Subiecte-Solutii Haimovici

Cercul pedagogic nr.
1
Anul școlar 2018-2019
PROBLEME PRACTICE DATE LA
CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ
"ADOLF HAIMOVICI"
1
Cercul pedagogic nr. 1
1. FUNCȚIA DE GRADUL I
Problema 1. Unui angajat al unei firme de vânzări autoturisme i se acordă, pe lângă

salariul de bază de 400 RON/lună și un comision din vânzări după cum urmează: dacă
reușește să vândă cel puțin 20 de mașini în acea lună, i se dă un comision de 300 RON pentru
fiecare mașină vândută, iar pentru ceea ce depășește 20 de mașini vândute i se dă un comision
de 400 RON pentru fiecare mașină vândută.
a) Determinați funcția pe baza căreia i se calculează salariul vânzătorului.
b) Cât primește el într-o lună pentru 10 mașini vândute?
c) Câte mașini trebuie să vândă într-o lună pentru a câștiga 10000 RON în acea lună?
(etapa județeană 2018)
Problema 2. Coborând în interiorul pământului, la fiecare 30,5m temperatura creşte
cu 1 C . Dacă la suprafaţa Pământului temperatura este de 10 C0 , atunci:
0
a) Ce temperatură va fi la adâncimea de 1098m ?

b) La ce adâncime temperatura atinge punctul de fierbere al apei ?
Problema 3. Un agent de închirieri propune pentru închirierea unei mașini pentru o zi
două tipuri de contracte:
- primul tip: 200 de lei și încă 1 leu pentru fiecare kilometru parcurs;
- al doilea tip: 100 de lei și încă 1,5 lei pentru fiecare kilometru parcurs.
Se notează cu f1(x) prețul pentru x kilometri parcurși în cazul încheierii unui contract
de primul tip, iar cu f2(x) prețul pentru x kilometri parcurși în cazul încheierii unui contract
de al doilea tip.
a) Scrieți expresiile pentru funcțiile f1(x) și f2(x). Reprezentați grafic, în același reper
cartezian xOy, funcțiile f1(x) și f2(x), pentru x ∈ [0,500].
b) Indicați, utilizând graficul, tipul de contract mai avantajos în funcție de numărul de
kilometri parcurși.
c) Găsiți și precizați rezultatele de la punctul b) prin calcul. (etapa națională 2014)
Problema 4. Deşeurile colectate şi apoi

prelucrate dintr-un oraş au scăzut constant, conform
graficului următor, începând cu anul 2001. Estimaţi în
ce an, datorită măsurilor de protecţie a mediului,
acestea vor ajunge, după prelucrare, la nivelul 0.
(etapa națională 2013)
Problema 5. O unitate economică ce produce
frigidere are costuri fixe anuale de 10000€ la care se adaugă câte 200 € pentru fiecare frigider
produs. Preţul cu care fabricantul vinde un frigider este de 350€. Notăm cu f(n) suma, în euro,
cheltuită pentru producerea a n frigidere şi cu g(n) suma, în euro, ce revine ca beneficiu
fabricantului după ce vinde n frigidere.
a) Calculaţi f(100), f(200) şi determinaţi formula pentru f(n).
b) Demonstraţi că g(60) < 0, iar g(70) > 0 şi interpretaţi rezultatele, din punct de
vedere al rentabilităţii activităţii.
2
c) Dacă fabricantul şi-a propus să realizeze un profit anual de cel puţin 30000€, ce
număr de frigidere ar trebui să producă şi să comercializeze ?
Problema 6. Un automobil pleacă din Bucureşti către Iaşi la ora 00.00 şi merge cu o
viteză constantă de 60 km/h. Un alt automobil pleacă din Iaşi către Bucureşti la ora 01.00, cu
viteza constantă de 70 km/h. Se ştie că distanţa Iaşi - Bucureşti este de 420 km. Notăm cu f(x)
şi g(x) distanţele la care se află faţă de Bucureşti primul, respectiv al doilea automobil la ora x.
a) Determinaţi legile de corespondenţă ale funcţiilor f,g:[0.7] → ℝ.
b) Trasaţi graficele celor două funcţii.
c) Aflaţi ora la care se vor întâlni cele două automobile (cu aproximaţie de un minut).
Problema 7. Venitul lunar al unui tehnoredactor este format din salariul de bază de
800 lei la care se adaugă un spor astfel: dacă reușește să tehnoredacteze până la 200 pagini i
se dă un comision de 2 lei pentru fiecare pagină scrisă, iar pentru fiecare pagină ce depășește
200 primește 3 lei pentru fiecare pagină.
a) Determinați câți bani primește tehnoredactorul dacă într-o lună scrie 150 pagini. Dar
dacă scrie 250 pagini?
b) Arătați că funcția pe baza căreia se calculează venitul lunar al tehnoredactorului este
f : N → N , f (n )= {
2 n+800 , n≤200
,
3 n+600 , n>200 unde n este numărul de pagini scrise de
tehnoredactor.
c) Determinați câte pagini trebuie să scrie tehnoredactorul pentru a câștiga într-o lună
1620 lei. (etapa județeană 2016)
3
2. FUNCȚIA DE GRADUL AL II-LEA
Problema 1. O minge de baschet are traiectoria parabolică descrisă de ecuaţia:
y=−x 2 +6 x−5 , x ∈ [ ]
3
2
,5 .
Este posibil ca mingea să intre în coşul de baschet situat la înălţimea de 3m?

Problema 2. Cercetări experimentale au arătat că solubilitatea în apă unei anumite
cantități dintr-o anumită substanță S este dependentă de volumul de apă, măsurat în litri și de
temperatura apei, măsurată în grade Celsius.
S-a stabilit că solubilitatea se exprimă printr-o lege de forma T(t) = t2 + a ⋅ t + b , cu a,
b ∈ℝ și t ∈ [0;8], unde rezultatul reprezintă numărul de minute necesar dizolvării complete a
25 grame din substanța S într-un litru de apă aflată la temperatura t. Cunoscând T(3) = 6 și
T(5) = 14, răspundeți la următoarele cerințe:
a) Justificați că a = − 4 și b = 9.
b) Determinați care este cea mai mică și care este cea mai mare valoare a solubilității
substanței S.
c) Aflați pentru ce valori t ale temperaturii apei, substanța S are solubilitatea T(t) ≥ 6.
d) Determinați dacă există temperaturi diferite la care solubilitatea substanței S este
aceeași. (etapa națională 2018)
Problema 3. O fabrică în care se produc roboți de bucătărie are capacitate maximă de

producție de 100 bucăți pe zi. Costul total (exprimat în euro) pentru producerea intr-o zi a x
1
roboți de bucătărie este dat de formula
c ( x )= 10 x 2 +20 x+ 25 , iar prețul de vânzare pentru
1
(44− x)
fiecare robot este 5 euro.
a) Aflați costul total pentru producerea într-o zi a 20 de roboți de bucătărie.
b) Determinați câți roboți de bucătărie se pot produce într-o zi cu 2265 de euro.
c) Determinați câți roboți de bucătărie ar trebui produși într-o zi pentru ca profitul total
să fie maxim. Aflați valoarea profitului maxim care se poate obține într-o zi.
Problema 4. Doi fizicieni testează o minirachetă, lansând-o de la sol. Se notează
înălțimea cu h(t) (în metri) și timpul cu t (în secunde). Fizicienii estimează că înălțimea pe
2
care o va atinge miniracheta, în funcție de timp, este dată de relația h(t )=−5t +100 t .
a) La cât timp de la lansare miniracheta ajunge din nou la sol?
b) Demonstrați că funcția h este crescătoare pe intervalul [0,10] și descrescătoare pe
intervalul [10,20].
c) Care este înălțimea maximă pe care o poate atinge miniracheta?
4
3. ȘIRURI
Problema 1. Un copil se joacă umplând cu semne ”x” și ”o” pătrățelele ultimei foi a
unui caiet de lucru, după o regulă inventată de el: scrie un semn ”x”, apoi două semne ”o”,
apoi trei ”x”, apoi patru ”o”, apoi cinci ”x” și continuă la fel până umple un careu pătrat cu
121 de pătrățele, după care își continuă jocul și se oprește când scrie al 2019-lea semn. Se
cere:
a) Aflați care din cele două semne a fost scris ultimul în careul pătrat.
b) Aflați care din cele două semne este cel de al 2019-lea semn.
c) Arătați că numărul total al unuia din cele 2019 semne scrise este pătrat perfect.
d) Arătați că de fiecare dată când copilul scrie un semn ”o”, cel puțin unul din cele
două totaluri de semne de același fel prezente la acel moment pe foaie este pătrat perfect.
Problema 2. Un stadion are 20000 de locuri. Se desfăşoară un meci şi se vând toate
biletele. Spectatorii intră pe stadion după următoarea regulă: în primul minut intră doi
spectatori, în al doilea minut intră şase spectatori, în al treilea minut intră zece spectatori şi
aşa mai departe până se umple stadionul. În cât timp se umple stadionul?
Problema 3. Un utilaj al unei fabrici de ambalaje confecționează în mod automat cutii
din carton de forma unor paralelipipede dreptunghice, cu dimensiuni și capacități alese după
dorința clientului. Determinați cele trei dimensiuni ale unor astfel de cutii, confecționate la
comanda clientului, în fiecare din următoarele situații:
a) Dimensiunile cutiei, măsurate în decimetri, sunt în progresie geometrică cu rația 2 și
cutia astfel confecționată are capacitatea de 8 litri.
b) Dimensiunile cutiei, măsurate în decimetri, sunt în progresie aritmetică cu rația 2 și
cutia astfel confecționată are capacitatea de 480 litri.
c) Dimensiunile cutiei, măsurate în decimetri, sunt astfel alese încât cutia să aibă
capacitatea de 27 litri și preț minim, știind că prețul unei cutii este direct proporțional cu aria
suprafeței ei totale. ( etapa națională 2018)
Problema 4. Două corpuri aflate la o distanță de 153 de metri se deplasează unul către
celălalt. Primul corp parcurge 10m/s, iar al doilea parcurge în prima secundă 3m și în fiecare
secundă următoare cu 5m mai mult decât în secunda precedentă. După câte secunde se
întâlnesc cele două corpuri? (etapa județeană 2018)
Problema 5. Un program de calculator generează un șir de numere naturale (tn)n≥1 pe

care le afișează succesiv pe ecran. Primul număr afișat este t1 = 3 și la fiecare pas programul
generează numărul următor adăugând 1 la dublul ultimului număr afișat pe ecran.
a) Aflați care este al treilea număr afișat pe ecran.
n+1 ¿
b) Demonstrați că t n=2 −1 ,(∀ )n∈ IN .
c) După câți pași apare afișat pe ecran numărul 1023?
5
d) Arătați că t2015 se divide cu 3. (etapa județeană 2015)

