LIMBA ENGLEZĂ

NIVEL 1
MODUL ÎNCEPĂTOR - INTERMEDIAR

INTRODUCERE (INTRODUCTION)
Pentru a facilita înţelegerea limbii engleze şi a modelelor de presă britanică şi americană
de către studenţii de toate nivelele de la forma de Frecvenţă Redusă, din cadrul Facultăţii
de Jurnalism, şi în special pentru a veni în ajutorul începătorilor, cursul de faţă îşi
propune o introducere atât în gramatica şi vocabularul limbii engleze, în general cât
şi în cel cu specific de presă, structurată după cum urmează: Alfabetul şi simbolurile
fonetice, Gramatica – noţiuni elementare, Vocabular general şi specificnivel elementar,
Modele de presă britanică şi americană, Cum să scriem/gândim un eseu – De la paragraf
la scrierea academică.

1
 CAPITOLUL 1 (FIRST CHAPTER)
ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE
PHONETIC SYMBOLS)

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de

a pronunţa corect suntele limbii engleze.

Subcapitole: 1. Alfabetul
2. Simbolurile fonetice

1. ALFABETUL (THE ALPHABET)

A [ei] B [bi] C [si] D [di] E [i:] F [ef]

G [dЗi] H [eit∫] I [ai] J [dЗei] K [kei] L [el]
M [em] N [en] O [əu] P [pi:] Q [kju:] R [ar]
S [es] T [ti:] U [ju:] V [vi:] W [dΛbəl ju:]
X [eks] Y [wai] Z [zed]

2. SIMBOLURILE FONETICE (THE PHONETIC SYMBOLS)

De ce ne trebuie simbolurile fonetice?

Simbolurile fonetice ne trebuie pentru a înţelege mai bine cum se pronunţă un

cuvânt atunci când îl vedem în dicţionar. Această introducere îşi propune o mai bună
transmitere şi receptare a sunetelor limbii engleze şi a simbolurilor fonetice
corespunzătoare, de către studenţii începători, prin echivalarea aproximativă a
respectivelor sunete cu cele ale limbii române.
a)Vocalele (the vowels):
Sunetul în limba engleză Exemplu de cuvânt în limba Sunetul aproximativ în
(the sound in English) engleză limba română şi pronunţia
(Example of English din română a cuvântului
Words) englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[i:] See [si:] (= a vedea) [ii] – [sii]
[I] His [hIz] (= al lui) [i] – [hiz]
2
 [i] Twenty [‘twenti] (=20) [i] – [tuenti]
[e] Ten [ten] (= 10) [e] - [ten]
[æ] Stamp [stæmp] (= timbru) [e-a] (între e şi a) –
[steamp]
[a:] Father [‘fa:ðə] (B.E*)/ [aa] – [faa+ z peltic (cu
[‘fa:ðər] (A.E) (= tata) limba între dinţi) + ă + (în
engl. americană r retroflex

[o] Hot [hot] (= fierbinte) [o] – [hot]

[o:] Morning [‘mo:niŋ] (B.E)/ [oo] – [moo (o + r retroflex
[‘morniŋ] (A.E) (= în engl. americană) nin (ŋ =
dimineaţa) ng, cu g mai degrabă mut)]
[u] Football [‘futbo:l] (= fotbal) [u] – [futbool]
[u:] You [ju:] (= tu) [uu] – [iuu]
[Λ] Sun [sΛn] (= soare) [a] – [san]
[ə: ] sau [3:] Learn [lə:n] (B.E)/[ [ăă] – [lăăn] / [lărn] (r
lə n](A.E)sau [l3:n] (= a
r
retroflex)
învăţa)
[ə] Letter [‘letə] (B.E}/[letər] [ă] – [letă]/ [letăr] (r
(A.E) (= literă, scrisoare) retroflex)

3
* - B. E, A. E = British English (engleza britanică), American English (engleza
americană)
b) Diftongii (două vocale împreună) – Diphthongs (two vowels together)

Sunetul în limba engleză Exemplu de cuvânt în limba Sunetul aproximativ în

(the sound in English) engleză limba română şi pronunţia
(Example of English din română a cuvântului
Words) englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[ei] Name [neim] (= nume) [ei] – [neim]
[əu] No [nəu] (=nu) [ău] – [nău]
[ai] My [mai] ( = al meu) [ai] – [mai]
[au] How [hau] (= cum) [au] – [hau]
[oi] Boy [boi] (= băiat) [oi] – [boi]
[iə] Hear [hiə] (B.E.)/ [hiə ] [iă] – [hiă] / [hiăr]
r

(A.E) (= a auzi)
[eə] Where [weə] (B.E)/ [weər] [eă] – [ueă] / [ueăr]
(= unde)
[uə] Tour [tuə] (B.E)/ [tuər] [uă] – [tuă] / [tuăr]
(A.E) (= tur)

c) Consoanele (the consonants)

Sunetul în limba engleză Exemplu de cuvânt în limba Sunetul aproximativ în
(the sound in English) engleză limba română şi pronunţia
(Example of English din română a cuvântului
Words) englezesc (the sound in
Romanian and the
Romanian pronunciation of
the English word)
[p] Pen [pen] (= stilou) [p] – [pen]
[b] Big [big] (= mare) [b] – [big]
[t] Tea [ti:] (= ceai) [t] – [tii]
[d] Do [du:] (= a face) [d] – [duu]
[k] Cat [kæt] (=pisica) [c] – [chet]
[g] Go [gəu] (= a merge) [g] – [gău]
[f] Four [fo:] (B.E)/ [fo:r] (A.E) [f] – [foo]/ [foor]
(= 4)
[v] Very [‘veri] (= foarte) [v] – [veri]
[s] Son [sΛn] (= fecior, copil) [s] – [san]

4
[z] Zoo [zu:] (= gradina [z] – [zuu]
zoologică)
[l] Live [liv] (= a trăi, a locui) [l] – [liv]
[m] My [mai] (= al meu) [ m] – [m a i]
[n] Near [niə] (B.E)/ [niər] [n] – [niă] / [niăr]
(A. E) (= lângă)
[h] Happy [‘hæpi] (= fericit) [h] – [hepi]
[r] Red [red] (= roşu) [r]- [red]
[j] Yes [jes] (= da) [iî] – [ies]
[w] Want [want] (= a vrea) [u] – [uant]
[θ] Thanks [θæŋks] (= [‘s’ peltic, pronunţat cu
mulţumesc) limba între dinţi] – [θencs]
[ð] The [ðə] (= articolul [‘z’ s’ peltic, pronunţat cu
hotărât] limba între dinţi] – [ðă]
[∫] She [∫i:] (= ea) [ş] – [şii]
[3] Television [‘telivi3n] (= [j] - [‘telivijân]
televiziune)
[t∫] Child [t∫aild](= copil) [ce/ci] – [ciaild]
[d3] German [d3ə:mən] (B.E)/ [ge/gi] – [ge-ărmăn]
[d3ərmən] (A.E)
[ŋ] English [‘iŋgli∫] (= [niî/ng] – [ingliş]
Englez(ă))

Exerciţiu: Scrieţi fonetic, în limba engleză, următoarele cuvinte:

Boy = .......................Paper = ...............................Journalism =..............
Girl = .........................Newspaper = .......................journalist = ..............

5
 CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER)

GRAMATICA – NOŢIUNI ELEMENTARE (GRAMMAR – BASICS)

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de

a conjuga corect verbele auxiliare ale limbii engleze, de a la utiliza în situa ţiile
corespunzătoare. De asemenea, va învăţa cum se formează timpurile verbale, vorbirea
indirectă, diateza pasivă, pronumele, ordinea adjectivelor, şi pluralul substantivelor

Subcapitole: 1. Verbele auxiliare “to be”, “to do”, “to have”

2.Reguli de formare – timpurile
3.Vorbirea indirectă
4.Diateza pasivă
5.Pronumele
6.Articolul
7.Pluralul substantivelor
8.Ordinea adjectivelor

1. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): “TO BE” (A FI), “TO DO”
(A FACE) , “TO HAVE” (A AVEA)

Ce sunt verbele auxiliare?

Verbele auxiliare sunt verbele cu care putem construi formele de interogativ
(întrebările) şi de negativ în limba engleză.

În această introducere verbele auxiliare vor fi conjugate la prezentul simplu

(present simple) şi la trecut (past tense simple), atât cu forma lungă (long form), cât şi cu
forma scurtă (short form), care este cea mai utilizată în limba engleza, atât în cea scrisă
cât şi în cea vorbită. Se va da pentru fiecare caz in parte atât transcrierea fonetică
specifică limbii engleze, cât şi o echivalare în limba română.

a) Verbul “to be” (The verb “to be” [tu: bi:] = a fi 1. Prezentul simplu (Present
Simple)

a) Afirmativ (Affirmative / Statements)

Prezentul simplu, afirmativ, Prezentul simplu, afirmativ, Prezentul simplu, afirmativ,
limba engleză, forma lungă limba română (Present limba engleză, forma scurta
(Present simple, simple, (Present simple,

6
affirmative/statement, long affirmative/statement, affirmative/statement, short
form, English version) Romanian version) form, English version)
I am [ai æm] / [ai em] (Eu) sunt (I = eu) I’m [aim]
You are [ju: a:r] / [iu ar] (Tu) eşti (you = tu) You’re [iur]
He is [hi: iz] / [hi iz] (El) este (he = el) He’s [hiz]
She is [∫i: iz] / [şii iz] (Ea) este (she = ea) She’s [şiz]
It is [ it iz] / [it iz] (El/ea) este (it = el/ea când It’s [iţ]
ne referim la obiecte,
lucruri din natură sau
bebeluşi)
We are [wi: a:r]/ [uii ar] (Noi) suntem (we = noi) We’re [uiăr]
You are [ju: a:r] / [iu ar] (Voi) sunteţi (you = tu, voi) You’re [iur]
They are [ðei a:r] / [zei ar] Ei/ele sunt (they = ei/ele) They’re [zeiăr]

b)Negativul (Negative)
Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, forma lungă limba română (Present limba engleză, forma scurta
(Present simple, negatives, simple, negatives, (Present simple, negatives,
long form, English version) Romanian version) short form, English version)
I am not (Eu) nu sunt I’m not
You are not (Tu) nu eşti You aren’t
He is not (El) nu este He isn’t
She is not (Ea) nu este She isn’t
It is not (El/ea) (obiect) nu este It isn’t
We are not (Noi) nu suntem We aren’t
You are not (Voi) nu sunteţi You aren’t
They aren’t (Ei/ele) nu sunt They aren’t

c)Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions)

Prezentul simplu, interogativ, limba Prezentul simplu, interogativ, limba
engleză, (Present simple, “yes/no română (Present simple, “yes/no
questions, English version) questions”, Romanian version)
Am I.....? Sunt (eu).......?
Are you.....? Eşti (tu).......?
Is he ? Este (el).......?
Is she ? Este (ea).......?
Is it ? Este el/ea (obiecte) .
Are we................................? Suntem (noi) ...
Are you ? Sunteţi (voi) ... ?
Are they ? Sunt (ei)......?

!!! ATENŢIE!!!

7
 După cum observaţi, forma de interogativ prezent a verbului “to be”, se formează
prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + am (verb),
pentru ca la interogativ să avem întâi “am” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma
negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “am” (verb), la care
vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I am not”.

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

a)Afirmativul (Affirmative/ Statements)

Timpul trecut, forma de afirmativ, limba Timpul trecut, forma de afirmativ, limba
engleză (Past Tense Simple, română (Past Tense Simple,
affirmative/statments, English version) affirmative/statments, Romanian version)
I was [ai woz]/[wəz] (forma slabă) / [ai (Eu) am fost
uăz]
You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] (Tu) ai fost
He was [hi: wəz] / [hii uăz] (El) a fost.
She was [∫i: wəz] / [şii uăz] (Ea) a fost.
It was [it wəz]/ [it uăz] (El/ea) (obiecte) a fost.
We were [wi: wə:r] / [uii uăăr] (Noi) am fost.
You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] (Voi) aţi fost.
They were [ðei wə:r]/ [zei uăăr] (Ei/Ele) au fost.

b)Negativul (Negatives)
Timpul trecut, forma de Timpul trecut, forma de Timpul trecut, forma de
negativ, forma lungă, limba negativ, limba română (Past negativ, forma scurtă, limba
engleză (Past Tense Simple, Tense Simple, negatives, engleză (Past Tense Simple,
negatives, long form, Romanian version) negatives, short form,
English version) English version)
I was not (Eu) nu am fost I wasn’t
You were not (Tu) nu ai fost You weren’t
He was not (El) nu a fost. He wasn’t
She was not (Ea) nu a fost. She wasn’t.
It was not. (El/ea) (obiecte) nu a fost. It wasn’t.
We were not. (Noi) nu am fost. We weren’t.
You were not (Voi) nu aţi fost. You weren’t
They were not. (Ei/ele) nu au fost. They weren’t.

c)Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions)

Timpul trecut, interogativ, limba engleză, Timpul trecut, interogativ, limba română
(Past tense simple, “yes/no questions, (Past tense simple, “yes/no questions”,

8
English version) Romanian version)
Was I? Am fost (eu)?
Were you? Ai fost (tu)?
Was he? A fost (el)?
Was she? A fost (ea)?
Was it? A fost (el/ea) (obiect)?
Were we? Am fost (noi)?
Were you? Aţi fost (voi)?
Were they? Au fost (ei/ele)?

!!! ATENŢIE!!!

După cum observaţi, forma de interogativ trecut a verbului “to be”, ca şi cea de
interogativ prezent, se formează prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la
afirmativ: I (subiect) + was (verb), pentru ca la interogativ să avem întâi “was” (verbul)
şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ,
aşadar “I” (subiect) + “was” (verb), la care vom adăuga marca negaţiei, adică “not”.
Deci “I was not”.

Când folosim verbul “to be”?

