UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA

Facultatea: CONSTRUCŢII DE MAŞINI

Departamentul : INGINERIA FABRICATIEI
Disciplina : Tehnologia sistemelor flexibile de fabricație

Laborator
-Studiu de caz-

Student: Nume Prenume

Specializarea: TCM_??, anul IV
1
 Cuprins

1. Introducere ................................................................................................... 3
1.1 Sistemul de fabricație ............................................................................. 3
1.2 Sistemul flexibil de fabricație ................................................................ 3
1.3 Scopul lucrării........................................................................................ 4
2. Baza de date ................................................................................................. 5
3. Realizarea histogramelor și determinarea nucleului tipologic ....................... 7
3.1 Seria de fabricație .................................................................................. 7
3.2 Lungimea arborelui ................................................................................ 8
3.3 Masa arborelui ....................................................................................... 9
3.4 Materialul arborelui ............................................................................. 10
3.5. Determinarea nucleului tipologic............................................................ 10
4. Analiza sarcinii de fabricație ...................................................................... 11
5. Alegerea numărului de mașini din sistem ................................................... 12
6. Amplasarea mașinilor în sistem .................................................................... 13

2
 1. Introducere

1.1 Sistemul de fabricație

Sistemul de fabricație (S.F.) reprezintă totalitatea mijloacelor și a relațiilor existente între

aceste mijloace, capabile să rezolve o sarcină sau un domeniu de sarcini de fabricație,
realizând unul sau mai multe produse ce pot fi oferite pe piață.
Funcția generală a unui sistem de fabricație constă în transformarea unui flux de materiale
și a unui flux de informații cu ajutorul unui flux de energie, astfel încât informațiile să se
imprime materialelor, mărindu-le valoarea, obținând produse finite la ieșirea sistemului.

1.2 Sistemul flexibil de fabricație

Sistemul flexibil de fabricație (S.F.F.) reprezintă un grup de mașini unelte cu comandă

numerică (M.U.C.N.) legate între ele printr-un sistem automat de transport și manipulare a
paselor și sculelor, comandat de calculator, care realizează prelucrarea automată în serii mici
și mijlocii a oricărei piese aparținând unei familii de piese cu asemănări morfologice și/sau
tehnologice, în limitele unei capacități și ale unui algoritm de fabricație prestabilite.

VaJoare de plan Calculator Protocoale privind

Programe de de - ..... desfssurarea lucrului in SFF
comanda r- - proces
I
I
----'-:- Transport p~cte eliberate +----~
I

Semifabricate Instalare Mijloace de transport Depaletizare Piese finite

--- semifabricate ~j alimentare cu piese piese
al etc a m.u.

1----Evacuare aschii

Mijloace pentru alimentarea o-----~

...------- cu scule a m u.

Scule pregatite Scule uzate

pentru lucru I
~-----1 Sector pentru 1-11 egitirc ~ ------
prereglare scule

----+ Flux materiale

- - - - ~ Flux informatii

Fig. 1.2. Structura generală a unui SFF

3
 Structura generală a unui S.F.F., sub forma schemei bloc (fig. 1.2) permite evidențierea
funcțiilor generale ale sistemului:
➢ o funcția de prelucrare automată a pieselor;
➢ o funcția de depozitare, transport și manipulare automată;
➢ o funcția de comandă automată a tuturor componentelor sistemului și de
supraveghere, control și diagnostic automate.

