UTILITĂȚI PUBLICE

Regiunea SV Oltenia

1. Spațiile verzi

70

60

50

40

30

20

10

0
92 93 94 95 96 97 8 9 0 1 2 03 04 05 06 07 08 9 0 1 2 3 14 15 16 17 18 19
9 9 9 9 9 9 99 99 00 00 00 0 0 0 0 0 0 00 01 01 01 01 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Fig. 1- Spațiile verzi_Regiunea SV Oltenia_ 1992-2019

Existența spațiilor verzi influențează calitatea vieții. O dezvoltare consecventă a

spațiilor verzi este avantajoasă pentru recreere și înfrumusețează aspectul unui oraș. O analiză
asupra situației spațiilor verzi în judetele Dolj, Olt și Mehedinți duce la concluzia că
perioadele de creștere sau de scădere a gradului de ocupare a spațiilor verzi prezintă multe
similarități. Respectiv între anii 1992-1996 se observă o stagnare în evoluția graficului,
observându-se o ușoară creștere în anul 1997, urmată apoi de o scădere bruscă în anul 1998
pentru Dolj și mai atenuată pentru Olt și Mehedinți. În anii următori se observă o stagnare
până în anul 2015, iar din anul 2016 până în 2019 se remarcă o creștere ușoară dar constantă.
Scăderea valorilor la acest indice poate fi explicată prin construirea de noi locuințe sau spații
comerciale, în detrimentul spațiilor verzi.

1
 Pentru județele Gorj și Vâlcea se observă o panta ascendentă din 1992 până ân anul
1993 menținându-se aceleași valori până în 1996, iar din 1997 se observă iar o creștere
constantă până în 2019. De menționat că, în județul Vâlcea, primăria municipiului Vâlcea s-a
implicat activ în acțuinile de protejare a spațiilor verzi, conf. Legii nr.24/2007 privind
reglementarea și administrarea spațiilor verzi în intravilanul localităților, interzicând, în baza
legii, tăeirea arborilor pentru construirea de clădiri.

2. Consumul de apă

250

200

150

100

50

0
92 3 94 95 96 97 98 9 00 01 2 3 04 05 6 07 8 9 10 1 2 3 14 5 16 17 8 19
9 99 9 9 9 9 9 99 0 0 00 00 0 0 00 0 00 00 0 01 01 01 0 01 0 0 01 0
1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Fig. 2 – Consumul de apă_uz casnic_Regiunea SV Oltenia_1992-2019

Observând graficul de mai sus, putem concluziona că pentru județele Dolj, Olt,
Mehedinți și Gorj, datele sunt foarte asemănătoare. Se poate observa cu ușurință că perioadele
de creștere alternează cu perioadele de descreștere. La sfârșitul anului 1995, valoarea
consumului de apă scade brusc, urmând o perioadă de creștere începând cu anul 1996 și
rămâne constantă până în 1999 când se observă iar o scădere care înregistrează valorile cele
mai mici în anul 2002. Urmează un trend ușor ascendent în anul 2003, apoi iar o perioadă de
stagnare a consumului de apă până în 2005 când valorile scad iar. Din anul 2006 valorile cresc
ușor până în 2011, după care scad încet până în 2017. Pentru județul Vâlcea, deși în mare
parte graficul prezintă similarități, se constată o ușoară scădere a valorilor înainte de 1999
când se înregistrează cea mai mare valoare și în celelate județe, respectiv în anul 1998.

2
 De menționat este faptul că în județul Vâlcea, din anul 2014 s-a implementat
Programul operațional ,,Infrastrutura mare ”, program ce prevede extinderea și reabilitarea
infrastructurii de apă, proiect ce a fost finanțat prin contribuția UE prin fondul de coeziune.

Scăderile de valori în județele analizate se pot explica prin reabilitarea conductelor de

distribuție a apei, astfel încât pierderile înregistrate în anii anteriori au fost atentuate. De
asemenea, valorile scăzute ale consumului de apă pot fi și consecința calității apei din regiune,
cunoscut fiind faptul că apa analizată de autoritățile abilitate a fost descoperită ca fiind un
cumul de bacterii ( printre care Ecoli). În urma aplicării Directiveri Cadru a UE, calitatea apei
a fost îmbunătățită după 2017.

3. Consumul de gaze naturale

600

500

400

300

200

100

0
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Fig. 3 – Consumul de gaze_ Regiunea SV Oltenia_ 1992-2019

Din analiza datelor prezentate în graficul de mai sus, se observă că valorile sunt destul
de diferite pentru fiecare județ în parte, astfel încât le vom analiza separat.

3
 Pentru județul Vâlcea se observă în anul 2000 o scădere dramatică a consumului de
gaze naturale până în anul 2005 când crește ușor până în 2011. În 2011 se observă o valoare
foarte crescută (105,40 m³) față de anul anterior (60,05 m³), fapt ce poate fi explicat prin
extinderea rețelei de gaze naturale în județ, în urma Programului Operațional Infrastructura
Mare ( POIM).

În județul Olt există o rețea de gaze slab dezvoltată, ceea ce face ca, din 1992 până în
2019, consumul de mc de gaze /loc. să crească doar puțin, de la 77,46 m³ la 88,89 m³. Județul
Olt are în derulare în prezent, Axa III a Programului Național de Dezvoltare Rurală, ce
cuprinde, printre altele, și îmbunătățirea infrastructurii vis a vis de rețelele publice locale de
alimentare cu gaz.

În perioada 2008-2009, pe fondul crizei economice s-a antrenat un declin al cererii de

gaze naturale și, de asemenea, consumul mai scăzut se poate datora și iernilor relativ blânde
care s-au succedat în România în ultimii ani.

Creșterea valorilor consumului de gaze/ loc. în toate județele este consecința renunțării
la butelii și conectarea la rețeaua națională de gaze. Pe de altă parte, scăderile valorilor de
consum a gazului pot fi explicate fie prin creșterea prețului acestuia (2015), fiind vorba de gaz
rusesc care este de două ori mai scump decât cel extras din sol românesc, fie ca urmare a
reducerii consumului de gaze de pe piața concurențială cu amănuntul ( 2019), de la 5TWh la
doar 3 TWh.

BIBLIOGRAFIE:

*** https://mehedintigaz.ro/tarife/

*** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

*** https://www.economica.net/anre-consumul-de-gaze-al-romaniei-a-scazut-cu-4-5prc-anul-
trecut_116415.html

*** https://www.profit.ro/stiri/economie/record-negativ-romania-cel-mai-redus-consum-de-
gaze-din-istoria-moderna-detalii-anuntate-la-profit-energy-forum-19128265