Marin Sorescu IONA ‘TRATRU IONA, Prefefele scrise de autorl Insist nu-gi au rostul decat in masura in care vin cu niste precizéri de ordin documentar. Altfel, $4 incerci s4 spul ~ @ prea lung. Si poate c& ai si tat. Creatia e 0 balbaiala In fata Jui Dumnezeu. Dupa ce a creat lumea in gase zile, ol s-a simit att de epuizat incét n-a mai putut migca un deget. A mai apérut oare ceva nou de ‘atunci? lata un exemplu de epuizare dlvina. Recitesc dupa cativa ani lona, cu ochi rece, strain, $i ma Intreb: oare unde ramasesem? Jona, proorocul care a fugit din fata Cuvantulus, a Incéput in burta chitulul, Cao serisoare, In cutia postala. Am gait, poate din gregeala scrisoarea, Am ctit-o cutremurat simi s-a péiut c-0 Infeleg. Am incercat s-o transcriu. Asta a fost tot. Dupa aceea am vrut sé-I uit pe lona. Ce s-a ales din méndra cetate Ninive ,mare Inaintea lui Dumnezeu s-0 strabali in rei zile de umblet"? Ce s-a ales de oameni ei care ‘s-au Imbracat In sac $1 au pocait si nu -a mai ajuns mania de sus? Am uitat absolut tolul. Apelati la arheologie. Am fost intrebat daca burta chitului simbolizeaza célétoria in cosmos sau singuratatea intrauterina. in ce masura ona ¢ primul om ori ultimul om? Daca dau o acceptie freudista, mistica, politica ori cabalistica experienfe! acestui personaj? $i mai ales ce semnicafie are gestul final si dacd nu e ‘prea multa amaraciune si daca nu mi-e mila de umanitate? ‘Nu pot s@ va raspund nimic. Au trocut trei ani de cand am soris tragedia. Totul mi so Incurcé in memorie. Stiu numai c& am vrut sé seriu ceva despre un om singur, ‘nemaipomenit de singur. Cred c@ lucrul cel mai Ingrozitor din piesa e cénd lona isi pierde ecoul. ona era singur, dar ecoul lui era intreg. Striga: lo-na si ecoul raspundea: lo-na. ‘Apoi nu a ramas decat cu o jumatate de ecou. Striga: lo-na si nu se mai auzea decét lo, [on vreo limba veche inseamné: eu. E tot ce-mi mai amintese MARIN SORESCUIONA Tragedie in patru tablouri PERSONAJE: IONA, pescar PESCARUL I PESCARUL II , find vars, figuranti Ca orice om foarte singur, lona vorbeste tare cu sine insusi, i pune intrebdiri si-si raspunde, se comporta, tot timpul, ca si cand in scend ar fi dowd personaje. Se dedubleaza si se ,,strange”, dupa cerinele vietii sale interioare st trebuingele seenice. Caracterul acesta ,,pliant” al individului trebuie jucat cu suplete, neostentativ. Daci rolul va parea prea greu, ultimele dowd tablouri pot fi interpretate de alt actor.TABLOULI Scena e impart in dou. Jumatate din ea reprezint& o gurd imensi de pest Cealalta jumatate — apa, niste cercuri facute cu creta. Iona sta in gura pestelui, nepasitor, cu ndvodul aruncat peste cercurile de cretd. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias. Langa el, un mic aevariu, in care dau veseli din coadi eftiva pestigor.‘Acum incep si Pare aud poe, poe, trone, poe, in nived. Bolovani nu alta. Ca avem o mare bogati, Ce mare bogati avem! Cred cf nu mai au nnult, Nici o grija. (Strigd) Iona! (Ragusit,) Iona! (Mai régusit.) lona! Nimic. Pustietate. Pustietatea micar ar trebui s-mi réspunda: ecoul (Bigdnd de seama ci n-are ecou.) Fi, dar ecoul? (Mai striga odata, sa verifice banuiala,) Io...(Asteapta) ..na... (Asteapta) (Frecéndu-si mdinile a pagubé.) Gata si cu ecoul meu. Nu mai e, s-a isprivit. S-a dus gi dsta, Semn rit As, poate e vreo masurd mai nou lata de pescari (Explicativ,) Sa se termine odata cu galdgia de pe mare. Ce vacarm! Nuc bine si urli pe mare Pe uscat mai treacd-meargé. Dar pe aps, ba. Tip cu, fipi tu, fpa celalalt, Zgomotele s-aduna Valurile intra in vibratie. Ca un pod peste care trec soldatii, toti in acelasi timp: se drma. Pai, cdnd se pun si Astia s& treacdl. Asa e si marea, Intra in rezonanta valul asta, intra celialt S-ar putea isea o furtunat Si cind s-ar dardma toatd apa peste noi... Za nue bine i strige tof de pe mare odat Chiar daca sunt naufragi Chiar naufragiatii, Sa strige toti, dar pe rind. Infeleg, si nu se bage de seama. Altfel s-ar crede ca e o jelanie absoluta. S-ar infuria marea. (Injelept.) De-aia fiecare om trebuie si-si vadi de trebusoara lui (Viténdu-se in apd) Si priveasca in cercul sau, Si sa tacd. (Pau) Numai cd eu trebuie sa strig. Sa-I chem pe ona, (Strigd.) lonaaal Nimic. (Strigd.) SA nu te prind pe-aiei, auzi? Nu te mai tine dup’ mine, Iona! (Pauzit.) De fapt, lona sunt cu, Psst! Si nu afle pestii. De-aia strig, si-i induc in eroare. Ca Iona n-are noroe si pace. : Pestii trebuie si creada ca el pescuieste cine stie unde. in alta part... (Rézand.) Cred ci ar trebui si pescuiased in alté mare. Poate acolo.. Dar daca poti sA-ti schimbi marea?! A, nici pomeneald.