da'

Nr. Ater JOI 20 APRILIE. ANIIL III. - 1878.

I`-7-TT NCI U R,.1

se priim "se in strziratete: La D -nil Hansen-
IN TOATn ROMANIA stein & Vogler in Vienna, Walfisehgasse 100,
Pean Ln,48 A. Oppelik în Vienna, S'ubenbastei 2; Rudolf
Pe 6 Tani , , 24 Mosse in.: Vienna , Seilerstatte 2 : Philipp
Pe3lnni y, 12
Lob in Vienna, Eschenbachgasse 11 : L. Lang
ÏN ST[tAINATATEb: & Comp. in , Pesta , Havas-Laf/te & Comp.
è an á ,, 60 in Paris, C. Adam-2, Carrefur de la Croix-
Rouge 2, Paris; Orain& Comp. Rue Dronot 2 Pa-
INSERTIUiYI §I RECLAME : ri .,; Eug.Micòud, 139'-140, l'Ieet Street London
pagina Iv, 30 bani,
Linfa de 30 litere petit, pe pag. II, Scriso'rï nefrancate nu se primesc.
pe pagina, JII; 80 bani, 2 lei noi.
ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Articolele 'npublicate se vor arde.
Reclame 2 lei noi linfa. .

tin numér` In Districte 15 bani.

Un rainier in capitalä 10 bani. Biùroul Redactiei si' Administr'atiei: Palatul.

{ Cursul' de- Bucuresci, 5 Aprilie. Uursul de Viena, 26 Aprile. Cùrsnl de Berlin,-12 Aprilie. PLEC.A.R,ÉA. TRENURILOR Bucaresci-Ginrgin
Bucnresci -Suceava Saoeava=Bacaresci
- Actiunile Cáilor feráte ròmâne. 23 90
-

Oblig. Rurale . ., 93 928/4 Renta ungar5 in aur . 84 75 6.46 4 Bueurescï 9.15 4 6.06;n
Domeniale . 88 ; ' .87s/4 Bonurï de tesaur ung , I emis. 119 Obligatiunile romane- :66/0 . .1 73 25 Bucuresci . . -. 8.15 n 10.- 41 ' Suceava: . .. . 5.11
.- 4
11.35 8.27 n
9 50 n 12.00 4 Roman , . . . 8.45 12.30-4. 4 Giurgiu, sosire
, II , Prioritalile C. fer. rom. . 80/6 71.75 PloescT
Credit,funciar rural .:
urban . -, 72
,
--
83 ' 821/4 , 108 25
Imprumutul austr, In hârtie . 60 76
.,
Imprumutul Oppenheim : . . 91 70 Bräila 1 53 n 5.45 4. 7.154
' Tecuciú , .. . , . 12.30
3 08
5.10 4
8,10 n 8.58 4
n
n-
' Ginrgin-Baenresci
Impr. municipal al Capit. 83
Oblig. 'Pensil
Dacie,
135
200
-
135
s argint . 61 35
Renta austriaca in aur . . . 71 90
Lose din 1866 111
- Nápoleonul : :. . .
Viena, termen lung
'Paris ,
.
scùrt-
. .
. . . .
. . . ,
--
16 26 Tecuciü . . -, . . 4.38 n
Roman 9 05 4
$tìceava; sosire . .12:03 4
.-
11,10
4,45 4
9,55 n
Braila
Ploesci - 7 12 4
B_ ucuresci, sosire 8.30 4
2.45 4
' 4.30 4.
Giùrgiu.
Bucurescï, sosire, . -.
9 26
.. 9.48 4 7.174
:
4 4.45 n

Vercioreva -Baenresci Galatì-Barbo,si:

Actiu :le' bailed nationale `. 782
Romania
hnpr. municipal en premiï
50
22 211:2 . austr. de credit 207 80
,'
Calendarnl`dile1
Joï .20 Aprilie.,
' -
I3ucurescï
Baouresc-Verciorova
8.- 4 6,05 n Verciorova :
....
6.45 4. -
Galati
Barbo*, sosire
. , . ._ ..1.20 n 8 25 4, 7.30 4
. . 1.55 n 9,- 4 8,05, n
Renta Romana
Paris 31ùnï
Londra ,
1001/4
2525
100118
2525
Argint
n
Ducatul
ungare 183 75
107 -
5 80
Patronul zilei: Cuv. Teodor Trihin.
.R6sáritul soareluï : 4 ote 48, min.
' P'ite§tï .
Slatina
r 11.21410,15n
2, -(ii-
Craiova , .
Slatina.
Pitezti., ,', . ,
. ,

, .
11,44 4
1.51 4
,-4.424 7.151 Barbo*
Barboa,i-Galati
2 55 n 6.25 n 7.25 4 -
4.17 Q. ,
Craiova Galati, sosire , , . 3.30 n 7.- n 8.- n
;_
Appeal soareluï: 7 ore 5 min.
-

Viena , Napoleonul . . . , , , . , 9 82
Fáäéle lunei :Pieni Luna. Vérciorova, sosire 9,01 n Bucuresci, sosire ,, . . . 7.40 4 11.20 4
Berlin - 1231/2 .1231/4 100 m5rcï germane 60 50

Viena, 30 Aprilfe. s&reasctg, pres&rat& in intregul el de a voit a le-o impùne in laudele

Kull TELEGIR AFICE d. Christophe, a -zis eä in urina pasurilor
facnte de guvernnl englez ei de 'noel frán- Nontatea despre o pretinsa intra`re a- cuvinte. sträine, chiar atuncï când are
lor. -

"'ALE TIMPULÚI tez Cu scop de a aminti Kedivului

, in de- propiatä a trnpelor" -austriace in Bosnia In buna iioastr. limb& cuvintele In sfirgit nu vede "d, Brätianu;'cä.
plinirea indatóririlor sale,.plata cuponulni ei, in HertPgovina,' e ,,"carata -inchipnire. cele mal nemerite péntru rostirea chiar' publicarea, cir cüläreï 'sale este
(Agenta Havas).
de I. Mai este scum asigurata.. '

-
Nimie definitiv nu se :pate hötäri anea

29 Aprilie, 'amiaza - in aceastä privire.

sale. Pentru .ce zice
.
eugetärilor
domnia sa : obligafiune, conflict, an-
- o lips °de chibzüire si de întelep
ciuné ; - acest document, ne find niel .

-Serviciul de la 27 Aprilie, 8 ore seara:- Paris, 29 Aprilie. o 'lege, nicï regulamént, nu era
Constantinapol, 28 Aprilie.
gagiamení, sens, ínamicul (ba i ine-
Camera depntatilor a adoptat o resolu- nícï o nevoe de a'1 publica ; `era'
Londra, 27 Aprilie. micul,)_ rebaos; si alte nenumërateß
Revizia oetirel, ce era sá se faca mane tie,r.prin care invita pe guvern de.a faci- múlt mal folôsitor de á nú se da
:Englitera' pregategte o floth' de 20 vase
lita intrarea gratnitä la egpositia de.D u- în loe s&,spue
cúrat indatorire, cioc-
la San -Stefano, s'a amânat, Marele duce lucrarea. sa -era tot aga'
pentru marea Baltica. "Cale d'antal trape la lumina,
.

Nicolás va fi primit marci de Sultana] ;
din India vor piece lá 29 Aprilie` la Malta.
dupa aceästa el va . p]eca en statnl säìí
i Londra, 27' Aprilie. maior. Generalnl Totleben are ea eef de
tirile sosite din Berlin ei St- Petersburg stat-maior.r pe .printnl Imeritinsky.
Serien din Adrianopole arata ' latirea
la ziarul Times( arata oa încerearile de
a încheia un compromis .nu ,aú isbutit, rescoalel" Mnsulmanilor; mai ales aeelora
din ,statele Raskieui, Slanimak; Radikieni
minicä. Printul ,Amedeä al Italiei e agtep- nire sai ceartei , legramênt,
în Peles, du ,c-
de' bona,- ba mal buna, daca ',d.' mi-
. tat pe .mâine. man, saü protivnii, ' odihnez, etc. , Ba;
ce este mal de ris inca, chiar eu- nistru s'ar fi m&rginit a o trimitè
Serviciul dila 30 Aprilie, 4 ore §eara., de a= dreptíll ñumat catre, prefectii
vintele frantuzestï le'intrebuinteaz&
pe dos, precum, de pild& : preju- set.
,
Londrá, 30 Aprilie.
Cum sä potrivim nigte povete>a,sa
On ,ocazia inangnrarii clubúlu! de Brad- ditios, in loe de prejudi(iabil. ,. >

Sant -Petersburg; 27 Apr`1ie. ai din imprejurimile Filipopoleï. 0 parte fort, d. Hardy,' secretar de stat la résboiti; Dar,. lnsfârgit, sa trecem repede a- de Intelepte o ,:pròcedurä aga de
a declarat, cä' tratatul de San-Stefano nu
Ziarele privese meditatinnea .Germanieï din ogtirea rusa din , Asia ,ve, fi dnsä in supra acestora ; lucrul nu este de eat putin înteleapt& $
contine niel un element de pace dnrabilh'.
ca fiind neisbutitä, - Rumelia. 0 divizinne s'a ai imbarcat 'la .
ridicoli gi rëul nu, cade, in 'urina r Cum $ Lucrul ' este foarte, lèsne
Er-ar zis, ca .mésnrile hate de Euglitera
>

0 depega a aAgentieï Rnsegti« condamna Poti. Intr'acea aunt 25,000 Musulmani de cat asupra seriitorulut daca ne vòm-aduce aminte, c& prin-
.4 nu all un caracter résboinic, ci un ca- urmelor,'
pesimismul ziarelor gi arata Germania rese alati. la tre 'apucäturile partiduluï radical;
racter de mésnri de precantinne. Apol a circul&reï. Ne grabim a ajunge
'
e

