Nota autorului Introducere Capitolul 1. Finalitatile disciplinei didactica matematicii pentru invatamantul primar. Capitolul 2, Premisele psihopedagogice ale invatdirii matematicii 2.1. Aspecte ale dezvoltarii psihice gi intelectuale a scolarului mic. 2.2. Formarea reprezentarilor si conceptelor matematice 2.2.1. Concept i notiune Conventile de scriere Formeree reprezentarilor Formarea limbajului materatic Scrierea in cadrul activitati matematice Limbaj natural gi limbaj matematic Enuntul unei probleme Capitolul 3. Curriculumul national la disciplina matematica pentru invatamantul primar 3.1, Finalitatile invararii matematici in invayamantul obligatoriu .. 3.2, Structura programei gcolere 3.3. Tipuri de curriculum la matematics: nucleu, eprofundet, extins, elaborat in scoala Capitolul 4. Relatia dintre curriculum gi proiectarea 4.1. Proiectarea didactica, demers coerent de transpunere ‘a paradigmei curriculare in activates didactica 4.2. Etapele proiectarii demersului didactic 4.2.1. Exemple de proiectare anuala a activitatilor 4.3, Proiectarea unei unitati de Invatare 4.3.1. Exemple de proiectare a unor unitati de tnvatare 4.4. Proiectarea lectiei 4.4.1. Exemple de proiectare a unor lect... 4.5. Proiectarea activtatilor integrate la clasa pregatitoare 4.5.1. Exemple de proiectare a activitatilor integrate Capitolul 5. Strategii didactice utilizate la matematic’ 5.1. Strategie didactica, metodologie, metoda, procedeu, mileace de Tnvatamant.... . 5.2. Tipuri de strategi didactioe . Cuprins5.3 5.4, 5.5, 5.68, Capitolul 6. Mijloace si materiale didactice specifice activit 6.1 6.2 Strategii didactice utiizate in Invatarea matematici Metode de invatare utiizate la matematica Forme de organizare a activitati elavilor Activitatea diferentiata ‘matematice Milloacele didactice utilizate la matematica Materialul didactic utilizat la matematica Capitolul 7. Evaluarea progresului scolar la matematica ... 7A Forme de evaluare Metade alternative de evaluare. Probe de evaluare elaborate de profesor . Matrice de evaluare. Capitolul 8. Etape metodologice ale formarii conceptului 8.1 82 33 8.4. 8.5, de numar natural la gcolarul mi Probleme metodice epecifice Tatar n perioada prenumericas Conservarea numericé gi formaree notiun de numar la varsta de 6-7 ani 8.2.1. Numararea 8.2.2. Aspectul ordinal al numerului. : 8.2.3. Modurile de reprezentare gi contextele nummerice 8.2.4. Sensul numerelor. Metodologia formariinotiunii de numar naturel Ia $colerul mic. Etapele de predare-invajare a unui numar in concentrul O-10 8.4.1 Numerele O $i 10 B.4.2. Predarea‘nvetarea numerelor naturale de la 10 la 100. 8.4.3. Exeroitii de scriere, citire si reprezentare a numerelor cu respectarea regullor de pozitionare Compararea gi ordonarea numereior naturale de ia O la 100. 8.5.1. Exerciti de comparere a numerelor . 8.5.2. ingelegerea constructel sirului de numere naturale 8.5.3. Formarea notiunilor de ordin gi clasa de numeratie 8.5.4. Predarea numereiar naturale de mai multe cifro. Captolul 9. Metodologia predaritinvatarii operatilor cu numere naturale 9.1 32 3.3 3.4, 9.5, 3.6, 97. Formarea reprezentarilor despre operati ssi njelegerea sensului operatilor Adunarea si scaderea numerelor naturale pana la 30 fara trecere peste ordin Adunarea si scéderea numerelar formate din zeci intregi Adunarea numerelor formate din zeci ssi unitati fara trecere peste 10 Adunarea numerelor naturale cu trecere peste 10. Adunarea cu trecere peste ordin 9.6.1. Exeroiti de calcul soris.... 9.8.2. Exeroiti de calcul desfagurat. ‘Scaderea numerelor naturale formate din zeci si unitati 9.7.1. Explorarea metadelar de calcul prin manipulerea obiectelar 9.7.2. Demonstrarea calculului scris desfasurat al scaderi 107 110 129 131 133 133 138 142 142 144 151 156 156 160 2183, 2164 185 165) 186 167 171 172 175 175 175 176 176 178 178 180 182 183 186 189 190 491 192 192 1929.8. Scaderea cu trecere peste ordin ..... 