UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”din

BACĂU
Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40
234 580170
http://www.ub.ro/inginerie; e-mail:
decaning@ub.ro

SPECIALIZAREA: ȘTIINȚA ŞI INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE ECOLOGICE

Tehnici utilizate in agricultura

ecologica, privitoare la folosirea insecticidelor

-referat-

Coordonator, Masterand,
Şef lucrări Prof. Dr. Ing. Nistor Ileana Denisa Buftea Andreea

2021

1
 Combaterea insectelor dăunătoare

Preparatele folosite pentru protecţia plantelor împotriva insectelor dăunătoare se

pot grupa, în funcţie de materia primă folosită, în două categorii: insecticide vegetale şi
insecticide minerale:
 “Insecticide” vegetale sau botanice:
URZICĂ (Urtica dioica): Maceratul de urzică se foloseşte împotriva păduchelui
lânos (Eriosoma lanigerum) nediluat şi ori de câte ori este nevoie, iar amestecul de
purin de urzică şi decoct de coada calului, împotriva afidelor şi acarienilor (păianjenul
roşu), înaintea formării frunzelor şi florilor şi numai diluat de 50 de ori.

FERIGĂ (Dryopteris filix – mas): Purinul de frunze se foloseşte nediluat pentru

stropirile de iarnă împotriva păduchelui lânos (Eriosoma lanigerum) şi a buburuzei
(Coccinella septempunctata), precum şi ori de câte ori este nevoie împotriva melcilor
fără cochilie. De asemenea, acest preparat, diluat cu apă de 10 ori, se foloseşte pentru
tratamentele târzii de primăvară împotriva afidelor. Decoctul nediluat se recomandă,
împotriva păduchelui lânos şi ori de câte ori este nevoie.

PELIN (Artemisia absinthium): Preparatele de pelin se folosesc nediluate, ori de

câte ori este nevoie, în funcţie de evoluţia dăunătorilor. Aceste preparate au însă
acţiune specifică: purinul împotriva furnicilor, omizilor şi afidelor, infuzia împotriva
acarienilor murului şi zmeurului şi larvelor gândacului din Colorado, iar decoctul
împotriva muştei verzei (Chortophila brassicae) şi a viermelui merelor (Carpocapsa –
Cydia pomonella).

VETRICE (Tanacetum vulgare): Infuzia de vetrice se foloseşte nediluată şi ori de

câte ori este nevoie împotriva furnicilor, afidelor, acarienilor şi a altor insecte. Decoctul
se foloseşte, de asemenea, nediluat, însă numai în perioada de zbor a muştei verzei şi
a carpocapsei.

LEURDĂ/USTUROIŢĂ (Allium ursinum): Infuzia de leurdă se foloseşte nediluată,

prin stropirea repetată a plantelor la intervale de 3 zile, împotriva acarienilor şi afidelor.
Purinul se foloseşte, de asemenea, nediluat, împotriva muştei morcovului (Psila rosae),
însă numai în perioada de zbor a acesteia.

PIRETRU/CRIZANTEMĂ (Pyrethrum cinerariaefolium, Chrysanthemum

cinerariaefolium): Extractul din flori de piretru se foloseşte sub formă de soluţie în
concentraţie de 0.1% împotriva afidelor, gândacului din Colorado, tripşilor, cicadelor şi
musculiţei albe. Infuzia de piretru se utilizează nediluată. Pentru a-i lărgi gama de
acţiune, soluţia de piretrină se poate amesteca cu sulf muiabil, lecitină vegetală şi
rotenonă. Nu se recomandă amestecul de piretrină cu produsele alcaline (zeama
bordeleză, săpunul de potasiu, făina de bazalt etc.). De asemenea, se va evita
efectuarea tratmentelor în perioadele de insolaţie maximă.

QUASIA (Quassia amara): Decoctul de Quasia se foloseşte de primăvara până

toamna, nediluat, pentru combaterea multor dăunători, inclusiv a muştelor din casă şi
din grajd (Bălăşcuţă, 1999). Produsul îmbunătăţit se foloseşte şi împotriva purecilor,
păduchilor ţestoşi: păduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), păduchele
cenuşiu (Hyalopterus pruni) etc. şi a păduchelui lânos (Eriosoma lanigerum). În caz de
eficacitate redusă, tratamentul se poate repeta, dar nu mai devreme de 3 zile.
ROTENONĂ (Derris elliptica; Lonchocarpus spp., Thephrosia spp.): Rotenonele
se folosesc sub formă de soluţie în concentraţie de 0.01% sau, sub formă de praf, prin
stropirea, respectiv prăfuirea plantelor atacate, seara sau dimineaţa pe rouă (Bălăşcuţă,
1999; Aubert, 1981). De multe ori rotenonele se folosesc în amestec cu piretrina.
Tratamentul se poate repeta după 3 zile în cazul unei mai slabe eficacităţi.