, nn a incetat ca înc'ercárile eï de mediati-

une,í'cä negotierile äe urmeaza gi ca'Aus-
Serviciúl de lá 29 Aprilie. '4 'ore seará.
, - adaos,,oh' cabinetul' din St. James _e ho- partea adevërat însemnatä, vätá- al 'carol cáp chiar "printul de-,'Bis-
marck recunoagte, a. fi J. Bra,tianu,
tria; Germania ei Italia aú invitat pe En- tarît a apara cu eïnergie principiile, pa mätoare a documentuluï.
Roma, 29 Aprilie
La fila 2,434 colonna 1, (;,Mónito- näravul eel mal inr&d&cinat este de
o

cari le-a rnäntinut pânä acum:

glitera de all, face -.canoscute vederile. .
,Diritto« declara oficios ca Italia, niel rul Oficial ",din,14 (26) Aprilie) dom- a` bate toba de 'a face 'reclame
Londra, 30 Aprilie.
Londra, 27 Aprilie:' singura, niel in mntelegere eu alte pnterï, pentru norod, ca dinaintea, perdeleï
zice prefectilor
0 depegä adresath'zi arulnï,Morning Post« ni a" poftit niel o data pe cabinetnl en- Lui «Times, i se telegrafiazh' din Pe- nul Brátianu
teatreIcír de iarmaroace. í
confirma gtirea, cä ruel fac pregätirile glez de a formula 'programnl aéä' in pri- tersburg : (De donëzeci ei patru de ore «Ca se'-ï ,dam însä aceastá- convingere,
pentru o retragere spre Ádrianopol. vinta politice! orientale. nu se simte >nic! nn progres in negocia- «trebue ca fie-care Roman se' observe,ai se'
tünd acéastá, ,vom,' intelege: in-
tiunl,, «pästreze aceeagi atitudine ca in treent, in data da publicáreá, circülareï nu'esté,
- Serviciul de la 28 Aprilie 9 ore dimineata.
- 'prin d: Windham,
Se asiáure' ea Anglia,
Atena, 29 Aprilie. Londra 30 Aprilie.
, pori -ce ocasiune el in fata ori -carel lepre- pe lâng& altele, de. cat : un
Ln! (Daily-Telegraph, i se vesteeté din «jurar! ; -trebue se' ne stápânim chiar 'in '
ment patriotique." ,
Paris,' 21 Aprilie ministrul Mare!-Britanil, a gent eunos-
Berlin : «Se zice, éä 'Rngii vor eonsimti a «fata provocatilor 'c6 rii s'ar putea face, Acura, spre a .corespünde eu în-
fi an-
Se vorbéste eä corvete engleze ar
,

cut guvernului elenio, ce' de, ar Inceta «or! din ce parte ar veni ele ; trebue, atât
se retrage spre Adrianopoli., :
titularea'articolulul de fata,` s& sa-
corat la Tophané, punctul ,Cornulni de resèoala' provinciilor' greceeti din Tercia, telegrafia acelniaeï ,in întrnñir! pt blice el in jnrnale, cat gi
'Din Bombay i se rim', pentru un minut; la articolul
ant( nude se afiä col mai insemnat arse- Anglia ar apara interesele elenice el ' ar
ziar : (Col d'ântâi detaeameñt de Inz! a «In relatinnile individuale se' ne eumpanim
nal turcesc. sprijini dorintele Grecilor la viitornl, con - « cuvintele, sd 'ne moderh'm limbaginl gi se' din Românuï" de ieri.
plecat la Malta -en provizi! ,pentru cinc!
Ziceri contrazicätoare .sunt respändite gres european. «evitäm cu oaspeti! ,nostri ori -ce' ,discu- Dupa ce, eu ' obicinlüta'ï ;cutup...-
.

lunï, - -

in privinta nego'çiatinnilor. `

Londra, 29 Aprilie. Londra, ,30 Aprilie. «tinne, care ar putea degenera in disputa tare si leálitate, Ynsirä,iárá,ï împó
Viena, 27 Aprilie. «saú care, ar fi de, natura a inspira be'- trivá' conservatorilor _invinov&tirile
0 depeaa din St.- Petersburg ostra ;Ti- 80,000 de voluntari s'aíl gi inscris deja « &nel!, nedrepte asupra intentinnilor noa-
,,Neue fr. Presse aflh'° cä contel.e. An-
mes«. zice: :_Se ande ce' priatul de Bismarck in servicial activ. Intro ei Bunt multi
o- tonte ,de : setea de 'putere, - compli- -
finan- «,tre in privinta:lor, Trebue, într'un cn-
dressy. ar' voi a înéepe irtobilizarea e'a.leph'dat `de'positiunea sa de mijlocitor, fiterl vec hi. .
,vênt, ca ori -ee Roman se' se gândeasea la citate` en sträiniï, intrigï 1?.c.l., apoï
tiara prin un imprumut asupra çreditulnï de vreme ce retrager'ea simultanä este pri- «réspnñdérea ce ar atrage asupra-,S1 daca sfârgegte asttel:
votat de delegatiunï.- mitä in princip. Printul de Bismarck ar «ar provoea nn -conflict cacé, in conditin- Sä - suspendam ori-ce desbin&rï
Berlin,' 27 Aprilie. fi gândit ch', negocierile privitoare la amé -
desbate mai bine de a dreptul.
19 IE ÁR «nile açtnále, ar fi - sdrobitor pentru noi : intérne...."
nunte s'ar BUCURESCI «aceasta ar fi a compromite natinnea in- Pentru ast&=dá,t& , supusul asp
«Norddeutsche Allgemeine Zeitung, zice, Rusia ar parea a, fi-cu total ' dispuse' a
«AO in fata' opinionii publiee enropeane,
.

despre inarmarea mnei flote engleze pentru urma- negoeierile fh'rä mijlocitor. cultätoral ilcenic Brátianu nu- s'a
«in acest moment 'mai ales când Europa
Marea Baltica, -ce' trimiterea ' nnel flote en- Se nadajdueete ea- marchizul de Salis - prea patrons' de.' povetele ..mareluï
gleze in Marea Baltieä ar paren aduce
o ,în unanimitate canta a evita ori -ce atî- . ,

bury va parasi politica sa negativa. Ru- CIRCULARA DOVINULIII .BRATIANU «tare, a înlatnra resbelul: el a intemeia sëü învëtlätor.'Rgsetti; cad circulara
lovire însemnata unor interese reinase neu- sia doreete sineer o deslegare pacinicä el '
«pacen, atât de trebnincioaeä' prosperitätii d-sale nimic mai patin nu poate,
traie pänä acum gi î:ncurea ast -fel mai parea fi gata a primi ori-ce pnnere la
-

¡POVETELE Ç. A. ROSETTI
«!i progresnlni _lume! intregi,, .
-

malt starea Incrnrilor. produce rdeéât o potolire a desbìn&-

cale de natura a asigura seepnl de cape -
tenie al resboinluï. Rusia doreete despä- _Daca, in adevër,, euget&riie i'eu- rilor. ,. , - ., - -

Costantinopol, "27 Aprilie.

gubiri mësnrate pentru jertfele sale. Am reprodus in ,Timpul" de la"1'5 vintele domnuluï ministra sunt aga Lumen uimit& se intreabä ce cauta,
Se vorbete de noué incairäri intro
Rnei
"Daily Telegraph, primegte din Berlin circulara d-lui ministrü de interne de ïntelepte, if vom 'zice mâï äntâiü, in. 'circulara din 13 Aprilie cuviñte
gi máhometaniií resculati de la muntele c.
etirea ce' Austria este hotärîtä a ocupa pregedinte al consiliuluï catre` totï c& se degteapt& cam târziü. ca cele =_lirm&tóare :
Rhodope. Comisinnèa turco-rush' va începe
Bosnia ai Ertegovina chiar prin putera. De mult ar fi ` trebuit domnia-sa
sapth'märia viitoare lucraren ei de împäcare; lui tDaily- prefectiï din tara. ' zAtunci mai ales, end chiar la' noi se -

_ Din -Viaria se telegrafiaza

D. Hiti'ov; òmul rusesc la Constantino- Nu 'avem nimic.'de- zis intru 'cat sa-gi impuie siesï mal ântâit, :;i con - aflaii oamenï, ' cari snstineäti cä acelè li=
News, ca coñtele Andrassy la întrunirea
ple este înArcinat cu o íniainne in Ma- consilinlni, ministrilor, Austro-Ungariel, ,a se'atinge de poruncile date de d-nul fratilor sëï -de pe banca ministerial&, berti nn croite pe talia noastra.,
cedonia, ins nu este, numit guvernator. mal multa, cumpëtare in cuvintele
apasat asupra trebuintei de AT, regula fare' ministril in privinta pazireï Conven- sat` aceste : . -- -

Constatinopol 2 9Aprilie. întärzierè neîntelegerea intre amêndoué tiuneï .din 4 (16) Aprilie 1877, gi ce le rosteat In sînul Adunarilor Le-
«S'a1i prodns adesea chiar instigatiun!
,
' --

Savfet Paga s'a 'das la San Stefano We térile, stare& lncrurilor

din afarä eerênd
nu din acest' punct, de privire avem giuitoare ; soliile îlí str&inätate tre- din partea acelor oameni, cari 'canta sa-
a se întelége en Statnl-maior rnsesc dope o politica energica, buiaü trimise. cu mal putin zgomoti; tisfacerea intereselor, personale Oak'. ei in
=

a cerceta'circulara.
deQertarea *umlel,, Varnei ei Batumului. Sul) aceast& rezèrva ííu ñe sfiim acolo taina diplomatica era-- la,locul nenorocirea pa;triei:, - -

-
- _ -

'

Rescoalá musalmanilor in Tracia se-lateete Serviciul de la 30 Aprilie 9 ore dim. Cé légäturä aü aceste -invilíov&tiri
a zice, cä, dócumentul de care este el ; însägï mérgerea dómnieï-salé la
gi .educe mar! ingrijiri Rueilor. Este team Viena, 30 Aprilie. -
vorba ne infäto,sazä un ce nionstruös Viena gi la Berlin -ca cap -al -mini- luate din colonele zilnice .ale Ro-
ca- nu Grecii din Macedonia sa se''nneascä
Cu resculatiï. Marele-dnce. Nicolaé-va
in- «Politische Correspondenz,-píimeete din .
atât ca. forma limbisticä prer,üm steriului, în împrejur&r% aga de ar- mânuluï"= cu nigte poruncï ale mi-
fatiga Lunï oasteï pe géneralnl Totleben teaptä
Londra urmatoarea `gtire : Englitera ag-
ca fond. . - zétoare; 'pe lang& desevîrgita' i lesne nisteruluï de interne catre, prefectiï
ea Rusia se' tie seamh' en serio 1i-
de prevëzut . neizbutire , era o ne- sëï
_
ca comandant-gef ei séptemana viitoare S& cercet&m mat &ntäl 'forma.
.
&
. `

il va infatoea ,Stíltanul>aï, de la care va tate de atitudinea ei. In caz contràriíä Este invederat ca doìnnul Br&tianu
mernicie i o nesocotirita.
-