Problema 6. La un stadion cu capacitatea de 10000 de locuri vin spectatorii. În
primul minut vine 1 spectator, în al doilea minut vin 3 spectatori, în al treilea minut vin 5
spectatori etc. După câte minute stadionul se va umple ? (etapa județeană 2016 )
Problemă 7. O minge cade de la o înălțime de 8 m. După fiecare

contact cu solul, mingea se ridică la jumătate din înălțimea de la care a căzut.
Demonstrați că distanța parcursă de minge de la început până atinge solul a
100-a oară nu depășește 24 m. (etapa județeană 2015)
Problema 8. În cadrul unui studiu demografic s-a constatat că numărul an de locuitori

ai unei localități nou înființate, în care n∈N este numărul de ani scurs de la înființarea
a −a =2n−11 ,
localității, este modelat prin relația n+1 n cu număr de locuitori inițial a0 = 100.
a) Aflați, prin această relație, câți locuitori ar avea localitatea după doi ani de la
înființare.
2
b) Arătați că an =n −12 n+100 ,( ∀)n ∈ N .
c) Determinați numărul minim de locuitori pe care îl poate atinge localitatea.
d) Arătați că, începând cu al șaselea an, populația localității este în creștere an de an.
e) Aflați după câți ani localitatea are mai mult de 1000 de locuitori.
Problema 9. Se consideră numerele 1,2,3,... așezate ca în figura alăturată pe o schemă
de joc de tip ”darts”, unde vom spune că numărul 1 se află pe cercul C 1,
numerele 2 și 3 se află pe cercul C2, numerele 4, 5, 6 și 7 se află pe cercul
C3, etc.
a) Determinați pe al câtelea cerc se află numărul 2014;
b) Arătați că suma Sn a numerelor de pe cercul Cn, n∈N*, este dată
n−2 n−1
de S n =2 (3⋅2 −1 ).
c) Dacă o săgeată nimerește între două cercuri consecutive, definim scorul ei ca fiind
diferența dintre suma numerelor de pe cercul mare și de patru ori suma numerelor de pe cercul
mic. Să se determine între ce cercuri se află numărul 128. (etapa națională 2014)
Problema 10. Un OZN se deplasează pe o traiectorie plană parcurgând secundă după

secundă câte un segment de dreaptă de două ori mai lung decât în secunda precedentă.
Considerând că în prima secundă OZN-ul a parcurs doar 10m, se cere:
a) Determinaţi după câte secunde drumul străbătut de OZN depăşeşte 10km.
b) Demonstraţi că nu este posibil ca după un anumit număr natural de secunde OZN-ul
să ajungă exact în punctul de plecare. (etapa națională 2013)
Problema 11. Ştefan vrea să citească o carte care are 381 de pagini. El îşi propune să
citească în prima zi un număr întreg de pagini, apoi în fiecare zi, să citească un număr de
pagini egal cu dublul numărului de pagini citite în ziua precedentă. Câte pagini a citit în prima
zi şi în câte zile a terminat de citit cartea, ştiind că a citit cel puţin două zile ?
6
1
Problema 12. Pe un cerc cu raza de 2 π metri se deplasează doi melci, notați cu A și
B, plecând în același moment, din același loc și în sensuri diferite. Se știe că în fiecare a n-a
1
n
secundă de la începutul deplasării lor, melcul A parcurge 2 metri în timp ce melcul B
1
n
parcurge doar 4 metri.
1
1− n
a) Arătați că distanța parcursă de melcul A în primele n secunde este egală cu 2
metri.
b) Determinați după câte secunde distanța parcursă de melcul B este egală cu 3/8 din
distanța parcursă de melcul A.
c) Aflați de câte ori se întâlnesc cei doi melci, considerând că după fiecare întâlnire ei
își continuă deplasarea după aceleași reguli. (etapa județeană 2017)
Problema 13.
a) Pe un lac creşte o plantă care îşi dublează numărul de frunze zilnic. După 10 zile
planta are 2048 de frunze. Să se determine numărul de frunze pe care l-a avut planta în a 5-a
zi.
b) Într-un amfiteatru sunt 30 de rânduri de scaune, astfel încât pe fiecare rând sunt cu
două locuri mai mult decât pe rândul din faţa sa. Ştiind că pe al doilea rând sunt 18 scaune, să
se determine numărul total de scaune din întreg amfiteatrul. (etapa județeană 2013)
7
4. ELEMENTE DE COMBINATORICĂ
Problema 1. La un turneu de fotbal în sală participă 15 echipe, fiecare jucând o

singură dată cu fiecare dintre celelalte echipe. Pentru victorie se acordă echipei câştigătoare 3
puncte, pentru meci egal câte 2 puncte pentru fiecare echipă, iar pentru înfrângere 1 punct. În
clasamentul întocmit la sfârşitul turneului nu există echipe cu acelaşi număr de puncte, iar
echipa clasată pe ultimul loc are 21 puncte.
a) Care este numărul de meciuri disputate în cadrul turneului ?
b) Care este numărul total de puncte acordate la toate meciurile ?
c) Să se demonstreze că prima clasată a făcut cel puţin un meci egal.
Problema 2. Un grup de prieteni, n fete şi 4 băieţi, au ieşit la iarbă verde. Au disputat
câte o partidă de badminton, fiecare cu fiecare, iar în urma confruntărilor fetele au câştigat de
două ori în faţa băieţilor. Ştiind că raportul dintre numărul total al victoriilor fetelor şi
numărul total al victoriilor băieţilor este de 5/16, se cere:
a) Câte partide au disputat băieţii?
b) Câte fete erau în grup? (etapa județeană 2016)
Problema 3. Sistemul de scriere Braille, utilizat de către orbi, constă din

caractere cuprinzând fiecare între 1 şi 6 puncte în relief (punctele înnegrite), dispuse
astfel (ex. litera A):
a) Câte caractere are sistemul?
b) Câte combinaţii pot fi formate din exact trei puncte în relief?
Problema 4. Un lot de jucători al unei echipe de fotbal are 2 portari, 8 jucători pentru
apărare şi 9 jucători de atac. În câte moduri se poate forma echipa de start cu 11 jucători
selectaţi din lotul existent, dacă aceasta trebuie să fie compusă din: 1 portar, 4 jucători de
apărare şi 5 jucători de atac? (etapa națională 2012)
Problema 5. Străzile din cartierul Anei au forma din figura alăturată. Pentru a ajunge
de acasă (A) la serviciu (S) ea parcurge în fiecare zi un drum
de lungime minimă.
a) Ştiind că dimensiunile unui dreptunghi mic sunt: 300
m latura orizontală şi 200 m cea verticală, aflaţi lungimea drumului minim.
b) După câte zile în care a mers pe trasee diferite, Ana a trebuit să reia un drum
parcurs anterior? (etapa națională 2012)
8
5. ELEMENTE DE CALCUL FINANCIAR
Problema 1. După fiecare an de utilizare, preţul unui autoturism scade cu 10% din
valoarea avută la începutul acelui an.
a) Determinaţi preţul unui autoturism după trei ani de utilizare, ştiind că preţul de
achiziţie a fost de 10000 de euro.
b) După câţi ani autoturismul pierde cel puţin 90% din valoarea iniţială? (Se poate
folosi lg3 ≈ 0,477) (etapa națională 2018)
Problema 2. În factura pe care o primește o familie de la S.C. Apavital Iași se află

următoarele informații:
Servicii Cantitatea Preț/lei/ m3 Cota TVA
Apă rece potabilă 17 m 3
3,40 9%
Canalizare apă 17 m3 2,53 19%
a) Ce sumă îi revine Societății Comerciale Apavital Iași pentru serviciile furnizate?
b) Ce sumă pleacă la bugetul de stat?
c) Ce procent reprezintă suma ce pleacă la bugetul de stat din suma totală plătită de
familie? (etapa județeană 2018)
Problema 3. Un fermier şi-a propus la începutul anului 2014 să obţină câte x tone de
grâu de pe fiecare hectar cultivat. La sfârşitul anului a constatat că:
• pe 50 % din suprafaţa cultivată, producţia a depăşit-o pe cea planificată cu 10%;
• pe 30 % din suprafaţa cultivată, producţia a depăşit-o pe cea planificată cu 20%;
• pe 20 % din suprafaţa cultivată, producţia a fost cu 25% mai mică decât cea
prognozată.
Exprimaţi, în funcţie de x, cantitatea medie de grâu obţinută de fermier de pe fiecare
hectar. (etapa județeană 2015)
Problema 4. Trei elevi, Matei, Raluca și Vlad și-au cumpărat, fiecare, o aceeași
carte. Din banii pe care îi aveau fiecare, Matei a cheltuit 100%, Raluca 5/9, iar Vlad 50%.
Apoi ei au împărțit toți banii rămași în mod egal. Astfel, Matei a primit de la Raluca 1 leu.
Câți lei a avut fiecare înainte de a cumpăra cartea? (etapa județeană 2015)
Problema 5. În Republica Fantasia se organizează din cinci în cinci ani alegeri

prezidențiale. La ultimele alegeri, numărul cetățenilor cu drept de vot a fost de 10 milioane.
La funcția de președinte au candidat Abberatius A. și Bravisimus B.. Au fost prezenți la urne
75% din numărul total al cetățenilor cu drept de vot. Abberatius a câștigat alegerile cu 50%
din voturile exprimate, Bravisimus a obținut doar 45%, iar 5% din voturi au fost anulate.
a) Câți dintre cetățenii prezenți la urne l-au votat pe câștigător și câte voturi au fost
anulate?
b) Presupunând că printre cei care nu au votat există un număr suficient de
simpatizanți ai lui Bravisimus, care este numărul minim dintre aceștia, care ar fi trebuit să
9
vină la vot pentru ca Bravisimus să câștige alegerile (presupunem că rămâne constant numărul
de voturi pentru Abberatius și numărul de voturi anulate). În acest caz, calculați care ar fi
procentele de voturi primite pentru fiecare candidat. (etapa națională 2017)
Problema 6. La o fabrică de conserve s-a pierdut 6% din cantitatea de fructe după

prima sortare, iar după a doua sortare s-a pierdut 2% din cantitatea rămasă după prima sortare.
În final au rămas 184,24 tone de fructe. 12,5% din cantitatea bună de prelucrat se folosește
pentru dulceață și cu 500% mai mult pentru gem.
a) Care este cantitatea de fructe destinată sortării ?
b) Ce cantitate de fructe rămâne după prepararea dulceței și a gemului ?
Problema 7. Trei muncitori realizează împreună 2064 de piese. Primul muncitor
realizează 140% din cantitatea pe care o realizează al doilea muncitor, iar 60% din cât
realizează al doilea muncitor este cu 15% mai mult decât 25% din cât realizează al treilea
muncitor. Câte piese are de realizat fiecare muncitor?
Problema 8. La o stație meteorologică sunt înregistrate temperaturile dimineața, la
prânz și seara. S-a constatat că la prânz temperatura este cu 30% mai mare decât dimineața,
iar seara se înregistrează o scădere cu 20% a temperaturii față de prânz. Se știe că diferența de
temperatură dintre seară și dimineață este de un grad.
a) Să se calculeze cele trei temperaturi măsurate.
b) Cu cât la sută s-a mărit temperatura seara față de dimineața.
Problema 9. Unui muncitor i s-a mărit salariul în ultimii 3 ani de două ori: o dată cu
48% și a doua oară cu 10%. După a doua mărire primește cu 753,60 lei pe lună mai mult decât
înainte de prima mărire.
a.) Aflați cât primea muncitorul înainte de fiecare mărire.
b.) Aflați cât la sută primește acum, în plus, față de acum trei ani.
c.) Aflați cât la sută reprezintă a doua mărire din prima mărire.
Problema 10. După două scumpiri succesive cu acelaşi procent, preţul unui produs
este acelaşi cu cel obținut în urma unei singure scumpiri cu 44%. Care este procentul
scumpirilor succesive? (etapa județeană 2016)
Problema 11. Americanul John a moştenit 25000 de dolari. O parte din aceşti bani i-a
depus într-o bancă, o parte i-a investit în obligaţiuni municipale şi o parte intr-un fond mutual.
După un an el a primit o dobândă totală de 1620 de dolari. Ştiind că banca i-a plătit o dobânda
de 6% anual, obligaţiunile o dobândă de 7% anual, fondul mutual 8% anual şi că John a
investit mai mult cu 6000 de dolari în obligaţiuni municipale decât în fondul mutual, precizaţi
ce sume a investit John in fiecare categorie. (etapa națională 2012)
Problemă 12. O firmă doreşte să-şi dubleze în doi ani producţia pentru un anumit
produs. Cu câte procente trebuie să crească producţia în fiecare an pentru a atinge acest
obiectiv ? ( √ 2≈1,4142. ) (etapa națională 2012)
10
6. ELEMENTE DE STATISTICĂ
11
Problema 1. La un concurs în care punctajele iau valori de la 0 la 100 au participat 24

elevi. Rezultatele concursului au fost grupate în următorul tabel:
Punctaje [0;20) [20;40) [40;60) [60;80) [80;100)
Nr. elevi 8
a) Determinaţi frecvenţele absolute ale fiecărui interval de valori ştiind că sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
(i) numărul elevilor care au obţinut cel puţin 60 puncte reprezintă 50% din
numărul total de participanţi.
(ii) frecvenţele absolute ale primelor patru intervale formează o progresie
aritmetică de raţie 2.
b) Determinaţi mediana seriei statistice formată cu punctajele obţinute la concurs.
c) Arătaţi că: 2 │Me – M │= │Me - Mo│, unde M este valoarea medie a punctajelor
obţinute, Me este mediana seriei statistice şi Mo este modulul(dominanta) seriei statistice.
Problema 2. Seria statistică următoare reprezintă numărul de tablete vândute de o
firmă într-o lună, luând ca valori clasele ce reprezintă prețul lor în euro.
Preț
[40;80) [80;120) [120;160) [160;200) [200;240) [240;280]
(euro)
Număr de
50 70 90 100 50 40
tablete
a) Calculați prețul mediu al unei tablete vândute de firmă și aflați clasa mediană.
b) În luna următoare numărul de tablete vândute crește sau scade cu același procent în
fiecare clasă. Care sunt clasele cu creșteri de vânzări astfel încât numărul total de tablete
vândute este același? (etapa națională 2016)
Problema 3. Într-o regiune a ţării a fost măsurată înălţimea bărbaţilor pentru un