(Strigd.) Iona, si nu te apropii de locul Asta, cZ-mi sperii norocul. (Scofand navodul gol) L-ai si speriat. (Arunci din now navodul) Ce mare bogati ave! Habar n-aveti cati pesti misuni pe-aici. (Curios.) Cam cati? Dumnezeu stie: multi (Cu uimire,) O sus? Mai multi. ‘Cam edit a-m numara toatd viata? Mai mult Atunci, ct a numéra toatd moartea? Poate, moartea e foarte lunga. Ce moarte Iunga avem! Dac pofi numira atita bogitie... Ce mare bogata avem! Si cum poate marea sii tind pe t Se descured. Greu, dar se descur (Rézénd.) Cred ci le di mai mult apa. Nu, cd ei nu beau apa. (Concesiv.) Bi, le-o mai turnénd ea si apa. Cand ii vede pe toti cu gurile ciscate. (incercand navodul.) Parcé acum atéma mai grew. Cred ca Iam prins pe-dl mare. De mult pandese eu pestele asta, L-am si visat. ‘Nu-i vorbii, c& eu visez in fiecare noapte doar pesti Poate unde ma ocup si cu... (Gest, iusemnand pescuitul,) Dar prea m-am saturat de atta duhoare in somn, Visul si pestele. Visul una — crap, Visul doi ~ morun, Visul trei — platica. La platica intotdeauna ma trezese injurdind. Ma foiesc in pat pana spre ziua, dnd atipesc din nou, si ce crezi ci (Curios.) Ce? pestii Jstia pe mancare si pe bere? ez? As, n-am eu norocul dsta! Ce erezi cd visez? (Si mai curios) Ce? 0 fata 0 faa? fifa de peste atat de mic, incat. Nici nu ti-l poti amin Se topeste pana te trezesti. Si aga in fiecare noapte de cand ma sti. Asta se mai poate numi vis? Si in timpul asta, cei doi copii ai mei dorm bustean ‘Cum pot dormi uni asa? (O data i-am intrebat: Ma, voi ce visati, de dormiti bustean? Si ei cu ochii sclipind de fericire: ,Marea”. Priu! Dar poate lor le convine: viseazi marea fard peste.Doar apa marii frumoasd, a naibii cénd te witi la ea. Asta viscazi ci, lasind tot greu pestelui pe mine. (Melancolic) Daca as fi pidurar, de la o vreme copaci As vrea si ma fac padurar si si visez chiar din prima noapte un milion de copaci Si eu sf stau la umbra lor S-ar face in somn cd eu stau la umbra lor. Ce umbra deasa trebuie si dea un milion de copaci la un loc! Deasd ca mierea Si eu colo, cu capul pe-o radacind, si ma tot uit dupa veverite. ‘Veveritele nu trebuie sa le prinzi Asta mi-ar lipsi - si mai alerg si dupa veverite in somnul meu nenorocit! (Citind spre navod.) Oare?! Ai, si-l scot? (Nehotirdt.) Stiu eu daci a sosit momentul? De ce-o fi tragand asa de greu ndvodul? Barosanul. De mult il pandese eu... $tiu si cum aratd. Uite-asa are o gurd! (Gest indicdnd involuntar, gura pestelui mare din scent.) A, de mult il pandese eu, Ti cunose fiecare solz Dacii mi s-a arditat noaptea! De cétiva ani il am in cap, numai c& nu pot si-1 pun aici in nivod. (Facandu-si curaj,) Da, Doamne! (Trage de navod.) Greu, grew (Seoate navodul,) Nimic? (Uimire.) Nimic. Atunci, ce naiba atima asa? (Priveste in zare.) Asa, inteleg. Norul acela. tsi culcase umbra exact pe nivodul meu, Mai bine m-as face pescar de nor Azi unul, maine altul. As aduce repede potopul Ca la nori am noroe. (Pauzd.) (Dai cu ochit de acvariu, Vorbind cu pestisorii) Tot in voi mi Plevusca, sdraca. Ea duce greul marilor si oceanclor. (Aritéind spre acvariu.) Sunt ai mei, particular (Cu compétimire) Aw mai fost prinsi odata. : Ti tin pe fereastra. Lumina le face bine, ea confine fel de fel de substante. fi ingrasa, ii inveseleste. (Trist.) Numai ca nu le di drumul. (Speriat,) Cum si le dea? Sunt pescar si trebuie si se giseascd oricénd un peste sin casa mea, Altfel ce-ar zice lumea? Cind le arunc mancare dimineata, rman si eu asa, Uneori stau ceasuri intregi chef si te duci s& prinzi alti, zice sotia mea, care ma iubeste, nu te mai uita aga la ei, Cé mor 5 astia. Ea mi iubeste, dar nu cénd stau si ma uit la pesti Nar fi exclus si moar din privirea mea. Ci. am o privire otrivitd, Pe ce-mi pun ochii — moare. speranga.Asa zice ca Eu pared n-as crede. Daci era asa, nu murea gi ea? Ehe! De edind! Dar ei tot or s raveasca. Pentru c& de cate ori plec la pescuit, iau si acvariul. Cand vad ca e lata rau, am stat o zi intreagi degeaba, scot undita (0 scoate) si-0 arunc in acvariu. (O aruncii.) Pe cel care s-a agitat il arune apoi in navod. (Ce mult pind prinzi unul. (Cu ochii pe plutd.) Acum incep s traga... Nu-i vorba, si dstia trag greu. C-aui mai fost prinsi odat Dar pani la uma, unul tot da in cdrlig. (Scuzdndu-l parcd.) Apa mica. Nevoile de hrand mereu crescande. Te pui cu nevoile?! Daca e si fiu sincer, eu n-as mai vrea sa cada acum nici unt Asta e imposibil, E ca si cfind ai bea otrava si te-ai astepta ca ea 8 nu-si facd efectul Mi-e mild de el. Pest, fifi atenfi, nada mea o si-si facd efectul! (Privind acvariul, apoi marea.) Apa asta e plina de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, pestii, inotam printre ele, atat de repede, incat prem galdgiosi Visul nostru de aur e si inghitim una, bineinfeles, pe cea mai mare. Ne punem in gind o fericire, o speranta, in sfirsit ceva frumos, dar peste cdteva clipe observaim mirafi c& ni s-a terminat apa. (Cu solemnitatea unui cor.) O, tu pescar, care stai sus de mal, micar lasd- ne limpede drumul pana la ea, nu ni-t tulbura cu umbra picioarelor. Trebuie sa tréiese si eu, Hai, ma, ai apucat-o? (Se apleacé peste acvariu si in clipa aceasta gura pestelui urias incepe sa se inchida. Iona inceared si lupte cu falcile, care se inclesteaza sedrjdind groaznic:) Ajutor! Ajutoooor! Eh, de-ar