1|Page

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN

BACĂU
FACULTATEA DE INGINERIE

PROGRAMUL DE STUDII:
ȘIPAE – Anul II

Referat la disciplina

Integrarea proceselor fizico-chimice în industria, alimentară,

farmaceutică şi cosmetic- Cașcavalul și Aspirina

Coordonatori,
Conf. dr. ing. Lacrămioara Rusu
Ș.l.dr.ing. Irina ALEXA
Conf. dr. ing. Vasilica Alisa ARUȘ

Student(ă),
Buftea Andreea

2020
2|Page

Cuprins
Capitolul I. Fabricarea cascavalul 3

Introducere……………………………………………………………………………….. 3

I.1. Tehnolofia de fabricare a cașcavalului……………………….………..……………… 4

I.2. Etapele tehnologice de fabricare a cașcavalului…….…………………………….….. 7

I.3. Condițiile de calitate ale cașcavalului............................................................................. 14

Capitolul II. Fabricarea pastilelor de Aspirină ( Acid Acetil Salicilic) 18

Introducere………………………………………………………………………………..
18

II.1. Metoda de obținere a substanței active……………...……..……………...………… 18

II.2. Proprietăți fizico-chimice a substanței active ……………………………….……… 20

II.3. Formula de fabricație ……………………………………………………………… 21

II.4. Descrierea procesului tehnologic si a echipamentelor folosite........ 22

………………………..………………………………………………………
Bibliografie………………………………………………………………..……...…… 28
3|Page

Capitolul I. Fabricarea cascavalului

Introducere

Brânzeturile opărite, cunoscute la noi în ţară sub denumirea de caşcaval, se fabrică după o
tehnologie specială, care constă din opărirea în apă la temperatira de 72-80oC a caşului maturat
obţinut din lapte de oaie, de vacă sau în amestec. După sărare, caşcavalul se maturează în anumite
condiţii care îi asigură proprietăţile organoleptice caracteristice.
În ţara noastră caşcavalul are o foarte veche tradiţie. Documentele istorice menţionează că
încă din anul 1374 se producea caşcaval în zona de munte a Ţării Româneşti. Diferite sortimente
de caşcaval se fabrică în special în ţările balcanice, în ţările din Orientul Apropiat, extinzându-se
treptat şi în alte ţări care nu produceau aceste brânzeturi.
În categoria brânzeturilor cu pastă opărită intră sortmentele la care se aplică operaţia de
opărire a caşului, ceea ce face ca principala proteină– cazeina – să capete însuşiri plastice (de a se
întinde în fire) în anumite condiţii de temperatură şi pH. Însuşirile plastice ale cazeinei sunt
căpătate atunci când fosfocazeinatul de calciu a eliminat o parte din calciul combinat.
După unii cercetători, formarea pastei la brânzeturile opărite este posibilă datorită
transformărilor preliminare suferite de cazeină sub influenţa acidului lactic produs de bacteriile
lactice şi sub influenţa cheagului.Cazeinatul de calciu din lapte este transformat sub influenţa
cheagului în p-cazeinat tricalcic (coagul). Paracazeinatul dicalcic, sub influenţa acidului lactic, se
transformă în paracazeinat monocalcic, care are proprietatea de a fi frământat pentru a se obţine
fire (straturi) mai ales după opărirea caşului. Paracazeinatul monocalcic devine solubil în soluţie de
NaCl 5%, când este încălzit la 54oC, datorită paracazeinatului monocalcic, se îmbunătăţeşte
grăsimea. Dacă, cantitatea de acid lactic formată la maturarea laptelui şi maturarea caşului este
prea mare, paracazeinatul monocalcic se transformă în paracazeinat care va afecta negativ
structura caşcavalului inclusiv reţinerea grăsimii.
În ţara noastră se fabrică mai multe sortimente de caşcaval care, în funcţie de consistenţa
pastei, se clasifică astfel:
•sortiment de caşcaval cu pastă semitare: caşcavalul Dobrogea, caşcavalul Dalia;
•sortimente de caşcaval cu pasta moale: caşcavalul Penteleu, care se fabrică în special în
zona de munte, materia primă fiind iniţial laptele de oaie, dar astăzi se fabrică şi din lapte de vacă;
•caşcaval afumat: caşcaval Brădet, caşcaval Hochland.
4|Page

I.1 Tehnologia de fabricare a caşcavalului

Se poate fabrica in 2 tipuri:
- ”O” din lapte de oaie şi
- “V” din lapte de vacă(cu sau fară adaos de lapte de bivoliţă).
Tehnologia de fabricaţie consta in:
•opărirea caşului se face cu apă fierbinte la 90 ۫ - 98۫ C , în 2-3 reprize,până ce pasta
obţinută se poate prelucra prin întindere;
•pasta opărită este trecută pe crintă unde este frământată şi introdusă în forme care se
întorc de 3-4 ori în intervalul de 30 minute;
•sărarea se face prin introducerea roţilor în saramură de 22-24%,timp de 18-22
ore;temperatura saramurii este de 12۫ – 14 ۫ C. Sărarea umedă se poate completa cu sărarea
uscată,care se face imediat după zvântare;
•maturarea se realizează la temperaturi mai joase ,pentru a se asigura o consistenţă mai
moale.Temperatura de maturare este de 12۫ -14 ۫ C, umiditatea de 90-95%,iar timpul de maturare de
45 zile.
Caşcavalul se prezintă sub formă de roţi , cu masa de 3-6 kg şi se produce cu un consum
specific de 5-6 l lapte /kg caşcaval maturat.

 Schema tehnologică de fabricare a caşcavalului

Schema tehnologică prezintă II faze:

•Fabricarea caşului pentru caşcaval;
•Fabricarea caşcavalului propriu-zis.
5|Page

Faza I: Fabricarea caşului pentru caşcaval

Recepţia laptelui de oaie

Filtrarea şi curăţirea laptelui

35-40oC

Smântână
Normalizarea laptelui

Pasteurizarea laptelui
68-72oC / 10-15min.

Răcirea laptelui
32-35oC

CaCl2 10-20g/100 l
Pregătirea laptelui Culturi lactice 0,05-0,1%
pentru închegare

Închegarea laptelui Enzimă coagulantă

32-35oC / 30-40min.
Tăiere

Zer
Prelucrarea coagulului în Mărunţire: 10-15min. 30-50%
vana de închegare
Repaus: 5-10min.

Încălzirea a II-a :38-40oC

Trecerea caşului pe Tăiere

crintă şi presarea
Amestecare :15-20min.