eşantion de 200 de persoane, datele fiind cuprinse în tabelul următor:
Clasa [160,170) [170,175) [175,180) [180,185) [185,190) [190,195) [195,205)
Frecvenț
35 31 43 35 27 17 12
a
a) Reprezentaţi datele printr-o histogramă. b) Calculaţi media şi dispersia datelor de mai sus.
Problema 4. Seria statistică prezentată în tabelul de mai jos redă frecvența relativă a
mijloacelor de transport în comun, luând ca valori clasele ce reprezintă intervalele orare
dintr-o zi lucrătoare.
Interval orar [0;4) [4;8) [8;12) [12;16) [16;20) [20;24)
Frecvența relativă 0,05 0,15 0,25 0,2 0,25 0,1
a) Calculați media seriei statistice și clasa mediană.
b) Într-o zi de week-end frecvența relativă a celei de a treia clase scade, iar frecvența
penultimei clase crește cu atât cât a scăzut frecvența celei de a treia. Știind că media seriei
statistice crește cu 0,4, determinați frecvențele relative ale celor două clase.
Problema 5. Seria statistică de mai jos reprezintă numărul de elevi din clasa a a XI-a
de la un liceu, și numărul de spectacole pe care le-au vizionat în semestrul al doilea:
Număr elevi 0 1 2 3 4 5 6
12
Număr
spectacole 8 27 21 12 7 3 2
vizionate
a) Calculați numărul mediu de spectacole vizionate de un elev din clasa a XI-a în
semestrul al doilea.
b) Care este abaterea medie liniară a seriei?
c) Care este abaterea medie pătratică a seriei?
d) Calculați coeficientul de variație v al seriei statistice. (etapa județeană 2015)
7. GRAFURI
13
Problema 1. a) Fie graful G cu vârfurile 1 2 3

x ,x , x ,...,x ,n≥5
n . Determinați numărul
minim de muchii astfel încât graful să aibă trei puncte izolate.
b) La un concurs, 78 elevi au fost repartizați în mod egal în 26 camere. Spunem că
între două camere se poate stabili o relație de bună colaborare dacă cel puțin patru din elevii
repartizați în ele sunt din același județ. Determinați numărul minim de relații de bună
colaborare astfel încât trei camere să nu poată stabili relații de bună colaborare .
Problema 2. Între localitățile L1, L2, L3 , L4 , L5 ,L6 există drumurile directe L1L2, L1L3,
L1L4, L1L5, L2L3, L2L4, L3L4, L3L5, L3L6, L4L5, L5L6.
a) Câte drumuri mai trebuie construite astfel încât între oricare două localități să existe
un drum direct?
b) Care este numărul minim de drumuri ce trebuie închise astfel încât pentru orice
localitate Li, i=1,6 , să nu se poată forma un circuit elementar, cu cel puțin trei localități, cu
plecarea din Li și sosire tot din Li ? ( etapa națională 2018)
Problema 3. Într-o regiune, fiecare dintre cele n orașe existente este legat în mod
direct, prin căi ferate, de exact alte trei 3 orașe, astfel încât traseul minim ce pleacă dintr-un
oraș A și se întoarce tot în A conține 4 legături directe.
a) Determinați numărul minim de orașe care pot fi legate astfel.
b) În condițiile problemei, este posibil să avem 9 orașe? (etapa națională 2015)
Problema 4. Se consideră un graf cu 10 vârfuri și 45 de muchii.

a) Să se demonstreze că dacă înlăturăm cel mult opt muchii obținem un
graf conex.
b) O comună este formată din cinci localități, legate prin șosele ca în
figura de mai jos. Dacă cel puțin șapte șosele sunt asfaltate, să se arate că
între oricare două localități putem identifica un traseu asfaltat. (etapa județeană 2015)
8. MATRICE. DETERMINANT. SISTEME DE ECUAȚII LINIARE.
14
Problema 1. Se considera trei capitaluri proporţionale cu numerele 3, 4, 6. Primul a

fost plasat pentru 60 de zile cu dobânda de 6%, al doilea 120 de zile cu dobânda de 9%, iar al
treilea 180 de zile cu dobânda de 12%. Dobânda simpla totala obţinuta este de 510 euro, iar
anul bancar are 360 de zile.
a) Sa se scrie sistemul liniar care descrie modelul matematic al problemei.
b) Determinaţi cele trei capitaluri. (etapa națională 2015)
Problema 2. Un stadion are o capacitate de 900 locuri. La un spectacol s-au vândut

toate biletele. Un bilet pentru copii costa 20 lei, pentru elevi 30 lei şi pentru adulţi 40 lei. Se
ştie că numărul adulţilor a fost jumătate din numărul copiilor şi elevilor la un loc, iar la
spectacol s-au încasat 27000 lei. Determinaţi numărul de spectatorilor din fiecare categorie.
Problema 3. O companie aviatică are în dotare 20 de aeronave. După frecvenţa cu
care se efectuează zborurile spre o destinaţie, compania are destinaţiile împărţite astfel:
destinaţii spre care zboară zilnic, destinaţii spre care zboară odată la două zile şi destinaţii
spre care zboară odată la trei zile. Ştiind că luni au avut loc 20 de plecări, în primele trei zile
au avut loc 46 de zboruri, iar numărul aeronavelor care execută curse zilnice este egal cu
numărul aeronavelor care execută curse cu celelalte frecvenţe la un loc, se cere:
a) Câte aeronave execută zboruri zilnic ?
b) Câte aeronave execută un zbor la trei zile ? (etapa națională 2013)
Problema 4. Un magazin alimentar vinde produsele A, B, C. La sfârşitul fiecărei zile

se face bilanţul vânzărilor din acea zi. În prima zi se vând 18 bucăţi din produsul A, 13 din
produsul B şi 11 din produsul C. A doua zi se vând 8 bucăţi din produsul A, 11 din produsul
B, 6 din produsul C. A treia zi se vând 19 bucăţi din produsul A, 7 din produsul B şi 2 din
produsul C. Încasările din cele trei zile sunt: 705 u.m. în prima zi, 425 u.m. a doua zi şi 355
u.m. a treia zi.
a) Aflaţi valoarea fiecărui produs exprimată în unităţi monetare.
b) Dacă în prima zi s-au înregistrat 4 pierderi din produsul B, a doua zi 7 pierderi din
produsul C, iar a treia zi câte 4 pierderi din produsele A şi B, care este procentul pierderilor
din totalul vânzărilor în cele trei zile? (etapa națională 2013)
Problema 5. Americanul John a moştenit 25000 de dolari. O parte din aceşti bani i-a
depus într-o bancă, o parte i-a investit în obligaţiuni municipale şi o parte intr-un fond mutual.
După un an el a primit o dobândă totală de 1620 de dolari. Ştiind că banca i-a plătit o dobânda
de 6% anual, obligaţiunile o dobândă de 7% anual, fondul mutual 8% anual şi că John a
investit mai mult cu 6000 de dolari în obligaţiuni municipale decât în fondul mutual, precizaţi
ce sume a investit John in fiecare categorie. (etapa națională 2012)
9. FUNCȚIA CONTINUĂ. FUNCȚIA DERIVABILĂ
15
Problema 1. Într-un mediu de cultură la momentul t0 = 0 sunt 300 bacterii. Numărul

de bacterii la momentul t > 0 este dat de funcţia n: [0, ∞ ) → (0,∞), cu n = n(t), funcţie care
' 1
satisface n ( t )= 10⋅n ( t ),( ∀ )n≥0 .
a) Determinaţi n(t).
b) Demonstraţi că pentru t ≥ 20, numărul bacteriilor din mediu este mai mare decât
2015. (etapa națională 2015)
Problema 2. În condiții de laborator, o populație de bacterii se dezvoltă după legea

N (t )=50 t−e 0,5 t +2015−200 ln 10 , unde t este timpul măsurat în ore, iar N(t) este numărul de
indivizi la momentul t.
a) Folosind eventual mărginirea e > 2,5 a bazei e a logaritmului natural, arătați că la
momentul inițial t = 0 populația de bacterii are mai mult de 1400 de indivizi.
b) Aflați care este numărul maxim de indivizi la care poate ajunge populația de
bacterii.
c) Demonstrați că, în aceste condiții, după un anumit timp populația de bacterii
dispare. (etapa națională 2015)
Problema 3. O particulă se deplasează pe o traiectorie după legea de mișcare

−t
5
s(t )=120 t−40 e , unde t reprezintă momentul deplasării, măsurat în secunde și s(t)
reprezintă poziția particulei pe traiectorie la momentul t, măsurată în metri și raportată la o
origine O și un sens ales ca pozitiv la deplasările pe acea traiectorie. Se cere:
a) Aflați distanța față de origine a particulei la momentul t = 0.
b) Arătați că există un moment t0 al deplasării în care particula ajunge în originea O.
s (t )−s(0 )
v (0 )=lim .
c) Calculați viteza v(0) a particulei la momentul t = 0, unde t→ 0 t
{
2
3 t −10 t +a
, t ∈[ 0,3 )
f : [ 0 , 12 ]→R , f ( x )= t 2 −2t −3
b−log 2 ( t −2) , t ∈ [ 3 , 12 ]
Problema 4. Funcția , determină
temperatura unui corp, măsurată pe timp de 12 ore.
0
a) Știind că la momentul t = 1 temperatura corpului este de 1 , iar la momentul t = 2
0
este de 2 , aflați temperatura corpului la momentul t = 10.
b) Determinați a,b ∈ ℝ în cazul în care f are limită în t = 3.
c) În cazul a = 3 și b = 2, arătați că f este continuă pe [0;12] și determinați intervalele
pe care f(t) > 0. (etapa județeană 2017)
Problema 5. O echipă de cercetători constată că starea calorică a unei anumite

√2
substanțe se modifică în timp după legea: T (t )= t +at+b−ct+5 , unde a , b , c ,d ∈ R
sunt constante ce trebuie determinate și în care T(t) este temperatura, măsurată în grade,
16
înregistrată la momentul t ≥ 0 ce reprezintă numărul de secunde scurs de la începutul

