UNIVERSITATEA 

HYPERION 
Facultatea Jurnalism 
 
 
Lector. univ. drd. Sorina Georgescu 
ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

LIMBA ENGLEZĂ 
MODUL ÎNCEPĂTORI 
‐  INTRODUCERE ÎN CURSUL DE SINTEZĂ‐  

1
2
 INTRODUCERE (INTRODUCTION)

Pentru a facilita înţelegerea limbii engleze şi a modelelor de presă

britanică şi americană de către studenţii de toate nivelele de la forma de
Frecvenţă Redusă, din cadrul Facultăţii de Jurnalism, şi în special pentru a
veni în ajutorul începătorilor, cursul de faţă îşi propune o introducere atât
în gramatica şi vocabularul limbii engleze, în general cât şi în cel cu
specific de presă, structurată după cum urmează: Alfabetul şi simbolurile
fonetice, Gramatica – noţiuni elementare, Vocabular general şi specific-
nivel elementar, Modele de presă britanică şi americană, Cum să
scriem/gândim un eseu – De la paragraf la scrierea academică.

1
 CAPITOLUL 1 (FIRST CHAPTER)
ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE
PHONETIC SYMBOLS)

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de

a pronunţa corect suntele limbii engleze.

Subcapitole: 1. Alfabetul
2. Simbolurile fonetice

1. ALFABETUL (THE ALPHABET)

A [ei] B [bi] C [si] D [di] E [i:] F [ef]

G [dЗi] H [eit∫] I [ai] J [dЗei] K [kei] L [el]
M [em] N [en] O [əu] P [pi:] Q [kju:] R [ar]
S [es] T [ti:] U [ju:] V [vi:] W [dΛbəl ju:]
X [eks] Y [wai] Z [zed]

2. SIMBOLURILE FONETICE (THE PHONETIC SYMBOLS)

De ce ne trebuie simbolurile fonetice?

Simbolurile fonetice ne trebuie pentru a înţelege mai bine cum se pronunţă un

cuvânt atunci când îl vedem în dicţionar. Această introducere îşi propune o mai bună
transmitere şi receptare a sunetelor limbii engleze şi a simbolurilor fonetice
corespunzătoare, de către studenţii începători, prin echivalarea aproximativă a
respectivelor sunete cu cele ale limbii române.

a)Vocalele (the vowels):

Sunetul în limba engleză Exemplu de cuvânt în limba Sunetul aproximativ în

(the sound in English) engleză limba română şi pronunţia
(Example of English din română a cuvântului
Words) englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)

[i:] See [si:] (= a vedea) [ii] – [sii]

[I] His [hIz] (= al lui) [i] – [hiz]

2
 [i] Twenty [‘twenti] (=20)
[e] Ten [ten] (= 10)
[æ] Stamp [stæmp] (= timbru)
[a:] Father [‘fa:ðə] (B.E*)/
[‘fa:ðər] (A.E) (= tata)
[o] Hot [hot] (= fierbinte)
[o:] Morning [‘mo:niŋ] (B.E)/
[‘morniŋ] (A.E) (=
dimineaţa)
[u] Football [‘futbo:l] (= fotbal)
[u:] You [ju:] (= tu)
[Λ] Sun [sΛn] (= soare)
[ə: ] sau [3:] Learn [lə:n] (B.E)/[
r
lə n](A.E)sau [l3:n] (= a
învăţa)
[ə] Letter [‘letə] (B.E}/[letər]
(A.E) (= literă, scrisoare)
[i] – [tuenti]
[e] - [ten]
[e-a] (între e şi a) –
[steamp]
[aa] – [faa+ z peltic (cu
limba între dinţi) + ă + (în
engl. americană r retroflex
(îndoit spre cerul gurii)
[o] – [hot]
[oo] – [moo (o + r retroflex
în engl. americană) nin (ŋ =
ng, cu g mai degrabă mut)]
[u] – [futbool]
[uu] – [iuu]
[a] – [san]
[ăă] – [lăăn] / [lărn] (r
retroflex)
[ă] – [letă]/ [letăr] (r
retroflex)

* - B. E, A. E = British English (engleza britanică), American English (engleza

americană)

b) Diftongii (două vocale împreună) – Diphthongs (two vowels together)

Sunetul în limba engleză Exemplu de cuvânt în limba Sunetul aproximativ în

(the sound in English) engleză limba română şi pronunţia
(Example of English din română a cuvântului
Words) englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[ei] Name [neim] (= nume) [ei] – [neim]
[əu] No [nəu] (=nu) [ău] – [nău]
[ai] My [mai] ( = al meu) [ai] – [mai]
[au] How [hau] (= cum) [au] – [hau]
[oi] Boy [boi] (= băiat) [oi] – [boi]
[iə] Hear [hiə] (B.E.)/ [hiər] [iă] – [hiă] / [hiăr]
(A.E) (= a auzi)
[eə] Where [weə] (B.E)/ [weər] [eă] – [ueă] / [ueăr]
(= unde)
[uə] Tour [tuə] (B.E)/ [tuər] [uă] – [tuă] / [tuăr]
(A.E) (= tur)

3
c) Consoanele (the consonants)

Sunetul în limba engleză Exemplu de cuvânt în limba Sunetul aproximativ în

(the sound in English) engleză limba română şi pronunţia
(Example of English din română a cuvântului
Words) englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[p] Pen [pen] (= stilou) [p] – [pen]
[b] Big [big] (= mare) [b] – [big]
[t] Tea [ti:] (= ceai) [t] – [tii]
[d] Do [du:] (= a face) [d] – [duu]
[k] Cat [kæt] (=pisica) [c] – [chet]
[g] Go [gəu] (= a merge) [g] – [gău]
[f] Four [fo:] (B.E)/ [fo:r] (A.E) [f] – [foo]/ [foor]
(= 4)
[v] Very [‘veri] (= foarte) [v] – [veri]
[s] Son [sΛn] (= fecior, copil) [s] – [san]
[z] Zoo [zu:] (= gradina [z] – [zuu]
zoologică)
[l] Live [liv] (= a trăi, a locui) [l] – [liv]
[m] My [mai] (= al meu) [m] – [mai]
[n] Near [niə] (B.E)/ [niər] [n] – [niă] / [niăr]
(A. E) (= lângă)
[h] Happy [‘hæpi] (= fericit) [h] – [hepi]
[r] Red [red] (= roşu) [r]- [red]
[j] Yes [jes] (= da) [iî] – [ies]
[w] Want [want] (= a vrea) [u] – [uant]
[θ] Thanks [θæŋks] (= [‘s’ peltic, pronunţat cu
mulţumesc) limba între dinţi] – [θencs]
[ð] The [ðə] (= articolul [‘z’ s’ peltic, pronunţat cu
hotărât] limba între dinţi] – [ðă]
[∫] She [∫i:] (= ea) [ş] – [şii]
[3] Television [‘telivi3n] (= [j] - [‘telivijân]
televiziune)
[t∫] Child [t∫aild](= copil) [ce/ci] – [ciaild]
[d3] German [d3ə:mən] (B.E)/ [ge/gi] – [ge-ărmăn]
[d3ərmən] (A.E)
[ŋ] English [‘iŋgli∫] (= [niî/ng] – [ingliş]
Englez(ă))

Exerciţiu: Scrieţi fonetic, în limba engleză, următoarele cuvinte:

Boy =………. Paper = ………. Journalism = ………..
Girl = ………. Newspaper = ……… journalist = ………….

4
 CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER)

GRAMATICA – NOŢIUNI ELEMENTARE (GRAMMAR – BASICS)

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de

a conjuga corect verbele auxiliare ale limbii engleze, de a la utiliza în situaţiile
corespunzătoare. De asemenea, va învăţa cum se formează timpurile verbale, vorbirea
indirectă, diateza pasivă, pronumele, ordinea adjectivelor, şi pluralul substantivelor

Subcapitole: 1. Verbele auxiliare “to be”, “to do”, “to have”

2. Reguli de formare – timpurile
3. Vorbirea indirectă
4. Diateza pasivă
5. Pronumele
6. Articolul
7. Pluralul substantivelor
8. Ordinea adjectivelor

1. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): “TO BE” (A FI), “TO DO”
(A FACE) , “TO HAVE” (A AVEA)

Ce sunt verbele auxiliare?

Verbele auxiliare sunt verbele cu care putem construi formele de interogativ
(întrebările) şi de negativ în limba engleză.

În această introducere verbele auxiliare vor fi conjugate la prezentul simplu

(present simple) şi la trecut (past tense simple), atât cu forma lungă (long form), cât şi cu
forma scurtă (short form), care este cea mai utilizată în limba engleza, atât în cea scrisă
cât şi în cea vorbită. Se va da pentru fiecare caz in parte atât transcrierea fonetică
specifică limbii engleze, cât şi o echivalare în limba română.

a) Verbul “to be” (The verb “to be” [tu: bi:] = a fi

1. Prezentul simplu (Present Simple)

a) Afirmativ (Affirmative / Statements)

Prezentul simplu, afirmativ, Prezentul simplu, afirmativ, Prezentul simplu, afirmativ,

limba engleză, forma lungă limba română (Present limba engleză, forma scurta
(Present simple, simple, (Present simple,

5
affirmative/statement, long
form, English version)
I am [ai æm] / [ai em]
You are [ju: a:r] / [iu ar]
He is [hi: iz] / [hi iz]
She is [∫i: iz] / [şii iz]
It is [ it iz] / [it iz]
We are [wi: a:r]/ [uii ar]
You are [ju: a:r] / [iu ar]
They are [ðei a:r] / [zei ar]
affirmative/statement, affirmative/statement, short
Romanian version) form, English version)
(Eu) sunt (I = eu) I’m [aim]
(Tu) eşti (you = tu) You’re [iur]
(El) este (he = el) He’s [hiz]
(Ea) este (she = ea) She’s [şiz]
(El/ea) este (it = el/ea când It’s [iţ]
ne referim la obiecte,
lucruri din natură sau
bebeluşi)
(Noi) suntem (we = noi) We’re [uiăr]
(Voi) sunteţi (you = tu, voi) You’re [iur]
Ei/ele sunt (they = ei/ele) They’re [zeiăr]

b) Negativul (Negative)

Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ,

limba engleză, forma lungă limba română (Present limba engleză, forma scurta
(Present simple, negatives, simple, negatives, (Present simple, negatives,
long form, English version) Romanian version) short form, English version)
I am not (Eu) nu sunt I’m not
You are not (Tu) nu eşti You aren’t
He is not (El) nu este He isn’t
She is not (Ea) nu este She isn’t
It is not (El/ea) (obiect) nu este It isn’t
We are not (Noi) nu suntem We aren’t
You are not (Voi) nu sunteţi You aren’t
They aren’t (Ei/ele) nu sunt They aren’t

c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions)

Prezentul simplu, interogativ, limba Prezentul simplu, interogativ, limba

engleză, (Present simple, “yes/no română (Present simple, “yes/no
questions, English version) questions”, Romanian version)
Am I…..? Sunt (eu)…….?
Are you…..? Eşti (tu)……?
Is he……? Este (el)…….?
Is she…….? Este (ea)…….?
Is it……….? Este el/ea (obiecte)……..?
Are we……..? Suntem (noi)…….?
Are you…….? Sunteţi (voi)……?
Are they…….? Sunt (ei)…….?

6
!!! ATENŢIE!!!

După cum observaţi, forma de interogativ prezent a verbului “to be”, se formează
prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + am (verb),
pentru ca la interogativ să avem întâi “am” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma
negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “am” (verb), la care
vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I am not”.

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

a) Afirmativul (Affirmative/ Statements)

Timpul trecut, forma de afirmativ, limba Timpul trecut, forma de afirmativ, limba
engleză (Past Tense Simple, română (Past Tense Simple,
affirmative/statments, English version) affirmative/statments, Romanian version)
I was [ai woz]/[wəz] (forma slabă) / [ai (Eu) am fost
uăz]
You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] (Tu) ai fost
He was [hi: wəz] / [hii uăz] (El) a fost.
She was [∫i: wəz] / [şii uăz] (Ea) a fost.
It was [it wəz]/ [it uăz] (El/ea) (obiecte) a fost.
We were [wi: wə:r] / [uii uăăr] (Noi) am fost.
You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] (Voi) aţi fost.
They were [ðei wə:r]/ [zei uăăr] (Ei/Ele) au fost.

b) Negativul (Negatives)

Timpul trecut, forma de Timpul trecut, forma de Timpul trecut, forma de

negativ, forma lungă, limba negativ, limba română (Past negativ, forma scurtă, limba
engleză (Past Tense Simple, Tense Simple, negatives, engleză (Past Tense Simple,
negatives, long form, Romanian version) negatives, short form,
English version) English version)
I was not (Eu) nu am fost I wasn’t
You were not (Tu) nu ai fost You weren’t
He was not (El) nu a fost. He wasn’t
She was not (Ea) nu a fost. She wasn’t.
It was not. (El/ea) (obiecte) nu a fost. It wasn’t.
We were not. (Noi) nu am fost. We weren’t.
You were not (Voi) nu aţi fost. You weren’t
They were not. (Ei/ele) nu au fost. They weren’t.

c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions)

Timpul trecut, interogativ, limba engleză, Timpul trecut, interogativ, limba română
(Past tense simple, “yes/no questions, (Past tense simple, “yes/no questions”,

7
 English version) Romanian version)
Was I? Am fost (eu)?
Were you? Ai fost (tu)?
Was he? A fost (el)?
Was she? A fost (ea)?
Was it? A fost (el/ea) (obiect)?
Were we? Am fost (noi)?
Were you? Aţi fost (voi)?
Were they? Au fost (ei/ele)?

!!! ATENŢIE!!!

După cum observaţi, forma de interogativ trecut a verbului “to be”, ca şi cea de
interogativ prezent, se formează prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la
afirmativ: I (subiect) + was (verb), pentru ca la interogativ să avem întâi “was” (verbul) şi
apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar
“I” (subiect) + “was” (verb), la care vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I was
not”.

Când folosim verbul “to be”?

# Când vrem să exprimăm vârsta

Carlos is eight. (Carlos are opt ani)

Anna is ten. (Anna are zece ani)

# Când vrem să exprimăm naţionalitatea

I’m English. (Sunt englez)

She’s Romanian. (Ea este româncă)

# Când vrem să spunem care este meseria cuiva.

Jim is a teacher. (Jim este professor)

Are you a student? (Eşti student?)

# Cu un adjectiv

You’re right. (Ai dreptate)

I’m happy. (Sunt fericit)

# Cu “this/that” [ði:s]/ [ðæt], [ziis]/[zeat] (“acesta/acela”)

This is my book. (Aceasta este cartea mea)

Is that your newspaper? (Este acela ziarul tău?)

8
# În întrebări

Is Tom here? (Este Tom aici?) Are you ten? (Ai zece ani?)
Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?) Is it easy? (E uşor?)
Is this your house? (Este aceasta casa ta?)

# Ca verb auxiliar, pentru construirea formelor de continuu.

I am learning English at the moment. (În acest moment învăţ limba engleză)

Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to be”:

1. I………..eight.
2. He………..ten.
3. You…………right.
4. ………I a student?
5. Jim……….a teacher.
6. ………..they Chinese?

2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to be”:

7. I………..eight.
8. He………..ten.
9. You…………right.
10. ………I a student?
11. Jim……….a teacher.
12. ………..they Chinese?

b) Verbul “to do” [tu: du:]= a face

1. Prezentul simplu (Present Simple)

a) Afirmativ (Affirmative / Statements)

Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză, Prezentul simplu, afirmativ, limba română
(Present simple, affirmative/statement, (Present simple, affirmative/statement,
English version) Romanian version)
I do [ai du:]/ [ai duu] (Eu) fac
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Tu) faci
He does [hi: dΛz] / [hii daz] (El) face
She does [∫i: dΛz] / [şii daz] (Ea) face
It does [it dΛz] / [it daz] (El/ea) (obiecte) face
We do [wi: du:] / [uii duu] (Noi) facem
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Voi) faceţi
They do [ðei du:] / [zei duu] (Ei/ele) fac

9
!!! ATENŢIE!!!

