GUVERNANTA CORPORATIVA 1. Conceptul de guvernanta corporativa Guvernanta corporativa este un concept nou in viata economis internationala. Nu exista o definitie unitard a conceptului, dupa unii economisti guvernanta corporativa are in vedere mecanismele care ii asigura pe investitori ca vor obfine rezultatele scontate din investitiile efectuate in companii sau care asigurd responsabilizarea celor ce iau decizii in intreprindere fata de detindtorii acesteia Guvernanta corporativa stabileste modul de distribuire a drepturilor si responsabilitatilor intre diferitii participanfi la activitatile companiei, cum ar fi Consiliul de administratie, managerii, actionarii si alte persoane interesate direct, stabilind regulile si procedurile pentru luarea deciziilor. Conducerea corporatisté - corporate governance - sau guvernanata corporatisté este sistemul prin care o companie este condusdi $i controlaté Guvernarea corporativa poate fi privita in sens restrans si in sens larg. v In sens restrans, guvernanta corporativa se poate defini ca ansambulul de mijloace economice si legislative care contribuie la asigurarea intereselor investitorilor. Astfel, tipurile de investitii din economia unui stat au un rol important in orientarea si susfinerea unei guvernari corporative puternice si echilibrate. in acest fel, guvernarea corporativa se constituie in fapt ca una dintre expresiile regimului drepturilor de proprietate, Respectivul regim exist in orice tip de mecanism si are in principal rolul de intarire a caracterului specific al mecanismului ¥ in sens larg, guvernarea corporativa reprezinté ansamblul de norme si mecanisme de control, aplicate cu scopul de a proteja si a armoniza interesele, in multe cazuri contradictorii, ale tuturor categoriilor de participanti la activitatea economica (stakeholderi) desfasurata in cadrul firmelor. Abordarea in sens larg a guvernarii corporative are avantajul ca releva ansamblul efectelor pe care diferitele reglementari internationale, create pentru apararea intereselor investitorilor, le au, atat pe piata capitalului, cat si pe piata fortei de munca. Studii realizate de catre Banca Mondial abordeaza guvernarea corporativa intr-o accceptiune mai larg’, nerezuménd-o la raporturile dintre proprietari si manageri, ci avand in vedere principalii stakeholderi ai firmeiIn acceptiunea Bancii Mondiale conducerea corporativa este definita ca fiind "0 combinatie de legi, regulamente si coduri de conduita adoptate in mod voluntar, care asigurd companiei posibilitatea de a atrage capitalul financiar i uman necesar activitatii sale si posibilitatea de a-si desfiisura activitatea in mod eficient, asifel incét sa-si asigure existenta prin generarea de valoare pe termen lung pentru actionarii sai si societate, in asamblu”' in coneluzie, abordarea guvernarii corporative in sens restrans se referdé doar la asigurarea imereselor investitorilor, in timp ce abordarea in sens larg se preocupa de protejarea tuturor participanjilor la activitatea economice Dupa unii autori ’, guvernanta corporativa este un concept cu 0 conotatie foarte larga, care include urmatoarele elemente: ¥ —— responsabilitatea managerilor pentru corectitudinea informatiilor din rapoartele financiare; ¥ —existentatermenelor limita foarte strénse pentru raportarea financiard: Y —— comunicarea si transparenya totalé asupra rezultatelor financiare Y —_transparenta auditului intern, a proceselor $i a auditului extern, in practicd, autorii sugereaza ci guvernanta corporativa trebuie privité ca un proces in care organizafia este implicaté in ansamblu si face referire la toate componentele inteme care lucreazi impreuna gi care in final vor fi integrate unei singure structuri recunoscute de conducere. Conceptul de guvernare corporativa a aparut in anii °70 in Statele Unite ale Americii in mijlocul scandalului Watergate, cind s-a descoperit implicarea companiilor americane in politica prin contributii acordate diferitelor partide politice® (finantarea companiei presedintelui Nixon). Conceptul a fost utilizat pentru prima ard in institutiile nationale, organizatii comerciale, dar si in administrarea coloniilor si a teritoriilor ocupate. Ulterior, conceptul de guvernanti corporativa s-a dezvoltat si in sectorul privat, fiind preluat si aplicat in majoritatea domeniilor de activitate, in ultimii ani extinzdndu-se rapid, in mod deosebit la organizatiile din sectorul public poate afirma cd guvernanfa corporativa a aparut ca raspuns la o serie de esecuri spectaculoase in domeniul privat, intr-un timp relativ scurt, care au zguduit, prin amploarea lor, increderea investitorilor in modul cum erau conduse atat marile corporatii, cat si institutiile publice. Lipsa de incredere a investitorilor in managementul organizatiilor a afectat via{a corporativa atat in sectorul privat, cat si in sectorul public, dar mai ales "The World Bank, The Busineess Environment and Corporate Governance, 1998.p.7. * M. Ghit’, I. Peres, C. Nicolau, O.C, Bunget, Z. Florea-lanc, C.E, Petes, Guvernanta corporate si amditul intern, Editura Mitton, 2009, p. 17 *M. Ghita (coordonator) eitind pe Laura Buzatu (2003), in Guvernanta corporativi i auuitul intern, Editura Mirton, 2009, p. 21modul cum respectivele organizatii sunt conduse. Daca nu s-ar fi luat masuri de intarire a guvernantei corporative , angajamentul investitorilor s-ar fi diminuat, iar viata corporativa ar fi fost afectata, din cauza acestei lipse de ineredere. in Marea Britanie', Sir Adrian Cadbury a ayut preocupari pentru cercetarea cauzelor comune ale esecurilor corporatiilor din sistemul. privat, elaborand, dupa criza din ani "80, RAPORTUL CADBURY- in 1992 Din raport a rezultat faptul ci falimentele corporafiilor au aparut ca urmare a problemelor majore ale organizarii si functionarii sistemului de control intern, adica probleme care se aflé in competenta conducerii de var. Managementul general nu numai cé nu a reusit sa evite catastrofele produse, dar, in unele situatii, chiar a reprezentat sursa acestor esecuri. Ulterior au aparut si alte rapoarte care au confirmat preocuparile lordului Sir Adrian Cadbury si au contribuit la construirea de reguli si coduri practice in toate domeniile. Principiile si codurile guvernantei corporative au fost dezvoltate si completate de OECD* si Banca Mondial, care s-au implicat in acest proces. in anul 1999 au fost elaborate Principiile OECD privind administrarea corporatiilor, care sunt astdézi singurul set de principii unanim acceptate pe plan mondial, fiind recunoscute ca unul dintre pilonii de baz ai stabilitatii Sinanciare internationale. Principiile OECD au servit ca punct de referinté la realizarea codurilor nationale privind guvernanja corporativd. Ele se concentreaza in primul rand asupra societatilor tranzactionate public, dar abordeazi de asemenea probleme referitoare la societdfile cu acfionariat mare, dar care nu sunt listate la bursa. in ultimul timp, principiile guvernantei corporative sunt implementate gi pentru unele aspecte ale administrarii firmelor private mici si intreprinderilor de stat Banca Mondialé in definitia daté guvernantei corporative considera ci scopul acesteia este de a mentine echilibrul intre obiectivele economice si sociale, intre cele comune si individuale, ceea ce contribuie la incurajarea utilizarii eficiente a resurselor si responsabilizarea celor care le gestioneazA Punctul de vedere al Bancii Mondiale este in concordanja cu concluziile RAPORTULUI CADBURY, respectiv: scopul guvernanjei corporative este de « aduce cat mai aproape interesele indivizilor, corporatiilor si societifii. Principiile guvernanjei corporative au fost enunjate extrem de general, laisdindu-se la latitudinea farilor posibilitatea de a le aplica si de a acorda o importan{a mai micd sau mai mare unora dintre aspecte. Principiile guvernanjei corporative precizeazé cd nu urmarese impunerea * Marea Britanie nu are o constitutie sin consecinta nu poate emite legi si din aceste considerente, a adoptat cele mai multe coduri de bund practic’. Ulterior ins, marea majoritate a celorlalte tari, marcate de ineficienta 5i slabiciunile proprillorsisteme de legi, au acceptat deschis aceste coduri de bund practicd, “OECD = Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic’,unui model universal de guvernanté corporativa, insi tendinta pe este de elaborare a unor Standarde globale ale guvernantei corporative’. Convingator a fost faptul ca in sprijinul RAPORTULUL CADBURY au venit si concluziile celorlalte rapoarte care au confirmat atat constatarile initiale, cat gi faptul c& managementul de virf nu a invatat din greselile trecutului si nu a acfionat in consecinté. Principiile si practicile pe care a fost construité guyernanta pot fi aplicate in egala masura si in sectorul public sau al organizatiilor non-profit. De fapt, mulfi ar putea sustine cd acest concept poate aduce mai multé valoare in sectorul public, acolo unde sunt in joc interesele contribuabilului $i ale publicului larg, care au dreptul sci se astepte ca institutiile publice sa fie bine conduse, in activitatea de furnizare a serviciilor din fonduri publice. in mod similar, Uniunea Europeand asteapta ca proiectele pe care le finanteaz s4 fie gestionate la cele mai inalte standarde profesionale. Conceptul de conducere corporativa se refer’ la transparenja tranzactiilor si la necesitatea monitorizarii sistemului de control intern in vederea asigurérii capabilitatii acestuia de evaluare a riscurilor posibile care sa dea un plus de siguran{d managementului organizafiilor. Pentru a evita © guvernan{i necorespunzitoare, managementul de varf tebuie si aiba preocupari deosebite pentru realizarea de strategii, elaborarea de politici si organizarea sistemului de control intern cu ajutorul carora sa st&pdneasci gi s4 evalueze riscurile organizatiei. men lung in zilele noastre, toate organizatiile si majoritatea tarilor sunt preocupate de implementarea principiilor guvernantei corporative. Guvernarea este un concept foarte amplu, care include o supervizare solida si eficace a modului in care 0 organizatie economicé, o institutie, un domeniu de activitate este realizat, condus, controlat sau gestionat, in scopul protejarii intereselor tuturor componentelor respectivului_domeniu, organizatie sau institutie. in opinia unor autori, conceptul de guvernant corporativa