fi micar ecoul! Intuneric.TABLOUL I Interiorul pestelui TI. Bureti, oscioare, alge, mizerie acvaticd. Impresia c& te afli pe fundul marii si, in acelasi timp, cdteva elemente care sa creeze impresia de pantece urias. Eventual, colfurile mai intunecoase ale scenei se pot misca ritmic, wlnchide” gi ,,deschide”: pestele mistuic, La inceput, scena ¢ in semiobscuritate. In tijloe Iona in picioare, cu mainile dibuind, nu.Mise pare mie, sau e tirziu? Cum a trecut timpul! Incepe s8 fie tarziu in mine. Uite, s-a facut intuneric in mana dreapt sin salcimul din fafa casei, Trebuie si sting cu o pleoapi toate Iuerurile care au mai ramas aprinse, papucii de Tinga pat, cuierul, tablourile. Restul agoniselii, tot ce se vede in jur, pana dincolo de stele, n-are nici un rost s-o iau, va arde in continuare. $i-am lisat vorba in amintirea mea, mécar la soroace mai mari, universul intreg si fie dat lumii de pomand, (Pauzé.) Totusi, mu mi-e asa somn. Nu conteaza, trebuie sii adormi. De ce trebuie si se culee toti oamenii la sfarsitul vieii? (indemnéndu-se.) Hai, pune capul jos. (Da sa se culce. in acest moment, lumina se aprinde bruse. E ca o idee care i-a venit lui Iona.) Asta eral Pestele! (Realizdnd intreaga situasie.) Pestele, pestele... (Mai mult mu poate sd articuleze. Micé pauza.) Sunt inghitit, Tot? (Se cerceteazii,) Tot Inghitit de viu sau de... (ezitd) de mort? Din moment ce-mi dau seamat... (Aduce argumente.) Pot si merg, vite, pot si merg incolo. (Merge intr-o directie, pand se izheste de limitd.) (Intorcandu-se, calm.) $i pot si merg si incoace. (Merge; acelasi joc.) Pot si merg unde vreau. Fac ce vreau. Vorbesc. Sa vedem daca pot si si tac. Si-mi tin gura. (Inceareé,) Nu mite fricd. (Inlemneste in mijlocul scenei; pauzi.) Am auzit o poveste cu unul inghitit de un chit. (Mirdndw-se.) Ei, nu mai spune, serios? Pescuia tot aga, si vine chitul cel mare si ,hat!”, apoi, gal, gal Ce gata? L-a inghiti (inspaimantat.) $i- ‘Cum si iasa? Pai, te intreb gi eu. Povestea ce zice, ce ne invata? Nu stiu, c-am auzit numai partea asta, a-ntdia, care ne invata clar c& pott fi ‘nghifit de un peste Asta puteam s@ nici n-0 mai inva. ‘mai iegit el zdravain? aflam aici, de ce-oi mai fi pierdut vremea cu ea? De ce oamenii-si pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc dup moarte? Pe mine ma interesa partea cealaltd. (Pauzd.) S-ar putea si fi scapat. S-a dat mult inapoi, si-a facut vant, si-a trecut prin bburta pestelui fluierdind. (Fluierd o vreme.) De fluierat stu si fluier si eu (in scena cade un pestisor.) Ce, a si veni pranzul? In unele parti se manne mai mult dimineata si foarte putin seara. (Al pestisor.) Eu cred c& ¢ tot prénzul. (Altul,) Oho! (la névodul si-l pune-n locul unde cad pest.) Poate am mai mult noroc acum, dupa evenimentele astea.(Asteptind céteva momente,) Ti-ai gasit! Cind © si se fini ghinionul de om! (Zimbitor.) Parca vad ca din cauza mea o si erape gi el de foame. Mai bine ma lisa in pace. (In navod cad vreo zece pesti.) (Nu se opune evidentei.) Totusi, progresul e progres. ‘A, nu, nu s-apued nimeni si-I conteste. (Ducdndu-si ména la cap.) Numai cd nu ma simt eu asa de bine. Si pot gusta dupa pofta inimii Zu, nu prea sunt in apele mele. (Se clatind,) Care-o fi cauza? Viafa aceea, sau soarele... C-am asteptat mult in soare pind si pice. (Gest spre pestele mare.) Tare curios as fi sk stiu dac-a mai iesit omul acela din chit Nu cred, cine-ti mai iese afard pe vremea asta? Plows? Circuli apa in natura, citculd. (Privind ungherele scenei, care mistuie”,) $i pestele, uite-1 cum mai lucreazi! Daci-i aga, stai si te ajut si eu, si nu macini in gol. (a un pestisor din plasé si-l fine un timp intr-un foc, unde ,mistuirea” e mai puternicd. In timp ce pestisorul se descitrneazé, Iona céinta pe o melodie apropiata cu Vesnica pomenire.) Vesnica mistuire, vesnica mistuire, Vesnica mistuire, vesnica mistuire, Vesnica mistuire, vesnica mistuire, Vesnica mistuire, vesnica mistuire, (lona se intource cu fafa spre publie, are lacrimi in ochi. Mied pauzi Deodati, izbueneste in ras.) A uitat si mi ia. Tar se porneste pe ras.) (Scoate cutitul) Ca sa vezi ce inseamna si te pripesti la-nghitit! Putea si puna gi elo strecurdtoare. Un gritar, ceva. Ar trebui si se puni un gritar la intrarea in orice suflet. Ca sf nu se bage nimeni in el cu cutitul (Catre peste.) Bine, ma mustetea, se poate sf faci tu 0 imprudenta ca asta?! (Invartind in mana ewtitul.) Daca ma sinucid? (Pipaindu-si cureaua,) Sau ai prefera sé ma spanzur?! N-am de ce si agat streangul. Coastele tale se clatina Nu exist nici un val fix. Marea e-n nauire, Mi-ar veni toate astea-n cap. (Pauzit: schimbénd tonul,) Dar cutitul putea si mi-l ia, Sau, cumva, sunt primul pescar pescuit de ef?! O fi tindr, flirh experient. Oriunde se {ntdmpl si dai peste indivizi tineri, E si normal, nu? Desigur. Allfel, numai cu babalaci. (Meditand.) intr-adevar nu cred s& fie el trecut prin multe ape. (Rézénd,) Puteam sit caut de dingi De