Introducerea și exploatarea S.F.F. asigură obținerea unei eficiente înalte și creșterea

efectelor economice ale producției. Cele mai importante sunt:
➢ o reducerea numărului de muncitori de până la 5 ori față de producția
convențională;
➢ o reducerea personalului pentru pregătirea fabricației de aprox. 2.5 ori;
➢ o reducerea cu 50% a utilajelor tehnologice;
➢ o reducerea cu 20-40% a spațiilor necesare producției;
➢ o creșterea productivității muncii cu 200-400%;
➢ o creșterea producției anuale;
➢ o scăderea cu 40-45% a cheltuielilor de producție și a cheltuielilor
suplimentare cu până la 85%;
➢ o scurtarea timpilor de prelucrare a pieselor pe MU cu 50% și creșterea calității
producției;

1.3 Scopul lucrării

Scopul acestui studiu de caz constă în analizarea unei game variate de arbori (100 de tipuri
de arbori de prelucrat) în vederea realizării schemei de amplasare a utilajelor in sistemul
necesar prelucrării acestor arbori. Astfel se va tine cont de: seria de fabricație, lungimea
arborilor, masa acestora și materialul din care trebuie realizați. Mașinile utilizate pentru
prelucrare lor vor fi: mașini de strunjit, rectificat, frezat, găurit și mortezat.
În funcție de datele inițiale se va stabili nucleul tipologic, în urma căreia va începe analiza
sarcinii de fabricație, ce va determina numărul mașinilor din sistem. În final, în funcție de
rezultatele obținute, se va realiza amplasarea mașinilor în sistem.

4
 2. Baza de date

Tip Vol. ƿ Masa Timp util/buc.

L_max Ø_max Material
arbore producție Strunjire Frezare Găurire Rectificare
- [Buc] [mm] [mm] - [g/mm*3] [Kg] [Min] [Min] [Min] [Min]
T01 174 609 181 AW 0,0027 42,3073 32 15 24 31
T02 206 536 204 AW 0,0027 47,30053 34 30 23 13
T03 310 507 47 AW 0,0027 2,374896 30 24 19 20
T04 368 1409 98 AW 0,0027 28,69485 15 28 16 17
T05 505 297 134 AW 0,0027 11,30855 22 8 23 32
T06 596 543 113 AW 0,0027 14,70272 21 15 7 24
T07 905 260 152 AW 0,0027 12,738 34 21 30 21
T08 1232 189 137 AW 0,0027 7,522181 17 14 24 24
T09 1246 1264 93 AW 0,0027 23,18216 13 24 8 29
T10 1559 148 90 AW 0,0027 2,54207 9 7 16 8
T100 1668 1374 56 PA 0,0018 6,091333 32 35 8
T11 1928 1374 139 AW 0,0027 56,29336 7 34 25 9
T12 2618 128 68 AW 0,0027 1,255072 26 17 32 33
T13 2659 474 90 AW 0,0027 8,141496 35 14 25 30
T14 3173 827 86 AW 0,0027 12,9701 26 26 7 28
T15 3376 243 194 AW 0,0027 19,39325 14 16 32 14
T16 3816 248 137 AW 0,0027 9,870375 19 11 28 14
T17 3866 1390 10 AW 0,0027 0,294751 33 12 32 28
T18 4080 582 117 AW 0,0027 16,89412 33 10 8 7
T19 4601 400 59 AW 0,0027 2,952602 19 35 35 23
T20 5363 126 140 AW 0,0027 5,236818 8 12 31 23
T21 5849 912 161 AW 0,0027 50,12881 12 29 17 24
T22 6044 562 145 AW 0,0027 25,05608 17 32 19 18
T23 6687 416 142 AW 0,0027 17,78733 10 28 15 7
T24 6689 709 97 AW 0,0027 14,1459 8 31 29 14
T25 6734 124 173 AW 0,0027 7,869638 32 26 29 35
T26 7196 235 42 AW 0,0027 0,879037 12 7 30 22
T27 7692 554 90 AW 0,0027 9,515588 11 30 34 12
T28 7746 1372 129 OA 0,085 1524,156 12 24 32 19
T29 8050 212 136 OA 0,085 261,7639 33 32 27 27
T30 8145 809 290 OA 0,085 4541,931 33 31 22 32
T31 9142 126 138 OA 0,085 160,1861 24 35 30 25
T32 9788 592 183 OA 0,085 1323,488 21 14 16 34
T33 2636 491 353 OA 0,085 4084,387 22 8 33 29
T34 2729 429 67 OA 0,085 128,5591 9 11 8 19
T35 2763 712 126 OA 0,085 754,6005 27 31 23 15
T36 3058 1426 39 OA 0,085 144,7921 24 12 12 23
T37 3158 372 98 OA 0,085 238,5015 20 25 26 13
T38 3335 1374 104 OA 0,085 992,0862 7 32 10 33
T39 3574 1264 257 OA 0,085 5573,26 32 19 31 20

