Drept privat roman-curs II - 11/10/2016

II.STRCUTURA CURSULUI DE DREPT PRIVAT ROMAN

CURSUL de drept privat roamn are o structira formata din 3 parti.

1.Izvoarele dreptului privat roman

2.Procedura civila romana

3.Dreptul civil roman

In unele manuale mai vechi procedura civila se studiaza dupa dreptul civil,la sf cartii pt ca asa
procedau jurisconsultii romai.Noi insa vom studia procedura civila inaintea dreptlui civil pt ca
dreptul civil roman a evouluat pe cale procedurala,iar intelegerea institutiilor dreptului civil este
conditionata de cunoasterea procedurii civile.

La prima parte,la izvoare,vom studia formele de exprimare a normelor dreptuluin privat roman
care se mai num si izvoare si sunt in nr de 6:obiceiuri,legea,editele
magistratilor,jurisprudenta,senatusconsultele si constitutiunile imperiale.

La partea a 2a vom cerceta normele jurdice care reglemeteaza desfasurarea proceselor

private.In cadrul celor 3 sist procedurale pe care le aveau romanii.

Procedura legisabtiunilor care s-a aplicat in epoca veche ,procedura formulara,care s-a aplicat in
epoca clasica si porcedura extraordinara care s-a aplicat in epoca postclasica.

Dreptul civil,partea 3a,ocupa locul centralin economia cursului si cunoaste cadrul subdiviziunii,4
materii:

persoane,bunuri,succesiuni si obligatiuni.

La materia persoanelor vom studia statutul juridic al diferitelor categorii de

persoane,organizarea fam romane si procedeele juridice pe care romanii le-au creat in vederea
protejarii incapabililor de fapt.

La bunuri,vom cerceta titulurile juridice prin care persoanele pot exercita stapanirea asupra
lucrurilor denumite posesiune,detentiune si proprietate.

La succeciune,vom studia normele care reglemeteaza transmiterea patrimoniului de la defunct

catre mostenitorii sai in cadrul celor 3 sist succesorale romane.Succesiunea legala,testamentara
si succesiunea deferita contra testamentului.
Materia obligatiilor prezinta o importanta aparte,speciala .In primul rand pt ca obligatiile st
oglinda juridica a economiei de schimb,iar economia de schimb romana a cunoscut o dezvolatre
fara precedent.In al2 lea rand,conceptele si principiile pe care romanii le-au creat in materia
obilgatiilor au fost preluate de dreptul modern fara adaptari,fara preluari,in forma pura.Materia
obligatiilor cuprinde 2 parti:

a.partea generala sau teoria generala a obligatiilor

b.partea speciala sau izvoare obligatiilor

La partea gen vom cerceta acele principii care se aplica tuturor izvoarelor de obligatii(sunt
comune)

Iar la partea speciala vom analiza fiecare izv de obligatii in parte cu elemetele si efectele sale
specifice.

III.IMPORTANTA DREPTULUI PRIVAT ROMAN

Problema importantei dr privat roman s-a pus inca de la sf evului mediu,dinn epoca renasterii,pt
ca dreptul privat roman a supravietuit soc care l-a creat si s-a aplicat atat in evul mediu cat si in
epoca moderna,spre deosebire de celelate sist de drept ale antichitatii care nu prezinta
o importanta istorica ci au ramas simple documte arhelogice in sensul ca nu au
fost receptate,preluate in epoca moderna si prezinta numai o importanta de ordin
cultural.

Vitalitatea exceptionala a fenomenului juridic roman a fost explicata fie de factori

de natura obiectiva,fie de natura subiectiva.Cert este ca,dreptul privat roman a
fost expresia juridica generala si abstracta a relatiilor dintr-o societate care se
intemeiaza pe proprietatea privata si pe economia de schimb.Astefl incat, orice
societate care cunoaste proprietatea privata si economia de schimb gaseste gata
elaborate in dreptul privat roman toate procedeele juridice necesare, in vederea
reglementarii acelor relatii.

Dreptul privat roman este un imens teren de verificare a tezelor,a doctrinelor,a

teoriilor cu privire la aparitia si evoliutia fen jurdic pt ca soc este un sist format din
mai multe componente intre care si componenta juridica.Toate aceste
componente se afla intr-o relatie de intreconditionare,se influenteaza reciproc,iar
evolutia dreptului privat roman ne ofera posibilitatea sa urmarim dialectica
relatiilor dintre componeta jurdica si celelalte componente ale sist social.

