Cap I.

Importanta transportului public local de

calatori si implicatiile asupra vietii ec-soc.

Transportul - element indispensabil vietii.

Procesul de productie in transport – deplasarea de bunuri/persoane

(terestre, subterane, navale, aeriene)

► Efecte utile – servicii de transport

Componenta principala a transportului urban - transportul public

local de calatori.

Caracteristici:
- Nr. de calatori transportati
- Schimbari de vehicule
- Distante scurte de deplasare in cadrul localitatii
- Accesibilitate buna
- Disponibilitate mare
- etc.

Un sistem de transport local este eficient cand are:

- Capacitate de transport suficienta
- Accesibilitate
 - Timp minim pe traseul origine – destinatie
- Siguranta realizarii serviciilor indiferent de vreme
- Confort acceptabil pt. calator
- Efecte negative minime asupra locuitorilor si asupra mediului
inconjurator.

Principalul obiectiv al transportului public local de calatori se

realizeaza prin ► Dezvoltarea si modernizarea activitatii de transport
public local:
- Dotarea cu vehicule noi
- Retehnologizarea proceselor de intretinere si reparatii
- Folosirea echipamentelor de dispecerizare si control automat al
circulatiei
- Reducerea costurilor de exploatare
- Protectia mediului inconjurator

Tendintele pe plan modial in transportul urban de calatori:

- Constructia de sisteme extrastradale
- Utilizarea autobuzelor
- Utilizarea tramvaielor
- Utilizarea troleibuzelor

Tr. – neplaceri ► princip. surse imp. de poluare:

- poluare ch. (gazele de ardere ale motoarelor)
- poluare fonica (motoare + vehicule in deplas. pe cai de
rulare)
Tr. auto, navale, ferov, aeriene – poluanti – ard. comb → CO, NO, hb.
nearse, SO2, aldehide, oxizi de Pb.
Ex: mersul in gol si franarea – cant. cea mai ↑CO la MAS/ la
MAC sau Diesel – emisia e max. la NOx.
Zgomotul – motoare /vehicule in deplasare
Zgomotul Ʃ = problema sociala

Combaterea zgomotelor se poate realiza pe 2 cai principale:

- Perfectionarea motoarelor si izolarea fonica a compartimentelor
in care sunt montate acestea.
- Prin imbunatatirea calitatii materialului rulant precum si a
suprafetei de rulare.

Nivele de zgomot:
- Autobuze ≈ 85-90 dB
- Autoturisme ≈ 70-75dB
- Tramvaie ≈ 75-85 dB
- Tramvaie silentioase ≈ 55-65dB
Limita maxima a zgomotului : 50 dB

Reducerea poluarii sonore se mai poate realiza si prin alte metode:

- scoaterea traficului de tranzit in afara perim. localit.
- separarea cartierelor de loc, de str. princip si magistrale
- introducerea de restrictii cu privire la ut. claxonului
 • Transportul produce poluarea
o Aerului
o Apei
o Solului

Calitatea in transportul public

Calitatea in transportul public = ansamblul de masuri care conduc la

satisfacerea in bune conditii a cerintelor de transport ale publicului
calator.

Calitatea in transport depinde de:

- Factorul om
- Gradul de dotare si pregatire tehnica a vehiculului
- Sistem informational pentru publicul calator
- Urmarirea activitatii vehiculelor in transee

Calitatea unei calatorii in transport poate fi apreciata prin

numeroase cerinte:
- siguranta
- regularitate
- ritmicitate si punctualitate
- rapiditate
- confort
- capacitatea de a face fata cu promptitudine cerintelor aparute
- comportarea civilizata a personalului de bord
- mijloacele de informare a publicului calator
- durata redusa a calatoriei
- cerintele urbanistice.
 Capitol 2 – Organizarea,
gestionarea, reglementarea si
monitorizarea transportului public
local de calatori
• Transportul public – 2 principii :
- satisfacerea interesului general
- continuitatea in functionare
• Transportul durabil
• Legea nr. 284 din 15 mai 2002 privind
serviciile de transport public local de cãlãtori
Serviciul regulat de transport public local de
persoane - principii:
a) respectarea drepturilor şi intereselor legitime
ale cãlãtorilor;
b) asigurarea deplasarii în condiţii de siguranta şi
de confort;
c) protecţia mediului;
d) tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi
utilizatorii;
e) servicii de calitate, în condiţiile unor tarife
accesibile pentru cãlãtori;
f) administrarea eficienta a bunurilor proprietate
publica şi a fondurilor bãneşti;
g) dezvoltarea durabila.
• Principalele obiective:

a) îmbunãtãţirea condiţiilor de viata a cetãţenilor prin

promovarea calitãţii şi eficientei transportului public local
de cãlãtori;
b) creşterea calitãţii si eficientei serviciului;
c) acordarea de facilitãţi unor categorii de persoane;
d) asigurarea capacitãţii suficiente de transport pe rute
aglomerate ;
e) cresterea sigurantei in exploatare si asigurarea
continuitatii serviciului de transport public local de calatori.
Din categoria Tr.public local ϵ Tr.de pers. care
indepl. 3 cond:

• 1 - este efect. pe terit.adm.al unui oras -

localitate
• 2 - se efect. pe rute si cu progr. de circ. prestab
• 3 - se percepe un tarif de tr.
Serv. de Tr. public local este prestat de operat.
de Tr. autorizati, se desfas. pe baza de
programe de circulatie prestabilite, aprobate
de CL.
In functie de importanta zonei si de fluxul de calatori, exista
trasee principale/secundare.
In functie de configuratia retelei de cai rutiere,
traseele pot fi: circulare/radiale/de ramificatie.
• Prin infrastructura aferentã transportului public
local de cãlãtori se înţelege:

a) baza materialã pentru întreţinere, reparare şi

parcare a mijloacelor de transport deţinute;
b) calea de rulare a tramvaielor;
c) liniile de contact electrice pentru tramvaie şi
troleibuze;
d) staţiile de transformare aferente liniilor de
contact electrice.
 Indicatori de performanta

1. nr de curse suspendate/intarziate
2. nr de trasee pe care nu s-a efectuat
transportul
3. nr de calatori afectati
4. nr de reclamatii
5. nr de accidente
Etc.
 Caracteristici ale transportului public local de
calatori

• Participare generala;
• Serviciile de transport de calatori si marfuri –
independente;
• Proprietatea publica;
• Predomina transportul cu autobuze;
• Variabilitate;
• Simultaneitate
• Substituibilitate;
• Investitia in transport;
Probleme generate de transport public local de
calatori
• Solicitare mare;
• Insuficienta spatiilor;
• Interferenta modurilor de transport;
• Controlul sigurantei circulatiei
• Frecventa mare;
• Calitatea;
• Probleme ecologice si sociologice: poluarea,
aglomeratia, dezvoltarea urbana, planificarea
orasului.
• Tr. de calatori ►putin costisitor / rapid /
eficient → genereaza numeroase probleme:
- ecologice
- sociologice (efecte multiple ale aglom.,
efecte asupra cal.vietii)
- internationale
- de energie
• Din Tr.de calatori ►3 tipuri de aglomerari:
- a strazilor
- a drumurilor rutiere
- a cailor aeriene
• Aglomerarea - cauze:
1 - obisnuintele de lucru
2 - variabilitatea (sapt, sezon, a vacantelor
de vara)
Aglomerare → eficienta tr. (deplas.grupurilor cat
m↑, cu ↓vehicule) si fol. a cat m.putin spatiu
din carosabil).
▼
►autoturismul personal ↔
autobuz/troleibuz/tramvai
Vehicule destinate transportului public local

• Sursa: en. el;

• Sursa: benzina/motorina
Capitol 2 – Organizarea, gestionarea, reglementarea
si monitorizarea transportului public local de
calatori

Vehicule destinate transportului public local

• Sursa: en. el;
• Sursa: benzina/motorina

Tipuri de vehicule
1. Tramvai:
• Priza de curent: pantograf
• R viraj = 20 m
• D = 300 - 500 m
• Vm.com. = 15-20 km/h
• Min. 8000 calatori /h/ sens

2. Troleibuz
• Priza de curent: captor de curent
• Rviraj = 10 – 15 m
• C.c = 600 V / 825 V
• 4000 – 6000 calatori /h/sens
3. Autobuz
• Clasificare: calatori / marfuri; felul motorului;
forma rotiilor;
• Rviraj = 10 – 12 m.
• 4000 – 9000 de calatori/h/sens

4. Metroul
• Trenuri electrice;
• Cale proprie:
▪ Pe estacade (aerian/suprateran);
▪ In tuneluri (subteran)
▪ La sol (teran) cu zona ingradita.
• Alimentarea - de la a 3 a linie;
• Frecventa mare: 1 tren el./ min;
• Vcirc. – 70 – 80 km/h
• Dstatii = 600/800/1200 m
• Min. 100.000 calatori/h/sens