5
T40 3854 141 236 OA 0,085 524,2508 30 32 20 20
T41 3890 1319 18 OA 0,085 28,52895 34 28 10 23
T42 3893 1323 122 OA 0,085 1314,545 11 13 9 17
T43 4249 311 160 OA 0,085 531,4915 12 23 16 15
T44 4999 749 120 OA 0,085 720,013 12 8 20 16
T45 5123 137 180 OA 0,085 296,3204 24 30 30 24
T46 5272 240 30 OA 0,085 14,41949 27 25 10 17
T47 5750 126 134 OA 0,085 151,0345 29 21 33 8
T48 8191 1419 173 OA 0,085 2835,114 9 21 22 34
T49 83510 269 118 OA 0,085 250,0416 14 17 24 33
T50 84813 274 366 OC 0,00785 226,2869 15 10 34
T51 90949 281 353 OC 0,00785 215,8751 19 12 16
T52 120916 198 247 OC 0,00785 74,4742 12 27 19
T53 131551 498 35 OC 0,00785 3,761076 16 14 12
T54 131589 141 110 OC 0,00785 10,51844 22 31 23
T55 133724 525 246 OC 0,00785 195,8738 10 15 19
T56 1537 139 136 OC 0,00785 15,85037 16 33 14
T57 158743 138 64 OC 0,00785 3,484863 10 28 23
T58 161416 1315 123 OC 0,00785 122,6543 26 29 29
T59 162110 558 164 OC 0,00785 92,52703 8 31 9
T60 173138 439 108 OC 0,00785 31,56885 18 30 20
T61 1820 1364 232 OC 0,00785 452,6235 30 14 13
T62 187019 1328 12 OC 0,00785 1,178982 29 17 11
T63 198671 1409 77 OC 0,00785 51,50379 35 23 26
T64 2000 263 76 OC 0,00785 9,365472 10 25 7
T65 2000 267 102 OC 0,00785 17,12609 24 20 17
T66 218360 1409 359 PA 0,0018 256,7139 13 26 7
T67 2237 233 382 PA 0,0018 48,06536 16 13 24
T68 238776 503 176 PA 0,0018 22,02637 9 14 8
T69 2426 147 245 PA 0,0018 12,47381 24 13 32
T70 2523 1323 394 PA 0,0018 290,3367 21 30 7
T71 262432 404 283 PA 0,0018 45,74081 24 26 17
T72 2586 433 157 PA 0,0018 15,08818 33 26 31
T73 275660 1426 78 PA 0,0018 12,26474 28 15 24
T74 2768 508 52 PA 0,0018 1,941869 28 33 20
T75 282349 1263 294 PA 0,0018 154,329 9 10 33
T76 2631 219 287 PA 0,0018 25,50102 20 14 33
T77 283459 1426 349 PA 0,0018 245,5387 10 11 15
T78 3105 133 122 PA 0,0018 2,798471 26 9 7
T79 313523 1372 212 PA 0,0018 87,17168 19 16 24
T80 340549 1315 339 PA 0,0018 213,6361 7 33 22
T81 3322 385 246 PA 0,0018 32,93673 32 27 7
T82 354324 929 196 PA 0,0018 50,45189 14 10 9
T83 363340 1355 343 PA 0,0018 225,3601 16 24 35
T84 368609 188 104 PA 0,0018 2,874578 23 20 24
T85 376964 571 182 PA 0,0018 26,73797 7 7 27