Maturarea caşului Repaus

6-10 ore/ 24-28oC

Zer
 6|Page

Presare 20-30min.
Tăierea
Fazacaşului în felii caşcavalului propiu-zis
II:Fabricarea

Opărirea caşului Sare 22-24%

90-98oC

Frământarea pastei şi formarea

bucăţilor de caşcaval

Zvântarea
20-22oC/ 24-30ore Prematurarea
14-18oC/ 10-12zile
Maturarea caşcavalului
Maturarea propriu-zisă
12-14oC/ 45zile
Ambalare şi etichetare

Depozitare 2-8oC

Livrarea caşcavalului
7|Page

I.2 Etapele tehnologice de fabricare a caşcavalului

 Fabricarea caşului pentru caşcaval

 Recepţia laptelui
Laptele provenit de la producătorii individuali din zona de colectare, de la centrele de răcire
sau ferme, este transportat în autocisterne speciale sau în bidoane şi este adus la rampa secţiei de
fabricaţie unde se supune recepţiei calitative şi cantitative.
 Filtrarea şi curăţirea laptelui
Cu toate măsurile de igienă ce se iau, în lapte pătrund pe diferite căi, destul de multe
impurităţi forate din particule de praf, păr de animale. Murdărie de grajd, resturi de nutreţuri, nisip
ş.a. , care trebuie îndepărtate înaintea trecerii laptelui la prelucrare, operaţiune ce se face prin
filtrare şi prin curăţirea cu curăţitoare centrifugale.
Cea mai simplă metodă de filtrare constă în trecerea laptelui prin mai multe straturi de
tifon(4…6) operaţiune ce poate fi făcută în mai multe locuri ale traseului tehnologic înaintea
pasteurizării, cum ar fi – la umplerea cilindrului de măsurare, la golirea laptelui în bazinul de
recepţie, la golirea în vanele de prelucrare.O atenţie deosebită se va acorda laptelui de oaie, care va
fi cât mai bine strecurat pentru eliminarea impurităţilor ce pătrund în lapte mai ales în timpul
mulsului, operaţiune care – este cunoscută, se face în condiţii mai dificile.
Metoda de filrare prin tifon prezintă dezavantajul că debitul de lapte ce trece este
mic,eficienţa reducerii impurităţilor destul de redusă, iar tifonul utilizat trebuie schimbat cât mai
des(după filtrarea a cel mult 1000 l lapte de vacă sau 500 l lapte de oaie), spălat şi dezinfectat
pentru o nouă utilizare. În cazul în care nu se procedează în acest fel, tifonul folosit poate deveni o
sursă de infecţie cu microorganisme, datorită impurităţilor prin care trece laptele.
În secţiile de fabricaţie cu un nivel tehnic de dotare mai ridicat, curăţirea laptelui de
impurităţile conţinute se face cu curăţitoare centrifugale, acestea fiind procedeul cel mai eficace de
îndepărtare a tuturor impurităţilor aflate în stare de suspensie, fără să aibă nici o influenţă
nefavorabilă asupra componenţilor. Curăţitoarele centrifugale sunt utilaje performante de
capacitate mare ce funcţionează în flux continuu, asemănătoare din punct de vedere constructiv cu
separatoarele de lapte, deosebindu-se de acestea prin faptul că în interiorul tobei au un număr mult
mai redus de talere ce sunt montate la o distanţă mai mare între ele.
 Pasteurizarea şi răcirea laptelui
8|Page

La fabricarea caşcavalului nu se prevede în mod obligatoriu să se facă pasteurizarea laptelui,

întrucât se consideră că prin opărirea caşului se asigură în suficientă masură distrugerea
microorganismelor conţinute. Dacă totuşi se apreciază că se impune efectuarea pasteurizării
laptelui, atunci este indicat ca acestea să se facă în cazanul sau în vana de închegare la temperaturi
mai reduse (68….72o C timp de 10….15min.), deoarece o tratare termică prea intensă dăunează
calităţii caşului ce se va obţine, iar opărirea acestuia se face cu dificultate mai mare. După
pasteurizare, laptele este răcit la o temperatură cât mai apropiată de temperatura de închegare care
este cuprinsă între 32….35o C.
 Pregătirea laptelui pentru închegare
Dacă laptele destinat prelucrării în caşcaval nu a fost pasteurizat atunci se va încălzi la
temperatura de închegare după care se pregăteşte pentru închegare, pregătire ce constă în
adăugarea de clorură de calciu şi culturi de bacterii lactice selecţionate. Pentru creşterea capacităţii
de coagulare este recomandat ca în lapte să se adauge clorură de calciu alimentară, ce asigură
obţinerea unui coagul cu o consistenţă corespunzătoare, din care zerul se elimină bine, evitându-se
prăfuirea în timpul prelucrării.
Scopul adăugării culturilor de bacterii lactice selecţionate este realizarea unor procese
fermentative în timpul coagulării laptelui, la maturarea caşului şi a caşcavalului, în scopul obţinerii
unui produs de calitate, cu proprietăţi organoleptice specifice. Criteriul ce se are în vedere la
stabilirea culturilor folosite este capacitatea acidifiantă şi aromatizantă a acestora.
 Inchegarea laptelui
Se face la temperatura de 32…..35 o C, iar cantitatea de enzimă coagulantă se dozează astfel
încât închegarea laptelui să se realizeze în 30…40 minute, parametri ce pot să varieze funcţie de
calitatea materiei prime, anotimp şi temperatura din secţia de fabricaţie. Mai trebuie avut în vedere
că la închegarea laptelui de oaie se obţine un coagul mai compact, din care eliminarea zerului se
face mai greu.
 Prelucrarea coagulului
După ce închegarea laptelui s-a făcut în mod corespunzător se începe procesul de prelucrare,
iar prima operaţiune ce se execută este întoarcerea stratului de coagul de la suprafaţă (pe grosimea
de 4…6 cm).Prin aceasta se urmăreşte uniformizarea conţinutului de grăsime şi a temperaturii,
întrucât în timpul închegării, o parte din grăsime s-a ridicat la suprafaţă, iar stratul superior de
coagul se răceşte, mai ales atunci când temperatura din încăpere este mai scăzută.Operaţiunea se
execută cu căuşul, prin preluarea stratului de coagul începând de la o margine a cazanului sau a
9|Page

vanei şi depunerea în partea opusă, efectuându-se, totodată, întoarcerea cu atenţie a feliilor de