Observaţi terminaţia în “s” la persoana a treia singular a formei de afirmativ,

prezentul simplu, pentru verbul “to do” (“does”). O vom întâlni la toate verbele din limba
engleză cu excepţia celor modale.

b) Negativul (Negatives)

Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ,

limba engleză, (Present
simple, negative, English
version)
I do not (= auxiliary); I do
not do
You do not; You do not do
He does not; He does not do
She does not; She does not
do
It does not; It does not do
We do not; We do not do
You do not; You do not do
They don’t; They don’t do
limba română (Present
simple, negatives,
Romanian version)
Eu nu …(auxiliar); Eu nu
fac
(Tu) nu…..; (Tu) nu faci
(El) nu….; (El) nu face
(Ea) nu….; (Ea) nu face
(El/ea) (obiecte) nu….;
(El/ea) nu face
(Noi) nu….; (Noi) nu facem
(Voi) nu....; (Voi) nu faceţi
(Ei/ele) nu…..; (Ei/ele) nu
fac.
limba engleză, forma scurtă
(Present simple, negatives,
short form, English version)
I don’t (auxiliar, răspuns
scurt); I don’t do
You don’t; you don’t do
He doesn’t; he doesn’t do
She doesn’t; She doesn’t do
It doesn’t; it doesn’t do
We don’t; we don’t do
You don’t; you don’t do
They don’t; they don’t do

!!! ATENŢIE!!!

Ca verb auxiliar, “to do” are ca formă de negativ, “I do not”, prescurtat “I don’t”,
el ajutând de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat, de exemplu “I do not
write”, sau “I don’t write”, “Eu nu scriu”.
Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a face”, el formează negativul cu el însuşi
pe post de auxiliar, urmat de infinitivul scurt “do”: “I don’t do that”, “Eu nu fac asta”.
După cum se observă în tabelul de mai sus, infinitivul scurt “do” este valabil pentru toate
persoanele de singular şi de plural.

c)Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions) – ca auxiliar, îl vom însoţi de aceea de

un verb de conjugat: “write [rait]” ( a scrie)

Prezentul simplu, interogativ, limba Prezentul simplu, interogativ, limba

engleză, (Present simple, “yes/no română (Present simple, “yes/no
questions, English version) questions”, Romanian version)
Do I write? Scriu (eu)?
Do you write? Scrii (tu)?
Does he write? Scrie (el)?
Does she write? Scrie (ea)?
Does it write? Scrie (el/ea) (obiecte)?

10
 Do we write? Scriem (noi)?
Do you write? Scrieţi (voi)?
Do they write? Scriu (ei/ele)?

!!! ATENŢIE !!!

Observaţi ordinea la interogativ: auxiliarul “do” + subiect “I” + verbul la infinitiv

“write”. Vom întâlni această ordine la forma de interogativ prezent a tuturor verbelor
limbii engleze cu excepţia celor modale şi a verbului “to be”, pe care l-am conjugat mai
devreme.
Observaţi, de asemenea, faptul că la persoana a treia singular, unde la afirmativ
avem “he/she/it writes”, deci cu terminaţia “s”, la interogativ, vom folosi doar “s”-ul de
la persoana a treia singular a verbului auxiliar “do”, deci “does”, iar verbul de conjugat,
“write” în cazul de faţă, va rămâne tot la infinitivul scurt. Aşadar, avem “Does he/she/it
write?” şi NU “Does he/she/it writes?”

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

În cazul verbului “to do”, avem o singură formă de trecut (past tense simple)
pentru toate persoanele, şi anume “did”.

Afirmativ: I/He/We/You/They did the shopping.

(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au făcut cumpărăturile).

Negativ: I/He/We/You/They did not do (didn’t do) the shopping.

(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au făcut cumpărăturile).

Interogativ: Did I/he/we/you/they do the shopping?

(Am/au făcut eu/el/noi/voi/ei cumpărăturile?).

!!! ATENŢIE!!!

Observaţi şi în acest caz forma de infinitiv scurt a verbului de conjugat, în

construcţiile “did not do” şi “did I do”.

Când folosim verbul “to do”?

# Ca verb auxiliar (auxiliary verb):

- în întrebări: Do you like tennis? (Iţi place tennisul?)
What do you do in the evenings? (Ce faci seara?)
- în negaţii: I don’t like tennis. (Nu-mi place tennisul)
I don’t do much in the evenings. (Nu fac prea multe
seara)
Don’t go. (Nu te duce).

- în emfaze (accentuarea unei părţi a propoziţiei):

11
 Do sit down! (Stai jos, te rog!)
I do love her. (Chiar o iubesc)
- în inversiune (verb înaintea subiectului):
At no time did he lose his self-control. (Nu si-a
pierdut controlul nici un moment).
- elipsa (folosim un verb auxiliar în locul unui verb întreg):
You saw Allen, didn’t you? (L-ai văzut pe Allen, nu-i
aşa?)
# Ca verb cu scop general
- activităţi nedefinite – “ceva” (something [sΛmθiŋ] / [samsing]), “nimic”
(nothing [nΛθiŋ] / [nasing]), “orice” (anything [eniθiŋ] /[ enising]):
Do something! (Fă ceva!)
- pentru “muncă”
I do the shopping, you do the cooking. (Eu fac cumpărăturile, tu
găteşte)

Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to do”:

1. ......you like tennis?

2. I.............like tennis.
3. ........she like tennis?
4. ............read!
5. They............like her!

2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to do”:

6. ......you like tennis?

7. I.............like tennis.
8. ........she like tennis?
9. They............like her!

c) Verbul “to have” [tu: hæv] = a avea

1. Prezentul simplu (Present simple)

a) Afirmativ (Affirmative / Statements)

Prezentul simplu, afirmativ, Prezentul simplu, afirmativ, Prezentul simplu, afirmativ,

limba engleză, forma lungă limba română (Present limba engleză, forma scurtă
(Present simple, simple, (Present simple,
affirmative/statement, long affirmative/statement, affirmative/statement, short
form, English version) Romanian version) form, English version)
I have [ai hæv] / [ai hev] (Eu) am I’ve [aiv]
You have [ju: hæv] / [iuu (Tu) ai You’ve [iuv]
hev]

12
He has [hi: hæz]/ [hii hez] (El) are He’s [hiz]
She has [∫i: hæz] / [şii hez] (Ea) are She’s [şiz]
It has [it hæz] / [it hez] (El/ea) (obiecte) are. It’s [iţ]
We have [wi: hæv] / [uii (Noi) avem We’ve [uiv]
hev]
You have [ju: hæv] / [iuu (Voi) aveţi You’ve [iuv]
hev]
They have [ðei hæv]’/ [zei (Ei/ele) au They’ve [zeiv]
hev]

!!! ATENŢIE!!!

Observaţi şi în cazul verbului “to have” terminaţia “s” de la persoana a treia

singular, pentru forma de prezent simplu.

b) Negativul (Negatives)

Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ,

limba engleză, forma lungă
(Present simple, negatives,
long form, English version)
I have not / I do not have
You have not / You do not
have
He has not/ He does not
have
She has not/ She does not
have
It has not/ It does not have
We have not / We do not
have
You have not / You do not
have
They have not / They do not
have
limba română (Present limba engleză, forma scurtă
simple, negatives, (Present simple, negatives,
Romanian version) short form, English version)
(Eu) nu am I haven’t/ I don’t have
(Tu) nu ai You haven’t/ You don’t
have
(El) nu are. He hasn’t/ He doesn’t have
(Ea) nu are. She hasn’t/ She doesn’t
have
(El/Ea) (obiecte) nu are. It hasn’t/ It doesn’t have
(Noi) nu avem. We haven’t/ We don’t have
(Voi) nu aveţi. You haven’t/ You don’t
have
(Ei/Ele) nu au. They haven’t/ They don’t
have

!!! ATENŢIE!!!

Verbul “to have” poate fi verb auxiliar, ajutând la formarea unor întrebări pentru
formele de perfect, caz în care forma de negativ prezent este “I haven’t….”, fie ca
răspuns scurt, fie ca urmat de verbul de conjugat, forma a treia: “I haven’t written” (Nu
am scris).
Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a avea”, “to have” are ca formă de negativ
“I don’t have”, deci îl utilizează ca verb auxiliar pe verbul “to do” despre care am vorbit
mai devreme.

13
 Aceleaşi observaţii sunt valabile şi pentru formele de interogativ prezent , pe care
le vom vedea în tabelul de mai jos.

c) Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions”

Prezentul simplu, interogativ, limba Prezentul simplu, interogativ, limba

engleză, (Present simple, “yes/no română (Present simple, “yes/no
questions, English version) questions”, Romanian version)
Have I…..?/ Do I have? Am…..? Am (eu)?
Have you…..? / Do you have? Ai…..? Ai (tu)?
Has he…..? / Does he have? A…….? Are (el)?
Has she…..? / Does she have? A…….? Are (ea)?
Has it…..? / Does it have? A…….? Are (el/ea) (obiecte)?
Have we…..?/ Do we have? Am……? Avem (noi)?
Have you…..?/ Do you have? Aţi…..? Aveţi (voi)?
Have they…..?/ Do they have? Au…….? Au (ei/ele)?

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

În cazul verbului “to have” avem o singură formă pentru timpul trecut (past tense
simple) şi anume “had”, pentru toate persoanele.

Afirmativ : I/He/We/You/They had a car.

(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au avut o maşină).

Negativ: I/He/We/You/They didn’t have a car.

(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au avut o maşină)
Interogativ: Did I/he/we/you/they have a car?
Am/au avut eu/el/noi/voi/ei/ o maşină?

!!! ATENŢIE!!!

Observaţi formarea negativului şi a interogativului verbului “to have” ca verb de

sine stătător cu past tense-ul auxiliarului do, deci did, urmat de infinitivul scurt al
verbului de conjugat “have”. Aşadar, avem didn’t have, şi did I have şi NU “didn’t had”
şi “did I had”.
Observaţi de asemenea că în limba engleză este obligatorie exprimarea/folosirea
subiectului, “did I have”, pe când în limba română el poate fi omis, “Am avut (eu)?”

Când folosim verbul “to have”?

# Ca auxiliar
1. Pentru formele de perfect (perfect verb forms):
I have read the book. (Am citit/citii cartea) (present perfect – prezent
perfect)

14
 I had read the book. (Citisem cartea) (past perfect – mai mult ca
perfectul)
I will have read the book by this time tomorrow. (Voi fi citit cartea până
mâine pe vremea asta).(future perfect – viitorul
perfect)
I’d like to have read this book ten years ago. (Mi-aş dori să fi citit cartea
asta acum zece ani) (perfect infinitive –
infinitivul perfect)
Having read the book before, he knew what to expect. (Citind/ Dat fiind
că citise cartea înainte, ştia la ce să se aştepte).

2. Întrebări şi negaţii
Have you read the book? (Ai citit/citişi cartea?)
I haven’t read the book. (Nu am citit/ nu citii cartea).

# Când vorbim despre posesie, relaţii şi alte situaţii/stări:

They have three newspapers. (Ei au trei ziare).
Have you got any brothers or sisters? (Ai fraţi sau surori?)
Do you often have headaches? (Ai des dureri de cap?)

# Când vorbim despre acţiuni şi experienţe:

I’m going to have a shower. (O să fac un duş)
We’re having a meeting next month. (Vom avea o întrunire luna viitoare).

# Când vorbim despre obligaţii

I had to read yesterday. (Ieri a trebuit să citesc).

# Când vorbim despre cauzarea sau experimentarea unor acţiuni şi evenimente

His son had everybody laughing. (Fiul său i-a făcut pe toţi să râdă)
I must have my shoes repaired. (Trebuie să-mi repar pantofii)
We had our car stolen last week. (Ni s-a furat maşina săptămâna
trecută)

Exerciţii:
1. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de prezent a verbului “to
have”:

1. I ………..a book.
2. He ……….a car.
3. ……..you………a picture?
4. She ……….not ……water.
5. He………..a newspaper.

15
 2. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de trecut a verbului “to
have”:
6. I ………..a book.
7. He ……….a car.
8. ……..you………a picture?
9. She ……….not ……water.
10. He………..a newspaper.

2. REGULI DE FORMARE (FORMATION RULES)- TIMPURILE (TENSES)

1. Prezentul simplu (Present simple) – obiceiuri, acţiuni generale

Afirmativ (Positive): I/You/We/They read He/She/It/ reads

(to read [ri:d] / [riid] = a citi)
Negative: You don’t read He doesn’t read
Interogativ: (Questions): Do you read…..? Does he read….?

2. Prezentul continuu (Present continuous): - acţiuni care au loc la momentul vorbirii

Afirmativ (Positive): I am reading. You/We/They are reading.

He/She/It is reading.
Negative: I am not reading. You aren’t reading.
She isn’t reading.
Question: Am I reading? Are you reading?
Is she reading?

3. Prezentul perfect (Present perfect): - acţiuni din trecutul apropiat, cu consecinţe

vizibile în prezent

Afirmativ (Positive): I/You/We/they have written. He/she/it has written.

(to write = a scrie)
Negative (Questions): They haven’t written. He hasn’t written.
Interogativ: Have they written? Has he written?

4. Past (Trecut) Simple: acţiune desfăşurată în trecut, cu mărci ale trecutului, ca

“ieri”, “anul trecut”, etc.

1. Regulat (Regular):
positive: I/You/He/She/It/We/They stopped.
negative: You didn’t stop.
interogative: Did you stop?

2. Neregulat (Irregular): positive: I/You/He/She/It/We/They wrote. (to

write – wrote- written)

16
 negative: You didn’t write.
interogativ: Did you write?

5. Past (Trecut) continuu (Past Continuous): acţiune trecută ce se desfăşoară în timpul

altei acţiuni trecute)

(Afirmative) Positive: I/He/She/It was writing. You/We/They/ were writing.

Negativ: You weren’t writing. She wasn’t writing.
Interogativ: Were you writing? Was she writing?

Exerciţiu: Treceţi verbele date la infinitiv la timpurile cerute în paranteză.

1. I ………….. (to read – prezent simplu).

2. You………. .(to go – prezent continuu)
3. He …………. (to write – prezentul perfect)
4. We……………… (to watch TV – past tense simplu)
5. They………….. (to speak – past tense continuu)

3. VORBIREA INDIRECTĂ (REPORTED SPEECH)

Direct Reported

‘I never eat vegetables’ He said (that) he never ate vegetables.

(Nu mănânc niciodată legume) (El a spus că nu mănâncă niciodată legume)

‘I’m reading’. She said (that) she was reading.

‘I’ll write to you soon.” He said (that) he would write to you soon.
‘I’ve read it.’ She said (that) she had read it.
‘I took it.’ She said (that) she had taken it.
‘I was reading.’ She said (that) she had been reading.

Exerciţiu: Treceţi propoziţiile următoare la vorbirea indirectă:

1. ‘I’m writing’ …………………….

2. ‘I’ll talk to you soon’ …………………….
3. ‘I’ve seen it’ ………………………
4. ‘I ate it’ ……………………..
5. ‘I was laughing’. ……………………….

17
 4. DIATEZA PASIVA (PASSIVE VOICE)

Active Passive
He helps. (El ajută) He is helped. (El este ajutat)
He has helped. He has been helped
He helped. He was helped.
He will help. He will be helped.

5. PRONUMELE (PRONOUNS)

# Pronume personale cu funcţie de subiect (Subject pronouns [sΛbd3ekt] [prounauns]/

[sabgect pronauns]:

I [ai] = eu She [∫i:] / [şii] = ea

You [ju:] / [iuu] = tu It [it] = el/ea pentru obiecte sau elemente din natură
He [hi:] / [hii] = el We [wi: ] / [uii] = noi
You [ju:] / [iuu] = voi They [ðei] / [zei] = ei/ele

# Pronume personale cu funcţie de complement (Object [obd3ekt]/ [obgect] pronouns)

Me [mi: ] / [mii] = pe mine, mie Her [hər] / [hăr] = pe ea, ei

You [ju:] / [iuu] = pe tine, ţie It [it] = pe el/ea, lui/ei
Him [him] = pe el, lui Us [Λs] / [as] = pe noi, nouă
You [ju:] / [iuu] = pe voi, vouă Them [ðem] /[zem] = pe ei/ele, lor

# Pronume posesive (Possessive pronouns):

Mine [main] = al meu Hers [hərz] / [hărz] = al ei

Yours [jo:rz] / [iorz] = al tău its [its] / [iţ] = al lui/ei
His [hiz] = al lui Ours [auərz] / [auărz]= al nostrum
Yours [jo:rz] / [iorz] = al vostru Theirs [ðeəz] / [zeărz] = al lor

# this şi that

Singular: this [ði:s] / [ziis] = acesta that [ðæt] / [ze-at] = acela

Plural These [ðiz] / [ziz] = acestea those [ðous ] / [zous] = acelea

# one, ones [wΛn] / [uan]

I like that one = Îmi place aceea.

I don’t like the blue ones= Nu-mi plac cele albastre.