# Când vrem să exprimăm vârsta

Carlos is eight. (Carlos are opt

ani) Anna is ten. (Anna are zece
ani)

# Când vrem să exprimăm naţionalitatea

I’m English. (Sunt englez)

She’s Romanian. (Ea este româncă)

# Când vrem să spunem care este meseria cuiva.

Jim is a teacher. (Jim este

professor) Are you a student?
(Eşti student?)

# Cu un adjectiv

You’re right. (Ai

dreptate) I’m happy.
(Sunt fericit)

9
# Cu “this/that” [ði:s]/ [ðæt], [ziis]/[zeat] (“acesta/acela”)

This is my book. (Aceasta este cartea mea)

Is that your newspaper? (Este acela ziarul tău?

# În întrebări

Is Tom here? (Este Tom aici?) Are you ten? (Ai zece ani?)
Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?) Is it easy? (E uşor?)
Is this your house? (Este aceasta casa ta?)

# Ca verb auxiliar, pentru construirea formelor de continuu.

I am learning English at the moment. (În acest moment învăţ limba engleză)

Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to be”:

1. I........eight.
2. He ....ten.
3. You. .right.
4........ I a student?
5. Jim...a teacher.
6........ .they Chinese?

2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to be”:

7. I..............eight.
8.He..............ten.
9.You...............right.
10. ..........I a student?
11.Jim...........a teacher.
12. ............they Chinese?

b) Verbul “to do” [tu: du:]= a face

1. Prezentul simplu (Present Simple)

a) Afirmativ (Affirmative / Statements)

Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză, Prezentul simplu, afirmativ, limba română
(Present simple, affirmative/statement, (Present simple, affirmative/statement,
English version) Romanian version)
I do [ai du:]/ [ai duu] (Eu) fac
10
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Tu) faci
He does [hi: dΛz] / [hii daz] (El) face
She does [∫i: dΛz] / [şii daz] (Ea) face
It does [it dΛz] / [it daz] (El/ea) (obiecte) face
We do [wi: du:] / [uii duu] (Noi) facem
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Voi) faceţi
They do [ðei du:] / [zei duu] (Ei/ele) fac

!!! ATENŢIE!!!

Observaţi terminaţia în “s” la persoana a treia singular a formei de afirmativ,

prezentul simplu, pentru verbul “to do” (“does”). O vom întâlni la toate verbele din limba
engleză cu excepţia celor modale.

b) Negativul (Negatives)
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, (Present
simple, negative, English
version)
I do not (= auxiliary); I do
not do
You do not; You do not do
He does not; He does not do
She does not; She does not
do
It does not; It does not do
We do not; We do not do
You do not; You do not do
They don’t; They don’t do
Prezentul simplu, negativ,
limba română (Present
simple, negatives,
Romanian version)
Eu nu ...(auxiliar); Eu nu
fac
(Tu) nu.....; (Tu) nu faci
(El) nu....; (El) nu face
(Ea) nu....; (Ea) nu face
(El/ea) (obiecte) nu....;
(El/ea) nu face
(Noi) nu....; (Noi) nu facem
(Voi) nu....; (Voi) nu faceţi
(Ei/ele) nu.....; (Ei/ele) nu
fac.
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, forma scurtă
(Present simple, negatives,
short form, English version)
I don’t (auxiliar, răspuns
scurt); I don’t do
You don’t; you don’t do
He doesn’t; he doesn’t do
She doesn’t; She doesn’t do
It doesn’t; it doesn’t do
We don’t; we don’t do
You don’t; you don’t do
They don’t; they don’t do

!!! ATENŢIE!!!

Ca verb auxiliar, “to do” are ca formă de negativ, “I do not”, prescurtat “I

don’t”, el ajutând de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat, de exemplu
“I do not write”, sau “I don’t write”, “Eu nu scriu”.
Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a face”, el formează negativul cu el
însuşi pe post de auxiliar, urmat de infinitivul scurt “do”: “I don’t do that”, “Eu nu
fac asta”. După cum se observă în tabelul de mai sus, infinitivul scurt “do” este valabil
pentru toate persoanele de singular şi de plural.

c)Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions) – ca auxiliar, îl vom însoţi de aceea

de un verb de conjugat: “write [rait]” ( a scrie)
11
Prezentul simplu, interogativ, limba Prezentul simplu, interogativ, limba
engleză, (Present simple, “yes/no română (Present simple, “yes/no
questions, English version) questions”, Romanian version)
Do I write? Scriu (eu)?
Do you write? Scrii (tu)?
Does he write? Scrie (el)?
Does she write? Scrie (ea)?
Does it write? Scrie (el/ea) (obiecte)?
Do we write? Scriem (noi)?
Do you write? Scrieţi (voi)?
Do they write? Scriu (ei/ele)?

!!! ATENŢIE !!!

Observaţi ordinea la interogativ: auxiliarul “do” + subiect “I” + verbul la infinitiv

“write”. Vom întâlni această ordine la forma de interogativ prezent a tuturor verbelor
limbii engleze cu excepţia celor modale şi a verbului “to be”, pe care l-am conjugat mai
devreme.
Observaţi, de asemenea, faptul că la persoana a treia singular, unde la afirmativ
avem “he/she/it writes”, deci cu terminaţia “s”, la interogativ, vom folosi doar “s”-ul
de la persoana a treia singular a verbului auxiliar “do”, deci “does”, iar verbul de
conjugat, “write” în cazul de faţă, va rămâne tot la infinitivul scurt. Aşadar, avem
“Does he/she/it write?” şi NU “Does he/she/it writes?”

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

În cazul verbului “to do”, avem o singură formă de trecut (past tense simple)
pentru toate persoanele, şi anume “did”.

Afirmativ: I/He/We/You/They did the shopping.

(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au făcut cumpărăturile).

Negativ: I/He/We/You/They did not do (didn’t do) the shopping.

(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au făcut cumpărăturile).

Interogativ: Did I/he/we/you/they do the shopping?

(Am/au făcut eu/el/noi/voi/ei cumpărăturile?).

!!! ATENŢIE!!!

Observaţi şi în acest caz forma de infinitiv scurt a verbului de conjugat, în

construcţiile “did not do” şi “did I do”.
12
Când folosim verbul “to do”?

# Ca verb auxiliar (auxiliary verb):

- în întrebări: Do you like tennis? (Iţi place tennisul?)
What do you do in the evenings? (Ce faci
seara?) - în negaţii: I don’t like tennis. (Nu-mi place tennisul)
I don’t do much in the evenings. (Nu fac prea multe seara)
Don’t go. (Nu te duce).
- în emfaze (accentuarea unei părţi a propoziţiei):
Do sit down! (Stai jos, te rog!)
I do love her. (Chiar o iubesc)
- în inversiune (verb înaintea subiectului):
At no time did he lose his self-control. (Nu si-a
pierdut controlul nici un moment).
- elipsa (folosim un verb auxiliar în locul unui verb întreg):
You saw Allen, didn’t you? (L-ai văzut pe Allen, nu-iaşa?)

# Ca verb cu scop general

- activităţi nedefinite – “ceva” (something [sΛmθiŋ] / [samsin g]), “nimic”
(nothing [nΛθiŋ] / [nasing]), “orice” (anything [eniθiŋ]
/[ enising]): Do something! (Fă ceva!)
- pentru “muncă”
I do the shopping, you do the cooking. (Eu fac cumpărăturile, tu
găteşte)

Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to do”:

1. . . .you like tennis?

2. I.............like tennis.
3. ....she like tennis?
4. .........read!
5.They............like her!

2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to do”:

6. . . .you like tennis?

13
 7. I.............like tennis.
8. ....she like tennis?
9.They............like her!
c) Verbul “to have” [tu: hæv] = a avea
1. Prezentul simplu (Present simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements)

Prezentul simplu, afirmativ, Prezentul simplu, afirmativ, Prezentul simplu, afirmativ,

limba engleză, forma lungă limba română (Present limba engleză, forma scurtă
(Present simple, simple, (Present simple,
affirmative/statement, long affirmative/statement, affirmative/statement, short
form, English version) Romanian version) form, English version)
I have [ai hæv] / [ai hev] (Eu) am I’ve [aiv]
You have [ju: hæv] / [iuu (Tu) ai You’ve [iuv]
hev]
He has [hi: hæz]/ [hii hez] (El) are He’s [hiz]

She has [∫i: hæz] / [şii hez] (Ea) are She’s [şiz]

It has [it hæz] / [it hez] (El/ea) (obiecte) are. It’s [iţ]

We have [wi: hæv] / [uii (Noi) avem We’ve [uiv]

hev]
You have [ju: hæv] / [iuu (Voi) aveţi You’ve [iuv]
hev]
They have [ðei hæv]’/ [zei (Ei/ele) au They’ve [zeiv]
hev]

!!! ATENŢIE!!!

Observaţi şi în cazul verbului “to have” terminaţia “s” de la persoana a treia

singular, pentru forma de prezent simplu.

b) Negativul (Negatives)
Prezentul simplu, negativ,
limba engleză, forma lungă
(Present simple, negatives,
long form, English version)
I have not / I do not have
You have not / You do not
have
Prezentul simplu, negativ, Prezentul simplu, negativ,
limba română (Present
limba engleză, forma scurtă
simple, negatives,
(Present simple, negatives,
Romanian version)
(Eu) nu am Ishort form,I don’t
haven’t/ English version)
have
(Tu) nu ai You haven’t/ You don’t
have

14
He has not/ He does not (El) nu are. He hasn’t/ He doesn’t have
have
She has not/ She does not (Ea) nu are. She hasn’t/ She doesn’t
have have
It has not/ It does not have (El/Ea) (obiecte) nu are. It hasn’t/ It doesn’t have
We have not / We do not (Noi) nu avem. We haven’t/ We don’t have
have
You have not / You do not (Voi) nu aveţi. You haven’t/ You don’t
have have
They have not / They do not (Ei/Ele) nu au. They haven’t/ They don’t
have have

!!! ATENŢIE!!!

Verbul “to have” poate fi verb auxiliar, ajutând la formarea unor întrebări pentru
formele de perfect, caz în care forma de negativ prezent este “I haven’t....”, fie ca
răspuns scurt, fie ca urmat de verbul de conjugat, forma a treia: “I haven’t written”
(Nu am scris).
Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a avea”, “to have” are ca formă de
negativ “I don’t have”, deci îl utilizează ca verb auxiliar pe verbul “to do” despre care
am vorbit mai devreme.
Aceleaşi observaţii sunt valabile şi pentru formele de interogativ prezent , pe
care le vom vedea în tabelul de mai jos.
c) Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions”
Prezentul simplu, interogativ, limba Prezentul simplu, interogativ, limba
engleză, (Present simple, “yes/no română (Present simple, “yes/no
questions, English version) questions”, Romanian version)
Have I.....?/ Do I have? Am.....? Am (eu)?
Have you.....? / Do you have? Ai.....? Ai (tu)?
Has he.....? / Does he have? A Are (el)?
?

Has she.....? / Does she have? A Are (ea)?

?

Has it.....? / Does it have? A ? Are (el/ea) (obiecte)?

Have we.....?/ Do we have? Am ? Avem (noi)?
Have you.....?/ Do you have? Aţi.....? Aveţi (voi)?
Have they.....?/ Do they have? Au Au (ei/ele)?
?

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

În cazul verbului “to have” avem o singură formă pentru timpul trecut (past tense
simple) şi anume “had”, pentru toate persoanele.

Afirmativ : I/He/We/You/They had a car.

15
 (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au avut o maşină).

Negativ: I/He/We/You/They didn’t have a car.

(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au avut o maşină)
Interogativ: Did I/he/we/you/they have a car?
Am/au avut eu/el/noi/voi/ei/ o maşină?

!!! ATENŢIE!!!

Observaţi formarea negativului şi a interogativului verbului “to have” ca verb

de sine stătător cu past tense-ul auxiliarului do, deci did, urmat de infinitivul scurt
al verbului de conjugat “have”. Aşadar, avem didn’t have, şi did I have şi NU “didn’t
had” şi “did I had”.
Observaţi de asemenea că în limba engleză este obligatorie exprimarea/folosirea
subiectului, “did I have”, pe când în limba română el poate fi omis, “Am avut (eu)?”

Când folosim verbul “to have”?

# Ca auxiliar
1. Pentru formele de perfect (perfect verb forms):
I have read the book. (Am citit/citii cartea) (present perfect – prezent
perfect)

I had read the book. (Citisem cartea) (past perfect – mai mult ca
perfectul)
I will have read the book by this time tomorrow. (Voi fi citit cartea până
mâine pe vremea asta).(future perfect – viitorul
perfect)
I’d like to have read this book ten years ago. (Mi-aş dori să fi citit
cartea asta acum zece ani) (perfect
infinitive – infinitivul perfect)
Having read the book before, he knew what to expect. (Citind/ Dat
fiind că citise cartea înainte, ştia la ce să se
aştepte).

2. Întrebări şi negaţii

Have you read the book? (Ai citit/citişi cartea?)

I haven’t read the book. (Nu am citit/ nu citii cartea).

16
 # Când vorbim despre posesie, relaţii şi alte situaţii/stări:
They have three newspapers. (Ei au trei ziare).
Have you got any brothers or sisters? (Ai fraţi sau
surori?) Do you often have headaches? (Ai des dureri
de cap?)

# Când vorbim despre acţiuni şi experienţe:

I’m going to have a shower. (O să fac un duş)
We’re having a meeting next month. (Vom avea o întrunire luna viitoare).

# Când vorbim despre obligaţii

I had to read yesterday. (Ieri a trebuit să citesc).

# Când vorbim despre cauzarea sau experimentarea unor acţiuni şi evenimente

His son had everybody laughing. (Fiul său i-a făcut pe toţi să râdă)
I must have my shoes repaired. (Trebuie să-mi repar pantofii)
We had our car stolen last week. (Ni s-a furat maşina săptămâna
trecută)

Exerciţii:
1. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de prezent a verbului “to
have”:

I … a book.
He … a car.
… you … a picture?
She … not … water.
He … a newspaper.

