UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ISTORIE

MODĂ ȘI VESTIMENTAȚIE ÎN FILMELE

ROMÂNEȘTI DIN PERIOADA COMUNISTĂ

Prof. coordonator
Conf. univ. dr. Nițu Florentina Student
Dragomir-Vișoiu Ramona -Milena

București
2022
 Fiind considerată una dintre cele șapte arte frumoase, o artă nemuritoare,
cinematografia a revoluționat modul în care este văzută și percepută lumea. În ceea ce
privește cinematografia românească, existența sa se împarte în trei etape: înainte și după anul
1945 și după anul 1990, până în prezent. Încă de la începutul anilor ’40 producțiile
cinematografice devin subordonate obiectivelor propagandistice ale țării.

Primele filme din epoca stalinistă erau inspirate din cărți celebre, precum La moara
cu noroc, film produs în anul 1955 de către Studioul Cinematografic București, ecranizare
după nuvela cu același nume a lui Ioan Slavici. Filmul este în format alb-negru și prezintă
lumea creionată de Slavici a familiei lui Ghiță, fost cizmar, care ia în arendă hanul Moara cu
noroc, situat la o răscruce de drumuri, din dorința sa de a se îmbogăți. Ana, soția lui Ghiță și
mama a doi copii, este o femeie tânără și frumoasă, pură și luminoasă la chip, purtând
veșminte populare, ie cu motive ornamentale și broderie la gât, basma neagră, prinsă la spate,
vestă și fustă lungă. Mama Anei poartă de asemenea straie populare și este privită drept omul
înțelept, care încearcă să îl prevină pe Ghiță că dorința de îmbogățire poate fi nefastă pentru
el și familia sa, iar banii sunt aducători de nefericire. Ghiță, fost cizmar, personaj înalt, cu
mustață, poartă cămașă albă, vestă de culoare neagră, cingătoare la brâu, pantaloni și cizme
până la genunchi. Lică Sămădăul pare un personaj inspirat din filmele de tip western,
înfățișându-se la han călare pe calul său alb, fiind înalt, cu mustața lungă, purtând pălărie
neagră, brâu din piele, unde își ține pistolul, cămașă subțire și albă cu mâneci largi, pieptar
negru, pantaloni negri și cizme, având imaginea unui personaj arogant, uneori demonic.
Jandarmul, unul dinte cei trei stâlpi ai satului românesc alături de preot și învățător, personaj
al statului, dar și al satului din trecut, interpretat de cunoscutul actor Colea Răutu, care îi dă
viață lui Pintea, un om scund, cu mustața tunsă, având uniformă de serviciu și o ținută
impecabilă. Putem observa la personajele filmului vestimentația formată din port popular,
datorată probabil provenienței acestora din mediul rural, unde costumul popular făcea parte
din zestrea fiecărei familii.

Apărul în anul 1951, în vremea lui Gh. Dej, filmul În sat la noi, ecranizare după
nuvela “Nopțile de iunie” a lui Petru Dumitriu, este un film de propagandă ce ilustrează
drama rurală a țăranilor cărora li se va impune colectivizarea forțată. Filmul conturează
imaginea unui sat de câmpie, ulițe unde țăranii grăbiți pășesc, garduri cu ulci de lemn și case
cu aspect pitoresc. Femeile de la sat poartă straie populare, ii înflorate, basmale cu broderie,
fotă cu modele, în timp ce bărbații poartă de asemenea costum popular, iar chiaburii sunt ușor
de recunoscut după vestimentația opulentă. Se conturază imaginea omului de partid, care se
distinge prin prestanță, purtând cămașă, cravată, veston și sacou.

Directorul nostru, film produs în anul 1955, de către Studiul Cinematgrafic București,
este o comedie satirică la adresa birocrației, ce a produs un puternic scandal în epocă.
DGRBP-ul, este în aparență insistuția unde viața se desfășoară liniștită, fără zguduiri, însă
corupția, aroganța, nepotismul și servilismul sunt atent înfățișate de către regizor.