coagul.
Se face apoi tăierea coagulului cu o sabie sau un cuţit multilamelar, având lungimea
corespunzătoare, longitudinal şi transversal, în coloane prismatice cu latura de 3…4 cm, după care
coagulul se mărunţeşte cu harfa, până la obţinerea unor particule de mărimea bobului de
mazăre.Operaţiunea de mărunţire durează cca.10…15 minute şi trebuie efectuată cu atenţie, fără a
brusca sau forţa prelucrarea coagulului, iar pe măsură ce boabele de coagul încep să se formeze,
procesul de mărunţire poate fi intensificat. Se lasă în repaus timp de 5…10 minute pentru
sedimentarea boabelor de coagul şi separarea zerului la suprafaţă după care se face eliminarea
zerului, în proporţie de 30..50%.
Urmează deshidratarea şi uscarea boabelor de coagul şi în acest scop se face ,,încălzirea a II-a,, ce
constă în creşterea progresivă a temperaturii până la 38…48 oC.
Pentru a se evita lipirea boabelor de coagul, pe toata durata încălzirii, se efectuează o agitare
cu amestecătorul, operaţiune ce trebuie astfel făcută, încât să se asigure o mişcare circulară a
întregii mase de coagul. Cu cât amestecarea se face mai energic şi temperatura este mai ridicată,
fără a depăşi limitele prevăzute, cu atât mai repede şi mai complet se face deshidratarea şi uscarea
boabelor de coagul. În condiţii normale de prelucrare, această operaţiune durează cca.15…20
minute de la atingerea temperaturii prevăzute.
Dacă procesul de deshidratare şi uscare s-a încheiat, se face o pauză pentru sedimentarea
boabelor de coagul la fundul cazanului sau a vanei, după care se trece la evacuarea într-o proporţie
cât mai mare a zerului separat, prin sifonare sau cu scafa.
 Trecerea caşului pe crintă şi presarea
După ce în vană s-a format o masă compactă de caş, bine legată, se taie în bucăţi şi se trece
pe crintă, în pânza sedilă, pentru presare.Se împăturesc pânzele în formă de plic, apoi peste acestea
se aşează placa de presare şi se începe presarea utilizând dispozitivele mecanice cu şurub de
strângere, cu care este prevăzută crinta, sau prin aşezarea de greutăţi.Operaţiunea de presare se
realizează progresiv şi durează cca.20…30 minute, când eliminarea zerului încetează.
 Maturarea caşului
Este o operaţiune deosebit de importantă a procesului de fabricare a caşcavalului, în care
caşul dobândeşte unele proprietăţi ce asigură că opărirea acestuia să se facă în condiţii optime, cu
pierderi minime, precum şi obţinerea unui produs finit de calitate, cu conservabilitate mare. În
timpul maturării caşului are loc un proces intens de fermentaţie în care bacteriile lactice transformă
lactoza în acid lactic, având ca urmare o creştere foarte mare a aciditaţii.
10 | P a g e

 Fabricarea caşcavalului propriu-zis

 Tăierea caşului în felii
Prima operaţiune în cadrul procesului de fabricare propriu-zisă a caşcavalului este tăierea
caşului maturat în felii subţiri, pentru a putea fi opărit în bune condiţii. În acest scop caşul maturat
este mai întâi tăiat în bucăţi având lăţimea de 6…10 cm şi cu lungimea potrivită, care se introduc
în maşina de tăiat cu cuţite rotative, pentru a se obţine felii tăiate cât mai uniform, cu grosimea de
0,3…0,5 cm, ce sunt colectate într-un bazin. Este recomandabil ca tăierea caşului să se facă în
cantităţi mai mici, doar pe măsura trecerii la opărire,prevenindu-se în acest fel lipirea şi formarea
unei mase compacte,datorită păstrării mai mult timp la un loc.
 Maşină de tăiat caş felii
Maşina se utilizează pentru tăierea caşului maturat (başchiu) înaintea opăririi, pentru
obţinerea caşcavalului. Se compune din următoarele părţi principale:
- masa de oţel inox (1) pe care este fixat dispozitivul de antrenare şi carcasa
apărătoare a discului de tăiere. De asemenea, pe masă este fixată o tăviţă pentru aşezarea
bucăţilor de caş ce urmează să fie tăiate. Masa se sprijină pe pardosea, pe patru picioare cu
vârfurile reglabile, pentru stabilirea maşinii în plan orizontal.
- dispozitivul de tăiere (2), format dintr-un disc cu fante, în care sunt montate
şase cuţite de tăiere a caşului.
-carcasa de protecţie a discului de tăiere (3) prevăzută la partea inferioară cu
un spaţiu liber şi cu o tablă înclinată, pentru evacuarea feliilor de caş.
-jgheab de alimentare cu caş pentru tăiere (4).
-dispozitivul de antrenare (5), compus dintr-un redactor de turaţie şi
electromotorul trifazat, închise cu o apărătoare de protecţie.
Toate părţile componente ale maşinii, cu excepţia dispozitivului de antrenare, sunt
executate din oţel inoxidabil.
11 | P a g e

Fig.1. Maşină de tăiat caş

Masă; 2. Dispozitiv de tăiere; 3, Carcasă de protecţie a discului de taiere; 4.
Jgheab de alimentare; 5.dispozitiv de antrenare

 Opărirea caşului şi sărarea

Opărirea caşului este o operaţiune specifică procesului de fabricare a caşcavalului, prin care
se urmăreşte transformarea caşului maturat – tăiat felii, într-o pastă cu consistenţă moale,
uniformă, care se frământă şi se leagă bine, pentru a fi introdusă în forme. Totodată, prin opărire se
realizează distrugerea, într-o proporţie foarte mare, a microorganismelor conţinute, asigurându-se
astfel obţinerea unui produs corespunzător din punct de vedere microbiologic şi se previne apariţia
unor defecte în timpul maturării sau a depozitării produsului (balonare, crăpături, ş.a.).
Opărirea caşului se face cu apă fierbinte la 90-98۫ C,in 2-3 reprize,până ce pasta obţinută se
poate prelucra prin întindere.Pasta opărită este trecută pe crintă unde este frămantată şi introdusă
în forme, care se întorc de 3-4 ori în intervalul de 30 minute.
Sărarea se face prin introducerea roţilor în saramură de 22-24%, timp de 18-22
ore;temperatura saramurii este de 12-14 oC

