C6 Scolarul

PSIHOLOGIA VARSTELOR
–scolarul–
–2011-2012 –
lect univ dr. Bucur Cristian

Dezvoltarea cognitiva - scolarul…
Perioada copilariei
In general, aceasta perioada se incadreaza intre nastere si 11/12 ani. Ea mai poate fi subdivizata:
ψ perioada sugarului (0-1 an)
ψ perioada anteprescolara (1-3 ani)
ψ perioada prescolara (3-6/7 ani)

ψ prescolarul mic (3-4)
ψ prescolarul mijlociu (4-5 )
ψ prescolarul mare (5-6/7)
ψ perioada scolara mica (6/7-11/12 ani)

Perceptie
ψ ψ largire a campului vizual- a celui central si a celui periferic - devine foarte important cand
trebuie sa observe sau cand interactioneaza cu mediul; cu cat campul vizual este mai mare cu
caracteristici atat perceptia este mai mare.
ψ crestere a preciziei in diferentierea nuantelor cromatice - la varsta scolaritatii mici ochiul este
capabil sa diferentieze foarte bine, iar interactiunea sociala este mult mai mare. Poate sa
realizeze combinatii de culori. Sensibilitatea este nativa dar are si o componenta educationala,
formativa. Nu gbuie sa ne uitam la culoare ci trebuie sa stim componenta din fiecare culoare
( indigo este obtinut din combinarea a lui rosu si a lui albastru). Prin desen coilul se exprima,
nu exista desen frumos sau urat, corect sau gresit, etc...Copilul trebuie sa detina inormatii
minime, el trebuie lasat liber sa se mainifeste.
ψ progrese ale capacitãtii de receptionare ale sunetelor inalte - spectrul sonor - nu toti avem
acelasi spectru, unii se duc catre sunete inalte si atii spre infrasunete.
ψ capacitate de autocontrol a propriilor emisiuni vocale
ψ poate aprecia pe cale auditiva distanta dintre obiecte - De obicei apreciem distanta vizual, la
copii aceasta apreciere este mai putin dezvoltata; abia de acum incepe sa se dezvolte.
Perceptie
ψ ψ cresc distantele pe care le percepe copilul
caracteristici ψ se manifesta generalizãri ale directiei spatiale, structurandu-se simtul
topografic
ψ precizia diferentierii si a denumirii formelor geometrice (sc)
ψ distinge formele ca volum, de formele plane. - iluziile continua foarte mult, dar
copilul face o transpunere
ψ perceptia timpului devine mai subtila (sc; orar)
ψ se pastreaza erorile, dar acestea sunt mai rare.

Perceptie
ψ ψ creşte abilitatea de a identifica şi clasifica gusturile şi mirosurile - elementul de
caracteristici gust, ca si de miros este foarte putin antrenat, fata de toate celelalte simtur i.
ψ se manifesta spiritul de observatie, ca nivel inalt al percepţiei - perceptia
influenteaza personalitatea. Putem avea o perceptie de ansamblu, globala sau o
perceptie mai analitica.
ψ incepe sa se diferentieze net un stil perceptiv, in stransa relatie cu devenirea