2. REGULI DE FORMARE (FORMATION RULES)- TIMPURILE (TENSES)

1.Prezentul simplu (Present simple) – obiceiuri, acţiuni generale

17
 Afirmativ (Positive): I/You/We/They read He/She/It/ reads
(to read [ri:d] / [riid] = a citi)
Negative: You don’t read He doesn’t read
Interogativ: (Questions): Do you read.....? Does he read ?

2.Prezentul continuu (Present continuous): - acţiuni care au loc la momentul

vorbirii

Afirmativ (Positive): I am reading. You/We/They are reading.

He/She/It is reading.
Negative: I am not reading. You aren’t reading.
She isn’t reading.
Question: Am I reading? Are you reading?
Is she reading?

3.Prezentul perfect (Present perfect): - acţiuni din trecutul apropiat, cu consecinţe

vizibile în prezent

Afirmativ (Positive): I/You/We/they have written. He/she/it has written.

(to write = a scrie)
Negative (Questions): They haven’t written. He hasn’t written.
Interogativ: Have they written? Has he written?

4.Past (Trecut) Simple: acţiune desfăşurată în trecut, cu mărci ale trecutului, ca

“ieri”, “anul trecut”, etc.
Regulat (Regular):
positive: I/You/He/She/It/We/They
stopped. negative: You didn’t stop.
interogative: Did you stop?
Neregulat (Irregular):
positive: I/You/He/She/It/We/They wrote. (to write – wrote-
written)

negative: You didn’t write.

interogativ: Did you write?

18
 5. Past (Trecut) continuu (Past Continuous): acţiune trecută ce se desfăşoară în
timpul altei acţiuni trecute)

(Afirmative) Positive: I/He/She/It was writing. You/We/They/ were writing.

Negativ: You weren’t writing. She wasn’t writing.
Interogativ: Were you writing? Was she writing?

Exerciţiu: Treceţi verbele date la infinitiv la timpurile cerute în paranteză.

1. I .................. (to read – prezent simplu).

2. You............ .(to go – prezent continuu)
3. He .............. (to write – prezentul perfect)
4. We.............. (to watch TV – past tense simplu)
5. They............ (to speak – past tense continuu)

3. VORBIREA INDIRECTĂ (REPORTED SPEECH)

Direct Reported

‘I never eat vegetables’ He said (that) he never ate vegetables.

(Nu mănânc niciodată legume) (El a spus că nu mănâncă niciodată legume)

‘I’m reading’. She said (that) she was reading.

‘I’ll write to you soon.” He said (that) he would write to you soon.
‘I’ve read it.’ She said (that) she had read it.
‘I took it.’ She said (that) she had taken it.
‘I was reading.’ She said (that) she had been reading.

Exerciţiu: Treceţi propoziţiile următoare la vorbirea indirectă:

1.‘I’m writing’
2.‘I’ll talk to you soon’
3.‘I’ve seen it’
4.‘I ate it’
5.‘I was laughing’.

4. DIATEZA PASIVA (PASSIVE VOICE)

Active Passive
19
He helps. (El ajută) He is helped. (El este ajutat)
He has helped. He has been helped
He helped. He was helped.
He will help. He will be helped.

5. PRONUMELE (PRONOUNS)

# Pronume personale cu funcţie de subiect (Subject pronouns [sΛbd3ekt] [prounauns]/

[sabgect pronauns]:

I [ai] = eu She [∫i:] / [şii] = ea

You [ju:] / [iuu] = tu It [it] = el/ea pentru obiecte sau elemente din natură
He [hi:] / [hii] = el We [wi: ] / [uii] = noi
You [ju:] / [iuu] = voi They [ðei] / [zei] = ei/ele

# Pronume personale cu funcţie de complement (Object [obd3ekt]/ [obgect] pronouns)

Me [mi: ] / [mii] = pe mine, mie Her [hər] / [hăr] = pe ea, ei

You [ju:] / [iuu] = pe tine, ţie It [it] = pe el/ea, lui/ei
Him [him] = pe el, lui Us [Λs] / [as] = pe noi, nouă
You [ju:] / [iuu] = pe voi, vouă Them [ðem] /[zem] = pe ei/ele, lor

# Pronume posesive (Possessive pronouns):

Mine [main] = al meu Hers [hərz] / [hărz] = al ei

Yours [jo:rz] / [iorz] = al tău its [its] / [iţ] = al lui/ei
His [hiz] = al lui Ours [auərz] / [auărz]= al nostrum
Yours [jo:rz] / [iorz] = al vostru Theirs [ðeəz] / [zeărz] = al lor

# this şi that
Singular: this [ði:s] / [ziis] = acesta that [ðæt] / [ze-at] = acela
Plural These [ðiz] / [ziz] = acestea those [ðous ] / [zous] = acelea

# one, ones [wΛn] / [uan]

20
I like that one = Îmi place aceea.
I don’t like the blue ones= Nu-mi plac cele albastre.
Exerciţiu: Completaţi propoziţiile cu pronumele corespunzătoare:
1. ........am reading a book.
2. .........is writing his homework.
3. .........are going to the cinema.
4. .........is my house.
5. ..........house is `

6.ARTICOLUL (THE ARTICLE)

# Articolul hotărât (the definite article) – the

# Articolul nehotărât (the indefinite article) – a – în faţa consoanelor

- an - în faţa vocalelor

7. PLURALUL SUBSTANTIVELOR (PLURAL NOUNS)

În limba engleză pluralul substantivelor se formează prin adăugarea unui “s” la

forma de singural, aşa cum vom vedea mai târziu. Mai jos vom vedea doar câteva
exemple de substantive neregulate.

Man [mæn] / [me-an] – men [men] = bărbat

21
Woman [wumən] / [umăn] – women [wimin] / [uimin] = femeie
Child [t∫aild] / [ciaild] – children [t∫ildrən] = copil
Tooth [tu:θ] / [tuus] – teeth [ti:θ] / [tiis] = dinte
Mouse [maus] – mice [mais] = şoarece
Foot [fut] – feet [fi:t] / [fiit] = picior (de la gleznă în jos)

8. ORDINEA ADJECTIVELOR (ORDER OF ADJECTIVES)

În limba engleză adjectivul se aşază înaintea substantivului: A beautiful girl. O

fată frumoasă.

Beautiful [bju:təful] / [biutăful] = frumos

Girl [gərl] / [gărl] = fată
Când avem două sau mai multe adjective (poziţia 1 – cel mai departe de substantiv)
Poziţia: 1. Unul sau mai multe din următoarele tipuri de adjective:
1a Opinie: beautiful
1b Mărime: large [lard3] / [largi] = lung
1c Vârstă: old [ould] = bătrân
1d Formă: round [raund] = rotund
1e Temperatură: cold [kould]/ [could] = rece

Poziţia: 2. Culori: green [gri:n] / [griin] (verde), blue [blu:] / [bluu] (albastru)
3.Materialul (din ce este făcut): wooden [wudən] / [uudăn] = din lemn;
plastic
4.Scop (pentru ce este): a running shoe [ə rΛniŋ ∫u:] / [ ă raning şuu] = un
pantof pentru alergat
5.Substantivul

1c 3 4 5
An old, leather, (din football boot (bocanc)

1c 2 3 4 5
Some new orange lycra, cycling shorts
(nou), (portocaliu),
1a 2 3 5
22
 A beautiful, green, silk (mătase) shirt

CAPITOLUL 3 (CHAPTER THREE)

VOCABULAR (VOCABULARY)

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa

de a se prezenta corect în limba engleză, ca şi aceea de a utiliza corect cuvinte din cele mai
frecvente şi uzuale ale limbii engleze, precum şi cuvinte specifice jurnalismului.
Subcapitolele: Vocabular general – nivel elementar

VOCABULAR GENERAL – NIVEL ELEMENTAR (GENERAL VOCABULARY –

ELEMENTARY LEVEL)

# Prezentarea (Introducing ourselves)

Hello, my name is Tom. = Bună, numele meu este Tom.

hello [hel’ou] =
bună name [neim]
= nume
What is your name? = Care este numele tău?
what [wot] /[uo-at] = ce, care
Who are you? = Cine eşti tu?
who [hu:] / [huu] =
cine

I am from Romania = Eu sunt din

România. from [from] = din
Where are you from? = De unde eşti
tu? where [weər] / [ ueăr] = (de)
unde

I live in Bucharest = Locuiesc în Bucureşti.

to live [tu: liv] / [tuu liv] = a trăi, a locui
Where do you live? = Unde locuieşti tu?

I am a journalist. = Sunt jurnalist.

23

21
 journalist [d3ərnəlist] / [giărnălist] = ziarist
I am working for Adevărul. = Acum lucrez pentru (ziarul) Adevărul. to work [tu: wərk] /
[tuu uărc] = a lucra, a munci
What is your job? = Care este meseria ta? (slujba ta acum)
job [d3ob] / [giob] = ocupaţia, slujba, etc.
What do you do (for a living)? = Ce faci/lucrezi (ca sa-ti castigi
existenţa)? for [for] = pentru
living [liviŋ] / [living] = existenţă, trai, mod de viaţă

I am 24 (years old) = Am 24 de ani.

year [jiər] / [iiăr] = an
old [ould] = bătrân
How old are you? = Ce vârstă ai? Câţi ani
ai? What is your age = Ce vârstă ai?
age [eid3] / [eigi] = vârstă

# Cum salutăm şi cum răspundem la salut (Greeting and replying to greetings)

Good morning! = Bună dimineaţa!

good [gud] = bun, bine
morning [morniŋ] / [morning] = dimineaţa

Good afternoon! = Bună ziua (la prânz spre după-amiază)

afternoon [aftərnu:n] / [aftărnuun] = după-amiază

Good evening! = Bună seara!

evening [i:vniŋ]/ [iivning] = seara

Good night! = Noapte

bună! night [nait] =
noapte

Salut formal (Formal greeting)

How do you do? = Bună ziua! Vă salut!; Sărut mâna!; Îmi pare bine! Încântat de
cunoştinţă!

24
 How do you do?
how [hau] = cum

Salut neoficial/ informal (Informal greeting)

Hello, how are you? = Bună, ce mai faci? (Cum mai eşti?)
Fine, thanks. And you? = Bine, mulţumesc. Şi (Dar) tu?
fine [fain] = bine, bun, frumos, plăcut, minunat
to thank [tu: θæŋk]/ [tuu senc] = a mulţumi
thanks [θæŋks]/ [sencs] = mulţumesc - varianta scurtă (= mersi) and [end]
= şi

Întrebări despre sănătate (Asking and replying about

health) How are you? = Ce mai faci?
I’m all right, thanks = Sunt bine,
mulţumesc. Not so good = Nu chiar atât de
bine.
all right [o:l rait] / [ool rait] = în
regulă so [sou] = atât de
How do you feel? = Cum te simţi?
I feel fine/ great/ awful = Ma simt bine/ minunat/
groaznic. to feel [fi:l ]/ [fiil] = a (se) simţi
great [greit] = minunat
awful [o:ful] / [ooful] = groaznic

Să spunem “La revedere” (Saying goodbye)

Goodbye [gud bai] = la revedere
Bye! [bai] = Pa
Bye for now = Pa, pe curând.
now [nau] = acum
See you tomorrow = Pe mâine
to see [tu: si:] / [tuu sii] = a vedea
tomorrow [təmorou] / [tămorou] = mâine

See you soon! = Pa, pe curând.

25
 soon [su:n] / [suun] =
curând See you! = Pa (ne vedem)

# Cum ne cerem scuze (Apologizing, Making excuses)

I’m (very) sorry. – Îmi pare (foarte) rău. Îmi cer

scuze. sorry [sori]= scuzaţi, întristat, mâhnit
very [veri] = foarte
Sorry, it was my fault. = Scuzaţi, a fost vina
mea. fault [fo:lt] / [foolt] = vină
Excuse me = Mă scuzaţi (când vrem să trecem de cineva care stă în drum; la
începutul întrebărilor adresate persoanelor necunoscute)
to excuse [ tu: iks’kju:s] / [tuu icschiuus] = a (se)
scuza I’m sorry I’m late. = Îmi cer scuze că am întârziat.
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a întârzia

Never mind = Nu contează. Nu are nimic. Lasă.

never [nevər] / [nevăr] = nu, niciodată
mind [maind] = minte, suflet, raţiune, importanţă. That’s all right = E în regulă.
Don’t worry = Nu-ţi face probleme. Nu te îngrijora.
to worry [tu: wΛri] / [tuu uari] = a se îngrijora

# Cum aprobăm sau dezaprobăm (Agreeing and disagreeing)

I agree = Sunt de acord.

to agree [tu: əgri:] / [tuu ăgrii] = a fi de accord.
That’s right = Aşa este. Corect.
I like this film. So do I. = Îmi place acest film. Şi mie.
to like [tu: laik] / [tuu laic] = a(-i) plăcea

I don’t like this film. Neither do I. = Nu-mi place acest film. Nici mie.
neither [naiðər] / [naizăr] = nici (unul – din doi)

I don’t agree. = Nu sunt de acord.