trebuie sa fie abordat impreund cu managementul riscurilor din intreaga organizatie cu sistemul de management financiar si control intern, inclusiv auditul intern (M.Ghita-Guvernanta corporativa,2008). Odata cu evolutia societatii si cu separarea proprietatii de administrarea propriu-zisa, aparuti in procesul de conducere a intreprinderilor, functiile manageriale, relatiile de conducere si tot complexul de activitati specifice administrarii unei intreprinderi, aw suferit muratii determinate in principal de divergentele aparute intre interesele proprii sau specifice ale proprietarilor in economia intreprinderii si interesele specifice administratorilor acesteia. A Shleifer, R. Vishny, A Survey of Corporate Governonce, Journal of Finance ar. 52, 1997, p. 737.Pentru reglementarea relatiilor, care si asigure respectarea intereselor att ale proprietarilor, cat si ale managerilor, a fost necesara instituirea unor norme care si reglementeze aceste noi tipuri de relatii, sA asigure suprevegherea. si controlul sistemetic al derularii acestor relatii in interesul tuturor actorilor implicati. Avand in vedere aceste considerente, unii autori (precum Stirbu D.A. 2010,71) considerd cd guvernanta corporativa reprezinté un stadiu-superior al administrarii organizatiilor, atat sub aspect conceptual, cat si sub aspectul mecanismelor de care dispune, care a apdrut in evolutia economica a societitii, fiind generaté in principal de procesul separdrii, in gestiunea intreprinderii, a proprietifii de managementul activitatilor. Guvernanta corporativa nu reprezinta un concept aplicabil doar la nivel de intreprindere individuala, el se extinde si la nivelul grupului de societati, unde complexitatea legaturilor intre societati si a activitatilor desfisurate implicd un grad ridicat de responsabilizare a managerilor fa{d de proprietari. Guvernanta corporativa isi are originile in mecanismele corporatici si legile falimentului din fiecare tara si in mecanismele de sanctionare judiciara care stabilesc regulile de baza ale relatiilor interne dintre diversi participanti intr-o corporatie. Modul de implementare a guvernantei corporative variaza destul de mult de la fara la fara si de la companie la companie. O implementare eficienta a guvemantei permite companiilor accesul facil pe pietele de capital, acces care le este necesar pentru obtinerea finanfarii externe, in conditiile in care oportunitafile de crestere nu pot fi finantate intern. Guvernanta poate fi definita din mai multe perspective astfel 7 Y a furnizorilor de resurse financiare — are in vedere modalitatile prin care acestia se asigura ca vor primi beneficiile la care se astepti, facdnd 0 investitie in companie; v a relatiilor companiei cu tertii — poate fi definita ca ansamblul relafiilor cu actionarii sai, pe de o parte, si cu societatea, in asamblu, pe de alt parte, respectiv potentiali investitori, angajati, guvern, organisme de reglementare si alte grupuri legitime interesate de modul in care sunt conduse afacerile firmei; Ya drepturilor si responsabilitatilor din cadrul organizatiei — guvernanta intreprinderii arata distributia drepturilor si responsabilitatilor dintre diferitele categorii de persoane implicate in companie (Consiliul de administratie, directorii, actionarii si alte categorii) si stabileste regulile si procedeele de luare a deciziilor privind activitatea acesteia; se refer la promovarea corectitudinii, transparentei si responsabilitatii la nivel de companie; 7N, Tabara, E, Horomnea, M.C. Mircea, Comtabilitate iniernajionala, Editura Tipo Moldova, lasi, 2009,.503.¥ a surselor de drept ~ guvernanta corporativa este un set de reguli conform carora firmele sunt conduse si controlate, fiind rezultatul unor norme, traditii si modele comportamentale dezvoltate de fiecare sistem legislativ v ca stiinté — guvernanta corporativa este ramura economiei care studiaza modul in care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor structuri institutionale, cum ar fi actele constitutive, organigramele si cadrul legislativ Aceast’ ramura se limiteaz’, in cele mai multe cazuri, la studi privind modul in care detinatorii de actiuni se asigura c4 vor primi beneficiile asteptate de pe urma investitiilor motivand in mod corespunzator directorii companiilor. in acest sens, 0 alt definitie destul de cunoscuta in literatura de specialitate si care apartine autorilor Schleifer & Vishny (1997) precizeazi cA guvernanta corporativa se refer la modul in care furnizorii de fonduri ai unei companii se asigura cé-si vor primi beneficiile cuvenite de pe urma investitiei farcute.® in fapt, in opinia multor specialisti, conceptul de guvernanta corporativa s-a dezvoltat plecand de la teoria agen{iei (agency theory), care se referd la relatia dintre investitor (acfionar) si manager (administrator), extinzandu- se apoi la toaté gama de relatii existente intre cei implicati direct sau indirect in activitatea unei companii. Fundamentele teoriei agentiei pot fi regasite chiar si in scrierile lui Adam Smith, care spunea astfel : "Nu te pofi astepta ca cei care administrazé bani altora sa fie la fel de atenti si de grijulii ca si cum ar fi ai lor. Risipa $i neglijenta sunt prezente, intotdeuna, mai mult sau mai putin, in administrarea afacerilor companiilor.”” in cadrul grupurilor de societati, in special in cadrul celor multinationale, responsabilizarea managerilor este dificila datorita separarii dreptului de proprietate de dreptul de administrare si control Din punct de vedere al teoriei agentiei, guvernanta corporativa este un concept care are drept principal obiectiv crearea, la nivel de intreprindere sau de grup, a unor structuri organizatorice care au rolul de a-i impiedica pe manageri sd-si urméreasca propriile interese si de a-i determina sa actioneze in interesul proprietarilor. Cei mai multi specialisti recomanda utilizarea si intelegerea conceptului de guvernanta corporativa, dupa definirea dati de OECD: *Guvernanta corporativa se exprimd printr-un set de relafii intre managementul companici, consiliul acesteia, actionarii ei, alti detinatori de "A. Schleifer, R. Vishny, A.Survey Asurvey of Corporate Governance, Jowral of Finance, nt. 52, 1997, pp. 737-784, °'A. Smith. An Fnguiry ino the Nature and Causes ofthe Wealth of Nations. 1776, republicata in anu 1976, University of Chicago Press, pp. 161-265.tilari; totodati, ea conferd structura prin care sunt stabilite mijloacele necesare realiziirii acelor obiective si monitorizate performantele urmarite”” In acord cu principiile OECD, © buna guvernanta corporativa ar trebui ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor si ar trebui sa faciliteze 0 monitorizare eficienta, incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient."! Guvernanta corporativa are in vedere atdt interesele componentelor interne ale societatii, cat si a celor externe, definite astfel a) componentele interne sunt reprezentate de: actionari/asociati; membrii ai Consiliului de administratie, ai Comitetului de directie; directori executivi; angajati; creditori; investitori si clienti; b) componentele externe sunt reprezentate de prevederile legale care reglementeaza relatiile dintre componentele interne, precum si activitatea de luare a deciziilor in cadrul societatii. De asemenea, definitia data de IFAC (International Federation of Accountants) este acceptati de prefesionistii contabili din lumea intreaga potrivit cdreea: guvernanta corporativa este un ansamblu de practici ale Consiliului de administratiei si ale managementului executiv, exercitate cu scopul de a asigura directiile strategice de actiune, atingerea obiectivelor propuse, gestiunea riscurilor si utilizarea_responsabila a _resurselor financiare’ in ceea ce priveste definirea conceptului guvernantei corporative, in literatura de specialitate, nu existd o definitie unanim acceptatd, de aceea vom relua prezentarea celor mai importante concepte care aduc numeroase clarificari terminologice: © Guvernanja reprezinta sistemul prin care companiile sunt conduse $i controlate'’; © O guvernanf{a eficace va asigura deopotriva stabilirea existentei obiectivelor si planurilor strategice pe termen lung, dar si existenta conducerii si a structurilor de conducere adecvate atingerii acestor obiective, asigurand functionalitatea structurii in scopul menginerii integritafii, reputatiei si rdspunderii organizatiei in fata opiniei publice’”; © Guvernanta este 0 combinatie de procese si structuri implementate ” OCD, Principles of Corporate Governance, 1999. "A. Morariu, Gh. Sueiu,F. Stoian, Audit intern si guvernanté corporativa, Editura Universtard, Bucuresti, 2008, p. 182 wow fae org > Cadbury Report - Report of the Committee on the Financial Aspects of Corporate Governance, 1992. * asociatia Nationald a Directorilor de Corporati, USA.de consiliul de administratie pentru a informa, conduce, directiona si monitoriza activitatile organizatiei, in scopul atingerii obiectivelor prestabilite”’; * Conducerea corporativa reprezinta un set de legi, norme, regulamente si coduri de conduité adoptate in mod voluntar, care permit unei firme sé atraga resursele.umane si materiale necesare activitéii sale si-i ofera totodata posibilitatea de a desfagura o activitate eficientd, care sd genereze plusvaloare pe termen lung pentru actionari, grupuri de interes si pentru societate in ansamblu'® * Conducerea corporativa reprezinta: v un set de relatii intre managementul societatii, consiliul de administratie, actionari si alte grupuri de interese in Societate; Y structura prin care se stabilesc obiectivele societatii si mijloacele pentru realizarea acestor obiective si pentru monitorizarea performantelor; Y sistemul de stimulente acordate Consiliului de Administratie si conducerii pentru a méri obiectivele care sunt in interesul societifii si al actionarilor si pentru a facilita monitorizarea, incurajand in acest fel firmele si-si utilizeze resursele intr-un mod cat mai eficient”’. * Guvernana corporativa este un ansamblu de practici ale consiliului de administratie si ale managementului executiv, exercitate cu scopul de a asigura directiile strategice de actiune, atingerea obiectivelor propuse, gestiunea riscurilor si utilizarea responsabild a resurselor financiare”*. Analizand definitiile guvernantei corporative, rezulta cd cea mai complet