fapt, ar trebui sine gandim la toate. (Cétutdnnd un loc sit strapunga.) Pe unde-o fi mai subjire? ‘Am fost o dati pe un munte i aerul era acolo atat de de mam uitat la el, Se vedea. Am stat o jumitate de ceas si m-am uitat [a aer. T se zareau toate celulele si din cauza asta parca era craipat Aci nu esti la munte, esti la mare,(Continudnd primul génd.) igi venea si-ti deschizi si tu toti porii. ffi venea slti deschizi chiar venele, si-l simti nivalind prin toati suprafata ta (Respirii adénc,) Asa... (lie rau.) E asa greu s Cine-si mai deschide pori acum? Nimeni, cine e prostul sa se expund? Nu vezi cum pute? Destul €8 tragi duhoarea asta pe nas. ‘Am auzit cd unii, dimpotriva, igi oblonese por, Brava lor! Destepti (fi e rdu.) Ab, nu mai stiu ce am, Deschide putin fereastra aia Care? Aha! N-au facut fereastri. Pe unde-o fi mai subtire? Trebuie sa sparg zidul... (Se clatind de colo-colo prin scent.) Daca as avea mijloace, n-as face nimic altceva decat o banca de lemn in ‘mijlocul marii, Constructie grandioasi de stejar geluit, si respite pe ea, in timpul furtunii, pescdrusii mai lasi. E destul de istovitor si tot impingi din spate valul, dndu-i oarecare nebunie; vantul, el mai degrabi s-ar putea ageza acolo, din cand in cand. $i si zicd aga, gindindu-se la mine: ,.N-a ficut nimic bun in viafa Tui decdt aceasta banca de lemn, pundndu-i de jur imprejur marea”, M-am gandit bine, lucrul asta as face cu dragat inima, Ar fi'ca un licas de stat cu capal in mai respi Intunerie:TABLOUL IL Interiorul pestelui II. Decor aseménzitor, in mare, celui din tabloul anterior. Poate cfiteva elemente in plus, spre a marca evolutia, lar intr-o parte a scenei — important! — 0 micd moara de vant. Poate si se invarteasca. Atras de ea ca de un vartej, Iona se va feri tot timpul si nu nimereasca intre dintii ei de lemn.Cred ci-1 pindea de mult, (Reconstituind,) Pared-l vid pe raposatul: mai inghitise, cu burta plind de mine, se retragea si el undeva si mi ferece. Sé-i tikmesc! Situl, mergea asa prin apa, cam distrat si, de nepaisitor ce era, dadea si din coada Precis dadea din coada. Ca aga fac, cdnd sunt ei fericii. Da’ stalalt, care-1 pandea de mult. Cam de eat timp? Eu stiu cum o fi intre pesti? Oamenii, ma rog, isi poarté asa ranchiuna gi-o viatd intreagd. Bine, asta e alti poveste. Noi, oamenii, avem rabdarea mai dresat, mai evoluata, Dar dumnealui era peste si nu mai putea de foame. Ar fi vrut s& dea si el din coada.. Si zicem cil pindea de doud zile. Maximum trei. Asa, cum inota, ragind, deodata, hat!” (Scena se =guduie din now.) Aoleu! Ce s-0 mai fi intamplaind afar? (Blazat.) Aa, evenimentele. Pana ies eu, poate se m: Pana ma ,nasc” de-aici! (Speriat,) Dar dacd intr-adevar sunt mort si-acum se pune problema si vin iar pe lume? Povesti! Nu vezi cum se invalmagesc toate? Sunt copii care vorbesc in burta mamei, Vrei si spui cd gi eu... ? (Nu-si fermind géndul.) Fugi! Ba eu cred cd ag fi in stare: doar ma cunose destul de bine. Toate cu o limita (Se da mai langa perete si incearea sa se masoare.) In orice caz sunt destul de marisor. Si copiti nenascuti vorbese ~ intre ei. Doar gemenii, Femeile insarcinate se string mai multe la un loc — si mai stea copiii de vorba. Aga se zice. Pun viitorul la cale. (Paucd. Iona se plimba prin incdpere, apoi se opreste ingrozit,) Daca sun geamin? Cu cine? E aici, numai c& nu-l vid. (Certéndu-se,) De mult ttebuia si-mi pun ochelari. Neglijezi azi, negliezi maine, ajungi si mu-ti mai vezi fatele, Geamanut. Doi e 0 ciftd.... (Intrd Pescarul I si Pescarul Il, cu cdte 0 barnd-n spinare. ‘Nu scot nici un cuvéint,) Patru! Suntem patru. (Se da mai aproape de pescari, fi recunoaste.) Si voi? Daca nu va recunosteam, credeam cd. Ce mai faceti? (Pescarul I si Pescarul If se retrag intr-un col} al scenei gi riaman asa, cu barnele pe umeri. Iona isi continua monologul,) Altfel, mai aveam putin si-nnebuneam, E strimt aici, dar ai unde si-i pierzi ‘mintile, Nu e prea greu. E chiar o nimica toatd impezese lucrurile. (Réide.)Pentru cd exist anumite conditi... Anumite? Toate. Dar uite, voi, pentru c& afi fost doi, v-ati incurajat unul pe altul. (Imiténd.) a Nu te lisa mai tata!” — Nu ma las, téticule!” — Nu te lasa, titicule! «Nu ma las mai tata!” (Pauzd.) Si uite unde ati ajuns. Mare noroe, 2au! (Curios.) Bi, cum a fost? Intreb si eu ca prostu’, Multi lume s-a impristiat. Si-o si se mai impriistie, Asa se aude. Dar eu ma strang acas Mergem impreuni. (Razénd.) Sau poate mai huruziti pe aici? (Rade si mai tare.) Ati dat de bine, ai? Rispundeti. De ce va abtineti? ‘Afi ficut vreo intelegere edt trebuie s& rimaneti méncati? Si mai aveti mult? Obligatia? Fata de cine? Cine e stipin pe intoarcerea voast refntoarcerea noastra? Intram unde vrem gi iesim end vrem, Scurt! Him, dacd mi gandese bine, mie nu mi-a spus nimeni nici si stau, nici si pec. les din hoitul hoiturilor. (Confidential,) C-arm mai iesit din unul Si-acum, fiinded tot sunt pornit pe drumul Asta. Bi, ce ziceti? Infeleg, injeleg... Ce