6
T86 3798 1419 59 PA 0,0018 6,982903 23 23 26
T87 3485 469 75 PA 0,0018 3,729451 7 22 31
T88 396001 132 124 PA 0,0018 2,86924 19 33 22
T89 398612 131 178 PA 0,0018 5,867605 12 7 10
T90 4092 560 28 PA 0,0018 0,62066 13 29 35
T91 415034 293 69 PA 0,0018 1,972038 13 22 29
T92 4293 1263 43 PA 0,0018 3,301337 25 17 8
T93 4337 497 27 PA 0,0018 0,512193 15 34 8
T94 538170 176 193 PA 0,0018 9,267804 12 27 14
T95 4303 190 147 PA 0,0018 5,80414 30 21 21
T96 4401 398 124 PA 0,0018 8,651193 32 19 21
T97 4941 1390 162 PA 0,0018 51,56968 18 21 12
T98 4943 521 196 PA 0,0018 28,29433 19 23 18
T99 7131 2428 52 PA 0,0018 9,281217 14 19 32

3. Realizarea histogramelor și determinarea nucleului tipologic

3.1 Seria de fabricație

În funcție de seria de fabricație se vor alege 4 intervale de analiză:

I. 1-500 [buc./an] (unicat/serie mică)
II. 500-10000 [buc./an] (serie mijlocie)
III. 10000-50000 [buc./an] (serie mare)
IV. 50000-500000 [buc./an] (producție de masă)

Seria de fabricatie
Nr. de tipuri distincte

100
/
50

0
Serie mica-unicate serie mijlocie serie mare Productie de
masa
Tip productie

În urma realizării histogramei se va determina care serie cuprinde cele mai multe tipuri
de arbori (în acest caz este intervalul II. 500-10000 [buc./an] (serie mijlocie), cu 75 de tipuri

7
 3.2 Lungimea arborelui

Ca număr de intervale pentru lungimea arborelui s-au ales de asemenea patru:

I. 1-101 [mm]
II. 101-500 [mm]
III. 501-1500 [mm]
IV. >1501 [mm]

Lungimea arborelui

50
45
Cantitate procentuală [%]

40
35
30
25
20
15
10
5
0
Piese scurte Piese normale Piese lungi Piese agabaritice
Lungimea [mm]

Se va analiza histograma și se va determina intervalul de lungimi ce predomină în

cadrul arborilor: II. 101-500 [mm], arbori cu lungimi normale, existând 50 de tipuri de arbori.

8
 3.3 Masa arborelui

Pentru repartizarea tipurilor de arbori în funcție de masă s-au ales tot patru intervale:
I. 0.1-0.9 [kg]
II. 1-60 [kg]
III. 61-300 [kg]
IV. >300 [kg]

Masa arborelui

70

60
Cantitate procentuală [%]

50

40

30

20

10

0
Piese usoare Piese normale Piese grele Piese agabaritice
Masa [kg]

Intervalul care cuprinde cele mai multe tipuri de arbori este II. 1-60 [kg] (piese
normale), cu 62 de tipuri de arbori.

9
 3.4 Materialul arborelui

Având în vedere că arborii sunt executați din patru categorii de materiale, vom obține
histograma cu următoarele coloane:
I. OC
II. OA
III. AW
IV. PA

Materialul arborelui

35

30
Cantitate procentuală [%]

25

20

15

10

0
OC OA AW PA
Material

După cum se poate observa din histogramă, majoritatea tipurilor de arbori sunt din
categoria: IV. PA , cu un număr de 34 tipuri.