Englitera va lna asupräei de a indrepta 1~lnuï ministru- nu 'ï este iertat,

-lna zioa, bung. In cas de retragere -simul-
stare& de ln crnri, create' de Rupi in Tnr- mal ales când serie un document des- Asemeti a de- mult ar fi trebuit rîvnea dafiniï colegiuluï sëü de la
tana Tnrciï vor fi mijlocitorii pentru regn-
eia gi pe Marea steagra: E totdearina en tul de inseninätör pentru ca sä '1 Domnia -Sa' s. impúíe ,ziaruluï oficios justifie. Precum d: Eng. St&tescu,
'larea 'chestinneï intre Englezi gi Rneï: putintä, - ca Englitera se' iea o demargä tip&reasc& in ,IYlonitorul oficial", ar- al guvernuluï; eu toate Calialele sale într'un comunicat trimis Timpuluï",
Paris, 27 Aprilie.' importante'. S'ar putea- chiar sa se intru- de seurgere, mal" multa chibzuire (nepublicat'însä de noi), aga
d. prim-- -

chiva de c&petenié a viitoareï isto-

eel putin in insultele .lor, daca nu ministru, într-o circulará catre pre-_
o conferente' la Londra, convocata
Asta-z! a fost adunarea actionarilor ere- neasca rie, sä intrebáinteze o limbä ,p4-
ditulnl foncier din Franta. :Guvernatorul, de ,Englitera,