9.8.1. Numere naturale din concentrul 0-20. 9.8.2. Numere naturale din concentrul 100... 9.9. inmultirea numerelor naturale 9.3.1. Sensurile inmuliri 9.10. impartirea numerelor naturale 9.10.1 Impartires in parti egale. 9.10.2 Impartires prin cuprindere. 9.10.3 Impartires cu rest. 9.10.4 Folosirea parantezelor Capitalul 10. Metodologia predaritinvatarii unitaitilor de masura 10.1. Notiunile de marime gi de masura a unei marimi.. 10.2. Etape metodologice in predarea unitatilor de masura. 10.2.1. Lungimea 10.2.2 Capacitatea 10.2.3.Masa, 10.2:4.Timpul Capitolul 11, Metodologia predaritnvaparii elementelor de geometrie .. 141.1. invatarea geometriei in ciclul primer... 11.2. Rolul intutiei in predarea elementelor de geometrie Capitolul 12, Strategii didactice utiizate in formarea notiur 12.1. Locul intuitie! in predarea notiunilor despre fracti 12.2. Metodologia prederitiwatarii nofiuni de fractie 12.2.1 .Introducerea notiunii de fractie. 12.3. Numires, scrierea si citirea fractilor 12.3.1 Fractile egale.......- 12.3.2. Compararea fractiior cu intregul 12.4, Compararea fractilor. 12.4.1. Compararea fraciilor care au acelasi numitor 12.4.2. Comparerea frectilor care au acelasi numarator. 12.4.3. Comparerea fractilor oarecare... soe 12.5. Operatii cu fractit 12.5.1 .Adunarea fractilor care au acelagi numitor. 12.5.2 Scaderea frectilor care au acelasi numitor Capitolul 13. Nogiunea de problema, Rezolvarea problemelor 13.1. Clasificarea problemelor..... a 43.2. Metode de rezolvare a problemelor 13.2.1. Rezolvarea problemelor tipice de fractie 13.2.2. Probleme care se rezoNa prin metoda grafica sau figurative 13.2.3.Probleme de eliminare a uneia dintre marimi Metoda aducerii la acelagi termen de comparetie 13.2.4. Probleme care se rezolva prin metoda ipotezelor (metoda felsei ipoteze)......... 13.2.5.Probieme care se rezolva prin metoda retrograda (e mersului invers) 13.2.6, Probleme de migcare ...... 18.3. Cukivarea creativtaii elevilor prin activtatea de rezolvare ‘si compunere de probleme Bibliografie........ 265 266 267 268 e7e 277CONSTANTIN PETROVIC! este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie 1 Stiinfe ale Educatiei, Universitatea ,Alexandru loan Cuza” din lagi, unde preda mai multe cursuri de didactica matematicii. Este responsabilul programului de masterat ,Didactici aplicate tn invatéimantul primar’, pentru care a primit in 2010 premiul ,Professoria", acordat de Fundatia ,Dinu Patriciu’ si Fundatia CODECS pentru Leadershio. Este licentiat in matematica, are un master In politic educationale, este doctor In stinfele educaliei gi formator national al MEN. A participat la numeroase proiecte nationale si internationale care au vizat formarea initial $i continua a profesorilor, precum si evaluarea profesionala a acestora, Este membru activ al mai multor organizatil stintifice si profesionale internationale si face parte din comitetul de redactie al mai multor publicati de speciaiitate din fara si din strainatate, De aproape treizeci de ani, activitatea sa principala const’ tn formarea initiala si continua a profesorilor pentru invatémantul prescolar gi primar. A mai publicat: Elemente de didactica ‘matematicit in grdaini{a si invafamantul primar (In colab., 2002, 2008), Tratarea diferenfiat3 aelevilor din invaitéméntul primar la matematica (in colab., 2006), Prine i criteni de evaluare a competentelor profesionale ale invé{étorilor debutanti (2006), Rolul activitéjor matematice In dezvoltarea gandinii copilulul pregcolar cu deficient auditivd (in colab., 2007), Metode ‘clive folosite in predarea-invétarea matematicilclasa | in altemativa educationala step-by-step (in colab., 2007), Politic! educationale de fornare, evaluare si atestare profesional a cadrelor didactice (2007). La Editura Polirom a publicat Aritmetica. Exerciti, jcur si probleme (4 vol., ‘In colab., pentru clasele I-IV, 1997) si Didactica activitilor matematice in