IN AL3 LEA RAND,pt prima oara in ist omenirii romanii au creat un sist de
concepte,rezervat exprimarii ideilor juridice.aceste concepte constituite in sist
sunt denumite :alfabetul dreptului.,limbajul dreptului sau terminologia juridica.Pe
aceasta cale romanii au creat un criteriu de ordin formal,lingvistic,pe baza caruia
putem distinge intre ceea ce este juridic si ceea ce este nejuridic cata vreme ideile
juridice vor fi exprimate numai prin terminologia juridica.pe cand popoarele din
orient,inclusiv grecii,nu au fost in masura sa elaboreze un asemenea limbaj astfel
incat au exprimat toate categoriile de relatii sociale prin aceeasi terminologie.Iar
consecinta a fost ca acele popoare n-au putut distinge intre drept,religie si
morala,lipsea criteriul lingvistic.

Pt noi romanii,studiul dreptului privat roman prezinta o importanta aparte

intrucat dreptul romanesc s-an format si a evoluat sub influenta dr privat roman.In
cadrul acestei evolutii se pot distinge 3 momente definitorii:

1.Momentul formarii LEGII TARII pe fondul juridic daco-roman.

2.Momentul elaborarii legiuirilor feudale

3.mometul elaborarii operei legislative a lui AL.IOAN CUZA.

in legatura cu primul moment trebuie sa retinem ca in Dacia traiana s-a petrecuta

o impletire a dreptului geto dac cu dr privat roman,impletire din care a rezultat un
nou sist de drept,un sist de drept original pe care il denumim dreptul daco
roaman.

Pe acest fond juridic a luat nastere in epoca feudalismului timpuriu LEGEA TARII
sau dreptul feudal romanesc nescris.Cercetand comparatvi institutiile legii tarii cu
instituiile dreptului rpivat roman istoricii dreptului in frunte cu andrei radulescu au
constatat ca exista o serie de asemanari,puncte comune,fen explicabil prin faptul
ca elemetele dr privat roman au patruns in legea tarii prin dreptul daco
roman,care se afla la temelia statului.Incepand din sec 15 s-a elaborat LEGIUIRILE
FEUDALE ROMANESTI.Toate aceste legiuri au fost elaborate sub influenta dreptului
bizantin,iar dr bizantin e de fapt dr roman din vremea imparatului Justinian
adaptat la realitatile soc feudale biznatine. si de aceea se afirma ca legiuirile
feudale romanesti au receptat influenta dreptului roman prin filiera bizantina,iar
in vremea lui Cuza s-a elaborat sist de drept modern romanesc in centru caruia se
afla codul civil denumit pe atunci codul civil AL.Ian intaiul,cod care a fost elaborat
prin preluarea valorilor juridice romane in forma lor originara.

IV.DIVIZIUNILE DR PRIVAT ROMAN

asa cum dreptul roman in ansamblul sau se divide in drept public si drept privat,la
randul lui dreptul privat roman este format din 3 ramuri distincte:

a.dr civil sau jus civile

b.dr gintelor sau jus gentius

c.si dr natural sau jus nature

Conceptul de dr civil este utilizat in textele romane cu 3 sensuri:

1.in primul sens,cel mai vechi,dr civil cuprinde ansamblul normlelor juridice care reglemteaza relatiile
dintre cetatetnii romani si intrucat cetatentii romani erau denumiti cv ciriti ,dr civil mai este denumit si dr
cviritilor sau dr cvirital.Dar actele juridice consacrate prin dispozitiile vechiului dr civil presupun
respectarea unor conditii de forma exterm de complicate,iar fomalismul excesiv se explica in primul
rand,prin faptul ca in epoca ft veche romanii nu avea experienta vietii juridice iar fomalismul avea
menirea sa le atraga atentia asupra consecintelor ft grave pe care le genereaza actele juridice.