I don’t think so = Nu cred asta. Nu cred că este aşa. Nu prea
cred to think [tu: θiŋk] / [tuu sinc] = a crede

26
# Cum cerem informaţii (Asking for information)

Do you know the time? (informal) = Ştii cât e ceasul? (neoficial,

informal) to know [tu: nou]/ [tuu nou] = a şti
the time [ðə taim] / [ză taim] = timpul, ora
Excuse me, could you tell me the time? = Fiţi amabil, aţi putea să-mi spuneţi
cât este ceasul? (formal, oficial)
could [kud] /[cud] = forma de condiţional a verbului “can” = a
putea to tell [tu: tel] / [tuu tel] = a spune

What does this mean, please? = Ce înseamnă asta, vă

rog? to mean [tu: mi:n] / [tuu miin] = a
însemna please [pli:z] / [pliiz] = a ruga

How do you say (.....) in English? = Cum spui (se spune) (...) în
engleză? to say [ tu: sei] / [tuu sei] = a spune

# Cum cerem şi cum dăm sfaturi? (Asking and giving advice)

What do you think I should do? = Ce crezi că ar trebui să fac?

should [∫ud]/ [şud] = forma de condiţional prezent a lui “shall”, cu
sensul de “ar trebui”
What would you do? = Tu ce ai face?
would [wud] / [uud] = forma de condiţional prezent a lui “will”, cu
sensul “ai” (ai face)

I think you should (go......) = Cred că ar trebui să (te duci....)

to go [tu: gou] / [tuu gă-ou] = a merge, a se duce
If I were you, I would (go.....) = Dacă aş fi în locul tău, aş (merge....)
if [if]= dacă
Why don’t you (go.....)? = Ce-ar fi să te duci...? De ce nu te duci....? why [wai]/
[uai]= de ce
What about (going....)? = Ce-ar fi să te duci? Ce-ai zice despre mersul....?
about [əbaut] / [ăbaut] = despre
How about (going.....)? = Ce-ar fi să te duci? Cum ar fi să te duci/mersul ?
Shall we (go for a walk)? = Mergem (la plimbare)?
27
 walk [wo:k] / [uooc] = plimbare
Let’s (go for a walk) = Hai/ Să mergem. (la plimbare).
# Cum cerem, cum acordăm şi cum refuzăm permisiune? (Asking for, giving and refusing
permission)

Can I (leave early?) (informal)= Pot (pleca devreme)?

can [kæn] / [chen] = a putea
to leave [tu: li:v] / [tuu liiv] = a pleca
early [ərli] / [ărli] =
devreme Yes, you can.= Da, poţi.
No, you can’t. = Nu, nu poţi.

Is it alright if I (leave early)? (informal) = E în regulă dacă (plec devreme)?

Sure. That’s OK. = Sigur. E ok (în regulă).
sure [∫uər] / [şuăr] = sigur
Sorry, no. = Îmi pare rău, nu.
May I (leave early)? (formal)= Aş putea (pleca devreme?)
may [mei]= a putea, a avea voie, a-i fi permis
Yes, you may. Da, ai putea.
No, you may not. = Nu, nu ai putea.

Do you mind if I (open the window)? (formal) = Te superi dacă (deschid

fereastra?)
to open [tu: oupən] / [tuu oupăn] = a deschide
the window [ðə windou] / [ză uindou] = fereastra
That’s fine. = E ok.
Go ahead = Dă-i drumul.
ahead [əhed] / [ăhed] = înainte
All right = În regulă.
No problem = Nici o problemă.
Sorry, but (I’m cold) = Îmi pare rău, dar (mi-e frig).
but [bΛt] / [bat] = dar, însă

28
 cold [kould] / [could] = frig, rece
# Cum invităm şi cum răspundem la invitaţii (Inviting and replying to invitations)

Do you want to (go to the cinema)? (informal) = Vrei să (mergi la

cinema?) to want [tu: wont] / [tuu uo-ant] = a vrea
Do you feel like (going to the cinema)? (informal) = Ai chef să (mergi la
cinema?)
Would you like to (go to the cinema)? (formal) = Ai vrea să (mergi la cinema?)

Thanks, I’d love to (go) = Mersi, mi-ar face mare plăcere să

(merg). to love [tu: lΛv] / [tuu lav] = a iubi
I’m sorry but (I’m going to a party). = Scuze dar (merg la o petrecere).
party [parti]= petrecere
I’m afraid I can’t = Mi-e teamă că nu pot.
to be afraid [tu: bi: əfreid] / [tuu bii ăfreid] = a-i fi

teamă # Cum oferim (Making an offer)

Can I help (you)?= Pot să (te) ajut?

to help [tu: help]/ [tuu help] = a ajuta
Shall I help (you) = Să te ajut?
Do you want (some tea)? (informal) = Vrei (nişte ceai)?
some [sΛm] / [sam] = nişte
tea [ti: ] / [tii] = ceai
Would you like (some tea)? (formal) = Ai vrea (nişte ceai)?

# Cum promitem (Promises)

I’ll be home at 8.30. = Voi fi acasă la 8.30
home [houm] = casă (acasă)
I won’t be late again! = Noi voi mai întarzia!
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a
intarsia late [leit] = târziu
again [əgein] / [ăghein] = din nou

# Cum cerem ceva şi cum răspundem la cereri (Making requests, replying to requests)

29
 Can you (open the window), please? (informal) = Poţi (să deschizi fereastra),
te rog?
Could you (open the window), please? (informal) = Ai putea (s ă deschizi
fereastra), te rog?
Would you mind (opening the window), please? (formal) = Ai putea (să deschizi
fereastra), te rog?

Can you....? Could you...? Of course. Sure. (Bineînţeles. Sigur)

of course [of kors] / [of cors] = bineînţeles
Would you mind ? Nu prin răspuns, ci prin acţiune.

# Cum exprimăm preferinţele (Preferences)

I prefer (tea) to (coffee) = Prefer (ceaiul) (cafelei)
I’d rather have (tea) than (coffee) = Aş vrea/bea mai degrabă (ceai) în loc de
(cafea)
rather [ra:ðər] / [raazăr] = mai degrabă
than [ðæn] / [zen] = în loc de, decât
# Cum reamintim (Reminders)

Don’t forget to (bring your dictionary on Wednesday). = Nu uita să (îţi aduci

dicţionarul miercuri).
to forget [tu: fərget] / [tuu fărghet] = a uita
to bring [tu: briŋ] / [tuu bring] = a adduce
Wednesday[wenzdi] / [uenzdi] = miercuri
Remember to (bring your dictionary on Wednesday) = Aminteşte-ţi să (îţi aduci
dicţionarul miercuri).
to remember [tu: rimembər] / [tuu rimembăr] = a-şi aminti

# Cum descriem pe cineva? (Asking for a description and replying)

What’s George like? (Cum este George) – He’s very friendly (Este foarte
prietenos)
What’s George like? (Cum este Cairo)- It’s big city (Este un oraş
mare) big [big] = mare
city [siti] = oraş

30
 What does Tina look like? (Cum arată Tina?) – She’s tall and she’s got long hair
(Este înaltă şi are părul lung)
to look [tu: luk] / [tuu luc] = a privi, a arăta (look like)
tall [to:l] / [tool] = înalt
has got = has = are
long [loŋ] / [long] = lung
hair [heə] /[heăr] = păr (din cap)

# Cum avertizăm (Warning)

Be careful! = Ai grijă!
careful [keəful] / [cheărful] =
grijuliu Careful! = Grijă!
Watch out! = Atenţie!
to watch [ tu: wot∫] / [tuu uo-aci] = a privi
Look out! = Atenţie!
Mind out! = Atenţie! Fereşte!

# Urări (Greetings)

Happy birthday! = La mulţi ani!

happy [hæpi] / [hepi] = fericit
birthday [bərθdei] / [bărsdei] = zi de naştere, aniversare
Many happy returns of the day! = Mulţi înainte!
many [mæni] / [meni] = mult
returns [ritərn] / [ritărn] = reveniri
We wish you a Merry/Happy Christmas! = Vă dorim Crăciun fericit! wish [wi∫] / [uiş] = a
dori, a vrea
merry [meri] = vessel, voios
Christmas [krisməs] / [crismăs] = Crăciun
We wish you a Happy New Year! = Vă dorim un An Nou fericit!
new [nju:] / [niuu] = nou
Happy Anniversary! = Aniversare fericită!

31
 Happy Fourth of July! = La mulţi ani cu ocazia zilei de 4 iulie! (ziua naţională in
cazul Statelor Unite)

# Calendarul (Calendar)

a)În scris (Writing) – British English: 2/ 08/ 102(nd) August 2nd Aug
Thursday 2 August, 2010
nd

American English: 08/ 2/ 10 August 2(nd) Aug 2 nd

Thursday August 2nd 2010
În limba vorbită (Speaking): B.E –
the second of August, 2010; August the second, 2010
A. E -
August second

b)Anii (Years): 2010 (lba scrisă) = two thousand and ten (lba
vorbită)

c)Zilele (Days): Monday [mΛndi] / [mandi] = luni

Tuesday [tju:zdi]/ [tiuuzdi] = marţi
Wednesday [wenzdi] / [uenzdi] = miercuri
Thursday [θə:zdi] / [săăzdi] = joi
Friday [fraidi] = vineri
Saturday [sætərdi] / [se-atărdi] = sâmbătă
Sunday [sΛndi] / [sandi] = duminică
I’ll visit you on Sunday. (Te vizitez duminică)

tomorrow [təmorou] / [tă-îmorou] = mâine

the day after tomorrow =poimâine
after [a:ftər] / [aaftăr] = după
next week [nekst wi:k] / [necst uiic] = saptămâna viitoare week [wi:k]/ [uiic] = saptămâna
next Sunday [nekst sΛndi] / [necst sandi] = dumica viitoare

yesterday [jestədi] / [iestărdi] = ieri

the day before yesterday = alaltăieri
before [bifo:r] / [bifoor]= înainte

32
 last week = saptămâna trecută
last [la:st] / [laast] = ultimo, cel din urmă last Sunday = duminica trecută
d)Lunile (Months): January [d3ænjuəri] / [geaniuări], February [februəri] / [februări] ,
March [ma:t∫] / [marci], April [eiprəl] / [eiprăl] , May [mei], June
[d3u:n]/ [giuun], July [d3u:lai] / [giuulai], August [o:gəst] / [oogăst],
September [septembər] / [septembăr], October[oktoubər] / [octoubăr],
November [nouvembər] / [nouvembăr], December [disembər] /
[disembăr]
- formele prescurtate – short forms
J a n F e b M a r A p r A u g S e p t O c t N o v Dec

I’ll be back in June. = Mă voi întoarce în iunie. back

[bæk] / [bec] = înapoi

next month [mΛnθ] /[ mans] = luna

viitoare last month = luna trecută

e)Anotimpurile (seasons): spring = primăvara; summer [sΛmə r] / [samăr] = vara

autumn [o:təm] / [ootăm] = toamna
winter [wintər] / [uintăr] = iarna
I’m going to Portugal in the winter.

next summer = vara

viitoare last winter = iarna
trecută

# Timpul (Time)

a)Momentele zilei (Parts of the day)

in the morning [in ðə mo:niŋ] / [in ză morning] = dimineaţa

in the afternoon [in ði a:ftənu:n] / [in zi aaftă rnuun] = după-
amiaza in the evening [in ði i:vniŋ] / [in zi iivning] = seara
at night [æt nait] / [et nait] = noaptea, seara
at midday (noon) [æt middei] / [et middei] = la prânz
at midnight [æt midnait] / [et midnait] = la miezul nopţii

b)“a.m” şi “p.m”
midnight to midday = “a.m” 1.00 a.m midnight = 12.00 a.m.
midday to midnight = “p.m” 4,45 p.m midday = 12.00 p.m
33
 c)Sistemul de 24 de ore (24-hour clock) hour [auər] / [auăr] = oraclock [klok] / [cloc]
= ceas

13.50 – thirteen fifty [θə:ti:n fifti] / [sărtiin fifti] = treisprezece cincizeci

Cum spunem ora (Telling the time)
ora 3 fix = three o’clock [θri:] / [srii]
3 şi 5 = five past three [faiv]
3 şi 10 = ten past three
3 şi un sfert = a quarter past three
3 şi 20 =twenty past three [twenty] / [ tuenti]
3 şi 25 = twenty-five past three
3 şi jumătate = half past three [ha:f]/ [haaf[
4 fără 25 = twenty-five to four [fo:r] / [foor]
4 fără 20 = twenty to four
4 fără un sfert =a quarter to four
4 fără 10 = ten to four
4 fără 5 = five to four

3.12 =twelve minutes past three 3.43 =

seventeen minutes to four

- Sistemul digital (Digital system)

2.10 two ten 1.15 one fifteen

4. 26 four twenty-six 5.30 five thirty
6. 40 six forty 7. 45 seven forty-five

Cum întrebăm cât e ceasul (Asking the time)

What’s the time? It’s five o’clock. (E ora cinci)

What time is it? It’s twenty to nine (E nouă fără douăzeci)
Nu se poate spune: They are seven o’clock!