gradinifa (2014) © 2014 by Editure POLIROM Aceasti carte este protejaté prin copyright. Reproducerea integrala sau partala, multiplicarea prin orice mijloace si sub orice forma, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea in format ‘electronic sau audio, punerea la dispoziia publics, inclusiv prin internet sau prin refele de calculatoare, stocarea permanent sau temporara pe dispozitive sau sisteme cu posibiltatea recuperéi information, cu scop comercial sau gratuit, precum gi alte faplesimilare savargite fas permisiunea scrsa a detina- toruluicopyrightuli reprezinta o Incalcare a legislatiei cu privre la protectia proprietatiintelectuale ssi se pedepsesc penal si/sau civil in conformitate cu legile in vigoare. Foto copertt: © Dmitriy ShironosoviDreamstime.com www potirom.r Editura POLIROM. lagi, B-dul Carol I nr. 4; PO. BOX 266, 700508 Bucuresti, Splaiul Unirt nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1, sector 4, 040031, O.P. 53, C.P. 15-728 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniel: PETROVICI, CONSTANTIN Didactica matematicit pentru invatamédntul primar / Constantin Petrovici. ~ lagi: Polirom, 2014 Bibliogr. ISBN print: 978-973-46-4480-3 ISBN ePub: 978-973-48-4610-4 ISBN PDF: 978-973-46-4611-1 371.3:51:373.3 Printed in ROMANIAConstantin Petrovici Didactica matematicii pentru invatamantul primar POLIROM 2014Strategii didactice utizate la matematica | 105 Dup’ cum afirma 1. Cerghit (1983, p. 18), strategiile didactice se pot clasifica in functie de diferite criterii: © Natura obiectivelor: ~ strategii cognitive; ~ strategti afectiv-atitudinale ; = strategii actionale; © Gradul de dirijare at invari = algoritmice ; = semialgoritmice ; = nealgoritmice ; © Logica géndirit: = inductive ; = deductive; = transductive ; = mintes © Gradul de generalivate ~ generale; = specifice {n adoptarea unei decizii strategice, ultimul cuvant il are tipul de invitare propus ele- vilor, in consecingi, se pot distinge * Strategii de invétare prin receptare = imitative ; = expozitiv-reproductive (dupii modele) ; ~ explicativ-intuitive ; = algoritmice ; = de exersare (exerciti) ; = de executie; © Strategii euristice cu accent pe stimularea eforturilor: = munca independenta ; = de descoperire ; = de dirijare ; = creative (bazate pe exercitii sau activititi creative) ; * Strategit intermediare sau mixte (semidirijate de tipul celor euristice-algoritmice).. Specifice predirii-invatirit matematicii la clasele I-IV sunt — strategia induetiva ; = strategia analogic& (Cerghit, 1983, p. 18). Ca tip special de abordare a realititii matematice in manierd inductive, profesorit si levi intreprind experimente asupra situatici date, efectuand actiuni reale cu obiecte fizice sau cu obiecte create de gandire. Pe baza observatiilor Ricute, elevii sunt condusi progre- siv la conceptualizari (de exemplu, in rezolvarea de probleme care folosese abondarile inductive, elevul gandeste analitic prin probe si treptat ajunge la 0 concluzie ; acest tip de activitate reprezint& o premis a rationamentului deductiv de mai tarziu). Strategia analogicd are ca temei o prima si esentiald caracteristic& a gandirii matema- tice, aceea de a merge intr-o manierd logic-analogic’. Se intalnese analogit intre notiuni, intre idei, intre teoreme, intre demonstratii. Punctul de plecare il constituie faptul c& analogia reprezinta forma principal sub care se manifest procesele de abstractie.108 | Didactica matematicii pentru invatamantul primer Aplicarea acestor strategii diferentiate si corelate trebuie si constituie obiectivul unor preocupari statornice in activitatea oricdrui cadru didactic, invocdndu-se de fiecare data o argumentare stiintificd, motivatii de valoare, de calitate gi de eficientt, si nu 0 constructie a acestora din simple intuiti si improvizatii. Decizia strategicd fi apartine profesorului ca factor de conducere a procesului de invaimant. El réspunde de calitatea