Vin

Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric

Unelte
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vin
Red and white wine 12-2015.jpg
Culoare roșu
roz
alb
portocaliu Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

O sticlă și un pahar cu vin roșu

Vinul este o băutură alcoolică (de 7-16%)[necesită citare] obținută prin
fermentarea strugurilor, fructul viței de vie.

Transformarea strugurilor în vin se numește vinificație. Studiul vinului este

oenologia. Marea varietate de vinuri existente în lume se explică prin diferențele
dintre teritorii, soiuri de struguri, metodele de vinificație și tipurile de
îmbătrânire. Astfel, există vinuri roșii, roze sau albe, dar și vinuri cu un nivel
rezidual diferit de zahăr (sec sau dulce) sau o variantă efervescență (liniștit sau
efervescent). Viticultura s-a extins într-o mare parte a lumii și multe țări sunt
producătoare de vin.

Conform definiției sale legale în Europa, vinul este produsul obținut exclusiv prin
fermentația alcoolică, totală sau parțială, din struguri proaspeți, zdrobiți sau
nu, sau din must de struguri, băuturile alcoolice aromate cu struguri neputând avea
această denumire.[1] Tăria sa alcoolică nu poate fi mai mică de 8,5% în volum.

Istorie
Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia, și apoi Egipt, însă
grecii l-au transformat într-un produs de larg consum, fiind principala marfă de
export a acestora.[2]

Vinul a fost în antichitate legat intim de divinități, jucând un rol important în

religiile orientale.[3]

Oenologie
Articol principal: Oenologie.
Enologia este studiul vinului în general. Se ocupă de viticultură, vinificație,
îmbătrânire (inclusiv conservarea în pivniță) și degustarea.

Numele derivă din grecescul oinos (vin) și logos (studiu).

Compoziția chimică a vinului

Din punct de vedere chimic, vinul este un amestec lichid format în principal din
apă și alcool etilic (numit și „etanol”).

Pe lângă aceste componente, vinul conține multe alte substanțe, dintre care unele
sunt dorite, deoarece dau un gust plăcut vinului sau au un efect pozitiv asupra
sănătății (de exemplu, polifenoli și antocianine), în timp ce alte substanțe nu
sunt nedorite, în cât de mult dau un gust neplăcut vinului sau au un efect negativ
asupra sănătății (de exemplu, dioxidul de sulf, a cărui concentrație maximă este
stabilită de lege, fiind foarte toxică[4]).

Următorul tabel prezintă valorile tipice de concentrație ale componentelor

principale ale vinului:

Component Formulă chimică % volum % greutate % moli Note Sursă

Apă H2O 70-90 82-85,4 92,6-94,1 Este componentul vinului cu cea mai mare
concentrație [4]
Alcool etilic C2H5OH 9-16 6,9-11,7 2,9-5,1 Este produs în timpul
fermentației alcoolice a zahărurilor prezente în struguri. Procentul său de volum
corespunde conținutului de alcool [4]
Acetaldehidă CH3CHO 0,5-30 0,37-18,1 0,17-9,1 Este un produs
secundar al fermentației alcoolice
Glicerol C3H8O3 0,32-1,19 0,37-1,38 0,08-0,3
Este un produs secundar al fermentației alcoolice. Concentrația sa crește odată cu
creșterea conținutului de alcool

[4]
Acid tartric C4H6O6 0,17-0,45 0,28-0,73 0,02-0,1
Prezent în struguri

[4]
Acid lactic C3H6O3 0,08-0,33 0,09-0,37 0,02-0,08 Produs prin fermentație
malolactică [4]
Acid malic HOOCCH(OH)CH2COOH 0-0,44 0-0,64 0-0,1 Prezent în struguri