# Numerele (Numbers)

Numeralul cardinal (Cardinal numbers)

34
1 = one [wΛn] / [uan] 16 = sixteen [siksti:n] / [sicstiin]
2 = two [tu:] / [tuu] 17 = seventeen [sevənti:n] / [sevăntiin]
3 = three [θri:] / [srii] 18 = eighteen [eiti:n] / [eitiin]
4 = four [fo:r] / [foor] 19 = nineteen [nainti:n] / [naintiin]
5 = five [faiv] 20 = twenty [twenti] / [tuenti]
6 = six [siks] / [sics] 21 = twenty-one [twenti – wΛn]/ [tuenti-uan]
7 = seven [sevən] / [sevăn] 22 = twenty-two [twenti – tu:] / [tuenti-tuu]
8 = eight [eit] 30 = thirty [θərti] / [sărti]
9 = nine [nain] 40 = forty [forti]
10 = ten [ten] 50 = fifty [fifti]
11 = eleven [ilevən] / [ilevăn] 60 = sixty [siksti] / [sicsti]
12 = twelve [twelv] / [tuelv] 70 = seventy [sevənti] / [sevănti]
13 = thirteen [θərti:n] / [sărtiin] 80 = eighty [eiti]
14 = fourteen [forti:n] / [fortiin] 90 = ninety [nainti]
15 = fifteen [fifti:n] / [fiftiin] 100 = a/one hundred [hΛndrəd”] / [handrăd]
0 = “nought” [no:t] / [noot] sau “zero” [ziərou] / [ziărou]
= pentru numerele de telefon îl pronunţăm ca pe litera “o”. La fotbal spunem
“nil”. La tennis spunem “love”

101 = a hundred and one

200 = two hundred (“hundred” nu este la plural)
300 = three hundred
999 = nine hundred and ninety-nine
1,000 = a thousand / one thousand [θauzənd] / [sauzănd]
1,001 = a thousand and one
2,250 = two thousand, two hundred and fifty (“thousand” nu este plural)
999,999 = nine hundred and ninety-nine thousand, nine hundred and ninety-nine
1,000,000 = a million/ one million
5,000,000 = five million (“million” is not plural)

Numeralul ordinal (Ordinal numbers )

35
1st = first 9th = ninth 17th = seventeenth 25th = twenty-fifth
2nd = second 10th = tenth 18th = eighteenth 26th = twenty-sixth
3rd = third 11th = eleventh 19th = nineteenth 27th = twenty-seventh
4th = fourth 12th = twelfth 20th = twentieth 28th = twenty-eigth
5th = fifth 13th = thirteenth 21st = twenty-first 29th = twenty-ninth
6th = sixth 14th = fourteenth 22nd = twenty-second 30th = thirtieth
7th = seventh 15th = fifteenth 23rd = twenty-third 31st = thirty-first
8th = eighth 16th = sixteenth 24th = twenty-fourth

Fracţii şi zecimale (Fractions and decimals)

1/2 = a half (o jumătate) 3 1/2 = three and a half 1.5 = one point five
1/4 = a quarter (un sfert) 1 1/4 = one and a quarter 1.25 = one point two five
3/4 = three quarters 4 3/4 = four and three quarters 4.75 = four point seven five

# Culori (Colours)
white [wait] / [uait] = alb black [blæk] / [blec] = negru
yellow [jelou] = galben orange [orind3] /[oringi] = portocaliu
pink [piŋk] / [pinc] = roz red [red] = roşu
mauve [məuv] / [măuv] = mov green [gri:n] / [griin] = verde
blue [blu:] / [bluu] = albastru
# Figuri geometrice (Geometrical figures)

square [skweər]/ [schueăr] = pătrat circle [sərkl]/ [sărcl] = cerc

rectangle [rectæŋgl] / [recteangl ] = dreptunghi rhombus [rombəs]/[rombăs] = romb
triangle[traiæŋgl]/[traieangl] =triunghi

# Flori, fructe, legume (Flowers, fruit, vegetables)

rose [rəuz] / [răuz] = trandafir tulip [tjulip] / [tiulip] = lalea

carnation[karnei∫ən] / [carneişăn] = garoafă trifoi [trefoil] = trifoi
geranium [d3iræniəm]/ [gireaniăm] = muşcată lily [lili] = crin
hyacinth [haiəsinθ] / [haiăsins] = zambilă

36
dandelion [dændəlaiən] / [deandălaiăn] = păpădie
apple [æpl] = măr
plum [plΛm] / [plam] = prună
peach [pi:t∫] / [piici] = piersică
(sweet) cherry [(swi:t) t∫eri] / [suiit ceri] = cireaşă blackberry [blæk~]/ [blec~] = mură
(sour) cherry [(sauə) t∫eri] / [(sauă) ceri] = vişină
strawberry [strobəri] / [strobări] = căpşună
raspberry [ra:sberi] / [raasberi] = zmeură
lemon [lemən] / [lemăn] = lămâie
carrot [kærət] / [chearăt] = morcov
tomato [təma:təu] / [tămaatău] = roşie
dovlecel
eggplant [egpla:nt] / [egplaant] = vânăta
cucumber [kju:kΛmbăr] / [chiuucambăr]
= castravete
pumpkin [pΛmpkin] /[pampchin] = dovleac
bean [bi:n] / [biin] = fasole
# Detalii personale (Personal details)
name [neim] = nume
age [eid3] / [eigi] = vârstă
to live [liv] = a trăi, a locui
address [ədres] / [ădres] = adresă
birthday [bərθdei] / [bărsdei] = zi de naştere
to pass [pa:s]/ [paas] = a trece
job [d3ob] / [giob] = ocupaţie
girl [gərl] / [gărl] = fată
friend [frend] = prieten
teenager [ti:n eid3ər] / [tiin eigeăr] = adolescent
37
pear [peər] = pară
apricot [eiprikot] / [eipricot] = caisă
grape [greip ] = strugure
nut [nΛt] = nucă
(hazel)nut [heizəl ~] = alună
lemon [lemən] / [lemăn] = lămâie
orange [orind3] / [oringi] = portocală
potato [pəteitəu] / [păteitău] = cartof
marrow [mærəu] / [mearău] =
parsley [parsli] = pătrunjel
dill [dil] = mărar
celery [seləri] / [selări] = ţelină
parsnip [parsnip] = păstârnac
pepper [pepər] = ardei
peas [pi:z] / [piiz] = mazăre
old [ould] = bătrân
to stay [stei] = a sta
house [haus] = casă
to come [kΛm] / [cam] = a veni
birth [bərθ] / [bărs] = naştere
to work [wərk] / [uărc] = a munci
boy [boi] = băiat
child [t∫aild] / [ciaild] = copil
woman [wumən] /[uumăn] = femeie
high [hai] = înalt
tall [to:l] / [tool] = înalt
to use [ju:s] / [iuus] = a folosi to carry [kæri] / [cheari] = a duce
to wear [weər] / [ueăr] = a purta
modern [modərn/ [modărn] = modern
to describe [diskraib] / [discraib] = a descrie
to appear [əpiər] / [ăpiăr] = a apărea
student [stju:dənt] / [stiuudănt] = student
to marry [mæri] / [meri] = a se căsători
marriage [mærid3] / [merigi] = căsătorie
what [wot] / [uo-at] = ce?
after [a:ftər] / [aaftăr] = după
like [laik] / [laic] = ca, a plăcea
# Familia (Family matters)
family [fæmili] / [femili] = familie
children [t∫ildrən] / [cildrăn] = copii
daughter [do:tər] / [dootăr] = fiică
brother [brΛðər] / [brazăr] = frate
husband [hΛzbənd] / [hazbănd] = soţ
father [fa:ðər] / [fazăr] = tată
grandfather [grænd~] / [grend~] =bunic
grand son = nepot
aunt [a:nt] / [aant] =mătuşă
niece [niis] = nepoată (de mătuşă)
relatives [relətiv] / [relătiv] = rude
person [pərsən] / [părsăn] = persoană
stranger [streind3ər] / [streingeăr] = necunoscut
foreigner [forinər] / [forinăr] = străin, din altă
ţară
38
big [big] = mare
young [jΛŋ]/ [iang] = tânăr
new [nju:] / [niuu] = nou
to look [luk] / [luc] = a privi
to study [stΛdi] / [staid] = a studia
double [dΛbəl] / [dabăl] = dublu
married [mærid] / [merid] = căsătorit
to get[ get] / [ghet] = a obţine, a lua
where [weər] / [ueăr] = unde?
alike [əlaik] / [ălaic] = asemenea
child [t∫aild] / [ciaild] = copil
parent [peərənt] / [peărănt] = părinte
son [sΛn][san] = fiu
sister [sistər] / [sistăr] = soră
wife [waif] / [uaif] = soţie
mother [mΛðər] / [mazăr] = mamă
grandmother = bunică
grand daughter = nepoată
uncle [Λŋkəl] / [ancăl] = unchi
nephew[ nevju:] / [neviuu] = nepot
people [pi:pəl] / [piipăl] = lume
know [nou] = a cunoaşte
meet [mi:t] / [miit] = a întâlni
twins[twin] / [tuin] = gemeni
 eldest [eldəst] / [eldăst] = cel mai în vârstă dintre
fraţi
# Timpul liber (Free time)

vacuum cleaner [vækjuəm kli:nər] / [ve-achiuăm cliinăr] =

aspirator to do the housework [hauswərk] / [haus uărc] = treburile
gospodăreşti alarm clock [əlarm klok] / [ălarm cloc] = ceas
deşteptător
to wake up [weik Λp] / [ueic ap] = a se trezi
shampoo [∫æmpu:] /[şempuu] = şampon
to wash your hair [wo∫] / [uo-ăş] = a te spăla pe cap
compact disk (CD) [sidi] = CD
(video) cassette = casetă (video)
to listen to music [ lisən] / [lisăn], [mju:zik]/ [miuuzic] = a asculta muzică
camera [kæmərə] / [cheamără] = aparat de fotografiat, cameră de
televiziune to take photos [teik foutous] / [teic foutous] = a face poze
piano [pja:nou] / [piaanou] = pian
to play the piano [plei] = a cânta la pian
television [telivi3ən] / [telivijăn] = televiziune
television set = televizor
to watch television [wot∫] / [uo-ăci] = a privi , a se uita la TV
brush [brΛ∫] / [braş] = pensulă
to paint a picture = a picta un tablou
to paint [peint] = a picta
picture [ pikt∫ər] / [picciăr] = tablou
book [buk] / [buc] = carte
best [best] = cel/cea mai bun(ă)
favourite [feivərit] / [feivărit ] = favorit
to make [meik] / [meic] = a face to join [d3oin] / [gioin] = a se alătura
to spend [spend] = a petrece (timpul liber) fun [fΛn] / [fan] = haz, glumă, distracţie
to have fun = a se distra hobby [hobi] = hobi, pasiune

39
empty [empti ] = gol member [membər] / [membăr] = membru
spare [speər] / [speăr] = liber team [ti:m] / [tiim] = echipă
(spare time- timp liber) the cinema [sinimə] / [sinimă] = cinema
to walk [wo:k] / [uooc] = a se plimba to travel [trævəl] / [trevăl] = a călători
to enjoy [ind3oi] / [ingioi] = a se bucura de to draw [dro:] / [droo] = a desena
danger [deind3ər] / [deingeăr] = pericol dangerous = periculos
stamp [stæmp] / [stemp] = timbru song [soŋ] / [song] = cântec
to sing [siŋ] / [sing] = a cânta game [geim] / [gheim] = joc

# Camerele (Rooms)

ceiling [si:liŋ] / [siiling] = tavan door [do:r] / [door] = uşă

floor [flo:r] / [floor] = podeaua wall [wo:l] / [uo-ăll] = zid
light [lait] = lumină chair [t∫eər] / [ceăr] = scaun
armchair = fotoliu window [windou] / [uindou] = fereastră
radiator [reidieitər] / [reidieităr] = radiator kitchen [kit∫in] / [chicin] = bucătăria
dining room [dainiŋ ru:m] / [daining ruum] bedroom [bedru:m] / [bedruum] =
pat
= sufragerie bathroom [ba:ð ~] [baas ~] = baie

living-room [liviŋ ru:m] / [living ~] study [stΛdi]/ [staid] = cameră de studiu

= cameră de zi to turn off [tərn] / [tărn] = a stinge (lumina)
to close [klouz] / [clo-ăuz] = a închide to shut [∫Λt] / [şat] = a închide, a

zavorîto stop [stop] = a opri lunch [lΛnt∫] / [lanci] = prânz

breakfast [brekfəst] / [brecfăst] = mic dejun dinner [dinər] / [dinăr] = cină

to hit [hit] = a lovi to knock [nok] / [noc] = a bate (la uşă)
to put [put] = a pune to open [oupən] / [oupăn] = a deschide
to turn on = a porni desk [desk] / [desc] = birou
furniture [fərnit∫ər] / [fărniciăr] = mobilă upstairs [Λpsteərz] / [apsteărz] = la etaj
place [pleis] = loc space [speis] = spaţiu

40
 area [eəriə] / [eăriă] = suprafaţă
cottage [kotid3] / [cotogi] = vilă
casă
curtain[kərtən] / [cărtăn] = perdea
bookcase [buk keis] / [buc cheis]
= bibliotecă, dulap pt cărţi
cupboard [kΛbəd] / [cabăd] = buffet
wardrobe [wordroub] / [uordroub]
= garderob, şifonier
college [kolid3] / [coligi] = colegiu
accommodations[əkomədei∫ən]/ [ăcomădeişăn] = locuinţă
bedsit [bedsit] = garsonieră
saloon [səlu:n] / [săluun] = salon
mirror [mirər]/ [mirăr]= oglinda
office [ofis] = birou
library [laibrəri] / [laibrări]= bibliotecă
carpet [ka:rpit] / [carpit] = covor
to share [∫eər] [ şeăr] = a împărţi
hostel [hostəl / [hostăl] = cămin
home [houm] = (a)casă

# Locuri (Places)

greengrocer [gri:n grousər] / greengrocer’s = la aprozar

[griingrousăr] = zarzavagiu market [markit] / [marchit] = piaţă
bank [bæŋk] / [benc] = bancă chemist [kemist] / [chemist] = farmacist
chemist’s = la farmacie baker [beikər] / [beicăr] = brutar
butcher [but∫ər] / [baceăr] = măcelar post office [poust ofis]= poştă
newsagent [nju:z eid3ənt] / [niuuz eigeănt] city [siti] = oraş
= agent de presă, vânzător de ziare country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară
field [fi:ld]/ [fiild] = câmpie capital [kæpitəl] / [cheapităl] = capitala
centre [sentər] / [sentăr] = centru town [taun] = oraş
village [vilid3] / [viligi] = sat villa [vilə]/ [vilă] = casă de vacanţă
land [lænd] / [lend] = pământ earth [ərθ] / [ărs] = planeta pământ
mountain [mauntin]= munte world [wərld] / [uărld] = lume
to find [faind] = a găsi to leave [li:v]/ [liiv] = a pleca
road [roud] = drum, cale, şosea way [wei] /[uei] = drum, cale
direction [direk∫ən] / [direcşăn] far [fa:r] / [faar] = departe
= direcţie, sens distance [distəns] / [distăns] = distanţă
41
journey [d3ərni] / [giărni] = călătorie over [ouvər] / [ouvăr] = peste
straight on [ streit] = drept înainte through [θru:]/ [sruu] = prin
on = pe at [æt] / [et] = la
by [bai] = pe la, de către station [stei∫ən] / [steişăn] = staţie, gară
block of flats [blok of flæt] / hotel [houtel] [bloc of flet] = bloc de apartamente
restaurant [restərəŋ] / [restărăn] = restaurant
police station[pəli:s]/ [păliis] = secţie de theatre [θiətər] / [siătăr] = teatru
poliţie

