I.

Memoriu justificativ

La momentele deosebite din viata noastra ca aniversari, nunti, botezuri,

sarbatorirea unor reusite, receptii, se asociaza de cele mai multe ori o bautura
deosebita: se bea un pahar de vin spumant sau vin spumos, dupa preferintele si
posibilitatile consumatorilor. Cu aceasta ocazie ne incanta ritualul deschiderii
sticlei, spumarea la turnarea in pahar, dansul perlelor in calea lor spre
suprafata, aspectul cristalin, culoarea si gustul deosebit, insotit de senzatia de
ciupire data de micile bule de dioxid de carbon. Se spune, de cele mai multe ori
gresit, ca bem sampanie, greseala repetata de media, mai evidenta la emisiunile
televizate, pe care o fac din pacate si specialistii, probabil in dorinta de a fi
intelesi de marele public.

Denumirea de sampanie provine de la Champagne, o zona viticola din Franta, in care

isi are originea primul produs de acest gen, care a castigat un renume mondial.
Producatorii din Champagne, reprezentati de un sindicat puternic, si-au protejat
aceasta marca, astfel incat denumirea de sampanie, ca transcriere fonetica sau
denumiri asemanatoare nu mai pot fi folosite pentru produse obtinute in alte zone
din lume sau din Franta, chiar daca sunt obtinute printr-o tehnologie similara
celei utilizate in Champagne. Este asadar sampanie numai vinul spumant produs in
zona Champagne din Franta si evident acesta nu ajunge pe toate mesele...

Cati stiu insa ca sampania a fost "inventata" pe vremea lui Ludovic al 14-lea,
Regele Soare, si ca "inventatorul" ei este abatele Perignon.

Dom Perignon a gasit de fapt solutia unei probleme care a preocupat facatorii de

vin inca din Antichitate. Vinurile foarte acide din regiunea Champagne erau
instabile. Restul de zahar, nefermentat in toamna, reincepea sa fiarba primavara,
tulbura vinul si crea asa-numitele "Vins foux", vinuri nebune. Pentru sampania de
azi a fost nevoie sa se standardizeze o a doua fermentatie in sticla - si sticla
groasa care sa reziste la 3-4 atmosfere - sa se faca degrosarea, adica sa se
inlature drojdiile adunate in gatul sticlei la finalul procesului si sa se
inlocuiasca dopurile de lemn invelite in calti si imbibate in ulei cu dopuri din
pluta, legate zdravan cu sarma de gatul sticlei. Dintre vinurile efervescente, cu
suprapresiune de dioxid de carbon in sticla, cele mai cunoscute sunt vinurile
spumante, continand dioxid de carbon de origine exclusiv endogena (obtinute prin
fermentarea in recipiente inchise - sticle sau rezervoare de presiune, a vinului
continand o cantitate de zahar necesara realizarii presiunii dorite) si vinurile
spumoase, continand dioxid de carbon de origine total sau partial exogena (obtinute
prin impregnarea cu dioxid de carbon a vinurilor de baza).

Ce trebuie sa apreciem la vinurile spumante? Care sunt caracteristicile acestor

produse,

care atrag in aprecierea lor aproape toate simturile?

Pocnetul produs la deschiderea sticlei, atrage simtul auzului in ritualul de

apreciere si este datorat diferentei dintre presiunea atmosferica si cea din
sticla. Desi nu este neaparat un element definitoriu pentru calitatea produsului,
el face parte din spectacol, este asteptat de consumatori si este apreciat mai ales
de tineri. In fapt atrage atentia asupra a ceea ce urmeaza si asigura participarea
intregului grup la ritual.

II. Importanta vinurilor spumante

Vinurile spumante, indiferent de tehnica sau metoda prin care au fost obtinute au
un loc aparte in categoria vinurilor, deci in categoria alimentelor.
Fie ca spumantul s-a obtinut prin preparare la sticla, fie in rezervoare sau prin
metoda mixta a transvararii, importanta deosebita a spumantului reiese atat din
punct de vedere calitativ cat si din punct de vedere social sau chiar fiscal.

Calitatea spumantului este dovedita prin valoarea strugurilor din care se obtin
vinurile de baza, a licorii de tiraj, a maialei de levuri selectionate si a
substantelor clarifiante. Deasemenea modul de perlare si spumare arata o data in
plus calitatea deosebita a vinurilor spumante. Totodata aspectul, culoarea, mirosul
si gustul fin face din spumant o bautura foarte apreciata de consumatori si un
lucru mult mai important de catre degustatori.

Din punct de vedere al contextului social importanta vinurilor spumante se

regaseste prin faptul ca aceasta bautura este consumata de oamenii din clasa de
mijloc dar mai ales de inalta societate. Spumantul este o bautura utilizata la
toate evenimentele speciale din viata oamenilor atat din viata privata cat si
dineuri oficiale. Sampania a fost liantul personalitatilor politice atat pe timp de
pace cat si de razboi. La un pahar de sampanie s-au sarbatorit victorii militare s-
au pus la punct planuri marsave sau de bun augur.

Un alt aspect prin care vinurile spumante prezinta valoare este acela al
fiscalitatii, deoarece spumantele fiind obtinute din materii prime valoroase,
aplicandu-se tehnologii pretentioase deci scumpe face ca pretul unei astfel de
bauturi de lux sa fie ridicat ceea ce duce la colectarea unro sume mari la bugetul
statului, tinand si cont ca este consumata in cantitati destul de mari.

Spumantul , considerat si "bautura dragostei", este o bautura a carei principala

calitate

este versatilitatea. El "merge" in combinatie cu aproape orice fel de mancare, dar

atunci cand este servit ca aperitiv, vinul spumant ar trebui sa fie sec, in
functie, bineinteles, de tipul de aperitive servite si de primul fel de mancare. In
a aprilie 2007, "Jurnalul agriculturii si chimiei mancarii", a publicat rezultatele
unor studii realizate de catre Universitatea din Cagliari (Italia) conform carora
consumul moderat de vin spumant ajuta organismul uman sa faca fata mai bine unor
boli precum: dementa, accidentele vasculare precum si in cazul bolii Parkinson.
Cercetarea a scos la iveala faptul ca prezenta intr-o cantitate ridicata a
antioxidantului polifenol, (din compozitia sampaniei) poate ajuta la prevenirea
deteriorarii neuronilor.

In ceea ce priveste elementele din componenta vinului spumant, conform cercetarilor

facute de catre specialisti, acesta cuprinde aproape 500 de elemente, aflate in

diferite stadii (molecular, ionic, macromolecular sau coloidal) combinate intr-o
maniera complexa, unele fiind preluate asa cum se regasesc in struguri (acizi
tartric, malic, citric, glucide, substante minerale), altele rezultate in urma
procesului de fermentatie alcoolica sau a altor procese fermentative (alcoolii,
acizii lactic, succinic etc.), altele iau nastere pe parcursul maturarii vinului,
ca urmare a diferitelor reactii care au loc in vin in aceasta faza. Din cauza
acestei compozitii complexe, alaturi de faptul ca in vin se petrec in permanenta
transformari datorate proceselor de oxido-reducerii au facut pe 6 specialisti sa
asemene vinul cu un "organism viu".

Vinul spumant, prezentandu-se sub o forma usor asimilabila, contine: zaharuri,

alcool

etilic, glicerina, acizi organici, polifenoli (catechine, epicatechine), tanina,

esteri, substante colorante (flavoloizi, antociani), aldehide, proteine si
aminoacizi, precum si vitamine, saruri minerale (potasiu, fier, calciu, sodiu,
fosfor, magneziu s.a.).