Putem remarca cu ușurință faptul că instaurarea comunismului în România a însemnat

și un stil vestimentar auster, caracterizat prin lipsa modei, a rafinamentului și a bunului-gust,
oamenii îmbrăcându-se aproape uniform. Putem remarca funcționarii îmbrăcați în costume
standard, de culori închise și purtând cravate, iar ţinutele doamnelor erau formate din fuste
lungi, drepe, părul permanent. Sunt ilustrate moravurile funcționarilor: directorul este un
personaj îndesat, îngâmfat și tiranic, care luptă pentru poziția sa. Arhivarul Gheorghe Ciubuc,
personaj interpretat de marele actor Grigore Vasiliu-Birlic, este naiv și lingușitor, iar bătrânul
Tănase Florescu este funcționarul curajos care provoacă agitație.

Brigada Diverse este un film de comedie românesc produs în anul 1970, considerat de
numeroși critici un film cu puternic caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, ce
prezintă aventurile a trei hoți recidiviști, Fănică Patraulea, interpretat de Jean Constantin,
Gogu Steriade, căruia i-a dat viață Dem Rădulescu și Trandafir, interpretat de marele Puiu
Călinescu. Întrucât la vremea aceea milițienii nu se bucurau de simpatie primită din partea
populației, filmul a urmărit creșterea popularității acestora și a beneficiat de sprijinul și
implicarea Ministerului Afacerilor Interne. Putem observa că începând cu anii ’70, trendul se
mai diversifică, ținutele nu mai sunt atât de terne ca în trecut, domnișoarele poartă costume
viu colorate, fuste mini, părul lung și coafat, rochii negre, mulate pe corp, curea în talie și
pantofi cu toc – cum este cazul “văduvelor” hoațe care doresc în felul acesta să își seducă
viitoarele “victime”. Uniformele milițienilor, interpretați de maeștrii Toma Caragiu,
Sebastian Papaiani și Iurie Darie erau de culoare albastră, având veston cu guler și revere,
prevăzute cu un rând de nasturi, două buzunare mici la piept, cămașă bleu, petlițe de culoare
roșie, cravată gri, dar și caschetă având inscripționată stema României comuniste.

Nea Mărin Miliardar este un film de comedie apărut în anul 1979, regizat de Sergiu
Nicolaescu şi produs de Casa de Filme Numărul Patru, fiind considerat unul dintre cele mai
vizionate filme româneşti din toate timpurile. Filmul critică societatea capitalistă decadentă,
ilustrată preponderent la petrecerea de la final. Marele actor Amza Pellea îl interpretează pe
ţăranul oltean Nea Mărin Juvete din comuna Băileşti, un personaj hazliu, inspirat de
consătenii din satul natal, rezervorul de cinste şi energie a socialismului, ce ajunge însă să fie
confundat cu miliardarul american Marlon Juvett, datorită asemnării fizice izbitoare dintre cei
doi. Nea Mărin poartă straie populare tradiţionale olteneşti, iţari albi, ie cu broderie, pălărie
de paie şi cingătoare lată la brâu. Deţine o valiză ce conţine brânză şi praz, similară cu cea a
miliardarului american, care însă este plină cu dolari. Remarcăm în vestimentaţia
americanului Juvett moda cămăşilor cu guler larg, a costumelor albe şi a pălăriilor în stil
cowboy. Veta, interpretată de Draga Olteanu Matei este apriga soţie a lui Nea Mărin care
vine pe litoral pentru a-l vizita pe acesta cu paporniţa plină de praz, obicei specific oltenilor.
Veta poartă pe cap o basma lungă de culoare neagră, poartă o fustă lungă, largă şi vaporoasă,
ie de culoare albă şi o vestă de culoare neagră. Interesantă este conjunctura prin care nea
Marin ajunge să îl cunoască pe americanul milardar, atunci când recepţionistul oltean Sache îi
oferă pentru o noapte lui nea Mărin camera lui Juvett. Samantha o interpretează pe fiica
americanului, are rolul unui personaj exotic, fiind blondă, cu părul lung şi cu vestimentaţie
orientală. Cameristele hotelului Vega, acolo unde se cazează nea Mărin, poartă uniformă
formată din cămaşă albastră cu volane albe şi mâneci de dimensiuni medii, şorţ tip fustă de
culoare albă, dres negru pantofi cu toc şi coroniţă albă pe cap.