NEEM (Azadirachta indica): Preparatele din Neem distrug ouăle, larvele şi adulţii
a peste 75 de specii de insecte şi îndepărtează mulţi alţi dăunători ai fasolei,
porumbului, orzului, orezului, sfeclei, ierburilor, tomatelor, tutunului, bumbacului etc. De
asemenea uleiul de Neem este foarte eficient în dezinfectarea şi cicatrizarea rănilor la
animale. În producţia vegetală, tratamentele cu Neem se aplică pe sol sau/şi pe plante,
prin stropiri cu emulsii de diferite concentraţii. În categoria insecticidelor vegetale se
înscriu şi preparatele (extracte apoase sau etanolice) din organele vegetative (rădăcini
şi frunze) ale diferitelor specii de crăiţe (Tagetes patula, T. minuta, T. erecta) pe care
cultivatorii le folosesc ca nematocide, insecticide de contact şi produse repelente
împotriva unui număr foarte mare de specii de nematozi şi insecte. Practic, preparatul
din rădăcini de crăiţe este cel mai eficace împotriva nematozilor, o grupă de dăunători
foarte greu de combătut prin celelate mijloace.

ALAUN/PIATRĂ ACRĂ (Sulfat dublu de aluminiu şi potasiu): Preparatul se

foloseşte sub formă de soluţie în concentraţie de 0.4 %, cu eficacitate bună împotriva
păduchilor şi a omizilor. De asemenea, prin stropirea solului se previne atacul melcilor
fără cochilie. Soluţia de stropit se prepară prin dizolvarea a 40 g alaun în puţină apă
fierbinte, care apoi se completează cu apă rece până la 10 l.

FĂINĂ DE BAZALT: Principala metodă de administrare este prăfuirea. Când

dispunem de pompe de stropit performante, făina de bazalt se aplică sub formă de
soluţie (suspensie fină) în concentraţie de 1 – 3% (100 – 300 g făină de bazalt la 10 l
apă). Preparatul are o capacitate foarte bună pentru îndepărtarea tuturor dăunătorilor
care atacă exteriorul organelor aeriene, inclusiv dăunătorii sugători (Bălăşcuţă, 1999).
Acţiunea de prevenire şi combatere a dăunătorilor manifestată de făina de bazalt se
explică prin: - schimbarea pH-ului de la suprafaţa organelor vegetative aeriene, de la
slab acid (preferat de majoritatea dăunătorilor), la slab alcalin; - acţiunea directă,
mecanică, a cristalelor de cuarţ asupra corpului, ochilor şi traheelor insectelor;
Proprietăţi asemănătoare, dar nu egalabile, cu făina de bazalt, au şi făina de dolomită şi
cenuşa de lemn, foarte fin cernute.
  Produse minerale insecticide:

SĂPUN DE POTASIU/SĂPUN MOALE: Săpunul de potasiu se foloseşte cu

succes împotriva omizilor, acarienilor (păianjenul roşu) şi a păduchilor ţestoşi, lânoşi şi
făinoşi (cenuşii de frunză). Tratamentul se aplică singur sau în amestec cu alte
preparate (purin fermentat de coada calului) prin stropirea repetată a plantelor cu
diferite tipuri de soluţii: - pentru combaterea păduchilor: 150 – 300 g săpun de potasiu la
10 l apă; - împotriva omizilor, păianjenului roşu şi a larvelor gândacului din Colorado:
100 – 300 g săpun de potasiu + 0.5 l alcool alimentar (denaturat) + o lingură de var şi
una de sare de bucătărie la 10 l de apă.

SULFAT DE ALUMINIU: Se diluează în 9 litri de apă şi apoi se foloseşte prin

stropiri împotriva cochenilelor şi a musculiţei albe. Soluţia de stropit se omogenizează
prin amestecare de mai multe ori cu o mătură de nuiele (de grădină).

ULEIURI PARAFINICE: Se foloseşte în concentraţie de 1.5 %, pentru stropirile

târzii de iarnă şi timpurii de primăvară (la începutul dezmuguritului), împotriva
păduchelui din San Jose şi a ouălor hibernante de acarieni.