https://cyd.

ro/dezinfectia-in-stupina/

Dezinfectia in stupina
in Agronomie
Curăţirea manuală
 Orice fel de dezinfecţie începe cu curăţenia manuală, ce constă în raderea cu peria,
dalta, şpaclul şi cuţitul acerii şi propolisului de pe pereţii stupului şi a accesoriilor lui
(fundul, podişorul şi ramele), precum şirosăturile de faguri, cadavre de albine, dejecţii şi
a altor corpuri străine din interiorul stupului, insistându-se asupra colţurilor şi
crăpăturilor.
Dezinfecţia propriu zisă
 Stupii se supun unei dezinfecţii riguroase conform indicaţiilor
 Halatele, şorţurile şi bonetele se vor dezinfecta prin fierbere într -o soluţie de
sodă de rufe 5% timp de 30 de minute;
 Mănuşi le se supun vaporilor cu formol;
 Fagurii fără puiet mort, proveniţi de la stupii infectaţi se dezinfectează în camere
ermetizate cu vapori de formol, acid acetic glacial sau prin sulfurizare (fagurii stropindu-
se cu apă înainte deafumare fiind apoi spălaţi şi uscaţi înaintea introducerii în stupi);
 Fagurii cu puiet mort se elimina şi se topesc, ramele goale de faguri urmând a fi
curăţate şi dezinfectate;
 Mâinile se vor dezinfecta prin spălare cu apă şi săpun.

 Respectarea timpului de contact

 Fiecare produs are nevoie de o perioadă de contact pentru ca dezinfecţia să-şi facă
efectul. Această perioadăeste dependentă de mai mulţi factori (substanţă, temperatură,
concentraţie etc.).
 Îndepărtarea prin spălare şi aerisire
Efectul nociv al substanţelor administrate trebuie înlăturat prin spălare şi aerisire, altfel
vor fi afectate şi albinele.

Carbonatul de sodiu

Soda de rufe-în concentraţia de 5-10% (50-100 g la 1 litru apă caldă).

Dezinfectant cationic
În concentraţie de 20% se foloseşte sub formă de soluţie-7,5 ml la litrul de apă Efectul
nociv al substanţelor administrate trebuie înlăturat prin spălare şi aerisire, altfel vor fi
afectate şi albinele.