{

fecti, a voit sa fach, un fel .de
'
flet, saü cel putin'un articolAe po-
lemiche în potriva conservátorilor.
Intelegem ;aceasta dorinca, numal
am' ruga. pe d. Brätia,nrr de a se
gandi !idea, asa' fi'ind, ,nu, ar fi fost
mal bineisa nú"'-'sï'ti Ore a,scä circulara
in Monitorul oficial", ci numal In
Monitorul oficios", adica In Ro-
mh,nul", .san daca,' nu ar fi fäcut
Inch, mal bine de a se margini a ó
arunca în vr'unul din' canalele 'de
'
scurgere.
Dar, .: après tout, biné 1st are
loon"' si acolo uncle s'a publicat ;
' '
cad de, dol ani, In coace, cate ,Si de
-
cate feluri n'am-mal< vëzut Si In
,;Monitorul oficial"
.x
DIN AFA:RA
§tirile sosite) "erl seara,ne 'lasa' In
, nedumirire asupra._ situatiuìael: Pany
-eri sitúatia 'era neschimbata Si 're-
-
sultatele negotièrilor diplomatice e'raü
necunoscute. 'Desi _bolnav, Principe's
: Bismarck a úrmat "negocierile pentru
intrunirea congresulul ; dar stirile
privitoare la stadiul In care se aflai;
' aceste negotierl, 'se contraziceatä.
.
Dupa cele mat °multe din ,aceste
Stiri, atat In St.-Petersburg, cat Si
' la Londra nu se- Mal credea ckme-
.diatiunea", Principelul Bismarck va
isbuti: Eri searä, 'In 'sfirsit Agentia
Havas" ne aduce Stirea, ca Princi-
, pele Bismarck a Iiacetat a niai face
pe mediátorul fntre Rusia Engli-
tera. In aceeasl vreme Inse ne so-.
' sete stiréa, ca atat
.
Englitera
,
si Rusia ar fi "primit principin,
ca trupele' rusestf sa se retraga spre
Adrianopol, ear flota, énglezeasca
sä iasa din marea Marmara. Se asi-
gura ,chiar"ca conventia privitoare
- la- aceasta se va semna cat mai
` In ce, chip meldovenil aü cutezat
curënd.
'Teat() aceste ,Stiri- nu sunt anca
adeverite Si astfel nu le putem CO-
munica- cleat cu reserva ,cuven'ita.
-
`Ca pozitiva poate sa .fie privity
stirea, cä' mal multe cabinete Si In-
deosebi eel italian, ar fi Intrebat pe
, generale din ArdeaI; sprea impedeca
cabinetul`-din Londra, pare, iï aunt
vederile relativ la -regularea,' aface-
rilor din. Orient. Cabinetul italian a
,
declarat totódata, ca "va- sprijini
politica gùvernulul englezesc Indata
ce va cunoaste, aceste vederh
Pâna acum cabinetul englezesc
nu a dát,)nici un respuns la aceasta
Intrébare. °' ' `
" Se mal asigura cä aceeasi "'Are-
bare i 's'ar fi facut cabinetulúl en-
glezesc Si din partea cabinetulul, din
Viena, dei aceasta 'Stire nu ni se
da ca una ca e pe deplin pozitiva.
'Atitudinea cabinetulul din Viena-
este nèhotyrita. In zilele trécute se
vorbea-foarte, mult- despre intrarea
; trupelor .austriace In Bosnia Herr
togòdina gi despre o alianta 9ntré
Austria, Franta Englitera.
§tireà despre intrarea t'rupelor
austriace In Bosnia ,i ,Hercegovina
se desminte, asigurändu-ni-se ca pa-
na acum nuys'a luat ,Iri privinta a=
epeasta nici o -hotärire ; inainteaza' pajurile spre- Moldova Si
Cat despre idea unel aliante Intre
Franta, Englitera, Si Austria, asta -zi,
in ziva cand expozitia dela Paris se
déschide, ea nu pare probabilä. Cat
pentru Austria, ,oficiosul 'Fremden-
blatt respinge aceasta idee';' aratand
ca Austro = Ungaria nu- se poate des -
parti In' cessiunea ôrienta]a de Ger-
mania. Nomai atunci, daca derma-
nia ar Inclina spre Rusia si ar favo-
risa realisarea unor planarf care
,
jignesc interesele europene, cabine -
tul din Viena at putea Si, ar trebui
sa caute .alti aliati. ' stgpânirea indirectä, a Taring.
La Constantinòpol 'situatia se 'In-
nyspreste.
Generalul Totleben a sosit la,
San Stefano Si a .fost representat'
atat trupelor, cat Si Súltanulul. 'In
momentul Inse, and a plecat la
.
Odesa, Marele Duce Nicolae a fost
silit sa,; renunte- la revista militara,
'
pentru care se fäcusese 'toate pre-
gätirile. Vremea nu e de loc potri-
vita pentru parade.
Din Constantinopol. °primim *tire
despré 'o noua- - crizy ministeriala.
Amariciunea pppulatiuriei contra Sul-
tannin!, Abdul Hamid ,creste meren.
La San . Stefano deosebitele boale
secera trupele, rusestl. Rescoala din
Rumelia; In sfirsit; se lätes,te Si de-
vine o primejdiè din ce In ,ce mai
serioasa pentru Rush . Cu deosèbiré dupa tmpärtirea Po-
Bucovina i Basarabia.
Motivele politice ale - luáril Bucovinei.
Inaintea 'de ïncheiarea pacil dèla
Cueiuc-Cainardji, vëzënd situatia des-
perata a Portil, Cancelarul Kaunitz
ist' da toata .silinta,, sa asigureze
impëratiel positiunile, dé care avea
trebuinta pentre apararèa hotarelp'r
dela resärit.
Inainte toate se incheie tractatul
.
subsidial, prin care Poarta renunta
din non la Oltenia ; In urnah, Curtea
din Vien:; tìind .séama de : parerile
con'siliuluï de" resbol , deasemenea
.
renunta la pósesiunea, äcèstuï teri-
toriü;. a carni aparare era anevoioasa.
Anca la 4 Mai 1770, Kaunitz serie
însä,s-Baronulul Thugut-urmatoarele:
Din notele originale dela 22. Si
"
30- Aprilie .aie Consiliuluï de resbol,
ce vë trimit, aa,teptänd sa mi le Ina-
,
poiatï, vL veti lämuri mal de aproape,
a-Si duce vitele la pasune peste gra-
nitele 4nsëmnate :prin ,împlëntárea
pajurilor »impëratestí, si ce :,fel de
dat dupa propunerea
ordine
mea Si' cu prea fnnita cónsimtire de
catra Consiliul de résból comandei
In viitor.asemene calcart de granite
si spre a apara posesiunile
`
nóastrè.
De Si lucrurile.a nu stan ast-fel,
fn,'cât sa putèm 'presupune ca turcil
vë vor face nescai-va obiectiuni pen-
tru aceasta, nu este peste putinta
4 ca el sa Isbuteasca a Inainta -In
Moldova spre . 'granitele Ardealulul
nescai-
si sa ve faca `péntru pajuri
. va 'obiectiunl : la 'un asemenea caz
vett respunde numal in `mod cu 'to-
tul ' amical, curia" Poarta prea bine'
Oie, ca mai- adese-or!` \ ne-am 'plâns
'granite àle Moldò-
` de cálcarilé
venilor; ca' 'noi credem,^ ca acelé
Stint granitele adevërate, uncle am
3mplântat pajurile. Si cá nu ne-am
opune, câtu-al' de putin, ca la{ timp
oportún .o cömisiune mixta sa sta-
torniceasca" drepturile Si pretentiu-
nile noastre gi ca lucrul sa ,se a-
.
planeze In mod' amical." ' pul de a'fnlesríi apararea 'provinciel
Ast-fel, in' vreme-ce Turcil se res-
boiesc, cu ' Rusil, Curtea. din._ Viena
Muntenia, câstigând positiuuïlè, la
care rivnise, dé atâta v-rème.;
Chiar nicl 'cu aceste positiuni Kaue
,
nitz nu .era I'nsa multumit, Si ':din
nota ce adresase In Septemvrie 1774
Baronulul Thugut, i,e `încredintam
ca 'guvernul rusesc luase ,fata cu
Curtea din Viena ingajamente In
scris (schriftliche Versicherungen)
de a nu ocupa Moldova' Si Munte-
nia, Si Indeobste,,de a nu stipula eu
ocasiunea încheiarii pacii conditiuni,
,
care ar pune 'apeste doue tërl sub
mtNlP i;ÌL
Acum situatia se schimbase , c u
desevîrgire. Dupa cum ne-am putu t
incredinta din laota de la 6 Ianuari e
1775, Kaunitz nu se mal teme a
dè Turcl, ci din contra prevedea 0
,
revolutie, In urma careia Rusia pu
,
teáa sa surpe Impëratia otomana far &
de concursul curtil din Viéna. Rusia
era primejdia,,, pe care ise pregate a
sa o Inlature, Si Turçil incepuser ä
a fi, una :dintre armele çu care. voia
sa o întImpine. ` ,Staru:nd îiasa 'ca
Turcii sa i,a din partea despre
t
mare toate mësurile , de aparare,
el îsl da tot-odaty silinta ca sa, cas-
tige pentru curtea din Viena posi-
tiunile, de care avea neapärata tre=
.buinta In cazul, cänd Turcil nu s'ar
mai fi putut apara.
loniel, aceste positiuni eran .în Mol-
dova, ear& nu In` Muntenia.
Dup&' cum ne spunea Alexie Das-
cow, °curtea din Viena,, pe la î:nce-
putul veaculul XVIII, da tóata si-
linta sa stabileasca In Polonia. un
regim,disciplitíat si sä destepte pu-
terea, de resistenta a regatulul ve-
cin;ce,despartea Impëracia de Rusia.
Toate silintele 4-an fost zadarnice,
de oare-ce boala libertatiî' nu poate
fi - lecuita de cat priü arme Si, In
.
vreníe-ce' Rusia sustinea libertatile
r ma, ' curtea
polonezilor chiar ,cu arma,'
din Viena nu `a crezut de ,cuviiilta
a le combate -tot_cn'arma, Puindu-se
dar cèstiunèa, Impartirei, curtea din
Viena a +consirrmtit,-, riümai insa' cu
conditiunea ca i se va..; da teren de
retragere,- adecä ó parte din Polonia
Si aaìumé partea, de °care: avea tre-
buintá spre a nu' fi silitä sa apere
chiai de ; la hotar granitele despre
miaza-noapte ale Impëratié;i.
De acelagl lucru' avea Austria tre-
buinty In Moldova.
Galit ia Si Ardealul eraú cele, r3ouë
provincil , cari hotaraü ImpLratia
spre miaza-:noapte si resärit; din In-
têmplare însë întré aceste doue pro-
vincil nu exista niel o cómunicatie,
ba chiar stabilirea comuiaicatiel era
peste pútinta. De 'la Sniatyn, din
Galltia, la, Bistrita,; In Arceal, éo-
municatia nu 'se putea face ' decat
priií ' Maramùres orl: prin Moldova.
Drumúl Ins& prin Maramure,s era
mal Jung si trecea tot-odata prin
doue deosebite strïmtorl ale Carpa-
'
tilor :calea prin Moldova era` dar
o consecuente neaparata a Impar-
tirei Poloniel, ;de `oare-ce doué; pro-
. vincil vecine,, care nu comunica In-
"
tre dênsele, ar o-ábsurditate stra-
- fi
tegicä:
°
Inainte de a lua hotariri" privi-
toare ..la stabilirea' cómunicatiunil
Intre Ardeal Si Galitia, ; marele stat
.
major" austriac tramite doi`-ofiteri
supèrióri -sa faca recunoaa,tèrl, 'sa
studieze tèrenul 4i sa rëspunza la
cinpl ILtr`ebarl, deosèbite.
À doa din .aceste ïntrebärl e for-
mulatä ast-fél:
"Dè oare-ce inteñtiunea dé a face
practicabil drumul din Ardeal prin
Campulung; Si prin, Dorna, are séo-
Galitia din suszisul: Ardeal ; si de
oare-ce trebtze'sa tinem In vederé,
ca pentru, conservarea si 'scutirea á-,
cestel comunicatiunl se cere o'' ali-
niare a granitelór de la Fmunti! ca-
lenani'spre Podolia , 'ar fi 'sa aie lä-
murim daca este r' cú. putinta a sta-
tornici acèasta noua granita (daca
. dupa teren, s'ar putea <<gasi un ast-
fel de aliniament, cum e de dorit
lá toate granitele ; adica sa nu se
ceara-,prea' multi oamenl pentru o-
cuparea liniel, sa se poata observa
cu exactitaté si cea 'mal 'mica parte
a el, Si la nevoie sa se poatä, face
cu Inlesùire Intrebuintare de niste
rnësurì dt 4iI'äiare, ce, daa nu impe-
deca'pe vrajmas a trece, sa-1 faca eel
putin 'trecerea foarte anevoiasa) a-
dica Ingrijirea, ostenelele Si cheltuie-
lile ce ar pune, monarchia intru des -
voltarea unes bucati de tara casti-
gate prin tragerea unor asemenea
granite noi, nu ar trebui sa fie date
prada peirel fata cu cal mal mie
atac al inamicululI"
Respunzênd la .aceasta Intrebare,
ofiteril Insarcinat! cu .studiarea te-
renului; "arata ca;, In directia pres-
crisa3 nu cred ca 'se va putea gasi
o asemenea granita ; el sunt Ins&
de parere, ca spre escuti cu succes
flancul drept al provinciilor ce, fac
front spre 'Prusia, Polonia si Rusia ",
nu este neaparata aceasta linie. Ei
proptïn dar o linie, ce'ar porvi de
la Oituz "la Trotus, de, aie! pe ter -
mul '.Trotû ulu! pana In Siret, apol
pe Siret' in sus pana la satul Ca-
menca, de aici, apoï spre :Cern.auti
pana la Nistru, 'luând cal putin te-
. .
renul dominane din co drul Hotinulul.
(Va urma.)
- '
Comunicam dupe »Stafeta" scri-
söarea pretinsa a unul diplomat din
Berlin, adr`èsata cätra un român;
scrisoare despre care am: facut deja
o scurta 'dare de seama în únuldin
-
n-rii trecuti.
Berlin, 7 Aprilie 1878.
Domnúl
Scuzatï daca nu v'am respuns mai de
gr`abä laepistola ce'm! atï'facet onoare
a'mi adresa, epistola átât :di3 interèsantä
sub'.toate puntele de vederé: Amintiti=vé
nnmaï petin ocupatinnile ce le am avut
séptamâna aceasta. Mé folosesc de vre-o
câte-va ore de. libertateTentru a tine pro-
misiunea ce v'am dat de à vä comunicá
impresiunile melé ásupra împrej'urärilor ei
eventealitatilor politice, ce vë preocupä cu
atât cuvent. `
Precum o prevézusem, in ultima noas-
trä convorbire, mersul' negociatiunilor din
septemâna- aceasta, nu a dat loe Ia niel
un incident de naturä a schimba, consiliilñ
ce am,,trebuit sä vé daìf asupra atitudi-
neï de tinut de çäträ guvernul d-voasträ
in greaoa crisä unde se 'aßá pus prin eve-
.;
nimente.
Acñm, mal melt de cat- or! când,, prú-
denta ei moderatipnea sant oa=
menilor de stat' românï, ca 'conditinne
pentru o politicä sénätoas.,
In convorbirile, noastre v'am fáciit sä
presimtiti. cä nu im pärtäeeam In total 'ide-
ilé d-voásträ asupra atitudineï, diferitelor
cabindte ei in spééial 'asuprá çeluia de la
Berlin; iù éasul enel resbel ; nu véd nici
un inconvenient de a `resumá in scris opi=
niunèa mea asupra grupareï respective a
puterilor, in èasul nnel eventuálitätï,_ nn
nefnläturabilä,' : dart asta-zï posibilä. . A¢
crede a 'fi indepliítit un sèop util daca
cred--
acest tabloú ar 'fi de natnrä
a impresiona spiritnl d-lui
cum o-
a fmpravtia ctr ei 'ce ilusiune, nu asupra
simpatiilor nogatre 'pot sa se manifeste in
uu mod,',fn adevar folositor pentrú gu-
ve'rnñl doniniel,' vò'astrè. ' ,`
Starea" dei. leçrùr! éreata prin resúlta-
`
tele resbelnlui dé Crimea a adus o adâncä
.
turburare fñ relatiuiiilè anterioare ale cá-
binetelor ei (leel complecs "de principiï ca
vi de interese, ce decoram cu numele de
echilibru european,; fnsä sfortarile óame-
nilor de stet aü fost; din neferieire, né-
putineioase de a pune 'in 'loen-le, ea in
1815,' ,o solutiúne practica; chemata a im-
päca, pe cat posibil, -interesele ei amorul
proprid al cabinètelor.
, Rusia umilita, :: Prusia, ' miceorata ` ip
influenta lor prin creeterea. prestiginlul
Fraiiteï, Añglieï ei Austrieï, era evident
cá, aceste doä puterï nu mal avead nicï
un motiv de a apara un sistem, a careia
întreaga' ecbñomie era maï mult riegativa
ei eare ne infatoea alt avantaj de cat
de a garanta drepturl dobfndite vi de a,
preveni conflicte de influentä, èe áar fi-pu-
tut sä se' produca in Germania ei .in 0-
rient.
Din acel moment politica de espediente
ei de cinda (rancune) a fnlocuit politica
principiilor, basatä pe traditiuni,
Resbelele ltalieï ei Anstriel ad fost
'
prinia consecinta: eel d'ântâi>Y procura o
satisfacere platonicä a Rusieï ei o a]iantä
practica a 'Prusiel; cel de al doilea,
tituind In inima Europe! o putera de'or; epns-
dinul ântâiú, resturna cu desévâreire
starea
de lucruri produsa prin tratatele din L
1815
el deschidea Rusieï perspectiva
unei ali,
ante eficace. In fine, resbelul din
restringend legäturile de' intima
1870,
amicitie
ce esista Entre ambele certi de inai
bine
de o jemätate de seco], permitea
sperante fneï revanee imediate.
Rnsisl
Un eminent om de stat putea" zite
1866 :.,Nu mal esista o Europa !
îu
s'ar a
putut zice en mal multa dreptate in 1870,
,EM ¿oe Eu !r
,
Pentstäru ca ,o alienrope ta se fie
serioasä,
trebue sa se razime pe éolidaritatea ea
de in,
terese. Ati, convenit en mine,
d -nul n78
cä, judecatä din acost punt, de,
vedere,
liants dintre Germania eu Rusia
tea' fi diseutata ; in adevar, pentru fiel pu;
,
mania aceasta era singera Ger.
da' garantii de 'siguritâte.
de, natura a
Printul cancelar nu putea
ispita:Austria ea .¢i Italia
ignora Ià Çita
in ultimele zile din
fusesera espese
Un pm 'dé stat iartä
Iulie 1870:
ùita nimic. Disvoltarea
total, însä el ne
marinei militaren
comerciale a imperiuluï`ei
aspiratiunile tul
cololiale, 'necoiietiintioase încä
insä reale,
eraú de ajuns, fard de märimea
'el
tinent, pentru ä face din. ea in) pe eon.
oehiï
glie! un obiect mai mult de gelozie An-
de cât
de emulatiune.
Era , evident cá- niel odata Franta '
ut,
era se renunte cu sinceritate la
de 'a.'redobândi provinciile el
sedncere4
perdute; 1%
cea intâid ocasie. Reorganisarea
arman!
ei, elastieitatea resursetor
ei'financiare,BO,
rexcitatfueea nervoase, pare pare a fi
mul patriotiámnlu! el éronie, constitneal
simto. '
pentru Germania nñ perieol'serios,
çel pp.
tin in timp1de "o generatiune îñcä:
-Eatot
remâne inimica!- ereditar.' Rusia, prin
a-
titudinea el In timpul resbeiluluï
däduse
Germaniel gaje materiale desprè amicitia
ei. Serviciile interesate, sent singurele
nu fac ingrat1. Forta lucrurilor,
care
mai malt
inca de cât simpatiile Curtilor, apropia,
pe ,cei dol. Imperatori _ps eel del Can-
celan.
Revizuirea tratatulifi din 1856 a fost
pentru Rusia primal - acont asupra
d "sto-
rieï, çontractata de Germania' eu
Rusia..
Austria, ìnvatatä .prin esperiente,'
el nea-
vînd, fn definitiv, niniic -a câetiga prin o
isolare posomoritä,, nu a vrut sá ,stee la
o parte in regularea conturilor. Nu
en putintä a înlätùra pe o pntere atft
era
de
direct ' interesatä, el din, a eaiia interese ó
parte se cenfundad cu acole ala Germa-
niel.
De acolo, : aceea ce se nnm"eate alianta
celor treï 'Imperatori.
' '
Memorandul din ' Berlin" a' fost rezulta-
tul,intelegerei' celor treï curtl; acel docu-
ment, care nu putea avea un efect prac-
tic, far& un,_resbel, fata en dispozitineile
prevézute ale reetului Europei, este mai.
ï '
putin interesant prin aceea ce contine de
cât,' prin aceea ce lasa a se' fntelege. E1
este espresiunea eneï geñese 'politice:
,El insemneäzä Eu.rope de' Nord Si ac-
túl el -de nastere."
Viitoarea organizare a Orientulul, re-
partitia iñtereselor'economice ¢i' politice
ale fie-cäreia din cele' tre! cabinete, pre-
éum el rezerva intéreselor: de en orditi ge-
neral, pe care Imperatoriï $i Cancelaríï o
considered ca avênd un caracter european;
toate aceste eestiuni,. fn prineipill, eral
resolvite in gandul lor, nu fntr`'nn mod,
precié, nimiui ne pntend'; prevedea in ce
mesera, fmprejurarile ar fi admis apliearea
conceptiunei teoreticé, dar ce] patio în
substantä, grosso modo, ffi in prevederei
unid viitor, mai melt saü' putin inde-
pärtat. '
Aceasta vi 'esplica inactiunea Austriel
fata en succesele Rusieï, când refuzul Por-
tel de a se conforma cu deciziunile Con
ferintei de la Constantinópoli ave de ari
mare résbelul. Acele succese, trecênd orr
ei. ce prevedere, puserä pe Rusia in pps''
tiene, a fncheia preliminariie de pace de
la San- Stefano. ,
Insa, nu intra In: ougetál '.. Rusieï de a
impune Cabinetelor aliate un program mai
lutins de cât planrl primitiv,' farä,a in°
destula in o mésurä proporciónala, ínte
re
resele respective ale ambelor curtí. Na
zultá niel din actele, niel din cnvintclé
Printulni de Bismark, cä el ar considera
aceea solutiune ca putin practica. In pri°
'
la
virea Austria Rusia' se arata disp°eä tarî-
concesiunï 'intinse mal' en seamä pe
mel economie ; ea ítu considera conditiu-
nfle tratatulul preliminar de cât ca
ln-
xfinem, qi pare decisa a face apartes
tot
pulel." Negotiarfle nu se mivea de cat
ele a
f n Beast cere, el din aceaétä parte
 multa $ansa de a ajunge la rezúltatul do- A III-a Ipotesa : BInterventinnea -Ger- : Al douilea rând la alegere. ces mal cäldnroasa espresiune de inbire si ria li -se da dreptul' sä intre in con-
rit de Cabinetele .de Berlin si Peters: maniel in favoarea ,Rusiel., Prin interven-
Botea Mihail, din regimental 1 de in- profund devotament, ele all fost en atât clay. Toate aceste, merg dupa , sta -
:de ,