instruirii, a strategiilor puse in actiune. Analizate din punetul de vedere al caracterului lor, strategiile aplicate in activitatea didactic si educativa cotidianit se incadreazii in mai multe categorii, dezvaluind atitudini tot atat de deosebite. Exist profesori care, nu de putine ori actiondnd in virtutea inerjei, utilizeazit strategii de rutin, bazate pe automatisme rapide, rezultat al unor indelungate repetiti si stereotipuri care au sablonat pe nesimtite munca lor la catedri. Ei au tendinja si mentiné merew in actualitate aceleasi practici relativ invechite, si trateze invariabil in aceleasi maniere pro- blemele didactice curente, si foloseasc’ aceleasi combinatii de metode, procedee, mijloace, adeseori inadecvate unor Alte cadre didactice, beneficiind de o experienté la catedra, igi bazeaza cu ingeniozitate alegerea strategiilor pe complexe de deprinderi ca moduri mai generale si mai simple de abordare a predarii. Asemenea strategii devin usor aplicabile fn situatii de invaare noi, au un caracter generalizat, rspund unor categorii largi si mereu perfectionate. Se pot distinge si strategii novaroare, creative, elaborate cu mfiestrie chiar de cei care predau, cei pentru care strategiile cunoscute nu dau nicio solutie precis. Fundamentul strategiei novatoare rezidi in inlaturarea a ceea ce este vechi, depasit, in crearea unui now de activitate. Un profesor bun trebuie si dea frau liber gandiri si imaginatiei sale creatoare, adoptand strategii novatoare, in sensul dezvoltirii unor moduri noi de abordare a prediirii sau al gisirii unor modalitati noi de organizare si combinare a resurselor si metodologiilor de instruire, daca nu chiar de experimentare a unor noi metode si procedee. Procesul instructiv ~ modelat dupii strategiile problematizairii ~ formeazi la elevi mai multe tipuri de explorare si cunoastere corespunzitoare si contribuie la dezvoltarea inte- ligentei si creativitigi {in activitatea de rezolvare a problemelor, elevii invat anumite strategii sau moduri de a gindi. Aceasta poate fi conceputi ca o activitate in cadrul careia, prin transformarea strategiilor generale in strategii speciale, au loc 0 cautare secvential, 0 prelucrare si 0 confruntare a informatiilor din spatiul problematic. Examinand o problema oarecare, 0 reformulim si reformuland-o, o rezolvim ; astfel, procedeul rezolvarii problemelor ne apare ca un sir de reformuliiri pang la gusirea solutiei. Cand cercetiim strategiile reale pe baza ctirora omul construieste rezolviri, constatim ‘c& ele nu sunt nici pur standardizate, nici pur euristice. De obicei, aceste metode se imple- tese intre ele, se inktinquie astfel inedt numai in cazul unui anumit fel de probleme putem vorbi de o cdutare cu preciidere standardizatd sau euristica” (Preda, 1987, p. 9) A rezolva o problema inseamni a gsi o secvent de operatii care transforma situa- tia-scop. in acest sens se aplicX descompunerea problemelor complexe in subprobleme si abordarea spre rezolvare a subproblemelor cu cel mai mic numér de necunoscute Cele mai eficiente rezultate in insusirea cunostinfelor de matematic’ se pot obtine intr-un cadru problematic, intr-o atmosfer% menitd si activeze gindirea si celelalte functit de cunoastere, si sustina interesul si curiozitatea in studiu a elevilor si si le dezyolte spi- ritul critic.Strategii didactice utilizate la matematica | 107 O contributie deosebiti la imbunstitirea strategiilor de invatare si-o aduc profesorii, prin folosirea in cadrul orelor de curs a celor mai eficiente metode si procedee, dar si prin activizarea elevilor pentru a le spori interesul si motivatia. Profesorii trebuie sa fie recep- tivi la ceea ce le place elevilor, la ceea ce pot si vor realiza, valorificandu-le prin activitate posibilitiile si doringele, satisfaicandu-le interesele. Prin eforturi, prin perseverare si angajarea intr-o activitate sustinuti, elevul isi va mobiliza toate foriele si va da tot ce poate, dar pentru aceasta trebuie s& fl ajutim, s& i dirijam, s4 ii provocdim succesul, s& stie si isi aprecieze rezultatele, Realizarea acestor deziderate depinde de strategia actiunit didactice, de metodele si formele organizatii pro- cesului de invatamant, de tactul pedagogic al profesorului. 