experimentului.
lim T (t )=8 .
a) Determinați numerele reale a, b, c, știind că T(1) = 17 și t →∞
b) Cu a, b, c astfel determinați, stabiliți dacă este posibil ca la un moment al
experimentului temperatura substanței să fie 0. (etapa județeană 2017)
10. PRIMITIVE. INTEGRALE DEFINITE.
17
Problema 1. Viteza unui mobil la momentul t este dată de legea v(t) = 15 – 3t, unde
viteza v este exprimată în metri pe secundă iar timpul t este exprimat în secunde, raportat la
momentul iniţial t0 = 0. Calculaţi distanţa pe care o parcurge mobilul din momentul iniţial şi
până în momentul opririi. (etapa județeană 2015)
Notă. Admitem cunoscut faptul că distanţa parcursă de un mobil aflat în mişcare
b
x=∫ v(t )dt .
rectilinie, cu viteza v(t), în intervalul de timp [a, b], este a
Problem 2. Pe o reprezentare topografică, graficul funcției f:[0;2]→ℝ,
{
x, x ∈ [ 0,1 ]
f ( x )= 1 ,
3
, x ∈( 1,2 ]
x axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = 2 delimitează pe un
reper cartezian ortogonal xOy o suprafață de teren, numerele reprezentând, pe hartă, sute de
metri. Urmare a unei succesiuni, suprafața de teren s-a împărțit în mod egal la doi moștenitori.
Aceasta s-a realizat prin construirea unui gard interior, după o dreaptă de ecuație x = a, cu a ∈
[0;2], care a împărțit suprafața în două suprafețe de arii egale.
a) Demonstrați că aria suprafeței este egală cu 7/8 și exprimați în hectare această arie.
b) Demonstrați că a ∈ (0, 1) și determinați numărul a ∈ (0, 1) cu proprietatea enunțată.
(etapa națională 2018 )
Problema 3. Rata de descreștere a unei populații de bacterii de pe o plantă, după t zile
−3000
B ' (t )= , t≥0 .
de la administrarea de insecticid, este dată de formula (1+0,2 t )2 Dacă numărul
inițial al bacteriilor a fost de 8.000, aflați după câte zile numărul bacteriilor va fi cel mult egal
cu 500. (etapa județeană 2018)
Problema 4. Prețul de utilizare a unui aparat este suma dintre prețul de achiziție și
costurile de întreținere. Considerăm că acest preț este dat de funcția
800 x 3
C( x )=10000+ ∫ √ 2t−1 dx ,
3 0 unde x ≥ 0 reprezintă numărul de ani trecuți de la momentul
T = 0 al achiziției până la momentul T = x, iar C(x) este prețul de utilizare la x ani de la
achiziție, exprimat în lei. Se cere:
a) Determinați care este prețul de achiziție al aparatului?
b) Determinați care a fost prețul de întreținere al aparatului la finalul primului an de
utilizare.
c) Arătați că prețul de întreținere al aparatului la finalul celui de al zecelea an de
utilizare nu ajunge la 5030 lei. (etapa națională 2017)
Problema 5. O clepsidră are secțiunea axială obținută prin rotirea graficului funcției 𝑓:
[0,𝜋]→ ℝ, 𝑓(𝑥) = cos 𝑥 în jurul axei (𝑂𝑥). Determinați volumul maxim al nisipului din
clepsidră, astfel încât acesta să se poată scurge complet dintr-o parte în alta, atunci când
clepsidra este întoarsă vertical. (etapa națională 2017)
18
Problema 6. Rata cu care o familie utilizează, într-o zi, energia electrică (în kW/oră)
' −t
este F(t) dată de relaţia F (t )=5 t⋅e , unde t ∈ [0;24] este timpul exprimat în ore.
a) Câţi kW foloseşte familia în primele 4 ore ale zilei?
b) Câţi kW consumă familia în 30 de zile?
Notă: În calcule se va lua e ≈ 3. Rezultatele se vor exprima sub formă zecimală cu
două zecimale exacte. (etapa națională 2017)
Problema 7. Rata de creștere a populației unei localități, notată f(t), verifică relația
(2t +1)f (t )=f ' (t )(t 2 +t +10), unde t ≥ 0 reprezintă timpul, măsurat în ani, scurs de la
momentul t = 0 care corespunde anului 2000.
2 t +1
g(t )= .
a) Determinați mulțimea primitivelor funcției g : [0; +∞) → ℝ, t 2 +t+10
2
b) Arătați că există k > 0 astfel încât f (t )=k⋅(t +t+10 ) , pentru orice t ≥ 0.
c) Dacă în anul 2015 numărul de locuitori al localității, verificat prin legea f(t), este de
25000 de locuitori, aflați care va fi numărul de locuitori estimat cu această lege pentru anul
2030. (etapa națională 2015)
Problema 8. O piesă a unui angrenaj este de formă plată

lenticulară, cu dimensiunile AC = 4cm și BD = 2 cm, iar arcele
2
x
y=1− ,
ABC, respectiv ADC sunt arce de parabolă de ecuație 4
2
x
y= −1 ,
respectiv 4 cu x ∈ [-2,2], ele fiind reprezentate grafic în
figura alăturată. Piesa este realizată în serie, în mod automat, de către o componentă A a unui
utilaj, prin decupare din folii dreptunghiulare de material plastic cu dimensiunile de 80cm și
60cm, astfel încât fiecare două piese vecine să aibă comun doar unul din punctele de tipul A,
B, C, D din figură și la decupare să se obțină cea mai mică pierdere de material. Totodată, în
momentul în care resturile de material rămas prin decupare cumulează masa unei folii, ele
sunt preluate automat de o componentă B a utilajului, componentă care are rolul de a turna
foliile de material plastic necesare decupării și a le transmite componentei A. Se cere:
a) Determinați numărul de piese decupate din fiecare folie de componenta A a
utilajului.
b) Dacă o piesă cântărește 10 grame, calculați masa pierderii de material în situația în
care utilajul este reglat să se oprească automat după consumarea a 2014 folii.
Problema 9. Cătălin oferă prietenei sale, de 8 Martie, o broşă
de aur în formă de parabolă, ca în figura alăturată. Calculaţi lungimea
acestei broşe. Notă: Dacă f:[a,b]→ ℝ este o funcţie derivabilă, cu
derivata continuă, atunci graficul lui f are lungimea egală cu:
b
∫ √ 1+( f ' ( x )) dx .
2
a (etapa națională 2013)
19
Problema 10. În cadrul unui experiment, o sursă de căldură încălzește un corp astfel
încât temperatura corpului, notată t(x) și măsurată în grade Celsius, se modifică la fiecare
moment x∈[0;+∞) al măsurării, exprimat în minute, prin funcția:
{
x 2 +x +2 , dacă x ∈ [ 0,3 ]
t :[0 ;+∞ )→ R ,t ( x )= 5 x−1 , dacă x ∈ (3,6 )
29 , dacă x ∈[6 ,+∞) .
a) Arătați că funcția t admite primitive și este integrabilă pe orice [a, b] ⊂ [ 0, +∞).
1 b
M (a , b)= ⋅∫ f ( x )dx
b) Știind că b−a a , exprimă valoarea medie a unei funcții f care
este integrabilă pe un interval [a, b] ⊂ ℝ, calculați temperatura medie înregistrată prin acest
experiment pe intervalul momentelor a = 4 și b = 8.
c) Determinați după câte minute de la momentul inițial
x 0=0 , temperatura medie
înregistrată atinge valoarea de 20 grade Celsius. (etapa județeană 2016)
Problema 11. Figura alăturată reprezintă schema unui ornament arhitectural,

reprezentată grafic pe un reper cartezian ortogonal prin funcția
3
√ √
f :[−1,1]→[0,1], f (x)= 1− |x| şi în care unitatea reperului semnifică metri. Se cere:
1 1
∫ f ( x )dx=2∫ f ( x )dx .
a) Justificaţi afirmația: −1 0
b) Demonstraţi că funcţia g:[0,1]→[0;1], g(x) = f(x) este bijectivă şi determinaţi

expresia inverse funcției g.
c) Folosind eventual punctul anterior, determinaţi aria ornamentului.
Problema 12. În urma unui studiu, s-a constatat că rata de memorare a cuvintelor
vocabularului limbii engleze, pe parcursul unei lecții de 50 minute, este dată de relația
M (t )=[f (t )], unde [x] reprezintă partea întreagă a numărului real x, iar f este o funcție f:
' 6t t2 3
f (t )= − +
[0,50]→ℝ care verifică relațiile: 100 1000 (t +1)2 și f(0) = 0, respectiv M(t)
reprezintă numărul total de cuvinte noi memorate de un cursant pe intervalul de minute [0;t]
din parcursul lecției.
2
t ( 90−t ) 3 t
f (t )= + .
a) Arătați că 3000 t +1
b) Determinați numărul total de cuvinte noi memorate de un cursant la momentul de
minut t = 10 al lecției.
c) Determinați câte cuvinte noi memorează un cursant în intervalul ultimelor 20 de
minute din parcursul orei. (etapa județeană 2019)
Problema 13. Într-un experiment s-a constatat că rata de memorare a cuvintelor din
vocabularul unei limbi străine de către o grupă de studenți este dată de relația
20
' 2
M (t )=0,15 t−0 ,002 t , unde M(t) reprezintă numărul de cuvinte memorate în t minute, iar
M(0) = 0.
3 2 1 3
M (t )= t− t ,
a) Integrând relația din enunț, deduceți 40 1500 oricare ar fi t ≥ 0.
b) Estimați numărul de cuvinte memorate de către un student din acea grupă în 10
minute. (etapa județeană 2019)
21
PROBLEME PRACTICE DATE LA

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ
"ADOLF HAIMOVICI"
SOLUȚII
1. FUNCȚIA DE GRADUL I
Problema 1.
a.)
{
f (n)= 400+300 n , n≤20 ,
400+6000+400 (n−20 ), n>20 unde n este numărul de mașini vândute.
22
b.) f(10)= 3400 lei.

c.) Este necesar să vândă mai mult de 20 de mașini pentru că f(20) = 6400. Rezolvând
ecuația 6400 + 400( n - 20) = 10000, obținem n = 29.
Problema 2
n
T( n)=10+ .
a.) T(n) reprezintă temperatura la n metri, 30 ,5
T(1098) = 460 C
b.) T(n)=100, deci n = 1745 m.
Problema 3.
a.) f 1 ( x )=200+x , f 2 ( x )=100+ 1,5 x .
b.) Din grafic rezultă că pentru o distanță
de până la 200 km este mai avantajos al doilea
tip de contract, iar pentru o distanță mai mare de
200 km este mai avantajos primul tip de contract.
c.) f 1 ( x )−f 2 ( x )=100−0,5 x . Dacă 100−0,5 x >0 ⇒ x <200 ⇒ f 1 ( x )> f 2 ( x ) , atunci
al doilea tip de contract este mai avantajos decât primul, iar daca 100−0,5 x <0 ⇒ x <0 ,
primul tip de contract este mai avantajos decât al doilea.
Problema 4.
Deoarece reprezentarea grafică indică o dreaptă, este vorba despre o funcţie de gradul
I , anume f:ℝ→ℝ, f(x) = ax + b. Din condiţiile: f(2001) = 10 şi f(2010) = 4 și obţinem:
2
f (x )=− x +1344 .
3
Impunem condiţia f(x) = 0 şi se obţine: anul 2016.
Problema 5.
a.) f(100) = 10000 + 100 ⋅ 200 = 30000€; f(200) = 10000 + 200 ⋅ 200 = 50000€.
Obţine f(n) = 10000 + 200n.
b.) g(60) = 60 ⋅ 350 – f(60) = 21000 – 22000 = -1000 < 0
g(70) = 70 ⋅ 350 – f(70) = 24500 – 24000 = 500 > 0.
Interpretare: La o producţie de 60 de frigidere fabricantul merge în pierdere, pe când
la o producţie de 70 frigidere începe să fie rentabilă activitatea.
c.) Este necesar ca g(n) ≥ 30000. Finalizare n > 266 . Aşadar producând (şi vânzând)
cel puţin 267 frigidere, poate obţine profitul dorit.
Problema 6.
a.)
f (x )=60 x , g( x )=
{
420 , x ∈[0,1 )
−70 x+ 490 , x ∈ [ 1,7 ]
.
b.) Trasarea graficului.
23
10
x=3
c.) Ecuaţia f(x) = g(x) are unica soluţie 13 ; cu aproximaţie de un minut, ora cerută
este 3:46.
Problema 7.
a.) Dacă scrie 150 pagini, câștigă 800+150⋅2=1100
Dacă scrie 250 pagini, câștigă 800+200⋅2+50⋅3=1350
b.) Dacă n ≤ 200 ⇒ f(n)= 800 + 2n.
Dacă n > 200 ⇒ f (n)=800+200⋅2+(n−200 )⋅3=3 n+600
c.) n ≤ 200 ⇒ 2n + 800 = 1620 ⇒ n = 410, contradicție.
n > 200 ⇒ 3n + 600 = 1620 ⇒ n = 340.
2. FUNCȚIA DE GRADUL AL II-LEA
Problema 1.
2
Se consideră funcția f : R→ R , f ( x )=−x +6 x−5 .
V (3,4).
Graficul acestei funcţii este o parabolă cu vârful
24
3
f ( 2 )=1 ,75 ; f (5)=0⇒ A ( 1,5; 1 , 75 ) , B(5,0 ).
Din
Arcul de parabolă AB este traiectoria mingii de baschet. Pentru ca mingea să intre în coş la
înălţimea h = 3m, se rezolvă ecuația f(x) = 3 şi se obţine x1 = 2 (nu convine) sau x2 = 4.
Soluţia este x = 4.
Problema 2.
a.) Din T(3) = 6 și T(5)=14, obținem a = − 4 și b = 9.
2
b.) Cum T (t )=t −4 t+9 ,t ∈ [ 0,8 ] , T descrescătoare, daca t ∈ [ 0; 2] și T crescătoare,
daca t ∈ [ 2; 8], iar T are valoarea minimă T(2) = 5 și valoarea maximă T(8) = 41.
2
c.) T (t )≥6 ⇔t −4 t+9≥6 , t ∈ [ 0,8 ] ⇒t ∈ [ 0,1 ] ∪[ 3,8 ] .
2
d.) T (t )=t 2 −4 t+9=( t−2 ) +5⇒ de exemplu T(1) = T(3).
Problema 3.
a.) c(20) = 465 euro
b.) c(x) = 2265, rezultă x = 80 de roboți
c.) profitul obținut în urma vânzării a x roboți este:
(1
p( x )=x 44− x −
5
1 2
10 )( 3
x +20 x+25 =− x 2 +24 x−25
10 )
și p(x) are punct de maxim x = 40, deci profitul maxim este p(40) = 455.
Problema 4.
a.) Nivelul solului se consideră a fi identificat cu axa absciselor (din planul de lansare
a minirachetei). În aceste condiții, miniracheta atinge solul atunci când h(t) = 0. Din
−5t 2 +100t=0 , obținem t1 =0 s reprezintă momentul lansării și t 2=20 s reprezintă
momentul în care ajunge din nou la sol.
b.) Funcția h(t) este definită pe [0,20], deoarece pe acest interval funcția este pozitivă,
cu punctul de maxim 10. Atunci h(t) este crescătoare pe intervalul [0,10] și descrescătoare pe
[10,20].
c.) Cea mai mare înălțime pe care o poate atinge miniracheta este dată de valoarea
maximă a funcției h(t). Aceasta este h(10)= 500 m. Deci, cea mai mare înălțime pe care o
poate atinge miniracheta este 500 de metri.
3. ȘIRURI
Problema 1.
a.) În careul pătrat, copilul scrie ”x”- uri în număr de a = 1 + 3 + 5 + 7 + ... , respectiv
”o”- uri în număr de b = 2 + 4 + 6 + 8 + ... cu un număr total de:
25
n(n+1 )
(1+ 2+ 3+.. .+n )+ p= + p=121,
2 cu numărul natural n maxim posibil.
15⋅16
121= +1=(1+3+ 5+.. .+15 )+(2+4 ++ . ..+14 )+1 ,
Cum 2 înseamnă ca al 121-lea
semn scris este ”o”.
n(n+1 )
(1+2+ 3+.. .+n )+ p= + p≤2019 ,
b.) 2 cum:
63⋅64 64⋅65
=2016<2019< ⇒2019=(1+3+5+. ..+63)+(2+ 4 ++ .. .+62)+3 ,
2 2
deci al 2019-lea semn scris este ”o”.
2
c.) Numărul total al ”x”- urilor scrise este 1+3+5+. ..+63=32 .
2
d.) Numărul total al ”x”- urilor scrise este de forma 1+3+5+. ..+(2n−1)=n .
Problema 2.
Notăm cu an, n∈N*, numărul de spectatori care intră pe stadion în momentul n.
Avem: 1
a =2 , a =6 , a =10 .
2 3
Se deduce că an este o progresie aritmetică cu a1= 2, r = 4, deci:
S n =a1 +a2 + .. .+an =