Liceenii este filmul-fenomen al sfîrșitului anilor ’80, ce a influențat numeroase

generații de tineri. Filmul ilustrează începutul de an școlar la liceul unde în clasa a X-a B se
fac remarcați patru tineri: Ionică, interpretat de Mihai Constantin, Mihai, interpretat de Ștefan
Bănică Jr, Danei tânăra cu ochi mari și pătrunzători, chip frumos și zâmbet cuceritor, purtând
pe cap banderolă albă și având părul până la umeri, intrepretată de Oana Sârbu şi Geta,
liceeana rebelă interpretată de Cesonia Postelnicu. Remarcăm în rândul elevilor de liceu
uniforma ce ilustra tendința regimului de a uniformiza populația. Băieții purtau un costum de
culoare închisă, cămașă albastră, cravată și nelipsita matricolă, iar fetele purtau cămașă
albastră, sarafan de culoare închisă, banderolă albă, iar părul trebuia prins în coadă. Pentru
liceeni, școala nu se rezuma doar la orele de curs, ci presupunea muncă la strung, unde Mihai
se furișează noaptea pentru a repara o piesă greșită, muncă patriotică și apartenența la o
organizație: “UTC-iștii clasei a X-a B”. Tinerii liceeni erau educați atât moral, cât și civic, în
spiritul considerației și respectului față de patrie și popor, dar și față de partid. Pentru a
ajunge în clasa a XI-a liceenii susțineau examenul de treaptă. Putem observa lupta între
rigorile societății comuniste și influența occidentală, pasiunea pentru muzica rock, posterele
lipite pe pereții camerelor de cămin, iar între hainele purtate în afara școlii se remarcă blugii,
puloverele cu aspect de tricot, cămășile în carouri la băieți sau bluzele viu colorate cu
imprimeu sau cu modele florale, în cazul fetelor. Povestea de iubire era una pură, ingenuă,
Mihai îi pune Danei garoafe în pupitrul băncii însă fără ca aceasta să știe. Între cadrele
didactice se remarcă dirigintele Socrate, iubit de toată clasa și profa exigentă de matematică,
Isoscel.

Moromeții, una dintre capodoperele cinematografiei româneşti, filmul în regia lui