dintre ele este cea data de OECD, deoarece sintetizeazi mai exact relatiile unei companii att cu mediul intern, reprezentat de actionari, angajati cat si cu mediul extern reprezentat de furnizori, creditori, comunitate, dar gi interactiunea dintre cele doua medii gi structurile de conducere, respectiv consiliul de administratie, managementul societat} Schematic, factorii care influenteazd activitatea unei companii'”, relatiile dintre acestia gi interesele fiecdrei categorii care intra in structura conceptului guvernantei corporative sunt prezentate in figura 1. — Interacfiumea mediului % institutul Auditorilor Interni din USA, A * The World Bank — The Business Environment and Corporate Governance, 1998, p.7. ” OECD — Principles of Corporate Governance, 1999. * international Federation of Accountant ~ IFAC ® Laura Buzatu ~ Piofa de capital in Romania, identficorea unor cai si oportunitei de crestere si diversificare acesteia — teza de doctorat, conducator stintfie prof. univ. dr. Alexandru Puiu, ASE Bucuresti, pp. 139.intern si extern asupra companiet st factorit de interese. Actionari Angajati (majoritari /minoritari) ae Consiliul de administratie cliensi — -—> | Furnizori Managementul societat Creditori_ -——> 1] Comunitate Guvern Figura 1. — Interactiunea mediului intern si extern asupra compan factorii de interese.Nr. Crt. 1 ACTIONARI + controlul deciziei: + profituri nete + dividende; + recuperarea investitiei + notorietate si recumoastere: + cresterea valorii actiunilor ete JATI + locuri de muned sigure; + salarii atractive: + motivarea muneii (prime, promoy + condiii de munca bune: + asigurari de sandtate ete . CREDITORI + plata la timp a imprumuturilor: + dobanzi, comisioane; + profitabilitate; + bonitate ete. 4. CLIENTI + calitate; + pretuti miei; + informare corecti si la timp: + tratament egal ete. 5 FURNIZORI + comenzi gi contracte; + plata la timp a facturilor; + incredere: + concurenfa loiala etc. 6. GUVERN + investitiis + respectarea legislatiei; + protectia mediului; + plata impozitelor si taxelor ete iD COMUNITATEA +locuri de munca; + dezvoltarea piefei locale; + mediu ambiant sinatos; + sponsorizari ete. TERE: Factor de influenta ! 2. Figura 1. Interactiunea mediului intern si extern asupra companiei si factorii de interese in consecinta, conducerea corporativa influenteazi atat activitatea companiilor, cat si economia nationala a fiecarei ari. Factorii interesati, interni sau externi, vor avea cu siguranfa cerinfe gi asteptari diferite uneori chiar conflictuale de la organizatic. De asemenea, diferitii factori interesati pot pune o anumiti presiune pe organizatie in scopul satisfacerii propriilor nevoi si deziderate. Conceptul guvernantei corporative confine pe ling modul cum o organizatie este condusa si controlata in vederea atingerii fintelor prestabilite si sistemul prin care aceasta relationeaz cu factorii interesati si cum le protejeazi acestora interesele. 102. Teorii economice care au stat la baza dezvoltarii conceptului de guvernata corporativa 1 viaa_unei intreprinderi sunt!: 1. - pe de 0 parte, actionarii , deoarece dreptutile lor patrimoni exercité decat in final, dupa ce ceilalti care au drepturi au pus in valoare creantele lor. Actionarii isi asuma riscul financiar care justificd insusirea unei parti din profitul exercitiului si din activul net rezidual, in cazul lichidarii entitatii; 2. - pe de alté parte, managerii, deoarece ei dispun de o informare privilegiaté, avand in vedere pozitia pe care o ocupa in intreprindere si ca atare, sunt tentati profite prin corda avantaje semnificative sau, la modul general, si dirijeze entitatea intr-o directie care le este folositoare. Hawley si Williams’ in anul 1996, analizénd literatura de specialitate privitoare la guvernanta corporativa aparuté in SUA, identifica patru teorii economice care stau la baza dezvoltarii guvernantei corporative: a) teoria agentiei ( agency theory); b) teoria administratiei (stewardship theory); ¢) teoria stakeholderilor ( stakeholders theory); d) teoria politicii firmei. Actorii ce ocupé o pozitie speciala le nu se 2.1.Teoria agentiei ( agency theory) Pentru intreprinderile cotate pe piefele financiare exist’ o repartizare natural a responsabilitatilor intre proprietarii si managerii acestora. Actionarii investese capitalurile lor $i acordé managerilor un mandat prin care acestia gestioneazd cel mai bine organizatia, incercind sd maximizeze performanté intreprinderii. in schimb, aceasté separare a responsabilitatilor poate si conduca si la conflicte care si genereaze costuri aga cum rezulta din teoria agentiei. Aceasti teorie presupune c& agentul, respectiv managerul, *N.Feleaga, L.Feleaga ,, Guvernanta intreprinderii, pirghie indispensabilé a politcié de marin dctionarilor si complementele ei contemporane™ , Revista de economie teoretica si aplicata, Anil XI. ne 8.2006 1.P-Hawley and A.T.Williams, Corporate Governance in the United Staves; The Rise of Fiduciary Capitalism, ‘Working Paper, Saint Mary:s College of California, School of Economies and Business Administration, 1996, 2 a boxed uactioneaza in contul actionarului, cei doi actori neavind, in mod obligatoriu, aceleasi obiective. Se poate considera, spre exemplu, ci managerii au, de obicei, © viziune pe termen lung, in timp ce actionarii au fundamental o viziune pe termen scurt, ceea ce poate genera din partea actionarilor, operatiuni speculative de mare dimensiune. In fapt teoria agentiei cautd st demonstreze nevoia de monitorizare a managerilor de edtre proprietarii. companiilor pentru a limita potengialil comportament oportunist venit din directia managementului . Teoria incearci si identifice principalele probleme care apar intre proprietarii unei companii si administratorii acesteia - in calitate de agenti desemnati de prima categorie s& ii reprezinte, luind in calcul urmatoarele doua persepective: - 0 prima perspectiva se leagé de obiectivele individuale urmarite de cele doud parti implicate in aceasta relatie, dar $i de costurile ridicate, suportate din partea proprietarilor companiilor, in incercarea de a monotoriza comportamentul agentilor desemnati (costurile de agentie); - cea de a doua persectiva vizeazd gradul diferit de percepere a riscului si incertitudinii de cétre cele doud parti implicate. Proprietarii (actionarii) si agentii (managerii) pot avea o atitudine diferité in ceeea ce priveste gradul de acceptare al riscului. interese proprii angajeazé si deleagd interese proprii a, Agentii / Principalii Jactionarii managerii efectueazi Figura 2. Teoria agenti * HLAbdullah.B. Valentine. Teorilfundumentate si etice ale guvernansei corporative, disponibil a adresa bttp://www.eurojournals.comimefe 4_07.pdt. 12Prin urmare, parte a problemelor abordate de catre teoria agentiei vizeaza urmatorul aspect: managerii, ca reprezentanti legali ai actionarilor, au obligatia de a maximiza profiturile pentru acestia, dar urmarind propriile interese pot alege calea prin care si isi maximizeze propriile beneficii.Acest fenomen a fost studiat asa cum am mai mentionat , de cdtre:Berle si Means (1932), primii care au intuit factorii care au dus la cecea ce numim , in literatura: de specialitate, lipsa de etic& managerial, atunci cind managerii insala cu bund stiinja . Alti autori au indentificat si studiat comportamentul oportunist al managerilor, precum si tendinta acestora de a-si servi propriile interese in detrimentul binelui companiei pentru care lucreazii, ajungand la urmatoarele concluzii* Y conceptul de costuri de agentie se referi la cheltuielile pe care actionarii accepta sa le angajeze, pentru a putea controla managerii, acestia din urma find responsabili si dind socoteala de munca lor; Y conceptul de piaté de control a firmelor, prin intermediul ofertei publice de cumparare si a ofertei publice de schimb; Y conceptul de flux de trezorerie disponibil, indicator care permite si se aprecieze marjele de care dispun managerii; Y piata conducdtorilor, in care managerii sunt apreciati in functie de rezultatele lor. Autorii Feleagi N.& Feleaga L. ajung la concluzia ca 0 intreprindere isi bazeaza sistemul de guvernanta pe cinci criterii principale’: 1. informarea actionarilor, sau calitatea informarii, asupra structurii manageriale a entitajii, ceea ce implica in special independenta administratorilor, existenja unui personal responsabil asupra relatiilor cu investitorii si instalarea unui sistem contabil adaptat standardelor internationale; 2. drepturile $i obligatiile actionarilor, regasite in formula ,, 0 actiune, un vot, un dividend”; protectia actionarilor minoritari; 3. componenja Consiliului de administratie: proceduri de alegere si remunerare a membrilor consiliului si comitetelor, _numirea administratorilor independeni, separarea functiilor de presedinte $i de director general; 4. absenta mdsurilor anti- oferta publica de cumparare: eliminarea tuturor mdsurilor destinate sd impiedice ofertele de cumpdrare ostile si de marginalizare a organelor de conducere: 3. remunerarea conducdtorilor. Acest ultim criteriu vizeaza identificarea unor formule de remunerare, de natura sé incite managerii sa urmareasca obiectivul de maximizare a valorii “ E.R.FAMA, M.C.lensen , Separation of Ownership and Control”, Journal of Law and Economies, june, 1983 5 N.Peleaga, L. Feleagl Guvernagar intreprindert, pirghie indispensabila a politieii de maximizare a bogie! actionarilor si complememele ei contemporane™ Revista de economic teoretic’ si aplicata. Anul XI, nr.8,2006. Bactionariale. Una dintre principalele tehnici utilizate este cunoscuta sub denumirea de stock-options, tehnicd ce consti in a oferi cadrelor de conducere un drept de achizitie viitor, in conditii foarte favorabile, de actiuni ale inuprinderii. Prin aceasté metod’ managerii sunt incitati sa facd tot posibilul pentru a creste valoarea actiunilor entitatii , ceea ce reprezinti obiectivul urmarit de actionari In concluzie, din perspectiva, teorici agentici guvernanta corporativa este definitit ca find procesul de supervizare si control destinat sit determine managementul entitatii sé actioneze in concordanté cu interesele actionarilor sau proprietarilor. 