5.3. Strategii didactice utilizate in invatarea matematicii Majoritatea specialistilor in didactica matematicii considera c& strategiile didactice utile ‘invatérii matematicii sunt acelea care vizeazt dominant sprijinirea intelegerit, a identifi- cari semnificatilor, dezvoltarea capacitor rezolutive, stimularea capacitéilor creative, formarea si dezvoltarea capacitatilor de conceptualizare prin invatare spontand, dat mai ‘ales dirijata. Didactica matematicii traditional agumenteaz4 ideea c& sarcinile instruirit miatematice a elevilor din invatamantul preuniversicar, indiferent de nivel, coineid in mare masurit cu. sarcinile educatiei intelectuale. Conform teori ielor psihopedagogice, educatia intelectual’ necesiti dezvottarea ~ capacitiilor de ingelegere ; ~ capacititilor de conceptualizare ; ~ capacitatilor rezolutive si creative. La acestea, actualele orientiri pedagogice adaugtt ~ dezvoltarea intereselor pentru cunoastere ; ~ initierea elevilor in tehmicile de cercetare/munc’ intelectual’; - formarea unei concepiii realiste despre lume si viata. Priceperile si deprinderile de munc& intelectuald presupun formarea si dezoltarea ace- lor competente pe care trebuie st le dobandeasca elevii pentru a fi capabili sf inteleagi singuri notiunile, conceptele, fenomenele sau experientele pe care le invat, le studiazi sau le cerceteazi. Cunostinjele au valoare numai cfnd sunt utile si imtelese conceptual, iar succesul integrarii sociale este al celor care analizeaz& critic informatia si isi construiesc propriile realitati. Coneluziile studiitor in domeniu dovedese faptul cd activitiile instructive cu cea mai ‘bund rat de memorare gi asimilare sunt cele in care elevii: ~ aplic& in mod activ ceea ce au invatat; ~ sunt solicitati s& tsi formeze constructii mentale ; = sunt implicati in sarcini de lucru de ordin inalt (conform taxonomiei lui Bloom) ; ~ sunt antrenati sé proceseze informatia cu ambele zone ale creierului si sa exerseze mai multe stiluri de invagare. Pentru diagnoza si analiza eficientei celor mai utilizate strategii in invaarea matema- ticii trebuie avute in vedere sarcinile care faciliteaz# atingerea obiectivelor de refering’/108 | Didactica matematicii pentru invatamantul primer competentelor specifice ale instrurii matematice pentru fiecare ciclu de invatamant preu- niversitar ~ dezvoltarea capacitatii de a gestiona informatii matematice (definitii, enunturi, notiuni si concepte care au o largt aplicabilitate in invatare si constituie elementele de baz’ ale structurii cognitive a elevului) ; = dobindirea deprinderii de utilizare a conceptelor si regulilor (care in procesul invayt- rii constituie insusirea strategiilor rezolutive simple) ~ dezvoltarea deprinderii de argumentare logic’ si demonstrare, de analiz si sintez’ a datelor (care constituie interconexiunea dintre strategiile cognitive si cele rezolutive, adic metodica specificd rezolvarii problemelor) ; ~ cultivarea unei atitudini pozitive fat% de propriul progres in invitarea matematicii Plecind de la criterii metodice, sarcini ale instruirii si obiective generale ale discipline, R.M. Gagné a argumentat cX, indiferent de nivelul de sudiu al invayémantului preuniver- sitar, cele mai folosite tipuri de strategii specifice activitatilor de invatare a matematicii sunt — strategiile euristice de predare-invatare ; — strategiile pentru dezvoliarea capacititilor rezolutive ; — strategiile de intiere a elevilor in operatii specifice procesului rezolutiv ; — strategiile de formare a unor deprinderi de lucru utile in rezolvarea de probleme ; ~ strategiile de progres al contributiei presonale a elevilor