si le spun pe-acasi? Cand oi ajunge-n sat or si mi- ntrebe. Last ef stiu eu ce sf le indrug, (Ca suntefi bine. Nu e nici chitul asta asa ru cum crede lumea... Sio duceti destul de. chiar... binisor. (Inghiontind o femeie imaginard.) Taci, fem: i? N-auzi c& sotul tu trdieste? Ce dracu? Acesti oct E viu ca mine, n-auzi? N-a putut si vind acu, cd-si serdntise un picior. Frnt de oboseali, L-a dus prea departe, Cum era el usor... a tot dus cu el in burta, Si cu vecinul.. Siel tot slabut. I-a dus soava, de se mira si marea: ,Unde, ma? Unde-i duei?” La mama draculu Hai nu mai plange. Si-au ficut si 0 casu’. Stii, i se mai intremeze putin (Mangaind.) Hai, opreste-te odati, c’ méine-poimaine te pomenesti cu el aici, Vine neaparat. O fi chiar pe drum, Dar de maritat a zis cd poti sa te mariti. (Pauzd Sd se mirite”, aga a. zis om! Ca si ai si tu o mangaiere. .C& eu, zice, nu mai am nici o pretengie.” Bun- ,Cind o si ajung acolo, pe malul ala al mari, siri-i-ar ochii, n-o si fac altceva decat si stau toatd ziua intins la soare. = Tinea mult si se vada tolinit in nisip - Si-si zvante ciolanele, - Da, cd el avea si. - Meserie nenorocit.. - Si in privinta asta, chitul i-a cam daunat. De bine, bine in el, plcatele mele, da” 0 umezeal + Cesi-i faci?! ~ Poti si te opui? ~ Chitul triieste in apa si umezeala-t razbeste si trece-nduntru = Ce daca acolo sunt oameni? (Enervat,) Atunci de ce-i mai mananea, daca n-ate conditit? Vorbesti si tu prost ‘Trebuie si triasca gi el, mu? oti trebuie si traim, ~ Tocmai asta spuneam si eu — tofi trdiese... pe-acolo pe unde-or fi. $i nici nu stii cand o 4 te pomenesti ci-i bat, cioc, cioc, noaptea, in geam. - (Cittre cei doi pescari, care au stat tot timpul in scend, mufi.) Lasati pe ‘mine. O scot eu la cap intr-un fel si cu asta, nici o grija! (Pescarii dau din cap cf sunt linistfi si ies din scend.) Prostul de mine! Eu tot turuiam din gurd, si ei or fi avut de lucru! Pai, din moment ce erau cu bimele alea-n spinare. (Cu obidé) 1-a pus sila treaba! = Greu se mai castiga o bucata de paine... (Chibcuind,) Si eu trebuie si-mi vad de ale mele. (Scoate cufitul si pe panoul din fundul scenei incepe si-si taie un fel de fereastré.) - Daca nu exist ferestre, cle trebuie inventate, (Scapa cutitul jos, dé sil ridice, apoi se rizgandeste.) Dar unghiile? De ce mi-au crescut ca la vi, $i nu ca la morti? (Zgdrie cu unghiile de la mana dreapta locul inceput cu cusitul. Se aude un ,,hars", apoi un zgomot ca de fierastraw,) Parc sunt e! Cu zece cutite stim altfel de vorba. (Incepe sa luereze cu amdndoud dinile, degajat, ca si cand ar trage la doud fieriistraie.) (Zambind.) As fi putut sparge aceasta tobi chiar cu genele. (Descoperire.) $i in loc de gene am acum tot unghi Si in loc de par in cap am acum unghii! ~ Si in mine sunt tot 0 unghie. Una puternied, neimbldnzita, ea de la piciorul lui Dumnezeu. O unghie care sparge incdlyamintea si iese afara la lume ca 0 sabie goal. (Panoul se dirdma cu zgomot. Se face intuneric pentru cAteva clipe, in care timp ppanoul e scos din scend... El despartise, de fapt, transversal, scena in doud, interiorul pestelu doi, de interiorul pestelu tei care iese acum la iveald. La aprinderea luminii, Iona are eateva ‘momente de buimacealé, apoi apreciaza lucid situaia.) ~Altul! - Ma miram eu sa se termine aga de repede! - Sice liniste! = (Cu wn calm fortat.) Alt = (Simai calm.) $i ce liniste!iucnind.) Mai e mult pani in clocotul mavii? (Pauzé) (Se apleaed, privind ceva jos.) Ciribusii au 0 groaz’ de picioare, dar eind se Histoarna pe spate nu mai pot si-si revind, sunt ca si pe lumea cealala Poate ar trebui si aiba parte din picioarele din spate. Si-si distribuie mai rational picioarele. ‘A, € imposibill Trebuie si inceap mai inti eizboiul pentru reimpartirea picioarelor. (Culege ceva; deziluzionat,) Nu ¢ decét un biet solz. M-am selat (Scuzdndu-se,) Nu vezi ce intuneric &? (Usor regret.) Celilalt parca era mai luminat. Nucl vorbi de bine aici, fata de prezentul Acum, dupa ce Ia inghitit, cred c& e totuna Daci-i era totuna, nu-l mai inghitea. O fi gresit. (Nu se lasé.) Era aga, mai transparent. Mai trecea eat de cat soarele din apé. Nu era acoperit, cum o fi sta, cu olane vechi, eu muschi pe ele! Dar unde-o fi cArbusul dla? Adicd nu era carabus. Nu stiu de ce mi s-a ficut dor de-un carabus. Mai demult imi pliceau ganganiile, tot felul de ganginii.. Stiteam ginduri tregi si ma uitam la ele. Asta se-ntimpla afard, cand aveam mijloace si ‘ma uit la ele Exist un fel de gize, seamnd cu fumicile, nu stiu cum le cheamé... (Se ‘gdndeste.) Nu stiu cum le cheama, Isi fac nigte gauri mici in pimant, cat ai bijga un ac. $i se-nvartesc ct se~ nivartese pe cmp, apoi intra in culeusul lor. Cum si-or fi mai gisind ele impunsitura aia de ac, fiecare a sa, eat ti-e ‘pimantul de mare? Oat, una tocmai se pregitea si intre, am luat-o pe cal, cf eram cilare, si am dat drumul hat, peste sapte poste. Sa vad daci mai nimereste inapoi (Curios.) Sia nimerit? Nu