2.2. Teoria administratici (stewardship theory) Aceasta teorie presupune faptul ca managerii sunt administratori dibaci care depun o munc de calitate in interesul proprietarilor companiilor, deoarece considera ca aceasti abordare este cea mai favorabild interesului lor pe termen lung, motiv pentru care nu vor cauta sé isi urmareascd propriile beneficii ( Donaldson& Davis, 1994; Donaldson, 1990). Teoria administratiei pleaci de la premisa ci managerii sunt in esentd de incredere, in ceea ce priveste guvernanta corporativ’ si nu adopta in mod automat un comportament centrat pe propriile interese. Din acest motiv, nu este nevoie de o monitorizare excesivd a comportamentului lor, asa cum e Teoria Agentiei_ (Nicholson &Kiel 2007), ceea ce se concretizeazi in reducerea costurilor cu monitorizarea managementului, intrucit aceasta ultima categorie nu va dezavantaja actionariatul prin actiunile intreprinse (Donaldson&Davis, 1994). Managementul, ca si administrator al averii actionariatului , va proteja si maximiza interesele primei categorii prin cresterea performantei companiei.Cel pufin din acest considerent, utilitatea functiei de administrator creste intru beneficiile pe termen lung sunt net superioare in cazul in care alege sa lucreze pentru binele companiei si nu adopta o pozitie contrara . “imputernicesc si acorda credit (incredere) Profiturile Motivatii intrinseci si extrinseci Protejeaza si maximizeaza bogiitia actionarilor Figura 3. Teoria administratiei® Conform acestei teorii, structura de conducere trebuie si aiba la baz membrii din interiorul companiei sau cel putin ponderea lor s& fie una majoritara. Argumentul pentru aceasti ipotezi este ck membrii directori din interiorul companiei inteleg mai bine activitatea acesteia si in consecinta, pot lua decizi mult mai bune cu privire la aceasta. In mod contrar, directorii veniti din exteriorul companiei nu cunosc foarte bine activitatea desfasurata de catre aceasta, motiv pentru care vor monitoriza si controla activitatea companiei intr- un timp mult mai indelungat’. Mai mult, acolo unde Consiliul de administratie este dominat de catre directorii veniti din exteriorul companiei, pot interveni situatii in care acest demers poate deveni extrem de itor pentru binele actionariatului, intrucat acesti membri cu sarcini de conducere vor pune accent pe procesul de conducere si monitorizare in detrimentul procesului de consultanta in management si luare a deciziilor. Directorii veniti din exteriorul companiei, conform teoriei administratiei, pot urmari maximizarea performantei companiei pe termen scurt, in detrimentul strategiilor de dezvoltare pe termen lung. © HLAbdullah, B.Valentine, Teor fundamentale $i etice ule guvernantei corporative, disponibil ka adresa//www-eurojournals comvmefe 4_07.paf Damagum Mohammed Y. Rolul contabiltaié in guvernanja corporativa, abordare comparativ’ Rominia- a, te7a de doctorat , Cluj-Napoca,2009. 15La polul opus, directorii promovati din interiorul companiei pot dezvolta strategii de dezvoltare pe termen lung, investind in activitati de cercetare- dezvoltare, mai degraba decit si se canalizeze pe strategii de dezvoltare prin achizitii sau patrundere pe noi piete.Acest lucru este posibil intrucat directorii promovati din interiorul companiei au acces la informatiile privind strategiile de dezvoltare pe termen lung. 2.3. Teoria partilor interesate (stakeholders theory) Potrivit acestei teorii, companiile au responsabilitatea de a proteja interesele tuturor partilor interesate, respectiv: membrilor colectivitatii angajatilor, creditorilor , furnizorilor, gi nu numai actionarilor. Privita din perspectiva guvernantei corporative, aceasta teorie pune bazele responsabilitatii si raspunderii nu doar fata de partile interesate, ci fata de intreaga societate. Companiile au obligatia, pentru protectia si securitatea obtinute in urma convietuirii in cadrul unei societati, de a plati pentru astfel de servicii publice si de sprijin. Potrivit acestei teorii firmele trebuie incurajate si informeze cu privire la activititile desfigurate nu numai actionariatul sau partile imediat interesate, ci toate partile implicate sub o forma sau alta in viata companiei (stakeholders). Grupuri politice Furnizori Asociatii comerciale Angajatii Figura 4. Modelul stakeolderilor dupi Donaldson si Preston (1995) 16Stakeholderul poate fi definit astfel: . Orice grup saw individ care afecteaza sau este afectat de realizarea obiectivelor organizatier”. Spre deosebire de teoria agentiei , potrivit careia managerii lucreaza si servese interesele proprietarilor , teoria partilor.interesate sugereaz’ cd managerii in organizatii au o retea de relatii pentru a servi interesele stakeholder furnizorii, salariatii si partenerii de afaceri. S-a argumentat ca acest grup de retea este mai important decit relatia dintre actionar — manager - angajat din teoria agentiei Pe de alta parte, Sundaram &Inkpen (2004) considera ca. teoria stakeholderilor incearca si abordeze grupuri de parti interesate care merita si necesita 0 atentie a conducerii.Donaldson &Preston (1995) pretind c& toate grupurile participa intr-o afacere pentru a obtine beneficii. Cu toate acestea, Clakson (1995) sugereaz’ c& firma se comporti ca un sistem in care exist parti interesate gi scopul organizatiei este de a crea bogatie (valoare) pentru stakeholderii sai. Donaldson & Preston (1995) argumenteazi cd aceasta teorie este orientaté pe procesul decizional al mangerilor $i pe interesele tuturor partilor interesate care au valoare intrinsecé si se presupune cd niciun set de intrese nu domind pe celelalte. In consecinja, teoria partilor interesate are la baza ideea cé succesul unei entitéqi depinde de gestionarea relagiilor pe care entitatea le are cu stakeholderii. Asa cum rezulta din cele prezentate mai sus, abordarea are o important aparte pentru utilizatori (actionari, creditori, angajati, clienti, furnizori, comunitifi locale si public), deoarece comportamentul acestora reprezinta 0 constringere asupra strategiei entitafii. Teoria include si responsabilitatea sociala in procesul de planificare din cadrul unei entitati..Dupa Solomon (2007), citat de Tenciu A.I. * (2009), din aceasta perspectiva a teorioei partilor interesate, guvernanta corporativd este definita ca fiind acea guvernan{d care asiguraé entitajii_o directie globald, prin supervizarea $i controlul actiunilor intreprinse de cétre management si prin satisfacerea asteptarilor legitime ca urmare a responsabilitatilor si reglementarilor existente dincolo de granitele corporative. 2.4. Teoria politicii firmei Presupune abordarea din perspectiva dezvoltarii drepturilor de vot (de control si decizie) din partea actionarilor mai degraba decit puterea de cumparare a voturilor . Prin urmare, existind o influent politica in guvernrea corporativa, aceasta poate orienta guvernanta in cadrul organizatiei.Potrivit lui * A.Lfenciu, Implicapile problemetor de media in Comabilisatea i Auditul Sitnajitlor Financiare, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca,2009, p.212 v7Pound (1993) , intresul public este mult mai rezervat pe masura ce guvernul participa culturii organizationale. Modelul politic de guvernanja subliniazé repar puterii corporative, profiturile si privilegiile fiind determinate prin intermediul favorurilor guvernamentale. Modelul politic al guvernanjei corporative poate avea o imensé influenta asupra de-voltirii guvernantei In ultimele decenii, s-a observat ca guvernul 4i 0 puternicd influenta politicé asupra firmelor. Ca rezultat, in opinia lui Hawley si Williams (1996), exista 0 penetrare politica in structura guvernantei corporative ori in mecanismele companiilor. Pe linga teoriile descrise mai sus se cunosc si alte teorii care contribuie la dezvoltarea conceptului de guvernanta corporativa. Una din aceste teorii este cea a legitimitatii, care stabileste puntea de legdtura intre companie si societate prin intermediul contractului social (Gray et al ; 1996; Mathews, 1993). Privind din perspectiva guvemirii corporative, companiile ar trebui sd reglementeze, si controleze gi sa orienteze activitatea astfel incit s4 satisfacd interesele colective ale partilor interesate, actionarilor , angajatilor, creditorilor , furnizorilor, guvernului , dar si comunitatii apartinatoare . Astfel , companiile ajung sa constientizeze faptul ci functia sociala pe care o pot exercita este in mésura sf joace un rol favorabil in ceea ce le priveste si de aceca pot lua decizia de a oferi informatii cu privire la activitatea desfasurata. Atunci cind 0 companie este implicata in activitati de productie care pot afecta mediul inconjurator , se asteapta din partea acesteia si ofere informatii complete si corecte legate de poluarea mediului sau alte probleme de mediu de care societatea ar putea fi intresata (Brennan &Solomon,2008).Aceasta teorie a format deseori o baz’ pentru comunicarea/raportatea voluntara de informatii de catre companii. Analizind citeva dintre teoriile dezvoltarii conceptului de guvernanta corporativa, expuse in randurile de mai sus, putem coneluziona ca definirea atribuité de-a lungul timpului conceptului de guvernanta corporativa s-a modificat, deplasindu-se de la 0 abordare functionalé si economicé a problemelor agentiei , regdsite intr-un cadru privat inchis si restrins, la o abordare deschisé public, care caut&é sd protejeze atit investitorii , cit si ceilalti utilizatori ai informatiei financiare. Dup& opinia multor specialisti, guvernanta corporativa este cel mai reprezentativ definita din perspectiva teoriei_ stakeholderilor, aceasta reprezentind un mecanism care asiguré coordonarea si controlul actiunilor intreprinse de cAtre managementul entitatii , in vederea asigurarii legitimita acesteia, Teoria partilor interesate este acea teorie care creaza o punte de legéturd intre conceptul de guvernanté corporativa si eticd si responsabilitatea sociald. in luarea deciziilor corporative, Iudnd in considerare — provocarile area unei tari e. erci 183. Necesitatea, obiectivele si avantajele guvernantei corporative 3.1, Necesitatea si obiectivele guvernantei corporative in opinia autorilor Morariu, Suciu si Stoian (2008), absenta unor reguli si structuri obligatorii poate duce la haos in afacere, care in aceste conditii nu este decat o capitalizare de cazino, unde toate investitiile sunt jocuri de noroe, in care se pariaz cd indivizii isi tin cuvantul, c4 firmele spun adevarul, ci angajatii is vor lua salariul si ca datoriile vor fi onorate. O bund guvernanta, in schimb, diminueaza riscurile, creste performanta, deschide calea caitre pietele financiare, creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii, imbunatateste stilul de conducere, arata transparenta si responsabilitatea sociala. Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care si permiti un grad larg de libertate, in limita legii, si include cateva schimbari de principiu, in conformitate cu standardele internationale de transparent, presupune o declaratie financiara corecti, care sa ofere creditorilor si investitorilor o modalitate simpli de comparatie intre investitiile potentiale. Conceptul de guvernanta corporativa a atras atentia mediului de afaceri i intai in principalele tari cu economie de piafa, pe de o parte, ca o recunoastere a faptului cA marile institutii financiare au o influent in crestere asupra societatilor pe care le finanteazd si, pe de alta parte, ca raspuns la esecurile financiare notorii. Marile scandaluri financiare si de faliment au determinat Uniunea Europeani sa conceapa un cod de guvernanta corporativa, care ins nu este obligatoriu.' Exist’, de asemenea, doua coduri internationale si doua europene, aplicabile companiilor din Uniunea Europeani, care vin s& ofere transparenta, calitate, coerenti si comparabilitate a informatiilor’. Atentia pentru conceptul de guvernanté se focalizeazi acum si in economiile in curs de dezvoltare, deoarece cotarea bursiera traverseaza tot mai intens frontierele si se manifesta o dorinta in crestere a investitorilor de a cduta noi piete pentru a-si plasa fondurile, In tarile in curs de dezvoltare, majoritatea companiilor considera complicata adoptarea regulilor de guvernanta corporativa, deoarece presupune modificarea actului constitutiv al acestora. Modificarile ar viza, printre altele, precizari privind respectarea drepturilor actionarilor, tratamentul echitabil al tuturor actionarilor, precum si o comunicare sufiecinté si transparent? 'N, Tabara, E. Horomnea, M.C. Mircea, Contabilitate intermationa 505 G. Zamora, Firmele evit guvernanta corporativa, hitp:/4swweapital.run.ro/artico , Editura TIPOMOLDOVA, Ia 009, p, ccoxporativa-23020,humVianuarie 2010, °G. Zamora, Firmele evitd guvernanta corporativd, tntp:wwweapital.run.ro/articobirmele-evita-guvernanta: ‘corporativa-23020,himVignuaric 2010, 19De asemenea, guvernanta corporativé presupune un sistem de control bine pus la punct. Investitorii devin din. ce in ce mai pretentiosi in ceea ce priveste calitatea informatiilor si a standardelor de guvernanta pe care le cer din partea firmelor sia pietelor in care intentioneaza sa-si investeasca capitalul. Ministerele de finante ale tarilor membre ale Grupurilor celor 7 au lansat un apel la transparenti, calitate, coerenta si comparabilitate a informatiilor raportate pe pictele de capital. Acestea au facut apel la OECD ca, in colaborare cu Banca Mondial sd elaboreze un cod de principii pentru o guvernanta sanatoasa a companiilor © bund guvernanti corporatista presupune adoptarea de principii_ si practici de c&tre Consiliul de administratie pentru a conduce eficient si etic compania. Asfel, in tari precum. Germania si Olanda exist o distinctie clara intre un consiliu supervizor format in special din reprezentanti ai creditorilor, investitorilor si angajatilor, care este responsabil cu urmarirea activitafii de ansamblu a firmei si un consiliu executiv, responsabil cu operatiunile zilnice. Dupa cum in alte tari, cu piete de capital mai dezvoltate, precum Marea Britanie, Canada, exista un singur consiliv de administratie, care se caracterizeazi printr-o puternicd reprezentare a unor membri fara sarcini executive. Cerinta de baz este ca acestia si nu fie implicati in operatiunile zilnice ale companiei, dar s aiba suficient acces la informatiile financiare si despre afacerile companiei in general, pentru a contribui prin experienta la procesul decizional strategic al acesteia. Adoptarea de coduri de bund practicd pentru guvernanta corporativa a devenit 0 necesitate in farile dezvoltate. Astfel, se remarca codurile Cadbury $i Hampel din Marea Britanie, care includ intre altele recomandarea pentru infiinjarea de comitete de audit la nivelul companiilor. Comitetul de audit, format din directori independenti, trebuie s& preia raspunderea fata de aspectele majore legate de raportarea financiard a firmei si sA tina legatura cu auditul intern si extern al acesteia. De altfel, comitetele de audit au devenit o tristur’ comuna a firmelor europene. Aceasta evolutie reflect tendinta comunititii internationale de afaceri in directia perfectionarii structurilor de guvernanta ale firmelor. Rolul auditorului extern este vital in procesul de guvernanta corporatista. in unele tari, auditorii sunt solicitati chiar sa raporteze asupra modului de respectare a principiilor de conduité in guvemanta societara, inclusi de conducerea societatii in raportul anual. 4 si cu organismele internationale de reglementare implicate. 20© bund guveranta corporativa este necesara pentru orice economie de piati care doreste sa atraga investitori si s4 minimizeze costurile de capital. © companie bine condus&, tansparenta, prin aplicarea unei bune. guvernante corporative, va beneficia de costuri legate de prezenta pe piatd mult mai mici, pentru ca aceasta prezinta un rise mai mic. in ultimele decenii, lipsa unei bune guvernante corporative a afectat cele mai multe dintre tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare, argument: pentru care OECD a publicat in anul 1999 "Principiile guvernanjei corporative”, care cuprind principii referitoare la problemele in care administratorii au un rol-cheie in ceea ce priveste: v drepturile actionarilor, tratamentul echitabil al actionarilor; Y rolul actionarilor in guvernanta corporativa; Y comunicarea de informatii financiare si transparenta lor; Y responsabilitatea consiliului de conducere®. Principiile globale ale guvernantei corporative, elaborate de OECD, sunt urmatoarele: 1. sd promoveze transparenta si eficienfa piefelor, concordanta cu regulile si legile, precum si cu impartirea responsabilitatilor intre diferitele conduceri, reglementari $i autoritati; 2. sa protejeze $i sa faciliteze drepturile actionarilor; 3. sa asigure tratamentul echitabil al tuturor actionarilor, inclusiv al celor minoritari si al actionarilor straini; astfel, tofi actionarii ar trebui sa aiba oportunitatea sa objiné despagubiri efective pentru incalearea drepturilor lor; 4. sé recunoascd drepturile actionarilor stabilite prin lege sau prin angajamente aprobate si sa incurajeze cooperarea intre organizatii $i actionari in crearea valorii, a locurilor de muncé si a sustinerii entitdtilor saindtoase din punct de vedere financian 5. sd asigure o dezvéiluire a informatiilor promptd si fiabild, referitoare la toate aspectele materiale ce privese corporatia, inclusiv situatia financiara, performanta, proprietatea si conducerea companiei; 6. sd asigure indrumarea strategicd a companiei, 0 monitorizare eficace a managementului de edtre Consiliul de administratie, precum si responsabilitatea Consiliului de administratie in fata actionarilor si fata de companie. in opinia unor autori, lectia data de criza financiara arata ca principiile de baza ale guvernantei corporative, in general, au fost preluate, dar problemele B. Beowman, “Cod! de guvernanta corporativa al AmCham”, Revista Audit Financia, Avul VIL, ne 122010, pits. * Principles of Corporate Governance, editie tevizuita, OECD, 2004 a1conformarii efective la cerintele respective au rimas, in mare parte, nerezolvate, retinandu-se* Y slaba implementare a bunelor practic’ privind independenta administratorilor si calificarea membrilor consiliilor de administratie, membrilor directoratului, ¥ ignorarea riscuriler in procesul de guvernare a companiilor, respectiv lipsa mecanismelor de identificare a riscurilor de management si de raportare a acestora, deficiente in organizarea si functionarea controlului intern, politici, proceduri- si practici neadecvate; ¥ slaba aliniere a remunerarii responsabililor insareinati cu guvernanta corporativé: cu riscurile pe termen lung ale companiilor sicu interesele acestora. Obiectivul general al oricdrei guvernante este asigurarea echilibrului puterilor intre diversi actori participanti si punerea in functiune a instrumentelor de control ale acestora, atat pentru actionari, care participa la capitalul intangibil, cat si pentru ceilalti participanti la acest capital. © guvernanfa solida presupune stabilirea unor principii fundamentale care definesc relatiile intre diferiti actori, traseaza clar responsabilitatile si garanteaza o functionare corecta a proceselor de luare a deciziilor. Sistemele de guvernanta au de fapt doua obiective principale: a) asigurarea integritatii gestionarii, si b) orientarea acesteia spre maximizarea valorii create pentru shareholders (actionari) si pentru stakeholders. Obiectivele specifice ale guvernantei corporative la nivelul unei entitati se refera la’: © comunicarea efectiva si continud intre componentele interne (actionari, membrii Consiliului de administratie, membrii Comitetului director, directorii executivi); © disciplina financiard, prin intermediul auditului intern si extern al societditii: © asigurarea unei protectii eficiente a drepturilor actionarilor; © eficacitatea si eficienta activittilor organizafiei_ in atingerea obiectivelor manageriale, prin decizii optime uate de catre Consiliul de administratie; * informarea continua a publicului asupra starii financiare si a obiectivelor societatii, cu respectarea secretului comercial; ° M, Manoleseu, “Auditul fnanciar, procedurile si politicile contabile ~ in eontextul guvernanfei corporative™, Revista Audis Financiar, Amul VU, ne 12/2010, p. 9. TN, Tabi, E. Horomnea, M.C. Mircea, Contabilitate international, Editura TIROMOLDOVA. lagi, 2009, P. 509. 