burg: tiuñe trebue sa întelegem, nu numal o in- fanterie mai pretioase--MM. LL., in fata împrej.urä-
de Buie, ' loeotenent de- la 1873, -tutele .edate de Clement XII in
Insa chiar de'' la inceput era 61ar eá terventiune activé intre luptatorï, Anglia, laminarie 1, la vacanta - ce 'este in zianl
rilor grave pria cari trecem, en cat dove-
24 Octomvrie° 1722.
Anglia nn,se va arta multumitä en re- Austria, Rusia, dar trebue neapärat si o <corp, prin demisiuneá cäpitánnlaï Drägu- dese odata mal malt, într'o deplina unite -

presione energica sprîjinitä 'pe niobilisa- de caget, cä Tara sí Domnul ei una salit. Dupe aceste pregatirr se incepe,
zerva' cestinníIor ce eel( treï Imperatori linescu .Mateiú. -

Migeeti en recnne tinte' pentru ,aceste conclavul,, In care se alege noul papa.
priveai, in .tin ,coman, acord, ca de inte- tinnea chiar de la inceput a armatei sale
in total sail in parte, Serin III, Intâiul rând la maniftstatiunr scumpe an- imeï Lor, Mä- Acest conclav dureaza cats o data
:resta "Europei: Toate simptomele né arata aat -fel. în cat se îm- vechime.

cä eabinetul de Londra este descis à face

'
pedice pe Austria dea intra in conflict. D apont Eugenia', din regimental 16 de;_
riile Lor aú ins rèinat pe d. ministru re- fiarte mult.
Negresit ca aceastä din urma mesura dorobanti, locotenent de la. 1871, Martie aedinte, sä fie..iírterpretnl celor mal vii
Rasieï un resbel de prestigin. Aceastä re- Pius IX a läsat .o buia, prin care
solutiune, groasa in consécintete ei, este tot atât de eficace ca ¢i o actinne (manu 19), la vacanta ce" este in zisul corp, com-
multamiri din parte -Le catre cler, catre
'obiectul gravelor 'preoçuparï pentru car- militaria presintä tonte -caracterele inter- pania 8 Basen, dupa suplimentul budge -
antoritätile civile si militare, catre repre- permitea 'ca in caz de lipsa '"sa se
tea noasträ,.Nentralitatea Framtei si a I- ventinnei si e de ajuns pentrn `a da -Ger- tuluï pe 1878. ; sentantir comertulni industriel,' si catre -abate de la - regulile adoptate pana
toate persoanele particulare cari, prin in- acum pentru conclay. El.espune mo-
-

talieï, la începutul o¢tilitätilor, este ne- manieï in contra Rusiel, rolul si avanta-
w

îndoelnicä ; nimine însä nu ar nutea fi in gele and pnterï resboinice. Asta e singnrä Al- douilea rund la alegere. scris sail pria act de presents la Palat, tivele, din care ,a remar , tot in
-
Ro-
stare a prevedeà, in cursul eve+=ìmentelor, atitndine netedä, Si care nu presintä niel' Zotovicï Alexandru,. din regimental 6 ai venit sä dea äcestei serbäri nn caree- ma ggi dupa 1870, si adaoga, -ca In-
at itudinea niterioarä a acestor doué puterï. unul din inconvenientele, ce contin primele de infanterie de linie, locotenent de la ter ca total -national si patriotic in acelasï templarile urmetoare l'áü intarit in
Limp. (Monitorul.)
Impacarea, sai localizarea eonflictuluï, doné -ipotese. Afirmatiunea puterel si al 1873, Ianúarie 1, la-, vacanta ce' este fïr
- .

a-
aceasta decisiune. In -urma acestor
iata pentru momenl, scopul diplomatiei prestigiulnl Germanier, conservatiunea., batalionul 1 de vênatorl, prin reformarea
"

iianteï ruse,' indispensabile Imperial-1, in cäpitanului Calofeteann Ioan. ins +rnctiunr _unii cardinali, cari sus-
noastre:
Mai malt de eat orï si care alta pntere, relatinnile lui presente i viitoare cu Franta
ca conclavul sa,_ se tina afar,
-

Germania doreste peçéa si nu va crate ni- influente ponderatrice

Mie pentru a o mäntine. Mediatiunea ei Intel, _permitênd Rusiel
in
à
momentul
cnlege
birn-
fructele
Seria
Stefanov
IV, Intáiul
Vasile,- din
rând la
regimentul
vechime.
16 de
- I

Papa `Leon XIII. `Intrebând Papa

Pavel pe un calugar, Frater Bacio,
din
dint
,
Roma,
á
at primit vechia regge -
papilor ca locul conclavului.
în' aceasta privire este, pi cat de energicá ferind
pe atât de siñcera. Dar daca,- din neferi- austriace, pe care Germania este
în' acelasl timp partea intereselor dorobantï. locotenent
in drept 1, la vacanta ce este in regimental 15 de
de la 1872,
-
Ianuarie

-
_serie secretarul cardinalulul .de
Se parea, ca aceasta adunare va dura
muli, pentru ca esista mare desbi-
eire, ea nu -ar reupi sai daca resbelul or de a le considera -ca ale -el proprie ; ace- dorobanti, compània 6-Moldöva, dupa "sn- Trani in 1550, care e sarbatóarea
náre Intra cardinali,. Cu- toate ace -
isbucñi ?` Pun la o parte ipotesa uñer ac- stea stint avantagele incediate ale acestei plimentul budgetalai- pe .1878. - - cea mar frumoasa in Roma, acesta`
stea 'conclavul, a fost foarte- -scuri.
.