stiu, ci n-am mai avut timp sf ce Povestea asta cu. Nu, rizboiul, plecam la rizboi. (Cu obidé.) Uite aga suntem noi impiedicati de la treaba! [Lam seris mami acasi si se ducd si controleze locul si? N-a mai gisit locul, ¢-a venit un cutremur si a mutat fn alt parte. Aha! (Pawzi,) inainte ma gandeam tot timpul la sotia mea, Acum, cu eat tree zilele, sofia se intunec& parc in minte si mama se lumineaza. Ca la fintinile cu doua gilefi. Una se scoboara, alta se inal ‘Acum mu se mai inalta decd mama Intoarcerea! Ce clar o vid! Poate ci tocmai in momentul acesta gi ea se gandeste la mama ei, Daci-ar trai bunicd-sa, si bunicd-sa s-ar gandi acum tot la mama ei, Sunt coincidenje de-astea. Eu cred cf existi, in viata lumii, 0 clip cind toti ‘oamenii se gindese la mama lor. Chiar si morti, Fiica la mami, mama la bunied, bunica la mami... pind se ajunge la 0 singurii mam, una imensi, .. Au intervenit alte evenimente.Ce liniste trebuie si fie atunci pe lume! in momentul acela, dacd-ar striga cineva ajutor, cred c-ar fi auzit pe-ntreg pamantul (Ciutand in jur,) daca ar fi veeo sticla goal pe-aici, ag serie un bilefel, Lay pune inauntru si 1-as lansa pe mare. ‘Mama — as scrie -, mi s-a intmplat o mare nenorocire. (Rugdtor, exaltat.) Mai naste-mi o data! Prima viata nu prea mi-a iesit ea. Cui mu i se intémpli si nu poati tii dupa pofia inimi? Dar poate a doua oad... Si daca nu a doua oar, poate a treia oard. $i dacd nici a treia, poate a patra ‘oar, Poate a zecea oard. Tu nu te speria numai din atata si nasle-ma mereu. (Pawzi,) Ne scapa mereu cite ceva in viati, de aceea trebuie si ne nastem mereu. Soldatilor le scapa, mai ales pacea; obisnuiti si doarma in zgomot de tobe, de glasuri, la prima liniste deschid ochii, atat de larg it deschid, cd intra-n ei iarba si pisirile, ca in craterele vuleanilor stinsi. Somnambulilor le s neviizuti luna, si se trezesc in mormant si umbla tiptil pe acoperisurile cosciugelor si se suie-n varful unui fir de iarba, eare-i aruned afard la galbenusul ciudatei planete. (Paucd.) (Mai uiténdu-se odata in jur,) As putea sé pun biletul in basica asta. (O rata intr-un colt) (in dubiu.) O da-0? Atta lucru! Sa zicd mulfumese ei nu-neep si-1 mindne pe dinduntru, (la hagica, se uitd la ea, apoi, cu cufitul, igi taie 0 bucaté de piele din podul palmei stangi, pe care serie apoi, cu sange, cdteva cuvinte. Scena aceasta trebuie jucatd ca si edind lucrul pare foarte firesc,) (Pune serisoare in basicd, umfla basica, o leagd. Pauz.) (Explicdndu-se.) Omul e dator s& incerce. Pared-i vid cum sar toti, cu niivoade, cu undite, cu harpoane.... (hmitind forfota multimii,) Toti gramada in barci, Femeile cu felinare, 0 zi, doua, cat e nevoie. Pana ma dibuiesc. Pe el, c& pe mine nu au cum. Daca au felinare! Tot degeaba, ¢ gros. ‘Asa, al doilea era mai subtirel. Ps! (Lungindu-se pe dusumea.) Acum si te vid eu, unchiesule! Mai faci si tu sacrificii, Pand te-or prinde... C4 nu mai e mult. Cred ca te-au si chitit. Uituc ce sunt! N-am lansat bagica in apa, Pe unde s-o...? (Bate cu pumnul in coastele pestelui, sii le-ncerce grosimea. Ofténd,) parci-s zidurile Vavilonului. (Din imprudenté, caled pe basica. Aceasta se sparge cu un zgomot teribil, de explozie. Iona, naucit, isi pune mdinile la och.) (Dezvelindu-si ochii,) Unde sunt? Un sfert de viata il pierdem fiicind legituri. Tot felul de legaturi intre id intre fluturi, intre lucruri si praf. Totul curge asa de repede, si noi tot mai facem legiaturi intre subiect si predicat. Trebuie si-i dim drumul vietii, asa ‘cum ne Vine exact, sf nu mai inceredm si facem legaturi care nu tin. De cdnd spun cuvinte fri sir, simt ci-mi recuperez ani frumosi din viat (Gaseste jos scrisoarea.)Am inceput si primese si serisori. \Vreun naufragiat. Bi cam au obiceiul. Unde e mare — si seufundari (Razand.) Crede ca eu pot si-I salvez! Scritt nenorociti, seri Plictiseala. (si aruncd ochii pe scrisoare.) Se vaict& ca un copil... SA stea pe lumea cealalti, Dac se smiorcdie asa! A avut ghinionul si dea peste belea, si ‘acum vrea si induiogeze lumea cu soarta lui nenorociti.. Si-si lase fiecare treaba lui si si pomeascd pe valuri! Afld de la mine: n-o si miste nimeni nici macar un deget. Nimeni din sat. Nimeni de pe pamént. Nimeni din cer. Cat e pamantul de mare, si treacd scrisoarea asta din mana in mand, tofi or si-fi dea dreptate, dar sa intre in mare dupa tine — nici unl Pe omenire o doare in fund de soarta ta (Mai calm.) Ce, cdnd ti-a fost bine, cand te-ai inchis in casi cu femeia ta ai urlat cd esti fericit? Si chiar de-ai fi urlat, pe omenire ar fi durut-o-n fund de fericirea ta Baiete, descurcé-te si tu cum poti Si macar pe maicd-ta n-o mai necaji cu vesti asa de proaste, Las-o si creadii ci feciorul ei e bine sinitos. Si nu se teme de singuritate (Arunca scrisoarea. Pauzé.,) De ce m-oi fi infuriat atita? Nu pot sd md fixez pe o singurd stare ‘Ca muschiul pe copac pe o singura directie. Uneori uit unde ma aflu si zmbese aga, Cateodata sunt