18
Exerciţiu: Completaţi propoziţiile cu pronumele corespunzătoare:

1. ……..am reading a book.

2. ………is writing his homework.
3. ………are going to the cinema.
4. ………is my house.
5. ………house is ……..`

6. ARTICOLUL (THE ARTICLE)

# Articolul hotărât (the definite article) – the

# Articolul nehotărât (the indefinite article) – a – în faţa consoanelor

- an - în faţa vocalelor

7. PLURALUL SUBSTANTIVELOR (PLURAL NOUNS)

În limba engleză pluralul substantivelor se formează prin adăugarea unui “s” la

forma de singural, aşa cum vom vedea mai târziu. Mai jos vom vedea doar câteva
exemple de substantive neregulate.

Man [mæn] / [me-an] – men [men] = bărbat

Woman [wumən] / [umăn] – women [wimin] / [uimin] = femeie
Child [t∫aild] / [ciaild] – children [t∫ildrən] = copil
Tooth [tu:θ] / [tuus] – teeth [ti:θ] / [tiis] = dinte
Mouse [maus] – mice [mais] = şoarece
Foot [fut] – feet [fi:t] / [fiit] = picior (de la gleznă în jos)

8. ORDINEA ADJECTIVELOR (ORDER OF ADJECTIVES)

În limba engleză adjectivul se aşază înaintea substantivului:

A beautiful girl. O fată frumoasă.

Beautiful [bju:təful] / [biutăful] = frumos

Girl [gərl] / [gărl] = fată

Când avem două sau mai multe adjective (poziţia 1 – cel mai departe de
substantiv)

Poziţia: 1. Unul sau mai multe din următoarele tipuri de adjective:

19
 1a Opinie: beautiful
1b Mărime: large [lard3] / [largi] = lung
1c Vârstă: old [ould] = bătrân
1d Formă: round [raund] = rotund
1e Temperatură: cold [kould]/ [could] = rece

Poziţia: 2. Culori: green [gri:n] / [griin] (verde), blue [blu:] / [bluu] (albastru)
3. Materialul (din ce este făcut): wooden [wudən] / [uudăn] = din lemn;
plastic
4. Scop (pentru ce este): a running shoe [ə rΛniŋ ∫u:] / [ ă raning şuu] = un
pantof pentru alergat
5. Substantivul

1c 3 4 5
An old, leather, (din football boot (bocanc)
piele)
1c 2 3 4 5
Some new orange lycra, cycling shorts
(nou), (portocaliu),
1a 2 3 5
A beautiful, green, silk (mătase) shirt

20
 CAPITOLUL 3 (CHAPTER THREE)

VOCABULAR (VOCABULARY)

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de

a se prezenta corect în limba engleză, ca şi aceea de a utiliza corect cuvinte din cele mai
frecvente şi uzuale ale limbii engleze, precum şi cuvinte specifice jurnalismului.

Subcapitolele: 1. Vocabular general – nivel elementar

2. Vocabular specific de presă

VOCABULAR GENERAL – NIVEL ELEMENTAR (GENERAL VOCABULARY –

ELEMENTARY LEVEL)

# Prezentarea (Introducing ourselves)

Hello, my name is Tom. = Bună, numele meu este Tom.

hello [hel’ou] = bună
name [neim] = nume
What is your name? = Care este numele tău?
what [wot] /[uo-at] = ce, care
Who are you? = Cine eşti tu?
who [hu:] / [huu] = cine

I am from Romania = Eu sunt din România.

from [from] = din
Where are you from? = De unde eşti tu?
where [weər] / [ ueăr] = (de) unde

I live in Bucharest = Locuiesc în Bucureşti.

to live [tu: liv] / [tuu liv] = a trăi, a locui
Where do you live? = Unde locuieşti tu?

I am a journalist. = Sunt jurnalist.

journalist [d3ərnəlist] / [giărnălist] = ziarist
I am working for Adevărul. = Acum lucrez pentru (ziarul) Adevărul.
to work [tu: wərk] / [tuu uărc] = a lucra, a munci
What is your job? = Care este meseria ta? (slujba ta acum)
job [d3ob] / [giob] = ocupaţia, slujba, etc.
What do you do (for a living)? = Ce faci/lucrezi (ca sa-ti castigi existenţa)?
for [for] = pentru
living [liviŋ] / [living] = existenţă, trai, mod de viaţă

21
 I am 24 (years old) = Am 24 de ani.
year [jiər] / [iiăr] = an
old [ould] = bătrân
How old are you? = Ce vârstă ai? Câţi ani ai?
What is your age = Ce vârstă ai?
age [eid3] / [eigi] = vârstă

# Cum salutăm şi cum răspundem la salut (Greeting and replying to greetings)

Good morning! = Bună dimineaţa!

good [gud] = bun, bine
morning [morniŋ] / [morning] = dimineaţa

Good afternoon! = Bună ziua (la prânz spre după-amiază)

afternoon [aftərnu:n] / [aftărnuun] = după-amiază

Good evening! = Bună seara!

evening [i:vniŋ]/ [iivning] = seara

Good night! = Noapte bună!

night [nait] = noapte

Salut formal (Formal greeting)

How do you do? = Bună ziua! Vă salut!; Sărut mâna!; Îmi pare bine! Încântat de
cunoştinţă!
How do you do?
how [hau] = cum

Salut neoficial/ informal (Informal greeting)

Hello, how are you? = Bună, ce mai faci? (Cum mai eşti?)
Fine, thanks. And you? = Bine, mulţumesc. Şi (Dar) tu?
fine [fain] = bine, bun, frumos, plăcut, minunat
to thank [tu: θæŋk]/ [tuu senc] = a mulţumi
thanks [θæŋks]/ [sencs] = mulţumesc - varianta scurtă (= mersi)
and [end] = şi

Întrebări despre sănătate (Asking and replying about health)

How are you? = Ce mai faci?
I’m all right, thanks = Sunt bine, mulţumesc.
Not so good = Nu chiar atât de bine.
all right [o:l rait] / [ool rait] = în regulă
so [sou] = atât de

How do you feel? = Cum te simţi?

22
 I feel fine/ great/ awful = Ma simt bine/ minunat/ groaznic.
to feel [fi:l ]/ [fiil] = a (se) simţi
great [greit] = minunat
awful [o:ful] / [ooful] = groaznic

Să spunem “La revedere” (Saying goodbye)

Goodbye [gud bai] = la revedere
Bye! [bai] = Pa
Bye for now = Pa, pe curând.
now [nau] = acum
See you tomorrow = Pe mâine
to see [tu: si:] / [tuu sii] = a vedea
tomorrow [təmorou] / [tămorou] = mâine

See you soon! = Pa, pe curând.

soon [su:n] / [suun] = curând
See you! = Pa (ne vedem)

# Cum ne cerem scuze (Apologizing, Making excuses)

I’m (very) sorry. – Îmi pare (foarte) rău. Îmi cer scuze.
sorry [sori]= scuzaţi, întristat, mâhnit
very [veri] = foarte
Sorry, it was my fault. = Scuzaţi, a fost vina mea.
fault [fo:lt] / [foolt] = vină
Excuse me = Mă scuzaţi (când vrem să trecem de cineva care stă în drum; la
începutul întrebărilor adresate persoanelor necunoscute)
to excuse [ tu: iks’kju:s] / [tuu icschiuus] = a (se) scuza
I’m sorry I’m late. = Îmi cer scuze că am întârziat.
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a întârzia

Never mind = Nu contează. Nu are nimic. Lasă.

never [nevər] / [nevăr] = nu, niciodată
mind [maind] = minte, suflet, raţiune, importanţă.
That’s all right = E în regulă.
Don’t worry = Nu-ţi fă probleme. Nu te îngrijora.
to worry [tu: wΛri] / [tuu uari] = a se îngrijora

# Cum aprobăm sau dezaprobăm (Agreeing and disagreeing)

I agree = Sunt de acord.

to agree [tu: əgri:] / [tuu ăgrii] = a fi de accord.
That’s right = Aşa este. Corect.
I like this film. So do I. = Îmi place acest film. Şi mie.
to like [tu: laik] / [tuu laic] = a(-i) plăcea

23
 I don’t like this film. Neither do I. = Nu-mi place acest film. Nici mie.
neither [naiðər] / [naizăr] = nici (unul – din doi)

I don’t agree. = Nu sunt de acord.

I don’t think so = Nu cred asta. Nu cred că este aşa. Nu prea cred
to think [tu: θiŋk] / [tuu sinc] = a crede

# Cum cerem informaţii (Asking for information)

Do you know the time? (informal) = Ştii cât e ceasul? (neoficial, informal)
to know [tu: nou]/ [tuu nou] = a şti
the time [ðə taim] / [ză taim] = timpul, ora
Excuse me, could you tell me the time? = Fiţi amabil, aţi putea să-mi spuneţi cât
este ceasul? (formal, oficial)
could [kud] /[cud] = forma de condiţional a verbului “can” = a putea
to tell [tu: tel] / [tuu tel] = a spune

What does this mean, please? = Ce înseamnă asta, vă rog?

to mean [tu: mi:n] / [tuu miin] = a însemna
please [pli:z] / [pliiz] = a ruga

How do you say (…..) in English? = Cum spui (se spune) (…) în engleză?
to say [ tu: sei] / [tuu sei] = a spune

# Cum cerem şi cum dăm sfaturi? (Asking and giving advice)

What do you think I should do? = Ce crezi că ar trebui să fac?

should [∫ud]/ [şud] = forma de condiţional prezent a lui “shall”, cu sensul
de “ar trebui”
What would you do? = Tu ce ai face?
would [wud] / [uud] = forma de condiţional prezent a lui “will”, cu sensul
“ai” (ai face)

I think you should (go.....) = Cred că ar trebui să (te duci….)

to go [tu: gou] / [tuu gă-ou] = a merge, a se duce
If I were you, I would (go.....) = Dacă aş fi în locul tău, aş (merge….)
if [if]= dacă
Why don’t you (go…..)? = Ce-ar fi să te duci…? De ce nu te duci....?
why [wai]/ [uai]= de ce
What about (going.....)? = Ce-ar fi să te duci? Ce-ai zice despre mersul....?
about [əbaut] / [ăbaut] = despre
How about (going.....)? = Ce-ar fi să te duci? Cum ar fi să te duci/mersul….?
Shall we (go for a walk)? = Mergem (la plimbare)?
walk [wo:k] / [uooc] = plimbare
Let’s (go for a walk) = Hai/ Să mergem. (la plimbare).

24
# Cum cerem, cum acordăm şi cum refuzăm permisiune? (Asking for, giving and refusing
permission)

Can I (leave early?) (informal)= Pot (pleca devreme)?

can [kæn] / [chen] = a putea
to leave [tu: li:v] / [tuu liiv] = a pleca
early [ərli] / [ărli] = devreme
Yes, you can.= Da, poţi.
No, you can’t. = Nu, nu poţi.

Is it alright if I (leave early)? (informal) = E în regulă dacă (plec devreme)?

Sure. That’s OK. = Sigur. E ok (în regulă).
sure [∫uər] / [şuăr] = sigur
Sorry, no. = Îmi pare rău, nu.
May I (leave early)? (formal)= Aş putea (pleca devreme?)
may [mei]= a putea, a avea voie, a-i fi permis
Yes, you may. Da, ai putea.
No, you may not. = Nu, nu ai putea.

Do you mind if I (open the window)? (formal) = Te superi dacă (deschid

fereastra?)
to open [tu: oupən] / [tuu oupăn] = a deschide
the window [ðə windou] / [ză uindou] = fereastra
That’s fine. = E ok.
Go ahead = Dă-i drumul.
ahead [əhed] / [ăhed] = înainte
All right = În regulă.
No problem = Nici o problemă.
Sorry, but (I’m cold) = Îmi pare rău, dar (mi-e frig).
but [bΛt] / [bat] = dar, însă
cold [kould] / [could] = frig, rece

# Cum invităm şi cum răspundem la invitaţii (Inviting and replying to invitations)

Do you want to (go to the cinema)? (informal) = Vrei să (mergi la cinema?)

to want [tu: wont] / [tuu uo-ant] = a vrea
Do you feel like (going to the cinema)? (informal) = Ai chef să (mergi la
cinema?)
Would you like to (go to the cinema)? (formal) = Ai vrea să (mergi la cinema?)

Thanks, I’d love to (go) = Mersi, mi-ar face mare plăcere să (merg).
to love [tu: lΛv] / [tuu lav] = a iubi
I’m sorry but (I’m going to a party). = Scuze dar (merg la o petrecere).
party [parti]= petrecere
I’m afraid I can’t = Mi-e teamă că nu pot.

25
 to be afraid [tu: bi: əfreid] / [tuu bii ăfreid] = a-i fi teamă

# Cum oferim (Making an offer)

Can I help (you)?= Pot să (te) ajut?

to help [tu: help]/ [tuu help] = a ajuta
Shall I help (you) = Să te ajut?
Do you want (some tea)? (informal) = Vrei (nişte ceai)?
some [sΛm] / [sam] = nişte
tea [ti: ] / [tii] = ceai
Would you like (some tea)? (formal) = Ai vrea (nişte ceai)?

# Cum promitem (Promises)

I’ll be home at 8.30. = Voi fi acasă la 8.30

home [houm] = casă (acasă)
I won’t be late again! = Noi voi mai întarzia!
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a intarsia
late [leit] = târziu
again [əgein] / [ăghein] = din nou

# Cum cerem ceva şi cum răspundem la cereri (Making requests, replying to requests)

Can you (open the window), please? (informal) = Poţi (să deschizi fereastra), te
rog?
Could you (open the window), please? (informal) = Ai putea (să deschizi
fereastra), te rog?
Would you mind (opening the window), please? (formal) = Ai putea (să deschizi
fereastra), te rog?

Can you....? Could you...? Of course. Sure. (Bineînţeles. Sigur)

of course [of kors] / [of cors] = bineînţeles
Would you mind…….? Nu prin răspuns, ci prin acţiune.

# Cum exprimăm preferinţele (Preferences)

I prefer (tea) to (coffee) = Prefer (ceaiul) (cafelei)

I’d rather have (tea) than (coffee) = Aş vrea/bea mai degrabă (ceai) în loc de
(cafea)
rather [ra:ðər] / [raazăr] = mai degrabă
than [ðæn] / [zen] = în loc de, decât

26
# Cum reamintim (Reminders)

Don’t forget to (bring your dictionary on Wednesday). = Nu uita să (îţi aduci

dicţionarul miercuri).
to forget [tu: fərget] / [tuu fărghet] = a uita
to bring [tu: briŋ] / [tuu bring] = a adduce
Wednesday[wenzdi] / [uenzdi] = miercuri
Remember to (bring your dictionary on Wednesday) = Aminteşte-ţi să (îţi aduci
dicţionarul miercuri).
to remember [tu: rimembər] / [tuu rimembăr] = a-şi aminti

# Cum descriem pe cineva? (Asking for a description and replying)

What’s George like? (Cum este George) – He’s very friendly (Este foarte
prietenos)
What’s George like? (Cum este Cairo)- It’s big city (Este un oraş mare)
big [big] = mare
city [siti] = oraş
What does Tina look like? (Cum arată Tina?) – She’s tall and she’s got long hair
(Este înaltă şi are părul lung)
to look [tu: luk] / [tuu luc] = a privi, a arăta (look like)
tall [to:l] / [tool] = înalt
has got = has = are
long [loŋ] / [long] = lung
hair [heə] /[heăr] = păr (din cap)

# Cum avertizăm (Warning)

Be careful! = Ai grijă!
careful [keəful] / [cheărful] = grijuliu
Careful! = Grijă!
Watch out! = Atenţie!
to watch [ tu: wot∫] / [tuu uo-aci] = a privi
Look out! = Atenţie!
Mind out! = Atenţie! Fereşte!

