Ministerul Educaţiei,Culturii Și Cercetării

al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Mecanica Teoretică

RAPORT

Despre lucrarea de laborator Nr.6

la Mecanică realizată în OCTAVE

Tema: Studiul oscilaţiilor rectilinii ale unui punct material

Varianta-4

A efectuat: stud. gr. TI-224, Cioresco Adrian

A verificat: Buga Alexandru

Chişinău,2023
Scopul lucrării:
Însușirea procedeelor de rezolvare și aplicare a integralelor numerice în
sistemul Octave.
Calcularea integralelor duble și triple folosind funcțiile predefinite. De
asemenea însușirea algoritmului de rezolvare a ecuațiilor diferențiale în
cadrul studiului
oscilaţiilor rectilinii ale punctului material.
Considerații teoretice:
Integrarea numerică este una din aplicările cele mai importante ale pachetului MATLAB.
Integrarea numerică înseamnă a calcula aproximativ integrala:

aplicând una din metodele numerice, care sunt multe la număr. Vom aplica metoda
cuadraturilor, care permite de a calcula integrale simple şi duble prin metoda lui Simpson sau
metoda lui Gauss-Lobatto. Cuadratura reprezintă o metodă numerică de a determina suprafaţa
sub graficul funcţiei y(x), adică integrala definită de mai sus.
Funcţia quad utilizează metoda lui Simpson şi poate fi mai efectivă când funcţiile de sub
integrală nu sunt line sau când precizia calcului, care se cere, este joasă. În MATLAB6 precizia
a fost ridicată până la 10-6. Funcţia quadl (cuadratura Lobatto) utilizează regula adaptivă a
cuadraturii Gauss-Lobatto de ordin foarte înalt.
În formulele de mai jos expresia de sub integral fun de obicei se dă in formă de funcţie
descriptor, de aceia în scopuri didactice se notează prin @fun.
Fie că trebuie de calculat integrala definită dublă

dblquad(@fun,inmin,inmax,outmin,outmax) – calculează şi redă valoarea integralei duble pentru

funcţia de sub integral fun(inner,outer). Implicit se utilizează cuadratura quand. Aici inner este
variabile interioară, care variază de la inmin până la inmax, iar outer – variabila exterioară,
care variază de la outmin până la outmax. Primul argument este un rând, care descrie funcţia de
sub integrală. Înscrierea în apostrofe acum este inadmisibilă.

Fie că trebuie de calcul integrala triplă

 triplequad(@fun,xmin,xmax,ymin,ymax,zmin,zmax) – calculează şi redă valoarea integralei
triple pentru funcţia de
sub integral fun.Implicit se utilizează cuadratura triplequad . Aici x –variabila inferioară,care
variază de la xmin pînă la xmax, y – variabila mijlocie, care variază de la ymin pînă la ymax şi z
– variabila exterioară, care variază de la zmin pînă la zmax.

Pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii diferenţiale obişnuite (EDO) în MATLAB există

diferite metode. Ele se numesc rezolvatori de EDO (solver - rezolvator):
ode45 - o metodă clasică, care se recomandă la începutul încercării rezolvării.
ode23 - când precizia care se cere e joasă, această metodă dă avantaj în viteza de rezolvare.
ode113 - asigură o precizie înaltă a rezolvării.
ode23tb – indiferent de precizia joasă, această metodă poate fi mai efectivă decât ode15s.
ode15s - se recomandă, dacă ode45 nu asigură rezolvarea.
ode23s - asigură o viteză înaltă a calculului la o precizie joasă a soluţiei.
ode23t - metoda trapezelor cu interpolare, obţine rezultate bune la rezolvarea problemelor care
descriu sisteme oscilatorii cu rezultat aproape armonic.
Toţi rezolvatorii pot rezolva sisteme de ecuaţii de tipul y′=F(t,y). Rezolvatorii ode15s şi ode23t pot
rezolva ecuaţii de tipul M(t)y′=F(t,y), unde M se numeşte matricea de masă. Rezolvatorii ode15s,
ode23s, ode23t şi ode23tb pot rezolva ecuaţii de tipul M(t,y)y′ = F(t,y).