Infrastructura de transport urban

1. Strazile
• Circulatia
• Itinerariu
• Strada
• Infrastructura
 • Suprastructura
strat de uzura
(asfalt, bitum)

strat de R (beton
20-30 cm)

fundatie (beton 30-50 cm)

substrat (nisip 5-10 cm)

INFRASTRUCTURA

Trama (reteaua) stradala – 10–20% din suprafata

oraselor
- Clasificarea strazilor:
categoria I (magistrale), II (de leg), III (de
colectare), IV (de servire locala)
- Tipuri de trasee urbane
• radiale
• inelare
• diagonale
• tangentiale

Reteaua de transport a unei localitati – parametri

functionali

a.) densitatea retelei

 Lt  Km 
Dr =  Km 2 
Sl
Km
- Dr =2 – 3 Km 2

- Dr =1,7 – 2,3 Km2

Km

b.) coeficientul traseelor

Lt
δ = Lst
- δ = 1,5 – 2,0
- δ = 1,7 – 4,0

c.) zona de buna servire

d.) capacitatea de transport a retelei

Ct = Nv x c calatori / h / sens

e.) coliniaritatea sau indicatorul de retea ( φ )

φ = lr/ld

f.) indicele de ramificatie

- 1,7 – 4,0
- 1,5 – 2.0
g.) interstatia medie
 Statii de oprire (asteptare)
- sunt amplasate in functie de punctele de
gravitatie si de nodurile principale ale strazilor.

Modul de alegere a distantei dintre statii:

- Vmedie de expl., t necesar calatorului de a
ajunge la destinatie
1.

Figura 1 - Durata călătoriei = Figura 2 - V expl =

f(Distanța medie dintre stații) f(Distanța medie dintre stații)

Fig. 1+2 → Cu cat distanta dintre statii ↑ , Vmed. de

expl. ↑, ↓ timpul pierdut de calator ca urmare a
opririi in statii.
2. Consumul de en. el. sau de carburanți:
- la ac. Vmed. tehnica, cons. de en.el. (carb.) ↑
odata cu ↓ dist. dintre statii;
- opririle frecvente grabesc uzura vehiculului si ↑
cost. de intretinere si expl.

►Determinarea distanței dintre stații ( ) – a.î.

pierderea de timp a calatorului pt opririle in statii si
mersul pe jos sa fie min.
Stațiile de oprire:
- Stații de oprire obligatorii
- Stații de oprire facultative
- Stații cap de linie
Interstatia optima = dist. dintre 2 statii succesive de pe
traseu, care asigura cel mai ↑ grad de economicitate in
ut. vehiculului.

(2 L + 1,8  Pci  D )  tsdf

dopt =  Vp (m)
0,9  Pci

- 2L – lungime traseu dus-intors;

- Pci – parcul circulant;
- D – dist. medie de calatorie;
- Vp – vit. de deplasare a pietonilor;
 - tsdf – timp suplim. de demarare si franare coresp.
unei opriri

Amplasarea stațiilor de oprire se face în funcție de:

- interstația medie optimă;
- reglementările privind circulația rutieră;
- interesul călătorilor
►Conducerea circulației pe rețeaua de transport:
- întocmirea graficelor de circulatie;
- supravegherea respectării graficelor de circulație și
intervenția pentru repunerea vehiculelor în grafic în
cazul abaterilor.
Supravegherea și dirijarea circulației se fac prin
sistemul dispecer:
- sistemul dispecer teritorial
- sistemul dispecer al traseelor

Indicatori ai retelei de transport

1. Coeficientul mobilitatii populatiei km

Km =
Ra
calatorii / loc
A

- Ra – nr. calatorii efectuate anual

- A – nr. de locuitori ai orasului

Mobilitatea dep.de:
- supraf.oras
- repartitia pop.si a act.ec. pe terit.oras
- densit.retelei de Tr.

2. Activitatea anuala a retelei (parcursul anual al

calatoriilor)

Pra = Ra   calatorii − km / an

3. Incarcatura medie anuala a retelei

Pra Ra  
Ir = = calatorii − km.anual / km
Le Le
C și O în transportul public local de călători
Structura C de transport derivă atât din configurația
rețelei stradale (care e functie de dezvoltarea orașelor)
cât și din caracterul deplasărilor în teritoriu:
profesionale, în interes personal, de recreere etc.
Trafic de călători = frecventa operațiilor de T.
Volumul de trafic = totalitatea călătoriilor măsurate
într-un punct al traseului.
Într-un punct de polarizare al unui traseu, punctul A,
volumul de trafic cuprinde:
- volumul de trafic propriu – zis (VA1 și VA2)
- volumul de trafic de tranzit (VA3 și VA4)
Fig. 1 – Volumul traficului intr-un punct al traseului A-B

Volumul traficului pe un sector – se obtine ca suma a

celor doua componente ale traficului, pe ambele
sensuri ale acestuia.