# Urări (Greetings)

Happy birthday! = La mulţi ani!

happy [hæpi] / [hepi] = fericit
birthday [bərθdei] / [bărsdei] = zi de naştere, aniversare
Many happy returns of the day! = Mulţi înainte!
many [mæni] / [meni] = mult
returns [ritərn] / [ritărn] = reveniri
We wish you a Merry/Happy Christmas! = Vă dorim Crăciun fericit!
wish [wi∫] / [uiş] = a dori, a vrea

27
 merry [meri] = vessel, voios
Christmas [krisməs] / [crismăs] = Crăciun
We wish you a Happy New Year! = Vă dorim un An Nou fericit!
new [nju:] / [niuu] = nou
Happy Anniversary! = Aniversare fericită!
Happy Fourth of July! = La mulţi ani cu ocazia zilei de 4 iulie! (ziua naţională in
cazul Statelor Unite)

# Calendarul (Calendar)

a) În scris (Writing) – British English: 2/ 08/ 10 2(nd) August 2nd Aug

Thursday 2nd August, 2010
American English: 08/ 2/ 10 August 2(nd) Aug 2nd
Thursday August 2nd 2010
În limba vorbită (Speaking): B.E –
the second of August, 2010; August the second, 2010
A. E -
August second

b) Anii (Years): 1997 (lba scrisă) = nineteen ninety-seven (lba vorbită)

2010 (lba scrisă) = two thousand and ten (lba vorbită)

c) Zilele (Days): Monday [mΛndi] / [mandi] = luni

Tuesday [tju:zdi]/ [tiuuzdi] = marţi
Wednesday [wenzdi] / [uenzdi] = miercuri
Thursday [θə:zdi] / [săăzdi] = joi
Friday [fraidi] = vineri
Saturday [sætərdi] / [se-atărdi] = sâmbătă
Sunday [sΛndi] / [sandi] = duminică
I’ll visit you on Sunday. (Te vizitez duminică)

tomorrow [təmorou] / [tă-îmorou] = mâine

the day after tomorrow =poimâine
after [a:ftər] / [aaftăr] = după
next week [nekst wi:k] / [necst uiic] = saptămâna viitoare
week [wi:k]/ [uiic] = saptămâna
next Sunday [nekst sΛndi] / [necst sandi] = dumica viitoare

yesterday [jestədi] / [iestărdi] = ieri

the day before yesterday = alaltăieri
before [bifo:r] / [bifoor]= înainte
last week = saptămâna trecută
last [la:st] / [laast] = ultimo, cel din urmă
last Sunday = duminica trecută

28
d) Lunile (Months): January [d3ænjuəri] / [geaniuări], February [februəri] / [februări] ,
March [ma:t∫] / [marci], April [eiprəl] / [eiprăl] , May [mei], June
[d3u:n]/ [giuun], July [d3u:lai] / [giuulai], August [o:gəst] / [oogăst],
September [septembər] / [septembăr], October[oktoubər] / [octoubăr],
November [nouvembər] / [nouvembăr], December [disembər] /
[disembăr]
- formele prescurtate – short forms
Jan Feb Mar Apr Aug Sept Oct Nov
Dec

I’ll be back in June. = Mă voi întoarce în iunie.

back [bæk] / [bec] = înapoi

next month [mΛnθ] /[ mans] = luna viitoare

last month = luna trecută

e) Anotimpurile (seasons): spring = primăvara; summer [sΛmər] / [samăr] = vara

autumn [o:təm] / [ootăm] = toamna
winter [wintər] / [uintăr] = iarna
I’m going to Portugal in the winter.

next summer = vara viitoare

last winter = iarna trecută

# Timpul (Time)

a) Momentele zilei (Parts of the day)

in the morning [in ðə mo:niŋ] / [in ză morning] = dimineaţa

in the afternoon [in ði a:ftənu:n] / [in zi aaftărnuun] = după-amiaza
in the evening [in ði i:vniŋ] / [in zi iivning] = seara
at night [æt nait] / [et nait] = noaptea, seara
at midday (noon) [æt middei] / [et middei] = la prânz
at midnight [æt midnait] / [et midnait] = la miezul nopţii

b) “a.m” şi “p.m”
midnight to midday = “a.m” 1.00 a.m midnight = 12.00 a.m.
midday to midnight = “p.m” 4,45 p.m midday = 12.00 p.m

c) Sistemul de 24 de ore (24-hour clock)

hour [auər] / [auăr] = ora clock [klok] / [cloc] = ceas

13.50 – thirteen fifty [θə:ti:n fifti] / [sărtiin fifti] = treisprezece cincizeci

d) Cum spunem ora (Telling the time)

29
 ora 3 fix = three o’clock [θri:] / [srii]
3 şi 5 = five past three [faiv]
3 şi 10 = ten past three
3 şi un sfert = a quarter past three
3 şi 20 =twenty past three [twenty] / [ tuenti]
3 şi 25 = twenty-five past three
3 şi jumătate = half past three [ha:f]/ [haaf[
4 fără 25 = twenty-five to four [fo:r] / [foor]
4 fără 20 = twenty to four
4 fără un sfert =a quarter to four
4 fără 10 = ten to four
4 fără 5 = five to four

3.12 =twelve minutes past three

3.43 = seventeen minutes to four

- Sistemul digital (Digital system)

2.10 two ten 1.15 one fifteen

4. 26 four twenty-six 5.30 five thirty
6. 40 six forty 7. 45 seven forty-five

Cum întrebăm cât e ceasul (Asking the time)

What’s the time? It’s five o’clock. (E ora cinci)

What time is it? It’s twenty to nine (E nouă fără douăzeci)
Nu se poate spune: They are seven o’clock!

# Numerele (Numbers)

Numeralul cardinal (Cardinal numbers)

1 = one [wΛn] / [uan] 16 = sixteen [siksti:n] / [sicstiin]

2 = two [tu:] / [tuu]
3 = three [θri:] / [srii]
4 = four [fo:r] / [foor]
5 = five [faiv]
6 = six [siks] / [sics]
7 = seven [sevən] / [sevăn]
8 = eight [eit]
9 = nine [nain]
10 = ten [ten]
11 = eleven [ilevən] / [ilevăn]
12 = twelve [twelv] / [tuelv]
13 = thirteen [θərti:n] / [sărtiin]
14 = fourteen [forti:n] / [fortiin]
17 = seventeen [sevənti:n] / [sevăntiin]
18 = eighteen [eiti:n] / [eitiin]
19 = nineteen [nainti:n] / [naintiin]
20 = twenty [twenti] / [tuenti]
21 = twenty-one [twenti – wΛn]/ [tuenti-uan]
22 = twenty-two [twenti – tu:] / [tuenti-tuu]
30 = thirty [θərti] / [sărti]
40 = forty [forti]
50 = fifty [fifti]
60 = sixty [siksti] / [sicsti]
70 = seventy [sevənti] / [sevănti]
80 = eighty [eiti]
90 = ninety [nainti]

30
15 = fifteen [fifti:n] / [fiftiin] 100 = a/one hundred [hΛndrəd”] / [handrăd]

0 = “nought” [no:t] / [noot] sau “zero” [ziərou] / [ziărou]

= pentru numerele de telefon îl pronunţăm ca pe litera “o”. La fotbal spunem
“nil”. La tennis spunem “love”

101 = a hundred and one

200 = two hundred (“hundred” nu este la plural)
300 = three hundred
999 = nine hundred and ninety-nine
1,000 = a thousand / one thousand [θauzənd] / [sauzănd]
1,001 = a thousand and one
2,250 = two thousand, two hundred and fifty (“thousand” nu este plural)
999,999 = nine hundred and ninety-nine thousand, nine hundred and ninety-nine
1,000,000 = a million/ one million
5,000,000 = five million (“million” is not plural)

Numeralul ordinal (Ordinal numbers)

1st = first 9th = ninth 17th = seventeenth 25th = twenty-fifth

2nd = second 10th = tenth 18th = eighteenth 26th = twenty-sixth
3rd = third 11th = eleventh 19th = nineteenth 27th = twenty-seventh
4th = fourth 12th = twelfth 20th = twentieth 28th = twenty-eigth
5th = fifth 13th = thirteenth 21st = twenty-first 29th = twenty-ninth
6th = sixth 14th = fourteenth 22nd = twenty-second 30th = thirtieth
7th = seventh 15th = fifteenth 23rd = twenty-third 31st = thirty-first
8th = eighth 16th = sixteenth 24th = twenty-fourth

Fracţii şi zecimale (Fractions and decimals)

½ = a half (o jumătate) 3 ½ = three and a half 1.5 = one point five

¼ = a quarter (un sfert) 1 ¼ = one and a quarter 1.25 = one point two five
¾ = three quarters 4 ¾ = four and three quarters 4.75 = four point seven five

# Culori (Colours)

white [wait] / [uait] = alb black [blæk] / [blec] = negru

yellow [jelou] = galben orange [orind3] /[oringi] = portocaliu
pink [piŋk] / [pinc] = roz red [red] = roşu
mauve [məuv] / [măuv] = mov green [gri:n] / [griin] = verde
blue [blu:] / [bluu] = albastru

31
# Figuri geometrice (Geometrical figures)
square [skweər]/ [schueăr] = pătrat
rectangle [rectæŋgl] / [recteangl ] = dreptunghi
triangle[traiæŋgl]/[traieangl] =triunghi
# Flori, fructe, legume (Flowers, fruit, vegetables)
rose [rəuz] / [răuz] = trandafir
carnation[karnei∫ən] / [carneişăn] = garoafă
geranium [d3iræniəm]/ [gireaniăm] = muşcată
hyacinth [haiəsinθ] / [haiăsins] = zambilă
dandelion [dændəlaiən] / [deandălaiăn] = păpădie
apple [æpl] = măr
plum [plΛm] / [plam] = prună
peach [pi:t∫] / [piici] = piersică
(sweet) cherry [(swi:t) t∫eri] / [suiit ceri] = cireaşă
(sour) cherry [(sauə) t∫eri] / [(sauă) ceri] = vişină
strawberry [strobəri] / [strobări] = căpşună
raspberry [ra:sberi] / [raasberi] = zmeură
lemon [lemən] / [lemăn] = lămâie
carrot [kærət] / [chearăt] = morcov
tomato [təma:təu] / [tămaatău] = roşie
dovlecel
eggplant [egpla:nt] / [egplaant] = vânăta
cucumber [kju:kΛmbăr] / [chiuucambăr]
= castravete
pumpkin [pΛmpkin] /[pampchin] = dovleac
bean [bi:n] / [biin] = fasole
# Detalii personale (Personal details)
name [neim] = nume
age [eid3] / [eigi] = vârstă
to live [liv] = a trăi, a locui
address [ədres] / [ădres] = adresă
birthday [bərθdei] / [bărsdei] = zi de naştere
to pass [pa:s]/ [paas] = a trece
job [d3ob] / [giob] = ocupaţie
girl [gərl] / [gărl] = fată
friend [frend] = prieten
teenager [ti:n eid3ər] / [tiin eigeăr] = adolescent
tall [to:l] / [tool] = înalt
to use [ju:s] / [iuus] = a folosi
32
circle [sərkl]/ [sărcl] = cerc
rhombus [rombəs]/[rombăs] = romb
tulip [tjulip] / [tiulip] = lalea
trifoi [trefoil] = trifoi
lily [lili] = crin
pear [peər] = pară
apricot [eiprikot] / [eipricot] = caisă
grape [greip ] = strugure
blackberry [blæk~]/ [blec~] = mură
nut [nΛt] = nucă
(hazel)nut [heizəl ~] = alună
lemon [lemən] / [lemăn] = lămâie
orange [orind3] / [oringi] = portocală
potato [pəteitəu] / [păteitău] = cartof
marrow [mærəu] / [mearău] =
parsley [parsli] = pătrunjel
dill [dil] = mărar
celery [seləri] / [selări] = ţelină
parsnip [parsnip] = păstârnac
pepper [pepər] = ardei
peas [pi:z] / [piiz] = mazăre
old [ould] = bătrân
to stay [stei] = a sta
house [haus] = casă
to come [kΛm] / [cam] = a veni
birth [bərθ] / [bărs] = naştere
to work [wərk] / [uărc] = a munci
boy [boi] = băiat
child [t∫aild] / [ciaild] = copil
woman [wumən] /[uumăn] = femeie
high [hai] = înalt
big [big] = mare
to carry [kæri] / [cheari] = a duce
to wear [weər] / [ueăr] = a purta
modern [modərn/ [modărn] = modern
to describe [diskraib] / [discraib] = a descrie
to appear [əpiər] / [ăpiăr] = a apărea
student [stju:dənt] / [stiuudănt] = student
to marry [mæri] / [meri] = a se căsători
marriage [mærid3] / [merigi] = căsătorie
what [wot] / [uo-at] = ce?
after [a:ftər] / [aaftăr] = după
like [laik] / [laic] = ca, a plăcea
young [jΛŋ]/ [iang] = tânăr
new [nju:] / [niuu] = nou
to look [luk] / [luc] = a privi
to study [stΛdi] / [staid] = a studia
double [dΛbəl] / [dabăl] = dublu
married [mærid] / [merid] = căsătorit
to get[ get] / [ghet] = a obţine, a lua
where [weər] / [ueăr] = unde?
alike [əlaik] / [ălaic] = asemenea

# Familia (Family matters)

family [fæmili] / [femili] = familie child [t∫aild] / [ciaild] = copil

children [t∫ildrən] / [cildrăn] = copii
daughter [do:tər] / [dootăr] = fiică
brother [brΛðər] / [brazăr] = frate
husband [hΛzbənd] / [hazbănd] = soţ
father [fa:ðər] / [fazăr] = tată
grandfather [grænd~] / [grend~] =bunic
grand son = nepot
aunt [a:nt] / [aant] =mătuşă
niece [niis] = nepoată (de mătuşă)
relatives [relətiv] / [relătiv] = rude
person [pərsən] / [părsăn] = persoană
stranger [streind3ər] / [streingeăr] = necunoscut
foreigner [forinər] / [forinăr] = străin, din altă
ţară
eldest [eldəst] / [eldăst] = cel mai în vârstă dintre
fraţi
parent [peərənt] / [peărănt] = părinte
son [sΛn][san] = fiu
sister [sistər] / [sistăr] = soră
wife [waif] / [uaif] = soţie
mother [mΛðər] / [mazăr] = mamă
grandmother = bunică
grand daughter = nepoată
uncle [Λŋkəl] / [ancăl] = unchi
nephew[ nevju:] / [neviuu] = nepot
people [pi:pəl] / [piipăl] = lume
know [nou] = a cunoaşte
meet [mi:t] / [miit] = a întâlni
twins[twin] / [tuin] = gemeni

# Timpul liber (Free time)

vacuum cleaner [vækjuəm kli:nər] / [ve-achiuăm cliinăr] = aspirator

to do the housework [hauswərk] / [haus uărc] = treburile gospodăreşti
alarm clock [əlarm klok] / [ălarm cloc] = ceas deşteptător
to wake up [weik Λp] / [ueic ap] = a se trezi
shampoo [∫æmpu:] /[şempuu] = şampon
to wash your hair [wo∫] / [uo-ăş] = a te spăla pe cap
compact disk (CD) [sidi] = CD
(video) cassette = casetă (video)
to listen to music [ lisən] / [lisăn], [mju:zik]/ [miuuzic] = a asculta muzică
camera [kæmərə] / [cheamără] = aparat de fotografiat, cameră de televiziune
to take photos [teik foutous] / [teic foutous] = a face poze
piano [pja:nou] / [piaanou] = pian
to play the piano [plei] = a cânta la pian