tinnI isolate a Angliel contra Rusieï. Este politice; -

respunse: Când moare un papa ggi
Dnpä un resboii laborios Rusia negre - Al douilea rând la 'alegere. Aceastä alegere se face in modul
probabif cä printnl Bismarck va asista ça se alege alttil."
diletant la spectacolul instill duel intre sit nuararespinge "sfaturile uneï amicitiï Be'rbulescu eCónstantin, din batalionul
§i aceste cuvinte spun-eat In mare
urmetor : - - "

leisi elefant, cu toate ce' pândind cu coltul prudente si încercate', sfaturi sprijinin- 4 de vênätorl, locotenent de la 1873; Ia- Intr'o sala mare su-nt construite
formale si pe angaja- nnarie 1, la vacanta ce este ln regimen- parte -adeverul. :In tot timpul, care
ochiulul -pe Austria, cn.hotärirea de a nu du-se pe caviate celale din stofe de lana suptire pen-
PO din acea positiune de cat
atunci ear mente precise si' o- forte' militari impunä- tal 4 de dorobanti, compania 2 Curtea- trece intre mo`; rtea unur papa , tru singuraticil cardinali. _Prin a-
interesele Germaniei ar reclama aceasts,
toare. -
de-Arges,, dupe' suplimentnl budgetaleï pe alegere'a altuia; dmmnea dreptul is-
po- Inse pentru- a produce toate aceste re-, 1878. ceasta stofa suptire -se pot auzi
Se esaminam care va fi atitudinea
,
- -
toxic al republiceï romane. Liberta-
sibila a Germaniel in :eventualitatëa, patin
saltate; - interventia - ar trebui se' se exer- pana ggi cuvinte goptite din--, fie -care
cite in intregiméa el, înainte sail patin_ rând la .vechime.
tea era complecta. Pe strade :nu se
celula. Dnpä ce' at intrat :principii
probabile'; a and °actinni comune a An- Seria V, Antdiul
vedeai de cat. lanci, , alebarde ggi -,

a glieï si Austriei contra Rusieï. -

timp in urma deschiderei ostilitätilor. "O
Prundeann °Ioan, din ,regimeritnl 1 de bisericer In conclav, se incue de doe
interventinne în favoarea Rusiel la- ultima fiinte ; 'nicï un om -singur; tot sete
-

I-ia. Ipotezä : Nentralitatea "_Germienieï. do.orobantï, locotenent de la 1872, lanua- orr toate ugile, ba In parte se zi-
de cat de a
Sant dog 'casari de prevézut: Rusia va fi oara ar fi mai nepolitiea inca ri& 1, la vacano ce este In zisul corp,l compacte. Cel d'intar act, care re- desc,L,strejile se
_

pe Anglia si Austria' fära de

,
indoesc -- in sfar
fnvingätoare sail invinsä. :Invingätoare, ea nemultumi compania 4 Dumbrava, dupa suplim'ental sulta din aceasta libertate absolüta,
sit
Rusia. ori -ce comunicatiti- cu lumen es4 -
va impune prin arreare prin conventiunile a'li atrage pe bedgetulnï pe 1878. era pradarea palatulur pontifical,_pe
eï, conditinnï mai aspre poate de cat acele Un servicii silit nu are" de eonsecintä terna, care in genere este oprita,
cat ingratitudinea:. Dnpä mai bine de Al rând la alegere. când stapênitórii erat Inchissr In _

de la St. Stefano, in tot easel întrecênd

de douilea foarte sever, treuue .sa se faca h-
"

ò jnmätate secol de relatinni intime intre conclay. Temnitele se deschideaü sgi

previsianile d :uï . Bismarck ; si ce devin Anastasescu hi.e
. Ioan, din batalional 4 posibila: - , '
atuncï prastiginl interesele Germaniei? ambii Imperati, aceasta nniune «in extre-
dé vênätori, -locotenent dé la 1873, Iann- ptngaggir esiti d e acolo duceaü o viat5
Si '
Papa de -ales trebue `sa fie,1nsusr
-Descärcatä de ori ce soii de recnno4- mis, or fi o opera de senilitate
fare' de aicï
arie 1, la vacanta .ce este in regimental vese]a. Boerir fr baricadaú. palatele, cardinal si alegetorir
Am esamiaat dar sub 4 de dorobantï, ,compania 7 Riurile, dupa burgezir` i,sr retineau a casa femeile sei 'esclusivi :
tinta' cätre ea, simtind propria ei forte', un resultat valabil.
,

cardinali. A treia zi dupa intrarea'

Rusia nu va avea ea drept sä a,precieze toste fazele -diferitèle '
ipotese ce poate sä sn,plimentul budgetului pe- 1878.-
ggi fetele, pe cand ,ceï ce umbláf pe
-

foarte jos beneficiile uneï aínicil en total nasca' din atitudinea germana in eventna- in conclav se incepe scrutinúl,' pen-
litatea anal resbel si am gasit cea mai Seria. Al rând la -alegere. strada i r tineaú mâna la punga. In tru
platonice, ¢i care ar fi lipsit in momentul ce' .VI, douilea ' . care se duc cardinalir In toata
-

mprobabilä este neutra itatea ei. sfârgit, cum zice numitul secretar, , -

-eel mai trebuitor ? '-' -

.

Indeplinindu 'si Tarnl amhitinnile aale
,
de
`reculare; ,fárä de concursul German,iei, färä
indoiale' ce', Rusia s'ar ,crede în drept, de aceasta este o cestiune de
- Stäneseu Nicolae,' din regimental, 2'-de dimineata, de 'la 7 ore, din - celulele,
Lordul Beaconsfield a zis ce' divergente dorobanti, locotenent de la 1872, Ianuarie_ null poate inchipuicineva un timp
tor. In Capela Sixtinä.
veden existând intra Anglia ,si Rusia 1, la vacanta, ce este In zisul .corp, cóm- mar vesel si ó'_libertate mal absolute.
Imperid. ELI Ran= páñia 4 Amaradia,` dnpe' suplimentul bed- Aceste obiceiurr frumoase `ali dispa- (Va firma.)
(Voceéa -Clerulur), -

a reintra in plina el libertate de actiúne,

desc ce' daca salvarea ' preteatinnilor sale, getulul pe ;1878.*
,
lor, interes impe-
' rut . cate putin in decursul veacuri-
a nu consulta in altgerea fiitoarelor In legitimitatea este un
si de lor, eu _deosebire de la 1814 incoace.
rios. pentru: Anglia, a nu tolera °umilia- AZ dôilea rând la 'alègére.
el aliante de cat própriele ei `interese in-
,

De- când : puterea regeasca se antinde

ereditar.' Te las tinnea Rusieï, este o cestiune de imperiti
; tre inamicul si' amicul

sé judeci, d,-nul meú, daca principele Bis=

pentru Germania. Resbelnl intre, Prusia
Staieoviei Mihail,- din compania gen-
darmr $ueuresti, locòtenent de la 1873; asupra Romer, ori -ce_ desordine , In ULTIME SCIRI
aplandeze de in- contra Austriei-ín anni 1866 era o nece- Ianuarie: 1, la vacanta ce- este in regiMen- interegnul papal a. disparut. Mena
-, mark ar aves drEpt sä se
-

(Agenlia Havas).
prndenta uneä asemine po- sitate istorica. Aliante' Germanieï cu Rusia tul 5 de dorobantí, compania-8 Glavacioc, ferma a- puterer civile a pus stavila
= telepcinnea
liticï.-Invinsä, Rusia invinse', prin abtine- este o fitalitate pölit,iéL dupa suplimentnl badgetulni; pe 1878.
-
'

mei, deer la acea liberiate, reüï inteleasa.

Te.-las judeci," domnul
rea Germaniel, ar avea de cónsecintä ine- se'
precum resale' ea din gru -
vitabile' ruptura inaediate' á legäturilor de tuatinnea ast-fel
a fortelor, in eventnalitä --
secnlarä amicitie ce unean ambele curtï, si parea probabile'
"si-
Indata '.ce moare' papa,'camerarul Servictul de la I Moir, -9 ore dimineata
Seraa ..vll, Antâiul rând la vechime.
suprema is palatul In posesiune exe-
Busnioc Grigore, din regimental 12 de " Parts, 30 Aprilie. -

tile pregätese, este de näturá a,po- quielor; cardinalir in zece adunarl. In

le, permiteai färä de sfiala
o serie de arise, ce se paread ,mórtale.
se' treaeä
-
Prin care se
vätni' pe guvernul nostro- de a opaca Co
dorobantï, locotenent de la_' 1872, Ian na-.
rie 1 la vacantan"ce este_ in zisul corp, tea d'îhtar, care se tine iii camara tier, 'care va fi mâina , multe case- aunt
aceea a -ansi estreme cir= compania 7 ,Mizlocel, 'dupa , zsaplimentul acaretelor bisericestr" se
-
On ocazia deschider°ir solemne
.
a exposi-

In ochiï Rusier aceasta abtinere,ear avea alta cale de cat citese sta impodobite cu .flamurï. Se lucreaza cù o
mine aingura poli-
Dupé
tutelelur Gregorio X, despre ' con- activitate
Bis- conspectiunL' e febrilä pentrn a da eel din un-
hate nnantele uneï trädarï; principele budgetuluï pe, 1878
retrage bratn de tica conforma en interesele d -v. si Cu cir- má lustro prepârativelor, Sträiniï_çurg.
mark nu ,se însalä : clav; 'ale lui Iulius II, despre ale-
de aste'zi. Curajul cu care gu- Al doilea rând la alegere.
la Rusia, este aapune o in mana Franciel; constantele
:
trecnt a -stiut sá iea gee,, in fine ale lui Pius IV -ggi Gre-
aneáându-$i Alsacia ai Loretta s'a condam- vernal d -v. in anal
"
Ghisdävescn Ioan, ,din regimental' 1"' de Viena, 30 Aprilie.