vesel. (Ride) Vesel de tot. Pentru c& uit de mine. MA pierd pe undeva, in vreun loc depéirtat, cum ai uita 0 carte pe fereastr Pai daca am sti in fiecare clip unde ne glsim... (O zguduiturd a scenei) Se clatina lumea ca un ou clocit. Clocit si rasclocit. Din care trebuia si ias& cine stie ce viitor luminos. (Razdnd.) Dar s-a razgandit. O fi amanat, S-a clocit oul Acum sunt vesel, ori... ? Asa siaga, Simt 0 moleseala... De ulcior care se umple, galgdind in fantind. Intr-o fintind seacd. (Pauzi.,) Ce pustietat. ‘As vrea si treacd Dumnezeu pe aici. Mie dor sa vad pe cineva mergind pe drum. Sa apara de acolo si si dispar pe dincoace. Cativa pasi prin dreptul meu. Cand am si ies de aici, am de gind si oprese primul om intilnit si sil intreb: Ce mai faci?” Sunt plin de planuri. Vezi si nu erapi. Ca biisica aceea?‘Mai rau: ca toate basicile de pe pimant la un loc. Atunci, micar o si fie o explozie ca lumea. Asa o fi fost $ cutremurul care-a mutat din loc malul unde-si infepase un ccuib giiza aia? E mult de-atunci, cum de mi-a venit in minte? (UViténdu-se atent intr-o parte.) Sunt ochii mei aceia care ma privesc? Tise pare. Nu e nici o oglinda pe-aproape. (ingrozit.) Sunt ochi adevarati, (Numdra,) Unu, doi, trei, 0 suti de perechi. Uite, si-n partea cealalt, gi dincolo, si aici. (Scena se intuneci treptat, ‘misedri nelmurite prin unghere.) Sunt pesti in spatele ochilor. Pesti vii, Pui monstrului mare. Cei nenscufi, pe care-i purta in pantec. Explozia i-a trezit la viata si acum crese de spaima. Noaptea e atéta bezna. in padure, ‘neat copacii cresc de spaim’, Ce mari s-au ficut! Vin spre mine cu gurile... (Cautd cuvantul, nu gaseste.) Cu gurile.. scoase din teaca. (Tipand, ca intr-un vis.) Ma mandnca! Intuneric.TABLOULIV © gura de grota, spartura ultimului peste spintecat de Iona. in fata, ceva nisipos, murdar de alge, scoici. Ceva ca o plajé. In dreapta 0 movil de pietroaie, case, lemne. La inceput, scena e pustic. Liniste. La gura grotei rasare barba lui lona. Lungai si ascutitd — vezi barba schivnicilor de pe fresce. Barba filflie afard. Lona incd nu se vede. 20Stragnic navod mai am. Vreau sa prind cu el acum soarele Doar atit! Soarele! (Razdnd.) $i si-1 pun la sdrat, poate tine mai mult (Se aratéi si fona, isi pune mainile la ochi, ferindu-se de lumina.) Mare (Ludndu-si mainile de ta ochi.) Marea! Aerul! (Respirt adanc. Constatativ:) Da, asta © aet. (Mai respira odati, adénc.) S& nu-mi spui ca gi cel dinduntru a fost aer. Nu, si nu-mi spui mie asta c& ‘Numai eu stiu ce-am respirat. Eu, si cu niiile astea ale mele. (Dandu-si un bobarnac peste nas.) Acum incep s& se frdgezeasca si ele. (Vesel,) Aici, in larg, la infrigezirea nator. (Dilaténdu-si nara stingd.) la respira tu acum cum stiai si respiri la tinerete, (Respird,) Situ! Leneso! (Acelasi joc, cu cealalta,) (Cu emofie.) Aer adevarat. ‘Aer de-al nostru — dens. (Ci avem muni inalti. Ca avem paiduri. Ci avem mare. (Intinde mana dreaptit inainte, rasfirdindu-si degetele.) ‘Vreau sa respir un pie si cu podul palmei Lasii, cd stiu eu ce fac. Putin ozon pe liniile norocului Si putina briza (Pauzit. Toati scena pani aici trebuie jucata exaltat, ca 0 nebunie. Acum Tona incepe sa se dezmeticeascé.) ‘Cum pierd timpul cu fleacuti! (Aproape plat.) Nu trebuie s4 ne pierdem timpul cu fleacurit In curand, hoitul acesta se va scufunda... Va lua api si... (Gest de adio.) (Indemndndu-se.) La treaba! (Ingrijorat.) Dac& sunt tocmai la mijlocul mii 0 sa inot pe burta o zi, dowd, un an, pana obosesc bine, apoi pe spate, apoi intr-o dung. Apoi intr-un deget, apoi intr-un fir de par, apoi intr-un fir de suflet, apoi intr-o rasuflare, apoi intr-un geamét. les eu la un liman. (Dai sa se arunce,) Dar unde e... marea? Nu se vede un strop de apa. (Speriat.) S-o fi evaporat. O fi trecut pe aici vreun potop de foc si ne-a Iuat ‘marea pe tilpit Sclipea nisipul, si eu credeam e& sunt nasturit valurilor. Mis-a prostit vederea, (Se da jos, incepe sa se plimbe.) O plaja? Poate € mai bine asa. Cine stie, singur, dacd ag fi reusit. (Gest cdtre pestele din care a iesit.) A flicut si el un bine. Siracul! Nu mai ¢ ,stracul”! Ti-am mai spus. Nu mai zic. (Pauzd.) E bine si afar. Peste tot e bine. asf, ca stiu eu. 21Ar trebui si fi ferict. CChiar sunt Nu. Asae. Poate, mai tirziu. Da, c& fericirea nu vine niciodata atunci ednd trebuie. (O sa mi bucur pentru clipele astea, atat de importante, cine stie cand. (Zémbind.) Cum am sérutat prima fata ~ asta a fost demult -, n-am simtit nimic, decat un gust de carne, Un gust de mand, Parca sdrutasem o mand in plus N-am putut sesiza deosebirea, fiorul Asa se intimpla. Abia dupa vreo dou’ zile, m-a apucat o fericire, Asa din senin. La urma, mi-am dat seama ca din cauza sdrutului aluia ‘Asa si acum, Simt numai ci am pus piciorul pe useat si cd ma duc acasi, Incotro o veni casa mea? Si-ntreb pe cineva ‘Cam pustiu pe aici Unde-or fi? La pescuit. Ce sii faci, burta cere. Sia lor, sia pestilor. Tacit! N-am zis-o cu rutate. (Strigd.) Hei, oameni