33
television [telivi3ən] / [telivijăn] = televiziune
television set = televizor
to watch television [wot∫] / [uo-ăci] = a privi , a se uita la TV
brush [brΛ∫] / [braş] = pensulă
to paint a picture = a picta un tablou
to paint [peint] = a picta
picture [ pikt∫ər] / [picciăr] = tablou
book [buk] / [buc] = carte
best [best] = cel/cea mai bun(ă)
favourite [feivərit] / [feivărit ] = favorit
to make [meik] / [meic] = a face
to spend [spend] = a petrece (timpul liber) fun [fΛn] / [fan] = haz, glumă, distracţie
to have fun = a se distra
empty [empti ] = gol
spare [speər] / [speăr] = liber
(spare time- timp liber)
to walk [wo:k] / [uooc] = a se plimba
to enjoy [ind3oi] / [ingioi] = a se bucura de to draw [dro:] / [droo] = a desena
danger [deind3ər] / [deingeăr] = pericol
stamp [stæmp] / [stemp] = timbru
to sing [siŋ] / [sing] = a cânta
# Camerele (Rooms)
ceiling [si:liŋ] / [siiling] = tavan
floor [flo:r] / [floor] = podeaua
light [lait] = lumină
armchair = fotoliu
radiator [reidieitər] / [reidieităr] = radiator
dining room [dainiŋ ru:m] / [daining ruum]
= sufragerie
living-room [liviŋ ru:m] / [living ~]
= cameră de zi
to close [klouz] / [clo-ăuz] = a închide
to stop [stop] = a opri
breakfast [brekfəst] / [brecfăst] = mic dejun
to hit [hit] = a lovi
to put [put] = a pune
to turn on = a porni
furniture [fərnit∫ər] / [fărniciăr] = mobilă
place [pleis] = loc
area [eəriə] / [eăriă] = suprafaţă
cottage [kotid3] / [cotogi] = vilă
casă
curtain[kərtən] / [cărtăn] = perdea
bookcase [buk keis] / [buc cheis]
to join [d3oin] / [gioin] = a se alătura
hobby [hobi] = hobi, pasiune
member [membər] / [membăr] = membru
team [ti:m] / [tiim] = echipă
the cinema [sinimə] / [sinimă] = cinema
to travel [trævəl] / [trevăl] = a călători
dangerous = periculos
song [soŋ] / [song] = cântec
game [geim] / [gheim] = joc
door [do:r] / [door] = uşă
wall [wo:l] / [uo-ăll] = zid
chair [t∫eər] / [ceăr] = scaun
window [windou] / [uindou] = fereastră
kitchen [kit∫in] / [chicin] = bucătăria
bedroom [bedru:m] / [bedruum] = pat
bathroom [ba:ð ~] [baas ~] = baie
study [stΛdi]/ [staid] = cameră de studiu
to turn off [tərn] / [tărn] = a stinge (lumina)
to shut [∫Λt] / [şat] = a închide, a zavorî
lunch [lΛnt∫] / [lanci] = prânz
dinner [dinər] / [dinăr] = cină
to knock [nok] / [noc] = a bate (la uşă)
to open [oupən] / [oupăn] = a deschide
desk [desk] / [desc] = birou
upstairs [Λpsteərz] / [apsteărz] = la etaj
space [speis] = spaţiu
bedsit [bedsit] = garsonieră
saloon [səlu:n] / [săluun] = salon
mirror [mirər]/ [mirăr]= oglinda
office [ofis] = birou
library [laibrəri] / [laibrări]= bibliotecă
34
 = bibliotecă, dulap pt cărţi carpet [ka:rpit] / [carpit] = covor
cupboard [kΛbəd] / [cabăd] = buffet to share [∫eər] [ şeăr] = a împărţi
wardrobe [wordroub] / [uordroub] hostel [hostəl / [hostăl] = cămin
= garderob, şifonier home [houm] = (a)casă
college [kolid3] / [coligi] = colegiu
accommodations[əkomədei∫ən]/ [ăcomădeişăn] = locuinţă

# Locuri (Places)

greengrocer [gri:n grousər] / greengrocer’s = la aprozar

[griingrousăr] = zarzavagiu
bank [bæŋk] / [benc] = bancă
chemist’s = la farmacie
butcher [but∫ər] / [baceăr] = măcelar
newsagent [nju:z eid3ənt] / [niuuz eigeănt]
= agent de presă, vânzător de ziare
field [fi:ld]/ [fiild] = câmpie
centre [sentər] / [sentăr] = centru
village [vilid3] / [viligi] = sat
land [lænd] / [lend] = pământ
mountain [mauntin]= munte
to find [faind] = a găsi
road [roud] = drum, cale, şosea
direction [direk∫ən] / [direcşăn]
= direcţie, sens
journey [d3ərni] / [giărni] = călătorie
straight on [ streit] = drept înainte
on = pe
by [bai] = pe la, de către
block of flats [blok of flæt] /
[bloc of flet] = bloc de apartamente
police station[pəli:s]/ [păliis] = secţie de
poliţie
market [markit] / [marchit] = piaţă
chemist [kemist] / [chemist] = farmacist
baker [beikər] / [beicăr] = brutar
post office [poust ofis]= poştă
city [siti] = oraş
country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară
capital [kæpitəl] / [cheapităl] = capitala
town [taun] = oraş
villa [vilə]/ [vilă] = casă de vacanţă
earth [ərθ] / [ărs] = planeta pământ
world [wərld] / [uărld] = lume
to leave [li:v]/ [liiv] = a pleca
way [wei] /[uei] = drum, cale
far [fa:r] / [faar] = departe
distance [distəns] / [distăns] = distanţă
over [ouvər] / [ouvăr] = peste
through [θru:]/ [sruu] = prin
at [æt] / [et] = la
station [stei∫ən] / [steişăn] = staţie, gară
hotel [houtel] = hotel
restaurant [restərəŋ] / [restărăn] = restaurant
theatre [θiətər] / [siătăr] = teatru

# Ocupaţii, meserii (Jobs)

job [d3ob] / [giob] = ocupaţie, meserie company [kΛmpəni] / [campăni] = firmă

typewriter [taipraitər] / [taipraităr]
maşină de scris
dentist [dentist] = dentist
electrician [ilektri∫ən] / [ilectrişăn]
= electrician
teacher [ti:t∫ər] / [tiiciăr] = învăţător,
profesor de liceu
journalist [d3ərnəlist] / [giărnălist]
typist [taipist] = dactilograf
doctor [doctər] / [doctăr] = doctor
electric [ilektrik] / [ilectric]= = electric
cook [kuk] / [cuc] = bucătar
cooker [~ər] / [~ăr] = cuptor
professor [prəfesər] / [prăfesăr] = prof univ
vet [vet] = medic veterinar
judge [d3Λd3] / [geagi] = judecător