in rezolvarea probleme- lor; — strategiile de antrenare progresiva a elevilor in rezolvarea problemelor dificile ; — strategiile de stimulare a creativititi elevilor (Gagné, 1973), a) Strategie euristice de predare-invaware au ca efect asupra elevilor stimularea ope~ lor gandirii, judecitilor, rationamentelor logice, conexiunilor mentale de explorare si conduc la descoperirea informatiei prin invatare activi, constienti. Utilizarea constant de citre profesor a strategiilor euristice in proiectarea procesului didactic asigura in mod natural transferul de la inva(améntul traditional, centrat pe activitatea cadrului didactic si transmiterea informatiei, la invatamantul modern, centrat pe implicarea activa a elevului {in demersul de predare-invatare. {n didactica actuala, utilizarea eficient a strategiilor euristice de predare-invatare presupune mai mult decat cunoasterea simplei metode a conversatiei euristice. Aplicarea in sala de clast a strategiilor euristice de predare-invajare necesita dezvoltarea abiliitilor de abordare in colaborarea cu elevii, a unei serii bogate de metode cu ajutorul edirora s& se realizeze atat simbioza interconditionarii celor dou componente ~ strategti de predare si strategii de inviqare -, ct si contextul optim fn care elevii sa dobiindeasca cunoasterea, informatia Strategiile de predare gindite si alese de profesor pentru derularea demersului di trebuie si genereze in sala de clasi conditile, starea, atmosfera in care toti elevii si bene- ficieze de strategiile de invdjare sau, mai mult, si reuseasc’ s& isi construiasc& propriile strategii de cunoastere. Pentru ca strategiile de predare s& conducd cu certitudine la realizarea situatiilor optime in care elevii sf ajungd la cunoastere gi s& isi dezvolte competentele, este esential si fie alese cele mai potrivite metode si procedee euristice. Ideal este ca proiectarea instruiii si vizeze realizarea acelor situatii de invagare in care: dirijat, elevul invagd ; semidirijar, isiStrategii didactice utizate la matematica | 109 formeaza strategii de invitare a noului material ; independent, isi elaboreazd strategii rezolutive sau chiar strategii de autodirijare gi control al propriei gandir Metoda euristicit este definits in literatura de specialitate ca fiind calea specifica de recolvare a unet probleme cu caracter general. Structura metodei euristice include mai multe procedee care practic sunt detalieri ale metodei, cu aplicabilitate restrans& la diver- sele secvente de invitare Procedeele euristice sunt mecanisme ale gandirii care sugereaza si stimuleazi genera- rea de conexiuni intre cunostinte insusite si experiente traite, conexiuni necesare rezolvi- rii gi care permit identificarea cai optime de rezolvare a problemei {In procesul de invatare a matematicii centrat pe elev, strategiile didactice interactive ofera solutii structural-procesuale, dar si metodologice, prin modul particular de combinare a diferitelor metode, procedee, mijloace didactice si forme de organizare specifice. ) Strategiite inductive sunt bazate pe un proces de abordare a conceptelor matematice de la particular la general. Prin observare dirijata si actiune, elevii dobandese treptat ccapacitatea de a generaliza. Acest tip de invatare constituie premisa pentru rationamentele de tip deduetiv de mai tarziu. imbinarea invatarii inductive cu cea deductiva constituie fundamentul logic al instructiei, intrucat ambele forme de rationament sunt prezente in activitatea cognitiva a elevului, in toate situatiile de invatare. in procesul de invatare a matematicii, invajarea deductiva si cea inductiva se sprijina pe metodele verbale si intui- . Invajarea inductiva faciliteazt organizarea perceptiilor si creeaz’ premise pentru descoperirea de clitre elev a elementelor invariante cu care opereaz. Prin comparatii si clasificari, elevii invagi si identifice caracteristici ale unor clase de concepte, s& parcurgtt