buni!... (tra Pescarul I si pescarul Il. Ambit au in spinare bérnele.) Si voi?! Grozav! Pe unde-ati iesit? \V-ati luat bmele. Or fi inceput si se ruineze casele voastre, asa e. Totusi, nu trebuie si va omoriji cdirindu-le tocmai de pe tirdmul celalalt, Or mai fi si pe la noi lemne. (Rézdnd,) Sau afi vrut sa-i faceti paguba?! (Scena incepe sa se elatine, cei doi pescari ies.) (Suspicios.) De ce intilnesc mereu aceiasi oameni? S-o fi-ngustat lumea pind intr-atéta? E prea mica lumea, intalnim la fiecare pas numai umbre. Copaci, pisiri, ginginii, la fiecare pas. $i cu toate trebuie si fim atenti, si le dim bund ziua, si le intrebim ce mai fa. injetegdnd ) ingrozitor. Ma miram eu de ce nu sunt fericit! (Se suie pe movila de pietre,) Ce veri? Orizontul Cee orizontul ala? (ingrozit.) O burta de peste. Si dupa burta aia ce vine? Alt orizont. Cee orizontul ace O burta de peste uriag Ta mai uitd-te odata. (Iona priveste, apot isi acoper Ce-ai vazut? Nimic. c i ochii cu palmele.) viizut? 22Nimic, decdt un sir nesfirsit de burti. Ca niste geamuri puse unul ling altul inchis intre toate aceste geamuri! Sunt ca un Dumnezeu care nu mai poate invia, I-au iesit toate mimunile, si venirea pe pamént, si viata, pana si moartea, dar odata ajuns aici, mormant — nu mai poate invia. Se di cu capul de toti peretii, cheama toate sirellicurile mintii si ale minunii, igi face vant in dumnezeire ca leul, la circ, in aureola de foc. Dar cade in mijlocul flicdrilor. De atitea ori a s cer, nici nu s-a gindit c-o si se poticneascai tocma la inviere! $i lumea-t asteapti sus. Tofi cred in el, unii sunt aproape distrati de atata eredintd. Acus-acus or si {nfloreascat lespezite mormantului ca petalele unui mufar, si mortul va invia, cum e si firesc, dupa atdta asteptare a omenirii, Si se va india la cer, dndu- ne si nou un exemplu luminos. CH noi, oamenii, numai atta vrem: un exemplu de inviere. Apoi ne vom duce linistiti Ia casele noastre, si murim bine, omeneste, pe la casele noaste. Dar vrem si-1 vedem mai ft lar el e aici, pang la ei: ,Oameni bun (Cu glas stins, impersonal.) Un pescar sirac pe malul mari tragea si el cu nvodul la pesti foarte mici... $i cum statea el asa, deodatd se csc apa, gi un chit uriay.. (Refoacd scena. Pauzé.) Dar cine era omul acela? Ce gandea? Si de ce tocmai el? Puteti si-mi spuneti? ‘Nimeni nu sufld nici un euvan Precis, nenorocitul n-a mai reusit si spintece burta imensi. (Facéndu-si curaj,) Dar eu. (Meditativ,) Problema © daci mai reusesti si iesi din ceva, odati ce te- niscut. Doamne, cAfi pesti unul intr-attul! ‘Cand au avut timp si se aseze atatea straturi? Lumea exista hat, de cand. (Luminat.) Toate lucrurile sunt pest. Hm! Naiv ce sunt! Poate ci am trecut de mult de locul unde eram ta inceput. Vezi, trebuia si-1 insemn si pe sta. Ma opream acolo si trliam in continuare. Ca toatd lumea. Nici nu-mi dideam seama c& totul pluteste. Aga , trebuie si punem semne la fiecare pas, sa stii unde sa te opresti. in caz de ceva. Sa nu tot mergi inainte, S2 nu te rétcestiinainte. (Meditativ.) Atari... (rectificand ultimul gand.) Un astfel de loc trebuie si existe, Poate nu prea mare si incapi tot... Dar aga, mcar ct ati intipari tilpile in el, Pentru o clip. Apoi si vind altul cu tilpile lui arse de noapte, Si altul. Trebuie si fie pe undeva aceasta palma de loc. (Ironic) E.0 prooracite? Ce prooroc ai mai fost si tu! Viitorul am viizut ce bine ti ai ghicit. Ia inceared acum si prezici ¢ecutul. Sa vedem dac nimeresti macar cu asta, proorocule! incearci si-ti amintesti totul. (fyi acoperti cu mainile faga, sta asa cdteva clipe, dt din cap ea nu poate.) E ceaqa! inceared si-ti amintesti macar ceva. (Acelasi joc.) Ce ceata! (Ingrozit.) Nu- ‘mi adue aminte nici o limbii-n vant, (Pauzd.) 23(Cu mana streasind la ochi.) Cum se numeau batranii aceia buni, care tot veneau pe la noi ciind eram mic? Dar ceilalti doi, bdrbatul cel ineruntat si femeia cea hamica, pe care-i vedeam des prin casa noastrd si care la inceput nu arau asa batrani? Cum se numea clidirea aceea in care-am invijat eu? ‘Cum se numeau Iucrurile pe care le-am invijat eu? Ce nume purta povestea aia cu patru picioare, pe care mancam si beam si pe care am jucat de edteva ori? in fiecare zi vedeam pe cer ceva rotund, semana cu 0 roat rosie, si se tot rostogolea numai intr-o singuri parte — cum se numea? Cum se numea dracia aceea frumoasi si minunata si nenorocita si caraghioasd, format de ani, pe care am trdit-o eu? Cum ma numeam eu? (Pau) (lluminat, deodata.) Yona. (Strigdnd.) Tonaaa! Mi-am adus aminte: Tona, Eu sunt Iona, $i acum, daci stau bine si ma gindese, tot eu am avut dreptate. Am porni o bine. Dar drumul , el a gresit-o. Trebuia s-o ia in partea eealaltd (Strigd.) lona, lonaaal... E invers. Totul e invers. Dar nu mi las. Plee din nou. De data aceasta, te iau cu mine, Ce conteazit dac& ai sau nu noroc? E ‘greu si fii singur. (Scoate cufitul) Gata, Iona? (Isi spintecd burta,) Razbim noi cumva la Jumina. CORTINA 24