; nat a fi aliatul Rusieï pe `vecnicie; -'daca

o decisiùne virile', într'un
" moment unde infanterie le linie, locotenent de 1a--1873, goriü XV, ,despre ceremonialul concla- `Politische Correspóndenz, prime¢te din
ar fi iasä din strim- ezitatiunea ar fi fost fanestä, a fost o proba Ianuarie. 1, la vacanta cé este in regimen- vulur. Tot-d'o -data eu aceasta se de- Petersburg urmätoarea veste: Boala prin=
ar canta se, scape se_
torire, pentru a päti _mai réi: Ast-fel, in- de fnalta întelepciune : (Carpe diem,,, zice tal '3 - de dorobántï, compania 3 Balta, numesc cardinali, care :ail sa ingri- cipeluï Gorceacof nu s'a agravat. Cu hate
,' frângere material pentru Rusia, infrân- un vechii proverb plin de simt. Adese órä 'dupa suplimentnl budgetulul pe 1878. jasca de pregatirilé alegerer. La a
acestea e vorba de a reehPma din `Londra
mai multa îndre'snealä unuï om pe contele uvalof si de a'i incredinta in-
gere moralä pentru Germania, lasând pe însä trebue doa adunare se- intäreaü alta data terirnnl afaçerilor pe câtä vreme, marele
-micsurat, de stat pentrn a se supone circonstantelor.
aceasta din urma cri prestiginl
servi de 'ele. amploiatil public! si servitori! Romer 'cincelar va fi bolnav.
flag ,de aliante, in fata, Francieï tremn- de cat' pentru se
a
Primiti etc. ,si siguranta conclavulur se ïncre- Aceeasi Corespondentä aflä din Constan-
rândä -de agitatinne, alätnrea en a Anstrieï
- -

dinta guvernatorulur Romer-7- tate tinopol, cä ieri marele Dace Nicolae I'a_
, fndemnaté de sncces -ei ícu bratuldeja în- CRONICA presentat trnpelor pe generalel Totleben,
tins' pentru a recapata antica- ei influente' o data acest oficiú era predai u-
iar astäzr Sultanalni. In ar,me' a plecat la
in Germania, nu mai putin si coroana ere- --
nui so} streiri. In fine urmeaza Odesa împrennä en generalul
Nepokoïcitki.
- ditarä al Habsburgilor. Printul de Bis- In seara de- Vinerea-Mare,- la orele 7 si denunirea prelatilor , care at sa Rn¢iï ai arestat mai multi mohametanï
mark in earlament, a esprimat regretal,
jumätatP, I. S. DomnitoruI, insócit de Ca- supraveheze conclavul:- La a treia la Adrianopole. Din precautiuñe
cä Germania dnpä atâtá strälucitä biraintä INAINTARI sa Sa civilä $i militara, á mers la Sfäntá
cornisia
adunare i f aleggi conclavul confeso-" a plecat din Filipópoli. Marea revista, care -
nu e inch' bine a,sezatä. Mitropolie,,ande a. asistat la oficiul divin
Nu ti se pare, domnul -men, cä In ipo- celebrat de catre Inaltul Prea Sântia Sa
rul si in zioa a patra se denumesc era sä se faca la San-Stefano, a fost cöñ--
Intâiul rdnd la-vechime.
_
tramandaté in urma evenimentelor din
tesa noastrá, Germania învinsa in uri mod Mitropolitul-Primat, fnconjurat de înaltnl medicil i chirurgul conclavulur, In- Rumelia, care ai silit pe atatnl-maior
_

r us
pace'tos fe'ra de a'si -scoate sabia s'ar afia Leonté George, din regimental 15 de cler. La aceastä cermonie ai lost fata tr'a cincea barbierul gsi farmacistul." de a detaga un nnmér
destai de conside-
' in o positinne foarte neînderoânaticä, a- dorobantï, locotenent de la 1871, Martie d-niï- mini,etri, d. vice-presedinte al Sená- Intr'a sasea trage la sorti cardina-
rabil de trupe."Se asignrä, çe' generalul
dica : in picioare, între doné seli, si färä 10, la vacanta ce este in-zisni_,corp, corn- tnlaìí D. Bratiann,' d-niï inalti functionari lul tel mal têner
celulele din conclav Totleben posed instractii, in vir-
de cal. = Asa dar ipotesa néntralite'ter, pania 2 -Mizlocul, dupa snplimentul bud- aï Statnlur si d-niï -ofiteri- superiori din
,gi maestri!- de c eremonir predali fie - tuteá ce'rora' negociaüinnile relative la re-
care la prima vedere s'ar pe'rea cea mal getuluï pe 1878._ garnizonä. .

naturala, a precum vezi çea mai neadmi- M. S. Domnitorul en I. P. ; S. S. Mitro-

caruit cardinal decretul, care 'r da tragerea simultané (suspendate eu total in
cele din arma zile)- sä se _poatä retneepe.
sibile' din toate. - Âl douilea rând la alegere. politul-Primat, înaltnl cler 'si persoanele drept de intrare In conclav ;. Intr'a
A II-a Ipoteza..-- 4Interventinnea Ger- saptéa cardinalil earl doresc sa is
' manieï contra Rnsier, - In casnl- invre- Ionescn Ioan, din batalionul 2 de.vênä- presente ai ocolit cu Santal Epitaf, si, í:n-
torï, locotenent de la 1872, Ielie 6, la va- torcênda=se -apol in bisericä, a asistat la cu sine= un al treilea conclavist, a-
semblabil dud Germania ar fi învinsá din canta sävéreirea, afintel duc înainte aceasta dorinta. Intr'a ROMANIA SI RESBELUL ACTUAL - -
ce este in regimental 6 de doro- slnjbe:
preunä en.aliatiï eï, ea presinta tot acele bantï, déceda-
seti
inconveniente ca si âiitáia, fnse' mnit mai rea
compania
- 6 Snagov, prin opta- se numesc dol cardinali, cari
cápitanulnï Bajgoin Ioan< M. S. Domnitornl, fiind indispns, n'a controleaza toate persoanele GUVERNANTII si GUVERNATII
grave : Egec inilitar, $il politic: Iatä dPsa- inchise de
asistat Sâmbatä la slujba Sfintei .Inviati, in conclay. Intr'a
etral. = &Iñvinge'toare.?, sitaatiunea el va Seria II, Intdiuli rând,' la vechime. noa se aleg prin W. BLAREMBERG1

fi exactaminte-aceiasï, ca in ipotésa ;und
Resit invinse,`fe're' de complicitatéa el; câs-
tigul nn-ïva`fialtul, de cât de aJedaa
pe Rusia intorcêndu-se contra ei .la cea Martie
ântáin _ocasie..- Birainte' stearpá ;
vot- secret trel cardinali, cari at sa fost senator ales, deputai demisianat.
Rieutä Ioan,. din regimental 5 dé in- supravegheze incheerea prescrisa a Traductiune din limb, francesa.
fanterie de linie, locotenent de la 1571, Feli,citärile_ ce Me'riile Lor Domnul si
conclavulur.- In fine; intr'a zecea, pri- Tiparita din iniciativa unul iubitar
10, la vacanta .ce este in regimen- Doamna ai primit din toate unghinrile
eelel dé aenm Indoite mesc- cardinálir,` cari n'ali inca dia -
-. rn- tal 13 de dorobanti, compania2 Turia, Orel,. en ocasiunea
h

badgètalñi pe 1878. aniversärï de 8 Aprilie, Rind întipe'rite de conatul, dispensale, in .urma° ea-
a-
de adever.
frîngere -moralä, . ...
dupa suplimentul Q
_
Se aflá de v%nzare la Iibrária Szöllösy.
 ,

TIMPff'L , 1

Vi4eigiA 414.4Mg-,44a 444;44444 N'x, Ag4i4%iggWigigr.cìföit®hc>g vén ` ' < < ac

w
J
t f u, et,a

8 Ve
Á-
f' '

} !

ID I z\1- ,+13 'v. a TT IR,

!

8 (:D I
insciintqä pe onorabiliï agricultori, a inceput contractarea asigilrärilor
.cä
!.
I
: -.
T

N
B7P J Á ,

;! B

140 ., G-
y .
i i
6 , '` .t.laa
7

Ær, * :r: . ;'

,'. ..1:' .
;
5

§i invita, eu ,onóre pe pentru asigurarea recoltei din acest ari,

n-pii Proprietàri §i Arenda§1 .de" Mo§ii ca
bine-voiasca a so adresa,
precum §i. pentru ori ce i.nformatiuni relativ, la ac6stá ramriioä de asigurare
la gentille-et iii.stalate in' tóte `ora.'sele §i târguri.le .din sa la biroul Ceiitral din Coitii.l Strade
4MtVretTrNrfrtet* *trAtMerttlittM
-447-.;.?c°' ,r s ,.,s.:

.
ipscani §i Podu1 Mog6§6iet (.Palatul. Dacia).
,
. ... me
.t.x.`,.

P'ICJ$L+C"'I
...

.M.vv^s'Wi.
iJï'TE
,

_.,_ unr,f+f,
., ,;.?mticnrr.vxe»snuw
ncrr,+,on -
(735-2)

. .XttP3A '''r6rtt
7.áLii.°.t.`.%"" ,r . .°

P :..I
_ -:Ê+° i. r l: :'.+fù._
tIMMTMO tEtMTEMCM5Mterfg.
MARE
enuMUSE T A9
TINERETEÏ PELEI
.

VELO
SUCCES.

T
ça Numa patru-spre-Oece tlile MEDZCAL
al1uï;BERGjR
:: DE PACURA Ca miiloo neîntreeut'+pentru înfrumusetarea palet
s'añ recunoseut dé tóte damele cea 'cercetatä
de
este o
'

autoritätï, esqelenta, nevätämätórea adevërata RAINA, DE OREZ

PANA 'LA 23 APRILIE 1878; M4I TINE se întrebuintézä,cu sucres sigur de,nouse enï de o deosebitg specialitate, ;fóre fing, ne-
, t . ,în urmä recomandäreï Si atestatelor a d -l.or:
simibilg, preparatg .cú Bismut; 'Ií posea
' it
profesor Dr. Cavaler ,de schroff, profesor

area lesfacere Heller , Dr. Melichar si multor medici

.altor persóne ea remedió contra
TUTULOR BÓLELOR ALE PIELEÏ
de Dr. T.EJOSSM, Paris. .
calitatea cea fericitg , a da fetei oínnluï.
FRESCITATEA NATURA,L.Ä.
"

In', Otelúl Otetele0anu, Caleà Mogogóiel 'No. 27 Aeest mijloc da purificalsiunea pelei, a tineretei.
precum fi contra necurci enieï fetef, recunoscut in tóta tumba, s'a arätat