In al doilea rand,romanii au conditionat incheierea actelor juridice de respectarea unor forme solemne
pt ca strainii sau necetatenii sa nu aibe acces la dr civil.De altfel,in epoca ft veche nu se putea opune
prblm unor relatii juridice intre cetateni si straini deoarece la acea epoca se aplica principiul conform
caruia orice strain venit la Roma cade automat in scalvie.Odata cu dezv comertului,ec de schimb,romanii
au inceput sa-i tolereze pe straini dovada ca incepand din sec 3 i.Hr. locuitorii cetatilor care avea tratate
de alianta cu romanii puteau venii la Roma fara a cadea in sclavie si erau denumiti pelegrini.Din acel
moment au devenit posibile relatiile juridice dintre cetateni si pelegrini,dar ele nu erau reglementate
prin normele dr civil si prin normele dr gintilor.

2.Dr civil se confunda cu jurisprudenta sau cu avtivitatea de cercetare stiinfica a jurisconsultilor

3.Cel mai curpinzator sens,dr civil se confunda cu intregul dr privat cu exceptia dr pretorian care a fost
creat de magistratii judiciari denumiti pretori prin utilizarea unor mijloace procedurale.

Conceptul de jusgentium era utilizat dupa 3 sensuri:

a.In primul sens conceptul de dr al gintilor cuprinde ansablul care reglmeteaza rel dintrin cetateni si
pelegrini.Aceasta ramura a dr privat s-a format in leg cu dezv ec de schimb si de aceea actele de dr a
gintilor nu presupuneau respectarea unor conditii de forma,ci de regula,se incheiau prin simpla
manifestare de vointa a partilor.De aceea,jurisconsultii clasici spuneau ca aparitia dreptului gintilor a
marcat mometul de maxima abstractizare si subiectivizare a fenomenului juridic roman.Fata de
avantajele pe care le prezenta cu timpul dr gintilor a preluat functiile dr civil,iar in vremea lui Justinian a
devenit un dr general confundandu-se cu intregul dr privat roman.

b.IN INTALNIM LA titus livius(istoric) dr gintilor cuprinde normele juridice care reglmeteaza relatiile
dintre statele cetati ale antichitatii,ceea ce astazi ar corespunde dr international pub

c.in al3lea sens,dr gintilor se confunda cu dr natural(jus nature) ceea ce in conceptia unor jurisconsulti
clasici exista norme si principii de dr privat cu aplicatiune universala,norme care se aplica tuturor
popoarelor din toate timpurile si care st cuprinse in sfera dr natural.

V.SCURT ISTORIC(IST SOC SI POLITICA A ROMEI)

Ist milenara a Romei poate fi periodizata in 2 mari epoci:

a.epoca prestatala

b/epoca statala

a.Saa gentilica a durat de la 753 i.Hr. pana la jum sec 6 i.Hr.

iar cea statala de la 6 i.hr.pana la 565 d.hr.

insa in leg cu ist ft veche a Romei trb sa avem in vedere faptul ca istoriografia romana adica ist scrisa a
Romei a inceput abia in sec 3 i.Hr. a.i. toate inform pe care le detinem in leg cu evenimentele anterioare
sec 3 ne-au parvenit fie prin izv indirecte de regula grecesti,fie prin traditie si prin legenda si de aceea
acele infrom st nesigure.Fata de acele inform nesigure,orsul Roma s-ar fi fondat in anul 753 de 3 triburi
denumite triburile fondatoare formate din sabini,etrusci,latini.Membrii celor 3 triburi fondatoare precum
si urmasii lor erau denumiti patricieni.Alaturi de patricieni in roma gentilica sau presatatala locuiau si
plebei,provenind in principal din randul autohtonilor,localnicilor.Insa conducerea soc,orasului era
exercitata numai de catre patricieni prin 3 organisme de conducere sociala fara caracter statal.Este vorba
de comitia curiata,rege si senat.

Comitia curiata era org in 3 triburi,cele fondatoare,in 30 de curi si 300 de ginti.si intrucat fiecare curi
dispunea de un vot,aceasta adunare era den adunarea curiilor sau comitia curiata.Toate hotararile cu
privire la conducerea soc erau adoptate de aceasta adunare

Regele era ales de comitia curiata si exercita numai atribuntiuni relig si militare,iar senatul era format
din sefii gintilor.Cuprindea 300 de membrii si indeplinea rolul unui sfat al batranilor.Insa fata de fapt ca
plebeii participau la viata economica a soc in calitate de mici meseriasi si negustori ,dar nu aveau acces
si la conducerea soc intre patricieni si plebei s0a decalnsat un conflict care s-a adancit tot mai mult si s-a
finalizat cu fondarea statului roman.,caci pe la jum sec 6 din dorinta de a pune capat acestui conflict
regele servius tulius a initiat 2 reforme prin care a pus bazele statului roman.Este vorba despre o reforma
sociala si despre o reforma administrativa.