La nivelul intregii retele de Tr., cunoasterea traficului de

calatori e neces.pt.stabilirea:
- parcului circulant de vehicule
- nr.de statii
- nr.de autobaze
- necesarului de mijl.de baza
 - personal operativ
Vol.de trafic si marimea curentilor de trafic sunt infl.de o
serie de factori:
- proc.de urbanizare
- cerintele de deplas.a pop.in teritoriu
- mutatiile demografice
- tend.de concentr./raspand.a zonelor de locuit
- cresterea vol de I.
- optiunile calatorilor pt. unul din vehicule.
Structura si dinamica C in transportul public local de
calatori
Fig. - Variatia traficului de calatori pe an, saptamana, zi si pe directii
 Determinarea prin calcul a
volumului de trafic
Vol. de trafic prognozat se determina fie pe baza
datelor obtinute prin efectuarea sondajelor, fie pe baza
modelelor matematice.
In cazul al 2-lea, nr.de calatori anual, se poate
determina pe baza structurii populatiei (H), impartita
pe categorii de locuitori, astfel:
Nr.de calatori anual (H)
H=Ha+He+Hr
- Ha - pop.activa
- He - elevi si studenti
- Hr - restul populatiei
Traficul anual de calatori (Ta)
Ta=m · H
- m - coef.de mobilitate a pop.
Traficul zilnic pe o linie (Tzl)
Tzl=Tal / 365 (calatori/zi/linie)
- Tal - vol.anual de trafic pe o linie
Tal= Ka · Ki · Lt (calatori/an/linie)
- Ka - coef.de aglomerare
- Ki - coef.de importanta a liniei luata in calcul, stabilit
in functie de considerente locale
- Lt - lung.totala a liniei (km)

Dimensionarea ofertei de transport

Pt.stabilirea nr.de vehicule necesare, la nivelul cererii de
transport, se parcurg urmatoarele Etape:
-1- se determina domeniile de ut.a modurilor de
Tr.public local de calatori.
-2- se aleg tipurile de vehicule pt. Tr.calatorilor.
-3- se dimensioneaza necesarul de vehicule, la nivelul C
de Tr.
1. Domeniile de utilizare a modurilor de Transport
public local de calatori
Alegerea modului de transport public local de calatori se
face in functie de:
a) volumul fluxului de calatori
b) conditiile generale de transport
 c) considerente urbanistice
d) considerente economice
e) considerente energetice
a) Volumul fluxului de calatori influenteaza alegerea
modului de transport in sensul ca preluarea acestuia in
conditii de buna servire este dependenta de capacitatile
de transport pe ora si pe sens ale diferitelor tipuri de
vehicule de transport public local de calatori.
Aceste capacitati sunt:
- Troleibuz - 4000 calat/ora/sens
- Autobuz - 5000 calat/ora/sens
- Tramvai - 10.000 calat/ora/sens
- Metrou - 50.000 calat/ora/sens
b) Conditiile generale de transport, se refera la: viteza,
confort, gradul de regularitate si distanta de mers pe jos
a calatorului.
Viteza de transport este viteza comerciala:
- Tramvai - 13-16 Km/h
- Troleibuz - 14-17 Km/h
- Autobuz - 15-18 Km/h
- Metrou - 40-50 Km/h
 Confortul calatoriei este determinat in special de:
- gradul de aglomerare al calatorilor in vehicul.
- inaltimea podelei vehiculului fata de nivelul
peronului statiei de asteptare
- caracterul rularii vehiculului si socurile la pornire si
franare
- temperatura din interiorul vehiculului si a statiei de
asteptare
Gradul de regularitate al circulatiei este
determinat de modul de organizare a transportului si de
aglomeratia cailor de transport cu alte vehicule (din
acest punct de vedere pe primul loc se afla metroul,
avand cale de rulare proprie)
Distanta de mers pe jos a calatorilor, care
depinde de densitatea retelei de transport si de distanta
dintre statiile de asteptare.
In privinta densitatii retelei de transport, valoarea
cea mai mare o are modul de transport cu autobuze, apoi
troleibuze, tramvai, metrou.
c) Considerentele urbanistice de care trebuie sa se tina
seama la alegerea modului de transport se refera la:
- poluarea sonora si a aerului
 - aglomerarea carosabilului
- pavajul strazilor
- aglomerarea strazilor cu retele electrice
d) Considerentele economice
In cazul activitatilor de transport, costurile totale (Ct)
sunt date de relatia:
Ct=Cv+Cf (lei)
- Cv - costuri variabile, corespunzatoare prestatiei (Pp)
- Cf - costuri fixe corespunzatoare prestatiei
Deci, costurile variabile sunt direct proportionale cu
prestatia (Pp) exprimata in calatori/km, iar Cf sunt
constante pentru o anumita prestatie, astfel:
Ct= cv· Pp + ∑cfi · Ppi (lei)