# Ocupaţii, meserii (Jobs)

job [d3ob] / [giob] = ocupaţie, meserie company [kΛmpəni] / [campăni] = firmă

typewriter [taipraitər] / [taipraităr] typist [taipist] = dactilograf
maşină de scris doctor [doctər] / [doctăr] = doctor
dentist [dentist] = dentist electric [ilektrik] / [ilectric]= = electric
electrician [ilektri∫ən] / [ilectrişăn] cook [kuk] / [cuc] = bucătar
= electrician cooker [~ər] / [~ăr] = cuptor
teacher [ti:t∫ər] / [tiiciăr] = învăţător, professor [prəfesər] / [prăfesăr] = prof univ
profesor de liceu vet [vet] = medic veterinar
journalist [d3ərnəlist] / [giărnălist] judge [d3Λd3] / [geagi] = judecător
= jurnalist tailor [teilər] /[teilăr] = croitor
mechanic [mikænik] / [micheanic] plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator
= mechanic farmer [farmər] / [farmăr] = fermier
carpenter [karpintər] / [carpintăr] actor [æktər] / [e-actăr] = actor
= dulgher, templar sailor [seilər] / [seilăr] = marinar
plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator soldier [sould3ər] / [souldgeăr] = soldat
architect [arkitekt] / [architect] = arhitect gardener[gardənər] / [gardănăr ] = grădinar
steward [stjuərd] / [stiuărd] = administrator lawyer [lo:jər] / [lo:iăr] = avocat
de moşie, intendent nurse [nərs] / [nărs] = asistent
musician [mju:zi∫ən]/[miuuzişən] scientist [saiəntist] / [saiăntist]

42
 = musician student [stju:dənt]/ [stiuudănt] = student
scientist [saiəntist] / [saiăntist] waiter [weitər] / [ueităr] = chelner
= om de ştiinţă writer [raitər] / [raităr] = scriitor
sale assistant [seil əsistənt] / [seil ăsistănt] builder [bildər] / [bildăr] =
constructor = vânzător sign [sain] = semn
employment [imploimənt] / [imploimănt] notice [noutis] = aviz, înştiinţare
= serviciu, slujba previous [pri:viəs] / [priiviăs] = anterior
advertisement [ ədvərtismənt] / manager [mænid3ər]/[menigeăr] = manager
[ădvărtismănt] = reclamă, anunţ review[rivju:]/ [riviuu] = revistă, bilanţ
experience [ikspiəriəns] / [icspiăriăns] to offer [ofər] / [ofăr] = a oferi, ofertă
= experienţă referee [refəri] / [refări] = arbitru, persoană
interview[intəvju:]/ [intăviuu] = interviu care dă referinţe
references [refərəns] / [refărăns] = raport,
referinţă, trimitere

# În casă (Inside the house)

poster [poustər] / [poustăr] = afiş shelf [∫elf] / [şelf] = raft

lamp [læmp] /[lemp] = lampă table [teibəl] / [teibăl] = masă

sofa [soufə]/ [soufă] = canapea
blanket [blæŋkit] / [blenchit] = cuvertură,
pătură
pillow [pilou] = pernă
bookshelf [buk∫elf] / [bucşelf] = bibliotecă,
rafturi de cărţi
central heating [sentrəl hi:tiŋ] / [sentrăl hiiting]
= încălzire centrală
basin [beisn] = lighean, chiuvetă
tap [tæp] / [tep] = robinet
fridge [frid3] / [frigid] = frigider
dustbin [dΛstbin] / [dustbin]=
ladă de gunoi
shower [∫auər]/ [şauăr]= duş
stove [stouv] = sobă, cuptor
seat [si:t]/[siit] = loc de şezut
chimney [t∫imni] / [cimni] = şemineu
fireplace [faiər pleis] / [faiăr pleis] =
= cămin, şemineu

# Mâncare şi băutură (Food and drink)

biscuits [biskits] / [bischits] = biscuiţi chips [t∫ips] / [cips] = cartofi tăiaţi
43
salad [sæləd] / [se-alăd] = salată
sausage [sosid3] / [sosigi] = cârnat, salam
fruit [fru:t] / [fruut] = fruct
food [fu:d] / [fuud] = mâncare
menu[ menju:] / [meniuu] = meniu
snack [snæk] / [snec] = aperitiv, gustare
to boil [boil]= a fierbe
water [wo:tər] / [uootər] = apă
cup [cΛp]/ [cap] = cană
to fry [frai] = a prăji, a frige
oil [oil] = ulei, petrol
fresh[ fre∫] / [freş] = proaspăt
meat [mi:t]/ [miit] = carne
vegetable [ved3təbəl] / [vegetăbăl] = legumă
vegetarian [ved3iteəriən] / [vegiteăriăn]=
= vegetarian
fork [fork] / [forc] = furculiţă
plate [pleit] = farfurie
straw [stro:] / [stroo] = pai
# Animale (Animals)
horse [hors] = cal
cat [kæt] / [chet] = pisică
monkey [mΛŋki] / [manchi] = maimuţă
pet [pet] = copil, animal favorit
to shout [∫aut] / [şaut] = a striga
to run [rΛn] / [ran] = a alerga
lion [laiən] / [laiăn]= leu
wild [waild]/ [uaild] = sălbatic
44
felii subţiri
chicken [t∫ikin]/ [cichin] = pui
bread [bred] = pâine
meal [mi:l]/ [miil] = masă, mâncare
picnic [piknik] / [picnic] = picnic
course[kors] / [cors] = fel de mâncare
cook [kuk]/ [cuc] = a găti
to pour [po:r] / [poor] = a turna
to bake [beik] / [beic] = a coace
fish [fi∫] / [fiş] = peşte
bill [bil] = nota de plată
frozen [frouzən] / [frouzăn] =
îngheţat
oven [Λvən] / [avən]= cuptor
loaf [louf] = franzelă
jug [d3Λg]/ [geag] =ulcior
knife [naif] = cuţit
spoon [spu:n] / [spuun] = lingură
tray [trei] = tavă
dog [dog] = câîne
bird [bərd] / [bărd] = pasăre
lizard [lizərd] / [lizărd] = şopârlă
toy [toi] = jucărie
to bark [bark] / [barc] =a lătra
to fly [flai] = a zbura
tiger [taigər] / [taigăr] = tigru
ride [raid] = a călări
to feed [fi:d] / [fiid] = a hrăni
to eat [i:t] = a mânca
low [lou] =jos
deep [di:p]/ [diip] = adânc
tail [teil] = coadă
to jump [d3Λmp] / [geamp] = a sări
snake [sneik] / [sneic] = şarpe
sleep [sli:p]/ [sliip] = a dormi
mouse [maus] = şoarece
hen [hen] = găină
#Hainele (Clothes)
skirt [skərt] / [scărt]= fustă
long [loŋ] / [long] =lung
glasses[gla:sis] / [glaasis] = ochelari
pullover [pulouver] = pullover
suit [su:t] / [suut] = costum
ear-rings [iər- riŋ] / [iăr-ring] = cercei
belt [belt] = curea, centură
costume [kostju:m] / [costiuum] = costum
overcoat [ovərkout] / [ovărcout] = palton
underwear [Λndəweər] / [andărueăr] = izmene
shirt [∫ərt] / [şărt] =cămaşă
size [saiz] = mărime, dimensiune
label [leibəl] / [leibăl] = etichetă
#Vremea (Weather)
it’s hot [hot] =foarte cald
it’s snowing [snouiŋ] /[snouing] = ninge
45
to climb [klaim] / [claim] = a se
căţăra
deep [di:p]/ [diip] = adânc
sea [si:] / [sii] = mare (litoral)
to bite [bait] = a muşca
to bite [bait] = a muşca
parrot [pærət] / [perăt] = papagal
to hunt [hΛnt] = a vâna
duck [dΛk] / [dac] = raţă
goose [gu:s] /[guus] = gâscă
cock[kok] / [coc] = cocoş
beard [biərd] / [biărd] = barbă
hair [heər] / [heăr] =păr
jeans [d3i:ns] / [giins] = blugi
tracksuit [træksu:t]/[trecsuut]
=trening
hat [hæt] / [het] = pălărie
glove [glΛv]/ [glav] = mănuşă
sock [sok] / [soc] = şosetă
to dress [dres] = a se îmbrăca
blouse [blauz] = bluză
trouser [trauzər]/[trauzăr] = pantalon
large [lard3]/ [largi] = larg, mare
bargain [bargin] / [barghin] = târg
it’s cold [kould] = rece
it’s windy[windi]/ [uindi] = bate vânt
it’s raining [reiniŋ] / [reining] = plouă
sky[ skai] / [scai] = cer
rain [rein] = ploaie
storm [storm] = furtună
shower [∫auər] / [şauăr] = aversă
to blow [blou] = a sulfa, a bate
sunshine [sΛn∫ain] / [sanşain] = lumina soarelui
lightning [laitniŋ] / [laitning] = fulger
heavy [hevi] = greu (ploaie multă)
sunburn [sΛnbərn] / [sanbărn] = bronzare
# Corpul (The body)
eye [ ai] = ochi
arm [arm] = braţ
leg [leg] = picior (de la şold la gleznă)
finger [fiŋgər] / [fingăr] = deget (mână)
ear [iər] / [iăr] = ureche
head [hed] = cap
nose [nouz] = nas
neck [nek] / [nec]= gât
to laugh [la:f] / [laaf] = a râde
to bite [bait] = a muşca
to wink [wiŋk] / [uinc] = a clipi, a face cu ochiul
to kiss [ kis] / [chis] = a săruta
# Să ne menţinem sănătoşi (Staying healthy)
soap [soup] = săpun
operation [opərei∫ən] / [opăreişăn] = operaţie
ill [il] = bolnav
hospital [hospitəl] / [hospităl] = spital
46
it’s cloudy [klaudi] / [claudi]= nor
cloud [ klaud]/ [claud] = nor
dark [dark] / [darc] = întuneric
thunder [θΛndər] / [sandăr] = tunet
wind [wind] / [uind]= vânt
wet [wet] / [uet] = ud
sunny [sΛni] / [sani] = însorit
to freeze [fri:z] / [friiz] = a îngheţa
watery [wo:təri] / [uootări] = apos
mouth [mauθ] / [maus] = gură
hand [hænd] / [hend] = mână
foot [fut] =picior (de la gleznă în jos)
nose [nouz] = nas
back [bæk] / [bec] = spinare
knee [ni:] / [nii] = genunchi
toe [tou] = deget de la picior
waist [weist] / [ueist] = talie
to kick [kik]/[chic] = a da din picior
to smell [smel] = a mirosi
to blink [bliŋk] / [blinc] = a clipi
to shout [∫aut] / [şaut] = a striga
to wash [wo∫] / [uoş] = a (se) spăla
a cold [ə kould] / [ă could] = răceală
pain [pein] = durere
medicine [medisin] = medicament]
accident [æksidənt] / [ecsidănt] = accident
temperature [temprit∫ər] / [tempriceăr]
= temperatură
thermometer [θərmomitər] / [sărmomităr]
= termometru
to sneeze [sni:z] / [sniiz] = a strănuta
wound [wu:nd] / [uund] = rană
to smoke [smouk] / [smouc] = a fuma
dangerous [deind3ərəs] / [deingeărăs] = periculos healthy [helði] / [helzi] = sănătos
injured [ind3əd] [ingeărd] = rănit
headache [hedeik] / [hedeic] = durere de cap
sore throat [so:r θrout] / [soor srout] = durere de gât dizzy [dizi] = ameţit
back ache [bæk eik] / [bec eic] = durere de spate
stomach ache [stΛmək ~]/ [stamăc ~] = durere de
stomac
broken arm [broukən arm]/ [broucăn arm]
= braţ rupt
# Lumea din jurul nostru (The world around us)
bush [bu∫] / [buş] = tufiş
field [fi:ld] / [fiild] = camp
lake [leik]/ [leic] = lac
stream [stri:m]/ [striim] = râu, şuvoi
river [rivər]/ [rivăr] = râu
island [ailənd] / [ailănd] = insulă
lake [leik] / [leic] = lac
beach [bi:t∫] / [biici] = plajă
outside [autsaid] = afară
coast [koust] / [coust] = coastă
47
39
heat [hi:t] / [hiit] = căldură
earache [iəreik] / [iăreic] = durere
de ureche
patient [pei∫ənt] / [peişănt] = pacient
to fell [fel] = a cădea
to bleed [bli:d] / [bliid] = a sângera
plaster [pla:stər] / [plastăr] = plasture
to fit [fit] = a se potrivi
sore [so:r] / [soor] = dureros
fever [fi:vər]/ [fiivăr] = febră
fence [fens] = gard
flower [flauər] / [flauăr] = floare
hill [hil] = deal
tree [tri:] / [trii] = pom
garden [gardən]/ [gardăn] = grădină
land [lænd] / [lend] = pământ
ocean [ou∫ən] / [ouşăn] = ocean
seaside [si:said] / [siisaid] = litoral
country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară
side [said] = parte, latură
castle [ka:səl] / [caasăl] = castel
bridge [brid3] / [brigi] = pod
# Transportul (Transport)
bus [bΛs] / [bas] = autobus
stop [stop] = staţie de autobus
to drive [draiv] = a conduce (maşina)
on foot [on fut] = pe jos
return ticket [ritərn tikit]/ [ritărn tichit] =
billet dus-întors
to miss [mis] = a pierde (autobuzul), a-i fi dor
airport [eərporrt] / [eărport] = aeroport
welcome [welkəm]/ [uelcăm] = bine aţi venit
voyage [voiid3] / [voiigi] = călătorie, voiaj
to run [rΛn] / [ran] = a alerga
to reach [ri:t∫] / [riici] = a ajunge până la,
a atinge
path [pa:θ] / [paas] = potecă
plane [plein] = avion
flight [flait] = zbor
boat [bout] = barcă
to take off [teik] / [teic] = a decola
motorway [moutərwei] / [moutăruei] = autostradă
double-decker bus [dΛbəl dekər] / [dabăl decăr]
= autobus cu două etaje
# Lucruri utile (Useful things)
tin opener [tin oupənər] / [tin oupănăr]
= deschizător de conserve
dishwasher [di∫ wo∫ər] / [diş uoşăr] = maşina de
48
forest [forist] = pădure
station [stei∫ən]/ [steişăn] = staţie
car [ka:r] / [caar] = maşină
trip [trip] = excursie
to arrive [əraiv] /[ăraiv] = a sosi
to leave [li:v] / [liiv] = a pleca
to lose [lu:z] / [luuz] = a pierde
to hurry [hΛri] / [hari] = a se grăbi
train [trein] = tren
to fly [flai] = a zbura
journey [d3ərni]/ [geărni] = călătorie
to lead [li:d] / [liid] = a îndruma
conduce (pe cineva)
street [stri:t] / [striit] = stradă
way [wei] / [uei] = drum
to fine [fain] = amenda
bike [baik] / [baic] = bicicletă
ship [∫ip] / [şip] = vapor
to row [rou] = a vâsli
camera [kæmərə] / [cheamără]
= aparat foto
kettle [ketəl] / [chetăl] = ceainic
 spălat vase
mobile phone [moubail ~] = telefon mobil
pencil [pensəl] / [pensăl] = creion
sharpener [∫arpnər] / [şarpnăr] = ascuţitoare
scissors [sizər] / [sizăr] = foarfecă
light [lait] = lumină
washing machine [wo∫iŋ mə∫i:n]/ [uoşing măşin]
= maşina de spălat rufe
envelope [envəloup] / [envăloup] = plic
frying pan [frainŋ pæn] / [fraing pe-an] = tigaie
candle [kændəl] / [cheandăl] = lumânare
saucepan [so:s pæn] / [soos pe-an] = oală, cratiţă
# Alte ţări (Other countries)
passport [pa:sport] /[paasport] = paşaport
continent [kontinənt] / [continănt] = continent
Europe [juərəp]/[iuărăp] = Europa
Anthem [ænθəm]/ [ensăm] = imn
national [næ∫ənəl] / [neşănăl] =naţional
the Alps [ælps] [ealps] = Alpii
Turkey [tərki] / [tărchi]= Turcia
Italian [itæljən] / [ite-aliən] = italian
Spanish [spæni∫] / [speniş] = spaniol(esc)
Germany [d3ərməni] / [geărmăni] = Germania
neamţ, nemţesc, german
French [frent∫]/ [frenci] = francez, franţuzesc
Greek [gri:k] / [griik] = grec, grecesc
Brazilian [brəziliən] / [brăziliăn] = brazilian Brazil [brəzil] / [brăzil] = Brazilia
Swiss [swis] / [suis] = elveţian
49
phone [foun] = telefon
can [kæn] / [chen] = conservă
pen [pen] = stilou
to lock [lok] / [loc] = a încuia
key [ki:] / [chii] = cheie
tissue [tisju:] / [tişiuu] = stofă,
batistă
ruler [ru:lər] / [rulăr] = linie, riglă
bowl [boul] = castron
bulb [bΛlb]/ [balb] = bec
mug [mΛg] / [mag] = cană, pahar
country [kΛntri] / [cantri] = ţară
map [mæp] / [meap] = hartă
abroad [əbro:d]/ [ăbrood] = în
străinătate
dish [di∫] / [diş] = fel de mâncare
South [sauθ]/ [saus] = Sud
range [reind3] / [reingi] = lanţ
Turkish [tərki∫]/ [tărchiş] = turc(esc)
Italy [itəli] / [ităli] = Italia
Spain [spein] = Spania
German [d3ərmən] / [geărmăn] =
France [fra:ns] / [fraans] = Franţa
Greece [gri:s]/ [griis] = Grecia
Switzerland[switsərlənd]/
[suitsărlănd] = Elveţia
Polish [poliş] / [poliş] = polonez
Argentinian [ard3əntinjən]/[argeăntiniăn]
= argentinian
Norwegian [norwi:d3ən] / [noruiigeăn] =
norvegian
Hungarian [hΛŋgeəriən] / [hangheăriăn]
= ungur(esc)
Mexican [meksikən] / [mecsicăn] = mexican
Dutch [dΛt∫] / [daci] = olandez
Irish [aiəri∫] / [aiăriş] = irlandez
Swede [swi:d] / [suiid] = suedez
Egyptian [i:d3ip∫ən] / [iigip∫ăn] = egiptean
Scot [skot] / [scot] = scoţian
Warsaw [worso:] / [uorsoo] = Varşovia
Lisbon [lizbən] / [lizbăn] = Lisabona
Athens [æθinz] / [easinz] = Atena
Austria [ostriə] / [ostriă] = Austria
# In clasă (In the clasroom)
to read [ri:d]/ [riid] = a citi
test [test] = test
dictionary [dik∫ănəri] / [dicşănări] = dicţionar
exercise [eksəsaiz] / [ecsăsaiz] = exerciţiu
homework [houmwərk] / [houmuărc] = temă to teach [ti:t∫] / [tiici] = a preda
to learn [lərn] / [lărn] = a învăţa
50
Poland[poulənd]/[poulănd] = Polonia
Argentina [ard3ənti:nə] /[argeăntiină]
= Argentina
Norway[norwei]/ [noruei] = Norvegia
Hungary [hΛŋgəri] / [hangări]
= Ungaria
Mexico [meksikou] / mecsicou]
= Mexic
Holland [holənd] / [holănd] = Olanda
Ireland [aiərlənd]/[aiărlănd] = Irlanda
Sweden [swi:dən]/[suiidăn] = Suedia
Egypt [i:d3ipt] / [iigipt] = Egipt
Scotland [skotlənd] / [scotlănd] =
Scoţia
Budapest [bju:dəpest] / [biuudăpest]
= Budapesta
London [lΛndən]/ [landăn] = Londra
Japan [d3əpæn] /[geăpen] = Japonia
England[iŋglənd]/[inglănd] = Anglia
to study [stΛdi] / [stadi] = a studia
hard [hard] = din greu
absent [æbsənt] / [ebsănt] = absent
to fail [feil] = a eşua, a pica
un examen
lesson [lesən] / [lesăn] = lecţie
geography [d3iogrəfi] / [giogrăfi]= geografie maths [mæθs] / [meas] = mate
biology [baioləd3i] / [baiolăgi] = biologie history [histəri] / [histări] = istorie
chemistry [kemistri] / [chemistry] = chimie physics [fiziks] / [fizics] = fizică
to mean [mi:n] / [miin] = a însemna word [wərd] / [uărd] = cuvânt
to answer [a:nsər] / [aansăr] = a răspunde to guess [ges] / [ghes] = a ghici
meaning [mi:niŋ] / [miining] = sens to ask [a:sk] / [aasc] = a întreba
knowledge [nolid3] / [noligi] = cunoaştere model [modəl] / [modăl] = model
attention [əten∫ən] / [ătenşăn] = atenţie sample[sa:mpəl] /[saampăl] = mostră
example [igza:mpəl]/ [igzaampăl] = exemplu to behave [biheiv] = a se purta
behaviour [biheivjər] / [biheiviăr] = purtare to hear [hiər] / [hiăr] = a auzi
to realize [riəlaiz] / [riălaiz] = a înţelege to attend [ətend] = a fi prezent
to repeat [ripi:t] / [ripiit] = a repeat to retell [ri:tel] / [riitel] = a repovesti
to explain [iksplein] / [icsplein] = a explica to copy [kopi] / [copi] = a copia
to practise [præktis] / [prectis] = a exersa exam [igzæm] / [igzem] = examen
to underline [Λndərlain]/[andărlain] = a sublinia break [break] / [breic] = pauză
attendance [ətendəns] / [ătendăns] = prezenţă class [kla:s] / [claas] = clasă
timetable [taim teibl] = orar, program note [nout] = notiţă
project [prod3ekt]/[ progect] = proiect term [tərm] / [tărm] = semestru
uniform [ju:niform] / [iuunifor ] = uniformă
m report [riport] = raport
subject [sΛbd3ikt] ] / [sabgict] = subiect, materie chapter [t∫æptər] / [ceaptăr] = capitol
information [infərmei∫ăn] / [infărmeişăn] school [sku:l] / [scuul ] = şcoală