22* asigurarea cé entitatea, prin actiunile sale, dé dovada de responsabilitate fata de comunitate si mediu. Integritatea aS | Maximizarea valorii I — — — IN Guvernanta E ~\ eee cane \ Transparenta informatiilor Protejarea stakeholderilor Gestionarea riseului Guvernanta Integritatea Maximizarea valorii Figura 5. Obiectivele guvernantei corporative® Orice cod de guvernanti corporatisti va confine prevederi referitoare la -Consiliul de administratie - structura, atributii, codul de etic’, conditii privind numirea unei persoane in Consiliul de administratie, marimea consiliului, frecventa intalnirilor consiliului, natura contractului de administrare, natura contractului incheiat intre societate si directorii executivi, rolul si remunerarea acestora, participarea altor parti la sedintele consiliului; -comunicare si transparenfa — calitatea informatiilor, componenta rapoartelor administratorilor c&tre actionari, tipuri de rapoarte c&tre Consiliul director, dialogul si parteneriatul social (tratamentul egal al actionarilor); -controlul financiar al activitatii administratorilor — cerinte minime pentru administratori si directori executivi (expunerea fata de riscuri, indicatori de performanta), pentru cenzori si auditori (angajare, remunerare). * Proiectia autorilor 1, Bostan, V. Grosu, “Rolu! aucitului intern in optimizarea guvernantel eorporatiste fa nivelul grupuritor de intreprinderi, Revista economie teoretici si aplicaa, 2010, volumul XVI, nr 2(543),p.65 www.ccie.ro ~Cod voluntar de guvernare corporatistd, accesat luna martie 2010, 23Spre exemplu, Codul de Guvernanta Corporativa al Camerei de Comert Americane in Romania'’ se refera la drepturile actionarilor, structura administratiei_ companiei, numirea, remunerarea si regulile de evitare a conflictelor de interese, comitetele consultative, responsabilitate si audit atat prin control intern, cat si prin auditori externi De retinut este ins faptul cA nu existé un model unic de guvernanté corporativa. Fiecare structura este unica, iar modelul de guvernanta corporativa pe care entitatea va decide si-l implementeze va fi in mod cert influentat de particularitatile companiei, de strategiile si obiectivele acesteia. Existi 0 intelegere la scard larga cu privire la tipurile de practici care sprijind guvernarea corporativa, si anume: * membrii activi si dedicati ai Consililui de administratie, care sunt pe deplin constienti de ceea ce presupune sarcina lor si 0 abordeazi cu responsabilitatea necesara; axarea pe rolurile-cheie de supraveghere strategic, monitorizare financiara si a performantei, si pe responsabilitatea fata de partile interesante; * politici si practici bine definite, care ofera o directie etica i responsabila pentru management si personalul structurii companiei; eautoanalizi critica si reflectie, care sa permita Consiliului de administratie s& imbunatateasc& in permanenta rolul sau in contextul guvernantei corporative. 3.2. Avantajele guvernantei corpora’ Diferitele practici si structuri_ de guvernanta corporativa reflect preocuparea pentru reducerea costurilor de agent si minimizarea conflictului dintre actionari si manageri sau principali_ si agenti. De regula , eficacitatea diverselor sisteme de guvernanta corporativa se apreciaza in functie de capacitatea acestora de a solutiona diversele conflicte inevitabile care apar intre partenerii sociali ai firmei''. “ B, Browman, “Principi si recomandari propuse intt-un nov Cod de guvernanta corporativa”, Revista Audit Financiar, Anul VUl. nr 10/2010, p. 52 "'V.Robu si Ali, Analiza performantelor firmetor romanesti cotate in contextul imegrarit in Uniunea Europeand. Problematica modelelor de givernanta corporativa folosite in tarile din Uniunea Europeand si diagnosticarea modelului general de conducere si administrare specific firmelor romeinesti cotate. astical disponibil la advesa http://www, management ase.co/reveconomia!20044-special2/28,pdf ianuarie 2011 24{hilitatea managerilor, precum sia altor ‘factori de. decizie precum actionarii, Consiliul de administratie , auditorii, de a armoniza si ierarhiza interesele acestora, influenteaza in mod direct riscul si cistigurile generate de investitia in actiunile firmei respective. Astfel, calitatea si eficienta operational a formei de guvemare corporatista determina controlul variabilelor care au un puternic impact asupra performantelor companiilor. Cu toate acestea , impactul guvemnantei corporatiste nu se rezuma doar la sfera microeconomicului, ci are implicatii profunde si de durata si la nivel macroeconomic Efectele guvernantei corporative’”. La nivel microeconomic: © managerii capata 0 mai buna intelegere a aspectelor reale ale afacerilor in cadrul societatii lor, cu impact pozitiv asupra capacititii organizatiilor de a forma aliante si parteneriate si asupra transparentei in furnizarea de informatii; © investitorii devin mai preocupati, mai interesati de cdutarea de informatii si mai agresivi; un studiu releva c& in Europa occidentala 56% din investitori acord o importanta egala sau suplimentara informafiilor privind guvernanta corporatisti si celor de natura financiar’. Prin urmare, creste capacitatea entitatii de a-si finanta rapid si ieftin dezvoltarea; * Consiliile de conducere devin mai puternice, mai influente. Pe masura ce responsabilitatea consiliilor creste, goana dupa manageri de cea mai inalté competenta devine acerba. Administratorii buni sunt din ce in ce mai greu de gisit si mai costisitori; © cresterea nivelului de performanta economicd. La nivel macroeconomic: * cresterea eficienjei economice la nivel national printr-o mai bund alocare a resurselor; * cresterea transparenjei , scéderea nivelului de corupjie si evaziune fiscaléi edezvoltarea pietelor de capital si cresterea atractivitapii pentru investitorii cu mare putere financiara; *mobilizarea economiilor populatiei prin crearea unei alternative de investitii — piata de capital; *influenge pozitive se manifesta si asupra nivelului de trai al populatiei. © N-Tabira, E.Horomnea, Mirela-Cristina Mircea, Contahil 2009, pp SL4-515 ¢ internationalir, Editura Tipo Moldova, lasi 25Aplicarea principiilor guvemantei corporatiste are bene companiilor care le adopt: Implementarea guvernantei corporative, este considerata cel mai adesea dificila, deoarece presupune modificarea actului constitutiv al firmei. De asemenea, guvernanta trebuie sustinuté de un sistem de control bine pus la punet. i vizibile asupra . generind avantaje economice competitive. Sunt recunoscute citeva modalitati prin care guvernanta corporativa sprijind companiile in atragerea investitiilor si sustinerea pe termen lung a performantei economice, si anume: a) transparenta in operafiile economice si in procedurile de audit si contabilitate, precum si in operatiunile de achizifii si in toate relatiile de afaceri, in general; b) guvernanja corporativé imbunatateste — managementul companiei, ajutand directorii si Consiliul de administratie s4 stabileasci 0 strategie corespunzatoare pentru firma, asigurandu-se ca sistemele de remuneratie si salarizare reflectd corect performanta. Acest tip de management sprijina companiile, atragdnd investitii in conditii acceptabile si sustindnd performanta; c) relafia cu creditorii si investitorii, fundamentaté pe standardele de transparent , conduce la un sistem puternic de guvernanta corporativa, ajutand la prevenirea crizelor bancare, ajuta la gdsirea unor metode care si rezolve falimentul afacerilor, ceea ce este corect faté de toti beneficiarii , inclusiv proprictarii, angajatii si creditorii; d) studii recente au aratat ca in farile cu protectie puternica a intereselor minoritare, prin intermediul conducerii corporative s-au dezvoltat mai multe piele financiare, spre deosebire de tarile cu sisteme slabe, unde majoritatea companiilor existente sunt controlate sau detinute de un numar mic de investitori. Astfel , in tarile care incearca s4 atragi mici investitori, guvernanta corpoartiva va fi de o mare importanta in obtinerea unor fonduri ce urmeazai a fi investite pe termen lung: e) practicile conducerii corporative pot conduce la cresterea increderii publice in integritatea procesului de privatizare. Luand in considerare si regulile, respectiv normele de guvernanta corporativa care constituie cadrul teoretic si juridic al derularii mecanismului prin care entitatile sunt conduse si controlate, meriti subliniat faptul ed in Uniunea Europeané s-au adoptat un numér de 35 coduri de guvernanté corporativa, fiecare taré avand cel putin un cod. Majoritatea acestor coduri au fost emise dupa anul 1997, respectiv dupa scandalurile financiare si falimentele unor companii britanice cotate pe piata de capital. Majoritatea, aproximativ o treime din totalul codurilor aplicabile in farile UE, au fost eleborate de grupurile sau asociatiile de investitori. 26Coduri de guvernanta corporativa aplicabile in UE difera din punct de vedere al scopului elaborarii lor si a gradului de detaliere, dar abordeaza in comun urmatoarele aspecte importante: 1. tratamentul echitabil al tuturor actionarilor, ale cdror interese trebuie sa fie prioritare, raspunderea clara a Consiliului de administragie si a managementului; fransparenta companiei sau acuratefea raportarii financiare si nonfinanciare : 4. responsabilitatea pentru interesele actionarilor minoritari sia altor parteneri sociali, precum si respectarea legislatiei in vigoare. Codurile de guvernan{4 corporativaconfera flexibilitate si nu sunt obligatorii, chiar si in cazul aplicarii principiului ,, respect sau explic’” , companiile fiind libere si nu urmeze recomandarile codurilor, cu conditia raportarii si explicdrii nerespectarii acestora"fapt ce ridicé un semn de intrebare privind eficienta lor in practica. Principalele avantaje oferite de codurile de guvernanta corporativa sunt: # stimuleaza dezbaterile privind problemele de guvernanta corporativé:; © incurajeazii companiile sd adopte standarde recunoscute de guvernare; © oferd explicatii investitorilor privind cerintele de guvernare si practicile de guvernanjéi corporativé: * asigurd 0 bazd conceptuald $i informational necesard imbundtatirii reglementarilor piefei de capital si a legit companiilor. © Robu V. sialtit, Anatiza performanjetor firmelor roménesti cotate in comextul integra in Uniunea Europeand. Problematica modelelor de guvernanta corporativa folosite in arile din Uniunea Europeand si diagnosticarea modelului general de conducere si adminisirare specific frmelor romanesti cotate,articol disponibil la adresa htp:// www, mangement.ase.ro/reveconomia/2004-spevial 2/28.pdffianuatie201 | 27ndalurile financiare din ult eredibilitatii raportarii finane corpora le decenii si impactul asupra re si asupra guvernantei ye 4.1. Scandalurile financiare din ultimile