personalitatii
Reprezentare
ψ ψ relativ putin sistematizate
caracteristici ψ pot fi folosite voluntar, prin fondului de reprezentãri existent, - reprezentarea
este un fenomen superior perceptiei.
ψ la un nivel mai înalt copilul reuseste sã descompunã reprezentarea în pãrti
componente si sa capete grade diferite de generalitate si abstractizare - el sa
poata sa constuiasca, analiza si sinteza ( la nivel perecptiva avem obiectele ca
atare), avem un anumit nivel de reprezentare - folosim elemente grafice, dar
putine, analiza si sinteza are loc doar la nivel mental.
Gandirea
ψ caracteristici
ψ Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani)
(stadialitatea • rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a obiectelor -
dezvoltarii este foarte importanta dimensiunea/masura nu pastram doar proportii
intelectuale- J Piaget) • surprinderea invarianţei
• inţelegerea legii conservării
• se realizeaza clasificarea şi serierea - abia acum copilul poate sa
foloseasca criterii.
• inţelegerea reversibilităţii - se pot realiza operatii complementare
(adunare si scadere, inmultire si imparire); putem folosi elemente de
egalitate.
Gandirea
ψ caracteristici ψ operativitatea gândirii
-figural,
-simbolic
-acţional
ψ operaţiile gândirii se eidentiaza printr-un caracter concret - trebuie sa ne
asiguram ca plecam de la un obiect concret si abia apoi sa mergem catre
abstract. Trebuie sa realizam un patern (pe pasi, pe bucatele), sa ne asiguram
ca copilul intelege toti pasii de rezolvare a unor situatii.
Gandirea
ψ caracteristici ψ 7-8 ani este capabil numai de conservarea cantităţii (adica înţelege că
îngustînd o cantitate de plastilină, cantitatea ei nu
conservari
ψse modifică).
ψ la 9-10 ani apare şi conservare a greutăţii - atentie! a nu se confunda
greutatea cu masa
ψ 11-12 ani apare capacitatea de conservare a volumului -
ψ 7 ani este evident spiritul critic al G - tot ce a invatat si tu nu aplici
ψ 8 ani - detaşează prin independenţa sa;
ψ 9/10 ani, este caracterizată prin flexibilitate;
ψ varsta devine un fapt de constiinta - este nevoie de o intelegere profunda a
semnificatiei varstei, este greu sa devina un element intrinsec al constiintei.
Limbaj si comunicare
ψ ψ una dintre laturile cele mai improtante ale lbj oral este conduita de ascultare
particularitati ψ formarea citit-scrisului are un impact major asupra interiorizarii lbj si a
evolutiei generale a acestuia - elementul scris apare o transpunere intre
interioritatea ta si exterioritatea care trebuie umpluta- pagina goala. Pana atunci
avem cateva elemente dar nu apare propriuzis limbajul intern decat dupa aparitia
scrisului.
ψspre sfarsitul perioadei, copilul ajunge la ~5000 de cuvinte dintre care tot mai
multe pãtrund în limbajul activ -
ψ permite planificarea activitatii, - fie ca forma interiora, care ii da autonomie
copilului, fie ca element extern
ψ exprimarea actiunilor ce le au de fãcut, ordinea în care vor lucra
ψ cu impact major si asupra dezvoltãrii intelectuale, contribuind la formarea
capacitãtii micilor scolari de a rationa, de a argumenta si demonstra - il ajutam
prin verbalizare.
Limbaj si comunicare
ψ ψ potenţialul lingvistic diferă la începutul clasei I în funcţie de
particularitati educaţia primită în familie, de expresia sa temperamentală etc;
ψ impactul cu limba literară provoacă modificări calitative -
particularitati regionale,uneori si etnice.
ψ la nivelul clasei a IV-a, limbajul interior acompaniază în
forme sonore scrierea - Depinde care sunt elementele
stimulative.
Memoria
ψ ψ continutul M se diversifica si mai mult
caracteristici ψ comparativ cu clasa intai în clasa a IV-a se memoreazã de 2,3 ori mai
multe cuvinte.
ψ ca urmare a interactiunii M cu G apar si se dezvoltã formele mediate ale

memoriei bazate pe legãturile de sens dintre date- transformarea si
reorganizarea în alt mod a materialul memorat.
ψ focalizarea M pe sensul logic face sã creascã de ~8 /10 ori volumul ei,

crescand timpul de pastrare, sporeste trãinicia si productivitatea legãturilor
mnezice.
Memoria
ψ ψ uitarea apare frecvent în jurul vârstei de 7 ani (se uită frecvent tema de
pregătit, penarul,caietul etc.);
caracteristici
ψ 9 ani şcolarul face eforturi voluntare de a-şi cultiva memoria (repetiţii) -
tehnici de memorare (acronime), scenarii de memorare.
ψ raportul intre recunoaştere şi reproducere se modific -6-7 ani-

recunoaşterea este mai uşor de realizat, -ulterior creşte posibilitatea de
reproducere - trebuie sa patram elementele perceptive ca si stimului,
renuntam la ele treptat dar nu definitiv
ψ problemele legate de formele reactualizarii se datoreaza dificultăţii de a

transpune limbajul interior (care a stat la baza înţelegerii) în limbaj exterior
- exprimarea copilului poate fi necolplexa, hilara. Limbajul este un element
orientativ, cognitiv, de evaluare a copilului.
Memoria
ψ ψ creşte volumul memoriei (A. Memon fji R. Vartoukian -1996).
caracteristici ψ evocarile subiecţilor sunt mai precise la 7 ani decât la 5
ψ atunci când întrebarile amănunţite sunt repetate, copilul crede că primul

său raspuns a fost eronat, aşa încat îl va retuşa sau îl va modifica integral pe
următorul - chair daca raspunsul initial a fost corect, mai ales daca apare o
neclaritate si asta pentru ca procesul de intelegere nu a fost bine inchegat.
Imaginatia
ψ ψ descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii
cunostintelor solicitã participarea activã a imaginatiei reproductive;
caracteristici
ψ formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate in joc,
povestire si compunere, fabulatie, de contactul cu natura, de activitãti
practice si muzicale - de experientele lui multiple
ψ imaginatia se aflã în plin progres: continut si forma
ψ comparativ cu prescolaritatea, devine mai criticã, se apropie mai mult de