[ 2+ ( 2+( n−1 )⋅4 ) ] n =2 n2 .
2
Cum Sn = 20000, atunci n = 100 de minute.
Problema 3.
Considerăm că a ≤ b ≤ c sunt dimensiunile cutiei și atunci:
3
a.) În condiția cerinței, avem V =28 a =8 litri, deci a = 1 dm , b = 2dm , c = 4dm
b.) În condiția cerinței avem V =a(a+2 )(a+4 )=480 litrii
Alegând funcția f:(0; +∞) → ℝ , f(x) = x(x+2)(x+4), se arată că este strict crescătoare
și cum f(6) = 480, cutia va avea dimensiunile a = 6dm, b = 8dm, c =10dm.
c.) În condițiile cerute, avem de determinat a ≤ b ≤ c cu a ⋅ b ⋅ c = 27 și
m= min (a⋅b+ b⋅c+ c⋅a).
a⋅b⋅c=27
√( a⋅b⋅c )2≤ a⋅b+b⋅c

3
3
+c⋅a
⇔ a⋅b=b⋅c=c⋅a ⇒a=c=d=3
Avem dm.
Problema 4.
Notăm cu A și B cele două corpuri, cu AB distanța inițială dintre ele, iar cu v A viteza
corpului A și cu vB viteza corpului B.
Avem vA= 10 m/s, iar corpul B parcurge: 3 metri în prima secundă, (3+5) metri în a
doua secundă, (3+5+5) metri în a treia secundă etc. și [3+5(n−1)] metri în a n-a secundă.
26
Notăm cu n numărul de secunde după care se întâlnesc cele două corpuri. Cum AB =
2
153 metri ⇒10n + 3 + (3+5) + (3+5+5) +⋯+ [3+5(n−1)]=153 ⇒ 5 n +21 n−306=0.
Rezolvând ecuația obținem n1= - 10,2(nu convine) și n2 = 6 (convine).
Problema 5.
.)
t 1 =3 , t 2=2⋅3+1=7 , t 3=2⋅7+1=15 .
a
b.) Demonstrăm inductiv
t n+1 =2⋅t n +1 , n∈ N*.
n+1
c.) t n=1023 ⇒ 2 =1024 ⇒ n=9.
2016 1008 1008
d.) t 2015=2 −1=4 −1=( 3+1 ) −1=M 3 +1−1=M 3 , unde M3 înseamnă
multiplu de 3.
Problema 6.
Numărul spectatorilor veniţi în primele n minute va fi suma termenilor unei progresii
2 2
aritmetice: 1+3+5+. ..+(2n−1)=n ⇒ n =10000 , deci n = 100 de minute.
Problemă 7.
La prima atingere a solului mingea coboară 8 m şi urcă 4 m. La a doua atingere a
solului mingea coboară 4 m şi urcă 2 m, la a treia atingere a solului coboară 2 m şi urcă 1 m
etc.
2 2 1 1 0
2
1
(2
1
)
d=( 2 +2 )+ ( 2 +2 ) + ( 2 +2 ) +. ..+ 95 + 96 + 96 .
3
2
1
1 1 1 1 1
d=23+ + 2 + 3 +. ..+ 95 =24− 95 <24 .
2 2 2 2 2
Problema 8.
a1 =a 0 −11=89 .
a.)
a2 =a 1−9=80 .
b.) Se demonstrează prin inducție:

a1 =12 −12⋅1+100=89 ,a k +1=ak + 2k −11=( k 2 −12 k +100 ) +2 k −11,
2
a k +1 =( k +1 ) −12(k +1 )+100.
c.)Numărul minim de locuitori este 64 deoarece:
2
an =( n−6 ) +64≥64 .
f (n)=n2 −12n+100
d.)
Funcția f este strict crescătoare pe [6,+∞).
e.) Rezolvând inegalitatea f(n) >1000, se obține n ≥ 37.
27
Problema 9.
a.) Se observă că pe cercul Cn, pentru orice n ≥ 1, primul număr este
n−1 n 10 11
2 și ultimul este 2 −1. Cum 2 < 2014<2 −1 , atunci 2014 se află pe
C11.
S n =2n−1 +(2n−1 +1)+(2n−1 +2 )+.. .+(2n −1 )=
b.)
( 2n −2n−1 ) ( 2n−1 +2n −1 )
= =2n−2 ( 3⋅2n−1 −1 ) .
2
n−1
c.) Dacă săgeata nimerește între cercurile Cn și Cn+1 scorul este S n+1−4 Sn =2 . Cum
7
128=2 ⇒ săgeata a nimerit între cercurile C8 și C9.
Problema 10.
a.) Fie A0 punctul de plecare, respectiv punctele A1, A2, A3,..., An în care ajunge OZN-
ul după exact 1, 2, 3,..., n secunde, unde n∈N*, atunci lungimea drumului parcurs de OZN
după exact n∈N* secunde este
Ln =A 0 A1 +A 1 A2 + A 2 A3 +.. .+A n−1 A n , cu A 0 A 1=10 m ,
2 n−1
A 1 A2 =2⋅10 m , A 2 A3 =2 ⋅10 m, ... , A n−1 A n =2 ⋅10m, iar drumul parcurs de OZN este
n
Ln =10⋅(2 −1 ) și depăşeşte 10 km după 10 secunde.
n
b.) Indiferent de forma traiectoriei parcursă de OZN, avem Ln =10⋅(2 −1 )≥ A0 A n ,
n
A A ≥A A ,
dar în secunda (n + 1), OZN-ul parcurge A n A n+1 =2 ⋅10 m, , deci n n+1 0 n deci pentru
orice n ∈ N* are loc
A n+1 ≠A 0 .
Problema 11.
Fie a numărul de pagini citite în prima zi, iar n numărul de zile în care va fi citită
cartea.
Numărul de pagini citite în cele n zile va fi: a+2 a+2 a+2 a+.. .+2 a=a ( 2 −1 )
2 3 n−1 n
Din a ( 2 −1 ) =381⇒ a ∈ { 1,3 , 127 ,381 } . Găsim soluţiile: a = 3, n = 7, respectiv a = 127, n = 2.

n
Problema 12.
a.) Notăm Sn(A) distanța parcursă de melcul A în n secunde, respectiv Sn(B) distanța
1 1 1 1 1
S n ( A )= + 2 + 3 +. ..+ n =1+ n .
parcursă de melcul B în aceleași n secunde și obținem: 2 2 2 2 2
b.)
1 1 1 1 1 1
S n ( B )= + 2 + 3 + .. .+ n = 1+ n .
4 4 4 4 3 4 ( )
28
Cum
1
3( 1
) ( )
3 1
1+ n = 1+ n ⇒2 =8 ⇒ n=3 .
4 8 2
n
c.) Cercul traiectoriei are lungimea de 1 metru și se observă Sn(A) < 1, Sn(B) < 1, deci
nici unul din melci nu parcurge întreg cercul.
Cum S2(A) + S2(B) > 1, melcii se întâlnesc o singură dată.
Problema 13.
a.) Pe „mers invers” stabileşte câte frunze avea planta în prima zi. 2048 → 1024 →
512 → 256 → 128 → 64 → 32 → 16 → 8 → 4.
Aşadar, numărul frunzelor plantei este în fiecare zi un termen al unei progresii
geometrice cu primul termen b1 = 4 şi raţia q = 2.
În a cincea zi, planta avea b5 = 4 · 24 = 64 frunze.
b.) În primul rând sunt 16 scaune.
Numărul de scaune de pe fiecare rând, începând cu primul, este o progresie aritmetică
cu a1 = 16 şi r = 2.
( 16+74 )⋅30
S 30= =1350 .
Cum a30 = 16 + 29 · 2 =74, rezultă 2
Numărul total de scaune din tot amfiteatrul este 1350.
29
4. ELEMENTE DE COMBINATORICĂ
Problema 1.
a.) Fiecare echipă a disputat 14 meciuri. Numărul de meciuri disputate a fost
2
C15=105.
b.) Cum la fiecare meci s-au acordat exact 4 puncte, deducem că numărul total de
puncte acordate a fost 105 ⋅ 4 = 420.
c.) Cum ultima clasată are 21 puncte, iar în clasament nu sunt echipe cu acelaşi număr
de puncte, rezultă că numărul total de puncte este cel puţin 21 + (21+1) + (21+2) + ... +
(21+14) = 420.
Din acest raţionament deducem că echipele au punctajele: 21, 22, 23, ..., 35.
Presupunem că echipa situată pe primul loc nu a făcut nici un meci egal şi notăm cu x
numărul victoriilor şi cu y numărul înfrângerilor
{ {
21
x= ∉N
x + y=14 ⇒ 2 .
3 x + y=35 7
y= ∉N
2
Obţinem:
Problema 2.
a.) Băieţii au disputat 4n partide cu fetele şi încă 6 partide între ei, în total 4n + 6
partide.
n(n−1)
C2n=
b.) Fetele au câştigat 2 partide disputate între ele şi încă 2.
n(n−1)
+2
2 5
=
Băieţii au câştigat 6 + 4n – 2 partide. Din relaţia 4 n+4 16 , obţinem n = 3.
Problema 3.
6
a.) Numărul de submulţimi al unei mulţimi cu 6 elemente este 2 =64 . Cum
trebuie să fie cel puţin un punct în relief: 64 -1 = 63.
3
b.)Numărul combinaţiilor de trei puncte în relief din 6 este C6 =20 .
Problema 4.
1
Numărul de moduri în care pot fi aleşi portarii C2 =2 .
4
C8 =35 .
Numărul de moduri în care pot fi aleşi jucătorii pentru apărare
30
5
Numărul de moduri în care pot fi aleşi jucătorii în atac C 9=126 .
2 4 5
Numărul de moduri în care poate fi formată echipa C1⋅C 8⋅C 9=8820.
Problema 5.
a.) Parcurge 5 laturi orizontale şi 4 verticale:
Dmin = 5 · 300 + 4 · 200 = 2300m.
4 5
b.) Există C 9 =C 9=126 trasee diferite (alegem 4
segmente verticale sau 5 segmente orizontale dintre cele 9).
În 126 zile parcurge traseele diferite.
În a 127-a zi va relua un traseu anterior.
31
5. ELEMENTE DE CALCUL FINANCIAR
Problema 1.
a.) Fie P preţul iniţial şi Pi preţul după i ani de utilizare.
P1=0,9⋅P=9000 , P2 =0,9⋅P 1=8100 , P3 =0,9⋅P 2=7290 .
n
b.) După n ani de utilizare, preţul va deveni: Pn =0,9 ⋅P. Este necesar ca
P 1000
Pn ≤ ⇔0,9n ≤0,1 . n ( 2 lg3−1 )≤−1 ⇔n≥ .
10 Logaritmând, vom obţine 46
Deoarece, n este un număr natural rezultă că după cel puţin 22 de ani pierde cel puţin
90% din valoarea iniţială.
Problema 2.
În factura pe care o primește o familie de la S.C. Apavital Iași se află următoarele
informații:
Servicii Cantitatea Preț/lei/ m3 Cota TVA
Apă rece potabilă 17 m 3
3,40 9%
Canalizare apă 17 m 3
2,53 19%
a.) Societății îi revine suma fără TVA de 17 ⋅ ( 3,40 + 2,53)= 100,81 lei.
b.) La bugetul de stat pleacă suma 9% ⋅ (17 ⋅ 3,40) + 19% ⋅ ( 17 ⋅ 2,53) = 13,37 lei.
c.) Suma plătită de familie este 100,81 + 13,37 = 114,18 lei și procentul aferent este
13,37 : 114,18 ⋅ 100 ≈ 11,7%.
Problema 3.
Fie S suprafaţa totală cultivată, exprimată în hectare. Suprafeţele celor trei parcele sunt
S/2, 3S/10, S/5.
S 55 xS
110 %⋅x⋅ = .
Pe prima parcelă, producţia obţinută este 2 100
3 S 36 xS
120 %⋅x⋅ = .
Pe cea de-a doua parcelă, producţia obţinută este 10 100
S 15 xS
75 %⋅x⋅ = .
5 100
Pe cea de-a treia parcelă, producţia este
106 xS
.
100
Producţia totală obţinută este
32
Cantitatea medie de grâu obţinută de fermier de pe fiecare hectar este 1,06 x.
Problema 4.
Notăm cu x preţul cărţii.
Din enunţ deducem că Matei a avut x lei, Raluca a avut 5/9 ⋅ x lei, iar Vlad a avut 2x
lei.
După ce fiecare şi-a cumpărat cartea, Matei a rămas cu 0 lei, Raluca cu

