DESPRE FRUCTE
Pe arac stă agăţat,
Să vă spun o ghicitoare
Despre ceva de mâncare:
Crude sau puse la fiert
Se consumă ca desert,
Recunoaşte orişicine
Că-s pline de vitamine. (Fructele)
Sfat
Regulile sunt chiar simple:
Trebuiesc bine spălate,
Grijă ai să nu se-ntâmple
După ce au fost mâncate.
Patru fraţi stau într-o casă
Şi de ploaie nu le pasă!
(Nuca. Miezul de nucă)
Laolaltă patru fraţi
În bărcuţe stau culcaţi.
Mie cel mai mult îmi plac
Când îi simt în cozonac.
(Miezul de nucă)
Are coajă, are miez
Şi e bună când se usucă.
Pentru cozonac o pisez
Şi se cheamă… (Nucă)
Patru fraţi o haină îmbracă!
(Nuca)
Patru fraţi gemeni născuţi,
Tot îmbrăţişaţi crescuţi,
Oricând îi vedeţi la un loc
Înveliţi într-un cojoc.
(Nuca)
Miezul e doar de mâncat,
Coaja e de aruncat,
Şi în sac se pot păstra,
Sparte doar se pot mânca.
(Nucile)
Stă pe viţă brobonat
Şi e dulce la mâncat.
Să fie un ciucure?
Fugi de-aici, că-i… (Strugure)
Ciucur verde sau roşcat
Cine este? L-aţi aflat?
(Strugurele)
Stă la soare agăţat
Cu boabele alb-roşcat
Sau negru întunecat.
L-am cules şi l-am mâncat.
(Strugurele)
Boabele îi sunt mărgele,
Însă în ciorchini stau ele.
Must şi vin din ele fac,
Cui îi dai, zău că îi plac !
(Strugurele)
Pe arac înfăşuraţi,
Ciorchinii stau doar să-i luaţi.
(Strugurii)
Eu pe vârfuri mă ridic,
Însă, nu culeg nimic.
A! l-am prins! O minge pare,
Dar ce bun e la mâncare!
(Mărul)
Verde, auriu sau roş’,
E ascuns printre frunzare.
Îl culeg şi-l pun în coş,
După ce s-a copt la soare. (Mărul)
Un rotund puţin turtit,
În livadă găzduit,
Are frunză şi codiţă,
Mustăţi, dar nu-i pisicuţă.
Pe-o jumătate-i înfocat,
Pe cealaltă-i luminat.
(Mărul)
Rotunjoare, colorate
În cămară sunt păstrate
Şi cu ele curăţate,
Faci plăcinte minunate.
(Merele)
Balon dezumflat,
Galben colorat,
Are mustăcioară
Şi se cheamă…
(Pară)
Toamna-i vânată, brumată,
Iară iarna-i afumată!
(Pruna)
Acrişoare sunt şi bune
Brumării li se mai spun.
Şi la fiert dacă se pun,
Faci cel mai gustos magiun.
(Prunele)
Bilişoare roşioare
Strălucesc frumos la soare,
Cu codiţele perechi,
Să le pui după urechi.
(Cireşe)
În grădina lui Pandele
E un pom plin cu mărgele,
La culoare-s roşii toate
Cu codiţe-mperecheate.
(Cireşele)
La început este verde.
Cu cât soarele
O încălzeşte mai tare,
Devine roşie.
Poartă fes verde
Şi poate că v-am spus
Deja prea multe,
Dar este un fruct minunat.
(Căpşuna)
Nu-i caisă, că-i roşcată
Şi-are pieliţa pluşată.
(Piersica)
E zemoasă, parfumată
Şi mereu e îmbrăcată
Cu o hăinuţă pluşată.
(Piersica)
Seamănă c-o zărzărea,
Da-i mai mare decât ea!
(Caisa)
Se coace vara la soare,
Piersica-i sora mai mare.
Parfumată şi cărnoasa
Face dulceaţa gustoasă.
(Caisa)
Tărtăcuţă aromată
Ca un morcov colorată,
Din ţări calde cumpărată!
(Portocala)
O minge portocalie
Să o mănânci te-mbie;
Din ţări calde e adusă
Şi-n fructieră este pusă.
(Portocala)
Suntem fructe colorate,
Suntem foarte parfumate,
Suntem cam zemoase,
Dar suntem foarte gustoase.
Una-i acră, alta-i dulce,
Din ţările calde ni s-aduce?
(Lămâia şi portocala)
Seamănă cu-n castravete
Dar e galbenă, nu-i verde.
Maimuţica de-ar avea
Toată ziua ar mânca.
(Banana)
Stă burtosul pe câmpie
Năsturei în el o mie.
(Pepenele roşu sau dovleacul)
Coaja verde, miezul roşu,
Sâmburii negri ca tuşu’. (Pepenele)
Ascuns în cămaşă verde,
Miezul de foc nu se vede.
Când mănânci o feliuţă,
Parcă sufli-n muzicuţă.
(Pepenele)
DESPRE LEGUME