Cost
total
(lei)

CT

CV

C f
cfi

Prestatia
(calatori/km)

0
e) Considerente energetice, se refera la natura energie
utilizata de motoarele care actioneaza vehiculele de
transport. Din acest punct de vedere au prioritate:
troleibuzul, tramvaiul si metroul.
2) Alegerea vehiculelor pentru transportul calatorilor
Criteriile pentru alegerea tipului de vehicul urban au la
baza:
- masura in care transportul satisface cerintele
directe ale calatorilor, si anume:
o viteza comerciala,
o timpul total al calatoriei,
o siguranta in circulatie,
o gradul de confort al calatoriei,
o conditii de urcare si coborare
o capacitatea de a satisface cerintele calatorilor
in conditii speciale;
- aprecierea transportului dpdv al adecvarii la
cerintele circulatiei, si anume:
o capacitatea de transport,
 o maniabilitatea (= independenta de miscare a
unui vehicul pe carosabil si pe reteaua
stradala),
►silentiozitate - tramvaie
►gradul de curatenie si gradul de amenajare
urbana (e satisfacut cel mai bine la transportul
subteran). La transportul de suprafata, se remarca
tramvaiul si troleibuzul, care sunt nepoluante, dar care
incarca strada cu instalatii de retea.
►securitatea circulatiei (autobuzul prezinta cel
mai mare gr.de periculozitate, pt.ca se deplaseaza
permanent in traficul general al caii si e permanent in
contact cu pietonii)
- economicitatea diferitelor vehicule, se stabileste
pe baza indicatorilor: volumul investitiilor pentru
transport, cheltuielile de exploatare, costul transportului
si costurile implicate de conditiile locale demografice,
geografice si topografice.
3) Determinarea numarului de curse si a necesarului de
vehicule
In traficul urban de calatori, pot fi organizate
urmatoarele categorii de curse:
 - curse normale, in care autobuzele opresc in
fiecare statie, iar viteza de circulatie este de 15-30
Km/ora
- curse de microbuze , cu autovehicule de capacitate
de transport redusa, oprind intr-un numar redus de statii
- curse rapide pe cale proprie (pe benzi rezervate),
cu autobuze care opresc in fiecare statie de pe traseu
- curse rapide pe benzi de circulatie comune, cu
autobuze cu viteza comerciala crescuta, datorita faptului
ca nu opresc in toate statiile ci numai in cele mai
importante
- curse expres de autobuze, asigura legaturi directe
intre perechi de puncte de imbarcare-debarcare a
calatorilor la ore fixe, fara opriri pe traseu
- curse speciale, organizate la cererea beneficiarilor
in scopuri turistice si de agrement. Au caracter
ocazional.
- curse in conventie, asigura transportul
personalului agentilor economici intre zonele de locuit
si locul de munca, avand la baza contracte incheiate
intre transportatorii auto si unitatile beneficiare
Numar de curse pe un traseu oarecare (nc)
 Thc , unde:
nc =
qv  K sc
- Thc - traficul orar de calatori pe traseul
considerat
- qv - capacitate medie de incarcare a unui vehicul
(in locuri pe scaune si in picioare)
- Ksc - coeficient mediu al schimbarii calatorilor,
determinat prin raportarea lungimii medii a unei
curse la lungimea medie a unei calatorii

Necesarul de vehicule pentru satisfacerea cererii de

prestatii de transport (Nv)

nc
Nv =
ncv
- nc - numar de curse
- ncv - numar mediu orar de curse ce se poate realiza cu
un singur vehicul

...............................................................................................................................
 Schema traficului de intrare Schema traficului de iesire

1 – nr. de calatori
C
Schema traficului de tranzit
(calatori)
1
2 – nr. de calatori - Km
Schema traficului de tranzit

(km)
Traficul anual total:
Ta=Np·Ìm
Np=Npo+Np1+Np2

Cz  Kt
Ct =
nt

Pp
c =
Pu
Planul de mobilitate urbana
durabila