35
 = jurnalist
mechanic [mikænik] / [micheanic]
= mechanic
carpenter [karpintər] / [carpintăr]
= dulgher, templar
plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator
architect [arkitekt] / [architect] = arhitect
steward [stjuərd] / [stiuărd] = administrator
de moşie, intendent
musician [mju:zi∫ən]/[miuuzişən]
= musician
scientist [saiəntist] / [saiăntist]
= om de ştiinţă
sale assistant [seil əsistənt] / [seil ăsistănt]
= vânzător
employment [imploimənt] / [imploimănt]
= serviciu, slujba
advertisement [ ədvərtismənt] /
[ădvărtismănt] = reclamă, anunţ
experience [ikspiəriəns] / [icspiăriăns]
= experienţă
interview[intəvju:]/ [intăviuu] = interviu
references [refərəns] / [refărăns] = raport,
referinţă, trimitere
# În casă (Inside the house)
poster [poustər] / [poustăr] = afiş
lamp [læmp] /[lemp] = lampă
sofa [soufə]/ [soufă] = canapea
blanket [blæŋkit] / [blenchit] = cuvertură,
pătură
pillow [pilou] = pernă
bookshelf [buk∫elf] / [bucşelf] = bibliotecă,
rafturi de cărţi
central heating [sentrəl hi:tiŋ] / [sentrăl hiiting]
= încălzire centrală
basin [beisn] = lighean, chiuvetă
tap [tæp] / [tep] = robinet
# Mâncare şi băutură (Food and drink)
biscuits [biskits] / [bischits] = biscuiţi
salad [sæləd] / [se-alăd] = salată
sausage [sosid3] / [sosigi] = cârnat, salam
fruit [fru:t] / [fruut] = fruct
tailor [teilər] /[teilăr] = croitor
plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator
farmer [farmər] / [farmăr] = fermier
actor [æktər] / [e-actăr] = actor
sailor [seilər] / [seilăr] = marinar
soldier [sould3ər] / [souldgeăr] = soldat
gardener[gardənər] / [gardănăr ] = grădinar
lawyer [lo:jər] / [lo:iăr] = avocat
nurse [nərs] / [nărs] = asistent
scientist [saiəntist] / [saiăntist]
student [stju:dənt]/ [stiuudănt] = student
waiter [weitər] / [ueităr] = chelner
writer [raitər] / [raităr] = scriitor
builder [bildər] / [bildăr] = constructor
sign [sain] = semn
notice [noutis] = aviz, înştiinţare
previous [pri:viəs] / [priiviăs] = anterior
manager [mænid3ər]/[menigeăr] = manager
review[rivju:]/ [riviuu] = revistă, bilanţ
to offer [ofər] / [ofăr] = a oferi, ofertă
referee [refəri] / [refări] = arbitru, persoană
care dă referinţe
shelf [∫elf] / [şelf] = raft
table [teibəl] / [teibăl] = masă
fridge [frid3] / [frigid] = frigider
dustbin [dΛstbin] / [dustbin]=
ladă de gunoi
shower [∫auər]/ [şauăr]= duş
stove [stouv] = sobă, cuptor
seat [si:t]/[siit] = loc de şezut
chimney [t∫imni] / [cimni] = şemineu
fireplace [faiər pleis] / [faiăr pleis] =
= cămin, şemineu
chips [t∫ips] / [cips] = cartofi tăiaţi
felii subţiri
chicken [t∫ikin]/ [cichin] = pui
bread [bred] = pâine
36
food [fu:d] / [fuud] = mâncare
menu[ menju:] / [meniuu] = meniu
snack [snæk] / [snec] = aperitiv, gustare
to boil [boil]= a fierbe
water [wo:tər] / [uootər] = apă
cup [cΛp]/ [cap] = cană
to fry [frai] = a prăji, a frige
oil [oil] = ulei, petrol
fresh[ fre∫] / [freş] = proaspăt
meat [mi:t]/ [miit] = carne
vegetable [ved3təbəl] / [vegetăbăl] = legumă
vegetarian [ved3iteəriən] / [vegiteăriăn]=
= vegetarian
fork [fork] / [forc] = furculiţă
plate [pleit] = farfurie
straw [stro:] / [stroo] = pai
# Animale (Animals)
horse [hors] = cal
cat [kæt] / [chet] = pisică
monkey [mΛŋki] / [manchi] = maimuţă
pet [pet] = copil, animal favorit
to shout [∫aut] / [şaut] = a striga
to run [rΛn] / [ran] = a alerga
lion [laiən] / [laiăn]= leu
wild [waild]/ [uaild] = sălbatic
to feed [fi:d] / [fiid] = a hrăni
to eat [i:t] = a mânca
low [lou] =jos
deep [di:p]/ [diip] = adânc
tail [teil] = coadă
to jump [d3Λmp] / [geamp] = a sări
snake [sneik] / [sneic] = şarpe
sleep [sli:p]/ [sliip] = a dormi
mouse [maus] = şoarece
hen [hen] = găină
#Hainele (Clothes)
skirt [skərt] / [scărt]= fustă
long [loŋ] / [long] =lung
glasses[gla:sis] / [glaasis] = ochelari
pullover [pulouver] = pullover
suit [su:t] / [suut] = costum
37
meal [mi:l]/ [miil] = masă, mâncare
picnic [piknik] / [picnic] = picnic
course[kors] / [cors] = fel de mâncare
cook [kuk]/ [cuc] = a găti
to pour [po:r] / [poor] = a turna
to bake [beik] / [beic] = a coace
fish [fi∫] / [fiş] = peşte
bill [bil] = nota de plată
frozen [frouzən] / [frouzăn] =
îngheţat
oven [Λvən] / [avən]= cuptor
loaf [louf] = franzelă
jug [d3Λg]/ [geag] =ulcior
knife [naif] = cuţit
spoon [spu:n] / [spuun] = lingură
tray [trei] = tavă
dog [dog] = câîne
bird [bərd] / [bărd] = pasăre
lizard [lizərd] / [lizărd] = şopârlă
toy [toi] = jucărie
to bark [bark] / [barc] =a lătra
to fly [flai] = a zbura
tiger [taigər] / [taigăr] = tigru
ride [raid] = a călări
to climb [klaim] / [claim] = a se
căţăra
deep [di:p]/ [diip] = adânc
sea [si:] / [sii] = mare (litoral)
to bite [bait] = a muşca
to bite [bait] = a muşca
parrot [pærət] / [perăt] = papagal
to hunt [hΛnt] = a vâna
duck [dΛk] / [dac] = raţă
goose [gu:s] /[guus] = gâscă
cock[kok] / [coc] = cocoş
beard [biərd] / [biărd] = barbă
hair [heər] / [heăr] =păr
jeans [d3i:ns] / [giins] = blugi
tracksuit [træksu:t]/[trecsuut]
=trening
ear-rings [iər- riŋ] / [iăr-ring] = cercei
belt [belt] = curea, centură
costume [kostju:m] / [costiuum] = costum
overcoat [ovərkout] / [ovărcout] = palton
underwear [Λndəweər] / [andărueăr] = izmene
shirt [∫ərt] / [şărt] =cămaşă
size [saiz] = mărime, dimensiune
label [leibəl] / [leibăl] = etichetă
#Vremea (Weather)
it’s hot [hot] =foarte cald
it’s snowing [snouiŋ] /[snouing] = ninge
it’s raining [reiniŋ] / [reining] = plouă
sky[ skai] / [scai] = cer
rain [rein] = ploaie
storm [storm] = furtună
shower [∫auər] / [şauăr] = aversă
to blow [blou] = a sulfa, a bate
sunshine [sΛn∫ain] / [sanşain] = lumina soarelui
lightning [laitniŋ] / [laitning] = fulger
heavy [hevi] = greu (ploaie multă)
sunburn [sΛnbərn] / [sanbărn] = bronzare
# Corpul (The body)
eye [ ai] = ochi
arm [arm] = braţ
leg [leg] = picior (de la şold la gleznă)
finger [fiŋgər] / [fingăr] = deget (mână)
ear [iər] / [iăr] = ureche
head [hed] = cap
nose [nouz] = nas
neck [nek] / [nec]= gât
to laugh [la:f] / [laaf] = a râde
to bite [bait] = a muşca
to wink [wiŋk] / [uinc] = a clipi, a face cu ochiul
to kiss [ kis] / [chis] = a săruta
# Să ne menţinem sănătoşi (Staying healthy)
soap [soup] = săpun
operation [opərei∫ən] / [opăreişăn] = operaţie
ill [il] = bolnav
hospital [hospitəl] / [hospităl] = spital
accident [æksidənt] / [ecsidănt] = accident
38
hat [hæt] / [het] = pălărie
glove [glΛv]/ [glav] = mănuşă
sock [sok] / [soc] = şosetă
to dress [dres] = a se îmbrăca
blouse [blauz] = bluză
trouser [trauzər]/[trauzăr] = pantalon
large [lard3]/ [largi] = larg, mare
bargain [bargin] / [barghin] = târg
it’s cold [kould] = rece
it’s windy[windi]/ [uindi] = bate vânt
it’s cloudy [klaudi] / [claudi]= nor
cloud [ klaud]/ [claud] = nor
dark [dark] / [darc] = întuneric
thunder [θΛndər] / [sandăr] = tunet
wind [wind] / [uind]= vânt
wet [wet] / [uet] = ud
sunny [sΛni] / [sani] = însorit
to freeze [fri:z] / [friiz] = a îngheţa
watery [wo:təri] / [uootări] = apos
mouth [mauθ] / [maus] = gură
hand [hænd] / [hend] = mână
foot [fut] =picior (de la gleznă în jos)
nose [nouz] = nas
back [bæk] / [bec] = spinare
knee [ni:] / [nii] = genunchi
toe [tou] = deget de la picior
waist [weist] / [ueist] = talie
to kick [kik]/[chic] = a da din picior
to smell [smel] = a mirosi
to blink [bliŋk] / [blinc] = a clipi
to shout [∫aut] / [şaut] = a striga
to wash [wo∫] / [uoş] = a (se) spăla
a cold [ə kould] / [ă could] = răceală
pain [pein] = durere
medicine [medisin] = medicament]
heat [hi:t] / [hiit] = căldură
temperature [temprit∫ər] / [tempriceăr]
= temperatură
thermometer [θərmomitər] / [sărmomităr]
= termometru
to sneeze [sni:z] / [sniiz] = a strănuta
wound [wu:nd] / [uund] = rană
to smoke [smouk] / [smouc] = a fuma
dangerous [deind3ərəs] / [deingeărăs] = periculos
injured [ind3əd] [ingeărd] = rănit
headache [hedeik] / [hedeic] = durere de cap
sore throat [so:r θrout] / [soor srout] = durere de gât
back ache [bæk eik] / [bec eic] = durere de spate
stomach ache [stΛmək ~]/ [stamăc ~] = durere de
stomac
broken arm [broukən arm]/ [broucăn arm]
= braţ rupt
# Lumea din jurul nostru (The world around us)
bush [bu∫] / [buş] = tufiş
field [fi:ld] / [fiild] = camp
lake [leik]/ [leic] = lac
stream [stri:m]/ [striim] = râu, şuvoi
river [rivər]/ [rivăr] = râu
island [ailənd] / [ailănd] = insulă
lake [leik] / [leic] = lac
beach [bi:t∫] / [biici] = plajă
outside [autsaid] = afară
coast [koust] / [coust] = coastă
castle [ka:səl] / [caasăl] = castel
bridge [brid3] / [brigi] = pod
# Transportul (Transport)
bus [bΛs] / [bas] = autobus
stop [stop] = staţie de autobus
to drive [draiv] = a conduce (maşina)
on foot [on fut] = pe jos
return ticket [ritərn tikit]/ [ritărn tichit] =
billet dus-întors
to miss [mis] = a pierde (autobuzul), a-i fi dor
airport [eərporrt] / [eărport] = aeroport
welcome [welkəm]/ [uelcăm] = bine aţi venit
voyage [voiid3] / [voiigi] = călătorie, voiaj
to run [rΛn] / [ran] = a alerga
39
earache [iəreik] / [iăreic] = durere
de ureche
patient [pei∫ənt] / [peişănt] = pacient
to fell [fel] = a cădea
to bleed [bli:d] / [bliid] = a sângera
plaster [pla:stər] / [plastăr] = plasture
to fit [fit] = a se potrivi
healthy [helði] / [helzi] = sănătos
sore [so:r] / [soor] = dureros
fever [fi:vər]/ [fiivăr] = febră
dizzy [dizi] = ameţit
fence [fens] = gard
flower [flauər] / [flauăr] = floare
hill [hil] = deal
tree [tri:] / [trii] = pom
garden [gardən]/ [gardăn] = grădină
land [lænd] / [lend] = pământ
ocean [ou∫ən] / [ouşăn] = ocean
seaside [si:said] / [siisaid] = litoral
country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară
side [said] = parte, latură
forest [forist] = pădure
station [stei∫ən]/ [steişăn] = staţie
car [ka:r] / [caar] = maşină
trip [trip] = excursie
to arrive [əraiv] /[ăraiv] = a sosi
to leave [li:v] / [liiv] = a pleca
to lose [lu:z] / [luuz] = a pierde
to hurry [hΛri] / [hari] = a se grăbi
train [trein] = tren
to fly [flai] = a zbura
journey [d3ərni]/ [geărni] = călătorie
to lead [li:d] / [liid] = a îndruma, a
to reach [ri:t∫] / [riici] = a ajunge până la,
a atinge
path [pa:θ] / [paas] = potecă
plane [plein] = avion
flight [flait] = zbor
boat [bout] = barcă
to take off [teik] / [teic] = a decola
motorway [moutərwei] / [moutăruei] = autostradă
double-decker bus [dΛbəl dekər] / [dabăl decăr]
= autobus cu două etaje
# Lucruri utile (Useful things)
tin opener [tin oupənər] / [tin oupănăr]
= deschizător de conserve
dishwasher [di∫ wo∫ər] / [diş uoşăr] = maşina de
spălat vase
mobile phone [moubail ~] = telefon mobil
pencil [pensəl] / [pensăl] = creion
sharpener [∫arpnər] / [şarpnăr] = ascuţitoare
scissors [sizər] / [sizăr] = foarfecă
light [lait] = lumină
washing machine [wo∫iŋ mə∫i:n]/ [uoşing măşin]
= maşina de spălat rufe
envelope [envəloup] / [envăloup] = plic
frying pan [frainŋ pæn] / [fraing pe-an] = tigaie
candle [kændəl] / [cheandăl] = lumânare
saucepan [so:s pæn] / [soos pe-an] = oală, cratiţă
# Alte ţări (Other countries)
passport [pa:sport] /[paasport] = paşaport
continent [kontinənt] / [continănt] = continent
Europe [juərəp]/[iuărăp] = Europa
Anthem [ænθəm]/ [ensăm] = imn
national [næ∫ənəl] / [neşănăl] =naţional
the Alps [ælps] [ealps] = Alpii
Turkey [tərki] / [tărchi]= Turcia
Italian [itæljən] / [ite-aliən] = italian
Spanish [spæni∫] / [speniş] = spaniol(esc)
Germany [d3ərməni] / [geărmăni] = Germania
French [frent∫]/ [frenci] = francez, franţuzesc
Greek [gri:k] / [griik] = grec, grecesc
Brazilian [brəziliən] / [brăziliăn] = brazilian
40
conduce (pe cineva)
street [stri:t] / [striit] = stradă
way [wei] / [uei] = drum
to fine [fain] = amenda
bike [baik] / [baic] = bicicletă
ship [∫ip] / [şip] = vapor
to row [rou] = a vâsli
camera [kæmərə] / [cheamără]
= aparat foto
kettle [ketəl] / [chetăl] = ceainic
phone [foun] = telefon
can [kæn] / [chen] = conservă
pen [pen] = stilou
to lock [lok] / [loc] = a încuia
key [ki:] / [chii] = cheie
tissue [tisju:] / [tişiuu] = stofă,
batistă
ruler [ru:lə ] / [rulăr] = linie, riglă
r
bowl [boul] = castron
bulb [bΛlb]/ [balb] = bec
mug [mΛg] / [mag] = cană, pahar
country [kΛntri] / [cantri] = ţară
map [mæp] / [meap] = hartă
abroad [əbro:d]/ [ăbrood] = în
străinătate
dish [di∫] / [diş] = fel de mâncare
South [sauθ]/ [saus] = Sud
range [reind3] / [reingi] = lanţ
Turkish [tərki∫]/ [tărchiş] = turc(esc)
Italy [itəli] / [ităli] = Italia
Spain [spein] = Spania
German [d3ərmən] / [geărmăn] =
neamţ, nemţesc, german
France [fra:ns] / [fraans] = Franţa
Greece [gri:s]/ [griis] = Grecia
Brazil [brəzil] / [brăzil] = Brazilia
Swiss [swis] / [suis] = elveţian
Polish [poliş] / [poliş] = polonez
Argentinian [ard3əntinjən]/[argeăntiniăn]
= argentinian
Norwegian [no wi:d3ən] / [noruiigeăn] =
r
norvegian
Hungarian [hΛŋgeəriən] / [hangheăriăn]
= ungur(esc)
Mexican [meksikən] / [mecsicăn] = mexican
Dutch [dΛt∫] / [daci] = olandez
Irish [aiəri∫] / [aiăriş] = irlandez
Swede [swi:d] / [suiid] = suedez
Egyptian [i:d3ip∫ən] / [iigip∫ăn] = egiptean
Scot [skot] / [scot] = scoţian
Warsaw [worso:] / [uorsoo] = Varşovia
Lisbon [lizbən] / [lizbăn] = Lisabona
Athens [æθinz] / [easinz] = Atena
Austria [ostriə] / [ostriă] = Austria
# In clasă (In the clasroom)
to read [ri:d]/ [riid] = a citi
test [test] = test
dictionary [dik∫ănəri] / [dicşănări] = dicţionar
exercise [eksəsaiz] / [ecsăsaiz] = exerciţiu
homework [houmwərk] / [houmuărc] = temă
to learn [lərn] / [lărn] = a învăţa
geography [d3iogrəfi] / [giogrăfi]= geografie
biology [baioləd3i] / [baiolăgi] = biologie
chemistry [kemistri] / [chemistry] = chimie
to mean [mi:n] / [miin] = a însemna
to answer [a:nsər] / [aansăr] = a răspunde
meaning [mi:niŋ] / [miining] = sens
knowledge [nolid3] / [noligi] = cunoaştere
attention [əten∫ən] / [ătenşăn] = atenţie
example [igza:mpəl]/ [igzaampăl] = exemplu
behaviour [biheivjər] / [biheiviăr] = purtare
to realize [riəlaiz] / [riălaiz] = a înţelege
to repeat [ripi:t] / [ripiit] = a repeat
to explain [iksplein] / [icsplein] = a explica
41
Switzerland[switsərlənd]/
[suitsărlănd] = Elveţia
Poland[poulənd]/[poulănd] = Polonia
Argentina [ard3ənti:nə] /[argeăntiină]
= Argentina
Norway[no wei]/ [noruei] = Norvegia
r
Hungary [hΛŋgəri] / [hangări]
= Ungaria
Mexico [meksikou] / mecsicou]
= Mexic
Holland [holənd] / [holănd] = Olanda
Ireland [aiərlənd]/[aiărlănd] = Irlanda
Sweden [swi:dən]/[suiidăn] = Suedia
Egypt [i:d3ipt] / [iigipt] = Egipt
Scotland [skotlənd] / [scotlănd] =
Scoţia
Budapest [bju:dəpest] / [biuudăpest]
= Budapesta
London [lΛndən]/ [landăn] = Londra
Japan [d3əpæn] /[geăpen] = Japonia
England[iŋglənd]/[inglănd] = Anglia
to study [stΛdi] / [stadi] = a studia
hard [hard] = din greu
absent [æbsənt] / [ebsănt] = absent
to fail [feil] = a eşua, a pica
un examen
to teach [ti:t∫] / [tiici] = a preda
lesson [lesən] / [lesăn] = lecţie
maths [mæθs] / [meas] = mate
history [histəri] / [histări] = istorie
physics [fiziks] / [fizics] = fizică
word [wərd] / [uărd] = cuvânt
to guess [ges] / [ghes] = a ghici
to ask [a:sk] / [aasc] = a întreba
model [modəl] / [modăl] = model
sample[sa:mpəl] /[saampăl] = mostră
to behave [biheiv] = a se purta
to hear [hiər] / [hiăr] = a auzi
to attend [ətend] = a fi prezent
to retell [ri:tel] / [riitel] = a repovesti
to copy [kopi] / [copi] = a copia
to practise [præktis] / [prectis] = a exersa
to underline [Λndərlain]/[andărlain] = a sublinia
attendance [ətendəns] / [ătendăns] = prezenţă
timetable [taim teibl] = orar, program
project [prod3ekt]/[ progect] = proiect
uniform [ju:niform] / [iuuniform] = uniformă
subject [sΛbd3ikt] ] / [sabgict] = subiect, materie
information [infərmei∫ăn] / [infărmeişăn]
= informaţie
# Să ieşim afară (Going out)
to record [riko:d] / [ricord] = a înregistra
to swim [swim] / [suim] = a înota
cartoon [kartu:n] / [cartuun] = desen animat
party[parti] = petrecere
to discuss [diskΛs] / [discas] = a discuta
to change [t∫eind3] [ceingi] = a schimba
to admire [ədmaiər] / [ădmaiăr]= a admira
stadium [steidiəm] / [steidiăm] = stadion
pool [pu:l]/ [puul] = iaz, piscină
competition [kompiti∫ən] / [compitişăn]
= competiţie
marathon [mΛrəθən]/ [marăsăn] = maraton
doubles [dΛbəls] / [dabăls] = la dublu
# La cumpărături (Shopping around)
to buy [bai] = a cumpăra
receipt [risi:t] / [risiit] = chitanţă
money [mΛni] / [mani] = bani
to try [trai] = a încerca
to close [klouz] / [clouz] = a închide
bag [bæg] / [beg] = sac, geantă
price [prais] = preţ
to spend [spend] = a cheltui
to book [buk] / [buc] = a înregistra
bunch [bΛnt∫] / [banci] = buchet
crowd [kraud] / [craud] = mulţime
packet [pækit] / [pechit] = pachet (de ţigări)
lump [lΛmp] = bulgăre, calup
cube [kju:b] / [chiuub] = cub
container [konteinər] / [conteinăr] = recipient
customer [kΛstəmər] / [castămăr] = client
pocket [pokit] / [pochit] = buzunar
42
exam [igzæm] / [igzem] = examen
break [break] / [breic] = pauză
class [kla:s] / [claas] = clasă
note [nout] = notiţă
term [tərm] / [tărm] = semestru
report [riport] = raport
chapter [t∫æptər] / [ceaptăr] = capitol
school [sku:l] / [scuul ] = şcoală
tape [teip] = bandă
singer [siŋər] / [singăr]= cântăreţ
to win [win] / [uin] = a câştiga
keen on [ki:n] / [kiin] = mort după
to find [faind ]= a găsi
to hate [heit] = a urî
club [klΛb] / [clab] = club
court [kort] / [cort] = curte
trak [træk] / [trec] = pistă
diving[daiviŋ]/[daiving] = scufundări
cup [kΛp]/[cap] = cupa
final [fainəl] / [fainăl] = finala
match [mæt∫] / [meci] = meci
shoe [∫u:] / [şuu] = pantof
to cost [kost] / [cost] = a costa
cash [kæ∫] / [cheş] = bani gheaţă
shop [∫op] / [şop] = magazine
to sign [sain] = a semna
sack [sæk] / [se-ac] = sac (de pânză)
cheque [t∫ek] / [cec] = cec
parcel [parsəl] / [parsăl] = pachet
bottle [botl] = sticlă
pile [pail] = grămadă
box [boks] / [bocs] = cutie
tube [tju:b] / [tiuub] = tub
bar [bar] = lingou, bucată
kilo [ki:lou] / [chiilou] = kg
trolley [troli] = cărucior vagonet
sale [seil] = vânzare
cheap [t∫i:p] / [ciip] = ieftin
various [veəriəs] / [veăriăs] = divers, variat often [ofən] / [ofăn] = adesea
expensive [ikspensiv] / [icspensiv] = scump square [skweər] / [scueăr] = piaţă,
pătrat
market [markit] / [marchit] = piaţă, târg

2. VOCABULAR SPECIFIC DE PRESĂ

# Presa, ziarele, televiziunea, radioul (Press, Newspapers, Tv, Radio)

news [nju:s]/ [niuuz] = ştire

news agency [~ eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri
news agent [~ eid3ənt] / [~ eigeănt] = agent de presă, vânzător de ziare
newsboy [~boi] = vânzător de ziare (băiat sau tânăr)
newscast [~ka:st] / [~ caast] = (rad, telev) buletin de ştiri; radiojurnal sau telejurnal
newscaster [~ər] / [~ăr] = (rad, tv), crainic (care transmite ştirile)
news conference [~ konfrəns] / [~ confrăns] = conferinţă de presă
newsman [~mən] / [~măn] = reporter, corespondent; vânzător de ziare
news media [~mi:diə] / [~miidiă] = mass media
news monger [~ mΛηgər] / [ ~ mangăr] = colportor, bârfitor
newsmongering [~mΛηgəriη] / [~mangăring] = ştiri necontrolate, zvonuri
newspaper [~peipər] / [~peipăr] = ziar, gazetă
newspaper man [~~ mən] / [~~măn] = ziarist, gazetar
newsprint [~print] = hârtie de ziar
news reel [~ ri:l] / [~ riil] = (rad, cin, telev) (jurnal de ) actualităţi
news room [~ ru:m] / [~ruum] = sală de lectură a periodicelor; redacţie de actualităţi, ştiri
news sheet [~ ∫i:t] / [~şiit] = foaie de ziar
news stall [~ sto:l] / [~ stool] = chioşc de ziare
news stand [~ stænd] / [~ steand] = chioşc de ziare (A.English)
news vendor [~ vendər] / [~ vendăr] = vânzător de ziare
newsworthy [~ wə:ði] / [~ uărsi] = important, care merită să fie publicat
newsy [~zi] = plin de noutăţi

“What’s the latest news? = Care sunt ultimele ştiri?