Stere Gulea, adaptare după romanul omonim al lui Marin Preda, ne prezintă modul în care,
sub presiunea schimbărilor sociale, se destramă o familie ţărănească tradiţională dintr-un sat
de câmpie al României, în ciuda eforturilor disperate ale capului acesteia, Ilie Moromete de a
îi ţine uniţi. Filmul are o puternică amprentă istorică ilustrând felul în care ţăranii au avut de
suferit în urma crizei economice din anii 1929 – 1933, iar transformările politice ajung să
conducă la violenţe între ţărani. Acţiunea se desfăşoară în satul Siliştea Gumeşti, iar figura
centrală a filmului este Ilie Moromete, interpretat de Victor Rebenciug. Moromete este
ţăranul gânditor, având o vârstă incertă între tinereţe şi bătrâneţe, atunci când doar marile
nenorociri sau marile bucurii mai pot schimba o persoană. Problemele financiare,
neajunsurile şi răzvrătirea fiilor mari îl determină să devină necomunicativ şi înrăit.
Moromete poartă veşminte ţărăneşti, cămaşă albă şi vestă şi fumează ţigări ori de câte ori are
ocazia să îşi procure. Moromete este un personaj sociabil, adoptând o poziţie de superioritate
atunci când merge pentru a citi ziarele şi a interpreta politica, alături de Cocoşilă sau Dumitru
lui Nae, în poiana lui Iocan. Catrina este a doua soţie a lui Moromete, o femeie copleşită de
griji, cu zece ani mai tânără decât soţul ei, prezintă tipologia femeii simple, puternic ancorată
în comunitatea rurală.Femeia îşi găseşte refugiul în biserică, religia fiind singura care îi mai
salvează sufletul. Aspectul fizic înfăţişează o femeie slabă, poartă basma de culoare închisă
pe cap, prinsă la spate, ie tradiţională sau cămăşi sărăcăcioase şi păşeşte desculţă. Atunci
când merge la biserică poartă straie de culoare neagră, fustă lungă şi vestă albă de lână.
Jupuitu’, agentul fiscal însărcinat să recupereze fonciirea este infăţişat drept un om al statului,
purtând costum negru, cămaşă albă, cravată şi pălărie, având cu el o servietă de culoare
neagră. Niculae, personajul principal, fiul lui Ilie şi al Catrinei, poartă veşminte sărăcăcioase
şi tălpile goale. Copilul cunoaşte de mic viaţa aspră a satului, este pus de tatăl său să meargă
la muncile câmpului, este trimis cu oile, însă cea mai mare dorinţă a sa este de a merge mai
departe la şcoală, impresionând prin maturitatea gândirii şi perseverenţa de care dă dovadă. În
ziua serbării, are o înfăţişare neglijentă, poartă pălăria veche a tatălui său, o cămaşă în carouri
şi tălpile goale brăzdate de răni şi lovituri.
BIBLIOGRAFIE

Aici a fost regizat filmul Moromeţii, disponibil online la adresa

https://taracubalauri.com/2021/05/22/aici-a-fost-regizat-filmul-morometii/, accesat la
11.01.2022

Brigada Diverse în alrtă, dispobil la adresa, http://aarc.ro/articol/brigada-diverse-in-

alerta, accesat la 11.01.2022

Cinematografia românească – scurt istoric, disponibil online la adresa

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cinematografia-romaneasca-scurt-
istoric, accesat la 10.01.2022

Cum a cochetat comunismul cu satira, disponibil online la adresa

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-cochetat-comunismul-cu-
satira, accesat la 10.01.2022

Directorul nostru (1955), disponibil online la adresa

https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/film-romanesc~directorul-nostru~57, accesat
la 11.01.2022

Filmul Moromeţii: Mină de aur, nefolosită de comunişti, disponibil online la adresa

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/filmul-morometii-mina-de-aur-
nefolosita-de-comunisti, accesat la 11.01.2022

În sat la noi (1950), disponibil online la adresa http://aarc.ro/articol/la-moara-cu-

noroc-cronic-de-film, accesat la 10.01.2022
În sat la noi, disponibil online la https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/film-
romanesc~n-sat-la-noi~94 , accesat la 10.01.2022

“La moara cu noroc” – cronică de film, disponibil online la adresa Aarc.ro - Totul
despre Filmul Romanesc, accesat la 10.01.2022

Măiestrie regizorală clasică, disponibil online la adresa

http://aarc.ro/articol/directorul-nostru, accesat la 11.01.2022

Nea Mărin Miliardar, disponibil online la adresa

https://cinematografiaveche.com/nea-marin-miliardar/, accesat la 11.01.2022

Nea Mărin Miliardar, disponibil online la adresa

https://cinematografiaveche.com/nea-marin-miliardar/, accesat la 11.01.2022

Propagandă și manipulare în filmul românesc, disponibil la adresa

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/propaganda-si-manipulare-in-filmul-
romanesc, accesat la 11.01.2022

Tineri și frumoși de-a pururi: eroii din seria “Liceenii”, disponibil online la adresa
http://www.tvr.ro/reteta-unui-film-care-nu-imbatraneste-niciodata-
liceenii_28574.html#view, accesat la 11.01.2022