 Frământarea pastei şi formarea bucăţilor de caşcaval

Este considerată una dintre cele mai importante operaţiuni în procesul de fabricare a
caşcavalului, iar executarea acesteia necesită o anumită îndemânare, ce se dobândeşte doar după o
practică mai îndelungată.
Masa pe care se face prelucrarea este puţin înclinată spre unul din capete, are formatul
dreptunghiular cu lăţimea de 80-..90 cm şi lungimea de 2..2,5 m ,iar pentru a se preveni scurgerea
pe părţile laterale a zerului rezultat din prelucrarea pastei, este indicat să aibă un chenar sau rebord
12 | P a g e

cu înălţimea de 4..5 cm. La început mesele erau executate din lemn,dar în prezent sunt utilizate
mesele cu blatul de tablă de inox, care asigură menţinerea unor condiţii igienice mai bune, dar în
acelaşi timp prezintă dezavantajul mai ales atunci când în încăperi temperatura este mai redusă ca
în timpul prelucrării, pasta de caş se răceşte destul de mult motiv pentru care este bine ca pe
porţiunea pe care se face frământarea şi formarea caşcavalului masa să fie placată cu o planşetă din
material plastic,detaşabilă, pentru a putea fi zilnic scoasă şi igienizată. Operaţiunea de frământare
se execută manual, cât mai repede şi constă în întinderi urmate de împăturiri repetate şi presare,
după care se strânge cu ambele mâini, dândui-se o formă cât mai rotunjită care se introduce în
forme şi se apasă pentru a se evita formarea de goluri. Dacă frământarea pastei se face în mod
necorespunzător este posibil să rămână porţiuni de caş insuficient prelucrat cu goluri şi ochiuri de
zer ce pot să producă diferite procese de alterare, iar dacă această operaţiune se face prea încet mai
ales atunci când temperatura din secţie este mai scăzută pasta se răceşte şi se leagă mai greu
rezultând un produs cu consistenţă neuniformă cu zone stratificate ce se exfoliază prea mult la
tăierea în secţiune.
 Zvântarea caşcavalului
Formele cu caşcaval sunt trecute în camera de zvântare la temperatura de 20…22 oC şi sunt
aşezate pe mese cu blatul din inox sau pe rafturi acoperite în prealabil cu pânză sedilă unde se
menţin timp de 24..30 ore chiar mai mult de 48 ore dacă este nevoie pentru ca pasta să se răcească
şi să se zvânte cât mai bine.Pentru a se favoriza eliminarea resturilor de apă şi a aerului înglobat,
caşcavalul crud va fi înţepat, imediat după formare, în cât mai multe locuri cu un ac din sârma de
inox având grosimea de 2….3mm şi o lungime corespunzătoare. În prima oră de zvântare formele
de caşcaval vor fi întoarse de 3..4 ori operaţiune ce va fi repetată de încă 2..3 ori pe întreaga durată
a menţinerii pe mesele sau rafturile de zvântare după care caşcavalul crud se scoate din forme şi se
trece la maturare.
 Maturarea caşcavalului
Maturarea caşcavalului ca şi a altor brânzeturi este un proces biochimic complex, în care
principalii componenţi – lactoza, grăsimea şi substanţele proteice – sub acţiunea
microorganismelor şi a enzimelor suferă transformări importante, având ca urmare o îmbunătăţire
a calităţii la toţi parametrii(proprietăţi organoleptice, fizice şi chimice).
Maturarea se realizează la temperaturi mai joase , pentru a se asigura o consistenţă mai
moale.Temperatura de maturare este de 12-14۫ C, umiditatea de 90-95%, iar timpul de maturare de
45 zile.
13 | P a g e

Caşcavalul Penteleu se prezintă sub formă de roţi, cu masa de 3-6 kg şi se produce cu un

consum specific de 5-6 l lapte/kg caşcaval maturat.

 Ambalarea şi etichetarea caşcavalului

Ambalarea bucăţilor se face în pungi din material plastic ce se vacumează şi se închid prin
termosudare şi prezintă avantaje dintre care enumerăm următoarele:
-permeabilitatea foarte redusă faţă de vaporii de apă şi oxigenul din aer în acelaşi timp
permitând eliminarea bioxidului de carbon şi a altor gaze rezultate. În aceste condiţii se asigură
desfăşurarea corespunzătoare a procesului de maturare a brânzei şi menţinerea calităţii pe o
perioadă îndelungată de depozitare
-reducerea până la aproape ,,0,, a pierderilor de umiditate în timpul maturării şi a
depozitării produsului ceea ce reprezintă un avantaj deosebit de important din punct de vedere
economic
 Depozitarea caşcavalului
Caşcavalul ambalat în pungi din material plastic şi etichetat cu datele necesare se depozitează
în camere frigorifice curate, dezinfectate, bine aerisite, fără mirosuri străine, la temperatura de 2…
8o C şi umiditatea relativă a aerului de 80…85%.În mod excepţional pentru o durată scurtă
depozitarea se poate face şi în încăperi având temperatura maximă de 14 o C. În depozit, roţile de
caşcaval vor fi aşezate pe rafturi în coloane de 4…5 bucăţi, pe date de fabricaţie, iar livrarea se va
face în ordinea fabricaţiei.
În afară de aceste prevederi, la depozitarea caşcavalului se vor respecta condiţiile prevăzute
de Normele de igienă şi de Norma sanitară veterinară.
14 | P a g e

I.3 Condiţiile de calitate ale caşcavalului

Proprietăţile organoleptice, proprietăţile fizico-chimice şi condiţiile microbiologice pe care
trebuie să le îndeplinească caşcavalul sunt următoarele:

 Caracteristicile organoleptice ale cascavalului

Caracteristicile organoleptice ale produsului se determină conform instrucţiunilor prevăzute
în standarde, după ce probele de examinat se aduc la temperatura de15...20 °C.Examenul
organoleptic se efectuează în ordinea următoare: aspect exterior şi interior, culoare, consistenţă,
miros şi gust.
Aspectul exterior: se observă dacă forma este reglementară sau prezintă bombari; starea
cojii( prezenţa crăpăturilor, mucegaiului).
În cazul bucăţilor parafinate, se controlează uniformitatea şi integritatea stratului de
parafină.
Aspectul în secţiune: se examinează într-o secţiune proaspăt făcuta prezenţa impurităţilor,
dacă pasta este omogenă, stratificată, buretoasă. În cazul brânzeturilor tari cu desen caracteristic,
se examinaeză prezenţa, forma şi repartiţia ochiurilor de fermentare.
Culoarea:se examinează atât la exterior, cât şi în secşiune, observănd nuanţa şi
uniformitatea ei.
Consistenţa pastei:se apreciază în momentul tăierii, prin gustare.Se apreciază în primul rând
dacă este omogenă şi, în funcţie de sortiment, caracteristică: moale, onctuasă, tare,
cauciucoasă,sfarâmăcioase, nisipoasă.
Mirosul şi gustul: se analizează aroma produsului şi se degustă. Se apreciază dacă gustul
este specific şi aroma expresivă, caracteristice produsului respectiv.Se constată prezenţa unori
mirosuri şi gusturi străine (acru, amar,rânced, de nutreş, drojdii mucegai).