(1− 59 ) x= 45 x
lei, iar Vlad cu x lei.
4 9
x+x= x
Le-au mai rămas 5 5 lei, deci fiecare a luat câte 3/5⋅ x lei.
4 3 1 1
x− x= x ⇒ x=1⇒ x=5
Matei a luat de la Raluca 5 5 5 5 lei.
Aşadar Matei a avut 5 lei, Raluca 9 lei, iar Vlad 10 lei.
Problema 5.
a.) Notăm P(A) = 3750000 numărul de voturi în favoarea candidatului Abberatius,
P(B) = 3375000 numărul de voturi în favoarea candidatului Bravisimus, P(N) = 375000
numărul de voturi anulate.
b.) Se calculează numărul celor care nu au votat, 2500000.
Diferența dintre numărul de voturi exprimate în favoarea celor doi candidați este de
375000.
Pentru a câștiga alegerile, în condițiile în care Abberatius rămâne cu același număr de
voturi, Bravisimus are nevoie de minim 375001 de voturi.
În acest caz numărul de voturi exprimate este 7500000+375001=7875001.
Procentele de voturi în favoarea primului candidat, respectiv al doilea sunt: 47,61904,
respectiv 47,61905.
Problema 6.
Fie x cantitatea inițială de fructe.
a.) După prima sortare rămân x⋅94%. După a doua sortare rămân x⋅98%⋅94% = 184,24
tone ⇒ x = 200 tone.
b.) Pentru dulceață se folosesc 12,5%⋅184,24 = 23.03 tone de fructe. Pentru gem se
folosesc 23,03+5⋅23,03=138,18 tone de fructe. Cantitatea rămasă este 23,03 tone fructe.
Problema 7.
Notând cu a, b, c numărul de piese realizat de primul, al doilea, respectiv al treilea
muncitor obținem:
a + b + c = 2064,
a = 140%b,
60%b = 15%⋅25%c + 25%c.
Rezolvând sistemul obținem: a = 644, b = 460, c = 960.
33
Problema 8.
a.) Dacă x este temperatura de dimineață, la prânz va fi x⋅13/10, iar cea de seara
x⋅26/25.
Temperaturile vor fi: x = 25 grade C; 32,5 grade C la prânz și respectiv 26 de grade C
seara.
b.) Temperatura de seara este cu 4% mai mare decât dimineața.
Problema 9.
a.) Notând cu S salariul inițial obținem 0 , 48 S +0,1⋅( S+0 , 48 S )=753 , 60.
Salariul înainte de prima mărire este S = 1200 de lei, iar înainte de a doua mărire este
de 1776 lei.
1953 ,60−1200
⋅100=62 , 8 %
b.) Salariul actual este 1776 ⋅ 1,1= 1953,60 lei și 1200 .
1953 ,60−1776
⋅100≈30 , 83 %
c.) 1776−1200 .
Problema 10.
Dacă x este prețul inițial, după prima scumpire cu p%, prețul va fi

(
x 1+
p
100).
( )
2
p
x 1+ .
După a doua scumpire prețul va fi 100
144
x.
Prețul final este 100
( )
2
p 144
x 1+ = x ⇒ p=20 .
Din 100 100
Problema 11.
Notează cu: x suma depusă la banca, y suma investită în obligaţiuni municipale, z
suma investita in fondul mutual.
{
x+ y+z=25000
0,06 x+0,07 y+0,08 z=1620
Se obține sistemul: y−z=6000 .
Rezolvă sistemul prin orice metodă cunoscută şi obținem răspunde problemei, John a
depus la banca 15.000 de dolari, a investit în obligaţiuni municipale 8000 de dolari, a investit
in fondul mutual 2000 de dolari.
Problemă 12.
Fie P, producţia anuală obţinută de firmă până în momentul primei creşteri de t%.
34
(1+100t )⋅P .
La sfârşitul primului an producţia obţinută este
( )
2
t
1+ ⋅P .
100
La sfârşitul anului al doilea producţia obţinută este
( )
2
t
1+ ⋅P=2 P .
Din enunţ rezultă că 100
( )
Rezolvând ecuația obținem t 1,2 =100⋅ −1±√ 2 , cum t = - 241,42 (nu convine), atunci
singura soluție este t = 41,42. Aşadar în fiecare an producţia trebuie să crească cu 41,42%.
35
6. ELEMENTE DE STATISTICĂ
Problema 1. La un concurs în care punctajele iau valori de la 0 la 100 au participat 24

elevi. Rezultatele concursului au fost grupate în următorul tabel:
a.) 50% ⋅ 24= 12 elevi care au obţinut cel puţin 60 puncte, iar 4 elevi au punctaje în
intervalul [80;100]. Din (ii) rezultă că sunt 2, 4 şi 6 elevi cu punctaje în intervalele [0;20),
[20;40), respectiv [40;60).
Punctaje [0;20) [20;40) [40;60) [60;80) [80;100)
Nr. elevi 2 4 6 8 4
Frecvența
absolută
2 6 12 20 24
cumulată
crescător
k 20
M e=l+
ni ( C m−N i−1 ) =4 + ( 12−6 )=60 ,
6
b.) Clasa mediană este [40;60), iar unde l
este limita inferioară a clasei mediane, k este amplitudinea clasei mediane, Cm este cota
medianei, iar Ni-1 este frecvenţa absolută cumulată crescătoare până la clasa mediană.
10⋅2+30⋅4 +.. .+90⋅4
M= =56 ,(6 ).
.) 2+4 +.. .+4
c
Clasa modală este [60;80).
Δ1 8−6
M o =l+ ⋅k=60+ ⋅20=66 ,(6),
Δ1 + Δ2 (8−6 )(8−4 )
2|M e−M|=|M e−M o|⇔ 2|60−56 ,(6 )|=|60−66 ,(6)|, unde l este limita inferioară a
clasei modale, k este amplitudinea clasei modale, ∆ 1 și ∆2 sunt valorile absolute ale
diferenţelor dintre frecvenţa clasei modale şi aceea a clasei anterioare ei, respectiv
clasei următoare.
Problema 2. Seria statistică următoare reprezintă numărul de tablete vândute de o

firmă într-o lună, luând ca valori clasele ce reprezintă prețul lor în euro.
a.) Prețul mediu este m = (60 ⋅ 50 + 100 ⋅ 70 +...+ 260 ⋅ 40) : 400 = 155.
36
Tabloul frecvențelor cumulate crescător este:

Preț (euro) [40;80) [80;120) [120;160) [160;200) [200;240) [240;280]
Număr de
50 70 90 100 50 40
tablete
Frecvența
cumulată 50 120 210 310 360 400
crescător
Clasa mediană este intervalul [120;160).
b.) Dacă % p este procentul de creștere sau descreștere, obținem:
p
(±50±70±90±100±50±40 )=0 .
100
Convenabil este +50 – 70 – 90 + 100 + 50 – 40 = 0 sau – 50 +70 + 90 – 100 – 50 +
40 = 0. Creșteri în prima, a patra și a cincea clasă sau în a doua, a treia și a șasea clasă.
Problema 3. Într-o regiune a ţării a fost măsurată înălţimea bărbaţilor pentru un

eşantion de 200 de persoane, datele fiind cuprinse în tabelul următor:
Clasa [160,170) [170,175) [175,180) [180,185) [185,190) [190,195) [195,205)
Frecvenț
35 31 43 35 27 17 12
a
a.) Reprezentare grafică.
1
m= ⋅( 35⋅165+31⋅172 , 5+.. .+12⋅200 )=179, 38 cm .
b.) 200
1
σ 2= Σf i ( xi −m)2 .
200
Problema 4. Seria statistică prezentată în tabelul de mai jos redă frecvența relativă a
mijloacelor de transport în comun, luând ca valori clasele ce reprezintă intervalele orare
dintr-o zi lucrătoare.
Interval orar [0;4) [4;8) [8;12) [12;16) [16;20) [20;24)
Frecvența
0,05 0,15 0,25 0,2 0,25 0,1
relativă
a.) Media este m = 13 și 2, 6, 10, 14, 18, 22 sunt valorile centrale ale claselor.
b.) Șirul frecvențelor relative cumulate crescător este: 0,05; 0,2; 0,45; 0,65; 0,9; 1.
Clasa mediană este intervalul [12;16).
c.) Dacă frecvența clasei a treia va fi 0,25 – x, iar a penultimei clase 0,25 + x, media
pentru o zi de week-end este:
2⋅ 0,5 + 6 ⋅ 0,15 + 10 ⋅ (0,25 – x) + 14 ⋅ 0.2 + 18 ⋅ (0,25 + x) + 22 ⋅ 0,1 = 13,4.
x = 0,05.
Frecvențele relative ale celor două clase devin 0,2 și 0,3.
Problema 5. Seria statistică de mai jos reprezintă numărul de elevi din clasa a a XI-a
de la un liceu, și numărul de spectacole pe care le-au vizionat în semestrul al doilea:
Număr
0 1 2 3 4 5 6
elevi
37
Număr
spectacole 8 27 21 12 7 3 2
vizionate
0⋅8+1⋅27 +.. .+6⋅2
ma= =2.
a.) 8+27+. ..+2
|0−2|+|1−2|+.. .+|6−2|
d̄= =1 , 075 .
b.) Abaterea medie liniară va fi: 8+27+. . .+2
( 0−2 )2⋅8+ ( 1−2 )2⋅27+.. .+ ( 6−2 )2⋅2
σ 2= =1 , 975 .
8+27 +.. .+2
c.) Dispersia
Abaterea medie pătratică este σ =√ σ 2 ≈1,405 .

