Strunoaie Aurel

băuturilor alcoolice. Clasificare, mod de

fabricare și beneficii

Băuturile alcoolice sunt produse alimentare lichide

care au în compoziţie o anumită cantitate de alcool
etilic, procentul de alcool fiind principalul criteriu de
clasificare a băuturilor, care le împarte în 3 mari
categorii:

băuturi slab alcoolice, cu un conținut de alcool între

0,8 – 6% (berea, cidrul);
băuturi moderat alcoolice, cu un conținut de alcool
între 8 – 22% (vinul);
băuturi alcoolice tari, cu un conținut de alcool între 22
– 75% (rachiuri, lichioruri și băuturi speciale).

După proveniența alcoolului etilic, băuturile alcoolice

sunt naturale și industriale, iar după modul de
fabricare sunt nedistilate (cidrul, berea, hidromelul și
vinul) și distilate (alcoolul rafinat, rachiurile naturale,
rachiurile industriale, lichiorurile și băuturile speciale).
1. Băuturi slab alcoolice
Cele mai cunoscute și consumate băuturi slab alcoolice sunt
berea, care ocupă și binemeritatul loc 3 în topul mondial al tuturor
băuturilor, după apă și ceai, și cidrul, mai puțin popular la noi,
deocamdată, dar foarte îndrăgit de alte popoare.

Berea
Dintre băuturile slab alcoolice, berea este cea mai consumată și
este cea mai veche băutură alcoolică din toată lumea. Primele
scrieri ce fac referire la consumul berii datează din vremurile
Mesopotamiei Antice. Acum 4000 de ani, meseria de berar era una
respectabilă, practicată cu precădere de femei.

Cum se fabrică berea?

Berea este o băutură naturală, fabricată dintr-un lichid care conține
amidon, provenit din surse vegetale variate, în general cerealele
(orz, grâu și porumb), iar, în unele regiuni ale lumii, se folosesc
cartofii sau rădăcinile de manioc. Prima etapă a procesului de
fabricare a berii este obținerea malțului (orz germinat și uscat). Pe
perioada germinării, în orz se activează anumite enzime care
transformă amidonul în maltoză. Etapa următoare constă în
măcinarea malțului și amestecarea acestuia cu apă caldă, rezultatul
fiind o compoziție numită must din bere, care se lasă la fiert timp
de aproximativ o oră. Urmează adăugarea hameiului, cel care
conferă berii gustul amărui specific, contribuie la formarea aromei,
îmbunătăţeşte spumarea, limpezimea şi ajută la conservarea berii.
Gustul final al berii depinde în mare parte de această etapă și de
acest ingredient. Amestecul obținut se lasă la răcit, iar când
temperatura scade spre călduț se adaugă drojdia, care declanșează
fermentarea, proces în cadrul căruia maltoza se transformă în
alcool și dioxid de carbon. Urmează câteva săptămâni de
fermentare, apoi filtrarea berii.
Care sunt tipurile de bere?
După conţinutul în alcool etilic, berea se clasifică în 4 categorii: bere fără alcool, bere
slab alcoolizată (cu 0,5-1,5% alcool), bere obişnuită (cu 3-4,5% alcool) și bere cu peste
4,5% alcool.

Tipurile de bere produse în majoritatea ţărilor, inclusiv în România, sunt:

bere blondă, de culoare galben-pai deschis, puternic hameiată, cu spumare intensă și

aromă pură de hamei (tip Pilsen);
bere blondă, de culoare galben-auriu, mai slab hameiată (tip Dortmund);
bere brună, de culoare închisă, în care predomină aroma de malţ, slab hameiată (tip
Munchen).
Care sunt beneficiile consumului de bere?
Berea este consumată și datorită proprietăților sale medicinale. Pentru iubitorii de
bere, vestea bună este că această băutură este bogată în:

Antioxidanți - conține o cantitate dublă de antioxidanți față de vinul alb, provenită din
hamei, care joacă un rol important în sănătatea sistemului cardiovascular;
Complexul de vitamine B - un pahar de bere conține 7% din necesarul zilnic
recomandat de vitamina B2, 5% din necesarul de vitamina B3, vitamina B9 (acid folic),
vitamina B12 și B6;
Minerale - calciu, magneziu, siliciu, iod, potasiu și fosfor, care au o acțiune benefică
asupra rinichilor, asupra densității osoase și previn apariția bolii Alzheimer.
Cidrul
Cidrul este o băutură slab alcoolică (în medie 3 - 8%), care se obține prin fermentarea
fructelor, în special a merelor, perelor și a gutuilor la temperaturi de 4 - 16° Celsius.
Mai puțin cunoscută la noi în țară, dar extrem de populară peste hotare, în special
datorită francezilor, cidrul este căutat pentru proprietățile reconfortante: gust și aromă
plăcută, aciditate ușoară și gaz carbonic dizolvat. În ultimii ani, cidrul a devenit tot mai
cunoscut și la noi, astfel încât au luat naștere și branduri românești de cidru.

Cidrul este băutura tradițională a Normandiei și Bretaniei (în Franța), a Irlandei,

Asturiei (în Spania), a Germaniei și a Țării Bascilor. În Marea Britanie, cidrul de pere
este cunoscut sub numele de perry, unde se bucură de o mare popularitate. Marea
Britanie găzduiește sediul celei mari mari companii producătoare de cidru și deține
recordul pentru cel mai mare consum de cidru înregistrat într-o capitală. În America și
unele regiuni ale Canadei, termenul “cidru” se referă la sucul de pere fără alcool, iar
pentru băutura alcoolică este folosit termenul “cider”.
Care sunt tipurile de bere?
După conţinutul în alcool etilic, berea se clasifică în 4 categorii: bere fără
alcool, bere slab alcoolizată (cu 0,5-1,5% alcool), bere obişnuită (cu 3-4,5%
alcool) și bere cu peste 4,5% alcool.

Tipurile de bere produse în majoritatea ţărilor, inclusiv în România, sunt:

bere blondă, de culoare galben-pai deschis, puternic hameiată, cu spumare

intensă și aromă pură de hamei (tip Pilsen);
bere blondă, de culoare galben-auriu, mai slab hameiată (tip Dortmund);
bere brună, de culoare închisă, în care predomină aroma de malţ, slab
hameiată (tip Munchen).
Care sunt beneficiile consumului de bere?
Berea este consumată și datorită proprietăților sale medicinale. Pentru
iubitorii de bere, vestea bună este că această băutură este bogată în:

Antioxidanți - conține o cantitate dublă de antioxidanți față de vinul alb,

provenită din hamei, care joacă un rol important în sănătatea sistemului
cardiovascular;
Complexul de vitamine B - un pahar de bere conține 7% din necesarul
zilnic recomandat de vitamina B2, 5% din necesarul de vitamina B3,
vitamina B9 (acid folic), vitamina B12 și B6;
Minerale - calciu, magneziu, siliciu, iod, potasiu și fosfor, care au o acțiune
benefică asupra rinichilor, asupra densității osoase și previn apariția bolii
Alzheimer.
2. Băuturi moderat alcoolice
Categoria băuturilor moderat alcoolice este ocupată în
întregime de diversele sortimente de vinuri.

Vinuri naturale

Cum se fabrică vinul și ce conține el?

Vinurile naturale se obţin prin fermentaţia alcoolică a
mustului din struguri, cu o compoziţia chimică destul de
complexă, dată atât de compuşii iniţiali ai mustului cât şi de
cei rezultați din procesul fermentaţiei şi al învechirii. Astfel,
vinul conţine alcool etilic (8.14%), alcool izopropilic, alcool
propilic, alcool izoamilic, acizi (tartric, malic, citric, lactic),
glicerină, zaharuri, esteri, substanţe azotate, aldehide,
enzime, vitamine, substanţe minerale (fier), tanin, substanţe
colorante, substanțe aromate, substanţe pectice.