 Proprietăţi fizico-chimice
Caracteristici Lapte de vacă Lapte de capră Lapte de Lapte de oaie
bivoliţă
Aciditatea, grade 15…19 Max. 19 Max. 21 Max.24
Thorner
Densitatea
relativă,la 20oC , 1,029 1,029 1,031 1,033
min.
Grăsimea,%min. 3,2 3,3 6,5 6,5
15 | P a g e

Substanţa uscată 8,5 8,5 10,0 11,0

negrasă,%min.
Titru proteic,%min. 3,2 3,2 4,5 5,0
Grad de I I I II
impurificare
Temperatura,o C 14 15 14 15

Observaţii:
- Se admite predarea laptelui la o temperatură mai ridicată decât cea în table, în cazul în
care ajunge la unitatea de răcire sau prelucrare în max. 2 ore de la mulgere.
- Densitatea, grăsimea şi substanţa uscată negrasă prevăzută în table, se referă la laptele ce
provine din amestecul laptelui de la mai multe animale de aceeaşi specie.
- Laptele de la producătorii individuali şi care provine de la un singur animal este admis
cu o densitate mai mică cu 0,001 cu un conţinut de grăsime mai mic cu 0,5 decât cele din
tabel.

 Compoziţia chimică a unor tipuri de caşcavaluri

Tipul de caşcaval
Din amestec Din amestec
Caracteristici Din lapte Din lapte
de lapte de de bivoliţă şi
de oaie de vacă
oaie şi vacă vacă
Grăsime raportată la SU, % min. 45 40 43 46
Substanţă uscată, % min. 57 52 55 57
Substanţe proteice, % min. 23 20 21 22
Clorură de sodiu, % max. 3,5 3,0 3,5 3,0

 Proprietăţi biochimice
Laptele crud de oaie, prezintă anumite defecte, ce constau în modificarea proprietăţilor
organoleptice, fizico-chimice şi biochimice faţă de condiţiile normale de calitate. Ca urmare, cu
ocazia recepţiei calitative se impune în mod deosebit a se efectua o sortare a laptelui şi repartizarea
acestuia în producţie în funcţie de calitate şi ţinându-se seama totodată de defectele pe care le are.
La efectuarea acestei importante operaţiuni se vor avea în vedere consecinţele pe care le pot avea
diferitele defecte ale laptelui în procesul de prelucrare, dar mai ales asupra calităţii produselor ce
se vor obţine şi a sănătăţii consumatorului. În acelaşi timp însă trebuie ţinut seama şi de faptul că
nu toate defectele au efecte dăunătoare.
16 | P a g e

În consecinţă, se poate proceda la recepţia şi sortarea laptelui, respectând următoarele criterii:

- se poate admite preluarea laptelui cu anumite defecte, care nu au nici o influenţă
negativă asupra procesului de prelucrare, a calităţii produselor şi a sănătăţii consumatorului. În
acestă categorie intră laptele având conţinutul de grăsime şi densitatea sub limita minimă admisă.
Efectele prelucrării acestui lapte sunt doar de natura economică, prin faptul că determină depăşirea
normelor de consum şi pentru a căror recuperare se pot face eventual unele recalculări, stabilite în
prealabil de comun acord cu furnizorul de materie primă.
- laptele având aciditatea depăşită – defect frecvent constatat mai ales în perioadele
călduroase ale anului, nu va fi admis în nici un caz la fabricarea laptelui de consum, a produselor
proaspete acide, a brânzei proaspete sau a brânzeturilor, întrucât produsele obţinute vor avea
calitatea necorespunzătoare(aciditate depăşită, defecte de gust, conservabilitate redusă ş.a.), iar în
timpul pasteurizării are loc o precipitare masivă a proteinelor pe suprafaţa plăcilor schimbătoare de
căldură, ce poate duce la blocarea completă a instalaţiei.
Trebuie avut în vedere că prelucrarea prin închegare a laptelui acidulat, determină o depăşire a
normelor de consum cu 10….15% sau chiar mai mult, în funcţie de aciditatea pe care o are.

-previne dezvoltarea mucegaiului pe suprafaţa produsului înlăturând necesitatea spălării

şi întreţinerii ceea ce presupune cheltuieli mai reduse cu manopera şi pierderi mai mici de produs
-asigură obţinerea produsului cu o coajă foarte subţire putându-se consuma în totalitate
fără pierderi, avantaj deloc neglijabil
-au o consistenţă mecanică bună prin faptul că previn deformarea şi asigură
integritatea produsului pe tot parcursul fazelor de după ambalare (maturare, depozitare, transport în
reţeaua de desfacere)
-se asigură condiţii igienico-sanitare corespunzătoare în timpul manipulării produsului
-pungile de material plastic folosite permit ambalarea produsului în cantităţi şi forme
diferite care să corespundă necesităţilor consumatorului şi să permită o poziţionare ulterioară cât
mai bună.
Pungile utilizate în majoritatea cazurilor sunt transparente, dar pot să fie
colorate(roşu,galben,portocaliu şi chiar inscripţionate după necesitate având un aspect deosebit de
plăcut şi atrăgător.
Operaţiunea de ambalare se realizează cu o productivitate destul de mare în cea mai mare
parte mecanizat cu închiderea etanşă a pungii prin termosudare.
17 | P a g e

Pungile folosite la ambalarea caşcavalului precum şi condiţiile în care se face ambalarea

trebuie să corespundă prevederilor din Normele igienico-sanitare pentru alimente şi din Norma
sanitară veterinară .
Operaţiunea de ambalare poate să fie executată şi după zvântarea şi prematurarea
caşcavalului urmând ca, în continuare maturarea propriu-zisă să se facă la produsul gata ambalat,
procedeu ce prezintă avantaje importante, aşa după cum s-a arătat mai înainte. În acest scop se
impune ca prin tehnologia aplicată după zvântare şi prematurare să se asigure obţinerea unui
produs cu conţinutul de umiditate mai redus care să se încadreze în limita maximă admisă de
STAS.Ambalarea poate fi făcută şi după încheierea fazei de maturare la produsul destinat livrării
sau depozitării, ce va fi examinat şi va trebui să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute.
Funcţionarea maşinii este simplă şi constă din următoarele operaţiuni – se fixează programatorul
pentru gradul de vacuum şi se selectează temperatura de termosudare, apoi se aşează cele două
pungi cu caşcaval cu laturile deschise pe bacul de sudare. Prin închiderea capacului se pune în
funcţiune pompa de vid, care aspiră aerul din camera de vacuumare şi din pungi, apoi se realizează
operaţiunea de termosudare a pungilor .După intrarea aerului în camera de vacuumare se deschide
capacul şi se scot bucăţile de caşcaval ambalate,maşina fiind astfel pregătită pentru un nou ciclu de
lucru.
Ambalajele cu caşcaval vor fi etichetate şi marcate cu datele prevăzute de normele
metodologice privind etichetarea alimentelor şi de Norma sanitară veterinară..
După ambalare şi etichetare caşcavalul poate să fie trecut la maturare, în cazul în care
ambalarea s-a făcut înaintea încheierii acestei faze tehnologice sau poate fi livrat în reţeaua de
desfacere dacă produsul este corespunzător din punct de vedere calitativ. În situaţia în care
produsul finit nu se livrează imediat atunci este trecut la depozitare.
18 | P a g e