d̄ σ
v= ⋅100=53 , 75 sau v = ⋅100=70 , 25 .
d.)
ma ma
38
7. GRAFURI
Problema 1.
n−3
,
a.) Dacă n este impar numărul minim de muchii este 2 iar dacă n este par
n−4 n−2
+1= .
numărul minim de muchii este 2 2
26−2
=12
b.) Graf cu 26 vârfuri, din care 3 sunt izolate, atunci 2 este numărul minim
de relații de bună colaborare.
Problema 2.
a.) Asociem un graf cu vârfurile L1,
L2, L3 , L4 , L5 ,L6 și muchiile L1L2, L1L3, L1L4,
L1L5, L2L3, L2L4, L3L4, L3L5, L3L6, L4L5, L5L6.
2
Avem C6 =15 muchii.
Trebuie construite 15 - 11 = 4
drumuri.
b.) Obținerea unui graf arbore cu 6 vârfuri și 5muchii.
Trebuie să închidem 11- 5 = 6 drumuri.
Problema 3.
a.) Asociem problemei graful G ale cărui vârfuri sunt
cele n orașe și muchiile sunt legăturile directe de căi ferate.
Dacă x1 este vârf al lui G, notăm cu x 2, x3, x4 vârfurile
adiacente cu el. Vârfurile x2, x3, x4 nu sunt adiacente două câte
două, altfel ar exista un ciclu elementar(traseu) de lungime 3.
Vârful x2 va fi adiacent și cu alte două orașe x 5 și x6; x3 și
x4 vor fi și ele adiacente cu x5 și x6. Numărul minim de orașe
este 6.
39
b.) 3 ⋅ 9 = 2m, unde m este numărul de muchii. Nu este posibil.
Problema 4.
2
Deoarece C10=45 , rezultă că graful este complet.
a.) Aşadar din fiecare vârf pleacă exact 8 muchii.
Dacă înlăturăm 8 muchii, rezultă că nici unul dintre cele 10 vârfuri nu este vârf izolat
și nici una dintre cele 37 de muchii rămase nu este izolată faţă de celelalte.
Dacă am presupune că o muchie este izolată, atunci numărul maxim de muchii rămase,
2
după înlăturarea celor 8, ar fi C8 +1=29< 37.
Aşadar oricare ar fi două vârfuri, există un drum care le uneşte, deci se obţine un
subgraf conex.
Dacă înlăturăm mai puţin de 8 muchi, cu atât mai mult se obţine un graf conex.
2
Din configuraţia dată deducem că avem un graf complet care are C5 =10 muchii.
Cum cel puţin 7 şosele sunt asfaltate rezultă că cel mult 3 șosele sunt neasfaltate.
b.) Din fiecare localitate pleacă exact 4 şosele şi cel puţin 3 sunt neasfaltate, putem
pleca pe o şosea asfaltată.
Prin înlăturarea celor 3 şosele neasfaltate, obţinem un graf conex, deci cerinţa
problemei este satisfăcută.
40
8. MATRICE. DETERMINANT. SISTEME DE ECUAȚII LINIARE.
Problema 1.
a.) Notăm cu x, y, z cele trei capitaluri plasate.
x y z 6 60 9 120 12 180
= = x⋅ ⋅ + y⋅ ⋅ +z⋅ ⋅ =510.
Avem 3 4 6 și 100 360 100 360 100 360 Din cele două
{
4 x−3 y=0
3 y−2 z=0 .
relații se obţine sistemul liniar x+3 y +6 z=51000
b.) Rezolvam sistemul. ∆ = 102, ∆x = 306000, ∆y = 408000, ∆z = 612000. Finalizare:
x = 3000 euro, y = 4000 euro, z = 6000 euro.
Problema 2.
Fie x numărul copiilor, y numărul elevilor şi z numărul adulţilor. Avem:
{
x + y +z=900
2 x+3 y+4 z=27000 .
x+ y−2 z=0
Cu regula lui Cramer avem: ∆ = -3, ∆x = ∆y = ∆z = − 900, deci x = y = z = 300.
Problema 3.
Notăm cu x numărul aeronavelor care zboară zilnic, cu y numărul aeronavelor care
zboară odată la două zile şi cu z numărul aeronavelor care zboară odată la trei zile.
Scriem relaţiile: x + y + z = 20, x = y + z, 3x + 2y + z = 46.
Obţinem: x = 10, y = 6, z = 4.
Problema 4.
a.) Notăm: 1 unitate (bucată) din produsul A costă x u.m.
1 unitate (bucată) din produsul B costă x u.m.
1 unitate (bucată) din produsul C costă x u.m.
41
{ {
18 x +13 y +11 z=705 x=10
8 x+11 y +6 z=425 ⇒ y=15 .
19 x +7 y +2 z =355 z=30
Se obţine sistemul:
b.) Pierderi: 4x + 8y + 7z = 370 u.m.

37000
%≈24 ,9 % .
Procentul pierderilor este 1485 .
Problema 5.
Notăm cu x suma depusă la banca, y suma investită în obligaţiuni municipale și cu z
suma investita in fondul mutual.
{ {
x + y +z=25000 x=15000
0 ,06 x+0 ,07 y +0, 08 z=1620 ⇒ y=8000 .
y−z=6000 z=2000
Scrie sistemul:
Răspunde problemei, John a depus la banca 15000 de dolari, a investit în obligaţiuni
municipale 8000 de dolari și în fondul mutual a investit 2000 de dolari.
42
9. FUNCȚIA CONTINUĂ. FUNCȚIA DERIVABILĂ
Problema 1
'
n (t ) 1
= ,(∀ )n≥0 .
.) Avem n(t) > 0 şi n(t ) 10
a
1
1 t +C
ln ( n(t ) ) = t+C ⇒ n(t )=e10 ,
Integrând obținem 10 ∀ t ≥ 0.
t
C 10
Cum n(0) = 300 ⇒ e =300⇒ n(t )=300 e .
b.) Din n'(t) > 0⇒ n = n(t) este funcţie strict crescătoare pe intervalul [0,∞).
2 2
Pentru t ≥ 20 avem n(t )≥n(20)=300 e >300⋅2,7 =2187>2015.
Problema 2.
a.) La momentul inițial t = 0 populația de bacterii are un număr de indivizi N(0) =
2014 – 200 ⋅ ln 10 și N(0) > 1400, fapt implicat de ln10 < 3⇔ 10 < e10, care se confirmă.
' 0,5 t
b.) N: [0;+∞) → ℝ este derivabilă pe [0; + ∞), cu N (t )=50−0,5 e , luăm
'
N (t )=0 , în t = 4 ⋅ ln 10 punct de maxim absolut, deci numărul maxim de indivizi este:
N(4 ⋅ ln10) = 1915.

c.) Populația de bacterii dispare dacă există t0 ≥ 0, cu N(t0) = 0.
lim N (t )=−∞
Cum N(0) > 0 și t →∞ conform continuității funcției N, va exista t0 > 0 cu
N(t0) = 0, ceea ce confirmă că populația de bacterii dispare.
Problema 3.
a.) s(0) = - 40, deci la momentul t = 0 particula este la distanța de 40m de origine.
b.) Cum s:[0; ∞) → ℝ este o funcție continuă pe domeniul ei de definiție și s(0) ⋅ s(1)
< 0, există t0 ∈(0,1) în care s(t0)= 0.
43
−t0
′ 5
.) v (t 0 )=s (t 0 )=120 t+ 8 e ,
c
v(0) = 128 m/s.
Problema 4.
{
3 t 2 −10 t +a
, t ∈[ 0,3 )
f : [ 0 , 12 ]→ R , f ( x )= t 2 −2t −3
t ∈ [ 3 , 12 ]
b−log 2 ( t −2) ,
Funcția , determină temperatura unui
corp, măsurată pe timp de 12 ore.
a.) f(1) = 1, f(3) = 2, de unde obținem a = 3, b = 2, iar f(-10) = - 1.
b.) Cum l s =−∞⋅(a−3), l d =b , iar f are limită în t = 3, atunci a = 3 și b = 2.
c.) Cum pentru x = 3 avem l s =l d =f (3 ), atunci funcția elementară f este continuă pe
[0,12]. Din f(t) = 0 obținem t =1/3 și t = 9.
Realizând tabelul de semne pentru f(t), obținem că f(t) > 0 dacă t ∈ (1/3; 6).
Problema 5.
T (t )=√ t 2 +at+b−ct+5 , unde a , b , c ,d ∈ R sunt constante ce trebuie
determinate și în care T(t) este temperatura, măsurată în grade, înregistrată la momentul t ≥ 0
ce reprezintă numărul de secunde scurs de la începutul experimentului.
lim T ( t )=8 ⇒lim √ t 2 +at + b=3 .
a.) Din T (1 )=17 ⇒ √a+b+1=c+2 . Din t →∞ t →∞ Este
necesar ca c > 0 și se obține că a = 6, b = 2, c = 1.
b.) Din T(t) = 1 rezultă că t = 23/16, deci nu este posibil ca temperatura substanței să
fie 0 în nici un moment al experimentului.
44
9. PRIMITIVE. INTEGRALE DEFINITE.
Problema 1.
Viteza unui mobil la momentul t este dată de legea v(t) = 15 – 3t, unde viteza v este
exprimată în metri pe secundă iar timpul t este exprimat în secunde, raportat la momentul
iniţial t0 = 0.
Notă. Admitem cunoscut faptul că distanţa parcursă de un mobil aflat în mişcare
b
x=∫ v(t )dt .
rectilinie, cu viteza v(t), în intervalul de timp [a, b], este a
În momentul opririi, viteza mobilului este egală cu zero. Cum viteza este dată de legea
5
x=∫ v(t )dt=37 , 5 m.
v(t) = 15 – 3t, timpul până la oprire este t1 = 5. Distanţa parcursă va fi 0
Problem 2.
Pe o reprezentare topografică, graficul funcției f:[0;2]→ℝ,
{
x, x ∈ [ 0,1 ]
f ( x )= 1 ,
3
, x ∈( 1,2 ]
x axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = 2 delimitează pe un
reper cartezian ortogonal xOy o suprafață de teren, numerele reprezentând, pe hartă, sute de
metri.
2 1 2
1 7
A=∫ f ( x )dx=∫ xdx +∫ dx= .
a.) Considerând A aria suprafeței de teren, 0 0 1 x 3 8
7
A 1 =A 2 = .
b.) Considerând ariile celor două suprafețe separate de gard 16
45
a
1 1 1 7
A 1 =∫ f ( x )dx , pentru a≥1 ⇒ A 1=1− ≥1− = > .
0 2a 2 2 2 16
a
A 1 =∫ f ( x )dx , pentru a ∈( 0,1) ⇒ A 1=
a2 7
= ⇒ a=
√ 14 .
0 2 16 4
Problema 3.
Rata de descreștere a unei populații de bacterii de pe o plantă, după t zile de la
−3000
B ' (t )= , t≥0 .
administrarea de insecticid, este dată de formula (1+0,2 t )2
1 15000
B (t )=−300 ∫ dt= +C .
(1+0,2t )2 1+0,2 t
Pentru t = 0 obținem B(0) = 8000 și C = - 7000.
15000
B (t )= −7000≤500 ⇒t≥5 .
Cum 1+0,2t
Problema 4.
Prețul de utilizare a unui aparat este suma dintre prețul de achiziție și costurile de
800 x 3
C( x )=10000+ ∫ √ 2t−1 dx ,
3 0
întreținere. Considerăm că acest preț este dat de funcția
unde x ≥ 0 reprezintă numărul de ani trecuți de la momentul T = 0 al achiziției până la
momentul T = x, iar C(x) este prețul de utilizare la x ani de la achiziție, exprimat în lei.
x 3
∫0 √3 2t−1 dt= 8 [ ( 2 x−1 ) √3 2x−1−1 ] ,
a.) C(0) = 10.000 lei. deci
3
C( x )=9900+100⋅(2 x−1 ) √ 2 x−1 ,
b.) C(1) = 10.000, deci, pentru primul an de utilizare, prețul de întreținere este de 0 lei.
c.) C(10 )−C (0 )=100⋅( 19 √ 19−1 ) , iar C(10 )−C (0 )<100⋅( 19⋅2,7−1 )=5030 lei.
3
Problema 5.
O clepsidră are secțiunea axială obținută prin rotirea graficului funcției 𝑓:[0,𝜋]→ ℝ,
𝑓(𝑥) = cos 𝑥 în jurul axei (𝑂𝑥).
π π π
1+cos (2 x ) π2
V =π⋅∫ f ( x )dx= π⋅∫ cos xdx= π⋅∫
2 2 2 2 2
dx= .
0 0 0 2 4
Problema 6.
Rata cu care o familie utilizează, într-o zi, energia electrică (în kW/oră) este F(t) dată
' −t
de relaţia F (t )=5 t⋅e , unde t ∈ [0;24] este timpul exprimat în ore.
4 4
∫ F (t )dt=∫ 5 t⋅e−t dt=5 ( 1−5 e−4) .