= informaţie

# Să ieşim afară (Going out)

to record [riko:d] / [ricord] = a înregistra tape [teip] = bandă

to swim [swim] / [suim] = a înota singer [siŋər] / [singăr]= cântăreţ
cartoon [kartu:n] / [cartuun] = desen animat to win [win] / [uin] = a câştiga
party[parti] = petrecere keen on [ki:n] / [kiin] = mort după
to discuss [diskΛs] / [discas] = a discuta to find [faind ]= a găsi

51
to change [t∫eind3] [ceingi] = a schimba
to admire [ədmaiər] / [ădmaiăr]= a admira
stadium [steidiəm] / [steidiăm] = stadion
pool [pu:l]/ [puul] = iaz, piscină
competition [kompiti∫ən] / [compitişăn]
= competiţie
marathon [mΛrəθən]/ [marăsăn] = maraton
doubles [dΛbəls] / [dabăls] = la dublu
# La cumpărături (Shopping around)
to buy [bai] = a cumpăra
receipt [risi:t] / [risiit] = chitanţă
money [mΛni] / [mani] = bani
to try [trai] = a încerca
to close [klouz] / [clouz] = a închide to sign [sain]
bag [bæg] / [beg] = sac, geantă
price [prais] = preţ
to spend [spend] = a cheltui
to book [buk] / [buc] = a înregistra
bunch [bΛnt∫] / [banci] = buchet
crowd [kraud] / [craud] = mulţime
packet [pækit] / [pechit] = pachet (de ţigări)
lump [lΛmp] = bulgăre, calup
cube [kju:b] / [chiuub] = cub
container [konteinər] / [conteinăr] = recipient
customer [kΛstəmər] / [castămăr] = client
pocket [pokit] / [pochit] = buzunar
various [veəriəs] / [veăriăs] = divers, variat
expensive [ikspensiv] / [icspensiv] = scump
52
to hate [heit] = a urî
club [klΛb] / [clab] = club
court [kort] / [cort] = curte
trak [træk] / [trec] = pistă
diving[daiviŋ]/[daiving] = scufundări
cup [kΛp]/[cap] = cupa
final [fainəl] / [fainăl] = finala
match [mæt∫] / [meci] = meci
shoe [∫u:] / [şuu] = pantof
to cost [kost] / [cost] = a costa
cash [kæ∫] / [cheş] = bani gheaţă
shop [∫op] / [şop] = magazine
sack [sæk] / [se-ac] = sac (de pânză)
cheque [t∫ek] / [cec] = cec
parcel [parsəl] / [parsăl] = pachet
bottle [botl] = sticlă
pile [pail] = grămadă
box [boks] / [bocs] = cutie
tube [tju:b] / [tiuub] = tub
bar [bar] = lingou, bucată
kilo [ki:lou] / [chiilou] = kg
trolley [troli] = cărucior vagonet
sale [seil] = vânzare
cheap [t∫i:p] / [ciip] = ieftin
often [ofən] / [ofăn] = adesea
square [skweər] / [scueăr] = piaţă,
pătrat
market [markit] / [mar hit] = piaţă, târg
c

2. VOCABULAR SPECIFIC DE PRESĂ

# Presa, ziarele, televiziunea, radioul (Press, Newspapers, Tv, Radio)

news [nju:s]/ [niuuz] = ştire

news agency [~ eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri
news agent [~ eid3ənt] / [~ eigeănt] = agent de presă, vânzător de ziare
newsboy [~boi] = vânzător de ziare (băiat sau tânăr)
newscast [~ka:st] / [~ caast] = (rad, telev) buletin de ştiri; radiojurnal sau telejurnal
newscaster [~ər] / [~ăr] = (rad, tv), crainic (care transmite ştirile)
news conference [~ konfrəns] / [~ confrăns] = conferinţă de presă
newsman [~mən] / [~măn] = reporter, corespondent; vânzător de ziare
news media [~mi:diə] / [~miidiă] = mass media
news monger [~ mΛηgər] / [ ~ mangăr] = colportor, bârfitor
newsmongering [~mΛηgəriη] / [~mangăring] = ştiri necontrolate, zvonuri
newspaper [~peipər] / [~peipăr] = ziar, gazetă
newspaper man [~~ mən] / [~~măn] = ziarist, gazetar
newsprint [~print] = hârtie de ziar
news reel [~ ri:l] / [~ riil] = (rad, cin, telev) (jurnal de ) actualităţi
news room [~ ru:m] / [~ruum] = sală de lectură a periodicelor; redacţie de actualităţi, ştiri
news sheet [~ ∫i:t] / [~şiit] = foaie de ziar
news stall [~ sto:l] / [~ stool] = chioşc de ziare
news stand [~ stænd] / [~ steand] = chioşc de ziare (A.English)
news vendor [~ vendər] / [~ vendăr] = vânzător de ziare
newsworthy [~ wə:ði] / [~ uărsi] = important, care merită să fie publicat
newsy [~zi] = plin de noutăţi

“What’s the latest news? = Care sunt ultimele

ştiri? Here is the news = Iată ştirile.
That’s no news to me = Asta nu e o noutate pentru mine
No news (is) good news. = Lipsa de veşti înseamnă veşti
bune Ill news flies fast/apace = vestea rea aleargă repede