Capitolul II. Fabricarea pastilelor de Aspirină ( Acid Acetil Salicilic)

Introducere

Aspirina este un derivat al acidului salicilic şi face parte din clasa de medicamente
analgezice nenarcotice, care au acţiune triplă : analgezică, antipiretică şi antiinflamatorie.
Aspirina a fost primul medicament de sinteză şi începutul industriei farmaceutice.

Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian

din familia salicilaților, folosit în general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca
antiinflamator. În plus, aspirina în doze mici are un efect anticoagulant și este folosit pe
termen lung ca să diminueze riscul de infarct.

Numele de Aspirin reprezintă denumirea sub care compania Bayer din Germania a
produs pentru prima dată acest medicament. Astăzi, termenul este folosit în mod curent
pentru desemnarea acestui medicament, incluzând chiar variantele care nu sunt produse de
Bayer. Există însă țări în care cuvântul Aspirin se referă numai la versiunea produsă de Bayer
- orice altă versiune a medicamentului purtând numele de "acid acetilsalicilic".

II.1 Metoda de obţinere a substantei active

Procedeul de obţinere a aspirinei în laborator, utilizează ca materie primă acidul

salicilic, dar dacă această substanţă nu este disponibilă, se va obţine din acid antranilic,
conform reacţiilor :

+
NH2 N = N ] Cl OH
COOH COOH COOH
ONOH HCl HOH
- 2 HOH - N2
HCl
ACID SARE DE DIAZONIU
ACID
ANTRANILIC A ACIDULUI ANTRANILIC
SALICILIC
19 | P a g e

Obţinerea aspirinei din acid salicilic :

OH O CO CH3
H2SO4
+ ( CH3CO)2O + CH3COOH
COOH COOH

ACID SALICILIC ANHIDRIDĂ ASPIRINĂ ACID ACETIC

ACETICĂ

Reactivi necesari:
- 2 g acid salicilic
- 3 g anhidridă acetică
- 1-2 picături acid sulfuric concentrat
- acid acetic şi apă in volume egale; sau 6 ml alcool – pt recristalizare
- benzen sau eter de petrol pentru recristalizare.
Mod de lucru :
Într-un balon conic de 100 ml cu gât înalt şi perfect uscat se introduc 2 g de acid
salicilic şi 3 g de anhidridă acetică. Peste acest amestec se introduc 1-2 picături de acid
sulfuric concentrat. Se roteşte balonul astfel încât să se asigure un amestec cât mai bun.
Balonul cu amestecul de reacţie se încălzeşte pe o baie de apă la 50-60°C, timp de 15
minute, amestecând cu un termometru baghetă. Apoi se răceşte sub continuă amestecare.
Se adaugă 30 ml apă, se scutură bine şi se filtrează pe o pâlnie Büchner la vid.
Recristalizarea produsului se poate face pe două căi :
a. dintr-un amestec de volume egale de acid acetic şi apă ;
b. dintr-o soluţie apoasă astfel : produsul se dizolvă in 6 ml de alcool cald, iar soluţia obţinută
se toarnă in 15 ml apă. Dacă rămân cristale nedizolvate, soluţia se incălzeşte până când
devine limpede. Se poate filtra caldă, printr-un filtru creţ, dacă conţine suspensii mecanice.
Soluţia obţinută se răceşte încet, când se separă aspirina sub formă de ace.
Se lasă să cristalizeze cel puţin 1 / 2 ore. Produsul uscat poate fi recristalizat şi din
benzen sau eter de petrol (p.f. 40-60°).

II.2 Proprietati fizico-chimice a substantei active

20 | P a g e

ACID ACETILSALICILIC

Figura 1 Figura 2

În figura 1 atomii gri sunt reprezentaţi de C, cei roşii sunt atomii de O, iar cei albi sunt
atomii de H.

• Denumire : aspirină, acid o-acetilsalicilic, acid 2-acetoxibenzoic;

• Formula : C9H8O4 ;
• Masa molara : 180.157 g/mol;
• Descriere : cristale aciculare incolore sau pulbere cristalina albă; fara miros sau cu
foarte slab miros de acid acetic si cu gust amar ;
• Solubilitate : solubil in 5ml alcool, 20ml cloroform, 20ml eter si 300ml apa;
• se dizolva in solutii de hidroxizi sau de carbonati alcalini si amoniac;
• hidrolizeaza partial in aer umed, la fierbere in apa sau la dizolvare in hidroxizi sau in
carbonati alcalini ;
21 | P a g e

Farmacoterapie si farmacografie

Indicaţii
 Algii moderate ( nevralgii, mialgii, atralgii, cefalee)
 Febră de etiologie diversă ( procese inflamatorii, infecţii microbiene şi virale acute,
fiind excluse infectiile virale la copiii sub 4 ani)
 Afecţiuni reumatismale inflamatorii (poliartrită reumatoidă)
 Afecţiuni tromboembolice (tromboze arteriale, profilaxia infarctului de miocard)

Timpul optim de administrare raportat la mese. Administrarea acidului acetilsalicilic în

funcţie de forma farmaceutică administrată:
 între mese în administrare ocazională;
 După mese, la administrări repetate sau dacă apar efecte de irigatie gastrică (pirozis,
epigastralgie).
Administrarea în formele enterosolubile se face între mese, netriturate şi nemestecate.

II.3 Formula de fabricatie

Pentru un comprimat de acid acetilsalicilic cu masa de 200 mg si pentru formula de

fabricaţie a unei serii de 500.000 comprimate.