3.5. Determinarea nucleului tipologic

În urma suprapunerii coloanelor cu cel mai mare număr de tipuri de arbori din
histogramele de mai sus și comparării acestor date, s-a obținut următorul nucleu tipologic, cu
7 elemente comune pentru toate cele patru categorii: NT = T69, T72, T76, T81, T87, T95, T96

10
 4. Analiza sarcinii de fabricație

Pentru elementele nucleului tipologic menționat mai sus, se vor alege din baza de date
seriile de fabricație, specifice acestor elemente.
n69=2426 n72=2586 n76=2631 n81=3322
n87=3485 n95=4303 n96=4401

În continuare se vor alege timpii necesari pentru fiecare operație, corespunzători

elementelor nucleului tipologic și se vor calcula timpii totali și medii.

• Strunire
ts69=24 [min] ts72=33 [min] ts76=20 [min] ts81=32 [min]
ts87=7 [min] ts95=30 [min] ts96=32 [min]
T tot.s. = 596803 [min]
Nop.s. = 7
T med.s. =85257,57 [min]

• Frezare
tf69=13 [min] tf72=26 [min] tf76=14 [min] tf81=27 [min]
tf87=22 [min] tf95=21 [min] tf96=19 [min]
T tot.f. = 475954 [min]
Nop.f. = 7
T med.f. = 67993,43 [min]

• Găurire
tg69=32 [min] tg72=31 [min] tg76=33 [min] tg81=7 [min]
tg87=31 [min] tg95=21 [min] tg96=21 [min]
T tot.g. = 558694 [min]
Nop.g = 7
T med.g. = 79813,43 [min]

11
 5. Alegerea numărului de mașini din sistem

Se va stabili cel mai mic timp mediu, calculat pentru o operație:

T med.s. =85257,57 [min]
T med.f. = 67993,43 [min] => timpul minim
T med.g. = 79813,43 [min]

Rezultă că cel mai mic timp mediu este în cazul operație de frezare. Presupunând că
numărul minim pentru o mașină-unealtă este 1, pentru mașina-unealtă care execută operația
cu timpul mediu minim, vom avea numărul mașinilor de frazat egal cu 1: Nmas.m. = 1.
Se va calcula numărul necesar de mașini-unelte pentru efectuarea celorlalte operații:

N str= T med.s/ T med.f = 1,2 => N adoptat = 1

N fr = 1
N mas. Gau = T med.g / T med. = 1.1 => N adoptat = 1

Motivul pentru care numarul de mașini adoptate a fost rotunjit in jos si nu in sus este
faptul ca se va lucra in 2 schimburi.
Pentru calcularea timpului disponibil din sistem vom adopta 320 de zile lucrătoare din
365, cât are un an, doua schimburi de lucru, cu 8 ore/schimb/zi. Astfel timpul disponibil din
sistem va fi:
Tsist. = 320·8·2·60 = 244800 [min]

Pentru verificare se vor folosi formulele:

T strung= Tmed s/ N str= 85257,57
T frez = T med f/ N fr = 67993,43
T gau = T med g/ N gau = 79813,43

T tot= 233064,4
T dif= Tsis- Ttot = 11735,57

Rezultă că după efectuarea tuturor operațiilor și implicit realizarea arborilor, vom mai avea 11735 minute
( aprox 8 zile) libere in care se pot programa actiuni de mentenanta.

12
 6. Amplasarea maşinilor în sistem
Pentru o încărcare a maşinilor-unelte cât mai apropiată de 100% şi implicit scurtarea timpilor
auxiliari, s-a optat pentru următoarea schemă de amplasare a maşinilor-unelte.
Datorită maşinilor-unelte (2 strunguri, 4 maşini de frezat, 5 maşini de găurit), după analizarea atentă
a multor opţiuni, s-a ales cea de mai sus: două linii de fabricaţie dispuse în paralel. Această alegere s-a facut
şi din cauză spaţiului limitat pe care s-ar putea să-l avem la dispoziţie (dacă am fi optat pentru o singură linie
de fabricaţie am fi avut nevoie de o hală foarte mare pe lungime şi cu o laţime mica.
Maşinile au fost plasate luând în considerare ordinea logică a operaţiile prin care trebuie să treacă
semifabricatul pentru a ajunge piesă finită: strunjire, frezare, găurire), iar în cazul în care un arbore nu
necesită vreuna din operaţii (ex. frezare sau găurire) următoarea operaţie nu este la o distanţă mai mare de o
rotaţie a braţului robotului sau o deplasare scurtă a acestuia.
În realizarea schiţei s-a luat în considerare şi încărcare semifabricatelor, respectiv descărcarea
pieselor finite, astfel semifabricate si piesele finite sunt incarcate si respectiv descarcate de catre muncitor.
Toate maşinile şi dispozitivele sunt controlate printr-un echipament cu comandă numerică propriu, legate la
o unitate de control amplasată înafara liniilor de fabricaţie pentru un acces uşor şi rapid.