'
Consumul pentru primele 4 ore este dat de 0 0
Calculul aproximativ al consumului de energie electrică pentru primele 4 ore este

4,69kW.
46
b) Într-o zi se consumă 4,69 ⋅ 6 = 28,14kW.

În 30 de zile familia va consuma 844,2 kW.
Problema 7.
Rata de creștere a populației unei localități, notată f(t), verifică relația
' 2
(2t +1)f (t )=f (t )(t +t +10), unde t ≥ 0 reprezintă timpul, măsurat în ani, scurs de la
momentul t = 0 care corespunde anului 2000.
a) Mulțimea primitivelor funcției g este ∫ g(t )dt=ln ( t 2+t +10 ) +C ,C ∈ R .

' 2
b) Din (2t +1)f (t )=f (t )(t +t +10), rezultă că:
2
f (t ) t +t +10
= ⇒ ln f ( t )=ln ( t 2 +t + 10 ) +C ⇒ ln f ( t )=ln ( ( t 2 +t +10 )⋅eC ) .
'
f (t ) 2t +1
C 2
Deci ∃k=e >0 , astfel încât f (t )=k⋅(t +t+10 ) , pentru orice t ≥ 0.
c) Cum t = 0 corespunde anului 2000 ⇒ anului 2015 îi corespunde t = 15 și astfel
2
f(15) = 25000 ⇒ k⋅(15 +15+10)=25000 , k = 100 și numărul de locuitori estimat pentru
anul 2030 este f(30) = 94000.
Problema 8.
O piesă a unui angrenaj este de formă plată lenticulară, cu
dimensiunile AC = 4cm și BD = 2 cm, iar arcele ABC, respectiv
2
x
y=1− ,
ADC sunt arce de parabolă de ecuație 4 respectiv
2
x
y= −1 ,
4 cu x ∈ [-2,2], ele fiind reprezentate grafic în figura
alăturată.
a.) Lungimea piesei fiind AC = 4 cm și lățimea BD = 2 cm, iar numărul maxim de
piese care se pot decupa dintr-o folie este 20 × 30 = 600 piese.
2
.) Cum
∫
0
( )
1−
x2
4
4
dx= , 16 2
3 înseamnă că aria ocupată de o piesă este 3
cm .
b
16 8 2
8− = cm
Deci la fiecare piesă pierderea de material prin decupare este de 3 3 și
astfel la fiecare folie pierderea de material reprezintă 1/3 din suprafața foliei.
Astfel, la primele 4 folii, a patra este realizată prin reciclarea materialului, la fel în
continuare la fiecare următoarele 4 folii și cum restul împărțirii 2014:4 este r = 2, înseamnă că
pierderea de material reprezintă doar 2/3 din suprafața unei folii, aceasta însemnând chiar
masa a 600 de piese, ceea ce înseamnă că pierderea de material este doar de 6kg .
Problema 9.
47
Dacă f:[a,b]→ℝ este o funcţie derivabilă, cu derivata continuă, atunci graficul lui f
b
∫ √ 1+( f ' ( x )) dx .
2
are lungimea egală cu a

Graficul având forma de parabolă, funcţia căutată este de tipul f : [-1, 1] → ℝ, f(x) =
ax + bx + c, unde a, b, c ∈ ℝ, a≠0.
2
Din condiţiile f(-1) = f(1) = 1, f(0) = 0 ⇒ a = 1, b = c = 0.

Avem f : [-1, 1] → ℝ; f(x) = x2, ∀x∈[-1, 1].
√( )
b 1
1 2 2
∫√ 1+ ( f ( x )) dx .=4 ∫
' 2
+x dx .
Lungime broşă este a 0
2
√( )
1 2 2
(√
∫ 2 + x dx= 12 x 41 + x2 + 14 ln x + 14 +x 2 +C .
1
( √ ))
L=√ 5+ ln ( 2+ √ 5 ) .
2
Problema 10.
În cadrul unui experiment, o sursă de căldură încălzește un corp astfel încât
temperatura corpului, notată t(x) și măsurată în grade Celsius, se modifică la fiecare moment x
∈ [ 0; +∞) al măsurării, exprimat în minute, prin funcția:
{
x 2 +x +2 , dacă x ∈ [ 0,3 ]
t :[0 ;+∞ )→ R ,t ( x )= 5 x−1 , dacă x ∈ (3,6 )
29 , dacă x ∈[6 ,+∞) .
a) Singurele posibile puncte de discontinuitate sunt x = 3 și x = 6 și se constată că t
este continuă și în aceste puncte, deci admite primitive
Fiind continuă pe orice interval [a, b] ⊂[0, +∞), este și integrabilă
b) Conform cu formula de medie, temperatura medie pentru intervalul momentelor:
8 6 8
1 1 1
M (4,8 )= ∫ t( x )dx= ∫ t ( x)dx+ ∫ t ( x )dx
a = 4 și b = 8 este
44 44 46
6 8
1
44
∫ t( x )dx=12 ,∫ t( x )dx=14 ,5 ⇒ M ( 4,8)=26 ,5 0 C
6 26,5
c) Trebuie determinat x astfel încât M(0, x) = 20.
2
x x 13
M (0 , x )= + +2≤ <20 .
Pentru x ∈ [0, 3], avem 3 2 2
5x
M (0 , x )=
+1<20.
Pentru x ∈ (3, 6), avem 2
1 1
M (0 , x )= (29 x −90 )⇒ (29 x−90 )=20 ⇒ x =10.
Pentru x ∈ [6, +∞), avem x x
Problema 11.
48
3
Fie funcția f :[−1,1]→[0,1], f ( x)=√ 1− √|x| şi în care unitatea reperului semnifică
metri.
1 1
∫ f ( x )dx=2∫ f ( x )dx .
a) f(-x) = f(x), deci f este funcţie pară şi implicit −1 0
2
b) Ecuaţia g(x) = y admite soluţia x=( y −1 ) ∈ [ 0,1 ] şi soluţia este unică, deci funcţia
3
2
g este bijectivă cu g : [ 0,1 ] → [ 0,1 ] , g ( x )= ( x −1 ) .
−1 −1 3
1
9
2∫ g−1 ( x )dx= m2 .
c) Aria ornamentului este 0 7
Problema 12.
M (t )=[f (t )], unde [x] reprezintă partea întreagă a numărului real x
' 6t t2 3
f (t )= − +
f : [0,50] → ℝ, 100 1000 (t +1)2
f(0) = 0,
.)
f (t )∈∫
( 6t
−
t2
+
3
100 1000 ( t+1 )2 )
dt .
∫ ( 6t
−
t2
+
3
100 1000 (t+1 )2
dt=. ..=
)
t 2 (90−t ) 3
300
−
t+1
+C ,C ∈R.
Din f(0) = 0, se obține C = 3.

b.) Se obține f(10) = 5,3 și M(10) = [f(10)] = 5.
c.) M(50) - M(30) = 36 – 20 = 16.
Problema 13.
M ' (t )=0 ,15 t−0 ,002 t 2 , unde M(t) reprezintă numărul de cuvinte memorate în t
minute, iar M(0) = 0.
3 1
∫ M ' (t )dt=∫ (0 ,15 t−0 ,002 t 2)dt=. ..=40 t 2− 1500 t 3 .
a.) Integrăm relația dată în enunț
3 1
M (10)= ⋅10 2− ⋅103 ≈7
b) Pentru t = 10, se deduce că 40 1500 cuvinte.
49

Subiecte-Solutii Haimovici

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte-Solutii Haimovici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercul pedagogic nr.

PROBLEME PRACTICE DATE LA

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ

Problema 1. Unui angajat al unei firme de vânzări autoturisme i se acordă, pe lângă

a) Ce temperatură va fi la adâncimea de 1098m ?

Problema 4. Deşeurile colectate şi apoi

2. FUNCȚIA DE GRADUL AL II-LEA

Problema 1. O minge de baschet are traiectoria parabolică descrisă de ecuaţia:

Este posibil ca mingea să intre în coşul de baschet situat la înălţimea de 3m?

Problema 3. O fabrică în care se produc roboți de bucătărie are capacitate maximă de

Problema 5. Un program de calculator generează un șir de numere naturale (tn)n≥1 pe

d) Arătați că t2015 se divide cu 3. (etapa județeană 2015)

Problemă 7. O minge cade de la o înălțime de 8 m. După fiecare

Problema 8. În cadrul unui studiu demografic s-a constatat că numărul an de locuitori

Problema 10. Un OZN se deplasează pe o traiectorie plană parcurgând secundă după

Problema 1. La un turneu de fotbal în sală participă 15 echipe, fiecare jucând o

Problema 3. Sistemul de scriere Braille, utilizat de către orbi, constă din

5. ELEMENTE DE CALCUL FINANCIAR

Problema 2. În factura pe care o primește o familie de la S.C. Apavital Iași se află

Problema 5. În Republica Fantasia se organizează din cinci în cinci ani alegeri

Problema 6. La o fabrică de conserve s-a pierdut 6% din cantitatea de fructe după

obiectiv ? ( √ 2≈1,4142. ) (etapa națională 2012)

Problema 1. La un concurs în care punctajele iau valori de la 0 la 100 au participat 24

Problema 3. Într-o regiune a ţării a fost măsurată înălţimea bărbaţilor pentru un

Problema 1. a) Fie graful G cu vârfurile 1 2 3

Problema 4. Se consideră un graf cu 10 vârfuri și 45 de muchii.

8. MATRICE. DETERMINANT. SISTEME DE ECUAȚII LINIARE.

Problema 1. Se considera trei capitaluri proporţionale cu numerele 3, 4, 6. Primul a

Problema 2. Un stadion are o capacitate de 900 locuri. La un spectacol s-au vândut

Problema 4. Un magazin alimentar vinde produsele A, B, C. La sfârşitul fiecărei zile

9. FUNCȚIA CONTINUĂ. FUNCȚIA DERIVABILĂ

Problema 1. Într-un mediu de cultură la momentul t0 = 0 sunt 300 bacterii. Numărul

Problema 2. În condiții de laborator, o populație de bacterii se dezvoltă după legea

Problema 3. O particulă se deplasează pe o traiectorie după legea de mișcare

Problema 5. O echipă de cercetători constată că starea calorică a unei anumite

înregistrată la momentul t ≥ 0 ce reprezintă numărul de secunde scurs de la începutul

10. PRIMITIVE. INTEGRALE DEFINITE.

Problem 2. Pe o reprezentare topografică, graficul funcției f:[0;2]→ℝ,

Problema 8. O piesă a unui angrenaj este de formă plată

a (etapa națională 2013)

Problema 11. Figura alăturată reprezintă schema unui ornament arhitectural,

b) Demonstraţi că funcţia g:[0,1]→[0;1], g(x) = f(x) este bijectivă şi determinaţi

PROBLEME PRACTICE DATE LA

b.) f(10)= 3400 lei.

b.) Trasarea graficului.

2. FUNCȚIA DE GRADUL AL II-LEA

S n =a1 +a2 + .. .+an =

√( a⋅b⋅c )2≤ a⋅b+b⋅c

b.) Se demonstrează prin inducție:

Din a ( 2 −1 ) =381⇒ a ∈ { 1,3 , 127 ,381 } . Găsim soluţiile: a = 3, n = 7, respectiv a = 127, n = 2.

5. ELEMENTE DE CALCUL FINANCIAR

Cantitatea medie de grâu obţinută de fermier de pe fiecare hectar este 1,06 x.

După ce fiecare şi-a cumpărat cartea, Matei a rămas cu 0 lei, Raluca cu

Dacă x este prețul inițial, după prima scumpire cu p%, prețul va fi

La sfârşitul anului al doilea producţia obţinută este

Problema 1. La un concurs în care punctajele iau valori de la 0 la 100 au participat 24

Problema 2. Seria statistică următoare reprezintă numărul de tablete vândute de o

Tabloul frecvențelor cumulate crescător este:

Problema 3. Într-o regiune a ţării a fost măsurată înălţimea bărbaţilor pentru un

Abaterea medie pătratică este σ =√ σ 2 ≈1,405 .

b.) 3 ⋅ 9 = 2m, unde m este numărul de muchii. Nu este posibil.

8. MATRICE. DETERMINANT. SISTEME DE ECUAȚII LINIARE.

b.) Pierderi: 4x + 8y + 7z = 370 u.m.

9. FUNCȚIA CONTINUĂ. FUNCȚIA DERIVABILĂ