Substante active si excipienti Masa pe un comprimat Masa pe o serie de 500.000

(mg/comprimat) comprimate
(kg/serie)
Acid acetilsalicilic 100 mg 50 kg
Celuloza microcristalina 16 mg 1,6 kg
PH 102 5% - 10%
Lactoza monohidrat 66 mg 6,6 kg
Talc 3% 6 mg 0.6 kg
Dioxid de siliciu 1% 2 mg 0,2 kg
Polivinilpirolidona 5% 10 mg 5 kg
Solutie hidroalcoolica (1:1) q.s. q.s.
Total = 200 mg
22 | P a g e

II.4 Descrierea procesului tehnologic si a echipamentelor folosite

Pulverizare
↓
Clasare
↓
Cantarire
↓
Amestecare
↓
Granulare umeda
↓
Uscare
↓
Uniformizarea granulelor
↓
Pudrare
↓
Comprimare
↓
Ambalare primara
↓
Ambalare secundara

 Pulverizare
Este operatia de maruntire a materialelor solide pana la anumite dimensiuni.
Principiul metodei consta in invingerea coeziunii particulelor care formeaza corpul solid si
crearea unei suprafete noi.
Scopurile pulverizarii sunt:
• accelerarea operatiilor fizice si a reactiilor chimice prin cresterea suprafetei de contact
dintre fazele care participa la process
• obtinerea finetei pentru folosirea optima a materialului
Se admite in general ca reducerea marimii particulelor mari pana la dimensiuni de
aproximativ 1 mm se numeste maruntire, iar reducerea in continuare a marimii particulelor se
numeste pulverizare.
Aparatura de pulverizare : operatia de micsorare a maririi particulelor are adeseori mai multe
etape:
• maruntire grosierea (concasare),
• pulverizare sau macinare, in care gradul de de reducere a marimii particulelor poate
merge pana la 100 μm.
• daca se doreste obtinerea unui produs foarte fin se continua operatia cu o
micronizare.
Aparatul folosit este moara coloidala.
23 | P a g e

Se pulverizeaza: acid acetilsalicilic 50 kg, celuloza microcristalina 1,6 kg si lactoza

monohidrat 6,6 kg fiecare substanta separat.

Moara coloidala
Este alcatuita dintr-un stator si un rotor intre care exista o distanta reglabila,
dar foarte mica, de dimensiuni micronice. Moara lucreaza cu o suspensie, lichidul patrunde
intre cele doua piese si are loc o maruntire pana la dimensiuni micronice a particulelor in
suspensie. Viteza de rotire a rotorului este foarte mare.
In aceasta etapa se pulverizeaza acidul acetilsalicilic, celuloza microcristalina si lactoza,
fiecare substanta separat cu ajutorul morii coloidale pana la dimensiuni micronice.

 Clasare
Este operatia de separare a unui produs de o anumita dimensiune.
Poate fi efectuata pe baza diferentei de volum a particulelor , numita clasare volumetrica
sau poate fi realizata pe baza diferentei dintre vitezele limita de cadere in fluide a
particulelor de diferite dimensiuni, numita clasare gravimetrica.
Clasarea volumetrica este de 3 tipuri :
- prin refuz
- prin trecere
- mixta
Clasarea volumetrica, cea pe care o folosim la prepararea comprimatelor de acid
acetilsalicilic, se realizeaza prin trecere.
Substantele folosite acid acetilsalicilic , celuloza microcristalina si lactoza monohidrat sunt
clasate individual.

Clasarea volumetrica prin trecere

Se realizeaza cu ajutorul unei suprafete perforate cu ochiuri a caror diametru este din ce in
ce mai mare, materialul de clasat se aduce pe suprafata cu ochiurile cele mai mici si este
deplasat pana la suprafata cu ochiurile cele mai mari.Clasele de substante obtinute sunt
alcatuite din treceri cu exceptia ultimei care reprezinta refuzul suprafetei cu ochiurile cele
mai mari.

 Cantarirea
Se cantaresc substantele folosite pentru o serie de 500.000 de comprimate de acid
acetilsalicilic.
Substante active si excipienti Masa pe o serie de 500.000 comprimate
24 | P a g e

(kg/serie)
Acid acetilsalicilic 50 kg

Celuloza microcristalina 1,6 kg

PH 102 5% - 10%
Lactoza monohidrat 6,6 kg

Talc 3% 0.6 kg

Dioxid de siliciu 1% 0,2 kg

Polivinilpirolidona 5% 5 kg

Solutie hidroalcoolica (1:1) q.s.

 Amestecare
Amestecarea este operatia ce tinde sa realizeze o distributie intamplatoare a particulelor
diferite intr-un sistem Amestecul trebuie sa fie omogen, daca prelevam o proba la intamplare,
ea trebuie sa contina toti componentii si in aceleasi proportii ca si in totalitatea
preparatului.Acest amestec intamplator de deosebeste de un sistem ordonat in care particulele
mai mari numite si transportoare pot adsorbi particulefoarte fine, deci particulele nu sunt
independente unele de altele avand un anumit aranjament iterativ.
Amestecarea se realizeaza cu ajutorul tamburului in forma de “V” astfel acid acetilsalicilic
50 kg, celuloza microcristalina 1,6 kg si lactoza 6,6 kg se introduc in amestecator timp de 30
min.

Tamburul in “V”
Amestecatorul nu are zone moarte iar aglomerarile se divizeaza cand amestecatorul este in
pozitie inversa.

 Granularea umeda
Este un proces de crestere a marimii particulelor prin aglomerarea si aderarea unor particule
mai mici in agregate permanente mai mari, numite granule, in care particulele originare inca
mai pot fi identificate.
Granularea incepe dupa amestecarea substantei medicamentoase pulverizate cu excipientii
necesari (diluanti, dezagreganti) pentru a obtine o distribuire uniforma a componentilor
(omogenizarea).
Granularea umeda este cea care se foloseste la obtinerea comprimatelor de acid
acetilsalicilic.
Etapele granularii umede sunt:
• distrugerea aglomerarilor materiilor prime prin pulverizarere sau cernere
• amestecarea uscata a pulberilor materiilor prime
• adaugara lichidului si amestecarea sa cu pulberea in scopul umezirii
• trecerea prin sita
• uscarea
25 | P a g e

• macinarea sau cernerea granulelor uscate pentru a obtine distributia granulometrica

dorita.
Pentru obtinerea comprimatelor se foloseste granulatorul in pat fluid.

Granulatorul in pat fluid

Amestecul de substante format din acid acetilsalicilic, celuloza microcristalina si lactoza

monohidrat este granulat cu ajutorul granulatorului in pat fluidizat.

