PROIECT DE LECŢIE

Clasa: a VIII-a A

Şcoala: Scoala Gimnaziala Nr 1 Pesteana

Profesor Plopis Alina Nicoleta

Titlul lecţiei: Funcţii

Scopul lecţiei: Recapitularea cunoştinţelor şi pregătirea atât pentru lucrarea scrisă semestrială pe semestrul
al II-lea, cât şi pentru testarea naţională pentru elevii alasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010

Obiectivul general: Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:

 să determine coordonatele unui punct de pe graficul unei funcţii;

 să determine coordonatele punctului de intersecţie a graficelor a două funcţii;
 să reprezinte grafic o funcţie;
 să determine sume sau produse care se calculează cu ajutorul funcţiilor;
 să determine unghiul format de graficul unei funcţii cu una dintre axele de coordonate;
 să aplice formulele funcţiilor trigonometrice (sinus, cosinus, tangentă, cotangentă) în contexte variate;
 să determine aria suprafeţei cuprinsă între graficul unei funcţii şi axele de coordonate.
Metode şi procedee didactice: explicaţia, exerciţiul

Mijloace de învăţământ: tabla, creta, creta colorată, culegere de probleme pentru clasa a VIII-a, fişă de lucru

Tipul lecţiei: Fixare şi dezvoltare de priceperi şi deprinderi

Timp alocat: 50 minute

DESFǍŞURAREA LECŢIEI
1. Momentul organizatoric:

Se face prezenţa.

Se stabileşte liniştea şi atmosfera propice învăţării.

2. Captarea atenţiei şi trezirea interesului elevilor:

Se reaminteşte că în ora precedentă de matematică s-au recapitulat regula de 3 simplă şi
probabilităţile necesare atât pentru lucrarea scrisă semestrială pe semestrul al II-lea, cât şi pentru testarea
naţională.

3. Revitalizarea cunoştinţelor:
Se verifică tema de casă.
Se verifică, prin întrebări adresate elevilor, dacă sunt cunoscute noţiunile de probabilitate, funcţie,
graficul unei funcţii, distanţa dintre două puncte, aria unui triunghi.

4. Anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei:

 Se anunţă că se vor rezolva în continuare exerciţii cu funcţii, din modelele de teste din culegerea de
clasa a VIII –a, ca pregătire pentru testarea naţională.

5. Fixarea cunoştinţelor:

Se consideră punctele A(2; - 3), B(-1; 3) şi C(m - 1; 5), m R.

a) Determinaţi funcţia care are drept grafic dreapta AB.
b) Determinaţi numărul real m, astfel încât punctele A, B şi C să fie coliniare.
Rezolvare:
a) Fie funcţia f : R→R, f(x) = ax + b
A(2; -3)

 3a / = –6  a=–2

–a + b = 3  b = 3 + a  b = 3 + ( –2 )  b = 1

Prin urmare, funcţia f devine f(x) = –2x + 1.

b)  C(m - 1; 5) 

 f(m - 1) = 5 

 -2(m - 1) + 1 = 5 

 -2m + 2 +1 = 5 

 -2m = 5 - 3 

 -2m = 2 

 m = -1 ⇨ C( -2; 5)

Obs: Orice altă variantă de rezolvare corectă, este admisă.

Fie funcţiile f : R→R, f(x) = 5 - 3x şi g : R→R, g(x )= 2x - 5.

a) Aflaţi cosinusul unghiului ascuţit determinat de axa absciselor şi graficul funcţiei f.
b) Determinaţi punctul de intersecţie al graficelor celor două funcţii.
Rezolvare:
a) f(0) = 5 - 3·0 = 5 ⇨ A (0; 5)
f(1) = 5 - 3·1 = 2 ⇨ B (1; 2)
g(0) = 2·0- 5 = -5 ⇨ C (0; -5)
g(1) = 2·1- 3 = -1 ⇨ D (1; -1)
 ∩ Ox  y = 0  f(x) = 0  5 – 3x = 0  3x = 5  x = ⇨E .

AE = = = = =

Fie O(0; 0).

EO = = = =

cos = cos ( )= = == · = =

b) ∩ = M(x; y)    

 5 – 3x = 2x – 5  – 2x – 3x = –5 – 5  – 5x = –10  x = – 10 : (–5)  x = 2
y = 5 – 3·2  y = 5 – 6  y = – 1
Prin urmare, punctul de intersecţie al graficelor celor două funcţii este M(2; –1)

Obs: Orice altă variantă de rezolvare corectă, este admisă.

 Se dă funcţia f : R→R, f(x) = 2x – 2.
a) Trasaţi graficul funcţiei f.
b) Aflaţi aria triunghiului determinat de graficul funcţiei f cu axele de coordonate.
Rezolvare:
a) f(0) = 2·0 – 2 = –2 ⇨ A (0; –2)
f(1) = 2·1 – 2 = 0 ⇨ B (1; 0)

b) ∩ Ox  y = 0  f(x) = 0  2x – 2 = 0  2x = 2  x = 1 ⇨ B (1; 0)

∩ Oy  x = 0  f(0) = –2 ⇨ A (0; –2)

Deducem deci că trebuie să determinăm aria AOB.

AOB – dreptunghic ⇨ AAOB =  AAOB =  AAOB = 1

Obs: Orice altă variantă de rezolvare corectă, este admisă.

Se consideră funcţia f : R→R, f(x) = 3x + 1. Să se determine abscisa punctului de pe graficul

funcţiei care are ordonata 6.
Rezolvare:

M(x; 6)  f(x) = 6  3x + 1 = 6  3x = 6 - 1  3x = 5  x =

Prin urmare, punctul de pe graficul funcţiei care are ordonata 6 este M( ; 6) .

Obs: Orice altă variantă de rezolvare corectă, este admisă.

Fie f : R→R, f(x) = ax + b, unde a şi b sunt numere reale.

a) Arătaţi că f(1)+ f(4 )= f(2) + f(3).
b) Pentru a = 2 şi b = –1, reprezentaţi grafic funcţia f.

Rezolvare:
 a) f : R→R, f(x) = ax + b, unde a, b R;
f(1) + f(4) = f(2) + f(3)  a + b + 4a + b = 2a + b + 3a + b 
5a + 2b = 5a + 2b (Adevărat), oricare ar fi a, b R.

b) ⇨ f(x) = 2x – 1

f(0) = 2·0 – 1 = – 1 ⇨ A (0; –1)

f(1) = 2·1 – 1 = 1 ⇨ B (1; 1)

Obs: Orice altă variantă de rezolvare corectă, este admisă.

Se dă funcţia f : R→R, f(x) = –4x + 12.

a) Aflaţi punctul de pe grafic care are coordonatele egale.
b) Calculaţi produsul P = f(0) · f(1) · ... · f(2010).
Rezolvare:

a) A(x; x)  f(x) = x  – 4x + 12 = x  – 4x – x = –12  –5x = – 12  x = ⇨ A( ).

b) f(0) = –4 · 0 + 12 = 12
f(1) = –4 · 1 + 12 = 8
f(2) = –4 · 2 + 12 = 4
f(3) = –4 · 3 + 12 = 0
....................................
f(2010) = –4 · 2010 + 12 = – 8028

P = f(0) · f(1) · ... · f(2010) = 12 · 8 · 4 · 0 · ... · (– 8028) = 0 .

Obs: Orice altă variantă de rezolvare corectă, este admisă.

6. Tema pentru acasă:

De recapitulat formulele de calcul prescurtat şi metodele de descompunere în factori.
Fişă de lucru : exerciţiile 1, 2, 3 şi 4.