SE' DESFACt CU 'C RI-CE PRECIU

. mal ales contra'rî.ieï, pecingenilor, bubelor
dulce, purólelor, mätreta capuluï ti a bar -
ca cel mai bun ,si cel mai activ din
tóte mijlócele de înfrumusetare spre
CIL FAY,
beI, petelor obrazulul ti a trupuluï,'nasului à depärta sigur pete de sáre, coloritul Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix
" ', sóreluï, roséta, pete galbene, precum
,"dii Fabrica de Pânzä' §i Lingerie din Viena.
.
rosiñ, degerätnrel, transpirai;iuneï picóre-
lor si contra tutulor bólelor de cap die co- tete necuräteniele pelei. RAVIS-
- Deposit în Bucuresci la farmaci
F. W. Zürner Iì la d-nii Appel ,&
d-l11

p ilor. Mal este si de recomandat general- SANTE däpeleï o frägetiime a tine-

' Mari sume de albiturile cele mai fine pentru dame si bärbàli mente ca un mijloc purificativ la spälat. retei fórte frumósä rosa-deschisä Si ca

Cämäsi brodate din cele mai fine de batist si inu pentru

Dace, säpunul de päcúra al lui Berger se
intrebuini;ézá In gfnere cí mijloc de spälat
de catife, face pelea, si mänile alb:
lucitor si delicat, este recoritóre De inchiriat. `pérCapentruiseta,
500 ucé I dame, cari mai înainte le viadeam à 6 si 12 franei pe pelea sanätósä se5 din când In când în pästreq.ä pelea fragedä pänä in vîrsta cea mai pâni, 4 pentru slugi, grajd, $opron; pivni{ia
Acum nun"iaï eu 3'§i"6 francl
bal, atuncï va da pelei o finetagi frescheta
rstraordinarä, precum nu va produce nicï
inaintátä., ¢i grädiùä ít.. ~tradá Primgvereï No. ll.
, -

-,
NEFALSIFICAT se gäsesce in Bucuaesei numáï 2) Casa cu 2 etagie, compnsg din 9 ca '

un alt säpun,'preservând de tete bálele sus

enumerate ale pieleï. a dnu BRUS, Farmáeia la Speranta. : mere pentru stänGñï, 6 pentru elogi, grájd,
° 200 bacati ,Fuste de dama, capóte, pantaloni, costume de nópte de bai/ Pretul uneï bucäti împreunä cu des-
PRETUL: flccon mare 8 fr;, flacon mic 5 fr. gopron
I mag.,4it pentru tienine, sä ïn- I

frana chiria0 in total, `aas partial,cn etaginl,in

Se vor vinde nomai cu 4, 8 §i 12 crierea Intrebuinlärei franc., 1
Deposit geñeralla H. SCHWARZ, BudápéstaMarie
Vallerigga,sse No. 9. Strada Berçlii No: 122. (72'6-0).
Säpunul de päcurä al lui Berger convide wewoo=mok a a ft.

200 bueáti pichet alb si colorat fin à 30 cotï

40 la sutä päcurä conc. de .lemn, se pre-
para en mare bagare de sena, si se dcose-
Se vinde numal eu 7, 1,2 §i 17 franc betste fórte malt de tete cele -alte säpunuri
de päcurä afiätóre asta lï in comerciú; ADEVERATE INdJECTIUNI SI CAPSULE
Basmale de damast,, ervete, fete de' masa si pentru ca fea " Spre -.a se feri de falsificate
sä se cérä dinadins säpunul de päcurä al lui
=
Se vor vinde nurnal en 3, 6 si 10 fr. 12 duzinä Berger ,si sä observe ,învälitura'cea verde. FAVROT
Depositul general pentru Romania en rosg
Inu de Rumburg 36 co üï Cu 25 !ranci, inu de Belgia ti Irlanda Aceste Capsule posed proprietätile.tonice a Gudronului adäogatè pe, längti aG
100 buea I' Y, 60 éoi<ï cu 50, 70, i
90 franc].
si en detail in Buéuresci in farmacia la Spe-
ranla a lui BRUS. Deposite in Bräila , far-
mac a Hepites; Craiova, farmacia Moess;
P'I
tiunea antiblenoragicä de Copahu. Ele nu obosescu stomahul §i nu provócä,nici
" diaree nici gretä ; constituescu medicamentul prin escelentä in tratarga bólelor
Acéstä desfacere colosálä va dura numal 14 dite, 'adicä pârä "la 23 Focsan : farm. Linde; Galati, farm. Curto- l cóntagióse a ambelor secse, scurgeri",vechi sed recente, catare a besicei si çurze-
r.ea färä voie aurinului.
ï Aprili vi'itor, din causa cd închiriändu -sa localul de la St. Gheorghe viìtor, vits; lasi, farm., 4ouya; ;Ploesti, farmacia
Schuller. Pe la finele tratamentului, si când ori-ce durere a diapärut, usul
pre-
suntenì nevoili a vinde In total sait In parte töte märiurile sus notate cu
O

Afarä de ateste, fie -care farmacia se aflä INJECTIUNU RICORD o

F
lurile cele mai neauzite de eftine. o
In p sitie a putea preda Säpunul de päcurä tonice si astringente, este midilocil' infailihil de a consolida vindecarea =sí de a

va priimi fie -care cumpärätor pana al al lui Berger eu pretul original., Pentru "co-
män4li en gros` 'ti °en detail sä se adreseze
catre depositul principal:, 'arm. G. HELL,
evita.intércerea.

.p: la suma de 10 Napoleonl atat en gros cat ï en detail` ca Rabat in Troppau. ' (712 - 3) ADEVERAT SIROP DEPURATIV
o .garniturä, flua pentru 12 persóne.
FAVROT
M a.gasinul se an in Otelul' Otetele§anu, No. 2 7v, VERITABILA
7,50:?;e94it 14: ' .r.. 1147A GERZA .... A
Acest sirop este neäpart pentru a vin deca cu desevêr§ire maladiele pelei si pen-
tru a sfïrsi de a curätisângele dupà un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tette
aócidentele ce pot resulta'din sifilis constitutiotialä.
Pùblicul, trebue a lepäda, ca contra lacere periculósä tóte 1medicamentele
RICORD, care nu vori.i purta sigliulü C. FAVROT.
HYGIENA PELEI . MADAME .PATRU . Compusii de LESUEUR DEPOSITO GENERAL.- Fa Favrot, 102, strada Richelieu;r in Paris ; In
,,. Aceastä -apä face a dispare petele ro¢ii; Iassy, Racovits, Konia ; Bucurescï, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatx, Tutu:
SAVON seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajoroa, F. Pohl;
Reîntorcêndu-se în Bucuresci, reîncepé í:mpedicä sbgrciturile si albegte peleé. .
Plojest'i, Schuller ; Barlad, Brettner, si in tOte farrreaciile. -

coineri:ul di de mode in vechiul local,,St'rada La Paris, la D. Gastellier, parfumeur,

Ati SUC DE LAITUE Mo>~osóel No. 58 etajnl de sus. 47, rue' de la nausée d'Antin. -

Avertura PALARIILOR DE VARA. in-' Deposit in Bucnreetï la farmacia D-lui ®

E ,PI AUD;yPARIS cepe la 23 Aprilie corent. (734-1) I. W. Ziirner, ¢i la D. Apple & C-ie
PHARMACIA LA ,,,,SPERANTIA" ,

în Suburbia Mi
,, Acest saputi se deosebeste prin unetiositatea
pastel séle si prin fineta mirosuluï sel. .E1 re- Ull pl oIUSOI ,de ^ llibIl
cesä áRussá De in iriat
j,,
e 11 haï -Vodä Strada
'

DEPOUL MEDICAMERTELOR FRANCESE.

26, CALEA MO(10§0AEI, 26.

corette pelea si i comunica o frägeq.ime ne- Românä, cunoscut in Bucuresci, oferä ocu- Corbu No. 1, dog apartámente compuse
prPciuitä. pai;iunile séle cá profesor , translator la de 6 ,si 4 camere -cu dependinte precum Obiectey de Cauciuc Articole de Toalete. -- Asemenea, se angajézg a, efectnà
Pe timpurile de ger pe lâñgä acest säpun, si alte trai de tâte 2 camere si dependinfie. ori-ce comande din resortul medical.
trebuesce întrebuintatä ti pasta callidermica, o redaci;inne, ¢có1á sait casä-particularä. .

A se adresa la ádministra#iunea acestui Adresa : D -nu C. Dissescu, -aceiagi Su- BRTTS-

.
Singurul Deposit alla A spasinei Mignot. burbie, Strada Isvor.0 No. 39. (725. --0) >.

`
..

1iar., F" -wP

y\ `
®

- z

;
. - J,,
...
t , 9- . ;,
/_
/ i1,r l'4 1 ,
il
;-,c1
; I 4
((

.-).
?

sr_ \ \,l 1 l l, ),.0ti ! 1 1,:\h,

)- !

i4, (
1

o 1i 1 l1
1

c ,
1
;

y % ,.
!.
, :- *
.. .. .-

J) Ft!N E C : }. .
1
.
iìODA°
TTT !.

...
.. ,

o\°
a
. ..
FL C 1: R T1.BE
GRECU;'
RNISORT''' , 3E

,20; COILTITTL BTTL`EiVARED "CT LUI+ SI " MOp-OSIOAIEI; CASA

1

Q",
'

, Face', cunoscut onor." Clientele, clí i a sosit rpentï'n sesonul actilal UN ,"MARE, .BOGAT ,asortiment de Y haine 'clin Atofele celé

, mai moderne , flisóne 'elegante croite', dupe "cele din urma jurnale ,de Paris §i Lolidrá.
Cäml,frantuzescl, albe i colórate``
Costume corr:iplecte de' Fanta-sie ' '
r
li ediv gote Hardington -Lingerie- de töte felurile ,.
i`

Jaquette Bosphore
'
Á

Cravatte Plastron; tOgate etc. negre ,i coloriï

Sacco Coupe anglaise { Umbrele fil objecte de fantasie 1

-4),%) PardCssus, .tlénaissance diferite alte fasóne Mânutl i töte lúcrurile de modg ' ,'
' -

PRETURILE CELE t MAJ ' MODERA.T.E

coittändl de tóte felurile ,dè haine care se tt Si IR G-wit erbT Ai. 'UNIE

.
Se 4'
Casele" Grécénu:
efectuGda' cu inare. proniptitudine. I"urnisorul' Curtil Coltul Bulevardului si Mógosóieï,

;
No. 20+

-i
,

,. ,.
,

, _ _ _ _ ',."4, _A. _A. `A

c c
s
t 4,1 il 4 /4i1 f
4
tr (',\`

_
ti 4
l`ryi
+

___..
Typ. Thiel & Wiess, Palatul Dada«.