Ţăruş galben ascuţit

În pământ şade înfipt.
Cine este? L-aţi ghicit?
(Morcovul)

Are pleata verde moşu’

Nasul lung, hazliu şi roşu,
Pleata flutură în vânt,
Nasu’ roşu e-n pământ.
(Morcovul)

Trebuia s-ajungă-n ciorbă,

Însă fără nici o vorbă,
Unui prieten de afară,
Nas eu l-am făcut să pară.
(Morcovul)
Nasul roşu în pământ,
Coada verde, sus, în vânt.
(Morcovul)
Roşu, lung şi mustăcios
Mai subţire ori mai gros,
Dulce, vitaminizat,
Rege-i peste zarzavat.
Ghici, ghicitoarea mea.
(Morcovul)
O ridiche albă, dulce,
Vara-n fabrică ajunge,
O dezbracă de cojoace
Şi în zahăr o preface!
(Sfecla de zahăr)
Am cămăşi nenumărate
Le port pe toate îmbrăcate.
(Varza)
Şade mândră-ntr-un picior,
Lăudându-se oricui -
Că ea poartă-n al ei spate
Cămăşi albe şi verzui! (Varza)
Din ale ei multe foi
Fac sarmale pentru voi. (Varza)
Am o babă înfoiată
Cu o sută de cojoace
(verzi şi albe) îmbrăcată. (Varza)
Are foi, când este mare,
Când e mică, e o floare. (Varza)
Am cămăşi nenumărate,
Le port toate îmbrăcate.
Iepuraşii când mă văd
Să mă roadă se reped!
(Salata)
Miezul e floare spumoasă,
Iar în jur frunze de varză!
(Conopida)
Într-o cuşcă mulţi căţei,
Toţi sunt albi şi rotofei -
Mama-i pune la mujdei!
Ia ghiciţi. Cine sunt ei ?
(Căţei de usturoi)
Mulţi căţei strânşi la un loc,
Eu îi fac mujdei pe loc.
(Usturoiul)
Cu o droaie de căţei,
Ia ghiceşte? Acesta…ce-i?
La această întrebare
Ai răspunsul în … mâncare.
(Usturoiul)
Căţei are, dar nu latră
Şi nu-l ţii legat de poartă;
Cine-i? (Usturoiul)
Îmbrăcându-se ciudat,
Poartă rochii peste rochii,
De-o dezbraci imediat,
Lacrimile-ţi umplu ochii.
(Ceapa)
Guguloi în haine multe,
Să nu plângi, desfă-le iute!
Ceapa)
Am o domnişoară
Cu rochiţa roşioară.
Când începe a dezbrăca,
Toţi apuc-a lăcrima. (Ceapa)
Vrei cămăşile să i le tai,
Fără ca să plângi nu poţi.
(Ceapa)
S-a-nvelit baba-n cojoace,
Cine vrea să o dezbrace,
Îi curg lacrimi pe obraz –
Lacrimi fără de necaz! (Ceapa)
Bulgări în pământ crescuţi,
Tare mult vă plac prăjiţi.
(Cartofii)
Cine-l sapă bine vara,
Cu mălai umple cămara.
(Porumbul)
Cereală cultivată
Pentru berea gulerată. (Orzul)

Buni sunt copţi, fierţi şi prăjiţi

Şi-s aproape nelipsiţi,
Când dorim o garnitură Cu aceste cereale
Lângă oricare friptură. Caii aleargă mult mai tare.
(Cartofii) (Orzul şi ovăzul)

Creşte vara în grădină, Un bob mic

E roşie şi zemoasă, Dintr-un spic
Dac-o uzi la rădăcină A ieşit afar-un pic.
Faci cu ea ciorba gustoasă. O furnică
(Pătlăgeaua roşie) Îl ridică
Şi îl cară
Verde, lung, din vrej l-aduni, În cămară,
Toamna la murat să-l pui. De cu vară.
(Castravetele) Cine este, bunăoară?
(Bobul de grâu)
În grădina de legume
Creşte un ardei anume.
Este roşu şi bombat
Şi-l pui toamna la murat.
(Gogoşarul)

Copăiţe cu bobite,
Agăţate printre viţe!
(Păstăile de fasole)

CEREALE

Mustăciosul din ogor

Ce dă pâine tuturor. (Grâul)

Peste firul unui pai,

Şade oastea unui crai.
(Spicul de grâu)

Stă burtosul pe câmpie

Năsturei în el o mie.
(Porumbul)