Pe scurt, fabricarea vinurilor se realizează prin câteva

etape: culegerea ciorchinilor de struguri, zdrobirea,
separarea mustului şi presarea, limpezirea şi corectarea
compoziţiei chimice, fermentarea, limpezirea şi stabilizarea,
pritocirea (separarea vinului de drojdie), cupajarea
(amestecarea mai multor tipuri de vin pentru obținerea unui
anumit gust sau arome) și învechirea.

Calitatea unui vin este apreciată prin intermediul

caracteristicilor psiho-senzoriale (culoare, miros, gust,
buchet, limpezime) şi a celor fizico-chimice (conținutul de
alcool, cel de zahăr, aciditatea totală și cea volatilă).
După zona viticolă și culoare, vinurile sunt

- albe – Aligote, Galbena de Odobesti, Chardonay, Grasa de

Cotnari, Grasa de Pietroasele, Feteasca alba, Feteasca regala,
Riesling de Rin, Riesling italian, Sghihara de Husi, Sauvignon
Blanc, Muscat Ottonel;

- roșu, roze și negru – Cabernet-Sauvignon, Cadarca (Minis),

Cabernet, Babeasca neagra, Merlot, Feteasca neagra, Merlot,
Pinot-Noir;

- cu bob aromat – Muscat Ottonel, Busuioaca, Busuioaca de

Bohotin, Tamaioasa romaneasca.

Unele podgorii sunt mai cunoscute decât altele, iar pentru a fi

siguri că vinul ales provine dintr-o anumită zonă, trebuie urmărit
dacă există pe etichetă însemnul IG (indicație geografică) sau
DOC (denumire de origine controlată)

Gustul vinului este dat în primul rând de cantitatea de zaharuri

reziduale (cantitățile de zaharuri rămase în vin după fermentare
și transformarea zaharurilor în alcool). După gradul de dulce,
vinurile se împart în:

• vinuri seci – conțin cel mult 4 g/l de zahăr;

• vinuri demiseci – conțin 4,1 – 12 g/l de zahăr;
• vinuri demidulci – conțin 12,1 – 50 g/l de zahăr;
• vinuri dulci – conțin 50 g/l de zahăr;
• vinuri licoroase (numite și vinuri pentru desert).
Care sunt cele mai cunoscute soiuri de vinuri?
Topul celor mai cunoscute soiuri de struguri din lume:

• Cabernet Sauvignon;
• Merlot;
• Airen;
• Tempranillo;
• Chardonnay;
• Shiraz (Syrah);
• Garnacha Tinta;
• Sauvignon Blanc;
• Trebbiano Toscano;
• Pinot Noir.

Ce reprezintă “vinurile speciale”?

O categorie aparte este cea a vinurilor speciale, obţinute din
must de struguri sau vinuri stabilizate după tehnologii
speciale şi adaos de alcool, zahăr sau alte ingrediente. Din
această grupă amintim: vinuri spumante, vinuri spumoase,
vinuri aromatizate, vinuri licoroase.

Vinurile spumante (de tipul şampaniei) se fabrică după

tehnologia şampanizării, ce constă în fermentarea
suplimentară a vinului în sticle, după ce în prealabil a fost
adăugat un sirop de zahăr, anumite tipuri de drojdii şi alte
ingrediente. Întrucât procesul fermentaţiei se desfăşoară
lent, rezultă bioxidul de carbon care este înglobat în masa
vinului spumant.
Cu ce alimente se servesc diferite soiuri de vin?
Servirea vinului se face ținând cont de anumite legi
gastronomice:

vin alb sec si demisec - cochillage, crustacee, pești;

vin alb moale - pești, antreuri calde, supe creme;
vin rose - antreuri și cârnați;
vin roșu ușor - grătar, fripturi de carne albă;
vin roșu - fripturi de carne roșie, vânat, brânzeturi;
vin licoros, șampanie - prăjituri, înghețată, fructe.
Care sunt beneficiile consumului moderat de vin?
Se spune că un pahar de vin la masă este sfânt. Conform
cercetărilor, consumul moderat ajută la prevenirea bolilor de
inimă şi îmbunătăţeşte sistemul imunitar, deoarece vinul conţine:

o mare cantitate de minerale, precum potasiu, calciu și

magneziu;
vitamine hidrosolubile, precum vitamina B1, B2, B5 şi B6 (care
au rol în buna funcţionare a sistemului imunitar, nervos, menţin
sănătatea pielii şi tonusul muscular) și cantități mici de acid folic,
vitamina B12 şi vitamina C;
o mare cantitate de resveratrol (în special în vinul roșu), renumit
pentru proprietăţile sale antioxidante, ce are capacitatea de a
reduce oxidarea unor grăsimi care circulă în sânge, precum
colesterolul LDL (colesterolul rău) și de a preveni îmbătrânirea
prematură a celulelor organismului;
polifenoli (în vinul roşu), care contribuie la menţinerea sănătăţii
vaselor de sânge favorizând reglarea tonusului vascular.
3. Băuturi alcoolice tari

a) Băuturi alcoolice tari naturale sau “rachiuri”

Denumite și rachiuri naturale, aceste băuturi se obţin de regulă prin
distilarea sucurilor rezultate din fermentarea fructelor sau a cerealelor.

Pentru că este produs prin distilare, rachiul are un conținut de alcool și o

tărie mai mare decât alte băuturi.

Ce băuturi fac parte din categoria băuturilor alcoolice tari naturale

(“rachiuri”)?

Din categoria rachiurilor fac parte:

țuica, obținută din prune fermentate și distilate;

palinca, obținută din fructe fermentate și distilate;
horinca sau holerca, denumirea regională a rachiului din Maramureș și
Țara Oașului.
băuturile alcoolice pe bază de vin (rachiuri de vin și coniacurile)
Ţuica de prune

Ţuica de prune este băutura alcoolică naturală cel mai des întâlnită în
ţara noastră, cu o concentraţie alcoolică ce poate varia între 25 și 50%.
Această bătură tradițional romanească este incoloră, dar poate avea și
o nuanță gălbuie, este limpede şi are o aromă specifică, mai pronunțată
la unele sortimente, spre exemplu ţuica bătrână.

La fabricarea rachiurilor se folosesc aproape toate fructele, datorită

conținutului lor de zahăr fermentescibil. Sunt renumite rachiul de mere,
de caise, cireşe, pere, fructe de pădure etc. Culoarea acestora, spre
deosebire de țuica de prune, variază de la gălbuie până la nuanțe
maronii şi au un buchet de arome specific fructelor din care provin.
Rachiurile pot fi obţinute și din subprodusele rezultate în urma fabricării
vinului, cele mai cunoscute fiind rachiul de drojdie, rachiul de vin și
rachiul de tescovină.
b) Băuturi alcoolice tari industriale

Rachiurile industriale sunt obținute prin diluarea alcoolului

etilic rafinat la care sunt adăugate esenţe ori extracte de
plante. La fabricarea alcoolului se utilizează produse
alimentare bogate în amidon (cartofi, cereale) sau în
zaharuri (sfecla de zahăr).

Care sunt cele mai cunoscute băuturi alcoolice tari

industriale?

Dintre acestea amintim: lichiorurile, rachiurile simple și

rachiurile aromate.

Lichiorurile au o concentrație alcoolică cuprins între

25-45%, sunt băuturi dulci, colorate divers şi cu arome
date de anumite esenţe sau extracte de plante sau fructe.

Rachiurile simple conţin doar alcool de fermentaţie, diluat

până la o anumită concentraţie și îndulcit foarte uşor. În
această categorie intră rachiul alb, rachiul extra şi
diversele tipuri de vodka.

Rachiurile aromate diferă de cele simple prin adaosul de

arome naturale ori sintetice, de coloranţi şi de zahăr. Cele
mai întâlnite sortimente sunt: ginul, romul industrial, rachiul
de vişine, rachiul de caise, rachiul de portocale.