decenii in perioada anilor °90, am fost cu totii sedusi de profiturile uriase realizate de companiile din domeniul tehnologiei, in ciuda faptului c& erau noi pe piata si ca nu aveau nici un succes la activ. Doar 0 idee vagi despre potentialul mpaniei era un motiv suficient pentru a investi. Toti erau vrajiti de milioanele de $ cu care cresteau cotatiile unor companii, dar nimeni nu si-a pus vreo clipa intrebarea cum de toate acestea erau posibile, ce efecte pe termen lung insofeau aceasta crestere a pietei tehnologiei si ce fel de afacere era aceasta, in care firme care nu au mai castigat nici un ban inainte, de care nimeni nu stia nimic, care n- au platit dividende, erau atat de binecuvantate. De fapt, au fost si din cei care s aul pus aceste intrebari, dar bancile de investitii i-au tratat ca pe niste ignoranti, care nu sunt capabili sé vada un lucru bun care se petrece chiar sub ochii lor. Dar visul s-a transformat intr-un cosmar. Degrindolada a inceput cu doud nume proeminente din industrie, dar asta nu inseamna ca haosul a fost cauzat de acestea si s-a limitat la acestea. Inseamna doar cd ele au fost primele care au platit preful lipsei lor de prevedere. Cele doua nume care au aruncat in aer pietele de capital au fost ENRON si ARTHUR & ANDERSEN. ENRON, o companie relativ tanara, dar cu un start solid in anii "80, transformat intr-un comerciant energetic de inalti tehnologie cu ambit nemiasurate. Singura problemé a fost cA a construit un castel de nisip pe un balon de aer, ENRON, impreund cu o firma de audit cu buna reputatie pana atunci, a gasit o cale de a muta atentia investitorilor cAtre profituri, din ce in ce mai mari, ascunzand in acelasi timp datoriile enorme. Cu toate computerele din lume, nimeni nu a putut si evalueze balanta negativa de la ENRON. ARTHUR& ANDERSEN - auditorul grupului energetic ENRON, n-a putut fi acuzat& pentru practici frauduloase sau pentru rezultate slabe, ci pentru ca si-a distrus documentele. Cand gigantul energetic ENRON i-a prezentat situatiile financiare incheiate pentru anul 2001, s-a descoperit o pierdere foarte mare, aparent nejustificata, care a dus la o scddere accelerata a actiunilor companiei. Dup’ ce SEC a lansat o investigatie in cadrul companiei, ENRON a admis apoi ca si-a umflat profiturile, ceea ce a condus la o scadere si mai mare a cursului actiunilor. Practic, ENRON a inregistrat ca venit si respectiv profit vanzarea si 29cumpararea de energie la preturile viitoare-umfland artificial rezultatele curente cu veniturile aferente perioadelor viitoare Intrebandu-se de ce nu s-a aflat mai repede de problemele ENRON, toatéi Jumea si-a intors privirile spre ANDERSEN, auditorul grupului energetic, care se presupunea ca a verificat corectitudinea rezultatelor companiei. Firma a mai fost amendata de SEC pentru auditul companiei Waste Management, la mijlocul anilor "90. De astfel, scandalul Andersen a iscat 0 disputa apriga in legatura cu auditul in Statele Unite. in luna martie a anului 2002, ta putin timp dupa cunoasterea dimensiunilor dezastrului de la ENRON, presedintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, a enuntat zece propuneri privind. protectia actionarilor si prevenirea colapsului altor societati, ideile mentionate fiind concentrate spre trei directii fundamentale, si anume!: L. raportari financiare corecte, in care performanta, situatia financiara gi riscurile sé nu fie omise; . sporirea réspunderii managerilor, veridicitatea, promptitudinea si sinceritatea declarayiilor financiare; 3. cresterea increderii actionarilor (investitorilor) in independenta, integritatea si etica auditorilor financiari; dezvoltarea unui sistem puternic de audit competent si independent. Oamenii de afaceri — declara domnia sa in continuare — trebuie sd rdspunda nu numai cerintelor piefei sau interesului propriu, ci si exigentelor constiintei ... iar auditorii sa compare contabilitatea clientilor lor cu «bunele practici» si nu numai cu prevederile standardelor de contabilitate”. Dar cazul ENRON a marcat numai inceputul descoperirilor erorilor si chiar a fraudelor contabile. Compania de telecomunicatii ADELPHIA, al saselea operator de televiziune prin cablu, a intrat in procedura de faliment in iunie 2002, fiind acuzati de practici contabile ilegale. Compania si-a prezentat ulterior adevaratele profituri din ultimii doi ani, admitand ca nu avea atatia utilizatori cat pretinsese in anii trecuti. Compania gi-a concediat auditorii, firma Deloitte & Touche. Tot in 2002, SEC a intentat proces companiei XEROX pentru ci a prezentat profituri mai mari timp de patru ani, diferenta dintre relitate si ceea ce a prezentat XEROX, totalizind 3 miliarde USD. Dupa negocieri cu SEC, XEROX a fost de acord s& plateascd 0 amenda de 10 milioane USD si sa-si refacd, sa-si recalculeze rezultatele financiare din ultimii patru ani, fara s4 recunoasca vreo practica ilegali. Amenda este cea mai mare impusa vreodata de SEC pentru practici contabile gresite. v " Revista Contabilitatea, Expertiza si Auditul Afaceritor. we. 7, julie 2002. p. 51 30Falimentul Companiei_de Telecomunicatii. WORLDCOM reprezinta probabil, cel mai mare scandal de acest fel. Declinul a inceput in anul 1999, cand s-a constatat_o reducere a cheltuielilor destinate achizitionarii de echipamente. Directorul executiv Bernie Ebbers a demisionat in: urma scandalului aparut, dupa ce s-a descoperit cé hase un imprumut in interes personal de 366 milioane USD. Se pare ca falimentul WORLDCOM il depas pe cel inregistrat in decembrie 2001 de ENRON.” Obiectivul principal al acestor cazuri expuse pe scurt, este sd atraga atentia asupra multora din problemele legate de frauda cu care se confrunté contabilii ste © sesizarea si recunoasterea semnelor de alarma; * importanta sistemului de control intern, ca mésur&. preventiva impotriva fraudei; drumul drept pe care trebuie s4 il parcurga auditorii in investigarea fraudei; © necesitatea de a alcatui o echipa de audit cu un nivel adecvat de experienta si cunostinte multidisciplinare; © capacitate de investigare, solide cunostinte legislative si juridice; laccare se mai adauga tenacitatea obtinerii probelor de audit necesare urmaririi si condamnarii faptuitorilor. Dupa ENRON, un numar semnificativ de companii din SUA si cateva din Europa au decis si nu mai contracteze activitati de consultanta cu auditorii lor. Paul Volker, fost presedinte al ,,US Federal Reserve”, a recomandat un ..separatism definitiv” intre activitatile de audit si cele de consultanta, precum si asigurari mai ferme in legtura cu integritatea procesului de audit, ca parte a analizei referitoare la ,,bunele practici” existente in cadrul firmei. Aceeasi personalitate, in enumerarea unor propuneri de schimbare, a cerut ca ,serviciile de consultanta, cum sunt cele provenite din tehnologia informatiilor si comunicarii, practica juridica, recrutarea cadrelor de conducere, planificarea si consultanta fiscala”, si fie separate de serviciile de audit financiar. Schimbéri semnificative au intervenit si in reglementarile contabile. Aga- numitele ,entitati cu scop special” (ESP) de exemplu, a cAror activitate ocupa in prezent pozitii semnificative in situatiile financiare, se intocmesc pe baza unor standarde contabile conceptual diferite, de catre companiile cu sediul in SUA, fata de cele cu sediul in Marea Britanie. Potrivit reglementdrilor contabile americane, raportarile economice si financiare ale companiilor cu ESP prezintéi activitatea acestor entitati in conturile in afara bilanfului; in Marea Britanie ins, tranzacjiile ESP-urilor se regéisese in elementele bilangiere, in situatiile financiare consolidate. ASB, ,,The Accounting Standards Board”, cel mai inalt Cazuri preluate din articolele: ,Scandalul World Com zguduie America’. Ziarul Ziua, 28 iunie 2002; ,Povestea seandalurilor care au lovit Wall Streetul”, Ziarul Financiar, | julie 2002. 31for cu atributii de elaborare a normelor contabile din Marea Britanie, a votat in favoarea unor reguli stricte de elaborare a conturilor consolidate. Cosmetizarea situatiei financiare a gigantului energetic ENRON s-a realizat prin mai multe inginerii contabile, una dintre ele find includerea in rezultatele financiare ale grupului a profiturilor unor companii subsidiare.* Numele acestor companii sunt ,LJM”, ,.RAPTOR” si ,CONDOR”, si au fost create pentru atragerea de fonduri de pe pietele de capital in Statele Unite, sistemul contabil seb pe principiile contabile general acceptate, derivate din solutiile oferite de asociatiile profesionale recunoscute, Orice companie poate, insd, sa instituie proceduri contabile proprii, atét timp eat face acest lucru cunoseut autorititilor, si explicd procedurile folosite in declaratiile fiscale. Se pare ci acest lucru a fost ,neglijat” de catre ENRON. Mai mult, ENRON nu a platit in patru din ultimii cinci ani ai existentei sale, impozitul pe profit, finantarile de care a beneficiat prin aceasta practica cifrandu-se la 400 milioane de dolari. Alte fapte care ridica si mai multe semne de intrebare sunt demisia directorului financiar al grupului ENRON, in luna octombrie 2001, cu putin inainte de descoperirea neregulilor, si vanzarile de actiuni ale unui numar de 29 de persoane, responsabili sau membrii in conducerea ENRON, pana la inceputul anului 2001, cand a inceput sciderea cursului acestora. Prin aceste operatiuni, Kenneth Lay, fostul presedinte al grupului ENRON care a demisionat pe data de 24 ianuarie 2002, a castigat 101,3 milioane de dolari, iar un alt fost presedinte Lou Pai, 353,7 milioane de dolari. Alti 15 membri ai staff-ului companiei au obtinut peste 30 de milioane de dolari fiecare din vanzarea actiunilor pe care le detineau. Catastrofa de la ENRON a generat un climat de dezamagire fata de analistii din domeniul investitiilor financiare. Investirorii individuali de pe teritoriul SUA si impreund cu acestia, cei din Marea Britanie au dobandit imaginea unui sistem infiorator de corupt”. Potrivit evaluarilor si caracterizarilor locale, ,,analistii financiari sunt angajati de marile banci de investitii financiare pentru a stimula interesul fata de actiunile companiilor care platesc sume imense bancherilor din domeniul investifiilor ... ENRON a platit acestor banci sute de milioane de dolari anual, peste 250 milioane de dolari in anu! 2000, intre altele, pentru