Carbonatul de sodiu
Soda de rufe-în concentraţia de 5-10% (50-100 g la 1 litru apă caldă).
Dezinfectant cationic
În concentraţie de 20% se foloseşte sub formă de soluţie-7,5 ml la litrul de apă.
Formolul comercial
Formalina 29%, care conţine ca principiu activ aldehida formică, în soluţii de 2-4 %, se
administrează cuechipament de protecţie şi num
ai sub supraveghere sanitar-veterinară. Se foloseşte şi în concentraţie de 14%(140 ml
formol comercial 1/1 litru apă), cantitatea de soluţie folosită pentru dezinfecţia unui stup
fiind de 4litri soluţie, sau în concentraţie de 20%.Hristea recomandă ca în fiecare stup
să fie prezentă o
sticluţă cusoluţie de formol 20%, în interiorul acesteia introducând un fitil ce iese prin
gâtul sticlei cu 2-3 cm
deasupra, considerând că evaporarea lentă a formolului previne apariţia bolilor (Vezi
Stupăritul, pag 553,
558-559, 601. Acest lucru nu ştiu dacă este recomandat, având în vedere noile
prevederi ale normelor UEdar, probabil că e de folos în stupinele contaminate, de la
care oricum nu se comercializează miere
a). Daca stie cineva mai multe despre acest lucru este rugat sa vina cu completari.
Tratamentul cu soluţia de formol are un folos îndoit: din cauza puternicului miros ce se
răspândeşte în stup,albinele sunt silite să facă o ventilaţie foarte puternică, datorită
căreia, larvele moarte din stupii bolnavi seusucă şi, în acelaşi timp, prin faptul că pentru
această ventilaţie stau mai multe albine la urdiniş, acesta emult mai bine apărat şi
hoaţele nu pot să intre. Sticluţele nu vor fi niciodată pline până sus, ci numai pe
treisferturi. Ele pot fi aşezate într-o tăietură făcută într -un colţ de ramă, sau la marginea
dinspre diafragmă,alături de ramă. Singura grijă a apicultorului va fi ca din când în când,
să deschidă stupul şi să vadă dacă nucumva albinele au propolizat capătul fitilului care
iese din sticluţă, împiedicând astfel evaporaţia. În acestcaz ori va schimba fitilul, ori va
dizolva propolisul în puţin spirt.
 Hidroxidul de sodiu (NaOH)
 Soda caustică- în concentraţii de 4% (40 g la 1 litru apă calda), impune folosirea unor
haine de protecţie. Eadistruge majoritatea bacteriilor, protozoarelor, virusurilor şi
paraziţilor în formele lor de dezvoltare şi derezistenţă (spori), puterea sa de dezinfecţie
crescând direct proporţional cu temperatura soluţiei (soluţiilefierbinţi de 70-90 C fiind
cele mai active). Pentru a mări puterea de dezinfecţie se adaugă sare de bucătărieîn
concentraţie de 5%. Manipularea sodei se face obligatoriu cu mănuşi şi cizme de
cauciuc şi cu haine de protecţie. Pentru dezinfecţia unui stup se folosesc 3-4 litri soluţie
de sodă caustică sau de sodă de rufecalcinată (carbonat de sodiu) în concentraţie de
5%.
Propolisul
Albinele acoperă cu un strat subţire de propolis întreg interiorul stupului şi mai ales
spaţiile înguste precumşi eventualele crăpături, ca sedii ale unor posibile focare de
infecţie. Fiind şi rău conducător de temperatură, propolisul de pe pereţii stupilor
protejează albinele împotriva frigului iarna, sau împotriva căldurii excesivevara.
Primăvara apicultorii îşi curăţă stupii şi uneori îi ard cu lampa de sudură, în felul acesta
îndepărtând stratulde propolis, facilitând atacul bacililor sau impunând albinelor o
pierdere de timp şi de energie pentru refacerea acestui strat. Din aceasta cauză se
recomandă ca după dezinfecţia şi expunerea stupilor la aer timp de 48 -72 ore, pereţii şi
fundurile lor, ca şi ramele noi să fie unse cu extract alcoolic de propolis, folosind înacest
scop o pensulă sau un tampon. La nevoie, spaţiile mici sau crăpăturile să fie astupate
cu propolis
moale cu ajutorul unei spatule.
 Extractul alcoolic de propolis se prepara din amestecul a 100 g de propolis fărâmiţat în
400 ml alcool etilicla 96%. Sticla să fie agitată periodic timp de 10-15 minute, pe
parcursul a 3 zile. După filtrare soluţia poatefi folosită. Pentru un stup nou cantitatea de
extract necesara este de 60 ml. Pentru un stup care a fost ocupat cu albine, necesarul
este de 4 ml.
 Soluţia de săpun
 Săpunul de rufe-soluţie de 5%-în apă fierbinte se poate folosi atât ca detergent cât şi
ca dezinfectant pentru obiectele de pânză şi lemn (stupi, rame, faguri şi ustensile), fiind
şi un foarte bun distrugător de virusuri.
 Spirtul
 După curăţirea resturilor cutia stupului se şterge cu o cârpă bine înmuiată cu spirt
medicinal, după care se pulverizează spirt medicinal în interiorul cutiei şi se da foc. În
momentul când propolisul şi ceara de pe pereţi încep să se topească se intervine cu o
cârpa umedă cu care se acoperă stupul în vederea stingerii focului. În felul acesta se
evită mirosul neplăcut generat de flambarea stupilor cu benzină.
 Pentru fagurii goi de rezervă
 Acidul acetic glacial 96%
Se foloseşte sub formă de vapori neîncălziţi, pentru dezinfecţia fagurilor goi de la
rezervă, pentrucombaterea sporilor de nosema şi a găselniţei, aceştia introducându-se
în corpuri de stup, dulapuri sau camere etanşate. In cantitate de 2 cm 3 /l volum. Pentru
un corp Dadant se folosesc circa 120 cm3. Expunereala vaporii de acid acetic glaci al
emişi la temperatura mediului este de minim 7 zile.
Sulful
Este utilizat sub formă de fumigaţii prin arderea batoanelor (pulberea nu e
recomandată) şi necesită 50 g lam 3, fiind recomandat pentru dezinfecţiile împotriva
nosemozei şi pentru combaterea găselniţei.
Pentru stupină

Oxidul de calciu (CaO)

Varul nestins-se împrăştie 0,5-1 kg / m2, apoi vatra se sapă. Se poate folosi şi varul
stins (clorura de var)sub formă de suspensie în apă (10
-25%), în dezinfecţia de necesitate, prin împrăştiere şi săpare