Comunitatea reprezintă un grup de oameni care au credințe, interese, obiceiuri sau

norme de viață comune (DEX 09 2009), precum și totalitatea locuitorilor unei

localități (MDA 2 2010). Profesorul de sociologie, Phil Bartle, vede comunitatea ca
pe o „construcție sociologică” formată nu din oameni, având credința că există
dinainte de a ne naște, ci din comportamente, acțiuni fundamentate pe așteptări,
valori, credințe și înțelesuri comune între indivizi. De cealaltă parte Mercer vede
comunitatea ca pe un grup, o adunare de oameni dintr-un anumit loc. privita din
exterior și împreună cu aceste caracteristici, o comunitate ar putea părea ca fiind
un grup armonios, însă realitatea este de cele mai multe ori la celălalt pol.
Există numeroase conflicte datorate nivelului de educație, diferențelor religioase,
venit, diferențelor lingvistice, nivelul ierarhiei pe scara socială, resurse etc.
Toate aceste cauze pot fi grupate sub denumirea de capital: social, educațional,
simbolic, biologic, economic. Astfel, un subiect intens dezbătut în ultimii ani, îl
reprezintă capitalul social și importanța, gradul de influențare al acestuia asupra
dezvoltării unei comunități.
Dezvoltarea comunitară reprezintă un sinonim pentru nivelul de trai al oamenilor,
precum și capacitatea acestora de a-și îmbunătăți condițiile de viață folosindu-se
de resursele interne și externe de care dispun. O astfel de resursa poate fi
considerat și capitalul social, un important factor de producție. Fondatorii
acestei sintagme sunt recunoscuți a fi J. Coleman, P. Bourdieu si R. Putnam. Din
perspectiva lui Coleman „ capitalul social este creat când relațiile dintre oameni
se schimbă în așa mod încât facilitează acțiunea, Bourdieu îl definește ca fiind
„ suma resurselor actuale și virtuale care se acumulează la nivel individual și de
grup în virtutea implicării într-o rețea durabilă de relații de