Granulator in pat fluid

Amestecul se aduce in granulator in pat fluid prin pornirea unui ventilator se creaza un
curent de aer ascendent care antreneaza particulele substantelor de granulat in camera de
expansiune si le omogenizeaza intr-un timp foarte scurt. Dupa obtinerea amestecului omogen
de pulbere in pat fluidizat se adauga lichidul de granulare (soluţia de liant) prin dizolvarea
polivinilpirolidonei K 30 în amestec alcool etilic:apă purificată în raport volumetric de 1:1
(q.s.); sub forma de picaturi foarte fine. Prin ciocnirea particulelor umezite acestea adera
unele de celalalte formandu-se granule. Operatia de crestere a marimilor particulelor este
concomitenta cu operatia de uscare a acestore datorita contactului cu aerul cald din
granulator.

 Uscarea
Este operatia prin care care se indeparteaza partial sau total umiditatea dintr-un material.
Se realizeaza prin :
1. metode mecanice : prin presae, aspirare, filtrare si centrifugare.
2. fizico-chimice : se bazeaza pe absorbita umiditati de catre substantele higroscopice
3. termice : prin evaporare si condensare.
Obiectivele operatiei de uscare :
- asigurarea conservarii materialelor
- posibilitatea prelucrarii in diferite forme (granule, comprimate etc)
- obtinerea unor preparare famraceutice (extracte uscate).
Granulatul obtinut se usuca cu ajutorul uscatorului in pat fluidizat, în flux de aer cald la
35C.
26 | P a g e

Uscator in pat fluidizat

Uscator in pat fluidizat

Prin pornirea ventilatorului centrifug cu invertor in camera de expansiune se creaza o
depresiune care duce la aparitia unui curent de aer ascendent prin uscator, subsanta de uscat
este antrenata de curentul ascendent de aer flotand in aceasta. Se creaza un pat fluidizat,
particulele de materail de uscat fiind intr-o miscare continua in sens ascendent in sensul
uscatorului si in sens descendent la periferia acestuia. Contactul cu aerul cald cu particulele
materialullui de uscat este continuu ceea ce duce la o ucare rapida si uniforma. Timpul de
uscare este mic max 2h, iar capacitatea aparatului poate atinge 2 tone.

 Uniformizarea granulelor
Material granular uscat se uniformizează prin cernere pe sita cu deschiderea ochiurilor de
0,800 mm. Reziduul de cernere se prelucrează pe granulatorul cu tambur oscilant echipat cu
sita cu deschiderea ochiurilor de 0,800 mm şi se cerne din nou. Se obtin granule nepudrate,
uscate, uniformizate.

 Pudrarea
Este operatia finala inainte de comprimare. Se realizeaza cu ajutorul tobelor de
amestecare.
Peste granula nepudrată omogenizată se adaugă restul excipienţilor cântăriţi. Aceştia se
aduc în omogenizator după cum urmează:
- talc 0,6 kg
- dioxid de siliciu coloidal anhidru 0,2 kg
Granula nepudrată împreună cu excipienţii utilizaţi la pudrare se omogenizează timp de
30 de minute după care se prelevează probe pentru analiză. Amestecul de pulberi se descarcă
în recipiente adecvate, se cântăresc, se etichetează corespunzător şi se păstrează în depozitul
de carantină până când este avizată de Departamentul de Control al Calităţii. Se verifică
conformitatea pentru reconciliere şi randament.
Pentru pudrare se foloseste toba de acoperire neperforata.
27 | P a g e

 Comprimarea
Se efectueaza fie direct asupra amestecului de pulberi constituit din substanta
medicamentoasa si excipienti (comprimarea directa), sau asupra granulelor obtinute din
substanta medicamentoasa si excipienti, fie prin granulare uscata, fie prin granulare umeda.
Comprimatele se colectează în recipiente adecvate, se etichetează corespunzător, se
prelevează probe pentru analize şi se depozitează în carantină până când seria de fabricaţie
este avizată de Departamentul de Control al Calităţii. Se verifică conformitatea pentru
reconciliere şi randament.
Etape care se intalnesc in comprimarea directa:
1. rearanjarea particulelor
2. deformare in punctul de contact
3. fragmentarea
4. legare
La obtinerea comprimatelor de acid acetilsalicilicse foloseste comprimarea directa.

Procesul are 4 faze:

1. umplerea matritei cu amestecul de pulberi obtinut anterior
2. comprimare
3. evacuarea comprimatului din matrita
4. eliminarea comprimatului din matrita

Masina de comprimat rotativa

Sistemul de alimetare este fix. Un platou circular orizontal care se roteste in jurul axei sale
constituie suportul matritelor care sunt plasate sub forma de orificii verticale la egala distanta
de centru.
Ponsonul inferior coboara astfel incat in matrita intra un exces de granulat. Apoi ponsonul
inferior urca pana la pozitia la care determina umplerea matritei cu cantitatea necesara de
granulat, excesul indepartandu-se prin radere. In faza de comprimare are loc exercitarea fortei
de comprimare concomitent de ambele ponsoane. Dupa comprimare ponsonul superior se
retrage din patrita, ponsonul inferior evacueaza comprimatul care este indepartat in vasul de
colectare. Ponsonul inferior coboara si ciclul se reincepe. Operatia se desfasoara cu toate
seturile de ponsoane.

 Ambalarea primara
Materialul termoformabil este tansformat in suportul ambalajului prin procedee diferite : in
matrite, cu ajutorul vidului, sau prin suprapresiunea aerului sau mecanic cu o matrita sau
printr-o metoda combinata.
Foaia de blister se inchide apoi cu o alta folieasigurand inchiderea ermetica evitand
contactul medicamentului inchis intre cele doua materiale, in alveola sa, protectia fata de
umiditate, gaze, microorganisme.
Comprimate de acid acetilsalicilic de 100 mg se ambaleaza cate 10 comprimate în stripuri
PVC/Aluminiu, inscripţionate şi marcate.

 Ambalarea secundara
Blisterele se introduc in cutie de carton pliabila pe care se inscriptioneaza denumirea
comerciala a medicamentului, substanta activa, concentratia, numele producatorului, lotul si
seria de fabricatie, termenul de valabilitate.
28 | P a g e

Bibliografie

1. Tehnologia laptelui şi a produselor derivate,Usturoi Giorgi ,M. Usturoi,Ed.

Alpha,Iaşi,2007
2.Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Grigore St.,Chintescu
Gh.,Ed. Tehnică,Bucureşti, 1982
3. Procesarea laptelui în secţii de capacitate mică, Janeta Codoban, I.Codoban,
Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2006
4. Industrializarea laptelui, Banu C., Vizireanu C.,Editura Tehnică-Info,
Chişinău, 2001
5. Agendă pentru industria laptelui , Chintescu G., Patraşcu C., Ed. Tehnică 198
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Aspirin%C4%83
7. https://www.anm.ro/_/_PRO/PRO_11322_11.01.19.pdf
8. https://www.scribd.com/doc/253811744/Referat-Aspirina