S-ar putea să vă placă și

• MODEL Cercetare Experiment PDF

  

  Document95 pagini

  MODEL Cercetare Experiment PDF

  Elena Rosca

  100% (2)
• Romulus Vulcanescu Matile Populare 1970

  

  Document273 pagini

  Romulus Vulcanescu Matile Populare 1970

  Elena Rosca

  Încă nu există evaluări
• Rezumat

  

  Document23 pagini

  Rezumat

  Elena Rosca

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• 09 Anton-Nane

  

  Document2 pagini

  09 Anton-Nane

  Elena Rosca

  Încă nu există evaluări
• Valorificarea Educatiei Outdoor Premisa A Dezv Personalitatii Presc Conf Univ DR Habil Horațiu Catalano

  

  Document4 pagini

  Valorificarea Educatiei Outdoor Premisa A Dezv Personalitatii Presc Conf Univ DR Habil Horațiu Catalano

  Elena Rosca

  Încă nu există evaluări
• Material RED

  

  Document3 pagini

  Material RED

  Elena Rosca

  Încă nu există evaluări
• Planificare Ds Cun Med Grupa Mare

  

  Document4 pagini

  Planificare Ds Cun Med Grupa Mare

  Elena Rosca

  Încă nu există evaluări
• (PDF) Testul Bender A Si B

  

  Document31 pagini

  (PDF) Testul Bender A Si B

  Elena Rosca

  100% (1)
• Exemplu Interesant

  

  Document2 pagini

  Exemplu Interesant

  Elena Rosca

  100% (1)
• Nevoi Speciale

  

  Document32 pagini

  Nevoi Speciale

  Elena Rosca

  Încă nu există evaluări
• 1.rolul Valorilor Personale În Activitatea Profesională

  

  Document6 pagini

  1.rolul Valorilor Personale În Activitatea Profesională

  Elena Rosca

  100% (1)
• Optional Gradinita Caracterul

  

  Document7 pagini

  Optional Gradinita Caracterul

  Elena Rosca

  Încă nu există evaluări