ETAPELE UNUI PROIECT

1. INFORMAŢII GENERALE
2. STUDIUL DE PIAŢĂ
3. DATE TEHNICE PRIVIND INVESTIŢIA
4. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ ANAGAJATĂ ÎN TIMPUL ŞI
DUPĂ IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
5. DURATA TOTALĂ (LUNI) ŞI PROGRAMUL DE REALIZARE A
PROIECTULUI TEHNIC ŞI A CONSTRUCŢIEI
6. ANALIZA FINANCIARĂ
7. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
8. SURSELE DE FINANŢARE
9. ANALIZA DE RISC ŞI SENZITIVITATE

În cadrul ultimei etape putem face o analiză cost-beneficiu pentru a putea

spune dacă proiectul merită sau nu să fie realizat.
Analiza cost-beneficiu presupune parcurgerea mai multor etape, şi anume:
1. definirea proiectului;
2. identificarea impactului relevant din punct de vedere economic;
3. cuantificarea fizică a impactului;
4. cuantificarea impactului din punct de vedere valoric;
5. actualizarea costurilor şi beneficiilor;
6. efectuarea bilanţului;
7. analiza sensibilităţii rezultatelor la modificarea parametrilor luaţi în calcul.
[analiza de senzitivitate se efectuează pentru a determina acele
componente ale costurilorşi ale beneficiilor care sunt incerte şi la a căror
modificare indicatorii financiari ai proiectului (valoarea netă actualizată şi
rata internă de de rentabilitate) sunt sensibili. Această analiză ne arată
modificarea procentuală a IRR sau a NPV corespunzătoare modificării cu
un procent a variabilei selectate.]

Având în vedere că realizarea proiectului poate dura un anumit număr de ani,

una din cele mai importante probleme în analiza C-B este determinarea momentelor în
care vor ieşi la iveală diferitele componente ale costului/beneficiului, calcule care se
fac în acestă fază fiind caracterizate prin variate niveluri de incertitudine.
O altă problemă constă în previzionarea preţurilor pentru fluxurile valorice
care vor avea loc în viitor. Aceste preţuri se pot schimba atât în termeni reali, cât şi în
termeni nominali (preţuri comparabile şi curente). Ţinând seama că inflaţia poate
împinge preţurile în sus şi fără schimbarea valorii mărfii în sine, analiza C-B trebuie
efectuată în termeni reali. Preţurile comparabile (relative, reale) rezultă în urma
procesului de actualizare, utilizând rata reală de actualizare.

Pentru o înţelegere mai clară vom folosi următorul exemplu:

Se prevede ca un sistem public de canalizare să aducă în primii douăzeci de
ani de funcţionare beneficiile specificate în coloana „venituri-total” din tabelul de mai
jos. Anul 1 este primul an. Dacă rata inflaţiei pe parcursul acestei perioade se aşteaptă
să rămână constantă, la nivelul de 8% pe an, valoarea reală a acestor beneficii este cea
dată în coloana „venituri-actualizat”.
Pentru fiecare an valoarea reală a beneficiilor la nivelul anului 1 este B t(1+i)-t,
unde i este rata inflaţiei (1+i=1,08), iar t numărul de ani începând cu anul 1. Legătura

1
dintre coloana „venituri-total” şi coloana „venituri-actualizat”se realizează cu ajutorul
ratei reale de actualizare (în acest caz, cu ajutorul ratei inflaţiei, introduse în formula
(1+i)-t).
În termeni generali, VNA (valoarea netă prezentă/actualizată) a costului sau a
beneficiului la momentul t se calculează astfel:
=Xt[(1+i)-t]

VNA(Xt) = Xt =Xt/(1+i)
t

Expresia din paranteza mare a primei expresii este cunoscută sub denumirea
de factor de actualizare.

DETERMINAREA VALORII NETE ACTUALIZATĂ

An Rata Costuri Venituri Flux

Total Actualizat Total Actualizat Numerar Actualizat
1 8% 437.718 0
2 8% 307.292 0
3 8% 26.483 0
4 8% 26.483 231.896
5 8% 26.442 232.202
6 8% 26.401 232.533
7 8% 26.360 232.892
8 8% 26.320 233.282
9 8% 26.278 233.694
10 8% 26.236 234.143
11 8% 26.194 234.631
12 8% 26.151 235.161
13 8% 26.110 235.738
14 8% 26.067 236.366
15 8% 26.023 237.044
16 8% 25.980 237.781
17 8% 25.937 238.585
18 8% 25.963 239.461
19 8% 25.849 240.414
20 8% 25.805 241.451
1.216.092 879.683 4.007.274 1.699.520 2.791.182 819.837

Flux numerar = Venituri total – Costuri total