Here is the news = Iată ştirile.
That’s no news to me = Asta nu e o noutate pentru mine
No news (is) good news. = Lipsa de veşti înseamnă veşti bune
Ill news flies fast/apace = vestea rea aleargă repede
He is in the news = se vorbeşte despre el în ziare; e în centrul atenţiei

press [pres] = presă, publicitate

press agency [~eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri/ presă
press agent [~eid3ənt] / [eigeănt]= agent de publicitate
press conference [~konfərəns]/ [confărăns] = conferintă de presă
press officer [~ofisər]/ [ofisăr] = ataşat de presă

43
press release [~rili:s]/ [riliis] = declaraţie de presă
press review [~rivju:] / [riviuu] = revista presei
press room [~ru:m] / [ruum] = camera (rezervată) ziariştilor

radio [reidiou] = radio (difuziune), aparat de radio, a transmite prin radio

radio announcer [~ənaunsər] / [~ ănaunsăr] = crainic (de radio)
radio broadcasting [~bro:dka:stiη]/ [~broodcaasting] = radiodifuziune
radio communication [~ kəmju:nikei∫ən] = radiocomunicaţie
radio drama [~dra:ma] ‘ [~draama] = teatru radiofonic
radioreceiver [~risi:vər] / [~risiivăr] = (radio)receptor

television [telivi3ən]/ [telivijiăn] = televiziune

teleprompter [~promtər] / [~promtăr] = teleprompter
telerecord [~riko:d]/ [~ricord] = a înregistra pe bandă video
telethon [teləθon]/ [telăson] = program Tv foarte lung
teleview [~vju:]/ [~viuu] = a viziona, a urmări (un program televizat)
televiewer [~vju:ər] / [~viuuăr] = telespectator
television set [telivi3ən set] / [telivijiăn set] = televizor
televisional [~əl]/ [~ăl] = televizat, transmis prin televiziune
television buff [~bΛf] = telespectator pasionat, maniac
televisor [telivaizər] / [telivaizăr] = televizor

bulletin [ bulitin] = buletin (de ştiri)

forecast [forka:st] / [forcaast] = prevdere (meteo)

actuality [æktjuæliti] / [eactuealiti] = înregistrarea unui eveniment actual sau a a cuiva

care vorbeşte
ad [æd] / [ead] = prescurtare pentru ‘advertisment’ ( = reclamă)
audio[o:dio] / [oodio] = material sonor
broadsheet [bro:d∫i:t] / [broodşiit] = foaie de ziar (23 inchi/16inchi) – presă de calitate
bulletin [bulitin] = program de ştiri (UK); ştire (US)
byline [bailain] = numele reporterului care apare cu un articol
classified [klæsifaid (ad) ] / [cleasifaid (ad)] = mica publicitate
copy [kopi] / [copi] = materialul scris produs de jurnaliştii de la ziare; uneori folosit şi de
cei din radio
copy flow [~ flou] = drumul parcurs de material
correspondent = 1. jurnalist care acoperă un anumit loc sau o anumită regiune (ex:
corespondent la Paris, sau într-un sat)
2. jurnalist specialist (corespondent politic, de afaceri, etc)
deadline [dedlain] = termenul limită până la care trebuie scris articolul
display [displei] = reclamele mari
dub [dΛb] / [dab] = un articol înregistrat de pe o casetă pe alta
edit = a edita, a pregăti pentru tipar, a publica, a redacta
editing = îmbunătăţirea şi verificarea unui articol sau a unei înregistrări; munca unui
editor

44
editor = responsabil, din punct de vedere legal, la un ziar, pentru întregul conţinut al
ziarului; editor de carte; redactor şef
edition [idi∫ən] / [idişăn] = ediţie
editorial = articol de fond, editorial
editorial board = comitet de redacţie
editorialize = A.E. – a-şi exprima părerile în articole de fond; informaţii tendenţioase (în
ziare)
editorial office = redacţie de ziar
editorial staff = personal de redacţie
editor-in-chief = redactor şef; redactor responsabil
editorship = conducere redacţională
edit out = a elimina cuvinte
editress = editoare de carte, responsabilă de ediţie; redactoare şefă
embargo = interzicerea de a publica înaintea unei perioade de timp specificate;
declaraţiile de presă sunt adesea distribuite în avans si
supuse embargoului
feature = articol dintr-un ziar care nu este ştire
feature writer = jurnalist care scrie astfel de articole, deci nu ştiri (scrise de reporteri)
freelance = jurnalist care nu aparţine personalului de redacţie, liber profesionist
headline = titlul unui text
inside back = penultima pagină
layout = desingn-ul unei pagini de ziar
middle-market = presa dintre ziarele de calitate şi tabloide: Daily Mail
newsprint = hârtia pe care sunt tiparite ziarele
nib = paragrafe ale ştirilor scrie de obicei într-o coloane (< news in brief)
package = raport făcut din contribuţia unui jurnalist şi dintr-un eveniment de actualitate
pagination = număr de pagini
pictures = fotografii
producer = persoană din radio responsabilă cu transmiterea buletinului de ştiri
quality = ziare serioade (“broadsheet, up-market”)
reporter = jurnalist preocupat în principal de colectarea ştirilor
script = exemplarul jurnalistului din radio
story = articol, sau potenţial articol
sub-editor = jurnalist care verifică, corectează şi pregăteşte exemplarul pentru tipărit
tabloid = dimensiunea paginii (jumătate din broadsheet), folosit pentru a descrie presa de
slabă calitate
text = principalul material tipărit într-un ziar, ca diferit de titluri, grafice, fotografii, etc.

45
Exerciţiu: Completaţi următoarele texte:

A. My name……………John. Who …….you?

B. I…………..Maria. I………..20 years old. And you?
A. I………….22 years old.
B. How………..you do! Nice to meet …….
A. Nice to meet you, too. How……….you?
B. I am ……….thanks!

Hello, everybody! I………..Maria, and I ……….20 years old.

I…………from Deva and right now I………..living in Bucharest. I am
a……………, so I interview people.

46
 CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)

MODELE DE PRESĂ ANGLO-AMERICANĂ

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de

a înţelege corect prima pagină, titlul, şi lumea presei anglo-americane.

Subcapitole: 1. Prima pagină a unui ziar

2. Titlurile de ziare
3. Tipuri de ziare în lumea anglo-saxonă

1. PRIMA PAGINĂ A UNUI ZIAR (= FRONT PAGE)

Aveţi în imagine prima pagină din ziarul american The New York Times varianta
online, căci pe acest tip de variantă se va baza tot restul cursului. (www.nytimes.com).

masthead [ma:sthed] / [maasthed] = numele primei pagini (numele ziarului)

= cutia de pe pagina editorială cu numele celor mai
importanţ redactori
= cutia cu numele, numerele de telefoane si adrese
de pe primele pagini ale ziarului
headline [hedlain] = titlul unui articol de ziar
crosshead [kroshed] / [croshed] = câteva cuvinte folosite pentru a despărţi fragmente mari
de text, şi care sunt, în mod normal, luate din textul principal. Acestea
se folosesc adesea în interviuri
byline [bailain] = numele jurnalistului la începutul articolului
dateline [deitlain] = un rând la începutul articolului indicând locaţia povestirii
caption [kæp∫ən] / [cheapşăn] = un text tipărit folosit sub o poză pentru a o descrie (=
cutline)
infographics [infou græfiks] / [infou greafics] = reprezentaţii vizuale ale informaţiei,
datelor sau cunoştiinţelor (ex: a hartă a metroului)
diagram [daiəgræm] / [daiăgream] = desen sechematic sau tehnic
box [boks]/ [bocs] = material încadrat, complet sau parţial, de un dreptunghi
lead-story [li:d sto:ri] / [liid stoori] = ştire de importanţă majoră
subhead [sΛb hed] / [sabhed] = un titlul mai scurt/mic, de un rând, pentru un articol
subheading [sΛbhediη]/ [sabheding] = subtitlu

47
 2. TITLURILE DE (ARTICOLE) DE ZIARE ( = HEADLINES)

a. Titlurile de ziare nu sunt întotdeauna propoziţii complete. Multe titluri constă

din expresii substantivale fără verbe:
ex: More Wage Cuts = Mai multe reduceri la salarii
more = mai multe
wage = salarii
cuts = reduceri

b. Titlurile conţin adesea şiruri de trei, patru, sau mai multe substantive;
substantivele de la începutul şirului le modifică pe cele care urmează:
ex: Furniture Factory Pay Cut Row = a “row” ( = un dezacord) despre o
“cut” (= reducere) în ce priveşte plata (“pay”) la o fabrică “factory” de mobilă (furniture)
furniture = mobilă
factory = fabrică
(to) pay = a plăti
(to) cut = a tăia
row = dezacord

c. Adesea, titlurile lasă la o parte articolele şi verbul “to be”

ex: Woman Walks on Moon = O femeie / Femeia merge pe Lună (în mod
normal “the moon”)
woman = femeie
(to) walk = a se plimba, a merge, a păşi
(the) moon = luna de pe cer

d. În titlurile de ziare, timpurile simple sunt adesea folosite în locul formelor

progresive sau continue. Prezentul simplu este folosit atât pentru evenimentele prezente
cât şi pentru cele trecute:
Ex: Blind Girl Climbs Everest = ….has climbed….
= O fată oarbă s-a căţărat pe Everest.
blind = orb
girl = fată
(to) climb = a se căţăra

Students Fight For Course Changes = …are fighting….

= Studenţii luptă pentru schimbarea cursurilor
(to) fight = a (se) lupta
course = curs
changes = schimbări

Prezentul continuu poate fi folosit, în special pentru a vorbi despre schimbări. De

obicei nu folosim şi “be”.
Britain Getting Warmer, Say Scientists = “is getting”

48
 = Marea Britanie se încălzeşte (devine mai) caldă, spun
oamenii de ştiinţă.

Warm = cald – warmer = mai cald

(to) say = a spune
scientists = oamenii de ştiinţă

e. Multe cuvinte din titluri sunt folosite fie ca substantive, fie ca verbe, iar
substantivele sunt adesea folosite pentru a modifica alte substantive (a se vedea
paragraful “b” de mai sus). Aşadar, nu este întotdeauna uşor să ne dăm seama de
structura unei propoziţii sau fraze. Comparaţi:
U.S. CUTS AID TO THIRD WORLD ( = The U.S. reduces its
help…..CUTS este verb, AID este substantiv) = [S.U.A reduce ajutorul dat lumii a treia]
(to) cut = a tăia, a reduce
aid = ajutor
third = a(l) treia/treilea
world = lume
AID CUTS ROW ( There has been a disagreement about the reduction in
aid – AID şi CUTS sunt ambele substantive) = [A fost a neînţelegere în ce priveşte
reducerea ajutorului acordat)
Aid = ajutor
(to) cut = a tăia, a reduce
row = dezacord, neînţelegere

CUTS AID REBELS (= The reduction is helping the revolutionaries.

CUTS este substantiv, AID este verb) = [Reducerea îi ajută pe revoluţionari]
(to) cut = a tăia, a reduce
aid = ajutor
rebels = rebeli, revoluţionari

f. Titlurile folosesc adesea infinitivul pentru a se referi la viitor.

HOSPITALS TO TAKE FEWER PATIENTS. (Spitalele vor lua/primi
mai puţini pacienţi)
Hospital = spital
To take = a lua (primi) – sens de viitor
Fewer < few = puţini = mai puţini
Patient = pacient
Putem folosi “for” pentru a ne referi la acţiuni sau planuri viitoare:
TROOPS FOR GLASGOW? ( = Vor fi soldaţi trimişi la Glasgow?)

g. În ce priveşte structurile pasive, de regulă nu sunt folosite verbele auxiliare, ci

doar participiile trecute.
SIX KILLED IN EXPLOSION ( = Six people have been killed in
explosion) = (6 persoane au fost ucise în explozie)
Six = 6
Killed <have been killed = au fost ucişi

49
 Observaţi că forme ca held (a fi deţinut), killed (a fi ucis), attacked (a fi atacat),
sunt de obicei participii trecute cu sens pasiv, nu timpuri trecute (acestea fiind rare în
titlurile de ziare)

Comparaţi:
AID ROW: PRESIDENT ATTACKED ( = the President has been
attacked) = (Preşedintele a fost atacat)
AID ROW: PRESIDENT ATTACKS CRITICS (= the President has
attacked his/her critics) = (Preşedintele şi-a atacat criticii)

h. Semnul de punctuaţie “două puncte” este adesea folosit pentru a separa

subiectul dintr-un titlu de ceea ce se spune despre subiect:
MOTORWAY CRASH: DEATH TOLL RISES (A avut lot o ciocnire pe
autostradă: numărul victimelor creşte)
Motorway = autostradă
(to) crash = a se ciocni, a se prăbuşi
death = moarte
toll = victime
(to) rise = a creşte

Semnele citării (ghilimelele) sunt folosite pentru a arăta ca altcineva a spus

cuvintele respective, şi că ziarul nu îşi asumă în mod necesar adevărul lor:
CRASH DRIVER ‘HAD BEEN DRINKING’ = They said that the driver
involved in the crash had been drinking (Se spune/ Lumea spune că şoferul implicat în
accident băuse alcohol/era beat)
Driver = şofer
(to) drink = a bea

Semnul de întrebare este adesea folosit când ceva nu este sigur:

CRISIS OVER BY SEPTEMBER? (Criza se va termina în septembrie?)
Crisis = criza
Over = gata

3. TIPURI DE ZIARE ÎN LUMEA ANGLO-SAXONĂ (AMERICAN/BRITISH

TYPES OF NEWSPAPERS)

A. În Marea Britanie:
Se vând săptămânal cam 200 de milioane de ziare, şi multe alte milioane sunt
citite pe gratis. Marea Britanie are 21 de ziare naţionale, 89 de ziare regionale, şi mai
mult de 1500 de ziare săptămânale locale. De fapt, nicăieri în lume nu se citesc atât de
multe ziare – de exemplu, britanicii cumpără de trei ori mai multe ziare pe cap de locuitor
decât francezii.
Ziarele publicate în Marea Britanie se încadrează în una din următoarele categorii:

50
 - ziare naţionale – se vând în toată ţara şi abordează atât subiecte care
afectează sau sunt relevante pentru întreaga naţiune, cât şi subiecte din
străinătate;
- ziare regionale - abordează întâmplări şi evenimente care afectează o parte a
ţării sau oraşului, dar şi probleme majore naţionale sau internaţionale ale zilei;
cu una sau două excepţii, ca acelea distribuite gratuit navetiştilor din metroul
londonez, acestea se plătesc
- ziare locale – vorbesc despre o zonă sau o comunitate mai mică, mai detaliat
decât cele regionale sau naţionale. Din ce în ce mai multe ziare locale sunt
finanţate prin publicitate şi sunt distribuite gratuit tuturor caselor sau
companiilor din zona respectivă. Pentru altele se plăteşte.

Probleme neobişnuite sau foarte importante, cum ar fi o crimă, vor fi abordate în

toate cele trei tipuri de ziare, dar o întrunire a cercetaşilor va apărea doar în ziarul local,
deşi ar putea fi publicată şi de ziarul regional dacă rămâne spaţiu după ce au fost abordate
problemele importante.
Unele ziare naţionale şi regionale sunt publicate zilnic, fie dimineaţa devreme, fie
târziu după-amiaza, în timp ce altele pot apărea doar săptămânal sau de două ori pe
săptămână, ca ziarele naţionale de duminică şi cele locale. La un cotidian, pot fi publicate
trei sau patru versiuni/ediţii updatate (aduse la zi) ale ziarului.
Cel mai mare proprietar de ziare din Anglia este Rupert Murdoch, care
controlează News International, The Sun, Today, News of the World, The Times, Sunday
Times, plus multe alte trusturi de presă (radio-difuziune) din lume. News International
angajează cam 3600 de oameni în Marea Britanie, majoritatea, la sediul său din Wapping.
Grupul de ziare Mirror, al răposatului Robert Maxwell, parte dintr-un trust internaţional
mai mare, controlează The Daily Mirror, Daily Record (varianta scoţiană a lui Mirror),
The People si Sunday Mirror. Daily Mail al Lordului Rothermere şi General Trust
publicau Daily Mail, Mail on Sunday şi The London Evening Standard, cel mai mare
cotidian regional din Marea Britanie. United Newspaper este responsabil pentru Daily
Express, Daily Star şi Sunday Express. Grupul Hollinger al canadianului Conrad Black
este acţionar majoritar la Daily Telegraph şi Sunday Telegraph.
Dintre celelalte ziare, Sunday Sport este independent, Financial Times este deţinut
de Pearson. Grupul Media The Guardian, cu ziarele sale cotidiene naţionale şi regionale,
a cumpărat recent şi The Observer. The Independent a fost preluat de un consorţium
internaţional în care Grupul Mirror este majoritar.
Cele 21 de cotidiene naţionale şi ziare duminicale la care ne-am referit până acum
reprezenintă majoritatea celor vândute, şi totuşi, de departe cel mai mare procentaj al
jurnalismului de informare, adică 80%, se practică în afara Londrei. Ştirile nu se întâmplă
doar în capitală, aşa cum vor mărturisi miile de reporteri care lucrează în regiune. De
fapt, este corect să spunem că ziarele locale şi regionale sunt în mod frecvent o sursă de
inspiraţie pentru cele naţionale, şi în mod sigur servesc ca principal teren de instructaj
pentru viitorii reporteri ai ziarelor cotidiene.