operafiunile din afara bilantului, care au jucat un rol atat de important in prabusirea sa” Dezastrul de la ENRON a generat unda de soc la ANDERSEN, a carei prabusire — dupa cum se cunoaste — i-a urmat. Lumea profesionistilor si, impreund cu aceasta, cea a utilizatorilor situatiilor financiare contabile sunt preocupate de invatimintele care trebuie si fie trase pentru a preveni asemenea socuri. Bogdan V., Armonizarea contabild international, Editura Economica, Bucuresti, 2004, p. 291 32Impactul produs de esecurile guvernantei corporative Din cauza ignorarii principiilor guvernanjei corporative, in ultimele decenii au aparut o serie de scandaluri financiare faimoase', dintre care mentionam: Y Esecurile si scandalurile financiare din Marea Britanie (1). Guinness ~ 1986 Managementul de conducere al firmei $i consilierii sai financiari au fost condamnaji, printre altele, de falsificarea evidentelor contabile si incdlcarile prevederilor Legit companiei. Conducerea a incercat sé manipuleze actiunile firmei in timpul unei preludri dificile a unei alte companii de bauturi — Distilllers, ce apartinea companiei Argyll. Activitétile ilegale ale Guinness au fost aduse la suprafata dupa arestarea unei figuri cunoscute in lumea ‘financiaré, Ivan Boesky. Manipularea actiunilor a fost realizaté la nivelul inalt al firmei si implica persoane importante din afara companiei precum Sir Gerald Ronson de la Heron Corporation, agentul de bursd Anthony Parnes si Sir Jack Lyons. Oliver Roux, directorul financiar de la Guinness a fost ajutat de managerul firmei de consultanta Bain, implicat, de asemenea, in managementul Guinness. (2). Polly Peck International — 1989 PPI a fost un conglomerat care s-a dezvoltat rapid in anii ‘80 sub conducerea lui Asil Nadir. La acel moment, valoarea estimativaé a companiei era de circa 2 miliarde $. In toamna lui 1989, valoarea actiunilor la bursa londonezé a scdzut bruse, forjénd scoaterea actiunilor de la bursa. Dupad faliment, s-a raportat cé existau dovezi ale unei conspiratii interne, 0 falsd declaratie a pozitiei financiare a firmei si 0 supraestimare a valorii companiei. Nadir a fost acuzat de falsificarea contabilitétii si de furt, dupa descoperirea unei discrepante de 400 milioane $ in conturile PPL. (3). Maxwell - 1991 Imperiul de presa ,,Maxwell” a fost victima fraudelor masive comise de “in acest paragraf sunt prozentate selectiuni din urmatoarele lucrati: Cuvernanja corporativa si managementul riscurilor, edijia @ UI-a, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie si Irlanda, 2002; K.H. Spencer Pickett The Internal Auditing Handbook, Second Edition, Editura Jobn Wiley & Sons, II, River Street, Hoboken, NY 07030, USA, 2006; Manual curs de bazi pentru auditul de sistem, BDO Stoy Hayward, Proiect PHARE RO2002/000.586.03 04.13 ~ Dezvoltarca auditului de performanta si a auditului de sistem in Romania, 33,fondatorul si directorul executtv al firmei, Robert Maxwell. Pentru ascunderea pierderilor inregistrate in. unele domenii ale companiei, fondurile au fost manipulate pentru a se crea falsa impresie de viabilitate. Desi, este, in general, acceptat faptul cd fraudele au fost comise de insusi Maxwell, printre personalul implicat in managementul companiei se numérau si fosti politicieni sau oameni de afaceri. Auditul extern al firmei era asigurat de firma Coopers si Lybrand (azi, parte a companiei PricewaterhouseCoopers). Intr-wn raport despre scandal, raport mult intérziat, Departamentul de Comert si Industrie (DTD) ii critica aspru pe auditorii externi, consilierii financiari ai lui Mevowell, precum si alte firme renumite in domeniu precum Goldman Sachs. (4). BCCI (Banca de Credit si Comert International) — 1991 BCCI, vaizuté ca una dintre cele mai mari fraude din lume, a facut ca operatiunile bancare din peste 60 de {éiri, si, se presupune, in valoare de peste 20 de miliarde £, sci devind fara valoare. Banca a falimentat in 1991 cu datorii de peste 31 de miliarde de £. (5). Barings Futures (Singapore) — 1995 BFS a fost fondat in 1996 ca un mijloc pentru Grupul Barings de realizare a comertului la Bursa Internaionalé de Bunuri si Valori din Singapore (SIMEX). Barings era un grup cu un management eficient si 0 indelungaté stabilitate. Persoana desemnatd s& conduca operatiunile firmei in Singapore a fost Nick Leeson, un angajat neexperimentat care nu s-a putut inregistra ca intermediar in Marea Britanie din cauza falsei declarayii date Securities and Futures Authority (SFA), organismul de control al intermediarilor financiari. In ciuda acestui fapt, Leeson a rémas in acel post. Aproape imediat, el a deschis un cont neautorizat pe care il folosea pentru ascunderea pierderilor inregistrate in comert. in ciuda activitatii auditorilor interni $i externi si a unor manageri de conducere cdrora le raporta, aceste activitéfi au fost descoperite mult prea tarziu si Barings s-a prabusit. (6). Metropolitan Police — 1995 Anthony Williams, director adjunct al finantelor pentru Politia Metropolitana a fost dezvaluit ca fiind un escroc. El a furat peste cinei milioane £, intre 1986 si 1994, dintr-un cont bancar secret, stabilit ca parte a unei operatiuni impotriva terorismului. (7). Railtrack — 2001 Railtrack s-a format in 1994, ca rezultat al privatizérit wei singure 34companii nationale de cale feraté in mai mult de 100.de companii separate. Operatiunile-cheie. ale companiei constau’ in mentinerea infrastructurii, veniturile sale venind din taxele platite de companiile operatoare. Dupé o serie de accidente fatale si managementul ineficient, compania avea, in 2001, datorii de milioane de £. Desi decizia de menjinere a companiei era simpatizata, aducerea unui management de conducere dar férrd cunostinte solide in domeniul de activitate a dus la divizarea companiei, Actionarii-aw fost compensati pentru pierderile lor, dar suma era mult sub nivelul initial. (8). Inland Revenue (Garda Financiara) ~ 1997 Michael Allcock era seful de grup al Oficiului Special nr. 2 al Inland Revenue (Garda Financiard) si investiga taxele oamenilor de afaceri straini intre anii 1987 si 1992, pand cand a fost suspendat din functie fiind acuzat de fraudé, luare de mit, petrecerea unei vacanje impreund cu familia platites de anumiti oameni de afaceri precum $i de utilizarea serviciilor unei prostituate in schimbul oferirii de informatii referitoare la anumite cazuri. Allcock a fost inchis in 1997. (9). Sellafield — 2000 Muncitorii din anumite procese au fost invinuifi pentru scandalul care a lovit centrala nucleard Sellafield care au dus la anularea comenzilor si la destituirea directorului executiv. Acestia au falsificat inregistrarile referitoare la loturile de pelete de combustibil realizate din plutoniu $i uraniu reprocesat, Inspectorii de sigurangé au oferit doud luni pentru prezentarea unui plan de acfiune pentru indreptarea greselilor. (10). Alder Hey - 2001 Politia a intreprins o ancheta asupra profesorului olandez de patologie Dick van Velzen care a lucrat la spitalul Alder Hey din Liverpool intre ani 1988 gi 1995. Scandalul a iesit la lumind cand 0 mama a descoperit cd atunci cand copilul ei, care murise la varsta de trei luni $i a fost inmormantat in 1991, nu avea organele intacte. Opt ani mai tarziu, organele copilului au fost descoperite la spitalul Alder Hey. Ofiterul guvernamental medicul-sef profesor Liam Donaldson a dezviiluit faptul ca peste 10.000 de inimi, creiere si alte organe erau detinute la spitale din intreaga Marea Britanie $i ca mii de familii nu stiau ed celor dragi li se luasera organele fara consimjamantul lor. Y Esecurile si scandalurile financiare din SUA (11). Enron — 2001 Enron, 0 companie multinational, in domeniul energetic, cu sediul in 35Houston, Texas, s-a préibusit cand firme de evaluare a datoriilor, precum Moody's, planuiau sd evalueze adevaratele datorii ale firmei, asifel, fortand compania sa-si plateascé creditele de la biinci, credite luate in baza valorii actiunilor. In cdteva zile, Enron a ajuns dintr-o companie care valoara circa 60 miliarde $ lao companie falimentara. Pe scurt, motivele colapsului sunt misterioasele complexitdti ale activitatilor sale de comert, cuplate cu manipularea cifrelor financiare. In timp ce, initial, 0 companie de energie, formaté in 1985 prin fuziunea a doud conducte de gaz, Enron a evoluat intr-o organizatie cu activitati complexe, in care venitul era generat de vanzarea $i cumpararea de energie $i alte wilitagi la preturile viitoare, iar aceste activitafi erau inregistrate ca profit. Aceasta activitate a fost descrisa ca un ,,curierat al banilor” intre doi clienti si inregistrata ca valoare a companiei, cand de fapt era definutaé temporar in interesul altor parti. (12), Allied Irish Bank (AIB) — 2002 AIB, filiala a Allfirst Financial, avea sediul in Baltimore, Maryland, SUA La inceputul anului 2002, AIB a raportat ca unul dintre intermediarii sai financiari, John Rusnak, efectuase o serie de tranzacfii neautorizate care prejudiciaseré compania cu 700 milioane §. in aproape acelasi mod ca in cazul Barings, lipsa unui management eficient $i practica inadeevaté de audit, i-au permis lui Rusnak sd efectueze aceste tranzacfii in decursul a cinei ani. AIB nu si-a controlat riguros activitétile din Maryland, iar mare parte din vind o purta trezorierul Allfirst care era responsabil pentru contabilizarea_profiturilor inregistrate din comert, dar si pentru controlul acestora. (13). WorldCom ~ 2002 Aceasta companie s-a dezvoltat rapid, prin preludri, ajungand de la o companie locala de servicii de refea la unul dintre marii jucdtori ai industriei de telecomunicagii. in 2002, dupa schimbarea managementului de conducere, auditul intern a efectuat o verificare a anumitor tranzactii. Astfel, s-a descoperit c, in contrast cu practica generald a contabilitéqii, cheltuielile corporatiei erau tratate ca investitii de capital. Aceasta insemna ca aceste tranzacfi, in loc sd fie descéircate imediat, erau esalonate pe un timp mult mai indelungat. Asifel, se supraestimau profiturile si crestea valoarea actiunilor. WorldCom, o companie estimata la 0 valoare de aproape 180 miliarde $, in 1999, si-a pierdut, practic peste noapte, aproape intreaga valoare. Precum in cazul Enron, auditul extern era asigurat de firma Andersen O interesanté continuare a povestii WorldCom consta in aledtuirea unui 36