prin reforma sociala servius tulius a impartit intreaga populatie a Romeiin 5 categorii sociale pe criteriul
averii.L a randul lor cele 5 catg sociale au fost impartite in centurii care erau in acelasi timp si formatiuni
miliatare si unitati de vot.Fiecare dispunand de un vot,dar centuriile nu aveau un nr egal de membrii caci
centuriile din prima categorie sociala numarau cateva zeci de membri 20-30,pe cand centuriile din
urmatoarele categorii numarat sute de membrii 6=700.Asa a fost posibil ca prima categorie sociala desi
minoritara in Roma sa dispuna de majoritatea centuriilor,a voturilor.De aceea ist spun ca in mom
fondarii sale statul roman s-a intemeiat pe un regim politic de aristocratie sclavagista.

Prin reforma administrativa Servius Tulius a impartit teritoriul Romei in circumscriptii administrativ
teritoriale sau cartiere denumite triburi.In total el a creat 4 triburi urbane si 17 triburi rurale.Din acel
mom,in cazul Romei s-au intrunit cele 2 criterii pe baza carora putem distinge intre societatea prestatala
sau gentilica si societatea organizata in stat sau politicesti.Avand in vedere crieteriul stratificarii sociale
introdus prin reforma sociala si crieteriul teritorial introdus prin reforma administrativa.

Potrivit criteriului teritorial ,apartaneta individului la comunitate nu se mai face in fct de rudenia de
sange cum se facea in soc gentilica,ci innfct de teritoriul locuit in sensul ca fac parte din acceasi
cmunitate umana toti cei care locuiesc pe acelasi teritoriu,indiferent daca sunt sau nu sunt rude de
sange.

In ist sa milenara,statul roman a cunoscut 3 frome de orgnaizare:

1.regalitatea

2.republica

3.imperiul

Epoca regalitatii in forma statala a durat de la jum sec 6 pana la in anul 509 i. Hr. cand s-a fondat
republica romana.Republica de la 509 pana la 27 i.Hr. cand s-a fondat imperiul.Imperiul a evoluat in 2
faze :

a.principatul a durat de la 27 pana la 284d.Hr.

b.dominatul de la 284 pana la 565 d.Hr.

In epoca regaitatii,in forma statala,pe plan social a continuat sa se manifeste conflictul dintre patricieni si
plebei,datorita discriminarilor la care erau supusi plebei pe plan politic,juridic si economic.

Inegalitatea pe plan poltic decurge din faptul ca desi plebeii au dovandit accesul la lucrarile comitiei
centuriata ei nu aveau acces si la lucrarile comitiei curaiata care a ramas si pe mai departe rezervata
patricenilor.
Pe plan juridic inegalitatea decurge din faptul ca la acea epoca normele dr,juridice erau exprimate in
forma nescrisa a obiceiurilor juridice care nu erau cunoscute de popor,ci erau tinute in secret de catre
pontifi,de catre preotii cultului pagan,iar pontifii erau alesi numai dintre patriceini incat daca se decalnsa
un conflict intre un patrician si un plebeu partile in , litigii se prezentau in fata pontiiflor pt a-l intreba
care este reglematrea juridica in acea prblm de dr.Iar pontifii erau suspectati ca dau rasp
partinitoare,favorabile patricienilor.Iar pe plan economic,inegalitatea consta in faptul ca pamanturile
cucerite de la dusmani treceau in prop statului roman cu titlul de ager publicus,iar statul repartiza acele
terenuri spre folosinta numai patricienilor.

Pe plan poltic,statul era condus de adunarile poporului,de rege si de senat.Adunarile poprului erau
2 :comitia curiata mostenita din epoca gentilica si comitia centuriata creata prin reforma lui servius
tulius.Cele mai import atributii de ordin admin si jurdiciar reveneau comitiei centuriata,iar comitia
curiata exercita atriutiuni mai putin import in dom relig si in dom privat

Regele va devenit un veritabil sef de stat si exercita atributiuni de ordin militar,admin si judiciar.

senatul a devenit un organism al statului,dar hotararile sale nu erau obligatorii pt rege ci aveau caracter
consultativ.

In anul 509 dupa alungarea ultimului rege,s-a proclamat republica romana.