[tradus de autorul cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London:
1996]

51
B. În Statele Unite ale Americii:
Jurnalismul are mulţi critici, şi pe bună dreptate. Jurnalismul este adesea prea
superficial, prea orientat spre celebrităţi, prea preocupat de faptele cititorilor şi
spectatorilor cu venituri ridicate. Anumiţi editori şi directori de Radio-Tv ar trebui mai
degrabă să vândă pantofi în loc de ştiri. Ceea ce contează în redacţia de ştiri este
standardizarea şi productivitatea mai mult decât calitatea. Unii directori folosesc ştirile,
conştient sau inconştient, pentru a-şi sprijini propriile interese financiare şi sociale, sau pe
cele ale prietenilor lor. Unii reporteri sunt leneşi, şi nu dau niciodată cinci telefoane dacă
pot să dea două. Internetul este pentru redacţia de ştiri ceea ce telefonul nu era acum mai
bine de o sută de ani; unii reporteri stau în redacţie ca şi cum ar fi biciuiţi acolo. Unii
reporteri se tem să vorbească atunci când nu sunt de acord cu decizia redacţiei. Nivelul
educaţional şi salariile jurnaliştilor sunt mai sus ca niciodată, şi sunt ocazii importante de
a primi mai mulţi bani prin apariţii televizate şi contracte pentru cărţi. Mulţi jurnalişti,
conştienţi de posibilitatea îmbogăţirii, sunt mult mai interesaţi în a-şi îmbunătăţii propriul
destin, şi nu pe acela al altora.
Totuşi, este la fel de adevărat ca jurnalismul, a transformat America, de-a lungul
secolelor şi până astăzi, într-o ţară mai bună. De fapt, jurnalismul a ajutat la crearea
Statelor Unite, prin ‘newsletter-urile’ (buletinele informative) (ale) lui Samuel Adams şi
alţii, şi prin eseurile lui Thomas Paine care informau şi inspirau coloniştii în timpul
Revoluţiei Americane. În anii 1800, jurnalişti ca William Lloyd Garrison şi Frederick
Douglass [fost sclav negru, fugit] au ajutat la crearea presiunii pentru sfârşirea sclaviei, în
timp ce un aboliţionist, Elijah Lovejoy, a murit pentru jurnalismul său. Un anunţ dintr-un
mic ziar săptămânal New Yorkez a atras mulţimi surprinzătoare spre o convenţie a
drepturilor femeilor la Seneca Falls (Cascadele Seneca), New York, 1848, şi de-a lungul
anilor jurnalismul a fost instrumental în asistarea sufragetelor care lucrau din greu pentru
o mai mare egalitate a drepturilor femeilor în America. În timpul Războiului Civil,
reporteri şi fotografi (jurnalismul modern a fost în mare parte inventat în timpul
Războiului Civil) au comis multe erori, dar au arătat Americii ororile şi scopul nobil al
cauzei Uniunii. În anii 1940, un grup de tineri reporteri sportivi, majoritatea din presa
neagră, au condus eforturile pentru distrugerea barierei de culoare în Major League
Baseball. Editorialele scrise de un număr mic de jurnalişti sudişti curajosi din anii 1950
şi-au ajutat comunităţile spre obţinerea drepturilor egale pentru negri. În anii 1960 şi
1970, câteva voci din presă au jucat un rol important în a-şi determina ţara să-şi
reconsidere acţiunile din Războiul din Vietnam.
Jurnalismul a ajutat la crearea Parcului Naţional Yosemite din California, a zonei
sălbatice Boundary Waters din Nordul Minnesotei, a Drumului Appalachian din Georgia
spre Maine, a Parcului Naţional Everglades din Florida, şi a parcului C&O Canal în
Districtul Columbiei şi Maryland. Jurnalismul a arătat neglijenţa îngrozitoare faţă de
bărbaţii negri suferinzi de sifilis în Tuskegee, Alabama şi a tras un semnal de alarmă în ce
priveşte replica neadecvată a comunităţilor publice şi private de sănătate în legătură cu
apariţia SIDA la începutul anilor 1980. Jurnalismul a ajutat la crearea de biblioteci
publice gratuite şi, de asemenea, a educaţiei publice gratuite şi a dezvăluit scandalul de la
licitaţia Salt Lake City pentru Jocurile Olimpice din 2002. Jurnalismul a băgat şi scos

52
lumea din închisoare, uneori după ce le fusese decisă data execuţiei. Aşa cum spunea
Joseph Pulitzer, după ce luase în stăpânire St. Louis Post şi the Dispatch, în 1878:
“Teama de a fi expus în ziare previne mai multe infracţionalităţi, imoralităţi şi ticăloşii,
decât toate legile, statutul şi morala inventate vreodată.” Jurnalismul a plasat oameni la
conducere şi a forţat oamenii să demisioneze. Preşedintele Richard Nixon, judecătorul
Abe Fortas, purtătorul de cuvânt al Casei, John Cannon, Senatorul George Lorimer din
Ilinois, şi mulţi alţi şerifi, membri ai consiliului oraşului, şi primari, ar fi rămas la putere
mult mai mult dacă nu era jurnalismul. Reporterii au cauzat reformarea sau închiderea
unor spitale, curăţarea proviziilor de apă municipale, noi reguli pentru operatorii de ‘ferry
boat’-uri din San Francisco, şi au făcut eforturi pentru ajutorarea muncitorilor federali
expuşi la plutonium. Jurnaliştii au ajutat la crearea pădurilor naţionale acum mai mult de
un secol, iar astăzi pun problema managementului acestor păduri. Şi exemplele ar putea
continua.
Unii jurnalişi au luat premii pentru acest tip de muncă. Alţii nu, dar nu asta
contează. Jurnalismul nu ar trebui să fie despre premii şi se pare că unul din principalele
sale defecte astăzi este goana după premii în locui oricărui alt scop. [tradus de autorul
cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996]
Acest tip de jurnalism, tipic american şi apărut de altfel în Statele Unite, poartă
numele de muckracking, de la muck = gunoi (în engleza americană) şi rake = greblă,
denumire ce îi aparţine preşedintelui Theodore Roosvelt, care îl critica foarte tare. Aşa
cum ne explică dl Cristian Florin Popescu în Dicţionar de Jurnalism, relaţii publice şi
publicitate, apărut în anul 2007, o “serie de mutaţii/fenomene sociale” au dus la apariţia
sa în S.U.A: “valurile masive de emigranţi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
urbanizarea masivă, corolar al industrializării.” Dar şi „constituirea/ dezvoltarea presei
populare, inclusiv impunerea magazinelor”. Se milita pentru dreptate socială, ca în
exemplul lui Edward Willis Scripps, citat atât de Judith şi William Serrin în cartea lor
Muckracking! The Journalism that Changed America, din anul 2002, cât şi de dl Cristian
Florin Popescu în dicţionarul său: “Am un singur principiu, şi anume, efortul de a face ca
celor bogaţi să le fie tot mai greu să se îmbogăţească în continuare, iar săracilor să le fie
mai uşor să reuşească să nu devină şi mai săraci". Tot conform acestui dicţionar, o serie
de reviste populare, precum McClure's, Cosmopolitan şi Munsay „şi-au scăzut preţul la
10 cenţi”, atingând, „până la începutul secolului următor”, tiraje de sute de mii de
exemplare, urmate de Ladie's Home Journal, Collier's, Everybody's şi Sunday Evening
Post, care: "s-au înscris cu mare entuziasm în cruciada împotriva marilor afaceri, a
corupţiei şi pentru dreptate socială" după cum ne spune Michael Emery, citat de acelaşi
Cristian Florin Popescu. Se ajunge astfel la concluzia ca prin „muckraking” vorbim atât
de predecesorul juralismului de investigaţie, cât şi al fenomenului numit „New
Journalism”. Exemple de texte importante din istoria presei americane evocate în acest
dicţionar, sunt: cazul Ida Tarbell, care, în 18 numere din revista McClure's, între anii
1902-1904, dezvăluie „afacerile necurate ale trustului Standard Oil”; cazul Samuel
Hopkins Adams, care, la 1906, dezvăluie în revista Collier's, „Marea fraudă americană,
în legătură cu publicitatea mincinoasă în domeniul medicamentelor şi a tratamentelor
medicale”. Alte exemple ar mai fi Jack London şi „condiţiile de trai ale „poporului umil”,
sau John Steinbeck şi „lagărele de emigranţi din California”. Dezvăluirea vânzării
alimentelor alterate şi contrafăcute, de către Upton Sinclair în 1906, duce la votarea de
către Congresul SUA a Legii Alimentelor şi a Medicamentelor.

53
 În concluzie, când vorbim despre presa americană, şi mai ales despre
„Muckraking Era”, cum o numeşte dl Popescu, vorbim despre demascarea cazurilor de
corupţie a politicienilor, despre egalitatea socială, inclusiv atingând socialismul, şi, in
fine, despre drepturile femeilor şi ale populaţiei de culoare.
CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)

CUM SĂ SCRIEM UN ESEU/ARTICOL (HOW TO WRITE AN

ESSAY/ARTICLE)

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de

a scrie corect un eseu/articol de ziar.

Subcapitole: 1. Introducere: Procesul de a scrie

2. Structura unui eseu

1. INTRODUCERE: PROCESUL DE A SCRIE

Procesul de a scrie are şase paşi:

A. Înainte de a scrie (Pre-writing)
1 – alegerea unei teme
2 – adunarea ideilor = gândirea temei
3 – organizarea ideilor – ce vrem să folosim şi unde
B. Ciorna (Drafting)
4- scriem paragraful sau eseul de la început la sfârşit.
C. Revedem ce am scris
5 – revedem structura şi conţinutul
D. Rescrierea
6 – s-ar putea să fie nevoie să explicăm ceva mai clar, sau să
adăugăm mai multe detalii, sau chiar să schimbăm
organizarea
- citim textul încă o dată pentru ortografie, gramatică şi cuvintele
alese
- facem corecţiile finale

2. STRUCTURA UNUI ESEU:

1. Definitia eseului: - eseul este un grup de paragrafe scrise despre o singură temă şi cu
o idee centrală. Trebuie să aibă măcar trei paragrafe, dar eseul obişnuit este cel de cinci
paragrafe.

2. Structura eseului:
a) Introducerea: - primul paragraf al unui eseu; explică tema prin idei generale;
are o teză ( = propoziţia care ne dă ideea principală; de obicei este aproape de sfârşitul
paragrafului)

54
 b) Corpul (cuprinsul) eseului: - paragrafele care explică şi sprijină teza sunt între
introducere şi concluzie. Trebuie să fie unul sau mai multe paragrafe în corpul principal
al unui eseu.
c) Concluzia: - ultimul paragraf al unui eseu; rezumă şi re-afirmă teza şi ideile
care sprijină eseul.

* Exemple de teze puternice (strong thesis statements)

- teza este propoziţia care ne spune ideea principală a întregului eseu/articol.

Este de obicei plasată la finalul paragrafului introductiv.
- ea ne spune părerea autorului sau o idee importantă despre temă. Această idee
ar trebui să poată fi discutată şi explicată de ideile suport.
Ex: Când studiem o limbă străină, sunt câteva feluri de a ne îmbunătăţi
folosirea limbii.
- teza nu trebuie să fie o propoziţie care doar spune un fapt despre o temă;
Ex (NU): În Emisfera Nordică, lunile de vară sunt mai calde decât cele de
iarnă.
- teza nu trebuie să afirme două laturi ale unui argument în mod egal:
Ex (NU): Sunt avantaje şi dezavantaje în ce priveşte utilizarea energiei
nucleare. (ne dă tema dar nu şi părerea pentru aprobare sau dezaprobare)
Varianta corectă: Deşi există unele avantaje, folosirea energiei nucleare
prezintă multe dezavantaje şi nu ar trebui să facă parte din planul energetic
al ţării noastre.

* Exemplu de eseu

Schimbarea limbii engleze: Influenţa Afro-Americană

(Introducere): Dacă întrebaţi americanii obişnuiţi de unde le provine limba, probabil vă

vor spune ‘Anglia’. Totuşi, vocabularul englezesc a fost influenţat şi de cele ale altor ţări
şi grupuri de oameni. Unele cuvinte sunt împrumutate din alte limbi, cum ar fi typhoon,
care la origine provenea din cuvântul chinezesc, ‘tai-fung’, însemnând ‘vânt mare’.
Skunk, numele unui animal mic, mirositor, şi alb-negru, provenea în engleză dintr-o limbă
a indienilor nativi din America. Şi afro-americanii au adus cuvinte noi în limba engleză şi
au schimbat sensurile unora deja existente. (teza)
(Corpul principal – main body – paragrafele care sprijină teza): Afro-americanii, mulţi
dintre strămoşii cărora au fost aduşi în State ca sclavi cu sute de ani în urmă, au introdus
un număr de cuvinte în engleză din limbile pe care le vorbeau în ţările lor native.
Cuvântul englezesc obişnuit OK este folosit astăzi în toată lumea, dar nu aparţinut
întotdeauna vocabularului englezesc. O teorie este că sclavii din America foloseau în
propria lor limbă o sintagmă care suna ca OK pentru a spune ‘e în regulă’. Americanii au
auzit sintagma şi au început să o folosească. Astăzi, aproape toată lumea foloseşte OK
pentru a spune ‘e în regulă’. Un alt exemplu bun de cuvânt ‘nou’ este cuvântul jazz.
Muzicienii afro-americani din Statele Unite au început să cânte muzică de jazz în oraşul
New Orleans, şi au folosit cuvântul jass sau jazz pentru descrierea muzicii şi a anumitor

55
stiluri de dans. Nimeni nu ştie sigur de unde a provenit cuvântul, dar pe măsură ce muzica
de jazz a devenit tot mai populară, cuvântul jazz a devenit un cuvânt englezesc obişnuit.
Uneori sensurile cuvintelor se schimbă de-a lungul timpului. Un exemplu bun este
cuvântul cool. Cool a fost folosit multă vreme în limba engleză pentru descrierea
temperaturii care este ‘nu caldă dar nu prea rece’, sau pentru descrierea unei persoane
care este ‘calmă sau ne-emotivă’. Totuşi, un sens adiţional a fost dat cuvântului cool în
ultimii 100 de ani. Ca şi în cazul cuvântului jazz, muzicienii afro-americani au folosit
cuvântul cool pentru descrierea muzicii pe care o cântau. Pentru ei, cool însemna ‘bun’.
Pe măsură ce muzica de jazz şi alte forme de muzică cântate de muzicienii afro-americani
au devenit populare, din ce în ce mai mulţi oameni au început să utilizeze cuvântul cool
în conversaţie. Astăzi, este încă un cuvânt frecvent utilizat, mai ales de tineret, cu sensul
de ‘bun’ sau ‘minunat’. Un cuvânt cu sens opus este square (pătrat). ‘Pătratul’ este,
bineînţeles, o formă, dar este folosit şi pentru descrierea unei persoane care nu este
‘cool’. Aceasta poate fi pentru că o persoană care este prea demodată şi nu este flexibilă,
este ca o formă cu patru laturi drepte şi patru colţuri.
(Concluzia) Engleza datorează unele dintre cele mai interesante şi pline de culoare
cuvinte afro-americanilor. Grupurile etnice existente în Statele Unite, ca şi noii imigranţi,
vor continua cu siguranţă să aducă noi cuvinte limbii engleze şi să confere sensuri
proaspete cuvintelor existente. Cine ştie care vor fi cuvintele ‘cool’ ale zilei de mâine?

[tradus de autorul cursului din Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing
From Paragraph to Essay, Macmillan: 2003]

Exerciţiu: Încercaţi şi voi să scrieţi un paragraf, sau chiar un mic eseu, care să aibă
elementele menţionate mai sus.

56
RĂSPUNSURILE LA EXERCIŢII:

Capitolul “to be”:

1. 1. am; 2.is; 3 are; 4. am; 5. is; 6. are

2. 7. was; 8. was; 9; were; 10. was; 11. was; 12. were

Capitolul “to do”:

1. 1. do; 2. don’t’; 3. does; 4. do; 5. do

2. “did” pentru toate cazurile

Capitolul “to have”

1. 1. have; 2. has; 3. do…..have; 4, does…..have; 5. has

2. 6. had; 7. had; 8. did…..have; 9. did….have; 10 had

Capitolul “Formarea Timpurilor”

1. I read; 2. are going; 3. has written; 4. watched TV; 5. were speaking

Capitolul “Vorbire indirectă”

1. She said she was writing

2. He said he would talk to you soon
3. She said she had seen it.
4. She said she had eaten it.
5. She said she had been laughing.

Capitolul “Pronumele”

1. I; 2 he/she/it, 3. you/we/they; 4. this; 5; this, …mine

Capitolul “Vocabular”

A: is, are
B: am, am
A: am
B: do, you
A: are
B: fine

Am, am, am, am, am, journalist/reporter

57
Bibliografia:

Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996

Popescu, Cristian Florin. Dicţionar de Jurnalism, relaţii publice şi publicitate. Niculescu,
Bucureşti: 2007
Serrin, Judith &William. Muckraking. The Journalism that Changed America. The New
Press, New York: 2002
Soars, Liz & John. The New Headway. Elementary. Oxford University Press:2003
Swan, Michael. Practical English Usage. Oxford University Press:1998
Vince, Michael. Elementary Language Practice with Key. English Grammar and
Vocabulary. Macmillan: 2003
Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing From Paragraph to Essay,
Macmillan: 2003

58