt
pU e
CON
tll o
t<;:i'r-.J
Aht se
nrh<
;:i' -
rin
e gă
f.".a, ..
1J.?.! cu
.1.
- L
J
un
'
t,1
.
1.4
'
..
..
_ a
P ic i
c. D
a
Te
cu
hn