Exerciţiul I. De calculat numeric integralele definite ordinare:

1.
a)

>> quad('((1+5.*x).^(-1/3))',0,1)

ans = 0.6906

b)

>> quad('1./((1+5.*x).^(1./3))',0,1)

ans = 0.6906
Exerciţiul 2. De calculat numeric integrala definită dublă folosind file-funcţia
respectivă:

function y=integr2(x,y);

y=((exp(x)+cos(y)).^3);

>> result=dblquad(@integr2,0,1,2,3)
result = 1.6741

Exerciţiul 3. De calculat numeric integrala triplă folosind file-funcţia

respectivă.

function f=integr3(x,y,z);
f=(exp(x+y+z));

>> result=triplequad(@integr3,3,4,1,4,2,3)
result = 2.2733e+04
Exerciţiul 4.
De scris şi de rezolvat numeric ecuaţia diferenţială a oscilaţiilor rectilinii ale punctului
material. Parametrii sistemului mecanic se aleg desinestătător în mod aleatoriu. De construit
graficul dependenţei parametrului de poziţie ( x=x(t) ) şi de determinat
caracteristicile dinamice ale mişcărilor respective (vezi anexa nr.5 la pag. 164-165):
a) Oscilaţiile libere în lipsa rezistenţei mediului;
b) Oscilaţiile libere în prezenţa rezistenţei mediului;
c) Oscilaţiile forţate în lipsa rezistenţei mediului;
d) Oscilaţiile forţate în prezenţa rezistenţei mediului.

a)Oscilaţiile libere în lipsa rezistenţei mediului.

function dxdt=nr_1(t,x);
dxdt=zeros(2,1);
omega0=20;
dxdt(1)=x(2);
dxdt(2)=-omega0^2*x(1);

>> x0=2; v0=5;

>> [t,x]=ode45(@nr_1,[0 10],[x0;v0]);
>> figure(1);
>> plot(t,x(:,1));
>> grid on ;
>> title('Oscilatii fortate fara rezistenta');
>> xlabel('Timpul t,sec.');
>> ylabel('Deplasarea x,cm');
>> omega0=20;

Amplitudinea :
>> A=sqrt(x0.^2+((v0.^2)./(omega0.^2)))
A = 2.0156
Faza inițială:
>> eps=atan((omega0*x0)/v0)
eps = 1.4464
Perioada:
>> T=(2*pi)/omega0
T = 0.3142

Frecvența:
>> f=omega0/(2*pi)
f = 3.1831

b) Oscilaţiile libere în prezenţa rezistenţei mediului.

1)Pentru h<w0
File-function:
function dxdt=nr_2_a(t,x);
dxdt=zeros(2,1);
omega0=10;
h=0.4;
dxdt(1)=x(2);
dxdt(2)=-omega0^2*x(1)-2*h*x(2);

>> x0=2; v0=5;

>> [t,x]=ode45(@nr_2_a,[0 10],[x0;v0]);
>> figure(2)
>> plot(t,x(:,1));
>> grid on;
>> title('Oscilatii fortate in prezenta rezistentei mediului');
>> xlabel('Timpul t,sec.');
>> ylabel('Deplasarea x,cm');
>> omega0=10;
>> h=0.4;
>> omega=sqrt(omega0^2-h^2)
omega = 9.9920

Amplitudinea:
>> a=sqrt(x0^2+(((v0+h*x0)^2)/omega^2))
a = 2.0825

Faza initiala
>> eps=atan((omega*x0)/v0+h*x0)
eps = 1.3653

Perioada
>> t=(2*pi)/omega
t = 0.6288

Frecventa
>> f=omega/2*pi
f = 15.695

Decrementul de amortizare
>> dec=exp(-h*t)
dec = 0.7776

Decrementul logaritmic de amortizare

>> declog=h*t
declog = 0.2515
2b) pentru h=w0

>> x0=2; v0=5;