realitate: copilul însusi adopta o atitudine de autocontrol - este putin
probabil la aceasta varsta sa se poata realiza brain-storming, pentru el este
foarte critic, apare elementul de autocontrol, etc
Dezvoltarea afectiva- scolarul…
Afectivitatea
ψ particularitati- ψcompetenţă (spirit antreprinzător)/ inferioritate (6-12 ani) - activitate:
şcoala
stadialitatea social-
• dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei an funcţie de
afectiva a lui E succesul an activitate
Erikson
Dezvoltarea afectiva- scolarul …
Afectivitatea
ψ cu totul semnificativa pentru constituirea motivatiei scolare este dinamica
ψ proceselor de apreciere si autoapreciere - este demotivant pentr el cand
particularitati adultul il lauda desi acesta nu are motive.
ψ poate sa apara si o motivatie internã care activeazã procesul de asimilare a
cunostintelor într-un mod continuu.
ψ motivele mai largi, motivele sociale ale conduitei- strîns legate si de
modul cum sunt organizate si cum se desfãsoarã interactiunea si activitatea
de comunicare cu ceilalti - desi exista aceeasi tipuri, mari, clasice, de
motivatii se schimba felul cum se combina, cum se subclaseaza unul pe
celalalt.
Afectivitatea
ψ viaţa emoţională = mai echilibrată şi apare sentimentul datoriei-
ψ responsabilizarea pe care i-o da adultul;
particularitati ψ imitarea adultului- dorinţa de a demonstra că nu mai este mic
ψ recurge la bravaj, acte de curaj - cînd se loveşte pozează ca nu îl doare;
intră într-o încapere făra lumină chiar dacă îi este frică; - element
motivational de "a fi mare".
ψ când nu fac faţă asteptarilor celorlalti si proprii, copiii recurg la strategii

de evitare, la minciună - asteptarile pe care le formuleaza adultul sunt foarte
importante pentru copil, pentru ca acesta priveste din perspectiva sa, chiar
daca adultul afost in acea situatiesi stie ca copilul nu poate. Copilul trebuie
sa-si depaseasca propriul standard nu standardul celorlati.
ψ reacţiile afective devin mai controlate, creşte capacitatea de simulare si di-
simulare
Atentie si vointa
ψ trãsãturile specifice - intentionalitate si planificare
ψ ψ din ce in ce mai multe din activitatile copilului încep sã se deruleze sub
particularitati semnul lui trebuie, este necesar, nu trebuie: vointa - este cea mai puternica
perioada unde se poate lucra la voina (constientirea, mobilizare a resurselor
pe baze motivationale pe care tu ti le construiesti, apare o disputa la nivel
operational, gasesc resurse si exersez). Ea se formeaza prin exercitiu.
ψ manifestarea vointei in arii foarte diferite (de la P la M si I)

ψ la începutul perioadei, volumul atentiei este inca redus, pentru ca la final
sa se ajunga la ~40min
Personalitate
ψ nou mod de viatã - relativ nou, chair si adultul il trateaza altfel - il
ψ responsabilizeaza, ii da incredere, etc
particularitati ψ statutul de scolar cu noile lui solicitãri, cerinte
ψ noi împrejurari- amprenta puternica asupra personalitatii lui: organizarea
interioarã si conduita externa
ψ se pun bazele conceptiei despre lume si viata care modifica esential optica
personalitãtii scolarului asupra realitãtii înconjurãtoare- G
ψ multiplele influente modelatoare ale procesului educational dau nastere la
compensatii temperamentale prin atitudinile caracteriale - caracterul este o
constructie sociala, dominantele temperamentale pana atunci se modifica
usor, comportamental iar copilul tide sa fie lenas sau harnic, curajos sau
fricos, etc
scolarul…
Intrebari si discutii…

C6 Scolarul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C6 Scolarul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIHOLOGIA VARSTELOR

lect univ dr. Bucur Cristian

ψ perioada prescolara (3-6/7 ani)

ψ perioada scolara mica (6/7-11/12 ani)

ψ perceptia timpului devine mai subtila (sc; orar)

ψ se pastreaza erorile, dar acestea sunt mai rare.

ψ incepe sa se diferentieze net un stil perceptiv, in stransa relatie cu devenirea

ψ ca urmare a interactiunii M cu G apar si se dezvoltã formele mediate ale

ψ focalizarea M pe sensul logic face sã creascã de ~8 /10 ori volumul ei,

ψ raportul intre recunoaştere şi reproducere se modific -6-7 ani-

ψ problemele legate de formele reactualizarii se datoreaza dificultăţii de a

ψ atunci când întrebarile amănunţite sunt repetate, copilul crede că primul

ψ imaginatia se aflã în plin progres: continut si forma

ψ comparativ cu prescolaritatea, devine mai criticã, se apropie mai mult de

ψ când nu fac faţă asteptarilor celorlalti si proprii, copiii recurg la strategii

ψ manifestarea vointei in arii foarte diferite (de la P la M si I)

S-ar putea să vă placă și