53
He is in the news = se vorbeşte despre el în ziare; e în centrul atenţiei

press [pres] = presă, publicitate

press agency [~eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri/ presă
press agent [~eid3ənt] / [eigeănt]= agent de publicitate
press conference [~konfərəns]/ [confărăns] = conferintă de presă press officer [~ofisər]/
[ofisăr] = ataşat de presă
press release [~rili:s]/ [riliis] = declaraţie de presă
press review [~rivju:] / [riviuu] = revista presei
press room [~ru:m] / [ruum] = camera (rezervată) ziariştilor

radio [reidiou] = radio (difuziune), aparat de radio, a transmite prin radio

radio announcer [~ənaunsər] / [~ ănaunsăr] = crainic (de radio)
radio broadcasting [~bro:dka:stiη]/ [~broodcaasting] = radiodifuziune
radio communication [~ kəmju:nikei∫ən] = radiocomunicaţie
radio drama [~dra:ma] ‘ [~draama] = teatru radiofonic
radioreceiver [~risi:vər] / [~risiivăr] = (radio)receptor

television [telivi3ən]/ [telivijiăn] = televiziune

teleprompter [~promtər] / [~promtăr] = teleprompter
telerecord [~riko:d]/ [~ricord] = a înregistra pe bandă video
telethon [teləθon]/ [telăson] = program Tv foarte lung
teleview [~vju:]/ [~viuu] = a viziona, a urmări (un program televizat)
televiewer [~vju:ər] / [~viuuăr] = telespectator
television set [telivi3ən set] / [telivijiăn set] =
televizor
televisional [~əl]/ [~ăl] = televizat, transmis prin televiziune
television buff [~bΛf] = telespectator pasionat, maniac
televisor [telivaizər] / [telivaizăr] = televizor

bulletin [ bulitin] = buletin (de ştiri)

forecast [forka:st] / [forcaast] = prevdere (meteo)

actuality [æktjuæliti] / [eactuealiti] = înregistrarea unui eveniment actual sau a a cuiva

care vorbeşte

54
ad [æd] / [ead] = prescurtare pentru ‘advertisment’ ( = reclamă)
audio[o:dio] / [oodio] = material sonor
broadsheet [bro:d∫i:t] / [broodşiit] = foaie de ziar (23 inchi/16inchi) – presă de calitate
bulletin [bulitin] = program de ştiri (UK); ştire (US)
byline [bailain] = numele reporterului care apare cu un articol
classified [klæsifaid (ad) ] / [cleasifaid (ad)] = mica publicitate
copy [kopi] / [copi] = materialul scris produs de jurnaliştii de la ziare; uneori folosit şi de
cei din radio
copy flow [~ flou] = drumul parcurs de material
correspondent = 1. jurnalist care acoperă un anumit loc sau o anumită regiune (ex:
corespondent la Paris, sau într-un sat)
2. jurnalist specialist (corespondent politic, de afaceri, etc)
deadline [dedlain] = termenul limită până la care trebuie scris articolul
display [displei] = reclamele mari
dub [dΛb] / [dab] = un articol înregistrat de pe o casetă pe alta
edit = a edita, a pregăti pentru tipar, a publica, a redacta
editing = îmbunătăţirea şi verificarea unui articol sau a unei înregistrări; munca unui
editor
editor = responsabil, din punct de vedere legal, la un ziar, pentru întregul conţinut al
ziarului; editor de carte; redactor şef
edition [idi∫ən] / [idişăn] = ediţie
editorial = articol de fond, editorial
editorial board = comitet de redacţie
editorialize = A.E. – a-şi exprima părerile în articole de fond; informaţii tendenţioase
(în ziare)
editorial office = redacţie de ziar
editorial staff = personal de redacţie
editor-in-chief = redactor şef; redactor responsabil
editorship = conducere redacţională
edit out = a elimina cuvinte
editress = editoare de carte, responsabilă de ediţie; redactoare şefă
55
embargo = interzicerea de a publica înaintea unei perioade de timp specificate;
declaraţiile de presă sunt adesea distribuite în avans si
supuse embargoului
feature = articol dintr-un ziar care nu este ştire
feature writer = jurnalist care scrie astfel de articole, deci nu ştiri (scrise de reporteri)
freelance = jurnalist care nu aparţine personalului de redacţie, liber profesionist
headline = titlul unui text
inside back = penultima pagină
layout = desingn-ul unei pagini de ziar
middle-market = presa dintre ziarele de calitate şi tabloide: Daily Mail
newsprint = hârtia pe care sunt tiparite ziarele
nib = paragrafe ale ştirilor scrie de obicei într-o coloane (< news in brief)
package = raport făcut din contribuţia unui jurnalist şi dintr-un eveniment de actualitate
pagination = număr de pagini
pictures = fotografii
producer = persoană din radio responsabilă cu transmiterea buletinului de ştiri
quality = ziare serioade (“broadsheet, up-market”)
reporter = jurnalist preocupat în principal de colectarea ştirilor
script = exemplarul jurnalistului din radio
story = articol, sau potenţial articol
sub-editor = jurnalist care verifică, corectează şi pregăteşte exemplarul pentru tipărit
tabloid = dimensiunea paginii (jumătate din broadsheet), folosit pentru a descrie presa de slabă calitate
text = principalul material tipărit într-un ziar, ca diferit de titluri, grafice, fotografii, etc.
Exerciţiu: Completaţi următoarele texte:

A.My name...............John. Who........you?

B.I................Maria. I.............20 years old. And you?
A.I...............22 years old.
B.How.............you do! Nice to meet........
A.Nice to meet you, too. How.........you?
B.I am...........thanks!

Hello, everybody! I..............Maria, and I .............20 years old.

I...............from Deva and right now I............living in Bucharest. I am

56
a , so I interview people.

CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)

CUM SĂ SCRIEM UN ESEU/ARTICOL (HOW TO WRITE AN

ESSAY/ARTICLE)

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de

a scrie corect un eseu/articol de ziar.

Subcapitole: 1. Introducere: Procesul de a scrie

2. Structura unui eseu

1. INTRODUCERE: PROCESUL DE A SCRIE

Procesul de a scrie are şase paşi:

A. Înainte de a scrie (Pre-writing)
1 – alegerea unei teme
2 – adunarea ideilor = gândirea temei
3 – organizarea ideilor – ce vrem să folosim şi unde
B. Ciorna (Drafting)
4- scriem paragraful sau eseul de la început la sfârşit.
C. Revedem ce am scris
5 – revedem structura şi conţinutul
D. Rescrierea
6 – s-ar putea să fie nevoie să explicăm ceva mai clar, sau să
adăugăm mai multe detalii, sau chiar să schimbăm
organizarea
- citim textul încă o dată pentru ortografie, gramatică şi cuvintele
alese
- facem corecţiile finale

2. STRUCTURA UNUI ESEU:

1.Definitia eseului: - eseul este un grup de paragrafe scrise despre o singură temă şi cu
o idee centrală. Trebuie să aibă măcar trei paragrafe, dar eseul obişnuit este cel de cinci
paragrafe.
57
Structura eseului:

Observaţi că forme ca held (a fi deţinut), killed (a fi ucis), attacked (a fi atacat),

sunt de obicei participii trecute cu sens pasiv, nu timpuri trecute (acestea fiind rare în
titlurile de ziare)

Comparaţi:
AID ROW: PRESIDENT ATTACKED ( = the President has been
attacked) = (Preşedintele a fost atacat)
AID ROW: PRESIDENT ATTACKS CRITICS (= the President has
attacked his/her critics) = (Preşedintele şi-a atacat criticii)

h. Semnul de punctuaţie “două puncte” este adesea folosit pentru a separa

subiectul dintr-un titlu de ceea ce se spune despre subiect:
MOTORWAY CRASH: DEATH TOLL RISES (A avut lot o ciocnire pe
autostradă: numărul victimelor creşte)
Motorway = autostradă
(to) crash = a se ciocni, a se prăbuşi
death = moarte
toll = victime
(to) rise = a creşte

Semnele citării (ghilimelele) sunt folosite pentru a arăta ca altcineva a spus

cuvintele respective, şi că ziarul nu îşi asumă în mod necesar adevărul lor:
CRASH DRIVER ‘HAD BEEN DRINKING’ = They said that the driver
involved in the crash had been drinking (Se spune/ Lumea spune că şoferul implicat în
accident băuse alcohol/era beat)
Driver = şofer
(to) drink = a bea

Semnul de întrebare este adesea folosit când ceva nu este sigur:

CRISIS OVER BY SEPTEMBER? (Criza se va termina în septembrie?)
Crisis = criza
Over = gata

2.

58
 a)Introducerea: - primul paragraf al unui eseu; explică tema prin idei generale; are o
teză ( = propoziţia care ne dă ideea principală; de obicei este aproape de sfârşitul
paragrafului)
b) Corpul (cuprinsul) eseului: - paragrafele care explică şi sprijină teza sunt între
introducere şi concluzie. Trebuie să fie unul sau mai multe paragrafe în corpul
principal al unui eseu.
c) Concluzia: - ultimul paragraf al unui eseu; rezumă şi re-afirmă teza şi ideile care
sprijină eseul.

* Exemple de teze puternice (strong thesis statements)

- teza este propoziţia care ne spune ideea principală a întregului eseu/articol.

Este de obicei plasată la finalul paragrafului introductiv.
- ea ne spune părerea autorului sau o idee importantă despre temă. Această idee
ar trebui să poată fi discutată şi explicată de ideile suport.
Ex: Când studiem o limbă străină, sunt câteva feluri de a ne îmbunătăţi
folosirea limbii.
- teza nu trebuie să fie o propoziţie care doar spune un fapt despre o temă;
Ex (NU): În Emisfera Nordică, lunile de vară sunt mai calde decât cele de
iarnă.
- teza nu trebuie să afirme două laturi ale unui argument în mod egal:
Ex (NU): Sunt avantaje şi dezavantaje în ce priveşte utilizarea energiei
nucleare. (ne dă tema dar nu şi părerea pentru aprobare sau dezaprobare)
Varianta corectă: Deşi există unele avantaje, folosirea energiei nucleare
prezintă multe dezavantaje şi nu ar trebui să facă parte din planul energetic
al ţării noastre.
* Exemplu de eseu

Schimbarea limbii engleze: Influenţa Afro-Americană

(Introducere): Dacă întrebaţi americanii obişnuiţi de unde le provine limba, probabil vă

vor spune ‘Anglia’. Totuşi, vocabularul englezesc a fost influenţat şi de cele ale altor
ţări şi grupuri de oameni. Unele cuvinte sunt împrumutate din alte limbi, cum ar fi
typhoon, care la origine provenea din cuvântul chinezesc, ‘tai-fung’, însemnând ‘vânt
mare’. Skunk, numele unui animal mic, mirositor, şi alb-negru, provenea în engleză
dintr-o limbă a indienilor nativi din America. Şi afro-americanii au adus cuvinte noi în
limba engleză şi au schimbat sensurile unora deja existente. (teza)

59
(Corpul principal – main body – paragrafele care sprijină teza): Afro-americanii, mulţi
dintre strămoşii cărora au fost aduşi în State ca sclavi cu sute de ani în urmă, au introdus
un număr de cuvinte în engleză din limbile pe care le vorbeau în ţările lor native.
Cuvântul englezesc obişnuit OK este folosit astăzi în toată lumea, dar nu aparţinut
întotdeauna vocabularului englezesc. O teorie este că sclavii din America foloseau în
propria lor limbă o sintagmă care suna ca OK pentru a spune ‘e în regulă’. Americanii au
auzit sintagma şi au început să o folosească. Astăzi, aproape toată lumea foloseşte OK
pentru a spune ‘e în regulă’. Un alt exemplu bun de cuvânt ‘nou’ este cuvântul jazz.
Muzicienii afro-americani din Statele Unite au început să cânte muzică de jazz în oraşul
New Orleans, şi au folosit cuvântul jass sau jazz pentru descrierea muzicii şi a anumitor
stiluri de dans. Nimeni nu ştie sigur de unde a provenit cuvântul, dar pe măsură ce muzica
de jazz a devenit tot mai populară, cuvântul jazz a devenit un cuvânt englezesc obişnuit.
Uneori sensurile cuvintelor se schimbă de-a lungul timpului. Un exemplu bun este
cuvântul cool. Cool a fost folosit multă vreme în limba engleză pentru descrierea
temperaturii care este ‘nu caldă dar nu prea rece’, sau pentru descrierea unei persoane
care este ‘calmă sau ne-emotivă’. Totuşi, un sens adiţional a fost dat cuvântului cool în
ultimii 100 de ani. Ca şi în cazul cuvântului jazz, muzicienii afro-americani au folosit
cuvântul cool pentru descrierea muzicii pe care o cântau. Pentru ei, cool însemna ‘bun’.
Pe măsură ce muzica de jazz şi alte forme de muzică cântate de muzicienii afro-americani
au devenit populare, din ce în ce mai mulţi oameni au început să utilizeze cuvântul cool
în conversaţie. Astăzi, este încă un cuvânt frecvent utilizat, mai ales de tineret, cu sensul
de ‘bun’ sau ‘minunat’. Un cuvânt cu sens opus este square (pătrat). ‘Pătratul’ este,
bineînţeles, o formă, dar este folosit şi pentru descrierea unei persoane care nu este
‘cool’. Aceasta poate fi pentru că o persoană care este prea demodată şi nu este flexibilă,
este ca o formă cu patru laturi drepte şi patru colţuri.
(Concluzia) Engleza datorează unele dintre cele mai interesante şi pline de culoare
cuvinte afro-americanilor. Grupurile etnice existente în Statele Unite, ca şi noii imigranţi,
vor continua cu siguranţă să aducă noi cuvinte limbii engleze şi să confere sensuri
proaspete cuvintelor existente. Cine ştie care vor fi cuvintele ‘cool’ ale zilei de mâine?

[tradus de autorul cursului din Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing
From Paragraph to Essay, Macmillan: 2003]
Exerciţiu: Încercaţi şi voi să scrieţi un paragraf, sau chiar un mic eseu, care să aibă
elementele menţionate mai sus

60
61