>> [t,x]=ode45(@nr_2_b,[0 10],[x0;v0]);
>> figure(3)
>> plot(t,x(:,1));
>> grid on
>> ylabel('Deplasarea x,cm');
>> xlabel('Timpul t,sec.');
>> title('Oscilaţii libere cu rezistenţă');

2c) Pentru h>w0

>> x0=2; v0=5;
>> [t,x]=ode45(@nr_2_c,[0 10],[x0;v0]);
>> figure(4)
>> plot(t,x(:,1));
>> grid on;
>> xlabel('Timpul t,sec.');
>> ylabel('Deplasarea x,cm');
>> title('Oscilaţii libere cu rezistenţă');

3a) Oscilaţiile forţate în lipsa rezistenţei mediului .

pentru p>om0

>> x0=2;
>> v0=5;
>> [t,x]=ode45(@nr_3_a,[0 10],[x0;v0]);
>> figure(60)
>> plot(t,x(:,1),'-');
>> grid on;
>> om0=6;
>> H0=5;
>> p=10;
>> A=H0/exp(om0^2-p^2)
A = 3.1176e+28
3b) Pentru p~om0

>> [t,x]=ode45(@nr_3_b,[0 100],[x0;v0]);

>> figure(6)
>> plot(t,x(:,1),'-');
>> grid on;
>> p=13;
>> A=H0/exp(om0^2-p^2)
A=5
3c) Pentru p=om0

>> [t,x]=ode45(@nr_3_c,[0 50],[x0;v0]);

>> figure(9)
>> plot(t,x(:,1),'-');
>> grid on
>> xlabel('Timpul t,sec.');
>> ylabel('Deplasarea x,cm');
>> title('Oscilatii fortate fara rezistenta');
>> A=H0/exp(om0^2-p^2)
A=5
Oscilaţiile forţate în prezenţa rezistenţei mediului.
4a) function dxdt=negru4_a(t,x);
omega0=4;
H0=6;
p=7;
h=0.8;
dxdt=zeros(2,1);
dxdt(1)=x(2);
dxdt(2)=H0*sin(p*t)-omega0^2*x(1)-2*h*x(2);

>> [t,x]=ode45(@negru4_a,[0,10],[1;0]);
>> figure(10);
>> plot(t,x(:,1),'-');
>> xlabel('Timpul t,sec.');
>> ylabel('Deplasarea x,cm');
>> title('Oscilatii fortate cu rezistenta');
>> A=H0/sqrt((omega0^2-p^2)^2+4*h^2+p^2)
A = 0.1777
>> defazaj=atan((2*h*p)/(omega0^2-p^2))
defazaj = -0.3272
>>omega0=4;
>>H0=6;
>>h=0.8;
>>p=[0:0.01:2*omega0];
>>A=H0./sqrt((omega0.^2-p.^2).^2+4*h.^2+p.^2);
>>plot(p,A)
>> plot(p,A)
>> grid on;
>> ylabel('Deplasarea x,cm');
>> xlabel('Timpul t,sec.');
>> title('Graficul Amplitudinii');

>> gama=atan(2.*h.*p./(omega0.^2-p.^2));
>> plot(p,gama)
>> ylabel('Deplasarea x,cm');
>> xlabel('Timpul t,sec.');
>> title('Graficul Defazajului');
>> grid on
Concluzia
La această lucrare de laborator s-a calculat numeric integralele definite
ordinare, s-a calculat numeric integrala definită dublă și integrala triplă folosind
file-funcţia respectivă. La fel, s-a scris o ecuație diferențială a oscilaţiilor
rectilinii ale punctului material. S-au construit și s-au analizat graficele în
anumite cazuri: oscilații libere în lipsa rezistenței mediului/ în prezența
rezistenței și oscilații forțate in lipsa rezistenței mediului/ în prezența rezistenței.