Fig.6

17
 Planul sectiei (Figura 6)
Sectia de fabricatie este impartita in urmatoarele zone distincte: Dep. de coordonare fabricatie, Zona
de debitare si pregatire semifabricate, Zonele de depozitare, Zona de fabricatie compusa din doua celule de
fabricatie.
Procesul de fabricatie consta in urmatorul flux:
In zona de debitare lucreza doi operatori pe un schimb. Fiecare operator deserveste cate doua masini
de debitat din cele patru existente (D1, D2, D3, D4). Semifabricatele care sunt transportate de muncitor sunt
luate din cele doua magazii pentru semifabricate Mg1 si Mg2 dupa care acestea sunt debitate la dimensiunile
solicitate si puse pe masa. De pe masa sunt preluate de robotul industrial R1 si transferate pe conveiorul
Cv1.
De pe conveiorul Cv1 piesele sunt preluate de catre robotul R2 care le pozitioneaza pe conveioarele
Cv2 respectiv Cv3 in functie de itinerarul tehnologic stabilit pentru fiecare semifabricat in parte.
Zona de fabricatie este compusa din doua celule de fabricatie aproape identice. In fiecare celula de
fabricatie sunt realizate toate tipurile de piese cerute de client.
Celula 1 este compusa dintr-un singur centru de strunjit S1, doua masini de frezat F1 si F2, si doua
masini de gaurit G1 si G2. Robotul R3 preia de pe Cv2 semifabricatele si le pune pe conveiorul Cv4 de unde
operatorii le iau si acestea sunt prelucrate. Dupa finalizarea operatiilor operatorii pun piesele inapoi pe
conveiorul Cv4 si sunt transportate la magazia Mg3 unde sunt sortate de un operator si inmagazinate.
Celula 2 este compusa dintr-un singur centru de strunjit S2, doua masini de frezat F3 si F4, si trei
masini de gaurit G3,G4 si G5. Robotul R3 preia de pe Cv3 semifabricatele si le pune pe conveiorul Cv5 de
unde operatorii le iau si acestea sunt prelucrate. Dupa finalizarea operatiilor operatorii pun piesele inapoi pe
conveiorul Cv5 si sunt transportate la magazia Mg4 unde sunt sortate de un operator si inmagazinate.
Din magaziile Mg3 si Mg4 piesele finite sunt ulterior transferate la Depozitul 2 cu ajutorul AVG-
urilor AVG1 si AVG2.
Transportul de la magaziile Mg3, Mg4 si Mg5 spre depozit este realizat de catre doua AVG-uri
AVG1 si AVG 2.
Pentru a nu intra in prea multe alte explicatii vom considera ca robotii sunt dotati cu senzori capabili
sa recunoasca dimensional fiecare tip de piesa si sa o mute/pozitioneze exact pe masa care trebuie.
Din Depozitul 2 piesele sunt livrate spre clienti.

18
Bibliografie
[1] Panc N., Fascicule de laborator la FSFF, 201

[2] Encyclopedia of Business, (2011)

[3] http://www.stiucum.com/management/managementul-productiei/Organizarea-sistemelor-de-
prod35848.php

19